AHUL Il, Ho. 1. IANUARIE-MARTIE 1909.

BULETINUL

C O .M. I S I UN I 1

fi\ONUfi\ENTELOR ISTORICE

PUBL I CAŢIUNE T R I .M. ESTR IALA

BUCUREŞTI
lnst. de Arte Grafice CAROL CiOBL S-r 1. St. Rasidescu
16, STRADA DOA/1\HEI, 16
www.inp.org.ro
1909
 CUP R I NS U L
-- 0--

TE X T
1"\ăn ă s t i r e a lui Aran- V o d ă d in t a r ina la ş i l o r:
1. N ot e i s t o r i c e .
Il. D e s c r i ere a rhi t e c t o ni c ă .
1"\ănă stirea H ur e z i:
B i s eri c a c e a m a r e .
D ec o ra jiunile d e l a P a ra c l i s u l m it ro p o l itan d i n B u c u r e ş t i .
D in p o s e s iuni l e D o mn i l or no ş tri în Ard e a l: V i nt u l ş i V u r p eru:.
C roni c ă : D i n l u crări l e ( o m i s iunii , Un ,.m i t h r e u m " în D o br o g e a ş i R a p ort d e s pr e lucrări l e d e
r e s t a ura r e a m ăn ă s t i r i i H ure z i .

I L U STR A ŢIU N I
1"\ăn ă s t i r e a lui Aran- V o d ă : 16. C h enarul u ş i i .
1·2 . B i s e r i c a îna int e d e lucrări l e d in 1907. 1 1 . PriJvorul c e l m i c c u v e d e r e î n s l o m n.
3·4. B i s e r i c a d u p ă luc rări l e d in 1 9 0 7 . 1 8-19. fra g m ente d in c h ena rul u ş i i .
5. F i l a re! B e l d i m an A p a m i a s , f0s t e gu m en. 2 0 . 1"\ o r m inte î n b i s e r i c ă .
6. P l anul b i s eri c i i . 2 1 . C o l o ană d el a Prid v o r (d e s e m n).
1. S e c tiune l ongitudina l ă . 2 2 . i'\ormint e în b i s erică (d e s e mnuri).
8. D e s e mnuri p e t e r a c o t ele d e orna m e n­ P a ra c l isul m itro p o l i t a n din Bucur e ş ti:
t a t i e. 23. D e c o ra ţ iune pe p er e t e .
B i s eri c a m ăn ă s t i r i i Hurezi : 24. S f . 1"\ e r c u r i e ş i S f . D i m it r i e .
9. V e d e r e d e l a a pus- m i a z ă z i . 2 5 . S f . Art e m i e ş i Sf. 1"\ina .
10. V e d e r e d e l a a pu s . 26. Sf. I e ra r h G r i g ori e T e o l o gu l .
11. P l anul . 2 1. Chenarul u ş i i .
12. V e d er e d in f a t ă (d e s e m n). 2 8 . fra g m ent d e d e c o ra ţiune .
13. f e r e a s tr ă . 29. Fra g m ent d e fre s c ă : Sf. Ana.
14. V e d e r e l a t e rală (d e s e m n). 3 0. Sf. S e v e rian (fina l).
15. D e t a l i i ( d e s e m nuri). 3 1 - 3 2 . Ruin e l e C a s t e lului d in V inj.

!'IO TA. - Ilustraţiile de sub f'lo. 20, 23-30 sunt după fotografii făcute de d. Inginer Stclian Pe­
trescu, iar desemnurile - a fară de cele dela pag. 11, 12 şi 13 - sunt lucrate de d. !. D. Trajanescu.
arhitect. -...:....

www.inp.org.ro
 JV\ Ă N Ă S T I R E A LUI A R O N -V O D Ă
DIN
ŢA R INA I A ŞI L O R
--0--
1. N OT E ISTO R I C E
--- 0---
re pilda predecesorului său de
întâe domnie, a lui Petru-Vo­
dă Schiopul, care ridicase în
preajma Iaşilor mănăstirea
Galatii 1), Aron-cel-Cumplit,
Domnul Moldovei , socotind,
cum zice cronicarul , ca după
atâtea răutăţi ce făcuse, să se apu·
2
ce şi de vreun lucru m ai bun, să
nu-i fie cu osândă de tot 2), ridică şi el ,
de cealaltă parte a târgului, « în ţarină » ,
mănăstirea ce-i luă numele-Aran- Vodă.
E actuala biserică de mir a lăcuitorilor
din Aroneanu 3) , sat aşezat pe platoul dealu·
lui cu acelaş nume, ce se întinde dela nord
spre sud, în partea estică a oraşului, dea­
stânga şi alăture cu dealul Şorogari, pe al
1) Gh. Ghibănescu, Bisericile din Iaşi, 1902, 20-1.
' ) Cronicele României sau Letopiseţele Moldaviei
şi Valahiei, ed. 2·a Kogălniceanu, Bucureşti 1872,
I, 242 şi 476.
3) Dela Aroneni, cum se chemau «vecinii• sau ţi­
ganii mănăstirii. N. Iorga, Flom-ea Darurilor I I
(1907), 217.
4) Marele dicţionar geografic al României, Bu­
cureşti 1898, 1, 126.
>) N. Iorga, Floarea Darurilor, 1. c. şi Inscripţii
www.inp.org.ro
cărui capăt despre sud se desfac pitoresc
Tătăraşii I aşilor 4) . Nimic însă, afară de în­
semnările greceşti ale unui târziu egumen,
nu mai aminteşte astăzi în această sărăcă­
cioasă biserică de fostul ei ctitor 5), - de
acel Aron-Vodă, care-şi rescumpără tira­
nica-i domnie prin răscoala îndrăzneată '
si
'
luptele viteze împotriva Turcilor şi care
plăti cu închisoare şi moarte silnică în tem­
nita
'
Vintului
'
« legătura » cu capriciosul si'
ambiţiosul Principe al Ardealului - Sigis-
mund Bathory 6).
Să cercăm dar a aduna aci stirile
'
ce am
putut culege dintr'alte părţi cu privire la
ctitor şi la ctitoria sa 7) .
*
Mănăstirea lui Aron-Vodă s'a ridicat în
din Bisericile României II (voi. XV din Studii şi
Documente), Bucureşti 1908, 182 şi Melchisedec, No­
tiţe istorice şi arheologice, Bucureşti 1885, 285-7.
6) A se vedea la urmă articolul : Din posesiunile
Domnilor noştri în Ardeal: Vinţul şi Vurperul.
7 ) Î n cea mai mare parte după documentele mă­
năstirii, ce se păstrează: o sa mă la Academia Română,
o alta la Arhivele Statului (partida Aron-Vodă). Pen­
tru prescurtare vom însemna pe cele dintâiu AR, pe
celelalte AS.
 6 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

1 594 (7 1 02) 1) şi a fost, după mărturia do­
cumentelor ce pomenesc de începutul ei ,
H OEfiG1:.3AfiHI€, adică dz'n nou zzdztă, ceea
ce presupune anterioara existenţă acolo
a unui alt lăcaş dumnezeesc �) . Şi, într'a­
devăr, anumite cărti, domnesti , de danie
numesc, între alţii, ca miluitori ai mănăstirii
înainte de Aron-V odă, pe Pătru-V odă şi
pe bătrânul Alexandru-Vodă 3). Cel dintâiu
e Schiopul, despre care se spune că a în-
se explică rostul ctitoriei lui Aron-Vodă :
el rezzdi mănăstz"rea tatălut său 5).
Puţin a vreme cât mai domnl, Aron-V o­
dă se îngriji de mănăstirea sa, confirmân­
du-i vechile danii dela Lăpuşneanu (mai
multe sălaşe de ţigani), Iancu Sasu (Săl­
cianii, pe Başeu, în ţinutul Dorohoi) şi Petru
Schiopul (Nicoreştii şi Girovul, pe Cracău,
în ţinutul Neamţu) şi conferindu-i altele noi,
,
între cari mentionăm ,
Averestii, tot pe Cra-

1. B i ser ica mănăstirii 1\ronM Vodă

- Înaintea lucrărilor din 1907 -

chinat prima oară mănăstirea l a Sf. Gheor­ cău, în tinutul

' N eamtu
' si
) Rânzestii
' cu balta
ghe Zografu din Svetagora 4); celălalt e Hărceatele, pe Prut, în ţinutul Fălciu 6),
Lăpuşneanul, care, din faptul că e arătat sat, acest din urmă, pe care 1-a luat, pre­
ca cel mai vechiu miluitor al mănăstirii, cum mărturiseşte o carte domnească de
poate fi socotit ca întemeietor al ei. Astfel mai târziu 7), dela Meleştean Postelnicul

1) Cronicele României, Il. ce. AR. LXXVII, 53.

2) Cf. şi Melchisedec, Notiţe istorice, l. c., care 4) Doc. (copie) 1606 Mai 25. AS. I, 2.
aduce în sprijinul acestui fapt pomelnicul mănăstirii 5 ) Descendenţa lui Aron-Vodă din Alexandru Lă­
(publicat la Iorga, Inscripţii II, 179), în ca1 e se gă· puşneanu e azi pe deplin dovedită.
seşte înscris numele lui Petru-Voevod [Schiopul) şi G) Doc. 1663 Aprilie 9, la Ghibănescu, Surete şi

Iancul-Voevod [Sasul) cu(soţia lui?) Dafina-Doamna. lzvoade, Iaşi 1907, IV, 1 8 1 sq.
3 ) Doc. 1624 Noemvrie 15, la l. Bianu, Documente 7) Doc. 1623 Fevruarie 8, la Ghibănescu, Surete şi
româneşti, Bucureşti 1907, I , 96 şi 163:! Aprilie 19. lzvoade, Iaşi 1907, II, 309 sq.

www.inp.org.ro
 M ĂNĂ STIREA LUI A RON-VOD k
pentru viclenie împotriva Domniei, când
au năvălit cu Lobodă Hatmanul căzăcesc
şi m ultă pagubă au făcut ţării . . .
Dar vremile turburi ce urmară după prin­
derea şi scoaterea Domnului din Scaun,
sub Stefan-Vodă Răzvan si Ieremie-Vodă
' '
Moghila, nu mai putură fi , natural , spre
folosul mănăstirii . Căci până la 1 60 1 , când
liniştea se restabili, nu mai avem nici o stire '
despre ctitoria lui Aran-Vodă 1). Dela acest
2. Biserica mă. n ă.stirii F\.ron� Vodă.
- Inaintea lucrărilor din
an înainte însă, documentele se ţin lanţ:­
două veacuri şi j umătate, dela începutul
sec. XVII până la mijlocul sec. XIX, toţi
Domnii ce s'au perândat pe tronul Mol­
dovei- afară de cei cu efemeră sau ne­
statornică stăpânire - întăresc şi acordă
vechi şi noi danii şi privilegii călugărilor
') Doc. 1601 Iulie 15. AR. LXXVII, 33.
2) Doc. 1606 Mai 25. AS. I, 2.
") Doc. citat mai sus, nota 1 .
4) Doc. 1605. A R . LXXIX, 1 .
5) Doc. 1606 Noemvrie 2 5 . AR. LXXVII, 34.
www.inp.org.ro
7
Aroneni, cari, fiind în apropierea Scaunului
domnesc, puteau prea lesne să se înfăţi­
şeze pentru aceasta la fieşte care nouă
domnie.
*
Astfel Ieremie Moghila , sub care se făcu
a doua închinare a mănăstir ii l a Sf. Gheor­
ghe Zografu din S� etagora 2), întăreşte sa­
tele din N eamtu 3) si dărueste un loc in
' ' '
oras , în Iasi 4) . De asemene a fratele său Si-
, '
1907 -
meon 5) şi fiu-său Constantin 6), dela care
mănăstirea Sf. Nicolae din ţaină, cum i se
zicea de comun, căpătă o vie la Copou 7) şi
mertic de peşte pe tot anul dela Galaţi 8) .
Pe mma lor Radu-Vodă Mihnea confirmă
daniile unchiului său Petru Schiopul 9) şi
adauge patru fălci de vie în Cotnari-două
6) Doc. 1608 Ianuarie 28 ş i Iunie 3, 1609 August 6,
1610 Martie 19. AR. LXXVII, 35, 36, 37 şi 38.
7 ) Doc. 1608 Septemvrie 19. AR. LXXVII, 114.
8) Doc. 1608 Decemvrie 13. AR. LXXVII, 73.
9) Doc. 1617. AR. LXXVII, 92 (Petru Schiopul e
8 BULETINUL COMISI UNII MONUMENTELOR ISTORICE

în dealul Bala muci si

'
două în dealul Pisc o- cină cu călugării dela Roman pentru sa­
pului 1). Iar Gaşpar-Vodă, deşl « neştiutor tul Nicoreşti 6) şi o alta cu cne?-ghina Mi­
rândului şi obiceiurilor ţării » , se arată şi el halcei Melestean
'
si' copii ei pentru silistea
'

destul de darnic, că<;;i , pe lângă vechile pro­ dela Rănzeşti 7). Venind apoi, pentru a
prietăţi 2) , acordă altele noi -- prisaca doua oară în Scaun, Radu Mihnea, ca şi
din făgărişul mănăstirii Hlincea, închinată urmaşul său Miron Barnovski, reîntăreşte
de Dragoş Mustaţă Postelnicul, soţia lui bătrânele danii 8), adăogând o vie la Cot­
Ana si cumnatu-său Ionasco Cosarco 3) . nari, în dealul Cârjeşti, dela Gheorghe J ora
' ' '

După aceştia, Alexandru Iliaş judecă pe Pârcălabul Hotinului şi dela cneghina lui
partea călugărilor Aroneni pricina lor cu Maria 9).
călugării dela Golia pentru viile lui Radu- Chiar scurta stăpânire a lui Alexandru

3. Biserica m ănăstirii 1\ron·..Vo dă

· - După luc.ră.-ile din 1907 -

Vodă dela Cotnari 4) . Asemenea lui, Şte­ Cuconul nu trecu fără oarecare profit pen­
fan Tomşa, reînnoind privilegiile pentru tru călugării dela Aron-Vodă 10) . Cât pri­
proprietăţile din Neamţu 5), judecă o pri- veşte domnia lui Moise Moghila, ea le-a

numit în mai multe documente I(IIKd [ =- avunculus, mente româneşti, 75 şi 1622 Octomvrie 28. AR.
unchiu] rocnOACR4AIH). Cf. doc. 1618 Noemvrie 12. AR. LXXVII, 1 15.
LXXVII, 39 ş i 40, scrise chiar în mănăstire. 6) Doc. 1621 Noemvrie 12. AR. LXXVII, 44.
1) Doc. 1618 Noemvrie 16. AR. LXXVII, 126. " ) Doc. 1623 Fevruarie 8, la Ghibănescu, Sur ele şi

2) Doc. 1619 Aprilie 20 şi 1620 Mai 12. AR. LXXVII,
4 1 , 42 şi 43.
a ) Doc. 1620 Aprilie 21. AR. LXXVII, 26. - Zapi­
sul de danie al Anei Musteţoae din 1619 Iulie 20.
AR. LXXVII, 49.
4) Doc. 1621 Iulie 4, la I. Bianu, Documente ro­
mâneşti, 62.
5) Doc. 1622 August 19 şi 20, la I. Bianu, Docu-
lzvoade II, 309 sq.
B) Doc. 1624 Noemvrie 15, 1625 Ianuarie 7, 1626· ,
Martie 24 şi Septemvrie 23, 1627 Martie 19, 1628 Ianua­
rie 9 şi Iulie 19, la I. Bianu, Docttm. româneşti, 96,
98, 119-120, 135 şi la AR. LXXVII, 94 şi 130.
9) Doc. 1 625 Octomvrie 7 şi 1626 Martie 23, la I.
Bianu, D ocumente româneşti, 107 şi 1 18.
>o) Doc. 1629 Octomvrie 1. AR. LXXVII, 51.

www.inp.org.ro
 M ĂN ĂSTIREA LUI ARON-V ODĂ 9

fost de osebit folos : în sase hrisoave ră-

'
mase dela dânsul pentru Sf. icolae din
tarina Iasilor, el confirmă averea vechii
' '
mănăstiri 1), crescând-o cu un iaz în valea
Ciricului, o prisacă de stupi în Moreni şi o
garilor dela Ionaşco Cujbă biv ve1 Vornic6),
o alta, tot acolo, dela Ghica vei Vornic de
ţara de jos şi mai apoi Domn al Moldo­
vei 7), o prisacă în hotarul satului Crăciu­
nesti din tinutul Vasluiului 8) si mai multe
' ' '

livadă de fân tot acolo 2) . În sfârşit, Ale­
xandru-Vodă I liaş dă carte de stăpânire
pentru Avereşti , Girov şi Nicoreşti 3), iar
Moise Moghila pentru daniile sale din în­
tâia domnie 4) .
În lunga domnie a lui Vasile-Vodă Lu-
dugheni în Iaşi, cumpărate de Iosif, egu-
m enul mănăstirii, dela N eculai Zugraful n)
şi dela călugării Hlinceni 10) .
Acest Iosif, egumen la ron-Vodă, era,
zice ifiron Costin, pe acele vremi duhov­
nic tuturor boerilor11) şi avu un însemnat

4. Biserica m ănăstirii Aron�Vodă

- După lucrările din 1907 -

pul, călugării Aroneni dobândiră, pe lângă rol în conjuraţia curtenilor moldoveni ce

confirmarea celor vechi 5) , noi danii
- aduse întâia răsturnare a lui Vasile-V o:..
şi privilegii . Astfel : o vie în dealul Şoro- dă Lupul , în 1artie 1 653 12) : el fu acela

') Doc. 1630 August 27. AR. LXXVII, 52 şi 131. )

') Doc. 1631 Martie 26, Aprilie 13, Mai 25 si Iunie 15.
;
A R . LXXVII, 75, 7 6 (acesta pub. şi în U icarul V,
272-3), 77 şi 78.-Doc. 1622 Ianuarie 10 cu zapisul
fără dată. AS. IV, 2 şi 3.
3 Doc. 1632 Aprilie 19 şi 1633 Ianuarie 22. AR.
) 11 )
LXXVII, 53 şi 79.
)
4 Doc. 1634 Fevruarie 4. AR. LXXVII, 27.
5 Doc. 1635 Decemvrie 1 7, 1638 Aprilie 20 şi Iunie
) găsi·m în documente.
26, 1642 Aprilie 6 şi August 17. AR. LXXVI!, 95, 96,
133, 6 şi 5 .
6 ) Doc. 1639 Martie 12. AR. LXXVII, 116.
Buletinul (omisiunii f1onumentelor Istorice.
7 Doc. 1642 Ianuarie 20, la N. Iorga, Studii şi
Doctemente IV, CCLXXXIX nota 2.
8) Doc. 1652 Martie 14. AR. LXXVII, 1 1 1 .
9 )
Doc. 1652 lanr.arie 1 7 . A R . LXXVII, 8 .
10) Doc. 1651 Aprilie 25 şi Mai 1 2 . A R . LXXIX, 6 ş i 7 .
Cronicele României, ed. 2-a Kogălniceanu, 1,324.
Numele egumenului, dat, desigur prin greşeala co­
pietorilor, Joasa{, trebue rectificat prin Iosif, cum îl
12 Î ntreaga literatură a cestiunii la V. Pârvan, Un
)
vechiu monument de limbă ltterară românească, Bu­
cureşti 1904, 43·4.
2

www.inp.org.ro
10 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR iSTORICE

ce înfăţişe Domnului răvaşul Ciogoleştilor, « În a cincia Duminecă din Post, . . . lnăl­

prin care se descoperia fuga Logofătului
Gheorghiţă Ştefan şi ridicarea lui asupra
Domniei cu Ungurii lui Kemeny lanos şi
Muntenii lui Diicul Spătarul 1).
« Şi au stătut [V asile-VodăJ- zice mai
departe cronicarul - cu mare strânsoare
asupra egumenului să-i spu e dela cine au
esit acel răvas.Au
, '
stă-
tut dintâiu călugărul
foarte tare, primind
ţimea sa Beiul înştiinţă pe Domnul nostru
Patriarhul că va asculta liturghia la mănă­
stirea Aron- V odă, afară din oraş. Î nsă în
acea dimineaţă el apăru foarte supărat . . .
Acum se întâmplă o nenorocire, care opri
pe Beiu a se mai arăta în public în acea
zi . . . Un preot duhovnic îi aduse o hârtie
ce-i dovedia că boerii
au conspirat . . . ca să
omoare pe Beiu » 4) • • •

şi moarte, iar a vă­ Urmează apoi pove­

dire nu putea, că era stirea evenimentelor,
dat cu taină de ispo­ prea bine cunoscute,
vedanie răvaşuL Iar care ridicară în tronul
dacă s'au strâns boe­ Moldovei pe Gheor­
rii la sfat, şi arătând ghe-V odă Ştefan 5).
călugărului şi munca, Astfel se zădărnici
Vasilie-Vodă, ca pen­ plănuita vizită şi deci,
tru un lucru ca acela ca urmare, transmi­
ce se atinge de dom­ terea, prin preţioasele
nie şi de atâtea case, memorii ale arhidia­
deci, luându-şi egu­ conului Paul de Alep­
menul si '
dela vlădica po, a descrierii ce el,
Varlaam, ce era pe a­ precum tuturor ce­
tunci Mitropolit, des­ lorlalte biserici si
'
mă-
legare, au spus călu­ năstiri văzute în Mol­
gărul anume cine au dova si' Tara-Româ-
'

dat răvaşul » 2) . nească, ar fi făcut-o

Aceasta se petre­ ctitoriei lui Aron-V o­
cea în Dumineca din dă, despre a cărei sta­
30 Martie (9 Aprilie) re din trecutul mai de­
1 653 3),- adică toc­ părtat nu posedăm,
mai în ziua în care Va­ 5. Filaret Beldiman l\pamias
din nefericire, nici o
sile-Vodă Lupul plă- - fost egumen la 1\ron-Vodă - mărturie scrisă. Tre­
(Portret mural în biserica d omnească din Câmpulung)
nuise să viziteze, îm­ bue dar să ne mulţu-
preună cu Patriarhul Mac arie al Antiohiei, mim , în această privinţă, cu elementele
mănăstirea lui Aron-Vodă. Căci, într'ade­ de reconstituire ce biserica însăş a păstrat
văr, iată ce cetim în memoriile arhidiaco­ până la noi s).
nului Paul de Aleppo : În vremea lui Vasile-V odă cade şi aşe-

' ) Cronicele României, !. c. ranu, Bucureşti 1900, 39-40.

2) Ibidem. 5) Iorga, Studii şi Documente IV, CCXLU sq. şi
3 ) Precizarea datelor, la 1. Sîrbu, Mateiii- Vodă Bă­ Sîrbu, ibidem, l. c.
sărabăs auswărtigeBeziehu1lgen,Leipzig 1899, 326-7. 6) A se vedea mai departe articolul d-lui arhitect
•) Călătoriile Patriarhului Macarie, ed. Em. Cio- N. Ghika-Budeşti.

www.inp.org.ro
 MĂ N Ă STIREA LUI ARON-VODĂ 11

zarea călugărilor dela Halki, de lângă Con­ urmă privilegiu, călugării o dobândiră şi
stantinopol, în mănăstirea lui Aron-Vodă, dela Constantin-Vodă Cârnul , cu una din
- mai întâiu provizoriu, apoi statornic. Şi acele rarissime cărti ce ne-au rămas din
,

anume. Venind după elemosină la curtea vremea stăpânirii de câteva săptămâni a

bogatului Voivod, ei căpătară adăpost în acestui Basarab de rassă în Moldova 6).
chiliile dela Sf. Nicolae din ţarina Iaşilor, Dar Domnul care a vli pentru mănăsti­
adăpost pe care-I reînoiră rea lui Aron-V odă o mai
ori de câte ori, potrivit hri- mare solicitudine fu Eu­
sovului de danie ce obţinu­ stratie Dabij a-Vodă. Î n­
ră în 1644Aprilie 1 8 1), tre­ tr'adevăr, din multele sale
buiau să vină în ţară după hrisoave vedem că, după
mila acordată. Astfel, cu ce confirmă privilegiile de
vremea, mănăstirea deveni care fu vorba mai sus 7) , el
metoh al călugărilor dela dărueste sfântului lăcas o
' '

Halki, ceeace, cum vom ve­ samă de posluşnici 8) pre­

dea, va întări chiar cărţile
domneşti de mai târziu 2):·-
* tarul domnesc al târgului 9).
După Vasile Lupul, Şte­
făniţă-V odă, fiu-său , iartă
de dările domnesti satele
'
mănăstirii din eamţu 3)
precum şi Rânzeştii din ţi­
nutul Fălciului, slobozie pe
seama căreia învoeste să '
se aducă şi să se aşeze oa-
meni streini, fie de ce Iim bă
vor fi, din ţara muntenea­
scă, ungurească, leşească
sau dintr'alte părţi 4). Tot
el scuteste de camănă si
, ,
bezmen pivniţele şi dughe­
nele din Iasi ale mănăsti-
'
rii 5) . Reînoirea acestui din
6.
cum şi un loc de hrană îm-
- prej urul mănăstirii din ho­
Apoi, printr'un mare do­
cument din 1 663 Aprilie 9,
întăreşte toate proprietă­
ţile de până atunci ale mă­
năstirii 10) .
Din acest document a­
flăm că, afară de cel e men·
ţionate până aci, fondaţia
1 ui Aron-V odă mai poseda
următoarele proprietăţi :
Ochinteştii, în ţinutul Soro­
cii, dela N asta sia Oproae;
Pârliţii , tot în ţinutul Soro­
cii, dela Leondari Vame­
şul, care-I avea de cumpă­
Biserica m ănăstirii l\ronMVodă
- Planul- rătură dela Eustratie Lo-

') Doc. orig. AS. 1, 3. La reîntoarcere Gecii tre­ 5) Doc. 1659 Decernvric 13 şi 1660 Iunie 12. AR.
cură prin Ţara-Românească, cerşind milă şi de aci. LXXVII, 139 şi LXXIX, 9.
Hrisovul lui Matei Basarab din 1644 Iulie 17, prin 6) Doc. 1661 Ianuarie 26, la Iorga, Studii şi Docu­
care le acordă o danie anuală, se găseşte în actele mente IV, CCCIX n. 1 .
mănăstirii Aron-Vodă la AS. 1, 4. O traducere gre­ ') Doc. 1659 Decernvrie 15, 1661 Decemvrie 15, 1662
cească, tot acolo, V, 3. Ianuarie 2 şi 6, Octomvrie 8, Noemvrie 9, 1664 Ianuarie
2 Pentru o danie dela Maria, fica lui Vasile Lu­
) 28 şi 1665 Mart 3. AR. LXXVII, 140, 56, 11, 12, 134,
pul şi soţia lui Ianus Radziwill, v. N. Iorga, Studii 13, 57' 14 şi 15.
şi Documente IV, 3 1 n. 1 . 8 ) Doc. 1661 Decemvrie 18. AS. 1, 5.
3 Doc. 1659 Noemvrie 2 9 ş i 1660 Mai 18. A R . LXXVII,
) 9) Doc. 1662 Iunie 6 (Ghibănescu, Surete şi Iz­
54 şi 55. voade IV, 1 73), Iunie 7 (AR. LXXVII, 80), Iunie 1 0
4 ) Doc. 1659 Decemvrie 26, 1660 Martie 8, Mai 7 şi (AR. LXXVII, 81) şi Octomvrie 1 2 (Ghibănescu,
Septemvrie 1 . AR. LXXVII, 7, 8, 9 (acesta pub. de ibidem, 3 17).
d. Iorga, în Studii şi Documente IV, 270-1) şi 10. 10 Doc. 1663 Aprilie 9, la Ghibănescu, ibidem, 181 sq.
)

www.inp.org.ro
12 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

gofătul, iar acesta de danie dela-Moise Mo­
ghila; Mieraştii, în ţinutul Tecuciului, pe
apa Bârladului, dela Enache Postelnicul;
Coropcenii, jumătate de sat, în ţinutul Ia­
şilor, dela Ionaşco Coropcă; Fetioneştii
şi Coţmăneştii, câte jumătate de sat, am­
bele în ţinutul Iaşilor, schimb dela Gheor­
ghe Jora Pârcălabul, pentru siliştea Săl­
cianii dela ţinutul Dorohoiului. Apoi vii: la
lul Vacota - una dela un anume Nanu,
alta cumpărată de călugări 1) .
Acum că cunoaştem întreaga avere a
mănăstirii lui Aron-Vodă, nu mai e nevoie
să înşirăm aci arătările cu privire la acea­
stă avere din sutele de documente, pe cari
călugării le dobândiră dela Domnii urmă­
tori până târziu în sec. XIX. E destul nu­
,
mai să mentionăm noile danii, cumpără-

7. Biserica mănăstirii I\ron�Vodă

- Secţiune longitudinală -

Cotnari, în dealul Mândrul şi în Buhalniţa, turi şi privilegii cuprinse în ele. Astfel, dela
la Zlodinca, aproape de via părintelui Sava Gheorghe Duca 2) până la Constantin Can­
Mitropolitul, dela Safta Prăjească, fica lui temir 3), Aronenii obţinură o sumedenie
Grama Stolnicul, în sfârşit, la Iaşi, în dea- de hrisoave dela Iliaş Alexandru 4), Gheor-

1) După doc. citat în nota precedentă. s) Dac. 1686 Mai 8, 1690 Octomvrie 5 şi 1692 Ianuarie
2) Doc. 1605 Noemvrie 28, Decemvrie 13, 1666 Fe­ 30. AR. LXXVII, 63, 30 şi 22.
vruarie 28, Martie 22, Aprilie 6 şi iarăş Aprilie 6. 4) Doc. 1666 August 1, 5, 20, 24 şi 30, Septemvrie

AR. LXXVII, 16, 29, 17, 58, 18 şi 82. 12. AR. LXXVII. 141, 135, 19, 20, 59 şi 83.

www.inp.org.ro
 M ĂN Ă STIREA LUI AlWN-VODĂ 13

ghe Duca în a doua domnie 1), Ştefan Pe­
triceicn-Vodă 2), Antonie Ruset 3), Gheor­
ghe Duca în a treia domnie 4) şi Dumi­
traşcu Cantacuzino 5). Toate aceste hri­
soave privesc însă zestrea cea veche a mă­
năstirii, şi abia în vremea lui Constantin
Cantemir soborul şi egumenul dela Aran­
Vodă ajung să mai cuprindă o casă în
Iaşi, «la poporul Curărarilor, lângă şcoala
Jidovilor» G) , două dugheni tot acolo, «În
târgui Făninei» 7) şi o vie la Şorogari ).8
Între cele două domnii ale lui Constantin
Duculeţ, dela cari nu avem nimic nou 9),
Antioh-Vodă întăreşte mănă­
stirii stăpânire peste părţile de
moşie dăruite de Lupul Prăje­
scu biv Clucer în Hănăseni şi
Stiubeeni
' la tinutul
' Fălciului10).
Iar în timpul celei de a doua
domnii a lui Mihai Racoviţă -
căci dela întâia nu ne-a rămas ''
ce se chiamăPrisăcile, costişa despre apus,
în ţarina Iaşilor 14).
Dela Nicolae Mavrocordat, din prima
domnie nu posedăm decât o reconfirmare
a siliştei dela Prisăci 15); din a doua domnie
însă avem: o moşie la Pietreni, în ţinutul
IaŞilor16), o dughiană pe podul Hagioaei17)
şi o vie în dealul lui Brândză 18). Tot acum
călugării dela Halki se reîntorc după ele­
mosină. Şi, fiindu-le mănăstirea la mare
nevoe, Domnul, cu arhiereii ţării şi cu sfa­
tul boerilor, reînoeşte mila lui Vasile-Vodă
Lupul (6600 aspri), milă ce, din tâmplarea
vremilor, au lipsit până atunci 19) :
În acelaş timp scuteşte de toate
dările şi angheriile mănăstirea
lui Aron-Vodă 20), ca una ce
era - precum întăreşte un hri­
sov dela Constantin Mavrocor­
'
1
__ j __l
dat, al doilea urmaş al lui Mihai
__ _

Racoviţă în ultima sa domnie 21)

.. ,.� - _
·� ,

ceva mai deosebit 11) - mănă- - metoh Halkiei.

8. Biserica mlinlistirii l\ron�Vodli

!'>
-
t'
Desemnari pe teracotele
de ornamentatie -

______ _l
stirea câştigă un vad de moară în şesul Căci avut-au- se zice în acest hrisov­
Ciricului 1 2), o vie la Şorogari 13) şi o silişte metoh aici în ţara Moldovei pre această

1) Doc. 1668 Noemvrie 28, 1669 Fevruarie, 1 670 Fe­
"ruarie 13 şi Mai 6. AR. LXXVII, 60, 136, 142 şi 137.
') Doc. 1673 Ianuarie 28 . AR. LXXIX, 11.-Cf. şi
1675 Aprilie 26. AR. LXXVII, 68.
") Doc. 1675 Decemvrie 19 (AR. LXXVII, 143) şi
20 (Ghibănescu, Surete �i lzvoade V, 9 1 sq.), De­
cemvrie 29 şi 1678 Ianuarie 9. AR. LXX V II, 21 şi 6 1 .
4) Doc. 1679 Iunie 20. A R . LXXVII, 5 ş i 168 1 Ia­
nuarie 10. AR. LXXVII, 62.
)
5 Doc. 1685 Fevruarie 1 7 . AR. LXXVII, 84.
)
6 Doc. 1691 Martie 15. AR. LXXIX, 16. - Cf. şi
1693 August 30. AR. LXXVIII, 8.
') Doc. 1692 August 28. AR. LXXIX, 17.
A) Doc. 1692 Octomvrie 19. AR. LXXVII 122. ,
)
9 Doc. 1693 Septemvrie 8 şi 15, 1694 Fevruarie 3
şi 1701 Noemvrie 22. AR. LXXVII, 23 şi 31, LXXIX,
18 şi LXXVII, 64.
•o) Doc. 1699 Decemvrie 1 1 . AR. LXXVlf, 51.­
Cf. şi 1699 Ianuarie 13. AR. LXXVII, 144.
11 )
Doc. 1703 Noemvrie 26, Decemvrie 18 şi 1704
Martie 16. AR. LXXVII, 85 şi LXXVIH, 7 şi 6 .
'") Doc. 1707. AS. IV, 4.
'3) Doc. 1709 Martie 2. A R. LXXVII, 123.
") Doc. 1 709 Septemvrie 15. AR. LXXVII, 86.
15 Doc. 17 10 August 9. AR. LXXVII, 87.
)
1 6 Doc. 1 7 12 Iunie 25. AS. IV, 5.
)
") Doc. 1713 Octomvrie 15. AR. L X XV II, 145.
1s) Doc. 1715 Septemvrie 8. AR. LXXVII, 1 12.
10) Doc. 17 1 4 Mai 9. AS. I, 9.
'o Doc. 1 7 14 Noemvrie 10. AS. I, 7.
)
") Doc. 1716 Fevruarie 25, Iulie 23, 1717 Mai 1 şi
1717 (fără lună şi zi). AR. LXXVII, 88, 88, 90 şi
91.- De la acesta avem un doc. pentru siliştea dela
Prisăci din 1721 Decemvrie 4. AR. LXXVIII, 1.

www.inp.org.ro
14 BULETINUL COMlSiuNil MONUMENTELOR iSTORICE
sfântă mănăstire a lui Aron-Vodă . . . dela
care însă nu-i putea m erge nici un venit,
nici un ajutor, fiind şi această sfântă mă­
năstire căzută l a m are lipsă şi slăbiciune,
din tâmplarea vremilor ce au venit asupra
acestui pământ. Drept aceea se reînoeşte
scutirea de toate dările şi angheriile, între
altele şi pentru ca « metohul să-1 aducă la
starea ce să cade, după mila ce-am făcut,
să îngrădească mănăstirea, şi toate cele
stricate şi pustiite să le direagă» 1) .
* « neîngrijită şi pe multe locuri oborîtă, cu
Iată dar în ce stare se găsia pe l a j u-
mătatea sec. XVIII mănăstirea lui Aran­
Vodă. Şi era firesc. Căci proprietăţile ei­
moşiile, viile, pădurile, fâneţele, prisăcile,
livezile, iazurile, morile etc. - erau negli­
j ate şi înstrăinate 2). Venitul sfântului lăcaş
rămase numai în prăvăliile din Iaşi şi în
privilegiile domneşti : parte din vamă, sare
din ocnă, scutiri de bir - pentru posluş­
nici, de văcărit-pentru vite, de desetină­
pentru stupi, de gorştină- pentru oi, de
camănă şi bezmen - pentru dugheni şi
pivniţe, de pogonărit şi vădrărit- pentru
vii şi crame. Şi aşa m ai departe, precum
reese din documentele acestei vremi , date
de Grigorie Ghica, în a doua domnie 3), de
Ioan Mavrocordat 4), de Constantin Raco­
viţă 5), de Matei Ghica 6), de Constantin
Racoviţă în a doua domnie 7), de Scarlat
Ghica 8), de Ion 9) şi Grigore Callimachi 10) ,
') Doc. 1734 Ianuarie 20. AS. 1, 12.
2) Î n această privinţă e caracteristică <sama> pe
1781 a mănăstirii --AS. V, 35 - din care aflăm că
avea, între alte moşii, în ţinutul Iaşilor, Tăisenii,
care nici nu să ştie unde iaste şi Buciumenii, care se
stăpâneşte de alţii. Asemenea mărturia lui Dometian
Arhimandritul, egumenul din 1 789-94, că la venirea
sa în mănăstire. a găsit patru moşii vândute. V.
Iorga, Inscripţii II, 182.
3) Doc. 1736 August 13. (AS. I , 13), 1736 Mai 21
şi 1737 Iunie 1 1 . AR. LXXVH, 101 şi 102.
)
4 Doc. 1744 Ianuarie 21. AS. I, 15 şi 1744 Mai 29.
AR. LXXVII, 24.
5) Doc. 1'i51 Mai 9 . AR. LXXVII, 104.
)
B Doc. 1755 Aprilie 13. AS. Ib, 1 .
7 )Doc. 1 7 5 6 Septemvrie 12. A R . LXXVII, 105.
8 )Doc. 1756 Septemvrie 30. AS. Ib, 2.
www.inp.org.ro
de Grigore Ghica 1 1), de Constantin Mu­
ruzi 12), de Alexandru Const. 1 3) şi Alexan­
dru Ioan Mavrocordat 14), de Alexandru 1 5)
şi Constantin Ipsilanti 16) şi de Scarlat Cal­
limachi 17).
La atât se redusese aşa dar acum viaţa
mănăstirii Sf. Nicolae din ţarina Iaşilor :­
ea nu m ai avea nici măcar atât cât să-şi
apere de ruină biserica şi clădirile. Astfel,
din pomenita « samă» a anului 1 7 8 1 , ve­
dem că mănăstirea lui Aron-Vodă se afla
turnul descoperit, fără ogradă, casele ve­
chi şi mai de tot descoperite » 1 8). Trei ani
după aceasta, la 1 7 84 August 16, Dom­
nul însuş, Alexandru Const. Mavrocordat,
ne arată că mănăstirea e stricată şi aproape
de cea de istov cădere, că de nu se va
tocmi, în curând este a se surpa. Drept
aceea el porunceşte egumenilor dela Trei
Sfetitele şi dela Barnovski ca împreună cu
Ionită Cantacuzino biv vel V ornic si Co-
' '
standin Paladi biv vel Agă să meargă l a
faţa locului, s ă cerceteze stricăciunile c e
sunt atât la biserică cât ş i la mănăstire şi
să socotească suma de bani trebuitoare
pentru a lor tocmire 19).
lzvodul pentru meremetisitul bisericii,
chiliilor, precum şi a celorlalte clădiri, s'a
întocmit îndată de către doi meşteri -
un lemnar si un zidar - si prevedea re-
' '
paraţii radicale peste tot 20) . D ar se vede
)
9 Do-:. 1760 Iunie 11. AR. LXXIX, 19.
1 o) Doc. 1762 August 5. AR. LXXVII, 65 şi 176-4
Fevruarie 10. AS. Ib, 3.
11) Doc. 1765 Iunie 24. AR. LXXVII, 107; 1 764
Iulie 12, 1776 Noemvrie şi 1777 Mai. AS. Ib, 4, 5 şi 6.
1 2 Doc. 1780 Iulie 6. AR. LXXVII 152 ; 1780 Sep-
) ,
temvrie şi 1782 Martie 20. AS. Ib, 7 şi 8 .
13 Doc. 1 7 8 3 Noemvrie 1 2 . A S . Ib, 9 .
)
14 )
Doc. 1786 Mai 1 5 . AS. Ib, 10.
1 5 Doc. 1788. AR. LXXVII, 109.
)
)
16 Doc. 1 801 Aprilie 16. AS. Ib, 13. Către
Cămă­
raşul Ocnei pentru 1000 ocă de sare anual.
17 Doc. 1813 Martie 24, 1818 Iunie 12 şi 1819 Mai
)
14. AS. Ib, 14, 16 şi V, 94.
)
•s Doc. AS. V, 35.
'9) Doc. AR. LXXIX, 20.
20) Doc. 1784 August 26. AS. V, 39.
 M ĂN Ă STIREA LUI AiWN-VODĂ
că, atunci ca şi azi, lucrurile nu se prea zo­
riau. Căci abia în 1 787 se executară m e­
remetisirile puse l a cale în 1 784, anume
în timpul lui Dometian Arhimandritul, grec
dela H alki, dar, cum vom vedea, călugăr
cucernic şi egumen vrednic, care, când
veni în mănăstire, precum însuş mărtu­
riseşte, află biserica pustie şi cu totul
goală, - cât nici rogojină să aştearnă, nici
uşe să închidă n'avea . . . 1) Dar cu aceasta
am ajuns la seria egumenilor mănăstirii lui
Aron-Vodă.
* nirea prădată a lui T eofil. - Ce făcu şi
Cel dintâiu mentionat e Isaia la 1 6 1 9 Iu-
'
lie 202). După el urmează Gavrill, pe care-1
găsim pomenit la 1 627 Mai 1 8 3). Apoi,
de sigur pe urma unui predecesor al cărui
nume documentele nu ni 1-a păstrat, vine
Iosif, între 1 65 1 Aprilie 25 şi 1 666 Aprilie
6 4), egumenul din timpul lui Vasile-Vodă
Lupul, despre care s'a amintit mai sus.
După acest « duhovnic al boerilor din
Iaşi» şi, desigur, iarăş pe urma unui ano­
nim, al doilea până acum din serie, cunoaş­
tem pe Ioanichie, între 1 690 Octomvrie
5 şi 1 7 1 O August 9 5) şi apoi pe vlădica Dio­
nisie proin episcop de Ciorlu (TCopf.oo) în­
tre 1 7 1 3 Octomvrie 1 5 şi 1 7 1 7 Mai 1 6).
Lui îi urmează o si mai înaltă fată biseri-
, )
cească - Mitrofan proin mitropolit de Co-
rint, pe care-1 găsim pomenit la 1 72 1 De- -
cemvrie 1 4 7) . Succesorul acestuia fu - cu
' ) Iorga, Inscripţii II, 182.
2) I. Bianu, Documente româneşti, 44.
3 ) Idem, ibidem, 1 3 9.
4) Doc. AR. LXXIX, 6 şi LXXVII, 82. Cf. şi doc.
din 1651 Mai 12, 1652 Ianuarie 1 (AR. LXXIX, 7, 8),
1662 Martie 20, Iunie 10 (AR. LXXVII, 218, 81) şi
1662 Octomvrie 12, la Ghibănescu, Surete şi Izvoade
IV, 3 17.
5 Doc. AR. LXXVII, 30 şi 87.
) - Cf. şi doc. din
1693 Septemvrie 8, 1699 Decemvrie 11 (AR. LXXVII,
31. 151), 1704 Martie 16 (AR. LXXVIII, 6) 1708 (AS.
IV, 4) şi 1709 Martie 2.
)
6 Doc. AR. LNXVII, 145 şi 91. Cf. şi doc. din
1715 Septemvrie 8 şi 1716 Iulie 23 (AR. LXXVII,
112, 89).
7 Doc. AR. LXXVIII, 1.
) 15) Doc. 1787 Octomvrie 20. AS. I-b, 1 2.
www.inp.org.ro
15
vre-un intermediar sau uu, e greu de ho­
tărît- Neofit, menţionat l a 1 736 Mai 2 1
şi 1 737 Iunie 1 1 8). Apoi, acesta de sigur
cu predecesor, Filaret între 1 756 Septem­
vrie 1 2 şi 1 765 Iunie 249).
Sofronie-1 767 August 1 7 10) - prece­
dează pe T eofil, care egumeneşte dela
1 7 76 Octomvrie 16 până la 1 78 1 Mai 1 şi
care, vinovăţindu-se cu administrarea ave­
rii sfântului l ăcaş, se întoarse de unde veni,
dispărând cu butca şi telegarii mănăstirii 11)."
Chiril fu pus să aducă rânduială în moşte­
acesta, am văzut când am arătat în ce
stare se găsia ctitoria lui Aron-Vodă între
1 7 8 1 - 1 78 4, tocmai timpul egumeniei
sale 12). Lui îi urmă Dometian Arhiman­
dritul , care păstori până la moarte-i, în­
tâmplată în Septemvrie 1 794 1 3). Acesta
fu, pentru vremile-i scăzute şi ticăloşite,
un adevărat ctitor al mănăstirii. Căci sub el
s'a restaurat biserica, pe care a înzestrat-o
cu odoare, cărţi şi odăjdii 14), pe lângă
alte multe lucruri de gospodărie, procu­
rate pe sama mănăstirii, ce era « cu totul
lipsită de cele trebuincioase » 1 5) . Sentimen­
tul de recunoştinţă pentru buna-i admini­
straţie se exprimă în hotărîrea l ui Alexan­
dru Ipsilanti din 1 7 8 7 Iunie 1 1 , prin care se
mărturiseşte că de vreme ce prea cuvio­
sul Arhimandrit Dometian, ca unul ce s'au
arătat silitor, folositor şi bine chivernisitor
B) Doc. AR. LXXVII, 101 şi 102.
9) Doc. AR. LXXVII, 105 şi 107. Cf. şi doc. din
1756 Octomvrie 10 şi 1762 Au�ust 5 (AR. LXXVII,
106, 65), 1763 Iunie 1 (AS. IV, 6) şi 1764 Fevruarie 10
(AS. I, 3).
1o Doc. AR. LXXVII, 124.
)
11 Doc. AS. I·b, 11. Cf. şi doc. 1780 Iulie 6.-AR.
)
LX,XVII, 152.
12 )
Doc. AS. V , 35, 38. Cf. şi doc. 1782 Martie 20,
1 783 Noemvrie 12. AS. I·b, 8 şi 9,
13 Doc. AS. V, 46, 55. Cf. ş i doc. 1787 Iulie 30,
)
Octomvrie 8, 1788 Fevruarie 3 1, 1789 Fevruarie 20 şi
1791 Aprilie 1. AS. V, . 48, 49, III, 2, V, 56.
14 Doc. 1785 Mai 1 . AS. V, 47 şi Iorga, Inscrip­
)
ţii Il, 1. c.
 16 BULETINUL COMISlUNII MONU MENTELOR ISTORICE

până acum mănăstirii Aron-Vodă, precum men, i se dă iarăş mănăstirea pe a sa pur­

au dovedit dumnealor boerii epitropi, cari tare de grije 1).

�
"
...
;;·
"' 'P
"
"
"' �
Pl<
3 ::>
�.. Ol<
�
< ...
" "
o. O>
"
� ::c
c::
...
"
"' !::!.
"
�
3
c;·
N

��

1-au cerut. a rămâne şi mai departe egu- După moartea lui Dometian, întâmpl ată

1) După rezoluţia �domnească pusă pe anaforaua veliţilor boeri din 1787 Iunie 11. AS. V, 45.

www.inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA LUI ARON-VODĂ 17

în mănăstire, se aşează egumen părintele 25, ne-a rămas cartea lui V eniamin Mitro­
vlădica Teoclit Evhaiton (Euza:tn.ov), care politul, prin care dă ocărmuirea mănăstirii

10. 1'1ănăstirea Horezi

- Biserica cea mare : Vedere dela apus -

stăpâni îndelung, dela 1794 până dincolo lui Aron- Vodă « prea sfinţi ei sale fratelui
de anul 1 8 2 7 . Căci din acest an, August Teoclit Evhaiton, precum şi mai 'nainte au
Buletinul (omisiunii 1'1onumentelor Istorice.

www.inp.org.ro
18 BULETINUL COMl STUNI I MONUMENTELOR ISTORICE
avut-o » 1) . Se vede dar că egumenia lui
fusese cu întreruperi. Şi, în adevăr, pentru
intervalul 1 8 1 1 Martie 7- 1 8 1 2 Septem­
vrie 1 , găsim în fruntea mănăstirii l ui Aran­
Vodă pe Filaret Arhimandritul 2), vlădica
Apamias de mai târziu , fratele cunoscu­
tului scriitor Alexandru Beldiman Vorni­
cul 3), care egumeni multă vreme la Sla­
tina în Moldova 4 ) şi , după ce tred1 în Ţara­
Românească, la mănăstirea domnească a
Câmpulungului , unde i e vede chipul, ca
ctitor, de oarece, sub privigherea lui, în
1 827, s'a restaurat biserica de Grigorie­
Vodă Ghica ( 1 822 - 1 828) 5).
Cu Antim, menţionat la 1 842 I unie 6 şi
Noemvrie 9 G), se închee seria egumenilor
dela Aron-Vodă, aşa precum şi precât s'a
putut ea reconstitui după documentele cer­
cetate.
* teau trece fără pagubă pentru mănăstirea
Ca încheere amintim că între aceste do­
cumente se găseşte o carte din 1 788 Au­
gust 3 1 , prin care Generalul-şef al arma­
telor ruseşti de ocupaţie a ţării porunceşte
ca mănăstirea lui Aron-Vodă să fie scutită
de greutăţi şi apărată de răutăţi 7). Evident,
această carte a fost cerută de călugării
Aroneni, cari erau, precum dovedesc în­
tâmplările trecute, serios şi direct amenin­
, , ori de câte ori osti
tati , pământene sau
streine veniau asupra Capitalei , lăcaşul
fiindu-le în marginea Iaşilor, pe drumul
Hotinului 8). Căci. nu odată atari osti , tă-
' ) Doc. AS. V, 97. Cf. şi doc. 1795 Fcvruarie 20,
1800 Noemvrie 5, 1801 Octomvrie 5 şi 26, 1 803 Ia­
nuari e 20. AS. III, 7, V, 69, 7 0 şi 7 1. Apoi, după Fila·
ret, 181 3 Aprilie 22, 1 8 15 Aprilie 25, 1 8 16 l\Jartie 30.
AS. Ib, 14, V, 85, 86 şi 9 0 . - Î n sfârşit, 1 8 1 6 Mai 3,0,
la I. Bianu, Catalogul manuscriptelor româneş ti I,
540 şi 1818 Iunie 12, 1814 Mai 14. AS. Ib, 16 şi V, 94.
Cf. şi Erbiceanu, Istoria Mitropoliei Moldovei, 331.
2 ) Doc. 1 815 Mai 10. AS. V, 87. Apoi 1 8 12 Fe­
vruarie 22, August 10 şi 1 8 11 Noemvrie 15. AS. 7 7 ,
8 2 ş i 7 6 . D i n acest d i n urmă document vedem că
mănăstirea avea şi venitul dela şase vaduri pe apa
Nistrului, în ţinutul Sorocii, şi anume : Iarova, Va­
silcău, Cerlina, Sinăteaca ( ?). Raşcovul şi Tarosie.
3) A se vedea pentru el, Iorga, Istoria Bisericii
www.inp.org.ro
bărîseră şi se bătuseră în preajma mănă­
stirii, aducând pagubă şi insuflând temere
paşnicilor ei rugători.
Astfel, pentru a nu pomeni decât eve­
nim entele mai de seamă, aci s'a dat, în Fe­
vruarie 1 66 1 , lupta dintre Tătarii lui Şte­
fănită-Vodă
'
Lupul si, Cazacii lui Constan-
tin-Vodă Cârnul, - lup ă ce puse capăt
domniei efemere a acestui Basarab în Mol­
d0va 9), aci tăbărîră, în Octomvrie 1 685,
ostile
. Tării-Românesti
' '
ale lui Serban-Vodă
'
Cantacuzino, chemate de Turci a participa
la marea lor expediţie din acest an împo­
triva L şilor 10) şi aci se refugie cu slujitorii
săi Dumitraşcu-Vodă Cantemir, când, în
aşteptarea mântuitoare a Muscalilor, primi
vestea amăgitoare că Turcii vin să-1 ma­
zilească 1 1 ) .
Evident că întâmplări ca aceste nu pu­
lui Aron-Vodă, care, cum s'a văzut mai
sus, din fel urite alte pricine, mergea din
ce în ce mai rău şi mai spre scădere, aşa
că, pe la miezul secolului trecut, averea ei,
vândută la licitaţaţie pe trez' ani, abia adu­
cea 3 .620 galbeni 12). Curând apoi, la se­
cularizare, se pierdu şi puţinul acesta, ce,
de altmintrelea se împărţia cu Patriarhia
la care era închinată şi care, în nemernicia
ei, dădl!se în arendă -ne spune cu m ultă
mâhnire şi legiuită revoltă fericitul lVIelcbi­
sedec - mănăstirea cu egumenia şi pro­
prietăţile ei unei femei dela Constantino-
Române, Vălenii de Munte 1909, li tabla.
•) În doc. Slatinei (azi la Casa Bisericii ) , cari vor
fi publicate, se găsesc foarte multe ştiri cu priyire
la egumenia sa în această mănăstire.
5) N. Iorga, I11scripţii din Bisericile Româm'ei 1,
127.
6) Doc. AS. V , 104 şi 105.
' ) Doc. AS. V, 50.
B) Ghibănescu, Bisericile din laşi, 20.
•) Iorga, Studii ş i Documente 1 V, CCC V I I I-CCCX.
Cf. şi Cronicile României i., 370.
10) Iorga, Studii şi Documente, XI, 158.
1 1 ) Tdem, Istoria lite1'alurii româneşti î11 sec.
X VIll, I, 127 .
'' ) V. Uricarul V I , 93.
 MĂNĂSTIREA LUI ARON-VODĂ
pol , care ştii.1 să dobândească această fa­
voare dela diplomaţia ţarigrădeană 1).
Devenită biserică de mir pe seama sa­
tului alcătuit in juru-i, fondaţia lui Aran­
Vodă rămase cu totului tot părăsită şi ne­
îngrijită. A şa se explică starea cea mizeră
si ticălosită în care învătatii cercetători ai
' ' ) )
monumentelor noastre străbune ne arată
I l . D ESC R I E R E A R H ITECTO N ICA
- o --
zisă azi Aroneanu este
aşezată la marginea satului
cu acelaş nume, într'un loc
ridicat, pe vârful unui deal,
de unde priveliştea se intinde,
de o parte, până spre Iaşi şi
frumoasele lui imprej urimi,
de altă parte, spre Prut, până in
Basarabia.
Î nfătisarea bisericii - a cărei
' '
siluetă albă cu o singură turlă se vede din
mare depărtare - este plăcută j propor­
ţiile-i sunt potrivite. Î n faţada dinspre apus
are un pridvor cu stâlpi, boltit prin două
cupole sferice, răzimate pe arcuri. Acest
pridvor era la origină deschis. Mai târziu
însă a fost înfundat cu zidărie grosolană,
as'::fel că stâlpu au rămas îngropaţi sub ten­
cueli . Cu ocazia lucrărilor de conservare
ce s'au făcut acum doi ani , s'a pus în evi­
denţă structura pridvorului, după cum se
poate vedea diri ilustraţia dată, de oare-
' ) Notiţe istorice, 286.
2 ) Răp. Melchisedec în 1885 şi d. N. Iorga în 1906.
") V. Raportul Comisiunii pe a. 1908, în acest Bu-
letin,a . 1, 3 7 .
4) Romstorfer, D i e Moldauisch -Byzantinische Bau­
Kunst, Wien 1896, tabla 4 şi, pentru Hlincea, această
publicaţie, anul I, pag. 8 7 .
www.inp.org.ro
19
că găsiră acest sfânt lăcaş dumnezeesc 2).
Prin lucrările de conservare, recomandate
de Comisiunea monumentelor istorice si '
întreprinse in vara anului 1 90 7 , sub con­
ducerea d-lui Arh. N. Ghika-Budeşti, bise­
rica din Aroneanu a fost readusă, fireşte,
in marginea mijloacelor disponibile, l a cea
mai de cuviinţă stare_3).
A L EX. LĂPEDATU.
ce, din m otive practice, nu s'a putut dă­
râma toată zidăria adăogată intre stâlpi,
întru cât biserica, fiind aşezată, cum am
zis, în loc deschis şi ridicat, e foarte m ult
expusă vânturilor. E deci absolut necesar
ca- mai ales pentru timp de iarnă - cre­
dinciosii să aibă o intrare închisă.
,
Pridvorul deschis, cu arcade răzimate
pe stâlpi, se întâlneşte rar în bisericile din
Moldova si numai din secolul al XVII-lea
)
încoace. Astfel la biserica fostei mănăstiri
Hlincea de lângă Iaşi şi la biserica din Iţ­
cani 4). El pare a fi o influenţă a arhitec­
turii din Ţara-Românească, unde pridvoa­
rele deschise cu stâlpi , erau adesea între­
buinţate, bunăoară : la vechia 1itropolie
din Târgovişte 5), la biserica Snagovului 6)
şi la bolniţa Coziei 7) etc.
Un alt indiciu al influenţei m untene la
biserica din Aroneanu este lipsa contra­
forţilor. Şi, din acest punct de vedere, este
in ceea ce priveşte bisericile cu turle, un
5 ) O ilustraţie a vechei Mitropolii tărgoviştene - nu
după cunoscuta acuarelă de C. Szathmăry, azi în co­
lecţiile Comisiunii Monumentelor Istorice-a reprodus
G. Ionnescu-Gion în a sa Istorie a Bucureştilor, 157.
6) G. Mandrea, Mânăstirea Snagov, Bucureşti 1904.
7) P. Antonescu, Mânăstirea Cozia (extras din Li­
teratura şi Arta Română pe 1903).
20 BULETINUL COMISIUNII M ::>N UMENTELOR ISTORICE

www.inp.org.ro
 MĂNĂSTIREA LUI ARON-VODĂ 21

exemplu aproape unic în Moldova. U n altul perit cu o boltă sferică, dispoziţie comună
ar ii biserica Golia din Iaşi. Aceasta însă bisericilor Sf. Nicolae-Domnesc din Pă­
a suferit atâtea schimbări, în cât, până l a păuţi , din Dorohoi şi din Iaşi. El este lu-

••.l 1
� . ,'

facerea cercetărilor necesare, e greu de minat prin patru ferestre înguste de formă
ştiut cum va fi fost l a început. ogivală şi este despărţit de naos prin trei
Pronaosul bisericii este pătrat şi aco- arcade răzimate pe doi stâlpi rotunzi (ca

www.inp.org.ro
22 BULETJNUL COMISIUNII M ON UMENTELOR ISTORICE
şi cei dela pridvor), dispoziţie rare ori în­
trebuinţată în Moldova, căci se găseşte,
după cât îmi amintesc, numai la Sf. Ni­
colae-Domnesc din Iaşi, la Hlincea, la Iţ­
cani, la Treierarhi şi la Golia 1) .
Naosul are forma şi structura de bolţi
obişnuită bisericilor din Moldova, cu turla
răzimată pe două rânduri de arcuri su­
prapuse, din care rândul de sus este aşe·
zat pe cheile celui de al doilea. Sânurile şi
altarul sunt rotunde atât în interior cât si' în
exterior şi primesc lumina fiecare prin câte
o fereastră asemenea celor dela pronaos.
Lungimea bisericii în afară este de 23 m .
pe o lăţime d e 7, 70 m., iar înlăuntru lă­
ţimea ei este de 5,50 m .
Exteriorul s e deosibeşte prin o decora­
ţiune de teracote smălţuite, care nu se în­
tâlneşte l a alte biserici. Aceste teracote au
forme diferite de acele din timpul lui Şte­
fan-cel-Mare del a bisericile din Hârlău, Pă­
păuţi , Dorohoi, Sf. Nicolae-Domnesc ·din
Iaşi şi Sf. Ion din Piatra. Ele sunt de trei
tipuri. Primul tip are forma unei frunze de
ştejar sau a unui vârf de suliţă (fier de lance)
şi se aseamănă întru câtva cu un motiv de­
corativ întrebuinţat adeseori în arta arabă.
Dimensiunile sunt 32 cm. înăltime,' . 16 cm.
lăţime (cea mai mare) şi 1 cm. grosime.
Lucrul este puţin îngrijit ca desemn şi for­
mă neregulată. Al doilea tip este o stea cu
sase vârfuri, de 20 cm. lătime si 1 cm. gro-
, J J
sime. Al treilea tip este un disc circular de
17 cm. în diametru cu marginea puţin ridi­
cată şi cu o găurice la mijloc 2) .
Toate aceste teracote sunt smăltuite în·
J
' ) Pentru aceste trei din urmă, a se vedea planu·
rile la Rornstorfer, op. cit., tabelele 2 şi 7.
www.inp.org.ro
tr'o coloare verde cu reflexe albăstrui iri·
zate şi sunt aplicate în tencuiala de ipsos
a faţadelor bisericii, după o dispoziţie care
se poate vedea în ilustraţiile date.
Ciubucăriile faţadelor par a fi suferit mo·
dificări. Cornişa are un profil modern , fără
caracter. Restul fatadei e cam confus ca
J
compoziţie. Arcadele sunt foarte neregu-
late. Partea de jos a faţadei este decorată
cu neşte caneluri verticale, săpate în piatră;
restul zidăriei este de cărămidă, afară de ca·
pitelele stâlpilor şi de soclul bisericii·, care
este foarte diformat şi stricat în multe părţi.
Turla se razimă pe două baze, întâia o
tea cu douăsprezece vârfuri, a doua un
patrat. Ea are douăsprezece feţe, din -care
patru sunt străpunse cu tot atâtea ferestre
mici, foarte înguste. Decoraţia ei exteri­
oară se compune din arcaturi formate din
câte două arcuri de zidărie de cărămidă,
unul în retragere faţă cu celălalt şi totul
încadrat cu un ciubuc rotund (tor), care
urmează forma arcaturilor.
Forma dodecagonală a turlei, lipsa con­
traforţilor mici la ea, cari sunt aproape con·
stanţi la bisericile din Moldova, precum şi
decoraţia arcaturilor oarbe, încadrate cu
un ciubuc rotund, denotă de asemenea evi­
denta influenţă muntenească în architec­
tura bisericii din Aroneanu, lucru pe care,
de altfel, ni-l explică şi confirmă şi isto­
ricii noştri 3) .
Interiorul bisericii nu este zugrăvit şi,
afară de forma bolţilor, care, cum am spus,
este cea obişnuită, nu prezintă absolut ni­
mic deosebit.
ARH. H. GHJKA-BUDEŞTI.
2) Desernnurile dela pag. 13.
3) N. Iorga, în Floarea Darurilor II, pag. 217.
 JV\ Ă N Ă S T I R E A
B I S E R I C A C E A /"\ A R E
--
o.��...�..,•.-..,.,1
ndată ce, trecând pe sub clo­
potniţă, pătrunzi în curtea
mănăstirii Hurezi, biserica se
înfătisează vederu . Cu fata-
' ' '
da-i albă stră-
lucind sub ra­
zele s o a r e l u i ,
c u turlele-i bine pro­
porţionate, cu com­
poziţia-i generală a­
les concepută şi cu pridvoru-i
pe stâlpi de piatră frumos
decorat, - ea stăpâneşte ca­
drul bogat pe care i-1 fac chi­
liile mănăstirii cu dublu rând
de arcade deschise, strejuită
par'că de bradul secular ce
se înalţă în preajmă-i. Totul
aci îţi dă impresia măreţiei şi
bogătiei ce altădată sălăsluia
' '
în cuprinsul acestei vestite
mănăstiri brâncoveneşti .
Biserica are împărţirea o­
bişnuită epocii : pridvor, pro­
naos, naos şi altar 1).
Pridvorul sau, cum se zi­ 1 3. 1'\ănăstirea Harezi
cea pe vremuri, slomnul bise­ - Fereastră dela· biserică --
ricii, se sprij ină pe zece stâlpi
de piatră, scurţi, cu baze formate din pos­
tamente decorate cu foi de acantus 2) şi
cu capitele imitate după forma corintică şi
www.inp.org.ro
H U R EZI
0 --
inspirate de stilul renaşteru 3). Stâlp il aceştia
sunt împreunaţi prin arcade în plin centru
şi legaţi între ei prin coarde de l emn 4) .
Peste arcade e aruncată o frumoasă boltă,
compusă din trei calote sfe­
rice, despărţite prin arcuri
dublouri.
Î n interior pridvorul e îm­
podobit pe deantregul cu îm­
belşugată zugrăveală, iar în
exterior e acoperit cu o în­
velitoare ce se găseşte la un
nivel m ai jos decât corpul bi­
sericii. El are trei deschideri
pentru intrare : una în faţă,
două laterale. O laiţă de pia­
tră mărgineşte pe dinlăuntru
parapetul pe care sunt aşe­
zaţi cei zece stâlpi ai pridvo­
rului 5).
La intrarea din faţă, pe
aJ\.'"11 1 longitudinal al bisericii,
s'a construit m ai târziu, un al
doilea pridvor 6), mai mic, pă­
trat, boltit şi răzimat pe doi
stâlpi mai lungi, canelaţi oblic
în partea superioară, cu ba-
zele şi capitelele decorate cu
stalactite, amintind influenţa arabă 7) .
Uşa bisericii, de marmoră albă, e înca­
drată, ca şi pisania, ce se găseşte deasupra,
24 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

cu un chenar frumos săpat, care înfăţişează sub pisanie, partea superioară a intrării e
o ramură de acantus cu flori, ce şerpueşte terminată în formă de accoladă joasă, a-

c;g
<f'O>)
[9;7
�·
o
""' �
..,.
.", �
�
..
o

· �
:"1
�

�
<>""U
�
� '
..
"" �
��o

în mod regulat de jur-împrej ur 8). O cor­ vând la colţuri două mari rotocoale, în care
nişe sculptată împodobeşte uşa sus, iar jos, s'a sculptat : în cel din dreapta vulturul

www.inp.org.ro
 BISERICA MĂNĂSTJI{II HUREZI 25

cu două capete - stema Cantacuzinilor9), cc:;a în plisc - stema Ţării-Româneşti 1 0).

i
..,
�

--- - - - + - - - - - - -- �-"H--
1

o(}iJ������ o � Jg���G p

o�������olffi���lfi���� \Iu1L��rr o o

o o

o ��"���� o
o $��� ' � : U® o ;J. ;. J;; �· h h l. i :h J. lo

în cel din stânga acvila noastră cu cru- In interiorul bisericii cele două mari des-
Buletinul C:omisiunii f1onumente/or Istorice 4

www.inp.org.ro
26 J3 LETIN UL COM! I UNII MO�UMENTELOR ISTORICE

1 6. /'"Uinăstirea Hurez i
- Uşa bisericii -

(P i sa n ia .săpată deasupra s'a publicat şi de d. N. Iorga în Inscripţii din Bisericile Romduiei I, 1 84-5).

www.inp.org.ro
 BISERICA M ĂNĂSTIRU HUREZI 27

părţăminte, naosul şi pronaosul, comunică zece ferestre : şease - căte tr i de fie­

intre ele prin o uşe în semicerc. care parte - mai mari , jos j patru - câte

1 7. 1'\1\năstirea Hm·ezi
- Priduorul cel mic al bisericii cu \ledere în slomn -

_
,Pronaosul are forma dreptunghiulară şi două de fiecare parte - mai mici, sus, în
e mai larg decât naosul. E luminat prin dreptul bolţilor. Î n mijlocul lui , sprijinită

www.inp.org.ro
28 BULETINUL COMISIUNll MONU.MENTELOR ISTORICE
pe zidul ce-l desparte de naos şi pe doi
stâlpi puternici, octogonali , cu bazel e şi
capitelele decorate cu flori orientale 1 1 ) , -
se ridică turla cea mică a bisericii, care se
razimă, prin intermediul pendantivelor, pe
patru arcuri de cerc, l egate prin coarde
de lemn zugrăvite. Spaţiile laterale sunt
acoperite cu bolţi cilindrice, cari se între­
tae, întărite fiind prin arcuri dublouri , ră­
zimate deoparte pe cei doi stâlpi centrali,
de care-am vorbit mai sus, de altă parte
pe pereţii marginali ai încăperii.
Î n aceste spaţii laterale e găsesc mai
multe morminte : la dreapta, în faţă, mor­
mântul , în marmoră, al Doamnei Ancuţa
Brâncoveanu 12 ) , iar îndărăt, şi anume în
colţul sud-vestic, mormântul lui Ioan Ar­
himandritul 1 3) , întâiul egumen al mănăs­
tirii , al cărui chip se vede zugrăvit deasu­
pra pe perete 1 4) i l a stânga, în faţă, mor­
mintele Mariei, fiica lui Diicul Bengescu,
si sotia lui Ion Băleanu , si al lui Ioan Măl-
' ' '
dărescu 1 5), iar îndărăt, şi anume în colţul
www.inp.org.ro
nord-vestic, un mormânt al cărui epitaf
şters nu mai poate mărturisi astăzi numele
întreg al celui pe care-1 acoperă 1 6) .
N aosul impresionează prin proporţia lui
înaltă şi măreaţă, cu tâmpl a bogat împo­
dobită şi poleită, strălucind pe fondul îne­
grit al bolţilor dela altar. El e boltit după
tipicul bizantin obişnuit, adică prin patru
arcuri de cerc mari , peste cari , prin inter­
mediul pendantivelor, se razimă turla cea
mare a bisericii. Î n dreapta şi în stânga
1 8. 1'1ănăstirea Harezi
- Fragment din chenaral uşii dela biserică -
naosului se află sânurile semi-circulare ale
bisericii, care primesc lumina fiecare prin
câte patru ferestre asemenea celor dela
pronaos, două mari jos, două mici sus,
potrivit dispoziţiei văzută în plan şi în de­
semnul dela pag. 24. Î n fund e altarul, bol­
tit cilindric şi terminat printr'un sfert de
sferă, având în părţile laterale, la miază­
noapte proscomidia, l a miază-zi diaconi­
eul. Ambele aceste despărţiri boltite cilin­
dric sunt spaţioase şi primesc lumina prin
câte o fereastră deschisă în fund, spre ră-
 BISERICA MĂNĂSTIRII HUREZI
sărit, în aceeaş direcţie cu fereastra alta­
rului, care se află pe axul longitudinal al
bisericii.
Î ntreg interiorul bisericii e acoperit, de
sus până jos, del a bolţi până la înălţimea
stranelor, cu o bogată zugrăveală. De jur
împrejurul pereţilor se află jeţuri şi strane
măestrit sculptate. Asemenea uşa dela in­
trare, de lemn înegrit de vremuri, e împo­
dobită pe deantregul cu sculpturi 1 7).
Exteriorul bisericii e tencuit şi spoit cu
1 9. 1'1 ănăstirea Hm-ezi
- Fragment din chenarul uşii dela biserică --
var. Decoratia fatadelor se compune din
, ,
două rânduri de chenare suprapuse şi des­
părţite printr'un brâu bogat, în chipuind o
ghirlandă de foi decorativă, între două rân­
duri de zimti de cărămidă tencuită. Aceste
,
chenare sunt compuse din fuse cilindrice.
Cele din rândul de jos sunt dreptunghiu­
lare şi se razimă deadreptul pe soclul pu­
ternic al bisericii, 1 8) - pe când cele din
rândul de sus sunt terminate în arcuri în
plin centru 19).
Ferestrele m ari se deschid în rândul in-
www.inp.org.ro
29
ferior de chenare. Ele sunt de piatră cio­
plită şi amintesc întru câtva forma feres­
trelor dela bisericile din Moldeva, zidite
sub influenţa gotică20). Ferestrele mici, de
sus, se deschid în rândul superior de ar­
cade, cari sunt împodobite fiecare cu câte
un rotocol cu marginele în formă de sfoară.
împletită 21).
Cornişa se compune din mai multe rân­
duri de cărămizi, alternativ aşezate în lung
şi în colţi, aceste din urmă spre a forma
zimţuri (dinţi de ferestrău). Fiecare rând e
scos mai în afară decât cel de dedesuhtul
lui , asa că se form ează o comise alcătuită
' ,
din trei rânduri de zimti si tot atâtea rân-
, ,
duri de linii drepte.
Turlele bisericii - cea din faţa mai mică
şi octogonală, cea din dărăt mai mare şi
dodecagonală - se compun fiecare din
mai multe serii de arcade circulare si con-
,
centrice, răzimate pe picioare drepte, ce
se retrag spre interior, cu cât razele lor
descresc.
30 BULETINUL COMI S I U N I I MONUMENTELOR ISTORICE

Dispoziţ ia aceasta de retragere a arca­ zidăria picioarelor dela turle, contribuind

delor, una faţă cu cealaltă , pe lângă că astfel la menţinerea impingerii ce o exer-

20 . .1'\ănlistirea. Hm·ezi
- Mot�minte în biserică -

1) Sus :
1\.ncuţa BrânCO\leanu.
2) La d1·eapta :
Maria ��ăleanu.
3) La stânga :
Ioan f'lăldărescu.

produce efecte de umbră şi lumină alter­ cită bolţile semi-sferice dela partea superi­
nate, are şi un scop constructiv : îngroaşe oară a turlelor asupra picioarelor lor.

www.inp.org.ro
 13ISERTCA MĂNĂS TIRII HUREZI 31

Arcadele sunt decorate în partea lor su­ Ferestrile sunt aşezate in cele din urmă
perioară semi-circulară cu mai multe rân- arcade de pe fiecare faţă a turlei. Ele sunt

•
·�©iW M .t!fl ·
• !\\ §. . i!, � o

•JFI!\' i � U iifo

duri de arcuri de cărămizi , aşezate în dinţi lungi şi înguste şi sunt despărţite la turla
de ferestrău , ca si la comise.
' '
cea mică în sens transversal , cam pe la

www.inp.org.ro
www.inp.org.ro
32 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
jumătatea l ungim ei lor, prin câte o mică
,
făsie de zidărie.
Turlele sunt aşezate pe baze pătrate, în­
coronate şi ele, ca şi turlele, cu o cornişe
în genul descris mai sus.
I n sfârşit, biserica e acoperită cu o în­
velitoare de aramă, formând o straşină,
înfundată cu scânduri. Î nvelitoarea aceasta
a suferit însă modificări ulterioare, cari i-au
') A se vedea planul la pag. 20.
2) Ilustraţiile dela pag. 1 7 şi 2 1 .
3) Ilustraţiile dela pag. 27 şi 31.
4) Ilustraţiile dela pag. 21 şi 27.
5) Pe pardoseala pridvorului, după cum se poate
vedea în plan, se găsesc următoare două inscripţii :
1) - l a dreapta - • T Ionichie Arhimandrit, 1870 Ia­
nuar. Aici să odihneşte robulu lui Dumnezeu Arhiman­
dritulu Ionichie egumenulu sf. m(ănăstiri) H(urezi), de
naţie românu, născutu în Romînia, la anulu 1790. Eu
am fost ca voi, şi voi veţi fi ca mine. Şi s'a lucratu
acestea acumu la a nulu 1 8 7 - » . Cum se vede e mor­
mântui ce-şi pregătise Ioanichie, ultimul egumen al
Hurezului, care însă a murit şi s'a îngropat la Bistriţa,
unde, la 1862, au fost strămutaţi călugării Hurezeni.
V. aceasta publicaţie, anul I, pag. 70-71.
2) - la stânga - cRomano ieroshimon(ah) ; Gher­
mano Arhiman(drit) 1829•. Acest din urmă, fost şi el
egumen al mănăstirii, ibidem, 69.
Pe parapetul pridvorului, în partea de miază-noapte,
se mai găseşte următoarea inscripţie inedită, pe care
o tipărim, ca şi cele precedente, după copiile d-lui A .
Lăpedatu : «Ai cea să odihnesc oasele robului l lui
D(u)mn(e)zeu 1 IosifU ieromonah proigu 1 menul, care au
dat sf(in)tei 1 mănăstiri partea lui de 1 moşie din Băl­
teani, leat 7260 (=1752) � . Despre acest proigumen,
ibidem, 68.
6- 7) Ilustraţiile dela pag. 17 şi 27.
www.inp.org.ro
alterat formele primitive. Turlele ca şi sâ­
nurile au învelişuri în formă de cupole
pleoştite după modul bizantin. Ele poartă
în vârf cruci de fier împodobite cu discuri
aurite şi legate cu lanţuri de colţurile în­
velitoarelor. Bazele în care sunt împlân­
tate aceste cruci sunt de piatră rotundă
în formă de ghem şt decorate cu împle­
tituri.
A RH. N. G HJKA-B UDEŞTI.
8) llustraţiile dela pag. 25 şi 26.
9) Ilustraţia dela pag. 29.
1•) Ilustraţia dela pag. 28.
") Desemnul la pag. 25.
1 2) Fără inscripţie. Ilustraţiile dela pag. 25 şi 30.
1 3) Inscripţia publicată de d. N. Iorga, Inscripţii
din Bisericile României I , 1 89-90.
14) V. această publicaţie, anul I, pag. 7 1 .
1 5) Ilustraţiile dela pag. 30 şi 31. Iată lectura lor
după d. N. Iorga, op. cit., pag. 189 :
1. •Supt acastă peatră odihnesc osăle roabei lui
Dumunezeu Maria fiica dumnealui Dicul B engescu,
care o-u ţinutii dumnealui Ion Băleanu > .
2 . «Supt acastă pi1atră să odihnesc oasele răpo­
satului robului D(u)mn(e)zeu Ion Măldărescu, bivii
văt(av) za Aprozi şi a soţiei lui Stanca. Aceştia au
datii vira dumnialor de la Toianii cu locu " .
Pentru situaţia acestor morminte în biserică, a se
vedea ilustraţia din anul I, pag. 75, a Buletinului.
1 6) Inscripţia publicată la d. Iorga, op. cit., I, 190.
" ) Zugrăveala, mobilierul şi ocloarelc vor forma
obiectul unor articole speciale. N. R.
18) Lângă biserică, drept sânul dela miază zi, c lo­
cul de înmormântare al lui Pahomie Polovrăgianul,
fost egumcn al mănăstirii, după cum arată inscripţia
prinsă în soclu.
' ") Ilustraţiile dela pag. 16 şi 24.
2•) Ilustraţia dela pag. 23.
www.inp.org.ro
 23. Paraclisul m itropolitan
- Decoraţiune pe peretele nordic -
DECORAŢ IUNILE
D ELA
F A R A C L. I SU L JV\ I T R O F O L I TA N
D I N B U C U R E ŞTI
---o --
fmiifi�� rintre monumentele de artă
pământeană din Capitala ţă­
rii noastre se prenumeră şi
Paraclisul Mitropoliei, ascuns
privirilor pe deoparte de bi­
serica cea mare, iar pe de
alta de clădirile alăturate ale
Resedintei
, , Mitropolitane cât si, de
clădirea Camerei Deputaţilor. Din
punct de vedere decorativ, mo­
numentul acesta intră si' el în sirul
, de mo-
numente istorice cunoscute ca posedând
o artă cu caracter bizantin, fapt ce îndrep­
tăteste
, , sarcina ce mi-am luat de a nota
acl câteva impresiLmi cu privire la acest
monument.
Î n exterior 1), Paraclisul nu are drept
decoratie decât un sir de arcaturi plin-cen-
, 1
tru, aceleaşi cari se văd la cele mai m ulte
din bisericile noastre vechi, cum sunt, în
' ) A se vedea planşa din Albumul llfonumentelor
Buletinul (omisiunii 1'1onumen telor Istorice .
www.inp.org.ro
Capitală, Biserica Enei, Biserica Dintr' o zi,
Paraclisul dela Coltea,
, iar în tară la Schi-
,
tul Sf. Ştefan şi Clopotniţa dela H urezi,
Biserica Stelea din Târgovişte, Curtea-de­
Argeş, Biserica Domnească din Câmpu­
lung etc. Aş greşi poate, dacă, rânduind
acest monument printre monumentele de
artă bizantină, aş lăsa aceste arcaturi pe
seama aceleeas, arte bizantine. E locul cred
să risipim un neînţeles cu privire l a o parte
din decoraţia sculpturală a monumentelor
noastre istorice, decoraţiune ce dacă nu a
fost în întregime considerată ca derivând
din arta bizantină, nu a fost totuş găsită ca
fiind înrudită cu arta armenească. Vom
arăta în altă parte cari sunt elementele
ac estei arte, � a unei ţări atât de depărtate
de a noastră, cari au pătruns în arta noa­
stră pământeană. Deocamdată să ne oprim
la aceste arcaturi atât de răspândite în
din România, editat de Soc. < Arta românească> .
5
34 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
24. Paraclisul m i tropolitan
- Sf. tlercurie şi Sf. Dimitrie -
decoraţiunea sculpturală a monumentelor
noastre istorice.
Este sigur că o decoraţiune de arcaturi
ca acele de cari e vorba presupune un pe­
rete, în care aceste arcaturi să se poată
săpa, să fie cu alte cuvinte un perete de
piatră. Or se ştie că aproape toate clădirile
bisericeşti din Armenia, din lipsă de cără­
midă, erau construite în piatră (pz"erre de
tazlle). Şi, fireşte, în ziduri de piatră, se
putea săpa orice fel şi oricâte decoraţiuni
sculpturale, cum sunt, în afară de aceste
arcaturi , rozete, cruci, trese, antrelacuri ,
m eandre etc. Dimpotrivă, pe ziduri de că­
rămidă nu se putea săpa nici un fel de de­
coraţiune, si aceasta este cauza pentru care
în toată decoraţia exterioară a edificiilor bi-
1) Histoire de !' Arhitecture, vol. JT, p. 61
www.inp.org.ro
zantine lipsesc decoraţiuniJe sculptu­
rale, ea fiind reprezentată mai m ult
prin jocuri de cărămizi polichrome.
Dar, pentru a nu merge mai de­
parte, aceste arcaturi plin-centru nu
pot să aparţină decât stilului arme­
nesc , de oarece numai în monumen­
tel e \rmeniei creştine se întâlnesc,
şi se întâlnesc des, aceste arcaturi.
�iciodată nu vom întâlni în decoratia '
sculpturală bizantină aceste arcaturi
de ciubuce. D-1 Choisy, o autoritate
necontestată în arhitectură şi care,
după Dubois de Montpereux, e cel
mai preţios informator pentru arta ar­
menească, studiind aceste arcaturi,
spune : « . . . Un fel de ornamentaţie
usuală în Armenia si în totul străină
'
artei bizantine consistă în a ta pisa nu­
el u l zidurilor prin rânduri de arcaturi,
fie în plin centru , fie în potcoavă» 1).
De altfel acest fapt se poate dovedi
răsfoind paginile cu gravuri ale unei
cărţi apărută în timpul din urmă. care
tratează numai despre arta în Cau­
cazia 2) şi e datorită. el- lui I. Mourier,
un zel os cercetător al istoriei şi civiliza­
tiunei tărilor caucasiene. Aceste arcaturi
' '
plin-centru, atât de răspândite în biseri-
ciJe noastre şi pe cari le descoperim acum
si la Paraclisul Mitropoliei din Bucuresti ,
'
'
sunt aceleasi cari se văd în monumentele
'
religioase ale Armeniei creştine din vea-
curile X, XI, XI I -
Catedrala din Ani,
Biserica din Caben, Ananur etc.
D-1 Choisy, care a vizitat vechile noastre
monumente religioase, se exprimă. catego­
ric : « In valea Dunării, în Serbia, în Româ­
nia, în Moldova caracterul armean al de­
coratiunii este mai marcat încă. . . . »
'
« Les eglises de Kurtea-de-Argesch,
Tergoviste, Dragomirna ne presentent au­
cun ornement qui n'appartienne a !'Arme-
şi urm. 2) L' Art au Caucase, Bruxelles 1907.
 PARACLISUL MITROPOLITAN DIN BUCUREŞTI 35

nie, et au point de vue de l'arch itecture au cultivat-o atât de mult Inconoclaştii 2)

decorative, la vallee du Danube semble
une colonie armen;enne » 1).
In afară de aceste arcaturi, Paraclisul
Mitropoliei mai are ca decoraţiune e:Arte­
rioară un brâu simplu, nu format din jocul
a două rânduri de cărămizi , aşezate dea­
curmezişul , aşa cum se vede la Biserica
Scaune sau Biserica Dintr'o zi.
In interior, Paraclisul are la uşa de in­
trare un chenar săpat cu sculpturi repre­
·
zentând cunoscutele n nsourz , cari nu mai
sunt rinsourile bogate de acant ca cele de
la brâul B isericii Sfântul Gheorghe din Ca­
pitală sau din alte biserici, ci simple tije, cari
se răsucesc, înlănţuindu-se una de alta şi
cuprinzând în ochiuri câte o floare. In la­
tura de sus a acestei îmbrăcăminte în pia­
şi, după ei, decoratorii bizantini din sec.
XI şi XII. Epoca aceasta, în care toaia de
acant dispare aproape cu totul, a adus şi
acele animale fantastice, cari răsar din co­
zi] e fi oriJor, acele «fiare devorând gazele » ,
aşa cum se văd şi în superbul icon ostas din
Biserica LudeştiJor dela noi 3). Şi e drept
să credem că motivul , care în tâmpla din
L udeşti reprezintă un balaur devorând un
cerb, e adânc înrudit - dacă cumva nu ne
va fi venind direct de acolo - cu motivul
similar din fial a mănăstirii Lavra dela mun­
tele Atos, care reprezintă, alături de ani­
m ale fantastice, sgripţori, vulturi răpind ie­
puri şi aceste « fiare devorând gazele » . Tot
ţn stilul acestor i conostase, tot în aceeaş
conceptie decorativă intră si iconostasul
' )

tră a uşei , care corespunde boiandrocului, din Paraclisul /[itropoliei.

se vede, în centru , stema mitropolitană cu *

cîrja arhipăstorească, crucea şi mitra arhie­ Decoraţiunea picturală a interiorului a

rească. La capătul l aturilor verticale se află
câte o floare, o rozetă fără un mare inte­
res decorativ. Pentru a termina cu
decoraţiunea sculpturală mai ră-
fost făcută al fresca ca la cele mai multe
din monumentele noastre vechi. Şi aci însă,
25. Paraclisul mitropolitan
- Sf. 1\rtemie şi Sf. f\ina -

mâne să spun că Paraclisul are şi

o fru moasă tîmplă, un model de
artă veneţiană inspirată din arta
Orie�tului. Pe lângă viţă împletită ,
foi stilizate, e şi un motiv original ,
format dintr'un cap de înger, din
gura căruia pornesc cozile a doi ­
stiuleti de porumb, cari se îndoae
) '

către capete. Exact acelaş motiv,

acelas) iconostas chiar, se Q"�tseste
(,_J '
si '

la Biserica Sf. Gheorghe din piaţa

cu acelas) nume. Acest mod d de
i conostas, cu a c este motive face
parte din modelele de artă italie­
nească atât de răspândită în Italia
în sec. V I I I si IX. Este decoratiu-
, '

nea zoomorfică şi vegetală, pe care

') Ibidem, pa�;. 61. 3) A se vedea fragmentele din această tâmplă, re­
') Gabriel M illet, !' Art bizantin şi Andre Michel, produse în articolul B iserica din Ludeşti, publicat in
Histoire de !' Art, voi. I, pag. 153. acest Buletin, anul I, pag. 164-5.

www.inp.org.ro
36 BUtETil'WL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

ca şi la Colţea, s'a revenit pe alocuri cu cu­ jumătatea de sus în cinci compartimente.

lori tempera, fie pen­ Unul sus de toţ,
tru a îndrepta o de­ semicircular, pe ca­
coraţiune pe cale de re e zugrăvit : Buna­
a dispare, fie pentru V stire. Alte două
a repicta un perete a­ alăturate, unde se re·
coperit cu tencuială prezintă : Intrarea în
nouă. Ca fresc ne-a Ierusalim si Crist bi-
'

rămas totus o bună

,
ne-cuvântând două
parte din decoraţi- femei. După acea­
uni, mai cu seamă sta vine o bantă în­
cele ale plafonului, gustă cu admirabile
afară bine înţeles de decoraţi uni ele flori
Pantocrator, care a şi frunze, garoafe, la­
fost nimicit si înlo-
,
lele, dispuse în rin­
cuit cu un Crist în souri , apoi mecl a li­
factură nouă si urîtă.
,
oane cu sfinţi, legate
rDintre decorati-
.. ,
printr' o clecoraţiune
uni, cele de pe pe- în stilul renasterii .
,

retele dela miază­ Î n jumătatea inferi­

noapte, sunt cele oară sunt, în dreapta
mai bine păstrate uşei , două compar­
şi cele mai impor­ tim ente, unele sunt
tante ca valoare de­ zugrăviţi : în cel din­
corativă. Cum toat ă tâiu , Sfinţii Dimitrie
naia bisericii până si Mercurie - două
,

la iconostas e foarte admirabile specime­

mică, cupola Panto­ ne d stil bizantin­
cratorului,- cupolă iar în cel ele al doilea
joasă (surbaisse) - Mitropolitul Daniil ,
se uneşte prin pan­ care va fi fost zu­
dantifi , în mod indi­ grăvit fresc, clar la
rect însă, de chiar care 'a revenit cu
pereţii laterali, ale culori ele ulei, peste
căror suprafeţe în care, se înţelege, se
partea lor superioa­ aşterne la epoci eli­
ră sunt rotunj ite de ferite câte un strat
arcuri dublouri. Ast­ el e vernis, pentru a-i
fel aceşti pereţi pre­ ela mereu un aspect
zintă două mari su­ ele noutate. In stân­
prafeţe în hemicelu, ga uşei sunt, deasu­
cari se pot împărţl în pra, eloi îngeri , pur-
26. Paraclisul m i tropolitan
zone destinate să pri­ -
Sf. Ierarh Grigorie Teologul - tând pi ania, iar mai
mească decoratiuni ,
j os şi către unghiul
variate. Aşa peretele nordic e împărţit în nord-vestic eloi Sfinti : Artemie st Mina.
, ,

www.inp.org.ro
 PARACLISUL M L TROPOLITAN DIN BUCUREŞTI 37

Pe peretele vestic, jos, ctitorii , rezugră­ dar asupra cărora s'a revenit din nenoro­
viti mizerabil , cu culori de ulei si vernizati
, , ,
cire, pierzându-se, odată cu frăg � imea şi
ca şi M itropolitul Daniil . Reîmprospătarea trasparenta,
frescului si câteva din amă-
,

cu culori de ulei şi vernisajul acestor cti- nuntele foarte preţioase ale costumelor.

stor figuri ctitoriceşti au ca tăe­

tură o importanţă istorico-etno­
grafică, decoraţia costumelor
însă e nulă, de oarece nu are
nici un caracter.
Pe arcul care leagă pl afonul
naosului de peretele vestic e zu­
grăYit, tot în compartimente, I­
sus în fata lui Pilat care îsi sr)al�t
, ,

mânile şi Prinderea Domnul ui ;

apoi urmează doi sfinţi în două
medalioane şi, sus de tot, o ban­
tă de decoraţiune cu motive de
struguri încolăciţi în rinsou . Pe­
retele sudic] e tot în întuneric ,
.din care cauză examenul s e face
cu greu . IIai târziu vom vedea
ce ne spun şi frescurile acestui
perete. Să reţinem din intrado­
sul ferestreior două admi.rabile
unagini: Sfântul Procopie şiSfân-.
tul Nestor. I n altar sunt un nu­
măr de sfinţi în mărime naturală,
27. Paraclisul mitropolitan
- Chenaral aşi.i -

tori aminteşte pe acei del a Schitul Icoana,
despre cari vorbeşte şi d-1 Iorga într'una
din operile d-sale 1) şi cari au suferit a­
ceeaş preschimbare. Dacă costumele ace-
') Despre clmbrăcăminte şi locuinţă• î n Istoria Ro-
Dar din toate zugrăvelile Paraclisului ,
cei doi sfinţi, Mercurie şi D imitrie, apar în
toată splendoarea si, maanificenta
b ,
unei de-
coraţiuni de cel mai pur Şi cel mai înnain-
mânilor în chipuri şi icoane, Bucureşti 1905, I, 105 sq

www.inp.org.ro
38 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
tat bizantinism . Va fi avut şi bizantinismul
epoca lui de formaţie, cum va fi avut şi epo­
ca lui de de­
c a d en t ă. A
'
fost însă o e­
pocă când ar­
tiştii bizantini,
cari c onstru­
iau sfinti nu-
'
mai din ima­
ginaţie, s'au
gândit să con­ 28. Paraclisul mitropolitan
-
troleze ici co­ Fragment de decoraţiune -
lo natura sau
măcar operile rămase dela clasici, pregă­
tind astfel începutul unei arte, care urma
să însemne mai târziu arta premergătoare
Renaşterii. Exact la această
epocă apar acei sfinţi frumoşi ,
senini, învestmântaţi bogat, cu
haine şi armuri presărat cu
pietre scumpe. Astfel de sfinţi
i
au fost zugrăv ţi la Catedrala
din Cefalu şi de aci, multă vre­
me chiar după Renaştere, tipul
bizantin, înfrumuseţat sub în­
treitul raport al formei , al pro­
porţiunilor şi al decorului, a tre­
cut mai departe şi a persistat în
arta decorativă bizantină, care
a stăpânit sudul Europei până
mai ieri. După mine sfiinţii dela
Curtea - de-Argeş sunt sfinţii
dela Cefali.1 şi sfinţii Mercurie
şi Dimitrie dela Paraclisul no­
stru sunt din aceeaş familie de
sfinţi fru moşi ca formă, propor­
,
tie si decoratiune ca şi acesti a.
' , '
O deosebire între acesti '
sfinţi - şi puteţi pune în com-
paraţie şi pe cei dela Cefalu
29. Paraclisul mitropolitan
fără .teamă de a făptul 0 gre- - Fragment de frescă : Sf. 1\.na - ce nu prezintă nici-o urmă de
şală - este şi aceea că pe când
la Curtea-de-Argeş - pentru a ne mărgini
numai la noi - Sfântul Dimitrie, sfânt răz-
www.inp.org.ro
boinic, are trupul acoperit numai până mai
sus de genuchi, iar de aci în jos e descope­
rit, lăsând să
se vadă pici­
oarele încăl­
tate si înfăsu-
' ' '
rate în cârpe,
-la Paracli­
sul Mitropo­
liei, s fâ n t u l
poartă căma­
şe lungă pâ­
nă în călcâie
prin care to­
tuş se străvede forma picioarelor. O altă
deosebire e aceea că pe când la Curtea­
de-Argeş sfântul are arc, tolbă cu săgeţi
şi pavăză, aci nu are decât o
cruce în mâna dreaptă. Ca
vestmânt Sf. Dimitrie dela Pa­
racli ul Mitropoliei poartă pe­
ste rochia cea lungă o tunică
scurtă roşie, cu flori pembe cu
chenare aurite, cu desenuri în
losange, sub care totuş nu se
ghiceşte platoşa cea grea de
otel dela Sf. Dimitrie dela Cur-
'
tea-de-Argeş. Aci, l a Curtea-
de-Argeş, avem un Sfânt Di­
mitrie războinic, pe când la Pa­
raclisul mitropolitan un Sfânt
D imitrie cu figură şi gest de
apostol, deşi figura arată ace­
eaş expresie j uvenilă ca şi l a
Argeş.
n sfânt, iarăş de o plastici­
tate remarcabilă, e sfântul Ar­
temie de pe peretele dela mia­
ză-noapte. Trupul trebue să fi
fost refăcut ulterior şi chiar
în mai multe rânduri, de oare­
decoraţie, cum e la vecinul său
Mercurie. Capul însă s'a păstrat bine şi e
de o expresivitate uimitoare. Nu m'am
 PARACLISUL MIT ROPOLITAN DTN BUCUREŞTI
gândit poate nici odată să fac vre-o apro­
piere între sfinţii bizantini şi figurile din arta
premergătoare Renaşterii. Nu mă pot opri
însă de a nu mă gândi la capetele oricărui
precursor al lui Giotto, când privesc capul
Sfântului Artemie din Paraclisul Mitro­
poliei.
Decoratia ormamentală este si ea bine
' '
reprezentată în Paraclisul Mitropoliei . A-
vem arabescuri de fl ori, rinsouri de viţă,
câteva numai , motive rudimentare de pal­
mete, care însemnează ceva, atât prin na­
tura motivului cât si prin culoare. Si chiar
' '
dacă ar fi fost numai acele rinsonri de ga-
roafe şi lalele, totuş ne-am puteâ crede
30.
39
m ulţumiţi faţă de alte bogate decoraţiuni
monumentale del a alte biserici,cărora însă,
dacă au o mai îmbelşugată ornamentaţie,
le lipseşte tocmai acest motiv din Paracli­
sul Mitropoliei . Lipsesc însă de aci acele
pangki încolăcite, cari se văd la Batişte şi
la Colţea, de origină pur bizantină, ghir­
lande de fructe şi flori pe fond negru, cum
sunt la Colţea, înrudite cu aceleaşi motive
din absidele Sf. Sofii si Sf. Vital din Ravena.
'
Perdelele însă din josul zidurilor dau o notă
caracteristică ornamentatiei Paradisului si
' '
cu ele sfârşim prezenta descriere asupra
decoratiunei acestui monument istorica-
'
religios.
A. B A L. T A Z A R .
Paraclisul mitropolitan
-- Sf. Se\,erian -·
www.inp.org.ro
 D I N P O S ES I U N I L E
D O JV\ N I L O R N O ŞTR I Î N A R D EAL
--
VINTUL SI VURFERUL -
. .
---
că Vlad-V odă Ţepeş
( 1 456- 1 462) a fost cel din
urmă Domn al Tării-Româ-'
neşti, care a stăpânit în mod
efectiv Amlasul si Făgăra-
' '
şul, ca feude ale Coroanei
ungureşti 1 ) . Urmaşii săi , a­
fară de un singur caz la 1 503,
nu-şi mai afirmară pretensiunile
pentru stăpânirea acestor două
vechi posesiuni româneşti transcarpatine,
decât menţinându-le în titlul lor de dom­
nie până departe în sec. XVII 2). Trei din
ei însă-Radu IV ce1 Mare ( 1 496- 1 508),
Radu V dela Afumaţi (1 522 - 1 529) şi
Radu VI Paisie ( 1 535 - 1 545) -- dobân­
diră noi stăpâniri în Ardeal 3). Şi anume :
cel dintâiu - Ştremţul (Aldiod) şi Gioagiul
de sus (Felgyogy) ; cei din urmă - Vinţul
' ) D. Onciul, Titlul lui Mircea cel Bătrân şi pose­
siunile lui, în Convorbiri L iterare XXXVII (1903),
228 sq.
2) Aproape consecvent până la Matei Basarab ; după
aceea la Constantin Şerban Basarab şi, după cât
ne amintim, la Grigoraşcu Ghica.
3) Onciul, ibidem, 230 - 1. Mai de aproape a tratat
cestiunea Păr. Can. Bunea, în Vechile episcopii ro­
,
m âneşti, Blaş 190 2 28-32.
4) Bun ea, ibidem, după Kovari Laszl6. -Toate !o-
www.inp.org.ro
0--
0 ---
de jos (Alvincz) şi Vurperul (Borberek) cu
satele româneşti (possessiones valachorum)
ce ţineau de ele : Inuri (Bors6mezo), Cârna
(Karna), Răcătău (R akat6), Sibişani (Sze­
besen) şi Ascuta (Vashegy) 4) .
*
* *
Istoricul pe scurt al acestor două din
urmă posesiuni îl găsim cuprins în rapor­
tul comisarilor (Paul Bornemisza, episcopul
Vesprimului , şi George Vernherus) trimişi
de Regele Ungariei la 1 552 în Ardeal să
cerceteze veniturile fiscal e ale ţării, -
raport în care se arată că Ludovic I I
( 1 5 1 6- 1 526) cedă Vinţul ş i Vurperul ­
ce până atunci aparţineau naţiunii săseşti­
lui Radul , Voevodul transalpin, primind în
schimb del a el cetatea Poenari din Tara- '
Românească (arce Transalpina Ponayer
calităţile enumerate aci sunt în comitatul Albei de
jos (Vinţul şi Vurperul pe Mureş, faţă ' n faţă, puţin
mai jos de Alba-Iulie). Faptul că în Documentele Hur­
muzaki (II - 2, 572) se găseşte Algyogy în loc de
Aldiod (cum se numia pe atunci Ştremţul) a făcut să
se creadă că e vorba de Gioagiul de jos, din comitatul
Huniedoarei. Pentru cele două Gioagiuri, N. Iorga,
Neamul românesc în Ardeal şi Ţara- Ungurească,
Bucureşti 1906, I, 253 sq. şi 394 sq. Asemenea pentru
Vinţ, ibidem, 229 sq.
 D I N POSESIUNILE DOMNILOR NOŞTRI ÎN ARDEAL
dicta). Aceasta ca chezăsie '
a credintei
'
si
'
bunei înţelegeri de amândouă părţile 1),
aşa dar întru reînoirea vechilor raporturi
politice, pentru care mai de mult, în sec.
XIV şi XV, se dăduse Domnilor noştri Am­
laşul şi Făgăraşul, iar acum , la începutul
sec. XVI , Ştremţul şi Gioagiul de sus 2) .
Cesiunea pare a se fi făcut în anul din­
tâiu al domniei lui Radul dela Afumaţi şi a
fost pusă în legătură cu desele refugieri din
acest an ale Domnului român în Ardeal ,
pentru a găsi adăpost şi a căuta ajutor
împotriva lui Mehemed-Beg la Voevodul
transilvan Ioan Szapolyai 3) . Căci din 1 522
se crede a fi diploma prin care Capitolul
din Alba-Iulia introduce pe noul stăpânitor
în posesiunea domeniilor de curând confe­
rite4), cari, după cum se spune în raportul
citat, fură ocupate, în numele Domnului
român, de Ioan Szalanthay5). Sarcina aces­
tuia era, negreşit, de a strânge veniturile
cuvenite stăpânului său, venituri ce, pe a­
tunci - sub Vajvodis Transalpinis - se
arată a fi fost, numai dela satele depen­
dente, de trei sute floreni anual 6) .
Radul stăpâni Vinţul şi V urperul până
la sfârsitul
'
vietii.
'
Cu moartea lui (2 Ianua-
rie 1 529) cestiunea mostenirii acestor do-
,
menii se deschise. Cei dintâi compeţitori
fură, fireşte, vechii posesori, Saşii. Î ntr'a­
devăr, în o scrisoare a lor către Arhiducele
Ferdinand, din 6 Ianuarie 1. 529 - patru
' ) Hurmuzaki-Densuşianu, Documente ll -4 , 7 2 1 . ­
E vorba de cetatea numită astăzi, prin influenţă li­
terară, a lui Ţepeş-Vodă (căruia Cronica Ţării îi
atribue zidirea acestei cetăţi), în Căpăţîneni, corn.
Corbeni, jud. Argeş. Cf. Marele dicţionar geografic al
României, ad nomen, şi art. d-lui V. G . Stephanescu
în rev. Arhitectura I (1906), No. 1. O cercetare is­
torică specială cu privire la această cetate va trebui
făcută ca lucrare prealabilă a săpăturilor ce se vor
întreprinde cândva acolo.
Că în Poenari a rezidat pe vremea lui Radu! dela
Afumaţi garniwană ungurească, e dovadă scrisoarea
lui Nic. Tomori, castelanul Făcrărasului, dată în Arges
; t
la 10 Septemvrie (=Sabbato os festum Natavitati � )
Mariae) 1524 către Sibiieni, prin care-i roagă să lase
liberă trecere negustorilor ce aduc proviziuni în ce-
Buletinul (omisiunii Monumente/ar Istorice
www.inp.org.ro
41
zile deci în urma uciderii lui Radu! - după
ce arată că prin moartea Voevodului mun­
tean, Vinţul şi Vurperul şi-au recăpătat
vechia libertate, se roagă, ca nişte credin­
cioşi supuşi ce-l recunoşteau ca Rege al
Ungariei , să nu dăruească nici unuia din
solicitatori aceste domenii, până ce mai
întâiu nu se vor revizui drepturile lor 7). Cu
alte vorbe - tari pe aceste drepturi -
Saşii reclamau vechile lor bunuri.
Dar cuvântul hotărîtor în această ces­
tiune nu putea fi, atunci cel puţin, la Fer­
dinand, ci la rivalul său Ioan Szapolyai, stă­
pânitorul de fapt al ţării. Şi dela acesta,
probabil, Vinţul şi Vurperul au fost solici­
tate de cel al doilea compeţitor la moşte­
nirea lor, de succesorul în domnie al lui
R adu! dela Afumaţi, de Moise-Vodă Basa­
rab ( 1 529 - 1 530), Domnul Turcilor şi
deci partizanul Ardelenilor. Căci în această
afacere- pro ratione Vincz et Borberek­
se găsia la 1 Iulie 1 529 un trimis al noului
Voevod român în cetatea Sibiiului 8).
F erdinand nu satisfăd1 cererea Sasilor'
şi nici Szapolyai pe a lui Moise Basarab9)
şi cu atât mai puţin, dacă cumva ea se va
fi făcut, pe a succesorului acestuia Vlad­
Vodă ( 1 530- 1 532), despre care un act
omagia! al lui Radul Paisie către Regele
Ungariei din 7 Ianuarie 1 543 ne spune ho_­
tărît că a fost cu totul devotat Imperiali­
lor 10) : Vinţul şi Vurperul au rămas vacante
tatea dela Poenari (ad castrum Poynar). Copie la
Acad. Rom. Cf. N. Iorga, Stud. şi Doc. III, p. XLVII.
') Onciul, l. c.
3 Bunea, l. c., după Szilagy Sandor.
)
)
• Hurmuzaki-Densuşianu, Documente I I - 3, 408.
Doc. se cunoaşte numai dintr'u n scurt regest comu·
nicat de Eder lui Engel (Geschichte der Moldau und
Walachey I, 204), î n care se spune că anul e rupt, dar
că, după titulatura regelui Ludovic, se crede a fi 1522.
•) Hurmuzaki-Densuşianu, Documente II -4, 721.
6) Ibidem, 722.
7) Pub. în A1'chiv des Vereines fiir siebenbUrgi-
sche Landes-Kunde, N. F., XXVI, 627 -8. _
8 Hurmuzaki-Iorga, Documente XI, 853.
)
9 I orga, Studi1: şi Documente III, p. L.
to) Hurmuzaki, Documente I I- 1, 240 -1.
6
42 BULETINUL COMISIU II MONUMENTELOR ISTORICE
până la 1 532, când doi noi compeţitori la
stăpânirea lor se iviră : George Reicher­
storffer, cunoscutul sol l a curtea lui Petru­
Vodă Rares, si' autor al Horografiei Mol-
dovei din acea vreme, care le solicita dela
Ferdinand 1) şi Nicolae Koczardy, caste­
lanul cetăţii Vişegradul de sus, care l e şi
obţinLl - perpetuo j ure - la 2 Martie
(= Sabbato proximo ante Dominicam O­
cuii) dela Szapolyai 2).
Dela Koczardy Vinţul şi V urperul tre­
cură - cumpărate fiind cu opt mii de flo­
reni - în posesiunea lui Ştefan !J:ajlath ,
31. Ruinele castelului domnesc din Vinţal•cle�jos
Voevodul Ardealului 3) , care le stăpâni
până când, trecând în partea lui Ferdi­
nand, se răzvrăti împotriva lui Szapolyai
(Octomvrie 1 539). Atunci acesta, despo­
sedând pe rebel el bunurile sale, îi luă cu
puterea -.per violentas manus - dome­
niile cumpărate 4) , pe cari se pare că în­
cepu acţiunea de răzvrătire 5), restituin­
du-le lui Radu! Voevodul Tării-Românesti,
' '
« cujus vetusto jme fuisse perhibentur» ,-
') Hurmuzaki, Documente II - 1, 82.
2) Ibidem, JI - 4, 25 şi 471.
s) Ibidem, 471.
4) Ibidem, 663.
www.inp.org.ro
zice Antoniu V erancsics într' o scrisoare
adresată curând după aceea Episcopului
Ioan Statilius din Alba-Iulia 6).
Aşa dar Radul Paisie dobândi Vinţul şi
V urperul pe temeiul vechilor drepturi ce
le-ar fi avut asupra lor. Engel credea că
donaţiunea s'a făcut ca răsplată a ajuto­
rului pe care Domnul Tăru-Românesti
' ' 1-ar
fi dat lui Szapolyai în timpul pregătirilor
militare începute în Ardeal , înainte de a
se cunoaşte scopul marei expediţiuni tur­
ceşti din 1 538, îndreptată, cum se ştie, îm­
potriva lui Petru-Vodă Rareş 7). Lucrul nu
se mai poate susţine. Dar, evident, ţinând
seamă de împrejurări, noua cesiune a do­
meniilor m uresene
' s'a făcut si' cu scopul
de a atrage în partea Regelui maghiar pe
Voevodul român în lupta pentru coroană
ce, încetată câtva timp prin pacea dela
Orade ( 1 538), reîncepea acum din nou cu
Imperialii.
Moartea lui Szapolyai, întâmplată cu­
rând după aceasta (22 Iulie 1 540), nu a-
&) Şincai, Cronica Românilor, ed. 2 ·a, II, 278.
6) Hurmuzaki, Documente I I-4, 237 .
') Engel, Geschiche der Moldau und Walachey,
Halle 1804, I, 215 nota.
 DIN POSESIUNILE DOMNILOR NOŞTRI ÎN ARDEAL
duse nici o schimbare în posesiunea do­
meniilor dela Vinţ şi Vurper, pe cari Radul
Paisie le stăpâni până la sfârşitul domniei
sale, încasând, ca şi fratele său Radul dela
Afumaţi, veniturile cuvenite. Faptul reese
limpede din raportul men'fionat la început,
al comisarilor Regelui Ferdinand 1) . Căci ,
dacă cumva vre-o schimbare s'ar fi ivit în
posesiunea acestor domenii, fără îndoială
că ea ar fi fost mentionată.
' ranului său Domn şi poate chiar fiu (natu­
. '
Cu sfârsitul domniei lui Radu] Paisie
( 1 545), se închee stăpânirea efectivă a
Domnilor noştri în Vinţ şi Vurper, rămase
32. Ru i ne l e castel u l u i domnesc din Vinţul•de�jos
acum la dispoziţia lui Martinuzzil locote­
nentul regesc al ţării, care le ţinu pentru
sine sau, mai bine, pentru combinaţiunile
sale politice. Astfel el transformă mănă­
stirea PredicatoriJor - din care Koczardy
..,
îllcă îsi' făcuse resedintă
'
- în castel dom-
nesc 2) şi conferi unul din satele româneşti
1) Hurmuzaki-Densuşianu, Documente I I -4, 722 .
De altfel singurul care era îndreptăţit a reclama Vinţul
şi V urperul, Ştefan Măjlath, se găsia în tot acest timp
în captivitate la Turci, iar fii săi abia în 1 55 1 recla­
mară dela Regele Ferdinand, prin dieta din Târgul­
Mureşului, restituirea posesiunilor cumpărate de pă·
rintele lor şi confiscate cu puterea. Ibidem, 663.
2) Ibidem, 721.
www.inp.org.ro
43
ce am văzut că tineau'
de domeniu lui Pe-
tru More 3) . n sfârşit, se pare că aci, în
Î
Vinţ, era acel « unum castellum » pe care
«Băratul » , cum îi ziceau şi ai noştri, îl dădu
în 1 547 ca locuintă '
Vistierului Barbul din
Ţara-Românească, ce, fugind de urgia lui
M ircea Ciobanul , trecu m unţii împreună
cu alti' tovarăsi' , să caute mântuire si' adă-
post în Ardeal "). Pribeagul , ginere al ti-
ral) al lui Neagoe-Vodă Basarab 5) , merita
desigur o atare locuinţă, de care însă el
nu avl.1 parte mai îndelungată. Căci , re�la-
mat fiind la Sultan de răzbunătorul său
socru , în urma unei scrisori dojenitoare şi
amerinţătoare ce primi dela Poartă 6) , Mar­
tinuzzi trebui să îngăduească ca protej atul
său să fie prins si'
dus în Tara-Românea-
'
scă 7), unde Mircea-Vodă Ciobanul puse
de îi tăe capul la 22 Aprilie 1548 8) .
" ) Ibidem, 722.
•) Ibidem, 417.
5) Iorga Documente-Hurmuzalli XI, p. fi şi Preten­
denţi domneşti, în Analele Academ iei Române, seria
2·a, XIX, 227.
o) Hurmuzaki-Densuşianu, Documente II-4, 417.
' ) Ibidem, 418.
B) Iorga, Documente XI, l. c.
www.inp.org.ro
44 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
Dar, pe lângă faptul foarte însemnat că
a fost posesiune a Domnilor din Ţara-Ro­
mânească,-Vinţul mai stă în legătură cu
trecutul nostru şi prin împrejurarea că acl
a fost închis şi apoi u cis Aron-Vodă, Dom­
nul Moldovei . Î ntâmplările sunt bine cu­
noscute : nevoind a se infeoda cu totul lui
Sigismund Bathory şi trădat de Hatmanul
său Ştefan Răzvan , Aron-Vodă fu prins în
ziua de 23 Aprilie 1 595 de garda ungu­
rească ce-o avea pe lângă sine şi predat lui
Gaspar Kornis si Francisc Daczo, trimisii
' ' '
Principelui Ardelean. Aceştia îl trecură
munţii împreună cu soţia (Stanca Doamna),
cu fiul (Bogdan-Vodă) şi averile sale. L a
1 O sau 1 1 Mai prizonierul V oevod se găsia
în Braşov 1), unde, cu un an mai înainte,
se: făcuse ctitor bisericii Sf. � icolae din
Schei, pe care o isprăvi de zidit, o împo­
dobi cu zugrăveli, o dărui cu toate odoa­
rele şi o întări cu venit de douăsprezece
mii aspri pe fiecare an 2). Dela Braşov Aran­
Vodă fu dus şi închis în castelul domnesc
' ) După I. Sîrbu, Jstoria lui Mihai· Vodă Viteazul,
Bucureşti 1904, I, 249-254.
2) Istoria bisericii Scheilor Braşovului, pub. de
d. St. Stinghe, Braşov 1899, 174.
www.inp.org.ro
dela Vinţ, unde amintirea asasinării lui
Martinuzz: ( 1 7 Decemvrie 1 55 1 ) îi va fi
fost un semn al sfârşitului tragic ce i-se
pregătise. Şi, într'adevăr, după doi ani de
temniţă grea şi amară, nefericitul Voevod
fu înveninat din porunca lui Sigismund Ba­
thory 3) , pentru că, scrie Mihai-Vodă Vi­
teazul în cunoscutul său memoriu adresat
Î mpăratului Rudolf I I , a voit să asculte de
Măria Ta, şi nu de Principele Ardealului4).
Nefericitul său m ormânt nu se mai gă­
seste la Vint. « Vântul a măturat de mult-
' '
scrie d. I orga, care 1-a căutat zădarnic în
două rânduri 5) - cenuşa aceluia căruia i
s'a zis cel rău, mai înainte de a i se putea
zice cel nenoroczt» . Singurul lucru ce mai
mărturiseşte astăzi acolo, lângă cursul lin
al Murăşului, tragicul sfârşit al lui Aron­
V odă , sunt ruinele castelului dorimesc de
osândă şi peire, ale cărui vederi s'au dat
în paginile precedente, între altele şi pentru
a împlini oarecari gânduri bune şi dorinţi
legitime exprimate m ai de departe . . .
ALEX. LA!"EDATU .
3) Sîrbu, op. cit., 253.
•) Papiu, Tesauru de monumente istorice I, 254.
•) Iorga, Neamul Românesc în Transilvania şi
Ţara- Ungurească I, 229.
www.inp.org.ro
 C RONICĂ
--o-
D I N L U C R Ă R I L E C\O M J S J U N J J MO N UM E N T E L O R I N 1 9 0 9
---
I. Şedz"nţa dela 7 Fevruarz·e.
- S'a recomandat spre aprobare devizul pre­
zentat pentru efectuirea uiti melor lucrări ne­
cesare la biserica Zlătari din Capitală.
- S'a înscris biserica Sf. Gheorghe din o­
grada Catedralei mitropolitane din Iaşi pe ta­
bloul celor ce urmează a fi reparate în campania
de lucrări a anului curent.
- S'a hotărît o vizită a Comisiunii la Iaşi ,
spre a se examina, potrivit cererii d-lor arhi­
tecţi respectivi, lucrările de restaurare şi con­
servare întreprinse în ultimii ani la bisericile
Golia, Aroneanu, Hlincea şi Cetăţuia.
- Asemenea o vizită la mănăstirea Hurezi,
spre a se examina lucrările de restaurare între­
prinse în anul trecut acolo şi a se întocmi pro­
gramul celei de a treia serii de lucrări ce ur­
mează a se recomanda spre aprobare.
- S ' a recomandat cererea d-nei Maria D.
Pleniceanu din Târgu-Jiu de a se aproba restau­
rarea pe cheltuelile proprii a bisericii din Vă­
deni-Gorj, în care scop s'a delegat un d. arhitect
spre a examina monumentul şi a referi asupra
cererii .
- S ' a dat în cercetare cererea epitropiei bi­
sericii din comuna Cornăţel, judeţul Dâmbo­
viţa, pentru reparaţiile trebuitoare la această
biserică.
- S'a luat în cercetare cererile de a se în­
scrie în Inventarul monumentelor istorice bise­
ricile din Preajba şi Coţofeni, j udeţul Dolj.
- De asemenea cererea de a se declara mo­
nument istoric biserica din satul Bâscenii-de­
j os, comuna Calvini, j udeţul Râmnicul-Sărat.
www.inp.org.ro
0 ---
II. Şedinţa dela z 6 Martz"e.
- S'a dispus, potrivit cererii Cancelariei Mi­
tropoliei Moldovei, cercetarea vechii biserici
din cătunul Poiana, comuna CiurP.a, judeţul Iaşi,
în vederea înscrierii ei în Inventarul monumen­
telor istorice.
- S'a cerut de Primăria corn. Hârlău auto­
rizare pentru dărâmarea clopotniţei bisericii
S f. Gheorghe de acolo, în interesul împrej muirii
acestui monument. D. arh. N. Ghika â' fost de­
legat a cerceta lucruril e la faţa locului şi a referi.
- S'a primit raportul şi devizul întucmit
pentru lucrările de restaurare necesare la bise­
rica din comuna Vădeni-Gorj , dându se spre
examinare d-lui N. G abrielescu, membru al Ca­
misiunii.
- S'a dat în cercetare cererea de a se în­
scrie în Inventarul monumentelor istorice bise·
rica din comuna Goleştii-Badii, j udeţul Muscel,
fostă metoh a mănăstirii Nucet.
- S'a recomandat spre aprobare construirea
unei împrej muiri la biserica din corn. Aron eanu
de lângă Iaşi, însărcinându- se d. arh. N. Ghika
cu întocmirea planului şi devizului acestei lu­
crări.
- S'a recomandat spre aprobare cererea
prin care se solicită reparaţii absolut necesare
la biserica fostei mănăstiri Mamu din Vâlcea,
în care scop s'a delegat un d. arhitect a cerceta
lucrurile la faţa locului şi a referi.
- Deasemenea s' a recomandat aprobarea
lucrărilor pentru consolidarea bolţilor şi teme­
liilor vechei Stăreţii dela Mănăstirea Dintr'un
lemn, j ud. Vâlcea.
A . L.
46 BU LETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

U N " f"\ l T H R E U f"\ " I N D O B R O G E A

-- 0--

Î n Mai, anul trecut, cu ocazia unor lucrări
întreprinse la locul numit « Cişmele » din satul
Acpunar Qud. Tulcea), s'au găsit în pământ mai
multe plăci de marmură, cu sculpturi în baso­
relief, cari reprezintă scene referitoare la cultul
zeului Mithra.
Cea mai mare din aceste plăci (5 1 X 53 cm.)
reprezintă pe lVIithra tauroctonul în peştera.
sfântă, sacrificând taurul. Din sângele victimei
i esă obişnuitul şarpe, i ar cânele, însoţitorul
credincios al zeului, păzeşte sufletul ani malului
ucis. Deasupra, în colţul stâng al plăcii, un cap,
încunjurat de raze, reprezintă soarele, iar în
colţul drept, alt cap, împodobit cu semiluna,
conţine un nume, probabil acel al sculptorului.
Numeroase zidării găsite în acelaş loc ne face
să bănuim că a fost acolo un templu al lui Mi­
thra, un « mithreu m • , şi sculpturile acestea for­
mau decoraţiunea interioară obişnuită l a orice
templu al acestui zeu. Arta cu care sunt lucrate
e cea a sec. II sau I I I d. Cristos. De altfel îm­
preună cu ele s' au găsit şi câteva candele ro­
mane de lut.
Mulţumită d-lui Ilie Stănescu, învăţătorul din
satul vecin Cârj elari, sculpturile de care vorbim
au putut fi salvate şi prin intermediul Prefec­
turii s'au înaintat Muzeului naţional de antichi­
tăti din Bucuresti.
' '

reprezintă luna. Alte plăci mai mici (18 -20
cm.) sunt fragmente dintr'o decoraţiune mu­
rală şi reprezintă scene din mitologia zeului.
Unul are gravată o inscripţie greacă, care
Existenţa acestui « mithreum » e o nouă do-
vadă de răspândirea mithracismului printre
soldaţii şi populaţiunea dela gurile Dunării , în
epoca romană.
C O NST. M. O I S I L .

R A F O RT D E S F R E L U C R Ă RI L E DE R ES T A U R A R E
A M Ă N Ă S T I R I I H UR E Z I
-- 0--

Lucrările s'au început către sfârşitul lunei
I unie. Până să se aprovizioneze materialele şi
să se angajeze lucrătorii, s' a făcut o recunoa­
ştere a lucrărilor executate în vara anului 1907
- şi anume :
1 . Clopotniţa s'a restaurat în întregime dela
acoperiş până la acoperământul cel mare al cor­
.rului de clădiri alăturate.
2. S'au schimbat 20 coloane de piatră dela clă·
direa din spre nord şi o parte din clădirea din
spre vest până la foişorul lui I-Irisante, refăcân·
dq-se şi tencuelile la parter tot pe această por­
ţiune, pe o întindere de 60 m.
3. La schitul Sf. Ştefan s'a făcut din nou ten­
cuiala exterioar� dimpreună cu acoperişul de
şindrilă.
La începerea l ucrărilor în vara anului 1908
nu s'a găsit pe �antier decât un material de
l ucru foarte restrâns şi insuficient pentru con-
tinuarea lucrărilor, şi anume : 124 buc. lemn de
anin pentru schelă, cu lungimi între 3 - 9 me­
tri, 2 varniţe la schitul S f. Ştefan, 1 12 m. c. var
alb în pastă, 3 butoae mici pentru apă, 30 scoabe.
Aceste materiale fiind i nsuficiente pentru con­
tinuarea lucrărilor, a trebuit să se facă apro­
vizionamente complete : unelte de lucru, lemne
de schelă, var, nisip, l emn 1rie de brad şi ste­
j ar, ferăria necesară etc .
Odată materialele strânse pe şantier şi în ma­
gazii, s'au adus lucrători i trebuincioşi şi astfel la
începutul lunei I ulie s'a putut începe lucrul.
Cu toate acestea lucrarea nu şi·a luat curs
decât către sfârşitul lunei Iulie, din cauza difi­
cultăţilor întâmpinate cu aprovizionarea mate ·
rialelor şi cu lucrătorii, cari plecau dela lucru,
deşi erau plătiţi cu 8-9 lei pe zi, din cauza
greutăţei traiului în localitate.
Totuş, în lunile August-Septemvrie, timpul

www.inp.org.ro
 CRONICĂ
fiind favorabil, lucrul a sporit, aşa că s'a exe­
cutat în acest timp partea i mportantă a lucră­
rilor, continuându-se mai departe în luna Oc­
tomvrie şi Noemvrie până la 15, când s'a conce­
diat cei din urmă lucrători lemnari, iar până la
1 Decemvrie s'a lucrat la înmagazinarea mate­
rialelor, faceri de şoproane provizorii pentru
cele rămase afară şi inventarierea lor precum
şi darea în seama jandarmeriei locale spre bună
pază până în primăvara anului 1 909, când, pro·
babil, lucrarea se va continua.
Lucrările executate în acest timp se pot îm­
părţi astfel:
1 . La casele domneştz".
S' a răzuit toată tencuiala veche până la cără­
midă şi s'a scobit resturile şi tencuit din nou cu
mortar de var alb şi câlţi, după datina veche.
S'a desfiinţat straşina orizontală ce era între
cele două foişoare domneşti şi s' a tencuit până
sub straşina cea înclinată, aşa după cum era mai
înainte. Cu ocazia răzuirii tencuelilor la casele
domneşti s' a găsit forma veche a ferestrelor din
faţadă, cari erau în arc la partea lor superioară
şi mai largi, iar nu drepte şi mai mici, cum se
aflau la începerea lucrărilor. Cu această ocazie
s'a refăcut cornişa cea veche, care era ascunsă
prin straşina cea orizontală.
2. La foz"şorul domnesc dz"n stânga.
S'a înlocuit două coloane de jos dimpreună
cu bazele şi cu capitelele, iar cea de-a treia s' a
curăţit.
S'il răzuit şi făcut din nou tencuiala pe din
afară, şi la bolta de j os, iar bolta de sus s'a
făcut din n ou, de oarece s'a găsit spartă şi în·
locuită cu un tavan de lemn, şipci şi tencuială.
S'a înălţat la partea superioară cu zidărie până
la nivelul ciubucului de sus, care s' a găsit că în­
conjura la început şi acest foişor, ca şi casele
domneşti.
Printr'o proptire îngrijită deasupra a rămas
tot acoperişul cel vechiu până la schimbarea lui
definitivă.
De remarcat este că golul dintre arcadele
de jos, la acest foişor era astupat cu zidărie şi
astfel partea de jos a foişorului transformată în
magazie. Prin dărâmarea acestor umpluturi s'a
'
dat foisorului vechea lui înfătisare.
' '
Neobservându-se nici o crăpătură nu s'a fă·
cut nici o reparaţie la fondaţiune.
Din cauză că nivelul curţii s�a ridicat cu tim·
pul, baza coloanelor era în întregime astupată,
luând astfel din proporţia veche a foişorului, ca
www.inp.org.ro
47
şi a întregii clădiri. In scop de a reda vechiul
nivel al curţii, peste care se va pune un trotuar
de 1 O cm. înălţime în jurul construcţiei, s'a lăsat
liberă vederii baza coloanelor pe o înălţime
de 13 cm.
3 . La foz"şorul domnesc din dreapta.
Acest foişor, prezentând crăpături la partea
de sus şi la cea de jos, ne-a făcut să bănuim că
fondaţia sa trebue să fi e slabă, ceeace s'a şi con·
firmat, făcându · se sondagii.
Pentrucă un colţ al foişorului era cu 20 cm.
mai jos ca celalt şi pentrucă zidăria era eră­
pată în toate sensurile, s'a renunţat la ideia de
a se face o subzidărie, nea vând la îndemână nici
aparate speciale pentru proptire şi ridicare şi,
mai mult, din cauza irumoaselor coloane sculp­
tate, cari, printr' o manevră greşită, s'ar fi sfă­
râmat poate în dărâmăturile zidăriei. Deaceea
s'a hotărît dărâmarea completă a lui şi reface­
rea din nou, la fel cu cel vechiu, pe o temelie
solidă din beton de ciment.
D upă ce mai întâiu s' a luat exact releveu! a­
cestui foişor, spre a servi la reconstruire, s'a în·
·ceput dărâmarea lui cu cea mai mare atenţiune,
spre a nu primejdui coloanele de sus. Printr'o
propti re îngrijită s'a păstrat acoperişul în vechea
lui poziţiune, coloanele s'au dat j os cu ajutorul
unor cutii solide, în care se culca coloana, şi apoi
se d a j os pe un pod înclinat, nu fără oarecare
greutate. Coloanele odată date j os, s'au pus la
adăpost şi s' au dat în lucru sculptorului, spre a
le curăţi de straturile de văpsea şi var ce era
dat peste piatră.
Săpându·se temelia veche, s'a găsit pămân­
tul foarte slab ; deaceea s'a săpat mai jos până
la pământ sănătos şi, spre mai mare siguranţă,
s'au bătut piloţi de 1 - 2 metri lungime, cu 0,20
diametru, iar în dreptul coloauelor s'au bătut
câte 4 piloţi. Capetele piloţilor s' au lăsat afară
de 40 cm., ca să formeze un corp cu betonul
de ciment cu care s'a făcut fondaţia.
Timpul fiind nefavorabil, nu s'a putut aşeza
decât coloanele de j os, cu bazele şi capitelele
lor, urmând să se completeze în campania vii­
toare.
La aşezarea bazelor dela aceste coloane s'a
avut în vedere panta de scurgere a curţii, lăsân­
du-se vizibil tot 13 cm., ca şi la foişorul din
stânga .
4. La Paraclis.
S'a răzuit tencuiala veche şi s'a tencuit din
nou până aproape de acoperişul cel mare. Lu-
48 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
crarea s'a intrerupt din cauza timpului rău, ve­
nit prea de timpuriu .
S'au schimbat toate acoperişurile, începând
cu acoperişul de sus al cupolei.
Crucea de sus a rămas aceeaş, doar că i s'a
completat paftalele de aramă ce-i lipsiau, fierul
s'a vopsit cu negru precum şi laturile, iar pafta­
lele si cruciuliţele s'au aurit cu foi de aur. S'a
înlocuit acopl:'rişul de aramă cu olanc smălţuite,
făcute în localitate în foarte bune condiţiuni de
soliditate şi înfăţişare.
S 'a păstrat neatinsă forma cea veche a aco­
perişului, cu singura deosebire că i s'a făcut o
straşină de stejar aparent de 20 cm. eşit ură, care
la acoperişul vechiu era îmbrăcată în aramă.
Arama veche s'a vândut prin licitaţie în fo­
losul Statului. Pe deasupra bolţilor de sus s' a
pus o şapă de ciment. Ferestrele cele vechi s'au
înlocuit cu altele noi de stejar, iar cele i nte­
rioare sunt făcute, dar neaşezat e.
La partea pătrată olan ele sunt aşezate de-a­
dreptul pe zidărie. Cornişele în general fii nd stri­
cate şi nealiniate, s'au refăcut în mare parte. Cu­
pola şi baza pătrată fiind complet terminate s'au
şi văruit; corpul Paradisului a rămas în parte
netencuit. Acoperişul la acest corp s'a făcut în
mod provizor cu ruberoi d pus peste şarpanta de­
finitivă; asemenea la cerdacul Paradisului.
Icoana cea mare de deasupra trapezii s'a în­
velit cu pânză spre a fi la adăpost de eventuale
stricăciuni.
5. La foişorul călugăresc (nord).
La acest foişor s'au curăţit coloanele de stra­
turile de văpsea şi var ce le acoperia.
6. La clădz'rile cu cerdac dz'n spre nord, vest
şi sud.
La clădirile din spre vest şi sud s'au desfundat
arcadele ş'i s'au înlocuit coloanele stricate din­
preună cu bazel e şi capitelcle lor;-de aseme­
nea s'au completat arcurile ce lipsiau precum şi
lemnele de stejar ce \'in deasupra capitelelor.
Tot la aceste clădiri s'a răzuit tencuiala veche
şi s'a refăcut în parte, iar la acoperiş s'a schim-
H. GHIKA-BU D E�TI
Arhltect-�ef
Erraltm1 : La pJg. 18, col. 2-a, rândul 25 de sus în jos
www.inp.org.ro
bat cu totul şarpanta veche prin alta nouă, dela
calcanul caselor domneşti până la foişorul lui
Dionisie, pe o întindere de 550 m. pătraţi.
S'a desfundat şi refăcut canalul de scurgere
ce duce din curte la hasnaua cea mare din gră­
dina din dos.
Ti mpul schimbându·se brusc, nu s'a putut
acoperi cu olane, ci cu ruberoid şi tablă veche,
spre a le proteja în mod provizor în timpul
iernei.
7. La clădz.rea spitalului.
La această clădire s'a răzuit tencuiala interi­
oară din saloane, spre a se risipi mirosul greu ce
a rămas după evacuare. Deasemenea s'a dărâmat
l atrinele spitalului tot pentru acest motiv, i ar că­
rămida bună scoasă din dărămături s'a strâns în
figuri şi s'a întrebuinţat în parte la reparaţi a zi­
dăriilor, unde a fost trebuinţă.
Duşumelele scoase dela această clădire s'au
întrebuinţat la schelăria şantierului.
Lemnăria de stejar fii n d foarte uscată s'a de­
pozitat sub şoproane, spre a servi la tâmplăria
ce se va face mai târziu.
8. La chiliz'.
Către sfârşitul campaniei de lucru s' a făcut o
reparaţie generală la toate chiliile, revizuindu­
se cu deamănuntul sobele şi tâmplăria.
9. La schitul Sf. Stefan .
La acest schit s'a descoperit ruinele chiliilor,
clpotniţei şi zidului înconjurător.
Prin aceste lucrări, destul de i mportante, s' a
pus în evidenţă vechea alcătuire a acestui schit
şi s'a înconjurat cu un şanţ protector atât zidu·
riie înconjurătoare cât şi bisericuţa schitului,
care, până mai anii trecuţi, servia de adăpost
vitelor pe vreme rea.
1 0. Unelte şz' materz'ale.
Hotărîndu-se închiderea şanti erului din cauza
t impului nefavorabil pe ziua de 15 Noemvrie,
s'a strâns materialele şi uneltele în magazii , cari
s'au încuiat, sigilat şi s'au dat în primire j an­
darmeriei locale, prin proces-verbal şi i nventar,
dimpreună cu materialele depozitate în curte.
1. D . T RAJA N ESCU
Arhitect
c o greşeală de tipar lesne de observat.
A NUL Il, No. 2. A PRILIE-IUNIE 1909.

) Rrmfiil DE Fncit'WI
"I S P R O R"

B U LETIN U L
BlBLIOTECA

1 nv . }1 �-=-_E_ _____

Cota ------•

C O fi\ I S I UN I I

fi\. O N U JV\ ENTE LOR ISTORI C E

PUBL I CA Ţ I UNE T R I MESTR I A LĂ

BUCUREŞTI
lnst. de Arte Grafice CAROL GOBL S-r 1. St. R asidescu
16, S T R A D A D O A M N E I . 16

1909

www.inp.org.ro
www.inp.org.ro
 1 lt%T TIJTrt llt fR[ietARE
·' �- p H O R"
\
BiBLiOTEC A

� 3 _f:_
1i' • ··-·-
1 1l u
_______ "

Co ta .--:.----1
...

B U L ET I N UL

C O .M. I S I U H I I

M O N U M E N T E L O R IST O R I C E

Buletinul (omisiunii Monumenlelor lstonce 7

www.inp.org.ro
 C O M I TETUL D E R E D A CŢ I E
D - n i i : I O N K A L I N DE RU , G R . G . T O C I LE S C U , G R . C ER KEZ, N . G A B R I E LE S C U ,
.M e m b r i i C o mi s i u n i i .M. o n u mentelor Istori c e
ŞI

P. G A R B D V I C E A N U
A d m i n i strato r u l C a s e i B is e r i c i i

S ecretar, A L E X . L Ă P E D A T U.

ABONA MENT UL ANUAL :

I H R O M. Â H I A • . 1 0 Lei

I H ST R Ă I N Ă T A T E . 12 "

REDACŢIA : la Administraţia Casei Bisericii, Bucureşti.

========� � c=======� ��====== � �===== �c=======� �========�IC:C:=

: ===�

Extras din Deciziunea f1inisterială privitoare la redactarea Buletinului.

t. Cu înc e p e r e d e l a I a nu a r i e 1 9 0 8 s e v a p u ­
b l i c a , s u b d i r e cţ i a ( o m i s i u n i i 1"\ o n u m ent e l o r
I s to ri c e ş i î n e d itura A d m i n i s tra ţ i e i C a s e i B i ­
s e ri c i i , o r e v i s t ă p e r i o d i c ă n u m it ă Buletinul
(omisiunii f1onumentelor Istorice.
2 . A c e s t Bul etin va fi o r g a nul o fi c i a l a l Ca­
m i s iuni i , va a p ă r e a tri m e s t r i a l şi v a cuprind e :
a) O p a rt e ş t i i n ţ i fi c ă , în c a r e s e v o r pub l i c a
t o t f e lu l d e m o n o g rafii , s t u d i i , l u c r ă r i , c o m u ­
n i c ă r i ş i m at e r i a l u r i d e n a t u r ă i s t o ri c ă , a r h i ­
t e c toni c ă ş i a r t i s ti c ă , p r i v i t o a r e d i r e c t ş i n u m a i
l a m onum e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e ;
b) O p a r t e o fi c i a l ă , in c a r e s e v o r p u b l i c a
r a p o a rt e l e a n ua l e a l e ( o m i s i u n i i , p ro c e s e l e ­
v e rb a l e a l e ş e d i n ţ e l o r e i , r e f e rat e l e a r h i t e c ­
ti l o r î n s ă r c i n a ţi c u c o n duc e r e a ş i e x e cuta r e a
l u c r ă r i l o r d e c o n s e r v a r e ş i r e s taura r e , p r e cu m
ş i e v entua l e l e c ir c u l ă r i , i n f o r m a ţ iuni ş i d e c i­
z iu n i a l e 1''\ini s t e rului ş i a l e ( o m i s iunii , p ri ­
v i t o a r e l a m o nu m ente l e n o a s t re i st o r i c e.
3. Bul etinul a p a r e sub d i r P- c ţ i a m e m b r i l o r
( o m i s iu ni i , c a r i , î m p r e u n ă c u a d m i n i s t ra t o r u l
C a s e i B i s e r i c i i , a l c ă tue s c c o ndtetu l d e r e ­
d a c ţ i e . E l e p u s s u b î n g r i j i r e a s e c r e t a ru l u i C a ­
m i s iuni i , c a r e e î n d a t o r a t s ă p r e g ă te a s c ă ş i
s ă p r o cure m at e ri a lul n e c e s a r, s ă - I a duc ă l a
cuno ş tinţa c o m i te tul u i d e r e d a c ţ i e ş i s ă su­
p r a v e g h e z e tip ă r i r e a l u i.
4. P e ntru c a p uh l i c a ţ iu n e a s ă s e p r e z i n t e
c â t m a i s i s t e m a ti c ă ş i c â t m a i f o l o s it o a r e , s e
sta b i l e şt e u r m ă t o rul p r o g r a m c u p r i v i r e l a f e l u l
l u c r ă ri l o r c e v a t r e bui s ă c u p r i n d ă B u l e ti nul :
a) M on o g ra fi i i s t o ri c e , a r h i t e c to n i c e ş i a r -
c====== �c=======� �c====== � ====== � c====== �=======�========�
t i s l i c e a su p r a m o n u m e n t e l o r n o a s t re i s t o r i c e ,
m o n o g ra f i i c a r i v o r fi i lustrate ş i d o c u m e n t a t e
c u r e p r o d u c e r i n e c e s a r e d e fot o g rafi i , d e s e m ­
n u r i , a qua r e l e e tc . ;
b) R e l e v eu r i d e l a c e l e m a i î n s e m n a t e ş i
c a ra c t e r i s ti c e , d i n punc t d e v e d e r e a rhi t e c ­
t o n i c , m o num ente i st o r i c e ;
c) S t u d i i ş i l u c r ă r i u n i t a r e , a s e m e n e a i l u s ­
t r a t e ş i d o c u m ent a t e , b u n ă o a r ă : a s u pra i n ­
s c r i p ţi u n i l o r m u r a l e ş i t o m b a l e d i n e p o c a l u i
Ştefan-c e l - 1"\ a r e , !"\ a t e i B a s a r a b , V a s i l e Lupu,
Constantin B r â n c o v eanu e t c . , a su p r a a rt e i
d e c o ra t i v e , în s c u l pt u r ă ş i p i c tură, într e bu i n ­
ţ a t ă î n b i s e r i c i l e ş i m ă n ă s tir i l e n o a s tr e î n anu­
m it e e p o c i , a s u p r a p o rtre t e l o r m u ra ! e d e c t i ­
t o r i : D o m n i , D o a m n e , A rhi e r e i , B o e r i , Ju p â ­
n e s e etc . , a s u p ra p i c tu r i i b i s e r i c e ş t i , a s u p ra
c o s tu m e l o r e t c . ;
d) M a t e r i a l uri : s curte fra g m e nt e , c o mu n i ­
c ă ri, î n s e m n ă r i ş i n o t e d e int e r e s d e o s e b i t
p r i v i t o a r e l a m o nu m e n t e l e n o a s tr e i s t o r i c e ;
e) N o t e b i b l i o g ra fi c e ş i c riti c e a s u pra p u ­
b l i c a t i u n i l o r ş i p e ri o d i c e l o r d e s p e c i a l i t a t e ;
f) Î n s fâ r ş it, s u p l i m e nt e artis t i c e , în c ul o r i ,
c a r i s ă înfăţi ş e z e b i s e r i c i , m ă n ă s ti ri , r e p r o ­
duc e r i d e p o rt r e t e m u r a l e , d e p i c tur i , d e o r ­
na m entaţiuni e t c .
Î n c a d ru l l u c r ă r i l o r î n ş i r a t e m a i s u s s e c u ­
p r i n d ş i a c e l e p r i v i t o a r e l a m o n u m ent e l e i s ­
t o r i c e d i n a f a r ă d e R e g a t , întru c â t a c e s t e
v o r f i d e o r i g ină r o m â n e a s c ă - înă l ţ a t e d e
V o e v o z i i no ştri s au î n l e g ăt u r ă d n e c t ă c u
t r e c utul no s t ru .

Buletinul se găseşte de vânzare la Librăriile Socec, Sfetea şi Alcalay.

www.inp.org.ro
 1 \Ksncn oo rRfiie'tW
,.1 -=::, r-' R O R"
\
'B illL lOTECA
B U LETI N U L 1 nv . . �1__ .'-
---
:. - =- --­

Cota . ----1.

COM ISI UNI I

Jv\ O N U Jv\ ENT E LO R ISTO RI C E

P U B L I C AŢI U N E T R I JY\ ESTR I A LĂ

S U B A U S P I C I I L E M I N IS T E RU L U I D E C U L T E Ş I I NS T RU C Ţ I U N E P UB L I C A
ŞI I N E D ITURA A D M I N I S T R A Ţ I E I C A SEI B I S E R I C II.

1 9 o 9

A PR I L I E�I U N I E

B U CU R E Ş T I
Jn st. d e A rte G ra f i c e C A R O L G O B L S - r Ion S t . R a s l d e s c u
16 , Stra d a D o a m n ei , 1 6
1909

www.inp.org.ro
 C UP R I N S U L .
-o-

T E X T.
A n t i c h i t ă ti l e d e la B a i a :
1. N ot e i s t o r i c e .
I l . N ot e a r h i t e c t o n i c e ş i l u c ră r i n o i .
frescurile dela Hurezi :
B i s e r i c a c e a m a r e ( P r i d v o r u l).
C e tăti ro m a n e la D u n ă r e a d e j o s :
P e b r a t u l SI. G h e o q� h e .
C r o n i c ă : C â t e v a c uv i n t e d e l ă m u r i r e c u p n y t r e l a c o n s e rv a r e a m o n u m e n t e l o r, Î n c e s ti u n e a
fondurilor d e restaurări şi D i n lucrările (omisiunii.

I L U S T R A ŢI U N I .
A n t i c h it ă t i l e d e l a B a i a : 20. B o l t a P r i d v o ra ş u l u i .
1. Ruinile B i s ericii catolic e . 21. B o lt a c e n tra l ă a P r i d v o r u l u i.
2. P la n u l B i s e r i c i i c a tn l i c e . 22. B o l t a s t â n g ă a P ri d v o ru l u i .
3. Bis erica Albă (înainte d e restaurare). 23. B o lta d r e a p t ă a P ri d v o r u l u i .
4•5. B i s e r i c a A l b ă (d u p ă r e s t a u ra r e ) . 24. P e r e t e. l e d i n s tâ n g a u ş e i : R a i u l .
6. B i s e r i c a l u i P e tru R a r e � . 25. P e r e t e l e d i n d r e a pta u ş e i : l a d u l .
7. P l a n u l. 26. D e c oraţi u n i p e a r c u ri l e P r i d v o r u l ui.
8. Pisania. 27. I n s c r i pţ i a z u g răvită la P r i d v o r (afară).
9. V e c h i u l s i g i l i u a l T â rg u l u i B a i a . 28. P e n d a nt i v d e l a b o lt a P r i d vo r a ş u l u i .
10. Bis erica Albă (restaurată). C et ă j i r o m a n e l a D u n ă r e a d e j o s :
11. P l a n u l. 29. H a rt a b ra ţu l u i SI. G h e o r g h e.
12. U ş a c ea veche. 30. Salsovia.
13. Fatada. 31. S a l m o r u d e.
14. V ed e re l a t e ra l ă ş i s e c t i u n e p r i n b a z a 32. D et a l i u d i n c etat e a d e l a D u n a văţu l
tu r l e i . d e jos.
15. D et a l i u d e l a f e t e l e t u r l e i .
16. D e t a l i u d e l a b a z a t u rl e i. În supliment:
17. B o l t i în N a o s . 3 3 . B i s e ri c a A l b ă d i n B a i a : S e c t i u n e l o n gi ­
18. Bolti în Pronaos. tudi nală.
Fres curile d e l a Hurezi : 34. Bis erica catolică din Baia : V e d ere în
19. D e c o rati u n i p e a r c d e b o lt ă î n P ri d vo r. a l t a r.

!'IO TA. - Desemnurile - afară de l'lo. 1, care e lucrat de d. Dem. Stoica - se datoresc d-lui
Arh. 1'1. Ghika-Budeşti ; ilustraţiile de sub l'lo. 29-32 s'au procurat de d. Const. t1oisil ; iar vechiul
sigiliu al Târgului Baia s 'a obţinut prin bunăvoinţa d-lui 1. Bianu din colecţiile Academiei Române.

www.inp.org.ro
 A N T I C H I TĂŢ I L E D E L A B A I A
--0--
1. N OTE ISTO R I C E
--- Oe----
a una din cele mai bătrâne
asezări
'
orăsenesti
' '
ale tării,
'
Baia Sucevii, azi un sat ca
m ulte altele, păstrează în cu­
prinsul său rămăşiţe istorice
a căror vechim e se ridică de­
parte în sus, dealungul vea­
curilor, până în vremea celei mai
bogate înfloriri a târgului săsesc
de odinioară, până în anul memo­
,
rabil al rusinoasei înfrângeri a lui Matias,
Craiul în Moldova şi până în epoca întâei
şi celei mai vrednice domnii a lui Petru·
Vodă Rareş. Ele sunt : 1 )-ruinile biseri­
cii catolice, reedificată de Alexandru cel
Bun l a 1 4 1 O , 2) - biserica Albă, acum re­
staurată, înălţată de Ştefan cel Mare şi 3)
- biserica zisă, pe numele ctitorului, a lui
Petru Rareş, zidită la 1 532.
1.
Măreţele ruini ale bisericii catolice, a­
flătoare azi în grădina proprietăţii locului,
provin, cum s'a spus, din străvechia ctito­
rie a lui Alexandru cel Bun dela 1 4 1 0, pe
care Voevodul a înălţat-o, precum mărtu­
risesc izvoarele, pe seama lăcuitorilor sasi,
în amintirea răposatei sale soţii Margareta,
www.inp.org.ro
îmmormântată aci 1). Inainte însă de a
arăta împrejurăril e în cari s'a făcut aceasta
şi <;le a înşira datele mai însemnate ce a­
vem cu privire la domneasca fundaţie, e
necesar, pentru lămurirea lucrului, să spu­
nem câteva cuvinte despre târgul însuş.
Căci cu întemeierea, dezvoltarea si , decă-
derea lui stă în strânsă legătură istoria bi­
sericii catolice din localitate.
Baz'a, cum i-au zis totdeauna ai noştri,
Stadt Molde, cum o numiau dirigătorii
sasi în bogata lor corespondenţă cu Bis­
triţa Ardealului 2) , Moldavz'a , cum o gă­
sim însemnată în hărţile cele mai vechi 3) ,
Cz'vz'tas Moldavzenst's , cum o scriiau străi­
nii în documentele şi actele lor l atineşti 4) ,
a fost descălecată de Sasii ce colonizaseră
vecina Rodnă de peste munti, si, o aduseră
l a mare înflorire în a doua j umătate a sec.
al XIII-lea 5). In Baz·a - scrie d. Iorga -
se recunoaşte ungurescul Banya, ce sla­
voneşte e tot atât cât Rodna, - Rodna
din vecinătatea Bistriţei 6).
In întâia j umătate a secolului al XIII-lea,
târgui era întemeiat şi organizat definitiv,
după modelul cetăţilor săseşti din noua
patrie a descălecătorilor - din Ardeal 7).
O arată aceasta mărturia documentelor
posterioare, nu prea târzii (cel dintâiu dela
54 BULETI N U L COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

1 4 1 3) , cari numesc Baia capitală a « Ţării I ntemeiat în astfel de condiţiuni , de o

Moldovei » 8). Fireşte, nu a Moldovei lui
Bogdan-Vodă Descălecătorul , care va fi
rezidat la Rădăuţi , unde s'a îmmormântat,
ci a Voevodatului întemeiat, puţin mai îna­
inte (c. 1 352) , de Dragoş-Vodă şi fiul său
Sas,-Voevodat numit tn diplomele Regelui
Ludovic « terra Moldavice» şi pe care l-a
supus şi luat în stăpânire Bogdan 9). Fap·
populaţie harnică, cu spirit de organizare
şi năzuinţi de propăşire, Baia, mijlocind o
bun � parte a relaţiunilor noastre econo­
mice cu Ardeal ul , ajunge, în a doua ju mă­
tate a secolului al XIV-lea, unul din cele
mai î·n semnate târguri ale Moldovei şi se
menţine ca atare în secolul următor, ală­
ture cu celelalte asezări orăsenesti ale tă-
' l l l

tul acesta se atestă şi prin pecetea contim­ rii, cari , deşi întemeiate mai târziu, se des­
porană-căci , după sigi\ografi , e gravată voltaseră şi ele destul de repede 1 1 ) . Acea-

1 . Ruinile Bisericii catolice.

- După "Calendarul pentru Nenmul Românescu (l\saki) pe 1 845 --

în secolul al XlV-lea.:__ a sfatului orăşenesc , sta se vede din bogata corespondeţă a

pe care târgoveţii din Baia au întrebuin­
ţat-o în actele lor, generaţie după gene­
raţie, până târziu în secolul al XVI I-lea,­
« pecete ce are, ca stemă a oraşul ui, un
cerb în fugă spre dreapta, cu capul întm:s,
între ale cărui coarne se află un crucifix,
oraşu lui cu Bistriţa, din vechile privilegii
comerciale, acordate neguţitorilor străini ,
în cari Baia figurează între târgurile de
frunte ale ţării 12) şi din faptul că aci, l a în­
ceputul secolului al XV-lea, s'a cerut şi s'a
obtinut dela Scaunul Pontifical infiintarea
' '

iar în exergă inscripţiunea : S I :G-I LL2J N * unei Episcopii catolice 1 3), mai mult pen-
G.RPIT.RLIS * GIVIT.RTIS * .rv i O L DHV I E * tru lăcuitorii sasi ai oraşului şi mai cu sea­
TERRE * .rviOLD.R2l iENSIS 1 0). mă pentru scopurile generale ale propa-

www.inp.org.ro
 ANTICHIT Ă ŢILE DELA BAIA "' 5

gandei între « schismatici » , sprijinită atunci, siderată de tradiţia bisericească ca înte­

cu mult zel , de Margareta-Doamna, soţia meietoare a cultului catolic în Moldova 1 5)­
lui Alexandru-Vodă cel Bun - « illa gem- edifică A lexandru cel Bun la 1 4 1 0 - ne

-- ----.:: .... -- - -
r -- -- -- - - - - - - - - -
�
- �:-;_�:--)����
- - - - - - - - ..... -
1
- - - - - - · -t -
'
I
- - - - - - - - ,
1

- - - - -- - - (.. - - ----

'
- - - - - - -- -- _ _ _ _ .1.

2. Plana! Bisericii catolice.

ma pretiosa, Moldavicarum ecclesiarum relatează Mare Bandini la 1 646 - mă­

fundatrix » 14). reaţa biserică cu hramul Sf. Fecioare, dim­
Pe mormântul acestei Margarete - con- preună cu mănăstirea, în care, câţiva ani

www.inp.org.ro
56 B U LETI JUL COMISIUN!I MONUMENTELOR ISTORICE
după aceea, se aşeză Scaunul Episcopilor
latini din Târgui Moldovei - Civitas Mol­
daviensis. Era în epoca de înflorire a co­
munităţii catolice a Sasilor din Baia, e­
pocă ce, dealtfel , nu ţini.1 decât prea pu­
ţin - - până la 1 467 , când, precum se ştie,
târgui ce adăpostise între ziduriJe sale oa­
stea ungurească a Craiului M atiaş, fl1 dat
pradă flacărilor în noaptea de 1 4 spre 1 5
Decemvrie, odată c u lovirea, spargerea,
3. Biserica A.Jbă.
- Inainte de restaurare -
înfrângerea si, rusinoasa
}
fug:ărire
......
a vrăs-
)
masilor. . . . .
'
Arderea aceasta a târgului , urmată de
o alta în 1 476, înaintea bătăliei dela Va­
l ea-Albă 1 6), e punctul de plecare pentru
decăderea Băii : o parte din vechii lăcui­
tari îşi părăsiră vetrele, locul lor fi ind luat
de « schism ati cii V al ahi » , pe se am a cărora
ridică acum victoriosul Voevod o biserică
mare şi frumoasă de piatră, pe care o în-
www.inp.org.ro
chină sfântului marelui mucenic si bz"rudor
'
Gheorghie. Astfel înfloritoarea comunitate
catolică săsească şi ungurească scăzi1 de­
odată - şi cu dânsa şi Episcopia, ce nu
mai avea nici măcar atâtea venituri , cât să
poată susţine pe Episcopi, cari , din cauza
aceasta, păstrându-şi titlul, rezidau prin alte
Părti . Fireste că aceasta contribui mult
' '
la decăderea târgului, decădere favorizată
de noile împrejurări economice mai puţin
prielnice ca altă dată, precum şi de pro­
cesul înlocuirii treptate a populaţiei vechi
târgoveţe de meseriaşi şi neguţitori, prin
populaţia nouă sătenească. de plugari şi
păstori . Căci , de unde în vremile sale de
înflorire, Baia număra peste 6000 lăcui­
tari sasi şi unguri, la sfârşitul secolului al
XVI-lea ea nu mai avea decât ceva mai
mult de a douăzecea parte (360) din aceşt i
lăcuitori 1 7). Foarte elocvent !
 A TI CHIT ĂŢILE DELA BALA 57

In mijlocul târgului în decădere, elin care spune că a găsit acolo două biserici de pia­
dispări.1 curând Episcopia şi mănăstirea tră : una aproape ruinată, în care nu se mai
( c. 1 5 1 0),- slăbita comunitate catolică a Sa­ sen'eşte ; ceal altă destul de frumoasă şi co·
silor si '
UnQurilor
�
elin Baia întretinea
'
însă modă 1 8). Aceasta este biserica ce ne preo­
destul de bine măreata si trainica ctitorie
' '
cupă a Sf. Fecioare, pe când ceal altă tre­
a lui Alexandru-Vodă cel Bun ,- biserica buie să fi fost biserica Sf. Petru si Pavel ,
'

4. B i serica A.lbă.
- Restaurată -

cu hramul Sf. Fecioare , despre care ne-au
transmis mărturii, mai mult sau mai puţin
. preţioase, mai toţi Episcopii, Vicarii apo­
stoliei şi Misionarii catolici ce-au vizitat-o
în cursul secolului al XVI I-lea. Cel cli ntâiu
din aceştia e Bernardin Querini, episco­
pul de Argeş, care, vizitâncl Baia la 1 599,
Buletinul \omisiunii 1'1onumentelor Istorice.
despre care vorbesc documentele mat
vechi 1 9) şi ale cărei urme, cercetându-se,
n'ar fi, desigur, prea greu ele găsit, întru
cât bătrânii satului pomenesc şi astăzi lo­
cul unei biserici dispărute din localitate 2 0).
Mai bogat ceva în informaţii decât Que­
rini, e misionarul, rămas anonim, el i n 1 606,

www.inp.org.ro
58 BULETINUL COMlSIUNII MONUMENTELOR ISTORlCE

care ne relatează că la Baia e o biserică Dar informaţiile cele mai complete, cu

romană, de zid, mare şi frumoasă, înălţată priYire la biserica din Baia, ni s'au păstrat
de soţia unuia elin Domnii catolici , care e în pretioasa rel atiune a lui Mare Bandini,
) )

îmmormântată acolo 2 1). Asemene Bene- a upra cultului catolic elin Moldova ( 1 646

5. Biserica l\Jbă.
- Restaurată -

detto Em . Remondi ne spune în raportul
său cătră Congregaţiunea ele Propaganda
Fide, elin 1 636, că a vizitat un târg mare,
numit Baia, unele a găsit o biserică mă·
reaţă şi frumoasă, el I iatră, cu un turn
ce slujeşte de clopotniţă 22).
- 1 6-.J. 7), în care se arată că biserica, con­
servată în întregime, are cincizeci de passi
în lungime şi două zeci şi cinci în lăţime­
dacă se măsoară dela capela Sf. Treimi,
spre vestmântar ( versu sa eri tiam). Î n toată
1oldova nu este o asemenea biserică (bi-

www.inp.org.ro
 ANTICHIT .Ă..'flLE DELA BAIA 59

ne 'nţeles, catolică) : cu turnul înalt, de pia­
tră, zidit în pătrat şi bun pentru apărare, ea
are cinci altare : întâiul1 cel mai mare, al
Adormirii Maicii Domnului ; al doilea, l a
miazănoapte, a l Sf. Caterina ; a l treil ea, l a
miazăzi , a l S f. Nicolae ; a l patrulea, lângă
acesta, al Sf. Marii majorz's (se serbează l a 5
aşezat în partea dreaptă a altarului, după
.Mare Bandini, se citia :
« ANNO 14 10, HOC TEMPLUM, I N HONOREM
B [EATAE] M [ ARIAE ] V[ I RGINIS] DEDICAT l.J M ,
A B ILLUSTRISSIMO PRINCIPE ALEXANDRO
VOJ[ VO] DA AEDIFICATUM EST, UNA CUM MO­
NASTERIO MOLDAVICE� , C UJ US PIAE MEMO-

6. Biserica lui Petru Rareş.

- 1532 -

August) ; al cincilea, în Capelă, tot în partea
de miazăzi, al Sf. Treimi.- Î n mij locul bise­
ricii e Baptisteriul, sub care odihneşte Mar­
gareta (soţia l ui Alexandru cel Bun), « acea
piatră nestimată, fundatoare a bisericilor
[catolice] moldovene » , pe al cărei epitaf,
RlAE CONJ UX MARGARETA, SUB FONTE SA P­
TI MATIS SEPUL TA EST. REQUIESCAT VITAE
A ETERNAE RESURECTI ONEJV!, AMEN. » 2 3).
Astfel se prezinta, aşa dar, vechia bi­
serică catolică din Baia pe vremea lui Va­
sile-Vodă Lupul , când târgul mai păstra

www.inp.org.ro
60 BULETINUL COMl SIUNII MONU MENTELOR ISTORICE

totuş o oarecare însemnătate 24). Comu­ constituitive ale templului de odinioară: tur­
nitatea ce-o întretinea
,
slăbise însă cu to- nul pătrat şi puternic al clopotniţei, nalt şi
tul (mai erau, în anul vizitaţiei lui Bandinus, acum, după atâta-mar' de vreme, de vre-o
40 de case cu 246 lăcuitori), iar călugă­ douăzeci de metri, altarul , cu frumoase fe­
rii şi preoţii ce-o deserviau se ticăloşiseră restre gotice, ridicat până l a începutul bol-
până 'ntr'at1ta, încât Vizi- ţilor şi sprijinit în afară, c aşl
tatorul apostolic nu se putu restul clădirii, de solizi con­
retine
'
de a le face un ta- traforţi, precum şi temeliile
blou foarte trist al stării lor vechilor altare, enumerate
din trecut şi de atunci 2 5). mai sus, - unul l a miază­
De aci încolo - afară de noapte, trei l a miazăzi. Sub
relaţiunea lui Vito Piluzio aceste ruini, negreşit, se
din 1 682, care ne arată că vor mai fi aflând încă de­
a găsit o biserică m are de stule rămăşiţe epigra:fice,
piatră, cu cinci altare şi înceoând '
dela acea stră-
împodobită cu diferite cu­ veche inscripţie din 1 4 1 O
lori,- nu cunoaştem măr­ până l a sfârşitul secolului
turii mai de seamă, cu pri­ al XVII-lea,- astfel că să­
vire la biseri ca catolică din păturile ce se vor întreprin­
Baia, de cari , dealtfel , nici de cândva aci vor scoate
nu prea mai avem nevoie. la iveală, desigur, multe şi
Căci comunitatea Sasilor preţioase mărturii cu pri­
şi Ungurilor stingându-se, vire la trecutul de secole al
după toată probabilitatea, Băii. Până atunci însă, cre­
în secolul următor, bătrâna dem că e bine, de încheere,
ctitorie a lui Alexandru­ să dăm mai jos, după fel u­
Vodă cel Bun , rămasă ne­ ritele publicaţiuni în cari
îngrijită şi părăsită, căzu o­ s'au tipărit sau numai s'au
dată cu totala însemnătate menţionat, lista inscripţiu­
a târgului, care nu mai pre­ nilor-mai toate epitafe­
zinta acum, nici chiar pen­ ce s'au găsit în această lo­
tru cărturari, vre· un interes calitate.
deosebit : Cantemir nu-l a­ Iată acea listă în ordine
minteşte, decât pentru a cronologică :
spune, caşi Nicolae Costin, I. 1485 : CATHERINA AN­
că a fost descălecat de că- NO -.
tre nişte olari sasi din Ar­ i I I . 1 497 : HIC JACET BAR-
1" 1' =:f:
!'=d
1�==l:':=:
14 ::f:15 ±:
::: {-==l'
17=lg lq =:lI
!O lll
b::::f:= '==±:=
deal - căci « olărie, săse­ TOLOMEUS DEI SERVUS SAX.
şte, se chiamă Baia» 2 s). 7. Planul Bisericii lai Petra Rareş . III. 157 1 . DAZU IST C HRIS-
De mulţi ani , de-un se­ T US GESTORBEN AU FER-
col , poate şi mai bine , mult lăudata bise­ ST ANDEN U ND WIEDER LEBENDIG WORDEN,
rică săsească din fostul Târg al Moldovei , DASS ER UNS TODEN UND LEBENDIGEN HERR
zace 'n ruini, - rum1 cari impun însă şi SEI. GREGOR KIRC HNER A. D-.
astăzi vizitatorului prin măreţia lor şi după IV. 1602 MAI 20: HI IST DAS BEGRĂBNISS
cari se poate recunoaşte cu înlesnire părţile DER SOPHIA, DES PETER SCHNEIDER SEIN

www.inp.org.ro
 ANTIC HIT Ă ŢILE DELA BAIA 61

EHEWEII3, UND IST I M HERRN ENTSCHLAFEN. mai mentionează: două inscriptiuni cu dat-e
J '

V. 1 6 1 8 : AMt\ROSIUS KECSKEMETI, MAG­ ( 1 63 1 şi 1 688), dar fără nume ; trei epi-

NUS PATER ATQUE SACERDOS DIVI FRAN­
CISCT, RELIGIOSUS, ERAT MANSUETUS, PlUS,
lVl iTrS, PRUDENS FUIT TPSE, INGENITA DIVIS
VIXIT BONITATE.
VI. 16 1 9 : A NDREAS WEINDRI G . . . .
VII. 1 63 1 : JACET SUB HOC LAPIDE PIE ME­
MORIE H. R . P. GA BRIEL DROTLERUS
O B I I T 27 MAII ANNO DNI - .
VTIJ. 1634 : SUB I-IOC LAPIDE TACET R . P.
FRATER C HRISTOPHORUS DELOVICS ORDINIS
tafe cu nume (Andreas, V alentinus şi
Gaspar), dar fără date ; patru pietre mor­
mântale deteriorate, fără date şi fără nu­
me ; în sfârşit, o sz'ngură inscripţiune sla­
vonească, - cu toatele dela Baia.
2.
QUI
Î n relaţiunea sa, Mare Bandini ne spune
că în Baia, pe lângă biserica catolică, mai
sunt încă patru biserici « schismatice» -

t H.'1&01\€HI€1\i\ Cilîl,!1 H noGn1iW€HI €1\\ GH!1 H G b & P blli€ H I€1\I\ b G'ÎTO

AXI1 llKro'IGTH& I H 11 X.h1\ IO ii H & IH , t&> n€TPt:. t:: o E & OA!1, ll;'K i€10 1\AGTIIO
I'GnAP 3€1\111\H 1\i\O�Afl & GKOH, G H b GT!1POI'O GT6<Pi1Hi1 & O E I W A !1, Gb3A!1
H G b & PblliHX GbH X PI'll\1\ &b Hl\i\1i .hGn6HIIO n P'IGT't. H &1\A 'II.�H Hfllll€
11 ll L �H H nPG'Ho Alh 1\I\I1 PIH & 1\To 131\Ă t\1\ G f ifl GEn c1 11 rl
I'G&I1 €1'0 1\1iT II6T06 H Hfl ll!EGTO T€1<t'KLJ1€€ -

8. Pisania Bisericii lui Petru�Vodă Rare ş .

MINORUM CONVENT UALl UM S. FRA NCISCT .
IX. 1647 : VALENTI N US ALTSNER, PATER
SACERDOTUM, PATRONUS ECCLESIARUM FI ­
DEl CATOLIC A E , OBIIT 4 lAN. A . D - .
X . 1648 : FIDE, VIRT UTE ET GE1'lE.RE NO­
BILIS D. I O HANNES KOTA SAXO SUCSAVIEN ­
SIS OBIIT A . - 14 MAR.
XL 1652 : HIC REPOSlTUS EST EGREGIUS
VIR DOMIN US IOANNES WOLF DE BANIA .
XII. 1652: LUPUL BĂNARU L . . . . 2 7) .
Pe lângă aceste rămăşiţi epigrafice, Ca­
talogul Muzeului Naţional de Antichităţi
deci ortodoxe : două de lemn si' două de
piatră 28) . Aceste din urmă sunt bisericile
,
lui Stefan cel Mare si
' Petru Rares.' Cu pri-
vire la cea dintâiu, zisă şi cea Albă, afară
de tradiţia locală, care o atribue marelui
Domn, nu mai cunoaştem nimic. Căci,
multă vreme părăsită şi ruinată, ea nu mai
păstrează astăzi vechia pisanie sau măcar
vre-un alt obiect, care să ateste începutu­
rile ei. Dacă, la aceasta, adăugăm şi fap­
tul că, fiind şi rămâind totdeauna o simplă
biserică de mir, a fost lipsită de obişnuitele

www.inp.org.ro
62 l3 U 1JET f N UL COMISIUN I I MONUMENTELOR I STORICE
documente de clanii şi privilegii, vom în­
ţelege de ce nu se poate spune nimic po­
zitiv cu privire la trecutul de patru secole
şi jumătate al ctitoriei lui Ştetan cel Mare
din Baia ; căci, neîndoios, biserica a fost
înălţată curând după 1 467,- întru prea­
mărirea lui Dumnezeu , celui ce a dat vred­
nicului său rob biruinţă deplină împotriva
lui Matias Craiul . . . .
'
Zidită în întregime din piatră, după ti­
pul cel mai simplu şi mai comun al biserici­
lor gloriosului Domn 2 9), biserica din Baia
a fost închinată sf. marelui mucenic si M- '
rudor Gheorghie, pe seama credincioşilor
băştinaşi ai ţării, a căror prezenţă, în mij lo­
cul târgul ui săsesc, preocupa, încă de pe
timpul lui Alexandru-Vodă cel Bun, propa­
ganda catolică în Moldova 3 0) - Prin edi­
ficarea acestei noi şi frumoase ctitorii dom­
neşti, în locul modestei bisericuţe de lemn
ce vor fi avut vechii lăcuitori « schismatici »
ai Băii , Ştefan-Vodă puse, tocmai în mo­
mentul întâei spargeri a târgului , temelie
bună şi sigură aşezării şi desvoltării popa­
ratiunii român esti în locul celei săsesti . Căci
' ' '
am văzut cum, favorizat şi de alte împre-
j urări, se petred1 de repede, în ultimele
decenii ale secolului al XV-lea şi întâiele
ale secolului al XVI-lea, procesul înlocuirii
elementului descălecător-catolic prin ele­
mentul băştinaş-ortodox. Aceasta se do­
vedeste de altfel si prin necesitatea eclifi-
' '
cării la Baia-şasezeci de ani mai apoi­
unet a doua biserici domneşti.
3.
E biserica lui Petru-Vodă Rareş, zidită,
după cum atestă pisania, la 1 532 :
t CU V REREA TAT Ă L U I ŞI CU AJUTORUL
FIULUI Ş I C U S ĂVÂRŞTREA SFÂNTULUI DUH,
LHNECREDINCIOSUL Ş I DE HRISTOS I UBI TO­
R OL, 1 0 PETRU VOEVOD, C U M f LA LUl D U M­
NEZEU DOMN ŢĂRI I MOLDOVEI, F:UL BĂ­
TRÂN ULUI ŞTEFAN-VOE V O D, A U Z I D I T Şl S Ă ­
V Â R Ş IT ACEST H R A M ÎNT R U N U M E LE ADOR-
www.inp.org.ro
!\UR E I P R ECEST E I Ş I STĂPÂNEI NOASTRE
NĂSCĂTOAR E D E D U MNEZEU MARIA, ÎN AN UL
7040 ( = 1 532), LUNA SEPTEMVRIE 1 2, IAR
A L DOMNIEI LUl A L CINCILEA Ş I P E A L ŞA­
SELEA C UR GĂTOR 31).
Data pisaniei ne arată că biserica lui
Petru Rares din Baia este întâia din sirul
' '
,
fundatiilor bisericesti cu care acest Voe-
'
vocl a împodobit pămâ:ntul patriei sale (Pro-
bota a fost începută, adevărat, la 1 530,
clar a fost terminată - după o întrerupere
de câţiva ani - abia în a doua domnie a
ctitorului) ; iar construcţia ca atare că
este singura din acest şir, zidită după nor­
mele clădirilor pioase ale lui Ştefan cel
Mare. Căci toate celelalte fundatii biseri- '
ceşti înălţate în urmă (de ex. : Sf. Dumi-
tru-Suceava- 1 534, Moldoviţa [reedifica­
tă], - 1 532/7 , Sf. Gheorghe-Botoşani,-
1 54 1 (?), Probota, Precista-Roman- 1 550,
Bistriţa [reedificată] - 1 554 şi Slatina,-
1 559) se prezintă în vădită superioritate
fată cu cele dinainte. Si aceasta mai ales
' '
în ceeace priveşte desvoltarea proporţiilor
şi îmbogăţirea elementelor de împodobire,
unde se observă o mai pronunţată înrâu­
rire gotică în mestesugul de zidărie si o
' ' '
mai vădită perfectionare bizantină în mes-
' '
teşugul de zugrăvire.
Aşa dar, cu biserica lui Petru-VoclăR areş
din Baia se închee, în ceeace priveşte evo­
luţia stil ului bisericesc în Moldova, epoca
lui Ştefan cel Mare şi se începe epoca lui
Petru Rareş şi a urmaşilor săi , bine di­
stincte una de alta, după cum s'a arătat
de cei cunoscători 3 2). Aceasta am ţinut să
relevăm .
Dar, dacă noul altar din 1 532 al drept­
credincioşilor din Târgui Moldovei nu se
deosebia mult, ca clispoziţiune şi întocmire,
de cel vechiu din 1 46 7 , -el se prezenta
însă cu totul deosebit faţă de acesta în ce­
eace priveşte zugră vire a, căci era împodo­
bit ___:_ ca mai toate bisericile si mănăstirile
'
lui Petru Rareş - cu bogate şi fru moase
 ANTICHIT Â ŢILE DELA BALA
Picturi bisericesti în interior si în exterior.
' '
De aci provine că biserica cea veche ră-
mase, pentru lăcuitorii din Baia, bz'serz'ca
Albă, în deosebire de cea nouă, pedean­
tregul zugrăvită. Urmele zugrăvelilor ex­
terioare se văd şi astăzi pe peretel e del a
apus al bisericii ; cât despre zugrăvelile in­
terioare, deşl mult alterate de reveniri pos·
terioare şi , mai al es, de negioaba prefacere
de acum vre-o cincisprezece an i, el e se pă­
strează peste tot dimpreună cu portretele
ctitorilor : al lui Petru-Vodă, al soţiei sale
Elena-Doamna si al uneia din fiicele lor.
'
Atât e tot ceeace se poate spune despre
biserica lui Rareş din Baia, azi singurul
lăcas de închinare din acest sat. Căci târ·
'
gul de odinioară, decăzând şi restrângân­
du-se în hotare tot mai mici , biserica Albă
rămase afară, în câmp, unde, părăsită de
multă vreme, căzu în ruina din care s'a
ridicat astăzi, cu mijloacele câştigate dela
moştenitorii Marchizei de Bedmar (năs­
cută Lucsiţa Palade), care, cu gând creşti­
nesc şi românesc, dispusere în testamentul
său restaurarea bisericii lui Ştefan cel Mare
de pe fosta sa proprietate.
* e de observat că, prin această cetate, nu
Aceste sunt antichităţile ce se mai pă­
strează astăzi la Baia. Dacă vor mai fi fost
si altele cândva acl, vremea le-a distrus si
' '
îngropat, fără urmă şi . fără amintire. Sin-
gurul loc, în care, credem , s'ar putea des­
coperi ceva mai de seamă, făcându-se cer­
cetări, e acel chemat « Cetăţuia » , - loca­
litate pe un cap de deal , peste râul Moldo­
va, numită astfel, pentrucă aşa au apucat
dela moşi-strămoşi lăcuitorii, ce bănuesc
că sub scoarţa superficială a pământului
se ascund ziduri şi se găsesc îngropate buţi
cu bani şi alte odoare �3). Căci , elat fiind a­
şezarea-i pe deal şi apropierea-i de sat, nu
e excl usă posibilitatea ca acolo să fi fost,
în primele timpuri ale fiinţării târgului , c -
tatea, « burgul » de retragere şi apărare în
vrem e de pericol , pe care descălecătorii
www.inp.org.ro
63
sasi, pre obiceiul târgurilor lor [neîntăriteJ
din Ardeal , îşi vor fi clădit şi ei în noul
târg al Moldovei.
Dealtfel, existenţa unei cetăţi în secolele
trecute la Baia pare a se confirma prin măr·
turia din Septemvrie 1 7 32 a lui Şerban
Cantacuzino biv vel Medelnicer : o însem­
nare despre călătoria făcută în acel an prin
ţară de Grigorie-Vodă Ghica al Moldovei,
călătorie al cărei întreg itinerar ne e cu­
noscut din Neculce 34),- şi el unul din to­
varăsii de drum ai Domnului :
'
« Singur dentru sini îndemnat Domnul
nostru luminat Gligorii Ghica-Vod[ă], ca
să vază Scaonul bătrân al Domnilor, unde
este cetate Sucevii . . . , purcis-au cu toată
Curte ilării Sali şi au mersu la Roman, la
Niamţu şi la cz'tate în Bae . . . Şi Luni , Sep­
temvrie 1 1 , au mas la mini în Horodni­
ceni si a doua zi m'au făcut Vornic în Cârn-
'
pul ung. Şi au purcis în Dragomirna şi în Su­
ceava de au văzut citate şi alte toate . . . » 30).
Aşa dar, precum în Scaunul bătrân al Dom·
nilor, boierul din Horodniceni (sat vecin c u
Baia) înseamnă ş i acl o « citate » , care a
atras interesul lui Grigorie-Vodă Ghica. Şi
se poate înţ e lege actualele ruini ale bise­
ricii săseşti , pe cari unii scriitori, ba chiar
şi poporeni din localitate, le numesc astfel,
pornind dela legenda eronată, pe care
Asaki a pus-o în « Calendarul pentru Nea­
mul Românesc » pe 1 845, sub gravura ce
reprezenta ruinele vechei biserici catolice.
Căci aceasta, pe atunci , la 1 7 32, nu pu­
tea fi încă căzută, ca să provoace o con·
fuzie ca aceea din zilele noastre.
Ori cum însă, cuvântul hotărîtor asupra
existenţei cetăţii dela Baia va veni numai
dela specialele cercetări arheologice ce se
vor întreprinde când va în localitatea de al
cărui nume se leagă în istoria noastră na­
tională una din cele mai strălucite victorii
'
străm osesti .
' '
ALEX. LAI"EDATU·
64 HULETINUL COMISl UNil MONUMENTELOR I STORICE
· N O T E
1 ) Codex Bandinus, în Analele Academiei Romane
XVI, 243-4. Cf. şi raportul anonim din 1606 în Hur­
muzaki. Documente VIU, 307 .
2 ) Copii l a Academia Română. Intrebuinţate de d .
Iorga î n prefaţa Documentelor din Archivele Bistri­
ţei I (după tablă).
3) Harta lui Essler şi Ubelin din 1 513, după Ar­
hiva istorică I-1, 1 78-9 şi harta lui Reichersdor­
fer din 1541, după Tesaurttl (ill) lui Papiu. Hotărî­
toare în această privinţă e următoarea arătare din­
tr'o scrisoare a lui Lăpuşneanu : «Tn târgui nostru
Baia, care pe nemţeşte se zice Moldova " . Iorga, Do·
cumenlele Bistrifei I, LXI- II.
4) Retipărite, după Eubel, ( cRi.imische Quartalschrift»
pe 1 903), de d. Rosetti în Analele Academ -iei Ro­
mâne>> XXVII, 302 sq. V. şi N. Iorga, Studii şi Do­
cumente I - II, XXXVII.
5) Iorga, Documentele Bistrifei 1, prefaţa şi Kaindl,
Geschichte der Deutsclzen in der Karpathenlănder
n, 37o.
6 ) Iorga, Geschich.te des Rumănischen Volkes I, 159.
7) Iorga, ibidem, 159 şi Kaindl, op. cit. II, 392.
S) Rosetti, Analele Academiei Române XXVII, 303.
") Iorga, Istoria Românilor, Vălenii <.le Munte
1908, 57 şi Rosetti, ibide11'l, 305.
1 0) A nalele Academiei Române XXIX, Desb. 64.
.V ilustraţia No. 9, unde se reproduce, pentru întâia
oară, prin bunăvoinţa d-lui T . Bianu, care ne-a pus
la dispoziţie copia Academiei Române. Pentru alte
sigilii latineşti ale târgurilor noastre, v. A. Lăpedatu
în Convorbiri Literare XL, 1 140.
" ) Iorga, Geschichte des Rum. Volkes I, 1 58 sq.
" ) A rhiva Istorică I - 1 , 1 3 0 - 2 şi Il, 1 7 2-3.
1" ) Tot ce priveşte acestă episcopie : Iorga, Studii
şi Documente I - I I , XXXI- V H I şi Rosetti, Ung1trii şi
Episcopi'ile catolice î11 Moldova (din Anal. Acad.
Rom.) 55-69.
" ) Codex Bandinus, 243.
'5) I orga, Studii şi Documente I-II, XXXI. Cf. si
A. Lăpedatu în Convorbir·i Litemre XXXVI, 111S .
9. Vechiul sigiliu al T;kgu l u i Baia.
www.inp.org.ro
1 6) Relaţiunea lui Baltazar de Piscia în Columna
lui Traian VIH-1, 379.
1 7. 1 8) Hurmuzaki, Documente lll- 1 , 547.
' ") Iorga, Studii şi Documente I-II, XXXII şi Ro-
setti, ibidem 61.
2•) Marele Dicţionar geog1'afic, ad nomeu.
" ) Hurmuzaki, Documente VIII, 307.
'') Iorga,' Acte şi Fragmente I, 80.
23 ) Codex Ba•1dinttS, 243-4.
" ) vVolf, Beschreibterg des Fiirstenthums Mot­
dau I, 7 0 - 1 .
•5) Code ..r: Bandinus, 240-1.
26) Hronicul romano-moldo-vlahilor (ed. Acad.
Rom. Gr. Tocilescu) 4 7 1 ; N. Costin, Cronicile Ro­
mâniei (ed. M. Kogălniceanu) I, 84.
") T l a Xenopol, Istoria Românilor II (1889), 234
notă ; Il, I I I, IV şi XI la Kanidl, op. cit., II, 372 ; V şi
V I I I la Bandinus, 7 1 ; VI, VIi, I X şi X la Tocilescu 1
Catalogul Muzettlui Naţional de Antichităţi, 36 şi
XII î n Uricarul VITI, 26.
Kaindl înşiră în cartea sa (1. c.) pe toţi conţii (grafii,
şo ltuzi i ) şi bUrgerii dela Baia, întâlniţi în documente,
începând dela 1384 pănă l a sfârşitul sec. XVII.
2s) Corlex Bandinus, 7 1 .
' ") Vlad. Mironescu, Mânăstirile ş i bisericile lui Şte­
fa n cel Mare, Cernăuţi 1 908, 1 9 sq .
ao) Rosetti, ibidem. 59 sq.
"1) Iorga, Insr:ripţii elin Bisericile României I, 63 ;
Drumuri şi oraşe din România, 1 58 sq.
3') Romstorfer, Die Moldauisch-Byzantinische Bau
Kunst, Wicn 1896, Iorga, fstovia Românilor în chi­
pm·i şt icoane II ( Vechiul meşteşug de clădire), idem,
Istoria Bisericii 1·omâ11eşti I, cap. respective ; iar
ca lucrări mai speciale asupra cesliunii : Mironescu,
op. cit. şi G. Balş şi N. Ghika-Budeşti, Mâ.năstirea
Probota, Bucureşti 19:J9.
"') Mw'ele Dicţionar geografic, ad nomen.
••) Cromcile României (ed. Kogălniceanu) II, 3 7 1 .
35) I. Bianu, C:�talogul manuscriptelor ro111âneşti
(din Biblioteca Academiei) I, 184-5.
www.inp.org.ro
www.inp.org.ro
 Biserica A l b 11 din Bai a : S
www.inp.org.ro
www.inp.org.ro
 10. Biserica
- Restaurată -
- I l . N O T E A R H I T E C T O N I C E .Ş I L U C R Ă R I N OI
-- 0--
a depărtare de câţiva kilome-
•fi"§:''§'§�l
tri numai de Fălticeni se a-
flă localitatea Baia din jude­
ţul Suceava, odinioară târg
însemnat, astăzi un sat care
se vede din depărtare de p
�;m::�r-___. drumul din spre Fă.lticeni,
când, ajuns pe vârful dealului, a­
pare în valea Moldovei, într' o fru­
m oasă privelişte, îmbrăţişând tot
sirul de m unti împăduriti dinspre J· udetul
) , ) '
Neamtu si Bucovina. Casele satului se as-
, ,
cund în parte în livezi. Spre apus se vede
umbra deasă a parcului proprietăţii , în ca­
re se află ruinile bisericii catolice, cea mai
veche din Baia ; în apropiere, în sat, este
hiserica lui Petru Rareş ; iar în cealaltă
parte, spre apus, în câmp , la o mică dis­
tanţă de sat, biserica Albă.
1.
Biseric a Albă, înainte de restaurare, era
o adevărată ruină, în care numai pereţll
Buletinul (omisiunii 11onumentelor Istorice.
www.inp.org.ro
1\lbli.
şi turla mai rămăsese în picioare. Bolţile
erau cu totul căzute, atât la pronaos cât
şi la altar. Singură turla era aproape în­
treagă : părţile exterioare erau însă mult
deteriorate şi o mică gaură în bolta dela
Pantocrator lăsa să pătrundă ploile.
Pereţii bisericii sunt în întregime de pia­
tră neregulată, având grosimea de 1 ,80
până la 2 m. Uşile, atât cea dela intrare,
cât şi cea interioară , care desparte naosul
de pron aos, precum şi ferestrele şi brâul
del a soclu sunt de piatră cioplită.
Forma bisericii e caracteristică : ea e
compusă din un pronaos dreptunghiular,
acoperit cu două bolţi ferice, separate prin
un arc transversal , si din un naos de aceeas
, ,
formă, acoperit cu sistemul de bolţi obişnuit
în M oldova (ilustr. N o. 1 7 şi 1 8). N a osul are
două sânuri mici şi e terminat prin altarul
semici.rcular. Sânuri.le sunt luate în grosi­
mea zidului şi acuzate în afară prin un con­
trafort cu două picioare de sprijin, între cari
e asezată fereastra. Ferestrele sunt mici si
' '
66 BULETI NUL COMISIUNII MONUMENTELOR iSTORICE

ogivale. Uşile sunt dreptunghiulare şi cu D upă forma şi caracteristicile turlei, bi­

chenare decorate c u un motiv compus din serica ar fi din timpul domniei acestui Voe­
cercuri legate între ele prin \iniamente vod. Insă după forma în genere a bisericii,
drepte. Uşa de intrare e în axa bisericii , dis­ după forma dreptunghiulară a uşei şi de­
poziţie care se întâlneşte rar în Moldova coraţiunea ei rudimentară, unică la biseri­
(Sf. Niculae-Iaşi), unde intrarea în biserică cile din Moldova din secolul XV şi XVI , cari
se face în mod gene- sunt toate terminate
ral prin o uşă sau două la parte superioară
laterale, una pe fie­ cu un arc ogival, afa­
care parte a pridvoru­ ră de primele biserici
lui , sau deadreptul în moldoven şti din Bu­
pronaos (Sf. Niculae­ covina (Rădăuţi, Sire­
Dorohoi, Păpăuţi). te) -biserica ar fi an­
Turla e în întregi­ terioară lui Stefan.
'

me executată în că­ Dacă se consideră pe

rămidă, ca si boltile.
' ' de altă parte diferen­
Ea este concepută ta între materialul din
'

după tipicul moldo­ care e clădit corpul

venesc, adică aşezată
pe cele patru arcuri - -
principale, cari for­
mează centrul naosu-
lui, prin interm diarul
altor patru arcuri dia­
gonale, rezemate pe
cheiele celor dintâi.
In afară, turla octo-
gonală e aşezată pe
două baze : prima ste­
lată, cu douăspreze-
ce colţuri, dintre cari
cele din axul bisericii
sunt rotunjite ; a doua
pătrată. Ambele baze
sunt decorate prin fi­
ride în semicerc. Par-
bisericii şi turla, întâ­
iul din piatră brută, a
doua numai din cără­
midă, se conchide că
turla actuală e clădită
sau reclădîtă în urmă.
Date precise asupra
originei bisericii nu
·
sunt : nici o inscripţie,
nici un indiciu nu ne-a
fost dat să descope­
rim cu ocazia lucrări­
lor de restaurare, cu
toate că s'a săpat la
altar şi su b fereastra
altarului în speranţă
de a se găsi ceva. Pe
coronamentul usei de '

tea inferioară a tmlei 1 a intrare se află sculp-

este întărită cu patru
mici contraforti , ase-.
' '
1 1 . Plana! Bisericii Albe.
zaţi pe diagonale. Ea
e străpunsă de patru ferestre mici dreptun­
ghiulare în piatră. Decoraţia e cea obiş­
nuită : prin mai m ulte rânduri de firi de aşe­
zate după modul comun la bisericile din
timpul lui Petru-Vodă Rareş.
tată, în mod puţin di­
baciu, o mică stemă
a Moldovei, cu capul
de bour, soarele şi luna, totul cam şters de
vremuri. Stu diul acestei steme ar putea să
servească persoanelor competente pentru
a lămuri întru cţttva epoca de clădire a
monumentului nostru .

www.inp.org.ro
 ANTICI-DT Ă ŢILE DELA BAIA 67

Procedându-se la restaurarea acestei bi­ cmile diagonale la întâlnirea lor cu calota

serici, prima grij e a fost să se vadă dacă sferică în care sunt înscrise, dau naştere
tmla este destul ele solidă pentru a se pu­ la nişte curbe cu inflexiuni, cari provin pro­
tea restaura şi completa ziclăriile existente babil elin faptul că această calotă sferică e
sau dacă trebuiau clărâmate părţil e supe­ deformată şi împărţită în patru suprafeţe
rioare si refăcute elin nou . Am constatat
,
tot sferice, însă cu raze ele curbură mai
că în naos ziclăriile ele la baza turlei pre- mici, fiecare din cele patru porţiuni ele bol..,
zintau în interior câteva crăpături , cari însă tă, fiind zidită separat, fără a se mai ţine
se opriau la arcurile cele mari ce suportau seamă că ele fac parte elin aceeaş steră.
toată turl a şi că aceste arcuri erau în sta­ Altarul e acoperit cu o boltă în sfert ele
re bună, -clin cărămidă sferă, al cărei centru e
bine conservată, fiindcă la un nivel mai jos decât
a fost ferită în cursul tim­ arcurile naosului.
purilor ele tmlă, a cărei Ziclăria interioară a
boltă ere\ încă in stare pereţilor edt găurită în
destul ele bună. multe locuri şi lipsiau la
Cum am arătat m ai altar părţi însemnate,
sus, bolţile dela pronaos cari erau căzute i pietre­
şi altar erau cu totul că­ le ferestrelor si ziclăriile
,

zute şi nu mai rămânea dimprejur, contrafortii ,

decât părţile dela naş­ cu pietril e care îi acope­

teri, unele ele se rezimau riau, erau în parte clis­
pe ziduri. Acestei feri­ trusi sau căzu ti ,· brâu l
, ,

cite întâmplări se dato­ soclului era deteriorat

reşte faptul că s'a putut şi unele pietre mâncate
găsi toate inclicaţiunile si sfărâmate ,· usa dela
, ,

cu privire l a modul alcă­ intrare era stricată (il u­

tuirei boltilor si că cleei
, , staţia No. 1 2). Toate a­
ele s'au putut reconstrui cestea s'au refăcut, în­
întocmai. locuinclu-se numai pie­
Pronaosul era acope­ trile stricate cu altele
rit cu două bolti semi-
,
i dentice.
sferice, rezemate pe ar­ 1 2. Biserica Albă. Ziclăria elin interior, la
curi transversale si late-
,
- Uşa cea \'eche - turlă, fiind în stare bună,
rale. Arcurile laterale e- s'a completat treptat,
rau duble şi în form a arătată în figură. Ele consolidânclu-se mai întâiu cele două arcuri
serviau a reduce spaţiul central acoperit transversal e, cl'asupra cărora se aflau cră­
ele boltă la un pătrat ş i transmiteau presi­ păturile. La unul din aceste arcuri, la cel
unile bolţii în mod indirect pe zidurile pu­ elin spre pronaos, pe când se lucra, s'a des­
ternice ale bisericii, după principiul « des prins deodată un rând ele cărămizi chiar
encorbellem ents » , care reduce lumina bol­ del a cheia arcului : moment critic, căci se
ţilor şi a arcuri lor şi trage rezultantele pre­ pute�t ca toată turla să cadă şi să îngroape
siunii spre interior. l ucrătorii sub dărămături . Din fericire zi­
Naosul este acoperit după modul arătat clăria puternică, întărită cu mortarul vechiu
mai sus (ilustr. No. 1 7). Se observă că ar- ele cel puţin trei veacuri , a rezistat şi s'a

www.inp.org.ro
68 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

1 3. Biserica l\lbă..
- Faţada --

L..· -
'--... .______,

www.inp.org.ro
 ANTIC HIT ĂŢILE DELA BAIA 69

putut reface părţile stricate ale arcu rilor, în­
trebuinţând, pentru aceasta, cărămida cea
mai bine arsă, zidită cu mortar de ciment.
Părţile exterioare ale turlei erau foarte
stricate, cum se poate vedea din ilustraţiile
jos dela turlă zeci şi zeci de metri cubi de
moloz şi pământ, peste care creşteau bu­
rueni şi care fusese adus acolo de vânt şi
de păsările ce trăiau în m are număr în a­
ceste ruine. s:a putut şi ad restabili întoc-

o. 15 şi 16 şi cărămizile în unele părţi cu m ai forma zidăriilor, a firidelor, a contra­

totul măcinate. A trebuit a se curăţi toa­
te părţile deteriorate, după ce mai întâiu
s'a făcut releveu! exact, s'au măst:trat toate
dimensiunile şi s'au l uat toate indicaţiunile
spre a se putea restitui întocmai. S'a dat
forţilor şi locul pietrilor cari nu mai e�s­
tau etc.
D upă aceste lucrări mai trebuia să se
facă corniŞele, din cari nu rămăsese nici o
urmă, şi să �e învelească biserica peste

www.inp.org.ro
70 BULETINUL COMISIUN! I MONUMENTELOR ISTORICE

poce (Hârlău , Păpăuţi etc.). Turla s'a în­

velit cu un acoperiş în opt feţe drepte, sin­
gur compatibil cu tehnica învelitorilor de
olane şi având o proporţie potrivită cu înăl­
timea si sveltia turlei.
, , ,

Pe lângă aceste lucrări s'a rostruit în­

treg exteriorul bisericii , stricându-se ten­
cuelile suprapuse pe piatră, acolo unde as­
cundeau suprafeţe prea mari de zidării. In­
teriorul bisericii s'a tencuit în întregime,
stricându-se tencuelile cele vechi , cari e­
rau cu totul strâmbe. Usa dintre naos si
, ,

pronaos s'a păstrat aşa cum era, de oa­

rece e, rel ativ, bine conservată ; cea din
exterior s'a demontat şi pietrele s'au adă­
postit sub şopront1l de lângă biserică, iar
în locu-i s'a aşezat o uşă nouă , lu crată în­
tocmai , din piatra verzue de pe valea Su­
hei . In xterior s'au tencuit toate câmpurile
1 5. Biserica F\lbii.
- Detaliu dela fe ţ ele turlei - firidelor spre a se putea face pictura ulte­
rior. De observat că în unele firi de dela turlă
tot. Cornişa s'a făcut din o piatră cioplită se aflau pictate, în mod grosolan, cu câteva
simplu şi aşezată pe mai multe rânduri de trăsături drepte de pensulă, nişte flori rudi­
cărămizi dispuse în zimţi , după indicaţiu­ mentare de culoare roşie (il ustr. No. 1 5).
nile găsite în alte părţi ale clădirii. Sub
cornişa corpului principal al bisericii s'a 1 6. Biserica F\lbă.
-- Detaliu dela baza tul"lei -
reconstituit un rând de firizi în cărămidă,
până la înălţimea arătată în faţadă prin
linia de separaţie între părţile tencuite
şi partea superioară netencuită. ceasta
spre a se stabili o unitate între biserică şi
turlă, cari, cum am spus, sunt din materiale
cu totul diferite. lnvelitorile s'au făcut cu
olane din Dobrogea, cel e din Bucovina
plătind o vamă prea mare. Forma şi panta
acestor învelitori era aproape fixată a pri­
ori , prin faptul că aceea a corpului princi­
pal nu putea întrece, cu coama, cornişa ba­
zei pătrate, iar aceea a bazei pătrate fiind
tinută a nu ascunde firidile dela baza ste-
,

lată a turlei. Această din urmă bază s'a

acoperit cu lespezi de piatră din cauza di­
ficultăţii de a înveli cu ol ane triunghiuri
cu dimensiuni mici şi fiindcă mai există ca­
zuri similare la alte biserici din aceste e-

www.inp.org.ro
 ANTIC HIT ĂŢILE DELA l:lAIA 71

In sfârşit s'a nivelat pământul dejur îm ­ traforţi şi exteriorul este zugrăvit pe toată
prejurul bisericii şi s'a aşezat un trotuar de faţada despre miază-zi. Suprafaţa zidului
piatră pentru îndepărtarea apelor. e împărţită în făşii orizontale, în care sunt
desemnate rinsouri decorative. In mijlocul
2. fiecărui rotocol al rinsoului se află un me­
dalion, representând un sfânt sau alt su­
Biserica lui Petru Rareş, cu hramul A­ biect religios.
dormirii Maicii Dom­ Dimensiunile bise­
nului, este fără turlă, ricii în exterior sunt
- cel puţin astăz.i. de vre-o 28 m. lungi­
Cupola naosului este me pe 9 m. lărgime.
sferică si
,
asezat.ă
'
dea-
dreptul pe arcurile 3.
diagonal e, după prin­
cipiul curent in biseri­ Fosta biserică ca­
cile din tJ:oldova. Na­ tolică este o ruină
osul şi pronaosul sunt impunătoare prin di­
puse în comunicaţie mensiunile ei. Ea e si­
printr'o deschidere în tuată în parcul din lo­
arc, care a fost făcu­ calitate, la umbra u­
tă în urmă, în locul n i pădurici cu arbori
vechii şi obişnuitei uşi �-'\�"':
- înalţi şi deşi , cari o ca­
de comunicatie. '
Sâ- - -==-:- .:=::-- prind de j ur împrejur.
nurile sunt mici, în "?r-��c·�c:: ':- �. -;;:_-:� !J:-7
·= -
In spre apus se atlă
arc de un sfert de cir­ clopotniţa ale cărei
cu � ferinţă, formând ziduri sunt si' astăzi de
mai mult un glaf al vre-o 20 metri înăl-
ferestrelor, care se time
'
. In centru era
prelungeşte pân�t jos corul, care a dispărut
si' form ează acolo o cu totul si' care era
concavitate, în care sprijinit, la dreapta şi
sunt aşezate stranele. la stânga, cu aripile
Ele nu sunt vizibile tran eptului. In sfâr­
în exterior. Pronao­ şit altarul este poli­
sul e acoperit cu o gonal , sprijinit în con·
calotă sferică, reze­ traforti' si' luminat prin
mată pP. arcuri ter­ 1 7. Biserica l\lbă. ferestre în arc ogi-
- Bolţi în Naos -
minate cu console val . Forma boltilor
'
se
mici, cari arcuri reduc forma dreptunghiu­ poate vedea Şl astăzi , căci conso\ele pe
lară la un pătrat, spre a putea primi pen­ cari se rezemau nervurile lor de piatră, se
dantivii şi cupola. disting încă destul de bine.
Partea din faţă a bisericii este adăoga­ Clopotniţa era împărţită în mai multe ca­
tă în urmă. Peste ea se află clopotniţa, l a turi, a căror dispoziţiune se cunoaşte du­
care duce o mică scară de piatră, aşezată pă găurile în cari erau încastrate grinzile
la dreapta intrării. Biserica nu are con- de lemn ale tavanelor ce.. le desp ă.rţiau,

www.inp.org.ro
72 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

La etajul intermediar era cafasul, iar dea­
supra clopotele. O scară ale cărei urme se
mai văd în partea dinspre nord-vest du·
cea la caturile superioare.
Lungimea bisericii este de peste 30 m.
pe 8 ,50 m. lărgime în interior. In sfârşit
de însemnat că în mijlocul acestei biserici
ruinate se adăposteşte astăzi un mormânt
al unui membru din familia Cantacuzino,
mort pe la m ij locul secolului trecut.
A R H . H. G HJKA-BUDEŞTJ.

1 8. Biserica l\I!Jă.
- Bolţi în Pronaos -

www.inp.org.ro
 19. Biserica cea mare.
- Decoraţiune pe arc de boltă în Pridvor
F R E S C U R I L E D E LA H U R E Z I
--
BISERICA CEA MARE
---
���im ceste frescuri , cari împodo­
besc atât de strălucit interio­
rul bisericij H urezului, sunt,
împreună cu piesele de sculp­
tură din sombra operă ar­
hitecturală, cele câteva te­
zaure de artă religioasă ro­
mânească, pe cari vremea şi oa­
menii , vrăj maşii cei de veci întâl-
vţ • .
mţ1 în pomenirea artei celei vechi,
le-au crutat mai cu osebire. Pornit să cer-
'
cetez frescurile dela Hurezi, nu mi-aş fi în-
chipuit să găsesc în întregime zugrăveala
cea făcută de m esteri iscusiti si cu mare
' ' '
cheltuială, din voia şi porunca Voevodului
muntean, mai cu seamă când ştiam că, în
chiar apropierea acestei mănăstiri , o mână
i conoclastă, dusă de inconştienţa unui pic­
tor -- care atunci nu a înţeles, cum nu se
înţelege nici astăzi , îndoita pietate cu cari
suntem datori să ne apropiem de rămăşi­
ţele de artă pământeană,-a trecut, incon­
ştient de această datorie, peste o veche şi
probabil frumoasă zugrăveală.
Pictura H urezului si a schiturilor sale este
'
toată zugrăvită fresc, afară de retuşerile
Buletinul Comisiunii Nonumen telor Istorice.
www.inp.org.ro
-
:::>--
0---
· posterioare puţin numeroase , - de aceea
are încă şi astăzi înfăţişarea aceea de nou,
particulară zugrăvelii fresc, tocmai din cau­
ză că odată culoarea svântată-si aceasta '
se întâmplă în acelaş timp cu tencuiala-
contactul aerului nu mai are nici o putere,
nu poate vâtăma, ceeace nu se întâmplă
cu procedeul zugrăvelii în ulei, unde culoa­
rea se influentează de vrem e si adesea se
' '
COJ. este si cade. Fumul lumănărilor însă a
' '
înegrit o parte din zugrăveli, mai cu seamă
acolo unde se petrece în cea mai mare
parte slujba religioasă, în transsept şi naos.
Se poate însă ca, curăţindu-se stratul de
fum şi praf, să se descopere zugrăveala
aceasta, numai în biserica cea mare, unde
s'a slujit mai m ult. Dar să vedem zugră­
velile.
PRIDVORUL
C a mai toate bisericile m untene, mai cu
seamă cele brâncoveneşti , biserica are di­
nainte un pridvor susţinut de stâlpi scur� ,
decoraţi cu bogate săpături în piatră. Pic­
turile din acest pridvor sunt distribuite în
trei calote joase, legate între ele prin arcuri
1o
74 BULETINUL COM!SIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

dublouri, prin decoraţiuni pe aceste arcuri,
prin zugră velile celor patru pereţi ai prid­
vorului, cum şi prin arcurile - arcuri mai
mari ca plin centru ( outrepasse)-cari leagă
stâlpii între ei.
Plafonul pridvorului e divizat în trei com­
partimente, trei calote, unde se vede zugră·
spălăcit al unui romb, ce aici, vădit, înlo­
cueşte aureola. Pe cele patru l aturi ale
rombului apar simbolurile evangheliştilor :
leul , vulturul, îngerul şi boul. Urmează a­
poi un alt cerc cu cele nouă cete îngereşti,
unde distingem două frumoase tronun,
acele roţi roşii cu aripi de foc , cari se află

20. Biserica cea mare.

- Bolta Pridvoraşului -

vit : în calota centrală, Domnul Hristos cu totdeauna la picioarele feţelor dumneze­

oştile îngereşti , iar în cele două l aterale esti. Sunt si heruvimii frumosi cu două a-
, , ,

Maica Precista.- Calota centrală a fost di· ripi, serafimii cu şase aripi , cari le acopăr
vizată de zugra v în patru zone concentrice. faţa, aşa cum îi va fi văzut proorocul ls3.iia
In cea dintâi e Isug, învestat peste hiton cu în viziunea lui : « . . cu două îşi acoperia
.

un pallium aurit, profilat pe fondul cafeniu- faţa, cu două îşi acoperia picioarele şi cu

www.inp.org.ro
 FRESCURILE DELA HUREZI
două sbura » 1). Nu lipsesc deasemenea
. . .
acele Domnz·z· (Dominationes) şi Puterz
(Potestates), cari se văd şi în Baptisteriul
din Florenta si San !J:arco din Venetia.
' ' '
Fra Angelica, care se ţine de bizanti­
nism , a zugrăvit şi el grupurile de îngeri 2),
ca cei din cupolele bizantine, deci obiceiul
2 1 . Biserica cea mare.
- Bolta centrală
de a zugrăvi cetele înaereşti era în uz pâ­
nă după secolul al XIV-lea.
Archangelii, purtând discuri , pe cari
sunt însemnate m onogramul X (Hristos),
sunt aceeaşi ca şi la plafonul dela Colţea.
In _al treilea cerc îngust sunt zodiile. Vi-
www.inp.org.ro
75
ne apoi cercul cel mare cu « lmpăraţu pă­
mântuluz·, Băeţzi.' �i Fetele, Bătrânzi �z
Bătrânele» , cari sunt rând uiţi întocmai ca
la pridvorul dela Colţea din Bucureşti.
Ca şi acl, în a doua jumătate a cercului,
se văd acele « lighioane apocaliptice, acei
balauri fioroşi , plantele, anz·m alele, cum şi
a Prid\,Oru loi -
toate ţinuturile adânci ale focului, toate
vânturile viscoloase » - simbolizate prin
nuorii presăraţi de punctuleţe - pe care
i-am văzut la Colţea 3).
In pendantivi deasemenea vedem gru­
puri de fete cari dansează, tineri cari cântă,
76 B ULETIN UL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
lăudând din strune şi organepe Domnul.
E sigur că iconografiia bizantină a fi­
xat pentru pridvor această scenă, unde se
glorifică astfel pe Dumnezeu, tocmai pen­
tru a pregăti pe credincios încă înainte de
a păşi pragul biserici propriu zise. Şi pen­
tru aceasta zugravul trebue să se inspire
din cartea Vechiului Testament, din prezi-
22. Biserica cea mare.
- Bolta stângă a
cerile proorocilor sau scrierile lor. In mă­
năstirea Iviron dela Atos se vede exact a­
ceeaş scenă, care nu e altceva decât una
din frumoasele canticuri ale lui David, re­
gele poet, regele artist, care cânta în psal­
mii lui şi anume în psalmul 1 48 :
« Lăudaţi pe Domnul toţi îngerii, soare,
lună, slele şi lumină ; lăudaţi-] cerurile ce-
www.inp.org.ro
rurilor şi apa cea mai presus de ceruri , ţi­
nuturile văzdului, ale focului, grindină, ză-
padă siJ <..J!lhiată ; lăudati-l munti si toate dea-
l ' ' '
! urile, toţi codrii şi pomii roditori , draci
si toti bal aurii, fiare târâtoare si păsări sbu-
, , ,
rătoare ; I mpăraţii pământului şi toate nea­
murile, domnitorii şi j udecătorii pământu­
lui, tineri şi fecioare, ' bătrâni şi bătrâne,
Prid\lorului -
lăudaţi pe Domnul, - pocăiţi-vă » .
D.e acl s'a inspirat pictorul - şi fantazia
lui , încinsă de flacăra credinţei, a scornit
acele lighioane ciudate, cari îşi ridică bo­
tul înspre cer ca pentru proslăvirea Gelui
Prea-Inalt, animalele cari încep dela cai
şi ajung la elefanţi, peisagii cu pomi înfipţi
în pământ ca nişte lumânări, cu dealuri
 FRESCURILE DELA HUREZI 77

sterpe, netede şi întinse ca n işte plăci de
'
ceară galbenă. Priveşti această complexa
imagine, această totalitate de imagini şi
Să trecem la scene triste, scene de pocă­
inţă, înşirate în jurul zonei, unde se « cântă
si se laudă. din strune si orQ'ane
l l �
» . I nainte

înţelegi că -- « toată suflarea laudă pe însă de a trece la aceste scene să vedem

Domnul » . ce mai e în cele două bolţi de cari vor­
Să părăsim însă broaştele ţestoase,­ biam la început, situate în dreapta şi în
căci şi de acestea se găsesc în zona ani­ stânga calotei principale.
m alelor,-să părăsim aricii şi bufniţile cele Cele două arcuri cari leagă aceste ca-

23 Biserica cea mat-e.

- Bolta dreaptă a P.-id\>ot·ului -

altădată atât de posace, pentru a trece lote între ele, au zugrăvite medalioane cu
mai departe la alte reprezentări, nu atât proorocii şi înţelepţii din Vechiul şi Noul
de vesele ca acea scenă din pendativul Testament. In primul arc : Iezechil, Da ·
nordic, unde, într'un grup de fete în horă, vid, I acov, Ion, Moisi , Solomon I nţelep­
se fâlfâe si din batiste. - « Saltă acum si
l l
tul şi Aaron. In al doilea arc : I eremia, Za­
te bucură, Sioane » sau « lsaiia dăntueste »
l l
haria, t�măr de tot, Ghedeon, în mijloc Isus
dovedesc că în anume cazuri si dansul e
l
ca pendant lui I oan din centrul arcului o­
permis în tăcuta lume a feţelor cereşti.- pus, Isaiia, Daniil şi A vacum. In cele două

www.inp.org.ro
78 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
calote extreme e reprezintat unul şi ace­
l aş subiect : Ma ica Domnu/uz·, în două
ipostase însă : ca stăpână, Doa mna a în­
gerzlor, după cum spune inscripţia gre­
cească, fJ r.. v �[a rwv &yyEJ.wv, iar în a doua
calotă ca cea maz· slăvztă decât Heru­
vz.mz·z·, din cunoscutul verset liturgic : « Cea
mai slăvită decât heruvimii şi mai prea­
mărită decât serafimii >> . In cal o ta nordică
sunt îngeri cu discuri , cari poartă semnul
X , patriarhi şi apostoli, iar în pendantivi
sf. Vasilie, sf. Ioan Hrisostomul, Grigorie
Dialogul şi Grigorie Teologul . In cal o ta su­
dică, după Maica Domnului cu inscripţia
M P . e r . , urmează un cerc cu grupuri de
îngeri , cu serafimi mai frumoşi , iar în pen­
dantivi sf. Ioan Damaschinul , cel ce, tăindu­
i-se dreapta de către i conoclaşti , şi-a a­
dus braţul amputat înaintea i coanei Maicii
Domnului-aceea care se găseşte în mă­
năstirea Chilandar si' care se crede a fi fost
zugrăvită de evanghelistul Luca ; Şi s'a
rugat atât de fierbinte şi atât de frumos
sf. Ioan Damaschinul, încât Precista s'a
îndurat şi a făcut, prin darul ei dumneze­
esc, să i se lipească mâna la loc. De aceea
poate că zugravul a aşezat pe celebrul o­
rator iconodul în pendantivul din vecinăta­
tea Sf. Fecioare. Tot în pendantivii din ca­
I ota aceasta se văd si, sfintil
, Iosif si
, Teofan.
Pe peretele anterior, în j urul intrării, sunt
zugrăvite, sus de tot, Apoteoza Sfântului
Duh, iar în dreapta şi în stânga, I adul şi Pa­
radisul. Scena de sus e aceeas, întâlnită si,
la pridvorul dela Colţea : pe un imens ru­
lou, desfăşurat de către doi îngeri, se vede
zugrăvit, în centru , un porumbel - Sf.
Duh - şi o carte - Evanghelia, iar în
dreapta şi în stânga, aşezaţi în jeţuri , apo­
stolii , având în spate grupuri de îngeri.
Deasupra uşei, despărţită de pisanie
printr'o cornişe cu frumoase foi de acant,
icoana hramului : Sf. I mpăraţi Constantin
şi Elena.
Să trecem acum la cele două mari sce-
www.inp.org.ro
ne, dintre cari pe cea mai tristă să o lă­
săm l a urmă.
In scena din stânga e Raz"ul. In şase
grupuri , suprapuse în două rânduri, sunt
aleşii , cetele sfinţilor, împărţiţi în categorii,
după rang şi fapte. Ei suntPatrz"a rh z�Proo­
rocz, Asceţz", Apostolz", Ierarh z·, Martz"n·,
cei din Creta şi Sebasta, Martire şi alte
feţe « sl ăbite de veghe şi posturi » , cum
zice d. Bayet, cari în viaţă n'au eşit din
cuvântul Domnului, drept care au căpătat
acel nimb luminos, care le pune la iveală
fiinta,
, oricât de numeroase si, oricât de
înghesuite ar fi grupurile, ceeace face ca
mulţe din scenele bizantine să pară numai
o însirare
' l a infinit de nimburi aurite. Si '
toate acele figuri , toate acele discuri au-
rii vin spre poarta Raiul ui , pe care o des­
chide Sf. Petru.
I n R ai se găsia de mai nainte bătrânul
patriarh Isac, care stă de vorbă cu înălbi­
tu! său tovarăş şi egal patriarhul Avram
- care ţine încă pe genuchi pe scăpatul
dela immolatiune ' Isac-si' cu cel de al trei-
lea patriarh Iacov. Tot în R ai se vede
Maica Domnului , căreia doi îngeri i se în­
chină. I n sus, deasupra Raiului, mai sunt
câteva scene : Adam şi proorocul David
deoparte, Eva şi înţeleptul Solomon de al­
ta , cari , cu toţi, arată spre icoana hramu­
lui. Cu aceste scene ultime, iată-ne aproa­
pe şi de scena cea mare a Iaduluz·.
*
Ceeace domină peretele unde se află
scena I adului sunt conturele sinuoase ale
unei uriaşe trombe de foc , care porneşte
ca un fluviu năvalnic din gura unui cap de
bălaur cenusiu.
' Si
' în această coloană ro-
şie, răsucită ca un caer în mii de fire, tră­
esc , cufundaţi cu jumătatea trupului, cei
păcătoşi , cei răi, cari în viaţa lor « au um­
blat tot pe calea cea largă a vi ţi ului » , cum
zice Evanghelia. Grozavă privelişte scor­
nită de cea mai bizară şi adâncă imagina­
ţie ! Toată acţiunea aceasta complect in-
 Fi.<.ESCURILE DELA HUREZI
fernală, e condusă de numeroşi diavoli , cu
făpturi cari de cari mai spăimântătoare şi
cari lucrează din zor la eterna schingiuire
a păcătoşilor, pe cari îi scot cu căngi de
fier din fluviul de foc vărsat din gura bă­
l aurului cel năprasnic. Dar să vedem cari
şi câţi sunt păcătoşii, pe cari zugravul i-a
găsit vrednici să rătăcească prin fluviul
cel roşu sau prin văzduhul cel înnecat de
aburi de smoală.
Incep cu Ereticul: Arie si tovarăsii lui
' '
întru erezie încerc să se ridice din fluviul
rosu . Sunt trântiti însă înapoi de sulitele
' ' '
a doi îngeri, cari îi urmăresc şi acl, ve­
ghind ca soarta ce le-a destinat-o exco­
municarea şi blestemele Sinoadelor ecu­
menice să se împlinească întocmai. De
sigur, e o manifestare şi un exces de orto­
doxie a zugravului nostru. Dar ereticii,
ca orice învăţaţi , fac parte dintr'o lume,
dintr'un strat social mai ridicat. Iată însă
că zugravul se coboară şi în lumea ce­
lor de jos, a cel or mici , pentru a-şi căuta
subiecte de zugrăvit. Şi aci, cel dintâi care
s'a făcut vinovat de fapte infamante şi pen­
tru care a fost aruncat în Iad, a fost pen­
tru zugrav, Băcanul, cel ce dă lipsă l a
cântar. Intr' adevăr : un om gol , care ţine
în mână un cântar, e înfăşcat de păr de
un diavol cenuşiu, care îl trage afară, pen­
tru a-1 supune supliciului. Omul, sufletul
mai bine zis, priveşte încă. spre cântarul
cu care a vândut lipsă şi căruia se sileşte,
acl, să-i potrivească cumpăna. După bă­
can, ca cel mai aproape de acesta, zugra­
vul pune pe Mora1", care are în mână o
lopată şi o măsură de făină, cea cu care
a înşelat. Dar ez·smarul, cu ce va fi gre­
şit el, bietul, pentru ca zugravul bizantin
să-I aşeze şi pe el în focul Iadului ? Va fi
având şi el păcatele lui profesionale, ca şi
vecinul său Măcelarul, care are în mână
cântarul cel cu cârlige mari, cu cari şi-a
deschis drumul spre calea păcatului-pă­
catul de a insel a - acela care l'a condus
'
www.inp.org.ro
79
deadreptul în fluviul de foc al Iadului. Du­
pă măcelar, zugravul a pus pe lmpăraţz"z"
tz"ra11-t", cari , chiar acl în Iad, ţin mâna gata
a porunci apăsătoare. Un diavol cu cap
de pasăre asemănător cu Isis-ul egiptean,
care a venit să ducă la supliciu pe unul din­
tre împăraţi , priveşte uimit la gestul acesta
puţin obişnuit pentru acei cari acl sunt ei
stăpâni absoluţi , cari dau ei porunci mai
spăimântătoare, deşl « împăraţii cari stăpâ­
nesc în tiranie » , făptuesc cruzimi ce stau
alături de cruzimele infernale. Ceva mai jos
de această scenă se vede Crozlorul, care
ţine spânzurate de grumaz mărturiile pro­
priilor sale păcate : foarfeca şi cotul, cu cari
a înşelat pe muşterii. Dar cel care erai si­
gur că ai să-1 întâlneşti acl , este Hoţul,
care şi el are legat de gât corpul delictu­
lui : lada cu banii furaţi.
Iată însă că zugravul începe să fie şi
glumeţ : un diavol cenuşiu se sileşte să tra­
gă afară din fluviul de foc un trup : e Câr­
âumăreasa, o cârciumăreasă, care, se
vede, a ştiut tot atât de bine să-şi înşele
numeroşii muşterii ce vor fi târguit mai cu
osebire dela dânsa,-ca şi băcanul, ca şi
croitorul , pe cari i-am văzut mai sus. Sun­
tem în drept să credem că zugravul a fă­
cut acl o artă personală. Va fi fost acl o
reminiscenţă proprie, căci altfel ar fi fost
simplu : cârciumarul. Dar zugravul pără­
seşte un moment pe păcătoşii l aici pen­
tru a-si căuta subiecte si în tagma mo-
' '
nahicească. Călugărul care bea tutun,
care se vede în tromba de foc, dă a înţe­
lege că face un mare păcat călugărul când
« bea tutun » . Şi călugării « beau tutun »
din ciubuc lung şi ţin tutunul în pungi de
piele, căci cu aceste aparate de fumat a­
pare « călugărul care bea tutun » din Ia­
du] dela H urezi. O altă faţă schimnicească
care trece de pe pământ în Iad este şi Că­
lugărul înşelător, care are legat de gât
o ptmgă de bani , şi Calugărzţele, cari,
se vede, greşesc şi ele până într'atâta pe
 80 l:lULE'f l N U L C O M L S I UNU MONUMENTELOR ISTORICE

pământ, încât merită să împărţească soarta trădarea. - In mâna stângă diavolul cel
cu ceilalţi mari păcătoşi ce locuesc Iadul . bătrân ţine o cupă, un potir, unde trebue
Iată în fine şi pe Satan, căpitanul dia­ să fie o băutură infernală - pucioasă sau
volilor, stând, picior peste picior, în mijlo- smoală-pe care din timp în timp i-o în-

[
"'
;>
('U
f'
e: DJ
"
"'
(ii'
1'1>
0>• ""
g ;:;·
O> O>

� n
�. 1'1>
.. O>
""
O> 3
O>
""
o;·
1 rn

eul fl uviului cel roş. El ţine pe genuchi­ tinde lui Iuda, pentru a'l răcori de zădu­
cine-l alintă ! - pe Iuda. Mare cinste pe ful năbusitor
'
al Iadului.
luda, tocmai pentrucă e cel mai mare din­ Lângă Satan , căzut mai jos, aşa cum
tre păcătoşi , cel cu păcatul mai greu - îl vedem pe pământ, este Beţz"vul. Cu el

www.inp.org.ro
 FRESCURILE DELA HUREZ r 81

se încheie numărul păcătoşilor elin fl uviul nor, tine

ele foc. Jn afară ele aceasta coloană roşie,
unele am văzut că vieţuesc ticăloşiţii, pă­
cătoşii , se găsesc urm ătoarele scene, cari
' o balantă.
' In această balantă ' se
află sufletul unui sfânt, care, gol , c u mâi-
nile la spate , este reprezentat sub ba­
l anţă. Doi diavoli încearcă să tragă în jos

-a
"' 'O
Il,) �
{) ..
"'
c.J 'i
"
\..., Q
<lJ
U) "-
i6 �
-5
vi c
N :<;
"
�
"'
...
ce
1

trebuesc socotite ca fiind în l egătură cu
scenel e anterioare elin fluviul cel rosu
' .
Sus ele tot, o scenă ele tot curioasă : O
mână cerească, eşită printr'o spărtură ele
Buletinul Com isiunii Monumentelor Istorice.
unul elin discurile bal anţei , cel cu sufle­
tul , pentru a arăta că, încărcat ele pă­
cate, atârnă mai greu, ceeace, se vede,
i-ar merita un l oc în I aclu l lor. Doi îngeri
11

www.inp.org.ro
82 B ULETINUL COMISIUNli MONUMENTELOR ISTORICE

suprind vicleşugul diavolilor şi-i loYesc cu cătosu lzn : Câteva�case, un turn, iar jos un
furcile cele cu dinti de fier. In coltul din
' '
di,·an, pe care îşi dă sufletul păcătosul.

26 Biserica cea mare.

- Decoraţiuni pe m·curik Jinh·e stâlpii Pdd�o1·ului -

stânga, j os, este reprezentată JV!oartea pă- I ngerul renunţă la sufl tu] păcătosului j dim-
_

www.inp.org.ro
 FRESCURILE DELA I-IUR EZI 83

potrivă diavolul - un diavol înfricoşat cu pune trupul infrăgezit de oncţiuni aromate

cap ele măgar - trage cu un cârlig elin
gura celui ce moare, sufletul , simbolizat
printr'un copil mic, m ai m ult ca o păpuşe.
Pentru această operaţie, care e speciali­
tatea numai a acestui cliaYol cu cap ele mă­
gar, el poartă cu sine şi alte instrumente­
cleşte, pene el e fer etc.
Sunt multe scen le înfătisate ' '
în acest
Iael elin pridvorul H urezilor şi ar fi obo-
sitor ele a le urmări pe toate în desfăşu­
rarea pe care le-a elat-o bizara imaginaţie
al faimoasei Thai:s în băltoaga necurăţe­
niilor de tot soiu l . . . . Gestul diavolului care
bate, prostituata care ţipă, fac laolaltă o
notă comică în această grozavă privelişte
de execuţiuni infernale.
Mai jos de această scenă se găseşte şi
Anticrz'st, pe cari eloi diavoli îl întind de
mtlini, desi' însisi ' '
cliavolii au aerul că se
miră ele prezicerile Anticristului, care îşi
agită mâinile în aer.
In clrear)ta si' în sus ele tromba cea rosie '

a zugra vului bizantin . cu păcătoşi , se văd

Să nu înch eiem însă Moise, Regii I udeii ;
fără a cita încă două apoi, urcaţi pe munţi
cene caracteristice, şi cu săbiile scoase,
cari lovesc ochiul pri­ N abucoclonosor, Ciru
vitorului. al Perşil or, Alexan­
Una din aceste sce­ dru, August Cesar,
ne este si' cea m ai de care arată către un
seamă de amintit, toc­ rulou cu zocl i ile vre­
mai prin partea ei o­ mii ţinut ele un înger :
riginală- prea origi­ aluziune l a vremea
nală- si' care constă care s'a scurs s1'
1-a a-
în aceea că zugravul «Ţ ACEASTĂ SFÂNTĂ BISERICĂ FIIND Z I D ITĂ DE RĂ- dus prin veacuri, pO-
pravoslavnic nu s'a POSATUL COSTA N D I N V O D Ă B R Â N COVEAN U , D UP Ă trivit zocliei fi ecăruia,
VREMI STRICÂND U-SE I N V Ă LI Ş U L, A C U M I ' Z I L E L E
sfiit să zugrăvească DUMNEALUI VEL B A N G RI G O RIE BRÂNCOVE A N U S T R Ă · tocmai in marginea
pe un perete ele bise­ N EPOT D O M N U L U I , P R I N O S Ă R DI A I l N D E M N A R E A Iaclului . Mai jos e un
rică o scenă, ce, fireş­ S F I N Ţ I I SALE PĂRI NTELUI G H E R M A N O ARJ-l!MAN DRI­ lac îngheţat, care are
TUL TRAPEZ O N D I, S'AU DRES Ş I S'AU lNV Ă LIT, IN­
te, nu are nimic scan­ F R P M U SEŢ ÂNDU-0 PRECUM SA VEDE. 1827 A P R I L . • la cele patru colţuri,
dalos, dar care înfrun­ (Tocilescu, Analele Academiei Ro1t:âue� \'111, 183). cele patru vânturi,
tă pudicitatea tocmai simbolizate prin cape­
27. Biserica cea m are.
prin sinceritatea cu te ele tineri, cari scot
care zugravLil a în- aer pe gură. Î n icono­
ţeles să o reprezinte. l n afară de coloana ele grafia creştină, vânturile au întotdeauna
foc, de unele va fi fost scoasă victima aces­ această in variabilă reprezentare. Pe un ma­
tei ultime, fie zis, schingiuiri, s vede o fe­ nuscris elin veacul al XIII-lea, din Reims,
mee goal ă, cu părul vâlvoi , pe care un dia­ care reprezintă Muzica 4), se vede, caşl la
vol bătrân o ţine cu o m ână ele mijloc, iar Hurezi , patru capete ele tineri, elin gura că­
cu cealaltă o bate. Este « Cur·v a » , care se rora ţâşnesc coloane ele aer sub forma unor
sbate în mâna acestui diavol , ce, după cum mănunchiuri ele raze. l!ijlocul l acului e pre­
spuneam , îi administrează o simpl ă bătae, sărat ele ani male, cari simbolizează sufletele
aşa cum s'ar bate copii. E prea puţin pen­ cliferitilor
,
re f...{li.J si) împărati ai timpurilor. Asa
J '

tru rigorile I adului . Zugravul nostru a fost vedem un cal roşu cu patru capete şi cu
mai blând ca Dante, care, în Infernul săiJ , aripi - Alexandru (Maceclon) ; un leu cu

www.inp.org.ro
84 BULETINUL COMTS I U N l i MONUME1 T EL O R ISTORICE

coarne multe - August Cesar j un urs
cu mustăţi albe - Neron j un balaur roşu
cu aripi - Nabu codonosor şi aşa mai de­
parte.
Mai sunt şi alte anim ale : crocodili, cerbi,
urşi, cari toate vor fi sufl etel e împăraţilor
ce vin spre Iad. Cum însă ele sunt din­
colo de trâmba de foc si, cum stau într'un
lac unde suflă cele patru vânturi , băn uesc
că zugravul s'a gândit să reprezinte şi un
fel de Purgatoriu pentru sufletele cari au
făcut pe l ângă rele şi mult bine.
Pe ceilalţi pereţi avem cele nouă sinoa­
de ecumenice, în zona m ij locie, iar sus,
unde pereţii se îmbucă cu plafonul, avem
scene apocaliptice, parabole, scene din
Vechiul si, Noul Testament. Scena din ex-
trem itatea nordică a peretelui din faţă, ca­
re corespunde calotei din stânga, repre­
zintă o scenă ca cea dela pridvorul Colţei ,
descrisă de noi în studiul citat Frescurz"le
dela Colţea.-E scena cu diavolul din gura
l adului, care aşteaptă ca diavolii cei m1c1
să-i aducă suflete de pe pământ.
Pe peretel e sudic, sus de tot, se vede
l apidarea Sf. Ştefan, m artirul sfinţilor, iar
în tri unghiurile formate de zona mij locie
şi arcuri se văd scene din cartea Gene­
zei : Adam şi Eva, Păcatu l , Isgonirea din
Rai etc. Medalioane cu sfinţi pe feţele in­
terne ale arcurilor complectează decora­
ţiunea pridvorului bisericei celei mari a
Hurezilor.
(Urmează : Pronaosul, Naosul şi A ltarul).

A. B A LTAZA R.

28 Biserica cea mare.

- Pendantiv dela Bolta Prid\•Oraşului -

' ) Cap. V I, v. 1 - 3. ") Vez această publicaţie, a. I, N o . 3.

2) Fra Ang-elica, Masterpiece in colour. London. •) Vezi această figură în Les annales arc/ufologi­
A g-roup of Angels . In galeria Uflizzi. Florenţa. ques v. I.

www.inp.org.ro
 C E TĂT I R O JV\ A N E L A D U N Ă R E A D E J O S
'
F E B R A Ţ U L SF. G H E O R G H E
--
( D I N « E S C U R SI U N I A R H E O L O G I C E I N D O B RO G E A •)
---
ealul stâncos de lângă Tulcea,
pe care se înalţă fal nicul monu­
ment al Reanexări i, este punc­
tul nordestic cel mai extrem al
masivului dobrogean. De aci
înainte Delta se desfăşoară în
toată întinderea ei nemărgi nită:
o mare de stuf, din care abia
se disting aleele de sălcii, ce mărgi­
nesc ţărmurile j oase ale braţelor prin·
cipale sau ale nenumăratelor gârle,
cari o străbat în toate direcţiunile; ici-colea
câte un grind mai ridicat, presărat cu locuinţe
resleţe ori târle de vite ; din când în când vreun
vapor sau corabie lunecând pe apa lină şi stră­
lucitoare.
Dunărea întâlneşte rami ficaţiunile dealului
aminti t - care înainte de ridicarea monumen­
tului se chema Colnicul Hora-încă în faţa Tul­
cei şi din cauza lor nu-şi poate urma cursul li­
niştit dealungul ţărmului înalt, care de aci ia o
direcţiune sudestică, ci e nevoită să intre a­
dânc în baltă, descriind o curbă de vre·o 7 km.
Când pe urmă se întoarce şi ea spre sud, o
parte din ape o părăsesc, continuându- şi dru­
mul tot înainte spre răsărit şi formând braţul
Sulina, iar restul, după alţi 4 km. de drum, se
întâlnesc din nou cu vechiul lor tovarăş, dea­
lurile, şi formeaza braţul Sf. Gheorghe.
Astăzi braţul acesta are puţină i mportanţă,
căci din cauza împotmolirilor dela gură nu e
navigabil pentru vase mai mari, dar în schimb
ţărmul său drept, întrerupt din distanţă în dis-
www.inp.org.ro
o--
0 ---
tanţă de golfuri , brăzdat de promontorii şi aco­
perit de sate bogate, prezintă un aspect din cele
mai pitoreşti.
In vechime însă acesta era cel mai de frunte
braţ al Dunărei . El stabilia legătura cea mai a·
propiată cu cetăţile greceşti de pe malul mării
- lumea civilizată-, golfurile lui formau por­
turi minunate pentru corăbiile ce căutau odi h ·
na după o călătorie lungă şi anevoioasă, iar pro­
montoriile lui întărite cu cetăţi puterni ce, asigu­
rau pe locuitori de năvălirile duşmane şi pe că­
lători şi negustori de atacurile îndrăzneţilor pi·
raţi. Gura prin care îşi vărsa o parte din ape în
mare se chema pe atunci «sfântă » -' Icpov cn:6j.LIX,
Sacrum ostium -nume ce sub o formă creş­
tină s'a dat mai târziu întregului braţ.
Cu toate acestea unii scriitori au căutat să do ­
vedească că prin gura sfântă nu se vărsau ape
de ale braţului Sf. Gheorghe, ci de ale unui alt
braţ, care astăzi nu mai există, dar odinioară se
desfăcea din Dunărea principală mai jos de !sac­
cea, traversa v alea Teliţei şi se vărsa în actua­
l ul lac al Babadagului, care ar trebui deci iden­
tificat cu gura sfântă 1 ).
Argumentele în baza cărora se suţine această
părere sunt în rezumat următoarele :
Geografu l Ptol orneu, care scria pe la jumă­
tatea veacului al l i-lea după Cr., vorbeşte de un
braţ sudic al Dunării, care se desparte lângă No·
vz.odunum {l saccea) şi, cuprinzând insula Peuce,
«se varsă prin gura Peuce sau sfântă>> 2).
De altă parte mai mulţi scriitori antici pun
gura sfântă foarte aproape de oraşul grecesc ls·
86 BULETINUL CO.MISIUNII .MONUMENTELOR ISTORICE
tros. Astfel Herodot zice : •Dunărea se aruncă
în mare la locul unde colonii din Milet au fon­
dat Istriall. Pomponiu Mela arată Istros « pe mal
lângă Dunăre>> . Pliniu cel Bătrân spune că bra­
ţul Peuce <<formează deasupra oraşului lstropo­
lis lacul Halmyrisll. Şi cum oraşul Istros se
identifică cu ruinele de lângă Casapchioi 3), gu­
ra cea mai apropiată de ele ar fi în adevăr la­
cul Babadag.
In sfârşit geograful Strabo socoteşte distanţa
între Istros şi gura sfântă la 300 de stadii, adică
55 1/2 km., ceeace se potriveşte iarăş cu lacul
Babadag •).
lJ
29. Braţal Sî. Gheorghe.
- Scara : 1/200000. Cop. de G . C . Gheot·ghia -
Deşi la prima vedere argumentele acestea
par decizive, totuş în realitate nu dovedesc
nimic.
I ntr'adevăr, chiar dacă a existat vreodată un
braţ al Dunării, ce se despărţi a la Isaccea şi îna­
inta pe valea Teliţei în lacul Babadag-ceeace
încă nu este dovedit prin cercetări serioase- el
nu putea fi decât foarte mic, de oarece deoparte
lărgimea văilor, prin cari se bănueşte că a curs,
e neînsemnată, de altăparte depozitele aluvio ­
nare dela coada lacului Babadag sunt şi ele ab­
solut neînsemnate comparativ cu cele dela alte
guri. Ca mărime ele se apropie mai mult de depo­
zitele aduse de părâul Slava Rusă în golful dela
www.inp.org.ro
Canlâbugeac, unde nu a bănuit încă nimeni că
ar fi fost o gură de fluviu. Aşa că presupusul
braţ ori a secat cu multă vreme înainte de tim­
purile istorice şi deci amintirea lui nu ne-a putut
fi transmisă de scriitori, ori n'a existat de loc,
cum este mai verosi mil, ci totdeauna a curs prin
văile amintite numai râuleţul Teliţa.
De altăparte presupusul braţ nu putea forma
în nici un caz drumul principal dintre Dunăre
şi Mare, ca gura lui să merite numele de « sfântă >> .
Căci în primul rând dealungul lui nu s e găseşte
nici o urmă de localităţi antice şi este de neîn­
chipuit ca un braţ atât de frecventat să nu fi
[
1 A
avut pe malurile sale măcar câteva staţiuni şi
porturi. Apoi cele spuse de Ptolomeu cu privire
la un braţ sudic, ce se despărţia mai în jos de
Isaccea, se potrivesc tot atât de bine şi pentru
braţul Tulcea-Sf. Gheorghe, care se desparte şi
el mai jos de Isaccea, şi faţă de Dunărea prin­
cipală, care e braţul Chilia 5), este tntr'adevăr
sudic. Iar afirmaţi u nile scriitorilor pomeniţi mai
sus, despre marea apropiere a gurii sfinte de
Istros, nu dovedesc altceva, decât că în vremu­
rile vechi acesta era singurul oraş mare întt;e
Dunăre şi Mare.
Dimpotrivă toate hărţile şi geografii antici
arată că drumul la Istros trecea prin mai multe
 CETĂŢI ROMANE LA DUNĂREA DE JOS 87

localităţi aşezate dealungul braţului Sf. Gheor­
ghe. Astfel între 1Vovz'odu11um (Isaccea) şi Tstros,
Tabula Peutingeriană (sec. I I d. Cr.) pune loca·
l ităţile: Sa/sovia (lângă Mahmudia)şi Ad Stoma
(lângă Carc:ebil) ; Geograful Ravenat : Aegyp­
sum ( = Aeg·issus, lângă Tulcea), Salsovia şi
Stoma Peuci_- ltinerarul Anton in (sec. III) : Ae­
l{yso, Salsovia, Salmarude (lângă Morughiol),
Valle Domz'tiana (?) şi Ad Salices (?) ; Notitia
Dignitatum (sec. V) : Acciso ( Aegissus}, Sal·
= malul apei.
sovia, Talamonio, Plateypegt'z's (lângă Duna­
văţul de jos) şi Gra!t'ana (?) ; în sfârşit Hierocles
(sec. V I) : Aegz'ssos şi Halm.yris (?) 6).
Cât priveşte acum distanţa dintre gura sfântă
şi Istros, atât Strabo cât şi Arrian o arată de
500 stadii 1), prin urmare de 88 km. 800 m., ceea-
drăzneţ dintre colinele de pe mal şi se pune sta­
vilă în faţa undelor liniştite. Deasupra lui o bi­
serică înaltă şi albă armonizează plăcut cu gal­
benul dealurilor şi cu verdeaţa bălţii, dân<;l
tabloului un aspect în acelaş timp pitoresc şi
maiestos, iar pe de lături se văd case răsleţe,
ce par suspendate de stânci. Acesta e satul ro­
mânesc Prislav, situat la o depărtare de 10 km.
spre sud·vest de Tulcea, socotind distanţa pe
Incă dela i ntrarea în sat se pot observa prin­
tre casele mici şi malurile prăpăstioase resturi
de zidării mari şi puternice, cari amintesc tim­
puri îndepărtate. In special platoul pe care se
află biserica şi care poartă caracteristicul nume
de ,, grădina împărătească>> se vede că a fost în-

30. Salso"i a .
- Văzută depe Dunăre -

ce vine cu vreo 34 km. mai aproape de braţul
Sf. Gheorghe, adică tocmai în locul unde se
varsă în Razelm actuala gârlă Dunavăţ, �:are
derivă din Sf. Gheorghe .
Prin urmare călăt orul care trece astăzi dea·
lungul acestui braţ, pe uscat ori pe apă, poate
fi sigur că merge pe acelaş drum, pe care s'au
perindat în decursul vremurilor atâtea armate,
negustori şi călători, cari au avut afaceri în păr­
ţile dela Dunărea de j os.
Cum întoarce vaporul cotitura, unde se des­
parte braţul Sulina de Sf. Gheorghe, apare în
faţă un frumos promontoriu, care se desface în-
tărit din toate părţile cu o cingătoare de ziduri
şi şanţuri , din eari au rămas până astăzi resturi
destul de importante De asemenea şi în alte
părţi al e satului se găsesc numeroase zidării, iar
în balta din faţă d-l D. G . I onescu, administra­
torul pescăriilor Statului, a descoperit în iarna
anului 1908, când apele au fost foarte scăzute,
urmele unui port, format din blocuri mari de
piatră. Peste tot printre zidării se găsesc can­
tităţi mari de cioburi şi numeroase monede,
dintre care toate câte le-am putut vedea erau
bizantine.
Numai după aceste resturi cu greu se poate
stabili vechimea localităţii. In orice caz scriitorii

www.inp.org.ro
88 BULETINUL CO.MISIUNII MONUME 1TELOR ISTORICE
şi hărţile greceşti şi romane nu arată nici o lo­
calitate în acest punct. Abia scriitorii bizantini
pomenesc de o Mtxpa Ilpo:lcr),o:oo: la gurile Du­
nării, i ar geograful arab Idrisi din veacul al
XII- lea arată şi el un oraş « Berisklafisa» « aşezat
la Dunăre în apropierea unor mlaştini întinse» 8).
De asemenea un portulan genovez din veacul
al XV-lea indică «Într'un golf la gura Sf. Gheor­
ghe » portul «Proslavi<;:a» 9).
După aceaste date localitatea noastră nu poa·
te avea o vechime prea mare ; ea pare a fi câş­
tigat o importanţă oarecare în epoca bizantină
şi în timpul de înflorire a comerţului genovez
la gurile Dunării (veacul al XIV-lea). Poate cer­
cetări ulterioare să ne aducă lămuriri mai com­
plete asupra ei.
Dela Prislav înainte Dunărea se depărtează
iarăş de ţărmul drept şi nu-l întâlneşte din nou
decât după vre-o 8 km., când un alt promonto­
riu îi ese în cale. Acesta e un mal înalt de peste
30 de metri, care se înalţă drept din Dunăre şi
formeaza capul unui şir de alte maluri, ce se
continuă dealungul apei pe o întindere de vreo
2 km. până în apropiere de orăşelul Mahmu­
dia. Pe acest cap, acoperit de iarbă verde şi brăz­
dat din loc în loc de făgaşurile lăsate de ploi,
se înalţă nişte impozante ruine, cărora localni ·
cii le-au dat numele de <<Cetatea Bisericuţa>>.
Ele sunt formate din ridicături de pământ înalte
de vre-o 8-10 metri , 'cari constituesc un drept­
unghiu lung de 150 m. şi lat de 120 m. Şanţuri
formidabile, a căror adâncime este pe unele lo­
curi de 6 metri, se întretae în jurul cetăţii în
toate direcţiile. Trei din ele coboară tocmai din
dealurile Beştep e , aflătoare la vest, şi, îndrep·
tându-se p erpendicular spre Dunăre, apără ce­
tatea din lături, pe când un al patrulea şanţ, pa­
ralel cu Dunărea, o apără din spate 1 0) .
D e altfel natura contribue şi ea mult ca să
facă acest loc aproape i nexpugnabil. In faţă ma­
lul înalt, bătut de valurile Dunării, în spate dea­
lurile Beştepe, cari prin înălţimea lor formează
punctul culminant al întregii regiuni dintre flu­
viu şi lacul Razel m ; ramificaţiunile acestor dea­
luri se desfăşură aproape în formă de amfitea·
tru la spatele cetăţii , apropiindu-se în laturi până
la o mică distanţă de ţărm. Din interiorul cetă­
ţii se oferă ochilor o panoramă din cele mai
frumoase, atât înspre dealurile acoperite de la­
n uri bogate, cât şi spre Dunărea argintie în bă­
taia soarelui şi spre balta verde, ce se întinde cu
mult mai departe decât poate cuprinde vederea.
www.inp.org.ro
Resturi de zidării şi olărie umplu întreagă re­
giunea şi urme de tntărituri se găsesc atât în
direcţiunea satului Beştepe, aşezat la poalele
apusene ale dealurilor cu acelaş nume, cât şi în
spre Mahmudia. Merită a fi amintite dintre ele
subteranele ce se află în apropiere de Mab m u·
dia şi urmele apeductului dela punctul «La iz­
vor)) în apropiere de satul Beştepe, aped uct care
merge p ână aproape de cetate.
Identificarea acestei cetăţi se poate face azi
cu uşurinţă. Hărţile romane arată la 40 mzlt"a
passuuwz ( = 6o 1/2 km.) dela Noviodunum
(Isaccea)1 1) sau la 1 7 m. p. ( =25 km.) dela Aegis·
sus (lângă Tulcea) 1 2) localitatea Sa!sovz'a, iar o
piatră c u inscripţie găsită în interiorul cetăţii şi
publicată de mine în « Convorbiri Lit. ll (XXXIX,
1905, p. 563 urm. ) confirmă că aci erau în a­
devăr «castra Sa!sovz'enses>> . Un fragment de
diplomă mi] itară, găsit tot în cetatate 1 3), dove­
deşte că acest castru exista pe vremea lui Nerva,
ceeace ne lasă să bănuim cu multă probabili­
tate, că a fost înfiinţat în vremea Fla viilor, când
stăpânirea romană s'a fixat definitiv l a Dună·
rea de jos şi s'a în fiinţat şi o flotă specială­
Olass·is Flavia Moesica - p entru asigurarea
graniţei în aceste părţi H).
Trupele ce au staţionat acl în decursul vre ­
murilor au fost luate de sigur din legiunile cari
erau stabilite mai aproape de gurile Dunării .
Astfel în timp:1l împăraţilor Flavii vor fi fost
vexilaţii din leg. I Italz'ca, care avea reşedinţa
la Novae ( Steklen) 1 5). Sub Traian şi Antonini
din leg. V Macedonica, stabilită in acel timp la
Troesmz's (Igliţa} l 6). După Mare Aureliu până la
Diocleţian probabil din leg. XI Claudta, căci
aceasta staţiona atunci mai aproape, la Duros­
torum (Silistra) 1 7). In sfârşit în vremea lui D io­
cleţian şi sub urmaşii săi, soldaţii din Salsovia
au fost luaţi de sigur din leg. I Iovia, care avea
pe atunci reşedinţa la Novz.odunuwt (Isaccea}l 8).
Dar încă din veacul al III-lea posturile romane
dela Dunărea de Jos au trebuit să facă faţă nă­
vălirilor din ce în ce mai dese şi mai îndrăz­
neţe ale Goţilor şi multe din cetăţile de aci au
suferit stricăciuni sau au fost distruse cu totul.
Fii lui Constantin cel Mare şi în special Cons·
tantius (337-36 1 ) au luat măsuri pentru res­
taurarea hmes-ului şi au înfiinţat trupe speciale
pentru paza lui. La Salsovia-după Notitia Dig­
nitatum- erau aşa numiţii m.zizles quinti Cons­
tantianz·, sub comanda unui praepositus 19).
Epoca aceasta a fiilor lui Constantin a fost
 CETĂŢI ROMANE LA DUNĂREA DE JOS
ultimul timp de înflorire a multor castre şi cas­
tele romane dela Dunărea de j os. Amintirea a­
cestor împăraţi ne-au păstrat-o nenumăratele
lor monezi, ce se găsesc în toate ruinele ve­
chi din aceste părţi. Dovadă că e i au desfăşu­
rat aci o activitate foarte însemnată. Dar în
curând toată activitatea s' a risipit de o altă nă­
vălire a Goţilor cu mult mai teribilă. Acestei nă·
văliri i-a căzut victimă Impăratul Valens (378)
şi cu această ocazie au fost dărâmate şi multe
cetăţi dela Dunăre . In adevăr cei doi scriitori
geografi din vremea lui Justinian, Hz'erokles
şi ProcojJius n u amintesc între Noviodunum
(Isaccea) şi Istros decât două l ocalităţi : Argys­
sus (lângă Tulcea) şi Halmyris (?), ceeace ne-ar
putea face să credem că toate celelalte, între cari
şi Salsovia, erau distruse. Cu toate acestea însă
într'o lucrare de mai târziu, Notitz'ae Episcopa­
tuum, redactată prin veacul al V I I I-lea şi înce­
putul celui de al IX-lea, regăsim iarăş aproape
toate localităţile cunoscute la Dunărea de j os
şi între ele şi Salsovia 2 0) . De acum înainte însă
ea dispare. Scriitorii de mai târziu şi hărţile me­
dievale n u o mai pomenesc ; în ce chip i - a fost
sfârşitul n u se ştie. I n apropierea ei însă, ca în
toate locurile unde au fost aşezări romane, s'a
întemeiat un sat românesc, din care a luat n aş­
tere orăşelul Mahmudia de astăzi.
Dela ruinile vechii Salsovia, dacă luăm dru­
mul de uscat, ce duce pe lângă Mahmudia î n
jus dealungul ţărmului, dăm, după o cale de
9 km. , de satul de pescari Morughiol. Dunărea
încă din dreptul Mahmudiei se depărtează iarăş
de mal şi formează o n ouă curbă mare, care,
apropi i ndu-se de ţărm în faţa Morughiolului,dă
naştere unui lac cu acelaş nume. La sudul aces­
tui lac încep ramificaţiunile dealului Dunavăţ,
cari , înaintând În baltă din două părţi, formează
un golf, ocupat astăzi de lacurile Crugli-mic şi
Crugli-mare. Pe o mică ieşitură de pământ, ce
se înalţă între aceste două lacuri, se văd ruinele
unei cetăţi de formă exagonală, mărginită î n
faţă d e baltă, i a r î n spate de drumul vicinal c e
duce la satul Dunavăţul-de-sus. Ridicăturile d e
p ământ, cari acoper zidurile acestei cetăţi, par
cu rr.ult mai i mpozante decât cele dela Salsovia,
în schimb şanţurile abia se recunosc. Urme de
turnuri se văd î n mai multe locuri, de aseme­
nea se recunosc şi cele două porţi, de est şi de
vest. Printre cioburile fără număr şi bucăţile de
pietre au crescut u n fel de scaieţi cu flori al-
Buletinul \omisiunii f1onumentelor Istorice.
www.inp.org.ro
89
bastre, aşa încât i nteriorul cetăţii pare acoperit
cu un frumos covor albastru. Locuitorii români
din împrejurimi numesc aceste ruine << Ceta­
tea • , Ruşii îi zic «Bateri a » . Prin anii 1 802/93
s'au făcut oarecari săpături, cari au dat la iveală
-spun localnicii-o mare piatră cu i nscripţie,
de urma căreia însă nu se ştie nimic. De atunci
însă s'au găsit incidental o cantitate mare de
monede, vârfuri de suliţe �i alte arme, cari s'au
risipit pela diferite persoane. O parte din mo­
nede am putut să le văd şi eu şi am comtatat
că sunt din următoarele timpuri :
1 . O serie de monede romane repub licane de
argint din veacul II şi I în. d. Cr., de ale fami­
liilor Appuleia (L. App. Saturninus), Claudia (P.
Clodius M. f.), Fabia (Labeo), Furia (L. Furius
Brochus), Iulia (Caesar) şi Vibia (Pansa).
2. Monede de argint de ale împăratului Filip
Arabul (244-249).
3. O monedă de aur de a împăratului bizan­
tin Marcian (450 - 457).
Aceste date ar fi de ajuns pentru a ne do­
vedi că avem aface cu una din cele mai vechi
staţiuni romane la Dunărea de jos. De altfel hăr­
ţile vechi confirmă aceasta. ltinerarul Antonin
arată mai jos de Sabovia la 8 milz'a passuum=
1 3 km. localitatea Salm.orude şi aceasta coin­
cide exact cu cetatea de care vorbim. Notitia
Dignitatum de asemenea o pomeneşte sub
numele stricat Talamonz'o 21 ) , arătându-o cas­
tellum.
Probabil, în a doua jumătate a veacului al
V -lea, acest castel a fost distrus de vre-una din
năvălirile barbare, iar Justinian, când a resta­
bilit graniţa, nu 1-a mai refăcut. La aceasta tre­
bue să fi contribuit şi faptul că golful în urma
depunerilor de alu vi uni a devenit n epracticabil
şi deci un atac dinspre Dunăre nu era de temut
Dacă Salmorude (Salmorus) are vreo legă­
tură cu 'A),f.i.up[<; (pomenit de Hierokles, Pro­
copius şi Notitia Episcopatuum) e greu de afir­
mat deocamdată.
Dealul Dunavăţului este ultima colină dobro­
geană care însoţeşte braţul Sf. Gheorghe în dru­
mul spre mare. De aci înainte acest braţ i ntră
cu totul în imensa baltă pe care singur a creat-o
în timp de apr<?ape 2000 de ani, iar ţărmul do­
brogean, după ce se îndreptează brusc spre sud,
pe o distanţă de 5 km., ia apoi direcţi unea spre
apus dealungul lacului Razelm. Dar Dunărea n u
s e poate despărţi aşa de uşor de dealurile do-
12
 90 IH J LKfiN!JL COMISIU T I MONUMENTELOR ISTORICE
brogene, cari până aci i-au fost tovarăşi atât de
buni şi, din locul unde le părăseşte, ea lasă să se
desprindă o gârlă mică, gârla Dunavăţ,care prin
01
nenumărate cotituri însoţeşte de aci înainte ţăr­
mul dobrogean şi nu se varsă în Razelm decât
în faţa satului Sarinasuf.
www.inp.org.ro
E i nteresant că pe malul acestei gârle, la
vreo 9 k m. dela ruinile Salmorudei - măsuraţi
dealungul ţărmului - şi spre vest de satul Du­
navăţul- de-jos, se găsesc alte ruine de cetate an­
tică. Colinele dealului Carabair, care i ntră în
acest loc ca un cui în baltă, formează un golf,
astăzi impotmolit, aşa că abia se scurge prin­
tr'f\nsul gârl a Dunavăţ. In partea de apus a a­
cestui golf, nu departe de punctul unde dealul
Carabair se înfige în baltă, se află un mic pro­
montoriu, pe care sunt zidării colosale. Privite
mai de aproape se recunoaşte uşor că sunt ur­
mele unei cetăţi de piatră, de forma unui poli­
gon neregulat, cu laturea dinspre baltă arcuită
şi cu două turnuri pătrate în faţă. Zidurile, în
parte dezgropate, au o grosime de 3 metri şi
sunt făcute din piatră şi cărămidă ; unele blo­
curi de piatră au până la 2 metri în lungime 2�).
Se spune că în anii din urmă nişte pescari ruşi
au găsit în i nteriorul ei o mare piatră cu sculp­
turi şi i nscripţie ; sculpturile reprezintau, după
descrierea unui locuitor, un car tras de doi cai,
conduşi de un om, i ar inaintea carului mergea
un alt om arătând drumul. Probabil deci era
piatra de deasupra porţii principale şi cuprindea
o scenă care închipuia restaurarea limes-ului,
iar inscripţia numele cetăţii şi al restauratorului
sau fundatorului ei. lVIonedele ce s'au găsit aci
sunt, după cât am pntut constata, parte bizan·
tine, parte medievale.
Faptul că în acest loc a fost o cetate, cu faţa
spre gârla Dunăvăţ şi spre baltă, dovedeşte că
atunci când ea a fost întemeiată, p oziţiunea
aceasta era expusă dinspre această parte şi deci
balta nu exista, iar gârla era un braţ important
al Dunării . Şi, în adevăr, dacă ţinem seamă de
chipul cum s'a format delta Dunării, constatăm
că depozitele al uvionare, pe cari fluviul le adu­
ce, fac ca uscatul să înainteze în mare pe fie­
care an cu câte 20-25 metri, deci cu 2-2 1/2 km.
într'un scco l 2 •). Depunerile dela gura Sf. Gheor­
ghe fiind astăzi înainta te în mare cu aproape
30 k m . , urmează că au trebuit să treacă cel
puţin 1 200 de ani până să ajungă în starea de
acum. Deci abia prin veacul al VIII-lea d. Cr. a
început să se formeze balta dela gura acestui
braţ şi gura trebue să fi fost atunci foarte a­
proape de ţărmul dobrogean, ceva mai j os de
locul unde se desparte gârla Dunavăţ.
Gârla aceasta la rândul ei trebue să fi exis­
tat prin veacul al II-lea d. Cbr., căci atât Pto­
lomeu cât şi Tabula Peutingeriana arată în a-
 CETĂŢI ROMANE LA DUNĂREA DE JOS 91

propierea ei - la 35 1/2 km. dela Salsovia - o
localitate numită Ad Stoma sau Stoma Peuci.
Prin urmare cel puţin din acest timp şi până în
veacul al VIII-lea, când odată cu începerea for·
mării bălţii dela gura Sf. Gheorghe, gârla a în­
ceput să se micşoreze, golful dela Carabair a
fost accesibil corăbiilor şi deci avea rost exis
tenţa unei cetăţi pe malul lui. Cum însă până în
veacul al I II-lea hărţile nu arată nici o local i ­
tate între Salsovia şi Ad Stoma, suntem îndrep­
tăţiţi a crede că cetatea noastră nu exista pe a·
cea vreme . Este adevărat că Itinerariul Anto­
n i n (din veacul al lll·lea) pune după Salsovia
ghe» localitatea nu mită «Le donavi ci » , al cărui
nume ami nteşte Dunavăţul � ") .
Cât priveşte acum staţiunea roman ă Ad Sta­
ma sau Stoma Peuci trebue căutată la 24 m . p.
= 35 1/� km. dela Salsovia ( Tab. Peuting.) sau
la 1 7 m. p. = 25 k011. dela Salmorude (!tin. An·
tonz"n.). După amândouă aceste măsurători locul
ei ar fi între satele actuale Sari nasuf şi Caraebil.
De altfel în apropierea acestor sate se varsă şi
gârla Dunăvăţ în lacul Razelm şi tot aci se
termină şi un şir de movile, ce pornesc dela
Beştepe spre 1\Iare. Ruine de cetate nu se gă·
sesc astăzi în acest loc,-deşi Desjardins a găsit

32.. Vedere în detali u din cetatea dela Danal?ăţul de jos.

- In Plateypegiis -

localitatea Valle Dmnitiana, dar aceasta nu
poate fi identificată cu cetatea noastră, căci e
l a o depărtare de 1 7 m. p.=25 km. dela Sal­
morude, pe când a noastră e numai la 9 km.
Mai natural ar fi să i dentificăm cetatea dela Ca­
rabair cu localitatea numită « In Plateypegiis >>
din Notz"Ha dignz"tatum. Şi aceasta s'ar potrivi
deoparte cu faptul că e mai nouă decât veacul
al 111-lea, de altă parte cu scena ce era sculp­
ptată pe piatra găsită aci şi care ar fi putut re­
prezenta întemeierea ei de către vreunul din fiii
lui Constanti n cel Mare. Ea a existat probabil
până în secolul al XIV-lea, căci un portulan ge­
novez din 1 3 1 8 arată « înainte de gura Sf. Gheor-
în 1867 un «fort bizantin » 2 5) , - dar în schimb
întreagă regiunea e plină de nenumărate fun­
daţii de zidărie, cari lasă de bănuit că aci a fost
odinioară un oraş destul de mare. Printre zi­
duri s' au găsit şi monede, mai ales din timpul
împăraţilor Antonini. Un oraş nu putea exista
aci decât atunci când gârla era un braţ mare,
deci înainte de veacul al VIU· lea. Ori, cum sta­
ţiunea Ad Stoma e pomenită încă din veacul
al II·lea şi cum oraşul ce a existat aci este toc­
mai la distanţa arătată de hărţile romane, avem
toate motivele să afirmăm că ruinele dintre Sa­
rinasuf şi Caraebil sunt ale acestui oraş roman,
Ad Stoma sau Stoma Peuci.

www.inp.org.ro
92 BULETINUL COMISIUNII MONU MENTELOR ISTORICE
Şi dacă toate aceste concluzii sunt adevărate,
gura care se vărsa în dreptul acestui oraş era
gura sfântă sau Peuce. Cum am văzut ea nu era
gura braţului Sf. Gheorghe însuş, ci a braţului
N O T E
1 ) Părerea a fost emisă mai întâiu d e Eng·elhardt
în Etudes sur les embouchures du Danube ( 1 86?), p.
23, iar în urmă de căpitanul M. D. Ionescu în Do­
brogea în pragul veacului XX-lea (1904), p. 251 urm.
si, mi se parc,într'o conferinţă - pc care n'am putut-o
avea- ţinută la Soc. geogr. rom. în primăvara anu­
lui curent.
') Pentru identificarea gurilor Dunării, v. Becker,
Zeitschrift f. Altertumswiss. 1851. Cf. şi Brandis,
articolul Danuvius în Pauly-W issowa, Realencyclo­
padic IV.
") Toci/eseu, Fouilles et recherches archeol. en
Roumanie, p. 207. Pentru identificarea oraşului v. şi
Pick, Die antiken Miinzen Nord-Griehenlands, p. 139
urm.
4) Toate argumentele la căpitanul M. D. Ionescu, 1. c.
5) După Engelhm·dt braţul Chilia absoarbe din în­
treg volumul Dunării 17/27 părţi, pc când Sf. Gheorghe,
numai s;,, părţi, iar Sulina abia 2/ 27 părţi (1. c.,p. 14).
6 ) Pentru mai mare uşurinţă a se vedea tablourile
acestor localităţi l a Netzhammer, Das Altkristliche
Tomis (1904) . p. 15 şi Pârvan, Salsovia (Convorbiri
Literare X L (1906), p. 1018 şi Ediţia separată p. 21.
7) Miiller, Geographi Graeci minores, Paris (1855)
J, p. 399 şi 573.
8) W. Tomascheck, Die Handelswege i m 12-lcn
Iahrh. (Sistzungsber. Wiencr Akad. 1 13 (1886), p. 302.
Deşi, după spusele cam vagi ale lui Idrisi, oraşul nu
www.inp.org.ro
lateral ce se desfăcea dintr'însul şi care, împot­
molindu-se în cursul vremilor, a fost redus l a
simpla gârlă Dunavăţul d e azi 26).
C O N ST. 1'\ 0ISI L .
poate fi identificat cu Prislavul nostru, totuş proba­
bil tot de acest din urmă e vorba.
9) Iorga, Chilia şi Cetatea Albă, p. 48.
• o) O frumoasă descriere a cetăţilor romane de pe
braţul Sf. Gheorghe o dă Mgr. Netzhammer, Auf
dcm Razelm ( 1907) ; pentru Salsovia, p. 11.
' ') V. Tabula Peutingeriana, Segment VIII, folosite
în facsimilul din Tocilescu, Dacia înainte de Romani.
1 2) Bocking, Not. dign. or., p. 442.
1 3) Conv. Literare XLII (1908), p. 501 urm.
14) Asupra trupelor dela Dunăre pe vremea lui Do­
miţian, v. B. Filow, Die Lcgionen der Provinz Moe­
sia (in 13citragc z alten Geschichte) 1906, p. 36
urm. Despre flotă v. Brandis, 1. c.
1 5) B. Filow, o . c., p. 26 urm.
1 6) ldem, p. 63 urm.
1 7 ) Idem, p. 'i 2 urm.
1 8) Jdem, p. 82 urm.
1 9) Pentru istoria Salsoviei, v. în special Pârvan,
Salsovia, 1. c.
20) De Boor, Zeitschrift fiir Kirchengesch. XII
(1891), p 532.
2 1 ) V., pentru ambele, Bocking, 1. c.
") V. şi M-gr Netzhammer, o. c., p. 21.
'3) Căpitanul M. D. Ionescu, o. c. p. 245.
24) Iorga, 1 . c.
25) Revue archeolog. 1868, p. 269.
2 6 ) V. şi Brandis, o. c., col. 2118.
 C R O N I C Ă
--- 01---
C Â T EV A C U VI N T E D E L Ă M U R I R E C U P R I V I R E L A C O N S E R V A R E A
MON UME N TELOR
--
Faţă cu interesul pe care publicul românesc
îl manifestă de un timp încoace pentru buna
conservare a monumentelor noastre istorice,
siliţi suntem să arătăm cum că cele publicate în
revista « Convorbiri Literare • (pe Aprilie a. c.),
cu privire la lipsa de îngrijire a unora din vechile
noastre mănăstiri şi biserici, sunt tendenţioase
şi nedrepte.
Tendenţioase, pentru că prin ele se năzueşte
a se discredita şi lovi o Instituţiune, care, chiar
dela înfiinţarea ei, a acordat o deosebită aten­
ţiune cestiunii conservării şi restaurării monu­
mentelor istorice şi a dat totdeauna cel mai
călduros sprijin şi preţios ajutor lucrărilor Ca­
misiunii, cari, precum s'a putut vedea din cele
două rapoarte anuale publicate până acum, se în­
dreptează din ce în ce mai bine şi mai spre folos.
Nedrepte, pentrucă comisiunea compusă din
specialişti şi numită de Minister a cerceta sta­
rea bisericilor restaurate din Iaşi, a arătat în ra­
portul său că relele semnalate în numita revistă
au aşa zicând cauze organice şi că provenienţa
lor nu poate fi atribuită presupusei lipse de în­
grijire din scurtul timp de când (Noemvrie 1908)
autorităţile în drept au luat sub privighere res­
pectivele biserici.
Cât despre piatra mormântală dela Snagov,
care, din ignoranţa şi neglijenţa unui lucrător,
a fost în parte cioplită şi lăsată afară, alarmarea
e puţin serioasă. D. prof. Tocilescu a semnalat
din vreme faptul în sânul Comisiunii şi s'au luat
măsuri ca acel epitaf să fie aşezat la locul său în
biserică, ceeace s'a şi făcut. De altfel nu numai
www.inp.org.ro
0 --
la Snagov, ci şi la Argeş, la Târgovişte şi la Iaşi,
numeroase şi preţioase inscripţiuni şi pietre mor­
mântale se găsesc fără adăpost cuviincios, ceea
ce prea bine cunoaşte şi cronicarul artistic al
mai sus numitei reviste. E, aceasta, evident, un
rău, pe care însă Comisiunea Monumentelor
Istorice - a cărei menire nu este de a ascunde
relele, ci de a le îndrepta- î l va înlătura cât de
curând.
Căci, cu aj utorul Biuroului permanent al mo­
nu�1entelor istorice, înflinţat anul acesta de Ad­
ministraţia Casei Bisericii, pentru a cărei bună
funcţionare se întocmeşte de prezent un regula­
ment special,-se va putea exercita o mai se­
rioasă privighere în ceeace pri veşte conserva­
rea monumentelor, prin întocmirea de instrucţii
speciale şi găsirea de mijloace necesare, între
cari, în primul loc, pentru a pune la adăpost şi
a cruţa de stricăciune m enţionatele inscripţii şi
epitafe. Dar pentru aceasta trebueşte puţină în­
găduială, l ucru ce nu poate să alarmeze pe nici
un om serios: - până la organizarea definitivă
a unui intreg serviciu pentru conservarea şi res­
taurarea monumentelor istorice. Aceasta cu
sprijinul şi ajutorul unor bărbaţi cu inimă şi în­
ţelegere pentru trecutul nostru, cum e şi actualul
Administrator al Casei Bisericii, d. P. Garhovi­
ceanu, a cărui muncă plină de dragoste şi râvnă
pentru îngrijirea monumentclor străbune Ca­
misiunea e mai în măsură decât ori şi cine a o
cunoaşte şi aprecia, drept care îşi face o plă­
cută datorie a o mărturisi aci celor ce doresc a
cunoaşte adevărata stare a lucrurilor.
 I N C E S T I U N E A FO N D U R I L O R D E R E S T A U R Ă R I
--
Fiindcă în aceeaş revistă de care fu vorba
în precedentele cuvinte de lămurire se ridică
şi cestiunea fondurilor de resta urări puse la dis­
poziţia Comisi unii anul acesta, publicăm mai la
vale adresa pe care d. Ion Kalinderu, Preşe­
dintele Comisiunii Monumentelor Istorice, a
înaintat-o în această cauză Domnului Ministru
al Cultel or şi Instrucţiunii Publice,-adresă din
care se va vedea cum stau lucrurile şi în această
privinţă :
Domnule Min istru,
In raponul general ce am avut onoare a vă
înainta cu privire l a lucrăril e Comisiunii în anul
trecut 1908, s'au expus cu deamănuntul lucră­
rile angajate de Comisiune pentru campania
anului curent,- fie ca continuare a l ucrărilor
în curs de restaurare, fie ca lucrări noi, reco­
mandate şi aprobate în cursul anului. Aceasta
cu încredinţarea că precum în acei doi ani din
urmă aşa şi în anul curent se vor găsi mijloace
suficiente pentru satisfacerea l or.
Din comunicarea ce d-nul Administrator al
Casei Bisericii ne·a făcut în şedinţa din urmă a
Comisiunii, cu multă părere de rău am luat
însă la cunoştinţă că aceste mijloace sunt foarte
restrânse (80.000 lei din fondul de 237.000 lei
din excedentul bugetar) şi deci pe departe de
a putea satisface lucrările angajate Astfel ne-am
văzut nevoiţi a repartiza suma pusă la dispozi­
ţie aşa ca l ucrurile mai de seamă de restaurare
dela Hurezi (20. 000 lei), dela Curtea Dom­
nească din Târgoviştc (23.000 lei) şi dela Căl­
dăruşani ( 1 1 .500 lei) să se poată continua mă­
car întru atât cât să nu se compromită ceeace
s'a în.-:eput şi efectuat până acum.
Incheierea Comisiun i i făcută în acest sens aţi
avut bunavoinţă a o aproba. Am înţeles însă că
fondului din care urma a se acoperi aceste lu­
crări a trebuit să i se dea ultP.rior o altă destina­
ţiune: de a susţine Biuroul special de restaurări
al d-lui A. Lecomte du Noiiy. AstfeC deşi nu
www.inp.org.ro
0--
ne îndoim că în patriotica d-v. s olicitudine pen­
tru mai sus numitele lucrări de restaurare, veţi
găsi în altă parte mijloacele necesare pentru ali­
mentarea l or, ne luăm voe, Domnule Ministru,
a vă arăta aci toată îngrijorarea noastră pentru
situaţiunea ce ni s'a creiat, rugându-vă să bine­
voiţi a vă întrepune cu toată autoritatea d-v.
pentru a câştiga pe seama lucrărilor Comisiunii
- fie prin obţinerea unui credit extraordinar,
fie din economiile bugetare ale Ministerului ­
sumele trebuitoare pentru lucrările aprobate şi
în mare parte angajate.
Căci, pe lângă cele mai sus indicate, mai sunt
însă, Domnule M inistru, două serii de l ucrări,
cari, amânate fiind pentru întreg cursul unei
campanii, pe lângă că ar zădărnici încrederea
ce d-v. şi noi am pus în buna şi grabnica lor ter­
minare, ar păgubi chiar însăşi monumentele res­
pective. Aceste sunt :
1. Lucrările de restaurare ale bisericii Sta­
vropoleos din Capitală şi dela biserica Golia din
Iaşi, cari din atâtea şi atâtea cauze s ' au pre­
lungit şi aşa prea mult, mai ales că atât într'o
parte cât şi în cealaltă s'au făcut toate lucrările
pregătitoare pentru a lor continuare - planuri,
săpături de temelii, ridicări de schele etc.
2. Lucrările de conservare şi întreţinere, a
căror amânare ar păgubi însuşi monumentele
dela cari s'au cerut, s'au recomandat şi s'au
aprobat. Astfel pentru a nu însemna decât câ­
teva cazuri : la Mănăstirea Dintr'un l emn, unde,
din cauza slăbirii şi lăsării temeliilor, întreaga
clădire a stă reţi ei (dela Şerban-Vodă Cantacu­
zino) e ameninţată cu căderea ; la Mănăstirea
G ovora, unde, din cauza surpării terenului, au
căzut pereţi întregi dela casele egumeneşti, cari
deci sunt i arăş serios amenin ţate ; la biserica
Mamu (frumoasa mănăstire Brâncovenească),
unde au căzut bolţile dela Pantocrator ş. a.
Aceste sunt, cum am spus, Domnule Mini­
stru, numai câteva cazuri. Pe lângă ele mai sunt
însă unele l ucrări cari aşteaptă aj utorul grab­
nic şi îndestulător al Ministerului. Căci, afară
 CRON I CĂ
de cele enumărate în raportul nostru din anul
trecut, Comisiunea a mai primit numai dela Ia­
nuarie încoace o sumă de noi cereri şi interve­
n iri pentru lucrări de întreţinere şi conservare.
A ceste spuse, solicităm, Domnule Ministru,
cu toată stăruinţa preţiosul şi binevoitorul d-v.
sprijin, spre a ne putea, anul acesta) ca �i în anii
trecuţi, îndeplini misiunea ce avem de a ridica
din părăginire şi de a apăra de stricăciune mo­
numentele noastre străbune, obţinând pe seama
lucrărilor noastre mijloace mai îndestulătoare,
din care mijloace Comisiunea va îngrij i de aci
înainte să se reţină o parte, spre a preîntâm­
pina în viitor eventualităţi atât de neplăcute şi
neaşteptate ca cele ivite în anul acesta .
Mulţumindu-vă din nou, Domnule 1inistru,
D I N L U C R Ă R I L E CO/"\ J S I U N I I
--
III. Şedz'nţa dela I7 Aprzlie.
- S'a făcut, potrivit referatelor şi devizelor
prezentate de dd. Arh. N. Mihăescu şi N. Ghika­
Budeşti, întâia repartizare a fondului de re­
staurări, şi anume :
Lei 1 1 .500 - pentru m-rea Căldăruşani,
Lei 23.000 - pentru biserica Curtea-Dom­
nească din Târgovişte şi
Lei 20.000 - pentru m·rea 1-Iurezi.
IV. Şedz'nţa dela 9 Mai.
- S 'a primit lucrările de relevaţie a biseri­
cii Sf. Gheorghe din Botoşani , făcute în vede­
rea restaurării ei.
- S'a delegat Secretarul Comisiunii a cer­
ceta la Gura Motrului oarecari presupuse rămă­
şiţe arheologice semnalate ca existând l::t acea
mănăstire.
- S ' a hotărît o vizită a Comisi unii la Cod­
meana, în vederea lucrărilor de reparaţie ce
s ' au solicitat din mai multe părţi acolo.
- S'a rugat d. Arh. N. Ghika a întcmi un
deviz pentru refacerea de urgenţă a unor ziduri
căzute la chiliile mănăstirii Govora.
- S ' a primit devizul cerut în şedinţa dela 7
Fevruarie cu privire la reparaţiile necesare la
www.inp.org.ro
95
pentru interesul deosebit şi sprij i nul preţios
ce totdeauna aţi arătat şi acordat lucrărilor Ca­
misiunii Monumentele Istorice, vă rugăm să
binevoi ţi a primi încredin ţarea sentimentelor
noastre de înaltă stimă şi devotament.
Bucureşti) 4 il1ai T909.
In n u m ele Com i s i u n i i :
(ss) I O N K A L I N DERU
Să se râsjmndă că suma de 8 o . o o o fei, pe
care compta Comisiunea dill fondul de 2]7 . oo o
fei, s e v a inlocui prill s u m a de IJO.ooo lc·i rlz'n
cei ce fuseseră destinaţi catedralei din Suh'na.
(ss) H A R ET.
o-
biserica din Cornăţel, jud. Dâmboviţa, înscriin­
du-se această lucrare pe tabloul celor ce se vor
executa în viitor.
- S'a cerut continuarea în regie a lucrărilor
de întreţinere la mănăstirea Slatina, în aceleaşi
condiţiuni ca şi anul trecut.
- S'a autorizat d. Arh. N. Ghika a executa
un acoperiş provizoriu de conservare la bise­
rica Sf. Impăraţi din Târgovişte, rugându-se în
acelaş timp Prefectura judeţului a planta locul
dimprejurul acestui monument.
- S ' a înscris biserica Precista din Bacău pe
tabl ou celor ce urmează a fi reparate în viitor.
V. Şedinţa dela 24 Maz·.
- S'a făcut, potrivit devizelor şi rapoarte­
lor prezentate de d-nii arhitecţi respectivi, a
doua repartizare a fondului de restaurări şi
anume, pe l ângă suma de lei 54.500, hotărîtă în
şedinţa dela 7 Aprilie, s'au mai aprobat :
Lei 23.000 pentru biserica Stavropoleos,
Lei 1 5.000 - pentru biserica Curtea-Dom ­
nească d i n Târgovişte ş i
L e i 17.000 - pentru m-rea Căldăruşani.
Restul de lei 20.500 până la suma totală de
1 30.000 lei (a se vedea, mai sus, adresa d-lui
96 B ULETIN U L COMISIUNII MON UMENTELOR ISTORICE

J . Kalinderu, Preşedi ntele Comisiunii), s'a des­
tinat pentru l ucrările mai mărunte de reparaţie
şi întreţinere angajate şi aprobate până acum.
- S ' a delegat de Minister dd. N. Gabrielescu
şi Gr. Cerkez, membrii ai (omisi unii , ca per­
soane technice, să facă recepţiunea lucrărilor de
restaurare a Bisericii Albe din Baia.
- S 'a pri mit cereri pentru diferite lucrări de
reparaţii, întreţinere, conservare şi chiar restau­
rare dela următoarele biserici : Bărboi-laşi , Sf.
Sava-Iaşi , Frumoasa- [aşi, Copou-Iaşi, Sf. Ioan­
Vaslui, Sf. lo:m-Piatra, Precista-Bacău, Banu­
Buzău, Glavacioc - Vlaşca, Mărgi ncni- Prahova,
Biserica Dornnească- C.- Lung şi Jitianu-Dolj ,
răspunzându-se cum că mijloacele Ministerului
din anul acesta pentru astfel de lucrări fiind
foarte restrânsc şi deja angajate, cererile se vor
avea în vedere în anul viitor, până atunci fă­
cându-se cercetările cuvenite.
- S ' a rugat d. Arh. Gbika a prezenta un re­
ferat cu privire la biserica din Borzeşti, a lui
Ştefan cel Mare, în vederea lucrărilor ce mai
sunt de facut.
- In sfârşit, Comisiunea, ascultând memoriul
d-lui Arb. N. Gabridescu asupra m odului cum
vor trebui organizate, conduse şi supraveghiate
în viitor lucrările de restaurare, întreţinere şi
conservare, întreprinse sub direcţiunea (omi­
siunii, prin serviciul ei special, se identifică cu
păreri le expri mate în acest memoriu, rugând pe
d. Gabrielescu a redacta şi prezenta un proP.ct
de regulament în acest sens.
A. L.

www.inp.org.ro
A H UL II. N o. 3. IULIE-SEPTEM.V R I E 1909.

Brmn'IJ. DE fBOie'WE
"I S P R O R "
BIBLIOTECA

B U LETI N U L lnv. h 3_ P

C ta ..____ .....

C O .M I S I U N I I

fv\ O N U JV\ ENTE LOR ISTORI C E

P U BL I CA Ţ I U N E T R I .M EST R I A LĂ

BU CUREŞTI
l n st. d e A rte G rafice CĂR O L G O B L S-r 1. St. R a si d e s c u
160 ST R ADA D O A M N EI. 1 6
25.251.
1909

www.inp.org.ro
www.inp.org.ro
 mmrnt IlE rMitT.AD
"1 .... P r· O R"
BIDLlOTCCA
1 ; i; ·: .

�J J
.H!.: f: ........
..

· ·· ··· ·-- -----

.

B U L ET I N U L

C O .M I S I U N I I

M. O N U MEN T E L O R I S T O R I C E

Buletinul Comisiunii f1onumenielor Istorice 13

www.inp.org.ro
 C O MITETUL D E R E D ACŢIE
D - n i i : ION K A L I N DE R U , GR. C E R K E Z , N. G A B RIELESCU, G . M U R N U ,
M e mbri C o m i s i u n i i M o n u m entelor Istor i c e
.Ş I

P. G AR B OVI C E A N U
A dministratorul Casei Bisericii

S ecretar, A L E X . L Ă P E DATU.

A B ON A M E N T U L A N U A L :

I N R O M. I\ N I A . . 1 0 Lei

I N ST R Ă I N Ă T AT E . 12 "

REDACŢIA : la A dministraţia Casei Bisericii, Bucureşti.

�===== � �======� �c====== � �===== � c=======� �c========•c=======�

Extras din Deciziunea Ninisterială privitoare la redactarea Buletinului.

t. C u î n c e p e r e d e l a I a n u a r i e 1 9 0 8 s e v a p u ­
b l i c a , s u b d i r e c ţ i a C o m i s i u n i i 1"\ o n u m e n t e l o r
I s t o ri c e ş i î n e d i t u r a A d m i n i s trati e i C a s e i B i ­
s e r i c i i , o r e v i s t ă p e r i o d i c ă n u m i t ă Buletinul
(omisiunii Monumente/ar Istorice.
2 . A c e s t B u l e t i n va fi o r g a n u l o f i c i a l a l C a ­
m is i u n ii, v a a p ărea trimestrial ş i va c u prinde :
a) O p a rt e ş t i i nţifi c ă , în c a r e s e v o r p u b l i c a
t o t f e l u l d e m o n o g r a f i i , s t u d i i , l u c ră r i , c o m u ­
n i c ă r i ş i m a t e r i a l u r i d e n at u r ă i s t o r i c ă , a r h i ­
t e c t o n i c ă ş i a r t i s ti c ă , p r i v i t o a r e d i r e c t ş i n u m a i
l a m o n u m entele n oastre istoric e ;
b) O p a rte o fi c i a l ă , în c a r e s e v o r p u b l i c a
r a p o a rt e l e a n u a l e a l e ( o m i s i u n i i , p r o c e s e l e ­
v e rb a l e a l e ş e d i n ţ e l o r e i , r e f e rat e l e a r h i t e c ­
ţ i l o r î n s ă r c i n a ţi c u c o n d u c e r e a ş i e x e c u t a r e a
l u c ră r i l o r d e c o n s e r v a r e ş i r e s ta u ra r e , p r e c u m
ş i e v e n tu a l e l e c i rc u l ă r i , i n f o r m a ţ i u n i ş i d e c i ­
z i u n i a l e 1'\ i n i s t e r u l u i ş i a l e C o m i s i u n i i , p r i ­
v i t o a r e l a m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e.
3. B u l et i n u l a p a r e s u b d i r e c ţ i a m e m b r i l o r
( o m i s i u n i i , c a ri , î m p r e u n ă c u a d m i n i s t r a t o r u l
C a s e i B i s e r i c i i , a l c ă t u e s c c o m it e t u l d e r e ­
d a c t i e . E l e p u s s u b î n g rij i r e a s e c r e t a r u l u i C a ­
m i s i u n i i , c a r e e î n d at o r a t s ă p r e g ă t e a s c ă ş i
s ă p r o c u r e m a t e r i a l u l n e c e s a r, s ă- I a d u c ă l a
c u n o ş t in ţ a c o m i t e t u l u i d e r e d a c ţ i e ş i s ă s u ­
p r a v e g h e z e ti p ă r i r e a l u i .
4. P e ntru c a p u b l i c a ţ i u n e a s ă s e p r e z i nt e
c â t m a i s i s t e m a t i c ă ş i c â t m a i f o l o s it o a r e , s e
s ta b i l e şt e u r m ăt o r u l p r o g r a m c u p ri v i r e l a f e l u l
l u c r ă r i l o r c e v a t r e b u i s ă c u p r i n d ă B u l et i n u l :
a) 1"\ o n o g ra f i i i s t o ri c e , a rh i t e c t o n i c e ş i a r -
c====== �c======�c=======� � ====== �,c=======��====l�l
====� c=======�
t i s t i c e a s u p r a m o n u m e n t e l o r n o a s tr e i s t o r i c e ,
m o n o g ra f i i c a r i v o r fi i l u s t r a t e ş i d o c u m e n t a t e
c u r e p r o d u c e r i n e c e s a r e d e fo t o g ra f i i , d e s e m ­
n u ri , a q u a r e l e e tc . ;
b) R e l e v e u ri d e l a c e l e m a i î n s e m n a t e ş i
c aracteristic e , d i n p u n c t d e ved ere arhitec­
t o n i c , m o n u m e n t e i s t o ri c e ;
c) Stu d i i ş i l u c r ă r i u n it a r e , a s e m e n e a i l u s ­
trate ş i d o c u m e ntate, b u n ă oa r ă : a s u pra i n ­
s c ri p ţ i u n i l o r m u ra l e ş i t o m b a l e d i n e p o c a l u i
Ştefa n - c e l - 1"\ a r e , !"\ a t e i B a s a r a b , V a s i l e L u p u ,
C o n s t a n t i n B râ n c o v e a n u e t c . , a s u p r a a r t e i
d e c o ra t i v e , î n s c u l pt u r ă ş i p i c t u r ă , î n tr e b u i n ­
ţ a t ă î n b i s e r i c i l e ş i m ă n ă s ti r i l e n o a s lr e î n a n u ­
m i t e e p o c i , a s u p r a p o rtr e t e l o r m u r a l e d e e l i ­
t a r i : D o m n i , D o a m n e , A r h i e r e i , B o e ri , J u p â ­
n e s e e t c . , a s u p ra p i c t u r i i b i s e r i c e ş ti , a s u p r a
c o s t u m e l o r etc. ;
d) 1"\ a t e r i a l u r i : s c u r t e fra g m e nt e , c o m u ni ­
c ări, î n s e m n ări şi note d e interes d e o s ebit
p ri v i to a r e l a m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o ri c e ;
e) N o t e b i b l i o g ra fi c e ş i c ri ti c e a s u p r a p u ­
b l i c a t i u n i l o r ş i p e r i o d i c e l o r d e s p e c i a l i ta t e ;
f) Y n s fâ r ş it, s u p l i m e n t e a rtis t i c e , î n c u l o r i ,
c a ri s ă înfăţi ş e z e b i s e r i c i , m ă n ă s ti r i , r e p r o ­
d u c e r i d e p o r t r e t e m u ral e , d e p i c t u r i , d e o r­
n a m e nt a ţi u n i e t c .
Î n c a d r u l l u c ră r i l o r î n ş i r a t e m a i s u s s e c u ­
p ri n d ş i a c e l e p r i v i t o a r e l a m o n u m e n t e l e i s ­
t o ri c e d i n a f a r ă d e R e g a t , întru c â t a c e s t e
v o r fi d e o r i g i n ă r o m â n e a s c ă - î n ă l ţ a t e d e
V o e vo z i i n o ş t r i s a u î n l e g ăt u r ă d i r e c tă c u
t r e cu t u 1 n a s t r u .

Buletinul se găseşte de vânzare la Librăriile Socec, Sfetea şi Alcalay.

www.inp.org.ro
 U:8'fl1'1JT l llE PRCit'WI
"1 , r· ; . o R "

B I LLlOTECA

' 11 V • .. !i.Lf......... .
-

C ota ··-----1
B U L ETI N U L

COM I S I UNI I

.M O N U .M ENTE L O R ISTO RI C E

P U B LI C AŢ I U N E T R I JY\EST R I A LĂ

S U B A U S P I C I I L E M I N I S T E R U L U I DE C U L T E Ş I I N ST R U C Ţ I U N E P U B L I C A
Ş I I N E D I T U R A A D M I N I S TR A Ţ I E I C A S E I B I S E R I C II.

1 9 o9

I U L J E ... SEPTE.M. V R I E

B U CUREŞTI
I n s!. d e A r t e G r a f i c e C A R O L G O B L S - r I o n St. R as l d e s c u
16, S t r a d a D o a m n ei , 1 6
1909

www.inp.org.ro
 C U P R I N S U L.

T E X T.
C u rt i l e d o m n e ş t i B râ n c o v e n e şt i : 1 . D o i c e ş t i .
O nouă d i p l o m ă m ilitară rom a n ă .
D o u ă n o i i n s c ri p ţ i i d e l a C o m a n a .
F r e s c u r i l e d e l a H ur e z i : B i s e r i c a c e a m a r e ş i p a ra c l i s u l .
C l o p ot n i ta d e l a P ă p ă u j i .
1"\ ă n ă s t i r e a H u r e z i : C h i l i i l e d e l a m i a z ă - n o a pt e .
C ro n i c ă : t G r . G . T o c i l e s c u . D i n l u c r ă r i l e ( o m i s i u n i i . t A . B a l t a z a r . D i n t e s a u r u l a rh e o l o g i c
al Dobrogei.

I L U S T R A Ţ I U N I.
Doic eşti : 1 8 . Ruinile paraclisului dela Comana.
1 . B i s e r i c a (v e d e r e s p r e s u d ) .
2. R u i n i l e î m p r ej m u i r i i C u r j i i . F r e s c u ri d e l a H u r e z i :
3. B i s e r i c a (v e d e r e s p r e n o rd ) . 19. B o lt ă î n p r o n a o > u l b i s e ri c i i .
4. R u i n i l e c a s e l o r d o m n e şt i , c u p i v n i t a . 20. B o l j i ş i a r c u ri î n p r o n a o s u l b i s e ri c i i .
5. R u i n i l e î m p r e j m u i ri i C u r! i i . 21. P a n t o c rato ru l .
6. C h e narul uşii ş i pisania bisericii. 22. I n s c ri p t i e z u g r ă v i t ă î n b i s e r i c ă .
1 . U ş i l e î m p ă ră t e ş t i d i n b i s e ri c ă . 23. N a ş te r e a 1"\ a i c i i D o m n u l u i ( p a r a c l i s ) .
8 . Sfe ş n i c d o m n e s c d i n b i s e r i c ă . 2 4-25 . P i c t uri p e p e r et e l e n o �d ic ( p a ra c l i s ) .
9 . F e r e a s t r ă d e v e n t i l a ţ i e d e l a b i s e ri c ă . 26. P a t r i a rh u l N e fta l a m .

1 0 . R e l e v e u r i d e p ic t u ri , d e c o r a ţ i u n i ş i
s c u l p t u r i d e l a H u r e z i (t a b l a I l .
11-12. D i p l o m ă m ilitară r o m a n ă : faja exteri-
0ară a p l ă cii gro a s e .
1 3 - 1 4 . D i p l o m ă m i l it a r ă r o m a n ă : f a t a i n t e r i -
o a ră a p l ă c ii s u b ţ i r i .
1 5 . B r o n z r e p r e z e ntâ n d u n s o ) d a t p r e -
t o ri a n .
1 6 . P i s a n i a p a ra c l i s u l u i d e l a C o m a n a .
1 7 . E p it a f u l l u i R a d u - Ş e rb a n ş i N i c o l a e ­
V o d ă P ă tra ş c u d e l a C o m a n a .
2 1 . C l o p o l n i !a d e l a Sf. I o n - P i a t r a .
2 8 . C l o p o t n ita d e l a P ă p ă uj i .
29. Planul a cestei clopotni!e.
3 0 . R e l e v e u r i d e p i c t u ri , d e c o ra t i u n i ş i
s c u l pt u r i d e l a H u r e z i (ta b l a 2 ) .
1"\ ă n ă s ti r e a H u r e z i (d e s e m n u ri) :
3 1 . C h i l i i l e d e l a m i a z ă z i c u c l o p o! n i j a .
3 2 . C h l l ii l e d e l a m i a z ă n o a pt e .
3 3 . C h i l i i l e d e l a a p u s c u p a ra c l i s u l .
3 4 . G r . T o c i l e s c u ( p o rt r e t) .

www.inp.org.ro
 C U R T I L E D O M N ES T I B R Â N C O V E N ES T I
' ' '

--- 0---

I. D O I C E Ş T I.
-- o --

��i;i�m supra curţilor domneşti- pe cuzino, sub vocea tunătoare şi impozanta

cari avem să le înţelegem în
acelaş fel cum ţăranul de
ast�zi înţelege curtea sau
conacul moşiei, adecă ca­
sa, atenanţele, biserica şi
curtea propriu zisă - aten­
ţi unea arheologilor noştri , în­
dreptată mai mult asupra monu­
mentelor religioase, nu fu de loc
atrasă. Nu este de mirare dar, că în I n­
ventariul monumentelor istorice, publicat
de Ministerul instrucţiunii publice 1), nici
una din curţil e ce formează obiectul acestui
studiu nu este înscrisă ca atare, fiind l ă­
sate în voia soartei si' a barbariei omenesti
'
ce le distruge zi cu zi. Domnului Profesor
N. Iorga î i revin meritele de a le fi făcut,
în parte, cunoscute şi de a atrage aten­
ţiunea asupra lor 2) .
Cele ce urmează vor întregi cunoaş­
terea lor şi vor aduce, credem , pe l ângă
declararea ca monumente istorice şi o a­
tenţiune mai binevoitoare faţă de vitrega
soartă sub care ele lâncezesc de atât ea
veacuri de uitare.
* mari , dacă nu în fel ul şi procedeele de con­
Epoca lui Constantin Vodă-Brâncovea·
nu fu o epocă de înflorire în toate mani­
festările vieţii sociale. Pregătită de mâna
de fier a energicului Şerban-Vodă Canta-
înfătisare
' '
a căruia se încovoiară toate par-
tidele de boeri ce sfăşiau ţara, prin cer-
tele l or, del a moartea lui Matei-Vodă Ba­
sarab, - ea asigură, prin tactul , abilitatea
şi diplomaţ ia mlădiosului Domn Constan­
tin Brâncoveanu, desvoltarea unei aşa bu­
ne stări , cum rare ori se m ai văzuse în Ţara­
Românească.
Sub noua stare de l ucruri , artele, mai
ales, în plină epocă de înflorire sub Şer­
ban Cantacuzino, fac un pas mai departe
şi aj ung o culme la care nu se mai ri­
dicaseră de pe timpul lui N eagoe-Vodă
Basarab . Buna stare şi stabilitatea, condi­
ţiunile de căpetenie pentru desvoltarea
unei vieţi mai rafinate, m ai fine , trezesc un
gust pentru lux şi împodobire, cum nu se
mai simtise'
de m ultă vreme. Arhitectura,
sculptura, pictura, orfevrăria, mobilierul,
îmbrăcămintea ating o perfecţiune pe care
nu o avuseseră până aci , primesc elemente
noi cari le dă o caracteristică, un fel de în­
fătisare
' '
deosebit, un stzl nou
.
: - este stilul
brâncovenesc.
In architectură mai ales se fac inovaţii
strucţiune, cel puţin în ornamentică. Pe
lângă acestea, nu se mai execută frumo­
sul numai c u intenţiunea de a-1 pune în
serviciul Dum nezeirii, cum se făcuse în

www.inp.org.ro
102 B ULETINUL COM!SIUNI! MONUMENTELOR ISTORICE
veacurile de până aci. Nu se fac numai
biserici, ci şi case frumoase, înconj urate
de bogate curţi , în cari avea să se desfă­
şoare toată noua, bogata şi l tL'Coasa viaţă
de curte. Caci odată cu urcarea l ui Con­
stantin-Vodă Brâncoveanu pe tronul Ţării­
Românesti si înloc uirea vestmintel or ostă-
, ,
şeşti, cu cari obicinuia să umble un Matei
Basarab, prin dulămi de canavăţ şi atlaz,
prin călţuni cu mărgăritare şi zm ara g d uri
1 . Biserica Curţii d i n Doiceşti.
Vedere asupra laturei de sud (contrafor ţ ii odaaşi ulteri01·) -
şi alte vestminte de mare preţ ce le întâl­
nim în epoca lui , - o viaţa nouă începe
la Curtea Domnului român, ca şi la aceia a
contimporanu l u] său Ludovic al XI V-lea.
Această vi aţă nouă, pregătitoare a sta­
tului şi societăţii m oderne, nu se mai poate
desfăsura în camerile învechite si incomode
, ,
ale vechilor case domnesti din Târgoviste
J ,
sau Bucureşti, c u toate reparaţiile şi trans­
formăril e ce li se fac. Voevodul şi c urtenii
www.inp.org.ro
se simt înăbusiti sub boltile cămărutelor
) l ) '
mici, de abia luminate de ferestrele prin
care trece puţină l umină peste înaltele
ziduri c u turnuri de pază ce înconjoară ve­
chile c urţi domneşti. Este şi la noi vremea
când se aruncă haina feodală a timpurilor
de până aci, pentru a se îmbrăca în haina
timpurilor m oderne. Se simte acum nevoia
de cam ere m ari , spaţioase, în cari ochiul
să se delecteze l a frumuseţea ştu curilor
albe ce îmbracă pereţii saloanelor sau la
ornamentica balustradelor ce tărmuresc,
somptoasele scări . Se simte nevoe de prid·
voare l argi şi de foişoare, de pe înălţimele
cărora se deschid perspective asupra cur­
ţilor m ari , îmbrăcate în fru museţea grădi­
nilor, sau asupra l uciului apelor hel eştee­
lor, ce se întind la picioarele lor. Se simte
nevoe ele mult aer şi ele multă l umină.
Totul aşa clară arată o viaţă nou ă .
 C URŢILE DOMNEŞTI BRÂNCOVENEŞTI
Chiar cuvântul de casă domnească, cum
se numiau până atunci locuinţele Voevozi­
lor, se schimbă acuma în acela de palat,
cum îşi numia Constandin Brâncoveanu l
spl endida s a locuinţă c e şi-o ridicase l a
Mogoşoaia.
Este pa!dzzo al nobilului italian, cu a­
ceiaş bogăţie de podoabe, în acelaş stil
baroque, pe care îl ridică prin mijlocirea
sau sub influenta secretarilor săi italieni,
' --=--�--
cari animează într'un mod aşa de vioi so-
2. Ruinile împrejmuirii CUI-ţii din Doiceşti.
- Vedere exterionr� a laturii sudice. -
ci etatea dela curtea Yoevodului nostru.
Nevoia de locuinţă de petrecere, odihnă
şi recreare, unde să se poată l ăsa la o par­
te din greoaia etichetă a curţii, aduce�după
sine, deci, ridicarea palatelor de ţară, pe
l ângă acelea ale capitalei.
Dar mai este încă o nevoie ce îndeamnă
la ridicări de curţi, în afară de ale cap i­
talei :
Nevoia de azil , în vremuri de grea cum-
www.inp.org.ro
103
până, peste m unţi, !n h otarele chesaro­
crăiescului vecin, unde să-şi poată mânca
pâinea în linişte Voevodul şi familia sa,
atunci când amestecăturzle din ţară sau
dusmăniil e procletilor Turci 1-ar sili să a-
' '
puce poteca pribegiei peste m unţi , - dz"n-
co!o. Î n tară c urat românească, Tara
, ; 01-
tu!u1� sub paza munţilor ce o înconjoară de
jur împrejur şi în mijlocul mândrilor fiâorz
de aci , sub adumbrirea aripelor vulturului
împărătesc, se putea trăi foarte bine.
Sub aceste impulzii se ridică curţile
domnesti cari fac obiectul studiului de fată.
' '
*
Pe l ângă interesul ce-l desteaptă prin
ele însăsi, curtile brâncovenesti mai sunt
' ' '
interesante şi din alt punct de vedere.
Toate celelalte curţi domneşti, în general,
zac sub mal dăre ele ruine. Greutătil e ce se
'
i vesc pentru cel ce voeşte a descurca l i­
niile generale, sub cari :ele se înfăţişau,
104 BULETINUL COMISI UNII MONUMENTELOR ISTORICE

nu pot fi înlăturate, decât studiind curţile
brâncoveneşti , cari , în starea în care se m ai
găsesc, pot da încă bune lămuriri şi asupra
felului cum se prezinta o vechz"e curte dom­
nească. Ca o completare s-ar putea ur­
m ări apoi curţil e domneşti din m odernul
veac al XL'C-lea şi s'ar putea dobândi cu
modul acesta caracteristicile architecturii
al tutulor clădirilor strămoşilor săi, o re­
pară cu prilejul restaurării mănăstirii Brân­
coveni , ridicată tot el e Matei-Vodă, jos, în
poalele dealului pe care îl domină curtea
domnească. Această vechie curte o rosti
pentru fiul său de al treilea, Răducanu,
căci pentru cei dintâi eloi fu avea ă ridice
noi curti . '

profane, în stzl românesc, - l ucru foarte Î n 1 698 Octomvrie 2 7 , isprăvi de gătit

folositor, acum, când în toate construc­ fru moasele case domneştz" elin satul Potlo­
ţiunile se urmăreşte realizarea lui. gii-Dâmboviţa, unele, mai înainte vreme,

3 . Biserica Cur�ii d i n Doiceşti .

- Vedere asupra Iaturei d e nord (contraforţii adauşi ulterior) -

Cea mai vechie curte brâncm'enească fuseseră , desigur, nişte case modeste, zidite
este cea din Brâncoveni-Rom anaţi, locul lângă o biserică mare, pe care Brânco­
de origină al strămoşilor lui Constantin­ veanu o ridicase cu 1 4 ani înainte, pe când
Vodă Brâncoveanu . Aci, pe un pl atou de era numai boer. Cu casele domnesti de '

o mare însemnătate strategică, în apro­ la Potlogi, astăzi aflate în m are ruină, se

pierea Oltului şi a căii lui Traian, îşi ridicase
Matei-Vodă Basarab curtea sa de ţară,
în preaj m a bisericii ce-i servia de para­
clis, pe care o isprăvise de zidit în 1 634.
Constandin Brâncoveanu , înnoitorul pios
face cel mai însemnat pas în desvoltarea
architecturii profane. Ele fură gătite pen­
tru acel a care-i purta numele şi aYea să-i
fie moştenitor la cârm a ţării, fiul său m ai
mare, Constantin-Beizadea.

www.inp.org.ro
 C URŢILE DO!vlNEŞTl BRÂNCO VENEŞTI
In 1 702 Septemvrie 20, Brâncoveanu
puse pisanie de isprăvitul l u crul ui deasupra
"frumosuluz· locaş a, "palatula dela Mo­
goşoaia, cum îl denumi, cu drept cuvânt,
Domnul, peste m ăsură de încântat de fru­
museţea l ucrării . Ridicat în proporţii şi în­
tr'un stil cu totul deosebit de cel del a Po­
tlogi, care încă se resimte de influenţa ve­
chilor curţi domneşti, cel puţin în ceeace
priveşte distribuirea corpurilor clădirii , ­
e l avea să fie m ostenirea ohabnică a cel u i
)
4. Ruinile caselor domneşti, cu pi\miţa, z i dite în exteriorul Curţii elin Doiceşti.
de al doilea al său domnesc fiu, Ştefan-Bei­
zadea. Dărâmat în partea sa superioară,
a suferit o l argă prefacere, fără însă a i
-
se altera liniile fundamentale, sub Vodă
Bibescu , care dori, fără noroc, să-şi aşeze
şi să continue, aci , strălu cirea domnească
a l ui V odă Brâncoveanul. Acoperişul de
ardezie pus atunci îl apără puţin, până azi ,
d e intemperiile atmosferice.
Curtea domnească din Sâmbăta-de-sus,
Comitatul Făgăraşului, zidită în acelaş stil
Buletinul (omisiunii f1onumentelor Istorice.
www.inp.org.ro
105
caşi cea dela Mogoşoaia, fu dărâm ată pe
la finele veacului al XVI I I-lea de guverna­
torul Ardealului, din moti ve de siguranţă
a graniţelor. Nu e mai păstrează astăzi
decât o frumoasă poartă, ca un arc de tri­
umf, împodobită cu superbe coloane co­
rintiane, angajate, - singura rămăşiţă a
bogatei curţi de odinioară , ce avea să fie
locaşul de refugiu al acelora, pe cari ne­
norocirea cea mai grozavă din câte izbiră
o familie domnească , îi făcu să şi-1 aibă
î n fundul apelor adânci ale Bosforului.
Curtea din Sâmbăta-de-jos nu are ni­
mic brâncovenesc : ea fu un zălog al unui
ungur către Constandin Brâncoveanu
pentru nişte bani pe care acesta îi împru­
m utase.
Curtile din Braşov si m ah al aua Schiai-
, '
l or sunt complet transformate astăzi .
Curtea din Doiceşti este�cea mai nouă.
Cu ea dar vom începe cercetarea tuturor
celorlalte curti domnesti brâncovenesti.
' ) '
14
1 06 BULETINUL COMLSTUNII MONUMENTELOR I TORICE

I leorman = Terra romana etc.), tot astfel

si taina originii zidurilor dela Doicesti fu
C U RT E A B R Â N C O V E N E A S C Ă D I N
' '

repede desl eaată : Doiceştii trebuiau să

D O I CEŞTI.
derive del a cuvântul doică. Şi atunci l e­
Asezată în comuna Doi cesti, ascunsă în
' '
genda se făuri repede prin mijlocul cărţi­
pădurile, tufişurile şi mărăcinişurile de că- lor de scoal ă :
'

tină ce acoperiau , odată, în întregime m a­ « Aci se zice că familia domnească tri­

lul stâng al Ialomiţei , - o desparte n umai
7 kilometri de c urtea domnească a Târ­
goviştei, fiind aşezată l a nordul acesteia,
lângă poalele aceloraşi dealuri ce trec şi
pe l ângă aceasta, cari brăzdează judeţul
« m itea doi cele cu copii , în timpuri grele,
« când erau in vaziuni prin ţară, spre a fi
« m ai în siguranţă, de u nde se crede că
« chiar comuna îşi trage num l e de Doi­
« ceşti (dela Doică) » 4).

5. Rainile împrejmuirii Curţii din Doiceşti.

- \'edere interioară a Joturei uestice -

Dâmb viţa dela n ord la sud.
Până acum cât-va timp 3) n u se ştia n i­
mic asupra bisericii, nici asupra ruinilor
ce se ridică falnice, până astăzi, în mar­
ginea satului, dinspre apă. Şi nici astăzi
nu se poate şti mult l ucru , din pricina lip­
De fapt nici u n Domn până la Brânco­
veanu n u pusese picior aci, iar stăpânito­
rii satul ui vor fi fost probabil boerii Doi­
ceşti 5), o ramură din tulpina mai veche
·
a boerilor din Săteni. Căci cei ce stăpâ­
niră mai înainte m osia fură boert'z' de Să-
,

sei de m aterial documentar. Acea tă l ipsă
de ştiri căută să o suplinească diletantis­
m u l filologic ce stăpânia acum câteYa de­
cen ii cercetările istorice şi, după cum prin
reţeta fi lologică se risipiră m ulte taine (Te-
tem� aşa numiţi î n înţelesul de boen· de
ţară, spre a se deosebi de boerz't' curtem·,
cari locuiau de pe l a î nceputul sec. al XV­
l ea pe l ângă Curtea târgovişteană a Dom­
n ului , după ce se m ută capitala ţării dela

www.inp.org.ro
 CURŢILE DOMNEŞTI BRÂNCOVENEŞTI 107

Argeş aci . Atunci, de sigur, se făcu înpărţi­ · T I P !1 E OGTIO 11 El€3 H l l €AH\'! TP"t EI� AO H I:. I H'I'i g !J

rea locurilor din j urul oraşului, de către ( = ceia a u stirbit mosia

<L \,H B n:fA gt\UI > .
' '

boerii nou veniţi printre moşnenii băş­ Brănestilor del a satul lor V u lcana si calcă
' '

tinaşi . hotar le, în ne! egalitatea şi bunul lor plac,

Nişte certe de hotare a), pela începutul
veacului al XVI I-lea, între boerii de Săteni şi
vecinii l or de mi fM\�1oapte, moşnenii bră­
neşteni, pentru �at Vulcana, aflat între
Doi ceşti şi Brăneşti , ne îndreptăţesc a crede
că până în hotarele I3răneştilor, deci şi
peste vecin aşii Doiceşti, se întindea stă­
pânirea boerilor din cătunaşul de azi Să-
fără dreptate şi fără nici-o socoteală până
acum în zilele Domniei mele) 7).
Dela aceşti boeri Săteni ) a rămas bise­
rica de astăzi, destul de vechie, pentru ca
sub o piatră de mormânt, pusă în 1 669 9),
să se trângă oa le a cinci preoţi ce de­
serviseră biserica până atunci 1 0) .
Când si cum Doicestii au trecut în stă-
, '

6. Chenarul u�ii şi pis<tni a bisericii din Doiceşti.

- Lectura Ia pp. 108-9 -

tenii , aşezat în josul Doiceştilor. pamrea boerilor Doi ceşti nu se ştie ; se

Prigonirea nu se terminase nici pe vre­ ştie 1 1) însă, că l a 1 668 ea se afla în pose­
m ea lui Vodă Matei Basarab, când, după siunea lui I oan si' Ienache, fii lui Neaoită
b '

cum glăsueşte hrisovul de dreptate ce Ma­ Spătarul Văcărescu, proprietari l a moşia

tei-Vodă îl dete la mâna moşnenilor Bră­
nişteni, - se plângeau moşnenii că beertz·
de Săteni, Câr.stea Logofătul, cu nepoţii
săi Vintilă, Nică şi Gligorie :
• OHH €GTh l:i h l i\ 1 1 TIPHT€3H�t\b OT<J I H� liPhH­
• € L(J it\OP OTh G€1\0 HX1 K h i\ 1{ \'! H fl H TIOTIH PflffiTb
• XOTfiPhi\€ :&1 GHI\OGTh H Eh t\i\OiKHI!:l HXh Ii€3
vecină de peste I alomiţa : Şotânga. Mai
apoi , pe la sfa rşitul veacului, o stăpâni a Pă­
traşcu Sluger Bălăceanu 1 2) , dela care, prin
intermediul lui Carnea Brăiloiu vei Ban,
o cumpără, mai mult cu sila 1 3) , în 1 702
Mai, Constantin-Vodă Brâncoveanu l .
S e pare că încă de mai înainte Brân-

www.inp.org.ro
108 BULETINUL COMISIUNil MONUMENTELOR ISTORICE
coveanul cumpărase un petec de vie, unde
ridicase o fru moasă pivniţă, pe faţa dealu­
lui Sătenii.
Cumpărând noua moşie Domnitorul , Vo­
dă Brâncoveanul, avea de gând să-şi facă
n u numai locaşul de petrecere, aci în re­
giunea viilor târgoviştene, - cari nu pu­
teau rivaliza în nici un
fel cu străvechile vii dela
Piteşti - nu numai lo­
cuinţa celui mai mic din­
tre fii săi , Matei, dar şi
locul de retragere, ceta­
tea ascunsă în apropiată
vecinătate de capitală,
căci numai aşa se pot î n­
ţelege marile ziduri de
peste şase metri înălţi­
me, străbătute de mete­
rezuri, - cu cari, ca ni­
căeri la altă curte, Con­
standin-Vodă proectase
înconjurarea curţii sale
din Doicesti.
'
Gândul de asi stabili
'
aci o curte îi veni lui
Brâncoveanu în toan1na
anului 1 704, când, ne
spune cronicarul său ,
« . . . . . neputând să
« meargă, precum era
« obisnuit într'al ti timpi
' '
« - din cauza supără­
« rilor - pentru o pre­
« umblare la culesul vii­
« lor într'altă parte, a fă-
7 . Uşile împărăteşti dela biserica din Doiceşti.
« cut culesul pe la Săteni
« Şi pe la Doiceşti » 14) .
Dar rumorile, ele sigur, ce le provocă la
Turci zidirea atâtor cl ădiri , îl făcu să re­
nunţe la planurile sale, mulţuminclu-se de­
ocamdată numai cu ridicarea bisericii si
repararea vechilor case. Cronicarul spune :
« Tot într'acest an (al XVIII-lea al Dom­
< <niei [ 1 706]), cumpărând Măria-Sa Vodă
www.inp.org.ro
« Doiceştii dela Bălăcianu , fiind aproape
« de Târgovişte, ca să aibă unele se pre­
« u mbla câte odată, si fiind acolo niste
' '
« case vechi, surpate şi nesăbuite, Măria-Sa,
.:luând moşia numai decât au strămutat
« şi casele de cum era şi le-au prefăcut,
« puînclu-le în orâncluiala ce să văd. Şi le-au
« îngrijit foarte frumos,
« făcând si biserică ele
'
« piatră şi heleşteu şi
« vii şi ele toate, precum
« să văd acum înfrum u­
« setate - si le-au dă-
' '
« ruit fiului Mării-Sale
« celui mai mic, lui Ma­
« te ia� » 1 5).
Zidirea curţii, care, în
intentiunea lui Brănco-
'
veanu, avea să fie ridi­
cată în aceiaş strălucire
ca şi aceia a l\ll ogoşoa­
ei - juclecâncl după fru­
m useţea sculpturilor ele
la biserică şi după co­
loanele ele piatră ce zac
până a tăzi încă ne lucra­
te - începu în 1 706 1 6),
d u p ă c u m în a fa r ă
ele mărturia cronica­
rului 1 7) ce înregistrează
cu m ultă minuţiositate
toate even i m entele
domniei lui Brâncovea-
nu, mărturiseşte şi pisa­
nia 18) bisericii ce avea
să serve ele paraclis nou­
lui lăcas :'
'f A CASTÎ SF(Î)NTÎ ŞI DUMNEZE�SCÎ BISEA-
RICÎ, A CÎR l � HRAM NAŞTEREA PREA CURA-
TEI FECOAREI Şl STÎPÎNII NOASTRE DE DUM-
'
NEZEU N ÎSCÎTOAREI MARIEI Ş Î P RÎ ZNU�ŞTE,
DEN TEiviELIE ZIDITÎ , RÎDICATÎ ŞI ÎNFRUMO­
SIŢATÎ IASTE DE LUM!NATUL SÎ ÎJ'{ÎLŢATUL
IO COSTANDINU BASARABU VOEVODU, DOM-
 CURŢILE DOMNEŞTI BRÂNCOVENEŞTI 109

NULLJ ŞI O BLAD U!TORIUL Ţ(Ă) RÎl RUMÎNEŞTI,
AICI Î NTRACEST0 LOC0 O UNDE ALTÎ DATÎ
N 'AU FOSTU. ÎN SLAVA L U f D U M NEZEU ŞI
V EACNICA SA POMENIRE
SÎVÎRŞIND- 0 L A AN UL DE
LA ZIDIRE(A) LUMII 7 2 1 5 Ş I
A L OPTSPRÎZEACELEA A N
A L DOMNII SALE. 1\!\U,fl ( =
LUNA) SEPT. 20.
Bz'serz'ca> care, în afară
de un element nou> prid­
vorul , nu se rem arcă prin
nimic faţă de celelalte bise­
,
rici ale curtilor brâncove-
, - în comparatie
nesti , cu
cari, fiind lipsită de ocniţe,
pare şi mai sărăcăcioasă ca
aspect, în ceeace priveşte
ornamentica exterioară,
se ridică în afara curţii pro­
priu zise, pe latura de apus.
Ea prezintă tipul bisericii
mici, aşa cum 1-a fixat sfâr­
şitul secol ului al XVIII-lea :
un plan d r e p t u n g h i u l a r
( 1 9,86 m . X 6, 1 2 m . ) cu­
prinde încăperile naosuluz'
şi pronaosuluz� despărţite
una de alta printr' un zid cu
uşe,-cum şi pe aceia a al­
tarului , care termină latura
despre răsărit cu o absidă
semicirculară în interior,
pentagon ală în exterior.
Pridvorul cu col on adă,
lung de 3. 1 8 m . , termină,
de altă parte, latu ra de a­
pus, înfrum useţând intra­
rea. Un turn pentagonal ,
în stânga pronaosului, ce
adăposteşte scara în helice
ce urcă la clopotniţă, învio­
naosul şi pronaosul , prin ajutorul penden­
tz"vzlor şi a celor trei mari arcade nord-sud ;
dacă ele ar fi puse în evidentă , si, în exte-
rior prin mijlocirea acope­
,
risului am avea cea mai
curată biserică bizantină
cu cupole. Bolta altarului,
ca si, cele două mici calote
ale pridvorului, neutrali­
zează împingerile greută­
ţei marilor calote în sen­
sul axei clădirii.
Ca ornamentică, pe lân­
gă ciubucul (torul) gros
ce o încinge la mijloc prin­
tre două rânduri de cără­
mizi în zimţuri, pe lângă
cornz'şa în trepte> aşa de
bine pusă în relief prin fru­
museţea zugrăvelii cu mo­
tive din ornam entatia , tesă-
,
turilor noastre n aţionale,
pe lângă friza de zugrăveli
ce o încinge în întregime,
cât şi pe m arginele arca­
delor, - un farmec deo­
sebit il are pridvorul, slo­
mn:ul> ridicat în stz'l b râ n­
cove1·tesc 1 9), ca la nici una
din celelalte curţi, cum şi
felul de tăetură al pietrelor
ornamental e.
Pridvorul , format din
patru stâlpi în faţă şi doi la­
terali cu două capitele an­
gajate> pe cari se sprijină
cele opt arcade trtlobate>
legate între el e prin grinzi
dreptunghiulare, - mar­
chează o etapă in evoluţia
8. Ste�nic domnesc del a biserica pridvoarelor bisericeşti cu
din Doice�ti.
colonadă de pz atră . El,
'

rează monotonia liniilor dreptunghi ulare. prin coloanele sale, reprezintă punctul de
Pe ziduri, groase de 0,85 m . , sunt dispuse trecere dela simplele coloane de piatră ,
cele două m ari calote sferi ce ce acopăr de abia tăiată, întrebuinţate pentru prima

www.inp.org.ro
 1 10 BULETINUL COMfSIUNII MONUMENTELO R ISTORICE
oară 2 0) de Vodă Şerban Cantacuzino în
m-rea Cotrocenii - şi între splendidele
coloane corz'ntz'a ne, pe care le va întrebu­
inţa, în pridvoarele şi foişoarele palatelor
sal e, Constandin Vodă-Brâncoveanu l .
Aceste coloane, lungi d e 2 , 1 5 m . , având
un trunchiu cu treisprezece canelure slab
pronunţate, dispuse în torsadă, se termină
la partea superioară printr'un capz'tel for­
mat dintr'o echz'nă evasată, mulurată cu
foi de palmete, l a capătul căreia se află
abaca dreptunghiulară, care repartizează
greutatea capetelor arcadelor ce repau­
zează asupra ei ; iar la partea inferioară,
prin m ij locirea unui inel de palmete, se re-­
pauzează pe o bază lucrată în acelaş fel
ca şi capitelul, însă răsturnat.
Şi restul sculpturilor ornamentale, fie
în piatra tocului uşei , unde rz'nceau-urile ce
o decorează nu sunt întrecute de acelea
ale Hurezului si, mai ales ale Brăncoveni-
lor, decât prin faptul că acolo sunt aju­
rate, - fie în ventilaţiile naosului , fie în
l emnul sfeşnicelor şi uşilor împărăteşti , sau
în al stranelor domneşti (astăzi dispărute),
fie în restul mobilierului :-toate, prin modul
lor de a fi l ucrate şi prin asemănările ce
l e au cu restul productelor artistice ale
epocei lui Brăncoveanu, caracterizează
noul stz'l brâncovenesc, care nu se mai
întâlneşte l a nici una din epocele ante­
nore.
Din picturile foarte afumate ce încep
dela scenele raiului şi ;;de i adului, de pe
pereţii de afară şi până l a m edal ioanele
apostolilor şi proorocilor de pe tâmpla de
zid , se desluşesc mai bine, ca sub u n ză­
bralnic de doliu - în dreapta şi în stânga
unei mâni uriaşe pi ctată deasupra uşei de
de intrare cu inscripţia : 1\(�)Lllfl nP(fl)&i\HE.IX
l l1:. P:hU;t E(O)ilm l (sufl etel e drepţilor în mâna
www.inp.org.ro
lui D umnezeu) - toate chipurile ctitori­
l or 2 1 ) şi domneştilor lor rude, începând de
la Matei-Basarab, strămoşul , până l a m icul
Matez'aş, copilul, pentru fericirea căruia
se proectase ridicarea a tot ceeace se
vede la Doicesti . '
Curtea propriu zisă se ridică l a dreapta
bisericii. Î n mijlocul zidurilor, formând un
dreptunghiu neregul at (aprox. 1 40 m . X
1 1 5 m . ) , se ridica odată modesta casă de
ţară ( 1 4,60m.X 8, 1 0m.) cu pivniţă dedesupt,
cam ere deasupra ce răspundeau, în l atura
cea lungă de nord, într'un foişor (6,20X m .
8 , 1 0 m .). Din ele n u a u mai rămas nimic. O
parte din zidurile de apus şi cele de miazăzi
ale împrej muirii, sunt singurile ziduri cari ,
odinioară dubl ate c u cam ere de serviciu,
întărite c u dossereţ-i şi prevăzute cu mete­
reze, ne dau idea de ceiace voise să facă
Brâncoveanu l a Doi ceşti ; căci restul îm­
prej muirii , făcut din bolovani şi cărămizi,
data încă din timpul boerilor Bălăceni.
Altă pereche de case m ai mari (20 m. X
1 8 m .) , lângă l atura nordică a bisericii şi
în afară de zidurile curţii, trebue să fie
posterioară şi probabil că la ea se raportă.
pisania ce am găsit-o în c urtea unui fost
arendas, al mosiei , :
t 1\.HI Gt\ ROl\.� · 1\J\IUI I'Î 13Gt\l\ €.
(Adecă : Manolache Brâncoveanu , Ma­
re-Comis, Mai 1 3, 1 7 37). Desigur strănepo­
tul 2 2) nefericitu 1 ui Brâncoveanu , edifi. cato­
rul sau reparatorul acareturi lor moştenite.
Acestea au rămas din c urtea dela Doi­
ceşti , care pe la mijlocul sec. al XVI II-lea
mai exista încă cu casele, morile şi heleş­
teul 2 3) , - unde, odinioară, la culesul viilor,
sunau văil e de sâneţel e puşcaşilor, scrip­
cile l ăutarilor si veselia curtenilor. Pulvis
'
et u mbra !
VI R G . D R Ă G H I C EA N U .
 CURŢILE DOMNEŞTI 13RÂNCOVENEŞTI
N O T E
1 ) Min isterul Cultelor şi Instrucţiunii publice, In ·
ventariul monumentelor publice şi istorice din Ro··
mânia, Bucureşti 1903.
•) N. Iorga, Un palat al lui Brâncoveamt (Potlogii),
în Fioarca Darurilor, 1, pp. 39- 50, şi 1 12-16. La
M-rea Brâncovenilor, ibid., pp. 1 7 1 - 7 5. Casa de fară
a Brâncoveamtlui (Mogoşoaia), în Convorbiri lite­
rare, an XXXIX, pp. 7 - 31 .
Trebue să mulţumim D-lui Prof. D. Onciul pentru
speciala atenţiunc ce ni-a atras asupra Palatului
din Mogoşoaia.
s) Şt. D. Grecianu, Viaţa lui Constantin- Vodă
Brăncoveanul de Radu vei -Logofăt Grecianu, Bu­
cureşti 1906.
Virgiliu Drăghiceanu, Călăuza monttmentelor isto­
rice din judeţul Dâmboviţa, Târgoviştc 1907, pp.
28-9.
4) D. P. Condurăţianu, Dicţionar geogmjic alju­
deţului Dâmboviţa, Bucureşti 1890.
5) Asupra lor : Condica M-rii !iloboz1:a lui lenachP,
f. 3 52. Archiva Statului.
6) Mifl·opolia Bucureşti, pachet 50. Archiva Sta­
tului. Actele relative la Săteni.
7) Inedit, în colecţiunca noastră, din 1642 Mai 26.
8) Asupra lor vezi şi N. Iorga, Studii şi Documente,
pp. 226-227.
9) Idem, Inscripţii din Bisericile României, Bucu­
reşti 1908, II, p. 98.
1 0) Iată pisania zugrăvită la uşa de intrare, foarte
dcteriorată: �Ale talc dintru ale talc, Ţie aducând
« de toate şi pentru toate. Acastî sf(î)ntî şi dumne­
•[zeia]scî biserică din temelie [ias]te zidită de boerii
«dă Săteani . . . . . bocr Tînasie tvornicul . . care
• au dres biserica, fiind stînd pustie multi vreme, a şi
9. Fereastră de ventil aţie la biserica
din Doiceşti.
- Lucrată djour in piatră. -
www.inp.org.ro
1 11
« tîrnosit (cf. Monsieur de B[aucr], Memoires hislori­
« ques, Francfort et Leipzic 1778, p. 759 : Sateni
«habitation deserte avcc une egl isc de pierrc). Iar
« mai preurmă lum[inatul] . . . Matei Cazote vtori
•vistier cu a sa chielt[uială] a învel it biserica şi au
<<zugrăvit-o precum să vede spre a dumnealor veci·
• nică pomenire, Iuliu 3 t\1111 (= zile), 7310 ( = 1802)
clustin ermonach zug[raf]• . t
") Viafa lui Constantin Vodă-Brăncoveanul, ed.
Şt. Greceanul, Note şi anexe, p. 317.
") Jbid., Note şi anexe, p . 270.
l S) lbid.
") Jbid., p. 139.
' 5) lbid., p. 164.
16) Anul inscripţiei de pc clopot, publicat în Iorga,
lnscripfii, II, p. 3 6 1 , ca fiind 7214, trebue corectat
în 7215.
1 7) Viaţa lui Constantin Vodă-Brâncoveanu, ed.
Şt. D. Grecianu, p. 164.
1 B ) Cf. Iorga Inscripţii II, p. 98.
1 9) Virg. Drăghiceanu, Pridvoarele bisericelor mun·
lene, în Conv. L i terare, XLII, pp. 3 9 1 -394.
20) Dela Neagoe· Vodă Basarab T' U se mai cu·
noaştea întrebuinţarea coloanei de piatră.
2 1 ) N. Iorga, Inscripţii, TI, p. 99.
22) N. Iorga, Genealogia Cantacuzinilor de Ba­
nul Mihai Cantacuzino, Bucureşti 1902, pp. 410 - 11.
23) Bauer, Memoires, loc citat.
P. S. Din cronica bisericii , pe lângă cele ştiute
(Iorga, Inscripţii II, 36?) , se mai cunoaşte şi numele
celui dintăi preot îngropat în pronaos, la baza tur­
nului ce urcă la Clopotniţa, unde citi m : •Rîposat-a
pîrintele popa Radu, Iunie 11, leat 7227 ( 1719) •
=
V. o .
www.inp.org.ro
 D I N TESl\URUL l\ R H E OLOGIC l\ L DOBROGEI
J.
O N O U A DIPLOMA M I LI T A R A R O M A N A
--- 0 ---
obrogea, acest izvor nesecat
de antichităţi, a dat din nou
l a iveală un monument epi­
grafic de cea mai mare im-
portantă.
'
Î n satul Inan-Cis-
'
me (comuna Cogelac, jude-
tul
'
Constanta) '
învătătorul
'
M.
Otavă a descoperit de curând o
diplomă m ilitară, dată de împă­
ratul Alexandru Sever unui sol­
dat din garda pretoriană. Î nţelegând că
are aface cu un document istoric, d. Otavă
a trimis diploma d-lui N. I orga, profesor
universitar, iar d-sa a avut bunăvoinţa să
mi-o împrum ute pentru câtva timp spre a
o studia.
Până acum Dobrogea a m ai furnizat
două diplome militare : una dela împăratul
Vespasian, găsită la Constanţa (vechiul
Tomis) 1) , alta dela împăratul Nerva, des­
coperită în minele vechei Sal sovia (lângă
Mahmudia) 2) . Î n amândouă aceste locali­
tăti' au fost odinioară asezări
'
romane, asa
'
că veteranii cărora l e-au aparţinut diplo-
m ele pot fi consideraţi cu drept cuvânt ca
fosti
'
colonisti
'
romani în aceste locuri. L a
Inan-Cisme'
deasemenea avem indicii si-
gure că a fost o aşezare romană, căci atât
terenul pe care se află satu l - un platou
înalt, traversat de valea D uingl - cât şi
Buletinul (omisiunii Monumente/ar Istorice.
www.inp.org.ro
dealuril e ce-l încunjoară de j ur împrejur,
ascund resturi n um eroase de zidărie veche,
printre cari se găsesc o mulţime de m o­
nede romane şi greceşti, aceste din urmă
de ale orasului Istros. De altfel localitatea
'
cade în regiunea acestui oraş şi, după po­
ziţia sa naturală, pare a fi avut destinaţia
să asigure şi să înlesnească comunicaţia şi
comerţul pe această. vale.
Asezări
'
romane cu o destinatie '
identică
existau odinioară pe toate văile ce duc din
centrul Dobrogei spre Mare, căci tn tim­
purile vechi aceste văi serviau de căi de
comunicaţie pentru locuitorii din centrul
şi nordul ţinutului spre oraşele comerciale
de pe tărmul
'
Mării. Urmele m ultor asezări
'
de acestea s'au păstrat până astăzi şi este
caracteristic că toate se găsesc în puncte
strategice. Astfel , dacă luăm văiJe Dobro­
gei dela răsărit spre apus, întâlnim pe valea
numită Pârâul Telitei '
urmele unei asezări
'
romane lângă satul Nalbant, unde, pe lângă
ziduri şi olărie veche, se găsesc şi nume­
roase monede romane 3) ; pe valea Taiţei,
lângă satul Dautcea, sunt urmele altei aşe­
zări romane, unde între altele s'au găsit
chiar monede republicane ; pe valea Sla­
vei, la punctul numit « Cetatea Fetei » , se
recunosc foarte bine întăriturile unei cetăti'
form idabile, dintre cari s'au scos inciden-
15
1 14 BULETINUL COMISI UN I I MONUMEN!ELOR ISTORICE

tal monede de ale împăraţilor Antonini şi
monede bizantine, iar m ai l a vale, urmele
unui castru roman si ale unei asezări im-
' '
portante 4) ; l a împreunarea pâraielor Po-
tur şi Beidaut, lângă satul Hamamgia, se
găsesc de asem enea resturi de zidărie şi
m onede romane ; în sfârşit pe valea Du-
vor face cândva săpături sistematice în
punctele arătate, se vor găsi inscripţiuni,
cari să ne destăinuiască numele lor.
*
Revenind la diploma militară dela lnan­
Cişme, e demn de remarcat faptul că a

1 1 . Textul diplom i i .
- Fa ţ a e..xte1·ioară a plăcii groase (fotografie) -

ingi sunt urmele pomenitei aşezării romane fost găsită întreagă şi foarte bine conser­
dela lnan-Cisme.'
vată. Are forma obişnuită a diplomelor
Se înţelege că numele vechi ale acestor militare şi se compune din două plăci de
asezări nu le cunoastem, căci în hărtile si
' ) ' '
aramă de mărim ea 1 4 X 1 0 1/4 cm . , una m ai
geografii antici abia sunt menţionate ora- groasă (2 m m .) şi alta mai subţire (3/4 mm).
sele si statiunele militare principale din
' ' '
Când au fost scoase din pământ plăcile
aceste părţi ; putem însă spera că, dacă se erau legate între ele cu o sârmă de bronz,

www.inp.org.ro
 0 NOUĂ DIPLOMĂ MILITARĂ GĂSITĂ ÎN DOl3ROGEA 1 15

care trecea prin cele două găuri ce sunt Iată acum textul de pe feţele exterioare,
scobite la m ij locul fiecărei plăci. Feţele adică cel cu l itere capital e :
exterioare ale dipl omei, din c anza con­ (Placa cea groasa)
tactului cu u mezeala, erau acoperite cu IlV!P CAES DIVI-ANTONINI-MAGNI-
un strat de patină verde, care s'a men­ PII FIL·DIVI-SEVERI-PII-NEPOS
ţinut în parte şi după curăţirea lor, dim­ M·A V RELLIVS SEVERVS ALEXANDER P I VS
potrivă feţele interioare nu erau decât FELIX AVG PONT MAX TRIB-POT · XII-COS I I I

1 2 . Textul diplomii.
- Faţa exterioară a plăcii groase (facsimil, calchiat d e d . G r . rlascalin) -

foarte puţin atinse de rugină. 5 P. P. PRO COS

Textul diplo mei este săpat cu două feluri NOMINA-M!LITVM QVI MILITA VERVNT-IN
de caractere : pe feţele exterioare cu litere COHORTI B US PRAETORIS A LEXANDRIA
capitale, p cele interioare cu cursive. T ex­ NIS DECEM-HI-I II-IIII-V- Vf-Vll-VIII- VIIII-X
tul c u l itere cursive, care nu este altceva PIIS VINDICIBVS QVI PIE · ET FORTITER Ml

decât copia, întru câtva prescurtată, a celui 10 ·

LITIA F UNCTI SVNT-IVS TRIBUI-CONVBII
cu l itere capitale, este săpat În l atul plăcilor. DVMT AXAT-CVM SINGVLIS-ET PRlMIS VXO

www.inp.org.ro
1 16 BULETINUL COMISTUNII MONUMENTELOR ISTORlCE

RIBVS VT·AETIAM·SI PEREGRINI-IVRTS-FE (Placa cea subţire)

o o A V RELI SABINIANI
MINAS I 1 MATRIMONIO SVO IVNXERINT AVRELI DIONYS
PROINDE·LIBEROS TOLLANT · AC SI-EX . . VIDI o PONTENTIS
15 · DVOBVS-CIVIBVS ROMANIS NATOS V ALERI VITALTA�I
A D V I I IDVS IAN M AVRELT o AMANDI
L-VALERIO M AXTMO ET CV LPI VALENTIS
CN CORNELTO PATERNO COS TRIA VI MVCIAN T

1 3 . Textul d i p l o m i i .
- Faţa interioară a plăcii subliri (fotografie) -

COH V-PR ALEXANDRIAN P · V · L ectura textului de pe placa cea groasă.

20 AEL-AVRELLO A EL-F-ATTICO este următoarea :
ACAMJ\NTIA DORYLEO I mp( era tor) caes(ar) divi Antonini mag­
DESCRIPT ET RECOGNlT EX T ABVLA AEREA ni pii fil(ius), divi Severi pii nepos, M(arcus)
QV . . FIXA EST ROMA E I MVRO P OSTEMPL A urellius Severus Alexander pius, felix au­
D I V I AVG AD M !NERVAM g(ustus), pont(ifex) max(imus), trib(unicia)

www.inp.org.ro
 O NOUĂ DIPLOMĂ MILITAR Ă GĂSITĂ ÎN DOBROGEA 1 17

pot(estate) xn, co(n)s(ul) III, p(ater) p(a­ Coh(ors) v pr(aetoria) Alexandrian(a)

triae), proco(n)s(ul). p(ia), v(index).
Nomina militum qui militaverunt in co­ Ael(io) Aurelio, Ael(i) f(il io), Attico A­
hortibus prcetoris Alexandrianis decem : camantia Doryleo.
I, l i , IIT, I V , V, V I , VII, V I r f, IX, X, piis, vidici­ Descript(a) et recognit(a) ex tabula ce­
bus, qui pie et fortiter m ilitia functi sunt, rea, (quce fixa est) Romce in muro post
ius tribui conubii , dumtaxat cum singulis templum divi Augusti ad l\1inervam .
et primis uxoribus, ut cetiam si peregnm Cele şeapte nume de pe placa subţire

\�"
,,_ ·>�'
'- ' "
, ,
,, '
'- "

!.U c
�- '

':L
"2:... c..
..,....

-
L_
,..
::J >
-;t
� �
� j,.W
·--
;' �
?
,.._-..
-
�
'-' / ?- z
�
_.. _.
c::...
1-- '.))
"--
...... �
� '-'" '/. ?
7 � - (U �
_.J
� ...... 7 C-
/
_...
/.V
z ţ /
-
J- -
- (J
2 '.:::(
.:;
1- � LL
7
c.. L '0 J-- c..
::
f
•

4
!:--
�
__J

"•
'-"

'--'
W .r
A:�.: o
'
_.

1-' .L.U .1

�-
�
_. �....
4 J... -'
-:::;..
�
c
� !..!-: 7
- 1
""'
7 � _J
\t- I
J- L ,-
'l
-' UJ
� !).1 �
-d. r J-- _.
�
L.
c. / 0...
-
�
� � rL
....... C- u.-.
"' 7'
7 CJ z
_. -
_.;
:--=-- d. 7 / -.i 7 U-•
� ••
'
o
. .._) d ,_
� � ..#
..,::. _J L. f\. L ./)
U-J \.Jj c,
\JJ
.r
' ,._.

""';
-..
;:.
'�
� t.J t:::- r.: c. � c....

-
_......,

� -:::

1 4. Textul diplomii.
- Faţa interioară il plăcii sub ţ iri (focsimil, calchiat d e d . G1·. t1usculin) -

iuris feminas in m atrimonio suo iunxerint, sunt ale martorilor, cari certifică exactita­
proinde liberos tollant, ac si ex duobus ci­ tea transcrierii acestui text de pe edictul
vibus romanis natos. imperial păstrat la Roma.
A(nte) d(iem) V II ldus Ian(uarias) L(u­ Pe feţele interioare ale diplomei se află
cio) Valerio Maximo et Cn(eio) Cornelio urm ătoarea copi a acestui text, scrisă cu
Paterno co(n)s(ulibus). litere cursiv� :

www.inp.org.ro
1 18 BULETINUL COMISIUNII MONUMENTELOR ISTORICE
(Placa cea groasă)
Imp Caes divi Antonz'ni magni pii
fil. divz· Severz· pii nepos
M. Aurellius Severus Alexander pz·us
felz'x aug pont max trz'b pot XII cos
5 lll p. p. procos nomina milz'tum
qui mzlz'taver z'n cohort pr ale
xandrz'ani decem J. JJ.Jlf. I V. V. Vf. VII VJIJ.
·
VIIIJ. X piis vindz'cibus quz· pie et
fortiter mz'lz'tia junctz' sunt
IO ius tribui conubii dum taxat
cum singulis et prz'mz's uxorib .. . .
aetz'am si peregrini iurz's femz'nas
in matr suo z'unx proindc . . . .
ac si e'x db c. r. . . . .
(Placa cea subţire)
A. d. Vll t'd lan
Maximo d Paterna cos
coh V pr Alexandri . . .
Ael Aurelz' Ael. (. Atttco Acaman
tz'a Doryleo
Descript et recognz't ex tabu/a ae
rea que fixa est Romae in muro
postempl divz· Aug ad Miner
vam
Această copie, a cărei lectură ar fi inu­
til să o mai dau, căci e aproape identică cu
textul însuş al diplomei, prezintă câteva
areseli
t::. ' de ortografie i nteresante si' pres-
curtări neobisnuite.
'
Astfel în rândul al 7 -lea
de pe placa groasă găsim alexandrz'a nz'în
loc de alexandrz'a nz's, în rândul al 1 4-lea
de pe aceeaş placă avem db pentru duo­
bus ; în rândul al 7-lea de pe placa subţire
este que în loc de quae. De alt fel atât în
text cât şi în copie cuvântul Aurelius din
nomenclatura împăratul u i este scris cu doi
l, pe când ace'laş cuvânt în nomenclatura
soldatului şi a m artorilor are un singur l,
iar cuvintele post templum sunt prescurtate
postempl.
*
www.inp.org.ro
Diploma noastră a fost dată-după cum
rezultă din textul ei-de către î mpăratul
Alexandru Sever pretorianului Aelius Au­
relius Atticus din Doryleu (Frigia). Acesta
făcea parte din cele zece cohorte « ale­
xandrian e » . Numirea de « alexandriane »
s e referă d e sigur la numele împăratului
însus. '
Tot din timpul acestui împărat cu-
noastem
'
numirea de « severiane » , dată al-
tor zece cohorte pretoriene şi care n um ire
se referă foarte probabil la Septimiu Se­
ver ; pe cum , de pildă, numirea de « flavi­
ene » ' ce o poartă niste'
cohorte din tim-
pul lui Vespasian, se referă la numele a-
cestui din urmă împărat 5).
Data liberării din armată a cohortelor
« alexandriane » şi deci şi a lui Atticus este
usor
'
de fixat. Puterea tribuniciană a 1 2-a
a lui Alexandru Sever cade în anul 233, tot
în acest an cade si' consulatul lui Maximus
şi Paternus 6) ; expresiunea « an te diem VII
(septimam) idus Ianuarias » însemnează zi­
ua de 7 I anuarie. Deci data complectă este :
7 lauuarie 2]] . De altfel împăraţii din se­
colul al I II-lea făcuseră obiceiul ca să li­
bereze pe pretoriani totdeauna în ziua de
7 Ianuarie, care era aniversarea inaugu­
rării i mperiului lui A ugust 7).
Privilegiul pe care-1 acordă diploma este
jus conubii. Impăratul recunoaşte ca jus­
tae nuptz'ae căsătoriile libere sau cu femei
« peregrine » (lipsite de dreptul de cetăţe­
nie romană) contractate de pretoriani îna­
inte de l iberare. Deci, în virtutea acestui
drept, soţiile « peregrine » ale pretorianilor
intrau în cetăţenia romană, iar copii ce u r­
mau să se nască, erau considerati ac si ex
duobus civz'b us romanzs natos 8) .
D e remarcat este titlul de proconsul pe
care îl poartă în această diplomă Alexan­
dru Sever. E adevărat că împăraţii din se­
colul al III-lea obisnuiau
'
să-si' dea acest ti-
tiu, dar până acum nu avem nici un mo_
nument epigrafic, în care Alexandru Sever
să-] aibă şi d 9). Pentru aceasta, pentrucă
 O NOUĂ DIPLOMĂ MILITARĂ ROMAN Ă 1 19

ne aduce cunoştinţe noi despre pretoriani mentele epigrafi.ce rari, diploma dela Inan­
şi despre colonizarea romană a Dobrogei , Cişme câştigă o importantă deosebită.
precum ŞI pentrucă este unul din m onu- C OHST. M. O J S I L .

N O T E

') Corpus Inscript. Latin. I I I, p. 853, dipl. X .
') Convorbiri Literare XLII (1908), p. 501 urm.
3) Harnicul preot V. Ursăcescu a format dia obie8-
tele şi monedele găsite aci un mic muzeu local. Lo­
cuitorii pomenesc şi de o mare piatră cu sculpturi şi
inscripţie. 'V. şi Monografia parochiei Na!bant de
•) C. !. L. I I I, p. 1960 unn. Sunt descrise toate di­
plomele referitoare la pretoriani.
•) Ibidem. lndices.
7) Cagnat în articolul «pretoriani• din Daremberg·
Saglio, Dictionnaire d'antiquites.
B) Ibidem, în articolul u dip!oma». Asupra ches·

pr. V. Ursăcescu, p. 20 urm . tiunii dacă copii născuţi înainte de acordarea privi­
4 ) Castrul descris de M-gr Netzhammer în • Atts legiului erau consideraţi ca cetăteni romani, v. Momm­
Rumănien • , p. 385 urm. sen, C. 1. L . III, p. 2012. 9) C. 1. L. I I I , p. 905.

1 5. Bronz reprezentând an soldat

Pretori an.
(Găsit în 1·egiunea oraşului lslros. Proprietatea
d-Iui D. G. Ionescu).

www.inp.org.ro
 D O U Ă N O I I N S C R I PT I I D E L A C O t\ A N A
,

- 1-i OTITA
'
EPIGRl\FICA -
-- o--

�ii��� n notele istorice asupra mana­

stirii Comana, tipărite în pri ma
fascicolă din anul trecut a ace­
stei. publicaţii, arătând cum ră­
măşiţele pământeşti ale lui Ra­
du- Vodă Şerban (Ţ la Viena în
162 1) şi ale ginerelui său Nico­
lae-Vodă Pătraşcu (Ţ la Raab
a. 1627) au fost aduse în ţară şi îngro­
pate la mănăstirea de ctitorie a nea-
cf mului, la Comana, - exprimam nă­
dejdea că piatra mormântală ce acoperia odi­
nioară rămăşiţele aceste nu se va fi perdut. Cu­
rând în urmă am aflat că ea se găseşte la Mu­
zeul nostru naţional de anti chităţi, di mpreună
cu o altă prea frumos săpată i nscripţie tot dela
Comana : - pisania paradisului acestei mănă­
stiri. Faptul l-am adus la cunoştinţa cetitorilor
în fascicola următoare a Buletinului, în care am
şi promis publicarea celor două inscripţii, ca
completare a amintitelor noastre note istorice.
Indeplinind acum această promisiune, vom
adăoga câteva cuvinte lămuritoare pentru ţie­
care inscripţie în parte. Prima, pisania para di­
sului, nu are nevoie de nici o lămurire. Săp�tă
în piatră de marmură, tot aşa de frumos şi a�­
tistic ca şi cele două inscripţii ale bisericii pu­
blicate deja în Buletinul nostru (a. I, no. 1), ea nu
scoate la i veală decât singur faptul că paraclisul
dela mănăstirea Comana, « caşi celelalte case
şi chilii • , a fost făcut şi adaus cu prilejul restau­
rării mânăstirii de Paharnicul Şerban Cantacu­
zino, p iosul şi mărinimosul boer, care, împreună
cu soţia sa Andriana, se întâlneşte ca ctitor înoi­
tor a multor alte biserici şi mănăstiri ale ţării .
Intr' adevăr iată c e glăsueşte pisania :

1 6. Pisania paraclisului dela Comana.

www.inp.org.ro
 DOU Ă NOI INSCRIPŢII DELA COMANA 121

t 11 '16GTh A�MH€.3€€GK� n!'IPI1 K t H I G h , .f. KI1P€1\€ G'h n Ph.3H�€GK� 1 1 1\1\I'IPÎH IUH A€ 1\1\H H�HH $hKhTOPH
G$11HLI,Ii GmlPHAOHh Ulii €$9HI\I\H, 1 1 MGT€ $hKn� UJH 1 A1 UJG 1\1'1 1 '111GTh G<l>hHTh UJH MI\I\H€.30M G K h
1 1 1
1\1\ hHhGTHP€ K 01\I\I Hh, 1 1 Kl1 UJH 111\111\T€ 1{11G€ Ulii KHI\ Î H ' -1 € G h IihA $hK�T€, A € Ul hPiii'IHh KI'IHTI'IK�­
1
.3HHUJ l l lili li h Ii€1\h n hXI'IPH I K h, GHh APhi'H'-Ih K I'I HTI'IK�.3HHO Ii €1\ Gn hTI1P, !:€POT 1\�H GTI'IPn 1 1 K O­
GTfiHAH H h K \1HTI1K�.3HHO Ii€1\ n OGT€1\ Hiil{, GnPG Gl\11 1': 11 1\�H A�l\/ H€.3€�. n € HTP� Ii1ilJHH K I'I I I 1\�H, !1
l
nh PH,HLI,HI\OPh, 1\1\0UJ!ii\OPh UJH GTPhi\1\0llilii\OPh Ghli li�Hh nOI\I\€HHP€, l l l\11 11H�I\ b i\€ 1\11 .3H;\HP'Ii 1\�1\i\H
,3GI'Ii . lUH A€ 1\fl G IThG€HHil1 €H ,11.frr. 1\1\GLI,. H IOI\ I € €i.

În jurul stemei :
t l U b P I:ii'IHh KI'I HT!1 K�3HHO E H E: h t: €1\ nhX!l PHHK.

t !1 HlJH Uli\HXH€GK�G h K P:hl\�, !'ln O!i IJHH€PHI\L .

Uli1G€1\€ PO l l li HI\OP 1\�H �H�I\ 1 1 1\1'1 11H:hl\� A€ 1\11
Mi\1\.H€3€� i UJ P11 M 1 1 GrlG€HÎ1i 1\� I I Ai\I H - , 1'11\ ­
UJ€PE!1Hh Eih G h P fl li h IiO­ UI\�.1\11 11 H�I\�-·A�J i n P€
€IiOA !Jlli I}H 11 HEP€GhK !'1'-1€/i\ !'lH'IH AHH IJ,I1PI1 1 1
nf!TPI'I lU KO H l i K �I\ 1'1 € 11 H€M h ll,1i G !{h, A€ 1\1'1 li €­
iiOA· I'II\1\HhAOH T!'IP€ lllH '- �, I I 11MKhHMG€ A€ 111\
1
E:PhTOG n€ HTP� l l l\1il}€ 1\0P POA, K� Il lJHHGT€
UJH n€HTP� 1\i\OlU΀ !{� G\1:6 .<f\.I'POni1U, .<f\. I J 3H­
n h 11 l'hHiH UP'IH, ThT11P I\HI\€ P11MI\:6Î I:OA '- €-
1
l ! H K� €P€ 11 TWIH �HI'�PH 1\:hH 1 1 1\i\f!P€ '- €1\11 1\11
l 1
Gl'l� l:i hT�T . IJJH .if\EhTPh 1 1 11H:hl\, M P h '-1€ l l l\111\!'lU
Hii\LI,€ !'11\i\hHAOH A € E011- .<f\. 3HI\€1\€ 1\:6 l\i\1 T€H 1 1
1
I\I'I n OAfl l l I' P΀ G l'l� Gh­ IihGhPflli� Ii0€1WA, 1\!'1
IiPhW!iT!l, .<f\.Th lO GO i l !'I H :h l l l\:6 - - J l .

1 7. Epitaîul de pe mormântul lui Radu�Vodă Şerban

si l'!icolae�Vodă Pătrascu.
' '

-J' ACESTO D UMNEZEESCU P A R ACLISU, ÎN CA R E L E SFINŢI SPIRIDONO ŞI E F T I M I , 11 I A STE F ĂCUTU ŞI

SĂ PRĂZNUESCU 11 M A R I I ŞI DE MINUNI F Ă C Ă T O R I ADAOS L A ACASTĂ S F Ă N T Ă ŞI D U M N EZOIASCĂ M Ă -

16
Buletinul Co.7lisiunii Monumentelor Istorice.

www.inp.org.ro
122 BULETI N U L CO!VI ISI U N I I MONUMENTELOR ISTORICE

N ĂSTIRE COMANĂ, 11 C A Ş I ALA LTE CASE Ş I CHILII nului aducerii rămăşiţelor celor doi Domni pri­
CE SĂ V Ă D FĂCUTE, DE ŞĂRBANU CANTACUZINO begi în ţară, care fu, cum ştim, 1640. Lipsa to­
BIVU VELU PĂHARNICU, SNU D R ĂG HICl CANTACU­ tală a datelor, redactarea cea vagă, precum şi
ZINO VEL SPĂTAR, NEPOT LUI STARU 11 COSTA N DINU neexactitatea unora din mărturiile date de i n­
CANTACUZINO VEL POSTELNIC, SPR E SLAVA LUI scripţie vădesc îndeaj uns că ea n'a putut fi al­
D U M N EZEU, PENRU VEACNICA 1 1 LUI, A PĂRINŢILOR O, cătuită, săpată şi aşezată la 1640, când încă
MOŞILORU Ş I STRĂMOŞI!.ORU SĂI B U N Ă POMENIRE, 1 1 amintirea v ieţii răposaţilor Voivozi era destul
L A A N U L D E L A ZIDIREA LUMI 7 2 1 1 Ş I D E L A SPĂ­ de vie printre urmaşi , ci mult mai târziu, când
SENIA EI 1703, MSŢ IlULIE 15. această ami ntire a fost luată din domeniul ne­
precis, vag şi confus al tradiţiei. Faptul se con­
În jurul stemei :
firmă de altfel şi prin partea materială a i nscrip­
'!- ŞĂRBANU CANTACUZINO BIVU VEL P Ă H A R NIC. ţiei, calitatea pietrei şi caraterul scrisorii, care nu
A doua i nscripţie, epitaful de pe mormântul sunt acele ale sec. XVII, când lapidografia era
lui Radu-V odă Şerban în floare în Ţara-Româ­
şi Nicolae-Vodă Pătraş- nească, ci acele ale epo­
cu, reclamă câteva lă­ cii de decadenţă a ace­
muriri mai mult. Dar stei arte - a doua jumă·
mai înainte de a le da, e tate a sec. XVIII.
necesar să se cunoască Aşa fiind e de înţeles
textul însuş al epitafu­ cum se poate zice în
lui. Iată-1 după un decalc inscripţie că Nicolae­
reprodus şi completat Vodă Pătraşcu a fost în­
de răposatul Prof. Gr. gropat la Viena (Beciu),
G. Tocilescu : ca şi Radu-V odă Şer­
-!' A I CI O D I H NESCU-SĂ ban, când se ştie că el
OASELE ROBILOR LUI DUM­ a fost îngropat în bise-
NEZEU 10 RADU ŞERBANU rica sârbească din Raab ;
BĂSĂRA B U VOEVOD Ş I G I­ că ginerile a murit la
NERE-SĂU PETRAŞCO N I­ bătrâneţe \:le boala po­
COLAE VOD. A M Ă N D O I TA­ dagrii, ca şi socru-său,
RE Ş I VĂRTOS PENTRU când se ştie că n c ferici·
L E A G J:: ŞI PENTRU MOŞIE tu! fiu al gloriosului M i ­
CU P Ă G Ă N I I T URCI, TĂTA­ hai-V odă a murit re­
R ( l ) ŞI CU ERETIC! UNGUR I lativ tânăr (a. 1 627) de
S ' A U BĂTUT. Ş I Î N BĂTRĂ­ vre-o 40 de ani numai
N EA Ţ E AMĂNDOJ DE BOA­ 1 (la 1597 era un «prunc
L A P O D A G R IE S'AU SĂVĂR­ freged» ) ; că osemintele
ŞITU, Î N TĂ I U SOCRULU, A ­ 1 8. Rniniie paracl isulai dela Comana. celor doi Domni au fost
P O I G I N E R I LE . - U N U L L A aduse pe rând în ţară
A N U L U DE LA SP(Ă)SENEA LUMII --, ALTULU LA ANU­ (întâi ale lui R adu-Şerban în timpul « R adului­
LU.-. 1 DUPRE ACEIA AICI DIN Ţ A R A NEMĂŢEASCĂ, Vodă celui Mare » [ 1 620 - 1623], apoi ale lui
D E LA BECU, ADUCĂNDU-SE DE A L LOR ROD, CU CINSTE Nicolae Pătraşcu în timpul lui «Matei Basarab
s'AU Î N G R OPA TU Î N Z I LI LE RADU LU!-VOD CELUI MARE Voevod » 1 ) - cân d se ştie că ele au fost aduse
CELA LA ANUL-, IARĂ CELALALTU Î N ZILELE LU odată, la 1640, cu prilejul întoarcerii în ţară a
MATEI BĂSĂR A B U VOEVOD LA A N ULU -. Doamnei Ancuţii, fiica lui Radu şi soţia lui Pe­
Pentru cunoscători o simplă lectură a aces­ traşcu. Căci în această privinţă mărturia croni­
tor rânduri e suficientă s pre a se încredinţa că cului Kraus e ab.:;olut sigură (v. N . Iorga, Des·
avem aface cu o inscripţie mult posterioară a- pre Cantacuez'ru·, Bucureşti 190 1 , LV I ! I).
A LEX. LAPE D A T U.

www.inp.org.ro
 f R ES C U R I L E D E L A
--
BISERICI\ CEl\ !"\ARE 1)
Îfrii���� ecoraţiunea nartexului e re­
prezentată prin scene din
vietile sfintilor, distribuite în
' '
compartimente după moda
atonită. Sunt foarte multe şi
variate aceste scene. Ce 1 ce 1 e
priYeşte răm âne uluit în pri­
mul mom ent, neştiind de unde să
înceapă cu cercetarea lor. Simţi
că zugravul n'a stat deloc la toc­
meală pentru numărul imaginilor ; căci da­
că la nartex, suprafeţele destinate să pri­
m ească decoraţiuni , sunt îmmulţite prin
prezenţa a doi stâlpi, cari prin arcuril e
ce primesc, dau naştere la atâtea vussuri
câte bolţi în berceau se formează, - se
mai adaugă pereţii naosului şi transeptu­
lui, ai altarului, ai domul u i central , cum şi
ai pridvorului descris mai sus, vom avea
un număr de imagini, cari, dacă s'ar cal­
cula după numărul figurilor, apoi sigur că
ar ajunge şi la noi ţifra - care, deşi re­
dusă la valoarea adevărată, tot pare fa­
buloasă - din vestita mănăstire din Sala­
mina, numită Panaghia Phaneromeni , de
care vorbeşte Didron în al său Voyage en
Grece. Atât de multe şi de variate au fost
frescurile din această biserică, încât în pri­
mul moment s'a făcut evaluări fabul oase,
1 ) A se vedea fascicolul precedent al Buletinului,
www.inp.org.ro
H U R EZI
0--
cum a fost acelea ale lui Douqueville, care
a văzut 1 50.000 de figuri pictate fresc.
Didron însă l e-a redus la 3.538. Ar fi in­
teresant să şti m dacă biserica cea mare
a Hurezilor are un număr de figuri egal
sau aproape egal cu cele del a Panaghia
Phaneromeni din Salamina. Până la acea­
stă evaluare statistică, care presupune con­
diţiuni speciale de examen , să vedem cari
sunt principalele scene din aceste com­
poziţiuni aşternute din belşu g pe pereţii
Hurezilor . A m distins scena din viaţa sfintei
Maria Magdalena , sf. Focas, Adormirea
sfintei Ana, lVIartiriul sfântulu i Pantelimon
etc. Toate aceste pe peretel e vestic. Jos,
în stânga şi în dreapta uşei, se văd zugră­
viţi neamurile boerilor Cantacuzini şi nea­
m urile boerilor Brâncoveni, scene ce se
leagă cu scenele de sus printr'un rând de
medalioane, reprezintănd sfinţi, din care
distingem pe Petrone, proorocul Isaiia,
V asilie si Silvan. Tot astfel si peretil l a-
' ' )
terali si cel anterior : scene din vietile sfin-
' '
ţilor, un rând de medalioane şi apoi por-
trete de domni şi ctitori. Citez din peretele
sudic pe sfintii doctori Cosma si Damian
' '
sau, cum l i se mai zice, « sfinţii doctori
fără de arginţi)) , patriarhul Ioachim, An-,
drei, iar în stânga, pe l ângă compartimen-
în care s'a publicat începutul acestui studiu.
124 BULETINUL COlVU S l UNII MON U MENTELOR ISTORICE

tele cu sfinţi şi scene din viaţ a lor, sunt pa- înfăţişează pe Varlaam , Ioasaf, Nicodim

tru sfinţi mari de o factură l iberă, nu însă şi Grigore Decapolitul. Din peretele din
şi într' o armonie frumoasă. Aceşti sfinţi dreapta citez : sf. Sisoe, sf. Toma, mar-

www.inp.org.ro
 FRESCURILE DELA H UREZI 1 25

-
tiriul sfântului Procopie, l apidarea sfântu- celalt l egat de un pom ŞI săgetat de un

20. Bolţi �i arcuri în pronaosul biserici i .

lui Pacratie, m artiriul lui Proclu şi I larie, sol d at). Apoi sfânta Marina, care a prin pe
(unul l egat de coada unui cal ce aleargă, diavol şi îl bate, cum şi proorocul Ilie. In

www.inp.org.ro
1 26 B U LE'trNUL COMISIUNr i M ON UMENTELOR ISTORICE

ambrasura ferestrelor : sfinţii Arsenie, Ghe­
rasim, Teodosie, Sava, Antonie cel Ma­
re. În peretele din dreapta : Ilarion, Theo­
Cupola acestui nartex are decoraţiuni
cari nu sunt decât o repetare a decora­
'
tiunilor obisnuite ale cupolelor : Crist si os-
' ' '

dor Suditu , H ariton, Pafnutie, Avram tile îngereşti pe fund , decoraţi uni de sfinţi
si Efraim . Toti acesti sfinti sunt de o
' ' ';' '
pe laturile cilindrulu i turlei.
factură relativ bună, nu însă şi de o ar- N a osul e foarte înegrit de fum , din care
monie desăvârşită, ceiace mă face să bă­ cauză abia se disting figurile. Am deslu­
nuesc că s'a revenit posterior asupră-l e. şit totuş pe peretele sudic : sfinţii împăraţi
Cei doi stâlpi cari Constantin şi Elena,
prim esc arcurile ce în costum e bizantine
împing în pereţii an­ bogate din veacul al
tero-posteriori , sunt X-lea. Pe ceilalţi pe­
zugrăviţi în medali­ reţi, cei laterali, doi
oane, legate prin de­ admirabili sfinţi, Mi­
coraţiuni de pasman­ h ail şi Gavril , cari
terie şi înfăţişează sunt un ecou dela
pe proorocii vremu­ catedrala din Cefa­
rilor ; cele trei vus­ lu: preciziune de con·
sure ale nartexu­ ture, iiberă stilizare
lui , aceste curburi şi proporţii j uste. Ce­
ale boltelor (en ber­ le mai m ulte din sce­
ceau), provenite prin nele de aci sunt foar­
prezenţa celor doi te deteriorate şi, mai
stâlpi, cari primesc cu seamă, ascunse
arcurile de cari am de stratul de fum , ca­
pomenit mai sus, re­ re le anulează efec­
prezintă, în continu­ tul coloristic.
are, scene din vieţile In transept, în
sfinţilor, întâlnite pe dreapta, întâlnim pe
pereţii perpendicu­ Crist în jeţ, aşa cum
lari. Pe arcul care rar de tot il întâlnim
leagă între ei cei doi în bisericile noastre,
stâlpi , e zugrăvit în mai cu seamă că ima­
culori vii : vzsul luz" ginea Pantocratoru­
2 1 . Pantocratorul.
Iacov: cele dou ă scă- - Pictură în silnul ch·ept al bisericii - lui nu se zugră veşte
ri până la cer, pe cari decât pe fundul cu­
urcă şi scoboară îngeri i ; deoparte Iacov polelor. Cristosul din transeptul Hurezului
visează. E o scenă de un colorit transpa­ e grav şi are, în stânga şi în dreapta lui,
rent şi de o armonie admirabilă. Pe cele pe sf. Ioan, dela care a primit botezul, şi
două arcuri , cari pornesc din stâlpi şi se pe sf. Marie. rm ează apoi după această
proptesc în zidul anterior, sunt zugrăvite scenă un fru mos sfânt Procopie, un sf.
scene din viaţa proorocului Îlie, - scene Gheorghe, i arăş frumos, cu părul în bucle
admirabile, colorate viu şi, unele din ele, ca şi cel dela Curtea-de-Argeş, sfântul Ni­
cum e cea dela capătul arcu lui din dreapta, chita, care trage sabia din teacă, cum şi
de o armonie desăvârşită. un superb, neîntrecut ca puritate de stil,

www.inp.org.ro
 FRESCURILE DELA HUREZI 1 27

sfânt Teodor Stratil atu l . Apoi sfântul Pan- I n nartex, pe peretele răsăritean, în
telimon, senin şi bine în poză. Aceasta în dreapta, se găseşte zugră vită familia Dom-
sânul drept. În cel stâng avem : sfântul Mer- nul ui-ctitor. Sunt aci portrete de o remar-
curie şi Artemie, ce nu mai sunt cei doi din cabilă plasticitate, păstrate din fericire cum
paraclisul Mitropoliei din Bucureşti 1) , ci niş- nu se poate mai bine. Portretul Marz"ei
te sfinţi războinici , cu armură grea, cu pa- Doamna este, fără nici o exagerare, o
loş şi pavăză. Artenie e şi aci expresiv şi a- capo-d'operă de portretistică murală. Ca-
tent. Sfântul !_li- "i" SF ĂNT A Ş I D U M N EZ EI A S C A BESEA R I C Ă ACASTA, DUPRE CE, CUM pul e de 0 pre­
na, deşi bătrân , S ' A O Z I S Ş I ŞTIUT ! A STE C Ă DĂN TEMELIE P R E A - L U M I ATUL Ş I cizie de desen
BL(A)GOCESTJVUL D O M N U I O N COSTA N D I N B R Ă N[COVEA !\ U L) BĂ­
poartă Însă, ca S Ă R AB0 VOEVOD, CU T O A T E C Ă T E P R E D E N A F A R Ă Î N P R EJ U R S Ă uimitoare , iar în
Un Viteaz, ar- V Ă D , A U Z I D I T ŞI A U A LCĂTU IT, VRUT- A U ŞI P R E D Ă N L Ă UN T R U ceeace priveşte
A O Î N PODOBI ŞI A O Î N F R U M U S E Ţ A CU DE TOATE ŞI, Z U G R ĂVIN­
m ura cea grea. D U - 0 C A N U A LT A ASEAMENEA, MAI V R UT - A U , ÎNTHE ALTE C A Ş I culoritul , valoa-
In sfârsit sfântul D U N G A C E A M A R E B Ă T R Ă N Ă Ş I B L [ A ) G O R O D N Ă A R O D U L U I ŞI N EA ­ rea acestui po­
,

Teodor Tiron , M U LU I sĂu, A T A TA DESPRE T A T A , C Ă T ş1 D Ă S P RE M U M Ă , sĂ s A tret trebue con-

Z U G RĂ V E A S C Ă Ş I S Ă S .l\ P U F: A l C U M S .-1 VEADE, I N T R ' AC A S T Ă
înarmat cu sabie D Ă S F Ă T A T Ă , F R U M OASĂ Ş I I S C U S I T Ă T I N D Ă , S P R E S L A VA , ÎNTĂI, siderată ca in­
şi lance, N estor calculabilă:
şi Dimitrie (Di­ t ransparenţă,
mitrie e tânăr si ,
frăgezime, mo­
frumos si aduce
,
liciune, redate
cu cel dela Cur­ printr'o g a m ă
tea - de - Argeş). roz-gris de o ini­
Pe pereţii îngu­ mitabilă armo­
şti , cari leagă ab­ nie. Par'că ar fi
sidele transep­ fost executată în
tului de absida tonuri de pastel .
cea mare a co­ Tot în aceste
rului, sunt zu­ conditiuni pla-
,

grăviţi sfinţii Pe­ CEA N EC U P R T N SĂ Ş I NESCH I MB A T Ă Î N VEAC A L U I D U M N EZ EU CE­ sti ce se prezintă

tre si, Pavel . In al- LUlA C E A U Î N V R E D N I CIT P R E ACESTO B U N Ş I BL(A)G OCES T I V
ŞI p o r t r e t e l e
D O M N U A F A C E A C ASTĂ , Ş I S P R E N E M O A R T A P O M E N I R E A S A Ş I
tar Maica Dom­ A TOT B U N ŞI PREA·BL(A ) G O R O D ( N IC) N E A M U L U I SĂ 0 ; S ĂVĂ R Ş I N D domniţelor An­
nului cu Cristos ACEASTEA L A A L ŞEASELEA A N A L D O M N l l S A L E1 i N A N U L D Ă L A cufa şi Bălaşa .
!'lf A Ş T E R E A F E C O A R E I 1 M ĂN T U I R E A L U M I I 1694 Ş I D Ă L A O M U L C E L
în braţe, strej ui­ DE'NT Ă l U 7 203, M S Ţ A SEPT. 30, ŞI E G U M E N F I I N D C H I R I O A N A R H I · Cea dintâi are o­
tă de îngeri , sce­ M A N D R I T , Ş I I S P R A V N l C U F I I N D U CERN!CA BIV V E L A R U M A Ş1 Î N chi mari , căprii ,
ne din viata sfin- U R M A P ĂR V U L U I STOI.NICULUI, O ( b. X < l p oS +lflwY 'tWY 2),a;<.lc'tWY (w­ faţa uşor brună,
,
j p U <f W Y KoY G'tClY'tivoo K. 'lwavvoo, A N DREI, STA N , N E A G OE, I O ACHIM.
tei Fecioare, a­ (După N . Iorga,� lnscn·pfii din Bisericile Româu iai, 1 , 1 85-6). mr cea de a
poi un brâu de 22. Inscripţie zugră.\)ită. în biserică.. doua ochii m ari
medalioane CU - In Pronaos deasop•·a uşii de intrare -
verzi Şi limpezi,
sfinţi , cum şi jos, sfinţii ierarhi Iacov, Gri- obraz roz-alb, topit într'o gamă gris-verzue
gore Teologul, sfinţii Spiridon şi Andrei, mai pronunţată pe la tâmple, ceeace tră-
pentru> cita pe cei mai bine luminaţi. Cu- dează obrazul fin, estompat de vinele al-
pola domului principal e prăpădită şi tre- băstrue ce transpar sub pieliţa delicată ,
bue, fireşte, restaurată j numai pandantivii chipurilor de rasă. Frumoase şi cu aceiaş
cu cei patru evanghelişti sunt în stare bună. înfăţişare princiară apar şi chipurile dom-

1) Vezi studiul nostru Decorajittni.'/e Paradisului Metropolitan, în No. penultim al acestei reviste.

www.inp.org.ro
1 28 BULETINUL COMISI UNII MON OMENTELOR ISTORICE
niţelor llt'n ca --un pronunţat caracter ro­
mânesc - şi Marz'a, Doamna Moldovez·.
De o surprinzătoare gingăşie şi frumuseţe
este mica Smaranda, şi cu acest ultim
portret, admiraţia pentru portretele murale
ale H urezului se transform ă într'o pietate
pentru opera de artă.
Tot atât de interesant ca artă sunt si '
portretele lui Constantin Basarab Voevod
si, a celorlalti
'
copii-băetii-cari
,
sunt L.1QTu-
paţi în j urul Domnului , spre deosebire de
fete, cari s'au adunat în j urul Doamnei.
Constantin Basarab are obrazul colorat în
tonalităti' de carmin , ceeace îi dă o înfăti-'
şare robustă, sănătoasă.
Costumele sunt parte bizantine , parte
poloneze şi ungureşti. Dulama cea grea a
Brâncoveanului, cu gulerul lat de hermină,
cu tăeturi făcute în lături pentru trecut
mâinile, e poloneză ; anteriu! cel l ung de
serasir decorat cu flori e de modă bizan-
tină , cu deosebirea că la mijloc nu se în­
cingea cu brâu , ci cădea larg ca o rochie,
P J\ R J\ C L I S U L .
Decoraţiunile paradisului dela H urezi
diferă de decoratiunile
' bisericii celei mari
prin aceia că pridvorul tratează un alt
subiect decât la biserica cea m are ; încolo,
bine înţeles, în proporţii mai restrânse,
pictura interiorului seamănă, sub raportul
iconografie, cu decoraţiunea bisericii celei
mari si' chiar a bisericii dela Bolnită.'
Pridvorul paradisului e foarte îngust,
ceace restrânge şi numărul imaginelor
distribuite de obicei în tinda bisericilor. Su­
biectul ales pentru tindă nu mai este cel
întâlnit până acl, adică Maica-Precista cu
Crist, sau Crist şi sf. Ioan, cum se vede pe
cele mai m ulte din bolţile pridvoarel or
din bisericile bucurestene.
' Pentru bol-
ţile din tinda paradisului dela Hurezi ,
zugravul şi-a ales un singur subiect, pe care
www.inp.org.ro
aşa cum se vede în portretul lui Stefan.
Maria Doamna are du lama de brocard au­
rită cu flori conturate în verde-închis. Ro­
chia e de taftă, uşor colorată în cobalt.
Poartă bogaţi cercei în urechi. Smaranda
cea mică şi atât de gingaşe are sub du­
lama vânătă o rochie cutată vişinie.
In aceasta publicaţie (No. 2, 1 908) s'a
făcut o fidelă descriere a costumelor tu­
t uror portetelor m urale dela H urezi .
In pereţii cari despart ferestrele nartexu­
lui se mai găsesc portretele Domnitorilor :
Laiot-Vodă Basarab, bine păstrat, N eagoe­
Vodă Basarab, Matei-Vodă Basarab, Şer­
ban-Vodă Cantacuzino, Constantin-Vodă
Cârnul, Radu-Vodă Şerban, Pârvu Canta­
cuzino, cum şi Ioan Arhimandritul. In prid­
vor, lângă cena raiului, se mai vede Cer­
nica Ştirbei, cum şi portretele a trei din
vătafii cari au lucrat la Hurezi : I stratie lem­
· narul, Vucaşin pietraru l , Manea vătaful de
zidari , cum şi Ispravnicii cari au suprave­
ghiat şi condus l ucrările, Badea şi Apostol.
1-a împărţit în m al multe scene, împrăştiate
în j urul unui medalion central , reprezintând
chiar pe eroul principal din scenele înve­
cinate. Sub raportul compoziţiunii acesta
este un rar exemplu de unitate, aşa cum
nu prea se vede în decoraţiunea vechilor
noastre biserici istorice.
* *
*
Plafond -ul acestui pridvor tratează despre
Sj. Ioan-Botezătorul: vieaţa şi patimile
sfântului. Pe peretele anterior, sus de tot,
se vede într'adevăr : naşterea sf. Ioan ; a­
poi fuga Elisabetei , mama sfântului Ioan ;
copilăria sfântului Ioan ; un înger du când
de de mână pe copilul I oan şi călăuzindu-1
în pustiurile Judeei ; în fine, sfântul I oan
când propovădueşte, vestind pe Mesia
 FRESCUR1LE DELA HUREZI 1 29

(aceasta în două scene). Aci se întrerupe po­ eul exemplar iconografie, unele e reprezen­
vestea aceasta spusă în imagini , din cauză tată vieaţa sfântului Ioan în întregime. La
că peretele, începând de aci şi aproape o Paraclisul Coltei e ceva elin vieata sfân-
, )

treime din întinderea plafond-ului, au fost
reparate cu tencuială nouă, de oarece se
stricaseră din cauza ploilor. Nu putem re­
greta îndestul această pierdere a atâtor
scene din vieaţa sfântului Ioan , cari erau
desfăşurarea vieţii dela predicile elin pusti-
tului, clar aci totul e redus l a medalionul
principal şi la cele patru mici scene din
penclantive.
Tăerea capului sfântului e numai pe j u­
m ătate sai vată ; însăş această scenă e stro­
pită cu varul ce a sărit elin tencuiala elin

23. Naşterea ti.aici i Domnol ui .

- Pictură în prid"orul paraclisului (deasupra uşii) -

uri şi până l a tăerea capului său , care se
vede la sfârşitul tencuelii cel ei nouă, adică
până unele s'a deteriorat tavanul . De sigur
că a fost o reparaţie în pripă, sumară, fă·
apropiere . Se vede totuş trupul sfântului
plecat pe butuc şi capul tăiat. Urmează a­
poi, întocmai ca în poveştile scrise în căr­
tile sfinte si aiurea, Salomeea dăntuitoarea,
) ) )

cută la întâmplar , fără a se fi cerut păre­
rea unui specialist, care, în asemenea ca­
zuri , ar fi indicat mai întâi o copiere a fre­
scurilor ameninţate să dispară, pentru a le
repicta apoi pe tencuiala cea nouă şi tot
în fresc . Poate că am fi salvat astfel uni-
Buletinul Comisiunii t1onumentelor Istorice.
purtând pe tavă capul sfântului, pe care îl
prezintă lui Herod Antipas şi Herodiadei,
a căror unire incestuoasă revoltase pe ne­
înduplecatul ascet. O scenă care urmează
înfăţişează punerea trupului în m ormânt,
apoi aflarea capului sfântului Ioan. În le-
1 7

www.inp.org.ro
130 BULETINUL COMTSI UNH MONUi\I ENTELOR ISTORICE

g�ttură cu ace te scene eli n vieaţa sfântului,

sunt scenele cari se înşiră p peretele an­
terior şi cari tratează despre Zaharia şi Eli­
sabeta, părinţii sfântului Ioan. De sigur că
pierclerea sfântului I oan nu era deajuns pen­
tru răzbunarea Salomeei, de oarece ur­
mează mai departe execuţi a lui Zaharia,
tatăl sfântului I oan.
In zona im ediat vecină cu aceea unde e
povestită viaţa sfântului I oan, se văd scene
elin vieţile sfinţilor : apostolul Tom a , om o­
rît de un soldat, care-1 împunge cu l ancea ;
Filip, spânzurat cu capul î n jos ; Luca, care
primeşte o icoană din m âna unei femei ;
Marcu, târît ele picioare c u o funie ; exe­
cuţia unui sfânt pe rug (care abia se dis­
tinge elin cauza stropiturilor ele var dela
tavanul elin nou tencuit). Se m n i vede pc
peretele nordic, tăierea capului stântului
Petre şi sp�mzurarea cu capul în jos a sfân­
tului Pavel.
Hramul bisericei e Naşterea Maxâz'
Domnuluz·. Această scenă e reprezentată
cu îngrijire ele către zugrav, care a l uat
()
seama ca scena să fie înţeleasă cât mai clar,
pentru care scop a şi folosit mai multe sce­
ne auxiliare în acel aş tablou. Astfel vedem
pe sfânta Ana, mama sfintei Mn rii , care şa­
de pe un divan şi par' că plângâncl lângă o
femee, care ţine copilul nou născut-sfânta
Maria ; o altă care toarnă apă dintr'un ibric
î ntr'o căldare ca pentru scăl dat ; o alta care·!
adoarme ; alte patru femei la o ma ă poartă
vase scumpe ; Zaharia, b�trbatul sfintei A­
na, e în pragul uşei.-Cei cinci sfinţi dela
intrare nu au nici o valoare, de oarece au
fost repictaţi ele o mână nedibace.
Pe potretele ctitorilor s'a revenit şi s'a
revenit atât ele rău că sunt pierdute. Se ştie
că paraclisul a avut să sufere mult, în anul
1 7 82 Octombrie, elin cauza Turcilor, cari
pătrunseră aci ., i făcuseră din bisericile elin
curte grajduri de cai 1).
Cu ocasia reparaţi unilor făcute după a­
ceia cred că s'a retuşat atâta ele stângaci

www.inp.org.ro
 FRESCUR1LE DELA H UREZ1 1 31

portretel e ctitorilor, cari vor fi fost tot atâta iconologia atonită, din scenele cari se pe­
de frum oase ca şi cele din biserica cea rindă pe zidurile vechilor biserici în stil bi­
mare. zantin, suflul acela mistic, care animează a­
Pe peretele nor lic, continuând u- e pe tâtea figuri, inerte în aparenţă, din iconolo­
ceil alti' r)ereti,
'
se Yede toată Yiata '
Mântui- gia ortodoxă, e rezultatul cunoaşterei prea­
toml ui, începttnd dela naştere. Scenele labile, aş putea zice chiar adânci a cărţilor
încep cu Buna-\ estire, după care vin : în·
tâlnirea cu Iosifj naşterea j plecarea m a­
gilor (un Inger apare şi le arată drumul) j
închinarea m agilor i plecarea înapoi a ma­
gilor i fuga în Egipt, în care scenă se zăreşte
în colt' o scenă auxiliară : Iosif dormind si' în-
gerul apărându-i în Yis şi spuindu-i că Irod
pregăteşte pierea copilului I sus i pre enta­
rea lui Isus părintelui Simeon . Urmează
apoi minunile lui I sus : învierea lui Lazăr j
vindecarea paraliticului, în care scenă se
zăreşte mai mulţi ologi , cari vin în cârji spre
Mţmtuitorul j vindecarea orbului din na., ­
îil
tere. În sfârsit, o admirabilă scenă : Isu si o
' ' · �
u
Sam ariteanca. Christ Yorl este ,
cu Sam a- "
.....
riteanca : « Ce apă vei scoate tu ?. » . . . « pa o
c::

ce-ti' voiu ela-o tie '

se va face izvor de Yiată'

săltătoare întru viata '

vesnică
'
» .

Şi apoi : « Dacă ai şti pe ce-l ce-ţi Yor-

beste, îi vei cere lui si-ti va da tie apă vie. »
' , l '

Şi zis-a l u i femeea : «Doamne, văd că tu

esti prooroc, spune-mi , unde se cade a ne
închina? » I ar Isus a răspuns: « Femee, crede
mie, că va veni vremea , când nici în mun­
tele acesta, nici în Ierusalim, Yă veţi închi­
na Tatălui. Voi \'ă închinaţi căruia nu ştiţi j
iar noi ne închinăm căruia stim. Duh este
'

Dumnezeu, şi cei ce se închină Lui, cu du­

hul si' cu ad vărul se cade să se închine »
(Ioan, cap. IV, vers 5 -- 42). A cesta este
pasagiul car a inspirat pe zugravul dela
paracl isul Hurezului. L-am citat, pentruca
să se ştie că zugran1l, perfect cunoscător
al evangheliei , s'a silit să-I redea întocmai :
şi gestul lui Crist, care spune cuvintele cele
cu înţeles adânc şi clumnezeesc , şi pe Sa­
mariteanca, care a culta uimită şi mirată.
În faţa acestei cene mi-am format defi­
nitiv convingerea că toată expresia din
sfinte. Zugravul atonit, cţmd zugrăvia
scenele religioase, nu făcea decât să tra­
ducă j şi traducea frumo , tocmai fiind-că
ştia bine ideia religioasă, cu care era atâta
de familiarizat. Tot aci rezidă cred şi expli­
caţia pentru care scenele zugrăvite erau
atâta ele num eroase. Toată bibl ia, evan·

www.inp.org.ro
132 IHJ LET I NUL C O M I SIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

gh elia> cu multiplele ei acţiuni obseda ne­
contenit pe pictorul aşa de bine pregătit
pentru zugrăveala bisericilor.
Către extremitatea de sus a pereţilor l a­
terali şi a celui vestic sunt zugrăvite trei
scene alegorice> dintre cari cea de pe pe­
retele sudic e ameninţată să se piardă din
cauza mucegai ului provenit din igrasie.
Cupola are un Crist cu părul roş-cafe­
niu > aşa cum rar se vede în dom urile bise­
ricilor noastre. Această coloraţiune a pă­
rului lui Christ> dacă nu corespunde Er­
miniei> care sfătui a să fie « creţ şi puţin gal­
ben » > se potriveşte însă cu descrierea fă­
clisul Hurezilor nu e un Crist energic> crunt>
cum apare uneori în cupolele din bisericile
ortodoxe ; e> dimpotrivă> blând şi senin> aşa
cum îl voeşte şi Brockhaus 2). Sunt în a­
ceastă cupolă şi oşti îngereşti nu atât de
numeroase însă ca la biserica cea mare.
Rămase pe peretele nordic> în colţ> un
admirabil grup al sfinţilor Impăraţi Cons­
tantin şi Elena. Ca technică> e cel mai re­
comandabil specimen de factură bizantină>
tocmai pentrucă are şi acea coloraţie ver­
zue> acel e umbre şi demitente verzui > re­
zultate din preparaţiuni pe dedesupt> de
cari vorbeste si d. G abriel Millet în studiul
' '

cută de Lentulus în epistola sa : « Părul lui său asupra artei bizantine 3).
are cul oarea vinului >> . Şi poate se apropie Tot în paracl is sunt si doi sfinti Theo-
' '

puţin şi de descrierea lui Nicefor Kallistos> dori : Theodor Tyron şi Theodor Strati-
care spune că : « Părul capului era gălbui şi l atul > tot aşa de admirabil de frumos de­
nu tare de . . . » Ca expresie> Crist dela para- coraţi > după cum sunt şi bine conservaţi.
A. BALTAZAR.

26. Patriarhul Ne1ta l a m .

- Pictură i n biserică -

1) Iorga, lnscnjfii din Bisericile Rom ci11iei I, 183. c ) Gabriel Millet, L'art byzantin, la Andre Michel,
2) Die Kunst in den Atlios-Kiostenl. Histoit·e de 1'A 1·!. l, 127 sq.

www.inp.org.ro
 C LO P O T N I T A D E L A P A PA U T I
' '

--0--

lopotniţa bisericii Sf. Nicolae
din Păpăuţi împreună cu a­
cea a bisericii Sf. Ioan Dom­
nesc din Piatra-Neamţu sunt
singurele exemplare d clo­
potniţe din timpul lui Ştefan­
cel-Mare, cari
s,au păstrat pâ11ă
în zilele noastre.
Sunt zidite odată
cu bisericile şi aproape în
aceiaş vreme : m ai întâi cea
dela Păpăuţi la 1 496 (N.
.
Iorga, lnscrzpţz"z dzn Bz"se­
rzâle Românz.ez· I , 3), apoi
cea din Piatra la 1 499 (Mel­
chisedec, Notzje z"storz.ce şz·
arlzeologz"ce, 76). Clopotniţa
dela Păpăuţi nu mai păstrea­
ză pisania. Negreşit însă ea
a fost ridicată odată cu bise­
rica, la anul arătat sau puţin
în urmă, caşi clopotniţa dela
Piatra, care a fost ridicată,
după mărturia inscripţiei, un
an în urma bisericii. Amân­
două aceste clopotniţe se a­ 27. Clopotniţa dela St. Ioan�Domnesc camera clopotelor este des­
din Piatra.
seamănă atât în ceia ce pri­
veşte compoziţiunea cât şi în ceia ce pri­
veste
,
modul de clădire. Sunt lucrate din
zidărie şi piatră brută, afară de colţare ,
muchi, chenare de uşi şi ferestre, brâuri
etc. cari sunt din piatră cioplită. Siluetele
lor sunt plăcute şi variate. Planul orizontal
este pătrat la bază, cu ziduri de 1 ,50 m.
grosime. In partea de jos se află o încă­
pere boltită, în care pătrunzi prin o uşă
j oasă , ogivală, care se află la nivelul pă­
mântului . La catul de dea­
supra, la vr'o 3,50 m. înăl­
ţime, pe o faţă laterală se
afl ă o altă uşă ogivală, la
care nu ge poate aj unge de
jos decât prin o scară exte­
rioară de lemn, care, pe vre­
muri , trebue să fi fost mobi­
lă, astfel ca la moment dat
să se poată ridica şi întreru­
pe comunicaţia cu exterio­
rul . O altă scară de lemn,
aceasta interioară, duce la
clopote. Ea nu începe însă
decât del a această înălţime
în sus, a tfel că clopotele
puteau fi izol ate şi adăpos­
tite la nevoe. De aci în sus
planul turlei devine octogo­
nal . La partea superioară
chisă în toate patru laturile
prin câte o fereastră largă, în formă ogi­
vală. Toate dispoziţiunile descrise până
acl sunt comune amânduror clopotniţe.
Deosebirile dintre ele sunt următoarele :

www.inp.org.ro
1 34 BULETINUL COMTSIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

la clopot niţa din Păpău ţi planul octogo nal din cauza contrafortilor o siluetă mai ele-
,

la mijlo c, revin e ca un pătra t sus la înălţi­
mea came rei clopo telor , colţu rile fiind câş­
tigate prin câte o conso lă de piatră în for­
mă de j umăt ate de piram idă răstu rnată.
Pe feţel e aces tor con-
sale se afla u scul pturi ,
gantă în care domină liniile verticale j a­
cea dela Păpăuţi din contră având camera
clopotelor proeminentă lateral , din cauza
planului ei pătrat, capătă prin acea �ta o si-
l uetă mai puterni că.
De altfe l corn isa clo-,

a căror urme se văd potniţei dela Păpăuţi

si astăzi si cari trebue nu mai există si nu l
l l

să fi fost foarte bine se poate şti cum era

executate, dacă j u­ terminată partea su­
decăm după resturile peri oară. Actualmen­
ce se păstrează în te e a este învelită cu
colţul dinspre sud­ un acoperiş de şindri­
vest, reprezintând un lă în patru ap , ase­
balaur sculptat în re­ menea cu cel ce a
lief foarte pronunţat. fost găsit anterior, i a­
La clopotniţa din ră cornişa s'a com­
Piatra, mai sus de ca­ pl ectat aşezând u-se
mera clopotelor, se mai multe rânduri de
află încă o încăpere, discuri de teracotă
tot octogonală, însă smăl ţuită ca acele de
mai mică, cu o galerie la biserică. Această
de circulaţie dejur­ l ucrare a fost execu­
imprej ur. In această tată acum câtiva anil

parte, care a suferit de către d . arhitect

în cursul timpului oa­ Băicoianu, care a res­
resicari modificatiuni,
l l
taurat şi biserica. In
s'a aşezat actualmen- afară de l ucrările de
te un orologiu . La la acoperiş şi cornişe,
această clopotniţă se s'au reparat, în anul
mai observă că col­ trecut, pietrăriile, în­
turile tesite ale octo-
, l
locuindu - se pietrile
gonului sunt întărite prea mult stricate,
prin câte un contra­ s'au rostuit zidăriile
fort în genul celor ce peste tot, s'au refăcut
se întâlnesc în mod 10 ,l ,2 scările de lemn cari
constant la turlele bi- erau putrede, s'au a­
28. Clopotniţa dela F'ăpiiuţi. sezat usi si ferestre
sericilor din această l l l

epocă în Moldova. noi, s'a reparat şi a­

Aceste deosebiri între cele două clopotniţe menajat camera boltită din parter etc.
produc siluete diferite la fiecare. Lucrările aceste din urmă au costat suma
Glopotniţa din Piatra fiind terminată sus de 6000 lei. A R H. N G l"fi K A- B UDE�TI.

prin un mic p avilion cu o galerie împrej ur

capătă d� această dispoziţiune precum şi N. B.- Amândouă aceste clopotniţe sunt

www.inp.org.ro
 CLOPOTN I ŢA
izolate, nefiind legate de alte ziduri au
clădiri , cum ele se găsesc de obiceiu pe
la vechile noastre mănăstiri . Faptul se ex­
plică prin împrejurarea că ambele sfinte
lăcaşuri au fost simple biserici de mir. Nu­
mai târziu , pe l a mijlocul sec. al XVJl l-lea,
sub Constantin-Vodă R acoviţă ( 1 749-53),
biserica dela Păpăuţi a fost prefăcută în
mănăstire, înzestrată fiind, pe lângă cele
trebuincioase averi domneşti, cu danii dela
Stefan
'
Bosie Căminarul . Căci-zice cartea
de milu ire a acestuia - biserica de piatră
ce este la Tătăraş, la ocolul Botoşanilor,
făcută din temelie de fericitul Ştefan-Vodă,
fiind foarte frumoasă, din primej dioasele
vremi mai dinainte şi din nepurtare de grije
stricându-se une şi alte, au rămas goală de
tot. Iar acum prea înălţatul nostru Domn,
socotind cu milă către patria sa, au pus la
cale si
'
la m ai bună stare si
'
biserica aceasta,
29. Planul clopotniţei dela Pă.pă.oţi ' ) .
' ) Vederi ale clopotniţei dela Păpăuţi (înainte şi
după restaurare) s'au 1·eprodus în Buletinul din anul
trecut, pp. 37 şi 172 ; iar desenuri după lucrările de
www.inp.org.ro
DELA PAPĂUŢI 1 35
de au făcut-o mănăstire (dac. din 1 750
April ie 4, la Acad. Rom .).
Atunci, de sigur, s'a ridicat clădiri ne­
cesare pentru călugări şi ziduri împrejmu i­
toare pentru apărare, destul de puternice
pentru ca populaţia oraşulu i să găsească
adăpost şi siguranţă în cuprinsul lor în vre­
muri de primej die, cum a fost şi acea din
1 768, când Baronul de Tott, agentul fran­
ces pe lângă Hanul Tătarilor, trecând prin
Botoşani , găsi închişi în m ănăstire pe mai
toţi locuitorii târgului (Iorga, lnscrzpţz"z'
botoşenene, 1 1 - 2). Dacă însă aceste clă­
diri şi ziduri dela noua mănăstire a Păpău­
ţilor, dată pe seama călugărilor greci şi
închinată Patriarhiei eli n Antiohia, era sau
nu în legătură cu vechia clopotniţă a bi­
sericii lui Ştefan cel Mare, nu se poate cu­
noaşte astăzi , cel puţin după aspectul ex­
terior al lucrurilor rămase.
*
* *
relevaţie ale d-lui Arh. Popovici (înainte de restaurare)
s'au tipărit de d-1 Al. Tzigara Samurcaş în cartea sa
•Arta în România• (Bucureşti 1909 , pp. 24 - 5) .
 01
o

tn
1 n
c::

c::..
"'
O>

www.inp.org.ro
 M A N A S T I R E A
CH I UILE DELF\ 1"\If\ZA�NOF\PTE
--
D E S C R I E R f.. t )
---
rfr§����m ceastă parte de chilii în chide
marginea din spre miază­
noapte a c urţii principale a
Mănăstirii Hurezi 7i , după
cum este împărţită, se vede
că încă dela început ea a fost
destinată pentru locuinţele
monahilor : un cerdac lung de
63 metri, atât la rândul de jos cât
şi la cel de sus, în care dau acces
aproape 30 de încăperi , cele de sus bol­
tite, iar cele de jo tăvănite.
La rândul de jos, capătul din spre apus
al cerdacului, dă în încăperea cea mare a
bucătăriei , înegrită de fum, clar care, prin
lucrarea mestesug-ită
' ' (_
")
a bolti) lor ei, formează
un colt) minunat al acestei I)ărti. ) Boltile
) în
formă de trompă conică se înalţă unele
peste altele din ce în ce mai mici , până
ce, străpungând acoperişul , apare deasu­
pra, drept la frântura acoperişului, cu un
trup în opt feţe, având opt ferăstruici tu­
pilate şi înegrite de sgura de fum , ub strea­
sina
, de sindrilă
) a acoperisului
' său tuguiat.
' stia
Acest coş al bucătăriei, prin silueta lui
neagră şi subră, stăpâneşte multă vrem e
privirea vizitatorului, ca un lucru bine croit
şi plin de farmec în simplicitatea lui.
') Descrierea chiliilor dela miazăzi şi apus a fă­
cut-o d. arh. I. Vnlcan, în fascicolul ultim din anul
Buletinul Comsiunii 11onumentelor Istorice.
www.inp.org.ro
H U R E Z I
0--
01 ---
La capătul din spre răsărit al cerdacu­
lui se afl ă o magazie, care pe timpuri ser­
via de grânar căl ugărilor, căci , i acum se
vede înfiptă în peretele din spre răsărit
icoana l\Iaicii Domnului cu Fiul in braţe,
însă din cauza umezelii culorile sunt pier­
dute, iar desenul abia mai conturează fi­
gurile.
In ace t şir de chilii, locuite de câteva
maici , se află şi încăperi mai mici ce ser­
vesc de magazii, bucătării etc .
La rânclul ele sus al chiliilor boltile
) sunt
astupate de un tavan tencuit, luând astfel
elin vechea lor înfăţişare. Se vede că greu­
tarea încălzitului a îndemnat pe vremel­
nicii egumeni ai mănăstirei să micşoreze
în acest chip volumul camerelor.
La capătul cerdacului din spre răsărit
este o încăpere mai mare, elin care să pă­
trunde într'o alta mai mică, având ca ta­
van o frumoasă boltă stelată cu penetra­
buni
) circulare, ceeace face din acest colt)
o podoabă şi o mărturie de felul ales cum
'
să lucreze mesterul
) Manea, vătaful zi-
darilor cari au înălţat Hurezul .
Infăţişarea acestor rândur i ele chilii şi
încăperi pe dinăuntru în mom entul ele faţă
este mulţumitoare, întru cât cuvioasele
trecut al acestei publicaţii. Dela d-sa avem şi de­
semnurile respective, reproduse sub No. 31 şi 33.
18
 3 1 . 1"\ănăstirea H c1rezi .
C h i l i ile dela m iazăzi, cu clopotn iţa !? i co secţiune p r i n paracl isul mănăstirii.
- Desemn de d. ad1. 1. Vulcan. -

lo.l
u
02
o
f-<
�
�
o
.....:1
�
f--<
z
�

www.inp.org.ro
:21
:::J
z Im
o 1 1 ! i: I/ P: / n �
:::;,::
......

6
......

�
:21
o
u
32. Chiliile dela m iază�noapte .
.....:1
::>
z
- Desemn de d. arh. 1. D. Trajanescu. - -

......

f--<
�
.....:1
;:J
CQ

00
CI')
....-<
 MĂrJ ĂSTI REA I-I UREZ! 1 39

matce îngrijesc fiecare de micul lor cu­ ele trupul ele piatră al stâlpilor, capitelelor
prins ; însă această îngrijire gospodărească
este cu totul neputincioa ă faţă de trică­
ciunile ce nemea aduce mai cu seam ă
acestei părţi din spre miază-noapte, cu zi­
durile vecinic u m ede şi cu acoperişul Ye­
cinic ciuruit de găur i , prin care apa picură
peste bolţile cele bătr�me.
Pe din afară înfătisarea este si mai m ul-
' . '

ţ umitoare, căci ochiul urm ăreşte cu drag

şirul celor 50 de arcade sprijinite pe stâlpi
ele piatră si se opreste bucuros la foisorul
' ' '

elin mijloc cu stâlpii de sus ră uciţi şi cu

scara ele piatră agăţată de m ijlocul lui.
Această scară, care acuma este aşezată
pe partea stângă a foişorul ui , pe vrem uri
era în dreapta ; acea ta ne-o spune zidul
,,.,
cel plin el la partea ele j os şi temelia fo­ t0

stei scări desgropată din pământ.

Atât foisorul cât si scara în vechea ei
' '

Pozitie au fost făcute odată c u sirul ele

' '

chilii, adică între anii 1 690-94, când s'a

clădit întreagă mănăstirea.

�����;����
Schimbarea scării în stânga s'a făcut
probabil pe timpul Arhimanclritului Ioa-
nichie, l a 1 854, când s'a schimbat şi scara
cea mare del a casel e domneşti , din ală.tu­
rată cum era cu foişorul , alipincl·o ele stâlpii
cerdacului ele j os.
M ulţi elin stâlpii ele piatră ai cerdacului
si foisorul ui cu timpul s'au măcinat si slă-
' ' '

bit, - şi de aceea cu începerea lucrărilor

de restaurare s'au înlocuit cu alţii noi, fă­
c uţi din piatră adusă din carierele de la Igoi
si Alun.
'

Vreun arhimandrit gospodar în dra­

gostea el a ingriji mănăstirea a crezut cu
cale să vopsească toţi stâlpii de piatră cu
culoare ele ulei cenuşie, peste care mai apoi
în mai multe rânduri s'a dat cu var alb
vopsit în cenuşi u , aşa că m ai toată pietră­
ria Hurezului si cleei si această parte elin
' '

spre miazănoapte se găseşte tot astfel. Ori

piatra de clesubt trebuia scoasă la iveală,
şi ele aceea, cu multă nevoinţă , s'a deslipit şi bazelor, ciubucăriilor şi sculpturilor -

www.inp.org.ro
140 BULETINUL COMfSIUN l l M O N LJMENTELOR fSTORICE
şi se lucrează încă la desvelirea lor de că­
măşile de vopsea şi var, cari s'au îngrămădit
cu vremea, asunzând, prin grosimea lor
greoae şi molatică, trupul svelt şi viguros
al pietrei.
Tot Arhim andritul Ioanichie a pus de
s'a schimbat pardoseala la cerdacul de sus,
pentru moti vul că cea veche, fiind form ată
numai de scânduri de stej ar aşezate peste
grinzile cele groase ale tavanului de jos,
l ăsa să pătrundă vântul prin descl1izăturile
dintre scânduri . De aceea a făcut o um­
plutură de moloz peste vechea duşumea,
apoi a aşezat o duşumea de brad pe grin­
zişoare ele gorun, îngropate în molozul de
u mplutură.
Tot acest Ioanichie Arhimanclritul a
pus ele s'a făcut u n parapet dealungul cer­
dacului de sus.
A cest parapet este elin lemn de gorun,
vopsit cu verde. El este pe deoparte fixat
cu piroane de fer de fiecare stâlp, iar între
stâlpi se reazimă pe nişte bal ustri strun­
giţi şi înfipţi în partea de jos în piatra ce
acoperă parapetul de zid.
Cerclacul de jos este pardosit cu bolo­
vani ele râu . Făcând nivelementul acestei
aripe elin spre miază-noapte, se constată că
terenul are o pantă de 2 1/2 cm. la un me­
tru, adică partea din spre răsărit este cu
1 .50 mai sus decât c apătul elin spre apus.
A ceeaş pantă se constată şi la cluşumeaua
cerdacului de sus precum şi la streaşina
acoperişului. Din toate acestea se vede
www.inp.org.ro
lămurit că meşterul zidar Manea, când a
zidit această parte , a l uat ca reper panta
terenulu i , aşa că toate liniile l ungi ale clă­
dirii merg înclinate în sensul acestei pante.
Mă urând deschiderile si înăltimile ar-
, '
cadelor vedem iarăs că nu sunt toate ele
'
aceiaş m ărime, adică diferă cu puţin unele
de altel e. Aceasta este un indiciu că tipa­
rele arcurilor erau trase cu mâna liberă,
iar distanţa dintre axele stâlpilor era l uată
elin och i u , căci nu se explică decât aşa
faptul că arcaclele extreme sunt sau mai
mari sau m ai mici decât celelalte, adică
după cum se întâmpla de rămânea în urma
împărţirii neregulate a lungimii cerda­
celor.
Foişorul , la partea ele sus, are o boltă
înaltă, cu m uchii , cum sunt boltite şi chi­
liile şi după cum sunt boltite şi celelalte
două foişoare dela casele domneşti, făcute
în acei aş vreme ; iar la partea ele jos se
văd urmele unei bolţi stelate, adică boltă
în m uchi cu penetraţii circul are, la fel cu
bolta de sus din iatacul ele lângă salonul
cel m are, dela capătul elin spre răsărit al
cerdacului.
Această boltă a foisorului este acum
'
spartă şi înlocuită cu un tavan ele lemn
înegrit ele fumul bucătăriei ce se i nstalase
în această parte. Acum zidurile ce astu­
pau golul arcadelor s'au dărâmat, iar foi­
şorul se înalţă sprinten peste stâlpii re­
înoiti si retrăeste par'că vieata liberă de
J J ' '
altădată.
ION D . T R A I A N E S C U
A rhitect.
 C R O N I C A
--0 --

t G R. G. TO C1LESCU
(Necrolog rosti t de d-1 Ion Kalinderu, Preşedi ntele C o m i s i u n i i , în şedinţa dela 22 Octomvrie).

-- 0 --

Onoraţi colegi, suntem cu unul mai puţi n . Lucrarea sa asupra • Dac/ei î11az'nte de Ro ­
Trecând la cele d e veci, Grigore Tocilescu nu mam » a fost premiată de Academia noastră.
va mai lua loc pri n ­ Mai târziu, îmbră­
tre noi ; dar aminti­ ţişând arheologia şi
rea sa va rămâne pu­ epigrafia, a întreprins
rurea vie în inin1ele săpături ş i a făcut nu­
n oastre. meroase cercetări ar­
Neşters va rămâne heologice în toate
numele său în Istoria părţile ţărei, alcătu­
Naţională, căci regre­ ind şi publicând lu­
tatul nostru coleg, lu­ crări însemnate, în­
ând o parte intensă tre cari menţionăm
la viaţa culturală a « Fouzlles d Recher­
ţării , şi-a fost câşti­ clzes Î n sfârşit, a
» .

gat un loc de frunte desgropat din pulbe­

în mijlocul generaţi­
ei ce-şi răreşte acum
tot mai mult rându­
rile.
Atras de ştiinţa Is ·
tori ei, el s'a dedat din
tinereţe cercetării şi
studiului documen­
telor privitoare la
trecutul nostru, asu ­
pra cărora a publicat
numeroase scrieri, în ·
cepând de prin 1 874.
A luat într'aceasta
pildă şi îndemn dela
marele 13. P. Hasdeu,
la care se alăturasc
încă fiind student, pentru a deveni în urmă
elevul şi chiar succesorul ilustrului învăţat.
rea v eacurilor, a stu­
diat şi reconstituit
monumentul triu m­
fal del a Adamklissi,
care evocă atât de
strălucit puterea şi
g l o r i a strămoşilor
noştri romani ! A ţi­
nut şi asupra acestui
monument diferite
comun icări şi confe­
rinţe şi a publicat
numeroase nrticole
şi scrieri, între cari
Gr. G. Tocilescu « Tropaeum T?'a-
- (n. la 26 Octonwrie 1 850 - m . la 1 8 Seplemwie 1 909) -
jan i » , scoasă în co­
laborare cu doi alţi
învăţaţi străini, - lucrare de care şi-a legat
pentru totdeauna cu onoare numele său .

www.inp.org.ro
1 42 BULETINUL COMIS I UN l T MON U MENTELOR fSTORICE
În prefaţa acestei opere, după ce Tocilescu
arată însemnătatea trofeului pentru noi, n u
numai c a mărturie a prefacerii Daciei în pro­
vincie romană, ci şi a procesului, început odată
cu această prefacere, din care a răsărit cel
dintâiu vlăstar al neamului nostru, salută, « ca
u n semn bun, prevestitor de mândre ursite»
faptul că naţiunea şi- a recăpătat sub întâiul
el Rege documentul monumental al originei
sale istorice, actul ei de naştere.
A rată de asemenea munca îndelungată şi
anevoioasă ce a desfăşurat, zicând, cu drept
cuvânt, dt greutăţile ce a avut de înfruntat
au fost multe şi de tot felul, dar nu mai pre­
sus de ardoarea şi răbdarea sa.
Neuitatul nostrn coleg a gustat în preaj m a
descoperirilor dela Adam klissi ş i amărăciuni
şi bucurii. Zicea însă singur, că cele dintâi
au fost trecătoare, pe lângă plăcerea nemăr­
ginită ce a si mţit de a fi trăit cu monumen­
tele şi cu veacul ce înfăţişază ele.
Dar Tocil cscu n ' a lăsat urme numai prin
aceste scrieri . El a fost un neobosit muncitor
şi, pe lângă cursurile dela Facultate, în care
punea toată căldura sa pentru ştiinţă, a con­
tribuit şi la desvoltarea altor instituţiu:-ti de
înaltă cultură.
Am asistat de câteva ori la deschiderea
cursului său universitar şi îmi voiu aminti tot­
deauna de graiul vioi şi l i mpede cu care ex­
plica frumuseţele artei antice.
Era ascultat cu religiositate de studenţi, pe
care i-a condus, ani de-a rândul , pri n loca­
şurile străbune şi pe la mormintele de eroi,
i nsuflâcdu-le astfel, pe lâng-ă dragostea faţă
de rămăşiţele trecutului , şi sentimentele fru­
moase ale patriotismul ui. Mai mult, în entu­
siasmul său nemărginit pentru arheologie, To­
cilescu n'a pregetat să-şi ducă elevii chiar în
centrele clasice ale acestor studii, în Atena
şi Roma.
Impreună cu Academia Română, Ateneul
Român, Societatea Geogra fică şi alte Instituţi-
www.inp.org.ro
uni culturale, Comisiunea noastră, din care a
făcut parte dela început, simte în mod viu golul
ce a lăsat în sânul său.
În 1 892, fiind membru al �arlamentului, a
sprij i nit, cu sfatul şi cu cuvântul , întocmirea
Leg i i pentru instituirea (omisiunii monumen­
telor istorice ; iar de atunci n'a încetat a con·
tribui la ajungerea scopului ei. Î n calitate de
membru a întocmit multe memorii şi rapoarte,
iar ca istoric şi arheolog a vizitat şi studiat
monumentele noastre străbune, câştigându-şi
merite în deo!Jşte recunoscute. Noi, colegii
săi, cunoaştem cât i nteres purta lucrărilor Ca­
misiunii şi cu câtă regularietate lua parte la
şedinţe. Ştim cum era totdeaun a gata Ia mun că
şi cât contribuia cu bogatel e sale cunoştinţi
la cât mai buna rezol vare a lucrări lor curente
ale (omisiunii .
El a muncit până în ultimele zile, când
moartea l-a smuls dintre n oi, într'o vârstă
care ne în dreptăţia să aşteptăm încă mulţi ani
concursul său lumi nat.
Fii nd colegi la A cademie, am lucrat îm­
preună în Comisiunea Fundaţiunii 1 . Otete­
leşanu, ptmă la plecarea sa la Neuheim. Cu
duioşie mi-aduc aq1inte de scrisoarea ce m i-a
tri m�s chiar în ajunul plecării sale către ţară,
vesti ndu- mă că, dacă va sosi Ia timp, se va
pune cu plăcere la dispoziţie pentru conti­
nuarea lucrării de reorganizare a Institutul ui
de fete dela Măgurele, care mă preocupă de
mai multă vreme.
M'am dus să · l văd în dată după întoarcere,
dar l-am găsit suferin d de o indispoziţie con ­
tractată în timpul călătoriei . L'a m m ai revă­
zut de cflteva ori şi chiar cu puţine minute
înainte de ultima licărire a vieţii sale. În sfârşit
nu de mult, după cum ştiţi, am condus ră­
măşiţele lui Ia locul de veci.
Comisiunea n oastră a dPpus o coroană pe
mormântul său.
Iar acum să-i zicem încă odată cu toţii :
Fi e-i ţărâna uşoară !
 D I N L U C R A R I L E C 0 1'1 I S I U N I I.
--
VI. Sedinja dela 2j fu11ie.
- S'a recomandat, p otrivit raportului d-lor
arh. N. Gabrielescu şi Gr. Cerkez, membri ai
Comisiunii, să se aprobe plusul de cheltueli
făcut peste sumele destinate pentru lucrările
de renovare a bisericii Zlătari din Capitală,
dat fiind că acest plus e j usti ficat prin execu­
tarea unor cantităţi mai mari la anumite arti­
cole şi prin efectuarea unor 1 ucrări necesare
neprevăzute în deviz.
· nicul· Sărat, Domnească din Câmpulung, Stelea
- s · a delegat d. N. Ghika, arhitectul Ca­
m isiunii, a cerceta starea în care se găsesc ur­
mătoarele biserici, pentru cari s' au solicitat lu­
crări dP. reparaţii : Bornovski din Iaşi, Cotro­
ceni din Capitală, Bârnova din j ud. Iaşi , Ră­
cbitoasa din jud. Tecuciu, Micşuneştii-Mari din
j ud. Ilfov, Mihai-Vodă din Capitală şi bis.
Domnească din Ocnele-Mari.
' - S'a rugat Ministerul a numi persoanele
tehnice cari să facă recepţ i a lucrărilor execu ­
tate î n anul trecut I a bisericile l u i Ştefan cel
Mare din Botoşani (Păpăuţi), Dorohoi (Sf. Ni­
colae) şi Hărlău (SI. G heorghe).
- S'a recomand::1t spre aprobare devizele
întocmite pentru lucrările necesare, cerute, re ·
comandate şi aprobate la Mănă,;tirea di ntr'un
lemn (3.000 lei) şi la Govora ( l .OOO !ei).
-- S'a recomandat spre aprobare referatul
d-lui arb. N. Ghika, prin care cere înd't 10.000
lei pe seama l ucrărilor de la Hurezi , pentru
a se putea termina restaurarea exterioară a
caselor domneşti şi mănăstireşti d i n partea de
miazăzi şi apus până la paraclis.
V I I. Şedinfa dela 22 Octomvrie.
- S'a primit propunerea d · lui I. Kalinderu
ca tinerii trimişi de Administraţia Casei Bisericii
în străinătate (acum la Venezia) pentru studiul
p icturei bizantine să fie obligaţi a îndeplini cu
rigoare itinerarul şi programul de l ucrări sta-
www.inp.org.ro
0 --
bilit de Comisiune, pentru a nu se abate dela
scopul pentru care li se servesc bursele. Pen­
tru aceasta să fie obligaţi ca, împreună cu lu­
crările, să prezi nte câte un memoriu trimes­
trial asupra acti vităţii lor.
- S'a tri mis d-lui N. Ghika, arhitectul Co­
misiunii, spre cercetare şi studiere următoa·
rele cereri pentru lucrări de reparaţii şi între·
ţinere : bis. din Popeşti-Vlaşca, din Cotnari­
Iaşi, din Surpatel e·Vâlcea, din Bordeşti-Râm­
din Târgovişte, Curtea- Veche şi Răzvan din
(::a pitală, dela Văcăreşti, Catedrala � l itropoliei
din Bucureşti şi Cuvioasa Paraschivă din Râm­
nicui -Vâlcii.
- - S'a primit dela d-1 arh. N. G hika ur­
mătoarele rapoarte, ca rezultat al cercetărilor
făcute de el-sa la bis. Sf. Ion Botezătorul din
Vaslui, la bis. din Borzeşti, la bis. M i hai· Vodă
din Capitală, la bis. mănăstirii Bistriţa din
Vâlcea şi la bis. Antim din Bucureşti --- aceste
trei elin urmă cu devize pentru lucrările ne­
cesare.
- S'a ascultat raportul d lui l. Kalinderu
asupra lucrări lor de conservare întreprinse în
anul curent la mănăstirea Slatina din Suceava,
lucrări pe care el - sa a avut bunăvoinţa a le
cerceta la faţa locului.
- S'a hotărît o şedinţă specială pentru ce·
tirea �i discutarea proiectului de regulament
întocmit de d-1 arh. N. Gabrielesc•1 pentru
organizarea Servici ului de control al lucrări­
lor întreprinse sub auspiciile Comisiunii.
-- S'a decis o vizită la Târgovişte pentru
a examina lucrările de restaurare executate
la bis. dela Curtea Domnească.
-· S'a primit şi s' a dat în cuvenită cerce­
tare cerea d-lui I. C. Filith p entru înscrierea
bis. Adormirea :Maicii Domnului d i n Slatina,
în Inventarul general al monumentelor.
1 44 BULETI NUL C m i T S I UN I I M O Nm!ENTELOR ISTORICE

-;- A. . B A. L T A. Z A. R.
-- 0--

Cunoscutul pictor şi publicist a răposat în partea d·lui Administrator al Casei Bisericii ,

Bucureşti la 26 Septemvrie trecut, în etate abia
de 29 ani. Insemnând aci dureroasa veste, ţi­
nem de p ioasă datorie a arăta că cei ce stau
în jurul acestei publicaţii au apreciat în per­
soana talentatului pictor pe acel bun scriitor,
care, cercetând şi studiind, mai mult d ecât alţii,
vechi a noastră pictură bisericească, putea da re­
zultatul cercetărilor şi studiilor sale în frumoase
articole, p ublicate prin ziare şi reviste. Aşa fiind,
răposatul a fost atras, dela început chiar, în
cercul restrânşilor colaboratori ai publicaţiei
noastre, în care a tipărit mai întâi două in­
teresante articole : unul asupra Frescurilor de
la biserica Colţii, altul asupra Decoraţiunilor
dela paraclisul Mitropoliei. Primind apoi din
P. Garboviceanu, specială însărcinare de a stu­
dia Frescurile dela Hurezi, A. B.1ltazar a scris
o lucrare mai întinsă, care a început a se pu­
blica în fascicolul trecut al Buletinul ui, con­
tinuă în cel prezent şi va sfârşi în cel viitor.
Regrctând dar sincer pierderea atât de vremel­
nică a preţuitului nostru colaborator, ca un
omagiu adus memoriei sale, reproducem, ca
adaos la articolele sale, două table (pp. 1 1 2
şi 1 36), reprezentând relevcuri l e de picturi, de­
coraţiuni şi sculpturi , pc care răposatul le· a
fost lucrat la Hurezi în ti mpul studiilor ce
făcea acolo. Aceasta spre a se vedea cum că
scrierile sale erau întreprinse pe baza unor
lucrări conştiincioase şi strădal nice.

DIN TESA.UR U L A R H EO LOGIC A.L DOBROGEI.

-- 0--

Sub acest titlu d-1 Constantin Moisil, pro ­
fesor de i stor i e la Liceul din Tulcea, va pu­
blica, rând pe rând, rezultatele cercetărilor şi
studiilor sale arheologice, făcute în Dobrogea
în decurs de zece ani de zile. Cunoscut publi­
cului cetitor din lucrările tipărite în Convor­
biri Literare, valoarea cercetărilor şi studiilor
arheologice ale d-lui l\Ioisil a putut fi apre­
ciată şi de lectorii acestui Buletin - din cele
două articole publicate aci : Cetăţi romane
la gurile Dunării şi O nouă diplomă militară
romană. Continuând, d-sa, va da, de sigur, la
iveală multe şi preţioase l ucrări privitoare l a
antichităţilc Dobrogei, care, sub acest raport,
e un adevărat tesaur arheologic, cuprinzând
ascunse înlăuntru pământului sau rămăşiţele şi
monumentele civilizaţiilor (tracă, elină, romană
şi bizantină) ce în cursul veacurilor s'au des­
voltat în partea ţării de peste Dunăre. Aceasta
în cadrul lucrărilor Comisiuni i monumentelor
istorice, care, prin lege, arc sub privigherea
sa toate resturile şi monumentele trecutului
nostru . Ea deci, pe lângă lucrările de până
acum, privitoare la bisericile şi mănăstirile isto­
rice, pri meşte sub auspiciile sale lucrările ar­
heologice, privitoare la toate celelalte resturi
şi monumente ale ţării, încurajând şi sprij i ­
n i n d p e c e i c e , având pregătirea şi compe­
tenţa trebuitoare, se vor simţi îndemnaţi a
lucra în această direcţie. Inceputul îl face cu
d-1 C. Moisil, care, în urma avizului cerut de
d 1 Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice,
a fost recomandat ca reprezentant al Comi­
siun i i pentru l ucrările sale din Dobrogea.

www.inp.org.ro
1 44 B ULETIN UL C O \ [ TSJ UNH MONU MENTELOR ISTORTCE

;- A . B A L T F\ Z F\ R.
--0--

Cunoscutul pictor şi publicist a răposat în partea d·lui Administrator al Casei Bisericii ,

Bucureşti la 26 Septemvrie trecut, în etate abia
de 29 ani. Insemnând aci dureroasa veste, ţi­
nem de pioasă datorie a arăta că cei ce stau
în jurul acestei publicaţii au apreciat în per­
soana talentatului pictor pe acel bun scriitor ,
care, cercetând şi studiind, mai mult d ecât al ţii,
vechi a n oastră pictură bisericească, putea da re­
zultatul cercetărilor şi studiilor sale îri frumoase
articole, publicate pri n ziare şi reviste. Aşa fiind,
răposatul a fost atras, dela început chiar, în
cercul restrânşilor colaboratori ai publicaţiei
noastre, în care a tipărit mai întâi două in­
teresante articol e : unul asupra Frescurilor de
la biserica Colţii, altul asupra Decoraţiunilor
dela paraclisul Mitropoliei. Primind apoi din
P. Garboviccanu, specială însărcinare de a stu­
dia Frescurile dela Hurezi, A. Baltazar a scris
o lucrare mai întinsă, care a început a se pu­
blica în fascicolul trecut al Buletinului, con­
tinuă în cel prezent şi va sfârşi în cel viitor.
Regretând dar si ncer pi erderea atât de vremel­
nică a preţuitului nostru colaborator, ca u n
omagiu adus memoriei sale, reproducem , ca
adaos la articolele sale, două t able (pp. 1 1 2
şi 1 36), repreze ntând relevcur i l e de picturi , de·
coraţiuni şi sculpturi, pc care răposatul le- a
fost lucrat l a Hurezi î n timpul studiilor ce
făcea acolo. Aceasta spre a se vedea cum că
scrierile sale erau întreprinse pe baza unor
lucrări conştiincioase şi strădaln ice.

DIN TESF\UR UL ARHEOLOGIC P1L DOBROGE I .

-- 0 --

Sub acest titlu d-1 Constantin Moisil, pro ­
fesor de istorie la Liceul di n Tulcea, va pu­
blica, rând pe rând, rezultatele cercetărilor şi
studiilor sale arheologice, făcute în Dobrogea
în decurs de zece ani de zile. Cunoscut publi­
cului cetitor din l ucrările tipărite în Con vor­
biri Literare, valoarea cercetărilor şi studiilor
arheologice ale d-lui Moisil a putut fi apre­
ciată şi de lectorii acestui Buletin - din cele
două articole publicate aci : Cetăţi romane
la gurile Dunării şi O nouă diplomă militară
romană. Continuând, d-sa, va da, de sigur, la
iveală multe şi preţioase l ucrări privitoare la
antichi tăţile Dobrogei, care, sub acest raport,
e un adevărat tesaur arheologic, cuprinzând
ascunse înlăuntru pământului sau rămăşiţele şi
monumentele civilizaţiilor (tracă, elină, romană
şi bizantină) ce în cursul veacurilor s'au des­
voltat în partea ţării de peste Dunăre. Aceasta
în cadrul lucrărilor Comisiunii monumentelor
istorice, car e, prin lege, are sub privigherea
sa toate resturile şi monumentele trecutului
nostru. Ea deci, pe lângă lucrările de până
acum, privitoare la bisericile şi mănăstirile isto­
rice, pri meşte sub auspiciile sale lucrările ar­
heologice, privitoare la toate celelalte resturi
şi monumente ale ţării , încurajând şi sprij i ­
n i n d pe c e i c e , având pregătirea ş i compe­
tenţa trebuitoare, se vor simţi îndemnaţi a
lucra în această direcţie. Inceputul îl face cu
d-1. C. Moisil, care, în urma avizului cerut de
d 1 Ministru al Cultelor şi Instrucţiunii publice,
a fost recomandat ca reprezentant al Comi­
siunii pentru lucrări le sale d i n Dobrogea.

www.inp.org.ro
A NUL Il, No. 4. 0 C T O .M.V R I E - 0 E C E M.V R I E 1 9 0 9 .

B IBLlOTECA

lnv. _4 3
BULETINUL
•
----·---...._

C O M. I S I U N I I

.MONU.MENTELOR ISTORICE

PUBLI CAŢI UNE T R I M.ESTR I A LĂ

BUCUReŞTI
lnst. de Arte Grafice C A R O L G O B L S-r 1. St. R asidescu
1 6 , STRADA D O A M N E I . 1 6

25.679.
1909

www.inp.org.ro
www.inp.org.ro
 BULETI NUL

C O .M. I S I U N I I

.M O N U M E N T E L O R I S T OR I C E

Buletinul (omisiunii Nenumentelor Istorice 19

www.inp.org.ro
 C O MITETUL D E R E D A C Ţ I E
D-nii : I O N K A L I N DE R U , G R . C E R K EZ, N . G A B R I E LE S C U . G . M U R N U ,
M e m b r i i C o m isi u n i i M o n u mentel or Istorice
�1
P. G A R B OVI C E A N U
A d m i n i stratorul C a s e i B i s e r i c i i

S e cretar, A LE X . L Ă P E D A T U .

ABONAMENTUL ANUAL :

IN ROMANIA . . 10 Lei

I N ST R Ă I N Ă T A T E . 12 "

REDACŢIA : la Administraţia Casei Bisericii, Bucureşti.

�===== c= �======� ��===== � ====== ��======� � =======��=====

Extras din Deciziunea Ninisterială privitoare la redactarea Buletinului.

1. C u î n c e p e r e d e l a I a n u a r i e 1 9 0 8 s e va p u ­
D i i c â , s u b d i r e c ţ i a C o m i s i u n i i 1"\ o n u m e n t e l o r
I s t o r i c e ş i î n e d i tu ra A d m i n i s tra t i e i C a s e i B i ­
s e r i c i i , o r e v i s t ă p e r i o d i c ă n u m i tă Buletinul
(omisiunii f1onumentelor Istorice.
2. A c e s t B u l e t i n va fi o r g a n u l o f i c i a l a l C a ­
m i s i u n i i , v a a p ă r e â t ri m e s tr i a l ş i v a c u p r i n d e :
a) O p a rt e ş t i i nţ i f i c ă , î n c a r e s e v o r p u b l i c â
t o t fe l u l d e m o n o g rafii, s t u d i i , l u c r ă ri , c o m u ­
n i c ă r i ş i m at e r i a l u ri d e n a t u r ă i s t o r i c ă , a r h i ­
t e c t o n i c ă ş i a r t i s ti c ă , p r i v i t o a r e d i r e c t ş i n u m a i
la m o numentele noastre istoric e ;
b) O p a rt e o f i c i a l ă , i n c a r e s e v o r p u b l i c â
rapoartele anuale ale C o m isiunii, proces ele­
v e rb a l e a l e ş e d i n ţ e l o r e i , r e f e r a t e k a r h i t e c ­
( i l o r î n s ă r c i n aţi c u c o n d u c e re a ş i e x e c u t a r e a
l u c r ă ri l o r d e c o n s e r v a r e ş i r e s ta u r a r e , p r e c u m
ş i e v e n tu a l e l e c i r c u l ă ri, i n f m m a ţ i u n i ş i d e c i ­
z i u n i a l e 1'\ i n i s t e r u l u i ş i a l e C o m i s i u n i i , p r i ­
vit o a r e l a m o n u m e n t e l e n o a s t r e i s t o r i c e.
3. B u l et i n u l a p a r e s u b d i r P. c \ i a m e m b r i l o r
C o m i s iu n i i , c a ri, î m p r e u n ă c u a d m i n i s t r a t o r u l
C a s e i B i s e ri c i i , a l c ă t u e s c c o m it e t u l d e r e ­
d a c ţ i e . E l e p u s s u b î n g r i j i r e a s e c r e t a ru l u i C o ­
mistunii, care e îndatorat s ă pregătească ş i
s ă p r o c u r e m a t e r i a l u l n e c e s a r, s ă - I a d u c ă l a
c u n o ş t i n ţ a c o m i t e tu l u i d e r e d a c ţi e ş i s ă s u ­
p ra v e g h e z e t i p ă r i r e a l u i .
4. P e ntru c a p u b l i c a ţ i u n e a s ă s e p r e z i n t e
c â t m a i s i s t e m a ti c ă ş i c â t m a i fo l o s it o a r e , s e
s t a b i l e ş t e u r m ă t o r u l p ro g r a m c u p r i v i r e l a f e l u l
l u c ră r i l o r c e v a t r e b u i s ă c u p r i n d ă B u l eti n u ; :
a) 1"\ o n o g ra f i i i s t o r i c e , a rh i t e c t o n i c e ş i a r -
�===== � �======� �======= � ======= �=======�========� � =======
t i s t i c e a s u p ra m o n u m e n t e l o r n o a s tr e i s t o r i c e
m o n o g ra f i i c a r i v o r f i i l u s tr a t e ş i d o c u m e n t a t e
c u r e p r o d u c e ri n e c e s a r e d e fot o g ra f i i , d e s e m ­
n u r i , a q u a r e l e e tc . :
b) R e l e v e u r i d e l a c e l e m a i î n s e m n a t e ş i
c a r a c t e r i s t i c e , d i n p u n c t d e v e d e r e a rh i t e c ­
t o n i c , m o n u m e n t e i s t o r ic e ;
c) S t u d i i ş i l u c ră r i u n i t a r e , a s e m e n e a i l u s ­
t r a t e ş i d o c u m e n t a t e , b u n ă o a ră : a s u p r a i n ­
s c r i pţi u n i l o r m u r a l e ş i t o m b a l e d i n e p o c a l u i
Ştefa n - c e l - 1"\ a r e , !"\ a t e i B a s a ra b , V a s i l e L u p u ,
C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u e t c . , a s u pra a r t e i
d e c o r a t i v e , î n s c u l p t u r ă ş i p i c t u r ă , î n tr e b u i n ­
ţ a t ă î n b i s e r i c i l e ş i m ă n ă s t i ri l e n o a s tr e î n a n u ­
m i t e e p o c i , a s u p ra p o rt r e t e l o r m u r a l e d e c t i ­
t o r i : D o m n i , D o a m n e , A r h i e r e i, B o e ri , J u p â ­
n e s e e t c . , a s u p ra p i c tu r i i b i s e r i c e ş ti , a s u p ra
c o s tu m e l o r e t c . ;
d) 1"\ a t e ri a l u ri : s c u rt e fra g m e n t e , c o m u n i­
c ări, î n s e m n ă r i ş i note d e interes d e o s e b it,
p r i vi t o a r e l a m o n u m e n t e l e n o a s tr e i s t o r i c e ;
e) N o t e b i b l i o g r afi c e ş i c r i t i c e a s u p r a p u ­
blicaţi u n i l o r şi periodicelor d e s p ec i a litate ;
f) Î n s fâ r ş it, s u p l i m e nt e a rt i s t i c e , î n c u l o r i ,
c a ri s ă î n f ă ţi ş e z e b i s e r i c i , m ă n ă s ti ri, r e p r o ­
d u c e r i d e p o rt r e t e m u r a l e , d e p i c tu r i , d e o r ­
n a m entaţiun i etc.
Î n c a d r u l l u c r ă ri l o r î n ş i r a t e m a i s u s s e c u ­
p r i n d ş i a c e l e p r i v i t o a r e l a m o n u m e nt e l e i s ­
t o r i c e d i n a f a r ă d e R e g a t , î n t r u c â t a c es t e
v o r f i d e o ri g i n ă r o m â n e a s c ă - î n ă l ţ a t e d e
V o e v o z i i n o ş t r i s a u î n l e g ăt u r ă d i r e c t ă c u
t r e c utu l n o s t ru .

Buletinul se găseşte de 11ânzare la Librăriile Socec, Sfetea şi Alcalay.

www.inp.org.ro
 IK8T �rrt iECTJBEl
I
_ CE 1 R.
.,1 .._. f. ' O R"
B !BLJC TEC A

1 n v. �}__?_
____
P.
BULETIN U L
___

Cata _
_______.

C O .M I S I U N I I

JV\ O N U JV\ E NTE L O R I S TO RI C E

P U B L I C A Ţ I U N E T R L M ESTR I A LĂ

SUB A U S P I C I I L E M I N I S T E R U L U I DE C U L T E ŞI I N ST R U C Ţ I U N E P U B L I C Ă
.Ş I I N E DI T U R A A D M I N I ST R A Ţ I E I C A S E I B I S E R I C�I.

1 9 o 9

OCTOM.V R J E .... D EC E M. V R I E

BU CUREŞTI
l n s t. d e Ar te G ra fi c e C A R O L G O B L S - r I o n St. R a s l descu
16, Strada D o a m n e i , 16
1909

www.inp.org.ro
 CUPRINSUL
-- 0--

TEXT
C m ji l e D o m n e şt i B r â n c o v e n e şt i : I l 1"\ o Q o ş o a i a .
A n ti c h it ă ţ i c r e -;; t i n e d i n l s t r o s .
1"\ ă n ă s t i r e a H ur e z i :
P a ra c l i s u l .
F o i ş o ru l l u i D i o n i s i e B ă l ă c e s c u .
C r o n i c ă : R a p o rt g e n e r a l c u p r i v i r e l a l u c r ă ri l e ( o m i s i u n i i î n 1 9 0 9 . R e s ta u r a r e a m ă n ă st i r i i
H u r e z i : l u c ră r i l e d i n 1 9 0 9 ( m e m o r i u ).
Tabla d e materii.

I LUSTRAŢl U N l
L a Curtea din 11ogoşoaia : La Paraclisul mânăstirii Hu1 ezi :

1 . Laturea estică, c u c u i n ea , i n t r a r e a ş i
b i s e ri c a .
2. Sc hita p l a n u l u i d e si tuati e.
3. Parac lisul.
Palatul :
4. fatada principa le, c u l o g g i a şi foişoarele
5 . C o l oa n a d a l o g g i i .
6. Consolă c u stema ţării.
1- C o n s o l ă c u foi d e a c a n!.
8. P i s a n i a ş i f e r e st r e l u c ra t e â -j o u r .
9 . C a d r u d e p i a t r ă l a f e r e a stra c u i n e i .
10. Consolă cu stema Canta c u z i n i l o r.
1 1 . F a t a d a d i n s p r e i n trare c u f o i ş o r u l .
12. Colonada foişorului dinspre intrare
( p a r t e a s u p e ri o a r ă ) .
1 3 . P l a n u l p i v n i t e i ş i r e z - d e·c h a u s s e e- u l u i
(sc hiţă).
14. P l n n u l e t a j u l u i ( s c h iţă).
t5. Sta l p de c o l t l a p a r a p et u l l o g g i i .
1 6 . P iatră l u c r a t ă â · j o u r l a p a r a p et u l l o g � i i .
La Antichităţi creştine din lstros :
1 7 . D o b r o g e a î n r e g i u n e a v e c h i u l u i l s ! r o s.
/ 8 - 1 9 . P l ă c i c u r e l i e f u r i c r e ş t i n e g ă s i te l a
l stros.
2 0 . P l a n u l ş i fa t a d a e x t e r i o a r ă ( d e l a a p u s ) .
2 1 . S e c t i u n e p r i n axa l o n g i t u d i n a l ă ş i
p l a n u l t ra p e z e i .
2 2 . F a t a d a i n t e r i o a r ă ( d e l a r ă s ă ri t ) .
La Foişorul lui Dionise Bălăcescu :
2 3 . I n s c r i pţ i a .
2 4 . P l a n u l ş i s e cţ i u n e .
2 5 - F a t a d a ( d e s e m n ).
2 6 - 2 7 . C o l o a n e d e p i a t r ă s c u l pt a t e .
2 8 ş i 2 9 . P a ra p e t e s c u l pt a t e î n p i atră .
La Raportul general pe 1909 :
30-3 1 . B i s e ri c a C u r t i i D o m n e ş i i d i n T â r g o­
v i ş t e (în a i n t e ş i d u p ă r e s t a u ra r e ) .
3 2 - 3 3 . F o i ş o a r e l e c a s e l o r d o m n e şti d e l a H u ­
r e z i ( î n a i n t e d e r e s ta u r a r e ) .
34. F o i ş o a r e l e (ac e l ea şi) ş i c h i t i i l e d e mia­
z ă z i d e l a H u r e z i ( d u p ă r e s t a u ra r e ).
3 5 - 3 6 . P a ra c l i s u l m - r i i H u r e z i : faţa d a e xt e ­
rioară (înainte şi după restaurare),
37 - 3 8 . P a r a c l i s u l m - r i i H u r e z i : fata d a i nt e ­
r i o a r ă (i' n a i n t e ş i d u p ă r e st a u r a r e ) .
39. Foişorul l u i D i o n i s e d e l a H u r e z i ( d u p ă
r e s t a u r a r e ).
4 0 · 4 1 . P a ra p e t e s c u l p t a t e în p i a t r ă , l a F o i ş o ­
r u l l u i D i o n i s i e ( H u r e z i).

www.inp.org.ro
 1 . CGrtea t\ o g o ş o a i a .
Laturea estică, cu
C U R T I L E D O M N ES T I B R A N C O V EN ES T I
' ,
--
I l . tlOGOS' O A I A
I. Stiu aţz'e şt· t's lurie. - 2. Cro!l/ca Curţi'/. - ; . Descrz'ere.
--
coborând, î n ordine cronolo­
l ogică, dela cea mai nouă
c urte din ţară, dela c urtea
elin Doiceşti, al cărei carac­
ter încă nu e bine definit,
fiin dcă Constantin Brân co-
ve anul n u avusese nici tim­
pul nici li ni., tea el a o termina,-­
în pagin ile ce urm ează se prezintă
cercetării curtea elin l\ Iogoşoaia .
O pri ,·ire asupra situaţiei geografi ce şi
asupra fazelor istorice, prin care ea a tre­
cut, va prem erge descrierea ei j cleterm i­
n c:uea stilului fiind amânată după cerc -
tarea c urţii elin Potlogi .
Cu 1ogoşoaia şi c u Potlogii, e ,·or
urm a, se deschide capitol ul cel m ai inte­
resant al artelor române,- căci dacă so­
cotim aceste două curţi elin punctul ele
vedere abstract al artei, ele sunt prin po­
doaba si, frum usetea '
lor cele mai însem-
nate produse artistice elin Ţara Românea-
www.inp.org.ro
cuinia, i ntl·area şi bisel"ica.
,
o --
o --
scă, după · Episcopia Curţii-de-Argeş, i ar
dacă le pri \'im din punctul el- vedere al
arhitect urii ci,·ile, sunt ingurele locu inţe
domneşti ce ni s'au p�tstrat pentru timpu­
rile '" ehi, în stare reconstituibilă.
1.
Privirile ce se desch id căl ătorul ui, care
părăseşte barieri le clespr răsărit ale Bu­
cureşti ului, asupra înconj urimilor, sunt de
un pitoresc, pe care nu-l au ni i una elin
celelalte vecin�ttăţi ale Capital i. Î ntre cele
două basinuri, al D�tm bo,·iţii , care stră­
bate Bucureştiul şi al l alom iţii ce u dă j u­
deţul l l fov spre nord-est, se întinde o re­
ţea întreagă ele ,·ine ele apă, dnd apărând,
când c lispărâncl printre cutele pământului
foarte accidentat j când pierzâncl u -se ca
n işte fire argintii în funduri de vălcele, când
revărsându-se, peste câmpiile întinse, în he­
l eştae l argi , pe cari abia l e zăreşti l ucind prin
desim ea tufului sau a pădurilor bine hră-
150 BULETI N UL COMI l UN I I J\IIONUMENTELOR ISTOH.ICE

nite de umezeal a pământul ui. E mai înt�li
apa Colentinei cu bălţile , pline de n ufăr,
ale Ciocăneştilor, Creţul eştilor, Mogoşoaei ,
Băneasii, Herestrăului, Colentin ii, Fundeni­
lor şi Pantelimonului. Apoi apa Pociova­
listei si Vlăsiei cu balta Căldărusanilor si
) ) ) )
în fine apa Znagovului cu lacul, cu mă-
năstirea si c u toată fru musetea descrisă de
' '
Odobescu. Dar ceeace izbeşte, mai ales,
sunt convoiurile căruţelor şi trăsuril e bu­
cureştenilor din clasa de mijloc , cari, în
zilele de sărbătoare ale sezon ului cald, cu
începere din ziua Paştilor sau a sfântului
ceste vecinătăţi ale Bucureştilor, unde îşi
ridicau chiar case de pl ăcere, Lusthausen,
maisons de plaz'sance, cum l e numiau că­
lătorii timpului .
Cum astăzi, aşa şi pe vremea 1 ui Bibescu­
Vodă, erau Yestite pe atunci : Băneasa, pro­
prietatea marelui spătar Ghica, unde se
petrecea In fiecare Duminică ; Herestrăul ;
Floreasca cu băile sal e ; Col entina cu pa­
l atul de vară al fostului Domn Gr. Ghica ;
Pantelimonul şi Paşcanii cu pal atele lui Al .
Ghica-Vodă 1).
Pe vremea de prefacere a epocei de din-

� iti-D-
• · - ·· . .... .-1•

2 . Cartea 1"\.ogo ş oaia.

- S c h i ţ a planului d e situa ţ i e .

Gheorghe şi până_ toamna târziu , se în­
dreaptă ca să petreacă spre frum oasele
poziţiuni : Băneasa, H erestrău , Mogoşoaia,
Cernica, Căldărusani, etc. E o rămăsită
' '
dintr'un foarte vechiu obicei de petrecere,
cari azi se pierde zi cu zi, dar care odini­
oară, când greutăţile drumului nu permi­
teau petrecerile şi vilegiaturile în m unţi
sau în străinătate, era foarte răsp�mdit în
toate clasele societăţii.
Până în timpuri c u totul apropiate, şi în­
nalta societate şi Domnul petreceau in a-
nainte şi după 1 82 l , pădurea Băneasa era
l ocul de întâlnire a întregei lumz' bune din
Bucureşti ; proprietarul locul ui, V ăcărescu,
'
primea foarte bine în casa sa de aci , dând
mese cu reputaţie faraonz.că,· iar şirul ca­
leştilor, ce sosiau, n umai conteniau , stâr­
nind nori de praf spre marea pagubă a
toaletelor doamnelor 2). Şi l a Hei şteu so­
cietatea sensibilă şi visătoare a timpului
îşi petrecea serile de vară, în lungi pre­
umblari , pe marginea lacului, unde era şi
un cafe cu îngheţată şi răcoritoare 3) ; iar

www.inp.org.ro
 C URTILE DOMNESTI BRÂNCOVENESTI : I I . li'!OGOSOAIA
1 1 ' 1
151

p e alea ce ducea aci, plantată de curând, nul când îşi făcu o curte l a Mogoşoaia,
sute de echtpaje, preumblau doamnele iar simtul său artistic îl îndemnă să si-o a-
' '

din lumea bună, strălucitoare de lux şi de şeze pe aceeaşi apă a Colentinei, dar in­
·
bijutării. tr'o p0ziţie care întrece pe toate celelalte
Şi, şi mai îndărăt, pe la finele veacului în frumuseţe,- pe m arginea celei mai fru­
al XVITI-lea, când viaţa idilică şi pastorală moase bălţi ce le form ează Colentina, pe
fu pusă la modă de societatea franceză, balta Mogoşoaia, la 1 5 km . , spre nord-est,
Alexandru Ipsilant-Vodă îşi făcea viligia­ departe de Bucureşti.
tura într'un chioşc la m ănăstirea Cotro­ *
* *
cenii 4) i Alexandru Moruzi dedea bal uri î n
casa sa d e ţară a cărei grădină era lumi­ Părerea că Mogoşoaia ar fi fost stăpâ­
nată de lămpi şi foc uri de rachete 5) i M a­ nită, mai înnainte de Constantin Brănco­
vrogheni îşi avea şi el o casă de petre­ veanu , de un mare boer Mogoş, al cărui
cere 6) j iar subt Alexandru l psil ant, în în­ case , în Bucureşti, s'ar fi aflat pe Calea
tăia lui domnie, se citează ca locuri de Victoriei de azi , sau pe Podul Mogoşoaei
petrecere : Băne::tsa j de odinioară, nu are
Mogoşoaia j Mărcuţa decât o fantezie filo­
cu minunata apă de logică la bază 0) . Î n
băut j Plumbuita cu realitate podul lVI ogo- .
casele de plăcere ale şoaiei , până în 1 702 ,
Racovitestilor si Ghi-
, ' '
dată când Brânco­
culeştilor i Dudeştii veanu ridică străluci­
cu frumoasa casă a tul palat dela Mogo­
Dudescului i Mogo­ '
soaia se numia ulita '

şoaia, şi pe l â ngă al­ mare 10). Numai după

tele Herestrăul, unde
Domnul făcuse un
chioşc. C I se preum­
bla toată elita bncn-
reşteană, i ar Doam­
1 702 , s'a numit po­
dul Mogoşoaiei, - în
cinstea măreţului pa­
3 . Curtea 1'1ogoşoaia. Paraclisul. lat din satul cu acelaş
( Î n ''echimc U\'Ca clopotni ţ a p e c o a m a. acoperişul u i ) . nume - această u lită '

na, înconjurată de care era cea ma1 Im­

c urte, obişnuia să facă preumblări pe lac
în j urul insulei de acolo, în m ijlocul cânte­
celor turceşti şi greceşti de cari societatea
era foarte amatoare 7).
Şi totuşi cu toată nevoia de lux şi pompă,
portantă din Bucureşti, unind drumul Târ­
goviştei , ce trece prin Mogoşoaia, cu dru­
m ul Dunării ce trecea prin Văcăreşti .
Şi din actele de c umpărătoare ale lui
Constantin Brâncoveanul rezultă că el si-a '

decăderr a ce se observă în societatea tim­ întregit un corp de moşie : Mogoşoaia­

pului , se vede şi în zidirile în cari se des­
făşoară această viaţă, - căci ele n u se pot
ridica nici într'un fel la frumuseţea reşe­
dinţelor de petrecere ale străl ucitului Con­
Chzlzla, cu mpărând diferite trupuri ce se
aflau în stăpânirea a mai m ultora - n u a
unui singur posesor - cari le stăpâniau
din mosz'- strămosz . Î ncă de când era nu-
. '

stantin Vodă-Brâncoveanul, din cauza lip­ mai boer, bt'v-vel-Posteabtu'c; 1 cnmpără, în

sei de m eşteri î ndemânateci 8). 1 680, un trup ele m oşie în Mogoşoaia de
Aceiaşi nevoie de loc de petrecere îl la fraţu Radu şi Popa I sar, feciorii lui An­
călăuzi şi pe Constantin-Vodă Brâncovea- toriie ot Mogoşoaia ot sud Elhov, cu un

www.inp.org.ro
 1 52 B ULETIN L COl\tr ! UN I I MON UI\[P:NTELOR ISTORICE

loc de heleşteu, care moşie era « dreaptă cu nepoata ei Il inca, fata l u i l\ I arco ot l\ l ogo­
şi bătrână dela moşii şi strămoşii » lor ; în şoaia. Aceste case Yor luji de loc de pe-

,.,
-�
"'
Q.
"'

�-
"
C.
"
"'
O< f"
Q.
'lJ
�- �
O>
� �

;;;
-" ;3
" o
" :0
o
..lj)
�
••
o
O>
;;;· O>
""

o
.;;;·
o
"'
;l
�

1 68 1 cumpără un alt petec alăturea, îm­ trecere lui Br�mco\·eanu până la ridicarea
preună cu nişte case, dela jupâneasa Rada palatului său de mai târzi u ; în 1 689, după

www.inp.org.ro
 C U R Ţ I LE DOMNE Ş T I BR Â NCOVENE.Ş Tr: I I . MOGO , O A I A 153

ce în pr eajma caselor cumpărate ridicase goşoai a ; în 1 689, Iunie, cumpără dela Atha·
biserica, el cumpără, ca Domn, un alt loc nasie egumenul mănăstirii Mihai-Vodă, o

5. Palatul tiogo ş oaia.

- Colonada !oggii,uedere interioară, cu perspectiua lacului.

spre nord , spre Buciumeni , dela Andriana moşie, Gorgăneale, la nord, pre drumul
călugăriţa, fata Deftei neguţătorul ot Mo- Târgoviştei, « drept. casele 1ării-Sale » ; în
Buletinul \omisiunii Monumente/ar Istorice. 20

www.inp.org.ro
 154 B ULET I N U L COMISIUNf J MON LJi\lENTELOR ISTORICE

1 700 I anuarie, cumpără dela Stanciul ot ZI O VOEVOD; DE LA SPÂSENIE LUMII 1 688,

Mogosoaia.
altă m osie
.
în Chitila; i ar în 1 702 SEPT[EM]VRTE ll,Hb. ( = ZILE) 20 1 2).
.Martie tc;;i întregeşte tot. corpul de m oşie . - - . Ispravnic, conducător şi .sfătuitor lucw­
1 cumpărând Străleştii , ce se afl au « din jo l ui , nu fus se neun boer ca l a celelalte zi­
de hotarul moşiei ce are Iăria-Sa ' la ·sa­ diri brânco\·eneşti , ci doi l ocalnici, după
tul lVIogoşoaei » - del a l\Iacarie nastami­ cum citim în urm ătoarea pisanie pusă ub
cul m ănăstirei rchimandritul, din Bucu­ straşină :
reşti 1 1 ). i" ROBII LUI DUMNEZEU I S P RAVNIC A SV(1N)­
T(E)I BISERICI, DUMITRU, M(A)TEI P REOT·
2. Î n curtea astfel reparată Brânco\'ean ul
Vom cerceta i n cel e următoare cronica şad chiar în toamna primului an al dom­
; Curtii '
din l\ loQ·osoaia.
(._) 1
ni i, în 1 688, şi tot aci prim eşte şi pe de­
Lângă casele ce le cumpăra e în 1 68 1 , l egatul Ardeal ului, pe Ciacl1i, care vine
c u locul si l1elesteul del a j· u-
• .
ca să-1 fel ic:tc ele urcarea
pâneasa Rada şi del a Tlinca sa în scaun, după moartea
fata lui Marco ot l\Iogo­ •
1 ui Serban-Vodă Cantacu-
şoaia, el ridi că, după ce zino. Croni carul ne spu­
va fi reparat aceste case o ne : « ca pe un sol aclucân­
bi erică (vezi il ustraţia -;\o. d u-1 cu cinste până la sa­
3 ) ce va sen·i el e paraclis tul Mării-Sale l a Iogo­
�i palatului ce-l Ya zidi mai şoaia, acolo, împreunându­
t�trziu Brân co\·ean u l , ca se cu Măria -Sa au făcut şi
Voevocl , pe clărâmăturile voroavă, de ce au fost tre­
vechilor cas . Zidirea se bile au yorovit » 1 3) ·
terminas cu o lună de De aci înnainte până l a
zile înnainte de al egerea finele domniei lui Brânco-
.' sa ca Domn al Tării-R .
omâ- veanu , călătoriile de plă�
neşti , pe când era numai cere l a Mogoşoaia se ţin
boer, vei-Logofăt. Imîcrip­ lanţ, m ai rare până la re­
ţia pusă deasupra uşii gl ă­ 6. Consolă, ele colţ, cu stema ţării. pararea caselor domneşti
sueşte : - Palatul t'\ogoşoaia. - elin Târgovişte, şi ele câte
(Căzută de sub bol�ile saloanelor Domnului).
-;· SV(A)NTA [ACASTĂ LHSE- două ori , ori şi de mai
l UCĂ] A CĂRI� I-IRA[ M ] UL [SFANT LJLUI MARE- m ulte ori după ce ele fur ă r parate : şi l a
. LUI l\ILJCE]NIC GHIORGHIE, DEN PAJISTE,SPRE d ucere spre Târgovişte, când încep « ză­
SLAV A DOMNULUI CELUI ÎN TRE I OBRAZE Ş I O dufurile» şi l a întoarcere toamna, spre Bu­
FIINŢĂ D LJMNEZĂU SĂ M ĂREAŞTE ŞI SĂ PRO- c ureşti, cu l ăsar a frigului . Le cunoaştem
S L ĂVEŞTE Î N VEC f , O AU R ĂDJCAT Ş I O ALI FĂ­ amănunţit, atât din însemnăril e cronicaru­
C UT COSTANDINU BRÂNCOVEANUL VEL-LO- lui, cât şi din acelea ale însuşi Domnului,
GOFĂT, ÎNTÂI CA PREA SFÂNTO NUMELE CEL de pe m arginea calenclarelor ce fuseseră
DE PPESTE TOATE N U MELE A LU DUMNE- traduse, « întoarse >> , pentru uzul său , « du­
- - - -. - . ·
'Z ĂU N EPRESTAN SĂ E C ÂNTE ŞI S Ă SE SLA- pre h inba frânclască; în rumânească de
VEASCĂ, Ş I A POI CA BUNĂ POMEN I RE UJI I oan Romanul » 14).
Ş I PĂRINŢILOR LU I ÎN NEU I TA T 0 S Ă LASE ŞI
Î n l unga căl ătorie de plăcere din anul
S Ă R Ă M Â I E ; CARE S-AU ZIDIT Îl Z I LELE 1 694 în care, între 1 August şi 20 Oct . ,
CREŞTINULUI DOMN I O ŞĂRBAN CANT ACU- vizitează Târgoviştea cu casele domneşti

www.inp.org.ro
 C URŢILE DOMNEŞTl HR ÂNCO V E:NEŞTJ : I I. �IOGOŞO.-\ ! A 1 55

şi mănăstirea H urezilor, Măria-Sa se o- era înYestit cu insignele domniei pc \'iaţă,

preste câte zece zile l a dus si câte două la
' '
întors, la Mogoşoaia. Şi după ce sosia în
Bucureşti del a Mogoşoaia, nota pe cal en­
dar : - « mulţumesc l ui D umnezeu că toată
călătoria) câtă scriu: înapoi o am făcut cu
sănătate, cu pace şi cu bucurie » 1 5) . Î n 1 696
şi 1 698 se opreşte câteva zile la Mogo­
şoaia 1 6). Î n 1 699, data încheerei războiu­
l ui dintre T urci şi Nemţi şi deci şi a neli­
niştitor de tot felul pentru Domn-prin pa­
cea dela Car!o,,·itz - an de mare bucurie
pentru Brâncoveanul , fiindcă la 1 3 .Apri­
lie, venise agă dela împără­
tie cu hatiserif si cu caftan
' ' '
de domnie « ce ni s'au dat in
toată viaţa noastră » ,-pen­
tru serviciile aduse, cum în­
semnează Domnul - după
ce el face o preumblare pe
când stăpânia şi în .\ Iolclo,·a prin ginerile
său Con tantin Duca, când ra onorat cu
titl ul de Prin cipe al sacrului imperiu rom an ,
şi cu încrederea împărăţiei turceşti, - cum
şi gândurile pentru asigurarea Yiitorul ui
celui ele al doilea al său fiu, Ştefan îl fac
să nu se mai mulţumească c u moclestele
case, -ce vor fi semănat cu cele dela Doi­
ceşti , - şi-1 determină a înălţa) în 1 702,
palatul ce ne uimeşte şi astăzi , del a satul
său fa,·orit, Mogoşoaia.
Lip a ele calendare brâncoveneşti pen­
tru acest an, cum şi neexpli­
cabila tăcere a cronicarul ui
asupra măreţii curţi , ne si­
lesc a ne mărgini numai la
ştirile ce le cul egem elin pi­
sania de marm ură , pe care
Brănco,·eanul o aseză dea- '

la Potlogi , se fol oseşte de supra u şii foi::;orul ui din-

ziua de sf. Gheorghie, h ra­
mul bisericii Mogoşaei , « Ca
să facă pe sf. Gheorghie »
acol o, unde stă cttteva zile)
pentru a ela drum ul simţi­
mintelor ale ele bucurie.
Cunoaştem chiar urmările
petrecerii , fiindcă la + 1\Iai ,
Domnitorul , pe l ângă al­
tel e, îşi lăsa sânge. Şi în
I unie si în l u l ie si în toamna
' '
pre curt , în ziua ele 20
Septemnie ] 702 , când se
termină şi inaugură fru­
mosul locaş. (Vezi ilustra­
ţia No. 8 .
ACEST PALATU DEN TE­
MELIE l l}STE Z I D I T ŞI Î N FRU·
l\!USETATU DE PRE LUM INA­
7. Consolă cu foi d e acar.t. T lJL, ÎNELŢATlJL DO !NU ! O
- Palatul fl ogoşoaia. -
COSTA N T r N O l 3 ĂS E R A B 0 VO ·
E VOD, D .Ă. R lT :r DAT LA A L
(C�zut� de sub bol ţ ile saloanelo•· Domnului).

acel uiaş an , el petrece ele m ulte ori la l\ Io-
goşoaia 1 7). Nu ştim nimic elin cronica curţii
pentru anul 1 700, dar cunoaştem şederile
lui Brăncovean u , l a satul său l\ fogoşoaia,
în anul 1 70 1 , ele unele - fiind cu toată
c urtea, - trimetea sol la nunta l u i Banfi,
guvernatorul Ardeal u l u i 1 s) .
Dar toate şed eri l e şi petreceril e lui Brân­
coveanu, la Mogoşoaia, până acum , se în­
tâmplară în micile şi moclestele case de
ţară, ce le c umpărase odată cu locul . Si­
tuaţia de strălucire desăvârşită, însă, în
care se află Brâncoveanu după 1 700) când
DOi\INELUI Fll L U t ŞTEFAN B ( R ÂNCOVEAN U)
. IOŞTEN ! R (E ) O HAl3 "IC(Ă) ; � 1\. V.Ă.RŞI ND AC E S T
FRUMOS LĂCAŞ LA A lJL DE LA HS., 1702
i\1\ r�<\ ( = LUNA) S E PT. 20.
La o l ună după terminare , Brâncm·ea­
n u , ,·enin d dela Târgovişte, trecea prin l\Io­
goşoaia) ca să primiască u n capigiu îm­
părătesc 1 !1 ) .
Dar atâta străl u cire şi putere, nu putea
să nu aţâţe gelozia năşmaşilor, cari intri­
gară la Poartă ca Brâncoveanul să fie che­
mat, pentru mazilie, în 1 703. Prin banii şi
diplomaţia sa) însă , el dejoacă uneltirile

www.inp.org.ro
1 56 B ULET I N U L CO M L S I U N l l MON UMENTELOR I ST O R I C E

, ,
vrăsmasilor si, ese triumfător dintr'o călă- s e opri 7 i l a c urtea fi u l u i ă u dela 1\l ogo­
torie, care nu fusese pusă l a cale decât şoaia 22).
pentru pierzania sa. Plin de bucurie se în­ D upă tragedia din 1 5 August 1 7 1 4, în­
torcea în ţară, trecând Dunărea în Iulie, tâmpl ată pe m al urile Bosforului şi în nebu­
si, mai « trezvelindu-se de val urile ce avu- nia cu care Turcii căutau averil e l u i l3rân­
sese >> , apoi , « au eşit de s'au dus la satul coveanu, despre cari circulau legende fa­
Mării-Sale la Mogoşoaia, ca să se odih­ buloase l a Constantinopol e, palatul del a
nească >> 20). Mogoşoaia fu supus unei prade cumplite.
Şi spre a eterniza memorabilele zile de In cele patruzeci de care, în care se tran­
frică şi de gl orie, de adâncă desnădejde sportă mobilele şi efectele Brâncoveanu­
şi mare bucurie ce i le procură călătoria lui 2 3) , vor fi fost şi acelea ale palatuluJ de
de peste Dunăre, el punea ca să se pic­ la Mogoşoaia, care fu transformat în Jtan.
teze pe una din boltil , e saloanelor c urtii
, In această transformare, la două-�uni
de aci , scen e din timpul primirei sale, l a după decapiţarea lui Brâncoveanu , la 1 4

8. Pisania palat u l u i t1ogoşoaia.

( I ntre ferestrele lucrate ir · }our. a l e antreului c e dă i n foişonli dinspre curte 1 - transcrierea la p . 155).

Odriu (Adrianopole), de către Padişah . Oct . , 1 7 1 4 , nefericita clădire găzduia, pen­

I n 1 704 , 1 705 şi 1 706, când începe tru câteva ore, doi oam eni din suita lui Ca­
« boala năpraznică a cium ei >> în Bucureşti , rol al XI I-lea, cari pregăteau întoarcerea
cum şi în 1 707 şi 1 708, când ea se înmul­ acestu ia în statele sale, din Turcia, u nde
ţeşte din pricina « zădufurilor» ce ţin până se afla după înfrângerea dela Pultava şi
prin August, Brâncoveanu îşi petrece tim­ după aventLira dela Varniţa, de lângă Ben­
pul tot pe la curţile sale din Mogoşoaia, cl e r. Unul era Fabriciu , trimisul clucelui
Potlogii sau Târgovişte 2 1 ) . ele Holstein , altul Lamoiiraye, călător, ar­
Dar si, după căsătoria fiului său Stefan
, cheolog şi a venturier, atras în preaj m a re­
c u fata lui lordachie Cantacuzino, în 1 709 , gelui Carol ele ră unătoarele fapte ele ar­
şi până în săptămâna patimilor din anul me ale acestuia.
1 7 1 4, când Brâncoveanu este ridicat cu Lamottraye ne-a l ăsat o· rel aţiune asu­
toţi feciorii din B ucureşti, spre a fi omorîţi pra palatului Mogoşoaei, ce are cu atât m ai
la Constantinopole, el n u încetează de a m are valoare, cu cât e făcută de un bun

www.inp.org.ro
 C URŢILE DOMNEŞT I 13RÂNCO V ENEŞT I :
arh eolog, care ştia să admire palatel e V c­
neţiei , ştia să deteste urâta architectură a
Palatelor turcesti 24 ) si stia să-si exprime
) ' l '
o sinceră admiraţie pentru o locuinţă atât
de frumoasă , cum o întâlni pe pământul
ţării noastre :
Seara, spune el , « trecurăm pe la şapte
« ceasuri pe l ângă un edificiu destul de
« mare si destul de măret. Intrebarăm că-
' '
« lăuza, ce să fi e ? Ne răspunse că era un
« palat ce se chema Mogoşoaia şi că fusese
« zidit de ultim ul Domn al Tării-Românesti
' . .
« Avurăm curiozitatea ele a pătrunde înă­
« untru pentru a-1 vedea ; îl găsirăm foarte
« regulat şi zidit e�wopeneşte, ornat pe din­
« lăuntru cu plajondun' bogate şi cu picturi
« bune, clar mobilele fuseseră luate ele că­
« tre sluj itorii Porţii , în \Temea detronării
« nefericitul ui său
« stăpân . A tunci,
« fusese transfor- · « preţioase antichi­
« mat într'un han
« pentru nevoil e că­
« lătorilon > .
Mai departe el
ne descrie fru moa­
9 . Cadt·u de piatt·ă,
sa grădină ce ţinea
- La Curtea
de palat, pe mar-
ginile heleşteului ; şi apoi vorbeşte de bunii
peşti ce au fost pescuiţi aici, pentru a le
procura un gustos supeu 25).
Va fi suferit palatul stricăciuni şi în timpul
războiului din 1 7 37-39, dar acela care
îl distruge, aproape cu desăvârşire, este
războiul turco-rus din 1 769- 1 7 74. Ca
răzbunare în contra strănepotului lui Brân­
coveanul, Niculaie, care în c ursul acestui
războiu trece făţiş de partea R u şilor 2 0) ,
fiind primit, împreună c u o delegaţie româ­
nească, în audienţă de Ecaterina a II-a , ­
Turcii îi supun pal atul l a o distrugere to­
tală. De atunci n u mai rămaseră intacte,
elin vechiul palat decât camerile dela mij­
loc, cu pridvoarele şi c u o parte din zidu­
rile cam erilor exterioare.
www.inp.org.ro
n. MOGOŞOAIA 1 57
Dela minuţiosul istori c Sulzer, care 1-a
văzut imediat după război , avem o foarte
bună descriere a felului cum palatul se pre­
zinta atunci :
« Mogoşoaia . . . aparţinând fostulu i Domn
« Brâncovean u . . . . demnă de cel m ai stră-
« l ucit stăpânitor, din cauza incomparabilei
« sale poziţii , situaţii şi clădiri . . . . a aj uns
« În cea m ai m are parte la ruină în timpul
« ultim ului război, şi a aj uns de nerecu­
« noscu t, având chiar statuele (recte con­
« solele boltilor) sfărâmate. Si totusi după
' ' '
« acest război se putea încă bine recunoa­
« şte, într'una elin sălile dela Mogoşoaia,
« subt bolţile găurite ale plafondului, bus­
« turile Basarabilor şi a celor m ai cu vază
« dintre stră moşii fam iliei brâncoveneşti ,
« pictate pe pereţi , şi eu n u ştiu ce să zic,
« este puţina con­
" sideratie a acestei
'
« tăţi sau l ipsa ele
« bani si de mesteri
' '
« care a împins pe
« Domnul l\'icolae
<' de Brăncoveanu,
din fereastt·a cuinei.
« Principe al I mpe­
« riului si, m are Vi-
r\ogoşoaia. -
« stier al '.j.'ării Româneşti, ca să dea jos
« plafonclul boltit, împreună c u portretele
« strămosilor săi , si în Jocul acelora să
' '
« acopere sala aceia cu un tavan, jos şi
« comun 2 ; ) . »
In timpul rezmiriţei dela 1 82 1 , pornită
de Tudor în contra hoerilor, în timpul fu­
gei 2 8) Banului Grigorie Brăncoveanu la
Braşp v, cete ele arnăuţi şi panduri iz­
besc Mogoşaia , arzând biblioteca marelui
Ban 29). Soţia acestuia evl a,·ioasa Safta,
« una din cele mai însemnate femei ale
« timpului , prin naştere, bogăţie şi frumu­
« seţe » 30) care, urmând spiritului romantic
al epocei se şi căl ugăreşte devenind schi­
monahă la Văratec, după moartea soţului
să u, - în 1 832, repară biserica stricată
 1 58 tHJ LETTNUL COl\{TSIUN f l MON l\!E NTELOR TSTORTCE
atu nci , cu care prilej toarnă din nou un clo­
pot, pe care pune să se scrie :
.T ACEST CLOPOT TţSTE FĂCUT DE CON­
STANTTN BĂSÂRAl3 V O E \' 0 0 ŞT L-AU ÎNCI- T l ­
NAT SFINTEI BTSERTC Dl': LA MOGOŞOJ\ 11\, TN
LEAT 72 1 0 (= 1702) ; ŞT S-AU PREF"ĂC UT DE
DUMNEAET B Ă N P:ASA l3R ÂNCO VEANCA ELISr\-
13 ETA, LA LEt\ T 1 832, I U U E .
M ai târziu moşia trecând în stăp�m irea
lui Bibescu-Vodă, cai·e ţinea în căsătorie
pe Zoiţa, fiica adoptiv!'\. a Banul ui, el încercă, clădirile în cari locuesc sl ujitorii templu­
prin meşterii săi saşi , o restaurare , fără
însă de a ayea norocul de
a o termina, după cum nn
putuse termina nici pal a tul
din apropiere , dela Bănea­
sa, din împrej măr� politice
si familiare.
'
Fiul săn Niculae Bibe-
scu R 1 ) , contin uă zidirea în­
cepută �i acoperi palatul
cu ardezie în locul st u fului
c u care era învelit.
.
De atunci până azi, lăsat
în aceiasi' stare de u itare si'
părăsire, el aşteaptă, încă,
m âfla pioasă care să-I ri­
dice si' să-1 învieze Ja stră- 1 O. Conso11i, cu stema Cant acuzini lor. printr'o mică potecă cu pa­
l ucirea ele od inioară, el e
{Suspn�nd capetele arcurilor bolli lo1·, în
saloanele Domnului d i n
pe vr-e mea tăpân ului său ,
Constantin-Vodă Brâncoveannl .
3.
Curtile
'
domnesti '
alcăt uesc un tot bine
definit faţă de celel alte ramuri ale arhi­
tecturii noastre vechi , prin - scopul pentru
care sunt înnăltate si' r)rin Infatisarea ce l i
l l '
se dau, aclecuată acest ui scop. Ele for-
mează un grup aparte faţ�t ele lzanunle,
premergătoare hotelurilor ele azi cari , pc
vremea l ui Bdmcovean u , serviau ele adă­
post călătorilor, cailor şi căruţelor, găz­
dniţi cu toţii şi cn toatele snb acelaş aco­
perământ, - faţă de bezesta uele, bolţile,
sau prăvăl iile negnstorilor, -faţă de băt'!e
www.inp.org.ro
cari au avut atâta importanţă î n viaţa
noastră trecută, -cum si' fată '
de mănăs-
krzle cu cari se confu�clă, dela începutul
veacului al XL'<:-lea, ctmd mănăstiril e îşi
pierd rostu l l or de odinioară.
Si
'
totusi' , ca înfătisare,
) '
e o asemănare
între o curte şi o mtmăstire . .Un a e înnăl-
ţată pentru nevoil e serviciu.lui religios, ce
trebueşte oficiat zilnic, în biserica ce se
înalţă în mijl ocul patrulaterului, format ele
l ui ; cealaltă e înălţată pentru trebuinţele
şi pl ăcerile voevodului ţă­
rii , care locueşte în casa
dowmească, sau în palatul
ridicat tot în m ijlocul unui
pntrul ater ele clădiri , lo­
cuite ele sl ujitorii c urţii.
Î ntr'o astfel ele cl ădire,
ridicată cu asemenea sco.:.
p uri , bt.'ser/w sau paracli­
sul , în care Domnul îşi face
rugăciunea ele dim ineaţă şi
de seară, nu are ce căuta
în interiorul curţii ; ea se
afl ă zidită totdeauna în
afa ra incintei , fi ind unită
latul Domnului. - Situată
Palat).
pe latur a sud-vestică a
curţii din Urâncoveni ; pe cea estică l a Pot­
logi, pe l aturea vestică la Doiceşti ; la lVJo­
go�oaia ea se aftă înaintea intrării, pe l a­
t ur a ele est. (v. corpul l i i , înschiţa planului
ele situ aţie , p . 2 şi il ustraţia No. 3).
B1'sen·ca , a v ând acel aşi tip arhitectonic
ca si' aceia a c urtii '
din- Doicesti
'
(1 8 m.X
5 , 7 0 m . ) , m1 se deosibeşte ele aceasta, ca
interior, c lec�tt prin clespărţitura prin stttlpi ,
în loc ele zid m asiv, a naos1duz· î n care se
afl;:'t tron ul Domnului si' scaunele curteni-
lor, de a pronaosubn· unele se aAă tron ul
Doamnei �i a suitei sale ; cum şi prin bog;t­
ţia admirabilci tâmple ele lemn, în care
n·11ceau-ri le ele ram uri ele stejar cu ghindă,
 trnqiLE DOM NEŞTI 13RÂNC O V E EŞTI : IT. M OGOŞOATA 1 59

cum si m oti\·ele stilizate elin faună si floră,

' '
decorează diferitele registre, în care se
imparte tâmpla, dela crucifixul de sus, pân ă
l a poalele icoanelor de j os. - Ca exterior,
pridvorul (3,05 m . X 5 ,75 m ,) arată, faţă
m ijloc, demonstrea ză chipul cum bă.trânii
ştiau să rezolve problema împodobirii ex­
t rioare : fie acuzând prin zidărie, ca aici
la l\ I ogoşoaia, liniile arhitectonice, fie pu­
n�mdu-l e în relief, prin c ul ori le ,·ii al e zu-

11. Palatol 1"\ogoşoaia.

- Vedere asupra fnţadei dinsp1·e intnu·c1 c o foişonli. -

de Doice�ti , tipul de tranziţie al · bisericii
din vremea lui Serban-Cantacuzino, de
'
când datează biserica ; iar frumoasel e oc-
11.1/e ce se prezintă în dou� -diferite f ! u ri ,
gr�welii, atunci dncl ele nu puteau reeşl
altfel pe suprafeţele simple, cum e cazul
la Doiceşti .
Î n fata bisericei se înnaltă l aturile in-
, '

deasupra şi dedesuptul dubuculvâ dela- cintei patru nghiulare ale curjti,-din cari,

www.inp.org.ro
1 60 BULETINUL COMI STU ff
la l\ J ogoşoaia, nu se păstrează decât aceea
a intrărei, dinspre drumul Târgoviştei. Ele
sunt formate de l ocuinţele si ujitorilor de tot
fel ul, bcrărzilor ostăsesti, tie-anilor
. ' .._,
. 1
domnesti,
)
cum şi ele clădirile cle tinate pătulelor, m a-
gaziilor, graj durilor şi orice alte asemenea
clădiri , ce trebue să existe într'o epocă al
cărei principiu economic este schimbul na­
t ural , natzwalwirtsc/zajt '1 2) .
lntra7'ea , în curtea ce se afl ă asezată
' ca Del-Chiaro, care găsea că, bucatele ro­
între lacul l\ Jogoşoaei şi drumul Târgovi-
ştei - se face dinspre ace t drum printr' o
poartă mare, porte-cochh·e, (indicată cu I f ,
12. Partea superioară a colonadei foişot·ului dinspre i ntt·area Curţii.
- Vt:dere intedoară, c u picturile bolţii. -
pe planul de situaţie ; vezi şi il ustraţia No.
1 ) . Ea se prezintă întocmai ca cea din
Potlogi, a vând, în vechime, un acoperiş cu
două ve7"sanie, în locul adaosurilor supra­
puse ce e Yăd azi . O m are calotă sferică
o acopere, în interior, rezimată prin pen­
den d,·vi, pe două m ari arcade, ce se sprijin
l a dmdnl l or co ussz.n ete , mulurate cu foi.
Intrarea e fl ancată de două camere, cu
acoperişuri cu un singur versant ; ele ser­
vesc ele camere portarul ui şi corpul ui de
gardă.
www.inp.org.ro
lVIOî\UMENTELOR 1 TORICE
Tot p e această depărtată latură (ca. 70
m. distanţă de palat) se află, în colţul nord­
est, situată cut.nt'a , elin motive de prevenire
a focului (indicată pe plan cu l V ; vezi şi ilu­
straţia N o. 1 )-ea constituie în orice curte
«O adevărată operă de arhitectw-ă » 3 3).
Zidită cu toate precauţiunile pentru evi­
tarea focului, după tehnica timpul ui 3J ) ea
nu se împacă c u gusturile unui apusean
mâneşti , deşi foarte gu toase, « Slmt veşnic
« reci, din cauză că se obisnueste
' ' în V ala-
« chia ca cuinia să fie aşezată într'un unghiu
« al curţii, deci, foarte departe de casă » 35) .
Natural, că pentru o populaţie aşa de nu­
meroasă câtă nutrea curţile, (chiar cele
boiereşti) focul nestingându-se niciodat:-ă ,
« bucătăria trebuia să fie ce,-a m ăreţ . . . c u
« un coş c a u n obelisc, c e se deschidea c a
« o pâlnie, întoarsă deasupra unei bolte
« care acoperea tot edificiul . . . ob deschi�
« derea căruia era asezat ' cotlonul de doi
« stânjeni de lung, î n care se m istuiau lem­
« ne le întregi, cum veneau dela pădure » .3 a) .
Măreată '
e si' cuini.a elin Mof(J:.rosoaia, cu un
J
 CURTILE DOMNESTI BRÂ COVENESTi: I I . MOGOSOAIA
\ t 1 '
161

tu?'n-lanternă, monumental, octagonal,­ Grinzi foarte groase de tej ar, susţin tava­
pentru aerisitul 7i ieşitul fu m ului ; el se e­ nele lor şi o parte din plan�eunie cameri­
·vasează, se lărgeşte ca o pâlnie spre pe­ lor etajului.
reţii camer i, racordându-se cu planul pă­ Comunicatz'a .
curtii
'
si. rez·de-chaussee-
trat al lor, printr'o bază tot octagonală. ­ u l ui cu etajul nu se făcea printr'o scară
Î n cam eri le dinprej ur, bolti te în berceau , lo­ interioară, ci prin două scări exterioare,
cuia bucătaml sas, cu aj utoarele sal e. - asa
,
cum s'a obisnuit '
la toate casele româ-
Porticul din faţă şi sc ulpturile din tocul de n eşti 38) - adăpostite sub scosul cel m are
piatră al ferestrei ('' · i l ustraţia No. 9) îi dau al acoperişului.
o înfăţişare destul de frumoa ă. Cea principală X, care s'ar fi cu venit
Palatul(în f , pe plan ; ,.. şi il ustraţiile No. să se afl e la balconul sau foisorul din fată o '

-1-, 1 -1-) se r�'tsfaţă în mijlocul grădinilor de pe A se află, d in cauza dt'spozz'tz1m!ui antz'-

marginea lac ului . Un plan dreptunghiular camerzlm-, ali pită l a foişorul Z' dinspre lac,
(ca. 32 m . X 2-1- m .) , a\'�tnd două scosmi pe und era si' intrarea principală. Ea se ri­
laturile nord şi ud, dica foarte pompos,
un foişor în latura din­ pe dreapta şi pe sUm­
- .............
.....� ..,.l
spre intrare şi altel e = · .:.1�···-· •.ti.:! ga foişorul ui, alipită
două cu Yeclere spre de zidul palatului. Azi
lac, cuprinde î ncăpe­ nu m ai există, căci a
rile pi,·niţei , rez-de­ căzut odată cu foişo­
ch a ussee- ului , şi eta­ rul, care şi el a fost
jului, pe care le a u , de micşorat cu prilejul
altfel, orice casă ro­ resta urării , el upă cum
m ânească m are 3 7 ) rezultă din săpăturile
(v. schiţele de plan făcute la bază. - Cea
alăturate). secunâară, scara de
. Pivnzja (P. în pla­ serviciu, se ridica spre
..� .����==���==�� �­
nul rez-de-chausee­ �,.l.A�' 1':-·0:u'i foişorul cu colonadă,
ului ) ocupă partea 1 3 . Palatul Mogo � o a i a . de nord H', azi cu to­
centrală a planului , şi Schiţa planului pi\,ni ţ e i şi rez-de-cllau.sse"e - u l u i tul transform at.-A-
are o asa '
înăltime
,
în- m ândouă scările erau
cât, deşi săpată adânc în pământ, atinge ele lemn frumos lucrate, m eşterii având însă
plan�eurile etajului prin calotele sferice ce grij a ca să lase loc în zid pentru o eventuală
o acopere, cari se reazimă pe cele patru scară de piatră (v. în ilustraţia No. 4, dâra
m ari arcade, ce se încrucişează pe stâlpul oblică a cărămizilor aşezate perpendicular
central. n gţtrl iciu ( 1 6 în plan ) conduce, pe stratul celorlalte şi care aveau ă fie
aci, pe o pantă înclinată butoaele cu vin uri scoase în caz ele înlocuire a scării).
scumpe, destinate o. peţelor. - n vr m i Î Etaful formează partea de căpetenie a
de primejdie pentru Domn , P l poate sco­ palatului. El cuprinde după modă bizan­
borî din etaj , aci, prin cl1 ia de bolt;, a ca­ tină : apartamentul Doamnei, gineceul, şi
lotei dinspre gârlici u . pe al Domnului, andronzlz'deu!. Dispoziţia
Rez-de-c!taussee-ul îşi grupează came­ interioară, susţinută pe zidurile rez-de­
rile el stinate curtenilor, î n j urul pin1iţei , în chausee-ul ui şi ale bolţilor pivniţei, e foarte
aceias' dispozitie '
ca si' cam erile etaj- ului, fără regulată, cum a observat-o şi Lamottraye,
însă să aibă ceva din splendoarea acestora. chiar surprinzător de regul ată, pentru cine
Buletinul (omisiunii Nonumentelor Istorice. 21

www.inp.org.ro
 lo2 BULETINUL COMISIUNII MO�UMENTELOR ISTORICE
ştie 39) că dispozitivul adoptat în locuinţele
contimporane Mogoşoaei (Versailles), era
cel par enfillade (v. planul etajuluz): î n
dreapta şi în stânga unui a x , reprezintat
prin antreuril e C, ·boltit cilindric şi B, boltit
cu lunette - sunt dispuse toate camerile de
apparat, de l ocuit, şi numero asele antica­
mere, in cari fiecare se opreşte după ran­
gul şi calitate a ce o are. Spl endoare a lor
rezultă din varietat ea sistemu lui de bolfire '
�i din podoaba ştu c urilor pereţilor, astăzi
căzute, din a consol lor ce sustin ' boltile
ce se ridic până la şase metri , şi din a zu-
grăvelilo r cari mai existau pe la J 85-1-.
Dacă ne urcăm pe
scara principală X: , în
foişorul cu coloane
Z', prin coridorul E,
boltit in berceau -
intrăm în anticamera
U, boltită cu bmette­
(camera el a., tepta­
re) a apartam entul ui
D o a m n e i , care era
compu ca şi în pa­
l atul domnesc ele lân­
gă Mitropolia Bucu­
.�.� .� ,�. �
reşteană 4 0), numai \(JIAA · \�•O:"HS
din două camere m ari
- Schi ţ a planului etajului. -
L şi K, boltite cu fu-
nette, ce-şi sprij ină
capetele pe console reprezentând vulturii
ţării şi pe cei cantac uzineşti . Şi prin scara
el serviciu alipită la foişorul H' se putea a­
j u nge aci, prin coridorul V, a cărei intrare
spre anticam eră era o mare arcadă.
Pentru a p ă t r u n d e în apartamentel e
Domnului, trebuie a trece elin U, prin an­
ticamera T, boltită rn a?�c-de-cloîh·e, - prin
antreu] C, şi apoi, printr'o dublă arcadă
sprijinită pe un stâlp central , cu colţurile
rotunj ite - în m area anticameră S, boltită
cu lunette şi prevăzută cu o n işă (dulap)
cu rafturi .
I n M , cea m ai m are cameră ( 1 1 m . X
7 m .) , boltită în lzmette, pe console repre­
zentând vulturii cantacuzinişti , (\'. il ustraţia
No . 1 0) ; în N, cu E!!.!_ Zsole ele foi ele acant
dispuse ca o liră (v. il ustraţia No. 7), -
şi în O, cu console reprezentând _vul�urul
Ţării ( v . ilustraţia No. 6) - se aflau came­
rile Domnului fără destin aţie specială, după
cum nici în Apu nu aveau una 4 1). L2mgă
camera O se află cămăruţa R , ga rde-ro be,
� boltită cu calotă sferică pe pendentz"vz· for­
m aţi din cărămizi dispuse in trepte ; - ea
' comunică cu J atrina P, aerată ele u n t urn­
l anternă octogonal , ce se racordează cu
planul pătrat al încăperei prin patru admi­
rabile trompe încreţi-
te, ca nişte scoici. De
- 2•D....'._ �' "fl.
c:: tl�8
.l.lh•R• 1'10'"aci se putea trece în
:::·ziD"�' o.I�M#1(
foişoru l Z, ce dădea
spre lac, care face
pandantul foişoru lui
Z' . In fine în F, se află
o cameră izol ată, cu
conso!e sculptate în
foi ele acan!, - care
trebue să fi fost came­
ra demnitarului ţării ,
ce în oţeşte pe Domn,
. .�
.�
.�
. .==�==�==�==�v­
în excursiunil e sale.
1 4 . Palatul 1'1ogo�oaia. Dar părţile cele m ai
agreate din intreaga
casă, el e cătra Voe­
vod, cele mai agreabile prin priveliştele ce
le oferă ochiului, şi cele mai caracteristice
pentru stilul arhitecturii brâncoveneşti, sunt
foişorul elin faţă A ( 5,30m . X 5m .), acoperit
ele o mare calotă sferică, ce se sprijină pe o
colonadă deschisă, prin m ijlocirea a patru
trom.pe şi a patru arcuri afl ate între ac stea;
- cu m şi splendida loggz'a D (9, 1 5 m . X
6,70m.) dinspre lac, c u colonadă deschisă,
acoperită ele o boltă cu !unelte, ce se sprijină
pe console, sculptate în măsci ce susţin c u­
sz'nete pe cap (v. ilustraţia f\o. 5). Aci se dau
de obiceiu faimoasele ospeţe domneşti 4 2)
şi tot aci, Domnul şi c urtenii, rlupă masă ,
www.inp.org.ro
 CU RŢILE DOMNEŞTI URÂNCO\ ENEŞTI : li. l\IOG OŞOAiA 1 63

cu caftanele şi anteriilc pc u meri , aşezaţi tencuclile camerelor. In lipsa preţioaselor

pe laviţele fixate în crestăturile făcute în
bazele colonadei , - gustă din aerul plăcut
si, din admirabila priveliste ce se desfă-
'
şoară ochilor.
Cum era înfăţişarea, ext rioară , veche
sale notiţe, perdute, au cu atât mai m are
valoare descrierile lui Sulzer şi ale unui bun
român ca St. Grecianu , care arată foarte
bine cum scenel e, din timpul vizitei , se în­
sirau sub bolta unei camere, în registre
'

a palatului, astăzi mult lungi de câte doi m etri, în-

transformat, e o întrebare c pând cu plecarea Dom­
la care ră pun ul va veni nului la Odriu, si sfârsind ' '

dela sine, după ce vom cu­ cu întoarcerea sa în Bucu­

noaşte palatul din Potlogi . reşti ,-totul fiind dominat
Evident că el a suferit pr - de o scenă centrală : în­
fa ceri m ari în restaurare a trevederea Sultanului cu
Bibescului, făcută destul Brâncovean ul, pictată pe
de bin , într'un timp când însăşi bolta � 4).
, stiinta re-
d'abia se năstea ' '

staurărilor arheologice în Fără a ne eA'tinde mai

apusul Europei (aripa nor­
dică - haş urută pe plan, ­
este complect refăc ută ca
şi zidurile dela ferestre în
sus), totuşi rămân destule
preţioase elemente de re­
constituire. Pe lângă ră­
măşiţele lui, cari trebuesc
strân e, bune desl uşiri ne
dau şi descrierile acelora
1 5 . Stâlp de colţ dela pa1·apet u l !oggii.
cari I-au Yăzut, a tfel că
putem să ne dăm bine
seama de comoara ce a fost aici.
D la Gion 43) ştim că Odobescu putuse
s{t vază picturile ce am m enţionat, reprc­
zintând sce11 a prim irei lui Brâncovcanu l a
A drianopole, - astăzi dispărute c u toate
mult asupra detal iurilor or­
nam enticei parapet lor (v.
ilustraţiil e l'\o. 1 5 , 1 6), con­
solelor, colonaclelor şi stu­
curilor, asupra căror vom
reveni când vom fixa stilul
şi originile artistice ale pa­
latelor brâncoveneşti, nu­
m ai din cercetarea foto­
grafiil or este îndreptăţit
Palatul l'\o;Joşoaia. -
simtimântul
'
de adevărată
operă de artă ce-l are ori­
cine vizitează Mogoşoaia , cum îndreptăţită
este şi azi , după 1 29 de ani, mirarea lui
Sulzer faţă de părăsirea şi u itarea în care
zace, din cauza complectei ignorări , a­
ceastă preţioasă antichitate !
VJRQ. D RĂGHICEAHU.

N O T E.

' ) Ioh. Fcrd. Ncigebauer, Beschreibung· der Mvl­
dau und f;Valac!tei, Leipzig 1 8 4 8 , p. 300 .
2) W. Wilkinson, Tableatt lz isloriqne el pvlitique
de la Mo!davie el de la Valachie, Paris 1 8 2 1 , p.
1 :?6 ; şi Lagarde, Voyage de Moscou a Vienne, Pa­
ris 1824, p. 339.
3) W. vVilkinson, ibid.,- şi F. Recordon, Lellres
sur la Va!ac/J ie, Paris 1821, p. 28.
4) D. Scslini, Viagg io p e r l a Valachia, Transil-
11GI1in e Unglzeria sin o a Vie1111a, Firenlzc 18 t5, p. 6.
') Reise eines )1111gen Russen , Gotha 1 801, p. 1 02.
G) Thomas Uope, An a s lase O l t memoires d'un
grec, Paris 1 8 14, p. 365.
7) F. J . Sulzcr, Geschichte des lranse�lpinischen
Dacims, W icn 1781, Voi. I, pp. 299 ·- 301.
8) V. Batthyany, Reise nack Conslantinopel, Pcsth
1 310, p. 253
9) O susţine şi G. I. Ionnescu-Gion, în fs/oria JJu­
ettreştilor, Bucureşti 1890, p. 415.
' 0) Archivele Statului, Condica Brâncnveneascii , T ,

www.inp.org.ro
 1 64 BULETINUL COMIS I UN I I MONUMENTELOR lSTORICE
p. 77. Intr'o carte de proprietate din ' 696 se vor­
beşte de un loc « care iaste alăturea pre lângă locul
mănăstirii lui Mihai-Vodă şi merge până în ulifa
cea mare ce vine d i n sp r e mănăsli;· ea Sărinda rului n .
Menţionat î n treacăt ş i d e Gion.
") Creditul funciar rural din Bucureşt i . Acte spe­
ciale, fondul Mogoşaia-Chiti la-Zah<m;Jua-Il fo\'1 cart.
XVll i, No. 568. Vezi şi C. Giurescu ş i N. Dobrcscu,
Doc. şz 1•egeste privitoare tu Constantin- Vodă Brrin­
coveanu, Bucureşti 1907, p. 296. l nventariul hârt iilor
lui Brâncoveanu.
' 2 ) Publicată şi la N. Iorga, lnscn'pţii din Bis�ri­
cile României, vol . Il, pp. 5 - 6, cu mici d i fncnţe.
1 3) St. D. Grcceanu, Viaţa lui Constantin- \ 'odă
Brâncoveanu, de Radu-vel-L og·. Grecimw, Bucu­
reşti 1906, p. 14.
") A. Odobescu, Ca!inrla1' ce se chiamă Foletul
110vel, păstrat numai pentru anii 1 693, 94, 95, 99,
1700. I n Revista Română, an, 1 86 1 , p . 6�7.
1 5) Greceanu, op. citat, p. 60 şi l{cvista R om â n ă ,
ibidem, p. 66 5 .
16 G
) receanu, ibid , p p. 5 7, 89.
1 7 ) lbid., pp. 93, 96; şi Revista Română, ibidem,
pp. 672-4.
1 8) Greccanu, ibid., pp. 105, 108, l l .J ··5.
l 9) lbid., p. 1 16.
2 0) lbid., pp. 122, 1 38.
" ) lbid., pp. 140, 1 42, 144, 1 5 1 , 1 5 4 , 159, 1 6 1 , 164,
167, 168, 171, 1 76, 179, 1 8 1 , 187.
2 2) lbid., pp. 194, 222, 229, 244.
'") N: Iorga, Documente privitoare la Constantin­
Vodă Brâncoveanu, p. 7 0 ; A de l a Mott raye, Vo­
yag-e en Europe, Asie et A/1•ique, Haye 1 7 2 7 , vol.
II, p. 217.
24 ) Lamottraye, vol. I , p. 208.
25) Ibid., vol. II, p. 2 1 7 .
2 6) Iorga, Gmealog·ia Cantacuzin ilor, de Banul
J'o!Iihai Cantacuzino, Bucureşti 190 2 p. 1 7 6 .
, Xll, în Revista Nouă, a n 1890, p. 76.
În războiul din 1787, Banul Nicolae Brâncoveanul
şi fratele său Manolake erau exilaţi de �hvroghcni
tocmai l a Rodos. Vezi Naum Râmniceanu, Cronicul,
la C. Erbiceanu, Cronicarii g·reci, Bucureşt i 1888,
p. 260.
2 7) F. J. Sulzer, op. citat, vol. I, p. 300.
28) Recordon, op. citat, p. 143.
2 9 ) C. Alessandrescn, Dic­
ţionar geografic al jud. Il·
(ov, Bucureşti 1892.
"o) ] . F. Neigebauer, [Die
Ma/dau Walachen nach dem
1 6 . Piatră l u c t· at ii a jour la parape t u l colonadei loggii.
- Palatul tlogo ş oaia -
www.inp.org.ro
(ranzăsischen Album des Consul Bi!lecocq, Bres­
lau 1854, p. 27.
2') E l zace într'o capelă, în umbra zidurilor pala­
tului : • Nicolas Bibesco 1831 - 1 890 • împreună cu
,, Louise Hclene Ney d ' Elc h i n gen, Princesse Bibcsco,
3 Avril 1842- 5 Jul . 1 89 3 n . Asupra Bănesei vezi şi
Aus dem Leben Kănig Karls von Romiinien, voi.
T , p. 50.
32 ) Vezi descrieri de c u r ţ i boereşti, mari, î n Sesti ni,
op. citat, p. 1 1 - 1 '2. Recordon, op. citat, p. 96 - 97 .
Ion Ghica, Se�-isori către Alexandri, Bucureşti 1903,
pp. 428 - 43 2 . I o n Ghica, Convorbil-i economice, Bu­
cureşti 1879,vo1. II, p. 592 - 595.
33 ) Ion Ghica, loc citat.
"') Vezi asupra cuinilor bizantine siriene : Ch. Gar­
nier, L'!wbitation humaine, Paris 1892, p. 675 ; a
acelor din muntele Athos : H . Brockhaus, Die Kunst
in den Athos - Klăslern, Leipzig 1891. p. 3 4 ; asupra
celor ale Seraiului : Lamottraye, op. citat, I, 2 1 8 . A­
supra similarelor cuin i apusane, ceva mai vechi,
vezi : E . Vioiet-ie-Duc, Dictionaire raisonne de l'ar­
chitecture franţaise riu Xl-au XVI siecle, pp. 461
-73. Tot la col ţuri sunt ş i cuinile şi mangupiile dela
An li m. V ăc ă reşti , Hurczi.
35 ) Antonmaria De! Chiaro, Istoria de/le m.odenu
rivoluzioni delia Valachia. Venetia 17 18, p. 34 .
36) I o n Ghica, op. citat.
3 7 ) Recordon, lo c . citat.
"8 ) Ca la Hm·ezi ; vezi descrieri de scări în Sestin i ,
ş i Recordon, loc. citat.
39) A. Choisy, H·istoil-e de l'arhitectm·e , Paris 1899
vol. II, p. 7 5 1 . Palatul dela Versailles.
•o) Cf. Delchiaro, op. citat, p. r 7 .
4t) Choisy, op. citat, I I , 7 5 1 .
40) D e ! Chiaro, op. citat ; pentru obiceiul galeriilor
v. Recordon, loc. citat.
•s) G. 1. Ionnescu Gion, Călătoria lui Carol al
44) St. D. Grecianu, op. citat, p. 13 1 .
P.S. Sunt asemănări între palatul Băneasa care
azi se dărâmă cu multă impietate, şi între restau­
rarea dela Mogoşoaia, mai ales în forurile ce înca­
drează uşile şi ferestrele.
- Schiţele de plan au fost ridicate de d. arhi­
tect 1. D. Trajanescu.
- Cercetarea litera turei că­
lătorilor ne-a fost înlesnită şi
de amabilitatea d-lui Al. I o­
nescu, care pregăteşte o lu­
crare bibl iografică a lor.
v. o.
_
 D I N TEZAURUL l\ R H EOLOGI C 1\L DOBROGEI
A N T I C H I T Ă T I C R E ST I N E D I N I S T R O S.
' '
---
brogene o serie de plăci de
aramă argintate, cu sculp­
turi în relief, reprezentând
personagii şi scene religioa­
se creştine. D upă afirmările
celor ce l e·au pus în circulaţie,
aceste plăci s'au găsit în apropi -
rea satului Caranasuf, aşezat în
recriun
b
ea vechiu lui I stros. Ar urma deci să
le considerăm c a cele dintăi antichităţi
cre�tine, găsite în ruinele acestui oraş.
Descoperirea de antichităţi creştine l a
I stros n u poate da l oc l a nici o bănuială,
deoarece aproape toate oraşele antice din
Dobrogea ne-au păstrat astfel de urme.
Tomis (Constanţa), Axiopolis (lângă Cer­
navodă), Tropaeum (lângă Adamclissi),
Troesmis (Igliţa) şi Noviodonum (lângă
I saccea), au dat l a iveal ă basilici , pietre
cu inscripţii , obiecte de cult creştine. Mai
m ult ; unele din aceste l ocalităţi au avut
chiar oarecare importanţă în primele vea·
curi ale creştinismului. La Tomis a fost
încă del a 250 d. Cr. sediu l unui episcop ;
tot aci au suferit moartea mai m ulţi mar­
tiri în timpul persecuţiunii împăratului De­
cius. Oraşel e Axiopolis şi Halm iris - acest
din urmă aşezat aproape de gura « sfântă »
a D unării - a u avut l egături cu alţi m ar-
www.inp.org.ro
11.
01 ---
tiri din vr mea persecuţiunii lui Diocleţian
(290 d. Cr.). In sfâr.,it Tropaeum a fost şi
el prin veacul al V I I I-lea sediu episcopal 1).
Singur oraşul Jstros nu dăduse până acum
antichităti' crestine,
'
nici nu a fost arătat de
vreun scriitor ca un oraş important pentru
crestinătate.
'
Şi cu toat acestea Istros era în primele
trei veacuri ale erei noastre - cum fusese
în atâtea alte veacuri de mai înainte -
cel m ai însemnat oraş comercial dela gu­
ril e Dunării ; deci prin forţa împrejurărilor
tr bue să fi venit în contact cu noua cre­
dinţă, ce tocmai atunci se răspândia, mai
curând şi mai inten iv, decât oricare alt
oraş de aci . D e al tă parte existenţa l ui se
.
poate u rmări până în veacul al V I I I-lea
d. Cr. , aşa că a avut o perioadă de viaţă
creştină destul de îndel ungată, pentru a
putea păstra în ruinel e sale antichităţi de
acest fel .
De sigur c ă perioada creştină a acestui
oraş n'a fost o perioadă de strălucire, căci
ea urmează după distrugerea lui de cătră
Goţi în anul 238. De altă parte tot acum
încep să apară în apropirea 1 ui bancurile
de nisip, cari încetul cu încetul îi închid
comunicaţia cu m area şi-i potmolesc por·
tul. Sărăci ti si împutinati prin năvăliri si
l ' l l '
emigrări, Istrioţii nu mai bat m onedă pro-
prie încă dela 238, iar când după câţiva ani
1 66 LWLET I N UL COML ! UN L I MON U MENT E LO R I STORICE

se organizează provincia creştină a Sciţiei,
oraşul de reşedinţă al episcopului nu este
-
Istros, ci Tomis. Două veac uri în urmă,
când împăratul J ustinian întăreşte pentru
ultima oară graniţa de nord a i mperiului,
nu restaurează cetatea dela lstros, căci
acum ea nu m ai prezinta nici o importanţă
strategică, ne m ai fiind în legătură cu
m area 2).
Cu toate acestea
orasul a continuat să
'
faptului că şi celel alte două sate - Casap­
chioi şi Caraharman - sunt destul de a­
proape de ruinele amintite şi fiindcă �i pe
teritoriul acestor sate s'au găsit inscripţiuni
referitoare la Istros.
De altfel datele geograiî lor şi ale hăr­
·
ţilor antice concordă perfect cu această
indentificare. Strabo 8) pune oraşul Istros
l a depărtare ele 250
stadii = 44 1/� km .
•
dela Tomis ; ori dela
"

existe şi după amin­ Constan ţa la ruinele

tita năvălire a Goţilor. elin faţa Caranas ufu­

+E
Atât No tzlz a dzgni-
" 11 lui sunt exact atâtia'

tatunz elin veacul al v1 kilometri . Tot el arată

IV-lea 3), cât ş i Hiero- s că distanţa între l stros
cles, scriitor elin vea­ şi gura cea m ai sudi­
cul al V I-lea 4'), pre­ că a Dunării -- ' l cp0v
cum şi Notdz'ae Ep is­ at6p.o. , gura sfât\tă ­
cop atum, redactate era e l e 500 ele stadii
pe l a sfârşitul veacului = 88 3/1 km. ; iar dacă
al V I II-lea 5) , atestă măsurăm acest nu­
aceasta. Abia după măr el kilometri del a
anul 800 orasul no- '
ruinele ele lângă Ca­
stru pare a fi căzut cu ranasuf, spre nord,
totul, pentru a nu se pe ţărm ul lacului Ra­
m ai ridica niciodată. zel/n , dăm tocmai ele
*
localitatea del a gura
* *
sfântă, pe care, în altă
Locul unde era a­ -?; s�t
parte n), am identifi­
� T m/,ilhot�.l'
en;11
sezat odinioa
'
ră orasul
' 1/)Ap.J cat-o cu Acl Stoma.
c.Jr� J�.._;, ��ra

(�i.,ioJ C:-t<l� in "li, Aceste date ale lui

IVI
lstros n'a fost încă de-
finitiv fixat. Dela Des­ Strabo sunt coniîr­
jarclins, care în 1 868 m ate ele Tabula Peu­
a identiiîcat acest o- tingeriana, care pune
raş cu « măreaţa gră­ 1 7 . Dobrogea în regi unea \Jechiuloi lstt·os. del a el Stoma l a Is-
m adă ele ruine» elin tros 60 mzlia passu­
apropierea satului Caranasuf 6), şi până as­ mu = 88 �/* km . , numai în Itinerarul Anto­
tăzi , istoricii şi arheologii l'au pus când l a nin distanţa diferă in plus cu 7 m. p. = 10
Caranasuf, când la Casapchioi , când la km. Deci nu m ai încape nici o îndoială că
Caraharman 7). Cu toate acestea se pare ruinele ele pe promontoriu! ele lângă Ca­
că toţi au avut în vedere aceleaşi ruine, ranasuf sunt în adevăr ale orasului Istros. '

adică cele aflătoare pe promotoriul elin Cât priveşte acum situaţia topografică
faţa satului Caranasuf. I ar dacă m odul ele a oraşului, ea se prezintă astfel. Spre sud­
exprimare a variat, aceasta se datoreşte est de satul Caranasuf ţărmul m ării for-

www.inp.org.ro
 ANTI C H I TĂŢ[ C REŞTINE DI N TST ROS
mează un golf lungueţ, care astăzi este
ocupat de l acul Tuzl a. I ntrarea în golf,
l argă abia de un kilometru, este protejată
de două promontorii , cari intră în mare la
depărtare de vreo 3 km . unul de celălalt.
Promontoriu ! sudic este m ai m are �i se
' por.tul şi prin urmare şi oraşul propriu zis.
continuă în limba de păm ânt nisipos, ce
merge până aproape de Caraharman , des­
părţind l acul Tuzla de lacul Sinoe j cel nor­
' ora�.
dic e cu mult mai mic şi intră ca un . cui
în mare.
Deasupra promontor iul ui sudic se află
nrmele unei cetăţi formidabile. R esturi de
ziduri, formate din blocuri mari de piatră
cioplită, încunjoară punctul culminant al
dealului, care dinspre sud şi vest m ai este
apărat şi de o cingătoare de valuri . In in­
teriorul cetătii nenum ărate bucăti de zi-
' '
dărie din peatră amestecată cu cărămidă,
frânturi de capiteluri şi de fusuri de co­
loane, cioburi de olărie fină şi m ai ordinară
stau împrăştiate în toate părţile. Dacă ar
fi să credem pe locuitorii din satele vecine,
distrugerea totală a zidurilor cetăţii s'a fă­
cut abia pe l a 1 8.83, cu ocazia unor s6.pă­
turi întreprinse de persoane competente
din Bucureşti . Pe promotoriul nordic se
găsesc urmele unei alte cetăţi mai mici,
care probabil a fost distrusă m ai de mult,
căci zidăria ei abia se mai observă. A m ân­
două cetăţile aveau de sigur menirea de
a apăra intrarea în golf şi de a împedica
atacurile din spre m are.
Oraşul propriu zis şi portul se întindeau
probabil dealungul ţărmului nord-vestic al
golfului, imediat la intrare. Aceasta rezultă
n u numai din poziţia naturală a locului, ci
e confirm ată şi de nişte descoperiri intere­
sante ce s'au făcut în această parte a ţăr­
mului şi pe cari m i le-a împărtăşit d-1 D .
G. Ionescu, administratorul pescăriilor Sta­
tului din Tulcea si unul dintre cei m ai buni
'
cunoscători ai localităţilor antice din Do­
brogea. ln adevăr s'au găsit în această parte
a golful ui urme de diguri , cari i ntrau în
www.inp.org.ro
167
mare, precum şi mai multe tuburi de metal
ce serviau de apedu cte, iar cu ocazia sur­
pării unei părţi din mal s'a descoperit u n
întreg depozit de statuete d e teracotă în
genul statuetelor del a Tanagra. Toate a­
ceste dovedesc până la evidenţă că aci era
De altfel , nu departe de aci se află şi ne­
cropolea, care nu puteit fi prea departe de
Studierea terenului pe care era construit
portul se puteit face acum câţiva ani m ai
u�or decât astăzi , pentru că golful fiind
potmolit, numai rareori era acoperit cu
apă . Dar de dnd s'a deschis canalul «Re­
gele Carol » , vechiul Dunavăţ, dintre Du­
năre �i R azel m , volumul de apă din Ra­
zelm mărindu-se, portul este în perm anenţă
sub apă.
Cum am spus, la oarecare distanţă dela
ţărm , în spre interiorul uscatului, se întin­
de necropo1eaora�ul ui. Ea se compune din­
tr'un n umăr considerabil de movile-mor­
minte, m ai m ari sau mai mici, cari acopăr
întreg pl atoul până la Caranasuf şi Casap­
chioi. M uite din movilele acestea au fost
săpate de locuitori şi au dat l a iveală tot
felul de obiecte antice : vase fine de lut si
'
de sticlă, idoli de l ut şi de bronz, monede
de aur, argint ş i aramă, obiecte de po­
doabă lucrate în metale preţioase, în sticlă
col orată sau în ceramică zugrăvită, etc.
Din nenorocire m area m ajoritate a acestor
anticbităti a intrat în m âinile samsarilor
'
bulgari sau ovrei, cari ie-au vândut m uzee­
lor străine.
Distrugerea m ovilelor din necropole s'a
putut face în toată libertatea, din cauză că
la delimitarea pământurilor din Dobrogea,
toată întinderea ei a fost parcelată locuito­
rilor bulgari din satele vecine. Noroc că a­
ceşti locuitori au refuzat să primească mai
multe grupuri de movi le, în întindere totală
de vreo 30 de hectare, cari erau conside­
rate ca teren neproductiv şi deci au rămas
168 13ULET I N UL COMI S I U N ! I MONUMENTELOK ISTORICE
ale Statului. Cu toate acestea în ultim ul
timp ei au început să cutropească şi acest
teren neprod uctiv si) să distrugă
<
si' m ovilele
de.aci . Mulţumită însă interesul ui deosebit,
pe care d-1 D . G . I onescu îl poartă ştiinţei
arheologice, opera de distrugere a putut
fi împiedicată la timp, luându-se acest te­
ren i arăşi pe seam a Statului.
*
* *
Necropolea este locul unde s'au găsit
plăcile cu reliefuri creştine, amintite m ai
sus.
1.
1 8. P i tici c o rel ief(wi creşl i n e găsite la lstros.
- 1\ doaa proprietatea d-lai \ v . Knech l e l , Bucu•·eşli.
R e venind acum l a ele trebue să spun că
în timp de doi ani de când au apărut, n'am
\'ăzut decât cinci bucăţi , dintre cari una
am reprodus'o în num ărul trecut al Bule­
tinului ( p . 1 1 9), iar pe celelalte le repro­
duc aci .
Forma lor este pătrată, i ar mărimea va­
riază între 6 X 6 1/2 cm. şi 8 X 6 1/2 cm.
Două au colţurile de sus rotunjite ( 6g. 3
şi 4) , i ar- l a alte două (fig. 1 şi 2) marginea
superioară este întreruptă la mijloc prin­
tr'o ridicătură pătrată. Toate au însă în
dos câte o mică toartă, prin care se poate
www.inp.org.ro
petrece o sfoară, dova lă că erau destinate
să se poarte ca iconiţe la gât.
Pl aca reprodusă la p. 1 1 9 reprezintă un
soldat pretorian, care în mâna tângă ţine
scutul şi suliţa - p z'l u m - , i ar mâna
dreaptă o are ridicată în sus şi degetele ei
dispu e în emn de j urăm�mt.
Fig. 1 este o scenă de martiri u . Un tâ­
năr îngenunchiat, cu m âinile ridicate în
sus şi impreunate în semn de rugăci une.
In faţa lui un personagiu , îmbrăcat în cos­
tum de împărat , c u coroana p cap , se pre­
găteşte să lovească cu un topor într'un cui
2.
-
m are, pe care mâna unei persoane nevă-:
zute îl ţine deasupra capului martirul ui.
Deasupra un înger aşteaptă să primea că
sufletul martirului. Sus în colţul drept e o
altă se nă de proporţii cu m ul t mai re­
duse : m artirul par' că judecă pe împărat.
Pe ridicătura dela mijlocul marginii supe­
rioare este gravat capul l u i Crist, încon­
.
j urat de nimb şi privind cu blândeţe cele
două scene.
Fig. 2 reprezintă un înger cu trâmbiţa
la gură. A fară de aripi , el are picioare de
pasere acoperite cu pene şi , amănunt cu-
 ANTIC Hl TĂŢl CREŞTINE DT!'< ISTROS
rios, la spate are şi o coadă de pasăre.
Jos l a stânga un vultur, i ar în ridicătura
de sus un alt înger zburând.
Fig. 3 reprezintă pe satana, foarte ase­
mănător cu zeul Pan si având ca si acesta
' '
picioare de ţap, barbă stufoasă şi coarne
în frunte. Cu mâna dreaptă agită un clo­
poţel , cea stângă şi-o razimă de un mon­
stru, care ar putea închipui un monstru
din iad. Jos în dreapta un vultur.
Fig. 4 înfăţişează un bărbat pe jumă­
tate (._J�zol , cu ochii holbati' si tinând în mâni
' )
un toiag l ung, pe care 11 reazimă de po-
�.
1 9. Plăci co reli efori cre�t i n e găsite la Istros.
stamentul unui idol , aşezat la umbra unui
copac. Pe postam ent se afl ă următoarea
inscripţie, pe care, neputâncl'o descifra, o
dau în facsimil :
De altfel şi fig. 4 are inscripţii, cari , după
locurile unde sunt puse, aveau menirea să
explice numel e personagiilor. Aceste in­
scripţii sunt însă atât de şterse, încât nu
Buletinul Comisiunii t1onumentelor Istorice.
www.inp.org.ro
169
l e-am putut descifra. Numai după câteva
litere izolate bănuesc că sunt greceşti.
*
* *
Privind c u atenţinne scenele pe cari le
înfăţişează plăcile noastre, ne com-ingem
că avem a face u lucrări ele artă bizan­
tină. In special compoziţiunea lor şi chipul
cum sunt distribuite in cripţiile sunt carac­
teristice artei bisericeşti din R ăsărit. Cu
toate acestea sunt unele amănunte cari
par a fi străine şi tradeaza concepţiuni
primiti ve. Astfel strania reprezentare a în-
.J..
gerului din fig. 2 , curiosul mijloc de u­
pliciu prin despicarea capului din fig. 1 ,
sau bizara scenă din fig. -+ . Aceste amă­
nunte probabil si anumite consideratiun
' '
i
tehnice au făcut pe unii cun o cători ai artei
vechi să bănuiască că plăcile de care vorbim
nu sunt decât nişte fal sifi cate moderne. In
special d-1 profe or \V. Knechtel din Bu­
cure:'!' ti , un experim entat arheoloa,
b
si-a
'
exprimat încă dela început părerea că
avem a face c u « niste falsificate moderne
'
cu o compoziţiune mai m ult sau mai pu-
ţin fantastică » . D-sa îmi comunică că pen-
22
1 70 B U L ET I N U L COM I S ! U N L I M O N U M EN T E L O H. L ST O lUCE
tru a se convinge despre aceasta a trimis
reproducerile lor fotografice unor savanţi
archeologi străini şi aceştia i-au confi rm at
părerea.
Cu toate acestea sunt motive puternice
cari pledează contra falsifi cării. In primul
rând neînsemnatul număr de pl ăci , cari
s'au pus în circulaţie şi preţul relativ mic
c u cari s'au vândut. Căci dacă plăcile ar
fi fost false, ar fi trebuit să apară pe piaţă
în număr mai m are sau cel puţin în serii
mai m ulte şi să se vândă cu un preţ m ai
ridicat , pentru ca falsificatorul să poată
N O T E
1) Asupra antichităţilor creştine din Dobrogea, v .
în special importantele publicaţiuni a l e M-gr Netz­
hammer : Das altchristliche Tomis ( 1 9 03), Die chris­
tliche Altertlimer der Dobrogea ( 1906) şi Aus Ru-
'
mănien ( 1909).
2) P1·ocopius, pe aedificiis, nu pomeneşte Istros
între cetăţile restaurate de Justi nian.
3) Ed. Băcking. 4) P. 637 .
6) de Boor, Zeitschrift fiir Kil·chengeschichte ( 1891),
p. 532.
6) Revue archeologique (1868), p. 2 7 0.
www.inp.org.ro
câştiga ceva. Dar, în doi ani de când au
apărut, nu am văzut decât 5 bucăţi şi pre­
ţul obişnuit dat pe bucată a fost de 5 lei.
De altă parte fals!fi catorii de antichităţi
caută să imiteze lucrări mai interesante,
cari pot atrage cum părători, i ar nu relie­
furi lipsite de orice artă. In sfârşit, după
inform aţiile ce am pân�l acu m , nu se poate
pune la îndoială originea lor istriotă.
Cred deci că ideea falsificării trebue c u
totul escl usă, iar reliefurile noastre pot fi
consi derate cu drept cuvânt ca cele dintăi
antichităţi creştine găsite la I stros.
C O H S T. M O ISIL.
7) Pic!J, Die antiken Miinzen Daciens u. Moesien,
p. 139 ; Toci/eseu, Inschriften a. d. Dobrudscha şi
Fouillcs ct recherches archeoi. passim _- Soutzo,
R ev ue archeol. (180 1 ), p. 3 02 ; Netzhammer, Aus
Rumănien, p. 233 ; Pcirvan, Salsovia în Convorbiri
Literare ( 1 90 6 ) p. 10?0, n. 2.
.
B ) Miiller, Geographi graeci minores (Paris 1905),
T. p. 573.
o) Buletinul Comisiunii Monumentelor Istori.-;e,
( 1909), p. 86. In loc de Casapchioi, să se citească
Caranasuf.
 1"\ Ă N .A S T I R E A H U R E Z I
---
- P l\ R l\ C L I S U L -
--
cest paraclis, una dintre cele
m ai interesante părţi ale mă­
năstirii, este situat la m Ulo­
cul clădirei de pe l aturea elin
spre apus a incintei - drept
în fata bisericii cei mari.
l
Proporţia generală a pa­
raclisului este perfectă, atât văzut
elin c urtea mănăstirii , de unele cor­
p u l altarului se 1nalţă pe deasupra
învălişului chiliilor, producâncl prin supra­
puner�a pitorească a diferitelor în vălitori
un frumos efect, cât şi elin partea opusă,
spre grădină, de unde un pridvor cu arcade
răzăm ate pe stâlpi de piatră să deschide la
o înălţime de peste 1 0 metri deasupra so­
lului grădinei. Inălţimea totală a para.cli­
sului în această parte este de aproape trei­
zeci ele metri,- turla lui riclicându-se mai
sus decât turlele bisericii cei mari si decât
l
dopotniţa mănăstirii.
I n catul de j os, sub paraclisul propriu
zis, se află vechea trapeză a mănăstirii,
astăzi transformată în m agazie, unde mai­
cele îşi păstrează porumbul. Această în­
căpere este frumos boltită prin o calotă
sferică, răzemate pe patru arcuri joase şi
puternice ; totul este fru mos pictat. Zidu­
rile cari închid trapeza la ambele extre·
mităţi sunt adăugate în urmă, căci la înce-
www.inp.org.ro
0 ---
o --
put era pe aci o trecere deschisă, care
punea în legătură curtea mănăstirii cu gră­
dina. Trebueste obsen·at că c urtea mănă-
'
stirii este cu vre-o trei metri mai ridicată
de cât grădina.
Paraclisul propriu zis se află deasupra
trapezei şi la un nivel mai ridicat decât
rândul superior de chilii . Două scări l ate­
rale, ele lărgimi inegale, duc în pridvorul
paradisului, care este boltit cilinclric şi aco­
perit cu picturi, reprezentând patimele
sfântului Ioan BotezătoruL Arcaclele sunt
pictate cu ornamente decorative ca cele
dela pridvorul bisericii cei mari şi, în ge­
nere, ca toate picturile dela bisericile din
timpul l ui Constantin Brăncoveanu .
Şase stâlpi de piatră susţin aceste ar­
cade. Intre ei se găseşte o mică bal ustradă
de lemn, ca la galeriile curţii i nterioare ale
mănăstirii . Uşa paraclisului, c are se des­
chide în acest pridvor, este de l emn sculp­
tat. Chenarul ei este de piatră cioplită.
Interiorul paradisului se compune din­
tr'un naos pătrat şi u n altar semi-circu l ar .
Peste naos s e ridică turla, care s e razimă
pe patru arcuri egale, după modul şi dis­
poziţia obişnuită. O tâmplă de lemn, bogat
sculptată şi cl e corată c u poleială şi cu co­
l ori, desparte naosul de altar. Paraclisul e
l uminat actualmente numai de sus prin
1 72 B ULET I NU L COMISTUNII MONUMENTELOR TSTORJCE

mici ferestre şi prin turlă j singur altarul e căci cele două ferestre l aterale ale naosului
sunt a tăzi zidite, iar în ex­
terior ele dau spre scările
l aterale în locuri astăzi aco­
perite. Acest fapt ne .face
a presupune că l a început
chiliile dela rândul superi­
or, din dreapta şi din stânga
paraclisul ui, nu existau, sau
că învelitorile acestor chilii
se opriau în dreptul scări­
lor, lăsându-le pe aceste
descoperite, astfel că para­
clisul putea căpăta l umină
pe acolo.
In altarul paraclisului,
sub o lespede de piatră, se
află o ascunzătoare, -tare
se găseşte în grosimea zi­
durilor pe deasupra b ? lţii
trapezei.
Faţada paraclisului pro­
pri u zis este decorată cu
arcaturi oarbe, tencuite,
tăiate cam pe la mijlocul
înălţimii lor de un brâu o­
rizontal , format din două
-�- rânduri el zimţi ele cără­
.fOi�oRWL
· H"Ri�N!f: mizi tencuite. Două rân­
dur i ele fere tre cu chenare
ele piatră împodobesc fa­
ţacl a : l a partea inferioară,
sub brâu, ferestre m ai mari,
asem ănâncl u - se cu acele
ale bisericii mari j la partea
superioară, pe deasupra
brâului, ferestre mai mici.
Turla este frumos propor­
ţionată. Ea este octogonală
1
�w:;-�-- cu opt fereste l ungi , împăr­
1
1 iL . 1 1 l > l ţ ) l t..
ţite fiecare în două şi încon­
jurate p dinafară cu mai
2 0. Pat·aclisol mă.nă.stiri i H urez i . multe rânduri ele arcuri
- Planul � i faţada exterioară (dela apas)
concentrice, fiecare arc fi-
luminat direct prin o fereastră m ai mare, inel mat esit decât cele mai mici ca el.
'

www.inp.org.ro
 PA R ACUSUL M Ă N.Ă.. S TIR I I HUREZl 1 73

Cornisele sunt făcute din trei rânduri de

,
în faţada din spre curte, deoarece această
dinţi în cărămidă, separate prin câte un parte a fost executată în urmă �i în condi,
rând drept, după dispoziţi a obişnu-
ită . Tur l a este acoperită cu o b oltă
formată din patru sfere, care se în­
tretaie şi care sunt, la rândul lor, aco­
perite cu o calotă sferică. In vârful
calotei este o chee de piatră , termina­
tă cu un ghem tot de piatră, pe care
sunt sculptate arabescuri în formă de
împletituri . In această piatră este în­
fiptă crucea, compusă din trei ramuri
orizontale, împodobite cu globuri po­
l eite şi terminate la capete cu m i ci
cruci poleite. Celelalte părţi ale fa­
ţadelor sunt simple, cu suprafeţe a­
proape netede, fără decoraţiuni, tot
efectul atât de impu nător al acestu i
edificiu , fiind obţinut prin proporţiile
lui admirabile şi prin dispoziţiunea
pitorească a învelitorilor combin ate
şi suprapuse cu adânc sentim ent de
compoziţie. Din aceste puncte de ve­
dere, paraclisul mănăstirii Hurezi tre­
bueste considerat ca unul din cele mai
,

perfecte dintre monumentele noastre.

Restaurarea s'a făcut în anii 1 908
si 1 909. A trebuit a se schimba în
,

principiu toate învelitorile cu şarpanta

lor, care era în mare parte putredă.
S'au refăcut aceste învelitori cu o­
Iane smălţuite, executate de olarii
unui sat vecin. Aceste olane sunt de
cal itate foarte bună si de o cul oare
,

plăcută. Streşinile îm'elitorilor s'au fă­

cut c u console profilate în lemn ele
stejar. TencueliJe s'au refăcut în în­
tregime, reparânclu-se zidăriile, cari .
erau stricate în multe părţi , mai ales
la cornişe, cari au trebuit a se reface
aproape în întregime. Crucea s'a re­ J. '· 1 ! 1 1 ! ! ! ţ l 1 =1-
parat, completat şi poleit din nou. Fe­ 2 1 . Paraclisul mănăstirii H u rezi.
- P�anul trapezei şi sec ţ iune pdn axa loagitud inal :\ -
restrele s'au refăcut noi, c u două rân-
duri ele cercevele. Rămâne a se restaura ţi uni cari l a ă mult de dorit. Aceasta se va
usa si ferestrele dela intrarea în trapeză,
, ,
face în anul viitor. A R H . H. G H I K A - B u oeşTJ.

www.inp.org.ro
174 l l U LETINUL COMlSlUNII M ONU MU:NT ELOR ISTORICE

2 2 . l 'm·aclisol m �n�stirii Hut·ezi .

FatetdCI interioară (de!!\ r�să ril). -

www.inp.org.ro
 F O I S' O R U L L U I D I ONIS I E BAL A CE S C U
-o--

��ii� neleanuanil 1del753,a ridicarea

adică după 59
m ănă­
I n inscripţia de piatră, prinsă în pere­
tele el in dreptul scării şi în care se vor­
stirii Hurezi , pe timpul şi C l l beşte despre ridicarea acestui foişor, nu se
c h e l t u i a l a Arhim andritul ui pom eneşte nimic despre m eşterii cari 1-au
Dionisie Bălăcescu , s'a zidl t lucrat ; însă, ju decaţi tiind după cum au
acest fru mos foişor, dimpre­ facut l ucrul , se Yede că erau tot atât de
ună cu scara lui, la capătul buni constructori pe cât de buni artişti, ­
spre paraclis al cerdacului, în ceea ce pri veşte fru moasel e ornamen­
unde, pe atunci, e afla stăreţia. taţiuni ce îmbracă atât coloanele c:ît şi pa­
G reutatea de a se coborî în curte ra petele foişorului şi al e scării.
pe scara cea m are, aşezată în depărtare Ca buni constructori , ei au avut grije
dela l ocul stăreţiei, se vede că a îndemnat să fac�t o legătură nemerită între zidurile
pe acest vred­ transversale a­
nic egumen a-şi le foisorului
'
cu
face o scară părţil e m asive
rriai la îndemţt­ ale galeriilor de
nă, dimpreun ă cari se alipia foi­
c u un foişor, ast· şorul , - şi anu­
fel după cum me în dreptul
erau alcătuite stâlpilor de pia­
şi celelalte scă­ tră, atât la ga­
ri dela casel e leria de jos cât
domneşti şi ehi· şi la cea ele sus ;
lii. Câtă râvnă ca buni m este-'

avea D ionisie ri , ei au cioplit

2 3 . Foi şorul l u i Dionisie : Inscripţia.
Băl ăcescu pen­ - (Transcrierea la Gr. Tocilesca, l\nalele l\cademiei Române, VIII p. 187) -
în piatră fru­
1
tru înbunătăti- '
m o a s e orna-
rea si' infrum usetarea '
m ănăstirii 1-I urezi, mente bizantine, din împletitura cărora
se vede după felul cum a înţeles el să înpo- răsare ici-colea stema cantacuzinească , ­
cl o bească acest foişor ce-i poartă numele. devenită, în urm ă, şi brâncovenească.
Pe o bază puternică ele 5"',-l-0 pe 4"', 70 Ce păcat însă că timpu l , c u m ultele l u i
cu ziduri groase de 60 c m . , la o înălţime schimbări, n u ni le-a păstrat aşa după cum
del a pământ de 3.50, se inalţă cel e cinci acest foisor ' a esit '
din mâinile
- m esterilor
'

coloane el e piatră ale foişorului , deasupra ele odinioară. Că � i, acum când un gâncl fe-
cărora se sprij ină şase arcuri d.e cărămidă, ricit de redeşteptare străbate uitatele co­
sustinâncl
'
si' ele ' la rânclul lor, masivul ele mori ale trecutul ui nostru, acum ochiul
zidărie ce se înaltă '
până sub streasin�t
' , l a cercetător descoperă m ulte prefaceri pă­
o înăltime
'
de gon. dela nivel ul curtii. '
gubitoare s u ferite în cursul vremii.

www.inp.org.ro
i 76 l3UtETT N UL COMTSIUNH MONUMFNTELOR ISTORICE

Astfel , la partea de jos, preschimbată de Hrisant în timpuri c u mult m ai apro­

într'o cameră de l ocuit, se vede, în faţadă,
două ferestre în arc de cerc, a căror formă
nu se armonizează de loc cu arcurile în
plin cintru ce se ridică deasupra stâlpilor
de piatră. Tavanul acestei camere este din
grinzi de lemn, şipci )i tencuială, pe când la
celel alte foişoare brâncoveneşti se găsesc
piate de noi. Bolta de zidărie ce trebuie
să fi acoperit câmpul foişorului, acuma
este înlocuită cu un tavan de lemn şi ten­
cuială ca şi cel de jos şi zugrăvit cu tipare
de rând, ca şi în tot cuprinsul mânăstirii ,
afară de chil i i . Acoperişul aşezat şi cu
.
strasină mare ce trebue să fi tost de sin-
, ,

bolti. De asemenea
)
drilă, în felul celor-
pentru întrebuinţa­ lalte vechi foisoa-
'

rea acestei cam ere re, acuma îl găsim

şi în t impul iernei , ţuguiat, din tablă
s'a prevăzut cu o în rom buri, cu o
sobă c.u plită, fu­ straşină mică, ten­
mul ieşind afară pe c uită, iar în vârful
un coş de burlane acestei piramide,
de tablă, care se ca o completare a
înalţă în sus până ironiei , se învârte­
deasupra streaşi­ ste la bătaia vân-
, .

nei, l egat fiind cu tul ui o jucărie de

sârmă de una din tinichea tăiata cu
frumoasele coloa­ foarfeca.
ne ale foisorului.
'
. Cam aşa se arăta
Funinginea con­ foişorul l 'ui Dioni­
densata a acestui �e la începerea lu­
coş improvizat crărilor de restau­
m mdăreşte î n tot rare, când, luându­
parcursul lui şi pia­ se cu deamănuntul
tră şi zidărie, c a pe în cercetare toate
un l ucru oropsit şi părţile 1 ui organice,
uitat de ocrotirea

""i� l �l
s'a întreprins asu­

��
omenească. Peste pra lui lucrările ele
frumoasele ciopli­ îndreptare, aşa du­
turi ale col oanelor, j -- pă cum îl arată ilu­
l!
parapetul ui şi scă­ straţia dela sfârşi­
rii se întind cele 2 4 . Foişorul l u i D i oni sie. tu 1 . acestui artcol .
- Pltinul
şi secţiune -
trei straturi de vop- Cercetând tim-
sea cu ulei şi var, acoperind c u învelişul pul când s'a făcut l a acest foişor · cele elin
lor grosol an formele minunate ale pietr i. urm ă reparaţiuni, s'a aflat că în anul 1 8 7 2 ,
Deasupra coloanelor se înalţă, până sub când s ' a reparat întreaga mănăstire ele
straşină, zidăria susţinută de cele şase către antreprenorul Pom erantz. Atunci elin
arcuri. Ciu bucăriile ce îmbracă această ordinul autorităţii respective, s'a clă râmat
frunte a foişorului sunt străine de vechea acest foişor până în temelie şi s'a refăcut,
făptură a Hurezului, însă sunt foarte ase­ aşa după cum s'a descris m ai sus, păstrân­
mănătoare cu acelea dela foişorul ridicat clu-se doar pietrăria cea veche.

www.inp.org.ro
 ]I( ĂNĂSTIREA HUREZI : FOIŞORUL LUI DIONISIE 1 77

Cercetând u-se partea de jos a foişorului, suprimat soba din interior, s'a răzuit pe­
spre a se şti dacă această bază a fost ma­ retii de vechea tencuială deterioratăJ s'a
,

si,·ă, aşa după cum se vede, sau a fost cu Uhănit din nou, i ar ta,·anul de lemn s'a
stttlpi de piatră, arcuri şi bolţi , ca şi l a înlocuit cu o boltă stelată, la fel cu bolta
celel alte foişoare, n u s'a găsit nici un in­ iatacului dela capătul răsăritean al şirul ui
diciu care să hotărască transform area ba- de chilii dinspre miazănoapte.

2 5 . Foi ş onil J n i D i o n i sie.

- dela mănăstirea Hurczi. -

zei sale , aşa 1ndtt s'a l�tsat cea existentă,
fi ind bine construită, cu singura deosebire
că s'a schimbat gol ul ferestrelor cu altele
în arc plin centru , într'o proporţie potriYită
cu ansam blul general . De asemenea s'a
Bule/inul Comisiunii Nonumentelor Istorice.
Postamentul sdtrei ti ind slăbit, s'a ref�t­
cut, prev�tztmuu-se cu f1 ricle şi bolţi plin­
·
cintre, aşa după cum se vede şi la cel e­
l alte scări vechi. Trectmcl l a partea ele sus
a foişorul ui, s'au făcut lu crări cari au schim-
23

www.inp.org.ro
178 1 3 U L E T I N U L COMISI U N r r MON U M ENTELOR lSTORrCF:

bat m ult înfăţişarea lui din urmă, apro­ înlocuit cu altele no u i. De asemenea, pen­
piind-o-pe cât a ajutat cercetările şi stu­ trucă s'a hotărît înlocuirea tavan ului de
diile făcute - de înfătisarea
, '
l ui dela înce- l emn cu o boltă stelată, l a fel cu cea de jos,

2 6. Coloane d e p i a l r�, scu l p t a l e , l a Foişorul l u i Dionisie.

put. stfel , ca parte constructivă, s'a exa­ însă mai înaltă , s'a clărâmat toată porţi u­
minat l egăturile de 1 mn ce se întind d'a­ nea ele zidărie ele deasupra coloanelor :;; i
supra capitelelorşi găsindu-se putrede, s'au 'a refăcut elin nou , t ncuinclu-se c u ciu-

www.inp.org.ro
 iVl.ă. N ASTm.EA H U l{ E Z I : FOIŞORUL LUi DION I S fE l79

bucă.rii �� arcuri în caracterul general al cu it coloanele slăbite, atât la rân d u l de jo s

H urezu l u i . Tot pentru susţinerea şi este­ cât �i la cel de sus, cu altele noui, s'a în­
tica acestei bolţi s'a suprimat zidul de că- locuit de asemenea şi capitelele crăpate,

IH!I±tj!l#l',l!Hilh!illillH 1fjjffilL HJ W.

lllll:t/!ff�lll�r� �
27. Coloane de p i a l !·ă, seulpt a t r , la foişonil lui Dionisi e .

răm i dă p e ca re s e rezcmau grinzi l e t a va­ s'::t.consolidat în sens transversal , cu legă­

n ului, însă s'a r:: o nsolid ·tt zidul galeriei de t u ri de fer şi ::t. ocorc puternice în zid şi ca­
care este lipit foişorul, şi anume : s'a înlo- p i te le , şi a p oi s'a construit bolta din zidărie

www.inp.org.ro
 1 80 B U LET I N U L COM!STUNI I MONUMENTELOR lSTORlCE

de cărămidă cu ciment, rezemând-o pe de vopsea şi var ce l e acoperia, lăsân d

cei trei pereţi ai foişorului, al patrulea pe­ să se arate vederii fatada curată a pietrei.
'

rete fiind zidul consolidat al galeriei . Pă­
tratul de zidărie astfe} format s'a ridicat în
sus, d'asupra ni,·el ului superior al bolţei ,
unde s'a aşezat cosoroaba noului. acoperiş,
făcut din lemn ele stej ar.
Atât esitura strasinei cât si panta s'a dat
' ' '
ca si la vechile foisoare si s'a acorJerit cu
' ' '
olane smălţuite, fabricate de olarii din lo-
calitate , în m ultumitoa re conditiun i de so-
' '
Treptele scării s'au îndreptat şi s'au ni-
velat, i ar ca pardoseală s'a hotărît a se aş­
terne cărămizi exagonale, la fel·cu cele ce
s'au găsit în sala cea m are a caselor dom­
neşti, sub actuala pardoseală de scânduri.
Coloarea albă a pereţilor se împere­
chiază· armonios cu coloarea gălbue a pi·e ­
trei , cu stej arul streaşinei, cu verdele ro­
siatic al olanelor si cu cenusiul umbrelor,
' ' '

liditate si înfătisare.
' ' '
dând peste tot foişorului l u i Dionisie un
Frumoasele cioplituri ale col oanelor şi aer de sărbătoare ca acel a ce 1-a avut odi­
parapetelor s'au spăl at apoi de straturile nioară, pe timpul fericitul ui său ctitor.
I O N D. T R AJANESCU.
Arhitect.

2 8 . Pan1pet sculptat în pi atra, la Foişorol lui Dionisie dela H(J!·ezi.

P. S . Observând mai b i n e i n scripţia d e l a Foişorul lui D i o n i s i e ( p . 1 75) , găsesc î n semnat l a sfârş it

«<osif mcşteP, negreşit numele celui ce a lucrat acest frumos foişor.
1. O. T.

www.inp.org.ro
 29. l'arapcl sculptat in piatră,
RAP O RT G E N E RAL CU P RIVI RE LA L U C RARILE C01'1ISI UNII
1'1 0 NU1'1ENTELO R ISTORI CE IN 1 909.
--
Domnule Min istru,
Cunoaşteţi dir;I precedentul nostru raport cum
că la începutul anului curent V'am fost solici­
tat mijloacele necesare penţru întreprinderea a
-
două feluri de l ucrări :
Lucrări de restaurare şi conservare, în curs
de executare, 1 � biseriCile Golia din Iaşi, Sta­
vropoleos din B ucureşt i , Curtea Domnească
din Târgovişte şi la mănăstirile Hurezi din. Vâl­
cea şi Căldăroşani din Ilfov.
Lucrări de reparare şi întreţinere, recoman­
date şi, parte, aprobate - la bisericile: Sf. Ioan
din Vaslui, Precista din Bacău, Vizantia din
Putna, Berca din Buzău, Sf. I mpăraţi din Târgo
vişte, Bucovăţul de lângă Jii, Domneasca din Bâr­
lad, Cotnari din laşi, Negru-Vodă din Câmpu­
l ung, Mihai-Vodă din Capitală, Domnească din
Ocnele-Mari, Sf. Gheorghe din laşi, Bistriţa din
Neamţu, Braniştea din Dolj şi Văcăreşti .
C u suma de bani ce aţi obţinut atunci din ex­
cedentul bugetar (237.000 lei), s'ar fi putut face
faţă necesităţilor : continuându-se ,lucrările de
restaurare şi conservare şi executându-se cele
mai urgente din l ucrările de reparaţie şi între­
ţinere. Zicem, s'ar fi p utut, căci, ulterior, a tre­
buit să se dea ace�tei sume o altă destinaţi une
-acea de a întreţine Serviciul special de res­
taurări de sub direcţiunea d-lui A. Lecomte du
Notiy. Astfel l ucrăril e noastre, înşirate mai sus,
au fost ameninţate să rămână cu toate n'eton
tinuate şi neexecutate, dacă, însolicitudinea D-v.
www.inp.org.ro
la .Foişorul lui Dionisie dela Hurezi.
0--
deosebită pentru buna conservare a monumen­
telor străbune, n'aţi fi găsit mij locul de a obţine
pe seama lor măcar 130.000 lei din fondul des­
tinat costruirii catedralei din Sulina.
Cu această sumă, fireşte, Comisiunea a trebuit
să-şi reducă la aproape jumătate programul l u­
crărilor p lănuite : renunţând l a l ucrările de re­
paraţiune şi întreţinere şi rămănând a se îngriji
_
de l ucrările în curs de restaurare şi conservare,
a căror amânare ar fi putut compromi te, ba chiar
periclita ·ceeace se lucrase mai înainte. Astfel,
pe temeiul referatelor şi devizelor prezentate,
fondul obţinut s'a repartizat după cum urmează:
pentru biserica Stavropoleos - 23.000 lei,pentru
mănăstirea Hurezi-30.000 lei, pentru biserica
Curtea Domnească din Târgovişte 38.000 lei ,
şi pentru mănăstirea Căldăroşani - 28.500 lei .
Restul s ' a dat pentru lucrările de reparaţiune
absolut necesare la biserica Trei Erarhi din Iaşi
şi la mănăstirile Govora şi Dintr'un lemn.
Iată acum, după rapoartele primite dela dd.
arhitecţi diriginţi ai lucrărilor, cele ce s'au exe­
cutat în campania anului curent.
La biserica Stavropoleos.-S'au clădit (până
aproape de acoperământ) după planuri l e reco­
mandate de Comisiune şi aprobate de Minister
atenanţele ce s'au hotărît a se ridica în preajma
bisericii : clopotniţa, locuinţa intendentului şi
· încăperile muzeului, destinat a păstra, alăturea
cu obiectile artistice şi religioase ale bisericii
1 82 BULET I N U L C O WS I UN I I MONUi\IENTELOR I STORICE

toate modelel e originale de arhitectură, sculp­
tură şi pictură, a căror stare de deteriorare a cerut
a se înlocui cu altele la restaurarea bisericii. Ca­
misiunea a vizitat aceste lucrări şi a rămas pe
deplin satisfăcută de destoinicia şi îngrijirea cu
care ele se conduc şi se execută. A făcut însă
rezervele sale în ceea ce priveşte grilajul îm­
prejmuitor al bisericii .
La mănăstirea Burezi.- S'a terminat de res­
taurat în exterior paracl isul, corpul de clădiri
(chilli) dintre paraclis şi casele domneşti (afară
de clopotniţă, care s' a restaurat acum doi ani),
S 'a terminat restaurarea în exterior a bisericii.
Comisiunea a vizitat această lucrare în două rân­
duri : în primăvară-pentru lucrările executate
anul trecut şi-în toamnă-pentru lucrările exe­
cutate în anul curent. C:u ocazia acestei a doua
vizite s'a recomandat : să se construească tro­
tuarul din jurul biser icii din o piatră mai rezis­
tentă şi de calitate mai bună, să se aşeze u n
toc de piatră la i n trarea prid vorului, î n genul
privazului dela uşa bisericii şi să se împrej mu­
ească cu ul uce ruinele palatului domnesc, des­
părţindu-se astfel de spital. După cele comun i ·

30. Biserica C Ut-ţii Domneşti d i n Târg:Jtlişte.

- [nainte de resta01-a1·e. -

foişorul lui Dionisie Bălăcescu (vechea stăreţie),
casele domneşti (la care însă a mai rămas a se
reface acoperământul) şi cele două foişoare dela
aceste case (actualm ente stăreţia mănăstirii), res­
tabilindu·se scara celui dintăi după cum fusese
mai înainte de a se modifica de Ioanichie Arhi­
mandritul (la 1 854). I n sfârşit s'a făcut nivelarea
curţii interioare în dreptul părţilor de clădiri res­
taura te, cu pavaj şi trotuar de j urîmprejur, pen­
tru scurgerea apelor.
La biserica Curţii Domneşti din Târgovişte.-
eate însă de el· ! Prefect al judeţul ui Dâmbo­
viţa nu va mai fi nevoe de această împrejmu­
ire, întrucât j udeţul va muta spitalul în altă parte.
Acestui început de liberar!': a curţii bisericii, va
trebui să- i urmeze exproţ>ierea celorlalţi locatari
străi ni stabiliţi pe vremuri în i ncinta vechei Curţi
Domneşti, pentru a se putea, cu timpul , înde­
plini întreaga serie de lucrări plănuite în legă­
tură cu restaurarea acestei biseric i şi arătate în
raportul nostru din anul trecut.
La mănăstirea Căldăroşani. - Lucrările pen-

www.inp.org.ro
 RAPORT GEN E R A L PE A N U L 1 909 1 83

tru restaurar-ea şi renovarea acestei mănăstiri
s'au continuat cu multă activitate în anul curent
- terminându-se refacerea turlelor şi acoperi­
şului biseri cii şi începându-se restaurarea cor­
pului propriu zis al acesteia. S'a restaurat apoi
pcdeantregul clopotniţa mănăstirii şi s'a început
lucrările pentru renovarea corpurilor de clădiri
din dreapta şi stânga - arhondăriile - refăcân­
du-sc zidăriile şi construindu-se din nou, cu o­
Iane, c a şi clopotniţa, acoperişurile.
Pe l ângă aceste lucrări s'au mai întreprins
anul acesta, din acelaş fond de 1 30.000 lei, câ-
rilor prezentate Comisiunii spre aprobare. Tot
aci trebue să însemnăm că biserica Zlătari din
Capitală, complet renovată mai anii trecuţi, în­
zestrată fii nd cu clopotniţa necesară şi cu toate
cele trebuincioase cultului de către Onor. Ad­
ministraţie a Casei Bisericii, a fost redată cre­
dinci oşilor, fiind în acel aş timp declasată dintre
monumentele istorice.
I ntrucât priveşte tâmpla şi mobilierul bisericii
Albe din Baia, ele s'au executat, după desemnu­
rile d-lui arhitect dirigent al lucrării, la Şcoala
de arte şi meserii din Capitală. Acum se studi-

31. Biserica Curţii Domneşti din Tâ1·go"işte.

- Dllpă rcstam·arc. -

teva lucrări mai mici, de intretinere şi sim ple re­
paraţi uni - la biserica Trei- Erarhi din Iaşi, la
mănăstirile Govora şi Dintr'un lemn. De aseme­
nea s'au terminat lucrările începute în anul trecut
la mănăstirea Slatina, cu binevoitorul concurs al
Onor. Administraţii a Domeniului Coroanei şi la
biserica Ostrovul din Vâlcea, sub îngrijirea Ser·
viciului tehnic al Casei Bisericii. fn sfârşit Eforia
Spitalelor Ci vile a întreprins lucrări peutru repa­
rarea şi amenajarea din nou a dependin ţelor de
locuit dela fostul schit Cornetu, potrivit planu-
ază cestiunea picturii icoanelor delatâmplă, pen·
tru care Comisiunea Vă va prezenta în curând
propuneri concrete. Astfel e de nădăjduit că la
toamna viitoare, făcându-se o modestă clopot·
niţă şi o împrejmuire cuviinci oasă, biserica a­
ceasta se va putea, în sfârşit, târnosL
Aceste sunt, Domnule Ministru, toate lucră­
.
rile executate în campania an ului curent. Cele
ce se mai plănuiseră au trebuit să rămână, din
cauza lipsei de mij loace, pentru timpuri mai

www.inp.org.ro
1 8+ BULET I NUL C O M I S I UN r l MON UJ\lENTELOR ISTO R r C E

bune. Numărul lor a crescut pri n noile cereri Toate aceste cereri, după practica lucrul ui, au
primite de atunci încoace. Căci , pe lângă tepeta­ fost înaintate spre cercetare şi studiere domnul u i
rea unora din cererile anului trecut (Sf. Gheorghe
dela Nlitropolia elin laşi, biserica dela Văcăreşti,
fosta mănăstire l\Iamu elin Vâlcea, Sf. Impăraţi
din Târgovişte, biserica Precis ta din Bacău, Bar­
novski din Iaşi, Mihai- Vodă elin Capitală, Dom­
nească din Ocnele Mari, Sf. Ioan din \ aslui , Ne­
gru-Voclă din Câmpulung, Sf. Paraschiva din
Cotnari, An ti m din Bucureşti şi mânăstirea Bis­
triţa elin Neamţu), - Comisiunea a mai · primit
cereri ele întreţi nere şi reparaţiuni dela urmă­
toarele biserici : Cornăţelu elin Dâmboviţa, Cot­
meana elin Argeş, Cotroceni din Bucureşti, Bâr­
nova din Iaşi, Răchitoasa din Tutova, Mi cşuneştiî
mari din Ilfov, Sf. Sa va din Iaşi, C:uvioasa Paras ­
chiva din R.-Vâlcii, Popeşti din Vlaşca, Galata
de lângă Iaşi, Catedrala mitropolitană din Capi­
tală, Stelea din Târgovişte, Surpatele din Vâl­
cea, Bordeşti din R.-Sărat, Borzeşti din Bacău,
Bistriţa din Vâlcea, Doiceşti elin Dâmboviţa, Sf.
Gheorghe (pentru î mprej muirea locului fost ei

3 2 . Foişorul (1) caselot- dom neşti dela H orezi.

- Înainte d e 1·estaurare. -

3 3 . Foişorul (Il) caselor domneşti dela H urezi.

- Înainte de restaurare. -

arhitect al Comisiunii, care a şi prezentat pentru

biserici V ărzaru) din Târgovişte, Agapia ş i V ă­
ratecu din Neamţu şi Sărăcineşti din Vâlcea.
mai multe din ele cuvenitel e referate, rămânând
ca pe celelalte să le cerceteze şi stuclieze până
la deschiderea noii campanii de lucru. Refera­
tele prezentate au fost apoi clesbătute în sânul
Comisiunii, care, în ultimele sale două şedinţe,
a recomandat ca lucrările cele mai trebuincioase
şi mai grabnice să fie înscrise pe tabloul celor
ce se vor întreprinde în campania anului" viitor,
tablou ce rămâne să fie completat pe măsură ce
şi celelalte cereri vor fi cercetate, clesbătute şi
recomandate.
Cum însă 1 ucrările aceste sunt ele rezortul Ser­
viciului de arhitectură al monumentelor istorice
şi cum efectuarea lor atârnă de suma ce se va
putea acorda pe sama lor, - trecem, Domnul e
Ministru, la lucrările mai i mportante ce preo­
cupă Comisiunea şi cari cu necesitate vor trebui
executate. I ntre aceste, în primul loc, se găsesc
lucrările de restaurare şi conservare deja anga­
jate : la b iserica Stavropoleos, unde rămâne a
se termina clădirea atenanţelor şi a se restaura

www.inp.org.ro
 R A PORT
i n teriorul bisericii ; la mănăstirea Hurczi, unde
rămâne a se reface acoperământul caselor dom­
n eşti , a se restaura corpul de clădiri (chilii) dela
miazănoapte, a se reacoperi biserica mânăstirii,
a se repara schitul Sf. Apostoli şi biseriCa dela
Bolniţă, a se amenaja în case de locuit fos.ţa clă­
dire a spitalului plus alte lucrări mai mărunte
în legătură cu aceste ; la biserica Golia din Iaşi,
unde, pentru completa terminave a lucrărilor df!
restaurare, atât la biserică cât Şi la cetate, mai
trebueşte, după devizul i niţial aprobat, suma de
93.469 lei ': la biserica Curtii
'
Domnesti
4 '
din Târ-
34. Foişoarele caselor dom neşti şi chiliile ele m i azăzi ale m ănăstirii Ho rezi.
- D u p ă restuorore.
govişte, unde, deocamdată, rămâne a se restaura
sau reedifica clopotniţa ; la mânăstirea Căldă­
roşani, unde, după programul prezen tat de d-1
arhitect dirigent al l ucrări i, rămâne, pentru cam­
pania anului viitor, a se termina restaurarea bi­
sericii şi renovarea arhondăriilor din dreapta şi
stânga clopotniţei precum şi a se întreprinde re­
pararea radicală a corpurilor de clădiri (chi lii)
din partea de nord şi de sud a mănăstirii ; î n
sfârşit, la biserica Albă d i n Baia, unde, după
aşezarea tâmplei şi a mobilierului, rămâne a se
completa micile lucrări din i nteriorul bisericii,
Buletinul Comisiunii f1onumentelor Istorice.
www.inp.org.ro
GENERAL PE N U L 1 909 1 85
a se construi o cuviincioasă împrej muire, o clo­
potniţă şi o modestă casă de locuinţă pentru
preot sau paznic,căci biserica, fii ind situată lângă
sat, afară în câmp, are neapărată nevoie a fi dea­
proape supraveghiată.
Alături de aceste lucrări, Comisiunea mai re·
comandă, tot pentru campania anului viitor, ca
absolut necesare următoarele :
Biserica domnească din Curtea de Argeş.­
Cea mai veche biserică .a ţării, cu totul slăbită şi
degradată, e amen i nţată a se prăbuşi cu sigu­
ranţă, dacă nu se vor lua grabnice măsuri pentru
-
consolidarea ei. I n ţelegând cât de mare ar fi .res­
.ponsabilitatea celorchemaţi a supraveghea buna
p ăstrare a monumentelor noastre istorice faţă
de .o atare eventualitate, am solicitat măsuri în
consecinţă. Iar după ce aţi binevoit a aproba în­
cheerea noastră î n această privinţă, am rugat p e
d. Gr. Cerkez, membru al (omisiunii, şi pe d. N .
Ghika, arhitect, să studi eze cestiunca arătând
l ucrările prin care s'ar p·utea asigura până l a res­
taurarea lui acest străvechiu şi" preţios monu­
ment al ţării, în vedere că aceste l ucrări se vor
executa, cu necesitate, la vara viitoare.
24
1 86 13 L E T l N U L C O MJ S I U .N I I MONUME.NTELOR I S T O RICE

Biserica lui Ştefan cel Mare din Borzeşti. - ne luăm voie a Vă recomanda în primul loc. Şi
Acoperită Şi re pa rată în 1 904/5, cu bolţile crăpate fiindcă o întrerupere prin amânare a lor ar pu­
şi zidurile slăbite, aşa izolată cum se găseşte pe tea fi mul t păgubitoare, Vă rugăm să binevoiţi
un vârf de deal, e şi ea ameninţată, dacă nu se a înscrie în bugetul anului viitor :
vor lua măsuri de ocrotire. l n sărcinat a studia a) fonduri speciale pentru lucrările de restau­
acesată cestiui1e, d. arh. Ghi ka a prezentat Ca­ rare şi consf!rvare la biserica Stavropoleos, la
misiunii un raport, pe baza căruia s'a recomanc mănăstirea Hurezi , la biserica Golia din Iaşi, la
d at a se purcede, fără amânare, în chiar cam ­ mănăstirea Căldăroşani, la biserica Curţii Dom­
pania anul ui viitor, la îndeplinirea 1 ucrărilor pro­ neşti din Târgovişte, la biserica Albă din Baia,
puse-legarea bolţi lor şi consolidarea zidăriilor. la biserica Domnească din Curtea-de-Argeş şi
O preocupare mai veche·a noastră e biserica la biserica l ui Ştefan-cel-Mare cli u Borzeşti ;
B ucur din Capitală, a cărei depl orabilă stare b) un fon d global pentru lucrările de repa­
face cea mai tristă raţie şi întreţinere,
i mpresie. Cestiunea necesare la bisericile
- simplă de altfel şi mănăstirile (mai
-a restaurării sus arătate) din toate
sau, poate, a reedifi­ părţile ţării. Uu ra­
cării acestei biseri­ port special pe care· !
cuţe n'a putut fi re­ vom înainta î n cu­
zolvată din cauza lip­ rând pri n d. Admi­
sei de mijloace. Cum n istrator al Casei Bi ­
însă aceste sunt de­ seri cii, va arăta pen­
stul de modeste, cre­ tru fie care lucrare în
dem că P rimăria Ca­ parte, potrivit devi­
pitelei - pentru care zelor ce aşteptăm de
acest monument pre· la dd. arhitecţi, suma
zintă un deosebit i n ­ de bani trebuitoare.
teres, dat fiindcă de
dânsul e l egată însăş I mpreună cu cere·
l egenda întemeierii rile pentru diferite lu­
oraşului Bucureşti ­ crări au sporit şi ce­
le-ar putea pune la rerile pentru decla­
dispoziţia Ministeru­ rarea de noi monu­
lui, pentru ca biserica mente istorice. Astfel
atribuită de tradiţie s'a cerut a se înscrie
legen darului păstor în r nventarul general
să poată fi readusă la al monumentelor ur­
cuvii ncioasă şi ono­ mătoarele biserici :
rabilă stare. 3 5 . Paracl isul mănăstirii Hurezi. Preajba şi Coţofeni
Tot între lucrările - Fa ţada exterioară, d e l a a p a s . Î nainte d e 1·estaurare. eli n Dolj, Bă;;cen i i de
campaniei v i i t o a r e jos elin R.-Sărat, Po·
trebue să menţionăm restaurarea bisericii Sf. iana din Iaşi, Gol eştii-Badii din Muscel, Ador­
Gheorghe din Botoşani şi a bisericii din Vădeni mirea Maicii Domn�Jui din Slatin a şi Bărbuleţul
(Gorj), cari dispun însă de fonduri proprii - de jos din Dâmboviţa. Aceste cereri se găsesc
cea dintăi dela Casa Bisericii, iar cea de a doua în cercetare, în vederea revi zuirii Inventarului,
dela d · na Maria Pleniceanu, proprietara moşiei care se va face în anul viitor, - a\'ând pentru
şi ctitoră, după neam, a bisericii. Studiile prea­ aceasta concursul unei persoane speciale, din
labile pentru restaurarea acestor două biserici serviciul Administraţiei Casei Bisericii, care a
au fost încredin ţate d-lui arhitect Ghika, care vizitat până acum întreaga Oltenie, întocmind
rămâne să le prezinte, la vreme, cu toate ele­ rapoarte amănunţite cu privire la valoarea isto­
mentele cerute, spre aprobare Comisiunii. rică şi artistică a bisericilor şi mânăstirilor noa­
Aceste sunt, Domnule i\linistru, lucrările ce stre din această regiune. D upă ce astfel se va

www.inp.org.ro
 R A P O R T G EN [ R A L I:' F. A N U L 1 909 1 87

cerceta întreaga ţară, se va procede l a o rigu­ autorizate de către aşa zişii comoroşi şi negu­
roasă revizuire a Inventarului, clasându· se nu­ ţitorindu -se obiecte antice de către tot fel ul de
mai monumentel e ce reprezi ntă adevărată va­ samsari i ndigeni şi străi ni.
loare istorică şi artistică şi declasându· se toate Pe lângă Buletin, biroul Comisiunii, prin Se­
cele ce nu mai posedă o atare valoare. Inceputul cretarul său, a întocmit şi a tipărit, din ordi­
.în această direcţie s' a făcut prin declasarea bi­ nul Domniei voastre, o elegantă bro;ură cu
sericii Zlătari din Capitală şi, după rapoartele informaţii istorice pri vitoare la monumentele
motivate ale d · lui arhitect al Comisiunii, a bi· din Curtea- de-Argeş ( Ruina Sân-Nicoară, Bi-
sericii Domneşti din serica domnească şi
Bârlad, Sf. Ioan din Reşedinţa episcopa-
Vasl ui şi Cotmeana /: lă) , pe seama escur-
din Argeş. -t!f sionistilor f10ancezi in
România, cari astă
Paralel cu lucrăril e toamnă, între altele,
privitoare la conser­ au ţinut să viziteze şi
varea şi restaurarea m inunata fundaţie a
monumentelor isto · lui Neagoe-Vodă de
rice, Comisiunea s'a pe valea Argeşului.­
i nteresat de bunul Tot în biroul Comi­
mers al publicaţiilor, siunii, din i ni ţi ativa
de îmbogăţirea co· şi sub privigherea di­
lecţii lor şi de organi· rectă a d-lui Admini­
zarea serviciilor pen ·
strator al Casei Bise­
tru efectuirea lucră­ ricii, P. Garbovicea ·
rilor. nu, se adună mate­
Publicarea « Bule· rialul necesar pentru
ti nul ui » s'a făcut în a­ întocmirea unei « Că­
celeaşi condiţi uni ca lăuze ct monumente­
şi în anul trecut, cu l�r i storic�t , în care
noi colaboratori. S'au cei doritori să găsea­
cuprins însă în pro­ scă lămuriril e trebui­
gram şi antichităţile toare pentru cât mai
dobrogene, p e n t r u l esnicioasa cercetare
care a m avut colabo­ şi cât mai buna cu­
rarea unui bun cu­ noaştere a vechilor
noscător şi zelos cer­ noastre biserici şi mă­
cetător al lor, a d-lui năstiri-monumentc
Const. Moisil, profe­ istorice.
sor în Tulcea, pe care Pentru interesul
Comisiunea, în urma deosebit ce arată şi
avizului ce i s'a cerut concursul preţios ce
de Minister, 1-a reco­ acordă publicaţiilor
mandat ca reprezen· 36. Paraclisol mănăst irii Hurezi . şi, în genere, lucrări­
tant pentru Dobro- Faţada cxt erioa,·5, dela apus. După restaurare. lor Comisiunii, ţinem
gea, al său şi al Di- de plăcută datorie a
recţiunii Muzeului naţional de antichităţi, în expri ma aci toată grati tudinea ş i mulţumirile
scop de a se putea priveghi a mai de aproape ca noastre Domn ului Administrator al Casei l3i ­
să se aplice cu rigoare atât Legea pentru conser­ serici i . A ceasta cu atât mai m ult, cu cât pre­
varea monumentelor cât şi Legea pentru des­ ocupările d-sale, chiar şi în Administraţi a spe­
coperirea obiectelor antice, cari l egi - mai ales cială a prosperei I nstituţiuni ce conduce, sunt
acolo - se calcă şi se eludează l a tot momen­ îndreptate, întru cât priveşte publi caţiile ce edi­
tul şi în toate părţile, făcându-se săpături ne- tează, in primul loc, tot spre istoricele lăcaşuri

www.inp.org.ro
1 8 I H U :T I N U L C O M I S IU N I T MON M ENTELOR l STORLCE

dumnezeeşti. Astfel, după ce în 1 906, s'a ti-
37. Paraclisol ''mă năstirii H orez i .
'
- Vede1�e ext eJ·ioară, dela răsărit. -
-
- După restaarare.
părit monografiile mănăstirilor • Polovragi » şi
« Strâmba » , anul trecut s'a qpărit o completă
monografie asupra • Tismenii >> , iar acum se pre­
gătesc alte două nou ă - asupra «Crasnei »
şi « Go vorei » . Toate pt1in harnicul şi dislinsul
ist oriograf al Gorjului - d. A l. Ştefulescu.
grafii şi odăi suficiente pentru Serviciul de ar­
hitectură al monumentelor, înfiinţat în anul
acesta.
Prin înfiinţarea acestui Serviciu şi a Bi·
roului special pentru monumente s'a a­
juns, în sfârşit, la concentrarea lucrărilor,
cari, până aci, se îndepliniau prin diferite
servicii şi birouri ale Administraţiei Casei
Bisericii şi ale Ministerului, ceeace avea de
urmare mai întăi imposibilitatea de a se
aplica strict dispoziţiile legii şi ale regula·
mentului în ceeace priveşte, mai Ples, în­
tocmirea studiilor prealabile pentru lucră­
rile de restaurare şi apoi greutate.a de a
supraveghia mersul şi executarea acestor
lucrări cu seriozitatea cerută. Acum însă,
că Serviciul de arhitectură şi Biroul special
al monumentelor s'a înfiinţat, Comisiunea
a avut onoarea a Vă prezenta spre apro­
bare anumite dispoziţiuni, a căror strictă
observare va putea garanta un mai bun şi
serios mers al lucrărilor în viitor. Intre a­
ceste dispoziţiuni menţionăm următoarele
propuse de d. Ion Kalinderu, Preşedi ntel e
Comisiunii :
« 1. Pentru orice lucrare de restaurare sau
re pa rare mai radicală, care ar afecta în câtva
stilul sau ornamentic a monument elor (art. 1 1 ,
:-�1. 1 din regulament) , v a trebui să se prezinte
lucrări prealabile (releve·u ri, fotografii şi ra-
38. Paraclisol mănăstidi H o rezi .
Vedere exterioară, dela răsărit.
- Inainte de restaurare. -

Colecţiile deasemenea au sporit' în mod

imbucurător. S'au pro�:.�. rat mai multe seri i
de fotografii noi, s'au cumpărat mai mul te
zeci de volume publicaţii de specialitate, s'au
întocmit câteva lucrări de relevaţie şi s'au
co mandat aproape douăzeci copii de vechi
zugrăveli bisericeşti - picturi şi acuarele ­
lucrate de d - ni i A . Mihailescu, D. Norocea,
Poitevin şi de răposatul pictor A. Baltazar.
- Toate aceste noi achiziţiuni pentru ar·
hivul Comisiunii, prevăzut de articoul 1 1
din regulamentul legei pentru conservarea
şi restaurarea monurnentelor, s'au clasat, ca­
talogat şi rând uit In noul local al Administra­
ţiei Casei Bisericii, unde s'a pus la dispoziţi·
unea Comisiunii frumoase şi îndestulătoare
încăperi : un birou pentru lucrări, o sală mare
de muzeu pentru colecţia tablourilor, acua­
relelor, copiilor de picturi şi albumel or de foto· p oarte amănunţite despre starea monumentului

www.inp.org.ro
 RAPORT GENERAL PE A N U L 1909 1 89

respectiv, apoi planuri, devize şi studii despre ADMINISTRAŢIA CASE! B ISERICII.

noile lucrări ce urmează a i se face) cât mai COMISIUNEA M O N U M E NT E L O R I ST O R I C E .

complete, pentru ca pe baza lor Comisiunea A CE A ST Ă BISERICĂ (S A U M Ă N ĂSTI R E ) STĂ

să-şi poată da avizul în deplină cunoştinţă de S U B O C R O TI R E A L E G E I P E N T R U C O N S E R V A R E A

cauză, rămânând ca acolo unde trebuinţa va M (> N tJJ\ I E N T E L O R P U B LI C E .

cere, să se cerceteze l u crurile la faţa locului • .

« 2 . . Recepţiunea lucrărilor întreprinse sub In cei a ce prive.-;;t e bur::.ele pentru studiul pic­
auspiciile (omisiunii se va face de un membru turei bizantine, pe care Onor. Administraţie a
delegat al ei sau de o p ersoană tehnică spe­ Casei Bisericii l e a înscris anul acesta în bu­
cială, recomandată de Comisiune• . getul său, amintim să ele au fost conferite d-l or

39. Foişorul lui Dionisie dela m :inăstirea Hw-ez i .

- După restaurare. -

Ca urmare a acestor dispoziţiuni s'a cerut
domnilor arhitecţi dirigenţi ai lucrărilor de res ·
taurare să depună la Biroul Comisiunii studiile
şi documentele de cari se servesc în lucrările
lor. Asemenea, ţot după propunere.a d-lui I . K a­
A l. Mihailescu şi D. Norocea, disti nşi ab:>olvenţi
ai Şcoalei de Arte frumoase. din Bucureşti şi ti ­
neri cu lăudabilă râvnă pentru cunoaşterea ve·
chei noastre picturi bisericeŞt i . Lucrări le lor
anterioare - cel dintăi la restaura_rea frescuri ·

linderu, s'a recomandat a se întocmi o instruc­
ţiune specială cu privire la modul cum trebuesc
întreţinute şi îngriji te monumentele istorice, ·­
instrucţiune ce se va afişa la respectivele bise·
rîei şi mănăstiri, la cari se va mai aşeza şi câte
o tablă cu următoarea inscri pţie:
lor dela biserica Stavropoleos, al doilea la re·
pararea p icturilor dela mănăstirea G ovora-au
i n vederat îndeaj u ns talentul şi aptitudinile lor
tehnice pentru ca, fără a-i mai supune la alte
probe, Comisi unea să le confere aceste burse.
Astfel, d up ă ce mai întâi au fost îndrumaţi să în·

www.inp.org.ro
1 90 !JULE.TINUL COM ! S lUNl i MON U MENTELOR ISTORICE
treprindă 0 călătorie de studii pe la bisericile
şi mănăstirile ţării , spre a cunoaşte bine ve­
chile noastre picturi , - tinerii bursieri au fost
trimişi în stăinătate să îndeplinească, timp de
trei ani de zile, programul de studii şi lucrări
ce l i s'a întocmit. De prezent ei se găsesc în Ita­
lia ( Ia Ravena), unde, precum dovedesc memo­
riile şi c opiile de picturi bizantine înaintate pen­
tru colecţiele Comisi unii, lucrează cu mult in ­
teres şi râvnă. Sperăm dar că, tu ·r eintoarcerea
lor în ţară, vom avea, în sfârşit, la îndemână două
persoane bine pregătite pentru a li se putea în­
credinţa 1 ucrările de restaurare a vechilor noas­
tre p icturi bisericeşti, lucrări pe cari , tocmai din
cauza lipsei de artişti speciali, Comisiunea a fost
şi e încă nevoită să le arnâne pentru mai târ­
ziu - cum bunăoară sunt lucrările pentru res ­
taurarea picturilor dela biserici le lui Ştefan-cel­
l\lare din Păpăuţi, Dorohoi şi Hârlău şi dela bi­
serica Curţi i Domneşti din Târgovişte, p entru
a nu pomenl decM bisericile restaurate ca parte
arhi tectonică.
Atunci va fi nevoe să se înfiinţeze pe lângă
Comisiune o secţiune specială pentru aceste lu­
crări. Căci astfel numai Serviciul de restaurări
Bucureşti, JI Dece m vrie 1909.
/1\ e m b r i i :
1. K A L I H D ERU, GR. C E R K EZ, H. G A B R I E L.ESCU, G. /1\ U R HU
40. Parapet sculptat i n piatr::i, la Foişorul lui Dionisie ,dela Hurezi.
www.inp.org.ro
al monumentelor istorice va fi complet orga­
nizat, ne mai rămânând decât ca el să fie de­
plin statornicit printr'o nouă revizuire şi com­
pletare a legii şi regulamentului respectiv, ceia
ce se prezintă, tot mai mult, pe an ce trece, c a o
i mperioasă necesitate.
Aceasta şi pentru a răspunde cât mai bine
interesului p e care publicul românesc îl mani­
festă în mod crescând pentru cunoaşterea ş i
cuvi incioasa conservare a monumentelor noas­
tre străbune,- interes deşteptat şi cultivat, în
timpul din urmă, şi prin silinţele neobosite ale
unor scriitori lumi naţi şi patrioţi ca dd. N.
Iorga, Al. Tzigara-Samurcaş, Al. Stefulescu etc.,
a căror colaborare la lucrarea noastră avem
deosebită bucur i e a o anunţa aci.
Cu aceste încheiem, Domnule Ministru, ra­
portul ce - potrivit art. 16 din regulamentul
legei pentru conservarea şi restaurarea monu­
mentelor publice - Vă datorăm cu privire la
activitatea Comisiunii în anul curent. Mulţu­
mindu-Vă călduros pentru bunăvoinţa cu care
totdeauna aţi urmărit şi aţi sprij init lucrările
noastre, Vă rugăm să primiţi asigurarea înaltei
�
noastre consideraţi uni.
Secre tar :
ALEX. LAPEDATU.
 RESTAURAREA t\ANASTIRII HUREZI
LUCRI\RJLE DIN 1 909
--
Lucrările hotărîte a se face în această cam­
panie fiind aproape complet termi nate potri vit
fondurilor disponibile, am hotărît inchiderea
şantierului pe ziua de 20 Septemvrie, când am
concediat cei din urmă lucrători şi salahori.
In rezumat lucrările executate v::.�ra aceasta
sunt :
1 . La casele domneşti. S'a făcut din nou
poarta dela pivniţa mare de sub foişorul dorn­
nesc din stânga, aceea dela pivniţa mică, pre­
. cum şi două ferestre la pivniţa mare, toate din
lemn de gorun, lucrate în felul unei porţi vechi
ce se află la încăperea de jos dela capătul din
spre răsărit al chiliilor nordice : In formă de
împletituri de zăbrele, ce se încrucişază între
ele lăsând spaţiuri pătrate. La încrucişarea lor
sunt prinse cu ghinturi de fier. De asemenea
s'a făcut din nou cele două ferestre de piatră,
din care una pătrată, după modelul celei exi­
stente, care s'a curăţit şi s'a lăsat tot la locul ei,
iar cealaltă dreptunghiulară din nişa de sub
scara f oişorului domnesc din stânga, făcută
după un desemn nou, inspirat din vechea ferea­
stră ajurată dela pivniţa mare.
2. Lct fozşorul domnesc din stânga. S'a ni­
velat, cu beton de piatră spartă şi cărămizi,
partea de deasupra bolţei dela parter, pregătin­
du-se astfel planseul pentru cărămizile pătrate
smălţui te, cari s' a'u adus, dar nu s'au putut aşeza
tncă, fiind concediati lucrătorii.
De asemenea s'a 's cos piatra ce ac<?peria pa­
rapetul, în mare: parte deteriorată, şi s'a înlo­
c':lit cu bordură nouă d e piatră, pe jumătate l<i­
ţime între bazele coloanelor, iar restul parape­
tului s'a tencuit. Intre bazele coloanelor de jos
s'a p�s bordură nouă, tot pe jumătate lăţ!me d e
bază, ridicându-se astfel nivelul d e sub foisor c u
1 0 c m . prin un1pl erea cu ·pământ bine bă,tut î n
spaţiul închis 'de . bordure; baze Ş i zidurile foiso­
rului. S'a curăţit şi buşardat parapetul de p ia.tră
al scării, reparându-se cu mortar de maceca toate
crăpăturile : iar la capătul de sus al scării
. .s'a fă·
cut din no'u stilpul cu baza lui în felul celui
vechiu. Treptele s'au curăţit şi repa�at cu c.i ment.
www.inp.org.ro
(1"\Et'\ORIU)
o--
3. La foi�ontl domnesc din dreapta. S ' a con­
t inuat lucrările întrerupte toamna anului 1 908,
si-anume : s'a reziJit cu cărămidă nouă si veche
până sub acoperişul <;el vechiu. Atât b'olta de
jos cât �i cea de sus s'a făcut din cărămi d ă nouă,
cu mortar de ci ment. Asemenea şi arcurile.
Legăturile de lemn de stejar ce vin de-asupra
coloanelor s'au făcut din nou, fixându-se de ca­
pitelele coloanelor, atât la rândul de jos cât şi
la cel de sus, cu ancore de fier ce pătrund în
piatră şi zidărie Deasupra arcurilor de sus s'a
fixat o legătură de fier lat, ce pătrunde cu an­
corele sale în zidărie, iar la capetele din spre
peretel e caselor dom neşti s' a prevăzut cu an­
core bifurcate. I ntre bazele coloanelor de j os
ca şi la cele d e sus s'au făcut borduri de piatră
pe jumătate grosime. Jos s'a ni velat spaţiul de
sub foişor, sus parapetul s' a tencuit, iar spaţiul
î nchis de parapet.ul de sus s'a partosit cu că­
r'ămide octogonale, smălţuite şi fabricate în
localitate, tot de către olarii cari fac olanele
pentru acoperiş.
S'a dărâmat scara l ui loancihie, scoţându-se
cu băgare de seamă parapetul de piatră precum
şi treptele, s'a curăţit piatra de văpseaua ce o
acoperia şi s'a ajustat în vederea scării celei
n,oui , care s'a aşezat alăturată de foişor, aşa după
cum pe arată. temelia veqhţ că a fost la îuceput.
_ S'a. făc.ut şi o scăr,i ţă de legătură între scara
cea mare şi pardoseala de sus a foi�orului, scă­
riţă care exi�ta încă de�a început, după cum ne
arată lipsa de coloană angajată pe perete, ci
numai capi telul, care . este dispus în formă de
consală, lăsânq astfel liber pasagiul.
Stâlf>ul de piatră- dela capătul de sus al fostei
scări , pe �are este însemnată data de 1854 şi
numele arhimandritului I oanichie, s'a curăţit de
vopsea şi s'a _a şt>zat din nou l a scara actual ă ;
iar l;:t cap4tul de jos al parapetul ui s' a aşeza t
tot s_tâlpul cel vechiu şi el curăţit, în cât actuala
scară contine aceleasi elemente ca mai inai nte,
cu singur� (jeosebir� că scara s'a aşezat în locul
ei de altă dată.
Sub noua scară s'a făcut pn postament de
1 92 JJULET!NUL COMISfUNrl MONUMENTELOR ISTOR ICE
zidărie pe fondaţie de beton de ciment cu piatr ă
spartă şi piloţi de stejar, iar ca legătură cu ga­
leria de j os s'a făcut sub odihna scării o boltă
cilindric.ă , cu peneteaţii, susţinută pe trei coloane
şi un stâlp de zidărie alipit foişorului.
In partea masivă a acestui postament s'a scobit
o nişe circular�L, după îndemnul nişei dela scara
foişorului domnesc clin stânga. Pentru protejarea
acestei scări de picătura ştreaşioei - până la re·
facerea acoperişului caselor domneşti-s'a făcut
în mod provizor un zghiab de tablă, ataşat la
straşina de şindrilă, spre a îndepărta apa.
4. La clopotniţă. S'a reparat acoperişul pe o
suprafaţă de 6 m. pătraţi, cu .olane la fel cu cele
existente la restul acoperişului.
5. Clădirea cu cerdac din spre sud şi vest.
Această porţiune dintre casele domneşti şi pa·
raclis s'a acoperit complet cu olane pe şar­
pantă nouă. De asemenea s'a acoperit şi zidul
de calcan, tot cu olanc smălţuite.
S ' a refăcut cele patru coşuri, acoperindu-se cu
olane, pr>.:cum şi hogeagul cel mar e, acoperin­
du-se din nou cu şarpantă de ştejar şi învelin­
du-se cu olane.
Daliile la cosuri si foisorul lui Dionisie s'au
făcut în mod pt:oviz�r di� tablă până la schim­
barea lor definitivă cu dalii de olane smăltuite
cari s'au şi depozitat în magazie, însă către �fâr­
şitul campaniei. .
S'a completat tencuirea pereţilor şi bolţilor
rămase netermi_n atc d-i n vara trecută şi s'au
schimba-t toate legăturile dela· capetele coloa­
nelor cu altele noi din · lemn de stejar şi s'au
vopsit cu carbolineum.
. La galeriile de jos s'a desfundat, s'a curăţit, s'a
reparat tavanele, înlocuind u-se grinzile putrede,
Şi s'a vopsit tavanul cu cârb.olineum.
- 6 .- La foisorut lm· Dionis ie. S'a desfiintat ta­
vanul- de le�n dela- ·camera de jos şi s'; înlo­
cuit cu o boltă· stelată joasă. Asemenea s' a
desfiinţar şi tavanul de lemn de sus al foişorului, ·
înlocuindu-se cu altă boltă stelată mai înaltă,
făcută· în felul bol tei ce se află la camera de sus
dela capătul din sp re răsărit al chiliilor nordice.
Pentrucă legăturile de lemn dela partea su­
perioară a coloanelor erau putrezite- şi pentrucă
s'a desfiinţat picioarele de zidărie lipite de co­
loanele ele sus ale galeriei, s'a dărâmat toată
porţiunea de zidărie de deasupra coloanelor,
refăcându-se din nou, cu arcuri noi, cu legături
noi din lemn de stejar, cu ancore de fier, iar
pentru legare în sens transversal a întregului
foişor s'a făcut două legături de fier pătrat, cari
prin puternice ancore de fier s'au fixat cu un ca·
păt ele extremităţile legăturilor de lemn de şte­
jar de deasupra capitelelor,iar cu celălalt cap de
zidul longitudinal al galeriei. Asemenea legături
de fier s'au pus şi la partea de jos a foişorului.
Până s'a construit bolţile şi arcurile, precum
şi zirl ăria de deasupra lor, s'a menţinut tot aco­
perişul cel ve chiu, fiind susţinut cu proptele, apoi ,
după terminarea completă a zidăriei, s'a schim­
bat vechea şarpantă cu alta n ouă de stejar · şi
www.inp.org.ro
brad, cu streaşin ă aparentă şi s'a acoperit cu
olane smălţuite.
Deasupra boltei de jos s'a ni velat cu bet o n
d e p iatră sfărâmată ş i cărămidă, pregătindu-se
astfel planşeu! peste care se se va aşeza dalele
de cărămidă exagonală smălţuită ce se află de­
pozitată în magazie.
Coloanele dela rândul de jos ca şi cele de
sus s'au schimbat cu alte noui şi anume acelea
cari prin stricăciunea lor ameninţau statornicia
părţilor superioare.
Coloanele cele frumos sculptate, prer.um şi
parapetul fcişorului şi al scării, d impreună cu
portal ul dela intrarea de jos, s'au cunlţit şi spălat
de straturile de vopsea de ulei ce le acoperiau.
Treptele s'au demontat, s'au curăţit şi s'au rea­
şezat la loc pe postament nou de zidărie, făcut ca
la scara mare, pe vechea fondaţie, fiind prevăzut
cu nişe şi cu gang de trecere la galeria de ·jos.
Cu lucrările î ntreprinse la ·acest foişor, i s'a
redat înfăţişarea lui originală, căci aşa după
cum l-am găsit fusese reconstruit în an�,Il 1 872,
sub îngrijirea Ministerului de Culte, de uri oare·
care antreprenor Pomerantz, care cu ocazia re­
paraţiunilor ge nerale ce s'a făcut atunci H ure­
zul ui a refăcut din temelie şi acest foişor, pă­
strând-i coloan�le şi parapetele de piatră.
Lipsa de o îngrijire artistică a acestei refaceri
precum şi defectuozitatea reconstruirii sale ne-a
determinat să revenim pe cât caracterul arhitec­
tonic al Hurezului si - al elementelor streine
foişorului au permis, �tât asupra construcţiei a­
cestui foişor, cât şi asupra esteticei ce-i convine.
Faptul că s'a regăsit vechiul n i vel al curţi i şi
în dreptul acestui foisor, prin îndepărtarea dela
baza sa a· îngrămădi�ii 9 e- n1ateriale provenite
din vechile dărâmături, contribue în mare parte
la recâştigarea unei proporţiuoi convenabile.
7. La paraclis. S'a învelit cu olane partea ce
rămăsese neacoperită în -vara trecută,- adică a­
coperişul corpului mare al paradisului şi acela
al cerdacului.
S'a asezat ferestrele de sus al turlei; a mena­
jându-s� la patru din ele câte un ochiu cu j alu­
zele fixe, atât la rândul de ferestre exterior , cât
şi interior, pentru a stabili cu modul acesta o
ventilaţie permanentă.
Cu această ocazie s'a reparat şi crăpăturile
din boltă, curăţindus·e de praf pereţii i nteriori,
setvindu -ne de o schelă independentă de pereţi.
Faţada peretelui din spre grădină s'a tencuit
şi văruit,(rămânând numai de a se curăţi coloa·
nele cerdacului şi parapetul.
Faţada peretelui din spre curte s'a tencuit
şi văruit, curăţindu-se de praf şi icoana cea
mare păstrată neatinsă. Fereastra cea mare dela
altar s'a făcut din nou de lemn de gorun vechiu.
Asemenea şi celelalte ferestre mai mici s'au
curătit si vopsit.
8. ' Cu'rtea. S'a ni-v elat, dfmdu-se scurgere ape­
lor spre canalul existent ; s'a pavat toată porţi­
unea ni ve lată cu bolovani, i ar în jurul corpurilor
de clădire s'a făcut u n trotuar ele 1 metru tăţirne
 RESTAURAREA .l\I ĂNĂSTIRII HuREZI
cu 1 0 cm. înălţime, având şi el pantă de scurgere.
Intreg corpul de clădiri, dela casele domneşti
şi până la foişorul lui Hrisant, este complet
curăţit şi văruit, având o înfăţişare mulţumi­
toare. Bolta de sub clopotniţă de asemenea s'a
curăţit şi văruit, iar porţile cele mari s'au cu­
răţit şi vopsit cu carbolineum. De asemenea şi
sub această boltă s'a pavat la fel cu curtea şi
s'a amenajat două mici trotuare dealungul pe­
reţilor, lăsând un pasaj liber de 3 metri.
La sfârşitul lucrărilor s'a făcut curăţenie ge­
nerală şi ordine în materialele depozitate în
curte şi magazii, apoi toate aceste materiale
ARH. N . · G H IK A - BUDE�T I .
-1- 1 . Farapet FCulptut
Buletinul (omisiunii Monumen telor Istorice.
1 93
s'au i nventariat şi prin proces verbal s'au dat
în primirea j andarmeriei locale, spre pază.
- 9. La schitul Sf Apostoli. S'a închis i ntrarea,
d upă ce mai întâi s'a golit interiorul schitului d e
grămada d e coceni d e porumb adăpostiţi acolo
pentru timpul iernii de către un locuitor din sat.
1 0 . La schitul Sf. Ştefan S'a curăţit curtea
de burienele ce crescuseră, s'a reparat soclu de
stricăciunile cauzate în timpul i ernii, s' a astupat
intrarea în curtea schitului cu mărăcini. De ase­
menea s'a pus mărăcini în toa-te punctele acce­
sibile .Acest�a toate în mod provizoriu până ce
se va hotărî facerea unei lmprej muiri definitive.
'
ARH. 1. o . T R AJ A N ES C U .
in piatr5, Iu Foişorul l u i Dionisie dela Hm-ezi.
2 :;
www.inp.org.ro
 T F\ B L F\ D E M. f\ T E R I I
A N U L A L DOILEA

- 1 909 -

(ÎlUOCI''\ I TĂ ÎN FOR/"\1\ DE INDfCE)

---o--

T E X T
�-
Aran- Vodă (1"\ănăstirea l u i -) :
f. Note i storice, de F\. Lăpedatu 3
IL Descdet·e arhitectonică, de N. Ghika 19

Ba/a (F\ntichi tăţile dela - - ) :

1. Note i s torice, de l\. Lăpedatu 53

II. Note arhitectonice şi l ncrări noi, de N. Ghika 65

Cetăţi rom.ane la Dunărea de jos (pe braţul Sf. Gheot·ghe), de Const. /'loisil 85
Comana (Două noi i nscripţii dela - ), de l\ . Lăpedatu 1 20

Curfile Domneşti Brdncovene ş ti, de V. Drăghicean u :

I . Doiceşti 1o1
Il. 1"\ogoşoai a 1 -J. 9
lfurezi (1"\ănăstirea - ) :
Biserica cea mare, de N. Ghika 23
Chiliile dela mi ază�noapte, de 1 . D . Trajanescu 137
Paraclisul, de N. Ghika 1 71
Foişon ! l lui D ionisie, de l . D . Tt·ajanescu 1 75
(frescm·ile dela - ), de F\. Baltazar :
Biserica cea m are 7 3, 1 23
Pat·aclisul 1 28
Pâpăuţi (C:Iopotniţa dela -), de N . Ghika 1 33
Paracl/sul mitropolitan din Bucu reş ti (Decoraţiunile dela -), d e l\. Baltazar 33
Tesaurul arlieologic al Dobrogei, de Const. 1"\oisi l :
1. O nouă diplomă militară romană 1 13
li. F\ntich i tă.ţi cr-eştine din Jstros ...;-
1 65
Vinjul şi Vurperul (Posesiuni ale Domnilor noştl'i în Ardeal), de F\. Ulpedatu 40

C ronică : Rapot·t genet·aJ cu Ll�Îţ';Î!I·e la l ucrăril e Comisiunii în 1 9 09. 181

. -,.....
�."
Din l<tct·ările Comisio n i i'- 45 , 95 şi 1 43
Un " /'lithreum" în Dobt·ogea (Const. 1'\oisil) 46
Rapoarte despre) uct·ările d e t·estaurare a mânăstirii H urezi (N. Ghika şi I . D . Tt·ajanescu) 46 şi 191
Câte\?a-�i-<mi
·rq
r{te de lăm urit·e cu pril?ire l a conser\?area monumentelor 93

In cestiunea fondurilor de t·estam·are ( 1 . Kalinderu) 94

-;- Gr. G. Tocilescu ( 1 . Kalinderu) 141
; l\. Baltazar
-- 1 44
D i n tesaun ! l at·heologic al Dobrogei 1 44

Tabla de materi i 1 94

www.inp.org.ro
 TAI:3Lf\ DK MATERII 195

ILUSTRATIUNI '

Aron - Vodă (1"\ănasti l·ea lui - - ): Sfeşnic domnesc d i n bise1·ică 1 09

Biserica (inain tea l ucriiriiOI' d i n 1 9 0 7) 6 şi 7 Fereastră de \)entilaţie l a b iserică 1 1 1

Bisedca (dapii lucriiril e din 1 90 7) 8 şi 9 Ruinele împ1·ejmuil· i i Corţ i i : l atm·ea

filaret Beldiman 1\pamias (fost egu� sudică şi \>estică 1 03 şi 1 06

men al mânăsti ri i ) 10 Rc1inele caselor domneşti , cu pi\miţa 1 05

Plana! bisedcii 1 1 2. Mog-oşoaia :

Biserica : Secţiune longitudinală 12 Laturea estică a Curţii 1 49

Desemnuri pe te1·acotele de o rna� Plan<JI de sitoape 1 50

mentaţie la biserică 13 F'araclisul 151

Baia (1\ntichităţile de l a - ) : Palatul (faţada pdnci pală) 1 52

Roinele bisericii catolice 54 Colonada loggii dela palat 1 53

Ruinele b ise1·icii catolice : vedere in� Consolă (cu stema ţării) 1 .3 4
terioară (sopliment) Consolă (cu foi de acant) 1 55

P lanul bisericii catolice 55 Pisania palatcilui şi fe,·est,·e lucrate

Biserica 1\lbă (înainte de restaurare) 56 ă�our 1 56
Bisedca 1\lbă (restaurată) 5 7 , 5 8 şi 65 Cadru de piatră la îe1·eastra ca inei 1 57
Biserica 1\lbă : secţicme longitudinaLi Consolă (cu stema cant acuzinească) 1 58
(supliment) Palatul (îaţada d i nsp1·e intt·at·e) 1 59
Biserica 1\lbii : p l an<JI 66 Padea superioat·ă dela colonada îoi-
Biserica 1\lbă : uşa cea veche 67 şonil u i de est 1 60
Biserica A.lbă : faţada (desemn) 68 Planul t·ez �de -chaussee�oloi 1 61
BisPrica 1\lbă : \'edere lateJ·al ă (de� Planul etajului 1 62
semn) 69 Stâlp dela pat·apet u l loggii 1 63 1

Biserica 1\lbă : detaliu de la feţele Piatt·ă ajm·ată dela pat·apet u l loggii 1 64

tudei 70 Curtea Domnească din Targ·ovişte:
Biserica 1\lbă : detaliu de la baza Biserica (înainte de t·esta.Y.I:._at·e) 1 82
t u rlei 70 Bisedca (după ,·estacwat·e) 1 83
B iserica A.lbă : bolţi în naos 71 Hurezi (frescurile de l a - ) .
Biserica A.lbă : bolţi în pronaos 72 L a bisedca cea mat·e :
Biserica l u i Petru Ra1·eş 59 Decoraţi u ni la pri d\>ot· 73
Planul bisericii l u i Petru Rareş 60 Bolta prid\>oraşulcJi 74
Pisania bise1·icii lui Petru Rareş 61 Bolt a centrală a pridvorului 75
Vech i n l s i giliu a l târgulc1i Baia 64 Bolta stângă a pt·i dvorului 76
Cetăţi 1'0maue la Dunărea de fos : Bolta dreaptă a prid\,Orului 77

Braţul Sf. Gheo1·gh e (hartă) 86 Peretele din stânga : Raiul 80

Salsovia (\'edere de pe D unii1·e) 87 Peretele din clt- eapta : ladul 81

Sal morude (ruinele cetăţii) 90 Decoraţiuni pe arcurile pridvoru!l.Ji 82

Dunăvăţul de jos (vedere în detaliu) 91 I nscripţie zu gr-ăvită pe pridvor 83

Comana: Pendantiv dela bolta pridvo1·aş<Jiui 84

Pisania paraclisului 1 20 Boltă î n pronaos 1 24

Epitaful l u i Radu�Vodă Şe1·ban şi Ni� Bolţi şi at·ccwi în pt·onaos 1 25

colae�Vodă Pătraşcu 121 Pantocratoral 1 26

Ruinele paJ·aclisului 1 22 I nscripţie z u g ravi tă î n bisedc:i 1 27

Curţile Domneşti B1·âncoveneşti. Patri arh ul Neitalam 1 32

I. Doiceşti: L a pat·aclis :
Biserica Curţii 1 0 2 şi 1 04 Naştere a 1"\aicii Domnul ui 1 29

Pisania bi sedcii 1 07 Pictm· i pe perete le not·di c (sus) 130

U�ile împă1·ăteşti de la b ise,·ică 1 08 Pictud pe perete le nordic (jos) 13l

www.inp.org.ro
www.inp.org.ro
1 96 BULETINUL COMISIUNri MOND:IIE NTELOR ISTORICE

Hurezi ( i'lănasti1·ea - ). La foişoml l u i D i a isie B ă.Jă.cescu :

Releveuri de picturi , decoraţiuni şi Jnscdpţîa 1 75
sculpturi, l u crate ele A. Baltaza1· Plan şi secţiune 1 76
(două tabele) 1 12 şi 1 36 Faţada (desemn) 1 77
La .biserica cea m are : Coloane sculptate' 1 78 şi 1 79
Vecle!-e . dela apus�mi ază.zi 16 Pa�·apete sculptate în piatdi 1 8 0, 181'
Vede1·e dela apus 1 7 1 90 şi 1 93
Planul 20 Fa ţada (dnpă. restanra1·e) 1 89
faţada (clescmn) 21 Păpauţi (Ciopotniţa de la -) : 1 34
feJ-eastJ-ă. 22 Planul clopotniţei 1 35
Vedel-e l at erală. (desemn) 24 Piatra (clopotniţa St. Ion D"omnesc din -) 1 33
Detalii de sculptm·i (desemnuri) 2 .3 Pa raclisul m dropolitan din Buawe::ti :
Uşa bisedcii 26 Decoraţiuni pe peretele no1·d ic 35
Pdclvon!l cel mic 27 St. i'lerccu-ie ş i S L Dimitrie 34
fragmente d i n chenan!l uşii 28 şi 29 SL 1\ d e m i e şi S t . i'lina 35
i'lo1·minte în bisedcă. 30 St. lel-al-h Gl"i gode Teologul 36
Coloană de l a pridvo1· şi morminte Chenarul uşi i 37
în bise1·ică. (desemnuri) 31 F1·agment de d ecoJ·aţiune 38
Foişoa1·ele caselo1- domneşti (înainte SL 1\na (fragment de t1·escă.) 38
de 1-estam-al-e) 1 84 S L Severian 39
foi şoarele casei o!- dom ne şti şi chiile Tesawrul a rh eolog ir. a i Dob1'og·et'.
de l a mi azăzi (după restacu-at·e) 1 8 .3 r . O nouă dtjlomă militară romană :
Chiliile dela m iază. noapte 1 38 Textul diplomii : faţa extedoadi a
C h iliile dela m i azazi CCI clopotniţa 1 39 plăcii groase 1 14 şi 1 15
C h i l i i le dela ap(!S CCI paraclisul 1 39 Textul diplomii : faţa interioa1·ă a plă�
La paraclis : cii subţiri 1 16 şi 1 1 7
Plannl şi taţada exte!-iOa!-ă. (dela apus) 1 72 2. Autichziăţi creştine din Istros :
Secţiune Jongi to cl i nală şi planul t1·a� Dobrogea in regiunea vechiului lstJ-os 1 66
pezei 1 73 Plăci cu �-eJiefuri c1·eşt ine găsite l a
faţada i ntel-iOa!-/\ (dela rasă. rit) 1 74 Jst!-OS 1 6 8 Şi 1 69
faţada exte1·ioară (inainte de 1·estau� B1·onz reprezentanei o n soldat p reta�
r ar� 1 86 rian 1 19
Faţa da exte1·ioară (dupa restaura l-e) 1 87 Vinful (Roinele casteluloi domnesc
Faţada i nteJ-iOa!-ă. (inainte de resta u � d i n -) 42 şi 4 3
rar� 1 88
Faţada interi oa1·ă. (după restau ran�) 1 89 Gr. G. Toc i/eseu (pol-ti-el) 1 42

www.inp.org.ro