ACADEMIA ROMÂNĂ

ANUARUL
ARHIVEI DE FOLKLOR
;
III v . ^ \ - ' \

PUBLICAT

;,'vj ' ' t %ţ

1
DE f , ' >;

ION MUSLEA
 ACADEMIA ROMÂNĂ

ANUARUL
ARHIVEI DE FOLKLOR
m

PUBLICAT

DE

ION MUSLEA
 tf w so $
PENTEU ORICE INFORMAŢIE R E F E R I T O A R E LA ACEST ANUAR, A SE ADRESA

• « A R H I V E I D E FOLKLOR A ACADEMIEI RC'MÂNE>- SAU DI R E C I OKU 1. UI E l , ION MUŞLB

CLUJ, STIÎ. E L I S A B E T A NO. 23 (MUZEUL LIMBKI ROMÂNE)

 CUPRINSUL
PAG.

ION MUŞLEA, I o n B i a n u şi f o l k l o r u l n o s t r u i
ION DIACONU, P s i h o l o g i e şi c r e a ţ i e p o p u l a r ă 7
EMIL P E T R O V I C I , Folklor din V a l e a Almăjului \S 25 .
V A L E R I U L. R a p o r t u l d i n 1 7 5 6 al u n u i c h i r u r g g e r m a n
BOJ.OGA,

despre credinţele Românilor asupra moroilor 159

ION MUŞLEA, A l t e v a r i a n t e r o m â n e ş t i ale s n o a v e i despre femeia
necredincioasă 169
P. V . Ş T E F Ă N U C Ă , C o n t r i b u ţ i e l a b i b l i o g r a f i a studiilor şi culege­

rilor d e folklor p r i v i t o a r e la R o m â n i i d i n B a s a r a b i a şi p o ­
poarele c o n l o c u i t o a r e — p u b l i c a t e în p e r i o d i c e l e iik-eţt: . 177
B i b l i o g r a f i a folklorului r o m â n e s c pe anii 1 9 3 3 — 3 4 189
R a p o r t anual '1933—34) . . . • 211
R É S U M É DES ARTICLES. . . . 213
 ION BIANU ŞI FOLKLORUL NOSTRU
î n c u v i n t e l e c u c a r e i n a u g u r a m î n t â i u l A n u a r al A r h i v e i de F o l k l o r ,
a m a r ă t a t c â t d e l a r g a fost r e p r e z e n t a t f o l k l o r u l , î n c ă d e l à î n c e p u t , î n
cea mai înaltă instituţie de cultură românească, prin Alecsandri,
M a r i e n e s c u , H a s d e u şi M a r i a n . C u m o a r t e a l u i I o n B i a n u , Academia
Română pierde u n alt mare iubitor al folklorului nostru.
P r i n felul s t u d i i l o r c ă r o r a s'a d e d i c a t , I o n B i a n u n ' a fost p r o p r i u - z i s
u n folklorist. A l ă t u r i de c e r c e t ă r i l e - i d e istorie literară, filologie şi b i ­
bliografie, el s'a o c u p a t d i n c â n d î n c â n d şi d e folklor. D a c ă n ' a s c r i s
m a i m u l t î n a c e s t d o m e n i u , n u î n s e m n e a z ă însă c ă n u e r a m e r e u p r e o c u p a t
de vieaţa tradiţională a poporului nostru delà ţară.
N ă s c u t d i n p ă r i n ţ i ţ ă r a n i , el n ' a p u t u t u i t a — c u m v o m a r ă t a m a i
j o s — nici l a a d â n c i b ă t r â n e ţ e , o b i c e i u r i l e şi cântecele satului natal.
P o r n i t d i n a c e l F ă g e t de p e T â r n a v e , u n d e p r e o ţ i s e N i c o l a e P a u l e t t i ,
cel c a r e n e - a l ă s a t c e a m a i v e c h i e c u l e g e r e d e c â n t e c e p o p u l a r e de care
x
a v e m c u n o ş t i n ţ ă ) — B i a n u a ţ i n u t s ă se o c u p e , de c â t e ori m u l t i p l e l e - i
î n d e l e t n i c i r i i - a u d a t r ă g a z , şi d e «floarea c u l t u r a l ă a sătenilor», cum
n u m e a , î n t r ' o scrisoare, f o l k l o r u l .
C o n t r i b u ţ i a l u i l a p r o m o v a r e a s t u d i i l o r de f o l k l o r r o m â n e s c are d o u ă
a s p e c t e : d e o p a r t e c a c e r c e t ă t o r , de a l t a c a o r g a n i z a t o r . î n î n t â i a c a l i t a t e ,
2
a p u b l i c a t trei a r t i c o l e i n t e r e s a n t e ) , d i n t r e c a r e p r i m u l a t r a g e a t e n ţ i a
cercetătorilor asupra semnificaţiei lungimei versurilor vechii noastre
epici populare. î n t r ' a l doilea publică o baladă găsită î n t r ' u n manuscris
d i n a n u l 1809, a r ă t â n d «înrudirea s t r â n s ă î n t r e c â n t e c e l e şi c r e d i n ţ e l e
r o m â n e ş t i şi b a l c a n i c e » şi i n s i s t â n d a s u p r a b o g a t u l u i c â m p de cerce­
t ă r i ce se d e s c h i d e î n v ă ţ a ţ i l o r n o ş t r i î n a c e s t d o m e n i u .
T o t aici t r e b u e s ă a m i n t i m c ă l a 1 8 9 9 , c â n d R e v i s t a N o u ă ( I I , p .

1
) Publicată de A l . L u p e a n u - M e l i n , De pe Secaş. Blaj 1927.
2
) Din istoria poeziei noastre poporale. Convorbiri Literare XL, (1906), p. 726—30.
Doncild. Un vechiu cântec vitejesc. Idem, XLVII (1908), p. 10—22.
Filipii. Credinţă poporală din judeţul Vâlcea. Revista Nouă IV (1891), p. 338—39.
 36-39) p u b l i c a b a l a d a « C ă l ă t o r i a m o r t u l u i » c u l e a s ă d e S. FI. Marian
din B u c o v i n a , Bianu,' la curent c u cercetările de folklor comparat, arăta
î n n o t a d e l à p . 39, c ă «această b a l a d ă e s t e o n o u ă f o r m ă r o m â n e a s c ă a
legendei despre călătoria mortului, c o m u n ă la t o a t e popoarele Penin­
sulei B a l c a n i c e » — el c u n o s c â n d şi a l t e d o u ă v a r i a n t e româneşti, pre­
c u m şi p e c e l e b a l c a n i c e p u b l i c a t e d e D o z o n . L a sfârşitul a c e s t e i note,
a n u n ţ a c ă «în R e v i s t a N o u ă se v a p u b l i c a î n c u r â n d u n s t u d i u c o m p a r a t i v
a m ă n u n ţ i t a s u p r a l e g e n d e i a c e s t e i a şi a s u p r a c r e d i n ţ e i c u p r i n s ă într'însa».
S t u d i u l a n u n ţ a t n ' a a p ă r u t . D a r a c e a s t ă «întâie i d e n t i f i c a r e a m o t i v u l u i
la noi» se d a t o r e ş t e l u i B i a n u — ş i nici de c u m l u i S. F l a v i u (sic !) M a r i a n ,
1
c u m greşit afirmă D . Caracostea ) .
C a r a p o r t o r al a t â t o r c u l e g e r i şi s t u d i i p r e z e n t a t e A c a d e m i e i spre
p u b l i c a r e s a u p r e m i e r e , B i a n u a ş t i u t sră d e o s e b e a s c ă c o n t r i b u ţ i a pre­
2
ţ i o a s ă de c o m p i l a ţ i a s e a c ă şi s u p e r f i c i a l ă ) .
î n a d o u a calitate, aceea de organizator sau de iniţiator, datorăm
lui I o n B i a n u p u b l i c a r e a m a i m u l t o r c u l e g e r i de f o l k l o r î n e d i t u r a s a u
M e m o r i i l e A c a d e m i e i , c u l e g e r i c a r e , f ă r ă a j u t o r u l şi î n ţ e l e g e r e a lui, p o a t e
3
n ' a r fi v ă z u t l u m i n a t i p a r u l u i ) .
C u m î n M e m o r i i l e S e c ţ i e i L i t e r a r e n u se p u t e a u p u b l i c a t o a t e c u l e g e r i ­
le d e f o l k l o r p r e z e n t a t e A c a d e m i e i , m u l t e d i n ele r ă m â n e a u netipărite,
s a u «îngropate în u i t a r e în r e v i s t e şi z i a r e . î n a m â n d o u ă c a z u r i l e se
f ă c e a m a r e p a g u b ă s t u d i i l o r c a r i t r e b u e s ă p ă t r u n d ă în s u f l e t u l ţ e r a -
n u l u i r o m â n spre a-1 î n ţ e l e g e î n t o a t ă firea l u i a d â n c ă p r e c u m şi î n felul
4
l u i de a-şi s p u n e p r i n v o r b i r e g â n d u l şi s i m ţ i r e a » ) . B i a n u p r o p u n e deci
publicarea unei colecţii speciale a A c a d e m i e i , destinată folklorului...
«cu u n c u v â n t de t o t ce este m a n i f e s t a r e a v i e ţ i i s u f l e t e ş t i a p o p o r u l u i » .
A s t f e l l u ă f i i n ţ ă î n p r i m ă v a r a a n u l u i 1908, c o l e c ţ i a « D i n v i e a ţ a p o p o ­
r u l u i r o m â n — C u l e g e r i şi studii», c a r e a p u b l i c a t , t i m p d e 23 de ani,
p a t r u z e c i d e v o l u m e c u p r i n z â n d m a t e r i a l e şi s t u d i i , m u l t e d e o deose­
bită însemnătate.
S ' a r fi c r e z u t c ă , l e g a t c u m e r a d e a c e a s t ă c o l e c ţ i e , B i a n u n u s'ar fi

>) Lenore. O problemă de literatură comparată şi folklor. Bucureşti 1929, p. 16.

2
) Vezi în special critica necruţătoare, dar dreaptă, pe care o face studiului lui T h.
S p e r a n t i a , Introducere în literatura populară (Bucureşti 1904), în «Analele Academiei
Române», Desbateri, Tom 27, p. 513—520.
3
) Texte macedo-române. Basme şi poesii poporale delà Cruşova, culese de Dr. M. G.
O b e d e n a r u . Publicate după manuscrisele originale, cu un glosar complet de Prof. I.
Bianu. Bucuresci i8gr. «Academia Română», IX, 380 p.
Medicina babeloru, adunare de descântece, reţete de doftorii şi vrăjitorii băbesci de
D i m i t r i e P. L u p a ş c u, cu un raportu de Prof. I. Bianu. Bucuresci 1890. «Aca­
demia Română». 128 p.
4
) Raportul lui Bianu î n : P o m p i l i u P â r v e s c u , Hora din Cartai (Academia
Română. Din vieaţa poporului român I). Bucureşti 1908. p. 3.
 ION B I A N U ŞI FOLKLOKUL NOSTRU
3

î n d u p l e c a t să o p ă r ă s e a s c ă . D a r î n ţ e l e g e r e a s a p e n t r u n e c e s i t ă ţ i l e a l t o r
v r e m u r i a b i r u i t . B i a n u s'a o c u p a t c u interes «de p l a n u l p e n t r u r e o r g a ­
n i z a r e a a d u n ă r i i şi p u b l i c ă r i i m a t e r i a l e l o r d e folklore» p r e z e n t a t d e O .
D e n s u s i a n u î n 1920. A p o i , c â n d s u b s e m n a t u l a î n a i m v t , prin d-1 S.
P u ş c a r i u , u n m e m o r i u p e n t r u înfiinţarea unei A r h i v e d e F o l k l o r , B i a n u
a î m b r ă ţ i ş a t c u c ă l d u r ă a c e a s t ă p r o p u n e r e şi i-a d a t p o s i b i l i t ă ţ i de r e a l i ­
z a r e î n c ă l a sfârşitul a c e l u i a n (1930).
P e n t r u A r h i v a n o a s t r ă , B i a n u a a v u t t o t t i m p u l o a t e n ţ i e şi o g r i j ă
d e o s e b i t ă . î n cele ce u r m e a z ă aş dori s ă a r ă t a c e a s t ă l ă t u r e n e c u n o s c u t ă
a interesului său pentru folklorul românesc, manifestat în legătură c u
activitatea Arhivei.
D e s p r i n d d i n t r ' o scrisoare p a r t i c u l a r ă — d a t a t ă 3 I a n u a r i e 1 9 3 2 —
c a r e e c a r a c t e r i s t i c ă şi felului s ă u de a scrie, u l t i m u l a l i n i a t : « A n u l n o u
c u bine p e n t r u t o ţ i ai n o ş t r i (cu deosebire p e n t r u ai M a i c e i A c a d e m i e ) ,
şi c u spor în t o a t e — a f a r ă de c h e l t u i e l i . S ă ştii însă c ă b a n i i p e n t r u
lucrările d e folklor s u n t l a dispoziţie». î n t r ' a d e v ă r , t o a t e p r o p u n e r i l e
n o a s t r e p e n t r u p r e m i e r e a c o r e s p o n d e n ţ i l o r h a r n i c i , a u fost a p r o b a t e :
«Ai m a r e d r e p t a t e — scria B i a n u l a 25 I a n u a r i e 1932 — , t r e b u e s ă ne
folosim d e u l t i m i i ani d e v i e a ţ ă v e c h e s ă t e a s c ă p e n t r u c u l e g e r e a f o l k -
l o r u l u i d e t o a t e felurile».
O r i c e t i t l u d e p u b l i c a ţ i e ori a r t i c o l , r o m â n e s c s a u s t r ă i n , de c a r e l u a
c u n o ş t i n ţ ă şi c a r e c r e d e a c ă p o a t e i n t e r e s a c e r c e t ă r i l e d e folklor r o m â ­
nesc, era p u s fără n i c i o z ă b a v ă p e h â r t i e şi t r i m i s A r h i v e i .
M a r e l e b i b l i o g r a f c a r e a f o s t B i a n u , şi-a d a t s e a m a şi d e i m p o r t a n ţ a
bibliografiei folklorului r o m â n e s c , p e care a m i n a u g u r a t - o c u î n t â i u l
A n u a r . A c e a s t a i-a p r o d u s o v i e m u l ţ u m i r e şi î n r e p e t a t e scrisori i n s i s t a
n u n u m a i p e n t r u c o n t i n u a r e a ei, c i m a i ales p e n t r u p r e g ă t i r e a şi p u ­
b l i c a r e a î n t r e g e i b i b l i o g r a f i i a f o l k l o r u l u i r o m â n e s c — c e e a ce r ă m â n e
d e o c a m d a t ă o p r o b l e m ă a v i i t o r u l u i . I n i ţ i a t i v e i lui B i a n u se d a t o r e ş t e
î n s ă a l c ă t u i r e a « B i b l i o g r a f i e i l u c r ă r i l o r c u c a r a c t e r folkloric şi e t n o g r a f i c
publicate de A c a d e m i a R o m â n ă (1877—1929)», apărută în A n u a r u l I I
(p. 2 2 1 — 2 2 7 ) .
D a r p r e o c u p ă r i l e lui B i a n u în c e p r i v e ş t e A r h i v a n o a s t r ă e r a u şi
d e alt g e n . A t r ă g â n d a t e n ţ i a c o n d u c ă t o r u l u i ei a s u p r a u n o r a r t i c o l e
d i n c o t i d i a n e l e b u c u r e ş t e n e i n t e r e s â n d f o l k l o r u l , insista c a «în A n u a r
s ă fie î n fiecare a n o c r o n i c ă a manifestărilor f olklorice î n t r e cari a c e a s t a
— era v o r b a d e « T â r g u l d e fete» d e l à G ă i n a — e s t e u n a d e v i u interes»
(scrisoare d i n 2 1 I u l i e 1933). î n l e g ă t u r ă c u a c e a s t ă s u g e s t i e , B i a n u
a d a u g ă c o n t r i b u ţ i i i n t e r e s a n t e la c u n o a ş t e r e a t â r g u r i l o r de fete d i n
A r d e a l : « L a noi, p e T â r n a v e , ş t i u u n u l la « T â r g u l B u l c i u l u i » , n u m i t şi
«la Oraş», l a C e t a t e a - d e - B a l t ă p e l a S â n t ă M ă r i a . M e r g a s e m e n e a f e t e l e
şi ficiorii — î m b r ă c a ţ i c â t m a i f r u m o s — p e t r e c , b e a u , j o a c ă , c â n t ă , se
î n ţ e l e g şi «se ieau» (se c ă s ă t o r e s c ) . A m fost şi e u o d a t ă , p e c â n d e r a m î n
clasa V I I sau V I . E r a u centre de v i e a ţ ă socială a ţăranilor români. U r m ă ­
riţi p e s t e t o t !»
C o n t r i b u ţ i i l e l u i B i a n u l a s p o r i r e a m a t e r i a l e l o r A r h i v e i n u se m ă r g i ­
n e a u î n s ă l a a c e s t e î n s e m n ă r i . P u n â n d u - ş i în ordine c o r e s p o n d e n ţ a , el
g ă s e ş t e n o t a t e , de p r i n anii 1 8 9 2 , c o l i n d e d i n s a t u l c o p i l ă r i e i sale. P e
a c e s t e a le c â n t a s e c o m p o z i t o r u l u i J u a r e z M o v i l ă , p e n t r u c a s ă le p u n ă
p e n o t e . E l t r i m i t e A r h i v e i cele c i n c i c o l i n d e î m p r e u n ă c u ariile lor (Ms.
N o . 585), d i n t r e c a r e «întâiele d o u ă l e - a m c o l i n d a t şi e u l a c i n c i - ş a s e -
ş a p t e ani — a m a c u m 7 6 împliniţi». A l t ă d a t ă t r i m i t e o s e a m ă de o b i ­
c e i u r i delà «lăsata-secului» de P a ş t i şi d e l à S â n z i e n e , p e care le î n t i t u l e a z ă
« N o t e şi a m i n t i r i d i n c o p i l ă r i e (1870) d e l à F ă g e t » (Ms. N o . 270). D i n t r e
acestea, m a i m u l t ă însemnătate prezintă «sărbătoarea boului» [ î m p o ­
d o b i t ] , d e s p r e care a v e m a t â t de p u ţ i n e i n f o r m a ţ i i î n l i t e r a t u r a noastră
1
folklorică ) .
O c h e s t i u n e îl p r e o c u p a d e m u l t şi c u deosebire în u l t i m u l t i m p :
« U n l u c r u d e u r m ă r i t c u s t ă r u i n ţ ă n e a d o r m i t ă este s u p e r s t i ţ i a pentru
«legatul viilor», l u c r u d e m a r e t a i n ă şi î n s e m n ă t a t e — îmi s c r i a l a 28
D e c e m v r i e 1 9 3 2 . E u îţi t r i m i t ce m i - a d u c a m i n t e din c o p i l ă r i e , d i n F ă g e t u l
m e u . D a r a r t r e b u i u r m ă r i t , f i i n d c ă are u r m e f o a r t e v e c h i . M a i este
undeva? S'o public?»
2
A c e a s t ă p r a c t i c ă m a g i c ă , p e c a r e o d ă m î n î n t r e g i m e ) , este î n t r a -
devăr interesantă şi, d u p ă c â t ş t i m , n e r e l e v a t ă p â n ă astăzi. A m în­
t o c m i t i m e d i a t o c i r c u l a r ă c ă t r e c o r e s p o n d e n ţ i i A r h i v e i , î n v i t â n d u - i să
c o m u n i c e d a c ă a c e a s t ă p r a c t i c ă e c u n o s c u t ă în ţ i n u t u l lor. A n u n ţ â n d u - i
a c e s t l u c r u , B i a n u r ă s p u n d e a : «Cu «legatul viilor» e u am tot amânat,
g â n d i n d u - m ă să o r g a n i z e z e u o a n c h e t ă » . D a c ă a c e a s t ă a m â n a r e n u s'ar
fi î n t â m p l a t , e f o a r t e p r o b a b i l c ă ar fi g ă s i t m a t e r i a l suficient p e n t r u un

>) Cf. I o n M u ş l e a , Şcheii delà Cergău şi folklorul lor. Cluj 1928. p. 20—21.
2
) «La satul meu de naştere Făget între dealurile cari despart Târnava mare de Târnava
mică, oamenii au o coastă de vii în mici parcele, cari formează un singur trup despărţit
cu gard din toate părţile de locurile de arătură din jos, pentru ca să fie ferite de vitele,
cari în unele timpuri (după secere sau după culesul cucuruzelor) pasc în jurul viilor.
In fiecare an la Stu Gheorghe se aleg doi feciori din sat cari au să păzească viile — şi
sunt numiţi vighitori. Slujba lor începe tocmai la Stă Marie (15 August sau 8 Septemvrie
mai probabil). Atunci se aduc de ei la biserică câţiva struguri, cari au început să se în­
dulcească; popa le ceteşte o rugăciune şi-i stropeşte cu apă sfinţită, iar din acea zi vighi-
torii întră în slujba lor şi nu mai ies decât după culesul viilor.
Pentru locuinţă îşi fac în fiecare an o colibă în vârful dealului viilor în acelaşi loc
în fiecare an. Deasupra locului colibei s'a împlântat în pământ la Stu Gheorghe un ar­
bore cât mai înalt adus din pădure şi împodobit la vârf cu crăci legate în formă de cruce.
î n noaptea următoare se face «legatul» viilor de un om bătrân care ştie. Coliba este
făcută şi în ea se întâlnesc seara târziu cei doi vighitori şi meşterul legator cu ale lui taine.
studiu interesant. Aşa, abia am primit c â t e v a răspunsuri la obiect,
1
dintre care unul dintr'un sat vecin c u F ă g e t u l său ) .
î n c ă î n a i n t e de a-i c o m u n i c a v r e u n r e z u l t a t , B i a n u î n t r e b a c u n e ­
r ă b d a r e : « D a r c u « l e g a t u l viilor» ai a f l a t c e v a ? O r i n u s'a m a i aflat
n i m i c p r i n î n t u n e c a r e a t r e c u t u l u i ? M u l t e , m u l t e se v o r fi î n n e c a t aşa
şi l a noi şi la. alţii. N u ş t i u d a c ă a c e a c r e d i n ţ ă e s t e c u n o s c u t ă şi d i n c o a c e
2
de munţi, unde sunt multe v i i cultivate din a d â n c u l v e c h i m i l o r )».
Trimiţându-i materialele intrate ca răspuns la circulara privitoare
la « l e g a t u l viilor», îl r u g a m s ă scrie u n m i c a r t i c o l , c a r e s ă se p u b l i c e
c h i a r în A n u a r u l A r h i v e i . S e p a r e î n s ă c ă s ă r ă c i a i n f o r m a ţ i i l o r n u 1-a
î n d e m n a t s ă o f a c ă : «Se v e d e c ă a m v e n i t p r e a t â r z i u c u c e r c e t a r e a
d u p ă a c e l o b i c e i u , c a r e p a r e a fi m o r t î n c e a ţ a u i t ă r i i . E u îl c r e d r ă m a s
d e p e v r e m e a l u i B u e r e b i s t a şi p i e r d u t în m o d e r n i z ă r i l e s e c o l u l u i a l
X l X - l e a » - — r ă s p u n d e a în M a r t i e 1 9 3 4 .
A m c r e z u t î n s ă c ă se c u v i n e c a m a t e r i a l e l e d e v e n i t e c u n o s c u t e m u l ­
ţ u m i t ă i n f o r m a ţ i i l o r sale d e s p r e p r a c t i c a m a g i c ă a « l e g a t u l u i viilor», a
c ă r e i s e m n i f i c a ţ i e şi origine îl i n t e r e s a u a t â t d e m u l t , s ă le p u b l i c ă m
s a u s ă le s e m n a l ă m aici, în c u v i n t e l e c u c a r e n e l u ă m r ă m a s b u n d e l à e l .

Cei doi vighitori pleacă pe cărarea care înconjură viile — unul la dreapta celalalt la stânga,
şi ajung jos în sat, apoi trec prin sat spre ţintirim ; acolo fiecare merge la un mormânt
proaspăt, pe care 1-a ochit de cu ziua ; umple gluga cu ţărână depe acel mormânt, apoi pleacă
înapoi pe drumul pe unde a venit celalalt vighitor şi ajunge la vii. Dacă întâlneşte pe
cineva trece pe lângă el fără să-i vorbească şi fără să răspundă dacă este întrebat.
Ajunşi la vii cu glugile pline, cei doi pleacă fiecare în sens opus de cum a venit şi
pe tot drumul cărării presară cu mâna din glugă ţărână adusă de pe mormânt ; ajunşi
la coliba lor, găsesc acolo pe vrăjitor, cu care vorbesc şi fac nu se ştie ce — şi aşa
viile sunt legate.
Prin această legătură viile sunt apărate de multe stricăciuni, mai ales de a fi mâncate
de pasări — granguri, mierle şi altele.
Am cunoscut în copilăria mea un asemenea meşter — om de frunte care ştiea lega.
Mai târziu întâlnindu-1 la părinţii mei, căci era dintr'un sat vecin, l-am întrebat despre
legătura viilor, dar a râs şi a spus că «astea sunt de ale noastre, nu sunt pentru Domnia
voastră cărturarii» şi nu a vrut să-mi spună nimic.
Un văr primar al meu — proprietar — om cu studii universitare de drept — aşezat
la ţară m'a asigurat că la o vie a lui sădită departe de viile sătenilor, a făcut însuşi ex­
perienţa şi a constatat efectul sigur al legăturei, căci via nu i-a mai fost prădată de
pasări după legătură, cum fusese nelegată în anii dinainte» (Ms. No. 460, p. 1-3).
Intr'o scrisoare delà 7 Ianuarie 1933, adăuga : «Asemenea «legături» se fac însă şi
pentru grâu (holde) şi ovese e t c . , ca să fie apărate de jaful vrăbiilor».
Pentru «legarea» păsărilor prin ţărâna de pe morminte, vezi şi manuscrisele Arhivei
314, p. 5 (Rusul-Bârgăului, jud. Năsăud), No. 590, p. 12 (Todireni, jud. Botoşani)
şi revista «Vlăstarul Câmpiei» I (1933), p. 140 (Cojocna, jud. Cluj).
1
) Chesler, jud. Târnava Mică. Ms. No. 501, p. 1—2.
2
) O dovadă că acest obiceiu există şi în Oltenia este răspunsul din Coşoveni, judeţul
Dolj (Ms. Arhivei de Folklor a Academiei Române No. 491, p. 45—47).
 A m a m i n t i t c â t de m u l t îşi i u b e a I o n B i a n u l o c u r i l e copilăriei. I-ar
fi p l ă c u t a t â t a c a ţ i n u t u l s ă u : «satele g r u p a t e în n i ş t e f u n d u r i d e v ă i
d i n î n c r e ţ i t u r i l e d i n t r e T â r n a v e » , s ă fie s t u d i a t din p u n c t de v e d e r e a l
«graiului, c â n t e c u l u i şi p o r t u l u i » . A r h i v a de F o l k l o r n ă d ă j d u i e ş t e să-i
p o a t ă î m p l i n i în c u r â n d a c e a s t ă d o r i n ţ ă — - e x p r i m a t ă în u l t i m u l s ă u a n
de v i e a ţ ă — c a un omagiu de r e c u n o ş t i n ţ ă p e n t r u d r a g o s t e a d e o s e b i t ă
şi grija p ă r i n t e a s c ă a r ă t a t e î n t o t d e a u n a de I o n B i a n u folklorului ro­
mânesc.
ION MUŞLEA
 PSIHOLOGIE ŞI CREAŢIE POPULARA
C e r c e t ă r i l e p r i v i n d g e n e z a c r e a ţ i e i p o p u l a r e a u fost î n d e l ă s a r e l a n o i .
E v o c a t i v u l «Românul e născut poet» e încă o formulă curentă a v r e m u ­
rilor de a l t ă d a t ă , c o n f o r m ă d i n p ă c a t e p s i h o l o g i e i n o a s t r e c a r e r e s p e c t ă
a d e s e a n e c o n t r o l a t resturile v e n e r a b i l e ale t r e c u t u l u i . S ' a încetăţenit
e x p r e s i a c i t a t ă m a i de g r a b ă în f o l k l o r . Şi p e n t r u d o v a d a ei s'a p u b l i c a t
m u l t şi d e t o a t e : p o e z i e p o p u l a r ă , p o v e ş t i , e t c . O n e p r e g e t a r e r a r î n ­
t â l n i t ă . D a r c a r e ar fi legile ce c o n d u c n a ş t e r e a şi e v o l u ţ i a c r e a ţ i e i p o ­
p u l a r e r o m â n e ş t i •— aşa d a r : c u m a c r e a t ; ori p o a t e : şi c u m c r e a z ă
a c e s t R o m â n «poet» — p u ţ i n i s ' a u a p l e c a t s ă c e r c e t e z e a t e n t .
î n a p u s însă l u c r u r i l e s u n t u n e o r i p u s e l a p u n c t . F r a n ţ a — de m u l t e
ori i n i ţ i a t o a r e î n s t u d i i l e f o l k l o r i c e — t r e b u e socotită în această pri­
v i n ţ ă d u p ă G e r m a n i a . A i c i p r o b l e m a ce ne v a p r e o c u p a a fost v a r i a t
1
d e s b ă t u t ă , a j u n g â n d u - s e l a c e r c e t ă r i l e lui O . B ô c k e l ) , socotite astăzi
2
c a r d i n a l e . N u e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t c ă şi s t u d i i l e lui O . S c h e l l ) , E.
3
Wechsler ) , etc. a u desbătut amplu problema, parafrazând aproape
gândirea lui Bôckel. D e sigur că poziţia metodologică a acestuia r ă m â n e
o a r e c u m de r e c t i f i c a t , el p o r n i n d î n s t u d i u l g e n e z i c al c r e a ţ i e i populare
d e l à f o r m e l e e l e m e n t a r e ale c â n t e c u l u i p o p u l a r , b ă n u i t e c h i a r în c e ne
p o a t e oferi e t n o g r a f i a p o p o a r e l o r p r i m i t i v e , p e l â n g ă d o v e z i l e v e n i n d
d i n m e d i i l e rurale e u r o p e n e . O a r e , d a c ă este s ă a c c e p t ă m c o n c l u z i i l e
4
s t u d i i l o r s o c i o l o g u l u i f r a n c e z 1,. E é v y - B r u h l ) , a d m i ţ â n d o separaţie
a f o r m e l o r l o g i c e care c a r a c t e r i z e a z ă m e n t a l i t a t e a de t i p mediteranian
de c e a p r e l o g i c ă , a t u n c i c o n c l u z i i l e c e r c e t ă t o r u l u i g e r m a n ar fi e r o n a t e .
C e e a ce e s t e în a c o r d şi c u a t i t u d i n e a î n t e m e i e t o r u l u i a c e l e i « V o l k e r -
p s y c h o l o g i e » ce s o c o t e ş t e i r e d u c t i b i l t i p u l m e n t a l al p o p o a r e l o r d e c u l ­
t u r ă - — « K u l t u r v ô l k e r » — l a a s p e c t e l e p s i h i s m u l u i p o p o a r e l o r în stare

!) O. B ô c k e l , Psychologie der Volksdichtung. Leipzig-Berlin 1913.

2
) O. S c h e l l , Das Volkslied. Leipzig 1908.
3
) E. W e c h s l e r , Begriff und Wesen des Volkslieds. Marburg 1913.
4
) L. L é v y - B r u h 1, Les fonctions mentales dans les sociétés inférieures. 8-e éd.,
p. 2, 38, 61—67, 76—78, 80, 1 1 2 — 1 1 5 ; La mentalité primitive, 4-e éd., p. 12—18, 503,
 x
d e n a t u r ă - — « N a t u r v ô l k e r » ) . L u c r u î n d e s a c o r d d e d o u ă ori c u a c e s t
curent reprezentat de Bockel. Şi doar delà etnopsihologia lui W.
W u n d t d e r i v ă c u s i g u r a n ţ ă c u g e t a r e a f o l k l o r i c ă g e r m a n ă î n d i r e c ţ i a ce ne
preocupă.
A c e s t e d i v e r s e a t i t u d i n i n u ne v o r p r e o c u p a d e o c a m d a t ă . F i r u l e x ­
p l i c a t i v se v a o r i e n t a î n ce v o m a f i r m a noi d u p ă m o d u r i l e e x i s t e n t e ale
c r e a ţ i e i p o p u l a r e r o m â n e ş t i . C ă c i d a c ă î n g e n e r a l p a r a l e l i z ă r i ar p u t e a
fi p o s i b i l e , p r i n f a p t u l c ă p s i h i c u l c o l e c t i v şi i n d i v i d u a l — c o o p e r a n t e
î n c r e a ţ i a p o p u l a r ă — a u l a orice n e a m s u b s t r a t c o m u n , n o i le v o m eli­
mina deocamdată. V o m urmări aspectele versului popular în procesul
lui de n a ş t e r e î n t r u c â t e c o n f o r m c u p s i h o l o g i a n o a s t r ă . N o i c r e d e m
n e s t r ă m u t a t c ă e l a b o r a r e a f o l k l o r i c ă e u n a s p e c t specific f i e c ă r u i g r u p
e t n i c . Şi în distingerile n o a s t r e v o m c o n s i d e r a n u m a i p o e z i a p o p u l a r ă ,
p e n t r u c ă în o r d i n e a v a l o r i l o r d e c r e a ţ i e poezia e u n a dintre etapele
ultime.
I n v e s t i g a ţ i i l e ce p r i v e s c g e n e z a p o e z i e i p o p u l a r e le v e d e m j u s t i f i c a t e
n u n u m a i c ă ar p u t e a fi o c h i b z u i t ă j u d e c a t ă s p e c u l a t i v ă , ci şi p e n t r u
a j u s t i f i c a şi f u n d a u n e l e a f i r m a ţ i i c u r e n t e . S e r e p e t ă a d e s e a o b o s i t o r în
scrisul românesc : origina literaturii culte trebue v ă z u t ă în ce a creat
2
p o p o r u l ) . D a r de e a ş a , a p o i se c u v i n e a c e a s t ă m i g a l ă de discernere a
felului în c a r e s ' a i v i t «Mioriţa», ori d o i n a . P o p o r u l u i s ă i se f a c ă d r e p t a t e .
Noi v o m î n c e r c a o m o d e s t ă d i s c e r n e r e în a c e s t sens, c o l a b o r â n d ob­
s e r v a ţ i i l e n o a s t r e p e r s o n a l e despre c r e a t o r i i p o p u l a r i contemporani cu
m ă r t u r i i l e a l t o r a , spre a v e d e a ce se p o a t e susţine î n p r i v i n ţ a c h i p u l u i
i v i r i i u n u i o a r e c a r e m o t i v p o p u l a r p o e t i c . V o m a v e a în v e d e r e m e r e u
sufletul românesc.

L a noi, d i n t r e s t u d i i l e t e m e i n i c e u r m ă r i n d a s p e c t e l e a c t u a l e a l e p o e z i e i
n o a s t r e p o p u l a r e , t r e c â n d p e s t e c e ne-a d a t v r e m e a l u i B . P . H a s d e u ,
3
t r e b u e r e ţ i n u t în p r i m u l r â n d a c e l a al l u i O v . D e n s u s i a n u ) . î n s ă p u n c t u l
d e v e d e r e al c e r c e t ă t o r u l u i a c e s t a u r m ă r e a demonstrarea substratului
p ă s t o r e s c în p o e z i a n o a s t r ă p o p u l a r ă ; a d i c ă î n c e p â n d c u f o r m e l e r u d i ­
m e n t a r e lirice — d o i n a —- şi c u l m i n â n d cu «Mioriţa», concretizarea
a u t e n t i c ă în p o e z i e a specificului r o m â n e s c , în t o a t e a c e s t e a f o r ţ a de
p l ă s m u i r e a fost ciobănia. T o a t e c e l e l a l t e v a r i a ţ i u n i ale p o e z i e i noastre

>) W. W u n d t , Elemente der Vôlkerpsychologie. Leipzig 1912. p. 3—4, 6, 12—22,

22—34.
J
) Cf. M a i o r e s c u, Critice, III, ed. a 2-a, p. 264.
s
) Ov. D e n s u s i a n u , Vieaţa păstorească în poesia noastră populară, I, II, Bu­
cureşti 1922-23. Util poate fi aici şi studiul aceluiaşi : Literatura populară din punct de
vedere etnopsichologic, în Revista critică literară,!, p. 145—159, 241—256. însemnăm şi
notele noastre anterioare : Aspecte din folklorul vrăncean, în Milcovial (1930), p. 69—86.
p o p u l a r e — de p i l d ă , doinele p l e c a t e din v i e a ţ a h a i d u c i e i — n u sunt
d e c â t d e v e n i r i t â r z i i î n care t o t u ş i p r i n a n a l i z ă a t e n t ă se p o a t e d e s c o p e r i
f o n d u l p r i m a r : v i e a ţ a p ă s t o r e a s c ă . D e sigur, s a g a c i t a t e a a n a l i z e i u r m ă ­
reşte d e s ă v â r ş i t î n t r e g u l p r o c e s de p l ă m ă d i r e f o l k l o r i c ă a l d o i n e i n o a s t r e .
D a r aici d o c u m e n t u l folkloric este p u s l a c o n t r i b u ţ i e aşa c u m e el a t e s t a t
d e c i n e 1-a a f l a t , c u l e s şi p u b l i c a t . N u este u r m ă r i t o r i g i n a r , a d i c ă î n
c h i p u l c u m s'ar fi i v i t în c â n t a r e a c e l u i d i n t â i i n d i v i d p l ă s m u i t o r . î n s ă
x
î n a c e e a ş i v r e m e s u n t p u b l i c a t e î n c ă d o u ă s t u d i i : al l u i P . C a n c e l )
2
şi T. P a p a h a g i ) , urmărind de-a-dreptul fenomenul literar popular
î n e x i s t e n ţ a l u i i n i ţ i a l ă . S t u d i u l celui d i n t â i , p r i m a d i s c e r n e r e s e r i o a s ă
l a noi a n a ş t e r i i p o e z i e i p o p u l a r e , t r e b u e c o n s i d e r a t î n d e t a l i u , r e c u n o s ­
c â n d însă c ă şi î n s e m n ă r i l e c e l u i de-al d o i l e a oferă u n e o r i c â t e c e v a de r e ţ i n u t .
D e s i g u r , p r o b l e m a c a r e se i m p u n e iniţial o r i c u i u r m ă r e ş t e ce a m
i n d i c a t noi e s t e a c e e a p r i v i n d a s p e c t e l e literare î n m e d i u l rural : c u m
c i r c u l ă în c o l e c t i v c u t a r e p r o d u s l i t e r a r r e c e n t ori a r h a i c , care p a r e s ă
fie d e s t i n u l u n u i m o t i v g u s t a t de o c o l e c t i v i t a t e l a r g ă ori r e d u s ă , c u m
să se fi p r o d u s g e n e z a a c e s t u i m o t i v d e c i r c u l a ţ i e g e n e r a l ă . A s e m e n e a
c h e s t i u n i n u lipsesc s t u d i u l u i l u i T . P a p a h a g i p e care-1 v o m r e l a t a î n t â i .
P ă r e r i l e l u i P a p a h a g i se s p r i j i n ă p e m a t e r i a l u l oferit de d o u ă ţă­
r a n c e din M a r a m u r e ş c a r e îi a p a r c a nişte «poete ale ţ ă r ă n i m e i mara­
mureşene». C e a a f l a t d e l à ele — m a t e r i a l liric n u m a i — e c o n s i d e r a t
3
« o p r e ţ i o a s ă c o n t r i b u ţ i e p e n t r u i s t o r i c u l g e n e s e i poesiei p o p u l a r e » ) .
P e b a z a a c e s t u i m a t e r i a l , c â t şi a c e l u i p u b l i c a t î n m o n o g r a f i a a s u p r a
4
M a r a m u r e ş u l u i ) , a u t o r u l c o n s t a t ă c ă g e n u l e p i c p a r e s ă fie c r e a ţ i a
5
exclusiv a b ă r b a t u l u i ) , pentrucă temele epice presupun o puternică
desprindere din lanţul afectelor, spre obiectivarea acţiunii. Oare, c u m
f e m e i a e r o a b a p r o p r i i l o r s i m ţ i m i n t e , rareori îşi p o a t e r e p r e z e n t a stări
a f e c t i v e ale a l t o r a . E a se i m p l i c ă p e sine î n t o t d e a u n a î n j o c u l a f e c t i v
ce l-ar c o m p o r t a c o n f l i c t u l p e r s o n a j e l o r u n e i a n u m e p o v e s t i r i . Genul
6
epic este astfel f r u c t u l s u f l e t u l u i b ă r b ă t e s c ) .
D e aici se p a r e c ă d e r i v ă c e a l a l t ă i d e e c e n t r a l ă a lui P a p a h a g i : d a c ă
femeia n u poate închega un eveniment oarecare în stare estetică, apoi
e a p ă s t r e a z ă p r m m e m o r i e b a l a d e l e . A r fi p a r c ă u n fel d e p r e d e s t i n a r e
c e ar face c a î n m a j o r i t a t e a lor c â n t e c e l e epice s ă fie « c u n o s c u t e c u d e o ­
7
sebire d e femei» ) . I e ş i n d p e t e r e n — acel m i n u n a t ţ i n u t a l M a r a m u r e -

') P. C a n c e l , Originea Poeziei Populare. Bucureşti 1922.

2 2
) T. P a p a h a g i , Creaţiunea poetică populară, în Grai şi Suflet, I I , p. 263—309.
3
) Ibid., p. 263.
4
) T. P a p a h a g i , Graiul şi folklorul Maramureşului. Bucureşti 1926
5
) Grai şi Suflet, II, p. 263—264.
') Ibid., p. 265.
') Ibid., p. 264.
şului — h o t ă r î t c ă P a p a h a g i v a fi d e s c o p e r i t b a l a d e l e ce le-a p u b l i c a t
«din g u r a femeilor b ă t r î n e , f o a r t e p u ţ i n e d e l à bătrîni». D e aici p l e a c ă
şi e x p l i c a ţ i a firească ce-o d ă : în p e r i o a d a p a s t o r a l - p a t r i a r h a l ă a nea­
m u l u i n o s t r u b ă r b a t u l e r a d e p o z i t a r u l c â n t e c e l o r a c e s t o r a . N u m a i el
la oricare p e t r e c e r e c â n t a o b a l a d ă , d e t e r m i n a t ă î n t o t d e a u n a de m u ­
z i c ă — şi a c e a s t a « e x c l u s i v b ă r b ă t e a s c ă » . F i r e s c a fost c a f e m e i a — t o ­
v a r ă ş ă de c ă m i n şi p e t r e c e r e în s â n u l c o l e c t i v i t ă ţ i i rurale —• t o t a s c u l t â n d
astfel de cântări să le fi î n v ă ţ a t c u v r e m e a . Şi c â n d b ă r b a t u l , m o d i f i c a t
de c o m p l e x u l civilizaţiei c o n t e m p o r a n e — a d i c ă : a d a p t a t u n e i v i e ţ i m a i
c o n f o r t a b i l e v e n i t ă d i n spre oraş ; artificială d a r a d e m e n i t o a r e , c o m o d ă
dar ucigătoare a patriarhalismului unui popor — c â n d omul acesta
natural a î n c e p u t , a m zis, să fie o r ă ş e n i z a t , a t u n c i şi « h r a n a lui sufleteas­
că» d i n v r e m u r i l e p r e c e d e n t e a fost s c h i m b a t ă p e ce p u t e a u oferi n o u ­
t ă ţ i l e civilizaţiei. S e s u b î n ţ e l e g e d i n a r g u m e n t a r e a lui P a p a h a g i n e a p ă r a t :
c ă b ă r b a t u l e mobil — silit să p ă r ă s e a s c ă g o s p o d ă r i a p e n t r u a r m a t ă ,
h r a n ă şi c â ş t i g , el î m p r u m u t ă m a i uşor ce a p a r ţ i n e sufletului a l t o r a .
F e m e i a r u r a l ă e m a i c o n s e r v a t o a r e d e c â t s e m e n a sa t â r g o v e a ţ ă . Ş i firesc
este c a în r e p e d e a şi c i u d a t a prefacere a s a t u l u i r o m â n e s c a c t u a l a c e a s t a
să fie cel d i n u r m ă refugiu al c â n t e c u l u i p o p u l a r . P r i n e a a c e s t a se
p ă s t r e a z ă î n c ă . P ă r e r e p r o v i z o r i e , de sigur, d i n p u n c t u l n o s t r u de v e d e r e ,
p e n t r u c ă p o a t e fi m o d i f i c a t ă de î n d a t ă ce p r i v i m în general p r o b l e m a
i n d i c a t ă . P r o v i z o r a t u l a c e s t a se v e d e şi d i n a r g u m e n t a r e a a m b i g u ă a
lui P a p a h a g i c â n d p a r e c ă se î n t r e a b ă despre m e d i u l c r e a t o r al p o e z i e i
p o p u l a r e — e v a g : a v r u t să se refere e x c l u s i v la b a l a d ă ? O r i c u m s'a
s i t u a t a u t o r u l în p r o b l e m a ce a u r m ă r i t , e e v i d e n t c ă p e l â n g ă « v i e a ţ a
internă» a s a t u l u i , c e a p ă s t o r e a s c ă i se p a r e e s e n ţ i a l ă în făurirea p o e z i e i
p o p u l a r e . C ă c i p e d r e p t , satul şi stâna s u n t în regiunile specifice şi a s t ă z i
cele d o u ă focare a d e v ă r a t e de naştere folklorică la R o m â n i . Ori, a i c i
v r o i a m p r e c i z a r e a n o ţ i u n i l o r a m â n d o r u r a : s t â n a şi s a t u l s u n t a s p e c t e
de v i e a ţ ă c o l e c t i v ă : u n u l p r o v i z o r , celălalt c o n t i n u u ; şi c a a t a r e , în
ce m o d se înfiripă v e r s u l p o p u l a r aici ? D a c ă se c o n s i d e r ă v i e a ţ a p ă s t o ­
r e a s c ă — s t â n a — şi orice «petrecere» — în s a t — «drept m e d i u c r e a t o r
şi c o m u n i c a t i v » , u n d e «musica să n u lipsească», a t u n c i i m p l i c i t , se ac­
c e p t ă c r e a ţ i a plurală. P e n t r u c ă o p e t r e c e r e , fie ş e z ă t o a r e de i a r n ă , ori
n u n t ă , e u n a n s a m b l u de s ă t e n i u n d e unii din ei a u p o s i b i l i t ă ţ i a p r e ­
ciabile literare. A i c i , deci, s'ar p r o d u c e c r e a r e a p r i n c o o p e r a r e , u n d e
femeile n u p a r să fie p ă r t a ş e , deşi — a t e n u e a z ă P a p a h a g i — se p o a t e
a d m i t e c ă o d a t ă «vor fi răsărit o a r e c a r i p e r s o n a l i t ă ţ i c r e a t o a r e » şi d i n t r e
1
ele ) . î n astfel de r e u n i u n i — la care unii a d a u g ă şi b â l c i u r i l e — loc
p e n t r u «cunoaşterea şi răspîndirea» poeziei p o p u l a r e , b ă t r â n e l e transmit

>) Ibid., p. 266.

celor tineri b a l a d e l e , c o n t i n u ă a u t o r u l . D a r d u p ă «informaţiunile bă-
trîneşti» a l t ă d a t ă n u m a i b ă t r â n i i î n s u f l e ţ e a u aceste petreceri prin c â n ­
t e c e l e din v e c h i m e ş t i u t e d e ei. Şi de d a t a a c e a s t a p r o b l e m a r i d i c a t ă
de P a p a h a g i r ă m â n e i n s u f i c i e n t distinsă.
Referindu~se l a cele d o u ă p o e t e a m i n t i t e , autorul îşi p u n e altă
c h e s t i u n e : d a c ă p o e z i a p o p u l a r ă e o «improvisaţie». N o ţ i u n e a a c e a s t a
p a r e să î n s e m n e aici p r e f a c e r e a î n t i m p şi s p a ţ i u a c r e a ţ i e i p o p u l a r e ,
î n s ă la nesfârşit — î n a c e a s t ă c a t e g o r i e i n t r ă g e n u l liric. C ă c i , în a d e v ă r ,
c e e a ce t r ă i e ş t e p r i n alterare, fiind î n l o c u i t şi c h i a r u i t a t , e i m p r o v i z a r e .
A d o u a c a t e g o r i e a p a r ţ i n â n d g e n u l u i epic se d i s t i n g e î n s ă p r i n c o n s e r ­
v a r e a în t i m p şi s p a ţ i u a m o t i v e l o r . P ă r e r i l e f o l k l o r i s t u l u i i t a l i a n C.
N i g r a s u s ţ i n â n d d r e p t u l c o l e c t i v i t ă ţ i i şi n u al i n d i v i d u l u i î n d e s ă v â r ş i r e a
oricărui m o t i v p o p u l a r , c a r e e e l a b o r a t «lent», îl sprijineşte p e Papahagi
s ă afirme c ă b a l a d e l e sunt originar improvizaţie individuală. Deve­
nirile posibile p r i n t r ' o b o g a t ă c i r c u l a ţ i e d e s ă v â r ş e s c c r i s t a l i z a r e a i n i ţ i a l ă
c a r e e frustă, fără a m p l o a r e şi colorit. A d e v ă r — în p r i v i n ţ a i n d i v i d u a -
ţiei c r e a ţ i e i p o p u l a r e ; i m p r e c i z i e î n s ă c â n d se u t i l i z e a z ă n o ţ i u n e a «im­
provisaţie».
î n g e n e r a l , ideile l u i P a p a h a g i de o l o g i c ă s u m a r ă , a d e s e a d r e a p t ă ,
n u p ă ş e a u în m i e z u l p s i h o l o g i e i c r e a ţ i e i p o p u l a r e .
L u i P . C a n c e l îi r e v i n e m e r i t u l d e a fi î n c e r c a t o d i s c u ţ i e d u r a b i l ă
î n a c e s t sens. S t u d i u l s ă u a m i n t i t e u n p o p a s î n c e r c e t ă r i l e ce p r i v e s c
g e n e z a şi e v o l u ţ i a c r e a ţ i e i p o p u l a r e .
P r i l e j u l i-1 ofere s t u d i u l profesorului s l o v e n M . M u r k o a s u p r a p o e z i e i
1
e p i c e p o p u l a r e din B o s n i a şi H e r ţ e g o v i n a , a p ă r u t î n 1 9 x 5 ) . C e r c e t ă ­
2
t o r u l a c e s t a şi-a c o m p l e t a t s i s t e m u l p r i n ce a p u b l i c a t în 1 9 1 5 şi 1 9 1 9 ) -
I a r s t u d i u l a p ă r u t în 1929, î n f r a n ţ u z e ş t e , v u l g a r i z e a z ă r e z u l t a t e l e s a l e ,
în acelaşi t i m p precizându-le. Noi, a d m i ţ â n d c ă între l i t e r a t u r i l e p o ­
p u l a r e s l a v e şi a n o a s t r ă s u n t m u l t e a t i n g e r i , n u s o c o t i m f ă r ă i n t e r e s o
s u c c i n t ă r e z u m a r e a u l t i m u l u i s t u d i u a l lui M u r k o — î n a i n t e de a d i s c u t a
s t u d i u l l u i P . C a n c e l — m a i ales c ă a c e s t a c o m p l e t e a z ă , î n m a r g i n e l e
vederilor anterioare, gândirea din 1 9 1 3 .
O b i e c t i v u l l u i M u r k o a fost s ă s t u d i e z e c u m se n a ş t e , t r ă i e ş t e şi d i s p a r e
3 4
p o e z i a p o p u l a r ă s â r b o - c r o a t ă ) , d a c ă e î n f u n c ţ i e de c o l e c t i v s a u n u ),
5
d a c ă a c e a s t ă p o e z i e p o p u l a r ă se p l ă s m u e ş t e î n v a r i a t e m e d i i sociale ) ,

») C a n c e l , op. cit., p. 14.

') Referatele asupra cercetărilor din 1913 şi 1915 sunt însemnate în studiul : La
poésie populaire épique en Yugoslavie au début du XX-e siècle. Paris 1929, p. 7.
3
) Ibid., p. 9, 13, 25.
a
) Ibid., p. 26.
6
) Ibid., p. H.
s a u d a c ă n u c u m v a se i v e ş t e l a u n p o p o r e x c l u s i v şi m e r e u în a-
celaşi loc.
C a r a c t e r u l a c e s t e i poezii de o b o g ă ţ i e p u ţ i n o b i ş n u i t ă s t ă î n t r ' o v a ­
r i a t ă c i r c u l a ţ i e : o î n t â l n e ş t i l a ţ a r ă , în oraşe, l a m u n t e . C â n t ă r e ţ i i s u n t
1
l a ţ a r ă c u l t i v a t o r i , l a oraş meseriaşi, l a m u n t e p ă s t o r i ) . P ă t u r i l e de sus
sociale p r o c u r ă des — l u c r u c a r e p o a t e s ă m i r e — astfel de c â n t ă r e ţ i
p o p u l a r i : l a m u s u l m a n i beii c â n t ă , nobilii c â n t ă , p r e o ţ i de confesii
diferite c â n t ă şi c h i a r u n m i t r o p o l i t o r t o d o x a ş t i u t b a l a d e . I a r c ă l u ­
g ă r i i franciscani s u n t p u t e r n i c î n c l i n a ţ i c ă t r e c â n t e c e l e e p i c e , c â n t a t e
ori r e c i t a t e şi î n s o ţ i t e d e g u s l a s a u t a m b u r a . A c e ş t i a î n s ă s u n t «amatori»
2
în f a ţ a «cântăreţilor d e profesie» c e c â n t ă uneori şi p r i n cafenele ) . T r ă i ­
rea a c e a s t a p u t e r n i c ă a epicei p o p u l a r e i u g o s l a v e î n s t r a t u r i l e sociale
î n a l t e , creştine ori m u s u l m a n e , îl f a c e p e M u r k o să c o n c l u d ă c ă a r t a şi
p o e z i a p o p u l a r ă s ' a u n ă s c u t aici, d i f u z â n d u - s e a p o i î n m a s a p o ­
3
porului ).
4
Cântăreţii iugoslavi sunt neapărat «artişti» ). î n mediul unde tră­
iesc a p a r c a nişte diferenţiaţi : o a m e n i b i n e î n z e s t r a ţ i , b i n e v ă z u ţ i d e
c e i l a l ţ i d i n g r u p u l s o c i a l , a s c u l t a ţ i c u « m a x i m u m d e atenţie», deşi î n
5
p a u z e l e recitării a u d i t o r i i îi î n t r e a b ă despre c e c â n t ă , c h i a r c r i t i c â n d u - i ) .
U n i i d i n ei a u o m e m o r i e p r o d i g i o a s ă , r e c i t â n d ore î n t r e g i , a d e s e a d o u ă
şi t r e i n o p ţ i , p e n t r u c ă s u n t l u n g i c â n t e c e l e ş t i u t e : î n 1 8 9 1 s'a i m p r i m a t ,
de pildă, unul a v â n d 3412 versuri decasilabice. Şi cântăreţii aceştia
nici n u p o t p r e c i z a a d e s e a n u m ă r u l c â n t e c e l o r ş t i u t e ; z i c : 30 ori 40.
U n m u s u l m a n — c â n t ă r i l e a c e s t o r a s u n t m a i ales l u n g i — a c â n t a t î n
1887 l a Z a g r e b 90 d e c â n t e c e a v â n d 80000 d e v e r s u r i d e c a s i l a b i c e , î n
6
t o t a l c a n t i t a t e a î n d o i t ă a I l i a d e i şi O d i s e e i l a u n loc ) . Ş i m a i t o ţ i a u u n
7
«magnific debit» c a r e a u i m i t p e M u r k o ) , deşi rar c â t e u n u l p a r e « b l a z a t
8
de civilizaţie» ).
L a a s e m e n e a c â n t ă r e ţ i b a l a d a p e l â n g ă l u n g i m e a ei c a r a c t e r i s t i c ă
e s t e î n t r ' o p e r p e t u ă m i ş c a r e : u n e o r i c â n t e c u l r e c i t a t ori c â n t a t e c o n ­
d e n s a t , a l t ă d a t ă a p a r e î n t r ' o diluare s u r p r i n z ă t o a r e . A c e a s t ă lungire
ori s c u r t a r e v o l u n t a r ă a c â n t e c u l u i d e p i n d e d e d i s p o z i ţ i e , a u t o r şi r e c o m ­
pensă. Metamorfoza aceasta v o i t ă de cântăreţ înseamnă observatorul
c ă n u ar fi p o s i b i l ă c â n d m o t i v u l ar fi ş t i u t p e d e rost. E l e mereu i m p r o -

!) Ibid., p. 11.
') Ibid., p. 1 1 , 17.
3
) Ibid., p. 12.
4
) Ibid., p. 21.
5
) Ibid., p. 21—22, 26.
•) Ibid., p. 15.
') Ibid., p. 20.
8
) Ibid., p. 18.
v i z a t ; şi de c â t e ori o b a l a d ă e c â n t a t ă , e o r e c r e a r e «à n o u v e a u » p r i n t r ' o
x
«strălucitoare i m p r o v i z a ţ i e » ) . D i n p r i c i n a v a r i a ţ i e i c o n t i n u e a o r i c ă r u i
m o t i v e p i c l a acelaşi c â n t ă r e ţ , M u r k o n u crede c ă s'ar p u t e a r e c o n s t i t u i
2
proto-motivul unui cântec popular ) , acesta rămânând mereu acelaşi
— u n i t a r — î n s c h e l e t u l e p i c , m o d i f i c a b i l însă l a nesfârşit p r i n s i m p l i ­
ficarea, de sigur, a a c ţ i u n e i , s u p r i m â n d u - s e unele m o m e n t e s e ­
cundare.
Se cunoaşte că la Sârbi esenţialul în poezia populară e fondul m o ­
t i v u l u i c u f o r m a p o e t i c ă şi n u muzica : m o n o t o n ă . « C â n t e c u l e m a i d e
g r a b ă o recitare monotonă» înseamnă Murko ; adică o recitare întot­
deauna, nefiind determinat de melodie. A c e a s t ă caracteristică a epicei
i u g o s l a v e e d i f e r e n ţ i a l ă f a ţ ă d e ce p r e z i n t ă f o l k l o r u l n o s t r u : n u e u n m o t i v
p o e t i c aici p e n t r u c a r e m u z i c a s ă nu-i d e t e r m i n e t r ă i r e a . Muzicalizarea
versului popular e u n aspect general pe tot teritoriul nostru folkloric.
3
C u m a m m a i s u s ţ i n u t : m u z i c a şi v e r s u l p o p u l a r c o n v i e ţ u e s c o r g a n i c ) .
Ş i l a noi se r e c i t ă b a l a d e l e — c o n c o m i t e n t c u c â n t a r e a , d a r a c e s t e c a ­
z u r i p r i v e s c p e cei ce n u p o t c â n t a ; ori a u c â n t a t , d a r a u p i e r d u t d i n
p r i c i n a v â r s t e i «g'ersu» •— c u m se s p u n e î n V r a n c e a — a d i c ă f a c u l t a t e a
de a cânta.
î n p r i v i n ţ a naşterii c â n t e c e l o r p o p u l a r e a s t ă z i , M u r k o a o b s e r v a t
c ă t o ţ i c â n t ă r e ţ i i i m p r o v i z e a z ă . S u n t p r i n t r e ei o a m e n i «din t o a t e c o n ­
diţiile sociale» p u t â n d s ă f a c ă «îndată u n p o e m d i n c u t a r e f a p t de r ă z -
b o i u , s a u d i n oricare e v e n i m e n t interesant». D e m u l t e ori c â n t ă r e ţ i i
4
aceştia «condensează mai multe poeme» ) . P o e z i a iugoslavă e creată
astfel c o l e c t i v : î n a r m a t a m u n t e n e g r e a n ă f a p t e l e de v i t e j i e s u n t c â n t a t e
în c â n t e c e a l c ă t u i t e «în c o l a b o r a r e » «de m a i m u l ţ i a u t o r i diferiţi», a l e
5
c ă r o r v e r s u r i s u n t « a d a p t a t e , c o r i j a t e , l ă s a t e l a o parte» ) . Şi c i n s t e a
d e a fi p o m e n i t c i n e v a în astfel de c â n t ă r i —• s i m p l e r a p o a r t e m i l i t a r e
versificate — egalează o decoraţie.
D e s p r e «colportarea» b a l a d e i i u g o s l a v e M u r k o ne i n f o r m e a z ă c ă
«voiajorii» şi meseriaşii, d e p l a s â n d u - s e , o t r a n s m i t oral, p e l â n g ă «cărţile
şi broşurile» c a r e c h i a r în H e r ţ e g o v i n a — «ţara c l a s i c ă a c â n t e c u l u i e p i c »
6
— stinge r o l u l m e m o r i e i a ş a d e fertilă a l t ă d a t ă ) . E p i c a p o p u l a r ă i u ­
g o s l a v ă se f i x e a z ă , a ş a dar, p r i n sprijinul cărţii. D e s i g u r a p a r e aici e x o d u l
c i v i l i z a ţ i e i c o n t e m p o r a n e , din c a r e p r i c i n ă p o a t e şi c â n t ă r e ţ i i s u n t a s t ă z i

!) Ibid., p. 2 1 .
2
) Ibid., p. 17.
3
) Folklor din Rîmnicul-sărat, II. Focşani 1934. p. L X X X V — L X X X I X .
4
) M u r k o , » / ) . cit., p. 25.
5
) Ibid., p. 25.
 «moderni» : p u b l i c u l «le cere c â n t e c e r e l a t i v e la e v e n i m e n t e l e a c t u a l e ,
1
m u l t inferioare celor v e c h i » ) .
S u m a r , a c e s t e a s u n t ideile d i n s t u d i u l r e c e n t al l u i M u r k o , a s e m ă ­
n ă t o a r e celor d i n 1 9 1 5 , p e c a r e le-a u t i l i z a t în s t u d i u l s ă u C a n c e l . D i s ­
t i n g e r e a a c e a s t a o v o m face s i m u l t a n c u firul c u g e t ă r i i proprii a c u g e - .
t ă t o r u l u i nostru.
I n i ţ i a l t r e b u e r e ţ i n u t c ă g â n d i r e a lui C a n c e l , p e l â n g ă v e c i n ă t a t e a
c u M u r k o , e u n d e r i v a t i v al e t n o p s i h o l o g i e i lui W . W u n d t ; a d i c ă n u
e o filiaţie c a t e g o r i c ă , d a r p r i n f o r m a ţ i u n e e e v i d e n t a d i a c e n t ă gândirii
m a r e l u i p s i h o l o g g e r m a n . D e ş i în p r i v i n ţ a g e n e z e i p o e z i e i p o p u l a r e
C a n c e l i a a t i t u d i n e c o n t r a r ă lui W u n d t , t o t u ş i a c e s t a i-a p r i l e j u i t sis­
t e m u l , d a r e a p a r e n t c o n t r a z i s de e m u l u l s ă u . C ă c i , în a d e v ă r , î n t e m e i e ­
t o r u l a c e l e i « V ô l k e r p s y c h o l o g i e » a f i r m ă c ă t o a t e «dovezile spirituale»
a u ieşit d i n « v i e a ţ a o m e n e a s c ă a c o l e c t i v i t ă ţ i i » — «aus der G e m e i n s c h a f t
2
d e s m e n s c h l i c h e n L e b e n s » ) «şi n u din c a l i t a t e a u n e i c o n ş t i i n ţ e unice».
A c e a s t ă «psihologie a p o p o a r e l o r » c a r e s'ar p u t e a n u m i « E n t w i c k l u n g s -
psychologie», sau «Menschheitspsychologie», sau « Gemeinschaftspsycho-
logie», s a u « S o z i a l p s y c h o l o g i e » , s t u d i a z ă l i m b a , religiile n a t u r a l e — «Na-
turreligionen» : g r e a c ă , r o m a n ă , e t c . - — î n c a d r u l ivirii lor în c o l e c t i ­
v i t a t e a l a r g ă . T o a t e aceste «geistige E r z e u g n i s s e » n u p a r l u i W u n d t
produse aparţinând numaidecât naţionalităţii — «Volkstum». D a r nu
e e x c l u s c a p o p o r u l — « V o l k s g e m e i n s c h a f t » să fie focar originar —
3
« U r s p r u n g s h e r d » — ale acestor «creaţii s p i r i t u a l e » ) . A ş a dar, n o ţ i u n e a
popor p e c a r e C a n c e l o găseşte p r o f u n d m o d i f i c a t ă de W u n d t , e de f a p t
a d m i s ă , c a şi «psihologia i n d i v i d u l u i » — o «indispensabilă c o m p l e t a r e »
a psihologiei p o p o a r e l o r . «în d e s v o l t a r e a t o t a l ă a v i e ţ i i spirituale po­
4
porul e o idee u n i t a r ă principială» — «Haupteinheitsbegriff» ) , scrie
c a t e g o r i c W u n d t . A ş a c ă în g â n d i r e a sa t r e b u e d i s t i n s ă f u n c ţ i a acestei
c o l e c t i v i t ă ţ i : p o p o r u l . D e altfel m a r e l e g â n d i t o r d e o s e b e ş t e în o p e r a lui
p r o d u c ţ i i l e spirituale a p a r ţ i n â n d u n e i c o l e c t i v i t ă ţ i întinse — religiile,
de p i l d ă — de a l t e l e : e x p r e s i a şi f u n c ţ i a i m e d i a t ă a u n e i obştii r e d u s e —
l i m b a e a însăşi. O p o z i ţ i a g â n d i r i i l u i C a n c e l p a r e u n d e s ă v â r ş i t e x e m p l u
al a m b i v a l e n ţ i i freudiene : ai c o m b a t e , a d i c ă , t o c m a i p e cel c a r e ţi-e
intim...
S t u d i u l lui P . C a n c e l c a u t ă să p r e c i z e z e iniţial cele d o u ă a s p e c t e
s u c c e s i v e ale c r e a ţ i e i p o p u l a r e : p l ă s m u i r e a p r i m o r d i a l ă şi c i r c u l a ţ i u n e a .
A c e s t e d u r a t e în s u c c e s i u n e ale oricărui m o t i v p o e t i c d i n p o p o r s u n t

!) Ibid., p. 24.
2
) W u n d t, Elemente der Vôlkerpsychologie, p. 3.
3
) Ibid., p. 2, 3.
4
) Ibid., p. 5.
a d e v ă r a t e p i e t r e d e încercare ale s t u d i u l u i , iar d i s t i n g e r e a lor e c a t e ­
g o r i c ă — • şi se face m a i c u s e a m ă p e b a z a î n s e m n ă r i l o r l u i M . M u r k o .
P u n c t u l d e v e d e r e al g e n e z e i e d i s t i n c t : «naşterea istorică» t r e b u e
1
d e o s e b i t ă d e «naşterea a c t u a l ă » ) . A d i c ă : n u m a i l ă m u r i n d u - s e p r o c e s u l
g e n e z i c c o n t e m p o r a n al v e r s u l u i p o p u l a r , se v a p u t e a î n t r e z ă r i i v i r e a
p o e z i e i p o p u l a r e î n « t r e c u t u l î n d e p ă r t a t » . D a r ce e a c e a s t ă poezie p o ­
p u l a r ă ? S e p a r e c ă e p r o d u s spiritual l a origine p l ă s m u i t d e i n d i v i d u l
d o t a t , r e c e p t a t a p o i — şi aici a p r e c i a b i l p r e f ă c u t — de u n g r u p s o c i a l
o a r e c a r e . C r e a ţ i a p o p u l a r ă n u se p o a t e izola, aşa dar, de t i p u l social d e
v i e a ţ ă . P o e z i a p o p u l a r ă e x i s t e n t ă p e o arie g e o g r a f i c ă î n t i n s ă d o v e d e ş t e
o c i r c u l a ţ i e v i e : d e s f a t ă «un m a r e n u m ă r d e indivizi» — e colectivul.
C o n t r a r : p o e z i a p o p u l a r ă de c i r c u l a ţ i e redusă, d a r «mai bine a ş e z a t ă
2
la c â ţ i v a i n d i v i z i » — e pluralul ). D a c ă a c e s t e a p o t fi a s p e c t e l e f u n d a ­
m e n t a l e ale v e r s u l u i p o p u l a r c o n t e m p o r a n , a t u n c i p r o c e s u l naşterii f o l k l o -
rice t r e b u e p r i v i t a i d o m a : se i v e ş t e c â n t e c u l în p o p o r î n c h i p plural, colectiv,
3
ori individual ) ? C r e a ţ i u n e a «individuală», s t a b i l e ş t e C a n c e l , e în m e d i u l
4
s â r b e s e n ţ i a l ă , p e c â n d a c e e a «în c o m u n » e accesorie ) . P o e t p o p u l a r
5
e u n i n d i v i d e x c e p ţ i o n a l , s e l e c ţ i o n a t c h i a r în g r u p u l s o c i a l r e s p e c t i v )
c a r e e c o n ş t i e n t de a c e s t p r i m a t al lui. D e a c e e a l a orice g r u p etnic n u ­
6
m ă r u l p o e ţ i l o r p o p u l a r i e « r e s t r â n s » ) . L a S â r b i , de p i l d ă , n u n u m a i
a u t o r i i c â n t e c e l o r istorice s u n t nişte «selecţionaţi», î n s ă şi «recitatorii
u n o r astfel d e poezii». C o l p o r t a r e a c h i a r e u n «act i n d i v i d u a l » , a p a r ţ i ­
7
n â n d n u m a i insului ales ).
Mediile p o p u l a r e s â r b e p e r m i t , c u m se v e d e , e x p l i c a r e a m o d u r i l o r
de c r e a ţ i e p o p u l a r ă . C a n c e l a c c e p t ă aici d i s t i n c ţ i a u r m ă t o a r e : c o o ­
p e r a r e a î n c r e a ţ i a poeziei p o p u l a r e p r i v e ş t e n u m a i p e « c â ţ i v a inşi d i n t r ' o
m i c ă u n i t a t e o m e n e a s c ă » . E c a t e g o r i c , a ş a d a r , lucrul a c e s t a : c o l a ­
b o r a r e a c o l e c t i v ă e a d m i s ă p e n t r u g r u p u r i m i c i sociale. O c o l a b o r a r e
a c o m u n i t ă ţ i i «mari» — şi s i m u l t a n — n u e d e a d m i s , d e c â t d o a r s u b t
f o r m ă «plurală» — s i m u l t a n — şi î n t r ' u n g r u p s o c i a l u n i t a r , astfel res­
8
t r â n s ) . C o l a b o r a r e a c o l e c t i v ă «prin succesiune» î n s e a m n ă accesul p r o ­
d u s u l u i p o e t i c p o p u l a r d i n sfera u n e i m i c i u n i t ă ţ i o m e n e ş t i în c o l e c t i v :
astfel devenire — p e r e g r i n a r e «din g u r ă în g u r ă » . A i c i se î n t â m p l ă p r e ­
facerile f o l k l o r i c e c u n o s c u t e : d e s a g r e g a r e a , s u p r a p u n e r e a , s i n c r e t i -

•) C a n c e l , op. cit., p. 13, 50.

Ibid., p. 8.
3
) Ibid., p. 21.
") Ibid., p. 20.
5
) Ibid., p. 17.
6
) Ibid., p. 16.
') Ibid., p. 17.
8
) Ibid.., p. 21—-22.
z a r e a c a r e n u î n s e a m n ă c r e a ţ i i n o u ă ale aceleiaşi poezii, f i i n d c ă s u n t
m o d i f i c ă r i s i m ţ i t o a r e . E l e c a r a c t e r i z e a z ă m o m e n t u l recitării, n u p e al
creării c a r e e sfârşit a n t e r i o r Circulaţia folklorică nu înseamnă pen­
t r u C a n c e l d e s ă v â r ş i r e — astfel c a l i t a t e . î n t o t d e a u n a c a l i t a t e a c r e a ţ i e i
p o p u l a r e n u a fost d e t e r m i n a t ă n i c i o d a t ă de « d u r a t a c i r c u l a ţ i e i », n i c i
de e x t e n s i u n e a ei, ci m a i ales de « c a l i t a t e a i n d i v i d u l u i c a r e i-a d a t v i e a ţ ă . . ,
p r e c u m şi de c a l i t a t e a u n u i p o e t î n t â m p l ă t o r în p u t e r e a c ă r u i a e a v a fi
2
i n t r a t m a i t â r z i u » ) . A s t f e l , n u c i r c u l a ţ i a , ci c r e a ţ i a individuală sau
c e l m u l t c e a -pluralâ c o n s t i t u e v a l o a r e a o r i c ă r u i m o t i v p o p u l a r . C a n c e l
n u a d m i t e , a m r e l e v a t , c ă p o e z i a «păşind din suflet în suflet» ar t i n d e
spre d e s ă v â r ş i r e . D o v a d ă s t a u colecţiile v e c h i u n d e b u c ă ţ i l e n o t a t e s u n t
s u p e r i o a r e celor aflate în p r e z e n t . A ş a dar, p e n t r u c e r c e t ă t o r u l a c e s t a
t o t p r i n i n d i v i d u l de t a l e n t se p o a t e d e s ă v â r ş i orice m o t i v p o p u l a r .
S u b t i n f l u e n ţ a s i s t e m u l u i de sociologie a l u i E . D u r k h e i m , C a n c e l
e p r e o c u p a t de p r o b l e m a r a p o r t u r i l o r dintre c o l e c t i v şi i n d i v i d , referin-
du-se l a c r e a ţ i a p o p u l a r ă . E v o r b a d a c ă n u t r e b u e a d m i s c ă p o e t u l este
u n d e l e g a t a l c o l e c t i v u l u i , c â n d c r e e a z ă . O p e r a de a r t ă p o p u l a r ă ar fi
a t u n c i r e z u l t a n t a u n u i a c t de c o n s t r â n g e r e dinspre m a s ă a s u p r a i n d i v i ­
d u l u i . E a s'ar e l a b o r a — se d e d u c e , d a r n u e a f i r m a t c a t e g o r i c — d i n
a l u a t u l p s i h i c u l u i superior al c o l e c t i v u l u i p r i n i n s t r u m e n t u l t r e c ă t o r ,
p o e t u l , c a r e l u c r e a z ă s u b t i m p e r a t i v u l de n e î n l ă t u r a t al masei. G r u p u l
social i m p u n e c â n t ă r e ţ u l u i p o p u l a r , d u p ă preferinţele sale, genurile
necesare. C a n c e l e x c l u d e a c e a s t ă presiune a g r u p u l u i s o c i a l a s u p r a i n ­
d i v i d u l u i creator. D i n c o n t r a , d u p ă cele v ă z u t e , c â n d m a s a a c c e p t ă
l a r g u n m o t i v , îl d e b i l i t e a z ă : îl p r e s c h i m b ă , a t e n u â n d u - i f r u m u s e ţ e a
p r i m a r ă . D a r C a n c e l c o n s i d e r â n d v i e a ţ a m i l i t a r ă m u n t e n e g r e a n ă , c a şi
c a z u l «cetei» sârbe, n u e x c l u d e o a r e c a r e «determinism» al u n i t ă ţ i i sociale
3
asupra creaţiei populare ) . î n acest caz individul creator e determinat
s i m ţ i t o r n u m a i de g r u p u l social r e s t r â n s : îi oferă s u b i e c t u l e p i c , c o n t r o ­
l â n d v e r a c i t a t e a e x p u n e r i i l u i . A t â t a d o a r ; încolo n a t u r a o p e r e i ră­
m â n e în s e a m a p o s i b i l i t ă ţ i l o r de realizare e s t e t i c ă de c a r e e c a p a b i l in­
d i v i d u l ce c r e e a z ă .
P a r t e a a d o u a a s t u d i u l u i e x p u n e , c r i t i c â n d u - l e , teoriile e t n o p s i h o ­
logiei a s u p r a naşterii p o e z i e i p o p u l a r e . A d e r â n d p a r ţ i a l la v e d e r i l e lui
L a z a r u s şi S t e i n t h a l c a r e v e d e a u în p o p o r o r i g i n e a o p e r e i de a r t ă , t o t a l
d i v e r g e n t de W u n d t c e a t r i b u e o b ş t e i l a r g i orice v a l o a r e s p i r i t u a l ă ,
socotind ca atare poezia că e colectivă—«Gemeinschaftsdichtung» —

J
) Ibid., p. 23, 24.
2) Ibid., p. 26.
C a n c e l , a v â n d în v e d e r e m e r e u p o e z i a s â r b ă , a c c e n t u e a z ă c ă orice c r e a ţ i e
1
p o p u l a r ă e o o p e r ă «singuratecă» şi n u c o l e c t i v ă ) .
D i s t i n g e r i l e u r m ă t o a r e p r i v i n d p e r s o n a l i t a t e a celor d e l à ţ a r ă , o r i
ireductibilitatea psihologiei ruralului european la aceea a primitivului
— « N a t u r m e n s c h » ; l a B ô c k e l de o i d e n t i t a t e aproape foncieră —
a u de s c o p clarificarea celor a m i n t i t e . S e s t a b i l e ş t e p e b u n ă d r e p t a t e
c ă naturalii s t â n d p e u n a l t p l a n de e v o l u ţ i e p s i h i c ă , n u s u n t c o m p a r a b i l i
p r i n v a l o r i l e l o r de c r e a ţ i e c u noi E u r o p e n i i c a r e a m a v u t î n t r e t ă i e r i
m u l t i p l e de c i v i l i z a ţ i e . P o e z i a p o p u l a r ă e u r o p e a n ă e o a p a r i ţ i e de s i g u r
2
r e c e n t ă s u b t «influenţe de a r t ă m u l t i p l e » ) şi s t u d i u l ei g e n e t i c î n s e a m n ă
u r m ă r i r e a prefacerilor s u c c e s i v e p â n ă l a m o m e n t u l s ă u i n i ţ i a l . C a n c e l ,
d â n d u - ş i s e a m a de s p e c i f i c i t a t e a p o e z i e i p o p u l a r e l a orice g r u p e t n i c ,
3
cere s t u d i u l «direct», e x p e r i m e n t a l al p r o d u c ţ i i l o r n o a s t r e ) . N u m a i
aşa procesul genezei contemporane v a putea lămuri apariţia istorică a
c r e a ţ i e i p o p u l a r e r o m â n e . S t u d i u l a c e s t a de a r g u m e n t a r e s t ă p â n i t ă ,
p u n â n d p a r ţ i a l l a c o n t r i b u ţ i e c e e a ce p o a t e oferi n e a m u l n o s t r u , r ă ­
m â n e r ă s p i n t e n u l c e r c e t ă r i l o r de g e n e z ă a p o e z i e i p o p u l a r e l a noi.

P u n c t u l n o s t r u de v e d e r e e în b u n ă m ă s u r ă a d e r e n t gândirii l u i
C a n c e l . C o n c l u z i i l e ne p o r n e s c d e l à o b s e r v a r e a c o n t i n u ă a u n u i ţ i n u t
de o e x c e p ţ i o n a l ă v a l o a r e e t n i c ă p r i n m ă r t u r i i l e oferite p â n ă a s t ă z i
c e r c e t ă t o r i l o r — V r a n c e a — c â t şi a ţ i n u t u l u i a l ă t u r a t — R â m n i c u l -
S ă r a t — de m u l t e ori v e c i n c u V r a n c e a în p r i v i n ţ a c r e a ţ i e i p o p u l a r e .
P r o b l e m a a m i n t i t ă a g e n e z e i p o p u l a r e ne-a p r e o c u p a t c o n s t a n t aici,
c ă c i s o c o t i m c ă n u m a i r e g i u n i l e r e t r a s e — ferite d e n ă p ă d i r e a v i o l e n t ă
a curentului civilizaţiei actuale — sunt favorabile păstrării aspectelor
a r h a i c e ale v i e ţ i i rurale. O a r e , c e ne oferă a c e s t e d o u ă regiuni d i n p u n c t u l
de v e d e r e a l g e n e z e i şi c i r c u l a ţ i e i f o l k l o r i c e ?
Orice m o t i v folkloric, e x i s t e n t în f o r m ă d e s ă v â r ş i t ă e s t e t i c ă , e o
a p a r i ţ i e s i n g u l a r ă . î n t r ' u n s a t r â m n i c e a n , S i h l e a , a m aflat d o u ă v a r i a n ­
t e ale « C â n t e c u l u i G e r u l u i » , d a r u n a s i n g u r ă — c u l e a s ă d e l à u n b ă t r â n
c o b z a r — e de o realizare e s t e t i c ă a l e a s ă . D i n t o t ţ i n u t u l R â m n i c u l u i
4
a m c u l e s trei v a r i a n t e ale b a l a d e i «Dobrişan» ) ; c e a r e a l i z a t ă e iarăşi a
c o b z a r u l u i d i n S i h l e a . T o t a ş a s t a u lucrurile c u « T o m a A l i m o ş » . B a l a d a
5
«Doncilă» g ă s i t ă la u n l ă u t a r d i n D e d i u l e ş t i şi la u n s ă t e a n d i n O r e a v u ) ,
n u m a i la al d o i l e a e î n t r ' o f o r m ă s u p e r i o a r ă . I a r «Mihu Copilul», ş t i u t

1) Ibid., p. 39.
') Ibid., p. 44—45-
>) Ibid., p. 46—47, 49. 5°-
*) Vezi Folklor din Rîmnicul-sărat, II, p. 20.
•) Ibid., II, p. 24.
 x
de u n s ă t e a n d i n G u g e ş t i ) şi de c o b z a r u l a m i n t i t s'a s t a t o r n i c i t la cel
de-al doilea. D u p ă c u m «Mioriţa» c a r e c i r c u l ă în V r a n c e a p â n ă a c u m în
102 v a r i a n t e p u b l i c a t e , d o a r î n c â t e v a s a t e e î n c h e g a t ă d e s ă v â r ş i t . A s t f e l ,
se o b s e r v ă c ă p u ţ i n i rurali p o t fi s o c o t i ţ i d r e p t p o e ţ i a d e v ă r a ţ i . N i se
p a r e c ă p o e ţ i i de j o s se î n t â l n e s c m a i r a r d e c â t confraţii l o r literaţi,
î n p o p o r poeţii sunt p e n t r u c ă a u t a l e n t , d a r n u f i i n d c ă r â v n e s c c a t a l o ­
g a r e a istoriei literare. S e t e a de n e m u r i r e n u b â n t u e p r i n t r e c â n t ă r e ţ i i
d i n p o p o r . P o e t u l p o p u l a r este o a r e c u m u n p r e d e s t i n a t : e o fire diferen­
ţ i a t ă d e g r u p u l social r e s p e c t i v , rebel — de a c e s t l u c r u semenii lui ş t i u —
m e r e u m â n a t de c h i n u l c u n o a ş t e r i i , h i p e r s e n s i b i l . D e s p r e el se ştie p e s t e
m u l t e s a t e , iar în s a t u l lui d a c ă adesea e a s t ă z i i r o n i z a t de cei o r ă ş e n i z a ţ i ,
a p o i b ă t r â n i i c o n t e m p o r a n i c u el îl s o c o t e s c d r e p t u n o m e x c e p ţ i o n a l ,
c a r e «ştii şî t o a c a 'n ser» c u m îl a p r e c i a p e u n u l din V r a n c e a a l t ţ ă r a n .
2
C h i a r ai săi îl s o c o t e s c d r e p t u n o m a p a r t e ) şi-1 l a s ă î n v o i a lui, fiind
u n i n c o r i g i b i l . E l e şi u n cântăreţ b u n , l u c r u c ă u t a t la ţ a r ă p e l a n u n ţ i
şi c u m e t r i i . N i c i o d a t ă n u a m î n t â l n i t u n ţ ă r a n c u d a r u l c â n t e c u l u i n u m a i
p r i n m e m o r i e , f ă r ă să p o a t ă «zice d i n fluer» s a u «din g u r ă » . A v â n d o
m e m o r i e p u t e r n i c ă e l se d i s t i n g e p r i n f a p t u l c ă p o a t e r e p r o d u c e o r i c â n d ,
constant, u n m o t i v ştiut. I m p r o v i z a r e a — de c a r e v o m m a i v o r b i —
n u are a m e s t e c în ce ştie el. C ă c i el r e p r o d u c e î n t o t d e a u n a u n m o t i v
limpede, fără z ă b a v ă . P o e t popular socotim că trebue privit n u n u m a i
î n t â i u l a n o n i m c a r e a a r t i c u l a t c u t a r e m o t i v p o e t i c , ci oricare p o a t e
p r e z e n t a în c h i p n o u c â n t ă r i l e aflate d e l à î n a i n t a ş i . î n a s e m e n e a c a z u r i
cel ce are v o c a ţ i e n u se m u l ţ u m e ş t e de fel c u ce a c ă p ă t a t : p r e f a c e , t o a r n ă
3
în t i p a r e n o u ă , a m e l i o r e a z ă ) şi i m p u n e m a s e i n o u a c r e a ţ i e . D i n
a c e s t p u n c t de v e d e r e , c r i t e r i u l d u r k h e i m i s t care-i i m p u s e s e lui C a n c e l
p r o b l e m a : n u c u m v a c o l e c t i v u l c o n s t r â n g e p e i n d i v i d u l - p o e t să f ă u ­
r e a s c ă v e r s p o p u l a r ? — c r e d e m c ă nu-şi p o a t e a v e a nicăieri loc serios în
e x p l i c a r e a g e n e z i c ă a operii literare p o p u l a r e . D e t e r m i n i s m u l social —
c o e r c i ţ i u n e a g r u p u l u i social — a s p r a l e g e c a r e ar s u b j u g a f u n c ţ i a de
c r e a ţ i e a p o e t u l u i p o p u l a r , a r p u t e a a v e a rost d o a r în e x p l i c a r e a formelor
literare c a r e p l e a c ă d i n p r a c t i c a religiei : colindele p a r să fie p e d r e p t
d i c t a t e de n e v o i ale p s i h i c u l u i c o l e c t i v . D a r şi aici e l e m e n t u l i n d i v i d u a l
e a x a : p o e t u l a n o n i m îşi aşterne m a t e r i a l u l literar în t i p a r p r o p r i u ,
d u p ă v i z i u n e a i n t e r i o a r ă de c a r e e în stare. A r t a p o e t i c ă p o p u l a r ă în a c e s t
sens are d o a r o t e n d i n ţ ă p r a g m a t i c ă de o r d i n c o l e c t i v ; î n c o l o îşi m e n ţ i n e
c a r a c t e r u l o b i ş n u i t : de j o c al forţelor sufleteşti i n d i v i d u a l e — însuşirea
o r i c ă r u i a c t c r e a t o r în a r t ă — g r a t u i t , lipsit de utilajul c o t i d i a n u l u i a t â t

i) Ibid., II, p. 45.

Ibid., II, p. 96, text. XXXVI.
3
i Ibid., I, p. 41, text. X.
de folositor g r u p u l u i social. C a n c e l a d m i t e , e a d e v ă r a t , i m p e r a t i v u l
c o l e c t i v în c r e a ţ i a p o p u l a r ă p l u r a l ă î n d o u ă c a z u r i : al p ă s t o r i l o r s â r b i
1
c a r e p l ă s m u i a u c â n t e c e «cu s u b i e c t e d i n auzite» ) şi al c ă p i t a n u l u i de
2
c â n t ă r e ţ i d i n g u s l ă , d i n M u n t e n e g r u ) . D a r şi a i c i a c ţ i u n e a c r e a t o a r e
a m e d i u l u i e r e d u s ă , m ă r g i n i t ă l a u n g r u p social restrâns, a p r o a p e u n
cenaclu. C o l a b o r a r e a este — s'a î n s e m n a t m a i s u s — p l u r a l ă şi n u «larg
3
c o l e c t i v ă » ) . M u r k o , de a r fi o b s e r v a t d e s ă v â r ş i t , s u n t e m siguri c ă a r fi
r e l e v a t în a c e a s t ă r e d u s ă c o l e c t i v i t a t e p e u n u l m a i ales prezent : a c e s t a
s t i m u l e a z ă , a p r e c i a z ă c u t a r e v e r s reuşit, r o t u n j e ş t e o strofă ; ceilalţi a c ­
c e p t ă p r e f a c e r e a f ă r ă ş o v ă i r e , o a d m i r ă . D a h o r ă a m a u z i t deseori rostin-
du-se c h i u i t u r i c a r e r ă m â n e a u s t e r e o t i p e p e n t r u m u l ţ i f l ă c ă i ; c â t e u n u l
însă d i n ei a ş t e p t a m o m e n t u l de a t e n ţ i e c â n d c e i l a l ţ i î n c e t a u de c h i u i t
şi el r e p r o d u c e a acelaşi m a t e r i a l , însă dres : p r e a p u ţ i n a d a u s , d a r t o t a l u l
î n f ă ţ i ş â n d m a i bine d e f e c t u l r i d i c u l i z a t .
A s t f e l c o l e c t i v u l t o t a l etnic n u p o a t e i m p r i m a i n d i v i d u l u i - c r e a t o r
în n i c i u n c h i p a c t u l creaţiei. M e d i u l — oricare a r fi el — p r e z i n t ă insului
4
- poet subiectul, supraveghiază apoi — c u m a evidenţiat Cancel )
— r e s p e c t a r e a r e l a t i v ă şi nu v e r i d i c ă a faptelor. A t â t a t o t . î n c o l o , î n ­
c h e g a r e a l i t e r a r ă a p a r ţ i n e e x c l u s i v u n u i ins e m i n e n t : fire î n z e s t r a t ă c u
p u t e r e a de c r e a ţ i e . « M u l ţ i m e a s a t u l u i » — e c u v â n t u l lui C a n c e l —• a r e
5
o « a t i t u d i n e r e c e p t i v ă » : « a s c u l t ă şi se d e s f a t ă » ) , a j u n g â n d să r e ţ i n ă
p a r ţ i a l unele d i n t e m e l e ce c o r e s p u n d înclinărilor ei sufleteşti. D a r t r e b u e
să p r e c i z ă m c ă şi în c a z u l c â n d m e d i u l c o l e c t i v redus f u r n i z e a z ă s u b i e c t u l ,
a c e s t a n u î n s e a m n ă p e n t r u i n d i v i d u l superior c a r e v a crea i m b o l d e x t e r n
determinant ; e mai mult o ofertă : procură sufletului un mobil, asupra
c ă r u i a n u m a i el — unul — se v a apleca, spre a-1 c o n t u r a în creaţie ar­
t i s t i c ă . Şi î n c ă c h i a r p e n t r u u n i n d i v i d c r e a t o r orice s u b i e c t p r e f e r a t
suferă o serie de r e m a n i e r i , prefaceri, a d a p t ă r i — f o r m ă r i s u c c e s i v e în
p r o p r i a lui c o n ş t i i n ţ ă ; n u se î n t r u p e a z ă n u m a i d e c â t în o p e r ă d e s ă v â r ş i t ă .
Ş i aici să se a d a u g e u n l u c r u : p o e ţ i p o p u l a r i d u p ă unii p a r să fi fost
n u m a i în v r e m u r i l e p a t r i a r h a l e . E i s u n t încă. F i i n d c ă e x i s t ă m o t i v e
p o p u l a r e c a r e a b i a în t i m p u r i l e c o n t e m p o r a n e s ' a u a ş e z a t în c r e a ţ i i
d e s ă v â r ş i t e . F o r m e l e l o r iniţiale de s i g u r c ă a u fost f i r a v e . C e r c e t ă r i l e
a s u p r a « Mioriţei » s t a u m ă r t u r i e aici c u t e m e i .
A s t f e l , î n r a p o r t u l d i n t r e c o l e c t i v şi i n d i v i d n o i a c c e p t ă m o s i m ţ i ­
t o a r e i n t e r d e p e n d e n ţ ă , o i n t e r a c ţ i u n e i n t i m ă , însă i n v e r s ă : d e l à i n d i v i d

1
) C a n c e l , op. cit.. p. 17, 27.
=) Ibid., p. 18, 28.
s
) Ibid., p. 40.
4
) Ibid., p. 28, 30.
8
) Ibid., p. 29.
c ă t r e m a s ă . T a l e n t u l o b l i g ă m a s a s ă fie a t e n t ă s p r e c r e a ţ i a a d e v ă r a t ă .
M a s a r e c e p t e a z ă d e l à i n d i v i d şi n u m a i ce c o n v i n e a p t i t u d i n i l o r şi î n ­
c l i n ă r i l o r ei s u f l e t e ş t i . T o t u l d e p i n d e î n a c e s t c a z de a l u a t u l e t n i c sufle­
tesc al grupului respectiv. Uneori m a s a rămâne indiferentă — dacă nu
r e s p i n g e •— p e a l t e l e . S e ştie c u m l a noi n u m a i c â t e v a m o t i v e a u c i r c u l a ţ i e
b o g a t ă , a l t e l e fiind l i m i t a t e . «Corbea», d e p i l d ă , are o c i r c u l a ţ i e g e n e r a l ă ,
pe când «Cântecul Gerului», c u toate că m o t i v superior ca valoare estetică,
e m ă r g i n i t : are a p r o a p e o c i r c u l a ţ i e r e g i o n a l ă . P e a c e s t p l a n d e r a p o r ­
t u r i î n t r e i n d i v i d şi m a s ă se p o t stabili distincţii sigure : individul-poet
c u l t i v ă , d e s ă v â r ş e ş t e m a i î n t â i t e m a c e - o s i m t e a c c e p t a t ă de m e d i u l
p e care-1 f r e c v e n t e a z ă . R e ţ i n e p e n t r u delectarea lui un număr redus
d e t e m e c a r e d a c ă n u g ă s e s c v r e o d a t ă p r e ţ u i r e î n g r u p u l social, pier c u
el î n m o r m â n t . M ă r t u r i s i r e a u n o r l ă u t a r i c ă : « n u l e - a m m a i c â n t a t d i n
t i n e r e ţ e , c ă n u se cere », î n s e a m n ă t o c m a i a c e s t c a z . P e a c e ş t i a c â n d îi
c e r c e t e z i , îţi c â n t ă t o c m a i m o t i v e l e p e p l a c u l lor, m e m o r i z a t e în t i n e r e ţ e ,
x
însă f ă r ă a p r o b a r e î n g r u p u l social ) .
D a r c r e a ţ i a c o l e c t i v ă s i m u l t a n ă î n c a d r u l g r u p u l u i social r e d u s (stâna,
c e t a ) , a d m i s ă d e C a n c e l , r i d i c ă p r o b l e m a i m p r o v i z ă r i i . A c e a s t a n i se
p a r e n o ţ i u n e i m p r e c i s ă l a C a n c e l şi m a i ales l a P a p a h a g i . î n a i n t e de a
p ă ş i l a d i s t i n g e r e a ei, t r e b u e a d ă u g a t c ă p r o b l e m a c r e a ţ i e i populare
2
este s p e c i f i c ă f i e c ă r u i n e a m . L u c r u l s'a o b s e r v a t d e m u l t ă v r e m e ) ;
adică : există u n m o d particular în care un grup etnic elaborează creaţia
s a p o p u l a r ă . A l ă t u r a r e a p o e t u l u i p o p u l a r d e fratele s ă u e v o l u a t — p o e ­
t u l c ă r t u r a r — c r e d e m c ă e c o n c l u d e n t ă : i n v e n ţ i a l i t e r a r ă e diversifi­
c a t ă delà caz la caz. A ş a dar, dacă a d m i t e m pentru neamurile slave
ori cele r o m a n i c e c ă i m p r o v i z a r e a j o a c ă r o l e s e n ţ i a l î n p l ă s m u i r e a p o e ­
ziei, a p o i se i v e s c şi c a z u r i diferite. D a c ă l a S â r b i s ' a p u t u t o b s e r v a d e
c ă t r e M u r k o c u m l a r e d a c t a r e a u n u i c â n t e c e r a u «părtaşi» «mai m u l ţ i
m e m b r i [ai cetei] », ori c ă a u fost a f l a ţ i « şi p ă s t o r i d e a m â n d o u ă s e x e l e »
3
ce se l u a u l a î n t r e c e r e «în n ă s c o c i r e a [ E r f i n d e n ] c â n t e c e l o r » ) , f a p t e l e
a c e s t e a p r i v e s c e x c l u s i v a s p e c t e i z o l a t e ale c r e a ţ i e i . î n n i c i u n c a z v i e a ţ a
n o a s t r ă ţ ă r ă n e a s c ă n u p o a t e oferi a c e s t m o d de c r e a ţ i e p r i n c o o p e r a ţ i u n e
r e d u s ă . S t â n a n o a s t r ă n u a fost n i c i o d a t ă u n l a b o r a t o r d e r a c o r d a j p o e t i c :
c i o b a n i i n u a u f ă u r i t d e fel a s e m e n e a f a b r i c a t e literare, c a b ă i a t u l d i n t r ' o
c a f e n e a d i n T e s a n j c a r e «inventase» u n c â n t e c eroic u n d e personajul
4
esenţial era... «un b i e t ţ ă r a n n e v o i a ş » î n s u r a t ) ; ori c a b ă i a t u l d i n L j u -

') Folklor din Rîmnicul-sărat, I, p. 63.

2) Cf. O. B a d k e , Das italienische Volk im Spiegel seiner Volkslieder. Breslau 1880.
p. 8—9, 104.
») C a n c e l , op. cit., p. 17.
*) Ibid., p. 15.
binje care crease u n c â n t e c c u c o n ţ i n u t i m a g i n a r . V e r i d i c i t a t e a m o m e n ­
telor acţiunei e o necesitate relativă delà n e a m la neam. S o c o t i m c ă
a t u n c i c â n d u n p o p o r este p e o t r e a p t ă î n a i n t a t ă d e e v o l u ţ i e c r e a t o a r e ,
c â n d a d i c ă seria c r e a ţ i i l o r sale e c o m p l e x ă , a v â n d î n d ă r ă t o s t a r e l i t e ­
r a r ă de secole, astfel de a c c i d e n t e î n c r e a ţ i a p o p u l a r ă s u n t p o s i b i l e .
C u c â t u n p o p o r î n s ă are o c a r i e r ă l i t e r a r ă m a i t â n ă r ă , p o s i b i l i t ă ţ i l e l u i
de c r e a ţ i e s t a u p e m a r g i n e a r e a l u l u i : îl p ă s t r e a z ă fidel p e a c e s t a , u t i -
lizându-1 c a m a t e r i a l p o e t i c . A i c i f a n t a z i a are r o l redus. O m u l c â n t ă
a c u m ce v e d e , rar îşi î n c h i p u e şi nici c h i a r ce a u d e — c a f a p t e x t r a o r d i n a r —
d e l à alţii, n u e l i t e r a r i z a t n u m a i d e c â t . F i i n d p u ţ i n e f a p t e l e c â n t a t e ,
sunt supraveghiate atent, ca u n lucruşor util într'o gospodărie modestă.
D a r ce este i m p r o v i z a r e a ? C r e d e m c ă e u n j o c i m e d i a t al funcţiei
de c r e a ţ i e f a v o r i z a t de i m a g i n a ţ i e ; u n salt al s u b c o n ş t i e n t u l u i p u t â n d
p o t r i v i ideile î n f o r m ă p o e t i c ă c o n v e n a b i l ă d e s p r e u n s u b i e c t oferit —
v ă z u t ori aflat. U n e l e n e a m u r i a u a c e a s t ă f a c u l t a t e î n t r ' u n g r a d a p r e c i a ­
bil, î n B r e t a n i a se c i t e a z ă c a z u l «g\vers»-ilor b r e t o n i r e m a r c a ţ i din 1 8 3 9
1
d e Y i l l e m a r q u â ) . P r i n 1889 î n c ă era o b i c e i u l î n B r e s s e ( F r a n ţ a ) s ă se
2
i m p r o v i z e z e c â n t e c e c u o c a z i a c u t ă r u i e v e n i m e n t ) — u n fel de c â n t e c e
s a t i r i c e m a i m u l t . C o r s i c a n i i i m p r o v i z e a z ă seara p o e z i i , s p u n â n d fiecare
a l t e r n a t i v v e r s u r i în l e g ă t u r ă c u v r e u n f a p t o a r e c a r e , o l e g e n d ă de d e ­
m u l t , ori o î n t â m p l a r e z i l n i c ă — o b i c e i u p e care u n c e r c e t ă t o r folklorist
3
se a n g a j e a z ă să-1 u r m ă r e a s c ă p â n ă l a B u c o l i c e l e virgiliene ) . F e m e i l e
a u a c e e a ş i d e x t e r i t a t e a i m p o v i z a ţ i e i , c a şi p ă s t o r i i din S a r d i n i a . A c e s t e
i m p r o v i z ă r i p o p u l a r e se n u m e s c în C o r s i c a «voceri», iar î n P r o v e n c e
«serenata» — u n fel de c â n t e c de d r a g o s t e . P r e e x i s t ă aici m e l o d i a — ele­
m e n t u l c o n s t a n t — şi e i m p r o v i z a t n u m a i t e x t u l . T o t aşa B a s c u l a r e
4
d a r u l de a i m p r o v i z a c u u ş u r i n ţ ă ) . I m p r o v i z a r e a a c e a s t a — r e l a t a t ă
5
a m p l u de O . B ô c k e l ) — a m î n t â l n i t - o în R â m n i c u l - S ă r a t , dar s u b t
f o r m ă o s e b i t ă . I a t ă c u m se p e t r e c e :
D a h o r ă , u n d e fetele se p r i n d l â n g ă flăcăi, d u p ă p r e f e r i n ţ ă , se s p u n
chiuituri în c o m u n : u n flăcău spune primul vers dintr'o chiuitură cu­
n o s c u t ă , i a r ceilalţi j u c ă t o r i — flăcăi şi fete — r e p e t ă s t e r e o t i p v e r s u l
d e o d a t ă . A l t u l s p u n e v e r s u l 2, r e p e t a t î n acelaşi m o d , p â n ă c e t o t g r u p u l
î n c e p e să recite r e s t u l c h i u i t u r e i a l c ă t u i t din p a t r u , cinci şi uneori m a i
m u l t e v e r s u r i , a d e s e a c u v a r i a ţ i i s i m ţ i t o a r e î n c â t înţelesul e g r e u d e
p r i n s . N u a v e m a f a c e aici, e e v i d e n t , c u o i m p r o v i z a r e i n t e g r a l ă . I m ­
p r o v i z a r e a n u p ă s t r e a z ă n i c i o d a t ă o f o r m ă o a r e c a r e : v a r i a z ă l a nesfârşit.

') Th. d e La V i 11 e m a r q u é, Barzas-Breiz. Paris 1839-1840. p. 396.

») J. T i e r s o t , Histoire, de la chanson populaire en France. Paris 1889. p. 352.
3
) A. d e C r o z e, La chanson populaire de Vile de Corse. Paris 1911. p. 35, 30
4
) T i e r s o t , op. cit., p. 354.
») B ô c k e l , op. cit., p. 78.
O a r e , c â n d u n m o t i v îl g ă s i m s t e r e o t i p î n colecţii l a e x t r e m e e t n i c e res­
p e c t a b i l e •— aici e c a z u l n o s t r u — m a i p o a t e fi i n v o c a t ă i m p r o v i z a r e a
d i s c u t a t ă de P a p a h a g i ? î n i m p r o v i z a r e n u i n t r ă a c t u l m e m o r i e i ; s e
p ă s t r e a z ă n u m a i e l e m e n t u l c e n t r a l al m o t i v u l u i : f a p t u l care e p o v e s t i t
— c o n t i n u u , în f o r m ă v a r i a b i l ă . D a r c â n d p o e z i a n o a s t r ă se t r a n s m i t e
î n unele regiuni n e m o d i f i c a t ă — a d e s e a l a i n t e r v a l e m a r i d e t i m p —
u n d e se v e d e aici i m p r o v i z a r e a ? C â n d u n m o t i v c i r c u l ă uniform, n u se
s p u n e c ă e i m p r o v i z a t , c h i a r liric fiind el.
C i r c u l a ţ i a f o l k l o r i c ă e d r u m u l ce şi-1 croeşte u n m o t i v î n c o l e c t i v i ­
t a t e . N u d e m u l t , folkloriştii îşi r e p r e z e n t a u c i r c u l a ţ i a a c e a s t a p r e a
c a p r i c i o a s ă . J. T i e r s o t c r e d e a c ă e a ar s t a î n t r ' o m o b i l i t a t e e x t r e m ă :
a s o n a n t e , refrenuri, r i t m , f o r m ă p o e t i c ă d e s ă v â r ş i t s c h i m b a t ă — «li­
x
b e r t a t e a b s o l u t ă » ) — i a t ă v a r i a n t e l e . D a r cine e a u t o r u l a c e s t o r v a r i ­
a n t e ? « T o a t ă l u m e a şi nimeni». Cel d i n t â i v e n i t c u m e m o r i e s l a b ă a
p r e f ă c u t u n v e r s , o i d e e , a c r e a t o «nouă tradiţie». P u n c t de v e d e r e e v i ­
d e n t v u l n e r a b i l . C u m s'a s u b l i n i a t a d e s e a : c a l i t a t e a u n e i c r e a ţ i i p o ­
pulare n u e în raport intim c u n u m ă r u l indivizilor care o colportează,
2
ori n u m a i o ş t i u ) şi nici c u t i m p u l . D e c i , e x t e n s i u n e a î n s p a ţ i u şi d u r a t a
î n t i m p p o t fi f a c t o r i de d e c a d e n ţ ă . L u c r u l a c e s t a îl a d m i t e m î n t r ' u n
s i n g u r c a z : c â n d m o t i v u l a fost r e c e p t a t d e u n m e d i u m e d i o c r u . C â n d
î n s ă a u m b l a t n u m a i l a inşi c u a p t i t u d i n e c r e a t o a r e , c u t r e i e r a r e a a c e a s t a
este dacă n u sigură desăvârşire, apoi cel puţin păstrare. P r ă v ă l i r e a unui
c â n t e c p o p u l a r d i n m a r g i n i l e a r t e i este r e z u l t a t u l f a t a l al difuziei lui
p r i n t r e i n d i v i z i c u s t ă r i de s p i r i t c o n t r a r e a c t u l u i c r e a t o r . M o t i v u l a i c i
n u se a m p l i f i c ă , nici n u se m e n ţ i n e , ci se d e g r a d e a z ă . N o i c r e d e m t e m e i ­
nic că p e n t r u psihologia creaţiei populare u n adevăr rămâne : creaţia
p o p u l a r ă se d e s ă v â r ş e ş t e , n u m a i î n f u n c ţ i e de c o l e c t i v u l s e l e c t a t . S â m ­
b u r e l e c r e a t o r p r i m a r însă e p u r i n d i v i d u a l . U n m o t i v se c o n c r e t i z e a z ă
î n p o p o r c â n d merge. N u n e g ă m c ă v r e o d a t ă se v a fi i v i t l a noi ori a i u r e a
v r e u n m o t i v î n c h e g a t d e f i n i t i v e s t e t i c e ş t e , n u m a i p r i n e n e r g i a de c r e a ţ i e
a unui individ singur. Aceste fapte însă sunt excepţionale. Capodopera
p o p u l a r ă e p a r a l e l ă cir c e a c u l t ă : a p a r e c a o o p e r ă s u c c e s i v ă l a c a r e
i a u p a r t e c â t e v a g e n e r a ţ i u n i . «Faust» şi «Mioriţa» s u n t d e e c h i v a l e n t ă
exemplificare.
D e s p r e l o c u l de n a ş t e r e al u n u i m o t i v p o e t i c o a r e c a r e se p o t s p u n e
l u c r u r i p u r s p e c u l a t i v e . S i g u r a origine a oricărui m o t i v e c o m p a ­
r a b i l ă aflării i n v e n ţ i e i focului. S t u d i i l e c o m p a r a t i v e p o t î n t r e z ă r i n u m a i
şi n u a f i r m a c a t e g o r i c p r o b l e m a m o t i v u l u i originar. D o v a d ă s t a u c e r c e ­
t ă r i l e i n g e n i o a s e ale lui D o n c i e u x de o u r i a ş ă e r u d i ţ i e şi p ă t r u n d e r e

!) T i e r s o t , op. cit., p. 257.

2
) C a n c e l , op. cit., p. 25.
critică, însă c r i t i c a t e î n u l t i m a v r e m e d e s p e c i a l i ş t i şi s o c o t i t e p e n e d r e p t
1
o eroare ş t i i n ţ i f i c ă ) . C r e d e m c ă d o v a d a p r i n c i r c u l a ţ i a b o g a t ă a u n u i
2
m o t i v î n t r ' o r e g i u n e — u t i l i z a t ă şi de noi ) — e s t e t e m e i n i c ă . D a r şi
aici s u n t r e z e r v e . E a d e v ă r a t c ă d i f u z i a v i o l e n t ă a u n u i m o t i v î n t r ' u n
g r u p social u u p r o b e a z ă e x i s t e n ţ a l u i p r i m a r ă a c o l o : p o a t e să fi f o s t
împrumutat, acceptat, ba chiar remaniat. Dar când alt motiv apare
e x c l u s i v i n t e n s l a u n n e a m , iar l a a l t e l e — v e c i n e ori î n d e p ă r t a t e , î n s ă
subt raportul etnic înrudite — circulând diluat, putem reclama aici
d r e p t u l d e p r o p r i e t a t e . Şi c â n d l a u n n e a m a l t m o t i v — c a «Mioriţa» —
e î n t â l n i t f r e c v e n t n u m a i î n t r ' u n ţ i n u t , i a r în c e l e l a l t e e şters, oare m i e z u l
lui de c r i s t a l i z a r e n u p o a t e fi s o c o t i t a i c i ?
P r o c e s u l a c e s t a al g e n e z e i şi e v o l u ţ i e i creaţiei p o p u l a r e t r e b u e s u r ­
prins e x p e r i m e n t a l , u r m ă r i n d u - 1 d u p ă r e g i u n i . Experimental, adică
să fie u r m ă r i t p e t e r e n : p r i n t r e p o e ţ i i p o p u l a r i a f l ă t o r i în r e g i u n i specifice.
C o n v o r b i r i l e c u ei s u n t m ă r t u r i i p r e ţ i o a s e ce p o t î n l ă t u r a i p o t e z e l e c u i
d i s c u t ă f ă r ă s ă a i b ă l a î n d e m â n ă o b s e r v a r e a d i r e c t ă a f a p t u l u i , ci d o a r
n u m a i l o g i c a rece c a r e p o a t e înşela.

ION DIACONU

!) G. D o n c i e u x , Le romancero populaire de la France. Paris 1904.

2
) Ţinutul Vrancei, I. Bucureşti 1930. p. CIV—CVI ; Păstoritul în Vrancea. Bu­
cureşti 1930. p. 41—42.
 FOLKLOR DIN VALEA ALMĂJULUI (BANAT)
î n t o a m n a a n u l u i 1934, a m întreprins, din î n s ă r c i n a r e a «Arhivei de
F o l k l o r a A c a d e m i e i R o m â n e » , o călătorie în V a l e a A l m ă j u l u i ,
p e n t r u a a d u n a m a t e r i a l folkloric. D e p a t r u ani de c â n d cutreier ţ a r a
în c a l i t a t e de a n c h e t a t o r al A t l a s u l u i L i n g u i s t i c a l R o m â n i e i , a m c u l e s ,
din t o a t e l o c a l i t ă ţ i l e a n c h e t a t e , u n n u m ă r î n s e m n a t de informaţii
folklorice, d e o a r e c e în c h e s t i o n a r u l d e s v o l t a t (de 4800 întrebări) al
A L R - u l u i , a v e m şi m u l t e î n t r e b ă r i p r i v i t o a r e l a folklor. D a r , pe c â n d
p â n ă a c u m s c o p u l a n c h e t e l o r mele e r a n o t a r e a p a r t i c u l a r i t ă ţ i l o r lin-
guistice ale g r a i u r i l o r a n c h e t a t e , în A l m ă j , u n i c a ţ i n t ă a cercetărilor
m e l e a fost c u l e g e r e a f o l k l o r u l u i acestei regiuni. D i n a n c h e t e l e p e n t r u
A L R a m p ă s t r a t n u m a i obiceiul de a n o t a cele mai m i c i n u a n ţ e f o ­
netice p e r c e p t i b i l e ale g r a i u l u i s u b i e c t e l o r v o r b i t o a r e . D u p ă c u m v o m
v e d e a m a i j o s , în t e x t e l e p u b l i c a t e a i c i a m fost n e v o i t , d i n m o t i v e
tipografice şi p e n t r u a u ş u r a cetirea l o r p e n t r u nelinguişti, să simplific
grafia. C u t o a t e a c e s t e a , t e x t e l e culese de m i n e p o t s e r v i şi p e n t r u
s t u d i u l g r a i u r i l o r din satele c e r c e t a t e .
T e x t e din V a l e a A l m ă j u l u i , de altfel foarte p u ţ i n e la n u m ă r , se
găsesc în s t u d i u l lui G u s t a v W e i g a n d : Der Banater Dialekt, a p ă r u t în
« D r i t t e r J a h r e s b e r i c h t des I n s t i t u t s fur r u m ă n i s c h e S p r a c h e » , L e i p z i g
1896, l a p p . 278—280, 305—308. F o l k l o r şi t e x t e din A l m ă j m a i g ă s i m
în u r m ă t o a r e l e l u c r ă r i : V a s i l e P o p o v i c i u , Monografia comunei Pătaş,
C a r a n s e b e ş , 1 9 1 4 , la p p . 5 5 — 1 0 0 ; C a n d r e a - D e n s u s i a n u - S p e r a n t i a ,
Graiul nostru, V o l . I I , B u c u r e ş t i , 1908, p . 1 4 1 — 1 4 3 ; E . H o d o ş , Poezii
poporale din Bănat, C a r a n s e b e ş , 1892, p a s s i m ; E . H o d o ş , Cântece bănă­
ţene, C a r a n s e b e ş , 1898, p a s s i m ; E . H o d o ş , Descântece, S i b i u , 1 9 1 2 , p a s s i m .
M a n u s c r i s u l N o . 7 3 6 al A r h i v e i de F o l k l o r a A c a d e m i e i R o m â n e , c u p r i n d e
4 b a l a d e şi 105 c â n t e c e culese în satele A l m ă j u l u i de r e g r e t a t u l profesor
Iosif P o p o v i c i , în v a r a a n u l u i 1904.

D i n cele 1 5 sate r o m â n e ş t i ale A l m ă j u l u i (v. m a i j o s , p . 28), a m

c e r c e t a t şase. î n t â i B o z o v i c i u l . E u n fel de t â r g u ş o r , s e d i u de p l a s ă ,
c u j u d e c ă t o r i e de ocol, spital c u 20 de p a t u r i . A u fost la B o z o v i c i şi
u n g i m n a z i u şi o Ş c o a l ă de A r t e şi Meserii, desfiinţate a c u v r e o 3 ani.
B o z o v i c e n i i se c o n s i d e r ă m a i c i v i l i z a ţ i d e c â t restul Almăjenilor. Mai
c u s e a m ă cei d i n B ă n i a şi R u d ă r i a t r e c d r e p t m u l t m a i î n a p o i a ţ i .
D i n B o z o v i c i a m t r e c u t î n e x t r e m i t a t e a a p u s e a n ă a A l m ă j u l u i , în
1
s a t u l Ş o p o t u l - N o u , n u m i t de A l m ă j e n i « B u s â u a » ) (după n u m e l e râului
c u a c e l a ş i n u m e n o t a t în h ă r ţ i B u c e a v a ) . Ş o p o t u l - N o u e, fireşte, mult
m a i a r h a i c c a B o z o v i c i u l şi c h i a r d e c â t restul s a t e l o r a l m ă j e n e . Aşezat
în defileul s t r â m t al N e r e i s a u p e p l a t o u r i l e c a r e d o m i n ă v a l e a N e r e i ,
departe de centre ca Bozovici sau Sasca, «Busevinţî» trăiesc relativ
izolaţi, prezentând un n u m ă r foarte r i d i c a t de analfabeţi (după in­
f o r m a ţ i i l e p r i m i t e d e l à î n v ă ţ ă t o r p r o c e n t u l n e ş t i u t o r i l o r de c a r t e ar
fi de 95). F o l k l o r u l — c â t şi g r a i u l — s ' a u p ă s t r a t aci m a i neatinse
de civilizaţia orăşenească d e c â t în restul Almăjului.
P e u r m ă a m fost în B ă n i a şi R u d ă r i a , l a S u d d e B o z o v i c i , d o u ă s a t e
învecinate, destul de mari, prezentând de fapt un caracter mai arhaic,
î n f o l k l o r şi g r a i u , d e c â t B o z o v i c i u l , d a r în m ă s u r ă m a i s l a b ă c a Ş o ­
p o t u l - N o u . î n sfârşit a m c e r c e t a t P ă t a ş u l şi B o r l o v e n i i - V e c h i , în p a r t e a
răsăriteană a basinului. Aceste două sate mi s'au părut mai puţin
interesante.
în rezumat, a m studiat trei s a t e în c e n t r u l A l m ă j u l u i , u n u l în
e x t r e m i t a t e a a p u s e a n ă şi d o u ă în p a r t e a de r ă s ă r i t a v ă i i .
Ţ i n s ă m u l ţ u m e s c aici, p e n t r u a j u t o r u l ce m i l-au d a t în t i m p u l
şederii m e l e în A l m ă j , d-lor î n v ă ţ ă t o r i V a s i l e N e m e ş d i n R u d ă r i a şi
G h e o r g h e S e r a c o v a n u d i n Ş o p o t u l - N o u , p r e c u m şi p ă r i n t e l u i I o n G o a n ţ ă
şi d-lui I l i e R u v a d i n B o z o v i c i .

VALEA ALMĂJULUI

2
Valea Almăjului sau simplu : A l m ă j u l ) , aşezată în partea sud-
e s t i c ă a j u d e ţ u l u i Caras, e u n b a s i n î n c o n j u r a t din toate părţile de
m u n ţ i î m p ă d u r i ţ i , c a r e îl i z o l e a z ă de restul ţ ă r i i , p r i n t r ' o z o n ă m u n ­
3
t o a s ă ) a v â n d u n e o r i o l ă ţ i m e de 30 k m . (de e x . spre S u d - E s t , s p r e
Orşova). Almăjenii mai păstrează amintirea timpului când Austriecii
n u c o n s t r u i s e r ă î n c ă şoselele c a r e d u c d i n A l m ă j l a O r a v i ţ a , S a s c a şi
O r ş o v a . P e a t u n c i A l m ă j u l n u era l e g a t de regiunile î n v e c i n a t e d e c â t
prin p o t e c i ; sarcinile le p u r t a u p e c a i s a u c h i a r o a m e n i i în s p i n a r e .
O r e g i u n e astfel i z o l a t ă t r e b u i a să p ă s t r e z e m u l t e c a r a c t e r e arhaice
a t â t în l i m b ă , c â t şi în folklor.

') Pentru grafie vezi p. 59.

!
) Accentul e pe a iniţial.
3
) Unele piscuri de munţi se ridică până la înălţimea de 1400 m.
E m i l P e t r o v i c i , Folklor din Valea Almăjului P l . I.

i . B o r l o v e n i i - V e c h i . în p r i m u l p l a n r â u l N e r a ;
d i n c o l o d e sat l u n c a N ' e r g ă n u l u i

2. U l i ţ ă c u c a s e mai v e c h i , din Bănia

 N u m a i spre răsărit, spre r e g i u n e a n u m i t ă C r a i n a , satele a l m ă j e n e
s u n t m a i a p r o a p e de satele d i n C r a i n a . A s t f e l î n t r e B o r l o v e n i i - N o i
(Almăj) şi Ş u m i ţ a (Craina) s u n t n u m a i v r e o 5 k m . D a r a c e s t e d o u ă
s a t e a u fost î n t e m e i a t e n u m a i î n a n u l 1828, î n t â i u l d e A l m ă j e n i v e n i ţ i
x
din B o r l o v e n i i - V e c h i , al doilea de Cehi ) e x p a t r i a ţ i p e a c e s t e m e l e a ­
g u r i de a d m i n i s t r a ţ i a a u s t r i a c ă . P e c â n d n u e x i s t a u aceste d o u ă s a t e ,
între A l m ă j şi C r a i n a era o z o n ă n e l o c u i t ă a c o p e r i t ă de p ă d u r i s e c u l a r e
de v r e o 1 5 k m . Ş i spre A p u s a fost î n t e m e i a t în 1828, de colonişti p l e c a ţ i
d i n Ş o p o t u l - V e c h i u , a p r o a p e l a 10 k m . d e p ă r t a r e d e l à s a t u l cel m a i
a p u s e a n de a t u n c i al A l m ă j u l u i , M o c e r i ş u l , s a t u l Ş o p o t u l - N o u .
A l m ă j u l e s t r ă b ă t u t delà N o r d - E s t l a S u d - V e s t d e r â u l N'érgan al
2
c ă r u i n u m e oficial e N e r a ) . P u ţ i n u l şes ce se î n t i n d e c a o făşie l u n g ă
d e v r e o 20 k m . şi l a t ă de v r e o 2-3 k m . l a d r e a p t a şi l a s t â n g a r â u l u i ,
n u m i t «Lunca N' ergănului>>, e s i n g u r u l t e r e n m a i roditor d i n A l m ă j .
D e a l u r i l e c a r e î n g r ă d e s c V a l e a A l m ă j u l u i d i n s p r e N o r d - V e s t se ri­
d i c ă d e a d r e p t u l din « L u n c a N ' e r g ă h u l u i » , p â n ă l a î n ă l ţ i m e a d e 500—
700 m . , astfel c ă satele d i n d r e a p t a r â u l u i , a ş e z a t e l a p o a l e l e dealurilor,
s u n t m a i a p r o a p e de râu. S a t e l e din s t â n g a r â u l u i s u n t s i t u a t e m a i
3
d e p a r t e de r â u , t o t l a p o a l e l e dealurilor ) , care se r i d i c ă b r u s c l a î n ă l ţ i m i
v a r i i n d î n t r e 600 şi 850 m . şi f o r m e a z ă c a u n p e r e t e spre S u d - E s t ;
4
aici î n t r e d e a l u r i şi l u n c ă este o z o n ă d e s t u l de l a r g ă de c o l i n e ) c a r e
c o b o a r ă t r e p t a t p â n ă î n l u n c ă . î n «Luncă» n u e s t e deci n i c i o a ş e z a r e
omenească, deoarece este e x p u s ă inundaţiilor.
A v â n d a ş a de p u ţ i n t e r e n fertil, e firesc ca A l m ă j e n i i să n u p r a c t i c e
decât în măsură restrânsă agricultura. î n A l m ă j rentează m u l t m a i
bine p ă s t o r i t u l ; l o c u r i d e p ă ş u n a t se g ă s e s c m a i c u s e a m ă în z o n a
m u n t o a s ă n e l o c u i t ă , c a r e d e s p a r t e A l m ă j u l de r e g i u n e a D u n ă r i i . P e
l â n g ă t u r m e d e oi, A l m ă j e n i i a u în m u n ţ i i a c e ş t i a şi t u r m e de p o r c i .
D a r bogăţia de căpetenie a Almăjului sunt pometurile. E semnificativ
5
că în g r a i u l l o c a l p o m e t u r i l e se n u m e s c moşie ).

1
) Petni, cum li se zice în Banat. Cuvântul acesta nu e altceva decât germanicul
Bohme, în pronunţarea Austriecilor şi a Şvabilor din Banat : Pem.
2
) Forma Nera este pur şi simplu o creaţie a administraţiei austriace. Astfel de
deformări ale toponimicelor autohtone din partea Austriecilor sunt frecvente în Banat.
Din rom. Begheiu, sârb. Begej, ung. Bôge(j) au creat Bega. Din Recita, pronunţată
de Bănăţeni Răsiţa, au făcut Reschitza = Reşiţa, etc. Cf. mai jos cele spuse despre
Dalboşeţ, p. 28.
3
) Piscurile sunt numite soacă (cioacă) sau tîlvă.
l
) Localnicii le zic «dealuri».
6
) De altfel în tot judeţul Caras cuvântul moşie are sensul de «pomet». Cu ace­
laşi sens cuvântul a trecut şi în graiul Slavilor din judeţul Caras. Vezi E . P e t r o v i c i ,
Graiul Caraşovenilor. Cluj 1935, p. 3.
 P r o b a b i l t o t b o g ă ţ i e i în p o a m e i se d a t o r e ş t e şi n u m e l e V ă i i A l -
m ă j u l u i . A c e s t a se crede c ă e d e o r i g i n e u n g u r e a s c ă (Almâs, Halmds,
1
Halmos) şi p a r e a a v e a l a b a z ă c u v â n t u l alma «măr» ) .
D e a l t f e l p o a m e l e d i n A l m ă j n u p r e a s u n t d e s o i u şi d i n c a u z a lipsei
u n e i linii d e c a l e f e r a t ă n u se face u n c o m e r ţ m a i i n t e n s c u ele. T o t u ş i
unii d i n t r e A l m ă j e n i p l e a c ă t o a m n a c u c ă r u ţ e l e pline d e p o a m e în
«Pustă», a d i c ă î n c â m p i a B a n a t u l u i , d e u n d e se î n t o r c d e o b i c e i u c u
cereale. P a r t e a c e a m a i m a r e a p o a m e l o r însă s e r v e ş t e l a p r e p a r a r e a
2
r a c h i u l u i ) . î n l u n i l e de t o a m n ă f u n c ţ i o n e a z ă în t o a t e satele a l m ă j e n e
o m u l ţ i m e de căzănzii, « v e l n i ţ i » , a ş e z a t e p e c â t e u n p â r â u , a v â n d o
r o a t ă c u c u p e , c a r e ridică a p a din p â r â u î n t r ' u n u l u c d e u n d e c u r g e l a
r ă c i t o a r e . F i r e ş t e , o b u n ă p a r t e a r e c o l t e i de r a c h i u se p u n e în v â n z a r e .
Satele almăjene. Cele 1 6 s a t e d i n A l m ă j f o r m e a z ă p l a s a B o z o v i c i
a j u d e ţ u l u i Caras. D e înşir m a i j o s , a r ă t â n d în d r e p t u l f i e c ă r u i a n u m ă r u l
locuitorilor d u p ă Indicatorul statistic al satelor şi unităţilor admini­
strative din România cuprinzând rezultatele recensământului general al
populaţiei din 29 Decemvrie 1930, B u c u r e ş t i , 1 9 3 2 . D a u p e u r m ă şi
forma p o p u l a r ă a n u m e l o r satelor ; a c e a s t a adeseori diferă c u t o t u l de
f o r m a oficială care, n u o d a t ă , e o m o ş t e n i r e a u s t r i a c ă .
Bănia 1.966 Bănia
Borlovenii-Noi 697 Bredzova
B o r l o v e n i i - V echi 916 Borlove'n
Bozovici 3.664 Bozovis
3
Dalboşeţ 2.164 Dîlboseţ )
Gârbovăţ i-55i Gîrboţu
Lăpuşnicul-Mare 2.157 Lăpuşnicu-Mare
Moceriş 1.168 Moeiriş
Pataş 1.103 Pâtdş
Prigor 1-554 Prigôru
Prilipeţ 1-549 Pîrlipă'ţ
Putna 329 Putna
Ravensca 388 Răvenţca
Rudăria 2.364 Rudăria
Şopotul-Nou M65 Busăua
Şopotul-Vechiu 1-363 Şopolu
Total 24.398

') Forma românească presupune mai degrabă o formă ungurească *Almăgy, deoarece
-/ delà finea numelui românesc anevoie poate reda un s (ş) unguresc.
2
) In Almăj se zice, ca în tot Banatul, a frize răchie.
3
) Şi în cazul lui Dalboşeţ avem o formă creată de administraţia austriacă şi între­
buinţată de oficialitatea românească. Forma literară românească ar trebui sà fie Dâlboceţ.
 D i n t r e a c e s t e 1 6 sate a l m ă j e n e , n u m a i R a v e n s c a n u e românesc.
E un sat de colonişti c e h i , c a Ş u m i ţ a , î n t e m e i a t la 1828. D e a l t f e l ,
R a v e n s c a nici n u e î n V a l e a A l m ă j u l u i p r o p r i u zisă, ci în m u n ţ i i c a r e
d e s p a r t A l m ă j u l d e V a l e a D u n ă r i i . M a i s u n t şi Ş v a b i p r i n a c e s t e s a t e :
v r e o 400 l a B o z o v i c i şi v r e o 200 risipiţi p r i n c e l e l a l t e s a t e . P r i n u r m a r e
dintre cele 24.398 suflete d i n V a l e a A l m ă j u l u i , n u m a i v r e o 1.000 nu
sunt Români.
Din trecutul ţinutului. A l m ă j u l n u pare a fi l o c u i t de m u l t . P ă d u ­
rile s e c u l a r e care a u a c o p e r i t a c e s t b a s i n , a u fost l ă z u i t e n u m a i în­
c e t u l c u î n c e t u l . D i n t r e s a t e l e de a s t ă z i , s u n t a m i n t i t e î n secolul al
1
X V - l e a (1484) n u m a i P r i l i p e ţ u l şi R u d ă r i a ) . E a d e v ă r a t c ă l a a c e e a ş i
2
d a t ă se v o r b e ş t e de alte şase sate a l m ă j e n e d i s p ă r u t e astăzi ). Deci
a u e x i s t a t în A l m ă j la 1484 o p t s a t e . S ă n u u i t ă m însă c ă în p a r t e a
a c e a s t a a B a n a t u l u i , în v r e m e a a c e e a , c â t e u n s a t , a d e c ă c â t e o m o ş i e
a v r e u n u i n o b i l , c o n s t a n u m a i din v r e o 10 s a u 8, sau c h i a r 5 case ţ ă ­
3
r ă n e ş t i ) . Majoritatea satelor almăjene apar abia în s e c o l u l XVII.
R ă z b o a i e l e d i n t r e A u s t r i e c i şi T u r c i a u t u r b u r a t d e altfel adânc
condiţiile d e m o g r a f i c e ale A l m ă j u l u i . N u m a i s p r e sfârşitul sec. XVIII,
prin i n t r a r e a Almăjului în organizaţia m i l i t a r ă a aşa zisei «graniţe
militare», î n c e p e aici o v i a ţ ă m a i l i n i ş t i t ă fără bejenii şi d e p l a s ă r i d e
populaţii.
Almăjenii păstrează amintirea recentei colonizări a acestui basin.
Ş t i u delà b ă t r â n i c ă t o t A l m ă j u l era c â n d v a a c o p e r i t de p ă d u r i s e c u l a r e .
Se zice c ă n u m a i l â n g ă s a t u l G â r b o v ă ţ «la C î m p u G î r b o ţ u l u i » e r a o
p o i a n ă u n d e se î n t â l n e a u p ă s t o r i i p r i b e g i ţ i d i n alte r e g i u n i , care c u
încetul au populat întreg b a s i n u l ( v e z i t e x t 68). î n a c e a s t ă poiană
din c e n t r u l A l m ă j u l u i *), l a e n o r m u l s t e j a r s e c u l a r care s ' a u s c a t a b i a
a c u m 2—3 ani, se a d u n a u , d u p ă s p u s e l e b ă t r â n i l o r , p r i b e g i i c e r t a ţ i c u
rânduielile o m e n e ş t i din regiunile l o c u i t e . M u l ţ i h a i d u c i a u îngropat
c o m o r i l â n g ă a c e s t «stăjărî» (v. t e x t 59).
Trebue remarcat faptul că Almăjenii nu ştiu absolut nimic despre
e x i s t e n ţ a în t r e c u t p e a c e s t e m e l e a g u r i a u n e i p o p u l a ţ i u n i s l a v e , c u
t o a t e c ă t o p o n i m i a are u n c a r a c t e r a t â t de p r o n u n ţ a t s l a v .
5
î n R u d ă r i a se s p u n e c ă A l m ă j e n i i ar fi v e n i t din A r d e a l ) . C r e d
că această tradiţie poate servi drept indiciu că populaţia Almăjului

') T u i c h â n y i T i h a m é r , Krassô-Szovény megye tôvténete. Lugos 1906. I, 1,

2
P- 43-
s
) I d e m , ibidem.
s
) I d e m , ibid. I, 1, p. 1 7 5 .
') De altfel întreaga vale a Almăjului şi astăzi nu e decât o poiană mare în mij­
locul unei vaste păduri care se întinde delà Reşiţa şi Oraviţa la Orşova şi la Dunăre.
*) Comunicat de d-1 Vasile Nemeş. învăţător în Rudăria.
s'a r ă s p â n d i t dinspre N o r d î n a c e s t e regiuni. Şi n u m e l e s a t u l u i
1
B o r l o v e n i ne t r i m i t e l a B o r o v a de l â n g ă C a r a n s e b e ş . R e v ă r s a r e a a c e a s t a
a e l e m e n t u l u i r o m â n e s c spre S u d n u s'a o p r i t de altfel î n A l m ă j şi nici
la D u n ă r e , ci a p ă t r u n s a d â n c î n S â r b i a p o p u l â n d t o a t ă C r a i n a N e -
gotinului.
Se ştie în A l m ă j şi de u n a l t c u r e n t de m i g r a ţ i u n e , m u l t m a i r e c e n t
(sec. X V I I I ) , v e n i t din O l t e n i a . A ş a n u m i ţ i i «Bufeni» d i n r e g i u n e a
S a s c ă i , s a t u l C ă r b u n a r , etc., î n t r e c e r e a lor d i n O l t e n i a în p ă r ţ i l e s u d -
v e s t i c e ale j u d e ţ u l u i C a r a s , a u p o p o s i t c u s i g u r a n ţ ă c â t v a t i m p şi în
A l m ă j ; c â ţ i v a d i n t r ' î n ş i i s ' a u a ş e z a t d e f i n i t i v aci (v. t e x t . 69). A c e ş t i
O l t e n i v o r fi a d u s în A l m ă j şi b a l a d e l e î n care e a m i n t i t J i u l şi M ă n ă s ­
t i r e a A r g e ş u l u i ( t e x t . 3 şi 8).
D e origine c ă r t u r ă r e a s c ă e fireşte t r a d i ţ i a c ă b a s i n u l A l m ă j u l u i
a r fi f o r m a t c â n d v a u n l a c şi c ă î m p ă r a t u l T r a i a n ar fi t ă i a t « K e i a
Săski» c u a j u t o r u l m a t e r i i l o r e x p l o z i b i l e . «O p u ş c a t » , c u m zice infor­
m a t o r u l ( t e x t . 68).
T o t d e l à c ă r t u r a r i , şi a n u m e U n g u r i , t r e b u i e s ă fi p o r n i t t r a d i ţ i a c ă
1
în R u d ă r i a , c a r e s'a c h e m a t î n a i n t e Marzina ), a r fi fost l a v e n i r e a
2
R o m â n i l o r «un p o p o r u n g u r » ( t e x t . 58, 59) ) .
W e i g a n d (op. cit. p . 204), a f i r m ă c ă p e t o a t ă î n t i n d e r e a A l m ă j u l u i ,
dar mai ales în B ă n i a , au trăit c â n d v a U n g u r i care c u t i m p u l s'au ro­
m a n i z a t . N u ş t i u p e ce îşi î n t e m e i a W e i g a n d a c e a s t ă p ă r e r e . P o a t e
n u m a i p e t r a d i ţ i a a m i n t i t ă m a i sus, c a r e i-a fost c o m u n i c a t ă p r o b a b i l
de intelectuali.
S a t e l e din A l m ă j , c a a p r o a p e t o a t e satele b ă n ă ţ e n e , s u n t f o r m a t e
din g r u p u r i c o m p a c t e de c a s e c u s t r ă z i l e dispuse p e c â t se p o a t e g e o ­
m e t r i c (v. p l a n ş a I , 1 ) . S e ştie c ă î n A l m ă j în v e c h i m e satele e r a u răs­
firate p e întinderi m a r i . î n s e c . X V I I I , a d m i n i s t r a ţ i a m i l i t a r ă a u s t r i a c ă ,
o r g a n i z â n d r e g i m e n t u l g r ă n i c e r e s c b ă n ă ţ e a n , i-a silit p e a l m ă j e n i s ă se
c o n c e n t r e z e în s a t e c o m p a c t e . E i n t e r e s a n t de o b s e r v a t c ă , d u p ă i n u n ­
daţia catastrofală din 1910, când j u m ă t a t e din gospodăriile satului
Ş o p o t u l - N o u a u p i e r i t duse de v a l u r i , a fost î n t e m e i a t de cei s i n i s t r a ţ i ,
în t i m p u l răsboiului şi în e p o c a ce a u r m a t i m e d i a t d u p ă r ă s b o i u , u n c ă t u n
c u case e x t r e m de risipite n u m i t Stănsilova, sus p e un p l a t o u ferit d e
i n u n d a ţ i i (text. 69).
A l m ă j e n i i . î n t â i a i m p r e s i e care ţi-o fac A l m ă j e n i i e c ă s u n t mai

1
) De fapt T u r c l i â n y i , op. cit. I, p. 243, scrie Marsilia.
2
) Şi în Ardeal am auzit delà ţăranii români că satul lor ar fi fost locuit mai îna­
inte de Unguri. Tradiţia însă nu era veche în sat. Ea dată de pe când s'a înfiinţat
şcoala de stat, fireşte cu limba de predare maghiară, deci de când a început a fi pre­
dată în şcoala din sat istoria Ungariei, în care se amintea despre aşezarea târzie a
Românilor îu Ardeal.
p i p e r n i c i ţ i , m a i o a c h e ş i şi m a i u s c ă ţ i v i d e c â t m a j o r i t a t e a R o m â n i l o r ,
î n c o n c o r d a n ţ ă c u a c e s t e c a r a c t e r e fizice este v i o i c i u n e a lor în g e s t u r i ,
în g r a i u şi în j u d e c a t ă . A l m ă j a n u l e c o m u n i c a t i v şi i n t e l i g e n t . O a l t ă
t r ă s ă t u r ă a A l m ă j a n u l u i e v e s e l i a lui şi p r e d i l e c ţ i a p e n t r u g l u m ă şi
satiră. T o t u ş i , m i se p a r e , în m a i p u ţ i n ă m ă s u r ă c a c e i l a l ţ i B ă n ă ţ e n i .
G r a ţ i e f a p t u l u i c ă a u a p a r ţ i n u t aşa n u m i t e i «graniţe militare» a u s t r i a c e ,
A l m ă j e n i i a u b e n e f i c i a t î n c ă d i n sec. X V I I I de o b u n ă a d m i n i s t r a ţ i e
— e a d e v ă r a t , c a m a s p r ă — şi de u n r e g i m ş c o l a r n e î n t r e r u p t . A c e a s t a
e x p l i c ă i u b i r e a de ordine şi g r a d u l r e l a t i v m i c a l a n a l f a b e ţ i l o r l a A l ­
măj eni. D u p ă o b s e r v a ţ i u n i l e m e l e n u m a i în Ş o p o t u l - N o u şi M o c e r i ş
f r e c v e n t a r e a ş c o a l e i l a s ă de d o r i t .
Hrana. S ă n u u i t ă m c ă A l m ă j u l e o r e g i u n e s ă r a c ă (v. m a i sus, p . 2 7 ) .
A g r i c u l t u r a n u p o a t e h r ă n i p e l o c u i t o r i . G r â u n u se face a p r o a p e de l o c .
A l m ă j a n u l e deci n e v o i t să se h r ă n e a s c ă e x c l u z i v c u m ă m ă l i g ă , n u m i t ă
de ei «cule'şă», c e e a ce e s u r p r i n z ă t o r î n B a n a t u l r e n u m i t p e n t r u c a n ­
t i t a t e a şi c a l i t a t e a g r â u l u i ce-1 p r o d u c e . P e l â n g ă m ă m ă l i g a g ă t i t ă f ă r ă
nicio f ă r â m ă de sare, e n e l i p s i t ă delà m a s a A l m ă j a n u l u i b r â n z a , e x t r e m
de s ă r a t ă , p r e g ă t i t ă n u d i n c a ş f r ă m â n t a t , ci din felii de c a ş a ş e z a t e u n a
p e s t e a l t a în p u t i n ă şi p r e s ă r a t e c u m u l t ă s a r e . E firesc c ă a c e s t e a l i ­
m e n t e de b a z ă îi m e n ţ i n e p e A l m ă j e n i v e ş n i c u s c ă ţ i v i şi s v e l ţ i .
î n s c h i m b se b e a d e s t u l î n A l m ă j , c e e a ce se e x p l i c ă p r i n a b u n d e n ţ a
«răchiei». N u se p o a t e însă s p u n e c ă A l m ă j a n u l a r fi b e ţ i v . î n t o t t i m p u l
ş e d e r i i m e l e p r i n satele a l m ă j e n e n ' a m v ă z u t n i c i u n o m b e a t .
Ş i i n t e l e c t u a l i i l o r s p u n c ă A l m ă j e n i i p ă s t r e a z ă m ă s u r a în b ă u t u r ă .
Locuinţa. M a i d e m u l t , c â n d p ă d u r i l e e r a u m u l t m a i a p r o a p e d e
s a t e , casele se f ă c e a u din «bîrrii» şi e r a u «astrucaci» (acoperite) «cu triestii
şî c u t u o r » (ogrinji). A c u m a s u n t a ş e z a t e p e r p e n d i c u l a r p e s t r a d ă ,
t o a t e f o a r t e a s e m ă n ă t o a r e , a p r o p i a t e u n a d e alta, î n c â t a b i a e s t e
loc p e n t r u o c u r t e m i n u s c u l ă î n t r e ele (v. p l a n ş a I , 2). î n -
t r ' u n e l e s a t e a l m ă j e n e , c a de e x . în B ă n i a şi R u d ă r i a , nu p r e a
este d e s t u l aer. A s t ă z i casele se fac d i n «mâtrial» ( = m a t e r i a l , a d e c ă
c ă r ă m i z i ) şi s u n t a c o p e r i t e c u «ţîglă». N u m a i s u n t a ş e z a t e p e r p e n d i ­
c u l a r p e s t r a d ă , ci d e - a - l u n g u l străzii, a v â n d c â t e o p o a r t ă m o n u m e n ­
t a l ă , b o l t i t ă , d r e p t i n t r a r e în «obor» (curte) (v. planşa I I , 2). S a t e l e
a l m ă j e n e c a p ă t ă t o t m a i m u l t a s p e c t u l s a t e l o r ş v ă b e ş t i din B a n a t ,
s e m ă n â n d a orăşele. î n p r i v i n ţ a a c e a s t a , ca î n t o a t e , B o z o v i c i u l e c e l
mai înaintat.
I n t e r i o r u l e c e l o b i c i n u i t la casele din B a n a t . D i n t i n d ă se i n t r ă
în d r e a p t a şi s t â n g a în cele d o u ă î n c ă p e r i ale casei, «sobe» ; î n t r ' u n a
se s t ă , i a r î n c e e a l a l t ă , c a r e e m a i d i c h i s i t ă , se i n t r ă n u m a i l a zile m a r i .
î n l ă u n t r u p r o d u c o b u n ă i m p r e s i e c o v o a r e l e c o l o r a t e şi şirul de p e r n e
de p e p a t u r i .
 Portul. H a i n e l e — «ţoalili», c u m se zice în A l m ă j — s u n t f ă c u t e
aproape excluziv în casă. T o t u ş i l u x u l în îmbrăcăminte, atât de obi­
c i n u i t î n B a n a t , se r ă s p â n d e ş t e şi î n a c e a s t ă r e g i u n e s ă r a c ă . î n zilele
de lucru portul e următorul :
F e m e i l e a u o «kimieşă d ă p î n d z ă d ă fuior») l u n g ă p â n ă l a p u l p e .
P e s t e c ă m a ş ă s u n t încinse c u «brăsiri» (mai înguste) şi c u «brîu» (mai
l a t ) . D e l à b r â u î n j o s p o a r t ă p e s t e c ă m a ş ă u n şorţ de s t a m b ă n u m i t
«cotrinţă», c u m p ă r a t din t â r g ; a c e s t a e r a m a i d e m u l t — şi este şi a z i
c â t e o d a t ă — de l â n ă , ţ e s u t î n c a s ă . L a s p a t e a u u n al d o i l e a ş o r ţ f o a r t e
scurt, l u c r a t în c a s ă , n u m i t «opriég», de l â n ă , c u «sucuri» c o l o r a ţ i , l u n g i
p â n ă l a p u l p e , c u n o s c u t a s t ă z i în t o a t ă ţ a r a c a fiind o p a r t e e s e n ţ i a l ă
a p o r t u l u i b ă n ă ţ e a n . î n l o c de «bprieg» se p o a r t ă şi «targa», u n şorţ
l u n g ţ e s u t d e A l m ă j e n c e în diferite colori (v. p l a n ş a I I , 2). î n p i c i o a r e
n u m a i a u ca m a i d e m u l t «obiele», ci p o a r t ă m a i c u s e a m ă «ştrimfî»
(ciorapi), î m p l e t i ţ i de altfel d e ele, p e s t e c a r e î n c a l ţ ă opincile (v. p l a n ş a
I I , 2). C ă m a ş a a r e l a î n c h e i e t u r a m â i n i i o «brăţare (manşetă) c u sipcă»
(dantele). î n c a p a u o «cîrpă» c u m p ă r a t ă d i n t â r g . I a r n a i a u u n «piep-
tarî» d e piele î n f u n d a t s a u u n «căput» (palton de l â n ă î m p l e t i t de ele).
B ă r b a ţ i i p o a r t ă «kimieşă» d e s t u l d e l u n g ă (v. p l a n ş a I I , 3) şi,
i a r n a - v a r a , «izmiene» d t p â n z ă . I a r n a , c a să n u le fie p r e a frig, î m ­
b r a c ă d o u ă «părekii d ă i z m i e n e » . M a i d e m u l t p u r t a u i a r n a «nădraz
d ă soaric» (de p ă n u r ă a l b ă s a u s u r ă ) , d a r de c â t v a t i m p i - a u p ă r ă s i t ,
g ă s i n d c ă e m a i «frumos» în i z m e n e . «Pieptariu» d e piele e î n l o c u i t v a r a
c u «lâibăru» (jiletcă) de l â n ă , ţ e s u t de altfel de A l m ă j e n c e . P e d e a s u p r a
p o a r t ă i a r n a «căput» de l â n ă ţ e s u t în c a s ă . î n c a p a u , fireşte, «pălărie»
de p â s l ă , i a r i a r n a «căsulă». T o t m a i m u l t se p o a r t ă i a r n a p e s t e c ă m a ş ă
c â t e u n «căput d ă lînă» n u m i t şi «svietăr», î m p l e t i t d e f e m e i .
D u m i n e c a şi î n zile de s ă r b ă t o r i f e m e i l e se î m b r a c ă a p r o a p e n u m a i
î n m ă t a s e . P e s t e c ă m a ş ă a u «bluză, p o a l e , t a r g a , c o t r i n ţ ă , c î r p ă , ştrimfî
d ă m ă t a s ă » . S e î n c a l ţ ă în «păpus» (pantofi) g a l b e n i d i n p i e l e a c e a m a i
fină. Ş i b ă r b a ţ i i a u «căsulă d ă s t r ă g â n » ( a s t r a h a n ) , i a r p e p u l p e a u
«camă'şnurî» (jambiere) de piele s a u d e m ă t a s e (un fel d e c i o r a p i c a r e
acopăr numai pulpele).
Vieaţa religioasă şi starea culturală. A l m ă j e n i i , c a t o ţ i B ă n ă ţ e n i i în
genere, n u p r e a s u n t bisericoşi. F e m e i l e , fireşte, s u n t m a i c r e d i n c i o a s e .
E adevărat că creştinismul lor (Almăjenii sunt c u toţii ortodocşi), e
î m p e s t r i ţ a t c u a t â t e a e l e m e n t e p ă g â n e ş t i şi eretice. D e c â t v a t i m p , se
a r a t ă şi l a dânşii n e v o i a u n e i v i e ţ i religioase m a i a d â n c i . Ş i - a u f ă c u t
şi aici a p a r i ţ i a s e c t e l e şi, a n t i d o t u l , m i ş c a r e a c u n o s c u t ă s u b t n u m e l e
d e «Oastea D o m n u l u i » . A c e a s t ă înnoire a v i e ţ i i religioase i n t r ă a d e s e ­
ori în c o n f l i c t c u s u p e r s t i ţ i i l e şi p r a c t i c e l e m a g i c e c a r e a u d ă i n u i t n e s t i n ­
g h e r i t e d e n i m e n i p â n ă a c u m a în A l m ă j . I n f o r m a t o a r e a I g l i c a B u f t a
 Emil P e t r o v i c i , Folklor din Valea Almăjului PI. 11.

i . P o r t f e m e i e s c din B ă n i a 2. F e m e i e din P ă t a ş m e r g â n d c u j ă r a t i c 3. P o i t b ă r b ă t e s c din P ă t a ş

şi c u t ă m â i e l a cimitir
din B o z o v i c i a c e r u t î n t â i î n v o i r e a p r e o t u l u i c a s ă - m i c o m u n i c e o s e a m ă
de d e s c â n t e c e , d e o a r e c e , i n t r â n d în r â n d u r i l e O a s t e i D o m n u l u i , îi p r o ­
misese s o l e m n c ă se l a s ă de vrăjitorie.
D i n p u n c t d e v e d e r e c u l t u r a l , A l m ă j e n i i s t a u r e l a t i v b i n e . Şi a i c i
se s i m t e , dar, fireşte, p u ţ i n m a i î n c e t i n i t , p u t e r n i c u l c u r e n t de c i v i l i ­
z a ţ i e şi c u l t u r ă în c a r e a i n t r a t de c â t e v a d e c e n i i ţ ă r ă n i m e a noastră
b ă n ă ţ e a n ă . Şi aici a u fost o r g a n i z a t e coruri, fanfare, c a în restul B a n a ­
tului. Despărţământul B o z o v i c i al «Astrei» este foarte activ. Acesta
1
p u b l i c ă şi o b i b l i o t e c ă a d e s p ă r ţ ă m â n t u l u i ) . A m a m i n t i t m a i sus c ă
în A l m ă j au funcţionat r e g u l a t şcoli î n c ă delà sfârşitul sec. XVIII.
T o t u ş i în u n e l e s a t e a n a l f a b e t i s m u l e î n c ă d e s t u l de m a r e .

FOLKLORUL

î n d r u m delà O r a v i ţ a la B o z o v i c i , i n t r â n d î n v o r b ă c u p r e o t u l d i n
D a l b o ş e ţ şi c o m u n i c â n d u - i s c o p u l c ă l ă t o r i e i m e l e , a c e s t a m ' a sfătuit
s ă - m i a l e g a l t ă r e g i u n e m a i a r h a i c ă , de e x . C r a i n a (între C a r a n s e b e ş şi
O r ş o v a ) , d e o a r e c e în A l m ă j f o l k l o r u l a dispărut aproape cu desăvâr­
şire ; ţ i n u t u l e m o d e r n i z a t , p o r t u l v e c h i u e p ă r ă s i t , se f a c e m u l t l u x ,
se p o a r t ă m ă t ă s u r i , p a n t o f i de l a c , t i n e r i i c â n t ă m e l o d i i m o d e r n e , t a n -
g o u r i , etc. D i n fericire, i n f o r m a ţ i a dată s'a arătat mult exagerată.
D e altfel s u n t c o n v i n s c ă , î n C r a i n a , v r e u n pesimist ca preotul din
D a l b o ş e ţ , m ' a r fi t r i m i s în A l m ă j să c u l e g f o l k l o r .
C h i a r c o n t r a r p r i m e l o r i n f o r m a ţ i i , a m c o n s t a t a t că în A l m ă j f o l k ­
lorul e f o a r t e v i u , c u t o a t e c ă î n c e p â n d din a d o u a j u m ă t a t e a seco­
l u l u i al X V I I I - l e a e x i s t ă în A l m ă j şcoli b u n e de t i p a u s t r i a c şi în c i u d a
« g r a n i ţ e i militare» care i-a o b i c i n u i t c u forme de v i e a ţ ă c e n t r a l - e u r o p e n e .
Ş t i i n ţ a de c a r t e se î m p a c ă de altfel f o a r t e bine c u diferitele forme a l e
folklorului. A s t f e l Igh'ca B u f t a din Bozovici, vestită descântătoare,
e ş t i u t o a r e d e c a r t e . î n a i n t e d e c u n u n i e şi-a scris t o a t e d e s c â n t e c e l e
c a r e le ştia : « C î n m - a m c u n u n a t , io l i - a m a v u t scrisă şî m - a n cununat
c u ieli-n sîn, c a să fie c u liac. >> V o m v e d e a m a i j o s rolul c ă r ţ i i în p ă s ­
trarea baladei.
D u p ă c u m era d e a ş t e p t a t , în a c e a s t ă r e g i u n e de g r a n i ţ ă a t e r i t o ­
riului l i m b i i r o m â n e , aproape de g r a n i ţ a iugoslavă, asemănările cu
folklorul sârbesc sunt multiple.
î n cele u r m ă t o a r e v o m t r e c e în r e v i s t ă diferitele g e n u r i d e folklor.
Balada. B a l a d e l e , n u m i t e î n A l m ă j « cîncisi d î m bătrîrieţă », s u n t î n
d i s p a r i ţ i e . L-isăvieta P u i a L ă b a n din B ă n i a s p u n e c ă se c â n t a u b a l a d e

J
) Au apărut cinci numere. Preşedintele despărţământului este părintele Coriolan
Buracu.
 c â n d se a d u n a u c i o b a n i i în j u r u l focului : « M o ş î s p u n ă , c î n d a m fost
1
noi p ă c u r a r i » ) . A s t ă z i se m a i c â n t ă rar, l a m o a r ă s a u l a ş e z ă t o r i . D e
2
altfel tinerii le i a u în râs ) .
î n t r e b â n d p e M e i l ă M e n g u (84 ani) d i n B o r l o v e n i i - V e c h i , d a c ă a
auzit cântecul lui Gruia lui N o v a c , mi-a răspuns : « Gruia lu N o v a c să
3
c î n t â n u m a p r î l a n u n ţ ; c î n t a , ăia, ţ î g a n i . [ A c u m a ] o iişît m u z î ' c a )
î n t r ă oamiri. »
Ţ i g a n u l l ă u t a r Ilie L u c a P î r l ă u d i n B o z o v i c i , c a r e m i - a c â n t a t (şi
recitat) b a l a d a « l u A n a Z ' u r z u l i a n a », zice c ă n i c i o d a t ă n u i se m a i
cere s ă c â n t e l a n u n ţ i « bătrîfieşce ». S i n g u r a b a l a d ă c a r e o m a i ştie
a î n v ă ţ a t - o delà ţ i g a n u l I e f t a Z b î r s a c a r e ştia m a i m u l t e .
C a s e m n u l c e l m a i sigur c ă b a l a d a e p e m o a r t e p o a t e fi c o n s i d e r a t
faptul că a trebuit să c a u t foarte mult până le-am descoperit pe cele
publicate mai jos. î n t r e b â n d de Gruia lui N o v a c , Iorgovan, Mioriţa,
4
etc., mi se r ă s p u n d e a eă ş t i u d e s p r e a c e s t e c â n t e c e « d u p r - î n c ă r ţ » ) ,
B
s a u c ă « îi scris î n istorie ». ) D e f a p t c i r c u l ă î n t o a t e s a t e l e din A l m ă j
b r o ş u r a l u i G h e o r g h e C ă t a n ă , î n t i t u l a t ă Balade poporale ( B r a ş o v , 1 8 9 5 ) ,
c o n ţ i n â n d b a l a d e culese î n B a n a t . E p r o b a b i l că astfel de broşuri a u
p r e l u n g i t a g o n i a b a l a d e i în A l m ă j . T o t u ş i , n ' a m d a t d e n i c i u n c a z c a
i n f o r m a t o r u l să fi î n v ă ţ a t b a l a d a d i n c a r t e . D e o b i c e i u posesorul u n e i
c ă r ţ i c u b a l a d e n u le ştie pe-de-rost ; nici n u are n e v o i e s ă le î n v e ţ e ,
d e o a r e c e le p o a t e ceti.
î n c o l e c ţ i a lui G h e o r g h e C ă t a n ă , a m i n t i t ă m a i sus, g ă s i m « L i n ă R u -
j ă l i n ă » (p. 1 4 0 — 1 4 3 ; cf. a i c i t e x t . 4), « I a n ă ş G u l i a n ă ş » (p. 1 0 0 — 1 0 7 ;
cf. aici t e x t . 5 şi 6), « A n a B e l g r a d a n a » (p. 5 7 — 6 1 ; cf. aici t e x t . 9),
« B l ă s t ă m u l m â n d r e i » (p. 1 4 4 — 1 4 6 ; cf. aici t e x t . 10). Şi î n c o l e c ţ i a lui
s e
A v r a m C o r c e a , Balade poporale, C a r a n s e b e ş , 1 8 9 9 , găseşte o variantă
a lui « A n a Z ' u r z u l i a n a » ( t e x t . 9), s u b t t i t l u l « I a n c u S i b i i a n c u şi A n a »
(P- 53).
T o ţ i i n f o r m a t o r i i mei m ' a u a s i g u r a t c ă a u î n v ă ţ a t c â n t e c e l e b ă ­
t r â n e ş t i delà cei b ă t r â n i . N u m a i «Mănăstirea A r g e ş u l u i » ( t e x t . 3) î m i
d ă de b ă n u i t . P r e a s u n t dese î n e a f o r m e l i t e r a r e c a « m i e ş t e r u l »
î n loc d e « m i e ş c e r u », « A r d z e ş » în l o c d e f o r m a b ă n ă ţ e a n ă aşteptată
« A r z i ş », « M a n o l i » în loc d e » M ă n o l i » s a u « M ă n u l i a », << î n c e r c a »
în loc d e « înserca », etc. T o t u ş i , i n f o r m a t o a r e a m ă a s i g u r ă c ă a a u z i t - o

•) Aici « păcurari » are înţelesul de ciobănite, deoarece L,isăvieta Puia Ljăban vor­
beşte despre ea însăşi şi despre prietena ei, care era prezentă, Ana Oţu.
2
) Bănia — Lisăvieta Puia L,ăban, 67.
s
) Tarafurile de ţigani, care nu mai cântă cu vocea.
4
) Bănia — Ştefan Şuşară, 64.
5
) Bozovici — N'icolaie Jurkescu, 61.
delà t a t ă l ei, i a r t a t ă l ei a a u z i t - o « c r i - c ă *) d z i la ăi b ă t r î n ». E posibil
c a aici să f i m î n p r e z e n ţ a u n e i c o n t a m i n ă r i î n t r e o v a r i a n t ă l o c a l ă a
m o t i v u l u i M ă n ă s t i r i i A r g e ş u l u i ( t e x t . 2) c u o v a r i a n t ă scrisă.
Baladele publicate mai ios le-am descoperit întâmplător. Am
întrebat pe L,isăvieta Puia Lăban, din Bănia, dacă ştie cântece
despre I o r g o v a n , N o v ă c e ş t i , e t c . , î n t r e b a r e r e p e t a t ă de z e c i d e ori î n
fiecare sat d i n A l m ă j pe care l - a m c e r c e t a t . A m p r i m i t r ă s p u n s u l c ă a
auzit despre « Iorgovan B u z d u g a n » şi despre « Gruia lu N o v a c ».
D e s p r e a c e s t a din u r m ă ştie c ă « d z î s a c ă t r ă iei c ă - i d r a c u - m p e l i ţ a t ».
E r a m c o n v i n s c ă n u ştie nicio b a l a d ă . C â n d colo, d u p ă ce a m n o t a t o
serie d e o b i c e i u r i delà ea, m i - a r e c i t a t « Cîncicu Jîiului », « Ciniriel
v o i n i c » şi « V i d a » ( t e x t . 6, 8).
D e altfel, în A l m ă j , I o r g o v a n e a s t ă z i u n p e r s o n a g i u a s e m ă n ă t o r cu
P ă c a l ă din a l t e r e g i u n i ( t e x t . 8 1 ) .
M a i d e m u l t , b a l a d e l e e r a u c â n t a t e . Ilie L u c a P â r l ă u d i n B o z o v i c i
nici n ' a putut să-mi reciteze b a l a d a ( t e x t . 9), ci numai cântând
2
şi a c o m p a n i a t d e v i o a r ă îşi a m i n t e a t e x t u l ) . M e l o d i i l e a c e s t o r c â n t e c e
ar t r e b u i n o t a t e î n a i n t e de d i s p a r i ţ i a lor t o t a l ă . T o a t e celelalte t e x t e
m i - a u fost r e c i t a t e .
F r a g m e n t e din b a l a d e , c a d e e x . t e x t . 10 şi 1 1 , se c â n t ă c a doinele ;
i n f o r m a t o r i i n u le c o n s i d e r ă »cîncisi d î m bătrîrieţă».
Doina şi strigătura. D o i n a o n u m e ş t e I g l i c a B u f t a ( B o z o v i c i ) « c î n ­
cicu dă pră dzal » ; Păuna R â n c u (Şopotul-Nou) îi zice « c î n c i c d-ăl
fiecesc ». A c e a s t a e î n c ă f o a r t e v i e în A l m ă j . T o a t ă lumea c â n t ă doine,
mai cu seamă « p r ă d z a l », p r i n p o e n i l e p i e r d u t e î n i m e n s i t a t e a p ă d u ­
rilor care î n c o n j u r ă V a l e a A l m ă j u l u i , s a u la c l ă c i , u n d e le c â n t ă mai
ales fetele.
M u l t e d i n a c e s t e c â n t e c e a u u n c a r a c t e r satiric, cf. t e x t e l e 24, 30, 3 5 ,
42, 4 3 , 44. E o b i c e i u l de a r i d i c a c â n t e c — de o b i c e i u s a t i r i c — c u i v a :
« I-o r ă d z i c a t c î n c i c l a c u t ă r i ». M a i cu s e a m ă f l ă c ă i i îşi r ă z b u n ă p r i n
cântece asupra fetelor prea fudule. D a u m a i j o s u n astfel d e c â n t e c
r i d i c a t u n e i fete « c-o b ă z u c u r i t c o p i i i , fisori ».

F r u n d z ă v i e r d z i dzi s a l a t ă . C ă niz d r a c u n u c-oprieşci,

I e s t ă - n s a t l a noi o f a t ă , C ă noi t o t c ă ţ-on c î n t a ,
î i c î n t ă zurii la firiastă. P a n dzi rîs v i rămîrîa,
I a d z i s u d ă c ă i-o c î n t a t , D z i rîsu fisorilor,
3
I-o p î r î t la a r f o c a t . D z i u r î t u fiecilor. )
Du-ci, mîndro, m a pîrăşci,

*) «Cri-că», = cred că
2
) Totuşi delà un loc a continuat fără melodie.
3
) Rudăria — Icoana Măcei 25.
 A m t r e c u t î n g r u p u l doinelor l a sfârşit şi p o v e s t e a n u m e r e l o r ( t e x t . 49)
p r e c u m şi t e x t u l N o . 50, c u t o a t e c ă n u a p a r ţ i n a c o l o . Informatorul
le c o n s i d e r ă î n s ă t o t ocîncise d-ăle fieceşc» c a p e a d e v ă r a t e l e d o i n e .
S t r i g ă t u r i l e se a u d î n A l m ă j n u m a i l a n u n ţ i . L a h o r a d i n d u m i n e c i
şi s ă r b ă t o r i se d a n s e a z ă serios, f ă r ă g l u m e şi s t r i g ă t u r i . P u t e m spune
că literatura strigăturilor e săracă în A l m ă j .
Practice magice, descântece. î n s c h i m b d e s c â n t e c e l e s u n t n e n u m ă ­
rate. A p r o a p e fiecare femeie p r a c t i c ă într'o măsură oarecare descân­
t a t u l . E x i s t ă î n s ă în fiecare s a t c e l p u ţ i n c â t e o « v r ă j i t o a r e » c a r e ştie
vrăji pentru t o a t e bolile şi p e n t r u t o a t e î m p r e j u r ă r i l e din v i e a ţ ă . Se
c r e d e d e s p r e ele c ă ş t i u s ă e v o c e p e d r a c u l . U n e l e d i n t r e ele nici n u se
sfiesc s ă o s p u n ă (cf. t e x t . 1 4 7 ) . S e zice c ă « fac c u s p u r c a t ».
A m t r e c u t î n a c e a s t ă c a t e g o r i e şi « n u m ă r ă t u r a m a r e », d e o a r e c e e
considerată tot ca un descântec (text. 135-137). Se spune la căpătâiul
muribunzilor.
S u n t c i u d a t e d e s c â n t e c e l e spuse de A n a O ţ u d i n B ă n i a ( t e x t . 130 1 3 1 ) .
A c e s t e a s u n t c o m p u s e d i n f r a g m e n t e de d e s c â n t e c e c a r e se u r m e a z ă f ă r ă
l e g ă t u r ă l o g i c ă î n t r e ele şi s u n t r e c i t a t e m e c a n i c .

GRAIUL

î n satele a l m ă j e n e n u se v o r b e ş t e u n g r a i u a b s o l u t unitar. Almăjenii

îşi d a u de altfel s e a m ă de p a r t i c u l a r i t ă ţ i l e c a r e d e o s e b e s c g r a i u l fiecărui
sat.
î n A l m ă j se d i s t i n g d o u ă g r u p u r i de s a t e d u p ă felul c u m se p r o ­
1
n u n ţ ă p r e p o z i ţ i a de. S a t e l e d i n p a r t e a a p u s e a n ă a A l m ă j ului « d ă c ă e s c » )
adică pronunţă « d ă », p e c â n d cele d i n p a r t e a r ă s ă r i t e a n ă pronunţă
« dzi » (sau « d z e »). D i n t r e s a t e l e c e r c e t a t e de m i n e , B o z o v i c i u l , Ş o p o t u l -
N o u şi B ă n i a a u « d ă », i a r R u d ă r i a , B o r l o v e n i i - V e c h i şi P ă t a ş u l au
« d z i (dze) ».
U n g r u p m a i m i c e f o r m a t d i n s a t e l e B ă n i a şi R u d ă r i a . A c i v o c a l a
a a c c e n t u a t ă e p r o n u n ţ a t ă — de u n i i n u m a i şi n u t o t d e a u n a — c u o
2
puternică nuanţă velară ) . î n manuscris am notat-o à sau o după c u m
m i - a f ă c u t i m p r e s i a de a fi m a i a p r o a p e de a s a u d e o. A i c i transcriu
t o t d e a u n a c u a. P r i n t r ' u n fel de a r m o n i e v o c a l i c ă , a d e s e o r i şi a d i n
s i l a b a p r e c e d e n t ă , d a r m a i c u s e a m ă d i n c e a u r m ă t o a r e , se v e l a r i z e a z ă .
Astfel a m n o t a t : àflàt, â ş â , â p â ( a p a = f o r m a a r t i c u l a t ă ) , s â l c â (salcia
= a r t i c u l a t ) , m a i c a , âiâ (aceea), ă s t a (aceasta), e t c , etc. D i n t r e i n f o r m a -

1) V a s i 1 e P o p o v i c i u , Monografia comunei Pătaş, p. 42.

2) W e i g a n d (Der Banater Dialekt, Jahresbericht, III, p. 214) numeşte «o-
Gemeinden» satele care prezintă această pronunţare.
torii m e i din B ă n i a n u m a i t r e i a u a v u t a c e a s t ă p a r t i c u l a r i t a t e . L a R u d ă r i a
p r o n u n ţ a r e a a c e a s t a s ' a u d e rar. E p r o b a b i l c ă e a v a d i s p ă r e a c u r â n d ,
căci restul A l m ă j e n i l o r , m a i c u s e a m ă B o z o v i c e n i i , îşi b a t j o c de cei c e
p r o n u n ţ ă à în loc d e a.
P r e p o z i ţ i a pe a m n o t a t - o « p r ă ». N u m a i în P ă t a ş se z i c e « pi ». D e
a s e m e n e a şi î n g r a i u l Ţ i g a n i l o r r o m a n i z a ţ i din B o z o v i c i a v e m o f o r m ă
1
fără r : « p ă » ( t e x t . 9) ) .
î n Ş o p o t u l - N o u şi B ă n i a , c o n j u n c ţ i a dacă are f o r m a « d a c ă » s a u c h i a r
« d î c ă ».
î n B ă n i a , p r e p o z i ţ i a la se a u d e a d e s e o r i « l ă ».
î n Ş o p o t u l - N o u se a u d f o r m e c a « s-o d u s u - s ă », « s-o f ă c u t u - s ă ».
T o t în Ş o p o t u l - N o u se zice n u m a i « întînesc » (întâlnesc).
T u t u r o r s a t e l o r a l m ă j ene li s u n t c o m u n e u r m ă t o a r e l e p a r t i c u l a r i t ă ţ i :
P a l a t a l i z a r e a d e n t a l e l o r u r m a t e de e, i. D, t, n, d e v i n dz, c, n. N u m a i
/ nu e totdeauna palatalizat ; a m notat V sau un sunet intermediar
între / şi V, d e c i u n / foarte p u ţ i n p a l a t a l s a u c h i a r u n l c u r a t . î n t e x t e
a m t r a n s c r i s s i m p l u c u /. S u n e t e l e n o t a t e dz şi 6 s u n t africate a p r o p i a t e
de a f r i c a t e l e m u n t e n e ş t i , n o t a t e literar ge, gi, ce, ci. T o t u ş i africatele
a l m ă j ene (şi în g e n e r a l b ă n ă ţ e n e ) s u n t m a i « m o i », e l e m e n t u l f r i c a t i v
al lor e s t e u n z şi u n s f o a r t e « m o i », p e c â n d în ge, ce e l e m e n t u l f r i c a t i v
e p u ţ i n m a i « a s p r u », are o s l a b ă n u a n ţ ă d e j , ş. L a R u d ă r i a m i s'a p ă r u t
că dz şi c, se a p r o p i e f o a r t e p u ţ i n de d', t' d i n alte r e g i u n i . I n f o r m a t o a r e a
A n a B ă s i l ă , de 78 ani, d i n P ă t a ş p r o n u n ţ ă d', t'. A c e a s t a n u e p r o n u n ­
ţ a r e a o b i c i n u i t ă î n P ă t a ş , ci e u n d e f e c t al s u b i e c t u l u i c a r e , d i n c a u z a
lipsei t o t a l e a dinţilor, n u p o a t e a r t i c u l a a f r i c a t e l e .
Şi în A l m ă j , c a î n î n t r e g B a n a t u l , v e c h i l e a f r i c a t e , ge, gi, ce, ci, a u
d e v e n i t f r i c a t i v e n o t a t e z, s, ; « z e r » (ger), « ser » (cer).
O a l t ă p a r t i c u l a r i t a t e a l m ă j a n ă e p r o n u n ţ a r e a c a v, s a u c h i a r c a b
şip, & s e m i - v o c a l e i u : luuat d e v i n e « l u v a t », lăudat se p r o n u n ţ ă « l ă b d a t »,
cheutoarea e l a Ş o p o t u l - N o u « k e p t o a r i a ». î n s c h i m b v a d e s e o r i e r e d a t
p r i n u : « d ' â u u l » ( = d i a v o l ) , « B i u u l » (bivol, n u m e de deal), « R î ş â u a »
2
( = O r ş o v a ) , etc. )
î n A l m ă j u final d i n formele n e a r t i c u l a t e « z u n g h i u » , « u o k i u » , « d z i d z -
3
o k i u ) », e t c . se p r o n u n ţ ă c a u n u silabic o b i c i n u i t . F o r m e l e a r t i c u l a t e

*) Aceşti Ţigani şi-au uitat cu totul graiul. Pentru Bozoviceni a vorbi «ţîgănşşce»
înseamnă a vorbi cu «pă» în loc de «pră». Alte particularităţi «ţigăneşti» sunt : dispariţia
lui n intervocalic, de ex. «cigaie», pe când Almăjenii zic «cigane» (=tigaie) ; pronunţarea
«uoiki», în loc de forma almăjeană «uoki». E evident că aceşti Ţigani au fost romanizaţi
în altă regiune, de unde au venit în Almăj după romanizare.
'') Semi-vocala « e redată în texte printr'un u simplu.
3
) Semi-vocala i e redată în texte printr'un i simplu.
 1
ale c u v i n t e l o r de m a i sus s u n t d e c i i d e n t i c e c u formele n e a r t i c u l a t e ) .
î n t o a t e s a t e l e a l m ă j e n e c e r c e t a t e de mine, e n e a c c e n t u a t e p r o n u n ţ a t
foarte î n c h i s ; e u l - a m n o t a t e, e, i, şi i. î n t e x t e e e r e d a t p r i n e, iar i
şi i, p r i n i. C â n d d e b i t u l v o r b i r i i e m a i încet, c â n d s u b i e c t u l silabiseşte,
se a u d e u n e, de o b i c e i u închis. C u c â t v o r b e ş t e însă c i n e v a m a i r e p e d e ,
c u a t â t m a i î n c h i s ă e n u a n ţ a a c e s t u i e, d e v e n i n d de cele m a i m u l t e ori
i. S ă n u u i t ă m d e c i c ă u n c u v â n t p o a t e a v e a î n t e x t e l e p u b l i c a t e aici
forme a p a r e n t î n d e p ă r t a t e u n a de a l t a şi c u t o a t e a c e s t e a să se g ă ­
sească în aceeaşi frază, de e x . «lapce» şi «lapci». D a r aceste forme s u n t
în r e a l i t a t e f o a r t e a p r o a p e u n a de a l t a ; în m a n u s c r i s î n t â i a a m n o t a t - o
«lapce» şi a d o u a «lapci». î n t r e e şi i d e o s e b i r e a e m i n i m ă . A r t i c o l u l -le
e p r o n u n ţ a t a p r o a p e t o t d e a u n a «-l'i», transcris în t e x t e «-li» : «lapcili»,
«fiecili».
D i f t o n g u l n o t a t în t e x t e oa e în r e a l i t a t e f o r m a t din s e m i v o c a l a u
u r m a t ă de u n à s a u o. î n m a n u s c r i s a v e m deci uâ şi uo.
î n A l m ă j , c a în m u l t e alte regiuni r o m â n e ş t i , orice e s a u o a c c e n t u a ţ i
a u t e n d i n ţ ă să d e v i e diftongi ; î n a i n t e a lor se d e s v o l t ă c â t e o s e m i - v o c a l ă
a b i a s c h i ţ a t ă , d a r p e r c e p t i b i l ă . A c e s t î n c e p u t de diftongare e n o t a t în
m a n u s c r i s aşa : «vrieme», «cHodru». î n t e x t e , p e n t r u a simplifica, a c e s t e
s e m i - v o c a l e n u s u n t n o t a t e , deci a v e m »vreme», »codru». Fireşte, a d e ­
seori d i f t o n g a r e a e c o m p l e t ă : «vrieme», «cuodru» ; în t e x t e : «vrieme»,
«cuodru». D e a c e e a v o m întâlni în aceeaşi f r a z ă forme c a «vreme» şi
«vrieme», care în realitate se d e o s e b e a u foarte p u ţ i n .
C h i a r şi ă a c c e n t u a t se d i f t o n g h e a z ă : «mîătură», în t e x t e «mîătură».
C â t e v a p a r t i c u l a r i t ă ţ i m o r f o l o g i c e : n i - s ă m (suntem), «vi-săţ» s a u
«vi-săt» (sunteţi) ; î n t r e b u i n ţ a r e a d e s t u l de d e a s ă a formei »reaş» l a
c o n d i ţ i o n a l : «dacă reaş şei» (dacă aş şti) ; forme a r h a i c e t a r i l a î n t â i a
pers. sg. a aoristului : «puş» (pusei), «trimeş»(trimesei), «dzîş» (zisei),
«întors» (întorsei), «dzeţ, d z e ţ ă » (dădui, d ă d u ) , e t c . ; «am rămîriat» ( a m
rămas).
E firesc să g ă s i m în A l m ă j o p u t e r n i c ă i n f l u e n ţ ă s â r b e a s c ă . A c e a s t a
nu se m a n i f e s t ă n u m a i p r i n e l e m e n t e l e x i c a l e , ci î n t â l n i m o s e a m ă de
d e c a l c u r i şi de p a r t i c u l a r i t ă ţ i s i n t a c t i c e d a t o r i t e influenţei sârbeşti,
de e x . :
« C u m n a t d ă m î n ă » — s â r b . rucni dever;
P r e f i x e l e v e r b a l e do- şi pro-, î n t â i u l p e n t r u a i n d i c a î n d e p l i n i r e a
c o m p l e t ă a u n e i a c ţ i u n i c a s â r b . do- («să d o g a t ă » = se i s p r ă v e ş t e de t o t ;
«docursă» = curse p â n ă l a sfârşit ; «o d o a z u n s » = a ajuns l a ţ i n t ă ; e t c . ) ,
al doilea p e n t r u a i n d i c a r e p e t a r e a u n e i a c ţ i u n i , adeseori de o a l t ă p e r ­
soană, sens d e s v o l t a t din cel al p r e f i x u l u i v e r b a l s â r b . pre- c a r e a r a t ă

') Ca în cazul lui codru.

 x
între altele sensul de a face î n c ă o d a t ă o a c ţ i u n e altfel ) («mă prontorş»
= m ă întorsei l a r â n d u l m e u ; «prodzeţ» = d ă d u i şi e u l a r â n d u l m e u ;
«proînsipia» = începea din nou ; «o p r o î n c ă l i c a t » = a î n c ă l e c a t din
n o u , etc.) ;
întrebuinţarea d e s t u l d e d e a s ă a p a r t i c u l e i i n t e r o g a t i v e «o», c â n d
nu e x i s t ă n i c i u n p r o n u m e i n t e r o g a t i v în frază : «O n-o v i n i t ? » A c e s t
«o» c o r e s p u n d e l u i au din l i m b a n o a s t r ă literară mai veche. Cred că, în
aceste regiuni, construcţia aceasta e o imitaţie a construcţiei slave c u
p a r t i c u l a i n t e r o g a t i v ă li.
î n a p r o a p e t o a t e t e x t e l e p u b l i c a t e aci se s i m t e i n f l u e n ţ a l i m b i i l i ­
t e r a r e . A s t f e l a d e s e o r i e p r o n u n ţ a t -/ final al a r t i c o l u l u i m a s c u l i n , de e x .
2
«fiul» ) ; d e n t a l e l e r ă m â n n e p a l a t a l i z a t e , de e x . «de» nu «dze», «te» n u
«ce» ; în loc de f r i c a t i v e l e s, z, î n t r e b u i n ţ e a z ă a f r î c a t e c a î n l i m b a l i t e r a r ă ,
d a r fireşte africatele care e x i s t ă în g r a i u l din A l m ă j , a d i c ă c, dz, de e x .
3
«ceri» n u «seri» ; în loc de dz se p r o n u n ţ ă z, de e x . «zîua» n u «dzîua» ) ;
se î n t â l n e s c şi c u v i n t e î n v ă ţ a t e l a ş c o a l ă sau p r i n l e c t u r i , de e x . « b o l n a v »
în l o c de «bicag».

OBICEIURILE

î n c a p i t o l u l a c e s t a al o b i c e i u r i l o r la s ă r b ă t o r i , n a ş t e r e , nuntă şi
înmormântare, se găsesc m u l t e m i c i b u c ă ţ i î n p r o z ă şi î n v e r s u r i , se
descriu o m u l ţ i m e d e p r a c t i c e m a g i c e , c r e d i n ţ e şi s u p e r s t i ţ i i . D e cele m a i
4
m u l t e ori a m l ă s a t să v o r b e a s c ă înşişi i n f o r m a t o r i i , ) fără a adăuga
delà m i n e d e c â t s t r i c t u l n e c e s a r .
La sărbători. U n o b i c e i u din A l m ă j p u ţ i n răspândit în alte regiuni
r o m â n e ş t i , c a r e ne a m i n t e ş t e obiceiuri asemănătoare din Peninsula

') Cf. rom. a preface. De ce avem însă pro- în loc de pre- ? î n serbo-croată există un
prefix verbal pro-, dar acesta are cu totul alt sens. în alte graiuri româneşti din Banat
acest prefix are forma pre-, în altele preo-, de ex. preofac. Din acest preo- s'a desvoltat
pro- din Almăj (cf. vre-o devenit vr-o). Preo- s'ar putea datori unor forme sârbeşti ca :
preobraziti «a transforma», preobuci se «a se îmbrăca altfel, a se deghiza».
-) De altfel cuvântul fiu nu e viu în graiul din Almăj. De aceea îl deformează ade­
seori, î n text. 37 avem «viuţ» în loc de fiuţ.
3
) Se poate însă că e o desvoltare fonetică proprie graiului almăjean.
4
) Informatorii sunt următorii :
(I) = Bozovici — Iglica Bufta, 50.
(II) = Bozovici — Ilie Ruva, 68.
(III) = Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.
1
(IV) == Şopotul-Nou — Păuna Râucu, 50.
(V) = Bănia — I,isăvieta Puia I,ăban, 67.
(VI) = Rudăria — Mihai Dobrén, 80.
(VII) •-- Rudăria — Icoana Măcei, 25.
(VIII) = Borlovenii-Vechi — Petru Mengu, 55.
B a l c a n i c ă şi m a i c u s e a m ă « s l a v a » S â r b i l o r , este s e r b a r e a p a t r o n u l u i
casei n u m i t ă « p r a z n i c ». D u p ă c u m s p u n e I g l i c a B u f t a d i n B o z o v i c i :
x
« T o a t ă c a s a îş are p r a z n i c u iei. K i e m ă m p r ă or şî c a r e l a p r î n d z ) ».
« F a s e m praznic la Viniria mari, Sîmiedru, A r â n z e l , Sfîntu N ' i -
2
colaie, A l i m p i i , S î m p i e t r u ) . [ î n s e a r a p r e c e d e n t ă se f a c e ] sinişoara.
P u n p r ă m a s ă l u m i n şî b u c a c e şî dzîse T a t ă n o s t r u şî t ă m î n e c u foc
[stăpânul casei]. Ş-atuns prindze dă taier, dă cucie. Ş-atuns toţ prind
d ă c u c i e : S ă t r ă i a s c ă g a z d a şî s ă r o d z a s c ă c î m p u ; m a r v a s ă t r ă i a s c ă ,
moşîia s ă r o d z a s c ă . ( P u n e a c o l o c o l a c ş-o l u m i n ă şî g r î u [într-o far­
furie]. A i a să dzîse cucia.) I a c î c - u m b o b [de g r â u ] t o t n a t u şî-1 m ă -
n î n c ă ; [şi ce r ă m î n e ] ala-1 purie-n s ă m î n ţ a se p u r i e - m p ă m î n t , în grîu.
M î n e d z î l a p r î n d z t o t aşa» ( I V ) .
U n e l e c a s e a u c â t e d o i p a t r o n i , a n u m e u n d e soţii a u « î m p r e u n a t
a v e r e a », a d i c ă în c a z u l c â n d soţii e r a u copii u n i c i şi din m o ş i a a d o u ă
f a m i l i i , d i n d o u ă case, a r ă m a s u n a s i n g u r ă ( I I ) .
C a s ă s c a p e d e o p r i m e j d i e m a r e , unii « p r i n d p r a z n i c », a d i c ă p r o m i t
u n u i s f â n t să-1 s e r b e z e în fiecare an p e l â n g ă p a t r o n u l o b i c i n u i t al casei
(Rudăria).
C u t o a t e c ă e a p r o a p e d e n e c r e z u t , se p o a t e a f i r m a c ă î n A l m ă j
n u se c o l i n d ă . N u m a i copiii î n A j u n , « ispră Crăsun sara, m i e r g î n c o -
liendră, d z î c : B u n ă d z î u a l u A z u n , c ă - i m a i b u n - a l u C r ă s u n , v i v a .
M ă r [ g ] dîla c a s ă l a c a s ă şî c a p ă t ă c î t - o m î n ă d ă c a r n e o u n l i e u » ( I I I ) .
T o t d i n Ş o p o t u l - N o u a m n o t a t u n t e x t m a i l u n g al c o l i n d e i c o ­
piilor :

« Colindă, colindiţă, S ă r i t , g a z d o , d ă ni-1 d a ţ .

Dâ-mi-ş malo lopătiţă. B u n ă d z î u a Iu. A z u n ,
Sus pră poliţă Că-i mai bun-a lu Crăsun.
I e s t ă - o c o a s t ă ş-un cîrnat, Slobodzî-ne, gazdo (IV) ) . 3

[ D u p ă ce îi l a s ă î n c a s ă , c â n t ă : N a ş t e r e a t a C r i s t o a s e ] . A t u n s s t r i g ă :
S ă t r ă i a s c ă , şî m ă i m u l t d ă a l t â n . L a p ă d ă b o a b e p r î n s o b ă , b o a b e d ă
cucurudz » (IV).
Şi l a B o z o v i c i « l a A z u n s ă d u c copiii în c o l i n d ă d ă l a c a s ă la c a s ă .
C î n t ă N a ş c e r e a t a C r i s t o a s ă . U n i d a u b r î n z ă , u n i clisă, a l ţ î c î r n a ţ » (I).

') Pentru grafie vezi p. 59.

2
) Informatorul înţelege că o casă prăznueşte la Sf. Dumitru, alta la Sf. Nicolae, etc.
3
) E de remarcat că versul al doilea al colindei de mai sus are un cuvânt sâr­
besc «malo» puţin; de asemenea « da-mi-ş » aminteşte terminaţiunea sârbească «-iş »
delà persoana a 2-a sg. a prezentului verbelor în -i-. Sunt neobişnuite şi formele
« colindiţă, «lopătiţă» » ; am aştepta « colindziţă, lopăciţă ».
 L,a B ă n i a « îmbla la c o l e n d ă c o l i n d a ş » ( V ) . C â n t ă n u m a i «Naşterea
ta Cristoase».
T o t u ş i « îmbla şî cu s t a u a » (I) ; « c u s t i a u a » ( I I ) .
L a B o z o v i c i « îmbla şî Ţ î g a n n o a p c a , la m i e d z u n o p ţ î şî c î n t ă :

C-ais, ais ş e d z e M o ş C r ă c i m ; Ş î la Ţ î g a i î d a ţ .
L î n g ă Moş Crăsun, Daţî-ne cîrnatu,
Şedze Sfîntu Anu-nou ; C ă ne d u c e m la a l t u .
L î n g ă Sfîntu Anu-nou, S ă t r ă i t , l a m u l ţ a n fericit.
Şedze Sfîntu Ion. D a c ă D u m n e z ă u ne v a ajuta,
Cîntaţ, dom-marî, cîntaţ, L a a n u n - o m î m p r e u n a (I).

L a B ă n i a a fost o b i c e i u l , p i e r d u t c u t o t u l a s t ă z i , de a u m b l a î n t r e
C r ă c i u n şi Sf. I o n c u b r e z a i a , n u m i t ă « s e r b u ». I n f o r m a t o a r e a îşi a m i n ­
teşte n u m a i î n c e p u t u l c â n t e c u l u i d u p ă care j u c a « serbu » :

Z o a c ă , s e r b u , sérbuli,
C-ai c o r r i i t ă - m p u n g ă t o a r i ,
' (V).

« L a Sînvăsîi fac zoc, în s a r a aia d ă Anu nou, l a o casă n u m i t ă » ( I I I ) .

« L a A n u n o u p u n e s u p taire păr, p u n e c ă r b u n e , p u n e piepcin. î l
şcie că-i c o l ţ a t [ v i i t o r u l b ă r b a t ] c î n d z g o d z e ş c e p i e p c i n . Cîn z g o d z e ş c e
c ă r b u n e dzîse că-i n e g r u . C î n d î z g o d z e ş c e inel, îi frumos. C î n z g o d z ş ş c e
b a n , îi b ă n o s . C î n z g o d z e ş c e păr, a t u n s a iar îi urît. C î n d î z g o d z e ş c e
culeşă, ie m î n c ă t u o r î . C î n z g o d z e ş c e p l i v a i s , ie d o m n . A t u n s a v i n e
cîce u n a [fată] şî r ă d z i c ă c î c - u n taier. Ş î s ă r î d a l e l â l c e d a c ă află rău» ( I V ) .
S e m a i a ş e a z ă a ş a s u b t farfurii « foarfisi, o g r i n d z a u ă , c r u m p i é i » ( I ) .
D a c ă f a t a r i d i c ă farfuria de p e foarfeci, a t u n c i b ă r b a t u l îi v a fi « o m
c u z ă n a t » ; d a c ă n i m e r e ş t e p i e p t e n e , v a fi « colţos» , d a c ă e o g l i n d ă
v a fi f r u m o s ; d a c ă e cartof, v a fi « b u b o s », d a c ă e pâine, v a fi « o m c u
năroc » ( I I ) .
T o t a t u n c i se t a i e 12 foi de c e a p ă , le sară şi le lasă p â n ă a d o u a z i .
F i e c a r e foaie de c e a p ă r e p r e z i n t ă o l u n ă a a u u l u i ce v i n e . D u p ă c u m
v o r fi de u m e d e foile, s e v a şti c â t de ploioase v o r fi lunile r e s p e c t i v e ( I I ) .
T o t în s e a r a a c e e a f l ă c ă i i « să f a c m ă i m u s , s ă - m b r a c ă urît şî s ă
b a g ă - n t r ă g l o a c e , s-atîrnă d ă iele, le ţ u c ă , le z o a c ă . Fiecili n u şcie sini-i.
U n u - i p o p ă şî unu-i p r i u o c a s ă . N u m a o a m i n să fac » ( I V ) .
T o t în n o a p t e a de Sf. V a s i l e « f a t a p u n e o a ţ ă dîla u ş a iei pîn la
a v e s i n u l u i p r ă s t ă d r u m . Ş î dac-o r u p e s i n e v a , să m ă r i t ă ; dacă n-o
rupe, n u să m ă r i t ă p r ă a n u ăla » ( I V ) .
T o t în n o a p t e a aceea se î n d e p l i n e s c diferite rituri m a g i c e p e n t r u
aducerea iubitului (text. 103-105).
 « D z i m i r i a ţ ă , d ă A n u n o u , f a t a m a r e m ă t u r ă ş - a s t r î n z e g u n o i u şî
ş ă d z e p r ă iei c u pisoarili s - a u d ă p r ă s i n i v a s t r î g î n d : I o a n e s a u P e t r e .
S p u n e c-aşa-i k i a m ă b ă r b a t u c u m s-audze n u m i l i » (I).
î n A l m ă j n u se u m b l ă la A n u l n o u c u s o r c o v a , c u p l u g u ş o r u l , c u
b u h a i u l , etc.
L a Bobotează, n u m i t ă în A l m ă j « B o c e d z », c â n d u m b l ă p r e o t u l c u
I o r d a n u l « p u n e m u n leu î m piesă la c o p i i şî u n fuior p u n e p r ă eruse
la p o p ă şî c u c u r u d z şî p ă s u i la p i t r ô p , c a să m i a r g ă b i n e p r ă s t ă an,
să r o d z a s c ă » ( I V ) .
» L a B o c e d z , a t u n s a c i n e r i m e a să j o a c ă - n n u s , în a l u n e , în ţ u c ă r
şî m a i m u l c e al ia.
Cînd îmbla p o p a la S f î n t u Ion, ser fiecili m o l i d v ă şî bosîioc să-ş
facă d ă d r a g o s t ă . S ă duc la v r ă j i t o r i să le d ă s e î n c e , să fie p l ă c u c e la
zuri.
[ L a v r ă j i t o a r e , a p a şi b u s u i o c u l le p u n e « pră m a s ă », iar v r ă j i t o a r e a ]
aşa s p u n e că, c u m îi p l ă c u t p o p a la l u m e şî la ţ a r ă , a ş a s ă fie iele d ă
p l ă c u c e n ă i n c a zuriilor. C u a p a aia să u d ă şî bie. [ B u s u i o c u l ] ăl p o a r t ă - n
c a p » (I).
A g h i a z m a l u a t ă a t u n c i d e l à p r e o t se p ă s t r e a z ă t o t anul. « S ă u d ă
[fetele] c î n să d u c l a zoc, c î n d ai b o a l ă , b e c e j u g » ( I V ) .
L a c â t e v a zile d u p ă B o b o t e a z ă femeile s e r b e a z ă « Sîmpietru dâ
iarnă. N u l u c r ă m muierili n i m i c a » (I). « Trii s ă r b ă t o r i , trii dzîle u n a
d u p ă a l t a ; n u l u c r ă m l u c r u r i muierieşc » ( I V ) .
Cei Patruzeci de Mucenici se n u m e s c în t o t A l m ă j u l « S î m ţ ». «Pa-
t r u d z ă s şî p a t r u d ă m o c i n i s , d ă s î m ţ . F a s e t u r t ă c u p u i şî să d u c c u
p o m a n ă dîla u n u p î n la a l t u . C u o t a v ă fase p a t r u d z ă s şî p a t r u dă p u i
d-aia p r ă t u r t ă » [ = d e c o r a ţ i i p e a l u a t ] ( I V ) .
L a B o z o v i c i decoraţiile f ă c u t e c u ţ e a v a p e colaci se n u m e s c « p u p i ».
Se fac d i n a l u a t n e d o s p i t şi nişte figuri o m e n e ş t i n u m i t e «sîmţ». A t â t
colacii c â t şi « s î m ţ î » sunt unşi c u m i e r e ( I I ) .
«La Blagovişcană {Bunavestire] f â s e m foc afară şî la Sîmţ iar f a s e m
foc afară în avlie, în sălaşu m ă r v i . A t u n s a să m ă n î n c ă picşee şî a l t ă se
nu» (I).
«Mi să pari c ă l a B l a g o v i ş c a n ă să dusi cu u i â g a la p r u n şî t o a r n ă
la r ă d ă s i n ă cîta. F a s i c î t a k i m ă t ă şî â i a l a l t ă o bie. Isi c ă să d z e r o d
moşîia» ( V I ) .
L a 5 / . Gheorghe, « S î m z o r d z u , a d u c frundză v i e r d z e d î m p ă d u r e
şî p u n l a uşă să t r i a c ă m a r v a p r ă s u p frundza aia. I a r a t u n s , la S î m -
z o r d z , să dzîse, a t u n s eîm p u n e f r u n d z a la uşă :

C o d r u să r ă s u n ă
Şî lapcili să m i s-adună [sic] ( I V ) .
 T o t la Sf. G h e o r g h e « să r ă s c u c ă i e în u ş a s t r u n z i » (text. 142)
şi t o t a t u n c i d e s c â n t ă să n u ia « m a n a dîla v a s , dîla uoi » ( I V ) (text. 1 4 1 ) .
L a Lăsata secului, n u m i t ă «Zăpostîtu, s-astrîng şî fac c o m i é d z i i
u n a - a l t a . S ă fase la şcoală c o n ţ ă r t . A t u n s fac iar-aşa m ă i m u s ; să f a c
kipurï» ( I V ) .
«Marţ d u p ă Z ă p o s t î t v i n Sîmtoadziri. A l i a - s dzîle răle d ă lucră m u -
ierili la lînă. N ' i s nu-nsară sara lucrînd. U n a o l u c r a t m a r ţ ; o prins o
p î n d z ă . S-o s t r î m b a t g u r a l a o p a r c e . B a s la noi o fost aia. Şî u n m o ş
o c u r ă ţ i t la c u c u r u d z sara, iar p r ă S î m t o a d z i r i . Şî o a v u t doi p u r s e i
în s o b ă ; n u m a mari. Ş î iei s-o z u c a t prin t u l e i . Şî a t u n s z u c î n d u - s ă
aşa, li s-o s t r î m b a t crasi purseilor. Ş î dîn a i a o şî m u r i t .
îmbla c u caii alia, dzîlili alia. C a r e le p o s e ş c e , să c u n o s c p o t c o a v i l i
p r ă iei, p r ă săli. A l t u m o a r e dîn aia. A l t u m ă i are dzîle ; îi d ă s c î n t ă ,
îi d ă p r ă s t ă Hac. F a s e t u r ţ m i c u c e l e aşa p r ă t o a c e dzîlili alia. De n u -
m i e ş c e . A t î c a t u r ţ fase, p r ă cîce d z î l e - z d-aălia. L e p u n e pră m a s ă şî
le u n z e c u m i e r e . Ş-aprindze lunuri la iele şî le n u m i e ş c e atuns p r ă
dzîle şî să r o a g ă la dzîlili alia să-1 ierce. Şî d z î s e : I e r t a t , sfinţ, p r ă
o m u ă s t a . N u le dzîse p r ă n u m e atuns» ( I V ) .
« S î m t o a d z e r u al m a r e ; iei îi la mijloc [a c i n c e a zi]. Ţ î n o b dzîli
S î m t o a d z e r i . Cînd însară, muierili n u lucră. S ă cern că li ia S î m t o a d z e r i .
S p u n că-s cai. îmbla c u l a n ţ ă l i . Şî m u l ţ i-o s t r î m b a t , p r ă urii dă g u r ă ,
p r ă alţî d ă pisoari. Iei t u n ă d ă m a r ţ şî ţîn p î n ă miercuri. A t u n c i ies
orbi şî ş k i o p i : s î m t o a d z e r i ai orbi şî şkiopî ; aia-s ăi m a i răi. P r ă la
m u l c e c ă ş u n d z e iestă cîc-o b a b ă , î n t o r c oalili c u fundu-n sus. S ' i c ă să
n u să m a i î n t o a r c ă năpoi S î m t o a d z e r i » (I).
« O s ă p t ă m î n ă - i ţîriem. N u l u c r ă m la l u c r u muieresc. N u să l u c r ă
la lînă a t u n s . S-răi dă p i a t r ă . B a t caii c u crasi p r ă ăl se l u c r ă , caii S î m -
toadzerilor » (III).
« Marţa vasălor » e î n t â i a m a r ţ i d i n post, î n t â i a d u p ă « l ă s a t u d ă
b r î n d z ă ». A t u n c i s p a l ă g o s p o d i n a v a s e l e , m e s e l e , scaunele, uşile, p o ­
delele, etc. D i n m â n e c a d r e a p t ă a u n e i c ă m ă ş i b ă r b ă t e ş t i se face s p ă l ă ­
torul n u m i t « v ă l u ş » (II).
« Ş î ţîrie v ă l u ş u (rîza aia care o s p ă l a t v a s a l i ) pînă la S î m ţ , c a să
s-afumie c u iei, să n u le m u s k e şărpi p r ă s t ă a n . L a S î m ţ ia v ă l u ş u şî-1
a p r i n d şî s-afumă şî oamiri şî muieri » (I).
« M a r ţ a - n c u r i a t ă » e a d o u a m a r ţ i din p o s t . N u l u c r e a z ă a b s o l u t
nimeni. « N ' i s c o v ă s i n u l u c r ă la m a r ţ a - n c u r i a t ă » (I).
L a Mijlocul postului, «Miedzîli păriesîmilor, n u lucră d u p - a m r i â d z ă d z .
S'irie l u c r ă d u p - a m r i â d z ă d z atunsa, a i a b o a l ă o arie p r ă s t ă a n : tîr n ă p o i
tîr năince, cît mierze n ă i n c e , mierze năpoi.
A t u n s n u m ă r ă oauăli pînă-n sară, c a să şcie cît să m a i fase p ă n ă - m
P a ş c . A ş a o fost năinci v r e m i . Ţ î n ş-acri » ( I V ) .
 <( L a Z'oi-mârl, [Joia Mare], a d u c şîbioarie. F ase g r ă m i e z m i -
cucieli şî li-aprindze şî le d ă foc. Ş î c î ţ m u o r ţ ai, a t î c a focuri fas la m o r -
ţărie şî le dai d ă p o m a n ă m o r t u l u i . Ş î să d u c şî c u colaé, muierili, a t u n s ,
şî c u l u m i n » (I).
« L a Z ' o i - m a r î să fasi foc, să s c o a l ă d z i d z i m i r i a ţ ă , d z i l a trii şî să
fasi foc î n g r ă d z i n ă , p i n t r u m o r t , şî s-adusi a p ă şî să v a r s ă a c o l o p r ă
i a r b ă v i e r d z i spră u ş u r a r e a morţilor. Ş î la c i m i t i r î s ă fasi foc şî să d u c
şî l u m i n ă r i , t ă m î i e şî să v a r s ă a p ă p r ă m o r m î n t » (I).
F o c u l a c e s t a se face din b e ţ i g a ş e d e b o z s a u de a l u n , care n ' a u a t i n s
pământul niciodată (II). T o t atunci « dă dă pomană prăstă morţ » (IV).
D e s p r e î n g r o p a r e a b o l o v a n u l u i de sare în p r a g l a J o i a m a r e v . t e x ­
tul 166.
D a Vinerea Patimilor, numită « Vinirea nagră » sau « Vinirea oauă-
lor », « roşăsc o a u ă ». F a c « o a u ă p e s t r i ţ ă c u p u i » [ î n c o n d e i a z ă ] ( I V ) .
D u p ă P a ş t i << n u m a o zoie o ţîn, p i n t r u c ă a ş a s-o ş c i u t dîla D o m n u
Cristos c ă iei să n ă l ţ a d z ă - n t r - o zoi, d a r n u s-o-nnălţat p î n l a şasă s ă p -
t ă m î n , p î n la I s p a s . P i n t r u c ă iele [femeile] o c u z e t a t c ă să v a - n n ă l ţ a - n
dzîua aia » (III).
« lesta tri m i e r ţ ă rele şî trii z o i rele, d u p ă P a ş c . C a r e l u c r ă să b o l n ă -
v e ş c e d - a m e ţ a l ă la c a p . A ş a s p u n e l a noi, sică ala-i b e c e j u g u ăl r ă u »
[ = e p i l e p s i e ] (I).
M a r ţ i d u p ă D u m i n e c a T o m i i se n u m e ş t e « M î t c ă l ă u . A t u n s roşăsc
o a u ă şî să c u m ă s e s c fiecili u n a c u a l t a . D a u m î n a u n a c u a l t a şî d z î c
sora ori c u m â s a . Ş î să sinstăsc » ( I I I ) .
« L a Ispas duse l a m o r ţ ă r i e p i t ă , colas, l u m i n , o a u ă , d u l s i n şî p o p a
siceşce. î m p a r t d ă p o m a n ă » ( I V ) . O b i c e i u l a c e s t a e n o u , d e c â n d s'a
i n s t i t u i t Z i u a eroilor.
« Strodorusă ; s ă r b ă t o r i m ; o d z î » ( I V ) . Ilie B ă l a u r e din Ş o p o t u l -
N o u le n u m e ş t e « S t r o d o r o s ă l e . L e s ă r b ă m . îi r ă u d ă t r ă s n e t ».
« Moşi dă sîmburi. C u o d z î n ă i n c e d ă R u s a l i - s ; s î m b ă t ă n ă i n c e d ă
R u s a l i . F a s i m s î m b u r i d-aia, u r u i d ă c u c u r u d z , şî-i d ă m d ă p o m a n ă
morţilor. D ă l a c a s ă l a c a s ă d u s e . [ V e c i n i i se d ă r u i e s c ] . î l m ă n î n c ă c u
l a p c i . Ş î v i n copiii dîla ş c o a l ă t o ţ şî le d ă d ă p o m a n ă » (I).
Şi s â m b ă t a î n a i n t e de « S î m e d r u » s u n t t o t Moşi d e s â m b u r i . S â m ­
burii se fac din p ă s a t de p o r u m b c u l a p t e s a u c u b r â n z ă şi u n t u r ă ( I I ) .
« Moşi dă cirieşă » s u n t m a r ţ i a d u p ă d u m i n e c a t u t u r o r sfinţilor.
S e d a u d e p o m a n ă colaci c u cireşe ( I I ) .
« L a Rusăli, a t u n s a iar să d u c m u i e r i l i p r ă l u n c ă ş-aduc i a r b ă . Şî
i a r b a a i a o p u n în ţ o a l e să n u m ă n î n s e m u o l i ţ o a l i l i .
R u s a l i l i - s r u p e e dîn S î m t o a d z e r î . D z î s e c ă să n u greşîţ c u l u c r u ,
să-nsărî, c ă t ' e ia R u s a l i l i , a t u n s , ăle o b dzîle c î t ţ î n R u s a l i l i . î l b e -
cejăşce p r ă u o m . L - o l u v a [ t ] R u s a l i l i . î l s t r î m b ă p r ă a l t u , o-l t r ă m u r ă » (I).
 « L a R u s a l i ţîriem n o a u ă dzîle. N u l u c r ă m l a lînă p r ă R u s a l i . N i s
la m a r v ă n u d ă m sari p r ă R u s a l i ; s t ă r p ă s c . P i e r d l a p c i l i . L e p o s e ş c e
R u s a l i l i alia, dzîlili alia. O m u iar să b e c e j ă ş c e d î c ă - n g ă ' u r ă s e v a c u
sfriedzilu. O posit-o R u s a l i l i » ( I V ) . (V. t e x t . 1 2 1 , d e s c â n t e c u l de p o c i ­
tura Rusaliilor).
î n cele o p t zile c â t ţ i n R u s a l i i l e n u e bine să se urce c i n e v a pe s t â n c i
s a u în c o p a c i c ă c i c a d e : « l-o t r î n c i t Rusalili» ( I I ) .
« L a Sîmdzîiene : t î r g u S ă s k i p i n t r u muieri, p i n t r u n e v i e s t ă . A t u n s a
iele m ă r g la t î r g şî-ş c u m p ă r ă se le t r ă b u i : cîrpe, kiciele » ( I I I ) .
« C u l e z e m flori d-alia, s î m d z î i e n e , şî or şî se fal dă flori ; b a b e ier-
t a c e şî fiece c u r a c e . S ă le c u l i a g ă d z i m i r i a ţ ă p r ă ifiima g o a l ă şî să f a c ă
c u n u n ă . O p u n e sus la o c a s ă în c u n şî cîndî t u ş ă ş c e r ă u şî-i b e c a g
ş î s ă u n f l ă p i s o a r i l i , m m i l i , a t u n s a b a g ă s î m d z î i e n e d-alia în s c a l d ă ş î - l s c a l d ă .
l e s ă s e v a p r ă iei, iesă p î ' r p o r [pete roşii] ; să s c a l d ă - n rîu » ( I V ) .
« C a r e să s î m t b o l n a v i , să d ă z b r a c ă şî să t ă v ă l e s c în r o a u ă » (I).
F e t e l e a r u n c ă c u n u n a de s â n z i e n e p e casă. D a c ă r ă m â n e p e a c o p e r i ş ,
se m ă r i t ă în a n u l a c e l a ( I I ) .
L a « Sîmpietru » se d ă de p o m a n ă c â t e un c o l a c şi mere v ă r a t i c e ( I I ) .
î n a i n t e a lui Sf. Ilie, « Sîmcilii », femeile ţ i n pe «Procopia» ( I ) ,
« Ardnzelu dă vară » (II) şi « Marina » (II) s a u « Sămărina » (I). T o a t e
s u n t « dzîle răii d ă t r ă s n i c i » ( I I ) .
D e a s e m e n e a , d u p ă Sf. I l i e , «Pîrlia, Palia, Anafôca» ( I V ) , « Pantă-
liili » ( I I ) , t r e b u e ţ i n u t e p e n t r u t r ă s n e t .
« Pîrlia, a d o u a d z î d u p ă S f î n t u I l i e . N u l u c r ă m n i m i c a , riis la l u c r u
muieresc, nis la c î m p , că-i r ă u dă t r ă s n i c e » ( I ) .
« Palia : îi r ă u d ă bece j u g u r i » ( I V ) .
« Vărtolomeiu îi r ă u d ă trăsnice » (I).
C â n d e t o a m n a l u n g ă şi c ă l d u r o a s ă se zice c ă e «vara l u Mihôi» ( V I )
s a u «vara lu Miôi» ( I V ) . S e n u m e ş t e a ş a d u p ă o z i n u m i t ă «Mioi» care c a d e
d u p ă unii l a 26 S e p t . ( V I ) , i a r - d u p ă alţii la 6 O c t . ( I V ) . «Cîn nu-i v a r ă
n ă i n c a M i h o i u l u i , apoi p r ă u r m ă m u s a i să fie» ( V I ) .
T o a m n a se ţine o s ă r b ă t o a r e n u m i t ă « Lusin, cătră zăpostîtu. dă
Crăsun. A i a ţînim pintru marvă. A m audzît că fag vrăj. Puni pră la
coş l a n ţ u , n u şciu si fac c u l a n ţ u . A n i n ă cîc-o săcuri pră c o ş , t o t p i n t r u
hali, ca să n u p o a t ă să m ă n î n s i » ( V I ) . « A t u n s a î m p r e u n ă n u m a n e ş c e
p i e p c i n d ă lînă, la Dusfn, c ă dzîse, sică, să-nkieie g u r a lupului să n u
m a i m ă n î n s e oili » (I).
« L a D u s i n , d î c ă lucră, a t u n s a m ă n î n c ă hâlili m a r v a » ( V I ) .
« A d o u a d z î d u p ă Arâniel, m i e r z e m la m o r ţ ă r i e , d u p ă obicei c u
colas, c u p o a m i . D ă m m o r ţ i l o r d ă p o m a n ă » (I). O b i c e i u l a c e s t a d i s p a r e .
L a A r h a n g h e l i , î n t o c m a i c a la L u c i n , se încheie g a r a fiarelor
(text. 168).
 « D u p ă A r â n z e l v i n e sins dzîle p î n l a z ă p o s t î t u d ă C r ă s u n . în a l i a
sins dzîle ţ î n Martini. A l ţ î ţ î n şasă : tri p r ă slastă, t r i p r ă p o s t . AJţî
ţ î n p a t r u : doi p r ă slastă, doi p r ă p o s t . îi ţîne. I a r n u l u c r ă la lînă şî
n u d ă sare la m a r v ă . P o s e s c m a r v a dzîlili alia, M ă r c i n i aia » ( I V ) .
« L a Andrii nu l u c r ă m , că-i r ă u d ă spurs, d ă l u p i . O a m i n i l u c r ă » (I).
« A t u n s a - ş fac fiecili sara p r ă scrisa. P u n d o a u ă flori d ă sirieş. (Cînd
înfloare sirieşî le p u n e b i n e pană la A n d r i i ) . Şî l e - m p r e u n ă sara. D a c ă - i
u n a m ă i înflurită d ă c î t a i a l â l t ă , a t u n s a n u s ă - m p r e u n ă şî d a c ă - s a m î n -
doauă-nflurice, a t u n s a ia s ă - m p r e u n ă c u sine g h i n d z e ş c e » ( I V ) .
« N ă i n c e d ă S f î n t u N ' i c o l a i e c u d o a u ă dzîle ie Vîrvdra. C u o d z î
naince, i a r ă ie Bdrbura. F a s e m pîrie ş-o d ă m d ă p o m a n ă c u u n fuior
d ă c î n i p ă . A ş a n - a m p o m e n i t » (I).
« F a s e t u r t ă şî fase cruse c u l a b a m î ţ u l u i p r ă t u r t ă la B a r b u r a . O
dă prîntu Maica Barbura » (IV).
L a V â r v a r a şi B a r b u r a n u e bine să m ă n â n c e c o p i i i « p ă s u i » (fasole),
căci capătă « bube » (II).
La naştere. « C î n d să c u l c ă o m u c u m u i e r i a i s p r ă dzîli m a r i , a t u n s
să i a u copii proşc ori corn (nu-i b u n l a minei) or s k i m b a ţ ( s k i m b a ţ la
minci) » ( V I I ) .
« Dacă să i a u c o p i i i - m p î n c i s e la dzîle răle, a t u n s a - i fase c u fălincă.
I e s t ă u n u l a noi făr p i s o a r e ; o p u s ţ o l , cojoc, la z e n u n k i şî c u z e n u n k i
u m b l ă . A ă i a să fac aşa c u fălincă, dacă să i a u la dzîle râie : l a v i n e r i l e
negri, l a s ă r b ă t o r i » ( I V ) .
« D a c ă - i sarsina d z i n a i n c i şî-i l a d r i a p t a , însamnă fisor, şî d a c ă
p o r ţ mai m u l t d z i n a p o i , aia-i f a t ă » ( V I I ) .
« D a c ă - i p u n e é î n i v a sare-n c a p , l a m u i e r i a g r e o a n e , şî r ă d z i c ă
m î n a - n sus l a c a p muieria, a t u n z ie b ă i a t . D a r să n u şcie ia c ă i-o p u s
saria-n c a p . Şî d a c ă p u n i m î n i l i - n v a l i e , a t u n s v a fi f a t ă » (I).
« C î n d îl b o c a d z ă şî ie e o p i l şî v r i e să f a c ă f a t ă , a t u n s a c î m v i n e dî­
la b o c e d î , îl b a g ă p r ă feriastă şî s c o a c e p r ă u ş ă . Ş-atuns fase f a t ă
d u p ă c o p i l . D ă c ă - i f a t ă şî v r i e s ă f a c ă c o p i l , a t u n s a t a i e c î t a d î m buric
şî-1 -dă la un răţori să-1 m ă n î n s e » ( I V ) .
F e m e i a g r a v i d ă t r e b u i e să se ferească de o s u m e d e n i e d e l u c r u r i :
« L a m o r t să n u să d u c ă , că-ş fase b ă i a t u făr d ă fire. Dacă s ă duée,
să p u n ă o a ţ ă roşie la m î n ă . S ă n u p u n ă m o t c a d u p ă c a p , că-ş fase
b ă i a t u c u b u r i c u d u p ă c a p şî să n u d z e c u c r a c u - n cîri şî-n m î ţ , că-1
fase t o t flocos. S ă n u să uice l a o a m i n urîţ. L a c a i să n u să u i c e p â n ă
să m î n d z ă s c caii, că-1 p o a r t ă m a i m u l t d ă cît s-ar c ă d z a » ( I V ) .
« S ă n u t r i a c ă p r ă s t ă pisoarili c u i v a , c ă s a m ă n ă c u a l a [copilul].
S ă n u fure n i m i c a , că-1 v a fase c u s ă m n . S ă n u le p u n ă - m p o a l ă foar-
fisili, c ă să fase s u p l i m b ă b r o a s c ă . S ă n u p u n ă a ţ ă l a g u ş ă , că-1 fase
cu b u r i c u d u p ă c a p , înfăşurat d ă g u ş ă . S ă n u s ă s f ă d z a s c ă c u riima,
că v a fi r ă u b ă i a t u ăla, s a u f a t ă , se v a fi » (I).
« C î n d îi m u i e r i a g r o a s ă , nu-i s l o b o d să să u i c i la oamiri dz-ăi u r î ţ ,
dz-ăi s k i m b a ţ , o r b i or şkiopî. Ş î c î n d îi v i e d z , d z - a i a , ci ghindze_şc : I e i
să fie c a iei, şî se-i in mirii să fie c u r a t . L a m o r t cîn să d u s i , f ţ p u n ă 0

z g î ' r g o r roşu [ciucur] s a u a ţ ă roşîie la m î n ă or la d z e z i t . Ş î c e g h i n d z e ş c :

M o r t u să fie g a l b i n , şî se-i in cirii să fie roşu, c u r a t . C î n d furi floari şî
o puri la urieki, rămîrii c u s ă m n . Ş î d a c ă furi carrii, or şî se rei fura, s-o
puri la dos ; a t u n s rămîrii fără s ă m n » ( V I I ) .
« C î n d ai strînsorî dzi naşciri p r ă s t ă săli şî la foali, a t u n s a o muieri,
or m a m a muieri aiéia, ia u n t o p o r şî-1 pitriesi p r ă d u p a - n s i n g ă t u r a
muieri cari-i î n c ă r c a t ă şî d z î s i :

D z - o fi fisoriel,
S ă iasă la t o p o r ă l .

T u n s ia o furcă cari t o a r s i m u i e r i a şî iar o p i t r i e s i p r ă d u p ă b r î u

şî dzîsi :

D z - o fi ficiţă,
S ă iasă la f u r k i ţ ă .

D z î s d z i trii ori a ş a » ( V I I ) .
« S ă s-afume c u ghij d ă s a p ă şî să sufle-ntr-o u i a g ă g o a l ă , a t u n z
v a n a ş c e u ş o r » (I).
« P u n e o b a l i g ă d ă v a c ă ş î - m b a l i g ă p u n e u n u o u şî d ă c u c r a c u şî
s p a r z e u o u şî dzîse :
— C u m fase g ă i n a u o u a ş a să f a c ă i a d ă uşor, d ă d ă l o c » ( I V ) .
« B ă r b a t u o r ă d z i c ă p r ă m u i e r e în sus şî d z î s e :
— I o c - a m î n c ă r c a t , io ce d ă s c a r c , c î n d k i n u i e m u i e r e a » ( I V ) .
« A m a u d z î t d î m bătrîri c ă la n a ş c e r e are d r e p t să-j b a t ă m u i e r e a
b ă r b a t u » (I).
« C î n fase şî v r i e să n u fie friguros, t o a r n ă a p ă rase p r ă iei întîri.
Ş-atunsi-1 s c a l d ă c u a p ă c a l d ă » ( I V ) .
« D u p ă s-au n ă s c u t b ă i a t u , a t u n s să purie-m p a t . Să d u s e m o a ş a
la p o p ă să-i f a c ă m o l i d v ă » (I).
« D u p a si-1 fas, atunsa-1 spielî. Puri a p ă c a l d ă şî puri i n s c ă l d u ţ ă
flori şî puri u n a r z i n t ş-un u o u c r u d şî d z î s :
C u m n u să p r i n d z i rălili d z i u o u şî d z i bari, a ş a să n u să p r i n d ă d z i
b ă i a t . C u m i floaria d z i f r u m o a s ă şî d z i d r a g ă la t o a t ă l u m i a , aşa s ă
fie b ă i a t u m i e u .
S c ă l d u ţ a a t u n s a o iai, d u p a s-il s c a l d z , ş-o l a p i d z la u n loc c u r a t
u n d z i n u să pişă liima. T o t a c o l o s-o l a p i d z , t o t într-un loc, p a n crieşci
b ă i a t u , cît îl s c a l d z » ( I V ) .
« Ş-atuns la t r i zîle n o a p c a îs ursitoarili. îs trii ursitori. M o a ş a să
dăşsinze d î m brăsirî şî-ş l a s ă brăsirili a c o l o p r ă s c a m n l î n g ă p a t . Şî fase
trii tu-<4fcşî le u n z e c u m i e r e şî p u n e u m p a h a r c u a p ă t o t p r ă s c a m n .
Ş-atuns m u i e r i a care o n ă s c u t să ia s a m a se v i s a z ă . D z i m i r i a ţ a d ă t u r -
ţîli la copii să le m ă n î n s e şî, d-o v i s a t bine, are năroc d ă b ă i a t u ăla, s a u
fată, se-i. Ş î d a c ă v i s a z ă r ă u , a t u n s îi la neferisire » (I).
« L a trii dzîli, sara, p u n i p r ă o m a s ă k i m i e ş ă l u t a t ă - s o şî p u n trii
l u m i h şî trii colas ş-on p a r c u a p ă . îl s k i m b î b ă i a t u t o t în a l b şî-i l a ş
m i n a d r i a p t ă afară ; n u i-o lez. Ş-atuns v i s a d z ă ursîtoarili ; cari c u m
visadză.
P a a r u l-am p u s ras dzi a p ă p r ă m a s ă . I o a m a d u r m i t o ţ î r ă ; ş - a t u n s a
a m v i s a t . D z i m p a r s-o b ă u t o ţ î r ă a p ă . S ' i c ă cînd bie, atunsi-i b i h i ,
trăieşci g l o a t a » ( V I I ) .
« N a ş u v i n e l a b ă i a t c u d o a u ă l u m i h şî p î n d z ă cît îi fase k i m i e ş ă
b ă i a t u l u i . A i a dzîse că-i c r i j m a dîla n a ş » ( I V ) .
«în c o l ţ u cri j mi l i a g ă b a n , c î t i să p o a c e » (I).
« L a o b dzîle să duc la b i s ă r i c ă şî-1 b o c a d z ă . S ă duée m o a ş a şî n a ş a .
D u p ă s-au d a t n u m i l i p o p a , or v e n i t a c a s ă , or f ă c u t p r î n z şî o astrîns
b a h p i n t r u a fase h a i n e c o p i l u l u i .
Nu-1 lasă s i n g u r [pe c o p i l ] . Ş î d a c ă l-o b o c e d z a t his a t u n s nu-1 l a s ă .
P u n e u n c u ţ î t d-asupra lui p r ă l i a g ă n . P a n c î n d îmbla abuşîlia » (I).
« A t u n s , cîn să duse la b o c e d z , are să lucre m u m ă - s a pană la b o ­
c e d z t o t lucru, c a să şcie t o t l u c r u şî s ă - n v i e ţ ă t o t l u c r u » ( I V ) .
« C î n d dusi b ă i a t u la b i s ă r i c ă , m a m ă - s a să s c o a l ă d z i m p a t şî să
p i e p c i n ă şî să s p a l ă şî să şcerzi şî să s k i m b ă şî i a m î ă t u r a , m î ă t u r ă , c a
să-i fie d r a g să m î ă t u r i , să rînduie ; şî d a c ă - i b ă i a t ia t o p o r u , t a i e l e m h i
şî lucră, o - n g ă ' u r ă c-un sfriedzil, c a să-1 t r a g ă i n i m a să fie m a i s t o r ;
şî ia c o n d z e i u şî scriie şî siceşci, c a să-i fie d r a g la şcoală ; şî z o a c ă , c a
să-i fie d r a g la z o e ; şî şuiră şî c î n t ă , c a să-i fie d r a g să cînéi. C i c a u t
prin o g r i n d z a u ă , să fie frumoasă, d r ă g ă s t o a s ă » ( V I I ) .
« C î n d îl a d u ş i d z i la bisărică, m o a ş a ţî-1 dă p r ă firiastă şî-1 ia t a t ă - s o
şî-1 purii p r ă m a s ă şî s p u h i : S ă fie v ă d z u t c a m a s a . P r ă u ş ă iesă şî
pră firiastă-1 b a g ă » ( V I I ) .
Moaşei şi n a ş u l u i li se d ă r u e ş t e la b o t e z c â t e o b a s m a , « c î r p ă ».
« C î n d îi dă c î r p a [moaşei], îi t o a r n ă a p ă p r ă m î h şî să şcerze c u c î r p a
aia c a r e i-o dă. Ş î la n a ş iar aşa » ( I V ) .
« C î n d fasi b ă i a t u , nu-1 l a s ă s i n g u r p a n ă nu-1 b o c a d z ă , p i n t r u c ă ,
sică, v i n i d r a c u şî s k i m b ă b ă i a t u .
D u p ă b o c e d z , c î n d îl l a ş , p u n u n c u ţ î t p r ă iei » ( V I I ) .
D u p ă b o t e z « astrînze v e s i h , h a m u r i . F a s e p r î n d z . Ş î t o t n a t u p u n e
pră l i a g ă n c î t p o a c e . N u s - a p u c ă d ă m î n c a r e p a n ă n u p u n e p r ă
liagăn ban » (IV).
D u p ă b o t e z « nu-1 l a s ă ş a s ă s ă p t ă m î n n i s c u m singur, c ă îl ia s ă t â n a ,
ăl î n s k i m b ă . L a noi u n a , îi a n u a c u d ă cînd o m u r i t ; şî iei [copilul].
Ş a p c e aii o a v u t c î n d o m u r i t . Ş î iei o fost î n s k i m b a t . A t î t a o fost î n
c a p c î t oamirii ai b ă t r î n . Ş î d ă c r e s c u t n-o m ă i c r e s c u t , nié n-o v o r b i t .
I a l-o l ă s a t cîce c î t a sîngură, c-o fost m u i e r e s i n g u r ă . Ş - a t u n s a v ă d z î n d
c ă iei nu-i d ă t r i a b ă , la şapce ari s-o d u s la m ă n ă s t i r e c u iei, l a S ' i c l o v a .
Şî iei, cin s-o a p r o p i a t să-1 b a z e - m b i s ă r i c ă , a t u n s a a t î t a o ţ î p a t , a t î t a
o ţ î p a t , ş-o n e g r i t p a n ă să m o a r ă . A t u n s a l-o b ă g a t c î t a în b i s ă r i c ă şî
iei s-o şî^_căcaţ_Jri^J)isă£ică. N ' e z d r â v ă n . Ş - a t u n s o a d u s b r î u lui la p ă -
rincili ă s t a . O sicit părincili ş a s ă s ă p t ă m î n şî la ş a s ă s t ă m î n o şî m u r i t .
Ă l a o fost î n s k i m b a t » ( I V ) .
« D u c s i n s t ă şî la m o a ş ă şî la n a ş , l a ş a s ă s t ă m î n . Şî n u m a la m o a ş ă
un a n d ă d z î l e , la dzîle m a r ï » ( I V ) .
« U n g h i i l i la b ă i a t u al m i c să r u p c u d z i n ţ î şî li şkipi-n sîn, n u li
l a p i d z , p a n ă la a n u . [Altfel] să fasi h o ţ . S ă nu-1 t u n z p a n ă l a anu, c ă
să fasi hoţ» ( V I I ) .
« P î n ă - i c o p i l u d ă sin-şasă ah, să d u s e m a m a c o p i l u l u i c u c r e ţ o h u
la m o a ş ă : U n c o l a c m a r e şî b r î n d z ă , u m p u i f r i p t sau g ă i n ă , o l o p ă -
ciţă, o litră dă r ă k i e , ş-atuns u n t a i e r d ă melsrjâis, p r ă j i t u r i , şî m i e r ă .
î n s ă n ă t a c a c o p i l u l u i . D a r c î n d î n t o a r s e m a m a dîla m o a ş ă , m o a ş a
t r ă b e să-i d z e or şî sé p i n t r u copil, ori k i m i e ş ă , orî p ă p u s , o o c ă s u l i ţ ă ,
m â c ă r se » (I).
« D a c ă fasi m u i e r i a b ă i e t m u l ţ şî m o r şî fasi u n u m a i p r ă u r m ă şî-1
fasi v i u , atunsa-1 înfăşuie şî-1 ia o m u i e r i şî-1 s c o a c i afară în m i j l ô c u
d r u m u l u i şî-1 l a s ă a c o l o şî ia să pitula şî-1 lasă singur. Şî or-sih-ar v i n i ,
orî u o m , o r î m u i e r i , or Ţ i g a n , or lăieci, or d u o m n , fie siri-ar fi, îl i a - m b r a ţ ă
şî m a m ă - s a a t u n s a iesă şî-1 k i a m ă n u n t r u şî ala-1 s c a l d ă şî a l a u d z e ş c i
moaşă sau moşoh » (VII).
D a c ă u n u i b ă i a t i-au m u r i t t o ţ i fraţii m a i m a r i , i se p u n e c e r c e l ,
« sorsel », în u r e c h e ( V I I ) .
E o b i c e i u l să se b o t e z e u n copil c u n u m e l e u n u i frate m a i m a r e
m o r t . C e l c a r e a p r i m i t astfel n u m e l e fratelui m o r t v a zice : «Mi-s d u p a
pirit » (pierit) ( V I I ) .
P e n t r u a speria copiii se zice : « N u ce duse c ă v i n e p o p a să-ţ t a i e
l i m b a ; c ă v i n e c o ş ă r i u ; v i n e o l ă i a ţ ă şî c e ia-n t o r b ă ; ori c ă v i n e t a t ă - t o
şî ce b a g ă - m p o d r u m ; ce m ă n î n c ă ş ă r p i » (I). « F u z d-asi, c ă v i n e m o ­
roiul. A u l ă ' l ă ă ă - i m o r o h u » ( I V ) .
C a să se ferească de foc c o p i l u l . s e zice : « F u z că-i bîja» ( I ) . « F u z
că-i bîj » ( I V ) .
C o p i l u l d i n flori e n u m i t « copil. D z î s e că-i d î n c ă p ă t a t ; n-are t a t ă .
Cîn să d u s e î m p ă d u r e l a v î n a t a p u are să z g o d z a s c ă , c ă iei îi c o p i l » ( I V ) .
La nuntă. Ş i î n A l m ă j , c a î n a l t e r e g i u n i r o m â n e ş t i , d u m i n e c a şi
în z i de s ă r b ă t o a r e flăcăii şi fetele m e r g « l a z o c ». J o c u r i l e s u n t : « a r d z i -
l i a n a , h o a r a , b r î u , d ă d o i » (I) ; p e u r m ă « m ă d z ă r i c a , t r o a p a » ( I V ) .
« C î n d înéepe z o c u , a t u n s fisoru-ş k i a m ă c î c - o f a t ă . î i fasi d î n d z e z i t .
[ D a n s e a z ă fetele şi d e l à i o ani.] O b ă t u t t o b a să n u j o a s e p î n ă
t r e c d ă p a t r u s p r ă e e a n . T r i s p r ă e e a n are f a t a şî are c o p i l m i c » (I).
U n a l t prilej d e î n t â l n i r e p e n t r u t i n e r e t s u n t c l ă c i l e . I a t ă c u m se face o
« c l a c ă . î m p a r t c â i r e p r î n s a t , l a c a r e v r i e să i a , şî le t o a r s e m u i e r i l i alia
la c a s a lor. Ş - a t u n e a n u m ă s c , î n t r ' o s a r ă ( g a z d a c a r e o d a t caiere) c î n [ d ]
s ă v i n ă . A t u n s a fase m î n c a r e b u n ă ; m ă n î n c ă fiecili, m u i e r i l i . D u p ă
s-o m î n c a t , a t u n s a să b a g ă fisori » ( I V ) . A i c i se g l u m e ş t e , se c â n t ă , se
p o v e s t e s c s n o a v e , iar t i n e r e t u l îşi p e t r e c e c u diferite j o c u r i d i n t r e c a r e
e p r e f e r a t « d-a n ă r o i u » ( t e x t 1 6 9 ) .
F e t e l e se c ă s ă t o r e s c l a 1 7 — 2 0 d e a n i , iar flăcăii, l a 20. E î n s ă foarte
f r e c v e n t c a z u l c a fete d e l à 1 5 ani şi f l ă c ă i d e l à 1 7 ani s ă t r ă i a s c ă în
c o n c u b i n a j . P e u r m ă , c â n d a u a j u n s l a v â r s t a l e g a l ă , fac n u n t a , d a c ă
nu s'au despărţit până atunci.
î n general concubinajul e foarte obicinuit în A l m ă j . Una dintre
c a u z e l e p r i n c i p a l e p e n t r u c a r e t i n e r i i o m i t s ă se c u n u n e e c ă n u n t a e
foarte costisitoare. Săracii trăiesc deci necununaţi. î n t r e b â n d o păreche
de c o n c u b i n i de ce n u fac o s i m p l ă c ă s ă t o r i e c i v i l ă şi r e l i g i o a s ă f ă r ă
nicio c h e l t u i a l ă , mi-au r ă s p u n s c ă a ş a c e v a n u se p o a t e f ă r ă n u n t ă .
Iar tot ceremonialul nunţii, mâncarea, băutura, darurile, etc. costă o
s u m e d e n i e de p a r a l e . P r e f e r ă d e c i s ă r ă m â n ă necununaţi.
A s t f e l i n f o r m a t o a r e a I c o a n a M ă c e i din R u d ă r i a e n e c u n u n a t ă din
cauza sărăciei.
« Cîn m-am măritat io, io n - a m făcut nuntă. M-am dus într-o
sară. Ş î c î n d m - a m d u s l a b ă i a t , a c o l ô , a t u n s , o-néiput s ă c î n c i ria-
murili mieii :

M i - z b ă g a [ t ] ziriiri-n c a s ă
Ş î nu mi-s s l u g ă , riis g a z d ă .
Că sluga are simbrie,
l e u mi-s r u d ă la cosie.
C o s i a ii l a s c u c a l ă ,
R u d a rămîrii a f a r ă .
Coéia-i b ă g a t ă - n şofru,
1
R u d a - i m i n a t ă la l u c r u » ) .

A c e a s t a a fost t o a t ă c e r e m o n i a de n u n t ă .
D e o b i c e i u p ă r i n ţ i i h o t ă r ă s c d a c ă o c ă s ă t o r i e se p o a t e face s a u n u .
S t a r e a m a t e r i a l ă a v i i t o r i l o r s o ţ i are m a i m a r e i m p o r t a n ţ ă p e n t r u l e g a r e a

') Nu înţeleg, şi nici informatoarea nu ştie motivul, de ce s'a cântat acest cântec potri
vit cazului când flăcăul merge la casa fetei şi intră deci ginere în casă.
u n e i c ă s ă t o r i i , d e c â t s i m p a t i a d i n t r e t i n e r i . T o t u ş i se i a u şi b o g a t c u
s ă r a c ă şi i n v e r s . F i r e ş t e , p ă r i n ţ i i se c a m o p u n .
D o i n a ce u r m e a z ă e o d o v a d ă c ă e x i s t ă şi c ă s ă t o r i i d i n d r a g o s t e în
Almăj.

Bine plase fată săracă, Săracă-i mîndra, săracă,

C ă c u mîriili s ă - m b r a c ă . N u m a u o k i iei s ă - m p l a c ă » ( I V ) .

L a B o z o v i c i se p a r e c ă a c e s t e c a z u r i s u n t şi m a i rare. « F i s o r b o g a t
şî ie iar îi b o g a t ă . A i a n u s ă - n t î m p l ă s ă ia s ă r a c ă » (I).
P e ţ i t u l se face aşa : « C î n d iei să î n ţ ă l e g , ăi cinerî, m î n ă p r ă m u m ă - s a ,
fisoru, c ă s ă - n t r ă b i p ă r i n ţ i fişei : v r e s ă d z e f a t a d u p ă c o p i l u lor. Ş î
a t u n s a s p u n , să v o r b i e s c iei, şî li d ă v o r b ă a c u m a c ă s ă - n v o i e s c . A t u n s a
şî v o r b i e s c z î u a c ă c î n d să-i d z e b a n i . A t u n é s - a d u n ă n a m u r i l i , a c o p i ­
lului, i a u r ă k i e c u iei şî să d u c la p ă r i n ţ i fieci ; ş - a t u n s a îs t o ţ la m i e s ă .
Ş - a t u n s i - n t r a b ă ăl m a i b ă t r î n . D z î s e :
— A m v i n i t a i s a l a d u m n a v o a s t r ă , c ă n - a d u s ă u n c o p o i , c-ar fi
p i e r d u t u r m a d z - o c ă p r i o a r ă şî e r i e d z i m c ă ais a r fi.
A t u n s a g a z d a s ă dusi şî a d u ş i o f a t ă dzi v r - o o p t p a n l a d z ă s i ari,
k i c i t ă c u o c u n u n ă dzi foiofie ş-o a r a t ă . S p u n e :
— P o a c e a i a v o fi.
Oamirii d z î c :
— S ă t r ă i a s c ă , să v i n ă r î n d u şî iei. D a r n o a u ă ri-ar t r ă b u i alta măi
mari.
A t u n s , c î n d o v ă d pr-aia, s p u n e :
— D u p ă a s t a - m b l ă m noi.
î l t r ă m i e t pr-ăl c i n ă r s-o c a u c i şî iei virii c u i a dzi m î n ă . A t u n s t o ţ
s ă rîd şî s p u n :
— Asta-i, asta-i.
A t u n s a virii c u u n taier, p u s u m m ă s â i f r u m o s p r ă iei. Ş - a t u n s
m i e r z i şî s ă r u t ă m î n a n a ş u l u i . Ş - a t u n s a n a ş u îi purii nişei bari p r ă t a i e r .
A t u n s s ă r u t ă m î n a l a s o c r u . I a r îi purii bari. Ş - a t u n s a ia î n r o a t ă l a t o ţ
d z i l a m a s ă . Ş - a t u n s şî afară, p r î n c a s ă , l a m u i e r i li s ă r u t ă m î n a şî c a p ă t ă
bari. D u p ă a i a a d u ş i barii şî-i n u m ă r ă n a ş u . A t u n s a spurii n a ş u c ă să
t r ă i a s c ă , c ă s - o - n c ă s a t a t î t a s u m ă d z i bari. Ş î d u p ă aia a t u n s iei b i e u
r ă k i e şî să p i t r e c .
Asta-i peţîtu.
Şî d u p ă a s t a să v o r b e s c c î n s ă f a c ă n u n t a » ( V I I I ) .
L a B o z o v i c i , « d a c ă s-o a f l a t f a t a c u fisoru, a t u n s m î n ă fisoru p r ă
t a t ă - s o î m p i e ţ î t . Ş î să v o r b i e ş c i c u p ă r i n ţ î fieci se p a r c e d ă l a f a t ă c ă
v r e s-o i a d u p ă c o p i l u lor. A l t u - i d ă p ă m î n t , a l t u - i d ă bari » (I).
L a Ş o p o t u l - N o u « să d u s e - n t r a b ă [flăcăul] c ă i-o d ă ş î - n t r a b ă c î t ă
p a r c e - i d ă . Ş - a t u n s m î n ă p r ă t a t ă - s o şi p r ă n m m ă - s a c u r ă k i e şî mai
astrînze v r o doi-trii. A t u n s a ia şî n a ş , c a s ă şcie n a ş u c u m s ă g r i j a s c ă .
A p ă atuns să duse c u p l o s c a c u r ă k i e şî d ă fieci n ă i n c e . F a t a d ă l u
t a t ă - s o . Ş - a t u n s s ă v o r b ă s c c u m fac n u n t a şî c î n d f a c . S ă v o r b ă s c că
s - a d u c ă m u z î ' s i l i [fanfară], o t r ô s i l i [ v i o r i , ţ i g a n i ] » ( I V ) .
L o g o d n a se n u m e ş t e «dar». «îi d ă d a r u d u p ă p l o s c ă [ v . m a i s u s ] ;
îi d ă o c î r p ă m ă r i a ţ ă care s ă c u n u n ă c u ia şî b a n . îi d ă d a r u , sică. A t u n s
să v o r b ă s c cîn s ă f a c ă n u n t a . D u m i n i c a fase f a t a şî l u n a , fisoru » ( I V ) .
La R u d ă r i a « s-o d u s t a t a b ă i a t u l u i s-o l o g o d z a s e ă s î m b ă t ă s a r a .
O l u v a t nişei lunuri t a t a b ă i a t u l u i şî s-o d u s l a f a t ă şi t a t a fieci o p u s
éina. Ş - a t u n s f a t a , i-o d a t socri lumiriili-n m î n ă ; p a n ă iei o s i n a t , i a o
ţ î n u t lumiriili a p r i n s ă l a săli » (VI).
L a Bozovici « după pieţît, la u o b dzîle f a g d a r u . O d ă r u i e fata.
S - a s t r î n g oamiri m u l ţ şî d a u b a n fieci. L e d ă d ă p r î n z , d î l a z u p ă p î n l a
friptură şî b ă u t u r ă . A t u n s h o t ă r ă s c c î n să fie n u n t a » (I).
D u p ă l o g o d n ă , « a t u n z , j o i , n ă i n c e d ă n u n t ă , s ă duée c u p î h a l a n a ş ,
c u s i n s t a n a ş u l u i , p i n t r u a c u n u n a d u m i n i c ă . A s t a duse m a m a copilului
la n a ş . T u o t a ş a , i a r m a m a c o p i l u l u i , d u s e s î m b ă t ă s a r a pîrie, iar, l a f a t ă .
D î m pîria a i a f a t a s ă n u m î n s i , n u m a f a t a o r u p e ş-o d ă l a â i a l a l ţ d ă pr-aéi
care s ă află » (I).
î n a i n t e de c u n u n i e , « f a t a s a r a s ă c u l c ă p r ă m a s ă . Ş î d z i m i r i a ţ a cîn
să s c o a l ă d ă n o a p e e , să d u s e l a r î u d u p ă a p ă . Ş - a t u n s s ă - m b r a c ă . V i n e
n u n t a d î l a fisor şî s ă d u c l a b i s ă r i c ă .
F a t a c î n s ă - m b r a c ă îş purii în sîn o o g r i n d z a u ă , bari, m i e r e d ă s t u p
m o r t . C u m i e r i a a i a p o a c e să-ş f a r m i s e b ă r b a t u . [ O g l i n d a şi b a n i i îi i a ]
s ă f a c ă c o p i i f r u m o s şî b ă n o s » (I).
T o t înainte d e c u n u n i e , la B o r l o v e n i i - V e c h i , «cîn s ă h o t ă r ă s c să
f a c ă n u n t a , a t u n s a fisoru c a u t ă s î m b ă t ă s a r a n u n t a ş i d z i n riamurî dz-a
:
lui : v e r i , prieciri. U n u - i s t ă g a r î ) , cari-i m a i riam c u iei. Ş î d z i n riamurî,
iar, u n u - i c u m n a [ t ] d z i m î n ă . Ăluia îi d z î c şî s t î r s â l ă . Ă l a ari a ş a o
2
p l ă n c i c ă , o i a a ş a l a g r u m a z ) . M i e r g d u m i n i c ă d z i m i r i a ţ a l a fisor a c a s
şî d u p ă a i a p l i a c ă c u iei şî c u n a ş u l a f a t ă a c a s . F a t a ş ă d z i l a u ş ă c u
riamurili ; ari u m b o s î i o c î n m î n ă şî o v a d r ă d z i a p ă . I a c u b o s î i o c u a p ă
şî-i s t r o p i e ş c i sî i e i , cari t r e c î n l u n t r u cîci u n u , l a p ă d ă bari î n v a d r ă .
Ă l c i n ă r m ă i p r ă u r m ă m i e r z i ; şî i a s ă s l o b o a d z i s ă p r i n d ă d z i iei. Ş î
iei să p ă z ă ş c i , p r î n t r ă oamiri, s ă nu-1 p r i n d ă c ă zîsi d z i n v o r b a a l ô r bătrîri
c - a t u n s c î t t r ă i e s c iei t o t iei să t r a z i d u p ă ia (dăcă-1 t r a z i i a ) . D a c - o m i e r s
înluntru, dziloc pliacă la bisărică.
S î m b ă t ă s a r a a c i n a r ă îş g r i j ă ş c i t o a c i ţ o a l i l i , p i n t r u c a s ă s ă - m b r a s i

*) «Au şî stag cu trii colori» (I).

') Eu bandoulière.
d u m i n i c ă l a c u n u n i e . A m î n a t , cînd o g ă t a t , să c u l c ă c i t a p r ă m a s ă » ( V I I I ) .
«La cununii ia p l i a c ă c u c u m n a t u dzi m i n ă . O i a d z i m i n ă şî m i e r g
c u n u n t a ş c u t o ţ , c u n a ş u , t o t d o i c u d o i şî m u z i c a li c î n t ă d z i n ă p o i .
î ş p u n i nişei g a l b i n i m papuc ; eică să fie n o r o c o a s ă .
Cînd ocolieşci l a c u n u n i e , să c a l c ă p r ă pisor şî să z m î c ô n aşa dzi
m î n ă u n u p r ă a l t u , c a u t ă să să séluie c ă c a r i să-1 c a l s i m a i i n t î n , o să-1
t r a g ă m a i i n t î n , c ă d u p ă a l a să t r a z i ôrsi fiel d z i - n ţ ă l i e z i r i î n t r i
iei» ( V I I I ) .
L a Ş o p o t u l - N o u « d u m i n i c ă fase fisoru f r u ş c u c u n a ş u l u i c u n u n t a ş ,
cu s t ă g a r î , c u m n a [ t ] d ă m î n ă . C u m n a t u d ă m î n ă are o t a u t ă a ş a , c a să
să c u n o a s c ă . F a t a îş ia iar n u n t ă ş î ţ ă l a s t ă g a r î , l a c u m n a [ t ] d ă m î n ă ;
p u n e cîc-o n u n t ă ş î ţ ă .
A t u n s a să d u c l a b i s ă r i c ă . F a t a m i e r z e c u u n n a m a iei şî c u a doilia
naş. î i c a l c ă - n u r m ă u n h a m a iei, să nu-i i a sfniva u r m a . O ia u n d u ş m a n
a iei, fase r ă u c u v r ă j i t o r i i .
Şî fisoru m i e r z e c u n a ş u al d î n t î h . A t u n s să c u n u n ă . I a v r i e să-1 caise,
n u m a iei n u sufără. Dăcă-1 c a l c ă , a t u n s a să d ă iei d u p ă ia. Ş î dacă nu-1
c a l c ă , a t u n s ia să d ă d u p ă iei.
I a o g r i n d z a u a ş-om bosîioc în sîn, c a să f a c ă c o p i i f r u m o s şî d r ă g ă ­
stos»^).
L a c u n u n i e m i r e a s a are în c a p «şlâier». E o b i c e i u n o u . M a i de m u l t
era c u c a p u l g o l «cu c i c u r î p r ă şale», a d e c ă cozi p e s p a t e , «iar v ă d u v i l i
iera l e g a c e c u c î r p a n ă p o i f ă c u c e c u d î r l ô z . Ş-or p u s sfănţîs p r ă dîrloz.
A c u m a iară-i c u şlâier [şi v ă d u v a ] » (I).
«Cînd v i n e dîla b i s ă r i c ă n u m ă r ă căşîli, c î ţ ari v r i e să n u f a c ă [co-
P"]»(IV).
«După cununie ies a f a r - a m î n d o i d z i m î n ă . Z ' o a c ă a c o l o n ă i n c a b i -
sărisi ş-atuns p l i a c ă l a f a t - a c a s ş-acolo m i e r g l a m a s ă . A c o l o p r i n d t c ţ
c u n a ş u c u n u n t a ş i t o ţ . D u p ă s-o p r î n d z î t , a t u n s i e s afară l a z o c . C î n d
î n s e p i a-nsăra, m i e r g l a m a s ă iar, a c i n a r ă şî c u ă l c i n ă r şî c u naşu»
(VIII).
D u p ă c u n u n i e «pune p r î n d z u f a t a şî p r i n d . M a i z o a c ă c î t a p î n ă să
dogată prîndzu.
C î n d v i n d î l a b i s ă r i c ă u r i a d z ă n u n t a ş i . Ş - a t u n s îi s p r i j o a h e c u r ă k i e .
L e i e s ă n ă i n c e p ă r i n ţ i fieci» ( I V ) .
Ş i l a B o z o v i c i « p r î n d z u să fasi l a f a t ă . D u p ă p r î n d z , d u p ă se p r î n d z e ,
iesă z o c u a f a r ă p î n ă - n s a r ă . C î n d o - n s ă r a t , v i n h a m u r i l i c u s i n s t ă l a f a t ă .
U n s t r i g ă t o r d ă s i n s t ă s t r i g ă s i n s t a . [Zice :]
— I a r a v e ţ a m u l ţ ă m i , k i n é z dîla m a s ă , c u se s - a r a t ă şî c u t a r e , c u m
îl v o k e m a , c-o s i n s t ă f r u m o a s ă c u m b i n e v e d z e ţ d u m h a v c a s t r ă .
— M a r e m u l ţ a m şî b ô b d a p r o s t » (I).
L a fel şi l a B o r l o v e n i i - V e c h i , «seara v i n h a m u r i l i c u sinsta. I e s t ă u n u
d z i n riamurili g ă j d z i , c a r i a r a t ă s i n s t a . O p u n i p r - o sînie. A c o l o p u n i
piţîli, p u n i um p u r s e l fript o găiri fripci, b r î n d z ă , o a u ă , pîrjîturi, r ă k i e ,
lumiri a p r i n s ă şî li p r i d ă l a ă l s - a r a t ă s i n s t a . N ' a m u r i - n s c u r t a fieci
d a u c î r p i ori t r a e t ă ori strari, b r ă s i r î . T o a c i li k i c e s c a c o l o ş-atune ă l
éi s t r i g ă s i n s t a m i e r z i n ă i n c a m i e s î l a n a ş u şî l a a c i n a r ă şî ăl c i n ă r ş-a­
t u n s ă l a dzîsi :
— B u n ă v r e m i a , n a ş u l i . C u si s - a r a t ă u n n a m a g ă j d z i , c-o e i n s t ă
m î n d r ă şî f r u m o a s ă c u m birii v i d z e ţ d u m r i a v o a s t r ă .
Şî i e s t ă c a r i e i n s t ă s c şî bari şî li p r i d a u aiéi ciriiri. B u c a c i l i s ă p r o -
i a u n ă p o i şî ţ o a l i l i si ari li k i c e ş c i p r ă m a s ă d z i n ă i n c a iei. C î n s-o g ă t a t
sinsta, a t u n s a s ă purii sina. A t u n s a p l i a c ă c u n u n t a - n t r i a g ă » ( V I I ) .
Şi l a Ş o p o t u l - N o u «sara riamurili fieci v i n c u s i n s t ă : c î r p i e , c o l a s ,
m î n c ă r u r i d ă t o a c e , puréei frîpţ. P u n e u n n a m d ă s t r i g ă s i n s t a : C u ée
s - a r a t ă u n n a m a g ă j d z i (îl n u m i e ş c e ) , c-o s i n s t ă f r u m o a s ă , c u m birie
vedzeţ dumriavoastră.
— Mulţaaam, mulţaaam, bogdaprooost» (IV).
L a Ş o p o t u l - N o u , d u p ă c e « s t r i g ă sinsta, a t u n s a z o a c ă şî ş ă d pană d ă
c ă t r ă d z î u ă . Ş - a t u n s z o a c ă p r - â c i n a r ă sirie d ă m a i m u l t .
C u m n a t u d ă m î n ă b a c e - n t a i e r c u bari : c a r e d ă m a i m u l t î n t î i a
oară, ş-â d ă u a r ă , c a r e d ă m a i m u l t ? Z ' o a c ă p r - â c i n a r ă . S ă - n t r e c s-o
zoase » ( I V ) .
L a B o z o v i c i « d u p ă se s ă g a t ă s i n s t a v i n d î l a fisor o m u l ţ i m e d ă
oamiri, d ă m u i e r i şî s ă p u n s u p f e r i a s t ă şî c î n t ă n a ş u l u i c u g ô v i e :

Frundză vişrdze dă vioaia, Ş î l a c a s a d ă moşîie.

Ţucu-ce dă govioară, F r u n d z ă vierdze dă bujor,
I a fă birie şî ce s c o a l ă A u d z î ţ v o i , cuscrilor,
Şî ce d u l a s o a c r a t a , Dăşkidzeţ porciţăli
C-ais n u ie c a s a t a . S ă între c u s c r i ţ ă l i ,
F i , miriasă, viesălă, Că-s cuscre c u b u d z ă moi
C-acum mierz la casa tă, S-ar s ă r u t a c u v o i .
L a b ă r b a t şî l a socrie

S ă cîntă, ca c u m dă p r ă dzal, c a cîncicu dă pră dzal.

A t u n s i g o v i a s ă s c o a l ă şî p l i a c ă . C î n a z u n z e l a u ş a o b o r u l u i , m a m ă - s a
o s t r i g ă d ă trii u o r ï . A t u n s mirili s ă - n t o a r e e n a p o i l a s o a c r ă şî r u p i b u m b u
c u k e p t o a r i a l a g u ş ă . A t u n s c î n d m i e r z i a c a s ă l a fisor, o sprijoarie s o a c r a
c-o pîrie m a r e - m b r a ţ ă şî-i l i a g ă c u b r ă s i r i l i şî-i t r a z e - n n u n t r u p r - a m î n d o i ,
p r ă g ô v i e c u m l a d o j ă ' r i a . L e d ă s ă b i e c î t a r ă k i e şî s ă l i n g ă sare d ă p r ă
p i t ă . A t u n s o a ş a z ă p r - u n s c a m n p r ă g ô v i e şî-i d ă u n c o p i l m i c î m b r a ţ ă
şî g ô v i a d ă l a c o p i l u n c o l a c c u b r ă s i r î . Ş î c î n s ă s c o a l ă g ô v i a d ă j o s , p u n ă
m î n a p r ă u n curi s a u d o a u ă , să n u f a c ă doi, trii ari c o p i i .
 A t u n s ţîhe n u n t a pîn-la dzîuă. Mîhezî prînzu-i la cumetri, la c u m ­
nata dă mînă.
C u m n a t u d ă m î n ă : u n frace [al m i r e l u i ] , u n strin ; p o a r t ă g r i j a c ă
d u p ă z u p ă , d u p ă c a r n a dîn z u p ă , d u p ă s â r m e s t r î n z e b a n , c ă s i c ă - s c ă l ă t o r i
viriiţ d î n d ă p a r c e şî li s-o f r î n t r o ţ î l i .
A t u n s , d î l a c u m e t r i , n u n t a m i e r z e iar la fisor. Acolo atuns strînzi
i a r ă s i n s t a . D u p ă s i n s t ă , a t u n s , v i n d î r z a r i : a d u c ţoalili fişei şî d a r u r i
d ă s i n s t î t l a h a m u r i . [ D a r u r i f ă c u t e de f a t ă : c ă m ă ş i , ş t e r g a r e , p e c a r e l e
d ă r u i e ş t e m i r e l u i şi rudelor m i r e l u i ] . D u fisor k i m i e ş ă , la s o a c r ă k i m i e ş ă ,
l a s u o c r u i a r k i m i e ş ă , la n a ş i a r k i m i e ş ă . A t u n s la n a m u r i l i ălelalce le
dă peşkire.
A t u n s s ă p u n e sina. D u p ă sină f a c l ă u t a ş î z o c u r î şî g l u m i » (I).
Da Rudăria mireasa o duce noaptea târziu.
« C î n d s ă d u s i d u p - a c i n a r ă s-o k i e m i d u m i n i c ă n o a p c a , c î n t ă l a f i -
r i a s t ă cuscrîli, v r o t r i - p a t r u :

B u n ă sara, nasule. S ă dzişcuhi porţîli,

I a mînă-ţ cătanile C-acû v i n cuscriţăli,
Să dzişkidă porţile, Cuscrăli cu budză moi
Să rupă zăvoarăle, Numai bufii pintru voi» (VII).

D u c e r e a m i r e s e i se face l a B o r l o v e n i i - V e c h i a ş a : « C î m p l i a c ă d z i
la p ă r i n ţ i iei, s t r î g ă m a m ă - s a ; L e n o o M ă r i o o o , c u m o k i a m ă , c ă eică
să c a u c e n ă p o i , c ă să nu-i z ă u i c i .
M i e r g l a fisor a c a s ă . A c o l ô m a i z o a c ă v r - u n z o c o d o a u ă ş - a t u n s a
fac v o r b ă c ă s-o furi. Ş - a t u n s dzîsi c ă : C u m f u r ă l u p u m i e l u ? A t u n s iei
o p r i n d z i d z i m î n ă d z i n m u l ţ î m i a a i a şî fuzi c u i a - n t r - a l t ă s o b ă şî i e i şî
1
rămîn acolo, să culcă » (VIII) ) .
D a Ş o p o t u l - N o u d u c m i r e a s a în z o r i . « A t u n s a p l i a c ă l a fisor d ă c ă t r ă
d z î u ă . U r i a d z ă i u , i u iiiu, h u , h u , h u u u . C î n d o p l e c a t , o s t r î g ă p ă r i n ţ i :
A n o , A n o . A t u n s , fisoru, b ă r b a t u iei, s ă - n t o a r s e n ă p o i şî r u p e k e p t o a r i a
lu soacră-sa » ( I V ) .
Mai demult, la B o r l o v e n i i - V e c h i , m i r e a s a n u p e t r e c e a întîia n o a p t e
cu m i r e l e . « N ă i n c i o l u v a t - o c u m n a t u dzi m î n ă şî o d u s - o l a iei a c a s şî
n-o m e r s p a n l u h d z i m i h a ţ ă l a n a ş u şî la-1 c i n ă r » ( V I I I ) .
A d o u a zi d u p ă n u n t ă , « l u h d z i m i h a ţ ă p r ă i a o - m b r a e ă ş-o f a c c a
p r ă f ă m e i . Ş - a t u n s m i e r g l a r î u să s ă spieli c u n u n t a ş i şî c u n a ş u şî c u
m u z î ' c ă . A c o l ô i a u o v a d r ă c u a p ă ş-o p u n z o s , i a u c u c â u c u a p ă ş - a t u n s
iei ţ î h i m î h i l i c ă să-i t o a r h i ia a p ă şî t o t d z i s p a r c i mîhili c ă să n - a z u n g ă

Şi la Rudăria se zice «cătr-al cinăr. O şei cum fură lupu oaia ? Atuns iei m-o
prins dzi mînă şî s-o dus. Atuns iei o tot ait : iii tut» (VI).
 a p ă . D u p ă a i a i a r iei t o a r n ă l a ia şî d a u să s ă - n s e l u i e eă s - a z u n g ă p r ă
m î n a p ă , c ă , d z î s i , c-aşa s ă p r i n d dacă ar fi curvarï. A t u n s acolô mai
z o a c ă c i t a ş - a t u n s m i e r g l a p r î n d z l a c u m n a t u d z i m î n ă . Ş î d u p ă s-o
p r î n d z î t , i a s ă d u s i c u ăl c i n ă r d z i loc l a ăl c i n ă r a c a s , c - a ş c a p t ă să-i
J
v i n ă dîrzari cu ţoalili, cu pat, cu ormân, cu scauni ) . Dîrzari kiocesc.
Ş - a t u n s v i n şî n u n t a ş i d z i l a c u m n a t u d z i m î n ă c u m u z i c a n ţ i ş - a t u n s a
d ă ţ o a l i l i t o a c i - n l u n t r u a c o l o şî d u p ă a i a ies t o ţ şî fac z o c a f a r ă p a n ă
sara. S a r a m i e r g c u t o ţ la-1 c i n ă r î n l u n t r u şî li p u n i s i n a . C î n d o gătat
c u sina, pliacă nuntaşi c u ăi cinirî şîpitriec pră n a ş u p a n acasă » ( V I I I ) .
Şi l a Ş o p o t u l - N o u se s p a l ă l u n e a n u n t a l a r â u . V i n e m u l t ă l u m e d i n
sat să privească.
—• « H a i d â ţ s ă v e d z e m c ă să s p a l ă a c i n a r ă . A c i n a r ă c u al c i n ă r i a
u n v a s , u n u d-o p a r c e , u n u d ă a l t a , îl d u c şî î m p l u şi d ă c u cracu-1 v a r s ă
şî iar îl î m p l e şî i a r d ă c u cracu-1 v a r s ă .
A l c i n ă r c u a c i n ă r a d u s e v a s u c u a p ă a c a s . G ă c e z - d î n ia » ( I V ) .
« L a fisor, [a d o u a z i de n u n t ă ] , p u n f r u ş c u c u , m a i o d z i n e s c , p u n p r î n d z u
şî s a r a i a r v i n riamurili fisorului c u s i n s t a . N u m a l a fisor n u d u s e c î r p e ,
n u m a sinstă : pită, mîncare, răkie, se-gôdze trăbui ; c u cotăriţîli duc.
Ş î v i n a t u n s a n a m u r i l i fieci. A d u c ţ o a l i l i fieci. A i a să n u m ă s c d î r d z a r î .
A t u n s sină, z o a c ă pr-a cinară, strigă sinsta » ( I V ) .
«Mîiiedzî, [ m a r ţ i d u p ă n u n t ă ] , s i n s t ă ş c e n a ş u c u m î n c a r e , c u b ă u t u r ă ,
[îi duce] trasta plină dă mîncare. Şî-i dă u n rînd dă kimieş » ( I V ) .
D e a s e m e n e a şi l a B o r l o v e n i i - V e c h i « m a r ţ a fisoru profasi s i n s t a n a ş u l u i :
m î n c a r i şî b ă u t u r ă . A t u n s a k i a m ă p r ă n a ş u la einstă şî p r ă u r m ă îi d u s i
n a ş u l u i nişei c o t ă r i ţ c u einstă : colas, pursei fript. îi d ă ş-o k i m i e ş ă
naşului, a cinară » ( V I I I ) .
Ş i l a B o z o v i c i , « d u p ă a s t a , m a r ţ l a p r î n d z , s ă d u s e m i r e a s a şî c u mirili
iar c u s i n s t a l a n a ş . îi d u s e d o a u ă c o t ă r i ţ c u m î n c a r e , o l i t r ă d ă r ă k i e
ş-una d ă v i n ş-un p o r c d-un a n » (I).
« L a u o b d z î l e d u p ă n u n t ă , i a r l a c a s a fieci, s ă fac o a u ă l i closice.
F a s e u m p r î n d z c u cineri şî c u c u m n a t u d ă m î n ă şî c u socri fieci. An
g ă t a t n u n t a a c u » (I).
în t o t t i m p u l n u n ţ i i « n a ş u porînseşce la lăutaş, c ă iei o p l ă c i t
m u z î ' c a » (I).
Pentru gătit îşi tocmesc o bucătăresă. « îş plăcesc o muiere :
s o c ă s i ţ ă » (I).
L a moarte şi înmormântare. C â n d b o l n a v u l e î n a g o n i e , « f a s e m o
cruse d ă l u m i n ă d ă s a r ă şî p u n e m u n l e u l a c r u s e ; o p u n e î n m î n ă la
m o r t . P u i î e l u m i h , t r i i o sins, [ m u r i b u n d u l u i î n m â n a ] » ( I V ) . L u m â n ă r i l e

Informatorul, dându-şi seama că aceasta nu e forma adevărată dialectală, se co­

rijează îndată : «scamni».
s u n t « sins s a u tri ori că ş a p c e ; să n u fie c u o r t a c . Ă l e sine l u m i n v i n e -
n v ă l u i c e - n c î r p ă s a u î n t r - u n p e ş k i r » (I).
« S ă n u să f a c ă m o r o n , îi p u n e c î t a m o l i d v ă în g u r ă şî î n t r ă p i s o a r e
p u n e m u n r u g , u m m ă s â ş ».
« N o a p c a - 1 p ă z ă s c . S ă z o a c ă , fac c o m i é d z i i , m â c ă r că-i m o r t » ( I V ) ,
(text 170).
« M î n e , c î n d p l i a c ă c u iei la m o r m i n ţ , atunsi-1 p e t r i e s e p ă n n-a p l e ­
ca» ( I V ) . « K i e m ă m m u i e r i , o p t or d z ă s e , l a p i t r i c u t ; să p i t r e s e m z o r i l i » (I),
( t e x t e l e 82—85). « T o t în z î u a dîla u r m ă , d u p ă se trec d o a o s p r e s e , v i n
muierili c u c o l a c u dîla m o r t u s-o m u r i t n ă i n c a l u i . A t u n s a l a trii s a s u r i
t r a z e v e s t i r e a [ t r a g c l o p o t e l e ] şî v i n e l u m e a la m o r m î n t a r e .
A t u n s p l e c ă n c u iei la g r o a p ă . P r ă d r u m îi fase sin[s]-şasă o d z i n ;
şî l a m o r ţ ă r i e c î n d a z u n z e m , p î n ă n - a ş a d z ă m o r t u - n g r o a p ă . S ă b a g [ ă ]
o m u i e r e - n g r o a p ă şî-i m ă t u r ă g r o a p a c u o p r é g u . A t u n s a - 1 a s t r u c ă o a ­
m i n i c u p ă m î n t . A t u n s a - n c i n z e colasi, p u n e colasi a c o l o p r ă m a s a i . î n t î i î
d ă l a o a m i r i i c a r e o f ă c u [ t ] g r o a p a . Ă i se m a i r ă m î n , c o l a s , îi i m p a r c e la
copii. A t u n s v i n t o ţ dîla g r o a p ă a c a s ă , n a m u r i l i , la p o m a n ă » (I).
M o r t u l e d u s p e «roabă. O a m i n i a i s-o f ă c u t g r o a p a , le t o a r n ă a p ă - m
m î n şî să s p a l ă i s p r ă m o r t d u p ă se-i g a t a . D a u p r ă s t ă m o r m î n t ş a p c e
c o l a s la copii o la o a m i n i a i a c a r e - o f ă c u t g r o a p a .
D ă c ă - i cinăr, s c o t s t a g u r i l i şî r ă p i z î l i şî p u n cîrpe la t o ţ , şî la a l se
duse crusa, la c î n t ă r e ţ , la p o p ă , la d a s c ă l » ( I V ) .
D e a c a s ă p â n ă la c i m i t i r («morţărie») femeile «să cîntă» ( t e x t e l e 86-88).
P e n t r u c a o r u d ă a p r o p i a t ă să-1 u i t e p e cel m o r t se f a c e aşa : «Dacă
să z ă u i t ă mâcăr-sirie c u o - m b u c ă t u r ă - m m î n ă , a t u n s o p î n d z e ş c e şî-i
d ă ă l u i a c a r e nu-1 z ă u i t ă [pe cel mort]» ( I V ) .
P e n t r u c a să n u se f a c ă m o r t u l m o r o i u « a m a u d z î t c ă o p r ă v i e ş c e ,
n u m a n u ş c i u c u m fac» ( I V ) . ( V e z i t e x t e l e 1 1 3 — 1 1 4 , 1 1 7 ' — 1 1 8 ) .
î n c a z u l c â n d d i n doi fraţi, n ă s c u ţ i în a c e e a ş i z i a s ă p t ă m â n i i , u n u l
m o a r e , e n e a p ă r a t ă n e v o i e «să m u s a s c ă » . M u c i t u l se face şi când t a t ă l
şi fiul s u n t «dzîlâcis» şi u n u l d i n ei m o a r e ( t e x t . 1 1 8 ) .
« D ă c ă - s d z î l â c i s doi fraţ. U n u o m u r i t , u n u o r ă m a s . A t u n s a m ă s u r ă
d o a u ă a ţ ă p r - ă l v i u : u n a o p u n e la al m o r t şî u n a o ţîne l a a l v i u . C a u t ă
u n c o p i l strin şî-1 a d u s e . A i a dzîse c ă m u s e ş c e c u iei. A l a să-i fie f r a c e ,
al strin, n u a l m o r t . D z î s e dă trii ori : — S ă - ţ fie frace ă s t a , dar n u ă l
m o r t . Şî-1 t r a z e c ă t r ă iei aşa, d ă p r ă s t ă u m e r i , ă l strin p r ă fracili â l u i
m o r t . N u m a - 1 t r a z e [cu a ţ a ] . D a r o m u i e r e d z î s e : — F r a d z dă c r u s e .
S ă b e c e j ă ş c e şî d z a s e a t î t a c u ani. N u - i b u n dacă n u museşce» ( I V ) .
M u c i t u l se f a c e şi m a i t â r z i u d u p ă î n m o r m â n t a r e , d a c ă z i l a t i c u l
r ă m a s se î m b o l n ă v e ş t e :
«Să d u s e la m o r m î n t şî iar îl t r a z e al strin p r ă fraci-so p r ă s t ă m o r ­
m î n t şî dzîse : — Ă s t a să-ţ fie frace şî n u al m o r t . [Ia] u n fir dîn s a l c ă
ca u m b î t , îl s p a r z e şî cu aia-1 t r a z e şî cu l a n ţ u dîla coş. Salca o l a p ă d ă
p r ă a p ă . Şî fase trii t u r ţ , ca p a l m a , o ţ î r ă d ă t u r c i t ă mis ; le frize c î t a - n
foc ş-acolo, la m o r m i n ţ , le frînze, le l a p ă d ă » (IV).
»Slobôd apă dzi pomană, la n o a u ă dzîli d u p ă s-o m u r i t , şî la ş a s ă
săptămîfi şî la z u m ă t a c i dzi a n şî la a n u . L a n o a u a [sic] dzîli fas-un
capsei (un colac m a i m a r i cu crusi), ş-o p r i s c u r ă ş-on arânzil ş-o l i m b ă
şî trii p a t r u colas dz-ei slôbodz ; şî d o a u ă bîci d z i n t r - o salcă, m a i m u l t
dzi a l u n ; şî să p u n i o k i t ă dzi flori ş-o l u m i n ă ş-on lieu î n c a p u b i t u l u i .
Ş-atunsa-1 purii-n m a r z i n a rîului şî-ncinzi colasi ş-aprindzi luminili şî
d ă dzi p o m a n ă să fie lu c u t ă r i cui ii m o r t .
Ş - a t u n s a împli v a d r a dzi a p ă şî p u n i u m piecic în rîu şî purii u n lieu
p r ă piecic. Ş - a t u n s sloboadzi a p ă dzin c â n t ă p r ă piecic şî dzîsi : Să fie
a p a slobozoară lu c u t ă r i . T u n s a ia piecicu şî-1 zvîrli p r ă a p ă şî ia o m u i e r i
s a u u m b ă i a t u m b i t şî-1 p r i n d z i dzi p r ă a p ă piecicu cu b î t u dzi t r i orï.
Ş-atunsi-1 d ă dzi p o m a n ă b î t u şî piecicu ş-on colac» (IV).
D u p ă cel m o r t se p o a r t ă doliu u n a n şi m a i m u l t : «jălim». D a c ă
a m u r i t o f a t ă m a r e , m a m a ei ţ i n e doliu şi şase a n i . Iglica B u f t a d i n
Bozovici a jelit treisprezece a n i d u p ă fraţii ei m o r ţ i în războiu. P e n t r u
doliu se p o a r t ă « t o t n e g r u , n u m a kimieşa-i a l b ă ; cîrpă riagră, c o t r i n ţ ă ,
opriég». [ B ă r b a t u l ] purie p ă n c l i c ă riagră la p ă l ă r i e . Cît îi m o r t u p r ă
m a s ă , cu c a p u gol umblă».
«La şasă stămîrii-i purie p o m a n ă . L a şasă luri iară. î i d ă ţ o a l e d ă
p o m a n - a t u n s . î i fase p a r a s t a s la bisărică. A t u n s la a n u iară-i fase p o ­
mană.»
«Dacă-i f a t ă m a r e s a u zurie, să d u s e - n t r - o s ă r b ă t o a r e cu l ă u t a r i l a
m o r m î n t . D-acolô să d u c , dîla m o r ţ ă r i e , la locu n u m i t u n - s ă fase zoc şî
faée zoc şî h o a r ă m a r e ş-o d ă d ă p o m a n ă m o r t u l u i cu lumiri a p r i n s ă şî
cu flori. Plăceşce m u z i c a . L ă u t a ş î [zic] : S ă fie lu A n a , Iu P a t r u , d ă p o ­
m a n ă » (I).
O r u d ă a m o r t u l u i «în t o a t ă z î u a , d ă cîn m o a r e m o r t u , s ă d u s e şî
2
dzimiriaţa şî s a r a la m o r ţ ă r i e cu j ă g h i u şî cu t ă m î r i e ) ; şî t ă m î r i e t o t
n a t u , cîd v r e . D u m i n i c a purie şî lumiri p r ă m o r m î n t şî-n s ă r b ă t o r i m a r i .
Alt'ili a d u c şî l ă u t a ş . C î n t ă cînciée d ă jale şî d ă z o c u r î » ( I ) .

J
) V. planşa II, 2. Iglica Bufta din Bozovici face drumul acesta la cimitir, în fiecare
dimineaţă şi seară, de 30 de ani.
 TEXTE

L a observaţiile p r i v i t o a r e la grafie d a t e în capitolul despre g r a i u

(p. 36-39), a d ă u g ă m u r m ă t o a r e l e :
c c o r e s p u n d e , în l i m b a l i t e r a r ă , u n u i t u r m a t de e, i : bicag (be­
teag).
di c o r e s p u n d e u n u i d u r m a t de e, i : dzal (deal).
s c o r e s p u n d e lui ce, ci : seri (cer),
i c o r e s p u n d e lui ge, gi : z â n ă (geană).
n c o r e s p u n d e lui n u r m a t de e, i : fiauă ( n e a u a , n e a ) .
t', d' s u n t t, d p a l a t a l i , c â n d s u n t u r m a ţ i d e e, i : b o t ' i z a t ( b o t e z a t ) ,
d'i (de).
Majusculele c o r e s p u n z ă t o a r e a u f o r m a C , S ' , Z ' , N ' , f , D ' .
dz c o r e s p u n d e lui z d i n l i m b a l i t e r a r ă : dzîc (zic), sau u n u i t
d e v e n i t sonor : să-dz v i n (să-ţi vin) ;
ï este acel i final foarte r e d u s d i n t o a t e graiurile r o m â n e ş t i : l u p î
(lupi), corbi (corbi). U n i final în grafia î n t r e b u i n ţ a t ă aici a r e v a l o a r e a
u n u i i plenison silabic şi c o r e s p u n d e l u i ii sau lui e finali d i n grafia ofi­
cială : l u p i (lupii), viedzi (vede).
e este e a c c e n t u a t deschis d i n B a n a t şi A r d e a l : v r e m e .
ie, ie , ia, uo, îâ s u n t diftongi în c a r e i, u, şi î a u v a l o a r e de s e m i -
t

vocale : vriei, viedzi, muieria, t u o r , r î ă u (vrei, v e d e , m u i e r e a , tor, r ă u ) .

D u p ă l semi-vocala i i n d i c ă adeseori p a l a t a l i z a r e a lui l, astfel î n
m a n u s c r i s a v e m « v a l ' a » i a r aici «valia».
A c c e n t u l l-am n o t a t n u m a i la p r o v i n c i a l i s m e n e c u n o s c u t e a i u r e a
şi la c u v i n t e care în diferitele g r a i u r i r o m â n e ş t i n ' a u o a c c e n t u a r e u n i ­
t a r ă : g u z m â n u , acolo, b o l n a v .
Apostroful nu-1 î n t r e b u i n ţ e z de loc ; ar p u t e a fi c o n f u n d a t cu s e m n u l
p a l a t a l i z ă r i i aşa d e des î n t r e b u i n ţ a t în aceste t e x t e . Cuvintele c a r e , în
u r m a u n e i eliziuni, f o r m e a z ă u n g r u p fonetic l e - a m r e u n i t p r i n t r ' o li-
n i u ţ ă : p ă n - a c a s ( p â n ă acasă), p u h - a c o l o (pune acolo).
 B A L A D E

1
O fuost rïiscarï u o ţ d-ăi b ă t r î n şî L ă z ă r i c ă o i'ost u n u d î n t r ă iei. Şî
a ă ' l a o t r ă i t b i n i c u dîla noi, c-un m o ş P a t r u B u l i b a ş a . Şî iei B u l i b a ş a
ăla ş-o s k i m b a t corniţăli d ă p r a u cu L ă z ă r i c ă , ca să fie-ncredzut. Ş î a ş a
p r ă L ă z ă r i c ă ăla l-o prinz d o m n i ăi m a r i . Şî o aflat c o r n i ţ u l u B u l i b a ş a
P a t r u doimii ăi m a r i , c-o fost scris p r ă corriiţ. Şî p r ă u r m ă B u l i b a ş a s-o
cernut că-1 p r i n d z e şî p r ă iei. Şî p r ă u r m ă iei s-o o t r ă v i t . O s ă r i t c u calu
p r ă s t ă p o a r t ă . Şî s-o o t r ă v i t ş-o m u r i t . A t u n s a iei a ş a o c î n t î n d cîn s-o
o s p ă t î n d d ă s - o - m p r e u n î n d , că sică :

Bulibaşa uoţu, Io bieu vin roşu,

D a se ieş-tu roşu ? Că d - a i a mi-s roşu.
Bănia — Ana Oţu, 67.

2
l
Acolô la iirûga aia ) zîua o zîdzind şî n o a p c a o căzînd. Şî a t u n s
visază m â o r u al m a i m a r i , păliru M ă n u l i a , v i s a z ă iei că a t u n s a v o s t a
z î d u că, cari m u i e r i (muieria maorilor, c ă iei o fost m a i m u l ţ mâorî),
că, cari v o v i n i m ă i intîri cu p r î n d z u , aia s-o z î d z a s c ă - n zîd. Ş - a t u n s a
zîdu v o s t a . Ş - a t u n s a iei spuiii la m a o r i aialâlţ s-o v i s a t . Ş - a t u n s a iei
o p u s z u r ă m î n t că să n u s p u n ă la m u i e r i .
Şî iei o s p u s la muieri, ailalţ m a o r i ; o t r e c u t p r ă s t ă z u r ă m î n t . v i e d z ,
o spus că să v i n ă c u p r î n d z u a m î n a t că, cari m u i e r i v i n i - n t î n , p r - a i a o
zîdzeşci-n zîd, ş - a t u n s a zîdu v o s t a . Şî Mănulia, iei, n-o s p u s la m u i e r i a
lui ; iei s-o ţ î n u t dzi z u r ă m î n t . Şî m u i e r i a lui o p l i c a t c u p r î n z u şî o c ă z u t
şî l-o v ă r s a t şî s-o d u s n ă p o i în s a t i a r ă , ş-o p r o f ă c u t dzi p r î n z şî iar o
p r o p l i c a t şî o a z u n s cu p r î n z u la M ă n u l i a , acolô, la b ă r b a t . Ş - a t u n s a
iei o l u v a t - o ş-o p u s - o - n zîd ş-o zîdzit-o. I a o fost c u copil mic la p i e p t .
Ş - a t u n s a zîdu o s t ă t u t , n-o m a i c ă z u t . Ş - a t u n s a ia :
— Mănulio, Mănulio, n u ţ-o fi ţîie p ă c a t , isică, cînd m-ai l u v a t
şî m-ai zîdzft, să r ă m î n ă copil mic.
2
A ' p u D u m r i i z ă u m ă i şcie asia ) . D z i n ai b ă t r î n a m auzît-o şî ieu.
Rudăria — Patru Didraga, 72-

1
) Vezi text 7 1 .
2
) Subiectul confundă Mănăstirea Argeşului cu balada lui Iorgovan. Pretinde că
atunci a zis Iorgovan ,,însată, S'erno- nsată". Cerna s'a liniştit la locul numit ,,Piatra
lu Iorgovan".
 3

MÎNĂSTÎRIA ARDZ'EŞ

Mănoli, Mieşciru Mănoli, iiriâ m ă i i n v ă ţ a t dzi cit ai doi, ortasi lui.

Iei iiriau trii o r t a s . Şî s-o a p u c a t să fac-o m î n ă s t î r i şî să spuria mînăstîria
A'rdzeş. Şî cît dzîua zîdzau, n o a p c a să s u d u m i â . Ş-o l u c r a t vro doauă
x
săptămîri. L a d o a u ă săptămîrî o visat, Mănoli, Mieşterul ) Mănoli :

î n z ă d a r ci k i n u e ş c , M a i intîri dzi d z i m i r i a ţ ă ,
Ca să m a i zîdzeşc. Aia l u v a ţ ,
Num-aşa vo sta î n zîd s-o b ă g a t .
Zîdzitura ta, Zîdu-atuns vo sta
2
D a c ă mîrii v i n i ) Şî n u v o m a i pica.
Fiese m u i e r i

A t u n s a iei o s p u s la o r t a s se n o a p c a o visat. P r ă iei i-o z u r a t să n u

s p u n ă la m u i e r i cari v o virii m ă i n ă i n c i :

Aia o fi z^dzită,
î n zîd p l ă m ă d z i t ă .

Ai doi mieşcerî la muieri-i spuria :

Să găci p r î n d z u a m î n a t ,

Să s p u n ă că t î r d z î u s-o s c u l a t .

Şî Mănoli să r u g a :

Să dze D u m n i z ă u o ploaii m a r i , Şî c ă t r ă ia dzisa :

Să nu-i v i n ă riivasta-ri. — S t ă i , d r a g a mia,
D u m n i z ă u îl a s c u l t a , N u m - o i însirea,
Ploaii cu s p u m i ii da, Ca să p l ă m ă d z e s c ,
N ' i v a s t a t o t ii viria. Z î d u să-1 zîdzesc.
Mănoli c î n d o vidza, P i e t r i t o t puria,
Cătră muieri dzîsa : P a n o năroia
— H a i , m u i e r i , să p r î n d z î m , P a n la b r î u ş o r ,
Apoi p r - u m ă [sic] să zîdzim. P a n la ţ î ţ î ş o a r e .
S u s p r ă crist să suia, N ' i v a s t a striga :
î n zîd m-o puria — Ooo, Manoli, Mieşteru Manoli,
') E o pronunţare literară in loc de dialectalul mieşciru.
2
) Pronunţare literară în loc de vini.
Zîdu r ă u m ă strînzi, P r ă cine c-oi scoca ;
V i i a ţ a să stînzi. ' Z î d u să n u c a d ă ,
— Ooo, n u ci ciemi, d r a g ă b ă l i o a r ă , Mărioară dragă.
Că io n u m - o i încerca î n zîd o donkiia.
Z î d u l-oi z î d z a Sara vina.
Şî c î n d oi d o g ă t a ,

Mănoli u d z a c u u n copilaş iei c u iei acasă. D z i m i n a ţ a să scoală, dzi

lucru s-apuca, M î n ă s t i r i a Ardzieşului la d o a u ă s ă p t ă m î n o g ă t a ,

O astruca, Cristurili li s t r i c a ,
Cu mieşceri p r ă ia. Iei p r ă m î n ă s t î r i u d z a .
La-mpărat strîgă. Ş-o d o a s t r u c a r ă .

A t u n s a iei, ăi doi mieşcerî îş f ă c u r ă nişei ă'ripî dzi şîndzilă, ca să s a r ă

dzi p r ă ia.

Cum săriră Z'os c î n d î m c ă d z a ,

Şî m u r i r ă . F î n t î n ă s ă făsa.
Mieşceru Mănole, Lumia apă bia
Iei c î n d î m s ă r i a , Şî m i să g ă t a .

Mănoli dzi s u d ă c-o s p u s ăialâlţ la m u i e r i (că iei i-o z u r a t ca s ă n u

s p u n ă la m u i e r i că cari v o pica să v i n ă m a i n ă i n c i , a i a o zîdzcşci, ş-ăi
doi o spus) şî iei dzi s u d ă c-o s p u s , a t u n s a s-o r u g a t d z i - m p ă r a t , c a să
strîsi cristurili şî iei s ă u d z a s c ă sus p r ă m î n ă s t î r i c ă cîn sări zos să m o a r ă
şî iei. Că c u m o u d z i t iei dzi m u i e r i , a ş a să u d z a s c ă şî muierili lor dzi
b ă r b a t . Iei a s t a s p u n ă dzi p r ă m î n ă s t î r i la p o p o r .
[ P r e t i n d e că a a u z i t - o d e la t a t ă l ei. I a r a c e s t a a a u z i t - o ] cri-că dzi
la ăi b ă t r î n .
S'ică ş-acu i e s t ă m î n ă s t î r i a A r d z e ş acolô.
Rudăria — Icoana Măcei, 25.

4 Floari mîndră dzin grădzină,

S'e t o t plînz
LINĂ R U J ALINĂ
Şî foc t o t s t î n z ?
L i n ă R u j alină, — D ă r c u m io s ă n u m ă plîng,
Floari mîndră dzin grădzină, Şî io, m a m ă , foc să s t î n g ?
I a plînz a Căutai cătră răsărit
Şî foc s t î n z a . Şî v ă d z î n d T u r s i v i n i n d
Mama sa o-ntrăba : Cu săbili s ă b i i n d ,
— S'e-i t u , L i n ă R u j ă l i n ă , Cu puşkili p u ş c ă i n d
D z i m pisoari t r u p ă i n d .
Mamă-sa cînd audza,
C ă t r ă L i n a î m dzîsa :
— T a s t u , L i n ă Ruj alină,
Că m a m a ci v o l u v a
Dzi T u r s m i c-oi p i t u l a
Şî c-oi purii în g r ă d z i n ă
S u p t o t u f ă dzi g h e r g h i n ă
Cu on fir dzi t ă m î i ţ ă
Să-mpliceşc l a c u n u r i i ţ ă .
Mamă-sa o îngrupa
Şî î n casă s ă b ă g a .
Turei p r ă u ş ă t u n a r ă
Pr-a bătrînă o-ntrăbară :
— Soacră, socrişoara m i a ,
U n d z i m-i rii v a s t a m i a ?
Da T u r s i a li spuria :
L i n ă Ruj alină,
F l o a r i m î n d r ă dzin g r ă d z i n ă ,
Ia o murit.
Turei s-o-ntristat.
Ş-on T u r c m a i b ă t r î n
Cu b a r b a dzi p ă r p ă g î n :
— S o a c r ă , socrişoara m i a ,
L i n ă Ruj alină,
F l o a r i m î n d r ă dzin g r ă d z i n ă ,
I s u p t o t u f ă dzi g h e r g h i n ă ,
Cu on fir dzi t ă m î i ţ ă
împliceşci cunuriiţă.
Tursi-n grădzină t u n a r ă
Şî p r ă L i n a m - o aflară.
— D ă r t u , L i n ă Ruj alină,
F l o a r i m î n d r ă dzin g r ă d z i n ă ,
VIDA
A ' p u a ş a - m a u d z î t p o v a s t a , dăc-o fi fost, că s-ar fi d u s o m u cu m u i ç -
rea, d o m n u cu d o a m n a , c - a ş a i - o dzîs. O plicat l a gostîie, la socrie. P r ă
iei l-o k i e m a t I e n ă ş ă l şî p r ă i a o k i e m a t - o Vida. Şî m e r g î n d p r ă s t ă c o d r u ,
dzîse I e n ă ş ă l c ă t r ă Vida :
S'i é-ai p u s aisa î n g r ă d z i n ă
S u p t o tufă dzi gherghina
Cu u n fir d z i t ă m î i ţ ă
Să-mpliceşc l a c u n u r i i ţ ă ?
O l u v a r ă , o ligară
Ca s ă t r i a c ă D u n ă r i a ,
S ă t r i a c ă p o d u c u ia.
A t u n s L i n ă Ruj alină,
F l o a r i m î n d r ă dzin g r ă d z i n ă ,
Dzi u n T u r c u ţ s ă r u g a :
— «Măi, T u r c u ţ u l , d u m r i a t a ,
L a s ă - m m î n a dzin s t î n g â
Să-m tocmesc cunuriiţă !
Măi, T u r c u ţ u l , d u m r i a t a ,
L a s ă - m m î n a dzin d r e a p t a
S ă - m susesc irielili,
Că m-o t ă i a t dzezicili.
T u r c u ţ u cînd audza,
M î n a dzin d r i a p t - o lăsa
S ă susască irielili,
S ă n u - i t a i i dzezicili.
Şî p r ă p o d î m a z u n z a
Şî L i n ă R u j ă l i n ă ,
F l o a r i m î n d r ă dzin g r ă d z i n ă
î m dzîsa :
— Mai birii r a n a pieşcilor
Şî s m o a l a pietrilor
Dzicît m u i e r i a Tursilor.
Atuns săria-n Dunări.
Şî doi T u r s săria d u p ă ia
Şî mi să riica
Şî n u m ă i iişâ.
Rudăria — Icoana Măcei, 25.
 — H a i , t u V i d o , d o a m n a mia, c î n t ă u n cîncisel, să n i p i t r i e s i m
c o d r u cu iei.
I a a t u n s dzîsi :
— Birii, io oi c î n t a , n u m a n i v o auzî P a n ă R o ş î i a n ă . Ş-atunsa, dzîsi
că, n-o fi b i n i .
— L a s ă să v i n ă , o dzîs I e n ă ş ă l .
O s p u s c-o fost d r ă g u ţ u iei dzi cînd o fost ia dzi şapei a n .
Şî ia a t u n s a însepi a c î n t a dzi s-o l e g ă n î n d c o d r u . Ş - a t u n s puţîriel
viedzi c ă vini P a n ă R o ş î i a n ă . O iişît înăinca lor şî s-o l u v a t la lupei. Şî
I e n ă ş ă l s t r i g ă la V i d a :
— V i d o , Vido, d o a m n a m i a , vino d ă - m azutorî, că m a biruie P a n ă
Roşîiană.
V i d a o dzîs, sică :
— I e n ă ş ă l , cari v i ţ udzi, ala m a v i ţ s t ă p î n i . N - o v r u t să-i dze azutorî,
n u m a încă l-o î m p e d i i c a t . I-o slobodzît b r ă s i n a r i u ca să să-mpiedzisi.
A t u n s a dzin p u ţ î n n-o b i r u i t p r ă I e n ă ş ă l . N u m a i-o d a t D u m r i i d z ă u o
puceri d z i o d a t ă l-o b i r u i t iei p r ă P a n ă R o ş î i a n ă ş - a t u n s a l-o t ă i a t şî p r ă
u r m ă s-o slobozit la d o a m n a lui, la V i d a , şî i-o t ă i a t c a p u şî iei, éorsilat
şî m ă r z i l a t , aşa s-audzi.
Ş-atunea i-o p u s c a p u - n dzisaz, c-o fost cu calu, şî s-o d u s la socri,
la gostîie. Ş - a t u n s a în loc dz-a fi m u i e r e a cu iei, scoaci c a p u şî-1 p u n i p r ă
m a s ă l a socri. Şî socri a t u n é a z b i a r ă p r ă iei că s-o făcut. Iei a t u n s s p u n i că :
— Soacro, soacro, t a s că şî ţîie-ţ fac aşa. A ' p u dz-asi n u şciu s-o
mai făcut.
Rudăria — Mihai Dobrén zis Meilă Basa, 8o-

6 I a calu d ă furii-1 l u v a .
I e i la o culmi a z u n z a .
VIDA
Iei dîn grai a ş a - n g r ă i a :
— Vido, Vido, d o a m n a m i a - r e — Vido, V i d o , d o a m n a m i a ,
Şî sufulcă-ţ m î n i s larz C î n t ă t u u n cîncisel,
Şî împliceşci la colâs ! Să t r e s i n c o d r u c u iei !
U n colac Ise : — G h i ţ ă , G h i ţ ă , d o m n u m i e u ,
Dă u n sac (Iée) b u c u r o s c ă r e a ş c î n t a ,
Ş-o p r i s c u r ă vS'-am u n p o c l i ţ ă l d ă glas,
D-o m ă s u r ă . Văili s-or r ă s u n a ,
H a i d a , V i d o , în gostie L e m n i l i s-or clăcina,
L a socrie. I z v o a r ă l i s-or t u r b u r a
I s e V i d a (iut să prigăca) : Şî C o d r i a n u v o a u d z î
— I a c ă G h i ţ ă io m i - s g a t a . Cari p r ă m i n i m-o s i r u t
Iei c ă mi-ş l u v a , Şî io n - a m v r u t să m ă d u c .
L ă socrie că plica. P r ă cini ce v o omorî
Şî p r ă mirii m ă v o l u v a . Şî mi-i t a i e b r ă s i n a r i u !
— Vido, V i d o , d o a m n a m i a , V i d a , Vida, a ş a - n g r ă i a :
l e u voinic, — T u voinic, iei voinic,
Iei voinic, Io, cari viţ udzi,
La care om udzi, I o ă l u i a oi fi.
T u ă l u i a să-i fi. Ghiţă, Ghiţă să mîhia
I a că mi-ş însepia, Ş - o d a t ă să sufulca
Văili să r ă s u n a , Şî zos că mi-1 t r î n c a
L e m n i l i să clăcina, Şî c a p u i u t că mi-1 t ă i a
I z v o a r ă l i să t u r b u r a Şî d î n grai iei aşa g r ă i a :
Şî C o d r i a n u a u d z a — Vido, V i d o , d o a m n a m i a ,
Şî C o d r i a n u c ă iişa : S'i s ă fac şî c u cirii ?
G h i ţ ă , G h i ţ ă , s i - m r ă s u n t u văili C a p u i u t c ă mi-1 t ă i a
S'i-m claciri lemnili, Şî-n dzisaz că-1 puria
Şî-m t u r b u r - i z v o a r i l i ? Şî la socri c ă plica.
L a si vriei să h i l u v ă m , Cîn l a socri a i u n z a ,
L a l u p e i să hi l u p t ă m U ş a c ă i-o d ă ş k i d z a
O la m u r z s ă rii-ntriesim ? Şî-n curci s ă b ă g a
Ise : — H a i la lupei, Şî s o a c r ă - s a a ş a - m dzîsa :
Că-s dziriepci, — G h i ţ ă , G h i ţ ă p r ă V i d a n-ai
D ă dzimiriaţa p ă n ă - n dzi s a r ă ! [adus-o ?
A t u n s o dzîs G h i ţ ă : Iei î n l u n t r u c ă să b ă g a
— Vido, Vido, d o a m n a mia, Şî c a p u p r ă m a s ă scoca.
Bagă mîna-m pozonarî, Ise : — I a c ă - ţ fica t a ,
Scoac-o b r i p t ă ş-on a m n a r î C-aşa crieşciri c ă i-ai d a t .
Şî-i d ă b r i p ţ î cu a m n a r i u Bănia — Lisăvieta Puia L,ăban, 6 7 .

IORGOVAN

Dzi I o r g o v a n ala şciu că n u - s m i n é u n . Şcim că h - a r a t ă o a m i h i u r m a

dzi cal p r ă p i a t r ă . Ala iar o fost u n vicaz. î n Bări o o m o r î t leii năinci
şî p r ă u r m ă o iişît o şevirpie c u d o a u ă s p r ă e i capici. I a o iişît să-1 m ă n î n s i .
Ş-alergînd d u p ă ie t o t o azuns-o cole, cole, t o t i-o t ă i a t cîc-un c a p . Ş-a-
lergînd aşa, a u d z i u n glas dzi f a t ă p r ă s t ă S'erna dzincolo. Ş - a t u n s a iei
dzîse c ă t r ă S ' e r n a , că S'erna i a p ă r ă p e ş î n o a s ă :

însată, S'erno, însată,

Ca s-aud glas dzi f a t ă !

Că c-oi sinstî c-o b r i a n â dzi a u r . Ş-atuns o-nsitat. A s t ă z acolo tasi, că-i

in d r u m . Sî a t u n s a iei o t r i c u t la f a t a aia. S - a t u n s a d ă să să zborască
c u ia ş - o d a t ă s-o slobozit u n p e t r o n p r ă s t ă iei. Ş - a t u n s a iei îi d ă - n g î n d
c ă p i a t r a aia-i u n s ă m n şî iei î n t r a b ă că dzi éini-i. Şi ia a t u n s a - i r ă s p u n d z i .
Şî să află fraţ. A t u n é iei o p r o î n c ă l i c a t c a l u şî ş c u r p i a o s c ă p a t c-un c a p
riităiat. Dzi asia n u şciu é-o fi m a i f ă c u t .
1
S ă c î n t ă a s t a , n u m a noi n u şcim. î s v o r b i l o v i c i ) .
S ă v ă d u r m i l i , să viedzi u r m a calului. U n d z - o t ă i a t cîc-un c a p , s ă
viedzi sînzili.
Rudăria — Mihai Dobrén, 8 0 .

CÎNC'ICU JÎIUDUI

Moşî s p u n ă , c î n d a m fost N o t a ş-a triilia p a r e i .

noi p ă c u r a r i , cîncicu J î i u l u i .
Jîiu-ăl mic mari-o vinit.
Şî d ă m a r i , m ă r z i n n-ari.
Şî u n d a éi-m a d u s a ?
U m b r a d mari dîn rădăsin,
Dă r ă d ă s i n a b r a d u l u i
Iera u m p a t înkiiat.
î m p a t iera A n a Z'urzuliana.
Şî i a d î n g r a i a ş a - n g r ă i a :
— S'ini s ă v o afla
P r ă m i n i să m ă s c o a t ă ,
I o ă l u i a oi fi.
U m p ă c u r a r i d ă oi a u d z a .
Şî-n J î i c ă m i - ş s ă r i a .
Nota Jîiu zumătaci,
N o t a ş-a triilia p a r e i .
I a dîn grai aşa-n grăia :
— N u ie J î i u d ă n o t a t
Ca lapcili d ă m î n c a t .
Păcurariu năpoi să-ntorea
Au, D o a m n i , c ă r ă u - i p a r i a .
Ia, Doamni, iar striga :
— S'ini m i să v o d-afla,
I o ă l u i a oi r ă m î n a .
U n v o i n i c c u v a s iira,
Iei în J î i că m i - ş săria.
Nota Jîiu zumătaci,
I a iar grăia :
— Că n u ie J î i u d ă n o t a t
Ca lapcili d ă v a c ă d ă m î n c a t .
I e i n ă p o i că s ă - n t o r e a .
Ia, D o a m n e , iar strîga.
U m moj b ă t r î n c u porsi iira.
Şî iei în J î i că mi-ş săria.
Nota Jîiu zumătaci,
N o t a ş-a triilia p a r e i .
I a dzîéa :
— N u ie, t a i c ă , J î i u d ă n o t a t
Ca s l ă n i n a d ă m î n c a t .
Moşu l a ia n u să u i t a ,
P a n la p a t a z u n z a
Şî d ă p a t c ă p r i n d z a
Ş-afară o scoca.
Dar Ana Z'urzuliana :
— T a i c ă , n u m i - s io d ă cini,
Nié t u d ă m i n i .
Ise : — Ană Z'urzuliana,
A m t r i i fiéorei
Şî trii n i p o ţ ă i ,
S ă - ţ alezim u n u d î n t r ă iei.
D a r m o ş u sică p r î n t r u iei o
scos p r ă A n a Z ' u r z u l i a n a .
Bănia — Lisăvieta Puia Lăban, 6 7 .

l
) Rimate.

A LU ANA Z'URZ'ULIANA
O, s t r i g ă , D o a m n e , éine strigă,
S'ine s t r i g ă , sirie-m s t r i g ă ?
Strigă Ana Z'urzuliana
D î n t u r n u Sîbiiului, m ă ,
Dîla T î r g u J î i u l u i , m ă :
Care-n l u m e s ă â-afla, m ă ,
P ă pisorî s ă mi-o calsi
M î n a - n sînî să i-o b a z i .
N ' i m a - n l u m i n u s-afla-re,
F ă r ă I a n c u Sîbiiancu.
R ă m a s m a r i c-au făcutî
Tot cu I a n c u Sîbiiancu.
A n a dîn g u r ă - n grăia, m ă :
— Aşca poali se le-nsingî
I o s ă n u le m a i d ă s i n g ,
D a c ă t u m ă - i seluf, m ă .
I a n c u dîn g u r ă - n grăia, m ă :
— A s t a sabie s-o-nsing
I o să n-o m ă i , z ă u , d ă s i n g , m ă ,
D a c ă n u c-oi selui, m ă ,
C a p l a m i n i să n u fie.
I a n c u , D o a m n e , se-m făsa, m ă ?
To-la soru-sa d u s a , m ă ,
P u n e coacili p ă m a s ă .
Soru-sa, D o a m n e - i dzîsa, m ă :
•— Sai t u , I a n c u Sîbiiancu,
S'e p u n coacili p ă m a s ă ,
1
S'e c a t aşa d ă r ă u )
Ca u n ş a r p e d î n d u d ă u , m ă ?
— S o r i o a r ă , soriiâ, m ă ,
C u m să n u c a t , z ă u , io r ă u , m ă
Ca u n ş a r p e d î n d u d ă u , m ă ,
R ă m a s mare ca-n făcutî
T o t cu A n a Z ' u r z u l i a n a .
S o r u - s a , z ă u , se făsa, m ă ?
D ă iei, z ă u , s ă a p u c a , m ă
Şî-1 p i e p c i n a , z ă u , fieceşci
*) Undeva a pus un zău ; de ex. : se zău caţ aşa dă rău.
Şî-1 î m b r ă c a moierieşci.
I a n c u , D o a m n e , s e - m făsa, m ă ?
T o t l a A n a c ă - n fuza, m ă
Şî s t r i g ă c u glas m ă i m a r e :
— Sai t u , A n o Z ' u r z u l i a n o ,
Scoace c a p u p ă feriastă,
D ă viez p o r t u - i d ă n e v a s t ă !
A n a dîn g u r ă - m g r ă i a , m ă ,
Că b i n e că-1 conoşca, m ă :
— D u - c e , I a n c u l i , d-asi, m ă !
N u ţ-î g r a i u moiiresc, m ă ,
S'i ţ-î g r a i u voinisesc, m ă .
I a r I a n c u d î n g u r ă - m zîsă :
— Ano, Ano Z'urzuliano,
Scoace c a p u p ă f e r i a s t ă ,
D ă viez p o r t u - i d ă n e v a s t ă !
A n a , D o a m n e , s e - m făsa, m ă ?
Mila, z ă u , s-o î n t o r s a , m ă
Ş î - n n u n t r u c-o slobozâ, m ă .
I a n c u , D o a m n e , s e - m zîsa, m ă ?
— I a fă t u a t î d d ă b i n e
Şî mi-aşccriie-m p a t c u cine !
A n a , D o a m n e , ée-m făsa, m ă ?
I a în p a t c ă n - a ş c e r n a , m ă .
A n a , D o a m n e , s e - m făsa, m ă ?
P î n g ă foc că-i a ş c e r n a , m ă .
I a n c u dîn g u r ă - m g r ă i a , m ă :
— Sai tu, A n o Z'urzuliano,
N u m i - a ş c e r h e p î n g ă foc, m ă ,
Că ţî-s liemnili d ă p l o p
Şî m ă cern c ă a r d în foc, m ă .
Z ă u , fă t u a t î t a b i n e
Şî mi-aşcerrie-m p a t c u cine !
A n a , D o a m n e , ée-m făea, m ă ?
Mila, D o a m n e , s-o-ntorsa, m ă
Şî î m p a t că-i a ş c e r n a , m ă
Şî a m î n d o i s ă culca, m ă .
Cînd a fost d ă miez d ă n o a p c e ,
Cînd d o r m d u ş m a n i p ă m o a r c e ,
I a n c u , D o a m n e , se făsa
D î n s o m n că s ă p o m e n a ) , 1
Că c-o f ă c u t frumoşâ,
P ă p i s o r c ă m i - o călca, S ă fi d r a g ă zunilor,
M î n a - n sîn c ă i-o b ă g a . Z'unilor, cătanilor,
D a r ie cîn să d ă ş c e p t a , Mai v î r t o s c ă p r a r i l o r .
î n o k î negri s ă u i t a ;
Iei în g u r i ţ - o s ă r u t a . Bănia —• Ljsăvieta Puia L,ăban, 6 7 .
Iç dîn gur-aşa-m grăia :
A t u n è c r ă i a s a aia a b l ă s t ă m a t 11
sora l u a r î m b a ş u ăla, l u I a n c u C'IN'IRIEL VOIN'IC
S î b i i a n c u , că iç 1-a-nvăţat s ă facă Ciniriel voinici
c u iç... s ă m ă iert... r u ş î n e . Doarmi-n Săminicî.
Acuma o spus crăiasa aia : Murgu-i priponiţi
Să fii, I a n c u l e , s ă n ă t o s , Cu sfoară d - a r z i n t î .
S ă - ţ fie p r ă folos. O ţ î mi-j v i n a ,
Bozovici — Ilie laica Pârlău (ţigan), 4 4 . P r ă m u r g u să-1 furi.
M u r g u străfiga,
Voinic s ă d ă ş c i p t a .
10 Iei dîn grai aşa grăia :
P r ă s t ă d z a l , p r ă s t ă colnic, — Dupî să ci m ă n î n e i ,
Trieée-o p r u n c ă ş-un voinic. Că t u - m s t r ă f i g a ş ,
Voinic miçrzi şuirînd, Dă mă dăşciptaş.
P r u n c a miçrzi s u s p i n î n d , Că frumos vis v i s a m .
Voinic miçrzi călărieşci, I e r a m zos l a plai
P r u n c a miçrzi p r ă p i s o a r i . Şî m ă l o g o d z a m
Şî v o i n i c d î n g u r ă a ş a - n grăieşci : C-o f a t ă d ă c r a i .
— Tas, pruncă, n u suspina, V i n a păsărieli,
Că-i d ă v i n ă m u m ă - t a , Strînza la bobişoari.. . .
M u m ă - t a şî t a t ă - t u , Bănia — Iisăvieta Puia I/ăban, 6 7 .

C Â N T E C E , DOINE

Ş ă d z i la m a s ă ,
12 Nu-şcu coasă
C61o-n v a l i vălisică
O dăscoasă,
Iestă-o casă micucică
O lă l a c r ă m - v a r s ă .
Cu firieşcili d ă s t i c l ă .
C-aşa-i v i n i d - u n i u o r î
D a r în c a s ă sini-m ş ă d z a ?
S ă să suii la m u n ţ cu flori,
O nivastă frumoşîcă.
Să-ş p r i n d ă f r a ţ şî s u r o r i ,
D a r d ă l u c r u ée l u c r a ?
Ş-aşa-i vini d - a l t ă d a t ă

1
) începând cu versul acesta, informatorul nu mai cântă, ci recitează.
Să să suii la m u n ţ cu b r a d ,
Să-ş p r i n d ă m u m ă şî t a t ă .
Bănia —• Lisăvieta Puia Lăban, 67.
13
Cîntă cucu sus p r ă moară.
Traze-un căprăriel să moară,
Cu c a p u p r ă s ă b i o a r ă .
D a n u - s f r a ţ , d a n u - s surori,
Să-i dze a p ă d î n ursor,
Să-1 î n t r ă b e : d ă se m o r i .
Să-i dze a p ă dîn cîrsag,
Să-1 î n t r ă b e : d ă ée d z a c .
Vai d'e v i n , v a i d'e pelin,
Vai d ' e d ă voiiîicu-ăl s t r i n .
H a i , soro, să-1 m i l u i m ,
N ' i é c u p i t ă , nié cu v i n ,
N u m a i c u ţ î ţ a dîn sîn.
Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.
14
1
V i n d e - ţ , b ă l o , se-dz v i v i n d e ) ,
V i n d e - ţ foaia din s p i n a r e
D z i m ă s c o ţ di la p r i n s o a r e ,
Că m i e m i s-au u r î t
To-la s a s u r i n u m ă r î n d ,
Ganguri negri m ă t u r î n d
Şî l a soluri t o t s p ă l î n d ,
La minajă aşciptînd.
Rudăria — Patru Didrâga, 72.
15
Haida, murgule, mai tare
S - a z u n z e m în s a t c u soare,
Să ni dze s e v a m î n c a r e
1
Mie-o oală d a r d e ) vin,
1
Ţ i e - u m p o r ţ î i o n d e ) fîn,
') Subiectul imită pronunţarea literară.
Mie p a t î m p e r i n a t î ,
Ţie grajdzu m ă t u r a ţ i .
Rudăria — Acelaşi.
16
F ă - m ă , D o a m r i i , si m ă fas,
F ă - m ă u m b u m b i ţ dz-arzint,
Ca să m ă r g p r ă s u p p ă m î n t
P a n la m î n d r ă la m o r m î n t
S ă v ă d m î n d r ă s-o fi-mflat,
S-o fi-mflat, o p u t r e d z î t ,
D e n u m a i zîsi n i m i c .
Rudăria — Acelaşi.
17
Cînd m ă u i t la okî, la zeni
Dzi m î n c a r e n-aş m a i seri.
Cînd m ă u i t la ţ î ţ ă - n sîn,
Pisoarili n u m ă ţ î n .
Cînd îdz v ă d pisoru gol,
M-azunzi z u n g h i u să m o r .
L a g u ş a c u mărzele,
Alia-n s c u r t ă zîlile-re.
Rudăria — Acelaşi.
— F r u n d z ă vierdzi b o b dzi m a c ,
I a ieş, m î n d r o , p a n î m p r a g !
— B a io, b a d z o , c - a m b ă r b a t
Şî m ă cern c-o fi p ă c a t .
— I a ieş, m î n d r o , n u ci cerni,
Că şî ieu a m m u i c i i .
N u m a i i n i m - a ş a - m seri
S - a m d r ă g u ţ ă şî m u i e r i .
Muieria să m ă grijască,
Mîndruţa să m ă iubiască.
Rudăria — Icoana Măcei, 2 5 .

F r u n d z ă vierdzi dzi s ă c a r ă ,
î m vini o viest-asară
Că m î n d r a - i b o l n a v ă i a r ă .
M a mir, D o a m n i , c u m oi fasi
Să m ă d u c să v ă d c u m dzaéi,
Să-i v ă d f a ţ a , o b r ă z o r u ,
S ă - m s t î m p ă r jălia şî d o r u .
Mori, m î n d r u ţ o , o ci scoală,
Ori d o d ă ' - m şî m i e b o a l ă !
S ă n u dzîs m î n i p o i m î n i
Că ţ-î b o a l a dzi la mini.
B o a l a v i n i dzi l a r ă u ,
Ca şî a p a p r ă p ă r ă u .
Rudăria — Aceeaşi.
20
B a d z o , c î n d oi m u r i ieu
Să v i n l a m o r m î n t u m i e u ,
S ă - ţ iai s a p ă şî l o p a t ă
Şî s ă - m fas p ă m î n t g r ă m a d ă !
P r ă dzi s u p r a gropi mieii,
Să p r i s ă d z e ş c viuorieli !
Viuorieli flori a d î n s ,
Cîn li v i e d z , b a d z o , să plînz
Şî să dzîé, b a d z o , a ş a :
— Săraca m î n d r u ţ a mia,
Sărac cinăr s-am iubit,
Ca dziloc o p u t r ă d z î t .
Rudăria — Aceeaşi.
21
Fire-ai, m î n d r o , b l ă s t ă m a t ă ,
Cîn c - a m s ă r u t a t o d a t ă ,
Ţ-o foz g u r a f ă r m ă c a t ă .
Rudăria — Aceeaşi.
22
Cîm plies, b a d z o , la p ă d u r i ,
Vin la noi d u p a săcuri,
Să-dz d a u apă dzim pahar.
Să n u frînz s é v a la car,
Să-dz dau guriţa mie toată,
Să n u frînz la car v r - o r o a t ă .
Rudăria — Aceeaşi.
23
F r u n d z ă vierdzi dzi susai,
Cinară mă măritai
Şî răi socri-n c ă p ă t a i .
Socri răi, b ă r b a t u - i cîhi,
T a i e - m b u c ă t u r i dzin m i n i
Şî m ă m î n ă s ă li frig
Şî p r - u m ă s ă li m ă n î n c ;
M ă m î n ă la s ă s i r a t
Sîngură fără bărbat.
Săsirai cît săsirai,
D z e z i t u - a l m i c mi-1 t ă i a i .
Cursă sînzi, n u d o c u r s ă ,
M-o a z u n s d o r u dzi m u i c ă
Şî plicai p r - o p o c i c u ţ ă .
Mă-ntîlhii c-o r î n d u n u ţ ă .
— Rînduhâ dzin ţ a r a mia,
Să-i s p u n t u la m u i c - a ş a ,
S ă - n t r ă m i a t ă u m picisel,
Să m ă leg la dziziţăl ;
Să-n trămiată-o cîrpuşoară,
Să m ă leg să n u m ă d o a r ă .
Rînduhieă, sora mia,
Să-i s p u n t u la m a m - a ş a :
S ă - m s c o a t ă ţoliţăli,
S ă li s c o a t ă - n d r u m u - a l m a r i
Şî să li dze foc şî p a r ă ,
Să să vadă prăstă ţară.
Z ' u m ă t a c i lemh-uscaci,
Să să v a d ă p r ă s t ă s a c i ,
Z ' u m ă t a c i lemrii vierdz,
S ă s ă v a d ă p r î n liviedz,
P r î n liviedz cari li viedz.
Da casa m u i k i ţ î mieii,
Dipită cu bălizeli,
D z i n u n t r u - s faguri şî mieri.
I a r ă casa strinilor
Ii lipită-i v ă r u i t ă ,
Dzinuntru-i otrăvită.
Rudăria — Aceeaşi.
— S'e-m stai, b ă d i ţ ă - n *) c ă r ă r i ?
Vino şî ci b a g ă - n casă,
Că b ă r b a t u n u - i a c a s ă
S'i-i în s a t şî l u c r u ari
Şî n u - m v i n i nis a s t a r ă !
Cînd ni fu s o m n u m ă i dulsi,
P r ă b ă r b a t dracu-1 aduşi.
Vini şî b ă t u î m p o a r t ă
Şî p o a r t a fu î n c u n a t ă .
Să d u s ă ş-o d z i ş c u n e '
Şî b ă r b a t u a ş a - m dzîsă :
— B u n ă s a r a , boiriasă,
S'i c-ai i n c u n a t în casă ?
— B ă r b a c i , suflitu mieu,
M - a m încuriat că m-i r ă u .
I a r t u la s-ai viriit,
L u c r u n u l-ai i s p r ă v i t ?
— I o - a m vini[t] d u p ă cojoc,
Că dzi frig înghieţ p r ă loc.
Cojocu-i b ă g a t în l a d ă ,
Du-ci, d r a g ă , şî mi-1 a d ă !
— I o n u pos că mi-s b i c a g ă .
Să d u s ă b ă r b a t u la l a d ă ,
Şî-m află' o p ă p u ş î c ă .
— P ă p u ş î c ă , d r a g a mia,
Dzi se-m ş ă d z în l a d a m i a ?
— L a s ă - m ă cu D u m n i z ă u ,
M - a m p u s aie că m-i r ă u .
Scoasă p ă p u ş a dzin ladă,
M-luvă p ă ' p u ş a la zoc
Şî m-o z o a c ă rumîneşci,
Dzi n u m a i skincei zărieşci.
J
) Pronunţare literară în loc de
Şî m-o s c a p ă p r ă firiastă
Şî s - a p u c ă dzi riivastă.
Şî-m ia n i v a s t a la ioc
Şî m-o z o a c ă r u m î n e ş c i ,
T o [ t ] dzi p ă m î n t bufăneşci
Rudăria — Aceeaşi.
25
— F r u n d z ă vierdzi dzi s ă l c u ţ ă ,
Scoaci-ţ p a t u m ă i m î n d r u ţ ă !
— U n d z i s ă mi-1 scot n e i c u ţ ă ?
— î n grădzină sub gutîn.
Spurii-m, m î n d r o , p r - u n - s ă - d z v i n I
Că să-dz v i n dzi c ă t r ă dos,
Mă î m p i e d z i c în rogoz.
Şî să-dz v i n dzi c ă t r ă faţă,
Că cîm-vin ci iau î m b r a ţ ă
Şî ci s ă r u t cu d u l s a ţ ă .
Rudăria — Aceeaşi.
26
Baci-i, D o a m n i , dzi n ă r o c
Că la mini n - â v u loc,
Că cîn s - o - m p ă r ţ î [ t ] n ă r o c u ,
l e u a t u n s a m fost la l u c r u
Şî cînd a m viriit a c a s ă
Şî n ă r o c u să g ă t a s ă .
Da urii o d a t cu c a r u ,
Mie m-o d a t cu p ă h a r u .
N ' i s p ă h a r u n u doplin,
Z ' u m ă t a c i c u vinin.
N'ié păharu nu doras,
Z ' u m ă t a c i cu năcaz.
Rudăria — Aceeaşi.
27
Amărîtu-i amărît,
Cînd ii o m u năcăjît,
bădiiţă.
Să cunoaşci pră păşît,
Că păşăşci-nsitonel,
Cu n ă c a z u d u p ă iei.
Rudăria — Aceeaşi.
28
P r ă s u b v î r v u l *) dzalului,
T r e s e I o n cu m î n d r a lui.
Şî ieşîră-n c u r m ă t u r ă
Şî s ă s ă r u t a r ă - n g u r ă
Şî p u s ă r ă r ă m â j b u n .
— Tot ţ-an spus, mîndro, ţ-an spus,
Că m ă d u c , m î n d r o , m ă d u c ,
Dară t u n u m-ai credzut.
D a r a c u voi să m ă credz,
Că trii a n n u m ă m a i v e d z .
Trii a n , o v r i e m e l u n g ă ,
P o a c e d o r u să ri-azungă.
I o m ă d u c , d r u m u udzeşce.
M î n d r a plînze şî şuşneşce.
I o m ă d u c , d r u m u rămîrie,
M î n d r a plînze d u p ă m i n e
Şî la t o ţ le p a r e b i n e .
Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.
29
A u c ă m o r , a u că mor,
U s t ă n i t şî plin d ă dor.
Cîtu-i d z a l u d ă n a l t ,
D ă trii uorî l - a m p r o u m b l a t
Şî d ă m î n d r a n - a m m a i d a t .
Cuodrule c u f r u n d z ă vierdze,
C a u t p r ă m î n d r a n u să viedze,
N u să v i e d z e , n u s-audze,
Că n - a r e , D o a m n e , d ă u n d z e .
Reaş muri, moarca nu-m vine,
R e a ş t r ă i şî n - a m cu sine,
Că c u sine-aş fi t r ă i t ,
M-o p u s f a ţ a la p ă m î n t
]
) Influenţa limbii literare.
Şî d ă m u l t o p u t r ă d z î t .
F ă - m ă , D o a m n e , se m-ii faii,
F ă - m ă u n b u m b i ţ d-arzint,
Să m ă duc pră sup pămînt,
P î n la m î n d r u ţ [ ă ] - î m m o r m î n t ,
Să văd cum o putrădzît :
M î n a c u inelili,
G î t u cu mărzelili,
F a ţ a şî sprînsenili
C-alia-m t a i e vînili
Şî-m s c u r c a d z ă dzîlili.
[ I n f o r m a t o r u l p r e t i n d e că el a fă­
c u t cîntecul :] «D-am iscosît ieu
d ă plăsere».
Şopotul-Nou — Acelaşi.
30
Dzîsă muica cătră mine :
— î n s o a r ă - c e , m ă i copile ;
însoară-ce, ia pră surda,
Că-ţ a d u s e oi c u s u t a
Şî-ţ a d u s e b o i c u gula.
Io dă muica ascultai,
C'ineriel m ă î n s u r a i
Şî p r ă s u r d a o l u v a i .
D ă uoi şî d ă boi i m plase,
D a r c u s u r d a n - a m se fase.
Şî c u s u r d a é-o să-i fac,
O să-i d a u c u m a i u - n c a p .
Dzîsă m u i c a c ă t r ă m i n e :
— N - o omorî, m ă i copile ;
Viniri-i t î r g u l a Sasca,
D u - c e şî-ţ v i n d z e n e v a s t a .
N u c o t a t u p r i e ţ c u m vriei
D a p ă d - o p r ă c î ţ a lei.
Io dă muica ascultai
Şî la t î r g călătorii
Şî p r ă s u r d a o tîrguii.
Mă-nsurai, luvai p r ă m u t a .
Şî cu m u t a b i n e - m mierzi,
S t ă p r ă loc şî î m kimieşci.
Şî la m u t a bin-o trag,
S t ă p r ă loc şî-m d ă dîn c a p .
Şopotul-Nou — Acelaşi
31
Păsăruică, m u t ă - ţ cuibu,
C-o v e n i t b a d z a c u p l u g u .
Plugu şădze sup păriece
Şî b ă d z i ţ a - i d u p ă fiece,
Boii p a s c l a i a r b ă vierdze.
P ă s ă r u i c ă , m u t ă - ţ casa.
I o casa m - a ş m u t a ,
N u m ă lasă inima.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.
32
Aşa c î n t ă m î n d r a s a r a
Ca şî c u c u p r i m ă v a r a ,
A ş a c î n t ă d ă frumos,
D ă r ă s u n ă v a l i a zos.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
33
Azungă-ce, m î n d r o - a z u n g ă
D o r u m i e u la p r î n d z u t ă u .
Azungă-ce, mîndro-azungă
Mila m i ç
L a sina t ă .
Azungă-ce, m î n d r o , d o r u - n culmi
Şî să m o r i ca n i m a - n l u m i .
A z u n g ă - c e d o r u - n cale,
Şî să mori făr l u m â n a r e .
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
34
P ă s ă r u i c ă a l b ă bine,
Plînze i n i m a în m i n e
Ca copilu-al d ă t r i dzîle.
Copil mic m ă i i n s a t ă ,
Dar inima miç nisodată.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
35
M ă d u s ă i la L i u p c o v â ,
La drăguţa Ilenâ.
L é g a i calu la feriastă.
— Ş ă d z e ţ ! — B u n ă s a r a - n casă.
I a - m pusă sina pră masă.
I o sinai şî m a i r ă m a s ă .
Ia mă rupsă a mustra :
N - a n si n a t n u m a la iâ.
I o z u r a m şî n u p r i a ,
Că şciam că-i c a m aşa.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
3G
S u s la m u n c e ploaie, riinze,
M î n d r a m i ç şădze şî plînze.
Zos p r ă sace r o a u a cadze,
L a m î n d r u ţ a m-aş a b a c e .
Şî uşîli-s î n c u n a c e ;
L a feresc o p u s ficră.
O g h i n d z i t c ă să pier.
N - a m p e r i t cîn a m fost mic,
D a r acu că mi-s voinic ?
N - a m p e r i t cîn a m s u p [ t ] ţ î ţ ă ,
D a r acu cîn a m d r ă g u ţ ă ?
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
37
Coborî, D o a m n e , p r ă p ă m î n t ,
S ă v i e d z m a i k i l i c u m plîng.
Maikili d u p ă v i u ţ [sic],
Fiçce m a r i d u p ă d r ă g u ţ ,
Nevicstă după bărbat.
F r u n d z ă v i ç r d z e floare m a r e ,
Io mă duc mîndro-n cătane,
T u r ă m î n şî spală h a i n e .
Să speli şî n ă f r a m a mia,
C a r e - a n şcers l a c r ă m î cu ia.
A s t ă z , m î n e şî p o i m î n e ,
R ă m î n , m î n d r o , făr d ă miiie.
I a d o r u şî-1 p u n e b i n e
î n t r - u n c o r n d ă c î r p ă riagră
Şî mi-1 b a g ă - n f u n d la l a d ă
L a t r i dzîle i a şî-1 c a u t ă .
Dăcă-i cîrpa-mpăturată,
I a cîrpa şî m ă jălieşce,
Că şî io p r ă u n d z - o i fi,
T o t la cine m-oi ghindzi.
P a n ă liagră d ă cocoş,
Ilia-i în Logoj
Şî criseşce să-1 jăleşc
Cu k i ţ ă ' l e v i o r i n t ă ,
Cu c o t r i n ţ a - n t u r i e c a t ă ,
Cu k i m i e ş ă d ă b u m b a c ,
Cu doi t r î n d ă f i r i - n c a p
Şî cu p ă r u r ă c e d z a t .
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
38
Okilor d ă plîns t o p i t ,
Culcaţî-vă şî m u r i t ,
D ă c - a ţ fost rienărosiţ,
â - a ţ . i u b i t n u m ă i găsîţ.
P l î n z e ţ okî şî l ă c r ă m a t ,
Că voi v i - s ă ţ v i n o v a t ,
S-aţ i u b i t n u m a i aflat,
Se v e d z e ţ n u m a i l ă s a t .
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
39
Muică u r î t u m ă sere,
N u m ă d a făr d ă plăsere !
Muică u r î t u c e - n t r a b ă ,
N u m ă d a făr c î r p ă n a g r ă !
Că şî u r î t u are liac :
Cu p a t r u scîndurî d ă b r a d
Şî crusa d ă l e m n u s c a t .
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
S'irie vine, n u - i d ă m i n e ,
S ' i n e - n t r a b ă , iar n u - m plasi,
S'ine-m plase, n - a m se-i fasi.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
41
P r î n g ă casa m î n d r i t r e c ,
Cu n i m i c a n u m-aleg.
D-aş şei b i n e , m - a ş aleze,
D ă t r i ori p r ă dzî reaş t r i ç é e .
Dacă, m î n d r o - ţ p a r e r ă u ,
îngrădzeşce d r u m u mieu
T o t cu i n şî cu pelin
Şî cu crenzi d ă b ă g r i n ,
Ca, m î n d r u ţ ă , să m ă - n s p i n ,
Ca la cine să n u v i n .
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
42
I u b i e ş c i - m ă , neică d r a g ă ,
Iubieşci-mă, dacă-ţ plac,
D a c ă sîlă n u - ţ fac.
I u b i e ş c i - m ă d a c ă vriei,
C-acolia m - a ş c a p t ă trii :
U n u - i D u ţ ă cu Măcei
Şî iieicuţa-i p r î n g ă iei.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
43
F r u n d z ă d ă briboi.
C-aflai, c u r v o , ieu cu doi.
U n u ce b ă i a p r ă space,
Z u r a ş , c u r v o , că ţ-î frace.
U n u ce b ă i a p r ă p ă r ,
Z u r a ş , c u r v o , c ă ţ-î v ă r .
I a dzî, m î n d r o , şî ce z o a r ă ,
â-ai i u b i t t u t o t s ă m o a r ă ,
N u m a ieu să m a i trăiesc,
P r ă m î n d r u ţ ă s-o i u b ă s c .
Şopotul-Nou — Aceeaşi.

— Mare-i n o a p c a şî săfiin,
Dar tu, badzo, n u măi vin.
V ă d z î n d că t u n u m ă i vin,
Pusăi doru căpătîn
Şî v a i că r ă u m ă uodzinii.
— Io pră drum a m zăbăvit
L a o m i c ă d ă feriastă
Şî la o m î n d r ă d ă n e v a s t ă .
D - a ş a v e a şî io n e v a s t ă
N - a ş aserâ la feriastă,
Să v ă d m î n d r ă m i ş o iesă.
Nu e mîndră me
S'i-i al cîne d ă b ă r b a t
C-un d ă r a b d ă l e m n uscat,
J a p , j a p , j a p la m i n e - n c a p .
Trecui zîdu dă urdzîs,
Cu c u r u plin d ă beşîs.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
45
Du-ce, m î n d r o , dusi-c-ai
Şî d r ă g u ţ s ă n u m a i ai,
Că d r ă g u ţ c u m ţ - a m fost ieu
N u ţ-ar mai da Dumnidzău.
D a r a ş a cu b u d z ă m o i
Ar m ă i fi şî prî la noi.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
46
L i a g ă n ă - c e , codrule,
Piee-ţ f r u n d z a g a l b i n ă .
G a l b i n ă şî u s c a t ă .
Să şei, m î n d r o , ieşc l ă s a t ă .
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
47
Sine iubieşce şî ţ î n e :
Dă-i, D o a m n e , n ă r o c şî b i n e .
S'irie iubieşce şî lasă :
Dă-i, D o a m n e , m o a r c e - n casă
L a copii şî la n e v a s t ă
Sî la t o d z d î n casă,
N u m a p r ă n e i c ă să-1 l a s ă .
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
48
A m audzît, badzo, a m audzît,
Că s-ar fas[e]-o m o a r ă - n v î n t
Să masirie a u r ş-arzint.
D a r la ia
Sine să d u s a ?
F i e c e şî n e v i c s t ă .
L a fiece g u r [ a ] - a m a r ă
Să duse t o a t ă ţara,
L a muieri-i g u r a dulsi,
N ' i m a nu să măi dusi.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
49
H a i să d z î s e m u n u ,
S ă să facă doi.
D o a u ă ţ î ţ ă f a t a are.
S ă b e m vin, să b e m v i n ,
Să n e v e s ă l i m .
Foaie dă măslin
Şî d ă r o s m ă l i n .
H a i să d z î s e m doi,
S ă să facă t r i i .
T r i pisoare
L a căldare,
D o a u ă ţ î ţ ă f a t a are.
Să biem vin, etc.
H a i să dzîsem tri,
S ă să facă p a t r u .
P a t r u roace c a r u are
Tri pisoare la căldare....
H a i să d z î s e m p a t r u ,
S ă să facă sins. Să cumpere o raţă.
S'iné dziedzice la o m î n ă , R a ţ a dzîse r a c u - m a c u ,
P a t r u roace c a m are.... P u i u dzîse cirimpiri.
C'irimpirî m ă - n t r a b ă ,
H a i să dzîsem sins, N'eiculiţă dragă.
S ă să facă şasă.
Ş a s ă boi l a p l u g să m î n ă , S ă d u s ă m ă t u r a la t î r g .
S'inz dziedzice l a o mînă.... [mătura la tîrg.
Să c u m p e r e o gîscă.
H a i să d z î s e m şasă, Gîsca dzîse rûsun-fûsu,
Să să facă şapce. R a ţ a dzîse, e t c .
Ş a p c e dzîle-n s ă p t ă m î n â ,
Ş a s ă boi la p l u g s ă mînă.... Să d u s ă m ă t u r a la tîrg,
[ m ă t u r a la tîrg.
H a i să dzîsem ş a p c e ,
S ă c u m p e r e o curcă.
S ă să facă o p t .
C u r c a dzîse l u l u - m ă ,
Op-pisoare racu are....
Gîsca dzîse, e t c .

H a i să d z î c e m o p t ,
S ă d u s ă m ă t u r a la tîrg,
S ă să facă n o a u ă .
[ m ă t u r a la t î i g ,
N o a u ă luri m u i e r i a p o a r t ă ,
Să c u m p e r e o oaie.
Op-pisoare racu are,
O a i a dzîse t u n z i m ă ,
Ş a p c e dzîle-n s ă p t ă m î n ă ,
C u r c a dzîse, e t c .
Ş a s ă boi la p l u g să m î n ă ,
S'inz dzedzice la o m â n ă ,
S ă d u s ă m ă t u r a la tîrg,
P a t r u roace caru are,
[ m ă t u r a l a tîrg,
T r i p i s o a r e la c ă l d a r e ,
Să cumpere u m porc.
Doauă ţîţă fata are.
P o r c u dzîée t a i e - m ă ,
S ă b i e m vin, e t c .
O a i a dzîse, e t c .
(Cîntă fiecili la ş ă d z ă t o r î a ş a , la
pietrieéeri.)
Şopotul-Nou — Aceeaşi. S ă d u s ă m ă t u r a la t î r g ,
[ m ă t u r a la t î r g ,
50 Să cumpere o vacă.
V a c a dzîse m u l z i - m ă , e t c .
Să dusă m ă t u r a la tîrg,
[ m ă t u r a la tîrg,
Să dusă m ă t u r a la tîrg,
Să cumpere u m pui.
[ m ă t u r a la t î r g ,
P u i u dzîse c m m p i r i .
Să c u m p e r e u m b o u .
C'irimpirî m ă - n t r a b ă ,
B o u dzîse z u g ă - m ă , e t c .
N'eiculiţă dragă.

S ă d u s ă m ă t u r a la t î r g , Să dusă m ă t u r a la t î r g ,
[ m ă t u r a la t î r g , [ m ă t u r a la tîrg,
Să c u m p e r e u n cal.
Calu dzîée h a m u - m ă ,
Să d u s ă m ă t u r a la tîrg,
[ m ă t u r a la t î r g ,
Să c u m p e r e o f a t ă .
F a t a dzîse m ă r i t ă - m ă ,
Calu dzîse h â m u - m ă ,
B o u dzîse z u g ă - m ă ,
V a c a dzîse m u l z i - m ă ,
P o r c u dzîse t a i e - m ă ,
etc. O a i a dzîse t u n z i - m ă ,
Curca dzîse l u l u - m ă ,
Gîsca dzîse rûsun-fûsu,
R a ţ a dzîse r a c u - m a c u ,
P u i u dzîse c4rimpiri,
Cirimpirî m ă - n t r a b ă ,
Neiculiţă dragă.
Şopotul-Nou - • Aceeaşi.

STRIGĂTURI

51 D ă m i - a r d a s m e v a u n zlot.
Bozovici — Aceeaşi.
Cîn z o a c ă [la n u n t ă ] , c î n t ă ţ i g a n i
dîn g u r ă : 53
U n t , soacră, u n t ,
Că b u n piepcin ţ - a d u c . Iiiu s o a r ă ă ă ,
U n z e , soacră, p r a g u , Că gôvia ni k i o a r ă .
Că ţ - a d u c p r ă d r a c u . Iiiu n u n t ă ă ă ,
Bozovici — Iglica Bufta, 50. Că govia-i c u r t a .
Bozovici — Aceeaşi.
52
54
Kiocesc [la n u n t ă ] :
Z o a c ă , m î n d r o , n û ce d a .
Mă-nsurai, luvai muieri,
Că kimieşa n u - i a t a .
L u v a i m u m ă m u m i i mieii.
Şî cojocu d ă p r ă cine
Ieşî n o r a în obor,
î i l u v a t dîla vesirie.
D a r fug boii d ă s-omor.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.
N a - n a - n â , Boiafie, n a ,
C-asta n u ie m o a r c a t a ,
55
Ci ie ia, m u i e r i a m i a .
Aj dué-o m a r ţ la t î r g , H o p , cicăloasă.
Nié d r a c u n u - m d ă nimic. é i n e ce făcu f r u m o a s ă ,
Aj d a o cu stric cu t o t , O, P ă u n a , r u p c i g o a s ă ?
Şopotul-Nou — Aceeaşi.

TRADIŢII. V I E A Ţ A DIN TRECUT

56
[ S p u n e a u b ă t r â n i i că m a i d e m u l t n u e r a u d r u m u r i , şosele, în A l m ă j .
A l m ă j u l era l e g a t d e regiunile vecine prin poteci. T r a n s p o r t u l se făcea
pe cai s a u se lua s a r c i n a în s p a t e .
A l m ă j u l e ca o albie. Mai de m u l t era a p ă p e s t e t o t A l m ă j u l . î m p ă ­
r a t u l T r a i a n «cu c ă t ă n i m e a » a f ă c u t d r u m a p e i N e r e i s p r e D u n ă r e .
D e f a p t s p r e a p u s , dincolo de Ş o p o t u l N o u , se î n g u s t e a z ă v a l e a Nerei
şi f o r m e a z ă u n defileu.
D u p ă ce s'a s c u r s a p a , s'a a d u n a t p o p o r din t o a t e p ă r ţ i l e . Astfel s'a
populat Almăjul.]
Bozovici — Ion Verindeanu Beică, 4 7 .

57
A m a u d z î t d î n b ă t r î h c ă biserica n o a s t r ă îi f ă c u t ă d ă o p t n u m e r e ,
m a i m u l t n u . î n t r - a l e o p t n u m e r e , c u policra Cosa, J o r k e s c u , K i t r i n e -
scu, Pîşlea, T e r i a n u , B u d u , P o p î ' ş c . Aşca familii o făcut biseri­
ca a s t a .
[Pe a t u n c i e r a u 280 n u m e r e în s a t ; a c u m a s u n t p e s t e 1000. T u r c u l
a a v u t c e t a t e d e p ă m â n t în c a p ă t u l s a t u l u i .
I n f o r m a t o r u l p r e t i n d e c ă t o a t e informaţiile d e m a i sus le-a cetit :]
«îi scris în istorie».
Bozovici — Nicolaie Jurkescu, 60.

58
N ă i n c e s-o k i e m a t Marzina [satul] şî iei o fost m a i în sus, [cam la 1
km. spre Sud].
D î n povestîrili b ă t r î n i l o r aşa să şcie că, n ă i n c e d ă R u m î n , o fost u m
p o p o r u n g u r a ş ă d z a t , n u p r ă locu ă s t a u n d z e a s t ă d z s ă află B ă n i a , dar
m a i în s u s c u v r o doi k i l o m e t ă r î , la m o a r a l u P r o c ô p i e . Şî acolo a r fi fost
s a t u ala c a r e l-o k i e m a t M a r z i n a . D a r p r î n n ă v ă l i r e a Tursilor, U n g u r i
a u p ă r ă s i t c o m u n a lor şî locu o r ă m a s d ă ş ă r t . S ă dzîse c ă cînd a u fuzit
U n g u r i d ă T u r s (au fost d ă T u r s sprînjîţ), a r fi f ă c u t o b o a i t ă m a r e :
I,acu lu S ă b i ş c a n . Ş-acum s ă află acolo h î r b u r î d ă oală. L u c r u r i l e co­
m u n a l e le-o p u s acolô şî iei o fuzit.
R u m î h i or v e n i t ca fugari, s c ă p a t d î n robia Tursilor, ca p ă s t o r i d ă
vice. O t r ă i t î m p ă d u r i , î m peşciră. A p o i a t u n s s-o a ş ă d z a t m a i a m î n a t
Rumîni.
Bănia — Ion Borozan, 83, fost subofiţer.

59
T a t a m e u iei o m u r i t d ă obdzăşîdoi d ă ah. Iei m-o s p u s dîla bătrîhi
lui că t o t aşa o foz d ă m a r e s t ă j ă r i u *) şî iei ar fi fos p u s dîn v r i e m i a U n ­
g u r u l u i , d ă c î n d o fost U n g u r i p r ă aie. Şî-n P r u n c a Mâierului şî-n C r a c u
Comorî şî-n K i a c o ţ o ş ă z u t U n g u r i şî-n G a u r a Corni ; acolô-i pieşciră.
D u p ă - m p ă r a t u T r ă i a n o fos şî D a s pr-aisa.
Bănia — Ştefan Şuşară, 64.

60
I e s t ă o pieşciră m a r e la P î n d z ă acolô la K i a c o ţ . Şi m a i i e s t ă u n loc,
i a r ă la K i a c o ţ , la Z b ă g . Acolô s-o p i t u l a t oamirii d ă T u r c . Şî m ă i i e s t ă
u n u lă Voiriicoţ, i a r ă o pieşciră m a r e d ă s-o z b ă g u i t o a m i n i .
Bănia — Acelaşi.

61

A m fost î m b ă t a i e ş - a t u n s a a m fost în A l b a n i a . Ş - a t u n s a a m m ă r s
cu rieşce t u n u r i , s ă le d u s e m la front. Ş-atuns m - a m î n t î l n i t cu o m u i e r e
ş-am s e r u t c î t a pîrie s ă - m dze p r î n t r u bari, să-i plăcesc, sîrbieşci. Şî i a
o g h i n d z i t c ă mi-s U n g u r . Ş-atunea ia o s p u s că n - a r e . Şî virie o f a t ă a
iei şî ia spurie :
— M a m ă , m a m ă , h a i d â ţ a c a s că sîn f l ă m î n d ă . Ise rumîrieşce. Dzîc :
— P r î n t r u se n u grăiesc, fa n e v a s t ă , rumîrieşce. I a o dzîs :
2
— F r u m o s grăieştî r u m î n e ş t e , ţ u c u - t e d ă frate ) . Ş - a t u n s a spurii :
— Ţ - d a u cîta m ă l a i că n - a m pîni. Ş-atunsa a m v r u t să-i d a u bari.
N - o p r i m i t bari dîla m i n e . î n v o r b a aia a n o a s t r ă o m ă i viriit u m p o p ă .
I e r a c u u m pisor d ă s c u l ţ , u n u - n c ă l ţ a t . Dzîc :
— D o m n u p r i o t , d ă se n u ieşc i n c ă l ţ a t . Dzîse :
— A m a v u t n u m a o p ă r i e k e d ă p ă p u s şî u n u l - a m d a t la mieşcer să-1
kicască. A m fost în G â b r o v a ; o fost u n s a t m i c .
Bănia — Acelaşi.

62

î m p a t r u d z ă - ş î - o p t a m fost la şcoală. O viriit T u r s i ; o ş ă d z u t o s ă p -

t ă m î n ă . O ieşît p o p a D o b r o m i r
bisărisi o fost şălbocu lor. P r ă
o d a t c o n t r a c t popilor că, cît o
fiindcă i-o p r i m i t c u b u c u r i e .
şî p o p a Gruia ; li-o ieşît n ă i n c e . î n t u r n u
Valia-Mare a m fuzit. Tursi o s p u s că iei
fi n a m d ă T u r c , n u v o m ă i virii-m Băriia,
Bănia — Crăsun Dârliau, 97.

') între Bozovici şi Bănia, la marginea şoselei, este un enorm stejar secular, uscat
de vreo doi ani. Aici e centrul Almăjului. Vezi p. 29.
2
) Subiectul imită pretinsa pronunţare a femeii.
 63
S a t u o fost m ă i m i c . N - o fost slobod în v r i e m i a aia să p u n ă c ă t a n ă
cînd o fost u n u - n casă. N - o fost căş d-aiéa dîla dos la vale, n u m a p r u n .
Bănia — Acelaşi.

64

î n v r i e m i a aia n-o fost car ferecat la n i m a , n u m a d ă l e m n . Şi z ă v o a -

răli o foz-dă c o r n ; şî p l u g u t o t d ă l e m n .
Roţîli l e - m p e d ' e c a c u gujbî d ă l e m n . Şî lemnili le lega iar cu gujbî
d ă l e m n . Cu lişîţîli a d u é a l e m n dîla p ă d u r e .
Bănia — Acelaşi.

65

Moşu F r a n ţ c î n d o p r i m i t î m p ă r ă ţ î i a , a m foz-dă ş c o a l ă - n v r i e m i a
h a i a . A m î n v ă ţ a t m u ş t ă r u c u p u ş c d ă l e m n . Ş-am făcut prezentfr
la S'orogău. A t u n é o v i n i t î m p ă r a t u d-o v ă d z u t Bănili.
A ' p ă i c î n d o v i n i t î m p ă r a t u , o v i n i t cu a l t î m p ă r a t . I e r a b u d z a t ,
u r î t ; i-o fost u i c ă la F r a n ţ Iozif. I-o d a t î m p ă r ă ţ î i a la n e p o t .
Bănia — Acelaşi.

66

A r fi fost T u r s aisa, p r î n a u d z î r e . P r ă u r m ă d-aié s-o d u s în R î ş â v a .

Cînd a m fost la şcoală, Turei o fost în R î ş â v a . P r ă u r m ă s-o d u s în u o s -
t r u , î n A d a c a l i a . A ' p o i d u p ă ée m-o l ă s a t dîn c ă t ă n i e , i-o sprînjît d-a-
colô să s ă d u c ă la s a t u lor.
O v i n i t d u p ă T u r é Sîrbi. Sîrbi i-o z ă g o n i t p r ă T u r é . L a T u r s i ai M o r ţ ,
acolo i-o o m o r î t . I-o a c u p i t î n kieia aia, d î n c o a s d ă Û r é g o v a .
Bănia — Acelaşi.

67
Acolo i e s t ă u n loc. Acolo s ă - m p r e u n ă t r i api : N e r g ă n i ţ a , Băniieşu,
şî Coşâua. I,a locu a l a iestă p ă d u r i m a r i şî i e s t ă s t i n s m a r i dzi p i a t r ă .
P r ă v r e m u r i l i viekî a r f i - m b l a t h u o ţ î dzi c o d r u p r ă acolo. O v i n i [ t ]
d z i m P u s t ă . Şî iei o-mblînd p r î n R u m î n i a , o-mblînd p r î n T u r s i a , p r î n
Sîrbia. Şî f u r a u b a n dzi prî la bisăris, dzi prî la b o g a t . Şî iei o a s c u n d z î n d
b a n i prî la locuri n u m i c e , prî la d z a l u r î m i m i c e şî p r î la i z v o a r ă şî prî
l a fîntîn ; o făcînd s ă m n i p r î n p i e t r i şî p r î n crue şî p r ă l e m n i , că să şcie
iei să ia v r - o d a t ă dz-acolô cîn să lasă dzi hoţîie.
Şî u n u dzila noi, u n m o ş b ă t r î n , şădzîn la uoi, o aflat acolo, l a
 FOLKLOK D I N VALEA AJLMÀJULUI
8l

B o t u Calului, î n t r - o p o l i ţ ă dzi p i a t r ă , o aflat b a n . Şî moşu ala î m s p u n ă

mie că şî b a n i i-o sicit, că îs făcut dzin o mie şasă suci şaidzăşâsă. Iei o
ş ă d z u t la uoi şî i-o s p u s doi o a m i n b ă t r î n că să cauci la B o t u Calului
şî, u n d z i v o afla o crusi p r ă p i a t r ă , să facă m ă s u r ă p r ă a p ă - n sus, ş-acolo
v o afla făcut dzin socan u n c î n t a r î p r ă p i a t r ă . Ş-acolo să cauci că n u m a
v a l u v a m u ş k i u dzi p r ă p i a t r ă .
O a v u t p l a n u r i dzi p r ă v r e m i a hoţilor. Iei n-o foz dz-ais, o foz dzin-
tr-alci p ă r ţ .
Borlovenii-Vechi — Petru Mengu, 55.

68
O fost u n s a t ais p r ă vale ; s-o n u m i t Scorţarî, n-o a v u t să facă
şîndzile ca a c u [din «coajă dzi cei» a u f ă c u t acoperiş la c a s ă ] .
S - o - m m u l t a t s a t u şî s-o m u t a t încoas, [mai la v a l e ] . Ş a p c e bordzeie
o fost acolo. S-o t r a s la p ă d u r e .
O s p u s că la C î m p u G î r b o ţ u l u i o fi fost vr-o p o i a n ă . Acolo o şciut
iei c-o fost o p o i a n ă . Acolo o vi nit cai sălbacis.
A m a u d z î t că A l m ă j u o fost înkis dzi a p ă şî s-o slobodzît a p a c ă t r ă
Sasca-m vali. P r ă K e i a Săski o p u ş c a t . Valia a s t a o fost înkisă.
[Zice că T r a i a n a t ă i a t ieşire spre S a s c a ] .
Borlovenii-Vechi — Meilă Mengu, 84.

69
I e s t ă a p r o a p e d o a u ă suce d ă aii [de c â n d s'a î n t e m e i a t s a t u l ] . S-o-
m m u l t a t acolô la Ş o p o t u ăl Vekiu ş-o v e n i t d u p ă p ă m î n t . Urii s î n t v e n i t
dîla R u m î n i a dîla D r u m u Oii. Aşa m-o s p u s bătrîrii mei.
[Cătunul] S t ă n s i l o v a . I e s t ă acolô p r ă s t ă o s u t ă d ă colibî, p r ă dzalurili
ă'lia. D z a l u Stănsilovi. D-âia i-o dzîs S t ă n s i l o v a , că acolo o s t ă t o r i t
T u r s i a t u n s cînd o fost T u r s i . C-o fost T u r s i pr-ais p a t r u d z ă s d ă ari. Ais
d-aia-i dzîse Groş, că s-or d z i m i e a t d ă or r ă m a s m o r t ca groşî, a noşci
pră Turs.
Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.

70
Guiiişci [dealul d e a s u p r a s a t u l u i ] .
L,a Arie, acolô la Guiiişci, să v ă d a r ă t u r i l i şî a r i a u n d z - o t r e e r a t .
D u p ă vîrv, dzincolô, să cunoaşci bini c-o fost ocnă, o fost r u d ă . A t u n s
o fost p ă d u r i pr-ais, n u m a acolô o fost p o i a n ă .
Aşa audzîi dzin b ă t r î n c-ar fi fost p ă d u r i , s m i d ă , p r ă is p r ă lun-
sili n o a ş t r i . P r ă u r m ă li-o d a t cîc-un d ă r a b dzi s m i d ă dz-aia, ca să taie,
să p u n ă b u c a c i . Cu b ă t a i e i-o făcut dzi să c u r ă ţ ă . Care n-e l u c r a t ,
l-o b ă t î n d , i-o d î n d la cur.
Ai b ă t r î n o - m b l a t v a r a în soaris, în n ă d r a z ş-o fost cîci t r i i z ă s î n t r - o
casă şî n-o a v u t sobă, n u m - a ş a . Sic-o f ă c u t focu în mijlôcu sobi, ca
lăieţî, ş-acolo o d u r m i t t o ţ , a ş a - n r o a t ă , p r î n g ă foc.
Rudăria — Minai Dobrén, So.

71
A t u n s o fost R î ş â u a a T u r c u l u i . Ş-aşa î m p ă r a t u c u T u r c u o d a t r ă m a s
că să facă o b o r u g ă î m p ă r a t u n o s t r u că să m i a r g ă b o r u g a aia p a n ă la
Işă'lriiţa. Ş-acolo să facă o m o a r ă şî m o a r a aia s ă facă o pîrii. Ş-atunsa,
d a c ă fasi pîiîa, r ă m î n i R î ş â u a a î m p ă r a t u l u i n o s t r u . î m p ă r a t u n o s t r u
o f ă c u t ş-o d o b î n d z i t R î ş â u a fără b ă t a i e , fără nimic. Ş - a t u n s T u r c u s-o
dus.
Rudăria — Patru Didrâga, 72.

POVEŞTI, LEGENDE, S N O A V E

72
âic-o fost u n u o m ş-o a v u t o f a t ă ş-un copil. Ş-o m u r i t m u m ă - s a .
Ş-o l u v a t a l t ă m u i ç r i . O l u v a t m u m ă v i t r i c ă la ăi doi copii. Şî ia o dzîs
că să-i d u c ă copiii, c ă t r ă b ă r b a t . Şî b ă r b a t u o p l i c a t c u iei. Şî f a t a o fost
m a i m a r i şî copilu m a i mic. Ş-o l u v a t f a t a sinuşă. Cît o m i e r s , o p r i s ă r a t
sinuşă. Şi t a t ă - s o i-o dus î m p ă d u r i , p u s t î n ă t a c i , u n d z i n-o fost liima
ş-o dzîs că să d u s i s-aducă liemhi. I-o l ă s a t la foc ş-o p u s c u r c u b ă t a - n
liemn. Cîn v î n t u o b ă t î n d , c u r c u b ă t a o făcînd soc-soc în liemn, copilu
dzîcînd c-audz v i n i t a t a cu liemni. Şi p r ă u r m ă sică o ş ă d z u t d o a u ă dzîli
acolo, o v ă d z - c ă n u m a i vini t a t ă - s o . A t u n s o p l i c a t n ă p o i a c a s şî s-o
d u s t o t p r ă u r m a sinuşî. A t u n é a s a r a o a z u n s şî s-o p u s d u p ă uşă. Şî
ia o dzîs : Viedz, d ă c - a r fi copiii, ar strînzi droburili d ă p r ă m a s ă . A t u n s a
fata o dzîs : H ă - n - a i s , m u m ă . A t u n é a ia o dzîs că n u i-o d u s . T o a t ă n o a p c a
s-o sfădzit şî d z i m i h a ţ ă i-o l u v a t şî i-o p r o d u s . Şî f a t a o l u v a t t ă r î ţ ă .
O p u s t ă r î ţ ă l i p r ă d r u m şî vulpili o m î n c a t t ă r î ţ ă l i . Ş-atuns u- o m ă i v i n i t ;
o ş ă d z u t aeolô-m p ă d u r i . Şî află o b a l i g ă d ă s u t ă ş-o puiii-n foc, ca să
facă t u r t ă , fata. Şi vini D u m h i d z ă u cu Sfîntu P a t r u şî dzîsi că s-au în
foc, c ă t r ă fată. Şî ia o dzîs că i-i ruşîfii s-o s c o a t ă . Ş a t u n s o dzîs D u m h i ­
d z ă u că s-o s c o a t ă . Şî cînd o scos-o, o fost o m î n d r ă d ă p i t ă . Cît o t ă i a t
dîn ia, o p r o c r i s c u t p i t a . Şî Sfîntu P a t r u i-o făcut u n a r c b ă i a t u l u i să
p u ş k i j o a v i h . Ş - a t u n s a o t r ă i t iei m u l t ă vriemi acolo în p u s t î n ă t a c i . Şî
iei să dusi v r - o d a t ă la urc şi viedzi v r - o vulpi. Iei încinzi a r c u s ă dze-n
ia. A t u n s a dzisi :
 — N u da, P e t r e - n mini că mi-s greoarii. Ţ-oi d a u m p u i ş o r ; ţ~o p r i n -
dzi o d a t ă bini.
Mînidzî să dusi. Află o l u p o a n i . Lupoaria iar aşa dzîsi că să
n u dze-n ia, că-i greoarii. L a a triilia dzî află o ursoatii. Aia iar a ş a
dzîsi că-i greoarii şî-i d ă u m puişor, iar îi vo p r i n d z i o d a t ă bini. Şî i-o
c ă p ă t a t t o ţ trii puii şî i-o criscut m a r i . A t u n s soru-sa să-ndrăzeşci cu
v r - u n z m ă u . Şî dzîsi z m ă u c ă t r ă soru-sa că c u m s ă facă să-1 p r ă p ă d e a ­
scă p r ă fraci-so. Soru-sa dzîsi că n u p o ţ să-1 omorî, că-s p u i i cu iei. A t u n s
soru-sa dzîsi c ă să-i lasă u m p u i şî iei că i-i u r î t t o t singură. Apoi m î n i ­
dzî o dzîs că să-i lasă t o ţ trii ogarî lui, că o z b i e r a t ăla făr d ă iei. A-
t u n s i-o l ă s a t t o ţ trii. Ş - a t u n s a iei să dusi-m p ă d u r i singur. Şî z m ă u
vini şî b a g ă c ă ţ ă i i - n t r - o sitaci şî pliacă d u p ă iei. Şî l-o aflat p r ă iei.
O dzîs z m ă u c ă t r ă iei :
— P e t r e , ci m ă n î n c . Iei o dzîs că-i d ă să-i r o a d ă c u r a u a dîla ce-
şî'lă şî iei s-o suit î n t r - u n copas, P a t r u , ş-o dzîs :
— L a s ă - m ă să strîg că pier şî pier voinic cinăr. A t u n s o dzîs, isi :
— U u u , uşor ca v î n t u , grieu ca p ă m î n t u , n a , cuculi, n a .
Atuns o audzît vulpia :
— A u d z , stăpîiioru n o s t r u c u m să v a i r ă . A t u n s a lupu i-o d a t o p a l m ă
v u l p i ; o dzîs că minei. Şî p r ă u r m ă cînd o s t r i g a t a d o a u a o a r ă o a u d z î t
l u p u . Şî cînd o s t r i g a t a t r i a oară, a t u n s o a u d z î t ursu. O dzîs, isi :
— A u d z stăpîiioru n o s t r u c u m să vairă, isi.
Cînd o d a t î ursu, s-o s o d o m i t zîdurili ; o iişît v u l p e a afară.
Cînd o d a t l u p u , o ieşît şî iei afară. Cînd o d a t ursu, o ţ î ş n i t t o ţ trii
afară. Cînd o a z u n s afară, o dzîs că c u m să să d u c ă iei, ca v î n t u o ca
g î n d u . O dzîs :
— Ca g î n d u , că stăpîrioru n o s t r u pieri a c u m a . Cînd o a z u n s a c o l ô ,
o dzîs z m ă u c ă t r ă P a t r u :
— Cobor-ci dîn copas, să ci m ă n î n c . A t u n s ogarî o şî a z u n s . A t u n é
o dzîs :
— Fasiţî-mi-1 p r a u şî p u l b ă r , n u m a u n t u r i é a s-o aleziţ d î n iei. A t u n s a
o ales u n t u r a ş-o plicat la soru-sa. Cînd sara o a z u n s la soru-sa o-n-
é i n t a t u n t u r a la foc ş-o dzîs :
— C a p t ă soră la mirii.
Ş-atuns i-o d a t cu u n t u r a p r ă s t ă uokî, iei iei, ş - o - n t r ă b a t - o că :
—- C u m viedz a c u m a ? O dzîs :
— Ca p r î n urekili acului.
I-o d a t a d o a u a oară. O dzîs că viedzi ca p r î n sîtă. A t u n s a i-o d a t
ş-a t r i a oară. O dzîs că n u viedzi n i s c u m . Şî p r ă u r m ă o dzîs că s-o d u c ă
p r ă ia u n d z i o o m o r î t p r ă z m ă u . Ş-o dzîs că să-i dze u n os. Şî i-o d a t
u n os. I a o p u s osu bini. Ş-o n ă p u s t î t - o fraci-so acolô. Şî iei o p l i c a t
şî miergînd p r ă d r u m află o fată d ă - m p ă r a t că plînzi la v r - o f î n t î n ă ,
că a ş c a p t ă s-o m ă n î n s e v r - u n b a l a u r . N u li-o d î n d a p ă b ă l a u r u în s a t u
ăla n u m a d a c ă i-o d a t c a p d ă o m să m ă n î n s e . Şî a t u n s a P a t r u o dzîs
c ă t r ă f a t ă că să-i capci-n c a p . Iei o fost a d u r m i t şî f a t a d ă - m p ă r a t l-o
s t r o p i t cu-o l ă c r ă m a cînd o v ă d z u t că iesă b ă l a u r u . Şî iei dzîse :
— O, fie-ţ c u r v ă m u m ă - t a .
L-o a r s cîn s-o d ă s c i p t a t . D o a u ă s p r ă s i s ă z e ţ o a v u t la a r c ş-o
o m o r î t d o a u ă s p r ă s i capici. B ă l a u r u o a v u t d o a u ă s p r ă s i capici.
Ş - a t u n s a s-o-mplut l u m e a d ă a p ă . Şî iei o t ă i a t v î r v u la limbi la
b a l a u r ş-o dzîs c ă t r ă f a t ă că s-să duc-a cas. Şi iei o l u v a t ogarî şî s-o d u s .
î m p ă r a t u o - n t r ă b a t fata c ă c u m o s c ă p a t . Iei v r i e s-o d z e d u p - a ă l a cari-o
s c ă p a t - o p r ă ia şî să-i dze z u m ă t a c i î m p ă r ă ţ i a lui. U n Ţ î g a n a u d z i şî să
dusi şî taii gutûrîli la limbi la b a l a u r . Ţ î g a n u spurii că iei o omorît b ă l a ­
uru. F a t a spurii că nu. î m p ă r a t u v r i e să facă n u n t ă cu Ţ î g a n u .
Şî a t u n s a cînd să fie n u n t a cu Ţ î g a n u , provini P a t r u cu ogără'ii lui.
A t u n s a fata s t r i g ă că iei îi, d a r nu-i Ţ î g a n u .
— Asta-i t a t ă .
A t u n s o a r ă t a t iei vîru la limbi, n u ca Ţ î g a n u g u t i i r u . A t u n s a
s-o-ntocmit să facă n u n t ă c u iei î m p ă r a t u . Iei o dzîs că s-o a d u c ă
şî p r ă soru-sa la n u n t ă . Ş - a t u n s s-o d u s d u p ă ia ş-o a d u s - o la n u n t ă .
Şî s-or c u n u n a t . Şî s-aşcarnă s a r a d ă culcări. Ş-atuns soru-sa o dzîs că
să araci u n d z - o f ă c u t a ş c e r n u t u la ăş-cinerî. Şî ia p u n i osu d ă z m ă u
acolo. Şî m o a r i P a t r u . Şî p r ă urmă-1 î n g r o a p ă p r ă P a t r u . Ş - a t u n s a c ă ţ ă i i
s t a u p r ă m o r m î n t u lui. N u - i poaci d ă z g î r n i riima. Dzîsi vr-o soară că :
— P r i n d z i ţ o s o a r ă - b a r ă ca mini şi să-i r u p i ţ c a p u p r ă s t ă iei, că-
nvie m ă i frumos d ă c u m o fost.
V u l p e a o dzîs :
— V i n ă m ă i a p r o a p e , că n i - s ă m s u r d z , n - a u d z î m d ă plîns.
Şî cînd s-o c o b o r î t soara, h a ţ cu l a b a p r ă ia. Şi i-o r u p [ t ] c a p u şî
P a t r u o-nviat. Şî s-o d u s şî p r ă soru-sa o o m o r î t - o a t u n s , şî p r ă Ţ î g a n .
Bănia — Lisăvieta Puia Lăban, 67.

73
[POVESTEA LUCEFERILOR]

Lusafărî. U n u l-o făcut lupoafia şî u n u l-o f ă c u t oaia. O fost u n p ă ­

c u r a r i la oi. S-o slobodzît l u p u ş-o l u v a t o oaie. A c u p ă c u r a r i u o s u d u i t :
D a c ă vii fi l u p ş-ai l u v a t u m berbiese. D ă c - o fi l u p o a n e ş-o l u v a t oaie, iar
o s u d u i t . O dzîs d ă ruşîrie. Ş-atunsa, o fost l u p o a n e ş-o l u v a t oaie. Şî
iele o p o r n i t g r e o a n e . Ş - a t u n s a lupoafia n-o m î n c a t oaia. A t u n s a iele-o f ă c u t
doi copii. O crescut m a r i . Şî iei ş-o făcut u n arc ş-o p r i n s la j o a v i n cu a r c u
ş-o m î n c a t , o t r ă i t . A c u m a dîla o v r e m e să duse l u p o a n a cu oaia la a p ă să bie
a p ă . Trese oaia dîla vale. L u p o a n i i s-o făcut kefu să m ă n î n s e oaia :
 — N u - m sodomi a p a , că ce m ă n î n c . Triese oaia dîla d z a l :
— N u - m t u r b u r a a p a , că ce m ă n î n c . A t u n s o m î n c a t - o . Să d u s e la
copii. Dzîse copilu lupoani :
— M a m ă , undzi-i m a m a ?
— I o n u şciu undzi-i, o dzîs. A ' p ă i ise :
— D a c ă n u şeii, m ă d o a r e c a p u . î m dai cîta ţ î ţ ă p r î n j î p u ăsta.
O s p a r t u n jîp şî i-o d a t ţ î ţ ă p r î n j î p . Ş - a t u n s a o strîns-o :
— A c u m a , m a m ă , undzi-i m u m a ? A t u n s s p u n e . Ise :
— A m mîncat-o.
— O n u m a i a v u ş î ' ş si să m ă n î n s , n u m a p r ă ia ? A t u n s a , d a c ă n - a i
m a i a v u t si să m ă n î n s , şădz asia.
— A c u m a noi, frace, h a i d â ţ în l u m e , c ă t r ă fraci-so.
A t u n s a o miers cît o miers. S-o d ă s p ă r ţ î t d r u m u r i l i . A t u n s iei ş-o p r i ­
m e n i t boţîli. O d a t ăla b o a t a ăluia ; ăla o l u v a t p r ă ăluia. Ş-o dzîs a ş a :
— D a c ă vii pieri t u , frace, n ă i n c a mie, să pise t r i p i c u r i d ă sînze î m
b o a t a mic ; dăc-oi peri io, să pise t r i picuri d ă sînze î m b o a t a t ă .
Acu ala a uoii l-o k i e m a t Bosioc şî ala a l u p o a n i l-o k i e m a t S e m e -
riie.
A c u ăla a oii o a z u n s î n t r - u n oraş. Acolo s - o - n v ă ţ a t o h a l ă şî t o a t ă
s a r a ia cîc-un copil ; îl m ă n î n c ă . Iei s-o-nsurat. S-o dus la o m u i e r e - n
c a s ă şî s-o-nsurat. A c u m a iei dzîse :
— Mă m u i e r e , io m ă d u c d u p ă hala aia s-o aflu, s-o o m o r , că-n t o a t ă
s a r a ia cîc-un copil. «Aulă'lă, aulălă, l u v ă ' B a b a C o l ţ a t ă copilu».
— Ba n u ce d u s e , ise, că sine s o d u s , n-o m ă i v e n i t . I s e :
— Că-m iau cîni cu m i n e şî m ă d u c .
Ş-o l u v a t cîiîi şî s-o d u s . O miers cît o miers p r î m p ă d u r e , o f ă c u t
focu ş-o ş ă d z u t la foc. A u d z e că dzîse d î m p ă d u r e :
— U h u h u , Bosîioc, m o r d u p ă foc.
— Vino, baico, ce-ncăldzăşce, o dzîs copilu.
— Bâ io, că m ă cern d ă şomî'ii t ă i , d-ogărî'ii t ă i .
— Vino, baico, n u ce cerne.
— Vino, n a v i ţ ă dîn cosiţă dă-i liagă.
S-o d u s , o l u v a t şî cîni i-o legat. C u m azunze, p u n e - o m i n ă d ă o m p r ă
foc. Copilu dzîse :
— Vino, baico, m ă n î n c ă b u c a c e dî ă'şca.
— N u m ă n î n c d-alia, m ă n î n c dî ăşca ; ce m ă n î n c şî p r ă cine.
A t u n s a , o d a t ă să slobodzî la copil să-1 m ă n î n s e . Copilu o dzîs :
— Şomîii miei, ogărîii miei, p r ă iâ. H a l a o dzîs :
— V i ţ ă dîn cosiţă să să facă l a n ţ d ă fier. A t u n s s-o făcut, şî cîrii
n-o p u t u t să scape şî l-o m î n c a t . A t u n s a pică t r i p i c u r i d ă sînze îm b o a t a
Iu Semenic. A t u n s a iei să ia şî pliac-ă, ş-azunze în oraşu ăla şî t a m a n
s-abace la casa s-o fost fraci-so. A t u n s muierea dzîse :
 — A u , Bosioase, d ă m u l t n - a i v e n i t . I s e :
— N u mi-s io b ă r b a t u - t ă u , io mi-s frace cu iei, n u mi-s io b ă r b a t u - t ă u .
N u m a dacă m-oi culca io c u cine s ă pise sabia, s ă - m t a i e c a p u şî dacă
n-oi fi io b ă r b a t u - t ă u , s ă pise sabia, s ă - ţ t a i e d z e d z i t u al m i c . A t u n s
o p i c a t s a b i a d î n c u n şî i-o t ă i a t d z e d z i t u a l mic. A t u n s a iei m a i ş ă d z e
acolô şî i a r v i n e B a b a C o l ţ a t ă şî i a u n copil. «Aulălă, aulălă, l u v ă B a b a
C o l ţ a t ă copilu». I s e :
— I e u m ă d u c , ise, d u p ă i a , s-o p r i n d , s-o omor.
— B a , n u ce d u s e . Viedz fraci-to s-o d u s şî n-o m ă i v e n i t . I e i n u - n -
ţălezi, n u m a ia cîni cu iei şî pliacă. Mierze, mierze-ntr-o p ă d u r e şî
fase focu. B a b a C o l ţ a t ă dzîée :
— U h u h u , S e m e n i c , m o r d ă frig.
— Vino, baico, ce-ncăldzăşce
— B a , c ă m ă cern d ă şomîii t ă i , d-ogărîii t ă i .
— V i n ă , n u ci cerne.
— V i n ă , n a v i ţ ă dîn cosiţă şî-i liagă.
Să duse şî ia şî iei. O b a g ă - n foc. Şî cînd azunze, dzîse :
— P a r i b ă g a ş v i ţ ă d î n cosîţă-n foc?
— Ba m ă puricai d ă puris.
I a a t u n s a c u m a z u n z e , puri-o m î n ă d ă o m p r ă foc. Copilu dzîse :
— V i n o , m ă n î n c ă b u c a c e dî ăşca.
— N u m ă n î n c d-alia, m ă n î n c dî ăşca, ce m ă n î n c şî p r ă cine. A t u n s a ,
o d a t ă s ă sloboadze la copil să-1 m ă n î n s e . B a b a dzîse :
— V i ţ ă d î n cosîţă să să facă l a n ţ d ă fier. I e i dzîse :
— S ă v a fase a s t ă a m e , c ă io a m b ă g a t - o - n foc. Şomîii miei,
ogărîii miei, p r ă ia acu. Ş-atuns o t o a t ă r u p i . Şî dzîse copilu :
— S ă - m s p u n a c u undzi-i fraci-meu. I s e :
— L - a m î n g h i ţ i t , ie-n d z e d z i t u al m i c . C r a p ă d z e d z i t u şî-1 scoaci.
C r a p ă d z e d z i t u şî l-o scos.
— C u m s ă fac să-1 înviu ?
— I a c u t a r e , ise, buiedze d ă p r ă p o i a n ă şî-1 friacă şî vo-nvia.
A c u m a l-o scos şî 1-o-nviat. Acu iei p l i a c ă n ă p o i şî dzîse Semenic c-o
fost la m u i e r e a lui. A t u n s a s p u n e c u m o fost. Bosîioc n u criedze, g h i n -
dzeşce c ă s-o c u l c a t c u m u i e r e a lui. A t u n s o d a t p r ă s t ă o pieşciră.
A c u c u m s ă facă să-1 s t o r a s c ă p r ă Semenic.
— H a i d â ţ , m ă i fraci, s ă s ă r i m p r ă s t ă pieşciră.
Cînd iei o sărit o şî c ă d z u t î m pieşciră. A t u n s Bosioc să dus-acasă.
Viedze c ă - i istină c u m o s p u s fraci-so, că-i t ă i a t d z e d z i t u al m i c l a
muiere. A t u n s s ă năcăjăşce c ă l-o s t o r î t p r ă fraci-so şî fraci-so l-o scos
p r ă iei. A t u n s a iei se fase ? S ă duse, îj d ă şî iei î m pieşciră. A t u n s D u m n i -
d z ă u viedzi că-i greşală, o greşît. Ş-atunsi-i scoace D u m r i i d z ă u la serî.
Şî p r ă Bosioc îl puiie L u s a f ă r u d ă dzî şî p r ă Semenic îl p u n e L u s a f ă r u
d ă sară. Şî iei t o t la trii ari s ă - m p r e u n ă şî să s ă r u t ă . Cîn să s ă r u t ă iei,
a t u n s rodzeşce g r î u în a n u ala.

Mă-ncălecai p r - u n aris P r ă f r u n d z ă ceriului,

Şî venii p ă n - a i s .
Arisu fu făr-dă şa,
I o p o v ă s t u i i că fu aşa.
Că io n u sînt o m d-ai misinoş
D ă care p o t c o v i e ş c e p u r i c u
P r ă slava ceriului ;
Purie c î t ă o ocă şî z u m ă t a c e la u n
piéor, ploaia ploaie, p u l b ă r u
mierze d u p ă iei.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

74
O fost t r i p ă c u r a r i la oi. T o ţ t r i o a v u t ibomriise. L a t o ţ i t r i li-o f u r a t
scăpărămîncili. Al m ă i m a r e c a u t ă s ă facă focu : N u - s . C a u t ă al m i j -
losin : N u - s . C a u t ă al mic : N u - s . A t u n s se s ă facă ? S ă v ă d p r ă s t ă
d o a u ă s p r ă s e miruri d ă p ă m î n c e , v ă d o z a r e d ă foc. Să dus-al m ă i m a r e .
Afl-un m o ş :
— Bună vremia, tato moş.
— Mulţămez-dumitale, taiki.
— D a r n u - m vii d a c î t a foc ?
— T a i c a - ţ d ă c î t a foc, d ă c ă - n s p u n o p o v a s t ă rieaudzîtă, rievădzută,
— Că n u şciu, t a t o m o ş .
— E i , pii d a c ă n u şeii, î m vii fi dzimiriaţă d ă fruşcuc. î l ia şî-lliagă.
Ai doi a ş c a p t ă . N u m ă i v i n i . A t u n s pliacă al mijlosin. S ă duée la m o ş .
Află c-o a p r i n s b u t o a r c a şî o p u s c a p u p r ă c o a d ă . (O foz D o a m r i e -
A p ă r ă m o ş u ) . V e d z e p r ă ăla legat :
— B u n ă vremia, t a t o moş.
— Mulţămez-dumitale, taiki.
— D a n u - m vii d a c î t a foc?
— T a i c a - ţ d ă c î t a foc, d ă c ă - n s p u n o p o v a s t ă rieaudzîtă, rievădzută.
— Că n u şciu, t a t o m o ş .
—• E i , pii d a c ă n u şeii, î m vii fi mîrie d ă p r î n d z .
Al m a i mic a ş c a p t ă . N u m ă i vin. S ă ia şî p l i a c ă şî iei. I e i o a v u t u n
t o p o r . Cît mierzi, ascuci t o p o r u . A z u n z e la m o ş . Viedze p r ă ăia l e g a t .
— Bună vremia, tato moş.
— Mulţămez-dumitale, taiki.
— D a n u - m vii d a cîta foc ?
— T a i c a - ţ d ă c î t a foc, d ă c ă - n s p u n o p o v a s t ă rieaudzîtă, rievădzută.
— Şciu, t a i c o m o ş . î ţ s p u n :
Cîn s-o-nsurat m u m a şî s-o m ă r i t a t t a t a , se, io li-am foz-d-azutorî
la n u n t ă .
— Ascult, t a t o moş, p o v a s t ă ?
— Ascult.
 — Şî io a s c u t t o p o r u . M ă m î n a r ă la moară

Cu u n foaie d ă v e v e r i ţ ă
Plin pănă-n lopăciţă.

Măsinai şî plecai. M - a z u n s ă o săce. M ă - n t o r ş n ă p o i . E i , d a r să b e u

c î t a a p ă . Cu se să b e u ? L u v a i c a p u şî s p a r ş g h i a ţ a şî b ă u i cîta a p ă .
Şî a m p l e c a t . D z e ţ p r ă s t ă u n i

V î n t u r î n d la b o b
î n v î r u lui p l o p ;
Paili pică şî boabili s-anină.

•— Maica lui, c u m ăla

V î n t u r ă la b o b
î n v î r u lui p l o p ;
Paili pică şî boabili s-anină ?

— Ce m i r i d ă m i n e şî n u ce miri d ă cine că ieş făr c a p .

— Ascult, t a t o m o ş , p o v a s t a ?
— Ascult.
— Şî io a s c u t t o p o r u . Măi mierş cîta, d z e ţ d ă u n u

V î n t u r î n d la n ă g â r ă
Cu a s o r o b â r ă
î n v î r u lui s c a r ă ;
P a i l i pică, boabili s-anină.

— E i , c u m ăla

V î n t u r ă la n ă g a r ă
Cu â e o r o b a r ă
î n v î r u lui s c a r ă ;
P a i l i pică, boabili s - a n i n ă ?

— E i , ce miri d ă m i n e , n u ce m i r i d ă cine că ieş făr cap. Măi

m i e r ş cîta, d z e ţ d ă unu

V î n t u r î n d la miei
î n v î r u lui bordzei ;
Paili pică, boabili s-anină.

— C u m ăla

V î n t u r ă la miei
î n v î r u lui bordzei ;
Paili pică, boabili s-anină ?
 — E i , ce miri d ă tnirie, n u ce miri d ă cine că ieş făr c a p . A t u n s io
p u ş m i n a să v ă d se t o t dzîc iei aşa. Cîm p u ş m i n a , n u - i c a p u . A t u n s a
m ă - n t o r ş n ă p o i şî îl v ă d că o p u s

U n pisor d ă s a r ă
Ş-unu dă năgară
Şî m ă n î n c ă cîca fraz p r ă c o a s t ă .

I o cur d u p ă iei şî n u pos să-1 p r i n d . A t u n s se să fac ? î i dzeţ foc.

Al d ă s a r ă să t o p i şî al d ă n ă g a r ă arsă. Şî-1 l u v a i şî-1 p u ş la loc.
Ş - a t u n s a a z u n ş a c a s ă la n u n t ă . D a r m ă - n t r i a b ă p ă r i n ţ i că s-am
z ă t r i t . D a m-i ruşine să s p u n .
— Ascult, t a t o moş, p o v a s t a ?
— Ascult.
— Şî io a s c u t t o p o r u . O d a t ă , poc, în c a p u l u m o ş . O m o r î p r ă m o ş ,
d ă z l e g ă fraţî şî plecară. A t u n s a să d u s ă r ă la oi şî f ă c u r ă n u n t ă şî zuzîie.
D a r mi-s şî io la n u n t ă . î m d z e ţ ă r ă u n sur cu c î t a d z a m ă ş-un fus ş-un
oidolân şî plecai p r ă d r u m la dzal. Mă-ntînii cu T r ă i a B a b a (îi o r b
d-un okî). Iei o dzîs că «bunu-i d r u m u » . I o a n - g h i n d z i t că dzîse că «bu-
n u - i fusu». I o a t u n s , b r u ţ , cu fusu n okiu ; îl orbii. Mă-ntînii c u M i c o l a e
1
B o i a ) . Iei d z î s ă c ă «bună-i c a l i a » . I o g h i n d z i i că dzise c ă « b u n ă - i d z a m a » .
I o a t u n s , s u r u , surăii şî-1 a r ş . R ă m î r i e pliaş.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.

75

O fost u n m o ş c-o b a b ă , săras, şî n-o făcut gloace p ă m b ă t r î n . A p ă

a t u n s a o f ă c u t u n copil. D a r ă iei-is s ă r a s , c u m să t r ă i a s c ă ? O plecat să-1
dze copilu slugă. O d a d d-o fîntînă. Bieu cîta a p ă .
— B u n ă a p ă şî limpice, copile.
O d a t ă o ieşît D o a m n e - A p ă r ă dîn fîntînă. I s e :
— Se m ă pof ceşc, moşule ?
•— N i m i c , f ă t u m n e u , n u ce pofcesc, n u m a dzîs c ă t r ă copil : b u n ă
a p ă şî limpici.
5
— Aşa m ă k i a m ă p r ă m i n e , moşule. U n d z - a i p l e c a t cu c o p i l u
— Să-1 d a u slugă.
— Dă-mi-1 mie l a - n v ă ţ ă m î n t .
— I o mi-s s ă r a c , n u pos să-1 d a u l a - n v ă ţ ă m î n t .
— B a dă-mi-1, că n u - ţ ser nimic.
1-1 dă m o ş u .
— Cînd ţ-o fi d o r dă iei să dzîs : b u n ă a p ă şî limpice, iei dăloc o fi asi.

') Un ţăran din Şopotul-Nou, chel.

 Ăl i a D o a m n e - A p ă r ă . Şî a r i u n s p r ă s e sluz ; t o t aşa-s l u v a c i . P u n e
pr-ale u n s p r ă s e s l u z şî fase c ă m a r ă d ă l e m n e şî le d ă foc şî p u n e copilu
p r ă l e m n e d - a s u p r a şî-1 a r d z e . Ş - a t u n s a c a u t ă p r î n s e n u ş ă ; îl află ca
u m b o b d ă c u c u r u d z . Atunsi-1 suflă şî să fase i a r c u m o fost fisoru. I s e :
— S'-ai m a i î n v ă ţ a t , m ă ?
— A m î n v ă ţ a t séva-séva.
I a r p u n e pr-ale u n s p r ă s e sluz, fase c ă m a r ă d ă l e m n e şî le d ă foc.
P u n e p r ă copil d - a s u p r a p r ă l e m n e şî-1 ardze. Ăl c a u t ă - n senuşă-1 află
cît u n b o b d ă grîu, îl suflă, îl învie. I s e :
— S-ai m a i î n v ă ţ a t , m ă ?
— A m îmvăţat p r ă zumătace.
A c u m a v i n e m o ş u . Dzîse :
— B u n ă a p ă şî limpice. l e s ă copilu. I s e :
— T a t ă , să i a i s a m a că t o ţ îs l u v a ţ c a mine şî n e p u n e la rînd, u n i
ca alţî, f a ţ a u n i c a l a alţî, ţoalili u n i c a la alţî. Şî să i a i s a m a , c ă n u m ă
scoţ, n u m ă cunosc.
A t u n s a i a r fase c ă m a r ă d ă l e m n e şî-1 p u n e p r ă copil şî-1 a r d z e ; îl
faéi senuşă. î l c a u t ă şî-1 află c î t u n b o b d ă mei. î l suflă şî s ă fase i a r copil
c u m o fost. A t u n s a :
— S-ai m a i i n v ă ţ a t , m ă ?
— A m î n v ă ţ a t c u u n a m a i m u l t d ă c î t cine.
A t u n s l u D o a m r i e - A p ă r ă i-i suda c-o dzîs că o - n v ă ţ a t c u u n a m a i
m u l t d ă c î t iei. A c u m a vine m o ş u şî-j ia copilu, că-i v r e m i a . I i p u n i l a rînd
u n i ca alţî, faţa u n i c a alţî, d ă n a l ţ u n i ca alţî, ţoalili u n a c a a l t a .
— A c u , moşule, dăcă-1 cunosc îl iai, dacă nu-1 cunosc, nu-1 iai.
—- P ă i c u m , f ă t u - m i e u ?
— N u - m pasă.
D a r copilu i-o s p u s m o ş u l u i c ă s ă cauce că g u z m â n u ie m ă i p r ă
okî la copil.
—• A t u n s , iaca ăsta-i.
— H m , d a r ă sine c - o - n v ă ţ a t ?
A t u n é pliacă ; s ă d u c acas. S ' - o - n v ă ţ a t ? S-să facă u n cal d-aur şî d - a r -
zint. Şî sine-1 n ă r o a i e - m b a n , ă l u i a să-1 d z e . A c u s-o f ă c u t copilu u n c a l
d - a u r ş-d-arzint. O p l e c a t la t î r g m o ş u să-1 v i n d ă . Copilu o s p u s :
— T a t ă , iai s a m a b i n e ! é i n e m ă v o l u v a , s ă n u d a i c ă p ă s t r u , c ă
n u p o s s ă m ă m a i strîc. A t u n é , h a i pliacă. l e s ă D o a m r i e - A p ă r ă n ă i n c e :
—- Moşule, u n d z - a i p l e c a t c u calu ?
— I^a t î r g , să-1 v i n d .
— D a n u mi-1 d a i mie ?
— Ţî-1 d a u , dacă mi-1 n ă r o i - i m b a n . P u n - a l e u n s p r ă s e sluz şî t r a g
b a n şî-1 n ă r o a i e - m b a n . A c u m a să-1 i a . Cîn să-1 i a , m o ş u n u d ă c ă p ă s t r u .
Moşu t r a z i , z m ă u t r a z i ; m o ş u t r a z i , z m ă u t r a z i ; şî-1 scoace z m ă u
c ă p ă s t r u . A t u n s ia calu şî-1 b a g ă - m p l i m i ţ ă d ă p i a t r ă , p r î n t u c-o dzîs
că şcie cu u n a m ă i m u l t d ă c î t iei. A t u n s a D o a m n e - A p ă r ă s-o d u s la o
n u n t ă să facă răle şî p r ă cal 1-o-ncunat, l-o l ă s a t să m o a r ă . A c u m a iei
r î n k i a d z ă acolo. S ă d u c copiii z m ă u l u i şî să zoacă p r î n g â uşă. A t u n s
iei dzîse, c a l u :
— P u i c ă , p u i c ă , scoaceţî-mă şî p r ă mine d-aisa.
— N u p u c e m , că-i u ş a - n c u n a t ă .
— Sere dîla m a m ă - t a keili, că m i e r z e m , ne c ă l ă r i m p î n la rîu. V ă
călărit p r ă m i n e . Trînciţî-vă, t ă v ă l i ţ î - v ă , plînziţî-vă, că v ă d ă keili.
Să trîncesc, să t ă v ă l e s c , să plîng :
— D ă - n e , m a m ă keili ! N u m a să ne d u s e m p î n la a p ă s ă ne c ă l ă r i m
p r ă iei şî iară-1 a d u s e m . îi d ă keili şî-1 d ă ş c u n e . Unu-1 dusi d ă c ă p ă s t r u
şî u n u să călărieşci p r ă iei. Cînd a z u n g la a p ă , o d a t ă pieri calu. Să fas-
u m piesei.
Vine D o a m r i e - A p ă r ă şî n u - i calu. A t u n s a D o a m n e - A p ă r ă să faéi o
v i d r ă şî c u r e p r ă a p ă . întîiieşce sins pieşc :
— B u n ă calea, sins pieşc?
— Mulţămim dumitale, vidro.
— D a n - a ţ î n t î n i t u m piesei ?
— B a l - a m î n t î n i t ieri.
întîrieşce p a t r u pieşc :
— B u n ă calea, p a t r u pieşc.
— M u l ţ ă m i m d u m i t a l e , vidro.
— D a n - a ţ î n t î n i t u m piesei ?
— Ba l-am întînit asarâ.
întîrieşce trii pieşc :
— B u n ă calea, trii pieşc.
— Mulţămim dumitale, vidro.
— D a n - a ţ întînit u m piesei?
— B a l-am î n t î n i t d-azriaţă.
întîrieşde doi pieşc :
— B u n ă calea, doi pieşc.
— Mulţămim dumitale, vidro.
— D a n - a ţ întînit u m piesei ?
— B a l-am î n t î n i t m ă i incolô cîta. întîrieşce u m pieşce.
— B u n ă calea u m pieşce.
— M u l ţ â m e z - d u m i t a l e , vidro.
— D a n - a i î n t î n i t u m pieşce?
— Ba l-am î n t î n i t la v a d u ăla.
Şî la v a d o fost o f a t ă d ă - m p ă r a t . I a a p ă . A t u n s copilu o dzîs c ă t r ă f a t ă :
— F a t ă , f a t ă ! Mă fac u n inel dă a u r în d z e d z i t u t ă u . S'irie m ă v a
sere, să n u m ă dai. '
 Ş-azunze D o a m h e - A p ă r ă :
—• F a t ă , f a t ă ! D ă - m inelu, că-i a mieu. Să ţ î n e d ă ia p ă n - a c a s . Ş-o
dzîs copilu :
— Cînd o fi să m ă dai, o d a t ă să m ă scoţ dîn dzedzit şî să m ă lapidz
şî să dzîs aşa : N a , facă-să curţîli t a c i pline d ă mei. A t u n s iei ţîrie u n a :
— D ă - m inelu că-i a mieu. Ş-fas-o l ă u t ă d ă t u l e u şî dzîse în l ă u t a
aia d ă t u l e u :
— D ă - m inelu, că-i a mieu. Dîla o v r e m e d z î s e - m p ă r a t u :
— F a t ă , d a r dă-i inelu ăla, c-or m a i fi ineli ca ăla, că n u m ă i p u t u i
să m ă odzinesc.
A t u n s odată-1 ia şî-1 l a p ă d ă şî s ă făcură curţîli l u - m p ă r a t pline d ă
mei. D o a m n e - A p ă r ă s-o făcut u n r ă ţ o n şî m ă n î n c ă la mei. Şî m î n c ă '
şî m î n c ă ' şî-ntr-o c r ă p ă t u r ă o r ă m a s t r i b o a b e . N u le-o v ă d z u t . A t u n s
dîla ale t r i b o a b e o d a t ă săre copilu şî, poc, în şălili r ă ţ o n u l u i . R ă ţ o r i u
dzîse :
— Măi dăi o d a t ă ! Şî copilu dzîse :
— O d a t ă m-an făcut ş-odată dau.
Cu v o r b a aia o sciut copilu m a i m u l t ca D o a m n e - A p ă r ă . A t u n s
o şî c r ă p a t răţoriu d ă s u d ă .
Şopotul-Nou — Aceeaşi.

76

DRAGOBIEC'E

Aşa s p u n e c-o p l e c a t dragobiecili la p ă d u r e , la m u n c i , şî i-o-ngheţat

fluieru la n a s . A t u n s o a v u t u n sloiece la n a s , că d-aia l-or b ă z u c u r i t aşa.
Drăgobiece cînd o p l e c a t la m u n c e cu oili, ş-o p i e r d u t oili şî d î n d ă -
p a r c e o v ă d z u t rieşce b o l o b ă n . O c r e d z u t că-s oili. O - n s e p u t să cînce
şî să zoase. Şi cînd o v ă d z u t că-s b o l o b ă n , o - n s e p u t a - n t r i s t a ş-a c î n t a
cîncic d ă jăle. Şî iar o m a i miers cale l u n g ă şî m a i d ă p a r c e ş-au găsît
oili. Ş-atuns a u î n s e p u t să zoase d ă b u c u r i e că li-o aflat. D ă u t a ş î p r ă
l ă u t ă [cîntă] :
Asta-i cîncicu l u Dragobieci cîn ş-o p i e r d u t oili şî le-o proaflat. î ţ
s p u n e şî d î n g u r ă . [ S p u n e şi t e x t l ă u t a r u l ţ i g a n . Se c î n t ă la n u n t ă ] .
Bozovici — Iglica Bufta, 50.

77
BABA DOKIA

B a b a D o k i a care o plecat la m u n c e d ă o m u r i t acolô. I a o a v u t o

n u o r şî ia o fost m u i e r e rîă. I a o p u s p r ă noru-sa să facă dîn lină ndgră
 FOLKLOit D I N VALEA ALMAJULUI

a l b ă şî d î n a l b ă să facă iîagră. Şî spălîn-lîna la rîu o veiîit la ia u n înzer

şî o kicit-o c u flori, ş-o făcut l î n a n a g r ă a l b ă şî d î n albă, n a g r ă . Ş-o-n-
v ă ţ a t - o să s p u n ă c-o v e n i t u n fisor dîla m u n c e : Ş-acolo o-nflurit, i e s t ă
flori şî ie cald la m u n c e . A t u n s a D o k i a o l u v a t p r ă P a t r u , p r ă slugă,
cu caprîli ş-o p l e c a t la m u n c e . Şî cînd o m a r s acolô la m u n c e , o - n g h i e ţ a t
n a s u Iu P a t r u ; s-o făcut ţ u ţ u r . Şî dzîse ia c ă t r ă iei : «Tu dzîs în fluer,
d a io m u o r d ă frig». Ş-o şî m u r i t , şî ia, şî iei, şî caprîli. S-o f ă c u t p i a t r ă .
Şî dîn t r u p u iei i z v o a r ă a p a N ' e r g ă n u l u i dîla m u n c e .
I a o l u v a t d o a u ă s p r ă s e cojoase. Cînd s-o u m p l u t d ă liauă, l-o l ă p ă -
d a t ; şî cîn s-o u m p l u t a l t u , iar l-o l ă p ă d a t , p ă n o u d z i t d ă t o t în c ă ­
m a ş ă . A t u n s o şî m u r i t ; o - n g h e ţ a t , s-o făcut p i a t r ă .

Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.

78

BABA DOKIA

B a b a D o k i a o a v u t nor. Şî ia o b ă z u c u r i t p r ă noru-sa. O m î n a t - o
la rîu să facă dîn lînă laie a l b ă şî dîn a l b ă să facă n a g r ă . D a r ia t o t o
frecat şî n u m ă i poace să facă, n o r u - s a . Ş-atuns Maica Mărie o scoborît
la ia şî i-o d a t d o a u ă k i ţ d ă flori, b r e b e n e i , m i c s ă şî cocoşai, ş-o dzîs :
«Na, să le d a i lu s o a c r ă - t a şî să-i s p u n că la m u n c e o d a t brebeneii şî
cocoşăii şî micsa». A t u n s a li-o d a t la soacră-sa. A t u n s s o a c r a o d z î s :

Ahă', o trecut Kilendari,

Cu sînzili t a r i .
P r ă Mărţişor
î l p u n la curişor.

A t u n s a ia o l u v a t cîni şî sluga şî oili ş o plecat la munci. A c u la m u n ­

ce, D u m n i d z ă u o p u s s-o storască, u n d z i t ă t o făcut rîăle, ploaie şî
v î n t şî n a u ă .
Ş - a t u n s a D u m n i d z ă u o făcut-o p i a t r ă şî oili şî cîni şî p r ă slugă. A -
t u n s o c u r ă ţ î t - o D u m n i d z ă u d ă p ă c a c e . D î n t r u p u iei i z v o a r ă apă, d î n
p i a t r a aia.
A t u n s n-o p u t u t - o D u m n i d z ă u s-o d o s t o r a s c ă în l u n a lu M ă r ţ i ş o r .
O m a i l u v a t î m p r u m u t dîla P r i e r d o a u ă stămîri. D-aia vin vijulii, v r e m u r i
răle în l u n a lu Prier. Dzîse oamini : Acu-s î m p r u m u t ă r i l i , că d-aia-i
v r e m i a rîă.

Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

 79
BABA DOKIA

O fost o b a b ă ş-o a v u t o nor. Şî b a b a o p u s p r ă n o r a s ă facă lîna

h a riagră s-o facă albă. Ş-atuns o - m b l a t D o m n u R i s t o s c u Sfîntu Patru
p r ă p ă m î n t şî iei află p r ă n o r a s p ă l î n d l a lînă şî s ă v a i t ă d z i b a b ă . Şî
b a b a o fost m ă r h a ş ă , o ţ î n u t capri, o a v u t şî m o ş . Şî H r i s t o s c u Sfîntu
Patru o a d u s k i ţ dzi flori ş-o d a t l a n o r a cari s-o v ă i t a t ş-o s p u s să-i
d z e b a b i florili şî să-i s p u n ă că i e s t ă flori la m u n c i şî i a r b ă dzistulă.
Şî b a b a s ă m î h i e ' c ă c u m poaci i a s ă ş a d ă cu caprili şî la p ă d u r i iestă
flori dzistuli, l a m u n c i .
Şî i a a t u n s a dzîsi că să dusi l a m u n c i c u caprili, şî i a şî m o ş u ; şî d o a -
u â s p r ă s i cojoasi o l u v a t cu iei. Şî s-o p u s v r e m i r ă pană t o a c i cojoa-
sili le-o l ă p ă d a t dzi p r ă ia, c ă s-o u d a t , şî i a o u d z i t goală făr ţoali. Ş-a-
t u n s a i a s-o r u g a t l a D u m h i d z ă u s-o-mpetriască ; ş-o-mpetrit-o. S-audzi
a ş a c ă s-ar fi v ă d z u t u n d z i v a caprili î m p e t r i c i c u m o ş c u t o t şî c u b a b a .
D z - a t u n é a să dzîéi B a b a Dokia. Şî să n u m i e ş c i dzi l a dzîua iei d o a u ă s p r ă s i
dzîli v r e m i ră. Cînd v i d z e m p r i m ă v a r a că-i v r e m i a r ă , dzîsim că-s babili.
Cîn t r e c babili, a t u n s a ni b u c u r ă m c ă s ă fasi v r e m i .
Rudăria — Mihai Dobren, 80.

80
Iiriâ d o i fraţ şî iiria sărae ş-o p l i c a t s ă s ă p u n ă slugă l a v r - u n d z i v a .
Ş-atuns s-o d u s î n t r - u n s a t m ă i i n dziparci ş-o aflat o b a b ă şî b a b a - i
intrăba :
•— U n d z i v ă d u s i ţ voi, d r a g ă ?
— A m plicat p r ă saci s ă n i p u n e m sluz.
— Aşa, sluz v r e ţ s ă fiţ ?
— Vrem, că hi-săm săras.
— A t u n é v ă i a u i e u . Mie-m t r ă b i sluz. N u v ă d a u l u c r u greu. U n u
s ă - m p ă z î ţ o v a c ă , u n u s ă - m r î n i ţ î n grajdzî.
Copiii, b u c u r o s c-o u d z i t slugă, d z i m i n a ţ a c î n s-o s c u l a t , ăl m a r i
s-o d u s c u v a c a , ă l mic o u d z i t s ă rîiîască-n grajdzî. S a r a v i n a al m a r i
cu v a c a şî dzîéa c ă t r - ă l m i c :
— S'e-i, frăţioruli, c u m c-ai m u s i t a s t ă d z ? I e i o s p u z :
— Bini. N - a m a v u lucru g r e u , d z - a b i ç a m scos o p o s t a v ă dzi bucliuc.
D a r t u , c u m c-ai p ă s t o r i t ?
— Ooo, io i a r bini. Şădzi v a c a t a r i b i n i . P u c a m s ă i a u m a s a c u m i n i ,
să p r î n d p r ă m a s ă , c a o m u , d ă n u s ă p r î n d p r ă z o s .
— A ş a , frăţioruli, dzîs-al mic, vrei s ă d ă m s k i m b ? l e u s ă m ă due­
la v a c ă , t u să rîneşc î n grajdz.
 — Vrieu, du-ci ! C i las, că ieş-mai mic, ca să odzirieşc.
Iei să siluiau u n u p r ă a l t u . Ăl m a r i o g h i n d z i t că n u m - o cârliţă dzi
bucliuc o scos ăl mic. Iei o scos n o a u ă c a r ă . Şî v a c a ş ă d z a r ă u , trişa n o a u ă
o t a r ă . Ăl mic să d u s a cu v a c a şî l u v a m a s a cu iei, că iei cridza c ă p r î n d z i
p r ă m a s ă . Masa o ţ î n a - n săli, b a colo să ş a d ă v a c a , ba colô, b a colo ;
şî n u şădza riis-undzi.

Iei n u măi p r î n d z a .
Vaca n o a u ă o t a r ă t r i ş a
Şî n a p o i v i n a .
Sara azunza
Acasă s ă - n t r ă b a .

Dzîsa al m a r i cătră-1 mic :

— C u m , fraci, m ă i vrei să fii slugă ?
— Baaa nu măi vreu. Dar t u ?
— N ' i s io.
— H a i să-i s p u n i m b a b i : Noi n u m ă i ş ă d z e m .
Ua b a b a să d u s a . B a b a li s p u n ă :
— U i t ă , d r a g ă , l u v a ţ dzisazi şî d u s e ţ î - v ă la b u n a r î , în obuor, c ă - m
b u n a r î îz b a n i miei. Şî u n u v ă b ă g a t î m b u n a r î şî u n u s t a t afară. Dzîs-ăl
m a r i c ă t r - ă l mic :
— Bagă-ci t u , frăţioruli, că t u ieş-măi mic ; ci p o t t r a z i iut a f a r ă .
Ăl mic să b ă g a , ăl m a r i să g h i n d z a c ă împli dzisazi cu g a l b i n şî-i scoaci
afară şî fuzi şî p r ă ăl mic îl lasă îm b u n a r î . Ăl m i c s-o sococit, î m p l û o
dzisagă şî-n a i a l â l t ă s-o b ă g a t iei. Ş - a t u n s s t r î g ă :
— Sus, fraci, c-am î m p l u t dzisazi !
Ăl m a r i i-o t r a s , i-o l u v a t la u m ă r dzisazi ş-o fuzit. Şi cîn s-o d z i p ă r -
t a t dzi s a t u ala, fraci-so ăl mic o scos m î n a dzin dzisaz şî i-o d a t o p a l m ă
lu fraci-so la u r i e k i . Fraci-so să g h i n d z a :
— D o a m r i i , sini dă-n m i n i ?

Cri-că D u m n i z ă u ,
P i n t r u f r ă ţ i o r u mieu,
Că o fi p ă c a t
Că io l - a m l ă s a t
î m b u n a r î riicat.

Şî iei t o t fuza. Fraci-so proscoca m î n a d z i n dzisagă şî-i măi d a o

p a l m ă . Şî iei iar să g h i n d z a :
— Ooo, frăţioru mieu ! Uaz dzisazi zos şî m ă duc să-1 scot.
 Dzisazi-i lăsa,
Napoi să-ntorsa.
L a b u n a r i să d u s a ,
Fraci-so n u iiriâ.

Fraci-so ăl mic l u v a dzisazi şî fuzi-ntr-o t u f ă . Fraci-so ăl m a r i , cîn

să p r o n t o r s a , dzisazi nu-i afla. A t u n s iei să g h i n d z a :
Fracili m i e u p r ă cari a m v r u t să-1 selui io, iei m-o siluit p r ă mini.

Iei să î n t o r s a , Iei boi n-âvia,

L a u n d u k i a n să d u s a , Numa minţa
U m bis c u m p ă r a , Şî t o t s t r i g a ,
P r ă d r u m î m plica, D s i m bis i m p o e n a
P r ă d r u m pliuscăia : Hai, Floran !
C a , Boian ! H a i , Ruj a n !
Hăis, Floran ! Fraci-so-1 a u d z a ,
Lingă tufă azunza. D ă nu-1 c u n o s c a .

Iişâ dzin tuf-afară, ca să-ş p u n ă dzisazi cu galbiri în v r - u n car.

P r ă s t ă fraci-so d a .
— Ooo, frăţiorul mieu, d ă firi-ai al d r a c u l u i să fii. C u m ţ-o d a t în
gînd să fas aşa, să s t r î z la boi şî t u n-ai ?
— Dacă n-aş fi f ă c u t aşa cu bisu, n u pliuscăiam, t u la mirii nu işai.
Dzîs-ăl mic c ă t r ă al m a r i :
— I a c a , fraci, m i e r z i m a c a s ă ş î - m p ă r ţ î m barii. Să dus-acasă, i m p a r ­
tira barii, ş-um b a n iira m a i m a r i , n u p u c a să-1 î m p a r t ă şî dzîsa că c u m
să facă.
Dzîs-al m a r i :
— Dasă, fraci, io l-oi m a n u n t â mîrii dzimiriaţă :

L a griec m-oi d u s a
Şî l-oi m a n u n t a ,
l e u ţîie ţ-oi d a .

N u şciu, i-o fi m ă i d a t , o n u i-o fi m ă i d a t .

Rudăria — Icoana Măcei, 25.

81
IORGOVAN

Iiriâ u n om şî-1 k i m a I o r g o v a n . Ş - a t u n s a iei iiria doi fraţ. Ş î i e l i i r i a

m a i m i c , I o r g o v a n ala. Ş-atunsa fraci-so alalalt iiria b o g a t ; a v i a doi boi
 ş-o i a p ă . A c u m a so r u g a t dzi fraci-so să-i dze boii s - a d u c - u n car dzi
l e m n i dzi la p ă d u r i . Iei iiria c a m p r o s t o v a n . Fraci-so-i d a boii cu c a r u
şî să d u s a la p ă d u r i . Iei cîn s ă d u s a la p ă d u r i acolo, o t r a z boii cu c a r u
lîngă u n fag ş-o-nsiput să t a i e fagu. Şî fagu cîn cădza, c ă d z a d r e p t î n
c a r ş-omora boii şî frînza c a r u . A t u n s a iei si să facă ? Să d u s a la fraci-so
acasă.
— F r ă ţ î o r u l i , isi, d ă - m i a p a să scot boii dzi la u m p r i p o r că, isi, n u
p o t să i a s ă . I s i :
— C u m să-ţ d a u io i a p a , si, cîn m - a i l u v a t şî boii şî n u mi i-ai m ă i
a d u s . Iei :
— F r ă ţ î o r u l i , c-o p l o i a t o ploaie m a r i şî-i i m a l ă şî n u p o d boii să
iasă.
Ş - a t u n s iei să b ă g a - n g r a j d z şî l u v a i a p a ş-on t o p o r şî s-o d u s la p ă ­
d u r i . Şî c î n d o fost la p ă d u r i , o fost u n iaz m a r i ş-acolo iiria r ă ţ ă în i a z .
Ş - a t u n s a iei o d a t c u t o p o r u s - o m o a r ă o r a ţ ă . Ş - a t u n s a cînd o d a t , t o p o r u
s-o c u f u n d a t şî n u l-o m a i v ă d z u t , t o p o r u . Ş - a t u n s a iei iişâ s u s la c î m p i e
cu i a p a . Ş - a t u n s a u n d r a c s-o d u s la iei. Ş - a t u n s a o spus :
— S ' i fas t u , I o r g o v a n i , asia ? S'-ai zvîrlit t o p o r u - n iaz să ni m ă n î n s
răţăli ?
S'i :
— N - a m v i n i t să v ă m ă n î n c r ă ţ ă l i , éi a m v i n i t , isi, c ă - m fac o c a s ă
m a r i şî s ă - m t a i lemrii dzin p ă d u r i , ca s ă - m fac g r â d z i e . A t u n s iei o-nsercat
şî l i e m n u ăla şî l i e m n u ăla, cari-i b u n dzi g r â d z i e . O s p u s d r a c u :
— Mă, I o r g o v a n i , si fas t u asia, a t î t a t ă i t u r ă - m p ă d u r i ? T u v r i i
să n i t a i p ă d u r i a n o a s t r ă t o a t ă ?
S'i :
— M - t r ă b i lemrii muici, î m t r ă b i bîrfii, în t r ă b i cosoroabi, în t r ă b i
căpriori şî-n t r ă b i şî lăceţ şî să fac şî sîndzilă, c ă s-astruc c a s a .
— S t ă i , I o r g o v a n i , n u t ă i a , a m s ă - d z d a u io ţîie u n foali dzi g a l b i n
şî să n u n i t a i p ă d u r i a . A t u n s iei o s t ă t u t ş-o s p u s :
— P o ţ s ă - m dai, n u m a s ă v ă d cîţ î m dai.
A t u n s a d r a c u s ă p r o c u f u n d â - n iaz şî s p u n â c ă t r ă d r a c u al m a r i si
v r i a să facă I o r g o v a n c u p ă d u r i a . A t u n s a d r a c u al m a r i , îl î n t r ă b â :
— S'i i-ai î m b u n a t t u lui, ca să n u t a i e p ă d u r i a ?
— I o i-am î m b u n a t foalili ăl c u g a l b i n .
— A ' p u ia-1 şî du-1, n u m a să-1 î n s e r s p r ă I o r g o v a n , c a r i v i ţ fi m ă i
i u ţ la l u p t ă .
A t u n s a iei c u m să-1 însersi p r ă I o r g o v a n ? S-o dus la iei şî i-o d u s
foalili cu galbin :
— I a c a - ţ , I o r g o v a n i , p l a t a . Iei o s p u s :
— P i n t r u se ?
— P i n t r u să n u t a i p ă d u r i a . S'i :
 —• A h a a a , p i n t r u p ă d u r i - m d a i ? S'i :
— D a p i n t r u p ă d u r i - ţ d a u . A t u n s a I o r g o v a n o l u v a t foalili ş î l - o
p u z zos ş-o ş ă d z u t p r ă iei c u c u r u . T u n s d r a c u l u i ii paria r ă u c-o d a t foalili
cu g a l b i n . Dzîéa c ă t r ă I o r g o v a n :
— D a şeii, I o r g o v a n i , si dzîc i e u ?
— B a n u şciu ; d a c a - n s p u n . S'i :
— Viedz t u i a p a a s t a ? Cari o m l u v a i a p a a s t a - n săli ş-om ocoli
i a z u d z i trii uorî, ă l u i a v o u d z i foalili c u g a l b i n . A t u n s I o r g o v a n dzîéa :
-— A a a , t u ieşc î n s t ă r i s ă ocolesc i a z u dzi t r i o r ï c u i a p a - n săli ?
Iiş-mic t u d z - a l u v a i a p a - n săli şî s ă ocolesc i a z u c u i a . D r a c u o dzîs :
-— I o mi-s m i c ? I o n u p o t s ă i a u i a p a - n săli şî s ă ocolesc i a z u dzi t r i
orï ? A t u n s d r a c u dzîéa :
— O s ă p r o b i m şî să-1 ocolim. A t u n é d r a c u l u v a i a p a - n săli şî-ntr-o
clipită ocolia i a z u d z i trii orï. Ş - a t u n e a v i n a la I o r g o v a n şî I o r g o v a n să
s p ă i r â şî dzîsa :
— A a a , a s t a n - a i făcut-o b u n ă . I a z u n u s-ocolieşc-aşa.
— N u m a s p u n i , I o r g o v a n i , c u m ! T o t a r i să fie foalili dzi galbin a m e u .
Ocolieşci şî t u d a c ă p o ţ ! T u n é a I o r g o v a n încălica calu şî-1 c u p r i n s ă cu
piéoarili dzi p r ă s t ă foali ş-atunsa-i d a l a cal p i n c i n s ă m i a r g ă .

Calu m i r z a .
Dzi t r i orï iazu-1 ocolia
Şî la d r a c u s ă d u s a
Şî c ă t r ă d r a c u dzîsa :

•— V e z t u , d r a s i ? I o a n l u v a t calu n u m a - n piéoari ş - a m ocolit i a z u

cu iei, d a r tu-1 l u v a i i n gîrgă şî-n sîlă l-ai ocolit. I o r g o v a n dzîsa :
— S t ă i , draéi, c ă m a i a v e m n o i dzi l u c r u a m î n d o i . Şi I o r g o v a n s ă
făea p u c e r n i c o m . Ş - a t u n e a d r a c u dzîéa c ă t r ă iei :
— S'i m a i a v e m noi, I o r g o v a n i , d z i l u c r u ? Foalili ăl c u g a l b i n , d r a ­
c u dzîéa, t o t i-a m i e u . I o r g o v a n dzîéa :
— C u m s ă p o a c i s ă fie a t ă u ? Mi l-ai d a t m i e . T r ă b i s ă fie a m e u .
A t u n é d r a c u dzîsa :
— A v e n s ă n i m ă i î n s i r c ă m d z i d ă u - o r î . A t u n s I o r g o v a n dzîsa :
— P u c e m s ă n i - n s i r c ă m c u m v r e i ; foalili c u g a l b i n t o t i-a m i e u .
A t u n s a d r a c u dzîsa :
— H a i s ă n i - n e i r c ă m . S ă faé, I o r g o v a n i , c u m dzîc io.
— D a fac, c u m s ă n u . N u m a s ă faé t u n ă i n c i , s ă v i d z e n c u m faé.
A t u n é d r a c u dzîsa c ă t r ă I o r g o v a n :
— Ş u i r ă t u , I o r g o v a n i , c a m i n i , s ă s ă r ă s u n i v a l i a d z i t r i i orï.
A t u n é a v o fi foalili c u galbin a t ă i . T u n é I o r g o v a n dzîsa :
— A a a , t u şei s ă suiri eobăiieşci ? T u ai fost l a oi ? T u a i fost p ă -
ï
I FOLKLOR DIN VALEA ALMĂJULUI g g

c n r a r ï ca m i n i ? Şciu m ă i m u l - c a cini s ă şuir, şî m ă i t a r i , şî m ă i f r u m o s .

I a şuiră, s ă c-aud, dzîéa I o r g o v a n . A t u n s iei înéçpi să s u i r i .

Cînd iei şuira,

L e m n i l i să clăcina,
Rîurili înéita,
I z v o a r î l i saca.
I o r g o v a n dzîsa :

—• N u m - a t î t a p o ţ să şuirî, m ă draéi ? N'ié n - a m a u d z î t n i m i c .

— S'e, n-ai a u d z î t n i m i c ?
— N - a m a u d z î t , mi-s c a m s u r d .
— S'i să m a i şuir o d a t ă ?
— S'i m ă - n t r ă b î ? Ai să şuirî dzi t r i i orî, dzîéa I o r g o v a n .
— A t u n s cîn m ă i însipiâ d r a c u s ă suiri a d o a o a r ă :

L e m n i l i să clăcinau,
Dzin rădăsină picau.

A t u n s a I o r g o v a n iar dzîsa :
— N u m - a t î t a , m ă , p o ţ să şuirî t u m ă i d r a s i ? P r i a s l a b ci p o r ţ . S ă
ci v ă d , m ă i ai o d a t ă să şuirî cît dzi t a r i p o ţ t u , c ă dzi d o a u ă orî n - a m
a u d z î t nié-cum c u m ai fişcohat.
A t u n z d r a c u p r o î n s i p i â să fişcoană a t r i a o a r ă .

Cînd d r a c u fişcona,
Iorgovan surdza.

Ş-atune c ă t r ă d r a c u dzîéa :
— Lasă-ci, draéi, m ă i ! S l a b la p i e p t ieşc. N - a i fişcon a t dzi n i m i c .
N u m a lasă să fişcon io dzi t r i i orî, a t u n é vii v i d z a t u éi-i fişconat.
D r a c u dzîéa :
— Fişcoarii, I o r g o v a n i , să c-aud io p r ă cini, c ă t u p r ă m i n i n u m - a i
audzît.
I o r g o v a n dzîéa :
— S t ă i , d r a s i , n u m a s ă - ţ s p u n să faé c u m s p u n io. A m să ci leg l a
okî, c ă c î n d fişcon io o d a t ă , t u ai să surdzăşc.
— A ş a fişcon t u dzi t a r i , I o r g o v a n i ?
I o r g o v a n dzîéa :
— N u m a ai s-asculţ dzi m i n i că io n - a m s ă - ţ voiesc r ă u . T u n s I o r ­
g o v a n îl liga la okî şî grija u n m a i . Ş - a t u n e a c ă t r ă d r a c u dzîsa :
— C'-ai prigăcit, d r a s i ? Să fişcon?
 — M - a m p r i g ă c i t , fişeoarii, dzîsa d r a c u , să c-aud.
A t u n s I o r g o v a n l u v a m a i u şî-i t r ă z a - n c a p .
—- Ai a u d z î t , drasi, c u m a m fişconat ?
— S ' i , că n u m a ca u m p u r i c m-o m u s c a t . Cînd d a I o r g o v a n a d o a u a
o a r ă în iei, t u n s a :
— Ai a u d z î t , d r a s i , c u m a m fişconat a d o a u a o a r ă ?
— A m a u d z î t , I o r g o v a n i , n u m ă i şuira. Ai ş u i r a t dzi d ă d ă u o r î , d a r
m-i dzistul, că cîm v i şuira a t r i a o a r ă , ari să m i să dzişkieie c a p u .
I o r g o v a n dzîsa :
— N u , drasi, că t u ai ş u i r a t dzi trii ori. I o a m să m ă i şuir o d a t ă .

I o r g o v a n cîm m a i u îl luvâ,
î n d r a c u cîn p r o d â ,
D r a c u zos c ă d z a ,
C ă t r ă I o r g o v a n dzîsa :

— I o r g o v a n i , dzizliagă-mă la okî. S ă fi t u al d r a c u l u i cu ş u i r a t cu
t o t , că mi s-o dzisfăcut c a p u şuirînd. I o r g o v a n îl dzizliga şî c ă t r ă d r a c u
dzîsa :
— S'e, m ă d r a s i , c u n ţî s ă - m p a r i ? A m ş u i r a t m i r i é u o t a r i ? D r a c u
dzîsa :
— B a t a r i , I o r g o v a n i , ai ş u i r a t , d ă c a p u mi s-o c r ă p a t . Şî I o r g o v a n
dzîéa :
— Ai dzîs, d r a s i , c - a v e m să n i - n s i r c ă m dzi t r i i ori. Dzi d ă d ă u o r î
ri-am însircat. C u m n - o m însirca a t r i a o a r ă ? D r a c u dzîsa :
— N u n - o m însirca alt c u m . L a fugă n - o m l u v a . Cari o m fi m ă i i u ţ ,
ala o m cîşciga foalili cu g a l b i n . I o r g o v a n dzîsa :
— A a a a , n u m a la a s t a n u c-ai l u v a t cu m i n i . L a fugă, aia v r e u şî
ieu. Şî la a s t a a m s ă ci birui. Vies-tu, d r a s i , copilu ăla ? Ala-i copilu m i e u .
Dacă-1 vii a z u n z i t u p r ă iei, cîn ci iai la fugă, a t u n s foalili c u g a l b i h v o
fi a t ă u . D r a c u dzîsa :
— A a a , cu ala m ă iau ieu l a fugă ?
•—• Cu ala. Ala-i copilu m e u si-i n u m a uriekili dzi iei şî-i micucel.
T u n s I o r g o v a n dzîsa :
— A c û , drasi, ia-o la fugă ! Cîn dzîc ieu, ai să fuz, cîn copilu v o plica
năirica t a , t u n s t u s-alerz. I o r g o v a n s t r i g a :

Iii t u t , ipuraş, D r a c u alirga,

S ă fuz cole p r ă ogaş. D z i n oki-i piria.
I e p u r u fuza, L a Iorgovans ă dusa.

S'i :
 IOI

— Ooo, I o r g o v a n i , t o t s ă - ţ fie a d r a c u l u i c o p i l u t ă u .

Iei fuza,
D r a c u nu-1 m ă i a z u n z a
C ă t r ă I o r g o v a n dzîsa :

— I o r g o v a n i , n u m a u n a a m să m ă i dzîc c ă t r ă cini.
— Dzî, m ă d r a s i , si vrei ; io mi-s p o p a t ă u . I o r g o v a n d z î s a :
— Mai v r e i t u séva, m ă i draéi ?
— N u m a u n a m a i v r e u . Să m ă i a u l a l u p t ă cu cini
— Cu m i n i v r e i să ci iai la l u p t ă ? I i ş - p r i a m i c t u dzi l u v a t la l u p t ă
cu m i n i . H a i d a t u cu mini, să ci iai t u c u t a i c a m e u al b ă t r î n la l u p t ă ,
că cu m i n i ieş p r i a slab, că noi doi or-şî-s-am p r o b i t , io t o t c - a m b i r u i t .
Ş - a t u n s să d u s a - m p ă d u r i I o r g o v a n cu d r a c u ; să d u s a la o g a u r ă .
Acolo locuia u n u r s . Ş - a t u n s a I o r g o v a n c ă t r ă d r a c u dzîéa :
— Cînd io oi b r u s i cu b î t u la g a u r ă , a t u n é t a i c a mieu v o iişâ, cu cini
la l u p t ă să v o l u v a . D a r să v ă - m b r ă ţ î ş a ţ b r a ţ ă la b r a ţ ă , f a ţ ă la f a ţ ă .

T a i c a lui iişa, Oasăli li frînza.

D r a c u c î n d îl vidza, Iorgovan să profăsa,
î m b r a ţ ă s ă luva. Da d r a c u să d u s a ,
U r s u cînd îl î m b r ă ţ i ş a , După un liemn şădza,
Z'os p r ă dracu-1 t r î n c a , Da d r a c u striga :
C a n i a i-o f ă r î m a ,

F u z , drasi, ă s t a ari s ă - ţ p u n ă c a p u , că ă s t a - i b ă t r î n , n u iiş-tu

c a iei. F u z şî h a i cu mini !

D r a c u să r â z b i a , D r a c u a t u n s fuza,
Dzi la u r s s c ă p a . Cu I o r g o v a n .să d u s a .
Ursu mărăia, I o r g o v a n dzîsa :
P r ă dracu-1 şkipa.

— S'i m a i vrei t u draéi a c u ? C u m s ă iii m a i l u p t ă m şî éi să m a i

fasem ? D r a c u dzîsa :
— N u m a u n a o m m a i făea. Viez t u , I o r g o v a n i , p a l ô s u ă s t a ?
— îl v ă d , d r a s i . D a r éi s ă fac cu iei ? F ă t u n ă i n c i , să v i d z e n éi fas !
T u n s d r a c u dzîéa :
— Cari v o l u v a b u z d u g a n u ă s t a şî-1 v o zvîrli s u s la n o r , aluia-i v o
udzi foalili cu g a l b i n . T u n é I o r g o v a n dzîéa :
— Ooo, z m ă u l i , t u ieşci-n s t ă r i să-1 zvîrlî la n o r .

T u n é dracu-1 l u v a , T r i i dzîli-mbla,
Buzduganu-1 zvîrlia, Api-1 afla.

I o r g o v a n dzîsa, si :
 — Viedz, m ă d r a é i , l u n a aia ? Viedz că-s doi oamirii-n ia, u n u - i c o v a s ,
u n u - i c ă l d ă r a ş . D r a c u - i v i d z a , c ă t r ă I o r g o v a n dzîéa :
— S'i fac, m ă I o r g o v a n i , o a m i n i a i a - n l u n ă ?

Şei, m ă d r a s i , éi făsa Dracu cînd audza,

U n u caii p o t c o v i a , Cătră I o r g o v a n dzîsa :
U n u t o t c ă l d ă r î făea. — Dasă, I o r g o v a n i .
I o c î n d c u b u z d u g a n u oi d a , Nu-m da buzduganu
î n lună să vo dusa Să-1 b a t ă c u é o c a n u ,
Şî p o t c o a v i v o făsa, Că io p r ă cini c-oi dusa
Caii-i v o p o t c o v i , î n săli la c a s a t a .
I,a noi n u v o m a i v i n i . I o r g o v a n dzîsa :

— C u m , şî p r ă m i n i m ă iai, şî foalili b a n şî i a p a , că-i a m i e ?

D r a c u p r ă t o ţ îi l u v a , C ă t r ă I o r g o v a n dzîsa :
P r ă Iorgovan cu iapa — Aisa ţ-î casa t a , I o r g o v a n i ?
Şî foalili-ntr-o m î n ă Ais ai locuit,
Şî m i r z a o s ă p t ă m î n ă P r ă mini m-ai biruit?
Ş-acas a z u n z a . — Aie a m locuit,
î n u n t r u să b ă g a , P r ă cini c - a m b i r u i t .

— Şî c u si-i a s t r u c a t ă casa t ă ?
— Cu n o a u ă d z ă ş î n o a u ă dzi piei dzi drac.

C ă t r ă copii dzîsa, G a u r a la p o d o m a s t u p a .
Iorgovan striga : Dracu cînd audza,
— Curieţ copii, p r i n d z e ţ d r a c u î n luft s ă d u s a
Şî-1 v i ţ o m o r î Şî p r ă I o r g o v a n îl l ă s a .
Şî-1 v i ţ bill, Şî d a c ă v o fi,
î n c a s ă piçlia v i ţ puria, Vo m a i t r ă i .
Rudăria — Aceeaşi.

82
Iiria o m u i ş r i şî i i r i a - n c ă r c a t ă . Şî ia iiria cu b ă r b a t u la p ă d u r i , la
poré. Şî ia o f ă c u t u m b ă i a t la p ă d u r i şî iei ii p u n a n u m i I o r g o v a n . Şî
iei n u l-o m a i b o c i d z a t . Şî iei o criscut m a r i p a n - o a z u n s p r ă la v r o o p s p r ă s i
a n . A t u n é dzîsi t a t ă - s o c ă t r ă iei :
—• Măi I o r g o v a n i , s-adusim p r ă p o p a să ci b o c i d z ă m aisa la p ă d u r i .
Duminică-1 a d u s é m să ci b o c e d z ă . D a r să n u ples cu porsi p a n ă n u v i n i m
noi dz-acasă.
Iei î n t r ă b a :
 — S'irii-i, t a t ă , p o p a ala ? S'i fasi cu m i n i , c u m m ă b o c a d z ă ?
— Ţ - t o a r n ă a p a - n c a p şî-ţ p u n i n u m i l i .
D u m i n i c ă să d u s a , p r ă I o r g o v a n la colibă nu-1 afla. Şî t a t ă - s o
o-nsiput să-1 strîzi :
— Măăăi Iorgovaaarii !
Iei d z i n t r - o vali m a r i să r ă s p u n d z a :
— Hăăă-hăăă, mă taaată.
— Vino, m ă ă ă I o r g o v a a n i , c-o v i n i t p o p a să ci bocedză !
D a ţîni-1, f a a a t a lui dzi p o p ă , p a n ă v i n io la iei ! A t u n s p o p a dzîsa :
— S'ini-i ala dzi s-audzi dzi s t r i g ă aşa t a a a r i dzi s u n ă valia ?
— Ala-i I o r g o v a n copilu mieu.
Şî c u m i-ai p u s numili ?
— Iorgovan.
— I o r g o v a n să-i r ă m î n ă numili şî io m ă d u c . P o p a s-o d u s a c a s ă .
Şî I o r g o v a n v i n a . Şî t a t ă - s o dzîsa :
— Mă I o r g o v a n i , ci d u şî t u acasă, ci du şî t u prî la bisărică, fas
şî t u si fasi l u m i a aialaltă î m bisărică, c-acuş îdz v i n i v r e m i a , ca să ce-
n s u r ă m ! T u n s I o r g o v a n c o b o r a acas şî să d u s a la bisărică şî să puria la
rînd cu o a m i n i . T u n s p o p a cînd iişa cu cădzelriiţa, o a m i n i s ă - n k i n a şî
cîn s ă - n k i n a , u n u a z u n z a cu c a p u - n c u r u lui. I e i p r o d a cu capu-n c u r u
aluilalt, ăl dzin n ă i n c a lui. Ala s ă - n t o r s a , o p a l m ă - n o b r a z îi da. I e i s ă
p r o n t o r s a şî p r o d a - n ălalalt, în o r t a c u lui ş-atunea să b ă c a u ca drasi î m
bisărică.
T u n s să d u s a acasă şî tată-so-1 î n t r ă b a :
— S'-ai m ă i v ă d z u t t u , I o r g o v a n i , la b i s ă r i c ă ? Ai f ă c u t şî t u c a
oamini ăilalţ?
— Ooo, t a a a t ă , isi, a m făcut. Cîn m - a m b ă g a t î m bisărică, işî p o p a c - u n
p i t r ô n şî-n c a p u ăluia şî-n c a p u ăluia da. Şî o a m i n i s ă - n k i n a r ă . Ş-ăl
dzinăpoiu mieu d z e ţ ă cu c a p u în c u r u mieu. Şi ieu p r o d z e ţ cu c a p u î n
c u r u ăl dzi dzinăinca mie. Şî al dzi dzinăinci s ă p r o n t o a r s ă şî-m d z e ţ ă
o p a l m ă în obraz. Şî io m ă p r o n t o r ş şî-i dzeţ i a r ieu o p a l m ă ăluia dzi
dzinăpoiu m e u . Şî ni b ă t u r ă m ca d r a s i - m bisărică.
Rudăria — Aceeaşi.

83
vSPUMA D Z ' I PRĂ MARE

O fost o muieri ş-o fost c u b ă r b a t m u i e r e a aia. Şî ia s-o-ncîlsit cu popa.

Ş-atunsa ia s-o c u l c a t cu p o p a . Şî c î m b ă r b a t u să dusa dz-acasă, popa
iiria a p r o a p i şî-1 v i d z a p r ă b ă r b a t cîn să dusa dz-acasă şî s ă dusa la i a .
Ş-odat-o p l i c a t b ă r b a t u la Bozovis şî p o p a l-o v ă d z u t şî s-o dus la ia
acas. Sî ia s-o c u l c a t cu iei. B ă r b a t u cînd o v i n i t dzi la Bozovis, s-o făcud
b i c a g ă ş-o dzîs :
— A u , m ă b ă r b a c i , ca r ă u m-i.
— S'i-ţ făleşci, si ci doari ?
— T o t m a doari, n u şciu dzin se s ă - m fie liacu. Să ci d u s , s ă - m a d u s
cîta s p u m ă dzi p r ă m a r i .
T u n s b ă r b a t u plica să-i a d u c ă cîta s p u m ă dzi p r ă m a r i . I a să vorbia
cu p o p a c ă cîn să d u s i d u p ă s p u m ă dzi p r ă mari, iei să să d u c ă la ia. Şî
p o p a l u v a şî crî'sriicu. Şî b ă r b a t u o p l i c a t d u p ă s p u m ă dzi p r ă m a r i .
Ş-atuns s-o-ntîlnit cu rieşci l ă u t a ş . T u n s lăutaşî-1 î n t r ă b a r ă :
— U n d z i ci d u s t u , m ă omuli, u n d z i ai plicat ?
— Ma d u c , că m-i bicagă m u i e r e a şî m-o m î n a t d u p ă s p u m ă dzi p r ă
mari.
S'i :
— Ai, m ă , napoi, că ia nu-i bicagă, n u m a ia să ţîrii cu p o p a . H a i cu
noi n a p o i .
— Şî si fasiţ voi cu mini, că ia m ă viedzi ?
— N u ci viedzi, c ă cîn ri-apropiem n o a p c a lîngă casă, ci b ă g ă m în­
t r - u n sac şî ligăm s a c u la g u r ă şî-1 l u v ă m p r ă u m ă r şî b a c i m la firiastă
şî ni r u g ă m dzi ia să n i s l o b o a d ă î n u n t r u . Şî o m u a t u n s a aşa făcu. Să-
n t o a r s ă cu iei n a p o i şî cîn s-apropiară dzi casa iei, îl b ă g a r ă - n sac şî ligă
s a c u la g u r ă şî Ţîgarii b ă t u r ă la firiastă. Şî ia iişî la firiastă şî dzîsără :
— Sirii vi-săţ voi la firiastă şî sirii baci ?
— Noi rii-săm rieşci l ă u t a ş . N u vi fasi bini să rii primesc să odziriim
la voi ?
T u n s a o dzîs :
— B a v ă p r i m a s e . Şciţ să c î n t a ţ frumos ?
— Seim să c î n t ă m dz-eli lumesc.
A t u n é a - i slobodzî n u n t r u l ă u t a ş î şî iei l u v a r ă s a c u p r ă u m ă r şî s-o
b ă g a t în sobă. A t u n s a dzîsa :
— S'-ai t u , m ă i Ţîgarii-n s a c u ăla ?
— Dzi-elia n o a ş t r i , dzi-eli ţîgărieşc. S'i :
— N - a i loc cu s a c u - n sobă, că-i s t r î m c a l ă - n sobă.
T u n s Ţîgarii o dzîs. S'i :
— N o i b ă g ă m s a c u su p a t . Ş - a t u n s a l-o b ă g a t su p a t s a c u şî ia o făcut
mîncari, o t ă i a t găiri ş-o sinat. T u n s a o dzîs c ă t r ă Ţîgari că să dzîcă, ca
să zoasi ia cu p o p a . A t u n s a Ţîgarii o-nsiput să cînci şî ia o-nsiput să
zoasi cu p o p a . I a dzîsa :

Sus, p o p o , sus,
Că b ă r b a t u mi s-o d u s
D u p ă s p u m ă dzi p r ă mari,
 Să m ă ţ u s i - n c u r u - a l m a r i .

T u n s Ţ i g a n i dzîsa :

D a r dac-oi dzizliga sacu,

A t u n s vii vidza p r ă d r a c u .

A t u n s a dzîsa :
— S'i dzîs t u , m ă i Ţigării ?
— Aşa zîc io. Aşa m-i zicala mia. A t u n s a iar o - n s i p u t să zoasi şî iar
dzîsa :
Sus, p o p o , sus,
Că b ă r b a t u mi s-o d u s
D u p ă s p u m ă dzi p r ă m a r i . . .

Dzi trii ori o dzîs t o t aşa şî Ţ i g a n i t o t aşa o dzîs :

D a r dac-oi dzizliga sacu,

A t u n s vii v i d z a p r ă d r a c u .

Cînd o dzîs a t r i a oară, a t u n s Ţîgaiii o dzizligat s a c u ş - a t u n s o v ă d z u t

p r ă d r a c u . Ş-atuns o iişît b ă r b a t u dzin sac. Ş - a t u n s neşci l ă u t a ş o ş ă d z u t
la u ş ă şî u n i o ş ă d z u t la firiastă şî iei o-nsiput s ă b a t ă p r ă p o p a şî p r ă
crîsfiicu. Ş - a t u n s a p o p a o s p u s că iei plăceşci să nu-1 b a t ă . A t u n s a iei o
plăcit c u b a n . Crîsfiicu n - â v i a b a n să plăcască. Ş-o-ntors crîsriicu c u r u - n
sus şî i-o p u s o l u m i n ă dzi m i l i k e ' r ţ în c u r p a n - o t r i c u t l u m i n a t o a t ă în
c u r u crîsnicului. Ş - a t u n s a i-o slobodzît.
Ş-o v i n i t D u m i n i c a şî ia o dzîs c ă t r ă b ă r b a t :
— Mă b ă r b a c i , m ă d u c c î t a la bisărică.
— P o ţ să ci d u s .

A t u n s a p o p a cînd o vidza, însipia s ă cînci :

Frumoasă-i muierea casta.

A t u n s crîsfiicu dzîsa :

Frumoasă p r ă paralili noaştri.

Crîsfiicu prodzîsa :
Io parali n-am avut
C u r u ficşnic l-am făcut.
T u n s l u m i a dzîsa :
— Oooo, D o a a a m n i , ca frumos c î n t ă p o p a - m bisărică.
A t u n s b ă r b a t u iei dzîsa :

Cîntă, ca d r a c u să-1 ia.

Rudăria — Aceeaşi.
 ZORILE, PETRECEREA MORTULUI, BOCETE

84
ZORILI MORTULUI

î n dzîua d ă s ă - n g r o a p ă ; p ă n ă - n S ă c - a b a ţ la d r i a p t a ,
dzî d z i m i n a ţ a . S t a u [femeile] lîngă C-acolô v o fi
m o r t . A t u n s iele s ă - n s e p a c î n t a . F l o r i p i n t r u dor,
Vine : patru-ntr-o parée, patru-ntr- P i n t r u ăi c ă l ă t o r i ;
a l t a s a u sins. Cîn j u m ă t a c [ e ] - o F l o r i vi culieze,
g ă t a t , a t u n s însepe alialalci. D ă d o r îdz v o t r ç s e .
Fire, trîndăfire ; I a r să mierz p r ă d r u m
S'-ai z ă b ă v i t , P a n vii a z u n z â
D ă n-ai înflurit, L-al m î n d r u d ă rai.
D ă ieri d z i m i n a ţ a L a rai s i n - i e r a ?
P a n ă d-astă minată ? Maica P r i e ş e s t a .
T r î n d ă f i r u - m dzîsă : L u c r u se-m l u c r a ?
l e u mi-am zăbăvit Vii şî m o r ţ scria.
T o t la s u d z p r ă v i n t C e roagă, I o a n e , ce r o a g ă ,
P ă n s-o d ă s p ă r ţ î t Să ce scrie în coala viilor.
Suflet dîla oasă Roagă, Ioane, nu ruga,
Cu m a r e d u r i e r e , D a c ă n-ai r u g a t
Cu p ă r e r e r ă - r e . Cînd p o r î n c ă s-o d a t .
D u - é e , I o a n e , du-ce C - o i scri-n coala m o r ţ i l o r :
Tot pră d r u m năince, îrcie măi am,
P a n ă vii a z u n z â Condiei n-am per dut.
L a al m ă r d ă S î m p e t r u , D a r d î n coala viilor
D ă vîrff] p î n la seri, î r c i a a m sfîrşît,
P o a l e zos p r ă m ă r i ; Condzei a m p i e r d u t .
P r ă p o a l ă înflurit. I a r ce d u , I o a n e , ce d u
I a r ă zos l a r ă d ă s i n ă P î n ă vii a z u n z â
Iestă o maică bătrînă, U n d z e şerbi or a r a
Maică M ă r i e iera, Şî suée or s ă m ă n a .
Cu caucu-i a d ă p a , D u - é e , I o a n e , du-ée
D r u m u li-arăta. P î n ă vii a z u n z â
I a r să m e r z n ă i n c e L-al n e g r u p ă m î n t ;
Şî să n u - n greşăşc, C e r o a g ă d ă D o m n u l sfînt,
D r u m u să-1 sminceşc. Să nu grăbască,
S ă n u ce a b a t la s t î n g a , S ă ée p u t r ă d z a s c ă ,
Că-s r ă z o r i a r a c e , Că t u - i vi d a
Cu spin s ă m ă n a c e , Faţa ta
S u p p r a v i ş c a lui,
I a r spacili t î ă l e
P r ă b r a ţ ă l i lui.
D u m n e z ă u să ce ierce,
S ă fii i e r t a t ,
Sufletu u ş u r a t ,
Dîla noi p l e c a t .
[Fiecare v e r s e c â n t a t d e d o u ă
ori d e o e c h i p ă de p a t r u femei ;
e c h i p a ceealaltă reia acelaşi v e r s
şi-1 c â n t ă t o t de d o u ă ori :]
Fire, trîndăfire,
Fire, trîndăfir !
Bozovici — Iglîca Bufta, 50.
85
D Ă P I T R I C U T LA MORT
Cînd s-apropie să-1 d u c ă la
g r o a p ă , î n sobă, p a n ă n - a p l e c a t .
U n a - n é e p i şî p a t r u - s aşa. S'iné
dă toaci.
Vară, vară, primăvară,
S ă s i t o a s ă şî a m a r ă ,
V î n t u r o a s ă , i a r săeitoasă !
D î n copiei seîncei m ă r g
Şî p r ă n ă r i v e n i n îi pică
Şî d î n g u r ă p a r ă - i c u r ă .
Şî grei v a m e ş că mi-ş ierea.
Sî l u v a u v a m ă
Fără samă.
D ă tălazu mărilor
Florili sînguri-nflor,
Sîngurieli să dăsflor.
V i n e n u v i r i e l d ă ploaie
Şî n u v i n i c u m s ă v i n i
Şî mi-j v i n i v ă i r î n d ,
Toată lumea spămîntînd.
T o a c e izvoarili o s ă c a t ,
Numa unu o rămînat
Şî s o m o d z i a a ş a - m dzîsa :
S ă mi-ş i a s ă p a n afară !
I o afară n u mi-ş ies,
Că p r ă p a t c ă m - a m culcat,
L a odzină m - a m l ă s a t .
Copilaş d ă p r ă b o c i t ă ,
Fişei mari p r ă mununioari,
K i m i e c i ţ ă p r ă cîrşoari,
Şî k i m i e ţ p r ă cîrjîioari,
Z ' u n i l â ş p r ă fluirieli.
S o m o d z i a a ş a - m dzîsa :
Că s t a g n e g r u r ă d z i c a
L a uşîţa mortului.
Şî i e s t ă u n m ă r d ă S î m p i e t r u
Şî p r ă poali-i înflurit
Şî p r ă vîr i e - m p u p i t ,
C u m ăi b u n d ă m i r o s î t .
Iestă un brad mari rotat,
Aşa-i d ă m a r i m i n u n a t
Cu v î r v ă r î p a n ă la seri,
Cu poalili p r ă s t ă m ă r i .
D o a m n e , l a t u l p i n a lui,
L a t u l p i n a lui sini ş ă d z a ?
Doamiii, Maica Priesista
Şî c u S î m t ă Maică Mărie.
Şî mi-ş şădzi şî mi-ş scrie
T o t pr-o c o a l ă d ă a r c i e .
Şî i-i s c a m n u d ă m ă t a s ă
T o t dă sîrmă, Doamn-aliasă,
Şî i-i s c a m n u d ă r ă k i t ă ,
Dă răkită împupită.
R o a g ă - m i - c i dorului,
S ă - ţ a z u c i dzalului !
Şî p r ă d r u m să n u grăbieşc,
Că şî m ă i r ă u p u t r ă d z ă ş c .
Spinăruica-i putrădza
Şî f a ţ ă a l b ă călfidza
Şî okişori pănjătia.
R o a g ă - m i - c i dzalului,
S ă - ţ azuci dorului !
L a mijlocu d r u m u l u i
I-o lină fîntînă.
Şădzi cu p ă h a r u - n m î n ă ,
S'ini t r i ş s i mi-1 î n k i n ă .
Ş-aşa a p a ii d ă răsi Că fuoili s-o-mplut,
Şî d ă d o r îi triesi. S'erriala s-o sfîrşît,
D a r a p ă să n u mi-j bie, Condzeiu l-o p i e r d u t .
Că-i a p ă z ă u i t a t ă , M o r t u iar să p r o r u g a
Să z ă u i t ă d ă l u m e a t o a t ă L a d r i a p t a să-1 dze,
Şî d ă strin şî dă vesin Că-s răzori araci
Şî d ă t o a c i riemurieli Şî c u flori s ă m ă n a c i .
Şî d ă b u n i surorieli D a r la p a r c a stingă,
Şî d-ăi b u n d ă puişori. Că-s răzori n i a r a c i
D o a m n i - i d ă grădziri cu flori, Şî cu spin s ă m ă n a c i .
Ş-atuns v o vini, Şî m o r t u iar r u g a .
Cînd cu sierbi oi a r â D ă ce roz, d ă b a ,
Şî cu suce-oi s ă m ă n a . D a c ă n-ai r u g a t d ă m u l t
Bănia — Ana Oţu, 67. Cînd an d a t v i e s t ă - n s a t .
Pămînci,
Pămînci !
D ă a s t ă d z năinci
I C o n t i n u ă p e a l t ă melodie] : nu-i Să rni-1 p r i n d z p a l i n c i
t o t u n viers. [ E m e l o d i a p e care Cu Arânzil Meilă.
a m auzit-o la BozoviciJ. Bănia — Aceeaşi.
Firi trandafiri,
Ieş-roşu la firi
87
S'i c-ai z ă b ă v i t
D ă n-ai influrit Cînd pliacă c u m o r t u la m o r -
D ă ieri dzimiriaţă mi nţ, a t u n s a p î n ă n - a pleca, îl
P a n d-ăstă-minâţă ? petriese. A ' p u iestă doauă pe-
T u mă-ntrăbî pră mini, trieserî. U n u dzîse că : «Pră se
D a io n - a m înflurit, c î m p u - a l pîrjolit» şî a l t a să dzîse :
Că io m i - a m p r ă v i t « P u p d ă trîndăfir.» I e s t ă - n sacili
T o t la s u d z p r ă v i n d alia, că-i scris în cărţ, în ţ ă i -
Suflit d ă s p ă r ţ î n d , tungurî.
Suflit dîla oasă P r ă se c î m p u - a l pîrjolit,
D î n lumi f r u m o a s ă , P r ă I o n îl d u s a
Oasă păcătoasă. î n legănelu-al d ă m ă t a s ă .
H a i , dorule, hai Iei să v ă i t a .
H a i d a d u p e mirii, S'ifie mi-1 d u s a
Să ci d u c p r ă cirii, Sus la Iristos,
S ă ci d u c la rai. Undze-i raiu v e d z e r o s .
M o r t u să r u g a Şî iei să r u g a
Să-1 scrie în ăi vii. Să-1 scrie-n ăi vii.
S o m o d z i a mi-j dzîsă : Maica n u ce p o a c e scrie-n ăi vii,
l e u îl scriu în ăi m u o r ţ , Că coala mi s-o-mplut
Şî condziiu l-am p e r d u t Că noi doi n e v o r b i a m ,
Şî s e r n a l a a n sfîrşît. Toace le-mplinam.
N u m a Maica m i ce scrie, D a r a c u m a , v a i dze m i n e ,
Mi ce scrie în ăi m o r t R ă m î n ca o p a s ă r e - m p ă d u r e .
Că coala-i m u l t goală S ă fas c u m vii p u c a ,
Şî condziiu l-am n o i t l e u cred t u n u vii ş ă d z a ,
Şî s e r n a l a a n grijît. Să p r o v i n la m i n e ,
Haida, Ioane, pră drum năince S ă m ă iai c u cine.
Sus la g r ă d z i n ă , [ F e m e i a s p u n e u n vers, celelalte
Că d r u m u ţî l-am m ă t u r a t . îl reiau în cor :]
Bac-o, D o a m n n e , d ă g r ă d z i n ă Scoală, P e t r e , v a i dze m i n e !
S'ine s-o d u s n u m ă i v i n e . U n d z e , d r a g o , ai plecatî
[ P a t r u femei cîntă. Ceealaltă Şî p r ă noi c u m n-ai lăsatî ?
p e t r e c e r e cu « P u p d e trandafir» a A t u n s a - d z vine, D o m n u l e , să
fost p u b l i c a t ă î n t r ' o g a z e t ă p e n t r u dzîs, n u şcu c u m ; d a r aşa....
p o p o r . S'a r ă s p â n d i t n u d e m u l t D u p ă c u m ţ-î d u r i e r i a şî jălia d ă
în sat, d i n Moceriş.] mare.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50. Bozovici — Igllca Bufta, 50.

88 89

C î n t a t d u p ă m o r t p î n ă la mor- I a scoală, P ă u n e , scoală,

ţărie. Scoală-ce, m ă i vorbieşce,
Scoală, P e t r e , scoală ! Că a c u m a - i a dîn u r m ă .
O n u ţ-î p ă c a [ t ] d ă D u m n e d z ă u , D a r că n o i n u ni m a i î n t î r i i i m u u u ,
Că c u m r ă m î n ieu. N ' i s p r ă l u m e să v o r b i i i m u u u .
D a c ă io aş p u c a , Nu-i păcat dă Dumnidzăăăuuu,
1
Dzîlili li-aş î m p ă r ţ i , M-ai l ă s a t t o t sîngură-riuuu. )
D ă cine n - a ş udzi. O, n - a u d z , P ă u n - a u d z ,
D r a g ă , io a ş m e r z â , S'e io c-aş r u g a .
Cu cine a ş ş ă d z a , S ă m ă iai şî p r ă m i n e ,
Nis d-on r ă u ieu n u ţ-aş fi, S ă m ă iai c u cine,
Că d ă t o a c e c-aş îngriji. Că n - a m m u m ă ,
R o a g ă - c e lui D u m n e z ă u , Că n - a m t a t ă
Să merg, P e t r e , şî ieu, N - a m fraţ,
Că-i p ă c a t d ă D u m n e z ă u , N - a m surori,
Să r ă m î n v ă d u v ă ieu. N - a m fiece,
Că m u i e r i a făr b ă r b a t N - a m fisori,
I e d ă v o r b ă t o t în s a t . Mi-s p u s t î n e - n l u m e
O n u şei t u , d r a g ă , bine, Ca m i e r l a - m p ă d u r e .

') De aici înainte recitează, nu mai cântă.

 EMIL PETR.0VICI
110

D a r şî m i e r l a n a m u r î are
C u c u ş o r u frăţîior,
Odolian, Odolian,
R î d u n a u a verişor.
D ă si n-ai m u r i t î n c ă a n ,
C u m g h i n d z e ş c să p u t r e d z ă ş c , 1
S ă n u t o r c şî p r ă d u u â n . )
P r ă m i n e să m ă jăleşc,
Bănia — Lisăvieta Puia Lăban,
Că şî io c-oi jăli
N ' i s p r ă l u m e n u n - o m m ă i întîni.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

DESCÂNTECE SI PRACTICE MAGICE

91 I o suflu p r ă s t ă frunce,
Dzidziokiu s-să d u c ă - n m u n c e .
DĂ DZ'OKIAT
A s t a - i dzidziokiu d ă c a p . P u n
O plecat, m î n a p r ă frunce şî d ă s c î n ţ .
P r ă cale, Bozovici — Iglica Bufta, 50.
P r ă cărare,
S ă - n t î l n i I o n cu d z i o k i t o r i u - n cale ; 92
Iriima-i s ă c a r ă ,
DĂSCÎNCICU
Criéri-i t u r b u r a r ă .
SÎMC'I M A I K I M Ă R I I
I o se m ă sococii?
î n zenunki-nzenunkiai, D ă s c î n t Iu Patru d ă dzidzokî.
Trii s ă b i - n m î n ă l u v a i , S'ini o d z o k i a t ,
Da t o ţ capicili t ă i a i , O crăpat.
Dîla t o ţ sînze l u v a i , S'ini-o r ă m n i t ,
î n capu lu Ion lăpădai. O plesnit.
P u ş ă ' i s n a g ă la s n a g ă , Şî dăc-o fi d ă o m ,
Os la os, S ă c r a p e boarfili,
Mai v î r t o s d ă c u m o fost. S ă iesă s ă m î n ţ î l i .
Să rămînă luminat, D ă c - o fi d ă m u i e r e ,
Curat, S ă c r a p e ţîţîli,
Ca d ă M a i c a Mărie l ă s a t . S ă c u r ă lapcili,
P i c ă sînze-aié colie, Să-i m o a r ă c o p i l u d ă f o a m e .
P i c ă oki cui ce d z o k i e ' . D ă c - o fi d ă f a t ă m a r e ,
Dăscîncicu-i dîla m i n e , Pise cosiţa,
Diacu dîla Maică M ă r i e . Să n u să m ă i m ă r i c e .
D ă s c î n c i c u mieu Oaia-ş linze mielu,
Şî liacu dîla D u m n e z ă u . V a c a - ş linze v i ţ ă l u ,
I o suflu p r ă s t ă c a p , S ' u t a linze roiu.
Dzidziokiu s-să d u c ă - n sat. I o ling p r ă Patru

!) Parodiază bocetul.
Dă dzoldturï, Maică Mărie liac i-o d a t .
D ă rămfiiturî, Dacă l-o f i ' d z i o k i a t o f a t ă m a r i ,
P a t r u să rămînă Sînzi d î n coadă-i c u r i a
Curat, Şî dzidziokiu d î n c a p îl l u v a
Luminat, Şî î n mări-1 d u s a ,
Ca dîla D u m n i d z ă u l ă s a t . U n d i i - s făclii a p r i n s ă ,
Că io c u l i m b a i - a m d ă s c î n t a t , Miesă-ncinsă.
S î m t ă Maică Mărie, Şî D u m n i d z ă u îl d ă r u i a
Diac d î n l i m b a m i a să-i fie. Şî l a mări-1 d u s a .
Dăscîncicu mieu, O, Maică Mărie, să ruga,
L i a c u dîla D u m n i d z ă u . S'irii l-o fi dziokiat,
A s t a dzîse d ă trii uorî. D ă s - O dă mic, o dă mari.
c î n t ă - n a p ă . I a u n c u ţ î t şî p u n e S'i i r a o p ă s ă r i a ,
a p ă - n scafă şî d ă s c î n t ă . F a s e a ş a Codălbia,
c u c u ţ î t u acolô-n a p ă . Da u r m ă Da iazu m ă r i l o r să d u s a .
d u p ă s-o g ă t a t , s t î m p ă r ă t r i cărbufi Dzidziokiu d î n frunci,
în a p ă ; u d ă pr-al d i o k i a t . Dzidziokiu ăl d î n c a p ,
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50. Du-ci-n s a t l a sini c-o fi m î n a t .
Cu toaci dzîlili m - a n r u g a t ,
93 Că liac i - a n d a t
Şî c u g u r a 1-an d ă s c î n t a t .
DĂ DZ'IDZ'OKIU
O, Maică Mârie-n loc s t a ,
Cînd îl doari p r ă o m c a p u d ă T o a c e h a i n i l i le-am m î n a t ,
v a r s ă . A l a d ă s c î n t a ş a c u m î n a şî c u Dîla D u m n i d z ă u sfîntu le-am
a p ă , d a c ă n u - i lîngă m i n e . T ă m î n i [mînat.
[în apă]. Şî c u m s ă s c u t u r ă bosîiocu dă
D ă c - o fi d z i o k i a t u n o m , [roau ă
Să-i c r a p i c a p u , Şî i a r b a d ă p ă m î n t ,
Să n u să miri d ă nima, A ş a să s ă s c u t u r i b i c a g u
Să-i c u r ă boaşîli. D ă toaci spaimili,
S'i iera o p ă s ă r i a , D ă toaci boalili.
Codălbia ; P r ă caii,
Dzidzokiu-1 l u v a i P r ă cărări
D î n creii c a p u l u i . Şî D o m n u R i s t o s d ă folos.
Şî dacă l-o fi d z i o k i a t o m u i e r i , O, Maică Mărie, D o a m n ă m a r i .
O s t a r p ă , o cu lapci, N u p o t s ă - ţ ş ă d î n caii,
Să n u s ă m i r i d ă ăl bicag, Că înzereii ce p ă z a ,
C-o fi f r u m o s , o u r î t . D z i d z i o k i u d î n c a p s ă duéa,
Dacă l-o fi d z i o k i a t o b a b ă , D î n zgîrsili nasului.
Să r ă m â n ă s u r d ă - n l u m i - n ţ a r ă . U n d z i - s făclii a p r i n s ă ,
C-o fi u r î t , o f r u m o s Acolo să-1 d ă r u i a s c ă
C u m D u m n i d z ă u l-o l ă s a t , Cu s t r ă d o m a ş î i - a m m î n a t ,
Cu g u r a i - a m d ă s c î n t a t
Cîn ţ î s a baci c e m i a , la
Bănia — Ana Oţu, 67.
94
DZ'ISCÎNC'IC
DZ'I DZ'IDZ'OKIU
D z o k i u d z i l a c u t ă r i dzin c a p
Să s ă d u c ă - n s a t .
D z o k i u dzi la c u t ă r i dzin frunci
Să să ducă-n munci.
S'in-o d z o k i a t p r ă c u t ă r i , o c r ă p a t ,
S'ini-o rămriit l a c u t ă r i , o pliosnit.
Dzi-o fi d z o k i a t ă dzi m u i e r i ,
Să-i crapi ţ î ţ a ,
Să-i pisi cosiţa,
Să-i m o a r ă b ă i a t u dzi foami,
Să să m i i i l u m i a şî ţ a r a dzi i a .
Cutări să udzască curat,
Luminat,
Ca dzi la D u m n i z ă u lăsat,
Ca d z i n t a t ă s ă m ă n a t ,
D z i n m u m ă făcut,
Dzin moaşă scăldat,
Dzi naşă bocidzat,
Ca s t a u a - n seri,
Ca r o a u a - n c î m p .
Ca p o a l a Maiki Mării.
D z i n l i m b a m i e liac să-i fii.
H e i , a c û dz-o fi d z i o m d z o k i a t ,
Să-i crapi boaşăli,
Să-i c u r ă p i ş a t u ,
S-să miri l u m i a şî ţ a r a dzi iei.
Cutări să rămînă curat,
Duminat, etc.
Dz-o fi d z i f a t ă m a r i ,
Cu cosiţa p r ă s p i n ă r i ,
Să-i crapi ţ î ţ a ,
Să-i pisi cosiţa,
S-să miri l u m i a şî ţ a r a dzi i a .
C u t ă r i să r ă m î n ă c u r a t ,
Luminat, etc.
copii.
O p l i c a t u n o m roşu,
L a o p ă d u r i roşii
Cu o săcuri roşii
Să t a i e u n l e m n roşu,
Să facă o s t r u n g ă roşii,
Să m u l g ă oi roşii
î n s t r u n g ă r i a ţ ă roşii,
î n c u m p ă n ă roşii.
D z i n c u m p ă n ă roşii,
î l puii a în s t r ă c ă t o a r i roşii.
S t r ă c ă t o a r i a roşii o l u v a
Ş-o p u t i a - n t r - u n sălsiner roşu.
Sălsineriu r o ş u n u s ă şcia
S'i s ă făsa.
A ş a n u s ă şcia si s ă făsa
D z o k i t o r i u cu d z o k i t o a r i a ,
Rămriitoriu cu rămriitoaria,
Cu t o a c i miracili,
Cu t o a c i dzizmiracili
Dzi l a c u t ă r i .
Cutări udzâ curat,
Luminat,
Ca dzi la D u m n i z ă u lăsat,
Ca dzin t a t ă s ă m ă n a t ,
Dzin m u m ă făcut,
Dzin moaşă scăldat,
Dzi n a ş ă b o c i d z a t ,
Ca s t a u a - n seri,
Ca r o a u a - n c î m p ,
Ca p o a l a Maiki Mării.
D z i n l i m b a m i e liac să-i fii.
A ş a c u mînili goali dziscînţ l a
c a p . A t u n s sufli p r ă s t ă c a p .
Rudăria —•- Icoana Măcei, 25.
95
D'I D'ID'IOKIU
Fuz d'id'iôkiu
D ' i n creii capului,
D'im faţa obrazului ! N u şădza.
D'id'iokiu cu muron, Dîla c u t a r e
D'id'iokiu cu muroani. Duse-vă-ţ în mări negre.
I n i m a i-o c r ă p a t , Acolo s ă v ă z ă d z i n a ţ
Sînzili i l-o v ă r s a t , Şî p r ă c u t a r e să-1 c u r ă ţ a t
Iar să rămînă curat, D ă răle,
Luminat, D ă durierî.
Ca d'i m o a ş a i a r scăldat, Şî s ă v ă dueeţ d î n g r ă d z i n ă în
D'i naj bot'izat. [grădzină,
D'iscînţ a ş a - n s ă c , c u suflitu Păn viţ d a prăstă stăpînă ;
suflat. [Suflă p e s t e cel b o l n a v . ] Şî d î n s a t î n s a t ,
Pătaş — Ana Băeilă, 78. P ă n v i ţ d a p r ă s t ă a s-o m î n a t .
D a t u , cutare, să rămîn curat
96 Ca d ă D u m n i d z ă u I s u s Cristos l ă s a t .
DĂ MÎNĂTURĂ D ă s c î n t ă - n a p ă şî m o l i d v ă . S ă
p u n ă n o a u ă fâlurî d ă bucaci î n
Sin-o m i n a t cu o m î n ă ,
apă. P u n sare, p u n pită, p u n cucu-
întorc cu doauă.
r u d z , p u n p ă s u i , p u n crumpiel, p u n
Şî sin-o m î n a t c u d o a u ă ,
t ă m î n e , dulece, s a p ă , p i p a r c ă . Şî
î n t o r c c u trii...., e t c .
c u m ă t u r a şî c u c u ţ î t u s ă dăseînci.
Sin-o m î n a t c u o p t ,
S ă să spieli şî se rămîrie s-o l a p i d z e
î n t o r c cu noauă,
la h o t a r , u n d z e să h o t ă r ă ş c e c u
Cu n o a u ă d z ă - ş î n o a u ă .
vesinu. C u m să h o t ă r ă ş c e cu v e -
Să s ă d u c ă d ă p r ă c a p u a lui se-i
s i n u , a ş a s ă să h o t ă r a s c ă r ă u
[becag, dîla iei.
Să r ă m î n ă c u r a t ,
Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.
Ca dîla D u m n i d z ă u lăsat,
Că io m - a n r u g a t l a Maica Marie. 97
Maica Marie a u d z â ,
DĂ MÎNĂTURĂ
P r ă scară d ă sară să cobora
Şî c u biéu p o e n a Mînătură curată,
Şî t o a c e durierili dîla c u t a r e l u v a . Mînătură spurcată,
Şî iei s ă r ă m î n ă c u r a t , Năpoi întorcată,
Ca dîla D u m n i d z ă u l ă s a t D u - c i la mărili negri,
A t u n s a dzîse : C-o crisit fini voştri,
F u z strigă S ă v ă dueeţ s ă c u n u n a t
Şî s t r î g o a n e Şî să bieţ şî să m î n c a ţ
Şî muruori Şî p r ă c u t a r e c u r a t să-1 lăsat.
Şî m u r o a n e , Să rămînă curat.
Şî r ă m n i t u r î Luminat,
Şî p r ă v i t u r î , Ca dîla D u m n i d z ă u l ă s a t .
Nu sta, Dzîse d ă trii ori. I a r prodzîse :
ii4
Mînătură curată, Mînătură spur­
cată, Năpoi întorcată, Dusi-vă-ţ
la mărili v î n ă c e Ş - a t u n s dzîsi :
D u s i v ă - ţ la mărili albi....,
Io v-am dăscîntat,
P r ă s t ă mărili n e g r i v - a m a r u n c a t ,
Cutare curat o rămîriat.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.
98
AL DĂ MÎNĂTURĂ
Mînătură spurcată
Şî n o a u ă v ă d u v i v ă d u v i e i
Şî dîla c u t ă r i o p r ă v i c i .
Şî cu p u ş c a l - a m p u ş c a t
Şî cu m a r m o r l - a m m ă r m u r i t
Şî cu p r a u l-am p r ă u i t
Şî ăluia cari-i b e c a g l-am m î n a t
Şî cu pieli goală l - a m m î n a t ,
P r ă r o a t ă l-am încălicat
Şî cu coarrii d ă c a p r ă l-am
[îmbruţat
Şî-n N ' e r g ă n l i - a m n i c a t s - a m
[îmbruţat
Şî o vin it m î n ă t u r ă p r ă a p ă
Şî io a m m î n a t - o p r ă săc.
Şî iar o m î n a t m î n ă t u r ă p r ă săc
Şî a m m î n a t - o - n a p ă .
Şî du-ci, m î n ă t u r ă ,
P r î n foc, p r î n a p ă ,
Că ieu c u g u r a c-an d ă s c î n t a t
Şî dzalu al m a r i ţ î l-am d a t
D ă k e l t u i a l ă şî d ă o p r ă v i t .
Şî du-ci p r ă p o v ô i !
Du-ci la d o m - s o n ă p o i ,
Să nu-i dze a s t a ,
L a p a t îl v o culca,
Z'os să-1 t r î n c a s c ă !
S'ini i-o fi d a t c u u n a ,
î i dau cu doauă.
S'ini i-o fi d a t c u o p t ,
î i d a u cu n o a u ă ,
Cu n o a u ă c a r ă - n c ă r c a c i ,
Ca d ă sari a p ă s a c i .
Şî zos să-1 t r î n c a s c ă
Şî c ă c a i n a să-1 lovască.
Şî c u m î n t o r c p a t r u boi la capici,
A ş a să s ă - n t o a r c ă
Făcăturili,
Mînăturili.
Şî iei rămîrie' c u r a t ,
Luminat,
Ca dîla D u m n i d z ă u Sfîntu l ă s a t .
Şî să n u p o a t ă s t a ,
Să nu poată-mbla,
P a n d ă m i n i v o da.
Şî Hac i-an d a t ,
Cu g u r a i-an d ă s c î n t a t .
Şî io d ă s e î n t ă t o a r i ,
Şî D o m n u R i s t o s d ă fălos.
Şî D u m n i d z ă u s ă n ă t a c i - i d a
Şî Maica Mărie c u iei iera.
A m d ă s c î n t a t aşa c u m î n a .
Să p u n m î n a p r ă iei.
Bănia — Ana Oţu, 67.
99
D'I M Î N Ă T U R Ă D'-A
SPURCATĂ
Cîn d ' i s c î n ţ d'i m î n ă t u r ă d'-a
s p u r c a t ă , iar d ' i s c î n ţ c u s p u r c a t .
I a r t ă , sfînt'i p ă m î n t ' i ,
Că n u t ' i - m p u n g pi t ' i n i ,
î m p u n g mînăturili.
M î n ă t u r ă cu d ' â u u l ,
Mînătură cu muroani,
M î n ă t u r ă cu p ă d u r o a n i ,
N a p o i să n a p o i a ţ ,
î n codri pustîfi să plecat,
U n d z i săcuri n-o t ă i a ,
N ' i s cocoş n-o cînta,
N ' i s u r m ă d'i o m n u s-o afla ! 101
I o n să r ă m î n ă c u r a t ,
DĂ DRAGOSTĂ
Luminat
Ca d'i la m o a ş ă s c ă l d a t , F a z d ă d r a g o s t ă - n mieri şi cu
Ca d'i naj b o t i ' z a t . bosîioc.
Cu c u ţ î t , c u t a m î n i şî a p ă o Cum trazi albina
r ă k i e şî m o l i d v ă , şî ai. Bie. Să La stupină
u d ă d'i n o a u ă orî. [Cuţitul] îl p u n D ă p r ă t o a c i florieşlili,
orî d u p ă u ş ă orî s u p p a t , îl î m p l î n ţ D ă p r ă t o a c i dzeluriçlili,
îm-pămînt. D ă p r ă t o a c i rîurielili,
D ' i trii orî să d'iscîntă. Cum aliargă,
Pătaş — Ana Băsilă, 78. C u m să z b u s u m ă ,
Cum aduşi,
100 D ă t o a c i c ă s u ţ ă l i şî le u m p l i ,
A ş a să s - a s t r î n g ă t o ţ fisori la c u t ă r i
ACU F A S ' E M P R Ă SCRISA
(sau fietéili la fisori),
Să să m a r i é e fiecili s a u fisori. Că cu m i e r i voi induléi,
l a i brăsirili d ă p r î n g ă iei şî le Cu bosîioc voi m i r o s î
d u s la v r ă j i t o a r e . Şî zvîrli brăsirili Şî slava D o m n u l u i s-o coborî.
p r ă coş. Aşa dzîs :
Iiu brîuşoru mieu, P a n d ă t r i i orî. A t u n é f a t a s a u
î l zvîrlii p r ă coş. fisoru ia p u ţ i n ă m i ş r i şî-ş u n i e
D ă p r ă coş ieşî u n cocoş. zenili [pleoapele] şî h a i n i l i p r ă iei.
Cu cicu d ă fier, Şî pliacă l a joc.
Cu ăripili d ă o ţ ă l . [Busuiocul] îl p o a r t ă la iei.
Să n u - d z dze a s t a , [ V r ă j i t o a r e a ţ i n e m i e r e a şi b u ­
S ă n u - d z dze a şădza, suiocul în m â n ă c â n d d e s c â n t ă . ]
P ă n ă - n l u m i - n ţ a r ă vii pleca, Bozovici — Iglica Bufta, 50.
D ă scrisa lu c u t a r e vii d a .
Să nu-i dzç a ş ă d z a , 102
Să nu-i dzç a m î n c a ,
DĂ DRAGOSTĂ
Să nu-i dze a lucra,
Să nu-i d z ş a uodzini, Cum aliargă albina la stupină,
Să nu-i dze a d u r m i , A ş a s-alçrze c u t a r e d u p ă m i n e .
P a n ă la c u t a r e v o vini. Şî c u m ie duléi m i e r i a ,
î n vis s-o v i s a d z ă A ş a să fiu duléi i e u la c u t ă r i .
Ş-aievea să-1 v a d ă . Şî c u m n u poace n i m a fără s a r e ,
Cu cicu să-1 cocnască, A ş a să n u p o a t ă iei fără m i n e .
Cu ăripili să-1 p ă l ă p ă i a s c ă , Acu dzîée :
L a c u t a r e să-1 p o r n a s c ă . S'in-o fi f ă c u t u r î é u n e
P a n d ă trii uorî a s t a să fase aşa. C-o m î n ă ,
Bozovici — Iglica Bufta, 50. I o întorc cu doauă.
S'in-o f ă c u t cu d o a u ă . . .
Iar, pan-la noauă.
Le luvai, P R Ă SCRISA SPURCATĂ
î n m ă r i le l ă p ă d a i
Şî p r ă mirie, c u t a r e , m ă c u r ă ţ a i . [Se a r u n c ă la fel brîul p e coş, la
Anul n o u s a u m a r ţ i şi s î m b ă t ă
Cu mieri şî cu bosîioc. S-să u n g ă seara].
ş î să u n g ă p r ă ăla c a r e v r i e . Bosî- A r u n c în sus p r ă coş
iocu-1 p u n e - m p o z o n a r î , d a c ă - i o m , U n n e g r u cocoş,
şî dacă-i muiere-1 p u n e d u p ă b r î u . U n lag v ă l â c
[ F e m e i a să se u n g ă în c r u c e p e f a ţ ă ] . Ş-un ş ă r p e - n t ă r î t a t ,
Bozovici — Pira Cocorăscu, 84. Cu d r a c u m e s t ă c a t ,
L a s o ţ u lu A n a m î n a t ,
S-o ia, să n u p o a t ă s t a .
103
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
î i fac p r ă scrisa. A r u n c ă b r î u - n
sus p r ă coş ; şî m a r ţ s a r a şî sîm-
105
bătă sara :
N - â r u n c b r î u lu A n a ,
[La A n u l n o u fetele ies la m i e ­
N u m a a r u n c u n cocoş
zul n o p ţ i i în g r ă d i n ă . ]
Cu cicu d ă fier,
Prindze dă gard :
Cu ăripili d ă l e m n ,
N u scutur gardu,
Cu m ă s î ă l i d ă o ţ ă l ;
Scutur pră dracu,
S-să d u c ă la s o ţ u lu A n a ,
S ă - m a d u c ă s o ţ u mieu,
Cu cicu să-1 c o e n a s c ă
î n vis să-1 v i s ă d z
Cu ăripili să p ă l ă p ă i a s c ă ,
Ş-aievea să-1 v ă d .
D î n s o m să-1 pomeriască,
Şopotul-Nou — Aceeaşi.
L a A n a să-1 p o r n a s c ă ;
Să n u p o a t ă l u c r a ,
Să nu poată mînca, 106
Pîn-la A n a vo pleca.
Cu n i m a să n u zborască, Li fac d'i d r a g o s t ă în mieri.
P î n cu A n a s-să-ntînască. C u m să-ntoarei sicoaria şî p o z o -
D - o fi d î n s a t , m ô c u c ă t r ă r ă s ă r i t , c ă t r ă sfinţit,
Să vină dăzmăţat, aşa să r ă m î n ă c a r e s-or î m p r e u n a ,
Î n vis, să-1 v i s ă d z să fie sinstîţ şî înduleiţ p î n la
Ş-aievia să-1 v ă d . sfîrşîtu vieţî. C u m îi mieria î n d u l -
D-o fi l e g a t , eită şî sinstîtă, aşa să fie şî iei plă­
S-să dăzlieze. c u t şî v ă d z u ţ p a n la sfîrşîtu vieţî.
D-o fi d ă z l e g a t , î m mieri să d'iscîntă, m ă n î n c ă
S-să proleze. în g u r ă şî u n u şî a l t u , o-l u n z e .
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50. Pătaş — Ana Băsilă, 7 8 .
 107 109

[DE DEGAT] APĂ DĂ VÎNTURI

A p ă i la legat trăbui sară dă stup Dă-i vînturos o m u şî să s c u ­

m o r t şî c u brăsinariu c a r e - i alui t u r ă , a t u n é [face] a p ă d ă v î n t u r î .
d ă s-o ş c e r s c î n d o i u b i t — s ă m ă Dzîse :
ierţ. A ş a fac m u i e r i l i c î n d a u t r a i Dumnidzău porînsa,
r ă u c u o a m i n i . î n d o s d ă s c î n t ă , în Milili p l e c a ,
şale, l a foc şî d z î s e : P r ă cale, p r ă cărare.
N u leg brăsinariu, P r ă A n a aflâ-n d r u m mare
N u m a leg trupu cutăruia, D ă s c u l ţ ă şî d ă ş c i n s ă .
S ă n u să m ă i p o a t ă d u s e n i s - u n d z e . Prîn sace cu zănace,
N u m a d î l a m i n e s ă fie d ă z l e g a t ; T o a c e uşîli aflâ-ncunace,
Ş î d ă f a t ă m a r e şî d ă v ă d u v ă Cuţîcili-ncordace.
Şî dă muiere cu bărbat, legat. N u m a u ş a a lui b e c a g (a l u A n a )
N o a u ă noduri le l i a g ă . E a tot Afla coşu dăstupat,
n o d u dzîse odată [cu mînile la Fereşcili dăşkisă,
spate]. Uşa dăscufiată.
Ş-fac p ă c a c e . A s t a nu-i bun. Să luvară,
[Zice c ă m o a r e o m u l d a c ă nu-i des- P r ă uşă să băgară,
l e a g ă ] . S î n z i l i să suie-n c a p . î n vatra f o c u l u i 1-aflară.
Bozovici — Fira Cocorăscu, 84. îl frînsără,
Snaga-i luvară,
108 Pucerea-i luvară
vŞî-n z ă s t r u g o-ncunară,
[DE DESLEGAT]
Prăstă mări zburară.
D a r ă d a c ă să zgodzeşce dă-i o m u Pră Ana o luvară
legat, dă nu poace să facă cu mu- Dîla vale dă drumu al m a r e o
ieria n i m i c , a i a i a r ă - ţ spun. [lăsară.
A t u n s a trăbui slobodzîtură (fă- î m plimiţă o-ncuiîară,
îîină dîla care o fase-ntîn) şî î n gunoi o băgară.
a p ă dîla rîu. S l o b o d z î t u r ă s-o p u - Acolo rămîne/
n ă - n a p ă şî s ă d z î c ă aşa : Cîntînd,
Cum să sloboadze făhina dîla V a i e r înd.
[moară, N ' i m a n-o audzâ.
A ş a s ă s ă s l o b o a d ă iei. S î m t ă M a i c ă M ă r i e l a ia c o b o r a .
Şî c u m să duse p o p a cu mic c u mare O l u v a sup poala iei,
Ea rîu lui Iordan Bocedzătuoriu S u p t a r i p a iei.
[să b o c a d z ă a p a , Tas, tu Ano,
A ş a s ă r ă m î n ă iei c u r a t N u ce cînta,
Şî dăzlegat. N u ce v ă i e r a ,
Bozovici — Aceeaşi. C ă d ă m i l î m-oi ruga,
L i a c u ţî-1 v o d a .
Stano, Ileano, Sîndziano,
Cătat,
l i a c u Iu Ana-1 d a ţ ,
Dîm pămînt,
Dă sup pămînt,
Dîn iarbă,
Dă supt iarbă,
D ă s u p t ale l i v e d z v i e r d z ,
D ă s u p t ale i z v o a r e r ă s ,
D ă s u p t t o a c e pietriselili,
D ă s u p t t o a c e floriéelili,
D ă s u p t ai m u n ţ c ă r u n t ,
Că io c u t ă m î r i e v-oi t ă m î r i a ,
Cu floare m a r e v-oi a f u m a ,
Cu bosioc v-oi s t r o p i ,
Cu salcă v-oi l ă s t a r i ,
Cu m i e r e v-oi indulsf.
Ana să rămînă
Curată,
Luminată,
Ca s t a u a d ă p r ă éerï.
Ca r o a u a d ă p r ă p ă m î n t .
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.
110
APA DĂ VÎNTURI
Cîn ci d o r oasăli, pisoarili şî
mînili. Cîn să u d ă aia, c u a p a - i
triesi.
Vînturï mis,
Vînturï marï,
V î n t u r ï mijloéiri !
Noauă vînturï băca,
Dîn trupăt trupăia,
D î n sijmi călca
Şî salca să c l ă c i n a ,
Că t o a c i v î n t u r i l i o b ă c a
F l o r i albi d ă p r ă poces !
Cu a ţ ă roşîie a m d ă r u i t
Şî cu b a n a m p o t c o v i t .
Apa dă pră văi vina
Şî t o a t ă s ă c l ă c i n a
C î n d p r ă rîu m e r z a .
Şî Maica M ă r i e să r u g a ,
M a i c a Mărie c u r ă ţ î t o a r i ,
L a t o a t ă l u m e a leac a d u é a
D î n t o a c i pociéelili,
P r ă roauă,
P r ă eaţă
Şî Milialifie să v o r b i a
Şî lîngă salcă ş ă d z a .
Şî Milialifie să r u g a
Şî la t o a t ă l u m i a Hac li d a .
Şî o p l i c a t zoi d ă d z i m i n a ţ ă
Şî Foiofi'a şî T r a n d a f i r a.
Şî ia-n coaci şî-n z e n u n k î ş ă d z a .
Şî ia licuitoari
Şî D o m n u R i s t o s d ă fălos să li fie.
L a a s t a t r ă b u i t r i i firi d ă salcă,
l ă s t a r i d ă salcă şî c î t a mieri p u s ă - n
a p ă şî să să u n g ă şî să bie. Cîn să
d o g a t ă a p a , l ă s t a r i să-i d u c ă la rîu.
Bănia — Ana Oţu, 67.
111
DĂSCÎNC'ICU SPĂLAT
C u m p ă r ă oală n o a u ă ş-o duse la
v r ă j i t o a r e . Acolo p u n e n o a u ă fişlurî
d ă flori. N u le p u c e m s p u n e p r ă
n u m e [nu le ştie]. Şî le p u n e m şî
le fierbem şî, m a r ţ s a r a s a u s î m b ă t ă
s a r a , care v r i e să să spiele, c a u t - u n
fer d ă plug, ăl lat, să p u n e cu
pisoarili p r ă iei la rîu şî b e c a g u să
d ă z b r a c ă dîn h a i n e , r ă m î n e gol, şi
vrăjîtoaria-i t o a r n ă apa-n cap, pră
iei t o t , aşa :
C u m s p a l ă a p a t o a c e petriselili,
T o a c e lomurielili,
A ş a să să spiele I o n
D ă t o a c e făcăturili,
Dă toace lăpădăturili, şî m a r ţ a p î n ă - m p r î n d z . Acolo t r ă -
D ă toace fărmăcăturili, b u i n o a u ă t u r ţ d ă grîu, n o a u ă fielurî
Să rămînă luminat, d ă flori, o l i n g u r ă n o a u ă , o scafă
Zbisulat, n o a u ă [de l e m n ] , o a ţ ă cît îi o m u
Ca a p a d ă c u r a t . dă naltă, o păra îngăurită, miere,
C u m î n t o a r s e fieru t o t p ă m î n t u l , p î n z ă - m p a t r u colţuri, d a c ă ie o m
A ş a să s ă - n t o a r c ă t o a c e durerili t r ă b u i cocoş, şî dacă-i m u i e r e , t r ă -
[dîla I o n . b u i găină, l u m i n ă dîla p r a z n i c . A -
Dăscîncicu-i dîla m i n e t u n é d u p ă se să d ă s c î n t ă , trii dzîle
Şî liacu dîla Maica Mărie. n u ies-afară o m u ăl b e c a g . î l u n i e
Dăscîncicu mieu c u miere î n f a ţ a o b r a z u l u i şî u m e r i .
Şî liacu dîla D u m n e z ă u . T o t o d a t ă şî t u r ţ î l i v i n e u n s ă c u
Bozovici — IgHca Bufta, 50. miere. A t r i i a zî t u r ţ î l i să d a u la
copii să le mînse, d a r să n u v i n ă
112 nima cu duuan sau muieri cu
d i m i s t r a ţ i i (muieri fie-cum), p i n t r u
DZ'I SPĂLAT că-i l u c r u c u r a t . A t r i i a zî o m u să
Să s p a l ă . Dziscîncic dzi s p ă l a t . s p a l ă şî a p a ée să spal-o s p r i j o a n e
Să d u s i la rîu c u u m fir dzi bosîioc pr-o t r a n ţ ă c u r a t ă şî ia t r a n ţ a şî
şî-ncină-n rîu şî s p u n i : ale n o a u ă fielurî d ă flori şî să d u s i
— B u n ă d z i m i n a ţ a , rîu dzi r o a u ă . la rîu şî le s c u t u r ă p r ă rîu şî florili
—Mulţames-dumitali, dragă cutări. le l a p ă d ă p r ă a p ă . A t u n s - i n s e p i
— Ş ă d z p r ă s c a m n dac-ai v i n i t . v r ă j î t o a r i a să d ă s c î n c e . Mai n ă i n c e
— N - a m v i n i t să şăd p r ă s c a m n , să dăscîntă sîmbătă dziminaţa.
N i z dzi a u r , riiz dzi a r z i n t , Maică M a r i e şî milili alefii,
é i - a m v i n i t cu a p a t a să m ă spielî N u şădzaţ,
P r ă faţă, N u vă-mbiiaţ,
Pră braţă, N u m a alergat
P r ă z i n u n k i , p r ă coaci. Şî liacu s ă i-1 d a ţ ;
î m f a ţ ă s ă - m p u n soarili Nu-ngăduiţ,
Cu zărili, N u zăbăviţ,
î n okî stălili, P r ă s t ă t o a c e dzalurili să porriiţ
î n dos l u n a Şî s-adus eţ
Cu zărili. T o a c e floriselili,
S ă fiu d r ă g o s t o a s ă T o a c e lecurielili,
L a b ă r b a t şî la t o a t ă l u m i a . L a I o n s ă le p u n e ţ
Rudăria — Icoana Măcei, 25. Şî s n a g a să i-o a d u s e ţ .
Cu p i t a v-oi s ă t u r a ,
113 Cu a p a v-oi a d ă p a ,
Cu flori v-oi kici,
S'INSTĂLI ĂLI MARI
Cu miere v-oi i n d u l s i ,
î i p u n sinstăli ăli m a r î sîmbăta Cu baiî v-oi plăci.
 Să v ă d u e e ţ m u r o n [ d u p ă m o a r t e ] , care o foz
î n pustieşag, v r ă j m a ş . H a i să-i d ă s c î n t ă m .
U n d z e cocoş n u c î n t ă , î i d ă s c î n t ă fără v o r b e , a t u n s
N'ié săcure n u taie. cîm pliacă la m o r ţ ă r i e . I a m o a r e
Acolô s ă v ă fie d ă v a r d z ă ş-o cîntărieşce la d o s u
S'ina s p i n ă r i ( p u n e la dos c î n t a r i u ş-o
Şî o d z i n ă . cîntărieşce). N u c a u t ă să v a d ă cît
I a r ă ala să r ă m î n ă ii, n u m a faée k i m ă t a . Ş - a t u n s m o a -
Luminat, ria aia d ă v a r z ă o t o a r n ă p r ă iei
Zbiéulat, în s ă c r i n ş-atune m a i faée şî âltăee,
Ca d ă m o a ş ă s c ă l d a t , o cruée d ă m ă s i a ş şî i-o p u n e - n sîn
Ca d ă n a ş ă b o c e d z a t . la piele. D a r a l t u care-i r ă u d ă
L i a c , D o a m n e , să-i fie. t o t , ii b a c - u n c u n in foaie.
P u c e r i a n u - i dîla m i n e , î i poseşce [moroiul p e o a m e n i ] ,
Dîla M a i c a M ă r i e . î l toseşce sînzili p r ă g u r ă s a u p r ă
D u m n i z ă u sfîntu să-i a z u c e . n a s [pe o m u l cel pocit de m o r o i u ] .
Şî voi, milostî'vniéilor, Bozovici — Aceeaşi.
Cu D u m n i z ă u la m u n c e .
Bozovici — Iglica Bufta, 5 0 . 116

[OPRĂVITUL MOROIULUI]
114
î l oprăvieşce. A t u n s a - i fase t u r t ă
SĂ FAS'EM DĂ MURON'
c r u d ă ş-o f'dă p r ă feriastă d ă p o ­
Fuz muron, m a n a m u r o n u l u i ăluia. Al s-o pri­
F u z strîgon m i t - o să d u s e cu ia la rîu ş-o
l a p ă d ă p r ă a p ă şî dzîée aşa :
D ă p r ă c a p u Iu P a t r u ,
Să să d u c ă ala, c u m îl k i a m ă ,
D î n f a ţ a lui,
D î n v i r t u c a lui, [ m o r t u ala,
Că cu t ă m î n e c-oi t ă m î n a , U n d z e v o s t a a p a , acolo să s t a i ,
Cu m ă t u r a c-oi m ă t u r ă , Cu noi nimic s ă n u m ă i ai.
Cu c u ţ î t u c-oi t ă i a , Bozovici — Aceeaşi.

P r a u şî p u l b ă r c-oi făsa
Şî-n v î n t c-oi sufla, 117
N ' i m i c d î n cine n-oi lăsa. DĂ BUBĂ
A s t a s p u n d ă trii ori. S a r a cînd
î n s a r ă , c î n d o m u n u d o a r m e şî B u b ă mică,
n - a r e o d z i n ă nié c î t ă , n-are linişce. Bubă mare,
Bozovici — Aceeaşi. Nu-nfla,
N u gînfa,
115 Nu-mpunze,
N u străpunze ;
Care o fost tare r ă u , să faée Că io-i i n z u n i n k i a [sic],
R u g ă s u n e mi-oi făsa, ( i e s t ă i e i d ă oamitii-s c a şî m o r o n i ) ,
Maică Mărie c-o s p ă r z a . Moroii m o r t .
A ş a p a n ă d ă trii ori. Sări dracu d ă după uşă,
Bozovici — Aceeaşi. D ă d u p ă u ş ă - n mijloc d ă casă,
D î n mijloc d ă casă,
P r ă masă,
Mi!
D ă p r ă m a s ă - n scafă,
ACUMA F Ă D Ă M Î N Ă T U R Ă ! D î n scafă-n lingură,
D î n l i n g u r ă - n i n i m a Iu Patru.
Mînătură curată,
Carna-i mînca,
Mînătură spurcată,
Pucerea-i săca,
Cu s c r i s ă - m p ă n a t ă ,
Sînzili-i s u r b i ,
S'e viri c a o i a p ă ,
F a ţ a o-ngălbiiii.
S'e v i n r î n k e z î n d ,
Şî p l e c a r ă n o a u ă m o ş
Ca o scroafă g r ă o c i n d ,
Cu n o a u ă coasă.
P r ă c a p u l u c u t a r e picînd ?
N o a u ă fisorî
Că i e u m - o i d u s a ,
Cu n o a u ă p u ş k î .
T o a c e coasăli li-oi s t r î n z a ,
Cu puşkili-i p u ş c a r ă ,
Pisoarili v i li-oi t ă i a ,
Cu coasîli-i t ă i a r ă ,
P r ă s t ă n o a u ă d z ă - ş î n o a u ă d ă dza-
Cu ai ii a i i ,
[lurî v-oi l ă p ă d a ,
Cu p r a u îi proii,
î n m ă r î negre v i i a z u n z a .
Cu u n t u r ă u n t u r a i ,
V-oi t ă i a osoarili,
Cu tămîrie-i t ă m î r i a i ,
V-oi c u r m a vînili,
î n foaie d ă capră-i b ă g a i ,
V-oi frînza mîriili.
Prăstă mări-i aruncai,
C ă ş î ţ ă v - o i făsa
U n d z i c a l u n u s ă călărieşci,
Şî foc le v o i d a ,
F a t a m a r e cosiţa n-o-mpleceşci.
S c r u m d î n v o i oi făsa
Acolô v o t r ă i
Şî l u c u t a r e li-oi d a ,
Şî v o l ă c u i .
într-o lingură d ă a p ă v-o bia.
(îi d ă s c î n ţ î n a p ă şî-1 u d z şî bie.) Pâsăria albă,
Coada albă,
Bozovici — Aceeaşi.
C î n t ă - n éerï,
C î n t ă p r ă s u p seri.
119 U n d z e c î n t ă p i a t r a s ă dăspică.
A ş a să s ă d ă s p i s e
DĂSCÎNTĂ D Ă MORON'
Dzokiturili,
T r ă b u i ai, p r a u , tămîrie şî u n ­ R ă m r i i t u r i l i .
t u r ă . T o a c e le m i e s t ă c ă î n u n t u r ă . Strîgoni,
Ş-atune s ă d u s e d u p ă u ş a căşî şî M o r o n i
dăscîntă c-un cuţît. S ă fie
D ă s c î n t Iu Patru d ă m o r o n . Stîmpăraţ
Moron viu Ş-aşădzaţ.
C u t a r e să r ă m î n ă
Curat,
Luminat,
Ca dîla D u m n i d z ă u l ă s a t .
S î m t ă Maică Mărie,
L i a c dîn g u r a m i a să fie.
D ă s c î n c i c u mieu,
L i a c u dîla D u m n i d z ă u .
Io puţîn am dăscîntat.
S î m t ă Maică Mărie liac m u l t m - o
[dat.
U n z e cu u n t u r a a i a la t ă l p i şî
la i n i m ă pr-ăl becag. Cînd îi
b e c a g r ă u . P o t r i v e s c că-i d z o k i a t
rău dă moron.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 5 0 .
120
MIERG LA MUS'IT
A c u m a cînd u n o m să bolnăvie-
şce, a r e s ă c ă t a c e (n-ai pucere) în
mîri şî pisoare, î n t o a c e oasăli, să
duse la o v r ă j i t o a r e ş-o k i a m ă să
m u s a s c ă , la t a t ă - s o , la frace, la
care i-o fi m o r t , d a c ă îs î n t r o dzî
sau î n t r ' o l u n ă făcut, dacă-s dzî-
lâcié s a u lunacis. Ş - a t u n s ia u n
o m s t r i n ; îl p r i n d z e frace s a u t a t ă .
Ş-atune acolô ia lietcă, la m o r ţ ă r i e ,
o trestie, o l u m â n a r e ş-o zămiecă.
A t u n s a încalică m o r m î n t u şî cu
o m u ăl s t r i n b o l n a v u s ă - m b r ă ţ î ş a -
dză şî c u l a n ţ u dîla coş i-insinze
p r ă s t ă mijloc.
T u m o r t u l e (o s p u n e vrăjîtoaria)
D ă astădz înaince
T r e s t i a s ă - ţ fie frace,
Cu Ilia n u m ă i ai nimic,
Că Ilia frace ş-o aflat,
D ă cine s-o l ă p ă d a t .
Ţîie asi s ă - ţ fie sina şî odzina,
I a r Ilia să i să d u c ă t o a c e durerili
Dîn toace mădulărili.
T u a t u n s a frace-1 vii m ă i a v i e
Cîm p ă m î n t u - 1 vii m ă i călca,
Cînipă vii s ă m ă n a ,
î m b a l t ă vii p u n a ,
î m m i l i ţ ă vii b ă ca,
Cu piepcini vii p i e p c i n a ,
î n furcă vii t o r s a ,
K i m e ş ă d î n ia v i i făsa ;
I o cred că nié a t u n s a b a .
R ă m î n cu D u m n e z ă u ,
I o m ă d u c c u fracili mieu.
Trestia să-ngroapă-m pămînt,
b e c a g u pliacă acasă, n u m ă i c a u t ă
- n n ă p o i p î n ă acasă. Şî d - a t u n s
îş p r i n d z e s t r i n u frace s a u t a t ă
p î n ă la m o a r c e . î s fradz d ă cruse.
Zămisca o - m p a r t iei doi, z u m ă -
tace o mănâncă unu, zumătace
a l t u şî cu lietca fase g r o a p ă - m
p ă m î n t şî purie t r e s t i a .
[Letca o î n t r e b u i n ţ e a z ă ca u n
sfredel].
Bozovici — Iglica Bufta, 50.
121
DĂ POS'ITURĂ
I a r îi d ă s c î n t ă d ă p o s i t u r ă :
Noauădză-şî noauă d ă positurî,
Noauădză-şî noauă d-aducăturî,
Noauădză-şî noauă dă-ntîriituri,
Să năprăciră
Şî l a c u t a r e v e n i r ă
Ş-o poeiră.
A t u n s a A n a plecă p r ă p ă m î n t
Cîntînd,
Văierînd.
N ' i m a n-o a u d z â ,
N u m a cu S î m t ă Maică Mărie
[să-ntîria :
 FOLKLOR D I N VALEA ALMĂJTJLTJI
123

— Un-ce dus, t u A n a ? Cu iei să fie.

— M ă d u c , Maică-n l u m i , I a r c u c u ţ î t u şî c-un fir d ă
C-o t u n a t r ă u - n m i n i . m ă t u r ă în a p ă . Şî c u c u ţ î t u l a
Carria-m m î n c a , foaie şî c u a i u codrului, cu u n t u r a
P u c e r e a săca, porcului.
Sînzili-n surbf, Bănia — Ana Oţu, 67.
F a ţ a m-o-ngălbini.
î n t o a r s i - c e - n n ă p o i , n u ce d u s e , 123
Că ieu liacu ţ î l-oi d a
UNSURA DĂ NOAPC'E
Şî durierili şî vâiecisili li-oi l u v a
Şî l a éerï oi n a l t a , D ă săre b ă i a t u d î n ţoale şî n u
D u p ă n û v i r ï oi p i t u l a . p o a c e durmf, ş-atuns c a u t ă u n t u r ă
N u să v o m ă i v e d z a , dă porc negru. Ş-atunsa împré-
N u să vo măi audzî u n ă - n u n t u r ă ai, s a r e , t ă m î r i e ,
P î n ă v i a c u ş - a m i n u v o fi. p r a u ; ş-atuns dzîse (dă la o
Vi fi p o s i t ă d ă lari, d ă m a r ţ , d ă m u i e r e care şcie). Aia d ă s c î n t a în
m i e r c u r i , d ă zoi, d ă viriirî, d ă trii sărî. Dzîée m a i i n t î n :
s î m b ă t ă , d ă dumiriică. Dăscînt copilului unsura dă
Noauădză-şî noauă dă positurî, noapci.
Noauădză-şî noauă d-aducăturî, S t u cală,
Iertat, S t u bală.
Şî liacu Iu Ana-1 d a ţ . S t u hală,
Că io v-oi d ă s c î n t a , S t u haloarie,
Şî c u m i e r e v-oi indulsi, S t u zmei,
Şî p r ă A n a o z v i d u i . S t u zmăoarie,
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 5 0 . S t u dras,
S t u drăcoarie,
122 S t u viori,
S t u vioroarie,
DĂ POS'IT
Stu păduri, păduroarie,
Cîn să cerni, cîn fuzi, cîn s ă Stu muma păduri,
sminceşci la minei. S t u m u m a ogaşîlor,
P o s i t u r ă d ă dzîua, Fuziţ,
Positură dă noapci, Duseţî-vă
N o a u ă d z ă - ş î n o a u ă d ă positurî. D î n s t r e ş i n a căşî,
N u sta, n u şădza, D î m p r a g u uşî,
Că c u c u ţ î t u c-an t ă i a t , Dîn prag,
Cu s ă c u r e a c-an s n o p i t , D ă sup prag,
D î l a bici j u g durerili a m o p r ă v i t , D î n casă,
Dîla casă la casă. D ă sup casă,
Şî liac i-an d a t Dîm pat,
Şî Maică Mărie D ă sup p a t ,
Dîm masă, Luminili s-aprindza,
Dă sub masă, R a i u să d ă ş k i d z a ,
Dîn aşcernut, Maica Mărie c u Maica Vinirî să rîdza
Dă supt aşcernut, Şi dîn g u r - a ş a - m dzîsa :
Dîn căpătîn, S'in-o s p u n e p o v i a s t a m i a
Dă sup căpătîn. Z'oi s a r a d ă t r i ori,
Carna nu-i mînca, Vineri sara dâdăuori,
P u c e r e a nu-i săca, L-oi scoace d î n m ă ' g u b i ,
Sînzili n u - i surbi, Dîn păgubi,
F a ţ a n u i-o-ngălbihf, Şî l-oi d u s e - n rai,
S o m n u nu-1 smincf ! U n d z e - s micsă-ncinsă,
Că io c u l i m b a oi d ă s c î n t a . Făclii a p r i n s ă ,
Cu u n t u r ă d ă p o r c n e g r u c-oi afuma Acolô v o t r ă i ,
Şî c u ai ce aii Acolô v o lăcui.
Şî cu p r a u ce proii, A s t a c î n d o dzîs d ă trii orî, atuns"
Cu t ă m î r i e c-oi t ă m î n â , adoarme.
î n foaie d ă c a p r ă c-oi b ă g a , Şopotul-Nou — Aceeaşi.
P r ă s t ă m ă r î c-oi a r u n c a ,
U n d z e c a l u n u să călărieşce, 125
F a t a m a r e cosiţa n u - m p l e c c ş c e .
DZ'I CRUS'A MARI
Copilu să r ă m î n ă c u r a t ,
Duminat, Cîn n u d o a r mi b ă i a t u ăl m i c .
Ca dîla D u m n i d z ă u lăsat. Crusi mică,
I a r u n z e la t ă l p i şî la i n i m ă ş-o Crusi m a r i ,
p u n e s u p s t r e ş i n a căşî. acolo să şce. Crusi sfîntă ş-alduită.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50. D z i n crusi mică,
D z i n crusi m a r i ,
D z i n crusi sfîntă ş - a l d u i t ă
124
Să naşc-albină,
S a r a cîndî n u p o ţ să d o r m i , o D z i n a l b i n ă mieri,
copilu m i c n u p o a c e să d o a r m ă , D z i n miçri s a r ă ,
a t u n s dzîs (cum îl k i a m ă copilu) î Dzin eară lumânări.
O avut, Doamne, Patru, o avut L u m ă n a r i a s-aprindza,
U n copil d ă d o m n i ş o r Sfîntă Maică Mărie în m î n o l u v a ,
Cu oki l ă c r ă m a t , P r ă c u t ă r i să suia,
Cu i n i m a sînze-nkiegat. î m biz dzi foc plisha,
D a r iei p r ă h i m a n u v e d z a , T o a c i halili li sprînja.
N u m a surorili l u L a z ă r li v e d z a Cutări udza cu D o m n u
î n c î m p u cu flori, Şî c u s o m n u .
D î n flori albiri, S f î n t ă M a i c ă Mărie să-1 a d o a r m ă ,
D î n albi h s a r ă , S f î n t ă Maică Mărie să-1 dzişcşpci.
Dîn sară lumin. S ă dzîsi dzi trii ori şî dziscînţ
cu c u ţ î t u şî-1 p u n la liagăn s a u la Şî-n a p ă ce v ă d
p a t la r ă s t â m i ţ ă , u n d z i d o a r m i Şî-n a p ă să fii
băiatu. î n c a p u lu ă l u i becag să n u măi fii.
Rudăria — Icoana Măcei, 25. Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

126 127

DĂ-N DZ'E SOARE DĂ MUS'IT

Cîn ce d o a r e c a p u d ă - n dze I o a m d z ă c u t u n a n d ă dzîle, şî

soare. C e d o a r e o p ă n ă - m p r î n d z , m - o secit p o p i , şî m-o făcut s l u j -
o d u p - a m n a d z ă d z ; n u ce d o a r e să b e - n bisărică, şî dî prî la a p ă t i c ă r î ,
ce ţ i n ă u n a . A t u n s m ă d u c c u o m u şî dîla d o c t u r , şî n u m-o t r e c u t
b e c a g la rîu. D ă s c î n t cu n o a u ă p a n ă o m u é i t cu m i n e - m p r a g .
p i e t r i d ă n o a u ă ori : U m bît a p r i n s d ă serôfï î m m î n ă
S o a r e - n d z e soare.. ş-o l u m i n ă a p r i n s ă [ ţ i n e ] al b e c a g .
Soare mic, (Io a m ţ î n u t ) . Şî trii ieşkii (răsărice
Soare m a r e , d î n l e m n c a r e săr cîn c u r m i l e m n u )
Soare alb, p r ă p r a g a r d cu t ă m î r i e p r ă iele.
Soare galbin, Şî al b e c a g şădze-n zenunkî, şî
Soare n e g r u , m u i e r e a d ă s c î n t ă cu s ă s e r ă la şale
Soare vierdze, şî dzîse :
S o a r e n o a u ă d z ă - ş î n o a u ă d ă sori ; Cruse mică,
Soare r u m î n e s c , Cruse m a r e ,
Soare ţ i g ă n e s c , Cruse sfîntă şî a l d u i t ă .
Soare t u r s e s c , Da capice c o l ţ d ă fier
Soare slovăeesc, Da i n i m ă c o l ţ d ă vier.
S o a r e sîrbăsc, Dumină dîn lumină
Soare n o a u ă d z ă - ş î n o a u ă d ă sori, Dumina s-aprindza,
Soare văsesc, R a i u să d ă ş k i d z a ,
Soare căiesc, D o m n u Cristos scobora,
Soare oiesc, P r ă s c a r ă d ă arzint,
S o a r e porsesc, P ă n la A n a la p ă m î n t ,
Soare cîfiesc, î m braţ-o luva,
Soare m î ţ ă s c , Cu bisili d ă foc p o e n a
Soare n o a u ă d z ă - ş î n o a u ă d ă sori. H â l i l i le s p r î n j a .
l e ş d î n creii c a p u l u i , F u z , hale
Dîn faţa obrazului, F u z , aloane,
D î n t o a c e înkeieturili, F u z , dras,
Dîn toace măduurili, Fuz, drăcoahe,
Că io c-oi d ă s c î n t ă , F u z , vfuor,
Cu p i a t r ă c-oi a ş ă d z a Viuoroafie,
Şî-n a p ă c-oi neca. Păduri,
Păduroahe Şî le u s c a i .
Zmiei, Le bătui.
Zmăoane, D u p ă ée le b ă t u i , le p i e p c e n a i .
M u m a codrului, L i - a m f ă c u t caier.
M u m a ogaşului, A m tors
Muma păduri. Şî a n - c o ţ î t
F u z i ţ , urîcilor, Ş-am urdzît
Dăsplăcicilor, Ş-am î n v ă l i t
Dîla A n a . Ş-am n ă v ă d z i t
Nu-ngînfa, Şî a m ţ ă s u t .
Nu-nfla, A m tăiat pîndza.
Că ieu cu săsira c-oi d ă s c î n t a , D u p ă s-am t ă i a t pîndza,
Şî c-oi t ă i a , A m fiert-o-m p î r l ă u .
Cu t ă m î h e v-oi t ă m î h a D u p ă s-am fiert-o,
Şî-n codri p u s t î n v-oi m î n a . A n scos-o,
Şî v-oi d a cosfe d ă c ă r a t A n spălat-o,
Şî l u m i n ă d ă v e d z e r a t . A n croit-o,
A s t a îl dzîée d ă t r i i orî, t o t aşa. A n făcut-o kimieşă,
Cuştule m u l t dăscîncicu ă s t a p r î n t u An cusut-o.
că ăsta-i dăscîncic m a r e . Al becag o l u v ă
Şopotul-Nou — Aceeaşi. Ş-o i m ă .
Io o luvai
128 Ş-o spălai
P î n ă să făcu t r a n ţ ă .
DĂ Z'UN GHIU
C u m n u s ă şcie d ă t r a n ţ a aia,
C a u t u n fuior d ă v a r ă . Şî ce due A ş a să n u să şcie d ă z u n g h i u dîn
d u p ă u ş ă şî dzîs î n t î n : [oasăli Iu P a t r u .
Scoş p l u g u , Io am dăscîntat
Arai, C-un fuior d ă v a r ă .
Sămănai, A m dăscîntat
încolţiră, Şî 1-an l e g a t ,
Răsăriră, P r ă s t ă m ă r i l-am a r u n c a t .
Crescură, M a i c ă Mărie,
S-alesără. L i a c dîn g u r a m i e să fie.
Io mă duş D ă s c î n c i c u mieu,
Şî le cules, L i a c u dîla D u m n i d z ă u .
De făcui g r ă m a d ă . Io puţîn a m dăscîntat,
Iele m u s e d z î r ă . S î m t ă Maică Mărie
Le scuturai dă sămînţă. Liac mult m-o dat.
L i - a m p u s în a p ă şî li-am t o p i t . Aţa dă zunghiu o p u n pră după
L e scoş d î n a p ă şî le spălai. g u ş ă şî p r ă d u p ă m î n ă , undze-1
L e spălai d o a r e . Şî p a n ă d ă s c î n t a fase a ţ a .
Ş - a t u n s fase aşa r o a t ă c u a ţ a î m S ' i n e o f ă c u t cu n o a u ă ,
p a l m ă şî a t u n s putîe pr-al b e c a g î n t o r c cu n o a u ă d z ă - ş î n o a u ă .
s ă lingă sare d ă p r ă p a l m ă ; d ă I a r siiî-o f ă c u t cu s u r ô c ,
t r i i ori î n t o a r s i r o a t a şî linze sare. î n t o r c n ă p o i c u foc,
Şopotiil-Nou — Aceeaşi. S'in-o f ă c u t cu n o a u ă ,
î n t o r c cu mîriili cu a m î n d o a u ă .
129 A' m ă t u r ă m ă t u r ă t o a r e
Casa A n i a p ă r ă t o a r e !
DĂ-NTORS
C u n să a s t r î n z e g u n o i u - n c a s ă ,
Cîn t r ă i e ş c e o m u r ă u cu m u i e r i a , A ş a să s - a s t r î n g ă
a t u n s a să dzîse u n dăscîncec să să- Urîsunili,
ntoarcă : dă-ntors. Năprăciturili.
S'ine o f ă c u t cu u n a , C u m n u p o a c e să facă p o p a b o c e d z
î n t o r c cu doauă ; [făr bosioc,
S'ine o f ă c u t cu doauă..., e t c . A ş a să n u p o a t ă s t a la A n a
S'ine o f ă c u t cu o p t , C u m n u s t ă l u n a şî soarili,
î n t o r c cu n o a u ă . A ş a să n u şce urîsunili.
Noauă cară dă-ncărcace, — B u n ă d z i m i n a ţ a , cîrciţă
Cu crasi găzîce, [mare, d o a m n ă m a r e .
Cu p a r i b ă t u c e , — M u l ţ ă m e z - d u m i t a l e , Ano,
D ă urîsuri, [d-aor şî d-arzint.
Dă năprăciturî, — Şădz p r ă s c a m n d-aor ş-d-ar-
S-să d u c ă [zint !
P r ă cale, — N - a m veni-să şăd,
P r ă cărare, N u m - a m v e n i - s ă m ă speli
P r ă d r u m u al m a r e . Şî să m ă c u r i ţ .
S-să facă v ă n d ă l â c . C u n c u r i ţ curţîli t ă l i dzîua şî
S-apuse p r ă socâc. [noapca,
S-să facă m u s c u l i ţ ă , A ş a să m ă c u r i ţ p r ă m i n e d ă t o a c e
S-apuse p r ă u l i ţ ă . [urîsunili.
Ale răle Că p r ă c a p ,
S ă să spiele, Pier dă drac ;
Ale b u n e P r ă mîn,
Să s-adune. P i e r d ă cîn ;
C u n s - a d u n ă l u m e a la foc şî la a p ă , P r ă ţîţă,
Aşa s-s-adune ale b u n e . Pier dă m î ţ ă ;
Că io-i d ă s c î n t a , P r ă dos,
Cu t ă m î n - o i t ă m î n â , Pier dă urs ;
Cu sare oi s ă r a , Pră trup,
C u funizină oi fuzinâ, Pier dă lup ;
Cu piparc-oi p i p ă r c a , P r ă pisoare,
Codri p u s t î n oi m î n a Pier dă e o a r ă ;
P r ă tălpî,
P i e r d ă şărpî.
Pră gură muţîia,
P r ă okî orbia
A n a să fie c u r a t ă ,
Luminată,
Dîla D u m n i d z ă u l ă s a t ă ,
Dîn t a t ă născută,
Dîn m a m ă făcută,
Dîn naşă bocedzată.
Ca a u r u d ă c u r a t ă .
Asta-1 dzîse d ă t r i orï. P u r i e - n
a p ă sare, p i p a r c ă , tămîrie, funizină,
şî d ă s c î n t ă c-un fir dîn m ă t u r ă .
Ş-fase cruse, să u d ă şî bie şî aia-
l a l t ă . S'e m a i r ă m î n e o l a p ă d ă
întră drumuri, un-să dăspart dru-
murili.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, .50.
130
DĂ IZDATU
F u z , izdaci, n u s t a ,
Nu şădza,
Că p r ă s u p p ă m î n t ai vinit,
P r ă sup p ă m î n t c-am mînat
Şî cu c u ţ î t u ca-n t ă i a t
Şî-n m â r î c-am m î n a t
Şî cu p i s o r u c-an c ă l c a t
Şî cu v î n t u c-am m î n a t ,
Dîla casă
L a casă.
Şî ă n l u m i c-am m î n a t
Şî-n n o a u ă o t a r ă oprăvici.
Şî u n d z i afli p r ă dom-so la m a s ă
Şî zos să-1 t r î n c e ş c .
Şî iei udzf c u r a t ,
Luminat,
Dîla Maică Mărie l ă s a t .
Şî D u m n i d z ă u Hac i-o d a t .
Cînd îl d o a r la i n i m ă şî să înf ă
la foali, asta-i i z d a t .
î n a p ă d ă s c î n t ă , cu c u ţ î t u . Ş-
acolo p u n i cîta tămîfii. Ş-atunsa-i
d ă cîta să bie şî p r ă urmă-1 u d ă ,
p r ă care-i becag.
Bănia — Ana Oţu, 67.
131
D-APUCAT
D ă durierea pieptului, dă tusă.
Ş a s ă dzîle-n s ă p t ă m î n ă r u g ă t o a r i
Şî io d ă s c î n t ă t o a r i .
Ş-amin, a m i n , dăscîncicu l u D u m -
[riidzău.
Ş-o p l e c a t t â n t o r u cu t ă n t o r o a n a
Ş-apucatu cu apucătoana
D î l a casă la casă.
U n d z i află u ş a - n c u i i a t ă
Şî feriasta a s t u p a t ă
Şî sări-m p r a g .
Şî d î m p r a g s ă r i - m m a s ă
Ş-aflară p r ă c u t ă r i cari-i bicag
[îm p a t
Şî-1 î n d z i s a r ă şî-1 a p ă s a r ă
Şî n u m a cu suflitu-n oasă-1 l ă s a r ă .
Şî v i n i r ă la A n a d ă s c î n t ă t o a r i
Cu cosîţăli p r ă s p i n ă r i
Şî c u piepcini d ă l î n ă - n t r - o m î n ă
Şî c u foc şî cu t a m î i î e
Şî cu ieşkii răsărici.
Cîn v o m a i î n v e r d z î l e m n u
Şî bini să v o kici,
S-atuné sî riis a t u n s .
Şî n u fuzi c u m fuzi.
P ă r u dîn şcim
Şî cîlţî dîn s t u p ă
Şî Hac să-i fii.
Şî I a n ă , I a n ă !
S'i i e ş - m o d o r î t ă
Dă pră văi venită ?
Că c u t o a c i dzîlili m - a n r u g a t F u z strigă
Şî liac i-an d a t . Şî s t r î g o a n e
Că io a n d ă s c î n t a t , Şî murori
T o a c i durerili l i - a m m î n a t Sî m u r o a n e .
1
D î m p i e b ) , d î n săli. S'in-c-o d z i o k i a t ,
Şî liac i-o d a t O crăpat.
D î n t o a c i dzîlili... Şî sin-io r ă m n i t ,
[ N u ştie c u m se t e r m i n ă ] . O plesnit.
î m v i n i s ă casc, c-aşa cîn d ă s - Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.
c î n t î m virii să c a s c .
Cu pepcinili d ă lînă şî c u foc şî 133
c u trii ieşkii şî cu t a m î n e şî c u co-
D'I BRÎNCĂ
dzîli p r ă s p i n ă r i cari d ă s c î n t a .
Bănia — Aceeaşi. Cîn să-nflă c a p u .
Bubă albă,
132 B u b ă roşîie,
Bubă viorintă,
[ P E N T R U MANA VACII]
Bubă mohorîtă,
S'iii-o l u v a t m a n a dîla v a c ă Î n noauă kipurî,
N ă p o i să s ă - n t o a r c ă . î n n o a u ă falurî,
Să nu-i v i n ă a s t a , Lătăneşt',
Să nu-i v i n ă a ş ă d z a , Frănţuzăşt',
P a n ă lapcili n ă p o i îl v o m î n a la Ungurieşt',
[vacă. S ă n u coé,
Şî asi t r ă b u i e o salcă d ă u n d z e S ă n u răscos,
b a c e p r - a p ă . Şî lapcili să fiarbă S'i n a p o i s ă - n t o r s ,
în cîta oală la foc, g a z d a ala care-i Să rămînă curat,
c u v a c a . Şî a t u n s a dzîée. Cu salca Duminat,
b a c e lapcili : Ca d'i m o a ş ă s c ă l d a t ,
N u b a t lapcili, D'i naş bot'izat.
N u m a bat fărmăcătoaria Şî-n u n s o a r i şî-n fie-se d'is-
Care o l u v a t m a n a . c î n ţ . Să u n z i iar cu t a m î n i .
V a c a să r ă m î n ă c u r a t ă Pătaş — Ana BăSilă, 78.
Ca dîla D u m n i d z ă u l ă s a t ă .
Lapcili să-1 ia şî să-1 lapidzi p r ă 134
a p ă şî să dzîcă :
D'I MOART'I
C u m vin izvoarili dîla D u m n i d z ă u
A ş a să v i n ă m a n a la v a c a m i c . Cînd c ă z n e ş t ' i şî n u să d u s i .
Şî salca o l a p ă d ă iar c u a p a . Ş-a­ î n z e r , înzerielu mieu,
t u n s d ă s c î n t a d ă dzidzokiu : Roagă-t'e la Dumnidzău

O Piept.
P i n t r u sufliţălu m i e u ! — Maică Miercuri,
D ' i n dzî-n dzî, N - a i v ă z u t copilu m i e u ?
D'in noapt'i-n noapt'i, — O, M a i c ă P r i a c u r a t ă ,
P ă n l a éasu al d ' i m o a r t ' i . D a c ă l-oi fi v ă z u t ,
C-o p l e c a t pr-o p o t ' e é â , N u 1-an c u n o s c u t .
Ş-o r u p t o floriéa. I a r pleca v ă i c ă r i n d ,
D ' i n floari să făcu a l b i n ă . L a Maica Virierî a z u n g î n d ,
D ' i n a l b i n ă să făcu l u m i n ă . — Maică Virierî, n-ai v ă d z u t
L u m i n a s-aprinsă, Copilu m i e u al s c u m p ?
R a i u s ă d'işkisă — O, M a i c ă P r i a c u r a t ă ,
Şî Maică Marie sosâ. Dacă l-am vădzut,
D ' i i e r a d ' i cale, N u 1-an c u n o s c u t .
D'i plecare, I a r plecă v ă i c ă r i n d
D'i mîn-o luva P r î n cuţîce ascuţîce,
P î n la p o a r t ă c u ia n u s t a . Prîn topoară-mbărburace,
P o a r t a i-o d ' i ş k i d ' a , P r î n sîmsele sîmselace.
M-potrocôl o scria, I a r plecă d r u m d ă p a r c e ,
S c a m n d ' - o d ' i n ă - i da, A z u n s ă la Maica D u m i n i c ă .
L a o d ' i n ă rămîria. — Maică D u m i n i c ă ,
Pătaş — Aceeaşi. N-ai v ă d z u t scumpul m e u copil?
— O, P r i a c u r a t ă Maică,
135 L-an văzut
î n t r ă doi tîlharî,
NUMĂRĂTURA MARE
B ă t u t şî k i n u i t ,
Cînd îi o m u b o l n a v , ce due lîngă Cu t r e s t i e b ă t u t ;
iei la p a t , ce p u r i p r ă z e n u n k i , a- Curie-m p a l m e b ă t î n d
p r i n d z o l u m â n a r e dîla p r a z n i c Şî f a ţ a lui s c u m p ă ş k i p i i n d
ş-atune însepî s ă dzîé : Şî c u n u n ă d ă spiri p r ă c a p p u n î n d .
O plecat un om mare S'irie v o şei p o v a s t a m i a
La o pădure mare, Şî n u v o spuri-o,
C-o s ă c u r e m a r e D ă trii ori p r ă a n ,
Să fac-o b i s ă r i c ă m a r e S a u d ă d o a u ă ori în l u n ă ,
Cu n o a u ă uş, Sau odată-n săptămînă,
Cu n o a u ă feresc, V a i d e sufletul alui o m .
Cu n o a u ă altăriele. Bozovici — Iglica Bufta, 5 0 .
T o ţ o a m i n i c a r e lucra
136
D ă M a i c ă Mărie s ă ruga.
Maică Mărie n u - i a s c u l t a ; O fost on m o ş , b ă t r î n . T a t a
N ă c ă j i t ă m a r e iera, l u m a m a . Ala rie spuria p o v e ş c î n
Că-n d ă p ă r t a r e pleca, t o a t ă sara. Şî cînd k m u i e o m u şî n u
F i u l s c u m p a iei c ă u t a , p o a c e să m o a r ă , [a zis] să-i s p u n e m
La Maica Miercuri azunza. numărătura mare.
 Ai o săsiră-n m î n ă ş-o l u m i n ă - n Doi răzbunţ sta
aialaltă : Cu jôrdzîli-1 lovia,
B i s e r i c u ţ ă mică, P e l i ţ a pica,
Bisericuţă mare, Domnu-1 alduia
Cu n o a u ă a l t a r e , Şî grîu să făea.
Cu n o a u ă altăriele. Cu suliţa p r i n coastă-1 suliţă
D a r ă - n ia Şî sînzili-1 t o s a
S'ine-m ş ă d z a ? Şî D o m n u - 1 alduia
Maică P r i e s e s t a ş ă d z a , Şî vin să făsa.
î m p a t r u c o r n u r î d ă p ă m î n c e să Numa-ntoarsi-ce năpoi
[uita, Şî lasă ţ o a l e înzereşc
P r ă t o ţ fiu-să d ă maică-să-i găsa, Şî ia fiegre călugăresc
N u m a fiu-so nu-1 găsa. Şî ce d u l a rîu lu I o r d a n
Pleca p r ă cale, Şî ce s p a l ă p r ă f a ţ ă ,
Pră cărare, Pră braţă,
Pră drumu-al mare, P r ă dalbă pelîţă
S ă - n t î n a cu I o n Sîmcon în cale. Şî ce u i t ă s u s la r ă s ă r i t :
— B u n a cale, I o a n e S î m c o a n e , I i v e d z a codri-nfrundzînd
N a ş u lu D u m n i d z ă u , Şî cîmpi-nverdzînd.
N - a ţ v ă d z u t fiul m e u ? Năpoi să-ntorsa
— Maică Priesistă, Şî lăsa ţ o a l e înzereşc
Şî dacă l-am v ă d z u t , Şî l u v a n e g r e călugăresc
N u 1-an c u n o s c u t . Şî să d u s a la rîu lu I o r d a n
— I i liesrii d-a cunoaşce : Şî să s p ă l a
O b r ă z o r u lui, P r ă faţă,
B u l d z u caşului : P r ă braţă,
Okişori lui, P r ă dalbă peliţă
Mura codrului ; Şî u i t a sus l a r ă s ă r i t :
Sprînsenili lui, Vedza cîmpi înverdzînd
P a n a corbului ; Şî codri-nfrundzînd,
K i m i e ş o a r a lui, Păsări cîntînd,
F a ţ a zolzului ; P r ă D o m n u seriului ş-a p ă m î n -
Puşkisoară, [tului venind.
Dudzitu dă vară ; Ise :
S ă b i o a r a lui, — S'e c-ai d a t , D o a m n e , la c î n
Fulziru dă sară ; [dă c-o r o b i t ?
C ă l u ş ă l u lui, — Nu m-am dat prîntu m a m a ,
N ' e g r u pinciiior. [prîntu t a t a ,
— B a l-am v ă d z u t , N u m a p r î n t u lumea prîntu t o a t ă .
N u mi s-o-mpărut, Pană acu n-o plîns m u m a d u p ă
L a p o a r t a lu P i l a t , [copil,
R ă s t i g n i t p r ă cruci d ă b r a d . N ' i s copilu d u p ă m u m ă ,
N'ié v a c ă d u p ă v i ţ ă l , D-oi l u v a d ă m î n a d r i a p t ă
N'ié v i ţ ă l u d u p ă v a c ă , Şî l-oi duée p r ă calia d r i a p t ă
N'ié oaia d u p ă miel, î n rai, u n d z e - s miesă-ncinsă,
N'ié mielu d u p ă oaie. Făclii a p r i n s ă .
S'in-o m u r i t , n u s-o c u m i n e c a t ; Acolo v o t r ă i
S'ine s - o - m p r e u n a t , n u s-o c u n u n a t ; Ş-acolo v o l ă c u i
S'ine s-o n ă s c u t , n u s-o b o c e d z a t . P ă n ă - i v i a c u ş-aminu v o fi.
D a r d-aié n ă i n c e v o plînze m u m a Viedz, io d a c ă şciu că kfnuie
[ d u p ă copil, o m u şî n u m ă d u c , a m p ă c a t .
Copilu d u p ă m u m ă ; Cîn smincesc la a s t a , a t u n é şciu
Vaca după viţăl, că m o a r e o m u şî cîn n u smincesc,
Viţălu d u p ă v a c ă ; nu moare.
Oaia d u p ă miel, Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 5 0 .
Mielu d u p ă oaie ;
Ş-aşa t o a c e bobitoacili. 137
Şî éine v o m u r i , să v o c u m i n e c a ,
NUMĂRĂTURA MARI
Şî éihe să v o - m p r e u n a , s ă v o
[cununa, O plicat u n o m m a r i
S'ine s ă v a naşce, să v a bocidza. Da o p ă d u r i m a r i
A t u n é dzîée S î m t ă Maică Mărie : Să taii u n lemn mari,
S'ine n u v o spuiie p o v i a s t a m i a Să fac-o bisărică m a r i ,
î n dzî o d a t ă , Cu n o a u ă - u s ,
O-n s ă p t ă m î n - o d a t ă , Cu n o a u ă u ş î ţ ă ,
O-n l u n - o d a t ă , Cu n o a u ă firieşc,
O-n a n o d a t ă , Cu n o a u ă firistuikî,
D-oi l u v a d ă m î n a stingă Cu n o a u ă s c a m n i ,
Şî l-oi duée p r ă c u l m e a s t r î m b ă , Cu n o a u ă scămneli,
î n iad, u n d z e să b a t şărpi berbeéiu Cu n o a u ă - a l t a r i ,
Şî să t a i e forfesfu ; Cu n o a u ă - a l t ă r i e l i .
Şopîrlili, P r ă scam-mic, s c a m n m a r i
Ca bîrnili S'ini-n ş ă d z a ?
Şî b r o a ş t ' i l i , Maica P r i e e i s t ă
Ca vaéili. Şî sica
Acolo v o t r ă i , Carci mică,
Acolo v o lăcui Carci m a r i ,
P ă n ă - i v i a c u ş - a m i n u v o fi. Carci d r a g ă ,
Şî sini v o avie p o v i a s t a m i a Cît o ari.
Şî v o s p u n - o P r ă t o ţ drazi iei fii afia,
î n dzî o d a t ă , N u m a p r ă d r a g fiul ei,
O-n s ă p t ă m î n - o d a t ă , C e r i u l u i ş-a p ă m î n t u l u i ,
O-n l u n - o d a t ă , Nu-1 afla!
O-n a n o d a t ă Şî plică Maica Prieeistă
Tînguindu-să, P a n a z u n z a sînzili l a - n f ă ş u r ă t o a r i .
Amărîndu-să, Ş-azunza la n a ş u I o n , Sfint-
D z i cosiţă dzisplicindu-să, I i o n . N a ş u I o n , Sfint-Iion, o-mbia
P r i m p i e t r i colţuraci, să şadă pră scam-mic, scamn-mari,
P r î n săcurî b ă r b u r a c i , s c a m n g a l b i n d z - a u r şî d z - a r z i n t . '
P r i n cutiei ascuţîci, — Ooo, n a ş u I o a n i , Sfint-Iioani,
Prîn acoani-mpungătoari, n - a m v i n i t s ă şăd p r ă s c a m - m i c ,
P a n a z u n z a sînzili s c a m - m a r i , scam-galbin, d z - a u r şî
La-mf ă ş u r ă t o a r i ; dz-arzint. A m vinit să ci-ntrăb :
Ş-azunza la T o m a P o s t u l . Ai v ă d z u t p r ă d r a g fiul m e u t u t u ­
T o m a Postul îmbia r o r ceriului ş-a p ă m î n t u l u i ?
Să şadă p r ă scam-mic, scam-mari, — Ba, Maica P r i e s i s t ă , n u l - a m
S c a m n galbin d z - a u r şî dz-arzint, v ă d z u t ; şî d a c ă l-oi fi v ă d z u t , n u
— Ooo, T o m a P o s t u l , n - a m v i ­ l-am c u n o s c u t .
n i t să ş ă d p r ă s c a m - m i c , s c a m - — Că-i lesni dz-a cunoaşci :
m a r i , s c a m - g a l b i n d z - a u r şî dz-ar­ La braţă,
zint. A m v i n i t să c i - n t r ă b : Ai I a r b ă criaţă.
v ă d z u t p r ă d r a g fiul meu, t u t u r o r V i s m î n t u lui v i o r i n t ,
ceriului ş-a p ă m î n t u l u i ? încins prăstă pămînt.
—- B a , Maică Prieeistă, n u l-am M u r g u lui s u n ă dzi v a r ă ,
v ă d z u t ; şî d a c ă l-oi fi v ă d z u t n u P u ş k i ţ a lui s u n ă dzi t o a m n ă ,
l-oi fi c u n o s c u t . î n doi u m i r i e i ,
— Că-i lesni dz-a cunoaşci : D o i lusifiriei.
La braţă, î n faţă-i soarili
I a r b ă criaţă. Şî-n dos ii l u n a .
L a b r î u lui, — Ba, Maica P r i e s i s t ă , l - a m
I i foiofiu, v ă d z u t la r ă u loc ; îl k i n u i a cîni şî
î n doi umiriei, p ă g î n i dzi J î d o v î p r ă c r u s i dzi b r a d ;
Z-doi lucifirei, în m î n şî-m pisoari ii b ă c a b ă s k i i
î m faţă-i soarele dzi fier c u maili dzi o ţ ă l . N u m a
Şî-n dos ii l u n a . du-ci la r î u dzi r o a u ă a lu I o r ­
— Ba, Maica P r i e s i s t ă , nu d a n să ci speli p r ă f a ţ ă , p r ă b r a ­
l-am v ă d z u t . D u - c i la n a ş u I o n , ţ ă , p r ă a l b a pilită, s ă laş s m o a l a
Sfint-Iion. Iei m ă i dziloc l-o fi pietrilor, s ă ci şcerz cu n ă r a m ă
v ă d z u t . I a r plică Maica Prieeistă, frumoasă, s ă laş haini-nzireşc, s ă
Tînguindu-să, iai negri călugăresc şî s ă ci sui în
Amărîndu-să, v î r u Sficagului şî s ă c a u t a s u p r a
Dzi cosiţă dzisplicindu-să, m u n ţ î l o r . Vii vidza m u n ţ î - n f r u n -
P r î m p i e t r i colţuraci, d z î n d şî i z v o a r ă i z v o r î n d şî p r ă cel
P r î n săcurî b ă r b u r a c i , d o m - m a r e a c i n g î n d u - s ă sau dzi
P r î n cuţîci ascuţîci, ceri sau dzi p ă m î n t . Maica P r i e ­
Prîn acoani-mpungătoari, eistă iar plica,
 Tînguindu-să, N u s-o b o c i d z a t ;
Amărîndu-să, S'in-o m u r i t ,
Dzi cosiţă dzisplicindu-să. N u s-o cumiiiicat.
P a n a z u n z a la r î u dzi r o a u ă lui I a r dz-acu năirici
I o r d a n şî să s p ă l a p r ă faţă, p r ă Oaia-j v o linzi mielu
b r a ţ ă , p r ă alba p i l i t ă ; lăsa s m o a l a Şî v a c a v i ţ ă l u ;
pietrilor, să şcirza cu n ă r a m ă fru­ S'in să v o - m p r i o n a
m o a s ă , lăsa haini-nzireşc, l u v a n e ­ Să v o c u n u n a ;
gri călugăresc şî să s u i a - m v î r u S'ini v o naşei.
Sficâgului şî c ă u t a a s u p r a m u n ţ i ­ Să v o bocidza.
lor şî v i d z a S'ini v o m u r i ,
Munţî-nfrundzînd Să v o c u m i n i c a .
Şî i z v o a r ă izvorînd S'ini v o şei p o v a s t a a s t a şî n u
şî p r ă cel d o m - m a r i acingîndu-să v o dzîs-o
sau dzi seri s a u d i i p ă m î n t . î n săptămîn-odată,
— Ooo, d r a g fiul mieu, ceriului Ori-n l u n - o d a t ă ,
ş-a p ă m î n t u l u i , ée c-ai d a t la cîn Ori-n a n o d a t ă
şî la p ă g î n să ci k i n u i e p r ă cruéi îl v o l u v a D u m n i z ă u dzi m î n a
1
n o a u ă dzi b r a d ? î n m î n şî-m p i - d r i a p t ă , îl v o dusi p r ă d r u m u l )
soari s ă - ţ b a t ă băskii dzi fier cu d r i e p t p a n la p o a l a raiului şî
maili dzi o ţ ă l ? n u m a - i v o a r ă t a p o a l a raiului.
— Ooo t a s , m a i c a mia, Şî-1 v o l u v a D u m n i z ă u dzi m î n a
1
N u dzîs-aşa, s t î n g ă şî-1 v o d u c i ) p r ă d r u m u r i
Că cu cît vorbieşc, s t r î m b i şî s t r î m c i p a n la i a d .
Cu a t î t a p ă c ă t u i e s c . Ş-acolo v o locui în vieé. I a r cari v o
N u m a - m d a t p i n t r u mini şei p o v a s t a a s t a şî v o dzîs-o
S a u p i n t r u cini î n dzî o d a t ă ,
Sau pintru maică î n săptămîn-odată,
S a u p i n t r u taică. Ori-n l u n - o d a t ă ,
M-an d a t p i n t r u lumi, pintru Ori şî-n a n o d a t ă ,
t o a t ă ; p i n t r u o r b şî p i n t r u şkiop, îl v o l u v a D u m n i z ă u dzi m î n a
1
p i n t r u m u t şî p i n t r u surd. P a n n-a s t î n g ă şî-1 v o d u c i ) p r ă d r u m u r i
d a - m ă ieu la cîn şî la p ă g î n s ă m ă s t r î m b i p a n la i a d şî n u m a - i v o
kinuie p r ă cruéi n o a u ă dzi b r a d , a r ă t a i a d u . Şî-1 v o p r o l u v a D u m ­
în m î n şî-n pisoari s ă - m b a t ă băskii n i z ă u dzi m î n a d r i a p t ă şî-1 v o duéi
dzi fier c u maili dz-oţăl, p r ă d r u m u r i d r i e p ţ p a n la p o a l a
Oaia n u ş-o lins mielu, r a i u l u i ş-acolo v o locui în v i e c în
1
N'iz vaca viţălu. viecilor ) . A m i n .
S'ini s-o-rriprionat, C â n d ii b i c a g dzi m o a r i , a p r i n d z
N u s-o c u n u n a t , o l u m i n ă şî i-o s p u n .
S'iri-o n ă s c u t , Rudăria — Icoana Măcei, 25.

x
) Imită pronunţarea literară.
 138

[CUM S E A P Ă R Ă D E DEOCHIU]

Ca să nu-1 dzioaki, p u n e m î n a la t r u p la ia şî fas-aşa :

C u m n u să dzioaki t r u p u , aşa să n u să dzioaki iei [copilul].
Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.

139
Şî cînd îi d ă s c î n t a , d ă sîmce că-i dziokiat, a t u n s a - 1 linze p r ă frunce :
Cum linze v a c a v i ţ ă l u
Şî oaia mielu d ă m l a s ,
Aşa ling io p r ă iei d ă dzidzokiu.
Bozovici — Aceeaşi.

140
U d ă cu p i ş ă ţ î b ă i a t u l u i p r ă sine o viedze c ă l-o d z o k i a t . Şî c î n d îl
bocadză, îl p u n e p r ă p r a g u u ş î şî p u n e c u r u p r ă iei, m o a ş a . [Zice] :
Cîn s-o m a i d z o k i â curu,
Atuné să să dzoakie băiatu.
A t u n s şî riis a t u n s .
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

141

Dacă dzasi d ă friguri, să v i n ă o m u i ş r i cari-i fuzită d u p ă b ă r b a t d î l a

p ă r i n ţ . A t u n s a să ia g ă l i a t a c u bosîioc cu a p ă şî să m i a r g ă la al b i c â g
[şi să-1 u d e p e cel b o l n a v . ] S ă fie a s t r u c a t , ca s ă n u v a d ă sini-1 u d ă . Şî
dzîsi :

Cum io l-am u d a t cu a p ă ,
Şî frigura l-o l ă s a t
1
Şî io a c a s ^ a m p l i c a t ) .
Bănia — Ana Oţu, 67.

142
[CUM S E O P R E Ş T E P D O A I A ]

A u d că Ţ i g a n i fac aia, care fac l a c ă r ă m i d ă . Cîn s - a p u c ă d ă c ă r ă -

') Frigurile se mai vindecă şi aşa că un necunoscut este rugat să dea o palmă
bolnavului.
m i d ă , a t u n s p r i n d o b r o a s c ă ş-o b a g ă - n c ă r ă m i d ă . Acolô s t ă . Nu-şcu,
o p u n la coş, u n d z - o p u n c ă r ă m i d a aia.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

143
I e s t ă rieşce b u i e d z p r ă c î m p , ca o m u şî băle şî m ă i inturiecace şî
n e g r e d ă t o t , c u m i o m u . Iele-s n u m a - m p u p i c e . Şî le ia m u i e r i a o o m u
şî le p u n e u n a d-o p a r c e şî u n a d-âialaltă p a r c e s u b brîu. Şî le soroseşce :
D î c ă i-i m a i d r a g d ă alta, să-nfloară care-o sorosit-o, şî d a c ă i-i m a i
d r a g d ă ia, să-nfloară i a r ă care-o sorosit-o.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.

144

L a S î m z o r d z , fac în s a r a i s p r ă S î m i o r d z , ca s ă n u ia m a n a dîla v a s ,
dîla oi, să n u ia lapcili. F a s e u n s u r ă î m p r a g c u ai, c u p r a u . D ă s c î n t ă
cu o s ă c u r e şî dzîée că :

Fărmăcătoare, Cu p r a u v ă proii,
Vrăjitoare Cu untură vă unturai,
S ă n u i a m a n a dîla m a r v a mie. Cu tămîrie v ă tămînai.
F ă r m ă c ă t o a r e d ă p r ă seri, Să vă dusiţ
F ă r m ă c ă t o a r e dă pră mări, în codri pustîri,
F u z i ţ dîla m a r v a mie, La m a r v a m i e să n u v i n .
Că i e u cu ai v-afi,
Şopotul-Nou — Aceeaşi.

145
R Ă S C U ' C Ă I E MARVA

A t u n s a purie u n fir d ă salcă la g ă l i a t ă ; ş-un lioşcan purie la g ă l i a t ă .

F a s e u n colac şî purie colacu p r ă g ă l i a t ă şî mulzi vicili, oili, p r î n colac.
Şî la a dîla u r m ă purie d o a u ă gloace m i s , u n copil ş-o fată, u n u d-o p a r c e
u n u d ă a l t a . Şî copilu dzîse : cucu, şî f a t a : r ă s c u c u . Dzîc şî d ă trii ori.
Ş - a t u n s a t r a g d ă colac şî r u p colacu. Cîta purie-n saria oilor şî ălalalt
îl m ă n î n c ă . Aşa-i obliéeriu, c î n d o d o c î n t a t cucu, să răscucăie m a r v a .
D a c ă n u le răscucăie şî fată d u p ă se o c î n t a t c u c u , a t u n s p i e r d lapcili.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.

146
L a v a s . Mierze doi copii la v a c ă . A u u n colac. U n u şădze d-o p a r t e ,
u n u d ă a l t a la v a c ă . Ţ î n cu mîriili d ă colac s u b v a c ă . Dzîse u n u : c u c u ,
a l t u : răscucu, d ă t r i i ori. Ş-atuns t r a g şî r u p colacu-n d o a u ă . U n u r ă m î n e
•cu cît o a p u c a t c u mînili ; şî u n u şî a l t u . î l m ă n î n c ă [colacul] c u l a p c e
d î l a v a c ă . Aşa-i d a c i n a c ă c î n d f a t ă - n v r i e m i a cînd c î n t ă cucu, a u d z e
c u c u şî t r ă b ă r ă s c u c ă i t , că să a i b ă l a p c e v a c a , s ă n u s t ă r p a s c ă , să a i b ă
mană.
Şopotul-Nou — Ilie Bălaure, 83.

147

[PENTRU A CÂŞTIGA UN PROCES]

l e u fac şî c u c u r a t şî c u s p u r c a t . î i strîg p i n u m i : Golgota, Gavril,

M a t ' i m o t ' é i , ăi d ' i m b a l t ă . S â m b ă t a şi m a r ţ a .
Cînd ieş-kemat, ai cu sini o z u d ' i c a t ă [ a t u n c i chemi p e cei n e c u r a ţ i ] .
S p u n că îi p l ă t ' e ş t ' pi ucigă-i.
[Mergi s î m b ă t ă s a u m a r ţ i seara la r â u ] . Strîz :
Golgota, Gavril, M a t ' i m o t ' é i ,
Ă i d o a u ă d z ă - ş î p a t r u d ' i d'âulî,
D ' i g r a b ă să g r ă b i t ,
I a m i n i să ieşîţ,
y

Cu b i n i , cu b u c u r i e s ă - m fiţ (azutorî) !
Că v-oi p l ă t ' i , v-oi d ă r u i ,
Cu p l a t ă m a r i v i ţ fi,
Că v-oi d a şî c a p p i n t r u c a p u m i e u ,
N u m a azutorî să-m daţ,
D'ila z u d ' i c a t ă să m ă s c ă p a t .
A t u n s iai pietrili d ' i m v a d . [Mergi la v a d ] . C a p u n ă p o i să nu-1 î n t o r s ,
nié cruéi să n u fas. I a u n o a u ă p i e t r i d ' i l a b a l t ă , d ' i l a v a d , d ' i l a iei, şî a p ă .
D u p ă s-adus pietrili a c a s ă la v a t r ă , t'i-ncalis şî dzîs :

Pi pivă mă-ncălicai,
P i t o ţ v ă strigai,
Azutorî să-m d a ţ .
Că io v - a m p l a t ' i t
Şî v - a m d ă r u i t .

Ei p u n s u p p a t . Merz m î n e u n d ' i ieş-kiemat c u alia. L i iai în s é v a ,

î n t r - o olcuţă. Cu a p a t ' i speli şi pietrili li iai î m pozonarî. Acolo cîn t u n
i n l u n t r u [la proces], li lapidz, să n u t ' i v a d ă liima.
Pătaş — Ana Băsilă, 78.
 118

[CÂND S E Z I D E Ş T E O C A S Ă ]

P u n i la colţ, [la o casă n o u ă la temelie], u n s f ă n ţ î ' c , o p a r a d-ăli albi,

u m p a â r [cu p u ţ i n ă a p ă ] . î l zîdzeşci. Şî : ăli răii să să speli şî ăli b u n i
să s-adurii la casa m i e . Aşa dzîsi.
Bănia — Ana Oţu, 67.

149
Puiîe u m pui, m a i s t o r u , şî-1 zîdzeşci acolo, p i n t r u că să fii d z i s c u m -
p ă r a t ă casa. C-aşa o fost la-i bătrîfi, aşa o fost p o m i n i r e a . î i v o r b a aşa
că, cînd îi g a t a casa dzi să să bazi-n casă, a t u n é m o a r i u n u . Aşa o dzîs
ăi bătrîri. Dz-aia p u n i puiu, ca să n u m o a r ă o m u , să m o a r ă p u i u ala.
Rudăria. —• Minai Dobren, 8 0 .

150

DO'DODI

Dăieţăli să fac dôdolï. S ă - m b r a c ă - m b o j . Ş-atune pliacă p r î n s a t cîn-

t î n d şî ies muierili şî le u d ă c u a p ă . C î n t a r e a lor i-aşa :

Rugă, păpărugă, î n t o a r e e - ţ , D o a m n e , mila t a

I a iej d ă fie u d ă Şî n u n e l ă p ă d a :
C-o g ă l i a t ă d-apă Marva-nsătată,
Prăstă lumia toată. Viţa neudată.
P ă m î n t u să să m o a i e , Şî moşîia u s c a t ă .
U m i e d z a l ă să v i n ă . D o a m n e , să v i n ă , să v i n ă
Ploaia i a r să v i n ă , Ploaie lină,
D ă copii să-i fie milă. Să n e v i n ă a p ă d ă s t u l ă .
Copiii-s fără p ă c a t , Rugă, păpărugă,
Pămîntu-nsătat. Mila t a , D o a m n e , n e u d ă .
Bozovici — Iglica Bufta, 5 0 .

151
S ă - m b r a c ă , să fac d u ô l d o r e c u b u o j , cu florï, n u le m a i cunosc éine-é,
fiece curace, şcolăriţă, şî c î n t ă :

Ploaie, Doamfie, ploaie, Rudă, rudă,

Undze-i valia s a c ă , Vină dă ne udă
Să să u m p l e d - a p ă . Cu g ă l i a t ă plină,
S'erfie c u éurielu, U d ă prîn grădzină.
Toarnă cu subăru.
 D a r să b a g ă ş î p r î n căş şî u d ă c a s n i s i . Şî cu s i n e s ă - n t î n e s c p r ă d r u m ,
t o t u d ă . De d ă t o t n a t u cît poace. cîc-un leu.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 5 0 .

DEMONI, FIINŢE FANTASTICE

152

MUMA PĂDURI

T a t a lu m a m a , iei o fost n o a p c a la oi sîngur î n t r - o p ă d u r e şî iei o a-

d u r m i t . Cînd iei să p o m e n e ş c e viedze c ă şădze o h a l ă la foc. D a r ă dzise
moşu :
— D a r t u n o a p c a ? I a o dzîs :
— Şî io n o a p c a , t o a t ă n o a p c a . I s e :
— Ai a v u t m a r e n ă r o c c-ai a v u t ai la cine. A t u n s şî r u p e a mînca ai
din p o z ă n a r î . Ş - a t u n s a ş-ia p r ă u ş ă a f a r ă şî să d u s i .
M u m a p ă d u r i [a fost], d-aîa o dzîs ia : Şî io n o a p c a , t o a t ă n o a p c a .
Şopotul-Nou— Păuna Râncu, 50

153

Şî fracili lui iar, d-acolô s-o m o m i t h a l a la iei. S-o făcut muiere ş-o
v e n i t la iei n o a p c a . Şî iei a t î t a o slăbit d ă n-o p u t u t să p ă ş a s c ă p r ă l u m e .
A c u - n t r - o s a r ă ia iar v i n e la iei. N u m a n-o d o a z u n s la iei, c-o v ă d z u t - o
l u p i ş-o c u r s l u p i d u p ă ia. I a n-o m a i p u t u t să p i a r ă , că l u p u n-o m a i
clipit d î n okî. Şî ia strîgă la iei, la o m :
— Marcooo, Marcoo, curî, c ă m ă m ă n î n c ă lupi, curî că m ă m ă n î n c ă
l u p i , n u m ă lăsa, Marco !
A t u n s a iei n u i-o r ă s p u n s , his n-o curs. Ş-atuns o m î n c a t - o lupi. O
s c ă p a t o m u d ă ia. S m ă o a h a s-o m o m i t la om.
Şopotul-Nou — Aceeaşi.

154

M u m a p ă d u r i s p ă m î n t ă copiii. îmbla n o a p c a .
Bănia — Ana Oţu, 67.

155

O s p u s u n o m că o fost la p ă d u r i c u ortasi. O fost la p o r s . Ş-o v i h i t

la medzî n o p ţ î m u m a p ă d u r i ş - o - m b r ă ţ î ş a t uşa, l a colibă. A t u n s iei s-o
s c u l a t ş-o l u v a t s ă c u r e a ş-o v r u t să d i e - n m u m a p ă d u r i . Şî m u m a p ă -
 EMIL PETR0V1CI
140

d u r i n u fuza. Iei o d a t - o d a t c u p i e p t u - n uşă şî c ă d z a uşa cu iei p r ă s t ă

m u m a p ă d u r i . A t u n s a iei dzîsa :
— L a si-ai viriit t u aisa la noi ? Ai g h i n d z i t că n i cernim dzi cirii ?
Şî m u m a p ă d u r i a t u n s s ă scula şî plica m î r ă i n d . Ş - a t u n s a iei cîn s-o
b ă g a t î n u n t r u dzîsă c ă t r ă o r t a é :
— Ooo, d ă r t a a r i fu m u m a p ă d u r i . A s t a t r ă b i să n i fac-un
r ă u p a n la dzî n o a u ă , că o s u d u i i şî ia plică m î r ă i n d . Ş-atuns dzimiriaţă
cîn s-o sculat, fiecari s-o d u s la cosinili lor să s l o b o a d ă porsi afară. Şî
cîn să d u s ă m o ş u la cosina lui, află' o scroafă n ă r o i t ă - n sînzi. Şî m o ş u
dzîsă :
— A d z v ă d z u t , ortasilor, c ă v - a n s p u s io v o a u ă c-ari să n i facă m u m a
p ă d u r i u n rău.
Rudăria — Icoana Măcei, 25.

156

PRICOLIS'

S-o făcut dîn o m cîrie. O a v u t n ă p o i [coadă] şî riima n-o şciut. Ş-o m i n a t

m u i e r e a la m o a r ă şî iei s-o d u s d u p ă i a s-o m u s k i e . Ş î i a o d a t cu furca şî
i s-o p r i n s c a i e r u d î n furcă în d z i n ţ . Şî v i n e şî v a i t ă c î t r ă iei şî cîtră soa-
cră-sa c-o v e n i t u n cîne m a r e şî a b i a s-o a p ă r a t d ă iei. Şî iei s-o-nseput
a rîdze şî i-o v ă d z u t caieru în d z i n ţ . Ş - a t u n s a o dzîs c î t r ă iei :
— O ieş-tu cîne ? A t u n s a l-o l u v a t şî l-o c ă u t a t şî l-o v ă d z u t că are coa­
d ă . Ş - a t u n s a i-o a r s cu fieru c o a d a şî n-o m ă i a v u t c o a d ă . Ş-atuns o fost
o m şî iei î n t r ă oameri. N-o m ă i p u t u t să să facă cîrie.
Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.

157

Pricolis : oamiri cari a u c o a d ă ; s ă fac lupi. M ă n î n c ă m î n d z î m a i cu

s a m ă şî cîrii. î i a r d z i coada, a t u n é n u să m a i poaci fasi pricolis.
Bănia — Ana Oţu, 67.

158

[MOROIU]

O m u r i t o m u i e r e lîngă m i n e . î n d o a u ă sărî o v e n i t . Şî m-o ş u i e r a t în­

tr-o n o a p c e la p a t . Ş-a d o a u - o a r ă o fost în ş t a l ă rieşce doz. Mi li-o l u v a t
şî li-o p u s d u p ă u ş ă . Cîn m ă d u c dzimiriaţă, n u p u c a m d ă ş k i d z e u ş a
să î n t r u - n u n t r u . D ă fapt a s t a nu-i m i n s u n ă .
 159

VÎLVĂ

Vin aşa n u v i r i şî s ă - m p r e u n ă a m j n d o i n û v i r i . A t u n é r u p l e m n i l i
dîn r ă d ă e i n ă , cîn s ă b a t vîlvili, că vîlva-i om.
C-o fost u n u ş-o fost c u fraci-so ş-o s t r î n s la fîn. D a iei o dzîs c ă t r ă fraci-
so. I s e :
— S ă v ă l ă s a t c î t a să v ă o d z i n i ţ c ă io m ă d u c î n t r - u n loc.
Şî iei s-o d u s , s-o d ă z b r ă c a t şî s-o f ă c u t v î l v ă şî s-o b ă t u t cu a l t ă v î l -
v ă . Şî iei o dzîs a t u n s a c ă t r ă fraci-so :
— A c u n u v ă c e m e r e ţ , că a c u n u ploaie, n u v i n e n i i v ă r u .
Şî a t u n é s-or a p u c a t d ă a strînze la fîn şî iei s-o c u l c a t c-o fost n ă ­
duşit, t r e c u t d ă a p ă , d ă l u p t â c e se s-o l u p t a t c u v î l v a âialaltă. O foz-mai
t a r e iei d ă cît â i a l a l t ă vîlvă.
N ă i n c e v r i e m e , î m b ă t r î n e ţ ă , o fost vîlve. A c u n u să şcie d-aia. O
fost c a m proşci, d a t o t o fost c u m i n c e : s-o f ă c u t niivăr.
Bozovici — Pira Cocorăscu, 84.

160

MILOSTÎ'VN'IS'

S'ică nu-i i i r t a t să ci piş p r ă s u p strieşînă, c ă iestă milostî'vriis

Cînd ci piş în m a s a lor, s u p strieşînă, a t u n e i - ţ ia snaga d z i n mîn, d z i n
piéoari. N u p o ţ să lucri, n u p o ţ să mierz. A t u n s ci due la v r - o v r ă j î t o a r i
şî-ţ dziscîntă.
I e s t ă o b a b ă s a u o m u i e r i cari şcie. Şî t r ă b i o p t fieci. Ş-atune o d u s i
p r - a b i c a g ă la rîu ş-o purii p r ă u n s c a m n în rîu. Ş - a t u n e a b a b a aia fasi
n o a u ă k i ţ dzi flori. î n t o a t ă k i t a cîc-un fiel dzi floari. T u n é b a b a mierzi
năinci ş-ăli o p t fieci d u p ă ia. Ş - a t u n s u d ă b a b a k i t a în a p ă ş-atunsi-i
d ă l u a b i c a g ă - n c a p cu k i t a şî dzîéi a ş a :

H a i la rost, la rost.
S ă m i a r g ă s n a g a u n d z - o fost,
Măi v î r t o z dzi c u m o fost.

Ăli o p t fieci t o t aşa dzîc ca b a b a şî ocoleşci p r - a b i c a g ă dzi trii orî

şî t o t aşa dzîéi dzi trii ori.
Rudăria — Icoana Măcei, 25.

161

ZMEI

[A a u z i t ] c-o z b u r a t p r ă sus.
 PĂSTORIT

162
LA MĂSURATU OILOR, LA SMÎLDZ

L a d o a u ă s ă p t ă m î r i d u p ă Sfîntu Ghiorghi, doisprăse oamiri s - a d u n ă

la m ă s u r a t u oilor. Fiecare, vineri s a r a ş-aduse oili la stînă, le b a g ă - n -
l u n t r u şî d u p ă aia d a u m î n a fiecare u n u cu a l t u . Şî d u p ă aia s-apucă
d ă m u l s , t o ţ l a - m p r e u n ă . Şî s î m b ă t ă d z i m i n a ţ a urii r ă m î n la poloşcie
şî urii să d u c cu oili. Şî ăi é-o r ă m a s la poloşcie t a i e mieii care şî i-o a d u s
fiecare s t ă p î n şî fac d ă p r î n d z . L a u n s p r ă d z ă s e s a s u r i a d u c oili la s t î n ă ,
le ocoleşce c u t ă m î r i i şi m î n c a r e a s ă - m p a r c e la stăpîri. Fiecari-ş d u s i
o g ă l i a t ă să-ş p r i m a s c ă m i n â j a . D u p ă aia, d u p ă s - o - m p ă r ţ î t - o , fie-
cari o m îş ia g ă l i a t a şî să a ş a d z ă la p r î n d z . î n ă i n c i b i e u răkie dîla
u n u p î n ă la alalalt, t o ţ . Şi d u p ă aia s-apucă d ă p r î n d z t o ţ , kiocesc,
z b i a r ă , p u ş c ă , fac vesălie. D u p ă s-o p r î n z î t t o ţ , p r o i a u găleţîli şî li spală
cu a p ă . Ş-atuns m i e r g t o ţ la uşa s t r u n z i , să kicesc cu f r u n d z ă vierdzi
şî s-aşadză fiecari p r - u n t u t u c şî s-apucă d ă muls. Fiecari îş
mulzi oili lui. D u p ă s-or g ă t a t c u m u l s u , m i e r z e cu g ă l i a t a cu lapcili
să i-il m ă s u r i . Acolô-z doi o a m i n ; u n u ţîrii c u p a şi u n u t o a r n ă c u o oală
dîn g ă l i a t ă în c u p ă şî cînd i c u p a p l i n ă îl t o a r n ă - n c u m p ă n ă . Cînd
m a i ari lapci n ă p o i în g ă l i a t ă , îl t o a r n ă iar în c u p ă . N u s-o-mplut c u p a ,
ş-atuns d ă cu a r a g u , îl m ă s u r ă . A r a g u ăla ari c r e s t ă t u r i . A t u n s şcie cît
lapci ari. Cari a r i m a i m u l t lapci d î n iei a l a - i b a s . D u p ă se s-o t e r m i ­
n a t , s-o g ă t a t c u m ă s u r a t u , mierg oamiri iar c î d z v a cu oili ş-ăialalţ
r ă m î n la poloşcie, s t r i n g lapcili, fac caşu, fierb d z ă r u şî fac u r d ă . S t r i n g
liemrii d ă n o a p c e , p r o v i n c u oili s a r a , i a r li mulg. C î n t ă cît m u l g , p u ş c ă ,
fac visălii. D u p ă aia fiecari m e r g şî să culcă.
Dumiriică d z i m i r i a ţ a la n o a u ă sasuri, la n ă p r ă u o r , m u l g oili. P r o - d ă -
n o u fac m î n c a r e ş-o-mpart. Dumiriică să fase şî d z a m ă şî să frig şî mieii-m
b r u c ă . Kiceşce acolô la g ă l i a t ă c u f r u n d z ă v i e r d z i şî lioscan.
Caşu-1 v i n d şî i a u sari p r î n t r u oi ; plăcesc p ă ş u n a t u oilor.
Bănia — Domăskin Unis, 32.

163
MIERZ'IM LA SMÎLDZ

Cîn ri-apucăm dzi m ă s u r a t oili, o p r i m mieii şî rie-mpreunăm toţ

o r t a s i dzi fasim u m pîlc şî o t ă r î m o dzî cîn să li m ă s u r ă m . M ă s u r ă m
l u n a , zoia şî s î m b ă t ă . Ş - a t u n s m e r g gazdăli d z - a c a s ă c u b ă u t u r ă ,
c u pîni ş-acolo t ă i e m , t o t n a t u , d a c ă n u doi miei, d a u n u t o t t a i e , ăl m ă i
b u n . Şî-i frizim la foc i m b r u c ă , aşa-i m a i dulsi. Şî-1 încinzim aşa lung p r ă
zos, p r ă p o n e v î şî frînzim pîiia, la t o t n a t u cîc-un d ă r a p ; l ă p ă d ă m d z i
la u n u p ă n la a l t u . Ş-odată să scoală t o ţ î m p i s o a r i cu uiezili-m m î n ă
şî zîc aşa :
— M u l ţ ă m i m lui D u m n i z ă u p a n ă a s t ă z că nf-săm îm pasi, rii-săm la
viiaţă toţ.
D u p ă s-am m ă s u r a t lapcili, a p ă i n - a ş ă z ă m la prîndz.
T o t n a t u - ş mulzi oili lui şî d u p ă si li-o d o m u l s , a t u n s a p u n i m în m ă ­
sură, în c u m p ă n ă , lapcili. Aia-i, aşa dzîsim noi, g ă l i a t a şî aia-i m ă s u r a t a
cîci oki ari. Ş-atunea la t o t n a t u să viedzi cît l a p c i o făcut. î n g ă l i a t a
h a i a să fasi iar u n r â b o ş şî aăla-i s ă m n a t în oki. Ala-i d ă aşa-n v a l i şî
să viedzi cît îi u d . Ş - a t u n s , d u p ă si l-o m ă s u r a t , a t u n s s-aşadză la p r î n d z ,
c u m a m dzîs. Ş-atuns să şcie cari-i m a i m a r i c u lapcili ; ala să dzîsi b a s ,
b a s m a i m a r i . Şî dz-aéia u n u d u p ă a l t u m ă r g c î n d li vini r î n d u să ia d z i
la oi.
Cari a r i n u m a o o c ă , ia d o a u ă găleţ. Cari n u do-ari o ocă, lasă s ă fie
oca dzi la t o ţ .
A t u n s a să şcie cari-s p ă c u r a r i , iar. Cari să-nvoiesc. Şî ăialalţ să d u c
t o ţ acas c u mielu fript. Mai m ă n î n c ă d z i n miel ş-acolo. Mai m ă n î n c ă şî
s t r i n , că v i n Ţ î g a n . Şî m u z î ' c a vini n i k i m a t ă dzi n i m a . L i d ă şî lor l a p c i
ca şî la aialalţ, s-aducă la ăi dz-acasă. Lapcili ăla îl î m p a r c i prî la t o ţ ,
îl a d u c acasă.
Rudăria — Mihai Dobren, 80.

164
D u p ă S î m z o r d z m ă s u r ă oili. S-astrîng s t ă p î n i , dzăse o doisprăse şî
d u c m î n c a r e , c î c - u m miel, cîc-o găină, se are o m u . Ş î - m p r e u n ă şî m i e -
stîcă-n c ă l d a r e a m a r e . Şî doi, tri, o p a t r u îi frize-m frigare [miei, iezi].
A t u n é c î n d îi fiartă, pocnesc cu pişcolu şî v i n p ă c u r a r i c u oili. A t u n é
să d u c ; t o t n a t u - ş m u l z e oili lui. D u p ă ée le-o m u l s t o ţ , a t u n s m ă s u r ă
lapcili cu o c u p ă . A l t u f ase d o a u ă s p r ă e e cupï, a l t u faée éiné, a l t u d o a u ă
p a n ă la u n a . Care are p u ţ i n e , fase b î r c ; nu-i c u p a . M ă s u r ă c-un b î t şî
scrie p r ă b î t cît a r e t o t n a t u . A t u n é a pocnesc c u pişcoalili că-i g a t a , o
m ă s u r a t . A t u n é p u n e m î n c a r e a . L a t o t n a t u - i d ă u n u ca l a a l t u m â c ă r
să fi p u s n u m a o g ă i n ă . Ş-atune iar p r o p o c n e s c c u pişcoalili ş-atune r u p
a m î n c a . D a u r ă k i e dîla u n u p ă n - l a a l t u . T o ţ b i e u . A t u n é p ă c u r a r i , d u p ă
é-o m î n c a t , p l e a c ă cu oili. A t u n é a s t r î n z e lapcili, fase c a ş . Al v i n d z e ,
c u m p ă r ă sare. S a r e a o d ă la m a r v ă , la oi. N u d ă n i m a s a r e , n u m a p r ă
aia o a u .
A t u n s să v o r b ă s c care a u vice m a i mulce ; r ă m î n doi p ă c u r a r i . Ş-a­
t u n s care a r e m a i m u l t l a p c e , cupi m a i mulce, ala r ă m î n e baé î n t î n .
Ş - a t u n s , d ă c u m a u lapce m a i m u l t , t o t a l a mierze m a i năince, pană l a
sfîrşît, pană s ă g a t ă . Cîn s ă g a t ă , le-alieze ; t o t n a t u - ş i a m a r v a lui.
Şopotul-Nou — Păuna Râncu, 50.

165
S a r a n ă i n c a lu Sfîntu Ghiorghi culeg b u i e d z d-ăle c u lapci, l ă p t a ş .
Cu c u ţ î t u le t a i e dîla r ă d ă e i n ă şî le t o a c ă acolo şî le p u n e - n sare şî l e
d ă să m ă n î n s e [oile]. A u lapci a t u n é . C u m sloboadze b u i e d z a lapce, a ş a
slobod oile.

Bozovici — Fira Cocorăscu, 84.

166

[CAND M U L G O I L E D E S F . G H E O R G H E ]
A t u n s p u n e l e u ş c a n la g ă l i a t ă . Aşa-i b u n , a ş a a m v ă d z u t dîn b ă t r î n .
A t u n s a ia colacu şî-1 încină-n lapci şî-1 r u p e . P r i n d z e d ă iei. î l î m p a r t .
Bozovici — Aceeaşi.

167
La zoi m a r i î n g r u p â c r u ş ă ţ u d ă sari-m p r a g şî î n d z î u a d ă P a s c ,
cîn t r ă z a arî'ngu-1 scoca şî s a r i a aia o d a l a oi. Dzîsa c ă ii mierzi b i n i p r ă ­
s t ă a n l a oi. Aia d ă ali-i b u n ă ; d ă l u v a t n u i a m a n a .
Bănia — Lisăvieta Puia Lăban, 67.

168
L ă Arânzil b a g ă u n u - n t r - a l t u piepcini. [Zice :]

Piepcini i - a m î n k i i a t ,
G u r a halilor a m î n k i i a t
Şî dîla oili micii halili le-am m î n a t ,
Şî c u dzîua m a r i m - a n r u g a t .

Şî i a o uleică m i c ă . A m p u s cîta foc î n i a ş-am întors-o c u c u r u - n

sus d u p ă uşă, lîngă piepciri. [Zice :]
Halili le-am m î n a t dîla m a r v a mie.
Bănia — Ana Oţu, 67.

169
[Mai d e m u l t se zicea că] nu-i b i n e p î n t r u m a r v ă să să s t i n g ă focu ;
îi r ă u d ă m a r v ă . [Acopere] î n s e n u ş ă j a r u , [ca s ă r ă m â n ă p â n ă îl a p r i n ­
de din nou].
Bozovici — Ilie Ruva, 68.
 JOCURI LA PRIVEGHIU
170

[Flăcăii şi fetele] să zoacă d-a n ă r o i u : să p u n e u n u - m mijlôcu sobi,

u m b ă i a t p r ă u n s c a m n d-ăi mié. A l t u 1-întrabă :
— D ă se şăz t u asia ?
— Mi-s n ă r o i t .
— D ă cîţ m e t ă r î ?
— Dă trii.
— S'in să ce scoată ?
— P e t r a . (Viedz, o fată vine).
A t u n s să s ă r u t ă şî r ă m î n e fata-n locu lui. Ş-aşa m ă i d ă p a r c e , scot
u n u pră altu.
D-a pliecera : s u s e s c o c î r p ă şî t a i e d o a u ă bîce. F a s e p r ă bîce neşce
s ă m n e , sins o şasă c r e s t ă t u r i , t ă i e t u r i . A t u n s , c a r e d ă cu bîcili şî p i c ă
u n a p r ă dos, u n a p r ă faţă, cîce t ă i e t u r i - s , atîca plieceri-i d ă p r ă p a l m ă .
D-a caii : î n v ă l u i e - n t r - u n s t r o j a c doi oamin. P u n e dos la dos. U n u - ş
ia o oală s p a r t ă - n c a p ş-a do ilia ia o m ă t u r ă . M ă t u r a s p u n e că-i c o a d a ;
oala-i capu. A treilia să suie p r ă iei doi ş î i a o b o a t ă - n m î n ă şî m î n ă caii.
Iei v r i a u s ă - 1 t r î n c a s c ă . O m u t r a z e cu b o a t a - n c a p la cal şî s p a r z e oala.
Ş-atuns ăla cu coada pliacă p r î n sobă, p r î n oamiii, şî b a c e cu c o a d a . Apoi
rîs ne-mai-pomeriit fac.
Bozovici — Iglica Bufta, 50.
 1
GLOSAR )
aăla i, 72 (p. 84), acela. Arânzel, Arânzil (p. 40), 167, Arhan­
acoani 137 (p. 133), ace mari. ghelii Mihail şi Gavril.
acupi 66, a aduna grămadă [din sârb. Arânzelu dă vară (p. 45), sărbătoare bă­
okupiti «zusammentreiben»!. bească ; cade înainte de Sf. llie.
Adacalîa 66, insula Ada-Kaleh. Arânzil 86 (v. Meflă), 168 (v. Arânzel).
aducăturî 121, farmece, aruncături. arânzil (p. 58), un fel de colac ce se tace la
afla (refl.) (p. 51), a se înţelege. pomană.
aiéi (p. 54), celei. arefe 85 (p. 107), hârtie.
aii 1 1 9 , 123, 144, frecai cu usturoiu. arfocat (p. 35), avocat.
aldui 136, a binecuvânta. Arie 70 (v. Gvmişci).
alduită 125, 127, binecuvântată. arîmbâş 9, căpitan de hoţi.
aleffi, m i l i l i — 1 1 3 , zâne, iele. arî'ng 167, clopot.
AHmpii (p. 40), Sf. Alipie Stâlpnicul (26 arş 74 (p. 89), arsei.
Noemvrie). aserâ (la feriastă) = caută să vadă 44,
aloârie 127, demon, duh -necurat (cf. ha- a sta la pândă.
loarie). astrînze (p. 48), a aduna.
altă se (p. 42), altceva. astrucâ (p. 57), 3, 81 (p. 97), a acoperi.
altân, dă — (p. 40), la anul. astrucat, astrucâci {p. 31), 81 (p. 102), 1 4 1 ,
amînat (p. 53), 2, 3, 58, târziu. acoperite.
Anafôca (p. 45), sărbătoare băbească, după au 8, 28, of, aoleo.
Sf. Jlie. aulă'lă, aulă'lăăă (p. 49), 73 (p. 85),
Andrii (p. 46), sărbătoare băbească (30 aoleo.
Noemvrie). avlie (p. 42), curte.
apă, âpăi (p. 52), 65, apoi. azriâţă, d— 75 (p. 91), azi dimineaţă.
apătfcărî 127, farmacişti. azunş 74 (p. 89), ajunsei.
api, apu 81 (p. 97, 101), apoi.
apucat = durierea pieptului, tusa 1 3 1 . Baba Colţată 73 (p. 86), monstru care mă­
apucătoafia 131, demon, personificarea nâncă copii.
boalei numită «apucat». babili 79, zile cu vreme rea la începutul
arâg 162, băţ cu crestături cu care se mă­ primăverii.
sură laptele la stână. băgri'n 41, salcâm.

1) Cifrele indică textele în care se găseşte cuvântul. între paranteze e notată pagina
dacă cuvântul se găseşte în Introducere şi «Obiceiuri» sau dacă textul e mai lung.
Ordinea literelor e următoarea : c urmează lui c, dz şi di lui d, ê lui s şi z lui z. Explica­
ţiile, tipărite cu litere drepte separate de cuvânt cu semnul egalităţii, sunt date de
informatori. Verbele nu le-am dat totdeauna subt forma infinitivului şi nici substan­
tivele subt forma singularului, ci aşa cum se găseşte fiecare cuvânt în text.
Pentru cuvintele de origine sârbească am dat si etimologia, când aceasta n'a fost
dată în vreunul din dicţionarele noastre.
băiâ, ce baie=ce mingâie 43, a netezi, a
a mângâia.
băiat, băişţ (p. 47, 48, 49), 46, 94
123, 125, 140, prunc, copil mic.
baico 73 (p. 86), babo.
bală = hală 123, demon.
Băii, Băriili 7, 65, Băile Herculane.
Băriicşu 67, nume de părdu, afluent al
Nerei.
Băriili 65 (v. Bări).
Barbura (p. 46), sărbătoare băbească (3
Dec).
bărburaci, săcuri— 137 (p. 133), securi cu
călcâiul mare.
baş (p. 43), chiar.
băskîi 137 (p. 133), cuie mari, piroaie.
băzucuri (p. 35), 76, 78, a batjocori.
becâg (p. 45), 98 1 1 3 , 126, bolnav.
becejăşce, să — (p. 44), se înbolnă-
veşte.
beéejûg (p. 42), boală.
becejugu ăl rău (p. 44), epilepsia.
berbesiu 136 (p. 132), ca berbecii,
cap în cap.
bicag (p. 39), 83 (p. 104), 93. 137 (P- 134).
(v. becag).
bîce 170 (v. bît).
biéijug 122 (v. becejug).
bîj, bîja (p. 49), se zice copiilor ca să se fe­
rească de foc.
bîrc 164, băţ cu crestături ; serveşte la mă­
suratul laptelui la stână.
bit, bîéi, bîée (p. 58), 81 (p. 101), 127, băţ.
Biuul (p. 37), nume de deal.
Blagovişcană (p. 42), Bunavestire.
boaită 58, peşteră.
boarfili 92, testiculele.
boată, boţîli 73 (p. 85), băţ.
bobdaprost (p. 53) (v. bogdaprooost)
bobişoari 1 1 .
bobitoacili 136 (p. 132), dobitoacele.
Bocedz (p. 42), Bobotează.
bocită = legăriel 85 (p. 107).
bogdaprooost (p. 53), bogdaproste.
boj, buoj 150, 1 5 1 , boz.
bolobă'n 76, bolovani de piatră, stânci.
borugă 7 1 , canal.
Botu Calului 67, nume de loc.
brăţare (p. 32), manşeta cu dantele la că­
maşa femeiască.
Breazova (p. 28), numele popular al sa­
tului Borlovenii-Noi.
briană 7, mreană.
briboi 43, o buruiană.
brîncă = cîn să-nflă capu 133.
briptă 6, briceag.
brucă 162, 163, irigare.
bruéf 81 (p. 101), a scormoni.
bruţ 74 (p. 89), imită sgomotul ce-l face
fusul înfipt în ochiu.
bucaéi 96, alimente.
bucliûc 80 (p. 94, 95), gunoiu, bălegar.
bufării 24, a bufni.
buiedze, buiedz 73 (p. 86), 143, 165,
buruiană.
bumbiţ 16, 27, năsturaş.
bunari 80 (p. 95,96), puţ.
Busâua (p. 26), numele popular al râului
Buceava şi al satului Şopotul-Nou.
Busevinţî (p. 26), locuitorii satului Şopotul-
Nou.
butoarcă 74 (p. 87), buturugă.
căcaină 98, diaree, disenterie.
cală = hală 123, demon.
călfidzâ 85 (p. 107), îngălbenea la faţă.
cămară dă lemne = grămadă 75 (p. 90),
rug, grămadă de lemne.
cămă'şnuri (p. 32), jambiere (de piele) ;
ghetre (de mătase).
cântă (p. 58), vas de tinichea în care se
ţine apă, stropitoare [din sârb. kanta
«Giesskanne»].
capsei (p. 58), colac mare cu cruce deasupra,
la pomană.
căptâ, să capei 72 (p. 83 şi 84), a se uita,
. să se uite, a căuta.
căput (p. 32), veston de lână, ţesut; flanelă.
cârliţă 80 (p. 95), albie.
căşî'ţă 118, grămadă de scânduri, lemne,
ele. clădite.
căsuţăli 101, celulele din faguri.
cazănzfe (p. 28), velniţă.
Cîmpu Gîrboţului 68, câmp lângă satul
Gărbovăţ.
cîntă, să •— (p. 57), se boceşte.
cîrpă (p. 32, 47, 52, 57, 58), broboadă,
basma.
cîrjîioari 85 (p. 107).
cîrşoari = cîrj (85 p. 107).
cirsâg 13, urcior.
cîca 74 (p. 89), câteva.
cîta (passim), o leacă, puţintel.
cîtă, nis- 1 1 4 , nici o leacă.
cîţa 30, câţiva.
cîtră 156, către.
clisă (p. 40), slănină.
cocoşai 78, un ţel de flori.
colendă, la — (p. 41), la colindat.
colindaş (p. 41), colindător.
copil (p. 46), 72 (p. 82), 145, băiat; (p.
35, 50) flăcău.
copil (p. 49), copil din flori.
corn (p. 46), tâmpiţi, idioţi.
corrifţ, corrifţăli dă prau 1, corn în care
se păstrează praful de puşcă.
cornurî 136, colţuri.
coşăriu (p. 49), homarul.
Coşâua 67, nume de părău, afluent al Nerei.
cosie (p. 50), 127, căruţă.
cota 30, a căuta.
cotăriţ (p. 56), coşuri, panere.
cotrinţă (p. 32), şorţul dinainte.
covâs (p. 43), 81 (p. 102), fierar.
cracu, crasi (p. 43, 46, 47, 56, 129), picior.
Cracu Comorî 59, nume de loc.
creii 126, creerii.
creţonu (p. 49), cadou ce se duce şase ani
de-arândul moaşei.
cri-că (p. 35), 3, 80 (p. 95), cred că.
crist, cristurî 3, schele la zidirea unei case
criéi 37, 97, a da de ştire, a striga.
crumpiél, crumpiéi (p. 41), 96, cartof.
cruşăţu dă sari 167, drob de sare.
cuéie (p. 40), farfuria în care se pune un
colac, grâu şi o lumânare şi care se
saltă la praznic,
cules 128, culesei.
cule'şă (p. 31, 41), mămăligă.
cumâsa (p. 44), surată, soră de cruce [sârb.
kumaca «id»].
cumăsesc, să- fiçcili (p. 44). se prind surate.
cumetri (p. 55), părinţii «cumnatului dze
mînă».
cumnat dă (dzi) mină (p. 38, 52, 53, 55
56), asistentul miresei [sârb. rucni de­
ver «id»].
cumpănă 94, 162, 163, vas mare în care
se măsură laptele la stână.
curi (p. 54), 1 1 5 , cuiu.
cur 74 (p. 89), fug.
curcu'bătă 72, (p. 82), tidvă.
cure, curî, curieţ 75 (p. 91), 81 (p. 102)
153, fuge, fugi, fugiţi.
curta 53, fără coadă.
cuştule 127, costă.
cemia 93 (p. 1 1 2 ) , moalele capului.
ceşî'lă 72 (p. 83), traistă de piele.
cic 100, 103, cioc de pasăre.
cicurî (p. 53), cozi de păr.
einăr, ăl— (p. 53, 54, 56), mirele.
cinară, a — (p. 53, 54, 56), mireasa.
éirierï, ăş— 72 (p. 84), însurăţeii.
C'irégova 66, satul Teregova (jud. Severin).
cirimpfri 47, imită strigătul puilor de găină.
dacă (passim), dacă (cf. dîcă).
dădăuori 124, de două ori.
dăloc (p. 47), 75 (p. 89), îndată (cf.
dziloc).
dâ-mi-ş (p. 40), dă-mi.
dar (p. 52), logodna.
dărab 44, 70, dărap 162, bucată.
dascăl (p. 57), învăţător.
dăuară, â— (p. 54), a doua oară .
d'âuul, d'âuli (p. 37), 99, 147, diavol.
dăzgîrrii 72 (p. 84), a separa [sârb. raz-
grnuti «auseinanderscharen»].
dîcă (p. 37, 45), 143, dacă (cl. dacă).
Dîlboseţ (p. 28), numele popular al satului
Dalboşeţ.
dimistraţii 1 1 3 , menstruaţie.
dîrdzarl, dîrzari (p. 55, 56), cei ce duc hai­
nele, zestrea miresii la nuntă.
dîrlôz (p. 53), perniţe de lână în jurul că­
rora îşi împletesc femeile cozile.
dîrzari (p. 55) (v. dîrdzarî).
Doamne-Apără 74 (p. 87), 75 (p. 89-92),
diavolul.
do-ari 163, are în deajuns.
doazuns, o — (p. 38), 153, a ajuns de-a-
binelea.
docîntat, o — 145.
doctur 127, medic.
docursă (p. 38), 23, curse până la sfârşit.
dodă'-m 19, dă-mi.
dôdolî 150, paparude (cf. duôldore).
dogătâ (p. 38, 53), 3, 162, a se isprăvi
de tot.
domul», o — 162, a sfârşit de muls.
donkiiâ 3, a încheia de tot.
doplin 26, plin de tot.
dorâs 26, plin ras.
dostorască, s-o — 78, s'o prăpădească
de tot.
Dragobiece, Drăgobicce 76, Dragobete,
Aflarea capului Sfântului loan.
droburili 72, (p 82.) firimituri.
Drumu Oii 69, numele unei localităţi din
Vechiul Regat.
dudzitu = dudăitu 136, tunetul.
dulece 96, dovleac,
dulsin 44, prăjituri.
duo'ldore 1 5 1 , paparude (cf. dodoli).
duş, mă — 128, mă dusei.
duuân 90, 1 1 3 , tutun.
dzîlâcis (p. 57), 120, născuţi în aceeaşi zi
a săptămânii.
dzîş 75 (p. 89), zisei.
dzeţ, dzşţă, dzcţără 74 (p. 89), 82 (p. 103),
dădui, dădu.
dziloc (p. 52), 137 (p. 133), îndată, degrabă
(cf. dăloc).
dzimicâ 69, a tăia bucăţi.
dzinăpoiu mieu 82 (p. 103), dinapoia mea.
d'ziscumpărată 149, răscumpărată.
dzizmiracili 94.
dzokiturili 119, deochiurile, personificarea
deochiului.
fal, faluri (p. 45), 96 fel, feluri.
făli 83 (p. 104), a lipsi.
fălincă (p. 46), defect corporal.
fie-se 133, orice.
ficşnic 83 (p. 105), sfeşnic.
fişcoriâ, fişcon 81 (p. 99), a şuiera.
foiofie, foiofiu (p. 51), 137 (p. 133), fo-
iofoiu.
forfesfu 136 (p. 132), ca şi cu foarfecile.
frigura 141, friguri, malaria.
frize răkie (p. 28, nota 2), a fierbe ţuică
[cf. sârb. peéi rakiju (peci =-= «a frige»)].
Frunca Mâierului 59, nume de loc.
fruşcuc (p. 53, 56), 74 (p. 87), mâncarea
de dimineaţă.
furiizină 129, funingine.
fuzina 129, a mânji cu funingine.
ganguri 14. coridoare.
Gaura Corni 59, nume de loc.
gazda (p. 40, 50), 132, 162, stăpânul casei,
proprietarul.
găzîCe 129, călcate în picioare.
ghij dă sapă (p. 47), coji de ceapă.
ghindzf (p. 46), 36, 61, 80 (p. 95), 155.
a gândi, a crede.
gînfâ 1 1 7 , a umfla.
Gîrboţu (p. 28), numele popular al satului
Gârbovit.
gîrgă, în — 81 (p. 98), în cârcă.
gloată, gloace (p. 41, 48), 75 (p. 89), 145.
copil, copii; (p. 41)' fete.
gôdze, se — (p. 56), orice.
gostie, gostîie 5, 6, ospeţie.
govie, govioară (p. 54), 53, mireasă.
grâdzie 81 (p. 97), cherestea [sârb. gragja
«Bauholz»
grăocind 118, grohotind.
greoani (p. 46), 72 (p. 83), gravidă.
griec 80 (p. 96), negustor.
groasă (p. 47), gravidă.
groş 6g, buşteni.
Groş 69, nume de loc.
gulă = soardă 30, cireada.
Gunişci 70, nume de deal numit şi «Arie»
[cf. sârb. Guvniste «nume de loc» ;
guvno «arie»],
guşă (p. 46, 47, 54), 128, gât.
gutûr, gutûrîli 72 (p. 84), cotor.
guzmânu = clăbă'ţ bă-sâma (p. 59), 75
(p. 90), căciulă.
ha 79, cea.
hală 123, 125, 127, 152, 153, monstru,
demon ; 73 (p. 85), monstru care mă­
nâncă copii ; (p. 45), 168, fiare sălbatice,
lupi.
haloane 123, demon (cf. aloane).
hamu-mă 47, înhamă-mă.
hă-ii-ais 72, (p. 82), iată-ne aici.
hoară (p. 58), horă.
iarbă creaţă 137 (p. 133), izmă creaţă.
ieşkii 127, 1 3 1 , aşchii, surcele.
iii tût (p. 55, nota 1), 81 (p. 100) ; strigăt
cu care se alungă lupul sau alte animale.
iiiu 53, chiot.
iin'igă 1, canal.
imâ 128, a murdări.
imală 81 (p. 97), noroiu.
îmbărburaee 135, (v. bărburaci).
îmbruţâ 98 a lua în coarne, a împunge.
îmbuna 81 (p. 97), a promite.
înfăşurătoari 137 (p. 133), gleznă, unde se
înfăşură aţa opincilor.
împreuna (a să —) (p. 41), 1, 73 (p. 87),
159 a se întâlni ; 163, a se întovărăşi ;
136 (p. 132), a se căsători.
împrionâ (a să —) 137 (p. 134), a se că­
sători.
împrumutările 78, zilele cu vreme rea delà
începutul lunei Aprilie.
împupit 85 (p. 107), 143, îmbobocit.
încărcată 82 (p. 102), gravidă.
încăsâ (p. 5 1 ) , a încasa.
încunată (v. marţa-ncunată).
încinâ 1 1 2 , 166, a întinge, a muia capătul,
vârful unui obiect într'un lichid.
îngă'ură (p. 45, 48), sfredeleşte.
îngăurit 1 1 3 , găurit.
însingătură (p. 47), cingătoare.
însintâ 72 (p. 83), a încălzi, a înfier­
bânta.
însitonel 27, încetişor.
întîni (p. 37), 74 (p. 89), 75 (p. 9 1 ) ,
a întâlni.
întîriituri 1 2 1 , demoni.
întorcată 97, întoarsă.
înzuninkiâ 1 1 7 , a îngenunchia.
îrcfe 84 (p. 106), hârtie.
Işă'lniţa 7 1 , satul Ieşelniţa, jud. Severin.
iscosî' 29, a născoci.
îspră (p. 40, 46, 57), 144, spre, înspre,
deasupra, înainte de.
fstină, îi — 73 (p. 86), e adevărat.
ise, isi, îsi-că (passim), zice că, cică.
iut 6, 80 (p. 95), iute, repede.
izdat, 130, o boală, (cînd îl doari la inimă
şî să înflă la foali).
jăghiu (p. 58), jeratec.
jălim (p. 58), purtăm doliu.
jap-jap-jap 44, imită sunetul loviturilor
de băţ.
jîp 73 (P- 85), fag.
joaviri 72 (p. 82), 73 (p. 84), fiare
sălbatice.
jôrdzîli 136, nuiele.
kefu 73 (p. 84), pofta.
Kçia Săski 68, defileul prin care iese râul
Nera din Valea Almăjului.
keptoaria (p. 54, 55), Motoare, butonieră.
Kiâcoţ 59, 60, nume de loc notat în hărţi
Ciacovăţ.
kicî (p. 54), 61, a tocmi, a drege ; 1 1 3 , 1 3 1 ,
162, a împodobi (cu flori).
kiciele (p. 45), articole de toaletă.
Kilendarî 78, Ianuarie.
kimătă, f a s i — ( p . 42), 1 1 5 , faire semblant.
kimi 30, a face semne cu capul, a da din
cap [sârb. kimati glavom «a da din
cap»].
kimieciţă = doamni d-ăli mari 85 (p. 107)
[sârb. kmetica «Burgermeistersfrau»].
k i m i c ş ă (p. 32), 37, cămaşă.
k i m i e ţ 85 (p. 107).
kinéz dîla masă (p. 53), titlul ce se dă na­
şului când se strigă «sinsta».
kipurî, să fac — (p. 43), se deghizează.
kită, kiţ (p. 58), 78, 79, 168, buchet.
kiţă'le 37, fota dinapoi [sârb. kecelja
«şorţ»].
lă (p. 37), 6, 8, 12, 168, la.
lăbdat (p. 32), lăudat.
Lacu lu Săbişean 58, nume de loc.
lăceţ 81 (p. 97), laţuri, leaturi de pus
peste căpriorii casei.
lag (lac) vălâc (v. vălâc).
lăiaţă (p. 49), Ţigancă de laie.
lâibăr (p. 32), jiletcă.
laicei (p. 49), Ţigan de laie.
lăptaş 164, un fel de buruiană
cu suc alb ca laptele.
lăstari 109, a împleti cu nuiele.
lătăneşt' 133, latineşti.
lăută 75 (p. 92), vioară.
lăutaş (p. 55, 58), 76, lăutar.
limbă (p. 58), un fel de colac la pomană.
limpiée 75 (p. 89), limpede.
lioşcan 145, 162, leuştean.
lîşîţîli 64 = cum îi piscu la car 64, un fel
de sanie cu care se cărau lemnele.
litră, (p. 56), litru, kilogram.
L/iûpcova 35, satul Liubcova (jud. Caras).
lomurielili I I I , rămurele rupte.
lopăcîţă, lopătiţă (p. 40, 49), 74 (p. 87),
spală, omoplat.
loviéi, vorbe — 7, cuvinte ce rimează.
hvft Si (p. 102), văzduh.
lulu-mă 47, imită bolborositul curcanului.
lumfri (p. 44, 57), lumânări.
lunacis 120, fraţi născuţi în aceeaşi lună.
Lusîn (p. 45), sărbătoarea băbească (18
Oct.) [din sârb. Luciu dan «St. Lukas'
Fest»].
mâcăr că (p-57), mâcăr să 164, cu toate că
[cf. sârb. măkar da].
mâcăr se (p. 49), orice ; -sine (p. 57), ori­
cine [cf. sârb. măkar sta, màkar ko].
măduurili 126, membrele.
mădzărica (p. 50), un dans.
mă'gubi = păgubi 124.
măi (passim), mai.
maică 137 (p. 134), bunică.
rnăimus (p. 41, 43), măşti, deghizaţi.
mâistor (p. 48), 149, meşteşugar, meşter.
malo (p. 40), puţin [sârb. malo «id».j.
mana (dîla vacă) 132, 144, 167, laptele
delà vacă.
manuntâ 80 (p. 96), a face bani mărunţi.
mâor, maori 2, zidar.
mărăi 81 (p. 101), a mărăi.
Mărcfrii (p. 46), şase zile la lăsatul secului
de Crăciun în care nu se lucrează la lână.
mărhaşă 79, crescătoare de vite.
măriaţă (p. 52), foarte frumoasă.
Marina, Sămărina (p. 45), sărbătoare bă­
bească, înainte de Sf. Ilie.
marmor 98, marmură.
mărmuri 98, a înmărmuri.
marţa-ncuriată (p. 43), a doua marţi din
postul Paştilor.
marvă (p. 40, 42), 144, 145, 150, 164,
169, vite.
Marzina, 58, numele vechiu al satului
Bănia.
măsâi (p. 5 1 , 57), faţă de masă.
măsâş (p. 57), măcieş.
mătrial (p. 31), material de zidit, cărămizi.
Meflă, Arânzil— 86, Arhanghelul Mihail.
melşpâis (p. 49), prăjituri.
metări 169, metri.
Micolae 74 (p. 89), Nicolae.
micsă 78, o floare.
micuéçle (p. 43), mititele.
Mihôi (v. vara lu Mihoi). 1 _
mişdzîli părie/sîmilor (p. 43), mijlocul
postului Paştilor.
mierş 74 (p. 88), mersei.
micsă 93 124, 136 (p. 88), mese.
mijlosin 74 (p. 87), mijlociu.
mill, milili, milialifie, mflili alefii=mi-
lostî'vnisili 109, 11 o, 1 1 3 .
milike/rţ 83 (p. 105), stearină.
miliţă 120, meliţă.
milostî'vnis = dzîni 113, 160, iele.
milurî 74 (p. 87), leghi.
minâjă 14, 162, hrană, hrana soldatului, a
puşcăriaşului.
minată, d-astă —, d-ăstă — 84 (p. 106),
86, azi dimineaţă.
mînătură 69, 98 99, 118, farmec,
aruncătură.
mînedzî, mînezî, mînidH (p. 40, 55. 56),
72 (p. 83), a doua zi.
Miôi (v. vara Iu Mihoi).
mirâcili 94 deochiurile.
miriéu 81 (p. 100), încet.
mi-s (passim), sunt.
misinoş 73 (p. 87), mincinoşi.
Mîtcălău (p. 44), marţea după Dumineca
Tomii când se prind surate fetele.
mîţ (p. 46), pisică.
mladojă'na (p. 54), mire [din sârb. mlado-
zena «id.»].
mlas 137. lichidul uierin.
moaşă (p. 49).
mosinis (p. 42), mucenici.
modorîtă 1 3 1 , întristată.
molidvă (p. 42, 47, 57), 96, 99,
aghiazmâ.
morminţ (p. 57, 58), cimitir.
moron, murori (p. 49, 57), 95, 114, 1 1 9 ,
strigoi; 132, demon.
morţărie (p. 44, 57, 58), 88, 1 1 5 , 120,
cimitir.
Moşî dă eiricşă (p. 44), marţea după du­
mineca tuturor sfinţilor, când se pomenesc
morţii.
Moşî dă sîmburi (p. 44), sâmbătă înainte
de Rusalii când se pomenesc morţii.
moşie, moşîie (p. 27, 40, 42), 150, pomet.
moşon (p. 49).
Mosirfş (p. 28), numele popular al satului
Moceriş.
motcă (p. 46), tort.
muikiţa 23, măicuţa.
muică 23, 30, 39, mamă.
mumă 72 (p. 82), 73 (p. 85), mamă
vitregă.
muma codrului 127.
muma ogaşului, — ogaşîlor 123, 127.
muma păduri = aia iar îi hală ; aia po-
sşşce cînd întînçsée omu, muierea, noapca
123, 127.
mununioari = cuuuri dă flori 85 (p. 107).
murôn (v. moron).
muroâne 96, 132, strigoaie.
musai (p. 45), trebue.
muştăru 65, exerciţii militare.
muşi (p. 57), 120, 127.
musi (a să —) 80 (p. 94), a se trudi.
muske, muskie, să — (p. 43), 156, să muşte.
muzî'ca, miizîca (p. 35, 53, 55, 58), 163,
orchestră ţigănească.
muzî'sili (p. 52), fanfara.
năltâ 1 2 1 , a înălţa.
na-na-nâ 52, strigătul cu care se chiamă
boii
năprăei 121, a arunca un farmec fdin sârb.
napratiti «induco»].
năprăeituri = iar hale, urîsuri d-alea 129.
năprăuor = la noană sasuri (dimineaţa)
162.
năpustit, o — 72 (p. 83), a părăsit.
nărâmă 137 (p. 133), năframă.
năroi, năroi 1 pers., năroaie 3 pers., 3,
75 (p. 90), a îngropa în noroiu, nisip,
în zid, într'o grămadă de bani.
năroită-n sînzi 155, scăldată în sânge ;
năroit 170, îngropat, cufundat.
năroiu, d-a — (p. 50), 170, joc la clacă
şi la priveghiu.
natu, tot — (p. 48, 58), 163, 164, tot omul.
riauă (p. 59), zăpadă.
N'ergări (p. 22), numele popular al râului
Nera.
N'ergăriiţa 67, nume de părău, afluent al
Nerei.
nezdrâvăn (p. 49), anormal.
nima (passim), nimenea.
ni-săm (passim), suntem.
nis-cîtă 114, nici un pic, deloc.
riis-cum (p. 49), 72 (p- 83), 81 (p. 99),
deloc.
nis-undzi 80 (p. 95), nicăiri.
noi 87, a înnoi.
nor, nuor, 77, 78, 79, noră.
numărătura mare 136, 137.
nuntăşîţă (p. 53), druşcă, prietenă a mi­
resei.
nuor (v. nor).
nuvăr, nuvirî 121, 159, nour.
nuviriel 85 (p. 107), nouraş.
o (p. 49, 52, 57), 106, ori, sau.
o... o 93, sau... sau.
° (P- 39. 55 nota 1), 73 (p. 85), 156, au
(particulă interogativă).
oamin (p. 41, 43, 46), bărbaţi.
ob dzîli (p. 43), opt zile.
obliseriu 145, obiceiul.
obor, obuor (p. 31, 54, 52), 80 (p. 95),
curte.
odtfin (p. 57), opriri (rugăciuni) în drumul
ce-l face procesiunea mortuară până la
cimitir.
ogără'i, ogări'i 72 (p. 84), 73 (p. 85),
ogari.
ogaş 81 (p. 100), 123, vale.
ogrindzauă (p. 41, 48, 52), oglindă.
oidolân = carne 74 (p. 89).
oprăvi (p. 57), 116, 122, a opri pe cel mort
să se facă strigoiu ; a mâna durerile în
altă parte, [din sârb. opraviti «a trimite
a goni, a alunga» ].
oprăvit, oprăviei 98, 130, mânat,
trimis în altă parte.
oprieg, opreg (p. 32, 57, 58), şorţul dinapoi
foarte scurt, cu «sucuri» coloraţi, lungi
până la pulpe.
ormân (p. 56), dulap.
ortac, ortas 3, 82 (p. 103), 155, 163, to
varăş, tovarăşi la stână.
ortac, cu — (p. 57), cu soţ.
osoarili 118, oscioarele.
par, paâr (p. 47), 148, pahar.
păcurari (p. 34), ciobani, ciobănite.
păduroane 123, 127, demon.
pălăpăiască, să — 100, 103, să lovească
cu aripile.
Palia (p. 45), sărbătoare băbească; după
Sf. Ilie.
pălir 2, arhitect.
paloş 81 (p. 101), buzdugan.
pană, pan, pană, păn (passim), până.
pănclică (p. 58), panglică.
pănjăna 85 (p. 107), împăinjenea.
Pantăliili (p. 45), sărbătoare băbească. ;
după Sf. Ilie.
papuc, păpus (p. 32, 53), pantofi.
păpărugă 150 (v. rugă),
parée (p. 5 1 , 52), zestre,
pari 73 (p. 86), mi se pare.
părie/sîmilor (v. miedzîli).
păsiii (p. 42, 46), 96 fasole
|din sârb. pasulj. «idem»],
păzăsc (p. 57), priveghează pe cel mori.
Pemî (p. 27 nota 3), Cehi.
peşkir, peşkire (p. 55. 57), ştergar.
pestriţă, oauă — (p. 44), ouă încondeiate.
petriese, — zorili (p. 57), 87, cântă mortului
«zorili».
petriçsere 87, bocet care se cântă mortului
în zorile zilei când îl înmormântează.
piesă (p. 42), puşculiţă.
pieşciră 73 (p. 86), groapă adâncă.
pii 74 (p. 87), apoi.
pîlc 162, turmă de oi.
pincinor 136, pintenog.
Pîndză 60, nume de loc.
piparcă 96 129, ardeiu.
pipărcâ 129, a pipăra cu boia de ardeiu.
pirit (p. 49), pierit, mort.
pîrjîtûrï (p. 54), prăjituri.
pîrlău 128, ciubăr în care se opăresc rufele.
Pîrlia (p. 45), sărbătoare băbească; după
Sf. Ilie.
Pîrlipă'ţ (p. 28), numele popular al satului
Prilipeţ.
pî'rpor (p. 45), spuzeală.
pişeolu, pişcoalili 163, pistol.
pitricut (p. 57) (v. petriçsere).
pitroii 82 (p. 103), pietroiu.
pitrôp (p. 42), cântăreţ la biserică.
pivă 147, piuă.
plăncică (p. 52), panglică.
pliaş .74 (p. 89), chel.
plie/ceră, pliş'cerî 169, basma sucită ca un
maţ; serveşte de biciu în jocul «d-a pliç-
cera» fcf. sârb. pleter «Flechtwerk»].
plimiţă 75 (p. 91), 109, beciu, pivniţă.
pliosrii, plisni 94 125, a plesni.
pliuscăî 80 (p. 96), a plesni cu biciul.
plivâis (p. 41), creion.
pocliţăl 6, procletei, proclet, blestemat.
podrûm (p. 49), pivniţă.
policră 57, nume de familie (cf. sârb. po-
reklo «Familienname»].
poloşeie 161, stîni.
ponévï 163, pături mari din pânză de saci.
porîncă 84 (p. 106), poruncă.
porţîion 12, porţie, tain.
postavă 80 (p. 94), copaie.
Postul, Toma — 137 (p. 133), Apostolul
To ma.
pos 74 (p. 89), 75 (p. 89), pot.
pot'esâ 134, potecuţă.
potrocôl 134, registru.
povôi 98, puhoiu.
pozănarî 152 (v. pozonari).
pozomôc 106, o floare.
pozonari, pozănarî 6, 102, 147, 152,
buzunar.
prau 72 (p. 83), 98 119, 123, 144,
praf de puşcă.
prăui 98 a prăfui, a pune praf
de puşcă.
prăvi 86, a privi.
prăvind 86, privind.
prăvint 84 (p. 106). privind (?).
pravfsca 84 (p. 107), privirea ( ? ) .
prăvituri 96, farmece, aruncături [din sârb.
praviti «a face|.«
praznic (p. 40), 1 1 3 , 135, serbarea sfântului
ocrotitor al casei.
prezentir 65, defilare.
pridă' (p. 54). predă.
primeni 73 (p. 85), a schimba.
prind, prîndzi (p. 35), 80 (p. 94, 95),
prânzesc, -zeşte.
prisădzî 20, a planta.
priscură (p. 58), un fel de colac ce se face
la pomană.
proaflâ 76, a găsi din nou.
probi 81 (p. 98, 101), a încerca.
Procôpia (p. 45), sărbătoare băbească;
înaintea lui Sf. Ilie.
procriscut, o — 72 (p. 82), a crescut la loc.
procufundâ, a să — 81 (p. 97), a se cu­
funda din nou.
prodâ 81 (p. 100). 82 (p. 103), a da din
nou, a da la rândul său.
pro-dănou 1 6 1 , din nou.
produs, o — 72, (p. 82), a dus din nou.
prodzîse 83 (p. 105), 97, a zice din nou.
prodzeţ (p. 39), 82 (p. 103), dădui şi eu la
rândul meu.
profasi (p. 56), 2, a face din nou.
profăsâ, să — 81 (p. 101), se prefăcea.
proiau (p. 54), 162, reiau, iau din nou.
proii 1 1 9 , 123, T44, prăfuii, pusei praf
de puşcă.
proîncălicâ (p. 39), 7, a încăleca din nou.
proînsipiâ (p. 39), 81 (p. 99), începea
din nou.
proluvâ 137 (p. 134), a lua din nou.
proleie, s-să — 103, să se lege de data
aceasta.
prontoarsă, să — 80 (p. 96), 82 (p. 103),
se întoarse larăndullui, se întoarse înapoi.
prontorş, mă — (p. 39), 82 (p. 103), mă
întorsei la rândul meu.
proplicâ 2, a pleca din nou.
propocrii 164, a pocni din nou.
prorugâ, a sa — 86, a se ruga din nou.
proscoéâ 80 (p. 95), scotea din nou.
proumblâ 29, a cutreiera.
provin 72 (p. 84), 88, 1 6 1 , vin din nou.
pui (p. 42), decoraţii făcute cu o ţeava pe
turta ce se face la cei 40 de Mucenici ;
(p. 44) desenele de pe ouăle încondeiate.
pulbăr 73 (p. 87), 114, praf.
pup 87, boboc de floare ; pupi (p. 42) (v.
pui 1).
puş 74 (p. 89), pusei.
puşă'i 91, pusei.
puşcăind 4, trăgând cu puşca.
Pustă (p. 28), 67, şesul Banatului.
pustîieşag 1 1 3 , pustietate.
râboş 163, băţ încrestat cu care se măsură
laptele la stână.
racu-macu 47, imită strigătul raţei.
răkie (passim), ţuică.
rămrii 92, 94 132, a arunca un farmec,
a fermeca.
rămriitoriu, -toaria 94, fermecător.
rămnitiiri 92, 96, 1 1 9 , farmece, vrăji.
răpe.şînoasă 7, repede.
răpfiili (p. 57), ripidele (în Banat, la sluj­
bele bisericeşti se îmbracă 13 băieţi,
numiţi dieci, în stihare ; 6 ţin câte un
sfeşnic, 6 ţin câte o ripidă — un fel
de evantaliu de lemn — şi unul ţine o
cruce).
răsărice 127, 131, sărite, despicate.
răscucăi (p. 43), 142, 145, 146, a îndepărta
delà vită efectul cântecului cucului care
se manifestă prin pierderea laptelui.
răstâmiţă 123, scândura patului de către
părete [cf. sârb. rastaviti «trennen»].
răzbi, a să — 81 (p. 101), a se svârcoli să
scape.
răzbunţ = tîlari aia care l-o răstignit pră
Domnu Cristos, 136 (cf. sârb. război­
nici «Răuber»].
rînduie (p. 48), deretică.
Rîşâua, Rişâva (p. 37), 66, 7 1 , oraşul
Orşova.
Ristos 79, g3, 98 Hristos.
rîză (p. 43), cîrpă, sdreanţă.
roabă (p. 52), năsălie.
roiu 92, puiul ciutei.
rudă (p. 50), oişte.
rudă 70, minereu [din sârb. ruda «Erz»].
rug (p. 53), măcieş.
rugă, păpăriigă 150, strigătul paparudelor.
rûsun-fûsu 47, imită şuieratul găştei.
săbiind 4, dând cu sabia.
săcătace 120, slăbiciune, sleire.
săcrin 1 1 5 , sicriu.
sai 9.
sălaşu mărvi (p. 42), ocolul vitelor.
şălboc 62, sentinelă.
salcă (p. 36, 57, 58), 145, salcie.
sălsiner(l) 94, prepeleac.
săm (v. rif-săm).
Sămărina (v. Marina).
Săminfc 1 1 , piscul Semenic.
sârme (p. 55), sarmale.
săt, săţ (v. vî-săt).
scăpărămîncili 74 (p. 87), uneltele de scă­
părat : amnar, cremene, iască.
Scorţarî 68, numele vechiu al satului Bor-
lovenii- Vechi.
scoş 128, scosei.
scrisa, fac pră — (p. 46), 100, 103, 104,
118, fac farmece de dragoste.
scucală (p. 50), adăpost.
şcurpie 7, balaur.
şcc, să — 123, 129 (p. 127), să stea.
şcim 131, ştim, un fel de căiţi.
sfănţî'c, -ţî's (p. 53), 148, monetâ austriacă
de 20 de creiţari.
Sficâgului, vîru — 137 (p. 133).
şîbioarie = şî'bii dă buoj uscat (p. 44),
beţigaşe de boz.
sîmburî (p. 44), păsat, «urui», de porumb
fiert în lapte, cu brânză şi untură ; se
dau de pomană la «Moşî dă sîmburî».
Sîmcilii (p. 45), Sf. Ilie.
Sîmiédru (p. 40), 5 / . Dumitru.
sîmselace 135, ascuţite.
sîmsşle = bripţ 135, bricege,
sîmţ (p. 42), sfinţi ; (p. 42), figuri omeneşti
din aluat nedospit uns cu miere ; se fac
la 40 de Mucenici.
Sîmţ (p. 48), sărbătoarea 40 de Mucenici.
Sîmzordz (p. 42), 144, Sf. Gheorghe.
sînie (p. 54), fund rotund pentru mămăligă.
sîrmă 85 (p. 107), ţesătură din fir de aur
sau de argint.
skimbaţ (p. 46, 47), anormali.
şkipf (p. 49), 81 (p. 101), 135, a scuipa.
şlâier (p. 53), văl.
slastă (p. 46), dulce, frupt, când nu se
posteşte.
slôbodz, colas dz-ei — (p. 58) ; un fel de
colaci.
slobodzîtură =1 fănina dîla care o fase-
ntin 108.
sloiece 76, ţurţur de ghiaţă.
smăoaiie 153, monstru, demon.
smîldz 162, 163, măsuratul laptelui la
stână.
smincf 84 (p. 106), 136 (p. 132), a greşi.
snagă 91, 109, 1 1 3 , putere.
sobă, sobe (p. 31, 41, 55), 83 (p. 104),
cameră.
socâc 129, uliţă.
soeăsfţă (p. 56), bucătăreasă.
sodomi, suduml, a să — 3, 72 (p. 83),
a se surpa; 73 (p. 85), a murdări.
şofru (p. 50), şopron.
şolun 14, ceşti [din sârb. Soîja «Tasse»],
şomi'i 73 (p. 85), un soiu de câine.
somodzia 85 (p. 107), 86, o zână.
soriiâ 9, sorioară.
sparş 74 (p. 88;, spărsei.
spinăruică 85 (p. 107) spinare (diminutiv),
sprijoane (p. 53, 54), întâmpină; 1 1 3 ,
prinde.
sprînjî' 58, 66, 125, 127, a risipi, a alunga.
spurs (p. 46), lighioane sălbatice, lupi.
stăjărî (p. 29), 5g, stejar.
ştală 158, graid [din sârb. ătala «Stall»"].
stămm (p. 49, 58), 78, săptămâni.
Stănsilova (p. 30), 69, cătun al satului
Şopotul-Nou.
stârpi (p. 45), 146, a pierde laptele (despre
vite) .
stători 69, a se opri, a se stabili.
stîreâlă (p. 52), asistentul miresei [din sârb.
trcalo «Lâufer, Renner»].
storî' 73 (p. 86), 78, a prăpădi.
străcătoari 94 strecurătoare.
strădomâş pl. 93, boală la copii.
străfigâ 1 1 , a strănuta.
străgan (p. 32), astrahan.
stran pl. (p. 54), cergi, pături de aşternut.
stric 52, ţunie.
strîgă, strîgoane, strîgofi 96, 1 1 9 ,
132, demon.
strîmcâlă 83 (p. 104), strâmtoare.
ştrimfi (p. 32), ciorapi.
strin (p. 57), 13, 120, 163, străin.
Strodorosăle, Strodorusă (p. 44), săr­
bătoare băbească înainte de Rusalii.
strojâc 170, cearşaf pentru pat.
strungăriaţă 94, cupă în care se mulg oile.
stu ! = năpoi ! 123 [din sârb. stu ! «zu-
riick UI.
stupă 131, un fel de căiţi.
surôc = soroscşce cînd iţ fase rău 129,
farmec, aruncătură.
şuşrif 28. a ofta.
svietăr = căput de lână (p. 32), flanelă.
s 6, ci.
se 74 (p. 87), zice.
se-godze (p. 56), orice.
selui (p. 53), 9, 80 (p. 96), a înşela.
serbu (p. 41), brezaia, turca.
serôfï 127, cer [copac).
ii (v. iei).
S'iclova (p. 49), satul Ciclova.
siiiişoară (p. 40), cina din ajunul sărbă-
toarei sfîntului ocrotitor al casei.
sinstă (p. 49), 52-56), dar, cadou, cadou
de nuntă.
sinstî' (p. 44, 56), a dărui.
sipcă (p. 32), dantele.
soacă (p. 27, nota 3), pisc de deal, deal, ţuţur 77, ţurţur de ghiaţă.
pădure. udzi (p. 49), 3, 5, 6, 28, 77, 80, 81 (p. 98,
soară-bară 72 (p. 84), cioară. 101), 94 125, 130, a rămânea.
soc-soc 72, (p. 82), imită lovitura unei uiâgă, uiçzili (P. 42, 47), 163, sticlă.
tidve în lemn. uică 65, unchiu.
sorobâră 74 (p. 88), ciur (?). uiezili (v. uiagă).
S'orogău 65, Băile Herculane. urnă, pr— 3, 23, pe urmă.
sorsel (p. 49), cercel. unturâi 1 1 9 , unsei cu untură.
sorsilat 45, cercetat. unturfsa 72 (p. 83), untura.
sudz 84 (p. 106), 86, minuni. uostru 66, insulă.
surăi 74 (p. 89), a ciurui, a cerne cu ciurul. uriadză (p. 53), dau chiote.
suriei 1 5 1 , sită. urc 72 (p. 82), vânătoare.
suru 74 (p. 89), imită sunetul ciurului. urûi (p. 44), urluială, cereale măcinate gros.
susi 4, a suci.
vădz-că, o — 72, (p. 82), a văzut că.
taică 8, 74 (p. 87), 81 (p. I O I ) , 137 (p. 134), vâiecisili 1 1 2 , vaietele.
bunic, moş. vălâc, lag — 104, şarpe, balaur •(? ) .
taier, tâire (p. 40, 41, 49, 51), farfurie. Valia-Mare 62, nume de loc.
ţăitunguri 87, gazete. văluş (p. 43), spălător, cârpă cu care se
tâmî'ne (p. 40, 58), 129, tămâiază. spală vasele.
tântoru, tăntoroana 1 3 1 , tartor. văndălâc 129, balaur (?).
targa (p. 32), şortul dinapoi, lung, fără vara lu Mihôi, Miôi (p. 45), timpul călduros
ciucuri (v. planşa I I , 2). de pe la sfârşitul lui Septemvrie [cf.
taută (p. 53), lentă. sârb. Miholjdan «Michaelistag»].
tîlvă (p. 27, nota 3), pisc de deal. Vărtolomeiu (p. 45), sărbătoare băbească;
tîr năpoi tîr năince (p. 43), o boală. după Sf. Ilie.
ţîră, o — (p. 48), o leacă. vedzerat 127, luminat.
ţoale, ţoalili (p. 32, 44, 52-56, 58), 123, vestirea (p. 57), tragerea clopotelor pentru
haine. mort.
ţoliţăli 23, hainiţele. vi juif i 78, furtuni, vijelii.
toseşce, îl — sînzili 1 1 5 , 136 (p. 131), vîlvă 159, vrăjitor care stăpâneşte furtunile
îi curge sîngele [din sârb. tociţi «giessen»]. şi grindina.
trastă (p. 54, 56), traistă. Viriirea mari (p. 40), sărbătoarea Sfintei
trecut dă apă 159, asudat. Paraschiva ; —nagră, — oauălor (p. 44),
troapa (p. 50), un dans. Vinerea patimilor.
trôsili (p. 52) ; viorile, taraful de Ţigani. vioaia (p. 54), o floare.
trup 77, 78, 107, 129 (p. 127), 138, organul viori, viuor, vioroane, viuoroane = b ă -
sexual. sâma iestă şî pră sus d-ăle răle 123,
trupăî 4, 110, a tropoti. 127, demonul, personificarea furtunei.
trupăt 11 o, tropot. viorint 37, 133, 137 (p. 133), vioriu, violet.
ţucâ (p. 41), a săruta. vîr, vîru 72 (p. 84), 74 (p. 88), 85 (p. 107),
ţucăr (p. 42), zahăr, zaharicale. 137 (p. 133), vârf, vârful.
tuleu, tulei (p. 43), 75 (p. 92), cocean de virtuca 114, puterea.
porumb. Vîrvâra (p. 46), sărbătoare băbească (4 Dec).
tuuâ 4, 121, 147, a intra ; (p. 43), a începe. virvă'ri 85 (p. 107), vârful unui pom.
tuor (p. 31), ogrinji, ce rămâne din fânul vi-săt, vi-săţ (p. 38), 38, 83 (p. 104),
mâncat de vite. sunteţi.
Tursi ai Morţ 66, nume de loc. vitrică 72, (p. 82), vitregă.
tut (v. iii tut), viuţ 37, fii, copilaşi.
tutûc 162, butuc. viva (p. 40), vivat !
Voinicoţ 60, nume de loc.
vr-o 68, 72 (p. 82-83), o.
vr-odată 72 (p. 82), odată.
vr-un 72 (p. 83, 84), 80 (p. 96), un.
vr-undiiva 80, undeva.
zădzinâ, a să — 96, a se aşeza.
zăgorii 66, agoni, a alunga [din sârb. za-
goniti «hinter etwas treiben»].
zămiscă 120, franzeluţă [din sârb. zemicka
«Semmel»].
zănat (p. 41), 109, meserie.
zăpostîtu (p. 45-47). lăsata secului [din sârb.
zapostiti «zu fasten anfangen»].
zăstrug = lăduţă 109, cutie [din sârb.
zastrug «schiisselartiges Holzgefâss mit
Deckel»].
zătrf 74 (p. 89), a zăbovi.
zăuitâ (p. 55, 57), 85 (p. 108), 85
a uita.
Zbăg 60 nume de loc [din sârb. zbeg «re­
fugiu»].
zbăgui, a să — 60, a se refugia [din sârb.
zbegnuti se «zubammentluchten» |.
zbisulat i n , 1 1 3 , uscat.
zborî 7, 107, a (se) vorbi.
zgî'rgor (p. 47), ciucur.
zgodzf (p. 41, 50, 108), a (se) nimeri.
zmîcôn (p. 53), smucesc, smăncesc.
zupă (p. 52, 55), supă, ciorbă.
zuzî'ie = lăutaş 74 (p. 89), muzică.
zvidui 121, a vindeca.
zugă-mă 47, înjugă-mă.
EMIL PETROVICI
 EMIL PETBOVICI: FOLKLOR D E S VALEA ALMAJTJLTJI
158

BorlovemL - \echi O ,,
~ . TfO «SumiùzW

QÏl PutTIA,

YUG OSLAVIA

H a r t a regiunii cercetate
(Satele anchetate sunt subliniate)
 RAPORTUL DIN 1756
AL UNUI CHIRURG GERMAN DESPRE
CREDINŢELE ROMÂNILOR ASUPRA MOROILOR
I n t r ' o n o t ă bibliografică, p u b l i c a t ă în « A n u a r u l I n s t i t u t u l u i d e
I s t o r i e N a ţ i o n a l ă » din Cluj, I V (1924), a m s e m n a l a t î n t r e altele şi
c a r t e a c h i r u r g u l u i Georg Tallar, a p ă r u t ă în 1 7 8 4 , în care a u t o r u l v o r ­
beşte a m ă n u n ţ i t despre vampirii credinţelor populare româneşti, numiţi
d e ţ ă r a n i «moroi». Cărticica a c e a s t a , p e care o a m i n t e ş t e şi d-1 A n ­
drei Veress în v o l u m u l I I al Bibliografiei sale r o m â n o - m a g h i a r e ,
e s t e o r a r i t a t e bibliografică. D i n m o t i v u l a c e s t a , m a i ales însă fiindcă
l i t e r a t u r a n o a s t r ă folklorică şi etnografică este relativ s ă r a c ă în i n ­
f o r m a ţ i i d i n secolele t r e c u t e , cred că este i n t e r e s a n t să d a u aici o
s c u r t ă a n a l i z ă a c ă r ţ i i şi c o n ţ i n u t u l u i ei.
B r o ş u r a se găseşte la Biblioteca U n i v e r s i t ă ţ i i din Cluj, s u b t N o .
170680. E t i p ă r i t ă în l i m b a g e r m a n ă , cu litere g e r m a n i c e , f o r m a t
o c t a v m i c şi a r e 87 pagini. A fost e d i t a t ă la J o h a n n G e o r g Môssle,
Viena şi Dipsca.
T i t l u l c o m p l e t este u r m ă t o r u l :

VISUM REPERTUM
ANA TO M ICO - CHIRURGICUM

oder

Grundlicher Bericht
von den sogenannten
Blutstingem, Vampier,

oder

in àer Wallachischen Sprache Moroi

in der

W'àllachey, Siebenburgen, und Banat

 welchen

eine eigends dahin abgeordnete Untersuchungskommission

der lobi. k. k. Administration im Jahre ..

erstattet hat.
Durch
Georg Tallar
Wundarzten.
Wien und Leipzig,
bey Johann Georg Môssle.

(Mit von Baumeisterischen Schriften)

î n i n t r o d u c e r e a editorului se a r a t ă că R o m â n i i din A r d e a l , B a n a t ,
Croaţia şi Sirmia a u c r e d i n ţ a d e ş a r t ă că frecventele c a z u r i de m o a r t e
care se o b s e r v ă î n t r e p o s t u l C r ă c i u n u l u i şi sfârşitul lunii Aprilie, se
d a t o r e s c f a p t u l u i că unii m o r ţ i , c a r e înviez în m o r m i n t e l e lor g r a ţ i e
p u t e r i i u n o r i e r b u r i , r e a p a r şi sug sângele celor s ă n ă t o ş i , o m o r î n d u - i
astfel. A s u p r a a c e s t o r c r e d i n ţ e s'au r ă s p â n d i t v e ş t i şi în ţ ă r i l e m a i ci­
vilizate, u n d e ele a u î n c e p u t să fie c r e z u t e . Astfel s'a n ă s c u t d o r i n ţ a
să se clarifice a c e s t fenomen. O comisiune t r i m i s ă p e n t r u a s t u d i a
c h e s t i u n e a n u a a d u s r e z u l t a t e p r e a m a r i . A b i a c h i r u r g u l u i Georg
T a l l a r i-a reuşit în 1 7 5 6 să explice lucrurile c o m p l e t şi să c o n v i n g ă
p o p o r u l de c r e d i n ţ e l e sale d e ş a r t e (sic !). Acest c h i r u r g m e r i t ă încre­
derea c u care a fost o n o r a t de a d m i n i s t r a ţ i a i m p e r i a l ă a B a n a t u l u i .
E l a s t u d i a t c u m a r e s â r g u i n ţ ă ştiinţele la şcoala î n a l t ă din Mainz,
s'a p e r f e c ţ i o n a t î n S t r a s b o u r g la Colegiul S a l z m a n n şi a s e r v i t 18 ani
în c a l i t a t e de c h i r u r g de c o m p a n i e , b a t a l i o n şi r e g i m e n t s u b t Geyer,
V e t e r a n i şi principele L o b k o v i t z în c a m p a n i i l e A u s t r i e i î m p o t r i v a F r a n ­
cezilor şi Turcilor. î n s ă ş i l u c r a r e a sa, p e care în cele ce u r m e a z ă edi­
t o r u l o p r e z i n t ă p u b l i c u l u i cetitor, d o v e d e ş t e c â t d e fericită a fost
alegerea sa p e n t r u c a să s t u d i e z e p r o b l e m a «moroilor». F a m i l i a r i z a t
d e m u l t t i m p cu obiceiurile, m o r a v u r i l e şi v i e a ţ a n e a m u r i l o r din B a n a t ,
s t ă p â n p e limbile m a g h i a r ă , «valahă» şi l a t i n ă , a p u t u t să-şi culeagă
informaţiile direct. A î n t r e b a t pe cei sănătoşi, a îngrijit p e b o l n a v i
şi a a u t o p s i â t c h i a r m o r ţ i i . Din î n t â m p l a r e e d i t o r u l a p u t u t să afle
m a n u s c r i s u l din 1 7 5 6 , în c a r e T a l l a r şi-a c o n s e m n a t observaţiile. E - a
găsit v r e d n i c să-1 d e a p u b l i c i t ă ţ i i .
D u p ă aceste c u v i n t e i n t r o d u c t i v e ale e d i t o r u l u i u r m e a z ă , la p a g i n a
9, r a p o r t u l lui T a l l a r . î n c e p e cu o p r e f a ţ ă («Vorbericht») :
 N u n u m a i R o m â n i i şi Sârbii, ci şi o a m e n i i i n t e l i g e n ţ i a p a r ţ i n â n d
a l t o r p o p o a r e , cred că m o r ţ i i V a l a h i l o r p o t î n v i a î n a i n t e d e v r e m e
şi sug sângele celor s ă n ă t o ş i , o m o r î n d u - i astfel. C r e d i n ţ a a c e a s t ă d e ş a r t ă
î n d e a m n ă ţ ă r ă n i m e a , ca a t u n c i c â n d o b s e r v ă c ă s ă n ă t a t e a p o p u l a ţ i e i
e rea, să n u r e c u r g ă la a l t e a j u t o a r e r a ţ i o n a l e ci să d e s g r o a p e m o r ţ i i .
O r i c â t d e severe a r fi m ă s u r i l e a d m i n i s t r a ţ i e i , oricât d e b u n e a r fi
sfaturile c a r e li se d a u R o m â n i l o r , ei t o t u ş i deschid m o r m i n t e l e
celor suspecţi, t a i e c a d a v r e l o r c a p e t e l e , înfig p a r i în inimile lor s a u
ard cadavrele întregi.
V i e a ţ a lor religioasă e p l i n ă d e c r e d i n ţ e d e ş a r t e . E i c r e d m a i m u l t
î n înşelăciunile S a t a n e i d e c â t î n p u t e r e a C r e a t o r u l u i . înşişi preoţii lor
s u n t foarte i n c u l ţ i ; foarte p u ţ i n i ş t i u s ă scrie şi s ă citească. F a n t a z i a
lor d e a s e m e n e a e p r a d ă superstiţiilor. Orişice f e n o m e n p e care nu-1
p o t înţelege este e x p l i c a t p r i n c r e d i n ţ e d e ş a r t e . A j u n g e s ă t r e a c ă u n
c ă l u g ă r p r i n t r ' o regiune, s ă r ă s p â n d e a s c ă ş t i r e a d e s p r e «moroi» şi
t o a t ă r e g i u n e a d e v i n e rebelă. P e n t r u o b s e r v a t o r u l n e i n f l u e n ţ a t e s t e
b ă t ă t o r la ochi că soldaţii i m p e r i a l i c a r e trăiesc î n mijlocul p o p u l a ţ i e i ,
n i c i o d a t ă n u s u n t a t a c a ţ i d e v a m p i r i , deşi t o c m a i ei n u d u c o v i a ţ ă
p r e a e x e m p l a r ă d i n p u n c t d e v e d e r e m o r a l şi religios. D e a s e m e n e a
N e m ţ i i colonizaţi î n t r e R o m â n i n u a u nimic de • suferit din p a r t e a m o ­
roilor. D i n t r e R o m â n i însă m o r în fiecare a n s u t e în c â t e u n j u d e ţ
d u p ă c u m cred ei — î n u r m a v a m p i r i s m u l u i . E i n u v r e a u s ă î n ţ e l e a g ă
că n u s u n t d e v i n ă m o r ţ i i lor şi că m e d i c a m e n t e b u n e a r s c ă d e a a c e a s t ă
m o r t a l i t a t e . Da m e d i c n u se d u c , în s c h i m b cer sfatul popilor, c a r e
s u n t t o t a t â t de s u p e r s t i ţ i o ş i ca şi ei. A u t o r u l a a v u t d e cinci ori
ocazia de a s t u d i a v a m p i r i s m u l şi de t r e i ori a f ă c u t şi a u t o p s i a c a d a ­
vrelor. P e n t r u î n t â i a d a t ă la D e v a în 1 7 2 4 , a d o u ă o a r ă la O b â r ş i a ,
în M u n t e n i a , în 1 7 2 8 , a t r e i a o a r ă în t r e i localităţi din B a n a t , a p a t r a
şi a cincea o a r ă t o t în A r d e a l . A a s i s t a t la e x h u m a r e a m o r ţ i l o r ; p e
doi d i n t r e cei m a i v e s t i ţ i m o r o i îi cunoscuse c â n d e r a u î n c ă în v i e a ţ ă .
E l îşi p r o p u n e să r e d e a în cele ce u r m e a z ă c â t se p o a t e d e conştiin­
cios o b s e r v a ţ i i l e sale. î n a i n t e de a d a însă descrierea boalei, v r e a să
a r a t e c a r e este felul de t r a i u al Valahilor. î n t â i v a fi v o r b a d e s p r e
posturile lor religioase, e x t r e m d e severe. Se v a s t u d i a a p o i în ce a n o ­
t i m p u r i fac moroii ravagiile cele m a i mari. V a u r m a descrierea o b i ­
ceiurilor V a l a h i l o r . Se v o r cerceta î n c o n t i n u a r e fenomenele boalei.
î n sfârşit se v a i n s i s t a d i n n o u a s u p r a t r a i u l u i şi obiceiurilor ţ ă r a n i l o r
r o m â n i şi d e încheiere se v o r a n a l i z a cauzele p e n t r u c a r e unii d i n t r e
m o r ţ i r ă m â n m u l t t i m p î n p ă m â n t n e d e s c o m p u ş i , p e c â n d alţii p u ­
trezesc r e p e d e , c u t o a t e că a u m u r i t d e aceeaşi boală şi a u fost în­
g r o p a ţ i în aceleaşi condiţii.
 Biserica obligă p e R o m â n i să p o s t e a s c ă d e p a t r u ori p e a n . Mic
şi m a r e ţ i n aceste p o s t u r i c u cea m a i m a r e sfinţenie în orişice î m p r e ­
j u r a r e . Chiar şi cei m a i m a r i r ă u f ă c ă t o r i , care n u p r e g e t ă să o m o a r e
o a m e n i , să-şi a r d ă victimele cu fierul roşu, să fure cai şi boi, care
în sfârşit, d u p ă obiceiul ţ ă r i i , îşi fac din b a n d i t i s m o meserie, c u
niciun p r e ţ n u a r p ă c ă t u i î m p o t r i v a posturilor. P o s t u l P a ş t i l o r ţ i n e
6 s ă p t ă m â n i , p l u s u n a albă, în care se p e r m i t e m â n c a r e a de ouă, gră­
simi, b r â n z ă şi l a p t e . P o s t u l de Sf. P e t r u d u r e a z ă 2—3 s ă p t ă m â n i ,
uneori şi 4 s ă p t ă m â n i , cel d e Sf. Marie 2—3 s ă p t ă m â n i , cel de Cră­
c i u n 5— 6 s ă p t ă m â n i . î n p o s t u l Sf. Marii şi al Paştilor n u se m ă n â n c ă
nici p e ş t e . B o a l a care loveşte p e Valahi, începe de obiceiu în ulti­
mele d o u ă s ă p t ă m â n i ale p o s t u l u i C r ă c i u n u l u i , se î n r ă u t ă ţ e ş t e c ă t r e
sfârşitul lui şi n u d u r e a z ă n i c i o d a t ă m a i m u l t d e c â t p â n ă l a S f . Gheorghe.
C â t e v a s ă p t ă m â n i î n a i n t e d e a c e a s t ă s ă r b ă t o a r e ei încep să iasă din
b â r l o a g e l e lor şi să lucreze. A e r u l c u r a t şi m i ş c a r e a o p r e ş t e c u r s u l
boalei. D a c ă însă î n t i m p u l boalei li se d a u m e d i c a m e n t e b u n e , a t u n c i
b o a l a d i s p a r e d u p ă 2—3 s ă p t ă m â n i , cel m u l t d u p ă o l u n ă şi d u p ă
s ă r b ă t o r i l e C r ă c i u n u l u i n u se g ă s e ş t e nicio u r m ă a ei. R o m â n i i cred
că nicio zi d i n s ă p t ă m â n ă n u este m a i p r i m e j d i o a s ă p e n t r u moroi ca
S â m b ă t a , c â n d ei t r e b u e să s t e a în m o r m â n t . D e aceea îi d e s g r o a p ă
în ziua a c e a s t a , s p r e a-i p e d e p s i p e n t r u s e t e a lor de sânge, p e care
şi-o satisfac î n celelalte zile ale s ă p t ă m â n i i . Cât d e g r e ş i t ă este însă
p ă r e r e a a c e a s t a o dovedesc înşişi m o r ţ i i c a r e a u fost găsiţi în poziţie
n e s c h i m b a t ă , aşa c u m a u fost î n m o r m â n t a ţ i , o r i d e c â t e o r i a u fost e x -
h u m a ţ i , în oricare zi a s ă p t ă m â n i i .
D e c â t e o r i a u t o r u l e r a c h e m a t la b o l n a v i c a r e a f i r m a u c ă a u fost
a t a c a ţ i d e moroi, îi i n t e r o g a p r e c u m u r m e a z ă :
D e c â t e zile s t a u la p a t ?
— D e 2—3 zile.
De ce se p l â n g ?
— î i doare i n i m a .
U n d e este i n i m a ?
— B o l n a v u l a r a t ă r e g i u n e a s t o m a c u l u i şi a intestinelor.
Pot dormi ?
— D a . D a r i m e d i a t ce a d o r m v i n moroii.
Ce a s p e c t a r e m o r o i u l şi cine e s t e el ?
— Mortul cutare sau m o a r t a cutare.
î n m o m e n t u l de faţă moroiul este prezent ?
— N u . î l v e d e n u m a i c â n d d o a r m e , u n e o r i şi c â n d e t r e a z . Mulţi
b o l n a v i î n s ă a f i r m ă că m o r o i i n u se v ă d .
T o ţ i cer însă cu i n s i s t e n ţ ă să se d e s c h i d ă m o r m i n t e l e moroilor,
căci a l t c u m v o r t r e b u i să m o a r ă c u t o ţ i i . Cu t o a t e că î m p o t r i v a celor
m a i severe oprelişti ale a u t o r i t ă ţ i l o r se deschid m o r m i n t e l e şi oamenii
a u prilejul să se c o n v i n g ă de z ă d ă r n i c i a s u p e r s t i ţ i i l o r lor, t o t u ş i n u p o t
fi c o n v i n ş i că greşesc. C â n d scot m o r ţ i i din g r o a p ă şi îi c i o p â r ţ e s c , ei
a d u n ă sângele d i n c a d a v r e şi u n g b o l n a v i i cu el. D a r leacul acesta
n u le a j u t ă n i m i c a şi b o l n a v i i m o r m a i d e p a r t e . î n Călacea c r e d e a u
o a m e n i i că u n copil d e 4 zile este m o r o i u , d e o a r e c e m a i c ă - s a a fost
b o l n a v ă în t o t t i m p u l sarcinei. C â n d d e s g r o p a r e a micului c a d a v r u şi
u n g e r e a b o l n a v i l o r c u sângele lui n u a d a t nici u n r e z u l t a t , i-au s p u s
a u t o r u l u i că t r e b u e să m a i fie şi alţi moroi. F ă c â n d o c e r c e t a r e la
f a ţ a locului, c h i a r şi preoţii d i n s a t a u î n c e r c a t să mistifice p e Tallar,
i a r p r i m a r u l s a t u l u i i-a d e c l a r a t ritos, c ă p o t a u t o r i t ă ţ i l e să oprească
c â t d e m u l t d e s g r o p a r e a moroilor, ei t o t n u se v o r lăsa d e a c e s t obi-
ceiu, fiindcă n i m i c a l t c e v a n u p o a t e să a j u t e î m p o t r i v a m a r e i m o r t a ­
l i t ă ţ i din s a t . î n d a t ă ce însera, n u m a i ieşia n i c i u n o m d i n colibă,
p e n t r u a n u c ă d e a p r a d ă moroilor.
î n cele u r m ă t o a r e a u t o r u l descrie a m ă n u n ţ i t s i m p t o m e l e boalelor
celor ce se c r e d a t a c a ţ i de m o r o i . T a l l a r p r e s u p u n e c ă principalele cauze
ale lor t r e b u e c ă u t a t e în a l i m e n t a ţ i a g r e ş i t ă a R o m â n i l o r în c u r s u l p o ­
s t u l u i de Crăciun şi în t i m p u l s ă r b ă t o r i l o r . Descrie a c e a s t ă a l i m e n t a ţ i e
şi t r a i u l R o m â n i l o r p r e c u m u r m e a z ă :
î n t i m p u l p o s t u l u i R o m â n i i m ă n â n c ă c e a p ă c r u d ă , u s t u r o i u , ridichi,
v a r z ă a c r ă c r u d ă s a u f i a r t ă î n a p ă , d o v l e a c m u r a t s a u v a r z ă dulce şi
v a r z ă c r e a ţ ă f ă r ă u n t u r ă . î n loc d e p â i n e îşi fac o f i e r t u r ă c u făină d e
p o r u m b la c a r e m ă n â n c ă a p r o a p e zilnic fasole f ă r ă g r ă s i m e . De m a i
p l a c e o z e a m ă din t ă r â ţ e , f e r m e n t a t ă — e v i d e n t , e v o r b a d e borş —
o ţ e t făcut d i n b e r e , z e a m ă d e mere p ă d u r e ţ e c u m u i e ţ i d e m ă m ă l i g ă
s a u z e a m ă d e v a r z ă a c r ă . Cine are b a n i p e n t r u b ă u t u r i alcoolice nu-şi
c u m p ă r ă v i n , ci r a c h i u . Cea m a i m i c ă c a n t i t a t e d i n a c e s t a , care se
b e a d e o d a t ă , este u n sfert [scil. de oca, a d i c ă 0,3 1.]. A c e a s t ă alimen­
t a ţ i e s t r a n i e se d ă şi la copii mici, la femei g r a v i d e , la moşnegi. Cei
s ă r a c i trăiesc şi m a i p r o s t . P e c â t de sever îşi ţ i n posturile, pe a t â t
d e f ă r ă m ă s u r ă m ă n â n c ă în t i m p u l s ă r b ă t o r i l o r C r ă c i u n u l u i . T i m p u l
d e m a s ă o b i ş n u i t la alte p o p o a r e le p a r e a t u n c i a p r e a d i s t a n ţ a t şi d e
a c e e a gătesc ziua şi n o a p t e a şi m ă n â n c ă î n t r u n a c a r n e de p o r c friptă.
A u t o r u l se î n t r e a b ă d a c ă d u p ă t o a t e acestea se m a i p o a t e crede c ă
m o r o i i s u n t acei c a r e o m o a r ă p e R o m â n i s a u a l i m e n t a ţ i a lor iraţio­
?
n a l ă G e r m a n i i şi militarii c a r e trăiesc î n t r e R o m â n i , a l i m e n t â n d u - s e
m a i bine, r ă m â n s ă n ă t o ş i . Călugării r o m â n i c a r e postesc în t o t
t i m p u l a n u l u i , s u n t m u l t m a i p u ţ i n expuşi acestor î n b o l n ă v i i i ,
fiindcă m â n c ă r i l e lor de p o s t s u n t mai b i n e p r e g ă t i t e şi î n ­
deosebi m a i grase şi p r e z i n t ă o a r e c a r e v a r i a ţ i e , deoarece ei c o n ­
s u m ă şi peşte.
 A l i m e n t a ţ i a a c e a s t a g r e ş i t ă n u strică n u m a i b u n e i s t ă r i t r u p e ş t i
a ţ ă r a n i l o r r o m â n i , ci p r o d u c e în f o a r t e m u l t e c a z u r i şi a l t e r a ţ i u n i
psihice i n t e n s e , c a r e p r e g ă t e s c t e r e n u l p e n t r u c r e d i n ţ e l e lor d e m o n i a c e .
O a g r a v a r e a t u t u r o r f e n o m e n e l o r se p o a t e o b s e r v a m a i ales în legă­
1
t u r ă c u a n o t i m p u l c â n d b a t e v â n t u l de m i a z ă z i ) . L a sfârşitul lunii
Mai se m a i p o t o b s e r v a la R o m â n i d u r e r i d e g u r ă c u vésicule p e
l i m b ă , b u z e şi gingii, m a i ales la b ă i e ţ i .
R o m â n i i se o c u p ă c u a g r i c u l t u r a şi creşterea v i t e l o r şi c u c o m e r ţ u l
p r o d u s e l o r agricole. S u n t deosebit de şireţi şi din fire f o a r t e i s t e ţ i ,
î n s c h i m b s u n t necivilizaţi, n u a u şcoli şi d e aceea o a m e n i i î n v ă ţ a ţ i
s u n t f o a r t e r a r i p r i n t r e ei. N u ş t i u să scrie şi se m u l ţ u m e s c să fo­
losească r ă b o j u l («Rabisch»).
C â n d se î m b o l n ă v e ş t e v r e u n u l , c h i a r d a c ă e b o g a t , n u ia m e d i c a ­
m e n t e , ci sufere ca u n a n i m a l , a ş t e p t â n d să-i a j u t e n a t u r a . D a c ă t o t u ş i
b o a l a se l u n g e ş t e p r e a m u l t , c h i a m ă o d e s c â n t ă t o a r e . A c e a s t a t r e b u e
să-1 b i n e c u v â n t e z e , s a u — d u p ă c u m zic ei — să-1 d e s c â n t e («descin-
t i r e n » ) , a d i c ă să t o a r n e cositor t o p i t în a p ă (sic !). R o m â n i i se n a s c ,
cresc, î m b ă t r â n e s c şi m o r î n c o n j u r a ţ i d e c r e d i n ţ e d e ş a r t e c a r e îi u r m ă ­
resc şi d u p ă m o a r t e . A d e s e a a u t o r u l a v ă z u t m o r m i n t e î n c a r e se gă­
seau înfipte d o u ă ţ ă p u ş e d e l e m n d e l u n g i m e a u n u i deget. I s'a s p u s
că ele î m p i e d e c ă m o r t u l să d e v i n ă m o r o i u . A u t o r u l a a v u t î n t o t d e a u n a
m u l t e g r e u t ă ţ i d e învins p e n t r u a c o n v i n g e p e R o m â n i să ia c â t e u n
m e d i c a m e n t , deşi adesea e r a d e a j u n s u n v o m i t i v p e n t r u a v i n d e c a
p e b o l n a v i . C â n d însă v e d e a u c u ochii lor astfel d e v i n d e c ă r i m i r a c u ­
loase, r ă s p â n d e a u v e s t e a în î m p r e j u r i m i şi î n c e p e a u să v i n ă la el, d e
n u m a i p r i d i d e a cu ei.
P ă r e r i l e R o m â n i l o r d e s p r e bolile lor s u n t u r m ă t o a r e l e :
1. C â n d î n t r ' o casă sufere c i n e v a de o b o a l ă î n d e l u n g a t ă şi se m a i
înrbolnăvesc şi alţii în familie, a t u n c i cred c ă s u n t v r ă j i ţ i d e d e m o n i .
I m e d i a t îşi s c h i m b ă domiciliul, m a i ales d a c ă este la u n loc m a i ridicat
şi se m u t ă î n t r ' a l t loc, a ş e z a t m a i la vale. A ş e a z ă d o u ă scăfârlii d e cai
s a u boi p e casă p e n t r u a speria d e m o n i i , p e care ei de frică îi n u m e s c
«frumoasele» («die Schônen»).
2. O m a r e p u t e r e a s u p r a celor c a r e a u f e b r ă şi a i u r e a z ă a r e b a ­
l a u r u l s b u r ă t o r n u m i t s m e u ( « G m e h u » . E v i d e n t , greşeală de t i p a r p e n t r u
«Smehu»). E l îi a t a c ă şi i n t r ă chiar î n relaţii s e x u a l e cu ei ( a c c u b u s
şi s u c c u b u s ) . Aceeaşi p u t e r e o are s m e u l şi a s u p r a epilepticilor. P e
aceşti n e n o r o c i ţ i preoţii n u v r e a u să-i cuminece.
3. M u l t e b o a l e vin d i n a p a v r ă j i t ă p e care o p r e g ă t e s c d u ş m a n i i .

') E de remarcat că autorul, în timp ce în descrierea de până aici îi nu­

meşte pe Români «Valahi», la pagina 40 foloseşte termenul «Romanei».
 4. S t o m a c u l şi intestinele, a d i c ă ceeace n u m e s c ei i n i m a , le c a d e
în p â n t e c e . B o a l a a c e a s t a n u este a l t c e v a d e c â t o colică d e c a r e s u f ă r
f o a r t e m u l t în t i m p u l p o s t u r i l o r .
5. Cred că în t r u p u l lor se găseşte u n chiag v r ă j i t (sic !). Cât t i m p
a c e s t a circulă, n u se î n t â m p l ă nimic, î n d a t ă ce se fixează însă l a u n
loc, a t u n c i b o l n a v u l se încovoaie s a u ologeşte.
6. Cred c ă a u la p l ă m â n i , la ficat şi m a i ales la g â t , n i ş t e c r e s c ă t u r i
1
p e care le n u m e s c «Schui» ) .
7. î n sfârşit cred că v a m p i r i i le s u g sângele o m o r î n d u - i astfel.
C u m îşi t r a t e a z ă Valahii aceste boli :
1. î n c e p u t u l curei la orice fel de b o a l ă se face c u r e p e t a r e a de 5—6
ori a u n u i d e s c â n t e c . P e n t r u a c e a s t a se c h i a m ă cele m a i v e s t i t e b a b e
d i n l o c a l i t a t e s a u d i n satele vecine. Se t o p e ş t e o b u c a t ă d e cositor
şi se t o a r n ă î n a p ă . C â t e c o l ţ u r i m a i m a r i s a u m i c i v a a v e a cositorul
r ă c i t în a p ă , a t â t e a boale a r e p a c i e n t u l . Apoi a m e s t e c ă m u l ţ i m e d e
s u b s t a n ţ e c u care u n g b o l n a v u l sau p e care i le d a u să le b e a . F o r ­
m u l a p e care o s p u n la d e s c â n t e c n u ne-o r e d ă a u t o r u l , s p u n â n d c ă
e o c u r a t ă neghiobie şi că fiecare b a b ă o s c h i m b ă p e n t r u a î n t ă r i
efectul cu a d a o s u r i l e care îi p a r b u n e .
2. Mai a u obiceiul să î m p u ş t e p e s t e c a p u l b o l n a v u l u i î n c ă r c ă t u r i
o a r b e , d a r f o a r t e p u t e r n i c e , d e pistol. D a c ă a c e a s t ă c u r ă eroică n u a j u t ă ,
ea se r e p e t ă d e 2—3 ori. U r m a r e a este a d e s e a foarte r e a : bolnavii
c a p ă t ă c o n v u l s i u n i sau t r e m u r i c i u r i .
3. I se d ă b o l n a v u l u i să b e a miere în vin s a u r a c h i u .
4. B o l n a v u l e a ş e z a t î n t r ' o t r o a c ă m a r e , e u n s p e s p a t e cu u l e i u
v e g e t a l şi i se l e a g ă p â n t e c e l e c â t se p o a t e de s u s .
5. I se d ă b o l n a v u l u i să b e a u n t d e l e m n d i n c a n d e l ă .
6. O p e r a t o r i i v a l a h i culcă p e b o l n a v pe s p a t e , c u picioarele c ă t r e
soare. Cu u n cârlig grosolan, l u c r a t d e ţ i g a n i , îi p r i n d e amigdalele şi
le t a i e cu u n c u ţ i t de b u c ă t ă r i e b i n e a s c u ţ i t . F i ş t i u să facă o p e r a ţ i a
aceasta foarte îndemânatec, dar sângerarea din rană e foarte mare.
C â n d sângele curge p r e a t a r e , a t u n c i s i n g u r u l leac este z e a m a de v a r z ă
f o a r t e a c r ă . A c e a s t ă o p e r a ţ i e c o s t ă 1 7 creiţari.
7. B o l n a v i i se u n g c u sângele c a d a v r e l o r d e s g r o p a t e ale celor c a r e
s u n t c r e z u ţ i moroi. Corpurile moroilor se taie b u c ă ţ i , îndeosebi li se t a i e
c a p u l şi se î n g r o a p ă i a r ă ş i . î n u n e l e locuri b u c ă ţ i l e c i o p â r ţ i t e
se a r d .
î n M u n t e n i a c a d a v r u l d e s g r o p a t al moroiului e d u s î n t r ' u n car l a
h o t a r u l s a t u l u i . Aici i se t a i e c a p u l şi i se b a g ă o p i a t r ă în g u r ă .

1
) E probabil că Românii despre care vorbeşte Tallar, adoptaseră termenul din
medicina populară ungurească «sûly» (de ex. râksûly).
Apoi se despică t r u p u l şi se o p ă r e ş t e cu vin fierbinte. î n sfârşit se
înfige o ţ e a p ă în i n i m ă . T o a t e b u c ă ţ i l e a c e s t e a se lasă n e d e s g r o p a t e ,
ca să le m ă n â n c e câinii şi p ă s ă r i l e .
C â n d T a l l a r e r a c h e m a t la b o l n a v i a t a c a ţ i de moroi, d u p ă ce le
d ă d e a îngrijirea m e d i c a l ă n e c e s a r ă , chinezul s a t u l u i , j u r a ţ i i şi t o t p o ­
p o r u l îl d u c e a u în cimitir şi îl r u g a u cu i n s i s t e n ţ ă să d e s g r o a p e ca­
d a v r u l m o r o i u l u i . D a c ă el îi î n t r e b a ce acuze a u î m p o t r i v a m o r t u l u i ,
răspundeau cam următoarele : prin pământul mormântului merg găuri
p â n ă în sicriu. P r i n găurile a c e s t e a ies moroii şi p o r n e s c să s u g ă s â n ­
gele celor s ă n ă t o ş i . D a c ă se deschide sicriul, se p o a t e v e d e a că din
g u r a , n a s u l şi u n e o r i din urechile moroilor, c u r g e s â n g e . C â n d se des-
g r o a p ă moroii se p o a t e c o n s t a t a c ă s u n t m u l t m a i graşi d e c â t e r a u
c â n d a u fost î n g r o p a ţ i şi că pielea lor s'a f ă c u t m u l t m a i f r u m o a s ă
şi m a i roşie. M o r m â n t u l u n u i m o r o i u se c u n o a ş t e în felul u r m ă t o r : u n
a r m ă s a r n e g r u c a t ă c i u n e l e , care n u a fost î n c ă î n h ă m a t , n u p o a t e fi
silit să t r e a c ă p e s t e m o r m â n t .
î n t r ' u n c a p i t o l l u n g c a r e u r m e a z ă , T a l l a r face o a n a l i z ă a m ă n u n ­
ţ i t ă d i n p u n c t d e vedere m e d i c a l a boalelor celor c a r e se c r e d a t a c a ţ i
de m o r o i , p r e c u m şi unele c e r c e t ă r i d i n p u n c t de v e d e r e medico-legal
a s u p r a m o r m i n t e l o r şi c a d a v r e l o r moroilor. T o a t e a c e s t e a p r e z e n t â n d in­
t e r e s p u r medico-istoric, n u însă etnografic şi folkloric, v o m spicui
n u m a i acele p u ţ i n e pasaje î n care m a i este v o r b a d e credinţele şi obi­
ceiurile R o m â n i l o r . î n c a p i t o l u l a c e s t a a u t o r u l c a u t ă să c o m b a t ă c u
a r g u m e n t e ştiinţifice părerile V a l a h i l o r d e s p r e b o a l a p r o d u s ă d e
m o r o i şi despre fenomenele d e s p r e care ei susţin c ă le o b s e r v ă a s u p r a
c a d a v r e l o r moroilor.
Găurile p e c a r e R o m â n i i cred că le descopere în m o r m i n t e l e moroilor,
s'au d o v e d i t î n t o t d e a u n a a fi simple l a c u n e , f o r m a t e p r i n u s c a r e a s a u
î n g h e ţ a r e a p ă m â n t u l u i . E l e n u m e r g n i c i o d a t ă delà s u p r a f a ţ ă p â n ă
la sicriu. Se p o a t e însă o b s e r v a c ă flăcăii d i n s a t fac, i m e d i a t d u p ă
î n m o r m â n t a r e , g ă u r i în p ă m â n t u l m o r m â n t u l u i cu b â t e l e lor. Mai
t â r z i u ele s u n t a t r i b u i t e moroilor. Sicriele d e s g r o p a t e a u fost găsite
i n t a c t e la t o a t e e x h u m ă r i l e făcute de Tallar. E a m o r ţ i i de c u r â n d î n g r o ­
p a ţ i s'a p u t u t , d e fapt, c o n s t a t a la e x h u m a r e , c ă le ieşea din g u r ă o
s p u m ă murdară, r ă u mirositoare. Atunci Românii care erau de faţă,
ţ i p a u c ă m o r t u l e moroiu. D a r — c o n s t a t ă T a l l a r — acest f e n o m e n d e
d e c o m p o z i ţ i e e c o m u n la t o a t e c a d a v r e l e d e s g r o p a t e şi n u p r e z i n t ă
nimic s u p r a n a t u r a l . Morţii î n h u m a ţ i în frig, i a r n a , fireşte că n u se
d e s c o m p u n m u l t t i m p , p â n ă ce c ă l d u r a verii s t r ă b a t e în mormânt.
Acest f e n o m e n n u v r e a u să-1 î n ţ e l e a g ă R o m â n i i , care de c â t e ori
o b s e r v a u u n c a d a v r u c o n s e r v a t t i m p m a i î n d e l u n g a t , v e d e a u în el u n
moroiu, care t r ă i e ş t e m a i d e p a r t e . A l t e c a d a v r e , c u t o t u l p r o a s p e t e , d e
p r e s u p u ş i moroi, î n a i n t e de a î n c e p e d e s c o m p u n e r e a vizibilă, se u m f l ă
p r i n f o r m a r e a de g a z e . î n felul a c e s t a pielea e m a i î n t i n s ă , c a d a v r u l
p a r e m a i g r a s . Acest f e n o m e n face p e R o m â n i să c r e a d ă c ă moroiul
s'a î n g r ă ş a t în m o r m â n t , s u g â n d s â n g e . Acele i e r b u r i de v r a j ă , cu c a r e
d i a v o l u l h r ă n e ş t e , d u p ă c r e d i n ţ a R o m â n i l o r , moroii, n ' a u p u t u t fi g ă s i t e
în s t o m a c u r i l e c a d a v r e l o r la n i c i u n a din autopsiile făcute. Tallar a
a s i s t a t de d o u ă ori la p r o b a c u a r m ă s a r i i negri. D e a m â n d o u ă orile a r ­
m ă s a r i i , s p e r i a ţ i de b u n ă s e a m ă de m i a s m e l e care ieşeau din m o r ­
m i n t e l e p r o a s p e t e , n u v o i a u la î n c e p u t să t r e a c ă p e s t e ele, fiind î n s ă
siliţi, t o t u ş i a u s ă r i t în sfârşit p e s t e m o v i l i t ă .
î n ceea ce p r i v e ş t e p e b o l n a v i i care se cred a t a c a ţ i de m o r o i , T a l l a r
c o n s t a t ă u r m ă t o a r e l e : ei s p u n că m o r o i i le sug sângele. î n c o n s e c i n ţ ă
m e d i c u l s'ar a ş t e p t a să-i v a d ă a n e m i a ţ i şi orice lăsare de s â n g e
n o u ă a r t r e b u i să le strice, ceea ce n u e însă cazul, deoarece la t o ţ i
t r a t a m e n t u l cu venesecţie d ă rezultate bune.
T a l l a r c o n s t a t ă că Sârbii din regiunile c e r c e t a t e de el, deşi p o s t e s c
t o t a t â t d e sever ca şi R o m â n i i , n u sufer d e c â t foarte r a r de «boala
moroilor». E l e x p l i c ă acest f e n o m e n s u r p r i n z ă t o r p r i n f a p t u l că în a l i ­
m e n t e l e lor d e p o s t se p u n e î n t o t d e a u n a foarte m u l t ă p a p r i c ă , care-i
fereşte d e t u r b u r ă r i l e de c a r e sufer R o m â n i i .
î n concluzie, T a l l a r c o n s t a t ă că moroii d i n credinţele R o m â n i l o r
n u e x i s t ă , că în t o a t e fenomenele o b s e r v a t e şi s t u d i a t e de el nu-i n i m i c
s u p r a n a t u r a l şi că «boala moroilor» p o a t e fi p e d e p l i n e x p l i c a t ă p r i n
t r a i u l neigienic al R o m â n i l o r şi t e n d i n ţ a lor d e a se l ă s a robiţi d e
superstiţii.

N u a m i n t e n ţ i a să fac u n s t u d i u a s u p r a l u c r ă r i i lui T a l l a r . Cred

că r e d â n d în r e z u m a t fidel o b s e r v a ţ i i l e şi c o m e n t a r i i l e sale — î n t r u c â t
se referă la f a p t e d e i n t e r e s p e n t r u v e c h e a etnografie r o m â n e a s c ă — ,
a m făcut t o t ceeace p o a t e face u n medico-istoric, care n u a r e c o m p e -
t i n ţ a de a i n t r a p r e a a d â n c în m a t e r i e d e etnografie. P o a t e că u n s p e ­
cialist v a găsi în acest r e z u m a t m a t e r i a l p e n t r u cercetări.
Mă m u l ţ u m e s c n u m a i să s e m n a l e z , p e n t r u c o m p a r a ţ i e , o a l t ă l u ­
c r a r e c a m d i n aceeaşi v r e m e , în care t o t u n s t r ă i n — şi el medic —
se o c u p ă c u aceleaşi c h e s t i u n i .
Iohannes Georgius Kramer, medic g e r m a n d i n U n g a r i a , c â t v a t i m p
«physicus» î n T i m i ş o a r a , b o t a n i s t şi scriitor m e d i c a l a p r e c i a t de con­
t e m p o r a n i , a p u b l i c a t în 1 7 3 2 în « H e b d o m » . [ N o r i c a ] , X X X I I I , p .
2 9 1 — 2 9 2 , s u b t t i t l u l « O b s e r v a t i o n e s p h i l o s o p h i c ! e t medici a r g u m e n t i
v a r i a e C o m m e r c i o l i t t e r a r i o N o r i c o i n t e r t e x t a e » o o b s e r v a ţ i e : «Cogita-
tiones de Wampyris Serviae in Hungaria». T e x t u l original al lui K r a m e r
n u mi-a fost accesibil, d a r Weszpre'mi d ă în «Succincta M e d i c o r u m
H u n g a r i a e e t T r a n s , b i o g r a p h i a » , c e n t u r i a I I I , (p. 1 7 3 — 1 7 7 ) u n re­
zumat :
Ab experientia quippe constat omnem nationem Rascianam, aut, si
mavis Russicam dictam, atque Valachicam, quae partim regiones Hun­
gariae inde a Buda in Serviam, immo fere Const antinopolim cis Danu-
bium usque, atque Daciam omnem antiquam, Ripensem puta, transal-
pinam Valachiam et Moldaviam, {et mediterraneam) Transylvaniam
inhabitat, de Morte et Mortuis suis singulares prorsus et superstitiosas
constanţi lege fovere opiniones eo in primis tempore, dum solito nume-
rosiorem quampiam stragem inter se grassari observaverit ; singulos enim
nulla etiam luis epidemicae culpa mortuos gentili more per vetulas, ag-
natos et ţamiliares diebus et noctibus aliquot continuis interrogate, quare
mortui fuerint, quum divites pecude, pecore numis et frumentis exsti-
terint, potissimum vero ubi morbus quispiam epidemicus grassatur, a
Mortuis quibusdam se suosque Rasciani exsugi credunt, Valachi vero,
naţio aeque supertitiosa, m a s t i c a r i se dicunt, teste Kôleserio nostro in
Scrutinio Pestis Dacicae Cibinii an. ijog in iô edito, qui W a m p y r i s m u m
omnem pag. III. s e d u c t i o n e m ac l u s u m Diaboli nominat.
Aşa d a r şi aici găsim r e l e v a t e aceleaşi s u p e r s t i ţ i i , p e care le o b ­
servase şi c o m b ă t u s e Tallar.
D e s p r e T a l l a r n ' a m p u t u t găsi a l t e i n f o r m a ţ i u n i d e c â t cele c â t e v a
d i n p r e f a ţ a e d i t o r u l u i la cărticica sa. N u m e l e s ă u lipseşte în m a ­
rele d i c ţ i o n a r biografic al medicilor de Hirsch-Gurlt.
D i n p u n c t de v e d e r e medico-istoric n o t e z că m u l t e d i n observaţiile
şi opiniile lui T a l l a r s u n t u i m i t o r d e b u n e . I n t u i t i v , acest b u n obser­
v a t o r a ş t i u t să p r i n d ă u n e l e f e n o m e n e esenţiale, p e c a r e ş t i i n ţ a m e ­
dicală d e a t u n c e a n u p u t e a încă s ă le explice. Boalele celor care se
c r e d e a u a t a c a ţ i d e v a m p i r i s u n t f o a r t e judicios p u s e în l e g ă t u r ă cu
a l i m e n t a ţ i a u n i l a t e r a l ă a R o m â n i l o r în v r e m e a p o s t u r i l o r î n d e l u n g a t e
d i n t i m p u l iernii şi p r i m ă v e r i i . î n t r ' a d e v ă r , d i n s i m p t o m e l e î n s e m ­
n a t e d e T a l l a r p u t e m face azi d i a g n o s t i c u l r e t r o s p e c t i v , că R o m â n i i
«supţi d e moroi» sufereau d e s c o r b u t , p e l a g r ă şi n i c t a l o p i e , b o a l e c a r e
t o a t e fac p a r t e d i n g r u p u l afecţiunilor p r i n c a r e n ţ ă , al « a v i t a m i n o ­
zelor». D e r e m a r c a t e d e t a l i u l că Sârbii, care p o s t e a u t o t a t â t d e se­
ver, sufereau m a i p u ţ i n d e «boala moroilor» — fiindcă m â n c a u m u l t ă
p a p r i c ă ! F a p t u l e b i n e o b s e r v a t : t o c m a i în anii d i n u r m ă s'a p u t u t
c o n s t a t a că a r d e i u l e foarte b o g a t în v i t a m i n a C (acid ascorbic), care
fereşte d e s c o r b u t . Astfel Tallar se d o v e d e ş t e a fi fost u n b u n o b ­
s e r v a t o r şi în cele medicale, p r e c u m în m a t e r i e de folklor face i m p r e s i a
că a ş t i u t să r e d e a d e s t u l de fidel u n e l e obiceiuri ale p o p u l a ţ i e i ro­
m â n e ş t i , m a i ales din B a n a t .
VALBRIU L. BOLOGA
ALTE VARIANTE ROMÂNEŞTI ALE SNOAVEI
DESPRE FEMEIA NECREDINCIOASĂ
N ' a m reveni, p o a t e , eu aceste n o u ă c o n t r i b u ţ i i la « V a r i a n t e l e r o m â ­
neşti ale snoavei despre femeia necredincioasă» (studiu p u b l i c a t în
A n u a r u l I I , p . 1 9 5 — 2 1 6 ) , d a c ă n ' a m fi făcut d o u ă c o n s t a t ă r i . î n t â i a ,
c ă s n o a v a în c h e s t i u n e se d o v e d e ş t e m u l t m a i r ă s p â n d i t ă la R o m â n i ,
iar a d o u a că a n u m i t e ipoteze şi concluzii ale n o a s t r e din î n t â i a
c o n t r i b u ţ i e s u n t confirmate, iar altele a p a r susceptibile de corectări
s a u modificări.
î n t r ' a d e v ă r , d u p ă p u b l i c a r e a s t u d i u l u i n o s t r u , a m aflat încă 21 d e
1
v a r i a n t e . Ele se datoresc — chiar şi cele p u b l i c a t e ) — circularei n o a s t r e
despre care a m i n t i m în A n u a r u l I I (p. 1 9 6 — 1 9 7 şi n o t a 2), la care u n i i
corespondenţi a u r ă s p u n s t â r z i u ; a p o i faptului că si d u p ă p u b l i c a r e a
articolului n o s t r u a m c o n t i n u a t să e x p e d i e m circulare noilor cores­
p o n d e n ţ i , î n sfârşit, a m a v u t şi c a z u r i când l a citirea s t u d i u l u i s ' a u
găsit c e r c e t ă t o r i care să-şi a m i n t e a s c ă că a u a u z i t c â n d v a s n o a v a a c e a s t a ,
2
să o c a u t e şi să ne-o comunice ) .
P r i n cele 21 de v a r i a n t e n o u ă pe c a r e le s e m n a l ă m , n u m ă r u l v a r i a n ­
telor r o m â n e ş t i se ridică la 43, d i n t r e care 40 descoperite d a t o r i t ă a n ­
chetei Arhivei n o a s t r e , care-şi justifică şi astfel e x i s t e n ţ a . î n acelaşi
t i m p p u t e m dovedi lui F . Boite (vezi A n u a r u l I I , p . 1 9 6 , n o t a 2 ) ,
care « a ş t e p t a c u o d e o s e b i t ă î n c o r d a r e r e z u l t a t u l a n c h e t e i noastre»
— d-sa relevase g r e u t a t e a culegerii snoavei p r i n i n t e r m e d i u l c h e s t i o n a ­
rului — că a c e a s t ă cale p o a t e duce la r e z u l t a t e foarte b u n e .
I a t ă a c u m lista v a r i a n t e l o r găsite d u p ă p u b l i c a r e a s t u d i u l u i n o s t r u
d i n A n u a r u l I I . N u m e r o t a r e a lor s'a făcut în c o n t i n u a r e , p o r n i n d d e l à
s n o a v a cu N o . 22, u l t i m a p e care o c u n o ş t e a m î n 1933.
23. Pecineaga, jud. Constanţa. P u b l i c a t ă d e d-1 Const. Milici, c a n t o r
bisericesc de fel din Soloneţ, j u d . Suceava, în revista « Izvoraşul»

!) Vezi mai jos, p. 169—170, No. 23 şi 24.

a
) Idem, p. 1 7 1 , No. 39 şi 43.
X I V (1935), p . 25, s u b t t i t l u l « C u m şi-a păcălit n e v a s t a b ă r b a t u l (Cer­
cetări cu v a r i a n t e ) » . Aceste « c e r c e t ă r i » s'au făcut p r o b a b i l în u r m a
circularei n o a s t r e (vezi m a i jos, N o . 37). Nicio i n d i c a ţ i e d e s p r e p e r s o a n a
delà care a fost culeasă s n o a v a , destul de f r a g m e n t a r ă de altfel. E a a
1
fost t r i m i s ă î n t â i Arhivei n o a s t r e ( A R A F ) 582, p . 4).
24. Rudăria, jud. Caras. P u b l i c a t ă de d-1 E m i l P e t r o v i c i în acest
Anuar, p . 1 0 3 - 1 0 5 (No. 83), s u b t t i t l u l : « S p u m a dzi p r ă mare».
25. Topa-de-Criş, jud. Bihor. Culeasă de d-1 Porfir P a s c a , în­
v ă ţ ă t o r , delà N a n a Floare (1933). ( A R A F 504, p . 1—3).
26. Ţânţăreni, jud. Orhei. Culeasă de d-1 Dionisie I o n a ş c u , î n v ă ţ ă t o r ,
delà I o n B u t u c (o ştie delà b u n i c u l s ă u Vasile) (1933). ( A R A F 525, p . 1—2).
27. Balamuci-Greci, jud. Ilfov. Culeasă de d-1 T h e o d o r I . P o p e s c u -
B u z ă u , î n v ă ţ ă t o r (nu indică delà cine) (1933). ( A R A F 522, p . 9 — 1 0 ) .
28. Ceamasir, jud. Ismail. Culeasă d e d-1 Matei S t a r â ş , î n v ă ţ ă t o r ,
delà Ştefan S t a r â ş , de 54 ani (« a a u z i t - o delà b u n i c u l lui T e o d o r S t a r â ş ,
m o r t » ) (1933). ( A R A F 527, p . 2 9 — 3 1 ) .
29. Stulpicani, jud. Câmpulung. Culeasă de d-1 D - t r u Gh. Ahriţculesei,
a b s o l v e n t de liceu, din Cândeşti, j u d . Dorohoi, delà s o l d a t u l Victor
P o p e s c u d i n — , d e 22 ani (care o ştie delà Costan a lui G u r ă , de 89
ani (1932). ( A R A F 5 4 1 , p . 1 3 7 — 1 4 0 ) .
30. Truşesti, jud. Botoşani. Culeasă de acelaşi, delà s o l d a t u l Mihai
I r i m e s c u din — , de 22 ani (care o ştie delà I o n Moroşanu, d e 36 ani)
(1933). ( A R A F 5 4 1 , p . 1 4 1 — 1 4 3 ) .
3 1 . Bozeş, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 l o a n B u d a , elev la l i c e u l
« A u r e l V l a i c u » d i n Orăştie, delà A r o n H e r ţ a d i n — (1933)• (ARAF
552, p . 58—60).
32. Dobra, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 T r a i a n Olariu, elev la
Liceul «Aurel Vlaicu» din Orăştie, delà l o a n P e t r u ţ o i u d i n — , de 70
ani (1933)- ( A R A F 553, p . 2 4 — 2 7 ) .
33. Burjuc, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 Dionisie N e g r u , elev
la Liceul «Aurel Vlaicu» d i n Orăştie, delà M u r a Rica şi Maria S t a n a ,
din — , d e 50 ani (1933). ( A R A F 554, p . 1—3).
34. Costeşti, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 E m i l T ă m ă ş o i u , elev
la Liceul «Aurel Vlaicu» d i n Orăştie, delà P e t r u D o s a d i n — , de 75 a n i
(auzită d e el delà t o v a r ă ş i ciobani din M u n ţ i i Sebeşului) (1933).
(ARAF 561, p. 1—5).
35. Balomirul de Câmp, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 T o m a
Vulcu, elev la Liceul « Aurel Vlaicu » din Orăştie, delà S a l o m e a O p r i t a ,
din — , d e 64 ani (1933). ( A R A F 562, p . 39—-42).

*) « ARAF » este prescurtarea numelui « Academia Română, Arhiva de Folklor >>.

Numărul care urmează este acel al manuscrisului.
 36. Romos, jud. Hunedoara. Culeasă de d-1 Aurel Vasiu, elev la
Liceul « Aurel Vlaicu » din Orăştie, delà Aurel O r d e a n d i n — , de 67
ani (1933)- ( A R A F 570, p . 2—3).
37. Racoviţa, jud. Muscel. Culeasă de d-1 Const. Milici, cantor în
Soloneţ, j u d . S u c e a v a , delà F . M., care a a u z i t - o delà G h e o r g h e M a t e i
din — . ( A R A F 582, p . 1—3).
38. Şicovăţ, jud. Lăpuşna. Culeasă de d-1 Iosif M a r e ş , î n v ă ţ ă t o r ,
delà Marin D a n c u (notar), de 47 ani (1934). ( A R A F 588, p . 6 — 7 ) .
39. Velea Nebuna, jud. Vlaşca. C o m u n i c a t ă de d-1 Victor B r ă t u l e s c u ,
profesor în B u c u r e ş t i , a u z i t ă delà m a m a sa c â n d e r a copil. ( A R A F 629).
40. Şolcani, jud. Soroca. Culeasă de d-1 P e t r u Vovcă, î n v ă ţ ă t o r în
J o r j i n i ţ a , j u d . Soroca, delà C o z m a I r o d o i d i n — . (1934)- ( A R A F 680,
p. 27—32).
4 1 . Ruginoasa, jud. Baia. Culeasă d e d-1 G e o r g e I. B â r l e a n u , p r o ­
fesor în F ă l t i c e n i , delà L u c r e ţ i a Manoliu d i n — . (1934)- ( A R A F 693,
p. 61—62).
42. Dolheşti, jud. Fălciu. Culeasă d e d-1 l o a n B e r b e c a r u , elev cl.
V I I la Şcoala N o r m a l ă din Vaslui, delà l o a n G h . Postică d i n — , de 7 2
ani (o ştie delà m a m a sa) (1935)- ( A R A F 702, p . 1 4 5 — 1 5 2 ) .
43. Salva, jud. Năsâud. Culeasă de d-1 T i b e r i u Morariu, şef de l u c r ă r i
la U n i v e r s i t a t e a din Cluj, delà Iosif P e t r e d i n — , de 80 ani (1935).
( A R A F 753, p. 1—2).
Din aceste v a r i a n t e n u m a i p u b l i c ă m in e x t e n s o niciuna, cu a t â t
m a i m u l t , că cea delà N o . 2 ^ se găseşte, c u m a m a r ă t a t , c h i a r în a c e s t
A n u a r , la p . 103.
R e l u ă m a c u m , p e n t r u v a r i a n t e l e n o u ă , a n a l i z a r e a detaliilor m a i i m ­
p o r t a n t e , f ă c u t ă în A n u a r u l I I (p. 202—209) p e n t r u întâile 22 d e
v a r i a n t e . D e d a t a a c e a s t a i n s i s t ă m î n s ă n u m a i acolo u n d e e v o r b a d e
o confirmare a detaliilor m a i c a r a c t e r i s t i c e g ă s i t e în v a r i a n t e l e s t u d i a t e
p â n ă a c u m , p r e c u m şi acolo u n d e î n t â l n i m î n d e p ă r t ă r i delà t i p u l n o r m a l ,
care constituesc t r ă s ă t u r i i n t e r e s a n t e .
Astfel e c â t ' se p o a t e de semnificativ, că d i n cele 2 1 de v a r i a n t e
n o u ă , n u m a i u n a (24) ne a r a t ă că ibovnicul este p o p ă . D a t fiind însă că
a c e a s t ă v a r i a n t ă ne vine d i n t r ' u n ţ i n u t a i h a i c ca A l m ă j u l B a n a t u l u i ,
t r e b u e să-i r e l e v ă m t o a t ă semnificaţia. î n v a r i a n t a s u d - b a s a r a b e a n ă
(28), ibovnicul este t o t u n o m al bisericii : dascălul, iar cel care deschide
ochii b ă r b a t u l u i este p o p a . A m p u t e a a v e a şi aici o e v e n t u a l ă s u b s t i ­
t u i r e , la origine ibovnicul fiind însuşi popa.
O c u p a ţ i a complicelui b ă r b a t u l u i e t o t a t â t d e v a r i a t ă şi în v a r i a n ­
tele n o u ă . E i n t e r e s a n t că şi în m a j o r i t a t e a celor în care o c u p a ţ i a a c e s t u i a
e p r e c i z a t ă , d ă m de u n l ă u t a r (23, 24, 29, 32, 3 5 , 41) — t o t a l şase v a ­
r i a n t e , la care p u t e m a d ă o g a încă şase (25, 27, 30, 36, 38, 43), în c a r e
e v o r b a de diferite i n s t r u m e n t e muzicale (lăută, fluier, c e t e r a — nici­
o d a t ă c i m p o i !), p e care le s c o a t e la u n m o m e n t d a t complicele. R ă ­
m â n e astfel bine s t a b i l i t că în v a r i a n t e l e r o m â n e ş t i complicele este u n
l ă u t a r de meserie, u n om care ştie să c â n t e d i n t r ' u n i n s t r u m e n t (24 din
t o t a l u l d e 43 de v a r i a n t e ) .
De r e m a r c a t că P ă c a l ă — « o m care se c h e m a P ă c a l ă » — a p a r e şi
î n t r ' o v a r i a n t ă n o u ă din j u d e ţ u l H u n e d o a r a (33).
Ca o c u p a ţ i e n o u ă şi p o t r i v i t ă p e n t r u complice r e m a r c ă m « făclierul »
•— v â n z ă t o r u l a m b u l a n t de făclii •—în a l t ă v a r i a n t ă h u n e d o r e a n ă (34).
Ţ i n t a călătoriei b ă r b a t u l u i este şi în m a j o r i t a t e a v a r i a n t e l o r n o u ă
— şase — m a r e a , o d a t ă (43) c u precizarea de «Marea R o ş i e » . î n nici-
u n a d i n v a r i a n t e l e n o u ă n u î n t â l n i m D u n ă r e a , p e care o găsisem în p a t r u
v a r i a n t e a n a l i z a t e în A n u a r u l I I . Celelalte locuri u n d e pleacă b ă r b a t u l
s u n t p u r î n t â m p l ă t o a r e s a u a r a t ă că a m ă n u n t u l c u m a r e a a fost u i t a t .
Şi î n m a j o r i t a t e a v a r i a n t e l o r p e c a r e le a n a l i z ă m a c u m , leacul d u p ă
care e t r i m i s b ă r b a t u l în m a i m u l t de j u m ă t a t e d i n c a z u r i — d o u ă ­
sprezece — , este « s p u m a d e m a r e » s a u « de p e m a r e ». D a c ă la a c e a s t a
a d ă o g ă m « s a r i dila m a r i » (30), « m ă r de m a r e » (31) şi « s t r u g u r i de
1
m a r e » (39) ) — c a r e de sigur s u n t înlocuiri în u r m a neînţelegerii
c u v â n t u l u i « s p u m ă de m a r e » — a v e m 1 5 v a r i a n t e d i n 2 1 , care î m p r e ­
u n ă cu cele 1 1 din 22 s t u d i a t e în A n u a r u l I I , d a u u n n u m ă r de 26 la
t o t a l u l de 43.
Mai a d ă o g ă m că v a r i a n t e l e n o u ă v i n s ă confirme i p o t e z a e x p r i m a t ă
în A n u a r u l I I , p . 204—205, că « s p u m a de m a r e » d i n v a r i a n t e l e ro­
m â n e ş t i n u p o a t e fi u n mineral, c u m susţinea A n d e r s o n , ci s p u m a apei
de m a r e , căci şi în aceste v a r i a n t e e v o r b a de s p u m ă cu care femeia
« să se frece pe s p i n a r e » (29—30) s a u « să se u n g ă p e t o t t r u p u l » (33).
î n v a r i a n t a 43 e v o r b a c h i a r n u m a i de « s p u m e l e de acolo » [Marea
Roşie].
Obiectul în c a r e e ascuns b ă r b a t u l este şi în 20 din cele 21 de v a ­
r i a n t e n o u ă , c o n s e c v e n t u n sac, c o n s i d e r â n d că « f a t c â d i n care m ă ­
n â n c ă caii » (26) este şi ea u n sac ca şi desagii d i n cele d o u ă v a r i a n t e
h u n e d o r e n e (33 şi 36). Acolo u n d e n u a v e m sac, n u e x i s t ă obiect p e n t r u
ascunderea bărbatului. Această unitate a variantelor româneşti apare
î n t r ' a d e v ă r s u r p r i n z ă t o a r e , c u m r e m a r c a m şi în A n u a r u l I I (p. 205,
n o t a 5).
C o n t r i b u ţ i a v a r i a n t e l o r n o u ă este m a i p r e ţ i o a s ă în ce p r i v e ş t e
strofele c â n t a t e de personaje. P r i n ţ i n u t u r i l e de u n d e p r o v i n ele ( H u n e ­
d o a r a , B a n a t ) , p a r e să a v e m de a face c u c o n t r i b u ţ i i c a p a b i l e să de­
t e r m i n e şi m a i de a p r o a p e felul în care s u n a u strofele originale ale

*) « Strugurel de mare» am avut şi în varianta 1 (vezi Anuarul I I , p. 205".

p r o t o t i p u l u i v a r i a n t e i r o m â n e ş t i . B v o r b a , b i n e înţeles, de strofele c â n ­
t a t e de femeie şi de complice, căci acelea ale b ă r b a t u l u i (25, 26 şi 33)
şi ibovnicului (29) n u p a r d e m n e de l u a t în considerare, fiind de s i g u r
creaţii ulterioare, p u r t â n d chiar p e c e t e a u n o r a l c ă t u i r i sau i m p r o ­
vizări c u t o t u l m o d e r n e (vezi şi A n u a r u l I I , p . 206).
Strofa femeii se î n t â l n e ş t e în 1 9 d i n cele 2 1 de v a r i a n t e n o u ă . D i n
acestea în d o u ă n u m a i e a n u a r e l e g ă t u r ă m a i a p r o p i a t ă cu f o n d u l
(25 şi 26). D a c ă n ' a m d i s p u n e d e c â t de cele 2 1 v a r i a n t e cu c a r e ne
ocupăm acum, a m reconstitui-o aşa :

H o i sus, sus, sus, (24, 33, 3 9 ? )

Că b ă r b a t u mi s'a d u s ( 3 1 , 3 3 , 39)
D u p ă s p u m ă de p e m a r e (24, 27, 30—34, 39, 4 1 )
Să m ă s ă r u t e ' n h ă s t c . m a r e (24, 3 2 — 3 4 , 4 i ( ? ) 43).

R e a m i n t i n d strofa femeii p e c a r e a m d a t - o ca « t e x t n o r m a l » d u p ă
v a r i a n t e l e s t u d i a t e în A n u a r u l I I :

Mi-am t r i m i s o m u la m a r e
D u p ă s p u m ă de p e m a r e
Să m ă u n g ă p e s p i n a r e
Omoare-1 d r a c u p e cale

v o m r e m a r c a : « u n g e r e a p e s p i n a r e » a p a r e şi în d o u ă d i n v a r i a n t e l e
n o u ă (30 şi 40) ; la fel, d o r i n ţ a ca b ă r b a t u l să n u se mai î n t o a r c ă , e x p r i ­
m a t ă însă n u p r i n c u v i n t e l e « omoare-1 d r a c u p e cale », ci o d a t ă p r i n
« N u m a n u m e l e sâ-i vii » (28), a d o u a o a r ă m a i complet, ca în v a r i a n t a
1
3 : « N u m i l i să-i vii, d a el să r ă m â i » [acolo] (40) ) . E p r o b a b i l , c u m
s p u n e a m şi în A n u a r u l I I (p. 207), că la origine t o a t e strofele a u a v u t
u n vers-două, e x p r i m â n d d o r i n ţ a nevestei ca b ă r b a t u l s ă n u se m a i
î n t o a r c ă , v e r s u r i care apoi a u fost u i t a t e s a u înlocuite. D i n n o u ă l e v a ­
r i a n t e se v e d e că versul obscen « S ă m ă s ă r u t e ' n h ă s t c . m a r e », se
î n t â l n e ş t e în v r e o ş a p t e v a r i a n t e , m a j o r i t a t e a d i n Ardeal, u n d e a m a v u t
şi «Omoare-1 d r a c u l p e c a l e » . A c e s t a t r e b u e să fie, p r o b a b i l , c h i a r
versul care a ,fost înlocuit. Strofa femeii n u e s t e astfel m o d i f i c a t ă p r i n
v a r i a n t e l e cele n o u ă . Se confirmă î n s ă o d a t ă m a i m u l t , c ă versul « D u p ă
s p u m ă de p e m a r e » a t r e b u i t să figureze în strofa originală — căci îl în­
t â l n i m în 1 1 d i n cele 21 d e v a r i a n t e n o u ă — şi că la origine e x p r i m a r e a
dorinţei ca b ă r b a t u l să m o a r ă a e x i s t a t , d a r e a a fost înlocuită c u u n
vers obscen.
Mai r e m a r c ă m că refrenul «[Hoi] sus, sus, sus » (33) şi «Sus, p o p o ,
sus » (24) — p r o b a b i l e x i s t e n t şi î n v a r i a n t a 39, u n d e n i se d ă î n loc

!) De remarcat că amândouă aceste variante au fost notate în Basarabia.

de v e r s u n r â n d de p u n c t e , versul-pereche fiind «Că b ă r b a t u l mi s'a
dus» — , ar p u t e a să fi făcut p a r t e din versurile originale ale
p r o t o t i p u l u i r o m â n e s c . F a p t u l că acest vers e x i s t ă s u b t forma : « Colo
s u s m a i în sus » şi în v a r i a n t a i , cea m a i v e c h e v a r i a n t ă r o m â n e a s c ă
c u n o s c u t ă ( n o t a t ă în 1896), este o d o v a d ă în p l u s .
Versurile complicelui le î n t â l n i m în 1 7 din cele 21 de v a r i a n t e n o u ă .
D a c ă e x c e p t ă m p e cele d o u ă (26, 35), care n ' a u o l e g ă t u r ă m a i a p r o ­
p i a t ă c u m o t i v u l n o s t r u , t r e b u e să le î m p ă r ţ i m şi aici în d o u ă : o p a r t e
din ele, şi a n u m e p a t r u v a r i a n t e (31—34), c o r e s p u n d e î n t r u t o t u l , b a
formulează c h i a r m u l t m a i precis şi m a i fericit strofa complicelui din
încercarea n o a s t r ă de reconstituire a celei m a i v e c h i r e d a c ţ i u n i r o m â ­
neşti, a n u m e a celei t r a n s i l v ă n e n e . î n t o a t e aceste p a t r u v a r i a n t e , t o a t e
p r o v e n i n d din j u d e ţ u l H u n e d o a r a , complicele se adresează direct sacului :
1
I a a s c u l t ă sacul m e u )
2
Cum joacă beteagu t ă u )
3
P u n e m â n a pe baltag )
4
Şi t e - a p u c ă de b e t e a g ) .

I a t ă şi r e c o n s t i t u i r e a p e care o î n c e r c a m în A n u a r u l I I (p. 209),

p e n t r u « t e x t u l n o r m a l » al strofei complicelui în cea m a i veche redacţie
românească :
O v a i d r a g ă sacul m e u ,
Vezi ce face b e t e a g u t ă u !
.... sacu, ia b a l t a g u
Şi a p u c ă p e b e t e a g u .

S u n t d e sigur versurile originale ale strofei complicelui d i n p r o t o ­

5
t i p u l r o m â n e s c al s n o a v e i ) , aşa de a p r o p i a t e d e acelea ale v a r i a n t e i
No. 1, n o t a t ă în a n u l 1896 în j u d e ţ u l Alba.
O s i n g u r ă v a r i a n t ă a r d e l e a n ă (36) c u n o a ş t e versurile :

De-oi deslega s a c u
Vei v e d e a pe d r a c u .
E o v a r i a n t ă d e s t u l de slabă, în care lipseşte şi detaliul cu « s p u m a
de m a r e ». T r e b u e să î n s e m n ă m că a c e a s t a e de altfel singura v a r i a n t ă
a r d e l e a n ă din t o a t e cele c u n o s c u t e n o u ă , în care se întâlnesc aceste versuri.

') Cu mici variaţii: «Ia auzi tu» (32); « Uită-ce gesagul meu» (33).
2
) ,, ,, ., « Cie zace»(32).
3
) ,, ,, ,, « Ia bâtagu la beceagu» (31) ; « Ie ciumagu de su' pat» (34).
4
) ,, ,, „ « Dă pe el ca şi pe dracu » (31) ; Şi ce dă gi ciel beceag» (33) ;
• Şi-l loveşte tomna'n cap» (34).
6
) Versul cu « Ţipă sacul... » (vezi Anuarul II, p. 209, nota 1), îl întâlnim tot într'o
variantă ardeleană (43), în care celelalte versuri nu păstrează însă nimic din cele originale.
 T o a t e celelalte v a r i a n t e în care se g ă s e s c ele, p r o v i n din M u n t e n i a
(23, 27, 39), Moldova (30, 4 1 ) , B a s a r a b i a (40) şi chiar B u c o v i n a (29),
u n d e n u le p u t u s e r ă m s e m n a l a mai î n a i n t e şi u n d e î n t â l n i m şi a m ă ­
n u n t u l , c a r a c t e r i s t i c p e n t r u r e d a c ţ i u n e a r o m â n e a s c ă , al s p u m e i de m a r e .
Mai i n t e r e s a n t este că versurile c u « s a c u - d r a c u » a p a r şi în v a ­
r i a n t a b ă n ă ţ e a n ă (24), acolo u n d e n e - a m a ş t e p t a m a i p u ţ i n , î n t r u c â t
a v e m ca ibovnic u n p o p ă , ca în m o t i v u l iniţial universal. A c e a s t a î n ­
s e m n e a z ă că strofa i b o v n i c u l u i cu « s a c u - d r a c u » a p ă t r u n s şi în T r a n ­
silvania, de v r e m e ce o a v e m o d a t ă în H u n e d o a r a (36) şi o d a t ă în B a n a t
(24), d o v e d i n d astfel e n o r m a p u t e r e d e r ă s p â n d i r e a u n u i detaliu se­
1
c u n d a r în d a u n a celui p r i m a r ) .
C o n t r i b u ţ i a v a r i a n t e l o r n o u ă la stabilirea t e x t u l u i n o r m a l al celei
m a i v e c h i r e d a c ţ i u n i r o m â n e ş t i r ă m â n e aceea d e confirmare a vechilor
ipoteze. D e f a p t n u se a d a o g ă niciun e l e m e n t n o u , d a r se p o t s u s ţ i n e
cu m a i m u l t ă s i g u r a n ţ ă cele e x p r i m a t e cu o a r e c a r e rezerve în A n u a r u l
I I . I m p o r t a n t e s u n t în special v a r i a n t e l e n o u ă în care ibovnicul e u n
p o p ă (24), p r e c u m şi cele h u n e d o r e n e cu vechile v e r s u r i ale c o m p l i ­
celui ( 3 1 — 3 4 ) ; de a s e m e n e a f a p t u l că s p u m a de m a r e a p a r e în m a ­
joritatea covârşitoare a acestor variante, consacrând încă odată acest
m o t i v ca ceva p r o p r i u r o m â n e s c . Se p r e c i z e a z ă apoi strofa complicelui
(mai ales în ce p r i v e ş t e versul î n t â i u şi al doilea).
Cât despre melodia strofelor, t r e b u e să r e m a r c ă m u n « d u r l u d u ,
2
d u r l u d u » , ca î n c e p u t la o v a r i a n t ă a r d e l e a n ă (36) ) . U n i n f o r m a t o r
b a s a r a b e a n n e c o m u n i c ă f a p t u l că v a r i a n t a culeasă de d â n s u l (26) se
c â n t ă p e a r i a : « Câtâ-i ţ a r a u n g u r e a s c ă », iar p e n t r u v a r i a n t a 41 n i se
s p u n e că versurile « se c â n t ă d a r [informatorul] n u le ştie ». î n s c h i m b
din D o l h e ş t i - F ă l c i u ni s'a t r i m i s u r m ă t o a r e a a r i e ( p e n t r u v a r i a n t a 42) :

B ă r - b â - te - I u meu La s p u - m a de m a - r e

V a r i a n t e l e n o u ă , p r i n r ă s p â n d i r e a lor, c o n f i r m ă şi ele i p o t e z a n o a s t r ă
că R o m â n i i n ' a u p u t u t l u a s n o a v a d e c â t delà Ucrainieni. N u n u m a i

>) Pentru larga răspândire în literatura românească populară a acestor versuri,

1
amintim că ele se întâlnesc şi într'o snoavă din Zevideni-Vâlcea cu alt subiect (ARAP
555, p. 1—2). E vorba de pedepsirea unei femei leneşe, care n'avea nici cămaşe. Ea e
băgată goală într'un sac, dusă la o nuntă, unde bărbatul desleagă sacul în mijlocul horei
şi spune : « Dezlegar-aţi sacu, vedear-aţi pe dracu ». E adevărat că în Oltenia, şi chiar
în judeţul Vâlcea, snoava noastră e cunoscută (vezi Anuarul II, p. 200—201, No. 5, 6,
8, 10-11, 13, 16).
2
) Cf. « haadîrla, da, dirla da» din varianta 4 (Anuarul II, p. 208).
că a m d a t peste v a r i a n t e n o u ă î n N o r d u l A r d e a l u l u i (25, 43), N o r d u l
Moldovei (30) şi N o r d u l B a s a r a b i e i (26, 40), d a r a m găsit o v a r i a n t ă
— de d a t a a c e a s t a r o m â n e a s c ă — şi în B u c o v i n a (29). D a c ă în a c e a s t a
elementele s u n t cele obicinuite, şi a p a r c h i a r versurile « C â n d voi deslega
eu sacu — A t u n c i îţi v e d e a p e d r a c u », în a l t ă s n o a v ă , f r a g m e n t a r ă şi
c o n t a m i n a t ă , a u z i t ă t o t în B u c o v i n a , la R ă d ă u ţ i ( A R A F 5 4 1 , p .
1
1 4 3 — 1 4 5 ) ) p e c a r e n ' a m a n a l i z a t - o şi n ' a m t r e c u t - o în lista delà p a ­
gina 1 6 9 - 7 1 , p e n t r u c ă a m descoperit-o în u l t i m u l m o m e n t , ibovnicul e s t e
u n p o p ă (ca în v a r i a n t e l e ucrainiene), deşi b ă r b a t u l este t r i m i s , la u r m ă ,
de c ă t r e o b a b ă c u care se înţelesese n e v a s t ă - s a « să a d u c ă s p u m a d e
m a r e să o scalde în s p u m ă ».
D a c ă în v a r i a n t e l e b a s a r a b e n e s t u d i a t e în A n u a r u l I I (p. 213)
n ' a m găsit nicăiri a m i n t i t ă s p u m a d e m a r e , în cele s t u d i a t e de r â n d u l
a c e s t a ea a p a r e d e d o u ă ori (38 şi 40). Astfel i p o t e z a că lipsa s p u m e i de
m a r e a r p u t e a fi o indicaţie d e î m p r u m u t a r e d i r e c t ă delà Ucrainieni —•
cade. A c e a s t a cu a t â t mai m u l t , cu c â t în singura v a r i a n t ă b a s a r a b e a n ă ,
care a r e versurile complicelui (40), ele s u n t cele cu « s a c u - d r a c u ».
V a r i a n t e l e e x a m i n a t e a c u m a d u c ele vre-o c o n t r i b u ţ i e n o u ă la lă­
m u r i r e a legăturii î n t r e r e d a c ţ i u n e a n o a s t r ă şi cea s â r b e a s c ă ? V a r i a n ­
tele d i n S u d u l Transilvaniei s'au î n m u l ţ i t cu şase, p l u s cea d i n S u d u l
B a n a t u l u i , culeasă a t â t de a p r o a p e de Sârbi. T o a t e acestea s u n t v a ­
r i a n t e foarte v i g u r o a s e , p ă s t r â n d a c c e n t u a t t r ă s ă t u r i l e caracteristice
ale m o t i v u l u i . î n v a r i a n t a b ă n ă ţ e a n ă ibovnicul este u n p o p ă (« s p u m a
de m a r e » a p a r e c u t o a t e acestea). F a ţ ă de s t a r e a f r a g m e n t a r ă a v a r i ­
a n t e l o r s â r b e , n u p u t e m d e c â t să r ă m â n e m la v e c h e a ipoteză, şi a n u m e
că r e d a c ţ i u n e a s â r b e a s c ă a r e ca p u n c t d e p o r n i r e p e cea r o m â n e a s c ă .
Astfel şi d u p ă e x a m i n a r e a v a r i a n t e l o r n o u ă r ă m â n e m la vechile
concluzii e x p r i m a t e în A n u a r u l I I (p. 2 1 6 ) , concluzii confirmate p r i n
aceste n o u ă v a r i a n t e . Să n u u i t ă m că aceste v a r i a n t e lărgesc e n o r m a r i a
2
geografică a r ă s p â n d i r i i s n o a v e i p e teritoriul r o m â n e s c ) şi că, în
sfârşit, î n t â l n i r e a a şase v a r i a n t e (31—36) î n t r ' u n singur j u d e ţ ( H u n e ­
doara), a r a t ă c â t de p u t e r n i c t r ă i e ş t e acest m o t i v şi astăzi în m e d i u l
nostru rural.
ION MUŞLEA

l
) Culeasă de d-1 Dim. Ahriţculesei delà soldatul Trutin 1. şi auzită de acesta «delà
moşnegi ».
a
) î n special cu cea din Banat (24), cea din Bihor (25), cea din Bucovina (29
şi fragmentul citat mai sus), cea din Vlaşca (39) şi cea din Dobrogea (23).
 CONTRIBUŢIE
LA BIBLIOGRAFIA STUDIILOR'SI CULEGERILOR
DE FOLKLOR PRIVITOARE LÀ ROMÂNII DIN
BASARABIA SI POPOARELE CONLOCUITOARE
PUBLICATE ÎN RUSEŞTE
i

A v e m foarte p u ţ i n e culegeri de folklor b a s a r a b e a n . î n t i m p u l s t ă ­

pânirii r u s e ş t i n ' a e x i s t a t p r i n t r e intelectualii r o m â n i d i n a c e a s t ă p r o ­
vincie nicio s o c i e t a t e cu p r e o c u p ă r i folklorice s a u etnografice.
Cel ce a r încerca să u r m ă r e a s c ă r ă s p â n d i r e a u n o r m o t i v e folklorice
p e î n t r e g t e r i t o r i u l locuit d e R o m â n i , v a î n t â m p i n a , p e n t r u r e g i u n e a
d i n t r e P r u t şi N i s t r u , u n m a r e gol, t o c m a i d i n lipsa, a p r o a p e t o t a l ă ,
a s t u d i i l o r şi culegerilor r o m â n e ş t i d e folklor. î n lipsa lor, c e r c e t ă t o r i i
vieţii n o a s t r e p o p u l a r e se p o t folosi d e studiile şi culegerile de folklor
p r i v i t o a r e la R o m â n i i d i n B a s a r a b i a p u b l i c a t e în periodicele r u s e ş t i .
Cu g â n d u l de a s c o a t e la i v e a l ă şi a c e s t e m a t e r i a l e , le-am a d u n a t şi
g r u p a t î n t r ' o bibliografie.
D i n t r e t o a t e revistele ruseşti, cea în care s ' a u p u b l i c a t cele m a i
m u l t e s t u d i i şi culegeri de f o l k l o r e p u b l i c a ţ i a : «Kişinevskiie E p a r h i i a l n î -
ie Vedomosti» ( = B u l e t i n u l E p a r h i e i Chişinăului), care a î n c e p u t
să apară încă d i n a n u l 1867. Aici s ' a u p u b l i c a t mici m o ­
nografii s t a t i s t i c e şi istorice a s u p r a satelor d i n B a s a r a b i a , î n t o c ­
m i t e d e p r e o ţ i , în u r m a u n u i o r d i n circular al Consistoriului E p a r h i e i
Chişinăului, t r i m i s in a n u l 1 8 6 7 , t u t u r o r bisericilor. Consistoriul d i n
Chişinău e x e c u t a p r i n a c e a s t a u n o r d i n al S i n o d u l u i rusesc din 1 8 6 6 ,
p r i n care se p r e v e d e a ca p a r o h i i l e t u t u r o r bisericilor din E p a r h i a C h i ­
ş i n ă u l u i « să p ă s t r e z e actele bisericeşti, cu t o a t e î n s e m n ă r i l e vechi, şi
să facă o descriere i s t o r i c o - s t a t i s t i c ă a parohiei, c u t o a t e e v e n i m e n t e l e
locale m a i î n s e m n a t e , cu m o r a v u r i l e , obiceiurile, p r e j u d e c ă ţ i l e , s u p e r ­
stiţiile şi, în g e n e r a l , e v e n i m e n t e l e moral-religioase ale enoriaşilor »
(K. E . V. 1 8 7 0 , I V , p . 3 3 5 — 6 ) . M u l t e d i n a c e s t e monografii c u p r i n d
b o g a t m a t e r i a l folkloric, îndeosebi obiceiuri şi s u p e r s t i ţ i i .
 î n m u l t e s t u d i i şi culegeri de t e x t e , u n e l e p r o b l e m e de folklor
s u n t u r m ă r i t e p e b a z ă de m a t e r i a l a d u n a t n u n u m a i delà R o m â n i ,
ci şi delà n e a m u r i l e c o n l o c u i t o a r e . î n c a d r u l cercetărilor etnografice şi
folklorice d i n R u s i a d i n a i n t e de r ă z b o i u , B a s a r a b i a e r a t r e c u t ă în r â n d
c u celelalte p o p o a r e d i n S u d u l i m p e r i u l u i . De aceea, c â n d a m î n t o c m i t
a c e a s t ă m i c ă bibliografie, a m socotit p o t r i v i t să t r e c şi culegerile de
folklor f ă c u t e în satele în care a l ă t u r i d e R o m â n i c o n v i e ţ u e s c U c r ă i -
nieni, R u ş i sau B u l g a r i .
A c e a s t ă bibliografie e d e p a r t e d e a fi c o m p l e t ă . Bibliotecile p u ­
blice d i n Chişinău n u a u colecţiile c o m p l e t e ale revistelor ce m ă i n t e ­
r e s a u , i a r d i n u n e l e , studiile m a i î n s e m n a t e l e - a m găsit s m u l s e de ce­
t i t o r i i n t e r e s a ţ i s a u lipsiţi d e r e s p e c t f a ţ ă de a v u t u l obştesc.
S p e r ca aceste indicaţii bibliografice să fie d e folos celor familia­
r i z a ţ i c â t de p u ţ i n cu l i m b a r u s ă . D a r b o g ă ţ i a de m a t e r i a l folkloric
r ă t ă c i t p r i n periodicele ruseşti t r e b u e p u s ă şi la î n d e m â n a c e r c e t ă t o ­
rilor c a r e n u ş t i u ruseşte. î n acest scop, c r e d că ar fi p o t r i v i t
şi n e c e s a r să se facă e x t r a s e de t e x t e în t r a d u c e r e r o m â n e a s c ă . î n
c h i p u l a c e s t a s'ar c o m p l e t a l a c u n a ce e x i s t ă în culegerile de folklor
p r i v i t o a r e la r e g i u n e a d i n t r e P r u t şi N i s t r u .
L a î n t o c m i r e a acestei bibliografii, m ' a m s e r v i t de b o g a t a operă
1
bibliografică Besarabiana, 1 8 1 2 — 1 9 1 2 de P . D . D r a g a n o v ) . Operele
care n u c u p r i n d nicio î n s e m n a r e a s u p r a n a t u r i i c u p r i n s u l u i , n u le-am
găsit în bibliotecile d i n Chişinău şi le d a u d u p ă a l t e bibliografii. T i t l u r i l e
t u t u r o r studiilor şi culegerilor a p ă r u t e în periodicele r u s e ş t i s a u i n d e ­
p e n d e n t , le-am d a t în t r a d u c e r e r o m â n e a s c ă . Titlurile periodicelor l e - a m
l ă s a t în ruseşte, t r a n s c r i i n d u - l e n u m a i cu c a r a c t e r e r o m â n e ş t i , p e n t r u
a înlesni c ă u t a r e a lor în bibliotecile ruseşti.
Deoarece a p r o a p e t o a t e studiile şi culegerile d e folklor n u c u p r i n d
s a u n u t r a t e a z ă în î n t r e g i m e a lor p r o b l e m e de folklor, a m n o t a t n u m a i
î n t â i a p a g i n ă (cifre a r a b e ) . Cifrele r o m a n e a r a t ă n u m ă r u l revistei, iar
cele a r a b e care u r m e a z ă i m e d i a t d u p ă titlul p u b l i c a ţ i e i indică a n u l .
A m utilizat următoarele abreviaţiuni :

K. F,. V. = Kişmevskiie Eparhiialnîie Vedotr.osti

Z. O. O. I. D. Zapiski Odescago Obşcestva Istorii i Drevnostei

*) P. D. Dragauov, istoric, filolog şi etnograf, fost ajutor de bibliotecar la Biblioteca

publica imperială din Petrograd, a publicat foarte multe studii privitoare la Basarabia.
Originar din târgul Comrat, judeţul Tighina, a lăsat moştenire unui fiu rămas în Rusia
o foarte bogată bibliotecă ce se păstrează şi astăzi, închisă în lăzi, în acest târguşor. Ea
cuprinde foarte multe studii şi culegeri de folklor din Basarabia în manuscris. Din ne­
norocire, astăzi nu poate vizita nimeni acea-tă bibliotecă. Fiica lui Draganov aşteaptă
să se deschidă graniţa spre Rusia ca să trimită lăzile cu cărţi fratelui său din Leningrad.
 E. O. =.-. Etnograficescoie Obozrenie
B. O. V. Bessarabskiie Oblastnîie Vedomosti
S.-P.-B. = Sanct-Petersburg.
1. A f a n a s i e v - C i u j b i n s c h i , A. O călătorie în Sudul
R u s i e i . S . - P . - B . 1 8 6 3 , P a r t e a I I , 3 6 5 . C a p i t o l u l : î n s e m n ă r i delà N i s t r u .
Târgul Atachi. Moldovenii : limba, firea şi obiceiurile lor.
2. B a i d a n , I. Descrierea istorico-statistică a bisericii şi pa­
rohiei s a t u l u i S u s l e n i d i n j u d e ţ u l O r h e i . [ R o m â n i ] . K. E . V. 1 8 7 6 , I I I ,
93; IV, 1 2 1 .
Vieaţa religioasă. Obiceiuri de Crăciun, Anul nou şi Paşti. Superstiţii. însemnări
scurte.
3. B a n d a c o v , S. D e s c r i e r e a istorico-statistică a bisericii şi
parohiei satului Plahteevca din judeţul Cetatea Albă. [Ucrainieni]. K.
E . V. 1 8 7 5 , I X , 3 7 5 .
Vieaţa religioasă. Obiceiuri de Anul nou şi la nuntă. însemnări scurte.
4. B a t î i a n o v, I. Obiceiurile la nuntă în B a s a r a b i a . Z. O .
O. I . D . T o m . I , 1 8 4 4 , p . 633-35.
Studiu, fără texte.
5. B 1 a g o e v , D. I. Colecţie de c â n t e c e bulgăreşti din Comrat
şi î m p r e j u r i m i . 1 8 7 1 .
6. B o g o s l a v s c h i , S. Descrierea istorico-statistică a bise­
ricii şi p a r o h i e i coloniei Ş a b a d i n j u d e ţ u l C e t a t e a A l b ă . [ U c r a i n i e n i ] .
K. E. V. 1872, XXIV, 804. Obiceiuri de Crăciun şi Anul nou; colinde (texte).
K . E. V. 1873, III, 120. Obiceiuri la naştere, nuntă şi înmormântare.
7. B u r u i a n o v , Al. Descriere istorico-statistică a bisericii şi
parohiei satului Volontirovca, fost stanişte căzăcească, din judeţul
C e t a t e a A l b ă . [ R o m â n i şi p u ţ i n i U c r a i n i e n i ] . K. E . V. 1 8 7 7 , X V I I , 7 3 1 .
Vieaţa religioasă. Dogmatica populară. Lupta dintre Dumnezeu şi diavol (credinţe
bogomilice). Credinţe despre Rusalii. Vieaţa de pe lumea cealaltă. Obiceiuri la Sf. Triton
(1 Februarie), întâmpinarea Domnului (2 Februarie), Blagoveştenii, Săptămâna Floriilor,
Pastile, Joile de după Paşti, Sfredelul Rusaliilor, Sf. Ion de Vară (24 Iunie), Vinerea
Mare, Crăciun, Anul nou. Cântece de stea şi colinde (texte în ruseşte).
K. E. V. 1877, XVIII, 784. Obiceiuri şi rituri la naştere, botez, nuntă.
K . E. V. 1877, XIX, 825. Obiceiuri şi rituri la înmormântare.
K. E. V. 1877, X X , 871. Credinţe despre fenomenele naturii şi povestiri despre Turci.
8. C a z a n a c 1 i a, P . T v a r d i ţ a , s a t în j u d e ţ u l T i g h i n a . [ B u l g a r i ] .
K . E. V. 1873, XIX, 692. Vieaţa religioasă. Credinţe, Superstiţii. Obiceiuri de
Crăciun, Anul nou, Sâmbăta lui L,azăr. Sărbătorile de vară. Obiceîuri la naştere,
nuntă şi înmormântare.
K. E. V. 1873, X X , 731. Curbane (Sf. Gheorghe). Paparudele.
9. C i a c h i r , D. Descrierea istorico-statistică a bisericii şi pa­
rohiei s a t u l u i I s e r l i a d i n j u d e ţ u l C e t a t e a A l b ă . [ B u l g a r i ] .
K. E. V. 1891, X X , 628. Vieaţa familiară. Obiceiuri la nuntă.
K. E- V. 1891, XXII, 736. Obiceiuri, rituri şi superstiţii.
K. E. V. 1891, XXIII, 776. Obiceiuri de Crăciun. Colinde (texte în bulgăreşte).
Anul nou. Paparudele. Superstiţii, credinţe.
i8o P. V. ŞTEFĂNUCĂ

10. C i o b a n u , Şt. Mitul despre Aranca în legendele Maicii

Domnului. E . O. 1911, III-IV.
11. C i o b a n u Şt. Legendele Românilor despre Maica Dom­
n u l u i . E . O. 1911, III—IV.
1 2 . C i u d e ţ c h i, U. P. Legende populare despre Adam şi
E v a , d u p ă apocrife. [ S t u d i u ] . K . E . V. 1878, X X I I I , 1021 ; X X I V ,
1057-
13. C h i r a n o v, S. Lupta preotului cu prejudecăţile şi s u p e r ­
stiţiile e n o r i a ş i l o r b u l g a r i . K . E . V. 1 8 7 5 , X X I , 7 7 0 ; X X I I , 8 1 8 .
Arată obiceiurile şi superstiţiile de Anul nou, Bobotează, Sf. Domnica (8 Ianuarie),
Săptămâna brânzei, Postul mare, 1 Martie. Blagoveştenie, Sâmbăta lui Lazăr, Joia
Mare, Paşti, Sf. Gheorghe, Rusalii, Sf. Ion de vară, Sf. Arhangheli Gavriil şi Mihail,
Sf. Andrei, Sf. Ignat, Crăciun, etc.
14. C o c i o b a n, I. Parohia satului Şipoteni din judeţul Lă-
puşna. K . E . V. 1876, I, 1 9 ; I I , 5 1 .
Arată vieaţa religioasă a enoriaşilor.
15. C o d r i a n u , G h e o r g h i L Proverbe moldoveneşti, cu t ă l m ă ­
cire p e l i m b a r u s e a s c ă . C h i ş i n ă u , 1 9 0 6 . 1 4 p .
1 6 . C o n s c h i, A. O b i c e i u r i la s ă r b ă t o r i în B a s a r a b i a . K. E . V .
1870, III, 87; VI, 415.
Obiceiuri de Crăciun şi Anul nou. Texte : o colindă şi un pluguşor.
17. C r u ş e v a n , A. P. Basarabia, a n t o l o g i e geografică, istorică
s t a t i s t i c ă , e c o n o m i c ă , e t n o g r a f i c ă şi l i t e r a r ă eu 224 i l u s t r a ţ i i , portrete
şi o h a r t ă a Basarabiei, editată de gazeta «Bessarabeţ», director
P. A. C r u ş e v a n . M o s c o v a , 1 9 0 3 .
«în Basarabia» (extrase din cartea : «Ce este Rusia, Note de drum») cuprinde :
Moldovenii delà Nistru şi delà Prut, portul, limba şi obiceiurile. Felul de vieaţă şi cură­
ţenia Moldovenilor. Casa cea mare. Firea Moldovenilor şi dragostea lor de pace. «Ziocul»
(hora) şi alte dansuri populare. Şezătorile.
în aceeaşi antologie, tot P. A. Cruşevan mai are studiul : «Din cântecele popu­
lare moldoveneşti» cântece şi proverbe, reproduse, în parte, după A. Zaşciuc (Bessarab-
scaia Oblasti, S.-P.-B., 1862), parte după V. Alecsandri : a) Cântece haiduceşti (Ştefan cel
Mare şi mama sa. Trandafir) ; b) cântece de codru ; c) cântece de dragoste ; d) cântecele
de leagăn ale Moldovencii ; e) cântece rituale la nuntă ; /) proverbe şi ghicitori.
1 8 . C u 1 n i ţ c h i, H. C. Despre superstiiţiile, obiceiurile, cre­
dinţele locuitorilor din satul Stăvuceni, j u d e ţ u l H o t i n . [Ucrainieni].
K. E. V. 1873, VII, 314. Anul nou. Arătarea lui Dumnezeu. Sărbătoarea Ară­
tării lui Dumnezeu.
K. E. V. 1873, X, 425. Postul mare. Joia mare. Noaptea spre Paşti. Duminica
Mare. Ziua lui loan Cupală (24 Iunie). Macovei (1 August).
K. E. V. 1873, XVII, 626. Hramul bisericii. Obiceiul de a ghici la Sf. Andrei.
Animalele vorbesc în noaptea spre Crăciun.
K. E. V. 1873, XVIII, 670. Femeile însărcinate. Rodina. Botezul. Bolile şi ară­
tarea morţii în vis. Bocirea morţilor. Obiceiuri la înmormântare. Sinucigaşii. Noaptea
şi duhurile necurate.
K. E. V. 1873, X X I I , 813. Credinţe despre lună şi soare. Calea laptelui. Tunetul
şi trăsnetul. Credinţe despre telegraf şi maşini. Originea liliacului. Dumnezeu şi vră­
jitoria. Lecuitorul boalelor, etc.
K. E. V. 1874, IV, 158. Boale molipsitoare. Comori. Credinţe despre moarte. Ve­
nirea oaspeţilor. Păcatele celor care mor.
K. E. V. 1875, X I , 449. Semne : când îţi iese cu vadra deşartă, când îţi taie calea
preotul. Posturile, etc.
19. C u r d i n o v s c h i , B. Obiceiurile de Paşti în Basarabia
K. E . V. 1898, V I I I , 225.
Studiu. Obiceiuri la Români şi Ucrainieni.
20. C u r d i n o v s c h i , B . L e g e n d e l e în B a s a r a b i a . O d e s s a , 1905.
2 1 . C u r d i n o v s c h i, B. U n u l din obiceiurile de P a ş t i . K . E . V .
1909, XIII—XIV, 579-
Vopsitul ouălor şi obiceiul de a dărui ouă. Studiu.
22. D r a g a n o v , P. D. Colinde şi u r ă r i moldoveneşti, culese
din Basarabia.
Probabil în manuscris. Vezi p. 1 7 8 , nota 1.
2 3 . F i l a t o v , A. P o v e ş t i m o l d o v e n e ş t i . B . O. V. 1 8 6 1 , X X I I I .
Studiu. Compară basmul «Făt-frumos» cu un basm polonez.
24. F 1 o r o v, P. Descrierea bisericii şi parohiei din satul Cor-
neşti, j u d e ţ u l Lăpuşna. [Români]. K . E . V. 1874, V I I , X I ; 1876,
XIII, XIV.
Obiceiuri de Crăciun, Anul Nou, naştere şi înmormântare.
2 5 . F e o d o r o v, M. Descrierea bisericii şi p a r o h i e i din satul
Zadunaevca, judeţul Cetatea Albă. [Bulgari]. K. E. V. 1876, X X I ,
789 ; X X I I , 859.
Vieaţa religioasă. Obiceiuri de Crăciun şi Anul nou.
26. F e o d o r o v , M. B o a l e l e o b i ş n u i t e în satele din Basarabia
I X 2
şi l e c u i r e a lor. K . E . V. 1 8 7 7 , > 3& -
Arată boalele mai obişnuite ce bântuie în satul Zadunaevca, judeţul Cetatea Albă.
Plantele medicinale, zilele când se culeg ; descântece şi practice băbeşti.
27. G a 1 i n, Andrei. Gura Roşie, sat în judeţul Cetatea Albă.
K . E . V . 1873, X I V , 554.
«în satul Roşia locuiesc 477 Moldoveni şi 449 Ucrainieni. Alte naţiuni nu există»
(p. 557). Arată numai vieaţa religioasă.
28. G a n i ţ c h i , M. Răileanca, sat în judeţul Cetatea Albă.
K . E . V. 1 8 7 9 , ' X I I I , 4 9 7 .
Vieaţa religioasă. Superstiţii şi credinţe. «Toţi locuitorii amestecă în vorbirea lor
ucrainieană şi cuvinte moldoveneşti rezultând un amestec de graiu ucrainiano-moldo-
venesc» (p. 500).
29. G a usc.hi, I. Cântece moldoveneşti. B . O. V. i 8 6 0 , XLIII.
Retipărite (1862) şi la Z a ş c i u c, I, 496-497.
30. G 1 i j i n s c h i, Al. Parohia satului Isacova din judeţul
Orhei.
K. E- V. 1878, X I I , 489. Obiceiurile la horă (dansurile vechi moldoveneşti şi pă­
trunderea la sate a dansurilor de salon). Obiceiurile la naştere, nuntă şi înmormântare.
 K . E. V. 1 8 8 1 , I , 1 3 . Obiceiurile de Crăciun şi Anul nou. O colindă cu text în
ruseşte :

«Cresc doi meri înfloriţi,

La vârfuri împreunaţi,
La rădăcină depărtaţi».

Cântec de stea (text în ruseşte) şi Irozii (text în ruseşte). Obiceiurile Moldovenilor

la sărbători : Sf. prooroc Ieremia ( 1 Maiu), Sf. mucenic Chirică ( 1 5 Iulie), Maria Mag-
dalena ( 2 2 Iulie), Pintilie călătorul ( 2 7 Iulie). Sânzienele sau Sf. Ion de vară ( 2 9 Au­
gust). Arhanghelul Mihail şi Gavriil (6 Septembrie), Sf. mucenică Varvara (4 Decem­
vrie), Sf. Gheorghe ( 2 3 Aprilie), Joile Rusaliilor, Rusaliile, etc.
3 1 . G r e b e n c e a, N . C. P o v e ş t i moldoveneşti adunate din
s a t u l C o m r a t şi î m p r e j u r i m i . 1892.
Culegătorul, originar din Comrat, e cunoscut ca etnograf şi folklorist. Informaţia
aparţine lui P. D. Draganov. Culegerile lui Grebencea nu le-am putut descoperi în uicio
bibliotecă publică sau particulară din Chişinău. L>e sigur că se păstrează şi astăzi în ma­
nuscris, în biblioteca lui Draganov sau altă bibliotecă din Rusia.
32. G r e b e n c e a , N . C. C â n t e c e religioase d e s ă r b ă t o r i , u r ă r i
şi colinde în g r a i u l Moldovenilor din B a s a r a b i a . S. P . B . 1887. [Ma­
nuscris].
33. G r e b e n c e a , N . C. L e g e n d e m o l d o v e n e ş t i . 1893.
34. H a j d e u , A l . Cântecele p o p u l a r e r o m â n e ş t i . Telescop,
1833, X I V , 8.
35. H a j d e u , A l . Cântecele p o p u l a r e ale Moldovenilor, p r i v i t e
din p u n c t de v e d e r e istoric. Telescop, 1833, X I V , 8.
36. H a j d e u, A l . L e g e n d a d e s p r e Petriceicu V o e v o d , s t ă p â -
n i t o r u l Moldovei. Molva, 1 8 4 3 .
37. H a j d e u , A l . Cântecele istorice ale Moldovei. V e s t n i c E v r o p î ,
1830.
38. H a j d e u , A l . L e g e n d a v o e v o d u l u i Moldovei D u c a . Moscova,
1834-
39. H a j d e u , A l . Credinţele Moldovenilor d e s p r e zmeii s b u -
r ă t o r i . J u r n a l Min. N a r . P r o s v . , T o m . X X I , t d . V I I .
40. H . C. S c h i ţ e a s u p r a obiceiurilor şi riturilor Moldovenilor.
B . O. V. 1 8 6 1 , V I - V I I .
Studiază : locuinţa, vieaţa în familie, hrana, vieaţa populară, cârciuma sau clubul
satului («derevenskii club»), petreceri la iarmaroc, adălmaşul, etc.
4 1 . I a ţ i m i r s c h i, A. I . H a i d u c i basarabeni în prima ju­
m ă t a t e a secolului X I X . E . O. 1892.
O monografie excelentă asu; ra haiducilor vestiţi în vremea lor : Cârjaliu, Tobultoc,
Voron şi alţii.
42. I a ţ i m i r s c h i , A. I . P o v e s t i r i şi legende r o m â n e ş t i d e s p r e
P e t r u cel Mare. Istoriceschii V e s t n i c 1903, V.
Primirea lui Petru cel Mare la Iaşi. Ospăţul delà curtea lui D. Cantemir (după
I. Neculce) şi legende despre călugărirea lui Petru cel Mare, împreună cu fiica sa Maria,
în mănăstirile moldoveneşti Neamţul şi un schit de maici din apropierea Neamţului.
43. J u s i n e n c o , I a c o b. Cimişlia, t â r g în judeţul Tighina.
[ R o m â n i ] . K. E . V . 1 8 7 4 , V, 1 9 0 .
Vieaţa religioasă. Obiceiuri la naştere, nuntă şi înmormântare. Superstiţii. însem­
nări scurte.
44. L a ş c o v , F. Parohia bisericii Sf. M i h a i l d i n s a t u l Chiper-
ceni, j u d e ţ u l O r h e i . [ R o m â n i ] .
K. E. V. 1 8 7 1 , X X , 4 8 2 . Vieaţa familiară. Hrana, băutura, îmbrăcămintea.
K. E. V. 1 8 7 3 , II, 5 9 . Obiceiuri la înălţarea bisericilor. Pregătirea pentru împăr­
tăşanie. Rugăciunile de casă. Posturile. Rugăciuni pentru bolnavi, pentru muncile agri­
cole şi pentru pomenirea celor morţi.
K. E. V. 1 8 7 3 , III, 1 1 3 . Superstiţii şi credinţe. Tunetul şi Sf. Ilie. Descântece.
Strigoi. Rusalii, etc.
45. L e v i ţ e h i , A. F i r e a şi obiceiurile B u l g a r i l o r ce t r ă i e s c în
coloniile d i n B a s a r a b i a . Z. O . O. I . D . i 8 6 0 , t o m . I V .
Obiceiul de a călători la Ierusalim pentru închinare la locurile sfinte. Obiceiuri
de Sf. Gheorghe (curban). Sărbătoarea meseriaşilor. Alegerea unui sfânt protector al
familiei în timpul cununiei. Obiceiul de a arde tămâie şi de a aprinde lumânări la
mormintele celor morţi. Ziua babelor. Obiceiurile la nuntă. Colinde. Paparudele. Cucii.
46. M ă l a i , C. Parohia satului Cioc-Maidan, judeţul Tighina.
[ B u l g a r i ] . K . E . V . 1 8 7 5 , X X , 7 3 4 ; X X I I , 830.
Obiceiuri, credinţe şi superstiţii de Crăciun, Anul nou, Paşti, Sf. Gheorghe (curban).
Drăgaica. Rusaliile. Paparudele, etc. Obiceiuri la naştere, nuntă şi înmormântare.
47. M a t f i e v i c i , H. Descriere i s t o r i c o - s t a t i s t i c ă a bisericii şi
parohiei satului Batâr, judeţul Tighina. [Români]. K . E . V. 1 8 7 3 ,
X X I I , 8 2 4 ; 1 8 7 4 , I I , 67.
Vieaţa religioasă. Superstiţii şi credinţe. Obiceiuri la Anul nou. Rusaliile. Obiceiuri
la naştere, nuntă, înmormântare. Vârcolacii. Sf- Ilie, etc.
47. M a r t î n o v s c h i , B. Trăsăturile firii Moldovenilor. Etno-
graficeschii Sbornic, tom. V. S.-P.-B. 1865.
4 8 . M a t e e v i c i, Al. M o t i v e religioase î n c r e d i n ţ e l e şi o b i c e i u ­
rile M o l d o v e n i l o r din Basarabia. Trudî Bessarabscago Ţercovnago
Istorico-arheologhicescago Obşcestva 1 9 1 1 , v o l . V I , p . 40 şi K. E.
V. 1911, IX, XIII, XIV.
Sărbătorile păgâne : zilele săptămânii, Joile de după Paşti până la Rusalii, Rusa­
liile, Sf. Proroc Ieremia («Irmindel»), Sf. Pricopie, Sf. Chirică şi Julita, Sf. Ilie, Foca,
Maria Magdalena, Pintilie Călătorul, Marina. Credinţe despre lumea cealaltă. Credinţe
despre moarte şi obiceiuri la înmormântare.
49. M a t e e v i c i , Al. Bocetul la M o l d o v e n i . K . E . V. 1 9 1 1 ,
XXXVIII, XXXIX, XL, XLI.
Studiu şi texte în româneşte şi ruseşte.
50. M a t e e v i c i, Al. Schiţă asupra tradiţiilor religioase la
M o l d o v e n i . K . E . V. 1 9 1 2 , X I I — X I I I , X X I I — X X I I I .
Sărbătorile şi obiceiurile la Moldoveni. Calendarul popular. Astronomia
populară.
 51. M a t e e v i e i , Al. Sărbătorile Moldovenilor delà Paşti până
la R u s a l i i . K . E . V. 1 9 1 3 , X V I — X V I I , X V I I I , X X .
Studiu şi texte. Tratează despre următoarele sărbători : Pastile, vopsitul ouălor
(legende), încondeierea (modele, denumirea lor); coptul cozonacilor; scrânciobul; pu­
terea lecuitoare a mâncărilor delà Paşti. «Ziua învierii» (text în româneşte şi ru­
seşte), «îngerul a alergat» (idem). «Azi îi învierea» (idem). Săptămâna luminată (după
Paşti), Rusaliile, Izvorul tămăduirii, Pastile Blajinilor (Rohmanii). Sf. Gheorghe (le­
gende, mana vacilor, strigoii). Focul viu. Strânsul buruienilor de leac spre Sf. Gheorghe.
Marcul boilor ( 2 5 Aprilie). Armindel (Sf. proroc Ieremia). Sf. loan. înălţarea Dom­
nului, Duminica Mare.
52. M a t e e v i c i, Al. Sărbătorile mari şi mici la Moldoveni
( c o n t i n u a r e ) . ( S c h i ţ ă a s u p r a t r a d i ţ i i l o r religioase la M o l d o v e n i ) . K. E . V.
1915, XLVII.
Anul nou (texte în româneşte şi ruseşte : două pluguşoare). Superstiţii şi credinţe
de Anul nou. Urare cu semănatul (texte în româneşte şi ruseşte). Ajunul şi ziua de
Bobotează. Chiraleisa (text în româneşte şi ruseşte), etc.
5 3 . M o ş c o v, V . A. P o v e ş t i l e G ă g ă u ţ i l o r d i n B a s a r a b i a . I s v e s t i i a
Obscestva Istoric. Etnograf, i Arheolog, pri Cazansc. Universitet, 1895.
54. M o ş c o v, V. A. Găgăuzii din jud. Tighina. însemnări et­
nografice şi m a t e r i a l e . M o s c o v a , 1900. *
55. M o ş c o v, V. A. Găgăuzii din jud. Tighina. Moscova
1 9 0 0 - 1 9 0 3 . E . O., c ă r ţ i l e : 44, 48, 49, 5 1 , 54, 5 5 .
Cu fotografii.
56. M o ş c o v, V. A. G r a i u l G ă g ă u z i l o r din Basarabia. Obrazţî
narodnoi literaturi tiurskih piemen. Izdanie Imperatorscoi Aca­
d e m i i N a u c . T o m X . 1904.
Texte adunate şi traduse. Cuprinde : poveşti, povestiri şi legende religioase şi mi­
tologice ; anecdote, ghicitori, proverbe şi zicători, frânturi de limbă, cântece, etc. (Texte
în graiul Găgăuzilor şi traducere în ruseşte).
57. M u z î c e s c u , A. F. N a ş t e r e a şi p r i m i i anii ai copilăriei
la B u l g a r i i d i n R u s i a . S l a v i i a n s c a i a I z v e s t i i a , 1 9 0 3 , I I I ; 1 9 0 4 , I V .
58. N a c c o, O 1 g a. P o v e ş t i şi p o v e s t i r i d i n viaţa Basarabiei.
Odessa, 1900.
59. N e m ţ a n , G h. C â t e v a informaţii despre biserica şi parohia
s a t u l u i Cicur-Mingir, j u d e ţ u l T i g h i n a . K . E . V. 1 8 7 4 , X V , 5 5 4 .
Vieaţa religioasă. Obiceiuri de Crăciun, Anul nou, Paşti, la naştere, nuntă şi înmor­
mântare. Superstiţii şi credinţe.
60. N e s t o r o v s c h i, P. A. Ruşinii (Ucrainienii) din Basa­
rabia. Schiţă istorico-etnografică. Varşovia, 1905.
Vorbeşte despre Răilenii din judeţul Hotin. î n cap. III, consacrat limbii, arată
apropierea cu graiul Ucrainienilor şi obiceiurile locale.
61. O r a n s c h i , M. Descrierea satului Ciorăşti, judeţul Lă-
p u ş n a . K . E . V. 1 8 7 8 , I I , 3 1 .
Obiceiuri la naştere şi înmormântare. Credinţe (Sâmbăta lupului, Sâmbăta ursului).
Superstiţii la Anul nou.
 62. P i r g o v , I. Materiale pentru etnografia Bulgarilor. Z. O.
O. I . D . 1889, t o m . 1 5 .
îmbrăcămintea bărbaţilor şi femeilor. Obiceiuri Ia horă. Cântece de joc (texte).
Obiceiuri la nuntă, cântecul ritual când se îmbracă mireasa pentru cununie, cântece
de lume (de petrecere) şi cântece de vitejie.
63. P o d o b a, T. F. Haiducul basarabean Tobultoc (întâm­
p l a r e d i n v i e a ţ a B a s a r a b i e i ) . C h i ş i n ă u , 1909. 3 4 p .
Povesteşte vieaţa de haiduc a lui Tobultoc după diferite tradiţii.
64. P o p e s c u , Gr. S a t u l Frăsineşti, j u d e ţ u l L ă p u ş n a . K. E . V.
1874, X X , 764.
Vieaţa religioasă. Obiceiuri de Crăciun şi Anul nou. însemnări scurte.
65. R o m a n c i u c, G. Ştiri istorico-statistice asupra satului
Prigorodca, judeţul Hotin. [ U c r a i n i e n i ] . K. E . V. 1892, X I V , 3 1 5 ;
X V , 326.
Vieaţa familiară şi religioasă. Obiceiuri de Paşti, Sf. Gheorghe, Sf. Ilie, Sf. Nichita,
etc. Sărbătorile Crăciunului, Anul nou (malanca), Bobotează, Cele 12 Vineri, Sf. Para-
schiva.
66. R o m a n c i u c, G. Descriere scurtă a satului tDancăuţi,
j u d e ţ u l H o t i n . [ U c r a i n i e n i ) . K . E . V. 1889, X V I I I , 7 2 4 .
Obiceiuri de sărbători şi superstiţii. însemnări scurte.
67. S i r c o v (Sîrcu), Pol. Obiceiurile şi c â n t e c e l e religioase
de C r ă c i u n şi A n u l n o u la M o l d o v e n i i d i n B a s a r a b i a . K . E . V. 1 8 7 4 ,
V, 2 0 7 ; X I V , 535-
Obiceiuri, superstiţii, colinde la Crăciun şi Anul nou (texte) în comparaţie cu ale
Bulgarilor şi Ucrainienilor.
68. S t a d n i ţ c h i , Ac. O r i g i n e a obiceiului de a g h i c i în a j u n u l
Sf. A n d r e i (30 N o e m b r i e ) . K . E . V. 1 8 8 9 , X X I I I , 1 0 2 1 .
69. S t o i c o v , H. Starea morală şi religioasă a coloniştilor
B u l g a r i d i n B a s a r a b i a delà c o l o n i z a r e a lor p â n ă a s t ă z i . K . E . V. 1 9 1 1 ,
I—III.
Obiceiuri de Anul nou, Bobotează, Ziua babelor (18 Ianuarie). Carnavalul («cuchir» ;
se serbează în prima luni din postul mare («mascaradnîm dnem»). Blagoveşteniile, Sâm­
băta lui Lazăr, Joia Mare, Sf. Gheorghe (curban), Paparudele (cu texte), Joile de
după Paşti, Rusaliile, Sf. loan («Enev deni» 24 Iunie), Sf. Andrei, Crăciunul, colinde
(texte). Descântece. Obiceiuri la naştere, nuntă şi înmormântare. «Sborî» (întrunirea
mai multor sate cu preoţii şi cu procesiuni la biserică în ziua de Sf. Nicolae (9 Mai).
70. S v i n i n, P. Descrierea oblastiei Basarabiei la anul 1 8 1 6 .
Z. O. O. I . D . 1 8 6 7 . T o m . VI.
Un capitol se ocupă cu «Obiceiurile şi starea morală a Moldovenilor».
71. Ş c e g l o v , D. Legendă apocrifă despre «Visul Maicii D o m ­
nului». K . E . V. 1 8 7 9 , I , 1.
Studii asupra acestei legende aşa cum se întâlneşte la Moldoveni şi Ucrainieni.
72. Ş c e g l o v , D . V r ă j i t o r i şi v r ă j i . K . E . V. 1 8 8 1 , X V , 6 1 9 .
Studiu după materialul de superstiţii şi credinţe cules delà Moldoveni şi Ucrainieni
şi publicat în K. E. V.
 73. Ş c e g l o v , D. Credinţele p o p o r u l u i d e s p r e sfinţi. K . E. V .
1881, X I X .
Studiu după materialul de credinţe şi superstiţii publicat în K.E.V., numerele
anterioare. Tratează despre Sf. Ilie, Sf. loan Botezătorul, Sf. Vasile, Sf. loan Cupală,
Sf. Paraschiva, Sf. Gheorghe, Foca, Trifon, Casian, etc.
74. Ş c e g 1 o v, D. D e s p r e s e m n e . K . E. V. 1 8 8 2 , X V , 7 9 0 .
Studiu după materialul de superstiţii publicat în K. E. V., numerele anterioare :
semne referitoare la o întâlnire bună sau rea, când ţi se bate piciorul, graiul păsă­
rilor, ţiuitul urechilor, visurile, trosnetul din vreun colţ al casei, pocnetul vreascurilor
de pe foc, semne referitoare la zile bune şi rele, arătări din cer, etc.
75. Şceglov, D. N o t i ţ e a s u p r a c â t o r v a obiceiuri delà înmor­
m â n t a r e . K . E. V. 1883, I I I , 8 1 .
Studiu. Muzica de coarde la înmormântare şi aruncarea banilor în mormintele celor
pe care îi îngroapă.
76. Şceglov, D. O b i c e i u r i şi r i t u r i o b s e r v a t e la î n m o r m â n t a r e
în l e g ă t u r ă c u c r e d i n ţ e l e d e s p r e l u m e a c e a l a l t ă . K . E. V . 1883, X V I I I .
Studiu după material folkloric adunat delà Români şi Ruşi.
77. Ş c e g 1 o v, D. Credinţele poporului despre Sf. muceniţă
P a r a s c h i v a , n u m i t ă Sf. V i n e r i . K. E. V. 1 8 8 3 , X X I I , 7 7 3 .
Studiu după material folkloric adunat delà Români şi Ruşi.
78. Ş c e g l o v , D. C r e d i n ţ e l e p o p u l a r e r e f e r i t o a r e la b o l i . K . E. V .
1885, X I , 2 7 2 ; X I I I , 304.
Studiu după material folkloric adunat delà Românf şi Ruşi.
79. Ş c e g l o v , D . R u s a l i i l e . K . E. V. 1884, X I V , 4 7 2 .
Studiu, în parte după materialul folkloric publicat în K. E. V., numerele ante­
rioare.
80 T a n s c h i i, I . C â n t e c e m o l d o v e n e ş t i d e dragoste. B . O. V.
i860, X L I I I .
Cinci din ele au fost reproduse şi la Z a ş c i u c, I, p. 496-7.
81. T î n c o v , M. Satul Feraponteevca, judeţul Tighina. [Ucrai-
n i e n i ] . K . E. V. 1 8 7 3 , X I I I , 5 1 1 .
Obiceiuri şi credinţe de Crăciun şi Anul nou.
82. Ţ e p o r d e i, I. Satul Abaclâdjaba, jud. Tighina. K . E. V.
1 8 7 3 , X V I , 603.
Români 600, Ucrainieni 1 1 8 şi Ţigani 14. Obiceiuri, credinţe şi superstiţii la
Crăciun, Anul nou, naştere, nuntă şi înmormântare.
83. V a l u t a , F. Satul Măcăreşti, judeţul Lăpuşna. [Români].
K. E. V. 1875, I V , 1 7 5 .
Credinţe şi superstiţii la Anul nou, naştere, nuntă şi înmormântare.
.84 V a r z o p o v , F. C u c h i r u l , p e t r e c e r e p o p u l a r ă în săptămâna
b r â n z e i («masleniţa»). K. E. V. 1 8 7 7 , I X , 1 8 6 .
Descrierea obiceiului (un fel de carnaval ce se obişnuieşte în satele bulgăreşti din
Sudul B asarabiei).
85. V a r z o p o v , G h. Satul Selioglo, judeţul Cetatea Albă.
[Bulgari]. K . E . V . 1873, X I V , 554.
 Vieaţa religioasă, superstiţii, credinţe. Curbanul.
86. V a z a r u , V. O b i c e i u r i şi r i t u r i . î n s e m n ă r i din vieaţa săte­
nilor d i n G o r d i n e ş t i , j u d e ţ u l H o t i n . K . E. V. 1909, X I I I - X I V , 601.
înmormântarea Rusaliilor în timp de secetă (descrierea obiceiului).
87. V 1 a s i a, A. C ă i n ă r i , s a t în j u d e ţ u l T i g h i n a . [Români].K.E.V.
1878, V, 193.
Obiceiuri la nuntă şi înmormântare. însemnări scurte.
88. Z a v o i c i n s c h i, V. Satul Eencăuţi, judeţul Hotin. [U-
c r a i n i e n i şi R u ş i ] .
K. E. V. 1 8 8 0 , XV, 6 4 0 . Starea religioasă şi superstiţiile, vieaţa familiară, îmbră­
cămintea femeilor şi bărbaţilor.
K. E. V. 1 8 8 0 , X X I I I , 1 0 5 4 . Obiceiurile la naştere, botez, nuntă şi înmormântare.
K . E . V . 1 8 8 0 , XXIV, 1 1 2 2 . Obiceiurile speciale şi petrecerile locale ale Lencău-
ţenilor.
89. Z a ş c i u c, A. Materiale p e n t r u geografia şi s t a t i s t i c a R u s i e i ,
adunate de ofiţerul de s t a t major — . Oblastia Basarabiei. S.-
P.-B. 1862.
Moldovenii. Firea şi obiceiurile. însemnări istorice. Locuinţa, curtea, casa, portul,
hrana.
Obiceiuri. Vieaţa familiară, naşterea, botezul, nunta (conăcărie : texte în ruseşte
şi româneşte), pocloanele la mireasă şi la mire (idem), iertăciunea (idem), înmormân­
tarea.
Obiceiurile de Crăciun şi întâmpinarea Anului nou. Superstiţii, cântece, ghicitori,
proverbe, etc.
Cântece :
a) Cântece haiduceşti i. «Ştefan cel Mare şi mama sa» (după V. Alecsandri) ; 2 .
«Trandafirul» (baladă populară) ; 3. «Codreanu» (text românesc şi rusesc).
b) Cântece de dragoste, cu text românesc şi în traducere. î n notă arată că
reproduce un cântec după Criterschi, care 1-a publicat în traducere polonă în
«Wspomnienie Odessy Jedyssani i Budzac», Tom. III.
c) Cântece de leagăn (texte în ruseşte).
Proverbe şi zicători (texte în româneşte şi ruseşte).
Bulgarii. Vieaţa familiară. Naşterea, nunta, înmormântarea şi pomenirea morţilor,
ziua babelor, curbanul, etc.
90. Z a ş c i u c, A. Etnografia o b l a s t i e i B a s a r a b i e i . Z . O. O. I . D .
1863, 4 9 1 .
91. Z o g r o f s c h i , G. C â t e v a obiceiuri şi credinţe nereligioase
la B u l g a r i i d i n B a s a r a b i a . K . E. V . 1 8 6 9 , I I I — I V , 1 0 3 .
92. C â t e v a cuvinte asupra c a u z e i s ă r b ă t o r i r i i celor o p t joi de
după Paşti de către Moldovenii din B a s a r a b i a . K . E. V. 1904,
IX, 132.
Fără indicaţie de autor. Studiu şi îndemn către preoţi de a deprinde pe săteni
să nu mai serbeze joile de după Paşti.
93. O r i g i n e a şi însemnătatea câtorva obiceiuri de Paşti. K.
E. V. 1888, X , 3 .
Fără indicaţie de autor. Studiu asupra obiceiurilor de Paşti la Ruşi, Ucrainieni
şi Români.
 94. P r o g r a m p e n t r u colecţionarea m a t e r i a l u l u i d e superstiţii
c r e d i n ţ e din S u d u l Rusiei. K. E . V . 1884, V I , 230.
Fără indicaţie de autor. Chestionar folkloric.

PETRE V. ŞTEFĂNTJCĂ
BIBLIOGRAFIA FOLKLORULUI ROMÂNESC PE
ANII 1933 — 1934
F a ţ ă de bibliografia p e anii 1931—-32 p u b l i c a t ă în A n u a r u l I I , a m
m a i i n t r o d u s u r m ă t o a r e l e i n o v a ţ i i : o listă a periodicelor d e s p o i a t e şi
u n s u p l i m e n t c u p r i n z â n d articole referitoare la a n i i t r e c u ţ i (care n e - a u
s c ă p a t d i n v e d e r e s a u n u n e - a u fost accesibile). î n ce p r i v e ş t e clasifi­
c a r e a m a t e r i a l u l u i a m a d ă u g a t u n n o u capitol, d e s t i n a t «Monografiilor
s ă t e ş t i şi regionale care c u p r i n d şi m a t e r i a l e t n o g r a f i c şi folkloric».
D i n revistele c a r e n ' a u fost c u p r i n s e nici d e d a t a a c e a s t a în b i ­
bliografia n o a s t r ă şi pe care l e - a m î n ş i r a t — î m p r e u n ă cu m o t i v e l e c a r e
n e - a u o b l i g a t la acest l u c r u — în A n u a r u l I (p. 242) şi I I (p. 229), se
c u v i n e să a t r a g e m a t e n ţ i a c e r c e t ă t o r i l o r a s u p r a m a t e r i a l u l u i b o g a t
ce se găseşte în paginile Izvor asului, c â t şi în acelea ale Calendarului
Izvoraşului.
N o r m e l e şi semnele a u r ă m a s cele ale bibliografiei anilor 1 9 3 1 — 3 2 .
Cea m a i m a r e p a r t e d i n revistele r o m â n e ş t i a u fost d e s p o i a t e d e
d-nii T h . Mihăilescu, l i c e n ţ i a t în litere şi S e p t i m i u F,. M a r t i n , s t u d e n t
în l i t e r e .

1. FOLKLORIŞÎI

1. B o g d a n - D u i c ă , G. î n c ă u n folklorist s a x o - r o m â n [ l o a n
Carol Schuller]. A n u a r u l A r h i v e i de F o l k l o r I I , 2 1 7 — 2 2 0 .
2. B o g d a n - D u i c ă , Gheorghe. U n folklore-ist uitat.
G â n d R o m â n e s c I I (1934), 24—28.
Dimitrie Cioflec, profesor la Şcoala primară din Braşov. A cules şi publicat poezii
populare în anii 1857—1858.
3. G e r o t a, G. O d o b e s c u folklorist. C o n v o r b i r i L i t e r a r e L X V I I
(1934), 7 4 7 — 7 5 1 -
4. L u p a ş , O c t a v i a n . Mircea Vasile S t ă n e s c u ( 1 8 4 1 — 1 8 8 8 ) .
R e v i s t a I n s t i t u t u l u i Social B a n a t - C r i ş a n a I (1933). N o . 1, p . 1 0 — 1 7 .
«Activitatea folklorică» : poveşti publicate la Timişoara în i860 : «Pros'a popo­
rala» , etc.
 5. M u ş 1 e a, I o n . E l e n a S e v a s t o s . Necrolog. D a c o r o m a n i a V I I
(1031—1933), 661—663.
6. P o p e s c u - T e l e g a , A l . O v i d D e n s u s i a n u . Craiova 1 9 3 4 .
R a m u r i . 8° 277 p , 1 f. L e i 7 0 .
«Directive nouă în filologie şi folklor» (p. 5 3 — 1 1 5 ) .
7. R u s u, I. i v i u. P e n t r u c u l e g ă t o r u l d e c â n t e c e A l e x a n d r u
Voevidca [mort la 6 I u n i e 1 9 3 1 ] . J u n i m e a literară XXII (1933),
I9I—I95-

II. DESPRE CULEGEREA FOLKLORULUI. CHESTIONARE

8. A m z ă r , D u m i t r u C r i s t i a n . A d u n ă r i l e de l u m e m u l t ă
la sate. î n d r u m ă r i p e n t r u cercetări d e sociologie r o m â n e a s c ă . F a m i l i a l
(1934), N o . 7, p. 5 5 — 6 4 .
9. A m z ă r , D u m i t r u Cristian. C e r c e t a r e a vieţii n o a s t r e
săteşti. Ţ a r a Bârsei V I (1934), 1 2 2 — 1 2 4 .
10. B e r n e a, E r n e s t . E t n o g r a f i a franceză. A r h i v a Socială X I
(1933), 2 9 9 — 3 0 1 .
Activitatea etnografică la Paris în trecut şi astăzi. Cursuri şi muzee.
îi. C h e l c e a , I o n . R e p r i v i r e a s u p r a înfiinţării şi desvoltării
A r h i v e i d e l à M u z e u l E t n o g r a f i c d i n Cluj. C u l e g ă t o r u l I (1933), 3 — 7 .
1 2 . C h e s t i o n a r şi î n d r u m ă r i p r i v i t o a r e la culegerea obiceiu­
rilor de C r ă c i u n şi A n u l n o u . C u l e g ă t o r u l I (1933), 8 — 1 9 .
1 3 . N a n u, A 1. D . D e s p r e colecţionarea poeziei p o p u l a r e . Rolul
T
şcoalei. L niversul, 3 Iulie 1 9 3 3 .
14. N [e t o 1 i c z k a ] , D. C â t e v a r e z u l t a t e o b ţ i n u t e p r i n ches­
t i o n a r e î n e t n o g r a f i a g e r m a n ă . C u l e g ă t o r u l I (1933), 94.
1 5 . M u ş i e a , I o n . R a p o r t a n u a l (1932) [despre a c t i v i t a t e a Ar­
hivei de folklor a A c a d e m i e i R o m â n e ] . A n u a r u l A r h i v e i d e Folklor
I I , 247—248.

III. DOMENIU. PRINCIPII. METODA. BIBLIOGRAFIE

16. B i b l i o g r a f i a folklorului r o m â n e s c p e anii 1 9 3 1 — 1 9 3 2 .

A n u a r u l Arhivei de Folklor I I , 229—246.
1 7 . B i b l i o g r a f i a l u c r ă r i l o r c u c a r a c t e r folkloric şi etnografic
p u b l i c a t e d e A c a d e m i a R o m â n ă (1877—IQ29). A n u a r u l A r h i v e i de F o l ­
klor I I , 221—227.
18. B i b l i o g r a f i a p u b l i c a ţ i i l o r (1929 şi 1930). F o l k l o r şi e t ­
nografie. D a c o r o m a n i a V I I ( 1 9 3 1 — 1 9 3 3 ) , 521— 5 2 5 .
19. C e r c e t ă r i l i t e r a r e . P u b l i c a t e de N. Cartojan. I . B u c .
1 9 3 4 . M. O., I m p r . N a ţ i o n a l ă . 8° 1 7 2 p .
«Bibliografia publicaţiilor privitoare la cultura românească veche. Lucrată de
studenţii Seminarului de Istoria literaturii române vechi sub conducerea d-lui docent
N. Georgescu-Tistu — 1931 şi 1932. II. Folklor. Etnografie. Poezie poporană» (p. 1 2 7 —
130). «Legende» (p. 144—146).
20. C h e l c e a , I o n . l i t e r a t u r a monografică a s a t e l o r n o a s t r e şi
p r o b l e m e l e în l e g ă t u r ă cu s t u d i u l s a t u l u i r o m â n e s c . M o m e n t e p r i n ­
cipale. (Din p u b l i c a ţ i i l e revistei «Satul şi Şcoala» N o . 7) [ E x t r a s d i n
S a t u l şi Şcoala I I I (1933), 4 0 — 4 5 , 84—87, 1 2 8 — 1 3 2 , 2 6 3 — 2 6 6 ] . Cluj
1 9 3 4 . «Ardealul». 8° 26 p .
2 1 . G o r o v e i , A r t u r. N o ţ i u n i d e folklor. B u c . [1933]. «Cartea
R o m â n e a s c ă » . 8° 7 4 p .
Rec. Arhivele Olteniei XII (1933), 298—299 (C. D. Fort[unescu]).
22. H e r s e n i, T r a i a n . C e r c e t a r e a m o n o g r a f i c ă a s a t u l u i M ă ­
g u r i [jud. Cluj]. G â n d R o m â n e s c I I (1934), 4 5 5 — 4 5 7 .
23. H e r s e n i , T r ă i a u . Ş t i i n ţ a n a ţ i u n i i . R e v i s t a F u n d a ţ i i l o r
Regale I (1934), N o . 1 2 , p . 592—602.
24. H e r s e n i, T r a i a n. Teoria monografiei sociologice. Cu u n
s t u d i u i n t r o d u c t i v : Sociologia monografică, ş t i i n ţ ă a r e a l i t ă ţ i i sociale
d e D. Guşti. ( I n s t i t u t u l Social R o m â n . Biblioteca de sociologie, etică
şi politică. S e i i a A . — 1 ) . B u c . 1 9 3 4 . E d i t . I n s t i t u t u l u i Social R o m â n .
8° 1 6 6 p . Dei 80.
Rec. Gând Românesc II (1934), 357—361 (Oscar Jianu) ; Revista Fundaţiilor Regale
I
I ( 934). No. 8, p. 419—428 (Constantin Noica) ; Boabe de Grâu V (1934), 101 —
102 [Emanoil Bucuţa].
25. I o r d a n , A l e x a n d r u . Bibliografia scrierilor lui Odobescu.
C o n v o r b i r i l i t e r a r e D X V I I (1934), 7 5 2 — 7 6 3 .
IX. Folklor (p. 761).
26. S t a li 1, H . H . T e h n i c a monografiei sociologice. ( I n s t i t u t u l
Social R o m â n . Biblioteca d e sociologie, etică şi politică. S e r i a A.— 2).
B u c . 1 9 3 4 . E d i t . I n s t i t u t u l u i Social R o m â n . 8° 183 p . Dei 80.
Rec. Gând Românesc II (1934), 45§—459 (Oscar Jianu) ; Revista Fundaţiilor Re­
gale I (1934), No. 8, p. 419—428 (Constantin Noica) ; Boabe de Grâu V (1934),
101—102 [Emanoil Bucuţa].
27. S t a h 1, H e n r i H . D ' h a b i t a t h u m a i n e t les f o r m e s de la
vie sociale. A r h i v a Socială X I I (1934), 1 9 6 — 2 0 0 .

IV. MONOGRAFII SĂTEŞTI SAU REGIONALE CUPRINZÂND ŞI

FOLKLOR

28. C h e l c e a , I o n . B o t e n i i Muscelului. B o a b e de G r â u V (1934),

32—39-
Cu 10 ilustraţiuni în text.
29. C h e 1 c e a, I o n . D i n t r ' o c e r c e t a r e : U n s a t din C â m p i a Ar­
d e a l u l u i : D u j e r d i u - S o m e ş . S o c i e t a t e a d e Mâine X (1933), 5 — 6 .
30. C o s m a, V a s i l e . Cinci s a t e din A r d e a l . Cluj 1 9 3 3 . T i p .
N a ţ i o n a l ă . 8° 199 p .
 Corneşti, Topa-Mică, Berindu, Sâncraiul-Ahnaşului, Mihăieşti, toate din jud. Cluj.
«Moravurile şi obiceiurile» (p. 37—41). Strigături, anecdote, colinde, descântece, bocete
(p. 1 7 7 — 1 9 5 ) . Cu 33 ilustraţiuni în text.
31. D a v i d o i u , I o n I l i e . Şesul î n t r e Olt şi C ă l m ă ţ u i u l teleor-
m ă n e a n . S t u d i u e t n o g r a f i c - a n t r o p o g e o g r a f i c şi c u u n c a d r u fizic.
A n u a r u l Societăţii s t u d e n ţ i l o r în geografie «Soveja» V I (1934), 9—28.
«Forma şi structura satului. Elementele satului. Populaţia. Hrana. Haina. încăl­
ţămintea. Portul femeiesc. Locuinţa. Cultura. Căsătoria».
32. D e r m e r, I . şi l o a n M a r i n . Maramureşul românesc.
S t u d i u de geografie (cu 85 figuri în t e x t , 1 h a r t ă c o l o r a t ă , 5 d i a g r a m e
şi 2 s c h i ţ e ) . B u c . [1934]. «Cartea R o m â n e a s c ă » . 8° 1 9 5 p . Lei 98.
Tipul, ocupaţia, portul, aşezările ţăranului român (p. 57—64).
33. H a r e a, V. R o m â n i i de p e s t e N i s t r u . ( C u n o ş t i n ţ e Folosi­
t o a r e . Seria C. N o . 14). B u c . 1 9 3 4 . «Cartea R o m â n e a s c ă » . 8° 32
p . Lei 8.
«Portul, obiceiurile, cântecele. Gospodăria, casa şi iiiterioriul ei» (p. 18—24).
34. I a n c u, N i c. I . Monografia c o m u n e i B u n e ş t i d i n j u d . Argeş.
P i t e ş t i 1 9 3 4 . T i p . «Transilvania». 8° 98 p . , 1 f.
«Calendarul babelor, descântece, credinţe şi obiceiuri (naştere, nuntă, moarte şi
sărbători)» (p. 30—43).
35. I o r g u l e s c u , G e o r g e I ) . Monografia c o m u n e i C e r n a d i n
j u d e ţ u l Tulcea. B r ă i l a 1 9 3 4 . «Dunărea». 8° 68 p . , 1 f.
«Folclorul. Cântece, superstiţii, şezători, jocuri, ş. a.» (p. 63—68).
36. M ă r ă s c u, T o m a D . Monografia c o m u n e i Sudrigiu jud.
Bihor. Beiuş 1 9 3 4 . T i p . «Doina». 8° 64 p .
Legende şi povestiri din bătrâni (p. 7—9) ; traiul, locuinţa, ocupaţia şi portul
1
(P- 34—4 ) ; obiceiuri, colinde, chiuituri (p. 55—60).
37. M a r c h i ş, V a 1 e r i a V. F e l e a c u l . S c h i ţ ă monografică. Cluj
1 9 3 4 . E d i t . R e v . «Satul şi Şcoala». 8° 85 p . [ E x t r a s d i n S a t u l şi Şcoala
HI (1934)]-
«Trecutul legendar şi istoric» [al satului] (p. 9—10). «Locuinţa sătenilor, ocu­
paţiile, traiul, portul» (49—60). Obiceiuri la botez, nuntă, înmormântare (p. 73—79).
38. M o r a r i u, T i b e r i u. S a t u l lui Coşbuc [ H o r d o u , j u d . N ă -
s ă u d ] . E x t r a s d i n r e v i s t a « G a z e t a I l u s t r a t ă » N o . I I — 1 2 / 1 9 3 4 . Cluj
[1934]. T i p . N a ţ i o n a l ă . 8° 1 5 p .
Casa, portul, obiceiurile, stâna, etc.
39. P o p e s c u, D . Monografia s a t u l u i D ă r m ă n e ş t i j u d e ţ u l Pra­
h o v a . P l o e ş t i 1 9 3 4 . L i b r ă r i a N a ţ i o n a l ă . 8° 64 p . Lei 20.
«Traiul, locuinţa, ocupaţiile şi portul (p. 2 1 — 2 5 ) ; obiceiuri şi credinţe în legătură
cu sărbătorile creştineşti (p. 51—55) ; descântece, cântece, ghicitori» (p. 56—64).
40. P o p e s c u, S e b a s t i a n şi S t a n Drăghici. Mono­
grafia i l u s t r a t ă a corn. S u h a i a - T e l e o r m a n — cu î m p r e j u r i m i l e . T.-Mă­
gurele 1 9 3 4 . T i p . «Florian Moncea». 8° 48 p .
Cu 12 ilustraţiuni în text. «Limbă, port, obiceiuri, superstiţii» (p. 23—27).
41. P r i e , O c t a v i a n. U n s a t r o m â n e s c d i n A r d e a l în s t r ă -
vechile sale întocmirii obiceiuri [ S a c a d a t e , j u d . S i b i u ] . Cluj 1 9 3 3 .
«Ardealul». 8° 1 2 5 p . L e i 60.
Port, obiceiuri la botez, nuntă, moarte, superstiţii, etc.
42. S t a h 1, H e n r i H . U n sat din T r a n s i l v a n i a : Drăguşul.
B o a b e d e G r â u I V (1933), 1 4 7 — 1 5 4 .
43. S t e i n, O 1 1 o F . I n f l u e n ţ e de civilizaţie r u r a l ă în ţ i n u t u l
Sibiului. S i b i u 1 9 3 3 . T i p . K r a f f t e t Drotleff. 8° 94 p .
Aşezări, case, port, artă, populară. Cu 29 ilustraţiuni.
Rec. Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift 5 7 ( 1 9 3 3 ) , 6 6 — 6 7 (Karl Kurt Klein).
44. T a n o v i c e a n u , G h . I . T â r g u l H o r e z u cu s a t e l e B â r z o t e n i
şi Olari (Vâlcea). S t u d i u m o n o g r a f i c . A n u a r u l Societăţii s t u d e n ţ i l o r
în geografie «Soveja» I (1933), 2 0 — 3 5 .
«Locuinţe şi aşezări. Portul. Ocupaţii. Obiceiuri. Credinţe».
45. T e o d o r e s c u , V o i c u . Monografia c o m u n e i O p ă r i ţ i j u ­
d e ţ u l P r a h o v a . 1582— 1 9 3 3 . Vălenii d e M u n t e 1 9 3 3 . T i p . « D a t i n a R o ­
m â n e a s c ă » . 8° 56 p . Lei 2 5 .
«Legende şi povestiri din bătrâni (p. 9 — 1 1 ) ; traiul sătenilor, locuinţa, ocupaţia,
portul» (p. 4 0 — 4 2 ) .
46. Ţ u r c a n u , I l i e . Monografia s a t u l u i N ă p ă d e n i [jud. B ă l ţ i ] .
B ă l ţ i 1 9 3 3 . T i p . Ş. Milgrom. 8° 3 f., 7 0 p . Lei 20.
«Ocupaţiile locuitorilor (p. 3 1 — 3 7 ) ; ţesăturile şi portul ( 3 7 — 4 0 ) ; obiceiuri la nunţi
botez şi anul nou (p. 5 4 — 5 5 ) ; descântece» (p. 5 6 — 5 8 ) .
47. V i ş a n, I l i e . J u d e ţ u l R ă d ă u ţ i în i m a g i n i . L e d é p a r t e m e n t
de R ă d ă u ţ i en i m a g e s . B u c u r e ş t i 1 9 3 4 . E d . M a r v a n . 8° 24 p . t e x t ,
77 t a b .
Tipuri. Porturi. Ocupaţii. Aşezări.

V. OBICEIURI ŞI CREDINŢE LA SĂRBĂTORI, NAŞTERE, NUNTĂ ŞI

ÎNMORMÂNTARE. OBICEIURI SOCIALE ŞI JURIDICE

48. B e r n e a, E r n e s t . B o t e z u l în s a t u l Cornova—• î n c e r c a r e
d e i n t e r p r e t a r e sociologică. Ţ a r a Bârsei V I (1934), 2 2 9 — 2 3 9 , 3 5 7 — 3 6 8 .
49. B 1 à g ă i 1 ă, I o n . T â r g u l d e fete d e p e G ă i n a . U n i v e r s u l ,
No. 1 9 7 d i n 22 I u l i e 1 9 3 3 , p . 7.
50. B o g d a n - D u i c ă, [ G h e o r g h e ] . M u g u r i i d e P a ş t i . U n i ­
versul, N o . 103 d i n 1 6 Aprilie 1 9 3 3 .
5 1 . B o g r e a , V. Scrisoare d e l à — . A n a l e l e D o b r o g e i X V (1934),
170—171.
Note despre «Pastile Blajinilor» şi «Ailerui».
52. C a n d r e a, I . A u r e l . C u t r e m u r e l e în c r e d i n ţ a p o p o r u l u i .
U n i v e r s u l , N o . 93 d i n 5 Aprilie 1 9 3 4 .
53. C a r a m a n , P e t r u . D a t i n e l e r o m â n e ş t i în l i m b a f r a n c e z ă .
C o n t r i b u ţ i e critică a s u p r a folklorului r o m â n în s t r ă i n ă t a t e . Buc. 1 9 3 4 .
T i p . C. L ă z ă r e s e u . 8° 1 1 0 p .
 Se ocupă în special de M. Vulpescu, Les coutumes roumaines périodiques. Paris 1927.
54. C a r u s s y , A l e x a n d r u . U m b r e l e în c r e d i n ţ a populară.
C o n v o r b i r i L i t e r a r e L X V I I (1934), 3 5 3 — 3 5 8 .
55. C h e 1 c e a, I o n . Obiceiuri, c r e d i n ţ e , colinde d i n s a t u l M a d a ,
j u d . H u n i e d o a r a . C u l e g ă t o r u l I (1933), 20—38.
«Cerbul (Turca). Credinţele în legătură cu ielele şi strigoii. Credinţă în legătură
cu meşteşugul căutatului din fluer».
56. C h i ţ u, l o a n şi T e r m e n t u , A l e x . Obiceiuri de Cră­
c i u n d i n c o m u n a B r e a z a d e s u s , j u d e ţ u l P r a h o v a . C u l e g ă t o r u l I (1933),
65—76.
57. D i n u, G h . Obiceiuri p r i m i t i v e în V r a n c e a . D i m i n e a ţ a , 25
Decemvrie 1934.
Vălăritul. Priveghiul.
58. D r ă g a n u , N . C u v i n t e şi obiceiuri. A n u a r u l A r h i v e i de F o l k -
lor I I , x — 1 9 .
59. F 1 a c h s, A. R u m ă n i s c h e H o c h z e i t s - u n d T o t e n g e b r à u c h e .
Berlin 1 8 9 9 .
Rec. Păt-Frumos VIII (1933), 27—29 (Leon Ţopa).
60. G e o r g e s c u , Z e n o b i a M. Monografia corn. Celaru j u d .
R o m a n a ţ i . C r e d i n ţ e şi obiceiuri. Zorile R o m a n a ţ u l u i V I I I (1934), 20.
61. G o r a ş, I. V. Obiceiuri specifice Tg. Briceni. V i a ţ a Basa­
rabiei I I I (1934), 283—288.
«Obiceiuri la naşteri, căsătorii şi înmormântări. Obiceiuri la sărbători şi zile în­
semnate» .
62. H a n d w o r t e r b u c h des D e u t s c h e n Aberglau-
b e n s. B a n d V. B e r l i n - L e i p z i g 1 9 3 2 — 1 9 3 3 . W a l t e r d e G r u y t e r .
Rec. Gând Românesc II (1934), 93—94 (Ion Muşlea).
63. H â r n e a, S i m i o n . D a t i n i l e şi obiceiurile V r â n c e n i l o r de
s ă r b ă t o r i l e P a ş t i l o r . U n i v e r s u l , N o . 96 d i n 8 Aprilie 1 9 3 4 .
«Dresul lumânării [mortului]. Vălăritul. Surăţia».
64. H ê 1 m u, I u s t i n a. L a clacă [ Ş o n a - F ă g ă r a ş ?]. î n v ă ţ ă m â n t u l
P r i m a r X (1933), N o . 6, p . 6 — 1 2 .
Şi cântecul «cununii».
65. H e r s e n i, T r a i a n . O b s e r v a ţ i i sociologice p r i v i t o a r e la
copiii d i n D r ă g u ş . A r h i v a S o c i a l ă X I (1933), 51-—93.
66. I o n i c ă , I o n I . O n u n t ă î n h o t a r u l b r ă n e a n p e la 1850.
D o r a D ' I s t r i a . Ţ a r a B â r s e i V (1933), 3 3 — 3 ° -
Traducerea scrisorii III din Dora D'Istria : L,es femmes en Orient, vol. I, cu o
Introducere şi note.
67. M i h a i 1, A 1 e x. F . î n clinica stelelor. D i m i n e a ţ a , 25 D e c . 1934-
Cum se fabrică stelele de Crăciun, la Bucureşti.
68. M i h a l a c h e , D i m i t r i e I . C a l e n d a r i s t i c ă p o p u l a r ă / G o -
leştii-Badii — Muscel/. Muscelul N o s t r u V (1933). N o . 5—6, p. 46—
47 ; No. 9 — 1 0 , p. 46—47-
 69. M i h ă l c e s c u , I . Obiceiuri de Paşti. Ţara Noastră, N o .
567 d i n 8 Aprilie 1 9 3 4 .
70. M i n e a, I . şi L . T . B o g a. C u m se m o ş t e n e a u moşiile î n Ţ a r a
R o m â n e a s c ă p â n ă l a sfârşitul secolului a l X V I - l e a ? C o n t r i b u ţ i u n i l a
v e c h i u l d r e p t d i n Ţ a r a R o m â n e a s c ă . Vol. I . I a ş i 1 9 3 3 . «Presa B u n ă » .
8° 1 9 8 p .
Rec. Arhivele Olteniei XIII ( 1 9 3 4 ) , 2 2 2 — 2 2 3 (C. D. Fort[unescu]) ; Viaţa Basara­
biei III ( 1 9 3 4 ) , 6 1 — 6 2 (C. T.) ; Revista Istorică X X ( 1 9 3 4 ) , 7 1 (N. Iorga).
71. M o l d o v a n u , V a s i l e . D a t i n i şi obiceiuri [ d e A n u l n o u ] .
/Cojoena-Cluj/. V l ă s t a r u l C â m p i e i I (1933), 1 4 0 — 1 4 3 .
7 2 . M o l d o v a n , I o n . Obiceiuri d e C r ă c i u n d i n C o m u n a Mihai
V i t e a z u l , j u d . T u r d a . C u l e g ă t o r u l I (1933), 39—54-
7 3 . P o p e s c u , l o a n . Obiceiuri d e C r ă c i u n d i n V a l e a Anilor
j u d . M e h e d i n ţ i . C u l e g ă t o r u l I (1933), 55-—64.
7 4 . S a c e r d o ţ e a n u , A . Obiceiuri şi c r e d i n ţ e / G u r a - N i ş c o v u -
l u i — B u z ă u / . M u g u r i X I I (1933), N o . 3, p . 3 0 — 3 1 .
75. S a n d u T u d o r. Obiceiuri d i n s a t u l m e u / O l t e n i a ?/. I o n
M a i o r e s c u I I I (1933), N o . 7-8, p . 1 8 4 — 1 8 8 .
Ajunul Crăciunului — Bobotează.
7 6 . S t a h 1, H e n r i. H . S i s t e m u l o n o m a s t i c d r ă g u ş a n (Regula «gi-
neririi p e curte»). A r h i v a Socială X I I (1934), 8 3 — 9 5 .
7 7 . Ţ i u e r a P r i b e a g u l , P . Monografia N ă d l a c u l u i . H o t a r u l
I I (1934), N o . 1, p . 7 — 9 .
Obiceiuri : Naşterea, nunta şi moartea ; jocuri de copii.
T
78. L s c o i u , A n a . Obiceiurile t i n e r e t u l u i d i n c o m u n a Ş o n a
[jud. F ă g ă r a ş ] . î n v ă ţ ă m â n t u l P r i m a r X (1933), N o . 5, p . 9 — 1 7 .
Obiceiuri la sărbătorile de iarnă şi primăvara.
79. W o l f r a m , Richard. Altersklassen u n d M à n n e r b û n d e
in R u m ă n i e n . M i t t e i l u n g e n d e r A n t h r o p o l o g i s c h e n Gesellschaft i n W i e n
L X I V (1934), 1 1 2 — 1 2 8 .
Rec. Gând Românesc II ( 1 9 3 4 ) , 0 0 3 — 6 0 4 [Ion Chelcea).

VI. LITERATURĂ POPULARĂ ÎN GENERAL. STUDII ŞI TEXTE.

MONOGRAFII

80. A 1 e c s a n d r i, V . Poezii p o p u l a r e . P u b l i c a t e c u i n t r o d u c e r e ,
n o t e şi glosar d e G. Giuglea. B u c . [1933]. E d i t . T i p . R o m â n e U n i t e .
0
1 6 390 p . L e i 60.
8 1 . A n u a r u l A r h i v e i d e F o l k l o r I. Publicat de Ion Muştea. Cluj
1 9 3 2 . «Cartea Românească», 8 ° 2 f., 2 5 4 p., 7 plan$e.
Rec. Viaţa Basarabiei II ( 1 9 3 3 ) , 1 2 3 — 1 2 5 (P. V. Ştefănucâ) ; Grai şi Suflet V I
X
( 933—34)' 399—4°° ( O. D[ensusianu\) ; Dacoromania VII (1931—1933), 434—436
(Dimitrie Macrea) ; Adeverul, Nr. 1 5 1 9 6 din 2 2 Iulie 1 9 3 3 (I. Byck).
82. A n u a r u l Arhivei de Folklor al A c a d e m i e i
R o m â n e I I . P u b l i c a t de Ion Muşlea. B u c u r e ş t i 1 9 3 3 . M. O. I m p r .
N a ţ i o n a l ă . 8° 250 p .
Rec. Gând Românesc II ( 1 9 3 4 ) , 1 6 8 — 1 6 9 (G. Giuglea) ; Ţara Bârsei VI ( 1 9 3 4 ) , 3 7 3 —
3 7 4 (Sever Pop) ; Convorbiri Literare LXVII ( 1 9 3 4 ) , 3 4 ^ — 3 4 9 (Henri H. Stahl) ; Ade-
verul, Nr. 1 5 4 2 8 din 2 8 Aprilie 1 9 3 4 (Al. Graur).
83. B o ş c a , E m i l A l . P o e z i i p o p o r a l e d i n g r a n i ţ a N ă s ă u d u l u i .
Culese d e — . (Biblioteca p o p o r a l ă a Asociaţiunii «Astra» N r . 208).
0
S i b i u 1 9 3 3 . T i p . «Dacia T r a i a n ă » . 1 6 38 p . Dei 5.
Balade, doine, strigături; «la cunună».
84. B r e a z u, I o n . J u l e s M i c h e l e t şi folklorul r o m â n e s c . A n u a r u l
A r h i v e i de F o l k l o r I I , 1 8 1 — 1 9 3 .
85. C a r a c o s t e a, D. Folclor şi l i t e r a t u r ă . Cele Trei Crişuri
X V (1934). 1 0 5 — 1 0 7 .
86. C u l e g ă t o r u l . B u l e t i n u l a r h i v e i etnografico-folklorice al
M u z e u l u i E t n o g r a f i c d i n Cluj. I (1933), N r . 1.
Rec. Convorbiri Literare LXVII ( 1 9 3 4 ) , 3 4 6 — 3 4 9 (Henri H. Stahl) ; Siebenbiirgische
Vierteljahrsschrift 5 7 ( 1 9 3 3 ) , 229—231 (Luise Netoliczka).
87. D e n s u s i a n u , O v . F l o r i l è g e d e s c h a n t s p o p u l a i r e s r o u m a i n s .
T r a d u i t p a r M-lle M. Holban. P a r i s 1 9 3 4 . Dibr. E . D r o z . B u c a r e s t . Dibr.
P . S u r u . 8° X X I , 1 2 0 p . F r . 1 2 .
88. D i a c o n u, I o n . F o l k l o r d i n R î m n i c u l - s ă r a t I . F o c ş a n i 1 9 3 3 .
T i p . «Cultura». 8° X D I V , 80 p . Dei 1 2 0 .
89. D i a c o n u, N i c o l a e. P o e z i a p o p u l a r ă r o m â n e a s c ă . A d e -
v e r u l L i t e r a r şi A r t i s t i c X I I I (1934), N o . 7 3 3 , p . 6.
Generalităţi şi câteva observaţii asupra creaţiei populare.
90. D i m a, A l . I s v o r u l folkloric al poeziei religioase a lui I o n
P i l l â t . G â n d R o m â n e s c I I (1934), 5 0 1 — 5 0 8 .
9 1 . G h i b u , O n i s i f o r . C o n t r i b u ţ i i la istoria poeziei n o a s t r e ,
p o p u l a r e şi c u l t e . ( A c a d e m i a R o m â n ă . Memoriile Secţiunii L i t e r a r e .
Seria I I I , T o m . V I L M e m . I ) . B u c . 1 9 3 4 . T i p . S t a t u l u i 8° 36 p .
Descrie şi comentează cartea «Cântece câmpeneşti cu glasuri rumâneşti», apărută
în 1768.

92. I r o a i e, P e t r u . C e r n ă u ţ u l folkloric. E x t r a s d i n F ă t - F r u m o s
[ V I I I şi I X (1934)]. C e r n ă u ţ i 1 9 3 4 . T i p . «Glasul B u c o v i n e i » . 8° 29 p .
Lei 1 5 .
Snoave, poveşti, cântece şi chiuituri culese în suburbea Roşa-Cernăuţi şi Horecea
Mănăstirii.
93. K â n t o r L a j o s. M a g y a r o k a român népkôltészetben
( — U n g u r i i în poezia p o p u l a r ă r o m â n e a s c ă ) . E r d é l y i M u z e u m X X X V I I I
(1933). 46—64.
9 4 . M u ş l e a , I o n. Cercetări folklorice în Ţara Oraşului. Anuarul Arhivei de
Folklor I, 1 1 7 2 3 7 .
Rec. Revista Critică VII ( 1 9 3 3 ) , 1 1 6 — 1 1 9 (G. Pascu).
95. N i ţ u, Marin D . C â n t e c e olteneşti. Cu u n s t u d i u asupra
l i t e r a t u r i i p o p o r a n e . Craiova 1 9 3 3 . E d i t u r a revistei «Vorbe B u n e » .
0
T i p . «Victoria». 1 6 64 p . E e i 10.
Trei balade, restul doire (cele mai multe din jud. Vâlcea).
96. N o v a c o v i c i u , E m i l i a n. F o l k l o r b ă n ă ţ e a n . P a r t e a I I I .
A d u n a t d e — . O r a v i ţ a 1 9 3 3 . T i p . Iosif K a d e n . 8° 64 p . E e i 30.
97. O r t i z , R a m i r o. C a r a t t e r i folcloristici r u m e n o - b u l g a r i e
r u m e n o - p o l a c c h i . II giornale di politica e di l e t t e r a t u r a I X (1933),
366—379.
98. R u f f i n i, M a r i o . L e b a t a g l i e di Solferino e C u s t o z a 1 8 6 6
nei c a n t i p o p o l a r i r o m e n i . Milano [ 1 9 3 3 ] . T i p . C o m b i . 28 p .
99. S a d o v e a n u , M i h a i l . P o e z i a p o p u l a r ă . Cele Trei Cri-
şuri X V (1934), 1 0 4 — 1 0 5 .
100. Ş a n d r u, D . E n q ê t e s l i n g u i s t i q u e s d u l a b o r a t o i r e d e p h o ­
n é t i q u e e x p é r i m e n t a l e de la F a c u l t é d e s L e t t r e s d e B u c a r e s t I [Nispo-
r e n i - L ă p u ş n a şi C o r n o v a - O r h e i ] . B u l l e t i n L i n g u i s t i q u e I (1933), 8 9 —
107 ; I I . P a y s d e s Motzi. I I (1934), 2 0 1 — 2 3 7 .
Cântece, snoave, superstiţii, jocuri de copii, colinde, etc.
Rec. Viaţa Basarabiei II ( 1 9 3 3 ) , 4 1 3 [P. Ştefănucă).
1 0 1 . Ş a n d r u , D . şi F . B r î n z e u. P r i n t r e ciobanii d i n J i n a
[ j u d . Sibiu]* I I . G r a i şi Suflet V I ( 1 9 3 3 — 3 4 ) , 1 9 3 — 2 4 7 .
102. Ş t e f ă n u c ă , P . V. F o l k l o r d i n j u d e ţ u l L ă p u ş n a . A n u a r u l
Arhivei de Folklor I I , 89—180.
Notă. Revista Istorică Română IV ( 1 9 3 4 ) , 4 2 6 (D. Şandru) ; Gând Românesc II
(1934), L 6
9 ( - Giuglea) ; Ţara Bârsei VI ( 1 9 3 4 ) , 3 7 4 (Sever Pop).
G

1 0 3 . T e c u l e s c u , H o r i a. Pe Murăş şi pe Târnave. Flori înrourate. Doine

şi strigături. Sighişoara 1 9 2 9 . Tip. Miron Neagu. 8° 2 0 7 p.
Rec. Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift LVI ( 1 9 3 3 ) , 3 7 1 — 3 7 4 (Friedrich Czikeli).
104. T e c u l e s c u , H . O a m e n i şi l o c u r i din T â r n a v a M a r e . E x t r a s
d i n « A n u a r u l L i c e u l u i Principele Nicolae d i n Sighişoara» p e a n i i 1929/30
— 1 9 3 2 / 3 3 . S i g h i ş o a r a 1 9 3 3 . T i p . Miron N e a g u . 8°
Port, obiceiuri, poezie populară (p. 3 5 0 — 3 6 8 ) .

VII. BALADE

105. C a r a c o s t e a , D . B a l a d a p o p o r a n ă r o m â n ă . C u r s [lito­
g r a f i a t ] ţ i n u t în a n u l 1 9 3 2 — 1 9 3 3 . [ B u c u r e ş t i ] , f. a. L i t o . C o n s t a n ţ a
D u m i t r e s c u . 8° 7 8 1 p .
106. C a r a m a n , P . C o n s i d e r a ţ i i critice a s u p r a genezei şi răspîn-
dirii b a l a d e i M e ş t e r u l u i M a n o l e în B a l c a n i . B u l e t i n u l I n s t i t u t u l u i d e
Filologie R o m â n ă « A l e x a n d r u Philippide» I (1934), 6 2 — 1 0 2 .
107. C a r a m a n , P e t r u . C o n t r i b u ţ i e la cronologizarea şi ge­
n e z a b a l a d e i p o p u l a r e la R o m â n i . P a r t e a I. Cronologizarea, Cluj 1932 ;
P a r t e a I I : Geneza, B u c u r e ş t i 1 9 3 3 . ( E x t r a s din «Anuarul Arhivei d e
Folklor» I şi I E .
 Rec. Revista Istorică Română III (1933), 443—444 (P. P. P[anaitescu] ; Arhiva
din Iaşi XCI (1934), 81—84 (Valentin Gr. Chelaru).
108. D a n , P a v e l . B a l a d e h a i d u c e ş t i . Ciclul N o v ă e e ş t i l o r . Blajul I
(1934). 9 5 — 1 0 5 .
109. F i l i m o n , A u r e l . F a t a de r o m â n c â n d îşi p i e r d e oile.
P r o g r e s şi C u l t u r ă I I (1934), N o . 6, p . 2 5 — 2 8 .
1 1 0 . G a s t e r , M o s e s . R o u m a n i a n b a l l a d s a n d slavonie epic
p o e t r y . Slavonic R e v i e w 1 2 ( 1 9 3 3 — 3 4 ) , 1 6 7 — 1 8 0 .
Notă. Zeitschrift fiir Volkskunde IV (1932), 279 (F. B[olte]).
1 1 1 . I o n e s c u - N i ş c o v , T r a i a n . U n episod din v r e m e a lui
Vasile L u p u în poezia p o p u l a r ă m a l o - r u s ă . R e v i s t a I s t o r i c ă X I X (1933),
39—44-
1 1 2 . O p r i n c a , l o a n . B a l a d ă p o p u l a r ă . Blajul I (1934), 5 3 1 .
Fără indicaţia locului culegerii.
113. P e t r e s c u - C a t a n e , Ş t e f a n . î n c ă un cîntec despre
d e s a s t r u l lui Malcoci-oglu / C a t a n e l e - D o l j / . R e v i s t a I s t o r i c ă X X (1934),
384-385-
114. P a l a m a r u , N i c o l a i. F o l k l o r b a s a r a b e a n . Cuget Mol­
d o v e n e s c I I (1933), N o . 7—8, p . 1 2 ; N o . 9, p . 8 ; I I I (1934), N o . 1 — 2 ,
p. 1 3 ; N o . 5—6, p . 4 ; N o . 7 — 8 , p . 8 ; N o . 9 — 1 0 , p . 1 2 .
Cântece şi balade.
1 1 5 . Ş t e f ă n u c ă , P . C â n t e c u lui V ă l e a n u [ S a t u - N o u , j u d - C e t a t e a
A l b ă ] . V i a ţ a B a s a r a b i e i I I I (1934), 244—246.
116. Ş t e f ă n u c ă , P e t r e . Folklor din Basarabia. Viaţa Basa­
r a b i e i I I I (1934), 1 2 3 .
O baladă ucrainiană la Românii din Basarabia.
1 1 7 . B ă l ă ş e l , T e o d o r . C â n t e c h a i d u c e s c . A r h i v e l e Olteniei
X I I (1933), 2 8 0 — 2 8 1 .
Copiat în 1885 dintr'un caiet al unui elev delà Seminarul din R.-Vâlcea.

VIII. DOINE ŞI STRIGĂTURI

118. B o s i c a , I o n . Strigături /Parţa—Timiş-Torontal/. Vlăstarul

Câmpiei I (1933)- ^77 > I I ^ 9 3 3 — 3 4 ) . 27.
1 1 9 . B u t u z a, I z i d o r S t r i g ă t u r i la n u n t ă / P â g l i ş a , D â r j a şi Cubleş—-
Cluj/. V l ă s t a r u l C â m p i e i I (1933). * 7 4 — * 7 5 ; H (*933—34) 2 4 — 2 7 .
120. C a p r ă , C o n s t a n t i n . H o r e şi s t r i g ă t u r i p o p u l a r e d i n
j u d e ţ u l Vaslui. Colecţionate d e — . V a s l u i [1933]. T i p . Al. O n c e a n u ,
8° 18 p .
121. C a ţ a n , Nicolae. Cântece /Lupşa-Mehedinţi/. Revista
Asoc. î n v . M e h e d i n ţ e n i V I I (1934), N o . 1 — 2 , p . 22.
122. C i o b o t e a , C o n s t . C â n t e c e / M e h e d i n ţ i ? / . R e v i s t a Asoc.
î n v . M e h e d i n ţ e n i V I (1933), N o . 9 — 1 0 , p . 27.
 1 2 3 . C i o n f i, T r a i a n . C â t e v a culegeri folkloristice din c o ­
m u n a H u r e z u l - M a r e [jud. S ă l a j ] . Ş c o a l a N o a s t r ă X ( 1 9 3 3 ) , " 2 5 4 — 2 5 5 .
[5] «Cântece de diagoste. Cântecul mălaiului. Doina lui Vălean».
124. D ă n e ţ , George. Cântece /Racoţi-Gorj/. Vlăstarul Câm­
piei I (1933), 1 4 6 .
1 2 5 . I s t r ă t e s c u , A l e x a n d r i n a . L i r i c a p o p u l a r ă din A r g e ş .
Grai şi Suflet V I ( 1 9 3 3 — 3 4 ) , 1—40.
126. L u p u - M o r a r i u , Octavia. Strigături /Comăneşti-
S u c e a v a / . F ă t - F n i m o s V I I I (1933), 3 5 .
127. M u r g a n , Cost. St. S t r i g ă t u r i şi c â n t e c e p o p u l a r e / C a -
m e n c a - B ă l ţ i / . R e v i s t a Asoc. î n v . M e h e d i n ţ e n i V I (1933), No. 5—6,
P- 44—45-
128. N a n u, I). Al. P o e z i a milităriei şi a C r ă c i u n u l u i de pe v a l e a
Argeşului. S t u d i u estetic de folklor i n e d i t . P i t e ş t i 1 9 3 3 . T i p . «Artistica».
U
8 63 p . Lei 1 5 .
Rec. Arhiva Socială XII (1934), 156—157 [Dumitru Cristian Amzăr) ; Grai şi Su­
flet VJ (1933—34), 396—397 (A. Istrătescu).
1 2 9 . N a n u l , D . A l . Poezie p o p u l a r ă de miliţie. V i a ţ a Ro-
m î n e a s c ă X X V (T933) N o . 6—9, p . 4 2 7 — 4 5 5 .
Texte — mai ales din Argeş, în general din judeţele muntene — şi comentarii.
130. L u p e a n u - M e l i n , A l e x a n d r u . De pe Secaş. Strigături şi cântece
0
din popor. Date la tipar de —. Blaj 1927. Tip. Seminarului. 1 6 62 p.
Rec. Dacoromania VII (1931—33), 419—420 (Ion Muşlea).
1 3 1 . P o p a , V i c t o r . Poezii p o p o r a l e şi c h i u i t u r i d i n Ţ a r a O l ­
t u l u i . A d u n a t e de — . (Biblioteca p o p o r a l ă a Asociaţiunii «Astra» N o .
0
201). Sibiu 1 9 3 3 . T i p . «Dacia T r a i a n ă » . 1 6 48 p .
1 3 2 . P o p e s c u, A d r i a n E m . Cântece h a i d u c e ş t i / C ă z ă n e ş t i -
H u n e d o a r a ? / . R e v i s t a Asoc. î n v . M e h e d i n ţ e n i V I (1933), N o . 2, p . 2 1 ;
N o . 7 — 8 , p . 48.
133. R a c o t z i , G h e o r g h e . Cântece / P o p e ş t i - C l u j / . V l ă s t a r u l
1 1
Câmpiei I (1933), 1 7 5 — 1 7 7 (i933—34). 21—24.
134. R a c o v e a n u , V i r g i l N . D o i n e şi s t r i g ă t u r i / I l o v ă ţ u l -
R a c o v a — M e h e d i n ţ i / . R e v i s t a Asoc. î n v . M e h e d i n ţ e n i VI (1933),
N o . 1, p . 28.
1 3 5 . R u n c u, T. l o a n . C h i u i t u r i / C o r p a d e a - C l u j / . V l ă s t a r u l C â m ­
piei I I ( 1 9 3 3 — 3 4 ) . 28.
136. S i m c e l e s c u , M. I . C â n t e c e / P a v ă ţ u şi H u s n i c i o a r a /
[—Mehedinţi]. R e v i s t a Asoc. î n v . M e h e d i n ţ e n i V I (1934), N o . 3 — 4 ,
p . 28-—29.
1 3 7 . S o a n e a, M. D o i n e / O c n a - S i b i u l u i — S i b i u / . V l ă s t a r u l Câmpiei
I I (1933—34). m — 1 1 2 .
138. S u c i u , M a r i a . C â n t e c e şi s t r i g ă t u r i /Cojocna-Cluj/. V l ă s t a r u l
T
Câmpiei I (1933). H 7 — 1 4 9 > 7 2 — 1 7 3 ; I I ( 1 9 3 3 — 3 4 ) , 1 9 — 2 1 , 8 1 — 8 2 .
 139. Ş i c l o vanu, George. Cântece /Aruncata-Cluj/. Vlă­
starul Câmpiei I (1933), 1 4 7 .
140. Ţ u r a i, G h . C â n t e c e p o p u l a r e / F â n t â n a D o m n e a s c ă - M e h e -
dinţi/. Revista Asoc. î n v . M e h e d i n ţ e n i V I (1933), N o . 3—4, p . 38.

IX. COLINDE. FOLKLOR RELIGIOS

141. B r e a z u l , G. Colindele, c â n t e c e l e de s t e a , p l u g u ş o r , Irozi,

c a p r ă , sorcovă, e t c . , ca m a t e r i a l d e î n v ă ţ ă m â n t . Şcoala şi V i a ţ a V
(1934). 3 3 4 — 3 3 8 .
142. C a 1 o t e s c u, C o n s t . A. [ D o u ă ] Cântece d e stea / O l t e n i a / .
I o n Maiorescu I I I (1933), N o . 1 — 2 , p . 5 8 — 5 9 .
143. C a r a m a n, P . O b r z e d k o l e d o w a n i a u Slowian i u R u m u n ô w ,
s t u d j u m p o r o w n a w c z e (Prace K o m i s j i E t n o g r a f i e z n e j 14) ( = R i t u a l u l
colindelor la vSlavi şi la R o m â n i , s t u d i u c o m p a r a t i v ) . K r a k o w i a 1 9 3 3 .
N a k l a d . Polskiej A k a d e m i j i U m j e t n o s e i . 8° V I I I , 630 p .
Rec. Revista Istorică Română III (1933), 444 (P- P- P[anaitescu]) ; Grai şi Su­
flet VI (1933—34) 392—393 (O. D[ensusianu]) ; Buletinul Inst. de Filologie Română
I (1934), 233—238; Arhiva XCI (1934), 187—189 (Valentin Gr. Chelaru) ; Zeitschrift
fiir Slavische Philologie XI (1934), 453—45° 0*4 • Bruckner).
144. C i o n f i , T r ă i a n. [Zece] Colinzi d i n c o m u n a H u r e z u l Mare
[ j u d . S ă l a j ] . Şcoala N o a s t r ă X (1933), 385—386.
1 4 5 . C o l i n d a calului b u n / M â n ă s t i r e a - I l f o v / . Şcoala şi V i a ţ a
Ilfovului I (1933), N o . 2, p . 33—34-
146. G h e o r g h e I . V a s i l e . [ D o u ă ] Colinde / O l t i n a - I a l o m i ţ a / .
M u g u r i X I I (1933) N o . 1 — 3 , p . 32—33-
147. I l i e s i u , I u s t i n . Florile d a l b e . Colinde a d u n a t e din p o p o r .
Cluj [ 1 9 3 3 ] . T i p . A s t r a . i 6 ° 32 p . Dei 5.
Culese în Ardeal.
148. O n c i u l , G e o r g e . Colinda. A n a l i z ă — d e d u c ţ i i — c o n c l u z i u n i .
Buc. 1 9 3 4 . T i p . « B u c o v i n a » . 8° 55 p .
149. P o p a - D i s e a n u , G. D i m b a r o m â n e a s c ă în vicleimul se-
cuesc. G r a i u l R o m â n e s c V I I (1933), 27-—31, 38.
150. P o p o v i c i , V a s i l e I . C â n t e c e (colinde) de Crăciun....
d i n j u d . D â m b o v i ţ a şi I a l o m i ţ a culese d e — . B u c u r e ş t i 1 9 3 4 . Lei 40.
1 5 1 . S u c i u, M a r i a . Colinzi /Cojocna-Cluj/. V l ă s t a r u l Câmpiei
II ( 1 9 3 3 — 3 4 ) . 78—80.
1 5 2 . V i c l e i m u l . J o c sfânt, cules d i n p o p o r , c u întregiri şi lă­
m u r i r i de p u n e r e î n scenă de V i c t o r I o n P o p a . Cu a ş e z a r e a
p e m u z i c ă a melodiilor p o p u l a r e (semne b i z a n t i n e şi apusene) d e G.
Breazu. Cu u n desen d e c o p e r t ă în culori d e L e n a C o n s t a n t e . (Cartea
S a t u l u i 7 ) . B u c . 1 9 3 4 . F u n d a ţ i a Cult. R e g a l ă «Principele Carol».
8° 1 5 1 p . , 2 f. Lei 30.
 X. POVEŞTI. SNOAVE. LEGENDE. TRADIŢII

153. A n c a , V. D a n i i . Z â n a - p ă d u r i i / S u m u r d u c - C l u j / . V l ă s t a r u l
Câmpiei I I (1933—34), 75—77-
154. A p a c h i ţ e i T e o d o r . Ştefîn ceai Mari şî M ă n ă s t i r e a P u t n a .
Făt-Frumos I X (1934), 2 5 — 2 6 .
155. C a n t e m i r , T r ă i a n. Folklor istroromân. Făt-Frumos
IX (1934). 24, 1 3 6 .
Gospodaru carie av porc verit. De uomu carie piseia buletu lu mul'ara.
156. C o j o c n e a n u , M a r i a . Cei doi f r a ţ i (poveste) /Cojocna-
Cluj/. V l ă s t a r u l C â m p i e i I (1933), 1 4 3 — 1 4 5 , 1 7 8 — 1 8 1 .
1 5 7 . C o s t i n, L u c i a n . L i t e i a r i s c h e A u s b l i c k e . D e u t s c h e A u s -
g a b e . C a r a n s e b e ş 1 9 3 3 . S e l b s t - V e r l a g des Verfassers. 8° 40 p . Lei 2 5 .
«Aus der rumănischen Volkskunde» (Ûbersetzungen von Lucian Costin). 4 poveşti
şi 4 legende (p. 28—40).
158. C r e a n g ă , I o n . P o v e ş t i . P u b l i c a t e cu n o t e şi u n v o c a ­
b u l a r de c u v i n t e d e G. Pascu. B u c . [1933]- E d i t . T i p . R o m â n e U n i t e
0
1 6 349 p . Lei 50.
159. G a s t e r , M. P o v e s t e a celor t r e i p r i e t e n i . S t u d i u de folklor.
( î n «Omagiu d-lui D r . A d . S t e r n c u ocazia celei de a 80-a a n i v e r ­
s a r e a n a ş t e r i i sale». Vol. I I d i n «Sinai», A n u a r de s t u d i i j u d a i c e ) .
Buc. 1 9 2 9 . T i p . « T i p a r n i ţ a » . 8°, p . 4 8 — 5 3 .
Rec. Dacoromania VII (1931—1933), 4 2 0 (Ion Muşlea).
160. H î r n e a , S i m i o n . P o l o j ă n i i d i n b ă t r î n i . P o v e s t i r i , le­
g e n d e , s n o a v e şi h a z u r i culese de — . (Biblioteca p o p u l a r ă C o m o a r a
0
V r a n c e i N r . 9 — 1 0 ) . F o c ş a n i [1933]. T i p . «Cartea P u t n e i » . 1 6 64 p .
Lei 1 5 .
1 6 1 . I r o a i e , P e t r u . P o v e s t e c ' u n fecior d e î m p ă r a t /Mitocul-
A d â n c a t e i — D o r o h o i / . F ă t - F r u m o s V I I I (1933), 24—27, 4 9 — 5 2 .
162. L u p a ş, I . R ă s c o a l a ţ ă r a n i l o r din T r a n s i l v a n i a la 1 7 8 4 (Bi­
blioteca I s t o r i c ă «Astra» I I ) . Cluj 1 9 3 4 . T i p . A s t r a . 8° 228 p . Lei 7 0 .
«Cum trăeşte amintirea lui Hori a şi a tovarăşilor săi în sufletul Moţilor» (p. 189—
202). Tradiţii şi despre Avram Iancu.
1 6 3 . M o l d o v a n u, V. N ă d a v . P o v e s . e p o p o r a n ă d i n Cojocna
l — C l u j ] . V l ă s t a r u l Câmpiei I I ( 1 9 3 3 — 3 4 ) , 29—40, 6 8 — 7 4 , 1 0 3 — I I I .
164. M o 1 d o v a n u, V a s i 1 e (V. M. Delureanu). Credinţe-su-
p e r s t i ţ i i / C o j o c n a - C l u j / . V l ă s t a r u l Câmpiei I (1933), 1 5 8 — 1 6 1 ; I I ( 1 9 3 3 —
34). 5—8, 5 3 — 5 5 , 90—95 ; I U (1934), 3 — 6 .
«Duhurile casei. Dumnezeu şi Sfântul Petru. Zâne, iele sau milostive. Lîrieşii».
165. M o r a r i u, L e c a . De-ale Cirebirilor I I I . T e x t e i s t r o - r o -
m â n e d i n J e i ă n . F ă t - F r u m o s V I I I (1933), 9 — 1 1 , 44—48, 1 0 5 — 1 0 8 .
4 poveşti şi snoave.
166. M o r a r i u, V i c t o r i a . A—fost o d a t ă ... [4] P o v e s t i b u -
covinene. Culese de — . (Biblioteca « F ă t - F r u m o s » N o . 3). S u c e a v a
0
1 9 3 3 . T i p . Glasul Bucovinei, C e r n ă u ţ i . 1 6 30 p . Lei 5.
1 6 7 . M u ş 1 e a, I o n . V a r i a n t e l e r o m â n e ş t i ale s n o a v e i d e s p r e fe­
m e i a necredincioasă (Der S c h w a n k v o m a l t e n H i l d e b r a n d ) . A n u a r u l
Arhivei de Folklor I I , 1 9 5 — 2 1 6 .
168. P e t r e s c u , V. S t u d i u a s u p r a b a n u l u i M ă r ă c i n e şi a originii
p o e t u l u i P i e r r e R o n s a r d . C r a i o v a [1934]. T i p . « B i r u i n ţ a » . 8° 27 p .
Lei 20.
Tradiţii despre comuna Coşovenii-de-Jos, jud. Dolj.
169. S c h u 11 e r u s, A d o l f . Verzeichnis der rumănischen Mărclien und Măr-
chenvarianten. Nach dem System der Mărchentypen Antti Aarnes zusammengestellt
von —. Helsinki 1928. Academia Scientiaruin Fennica. 8° 99, 6. 9 p. (Folklore Fellows
Communications, Nr. 78—89).
Rec. Dacoromania VII (1931—1933), 421—423 (Ion Muşlea).
170. Ş i c l o v a n u , G h . C r e d i n ţ e - s u p e r s t i ţ i i / I u r i u l de C â m p i e —•
Cluj/. V l ă s t a r u l Câmpiei I (1933), 1 3 6 — 1 3 8 .
Marţolea.
1 7 1 . S u c i u, M a r i a . D a t i n i şi obiceiuri /Cojocna-Cluj/. V l ă s t a r u l
C â m p i e i I (1933). * 5 7 — ^
«Cele trei focuri. Arminglfenii. Baba Dochia».
1 7 2 . S u c i u, M a r i a . C r e d i n ţ e - s u p e r s t i ţ i i /Cojocna-Cluj/ Vlăs­
t a r u l Câmpiei I (1933), 138-—140.
«Marţolea. Balaurii. Srueii. Orbitul păsărilor».
173. Ţ i m i r a ş , N i c o l a e . l o a n Creangă d u p ă documente vechi,
î n s e m n ă r i şi m ă r t u r i i i n e d i t e . Cu n u m e r o a s e r e p r o d u c e r i de a u t o g r a f e ,
p o r t r e t e şi vederi. B u c u r e ş t i [1933]. E d i t u r a «Bucovina». 8° 335 p .
Lei 90.
«Poveştile» (p. 310—314).

XI. MAGIE. MEDICINĂ POPULARĂ. DESCÂNTECE

174. B o s i c a , I o n . Descântece /Parţa—Timiş Torontal/. Vlăstarul

C â m p i e i I (1933). 1 8 1 — 1 8 2 ; I I ( i 9 3 3 — 3 4 ) . 43-
1 7 5 . C i o n f i , T r ă i a n. A l t e culegeri folkloristice d i n corn. H u ­
r e z u l Mare [jud. Sălaj]. Şcoala N o a s t r ă X I (1934), 2 5 — 2 6 .
Două descântece.
1 7 6 . C o s m a, L a z ă r. D o u ă d e s c â n t e c e / T r e z n e a / [ - S ă l a j ?]. Şcoala
N o a s t r ă X I (1934), 26.
1 7 7 . D e n s u s i a n u , O v . L i m b a descîntecelor I I I . Grai şi Suflet
vi (1933—34). 7 5 — 1 6 2 .
1 7 9 . S u c i u , M a r i a . D e s c â n t e c e /Cojocna-Cluj/. V l ă s t a r u l C â m ­
piei I (1933). 150; II (1933—34). 41—43-
180. V a s i 1 i u, A l . D e s c î n t e c e din Moldova. G r a i şi Suflet VI
( 1 9 3 3 — 3 4 ) . 248—305.
 XII. ARTĂ POPULARĂ. PORT. MUZEE

1 8 1 . A r b o r e , P . V i r g i l . Milcovia v ă z u t ă d e u n c ă l ă t o r s t r ă i n
în a n u l 1 8 5 6 (cu 1 7 s t a m p e r e p r o d u s e în t e x t ) . F o c ş a n i 1 9 3 4 . T i p .
«Cartea P u t n e i » . 8° 35 p . L e i 25.
Port, obiceiuri.
182. B u c u ţ ă , E m a n o i l . Muzeul secuesc [ d i n S f â n t u l - G h e o r g h e ] .
B o a b e d e G r â u V (1934), 5 0 4 — 5 0 6 .
183. B u c u ţ ă , E m a n o i l . O u ă de P a ş t i . B o a b e d e G r â u I V
(1933), 2 4 8 — 2 5 0 .
184. C a p r ă , Constantin. Muzeul e t n o g r a f i c «Ştefan cel
Mare» Vaslui. E x t r a s d i n A n u a r u l Şcolii N o r m a l e de b ă e ţ i Vaslui, p e
1 9 3 1 — 1 9 3 2 . V a s l u i [1933]. T i p . Al. O n c e a n u . 8° 1 1 p . 6. planşe.
185. C i u r e a , V. Muzeul Fălticenilor. D o u ă decenii de m u n c ă
1 9 1 4 — 1 9 3 4 - F ă l t i c e n i 1 9 3 4 . T i p . «I. B e n d i t » . 8° 1 3 7 p . I ei 50.
v

Cu 40 ilustraţiuni în text. «Grupa etnografică» (p. 110—114).

186. C u p a r e n c u , E l e n a . F i r u l de a ţ ă . B o a b e d e G r â u I V
(1933). 5 7 1 — 5 7 3 -
Cu 20 ilustraţiuni.
187. D e m e t r e s e u , M a r i n şi C. S. N i c o l ă e s c u - P l o p -
ş o r. M u z e u l r e g i o n a l al Olteniei. Călăuza. C r a i o v a 1 9 3 3 . T i p . Scrisul
0
R o m â n e s c . 1 6 7 7 p . Lei 20.
«Etnografie» (p. 74—76).
188. J ă n e c k e , [ W i l h e l m ] . Casa ţărănească şi casa boierească. Trad, de S.
Bruckner. [Bucureşti] 1932. Ed. Casei Şcoalelor.
Rec. Convorbiri Literare LXVI (1933), 92—-94 (Al. T[zigara]-S[amurcaş].
189. I o r g a , N . I c o a n a r o m â n e a s c ă . D u p ă nişte conferinţe. E x ­
t r a s d i n «Buletinul Comisiunii M o n u m e n t e l o r Istorice» X X V I (1933).
0
Buc. 1 9 3 4 . T i p . « D a t i n a R o m â n e a s c ă » Vălenii-de-Munte. 4 22 p .
«Artă popularisată» (p. 13—18) ; «folklore de icoane» (p. 18—22). Reproduse şi
în Iorga, N. Vechea artă religioasă la Români. Vălenii-de-Munte 1934. Tip. «Datina
Românească». 8° p. 1—58.
190. I o r g a , N . Les a r t s m i n e u r s en R o u m a n i e . I. Icônes. I I .
A r g e n t e r i e . I I I . M i n i a t u r e s (207 figures d o n t 26 p l a n c h e s e n couleurs).
B u c a r e s t 1 9 3 4 . E d i t i o n de l ' I m p r i m e r i e de l ' E t a t . 52 p .
Rec. Gând Românesc II (1934), 655—656 (C. Marinescu).
191. K r y j a n o w s k y , B. Ukrainskie i rumynskie kilimy. Russky muzej. Et-
nograficeskij otdêl («Chilimurile ucrainiene şi româneşti. Muzeul rus. Secţia etnografică»).
Lengingrad 1925.
2 2
Rec. Revista Istorică X X (1934), 7 4 — 7 & (N. Smochină).
192. M o l d o v a n u , V. A r t ă p o p o r a n ă . C r e s t ă t u r i î n lemn. /Co-
j o c n a — C l u j / . V l ă s t a r u l Câmpiei I (1933), 1 6 4 — 1 7 1 .
1 9 3 . M o r a r i u, I u l i u . P i u ă l e şi p i u ă r i t u l în Valea Zăgrii. A r ­
h i v a S o m e ş a n ă N o . 1 7 (1933), 1 7 8 — 2 0 0 .
Cu 3 ilustraţiuni în text.
 194. N e t o l i c z k a , L u i se. A u f g a b e n u n d M é t h o d e der săchis-
s c h e n V o l k s t r a c h t e n f o r s e h u n g in Siebenbiirgen. S i e b e n b u r g i s c h e Viertel-
j a h r s s c h r i f t 57 (1933), 9 6 — 1 0 9 .
Cu 1 2 ilustraţiuni.
195. N e t o l i c z k a , L u i s e . Die v o l k s k u n d l i c h e A b t e i l u n g des
« A s t r a » - M u s e u m s [in SibiiuJ. I n « S i e b e n b ù r g i s c h - D e u t s c h e s T a g e b l a t t »
N o . 18026, 18027, d i n 1 7 , 18 Mai 1 9 3 3 .
196. N e t o l i c z k a , L u i s e . W i e s a h die B u r z e n l à n d e r T t a c h t
v o r e t w a 60 l a h r e u a n ? K r o n s t ă d t e r Z e i t u n g , N o . 1 4 7 d i n 5
Iulie 1934.
197. N i c u l e s c u - V a r o n e , G. T. P o r t u l n a ţ i o n a l r o m â n e s c
I . Cu 20 fotografii în t e x t . B u c . 1 9 3 3 . T i p . S e m i n a r u l u i m o n a h a l Cer-
nica-Ilfov. 8° 56 p . Lei 20 ; I I . Cu 44 fotografii în t e x t . B u c . 1 9 3 4 .
8° 1 1 6 p . Lei 40.
Rec. Arhivele Olteniei XII (1933), 298—299 (C. D. Fort[unescu]) ; Culegătorul I
r 1 2
( 933)) 9 — 9 {I- Ch[elcea\) ; Revista Critică VIII (1934), 183 (G. Pascu).
198. O r e n d, M i s c h. K r u g e u n d Teller. S i e b e n b û r g i s c h - s â c h -
sische T ô p f e r w a r e n . Mit 1 2 2 A b b i l d u n g e n . H e r m a n n s t a d t 1 9 3 3 .
Verlag H . W e r t h e r . 8° 24 p . , 1 p l a n ş e .
Rec. Siebenburgische Vierteljahrsschrift LVI (1933), 303—305 {Otto Kellner).
199. P a p a h a g i , T a c h e . Images d'ethnographie roumaine.
T o m e t r o i s i è m e . B a n a t * Oltenie. 5 6 1 p h o t o g r a p h i e s originales, a v e c
0
t e x t e français et r o u m a i n . B u c u r e ş t i 1 9 3 4 . Socec e t Co. 4 294 p . , 1 f.
Lei 1000.
Rec. Grai şi Suflet VI (1933—34), 366—367 (O. D[ensusianu]).
200. P e t r a n u , C o r i o l a n . Bisericile de l e m n ale R o m â n i l o r
a r d e l e n i în l u m i n a aprecierilor s t r ă i n e r e c e n t e . — D i e H o l z k i r c h e n der
Siebenbiirger R u m ă n e n i m L i c h t e der n e u e s t e n f r e m d e m W u r d i g u n g e n .
S i b i u 1 9 3 4 . T i p . Krafft u n d Drotleff. 8° 67 p .
201. P e t r a n u , C o r i o l a n . Bisericile n o a s t r e d e l e m n din
A r d e a l în l u m i n a r e c e n t e l o r aprecieri u n g a r e . G â n d R o m â n e s c I I (1934),
281-—289.
202. P e t r a n u , C o r i o l a n . Monumentele istorice ale judeţului Bihor. I.
Bisericile de lemn. The wooden churches in the country of Bihor (Roumania). Publi­
cate d e — . Cu 124 table ilustrate. Sibiu 1931. Tip. Krafft und Drotleff. 68 p.
1 0
Rec. Revue de Transylvanie I (1934), 4 ° 7 — 4 {Virgil Vătăşianu).
203. P o p a , A t a 11 a s i e. Biserici vechi de lemn româneşti din Ardeal. Anuarul
Comisiunii Monumentelor Istorice. Secţia pentru Transilvania. 1930—1931. Cluj 1932.
Tip. «Cartea Românească», p. 161—314.
Rec. Codrul Cosminului VIII (1933—1934), 507—508 (V. Grecu).
204. S l ă t i n e a n u , Barbu. Contribuţiuni la studiul originei
ceramicei româneşti. Convorbiri Literare LXVI (1933), 412—421,
551—559-
205. S u c i u, Maria şi M. D e 1 u r e a n u. A r t ă textilă /Co-
jocna—Cluj/. Vlăstarul Câmpiei I I ( 1 9 3 3 — 3 4 ) , 64—68, 9 5 — 1 0 3 ; III
(1934). 9 — 1 2 .
206. Ş t e f ă n u c ă , P e t r e . P e n t r u u n m u z e u etnografic al B a ­
sarabiei. A r h i v e l e B a s a r a b i e i V (1934), 296—302.
207. T e u t s c h , I u l i u s . Muzeul săsesc al Ţ ă r i i Bârsei d i n B r a ş o v .
B o a b e d e G r â u V (1933), 1 3 8 — 1 4 6 .
208. T z i g a r a - S a m u r c a ş , A l . Alter u n d B e d e u t u n g der
r u m ă n i s c h e n B a u e r n k u n s t . (Vom L e b e n u n d W i r k e n d e r Romanen.
2, H . 5). J e n a 1 9 3 3 . G r o n a u . 8° 1 5 p . 6 pl. M k . — 6 0 .
209. T z i g a r a - S a r m u c a ş , A l . A r t a ţ ă r ă n e a s c ă . C o m u n i c a r e
la R a d i o . Convorbiri L i t e r a r e L X V I (1933), 2 5 8 — 2 7 0
210. T z i g a r a - S a m u r c a ş , A l . C u m să folosim m u z e e l e .
Convorbiri L i t e r a r e L X V I (1933), 4 8 — 5 3 .
2 1 1 . T z i g a r a - - S a r m u c a ş , A l . Muzeele în aer liber. C o m u ­
nicare radiofonică d i n 29 I u n i e 1 9 3 3 . Convorbiri L i t e r a r e L X V I (1933),
878—887.
2 1 2 . T z i g a r a - S a m u r c a ş , A l . P e r e g r i n ă r i muzeografice. M u ­
zeele regionale d i n M o l d o v a şi din B u c o v i n a . M u z e u l B r u c k e n t h a l d i n
Sibiu. Convorbiri L i t e r a r e L X V I (1933), 948—959.
213. Tzigara-Samurcaş, Al. Renaşterea artei ţărăneşti.
C o m u n i c a r e la U n i v e r s i t a t e a R a d i o . Convorbiri Literare L X V I (1933),
566—574-

XIII. MUZICĂ ŞI CORBOGRAFIE POPULARĂ

2 1 4 . B a r t o k , B e l a. Muzica p o p u l a r ă şi î n s e m n ă t a t e a ei p e n t r u
compoziţia modernă. R e v i s t a F u n d a ţ i i l o r R e g a l e I (1934), N o . 6,
p. in—121.
215. B r e a z u l , G. F o l k l o r u l m u z i c a l r o m â n e s c . B o a b e de G r â u
v (1934). 506—510.
216. B u l a r d a , I o r d a c h e . Cântece populare. Folklor muzical
d i n J i g ă l i a j u d e ţ u l F ă l c i u şi Ş u l e t e a j u d e ţ u l T u t o v a cules şi n o t a t de — .
B u c u r e ş t i 1 9 3 4 . Colecţia « E d i t u r i i N o a s t r e » . 8° 7 4 p . 2 f.
2 1 7 . C â n t e c e l e p o p u l a r e b u l g ă r e ş t i . Griji şi d a t o r i i
n a ţ i o n a l e , care t r e b u i e a v u t e î n v e d e r e şi la noi. Cuget Clar V I ( 1 9 3 3 ) ,
155—156.
218. C a p s a i i , F l o r i a . Dansul popular de caracter românesc.
I n : «Ministerul I n s t r u c ţ i e i , Cultelor şi Artelor. Direcţia E d u c a ţ i e i P o ­
porului. P r o g r a m de l u c r u p e n t r u a c ţ i u n e a c u l t u r a l ă » . B u c . 1 9 3 3 . 8°
P- 9°—93-
2 1 9 . C o s t i n , M a x i m i l i a n . Muzica r o m â n e a s c ă . Progres şi
C u l t u r ă I I (1934), N o . 4, p . 26—29 ; N o . 5, p . 1 2 — 1 7 ; N o . 6, p . 1 0 — 1 3 .
 220. F i 1 i m o n, A u r e l . D a n s u r i şi melodii r o m â n e ş t i în sec.
X V I - l e a . P r o g r e s şi C u l t u r ă I I (1934), N o . 3, 1 9 — 2 1 .
2 2 1 . H a i a s z t i , E m i l . B a r o k k zene es k u r u c n o t a ( = M u z i c ă
b a r o c ă şi c â n t e c e de c u r u ţ i ) . S z â z a d o k D X V I I (1933), 546-—610.
Şi despre vechile dansuri româneşti din Ardeal (p. 551).
222. N i c u l e s c u - V a r o n e , G. T . J o c u r i l e n o a s t r e n a ţ i o n a l e .
Cu 32 fotografii d u p ă t e x t . B u c . 1 9 3 3 . T i p . S e m i n a r u l u i m o n a h a l Cer-
nica-Ilfov. 8° 58 p .
Rec. Viaţa Basarabiei II (1933), 733—34 (A 1. D a v i d) ; Revista Critică VII (1933),
121 (G. P a s c u) ; Arhivele Olteniei XII (1933), 455—456 (C. D. l ' o r t u a c s c u ) ;
Coi vorbiri Literare LXVII (1934), 383—385 ( H e n r i H. S t a l l 1).
223. N i c o l e s c o - V a r o n e , G e o r g e s T. Des d a n s e s p o p u ­
laires r o u m a i n e s . A v e c 32 p h o t o g r a p h i e s a p r è s le t e x t e . B u c a r e s t 1 9 3 3 .
I m p r i m e r i e d u S é m i n a i r e m o n a h a l Cernica d u d i s t r i c t Ilfov. 8° 59 p .
Dei 20.
Notă. Revista Istorică Română III (1933), 445—446 (M. Sânzianu).
224. R i e g l e r , E m i l . Cor şi c â n t e c r o m â n e s c . R e v i s t a F u n ­
d a ţ i i l o r R e g a l e I (1934), N o . 8, p . 362—380.
225. S i m i n e l , I u l i a . Cântecele m o l d o v e n e ş t i d i n B a s a r a b i a .
C h i ş i n ă u 1 9 3 3 . M. O. şi I m p r . S t a t u l u i Chişinău. 8° 30 p . Dei 25.
226. S t a h l , H e n r i H . D u c i ă r i l e d e folklor ale S o c i e t ă ţ i i Com­
pozitorilor R o m â n i . Convorbiri Diterare L X V I I (1934), 7 8 — 8 2 .

XIV. FOLKLOR AL POPOARELOR CONLOCUITOARE, VECINE SAU STRĂINE.

FOLKLOR COMPARAT

227. A n t o n i , E r h a r d . V o l k s t ă n z e aus Siebenbiirgen. Drei

V o l k s t ă n z e a u s D e u t s c h - W e i s z k i r c h . S i e b e n b u r g i s c h e Vierteljahrsschrift
L V I (1933). 3 3 4 — 3 3 9 -
228. B o n j u g, N . Delà Grecii d i n s a t u l Regele F e r d i n a n d , Tulcea.
Analele D o b r o g e i X V (1934), 7 8 — 8 6 .
Trei cântece şi locuţiuni, în greceşte şi traducere românească.
229. C e r n e s c u, E u g . O b s e r v ă r i a s u p r a H u ţ a n i l o r . A n u a r u l
Societăţii s t u d e n ţ i l o r în geografie «Soveja» V I (1934), 32—36.
Starea culturală. Port. Obiceiuri.
230. C h e l c e a , I o n . C â t e v a o b s e r v a ţ i u n i etnografice a s u p r a
R u d a r i l o r d i n Muscel. N a t u r a X X I I I (1934), N o . 5, p . 2 4 — 2 9 .
Cu 6 ilustraţiuni în text.
231. C i a c h i r , M. Obiceiurile religioase ale G ă g ă u ţ i l o r . V i a ţ a
B a s a r a b i e i I I I (1934), 324—328, 422—424.
«Curbanele sau sacrificiile. Obiceiuri la naştere şi botez».
232. D o m o k o s P â l P é t e r . A m o l d v a i m a g y a r s â g . A Csângô-
m a g y a r o k m u l t j a és jelene. H a t v a n n y o l c c s â n g ô m a g y a r n é p d a l . Mâsodik
k i a d â s ( = U n g u r i i din Moldova. T r e c u t u l şi p r e z e n t u l Ciangăilor. 68
cântece populare. Ediţia a doua). Cluj-Kolozsvâr 1934. «Gloria»
k ô n y v n y . 8° 2 f. 267 p .
233. Eitel, Karl. Volkslieder aus H e l t a u u n d A l m e n . Sie-
b e n b u r g i s c h e Vierteljahrsschrift L V I (1933). 3 4 ° — 3 4 5 -
234. I a n c s ô E l e m é r . P r o b l e m a s a t u l u i u n g u r e s c din A r d e a l .
B o a b e de G r â u I V (1933), 1 2 4 — 1 2 8 .
Cu 10 ilustraţiuni privitoare la tipuri de casă, biserici, interioruri şi port.
235. H u s s, R i c h a r d . E i n heidnisch-christlicher B e s c h w ô r u n g s -
s p r u c h gegen G i c h t a u s TJngersdorf. S i e b e n b u r g i s c h e Vierteljahrsschrift
57 (1934). 205—207.
236. H u s z , R i c h a r d . Altrômische Kindeispiele im heutigen
21
S i e b e n b ù r g e n . S i e b e n b u r g i s c h e Vierteljahrsschrift I , V I (1933). 3*7—3 -
237. K â n t o r L a j o s . K ô l c s ô n h a t â s a m a g y a r és r o m â n n é p -
k ô l t é s z e t b e n ( = I n f l u e n ţ e reciproce î n t r e p o e z i a p o p u l a r ă u n g u r e a s c ă
şi r o m â n e a s c ă ) . Az E r d é l y i M û z e u m - E g y e s û l e t ... t i z e n e g y e d i k v â n -
d o r g y u l é s é n e k E m l é k k ô n y v e . Cluj 1 9 3 3 . p . 2 9 — 3 8 .
238. L u k o G â b o r . Moldvai csângôk k e n d e r m u n k â j a ( = Lu­
c r a r e a cânepei la Ciangăii m o l d o v e n i ) . A M a g y a r N e m z e t i M u z e u m
N é p r a j z i T â r â n a k E r t e s i t ô j e X X V I (1934), 9 6 — 1 0 1 .

XV. PĂSTORIT

239. B u r i 1 e a n u, D i m . I ) . şi H . Z. D u m i t r e s c u. P ă s -
t o r i t u l d i n t r e Olt şi J i u ( S t u d i u etnografic). A n u a r u l Societăţii S t u ­
d e n ţ i l o r în geografie «Soveja» I (1933), P- 6 7 — 7 6 .
240. H e r s e n i , T r ă i a n. S t â n a din m u n ţ i i F ă g ă r a ş u l u i . B o a b e
de G r â u V (1934). 3 3 6 — 3 5 9 -
241. K u b i j o v y c , V l a d i m i r . P ă s t o r i t u l în M a r a m u r e ş . B u ­
l e t i n u l S o c i e t ă ţ i i Regale R o m â n e d e Geografie L U I (1934), 2 1 6 — 2 9 3 .
5 planşe, 2 hărţi, un rezumat german.
242. M o r a r i u, T i b e r i u . N o u i c o n t r i b u ţ i u n i l a p ă s t o r i t u l e-
vreilor m a r a m u r e ş e n i ( E x t r a s d i n r e v i s t a « S t â n a » . An. I . N o . 9 şi 1 0 ) .
Sibiu 1 9 3 4 . T i p . V e s t e m e a n 8° 32 p . , 2 p l a n ş e . [Cu r e z u m a t g e r m a n ] .
Rec. Buletinul Societăţii Regale Române de Geografie LIII ( 1 9 3 4 ) , 4 3 — 4 3 3 2

(Mara Popp).
243. P o p , M a r a N . C o n t r i b u ţ i u n i la v i a ţ a p a s t o r a l ă din A r g e ş
şi Muscel. O r i g i n a U n g u r e n i l o r . (Cu u n r e z u m a t francez, 6 p l a n ş e şi
2 h ă r ţ i ) . B u l e t i n u l Societăţii Regale R o m â n e d e Geografie L I I (1933).
229—282.
2
Rec. Revista Istorică Română IV ( 1 9 3 4 ) , 4 5 Şandru).
244. P a v l e s c u , E u g e n . S t â n a s a t u l u i . I a ş i 1 9 3 4 . T i p . A l e x a n ­
0
dru Ţerek. 1 6 1 1 9 p.
245. S o m e ş a n , Laurian. L a t r a n s h u m a n c e des b e r g e r s
t r a n s y l v a i n s d a n s les p r o v i n c e s r o u m a i n e s . R e v u e d e T r a n s y l v a n i e I
(1934), 4 6 5 — 4 7 6 .
246. S o m e ş a n , L a u r i a n . V i e a ţ a p a s t o r a l ă în M u n ţ i i Căli­
mării. (Cu u n r e z u m a t g e r m a n , 2 planşe şi 1 h a r t ă ) . B u l e t i n u l S o c i e t ă ţ i i
R e g a l e R o m â n e de Geografie L I I (1933), 283—342.
247. S t o i a n , L I . P ă s t o r i t u l în R î m n i c u l - S ă r a t . Grai şi S u f l e t
V I (1933—34^. 4 1 — 7 4 -

XVI. ADDENDA LA «BIBLIOGRAFIA FOLKLORULUI ROMÂNESC 1 9 3 1 — 1 9 3 2 »

248. B r ă i l o i u , C o n s t a n t i n . E s q u i s s e d ' u n e m é t h o d e de
folklore m u s i c a l (Les a r c h i v e s de la Société des c o m p o s i t e u r s r o u m a i n s ) .
E x t r a i t de la R e v u e d e Musicologie, no. 40. P a r i s [ 1 9 3 2 ] . L i b r a i r i e
F i s c h b a c h e r 8° 34 p .
249. C h e l c e a , I o n . C ă t r e i n t e l e c t u a l i i satelor n o a s t r e ! S a t u l
şi Şcoala I I ( 1 9 3 2 — 3 3 ) , 1 1 6 — 1 1 8 .
Apel pentru culegerea materialului folkloric.
250. C r ă c i u n , G h e o r g h e N . Monografia c o m u n e i B r o ş t e n i
d i n j u d e ţ u l M e h e d i n ţ i . T u r n u - S e v e r i n 1 9 3 2 . T i p . L u i z a I. Niculescu şi
l o a n N . B o j n e a g u . 8° 82 p .
Cu 15 ilustraţiuni şi 2 schiţe. Aşezările vechi, obiceiuri (p. 21—23). «Legende şi
tradiţii (p. 37—40) ; cântece şi doine, cântece de stea şi vicleim, descântece, proverbe-
şi zicători, cântecele şi horele naţionale, credinţa şi obiceiurile religioase, superstiţii,
port, ocupaţia locuitorilor, industria casnică» (p. 42—71).
251. C r e a n g a , I o n . Contes populaires de Roumanie. Traduction et notes par
Stanciu Stoian et Ode de Chateauvieux Lebel. Paris, Maisonneuve, 1931. XVIII, 249.
8° 30 fr.
Notă. Schweizerisches Archiv fur Volkskunde32 (1932), 184 (E. H[offmann]-K[rayer].
252. C u c u , G h e o r g h e . Colinde p o p u l a r e . Culese şi a r m o n i ­
z a t e de —-. T i p ă r i t e , c u o p r e f a ţ ă şi biografia c o m p o z i t o r u l u i s u b î n ­
grijirea P r e o t u l u i E u g e n B ă r b u l e s c u . B u c . 1 9 3 2 . T i p . «Cărţilor Bise­
0
riceşti». 1 6 32 p . Lei 30.
253. L u ţ a , V a s i l e G h . U n a n u a r p e n t r u s t u d i u l c â n t e c u l u i
p o p o r a n al G e r m a n i l o r . R e v i s t a G e r m a n i ş t i l o r R o m â n i I (1932), 1 8 4 — 1 8 9 .
Jahrbuch fur Volksliedforschung... herausgegeben von John Meier. I-1928, II-1930,
III-1932.
254. N e t o l i c z k a , L u i s e . Das Siebenbûrgische Volkskunde-
m u s e u m i n C l u j - K l a u s e n b u r g ( R u m ă n i e n ) . Mit 4 A b b i l d u n g e n . Son-
d e r a b d r u c k a u s « M u s e u m s k u n d e » , N e u e F o l g e I V [1932}, H e f t 3. p .
125—133.
255. P e r e t z, I. R e a l i t ă ţ i juridice. C u r s u r i la U n i v e r s i t a t e a A t e ­
neului. A n u a r u l A t e n e u l u i R o m â n p e 1 9 3 1 . B u c u r e ş t i 1 9 3 2 . T i p . «Bu­
covina», p . 1 6 3 — 2 0 8 .
Multe obiceiuri juridice în legătură cu nunta românească.
 256. P r e d e s c u , L u c i a n . l o a n C r e a n g ă . V i a ţ a şi o p e r a . I — I I .
B u c . 1 9 3 2 . E d i t . «Bucovina» I . E . T o r o u ţ i u . 8° 1 8 2 , 1 f . + 2 6 0 p .
«Poveşti şi basme. Procedee technice populare» (Vol. II, p. 64—133).

REVISTELE DESPOIATE

1. Adeverul literar şi artistic 32. învăţământul Primar (Făgăraş)

2. Analele Dobrogei 33. Ion Maiorescu (Craiova)
3. Anuarul Arhivei de Folklor 34. Junimea Literară
4. Archivum Romanicum 35. Lares (Roma)
5. Arhiva (Iaşi) 36. Muguri (Buzău)
6. Arhiva pentru ştiinţa şi reforma socială 37. Muscelul Nostru (Câmpulung)
7. Arhivele Basarabiei 38. Natura
8. Arhivele Olteniei 39. Plaiuri Hunedorene
9. Arhiva Someşană 40. Progres şi Cultură (Tg.-Mureş)
10. Anuarul Societăţii studenţilor în geo­ 41. Ramuri
grafie «Soveja» 42. Revista Asociaţiei învăţătorilor Me-
11. Blajul hedinţeni
12. Boabe de Grâu 43. Revista Critică
13. Buletinul Institutului de Filologie Ro­ 44. Revista Fundaţiilor Regale
mână «Alexandru Philippide» Iaşi 45. Revista Germaniştilor Români
14. Buletinul Soc. Regale Române de Geo­ 46. Revista Institutului Social Banat-Cri-
grafie şana (Timişoara)
15. Bulletin Linguistique 47. Revista Istorică
16. Cele Trei Crişuri 48. Revista Istorică Română
17. Codrul Cosminului 49. Revue Historique
18. Convorbiri Literare 50. Revue de Transylvanie
19. Cuget Clar 51. Satul şi Şcoala (Cluj)
20. Cuget Moldovenesc (Bălţi) 52. Societatea de Mâine
21. Culegătorul — Buletinul Arhivei etno- 53. Stâna (Bucureşti)
grafico-folklorice a Muzeului Etnogra­ 54. Şcoala Noastră (Zălau)
fic din Cluj 55. Şcoala şi Viaţa
22. Dacoromania 56. Şcoala şi Viaţa Ilfovului
23. Erdélyi Muzeum (Cluj) 57. Siebenbiirgische Vierteljahrsschrift
24. Ethnographia (Budapesta) 58. Slavonie Review (Londra)
25. Familia 59. Ţara Bârsei
26. Făt-Frumos 60. TJngarische Jahrbucher (Berlin)
27. Gândirea 61. Viaţa Basarabiei
28. Gând Românesc 62. Viaţa Românească
29. Graiul Românesc 63. Vlăstarul Câmpiei (Cluj)
30. Grai şi Suflet 64. Zorile Romanaţulni
31- Hotarul (Arad)
 RAPORT ANUAL (1933-34)
î n al treilea şi al patrulea an de activitate, « Arhiva de Folklor a Academiei Române »
a continuat, în primul rând, culegerea de materiale folklorice. S'au întocmit şi răspândit
alte trei chestionare, unul (VI) referitor la « Naştere, botez şi copilărie », altul ( V I I )
privitor la « Calendarul poporului pe lunile Octomvrie—Decemvrie » (cuprinzând şi o
anexă referitoare la « Şezătoare » şi literatura ei — ghicitori, proverbe şi frământări
de limbă). Al VIII-lea chestionar se ocupă cu « Pământul, apa, cerul şi fenomenele at­
mosferice după credinţele şi povestirile poporului ». S'au mai alcătuit şi două circulare,
una (No. 3) referitoare la « legatul viilor » (vezi p. 4—5), cealaltă (No. 4) consacrată
adunării de material pentru precizarea sensului noţiunilor « Vrăji, farmece, boscoane,
descântece şi fapt ». La aceste chestionare şi circulare, cât şi la cele din anii precedenţi
— care au fost trimise noilor corespondenţi —, s'au primit numeroase materiale pre­
ţioase. Apoi şi în aceşti ani a intrat mult material folkloric independent de răspun­
surile la chestionare.
Ca şi în trecut, colaboratorii cei mai harnici şi pricepuţi au fost distinşi cu premiile
următoare (decernate în Decembrie 1934) :
Premiul I (Lei 2.000) : Const. I. Muraru, învăţător (Buhoci-Bacău). Premiul II (Lei
1.500) : D. Ahriţculesei, absolvent de liceu (Cândeşti-Dorohoi). Premiul III (Lei 1.000) :
Iosif Gr. Mareş, înv. (Şicovăţ-Lăpuşna). Şase premii a Lei 500 : Afia V. Apetroaei, în­
văţătoare (Moişa-Baia) ; Dem. Păsărescu, înv. (Cojmăneşti -Mehedinţi) ; Gh. Pavelescu,
elev la Liceul « Aurel Vlaicu » din Orăştie ; Matei Starăş, îav. (Ceamaşir-Ismail) ; Const.
Mărincianu, înv. (Vad-Someş) şi Fufimie Stratan, elev la Şcoala Normală din Vaslui.
0 serie de membri corespondenţi, tot atât de harnici şi conştiincioşi, care n'au putut
fi premiaţi din cauza numărului limitat al premiilor, au fost distinşi cu exemplare din
Anuarul Arhivei. Iată numele acestora (în ordine alfabetică) :
Nicolae Axinte, student-teolog ; Ion Bădăluţă, învăţător ; Stelian Bălan, înv. ; George
I. Bârleanu, profesor ; Ion Berbecaru, normalist ; Vasile Bologa, înv. ; Ion Cojocaru,
agricultor ; Ion Cruceană, student-litere ; Alexandru Dinu, înv. ; Dumitru Dominte, înv. ;
loan Donisă, înv. ; loan Fodorean, student -litere ; Gheorghe P. Niculae, înv. ; Dumitru
Ghibuş, înv. ; Valter Horodniceanu, înv. ; Dionisie Ionaşcu, înv. ; Gheorghe D. Mandă,
înv. ; Speranţa Gh. Mazilu, învăţătoare ; Gheorghe M. Negru, înv. ; Lazăr Onchiş, înv. ;
Caius Pascu, student-teolog ; Theodor Pletos, înv. ; Theodor I. Popescu-Buzău, înv. ;
Irina Săsăreanu, studentă la litere şi Ionel V. Zghibarţă, student.
Anuarul s'a trimits şi membrilor corespondenţi, premiaţi în anii precedenţi, care
au înţeles să rămână credincioşi colaboratori ai Arhivei, anume d-lor : Gh. Bădescu-
Aluniş, înv. ; G. G. Fierăscu, înv. ; P. Hossu-Longin, înv. ; V. Babiuc, înv. ; Marin D.
Niţu, înv. ; P. Lenghel, înv. ; C. N. Gafiţescu, înv. şi I. N. Dumitrescu-Bistriţa, înv. ;
Gh. I. Dobrescu, înv. ; Anatolie Melnic, înv. ; P. Balaşiu-Stolneanu, înv. ; Valeriu Al.
212 RAPORT ANDAI.

Popa, înv. ; Gheorghe Fată, plugar şi Petru Vovcă, înv. ; de asemenea tuturor cores­
pondenţilor amintiţi în raportul din Anuarul II, care şi-au continuat colaborarea la
acţiunea Arhivei noastre.
S'au făcut trei anchete folklorice prin stipendiaţii Arhivei. Una în vara anului 1933,
de către d-1 Laurenţiu F. Nemeş, profesor secundar, la « Mocanii » din Munţii Apuseni ;
a doua în vara anului 1934, de către d-1 Petre V. Ştefănucă, profesor secundar, în Valea
Nistrului-de-jos, ; a treia în toamna aceluiaşi an, de către d-1 Emil Petrovici, profesor
la Facultatea de Litere a Universităţii din Cluj, în Valea Almăjului (Banat), ale cărei
rezultate sunt publicate în acest Anuar (p. 25—158).
S'a continuat copierea la maşina de scris a materialelor intrate şi alcătuirea catalo­
gului pe specialităţi. Materialul care a mai intrat în urma circularei No. 1 (Snoava despre
femeia necredincioasă), a fost prelucrat de subsemnatul şi publicat în acest Anuar (p.
169—176).
S'au continuat lucrările pentru o bibliografie generală a folklorului românesc (în
acest Anuar s'a publicat cea pentru anii 1933—34). Directorul Arhivei a pregătit pentru
publicaţia internaţională « Volkskundliche Bibliographie » literatura folklorică româ­
nească a anilor 1931—32.
Biblioteca Arhivei s'a sporit cu 29 volume, parte donate, parte achiziţionate. S'au
primit donaţiuni delà : Arhiva de Folklor din Tartu-Estonia (4 vol.), W. Anderson
(1 vol.), P. Caraman (1 vol.), P. Gheorgheasa (1 vol.), Simion Hârnea (1 vol.),
revista « Lzvoraşul » (2 vol.), O. Loorits (2 vol.), T. Mărăscu (1 vol.), C, Mureşanu
(1 vol.), Muzeul Etnografic Cluj (i voi.) şi G. T. Niculescu-Varone (1 vol.).
î n schimbul Anuarului, Arhiva primeşte următoarele pulblicaţii străine :
Budkavlen (Abo-Finlanda)
Danmarks Folkeminder (Copenhaga)
Eesti Rahvaluule Arhiiv (Tartu-Estonia). Diferite publicaţii.
Ethnographia (Budapesta)
Lares (Firenze)
Lud (Lemberg)
Lud Slowianski (Cracovia)
Norsk Folkeminnelag (Oslo)
Oberdeutsche Zeitschrift fur Volhskunde (Heidelberg)
Schweizerisches Archiv fur Volkshunde (Basel)
Siebenbûrgische Vierteljahrsschrift (Sibiu).

Anii din urmă au adus Arhivei şi pierderi dureroase. Am arătat în acest Anuar (p.
1—6) ce a însemnat pentru noi Ion Bianu. Cu profesorul G. Bogdan-Duică ne a părăsit
un cald susţinător. Moartea a secerat şi trei din cei mai harnici membri corespondenţi,
toţi trei premiaţi ai Arhivei : învăţătorii Vasile Cutcan, Sterie C. Enuică şi Const. Mă-
rincianu. « Arhiva de Folklor a Academiei Române » le va păstra cu pietate amintirea.

ION MUŞLEA
 RÉSUMÉ DES ARTICLES
ION M U S L E A , Ion Bianu et le folklore roumain (p. i — 6 ) . Par suite de la mort du
professeur Bianu, l'« Arhiva de Folklor a Academiei Romane » perd un de ses amis les
plus dévoués. Bianu a toujours été vivement intéressé par tout ce qui touchait à la vie
paysanne. Il était trop pris par ses multiples charges pour pouvoir s'adonner au folklore,
comme il l'aurait, à coup sûr, souhaité Toutefois il a écrit quelques articles, a édité quel­
ques recueils et a fondé la grande collection de folklore de l'Académie Roumaine ( 4 0
volumes). 1/«Arhiva de Folklor a Academiei Romane », qui lui doit tant, a reçu de lui,
à plusieurs reprises, des notes de folklore. La plus importante concerne une pratique
magique pour la protection des vignobles (publiée à la page 4 — 5 , en note), sur laquelle
l'Archive a entrepris une enquête.

ION DIACONTJ. Psychologie et création populaire (p. 7 — 2 3 ) . Les recherches concer­

nant la genèse et l'évolution de la littérature populaire — dans le genre de celles de
O. Bôckel, O. Schell, J. Tiersot, E. Wechsler — n'ont été abordées dans le folklore rou­
main que dans les tout derniers temps. O. Densusianu, P. Cancel et T. Papahagi sont
les seuls qui aient écrit avec compétence dans cette direction. Au point de vue strict
de la psychologie de la création populaire, il faut retenir les noms des deux derniers.
Papahagi, s'appuyant sur un riche matériel folklorique, recueilli dans l'archaïque pays
de Maramureş, conclut que le genre épique paraît être la création exclusive de l'homme,
mais s'est conservé à l'aide de la mémoire, grâce à la femme. Les ballades roumaines ont
leur origine dans la vie collective du village, ainsi que dans la vie pastorale ; elles gagnent
ensuite en perfection grâce à une circulation intense. Les opinions de Cancel sont cer­
tainement plus cohérentes, seulement elles ne partent pas des manifestations folkloriques
roumaines, mais des observations de M. Murko sur la poésie yougoslave. Cancel distingue
dans l'existence de chaque motif poétique populaire la création primordiale et la circu­
lation. Son argumentation claire tend a établir que n'importe quand la création initiale
est un fait individuel, quoique la poésie serbe prouve la collaboration collective à l'in­
térieur de petits groupes. En opposition avec la sociologie de Durkheim, avec l'ethno-
psychologie de Lazarus et Steinthal, comme aussi avec la «Volkerpsychologie » de Wundt
— lesquels voient dans les valeurs spirituelles des produits de la collectivité —, Cancel
conclut que n'importe quelle création populaire est par excellence une oeuvre individuelle.
L'auteur adhère aux opinions de Cancel, avec les réserves qu'elles comportent :
il repousse la collaboration même en petits groupes. Les milieux roumains qu'il a obser­
vés — surtout le Pays de Vrancea, ou il lui paraît qu'est née «Mioriţa », le chef d'oeuvre
de la littérature populaire roumaine — prouvent indubitablement que, dans la création
comme dans la propagation de tel motif poétique, il ne s'agit que d'un seul individu,
mais particulièrement doué. Alors même qu'un motif se cristallise pendant un temps
assez long, correspondant à la durée de quelques générations — comme c'est le cas pour
le poème • Mioriţa » —, ce ne sont jamais que quelques individualités exceptionnelles
qui jouent un rôle de premier plan. La création populaire roumaine n'est pas impro­
visation — comme dans le cas de la littérature serbe indiqué par Murko, celui des Corses
que rapporte A. de Croze, celui de ces « serenata » de l a Provence dont parle J. Tiersot,
ou celui des Basques. Elle est parfaitement unitaire, c'est à dire que des motifs fonda­
mentaux circulent de manière stéréotype sur des aires géographiques vastes, mais dis­
tantes ; donc la refonte par une circulation intense fixe toute la poésie populaire rou­
maine. Cette stereotypic prouve ainsi que dans sa structure la création populaire rou­
maine est é'aborée — contrairement à l'improvisation, qui ne garde pas de cadres fixes,
mais se trouve dans une transformation continue, comme par exemple chez les peuples
du midi.

EMIL PKTROVICI. Folklore de la Vallée d'Almàj (p. 25—158). Dans la partie sud-
est d u Banat roumain, les 15 villages de la Vallée d'Almăj (Valea Almăjului, départ.
Caras) sont situés dans u n bassin entouré de montagnes boisées. L'auteur a étudié dans
six d e ces villages la langue et le folklore qui présentent maints traits archaïques. Il y a
trouvé des matériaux très riches et intéressants relatifs aux cérémonies périodiques et
aux coutumes concernant l a vie d u berceau à la tombe, beaucoup de pratiques magiques
et d'incantations, quelques ballades e n voie dt disparition, des chansons, des légendes,
des traditions, etc. Les textes (numérotés de 1 à 170 — p. 60—145) sont précédés d'une
introduction (p. 26—59) qui s'occupe d u caractère d u pays, des habitants, de leur parler
et d u folklore. Les textes sont suivis d'un glossaire, d'une carte de la région explorée (p.
158) et de deux planches qui représentent :
I. 1. Le village de Borlovenii-Vechi
2. Une rue d u village de Bănia.
II. 1. Une femme de Bănia
2. Une femme de Pătaş portant de la braise au cimetière sur la tombe d'un
mort, suivant le rite quotidien
3. Un homme de Pătaş.

VALEEIU L. BOLOQA, Rapport d'un chirurgien allemand (1756) sur la croyance

des Roumains aux revenants ( p. 159—168). L'auteur a trouvé dans la brochure de G e o r g
T a 11 a r « Visum repertum anatomico-chirurgicum... •.> (Wien und Leipzig, 1784), une
foule d'informations précieuses et très détaillées, concernant la croyance aux revenants
des Roumains d u Banat, de l a Valachie et de la Transylvanie. Les passages qui présen­
t e n t u n plus grand intérêt pour le folklore sont donnés en traduction et commentés.
Le chirurgien apparaît comme u n observateur sagace, qui a su saisir quelques phénomènes
essentiels que la science du temps ne pouvait pas encore expliquer. (Ainsi les maladies
de ceux qui se croyaient attaqués par les revenants sont très judicieusement mises e n
rapport avec l'alimentation unilatérale d e s Roumains pendant les longs jeûnes observés
au cours de l'hiver e t du printemps).

ION MUŞLEA, Autres variantes roumaines du conte de la femme infidèle (p. 169—176).
Revenant sur l'article publié dans le tome précédent (p. 195—216), l'auteur présente
et analyse 21 variantes nouvelles que l'on a p u recueillir grâce au concours des corres­
pondants de l'Archive, pendant les années 1933—34. L'aire de diffusion d u conte chez
les Roumains s'élargit ainsi considérablement—surtout grâce aux variantes notées
dans le Banat (1) et e n Bucovine (2) ; dans u n seul département de Transylvanie ( H u ­
nedoara) on a recueilli six variantes, ce qui prouve que le motif est encore bien vivant
dans le milieu paysan roumain. Les conclusions de la contribution précédente ne subissent
pas de grands changements, mais se trouvent plutôt confirmées par les nouvelles variantes.
 P. V. ŞTEFĂNUCĂ, Contribution à la bibliographie des études et des recueils folklo­
riques publiés dans les périodiques russes concernant les Roumains de Bessarabie et les
peuples cohabitants (p. 1 7 7 — 1 8 8 ) . Dans les revues russes et surtout dans le «KiSinevskije
Eparchialnyje Vestnik » ( 1 8 6 7 — 1 9 1 5 ) on a publié de nombreuses monographies des
villages de Bessarabie où le folklore tenait une grande place. D'auteur donne 9 7 titres
d'articles de cette espèce, le plus souvent avec l'indication du genre de folklore qu'ils
contiennent.

Bibliographie du folklore roumain (années 1 9 3 3 — 3 4 ) (p. 1 8 9 — 2 0 9 ) .

Rapport sur l'activité de V«Archive de Folklore de l'Académie Roumaine » pour les an-
nées 1 9 3 3 - — 3 4 - Tableau des publications reçues en échange (p. 2 1 0 — 2 1 1 ) .