RELATIA DE COMUNICARE CU UN COPIL

Când comunicåm cu un copil trebuie så constientizåm în primul rând RELATIA INEGALÅ

dintre noi, în calitate de adulti, si copii.
Ca ADULTI, avem o POZITIE DE PUTERE si PUTEREA DE A DEFINI SITUATIA.
Ca ASISTENT SOCIAL, raportul de inegalitate poate fi perceput si mai puternic de catre copil,
pentru cå asistentul social reprezintå o AUTORITATE.
De aceea, este importantå crearea unei RELATII DE ÎNCREDERE cu copilul.
 RELATIA DE INCREDERE CU UN COPIL
Se construieste dovedind RESPECT FATÅ DE UNICITATEA COPILULUI din fata noastrå.

A aprecia unicitatea copilului înseamnå:

 så întelegem ce simte el în situatia în care se aflå
 så întelegem cum vede relatiile cu adultii
 så îl sprijinim în gåsirea unei solutii la nevoie sau când e în pericol.
A aprecia nu înseamnå a fi autoritar, ci a-ti mentine autoritatea într-un mod respectuos fatå de
persoana cu care comunici.
Comunicarea între profesionisti si copii se concentreazå asupra creårii unei relatii bazate pe
RECUNOASTERE SI APRECIERE.
In calitate de specialisti, fie cå suntem asistenti sociali, cadre didactice, medici, asistenti medicali sau
poli†isti, trebuie:
 sa constientizam pozitia de putere pe care o de†inem
 så recunoastem si så apreciem în comunicarea noastrå caracterul individual al copilului
 så recunoastem si så apreciem dreptul acestuia de a participa la deciziile care îl privesc
 så-l ajutam så-si îmbunåtåteascå situatia, luându-i în considerare capacitåtile în continuå
dezvoltare si resursele individuale.
În calitatea dumneavoastrå de profesionisti trebuie så cåutati a stabili o RELATIE DE RECIPROCITATE.
 ELEMENTELE COMUNICARII

 abilitåtile interpersonale: ascultarea cu atentie si încurajarea interlocutorului, întelegerea

sentimentelor si a opiniilor sale,
 respectul fatå de interlocutor
 capacitatea de a întelege opinia si situatia acestuia.
Ca profesionisti, trebuie sa stabiliti un contact optim, caracterizat prin deschidere, implicare,
interes si respect.
 CRITERII PENTRU O BUNA COMUNICARE CU COPIII
 Fiecare copil este unic, la fel cum fiecare dintre noi este unic. Circumstantele în care copilul are nevoie de sprijinul
dumneavoastrå sunt diferite.
 Copiii pot avea diferite niveluri de dezvoltare emotionalå si moralå sau de responsabilitate. Faptul cå ei se aflå într-o
situatie dificilå este consecinta unor împrejuråri de care nu pot fi fåcuti responsabili; TOTI COPIII MERITÅ RESPECT SI
ÎNTELEGERE.
 Unii copii au o „retea de sustinere” mai bunå decât a altora: ei sunt înconjurati de adulti care îi ajutå sau sprijinå. De
aceea, pårintii copiilor mai pu†in „norocosi” din acest punct de vedere trebuie sustinuti pentru a-si asuma
responsabilitåtile sau, împreunå cu acestia, trebuie gåsite alte solutii pentru asigurarea drepturilor si dezvoltårii copiilor.
 Unii copii au mai multe oportunitåti decât altii.
 Fiecare copil este unic si necesitå o abordare individualizatå.
Aceste criterii se aplicå si în cazul grupurilor de copii. Grupurile de copii care au nevoie de îngrijire si de protectie nu trebuie
tratate global. Fiecare copil din interiorul grupului trebuie tratat individual.
 COMUNICAREA ADAPTATA LA COPIL
Când vorbiti cu un copil, este important så folositi un STIL DE COMUNICARE PRIETENOS, så fiti
constienti de limbajul trupului si de faptul cå trebuie så folositi un limbaj adaptat nivelului de întelegere al
copilului.
Aplicati urmåtoarele principii în timpul comunicårii:
 Folositi întotdeauna un limbaj simplu, luând în considerare vârsta, gradul de maturitate si
dezvoltarea intelectualå a copilului din fata dumneavoastrå.
 Asigurati-vå cå mesajul si cuvintele dumneavoastrå sunt întelese corect de copil.
 Evitati så vå încruntati, deoarece încruntarea poate fi luatå drept dezaprobare.
 Uitati-vå în ochii copilului si adoptati o atitudine de interes, coborându-vå la nivelul la care copilul vå
poate privi în ochi.
 Evitati posturile rigide ale trupului.
 Nu uitati cå postura pe care o adoptati va antrena automat un anumit råspuns din partea copilului.
 Tonul vocii (aveti grijå så påstrati un ton calm si respectuos - un asemenea ton îl va face pe copil så asculte
mult mai bine).
 Nu tratati niciodatå copilul într-un mod degradant, umilitor, agresiv sau nemilos.
Contact Asumati-vå responsabilitatea contactului
Creati o atmosfera de încredere/întelegere.
Ave†i grijå la tonul vocii, limbajul trupului si la reactia pårintilor/ copilului.
Competentå Explicati competenta dumneavoastrå, de ce trebuie så faceti evaluarea situatiei sociale, ce aveti
de gând så faceti si cu ce anume îi puteti ajuta. Verificati care sunt asteptårile pårintilor/ copilului.

Clarificare si Explicati cå trebuie så puneti întrebåri pentru a låmuri situa†ia, astfel încât så gåsiti împreunå o
consultare solutie potrivitå pentru copil. Începeti cu întrebåri deschise (Ce s-a întâmplat? Cum våd ei
situatia? Ce solutii propun pentru problema respectivå? Cum pot contribui la gåsirea unei solutii?
Cine ar mai trebui implicat?).
Concluzii Prezentati pe scurt solutiile identificate si incercati sa va puneti de acord cu privire la urmåtoarele
aspecte: ce vor face pårintii/ copilul, ce veti face dumneavoastrå, cine ar mai putea fi implicat în
aplicarea solutiei. Avansati si o propunere de urmårire a actiunii (sedinte, alte måsuri).
 JOC - COPIII TREBUIE SA FIE AUZITI

Expresii descurajatoare:

"Linisteste-te!“ "Cum iti permiti sa vorbesti cu mine astfel“

“Gura!“ "Nu ma intrerupe cand eu vorbesc“
"Taci!“ "Spala-ti urechile“
"Vorbeste numai cand esti rugat“ "Priveste-ma cand eu vorbesc cu tine“
"Copiii trebuie vazuti dar nu auziti“ “De ce nu poti fi mai atent?“
“Nu fi rautacios“ "Alo...Trezeste-te...Fii mai atent!"
Expresii incurajatoare:

“Asteapta un pic. Vreau sa ascult ce imi spui”.

“Vo fi bucuros daca mai intai ma vei asculta tu si apoi voi asculta si
eu ce imi vei spune”.
“Imi place cand ma asculti”.
“Iti multumesc ca m-ai ascultat”.
“Apreciez parerea ta chiar daca nu sunt de acord cu ea”.
“Poti vorbi mai incet?”