ANUI.

:III,

n-le '45-46:

20 BAN! NUMRUL

NEER

27 NOVEMBRE 1911.

ti it, tit

LITERAR

ABOISALIENTUL IN TABL :

ESC
saimmilamMicc

ABONAMENTUL IN STIIIINATATE:

Po an 6 la - Pe et;se Inn! 8 Id.

Pe an an 7 leI.

Pe ease We 4 Id.

Redactia i Advalnistratia : Vilenif-de-Munte (judetul Prahova).

SUMARIt:
N. IORGA : Zia!'

i culturi. - ION SIN-GEORGIO : Fluturnl (poesie). - VIRGIL

TEMPEANU : Elvetia literar de ierf i dA ad. - IORGU G. TOMA : Cei

trel (poesie). - TUDOR PAMFIL : 0 marturie cu privire la rpirea Bucovina - MIHNIL 1. PROCOP1E : D'art dus (poesio). - MIHAIL I. IORGULESCU : Interiorurl .1 primblrl (possie).
HENRIC STAHL : De la
Manevre gepurau1). - 1. : Cugetri. - G. RoncX : Supt creanga Infloriti (poesie). - P. CANCEL : 4Comotao d-lor Anghel i Iosif la Teatrul National. - VIRGIL TEMPEANU : Jiluire (poesie). - Import Funk-

NESCU : t P3f an D. Popescn. - ECONOMUL I. A. GRIGORIII: Dpui docu-

mente. - M. BACIU : Cintec poporal bucovinean. - I. : Cronici.

Ziar si cultura.
MET DINTR'0 CONFERINTI TINUTA! LA BOTOANI IN ZILIA DE 20 NOVEMBRE

Existd astdzi o mare nepotrivire in moralitate fi Culturd intre

ziare i intre o mare parte, intre o parte tot mai mare a so-

..

Se incepe totdeauna printeo astfer de nepotrivire in sensul

intr'o societate inf erioard apar, ca s'o ridice, oameni supenon e, cari se indreaptd, curagios i stdruitor, Mire o lume
rdmasd incci in intunerec, pierdutd pe cdi de rcitcicire, pornita
ca

,
'

*le lunecupl ce duce blind, plcicut chiar, cdtre un ucigcitor fund

de prdpastie.
Teri care asteizi stall innaintea noastrd ca modle de civilisays unitard fi armonioasci, de muned i virtute, de indestulare trupeased i de multdmire a sufletului, eraii acum o sutd
de ani cu total alit el. Ginditi-vd numai, in comparatie cu Suedia

de astdzi, la aceia de acuma o sutd de ani, cu satele pustiite

de alcoolism, cu orafele pune de copii cari nu puteaft punk
numele tattilui lor, etc Parlamentele sf 4iate de discordii civile,
cu o aristocrafie;unitd pentru a ucide un biet rege rdtdcit cu
intentiile lui bune. 9i asteizi kale aceste grase umbra morale
aft dispdrut cu totul.
,
,

www.dacoromanica.ro

(":

706
' In aceasta

NEAMUL ROMANESC LITERAR

presa. De
i presa are pirtea ei, dar nu numai
poate

alte inriuriri, de care nu

dinsa te poti feri, dar mai vin i
f vests mai mull de bine.
scdpa une ori nici sufletul care se
trebui sd gseascei totReligia duce la bisericci, unde flecine ar autoritti superioare
deauna sf atul cel folositor in numele unei
inveitdturacelor onsenefti fi u nde, oricum, nu va gsi niciodatd
9i celui
sufletul.
mutt
sd
se
strice
cea rea, prin care 0 mat
cetire, incd-i va cddea o
are ar avea cea Mai mare sild de
preface"' pentru tocad viata. Odd,
carte in mind, fi ea poate sd-1
sterpe,
aldturi de cartea care nu se intelege, rod al unei minti

putut da ramie mat mult,

ceireia norocul invldturii nu i-a
inseileitura unei
aldturi de cartea din care se pdstreazei doar
suflet,
care face parte
intrigi romantice, e aceia care rdmine in acela : dacd e rea, o
integrantd -de acum innainte din sufletul
pierzare, dacd e bund, o
stafie de ingrozire 0 de indemn spre
tdgeiclui
necontenit btin mustrare de inger. i cine ar mtea
singur
om
tot binele care de la sine se revarsei in jurul unut
intreg
in
sandnil, a reiminea
care sid indreizneascei, intro cei
de exemple, asemenea cu
tatea sa morald, pedepsitor i cldtettprimensitatea
intunerecului,
o unicei razei, cdldtorind sigurd prin
care, puin de fried, se del in leituri ?
atitor factori, drep-'
7, deci, vine o vreme, and, prin actiunea
'iese la ivealei.
tatea celui isolat in silintile sale de indreptare
s
impiedece,
cu jertfa
Dupnanul poporuluis care a ceiutat
de
situatiei fi a linitii sale, intrebuintarea apelor aducdtoare

al oamenilor pe
boald, e recunoscut ca prietenul eel adevdrat
de primejclie.
i
incongienta
lor
cari i-a tulburat in obipuinta
sd-1
incunjure
i sa apese
limp prejudeccitile pot

Dar tottt0 mull

propagatori prin ziar n'afi
asupra amintirii sale chiar. Gip
infdtipazet, ca a noastr,
avut aceastei soartdl Sint inset i tell care

cetite cu patimel, incurajate

situatia ciudat, a unei prese
i care e iiiferioar
in toate felurile, imbrdtipte de boatel lumea
ail innaintat
moralitdtii publice ca pi culturii generale, carezi, pe. alte cdi,
amindoucl, in ciuda cuvintului tipcirit din flecare
care eta cele ardlate mat sus.
obifnuiti sa ocaEste oare cineva dintre d-voastrei, cetitori
64 moralitatea
sionalt ai (Dirnineteii, care set cuteze a declara
tidied peste aceia a minsa personald i a f amiliei sale nu se caracteriseazd acest ziar?
ciunif, insinudrit, a pornograflei, care.

www.dacoromanica.ro

'

N. IORGA : ZIAR

I CULTURi.

707

Este vre unul care sei nu se sfiascd a spine cd orizontul 5 di-

reclia Diminefifi corespund orizontuluf WI, cultural 5 direcfief

care se desf ace dinteinsul
. .

Cine nu cetege Universul ? Poate eclara inset cineva cd

n'are mai mull curaj f afd de oamenf, de partide, de curente,
de idef, de mdrile interese ale toil 5 neamuluf decit aceastd
f cede de o superioard prude*? i interesul cultural al color
mai multi cetitorf e oare qa de ingust ca interesul cultural al
acestuf zilnic magazin de inf ormafif, in mare parte absolut indiferente ?
Mull superioard celorlalte cloud, este Oare f Minerva., cu edifiile
eqspeciale pentru Moldova, cu dibacea el alunecare in chestif agg

de marl ca acea agrard 5 acea evreiascd, mulfelmitoare pentru

o societate care in aceste privinff are are o altei moralitate de
convingerf V i oare telegramele el, rdsturnate fdra ordine, in0raie fdrei criticd, iipsite de conclusie, informafiile ef necernute
cuprind tot cimpul necesitdfil noastre de culturd

Cel putin supt raportul culturil, se poate crede insd de multi

cd ea, cultura, nu poate intra in discufie cind e voba d9 valoarea
unuf ziar. Ziarul de informafie datorefte informalif, cel politic

judediff 5 campanif politice,.- i cu aceasta 5-a ajuns scopul.

Cultura rdtnine pentru ziarul cultural, - specialitate pe care
numal putini trebuie s'o caute. '
Ar fl adecci 5 azi ca pe vremea cind 1$ statea tap in failt
ziarul politic al luf .Rosetti - cRominuli -5 ziarul cultural,
-

cu scurtd viafd, al lui Basde - Traian.: Dar tocrnal acest

exemplu ni poate servi pentru a infelege mal bine cit de arbitrard i fdrd infeles e osebirea, 0 in ziaristicd, a lucrurilor politice de cele culturale.
De sigur cd Rosetti, de 5 a f dcut poesii, a fost un luptdtor
politic, 5 Basdei),, de 0 a fost diputat 5 conspirator politic 5
intemnifat citeva zile pentru aceasta,- un rdspinditor de rulturd
fi un inovator in domeniul el. Dar foaia celui d'intclig, and
ataca pe unit 0 a juta pe alfil, pornia totdeauna de la concop;
tele .de libertate, de nafiune, opuse Urania, ciocoitni f i aceste
concepte, elaborate de filosofli istoriel fi af dreptuluf, sint de
sigur concepte culturale, un f el anume de a infelege desvoltarea
unel sociehiff, legititriitatea orinduielilor el. lar Basdeii, de la
cele d'intcli numere, frcl's fl avut numal decit acest gind,
_

www.dacoromanica.ro

708

NEAMUL ROMNESC LITERAR

s'a trezit ducind o lupta politicd, foarte personal.

i foarte

vehement&

de inveita$i totu0 el ramtnea pe terenul tut 0 se inspira mice tiintet

i
turile liintelor despre orn pe care le cultiva.
despre mu duce prin ultimele resultate ale cugeteirii indreptate
asupra ei la resultate manifest politice.

Ea in-

Istoria a feicut totdeauna grozav de multa politica.

primeee doar zilseti, fi nu numai cerceteitorul istoric, care nu
durere safe
nic intipeirirea adincd a faptelor marl scivir0te cu
popoarele ce o alcatuiesc,
cu bucurie de omenirea intreagl, prin
prin poporul lui insvg, care-i meirturise0e zilnic straduinfile
lui din toate timpurile, idealele lui
lui vechi i tuna,'
urmarite cu jertfe, - pentru a putea sd rdmiie un piers rotator
lacreimi, penobiectiv) al evenimentelor ce aft lost, cu singe $
ca disciplinci
fiing
alti oameni. Dar, ca
' tru ai sea i pentru
omeneascei, istoria e un vefnic indemn catre politic, i anume
de ceipetenie
catre o politica bine determinatei. Elementele el
cuprinde trecutul ornesint nationalitutEa i traditia. Din tot ce
credinia
sigurd cd, orIcit
nirii se desface, prin studiile istorice,
mnrdcina,
prin
de putin loc ar ocupa la supra fella copacul
lunge%
mai mutt prep i mai
ramurile i prin umbra lui, el are
cotropitor,
obraznie,
care prinde cimpul liduratei decit vrejul
intrece
vezii intregi, ori decit indrdzneata plant" aceitatoare, care
prin
care
sir
gur
a
putut
sd
cu ultimele ei prelungiri trunchiul
$
zile
de
frig
se ridice: din acestea ramine, cu cele d'intdiU
cada prin
de vint, o mizget mucedei inghetatet, iar cellalt laset set
muritor
inteinsul
pentru
ca prin
frunzele stoarse de vlagei ce e
i
o
alta
eremuguri sa fgeiduiascei o viatei nowt de tinerepa.
s'ar
dinte f, tot apes de nezguduitd, e aceia cc 1, oricit de dramatic
indatei in minarunca spre supra/ apci lavele flerbinti, prcfacute
sdmintii
da
roada
in
s:himbul
dre nod eruptive, nu acestea vor
ci
straturile
de
ce se arunca pe netedul lor luciu revolutionar,
inceata depunere, prin mil de ani, pe care le-aft leisat in scurgerea lor normala apele cele vii.
istorice, qa se poate zice de orice
A cum am zis de studiile despre
om. Geografia va face poalt domeniu al cunotintelor
bine incheiate, in marlitic ardtind revoia teritoriilor politice
nevoia
de
a
trece
un hotar pentru a-1
genile unui neam, pi
orice
aparare
din dosul lui (Mama
apara cu adeveirat, pe cind
'

www.dacoromanica.ro

N. IORGA: ZIAR I CULTURI.

709

o cotropire. gi cine ar crede cd pawl i blinda laid de la fard,

poesia populard a trezit ;i intetit marl chestii politice in lumea
aceia de la ora; in care descoperitorul farmecului et simplu tri
cinstit, Alecsandri, a stramutat-o acuma trei gerturi de veac,
-incakind-o cu ciorapi i pantofi i imbreicind-o cu fuste crohmolite la cel d'intdiii magazin de mode din lag? Teranca a
trezit admirafia pentru pdrinfif ei muncitori de *Want ;i a
acut sa se recunoascd tot mai mutt aceastd datorie de rentno0infei ce trebuie sd o simtim pentru acei multi fi umili cari
ni-ad dal, /titre altele, i acest ve;nic indreptar de simfire, de
Umbel, de music& Ea a hrdnit tot mai mull interesul pentru
problema ferdneascci,' a cdrif singurd solufie poate fi inters
larga democratie rural&
A iatd, i acuma in urmei poesia populard a Matt politicd,
f
sd se poatd supdra nimeni, la inaugurarea statuii lui Eminescu in Galati. Era o serbdtoare oficiald, in nota potolitei ce
le caracteriseazd totdeauna. Chemat a vorbi, am Meat cuvintul
lui Eminescu insult, care fi el, in 'Doings, lasd cuvintul poporului dorit de o viafel nationald, lard egemonie strdind, 0 de
invierea dreptafil buns a lui ftef
Bdtrinul. i, de aceia,
seara, nu s'a mirat nimeni, clad, intre toasteie pline de complimente, s'a amestecat unul pentru dreptatea ;i fericirea marelui
inspirator al lui Eminescu, acest popor de nerdspleititd maned.
Culturd pi politica sint cloud fase ale unei desvoltdri care incepe prin culturd Ii hotdrafte in ultima instanfd tot printr' insa.
Am spus-o pi altd data, cit mai des o void, spune.
Cultura cuprinde toate ideile politice ale until limp, dar ea
mai da ceva : ingrijirea prin care ele pot insemna ceva. Cad
ideia in sine n'are, din nenorocire, nicio valoare practicd. De
aceia nu trebuie sd ne speriem niciodatd, cu bucurie sea cu
parere de Mil, de aparifia ei. Aceasta o fac aceia cari n'ctfi
trait in intimitatea ideilor, ci sint depring numai a le primi
la gard oficial, cu redingotd, buchete de flori fi discursuri de
bund venire. 0 ideie are tocrnai Oita valoare cit credinfa care
o incunjurd fi onestitatea cu care e servitd.
Infdti;ati-vci de-o parte o greidinifa de vechid, cistern, ori etleva glastre in f mast& E &trade 111 iubire fi poesie tti hdrni-

de, in caul: vre-o bdtrina cu gindul la aceei prieteni muff

11

www.dacoromanica.ro

'

NEAMUL ROMANESC LITERAR

710

cari sint florile, azi desprefuite i izgonite, din vremile el, a

fatd care privefte printre flori inceputurile senine ale vietii,
vre-o pdreche de oameni tineri cari simt nevoia acestui cadru
pentru iubirea lor, lar aldturi marea grddind exotica a bogatului, cu grddinar special care ingrijete pentru leaf ei florile
printre care doar arare ori se poartet stdpinul. Vei trece feird
interes pe lingd pretenfioasa expositie feird suflet fi ochii fi se
vor opri indelung asupra coltiforuluf in care lucruri foarte
vechi sint finute infloritoare prin foarte multd iubire.
Acela0 lucru i cu ideile politice, care, plecind din culturd,
-Ouse mediul lor numai in resultatul ultim al unei culturi larg

.
-

rdspindite.
Astf el, nu prin idei innaintate i prin idei innapoiate se deosebesc beitrinii, in mediul de infelegere pentru jertfd ki ideal al
cdrora mi-ar fl plcicut s trdiesc, incunjurat i infeles, de tinerii in mijlocul intereselor materiale Qi tendintelor ambitioase
ale cdrora trdiesc incd avi de isolat. Ei se deosebesc prin cultura din care vin. Cei d'inteiiii din cultura nationalci, originald,
luptdtoare, a epocei lui Alecsandri fi lui Kogdlniceanu, catcall
din cultura formald, practicd, feird frill moral pi fcirci indrep-

tare ideald, a oficialittii mai noud.

Pentru a schimba aceastd stare de lucruri trebuie s punem
o noud bead culturald societeilii de azi. Si presa trebuie sd facd
N. IORGA.
dinteo noud lume de idei crezul tuturora.

7'

Fluturul.

(Din Lamartine.)

A se naste 'n primavark 0-a muri cu trandafirii,

$i pe-a vintului aripa a pluti 'n cuprinsul firil,
A se legana pe shall florilor abia deschise,
A se imbta de soare, de mirezme $i de vise ;
Si, de praf blind scuturindu-si Aripile lui usoare,
Tinr Inca, in spre ceruri a zbura lin ca o boare ; Atal soarta ce o are fluturul ratacitor.
asemeni cu dorinta ce pribeaga rticeste,
Si din toate vrea s aib, dar nimic n'o muTmest3,
Ca sill caute plcere, el spre cer se 'ntoarce 'n zbor.
ION SN-GEORGI.

www.dacoromanica.ro

/1.

ELVETIA LITERAR DE IERI

711

I DE AZT

Elvetia literar de ierl i de azI.

;I

Nu cunosc mutt! cronica lul Aegidius Tschudi, niel vestiti aGes?hichte der schweizerischerEidgenossenschift) a lul Johannes von

Mller; dar, de sigur, cunosc pe (Wilhelm Tell al lul Schiller,

cunosc versurile pline de tArie i deplin congtiint4 pentru puterea
i

menirea unul popor (care voiegte sti fie un nopor de Dull.

..... .

. .........

Wir wollen sein ein einzig Volk von Briidern,

.

'

Wir wollen trauen auf den hchsten Gott

!hid uns nicht frchten vor der Macht der Menschen 1

O tail, al dril cer e aspru, al dril muntI fac ogee

pas

greoiti, In care omul se strduiegte mere cu natura, nagte un

popor puternic i nkuitor, care (nu se teme de puterea omulul.
Unde munca e grea, unde natura e zgIrcit i unde viata se
triegte cu sfortrf marl gi simbria mic, oamenil nu pot fi cleat
muncitorl i simpli.

Dar, pe de alt parte, niclo tara nu are, pa o suprafata attt

de mic, o diversitate de natura Oita de mare, cu atita sublim gi
gingag laolalt.
_

Priveligtea unel naturl cov1rgitoare, tiran i sublim In acela0

timp, It! degteapt un sentiment de evlavie i credinta In Dumnezeii.

Pa acest popor not, cel de azi, il credem un popor cosmopolit, de oamenl de afacerl, dat fiind situatia lul politid. In tot
casul nobilimea i burghesimea nu-1 cunosc declt din vilegiatura

'

la Lausanne d. p., uncle Intllnegt1 orlce, numal ElvetianT nu.

Dad o mare parte din nobilime s'a germanisat i frantuzit

(nt Intllnegt1 cu grc un Attinghausen) 0 dad marile orage

industriale ale Elvetiel cuprind intre zidurile lor atItia socialigt1

glgiogl, poporul, lachis in el, rece i btinuitor fati de strain!,
a dror prietenie cu gre ti o primegte (del cunosc el pretul
. celor ce aid 10 gsesc refugiul), II triegte viata lul.
Simplitatea, otelirea pentru viata, spiritul de ordine i ere. dint n'a dat ragaz acestul popor si viseze aventurl romantice.
an impulsul pentru fapt, zice Mrikofer, In iSchweizerische
Literatur des 18-ten Jahrhunderts) (Leipzig, 1861), (In individualitatea elvetian, care se Inchide In sine, spiritul contemplativ

Voice el firn un singur neam de fray en top

Voim el credem in. cel Prea Innalt
1

,i BA n'avem vreo-teaml de ce poate omul.

op.".

www.dacoromanica.ro

712

NEAMUL ROMINESC LITERAR

nu se ivette, ti de aceia aid e un teren mal putin favorabit

pentru literaturk)
A avut istoric! i oamenl de tiin, dar a avid i eintarett

ca unKonrad von Wrzburg din Basel, un Lavater, ti expresia

evlavie!, un Pestalozzi, intruparea jertfel pentru binele poparuldr
un Hiller i Hagedorn, Bodmer i Breitinger, cari ai avut, atlta
vreme, rolul de educator! al spiritulul german (doll& Veacur! a).
stat literatura gamma sub influenta rodnica a Elvetienilor).
Mal in urma s'a ivit nume ea ale luf : Keller, Meyer, Louthold, ti ad ale lul Spitteler, Widman, Zahn.
Ce I drept, in secolul al XVII-lea, literatura nu era decit in
popor, in cintece razboinice i piese dramatics religioase.
Limba intre invtat! era cea latin i frances (Johann Muralt la,
1715 scrie cel d'intaiii fa limba germana).
In secolul al XVIII-lea, localittile evangelice nu se mal multamen cu trietul rol de mercenarl a! FrancieI ti, clad aceasta da minacu terile catolice, se elabesc ii legturile dintre ea ti Elvetia.
(0 vesela mindrie pentru libertate i o iubire *infocata depatrie, ridica pieptul Elvetianulul i detteapta In el sentimente
_
.din vremea eroilor 1.

Si aceasta ma! ales in Zrich ti Berna. i, alatur! de acestesentimente razboinice, o sinceritate naiva i o compatimire
adinc omeneasca pentru popor, -a aril expresie cea ma! no-

grit trstiturile cele mal frumoase ale litera--''

- bila e Pestalozzi
turil elvetien din veacul al XVIII-lea (Hirzel, Iselin, Lavater, etc.).

In literatura actual doll& caractere predominante : un senti-

ment al naturif crat sensibile - Elvetianul are un ochiti de

pictor, ti vom proba aceasta, - i o limba suculent, bogata inexpresil gingate.

Chiar In oragele marl, natura nu e departe : te ineunjura la-.

curl, ameninta de sus muntil, i pe Elvetan nu-1 ILI utor in
orat : un pas, ti ettl numai in natura. De aceia ti in literatura
cult actual, limba- e dialectal, sail, in or1ce cas, un amestec:
.. de limb salsa i de limb vorbita de popor, ti de aceia ramil
uimit, In intelesul literar al cuvintulul, de expresiile neobitnuite
totut! necautate.
Sint critic! , gem:flan! cari recomanda compatriotilor lor 'cametarea limbiI elvetine, visitarea Elvetiel, din disciplin de limbk-

(Spi.aehzueht).
I Mrikofer.

www.dacoromanica.ro

ELVETIA LITERATI .4. DE ER!

I DE AZ!

713

E o surpCingtoare asmnare Litre limba popular& elvetian

gi cealalt limb& dialectal& german, aga ci Hebel, cu ale sale

4Allemanische Gedichte), poate fi considerat ca o introducere la

studiul limbil elvetiene.
.Natura a Invluit totdeauna operele literare elvetiene, i, mal

.rnult declt In orlcare alti literaturi, Intr in cea elvetian& elementul naiv, natural gi un colorit pictural vita, sat) a putea
spune despre popor ceia ce Spitteler spune aga de bine despre
seriitorul elvetian, c : O caracteristic& fundamental& A scriito-torulul elvetian este sentimentul pudoarel).
E o laud& meritat i cu atlt mal meritat, cu cit gi-at p&strat
acest sentiment, cu toga libertatea elvetian.
E o literatur plin de castitate sntoas, de soare gi naturd, de ging&gie i sublim, e o literatur cu viata el proprie,
-gi de sigur c nu slat Indrepttitl Intru nimic criticil germani
.cari ignoreazi literatura lor dialectal, sa, dac vorbese de ea,
spun : din nenorocire tnc un Elvetian care scrie, spre paguba
.noastr, numal In dialect (deider, einer, zn ungerem Verlust

J.

nur in der .Mundart schreibender Schweizer) -, obignuindu-se s

Arad& In aceast literatur o ramur& a literaturil germane (Bartels,
Arnold, Engel gi mull! altl istoricl literarl).
-

La Karl Spitteler (nscut In 1845) s'a criticat coloritul elveVan i, anal ales, uationalismul acestuia, care, In (Lebende Wahrheiten), un studiu .critic-literar, se ridick lmpotriva invasiel ea-

vintelor strine In limba sa, atribuind celor ce le Intrebuino ludrogie Mating& i ruginoarlb (cEine schmhliche,
abgeschmackte Prahlsucht1). Tot astfel i Widman (nscut la
1842), povestitorul care antroponiprfiseaza, ca i poporul, aga
rle vita lurnea sensibil, .care d. peisagiulul (ca i conationalul
ttazA

;BM, pictorul Bcklia) un colorit sufletesc in armonie cu lumea

intern& gi care hrnegte acelag spirit de nationalism, In ciuda
Germanilor.

Operele lul slat cintul iubiril de viat ; ele fug de romantismul

tinguitor, i regele crbugilor din (die Maikfrkomdiel. (1897)

:zice catre Nrgler : (Schwarzscher duld 1. nit I Habt ihr verstanden ?, (Nu mull/. colorile ! AV Inteles ?)
Si Ernst Zahn din Zrich (1864) e un adevrat povestitorpictor. Scull la vorb, dar cit zugrveste! Ce colorit puternip
i struitor I Colorile la! tg rmin in minte; ca pe o pima, i

www.dacoromanica.ro

71

...-

..t

NEAMU ROMANESC LITERAR

714

nicio actiune nu e lipsit de cadrul naturif. Literaturk de odais'

(Stubenliteratur) nu se face In Elvetia.
Dar cea mat vorbitoare probk de talentul Pictural al scriitorilor elvetienl e, pe ling Spitteler, care are, in balade mal ales,
trsura penelulul lul Bcklin, gi Karl Stauffer (wort la 1891),.
un talent cu totul plastic (de altfel a lost gi artist plastic). Ur-=
naktoarea descriere -e o statuie, o vezl In bronz :

Des Nachts erschienst du mir, ein Gtterbild ;

Die grossen Augen funkelten so mild !
Du warst aus Erz : durch des Gewandes Felten
Sah ich die stolien Glieder sich gestalten.
_

In noapte tu mi-al ap5rut : un chip de zini

Si ochil marl hided ata de blind !
Eral de bronz : prin faldurile hainel
VAzaill cum se desface trupul falnic.

Chiar femeile aid a suflet de brbat. Isabelle Kaiser (1866)

, e dintre acestea,- gi Bodmer scria cu drept lul Klopstock c, in,
Elvetia, femeile a mannliche Seele in weiblicher Bildung, 1.
Personagifle lul Kaiser skt oamenl uriagl - ca i natura elvetian - cu patitnl de zel homericl. Totu-.I brbtesc, doar
evlavia trdeaz4 un suflet de nobil femeie.
Acum in urrak un curent de nationalism binefdior s'a prim,
adinc. Lienert, Vgtlin, etc., serif' numal in dialect, si nu doar
d dialectul e o form de imprmut, spre a da aparent de ori--ginalitate, ci e o formA absolut necesark gindulul elvetian.
Naivitatea, humorul Woo, vioiciunea ar pierde ca lute&
' traducere, dad ar fi redate in limba german.
Niel nu mf-ag Inchipuifi altfel pe elleimelig Liit); i (Liedli!
und seine Gechichtlb ale la! Reinhak (nscut 1875), cleat In
dialect. Germanil datoreaz literatura kr clasick in bunk parte
Elvetienilor. Cine -cunoagte literatura german, gtie de lupta
dintre Elvetienl gi cel din Leipzig 2, tie cum Elvetienil a hiltturat, cu bun simt, pedantismul lul Gottsched, care descoperise
un calapod de fcut poesil, gi cum a desaprobat perioada bombast (Schwulstporiode), o pan pentru literatura german, cum
Mcut atentt asupra literaturil englese gi entice, dar mal ales.

Veal Klovstock, de &mica Mindrescu, Bacurettl, 1911.

2 Ibid-.

www.dacoromanica.ro

ELVETIA LITER ARA DE ER! *I DE AZ!:

715

..asupra literaturil populare. Bodener scria In aDiscourse der Isiah-

le7n): a s aruncall privirile asupra teranilor, del el slut sinwait cdroa natura li-a lncredintat vorbirea e1.
Elvetienil 0-ad dat prinosul, gi vor acim salt aib gi el literatura lor a parte. Despretul Germaniloi pentru dialect e vechid,
,aceasti aHeimaikunst) e de mult urgisit, din timpul lul Gotached, care o numia d3ergsprache).
Ea e Irma Indrepttit : e necesitatea natural de a fi natio-,nal, particular, de a reda toloritul i nota unel regiunl a
.parte, cum ad fcut i acel povestitorl de sat (Dorfgeschichten-erzhler), cari a produs, ca Auerbach cu gcoala sa, o litQ_

.,

raturi mud, aHeimataliteraturv, cu tipurl din viatd, reale, vil, care.

-tocmal de aceia trebuie ad vorbeasca 'aga cum vorbesc, i aceasta
numal li d valoarea, iar nu numal faptul c vor s se deose'beascd, ad ascund, printeo form originald, banalitatea fondulul, cum Bustin dugmanil dialectelor.

Trecem rdpede cu vederea asupra faptulul cd opera nu e a

-.scriitorulul, ci a poporulul, dar tot ne bucurd clnd vorbegte
-din ea un dar de observatie i o iubire mal puterniqd de patriev,
zice Gottschall..
a

'

Acum ve-o dol anl apare a treia editie a unel colectil de

-cIntece In dialectul din Solothurn, culegerea luf L Reinhart,

.:supt titlul de aLiedli aus dem Land,.

Cunoagtet1 povestea lul (Dasle i Babeli ?) (Vezl aNeamul Ro

,mnesc !Reran), n-r 48, din 1910). Cine cUnoagte aceastd minunat poesie popular (gi traducerea nu poate In nicIun cas s-I
rredea -minundtia) va gsi un prieten cunoscut i In noile aLiedli).
Cetindu-le-ziel, ca gi mica albinit cdtre cea Mend : (Da ce-1

aga de frumos ?v. Cea mat build traducere Iasi nu li poate da frgezimea, naivitatea, expresia simtiril imediate, neciutate, i drdglgia ce se desprinde din limba aceia simplist, cu diminutive.
_gingage ca : Imbli (albinutd), Biemli (floricicA), Blickli (privire),
:Stdeli (locgor), Chpfli (cApgor), Hrnli, Rali, Brschtli (bd.;
ietag), etc., etc. Poporul scurteazi, i tocmal de aceia-tt place
limba lul, gi null place, de exemplu, limba german de cancelarie, din cuvinte lung!, compuse. Elvetianul 'din popor spune :
cho (gekomen), gha (gehabt), gsi (gewesen), cha (kann), gh
(geben), de o scurtime .cu acea a limbil chinese, gi are multe
alte particularittl, pe care, de teami de a nu interesa, nu le raldm.
i urechea se obignuiegte cu ele mal ripede declt al crede,
.

www.dacoromanica.ro

N.

`.

716

NEAMDL ROMANESC LITERAR

i, &di le am! sag le cetet1, te intrebl, lnteadevr, oare, dac te

potl exprima aa do natural i de drgila in vorbe scurte
armonioase, de ce te-ai exprima In limba germana literar ?
In limba poporulut nemetegugitg, "rizI i mal cu poft4 de
stingAcla albinutel, care zboar pentru lntia dat, ca In poesioara :
iNes Imbli flgt dur d'Matten us) (o,albinut zboar prin cimpil).
$i albintqa se inceara :
Si zboare gi ea vrea.
0, cum priveqte! Ian vedet,l,

Rid florile de ea.

$i zboarg, zboarg, zum, zum, zum,
Il place-ar tot zbura,
Si licgregte 'n scare, lin :
Frumos e, nu-1 ova ?,

i, &CI zina a trecut,

Trebui el vie-acas';
Dar cum ? ea niel n'a adunat
Un strop de miere..., las' l

Si rizi iar, impreura cu Garofitas,, de acavaierul gindac) din?

poesia : (Chafer flgt dur d'Matten us), de mica aventurg ga--.
lant, nevinovat.
Zboar' un gindac cavaler.,
O garoafg ros
DA din ochil el iieti:
iBucuros de oaspetl ls.

El ridici coarnele,
Zice: iMulproitA Is

De milloc ufor o prinde,

Ea gurita II intinde.
Zbbarl mal departe el,
DA din cap fetita:
elan priviy pa domnilor;
Zboar en rochita.

In alt poezie vine rindul Albinutel s !Ida de floare In : detzt:

sthnt die Blgemli tinrig do) (E trist' acuma floriciea), tristk:
pentru ca, a plouat.

www.dacoromanica.ro

1.

71

ELVEVA LITERARA. DE IERI

l DE AZ1

717

floare'-acum s'a suplrat

Iasi capu 'n jos.
Dar soarele a'a arittat:
AO, cine-I rolnios?,.
Ei

Ea ochiroill terg.. Val

Urit estf, cind plingI ID.

Gindeqte ea: eCe fal ett till

Ei ce te nip asa?b
Ei-o albinutg, bfziind,

Face mult haz de ea.

flaturl, se sfirseste intii -parte a colecpet In celelalte trel prt un Rieligartel (la grdina cu trandafirl) d ghre nes G:oggli (aud un clopot) si In (1.1ad's Meiteli singt...) (0 fetita cInt), vine si rIndul oamenilor.
Si astfel, cu flor

De altfelsi cele d'intMil ail fost doar eGleichnissei, Comparatil,

supt care tot faptele oamenilor se Intelegeail, i aceasta ni-o

spune clar poesia cu titlul: (Gleiches Los sa ci(Wyt hinden im

TUM stoht eleini nap H as) (adinc, In vale, st singura .csuta- ml),
Departe, in vile,
St casa-ml pustia
Knucul de- asupra-1
Trist frunze PmprIqtli.
Pe cas1-1 o barza
ernit, pustie :

Ii pleaca trig capul :

sEl n'o al mat vie,.

Si es Meitelis Ineepe salt ante ireteniile el, - ca la poesia

dm Spotherbstl (toamna trziii) si In aisle Mahler Gh: i daigliv

pe care le red'am :
toamna, cind plecat-a,
La geam el a venit,
Ei, trlst, mi-a zis adio,
DrAgulul mied iubit.
-

Mi-a zis: aDe-acuma, mindrp,

-Tot singurl vet fi ;

J.

Chid va 'nflori garoafa.

La tine voiti veni.
111-,red, din zorl de zing,

Garoaf' am ingrijit.
La soare-am Incalzit-o
Ei, uite, mi-a 'nflorit.

www.dacoromanica.ro

718

NEAMUL ROMNESC LITERAR

.

SecerAtoru-I vesel,

Colette, iar cosqte,

fluturit un cintec ;
Ce vesel e, privette-1

i niment de pe lume
Nu Ole ce cIntec it ;
.

Doar draga lul o ttie,

ed eat draga lul.

cum se 'ntimpla des, cintecul fete e si trist, ca ki poesia,iNes Glggli gbreni chliagle unde si luna ride prin fereast&
de fata prsit.
i talentul de pictor al Elveianuluf se vede i aic, ca In poesia
cibendgold,, din care citEz un fragment :

'

i,

Ji, cind acas m intore,

soarele spre-apus,
.

Fereastra noastr de-aur e

Ca tine fete nu-s.
,

Acelag luCru despre poesia (Vie tusig Stiirne schyne (Mil

de stele lucesc).
clad vine rindul flAculul (Barschtli), ent cintece" de dor

de-acasa i-, mal ales, de dor de mani, cIntece de dragoste naivk

at glume pline de un humor sAnAtos.
Duioas e poesia : (Mys Miketli het mer brichteb, dia care

ream o strof In dialect, pentru "c e foarte upar i pentru

ca arata cu prisosint toate calittile unel frumoase poesil dialectale
Mys ?EAU i het mer 2 brichtet :
eCbutnm wieder einisch 8 hei t
Es syg so ganz verbose,
Es syg so ganz elei 4.
,

in traducere :

Iat ce-ml eerie mama:

(Mal vino ti p'acas't
CA eli mult oingurid,
Pustie, si-am elms.)
-

I Mutter.

_
2 Mir.
$ Einmal:
3 Allein.

S.

S,
...

www.dacoromanica.ro

--

719

ELVETIA LITETARA. DE MI SI DE Az!

fi

i-am scris in scrisoare:

andati ag veni;
Dar treab' am, lucru mare
Si-I drumul de o ai. ,
Dar ed in grab' pornit-am,
Cu coma pe-o ureche,
$i am gnat pe mama
Pustie 'n casa veche.

Pustie 'n odli

Cu ceasul stind pe-o ring :
Dormia blind la fereast
Cu scrisorica 'n mina.

Nina de humor la adres1 cArturarilor e poesia : aE trybt und

trybt vo tag zu tag, im Gstnd und auf de B lechey (Am tot r

umblat e, zi cu zi, tot studiind in carte). 0 frumoasi poesie '
am auzit-o in jurul Zrichului, cu superstitia, comun tuturor po-poarelor, cA viata omului e legat de clte-o stea i cu frumoasa
simbolisare a vriste1 prin : rose de Maid, garofe i ramuri de brad :
Triel trel stele desprinsu-i-s'aii,

Pe-un mormint de rege churl,

fi cele trel fete de rege murir.
Una muri la crpatul de zi, '
Cealalt l'amiaz se stinse,

A treia muri, cind soarele-apuse.

Pe una-o gilt cu ruje de Mail,
Pe alta cu mindre garoafe,
Pe-a treia cu jalnice ramurl de brad.

*i acum, artind imuortanta literaturil dialectale, nu trebuie

sA se inteleag cl taiein tot ce e dialectal. Forma singurk

de sigur, nu poate da valoare unel opere, ea trebuie aibi
un fond poetic i o valoare estetica intrinsed.
Numal astfel cHeimatkunsbul e justificat, lucru, pe care 1-a
avut in vedere, la nol, i d. Maiorescu in pretuirea operel dialectale a lui Victor Vlad de la Marina.
la
Referindu-ne la nol, acum, cu ridicarea limbil
rand de limb literar, vedem, cu tristet, cum se pierd multe
din frumusetile limbil moldovenett, bntene, etc.
i, dac n'am fi- prea infumuratT, le-am putea gusta.
Ateptam doar un cineva, sa colectil popular() valoroase.

www.dacoromanica.ro

".

V*,

NEAMUL ROMANEk LITERAR

720

Cei trei.
DE LENAU.

Din lupta cea pierdutA - vin

Tref cAlAretf, a sa de lin I

Din rane-adincf pe caif for

De singe curge .cald izvor.

Pe -sea si 461 curgind in joS,

El spall spum, praful gros.

Ci caif cala 'neetinel;

SA curgA 'ncet si lin si el.

Tustref alAturT cAlAresc,
Si, cAlAriiid, se sprijinesc..
-

MihnitT in fata-sr catA et,

Sizapof vorbesc pe rind .tustref :

(M'asteaptA mindra mea cu dor :

De-aceia-mT pare. rAii sA mor.p

Am casA, curte am, si-acum

SA mor aa curind pe drum !,

Nitnica 'n lume nu-f al mied,
Dar tot sA mor, frnf vine gre.,
Pindind 'cum merg spre moarte eft.
Prin aier zboarl vulturf treT,

Si, cronclnind, se 'mpart: (De-acii

Iea unul e, i tu, i tu.,

IORGU G. TOMA.

www.dacoromanica.ro

0 MARTIIRIE CU PRIVIRE I A RAPIREA BUCOVINEY

721

0 mrturie cu privire la rbirea Bucovina

Conventia dihtre Austria si Turcia cu privire la qanexarea
Buco duel, se incheie la 7 Maiil 1775, in mijlocul unet nepsart
aparente a Ruskt care nu Men decit sa inteteasca pe bietul
austriace. Intrarea in stpinire
. Ghica-Voda impotriva incalcarilor
temeinica nu se face decit cake sfirsitul verit din anul urmator,
'Aupa ce avusa loc delimitarea pe teren,. clod Vistieria austriaca
s'a deschis pentru necinstitit trio:Mort din Moldova.
Mal trace un an dupa aceasta si se pare ca unit Moldovent
din Bucovina ail nevoie sa li se spuna ca sint supue cesarocraiesti, lucru pe care administratia o face cu mult placere.
Ist un ravas original :
_

;De la gheu [E]ra1Hmaior (neatet) catra Costandin flan Giurge.

eFiindcA dum[neta] In tsarasca i craiasca Bucovini districtu
f[i] taarascksi canal
s [1.1 movie dintri cari al acia dilate a

supus, diet dinteaciast pr Malta' tasarasca poranca vet ved

dum. cum. la 29 a lui Sapi[emvrie] calindariul vec[hil, 5or[t]
luaus dum., or prin vechilil a fi Rice la Cernautu si la cantilarie
m sa te minduestt (sic). Di vit vini dum., inau, pi mine mal .
multii ma va bucura, ca s,[i] eu sa aibii aceia bucurie a ma cunc[a]tti cu dure. mat _cu Wale! e la casa na a ti priimi, bucurandu-ma di podobil[a] vediri dum. Iar, di nu vet put vini insus
dum. din pricina altor tribuinta, tribue fr nick) smint[e]ald
PA trimit vechilil, care s aibaTcarte de vechilim, dupa copie
ce s'ati trimis dum., i s fie iscalit si de dure. i picitluit cu.
piceti dum. Si, or di vet veni dum. insu-s, or di vet trimeti vechilu, trebue [ca) la 26 a lui Sapt. sa PP] afle la Boian, ca, dupa
pr-inalt perked, ea poata .sdd tril zali la contromatie (sic).
Si pentru dum, or vechilu dum. cu cat .sa va put mai bund
gazda sa va gati aice la Cernautii. Asijdire i pentru cai dum.
sa va faci &ire, sa s[6] poata gag fan, grunt. *Hut esti de

'dum. in ce chip este dator supusul a di arata cu ascultari

catra pr maltai stapanitoru, i n'ar fi trebuinta a aduci aminti

(him. Drept aceia Wept vinirea dum. or a vechilulut dum. ca

sa nu te fact dator a raspundi la mar[e} grepl[], dum. i cu
trimisul acesta sa aib de la dum. tadula iscalita dup copie

www.dacoromanica.ro
T

722

NEAMUL ROMANESC LITERAR

ce s'afi trimis, i osabit sa-m[1] serif di vet vini dum. km Haft

vet trimite vechilul dum.

(Carnally', 1777, Avg 21.

(Spleni gheneral.)

"lata si copia de care-I vorba mal sus, - cunoscut de altfel :

-

(Findc4 de la prelnaltat[a] tastiriase[4], craiasc[5], apostoliasca.

a Ramulul pr(.2-luminat[4] luparatia[] s'au poroncit ca no!, toat[]

opstie, s facem giurmnt, decI nu Intrzitz eft cari mal gios

drat kalif, a da ascultari la poronca acetil pr6-Inltat[e] i
do[a]mna a Orel. Si, fiindca din a el pri,-Inalt milostivire si mila,
ca sa nu-m[1] pagubascil vrem [e] i cheltuhla, Ant Mat de a
merge sngur i am voa ca prin vechil s fac -acest giurmnt,

(Drept aceasta prin acesta (loc alb) ca pe-un clipint (sic) al

meta, pe care ca pe-un credincios mi-am ales s fie In locul
mieil, ca el In numele mieti i pe sufletul mie giurmntu dupa
cum ark ma! gios s giuri.
(Eil fgaduesc i giur giurmnt trupsc Dumnezulul a tot
tiitorulul pentru mini i pentru puteri ci mi s'a dat, pe sufletul
acelul ce m'at trimis (lsat loo alb) ca eft cep] pre luminal[e]
si pr-Innltate (gers: veghil) do[a]mnef do[a]mael Marie! Intrisl ( = Teresiel), cu mila lul Duwnez Imprtiasa Ramulul
vaduv[6], Craias[alde la Tara Unguriasc, Ruhanie ( Boemia?),
Croatia, Slavoanie, Galitie i Lodomirie, Ahiegnie (sic), a Oastil
( = Austriei), gneghina de la Purgundie, marl do[a]nan de la
Ardial, gneghina de la de la (sic) Malantu ( = Milan), Mantova,

Parma, prod, prod, grofina de la Hapsiburgu (= Habsburg),

r-

Flandra, Tirol, prod, gtaf ghina de la Lontringhia i Bar, mare

gneghina de la Etrome (sic), i prod, prod.
(Ca a noastr[] acum p.miiostiv stpnitoare si acel prInaltat[] gnehina Orb', pre priAuminat i pr-InaltEtt i pr-mult
putincios cnejul i domnul domnul Iozaf al doile, alesul Inpratul Ramulul, Ghermanie si al Rusalimulul Craig i prod, prod,
dinpreun cu (' stpnitoare, prima si Intrit este. Asijdere
acestue asret i craestl Mariml ca until mNtan i color ce
In urma la! Scaunulul lul vor fi mostinitorl asmine adevrat
giurmnt cu toat crzdiuta giur. Asij Jere adeveresc acestor
amndol peal [i], Cral. a toti legi[le] Inparatl i la acestl craesti
mostinitar1

i pre Scaun seAtor[i] ca de a purure cu credin-

www.dacoromanica.ro

723

M. I. PROCOPIE : S'AU DUS POESIE)

cioaf[s] ascultare cu toal[a] voe re (sic) gi supus a fi acestor

pri-inAltatt ca celi ma! de folos cu toatA vArtutea a le lnplini,
tot rAu i viclqugu a-I lepAda, cum gi pepdariile (sic), ci vol
aye la aciasta a-I bn/Jta gi la toate faptele mele sa ma ark dupl
cum BA cad [-] a fi unul drept i credincio3 supus. A.s sa-mt
agiute Dumnezeii gi sfAnta Evanghelie i pr-curata Maica Marie,

gi totI 041

luI.

cari
cEll a0jdere mArturises-c i adeveresc cu agest giurAmAnt

prin vechilul me cu numele i sufletul mil este facut, sA

fie me de primit i Intarit i cunoscut Vap en credintl i supunere cl cand a fi eu ino fal[a] sA facil acest giurAmAnt.
i spre incredintare acestit cacti de vechilimi cu mAna me
.
am iscAlit i pecetluit cu pecete me.
-

cS'ai dat in (In alb), la anul

1777.)

DupA originalele din stapAnirea d-luI locotenent Al. SaintTUDOR PAMFILE.Georges, Birlad. -

S'ari dus.
Din Eichendorff.

Niel pomul nu ma! e

acelaT.

'

Din vremurile 'ndepArtate

Supt care starn, cernitl de floare,
Privind spre cimpurl luminate,
niel pAdurea nu-1 aceial,

Ce murmura 'n cuprinsul zAril;

Cfnd mA 'ntorceatn de la iubita,
Mlnat de entecul sperAril.
-

$i nu' mar e niel vale-a dinCA,

Cu linilite cAprioare,
-

in care ne 'ntllniatn adesea

Supt lina noptilor eIntare.
'

.
St, totul, porn, pAdure, vale,

Intreaga lume aceiaY este 1

Tu insA, 'mbAtrinit, uitat-al

.r

De mult a dragoster poveste!

MIHAIL I. PRICOPIE.

-.7

...

www.dacoromanica.ro--

.,

724

NEAMUL ROMANESC LITERAR

InteriorurT i primblrl.
,

4.

de Franois Cop*.

Un drum de tall. lama. NorT greT si lungT pe cer.

CuteztorT se 'nnalt si despoiat1 de ger,
Cu bratele-obosite in zrT btrinil ulmT,

$i soarele apune in dosul uneT cultra.

Nu-T pasre vzduhul in zboru-T s-1 strAbat.

Din cringul mut si vested se-aude cite-o dat

Un trosnet prin desisurT, si printre porni usoar
in linistea 'nserril o umbr se strecoar.
E o btrin. Trupul si-I sprijine 'n toiag,
incet 41 poart pasil prin raristea de fag,
Ducind din gre in spate un sac de uscAturT,
$i 'n urm iar se 'ntinde tkerea prin pdurT.
MIHAIL IORGULESCU.
01161011111111.31111

De la Manevre.
- IEPURAFL. Era atre sfirsitul concentrrilor de toman, in Dobrogea.
Dept politicoasa perioada de instructie individual, incepuser
luptele, cu unittile din ce in ce maT marl, urrnrite cu pasiune si de cel din urm orn.
AscunsT la margenea satuluT Imam-Cesm, la adApostul murdarelor colibe ttrestY, privit1 cu dustnnie sati oriental nepsare de fetele galbene-osoase ale bstinasilor, asteptam atacul
regimentuluT protivnic ce avea s villa din spre Tariverdi. Cele
treT morT de Vint ttrestl, ce spionati pe dealurT, la margenea

satuluT, flcura semi parc dusmanuluT, cu bratele lor lungi,

chemtoare, cl sintem aid., in sat, i lupta s'a dat in chiar
preajma luT.

Atit de aprig fu simulacrul ce Impingea aceleast uniforme

unele impotriva altora, schimbate in dusmanf de o simpl ban-

deroll alba la capel ; cu atita avint s'a npustit la urma,

in urale, cu ofiterit in frunte, sirurile lungT de trgAtorT

www.dacoromanica.ro

H. STAHL: Dg LA MANEVRE.

-'

725

la atacul cu baioneta, Inch cu greii putura oteri s impie,

dece, atunci chid gornitir sunara Incetarea focurilor, ca paro:

dia sa nu se transforme In drama.
Dupa cIteva clipe, trebuitoare ca fiara ce zace in substratul
atavic al fiecaruia s redevina om, fetele 11 pierdura animalitatea, baionetele se scoasera din Vidal putilor, oarnenir vorbirk Apor grupele, sectiile, plutoanele, companiile se formara
iargr, i un furnicar de uniforme, din nod finprietenite, se
strinsese la intrarea satular. Se dete repaus trupelor, in' vreme
ce ofiterir, evitina, dintr'un delicat sentiment de camaraderie,
sa vorbeasca. despre InfrIngerea sail izbInda reciproca, porniail
sa asculte critica obligatorie a manevrer.
innapoindu-se ofiterir, se dete ordin de pornire. Din masa
'compacta a miilor de oamenr adunatr la ieirea oseler din
sat, incepu sa se desfac a. atuncr la nesfirit, incet i continuii,
ca dintr'un mosor uria, doug panglicr: una, coloana de mar
a regimentelor dobrogene, tIfindu-se suptiata pe_ osea spre
Tariverdi ; cealalt, a noastra, a reservitilor bucuretenr, Intinzindu-se, scurtind drumul peste dealurr, in spre tabara noastra
din Cgealac. Ajunseseram departe, In virful intliulur deal, i
tot mar ieiaii din sat irurile de cite patru ciamenr, spate In
spate, Ma sfirit, ca doua raze pornite din acelaV focar, dungind galbenul cimpier cu doua linir negre ce se pierdeati la
orizont.
Gintecele In ram de mar', cu nota stranie ruseasca, ale regi-.
mentelor din Tulcea, cu pescarir lor barbor lipovenr, ni sosiati curioase nti, apor plicticoase prin monotonia repetarir
acelorar note, i se auziaii, chid mar tare, eind mal incomplecte,

dupa undele de Ant ce ni le aduceail

Urcam acum lungul deal Iucr-Tep-Bair, i oanienir cei
maruntr la trup din coada fiecarir companir" aveail tot mar

mare greutate s poata tinea pasul de o potriva cu lunganir flancute drept, zoritr de capitanul lor calare. Giflia i flancul drept
i naduia, dar, In nacazul cpiticilor i ologilor, flanculur sting,
cnriair, mria pasul, rIzind cu cit se inmultiati rugile i protestarile pe innabuite ale celor din spatele lor i spatiul intre
grupele coloaner de mar cretea mereg cu toate amenintarile
gradatilor.
Deodata, de jos, de pe qosea, un vuiet ajunse pan la nor)
-

,
www.dacoromanica.ro

726

NEAMUL ROMNESC LITERAR

acoperind si intrerupind cintecul Lipovenilor ; strigAte, chiote,

fluierlturr rsunarl din captul pnl In coada coloaner regimentulu! tulcean : un biet iepuras, gonit din culcusul s, trecuse prin chiar mijlocul coloaner din vale i, asmutit de tipetele
si chiotele oamenilor, urca dealul spre nor, rAzind pAtnintul In
fuga lur disperatl. Ca un singur om ne oprirAm, un regiment 2,,
contra until iepure, si se umplur golurile intre grupe, si cot '
,la cot se strinserl oamenir, formind un lant strins prin care
41 nu poatA scApa iepurasul sArman.
Cu brusce, cu grAbite sAriturr sacadate, iepurele ajunsese la nor;

voind sl treacA printr endue, dar oamenir cu chiote cAutarI '

sa-1 prindA, si iepurele cera sl coteascA la vale, dar se dete
peste cap hazliti, ridicind un vuiet de risete si chiote. Speriat,
o 1u la fugl, desperat, drept in fata lur, aproape paralel cu
frontul nostru, In spre singurul loc deschis innaintea la Dar,
la fiecare sAriturA ce fAcea, un orn se desprindea din 'coloanA,
nApustindu-se asuprA-1 sA-1 inhate. ScApA odat iepurasul, scApA
de dottA orr, pAnA ce, brusc, Dina Tiganul, trintindu-se la
pAmint, 11 prinse de urechT.
-

Mindru, ca si cum at; fi luat singur o redutA turceascA, ti- nInd iepurele de urechr, trofeti, in mina 'lilting, Tiganul, cu
o gurA irnensA, arAtindu-sr dintir tot!, presint iepurele colonelulur, zicind canibalic : ,,Cu mdsUne, s'traili Dom' Colonel !".
Colonelul; omul temut de tot regiinentul pentru neiertAtorul
sAg spirit de disciplinl si observatiile ce le fAcea in front orrcui, luf iepurasul In brate ca pe o pisicutA si zise, cu o voace
care ne misc adinc.
cSAracul iepuras L.. Cum if bate inima ! Nicr nu mar poate

'

sA se miste de fricA si obosealA !... Pune-I jos, mAr Mete, si dA-1

drutnul cu Dumnezeil !s
*i and Dina, neputind 'pricepe, neindurindu-se sA sCape iepurele, se hotAri, in sfirsit, sl-1 lase, sArmanul iepura pica jos,
moil de fricA.
HENRIC STAHL:

C.UGET
--

R T.

.`

SA vezi totdeauna, nu moartea Innainte: oprind, ei moartea In

'

-urmA : zorind.

www.dacoromanica.ro

,
P. CANCEL :

'

q COMETA

Lin ANGHEL SI IOSIF

727

Supt creanga inflorit.

A uitat alAturi cartea ;
De supt creanga inflorit
De abia s'aude-un cintec,
Ca o vraj sopotit.
,

A uitat alturI cartea,

Vintu 'ntoarce cte-o fii
$i supt creanga inflorit
Cint tinra copii.
Cintd 'ncet cuvinte scumpe

Dintr'o scump carte vie,

$i cea maT frumoas fil
Doru 'n inim i-o scrie.

G. Pima...

'

Cometa" d-lor losif si Anghel la Teatrul National.

Cine ar lua un codice de legi teatrale in min ar putea cere
cu usurinta o condamnare a piesel pentru caractere nereliefate,
pentru actiunea nesigurA, ea si pentru intriga insuficient. Dar

procedeuluf acestuia... judecAtoresc si didactic i-ar scApa de sigur

multe frumusett Ihuntrice, i atunc1 circumstantele usurAtoare,

pe care autorit le cerusera In prolog, ar trebui refusate acestuf

ccapriciu) dramatic al unor poett fantesistf. E un capriciu ins
plicut, cum slut atltea In viata noastr, i pe care II gustam In
ciuda tuturor legiferArilor i conventiilor.
E plcut pentru musica versurilor sonore, laborios ciselate,
cu rime rail, indrAznete, de o frumusetA alexandrin aproape ;
e placut prin surprisa ce ni face, punindu-se sA vorbeasca lumea
elegantA a five-o-clock-urilor i cotillon-urilor in versurl elegante

romAnestf, din care trel-patru de slut plate.

- (Cometa) este intAia incercare, cred, izbutitA de a ridica
versul romAnesc
pant la vocabularul si eleganta monden.
,
.

www.dacoromanica.ro

;.

728

NEAMUL ROMANESC LITERAR

Gestul acesta teatral al color dot poett e placut

pentru o

alt calitate rara a spirituluf. De multe orf Il veal rasa-

rind limpede, mated, la sf1r0tul unul vers, lateun joe de cuvinte, alte orf e un fluid ce strabate versurile i i se pogoarl
in suflet, trezindall un fin zimbet i concentrindu-tI uor privirea. Sint un fel de sgett fine, de aur, ce, azvirlite elegant, se
infig uor i iradiaza. 0 singur data sgeata a fost dintr'un
metal mal greti, i azvirlirea mat puternie, atuncl clad arcul
s'a intine catre Academie.
La not, in ceia ce prive0e unele genurf literare, nu s'a ajuns
la o perfectie deosebit, care si Intro in patrimoniul nostru general, hotrind astfel ca toate creatiile ce vor yeah apol s fi3
numal variante ale celel
; not, de multe orf, nu stntem,
ci devenim, i supt acest unghiii se &wine s judedim multe
din ngzuintile noastre.

Et bine, in devenirea aceasta a noastra catre eleganta comedie

de salon, cCometa socot eg a izbutit s smulga naturif rebele
gi s adauge bunurilor c10igate mal d'inainte. Versul dialogat,
elegant 0 parfumat, in care se zbeguie spiritul uor, eteric une
oil, virulent, suslinind simbole marl alto orl. Cind vet! aduga
inteo bun zi versulul i verve! acesteia consiatenta amnia,
atuncl rafinata comedie de salon se va purta in versurl romane01 pe scena teatruluf nostril. Aceast valoare evolutiv e, de
sigur, coa d'intiff valoare a a:Cometelv.
Reminiscente literare ? Ele slot, dar nu din vina poetilor, firete. Actul balconulut, ceva din atitudinea eroicl a lul Tity,
ca i contributia cereasca a stelelor, amintesc pa Cyrano, pe clad
umina versurilor aCometel rtcqte din chid in clad un
thflepartat reflex al amiliardaruluf de rime. Reminiscentele nu
ating lust adevrul conflictuluf noil, conflict Intro tInrul strg.lucitor de fantasie, rsfatat de fete, amoros, i tiara spiritual,
ironisant, netulburat Inca de misterioasa putere a dragoste,
- conflict care alcAtuieta cheia succesuluf piesel in fata publiculul mare, cu toat aversiunea acestuia pentru versurf.
rolul lul Tity, tinrul debatant Iancovescu a avut une orl
exuberanta tinruluf plin da verv erotica, a fog degajat, agil ;
a subliniat bine multe din frumusetile i apropourile acapriciulub i a fost bine, mal ales, in actul al II-lea 0 al III-lea,
clad ceapriciub nostru a luat o turnur mal teatral, in intiul
prin constructia actulul, in celialt prin continutul stl.
.

.r.

www.dacoromanica.ro

'
(COMETA) D-LOR ANGHEL-IOSIF LA TEATRUL NATIONAL

729

Meat lima ca, atund clad a declamat frumosul simbol lung

din actul I-ig, n'a avut glasul acela de trimbit, care ar fi trebuit pentru a azvirli in fundul FART cea de pe urma silaba sonora, si a Muscat in glasul sari, neelar la acea innltime... cereasca, gustarea versurilor si a simbolulul, centru al actuluI I-it,

Tot asa e de regretabil ca avintatul Haar n'a avut de multa

ort ansamblul cerut. D-na Giurgea, artist reputata, a dat replica dupa replica, fail a contura rolul Tore!, macar atita cit
era in pies, Mid a grada si a da o schita de zbucium interior
rolului, fait a arata mal =HA ironie in seenele sale, in ciuda
lilt Thy care striga cu autorul :
fAh, risul, vesnic risul, ca un cutit Mimi...) Alta data artista a
adaogat un adorabil fincurcatb, clad versul era EL las'o 1).
Dar Tanta ? Far cultura artistica, fara glas, tinara artist
alunga une orl, ca un vint rece, fumul albastru al poesiel spirituale din replica precedent.

Prietenele Tanta a recitat, fara a intelege ceia ce malt.

Frumoasa caracterisare data lul Roro el lac Yosemity a' Veronictii Miele) a sucombat in dialogul fetitelor acelora Cit priveste
rolul mama!, o doamn din lumea mare equi regoit), facem
toate reservele.
A facut bun& impresie interventia virtuosulul Liciu, care a
real schimbat cu prologul atmosfera de productie de Conserva.P. CANCEL.
toriii in care s'a dat t Cometa).

CUGET ART.
,

Nu judeca nimic dupa timpul ce s'a cheltuit : Soarele de lulie

'
nu e cel de Decembre.
-

A desminti minciuna e o datorie, a desminti pe mincinosul

insug, e cea mal mare prostie.
".

Ca Antet, care, atingind pamintul-parinte se simtia mai tare,

asa i hotarirea noastra se intareste de cite or!, ta lupta cu luiea,
se atinge din noil de temeiul moral al sufletulul nostru. - I.

www.dacoromanica.ro

730

NEAMUL ROMNESC LITERAR

-J lu fr-e.
(din plattdeutsch 1)

dup. Fritz Reuter.

'

Un mannig Johr is all vergahn

An'n Hewen steiht de Mille Mahe.'
(De Klag')
"

$i anil multi de-atuncY s'ag scurs...

_

Pe cer strluce luna, sus,

Privighetoarea 'ngin noaptea :
Chid triluri lungi, cind blinde oapte,
Pe-un crin i-o rosA, 'mbujoraa
Imbratiati luna-y arata.

Din lac apoarele scotinau-1

AscultA, jalea tinguinduli
Privighetoarea ; cu ea plinge
socul, trestia se fringe
De jale pentru vremea dus,
pentru7o inim rpus.
Luna invluie mormintul,
Iar teiu-i cerne fioarea, cintul
Privighetori-1 prohodete,
Iar vintul, basul, o'nsote0e

Din apl, orga sa ; iar cintul

E trist, de inima-ti zdrobeti.

Chid la groapl te-afi purtat.Clopote nu ti-aii sunat,

Popii nu mi te-aii cintat,

- Dragu-ti nu te-a srutat.

(Dar te piing i val i vint,

Piing i trestii pe mormint,
Marl tin prohodul Mat.
Mindre Dori somnu-ti alint
Din clopotele de argint.
,

1 Plattdeutsch = limba germani vorbiti in anurne regiunl de popor, care

.diferit mult de limba literara.

www.dacoromanica.ro

4 ,

731

I. F3TEFAIIESCU : STEFAN D. POPESCU

c*i cintu' ncet s'a prins : te piing
$i florae de mac din cling,
$i pasarile 'n somn te piing
Te piing cu mine inteun gind :
-

(Caci unde-o inim'-a iubit.

E tot curat, e tot sfintit.,

VIRGIL TEMPEANU.
_

tefan D. Popescu.
r

A murit profesorul de geografie din IaY, $tefan D. Popescu.

Ina in puterea vristei, 1-a rapus boala uner tinereti de muncl

lips

ftisia.

Dup studil superioare acute in Germania i Anglia, intors

in tar, s'a consacrat cu totul profesoratulul: a fost profesor
la $coala Comerciala superioara, la Seminariul Pedagogic Universitar i Scoala Normal de invatMori, Cind atitia altii, pur-

tap prin strintate, vin in tara cu pretentii fr masura, i

nu crut mijloacele pentru ambitil sunatoare, - Stefan Popescu se simtia multmit la catedra lul secundaril, fail de
obinuita cperspectiva, a Universitatii, pentru care i se cerea
doar, cel mult, o parte maT activa la invirtelile politice, pastrind tofu!! On g. la sfirit o demna reserva.
De aceia abia in ultimil ani a fost docent la Universitatea
din IaT, iar lectiile lui adunail i dintre tovarAil sal mal
tined de specialitate.
Cum a fost ca profesor, tin minte toll elevil lul. Precisie,
concisiune, cu o adinca patrundere i-o claritate remarcabila,
dovedia fiecare lectie. Considera Geografia ca Mind parte
dintre tiintile exacte, i la Universitate cursul Wit era bine
alipit la Facultatea de Stiinte. Iubia calatoriile, A calatorit

_
.

mult, cu toata sanatatea-i ubrecla, dar avea o aversiune aproape

pentru dcscriptiile cu vorbe multe i imagini clutate. lubia

adinc natura, dar o inatia numal in frumuseta el simpla,

In bogatia el armonicA i unitara. Admirator convins al invatAmIntului german i engles, se silia sa transplanteze in Gimnasiub nostru seriositatea blInd i temeinicia Lehrer-ulul cu
practicitatea metodel englese.

www.dacoromanica.ro
f

,
732

NEAMUL ROMNESC LITERAR

Fat de fosti

lui elevi pAstra iubitoare legAturi priete-

. s

nesti, if incuraja la lucru i dragoste desinteresat de muna.

In lectiile, i maT ales in scrisul particular cu dinsiT," tremura,
discret, simtirea !Maia i ultimA care-1 stpinia, - iubirea de
patrie.

coala a iubit o pe atit de mult, pe cit de putin s'a bucurat

de recunoastere i onoruri. Blind si modest, muncia in tain
maT mult decit majoritatea colegilor st laolalt.

Fr indoial, in *t. D. Popescu moare un profesor-model.

Moartea lui timpurie, nestiut cum i-a fost viata i munca,
trezeste amintiri bineflatoare i adinct prerT de rail la tali
ace! ce 1-ati cunoscut ca tovars de catedr, sail ca profesor.
;

ISIDOR *TEFANESCU.

Dou documente.
ntr'o cercetare pe care mal zilele trecute, am fcut-o
In parohia Gircenil din judetul Vaslui, - undo se nscuse

tulburare din pretentia locuitorulul N. S.oroag cd nu i s'ar

fi respectat vechiul loc de cinste al familiel In bisricA, intru
cit, precum zicea, biserica este zidit de stribunul stt, preotul
Grigorag, - cellaltl locuitorl, impreun cu preotul i cu cel dol
Invttorl local!, sustinind contrariul, mi sa scoase spre do' vad alturatul document, care e o scrisoare a until ieromonah Macarie, de 84 an!, facut In anul 1826, la Mali"' 2, cltre
membril Vrbiegt1 al familiel sale din Gircenl.
Pentru insemntatea ce cred c o are aceast scrisoare, nu In
ce privegte inceputul bisericil Sf. Nicolae din Gircenl, cit pentru
pentru desvoltarea vietil noastre bisericegt1 din vechime, o
da mal jos :
aCinstitl gi al mel prea-iubitt fil i nepott de frate dup trup,
d-ta, Ichime Vrabie, d-ta Lazur Vrabie, feciori rposatulul fratelul erimonah Ghenadie, s v bucuratl !atm.' Domnul. Cinstit
rvagul d-voastr cu mare bucurie am primit ; pentru c vi
dint toy sntoll, foarte m'am bucurat ; c ne Ingtiintatl pentru
sfinta biserick c este zidit i find de rposatul tatl nostru
gi mogul d-voastra, i a lsat-o cinstitilor fit s fl?..., preotul
-

www.dacoromanica.ro

ECONOMUL I. GRIGORIU : DOUA DOCUMENTE

733

Gheorghe i Gavril, ce se niimia la moarte Ghenadie. CA pre-

otul Grigoras din Dainbrvent ad carat voa de la d-voastr ca

el fad bisericl tot pi, temelia acea veche: ad nu dea Dumnezed
sd facet! acest lucru necuviincios, ca s v vindett bisErica sipe Hristos, cd, dad a face prep tul Grigoras biaericd In Gircenl,
a vrea ad pund pe feciorit At, pe nepotif st, preott i diaconi,
si mat pe urnad s'ar zica cd este a lor. Ce nit! de cum sat nu-I

primitt, crt a vani vorba de vor hatreba pe d-voastr sa pe

feciorit d-voastrd a cut a fost aceastd bisericd : a d-voastr sad
flfiilor d- voastr ; vet( rspunde : aceastA sfInt biseriel este
cut din temelie din padurea intreag de rdposatel Niculat, dar,
dupd ce ad fcut biserica, Wad. cAlugrit, i Wad nuniit din citlugrie erialonahul Ncodi, fecior preotulut Constantin din
satal RIclautt pa apa Tutovel, nepot Posteniculuf Vrabie, din
care neam v trage-tt i d-voastrd, si att slujit tatdl nostril Or'
la moartea sa. Si, de este biserica micii, stricatt pretele col din
mijloc, s fie tot biaericd, si sd se fad alt prete. Innainte ad

fie tind, sd ad preotesele si jupinesele femel. Dar, .pentru dra_nit, va trebui 20 de mil. SA tiy, prea-iubitilor nepott, cd biserica este fcuta pe dreapt Mosie a noastra, MAO, neamul
Otestilor. i mi rog, prea-iubitit met nepott, dati-vd copiil la in-

vAtatur, s se feel preott i diaconi. Am fost anul trecut la

.isprvnicia din B/rlad, si am vlzut multi mazilf cu opine!, cu
straie rupte, dar preott i diacont n'am vlzut cu opine! ; i cerett de la mine ajator. Clad s'a coperit bilerica de fratele mien
preutul Gheorghe, am dat toat dranita, i cule, si art!, i feloane.
Acura sintett atitea neamurt i popornt : putet1 BA v acoperitt
biserica, dar ad nu vindett pomenirea pdrintase, cd este mare
pleat de la Damnezed si de la oamenl mare deflimare i rusine... V rog ad nu vd scli'bitt de invtturd.4

Dupd ce am impleat cum- s'a putut mat bine pa cel din

GircenT, am plecat spre satul Rafaila, undo lards! aveam o mica

cercetare. Trecind prin DumbrIvent, am poposit putin la pre-

otul satuhit, priatele I. flaulicl, un meritos preot pe aceste

locurt. Stiam, din spusele Sfintiel Sale de alti datd, cd in acest
sat so pdstreazd amintir'ea unlit aCeardac) al lut Stefan-eel-Mare.
Lam intrebat acum iar asuPra acestut lucru, i Sfintia Sa tint presint urmAtorul Saret de .pe un uric vechid scris pe &Me de

www.dacoromanica.ro

,-

"t

734

la Petru Voevod, saris in Bic lad de Vasile Bazdugan. /La leas

;
7054 [1546], April 7p.
(Cu mils lot Dumnezet Io Petru Voevod, Domnul Tril Moldove!, instiintare facem prin aceast carte a noastr tuturor-cul
vor cguta spre (lima sa vor auzi cetindu-se, precum ail venit
lnnaintea noastr i Innaintea boerilor nostri Anica i sorg-sa
Irina, fatale Elena!, si, de a lor bung voie, de nimene silite
asuprite, si-a imprtit intre sinesi a lor dreapt ocing i movie
din ispisocul de cumprgturg ce le-ag avut maica lor Diana de
la pgrintele d-sale, de la Stefan Voevod, un sat de pe Racova,
anume Dumbraveni, unde din veac era varatecul cel vechiii1 a
Jut Stefan Voevod, care si bat Imprtit in doug, i s'a venit
In partea Ancal jamtate din sat, partea cea din jos, iar la cimp

i-afi venit o a patra parte, partea cea din sus. hr in partea

.surori-sa Iring Wag venit jumtate de sat partea cea de jos, iar
la c/mp i-aft venit o a patra parte de cite Rsgrit, partea cea
din sus, si de cgtre Apus asemene iargs1 a patra parte, partea
cea din -sus. Dec!, vzind not a lor cea de bung voie lor dintre
dinsi1 tocmealg i Imprtal, - iar not lad asemene si de la not

am dat i intarit Ancgl i surori-sa IHniT acelel de mat sus zise

toate pgrtile lor, precum i le-ag imprtit iale de bung voia
lor, nepotilor, strgnePoylor i rsnepotilor si la tot neamul lor,
cum li se va alegi mat de aproape neam, atit niclodinioarg (sic) In
vect.

Iar hotarul tuturor de mat sus numitelor prti din satur

Dumbravent ce-1 pe Racova, uncle a foSt varatecul lilt Stefan \

cel -Vechiil, din veac s li fie pe unde li-ag hotrit i li-aft in.
setnnat Vascan Vel Pitar, iar pe 'de alie part!, dupg vechiul
hotar unde a apucat din veac, hr, dac se vor mat ggsi niscava espesoace de la acel Stefan Voevod ce-1 zic Licust2 acele
espisoace nicgiurea niel la o judecatg din naintea espesoacelor
noastre s nu se tie in sam. Si spre ceasta este credinta a
imam! Domniel Male de mat sus numit Petra Voevod, i eredinta a prea-iubit1 fit a Domniel Mele, Dias si Stefan si Cons--;
tantin, i credinta a tuturor boieribor nostri at Moldova!, a marl
si micl, i spre mat mare trie lntgriturg tuturor acestor de
mat sus Elwin, poroncit-am credincios -boierulul nostru Mateias
sg aerie cartea noastr aceasta i s-1 lege si a noastrg pecete). '

NEAMUL ROMANESC LITgRAR

Caul de yard. - N. R.
2 !alumina pe Rareq, cure nu-1 recunoqtea. - N. R.

www.dacoromanica.ro
ri

M. BACIU : CNTECE POPORALE BUCOVINENE.

735

(De pe sirbie pa limba moldoveneascA s'ati tlmAcit la anul

1801 Mart 8 r

Hrisovul acesta, dat de Petra Rares cu duct lunt Innainte de

moartea sa, II cred destul da Insemnat atit pentru ca In el se
vorbeste despre un a vratecv al Mare Id( Stefan la satul DumbrivenT, cit i pentru men tiunea, cu minie, a lul Lcust.
ECONOMUL JOAN A. GRIGORIU.

1=1111111

Ontece poporale bucovinene.

-

(DE M. BACIU.)

arArusA prin ocol,

MA iubeam c'un domnisor,
-

MA iubiam WA de fricA,
Maica nu stia nimicA.
Dar o hitrA de vecinA

Nu s'a mat putut rAbda

$i m'a spus la mAicutA.

Ea de minA m'a luat

$i 'n cAmarA m'a bAgat,
$i pe us' a pus lAcatA,

'

De-asupra stincA de piatrA.

Vedeam soare strAlucind,

Fete cu feciort sezind,

NumaT puiul mie plingind :
- Nu mat plinge, pulule,
C'a da Dumnezeti un vint
$i-a da stinca la pAmint ;
lar lacAr a rugini,
$i not amindot vom fi.

Cronica.

De la d. general Grantees.; Tratat de fortlfioatiune, tomul I,

Istoria fortificatiuni1 permanent., (Buouresti Carol Gbl, 1911).

* In n-1 14-8 al Revistei teologice din Sibiin d. Silviu Drag
.

www.dacoromanica.ro
0.

NEAMUL ROMANESC LITERAR

736
Ls.

gomir d foarte interesante scrisori de cuprins istoric ale episcopedal Gberasiin Adamovict cdtre Mitropoltul de Car loyal.

* In noua revisal. orlacdra cinstea de a cinta pe Hristos cruci-

float se dd d-lul A. Tome.

D. A. Toma descinde din acei cari an pus pe cruce pe Hristos.

* Deschiderea la Viena a institutului de filologie romneascd al
,
profesorului Meyer-Lbke, ajutat de profesoral Hie Bacinschi.
Primim Relatiunile politice ale terilor romine cu Rusia de
Const. Calmuschi, profesor, Galati, 1911. Informatia, destul de srac qi in genere veche ; tendinta, thorns". Se pare cl autorul e in
-

adevar convins c Rusia ni-a vrut numal blade. A mud -Warn

Basarabiel in ajunul Jubileului rusesc e cel putin, pentru un profesor la o ocean' romaneasca, o fapta curioasa. Dar autoritatea

scolara nu se poate amesteca in convingeri, i o opinle public& nu

exista. Astfel va trece i aceast carte fall sanctiune, cu toate ca.
insusi Suveranul e tratat, de hatirul Rusilor, drept simplu factor
foarte folositor political lui .Bismark (p. 171).
-

,
.

-t .

Pdrintele arhimandrit Ipolit Vorobchievici, de la mindstirea '

Dragomirna, publica, supt titlul Normele monastice pentru diecesa ort.-orient. a Bucovina., o traducere a statutului mandstiresc decretat de Impdratul Iosif, ca autocrat religios pentru eel
de altd confesiune dealt a lui, la 1786.
Numrul clugdrilor e fixat la 75, lira vole a-1 intrece vre-o
datd. Se fixeazd qi garderoba calugdrului. (patru cameo), cusutul i

WV fi. 15 cr., trei pdrechl de izmene, fiecare cite 2 fl. cr., etc.),
gospoddria mndstirii (sese vaol, Else boi, patru cal), s. a. Un monument ridicril de regulamentare laicd pentru viata mindstireascd...

Urmeazd - pdcat cd s'an suprimat unele part( din statut, ca

cuvintarea Mitropolitului de Carlovdt si a episaceia despre goon
copilor sal in legaturd cu aceastd reglementare.

CUGET R1.

Dacd1 aides la captul brazdel ce al tras, fit sigur cd secerittoril nu vor gsi timp mcar s presare asuprgl un pumn
de tern.
-

Timpul tti s fie al tuturora, dar nu pentru orice. -

1.

TWORAFIA (NEAMUL sonansei, VILENII-DI-MUNTE (PRAHOTA).

-v

www.dacoromanica.ro