PROCESUL SCHWARTZBART

0 DRAMA IN FATA ISTORIEI

ADEVARUL ASUPRA POGROMURILOR LUI PETLIURA

el

t
J.r;
A
Afi3,
#
'
.

,,

BUCUREVI - 1927
www.dacoromanica.ro
 PREFRTA

Sunt [ceitiva ani numai de cand fara dint.re Don ii Nistru

a fost teatrul unei fioroase tragedii. Zeci de mii de vieti ome-
negi s'au sfilr$it victime ale bandelor pogromiste. Furia sdlba-
teed a nebuniei distrugdtoare s'a neipustit asupra unei populatiuni
pacinice, 'sea-land in sage copii, bdtrdni, femei. Relatarea in-
grozitoarelor crime in povestirile supravietuitorilor, martori oculari
ai mdcelului, jalea ci durerea rdspeindite in sufletele atdtor oameni
sunt lucruri pe care mintea omeneascd refuzd sd le creadd.
Nimeni nu poate concepe cei faptele, despre care vorbesc
cei scdpati din infern s'au petrecut in realitate. Un motiv pentru
care congiinfa omenirii" n'a reactionat deloc fafd de cele in-
template in Ucraina.
Si totui ap a fost. Un singur episod, o singard scend, un
singur document din cele nesfaqit de multe, ajunge ca sd ilus-
treze toatd cruzimea ci toatd grozdvia carnajului care a avut loc.
- Au trecut ani de atunci. Omenirea nu s'a migat. Victimele
putrezesc in cimitirile imense ce se intind in locul cdminurilor
distruse, orfanii reiteicesc i azi in cele patru colturi ale lunjy,
iar Midi! se plimbd nepedepsifi trdind viata pldcerilor neturbu-
rate.
Dar iatei c pentru o clipd a fost ridicat valid uitrii, pe
care timpul l'a a$ternut peste cumplita tragedie. Pe strdzile Pa-
risului ceasornicarul Schwarzbart a ucis pe promotorul si condu-
cdtorul massacrelor din Ucraina, i juratii Senii, chemati s ju-
dice pe ucigwl lui Petliura, au devenit fdrd voia lor si jude-
cdtorii grozavelor crime sdviir#te de bandele pogromiste impo-
triva populatiunii evreegi.

www.dacoromanica.ro
 2

Au defilat in fata juratilor, ca martori, fo$ti min4trii ci ge-

nerali, stlpii regimului sdngeros, pe care dictatorul Petliura II
introdusese in Ucraina, inceraind s apere memoria prietenului $i
conducdtorului lor. Fdrd s conteste pogromurile $i grozdvia lor,
ei cdutau s inldture vina i responsabilitatea lui Petliura in or-
ganizarea acelor masacre.
Cu eforturi supraomene$ti, cu o perzistentd diabolicd, aju-
tali de talentul covilqitor al marelu! avocat Campinchi $i de bu-
ndvointa intregii prese reactionare, indeajuns pldtitd, s'au strd-
duit tovard$ii lui Petliura sd intunece adevdrul i s reducd pro-
cesul istoric dintre cloud popoale la proportiile unui fapt izolat
seivaqit de un fanatic, a cdrui condamnare o cereau.
Dar lucrul acesta n'a fost cu putintd. Dela sine, in mod na-
tural, prin simpla desvdluire a faptelor i a documenteldr s'a des-
prins infiordtoare, elocventd $i sguduitoare realitatea.
0 singurd depozitiune a unui martor ocular a fost sufi-
cient, ca sd arate ptind la evident?'" monstruozitatea crimelor fdp-
tulle de bandele lui Petliura, s stabileascd r sponsabilitatea a-
cestuia $i sd-1 a$eze definitiv in riindul celor mai cruzi i mai
odio$i asasini. Cu declaratiunea studentei Chaia Gruenberg soarta
procesului Schwarzbait era hotdriltd.
Fapta lui Schwatzbart a putut fi astfel inteleasd ca o pe-
deapsd aplicatd unui infractor ce isbutise sd se strecoare jude-
cdtii tribunalelor ordinare, dar care n'a putut scdpa de verdictul
con$tiintei umane trezitd in cele din urmd de ecoul strigdtelor de
durere. Schwarzbart a lucrat nu ca un individ izolat, ci ca un
exponent al justitiei imanente, ca un rdzbundtor al suferintelor
indurate de poporul sau.
In capitala Frantei generoase, in patria libertf ii, dreptdtii
$i egalitatii, nu se puteau gdsi judecdtori care sd condamne pe
Schalom Schwarzbart. Juratii Senii l'au absolvit ; in aceastd ab-
solvire std Mod judecata supremd a istoriei asupra zilelor de
&Inge din Ucraina. ' .

www.dacoromanica.ro
 Smolensk 18 . . . .

Orasul este trist i neingrijit. Ora rusesc. Un suflu

de ghiata, pluteste peste oameni, peste lucruri. Strazile
Inguste i intunecoase ale Ghettoului evreesc sunt presa-
rate cu case scunde, subrede, trosnind sub povara o-
matului Inghetat.
Oamenii ca si casele. Plapanzi i incovoiati. Cine i-a
vazut, sfioi, strecurandu-se pe lang a. zidurile caselor, s'a
Intrebat oare, cum de a putut cuprinde un piept omenesc
imensitatea durerilor i suferintelor? Ucazurile tarilor i-a
Infundat In orasele perdute ale sfintei Rusii, i-a Unpins,
j-a Incercuit intre zidurile sufocante ale unui Ghetto sordid,
pana la care abea pdtrunde soarele, dar care era o in-
sula de jale in mijlocul unui ocean agitat de ura. Ura
satanica, care extermina bobul de viata din trupul evreesc.
Ura care merge path' la crima; crima care este aco-
perit cu purpura ratiunii de stat. Caci eine a pedepsit,
oare, pe pogromistul rus, care asasina din ordin, cu ucaz
in regula? Cand si eine a ridicat stindardul justitiei pen-
tru a se zagazul puhoiul blestemat al crimei?...
In Smolensk, noaptea a pogorit grea, acoperind cu
mantia Intimerecului casele si strazile. Undeva, Inteo fun-
datura de ulit, Inteuna din acele mizerabile locuinte ce
adapostesc majestatea suferintei crunte si mute, un copil
s'a nascut. Ei si? In Smolensk s'au mai nascut copii.
Ei bine, nu! In Smolensk s'a nascut Schalom Schwartzbart.
Poltava 18
_
Cazacul, un uria dela Don, liberat din armatd, a
venit acasa, cu zestre. A adus 2 cai. 2 cai batrani, re-
formati. Rai la sea, dar buni la ham.

www.dacoromanica.ro
 4

Si cazacul s'a indeletnicit cu birjaria. Un birjar rus.

S'a insurat. A avut copii. Unul dintre ei, Simion, s'a facut
contabil. Contabil in Poltava. Ei si? Sunt multi contabili
in Poltava.
,Ei bine, nu! Pe contabil 11 chema Simian Petliura.
Paris 1912.
Copilul din Smolensk a fost un rasvratit. Zidurile
umede ale hederului 1 melamedul uscativ n'au isbutit sa
spiritualizeze firava creatura a Ghettoului.
In pieptul acestui cojiI sOrtit sa fie faramitat intre
foliante si misticizat de dogmA, sufletul i-a sfredelit o
poteca spre lumina
Este un proces -firesc. Acolo unde se acumuleaza
colcaitul surd al durerii, trebue s existe supapa prin
care sa. tAneasca o lacrima, macar.i atunci se declan-
eazA sufletul omenese in cautarea respiratiei.
Tanarul rsvratit fuge.
Vagabond.,
La Viena l'au inchis i l'au expulzat apoi. Iar Pa-
risul 11 plimeste. Acolo, nimeni Inn l'a Intrebat de unde
vine si pentru ce vine.
Parisul este o fantana de lumina.
Sarmane Ghetto din Smolensk!
Tu esti ca un iaz blestemat, cu apele negre.
Paris 1914.
v
Zile de razboiu. Franta este amenintata. Toate ener-
gine s'au Concentrat inteun suprem efort *1 au construit
acel formidabil zagaz dela portile Parisului. Strainul, cu
sufletul vibrand de emotie la apropierea primejdiei, so-
licit, umil, o uniforma i o arma. Soldat In primul re-
giment din legiune'. CurAnd sta. n linia de batae.
La Carency luptele au durat cateva zile in sir.
Armatele franceze au cucerit pozitii germane.
Schalom Schwartzbart a luptat ca inn erou.
Ordinul de zi pe armata cuprinde numele strainului
din Smolensk. Pe piept i s'a asezat crucea milliard. Vin
Spitalul, Apoi invalidul glorios ia drumul spre
pacea orasului.

www.dacoromanica.ro
,
 . 5

Munceste onest, In Were.

Pace!
Oare i pe meleagurile parasite altadat e pace?
Schalom Schwarzbart porneste Inteacolo.
Rusia 1918.
Revolutia a sfasiat vastul imperiu tarist. Armatele
albe, galbene, roii, cutreera tara In lung i in lat. Ceea
ce ramane depe urma lui Wranghel, distruge Denikin,
Petliura- s'au Balacovici.
Luni i ani de zile dureaza razboiul intern. 0 Ona-
toare bestiala de oameni. Orizonturi de foc, orase si sate
din care n'au ramas decal cenusa i sange. Pisici fl'A-
mande cutreera orasele. Singurele vietuitoare crulate. in
decurs de patru ani, Kievul a avut 17 stapanitori. Cand
Schwarzbart soseste, focul Inca nu s'a stins. Ruinele ca-
selor mai fumega Inca. 0 lume Indobitocita de mizerie,
de jale, de suferinta. Oamenii, cari altadata se strecurau,
sfiosi, pe rang zidurile caselor, plang pe laugh' ziduri,
mai chinuiti, mai Incovoiati; chic s'ar-putea incumeta
sa ferece in stransoarea cuvintelor tragedia evreeasca din
Rusia. In aceasta valtoare a durerii, cade Schalom
Schwartzbart.
Ucraina 1919.
Ati auzit de fostul contabil din Poltava, feciorul ca-
zacului-birjar, Simion Petliura!
A rasarit din tumultul zilelor de generala rasvra-
tire, de rasturnare". Petliura a devenit seful guvernului
Ucrainei i comandantul sef al armatelor. Lupta impo-
triva bolsevicilor. Un aventurier, pe care forta ,oarbtt a
evenimentelor l'a asezat In fruntea unor armate destra-
Mate. Un sef de bande, organizator de progromuri, uci-
gasul a zeci de mii de evrei. .

Se poate identifica Petliura cu istoria Ucrainei?

Poate, numele alas pangari paginile istoriei?

www.dacoromanica.ro
 6

Ca.teva documente.
BAIR DE SANGE DELR TETIEW
Depozitia a 5 supravietuitori
Masacrul a Inceput in ziva de 26 Mantic. La orele 2
dupa amiaza eau schimbat dou focuri de arma cu pos-
turile din oras. La orele 3 intra in oras 17 oarneni sith
comanda lui Kurowski. Comandantul militiei Cikowski se
ataseatfi imediat acestui grup, si se dedau la jaf i o-
mor. Cativa dintre locuitori ofera soldatilor sume de bani.
Ei baga bancnotele in buzunar i imediat impusca pe
Oameni. Populatia evreeasca se retrage In case, in piv-
iar o mare parte se refugiaza la sinagoga. Aci se
'Osesc cam vre-o doua mii ,de oameni. Trupele pun foe
sinagogii, soldatii se posteath la iesiri si numai 3 evrei
scapa cu viata. lute() pivnita erau ascunsi 70 de oa-
meni. Toti au fost ucii. Until din martori era ascuns In-
tr'o pivnita de unde n'a putut scapa deca catre 2 ore
spre &mine*. Din sinagoga n'au ramas decat zidurile.
Pe locul masacrului se vedeau maini i picioare Mate
cadavre ce n'au putut fi identificate. In timpul Inmor-
mantgrii celor asasinati, ea tras asupra multimii, iar nu-
marul mortilor a sporit cu 3. Semneaza aceast marturie
Klingman, Friedman, Ghekow, Wortmann si Reits.

POGROMUL DELR PROSKUROW

. .

Extras dinteun raport al avocatului Hilersohn, delegatul Comitetului

Central pentru ajutorarea victimelor pogromului .

Cu 10 Zile Inainte de pogrom si-au facia intra-

rea 'In. oras trupele petliuriste. Comandantul lor di-
ect era hatmanul Semesenko. In acela timp intr
In oras al treilea regiment de haidamaci. Aparitia a-
cestor trupe insufla neliniste populatiei evreesti. Se
vorbea despre o iscoath. bolsevica Impotriva garnizoa-
neti, nimeni nu stia Irish' precis desfdsurarea insurectiei.

www.dacoromanica.ro
,
 7

Cu cateva zile Inainte, seful militlei raportase despre in-

tentia unei insurectii bolsevioe, ai carei conducatori ar
fi cetatenii din Proskurow. Cert este ca Partidul Comu-
nist intentiona o lovitura, care avea sa se desfasoare in in-
treaga Podolie. La orele 8 dimineata se aud Impuscaturi.
Incepuse marsul bolsevicilor. Ei au ocupat In primul
rand posta i telegraful si au luat prizonier pe coman-
dantul Kiwerciuk. Insurgentii au pornit apoi spre cazir-
mile regimentelor 8 i 15 si au cerut soldatilor sa li se
ralieze ceeace acestia au si facut. Impreunk trupele por-
nese spre gara, act gasesc pe haidamaci in vagoane pi
se ordona focal Impotriva lor. Forte le haidamacilor, fiind
uperioare, bolsevicii abandoneath lupta i fug spre oras.
Hatmanul Semesenko si cu comandantul Kiwerciuc, eli-
berat, preia comanda garnizoanei. Acest eveniment este
sarbatorit printr'un banchet la care sampania curge In
valuri. La acest banchet Hatmanul tine o cuvantare 'prin
care elogiaza isprvile haidamacilor i declarh c cei mai
Inversunati dusmani ai Ukrainei sunt Evreii, a caror ni-
micire Ukraina nu o vede prea Indepartata. El face a-
pel la oamenii shi sa activeze In acest sens i le *rage
atentia sa nu jefuiasca Intrucat aceasta n'ar fi demn de
o armath regulata.
. Populatia evreiascA uitase de rascoala efemerA a bol-
sevicilor, ea fiind obisnuit cu desele schimbari de fo-
curt Intre diversele categorii de trupe. Rascoala Insi
.

, avusese loc Inteo zi de Sambath cand mai toata comuni-

tatea evreeasca se gasea prin Sinagogi. Care &earl cre-
dinciosii se Indreptau spre locuintele lor iar multi se si
tt culcaserh. La un moment dat apar In cartierele e-
vreesti patrule de cazaci In grupe de cinci oameni
gi phtrund In casele oamenilor, cu sabiile scoase, lovind
in dreapta i in stanga femei, copii i batrani. Armele
de foc nu le-au intrebuintat decat impotriva acelora ce
reuseau sa scape de loviturile sabiilor i baionetelor. La
auzul Impuseaturilor oamenii se refugiara In pivnite. Ca-
zacii i-au urmarit i au aruncat prin ochiurile pivnitelor
granate de mana.. Din depozitia martorului Schenkman
cetim urmatoarele: Cazacii mi-au omorlt fratele in fata

www.dacoromanica.ro
 8

casei, au intrat iMiuntru si au ucis pe mama. Ceilalti

membri ai familiei s'au ascuns sub pat. Gaud fratele meu
mai mic a \rant pe mama prahusindu-se la pdmant a
esit din ascurteatoare ca s-i vie in ajutor. La fel a fcut
i tatal meu; amandoi au fost ucii. Cei ce au mai 11-
mas sub pat au fost impunSi cu baionetele i omoriti.
Eu Insu-mi am sapat fiindc m'am lipit de perete si nu
cm'ani putut ajunge .varfurile baionetelor.

UN BILANT
Cateva date si cifre extrase dintr'un raport intoc-
, mit de comisiunea oficialA de anchet care a lucrat sub
protectoratul Crucii Rosh.
Localitatile din Ucraina, in care au avut loc pogro-
muri in anul 1919, luate la intamplare si indicate pe o
singur paginA a acestui raport.
Ianow: 11 si 15 Julie: 300 morti.
Jitomir: 23 si 26 Martie: 317 morti.
Trostinanet: 10 Maiu: 370 morti.
Pulsin: 14 Iu lie: 519 morti.
Felsin: 16 Februarie: 485 morti.
Cercasi: 16 si 20 Mai: 700 inorti. 1

Fastov: 25 Septembrie: 600 morti.

Elisabetgrad: 7. Mantic: 1520 Morti.
Proscurov: 15 Februarie: 1650 morti.
Ultimul oras este Mejigorie.
Ad 104 evrei au fost alungati in apa care curge la
marginea orasului, i impuscati. In limbajul cslailor se
spuneh: .

Am trimis jupanii la bae". 0 bae de sAnge!

r

* *

Alt5, .pagin a raportului. GuVernAmantul Kiewului:

1919: Ianuarie nici un progrom, Februarie 7 pro-
1
grornuri, Martie 2, Aprilie 7, Mai 30, Tunic 15, Julie 27.
Orase atacate i in parte distruse: 304.

www.dacoromanica.ro
 9

In total trupele regulate ale lui Petliura au distrus

120 orae i au asasinat 15.000 evrei.
.Printre comandantii, care s'au distins la Proscurow
a fost hatmanul Semoenco. La sosirea In oraul acesta
blestemat a lansat urmAtparea proclamatie:
Ordon populatiei sA Inceteze cu manitestatiile a-
narhice. Sunt destul de puternic ca sA ma impotrivesc.
Aceasta privete in special pe evrei. ti.i ca sunteti un
popor pe care toate natiunile 1.1 dispretuiesc. Voi septa- '
nati neintelegerea printre popoarele cretine. De ee voifi
set trditi? Popor nenorocit, nu vreti s. incetati a clean
poporul ucrainean".
(ss) Senzo.Fenko.
(ss) Locot. latrenko.

Dupa aceastA proclamatie a urmat macelul.

Jaf i parjol. 1650 de-morti. Semoenko contempland
crima lanseazA o nouA proclamatie.
Evrei, ati vazut ce imi sta In putcre. PAziti-vA. As-
tAzi dispun de 10.000 de oameni".
. Groapa comma in care au fost svarlite cele 1650
cadavre este lunga de 60 de metri, i lath. de 10 metri::
Este cel mai demn monument al civilizatiei secolu-
1

lui XX. -

Intr'o singura zi au fost mAcelarite 20 de farnilii

Cu cate 12 1 15 membri. Preotul Komilievici, atest co-
misiunii sub semnAtura, ca preotul Katkowsky care s'a
opus asasinArilor a lost impucat pe loc. Medicii Po-
lozow, Lisen i Koken '(11i cretini). atesta i ei comi-
siunei ca au vizitat mai mutt de 1000 de cadavre intr'o
singurA zi, cadavre dintre care cele mai multe au fost
masacrate in mod oribil, fiecare cu aproape 30 de Ani,
i aceti medici au declarat la Intrebarile ce ii s'au pus
ca printre victime ad lost in special copii, hAtrani i
femei. ' I

-Se pune o intrebare. Intrucat a fost Petliura I:arta

la aceste nelegiuiri. N'a luat parte i nu s'a scaldat in
sange ca i ceilalti. Dar un lucru este sigur : a avut per-
fect cunotinth de toate aceste fapte. In numele sdu s'au
comis macelurile, In numele sau s'a jefuit, in numele sAu
www.dacoromanica.ro
 10

au fost violate femei. Catre dnsul In calitate de cOman-

dant suprem s'au adresat protestele, rugile i petitiile.
Hatmanul sau Semosenko a fost cel mai inersunat clau.
Dar Petliura n'a luat nici un fel de masura Impotriva lui,
nu 1-a revocat, 1-a aparat chiar.
Al doilea prezident al directoratului ukrainian, Vi-
nicenko a demisionat in Februarie 1919 motivandu-si de-
misia cu refund de a-si lua raspunderea pentru nemai-
pomenitele nelegiuiri. El a spus despre Petliura: clack
Petliura a fost numit pogromist trebuie s afirm In de-
1

pliuJ cunostinta, de cauza ea el a meritat acest nume".

Desigur, Petliura, in siretenia lui, a lansat cateva pro-
clamatii prin care China sa mai tempereze zelul arma-
telor sale. Dar niciodat nu s'a gandit, atunci cand i s'a
cerut in mod categoric, sa". pedepseasca pe aceia dintre
oamenii sai cari s'au facut vinovati de crima. Din con-
tra, i-a mentinut mai departe in functiile lor. Camarazii
sii crestini spun despre Petliura ca a fost un dusman
neimpacat al evreilor. Un colaborator al sau spunea: an-
tisemitismul sau nu era o chestiune a creerului sau a
calculelor. El l'a avut In sange, acest antisemitism". L'a
avut in sange i n'a lasat s vorbeasch decat acest sange.

ISTORIC
In ultimate zile ale lunii Octomvrie 1927 s'a judecat
la Curtea cu juri din Paris procesul lui Schalom Schwaz-
bart, acuzat de asasinat Impotriva hatmanului ucrainean
Simion Petliura. Crima s'a petrecut in luna Mai 1926 in
Rue Racine. Schwartzbart a fost aparat de maestrul Henri
Torres, o glorie a baroului parisian, partea civil fiind
asistata de catre nu mai putin stralucitul avocat Cesare
Campinchi. In ziva de 27 Octombrie 1927 juratii Senei
pronuntia in unanimitate urmatorul verdict:
Pe constiinta noastra si In acord cu adanca noastra
convingere declaram c Schalom Schwartzbart e nevino-
Nrat".. c

www.dacoromanica.ro
 11

ZIUR I R PROCESULUI
In sala cea mare a Curtii cu juri din Paris, uncle
lumea se imbulzeste la marile procese pang: in cele mai
ascunse unghere ale sAlii se observe" si de asta data o
afluenta neobieinuita. Afacerea Schwartzbart prezinta in
interes mondial. Au sosit jurnalisti pana din departatele
state ale Americei de Sud. A fost nevoe de o amenajare
speciala a salii pentru a se da posibilitatea multimii de
Cronicari judiciari s asiste la desbateri.
Prima sedinta a procesului se deschide. Dupe, consti-
tuirea Curtii este introdus acuzatul.
El este un om slab, tenul clar, ochii albastri, parul
blond rasfrant in ondulatiuni. N'are nimic in Infatisare
din specificul rasei sale.
In fata, ia loc avocatul sau: Maestrul Torres, figura
de gladiator roman, neinfricat.
Asistentii sai sunt avocatii Rosenthal, Weill-Goud-
chau. Partea civila este reprezentata de catre avocatii
Cesare Campinchi, Albert Wilm, Charles Denis i Manner-
vile. La proces ia parte vaduva Hatmanului Petliura
fratele sau. Curtea este prezidata de catre consilierul
Flory, iar acuzarea o sustine procurorul Raynaud.
Schwartzbart raspunde cu voce ferma primei intre-
bari a prezidentului Flory privitoare la identitatea sa.
At numesc Schwartzbart, pronumele meu este Sa-
loin in ebraica i sunt in varsta de 39 ani."
Apoi acuzatul asculta cu aviditate actul de acuzatie
cetit de catre grefierul Willmes. Se face apelul martorior.
Lipsesc Maxim Gorki, Contesa de Noailles, Mazepa des-
cendentul eroului ukrainean glorificat altadata de Victor
Hugo. Nu raspunde nici d-1 Albert Einstein. Din contra
in sala rezervata pentru martori au luat loc Edmond Fleg,.
autorul Evreului Papei", poetul Andr Spire, pastorul
Wilfried Monod, profesorul Langevin, D-na Severine, d-1
Judet, d-1 Pioch.

www.dacoromanica.ro
 12

--
INTEROGRTORIUL
DupA ce eau predat interpretilor din limba idisch
ukrainian o serie de documente pentru a fi traduse
prezentate apoi Curtii, a inceput interogatoriul acu-
1

zatului.
prezidentul: Esti nascut la Smolensk in Rusia si ai
devenit cetatean francez in anul 1925 printr'un decret
de naturalizare si locuieti In Franta din anul 1910. Te-
ai angajat in anul 1914...
Schwartzbart: Da, In primul regiment din Legiunea
,
strain& .

Prezidentul: Ai fast ranit si reformat pentru invali

ditate, iar de atunci te-ai stabilit in Bulev. Menilmontant
unde ti-ai deschis un magazin de bijuterii si ceasorni-
carie, Informatiile despre d-ta, despre viata d-tale din
Franta ne spun lucruri bune,.n'ai atras asupra d-tale ni-
ciodatA atentia mai Inainte de crima care te aduce acuma
pe bainca acuzatilor.
Astfel se ispravete, dupa expresi a prezidentului Flory
prezentarea lui Schwartzbart, juratilor.
Nezidentul: Ai tras 7 focuri de revolver asupra lui
Petliura care trecea pe Bulev. St. Michel ducandu-se la
restaurant. La postul de politie ai strans mana agentului,
atunci cand s'a comunicat vestea csa d-1 Petliura a sucom-
bat in urma ranilor d-tale.
Schwartzbart nu contesta nimic din cele relatate de
prezident, din contra se Tidied si se inclind aproband in
totul. I

Iata-1 vorbind: In anul 1925 un lucrAtor rus crestin

venind la Paris dinteun spital al Crucii Roii mi-a comu-
nicat cateva amanunte din convorbirile auzite intre bol-
navi. Ofiteri din armata lui Petliura se landau cu cinism
de ispravile lor sadice. Unul se mandria de a fi violat 20
de femei evreice. Atunci mi-am reamintit ce-am vazut
eu insu-mi, toate suferintele rasei mete i din momen-
tul acela ideia de rgzbunare a fratilor mei si-a facut loc
In sufletul meu. Am aflat de prezenta lui Petliura la Paris,

www.dacoromanica.ro
 13

intr'o conversatie surprinsa la biblioteca St. Genevieve

Intre doi ukrainieni. tiam deci ca organizatorul recen-
telor masacre din Ukraina se afl la Paris. Frecventez
bibliotecile atat cat imi permite munca mea. Din acea zi,
umblam prin cartierul latin unde locuia Petliura in Rue
du Sommerard, inarmat cu browningul. Mi-am incordat
atentia, am vrut sa.") flu sigur de mine, sigur ca nu voiu
lovi pe tm altul.
In ziva de 26 Maiu 1926 11 intalnesc la coltul strazii
Racine: L'am privit bine in fata, l'am Mai privit incaodata.
Pentru a fi sigur Mara adresat lui: Pan Petliura"... El
rs'a IntorS... a ridicat bastonul Inteun gest agresiv. I-am stri-
gat: Apara-te canalie. lath. pentru masacre, iata pentru
pogromuri". Am tras cinci focuri, unul dupa altul Vara
a ma oprl. Stiti, am facut la fel cum fac soldatii, dupa
ce au pus mana pe tragaci, nimic nu-i mai impiedica sa
traga incontinuu. La al cincelea glonte el s'a prabusit la
pamant. N'a mai seos nici o vorba, numai strigatul de
durere, da, aceasta e adevarat. Mi-am dat seama c cele
cinci gloante au nimerit bine. Pe urma fiind sigur ca era
mort n'am thai tras pentru a da lovitura de gratie ci pentru
a descarca arma intrucat nu voiam sa nirneresc pe un ino-
cent, din gresala. Iata adevarul. Nimeni n'a fost langa
mine in acel moment. Lumea s'a adunat apoi ca mustele.
A sosit i agentul de politie, el mi-a spuS: E gata"?
I-am predat arma. M'a condus la politie.
Prezidentul: Conte c ti-ai manifestat satisfactia
atunci cand ai auzit ca Petliura era mort?
Sehwartzbdrt: Trebuie sa rectific. D-1 comisar mi-a
spus ci ai fi putut sa ma inel. Desigur c mi-ar fi pa-
rut foarte rau, m'asi fi simtit nenorocit. Cand am aflat
insa Ca cel pe care l'am intalnit era Petliura i ca pe
dnsl l'am ucis, mi-am manifestat bucuria de a nu ma
fi inWat. -

Prezidentul: Fatal de fermitatea acestei declaratiuni 41u

vreau s'o atenuez cu nimic. D-nii jurati vor judeca cu
'sufletul i constiinta bor.
Prezidentul: Ai contestat ca ai fi actionat in numele
unui grup sau al unui partid.

www.dacoromanica.ro
 14

Schwartzbart: Da, am actionat din proprie constiing

pentru a raobuna pe evreii martirizati.
Sedinta se suspenda pentru cateva minute, iar la
redeschidere prezidentul Flory invita pe Schwartzbart sa
faca cunoscut juratilor care sunt dovezile, pe care se spri-
jina atunci cand afirma c Hatmanul Petliura a fost .
in-
spiratorul sau organizatorul pogromurilor.
Schwartzbart Ii rezerva cateva momente de gandire
i apoi vorbeste cu debitul precipitat: Imediat dupd iz-
bucnirea revolutiei, Ukraina a fost guvernata de care
Rada centrala, pentruca apoi franele statului sa trreaca in
mainile lui Petliura. Imediat au inceput ,pogromurile.
Ele erau numeroase, iar faptuitorii erau cazaci, brutele
de cazaci. De altfel aceste pogromuri nu sunt inovatiuni.
Ele dainuesc de secole in aceasta vale a lacramilor si a
ruinilor.
Schwartzbart vorbeste despre voluntarii mortii in-
vemantati in uniforme germane, purtand la brat o banda
pe care erau scrise aceste cuvinte: omoara pe jidani si
salveazia Ukraina". In special, continua Schwartzbart, a-
nul 1919 a lost eel mai plin de orori. Imi aduc aminte
ca am strahatut un satulet din aceasta tara de jale si
papal. Am batut la usa unei case. Nu mi s'a deschis.
Warn adresat in idisch si am spus: sunt evreu, deschide
unui evreu". Si atunci a inceput povestea celor ce eau
petrecut in ajun. Din 15 familii cate locuiau in acest sat
8 au fost masacrate. 0 mama a 5 copii, al carei sot ex-
piase pe campul de onoare a fost siluit.
Prezidentul: Dar ce te face sa crezi ca Petliura a or-
klonat toate aoeste crime?
Schwartzbart: El le-a tolerat fara rezerva.
Prezidentul: Dar d-ta ai sustinut c le-a invirat.
. Schwartzblart: Este aoelas lucru.
Prezidentul: 0 nu, nici de cum. De altfel este foarte
gray ceeace sustii. Vei vedea aparand la aceasta barb.
martori i vei auzl depozitia lor din, care va reesl atitu-
dinea favorabila a lui Petliura fata de evrei.
Se va produce marturia a numerosi rabini cari s'au
plans lui Petliura si care au gsit la dansul sprijin.

www.dacoromanica.ro
,t'
 15

Schwartzbart nu se las intimidat de aceste obser-

vatii:Si Haman i-a indragit pe evrei. I-a iubit atat de
mult Incat Ii trimitea in ceruri".
Prezidentul: Dar Petliura a interzis pogromurile. El
a prOnuntat chiar sanctiuni.
Schwartzbart: Da, stiu, pe bartie i numai in apa-
renta. Ca si Pilat din Pont si-a spalat mainile, in nevi-
novatia bandelor sale.

ZKIFI II-R
La orele 1 precis Curtea ii face aparitia. Schwartz-
bart flancat de agentii municipali, pare mai palid deck
eri, dar pe fata se citeste o expresie de fermitate: In
ochii sai straluceste siguranta fanatieului care si-a raz-
bunat fratii ucisi. Se incepe cu auclierea martorilor, ceealce
'da loc la o serie de observatii din partea lui Schwartzbart.
Cu o preciziune care ar putea fi pedanta, daca nu
s'ar simp turburarea clOcotinda care face s se contracteze
fiecare muschi al fetei sale, Schwartzbart rectifica cu o
siguranta care apas nervii depozitiile martorilor, ac-
centuiaza asupra datelor, si in urma unei afirmatii vagi
a unui agent de politic istoriseste din nou toat scena
atentatului. Auditoriul priveste la acest actor fanatic care
Ii repet vorbele i gesturile. Daca pentru multi repe-
tarea amanuntelor din ziva aceea tragica, a fost un pri-
lej de Infiorare, daca pentru multi vesmantul insangerat
al lui Petliura care este etalat in vitrina in fata bancii a-
cuzatului aminteste clipe de groaza, pentru Schwartzbart,
ele nu fac deck sA-i provoace o si mai intensa inclarjire
In descrierea amanuntelor. Acuzatul pare atAt de adancit
In meditatia sa, Inca nici macar aparitia momentana a
sotiei sale nu-i turbura atitudinea. Aceast linite curioasa
nu-I paraseste nici atunci cand Incepe defilarea marto-
rilor. El priveste cu ochi mari deschisi, cu o privire
clara pe toti acesti oameni, ale caror cuvinte sunt pen-
tru Schwartzbart elementele destinului su. Apare la bail
ageintul Mercier, care declara urmatoarele: nranitul striga,

www.dacoromanica.ro
 16 S

ajunge, ajunge... iar Schwartzbart la randul sau i se a-

dresa cu cuvintele, asasinule... asasinule..." La postul de
politic Schwartzbart, afland c cel impucat a fost in-
teadevar Petliura i-a manifestat marea sa bucurie".
Din nou aceeai controversa, ca i in prima zi. A fost
sau nu Schwartzbart. multumit de fapta sa?
Avocatul Campinchi: Il cred i mi-e de-ajuns".
Avocatul Torres: Multumirea sa era aceea de a nu
se fi inplat in privinta persoand.
Avocatul Campinchi: Este o nuanta Vara, interes".
Avocatul Torres: Eu iau igasesc ca este aa".
Aparitia la bard a comisarului Mallard nu face decat
s intensifice focul acestei controverse.
Prezideptul Flory insa incheie astfel aceasta agitata
incherare de argumente: Da sau nu, spune d-ta Schwartz-
bart. Ai fost multumit de a fi reuit s omori pe Hat-
manul Petliura?"
Schwartzbart: Da'.
Vine randul d-lui Vaissolier politechnician, martor al
crimei, care calla s trateze depozitia sa ca o tema im-
pregnati in mod savant cu psihologie i cu teorii de
balisticA. Ceeace face pe prezidentul Flory sa.-i amin-
teasca ca numai este in chestie. Avocatul Campinchi con-
trariat se scoala i spune: Adversarul meu a citat ad
80 de conferentiari; deci..."
Prezidentul: D-1 martor care este un matematician
distins..." .

Avocatul Torres: ...al cArui nume este legat de un,

fairpos sistem de rulete, care permite un c4tig infaibil..."
Martorul VaisseLer (modest.): Da" (ilaritate).
Martorul Smith, profesor de limba engleza a fost
printre cei dintai la locul-atentatului: Am vazut scena a-
ceea oribilA. M'am repezit pentru a opri pe Schwarzbart.
Dar vai, venisem prea tarziu DupA impuratura, a-
cela care fusese Petliura se prabu1 la pamant. Am
pus mana pe umarul omului care trgea i l'am in-
trebat : De ce ai facut aceasta ? El mi-a raspuns cu
un accent ca in tragediile lui Shakespeare: Am ucis un
iasasin". Eram atat d3 uluit de cele ce se petrecusera in-

www.dacoromanica.ro
 17

cat m'am dus la redactia ziarului Le Math pentru a o

intiinta i pentru a spune impresia ce am avut de a fi
asistat la o drama politica. De ce? Pentruca asasinul aveaS
infatiarea unui om cinstit".
Dupa ce atat acuzarea cat i apararea renunta la
depozitia d-nei Schwartzbart, apare Printul Tokari To-
.

ikarevski, lost membru al guvernamantului provizor ukrai-

nean, i prieten intim al lui Petliura. Martorul 'este un
om frumos, distins, elegant, cu aparitie de diplomat. El
aduce lui Petliura omagiul prieteniei i-1 numete ef
venerat".
Panful Tokari: A fost un mare amic al Frantei. Cine
afirm contrariul calomniaza meinoria sa. $i calomtite
este afirmatia acuzatului care vrea sja se disculpe acu-
zand pe Hatman de organizarea i incurajarea pogro-
murilor. .

Atat a fost deajuns ca s pund in micare tempera-

mentul inflacarat al maestrului Torres. Vocea aceea pu-
ternica de stentor rasun ca un tunet in said: VA rog sa
raspundeti clar daca in perioada cand s'au deslantuit po-
gromurile in Ukraina Petliura a lost eful acestui Stat
i daca.' a fost responsabil de trupele sale".
. Prinful Tokari: Daca monseniorul Hatman Petliura
este responsabil de ordinile pe care le-a dat, eu care
am fost sub ordinile sale in misiune la Viena, la Roma
ti la Constantinopol, inteleg s iau i sa impart aceasta
responsabilitate. Repet, Petliura a condamnat totdeauna
pogromurile". Intervine avocatul Campinchi: Petliura a
'condamnat progromurile. Daca d-v. Ii atribuiti vre-o res-
ponsabilitate, atunci este aceemi responsabilitate pe care
un ministru i-o asuma in Franta, in fata Parlamentului,
atunci cand acopera cu autoritatea sa actele celor in sub-
ordine. Dar de ad pant la asasinare, este o deosebire".
Avocatul Torras: Desigur, dar in Ukraina n'a existat
aceasta responsabilitate in fata Parlamentului. Petliura
insemna putere personala i autocrata. El dispuhea de
codul penal i de Curtile martiale. Ce-a facut acest om
pentru a Stavin oroarea pogromurilor? Nimic, nimic. N'a
trimis pe asasini la moarte. A venit in persoana la Ji-
tomir, dar pogromul dela Jitomir n'a incetat".

A
www.dacoromanica.ro
-40 .
 18

Avocatul Campinchi precizeaza c Petliura era un ^

social-democrat, de aceeasi nuanta ca d-1 Leon Blum'.
Martorul urmator d-1 Tresterenko, fost vice-presedinte al
,unei Curti martiale, i delegat de catre Petliura de a an-
cheta pogromurile dela Proskurow. Martorul declara cal
Petliura a fost un prieten al evreilor i a avut chiar xn
ministru evreu in cabinetul sau. El sustine c o curte
martiala prezidata de dansul a judecat 26 de acuzati pen-
tru crima, furt si incendiere. Printre acesti 26 de acuzati
s'ar fi aflat 25 de evrei comunisti. Toti au lost achitati.
Avocatul Torres: Arti judecat si condamnat oare i
pe aceia care s'au facia vinovati de crim cu ocazia po-
gromurilor? Dupa relatiile unui rabin ar fi lost acolo
880 de morti printre evrei".
Avocatul Wilm: .(partea civilAY: Se vorbeste mereu
de pOgromuri i pentru acest proces s'a pus la cale o
intrea, mobilizare a lui Israel. Adevarul este ea .dela
1917, Ukraina a lost teatrul unor lupte sangeroase, iar
victime au cant si dintre evrei. Ukraina a fost obiectul
de discordie intre toate ri1e limitrofe pentru c prin
bogatia ei era granarul Europei". Martorul ramane im-
pasibil la bark chiar atunci cand vocea tunatoare a a-
vocatului Torres raspandeste in said fiori de vijelie. Cu
degetul aratator spre martor, i adresandu-se juratior,
Torres spune: Acest judecator nu s'a atins de asasinii
evreilor fara aparare. Voi jurati ai Frantei trebuie s v
substituiti acestui magistrat far% energie".
Martorul urmator generalul Chapoval, nu maga ca
s'au comis la Proskurow i In alte parti .pogromuri. Ge-
neralul Chapoval comanda pe vremea aceea armatele
ukrainiene. El tine sA informeze Curtea ca i pe timpurile
tarilor, evreii au fost tinta persecutiunilor i numeste pe
generalul Budiow organizatorul pogromurilor dela Pros-
kurow. Prezidentul Flory ridica sedinta, urmand a se
continua cu ascultarea martorului a doua zi.
ZIUR 3-R
Sedinta incepe cu cetirea unei scrisori interminabile
a unui oarecare DaykowSki, care acuza pe Schwartzb art
de a fi fost agentul sovietelor.

www.dacoromanica.ro
 19

Prezideptul Flory: Schwartzbart, ce aveti de rAs-

puns. I

Schwartzbart: Poporul evreesc are doua categorii

de oameni, una a creat pe Christ, iar alta ra dat pe Iuda.
Daykowski este o Iuda, tradatoare. L'am ajutat, i-am dat
bani, dar desigur ca nu i-am dat destul".
Avolcatul Torres: Trebue sa adaug c acest Day-
kowski care In anul 1919 a fost recunoscut de d-1 Bur-
tew ea fiind un agent provocator, a fost supus i ;mini
examen medical care l'a gasit demi-dement".
Grefierul d ake unei a doua scrisori de astadata
semnata de colonelul Butiakow, prin care acesta recu-
noate realitatea sangeroasa a pogromului dela Prosku-
row, a carui cauza sta. inteo inspirapune de ordin divin.
Avocalul Torres: lat4 d-lor jurati recunoaterea for-
mala a crimei i lath cinismul cu care se califica aceasta,
masacrare In massa drept opera de inspiratiune divina.
Dupa aceste cuvinte, eu nu pot spune decat ca procesul
meu este eatigat".
D-1 Campiochi Wsa nu dez'armeaza: Colonelul Bu-
tiakow n'a spus aceasta. S ne ferim de traduceri. Inspi-
.,
ratie divina insemneaza ca pogromul a lost o mieare
populara instinctiva, fata de care efii. ramaneau nepu-
tincioi". j,

Avocalul Torres: Sunt liber ugetator, sunt ateu,

dar simt 1ntreaga oroare de a vedea ca se Intrebuinteaza
aceasta expresiune de inspiratie divina pentru Un masacru
care rapete viata femeilor .i copiilor dela sanul mu-
melor". I
,
1

Prociirorul Raynaud: N'ai vrea sa; retiu decat un

singur lucru. In timpul masacrului dela Proskurow, d-1
Petliura, era simplu ministru 1 nu eful suprem al na-
tiunei i al armatei;.
Avocalul Torres: In anul 1919, Petliura era mem-
bru al Directoratului, i la acea data evreii care detineau
departamentele afacerilor evreiesti au parasit portofoliile
pentru a nu fi complici morali la aceste pogromuri. Hat-
manul Semoenko, care a organizat pogromul dela Pros-
kurow, a stat sub ordinile directe ale lui Petliura". 1.

www.dacoromanica.ro
 20

Petliura este responsabil de pogromuri tot astfel

cum In ochii nostri de francezi, maresalul Hindenburg
era responsabil de crimele armatelor germane".
Avocatul Campiincki: Desigur da. Dar Hindenburg
a fost asasinat? Oare maresalii Petain i Nivelle au fost
responsabili de cele ce s'au petrecut In 1917? Nu, si de
.sigur ca bine s'a facut cand n'au fost declarati respon-
sabili. Care sef poate impiedica toate dezordinile comise
de trupele sale? Deci dovediti c masacrele au fost ordo-
nate de catre Hatmanul Petliura". .

. Avocalul Torres: Sa nu v incumetati sa faceti a-

ceast comparatie. Soldatii francezi n'au masacrat nicio-
data femei i copii. Dar ascultati aceasta: soldatii entu-
ziasmati de Semosenko, ucideau pe evrei cu strightele _
.
-
de bucurie: traiasca baliusca Petliura".
Avocatul Campi,nchi: Scumpe confrate, este o e-
roare istorica afirmarea d-tale: Semesenko a lost -recu-
noscut culpabil si impucat".
Avocalul Torres: Pentru alte crime 'lush, i numai
in anul 1920, deci mult dupa pogromul dela Proskurow".
Getneralul Chapoval, care nu ispravise depozitia sa,
este chemat la WA pentru.a continua. El face o apologie
Infierbantata. i documentata a politicei lui Petliura des-
pre care spune c. departe de a fi- antisemit, a lost un
prieten al evreilor. Petliura a fost un liberal i un filo-
semit. In cabinetul sail au lost cativa ministri eVrei. In
ziva crimei, declara martorul, am auzitpeun oarecare Vo-
lodin spunand: un general rus a fost asasinat, desigur,
Petliura". Pentru generalul Chapoval nu exista deci nici
o Indoiala ca Volodin a cunoscut pe Schwartzbart si pro-
iectul SAu, cel putin.
Avocatul Torres prezinta Curtii i juratilor o foto-
grafie, luata dupa prima depozitie a martorului la instruc-
tie, In care generalul Chapoval este Infalisat la brat chiar
cu (1:1 Volodin, si se Intreaba: Oare nu sunt amici acesti
doi domni fotografiati atat de intim? Insasi revista pe
care o conduce d-1 Chapoval, un Irate al martorului, a
publicat, dupa comiterea crimei o serie de articole sem-
nate de Volodin". Replica d-lui Torres privitoare la a-

www.dacoromanica.ro
 21

test martor este atat de taioasa, atat de concludenta, in-

cat d-1 Campinchi sare nervos dela locul sau pentru a
raspunde. Prezidentul Flory Irish' Suspenda edinta.
Iat trecute cele 10 minute, Generalul Chapoval, in-
cepe Presupunand ca Volodin era complicele lui
:

Schwartzbart, am continuat ielatiile cu dansul pentru a

putea sa-1 supraveghez cu mai mult atentie.
Din momentul ins din care m'am convins cat Volo-
din este complice am rupt legaturile cu dansul. .
Avocatul Campinchi: Este Clar".
.Avocatut Torres: Nu i pentru mine Insa".
Se audiaza martorul Langevin profesor. Langevin este
-adversar al vrsarilor de sange, totusi, el smith crirna
lui Schwartzbart. Violenta se explica prin faptul Ca ori
i ce fel de justitie organizata era inexistenta.
Schwartzbart: Franta a asteptat 44 de ani pentru
a se rzbuna, eu am asteptat numai 6".
Avocatul Campinchi: Compari gestul d-tale cu re-
Intoarcerea Alsaciei-LOrena la Franta?"
Schwartzbart: Da".
ZIUR 4-11
edinta se deschide cu o intrebare pe care avocalul
.Campinchi o adreseaza lui Schwartzbart: Uncle i cand ai
. cell. la Paris in gazeta Trident" editata de ukrainieni
petliuristi un articol semnat de Petliura, care te face sa
crezi ca Hatmanul a urmarit o politica favorabila po-
gr omuril or ?".
Schwartzbart care nu se lasa intimidat de intrebarea
avocatului partii civile, se 'idled i rosteste o lung re-
- plica. Intre allele spune: Am citit Debacle de Zola, des-
pre care vorbea eri d-1 Campinchi. Am citit aceasta carte
yarsand lacrimi calde pentru durerile Frantei. Ei bine,
tot astfel cum Napoleon al III-lea a fost responsabil de
nenorocirile din 1871, tot astfel Petliura a lost respon-
sabil de crimele oribile din Ukraina intre 1917-1920".
.
Avocatul Torres adauga: Simion Petliura ramane
legat de redactorii lui Trident", tot astfel cum ramane
legat de asasinii dela Jitomir i Proskurow. El poarta
www.dacoromanica.ro
 22

raspunderea articolelor celor dintai, precum i a crimelor

celor din urma".
D-1 Campilachi Ii arata mirarea fata de aceasta re-
plica i atunci Schwartzbart adauga: Petliura era in-
spiratorul acestui ziar. Trident" este simbolul diavolutui
Un asemenea trident se gasea pe drapelele bandelor ar-
mate ale lui Petliura, care au asasinat pe evrei".
E randul prof. univ. ukrainian din Praga, d-1 A-
lexandru Schulgin. Acesta declara ea nu vine in proces
. pentru a apara memoria prietenului i 'efului situ Petliura,
care a trecut astazi in Istorie, ci ca apare la bard pentru
a acuza pe Schwartzbart. D-1 Schulgin fusese ministru
al nationalitatilor minoritare sub Petliura i este autorul
unei ca'rti in care tinde sa justifice atitudinea perfect a-
micala a lui Petliura fata de evrei. Este slab, foarte pa-
lid si vizibil turburat. D-1 Schulgin se indreapta, se o-
preste cu privirea la Schwartzbart i striga: Am venit
ad sa acuz pe acest domn Nu este tin razbunator al e-
vreilor, estle un agent al Cekei. Lra asasinat pe Petliura
din ordinul Sovietelor. Aceasta este convingerea mea pro-
fundV. Schwartzbart insa ITU paraseste pozitia sa de
atac, i la afirmatia martorului care sustinea ca printr'co
lege se acordase evreior egalitate de tratament cu cei-
lalti cetateni si chiar privilegiul de a trimite in guvern
doi minitrii evrei, cari luasera parte la sedintele cabi-
netului uncle se discuta despre pogromuri, sare in sus
_
si spune:
Da, este singurul lucru ce rau facut. M'ati acuzat
de complicitate cu Geka. Inainte de razboi, evreii erau
acuzati de crime rituale. Si cunt ad in Franta nimeni nu
mai poate acorda crezare acestor legende, iata pe d-1
Schulgin care vine si m acuza de bolsevism". D-1 Schul-
gin devine palid. ,

Avocalul Torras : Donmule martor, in timp ee

Schwarttbart, acest evreu, se batea pentru Franta, d-ta
erai ambasadorul Hatmanului germanofil Skoropatzki,
lang un dusman al Frantei, Ferdinand de Coburg al Bul-
gariei". De astdat d-1 Schulgin rosete. In nici un cat
d-ta nai dreptul s califici pe acest soldat francet drept
ol qevic". 1. , ! ! !
,
r '

www.dacoromanica.ro
 23

Inainte de a se retrage d-1 Schulgin, d-1 Campinchi

Saluta Inteinsul pe un veritabil amic al Frantei, 1 spune
Ca In anul 1917 doi generali francezi l'au cunoscut in
Ukraina. Avocatul Torres lush. tine s'a remarce consiliului,
eh in anul 1918, d-1 Schulgin era ambasador ukrainian,
germanofil pe langa un inamic al Frantei, iar in con-
tinuare citete o declaratie a lui Petliura, prin care acesta
glorifica pe germani i puterea lor. Schwartzbart care
tacuse in tot acest timp i care era nerabdator s. dea
replica, striga: La Odesa trupele lui Petliura au tras
.in armatele frantuzesti. Eu eram acolo". Acoperit de a-
ceste acuzatiuni martorul paraseste sala. edinta se ridica.
ZIUR 5-Ft
La inceputul 'edintei, al optelea jurat se scoala i
se adreseata lui Schwartzbart cu urmtoarea intrebare:
Acuzatul Schwartzbart a avut el oare de suferit in mOd
direct din cauza pogromurilor ukrainiene. Au fost ma-
sacrati i membri ai familiei sale".
Schwartzbart: Da, multi dintre ai mei au lost asa-
sinati".
Ceeace face pe avocatul orrs sa citeasca imediat
un act, certificat de un notar din Odesa, prin care se do-
vedete c n zilele pogromurilor au murit din rudele
apropiate ale lui Schwartzbart,
Al optelea jurat: De ce acutatul, care marturisete
ca- a actionat ca razbunator al victimelor pogromurilor, nu
a lovit pe acela pe care-1 credea responsabil, chiar pe
scena violentelor ukrainiene".
Schwartzbart: Mi-a lost imposibil. Nu fiain unde
se afla Petliura. Drumul de fier era in minile oamenilor
sai, am asteptat momentul pentru a ataca mai bine".
Este o afirmatie care II lasa sceptic pe d-1 Procuror
General, acesta afirmand cd -Schwartibart a contat cu in-
dulgenta juriului francez, indulgenta pe care nici o na-
tiune, alta decat francezid nu o cunomte".
. Avocatul Torras, nu lasa fra-raspuns aceasta inter-
venfie a Procurorului: De ce, Domnule Procuror General,
nu te duci cu imaginatia d-tale in Elvetia, -de pilda. Juratii

www.dacoromanica.ro
 24

din Lausanne au achitat pe genevezul Conradi i pe rusul

Solunin, asasinii lui Worovski, ambasador al Sovietelor,
si nu se poate afirma 'ea Worowski ar fi asasinat macar
un singur om. La fel la Berlin, unde a fost achitat asa-
sinul lui Tlaat Bei. Daca juriul Senei a meritat aceasta
reputatiune, eu nu pot decat sa-1 felicit i am ferma
credinta ca el va pronunt achitarea lui Schwartzbart, rAs-
bunatorul fratilor sai".
D-1 Campinchi, mirat: Nu tiu pe cineva care ar
putea s. invoace o jurisprudenta in asernenea materie".
Se continua. cu audierea martorilor: Este ascultat d-1.
Dozenko, fost ofiter in armata lui Petliura i martor o-
cular la cucerirea Kiewului. Martorul ar fi vAziut pe Hat-
man, acoperind cu sceptrul sau pe evreii amenintati de .

baionetele soldatilor sangeroi. El sustine c Petliura ar

fi luat masuri impotriva deslantuitorilor de pogromuri
i, ca ar fi trimis de pe front trupe pentru a apara pe
evrei. Un general, acuzat de *tare la pogrom,- ar fi
fost suspendat chiar....
Avocatul Torras: Suspendat?,... hm... hm... e delicios".
Martorul Dozenko: Ai vrea sa v citesc lista oame-
nilor din armata lui Petliura, care au fost impuscati pen-
tru participarea la pogrom". . .

Urmeaza cateva nume i apoi enumararea detaa-

mentelor distruse in bloc. Insui un ef de batalion a .
fost executat".
Avocatul Campinchi : Este ceva aceastal"
Schwartzbart: De ce oare batalionul acestui coman-
dant a fost numit batalionul ftacailor veseli".
Martorul Dozgnko: Eu 'tiu c5 Petliura, livid de
furie, s'a adresat unuia dintre ofiterii care au ucis evrei
cu cuvintele: nenorocitior ce-ati facut, Ukraina va plati
scump acest sange varsat".
Avocatul 'Campinchi: Retineti aceasta.".
Avocatul .Torres: Ai vrea sa-mi raspundeti de ce
Petliura n'.a impuscat pe loc pe Hatmanul masacrator
Semoenko. Ar fi fost un exemplu infricosator. Dar l'a
l'asat sill continue actiunea i numai in anul 1920 a fost
Tedepsit". ,

www.dacoromanica.ro
 . 25

Martorul Dozeinko: La Proskurow Semosenko a o-

perat singur cu trupele sale. Dad. s'ar fi dat trupelor
ordinul de arestare Impotriva lui Semosenko, aceasta ar
fi Insemnat s se dea lui Semosenko Insusi ordinul de
a se aresta singur".
Avocatul Torres: Voiu dovedi, ch. Petliura nu l'a
arestat pe Semosenko, pentru c. masacrul dela Pros-
kurow a fost opera sa. Spun aceasta In prezenta marto-
rului i eu voiu dovedl cu martori".
In fine martorul tine sh spuna ch pogromurile erau
toldeauna precedate de agitatiunile create de trimisii Mos-
covei.
La toate afirmatiunile lui Dozenko, 'd-1 Torres ras-
punde cu citirea unui ordin 'dat In ziva de 15 Februarie
1919 (in chiar ziva pogromului), 'ordin ischlit de Seme-
'senko i afisat pe zidurile caselor din Proskurow, adresat
brigadei de cazaci al armatei republicane ukrainiene.
Avocatul Torres prezinta documentul in original, in-
cepand cu aceste vorbe: Luati seama "
31
vi se mai spune d-lor jurati i Onor Curte ca la
acea data Semosenko ar fi dezertat din armata regulata".
Avocatul insistA asupra acestui punct i prezinta o .
serie de declaratii scrise de un medic local din care se
vede eh imediat -duph inceputul pogromului, Semosenko
pleaCh la Petliura sh-i prezinte raportul.
Da sau nu, a fost Semosenko la Proskurow sub
ordinile lui Petliura".
Martorul Dozeinko: Petliura nu era atunci coman-
dant efectiv". f

Avocatul Torres: Constat c martorul Modifich de-

pozitia. Iata ca Semosenko numai este dezertor i numai
opereaza In calitate de bandit izolat". -
Avocatul Wilm `(partea Martorul contest ca
Petliura a trecut prin Proskurow. Deci urmeazh domnule
Torrs sh dovediti ca Semesenko i-a prezentat totusi
raportul. Veti face aceasta cu scrisorile medicilor sau cu
rapoartele primarilor din sate".
Avocatul Torres: De ce nu?"
Praddentul chiama pe martorul Titluk,fost politist

www.dacoromanica.ro
 26

sub diversele regimuri, care sustine cai micile excese au

fost reprimate totdeauna pe loc. Martorul declara ca nu
s'a prea ocupat de politica*.
La bard ai face aparitia un franca, d-1 Albert Baudry
care a trait aproape 30 de ani in Ukraina. La afirmatia
martorului, care a asistat la pogromuri, CJ ele nu
ar fi insemnat decat mici ciocniri, avocatul Torres ii a-
runca in fata acuzatia de cinism. Iti amintesc domnule
martor ca,' n anul 1893 au existat pogromuri i pentru
ajutorarea victimelor s'a format atunci un comitet pre-
zidat de Victor Hugo".
Avacatul Campinchi: Vedeti dar ca au existat tot- -

deauna 'pogroinuri. Trebue s fi existat si motive".

Martorul: SA nu se uite. ca Ukraina se sbatea in
anarhie. Dealtfel trebuie luat in considerare faptuf c a! sub
presiunea evenimentelor extraordin are, armatele europene
au comis i ele excese",.
Avocatul Torres: Sunt indignat de aceasta: compa-
ratie imorala. D-lor jurati credeti D-v. c o armata fran-
cezA fie chiar o armata coloniala in derut, ar putea ea
comite asemenea crime, asemenea nelegiuiri. Ca francez,
resping comparatia cu banda de asasini, care la Pros-
kurow a omorit peste 200 de copii sub varsta de 6 ani".
Martorul: Repet, Petliura a- fost impotriva pogro-
murilor, i arnic al Frantei".
Avocatul Torres citeste o serie de acte din care reese
ca. Petliurd a conlucrat cu trupele germane la ocuparea
Kievului. .
,

In decursul depozitiei martorului Kazenko isbfacnete

un nou conflict titre avocati. Torres spume ca se va
adresa Ministerului de Externe pentru a cere expulzarea
tuturor agitatorilor antisemiti straini, iar Campinchi Ii
raspunde c in primul rand ar trebul expulzati ucigait
Ceeace Torres nu lasA fara raSpuns: Schwartzbart nu
este un ucigas de rand. El este francez i s'a pus din
proprie vointa la dispozitia Patriei pentru care a luptat
si a sangerat". La aceste cuvinte spuse cu inflacarare
de marele avocat, sala isbucneste in aplauze delirante,
prezidentul evacueaza din sala o serie de asisten i apoi
inchide-sedinta. ,

www.dacoromanica.ro
 27

ZICIFt 6-n .

La incaputul edintei Prezidentul roaga asistenta sa

nu mai manifesteze pentru a nu fi nevoit sa recurga la
evacuarea publicului. Apoi citeste o scrisoare a deputa-
tului Lauder, prin care acesta condamna cu toata aspri-
mea pogromurile si pe acela care le-a adus la indeplinire.
Primul martor al acestei sedinte este d-rul Grunbiergi,
care fusese trimis n Ukraina in anul 1922 ca delegat al
Crucii Rosh franceze. Dupa ce face o descriere amanun
tith a Ingrozitoarelor pogromuri din Proskuow i Jito-
mir, descrieri cari sunt tot atatea documente ale stroaziei, .
martorul spune nrmatoarele: Parerea unanima a evrei-
Tor ukrainieni era, ca Petliura fusese vinovat de pogro-
muri. Acestea erau numite Petliurewskipogrom. Am In-
trebat atunci de ce, si din toate partite, si toti oamenii
mi-au raspuns: pentru ea Petliura era comandant su-
prem". Procurorul general care chemase pe acest martor,
este vadit contrariat de spusele sale. Avocatul Torrs tine
s remarce ca Martorul a fost delegat al Crucii Rosh fran-
ceze pentru a lua parte la _opera de ajutorare In Ukraina].
Se audiazia martorul Dr. Boris Goldstein:
Este coavingerea mea cea mai prol'Unizia, ca ac2ste
pogromuri au lost organizate. Cu toate a nu a existat
tnici o legatura Intre regimentele petliuriste, totusi, fetal
cum au decurs masacrele In toate partite Ukrainei, do-
vedeste prealabila organizare sistematica. Pretutindeni pa-
rola era urmatoarea: Salvati tara si omoriti pe evrei"..
Aceasta proclamatie a fost raspandita pretutindeni, de
aceea sunt iritarit in convingerea mea ca pogromurile au
fost executate dupa Un ordin general. Ura in armata a
lost alimentata in mod sistematic. In toate partite pogo-
murile au Inceput dupa aceeai metodd. In primul rand
Se cerea evreilor o suma imens de mare. Apoi erau adusi
notabilii la cartierul comandamentului i acuzati de bol-
evism. Aceasta era parola, apoi li se radeau barbile, e-
rau fortati sa danseze i sa cante cantece religioase dupa
care erau pur i simplu Injunghiati. Urmau orgii i am-
pania curgeh In valuri. Femei i fete erau violate, iar
spre dimineata bestiile sfartecau trupurile cu balonetele.

www.dacoromanica.ro
 28

La Proskurow s'a mai spus soldalilor, pentru a-i intarath

c intr'un sat apropiat, evreii ar fi furat clopotele bise-
ricilor si-ar fi spanzurat 3 preoti. Or aceasta nu era a-
devarat cad, in satul vecin se spunea acela lucru despre
evreii din Proskurow".
Procurorul General: De unde titi d-v. ca bandele
dela Proskurow au lost trupe regulate i cine le-a dat
ordine?".
Martorul d-r.Boris Goldftein: Am vazut destule em-
bleme i steaguri de ale trupelor lui Petliura. i cine alt-
cineva putea da aceste ordine deck comandantul su-
prem? Nu erau doar doua comandamente, unul pentru
razboi i altul pentru pogromuri. Repet: Convingerea mea
este ca.' Petliura a lost vinovatul principal".
Procurorul General: Cunoateti pe Schwartzbart?":
Martorul d-r Boris -Gold#ein: Am fost prezidentul
Comitetului francez de ajutorare. Cand ne-am adresat prie-
tenilor notri si le-am cerut sa primeasca in casele lor .

pe orfanii celor asasinati din Ukraina, Schwartzbart a fost

primul care a venit inaintea noastra si ne-a cerut sa
figureze printre aceia cari vor priml asemenea copii".
Procurorul General: Dar au mai fost pogromuri in
Ukraina".
Martorul d-r Boris Goldftein: Da, dar au fost po-
gromuri izolate, niciodata ele nu s'au desfasurat dupa
planuri sistematice ca acele din timpul lui Petliura".
Avocatul Campinclzi: Dar bine d-v. nu titi scumpe
confrate ca Petliura a publicat o serie de proclamatiuni
prin care condamna aceste pogromuri". (Avocatul Tor-
rs prolita de aceast ocazie, pentru a saluta in mar-
torul d-r Boris Goldstein pe un stralucit confrate, pe
marele aparator al lui Tolstoi). -
Martorul d-r Goldgein: Da, da a fost un sistern 'al
sau, cand era In pericol. Petliura dade mana ori cui,
chiar si evreilor, daca se putea servi de ei. 40.000 de morti
evrei trebuiau sa cantareasca cat un ministru evreu. 300
milioane de ruble a stors dela acesti evrei si din ele 2
milioane le-a Intrebuintat pentru victimile sale. D-1 avocat
Campinchi Imi vorbeste de proclamatiuni. Eu nu cunosc-

www.dacoromanica.ro
g
 29

decal apeluri pentru pogrom. Aceste Ucazuri se citeau

in fiecare regiment. Poate ca proclamatiile sale serveau
ca sa arunce praf in ochii aliatilor sai, sau atunci &and
voia sa stoarca dela Rotschild un imprumut".
Avocatul Torres: Asemenea manifeste scrie lesne ori
"ce general dar nu le publica".
Procurorul General extrage totusi din dosar jurnalul
oficial ukrainian 1-1 prezinta lui Torres.
Avocatul Torres (razand): Hm... hm... nu prea citesc
soldatii Monitorul Oficial, Domnule Procuror".
Procurorul General: Dar proclamatia este evidentA".
Martorul d-r Boris Goldftein: Cinci zile numai dupa
publicarea ei, domnule procuror general a izbucnit po-
gromul dela Proskurow". -
Avocatul Campinchi: In Ukraina a fost totdeauna o
stare de anarchic".
Avocatul Torres: Trupele franceze au aparat Ver-
dunul and au primit ordinul Maresalului Petain. Tru-
pele ukrainiene au ucis i masacrat sub comanda lui Pet-
liura. Daca ar fi lost inteadevar animat de dorinta de
a le pune capat ar fi putut sA le impiedece.
Martorul d-r Boris Goldftein: Petliura nu a incer-
cat niciodata sa apere pe evrei. Nici odata nu a pedepsit
pe asasini".
Este extrem de interesant de relevat ca acest martor
a fost al acuzarii, chemat de procurorul general. A doua
oarA procurorul se simte contrariat de depozitia marto-
rilor sai.
Iata insa c controversa politica cedeaza locul ce-
lei mai sfasietoare descrieri a durerii umane.
La bath ii face aparitia o femee indoliatd. Un mo-
ment de emotie. Este medicinista Chaia Gruenberg. In
timpul pogromului din Proskurow a fost acolo; in casa
bunicilor ei a improvizat un spital pentru primele aju-
toare. Martora vorbeste curat limba francez; i descrie
cu vocea vibrand de emotie jalea trait in acele zile de
groaza si de crima.
Ce n'a \Tana aceastA fiinta? In bratele ei si-au dat
suflarea copii i sugaci. Unul dintre acetia era numai

www.dacoromanica.ro
i
 30

de 3 saptamAni. Ea cauta printre cadavre pe oei care

mai dadeau semne de viata. Ghetele, hainele, rochia, toate
erau pline de sngele rudelor i prietenilor ei.
In sala este o tacere mormantala. Pe ochii tuturora
sunt aninate lacrimile. Iar atunci cand fata aceasta nu-si
. mai poate retine plansul, isbucnesc In planset barbati,
juratii 10 terg lacrimile.
Schwartzbart nlAnge.
Domnilor jurati" li se adreseaZA Chaia Gruetherg:
Nu yd puteti imagina suferinta noastra? Nu pot sA n.
gandesc r sA ma cutremur de groaza".
Dar procurorul general ramane impasibil. Pe el nu
11 intereseath descrierea pogromurilor. El vrea sa tie
dacA Petliura a fost sau nu rAspunzAtor i pentru -ce el
este tinut vinovat. - .
,
. Martora: ToatA lumea l'a privit pe el vinovat, chiar
si Ukrainienii".
Procurorul refuzA sa creadA.
Avdcatul Torres: Pricep prea bine a d-1 procuror
general se mirA. Astazi am auzit pentru prima oath des-
crierea Mouth de un om care a asistat la pogrom.
Ea se bizue pe depozitiile generalilor lui Petliura.
Impotriva celor spuse de martorA nu puteti obiecta-
nimic, si nu puteti nega c Petliura s'a gAsit in timpul
pogromului in gara Proskurow i ca el a refuzat sA intre
In ora". I '
1 I

Avocatal Carnrjiinehi: Dar unde vedeti ad maim lui

Petliura. Si cu am fost emotionat, i eu am fost turburat.
Dar s'a nu lasam inima sA nedreptAteascA mintea noastrA.
Si eu condamn pogromurile. Dar unde, repet, vedeti mana
lui Petliura? n

Eu nu sunt dumanul lui Schwartzbart, eu sunt

un aparAtor. Eu pland Impreura cu d-voastrA victimele,
dar nu Petliura este vinovat. Au fost trupe neregulate.
Este Petliura vinovat?
Martora: Da, toti au tiut,o. Semosenko a ramas ne-
pedepsit; Petliura a sprijinit pogromurile, aceasta este
convingerea mea. Un cuvant al sau ar fi fost deajuns",
Avocatul Torres: Da, lath esentialull

www.dacoromanica.ro
 31

Depozitiile acestei martore vg sunt neplacute. Des-

crierea D-rei Gruenberg l'a facut pe Schwartzbart sa' is-
bucneascg in plans. Pe el, care a auzit toate amenintarile
si 'atacurile farA a clipi din ochi".
Martora: Toti ofiterii au declarat, ca un cuvant al
ui Petliura ar fi fost suficient".
Avocatul Carnpiinchi: Nu cred sg fi fost d-ta In con-
tact cu acesti ofiteri".
Avocatul Torres: Slavg domnului, nu".
Cu aceasta se terming coplesitoarea depozitie a mar-
torei Chaia Gruenberg.
Descrierea acelor suferinte infernale, acelor viziuni
dantesti ale mortii, a lasat sA se coboare peste auditoria
sufletul durerii si al mortii. Capetele erau plecate ca sub
povara unei apgsAri, plansul Ineca respiratia. Cu capul
Infundat in math, Schwartzbart plangea in hohote WA-
busite. ,

Pentru prima oarg, in decursul clezbaterilor, Schwartz-

bart cade pradA emotiilor. Cat de puternica trebuie sa fi
lost evocarea! Cat de mare trebue ski. fi lost durerea i
cat de turburatoare amintirile".
Martorul urmator este cunoscutul avocat rus d-rul
Sliosbero fostul prezident al Comitetului de ajutorare al
victimelor pogromurilor. El a apartinut comisiunii de an-
chetA. D-rul Sliosbeig este o figura impunatoare cu barba
alba, cu parul de argint. El face o impresie de demnitate
prestanta. Martorul declarA cA este ferm convins de
cOmplicitatea lui Petliura in actimiea pogromista. Noi
cei din Rusia avem din nefericire experienta tristg a po-
gromurilor i tim perfect de bine ca; dacA guvernul nu
vrea, pogromurile nu se fac. 275 de pogromuri au avut
loc subt dominatia tarista. Dar atunci cand guvernul in-
tervenea cu autoritatea i cu vointa ,sa, pogromurile erau
Impiedecate. De aceea totdeauna guvernul i eful sass
purtau rgspunderea. De altfel pogromurile lui Petliura
erau de specialitate: victimele nu erau niciodata crestini,
nici mAcar unul. Daca Petliura In calitate de sef al gu-
vernului si al armatei a avut intentia sa impiedice pogro-
murile, dar nu dispunea de puterea i autoritatea neoesarA,

www.dacoromanica.ro
 32

de ce a ramas in fruntea trebilor statului i a armatei?

Trebuia s cedeze locul sau altora care erau mai capabili
deck dansul. In armata sa totul, pawl la alimentarea- tru-
pelor, era perfect de bine organizat. Aceasta dovedeste
ea el a necesitat pogromurile pentru scopurile sale. S'a
citit ad o serie de proclamatiuni ale sale. Dar cunoaste
cineva o singura sentinta impotriva asasinilor i ban-
ditilor pogromisti?".
Avocatul Campinchi: D-v. sustineti cA Petliura ar
fi trebuit sa se retragA daca se simtea prea slab si flea
autoritate. Dar spuneti-mi ati mai auzit vreodata ca un
sef de guvern sa se retraga pentru Ca era prea slab?
A facut cAndva vreun sef de guvern aceasta?',
Martorul: In cazul acesta ar fi trebuit s poarte si
rhspunderea. Eu am trait tineretea mea In Ukraina si
iubesc poporul de acolo. Se prea poate ca Petliura sa nu
fi fost un antisemit de rand. La urma urmei pe vremea
aceea era Inca socialist. Regret ca nu se poate apara
ad Impotriva grozavelor acuzari ce i se aduc. Gaud am
auzit de moartea sa tragich am fosf coplesit si zguduit.
(Martorul continua cele ce urmeaza cu voce ridicatA si
plangand). Dar d-v. dupA aceste band, nu va puteti ima-
gina ce au suferit evreii de pe urma lui Petliura. Este
imposibil sA uitam groziAviile comise de soldatii shi".
Avocatul Torres: Inii voi permite sa v pun acum o
intrebare foarte importanta. Asi vrea sA declarati daca
d-v. In calitate de membru al partidului cadet,'In calitate
de democrat-conservator, ca adversar al bolsevicilor, ati
fi comparut in acest proces, daca ati fi stiut ca Schwartz-
bart este bolsevic".
Martorul: Nu, nu, niciodata, nu, niciodata n'asi fi
spus un singur cuvant in favoarea unei creaturi a Ce-
kei. Dar noi ruii cunoastem foarte bine pe acesti agenti.
Eu pot sa jur cA Schwartzbart nu este bolsevic. Sunt
de 40 de ani avocat si cunosc valoarea si importanta unei
marturii, si pot sa jur, Schwartzbart nu a actionat nicio-
data ea bolevic. Pot dovedi afirmatia mea. Posed o scri-
soare din partea lui Burtev, i am vorbit chiar cu dansul.
IatA, predau aceastA scrisoare Curtii. Burtev a demascat pe

www.dacoromanica.ro
 - 33

agentii provocatori ai Ohranei tariste. El a demascat pe

Azev, specialitatea sa era demascarea agentilor secreti, el
care este incarnatiunea urei impotriva bolsevicilor, el care,
ca nici altul, poseda competentd, acest om declara cu
fermitate oh Schwartzbart, pe care-I cunoaste foarte bine,
nu este bolsevic si nu este agent al Cekei. Ca bolsevic
nici n'ar fi putut tral viata publica pe care i-o cunoastem.
Nenumarati oameni crestini ca i evrei, l'au cunoscut.
Nu, Schwartzbart a fost condus numai de sentimente na-
tionale i umanitare. Ca evreu Si ca om desigur nu admit
fapta lui Schwartzbart. Dar o inteleg. Se poate sa fi fost
nebunie, dar aceast nebunie are motivele sale profunde.
Ukrainienii pare cd nu inteleg aceasta. Dar duceti-va d-lor
jurati in ziva de 9 Ab. in ziva aceea de doliu, inteo sina-
goga i asistati acolo la ceremonia pentru pomenirea mor-
tilor, pentru pomenirea mortilor din pogromuri, pentru
martirii poporului evreu, i veti cunoaste d-lor jurati In
acele rare clipe harazite pentru exprimarea durerii evre-
esti, suferinta de veacuri, i veti pricepe d-lor jurati,
motivele faptei lui Schwartzbart".
Avocatul Gampinchi: Domnule martor, nu ne zu-
graviti durerile evreesti din decursul secolelor. Eu vreau
dovada logic, peremtorie a afirrnaliunei ca Petliura este
responsabil de pogromurile ukrainiene".
Martorul: El poarta raspunderea nominala i mo-
rala".
Maestrul Torres: ...i aceasta Insemneaz c o poarta.
:I pe cea criminal".-
Ultimul martor- al zilei este cunoscutul sionist Vladi-
mir Tiomkin, fost ministru sub Kerenski si mai tarziu
prezident al Sfatului National evreesc in Ukraina.
Prezidentul Flory: Ce stiti d-v., domnule martor,
despre raspunderea personal a lui Petliura?".
Martorul: En jur, ca Petliura a fost responsabil de
aceste pogromuri". Martorul face apoi o emotionanta des-
criere a raporturilor dintre evrei i ukrainieni i spune
ca ambele popoare du trait In pace sub teroarea regimului
:tarist, i aceasta comunitate de sentimente prietenesti i-a
facut s creada, atunci cand imperiul tarilor ea prabuit,
3

www.dacoromanica.ro
A
 34

cA pe viitor se vor bite lege la fel. de bine si vor convietui

Inteo era de pace. Dar Petliura poarta raspunderea ca
nu s'a intamplat aceasta. Pogromurile au inceput atunci
cand el a venit la putere 0 au incetat odata cu.regimul
Niciodat nu a existat motiv pentru pogromuri. Prin-
tre evrei, cad au suferit cel mai mult de pe urma bolse-
vicilor, nu s'a wish decal un infim procent de partizani
ai acestora. Cand au inceput primele excese ale trupelor,
excese urmate de jafuri, mi-am dat seama ca izbucnirea
pogromului este iminent. Martorul descriind scenele tur-
buraloare ale acelor intamplari, istoriseste cum s'a prezen-
tat prezidentului Vinicenko, care l'a indrumat la Petliura.
Administratia civila era impotriva pogromurilor. Dar con-
ducerea niilitar s'a opus acestei administratii civile. $e-
ful militar era Petliura i. el poarta. Intreaga rdspundere:
N'a vrut sa ia nici o niggard impotriva pogromurilor si de
aceia ele au isbuenit cii furie. "Martorul descrie groza-
vide petrecute 0 spune ca fantezia nu-1 poate ajuta sk
zugraveasca toata oroarea bor. Cine nu le-a vazuf ca si
.
martorul cu proprii ochi, nuTi poate imagina bestiali-
tatea acestei betii de sange, acestor crime fall alegere
impotriva celor lard aparare, acestor nelegiuri animalice".
Warn prezentat lui Petliura, i i-am vorbit in calitate
de patriot ukrainian, i-am istorisit i i-am raportat si
i-am cerut un ordin direct si urgent. El mi-a raspuns li-
nistit i nemiscat: Vom luh masurile noastre". Am avut
convingerea precisa ca nu a indraznit s. ia o atitudine
energica, cu toate ca i-a stat in putinta".
Maestrul Torres: t(cu un gest largY: Voila.
Martorul (cu tonul ridicat, patetic si plin de Infra-
carare): Niciodata nu ma voi incumeta sa acuz un ne-
vinovat. Am pardsit pe Petliura zdrobit, dezamdgit, dis-
perat pentru ca.; sham ca imediat dupa aceasta se va abate
nenorocirea asupra noastrk
Maestrul Torres: Ar fi putut Petliura s puna capat,
pogromurilor? Este et raspunzator? Ar fi putut sa le
Impiedice darn ar fi vrut? _

Martorul (cu toata convingerea), El era raspunza-

tor. El a avut-puterea i era necesar numai sa vrea".

www.dacoromanica.ro
 35

Procurorul goneral:' Ati spus inainte ca pogromu-

rile lui Denikin au lost si mai grozave".
Maestrul Torres: Ma mir ca. domnul Procuror ge-:
. neral ne vorbeste despre pogromurile lui Denikin, fiinda
Denikin i actiunea sa, erau sustinuti de Franta, si ma Mir
. Inca de un lucru. La inceput i s'a flout lui Schwartzbart
imputarea ca. 1-a ucis pe Petliura prea tarziu, acorn iatA
ca i se reproseaza ca nu 1-a omorit pe Denikin. Dar eu
declar c5. asi fi aparat cu aceeasi convingere cu care
apr astazi pe Schwartzbart i pe. asasinul lui Denikin".
Martorul: Denikin a fost prizonierul armatelor sale,
pe cand Petliura era un stapan temut i feroce".
Cu aceasta replica taioas a maestrului Torres si cu
afirmatia puternica a lui Tiomkin, s'a sfArsit sedinta.
. ZIUR 7-11

Sedinta incepe cu continuarea audierii martorului

Tiomkin. Avocatul Campinchi i se adreseaza din nou, in-
sistAnd asupra chestiunii responsabilitatii lui Denikin.
Martorul: Denikin a lost ca i Petliura responsabil
de pogromuri, dar a avut mull mai putin prestigiu In ar-
math. i deci mull mai Putina responsabilitate".
Avocatul Cainpinchi prezinta martorului documen.-
tele Margolin, care, spume avocatul, era tot evreu.
AvOcatul Torres: Da dar era in acelas timp amba-
sador i ministru al lui Petliura, i aceasta spune foarte
mull". .

Martorul: L'am cunoscut personal pe Margolin si

am avut mai multe convorbiri cu dansul. Era un om
onest 1 de valoare, dar niciodata n'a stat de parlea
noastra".
Avocatul Camplachi: Veti admite, domnule martor,
c acest om a fost orientat. Omul acesta a declarat ca.' sub
Denikin pogromurile au fost mai Ingrozitoare".
Martorul Incearca sA explice deosebirea de Impre-
jurari In care s'au produs guvernarile lui Denikin si Pet-
liura. El istoriseste cum dup Intamplarile sangeroase,
i'a adresat lui Margolin facandu-i imputari si cum Mar-

www.dacoromanica.ro
 .

36

golin. a raspuns evaziv Inteo sCrisoare. In acel moment,

vdit iritat de turnura pe care o ia chestiunea, maestrul
Torres se ridica i spune cu impetuozitate: Domnule
confrate martorul a venit ad pentru a stabill raspunderea
criminala a lui Petliura. .
Diversiunea Denekin nu va diminua cu nimic impo-r-
tanta formidabila a depozitiei d-lui Tiomkin, pentru care
Petliura este culpabil de tot sangele evreesc varsat pe
campiile ukrainiene. El a spus-o raspicat i clan Nu shn-
tem aci in procesul lui Denikin, ad este procesul lui
Petliura. Denikin este la fel de vinovat ca i Petliura de
sangele ce s'a scurs in valuri, i d-v. nu ne yeti reprosh
de ce nu l'am ucis pe Denikin".
Avocatul Campinchi: Daca Denikin ar 'fi fost ucis
tot atat de nevinovat ca-si Petliura i-asi fi aparat Si lui
memoria. Dar; Schwartzbart, declar d-ta, daca Denikin
era responsabil de cele mai violente pogromuri de ce
ai ucis pe Petliura? L'ai ucis pentru Ca. II credeai mai cri-
minal sau pentru ca, in calitate de sef,-chiar in exil, era
mai periculos?".
Schwartzbart: Am spus-o in prima zi; am ucis pe
Petliura pentru ca era vinovat de pogromurile din 1919,
epoca in care era sef al armatei, iat acesta este ade-
varul si voi repeta acest lucru".
Prexideintul Flory: Domnule martor mai aveti ceVa
de spus".
Martorul: Da, toti ministri evrei chemati de Petliura
pentru a acoperi politica sa perfida si-au dat demisiunea
pentru a nu fi socotiti responsabili si complici la crimele
a chror oroare va apsa In veci asupra aceluia care era
seful Statului ukrainean. Imi amintesc, pentru a dovedi
Inca odata cele Ce am afirmat, c la un moment dat
protestasera impotriva lui Petliura Insi partidele ukrai-
niene. Puterea militara n'a vrut sa tina. seama de aceste
proteste. Ea a impiedicat comisiunea de anchetA sa faca."
cercetarile necesare. Mai mult, ea a impiedicat ziarele sa
relateze despre pogromuri. Aceasta ar fi suficient pen-
tru a stabill legatura intre administratia militara si con-
ducatorii pogromurilor. Tot ce ramasese curat sufleteste

www.dacoromanica.ro
2
 37

in pdpulatia ukraineana, l'a acuzat pe Petliura de pogro--

muri. Numai atunci cnd puterea sa incepuse sa se clatine,
Petliura. a publicat proAamaliile impotriva pogromurilor:_-
era lush' prea tarziu".
Cu aceasta ia sfarit lunga depozitie a martorului
Vladimir Tiomkin. Urmatorul martor este scriitorul
Tcherikower. Martorul este autorul unei carti despre po-
gromuri. El este actualmente secretar i curator al arhivei
istorice evree-ti. Ca evreu i ca istoric, s'a devotat stu-
diului pogromurilor i a strans, in cele mai periculoase
imprejurari, imensul material necesar, pe care l'a adus,
dupa multe peripetii, in strainatate. La indemana datelor,
martorul dovedete c ofiterii lui Petliura din armata re-
gulata au condus pogromurile dup un plan perfect uni-
tar i urmarind o politica precis:
Domnilor, Petliura era wful armatei i al Statului.
Dar bine, cine altul putea fi responsabil? El a fost atot-
putinte in armata sa. Uncle era vorba de intarirea pozitiei
si puterii sale, Petliura nu se temea de nici un mijloc pen-
tru a desfaura cea mai cumplita energie, .destituia hat-
manii care i !se opuneau in cu totul alte imprejurdri deal
pogromUrile, a executat pe Hatmanul armatei de sud,
ns nieiodatd nu s'a atins de vreun ucigaf al evreilort
Un ministru al cabinetului Petliura a comunicat marto-
rului ca Petliura a declarat in prezenta prof. Bruewski,
suiwanumit parintele revolutiei ukrainiene, i in prezer4a
ministrului de rktboi Sukowski, ea pogromurile erau o
necesitate, pentru intArirea -disciplinei in armatA. In anul
1919 Directorul ceruse executarea unui ofiter care ordo-
nase un pogrom. Petliura l'a aparat i l'a sustras pe-
depsei. Unei alte delegatiuni oficiale, Petliura i-a declarat:
)) Nu ma bag cu placere in asemenea chestiuni". Nume-
roase erau- deputatiunile care se adresau lui Petliura dui:4
ajutor.
Schwartzbart, se scoala dela locul su i striga: Intre
timp masacrele fsi urmau cursul lor".
Martorul: La 26 August 1919 el a lansat proclamatii
catre armata sa, lush' aceasta era cu mult dupa groaz-
nicile maceluri dela Proskurow 1 Jitomir. Aceste mIssort

www.dacoromanica.ro
 . 38

:-amintesc de expedientele unui medic dupa ce pacientul

anoare. -

In Martie 1919, o delegatiune comma a .Partide-

lor social-democrat, evreesc i ukrainean, ceruserA lui Pet-
diura mAsuri urgente, linpotriva generalilor Angel, Schaef-
fer, Struk i Wolymitz, capetenii ale armatei petliuriste
si temuti pogromisti.
Petliura nu numai ca nu le-a reprosat nimic, dar pe
-generalii Schaeffer si Petrow i-a ridicat la ranguri im-
portante pe cand episcopul ortodox Katkowski, care con-
damnase masacrele, fu ucis de care soldatii lui Petliura.
.Comandamentul superior din Kiew a oprit strangerea de
-fonduri pentru victimile pogroniiste. . .

. Insasi Vinicenko a trebuit s se desparta de Petliura

pentru a nu-si incarca constiinta cu grozava raspundere
si complicitate a pogromurilor. Din aceeasi canza au de-
misionat i ministrii. evrei Zilberfab ti Kremitzki. Nu-
pot pricepe cum de se mai pune la Indoiala responsa-
bilitatea lui Petliura. Intr'o armata englezeasca sau fran-
tuzeasca, un general este totdeauna responsabil de erorile
.ce, prin absurd, ar putea comite soldatii de sub ordinile
sale". r

Avocatul Campinehi: Vreau s dovedesc Martorului,

ca nu trupele regulate ale lui Petliura au comis masa-
crele". ;
1.
I

Maestrul Torres, citeste o serie de docUmente ofi-

dale, cu numele comandantilor i efectivele regimentelor
care au luat parte la pogroniuri. Din nou izbucneste un
conflict intre cei doi avocati, asupra valorii documente-
lor cetite, disputa intreruptd de martor, care da detalii
despre autenticitatea documentelor. El spune: Am cetit
cu ochii mei un ordin al armatei a treia in care se spune
Intre allele: salvati Ukraina, ucideti pe evrei. In 1919
Petliura si-a dat seama ca, Europa aflase de nemai po-
menitele sale nelegiuiri si atunci a publicat acele cinica
si perfide yroclamatiuni". In acest moment avocatul Cant-
pinchi incearca sA stabileasca o comparatie Intre Petliura
si revolutionarul franca Lazare Carnot.
Torres, se simte nktit In constiinta Sa francea InfA-

www.dacoromanica.ro
.01
 39

tisarea acea superbd de gladiator se ridica i adresandu-se

maestrului Campinchi Ii spume: Ca francez te invit sa",
pastrezi masura cuviintei In comparatia pe care o fact
si a nu alaturi pe omul, care este gloria Frantei, de Pet-
liura, care si-a plait trupele sale cu aur furat dela evreii,.
pe care cu putine momente inainte, ii trimisese la moarte.
Asi fi vrut ca disciplina din armata lui Petliura sa fie
aceea a unei armate a revolutiei. Este excesiv de in-
draznet sa comparati pe Danton sau pe Carnot cu un
criminal care a avut ministri ca Schulgin, prietenul Ger-
maniei i inamicul Frantei.
In atentia Incordata a salii Torres ceteste apoi o
scrisoare a vaduvei preotului din Proskurow care a fost
ucis de trupele lui Petliura pentru ca se opusese masacru
lui. Ofiterii lui Petliura 11 sfatuisera sa nu se_Incumete
a esi. In strada. Eroicul preot insa nu tina seam de sfa-
turile ofiterilor, esi Z strada Indemnand la liniste, dar
de acolo nu se mai Intoarse. L'au gasit cu pieptul sfar-
tecat de Impim.siaturile baionetelor. Acesta era raspunsul
ofiterilor lui Petliura la rugamintile preptului pentru gra-
ia nenorocitei populatii.
Avocatul Camp4nciii: Petliura a fdst acela care la o-
morlt?". 1

Maestrul Torres (strigand)': Da, da, el trebuia sa

razbune moartea acestui erou".
Avocatul Campinchi: Petliura trebuia s. organizeze
victoria. Prima sa datorie era salvarea natiunii".
Maestrul Torres raspunde lui Campinchi: Nici o na-
tiune nu merit sa fie salvata cu sacrificiul femeilor si
copiilor zvarliti In fata soldatilor heti i posedati".
La bara apare cunoscutul conducator sionist Leo
Motzkin, prezidentul delegatiunilor evreesti din Paris. A-
cesta declara ca ar vrea s menajeze memoria lui Petliura
pentru ca el 1nfatisa miscarea de eliberare a Ukrainei.
Dar dupa studiul a sute de documente el si-a format con-
vingerea ca responsabilitatea lui Petliura este evidenta:
Cel putin inteun anumit sens".
El a lansat proclamatiuni, dar cu ce a contribuit
la alinarea atator suferinte grozave? Desigur c acest pro-
-

www.dacoromanica.ro
 40

ces este necesar pentru curatirea unei atmosfere. Inteo

tara civilizat, cu greu 10 va putea cineva imagina ceeace
reprozinta ca oroare, un pogrom. 'Ca anal- am trait a-
ceste pogromuri, un pogrom mic i aproape neinsemnat,
In comparatie cu acelea ce s'au desfasurat in trista U-
kraina. Ma ascunsesem atunci Intr'o ptyalin, 0 de atunci
ma urmaresc In continuu amintirile acelor clipe de groaza.
Poate ca amintirea lor m'a facut sa ma devotez proble-
melor evreeti i suferintelor poporului meu. Pogromul
acela Insa a fost nimic pe langa pogromurile lui Pet-
liura". ,

. Avocatul Campinchi: In anul 1919 in Septembrie

d-v., in calitate de sionist emerit, ati lost invitat Impreuna
cu aile personalitati, Intre cari Zangwill, de catre Pet-
liura, pentru a formk un comitet Insarcinat cu anchetarea
pogromurilor. Da sau nu? De ce s'a renuntat la consti-
tuirea acestui comitet atat de necear?".
Leo Motzkin: Este adevarat ca am primit aceasta
invitatie. Am raspuns Ansa guvernatorului ca nu putem
primi invitatia Iq calitate de persoane particulare 04
rugam sa adreseze aceasta invitatie diferitelor organiza-
tiuni. La aceasta scrisoare nu am primit nici un raspuns.
Aceasta invitatie Insa, i aceasta este foarte necesar a
fi relevat, ne-a lost adresata intr'un timp cand Petliura
nu .stapanek decat o mica parte din teritoriul ukrainean
i tocmai acela unde nici nu avusesera loc pogromuri.
De altfel aceasta se Intampla mult timp dupa savarirea
lor, 0 de aceea am considerat orice ancheta drept o farsa.
Exista Inca o natiune care a, suferit aceeai tragedie ca
si a noastra, armenii, carora noi am cautat sa le aducem
tot ajutorul nostril.
Avocatul Campinchi: Iata o scrisoare a lui Zangwill
prin care se arath ca la acea vreme chestiunea evreilor
din Ukraina nu era artatoare".
Schwartzbart: La Londra Zangwill nu putea 11 ni-
mic din cele ce se petreceau In Ukraina".
Leo Motzkin: Daca Zangwill ar fi cunoscut imen-
sitatea acestor crime, ear fi scris aceasta scrisoare".
Avocatul Campinchi citeste o declaratie comuna din

www.dacoromanica.ro
 41

anul 1919 a partidelor social-democrat, ukrainean i e--

Vreu, prin care se elprimh multumiri pentru guvernul
ukrainean.
Leo Motzkin: Totdeauna yeti gasi oameni gala a se
pret la on i ce infamie, chiar i printre evrei".
Prezidentul Flory citeste o scrisoare a unui martor,
Vespalko, membru i reprezentant ukrainean In Inter-
nationala a II-a prin. care se arat c Petliura a incercat
s opreasca pogromurile, de care se fAcuseth vinovati
bolsevicii i o parte din populatiune.
AvOcatul Torres: Acest Vespalko agit In calitate de
instructor in lagarile austriace de prizonieri, unde ca'uta
s6; recruteze prizonieri polonezi i ukrainieni, pentru vo-
luntariatul in lupta impotriva Rusiei".
Martorul urmator este fostul capitan in armata ru-
seasch Safra, un carait, deci un adept al unei secte t-
tare care nu este semita. Capitanul Safra este parintele
unui student care voia s. constituiasc la Kiew o legiune
impotriva pogromurilor i pentru apgrarea populatiei e-
vreesti Impotriva atacurilor hoardelor pogromiste. Aceastak
legiune fusese Impuscata Vara nici Un fel de judecatd.
Avocatul Torres Care martor: Pe cine indici d-ta
drept culpabil pentru acest asasinat i pentru celelalte
asasinate. Care este sentimentul d-tale fata de Petliura.
Te declari solidar cu Schwartzbart?".
Martorul '(cu voce tun4toare)': Raspunzator este nu-
mai Petliura. Eu insu-mi am vrut seirl pedepsestc. Moar-
tea ce i-a fost data de 'Care Schwartzbart a fost prea
usoarg: i prea demna Eu cer sd impart cu Schwartzbart
responsabilitatea faptei sale pentru cd el n'a fcut decal"
s4 anticipeze intenfia niece.
Avocatul Campinchi: Al fost Petliura in vremea a-
ceea la iew. Dupa.' informatiile mele el n'a stat .a.colo
deal 4 ore, apoi a intrat In oras,'Denikin".
Martorul: Petliura este raspunzator. Studentii au
fost adusi la cartierul Om general. Inainte de toate au
fost maltratati In Mod ingrozitor, In asa fel Mai cativa
dintre dnsii au murit pe loc. Eu Insu-mi am nurnarat ca-
davrele. Au fost 9. Tinerii au fost intrebati: Esti evreu?"..

www.dacoromanica.ro
 42

Aceia cari Confirmau erau dusi deoparte. Fiul melt, care

nu era evreu, nu a vrut sa-si paraseasca camarazii. El
raspunse: Da, stint evreu". A platit cu moartea dragostea
sa pentru cei oprimati. A fost impuscat cu alti 36. Ca-
davrele nu le-am putut capata decat in urma interventiei
Crucii Roii. Eu le-am cautat i le-am gasit mancate de
c5ini, pe alocuri, aruncate pe un maldar de gunoi. Cei
9, care cazusera in curtea comandamentului general, erau
Ingropati numai pana la gat".
Nervii sunt extrem d3 Inco.daii.- Atmosfera este ark
de Incarcata Inca prezidentul gAseste necesar sa suspende
sedinta. La redeschidere avocatul Torres propune renun-
tarea la restul de martori, dintre cari numai 80 era w. ca-
marazi de regiment ai lui Schwartzbart, pentru a se In-
cepe pledoariile. Procurorul i partea civil se raliata
la propunerea lui Torres.
ZIUR 8-R
Prezidentul Flory deschise sedinta cu o Intarziere
de o jumatate de ora. El citeste cele 5 Intrebari adresate
juratilor:
1. Schwartzbart a ucis pe Petliura cu band ftiinid?
2. Moartea lui Petlium a fost cautat de cele 7 im-
pufeiaturi? .

3. A avut Schwartzbart intenfia s4 ucidd?

4. A lucrat cu premeditare?
5. A ucis Schwartzbart rniplefte?

PLEDOARIILE
Vorbeste partea civil.
Se da. cuvantul avocatilor partii civile.
Avocatul Wilm, un dornn de statura mica cu prul
alb, gras dar sprinten, vorbeste cu patos, nu reuseste ins
sa fie miscator.
El incepe prin a exprima multumirile sale avocatului

www.dacoromanica.ro
V
 43

Podnansky, din baroul polonet, care venise la Paris pentru:

a asista pe maestrul Campinchi. (Avocatul Podnansky este
un evreu botezat, tatal sail a fost rabin; amanuntul a-
cesta este inteadevgr foarte interesant. Mai trebue rele-
vat ca extrem de curioasa interpunerea avocatului polo-
nez intre Petliura i Schwartzbart.
Se cunosc raporturile mai mult decal red" dintre -
ukrainieni i polonezi. Totni, intrarea n scena a avo-
catului Podnansky se atribue interventiei directe a ma-
resalului Pildusky, interventie care se leaga de anumite
interese ale acestuia pentru o serie de documente ce s'ar
afla in posesia d-nei Petliura).
Avocatul Wilm incepe ,pe un ton de oratie funebrg
descriind jalea Ukrainei -pentru oartea eroului ei.
S'a mobilizat intregul Israel. Desigur evreii francezi
nu au luat parte la aceasta mobilizare. Dar ce insemna
aceasta vast propaganda desfasurata in jurul asasinu-
lui, pe care cercurile evreesti l'au inaltat la rangul de
erou. Da, fiecare popor Ii are eroii sai, cel evreesc fa ,
ales pe Schwartzbart.
, Eu afirm, cg. Schwartzbart a avut complici; s'a a-
cordat prea putina importanta acestui fapt'. Acuzatul este
un agent bolsevic".
Avocatul Wilm analizeaza piesele din dosar i spume
651rapoartele comisiunii de ancheta au lost intocmite sub
presiunea amenintarilor agentilor sovietici
Caltoria sa in Ukraina" continua avocatul a 'lamas
pang in prezent un mister. Schwartbart a ucis din ordin.
A avut complicit'. In ziva crimei, la orele 2 dura amiaza, au
fost vazute, la Intretgerea strAzii Racine cu bulevardul
Saint-Michel, cateva figuri curioase. Cine erau? Si cum
se explica faptul ca pneumaticul dire d-na Schwartzbart
a pornit la orele 2 i 35 .(org. Inregistrata de pota)1.
Cand crima a avut loc exact la orele 2 si 201 Este deci fals..
cand se sustine ca Schwartzbart a actionat singur.
Petliura a fost un adversar al pogromurilor. Nu le-a .
vrut niciodata, si a afirma contrariul inseamn a pangari
memoria sa.
.
Nu uitati, d-lor jurati ca Schwartzbart s'a pus sub,
,

www.dacoromanica.ro
-
 44

scutul Frantei. In tara aceasta trebue respectat sentimen-

tul de blOndete. Voi, jurati francezi, trebue s pedepsiti
pe asasinul unui erou national, care a respectat ospita-
litatea franceza. Schwartzbart nu a actionat din motive
etice, ci din ordinul Moscovei".
Aceasta fu pledoaria avocatului Wilm.

PLEDOARIA MAESTRULUI CAMPINCHI

Avocatul Wilm vorbise o ora i jurnatate. Cuvntarea

sa plinia de patetism nu avusese efectul mare, dorit. In
. aceasta atmosferk care era lotus' supra incarcath ia cu-
vntul maestrul Campinchi: Schwartzbart, iata ora a so-
sit, dar nu acea a rkzbunrii ci a justitiei". Oratorul ana-
lizeaza documentele prezentate pentru a spill memoria
lui Petliura de toate calomniile ce i s'au adus. El aduce o
serie de exemple ale armatelor de altadata chiar franceze,
si, cum totul este relativ el compar a. trupele zaporoge
si pe haidamacii cari l'au urmat in 1919 pe Petliura cu
armatele frantuzesti de pe vremuri conduse de nu mai
putin celebrul general Turenne. Si atunci oratorul Ii ex-
prima intelegerea sa pentru durerile lui Israel. Nu va
vorbeste un inamic al poporului evreu". Si d-1 Campinchi
se intreaba dacd Schwartzbart a avut dreptul sa rzbune
aceasta rass a card sublima rezistenta in fata suferintei
o admira.
Nu".
Nu", pentru ca dup cum spune d-1 Campinchi con-
sider impreuna cu Descartes, ch.' nimic nu poate fi ade-
vrtrat ce n'a fost mai inainte demonstrat". In special a-
pArAtorul mortului conjura pe magistratii populari sh nu
aduch un verdict de opiniune. Uitati ideile voastre, uitati
lectura cotidiana, uitati simpatiile voastre politice, nu \TA
- constituiti In Tribunalul Istoriei si al posteritatii. Ascul-
tati apararea sacra, dar paziti-va de inirajiul i prestigiul
faptelor indepartate pe care nu le-ati cunoscut decal din
partea ukrainienilor i evreilor, unii plangand pe seful
lor intrat in legenda, altii plangand pe rudele asasinate,
- toti deopotriva de sinceri".

www.dacoromanica.ro
 45

0 emotie profunda planeaza asupra auditoriului.

Jitomir, Proskurow, Obruci...? Da... Dar oare a fost
Petliura responsabil, i avut-a cineva dreptul sa-1 culce
la pamant. Nici un cod din lume nu v va spune ca a .

tolera sau a nu impiedica echivaleaza cu a coopera". A-

dresandu-se lui Schwartzbart avocatul Campinchi striga:
Schwartzbart, cine esti tu de ai venit ad i i-ai luat
rolul de justitiar, oare mainile tale sunt ele curate?". Avo-
catul Campinchi cere o condamnare pentru ca Schwartz-
bart sa nu fie purtat in triumf de inconstientii care ar
vedea intr'insul un erou.:In fine domnilor ganditi-va la
cortegiul de crime. Ganditi-va la acest om 1initiL, pa-
rintele lui Petliura, care si-ar putea recunoaste dreptul
sa ucida si el la randul sAu. Va.rog sa ma credeti ca nu
sunt un dusman el evreilor pentru ca stau pe aceste
banci, pe mine m'au miscat adanc ca pe ori si care om
descrierea acestor grozAvii. Daca d-v. condamnati pogro-
mrile, eu sunt cu toata inima deschisa alaturi de d-v. Dar
nu despre aceasta este vorba. Schwartbart spunea, am
ucis pe Petliura pentru ca ma temeam eh sub influienta sa
si in urma propagandei ce va face, pogromurile vor reiz-
bucni. Bine, dar acest lucru trebuia dovedit. El nu l'a do-
vedit. Petliura a fost ucis, nu pentru ca era un clhu, ci
pentru ca era un sef. Torres a facut din clientul sau un
anarchist idealist. Dar el a inceput prin a face o efractie
si a sfarsit cu Ull omor. Cer dela d-v., jurati ai Senei, s.
Intrebuintati intreaga asprime. Strazile Parisului au de-
venit teatrul rzbunarilor politice. Nu intrebuintati mita
care s'ar putea razbuna. Stain in fata unei serii intregi
de crime politice, cari au ramas nerazbunate i nepe-
depsite. Poate, daca, asasinul lui Jaures ar fi fost con-
damnat, nu s'ar mai fi inregistrat multe alte crime. yh
conjur s nu lasati neispasita aceasta crima". Cuvantarea
lui Campinchi a durat o ori. NetdgAduit ea ea a impre-
sionat puternic pe cei veniti s ia parte la ultima zi a a-
cestui proces celebru.

www.dacoromanica.ro
 .

46

RECHIZITORIUL
Prezidentul Flory, acorda cuvantul Procurorului Ge-
neral Reynaud. ,

Dupa, o desbatere in care pasiunile au gasit terenul

cel mai propice pentru deslantuirea lr, iata venit clipa
in care ne este data sarcina de a analiza in mod obiectiv
toate imprejurarile i toate faptele, pentru a ne ridicN
in regiunile sublime ale dreptului i dreptalii. Vom in-
latura tot ce este accesoriu, vom tine departe, tot ceeacei
nu priveqte acest proces, pentru a contempla adevarul
pur. Domnilor jurati, luati seama, atentia intregii lumi
se indreap:a asupra dornniilor-voastre, asupra sentintei ce
veti pronunta". Adresandu-se lui Schwartzbart, procurorul
ii spune: Domnule Schwartzbart, Petliura, pe care l'ai
ucis n'a avut nici o vina. N'ai .facut nici un serviciu po-
pbrului d-tale, asasinandu-l. Nici fin om onorabil nu poate
fi antisemit i mai putin aparator al pogromurilor. Pet-
liura n'a fost -antisemit i n'a fost pogromist. Dovezile
d-tale sunt neintemeiate, ele constituiesc un subterfugiu".
Procurorul citete apoi o serie de documente i insistg
in special asupra datelor diverselor manifeste in care
Petliura condamna pogromurile i afirma ca Petliura a-
fectase o suma importanta pentru ajutorarea victimelor
pogromurilor. (In public se produce nelinite. Cititorii
vor reciti spusele martorilor din care reese ca sumele
despre care vorbete procurorul general nu erau decat
bani stori dela evrei)'. . . -
*. Schwartzbart nu a comis crima din proprie initiativa.
Mi s'a-prezentat un martor care m'a informat ca se ga-
sea cu Petliura intr'o cafenea la Paris unde au fost urmati
de doua persoane. Una din acestea era Schwartzbart.
Crezi d-ta .Schwartzbart, ca ucigand pe Petliura ai facut
un serviciu conationalilor d-tale? *Nu ai avut nici puterea
anorala i nici pe cea intelectuala de a judeca acest coin-
plex de Imprejurki". Procuro:ul se adresea-Za juratilor i
le spume: Aceasta crim abdominata a until francez na-
turalizat, arata c el nu poate fi demn de onoarea franceza.

www.dacoromanica.ro
 47

Nu avem nevoie de asasini strhini, s se duc in patria

lor i sA ucidh pe cine vor vol. (Mare nelinite In salay.
Ca om de onoare i ca procuror, cer condamnarea".

PLEDOARIA MAESTRULUI TORRES

La orele 4 i 45 se dI cuvantul lui Henri Torres.

Lumea se ateptA, la o. amanare pentru ziva de maine.
Prezidentul prelungete InsA edinta.
Am preluat eri una din cele mai grele raspuncleri
ale carierei mete, :tin renuntat la sute de martori, victime
ale grozAViilor petliuriste, Martini ai poporului evreu, oa-
meni cari ar fi trebuit s vinA in fata acestei Curti pentru
a confirmA rhspunderea mi Petliura, oameni care au cu-
noscut crima pe propriul lor trup, oameni care trebuiau
s confirme aci, in fata domniilor-voastre, domnilor ju-
rati, eroismtl. i puterea de sacrificiu a lui Schwartzbart.
Erau martori care sosiserA din America i din toga' lumea,
oameni cari s'au grabit sA aparA in fata d-v. pentru a
va aduce la cunotinta vina 1 oroarea crimelor lui Pet-
. liura. Erau martori care incarnau elita moral i. spiri-
tualA a Frantei veniti sa spunA aci groaza lor profunda
pentru pogromurile lui Petliura. Trebuiau sh via. ad
oameni care an luptat la Reims, la Carency, in Argonne,
camarazi de luptA ai lui Schwartzbart, soldatul francez
care a fost un admirabil erou in acele lupte.
Aduc cu mine, in acest proces, ecoul siderintelor
atator nenorociti, care au suferit atat de mult i care
ateaipt4 din partea Domniilor voastre lin verdict de !a7.
chitare.
M. intreb, domnilor jurati, ce voi mai cAuta eu la
aceasth barA dach nu yeti ascult glasul men, care cere
achitare. Niciodath nu voiu mai vein la aceastA bail!
Nu ma importh sA tiu arui partid politic apartineti,
sau caret confesiuni, pentru a vh cere condamnarea po-
gromurilor. Trebue oare sA vA- mai amintesc c un Albert
de Muni, contele acela a stat ,atAturi de Octave Mir-

www.dacoromanica.ro
 48

beau intr'un comitet con.stituit,Impotriva acestor atrociati,

cdd-1 Cambon, cu(9cazia masacrelor demise de catre Turd
a spus marelui vizir: Capul Domniei Voastre, rhspunde
de viata consulului nostru", trebue s vA reamintesc toate
acesta?
In acest proces care se Inalta' peste noi toti, i care
reconciliaza intreaga Franta, nu atept din partea Dom-
niilor voastre decat un verdict de achitare. Dar sunt a-
tat de sigur domnilor jurati c dupA depozitiile coplesi-
toare ce s'au fAcut ad de Care martori adusi de acuzare,
trebuie s achitati in unanimitate pe Schwartzbart Meat
am luat cu toatA linistea sufleteasca hotArirea temerara
de a renunta la martorii mei. Nu apoteozam pe acela pe
care o groaznica. obsesie l'a manat spre crima si nu vom
spune ea SchWartzbart este un erou national. In aceastA
tragedie groaznica nu existA eroi. In totdeauna vom con-
sider uciderea unui om ca o mare nenorocire, dar nu ui-
tati; domnilor jurati, cA Schwartzbart s'a incarcat de a-
ceast grozavA rdspundere numai pentru Ca a simtit pana
In adancul sufletului sat" durerea lui Israel martirizat. In
tineretea sa 5chwartzbart a vazut pogromuri, i aceastA
amintire zguduitoare nu ra pArAsit niciodata. Au lost e-
vrei care, eri, fusesera expui pogromurilor si care, poate
i maine, vor fi din noi victimile acestor crime. Pe a-
cestia i-a apArat Schwartzbart. SA v spun pentruce i
In ce imprejurari.

CINE ESTE SCHWARTZBART?

Schwartzbart s'a nAscut inteo tall care a fost tot-
deauna teatrul pogromurilor oribile: pogromurile dela
1882, pogromurile dela 1905, pogromurrile dela 1918 si
Infine pogromurile, triplele pogromuri dela 1919, iar a-
cestea din urma in primul semestru al anului in care s'a
concentrat toatA activitatea pogromistd a trupelor lui Pet-
liura. Schwartzbart a trait sub permanenta i obsesia
pogromurilor.
In 1905, 11 gasim participand la un soi de miscare.
1mpotriva tarismului opresor. In acea vreme el este un

www.dacoromanica.ro
 49

lucrAtor harnic, bine notat. Evreii sunt insa obligati sa

fuga pentru a scapa de urmariri. Ei ratacesc, proscrisi,
dealungul i dealatul Europei. Politia Habsburgilor asmute
agentii secreti asupra .lor. La Viena Schwartzbart suferA
o usoara condamnare. A luat intreaga raspundere. Era
in varsta de 20 de ani, in imensa i coplesitoare suferinta
!a tanrului care cauta de lucru dar care nu gasea.
Din acest moment insa, existenta sa este un drum
admirabil de probitate, de leatitate, de bunatate. .
' S'a spus ca. a 'lost anarchist, pe urma s'a afirmat ea
a tost bolsevic, ceeace nu este unul i acelas lucru.
Cine, oare, la 20, spunea Maurice Barres, nu a fost
cat de putiin anarhist?
Acest om a devenit de atunci un modest me4,erias. VA
vont supune, domnilor jurati, o petitiune semnatA de doua
mii de oameni din cartierul sau, oameni care aduc omagiul
Jor probitatii i virtutiilacestui om.
Iar atunci cand este arestat ce se gasea in buzunarul
sail? 0 carte de membru al Ligei Drepturilor Omului. I
Schwartzbart este un sot ideal, un prieten totdeauna
fidel, i sincer, un camarad devotat. Acest om, idealist
in 1914, da exemplul. ,Nimeni on II forteath sa. se bath.
El se angajeaza. Nimeni nu II obliga sa aleagA infanteria.
El alege infanteria. Capitanul regimentului sau imi scrie:
li doresc lui Schwartzbart curaj, din partea mea $i tu-
furor voluntarilor din legiunea straina". Pe urma, In urma
asimilarii acestui evreu modest la geniul francez, el pa-
rAseste Legiunea strAina" pentru a fi varsat inteunul
din regimentele noastre unde devine egal In bravura si
sacrificiu cu eroii francezi.
IatA-1 ranit decorat
a intoarcerea sa in Rusia, este incorporat in ar-
matele lui Kerensky. Dupa dezastru 31 %Astra la Odesa,
unde trleste din munca sa de ,oeasekr(ixe,a-c.
Suntem in anul 1919, anul marilor pogromuri.
Nu voiu mai face o descriere a acestor pogromuri,
, pentruca nu vreau sa abuzez de oroare in acest proces.
Ad. in Odesa se regasesc victimile. Victimele inebu-
nite care fug dinaintea groazei acelor nopti tragice cand
4

www.dacoromanica.ro
 50

evreii Infundati in intunecimile Ghettourior, cand evreii

umili Care n'au stint niciodata s opue rezistenta cu arma
In mana, sunt asasinati. 0

Schwartzbart Ingrijeste, in ambulante, de victimele

acestor pogromuri. In anul 1920 el revine in Franta.
V 'am vorbit despre pasivitatea poporului evreu care
n'a fost niciodata in stare s orpniteze acea faimoasa
jandarmerie evreeasca despre care vorbia Petliura, v'am
Vorbit despre pasivitatea acestui popor, care s'a lasat ma-
sacrat, caci niciodata nu s'a vazut un evreu care sa. ri-
dice mana pentru a se apara.
1
Atunci cand el devine cetatean francez, cand in
transee, strange in mainile sale o anna Inca infierban-
tata, jun suflet nou, Infiorat tresa-- ci el loveste pentru a
face dreptate.
In Franta, In tara aceasta domneste pacea. Dar incon-
tinuu 1 pretutindeni 11 urmareste viziunea mortii vazuta
pe campiile de jale ale Ukrainei. .Gandul sau este la
orfanii nenorociti, la tineretea aceea evreeasca distrush
i. batjocorita, la mile de evrei masacrati. Atunci alga de
prezenta lui Petliura la Paris si citeste In Trident" ar-
ticolele de atatare, care propagau ideia unor noi pogro-
muri. El afla ca Petliura colaboreaza la aceasta gazeta.
In mintea sa Incolteste ideia de a suprima pe acest om,
el simte misiunea de a inlatura pe ucigasul ce deveneh
din nou periculos pentru poporul sau.
Cine n'a vazut venit In Franta cohorta jalnica a vic-
timelor pogromurilor?
Joseph Kessel, Georges Saurs si Pierre Bonardi tre-
buia sa compara ad pentru a va descrie, spre exemplu,
ce an vazut in orfelinatul ulnae au lost stransi orfani
al caror parinti au fost asasinati in timpul pogromurilor,
orfani care poarta ei Inssi urmele ranilor si care, atunci
cand li se vorbeste despre Petliura sunt coprinsi de un
fior de groaza. Pe unul din acesti copii scapati de hoar-
dele lui Petliura l'a primit Schwartzbart la dansul.
D-rul Claude va spunea: Este trezirea obsesiei im-
, placable".
Iar In Trident" excitarea la pogromuri reincepe. Dar

www.dacoromanica.ro
,
 51

daca ea nu mai este MOO., trebue so atribuim faptului c

politia impiedica aceast.1 manifestare.
Da, atunci Schwartzbart va omori pe Petliura. Ii va
ucide, luand asupra-si intreaga raspundere. El ar fi putut
invoca scuza atat e obinuita: In ultima clipa cand
, l'am vazut In fata mea (ca sa IntrebOitez o expresie po-
pulara) mi s'a rascolit sangele".
Dar el, nu!
A decis sA-1 ucida cand ,a anal a.. se gaseste ad.
,

Singur. Da. El era singur. Este inutil s explic cum i de

ce rezulta din aceste dosare de informatii pe care le-
arn cules, din anchetele politiei franceze, din marturiile
vecinilor sai, din marturia chiar a D-rului Claude, ca.
Schwartzbart a lucrat singur.
iEste oare nevoie s explic ca Schwartzbart nu a
avut complici? ,
Ah, da! Recunosc ca. Schwartzbart a spus cu un ac-
cent de lealitate care se acoperia perfect cu franchetai
i curajul sau: Sunt multumit ca l'am ucis". Dar el nu
.simte nici-un tel de bucurie, este nenorocit ca a trebuit
s'o faca. Trebue oare sa v. reamintesc despre cazul in-
tamplat la Berlin in aunt 1921, despre armeanul care a
asasinat in plin Berlin pe Taalat-Bey, marele masacrator
al poporului armean? Asasinul a fost judecat de catre
burghezii severi ai citadelei berlineze. Pentru a impresiona
pe judecatori, o Malta personalitate militara a fost a-
dusa la bard, ca sa declare ca Taalat-Bey a fost intotdea-
una un aliat 1. un amic al Germaniei. Juriul berlinez a
absolvit crima i pe asasin. Si aoestulo o obsesie hn.!-
placabila i-a Inarmat bratul; 1 acesta a spus: Sunt mul-
tumit de a fi razbunat poporul meu". Schwartzbart n'a
razbunat un popor, dar pe acei nenorociti la a caror su-
ferinta el a fost martor, nenorociti care se gasesc chiar
' i in familia sa: doi cumnati, un unchiu, prima sotie a ta-
talui sau i doispretece veri au fost asasinati in cursul
pogromurilor.

www.dacoromanica.ro
 52

RASPUNZATORUL: PETLICIRR
Nu incriminez memoria unui orn. Petliura, parvenit
poate prea repede la situatiuni inalte, a avut un destin
prea mare pentru InfAtisarea sa. El s'a gAsit imercuit in
cea mai imperioaSa dintre dileme, pe care el a rezolvat-o
prin pogromuri, ceeace l'a adus la necesitatea de a prelua
asupra sa rAspunderea, de a lega numele sAu de aceasta
rAspundere prin intermediul hatmanilor care depindeau
direct. de puterea sa. Aci nu incape nici-un fel de sub-
tilitate. Nu ne intereseaza daca era rAspunzAtor in mod
activ sau pasiv. Seful este fAcut ca sa rAspund de fArAde-
legile soldatilor sai.
Eu cred ca Petliura, a incurajat schiar pogromurile
asigurandu-le impunitatea, ceeace constituia un indemn
direct pentru reinceperea .pogromurilor, deoarece era in
imposibilitate de a-si impune i realiza politica sa.
Miscarea nafonalista ucraineana a fost inspirat5. de
germani. In ziva child dupa armistitiu, germanii au fost
siliti s paraseasca Ucraina, miscarea nationalista a fost
infranta. Condamnat s ramana un paradox si o perma-
nentA anticipatie, Petliura care. nu mai avea ratiune de
a exista ea sef politic si militar, s'a \rant nevoit; pentra .
a-si plan soldatii, sa incurajeze i sa tolereze pogromul,
aceste pogromuri sistematizate i mereu repetate.
Era un mijloc comod pe care l'a inventat pentru a
trAi, bazandu-se nu pe viata cetateanului ci pe asasinarea
si moartea cetateanului.
Pretutindeni legatura directa 1 sangeroasa intre
crimA si intre acela care comanda, intre soldati i pba-
tiuva". !
'
!
I

'Ce Mai batiusca", halal de batilusca"! Nume cu care

erau terorizati, In leagAnele lor, copii de evrei.
Este &Mu sau este cApitan?" se IntreabA multi.
, Eu raspund: este seful cAlAilor sau calaul-sef.
CATRE JURRTI
Adresandu-se juratilor, maestrul Torres vorbeste ast-
fel : . 1
I f

Schwartzbart a facut Oita in prezent un an i ju-

www.dacoromanica.ro
 53

matate de inchisoare de drept comun fara sa, se fi plAns

vreodata, fara sa fi pretins nimanui ceva, cucerind a-
deseori admiratia tembicerilor sai prin atitudinea sa loial.
Schwartzbart trebue s iasa in astaseara din inchisoare.
Si va spun: cA daca raspundeti DA" la prima intrebare,
yeti gre1 fag de talcul profund al acestui proces .i veti
pacatui fag' de instinctul poporului nostru.
Nu este cu putin ca sa mergeti impotriva instinctu-
lui acestui popor care este viu i nezagazuit; acest in-
stinct noi 11 =mini' traditie. Dar eu prefer numele sAu
adevarat pentru ea el contine o forta mai franca. Instinctul
poporului francez a adus intotdeauna: libertate, justitie,
demnitate pentru toti oamenii, in consecing i pentru
evrei. Din acest motiv procesul acesta capata o amploare
i o rezonanta pe care nu le putea aveN decat ad. El cu-
prinde cel mai puternic instinct acela al Revolutiei frau-
ceze, al acelei revolutii care a vrut ca evreii sA alba lo-
cul lor de demnitate asemanator aceluia al tuturor popoa-
relor, care a vrut ca ei s fie pui in egalitatea dreptu-
rilor lor.
Forte le nobile i generoase ale Frantei nu trebue sA
ias micorate din acest proces.
.
Nu este procesul lui Schwartzbart, ci procesul po-
gromurilor. Pentru a condamnA pogromurile de eri, pen-
tru a preveni pogromurile de maine, pentru a nu rasa
s51 fie batjocorite cele mai frumoase titluri de noblete ale
Frantei, de care suntem raspunzatori fiecare din noi, pen-
tru cei morti 1 pentru cei vii, ImpreunA cu mine mii
i mii de martini precum i vocea abatelui Gregoire, a
lui Mirabeau 0 a lui Gambetta v cer aceast achitare.
Pentru toti aceti morti i pentru toti aceti vii, acest
om trebue sa piece de-ad liber i absolvit, acest om care
poarth pe fruntea saica Un sigiliu teribil, toga tragedia pc-
porului sau!
Neti rasp[ande InsA Iniu". la `prima fintreb'are, 'Yeti achita
pe Schwartzbart pentru Ca vu. dati seama de raspundereal
ce o luati. Domnilor jurati, sunteti raspunzatori astazi de
prestigiul natiunii noastre 0 de milk de vieti umane care
i-au legat soarta de acest verdict al Frantei".

www.dacoromanica.ro
V si
 54

'FICHITFIT
Prezidentul Intreaba. pe Schwartzbart:
Mai aveti de adaogat ceva in apararea D-v.".
Nu" raspunde acuzatul. . .

D-1 Flory declara: desbaterile Inchise, cetind jura-

tilor intnebiArile la care vor avea s. raspunda si dainidu-le
indicatiunile necesare. .

Juratii se retrag in camera de deliberare. La orele

18,10 D-1 Torres este chemat in camera de deliberare. La
orele 18,15 juratii reocupa. locurile:
Primul jurat se ridica; si rosteste formula sacramen-
tala rkpunzand, Lau la prima Intrebare.
Este achitarea.
.
Un ropot de aplauze,. Striga.te iSbucnesc de pretu-
tindeni TraiascA Torres, TrAiascA juratii, Traiasca Franta,
Traiasca. Republica"..
Schwartzbart se Militia 'Flea:a.' cu Torres.
Maestrul Cesare Campinchi se apropie de Henry Tor-
res si Ii strange mana. ".
Schwartzbart parkeste liber palatul de juStitie.

SABATUL DELA PROSKUROW

(Louis Roubaud Die Wahrheit". Praga, Anal VI No. 21)
Suntem in Februarie 1919. Franta Ina1. mausolee
i reconstrueste fabricile distruse de urgia razboiului. Din
tarini s'au smuls gardurile de sarma.' ghimpat. Plugul brAz-
death adanc phinntul ce ramasese sterp, orasul vuieste
de zgomot, activitatea este In toi, lumea petrece. Trenul,
care pleach dela Gare dii Nord" trece prin Berlin si
Warsovia i ajunge dupa." 36 de ore la granita poloneea.
lath trecut aceastA granita, iata prima gar mai impor-
tanta. din Podolia, Proskurow. Nici ifai avut timpul s
uiti de bulevardul Strassbourg i iatk gsesti !tin ora
mic, alb dar nu din piatr i var ci acoperit de zapada:,
cu case de lemn, acoperite cu vesminte de hermelind, strazi
largi unde la ord corso-ului lumea se Intalneste In fata
www.dacoromanica.ro
 55

'vitrinelor; iata catedrala mandra dar iata si strazile sa-

racacioase presarate cu colibe.
Pray Mille sunt inchise, trecatorii Invaluili in blanuri
pornesc care tarmurile Bugului, copiii poart la sub-
tiori patinele,
Este Duminica.
Nu, la 15 Februarie este o Sambata; dar exista 2
zile ale Domnului la Proskurow, una pentru crestini, alta
pentru evrei: Duminica i. Sabatul. 25.000 de credinciosi
pornesc spre biserick cam tot atati spre sinagogi. Fie-
care are insal numai o singura zi de rugAciune, dar toti
Ii daruiesc 2 zile de odihnk Sabatul este pentru crestini
o DuminicA .fara preot, iar Duminica este pentru evrei
un Sabat fArg. rabini. In dimineata aceasta, la orele 10
nu se poate stie nimic despre cele ce se poate Intampla.
De sigur Ukraina este in plin revolutie, dar zilele au
aspectul vietii colidiane, obisnuite. Muncitorul care nu era
soldat sau meserias a muncit zi de zi fard sk-1 dea seam-a.
de cele ce se Intampla. Lumea each ziarele. Se aflase Ca
Directoratul ukrainean cedase cu 2 saptamani in urma,
Kievnl cAtre armatele rosti. Hatmanul Petliura lupth In
provincie, in tinuturile ukrainiene Impotriva dusmanilor
sai. Una din unitatile trupelor sale, brigada cazacilor Za-
porogi, sub comanda Hatmanului Semosenko, isi insta-
lase cartierul in Proskurow, impreuna cu al treilea regi-
ment de haidamaci. Cavaleristi si infanteristi soseau de pe
front pentru a se recreh. In felul acesta Proskurow avea:
de 10 zile o garnizoanA intarita. Prin casele din strada
Alexandru ca si in colibele intunecate din cartierul gas-
telor" nu se stia prea mull despre cele intamplate.
Razboiul intre popoare daca se prelungeste ani si
ani numai prezinta, mult interes, devine banal si uniform.
Un foc la casa vecinului poate fi un eveniment deosebit
de important, chiar Mai important decat distrugerea unui
oras intreg. Populatia pasnica auzise ca alaltairi tru-
,. pele lui Semosenko care locuiau in vagoane, garate ,pe
linie In. statia Proskurow inabusisera In cAteva ore si
fail marl jertfe un Inceput de rebeliune condusA de cativa
bolsevici locali, sustinuti de 2 regimente ukrainiene din

www.dacoromanica.ro
 56

garnizoana. Militia fugise Vara s. lupte. Rascoala bolse-

-vich fu nimicita in fasa. Toate acestea nu erau deck o
Intamplare fara prea mult interes. AstAzi ca ,i in fie-
care Shull:01A lumea sArbAtorea Sabatul... Pe suprafata
lucioasa a Bugului inglietat alunecau cu eleganta pati-
norii. Evreii bigoti se plimbau Invenfantati in caftane
negre, frumoase, iar crestinii se plimbau pe trotoarele
largi ale strazilor. Nimeni nu OM, nimeni nu Minna
ice pregatea Semosenko. Semoenko comandantul cazaci-
lor i soldatilor, stapanul garnizoanei si al orasului era
un flacau spatos de 20 de ani cu figura de fecioarAt
Dolmanul sau verde, strans Incheiat pe coapse, pantalonii
de calarie bufanti, cismele roii, fAceau din acest, sef un
ofitera de opereta. El se adreseaza ofiterilor sai astfel:
Ce7a mai ramas de Mut?".
In vagoanele intendaturei nu ramasesera decal 40 de
butoiase de vutca si aproape 1000 de &tide de coniac frau-
tuzesc.
Am invitat astazi pe oamenii mei la masa".
In salile de serviciu si in dormitoare precum i in
birourile cazarmilor s'au Wins mese mari. Toti bucatarii
brigazii lucrau de zor. Pentru a se gall zakusca, s'au cum-
parat din cartierul gatelor" cantitati imense de pAshri
iar macelarii furnizasera boi intregi.
Fusese o serbare memorabilA.
Oamenii acetia'blonzi, Mall acetia robuti ii des-
He-user-A cinghtoarele de iuft i au aruncat chciulele de
astrahan inteun colt facandu-le gramada.
Te temi de bautura, fetito?".
Erau cazaci In varsta. de 15 ani, pareau elevi de
coath, tineau nagaica ca pe o jucarie, nagaica aceea cu
care biciuiau pe jidovi, iar revolverul parea prea greu
pentru mainile acelea de copii.
, Cei Wrath Intrerupsesera bautura i mancarea pen-
tru a da cu putinh pomadh pe mustatile zburlite. Ei im-
barbatau pe cei tineri.
Hei Atioa, bea acest pahar pentru gloria Hatma-
nului nostru".
Se amestecase vutka cu coniacul i astfel era turnata

www.dacoromanica.ro
 57

In pahare. Tarziu dupa sfarsitul mesei, cantaretii into-

nasera cantece de razboi, grozave i melancolice, imnuri
bisericesti i cantece de betie tofodata. Pe 4 mese din care
se Meuse un podium dantuiau cei mai buni dansatori,
cu mainile incrucisate, cu genunchii Incovoiati, dansau
Inflihearati de sutele voci si de mine de maini ce bateau
tactul, dansau ckaceasca Med a se misca din loc, ca niste
oameni fara mijloc carora le crescusera cisme la coapse.
Deodata se aude un strigat, cantaretii amutesc, dansatorii
stau nemiscati.
Moarte jidovilor".
Dela masa la masa din mana in mana trecea o
hartie scrisa la masina. Era un ordin al brigazii care
fusese afisat in ziva de 6 Februarie la cartier, ordin Irma
care nu era cunoscut de prea multa lume. Ordin catre
brigada de cazaci din Zaporogia a armatei republicei
ukrainiene coinandata de catre Hatmanul en chef Pet liura.
Proskurow 6 Februarie 1919.
Ordon populatiei sa se obtie dela orice manifestatie
impotriva guvernamantului. Sunt destul de puternic pen-
tru a Impiedica orice revolta. Atrag In special atentia ji-
dovilor asupra acestui lucru. Cad sa tii, sunteti un po-
por pe care II urasc toate natiunile. Voi imprastiati tur-
burarea i nelinitea priintre tpopoarele crestine. Dece voiti
st traiti? Popor nenorocit, tniu vreti sa incetati a cicali
poporul ,ucrainian? , ;

Subsemnat Hatman Semosenko

pentru exactitate Locot. latrenka
Se aude un alt strigat:
Slava hatmanului".
Fiecare sare In picioare dela locul su. Semosenko
I1 face aparitia. Din sala in sala Semosenko 10 rosteste
toastul:
Cazaci din Zaporogia, va salut i va doresc o blind
sanatate. Ati venit in acest oras pentru ca ad locuiesc
cei mai marl dusmani ai Ukrainei, cei mai raj dusmani
ai cazacilor, acestia sunt jidovii".
Sa-i ucidem".
Da, de sigur sa-i ucidem pentru a .salva brigada
noastra, pentru a salva patria. Nu va veti indeplini deck

www.dacoromanica.ro
 58

datoria, veti ascult de porunca mea i o veti pune in

executare in momentul pe care eu II voi alege, dar cer
dela voi un juramant: un adevarat cazac s'ar dezonora pe
sine si ar dezonord brigada sa dacd furl bani i daca
Ii insuseste obiecte. Un adevarat cazac jura, jurd inainte
de toate cid nu va avea mild de dusmanul nostru i nu-i
va da iertare".
Jundin"
Jurati mai departe ca; nu yeti jeful nici o case.
In aceasta noapte cazacii din Zaporogia au jurat in
fata Hatmanului Semosenko, conducatorul lor un jurd-
mant solemn, de a ucide pe evreii din Proskurow, lard
insd a jeful o singura rubla macar. Atunci se apropie de
Hatman un locotenent inipletieindu-se in picioare:
Brigada nu mai are nici o sursd de venituri. Dece
n'am rasa viata populatiei evreesti. Ea poate plati o con-
tribulie de 100.000 de ruble".
Semosenko II fixeazd cu ochii sai afbastri:
Dacd n'ai fi beat asi pune sd. te Impuste impreund
cu oamenii tai.".,.

Un capitan ia de asemeni cuvantul: .

Nu voi permite niciodata escadronului meu sa ma-

elareascd oameni fara apardre".
- Semosenko ridica din umeri.
Am hotarit ca d-ta impreund cu escadronul ce co-
manzi, sd: luati in primire cartierul dela gara. Preiinta-te
la post. Nici d-ta IIiCi oamenii d-tale tuu veti avea de lucru".
Orasul nu sli nimic de toate acestea in iiva aceea de
Sabat. I

Dupd ce se isprvise rugaciunea in sinagogi lumea

porni spre easd. In jurul meselor erau intruniti membrii
familiilor. Dupd mas i dupd rugaciune cei mai bigoti
se intinsua pentru odihnd. La orele 1.45 pornea in pas
de paradd, cate 4 in rand, cu muzica in frunte, brigada,
spre strada Alexandru. Trecdtorii se asezasera pe am-
bele laturi ale trotuarului, priveau spectacolul si auzeau
concertul. Cei mai tineri pdseau alaturi de cazaci i fre-
donau marsul. Copiii sunau ea si trompelii in pumni in
limp ce mergeau militareste. Cand muzica ajunse la star-

www.dacoromanica.ro
 59

situl stralzii Alexandru, rasun comanda care pornea din

cApitan In capitan, din companie In companie
, Brigada... Stai".
Imediat dup aceasta, in cea mai complecta ordine
eau format grupe de cite 5. oameni. Toate aceste patrule
se risiVisera prin stralzile laterale si porneau tacute spre
cartierul gastelor, ghetoul evreesc.
IatA case scunde i saracacioase, cu cate un singur
etaj care se sprijinea una de alta, frateste, poate pentru
a se mentine mai bine, poate pentru a tremura mai putin
de frigul aspru. Astfel se inira cash' langa casa in uli-
tile mici i nenumarate, paralel sau perpendicular pe
strada Zabornaia.
1*,
**

Conducatorul patrulei bate cu tocul revolverului in

use. Femeia lui Schenkman strigA:
Moischel du-te de deschide".
Se banuieste urmtorul schimb de cuvinte:
Nu, nu el, ma duc eu".
Dinuntru eau auzit bataile in use cu tocul re-
volverului. Pe strazi au fost zariti soldatii cu mitralierele;.
femei cu parul despletit alergau i strigau.
Pogrom, pogrom".
Femeia lui Schenkman se tocmeste Inapoia u.ii:
Nu putem deschide, baranul meu nee in pat".
, Deschideti din ordinul Hatmanului Semosenko, Hat-
man din armata lui Petliura".
Zavorul este tras la o parte, cheia se invarte,ste in-
cet In broasc. Aci este odaia cea mare, doug. paturi de
lemn cu saltele roii, o mask nici un covor pe podeaua
de hit bAtAtorit.
Trei oameni au intrat, doi pNzesc la u.se, toti au In
maini sabia tras din teac5.. Ei se servesc de dansa .ca de
tin baston. In patul din fund, deasupra cuverturii se vede
barba neap% a lui Schenkman.
Domnilor cazaci, noi suntem prietenii vo5tri. Nu
avem alti dusmani cleat pe bolsevici. Slava, Hatmanului
Semosenko, Ii dorim sinatate i lui i your.
Iar conducAtorul patrulei interogheaza: :

www.dacoromanica.ro
 60

CAD sunteti?".
Schenkman i femeia sa ezita:
Copiii au iesit in oras; suntem singuri Ah
domnule ah ..... nu, nu".
Un strigat de groazd.
Sabia cazacului, Invartita deasupra capului cade cu
putere peste figura evreului, odatd, de cloud ori, teasta
,crApa, barba se roseste de sAnge.
Femeia cAzuta la pamant saruta cizmele cazacului.
El se debaraseazA de greutatea aceia prin cateva lovi-
turi, o Inghesule inteun colt si Imp lanta sabia adanc
In carnea ei. De sub pat apare micul Mazes i sora sa
.se arunca. peste trupul sfartecat al mamei.
Mama, mama". It

Comandantul patrulei ordo :

Sfarsiti mai repede".

Inca 3-4 lovituri de sabie cad peste micutii Inge-
:nunchiati deasupra mamei.
Gata".
Casa lui Schenkman este curatita.
**
*

Si acum cititori cer dela voi putin curaj pentru

ca sA putem asista mai departe la serbarea de Sabat din
Proskurow: Ili cer iertare pentru nervii thi, pentru odihna
ta, pentru demnitatea noastra de oameni. Am ad sub
ochii mei documente oficiale, rapoartele comisiunilor de
ancheta, declaratiile martorilor oculari, ordine, procla-
matii, documentele armatei si ale Statului, fotografii in-
grozitoare. Trebuie o putere, o sfOrtare supraomemeasca
pentru a ceti si a studia aceste acte. Nu toate!
La Blekman haidamacii au omorit Intreaga familie,
tat, mama si 3 copii.
Numai e nimic aici".
Ei au vrut s se retraga, dar oamenii care pazeau
ietirile strazii au adus o tanara capita livida, cu parul
vulvoi, au prins-o In momentul cand saria pe fereastra.
Pentru a cere mila ea saruta mainile cazacilor.
Ia stai, tu ai noroc, te vom rasa a6 pentru a pazi
casa".

www.dacoromanica.ro
1

61

Nu ma ucideti".
Ti-am spus ct te vom cruta, Ili vom lash viata, dar
te vom biciul. Ridica -rochia".
Oamenii lovesc cu nagaica. Copila scrapete din
dinti, isi muca buzele 1 ii inabuse plansul. Cazacul
arunca nagaica, scoate sabia i tale in carne.
Aceasta in toate strazile, in toate casele.
La Averbruch sunt 15 morti 1 patru raniti. La Ze-
melman 21 de cadavre. Batranul Crotscheak este apucat
de barba, tarn prin bucatarie la fereastra i aruncat dela
etaj in strada. Ad el este prins in varfurile sabiilor caza-
cilor. Femeia 5i cele dou fete ale sale sunt tarite in strada.
Un baiat de 13 ani, fiul sau vrea, sa le vie Intr'ajutor. Este
zvarlit peste mama sa. Amandoi sunt injunghiati de a-
ceeasi sable, i tintuiti In podea. Femeia Zozulia asista
la moartea si martiragiul fiicei sale. Vine randul baia-
tului. Ea alearga la un scrin i scoate bancnote i mo-
nezi de aur:
. lath bani, luati bani". I ;

Soldatii resping pretul rascumparArii:

Nu ne trebuie deal viata voastra".
Cu o singura lovitura ei ucid pe mama i pe fiu.
Pretutindeni calaii Ii respecta juramantul. Banii i lu-
crurile de pret sunt respectate. Nu iau cu ei nimic... de-
cat viata. Sugacii sunt smulsi dela sanul mamelor i cra-
niul lor plezneste lovit de pereti. Dar lantisoarele dela
gatul lor raman la loc. In case soldatii economisesc gloan-
tele si omoara", numai cu otelul. In strada se aud Impus-
caturi. Barbati, femei i copii au reusit sa scape fu-
gind prin ferestre. Ei alearga, ranitii se tarAsc sau sar
intr'un picior. Pretutindeni armele sunt indreptate im-
potriva lor, la fiecare colt de strada ii pazeste teava din
care se slobozeste glontul. Aceea cari au scapat pentru
prima sau a doua oara de glontul tragatorului neabil
sunt loviti de al treilea. Se invartesc odata In jur, pun
mainile pe piept sau la cap si se prabusesc In za-
pada. In uncle strazi soldatii manuiesc mitralierele. 0
companie sanitara Ii Intovaraete. Medicul militar Scor-
nik i asistentii s51, privesc la masacru, ei economisesc

www.dacoromanica.ro
 62

bandajele i ajutorul lor pentru ucigasi, dach s'ar in-

tampla ca unul din ei sa fie ranit executAnd ordinile
Hatmanului7 Skornik scoate din buzunarul mantalei o se-
ring. El rupe cu dintii gatul unei fiole de morfinA, su-
flecA maneca 'stAnga, injecteaza morfina pentru In-
tart nervii bolnavi.
Cartierul evreesc fusese complectamente incercuit.
Ceilalti locuitori crezusera ca se fac perchezitii domiciliare,
si nu banuiau nimic despre- pogrom. Multi dintre ei ii
continuau plimbarea. In casele bogatasilor rAsunau gra-
mofoanele. Comisaruf Taranovici aflase la orele 3 despre
cele petrecute si se prezenta lui Semosenko. Ii implorA
sa dea ordin oamenilor sai pentru incetare. Semosenko
se uit la ceas i apoi se scuz: Cazacii d'abia au inceput.
Voi vedeA mai tarziu". Taranovici alearga la telegraf
telegrafiata la Kamenetz. Un fonictionar Ii rAspunde: Te-
legrafiati lui Schapoval, comandantul frontului". Se lan-
seaza o nouA telegramA.
La orele 4 si jumatate soseste raspunsul.
Ordin catre Hatmanul Semosenko de a inceta pe
data represaliile".
(ss) Chapoval
* * *

Taranovici sare in sanie i aduce personal lui Se-

mosenko telegrama. TAnArul primeste pe comisar inteun
nor de fum de tigarA, miscA din umar dupa ce citi hartia
adusd de comisar, scuturA tigara i adause: Bine, fie
de ajuns pentru astazi". Apoi lua telefonul i dada un
ordin scurt. D'abia la orele 5 trompetii sunara semnalul
pentru incetarea focului. Cazacii disciplinati parasese "ca-
sele evreesti, se Intorc la brigada lor i ia fiecare locul
In grupe. La orele 5.30 pornesc cu muzica in frunte spre
cartierul lor.
Sabatul din Proskurow a durat 3 ore si a cerut o
jertfa de 1650 de, oarneni. In fiecare Vineri seara evreii
nu sting lumina electrica si pentru ca nu au voie sa rea-
prinda lumina, ei renunta sA o sting. Uzina orasului
Inchide curentul dimineata si Ii da drumul catre searA.
In felul acesta luminile se aprind la ora potrivita in toate

www.dacoromanica.ro
I
 63

casele fara ca astfel sa se fi calcat obiceiurile religioase.

In aceasta seara de Sabat, aceia care au fost feriti de ma-
sacru au stins luminile si au plans in Intunerec. Dar
numai in casele ce erau locuite de cadavre ardea lumina
electrica In plina stralucire. Pleava din Proskurow s'a
imprastiat prin casele Ruminate pentru a le jeful.
* *

-Proskurow este numal un episod. In Ukraina au fost

ncisi din anul 1917-1920 mai mult de 100.000 de evrei.
Perioada petliurista ramane cea mai grozava. In timp
ce Hatmanul en chef era isgonit din Kiew si isi cauta
drum luptand dela sud spre nord, bandele sale sanguine
se razbunau pe oamenii pasnici pentru dezastrul lor mi-
litar.
Teplik, Kitai-Gorod, Ovrutch, Feltchine, Vassilkovo,
Stepansky, Gaissine sunt nume de orase mici si crime
mari.
In Sargorod, In Kopaigorod, soldatii au aranjat un
fel de spectacol. Ei adunau intreaga familie in jurul pa-
rintelui. Toti trebuiau s priveasca cum se tail limba ba-
tranului, i se scoteau ochii i cazacii radeau in hohote
de plansul bunicii, al fiilor, al fetelor i nepotilor.
In Petschanka cazacii au fortat pe mama sa tie In-
tins copilul. 0 lovitura de sabie.... capul copilului se rosto-
goleste in zapada, mama strange la piept trupul sange-
rand al copilului.
Un alt joc:
Fiecare se desbraca in pielea goala".
Batrani, femei, copii se desbraca.
D ansati 1".
Nenorocitii dantuiesc.
Mai departe, invartiti-va mai iute! Bravo, bravo".
Pentru a nu Ingheta de frig si pentru a c6tio
gratia calailor, ei se invartesc, se invartesc draceste.
Foc". r
,
I

o salva si corpurile goale se prabusesc la pamant.

. Aceia ce n'au fost loviti Inca continua sa danseze peste
cadavre, continua a dantuiasca dansul macabru, pang:
cand plumbul loveste In piept i viata dispare.

www.dacoromanica.ro
 64

In Brats law cazacii au inventat un lucru si mai ori-

ginal. Evrei goi sunt spanzurati de maini si atarna le-
gati de plafon. Incepe jocul. Se pun ramaaguri pentru
cea mai build bucata de came. Si atunci intra in actiune
sabia. Fiecare taie bate o faie de came. Iar pentru de-
svarirea glumei, carnea este prajit pe carbuni i ast-
fel mancata 'de cei mutilati.
Maraele implora:
Ucideti-ma pe mine, crutati pe fiul meu".
Soldatii rAspund: Trebuie sa macelarim pe jidovi im-
preuna cu toatd progeniturile".
In Kitaigorod un cazac a legat pe femeia lamed:
man de par la coada calului i. i-a dat copilul In brate
pe care mama II strange la piept.
Tine-1 bine". L

...i cazacul biciuieste calul.

In Kamenetz Podolsk cazacii taie faii din carnea
victimelor si sting ligarile aprinse in carnea jilava.
La Bar se aduce un evreu pentra a fi executat. I
se smulge cravata rosie dela gat:
' Mananc-o".
El se supune. $i cazacii se amuza atat de bine, incat
unul propune ca evreul sa faca incaodata aceeasi sca-
matorie. Apoi II dezbraca. I se rade barba alba.
Si acum mananca barba".
Tanarul Spector este ucis in fata batranului i ca-
zacul ordona parintelui:
Pentru ca Iti iubesti fiul, linge sangele".
Femeile, fetele tinere, fetitele apar si mai frumoase
plangand si zguduite de groaza. Pentru ele sunt rezer-
vate metode speciale pentru moarte. Nu li se Ingaduie
tortura simpla sau moartea precipitata. Mama care vrea
sa smulga din mainile calaului posedat pe fiica Ingo-
zit, este ucisa. $i atunci incep acele nlegiuiri pe care
nu le putem transcrie. Obrazul roete de rusine, senti-
mentul pe care-1 avem de a fi oameni ca i aceia ai lui
Petliura cu fata ca a noastra, cu corp ca al nostru i cu
mers ca al nostru, te ingrozete i te desgusta.
CI4eul depe copertd este o reproducere dupd tabloul Ostaticii"
de Abel Pann.

www.dacoromanica.ro
.
 7

Pretul 30 Lei
1,

d
5.;

r-
4
,
'.,
I,

'

Editura Tip. Cultura"

Renaterea Noastra" Strada Cfimpineanu No. 15

www.dacoromanica.ro
.