Sunteți pe pagina 1din 16

Şavuot – noaptea

primirii Torei
În noaptea primirii Torei
(Şavuot, 29 mai 2009), la
Sinagoga Mare , Rabinatul
şi conducerea Programu-
lui Naţional de Educaţie
Iudaică (Prim-Rabin Şlomo
Sorin Rosen şi Eduard
Kupferberg) organizează
PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA o seară de învăţătură, în
care vor fi dezbătute teme, mai puţin cu-
ANUL LIII NR. 318-319 (1118-1119) 1 – 31 MAI 2009 7 YIAR - 8 SIVAN 5769 16 PAGINI – 3 LEI noscute cum ar fi: cine a fost prima soţie a
lui Adam (un demon sumerian), problema
compatibilităţii teoriei evoluţiei cu Creaţia,
modul în care literatura rabinică răspunde
dilemelor morale şi de conştiinţă ale iu-

AVEM NEVOIE DE TEMPLUL CORAL !


daismului, adaptarea Halahei la nevoile
contemporane sau lumea zodiilor şi desti-
nului în perspectivă iudaică. Sunt subiecte
deosebit de incitante, care sperăm că vor
atrage cât mai mulţi participanţi de toate
vârstele. (Vezi pag. 16)

DAR ACUM TEMPLUL CORAL


Evreii – un popor
de solidari...
Revista noastră de astăzi publică de-

ARE NEVOIE DE NOI...


mersul jurnalistic pe care l-am iniţiat în
sprijinul Templului Coral din Bucureşti,
care necesită reparaţii importante.
Pe ce ne bazăm ? Pe credinţa şi
generozitatea umană. Ştim că e criză.
Ştim că oamenii nu prea au bani îndes-
tulători nici pentru cele necesare traiului
zilnic. Ştim că o donaţie, oricât de mică,
este astăzi o formă de sacrificiu. Dar
ne bazăm pe faptul că poporul evreu
este învăţat cu sacrificiile. Într-o lume
fără bani, reparaţiile Templului Coral
nu se pot face decât cu bani. Ne ba-
zăm pe oamenii de pretutindeni, evrei
şi prieteni ai poporului evreu. Sigur că
nimeni dintre noi nu crede că donaţiile
dumneavoastră vor putea acoperi toate
cheltuielile necesare. Probabil că vor
trebui şi alte fonduri mai substanţiale.
Dar gesturile noastre vor preţui mult
peste suma ce va fi adunată. Va fi un
semn de solidaritate de nepreţuit.
Un mare scriitor român, Emil Cio-
ran, a publicat în Franţa, într-o limbă
franceză absolut fermecătoare, un
eseu pe care l-a
intitulat „Evreii – Jurnal
un popor de so-
litari”... Am citit
de @front
eseul de câteva
ori. Mi s-a părut
Înscriem pe prima pagină a Realităţii Evreieşti un a lucrărilor de reparaţii ale Templului Coral, atât de fantastic, cu o
scriitură impeca-
demers jurnalistic al revistei, din iniţiativa redactorilor necesare astăzi. Orice sumă, cât de mică, este bi- bilă, ca nişte su-
noştri. Este vorba despre Templul Coral din Bucu- nevenită. Desigur că mulţi dintre noi îşi aduc aminte perbe focuri de
reşti, cel mai important edificiu sinagogal din Capitala că monumentala clădire a Ateneului Român din Bu- artificii. E drept
României. Avem nevoie de Templul Coral ! cureşti, o bijuterie a arhitecturii, a fost construită şi că, aflându-mă
În 1856, o dată cu Statutele Comunităţii Cultului cu ajutorul campaniei „Daţi un leu, pentru Ateneu!” în capcana lec-
turii, n-am înţeles niciodată exact dacă
Israelit modern, s-a primit aprobarea guvernului Ni se pare cel mai generos, mai uman şi mai frumos autorul preţuieşte poporul evreu, sau
pentru construirea unui templu nou. Statutele arătau: distih din literatura română orală. dimpotrivă...
„...intenţia Comunităţii ca să-şi clădească Chor Tem- Ne adresăm tuturor: nu numai acelora care dispun Poate că nici n-are importanţă. De-
plu cu turnuri deasupra, după modelurile cele noi... de resurse materiale considerabile, proprietari şi ad- mersul nostru are în vedere un popor
care-şi înţelege nu numai unicitatea,
şi în care să se săvârşească atât slujbele religioase ministratori de firme importante, ci tuturor oamenilor ci şi locul lui printre celelalte popoare.
cu cântece de cor, precum şi predicile”. Se urmărea simpli a căror generozitate este nepreţuită. Noi ne bazăm pe faptul – pentru a evita
ca templul să fie „monumentul viu al emancipării Donaţia, oricât de mare sau oricât de mică, se orice confuzie n-am schimbat decât o
evreilor români”. poate face pentru „Avem nevoie de Templul Coral”, singură consoană din titlul lui Emil Cio-
ran! – că evreii pot fi şi sunt un popor
Clădirea a fost devastată de huligani chiar cu un în lei sau în valută. de solidari...
an înainte de a fi inaugurată, la 18 iulie 1867. Aşa Donaţiile pentru Sinagogă la LEUMI BANK RO- AUREL STORIN
cum ni se înfăţişează astăzi, templul este rezulta- MÂNIA, Sucursala Moşilor, se fac în următoarele
tul reclădirii interioare şi exterioare din anii 1932- conturi: Atenţie!
1933. - RO62DAFB108000090989RO03 (LEI)
Au trecut de atunci mai mult de trei sferturi de - RO06DAFB108000090989US02 (USD) Fiţi pregătiţi!
veac. Timpul nu iartă nimic, nici clădirile atât de valo- - RO46DAFB108000090989EU02 (EURO) Începând cu
roase... Acum Templul Coral are nevoie de noi... El cod SWIFT BICDAFBRO22 numărul
necesită reparaţii importante. Şi cu tot sprijinul finan- Donaţiile pentru Sinagogă la BCR, sucursala Uni-
ciar pe care ni-l acordă autorităţile statului, bugetul rii, filiala Sector 3, se fac în următoarele conturi: viitor apare
necesar efectuării acestor reparaţii este insuficient. - RO40RNCB0074011952750005 (USD) rubrica
Efectuarea tuturor lucrărilor nu se poate face decât - RO94RNCB0074011952750003 (EURO)

Matrimoniale
în raport cu asigurarea finanţărilor necesare. cod SWIFT RNCBROBUB30
Demersul nostru jurnalistic se traduce prin con- Templul Coral din Bucureşti ne aşteaptă să fim
stituirea unor liste de donaţii ale evreilor şi ale alături de El...
prietenilor lor neevrei, pentru susţinerea financiară „Realitatea Evreiască”
2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009

A 8-A REUNIUNE A CONSILIULUI DE CONDUCERE AL F.C.E.R.


Nu s-a putut vota proiectul de buget pe 2009 al Federa ţiei
După o pauză de aproximativ şase luni, la 4 mai doar votate (acordul cu rabinii de origine română din Arad şi Braşov, au cerut respectarea
a.c., s-a desfăşurat cea de a 8-a reuniune a Consiliu- din Israel, Europa şi SUA, care soluţiona în sfârşit prevederilor statutare, s-a decis şi s-a
lui de Conducere al F.C.E.R. Din motive de economie, problema delicată a cimitirelor), au înghiţit o mare votat ca alegerile să aibă loc în martie
acţiunea a fost programată pentru o singură zi, ceea parte din timp, astfel că cele mai importante aspecte 2010, după ce se vor organiza şi alege-
ce a făcut imposibilă parcurgerea celor 12 puncte legate de funcţionarea, menţinerea însăşi a Federaţi- rile în mai multe comunităţi mari – Iaşi,
de pe ordinea de zi. Din păcate, mulţi dintre partici- ei – bugetul pe 2009 al F.C.E.R. şi cel al D.A.S.M., au Cluj, Timişoara – condiţie pusă de Israel
panţi nu au reuşit să vorbească mai concis, au fost ajuns să fie abordate la ora 20. Bugetul Federaţiei nu Sabagh, directorul Joint pentru România.
ridicate chestiuni în afara ordinii de zi, au avut loc a fost supus votului. Chiar dacă bugetul D.A.S.M. a S-a propus schimbarea componenţei
confruntări, uneori neprincipiale, unele puncte de primit până la urmă acceptul participanţilor, acesta Consiliului de Conducere, cu accent pe
pe ordinea de zi, care nici nu ar fi trebuit dezbătute, urmează să fie îmbunătăţit. prezenţa mai mare a preşedinţilor de
comunităţi (F. Kopelmann, Iulian Sorin), a
Congresul F.C.E.R. pentru mulţumit pentru sprijinul acordat în
organizarea congresului B.B. Euro-
unor intelectuali de marcă (Dorel Dorian),
respectarea democraţiei şi a diferenţei de
alegeri – în martie 2010 pa. Prof. ing. Osy Lazăr a cerut lă- opinii (I. Schlesinger, A. Elias). Au fost
muriri cu privire la valorificarea unor propuse trei comisii pentru redactarea
S-a reuşit abordarea şi soluţiona- clădiri din Oradea şi a apreciat modul raportului.
rea unor probleme esenţiale ale vieţii de realizare a bugetului, scoţând în La reuniune au fost prezentate infor-
F.C.E.R., pe care le prezentăm în con- evidenţă ajutorul primit de la Primărie mări despre noul Muzeu din Dorohoi (dr.
tinuare. pentru reabilitarea cimitirelor. ing. José Blum, şeful Departamentului
1.Modificările în componenţa Con- 3.Propuneri de modificări în Cultură) şi Muzeul Evreimii Române de
siliului de Conducere al F.C.E.R. , nece- Organigrama F.C.E.R. Principalele la Roş Pina (Richard Amron, consulul
sare în urma alegerii noului preşedinte al concluzii care s-au desprins din dez- onorific al României în Israel).
C.E.B., în persoana lui Erwin Şimşensohn, baterile privind noua organigramă au
au fost votate, după multe controverse, în fost că, deşi s-a efectuat o reducere torul, în ceea ce priveşte tinerii, trebuie să Probleme nesoluţionate
urma unei soluţii de compromis, propusă de personal, mai sunt necesare măsuri se ţină cont de condiţiile pieţei muncii din
de preşedintele F.C.E.R., dr. A Vainer. în continuare în această direcţie. Unii capitală. Participanţii au votat aplicarea Aşa cum am amintit, deşi a fost pre-
Astfel, a rămas membru al Consiliului şi vorbitori (T.Roth, preşedintele Comunităţii noii organigrame cu îmbunătăţiri. cedat de dezbateri şi propuneri, proiectul
fostul preşedinte, prof. ing. Osy Lazăr, din Braşov, I. Schlesinger, F. Kopelmann) 4.Acordul cu rabinii de origine ro- de buget pe 2009 nu a fost votat. Marele
noul preşedinte al C.E.B. Bucureşti ajun- au menţionat că organigrama este în mână din Israel, Europa şi America. semn de întrebare care nu a primit un
ge din membru supleant membru plin şi continuare stufoasă, în condiţiile crizei Documentul, prezentat de Prim Rabinul răspuns corespunzător a fost stabilirea
a fost cooptat şi preşedintele Comunităţii şi a reducerii populaţiei evreieşti, există Şlomo Sorin Rosen şi de Rabinul Tobias direcţiilor în care trebuie acţionat pentru
Bacău, ing. Hary Vigdar. unele subordonări nefireşti (av.Iulian din Israel, a fost votat după o serie de a acoperi reducerea cu 40 la sută a re-
2.Bilanţul şi Execuţia Bugetară Sorin), neclarităţi în privinţa personalului dezbateri. În afara rolului său de garant al surselor financiare. Preşedintele F.C.E.R.
ale F.C.E.R. pe anul 2008 şi raportul de cult şi a JCC (Prim Rabin Şlomo S. patrimoniului sacru evreiesc, acest acord, a apreciat că propunerea de buget nu
Comisiei de Cenzori au fost aprobate Rosen) sau a personalului C.E.B. (E. care prevede şi strângeri de fonduri, va poate fi supusă votului, deoarece nu au
de participanţi. Contrar previziunilor pe- Şimşensohn). De asemenea, s-a ridicat contribui la reabilitarea cimitirelor. În acest fost statornicite relaţiile dintre Federaţie
simiste, execuţia bugetară a fost de 94 şi problema diferenţelor de salarizare. context au fost menţionate şi vandaliza- şi comunităţi. Comunităţile trebuie să
la sută, acest echilibru realizându-se, aşa Pentru eficientizarea activităţii Federaţiei rea cimitirului de la Botoşani, măsurile facă proiecte de buget în care să indice
cum au arătat o serie de vorbitori (dr. A prin reducerea organigramei, unii vorbitori întreprinse de comunitatea locală şi de şi sursele pe care vor putea să le atragă.
Vainer, ing. P. Schwartz, vicepreşedintele (I.Schlesinger, F. Kopelmann, T. Roth) au Federaţie şi luarea de poziţie a Patriar- (În cuvântarea sa pe marginea proiectului
Federaţiei, dr.Alexandru Elias) prin măsuri cerut stabilirea unor priorităţi şi renunţa- hului Daniel. de buget, F. Kopelmann a enumerat posi-
de eficientizare prin care s-a reuşit înlocu- rea temporar la unele activităţi. Astfel, 5.Acceptul Marelui Rabin Mena- bilităţile prin care comunităţile pot atrage
irea resurselor mai scăzute (fondurile de potrivit lor, priorităţile sunt asistenţa şi chem Hacohen de a rămâne în continu- surse extracomunitare). Proiectul de
la fundaţia Caritatea) cu altele. În cadrul viaţa de cult, inclusiv educaţia iudaică. În are în funcţia pe care a îndeplinit-o, fără buget urmează să fie îmbunătăţit şi pre-
dezbaterilor a fost ridicată problema ni- schimb, s-ar putea „îngheţa” activitatea nici o retribuţie materială, asigurându-şi zentat Comitetului Director. De aseme-
velului salarizării personalului, respectiv culturală. Acest ultim aspect a întâmpinat prezenţa în România de şase ori pe an. nea, bugetul D.A.S.M., deşi a fost votat,
diferenţa dintre Bucureşti şi provincie (ing. opoziţia unor vorbitori, ca etnosociologul În cuvântul său, Marele Rabin a mulţumit trebuie îmbunătăţit, pentru a fi eliminate
F. Kopelmann, preşedintele Comunităţii dr.Hary Kuller, scriitorul Dorel Dorian şi Patriarhului B.O.R. pentru condamnarea o serie de inadvertenţe (Mirela Aşman,
orădene, ing.I. Schlesinger, preşedintele prof.univ.dr. Toma George Maiorescu, actelor de vandalism în cimitirele evre- vicepreşedinte al C.E.B.) şi stabilite clar
Comunităţii din Arad). Prof. univ dr.Cornel scriitor, care au subliniat, printre altele, că ieşti. criteriile după care vor fi încadraţi asistaţii
Sabetay, preşedintele Comunităţii din prioritatea nr.1 a Federaţiei este ce valori 6. Congresul F.C.E.R. şi alegerile în diferitele categorii. Nu au fost abordate
Craiova, şi-a manifestat nemulţumirea rămân după noi. În concluzie, preşedin- pentru noile organe de conducere. trei puncte de pe ordinea de zi: alege-
faţă de activitatea fundaţiei „Caritatea” tele F.C.E.R. a arătat că este vorba de o După dezbateri în contradictoriu, în care rea organelor de conducere ale C.E.B.,
care nu a valorificat în favoarea comu- structură moştenită care s-a modificat şi numeroşi vorbitori au cerut amânarea ale- unele propuneri ale Comisiei de Etică şi
nităţii evreieşti clădiri recuperate, cum a se va încerca îmbunătăţirea în continuare gerilor ţinând cont de situaţia Federaţiei, îmbunătăţirea activităţii de combatere a
fost şcoala evreiască ”Lumina”. Ing.José a acesteia. Se vor lua măsuri pentru ega- iar alţii, inclusiv preşedintele F.C.E.R., antisemitismului.
Iacobescu, preşedintele B’nai B’rith, a lizarea salariilor, dar, a atras atenţia vorbi- cel al C.E.B., preşedinţii comunităţilor EVA GALAMBOS

FEDERAŢIA COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA


REUNIUNEA CONSILIULUI DE CONDUCERE AL F.C.E.R. 8. Consiliul de Conducere al F.C.E.R. aprobă Bugetul
din ziua de 4 mai 2009 pentru asistenţa socială şi medicală pentru anul 2009.
HOTĂRÂRI Se recomandă introducerea coparticipării cu plată
pentru unele servicii în activitatea de asistenţă socială
Consiliul de Conducere al F.C.E.R., convocat în reu- Reuniune a Consiliului de Conducere al F.C.E.R., când şi medicală.
niune ordinară, potrivit prevederilor Statutului F.C.E.R., în se vor dezbate Tezele Congresului F.C.E.R. (se adoptă cu majoritate de voturi, o abţinere, dl Tibe-
ziua de 4 mai 2009, s-a desfăşurat în condiţii de cvorum La următoarea Reuniune, Consiliul de Conducere va riu Benedek şi un vot contra, d-na Mirela Aşman)
legal. După dezbaterea documentelor cuprinse în Agenda aproba documentele care vor fi prezentate Congresului 9. Se aprobă încheierea de către F.C.E.R. a Acordului
Reuniunii, s-au adoptat următoarele Hotărâri: F.C.E.R. cu Rabinii de origine română din Israel, Europa şi SUA
1. Din componenţa Consiliului de Conducere al (s-a adoptat cu majoritate de voturi şi cu 4 abţineri, privind prezervarea cimitirelor evreieşti şi sinagogilor
F.C.E.R. vor face parte dnii Hary Vigdar, preşedintele dnii E.Şimşensohn, S.Rosen, N.Aronovici, O.Lazăr) din România.
Comunităţii Evreilor Bacău, şi Erwin Şimşensohn, pre- 6. Pentru organizarea celui de al doilea Congres al În art.39 al Regulamentului de organizare şi funcţio-
şedintele Comunităţii Evreilor Bucureşti. F.C.E.R., Consiliul de Conducere al F.C.E.R. aprobă nare pentru cimitirele evreieşti şi sinagogile din România,
Dl Osy Lazăr va fi în continuare membru în Consiliul constituirea Comisiilor care vor elabora documentele se va introduce obligativitatea respectării prevederilor
de Conducere al F.C.E.R. Congresului: Acordului privind condiţiile valorificării unor terenuri libere
(s-a adoptat cu majoritate de voturi şi 1 abţinere - • Comisia de Organizare – dl A.Kupferberg de morminte din cimitire.
dl Prim Rabin Shlomo Sorin Rosen) • Raportul Consiliului de Conducere al F.C.E.R. privind (s-a adoptat cu majoritate de voturi şi o abţinere –
2. Se aprobă Bilanţul şi Execuţia Bugetară a F.C.E.R. activitatea desfăşurată în perioada 15 septembrie 2005 dl.Tiberiu Roth)
pe anul 2008 şi Raportul Comisiei de Cenzori a F.C.E.R. – 30 decembrie 2009 – dl A.Vainer 10. Se aprobă intrarea F.C.E.R. în parteneriat pentru
pentru anul 2008. • Propuneri de modificări în Statutul F.C.E.R. – realizarea Muzeului Evreilor Originari din România, în
(s-a adoptat cu majoritate de voturi, 1 vot contra - dnii A.Kupferberg şi I.Schlesinger Israel. In acest scop, se aprobă constituirea Nucleului
dl Ionel Schlesinger şi 1 abţinere - Dl Tiberiu Roth) • Probleme privind Propuneri de combatere a antise- partenerilor, format din reprezentanţii Primăriei din Rosh
3. Se aprobă, de principiu, Organigrama F.C.E.R. mitismului şi negaţionismului Holocaustului – dnii A.Elias Pina, AMIR, HOR, F.C.E.R. şi Fundaţia „Caritatea”, pentru
propusă cu completările aduse la această Reuniune şi şi L.Beris a analiza, dezbate şi propune realizarea Muzeului care
mandatarea unui Colectiv pentru definitivarea formei • Strategia F.C.E.R. pentru perioada 2010-2015 – va fi amplasat la Rosh Pina. Se va urmări punerea sa în
finale a Organigramei, care va fi aprobată de Comitetul dl Tiberiu Roth funcţiune în anul 2012, cu prilejul aniversării a 130 ani de
Director al F.C.E.R. (s-a votat în unanimitate) la înfiinţarea Coloniei Rosh Pina de către evrei originari
(s-a adoptat cu majoritate de voturi şi 3 abţineri: 7. Consiliul de Conducere al F.C.E.R. a luat notă de din România
dnii Tiberiu Roth, Ionel Schlesinger, Attila Gulyas) Proiectul Bugetului F.C.E.R. pe anul 2009. Se solicită (s-a adoptat în unanimitate)
4. Se aprobă Decizia Comitetului Director din completarea documentului prezentat cu: 11. Consiliul de Conducere aprobă participarea
9 martie 2009 referitoare la reducerea cu 10% şi în con- a) Situaţia comparativă în anul 2009 faţă de anul 2008, F.C.E.R. şi a Comunităţii Evreilor Dorohoi la înfiinţarea
diţii de legalitate, aplicată la venitul net de peste 1.000 structurată pe destinaţii; Asociaţiei Culturale „Muzeul Evreilor din Moldova de
lei lunar al angajaţilor F.C.E.R., începând cu data de b) Situaţia alocaţiilor acordate comunităţilor în anul Nord”, ca membri fondatori. Sediul Muzeului va fi la Do-
1 iunie 2009. 2009 comparativ cu anul 2008 rohoi, respectiv Sinagoga „ Bet Solomon”. F.C.E.R. se va
(s-a adoptat în unanimitate) După aprobare, Comitetul Director al F.C.E.R. va implica în realizarea documentelor Fundaţiei.
5. Al Doilea Congres al F.C.E.R. va avea loc în zilele monitoriza permanent evoluţia prevederilor bugetare. Se împuterniceşte Comitetul Director al F.C.E.R. să
de 14-15 martie 2010. In funcţie de necesităţi, se vor efectua rectificări ale aducă la îndeplinire această decizie.
Până la sfârşitul lunii noiembrie 2009, va avea loc o Bugetului. (se aprobă în unanimitate)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009 3

întemeietorul hasidismului.
hasidismului A S : Tineri?
A.S.:
Aşa cum am promis cititorilor noştri, Se pare că această sinagogă H.S.: Foarte puţini. Cei mai mulţi au
continuăm seria interviurilor „faţă-n faţă” a fost ridicată înainte de anul plecat în Israel dar sunt legaţi de Piatra
cu preşedinţii de comunităţi evreieşti din 1500 şi reconstruită pe la Neamţ, nu-şi pot uita obârşia, vin adesea în
provincie. Marţi, 5 mai, la sediul redacţiei 1700, printr-un act al domni- vizită, vor să ştie ce se întâmplă aici. Unul
noastre, a fost invitat domnul HENRIC torului Grigore Ghica. Acest dintre aceştia, domnul Bittman, îmi trimite,
SOLOMON (căruia prietenii şi cunoscu- act le-a permis evreilor con- de peste zece ani, săptămânal, toate ziarele
ţii îi spun Harry), preşedintele Comu- struirea unei noi sinagogi în de limbă română care apar în Israel. Iar eu
nităţii Evreieşti din Piatra Neamţ. În locul celei vechi, cu condiţia îi trimit ziarele locale din Piatra Neamţ şi,
faţa lui s-au aflat redactorii revistei să fie din lemn şi să se afle lunar, “Realitatea Evreiască”. Şi el şi alţii
noastre, Aurel Storin, redactor-şef, Eva la o distanţă de minimum 350 trimit scrisori şi felicitări comunităţii evreieşti
Galambos, Nedeea Burcă şi Boris Mehr. de stânjeni de biserică. Deja de la noi, iar când vin în vizită, nu există să
pe atunci exista şi un cimitir nu treacă şi pe la comunitate.
evreiesc din care s-au păstrat N.B.: Neamţul pare un tărâm de legen-
Aurel Storin: Domnule preşedinte, unele morminte de dinaintea dă. de-aici. Exemplul cel mai concludent este
vă urez bun-venit în redacţia noastră. Să anului 1600. Cimitirul a fost închis în 1800. H.S.: E adevărat. Se spune, de pildă, Emil Nadler şi volumele lui despre Victor
ştiţi că v-au precedat cuvinte foarte bune Comunitatea evreilor s-a constituit în anul că Bal Şem Tov, călătorind din Galiţia spre Brauner.
şi aprecieri ale acelora care vă cunosc şi 1860. Ţara Sfântă, a trecut pe lângă Piatra Neamţ, A.S.: Cu banii cum vă descurcaţi?
înfăptuind adevărate minuni şi vindecând H.S.: Aş putea să spun, bine, iar per-
unele boli care păreau de nevindecat. Lo- spectivele sunt şi mai bune, după ce vom
cuitorii nu l-au uitat, şi una dintre superbele reinaugura Sinagoga din lemn, renovată cu
privelişti ale naturii nemţene se numeşte şi ajutorul unor fonduri de la Ministerul Culturii.
astăzi „Valea Jidanului”. Bal Şem Tov – spu- Va deveni un adevărat obiectiv turistic al
ne legenda – venea vineri seara la vechea oraşului, cu mulţi vizitatori. Banii pe care-i
sinagogă din lemn, care, astfel, a devenit un obţinem nu provin din donaţii, ele sunt
loc sfânt pentru iudaişti. Nu degeaba Piatra foarte mici, mai mult simbolice. În schimb,
Neamţ a fost supranumit „Micul Ierusalim”. vin foarte multe firme de turism, cu ghid şi
A.S.: Astăzi cum este sinagoga? m-am înţeles cu ei să plătească o taxă de
H.S.: La marile sărbători este mereu obiectiv turistic, contra chitanţă. Firmele
plină, dar nu numai de evrei. Eu am relaţii nu pierd nimic, taxa este inclusă în preţul
foarte bune cu creştinii, cu familii de inte- excursiei. Şi nici noi nu pierdem...
lectuali, cu numeroşi preoţi de diferite culte. N.B.: Pe plan, ca să-i zic aşa, cultural?
Sunt prieten cu actorii şi directorii Teatrului H.S.: E bine. Am relaţii cu două şcoli,
din Piatra Neamţ, nişte oameni deosebiţi. printre care Liceul de Artă “Victor Brauner”,
Vă amintesc că, numai cu câţiva ani în şi elevii lor prezintă, cu prilejul sărbătorilor
urmă, eu am adus la Bucureşti spectacolul evreieşti programe artistice extraordinare,
„Înţelepţii din Helem” al Teatrului din Piatra cu cântece evreieşti culese într-o carte ad-
Neamţ, care, potrivit regizorului Moşe Yas- mirabilă de către un profesor creştin. Acum,
sur, a fost chiar mai reuşit decât cel regizat când nu mai există cor de copii evrei, ei sunt
cunosc activitatea dumneavoastră. E un Nedeea Burcă: Câţi evrei erau în Piatra de el la TES. prezenţi la toate sărbătorile evreieşti, de
lucru destul de rar în domeniu. Am dori să Neamţ înainte de război? A.S.: Care este relaţia dumneavoastră Hanuca, de Purim. Au avut succese mari
ne vorbiţi puţin despre cele mai importante H.S.: În 1928 erau 13.500 de evrei. În cu membrii Comunităţii? şi la Bucureşti şi la Festivalul Euroiudaica
probleme ale comunităţii dv. Colegii mei şi timpul războiului o parte din populaţia evre- H.S.: Foarte bună. Îi ştiu pe toţi, vreau de la Sibiu.
cu mine suntem gata să începem. iască din judeţ a fost obligată să se mute la să spun pe fiecare în parte şi nu de-acum, E.G.: Cum sunt relaţiile Comunităţii
Eva Galambos: Câteva cuvinte despre Piatra Neamţ. Astfel că numărul evreilor a ci chiar şi când comunitatea avea 250 de dumneavoastră cu F.C.E.R.?
istoria comunităţii din Piatra Neamţ. Cât de crescut la circa 30.000. Existau 24 de sina- membri. Cunosc problema fiecărui om şi H.S.: Foarte bune, cu toate comparti-
mare e comunitatea? gogi, iar evreii aveau o contribuţie însemna- încerc să-i mulţumesc pe toţi, ceea ce este mentele. Federaţia ne sprijină deoarece a
Harry Solomon: Înainte de război a fost tă la industria, comerţul şi cultura oraşului. destul de dificil, un evreu nu este uşor de văzut că nu aruncăm banii în vânt.
a doua comunitate, ca mărime, din Moldo- Conform legislaţiei antievreieşti, copiii evrei mulţumit. Consider o realizare importantă A.S.: Revista „Realitatea Evreiască” se
va. În anii 1928 – 1929, Iosef Kaufman, un au fost scoşi din şcolile româneşti, dar au faptul că am reuşit să atrag la viaţa comu- citeşte la Piatra Neamţ?
cunoscut om de cultură din zonă, a scris funcţionat trei şcoli israelite, unde au predat nitară evrei care înainte erau izolaţi şi am H.S.: Da. Am un procent foarte mare de
o cronică a comunităţii israelite din Piatra eminenţi profesori evrei. întocmit pentru mulţi dosare de asistaţi. Pe abonaţi printre membrii comunităţii. Chiar şi
Neamţ. E o comunitate foarte veche. Aici a E.G.: În prezent câţi membri numără de-altă parte, oameni de cultură evrei din un preot ortodox, părintele Chiţimuş de la
fost construită Sinagoga Catedrală din lemn, Comunitatea Evreilor din Piatra Neamţ? oraş au revenit la comunitate şi se ocupă Târgu Neamţ, este abonat la revistă.
„Bal Şem Tov“, după numele marelui rabin, H.S.: 143 – 144 de membri. cu prezentarea personalităţilor provenite

La cea de a 61-a aniversare a Indepen- O dezbatere incitantă, propusă de CSIER


denţei Statului Israel, tema propusă de

Proiectul politic al lui Theodor Herzl


Centrul de Studiere a Istoriei Evreilor din
România (C.S.I.E.R.) în organizarea De-
partamentului de Cultură al F.C.E.R. (dr.ing.
José Blum şi d-na Sibil Ben Nun), şi dezba-
terile care au avut loc la JCC, în ziua de 10
mai a.c., au fost binevenite. Dr. Liviu Rotman,
directorul C.S.I.E.R. şi dr. Lya Benjamin au
şi reflectarea lui în lumea evreiască din România
moderat această dezbatere, care a debutat la Galaţi. Apoi la Ploieşti, în „Vocea Sionului” antisemitismului”, lucrurile. Cercetătoarea dr.Măriuca Stan-
cu un cuvânt al E.S. David Oren, ambasa- apare o autobiografie a lui Theodor Herzl, această „fiică” ex- ciu a prezentat legătura dintre sionismul
dorul Statului Israel. Importanţa lui Herzl în 1901, pictorul Octav Băncilă realizează istând înaintea lui cultural şi cel politic al lui Herzl, arătând că
în perioada modernă poate fi asemuită cu un tablou impresionant, „Emigrantul”, repre- Herzl. Milan Kun- pentru a fi înţelese concepţiile sale politice
aceea a lui Moise, profetul nostru de acum zentând pe Fusghengherul, emigrantul ce dera a afirmat că ele a trebuit să fie îmbrăcate în haina sion-
trei milenii şi jumătate.La circa 50 de ani pornea pe jos spre Palestina. Th. Herzl s-a „Europa are inima ismului cultural şi, în acest context, a scos
de la apariţia lucrării sale “Der Judenstaat” opus imigrării stihinice în Palestina, spre a la Ierusalim” dar în evidenţă rolul lui Moses Gaster care a
(1896), visul său s-a realizat, iar această nu periclita relaţiile cu Inalta Poartă. In urma Holocaustul a fost preluat visul herzlian şi a adăugat spiritu-
împlinire a unei profeţii constituie un eveni- opoziţiei sultanului Hamid II şi a împăratului hotărâtor în con- alitatea evreiască. Dr. Gina Pană a vorbit
ment major al epocii actuale. Dacă Israel german Wilhelm II, Herzl primeşte oferta solidarea poziţiei despre relaţiile internaţionale ale Israelului.
ar fi devenit stat cu zece ani mai devreme, Marii Britanii şi propune la Congresul Sion- sionismului, desi- Dr. Alexandru Florian, directorul executiv al
poate că Holocaustul ar fi putut fi evitat. ist din 1903 formarea (probabil pe timp limi- gur, fără a com- Institutului de Studiere a Holocaustului în
Istoricul Lya Benjamin a prezentat prima tat) a unui stat evreiesc în Uganda. Moses pensa uriaşele România, a făcut o paralelă între Bălcescu
traducere în română a lucrării lui Herzl, Gaster şi multe alte personalităţi din lumea pierderi de vieţi omeneşti. şi Herzl, paralelă ce poate fi justificată mai
„Statul evreilor”, apărută la Botoşani, ( tra- evreiască s-au opus proiectului, care nu a Consilierul prezidenţial Iulian Fota a mult prin caracterul militant-umanist al celor
ducerea titlului este corectă, pentru că Herzl mai fost adoptat. La 3 iunie 1904, noul profet vorbit despre relaţiile României cu Israelul două personalităţi, cu diferenţele obiective,
nu a scris ”Der juedische Staat”, ci anume al evreilor, Theodor Herzl se stinge din viaţă. şi despre participarea ţării noastre la lupta evidente. A vorbit despre post-sionism,
Judenstaat; pentru cine cunoaşte germana, Nu avea decât 44 de ani. Au scris despre împotriva terorismului, care bântuie în lume despre critica unor postulate din vremea
prima traducere este cea corectă), a amintit el, în România, dr. I.J.Niemirower, dr. Moses şi în Orientul Apropiat, ş.a. Savantul în Ca- lui Herzl, despre dilema: stat al evreilor sau
de reacţia sceptică a savantului Moses Rosen, ş.a. Mirela Aşman, vicepreşedinte al bala, Moshe Idel, o celebritate în domeniu, a stat evreiesc, stat laic – stat religios, relaţia
Schwarzfeld, exprimată în „Egalitatea” la C.E.B., a prezentat imagini filmate despre expus un punct de vedere original şi incitant, aşkenazim-sefardim (n.n. evreii orientali
2 august 1896. Sionistul Samuel Pineles a evenimentele din perioada activităţii lui punând mesianismul iudaic din secolele an- nu sunt toţi sefardim). Nu a rămas clarificat
intrat în corespondenţă cu Herzl , în 1897, la Herzl (procesul Dreyfus, pogromul de la terioare în raport cu ideea sionistă, existenţa enunţul „proiectul Transnistria”, noi ştiind
fel dr. Karpel Lippe. In august 1897, are loc Chişinău – 1903, ş.a.). Primul ambasador speranţei ca o permanenţă în viaţa evreului, că Antonescu a „creat” acest dezastruos
istoricul Congres Sionist de la Basel (rabinii al României în Israel, după 1989, E. S. iar imigrarea în Israel nefiind neapărat o proiect. Etnosociolog dr. Hary Kuller a arătat
din München, unde se preconiza locul de Radu Homescu, a vorbit despre crearea mişcare politică, ideologizată, ci o pornire că Herzl nu a fost un utopist. În multe ţări
desfăşurare, au respins ideea). Ca decan imnului Hatikva, cu textul lui Naftali Imber firească spre o viaţă nouă, mai bună. In- ale lumii au fost create organizaţii sioniste.
de vărstă, Karpel Lippe a condus lucrările. Herz, locuitor la Iaşi, pe muzică românească tre Mesia şi masa de oameni nu există o El a relatat conţinutul şi valoarea simbolică
S-a apreciat că sionismul este o continuare preluată din folclor. Autorul muzicii este legătură directă, logică. Moshe Idel crează, a romanului lui Herzl “Altneuland” (Ţara
şi o revenire la iudaism, spre deosebire de Shmuel Kohn. Hatikva a devenit imn prin modul său de a expune un fenomen, un Veche – Nouă).
opinia unor cercuri rabinice, şi nu numai. In sionist în 1933 şi imn de stat în 1948. Dr. mit dintr-o realitate, ceea ce este fascinant, BORIS MARIAN
aprilie 1898, a avut loc o conferinţă sionistă Andrei Oişteanu a numit sionismul „ fiică a chiar dacă istoricii „serioşi” privesc altfel EVA GALAMBOS
4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009

I U D A I C A
Iom 27 aprilie a.c. – Ziua Eroilor Probleme ale identităţii evreieşti (II)
Hazikaron pentru toţi evreii Poporul evreu a fost două mii de ani un outsider al lumii, un marginal.
Ca urmare, fiecare evreu s-a descurcat cum s-a putut, mai bine sau mai
pentru pomenirea celor morţi prost, greu în orice caz.Demisionari au fost destui, în condiţii tot mai critice
a fost aprinsă de Igal Elisha, de supravieţuire, unii dintre aceştia au ajuns totuşi episcopi, cardinali, se
fratele unui militar căzut în spune chiar şi un Papă. Să nu-l omitem nici pe N.Steinhardt, devenit călugăr
luptele cu duşmanii Israelului. ortodox la Rohia (ceea ce nu l-a împiedicat pe Mirodan să-l socotească
Copiii comunităţii israelienilor printre scriitorii evrei). Ca să fim drepţi, trebuie să menţionăm că Steinhardt îi
din România au rostit versuri, detesta pe coreligionarii săi trecuţi la comunism din oportunism, dar îi admira
au interpretat cântece dedicate pe sionişti “fiindcă ştiu ce vor”. Ceea ce e însă mai greu de acceptat pentru
jertfei eroice a luptătorilor din un mare intelectual sunt penibilele sale avataruri în încercările sale eşuate de
Israel. Iosi ben Harush a rostit a fi într-adevăr evreu (ebraica, prea dificilă, ritualul, prea complicat, rabinul,
Izkor, serviciul religios fiind care nu vorbea corect româneşte, iar lui îi răsunau în cap numai clopotele
oficiat de Prim Rabinul Şlomo din cartier). Spre deosebire, Franz Rosenzweig, provenit dintr-un mediu
Sorin Rosen şi de rabinii Naf- asimilist german (verii săi se convertiseră), a vrut, înainte de a face şi el
tali Deutsch şi Zvi Halamish. acelaşi pas, să vadă mai bine ce lasă în urmă, şi a avut revelaţia înscrisă
Vicepreşedintele F.C.E.R., ing. în capodopera sa “Steaua Izbăvirii”, devenind, alături de Martin Buber,
Paul Schwartz, a evocat lupta un reper al cugetării evreieşti moderne. Asta cere curaj, perseverenţă, nu
Brigăzii Evreieşti din timpul dezerţiune. Scriitorul american Leon Wieseltier a definit plastic identitatea,
celui de-al doilea război mon- un fixativ care lucrează asupra elementelor vieţii, aşa cum fixativul lucrea-
dial, ca şi numele unor foşti ză, de pildă, asupra elementelor desenului: le ţine împreună şi le ajută să
membri ai obştii evreilor din reziste.Dacă “fixativul” e de proastă calitate, dă rebuturi, în viaţă drame! De
România, care şi-au dat eroic aşa ceva se plângea Kafka în ”Scrisoare către tata”, reproşându-i acestuia
viaţa pe pământul noului Stat. formalismul şi faptul că nu l-a crescut într-o tradiţie valabilă: ”Tata mergea
Preşedintele C.E.B., Erwin de patru ori pe an la sinagogă şi repeta mecanic texte pe care nu le înţe-
Şimşensohn, s-a adresat în legea”. Kafka însuşi era identitar alienat, evreu de limbă germană, într-un
limba engleză şi ebraică celor oraş ceh, cu cetăţenie austriacă, sub o autoritate imperială bicefală. Criza
prezenţi, numeroşi membri ai sa identitară va dura până la redescoperirea valorilor noastre tradiţionale
obştii evreilor din România, (prin contactul cu teatrul idiş polonez, prin învăţarea limbii ebraice şi prin
ca şi israelieni, precum şi prietenii săi, Max Brod şi Hugo Bergmann, de orientare sionistă). Într-o altă
ataşaţi militari de la diverse situaţie, dar tot de graniţă, numită de cercetători “redescoperirea brutală a
ambasade din Bucureşti. Un identităţii evreieşti”, se află, la noi, Mihail Sebastian. Până la interdicţie, în
cuvânt emoţionant a rostit opera sa, condiţia evreului a fost mai degrabă discutată (în De două mii de
Ambasadorul Statului Israel, ani, 1933) iar, progresiv, abia sub presiunea evenimentelor, asumată (în
E.S. David Oren, iar ataşatul Jurnal, 1934-1944). Este de remarcat şi o altă poziţie, aş numi-o “Redes-
Anul acesta, la Sinagoga Mare, lăcaş militar, colonel Shlomi Cohen, coperirea resemnată a identităţii evreieşti”, în cazul omului de cultură Ion
construit cu 102 ani înainte de declararea a citit Ordinul de Zi al Comandamentului şi Ianoşi. (Evreu fără voie, chiar “à contrecoeur”). Eliberarea din august 1944
independenţei Israelului, a avut loc ceremonia Statului Major al Armatei Israeliene privind a însemnat pentru el şi o eliberare din izolarea etnică impusă; se credea,
de comemorare a peste 22 500 de militari Ziua Eroilor. Inalţii oaspeţi au depus coroane după limbă, mai degrabă maghiar, neavând nici un element de evreitate,
şi peste 1500 de civili evrei care au murit în de flori în faţa asistenţei. nici limbă, nici tradiţie, nici sentiment. Mai mult, în “Opţiuni” (1989) aflăm:”Nu
războaiele de apărare ale Israelului. Flacăra BORIS MEHR m-am simţit atras nici de perspectiva apartenenţei la naţiunea israelită.
Nu m-a interesat mişcarea sionistă. Am polemizat cu cei atraşi de ea”
Iom Haaţmaut la Bucureşti (p.116). Dar regimul naţional-comunist român nu s-a sinchisit de “schema
marxistă clasică” şi, contra dorinţei sale, a fost nevoit (din constrângere

„Relaţiile dintre România şi Israel – socială şi de cadre) să se recunoască “evreu”. Eu îi sunt recunoscător
pentru sinceritate(un evreu deştept şi mucalit, m-a întrebat când anume a
scris ”Opţiuni”, la începutul anului 1989 sau la sfârşitul acestuia), deoarece
excelente” mărturia sa se încadrează perfect în definiţia dată de Sartre evreului, în
cartea sa „Réflexions sur la question juive“, Gallimard, 1954 (care cu toate
Ambasada Statului Israel la Bucureşti a organizat, la 5 mai a.c., la Ateneul Român, o re- scăderile ei, unele recunoscute de Sartre însuşi, ar merita totuşi tradusă):
cepţie de Iom Haaţmaut, cea de a 61-a aniversare a Independenţei Israelului. Au participat ”Evreu este un om pe care ceilalţi îl consideră evreu” (spre comparaţie,
reprezentanţi ai Preşedinţiei României, ai Guvernului, ai celor două Camere ale Parlamen- Ianoşi: ”aveam să-mi privesc evreitatea ca mai degrabă atribuită de către
tului, ai Casei regale, cultelor, Corpului diplomatic, oameni de cultură şi artă, reprezentanţi alţii, dar lăuntric minimal susţinută”.p.116).
şi membri ai F.C.E.R. şi C.E.B., numeroşi prieteni ai Israelului. Luând cuvântul, E.S. David Cartea lui Sartre, asupra căreia voi reveni, se încheie aşa cum mi-ar fi
Oren, Ambasadorul Statului Israel, a subliniat realizările obţinute de statul evreu, a relevat plăcut să aflu şi într-o variantă a unui autor român:”Se cuvine să ne repre-
bunele relaţii de prietenie dintre România şi Israel, pe care le-a calificat drept „un exemplu zentăm, fiecare dintre noi, faptul că destinul evreilor este destinul său; nici
remarcabil” şi a anunţat vizita Preşedintelui României, Traian Băsescu, în Israel. La rândul un francez nu va fi liber atâta vreme cât evreii nu se vor bucura deplin de
său, preşedintele Senatului, Mircea Geoană, a subliniat excelentele relaţii de prietenie ro- drepturile lor. Nici un francez nu va fi în siguranţă atâta vreme cât în Franţa
mâno-israeliene şi a avansat ideea încheierii unui parteneriat strategic între cele două state, şi în întreaga lume un evreu se va teme pentru viaţa lui”.
ca o ilustrare a istoriei de peste 60 de ani a legăturilor româno-israeliene. (E.G.) ŢICU GOLDSTEIN

DIVREI TORA
REFLECŢII BIBLICE Pericopa NASO
de ing. BARUCH TERCATIN (Sâmbătă, 6 iunie 2009)
Pericopa BEALOTHA
Sâmbătă, 6 iunie 2009, se va citi pericopa NASO. care s-au întors cu veşti proaste, ceea ce poate fi socotit (Sâmbătă, 13 iunie 2009)
Această pericopă se citeşte numai în Diaspora deoarece cel mai mare păcat pe care poporul evreu l-a făcut în Pericopa ŞLAH
în Israel Hag Haşavuot durează doar o zi, iar pericopa drumul său în pustiu. Ca replică, Divinitatea hotăreşte (Sâmbătă, 20 iunie 2009)
NASO a fost citită sâmbătă 30 mai. În această pericopă ni că orice bărbat peste vârsta de 20 de ani, cu anumite
Pericopa KORAH
se prezintă o problemă conjugală delicată, veche de mii excepţii, va muri în pustiu şi numai o generaţie nouă va
intra în Ţara Promisă, Ereţ Israel. Tora menţionează că (Sâmbătă, 27 iunie 2009)
de ani: infidelitatea în căminul conjugal. Ni se vorbeşte
de o femeie pe care soţul ei o bănuieşte de infidelitate şi aceşti soli “au vorbit de rău ţara”. Deşi, se arată în text, au Pericopele HUKAT şi BALAK
despre etapele procesului prin care se va dovedi dacă descris în cuvinte frumoase ceea ce au găsit acolo şi au (Sâmbătă, 4 iulie 2009)
este sau nu vinovată. adus şi fructe, în ultimă instanţă au demoralizat poporul,
Sâmbătă, 13 iunie 2009, se va citi pericopa BEA- spunând că acolo sunt mulţi duşmani, că este vorba de că Korah ar fi avut parţial dreptate, dar el s-a dovedit
LOTHA. Poporul evreu vine mereu cu pretenţii, unele Amalek pe care ar trebui să-l învingă, ceea ce ar fi un invidios, vroia să devină conducător, chiar dictator, şi nu
corecte dar cele mai multe fără nici o bază, şi îngreunea- lucru dificil. Acesta este considerat marele păcat. trebuia să stârnească o revoltă.
ză viaţa lui Moşe, în aşa măsură încât acesta nu mai are Sâmbătă, 27 iunie 2009, se va citi pericopa KO- Sâmbătă, 4 iulie 2009, se vor citi pericopele HU-
aproape deloc capacitatea de a-l conduce. Moşe îi cere RAH, în care se descrie o revoltă împotriva lui Moşe şi KAT şi BALAK. În pericopa BALAK se vorbeşte despre
Divinităţii să-i uşureze misiunea şi să împartă puterea şi a fratelui său, Aaron. Revolta a fost pornită de Korah, Bilam, chemat să blesteme poporul evreu. El este un
altuia. Rugămintea lui este ascultată de Divinitate, care un membru al familiei lui Moşe, un văr, care a adunat profet închipuit. Interesant este însă că acest vrăjitor bi-
îi spune să aleagă 70 de înţelepţi, să-i adune şi să-i oamenii şi a iscat o revoltă bine organizată. Revolta necuvântează poporul aşa cum nici un profet adevărat nu
pregătească. Aceştia îl vor ajuta în viitor în munca de este lichidată prin intervenţia divină, iar o parte din răs- a făcut şi nu o va mai face. Bilam este originar din Midian,
conducere. În cartea sa “More Nevuhim”, Rambam-Mai- culaţi sunt înghiţiţi de pământul care se deschide, alţii de unde provenea şi Itro, socrul lui Moşe, şi s-ar putea
monide ne vorbeşte despre cele 11 trepte ale profeţiei, sunt arşi şi alţii mor în urma unei epidemii. Ne punem ca sub influenţa acestuia să fi fost considerat profet, iar
lucruri legate de alegerea celor 70 de înţelepţi. problema: oare a fost interzisă gândirea liberă, ceea ce Moşe, sub influenţa socrului său să-l fi căutat pe Bilam.
Sâmbătă, 20 iunie 2009, se citeşte pericopa nu este permis într-o democraţie? Azi, astfel de lucruri Deşi avea o atitudine duşmănoasă faţă de evrei, Bilam
ŞLAH. În acelaşi timp, binecuvântăm luna Tamuz. Pe- se soluţionează prin discuţii, dezbateri între adversari, le aduce şi cuvinte de laudă: Matovu oalema Iacov - cât
ricopa se referă la păcatul solilor trimişi în Ţara Sfântă fără jertfe. Mai târziu, mulţi comentatori au considerat de frumoase sunt corturile tale, Iacov.
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009 5

La Geneva a avut loc


Inaugurarea sălii „Dr. Alexandru Şafran” Scurt
plin de emoţie, prof.dr. Carol Iancu, de la 2 (Scurt pe doi)
Universitatea din Montpellier (Franţa).
Printre participanţi, M.S. Regele Mihai
şi Regina Ana, numeroase personalităţi
Revine Leonard Cohen
din Geneva, membri ai Consiliului Fede- Marele cantautor evreu Leonard
ral al Elveţiei, reprezentanta României Cohen va reveni la Bucureşti în acest
în organizaţiile internaţionale cu sediul an, pe 4 septembrie, cu un concert ce
la Geneva, eminente personalităţi bise- va avea loc în Piaţa Constituţiei.
riceşti, membri ai Comunităţii evreilor, În toamna anului trecut, artistul ca-
printre care am remarcat şi evrei proveniţi nadian şi-a serbat ziua de naştere în
din România. aplauzele celor 10.000 de spectatori
A rostit o alocuţiune şi Marele Rabin al români veniţi să-l vadă pe Stadionul
Franţei care, la sfârşit, a ţinut să mă felicite Arcul de Triumf. Atunci, biletele s-au
pentru cuvântul pe care l-am rostit, liber, epuizat rapid, lăsând mulţi doritori
în limba franceză. fără posibilitatea de a asista la eve-
Am vorbit despre activitatea prodi- niment.
gioasă pe plan religios, politic şi social
a dr. Alexandru Şafran în anii atât de Urechea lui Van Gogh
dificili ai perioadei 1940 – 1947 din Ro-
mânia. Am pus în lumină calităţile de Doi cercetători germani au pu-
mare conducător religios şi de luptător, blicat recent lucrarea „Urechea lui
alături de alţi fruntaşi ai vremii, pentru Van Gogh: Paul Gauguin şi Pactul
salvarea vieţii evreilor, în timpul regimului Tăcerii”, în care elaborează o nouă
antonescian. Am făcut referiri speciale ipoteză despre unul dintre cele mai
la intervenţiile şi relaţiile Şef Rabinului cunoscute incidente din istoria artei.
M.S. Regele Mihai, dr. Aurel Vainer, prof. Avinoam Şafran În studiu se susţine că Paul Gauguin
Alexandru Şafran cu familia regală, cu
– Domnule preşedinte dr. AUREL acum dispărutul – Templu Baron Hirsch. M.S. Regele Mihai şi Regina Mamă i-ar fi tăiat urechea pictorului olandez,
VAINER, aţi participat la Geneva, în zi- – După amiază ? Elena. cu o sabie, într-un acces de furie sau
lele de 8-10 mai, la invitaţia familiei prof. – Sâmbătă, după amiază, la locuinţa Am transmis, în calitate de deputat, pentru a se apăra, în fatidica noapte
Avinoam Şafran, la o seamă de manifes- extrem de ospitalieră a familiei Esther şi de 23 decembrie 1888. Van Gogh ar
salutul Parlamentului României, al cărui
fi păstrat însă tăcerea, susţinând că
tări consacrate activităţii şi personalităţii Joseph Starobinsky, a avut loc o întâlnire senator a fost şi Dr. Alexandru Şafran,
şi-a tăiat singur urechea, în urma unui
dr.Alexandru Şafran, Şef Rabin al Româ- – un fel de five o’clock, cu participarea până la dizolvarea fostului Parlament de „pact” dintre cei doi prieteni, ale cărui
niei între anii 1940-1947 şi Mare Rabin al unor oaspeţi de seamă din lumea ştiinţi- către regimul totalitar, în 1940. indicii pot fi descoperite în corespon-
Genevei între anii 1948-2006. fică, politică, artistică, precum şi prieteni Şi nu am uitat să amintesc despre denţa purtată de Vincent Van Gogh şi
– În fapt, a fost vorba de aniversarea ai familiei. impresia excepţională cu care au rămas fratele său, Teo.
a 150 de ani de la inaugurarea Sinagogii Am fost impresionat de cuvântul rostit românii, în cursul vizitelor Dr. Alexandru
Mari din Geneva, un obiectiv iudaic de de doamna Esther Starobinsky, fiica Dr. Şafran la Bucureşti, din anii 1995 şi 1997.
referinţă în Europa, şi inaugurarea, cu Alexandru Şafran. Pornind de la citarea Am evocat şi marea admiraţie a românilor Citroën – Fordul Franţei
acest prilej, a sălii „Dr.Alexandru Şafran”, Poruncii a 4-a din Cele Zece primite de pentru bogata şi eleganta limbă română Se implinesc 130 de ani de la naş-
în incinta Sinagogii. A fost o lucrare de Moşe Rabeinu pe muntele Sinai, doam- vorbită de către fostul senator Dr. Alexan- terea lui André-Gustave Citroën, nu-
construcţie aparte, noua sală fiind situată na Starobinsky a dezvoltat conexiuni dru Şafran, după 50 de ani de absenţă mit şi Henry Ford al Franţei, creatorul
în basementul Sinagogii. relevante între cerinţa respectului faţă din România. şi producătorul popularelor modele de
– Ce evenimente au fost cuprinse în de părinţi, obligaţiile copiilor şi relaţiile cu La Recepţia oferită de Conducerea automobile care îi poartă numele. La 4
program ? prietenii... Comunităţii din Geneva în noua sală „Dr. iulie 1919, în urmă cu 90 de ani, ieşea
– În prima zi, a avut loc o recepţie în – Iar duminică, 10 mai ? Alexandru Şafran” au fost inaugurate şi pe piaţă primul model Citroën. Evreu
onoarea preşedintelui F.C.E.R. şi a soţiei – Seara, în Sinagoga Mare din Ge- două vitrine cu imagini din viaţa şi opera de origine, Citroën a fost un ilustru
sale, oferită de către familia prof.Avinoam neva, arhiplină, s-a derulat un program Marelui Rabin. Ca un amănunt de arhitec- inginer constructor, dar în afaceri a
Şafran în apartamentul superb, situat în deosebit de atent alcătuit şi executat, sub tură, peretele de frontispiciu al sălii este avut mai puţin noroc, acţiunile firmei
„inima” Genevei. conducerea dinamicului şi impozantului placat cu piatră adusă de la Ierusalim. sale trecând în proprietatea familiei
– Pe cine aţi remarcat la recepţie ? Preşedinte al Comunităţii Evreilor din – Cum apreciaţi cele câteva zile petre- Michelin.
– În primul rând, am remarcat prezenţa Geneva. Programul a cuprins alocuţiuni, cute la Geneva ?
M.S.Regelui Mihai şi a Reginei Ana, a nu- muzică sinagogală, oferită de excelentul – A fost extraordinar. Am luat parte la o Invenţie
meroase personalităţi din lumea politică, cantor Toledano şi corul Sinagogii, sensul acţiune memorabilă, de cinstire a perso-
ştiinţifică, socială şi culturală a Elveţiei. A tuturor acestor manifestări fiind evocarea nalităţii eminente a Dr. Alexandru Şafran, Doi fraţi din Bacău au inventat un
fost de faţă şi ambasadorul Statului Israel. marii personalităţi a Dr.Alexandru Şafran unul dintre cei mai de seamă reprezentanţi motor care funcţionează, în principiu,
Printre personalităţi, doamna Dreyfus, care, după exilarea impusă din România, ai iudaismului european. cu apă. El poate funcţiona însă şi
fostă Preşedintă a Consiliului Federal a găsit un excelent teren de acţiune la cu suc sau orice lichid care conţine
al Elveţiei, şi doamna Graff, membră în Geneva, unde a strălucit timp de 60 de Interviu consemnat de alcool, cum ar fi vodca, vinul, berea
Consiliul General al Elveţiei. ani. Despre activitatea Marelui Rabin AUREL STORIN sau oţetul. Noxele emanate de acest
– Cum a decurs recepţia ? Alexandru Şafran a vorbit, documentat şi motor sunt egale cu zero.
– După cuvântul de întâmpinare al
gazdei, mi s-a oferit prilejul, în calitate de Vineri, 8 mai, la Cimitirul Militar Pipera din Bucureşti a avut loc Ceremonia depunerii unor coroane de flori cu ocazia Zilei
oaspete, să răspund printr-o evocare a Victoriei, la care a participat şi o delegaţie a F.C.E.R. şi A.E.R.V.H., condusă de ing. Paul Schwartz. Această delegaţie a
memoriei Marelui Rabin Alexandru Şa- depus o coroană de flori.
fran. Am făcut acest lucru documentat şi
emoţionat.
– A doua zi a vizitei ?
Alocuţiunea E.S. D-lui Alexander Churilin, Ambasador Extraordinar
– A urmat un alt eveniment : vineri, 8
mai, seara, a avut loc un serviciu religios
şi Plenipotenţiar al Federaţiei Ruse în România
la Sinagoga Mare, urmat de un Oneg-
Şabat (Kabalat Şabat), care s-a ţinut în
la Ceremonia depunerii coroanelor de flori cu ocazia Zilei Victoriei
noua sală „Dr. Alexandru Şafran”. Am bezna evului mediu. Victoria asupra fascismului a devenit una
remarcat calitatea excepţională a muzicii dintre cele mai importante etape ale lichidării asupririi omului
sinagogale oferită de cantorul Toledano de către om.
şi draşaua de întâmpinare a Şabatului, Este – Memoria! Nu trebuie să dăm uitării victoriile noastre.
rostită de noul Mare Rabin al Genevei, Vom păstra amintirea eroilor noştri. Nu vom da uitării jertfele
Dayan. M-a impresionat faptul că fotoliul şi lipsurile, mormintele şi monumentele închinate celor care
ocupat altădată de Marele Rabin al Gene- au căzut în luptă. Nu vom da uitării miopia politică a celor care
vei, Dr.Alexandru Şafran, a rămas, în mod au încercat să îmblânzească monstrul fascist. Nu există indul-
simbolic, neocupat, actualul Mare Rabin genţă pentru cei vinovaţi de declanşarea tragediei mondiale.
având rezervat un alt fotoliu. Atmosfera de Nu-i vom ierta niciodată pe criminalii de la Nürnberg.
la Oneg-Şabat a fost plină de o căldură Este – vigilenţa! Năluca fascistă a ieşit din mormânt. Sub
autentică, numărul participanţilor a fost privirile tuturor se încearcă reabilitarea criminalilor nazişti şi
de circa 250 de persoane, în condiţiile acoliţilor lor. Sunt distruse mormintele eroilor antifascişti şi ale
unui serviciu casher, foarte bine pus la jertfelor teroarei fasciste. În unele locuri necuratul a ieşit făţiş pe
punct. străzi. Îl putem doborî numai împreună. Nu ne putem permite
– A treia zi ? să uităm trecutul. Trebuie să fim uniţi şi vigilenţi! De aceasta
– Sâmbătă, 9 mai, în cursul dimineţii, depinde viitorul copiilor noştri, viitorul lumii noastre.
a avut loc tradiţionalul serviciu religios de Dragi veterani, participanţi la lupta antifascistă şi la ac- Mă bucur, că astăzi printre noi sunt eroii marilor bătălii
Şabat la Sinagoga Mare, care, în mod tivitatea de rezistenţă, stimaţi şefi ai Misiunilor Diplomatice, antifasciste. Glorie lor!
fericit, a cuprins şi o ceremonie de Bar- conaţionali, prieteni şi camarazi români! Îi felicit de Ziua Marii Victorii, de Ziua Victoriei care a
Miţva, în care adolescenţii şi copiii care au Osatura sărbătoririi Zilei Victoriei în 2009 are trei teme schimbat lumea, pe toţi cei prezenţi aici, pe conaţionali, pe
participat erau plini de bucurie şi voioşie. principale care o străpung ca un fir roşu. toţi prietenii noştri, pe veterani - participanţi la lupta împotriva
Am retrăit atunci – într-un fel – propria mea Este – solemnitate! Cu eforturi comune, am doborât dra- fascismului şi la activitatea de rezistenţă, pe toţi acei care au
Bar-Miţva din Bucureştii anului 1945 în – gonul fascist. Am stăvilit încercările de a arunca omenirea în venit la sărbătoarea noastră.
6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009

Premiul “Regele Faisal”, decernat unui profesor evreu

Ţ A Ronald Levy - inventatorul Rituxanului


T I IN Premiile ce poartă numele Regelui cele trei fete, care l-au însoţit, vor primi

Ş AŢA Faisal al Arabiei Saudite au fost înfiinţa- viza de intrare în Regatul Saudit, fiindcă

I
te în 1981 şi sunt considerate în lumea paşapoartele lor sunt pline de vize israe-

ŞI V arabă ca un „Nobel Arab”, fiind cele mai


importante distincţii care se acordă în
domeniul culturii şi ştiinţei. Ele nu sunt
liene. Dar nu a fost nici o problemă şi pe
tot parcursul vizitei şi dineului familia de
evrei americani a fost tratată impecabil.
destinate exclusiv intelectualilor musul- Este totuşi interesant de remarcat că pe
mani, dovadă că printre laureaţii pentru site-ul de internet pe care Fundaţia Fai-
ştiinţă s-au aflat, în aceşti ani, 19 ameri- sal anunţa premiul era trecută biografia
cani. Dar premiul pentru 2009 a fost un sa aproape completă... Se omitea doar
A fost un copil genial şoc pentru cel care l-a primit, prof Ronald faptul că şi-a făcut studiile post-doctorale
şi a rămas un geniu Levy de la Universitatea Stanford, care a la Institutul Weizman.
devenit astfel primul laureat evreu. Pre- Ronald Levy a inventat primul medi-
Saul Aaron Kripke miul Faisal constă în suma de 300.000 de
dolari, o medalie şi...un dineu cu regele
Arabiei Saudite. După cum a relatat Levy
cament anti-cancer bazat pe stimularea
sistemului imunitar al organismului.
„Rituxanul” este acum cel mai vândut
Fiu al ra-
binului Myer la întoarcere, el nu credea că soţia şi medicament oncologic în lume.
Kripke, care
conducea
„Beth El Sy- Sateliţii israelieni vor decola de la Baikonur
nagogue”, Cosmodromul de la Baikonur a fost inaugurat în 1955 şi modestul său comsmodrom mediteraneean de la Palmachim.
singura si- toate succesele sovietice, şi apoi ruseşti, în cucerirea cosmo- De altfel, şi Rusia îşi dezvoltă pe o scară mai largă cooperarea
nagogă con- sului sunt legate de această poartă spre stele. La început a fost cu Israelul în domeniul aerospaţial. După cum a scris ziarul
servatoare strict secret, apoi a fost deschis şi cosmonauţilor din alte ţări iar moscovit „Kommersant”, Moscova a încheiat un contract de
din Omaha acum presa israeliană a titrat pe prima pagină: „Kazahstanul 50 de milioane de dolari cu IAI, concernul aeronautic israelian.
(Nebraska), deschide Baikonurul pentru lansarea de sateliţi israelieni”. Ce se Ideea le-a venit strategilor ruşi după conflictul cu Georgia, în
Saul Aaron Kripke s-a născut în 1940, întâmplă de fapt? Rusia va abandona acest cosmodrom fiindcă care această ţară a folosit pentru recunoaştere drone „made
la New York, şi a crescut în Omaha, îşi construieşte altul, mai mare, situat aproape de ţărmul Pacifi- in Israel”(mici avioane fără pilot, teleghidate), care s-au dovedit
fiind cel mai mare dintre cei trei copii cului, la „Vostocinîi”, pe Amur, unde speră să închirieze facilităţi superioare faţă de tot ce dispuneau ruşii. Aşa că în contract intră
ai familiei. Când era în clasa a patra, de lansare şi chinezilor, începând cu 2015. Iar Kazahstanul se un număr de drone dotate cu armament de tipul „Search MK
a descoperit de unul singur algebra, gândeşte să atragă clienţi civili care să folosească instalaţiile II”. Ruşii cumpără din Israel şi sateliţi–spion, tip „Bird Eye 400”,
iar când se afla încă în şcoala primară de la Baikonur, expertiza tehnică şi comercială israeliană fiind care sprijină mişcarea trupelor terestre, şi „I-View MK150”, un
stăpânea deja geometria şi se apuca de foarte apreciată internaţional. Israelului îi convine să poată lansa satelit de observaţii folosit la nivel tactic mediu.
filosofie. In adolescenţă, a scris o serie propriii sateliţi, cei mai mulţi militari, de la Baikonur decât de la
de eseuri care ulterior s-au transformat

Ce se poate fabrica la o miliardime de metru


în studii de logică formală. Primul său
eseu l-a scris la 16 ani, în domeniul
logicii modale şi al semanticii. Pentru
unul dintre eseurile de filosofie scrise O idee vizionară a lui Feynman, de la în sângele nostru pentru a-l filtra şi pentru de combustie cu membrane ce asigură
imediat după aceea a primit invitaţia acum 50 de ani a colecta şi ucide celulele canceroase, vor trecerea mai rapidă a protonilor, nanocon-
să predea la Harvard, ofertă pe care a Dacă dimineaţa vă bărbieriţi, în timpul repara ţesuturile distruse. Alte nanoparti- ductori care sporesc eficienţa celulelor
refuzat-o, motivând: „mama a spus că ar în care ridicaţi aparatul de ras până în drep- cule, introduse în vopseaua acoperişului, fotovoltaice. În Israel, se imprimă acum
fi cazul să termin mai întâi liceul şi apoi tul feţei barba dvs creşte cu un nanometru, vor produce electricitate prin absorbirea celule fotovoltaice pe sticlă, astfel că aceşti
să predau la facultate”. Totuşi, s-a dus adică o miliardime de metru. La asemenea energiei radiaţiei solare. Universităţile şi transformatori ai luminii în curent electric
ca student la Harvard, unde a absolvit dimensiuni, în care totul e invizibil cu ochiul industria din Israel investesc sute de mili- sunt mai eficienţi şi mai ieftini.
cu “Magna cum laudae” Facultatea de liber, pare ciudat să se vorbească de fabri- oane de dolari în acest sector: în ultimii trei Neaşteptate aplicaţii
matematică iar în timpul studenţiei pre- carea unor produse şi, totuşi, nanotehno- ani, numărul grupurilor de cercetare care Introducînd nanoparticule din anumite
da, ca profesor, la alt institut celebru din logiile, care acoperă obiecte cu dimensiuni se ocupă de domeniul nano a crescut de materiale în vopseaua dată pe fundul
Chicago, la MIT. A fost apoi profesor la până la 100 de nanometri, sunt considerate la 210 la 325. vapoarelor se poate obţine o alunecare
Harvard, la Rockefeller University şi la printre cele mai promiţătoare deschideri Nanoterapeutica mai bună a navei în apă şi în consecinţă
Princeton. Acum e pensionar şi profesor ale ştiinţei secolului XXI. Interesant este Primul nanomedicament din lume, „Do- creşterea vitezei şi scăderea consumului
emeritus la Columbia University – NY. că ideea de principiu a nanotehnologiei xil”, creat pe baza unei substanţe active, de combustibil. Cu tehnologii nano se
Este membru al Academiei Americane a fost formulată într-o conferinţă ţinută de „doxorubicina”, inventată de doi profesori construiesc baterii cu o densitate mai mare
de Arte şi Ştiinţe şi membru corespon- celebrul fizician şi laureat Nobel, Richard israelieni. Doxilul este deja luat de multe de energie, cipuri ultrarapide pentru com-
dent al Academei Regale Britanice. Feynman în 1959. femei în diferite ţări, pentru tratamentul putere şi aparate pentru analiza generică
Kripke este laureat al Premiului Nanoroboţi în arterele noastre cancerului ovarian, şi se studiază acum rapidă. Nano-substanţe speciale, impreg-
Schock, echivalentul Nobel-ului în În deceniile care vor veni, se va ajunge şi posibilitatea de a-l folosi pentru alte nate în textile şi covoare, le fac ignifuge iar
filosofie. la producerea de nanoroboţi care vor circu- tumori maligne. O firmă isrealiană, Nicast, dacă sunt impregnate cu ele membranele
a dezvoltat un material ca o spumă, alcă- uzinelor de desalinizare a apei, eficienţa
tuită din particole nanometrice, din care acestora creşte.
Un băiat de 18 ani a inventat un dispozitiv excepţional se fac lentile intraoculare pentru tratarea O altă lume
Z5 poate reduce emisiile poluante cu 40 % chirurgicală a cataractei.
Nanolub
După cum subliniau specialiştii prezenţi
la Ierusalim, nanotehnologiile nu numai că
şi, de asemenea, consumul de benzină Este un spray vândut acum în mai vor transforma o serie de lucruri care ne
toată lumea.El conţine nanoparticule care sunt familIare dar vor crea o lume nouă,
Are numai 18 ani dar a inventat un dispozitiv care în Israel se vinde deja ca pâinea
micşorează frecarea pistoanelor în cilindrii cum nu a mai fost văzută până acum.
caldă.Zion Badash din Savyon a inventat, de fapt la 16 ani, un dispozitiv, numit de el
motoarelor de automobil, cărora le prelun- Lumea de după răspândirea nanotehno-
Z5, care reduce emisiile poluante ale motoarelor de automobil cu 40% şi totodată
geşte astfel viaţa. Tehnologii israelieni mai logiilor va fi diferită de cea în care trăim
face să scadă semnificativ consumul de combustibil.Acum, după doi ani de cercetare
oferă şi aplicaţii cu nanomagneţi, celule acum.
şi de proiectare, Z5 a ieşit pe piaţă şi e un succes instantaneu. Este vorba despre
un mic disc compact, fără piese în mişcare, care se integrează oricărui motor cu
combustie internă. Z5 se vinde deja şi în Turcia, Anglia şi Statele Unite, cu preţul de
208 dolari. Dispozitivul, fabricat dintr-un aliaj special, îmbunătăţeşte admisia aerului
în motor, mărind eficienţa combustiei.
Captând energia pas cu pas…
O invenţie care pare să apropie re- iluminatul străzilor. Înmulţiţi cu sute sau
alitatea de fanteziile din literatura ştiin- mii de pietoni…Iar energia adunată de

INVENŢII ţifico-fantastică: o companie israeliană,


“Innowattech”, înfiinţată de prof. Haim
Abramovici, de la Tehnion, a creat un
la automobile poate asigura necesarul
de electricitate într-un întreg cartier. O
porţiune de stradă din New York, lungă
Cercetători de la Tehnion au creat un material genetic pentru a trata sute de
boli ereditare. Echipa de biologi a modificat chimic antibioticul Gentamycin, care sistem prin care poate fi recoltată energia de 1,5 km, cu patru culoare de circu-
poate corecta o genă defectă în fibroza chistică, creând o nouă substanţă care mecanică produsă de mersul oamenilor laţie, pe care circulă 1.000 de maşini
poate vindeca sute de boli genetice şi, probabil, unele tipuri de cancer, a declarat şi al maşinilor pe stradă, dar şi al trenu- pe oră poate asigura energia pentru
prof. Timor Bazov, de la Facultatea de Chimie . rilor şi avioanelor. În Israel se constru- 600 de apartamente. Desigur, sistemul
Un teradisc, cu o capacitate de 1 Terabit, pentru memoria computerelor, a fost ieşte o uzină-pilot pentru producerea “Innowattech” e eficient numai în mari
inventat de o companie israeliană. Un Terabit este echivalent cu 1.000 de gigabiţi. aparaturii inventate de “Innowattech”, aglomerări urbane. Sistemul dispune şi
Noul disc din plastic transparent foloseşte tehnologia memorizării optice şi va revo- uzină care va produce la începutul verii. de o unitate de stocare a energiei, dotată
luţiona aparatura electronică de tipul iPod, Tivo şi telefoanele mobile. Prima aplicaţie va fi recoltarea energiei cu un capacitor. Ideea de bază constă în
În lume se fac anual milioane de siliconări ale sânilor. Este o operaţie cu efect produse de pietonii care merg prin staţiile încastrarea sub asfalt a unei reţele de
limitat în timp şi cu posibile accidente produse de spargerea ulterioară a pungilor de metrou şi prin principalele malluri din cristale piezo-electrice, care transformă
cu lichid siliconat.Chirurgul Eyal Gur, şeful Clinicii de microchirurgie din Tel Aviv, a New York. Un pieton care merge pe dis- în electrictate presiunea exercitată de
inventat un sutien de silicon, foarte subţire, numit “Cup&up”, care este insertat în pozitivul noului sistem degajă o cantitate paşii oamenilor sau de roţile maşinilor.
corp printr-o operaţie laparoscopică, practic neinvazivă, cu doar două mici incizii. mică de energie, de cca. 0,0002 juli la După cum observa prof. H. Abramovici,
Sutienul este prins de o coastă şi de un muşchi al pieptului şi susţine sânul o peri- fiecare pas, dar la un mers de câteva sistemul inventat de el poate fi deosebit
oada foarte mare de timp, fără inconvenientele actualelor pungi cu lichid. Sutienul sute de metri poate alimenta o lampă din de eficient în discoteci!
de silicon a început să fie aplicat în Elveţia, India,Suedia şi Brazilia.
Pagină realizată de ANDREI BANC
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009 7

Nu vedem Cinci ani de neuitare pentru Prim Rabinul


Holocaustul din dr. Ernest Neumann (z.l.)
cauza copacilor
La trecerea a cinci ani de la ocazia să-l cunoască şi să-i confere titlul de Cetăţean de
plecarea în Lumea Celor Drepţi a Onoare al oraşului, s-a referit la durerea şi golul pe care le-a
Treizeci de pomi Prim Rabinului dr. Ernest Ernest lăsat plecarea Rabinului în comunitatea civică timişoreană,
pentru 380.000 de Neumann (z.l.) fiica sa, Getta care l-a preţuit şi în inima căreia a avut mereu locul său. Un
evrei şi 11.000 de romi Neumann, cu partenariatul Co- mesaj cald a fost trimis şi de av. Iulian Sorin, pe care îl lega o
ucişi în Holocaustul munităţii Evreilor din Timişoara, a prietenie de decenii bune cu Prim Rabinul Neumann şi cu fa-
din România şi din organizat un adevărat eveniment milia acestuia. Trecerea la registrul muzical a făcut-o Luciana
teritoriile aflate sub de suflet în memoria acestuia. Înţelept îndrumător spiritual, Friedmann, care a evocat felul în care Prim Rabinul a îmbinat
administraţie româ- conducător de obşte, voce a cetăţii, profesor şi autentic pri- calităţile de profesor şi prieten, apropierea sufletească pe
nească. eten al celor care au luptat pentru pace şi dreptate, pentru care a arătat-o mereu tinerilor din comunitate. (L.F.)
Preţul nu ar fi mare nici dacă ar fi pierit valorile autentice ale Iudaismului, Prim Rabinul a fost figura
un singur om. Mutarea celor 30 de pomi din luminoasă a ultimei jumătăţi de secol a Comunităţii evreieşti
din Timişoara. Sinagoga din Cetate, aflată în administrarea
In memoriam
micul Parc Brezoianu din Bucureşti pentru a La trecerea a cinci ani de la plecarea dintre noi a
face loc Complexului Holocaustului a răscolit Societăţii Filarmonice, a fost gazda unui concert la care au
luat parte peste 400 de persoane, fiind atât de plină ca în Prim Rabinului dr. Ernest Neumann (z.l.) personalitate
muşuroiul antisemit. Dintr-o dată mulţi şi-au a Timişoarei, a ţării şi a lumii evreieşti internaţionale, ne
descoperit vâna de activist pentru salvarea zilele de odinioară ale acestei obşti. Primarul oraşului Timi-
şoara, ing. Gheorghe Ciuhandu, Mitropolitul Banatului, IPS întoarcem cu respect şi admiraţie perpetuă spre memoria
mediului înconjurător, îmbrăcând verdele eco- sa. Peste şase decenii a oblăduit Comunitatea Iudaică din
logist deasupra verdelui legionar. dr. Nicolae Corneanu, numeroase alte personalităţi ale lumii
universitare a oraşului de pe Bega au onorat acest moment Timişoara, a devenit un simbol al înţelepciunii şi înţelegerii
Agitaţia publică în Oraşul Revoluţiei. A fost un Om care a reuşit să fie lider
din jurul celor 30 de comemorativ. Maeştrii scenei muzicale timişorene Alexandra
Guţu (violoncel), Teodora Ciucur (voce) şi Adriana Dogaru şi prieten, îndrumător şi cărturar, frate şi profesor – aşa
pomi are un singur cum sunt Rabinii care au această autentică vocaţie…
obiectiv: blocarea (pian) au oferit un adevărat regal cu arii, lieduri şi melodii
cunoscute de J.S. Bach, Chopin, Rahmaninov, Saint-Saëns, Personalitate carismatică, recunoscută pentru tact şi
construcţiei monu- înţelepciune, a reuşit să facă din comunitatea sa o ade-
mentului, tergiversa- Massenet, Ravel, Şostakovici, Schubert, E. Elgar şi un Kol
Nidrei, de Max Bruch, care a impresionat prin sensibila vărată familie iar pe aceasta a extins-o şi la alţi locuitori
tă deja, din diverse ai oraşului care veneau cu încredere să-i ceară sfatul şi
motive tehnice, trei interpetare a artistelor.
Amfitrion al unei seri memorabile a fost avocata Ale- îndemnul. Relaţiile pe care le-a instituit cu celelalte culte
ani. Schimbarea am- şi prietenia care l-a legat de Mitropolitul Banatului, IPS dr.
plasamentului, aşa xandra Mihalcea, preşedinta Societăţii Filarmonice. După
emoţionantul cuvânt de deschidere al Gettei Neumann, Nicolae Corneanu, au condus la instaurarea unui climat
cum propun poate de de autentică amiciţie interetnică şi interconfesională în
bună-credinţă ecolo- preşedintele Comunităţii evreilor din Timişoara, dr. Paul
Costin, a evocat calităţile de lider comunitar pe care le avea Timişoara. A fost un mentor pentru cei tineri şi un om care
giştii, presupune reluarea procedurilor biro- a ştiut întotdeauna să facă o punte între trecut şi viitor,
cratice, adică alţi ani buni. Prim Rabinul dr. Ernest Neumann (z.l.).
Cu această ocazie, tuturor celor prezenţi le-au fost între tradiţie şi modernitate – înţelegând că viaţa reprezintă
Locul destinat, între Calea Victoriei şi malul îngemănarea acestora. Neostoit în munca sa comunitară,
Dâmboviţei, este la fel de bun ca oricare altul. distribuite mesajele comemorative trimise de preşedintele
F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer, şi de către Prim Rabinul a străbătut sute de kilometri uneori pentru a oficia o nuntă,
În zona centrală a oraşului, se află la câteva alteori o Bar Miţva sau o înmormântare. Avea propriul său
străzi distanţă de unul dintre fostele sedii ale Şlomo Sorin Rosen. Prim Rabinul Rosen a afirmat: „Din
toate, îmi aduc aminte cel mai mult privirea sa, caldă dar traseu de Hanukiadă pe care l-a străbătut cu voinţă, an de
Mişcării Legionare şi în apropierea clădirii în an – indiferent de cât de grea ar fi fost acea iarnă – pen-
care a funcţionat un comandament german. totodată pătrunzătoare, o privire care te îndemna să te înalţi
şi tu, să fii un pic mai spiritual, mai identificat cu obştea ta, tru a ajunge la acele familii care îl aşteptau cu emoţie în
Adevărul este că atât responsabilii publici, cât comunităţile îndepărtate din nord-vestul ţării. Acesta este
şi mulţi dintre români nu doresc un memorial mai evreu şi mai om. Erudiţie, înţelepciune, tact şi inimă
deschisă tuturor – aşa mi-l amintesc, în doar câteva cuvinte, doar un exemplu din numeroasele acte de omenie pe care
care să amintească de faptul că înaintaşi de- le-a făcut faţă de semenii săi.
ai noştri, oameni simpli, jandarmi, soldaţi, au pe Prim Rabinul Neumann”.
Aşa cum preciza Getta Neumann – Rabinul Neumann Conducerea F.C.E.R. – forul pe care l-a reprezentat
umilit, torturat, deportat şi ucis sute de mii de atât de bine în vestul ţării – deplânge şi acum, la trecerea
oameni nevinovaţi. îl numea pe Mitropolitul Banatului „cel mai bun prieten” iar
acesta din urmă l-a considerat mereu în fruntea amicilor săi. a cinci ani, plecarea sa dintre noi şi este alături de fiica sa
România a făcut, în privinţa Holocaustului, Geta, de familia ei şi, în general, de Comunitatea Evrei-
un joc dublu. Şi-a însuşit raportul Comisiei Această emoţionantă apropiere sufletească a marcat, de
altfel, întreaga viaţă interconfesională din oraşul de pe Bega. lor din Timişoara. Aţi avut un Rabin care a reprezentat o
Wiesel, din care s-a născut şi Memorialul autoritate şi un simbol şi noi spunem cu această ocazie:
Holocaustului, şi a adoptat legislaţia împotriva Cu ocazia comemorării, Mitropolitul Banatului a marcat din
nou prin couvintele sale dorul care îl leagă de prietenul său Să îi Fie Memoria Binecuvântată, iar valorile autentice pe
simbolurilor naziste în urma presiunii comuni- care le-a promovat să fie propagate, peste timp, prin cei
tăţii internaţionale îngrijorată de recrudescenţa dispărut şi a afirmat că este o datorie comună să fie păstrate
şi duse mai departe valorile pe care le-a promovat, cărora care i-au fost ucenici şi discipoli.
antisemitismului şi a cultului mareşalului Ion Dr. AUREL VAINER
Antonescu, principalul responsabil pentru de- le-a dedicat întreaga existenţă, fără să abdice vreodată de
la ele. Preşedintele F.C.E.R.
portări şi pogromuri. Singurul rezultat concret Deputat
al acestor acte publice a fost dispariţia bustului Primarul Timişoarei, Gheorghe Ciuhandu, care a avut
lui Ion Antonescu din pieţe şi schimbarea de-
numirii unor străzi.
În urmă cu trei ani, mareşalul vinovat de
POŞTA REDACŢIEI!
crime împotriva umanităţii era desemnat, prin • D-na AURELIA DOBROTA, Sibiu. noastră de la C.E.B., VICTORIŢA DE- Alăturea de tine
voturile telespectatorilor televiziunii naţionale, Pentru cartea de bucate, vă rugăm să MAYO, inimoasa animatoare a activităţilor Şi simt că clipa
al treilea mare român al tuturor timpurilor. Iar în vă adresaţi Editurii „Hasefer”. Sunaţi la B’nai B’rith. „Îndrăznesc, continuă ea, să revederii
ultimul raport al Centrului „Simon Wiesenthal”, 0213086208 şi veţi primi toate informaţiile trimit o scurtă poezie pe care am scris-o Va veni
ţara noastră era inclusă in categoria statelor legate de achiziţionarea ei. în amintirea fostului meu soţ, care s-a Şi ai să mă ţii în braţe
care au depus eforturi insuficiente, au oprit sau • Comunitatea Evreilor din Bacău ne-a stins de tânăr şi care a fost un om extra- o veşnicie.
redus acţiunile pentru investigarea criminalilor trimis o informare legată de desfăşurarea ordinar”. Vom satisface această cerere,
de război nazişti din România. Pesah-ului, la masa de Seder participând bucurându-ne că, alături de alte calităţi • Un prieten al evreilor, pe cale de
Este greu de acceptat că, aşa cum consem- 60 de enoriaşi. Rugămintea noastră este excepţionale pe care le are, cum sunt a salva Cimitirul din Cernavodă
să ne trimiteţi astfel de materiale în timp bunătatea, disponibilitatea de a-şi ajuta Actorul Jean Florescu, din Cernavo-
na Hannah Arendt în „Eichmann la Ierusalim. util, nu după o lună de la desfăşurarea semenii, sensibilitate sufletească, Victoriţa dă, cunoscut publicului constănţean, oraş
Raport asupra banalităţii răului”, chiar şi SS- evenimentului, ca să o putem publica în este şi poetă. în care şi-a exercitat decenii de-a rândul
iştii erau surprinşi de pogromurile înfăptuite grupajul dedicat evenimentului. meseria, simte ca pe o datorie de onoare
de români, spontane, barbare şi pe scară • D-na Herşcovici Sorina, Huşi. Am trans- „SINGURĂTATE… să salveze Cimitirul evreiesc din oraşul
largă. Printre dosarele instanţelor din timpul mis scrisoarea dv. mai departe. De multe ori său natal. Poet fiind, el a justificat în felul
procesului autohton de denazificare, declanşat În nopţi târzii următor acest scop:
de comunişti la sfârşitul anilor ‘40, se află şi • Bravo ”Opera Comică”, Când luna îşi închide geana „Un cimitir uitat de lume
cazul unui şofer din Iaşi. Gavrilovici Constatin Bravo Stela Popescu! Mă-ntreb ce s-a întâmplat cu noi Brăzdat de vânturi, arşiţe şi ploi
a împuşcat, cu arma unui soldat leşinat de Binecunoscutul regizor ANDREI CĂLĂ- De ce-ai plecat? Când ai să vii? Morminte vechi ce nu au nume
frică, un grup de evrei care, încercând să se RAŞU, într-o scrisoare trimisă din Israel, N-ai vrut atunci să plec cu tine Mai ştie cineva de noi?”
salveze din pogromul comandat de Antones- aduce un omagiu deosebit spectacolului Şi m-ai lăsat a nimănui Într-o scrisoare trimisă redacţiei, Jean
cu, au sărit peste gardul autogarajului în care „Opera Comică”, prezentat în Israel, rea- Sperai că poate-mi va fi bine Florescu ne informează asupra stării de-
lucra acesta. lizat de mari artişti din România, printre Cu Olguţa, fata noastră plorabile a Cimitirului evreiesc din oraş
Monumentul Holocaustului din Parcul care îi amintim pe Stela Popescu, Titi Ru- Lângă mine. pe care este convins că, de-acum, când
Brezoianu, promis ultima oară chiar săptă- căreanu şi o fetiţă, Roberta, care „recită, E bucuria vieţii mele a primit acceptul autorităţilor din oraş, va
mâna trecută la Washington de ministrul de cântă, dansează ca un actor matur”. A Şi mă gândesc numai la ea putea să o soluţioneze. În plus, domnia sa
externe, Cristian Diaconescu, ar reprezenta fost , scrie Andrei Călăraşu, „un spectacol Dar a plecat să-i fie bine vrea să facă cunoscută istoria comunităţii
şi recunoaşterea publică a crimei şoferului încântător…cu oameni tineri, foarte talen- În alte ţări şi fără mine evreieşti din Cernavodă. Toate acestea
Gavrilovici Constantin, din Iaşi, şi a tuturor taţi, cu voci excelente şi un balet de prima Deci părăsită sunt de două ori. le face ca „o datorie de suflet”, din cauza
crimelor comise de alţi gavrilovici constantini. calitate. În cele trei ore şi jumătate de …… „amintirilor de neşters a celor ce dorm
spectacol publicul a aplaudat frenetic”. Minunea însă cea mai mare somnul de veci acolo, prin locurile unde
Ar însemna confruntarea cu un trecut pe ca- Semnatarul scrisorii îi aduce mulţumiri şi Este dorinţa ta’mplinită am copilărit şi am cunoscut fiinţe care
re-l mistificăm sau ignorăm şi care ne răneşte scriitorului Teşu Solomovici, impresarul Ai un nepot, o rară floare acum nu mai sunt”.”Acum când vandalis-
credinţa narcisistă că suntem o eternă victimă care a adus în Israel acest spectacol. Un băieţel frumos şi mândru mul din cimitirele evreieşti a luat amploare,
a istoriei, un popor de oameni buni, bravi şi Ce n-are în lume asemănare. aici la Cernavodă, sper să restabilesc
toleranţi. Nu suntem doar atât. • În amintirea soţului meu … respectul pentru acel loc sacru şi vă asigur
IOANA LUPEA Dragă Revistă, m-am bucurat din suflet Atâtea am să-ţi povestesc că mulţi concetăţeni sunt în asentimentul
(Din “Evenimentul zilei”, când aţi anunţat apariţia rubricii „Poşta din viaţa mea meu”, scrie în încheierea scrisorii d-l Jean
13 mai 2009) Redacţiei”, ne scrie colega şi prietena Că abia aştept să fiu Florescu.
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009

J C C
IASI si MOLDOVA
, ,
Din scânteia unui vis,
o realitate

comunităţi evreieşti ce exista odinioară în celor mici – a fost neîncăpătoare atât


acele locuri iar JCC reprezintă sămânţa sâmbătă seara cât şi duminică. Micuţii au
renaşterii iudaice pentru comunitatea avut parte de compania unor clovni, care
moldovenească. i-au invitat în lumea jocului şi culorii.
Pe preşedintele Consiliului Judeţean Arina Orenstein mărturisea în de-
Iaşi, Constantin Simirad, şi pe preşe- scrierea evenimentului pe care a avut
dintele Comunităţii evreieşti, Pincu bunăvoinţa să ne-o trimită: „Tot ce a fost
Kaisermann, îi leagă o prietenie veche realizat a fost munca echipei JCC, ajutată
şi temeinică. Tocmai din această cauză, de un grup de voluntari compusă din Liviu
evocând şi memoria evreilor care i-au Goldenberg, Albert Lozneanu, Andrei
Nu demult, JCC (Centrul Comunitar cuvântarea tradiţională a venit chiar Prim marcat paşii, Constantin Simirad a salutat Dumbravă, Marius Meer, Cristi Ezri din
Evreiesc) Iaşi, dedicat întregii regiuni a Rabinul Şlomo Sorin Rosen.” acest eveniment pentru judeţul Iaşi. Oradea, Alexandru Costan, Danca Maria,
Moldovei, era doar un vis. Despre cum Iancu Letiţia, Catană Bogdan. Frumuse-
s-a născut el şi în mintea cui, ar putea po- Un adevărat Melodii de aproape ţea Centrului se datorează unui membru
vesti cel mai clar Israel Sabag, directorul al comunităţii care a sprijinit acest proiect
Joint pentru România, cel care a reuşit eveniment regional şi de departe şi alături de care am lucrat pentru renova-
să construiască, împreună cu F.C.E.R., rea acestui loc, domnul Iancu Simon.”
o familie care reuneşte trei fraţi. Celor „în Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, Deschiderea a fost onorată de prezen-
etate”, din Bucureşti şi Oradea, având un a subliniat cu acest prilej partenariatul ţa preşedinţilor comunităţilor evreieşti din
an şi jumătate de existenţă, li s-a născut care există cu Joint şi care a dus la cre- zona Moldovei – Mircea Rond (Focşani),
recent un mezin, care trezeşte numeroa- area unor locuri şi programe minunate Iosif David (Botoşani), Hary Vigdar (Ba-
se speranţe legate de revigorarea vieţii în ţară, pentru înflorirea vieţii evreieşti. cău) – şi de prezenţa recent numitului
iudaice în Moldova. Domnia-sa evoca faptul că alternativele director adjunct JDC România, pentru
Două zile festive au marcat tăierea pe care le oferă JCC Iaşi reprezintă un educaţie evreiască, Shay Orni. Ei au fost
panglicii acestui nou edificiu. Înainte proiect atractiv, care cu siguranţă va fi cei care au dezvelit placa Centrului, prin
de marea deschidere de duminică, 26 îmbrăţişat de reprezentanţii diferitelor care acesta va deveni cunoscut locuito-
aprilie, peste 130 de tineri şi aparţinători generaţii. rilor capitalei Moldovei.
ai vârstei medii au petrecut până târziu Pentru Israel Sabag, cel care a iniţiat Între cuvântări au avut loc diferite
în noapte. Pentru a despărţi Şabatul de şi pus practic temelia tuturor JCC-urilor, momente artistice interpretate de Dana
restul săptămânii, întâlnirea a debutat cu deshiderea celui din Iaşi a fost un mo- Creţu, un foarte activ membru al comuni-
ceremonia de Havdala, după care s-a ment cu adevărat emoţionant. Domnia- tăţii, care a impresionat publicul cu melodii
pus Mezuza la tocul uşii camerei mari a sa a vorbit despre faptul că alegerea israeliene cunoscute, iar Albert Lozneanu
JCC – Yachad (Împreună). Muzicianul momentului deschiderii JCC Iaşi, între a interpretat melodii idiş de pe meleagurile
Radu Captari din Bucureşti a venit cu Ziua Holocaustului şi Ziua Israelului, Iom moldoveneşti, fredonate de mulţi dintre
acest prilej să ofere un concert de muzică Haaţmaut, nu este un fapt întâmplător ci cei din asistenţă.În încheiere, a avut loc
rusească participanţilor, care s-au lăsat un fapt simbolic. Pentru directorul Joint un concert de muzică Klezmer, susţinut
pentru România este o adevărată datorie de formaţia condusă de Luchian.
cu uşurinţă prinşi în mrejele vocii sale
fermecătoare. Cum nu se putea veselie morală de a nu lăsa să piară urmele marii Tirat Hahalomot – camera destinată O imagine despre JCC Iaşi...
fără dans, tinerii au petrecut până târziu, Vesel. Încăpător. Atractiv. Aceste epi-
alături de DJ Fabian. tete pot defini foarte uşor interiorul JCC
Duminică, la ora 12.00, a avut loc Iaşi. Camerele „Tirat Hahalomot” (Cas-
inaugurarea aşteptată! Deputat dr. Aurel telul viselor) şi „Yahad” (pentru tineret,
Vainer, preşedintele F.C.E.R., Constantin generaţia de mijloc şi „vârsta de aur”),
Simirad, preşedintele Consiliului Jude- bucătăria perfect utilată şi biroul sunt un
ţean Iaşi, Israel Sabag, director Joint mediu în care vor avea loc zilnic activităţi.
pentru România, şi Pincu Kaisermann, De la dansuri israeliene (rikudei am) la
preşedintele Comunităţii Evreilor Iaşi, matinee culturale, de la activităţi artistice
au salutat această deschidere şi au tăiat la programe educative pentru copii, JCC
panglica spre dare în folosinţă a aceastui Iaşi va oferi un program vast şi incitant.
spaţiu destinat revigorării vieţii evreieşti în Aşa cum afirma în parabola referitoare
regiunea care odinioară era casa a sute la arborele de curmal, rostită la deschi-
de mii de evrei. derea JCC, Prim Rabinul Sorin Şlomo
Aşa cum ne scria tânăra Arina Oren- Rosen, urarea care se poate face pentru
stein, director al JCC Iaşi, care a depus, acest nou edificiu din familia JCC este
împreună cu echipa din Iaşi o muncă sub- ca seminţele sale să rodească mereu, să
stanţială pentru deschiderea Centrului, „o aibă parte de umbra cunoaşterii şi de gla-
casă evreiască se recunoaşte după tocul sul vieţii prin naşterea unei noi generaţii
uşii, pe care este întotdeauna o Mezuza.” care să nu uite valorile iudaice.
Pentru a o aşeza şi pentru a rosti bine-

Evreii ieşeni,
împreună de LAG BAOMER
Cu ocazia sărbătorii Lag Baomer, Centrul Comunitar Evreiesc - JCC Regional Iaşi a
organizat duminică, 10 mai 2009, un picnic în pădurea Poieni din vecinătatea oraşului.
Copii, tineri, maturi şi membri ai “generaţiei de aur “, aproape 100 de persoane, au petrecut
împreună şi au aprins focuri, gest tradiţional pentru această sărbătoare, atât în Israel cât
şi în Diaspora. Despre semnificaţia sărbătorii a vorbit studentul Liviu Goldenberg, profesor
la cursurile de Talmud - Tora.
Invitatul de onoare al acestei serbări a fost Rabinul J.Tobias, din Bnei - Brak. Toţi cei
prezenţi s-au bucurat să-l asculte vorbind despre sărbătoarea Lag Baomer şi intonând
rugăciuni tradiţionale.De asemenea, au audiat melodiile cântate de îndrăgitul rabin, acom-
paniat de talentaţii tineri Albert şi Liviu , melodii despre Dumnezeul Unic şi Atotputernic care
veghează asupra tuturor pentru ca poporul lui Israel să trăiască veşnic (Am Israel Hai).
MARTHA EŞANU
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009 9

JBUCURESTI
CC ,
JORADEA
CC
Învăţând Ciclu
frumuseţea diversităţii de programe
şi sărbătoriri
JCC Bucureşti şi-a propus încă de la deschiderea de ciocolată,servită aici, te fac să te reîntorci cu plăcere
sa să fie un spaţiu de întâlnire pentru membri ce apar- în micul local aflat la subsol.
ţin tuturor generaţiilor din comunitatea bucureşteană. Pentru „generaţia de aur” funcţionează două pro-
Principiile pe care se bazează echipa pe care a format-o grame separate care, însă, au darul să mulţumească
aici directorul JDC pentru România, Israel Sabag, sunt persoane care au programe diferite dar care simt, totuşi,
diversitatea şi promovarea valorilor evreieşti autentice. nevoia să vină dimineaţa sau după-amiaza la JCC. Cen-
Eterogenă prin structura ei – de vârstă, interes, proveni- trul de Zi şi Bait Ham – cele două primitoare proiecte
enţă, nivel de educaţie, etc. – comunitatea din Capitală implementate pentru pensionari în special – atrag deja
a primit, prin deschiderea Centrului Comunitar Evreiesc, foarte mulţi participanţi care apreciază nivelul cultural,
un cadru de expresie a cărui necesitate se impunea de căldura, temele iudaice prezentate, oaspeţii interesanţi
mult timp. şi excursiile în diverse puncte de interes din capitală şi
JCC Bucureşti a luat naştere prin colaborarea dintre din împrejurimi. Exerciţiile fizice – aerobic, fitness sau
F.C.E.R. şi Joint, fiind rodul acestui partenariat care s-a alte forme de sport, adaptate diverselor grupe de vârstă,
dovedit eficient în ultimele decenii. concertele organizate, expoziţiile, celebrările marilor
Şabatul este momentul special al săptămânii, care sărbători şi multe alte evenimente au loc la JCC! Luaţi-vă
este celebrat împreună. Aşa cum în familie acesta este timp să exploraţi acest cadru şi programele sale – este
momentul care ne uneşte, momentul acela festiv, primit foarte posibil să descoperiţi programe care să fie exact
cadou, ca oază de bine şi de linişte – la fel se întâmplă pe gustul dumneavoastră! Dacă nu, organizatorii vă invi- Perioadă de numeroase sărbătoriri şi ceremonii în
şi la JCC. tă să propuneţi propriile dumneavoastră idei, să aduceţi comunitatea orădeană şi la JCC Oradea! Iom Haşoah,
din bogăţia cunoştiinţelor dumneavoastră în acest mediu Iom Hazikaron şi Iom Haaţmaut au fost marcate printr-o
Copiii au beneficiat de primul spectacol de teatru al diversităţii autentice! serie de programe care au atras numeroşi membri.
de păpuşi... Ei au fost fascinaţi de lumea colorată Prin colaborarea excelentă între preşedintele ing.
a marionetelor vorbitoare!
Cardul de avantaje marca JCC… Felix Koppelmann şi JCC, cu al său tânăr director,
Cristian Ezri, au luat naştere câteva proiecte dintre care
S-a lansat recent cardul JCC! O dată cu el vin şi trebuie să menţionăm sala de rugăciune sau mini-sina-
numeroase surprize, reduceri substanţiale la programe goga din cadrul JCC, destinată rugăciunii de Şabat, pe
şi oferte de care vor beneficia doar cei care devin „fideli” perioada în care au loc reparaţii în Sinagogă. Cu ocazia
ai JCC prin preluarea acestui card de fidelitate. Vino comemorării Holocaustului a fost organizat un „colţ
să-ţi ridici cardul şi poţi beneficia de o ofertă extrem de al amintirii”, un mic spaţiu sacru unde fiecare a putut
atractivă chiar pentru taberele din această vară! Cei care să se oprească şi să aprindă o lumânare în memoria
îşi fac un card de familie, vor avea parte de bonusuri şi celor ucişi în Holocaust. Oraşul, care odinioară avea o
pachete atractive pentru toţi membrii acesteia. populaţie de 30.000 de evrei – o treime, la acel moment,
din locuitorii săi –, a fost profund marcat de deportarea

Copiilor, JCC le oferă posibilitatea să cânte, să dan-


Amos Oz într-o discuţie interactivă acestora, dintre care doar foarte puţini au revenit. Ziua
Holocaustului reprezintă anual un moment dureros şi
seze, să-şi realizeze propriile piese de teatru, să intre În cadrul programului Bait Ham, condus de doamna foarte important în viaţa acestei comunităţi.
cu paşi mici în lumea cunoştiinţelor iudaice prin metode Sanda Wolf, la sediul JCC a avut loc joi, 7 mai a.c., o Cu ocazia Iom Haaţmaut, Cristian Ezri a condus
caracteristice vârstei lor. Celor tineri li s-a deschis un set discuţie interactivă despre importanţa operei lui Amos un program interactiv, în care participanţii şi-au putut
de programe menite să-i educe, să-i facă să se simtă Oz (n. 1939, Ierusalim), cel mai citit scriitor israelian, completa cunoştiinţele cu privire la Statul Israel. După
într-un cadru familial şi să stimuleze învăţătura. Ei pot distins cu diverse premii internaţionale, ca şi despre aceea a urmat un Falafel Party. Mîncarea orientală,
deveni „madrihimi” (instructori pentru diverse activităţi aspecte ale situaţiei din Orientul Apropiat. Moderator şi devenită un simbol culinar al Israelului, s-a bucurat, ca
sau tabere), au ocazia să înveţe limbi străine, tainele conferenţiar a fost Boris Marian, redactor la „Realitatea întotdeauna, de un mare succes.
calculatorului, să participe la celebrări şi petreceri di- Evreiască”, iar participarea a fost foarte numeroasă, Recent, s-a deschis şi „Academia de ping-pong” din
verse. Brunch-ul de duminică, care abordează teme din membri ai obştii şi evrei din Israel. cadrul JCC Oradea. Sub această denumire pretenţioasă
cele mai incitante pentru vârsta medie, a devenit deja un se ascunde încă o activitate sportivă promovată aici,
program foarte aşteptat. Participanţii de toate vârstele îşi
pot celebra ziua de naştere într-un cadru festiv! Cât de
Record la JCC ! alături de baschet, fotbal şi de ieşirile în aer a liber.
Cu ocazia Lag Baomer, oamenii s-au distrat şi la Ora-
important şi frumos este acest lucru o ştiu cel mai bine Participare - record pentru un singur eveniment la dea. Ziua fericită din numărarea Omerului a fost marcată
cei care se confruntă cu singurătatea dar şi cei care prin JCC Bucureşti ! Peste 300 de participanţi au trecut pragul şi la JCC aşa cum se cuvine, cu povestiri tradiţionale şi
deschiderea Cafenelei Blue Lagoon îşi pot invita prietenii JCC cu ocazia Iom Haaţmaut. Concertul extraordinar al bucate gustoase. Micii caşer i-au încântat mai ales pe
la o seară specială. De altfel, această Cafenea a JCC- lui Ariel Horowitz, dansurile formaţiei Hora, mâncarea cei mari dar copiii nu s-au putut opri din joacă şi au fost
ului a devenit, în timp, un cadru de care îţi este greu să israeliană au atras un public numeros şi divers. S-a fericiţi, o vreme excelentă însoţind acest eveniment.
te desprinzi, seară de seară. Muzica bună, meciurile de celebrat cum doar în Israel se mai poate vedea! Fiecare Programele pentru copii, tineri, vârsta medie şi „gene-
fotbal din Israel transmise pe plasmă, filmele prezentate, a fost pătruns de semnificaţia momentului: împlinirea a raţia de aur” continuă şi la Oradea pe întreaga perioadă
serile de karaoke şi (de ce nu!) cafeaua cu frişcă şi sirop 61 de ani de existenţă a Statului Israel. a verii. De asemenea, participanţii JCC, şi nu doar ei,
sunt invitaţi să ia parte la toate taberele organizate la
Din Agenda JCC Bucureşti! nivel naţional şi internaţional.

Duminică, 24 mai, picnic: grătar, salate şi răcoritoare, lactate.


cu ocazia celebrării Lag Baomer. Duminică, 31 mai, ora 11:00 – un program emoţio-
Joi, 28 mai – Tikun Lei Şavuot – există tradiţia ca în nant pentru cei născuţi în luna mai, la Bait Ham! Repre-
noaptea de Şavuot să nu se doarmă deloc, să se înveţe zentanţii „generaţiei de aur” care iau parte la programele
şi să se discute Tora. La o asemenea noapte tradiţională Bait Ham au parte de invitaţi speciali, vizionări de flime,
– ce debutează cu serviciul religios şi cu cina – vă invită dezbateri şi excursii interesante. În această duminică
JCC Bucureşti. Se va discuta, la ceasul ce desparte zilele, protagonişti sunt sărbătoriţii, care vor fi întâmpinaţi cu
despre Primirea Torei, despre Meghilat Ruth şi alte Scrieri surprize (pentru contact: Sanda Wolf).
care ne-au călăuzit prin Istoria Universală. Duminicile sunt dedicate şi tradiţionalelor deja Brun-
Kabalat şi Oneg Şabat de vineri, 29 mai, va avea ch-uri pentru cei ce aparţin vârstei medii. La 17 mai, ei
iz de Şavuot - Laptele este hrana principală a copilului au fost invitaţi la o masă israeliană, cu discuţii asortate la
şi lichidul acesta poartă în el forţa vieţii, a creşterii. La fel mozaicul culinar din această ţară care combină atâtea aro-
Tora ne-a permis să trăim, să existăm în decursul istoriei. me şi gusturi în conformitate cu diversitatea locuitorilor săi.
JCC Bucureşti vă invită să degustaţi în această seară Feng-Shui şi Pizza nu reprezintă o combinaţie atractivă?
specială preparate pe bază de lactate. Participând la un alt brunch al JCC (7 iunie), veţi descoperi
Mesiba (petrecere) de Şavuot în Blue Lagoon Cafe, că imaginaţia le poate alătura într-un mod fericit. Adrian
la 30 mai, ora 22.00 – Brânzeturi fine, vinuri asortate Gueron vă aşteaptă să degustaţi şi să discutaţi.
şi un DJ profesionist, care vă va invita la dans. Intrarea Ziua Copilului este sărbătorită de JCC printr-o
într-o nouă săptămână este marcată prin acest program excursie cu prichindeii la salina de la Slănic Prahova
tineresc. (7 iunie). Alexandra Suciu vă poate oferi oricând detalii
Duminică, 31 mai, ora 11.00, familiile sunt invitate să suplimentare cu privire la acest program dedicat zilei de
se desfete cu bunătăţi, cu ocazia unei celebrări colective 1 Iunie, o adevărată aventură pentru cei aflaţi la vârsta
de Şavuot. O să se servească tradiţionalele produse primei copilării. Pagini realizate de LUCIANA FRIEDMANN
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009

Durban II, festival al urii. Scrisoarea Congresului Mondial Evreiesc


către E.S. Doamna Maria Ciobanu
Misiunea Permanentă a României la Naţiunile Unite

Reacţii şi măsuri
Stimată Ambasador Ciobanu,
În numele Congresului Mondial Evreiesc, am dori să mulţumim ţării dvs. pentru
decizia înţeleaptă şi principială, de a părăsi sala în timpul discursului preşedintelui
Iranului de la Conferinţa Durban II. Cuvântarea rasistă a preşedintelui Iranului a
În ultima zi a lunii aprilie, Loja B’nai Anumite organizaţii neguvernamentale degradat însăşi ideea unei conferinţe impotriva rasismului, iar reacţia curajoasă a
B’rith România a organizat la J.C.C. Bu- nelegitime au adoptat o tactică nouă, or- ţării dvs. a reprezentat un refuz de a acorda legitimitate unui discurs antidemocratic
cureşti una din cele mai captivante acţiuni ganizând o serie de acţiuni de o virulenţă şi plin de ură care nu avea ce căuta într-o conferinţă anti-rasistă. Lăudăm decizia
ale ultimului an. Tema dezbaterii: Durban antiisraeliană deosebită şi total nepotrivită dumneavoastră de a nu accepta o asemenea denaturare a activităţii Naţiunilor
II, festival al urii. Reacţii şi măsuri, pro- cu obiectivele Conferinţei. Aşa se explică Unite. Sperăm cu ardoare că într-o bună zi, întreaga comunitate internaţională va
punea participanţilor o meditaţie asupra şi faptul că o serie de state (SUA, Canada, lua decizia corectă de a combate rasismul şi fanatismul în loc să atribuie altora vina
unor probleme de importanţă capitală ale Australia, Olanda, Italia, Polonia, Germa- pentru propriile lipsuri.
lumii contemporane, văzute prin prisma nia, Noua Zeelandă şi, evident, Israelul) Încă o dată, vă mulţumim că aţi recunoscut faptul că ONU trebuie să facă în aşa
Conferinţei împotriva rasismului, organi- au refuzat să participe la această acţiune fel încât să-şi îndeplinească misiunea şi obligaţiile sale de a lupta împotriva urii şi dis-
zată de O.N.U. la Geneva, conferinţă ale cu şanse de cvasianulare din start. O serie criminării. Acţiunea dvs. este un pas important în vederea realizării acestui ideal.
cărei intenţii au fost deturnate de discursul de alte ţări au părăsit sala Conferinţei în
provocator, antiisraelian şi antisemit al momentul în care preşedintele Iranului şi-a Ronald S. Lauder Michael Schneider
preşedintelui iranian Ahmadinejad. manifestat atitudinea agresivă la adresa Preşedintele Congresului Secretar General al Congresului
Preşedintele B’nai B’rith România, Israelului, persistând în ideea distrugerii Mondial Evreiesc Mondial Evreiesc
dl. José Iacobescu, a invitat la această sale ca stat. Unele state care au rămas în
manifestare trei personalităţi de prestigiu, sală au ales această opţiune pentru a re- toate lucrurile care ţineau de respectarea ce demonstrează, o dată mai mult, posi-
principalii „actori” ai dezbaterii fiind dl. ge- plica direct şi imediat preşedintelui iranian. drepturilor omului în Iran, în Libia au fost bilitatea schimbărilor tactice rapide sub
neral dr. Mihai Ionescu, directorul general Delegaţia României, condusă de un sub- puse de-o parte, ignorate şi s-a ajuns încă presiunea Iranului. Dl. Paul Schwartz,
al Institutului Naţional pentru Studierea secretar de stat, a părăsit şi ea, ostentativ, o dată la menţionarea Israelului (folosindu- vicepreşedintele F.C.E.R., într-o succintă
Holocaustului din România „Ellie Wiesel”, sala, în timpul discursului lui Ahmadinejad. se o formulă echivocă) ca stat care încalcă luare de cuvânt, a explicat motivele pentru
dl. director general pentru Afaceri Multi- Considerând că decizia finală a Conferinţei drepturile omului. Au mai vorbit scriitorul care d-sa nu acuză M.A.E. în legătură cu
culturale din Ministerul Afacerilor Externe, nu poate fi aprobată decât prin consens, Dorel Dorian, dl. dr. Alexandru Elias, dl. participarea României la Durban II, acuza-
Petru Dumitriu, şi dl. conf. univ. Nasti ţările care au revenit, ulterior, în sală au dr. Liviu Beris, preşedintele A.E.R.V.H., bilă fiind mai degrabă U.E., care n-a luat
Vlădoiu, preşedintele pentru România al avut ca unic scop excluderea din docu- fiecare dintre aceştia regretând omisiunile o hotărâre comună, aşa cum nici o parte
F.A.N. Europa. Acţiunea a grupat trei mo- mentul final a formulărilor incompatibile mediei româneşti în reflectarea Conferinţei a lumii evreieşti n-a manifestat fermitate,
mente distincte. Cel dintâi, susţinut de gen. cu intenţiile iniţiale ale Conferinţei, liniile de la Geneva. Dl. dr. Beris a atras atenţia tratând, dimpotrivă, întâlnirea cu superfici-
Mihai Ionescu, a fost un expozeu concis roşii delimitând poziţiile inacceptabile cu asupra adevăratului pericol care ameninţă alitate. În ceea ce priveşte raportul final, dl.
care a excelat printr-o foarte clară viziune evidenţă, din start. Israelul: „bomba demografică”. „Lupta pen- Schwartz a apreciat că cel mai grav lucru
de ansamblu. „Eu mi-aş permite doar să Al treilea moment al prezentării a con- tru această civilizaţie, a spus d-sa, devine care se poate spune despre acesta ar fi
creionez cadrul general al lui Durban II şi, stat în comunicarea făcută de către dl. extrem de importantă. Cu tot respectul că relegalizează atitudinea de la Durban I.
mai ales, să punctez în ce măsură acţiu- Nasti Vlădoiu. „Aş vrea să fiu succint dar pentru islam-ul normal, nefundamenta- Tot d-sa a atras atenţia asupra faptului că
nea faţă de Statul Israel, faţă de sionism nu lapidar”, ne-a spus d-sa şi, în continua- list, acum zece ani existau o sută de mii în delegaţia iraniană erau şi trei rabini din
se leagă de raporturile de putere pe plan re, am avut prilejul să cunoaştem un punct de musulmani în S.U.A., iar acum sunt 9 Brooklyn, de la Naturei Karta, îmbrăcaţi
internaţional şi, deopotrivă, să detectăm, de vedere cu totul şi cu totul diferit. Cel milioane! În acest moment, în Israel se dă, tradiţional (aceiaşi trei care au fost şi în
împreună, ce se întâmplă în acest dome- mai vehement dintre conferenţiari nu s-a de fapt, o adevărată luptă între civilizaţii. 2001!) şi care au spus că sionismul este
niu, cu argumente şi contraargumente” arătat entuziasmat de poziţia României, pe Iar lumea va trebui să decidă dacă doreşte tot una cu rasismul.
– şi-a început d-sa prezentarea. Cei care care a calificat-o drept echivocă. Dl. Nasti ca civilizaţia actuală să dispară sau nu!” Ca orice acţiune de acest fel, dez-
l-au ascultat au putut astfel înţelege că Vlădoiu a argumentat motivele: liniile roşii Dl. Marco Katz a transmis protestul M.C.A. baterea a dat prilejul participanţilor să-şi
problematica pe care a atins-o Durban II, nu au fost respectate, ridicarea islamofo- România faţă de participarea României exprime puncte de vedere distincte, uneori
astfel încât această reuniune să devină un biei, a antiarabismului, cristianofobiei la la Conferinţa de la Geneva, apreciind, contradictorii, dar într-o atmoferă calmă
adevărat festin al urii, o adevărată tribună acelaşi nivel cu antisemitismul înseamnă, totuşi, efortul diplomatic de a explica şi civilizată, apreciată de toată lumea.
a antisemitismului, nu se constituie într-o de fapt, „demonetizarea antisemitismului participarea. În continuare, preşedintele În ceea ce ne priveşte, nu putem să nu
noutate. Începând din anul 1975, când a prin ridicarea la acelaşi nivel de gravitate a F.C.E.R., dl. prof. dr. Aurel Vainer, a vorbit reiterăm observaţia corectă a celor care,
fost adoptată acea rezoluţie a ONU în care unor concepte doar de dragul de-a scădea despre dificultăţile pe care le întâmpină cutremuraţi de faptul că un discurs rasist şi
sionismul a fost echivalat cu rasismul (în importanţa fenomenului antisemit”. în tripla calitate a d-sale: aceea de evreu, negaţionist ca acela al preşedintelui irani-
1991 această rezoluţie „a fost oarecum Cel dintâi care a luat cuvântul după de preşedinte al F.C.E.R. şi de reprezen- an a putut fi rostit tocmai într-o zi de doliu
aruncată la coşul de gunoi al istoriei”) şi cele trei expuneri a fost proaspăt-alesul tant al populaţiei evreieşti în Parlamentul pentru poporul evreu, Ziua Holocaustului,
ajungând până în anul 2001, când a avut Preşedinte al C.E.B., Erwin Şimşensohn, României. Dl. Vainer a informat asistenţa îşi pun cu multă seriozitate problema găsi-
loc Durban I; dl. gen. Ionescu a analizat de subliniind că în perioada dinaintea Confe- despre participarea sa la Congresul Mon- rii acelor soluţii care să poată contracara
asemenea amănunţit situaţia internaţiona- rinţei de la Geneva s-a manifestat extrem dial Evreiesc de la Ierusalim, subliniind efectele negative ale Conferinţei de la
lă şi raporturile de forţe care au precedat de ferm cu privire la modul în care ar fi atât atitudinea acestuia faţă de Durban II Geneva... O parte din reacţii le cunoaştem.
Durban II. trebuit abordată această problemă, ac- cât şi faptul că a transmis autorităţilor pu- Dar care vor fi măsurile concrete pentru
Al doilea moment al prezentării a fost centuând că solicitarea de neparticipare a blice la vârf mesajul Congresului Mondial curmarea ascensiunii lui Ahmadinejad,
susţinut de directorul general din Minis- constituit poziţia foarte clară a tuturor orga- Evreiesc, toate acestea constituindu-se rămâne de văzut... Pe de altă parte: Să fi
terul de Externe, dl. Petru Dumitriu, nu nizaţiilor evreieşti din întreaga lume. Dar, într-un prim şi foarte important semnal cu fost Durban II un eşec total, aşa cum s-a
numai bine informat, dar şi foarte atent situându-se pe o poziţie de compromis în- privire la necesitatea unei maxime atenţii vehiculat uneori? Să fi fost un semieşec
în formulările sale privitoare la explicarea tre dl. Dumitriu şi dl. Vlădoiu, preşedintele în examinarea participării României la sau, chiar, dimpotrivă, o victorie parţială a
poziţiei României. Dl. Dumitriu a fost de C.E.B. a fost de părere că antisemitismul Conferinţă. Împreună cu dl. Iacobescu şi forţelor progresiste, aşa cum a argumen-
părere că Durban II a reprezentat un şi antiarabismul sunt lucruri care se referă dl. Vlădoiu, a discutat foarte deschis cu dl. tat, convingător, şi dl. Dumitriu? Totuşi,
progres considerabil faţă de Durban I. la criteriul etnic şi, deci, similare, elemente ministru Diaconescu această problemă. O un „progres” faţă de Durban I este greu
Comparând Durban I şi Durban II, în am- rasiste care, într-adevăr, trebuie menţio- propunere concretă: elaborarea, împreună de negat... În orice caz, Conferinţa de la
bele cazuri s-a remarcat o disponibilitate nate în documente care luptă împotriva cu celelalte organizaţii cu preocupări pe Geneva şi Documentul rezultat în urma
foarte mare a statelor de a participa, de rasismului. Însă, introducerea pe aceeaşi această linie, a unui mesaj privind „Docu- acesteia au dus la clarificarea poziţiilor tu-
a aborda problema rasismului la scară listă a cristianofobiei şi a islamofobiei, care mentul” rezultat la Durban II. În încheiere, turor statelor care au acceptat sau refuzat
globală şi nicidecum problema conflictului sunt elemente legate de religie, crează un dl. preşedinte al F.C.E.R. a amintit că, participarea, precum şi la înţelegerea de-
din Orientul Mijlociu. Dar a remarcat d-sa, element periculos faţă de criteriul religios în urmă cu o zi, Israelul a împlinit 61 de plină a pericolului reprezentat de politica
pe parcursul procesului pregătitor un grup şi se constituie, de fapt, în redenumiri ale ani de existenţă, prilej de bucurie şi de iraniană. Un câştig a fost şi dezbaterea
de state arabe a considerat necesar să in- unui obiectiv care apărea în liniile roşii şi optimism. critică ale rezultatelor şi consecinţelor
troducă şi noţiuni care au declanşat o serie anume defăimarea religiilor. A fost o detur- Dl. Ţicu Goldstein a adăugat că, după pe plan mondial ale acţiunii O.N.U. de la
de probleme în negocierea Documentului, nare a terminologiei şi, evident, acea linie informaţiile sale, Turcia ar pregăti deja Geneva.
care nu au putut fi rezolvate la Geneva. roşie nu a fost respectată. Pe de altă parte, manevre militare comune cu Siria, ceea NEDEEA BURCĂ

Boris Buzilă – un destin basarabean


În volumul „De-a v-aţi ascuns’. Un destin basara- localnici, dar, prin aplicarea legilor rasiale, 40 de avocaţi Weissglas, despre deportarea
bean”, autorul, Boris Buzilă, publicist, scriitor, îşi prezintă evrei au fost eliminaţi, astfel că circa 100.000 de localnici evreilor are un adaos peste care
biografia, fiind originar din acest încercat pământ. Cartea au rămas fără asistenţă juridică. Pe stradă se vindeau nu se poate trece - oameni simpli,
a apărut la Editura „ Curtea Veche” în 2009 şi a fost „frişen beigală”, în rusă „bubliki”, adică mult apreciaţii care nu aveau nimic împotriva
recenzată de Ştefan Cazimir în revista „ România litera- covrigi proaspeţi. Existau şi cerşetori evrei, ceea ce evreilor, vecinii lor, au privit cu
ră” din 10 aprilie. Ne oprim la capitolul „Evreii noştri”.... spulberă „teza” unităţii şi îmbogăţirii tuturor evreilor. Apoi indiferenţă, iar unii s-au lăcomit
„Singurii minoritari de la noi din sat, înainte de venirea şi mai erau diverse scandaluri, aşa cum se întâmplă la să înşface din lucruri, înainte ca
plecarea ruşilor erau evreii dughenari, împărţiţi în câteva oricine. Toată această viaţă „paralelă” a fost spulberată evreul-proprietar să părăsească
familii amical şi lucrativ concurente“. Nimerit la casa uneia de trecerea vijelioasă a armatei, în drum spre Răsărit. domiciliul. Acest aspect nu s-a
dintre familii, în ajun de Şabat (sărbătoarea de sâmbă- Orhei, Slobozia, locuri de convieţuire paşnică, au devenit regăsit doar în România Mare. În
tă), copilul (Boris Buzilă s-a născut în 1929) observă cu scene de o violenţă inexplicabilă. Pe bună dreptate, se Europa, în toată lumea a existat o
curiozitate ritualul necunoscut al rugăciunii, cu talitul (şal întreabă autorul, ce vină aveau toţi aceşti evrei din partea indiferenţă, pe care, expresiv, o numea cândva Magda-
alb) pe umeri, cureluşele (filacteriile) din jurul braţului, locului pentru ceea ce făptuiau evrei-comunişti în avân- lena Bedrosian atitudinea „ferestrelor închise”. Cartea lui
etc. Din relatările autorului amintim de împrumutul dat cu tul lor de a se solidariza cu „marea Uniune Sovietică”? Boris Buzilă este interesantă nu numai prin acest capitol.
toată bunăvoinţa de „jupâneasa Reiza” bunicii lui Boris. Apartenenţa etnică devenise unicul criteriu. Ceea ce îi Ea spune mult despre soarta basarabenilor în anii cei
Numeroase ocupaţii comerciale erau practicate de evreii povesteşte un prieten, după război, evreul Immanuel mai dureroşi ai secolului XX. (BORIS MEHR)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009 11

„Comisarul Ion Bogza şi evreii dorohoieni Ziua Europei

deportaţi în Transnistria” Vineri, 8 mai 2009, Preşedin-


tele României şi doamna Maria
Băsescu au oferit o Recepţie, cu
În cadrul unei cercetări consacrate victimelor pogromului de la Bucureşti, Ve-Ezra (provenind de la conducerea si-
ajutoarelor trimise de evreii din Regat, co- dar care a putut continua activitatea chiar onistă din Ereţ Israel. In octombrie 1941, prilejul Zilei Europei, în Grădina
religionarilor lor deportaţi în Transnistria, după suprimarea F.U.C.E., înlocuită cu puţin timp după începutul deportărilor Palatului Cotroceni.
am descoperit un document care emana Centrala Evreilor. în Transnistria, un Comitet bucovinean La Recepţie au participat nu-
de la Direcţia Generală a Poliţiei. Este În ciuda dificultăţilor puse de autorităţi, s-a organizat în jurul sinagogii Rabinului meroase personalităţi ale vieţii
vorba de un raport trimis pe data de 28 Comisia de Ajutorare a beneficiat de tot Rubin, originar din Câmpulung, stabilit în politice, culturale şi ecumenice.
martie 1942, ministrului Afacerilor Interne, sprijinul responsabililor fostei F.U.C.E. şi capitală, după ce a fost maltratat în ora- Preşedintele Traian Băsescu s-a
ministrului Apărării Naţionale şi Marelui al Şef Rabinului Alexandru Şafran, care şul său natal de membri ai Gărzii de Fier. întreţinut într-o atmosferă cordială
Stat Major. El ne informează că pe data a ţinut numeroase predici în scopul de De semnalat numele casierului acestui cu invitaţii săi, printre care s-au
de 20 martie 1942, în trenul de la Dorohoi a colecta bani. Cuvântarea pe care a Comitet, Traian Procopovici, un inginer numărat şi membri ai Conducerii
la Iaşi s-a găsit o servietă conţinând 41 rostit-o pe data de 16 noiembrie 1942, la creştin! Trebuie amintit aici importantul F.C.E.R., ai Rabinatului şi ai Co-
plicuri cu bani destinaţi evreilor deportaţi Templul Coral, pentru intensificarea acţiu- ajutor dat de organizaţia American Joint munităţii Evreilor din Bucureşti.
la Moghilev. Proprietarul servietei care nii de ajutorare a evreilor deportaţi, a avut Distribution Committee prin intermediul
a venit să o recupereze a fost urmărit şi un răsunet deosebit : “Ceea ce aţi dat de Comitetului Internaţional al Crucii Roşii, Laureaţi ai
arestat de Comenduirea Pieţii, la hotelul sărbători, pentru care vă mulţumesc, este ajutor coordonat, printre alţii, de Wilhelm
“Dascălescu” din capitala Moldovei. Nu- departe, mult prea departe, de a fi ajuns Filderman, Mişu Benvenisti şi Wilhelm Premiului Ianculovici
mele acestei persoane, asupra căreia măcar pentru un mic număr de fraţi şi Fischer, reprezentantul Congresului Mon-
Comitetul însărcinat cu acor-
s-au găsit mai multe scrisori şi suma de surori aflaţi în pribegie. Epidemiile seceră dial Evreiesc în România. Graţie acestui
darea premiilor „Haim şi Sara
363.500 lei, este Ion Bogza, locotenent în de acum, gerul îi înlemneşte, şi un sac efort excepţional, prin trimiterea de bani,
Ianculovici” şi-a desemnat lau-
rezervă, originar din Ştefăneşti, fost comi- nu-i acoperă [...] Şi, zic, în fapt, ce v-am medicamente, alimente, îmbrăcăminte şi
reaţii pe anul 2009. Printre cei
sar ajutor – demisionat - la Inspectoratul cerut? Am cerut ca evreii din România, diverse produse (şi în pofida deturnărilor
nouă deţinători ai premiului figurează
de Poliţie Iaşi. Tradus la Curtea Marţială a care se află în starea în care se află, cele şi delapidărilor efectuate de unele au-
etnosociolog dr. Hary Kuller, prof. univ.
Corpului 3 Armată, nu cunoaştem nici re- câteva sute de mii de evrei de aici, să torităţi subalterne), zeci de mii de evrei
dr. Ladislau Gyemant, decanul Facultăţii
zultatul procesului, nici care a fost destinul ajute măcar într-atât încât să ferească de deportaţi au putut supravieţui.
de Studii Europene şi directorul Institu-
său, până la (şi după) sfârşitul războiului. la pieire zecile de mii de fiinţe de acolo”. În acest context putem evalua acţiu-
tului de Iudaistică din Cluj-Napoca, şi

L
Iată un exemplu inedit de solidaritate: Pentru a cunoaşte nevoile exacte ale nea locotenentului de rezervă Ion Bogza
scriitorul Octavian Sava. Alţi laureaţi:
locotenentul în rezervă Ion Bogza s-a deportaţilor, trimiterea unei delegaţii în : cei 363.500 lei, trimişi prin el, proveneau

A
actorul şi scriitorul Carol Feldman, publi-
dovedit “un om de omenie în vremuri de Transnistria era o adevarată necesitate. fără îndoială de la familii ale deportaţilor

N
cista Doina Meiseles, poeta Şoşana Idel,
neomenie”. Pentru a înţelege mai bine Din cauza opoziţiei guvernatorului Alexia- rămaşi la Dorohoi, sau de la un Comitet
scriitoarea Marlena Braester şi actriţa

O
gestul său, e necesară o scurtă expunere nu, abia după aproape un an, o delegaţie ad-hoc constituit în acest scop. La în-
Hana Rieber. Premiile vor fi înmânate

I
a problematicii ajutoarelor trimise evreilor condusă de Fred Şaraga a putut să se ceputul războiului, numărul evreilor din
pe 9 iunie a.c.

AT,
deportaţi în Transnistria. Majoritatea evre- deplaseze, între 31 decembrie 1942 şi 16 judeţul Dorohoi (fără ţinutul Herţa) era de
ilor din Basarabia şi Bucovina de nord, ianuarie 1943, pentru a aduce ajutoare şi 12.000 persoane (de fapt, e vorba numai
supravieţuitori ai masacrelor din vara a organiza opera de asistenţă. La sfârşitul de oraşul Dorohoi, unde au fost evacuaţi Av. Iulian Sorin, premiat

Z
anului 1941 (în timpul ofensivei armatelor lunii ianuarie 1943, la Templul Coral, în şi evreii din celelalte localităţi ale judeţului:
În cadrul reuniunii Consiliului de

EN
germane şi române), dar şi din Bucovi- prezenţa mai multor sute de persoane, Darabani, Mihăileni, Săveni, Rădăuţi-
na de sud şi din judetul Dorohoi, au fost Fred Şaraga a descris suferinţele depor- Prut, etc.). Dintre acestea, 9.684 au fost conducere al F.C.E.R., av. Iulian Sorin,
deportaţi acolo între 15 septembrie şi 17 taţilor, în special starea jalnică a celor deportate în noiembrie 1941, majoritatea secretar general şi preşedinte interimar

S
decembrie 1941. Deportările ordonate de peste 5.000 de copii orfani, subalimentaţi, fiind aşezaţi în mase compacte în judeţul al F.C.E.R. între 1997-2007, a primit din
Ion Antonescu au continuat în primăvara desculţi şi în zdrenţe. Intr-o nouă şi emo- Moghilev, mai ales în localităţile Moghilev, partea Fundaţiei “Caritatea” o diplomă
şi vara anului 1942, afectând 150.000- ţionantă alocuţiune, Alexandru Şafran a Şargorod, Djurin, Copaigorod şi Murafa. de Membru de Onoare pentru activita-
170.000 evrei, printre care mii de evrei cerut asistenţei să-şi ajute fraţii deportaţi. Numărul celor rămaşi şi înregistraţi la tea desfăşurată în Consiliul director al
din Regat şi Transilvania de sud. Concen- A fost creată o comisie specială pentru a data de 20 mai 1942 era de 2.316 : încă acestei organizaţii.
traţi în condiţii mizerabile, în ghetouri, în strânge fonduri destinate exclusiv acestei 450 persoane au fost deportate două săp-
colonii de muncă şi în lagăre, situate în opere. Şef Rabinul a fost cel ce a asigurat tămâni mai târziu, pe data de 4 iunie 1942. Zilele culturii evreieşti, la
districtele Moghilev, Balta, Tulcin şi Golta,
deportaţii evrei au suferit de foame (la
preşedinţia, ceilalţi membri recrutându-se
dintre fruntaşii şi conducătorii comunităţii
Din totalul de 10.134 deportaţi, 4.534 au
fost ucişi sau au murit în Transnistria,
Centrul Cultural al Ungariei
Peciora, unii s-au hrănit cu cadavre), de : Mişu Benvenisti, Leo Caller, Leopold 5.600 au fost rapatriaţi în decembrie În spiritul cunoaşterii reciproce a
frig şi de tifos, care au cauzat zeci de Filderman, Ferry Froimescu, L. Grop- 1943, când frontul se apropia de Bug, culturii popoarelor cu care convieţuim,
mii de decese. Deportaţii care se aflau per, Emanoil Marcovici, Bubi Marcus, A. autorităţile proclamând atunci că, din “gre- Centrul Cultural al Republicii Ungare
într-o situaţie disperată, lipsiţi de orice Milman, Marco Presente, Fred Şaraga, şeală”, au fost deportaţi aceşti evrei care de la Bucureşti a organizat, în perioada
mijloace materiale precum şi de instalaţii Arnold Schwefelberg, Berthold Sobel, făceau parte din Vechiul Regat. Cazul 8-17 mai a.c. „Zilele culturii evreieşti”.
sanitare, nu au putut supravieţui decât Harry Schuler. Comisia de Ajutorare a lui Ion Bogza nu este unic, ajutoare sub Programul, care a inclus un spectacol
datorită trimiterilor de ajutoare. In pofida reacţionat printr-o vastă acţiune de asis- formă de bani au fost trimise prin diverşi de teatru, proiecţii de filme, concert de
apelurilor care veneau de pretutindeni tenţă: valoarea totală a ajutoarelor pe locuitori creştini, care şi-au riscat viaţa şi muzică evreiască, expoziţie de fotografii
şi a numeroase memorii, pledoarii şi care le-a trimis a fost estimată până în libertatea pentru a ajuta pe evreii aflaţi şi o zi de dezbateri, a oferit posibilitatea
rugăminţi, autorităţile se încăpăţânau să noiembrie 1943 la 508.969.516 lei, dar în suferinţă în iadul din Transnistria. Din de conştientizare a istoriei, varietăţii
refuze trimiterea oricărui ajutor, fie că era trimiterea de ajutoare a continuat până nefericire, locotenentul Ion Bogza a uitat şi bogăţiei vieţii evreieşti din România
vorba despre alimente, îmbrăcăminte în luna martie 1944. Trebuie să subliniem în tren servieta cu banii destinaţi evreilor („Moştenirea lui Goldfaden”, de Radu
sau medicamente. Graţie intervenţiei că ajutoare au fost trimise şi clandestin deportaţi în ghetoul Moghilev. Acest lucru Gabrea, expoziţia de fotografii „Pietre
Şef Rabinului Alexandru Şafran pe lângă în Transnistria, în pofida riscurilor, prin l-a costat fără îndoială libertatea, prin funerare din Bucureşti”, de Paraszkay
regina-mama Elena (1), care la rândul persoane particulare, din partea diferi- traducerea sa în faţa Curţii marţiale. Dar Gyorgy, spectacolul „De la Muntele
ei s-a adresat viceprim-ministrului Mihai telor grupuri, organisme sau comitete această neatenţie dramatică ne-a permis Sinai la Muntele lui Venus”, de Maia
Antonescu, autorizaţia de a trimite aju- create în acest scop. Astfel, un Comitet să facem cunoştinţă cu o persoană care Morgenstern şi A.G. Weinberger).În
toare deportaţilor a fost în final acordată. ad hoc prezidat de Mişu Benvenisti, fost face cinste umanismului românesc. acest context, tragedia Holocaustului în
Ajutoarele au fost trimise prin intermediul preşedinte al Organizaţiei sioniste din Ro- CAROL IANCU general, cu accentul pe cea a evreilor
Comisiei Autonome de Ajutorare, creată mânia, şi din care faceau parte Jacques din Transilvania de nord, cedată vre-
iniţial de Federaţia Uniunii Comunităţi- Rosenzweig, I. Leiwandman (Israel Le- 1) Cf. Carol Iancu, Alexandru Şafran, melnic Ungariei, a ocupat un loc central
lor Evreieşti (F.U.C.E.) la sfârşitul lunii vanon) şi I. Herzig (Itzhac Artzi) a reuşit O viaţă de luptă, o rază de lumină, Editura în program.
ianuarie 1941, pentru a veni în ajutorul să expedieze ajutoare din Fondul Hatzala Hasefer, 2008, p. 166. Desfăşurată sub patronajul d-nei Ba-
gyai Katalin, secretar de stat pentru pro-
După Cimitirul din Şoseaua Giurgiului bleme internaţionale la Ministerul Educa-

24 de monumente funerare evreieşti, distruse la Botoşani


ţiei şi Culturii din Ungaria, manifestarea
dedicată acestui eveniment s-a bucurat
de prezenţa unor personalităţi marcante
Poliţia susţine că este vorba de „teribilismul unor tineri” din cele două ţări: acad. prof.dr. Ormos
Scenariul de coşmar de la locală care cercetează cazul, şi ministrului de Interne, Dan Din păcate, a remarcat dr. Maria, de la Universitatea din Pecs, Pe-
Cimitirul Giurgiului s-a repetat. împreună cu SRI, a declarat Nica, solicitând ajutor pentru Aurel Vainer, a fost singura ter Feldmayer, preşedintele Federaţiei
Victimele: 24 de monumente că „este vorba de teribilismul paza cimitirelor. După profa- reacţie a societăţii civile româ- Comunităţilor Evreieşti din Ungaria, dr.
profanate în Cimitirul evreiesc unor tineri care, sub influenţa narea cimitirului din Botoşani, neşti (E.G.). Lya Benjamin (CSIER), dr. Tibory Szabo
de la Botoşani. La fel ca în alcoolului, au doborât mai s-au început noi demersuri la Zoltan (Universitatea Babeş-Bolyai), dr.
cazul Bucureştiului, făptaşii au multe pietre funerare cu aju- conducerea României Nicolae Decsei, preşedintele Comunităţii
profitat că a fost o sărbătoare torul unor răngi de metal”.La pentru protejarea patri- Evreilor din Satu Mare, Laura Degeratu,
religioasă - Pesah – când evreii Bucureşti au fost nişte minori. moniului sacru evreiesc, cercetător la Institutul „Elie Wiesel”. La
nu vin la cimitir, şi au acţionat. La o lună după ce s-a petrecut cerându-se fonduri pen- masa rotundă, cu dezbateri vii, nu lipsite
Prof.Iosif David, preşedinte- evenimentul, organele de or- tru a asigura integrita- de controverse, au participat istorici,
le Comunităţii din Botoşani, dine din Botoşani nu au făcut tea acestuia. Un gest cercetători, ziarişti, personalităţi politice.
a condamnat dur acţiunea încă nici o arestare. care dovedeşte din nou Un cuvânt de mulţumire, organizatorilor
în declaraţiile făcute în faţa F.C.E.R. nu a rămas indi- excelentele relaţii ale acestui eveniment deosebit: dr. Bretter
oficialităţilor şi mass-media. ferentă faţă de vandalizarea Federaţiei cu Patriarhia Zoltan, directorul Centrului, şi soţiei sale,
El s-a ferit să califice gestul cimitirelor evreieşti şi chiar Română a fost luarea Alina, precum şi lui Salamon Marton
ca o manifestare antisemită, înaintea producerii cazului de poziţie a P.F. Daniel, Laszlo, redactor şef al cotidianului „Uj
dar a cerut ca vinovaţii să fie Botoşani, dr. Aurel Vainer, pre- Patriarhul B.O.R., care Magyar Szo”.
găsiţi şi pedepsiţi. Similitudine şedintele Federaţiei, a cerut o a condamnat vandaliza- EVA GALAMBOS
întâmplătoare sau nu, poliţia audienţă viceprim-ministrului rea celor două cimitire.
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009

AVOCATUL CASEI! Privind viaţa cu


înţeleaptă curiozitate
Stimate domnule FRED ZALMANOVICI, cuvenite şi pe care să vi le acorde şi,
Prin scrisoarea pe care aţi adresat-o revistei noastre, totodată, să vi le plătească şi retroactiv
ne-aţi cerut să vă îndrumăm, sfătuindu-vă asupra căilor începând de la data de 01.01.2008, pre-
pe care considerăm că ar trebui să le urmaţi şi cizând că, în situaţia în care nu primiţi un răspuns Două săptămâni la rând, în două după-amieze
a măsurilor pe care să le întreprindeţi pentru a ori nu vă rezolvă solicitarea în mod favorabil în (faste!) de marţi, televizoarele ne-au rămas fixate pe
putea beneficia de drepturile care apreciaţi că vi termen de 30 de zile de la data la care vor TVR Cultural, în aşteptarea emisiunii cu „Va urma”
se cuvin în aplicarea Legii nr. 204/2007 pentru primi corespondenţa dumneavoastră pe care a „Identităţilor”. Rubrică îndeobşte prizată de cei
modificarea OG nr. 105/1999 privind acordarea să le-o transmiteţi recomandat şi cu confirmare interesaţi a cunoaşte mai îndeaproape personalităţi
unor drepturi persoanelor persecutate de către de primire, îi veţi acţiona în judecată. ce nu trec prin viaţă fără a lăsa o urmă apăsată,
regimurile instaurate în România cu începere de În situaţia în care nu primiţi un răspuns în o semnătură, o marcă specială, pe harta culturală
la 6 sept. 1940 până la 6 martie 1945 din motive termen de 30 de zile calculate de la data la care românească. De astă dată, pe micul ecran se suc-
etnice, act normativ care, la rândul său a fost au primit scrisoarea dumneavoastră – înscrisă cedau, unul după altul, portretele foto ale unuia şi
aprobat prin Legea nr. 189/2000, pe recipisa AR care vă va fi returnată astfel prin aceluiaşi bătrân (rabin?), cu chipul iudaic invadat de
reglementări care au izvorât din Decretul- poştă – ori în acelaşi termen, vi se va comunica albul argintat al unei bărbi supradimensionate şi um-
lege nr. 118/1990 şi potrivit cărora, din punctul un răspuns nevaforabil cererii şi pe care îl veţi brit de borurile ample ale unei clasice pălării saba-
dumneavoastră de vedere, Casa de Pensii a Sectorului considera ca fiind nelegal, prin invocarea art. 8 din Legea tice. Pe deasupra ochelarilor, te ţinteau, când trist,
1 Bucureşti, din motive pe care nu le cunoaşteţi, nu nr. 554/2004, în maximum 6 luni de la împlinirea ter- când mucalit, când
v-ar fi majorat drepturile de indemnizaţie care vi se cu-
vin şi astfel, nu vi le-ar fi acordat începând cu data de
menului de 30 de zile arătat mai sus, dacă doriţi, puteţi
să vă adresaţi Tribunalului Bucureşti – Secţia a VIII-a
cu o resemnare înţe-
leaptă, când îngrijorat, TELEOBIECTIV
01.01.2008. conflicte de muncă şi asigurări sociale unde depuneţi o priviri din cele care îţi
În condiţiile în care, aşa după cum apreciaţi cu- cerere în dublu exemplar de chemare în judecată a Casei radiografiază sufletul.
noscându-vă bine situaţia reală şi drepturile legitime, de Pensii a Sectorului 1 Bucureşti prin care să solicitaţi ca Ochi care ştiu să vadă
considerând astfel că ar trebui să beneficiaţi de încasa- să fie obligată la acordarea şi plata drepturilor cuvenite în adâncuri. Iar dinspre
rea unei indemnizaţii majorate începând de la data de începând cu data de 01.01.2008 iar la fiecare dintre cele micul ecran s-a auzit,
01.01.2008, întrucât din scrisoarea dumneavoastră nu două exemplare ale cererii să ataşaţi fotocopiile actelor venind din off, vocea
reiese că v-aţi fi adresat în scris în acest sens Casei de doveditoare a dreptului reclamat, inclusiv procedura „rabinului” din poze,
Pensii a Sectorului 1 Bucureşti, scrisoare la care să nu fi
primit nici un răspuns, ori la care vi s-a răspuns în sens
prealabilă însoţită de dovada poştală a transmiterii ei, iar
după caz şi de eventualul răspuns primit.
un grai moldovenesc
din cele mai autentice, TELEOBIECTIV
favorabil sau nu, În cazul în care hotărârea instanţei nu vă va satisface amintind de „dulşea” limbă în care Sadoveanu ne
vă sfătuim ca, în primul rând, potrivit art. 7 din Legea – aşa după cum se va înscrie şi în partea ei finală -, veţi recită şi azi, la radio, eminesciana „Sara pe deal”.
nr. 554/2004 a Contenciosului administrativ, să formulaţi o avea dreptul să o atacaţi cu apel la secţia corespondentă Venerabilul din imagini îşi elogia neuitatul său
notificare pe care să o intitulaţi PROCEDURĂ PREALA- a Curţii de Apel Bucureşti. dascăl, care i-a iluminat în tinereţe mintea, îndrep-
BILĂ şi să o adresaţi astfel Casei de Pensii a Sectorului 1 Cu toată stima, tându-i interesul intelectual spre ştiinţă şi artă, dar
Bucureşti, scrisoare prin care să vă revendicaţi drepturile Avocat CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU şi spre adevărurile filozofice ale iudaismului. Nimeni
altul decât profesorul Haim Riemer, directorul de
onoare al revistei noastre, eruditul care apărea în
• „Cultura” pare a fi fost, în aprilie, cea mai Jivago între CIA şi KGB”, adică despre modul cum şi-a spusele protagonistului din film, la atâta distanţă
interesantă publicaţie culturală. Editorialul din făcut drum manuscrisul lui Pasternak spre Premiul Nobel. în timp şi spaţiu, cu bine ştiuta dumisale vivacitate
2 aprilie a.c, semnat de Alfred Bulai, se intitu- In numărul următor, Mădălina Şchiopu, pe care, din păcate, spirituală, cu mica sa siluetă în permanentă mişca-
lează „Nu ar fi mai simplu să declarăm război nu o cunoaştem bine din presă, scrie despre „Evreii din re, cu agilul său spirit tutelar şi cu egala devoţiune
Americii?”, adică să intrăm astfel în compo- România – viaţa religioasă”, în baza unui interviu cu Prim pentru cultura evreiască şi română. Iar portretul i-l
nenţa colosului de peste Ocean.Nici o şansă, Rabinul Şlomo Sorin Rosen. Este un material bine întocmit, făcea – e momentul să-l deconspir – una din cele
iar criza este prezentă pretutindeni. Dar, poate lămuritor şi care ne face griji totodată. Mircea Vasilescu mai spectaculoase, mai pitoreşti şi mai artistic-
că unii nu ştiu că România chiar a declarat război SUA, semnează „ONU, rasismul şi ideologia”, aflat pe o poziţie boeme personaje ale Iaşului, care a creeat aici
în iureşul de după Pearl Harbour. Apuse şi triste vremuri. net antirasistă, în contradicţie cu perversa condamnare o şcoală „de vizualizare”, de documentar filmic şi
Daniel Cristea Enache şi Mihai Iovănel publică răspun- a Israelului la care s-au dedat şefi de stat cu pretenţii de de fotografie, cum cred că nu există multe în ţară:
surile la o anchetă incitantă: „Scriitor evreu&român”. salvatori ai omenirii, dar, în fapt, apărători ai unor concepţii profesorul Ioan Matei Agapi. Un profesor original,
Răspund Leon Volovici (Israel), Radu Cosaşu („E tare anacronice şi antiumaniste. rebel şi nonconformist, cu sisteme de predare ex-
greu să fii evreu şi român“), Mirel Brateş (Israel), B. Elvin, • „România literară”, din 3 aprilie a.c., publică „tradi- trem de personale, construite aşa cum îşi construise
B. Marian.In acelaşi număr, C. Stănescu apără memoria ţionala scrisoare de la Paris a regretatului Lucian Raicu, o şi înfăţişarea evreiască, din dorinţa provocatoare
criticului Mihai Ungheanu (decedat recent) în faţa unui rezervă inepuizabilă de informaţii culturale, de astă dată, de a sfida prejudecăţile: provenit dintr-o familie de
atac al lui Dan C. Mihăilescu, care aminteşte persiflant (şi despre o carte apărută la Ed.Calman-Lévy, „Bohemes”, preoţi creştini şi învăţători de veche stirpe moldo-
bine face, deşi nu agreem tot ce scrie D.C.M.) în „Idei în de Dan Franck ( 1998) cu personaje celebre: Jarry, Bre- veană respectându-şi şi practicând religia creştin
dialog”, pe „săptămâniştii” lui E.Barbu. Faptul că un om ton, Modigliani, Picasso, Soutine, Gertrude Stein, ş.a. In ortodoxă, Ioan Matei Agapi nu şi-a respins şi nici
de cultura lui Ungheanu s-a dus drept la PRM, după înfi- numărul din 10 aprilie a.c., Gh.Grigurcu comentează vo- nu şi-a ascuns preocuparea pentru supravieţuitoa-
inţarea respectivului partid, nu i-a făcut nici o cinste, poate lumul „Corespondenţă. Jurnale”, de Mihail Bulgakov (Ed. rea – deşi atât de încercata! – credinţă mozaică.
invers. Regretăm participarea la defuncta „Săptămână” a Polirom). Se ştie că Bulgakov a scăpat din ghearele NKVD Nu ştiu dacă de asta şi-a lăsat barba excesiv de
lui V.H.Mihăiescu, alături de bravul Sivestri-Târnăcop, dar numai prin protecţia inexplicabilă a lui Stalin. Deci titlul arti- abundentă, care-l aseamănă cu un rabin (ce e drept,
acesta este trecutul. In numărul următor colului, „O victimă a stalinismului”, nu co- nu din sărmanul târg al Buhuşilor, ci din modernul
se discută despre studiul Marthei Petreu
având ca obiect boala lui Emil Cioran. Din presa respunde chiar realităţii. In ciuda satirei,
în care Bulgakov era maestru,sau poate
Mea Şearim israelian!), nu ştiu nici dacă poartă cu
intenţie, în interior, o kippa tradiţională (bună de
Interesante şi studiul şi comentariile. chiar datorită acestui dar, scrierile sale altfel şi pentru a mai proteja creştetele atinse de
Am spune – singurul fost legionar care
avea ceva din sclipirea geniului. Nu-l
cultural\ au fost în bună parte publicate, dictatorul
folosindu-l pentru a lovi în intelectuali.
pleşuvie...) dar alegerea acestei înfăţişări îi adaugă,
la vârstă, mulţi ani încă netrăiţi, întrucât profesorul
iertăm, dar nici nu-l ignorăm. D.R.Popa
scrie despre „Martin Amis şi fanatis- aprilie 2009 Nu i-a permis plecarea din URSS, este
adevărat. Ştefan Cazimir recenzează
Agapi e un bărbat tânăr, abia intrat în 70 de ani
(ceea ce, în comunitatea noastră, sunt consideraţi
mul islamic”, care ne pune pe gânduri. cu atenţie şi înţelegere cartea lui Boris anii vârstei în floare, nu?). Deşi, la drept vorbind,
Orice fenomen trebuie bine cunoscut înainte de a trece Buzilă, „Un destin basarabean” ( Ed. Curtea veche – 2oo9), Ioan Matei Agapi nu şi-a lăsat neconsumate ener-
la concluzii, care nu pot fi definitive. Modernismul poate unde este vorba şi despre soarta evreilor. Mai citim o cro- giile şi dorinţa de a descoperi lumea, de a-i nemuri
că va domoli fanatismul islamic. In 16 aprilie a.c. citim nică la o carte cu trei autori – Ioan Es. Pop, Peter Şragher frumuseţile, curiozităţile şi tristeţile, luându-şi, nu o
despre „Comunismul pe înţelesul tinerilor. Care tineri? Şi (fiul lui I.M.Ştefan), Robert Şerban: - „O căruţă încărcată cu dată după el, în primejdioasele sale hoinăriri lacome
care comunism?”.Consemnăm cu simpatie articolul scris nimic” ( Ed.Brumar- ediţie germano-română). În 17 aprilie de cunoaştere, şi pe cele două fiice ale sale, care
de Cristina Deac. Au curs tone de cerneală şi nu se mai a.c., Iordan Datcu evocă personalitatea lui Lazăr Şăinea- au ţinut în mâini aparatul de fotografiat deodată cu
înţelege de ce şi ce discutăm, la fel, pentru cine. nu, la împlinirea a 15o de ani de la naştere. Este autorul creionul.
• „Dilema Veche”, din 9 aprilie a.c., ne informează, unui (singurului) „Dicţionar Universal al Limbii Române”. Să ne mai mirăm că imaginile profesorului Agapi,
prin Anca Manolescu, despre apariţia revistei „Archaeus” Vom reveni asupra acestei personalităţi. Milan Kundera, în ipostaza sa fotografică de cleric iudeu, sunt poze
(XI-XII), publicaţie de istorie a religiilor (semnează Andrei unul dintre cunoscuţii disidenţi antitotalitarişti, a împlinit 8o (de expoziţie internaţională!) semnate de fiica sa,
Pleşu, T.Baconsky, A.Cornea, A.Oişteanu, C.Bădiliţă, de ani şi se află la Paris. Gabriela Melinescu susţine că Nora Agapi, care – după ce şi-a făcut studiile uni-
H.R.Patapievici, ş.a.). Un comentariu inteligent despre „vulnerabilitatea este marca talentului”. In scrierile sale, versitare de operatori şi pe cele de fotografie „cu
„Şoimii făcători de pace” ne oferă Cristian Ghinea (cei autoarea, stabilită în Suedia, aduce în atenţie personaje- tata” – a pornit şi ea în lume, cu scopul de a scrie
de dreapta vin cu soluţii în Orientul Apropiat). Teodor evrei, cunoscuţi din timpul şederii în România.Mai citim pe peliculă cronica vremurilor noastre? Ceea ce şi
Baconsky vine cu argumente teologice în a critica unele despre corespondenţa lui N. Steinhardt cu Noel Bernard face: acum, drumurile o duc mai ales în Grecia.
fundamente islamice. Petre Răileanu semnează „Ce citim (din Arhiva CNSAS). Mai există un argument în favoarea subiectivităţii
în vremuri de criză”, despre cartea lui Ivan Tolstoi: „Doctor BORIS MARIAN cu care am urmărit această emisiune dublă, făcută
pentru TVR Cultural de o talentată echipă de tele-
aşti ieşeni, cu acel profesionalism sensibil care îi
ISRAEL – FASCINAŢIE CONTINUĂ caracterizează pe moldoveni. A fost şi pentru mine
un prilej de a-mi regăsi pe peliculă orăşelul natal,
Sub un titlu inspirat, „Israel–fascinaţie continuă”, la Palatul Naţional al Copiilor, s-a desfăşurat în ziua de 14 mai Huşi, după atât amar de ani de despărţire, de-a
a.c. o manifestare artistică în cadrul proiectului „Ocolul Pământului în 80 de minute”. În prezenţa unei săli pline revedea străzile pe care şi profesorul Agapi şi eu
cu elevi de toate vârstele, părinţi, iubitori de adevăr, cunoaştere, frumuseţe, au vorbit Ambasadorul Statului Israel, ne-am jucat jocurile copilăriei şi ne-am plimbat – ro-
E.S. Oren David, reprezentanta Ministerului Educaţiei, inspector general Rodica Cherciu, directorul artistic al Pa- mantic şi fără mari speranţe – anii adolescenţei din
latului Copiilor, Camelia Munteanu. Formaţii artistice ale Şcolii şi grădiniţei „Lauder” ( cu artişti de ... la trei ani în timpul războiului. Fără a ne fi cunoscut sau întâlnit
sus), Bim-Bam (sub conducerea talentatei profesoare Cristina Kiss), Adagio, ş.a. au interpretat muzică şi dansuri vreodată. Cum se vede, televiziunea mai poate
israeliene, acompaniamentul fiind asigurat de profesionişti (Bogdan Lifşin,ş.a.). Au fost prezentate filme de interes totuşi umple, uneori, golurile vieţii...
istoric şi turistic. Cercetătoarea dr. Anca Ciuciu a evocat fapte ale „Drepţilor Popoarelor”, amintind de Magdalena SANDA FAUR
Stroie, una dintre ultimele persoane care au primit acest titlu din partea Institutului Yad Vashem. (B.M.)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009 13

Timişoara
Cu gândul la cei dispăruţi în Shoah, • La 1 mai 1895, s-a născut scriitorul URY BENADOR,
autorul unor romane cum ar fi Ghetto veac XX, Gablonz –

la înflorirea Israelului şi la viitor


magazin universal, Subiect banal etc.
• La 1 mai 1921 s-a născut la Bucureşti scriitorul

Comunitatea Evreilor din Andrei Schwartz, care a făcut


VLADIMIR COLIN. A scris cu precădere literatură ştiinţifico-
fantastică. C
Timişoara a avut recent un
ciclu de programe de amploa-
numeroase referiri la situaţia
politică internaţională de as-
• La 1 mai 1947, s-a născut publicista IULIA DELEANU,
redactor la revista „Realitatea Evreiască”. A
re. Ele au debutat cu marca-
rea Zilei Holocaustului – Iom
tăzi. Preşedintele comunităţii,
dr. Paul Costin, s-a adresat
• La 1 mai 1962, s-a născut apreciata actriţă MAIA
MORGENSTERN. A obţinut succese notabile atât pe scenă L
Haşoah. Cu această ocazie
tinerii au amenajat o mică
celor prezenţi, referitor la im-
portanţa Statului Israel pentru
cât şi în filme. A fost distinsă cu numeroase premii în ţară
şi în străinătate. E
expoziţie comemorativă în
faţa căreia s-au oprit membrii
evreii din lume şi la relaţiile in-
teretnice speciale ce domnesc
• La 2 mai 1864, a murit la Paris compozitorul de operă
GIACOMO MEYERBEER. Este autorul operelor Robert N
comunităţii şi au aprins câte
o lumânare în memoria celor
în Timişoara. Liviu Gordea
a pregătit cu această ocazie
diavolul, Hughenoţii, Profetul etc.
• La 3 mai 1924, s-a născut la Würzburg scriitorul JEHUDA D
ucişi în Holocaust.
După o scurtă introducere
un concurs referitor la Statul
Israel, ai cărui câştigători au
AMICHAI. În 1935 s-a stabilit la Ierusalim. De un deosebit
succes s-a bucurat volumul de versuri Cât de frumoase sunt A
în program şi în semnificaţia acestei zile de către
Luciana Friedmann, av. Paul Sterescu a vorbit
fost recompensaţi cu premii... dulci.
Lag Baomer s-a sărbătorit şi la Timişoara, aşa
corturile tale, Jacob!
• La 3 mai 1906, s-a născut la Bucureşti publicistul PAUL R
despre paralelele care există între acele vremuri cum este obiceiul, în Israel în special, la grătar. B. MARIAN. A fost unul din membrii fondatori ai Uniunii
şi unele manifestări internaţionale din zilele noas- Copii, tineri, vârstnici împreună s-au veselit cu bu- Scriitorilor din România.
tre. Tina Sas, Jana Codreanu, Liviu Gordea au catele acestea dar s-a şi vorbit despre semnificaţia • La 4 mai 2003, de Ziua Independenţei Israelului, flacăra
contribuit de asemenea la reuşita evenimentului. acestei sărbători aflate la confluenţa misticii cu comemorativă a fost aprinsă pe muntele Herzl de preşedin-
La final, cei peste 60 de participanţi au vizionat un modernitatea. O zi plăcută, însorită, care a amintit tele Israelului, avându-l alături pe Nevo Kurakin, în vârstă de 8 ani,
film despre Holocaust. –în conformitate cu esenţa sărbătorii – că semenii descendentul unei familii de evrei din Rusia care s-au stabilit în Ereţ
Cu ocazia Iom Haaţmaut, membrii comunităţii trebuie să se respecte între ei, că Tora este un dar Israel la finele secolului XIX.
timişorene s-au întâlnit din nou, de această dată pe care l-am primit cu toţii şi strălucirea sa (simbol • Acum 70 de ani, la 4 mai 1939, s-a născut la Ierusalim AMOS
pentru o celebrare fericită: împlinirea a 61 de ani legat de Lag Baomer) trebuie folosită aşa cum se OZ, reprezentant de seamă al literaturii israeliene. Operele sale
de la crearea Statului Israel a fost evocată de cuvine. (L.F.) sunt traduse în mai multe limbi, inclusiv româna.
• La 5 mai 1927, s-a născut la Bucureşti reputatul istoric literar
VICU MÂNDRA, fost profesor la Catedra de literatură română de
În numărul viitor va apărea
rubrica:
Cluj La mulţi ani, să vă bucuraţi la Universitatea Bucureşti. Este membru al Uniunii Scriitorilor din
România. A publicat peste 500 de articole şi studii în ţară şi în stră-
de fiecare clipă senină !
Matrimoniale
inătate.
Cu această urare şi cu o floare au fost întâmpinaţi, • La 5 mai 1922, s-a născut istoricul DUMITRU HÂNCU.
la Clubul Vârstei de Aur din Cluj, sărbătoriţii lunii aprilie: • La 5 mai 1950, s-a născut
Myriam Murad, Rachel Kraus-Bâldea, Elisabeta Kun, BLOCH IVAN ERIC, preşedintele ANIVERSĂRILE ŞI
Comunităţii Evreilor din Lugoj.
Pentru cei care-şi caută sufletul-
Alexandru Mihály şi Emanuel Tischler. Sărbătoriţii, care
• La 6 mai 1930, s-a născut la COMEMORĂRILE
au aniversat între 50 şi…90 de ani, au fost salutaţi cu cu-
pereche. Pentru oamenii singuri, care vinte calde de doamnele Estera Mendel şi Elisabeta Kun, Piatra Neamţ scriitorul şi publicis- LUNII MAI
nu mai suportă singurătatea. Pentru responsabilele inimoase ale acestui club activ. Ambele tul DOREL DORIAN. A debutat cu
bărbaţii care-şi caută „jumătatea” şi au subliniat importanţa capacităţii de a savura bucuriile volumul de povestiri N-au înflorit încă merii, dedicându-se apoi
pentru femeile care visează la un băr- mărunte ale vieţii, de a te strădui să fii activ şi optimist. dramaturgiei (Secunda 58, Joc dublu, Confesiune târzie etc.)
bat întreg. Pentru băieţi şi fete. Pentru Atmosfera sărbătorească a fost încununată de prezenţa • La 6 mai 1960, a murit la Hamburg compozitorul de operetă
părinţi şi copii. Trimiteţi-ne formaţiei Mazel Tov, condusă de Sulamita şi Vasile Socea, PAUL ABRAHAM. Este autorul unor operete de mare populari-tate:
anunţuri clare şi care a cântat melodii evreieşti pline de veselie, astfel încât Victoria şi al ei Husar, Floarea de Hawaii, Bal la Savoy. A compus
scurte şi profi- cei prezenţi au uitat de vârstă şi de tarele ei şi s-au prins în muzica pentru numeroase filme.
taţi de oferta horă. Felicitări, organizatorilor şi aşteptăm relatări despre • La 7 mai 1931, s-a născut la Iaşi scriitorul ŞTEFAN IUREŞ. Au-
noastră: preţul evenimentele viitoare. (A.G.) tor a numeroase volume de poezii, eseuri, teatru, literatură pentru
pentru un cu- copii.
vânt este de • La 8 mai 1947, s-a născut fizicianul american H. ROBERT
numai 1 leu.
Publicăm
Satu Participanţi la marşul HORVITZ. A primit în 2002 premiul Nobel pentru cercetările privind
moartea programată a celulelor.
Mare
sentimente de la Auschwitz • Acum 200 de ani, la 8 mai 1809, a murit în luptele de la Koszle
scumpe, la BEREK JOSELEVICI, erou naţional polonez.
tarife publi- O delegaţie din Satu Mare, din care au făcut parte şi • La 9 mai 1939, a fost inaugurat pe muntele Scopus din Ierusalim
citare iefti- Iuliu Ilyes, primarul municipiului şi Nicolae Décsey, preşe- Centrul medical Rothschild Haddasah University.
ne. dintele Comunităţii evreieşti din Satu Mare, a participat, • La 10 mai 1954, s-a născut la Bucureşti SIDI LĂZĂRESCU, eco-
în perioada 20-23 aprilie a.c., la anualul marş spre Aus- nomistă, contabilă expertă, actualmente şefă a serviciului Resurse
chwitz,, acţiune de comemorare a Holocaustului. Au fost

Matrimoniale
umane din cadrul F.C.E.R.
vizitate lagărele
la morţii şi a fost adus omagiul sătmărenilor • La 11 mai a.c. se împlinesc 75 de ani de la moartea lingvistului
memoriei victimelor terorii fasciste. La acţiune au particpat
memorie şi folcloristului LAZĂR ŞĂINEANU (Paris, 1934). Printre alte lucrări
reprezentanţi din 20 de state europene, din Israel şi SUA.
reprezen de mare valoare se numără şi Dicţionarul universal al limbii române
(A.SEBOK)
(A.SEBO (1895).
• La 15 mai 1900, s-a născut la Bucureşti neurologul ARTHUR
KREINDLER.
@@ DECESE @@ COMEMORĂRI @@ • La 16 mai 1928, s-a născut la Cernăuţi graficianul BURSCHI
GRUDER.
Gross anunţă decesul soţului ei, dr. rere în suflet, plecarea dintre noi
• La 16 mai 1931, s-a născut istoricul LYA BENJAMIN, autoare a
@ Cu adâncă durere în suflet, unor lucrări privitoare la istoria evreilor din România.
anunţăm încetarea din viaţă a ing. PETRU GROSS. A fost înhumat la a bunilor noştri prieteni IACOB şi
POPLINGHER JEAN, în 15 aprilie Cimitirul Evreiesc Giurgiului, la data GINA ARON, EMIL şi ROZICA • La 19 mai 1893, s-a născut la Iaşi poetul H. BONCIU.
2009 (21 Nisan 5769). A fost deo- de 26 martie 2009. HERESCU, PACH LEOPOLD şi • La 21 mai 1949, a murit la Cannes scriitorul şi publicistul KLAUS
sebit de activ până în ultima zi. Îl @ Colaboratorii Comunităţii MAX SMILOVICI. Dumnezeu să-i MANN, fiul cel mare al Katiei şi al lui Thomas Mann.
plâng soţia Josefina, fiul Mircea, Evreilor din Suceava, profund odihnească în pace. Familia Miron • La 21 mai 1881, s-a născut la Bucureşti pictorul IOSIF ISER. A
nora Eliane, întreaga familie şi pri- afectaţi de decesul neaşteptat al Roca participat la numeroase expoziţii internaţionale la Paris, New York,
etenii. Nu te vom uita niciodată! fostei colaboratoare BRIEF FANI, @ În 2 iunie 2009, sunt şapte Moscova, Viena etc. Dintre tablourile sale menţionăm La margi-
@ Familiile ing. Proca A. şi ing. îşi exprimă regretul la această pier- ani de când m-a părăsit scumpa nea Bucureştilor, Ţărani din Argeş, Peisaj dobrogean, Familie de
Trăineanu Şt. anunţă şi deplâng dere, mamă şi bunică exemplară, mea prietenă UNGUREANU COR- tătari.
trecerea neaşteptată în lumea şi transmit sincere condoleanţe NELIA MARIANA. Fie-i amintirea • La 21 mai 1932, s-a născut la Bucureşti criticul şi istoricul literar
celor drepţi, pe data de 15 aprilie familiei îndoliate. binecuvântată! Florina HENRI ZALIS. S-a ocupat mai ales de problemele romantismului.
2009 (21 Nisan 5769), a vechiului @ Pe 25 Yiar, se împlinesc 15 @ La 8 iunie 2008, după o • La 23 mai 1874, s-a născut în Galiţia pictorul LILIEN (de fapt
şi bunului lor prieten ing. JEAN ani de când ne-a părăsit iubita îndelungată suferinţă, inima lui Efraim Moses ben Iacob Hacohen). Dintre tablourile sale menţionăm
POPLINGHER. Vei rămâne veş- noastră soţie, mamă şi soacră EMIL FREIFELD, fost magistrat, a Sulamita şi Talmudiştii.
nic în amintirea noastră dragul SIDY RESCH. Îţi vom păstra ace- încetat să mai bată! La împlinirea • La 23 mai 1933, s-a născut acad. EUGEN SEGAL, dr. în ştiinţe
nostru Jenică. Exprimăm sincere eaşi dragoste, iar chipul tău blând unui an de la deces, soţia, dr. Mi- clinice, fost profesor la Universitatea şi Politehnica din Bucureşti.
condoleanţe familiei îndurerate. şi vorbele înţelepte ne vor urma rela Freifeld, îl readuce în memoria • La 24 mai 1973, s-a născut la Bucureşti dr. MONA BEJAN. Medic
Odihnească-se în pace! mereu. Boris, Tedi şi Ovidiu. celor ce l-au cunoscut şi apreciat. de familie, directoare a Centrului de Ajutor Medical al F.C.E.R.
@ Cu profundă durere, Clara @ Comemorăm, cu mare du- După aproape o jumătate de secol • Scriitorul şi regizorul GEORGE TABORI s-a născut la 25 mai
de fericită convieţuire, viaţa fără el
Înhumaţi în luna aprilie în cimitirele C.E.B.: ROTMAN ILEANA (77 de este anostă şi tristă.
1914, la Budapesta.
ani, Giurgiului), BĂLAN ELENA (61 de ani, Sefard), LUPAN MARIA (93 de • Scriitorul şi jurnalistul JOSEPH ROTH s-a născut la Budapesta,
@ Sabina, soră, Avram, frate,
ani, Giurgiului), SOLOMON MARIA (78 de ani, Giurgiului), POPLINGHER ceilalţi membri ai familiei anunţă la 27 mai 1939
JEAN (83 de ani, Giurgiului), CONSTANTIN CLARA (92 de ani, Sefard), cu durere că s-a scurs un an de la • La 28 mai 1935, s-a născut SALIC NACMAN, preşedintele Co-
ASCHINEZER CERNA (90 de ani, Giurgiului), BERCOVICI MANASE munităţii Evreilor din Baia Mare.
trecerea în nefiinţă a celei care a
(82 de ani, Giurgiului). • La 28 mai 1934, s-a născut DAVID IOSIF, preşedintele Comunităţii
Înhumaţi în cimitirele din ţară: GOLDŞTEIR MIHAI (Craiova), SOLO- fost FAIBIŞ SURA, din Roman, ori-
ginară din Băceşti, o femeie bună Evreilor din Botoşani.
MON RACHELE (Galaţi), NIDERLANDER TIBERIU (71 de ani, Timişoara),
FRUCHT FRANCISC (99 de ani, Timişoara), MARTON ECATERINA (78 şi blândă, răpusă de o boală crudă. • Arhitectul ZVI HECKER s-a născut la 31 mai 1931, la Cracovia.
de ani. Timişoara), ROTH ECATERINA (97 de ani, Timişoara), ROTHEN- Bunul Dumnezeu s-o odihnească şi A proiectat muzee, sinagogi, şcoli.
STEIN BERNHARD (85 de ani, Timişoara). s-o ţină sub paza Sa! SIEGFRIED WOLF
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009

JEWISH REALITY zicedid ze`ivnd


‚‡ŽŒƒ– ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ ƒ…‡~ Š— ˜-˜‰ z †”—˜ ƒƒ‡ ’… – –‡‡~ ’„

Summary WE NEED THE CHORAL TEMPLE! –‡”•˜


BUT NOW THE CHORAL TEMPLE NEEDS US…
„JEWISH REALITY”, 318-319 ‡~Œ 31- 1 ) 319 – 318 ˜ƒŽƒ‡Š‡€ .~.–
(MAY 1-31, 2009) (2009
!Š–ƒ• Š’Œ†Š ‹‡•ƒ•„ ƒŽ~ :1 ƒŒ •
• PAGE 1 * We need the Choral Temple, and ƒŽŠ •ƒ•„ Š–ƒ• Š’Œ† – ˜~„‚ ˜ƒ
now the Choral Temple needs us... (J.R.) * On the ¿rst page of the „Jewish Reality” we small is welcome. Many of us remember that the
register the new journalistic approach of the review monumental edi¿ce of the Romanian Atheneum in ˜Š• Š‡Š – ˜ƒ— .(˜‡ƒ‚‡‚ ˜ƒ~‡”Œ‚)
Shavuoth – the evening of giving the Torah Œƒ‡ – ˜ƒ…~ Š— ‹ ,‹‡ƒ‚‡‚ .‚–ƒ˜‚
* The Jews, a nation with solidarity feelings due to its editors’ initiative. We are speaking about Bucharest, an architectural jewel, was also built
the Choral Temple from Bucharest , the most impor- with a fund raising campaign “Donate one leu for (‡–ƒ† Š–ƒ~~) ˜‡„…@
– Journal @front (Dr. Aurel Storin) ‚Š‚Ž‚ ƒ Š— 8-‚ ‚’‡~‚:2 ƒŒ •
• PAGE 2 * The 8th reunion of the Leader- tant synagogue edi¿ce in the capital of Romania. the Atheneum!” It seems to be the most generous, ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ ‚‡”–’‚ Š—
ship Council of F.J.C.R. The budget project We need the Choral Temple! the most human and the most beautiful verse from ˜~ ‡”‚Š ˜Ž ‚‡‚ ~Š .‚‡ŽŒƒ–Œ
for 2009 couldn’t be voted (Eva Galambos) * In 1856 with the apparition of the Regulations of the oral Romanian literature. ‚‡”–’‚ Š— 2009 -Š ‡”•˜‚ †•‡‡ƒ–’
Decisions of the F.J.C.R. Leadership Council the modern Israelite Cult Community, the govern- We are addressing everybody: not only those ˜’~ Š— ˜ƒ†Š…‚‚ .(ƒŒŠ€ ‚ƒƒ‡~)
reunion on May 4, 2009 ment approved the building of a new temple. The who are in the possession of considerable mate- ‡~Œ 4 -Œ ‚‡”–’‚ Š— ‚Š‚Ž‚‚ ƒ
• PAGE 3 * Face to face... with Henric Solo- Regulations mentioned: „ the community intention rial resources, owners and important enterprises .2009
mon, president of the Jewish Community from to raise a Choir Temple with upper towers, after the administrators, but all people whose generosity is •‡–Ž‚ ‹…‹‡Ž’ Š~ ‹‡Ž’ :3 ƒŒ •
Piatra Neamt * An interesting debate initiated fashionable models... where to organize the reli- invaluable. ˜‡ƒ‚‡‚ ‚Š‡‚•‚ ~‡—Ž ,ƒŒƒŠƒ
by the Center for the Study of the History of gious services with choir, and the prayers as well”. The donation, large or small, can be made for ˜Œ„ƒ‡Œ ‡‡ŽŒ ƒ‡ .“Œ~‡Ž ‚–†‡‡’Œ
the Romanian Jews: the political project of The intention was to make this temple „the living “Avem nevoie de Templul Coral” (“We need the ‹‡ƒ‚‡‚ ‚‡–ƒ†‡‚ Š— –•…Œ‚ „‰–Œ
Theodor Herzl and its reÀection in the Jew- monument of the Romanian Jews emancipation”. Choral Temple”) in the following accounts: Š— ˜‡†‡Šƒ’‚ ˜‡Ž‰ƒ˜‚ :‚‡ŽŒƒ–Œ
ish world from Romania (Boris Marian, Eva The building was devastated by hooligans a The donations for Synagogue at LEUMI BANK ‹Šƒ ‚˜ƒ’•˜—‚ƒ Š”–‚ –ƒƒ~‡˜
Galambos) ‚ƒ~ ,~‡–Œ ‡–ƒ) ‚‡ŽŒƒ–Œ ‡ƒ‚‡‚
year before the inauguration on July 18th 1867. As Romania, Mosilor Filial can be made in the follow-
• PAGE 4 * Judaica * Yom Hazikaron: April 27, (ƒŒƒŠ€
the Heroes Day for all the Jews (Boris Mar- it is today the Temple is the result of the inner and ing accounts: 27 :ƒ–‰„‚ ‹ƒ‡.‚•‡~ƒ‡ :4 ƒŒ •
ian) * Yom Haatzmaut in Bucharest: „The rela- outer reconstruction from 1932-1933. - RO62DAFB108000090989RO03 (LEI) ‹‡‡ƒ‚‡‚ Š‰Š ‹‡–ƒ€‚ ‹ƒ‡ ,Š‡–’~
tionship Romania – Israel: excellent” (E.G.) * Since then, 75 years have passed. Time doesn’t - RO06DAFB108000090989US02 (USD) ˜ƒ~Œ”‚ ‹ƒ‡ (–Œ ~‡–~Œ ‡–ƒ)
Problems of the Jewish identity II (ğicu Gold- forgive anything, not even the valuable edi¿ces. - RO46DAFB108000090989EU02 (EURO) Š~–—‡ – ‚‡ŽŒƒ– ‹‡…‡‚“ :†—–•ƒ
stein) * Divrei Torah (biblical thoughts of Eng. Now the Choral Temple needs us… It needs cod SWIFT BICDAFBRO22 ˜‡ƒ‚‡‚ ˜ƒ‚„‚ ˜ƒ‡ (.€.~) ”‹‡Ž‡‡ƒ”Œ –
Baruch Tercatin) important reparations. With all the ¿nancial support The donations for Synagogue at BCR, Unirii ˆƒ–) ‚–ƒ˜ ‡– .(‡‡†—Šƒ€ ƒ•‡”)
• PAGE 5 * In Geneva the inauguration of from the state authorities, the existent budget is Branch, ¿lial sector 3 can be made in the following .(‡†•–†
the „Dr. Alexandru ùafran” Hall (interview insuf¿cient. The ¿nalization of all the works needed accounts: ‹Šƒ~‚ ˜…‡˜’ ‚‰–Ž ‚Ž’€ :5 ƒŒ •
with dr. Aurel Vainer, edited by Aurel Storin) to be done cannot be achieved without the sustain- - RO40RNCB0074011952750005 (USD) .’– ‹ ƒ‡~–) ”–’— ƒ–Ž•Š~ ’–“
* The speech of His Excellency Mr. Alexander ability of the necessary ¿nancing. - RO94RNCB0074011952750003 (EURO) ƒŒƒ~Ž .(‡–ƒ† Š–ƒ~~ ‡” –Ž‡ƒƒ Š–ƒ~~
Churilin, the extraordinary and plenipotentiary Our initiative is to initialize Jews’ and non- cod SWIFT RNCBROBUB30 –‡–€— ,‡Š‡–ƒ… –Ž•Š~ ƒƒ‰ ƒ… Š—
ambassador of the Russian Federation in Bu- Jews’ donations lists for the ¿nancial support of The Choral Temple in Bucharest waits for our ‚‡ŽŒƒ– ˜‡ƒ–‚ ‚‡”–’‚ Š— ˜ƒ…ƒ‰-–
charest at the ceremony on the Victory Day * the restorations works for the Choral temple, so support. ‹ƒ‡ ˜ƒŽŒ„‚ ‹‡…–’ ˜…Ž‚ •†
News in brief necessary at present. Any amount, no matter how “Jewish Reality” (˜ƒ—… –ƒŒ) –ƒ”‡• .ƒ…”Ž‚
• PAGE 6 * Science and life * He was a ‚‡‚ ~ƒ‚ .‹‡‡…ƒ Œ :6 ƒŒ •
ƒ–‚~ Šƒ~— :ƒ~€ –~—Žƒ ‡Žƒ~€ Š‡

The Jewish Community Center from Moldova has opened its gates
prodigious child and grew up as a genius:
Saul Aaron Kripke * The prize „King Faisal” •ŽƒŒ ”Š‡‡’ ˆŠŒ“ –’‚ .~•’‡–•
awarded to a Jewish professor: Ronald Levy, ~‡”ŒŒ ,‡ƒŠ ŠŽƒ– :‡ƒ‚‡ –ƒ’ƒ–’Š
the inventor of Rituxan * Israeli satellites will ‹‡‡Š~–—‡‚ ‹‡Ž‡‡ƒƒŠ‚ .~•ƒ†‡–
The youngest member of the JCC family, JCC Israel Sabag, director of JDC for Romania was the –ƒ”‡Š –—’~ ‚Œ .–ƒŽƒ•‡~Œ ƒ~‡–Œ‡
be launched from Baikonur * What can be Iassy and Moldova, was recently inaugurated on April artisan of the Center foundation, a live alternative of
made at a milliard of a meter * An 18 year old ~‡”Œ‚ 18  .–˜Œ Š— ˜‡–~‡Š‡Œ
26th in a festive atmosphere. The regional communi- programs. On the inauguration occasion, beside the ˜ƒ†‡Š’‚ ˜~ ‡†•‚Š Šƒ‰‡— Z 5 ,–‡—‰Œ
boy invented a device , Z5, which can reduce
ty center offers attractive programs for children, young young director of the Center Arina Orenstein, Aurel †ƒŠ•Š .•Š‚ ˜‰‡–” ˜~ƒ ˜ƒŒ‚„Œ‚
the polluting emission and the oil consume *
Absorbing the energy step by step * Inven- people, to the middle-aged and golden age members. Vainer, president of FJCR and member of the Parlia- .˜ƒ~”Œ‚ .” ‡–…~ ” ‚‡€–Ž~‚ ˜~
tions (page realized by Andrei Banc) The inauguration of the new Center well equipped and ment, Prime Rabbi Shlomo Rosen, Iancu Kaiserman, .(•Ž ‡‡–Ž~ ‡‡ Š ‰ƒ‚ ƒŒ‚)
• PAGE 7 * Be my guest! We don’t see the prepared for the weekly schedule of JCC was honored president of the Jewish Community from Iassy, Con- ~Š!‚—• ‡Š”~ ˆ–~˜ :7 ƒŒ •
by personalities of the city and representatives of Joint stantin Simirad, president of the Iassy County Council ‚Ž~ƒ‡) ‹‡”‚ ŠŠ€ ‚~ƒ—‚ ˜~ ‹‡~ƒ–
Holocaust due to the trees (Ioana Lupea) * –Š ‚…‡‰— ‡~ ˜ƒŽ— —Œ… .(‚~’ƒŠ
Five years of never forgetting for Prime Rabbi and FJCR, the founders in partnership of the Center. held speeches.
–~ƒ (.Š.„) ~Œ‡ƒŽ †Ž–~ ‡—~–‚
Ernst Neumann (z.l.) * Letters to the editor

˜ƒ !Š–ƒ• Š’Œ†Š ‹‡•ƒ•„ ƒŽ~


˜‰–Œ‚
• PAGE 8 *The inauguration of JCC Iaúi and ‹‡‡˜Š‡‚•‚ ‹‡„‰–Œ‚ ˜…‡˜’ :8 ƒŒ •
Moldova ‚ƒŠƒŒƒ ‡—~‡ †Ž‡ƒ‡’€‚ Š—
• PAGE 9 * Activities at JCC Bucharest and

!ƒŽŠ •ƒ•„ Š–ƒ• Š’Œ† – ˜~„‚


†—–•ƒ †Ž‡ƒ‡’€ ˜ƒŠ‡’ :9 ƒŒ •
JCC Oradea (Pages 8-9 realized by Luciana ‚Ž~’”ƒŠ ˜‰‡– 9-8 ‡ƒŒ) ‚~–ƒ~ƒ
Friedmann) (Œ‡–’
• PAGE 10 * DURBAN II, festival of hate. Re- .‚~Ž—‚ Š‡†’ ,II ~–ƒ :10 ƒŒ •
actions and measures (Nedeea Burcă) * Boris ~Š~ ”Š –—’~ ‡~ ‹‡—ƒ–‚ ‹‡”ƒ’‡—‚ ƒ‡Š‡€ Š— ƒ—~–‚ ‘ ‡–ƒ . (‚•–ƒ ‚‡~Ž) ‹‡”ƒ ˜ƒƒ€˜
Buzilă – a Basarabian destiny (Boris Mehr) .‹‡…†ƒŒ ‹‡‡’‰ ˜ƒ–ƒ•Œ ˜ƒ”Œ~ ‹‡Œ–’Œ ƒŽ~ ~”– (–Œ ‡–ƒ) ‡– Š— Š–ƒ€ – ‚Š‡„ƒ
• PAGE 11 * Sensational: „The commisary Ion ˜Œ‡—– ˆƒ–Š ~‡‚ ,‹‡~Žƒ˜‡‚ ,ƒŽŠ— ‚‡‡Ž’‚ Š— ‹˜‡‡Ž’ ˜~ –‡Œƒ•‚“ :ŠŠ‰‚ ‡Œ ~”ƒ‡ :11 ƒŒ •
Bogza and the Jews from Dorohoi deported to ‡‰ ,‹‡ƒ‚‡ ~Š‚ ‹‚‡–…ƒ ‹‡ƒ‚‡ ,‹‡Œ–ƒ˜ ,ƒŽŠ— ‹‡~Žƒ˜‡‚ ƒŠ€ƒ‚— ‡ƒ‚ƒ–ƒŒ ‹‡ƒ‚‡‚ƒ ‚„€ƒ ƒ‡
Transnistria (Carol Iancu) * After the cemetery ,Š–ƒ• Š’Œ† Š— ‹‡”ƒ’‡—‚ ˜ŒŠ—‚ ˆƒŒ˜Š .‹˜Œ„ƒ‡ƒ ˜‡ ‡–…~ .(ƒ•Ž‡ Šƒ–•) ”‚‡–†‡ŽŽ–†Š
from ùoseaua Giurgiului, 24 funerary monu- .‹ƒ‡‚ ˆ‰ Š‰ ‹‡”ƒ…Ž‚ ~—ƒŽ ~‡‚ ‹˜‡‡Ž’ 24 ,‡ƒŠƒ‡’€–ƒ‡’€ ‚ƒ~~ƒ—Œ ‡ŒŠ~‚
ments destroyed in Botoúani * News...news... .‚‰– Š•˜‡ ,–˜ƒ‡ †•‚ ƒŠƒ ,‹ƒ‰ Š‰ ,†—–•ƒŒ Š–ƒ• Š’Œ† .‡Ž—ƒ†ƒ ‹‡–‚Ž ‹‡‡ƒ‚‡ ‹‡–• ‡Ž~
news... Šƒ~Ž~†~“ ‡Š†ŽŒƒŽƒŒ‚ ‡‡Ž‚— ‡‡”Š ƒŽŠ ƒ—… ƒ—…‚ ˜Ž‰‚ ˜‡ ...˜ƒ—…...˜ƒ—…...˜ƒ—…
• PAGE 12 * The House Lawyer (Constantin ,˜‡Žƒ†•†‡‰–~ ‚Ž‡Ž’ ~ƒ‚— ,†—–•ƒ ”~Œƒ– Š— ‚–‡‚ –‡ –˜ƒ‡ ˜‡‚ Š— ‡ ˆ–ƒ :12 ƒŒ •
ùtefan ùelaru) * From the cultural press, April ƒ˜Œ‡ .…–‚ –ƒ‡”‚ ˜–„ ~ƒ‚ ‹€ ‚ŽŽ .‚‡ŽŒƒ– ˜ƒŽƒ˜‚ .(ƒ–Š— ~’†— ‡†Ž†Žƒ•)
2009 (Boris Mehr) * Telescope : Looking at life ”!ƒ~Ž~†~Š ‚–ƒ€~ ƒŽ˜“ ‚˜‡‡‚ :‚‡‡Ž’‚ ƒ—Š ƒ„ƒ ~‡–~Œ ‡–ƒ) 2009 Š‡–’~ ,˜‡˜ƒ–˜‚
with wise curiosity (Sanda Faur) * Israel – a .–ƒ‡” ‡‰–ƒ”Š ˜ƒŽ˜‚Œ –˜ƒ‡ ‚’‡ – ‡~ Š’Œ†Š ‹‡•ƒ•„ ƒŽ~ ˜ƒ~‡”Œ‚ ˜‡~– :‡†•~‡ƒ~Š† .(–Œ
permanent fascination (B.M.). ‹‡”Œ~‚ ‡ŠŠ •– ~Š :‹Šƒ‰ Š~ ‹‡Žƒ’ ƒŽ~ .Š–ƒ• Š~–—‡ .(–ƒ~’ ‚Ž) ‚Œ‰… ˜ƒŽ–•
• PAGE 13 * Timisoara: With thoughts for Š‰Š ~Š~ ,‹‡• ‡Š ,—ƒ‰– ‡Š ,‹‡‡’‰‚ –—~‰ ,1856 ˜Ž— (.Œ.) ˆ—Œ˜Œ ‹• –
those disappeared in the Holocaust, for the ˜‡…–‰‚ƒ ƒŽŠ ‚ƒ—… ‹‰˜Œƒ–˜ ‰— ,‹‡—Ž~‚ •ƒ… ˜~ ƒ••ƒ… ‚—…Œ :‚–~ƒ—‡Œ‡† :13 ƒŒ •
achievements of Israel and for the future (L.F.) .ƒ~Œ ,˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ Š~–—‡ €ƒ—€‡—Š ,‚~ƒ— ‹‡ŒŠŽŠ
* Cluj: Happy anniversary for all the celebra- ‹‡Ž‡ƒ”Œ‚ ˜ƒŽƒ—… ‡•’‚Š –—’~ ˜ƒ‚Œƒ–˜ –ƒ—‡~ ‹‡ƒ‚‡‚ ƒŠ‡• …Œ— ˜Šƒ‚ ‹ƒ‡ :’„ƒŠ• (.’.Š) ‡˜Šƒ
tions in April * Satu Mare – Participants at the .‚†ŒŠ ˜‡ ˜ƒŽŠ Š—ŒŒ‚Œ ‚–Œ ƒ†~ .Š‡–’~ —ƒ… ‡€€ƒ…Š
Auschwitz march * In the next edition a new :–ƒŠ‡—ƒŒ ‘‡Ž ,‚‡ŽŒƒ– ‡Œƒ~Š •Ž ‚†Š…‚ .—… ˜Ž‰ ‚–ƒ‚Œ .“‡ƒ—ƒ~Š Œ ‹‡’˜˜—Œ –
column: Matrimonial * Calendar * Deceased RO62DAFB108000090989RO03 (LEI) - ‹ ‚Š‡’˜ ‹ƒ•Œq u ‹‡‡•Š ˜ŽŽ‰˜Œ ‚Š‡‚•‚”— –Œ~Ž .‚Ž— …ƒŠ .‹‡~ƒ—‡Ž Š— –ƒŒ ‚~‚
and commemorations RO06DAFB108000090989US02 (USD) - ”Š’Œ†”‚ Š— ƒƒ‡‡ .”˜ƒ~”–‚ ‹€ƒ ‚Š‚•Œƒ ‹‡–‡— .˜ƒ–‰„‚ƒ ‹‡–†’Ž
• PAGE 14 * Bilingual summary of the „Jewish RO46DAFB108000090989EU02 (EURO) - ˜ƒ‚‡ Š— ‹‡‡Ž–ƒŒ‚ ‹‡‡…Š ‚‡…‚ ˜ƒ‚ ˜ƒ‡‚Š ‚‡‚ .~.– ˜ƒ’— ‡˜— –‡”•˜ :14 ƒŒ •
Reality” (English, Hebrew) cod SWIFT BICDAFBRO22 .‚‡ŽŒƒ– (˜‡–ƒ ˜‡Š€Ž~)
• PAGE 15 * Zai Freilah: Humor; De gustibus; : 3 –ƒ†• •Š…Œ ,‡–‡Žƒ~ ‘‡Ž BCR •Ž ‹‡–’˜Œ ƒŠ‡… ,ˆŽ…Ž— ‹ƒ• ‚Ž— ,1867 ‡Šƒ‡ 18- ˜ƒŽŒƒ~ ƒŒ – !…Œ— ‚‡‚˜ :15 ƒŒ •
Caricatures; Crossword RO40RNCB0074011952750005 (USD) - ,“ƒ…ƒ ‹‡Ž’ ,‚ŽŒ‚ Š— ƒ–…~‚ “ƒ’‡—‚ .‡‡Ž ,ƒ‡†ƒ€ ‚ ,–ƒŒƒ‚ :–ƒ‡‚ ˜ƒƒ”•Œƒ
• PAGE 16 * Shavuot – the evening we re- RO94RNCB0074011952750003 (EURO) - „~Œ ƒ–— ‹‡Ž—‚ ˜ƒ–— .1932-1933 ‹‡Ž— ‚—Ž .‚Œ~–€†Ž‡~ ,‚–ƒ†•‡–•
ceived the Torah * The Path to the Theater: cod SWIFT RNCBROBUB30 ‹€ ‚Š— ˜~ ƒ— ,‚~Œ‚ ‡– ‚—ƒŠ— ŠŒ ,“ƒ’‡—‚ .‚–ƒ˜‚ ˜Š• Š‡Š – ˜ƒƒ— :16 ƒŒ •
„Zoika’s House” (Natalia Stancu) * Memorial .ƒŽŠ— ‚Œ‡‚ ƒ„ – ”!Š–ƒ• Š’Œ†Š ‹‡•ƒ•„ ƒŽ~“ .‚„‚ ƒ—…‚ ‚ŽŒ ‚‡Š†Ž) ”‚•‡ƒ„ ˜‡“ :ƒ–†~‡˜Š ˆ–‚
Wall (A.St.) * A journalist from „The Jerusa- !ƒ”Š ƒŒŽ— ‚‰…Œ Š–ƒ• Š’Œ†— Ž— ƒ—… !ƒŽŠ •ƒ•„ Š–ƒ• Š’Œ† ƒ‡—‰ ‡~Žƒ˜ .(..~) ƒ–‰„ ˜Œƒ… .(ƒ•Ž†
lem Post”, visiting the „Jewish Reality”. ƒ…‡~ Š— ˜‚ ˜‰ – ”˜‡ƒ‚‡‚ ˜ƒ~‡”Œ‚“ – ~”– ,‚Š—ŒŒ‚ ˜‰‡Œ˜ Š‰ ‹ .‹‡‡ƒ‡ ‹‡Žƒ•‡˜ ˆ–ƒ” —‡ ˜‰–Œ –ƒ•‡ ”†ƒ’ ‹Š—ƒ–’„“ Š—
‚‡ŽŒƒ– ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ˜ƒŠ‡‚•‚ ˜~ .˜ƒ~”ƒ‚‚ ˜~ †Œ ƒŠƒ ‚‰Œ ƒŽ‡~ ‹ƒ‰‚ ˜‡ƒ‚‡‚ ˜ƒ~‡”Œ‚

REALITATEA EVREIASC| Redactor-úef: NEDEEA BURCĂ RelaĠii, administrator


PreĠul unui abonament pe un an este de 30 lei.
Dr. AUREL STORIN BORIS M. MEHR MIHAIL TUNSOIU Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face
REDACğIA: Bucureúti, SOLOMON FLORIAN Telefon: 021-314.96.90
Consilier editorial onori¿c: la comunităĠile evreieúti din localitatea respectivă.
str. Popa Nan, nr. 70 Pentru cei din Bucureúti – la sediul F.C.E.R. din str.
DOREL DORIAN Corectură:
Tel. / fax: 021-322.75.60 MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU Sfânta Vineri nr. 9-11, cod poútal 030202. Abonamen-
www.romanianjewish.org Director de onoare: (0726-221191) tele se mai pot achita úi prin mandate poútale ¿e pe
e-mail: re2000@rdslink.ro HAIM RIEMER TraducătorI: COSMIN MIUğE adresa F.C.E.R. – la o¿ciile poútale din localitate,
Ebraică: SARIT BLONDER conform catalogului de presă poz. 19375 – pe cont
realitateaevreiasca@gmail.com Secretar general de redacĠie: Ing. B. TERCATIN (Israel) Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL B.C.R. RO51RNCB0074011952750001 ¿liala sector
Serie nouă a ELENA MARINESCU Engleză: SANDA LEPOIEV 3, Bucureúti. Pentru EUROPA, un abonament pe un
REVISTEI CULTULUI MOZAIC Redactori: IULIA DELEANU an costă 45 de Euro (cu toate taxele incluse). Pentru
Fondată în 1956 LUCIANA FRIEDMANN
Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conĠinutul EXTRA EUROPA, un abonament pe un an costă 95
de ùef-Rabin dr. Moses Rosen EVA GALAMBOS ¿ecărui text aparĠine autorului. de dolari USA (cu toate taxele incluse).
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009 15

ZAI FREIL|H!
O pagină de arta şi
Fii
vesel!
MAFIA RETROCEDĂRILOR

de meseria divertismentului
BANCURI DATATE
■ Când a plecat de-acasă, Prunariu i-a lăsat maică-sii sarcină. (17 martie 1984)
un bilet pe masă: ■ Ce-i mai rece şi mai rece decât apa rece? Apa caldă.
„Am plecat în Cosmos. Vin peste o săptămână”. Când (17 ianuarie 1985)
vine, găseşte pe masă un bilet de la maică-sa: „Am plecat ■ De ce a luat comuna Scorniceşti titlul de „Erou
după brânză. Nu ştiu când vin”. (26 mai 1981) al noii revoluţii agrare”? Pentru că a crescut cel mai
■ Din dispoziţia lui Ceauşescu s-au făcut experimentări mare bou. De ce n-a luat şi comuna Petreşti titlul de
şi încrucişări de meri, pentru a se crea un soi de măr pitic, de „Erou al noii revoluţii agrare”? Pentru că anul aces-
numai 50 de cm, pe care să-l poată culege şi şoimii patriei. ta nu s-a acordat titlul şi pentru cea mai mare vacă.
(28 septembrie 1983) (3 ianuarie 1987)
■ Un miliţian prinde o pereche făcând dragoste într-un ■ Ultima dorinţă a românilor: să moară Ceauşescu
boschet. Îi duce la secţie şi, de aici, în faţa tribunalului. La şi Elena să ajungă să trăiască din meditaţii la chimie.
proces, fata e felicitată pentru patriotism şi băiatul pentru (28 decembrie 1988)
iniţiativă. Miliţianul e arestat pentru întrerupere ilegală de ■ Ce-a fost înainte: oul sau găina? Mai înainte au fost - M-au chemat în instanţă,
de toate. (cules pe 12 noiem- ca să-mi ia casa!

A.B.C.-UL UMORULUI brie 1979)

Iubirea de Patrie
Israelienii iubesc Israelul cu toate
de avioane, tancuri, tunuri etc. necesare
la ora aceea Egiptului. Kosâghin citi lista Umor
defectele lui, aşa cum canadienii iubesc cu multă atenţie, apoi întrebă: „Şi ce le # La vârsta de 90 de ani, Iţic şi Ruhel ajung în Rai. Totul este frumos, muzică,
Canada, portughezii Portugalia şi englezii mai trebuie în plus israelienilor?” linişte sufletească, atmosferă plăcută. Ruhel îi spune lui Iţic: Dacă nu mă ţineai cu
Franţa. Măsuri preventive predici să nu gătesc gras, prăjit, toate regulile alea nenorocite, ajungeam şi noi,
Poporul Cărţii Multe nefericiri familiale ar putea fi poate, mai devreme aici.
Israelienii sunt cunoscuţi ca un popor evitate dacă divorţul ar fi posibil chiar # Dracul vrea să se însoare şi se gândeşte aşa: Dacă pun o oglindă pe marginea
al Cărţii pentru că-şi tratează cu multă înainte de căsătorie. drumului şi trec mai multe fete, cea care nu se va întoarce să se uite în ea, îmi va
grijă cărţile şi în majoritatea cazurilor nici Vis sionist fi soţie.Morala: fetelor dacă sunteţi cuminţi, vă ia dracul.
nu le taie paginile. Cel mai frumos lucru din lume este să # Iţic cumpără un pui şi-l lasă pe masă. Umblă prin oraş, după o oră vine acasă şi
Livrare de arme trăieşti în Israel. Dar şi mai frumos este să puiul nu mai este nicăieri. Il cheamă pe băiatul său şi-l întreabă de pui. „L-a mâncat
După războiul de şase zile, în vizită te îndrăgosteşti la Tel Aviv de o israelian- pisica”. „Bine, adu pisica s-o cântărim”. Zis şi făcut. Pisica pusă pe cântar avea 1
la Moscova, Nasser – aşa cum susţine o că, să te însori cu ea şi să trăieşti cu ea kilogram. Zice Iţic: Puiul avea 1 kilogram, unde-i pisica?
sursă sigură – îi prezintă gazdei sale de într-o adevărată atmosferă israeliană la # Un evreu călătoreşte cu un antisemit în avion. „Ce frumos este în Japonia” –
atunci, Kosâghin, o listă foarte amănunţită Sidney, în Australia. (EFRAIM KISHON) spune fanaticul, „nu există nici un jidan şi nici un porc pe acolo”. „Hai să mergem
în Japonia să rezolvăm situaţia”, spune evreul.

Fraze celebre ale lui


# Adam o sărută cu foc pe Eva, în Paradis. Nimeni nu m-a mai sărutat aşa,
oftează Eva.
# Dumnezeu a creat lumea, l-a creat pe Adam, apoi s-a odihnit. Când a fost
Atenţie, evrei!
Piperul a trecut
Albert Einstein creată Eva nu s-a mai odihnit nimeni.
# Niciodată trecutul nu a fost mai bun ca în prezent...
• Imaginaţia este la fel de importantă ca şi cunoaş- # Iubirea pentru aproape se referă probabil la miopi...
la mozaism. terea # Spre deosebire de geniu, prostia nu are limite...
# Cine are curajul să spună că-i e frică?...
• E posibil ca totul să fie scris ştiinţific, dar nu ar avea
Consumaţi sens, e ca şi cum ai descrie o simfonie de Beethoven Culese de B.M.M.
piper mozaic! ca o variaţie între presiunile de undă. Cum s-ar descrie
senzaţia unui sărut sau „te iubesc” al unui copil?
• Există doar două locuri infinite, universul şi prostia Integrama literară Precum
COSMIN MIUŢE
umană, dar nu sunt prea sigur de primul. De a doua, se Energie Obstacol Vinovaţi
Imprecis Minte de poluare
poate observa cum încercâm să ne distrugem singuri,
Program Aliat
doar pentru a demonstra cine poate mai mult. 24 de ore Ene!
• Există două feluri în care viaţa poate fi trăită: primul A deseca Popă în
este de a gândi că nimic nu este o minune; al doilea este centru!
de a gândi că totul este o minune. De ceea ce sunt sigur Corduri Veche
este că Dumnezeu există. Tragere Ales la
În palat!
• Dacă A înseamnă fericire, atunci formula este: A = X la ţintă centru!
Afectu- Arid la Soluţie
+ Y + Z unde: X este muncă, Y este joacă şi Z înseamnă oase mijloc! salină
a-ţi ţine gura închisă.
Şiret
• Când petreci două ore lângă o fată frumoasă, ţi se
par două minute. Când petreci două minute în căldură Poezie
mare, îşi par două ore. Asta este relativitatea! Linişte la
• Secretul creativităţii stă în a dormi bine şi a deschide Setos
început!
mintea posibilităţilor infinite. Ce este un om fără vise? Roman Autor
(1991) (foto)
• Nu mă gândesc la viitor, va veni el oricum.
• Sper să nu fim un vis al lui Dumnezeu, sau viitorul Vrute
nostru va fi foarte relativ. Condus
Culese de BORIS MEHR
Instru- Fructul
ment de coniferelor
Gastronomica percuţie
Afirmativ Întrebare

Ficat de pasăre în mai multe ipostaze Obişnuit

Distanţă
… cu coniac … în vin alb
Se serveşte ca antreu cu salată verde, Ingrediente pentru şase porţii: 600 de Verificare
În oţet! Mire la
preparată cu ulei de măsline şi suc de grame de ficat de pasăre, curăţat, ulei de Din Dacia
mijloc!
lămâie. măsline, o cană de vin alb sec, sucul a ju- A împodobi Auricol
Ingrediente pentru şase porţii: 600 mătate de lămâie, o linguriţă de pătrunjel
de grame de ficat de pasăre, curăţat de tăiat, piper negru, sare.
membrane şi tăiat, două ouă, o ceapă mij- Într-un vas de dimensiuni mari se
locie feliată foarte subţire, ulei de măsline, încălzesc trei linguriţe de ulei la flacără Nitrogen
pesmet, sare, o lingură de coniac. mijlocie, se prăjeşte ficatul pe ambele
Ouăle se bat împreună cu o linguriţă părţi aproximativ două-trei minute, se Orient
de sare şi o linguriţă de apă. Ficatul se pune sare şi piper şi se amestecă. Se Număr
pune într-un vas şi se amestecă cu ouăle adaugă vinul, se măreşte flacăra până (presc.)
bătute. Apoi bucăţelele de ficat se pun în când amestecul începe să fiarbă apoi se Furată din
centru!
pesmet. Se încălzesc trei linguriţe de ulei reduce flacăra şi se lasă 7-10 minute până
Văzduh
într-un vas mare, se căleşte ceapa până când vinul se evaporă aproape complet.
Haină
ce capătă o culoare aurie, se pune ficatul Se ia de pe foc şi se presară cu pătrunjel,
şi se prăjeşte până când ambele părţi se toarnă sucul de lămâie şi se amestecă. În notă!
devin maronii. Se toarnă coniacul în vas (Reţete preluate din cotidianul israelian
Avantaj
şi se lasă ficatul în amestec până când “Haaretz”)
coniacul se evaporă.
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 318-319 (1118-1119) - 1 - 31 mai 2009

La Teatrul de Comedie
ŞAVUOT – noaptea primirii Torei
„CASA ZOIKĂI”
de Mihail Bulgakov
Mihail Bulgakov. Un artist confruntat fie Zoia Denisovna Pelţ (amanta unui
năprasnic cu dezlănţuirea de apocalipsă conte), care îşi deschide un „şantan” sub
a Marii Revoluţii Bolşevice din Octombrie paravanul unei onorabile case de modă
şi cu tragedia războiului civil – ale cărui şi care momeşte şi manipulează pe atot-
orori le-a trăit pe propria puternicii ştabi bolşevici cu
piele, pe front. tentantele-i „manechine”;
Acest intelectual au- fie vărul ei, Ametistov, cel
tentic, medic (ce s-a dove- capabil să schimbe zeci de
capa
dit bun chirurg), a realizat
timpuriu că „nu poate fi
decât scriitor” („Jurnal”). A
Drumul identităţi, haine şi măşti şi
ident
cadă (aproape) mereu
să ca
picioare; fie o galerie de
în pic
murit la 49 de ani, supra-
vieţuind la limita epuizării
fizice şi a disperării; arun-
spre teatru „tovarăşi” şi „oameni noi”
„tova
care practică spionita, de-
laţiunea şi mita – aşa cum
laţiun
cat de tăvălugul istoriei respiră.
respi
de la Kiev şi Moscova la D
Dar poate cel mai fas-
Vladivostok sau Caucaz. cinant spectacol al „istoriei
Mereu suspectat şi tero- care se repetă” şi al năra-
rizat (pentru originea sa vurilor care nu pier, este
– era fiul unui teolog ilustru, pentru ideile evantaiul de afaceri veroase şi forme ale
sale, pentru gândurile sale nerostite, pen- economiei de piaţă ce înfloresc, prosper
tru luciditatea din creaţia sa de om liber; dar subteran, după revoluţie.
mereu vizitat de agenţii care-i puneau Amplu, variat ca atmosferă şi, stilistic,
sub semnul sechestrului luciditatea din bogat orchestrat, minuţios (poate chiar
creaţia sa de om liber; mereu vizitat de excesiv) decupat – dilatat, spectacolul
agenţii care-i puneau sub sechestru lu- Teatrului de Comedie poartă marca
crurile şi manuscrisele. Existenţa i-a fost fanteziei, vervei, gustului pentru şarjă
permanent „otrăvită”, „până la a-l face grotescă.
La coloritul şi mai ales la dinamismul
desfăşurării spectacolului contribuie şi
decorul, pe cât de impunător pe atât de
mobil şi de funcţional (decoruri: Vanda
Maria Sturdza, costume: Anca Pâslaru)
Toţi actorii sunt la înălţime dar trei
dintre ei sunt greu de uitat: Virginia Mi-
rea încarnează „firesc” şi „convingător” o
Zoika voluntară, sigură pe ea, o întreprin-
zătoare pe cât de abilă şi unsă cu toate
alifiile, pe atât de eficace. Actriţa trece
cu mare uşurinţă, cu aplomb, printr-o
gamă largă de atitudini şi „tonuri”. Gelu
Niţu onorează cu strălucire invitaţia de a
evolua la Comedie în rolul contelui Obo-
lianinov. Dominanta rolului: o stare de
inadecvare funciară la realitate ca rod al
şocului revoluţiei, inconştienţei (de clasă)
şi, în cele din urmă, al drogului. În plus,
de mare efect sunt scenele în care Gelu
Zidul Memorial
Niţu, în rolul aristocratului ajuns pianist la Joi, 14 mai, a avut loc la Cimitirul
„şantan”, cântă cu propriile mâini exersate Evreiesc din Sfântu Gheorghe („Cimitirul
valsuri, preludii, miniaturi „la modă în epo- Nou”) un emoţionant eveniment de co-
că”. Şi acum ajungem la perla coroanei, memorare a 65 de ani de la deportarea
la şansa pe care literatura rusă i-o oferă evreilor din ţinutul Trei Scaune (Covasna)
să-şi piardă minţile” – cum a precizat din nou lui George Mihăiţă (interpret de în lagărele naziste ale morţii. Cu prilejul
într-o scrisoare trimisă chiar lui Stalin (cel neuitat al Primarului din „Revizorul”). Şi comemorării tragicului eveniment s-a
care oprise reprezentarea „Fugii”) şi care, Ametistov, acest „om al tuturor posibili- inaugurat Zidul Memorial, din marmură
desigur, nu a catadicsit să-i răspundă. tăţilor”, este pentru Mihăiţă prilejul unei neagră, având înscrise cele 611 nume
„Nu se poate ca vocea care mă tulbură creaţii cuceritoare. Actorul conferă un ale victimelor, foşti concetăţeni, cărora
acum să nu fie profetică” – scria el. histrionism fascinant acestui aventurier li s-a luat viaţa, în lagărele morţii şi de
Atrag şi azi în această spumoasă şi escroc dezinvolt, superadaptabil şi muncă, în genocidul evreilor dintre anii
comedie: intriga romanescă, răsturnările superingenios. Un fel de „Hopa Mitică” 1940 şi 1944. Foto: Szekeres Attila
de situaţii, schimbările de identitate, pito- din epoca NEP-ului. Evenimentul a fost precedat de o
rescul unei lumi pestriţe. Aşa cum sunt: NATALIA STANCU conferinţă de presă care a avut loc în Cantorul Iosif Adler, împreună cu
Sala de Consiliu a Primăriei din Sfântu Prim-Rabinul Şlomo Sorin Rosen, au
Gheorghe, în cadrul căreia au vorbit dl. rostit rugăciunile Kadish şi El Male Ra-
Ultima oră Un ziarist de la Herman Rosner, unul dintre principalii
iniţiatori şi realizatori ai acestui eveni-
hamim.
Dr.Aurel Vainer a rostit un discurs

“The Jerusalem Post”, în vizită la R.E. ment, preşedinte al Obştei Evreilor din
Judeţul Covasna, dl. Antal Árpad András,
primarul Municipiului Sfântu Gheorghe,
remarcabil.
Un grup vocal al Comunităţii Evreilor
din Braşov a interpretat cântece ebra-
În urmă cu câteva zile, ne-a onorat cu prezenţa un oaspete deosebit: ziaristul Dr.Aurel Vainer, deputat, preşedintele ice.
american Benjamin Balint, corespondent al prestigioasei publicaţii israeliene “The F.C.E.R., dr.Liviu Beris, preşedintele Dr.Liviu Beris, supravieţuitor al Holo-
Jerusalem Post”, cercetător la “Hudson Institute” din SUA. Într-o amplă convorbire cu A.E.R.V.H., dl Prim-Rabin Şlomo Sorin caustului, din delegaţia F.C.E.R., a vorbit
redactorul-şef al revistei “Realitatea Evreiască”, dr. Aurel Storin, el a primit răspuns Rosen, dl. ing. Tiberiu Roth, preşedin- emoţionant.
la numeroasele întrebări legate de istoria şi “secretele” redactării revistei Comunităţii tele Comunităţii Evreilor din Braşov, şi În final, a avut loc dezvelirea plăcii
evreilor din România, situaţia generală a acestei comunităţi, relaţiile cu populaţia dr.Aurel Storin, redactorul-şef al revistei memoriale, amplasată în capela reno-
majoritară şi impactul cultural al evreilor din ţara noastră asupra românilor. Dr.Aurel „Realitatea Evreiască”. vată a cimitirului.
Storin a subliniat importanţa unei publicaţii în limba română a evreilor şi necesitatea S-a răspuns apoi întrebărilor presei. Evenimentul comemorativ, care s-a
ca ea să răspundă unor Preşedintele dr.Aurel Vainer a dat o încheiat târziu, la apus de soare, s-a
cerinţe moderne, obiec- declaraţie Agenţiei Române de Presă şi desfăşurat din iniţiativa şi în organizarea
tivele urmărite, legătura postului de radio România Actualităţi. Primăriei Municipiului Sfântu Gheorghe,
cu cititorii, atât evrei cât La orele 18, a avut loc Comemorarea, a Obştei Evreilor din Judeţul Covasna,
şi neevrei. Benjamin la Cimitirul Evreiesc din strada Voican. în colaborare cu Comunitatea Evreilor
Balint a rămas impresio- Aceasta a cuprins un program emoţio- din Braşov, şi a Federaţiei Comunităţilor
nat de nivelul publicaţiei nant de neuitare şi de aducere aminte. Evreieşti din România. (A.ST.)
“Realitatea Evreiască” şi Au participat clerici, enoriaşi, una dintre
a declarat că, împreună ultimele supravieţuitoare ale genocidului
cu alte aspecte ale vieţii din anii 1940-1944, care a aprins 6 lu-
evreilor din România, mânări în memoria celor 6 milioane de
îşi va găsi locul într-un evrei, victime ale Holocaustului, primarul
viitor articol, publicat în Antal Arpad, prefectul Codrin Munteanu,
“The Jerusalem Post”. domnii Herman Rosner, Tiberiu Roth,
(E.G.)” numeroşi invitaţi.