Sunteți pe pagina 1din 24

Iată că a sosit şi

Noul An 2010! Ni se
oferă astfel prilejul
să adresăm tuturor
cititorilor noştri cele
mai bune urări de
bine, de sănătate şi, în
PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA măsura posibilităţilor,
ANUL LIII NR. 330-331 (1130-1131) 1 – 31 DECEMBRIE 2009 14 KISLEV - 14 TEVET 5770 24 PAGINI – 3 LEI de prosperitate!
Realitatea Evreiască

Mesajul de
Hanuca 5770
al preşedintelui
F.C.E.R.
La modul peren, Hanuca este riposta
unui popor mic, dar demn, în faţa opre-
sorului, atunci când i se refuză dreptul de
existenţă spirituală şi naţională. Când An-
tiohus al IV-lea Epifanes (175–174 î.e.a.)
atacă monoteismul, principiul fundamen-
tal al iudaismului, preotul Matitiahu, din
Modiin, împreună cu fiii săi, încep, în anul
167 î.e.a., revolta împotriva ocupantului
străin. Circa 6 000 de oameni, conştienţi
că Antiohus al IV-lea ţintea să distrugă
identitatea noastră spirituală, se adună
în jurul lui Matitiahu şi al fiilor săi. Este
o luptă inegală, în care cei puţini şi slab
înarmaţi, dar însufleţiţi de credinţă, obţin
victoria împotriva celor mulţi şi puternici.
La 25 Kislev 164 î.e.a., Templul este
purificat şi reinaugurat. Numele sărbă-
torii vine chiar de la cuvintele ebraice
Hanucat Habait, adică reînnoire, rein-
augurare. Şi ne bucurăm că anul acesta
reinaugurăm cea mai veche sinagogă
din ţară: Sinagoga din lemn de la Piatra
Neamţ. Trebuie spus că, fără să fi fost
salvat monoteismul, baza mozaismului,
n-ar fi existat astăzi nici creştinismul,

Hanuca Sameah!
nici islamul.
Luminile Hanucăi
H au darul să împrăş-
tie întunericul prejudecăţilor, calomniilor,
negaţionismu
negaţionismului. În această sferă s-au în-
scris: ~ inaugurări
inaugu ale Memorialelor dedi-
cate victimelor
victimelo Holocaustului în România,
la Bucureşti şiş Sf. Gheorghe; ~ sesiunea
solemnă la Parlamentul
P României; ~
decorări de că către preşedintele României
a unor supravieţuitori
supra ai Holocaustului,
membri ai Comisiei
Com „Wiesel”, personalităţi
ale obştii; ~ continuarea inscripţionării
celor ucişi în Holocaust la Satu Mare; ~
simpozioane pe tema combaterii xeno-
fobiei, rasismului, antisemitismului, cu
participarea unor reprezentanţi de marcă
ai societăţii civile româneşti; ~ proteste la
cele mai înalte foruri ale statului român
împotriva vandalizării cimitirelor evreieşti
din Bucureşti, Botoşani, Ploieşti.

Happy Hanukkah!
Hanuca este şi o sărbătoare a culturii,
în general, a culturii iudaice, în special.
Salutare sunt
su apariţiile editoriale în acest
an, la Editura
Editu Hasefer. Un punct de refe-
rinţă – antologia
anto îngrijită de Radu Cârneci
a celor 16 versiuni
v de traduceri în română
ale „Cântării
„Cântăr Cântărilor”. Semnificativă –
activitate a Oficiului pentru Relaţii,
bogata activ
Cultură, Informatică
Inf al F.C.E.R., în 2009:
adunări co comemorative, reuniuni de soli-
daritate cu Israelul, matinee duminicale,
Hanuca Mesajul Marelui Rabin Menachem Hacohen lansări de carte, medalioane ale unor
scriitori evrei din România, participarea

5770 În urmă cu peste


2 000 de ani, evreii
s-au răsculat îm-
A fost purificat Templul profanat şi rea-
prinsă Menora, simbol al independenţei
şi al libertăţii religioase a poporului evreu.
militară, care implică vărsări de sânge
de ambele părţi, dar nici să nu se dimi-
nueze importanţa faptelor de eroism ale
la Festivalul Minorităţilor Naţionale de
la Sighişoara, „ProEtnica”, colocvii, ani-
versări ale unor cărturari evrei români
potriva Imperiului elen, a tiranului Antio- Două întrebări esenţiale şi-au pus, atunci, Macabeilor, evidenţiindu-se scopul luptei: contemporani. Unele evenimente cultu-
hus Epifanes, care îi încătuşa spiritual, liderii spirituali ai evreilor: 1. ce nume şi ce păstrarea libertăţii culturale şi religioase. rale, de combatere a antisemitismului,
forţându-i să-şi lepede Legea şi cultura simboluri să dea sărbătorii?; 2. ce cuprins Centrul sărbătorii a fost marcat de mi- cu forma lui nouă, antiisraelismul, au fost
proprie. şi mod de sărbătorire să aibă? nunea vasului cu ulei scăpat de profanare, organizate în colaborare cu B’nai B’rith
Mica armată a Haşmoneilor - aşa se S-a stabilit să se numească Hanuca – având puterea de a arde o zi, care, prin România, Asociaţia Evreilor din România
numeau fiii preotului Matitiahu din Modiin, Sărbătoarea Reînnoirii Templului. Faptul Puterea Divină, a ars opt zile în Menora Victime ale Holocaustului, Centrul pentru
armată condusă de Iehuda Macabeul, este emblematic pentru sărbătorile evre- din Templul de la Ierusalim. Studierea Istoriei Holocaustului, Teatrul
supranume venit de la macaba (ciocan, în ieşti. Ele nu poartă numele conducătorilor Dar în rugăciunile de mulţumire către Evreiesc de Stat, Institutul Naţional de
ebraică) şi primit de toţi fraţii săi, simbol al care le-au determinat, pentru a nu se crea Dumnezeu, înălţate în timpul sărbătorii Studiere a Holocaustului din România.
înzestrărilor militare remarcabile - a reuşit, cultul personalităţii, ducând la dictatură. de Hanuca, este evocată lupta şi vitejia Deputat dr. AUREL VAINER
printr-un război cu nenumărate jertfe, să S-a hotărât, de asemenea, să nu se Macabeilor.
învingă puternica armată a lui Antiohus. pună în prim planul sărbătorii victoria Hanuca Sameah! (Continuare în pagina 2)
2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

Agenda deputatului
Am consemnat pentru dumneavoastră
Dialog ecumenic şi social, Alegeri în comunităţi din ţară, J.C.C. – retrospective
şi proiecte, participări la forumuri internaţionale
reprezentări internaţionale, Reuniunea Comitetului director al
F.C.E.R., din 19 noiembrie 2009, a vali-
din Tăsnad.
A fost analizată activitatea Centrului
intervenţii în Parlamentul României dat rezultatul alegerilor noilor conduceri
de Comunităţi din Satu Mare (realegerea
Comunitar Evreiesc (J.C.C.) din anii 2008
şi 2009 şi s-au luat măsuri de îmbunătăţire
~ În cadrul vizitei efectuate la Timişoara (relatarea despre probleme comunitare a apărut în funcţia de preşedinte a av. Decsei Ni- a acestei activităţi în anul 2010. Se are în
în numărul precedent al revistei), deputatul dr. Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., a avut un colae); Dej (realegerea ca preşedinte a vedere parteneriatul F.C.E.R. – J.D.C. şi
dialog ecumenic cu Î.P.S., Mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, privind rolul important lui Farcas Iosif); Bistriţa (realegerea în ca- în legatură cu acest important factor de
al evreilor din Banat în dezvoltarea zonei. Înaltul ierarh s-a referit la bunele relaţii de cola- litate de preşedinte a lui Deac Fredi), care socializare a populatiei evreieşti.
borare cu conducerea Comunităţii evreilor timişoreni, la prietenia de-o viaţă cu Prim Rabinul vor fi şi delegaţi la Congresul F.C.E.R. din Comitetul Director a aprobat proiectul
dr. Ernest Neumann z.l., şi, în ultima vreme, cu preşedintele Comunităţii, dr. Paul Costin, 2010. Alegerile pentru o nouă conducere privind realizarea unui Centru Comunitar
care a participat la această întâlnire. ~ Dr. Aurel Vainer a vizitat Comunitatea evreilor din în comunitatea din Constanţa se vor ţine Evreiesc în Comunitatea Evreilor din Ti-
Constanţa, însoţit de directorul Centrului de Administrare a Patrimoniului Imobiliar (C.A.P.I.), până la 30 iunie 2010, având în vedere mişoara. C.A.P.I. şi J.D.C. se vor implica
ing. Rudy Marcovici. Împreună cu preşedintele Comunităţii, prof. univ. dr. Carol Friedman, au procedurile de încheiere a unor docu- în realizarea programului calendaristic
fost vizitate vestigiile Sinagogii constănţene. Dr. Aurel Vainer a avut o întrevedere cu primarul mente de proprietate făcând parte din stabilit.
municipiului Constanţa, Radu Mazăre. S-au purtat discuţii privitoare la: ~ retragerea deciziei patrimoniul imobiliar al F.C.E.R. în zonă, S-a luat notă de participarea Irinei
Consiliului Municipal Constanţa, din 2002, privind preluarea în domeniul public a cimitirului obţinute de organizaţia sus-menţionată. Cajal, membră în Comitetul Director al
evreiesc; ~ anularea deciziei de împroprietărire a unui cetăţean din Ţăndărei pentru curtea S-a aprobat: ~ comandarea necesarului F.C.E.R., şi a dr. ing. Jose Blum, şeful
din incinta Sinagogii; ~ efectuarea lucrărilor de cadastru şi intabulare imobiliară pentru toate de Maţot pentru Pesah 5770; ~ crearea Sectorului C.A.S. al F.C.E.R., la Con-
proprietăţile F.C.E.R. din Constanţa. Urmează ca preşedintele comunităţii din Constanţa unei categorii de ajutoare minimale gresul Internaţional “Diaspora Sefardă
să continue demersurile, cu sprijinul direct al primarului, pentru obţinerea de sprijin de la pentru membrii A.E.R.V.H. care sunt în între Balcani şi Mediterana Rasariteană”,
investitorii israelieni din municipiu în vederea reabilitării Sinagogii. Cu prilejul vizitei, a fost situaţii critice. S-a întocmit programul Madrid 26 -30 octombrie 2009.
făcut un popas la C.I.R. Eforie Nord, constatându-se starea bună a imobilului, întreţinut de de Hanuca 5770. La Bucureşti, sărbă- S-a aprobat participarea la Forumul
familia Turoi, dar şi necesitatea unor reparaţii. torirea de Hanuca se va organiza de Global de Combatere a Antisemitis-
Deputatul F.C.E.R., însoţit de şeful Cancelariei Preşedintelui F.C.E.R., Silvian Horn, a făcut către F.C.E.R. şi Comunitatea Evreilor mului, care va avea loc la Ierusalim, a
o vizită de pregătire a reinaugurării Sinagogii din Lemn în Comunitatea din Piatra Neamţ. din Bucureşti. preşedintelui F.C.E.R., deputat dr. Aurel
Oaspeţii, împreună cu preşedintele Comunităţii, ing. Hary Solomon, au vizitat Sinagoga şi Comisia Consultativă pentru patri- Vainer.
punctul muzeal. S-au stabilit: ~ completarea punctului muzeal; ~ programul ceremoniei de moniul imobiliar al F.C.E.R. a stabilit noi S-au rezolvat probleme curente.
reinaugurare şi sărbătorirea de Hanuca; ~ evaluarea costurilor. ~ Deputatul dr. Aurel Vainer a elemente de strategie pentru perioada
participat, între 23 – 25 noiembrie a.c., împreună cu senatorul Alexandru Mazăre şi deputatul următoare. Comitetul Director a aprobat Ing. NILU ARONOVICI
Eduard Martin, la cea de-a 34-a Sesiune Plenară a Adunării Parlamentare a Organizaţiei alocarea sumei de 93.944 lei Comunităţii Membru al Comitetului Director al
pentru Cooperare Economică în zona Mării Negre (P.A.B.S.E.C.), desfăşurată la Moscova. Evreilor din Satu Mare, pentru Cimitirul F.C.E.R.
P.A.B.S.E.C. reuneşte parlamentari din 12 state membre. Preşedinţia P.A.B.S.E.C. este

Mesajul de Hanuca 5770


deţinută, prin rotaţie, de una din ţările membre. La sfârşitul reuniunii de la Moscova, ea a
revenit Adunării Naţionale a Republicii Serbia. Următoarea Adunarea Generală va avea loc
între 8 – 10 iunie, la Belgrad. Adunarea plenară de la Moscova a avut ca temă centrală de
dezbatere „Dezvoltarea coridoarelor internaţionale de transport şi asigurare a securităţii
energetice a statelor membre în P.A.B.S.E.C.”. Printre temele abordate s-au numărat: „Pro- al preşedintelui F.C.E.R.
bleme economice, comerciale, tehnologice şi de mediu”, „Probleme financiare”, „Probleme (Urmare din pagina 1) „Strategia porţilor deschise” s-a concretizat şi prin
juridice şi politice”, „Probleme culturale, educaţionale şi sociale”. La această din urmă sesiune, evenimentele ecumenice de la Arad şi Bruxelles – Comisia Europeană –, unde a
senatorul Alexandru Mazăre a ţinut o comunicare despre importanţa respectării normelor participat şi o delegaţie a F.C.E.R.
ecologice de către statele membre ale P.A.B.S.E.C. Dr. Aurel Vainer a reprezentat Dimensi- Nu ascundem că parcurgem o perioadă dificilă, de criză economică şi financiară,
unea Parlamentară a Iniţiativei Central Europene (I.C.E.), unde a avut o intervenţie, urmărită cu impact negativ pe piaţa imobiliară. Datorită acestui fapt, Fundaţia „Caritatea” nu
cu interes, referitoare la problematica dezvoltării cooperării în zona Mării Negre. Deputatul a mai putut să onoreze programul de sponsorizări. În aceste condiţii s-au impus: ~
F.C.E.R. a arătat disponibilitatea de colaborare a I.C.E. cu P.A.B.S.E.C. în probleme de interes intensificarea economisirii resurselor materiale şi financiare şi a eficienţei întregii
comun, atât în plan global cât şi în cel al Comisiei pentru Politică Economică, din care face activităţi a F.C.E.R.; ~ îmbunătăţirea organigramei şi a încadrării de personal; ~
parte. Domnia sa a realizat noi contacte cu: vicepreşedintele Parlamentului European, dr. donarea cu 10% din salariu a celor cu venituri de peste 1 000 lei lunar. În pofida
Libor Roucek (Republica Cehă); deputatul în Parlamentul Republicii Azerbadjian, membru dificultăţilor, lucrările de renovare a Templului Coral continuă cu sprijinul Primăriei
corespondent al Academiei de Ştiinţe, Asaf Hajiyev; preşedintele O.S.C.E., Joao Soares; Capitalei şi al Joint-ului.
senatorul Dominique Baert, membru în Adunarea Naţională a Franţei; parlamentarul din Tradiţia festivalului luminii, Hanukiada, instituită de către Şef Rabinul dr. Moses
Republica Moldova, membru în Comisia de Afaceri Politice, Igor Dodon; deputatul în Parla- Rosen z.l., continuă. În numele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România şi
mentul Republicii Moldova, Valeriu Streleţ; E.S. Andrei Neguţă, ambasadorul României în al meu personal, urez tuturor coreligionarilor noştri şi tuturor prietenilor pe care îi
Republica Moldova; parlamentarul din Republica Serbia, Jorgovanka Tabakovic; Paul Wille, avem sănătate, bucurii, împliniri de Hanuca şi Anul Nou universal.
membru în Adunarea Europeană Occidentală; secretarul general adjunct al P.A.B.S.E.C., Hanuca Sameah! şi La mulţi ani!
Igor Bolhonam; deputatul în Knesset, Alex Miller; vicepreşedintele Parlamentului Republicii Deputat dr. AUREL VAINER
Slovace, Anna Beloysovova; consilierul în Departamentul pentru Afaceri Internaţionale al
Adunării Federale a Federaţiei Ruse, Margarita Moldavanova ş.a. La invitaţia E. S. Constantin
Grigorie, ambasadorul României în Federaţia Rusă, dr. Aurel Vainer a efectuat o scurtă vizită
la Ambasadă, purtând convorbiri pe teme economice şi comunitare. ~ Deputatul F.C.E.R. Recepţie de Ziua Naţională a României
a susţinut, la Comisia pentru Muncă a Camerei Deputaţilor, propunerea legislativă privind Cu prilejul Zilei Naţionale a României, la 1 decembrie a.c., a avut loc o recepţie
majorarea indemnizaţiilor persecutaţilor pe criterii etnice în perioada 1940 – 1944, ca să nu oferită de preşedintele României, Traian Băsescu, în Sala Unirii a Palatului Cotro-
existe o discriminare faţă de persecutaţii politici de după 1945, ale căror indemnizaţii au fost ceni. În discursul rostit în faţa numeroşilor oaspeţi – militari, diplomaţi, personalităţi
majorate. Pe baza unor noi informaţii solicitate Guvernului, Comisia va elabora un Raport care socio-culturale, reprezentanţi ai minorităţilor naţionale -, E.S. Traian Băsescu a
urmează a fi supus dezbaterii şi aprobării. ~ La Comisia pentru politică economică, reformă rostit un mesaj din care cităm: ”Sărbătorim la 1 decembrie, Ziua Naţională a Ro-
şi privatizare şi Comisia pentru industrii şi servicii, dr. Aurel Vainer a susţinut respingerea mâniei, pentru că această zi simbolizează unitatea noastră statală. 1 decembrie
O.U.G. 163/ 2008 pentru abrogarea O.U.G. 45/ 2006 privind unele măsuri pentru privatizarea 1918 a fost un moment în care voinţa politică a exprimat deplin voinţa naţiunii. 1
Societăţii Comerciale „Oltchim”. Membrii celor două Comisii au hotărât în unanimitate să decembrie 1918 trebuie să rămână un model pentru acţiunea oamenilor politici.
supună Proiectul de Lege plenului Camerei Deputaţilor. Numai atunci când voinţa naţiunii se reflectă în voinţa politică a reprezentanţilor
IULIA DELEANU săi, se realizează adevărata unitate naţională”.

Cronica
B’nai B’rith România Pacea în Orientul Apropiat - singura opţiune realistă
„Israel –Perspective de pace”, partea a păcii trebuie să vină de la liderii politici din zonă, nu să se negociatorului palestinian Abu Mazel a fost negativ. În
doua a dezbaterii pe aceeaşi temă la Foru- datoreze influenţei unor emisari americani, europeni, ruşi. pofida conflictului existent între lumea iudeo-creştină şi
mul B’nai B’rith România, i-a avut ca invitaţi Din punct de vedere politic şi militar, suntem în faţa unor radicalismul islamic, Acordurile amintite de ministrul Doru
pe Doru Costea, ministru secretar de stat opţiuni decisive, a considerat vorbitorul, bun cunoscător Costea ne oferă dreptul de a fi optimişti, a conchis domnia
pentru afaceri globale, gral (r) prof. univ. dr. Mihail Ionescu, al situaţiei la faţa locului, care a ajuns la concluzia că, în sa. Au fost supuse dezbaterii: ~ reacţia destul de lentă a
directorul general al I.N.S.H.R., E.S. David Oren, amba- Orientul Apropiat, nimic din ceea ce vezi nu e adevărat şi S.U.A. faţă de intensele pregătiri de înarmare nucleară ale
sadorul Israelului în România. Colocviul a fost moderat că orice este posibil. Ameninţarea nucleară a Iranului, al Iranului (av. Nasty Vlădoiu); ~ îndoiala privind şansele de
de preşedintele Forumului, ing. José Iacobescu. Ministrul cărui conducător a declarat că vrea să şteargă Israelul pace între Israel şi palestinieni în generaţiile actuale (ing.
Doru Costea şi-a axat expozeul pe trei posibile răspunsuri de pe harta lumii, nu vizează doar Israelul, ci întreaga Tiberiu Roth); ~ actualitatea unui aforism străvechi pus în
la întrebarea: poate să fie pace în Israel? 1.Aserţiune comunitate umană, a afirmat gral Mihail Ionescu, arătând circulaţie de înţelepţi talmudici: după pace trebuie să alergi
afirmativă. 2. Năzuinţă-încredere (trebuie să fie pace). 3. că lansarea de rachete cu focoase nucleare ameninţă şi (dr. Aurel Vainer); ~ prioritatea pe care S.U.A. o acordă
Singura opţiune politică realistă (nu se poate altfel decât să România. „Trebuie să fim atenţi ce face Ierusalimul ca situaţiei din Afganistan, nu conflictului palestiniano-israelian
fie pace). Comentatorilor sceptici privind evoluţiile proce- să ştim ce politică externă facem noi”, a spus domnia sa, (Eva Galambos); ~ sprijinul Rusiei acordat statelor arabe
sului de pace în zonă, vorbitorul le-a contraargumentat cu relevând comunitatea de destin între România şi Israel (Boris Marian Mehr); ~ dorinţa comună de pace şi modul
optimismul izvorât din referiri la istoria recentă a Orientului şi faptul că, potrivit noului concept strategic al N.A.T.O., diferit de a o concepe (arh. Aristide Streja); ~ continuitate
Apropiat: vizita lui Sadat în Israel, care a premers Acordul Israelul, care – ca sistem politic - face parte din Occident, sau schimbare în politica S.U.A. faţă de Israel (ing. Miron
de pace cu Egiptul, negocierile de la Oslo, care au condus poate deveni partener strategic sau membru al N.A.T.O. Băltăţeanu). Răspunsurile primite din partea invitaţilor au
la Acordul de pace între Israel şi Iordania. Ministrul Doru E.S. David Oren a precizat că: ~ este de acord că pacea fost: ~ Israelul este încurajat să aibă un statut de partener
Costea a subliniat că: ~ acest conflict are efecte asupra în Israel are şanse de concretizare; ~ Israelul a făcut maxi- al N.A.T.O.; ~ relaţiile între Israel şi S.U.A. sunt excelente,
comunităţii internaţionale; ~ părţile beligerante trebuie să fie mum de concesii în dorinţa de pace (a oferit circa 97% din inclusiv sub Administraţia Obama; ~ trebuie să plecăm de
conştiente că, fără compromisuri, nu se poate ajunge la un Cisiordania, a evacuat total Gaza, a oferit formula – Ieru- la premisa că pacea este posibilă în generaţiile actuale.
rezultat pozitiv; ~ deciziile care ar urma să deschidă calea salim, capitală universală a religiilor). Şi, totuşi, răspunsul I.D.
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 3

Cu ing. Tiberiu Roth, preşedintele Comunităţii Evreilor din Braşov


Eva Galambos: Deşi Federaţia?
Invitatul R.E. a fost inginerul Tiberiu Roth, poate cel T.R.: Convingerea mea
sunteţi cunoscut, am dori mai longeviv preşedinte de comunitate din ţara noas-
să ne vorbiţi ceva mai mult este că în cadrul comunităţii
tră. El deţine această funcţie din 1986 şi pune un mare trebuie să existe şi să fie
despre dumneavoastră. accent pe ideea solidarităţii evreilor ca bază a comu-
Tiberiu Roth: În prin- dezbătute şi poziţii contra-
nităţii. Mulţi ani director tehnic la Uzinele „Steagul dictorii. Numai dintr-o astfel
cipiu, nu-mi place să fac Roşu”, a fost printre primii „curajoşi” din România
acest lucru, dar dacă m-aţi de dispută poate să rezulte
care a promovat iniţiativa privată. Astăzi este pro- o cale de rezolvare a pro-
rugat... Am fost inginer, deşi prietarul firmei „Hyperdia”, de import de tehnică
iniţial am vrut să mă fac blemelor. Eu sunt de părere
medicală. Membru al Consiliului de conducere al că o comunitate locală este
actor. Mi-am zis însă că e F.C.E.R., T. Roth susţine o serie de idei vizând refor-
mai puţin riscant să fiu un elementul esenţial în aceas- opinie, ne inflamăm.
marea activităţii Federaţiei. tă construcţie iar Federaţia B.M.: Sunteţi preşedintele Asociaţiei
inginer mediocru decât un
actor mediocru. Şi am rămas este o structură, cu rol de Sioniştilor din România. Care credeţi că ar
inginer până la „prăbuşirea” În ceea ce priveşte lucrurile concrete din reprezentare în faţa organi- fi perspectivele ei?
finală, la uzină, apoi la un institut de cerce- comunitate, ca inginer, întotdeana am zaţiilor de nivel naţional, stat, alte culte. T.R. : Îmi asum integral paternitatea ideii
tări. În 1990, m-am „renăscut”, fiind primul fost creator şi întotdeauna am vrut să fac Am spus de la început că este absurd să pe care vreau să o prezint. Există două as-
investitor privat la Braşov. ceva. Cea mai mare realizare o consider existe o supercentralizare exagerată care pecte diferite: ideea sionistă şi organizaţia
Boris Mehr: Spiritul de iniţiativă l-aţi renovarea Sinagogii. să urmărească fiecare cheltuială, fiecare mondială. Mulţi pun în discuţie existenţa
moştenit din familie? Andrei Banc: Aţi reuşit să renovaţi mişcare din comunităţi. Într-o lume în care organizaţiei, de fapt cel mai larg forum de
T.R.: Bunicul meu din partea tatălui Sinagoga. Vorbiţi-ne puţin de cantina care totul merge pe ideea autonomiei locale, noi dezbatere al lumii evreieşti. Organizaţia
a fost comerciant de băuturi spirtoase la a devenit restaurant. centralizăm activitatea într-un singur loc. Sionistă Mondială (O.S.M.) este un orga-
Lupeni. Tatăl meu a făcut un pas înainte, T.R.: Este singurul restaurant caşer Pe de altă parte, poate că n-am dreptate, nism politic la care participă reprezentanţi
a făcut Academia comercială şi a continuat din România, cu trei meniuri fixe şi restul cred că un consiliu de conducere, în care ai partidelor politice. Azi, ideea centrală
afacerile bunicului până în 1941, când a à la carte. Deocamdată, nu pot să spun preşedintele este şi cel care dă salarii la a O.S.M. nu mai este neapărat imigrarea
trebuit să plecăm din Lupeni din cauza dacă este o reuşită. Sigur, în lunile iulie şi toţi membrii, nu mai poate fi un organism tuturor evreilor în Israel. Pentru binele şi
legilor rasiale. Am stat câteva luni într-un securitatea Israelului este necesară o di-
lagăr din Păclişa, lângă Haţeg, apoi ne-am asporă. În ceea ce priveşte România, am
mutat la Arad. Autorităţile credeau că toţi refăcut organizaţia în 2002, când au fost
evreii sunt comunişti şi l-au arestat pe tata puse în faţa ei mai multe provocări: de a
care, după un an de închisoare, a fost trimis avea membri şi de a exista o mişcare sio-
la munca obligatorie. După 23 august a nistă în România, după 60 de ani de inter-
lucrat la Deva. În 1945, mama, care era din dicţie. A fost o recuperare morală care s-a
Satu Mare, s-a întors acolo şi a constatat realizat. Azi, mişcarea sionistă din România
că familia ei a fost deportată; nimeni nu s-a este recunoscută de O.S.M. Dar la mai
întors, astfel că ea a moştenit o avere de mult decât o prezenţă simbolică nu putem
la părinţi, inclusiv pământ. Aşa a devenit aspira deocamdată, din mai multe motive.
tatăl meu moşier, arestat din nou în 1948 În primul rând, pentru că ar trebui să ne
şi trimis în domiciliu forţat la Odorhei, unde declarăm o culoare politică, o chestiune
a stat şapte ani. cel puţin delicată. Aici, la noi, n-are sens.
Iulia Deleanu: Am vrea să ştim mai În plus, organizaţia ar necesita fonduri pe
multe despre drumul spre comunitate care nu le avem. Totuşi, văd o „luminiţă la
al lui Tibi Roth, ce a făcut şi ce va face capătul tunelului”. Eu n-am vrut ca mâna
pentru ea. de evrei de la noi să fie organizată în mai
T.R.: Am ajuns la comunitate din întâm- multe grupuleţe, dar Federaţia, comunităţi-
plare. Din păcate, destinul evreilor nu este le şi Jointul sunt sioniste. Se face educaţie
o întâmplare, este un curs bine determinat. sionistă, se vorbeşte despre importanţa
Din cauza scăderii drastice a populaţiei Israelului şi ataşamentul faţă de statul
evreieşti, firesc, s-a ajuns şi la mine, că evreu. Ideea mea este ca F.C.E.R. să se
nu mai aveau pe cine să pună preşedinte declare o federaţie sionistă şi în acest fel
de comunitate.Dar cel care m-a orientat să adere la O.S.M.
spre ea a fost un bun prieten şi coleg de-al E.G.: O ultimă întrebare: vă gândiţi să
Foto: M. Tunsoiu
meu, S. Leibovici, un inginer metalurgist, mai candidaţi la funcţia de preşedinte al
meserie rar aleasă de un evreu. Provenit F.C.E.R.?
din Botoşani, el devenise preşedintele august a fost, din cauza turiştilor, dar nu democratic. Mă refer aici mai ales la pre- T.R.: În acest moment, nu. Nu cred că,
Comunităţii braşovene. Din păcate, a murit pot să susţin o astfel de instituţie pe trei şedinţii de comunităţi. Aceştia ar trebui să gândindu-ne la viitor, un om de peste 70 de
foarte tânăr. Atunci n-am vrut să accept luni de succes. Cea mai grea problemă, fie onorifici, să nu fie plătiţi de Federaţie. ani ar trebui să fie preşedintele Federaţiei,
funcţia, până la mine au mai fost alţi preşe- dincolo de aspectele financiare, este cea a În lumea evreiască există profesionişti în ci unul de 40-50 de ani. Nu vă ascund că
dinţi. Am fost ales în 1986. Când am ajuns caşrutului. Sper că am rezolvat-o, aducând administrarea treburilor obşteşti, directori sunt foarte multe solicitări. În ceea ce pri-
eu preşedinte la Braşov, au fost peste 700 un majghiah din Israel. Eu trebuie să fiu executivi plătiţi, de fapt manageri. Preşe- veşte proiectele mele de viitor, sunt foarte
de evrei. Acum, nu suntem nici jumătate. atât de bun încât publicul, chiar şi neevreu, dintele instituţiei care a fost ales, trebuie mândru că, pentru prima dată, la Cerbul
Fac anual numărătoarea celor care vin la să accepte să dea mai mulţi bani pentru să fie un om deasupra tuturor suspiciunilor. de Aur a existat o prezenţă evreiască şi
templu de Iom Kipur. Opinia mea este că mâncarea caşer, care este foarte scumpă. El nu trebuie să fie salariat, acceptarea o să fie şi de-acum înainte. Am decis să
cine nu vine la sinagogă în această zi, nu În plus, sunt foarte multe concepte despre funcţiei trebuie considerată o onoare. În organizăm, în ultima zi a „Cerbului”, pe
este evreu. Astfel, numărul constatat de caşrut. Tipic este că, în conceptul caşrutu- trecut, preşedinţii erau oameni cu stare lângă seara de folclor românesc, şi o sec-
mine – 174 de membri – e mai mic decât lui, personajul principal este majghiah-ul, care veneau şi ajutau comunităţile. Nu cred venţă de muzică evreiască. Încercăm să
cel care figurează oficial la Federaţie. Din iar când vin oameni religioşi, ei vor să stea în meseria de preşedinte de comunitate. El facem din restaurantul caşer – de altfel,
păcate, deşi oficial există alte cifre, aceasta de vorbă în primul rând cu acesta, chiar ar putea fi şi un mare scriitor, un profesor singura iniţiativă evreiască ce s-a făcut
este realitatea. Încercăm totuşi să facem dacă am autorizaţia de caşrut pe perete. universitar. Este suficient un consiliu mai pe credit, nu din donaţii – un succes. Vom
multe lucruri, aceasta, în primul rând din Dacă le inspiră încredere,îi convinge, ră- mic care să exercite controlul, iar membrii organiza mici serate culturale cu tematică
ambiţie colectivă, căci trebuie să facem mân şi trimit şi pe alţii. să fie independenţi. Nu sunt de acord să evreiască. În ceea ce priveşte revista dv.,
ceva atâta vreme cât existăm. În ceea ce A.B.: Ne-aţi spus că aveţi minian şi mimăm democraţia. Am o părere proprie pe care o apreciez, aş dori ca ea să nu fie
priveşte prezentul, am nişte convingeri un cor. Cum asiguraţi minianul, când în şi în ceea ce priveşte cimitirele. Acestea a Federaţiei, ci a unei fundaţii. Aceasta ar
foarte simple. În primul rând, legate de rolul Bucureşti, unde sunt mult mai mulţi evrei, ar trebui să se păstreze acolo unde există conferi revistei o mai mare independenţă
comunităţii care, după părerea mea, este se face cu greu. comunitate, unde nu există, să le lăsăm şi spirit critic.
o instituţie religioasă a poporului evreu. T.R.: Intervine conceptul de solidaritate, aşa cum sunt, să devină o problemă a ad-
Putem să o transformăm într-o instituţie de simpatie personală, dorinţa de a păstra ministraţiilor locale. Nu sunt de acord nici Aceasta este discuţia pe care redactorii
reprezentativă a poporului evreu, a unei comunitatea. Dar nu oferim nici un avantaj. cu ideea de a se vinde vreun centimetru noştri au purtat-o, faţă-n faţă, cu domnul
minorităţi, dar ea, prin tradiţie, este o insti- Niciodată n-am fost de acord ca oamenii pătrat din cimitire. Şi nu e vorba numai de preşedinte Tiberiu Roth. Sigur că redacţia
tuţie religioasă a evreilor din Diaspora şi să vină la comunitate pentru avantaje. În cimitire ci şi de sinagogi. Poate ar trebui să nu împărtăşeşte, în mod obligatoriu, toate
nu numai. Are foarte multe funcţii, pentru ceea ce priveşte corul, este compus din acceptăm că nu există soluţii. Sinagogile punctele de vedere exprimate de invitatul
că instituţia religioasă le impune - asistenţă copiii de acum 30 de ani care au rămas şi care nu au valoare de monument istoric nostru. În unele chestiuni ne exprimăm
socială, educaţie, hevra kadişa. Menţinerea sunt legaţi de această instituţie, apoi sunt ar trebui dărâmate, iar terenurile, valorifi- rezerve şi suntem siguri că un om deosebit,
comunităţilor se explică prin existenţa unui copiii copiilor. De asemenea, intervine cate, indiferent de atacurile din afară. Eu cu pregătirea şi cultura domnului Tiberiu
sentiment dominant evreiesc – solidarita- fenomenul de aderenţă, coristul aduce un cred că ar trebui să facem o dezbatere cu Roth, oricând îşi va exprima opiniile, el nu
tea, şi acest lucru se manifestă şi la Braşov. prieten, prietenul pe un alt prieten. Există tema: cine are drept de proprietate asupra va omite să militeze implicit pentru dreptul
Oamenii vin la comunitate din solidaritate un dirijor al corului, responsabil cu partea bunurilor comunitare. Ne contestă cei din celorlalţi de a nu fi de acord cu opinia sa.
şi, deşi la început resping ideea religiei, muzicală, de obicei de la Filarmonică, dar Israel sau Canada. Dar dacă ei consideră Aceasta este legea primordială nu numai a
până la urmă se simt atraşi de ea, poate cântecele, în idiş sau ebraică, coriştii le că au drept de proprietate, trebuie să-şi democraţiei ci şi a presei pe care, cu îngă-
şi văzând exemplul celorlalte religii care învaţă unul de la altul. asume şi obligaţii. Noi refuzăm să dezba- duinţa dumneavoastră, o reprezentăm.
se manifestă atât de puternic la alte culte. A.B.: Care sunt relaţiile dv. cu tem problema, dar dacă cineva are o altă „Realitatea Evreiască”.
4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

Excelenţei Sale
Domnului Traian Băsescu, preşedintele României
Stimate Domnule Preşedinte în cea mai înaltă funcţie a Statului Ne experimăm totodată do- tăţilor Evreieşti din România în statornicit, de-a lungul timpului,
Odată cu reintrarea dv. într-un Român contemporan ne oferă rinţa ca înalta dumneavoastră realizarea unei vieţi comunitare dar şi de dorinţa de a considera
ciclu prezidenţial, ca urmare a vo- convingerea că, bazat pe înaltele misiune să fie înscrisă pe coor- adecvate, cu un adânc respect şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti
tului popular majoritar al cetăţe- dumneavoastră calităţi de Om donate de înţelegere şi cooperare devotament pentru prezervarea din România ca partener de dia-
nilor României, vă rog să primiţi, politic cu largi viziuni privind viaţa între toţi cetăţenii României, în şi dezvoltarea moştenirii noastre log şi colaborare, spre binele şi
în nume personal şi al Conducerii economică, socială şi spirituală, context, ne revine mereu în minte iudaice multiseculare. progresul României
Federaţiei Comunităţilor Evreieşti veţi acţiona în stilul ce vă carac- disponibilitatea dumneavoastră Vă asigur, stimate domnu- Cu înaltă stimă şi consideraţie
din România, gânduri sincere şi terizează, spre a duce România de dialog cu minorităţile naţio- le Preşedinte al României, de
felicitări călduroase. la un înalt nivel de modernizare, nale şi în mod special sprijinul disponibilitatea noastră de a dr. AUREL VAINER
Realegerea dumneavoastră eficienţă şi bunăstare. pe care l-aţi acordat Comuni- continua bunele relaţii care s-au Preşedintele F.C.E.R.

H A N U C A 5 7 7 0
“Gala luminilor” Suceava Hanuca, sărbătorită „în familie” Iaşi Sensul spiritual
la Hotelul Marriot Comunitatea suceveană, patronată
de entuziastul preşedinte, prof. Sorin
al existenţei
Comunitatea Evreilor Bucureşti (C.E.B.) Golda, a sărbătorit aprinderea celei de Spectacolul de Hanuca, în prezenţa
a organizat, cu prilejul sărbătorii de Hanu- a şasea lumânări de Hanuca, în jurul autorităţilor locale a fost deschis de preşe-
ca, manifestarea “Gala luminilor”. Aşa cum unor mese pline de bunătăţi “de casă”, dintele comunităţii, ing. Pincu Kaiserman,
a declarat preşedintele C.E.B., Erwin Şim- rodul muncii doamnelor Ferer, Wexler care a vorbit despre minuni din istoria
şensohn, în cuvântarea de salut, a fost un şi Golda, care s-au dovedit gospodine Israelului renăscut acum peste 60 de ani
prilej de apropiere a oamenilor de afaceri destoinice şi harnice. În pofida iernii şi despre relaţiile diplomatice neîntrerupte
din Israel, precum şi a personalităţilor po- grele, aproximativ 40 de oameni, mulţi româno-israeliene. Marele Rabin Mena-
litice, culturale româneşti de comunitatea dintre ei depăşind pragul tinereţii, au chem Hacohen a metaforizat unitatea în
evreiască din România, de cunoaştere ţinut să participe la momentul solemn al diversitate (lumânărele Hanukiei sunt de
mai aprofundată a istoriei şi credinţei lor. sosirii luminii. De aceea, în cuvântarea diferite culori), egalitatea în faţa lui Dumne-
“Gala” s-a desfăşurat la Hotelul Marriot, sa, preşedintele comunităţii, amintind zeu (toate cele opt lumânărele sunt egale
s-a bucurat de participarea a peste 150 de minunea de Hanuca, a subliniat că şi îndreptate spre Şames), exprimându-şi
de persoane, întregul eveniment fiind „minunea la Suceava este însuşi faptul al F.C.E.R. în care se va contura strategia speranţa ca toate religiile să fie una lângă
autofinanţat. Au răspuns la invitaţia C.E.B. că putem fi împreună şi sperăm să fim viitoare a Federaţiei şi va fi aleasă o nouă alta prin iubirea de Dumnezeu, de oameni,
oameni politici din întreg spectrul politic ro- împreună şi la anul”. Lumânările au fost conducere. În acest context, E. Şimşen- de progres. Perenitatea sărbătorii, idee
mânesc, primarul capitalei, reprezentanţi aprinse de Daniel Blumenfeld, asistat de sohn a transmis intenţia preşedintelui inclusă în binecuvântarea lumânărelelor
a 10 importante companii israeliene, nouă Izidor Iancu, oficiant de cult şi preşedin- F.C.E.R. de a candida pentru un nou – „în vremurile acelea, în timpul acesta” –
ambasadori, printre care cei ai Israelului, tele Comunităţii din Dorohoi, sub privirile mandat şi speranţa acestuia ca şi ceilalţi generează reflecţie, recunoştinţă, poezie.
Statelor Unite, Rusiei, Franţei, oameni de atente ale lui David şi Amaliei, cei mai doi actuali coechipieri, vicepreşedintele Un istoric al evenimentelor petrecute acum
cultură, conducerea F.C.E.R., B’nai B’rith tineri membri şi speranţa comunităţii. ing. Paul Schwartz şi secretarul general, 2135 de ani şi obiceiuri de Hanuca au fost
şi membri ai comunităţii evreieşti. Întreaga Prezenţa lor a fost remarcată şi de Erwin ing. Albert Kupferberg, vor face la fel. expuse de secretarul Comunităţii, ing. Abra-
manifestare s-a realizat sub patronajul Şimşensohn, preşedintele C.E.B., care a În cuvântul său, Izidor Iancu şi-a mani- ham Ghiltman. Coordonatorul vieţii culturale
ambasadelor Israelului şi SUA. transmis mesajul conducerii F.C.E.R. şi festat bucuria că la actuala sărbătoare evreieşti din Iaşi, Rudolf Rosenberg, a fost şi
Prim rabinul Sorin Şlomo Rosen a al preşedintelui dr.A Vainer şi care a spus de Hanuca de la Suceava participă din prezentatorul spectacolului. Secretarul ge-
vorbit despre semnificaţia Hanucăi şi i-a că este o bucurie pentru toţi să audă din nou copii şi tineri, semne dătătoare de
neral al Federaţiei, ing. Albert Kupferberg,
invitat pe preşedintele F.C.E.R., şi pe nou râsete de copii. După ce a amintit speranţă pentru comunitate. „Am dori ca
ambasadorii SUA şi Israelului să aprindă
şi-a exprimat speranţa că nu peste multă
importanţa Hanucăi, preşedintele C.E.B. sărbătoarea luminilor care este celebrată
primele trei lumânări. În cuvântul său, dr. în această perioadă sub diferite forme
vreme vom reinaugura şi Sinagoga Mare din
a punctat câteva evenimente importan-
A. Vainer, deputat, preşedintele F.C.E.R. de cele trei religii monoteiste, să aducă Iaşi, cu sprijin financiar din partea Guvernu-
te din viaţa Federaţiei - inaugurarea la
a subliniat importanţa organizării eve- pacea şi liniştea în sufletele tuturor”, a lui României, a considerat spectacolul, ca
Bucureşti a Monumentului Holocaus-
nimentului la un astfel de nivel. În afara tului, iniţiativă a guvernului României, spus vorbitorul. şi Hanukiada, în general, o dovadă a vieţii
unei cine bogate de Hanuca, cei prezenţi reinaugurarea Sinagogii de Lemn din În continuare un grup vocal al corului evreieşti menţinute cu vigoare în România,
s-au putut bucura de momente artistice Piatra Neamţ, lansarea emisiunii filatelice Comunităţii din Bucureşti - Claudia Că- a vorbit despre recunoaşterea internaţională
deosebite: un concert A.G. Weinberger, româno-israeliene în amintirea primului ciuleanu, Mihaelea Zadoina, Alexandra a meritelor preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel
care a invitat pe scenă şi membri ai co- teatru idiş din lume, cel de la Iaşi sau şi Eliza Cojocaru, David Leventer – sub Vainer, şi a anunţat intenţia actualei con-
rului C.E.B. şi un program al formaţiei decorarea de către preşedintele Franţei, îndrumarea a însuşi preşedintele C.E.B., duceri de a candida pentru încă un mandat
“Amadeus”. Participanţii şi-au manifestat N. Sarkozy, a preşedintelui F.C.E.R., dr. A a interpretat un program de cântece de la alegerile conducerii F.C.E.R. din martie
satisfacţia faţă de acest eveniment şi şi-au Vainer, cu Legiunea de onoare.Vorbitorul Hanuca, primit cu entuziasm de toţi cei 2010. Directorul Teatrului „Luceafărul”, prof.
exprimat speranţa că vor avea prilejul să a menţionat de asemenea organizarea în de faţă. univ. dr. Ioan Holban, a amintit ediţiile Fes-
mai participe şi la altele. (E.G.) martie 2010 a celui de-al doilea congres EVA GALAMBOS tivalului Internaţional de Teatru Idiş, organi-
zate la Iaşi, la Teatrul Naţional, unde există
şi bustul lui Avram Goldfaden, a mulţumit
Piatra Neamţ Cine îşi preţuieşte rădăcinile, îşi asigură viitorul directorilor de la Romfilatelia şi Poşta isra-
eliană pentru emisiunea unui timbru comun
În ziua de 14 decembrie a.c., de menţine viaţa evreiască într-o comunita- dedicat primului teatru idiş din lume, născut
Hanuca 5770, a fost reinaugurată cea te drastic diminuată numeric, a subliniat la Iaşi. Preşedintele C.E.B., Erwin Şimşen-
mai veche sinagogă din ţară, Sinagoga însemnătatea parteneriatului F.C.E.R. sohn, a lăsat să curgă amintirile din copilărie
din Lemn de la Piatra Neamţ, în care – Joint şi pentru această reinaugurare. legate de Iaşi, venind de la Tg. Neamţ şi,
s-a rugat Baal Şem Tov, fondatorul Viceprimarul din Kiriat Maleahi, Rabinul apoi, de la Piatra Neamţ în capitala Mol-
hasidismului, adăpost pentru voievodul Haim Steiner, adept al hasidismului (as- dovei. Marele Rabin Menachem Hacohen
Petru Rareş, ascuns de evrei, când era tăzi, mişcarea Habad), a spus că este o a evidenţiat interferenţa materie – spirit
urmărit de armata otomană. În curtea mare cinste să participe la reinaugurarea (lumânarea compusă din puţină parafină,
Sinagogii a fost aprinsă cea de-a patra Sinagogii unde s-a rugat Baal Şem Tov. stearină, un firicel de bumbac care, odată
lumânare în marea Hanukie, modernă, Cuvântarea fostului primar din Kiriat Ma- aprinsă, se spiritualizează), ca şi versul şi
cu globuri transparente, ca lumina lumâ- leahi, Meir Şimon, originar din Piatra, a reversul focului: lumină, căldură/ distrugere
nărelelor să nu fie stinsă de vânt. Cere- avut accente confesive, referiri la istoria a lumii. Expresia „Dumnezeul lui Avraham,
monialul a fost împlinit de viceprimarul veche (salvarea de către evrei a lui Petru Iţhak şi Iaacov” face trimitere la aducerea
din Kiriat Maleahi, oraş înfrăţit cu Piatra Rareş) şi istoria recentă a comunităţii între oameni a lui Dumnezeu (Abraham),
Neamţ, Rabinul Haim Steiner. Toţi cei prezenţi au fost primiţi privind bunele relaţii între evrei şi populaţia majoritară (Elena credinţa până la dăruire totală (Iţhak), de-
în Templul „Leipzigher”, în funcţiune, cu „Baruh Haba”, cântat şi Ion Păduraru din Piatra - „Drepţi între Popoare”). Dr. Aurel dicarea vieţii lui Dumnezeu (Iaacov). Scara
de corul elevilor de la Liceul de Artă „Victor Brauner” şi corul Vainer a adus la cunoştinţă audienţei din sală şi de pe internet spre Cer, cu îngeri suind şi coborând, din
Şcolii elementare din Dumbrava Roşie. Ing. Hary Solomon, a (transmisia a fost asigurată de Silviu Wexler) că s-au primit visul lui Iaacov, simbolizează învăţarea
mulţumit pentru sprijin Ministerului de resort, Fondului Mondial mesaje de felicitare din partea preşedintelui Organizaţiei „Ame- lucrurilor spirituale (urcuşul) şi împărtăşirea
al Monumentelor Evreieşti Istorice, din New York, conducerii rican Jewish Heritage of Abroad”, Warren Miller; a preşedintelui lor oamenilor (coborâşul). Este ceea ce se
F.C.E.R., Marelui Rabin Menachem Hacohen, lui Iosef Şaliah, Comitetului pentru păstrarea Monumentelor Evreieşti Istorice petrece de Hanuca prin aprinderea lumână-
investitor israelian care a sponsorizat faţada Templului „Leipzi- Internaţionale, Meir Wexler; a donatorilor Ruth şi Sami Gruber. relelor; este mesajul religiilor monoteiste: să
gher”. Intermezzo-ul muzical („Ma Tovu” – Prim Cantorul Iosif Totodată, vorbitorul a înmânat Medalia şi Brevetul de Membru nu uităm sensul spiritual al existenţei. Î.P.S.
Adler), rugăciunile pentru România şi Israel, binecuvântarea şi de Onoare al F.C.E.R. Marelui Rabin Menachem Hacohen, E.S. Mitropolit Teofan a accentuat importanţa
aprinderea celei de-a patra lumânărele în Templul „Leizigher”, David Oren, viceprimarului şi fostului primar de la Kiriat Maleahi,
credinţei în vremuri grele: „dacă o ai, valul
„Maoz Ţur” (cele două coruri) au prefaţat cuvântarea Marelui Rabinul Haim Steiner şi Meir Şimon. Preşedintele C.E.B., Erwin
nu te ia”. Sursa principală de supravieţuire
Rabin Menachem Hacohen. După ce a făcut elogiul preşedin- Şimşensohn, tot originar din Piatra, a dat glas amintirilor despre
telui comunităţii pietrene, Eminenţa Sa a pus în ecuaţie bogăţia Hanuca din Piatra copilăriei şi adolescenţei sale. Imnurile de
a evreilor a fost şi a rămas istoria şi actu-
de semnificaţii „la zi” a sărbătorii. E.S. David Oren a arătat că stat ale României şi Israelului au încheiat spectacolul. Profesorii alizarea acestei istorii. Monseniorul Petru
trăim un moment istoric pentru evreii din Piatra, pentru evreii care l-au pregătit, Teodor Mocanu, Lucreţia şi Adrian Stroici au Gherghel a remarcat importanţa existenţei
români, pentru România. Irina Cajal a citit mesajul de felicitare primit Medalia şi Brevetul de Membri de Onoare ai F.C.E.R. Dr. „fraţilor mai mari”, prin monoteismul gene-
al ministrului Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional. Dr. Aurel Aurel Vainer a invitat copiii să petreacă vara viitoare un sejur rator şi al religiei creştine.
Vainer a elogiat capacitatea preşedintelui Hary Solomon de a la C.I.R. Cristian. (I.D.) IULIA DELEANU
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 5

NEPOATA Profesiunea de a citi


Povestea „Supleantului”
a
DE LA PAGINa
De Anul Nou i-am pregătit o surpriză redactorului nostru şef,
„Am visat să scriu „Supleantul”
timp de treizeci de ani, încă din
zilele traumatizante şi vijelioase ale
anunţată), carte ce îl face brusc celebru. La nici 25
de ani, urcă în topul noii generaţii de scriitori! Scrie
repede alte două tinereşti romane de succes, ”Dulce
fugii mele din România.” E fraza ca mierea e glonţul patriei” şi ”Sfârşitul bahic”, dar
dr. Aurel Storin: publicăm la pagina 5 fotografia nepoatei sale cu care Petru Popescu îşi începe cartea – prima ideea morţii îi dă mereu târcoale şi circulă printre
Vanessa, fiica Dianei Storin şi a lui Luis Martinez. Vanessa este scrisă în română după deceniile în care talentul personajele sale: unul dintre ele, expulzat din pro-
elevă şi locuieşte, împreună cu familia ei, în Panama City. său se exprimase, „constrâns” de marea experienţă fesie, devine spălător de morţi la un cimitir evreiesc
migratorie a vieţii sale, doar în engleză. Ne oferea şi zilele lui se petrec, cu respect şi smerenie, printre
cartea în această toamnă a lui 2009 cu o fericită aceste resturi ale vieţilor omeneşti. Peste ani şi ani,
înfrigurare, cu ambele mâini, ca pe o ofrandă şi după ce ”rămăsese
o declaraţie de fidelitate faţă de compatrioţi şi de afară” (sigur, în alte
cuvintele limbii sale materne: „Veniţi. Intraţi. Intraţi înprejurări decât
în cuvintele mele. Ce am făcut în viaţa mea până cele descrise în
acum? Am înşirat cuvinte... Am vorbit singur mulţi ”Supleantul”), va
ani. Acum vă vorbesc vouă.” Pentru patima cuvin- scrie cartea intitu-
telor libere şi-a pus viaţa la bătaie atunci, în anii lată „Oaza: amintiri
1975, când a cerut azil politic în Occident. Acum despre dragoste
se explică: cartea povesteşte „romanţa” lui cu Zoia şi supravieţuire
Ceauşescu, „fiica puterii, sumbra prinţesă Diana a într-un lagăr de
comunismului” – cum o numeşte scriitorul. Se pe- concentrare”. E un
trecuse în 1973, când el însoţea ca gazetar vizita în roman tragic şi lu-
câteva ţări sud-americane a cuplului proletaro-im- minos totodată, in-
perial român. Romanul e pasionant: pe trama unui spirat de povestea
reciproc joc al seducţiei, al unei „amitié amoureuse” de iubire a socrilor
(cu o singură scenă de amor pasional, petrecută, săi, Blanka şi Mirek
poetico-exotic, în... Cuibul condorilor din Machu Friedman, pe care
Pichu) se aşează portretul politic al României ace- i-o împărtăşise soţia sa: se căsătorise, în 1978, cu
lor ani, al spaimelor iscate de sistem, al condiţiei Iris Friedman, evreică originară din Cehia, şi îm-
scriitorului-vasal. Ar fi putut deveni, în perspectivă, preună îi vor avea pe Adam (n. 1985) şi pe Chloe
ginerele dictatorului dar şi scribul lui, cum spuneau (n. 1989). Un cuplu marital armonios, care se va
bârfele epocii? Era ultima ipostază pe care şi-ar dovedi benefic şi pe planul colaborării literare: vor
fi putut-o imagina autorul asupra destinului său. scrie împreună scenarii de film, vor realiza filme,
Destin care a stat mereu sub semnul paradoxului. unul chiar şi în România, în 1994, „Copiii nimănui”,
Născut pentru a fi învingător, scăpărător de inteli- sugerat de vizita lor la un orfelinat din Nicoreşti.
gent şi cultivat, bărbat frumos, hipertalentat, ba şi Smuls de-a lungul a prea mulţi ani (1975-1990)
fiu al unui redutabil cronicar teatral, Radu Popescu, din amintirea compatrioţilor, din rafturile bibliotecilor
el primeşte de timpuriu o lovitură tragică: la 13 ani, publice şi ale istoriei literare române, Petru Popescu
fratele său geamăn, Pavel, moare de poliomielită, a revenit acasă, încetul cu încetul, prin vizitele şi
cuplul părinţilor nu rezistă la încercare şi se des- traducerile cărţilor sale. Dar a irumpt acum, la 65
parte, apare şi o antipatizată mamă vitregă. Tânărul de ani, cu „Supleantul”, într-o fastă zi de toamnă
se simte înjumătăţit la propriu; numai că în viaţa sa, 2009, lansat, împreună cu „Jurnalul Naţional”, şi
orice tragedie devine sursa unei viitoare biruinţe intrând – aşa cum şi-a dorit – în mâinile a mii şi
literare. Experienţa dispariţiei geamănului, „sufletul mii de cititori. Încă tânăr, strălucitor şi ferice, cum îi
său pereche”, îl duce la scrierea romanului ”Prins” sortiseră de la bun început ursitoarele.
(un tânăr inginer condamnat la o rapidă moarte SANDA FAUR

Pe ce se duc banii… Urmele unui an „pierdut”


Cu toate că la finalul Pentru concetăţenii care nu se preocu- lei, la nivelul mediu al celor două surse de căpătat alte înţelesuri în perioada de criză
lui 2008 era evident că nu pă de teme „metafizice”, deoarece traiul existenţă. Diferenţele cresc pe măsură ce comparativ cu cele anterioare. Mulţi con-
vom fi ocoliţi de efectele de zi cu zi nu le îngăduie decât să caute avem de-a face cu venituri mai mici. cetăţeni au renunţat la o serie de bunuri
crizei globale, optimis- febril modalităţi de supravieţuire, esenţială Situaţia devine dramatică atunci când şi servicii esenţiale, inclusiv la cele care
mul continua să domine a fost, este şi va fi puterea de cumpărare. se compară preţurile de la începutul privesc igiena personală. Nu-şi mai permit
cercurile oficiale care Adică, modalitatea de a „obţine cu bruma acestui an cu cele din prezent la bunurile „luxul” de a cheltui banii pe altceva decât
promiteau multe pentru de bani din buzunar cele necesare pentru alimentare de bază şi la... medicamente. pe pâine, ceai şi medicamente, ca şi pen-
2009, de la majorări de a mai face umbră pe acest pământ. În mo- Aparent, scumpiri la nivelul câtorva zeci tru o minimă întreţinere a locuinţelor. Toate
salarii şi pensii până la grandioase lucrări mentul de faţă nu dispunem” de bilanţul pe de bani la kilogramul de făină, mălai, acestea îndeplinesc folosirea cuvântului
de infrastructură. Se poate, deci, discuta, întregul an, dar statisticile oficiale pentru varză, cartofi, ceapă (nu mai vorbim des- „pierdut” în cazul anului care îşi anunţă
cu cărţile pe faţă, măcar despre asumarea zece luni arată că sporurile de salarii şi pre carne) nu înseamnă mare lucru, dar acum finalul, dacă ne gândim nu la lucruri
responsabilităţilor pentru „miopia” dovedită pensii nu au acoperit majorările de pre- – bunăoară – la pensia de 350 de lei pe mari, la teme de înaltă spiritualitate, ci la
în descifrarea viitorului imediat în condiţiile ţuri, în special la bunurile şi serviciile de lună se simte teribil de dureros. O serie existenţa pământeană. Mult promisa pros-
crizei care cuprinsese, practic, întreaga strictă necesitate. Calculele specialiştilor de anchete gazetăreşti au demonstrat peritate s-a dovedit a fi o nălucă pentru
lume. Dar nu sentimentele justiţiare se confirmă că, pentru aproape jumătate din că aprovizionările tradiţionale de toamnă cea mai mare parte a populaţiei. Poate
cuvine să ne preocupe la acest final de populaţia ţării, diferenţa dintre venituri şi s-au restrâns anul acesta în medie cu 25 la anul să fie mai bine. Nu întâmplător se
an, „pierdut” pentru ceea ce se numeşte posibilitatea de a avea un trai decent a la sută, adică la nivelul scumpirilor inter- spune că „speranţa moare ultima”.
asigurarea unui trai decent al majorităţii fost în minus, în cazul salariaţilor, cu circa venite de la finalul lui 2008.
covârşitoare a populaţiei. 150 de lei şi al pesionarilor cu circa 100 de Însăşi noţiunea de „strict necesar” a Dr. TEODOR BRATEŞ

voie nimic… am venit aici spe-


Ole Hadaş în Israel (episodul 2) rând că vom avea voie ceva…
vă rog să ne spuneţi ce avem
voie… şi pe urmă vom mai
Eram ole hadaş, dar fără acte, încă… Abia când maximum, se aude în limba română: ”Mişpaha Rotaru, vedea…
m-am gândit la acte, m-am trezit la realitate. M-am simţit la biroul vamă!” Am crezut că „mişpaha” înseamnă S-a uitat surprins către mine,
mic, mic, într-un aeroport mare, mare, şi chiar aşa era, „domnul”, dar cel care anunţa s-a completat imediat s-a uitat la Miriam, pe care
… sala uriaşă în care mă găseam, plină ochi cu oameni spunând: ”Familia Rotaru, la biroul vamă!” Aşa am în- a măsurat-o de la pălăria stil
veniţi de pretutideni. văţat al doilea cuvânt în ivrit: ”mişpaha” = familie. Mi-am Hollywood, trecând peste fusta
In stânga mea se vorbea ruseşte, în dreapta spa- adus aminte că printre vorbitorii de limbă idiş auzisem lungă până la pământ şi până
niolă, noi româneşte, nişte frumoase fete vorbeau de multe ori cuvântul „mişpuhă”, limba idiş vorbită de la saboţii albi ultima modă „Le-
franţuzeşte, un grup de tineri gălăgioşi se hârjoneau în populaţia evreiasca de origine germană se bazează pe onard”, şi a rămas cu privirea pe
germană… peste toate, din difuzoare, se auzea limba limba germană medievală în amestec cu foarte multe copilul nostru, care îl fixa cu ochii
oficială a Israelului, limba ivrit. cuvinte aramaice care au intrat, după cum era normal, lui albaştri în toată splendoarea lor, parcă spunându-i:
Aveam să înţeleg, peste câteva momente, că toţi în limba ivrit actuală. ”Nu vezi că mi-e foame?!”
aceşti oameni erau, ca şi mine, nou veniţi în Israel. Aşadar, mişpaha Rotaru, în frunte cu subsemnatul, - Bine... veţi locui în maon-olim din Ramat Gan! Acolo
Gazdele puseseră la dispoziţia noastră automate cu se prezintă la biroul de vamă în faţa unui înalt funcţionar este şi ulpan-ul. Afară vă aşteaptă o maşină care vă va
sucuri naturale de fructe, proaspete şi reci, câteva din Ministerul de Externe israelian – domnul W. duce la destinaţie... Lehitraot!
mese lungi, de-a-lungul unor pereţi din geamuri, care - Eu mă numesc domnul W. şi răspund de toţi noii ve- Aşa am învăţat că „maon-olim” este hotel pentru noii
te îmbiau cu tot felul de sandviciuri preambalate. Era o niţi din România, aşa că să ştiţi că nu aveţi voie să… veniţi, că „ulpan” este şcoala de limbă ivrit şi mai ales că
atmosferă de picnic la aer condiţionat, condiţie fără de In general, în toată existenţa mea, în orice condiţii, „Lehitraot” este în traducere „La revedere!”
care n-am fi putut nici măcar 5 minute să supravieţuim. am purtat vorbele cu mine, vorbe care nu m-au făcut Deci, aveam să-l mai revăd pe domnul W.
Ar fi fost ca în Infern… probabil de aceea se şi spune: de ruşine, dar nici bine nu mi-au făcut întotdeauna. Ca Nici nu banuiam eu de câte ori... încă!!!
”căldură infernală”. în cazul de faţă.
La un moment dat, în difuzoare, date aproape la - Domnule W., noi venim dintr-un loc unde nu aveam EUGEN ROTARU
6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

Dialoguri neconvenţionale

C u dr. Au rel Vaine r, p re ş ed i n tel e F. C . E. R .


Aurel Storin: Domnule preşedinte dr. Aurel Vainer, vă mărturisesc că este ono- nu reuşesc. Uneori el mi se pare doar un lor a devenit, însă, din ce în ce mai mic.
rant pentru mine, ca ziarist, faptul că un proaspăt purtător al „Legiunii de Onoare” misit, un fel de „şnorer”, dar nu-mi dau Iar instituţiile internaţionale de sprijin şi
a Franţei a acceptat să-mi ofere un interviu neconvenţional. Este o formă de curaj seama pentru cine lucrează. asistenţă, printre care cea mai importantă
pe care îl respect la dumneavoastră. Sigur că vor exista în acest dialog şi unele A.S.: A „lucrat” vreodată, adică a fost este JOINT-ul, nu concep să-şi elabo-
întrebări incomode. Sper că un bărbat atât de activ şi plin de demnitate, cum sunteţi, angajat al Comunităţii din Bucureşti? reze şi să-şi îndeplinească programele
nu va ocoli nici una din întrebările la care pare dificil de răspuns... A.V.: Nu. Niciodată. lor decât cu o Federaţie a tuturor comu-
A.S.: O fi adevărat ce scrie presa din nităţilor şi nu pentru fiecare comunitate
A.S.: Domnule Preşedinte, dumnea- Nicolae Cajal „era normal să propună un Israel că domnul Kaufman nu e rabin? în parte.
voastră sunteţi evreu? înlocuitor (al său) şi să-şi păstreze titlul (în A.V.: Nu ştiu. Sigur că aceste probleme vor figura pe
Aurel Vainer: Ce întrebare-i asta? mod) onorific” şi „să nu moară în funcţie, ca A.S.: Rabinul Kaufman o fi evreu? agenda Congresului al II-lea al F.C.E.R..
A.S.: O întrebare neconvenţională. şi Papa de la Roma”. Iar dumneavoastră, A.V.: Nu ştiu. De la caz la caz, se vor dezbate şi aproba
A.V.: Atunci o să vă răspund neconven- domnule Vainer, faceţi „deplasări în toată A.S.: Dar el cum ştie că dumneavoas- şi unele propuneri de modificare a Sta-
ţional: sunt un evreu sută la sută, poate lumea” şi nu ştie nimeni „când reuşiţi să tră nu sunteţi? Aşa a scris... tutului, pe baza solicitărilor primite de la
chiar ceva mai mult... Părinţii mei au fost discutaţi cu oamenii, nu numai cu cei din A.V.: O fi vreo fantezie ziaristică. El a Comunităţi.
evrei, iar bunicii au slujit cultul mozaic conducere”. fost, sau este, ziarist. A.S.: Sunteţi un om bogat, domnule
în sinagogă. Eu am fost un copil evreu, Sigur că cei doi preşedinţi dinaintea A.S.: Nu se poate! Dacă el este ziarist, preşedinte?
născut pe meleagurile Moldovei de nord, dumneavoastră nu mai au cum să răspun- eu aş putea fi rabin! Nu scrie ca un ziarist. A.V.: Eu nu mă consider un om sărac.
la Ştefăneşti de Botoşani. M-am născut dă etichetărilor. Dar dumneavoastră, vă Nu respectă deontologia proprie ziaristului. Am muncit toată viaţa şi am beneficiat
în 1932, în ultimul an al crizei din 1929 – consideraţi un voiajor internaţional? Nu aduce argumente. Demersul lui jurna- uneori şi de sprijinul financiar al familiei
1933. Am crescut cu vremurile pe care le- A.V.: Despre predecesorii mei nu în- listic este absolut penibil şi neconvingător. mele. De altfel, declaraţia mea de avere
am apucat. Au fost vremuri bune, pentru că drăznesc să spun decât că au fost prea Repetă, la infinit, aceleaşi fraze formale, poate fi consultată de către oricine, ea
eram foarte tânăr, dar au fost vremuri rele, mari faţă de umila mea persoană. Mari fără miez. Mă mir că-l găzduieşte o pu- este publică şi se află pe site-ul Camerei
pentru că eram evreu. Am urmat Liceul „Mi- personalităţi iudaice. I-am cunoscut puţin blicaţie altminteri bine scrisă şi având un Deputaţilor.
hail Sebastian” la Bucureşti, înainte de a fi – mai cu seamă ca un observator de la dis- redactor-şef foarte exigent. Îl găzduieşte A.S.: Fiind deputat, sunteţi deocam-
desfiinţat prin Reforma Învăţământului. De tanţă. Pe Rabinul Rosen l-am avut profesor probabil din simpatie. Le e drag de el, că-i dată singurul ales în Forul de Conducere
foarte tânăr, am luat calea sionismului: am la liceu. Nu cred că i se cuvin etichetele simpatic foc... al F.C.E.R. care a depus această decla-
activat în organizaţia Dror până în 1948, care i s-au pus. Meritul lui cel mai important A.V.: Mă rog, gusturile nu se discu- raţie legală. Aţi fi de acord ca în Statutul
când aceasta s-a desfiinţat în condiţiile este faptul că a păstrat patrimoniul de cult tă... F.C.E.R. să se prevadă această obligaţie
Reformei P.M.R. în problema naţională. evreiesc. În Letonia nu mai există astăzi A.S.: Domnule preşedinte, sunteţi un pentru toţi membrii aleşi în conducerea
Pornind spre a face Alia, am plecat la decât o singură sinagogă. Noi avem, în democrat şi, nu de puţine ori, aţi afirmat, F.C.E.R.? S-ar putea evita astfel nume-
Constanţa, la Ahşara, unde eram pregătit funcţie, 86 de sinagogi... Cât despre ma- chiar cu un fel de mândrie, acest lucru. roase supoziţii şi suspiciuni. Şi ar mai fi o
pentru munca în Israel. Am fost o perioadă rele savant Nicolae Cajal, numai rostirea Asta înseamnă că vă bateţi pentru dreptul propunere: ca toţi candidaţii pentru forurile
într-un mahané, o tabără de vară unde se numelui său prodigios deschidea toate altora de a nu fi de acord cu dumneavoas- superioare ale Federaţiei să fie supuşi, în
pregăteau luptători pentru Hagana. Am uşile autorităţilor. Ajungea unui reprezen- tră. Iată, de pildă, o opinie a unui important prealabil, unor examene psihiatrice. Nu
învăţat mult despre Ereţ Israel în mişcarea e nici o ruşine, nu jignim pe nimeni, sunt
sionistă, dar destinul n-a lucrat în favoarea numeroşi şefi de stat în lume care se supun
mea. Am rămas aici. Am făcut Facultatea unor astfel de examene.
de Planificare, mi-am dat doctoratul în A.V.: De ce? Vus is neitichi? (în idiş)
Economie şi, la 23 de ani, m-am trezit un La ce folosesc?
fel de şef de serviciu. Am lucrat la Direcţia A.S.: Pentru a evita, din vreme, ca
de Statistică, apoi în cercetare şi, după evreii să fie conduşi de un fel de Eli Kauf-
1990, am fost vicepreşedinte al Camerei man sau de către celebrul Naty Meir care,
de Comerţ şi Industrie a României. Dar în până la urmă, vrem sau nu vrem, face
toate aceste funcţii şi preocupări (inclusiv parte din „tribul” nostru. Poate că domnul
în dosarul meu de cadre) am fost şi am Naty, ratându-i pe români, se va mulţumi
rămas evreu. să-i conducă măcar pe evrei. Ascultaţi-mă
A.S.: Unii ziarişti au observat că aţi apă- pe mine, domnule preşedinte. Înainte de a
rut relativ târziu în viaţa activă a F.C.E.R.. ne uita la ei ca şi cum ar fi perfect normali,
Cum aţi ajuns în fruntea Federaţiei? chemaţi-l pe profesorul Jean Askenazi din
A.V.: Dar eu n-am apărut târziu, aici e Israel. El ne-ar putea ajuta...
o mică eroare de interpretare. Eu am fost A.V.: Dacă aveţi destule argumente
permanent în mijlocul comunităţii, mai ales Foto: Alexandru Câlţia pentru aceste două propuneri, faceţi-le în
la sinagogă. Eram aproape nelipsit de la scris şi Congresul va decide oportunitatea
Templu. Numai că mă aşezam întotdeauna tant F.C.E.R. să rostească numai că „vine preşedinte de Comunitate: „activitatea înscrierii lor în Statut.
în rândurile din spate. Mă tem că şi acolo, din partea academicianului Cajal” şi toate comunităţilor locale ar trebui descentrali- A.S.: Aveţi rude, domnule preşedinte?
ca şi în alte locuri, fireşte, ca să fii văzut, problemele încurcate şi dificile deveneau zată, să nu fie conduse de la centru. Iar A.V.: Din ce în ce mai puţine...
trebuie să stai mai în faţă. Eu însă m-am uşor de rezolvat. Pentru un asemenea preşedinţii de comunităţi să fie aleşi în A.S.: Există un angajat al F.C.E.R., un
mulţumit cu locul meu: veneam în fiecare conducător nu decide un ziarist oarecare mod onorific, fără a fi retribuiţi. Federaţia băiat tânăr şi, după părerea mea, remarca-
vineri seara, la sărbători, iar atunci când cum trebuie să moară... ar trebui să aibă numai un rol reprezen- bil, pe care îl cheamă George Weiner (Vai-
părinţii mei m-au părăsit (amândoi, în de- Sunt împotriva etichetelor de tot felul. tativ, mai ales în relaţiile internaţionale şi ner). Este cumva ruda dumneavoastră?
curs de numai doi ani) am fost la sinagogă Şi, cu voia dumneavoastră, nici eu nu sunt faţă de statul român.” Cum priviţi această A.V.: Nu, nu este. Mi-ar fi făcut plăcere
aproape în fiecare zi. Uneori le povesteam un excursionist internaţional. Fiecare de- opinie? să fie, dar nu este.
colegilor de la institut despre minunile pe plasare a mea, care necesită o pregătire A.V.: Cu interes, dar cu circumspecţie. A.S.: Aveţi cumva alte rude, angajate
care le retrăiam la Templul Coral. Urmă- şi un efort deosebit, fie că o fac în calitate Problema aparţine de Statut şi vreau să ale F.C.E.R.?
ream cu atenţie şi satisfacţie discursurile de membru al Parlamentului României sau vă spun că Statutul nostru se bazează A.V.: Nu. Absolut nici una. Numai pe
lui Moses Rosen despre şi pro-Israel. Mă de preşedinte al F.C.E.R., are un scop, nu pe principiile democraţiei şi ale transpa- tinerii – destul de numeroşi - pe care
fermecau cuvintele lui despre „a pintală suntem singuri pe lume şi contactul nostru renţei. Federaţia nu este o organizaţie i-am angajat la F.C.E.R., îi consider rudele
iid”. Iar, într-o seară, când am îndrăznit cu lumea este foarte important. Am stabilit piramidală. Comunităţile sunt autonome, mele.
să urc spre amvon pentru a-i felicita pe relaţii cu comunităţi evreieşti din Europa şi nu stau toată ziua să ceară aprobări de la A.S.: Când expiră mandatul dumnea-
conducătorii Federaţiei cu ocazia unei de pe continentul american, care aveau centru, dar cu două excepţii: sistemul de voastră actual de preşedinte?
importante sărbători evreieşti, secretarul nevoie să ştie că nu sunt singure, că proprietate asupra patrimoniului de cult, A.V.: În primăvară, în luna martie 2010,
general al Federaţiei m-a oprit şi mi-a spus: suntem şi noi alături de ei. Eu nu sunt un (sinagogi, cimitire, băi rituale) care, după la al doilea Congres al F.C.E.R.
„Domnule Vainer, cred c-o s-avem nevoie simplu călător, dacă vreau să mă plimb pot lege, se află în proprietatea F.C.E.R. Există A.S.: Urmează o întrebare, la care nu
de dumneavoastră”. În zilele următoare s-o fac oricând, cu familia şi cu prietenii o viziune unică, de sistem. Regulamentul aveţi obligaţia să răspundeţi: veţi candida
mi s-a propus să candidez ca deputat în mei, dar nu asta mă interesează. Eu am o privind administrarea şi valorificarea pro- pentru un nou mandat de preşedinte?
Parlament din partea F.C.E.R.. Iar în sep- misiune de mare răspundere de îndeplinit, prietăţilor prevede, pentru comunităţile A.V.: Am rămas, din mandatul trecut, cu
tembrie 2005, în pregătirea Congresului iar această misiune se îndeplineşte cu deţinătoare de astfel de proprietăţi, o cotă destule datorii: în primul rând, mă oblig să
F.C.E.R., am simţit că este de datoria neodihnă şi cu efort. Eu nu „fac deplasări”. de 20% din chirii, iar în cazul unor vânzări, ajut F.C.E.R. să ieşim din criza care ne-a
mea să dezvolt o legătură mai stânsă cu Eu stabilesc relaţiile şi legăturile noastre cu o cotă de 5%. A doua excepţie: gestiunea afectat din greu. Eu sunt economist, dar
Federaţia şi cu etnicii noştri. La Congres lumea, cu Israelul şi cu evreii din întreaga este centralizată la F.C.E.R., proprietara nu unul sceptic, ci optimist. Am introdus
am fost ales preşedinte şi de atunci... lume. În plus, la întoarcere, „dau seamă” de drept, care asigură din aceste fonduri măsuri de criză, dar cu prudenţă. S-ar
A.S.: De atunci... a început greul! întotdeauna, în mod transparent, despre salariile, asistenţa socială şi medicală, putea ca a doua jumătate a anului 2010
A.V.: Nu glumiţi, doctore Storin, nu e misiunile întreprinse. funcţionarea instituţiilor de cult, întreţinerea să ne aducă pe o cale normală. Aş adăuga
ceva tocmai uşor... A.S.: Sunteţi un cititor de presă. Eu patrimoniului şi toate celelalte cheltuieli ne- şi alte obiective pe care mi le propun să
A.S.: Sigur că nu e. Iată, cu puţină sper că citiţi, în fiecare lună, şi revista cesare. Adevărul este că există în teritoriu le realizez în noul mandat pentru care voi
vreme în urmă, un gazetar – angajat al „Realitatea Evreiască”. De altfel, acest comunităţi mai bogate şi altele foarte să- concura. Respectiv: definirea cât mai fun-
F.C.E.R. – a publicat într-o revistă de lim- lucru mi l-a confirmat şi doamna Anette, race. Trebuie să asigurăm supravieţuirea damentată şi clară a obiectivelor strategice
bă română din Israel „ceva despre liderii care ştiţi că vă urmăreşte această lectură acestora. Altminteri am risca să observăm ale vieţii comunităţilor evreieşti la orizontul
Comunităţii”, în care a lipit câteva etichete îndeaproape. Cum vă explicaţi înverşuna- că unele comunităţi bogate vor deveni şi anului 2015 şi dezvoltarea democratismu-
pe memoria acestora. Fostul Şef-Rabin rea retorică şi publicistică a Rabinului Eli mai bogate iar cele sărace vor ajunge în lui şi transparenţei în activitatea Federaţiei
Moses Rosen „avea unele apucături ceau- Kaufman din Israel, cu privire la cimitirele pragul falimentului. Aici intervine şi cea Comunităţilor Evreieşti din România şi a
şiste, era distant, grandoman, iubea cultul din România? de-a doua cale de formare a patrimoniului Comunităţilor.
personalităţii”. Marele savant evreu acad. A.V.: Încerc să înţeleg „unde bate”, dar economic, prin donaţii. Numărul donatori- (Continuare în pagina 7)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 7

Preşedintele F.C.E.R., dr. AUREL VAINER, distins 90 de ani de la emanciparea evreilor din România
cu Legiunea de Onoare a Franţei în Grad de Cavaler În Primul Război Mondial, mai mult de 4000 de
„European convins, santinelă evrei au murit pentru patria lor dar pentru o ţară
care nu le recunoştea existenţa
pe scena publică românească” În cuvântarea de des- Principatelor numai dacă acestea recu-
Moment de emoţie şi solemnitate la naţionale pe tema combaterii rasismului, chidere a Colocviului inter- noşteau drepturi egale pentru toţi locuitorii,
Ambasada Franţei din Bucureşti: deco- xenofobiei, antisemitismului. Demnă de naţional consacrat „Eman- indiferent de religie. Constituţia din 1879 ,
rarea preşedintelui F.C.E.R., deputat dr. menţionat – intervenţia preşedintelui cipării evreilor din România prin articolul 7, permite naturalizarea numai
Aurel Vainer, cu Legiunea de Onoare a F.C.E.R. la una din Conferinţele O.S.C.E., şi rolului pe care l-a jucat individual: astfel că doar 2.000 de evrei
Franţei în Grad de Cavaler. În faţa blitz- la Bucureşti, în 2007, pe tema luptei îm- Franţa” în acest îndelungat devin cetăţeni. Emanciparea integrală este
urilor declanşate de fotoreporteri, a nu- potriva discriminării, pentru promovarea şi dureros proces, dr. Aurel trecută în Constituţie abia după Conferinţa
meroşilor invitaţi, la reşedinţa E.S. Henri respectului reciproc, întărirea legăturilor Vainer preşedintele F.C.E.R., a subliniat de la Paris din 1919, la presiunea Franţei,
Paul, ambasadorul Franţei în România, cu alte minorităţi naţionale din România, un fapt pe care îl consideră semnificativ şi, cum spuneam mai sus, aplicată din 1923
– lideri F.C.E.R., C.E.B., B.B.R., ambasa- cu societatea civilă şi autorităţile publice pentru situaţia evreilor din Romînia ante- (comunicări pe această temă au susţinut
dori, personalităţi culturale, colaboratori şi româneşti. E.S. Henri Paul i-a considerat belică: în Primul Război Mondial au murit prof. univ. Carol Iancu şi prof. univ. Gérard
prieteni – au fost rostite cuvinte memora- militantismul pentru aderarea României la pe front 882 de militari evrei iar alţi 3043 au Nahon, dr. Georges Weill, din Franţa, prof.
bile despre actul istoric petrecut în urmă U.E. (votul obţinut în Congresul Evreiesc fost daţi dispăruţi. Evreii români au luptat dr. Alexandru Platon, din Iaşi, prof Adrian
cu 90 de ani, atunci când, graţie acţiunilor European), drept gestul unui „european pentru o patrie pe care ei o recunoşteau ca Niculescu, SNSPA).
concertate ale diplomaţiei franceze, evreii convins” şi l-a numit „santinelă pe scena fiind a lor dar care îi considera ca pe nişte În Transilvania şi în Banat, care făceau
români au primit cetăţenia română. A fost publică românească” pentru denunţarea străini. Când nu eşti cetăţean, e ca şi cum parte din Imperiul austro-ungar, situaţia a
un proces sinuos şi de durată, început fără preget a oricărei manifestări antise- ai face parte din natură, spunea dr. Aurel fost diferită (comunicările prof. univ. dr.
mite, negaţioniste în România. Evo- Vainer; trăieşi, te mişti de colo-colo dar Ladislau Gyemant, din Cluj-Napoca, şi prof.
când îndelungatele legături cu Fran- nu ai nici un drept, eşti la fel ca animalele univ. dr. Victor Neumann, din Timişoara).
ţa ale doctorului Aurel Vainer, E. S. sălbatice. Acesta a fost statutul evreilor din În Transilvania, emanciparea s-a realizat
Henri Paul s-a referit la calitatea de Principatele Române şi apoi din Regat, ceva mai devreme, în 1867, în cadrul unui
membru de onoare al Consiliului de până în 1919. Eu însumi păstrez Decretul compromis austro-ungar privind statutul
Administraţie al Camerei Franceze regal, semnat de Ferdinand, pe baza unei minorităţilor din imperiu. Astfel, evreilor
de Comerţ, Industrie şi Agricultură decizii a Parlamentului, prin care tatăl meu din Transilvania li s-a deschis posibilitatea
din România şi la participarea sa la era declarat, în 1919, cetăţean al României integrării sociale, economice şi politice.
sărbătoarea iudaismului român de fiindcă luptase ca ofiţer în Război. Numai el, În Banat, în aceeaşi epocă, emanciparea
la Paris, în 2008. Acordarea celei din toată familia! Somat să acorde drepturi evreilor a fost marcată de opera şi acţiu-
mai prestigioase decoraţii a statului depline evreilor, guvernul român a încercat nile celebrului rabin Aron Chorin din Arad,
francez este o „dovadă a recunoaş- să tergiverseze acest act, acordând cu care au stimulat deschiderea comunităţii
terii” acestor merite. picătura cetăţenia numai foştilor militari. Şi israelite spre integrare şi chiar asimilare.
Dr. Aurel Vainer a mulţumit pre- nu automat ci prin hotărâre individuală a Oricum, emanciparea în cele două zone
şedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, Parlamentului şi decret regal. geografice ale României moderne a avut
ministrului francez al Afacerilor Atât ambasadorul Franţei, E.S Henri evoluţii diferite.
Europene, Pierre Leluche, Exce- Paul, în cuvântul său la deschiderea Co-
de Clemenceau şi Crémieux, încheiat cu lenţei Sale Henri Paul, profesorului Carol locviului, cât şi participanţii la dezbateri au MEDALIA F.C.E.R. În cadrul acestei
succes prin semnarea Tratatului de Pace Iancu, „artizanul acestui gest de amiciţie subliniat rolul decisiv pe care l-au avut de- manifestări ştiinţifice, dr. Aurel Vainer a
de la Saint Germain en Laye, în 1919, în al Franţei faţă de comunitatea evreiască mersurile diplomatice ale Franţei , începând înmânat prof. dr. Andrei Marga şi prof.
care un rol-cheie pentru definirea concep- din România”. Un discurs de recepţie de la 1856 şi până în în 1923, în special ale dr. Carol Iancu noua distincţie creată de
tului de drepturi ale minorităţilor în Europa care a reunit: ~ confesiunea (rădăcinile în prim-ministrului ei, Georges Clemenceau. comunitatea noastră, „Medalia F.C.E.R”,
l-a avut av. Wilhelm Filderman, devenit Ştefăneşti, unul din stetl-urile Moldovei de Ca şi rolul jucat de organizaţia franceză care se acordă prietenilor comunităţii
ulterior preşedinte al comunităţii evreilor Sus; ~ contactul, de la vârsta de 10 ani, „Alianţa Israelită Universală”. Franţa a fost evreieşti din România.
români. Amintirea acelei clipe faste, deo- cu Bucureştiul interbelic, „micul Paris”, în prima ţară care a emancipat evreii, în 1791,
potrivă, pentru istoria României şi pentru care franceza era a doua limbă a elitelor în urma Revoluţiei de la 1789, asigurân- Au mai prezentat comunicări despre ro-
aceea a evreilor români, a fost celebrată româneşti); ~ umorul şi lacrima (despre du-le apoi o integrare rapidă în societate. lul dublei identităţi culturale în lupta pentru
prin acordarea înaltei distincţii preşedin- primele lecţii de franceză cu doamna După războiul Crimeei, la Congresul de la emancipare prof dr Felcia Waldman şi prof.
telui de astăzi al comunităţii, dr. Aurel profesoară Rosen, cu domnul profesor Paris din 1856 şi apoi la Conferinţa de la dr. Măriuca Stanciu, de la Universitatea
Vainer. În expunerea de motive, rostită Volcovici); ~ întâlnirile cu marea literatură Paris din 1858, Franţa a intervenit pentru Bucureşti, care au scos în evdienţă con-
de E.S. Henri Paul, a fost subliniat faptul franceză (clasică şi romantică); ~ prima acordarea de drepturi evreilor din Princi- tribuţia ştiinţifică a unor mari filologi evrei
că F.C.E.R. este „un actor de prim rang vizită la Paris; ~ misiunile în ţări franco- pate dar Rusia ţaristă s-a opus. În 1866, şi oameni de cultură, ca Lazăr Şăineanu,
în viaţa civică a ţării” iar preşedintele ei - fone din Africa întreprinse în calitate de Adolphe–Isaac Crémieux, fost ministru în Iuliu Barasch, fraţii Schwartzfeld, Moses
„unul dintre marii oameni oneşti care se membru al Asociaţiei Francofonilor din Guvernul francez de la 1848 şi preşedinte Gaster, unii dintre ei siliţi la exil de politica
disting în cadrul fiecărei generaţii de elită România; ~ valorificarea cunoştinţelor de al „Alianţei Israelite Universale”, soseşte la antisemită a guvernelor vremii.
a unei ţări”, numărându-se printre „acei limba, literatura, civilizaţia franceză, după Bucureşti şi cere introducerea în Constituţie Ţicu Goldstein a evidenţiat rolul pe care
evrei români care au contribuit mult pentru 1990, în munca de conducere a C.C.I.R. a principului egalităţii de drepturi pentru l-a avut avocatul şi publicistul Adolphe
mai binele ţării lor atât pe plan cultural, şi, din 2004, ca deputat în Grupul Mino- evreii români. Dar Constituţia adoptată asi- Stern în lupta pentru emanciparea evreilor
religios, moral cât şi pe plan economic şi rităţilor Naţionale. Totul - în stilul cald-fa- gură egalitatea de drepturi numai...„pentru din Regat.
politic”. Un succint C.V. al preşedintelui miliar cu care ne-a obişnuit preşedintele străinii de rit creştin”.Această discriminare Subliniind contribuţia presei israelite din
Federaţiei, dr. Aurel Vainer, reamintit F.C.E.R. Cu acelaşi prilej, dr. Aurel Vainer se va perpetua în atitudinea clasei politice Regat la lupta pentru emancipare, începând
de E.S. Henri Paul, a oferit o dimensiune a oferit E.S. Henri Paul Medalia şi Bre- române până în 1923. Nimic nu a putut cu „Israelitul Român”, apărut la 1857, dr.
a aportului de pionierat al domniei sale în vetul de Membru de Onoare al F.C.E.R., schimba orientarea antisemită a politicie- Hary Kuller a remarcat că presa evreiască
sfera cercetărilor de marketing în Româ- distincţie oferită la Colocviul Internaţional nilor din Vechiul Regat. Nici intervenţia lui a epocii, numărînd zeci de titluri în română,
nia, a remarcabilei activităţi la conduce- profesorului Carol Iancu şi profesorului Waddington, ministrul francez de externe, idiş, ivrit, germană, franceză, s-a arătat a fi
rea C.C.I.R., în domeniul învăţământului Andrei Marga. Decorarea preşedintelui la Congresul de la Berlin, în 1878, care emancipată...înainte de emancipare.
universitar şi în Parlamentul României. În F.C.E.R., deputat dr. Aurel Vainer, este propunea recunoaşterea independenţei Lucrările Colocviului au fost deschise
calitate de preşedinte al F.C.E.R. a fost „o onoare pentru comunitatea evreilor de o magistrală conferinţă a prof. univ. dr.
profund apreciată implicarea dr. Aurel din România”, o recunoaştere a rolului LANSARE DE CARTE La finalul Andrei Marga asupra emancipării, asimilării
Vainer în promovarea „valorilor dialogului, istoric pozitiv pe care această comunitate Colocviului a fost prezentată cea de a şi diferenţierii evreilor şi a contribuţiei aces-
interculturalităţii, solidarităţii”, extinderea îl joacă pe plan intern şi internaţional, o patra ediţie a lucrării prof. dr. Carol Iancu tora la osmoza creştino-iudaică a culturii
relaţiilor F.C.E.R. cu mari organizaţii evre- onoare pentru România, a arătat E.S. „ Evreii din România (1866-1919).De la europene, care a creat conştiinţa de sine
ieşti internaţionale şi comunităţi evreieşti David Oren, ambasadorul Israelului în excludere la participare”, apărută la Edi- a Europei moderne.
din întreaga lume, „construirea” unei România. tura Hasefer, cu o prefaţă de prof. univ. Un colocviu excelent conceput şi orga-
„comunităţi extrem de active”, remarcân- IULIA DELEANU dr. Andrei Marga şi un Cuvânt înainte nizat de Institutul Francez.
du-se prin organizarea de dezbateri inter- de dr. Aurel Vainer. ANDREI BANC

Dialoguri neconvenţionale

C u d r. Au rel Vainer, p re ş ed i n tel e F. C. E. R .


(Urmare din pagina 6) tuturor segmentelor populaţiei evreieşti consolidare, de mare amploare şi de re- raţiei. Aşa că voi candida pentru un nou
din România; îndeplinirea mult mai bună staurare a faţadelor, cu sprijinul Primăriei mandat, sub semnul Templului Coral. Voi
De asemenea, realizarea lanţului de decât în prezent a misiunii F.C.E.R. în Generale a Capitalei şi al altor donatori; şi candida.
Centre comunitare evreieşti prin pre- prezervarea şi punerea în aplicare a interiorul necesită un buget considerabil, A.S.: Vă mulţumesc, domnule preşe-
luarea şi omologarea experienţei de la moştenirii iudaice, istorice, care să se re- faţă de mijloacele de care dispunem în dinte, pentru această ştire în premieră.
Oradea, Iaşi şi Bucureşti; dezvoltarea găsească într-o mai largă refacere a patri- prezent. JOINT ne-a acordat un împrumut „Realitatea Evreiască” începe să devină,
în continuare şi mai susţinută a relaţiilor moniului nostru de cult mozaic, sinagogi şi important pentru lucrările de consolidare iată, prin dumneavoastră, o publicaţie
noastre cu Statul Israel şi cu evreii din cimitire. şi de structură. Lucrăm la un proiect care care difuzează ştiri de presă în premie-
alte ţări; ducerea mai departe în con- Pe urmă, mai am o datorie excepţi- să ne conducă pe calea recurgerii la ră! Vă mulţumesc şi vă urez, din toată
diţii cât mai eficiente a parteneriatului onală: Templul Coral, cel pe care eu îl fonduri europene. Eu am iniţiat această inima, în mod neconvenţional, Hanuca
F.C.E.R. – JOINT pe planul asistenţei denumesc Nava-Amiral a Cultului Mozaic lucrare extrem de importantă şi n-aş vrea Sameah!
sociale şi medicale, al vieţii de cult mo- din România. În prezent, Templul Coral să mă retrag până la încheierea ei, alături
zaice, al educaţiei iudaice în rândurile este un mare şantier. Se fac lucrări de de ceilalţi colegi din conducerea Fede- AUREL STORIN
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

Hanuca şi programele ei cotidiene


JBUCURESTI
CC ,
Nici o zi fără un pro-
gram special! Sub acest
mesaj ar putea sta pro-
gramul de Hanuca pe
care JCC l-a pregătit în
acest an. Fiecare lumâ-
nare nou aprinsă a fost
însoţită de un moment de
Lumină şi speranţă, vitalitate, reflectând pute-
rea luminii ce pâlpâie în

două deziderate ale JCC


candele.

„Lev Leitzan” (Inimă


Ce înseamnă acest decembrie, lu- Ne amintim de Macabei, de lupta de clovn) se numeşte tru-
minat de beculeţe, de sclipici, de vitrine lor pentru păstrarea Credinţei în Unicul pa de circ din SUA care
atrăgătoare pentru familia JCC-urilor Dumnezeu şi de o candelă care a ars i-a încântat pe oaspeţii
din România? Ce înseamnă luna Kislev, deşi uleiul său ar fi trebuit să se termine, JCC, în pragul sărbătorii
lună ce evocă o minune şi fapte de curaj, după legile fizicii, animată fiind de o forţă de Hanuca.
pentru cei ce organizează programele din spirituală care şi azi ne aduce lumină. Prima lumânare de
cadrul acestor centre? Este un moment Este un paradox ca după milenii să ne Hanuca a fost aprinsă în
al reflecţiei colective, al unor programe aducem aminte de o candelă? Nici pe prefaţa unui Şabat, lu-
în care participanţii – indiferent de vârsta departe. Flacăra ei a însemnat o punte minat de căldura şi forţa
lor! – să se simtă bine... Sărbătoarea Lu- peste care a reuşit să treacă Poporul acestei celebrări.
minilor este în centrul acestei perioade. Evreu cu demnitate şi fără să abdice de Sâmbătă, 12 decem-
Ea împodobeşte şi încălzeşte atmosfera la esenţa Credinţei. Dumnezeu a vegheat brie, a fost o petrecere de
ploios-geroasă de afară. Fierbinţi şi pu- mereu asupra acestui popor, călăuzindu-l pomină la Blue Lagoon.
foase, tradiţionalele suvganiot (sau mai prin aparente nopţi, din care mereu a Cei în vârstă de peste 18
simplu, gogoşi...), consumate la lumina ştiut să iasă. ani s-au putut bucura de
discretă dar puternică a Hanukiei, ne Această sărbătoare domină luna o seară specială, cu mu-
dau un sentiment al statorniciei. Aceeaşi decembrie pentru evrei, în lume sau în zică bună, dans şi gogoşi
senzaţie ne-o dau şi programele JCC – România, iar JCC-urile sunt spaţii care calde, pregătite special
din Bucureşti, Oradea şi Iaşi – care au dedică programe de amploare celor opt pentru acest eveniment.
devenit o constantă a vieţii evreieşti din zile de sărbătoare. Descoperim mereu noi La 13 decembrie, pro-
aceste oraşe. Un sentiment al speranţei sensuri ale acestor momente iar cores- tagonista „Festivalului
ne dă şi faptul că, deocamdată în fază de pondenţa lor în prezent este mereu nouă Luminii” dedicat sărbă-
proiect, JCC-urile din Timişoara şi Cluj se şi surprinzătoare. torii de Hanuca a fost ar-
pregătesc să-şi demareze programele. tista Mirabela Dauer – i-a de creator ajuns la o vârstă centenară, a
încantat, alaturi de Raoul, pe cei prezenti aprins, alături de colegii săi de la căminul
cu muzica sa. Una dintre cele mai iubite Rosen, lumânări de Hanuca în compania
Seară de interprete, considerată de mulţi cea mai
bună voce a muzicii uşoare româneşti,
oaspeţilor de la JCC.
Marţi, 15 decembrie, Mirel Reznic şi

suflet i-a încântat pe cei prezenţi cu muzica


sa. Aprinderea celei de-a treia lumânări
de Hanuca a fost acompaniată şi de
selecţiunile sale de muzică klezmer i-au
adus împreună pe participanţii la pro-
gramele JCC care au putut, din nou, să
Lior Kaufmann a reuşit să un program dedicat celor mici în Beit trăiască clipe de nostalgie şi bucurie în
strângă un public numeros la Habubot. În aceeaşi zi, participanţii de compania acestui artist al arcuşului.
un important eveniment care la cursul de muzică predat de Bogdan Miercuri, 16 decembrie, oaspeţi au
a avut loc în sala Chagiga. Lifşin au susţinut un recital cu melodii fost componenţii ansamblului de dansuri
Muzică bună, concursuri, de Hanuca. israeliene „Hora”, care au venit cu sur-
tombolă, toate au fost dedica- Actriţa Monica Mihăiescu, de la Tea- prize coregrafice pentru privitori şi i-au
te strângerii de fonduri pentru trul Mic, a venit în faţa spectatorilor cu invitat pe toţi la dans.
copiii în nevoie şi pentru o textul „Consideraţii despre Adam şi Eva”, La 17 decembrie, „atelierul” de suvga-
tânără care are nevoie de de Tudor Arghezi, în regia lui Moshe niot (gogoşi) a „inovat” pe tema clasicelor
un tratament urgent şi vital Yassur, acompaniată fiind la clarinet şi bucate de Hanuca iar petrecerea pentru
într-un spital din Italia. Toţi chitară. Micuţii au fost invitaţi să se joace cei cu vârsta între 12 şi 17 ani s-a bucurat
participanţii au venit cu inima cu dreidl-ul, acest mic titirez care a deve- de succes.
deschisă iar protagonistul nit unul dintre simbolurile sărbătorii. Cea de-a opta lumânare de Hanuca
serii, A.G. Weinberger, Alina Luni, 14 decembrie, în calendarul a fost aprinsa înainte de Kabbalat şi
Manole şi formaţia “Casa sărbătorii de Hanuca a fost un moment Oneg Şabat iar participanţii la hugim – la
cu prieteni”, au transpus în cu totul special. Artista Medi Dinu, o cursurile şi activităţile curente ale JCC –
muzică emoţia acestei seri personalitate autentică, un suflet tânăr au pregătit un moment special.
speciale.

Hanuca, salutată în limba engleză... Ivrit pentru Eco-JCC


Copilaşii care frec-
ventează cursurile de cei mici! Luna noiembrie la JCC a fost
dedicată, în mare parte, ecologiei.
Păstrarea naturii aşa cum ne-a
engleză, susţinute de Profesoara Otilia Drugu,
tânăra Marcela Golda, fost lăsată de Creator este un
care predă ebraică pentru în- deziderat care apare în Tora. În
au pregătit o surpriză cepători şi avansaţi, a pregătit
în versuri directorului perioada modernă, numeroase
un program special de învăţare organizaţii „verzi” au dezvoltat
adjunct Joint pentru edu- pentru cei mici. Prin intermediul
caţie, Shai Orny. El s-a din punct de vedere teoretic
desenului, muzicii, jocului, ei acest concept şi s-au concentrat
bucurat de cunoştinţele descoperă secretele aceestei
pe care ei le-au dobândit asupra economisirii resurselor,
limbi logice şi frumoase. După eliminării poluării, găsirii de alter-
în limba lui Shakespeare doar câteva ore, ei ştiu deja
iar copiii au primit în native la sursele tradiţionale de
câteva expresii de bază prin energie.
avans tradiţionalele „Ha- care au reuşit să-şi uimească
nuca gelt”. Între 20 şi 22 noiembrie, copiii
părinţii. au luat parte la „Green Week-
end”, debutul unei perioade dedi-

Petreceţi Clubul cinefililor...


cate ecologismului. Ei au colectat
deşeuri reciclabile, au participat la
competiţii şi au urmărit filme de-
Revelionul la JCC? ... se adresează celor pasionaţi
de cea de-a şaptea artă, celor
dicate acestui subiect. S-au plim-
bat cu recicleta şi s-au bucurat
Pentru a treia oară de la deschiderea care iubesc filmul dar şi celor care împreună. Marţi, 24 noiembrie,
Centrului Comunitar Evreiesc Bucureşti, doresc să-şi construiască o carieră studenţi şi familii au luat parte, la
sunteţi aşteptaţi să celebraţi Revelionul. în acest domeniu. Coordonatoarea Vâlcele, la un program în cadrul
Un show-surpriză, prieteni dragi, pre- programului, Alexandra Nemţoiu, căruia s-au plantat copaci.
parate culinare speciale şi o constantă i-a avut ca invitaţi la prima dez- Dacă sărbătoarea Tu BiShvat
invitaţie la dans vă aşteaptă la trecerea batere pe Florin Piersic Jr. şi pe celebrează natura, fiecare dintre
dintre anii laici. În sălile amenajate cu Adrian Nicolae, care au vorbit momentele calendarului nostru
grijă ale JCC, veţi fi întâmpinaţi de cei despre fascinaţia exercitată de are şi o semnificaţie globală,
ce v-au pregătit programe de-a lungul acestă artă, despre viaţa lor legată care ne fixează rolul în ansamblul
întregului an. cotidian de acest domeniu. Creaţiei.
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 9

Curs de profesionalizare
pentru staff-ul Centrelor Comunitare Evreieşti
Familia JCC creşte şi, o dată
cu această evoluţie, a devenit
necesar să existe un curs, un
program de pregătire, care să
aducă împreună pe cei care
în comunitate. Fără prejudecăţi,
fără scheme de gândire presta-
bilite, cei doi profesori i-au invitat
pe conducătorii JCC-urilor să-şi
stabilească propriile priorităţi.
JCC
IASI ,
conduc aceste „case evreieşti”. Cum programul a cuprins

Lumânări aprinse
Mentori ai programului Buncher, şi o frumoasă seară de Şabat,
Marina Goutmann, o veche şi dra- cursanţii şi instructorii lor au
gă prietenă a liderilor comunităţii fost oaspeţii Kabbalat şi Oneg
evreieşti din România, şi Richard
Milecki au invitat, pe parcursul
Şabat de la JCC. Preşedintele
Comunităţii Evreilor Bucureşti, şi mireasma dulce
de suvganiot
a trei zile, participanţii la câteva Erwin Şimşensohn, i-a introdus
exerciţii care le vor eficientiza pe aceştia în plăcuta atmosferă
munca în cadrul JCC. Debutul a Zilei Regină a săptămânii.
programului a fost marcat de pre- Directorul JDC România, Is-
zenţa liderului F.C.E.R., dr. Aurel rael Sabag remarca, după cele
Vainer, care, alături de Directorul trei zile petrecute în compania
Joint România, Israel Sabag, au lectorilor din Israel şi a echipelor
dat startul acestui program. Par- în mod democratic, în cerc, şi-au putut de conducere din cadrul Centrelor
tenariatul foarte eficient dintre cele două exprima opiniile. Preşedintele F.C.E.R. comunitare, că este extrem de fericit că
organizaţii a fost evocat din nou de cei doi ne-a dezvăluit, cu această ocazie, şi un această familie a JCC-urilor creşte şi se
lideri, care au accentuat faptul că acesta proiect foarte ambiţios care domnia-sa profesionalizează. Domnia-sa vorbea
a dus la naşterea acestor centre care azi speră să se materializeze cât de curând – despre plăcerea autentică de a-i vedea
fiinţează pentru comunităţile evreieşti din un centru de recuperare şi entertainment, împreună, colaborând fructuos, pe cei
Bucureşti, Oradea şi Iaşi. De asemenea, creat în colaborarea dintre JCC şi DASM, care fac programe evreieşti în Bucureşti
deocamdată într-o formă incipientă dar evident sub egida F.C.E.R. şi Joint. şi restul ţării. Proiectul a fost conceput şi Poate cel mai frumos la JCC Iaşi este
cu planuri ambiţioase pentru viitor, se Cursul din Bucureşti i-a invitat pe pentru a iniţia o comunicare şi o colabo- faptul că membrii comunităţii, indiferent
pregătesc două centre: la Timişoara şi participanţi să gândească împreună, le-a rare cât mai strânsă între aceştia, fapt de generaţia căreia îi aparţin, participă şi
la Cluj. testat viziunea de perspectivă şi reacţia care, cu siguranţă, îi va ajuta în munca organizează împreună programe. De-a
Preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vai- în momente de decizie. Împărţiţi pe gru- pe care o depun. Israel Sabag este cel lungul anului, cei care lucrează pentru
ner, a vorbit despre importanţa JCC-urilor pe sau individual, cei ce au luat parte la care încurajează şi contribuie substanţial ca acest centru să trăiască şi să aibă
în aducerea împreună a tuturor generaţi- program au creionat imaginea liderului la naşterea acestor Centre, autentică in- proiecte interesante, au organizat confe-
ilor, în alăturarea într-un mediu familial a adevărat, a celui care ştie să ia decizii în fuzie de vitalitate în comunităţile în care rinţe, lecţii de ebraică, engleză şi dansuri
copiilor cu părinţii, bunicii şi, atât de fru- beneficiul celor pe care îi reprezintă. În au luat fiinţă. Faptul că familia JCC se israeliene, au celebrat fiecare sărbătoare
mos, adesea şi cu cei ce le sunt sau le-ar decursul celor trei zile s-a vorbit despre pregăteşte să devină mai mare, fiind o într-un spirit tineresc.
putea fi străbunici. Programul a început, responsabilitate, decizie, metode de reţea funcţională în ţară, reprezintă unul Acum, de Hanuca,
în opinia sa, într-o atmosferă caldă şi con- lucru, succes, motivare a oamenilor în dintre visurile devenite realitate. o prioritate a JCC Iaşi a
structivă, în care toţi cei prezenţi, aşezaţi ceea ce priveşte voluntariatul şi munca reprezentat-o vizitarea
celor vârstnici la domi-

Anul Nou JCC pentru pensionari Muzică pentru


ciliile lor. Cu tradiţionale
suvganiot, cu lumânări
aprinse acompaniate
Sanda Wolf, cu talentul său de
a-i aduna pe cei ce aparţin „vâr- toate vârstele de melodiile acestei ce-
lebrări, tinerii au adus o
rază de lumină în casele
stei de aur” la programele Centru- Cine a spus că doar cei foarte ti-
lui de zi, a organizat un moment neri ar trebui să cânte sau să formeze celor ce aparţin „vârstei
special cu ocazia deschiderii celui corurile sau ansamblurile muzicale din de aur”. Iar pentru că
de-al treilea an de existenţă a comunităţiile noastre? Împotriva acestei aminteam de acele go-
acestuia. Am remarcat, în special, prejudecăţi sau, pur şi simplu, pentru că goşi care se consumă
imaginea unui pom al vieţii, care a devenit o necesitate firească au luat anual – pentru că ele sunt prăjite în ulei iar
reflectă prezenţa celor care se naştere cursurile de muzică susţinute acesta ne aminteşte de candela ce a ars
integrează în această familie şi, de Bogdan Lifşin pentru grupa de vârstă timp de opt zile – trebuie să menţionăm
printre cei care îl frecventează, 35-65 de ani. În fiecare luni, începând cu şi concursul „cea mai bună gogoaşă” pe
am remarcat şi mentorii şi crea- ora 18.30, poţi învăţa alături de prieteni care l-au organizat membrii JCC Iaşi. A
torii săi, indiferent de generaţia melodii noi sau ai posibilitatea să-ţi aduci fost un simbol culinar pentru a-şi aminti
căreia îi aparţin. aminte de melodii pe care, involuntar, le- de semnificaţia multiplă a acestei sărbă-
ai stocat în memorie. tori, care însoţeşte anotimpul hibernal.

Filarmonica a celebrat Hanuca


JCC
ORADEA
împreună cu membrii comunităţii evreieşti
Perioadă din nou plină de eferves-
cenţă la JCC Oradea! Mărturie a acestui
fapt este activitatea susţinută de acolo,
în cadrul căreia colaborarea dintre pre-
şedintele Comunităţii, ing. Felix Kop-
giunea sa obişnuită un concert special,
care a prefigurat această mare sărbă-
toare evreiască. După impresionanta
prestaţie a orchestrei au urmat momen-
tele susţinute de formaţia klezmer şi de
dr. Aurel Vainer. Seara aceasta specială
a fost prefaţată de un Oneg Şabat fes-
tiv, la care au fost savurate preparatele
tradiţionale
Între timp, aşa cum ne preciza pre-
pelmann şi directorul JCC Iaşi, Andrei corul comunităţii evreieşti din oraşul de şedintele ing. Koppelmann, programele
Sesiune de Seidler este excelentă. Împreună cu
echipa tânără care activează aici, ei au
pe Crişuri. Zi de zi, în perioada sărbătorii
membrii comunităţii au aprins lumânările
obişnuite ale JCC continuă iar în anumite
zile sălile în care se desfăşoară activita-

creativitate
reuşit să aducă multă culoare şi lumină tradiţionale dar ceremonia colectivă a tea se dovedesc neîncăpătoare. Lecţiile
participanţilor la programe în perioada avut loc la 19 decembrie în compania de dansuri israeliene, pentru începători şi
Sărbătorii de Hanuca. unor importanţi oaspeţi de la Bucureşti, avansaţi, şi, mai nou, cursul de tenis de
Elevii Liceului „Nicolae Bălcescu” din Filarmonica orădeană a inclus în sta- între care şi preşedintele F.C.E.R., masă se bucură de un succes deosebit.
Oradea, împreună cu JCC Oradea, au
avut parte de o interesantă sesiune de-
dicată artelor frumoase, în sala festivă a
Centrului comunitar. Profesoara Ioana
Klezfiesta şi gloria klezmerilor orădeni
Klein i-a invitat pe participanţi să-şi dea De o săptămână incredibilă au avut parte, în Argentina,
frâu liber imaginaţiei artistice. Pentru componenţii Formaţiei Klezmer din Oradea. Ei au participat la
tineri a fost un prilej să se cunoască mai un mare festival de muzică klezmer, alături de cele mai bine
bine prin intermediul unei activităţi plăcu- cotate formaţii de specialitate din lume. Katalin Kovari, solistă
te, creative şi incitante. vocală, Andrei Seidler, liderul formaţiei, şi toţi ceilalţi muzicieni
au ridicat asistenţa în picioare şi au invitat-o la dans. Au evoluat
atât pe o scenă improvizată pe o străduţă pietonală din Buenos
Aires, cât şi în concertul de gală al festivalului şi de fiecare dată
succesul le-a zâmbit.
La acelaşi festival au fost prezenţi regizorul Radu Gabrea,
realizatorul unui ciclu de producţii cinematografice referitoare
la istoria şi evoluţia muzicii klezmer, şi criticul de film Alex Leo
Şerban.
Reprezentanţii muzicii şi cinematografiei din ţara noastră au
fost apreciaţi ca legatari ai unei vechi culturi, pe care o reprezintă
cu cinste şi pe care o transmit cu fidelitate şi responsabilitate. Pagini coordonate de LUCIANA FRIEDMANN
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

H A N U C A 5 7 7 0
Timişoara,
Lugoj,
Omagiul supravieţuirii spirituale Cluj Hanuca în
Reşiţa
Aprinderea primei lumânări de Hanuca
a fost însoţită, la Timişoara, de o ceremonie
festivă la care au luat parte reprezentanţi ai
cu demnitate, a valorilor spirituale şi materiale, desăvârşite în
secole de vieţuire în aceste în locuri.
Mitropolitul Banatului, dr. Nicolae Corneanu a amintit – aşa
sinagoga arhiplină
tuturor generaţiilor, în Sinagoga Ortodoxă din cartierul odinioară cum cu dragoste şi regret o face la fiecare sărbătoare evreiască Ca în fiecare an, Templul Deportaţilor
predominant evreiesc, Iosefin. Preşedintele comunităţii, dr. Paul la care este prezent – despre personalitatea luminoasă a Prim din Cluj-Napoca a găzduit tradiţionala
Costin a salutat numeroasa asistenţă şi pe oaspeţii care au dat Rabinului dr. Ernest Neumann z.l., cel care a oblăduit comuni- sărbătoare de Hanuca. Ceremoniile şi
curs invitaţiei lansate – şefii cultelor religioase din Timişoara, tatea decenii la rând şi s-a bucurat de apreciere şi respect din programul s-au desfăşurat în sinagoga
primarul oraşului, ing. Gheorghe Ciuhandu, numeroşi invitaţi partea tuturor concitadinilor săi. Gestul efectiv al aprinderii primei arhiplină de enoriaşi de toate vârstele şi
care vin în mod tradiţional să se alăture evreilor din Timişoara lumânări a fost făcut de copilul David Giurgiu. de bunii prieteni ai comunităţii clujene.
cu ocazia celebrării Sărbătorii Luminilor. Ceremonia timişoreană Corul comunităţii, dirijat de profesoara Elisabeta Codreanu, a După ce preşedintele Emeric Rozsa
a fost prima dintr-o serie de trei evenimente, următoarele fiind în interpretat melodiile care însoţesc din vechime această sărbătoa- a deschis ceremoniile vorbind despre
compania enoriaşilor din Lugoj şi Reşiţa. Cu aceeaşi ocazie, a fost re, dar a adus în faţa asistenţei şi câteva melodii noi şi ritmate din semnificaţia Hanucăi şi strădaniile comu-
prezent pe întreg traseul, Eduard Kupferberg, şeful Cancelariei repertoriul israelian dedicat acestei sărbători. O atmosferă caldă nităţii de a păstra tradiţiile iudaice, a urmat
Rabinice, cel care a analizat semnificaţiile mereu actuale ale şi o primire specială, cu gogoşi pufoase, special pregătite, a însoţit momentul solemn al aprinderii celei de a
acestei sărbători şi a transmis mesajul preşedintelui F.C.E.R., dr. ceremonia de la Lugoj, deschisă de preşedintele comunităţii, ing. şaptea lumânări de către Ido Grossu, un
Aurel Vainer cu prilejul celebrării. În cuvântul său, acesta a evocat Ivan Bloch. Aceeaşi căldură sufletească am avut oportunitatea băieţel de opt ani, care a rostit şi bine-
esenţa sărbătorii, supravieţuirea noastră spirituală în momente să o găsim şi la Reşiţa, unde sala de rugăciuni s-a umplut cu cuvântarea. Într-o predică emoţionantă,
de cumpănă şi tragism. Hanuca a rămas ca un model al felului în enoriaşi iar doamnele comunităţii au pregătit o gustare pentru Rabinul Avraham Ehrenfeld, referindu-se
care poporul evreu a purtat în istorie credinţa monoteistă, candela toţi cei prezenţi. Preşedintele comunităţii, ing. Ivan Shnabel a dat la tradiţia aprinderii lumânărilor, a expli-
ei luminându-ne calea chiar şi când alţii, în diferite momente, au cuvântul oaspeţilor dar a şi redat istoria celebrării de Hanuca, o cat simbolul focului şi necesitatea de a-l
vrut să pierim. Mesajul preşedintelui dr. Aurel Vainer s-a referit, necesară rememorare a contextului istoric şi religios în care s-a stăpâni. El a prezentat Hanuchia, Menora
în esenţă, la nevoia unei munci comune şi susţinute în sensul produs minunea acestei sărbători. cu opt lumânări egale ca înălţime şi şa-
dezvoltării vieţii comunitare evreieşti în România şi al păstrării, LUCIANA FRIEDMANN mesul, care este aşezat mai sus. Faptul
că cu acesta se aprinde în fiecare zi câte
o lumânare arată importanţa ajutorului în
„Minuni în
Bucureşti Galaţi „O comunitate cu personalitate viaţa omului, a subliniat Rabinul Ehrenfeld.
Hanuca, a mai spus el, este şi simbolul

vremea noastră” puternică”


luptei poporului evreu împotriva răului, a
ideii că atunci când ai credinţă, chiar dacă
nu reprezinţi o mare forţă, cum a fost cazul
Hanuca de la Sinagoga Mare din Originalitatea sărbătorii de Hanuca la Galaţi a constat în nonconformismul ei: un Macabeilor, poţi învinge.
Bucureşti a fost, cu adevărat, reînnoire. Aron Kodeş în sala Restaurantului Ritual înseamnă că ne putem ruga ca strămoşii Luând cuvântul ca preşedinte al Co-
Începând cu Havdala (despărţirea de noştri, când purtau Chivotul Sfânt cu ei, spune oficiantul de cult Elias Ceauşu. Vicepre- munităţii Eevreieşti din Bucureşti (C.E.B.)
Şabat), când au cântat împreună cu Prim şedintele ing. Paul Schwartz a vorbit despre dificultăţile economice cu care se confruntă şi ca membru al Comitetului director al
Rabinul Şlomo Sorin Rosen, „ajutoarele Federaţia. „…Totuşi, vom încheia anul cu toate obligaţiile asumate”, a spus domnia F.C.E.R., Erwin Şimşensohn a transmis
sale de nădejde”, Şiri şi Ariel. Preşedintele sa. Atacând tema antisemitismului actual, vorbitorul a arătat că legislaţie împotriva mesajul de salut al preşedintelui, dr. Aurel
C.E.B., Erwin Şimşensohn, ne-a vorbit antisemitismului şi negaţionismului există, dar nu se aplică. Preşedintele Comunităţii, Vainer, al Federaţiei şi al evreilor in Bu-
despre minunile din şi prin care trăim şi dr. ing. Sorin Blumer, care este şi dirijorul corului, a rostit un discurs plin de sensibili- cureşti. El şi-a manifestat satisfacţia că,
supravieţuim: Purim, Pesah, Hanuca… tate despre acest cor, fondat de el acum 23 de ani. „Ne-a întrebat primarul oraşului: în pofida dificultăţilor, frumoasa tradiţie a
Prim Rabinul Şlomo Sorin Rosen – despre la ce ne foloseşte Templul, când am rămas atât de puţini? I-am răspuns că foloseşte Hanuchiadei, întrodusă de regretatul Şef
cele trei nivele de aprindere a lumână- României. Este un monument al existenţei evreilor pe aceste meleaguri. Deşi Templul Rabin dr. Moses Rosen (z.l.) continuă.
relelor: în afara casei (nivelul optim), la e un şantier, eu sunt optimist”, a continuat preşedintele Comunităţii, ilustrându-şi gândul Preşedintele C.E.B. a menţionat câ-
fereastră (nivelul acceptabil), în perioade cu muzica dătătoare de încredere în viaţă: „Lehaim, lehaim zol zain!”. (I.D.) teva dintre ultimele realizări ale F.C.E.R.
de restrişte, în casă (nivelul minim), dar la ca Monumentul Holocaustului, ridicat la
uşă, de cealaltă parte a Mezuzei, pentru
a fi văzute de oricine intră şi a se simţi
înconjurat de spiritualitate. Dar „fiecare
Ploieşti Şase copii au aprins şase lumânărele iniţiativa şi cu fondurile guvernului român,
lansarea emisiunii filatelice româno-isra-
eliene despre primul teatru idiş din lume
trebuie să aprindă o lumânărică în el”: Comunitatea Evreilor din Ploieşti a pe evrei cu neevreii în gândurile lor pentru de la Iaşi sau reinaugurarea Sinagogii din
bunătate, omenie, frăţietate care să lupte sărbătorit Hanuca la 17 decembrie. La pace şi pentru prosperitatea României şi Lemn de la Piatra Neamţ.
cu întunericul din lume. „Poporul evreu s-a festivitate au participat reprezentanţii a Israelului. Corul de elevi al Liceului de Sărbătoarea s-a încheiat cu concertul
menţinut în istorie pentru că îşi cinsteşte Primăriei şi ai Muzeului de Istorie şi muzică a interpretat cântece specifice în corului Comunităţii, dirijat de prof. Ecate-
istoria”, a spus preşedintele F.C.E.R., dr. Arheologie din Ploieşti, ing. Nilu Aro- ebraică. Ing. Nilu Aronovici a citit mesajul rina Halmoş, care a prezentat un bogat
Aurel Vainer. Vicepreşedintele ing. Paul novici, membru în Comitetul Direc- preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, program de cântece de Hanuca. Vocile
Schwartz şi secretarul general Albert tor al F.C.E.R., membrii comunităţii, transmis tuturor comunităţior din ţară. soliştilor, interpretarea plină de har a co-
Kupferberg au citit mesajele de felicitare simpatizanţi, reprezentanţi ai posturilor Copiii au primit daruri. rului au încântat pe cei prezenţi care i-au
ale vicepreşedintelui Senatului, Anca de televiziuni locale. Festivitatea a în- Coresp. Ing. ADELA HERDAN, aplaudat îndelungat pe artişti. O seară de
Boagiu, şi ministrului Dezvoltării şi Lu- ceput cu rugăciunile pentru România şi Preşedintele C.E. Ploieşti neuitat. (E. GALAMBOS)
crărilor Publice, Vasile Blaga. Reînnoire Israel, citite de Gilu Iuftaru. Şase copii
a însemnat şi spectacolul de Hanuca. Cli- au aprins şase lumânărele. Preşedintele
pele solemne – Prim Cantorul Iosif Adler,
Corul Sinagogii Mari (dirijor – Maximilian
comunităţii, ing. Adela Herdan, a re-
povestit evenimentele care au generat Hanuca la Căminul “Rosen”
Kertesz). sărbătoarea, din punct de vedere istoric Hanuca 5770 a fost celebrată la Căminul “Rosen”, cu bucate traditionale, binecu-
IULIA DELEANU şi spiritual. Lumina trebuie să-i unească vântarea şi aprinderea lumânărilor (oficiant de cult Lipa Segal), cu tot ce înseamnă
muzică evreiască pentru ca luminiţele Hanukiei să se aprindă şi în sufletele reziden-
Pe traseele Hanuchiadei ţilor. O sărbătoare aşteptată, ca pretutindeni, cu bucurie şi nerăbdare. Evenimentul
a fost onorat de vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz. Bătrânii sunt tezaurul
nostru de istorie vie. Respectându-i pe ei, ne asigurăm respectul urmaşilor noştri,
Un alt traseu de Hanuca, la care au participat directorul Joint România, Israel
Sabag, şi directorul D.A.S.M. Attila Gulyas, a fost în comunităţile din Piteşti, Sibiu, a conchis domnia sa.
Alba Iulia, Deva, Petroşani, Craiova, Tg-Mureş, Dej.

Brăila Sefer Tora nouă şi recital


Botoşani Poporul lui Israel trăieşte! Mirel Reznic
„Când Antiohus al IV-lea a crezut că puterea miraculoasă de a dura opt zile
lumina culturii iudaice s-a stins, ea a că- în loc de o zi, tot aşa – lumânărelele din Lumină în suflete: Sinagoga plină. Sefer Tora, recondiţionată în Israel a fost adusă
pătat o nouă strălucire”, a fost axul cuvân- Sinagoga botoşăneană menţin lumina în comunitate de vicepreşedintele ing. Paul Schwartz şi depusă în Aron Kodeş printr-o
tării rostite de preşedintele Comunităţii, iudaismului în pofida diminuării numerice ceremonie specială. O Sefer Tora reînnoită, fiindcă, deşi pergamentul e vechi, lite-
David Iosif, ilustrând axioma Am Israel a comunităţii, a spus Eminenţa Sa, sa- rele sunt noi, a spus domnia sa. „Este un eveniment ieşit din comun pentru noi şi ne
Hai – Poporul lui Israel trăieşte. S-au lutând prezenţa la sărbătoare a înalţilor mândrim că Brăila se numără printre comunităţile care au primit un asemenea dar”,
rostit aprecieri pentru revista Realitatea ierarhi ai altor culte şi binecuvântând a spus preşedintele David Iancu Segal. Ing. Aurel Simionescu, primarul Municipiului
Evreiască, foarte solicitată şi de neevrei, obştea cu binecuvântarea cohanim-ilor. Brăila, şi Veronica Dobrin, directoarea Teatrului din Brăila, au primit câte o Medalie
mulţumiri pentru sprijinul primit din partea Secretarul general al F.C.E.R., ing. Albert şi un Brevet de Membru de Onoare al F.C.E.R., înmânate de vicepreşedintele ing.
preşedintelui F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, Kupferberg, a punctat importanţa salvării Paul Schwartz. Un istoric al sărbătorii, cu întreg evantaiul ei de simboluri, a fost
conducerii Joint-ului, a D.A.S.M. pentru monoteismului pentru religiile avraha- evocat de oficiantul de cult Suhar Goldstein. Conducătoarea cursurilor de Talmud
repararea Sinagogii, buna funcţionare mitice. Părintele prof. univ. dr. Grigore Tora, Nadia Ustinescu, a rostit un sensibil poem în proză despre primirea Sulului de
a restaurantului ritual. Binecuvântarea Diaconu a amintit bunele relaţii, începând Tora, pornind de la învăţătura lui Hilel. Surpriza dimineţii a fost concertul de muzică
lumânărilor (Prim Cantorul Iosif Adler, din 1977, cu comunitatea evreiască din Klezmer, cântece israeliene şi idiş, darul de Hanuca al vestitului violonist israelian,
acompaniat de o formaţie instrumenta- Botoşani. Reînnoirea idişkeit-ului prin originar din România, Mirel Reznic, acompaniat de Bogdan Lifşin şi studentul la Uni-
lă), rugăciunile pentru România şi Israel apropierea tinerilor de viaţa comunitară a versitatea Naţională de Muzică din Bucureşti, Alexandru Murgu. Mirel Reznic este
(Marele Rabin Menachem Hacohen) au fost ideea centrală a discursului rostit de un nume care şi-a susţinut şi de astă dată renumele; un mare artist, fin cunoscător al
precedat predica de Hanuca a Marelui preşedintele C.E.B., Erwin Şimşensohn. folclorului muzical idiş, al melosului israelian, ştiind să facă atmosferă, să comunice
Rabin. Aşa cum lumânărelele din Beit Argument convingător – corul tinerilor cu sala, să vorbească cu cei mici şi cu cei mari, să danseze în ritmurile cântecelor
Hamidraş-ul de la Ierusalim au avut evrei botoşăneni. (I.D.) cărora le dă viaţă. (I.D.)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 11

De la
c i t i r e
Un traseu
prodigios
- de pe malurile Dâmboviţei la
orizontul Tamisei -
Este foarte spectaculoasă traiectoria
revistei “Adam”, cu apariţia ei mai întâi
la Bucureşti, în perioada 1929-1940,
(peste 150 de numere) iar din 1941, la
Londra, ca să atingă apogeul în pragul
numărului 500.
Aproape toată perioada bucureşteană
poartă amprenta fondatorului său, pu-
blicistul I.Ludo, destul de notoriu pentru
cine urmărea, în epocă, presa şi schim-
burile de opinii inspirate din condiţiile
de existenţă şi aspiraţiile lumii evreieşti.
Fondatorul nutrea veleităţi scriitoriceşti,
aşa că, încă din adolescenţă, se unise
cu alţi juni entuziaşti pentru a scoate,
în oraşul lor natal – Iaşi – publicaţia
“Absolutio”(1913), cu intenţia alinierii
la mişcarea modernistă a momentului.
Când juvenila iniţiativă şi-a epuizat re-
sursele de susţinere, grupul mai încerca
să se impună la “Versuri şi proză” (1915),
înainte de a se risipi care-ncotro, împinşi
de evenimentele primului război mondial.
Ludo va ajunge în capitala ţării şi se va
stabiliza o vreme în redacţia “Ştiri din
lumea evreiască”, de orientare sionistă.
Înzestrările lui pamfletare vor găsi teren
prielnic de manifestare în combaterea
antisemitismului din ce în ce mai virulent.
Pe fondul experienţelor redacţionale acu-
mulate destoinic, avea să pună la cale,
în 1929, periodicul “Adam”. Profilul de
bază al noii tipărituri era literar-artistic, cu
rubrici de polemică şi pagini informative.
În contextul preocupării constante de
a promova energiile creatoare specific
evreieşti, au apărut grupaje şi chiar
numere speciale dedicate personalită-
ţilor reprezentative, la nivel naţional şi
internaţional (Moses Schwarzfeld, Iţac
Manger, Şalom Alechem). Deseori, alături
de prietenul de tinereţe Eugen Relgis, de
I.Brucăr, de Justin Neumann, Şt. Antim,
de A.L. Zissu sau H.St. Streitmann, îşi
ofereau colaborarea ocazională Tudor
Arghezi, Gala Galaction, Camil Petrescu,
Paul Zarifopol, C. Stere. Erau hărăzite a
lăsa o bună impresie coperţile illustrate cu
reproduceri plastice semnate de Mutzner,
Iser, Rubin, Chagall, Pissaro, ş.a. E de
subliniat că “Adam”, prin pana lui Ludo,
a anticipat furtunoasele discuţii declan-
şate odată cu apariţia romanului scris de
Mihail Sebastian, De două mii de ani. Su-
punând unor analize percutante catastro-
falele deviaţii antisemite ale profesorului
Nae Ionescu, “Adam” s-a demarcat faţă
de însuşi autorul romanului, câtă vreme
Sebastian a semnat alături de doctrinarul
extremist în coloanele “Cuvântului”, deşi
cotidianul se plasa, tot mai evident, la
remorca agresivităţilor legionare. Drept
care, lui I. Ludo i se rezerva o replică
devastatoare în Cum am devenit huligan.
În conjunctura încărcată de ostilităţi, pe
editorul lui “Adam” îl aşteptau ani de
eclipsă, până după 1944, când se mai
nimerea la timona unui săptămânal: festărilor culturale, atras de noutăţi din Rabinovici, devenită doamnă Grindea în de corespondenţe, ca expresie a angaja-
“Răspântia”, de rezonanţă temporară. librării, din săli de teatru, de expoziţii ori 1939. Obligaţiile profesionale ale soţiei mentului faţă de redacţia, căreia Grindea
Apoi, şi-a văzut de o carieră harnică, în de concerte. I s-ar fi putut aplica formula au impus cuplului un sporit ritm al de- îi păstra interesul intact. În consecinţă,
competiţia romancierilor. lapidară: “reporterul frenetic”, împrumu- plasărilor pe meridiane europene. Astfel, singura soluţie de continuitate rămânea
Începând cu numărul 90, din 15 no- tată din faima cehului Egon Erwin Kisch. ameninţătoarele împrejurări ale declan- varianta trecerii lui “Adam” peste Canalul
iembrie 1936, redacţia “Adam” fu supusă Dintre toate, muzica părea să fie preferata şării furiei revanşarde naziste împotriva Mânecii. Cum ? Când ?
unei remanieri ad-hoc. În fruntea ei se dâmboviţeanului. În momentele norocoa- democraţiilor occidentale i-a surprins
instala Miron Grindea, notoriu în lumea se, era uns corespondent special, trimis pe Miron şi Carola Grindea la Londra. (Continuare în pagina 12)
presei. Dar nimeni, nici el însuşi măcar, să relateze de la festivalurile tradiţionale Drumurile de întoarcere acasă deveneau
nu bănuia că toată reputaţia lui de aci (Salzburg, Montreux, Bayreuth). Această imediat barate iar, în perspectivă, încăr-
înainte se va raporta tocmai la “Adam”. consecvenţă a şi fost decisivă, probabil, cate de riscuri. Pe moment, în “Adam” Selecţie şi comentarii:
Fusese, mai ales, un raportor al mani- pentru a-l impune atenţiei pianistei Carola mai apăreau câteva semnale, sub formă GEO ŞERBAN
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

I. Ludo Moti Rabinovici


L-am cunoscut pentru întâia oară, fi- Şalom Alechem “al nostru”! fi fost mai prejos de el. Ovreiaşul miop de
reşte, la Toynbeehall. El se urca la tribună, Privind pe ovrei în faţă, cum le sclipeau la tribună, acest Moti, nu punea nici un
întotdeauna, în cel mai gingaş moment ochii, cu fiinţa toată vibrând într-o veselie fel de artă în cetirea schiţelor lui Şalom
psihologic, adică în clipa în care publicul bolnavă, galbenă, piţigăiată, înfricoşată Alechem.[…] În oficiul său, Moti punea
dădea ochii peste cap şi începea să mo- şi în acelaşi timp încordată, îţi puteai mai mult decât artă: punea inteligenţă,
ţăie. Veniţi tocmai din noroaiele Nicolinei da seam ace semnificaţie are Şalom adică simplitate. Desinvoltura cu care
şi Socolei ca să asculte pe proorocii Me- Alechem în mizerabila existenţă a ghetto- comunica auditoriului textul, cu glas egal,
siei, bieţii evrei se găseau, la un moment ului. Într-adevăr, nu cred să fi izbutit vreo cu mâinile pe carte, cu capul imobil, nu
dat, sub influenţa toropitoare a clasicilor naţie să dea cândva un scriitor – ca să zic era decât reflexul desinvolturii cu care
greci, latini şi mai ales nemţi, atât de aşa – atât de al ei, atât de organic contopit Şalom Alechem îşi construise opera. Aşa
generos debitaţi la tribună, cu conştiinţa cu ea, atât de profound şi indestructibil a gândit Şalom Alechem şi aşa a vrut să
naţională nu numai complet adormită, ci împletit cu simţurile, gândurile, reacţiile fie auzit. Simplu, direct şi-n fraternitate
pe punctul să sforăie – când apărea omul ei, ca acest Şalom Alechem. În Şalom continuă cu cei dimprejur.
nostru.[…] Alechem se întâlnesc viciul şi virtutea Şi ţinta urmărită de Şalom Alechem
Slab, miop, cu o figură tăiată în cuburi, judaică. Binele şi răul. Măreţul şi mes- era atinsă în plin prin lectura lui Moti
cu fruntea, pomeţii, scăfârlia, bărbia, toate chinul. Nimic nu i-a scăpat acestui genial Rabinovici: publicul asculta cu obrazul
în linii geometrice tari, aspre, lipsite de revoltat, pe care ignoranţii l-au asemuit cu îngheţat într-un rictus. Literatura închisă
blândeţea atenuantă a unei curbe, Moti, Mark Twain, dar care, de fapt, stă alături în scoarţele acelea mototolite isca în con-
timid, totuşi, se aşeza pe scaun şi, cu de Balzac şi Dostoievschi – din miile de ştiinţa mulţimii o scârbă infinită. Scârbă de
ochii înfipţi în coperta cărţii, aştepta răb- expresii ale nebuniei judaice, din absur- josnicia unei existenţe în beznă, scârbă
dător, ca ovreii, fericiţi că au fost, în fine, dele, zăpăcitele, contradictoriile noastre de umilinţele zilnice, scârbă de laşitatea
rechemaţi la viaţă, să-şi ia în scaune şi complexe sufleteşti şi morale.[…] ei proprie. Prin lectura lui Moti Rabinovici,
în bănci o poziţie cât mai confortabilă, N-am avut norocul să-l aud pe Şalom opera lui Şalom Alechem se prezenta
ca să asculte cu ochii, cu urechile, cu Alechem cetindu-şi operele. Cei cari l-au ceea ce este de fapt: o revelaţie sânge-
nările, cu mîinile – ce ? O incursiune cunoscut la Iaşi, înainte de război, îmi roasă şi un rechizitoriu implacabil.
în literatura lui Schiller ori Lessing ? spun că era lectorul ideal al propriilor sale
I. Ludo, fondatorul Nu! Ci o schiţă a bunului şi bravului şi lucrări, ceea ce este un caz într-adevăr (“Adam”, IX, 109-110-111,
ediţiei bucureştene iubitului în vecii vecilor Şalom Alechem. rar. Totuşi, nu cred ca Moti Rabinovici să 1 decembrie 1937)

B.Brănişteanu Fraþii ªaraga - dupã moartea lui E.ªaraga


Amintirea despre fraţii Şaraga, al căror ultim repre- şi Pester, Perjoaia şi Bolta Rece, fraţii Şaraga erau de pe din urmă, după marile emoţii ale războiului, un sfârşit
zentant a fost dus de curând la groapă, se leagă de Iaşii atunci celebri. Noi, copiii, cumpăram de la dânşii timbre atât de tragic.[…]
copilăriei mele. poştale. Într-o poartă, peste drum de casele Neuschatz, Dar vremea trece. Întîi a murit unul, acum de curând
Nu ştiu ce sentimente vor fi având cei originari din au debutat ei. Erau aranjaţi ca buchiniştii de pe malurile s-a stins celălalt dintre fraţii Şaraga. Acesta, Elias, se
alte oraşe ale ţării, dar oricare ar fi, ieşanul ocupă printre Senei şi ca şi dânşii frecventaţi de copii, adolescenţi şi mutase pe urma copiilor săi, la Bucureşti. Aci m-a vizitat
ei un loc special, fiindcă Iaşii au fost o capitală, cu multă oameni maturi, pasionaţi de ştiinţă şi literatură, mai ales de multe ori. Nu vroia ca să cadă [pradă] uitării activitatea
tradiţie şi cu o vastă viaţă culturală, care se reflecta în de cunoaşterea trecutului României.[…] culturală a sa şi a fratelui său. Din fundul cuferelor sale
toate manifestările sociale ale locuitorilor lor. Fraţii Şaraga nu absolviseră nici un fel de facultate. mai scotea câte un document vechi, câte o scrisoare
Mult s-a păcătuit faţă de acest oraş. Noroc că edilii lui Dar ei au fost totuşi salvatorii multor documente de mare onorantă. Cunoscătorii şi amatorii îl căutau. La adânci
de pe vremuri nu au putut distruge natura ce-l adăpostea, importanţă, pe care au ştiut să le scotocească în podurile bătrâneţi, a mai învins o pneumonie. Dacă, după cum
căci altfel cine ştie dacă nu l-am fi văzut fără Repedea, şi pivniţele multor case vechi din Iaşi. Evident, au trebuit mi-a spus, era resemnat să moară el, după legea imua-
fără Cetăţuia, fără Frumoasa, fără Galata. Dar ce au ca anticarii de pretutindeni, să trăiască din meseria şi bilă a naturei, nu ar fi voit ca munca lui şi a fratelui său,
putut distruge din pitorescul lui, edilii, apucaţi de frigurile munca lor. Dar n-au fost hrăpăreţi şi nu au adunat averi. în domeniul ştiinţei istoriei naţionale a României, să
unei false modernizări, au distrus. În Franţa se poate Au cedat comori pentru un drob de pâine – aceasta s-ar cadă uitării. Aceasta nu numai dintr-un orgoliu personal,
vedea cu câtă atenţie sunt păstrate clădirile cu faţada putea spune despre dânşii. Iar caracteristica esenţială a ci şi pentru ca să nu se piardă amintirea celor ce ei, ca
lor de bolţi. La Iaşi, bolţile au fost dărâmate cu un zel ce lor a fost o pasiune desinteresată, idealistă, care-i făcea evrei, au făcut cu slabele lor mijloace, pentru cultura
ar fi fost vrednic de o cauză mai bună. Bolţile din faţa să fie într-o permanentă acţiune pentru a descoperi noi românească. El socotea că dacă greşeala unui evreu se
bisericii Sfântul Nicolae, bolţile din faţa bisericii catolice, antichităţi, vechituri, pe care să le revândă cu beneficii revarsă asupra întregului neam, cel puţin meritele celor
bolţile din colţul uliţei mari, de peste drum de Neuschatz materiale minimale, dar cu satisfacţia că un savant oa- care le au, să aibă acelaşi efect.
- toate au căzut victime cazmalelor. Palatul Roznovanu, recare, cuconu Mitiţă Sturdza în special, le va adresa un Cu puţin înainte de a se fi stins, l-am mai văzut în lo-
o clădire de un splendid stil, a fost transformat într-o ca- cuvânt de mulţumire, de laudă, de încurajare. calul librăriei “Alcalay”. Îşi aranja unele din vechiturile ce-i
zarmă. Frumoasele cişmele, haznale – cum se spunea Cu vremea, au progresat. Au luat o prăvălie. Eu i-am mai rămăseseră. Când, puţin după aceasta, s-a stins, a
pe vremea aceea – au fost desfiinţate. Aducerea apei apucat pe Strada Mare, cum se zicea pe atunci. Pe fost dus, după ultima sa dorinţă, la Iaşi. Acolo, în dealul
de la Timişeşti, o operă de mare însemnătate igienică, strada Ştefan cel Mare, cum s-a spus mai târziu. Nici Păcurarilor, lângă ai lui, a vroit el să-şi doarmă somnul
a făcut inutilă apa ce furnizau. Dar puţină estetică urba- aci, tendinţa, pasiunea lor de a servi nu s-a istovit. An- de veci. Între ai lui, în apropierea alor lui, în apropierea
nistică, două noţiuni care nu se exclud, ar fi trebuit să ticariatul îl continuară, dar izvoarele deveniră mai rare. locurilor în care a crescut şi lucrat, în atmosfera aceea
menţie pitorescul ce reprezentau haznale ca cea de la S-au apucat deci de librărie şi au devenit chiar editori. care naşte şi cultivă idealismul, şi de care înţelegea să
Palat, de la Mitropolie, de la Golia… Ar fi nedrept să nu relevăm că au avut şi aci sfătuitori lege modesta celebritate a numelui pe care l-au purtat
Ei bine, din Iaşii aceia vechi, pitoreşti, făcea parte ca suspuşi, dar că au avut, mai ales, ca îndrumător şi co- ei – fraţii Şaraga.
un edec şi taraba de anticărie a fraţilor Şaraga. Ca şi Pa- laborator pe doctorul A. Steuermann, mai cunoscut sub (“Adam”, XII, 150,
sini frères, ca şi Alexandre, ca şi Chateau aux Fleurs, ca numele poetic de Rodion, şi care avea să aibă în cele 1 ianuarie 1940)

Mihail Sebastian Despre Inimi cicatrizate Cu prilejul unei traduceri


Sunt unele cărţi – foarte puţine – la Critica însă a fost, cu romanul d-lui comunicase primul volum. Totuşi, la a Nu am îndoieli asupra destinelor aces-
care ţin cu oarecare intoleranţă. Blecher, mai ezitantă, mai nesigură. Câ- doua sa carte, scriitorul se dovedea ca- tei opere şi sunt convins că o aşteaptă de
De obicei, gustul meu literar este mai teva reserve au fost formulate în scris, cu pabil nu numai de a păstra intacte primele aici încolo mari victorii.
mult conciliant. Nu vreau să-l impun, cu tot moderaţie de unii şi cu nu ştiu ce iritare sale calităţi (printre care, în primul rând, Cea mai modestă dintre aceste vic-
dinadinsul, nimănui. Nu caut în literatură agresivă, de alţii. trebuie notată o mare ascuţime de sen- torii, dar nu şi cea mai puţin mişcătoare,
partizani. Există în publicistica noastră câţiva sibilitate), dar de a pătrunde în alte zone este recenta traducere a romanului d-lui
Totuşi, pentru anumiţi autori, pentru franctitori nervoşi, care trag cu puşca lor sufleteşti, mai grave, mai complexe, şi Blecher în idiş.[…]
anumite opere, mă simt angajat personal, critică, ba de la o fereastră, ba de la alta. de a ni le face cunoscute cu o preciziune O traducere, în genere, poate găsi
nu numai cu o adeziune critică, oarecum A-i numi ar fi prea mult. E de-ajuns să spu- analitică extremă. echivalentul unui text atât de nuanţat?
detaşată, dar cu acea pasiune puternică, nem că nici unul din aceste gloanţe oarbe, Aceeaşi poezie amară a vieţii, aceeaşi Şi nu există dificultăţi sporite pentru o
puţin încăpăţânată, ce ne face să transmi- trase fără răspundere, la nimereală, n-a oboseală tragică, acelaşi humor făcut traducere în idiş?
tem mai departe, în jurul nostru, cunoaş- lovit cartea, care era cu totul în afară de din elemente ingenue şi groteşti, acelaşi Oricare ar fi răspunsul la aceste între-
terea lucrurilor pe care le iubim. orizontul ţintaşilor. […] realism minuţios contrastând cu acelaşi bări, şi chiar dacă romanul ar fi pierdut în
Dintre aceste cărţi, face parte romanul Mi se pare cu totul şcolăresc să com- simţ al fantasticului şi al visului, - toate traducere preciziunea şi bogăţia lui de stil,
d-lui M.Blecher Inimi cicatrizate. Venit parăm Inimi cicatrizate cu Întâmplări din marile calităţi iniţiale se găsesc în Inimile Inimi cicatrizate e o prea mare operă ca să
după un debut literar uluitor, pe care toată irealitatea imediată şi să ne întrebăm care cicatrizate. Cred doar că li se adaugă de nu reziste unei asemenea experienţe.
lumea îl înregistrase cu atât mai entuziast, din cele două cărţi e superioară celeilalte. astă dată un efort mai strâns de organi- Sunt convins că publicul cititor, căruia
cu cât era neaşteptat, acest nou roman Asemenea jocuri sunt fără adevăr, fără zare a materialului, o mai mare stăpânire i se adresează cartea recent tradusă, va
nu a izbutit, mi se pare, să menţină toate interes şi fără concludenţă. a mijloacelor de expresie şi o mai sigură confirma sentimentul nostru de a ne găsi
aprobările pe care le câştigase d. Blecher E adevărat că Întâmplările aveau de conştiinţă de artă. în faţa unei opere cu destin excepţional.
cu Întâmplări din irealitatea imediată. partea lor surpriza de a ne descoperi Întâmplările revelaseră o sensibilitate, Undeva, în Polonia sau în Statele
Nu vorbim despre marele public. El a din primul moment un scriitor de resurse Inimile cicatrizate ne dădeau un scriitor. Unite, la capătul unui drum ce merge în
luat cunoştinţă despre existenţa literară a extraordinare. Vreau prin aceasta să spun că prima carte plin ghetto, un cititor necunoscut, şi altfel
noului scriitor tocmai prin aceste Inimi ci- Este deasemeni adevărat că Inimile putea fi un act de confesiune, în timp ce a inaccesibil, va primi acest mesaj al lui M.
catrizate, care, fiind un roman propriu-zis, cicatrizate ne găseau preveniţi şi că lec- doua carte era un act de creaţie. Blecher.
avea mai multe şanse de difuziune decât tura noastră nu mai putea să ne procure Nu voi repeta aici tot ce am scris la (“Adam”, X, 121-122,
un jurnal intim, cum erau Întâmplările… sentimentul de descoperire, pe care ni-l apariţia romanului. 15 aprilie-1 mai 1938)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 13

Miron Grindea Hubermann


Un boţ de carne schiloadă se frământă mente: Ce minunat cântă! Dar despre ca- Nu e lucru neglijabil acesta. E posibil,
de peste patruzeci de ani sub dogoarea uza pentru care cântă atât de minunat, nu totuşi, să mai progresez, deşi nu pot
artei. se pot face decât presupuneri. Ca urmare ignora faptul că, în mariajul meu, care
Din trupul acesta puţintel, cu difor- a vârstei lor, viorile acestea extraordinare durează de aproape 50 de ani, cu vioara,
mităţi şi lipsuri, emană de atâta vreme sunt supuse influenţei chimice a aerului, sunt încă un îndrăgostit, oricând gata
tonurile cele mai calde şi armoniile cele timp de zeci de ani. La toate acestea se să descopăr ceva nou şi neaşteptat în
mai dulci, nostalgiile de ritmuri cele mai adaugă funcţia necesară a încordării, această dragoste nezdruncinată”.
ameţitoare. a tensiunii prin coarde şi nenumăratele Coardele sensibilităţii lui Hubermann
Este vorba de Bronislav Hubermann, vibraţiuni produse prin căutarea lor. nu vibrează însă numai pentru sonorităţile
violonistul de mondială glorie, care a Această din urmă influenţă prezintă o înscrise în partiturile lui Bach, Beethoven,
concertat zilele acestea şi la Bucureşti. importanţă specială. Interesează, deo- Brahms, Chopin.
Nu l-am mai văzut de mult. A îmbătrânit potrivă, cine întrebuinţează vioara, cât Hubermann este un mare luptător
nespus. Oasele feţei au devenit şi mai de curat cântă cineva, deoarece fiecare social.
proeminente, ghebul şi mai pronunţat, sunet devine cu vremea de-sine-stătător. Cataclismul social dezlănţuit de pri-
picioarele şi mai şovăielnice. Dar ce Viorile boltite au un sunet fin, cele mai goana Reichului al III-lea împotriva artişti-
pasiune se zbate în firea acestui copil al lor evrei, noul val de ură pornit în diaspora
gheto-ului! Glasurile tuturor amarurilor, şi în Palestina, au trezit în Hubermann un
promiscuitatea tuturor bordeielor din sentiment latent, adormit din anii copilă-
mahalalele Cracoviei şi Lembergului, riei chinuite: sentimentul solidarităţii în
tânguirile tuturor cerşetorilor, cu simţiri suferinţă alături de toţi evreii urgisiţi. Ca
de serafimi, se împletesc în sunetul viorii un nou Jubal, vrăjitor de suflete, marele
lui Hubermann. muzician a întreprins o cruciadă în toată
Copilul-minune născut în 1882, la lumea în vederea alcătuirii unei orches- Miron Grindea,
Czenstochowa, în Polonia, a ajuns să tre simfonice în Palestina, ansamblu animatorul ediţiei londoneze
stăpânească unul din puţinele „Stradi- permanent şi care să adăpostească pe
varius” din lume. Bronislaw Hubermann cei mai valoroşi dintre muzicanţii alungaţi clipa când muzica lui Wagner a devenit o
înnobilează într-o supremă măsură acest din Germania. simplă unealtă de propagandă hitleristă,
instrument, de care mărturiseşte că e Avântul acestei iniţiative a provocat nu a ezitat să încurajeze înjghebarea
îndrăgostit ca de o amantă. noi elanuri şi aşa se explică cum cel mai simfonică a lui Hubermann, făcută numai
„Trebuie să ştiţi – declară el undeva – mare dirijor al vremii, Arturo Toscanini, pentru prestigiul cultural al Palestinei.
că nu există pe lume ceva mai complicat şi cel mai clasic dintre violonişti, Adolf Toscanini, ca şi Busch, ca şi Hubermann
decât o vioară. Fiecare parte are sufletul Busch, şi-au pus talentul, în chip cu totul şi-au unit forţele pentru a răspunde, prin-
ei şi capriciile proprii, care ne înăcresc de gratuit, la dispoziţia lui Hubermann. Or- tr-o demonstraţie de cinste şi elan creator,
multe ori viaţa. Cu cât instrumentul este chestra a luat fiinţă, îşi are sediul stabil la obscurantismului fascist.
mai de preţ, cu atât e mai sensibil faţă de Ierusalim şi va concerta în toate centrele Tocmai în cuibul celui mai proaspăt şi
influenţele din afară. turtite, un sunet voluminos. importante din Palestina. Primul concert mai complicat naţionalism, cei trei mari
În ce priveşte instrumentele vechi Toate acestea sunt scoase din expe- simfonic va avea loc în decembrie, sub artişti vor să arate lumii întregi că efor-
italieneşti, se ştie că, până astăzi, ele nu rienţa mea, lucruri care nu se pot învăţa conducerea lui Toscanini, artistul de geniu turile constructive ale unei ţări nu includ
au putut fi copiate şi imitate. Generaţii dintr-odată. Vioara este o femeie şi, în care a ridicat, cel dintâi, stindardul dem- obscurantismul şovin şi xenofobia scele-
întregi de învăţaţi şi constructori s-au faţa unei asemenea făpturi, toate legile nităţii împotriva umilinţelor închipuite de rată. Miracolul acesta moral l-a cugetat
frământat pentru a pătrunde taina viorilor cad. regimul nazist. şi l-a cugetat şi l-a împlinit Hubermann.
şi violelor, dar nimeni nu a izbutit în truda O concentrare extraordinară a nervilor Maestrul italian, care a repudiat ono- Istoria muzicii contemporane nu va uita
sa. Şi eu m-am străduit de pomană. Al- tactili şi senzitivi din vârful degetelor îmi rurile propriei sale ţări, fiindcă acestea să semnaleze apogeul carierei acestui
tfel, probabil, nu aş fi astăzi violonist, ci permit, astăzi, să-mi pot da seama, la porneau de la nişte dregători supuşi artist mare, tulburător şi transfigurat.
constructor de viori. simpla atingere a instrumentului – fără a pintenilor Ducelui, care s-a despărţit de („Adam”, VIII, 90,
Se poate spune despre aceste instru- cânta pe el – de felul cum sună vioara. direcţia festivalurilor de la Bayreuth din 15 noiembrie 1936)

Pentru Filip Lazãr


Acum două săptămâni, a încetat din Ni-l amintim, cu o nostalgică durere, contemplativă, un suflet amar, până la
viaţă la Paris, răpus de ftizie, compozito- pentru delicateţea, eleganţa şi modestia tragism. Ring, evocarea unui match de
rul Filip Lazăr. cu care venea să asiste la executarea box, Musique pour radio, Mouvements,
Plecat din România cu zece ani în lucrărilor sale. La un concert simfonic, în sunt, printre ultimele lui compoziţii, tot
urmă, Lazăr şi-a cucerit, curând, un sala Ateneului, la un recital, la şedinţele atâtea tentative – izbutite din punctul de
loc de seamă printre tinerii muzicieni ai Societăţii Compozitorilor Români, primele vedere al formei – de a evada din temniţa
Apusului. audiţii din opera lui Filip Lazăr aduceau, lăuntrului său torturat şi neîmpăcat.
Fără a fi insinuant, fugind chiar de într-o neîntreruptă gradaţie, mărturia Filip Lazăr, evreu de aleasă structură,
publicitate, el a biruit, totuşi, acolo unde, expansiunii unui talent sănătos, sincer, s-a afirmat uşor, în patria lui de origine, ca
rafinat. un valoros compozitor român. Reuşind să
Lazăr a fost un strălucit înterpret fie editat de cele mai mari case din străi-
al melosului popular românesc. După nătate - Universal Edition, Durand – el a
George Enescu, puţini compozitori contribuit, prin aceasta, la răspândirea în
români au pătruns, atât de temeinic şi Occident a muzicii culte româneşti.
limpede, tainele marei creaţii anonime Răzbind în miezul Apusului, la inter-
care este cântecul popular. secţia atâtor curente şi răstălmăciri el s-a
Filip Lazăr nu a folosit acest material simţit atras de mirajul aventurii. Nu s-a
pentru a-l copia şi umfla cu un suport pierdut pe acest drum. Dimpotrivă, a biruit
armonic artificial. In- toate răspântiile,
tuind spiritul acestei a mers înainte cu
muzici, el a plăsmuit luciditate, cu o gri-
teme originale, preg- jă dramatică a ris-
nante, sugestive, cului, fandându-şi
dezvoltate după sub- inspiraţia, pentru a
tile întocmiri armoni- nu ajunge la absur- naţională. Un Ernest Bloch, în America,
ce şi contrapunctice, dităţi, la elucubraţii un Darius Milhaud, în Franţa, au înţeles
care aveau să evo- de bluff. Moartea l-a acest lucru şi au contribuit, într-o consi-
ce, transcendenţial, surprins, la mijlocul derabilă măsură, să arate lumii întregi că
sursa originară. Fi- drumului, în necon- vechea muzică sinagogală, ca şi scânci-
lip Lazăr, la Paris, tenită căutare... rile gheto-ului constituie o uriaşă sursă
s-a integrat grupului Filip Lazăr nu de inspiraţie.
modernist Triton, din s-a apropiat de ma- Crearea unui stil muzical judaic repre-
care făcea parte şi rile surse melodice zintă un efort proaspăt, dar prestigios.
zilnic, sunt îngenunchiate şi răpuse sute un alt compatriot al ale muzicii judai- Filip Lazăr, care trecuse de curând la
de valori. său, Marcel Mihalo- ce. Este singura creştinism, (dintr-o amăgitoare nevoie
Filip Lazăr s-a născut în 1894, la vici. Fără a avea di- mare lipsă pe care asimilistă), ar fi putut fi oricând unul din
Craiova, din părinţi evrei spanioli. Tatăl namismul acestuia, o deplângem în ca- stegarii acestei mişcări revoluţionare.
său era un cunoscut librar, iar bunicul Lazăr s-a străduit, riera acestui com- Deplorăm moartea lui timpurie, întâi
lui, Filip, fusese primul tipograf-editor al în ultimii ani, să se pozitor. Cu mintea pentru omul blând, generos, pentru artist;
regiunii. După studii de pian, armonie şi situeze printre inter- lui cumpătată,cu apoi pentru acela care, ajuns la marginea
contrapunct urmate la Conservatorul din preţii duri, exasperaţi intuiţia sa desăvâr- durerilor ancestrale şi a svârcolirilor de
Bucureşti, a studiat la Leipzig, cu marii ai muzicii contempo- şită, cu hărnicia lui etern prigonit, s-ar fi întors, fără şovăire,
pedagogi Stefan Krehl şi Robert Teich- rane. exemplară, ar fi pu- între ai săi, spre a le aduce cântecul-
muller. Reîntors în ţară, după război, La- Avansat prin tut face nu numai o mesaj.
zăr se consacră compoziţiei şi se afirmă paleta orchestrală, operă de explora- MIRON GRINDEA
repede ca unul dintre exponenţii cei mai Lazăr ascundea, tor folcloristic, ci de („Adam”, XII, 91,
dotaţi ai generaţiei sale. însă, cu greu o fire creator de muzică 1 decembrie 1936)
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

Un traseu prodigios
- de pe malurile Dâmboviţei
la orizontul Tamisei -
(Urmare din pagina 9)

Se întâmpla ca, în 1941, o conferinţă PEN-


Club să se ţină la Londra. Printre participanţi,
eminenţi scriitori obligaţi de prigoana nazistă să
ia calea exilului: Arthur Koestler, Thomas Mann,
Stefan Zweig. Participarea la eveniment întăreş-
te încrederea lui Miron Grindea că e posibil –
după ce el a găsit adăpost de segregaţia rasială,
lăsată în urmă – să-şi asume datoria salvării
revistei, pe care nu voia s-o abandoneze. Fă-
când apel la solidaritate internaţională, găseşte
înţelegere şi sprijin efectiv ca “Adam” să fie
trnsplantat în capitala britanică. Fără a schim-
ba înfăţişarea grafică anterioară, el concepe
structura unui magazin deschis acelor exponenţi
ai vieţii spirituale, hotărâţi să susţină circulaţia
liberă a valorilor spirituale, împotriva oricăror
bariere totalitare. Prima apariţie, în condiţiile
furtunoase ale toamnei 1941, purta amprenta
unui generos spirit european. Se deschidea
cu pagini memoriale închinate lui H.G.Wells şi
includea în sumar semnături de pe toată întinde-
rea continentului, de la Th.Mann sau St. Zweig
la Ferenc Kormendi, de la G.B.Shaw şi George
Duhamel la Maria Kuncewiczowa şi Czeslaw
Poznanski. Norvegianul Nordhal Grieg apărea
în vecinătatea marelui nostru istoric Nicolae Ior-
ga. Diversitatea contribuţiilor alăturate ilustrează
intenţia programatică a redactorului-editor de a
face din “Adam” oglinda interferenţelor spirituale
creative, de natură să întreţină conştiinţa unui
curent de energii decise să contracareze expan-
siunea funestelor ideologii extremiste, pornite
pe dezbinarea lumii. Spre a stimula impactul
asupra opiniei publice, pe coperta interioară a
publicaţiei era decriptată titulatura (sub formă
de acrostih): Adam = Artă, Dramă, Arhitectură,
Muzică. Textele se tipăreau fie în engleză, fie în
franceză. De altminteri, ca un reper orientativ,
unul dintre primele caiete se ocupa de simbio-
za culturală anglo-franceză (ian. - febr. 1946).
Conform dictonului corneillian, “valoarea nu
aşteaptă anii”, repede revista lui Miron Grindea
obţinu un prestigiu pe măsura colaboratorilor
mobilizaţi în jurul său. Încă din 1947, trecea pra-
gul redacţiei Jean Paul Sartre, urmat în timp de
Yehudi Menuhin, de Chagall, de Jean Cocteau,
cum atestă fotografii-document şi autografe oa-
recum legendare. Strălucitul parcurs se reflectă
într-o elocventă trecere în revistă realizată de
Rachel Lasserson (nepoata lui Miron Grindea)
în două luxuriante volume retrospective: Art,
Drama, Architecture and Music. An anthology
of Miron Grindea’s Adam editorials.
În tradiţia marilor publicaţii europene, “Adam”
a dedicat numere speciale poetului Dylan
Thomas, romancierilor Marcel Proust sau Virgi-
nia Woolf, lui G.B.Shaw, lui Debussy, unor săr-
bătoriri de răsunet (V.Hugo, Strindberg, Chopin
ori Schiller), confluenţelor între protagonişti ai
artelor, precum Baudelaire şi Berlioz, Gide şi
muzica. Modalităţile prin care Brithen, Stravin-
sky, Schoenberg deschideau noi căi de expri-
mare muzicală au stat în atenţia lui M.Grindea.
Pagini substanţiale au fost rezervate, în repetate
rânduri, moştenirii creatoare datorate lui Brân-
cuşi, lui George Enescu. “Adam” s-a aplecat
cu emoţie asupra tragediilor Holocaustului; a
conferit o circulaţie internaţională mărturiilor cu-
tremurătoare consemnate de Arnold Daghani în
jurnalul internării sale în spaţiul concentraţionar.
Evenimentul apariţiei pe harta omenirii a statului
Israel era ilustrat printr-un număr omagial des-
pre oraşul sfânt Ierusalim.
Îndată ce a fost spulberată cortina de fier a
războiului rece, Miron Grindea s-a grăbit să-şi
viziteze ţara natală şi locurile încărcate de amin-
tiri. După 1990 a călătorit în România de mai
multe ori, mereu însoţit de doamna sa, Clara, iar
câteodată şi de fiică, Nadia Lasserson Şi-a revă-
zut prieteni, vechi confraţi, cu unii se fotografia
în ambianţa rămasă intactă de la “Adevărul”.
Arăta o vervă inepuizabilă când l-am primit în
ambianţa redacţională de la “Secolul 20” şi când
ne-a desfăşurat, cu legitimă mândrie, tot ce în-
făptuise pentru afirmarea capacităţilor creative
şi a receptivităţii artistice româneşti pe toate
meridianele. Putea fi orgolios că provenienţa
modestă, dintr-un orăşel de talia provincialului
Tg.Ocna, nu l-a împiedicat să demonstreze
capacităţi şi voinţă de anvergură spirituală în
În mijloc: Miron Grindea având la stânga sa pe Eugen Jebeleanu iar la dreapta pe George Macovescu, Foto: Ion Cucu, din volumul capitala Marii Britanii.
flancat de Alex. Graur şi, în plan secund, Şerban Cioculescu, instantaneu după 1990 „O istorie literară a privirii“ GEO ŞERBAN
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 15

TÂRGUL INTERNAŢIONAL „GAUDEAMUS, CARTE DE


ÎNVĂŢĂTURĂ“, ediţia a XVI-a, Bucureşti, 25 – 29 noiembrie 2009
care este apreciată comprehensiunea
ecumenică a autorului. „Eşti pur şi
simplu copleşit de suflul autentic al
“Variaţiuni pe
„CARTEA NU CUNOAŞTE CRIZA”
veneraţiei, al respectului omului de
cultură pentru prima religie monoteistă o temă de Vivaldi”
a lumii”, sună o frază-sinteză pentru
unghiul de abordare al cărţii, venită
de Iulia Deleanu
Cititorii, mai ales cei tineri, sunt confruntaţi cu două viziuni asupra cărţii:
prima, mai curând sceptică, influenţată de duritatea problemelor economice şi din partea prefaţatorului. Dr. Monica
Mănuţiu, de la Facultatea de Studii Eu- Editura Kriterion a lansat
de era informaţională căreia îi aparţin; cealaltă, încrezătoare în destinul unic la „Gaudeamus” cel de-al
al cărţii, care transcende spaţiul şi timpul. Făclia prin care alergătorii vieţii îşi ropene a Universităţii din Cluj-Napoca,
a observat că numitorul comun al cărţii doilea volum de proză al
predau torţele ad infinitum nu e nici metalul, nici reţeaua de comunicare elec- Iuliei Deleanu: „Variaţiuni
tronică; este Cartea. Punct de vedere convergent cu al celui exprimat de Vlad este faptul că profesorul Marga oferă o
luare de atitudine semnificativă pentru pe o temă de Vivaldi”. În
Epstein, directorul Târgului Internaţional Gaudeamus, Carte de Învăţătură, faţa unui numeros public,
deschis la ROMEXPO: „N-a fost deloc uşor să organizăm această ediţie a XVI-a era globalizării: dialogul iudeo-creştin şi
chiar trialogul celor trei religii de origine acad. Solomon Marcus a
în condiţiile prezente. A trebuit să păcălim criza, să păcălim gripa nouă – cu arătat că a descoperit în
ghilimelele de rigoare -, dar şi alte obstacole, văzute şi nevăzute, care au precedat avrahamică: iudaică, creştină, islami-
că. Vorbitoarea a arătat că implicarea această carte aspecte din
clipa inaugurală pe care o trăim acum. Şi iată că, începând din 25 până în 29 viaţa evreiască în contextul
noiembrie, 385 de expozanţi şi-au aşteptat vizitatorii şi potenţialii cumpărători autorului în mai buna cunoaştere a
iudaismului în România s-a concreti- social românesc al anilor
de carte. Au avut loc peste 400 de evenimente culturale: lansări de carte, sim- `60 -`70, legate de copilăria
pozioane, expoziţii ş.a.”. zat prin înfiinţarea, împreună cu prof.
dr. Moshe Carmilly, rabin din S.U.A., şi adolescenţa autoarei. El
originar din Cluj, a primului Institut de a mai arătat că, în ce-l priveşte, se identifică mai
degrabă cu generaţia părinţilor Iuliei Deleanu, re-
HASEFER – articole ale regretatului scriitor israelian
de limbă română, I. Schecher, îngrijită
Studii Iudaice în acest oraş şi, ulteri-
or, a Centrului „Goren Goldstein” de găsindu-se în evenimente trăite de aceştia. Acad.
O LUMINĂ DE IERUSALIM de criticul de teatru Andrei Strihan, Studiere a Iudaismului la Bucureşti. În Solomon Marcus a
avându-l ca redactor de carte pe scri- perioada în care profesorul Marga a subliniat autenticitatea
descrierilor evenimen-
Lansare la
Succesul Editurii Hasefer a fost itorul Ştefan Iureş, directorul Editurii. fost ministrul Educaţiei, domnia sa a
asigurat, în parte, datorită renumelui, „Fraţii mai mari. Întâlniri cu iudaismul”, autorizat studierea istoriei Holocaus- telor de la 23 august
`44, astăzi necunos-
Gaudeamus
şi în parte, datorită diversităţii tema- volum aparţinând unui cărturar con- tului în şcolile româneşti. Pacea între
tice a cărţilor, capabilă să satisfacă temporan de mare valoare, prof. univ. popoare înseamnă şi pacea între religii, cute sau deformate chiar de către unii istorici.
toate gusturile: antropologie, istorie, dr. Andrei Marga, rectorul Universităţii ceea ce implică dialogul interreligios. Domnia sa a apreciat recuperarea trecutului ca
filozofie, carte pentru copii, traduceri din Cluj-Napoca, apărută şi lansată la Fără Ierusalim, numai cu Atena şi formă de echilibru în faţa singurătăţii, dar a con-
şi comentarii biblice, istoria antisemi- C.C.I.R., în octombrie, şi din nou, lan- Roma, cultura europeană ar rămâne siderat că orientarea spre „ce am de făcut mâine”
tismului şi Holocaustului, patrimoniu sată la Târg. După cuvântul introductiv, în afara ei înseşi, a fost o altă idee este o formulă practicată, personal, cu succes în
sacru iudaic, curente în religia mozaică, rostit de Ştefan Iureş, care a lămurit centrală a cărţii, evidenţiată de dr. Mă- dominarea acestui sentiment. La rândul ei, criticul
proză, memorialistică, nuţiu. Interesul lui Andrei Marga pentru literar Carmen Muşat a calificat „Variaţiunile…”
realităţi israeliene, al- iudaism este expresia interesului faţă drept o carte a singurătăţii, cu „o structură muzi-
bume de artă, istorie de o mai bună descifrare a identităţii cală foarte evidentă”, un „legato foarte constructiv
literară, poezie, eseu europene, a subliniat prof. univ. dr. între toate secvenţele ei, o mărturisire, o scriere
ş.a. Printre cele mai Liviu Rotman, directorul C.S.I.E.R. Nu de sine”. Autoarea îşi consemnează retrospec-
căutate au fost: „Enci- ne naştem europeni, devenim europeni tiv, în această carte a deziluziilor, „neîmplinirile,
clopedia iudaismului”, prin cultură, a specificat domnia sa. Iar eşecurile şi bucuriile, fărâmele de bucurie, fără
„Alexandru Şafran. O cultura europeană are trei piloni – elen, ca acest eu să se acrească”. „Iulia Deleanu reu-
viaţă de luptă, o rază roman, iudaic. Acesta din urmă este şeşte foarte bine să puncteze un lucru: personajul
de lumină”, „Prezenţe pus în evidenţă de profesorul Marga, central rămâne în continuare un personaj foarte
rabinice pe teritoriul fiindcă fără cultura iudaică, nu putem deschis, care continuă să creadă în oameni”. Prin
românesc, secolele înţelege azi Europa. O altă caracteris- scrierile sale, prezenţa Iuliei Deleanu în spaţiul
XVI – XXI”. De mult interes s-au bu- semnificaţiile titlului, „Fraţii mai mari”, tică a dialogului iudeo-creştin, propus cultural românesc trebuie recunoscută, a conchis
curat apariţiile editoriale de forţă ale – citat din alocuţiunea rostită la prima de autor, este modalitatea în care el Carmen Muşat. Ing. Mirela Aşman, vicepreşedin-
Hasefer-ului în anul acesta: „Cântarea vizită într-o sinagogă - cea din Roma se poartă: egalitatea şi respectul. În tele C.E.B., şi-a exprimat speranţa şi aşteptările
Cântărilor” – o antologie realizată de – a unui Papă (Ioan Paul al II-lea), intervenţia sa, Iancu Ţukerman a pus pentru o nouă carte a autoarei. Iulia Deleanu a
Radu Cârneci, cu ilustraţii de mare preţ, şeful Sectorului C.A.S. al F.C.E.R., dr. accentul pe punerea în practică a celor mulţumit vorbitorilor, publicului, redactorului de
cuprinzând 16 variante în limba româ- ing. José Blum, a citit din prefaţa cărţii, două coordonate sus-menţionate. carte Elena Diatcu, Editurii Kriterion care, împre-
nă; „Schechterazada”, antologie de scrisă de deputat dr. Aurel Vainer, în E. SUHOR ună cu D.R.I., au organizat lansarea. (E.G.)

funcţionăreşti în ordine ierarhică, concu- sibilitatea şi farmecul ştiute din vremea


Tematica ediţiei a X-a a Festivalului filmului israelian: renţa la primărie înaintea alegerilor, toate când juca la T.E.S. - de Tricy Abramovici
sunt universale. De remarcat prestaţia (Jasmine). Este un film despre dragos-
VIAŢA COTIDIANĂ actorilor Bomba Tzur şi Issim Azikri.
„Lacrimile cad singure” este de
te, suferinţă, sacrificiu; dragoste filială,
dragoste între bărbat şi femeie, dragoste
Spre bucuria noastră, a celor curioşi şi rizare a unui adolescent care se confruntă asemenea prezentarea procesului de între surori. Există vis, miraj al scenei,
interesaţi, evenimentele culturale israelie- cu realităţile dure în care este implicat maturizare a unui tânăr care, sub presiu- îmbinat cu problema emancipării femeii
ne s-au succedat luna trecută unul după tatăl său, acuzat de corupţie. Faptul că Eli nea tragediei din familie (moartea tatălui), (Rose), luptă pentru supravieţuire (Flora)
altul. După „Zilele culturii israeliene”, des- şi dă seama până la urmă că tatăl lui l-a reuşeşte să-şi depăşească slăbiciunile şi luptă cu ameninţarea morţii (Jasmine).
făşurate la Teatrul Odeon, cu un program minţit şi este vinovat, nu scade cu nimic psihice care-l împiedecau să se realizeze Un film – cronică de familie, cu secretele
multilateral, a urmat anualul „Festival al dragostea pe care o simte faţă de el. Re- profesional dar şi în dragoste. ei întunecate, nerostite multă vreme, dar
filmului israelian” (19-25 noiembrie a.c.), gizat de Ori David (producţie 2008), filmul „Ochi mari” este titlul unui şlagăr gen până la urmă, date la iveală cu înţelegere
aflat la ediţia a X-a. Aşa cum am mai re- se bucură de interpretarea de excepţie a Andrii Popa cel Vestit, aici haiducul fiind şi nevoie de terapie sufletească. Filmul a
latat în revista noastră, în ultimul deceniu, lui Yuval Shevak, în rolul lui Eli. înlocuit cu Benny Furman, antrenor al mai rulat în România, la Festivalul „Euro-
cinematografia israeliană „a prins aripi”, „Alex e îndrăgostit” este un film de- nu mai puţin vestitei echipe de baschet iudaica” de la Sibiu, în 2007, şi, un an mai
filme şi artişti israelieni cucerind la marile dicat de asemenea adolescenţilor, aflaţi în „Maccabi”. Este şi replică în film (de unde târziu, cu prilejul Zilelor Culturii Europene
festivaluri - Cannes, Veneţia, Berlin, To- căutarea primelor experienţe în dragoste. – titlul), dar are şi un substrat mai adânc: Iudaice, la Bucureşti.
ronto - importante distincţii, inclusiv premii Realizat în 1986, filmul evocă şi perioada lăcomia, egoismul, vanitatea. Benny calcă Ultimul film al festivalului, „Datoria”,
Oscar. Din păcate, publicul bucureştean de austeritate a Israelului din anii 50. peste suferinţa soţiei mereu înşelate, este evocă rănile profunde lăsate de Holoca-
nu a reuşit să vadă decât două pelicule Eitan Anshel interpretează cu talent rolul un spirit atât de posesiv încât nu permite ust. În tinereţea lor, cei trei eroi, agenţi
din această categorie: „Beaufort”, prezen- îndrăgostitului Alex. unui prieten să se apropie de una dintre ai Mossad, eşuează în sarcina primită
tată la ediţia de anul trecut a festivalului, şi Deşi are o vechime de 40 de ani, cel cuceririle lui extraconjugale, vrea să fie - de a-l aduce în Israel pe chirurgul din
„Vals cu Bashir”, la festivalul de animaţie mai bun film al festivalului a fost, fără întotdeauna centrul atenţiei, nu cedează Birkenau, un medic criminal de război.
din Bucureşti dar a cărei prezenţă nu a drept de apel, „Canalul Blaumilch”. Sce- nimic din ceea ce consideră „al lui”. Sin- Acum, la bătrâneţe, consideră că este de
fost popularizată. nariul şi regia aparţin lui Ephraim Kishon, gurul element evreiesc – hupa, cântecele datoria lor să ducă însărcinarea până la
Tematica aleasă de organizatori brand, cum se zice azi, prea notoriu ca să şi obiceiurile de nuntă. capăt, chiar cu sacrificiul vieţii, aşa cum
la această ediţie - Ambasada Statului nu atragă destul de multă lume, având în „Trei mame”, film în care, alături de se întâmplă cu Rachel care moare în timp
Israel, Cinemateca Română şi Arhiva vedere tentaţiile culturale oferite bucureş- marea actriţă Gila Almagor, unul din ro- ce-şi îndeplineşte misiunea. Rolul este
Naţională de Filme – a fost, aşa cum a tenilor într-o sâmbătă seara. O comedie lurile principale este interpretat - cu sen- interpretat magistral de Gina Almagor.
declarat la deschidere E.S. David Oren, savuroasă, cu situaţii de viaţă perene şi Succesul acestui film i-a determinat pe
ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, reţetă clasică inteligent folosită; o fabulă britanici să proiecteze un remake, având
prezentarea variatelor aspecte ale vieţii contemporană brodată în jurul unei zi- în rolul principal pe Helen Mirren, inter-
cotidiene israeliene, cunoaşterea mediu- cale: un nebun aruncă o piatră în baltă preta Reginei Elisabeta a II-a în filmul
lui specific israelian, a sentimentelor şi (în film, el forează cu entuziasm asfaltul „Regina”, câştigător al unui Oscar pentru
relaţiilor interumane, într-un cuvânt, ceea unei străzi ultracentrale din Tel Aviv) cel mai bun film străin.
ce reprezintă viaţa de zi cu zi. Cu gândul şi nici zece înţelepţi nu pot s-o scoată. Merită toate laudele filmele animate
la trecut, poate că unii spectatori au simţit Morala fabulei vine dintr-un proverb idiş: de scurt metraj, pline de vervă, umor,
lipsa unor filme având ca subiect dezba- pentru adevăr, primeşti palme (traducere inventivitate, bun gust produse de tineri
tea marilor probleme cu care se confruntă liberă). Cel sancţionat este persoana care artişti de la Academia de Arte Bezalel din
Israelul şi care sunt reflectate atât de bine descoperă şi susţine public adevărul; el Ierusalim, şi care au constituit uvertura
în noua cinematografie a ţării. este concediat, apoi adus la spitalul de fiecărei pelicule prezentate de-a lungul
Filmul de deschidere, „Eli şi Ben”, a psihiatrie din care a evadat domnul Bla- celor opt seri.
fost o creaţie plină de sensibilitate, o des- umilch. Străzi care se repară fără motiv,
criere realistă a relaţiilor dintre tată şi fiu victime nevinovate – mai mult sau mai EVA GALAMBOS
în condiţii dificile, ale procesului de matu- puţin paşnicii cetăţeni din zonă – cutume Secvenţă din filmul „Datoria“ IULIA DELEANU
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

I U D A I C A
Hanuca - sărbătoarea Luminii şi a Victoriei Breviar iudaic
La 25 Kislev 3626 (165 î.e.a.), regele Hanuca s-a petrecut: opaiţul a ars opt Adon Olam – Domnul Universului.
Antiohos Epiphanes, care dorea să im- zile. De atunci, de Hanuca este pusă la Adonai – Numele Domnului, se rosteşte
pună cu forţa cultul lui Zeus, batjocorind vedere Hanukia, un sfeşnic cu opt braţe doar în cadrul rugăciunilor, în vorbirea curentă
Templul din Ierusalim, a fost învins de (al nouălea braţ este destinat lumânării se spune Ha-Şem, adică NUMELE.
răsculaţii iudei, conduşi de Iehuda (Iuda) cu care se aprind celelalte). Sărbătoa- Aharit Ha-Iamin – Apocalipsa, venirea Ju-
Macabeul, unul dintre cei cinci fii ai pre- rea de Hanuca durează opt zile şi opt decăţii de Apoi, cei drepţi vor fi puşi alături de
Domnul.
otului Matitiahu Hasmoneul. Macabi, în nopţi. In prima zi, se rosteşte Baruch Ata Aleinu le-Şabeah – imn ce se cântă la finalul
traducere, înseamnă „ciocan”, a devenit Adonai, Elohenu Maleh Ha-olam, Aşer rugăciunii zilnice.
un simbol al rezistenţei în faţa opresiunii Kaişanu Be miţvotav, Veţivanu Lehadlik Alilat Dam – calomnia de „omor ritual”, una
militare. A fost prima victorie, cu arma ner Şel Hanuca – Laudat fii Tu, Doamne, dintre cele mai vechi şi mai absurde calomnii
în mână, a monoteismului. Există patru Dumnezeul nostru, Rege al Universului, antievreieşti, care a provocat numeroase po-
Cărţi ale Macabeilor, apocrife, neincluse care ne-ai sfinţit prin poruncile Tale, gromuri.
în Biblie. Prima Carte este mai importan- ne-ai poruncit să aprindem lumânarea Am ha-Areţ – denumire dată celor necu-
tă, fiind o relatare istorică a răscoalei. de Hanuca. Zilnic se citeşte din Tora noscători ai Torei; de la cuvântul „ţăran”, în idiş .
Cuvântul Macabi a mai fost interpretat un fragment din Pericopa Naso, pentru amareţ (se crede că în română a devenit „amă-
ca fiind format din iniţialele cuvintelor Mi trei chemaţi la Tora. Copiii, dar şi adulţii, râţi”, ceea ce nu este exclus).
Aram – al cincilea fiu al lui Sem, nepot al lui
camoha baelim haşem? (Cine este ca învârtesc „Dreidl” (titirez), cu câte o literă Noe, strămoşul populaţiei aramaice care a locuit
Tine, mai puternic, Doamne?). semnificantă, pe fiecare faţetă laterală în Siria şi Mesopotamia (actualul Irak), limba
Când a intrat în Templul din Ierusa- a cubului. acestora fiind înrudită cu ebraica.
lim, Iehuda Macabeul a găsit un opaiţ Aruch – dicţionar, îndreptar talmudic, din
care abia mai pâlpâia, dar minunea de BORIS MEHR secolul XII.
Hasid - nume dat membrilor unei grupări de
învăţaţi din vremea Hasmoneilor ( regii de după
Un deschizător de drum: companii de ceaiuri, a iniţiat editarea Iehuda Macabeul), păstrători ai tradiţiei, în secolul
unei Enciclopedii iudaice în limba ebrai- II-I î.e.a. A fost preluat de adepţii lui Baal Şem
AHAD HAAM că. Proiectul nu se finalizează, dar Ahad
Haam editează o publicaţie, „Haşiloah”.
Tov, în secolul XVIII.
Parochet - perdea cu ornamente, pusă
pe Aron Kodeş (Chivotul cu Sulurile sfinte ale
Există oameni care cred că iudaismul Viena, Bruxelles îşi desăvârşeşte studii- In 1908 se mută la Londra, iar în 1922
este o dogmă. Iudaismul cuprinde o to- le, revenind în 1985 la Odessa pentru a se stabileşte în Ţara Sfântă. A studiat cu Torei).
Şadai – unul dintre numele sfinte ale Dom-
talitate de domenii, printre care, în afară prelua conducerea organizaţiei Hovevei asiduitate opera lui Maimonide, căutând nului.
de religie, tradiţie, filosofie, se numără Zion. Intre anii 1891-1893 se află în să-i urmeze exemplul, sub aspect moral. Şadhan - peţitor, funcţie importantă în timpul
şi etica. Fără etica iudaică, un iudaist nu Palestina. Revine în Rusia cu propria Chaim Nachman Bialik s-a considerat un ştetl-urilor, ghetourilor; era cel ce mijlocea obli-
se justifică. Aşa a înţeles şi Ahad Haam concepţie despre sionismul cultural. El ucenic al lui Ahad Haam. Printre lucrările gatoriu orice căsătorie.
să-şi conducă viaţa. Aşer (Uşer) Ghins- considera că înfiinţarea Statului evreilor sale de răsunet merită amintit articolul, Şamas sau şames - persoană care se ocupă
berg, care şi-a ales ca jurnalist, scriitor, trebuia precedată de o amplă acţiune preluat de multe publicaţii evreieşti în de toate treburile administrativ-gospodăreşti, în
activist sionist pseudonimul Ahad Haam de culturalizare a evreilor, de regăsire lume: „Lo ze haderech” (Nu acesta este sinagogă ( curăţenie, ordine, pregătirea pentru
(Unul din popor), s-a născut la Skwira, a tradiţiei, de învăţare a limbii ebraice, drumul), în care a combătut sionismul rugăciuni, sărbători).
în gubernia Kiev, la 18 august 1856 şi a spre deosebire de Theodor Herzl care politic, argumentând că numai prin cul- Şeheheianu – binecuvântare a timpului; se
rosteşte cu ocazia începutului de sărbători, expri-
murit la Tel Aviv, la 2 ianuarie 1927, la dorea înfiinţarea cât mai curând a Sta- tură şi printr-o strategie a paşilor „mici”, mă bucuria pentru noile fructe, bucuria vieţii.
cinci ani după ce se stabilise în Palestina. tului iudeu; limba fiind o chestiune de care să nu trezească reacţia populaţiei Şekel – se mai numeşte siclu, în vechile
A studiat la început la Odessa, unde avea importanţă secundară, putea fi şi limba arabe din zonă, se poate pune o bază scrieri neiudaice; monedă introdusă după ieşirea
să-l cunoască pe Leon Pinsker, unul germană, bine cunoscută de liderul de pentru viitorul stat. Se pare că Ahad din Egipt, în secolul XIII î.e.a., şi care circulă şi
dintre fondatorii sionismului politic şi al la Viena. Cu susţinerea fianciară a unui Haam a avut şi el dreptate, în parte. astăzi în Israel.
organizaţiei Hovevei Zion. Apoi la Berlin, bogătaş, K. Wissotzki, patronul vestitei (B.M.M.) B.M.

REFLECŢII BIBLICE haze lachem” („să


de Prim Rabin fie luna aceasta
ŞLOMO SORIN ROSEN pentru voi”). Raşi
explică faptul că
lui Moşe i-a fost
arătată Luna în diversele ei faze, inclusiv faza în care începe
să crească şi i s-a spus că atunci când se întâmplă acest
PERICOPA VAIEHI (Geneza 47:27 – 50:26) porunca Faraonului de a ucide pruncii evrei la naştere. Miriam, eveniment evreii trebuie să celebreze Roş Hodeş-ul (Începutul
[Se citeşte sâmbătă, 2 ianuarie 2010] sora lui Moşe, îşi convinge părinţii să revină împreună după Lunii). Rabeinu Chananel înţelege această porunca divină
În ultima pericopă a Cărţii Genezei, Iaacov îi vorbeşte ce îşi încetaseră relaţiile conjugale pentru că nu îi lăsa inima într-un mod diferit: el explică faptul că motivul pentru care
fiului său Iosef pe patul de moarte şi îl roagă: „Al na tikbereini să aducă pe lume prunci care să fie sortiţi morţii din clipa în versetul precizează „pentru voi” este acela de a demonstra că
beMiţraim” – „Nu mă îngropa, rogu-te, în Egipt!” Ultima dorinţă care s-au născut. Iar Batia, fiica Faraonului Egiptului, nenumită fiii lui Israel, prin calculele lor proprii, şi nu prin observarea unui
a unui om în această lume... Vorbind despre aceasta, Rabinii în Tora însă menţionată de Midraş, devine eroină prin faptul fenomen astronomic, sunt cei care de fapt stabilesc începerea
Talmudului ne spun că a înmormânta un om, a-l conduce pe că are grijă, riscându-şi viaţa chiar, de Moşe, cel care va de- unei noi luni. O variantă de „reconciliere” şi sinteză a acestor
ultimul său drum, este „hesed şel emet” („bunătatea adevă- veni conducătorul poporului evreu. Deşi aceşti oameni sunt două opinii este oferită de către comentatorul medieval Sforno.
rului” sau „bunătatea adevărată”). Ni se spune asta pentru că aproape anonimi, deşi nu primesc recunoaşterea pe care o Acesta spune că până la ieşirea din Egipt, lunile israeliţilor nu
o astfel de miţva este poate singurul lucru pe care un om îl merită, pericopa noastră ne spune că oricine poate face fapte erau „ale lor”, ele aparţinând stăpânilor lor egipteni, cei care
face în această lume faţă de semenul său fără a aştepta de măreţe, în orice moment. Fiecare poate fi erou, fiecare poate aveau de fapt controlul absolut asupra modului în care evreii
la acesta o plată sau o compensaţie de vreun fel. Cel decedat fi salvarea propriului său popor, fiecare poate face un gest îşi petreceau timpul. Eliberarea din sclavie, spune Sforno, în-
nu mai poate reciproca în nici un fel... Însă oare putem spune mic însă esenţial pentru familie sau prieteni. Putem fi mari în seamnă automat dobândirea libertăţii de a-ţi gestiona propriul
aceste lucruri şi despre celelalte fapte din viaţa noastră? În culise, la fel de mult ca şi pe scenă!... timp. Fie că a fost necesar ca prima dată Dumnezeu să le arate
Midraş Raba, o pildă de înţelepciune rabinică ne spune că, evreilor luna cu fazele ei, fie că au descoperit ei înşişi acest
înainte ca omul să fie creat de către Dumnezeu, Bunătatea şi PERICOPA VAERA (Exodul 6:2 – 9:35) fenomen – important este că luna, cu misterul său intrinsec,
Adevărul (aceste două concepte care se înţeleg atât de bine în [Se citeşte sâmbătă, 16 ianuarie 2010] a însemnat de fapt o redeşteptare în poporul evreu, în sufletul
rugămintea lui Iaacov) s-au certat între ele. „Omul nu trebuie În primele versete din pericopa noastră, Tora ne spune: lor şi în conştiinţa care i-a călăuzit şi pe mai departe.
creat”, a spus Adevărul, „pentru că este plin de minciuni.” „Ba „Amram a luat de nevasta pe mătuşa sa Ioheved şi ea i-a
ar trebui creat”, a răspuns Bunătatea, „pentru că omul va face născut pe Aaron şi pe Moşe. Anii vieţii lui Amram au fost o PERICOPA BEŞALAH (Exodul 10:1 – 13:16)
fapte bune.” O dualitate pe care întotdeauna – nu doar în mo- sută treizeci şi şapte de ani.” (Exodul 6:20) Comentând pe [Se citeşte sâmbătă, 30 ianuarie 2010]
mentele de dinaintea morţii noastre sau în faţa ultimei dorinţe marginea acestui verset, Hizkuni citează Talmudul şi explică: Atunci când Tora ne spune că Dumnezeu nu i-a condus pe
a unui semen – ar trebui să o conştientizăm. În zilele noastre, „Acest verset vine să ne spună că nici un om nu este numit evrei direct din Egipt către Ţara Făgăduită ki karov hu (căci
acum când ne mândrim că am evoluat, că societatea şi va- conducător în poporul său dacă nu are în spatele său un este aproape), trei interpretări sunt oferite pentru această
lorile pe care le promovăm sunt superioare, mai avem încă lucru problematic, pentru ca nu cumva să fie arogant cu cei sintagmă. Pentru Raşi (care citează Midraşul), explicaţia este
această problemă, de a nu putea să răspundem satisfăcător din jurul său.” Ba chiar, în exprimarea textuală a Talmudului, că Dumnezeu nu a dorit ca drumul între Egipt şi destinaţie
acuzaţiilor Adevărului şi Bunătăţii. Pentru a dovedi că a fost „dacă nu are în spatele său o cutie cu viermi”. Interesantă să fie prea scurt, ca nu cumva evreii proaspăt eliberaţi să fie
bine că am fost creaţi, pentru a putea spune că am făcut cu idee, nu-i aşa? Versetul Torei din Exodul 6:20, ne spune că tentaţi a se întoarce în „comoditatea” sclaviei. O altă posibilă
adevărat fapte bune, că am practicat hesed şel emet în toate Moşe a trebuit în întreaga sa viaţă să îşi aducă aminte cine interpretare este că orice proces, chiar şi unul de eliberare din
zilele vieţii noastre, să ne gândim astăzi la toate oportunităţile îi erau părinţii, ce greşeli făcuseră ei, faptul că (deşi nu era robie, necesită timp. „Ki karov hu” (căci este aproape) poate
pe care le avem şi să nu le irosim niciodată... interzis în acele timpuri) erau totuşi rude unul cu celălalt... Şi însemna că Dumnezeu a înţeles că poporului evreu îi era
nici nu doresc să insist mai mult în acest comentariu. Doar necesară o perioadă de adaptare, o perioadă în care să fie
PERICOPA ŞEMOT – ŞABAT MEVARHIM (Exodul 1:1 să mă întreb, şi să vă îndemn să vă întrebaţi şi dumnea- „aproape” şi de Egipt şi de Israel, pentru a putea migra între
– 6:1) voastră, câţi dintre conducătorii de astăzi, spirituali, politici una şi cealaltă. Iar o ultimă explicaţie este într-un fel opusul
[Se citeşte sâmbătă, 9 ianuarie 2010] sau economici, cunosc şi interiorizează acest mesaj? Câţi precedentei: anume că Dumnezeu a dorit poate ca Israelul să
Şemot înseamnă în ebraică „nume”. Nume de persoane, îşi controlează aroganţa pentru că se gândesc la propriul lor fie suficient de „departe” de Egipt din punct de vedere simbolic,
în acest caz, numele strămoşilor noştri care au sosit în Egipt trecut? Şi cât de valabilă este, în general, această regulă în ideatic, pentru ca evreii să nu se plictisească în procesul de
şi de la care a pornit poporul evreu. Există însă, în aceeaşi societatea modernă? tranziţie, pentru a nu-şi spune că nu merită efortul deoarece
pericopă, şi alţi eroi, pe care Tora uneori nici nu îi menţionea- schimbarea este nesemnificativă. Oricare ar fi motivul, alege-
ză pe nume, oameni care fac fapte măreţe şi care nu sunt PERICOPA BO (Exodul 10:1 – 13:16) rea lui Dumnezeu a fost ca evreii să treacă printr-o tranziţie
recunoscuţi în mod public. Două moaşe evreice, Şifra şi Pua, [Se citeşte sâmbătă, 23 ianuarie 2010] până la sosirea la destinaţie. A fost şi este alegerea noastră
menţionate chiar în primul capitol al Cărţii Exodului, salvează Prima poruncă a Torei, aceea de a sfinţi fiecare început însă ce facem odată ajunşi acolo...
întreg poporul evreu de la pieire, refuzând să îndeplinească de lună, este prezentă în pericopa Bo, în versetul „hachodeş
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 17

Tranzistorul transparent

A Viitorul cărţilor electronice Scurt


I IN Ţ 2
T
logiilor, fiindcă ea reia la sau tipărite. Închipuiţi- (Scurt pe doi)

Ş AŢA
diferite etape descope- vă o mică broşură cu
riri care, la un anumit pagini dintr-un material
Recunoaşterea
V I timp istoric, par inutile. transparent pe care,

ŞI
Aşa s-a întâmplat şi cu
sodium-beta-alumina,
prin radio, poţi încăr-
ca sau descărca textul
recordului din 1936
un compus utilizat încă
acum 40 de ani la fa-
oricărei cărţi, aflate în
orice bibliotecă sau pe
al lui Gretel Bergman
bricarea bateriilor. El a site-ul unei edituri. O
fost descoperit încă în citeşti, o ştergi şi încarci
Dr. Howard Katz, de la prestigioasa secolul XIX, a aşteptat altă carte. Şi nu vom
Universitate John Hopkins din Baltimore, o aplicaţie – cea din mai tăia pădurile pentru
este un nume bine cunoscut în lumea baterii – timp de peste hârtie. Dr. Howard Katz
fizicii cristalelor solide. Recent, în presa o sută de ani iar acum a descoperit că sodium-
americană numele şi fotografia lui au dr. Howard Katz a con- beta –alumina, aflată în
apărut pe primele pagini în legătură cu statat că acest compus formă lichidă, poate fi
descoperirea făcută de el în domeniul poate fi folosit şi la pro- răspândită pe o supra-
tranzistorilor transparenţi. ducerea de tranzistori faţă plată conform unei
Chiar dacă nu ştie exact toată lumea transparenţi. Aceşti scheme de fabricaţie a
cum funcţionează un tranzistor, toţi ştim tranzistori pot fi folosiţi tranzistorului iar atunci
de existenţa lor din ”radiourile cu tran- pentru ecranele electronice şi, mai ales, când este răcită se transformă într-o pe- La 30 iunie 1936, Gretel Bergman
zistori” care au făcut radioul portabil şi în producerea cărţilor electronice, care liculă transparentă, flexibilă, cu proprietăţi stabilea un record al Germaniei la
au adus muzica şi ştirile în orice colţ al s-ar putea să înlocuiască în deceniile electronice. Din care pot fi fabricate cărţi săritura în înălţime, cu 160 cm.Două
lumii. Interesantă este însă istoria tehno- viitoare milenara tehnologie a cărţii scrise şi chiar ziare electronice. săptămâni mai târziu, performanţa ei
era ştearsă din evidenţe iar Gretel a
Un geniu care a dispărut în tăcere Rubinsky din România fost exclusă din lotul olimpic german.
Fiindcă era evreică. În noiembrie a.c.
Israel Gelfand Bioingineria, în serviciul umanităţii Federaţia de atletism germană a luat
măsura reparatorie de a înregistra
În matemati- Poate suna pretenţios dar este un centru de cercetări afiliat Universităţii oficial acest record. Trebuie spus că
că nu se acordă Ebraice din Ierusalim: Centrul pentru Bioinginerie în folosul Umanităţii şi So- naziştii au înscris la Olimpiada din
Premiul Nobel. cietăţii. Fondatorul lui este prof. Boris Rubinsky (61), născut în România, de 1936, la săritura în înălţime femei, un
Marii savanţi din unde a emigrat cu familia la vârsta de 13 ani. Cercetările sale se concentrează bărbat deghizat – un bărbat neamţ!
acest domeniu acum în jurul efectelor pe care le pot avea scânteile electrice în domeniul În prezent, Gretel Bergman locuieşte
rareori ajung la sterilizării lichidelor. El însuşi este un om bogat, datorită redevenţelor aduse la New York (sub numele Margaret
notorietatea pu- de cele 20 de brevete de invenţie, patentate în multe ţări dar majoritatea, în Lambert) şi are 95 de ani. A emigrat în
blică, mai ales Statele Unite. Boris Rubinsky a terminat Tehnionul, apoi în doi ani jumătate a SUA în 1937.
că aproape ni- luat masteratul şi doctoratul la MIT şi apoi a obţinut titlul de senior profesor la
meni, afară de
colegii lor, nu
Berkeley. După cum spune singur, are “abilitatea de a vedea soluţii“ , cum ar
fi cele pentru problemele de sudură pe care le avea la un moment dat NASA.
Fundaşul de la „Cowboys”
pricep mai nimic De aici şi-a mutat centrul de interes în Antarctica şi a descoperit un mod de a
din ce fac aceste creşte tot anul somon modificat genetic. Apoi a intrat în chirurgia criogenică
genii.Opera lui şi a brevetat o metodă de a reduce grăsimea folosind frigul, folosită curent
Israel Gelfand, de compania Zeltiq. Acum s-a instalat la Universitatea Ebraică şi încearcă
deşi teoretică, să stabilească posibilităţi comune de studiu pentru colective mixte, de israe-
adesea de pio- lieni şi palestinieni. Cu ce se ocupă acum ? Cu găsirea unei posibiltăţi de
nierat ştiinţific, a folosire a telefonului mobil în imagistica medicală, pentru a face ca această
deschis drumuri tehnologie, încă scumpă, să poată ajunge la populaţia din zonele sărace ale
noi atât în fizică cât şi în imagistica medicală, în omenirii. Aşa cum a ajuns peste tot telefonul mobil. Deocamdată, a construit
special în tomografie. Confraţii lui îl consideră unul un senzor de ultrasunete pentru ecografii, de dimensiunile unui cornet de
din geniile secolului XX. Iar viaţa lui Israel Gelfand îngheţată, pe care îl testează în satele din Mexic. Datele obţinute de senzori
este un adevărat roman. sunt transmise prin telefonul mobil la un centru de analize. Cele din Mexic
Israel Moiseevici Gelfand s-a născut într-un erau transmise şi analizate…în Israel.Iar diagnosticul sosea imediat.Tot prin
orăşel de lângă Odesa, acum 96 de ani. Marele telefon.Ca şi cum ai transmite un SMS, explică Rubinsky. Invenţia lui a avut
matematician nu a terminat liceul! La 17 ani, a un enorm impact în ţările sărace, firme din India, Rwanda, Ecuador s-au
plecat la Moscova şi a lucrat pe unde apuca pen- interesat de ea. Cu aparatul lui şi un telefon mobil se pot detecta tumorile, Iuri Olşanski a emigrat cu familia
tru a se întreţine. A studiat matematica doar ca pot fi examinate femeile însărcinate, pot fi găsite pietrele de la vezică etc. Să din Uniunea Sovietică în 1989. Fami-
autodidact dar la un nivel care a făcut ca, la 19 nu uităm, spune Boris Rubinsky, că un sfert din femeile care nasc în aceste lia s-a stabilit la San Francisco şi Iuri
ani, să fie admis fără exemen la Universitatea din ţări mor la naştere din cauza unor hemoragii interne nedetectate. Aşa că a a început să studieze la Academia
Moscova, unde a fost luat ca student de celebrul inventat o foarte simplă bobină magnetică ce detectează hemoragiile datorită Ebraică. Nu a realizat mare lucru pe
Holmogorov. Şi-a luat doctoratul în 1935 şi apoi faptului că sângele reacţionează diferit la anumite frecvenţe electromagnetice. linie academică dar a ajuns unul din
docenţa, în 1940. Evreu fiind, a fost dat afară, Datele sunt trimise unor doctori prin telefonul mobil. Ceea ce facem, explică cei mai redutabili fundaşi din liga de
succesiv, de la un institut de cercetări, apoi din Rubinsky, trebuie sa fie simplu şi ieftin. fotbal profesionist americană.După 8
postul de profesor universitar. Incepuse teroarea Boris Rubinsky se consideră un „inginer umanitar” şi crede că „oricâte ani de fotbal, în 2008, el a fost angajat
antisemită stalinistă…Dar încet-încet geniul lui milioane de dolari ai face, nu ai aceeaşi satisfacţie ca atunci când salvezi la echipa „Cowboys”. Iuri are 198 cm şi
s-a afirmat. A început sa lucreze la Institutul de milioane de vieţi”. 150 kg.Imaginaţi-vă cum e să te izbeşti
matematici aplicate. În 1953, dup moartea lui de un asemenea „stâlp” al apărării...
Stalin, a fost primit ca membru corespondent al Călărind valurile
Academiei URSS iar în 1984, ca membru titular.
Rabinul boxer
Matematicienii americani îl compară cu Euler sau
Hilbert. Un „gigant al matematicii moderne” – aşa Lanţuri de geamanduri care
produc energie şi apă desalinizată
a fost caracterizat de profesorii cu care a lucrat la
Universitatea Reutgers din SUA. A predat acolo
şapte ani, când a părăsit Uniunea Sovietică. Nu
era numai matematician, era pur şi simplu un La expoziţia „Inovarea”, care a speciale, care poate produce energie
geniu. A murit de leucemie dar boala aceasta i-a avut loc la Tel Aviv în noiembrie, a fost electrică din energia valurilor şi toto-
răpit cu mulţi ani înainte un fiu, de tânăr. Atunci prezentat prototipul unei geamanduri dată desalinizează apa mării în care
s-a apucat să studieze biologia şi a ajuns să ţină pluteşte. Plasate pe o suprafaţă de
un seminar în această disciplină, la care cei mai numai 300 m.p., aceste generatoare
buni biologi din Moscova erau bucuroşi să prindă nepoluante pot produce un milion de
un loc în audienţă. După ce a părăsit Uniunea metri cubi de apă desalinizată anual.
Sovietică, a predat un an la Harvard, apoi la MIT Inventatorii noii tehnologii afirmă că
şi, în final, a trecut la Reutgers. Este membru în pe coastele relativ calme ale Mării
Academia Naţională de Ştiinţe a Statelor Unite şi Mediterane, costul metrului cub de Iuri Foreman a câştigat nu demult
în Academia Regală Britanică şi laureat al unei apă ar fi de 30 de cenţi US dar în titlul mondial la box WBA, la categoria
burse MacArthur. zone mai agitate ale oceanelor, cum super-uşoară, în 12 runde, învingându-l
“Matematica este un mod de a gândi în viaţa ar fi coasta chiliană, costul scade la pe Daniel Santos, din Porto Rico.Nimic
de fiecare zi, spunea Gelfand. E important să 4 centi pe metrul cub. În octombrie, surprinzător, fiindcă Iuri Foreman este
nu separăm matematica de viaţa de fiecare zi. prototipul acestei centrale bazate pe neînvins după 28 de partide internaţio-
Poţi să explici fracţiile chiar şi unor beţivi cronici. energia valurilor va fi plasat în largul nale.Nimic surprinzător, cum spuneam,
Dacă îi întrebi : care fracţie e mai mare 2/3 sau portului Haifa. Invenţia este rodul a afară de faptul că Iuri e ... un viitor rabin
3/5 probabil că nu vor şti. Dar dacă îi întrebi : ce 15 ani de studii şi al unei investiţii de ! El a emigrat din Israel în SUA şi locu-
e preferabil – două sticle de vodcă pentru trei oa- 2 milioane de dolari. ieşte în Brooklin, unde studiază de trei
meni sau trei sticle de vodcă pentru cinci oameni, ani la o Ieşiva rabinică şi boxează ca
ei vor şti imediat răspunsul corect.Vor spune: două Pagină realizată de amator (WBA).
sticle pentru trei”. ANDREI BANC
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

Poşta
Adevăratul Goga

O teză a profesorului George Voicu


Adevăratul Goga nu este numai poetul apoi a celei naziste, având ca „model demn de-acum în Imperiul austro-ungar, respectiv
redacţiei
care a deplâns durerea românilor, aflaţi sub de urmat” pe Adolf Hitler. În studiul „Octavian la Budapesta, unde şi-a făcut studiile uni- Într-o scrisoare trimisă la
jug străin, şi nici al ierbii verzi de-acasă, al Goga: De la ideologia antisemită la politica versitare şi şi-a publicat primele poezii. Mai redacţie, d-na LĂCRĂMIOA-
idealizării satului de unde a fost luat. Este antisemită”, prezentat în cadrul conferin- târziu, aceste concepţii le-a adaptat mediului RA STOIENESCU, autoarea
un revoltat, un nemulţumit, dar oare de ţelor lunare de la Institutul Naţional pentru românesc, găsind un „suflet pereche” în cele volumului “Copii-duşmani ai
ce? Un studiu amănunţit al vieţii, faptelor, Studierea Holocaustului din România „Elie ale lui A.C.Cuza, cu care a înfiinţat un partid poporului”, prezentat şi de
concepţiilor poetului ardelean, efectuat cu Wiesel”, prof. Voicu a conturat cu acurateţe şi a format un guvern. Deşi s-a bucurat de
rigoarea ştiinţifică a unui cercetător obiectiv ştiinţifică drumul străbătut de Octavian Goga sprijinul şi consideraţia evreilor, el încercând
cum este profesorul George Voicu, ne arată care, deşi a obţinut recunoaşterea ca poet, în prima parte a activităţii sale politice să-şi
că Goga a fost de fapt un ambiţios în do- a renunţat repede la activitatea literară în echilibreze declaraţiile antisemite cu altele
meniul politicului. Nu l-a satisfăcut faima de favoarea politicii. În afară de naţionalismul în favoarea evreilor, după venirea la putere
poet, voia mai mult, se imagina în postura firesc pentru un poet transilvan, care dorea a lui Hitler, cu care s-a întâlnit de două ori, a
salvatorului şi înnoitorului naţiunii române. unirea cu fraţii de dincolo de Carpaţi, dar îmbrăţişat nu numai ideologia nazistă dar şi
Desigur, idealul era frumos. Ceea ce nu a fost cu mijloace radicale, motiv pentru care s-a politica practică, fiind autorul primelor măsuri
frumos a fost modul cum a dorit şi a reuşit certat şi s-a despărţit de Iuliu Maniu, liderul antisemite interbelice din România. A ajuns
– efemer – să parvină, ajungând pentru 44 Partidului Naţional Român transilvan, Goga până acolo încât a propus expulzarea unei
de zile prim-ministrul României; adoptarea a îmbrăţişat de foarte tânăr concepţiile an- părţi a evreilor, lipsirea lor de cetăţenie şi revista noastră, ne-a cerut
de către el mai întâi a ideologiei fasciste şi tisemite. Acestea erau destul de pregnante crearea de lagăre de concentrare pentru ei. ajutorul pentru a o găsi pe
Studiul profesorului Voicu analizează prietena ei din copilărie, Edith
detaliat şi în profunzime drumul parcurs Lupu, plecată din Fălticeni în
de Octavian Goga,susţinându-l cu date şi Israel. După ce tatăl ei a fost
argumente pertinente. Chiar dacă o parte a arestat, fără nici un motiv,
opiniei publice de la noi cunoştea în mare (eliberat după trei ani fără pro-
evoluţia poetului către extrema dreaptă, ces), Lăcrămioara, împreună
aceste dezvăluiri contribuie la demitizarea cu mama şi bunica ei, au fost
unui personaj care, deşi şi-a cucerit faima ca trimise din Giurgiu în domiciliu
poet şi creator, nu a pregetat să o risipească forţat la Fălticeni. La şcoala
în schimbul unui fals prestigiu de politician, din care la un moment dat a
condamnat în ultimă instanţă de istorie. fost dată afară, apoi reprimită,
Printre multele subiecte interesante pe care s-a împrietenit cu Edith Lupu,
le abordează Institutul “Elie Wiesel”, acestă încurajată în această relaţie şi
temă este dintre cele mai incitante. de profesoara evreică Doruţa
EVA GALAMBOS Lozneanu. În 1954, după în-
toarcerea familiei Lăcrămioa-
rei la Giurgiu, s-a pierdut legă-
“A R A R A T” – oglindă a lumii armene tura, mai ales că, după cum a
aflat d-na Stoienescu, Edith
Prietenii noştri armeni se meniei către lume prin eliminarea barierelor tat planurile de salvare a evreilor. Abia în ar fi emigrat.. Dacă cineva
pot lăuda cu o publicaţie ele- impuse de Turcia transporturilor de mărfuri 1944 s-a reuşit înfiinţarea unui Comitet al ştie date despre Edith Lupu,
gantă, modernă, cu tematică către şi dinspre Armenia şi se vor putea refugiaţilor de război care a dus la salvarea să scrie pe adresa redacţiei
variată, revista “Ararat” (pe mişca din loc şi tratativele privind situaţia a 200.000 de evrei. Articolul îl menţionează Realitateaevreiasca@gmail.
care de-altfel am prezentat-o din enclava Nagorno-Karabah. şi pe cel de-al treilea Morgenthau, Robert, com sau „Realitatea Evreias-
de mai multe ori în paginile Tot în contextul acestei chestiuni, se care, ca procuror al districtului Manhattan, că”, str. Popa Nan 70, sect. 3,
R.E.). Împreună cu revista în limba armea- publică articolul „Morgenthau versus Geno- s-a ocupat de reţelele criminale dar şi de Bucureşti, România.
nă „Nor Ghiank”, poate fi considerată o cid”, în care sunt prezentate trei generaţii dezvăluirea activităţii unor bănci america- Dl G. BRUCHMAIER, me-
reflecţie a preocupărilor şi problemelor care ale acestei familii de evrei americani. În ne care „spălau bani” în folosul Iranului şi reu atent la evenimentele
stau în centrul interesului armenilor de la prezent, la New York, la Muzeul Moştenirii Sudanului. din comunitatea noastră ne
noi şi de pretutindeni. Am generalizat puţin Evreieşti, s-a deschis o expoziţie intitulată: Revista evocă de asemenea viaţa şi comunică impresiile sale des-
tematica deoarece ultimul număr pe care “The Morgenthaus: A Legacy of Service”. istoria armenilor din România. Unor perso- pre inaugurarea Memorialului
l-am primit, din octombrie a.c., dezbate pe Henry sr., ambasadorul SUA în Turcia în nalităţi ca regizorul şi criticul de teatru Haig Holocaustului, ceremonia
larg marele pas înainte în normalizarea perioada primului război mondial, a atras Acterian, traducătoarea Meline Amber Po- acordării anuale a Premiului
relaţiilor armeano-turce, prin semnarea a atenţia autorităţilor americane asupra în- ladian Ghenea, muzicianul Harry Tavitian, „Dr. Al. Şafran”, momentul
două protocoale: cel privind stabilirea re- cercărilor Turciei „de a extermina o naţiu- le sunt dedicate articole de prezentare. De comemorativ de la Parlament,
laţiilor diplomatice dintre Armenia şi Turcia ne”, el furnizând detalii privind deportările, asemenea, romanul omului politic şi poetu- acordarea unor distincţii la
şi cel referitor la reglementarea relaţiilor masacrele şi abuzurile comise împotriva lui Varujan Vosghanian, „Cartea Şoaptelor”, Palatul Cotroceni, ş.a. Îi mul-
bilaterale. După cum se ştie, genocidul ar- armenilor. Din păcate, se arată în articol, este considerat un memento al istoriei ţumim.
menilor care trăiau în Imperiul Otoman, în SUA au dorit să rămână neutre şi nu au zbuciumate a armenilor, prin intermediul Dl BARUCH COHEN, cer-
perioada primului război mondial, a repre- luat nici un fel de măsuri.Tot Henry sr. a povestirilor şi amintirilor membrilor propri- cetător principal la Institutul
zentat obstacolul esenţial în normalizarea încercat şi a reuşit să obţină fonduri pentru ei familii. Istoria ajunge până în trecutul Canadian de Studii Iudaice,
relaţiilor. În mai multe articole publicate în sprijinirea evreilor din Palestina, aflaţi într-o recent, descriind viaţa armenilor stabiliţi în ne comunică impresii despre
revistă, inclusiv în mesajul preşedintelui situaţie catastrofală, deoarece, o dată cu România, care s-au confruntat de-alungul lansarea volumului „Cântarea
Serj Sarksian adresat armenilor, se explică izbucnirea primului război mondial, nu au timpului cu aceleaşi probleme şi greutăţi ca Cântărilor” antologie alcătuită
faptul că nu este vorba de vreo concesie în mai primit ajutoare. Fiul ambasadorului, şi românii alături de care au convieţuit.. de poetul Radu Cârneci (Ed.
această problemă; dimpotrivă, prin stabili- Henry Morgenthau jr., devenit în timpul Conţinând alte multe articole despre Hasefer) şi despre intervi-
rea unor relaţii normale se deschide calea administraţiilor Roosevelt ministru de fi- cultura şi activităţile prezente ale armenilor, ul acestuia acordat revistei
către soluţionarea acesteia, respectiv nanţe, a încercat să-i salveze pe evrei de revista „Ararat” ne oferă posibilitatea de a noastre.
posibilitatea de a convinge partea turcă să genocidul hitlerist. A întâmpinat opoziţia constata reînvierea unei comunităţi care a
recunoască acest adevăr istoric. În plus, Departamentului de Stat, care a ascuns avut şi are dintotdeauna relaţii foarte apro- Poştaş de serviciu
protocoalele vor permite deschiderea Ar- informaţiile privind Holocaustul şi a sabo- piate cu comunitatea noastră. (E.G.) BORIS MARIAN

Amintiri de la „Revista Cultului Mozaic”


Eroism anonim seama de situaţie, i-a răspuns dl Marcovici calm. Dar
să ştiţi că în trenul care ne-a dus la Auschwitz am fost
Epilog
Eroismul e o stare de exaltare, o culme pe care cei 1 240 de inşi. S-au întors 4. O să-mi închipui că s-au La Praga, 9 evrei ortodocşi au fost aduşi la un post
aleşi o urcă, spre glorie şi – uneori – nemurire. întors numai 3...” de poliţie, de unde, după o anchetă sumară, au fost puşi
Există însă şi un alt fel de eroism, neştiut de lume şi în libertate după ce au plătit amenda ce li s-a aplicat.
necântat de poeţi. Eroismul anonim. Două exemple. Melodia Vina lor? Au încălcat legea pătrunzând într-un domeniu
Pe la începutul anilor ’50, Comitetul Democratic Evre- particular fără asentimentul proprietarului. Acesta e o
iesc i-a convocat pe toţi rabinii din România (pe atunci Rabinul Portugal a fost ridicat de Securitate pe la societate de asigurare, iar domeniul e un şantier unde
în jur de 400) la o adunare în cadrul căreia să adopte o sfârşitul anilor ’40. Când a ieşit din închisoare a povestit se construieşte un garaj subteran public. Pe locul unde
moţiune de condamnare a conducătorilor sionişti aflaţi ce i s-a întâmplat. e acum şantierul, a existat un cimitir evreiesc, utilizat
în închisoare. Era anchetat mai ales noaptea, ceasuri şi ceasuri. I până în anul 1470. Cei 9 contravenienţi au venit să se
„Domnu’ Feldman, eu aşa ceva nu iscălesc”, a rostit s-a reproşat că în sinagoga lui traficanţi de devize făceau roage şi să ceară iertare morţilor pentru că li se tulbură
rabinul Sperber din Braşov. Era bătrân, dar vorba-i era comerţ de cocoşei. Rabinul le răspundea, invariabil, că odihna veşnică.
clară. sinagoga lui e deschisă tuturor şi că el nu întreabă pe Europa este semănată cu cimitire şi pietre funerare
„Dacă nu semnezi, ai să stai cu ei!” i-a răspuns răstit nimeni de ce a intrat. evreieşti. De la Atlantic şi până la Volga. În multe locuri, e
preşedintele CDE. „Şi ce o să fie domnu’ Feldman? Eu Într-o noapte, a povestit în toiul anchetei, a început unicul semn că au existat cândva evrei în acele locuri.
plăcintele (kigls) mi le-am mâncat”, a răspuns liniştit să-mi sune în minte un nigun, o melodie la o rugăciune. Acum câţiva ani, într-un sat olandez de la frontiera
rabinul Sperber. Am devenit atent, din ce în ce mai atent, grijuliu să nu- cu Germania, pe o coastă de deal, am văzut două pietre
Şi al doilea exemplu. Într-o zi prin anii ’60, dl. Marco- mi scape, s-o fixez în memorie. Anchetatorii continuau tombale cu inscripţii ebraice. Timpul le-a ros şi le-a fă-
vici, secretarul comunităţii din Oradea, a fost convocat să mă asalteze cu întrebări, dar eu nu-i mai auzeam. cut aproape indescifrabile. E tot ce-a mai rămas dintr-o
la Securitate cerându-i-se să devină informator: „Nu Auzeam melodia. Au băgat de seamă şi au ridicat tonul, obşte evreiască ce a existat cândva în acest pitoresc
sunt potrivit pentru asta”, a răspuns. Atunci ofiţerul a au devenit tot mai ameninţători. Dar eu nu auzeam nici sat olandez.
întors foaia şi a început să plouă cu ameninţări. „Îmi dau înjurăturile, nici ameninţările. Auzeam melodia... VICTOR RUSU
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 19

U n m o n u m e n t p e n t r u n e u i t a r e
“Artişti plastici din nordul Transilvaniei, victime ale Holocaustului”
Volumul “Artişti plastici din nordul numai o parte din pleiada de pictori, ani a fiinţat faimoasa şcoală de pictură,
Transilvaniei, victime ale Holocaustului”, sculptori, graficieni, scriitori şi poeţi, actori prin care au trecut toţi cei nouă artişti, şi
de criticul de artă orădean Maria Zintz, şi regizori evrei care, prin creaţiile lor, au Oradea, oraşul cu cea mai mare efer-
este o întreprindere generoasă, menită să îmbogăţit cultura maghiară şi apoi pe cea vescenţă artistică din zonă în perioada
ofere cititorilor informaţii şi aprecieri des- românească în prima jumătate a secolului respectivă. Studiul introductiv deosebit de
pre nouă artişti plastici evrei care au trăit XX, fiind adepţii unor curente moderne – bine documentat, semnat tot de autoarea
în nordul Transilvaniei, ocupat vremelnic postimpresionism, expresionism, cubism, volumului, relevă rolul esenţial şi determi-
în timpul celui de-al doilea război mondial constructivism, noul obiectivism. O parte nant al evreimii în dezvoltarea oraşului şi
de trupele horthyste şi care au pierit în dintre ei s-a implicat în mişcări de stânga, a întregii zone şi aici vorbim nu numai de
Holocaustul unguresc. Cei nouă artişti antifasciste. Prezentând mediul în care au aspectele economice şi sociale ci şi de
evocaţi în lucrare sunt: Ernö Tibor, Móric creat aceşti artişti, Maria Zintz alege două toate domeniile artei – de la arhitectură
Barát, József Biró, Leon Alex, Ernö centre importante unde au fost prezenţi, (majoritatea celor mai frumoase clădiri
Grünbaum, Dávid Jándi, József Klein, au învăţat şi au avut posibilitatea să se secession construite la sfârşitul secolului
Martin Katz şi Eva Lázár. Ei reprezintă afirme: Baia Mare, unde peste 50 de al XIX-lea şi la începutul secolului XX din József Klein
Oradea a fost realizată după planuri ale „Meditaţie“
Formula celor trei T: Teşu trage tare! arhitecţilor evrei şi a aparţinut evreilor),
pictură, teatru, învăţământ, presă. Per- unei foi de hârtie sau creion. Holocaustul,
Din nou despre Shaul Carmel? sonalităţile evreieşti au pus o puternică
amprentă asupra vieţii sociale şi culturale
a constatat Maria Zintz, a sărăcit arta tran-
silvană (extrapolând, cea românească
Nota redacţiei: semnul de întrebare din titlu l-am pus noi. a oraşului. Deschiderea lor către Vest sau din Ungaria, în funcţie de orientarea
Alegerile pentru preşedinţia A.S.I.L.R. ne vorbim, el îşi clădise monumentul po- a transformat Oradea într-un receptor artiştilor). Mulţi dintre reprezentanţii ei,
(Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă eziei, se mândrea cu multe premii locale al modernismului, al curentelor artistice care şi-au pierdut viaţa, aveau sub 40 de
Română) înfierbântă mediile scriitoriceşti şi internaţionale. Fire activistă şi veşnic predominante în Occident. ani, deci se găseau în perioada maturi-
şi mediatice aici, şi acolo. urcător pe baricade, Carmel–combatan- Maria Zintz constată cu durere efectele zării artistice, aveau în faţă ani creativi
Aici, pentru că unii scriitori israelieni tul se ciocneşte cu Carmel–poetul, şi se nefaste ale anilor de război, ale ocupaţiei prolifici, puteau să se impună, să-şi câş-
de limbă română, fie că trăiesc în Româ- mai ciocneşte, în impetuozitatea sa, cu maghiare, cu introducerea legilor rasiale, tige un nume, un prestigiu. N-a fost să
nia, fie că îşi publică operele în editurile prietenii pe care şi-i face duşmani şi cu cu înrolarea evreilor, printre care şi mulţi fie aşa. Au dispărut, s-au înălţat în ceruri,
româneşti sau sunt membri ai Uniunii adversarii pe care şi-i face prieteni. artişti, în detaşamentele de muncă obli- în fumul crematoriilor de la Auschwitz,
Scriitorilor din România, sunt interesaţi A înfiinţat şi a clădit, cărămidă cu gatorie. Trimise pe front, membrii lor au s-au transformat în cenuşă. Unora li s-au
să-şi facă, cum se spune, lobby. cărămidă, această imposibilă A.S.I.L.R. avut parte de o moarte cumplită. Pentru pierdut lucrările, fiind deosebit de dificilă
Uneori, mai pică câte un premiu pre- (Asociaţia Scriitorilor Israelieni de Limbă cei rămaşi acasă a urmat Holocaustul, reconstituirea carierei lor.
stigios, aşa cum a fost aureolat Shaul Română), şi a vrut să-i fie preşedinte deportarea în lagărele de la Auschwitz- Prin lucrarea “ Artişti plastici din nordul
Carmel cu Premiul pentru poezie „Mihai etern. De unde conflicte, înjurături şi mi- Birkenau. Aici şi-a găsit sfârşitul o parte Transilvaniei victime ale Holocaustului”,
Eminescu” al Academiei Române sau zerii. Nu e nimeni altul care să ducă mai dintre pictorii prezentaţi în volum. Atât de Maria Zintz ridică un monument în calea
Mirel Brateş cu Premiul Uniunii Scriitorilor departe căruţa dar ţâfna şi megalomania mult şi-au iubit meseria încât unii dintre ei uitării, un memento pentru nemurire. Să
din Bucureşti. Mirel Brateş sau Alexandru scriitoricească îi vor lua, probabil, fotoliul au încercat să picteze şi în lagăr, cedând sperăm că şi alţii vor urma exemplul ei.
Mirodan trăiesc într-un fel izolaţi, nu-i prezidenţial. Ceea ce poate că nu va fi ghetele sau raţia de pâine în schimbul EVA GALAMBOS
interesează funcţiile administrative, dar ceva chiar aşa de grav, va avea Shaul
Shaul Carmel tare ar vrea să fie reales Carmel mai mult răgaz să-şi scrie memo- Aducem un elogiu pentru laudă contribuţia unor crea-
preşedinte, deşi a anunţat că nu mai riile. Şi, bineînţeles, poezia! suplimentele de cultură ale tori ignoraţi (Paciurea, ş.a.),
candidează. Pentru că Shaul Carmel este un ve- REVISTEI 22. Apar infor- aducând o critică postumă lui
Vreme de două decenii am fost supă- ritabil poet. maţii despre „Jazz Meets Eugen Barbu şi grupului său
rat cu Shaul Carmel, nici măcar motivul nu Cine-l contestă e subiectiv – sau o Klezmer”, la Muzeul Ţăra- de denigratori. Basarab Nico-
mi-l mai amintesc. Tipul poate fi, adesea face cu rea intenţie. nului Român (3-8 noiembrie lescu îşi intitulează articolul
imposibil. Când am început din nou să TEŞU SOLOMOVICI a.c.), invitaţie la cea mai evocator despre Vintilă Horia,
civilizată librărie din Bucureşti, Cărtu- fost legionar activ: „Cavaler al Cunoaşterii

O realizare artistică remarcabilă


reşti; o recenzie la cartea lui Carol Iancu: Ce Va Veni”. Sforăitor.
„Alexandru Şafran” (Ed. Hasefer, tra- LUCEAFĂRUL DE DIMINEAŢĂ ne
ducere Ţicu Goldstein), numai titlul aminteşte că au trecut 70 de ani de la
Grupul editorial „NOI – Media Print” lă tradiţională iudaică. Pe multe pietre cronicii este puţin hilar – „Un rabin izbucnirea celei de a doua conflagraţii eu-
(NMP) ne dăruieşte prin autorul însuşi, tombale apare imaginea unei ramuri de bun” (semnează Emil Simiu); semnal – ropene şi mondiale, la 1 septembrie 1939.
Simon Geissbuehler, actualmente cetă- copac care este ruptă de o mână, probabil „Ravensbruck” de Steve Sem–Sandberg Al. George, unul dintre cei mai severi şi
ţean elveţian, un album de o rară frumu- a lui Dumnezeu sau a Îngerului morţii, (Ed. Humanitas), despre iubirea Milenei meticuloşi cronicari ai momentului, critică
seţe, excelent sub aspect documentar: nu ştim.Ca decoraţiuni tombale mai apar Jasenska pentru Kafka, jurnalista fiind indirect Istoria lui Manolescu, compa-
„Cimitire evreieşti din Bucovina”. Înainte lumânări rupte, flori adunate în buchet, ucisă în lagăr, la circa 20 de ani de la rând-o cu aceea a lui Marian Popa, acesta
de a prezenta cititorilor această lucrare, mâna cu degete răsfirate pentru a dărui moartea iubitului. Se împlinesc o sută de din urmă fiind, totuşi amendabil, pentru
amintim aici contribuţia unor autori preo- binecuvântare şi speranţe celor rămaşi ani de la naşterea lui Eugen Ionescu, dar că aplică metoda dubioasă a separării pe
cupaţi de arta şi tradiţiile iudaice în zona în viaţă (pentru cohaniţi), ulcioare (pentru fiica sa, Marie-France, etnii a scriitorilor de lim-
respectivă, I.Kara, Silviu Sanie, de la Iaşi, leviţi), mâini ce împart daruri (în cazul nu se ştie de ce, nu do- bă română. Remarcabil
cercetători de la Universitatea Bar Ilan,
din Israel, de la Berlin, ş.a. In cuvântul
filantropilor), sfeşnice (menore), în special
pe mormintele femeilor decedate, fiind
reşte ca scriitorul să fie Teme si
, dileme în este un poem al Ioanei
omagiat în România. Crăciunescu, „Mon ge-
său prefaţator, preşedintele F.C.E.R.,
dr. Aurel Vainer, elogiază competenţa şi
ştiut faptul că femeile binecuvântează
de sărbători lumânările, apoi simboluri
V.Tismăneanu scrie
despre lansarea în
presa cultural\ neral”, adresarea fiind
valabilă pentru orice
efortul autorului de a ne oferi imagini şi animaliere – leul pentru Arie, Levi, cerbul SUA a cărţii lui Andrei războinic al cărui traseu
informaţii din 15 cimitire mai importante pentru Zvi, Hirsch, Hersch, grifoni, apoi Oişteanu „Inventing noiembrie 2009 este însemnat de morţi-
ale Bucovinei. Reţinem de asemenea plante, viţă de vie, struguri, ca şi figuri the Jew”, o variantă le subordonaţilor săi.
cuvintele scrise de Ruth Ellen Gruber, tot geometrice şi, desigur, Maghen David. engleză a „Imaginii evreului în cultura ROMÂNIA LITERARĂ aduce un meri-
în introducere, ai cărei bunici au plecat La fel ca oricare cimitir vechi din lume, română”, extinsă la zona est-europeană, tat omagiu, pe mai multe pagini, laureatei
din Rădăuţi în SUA, iar o străbunică a cimitirele evreieşti sunt nu numai locuri carte semnalată şi de „Journal for the cu Nobel, Herta Müller, un fragment fiind
fost înmormântată în cimitirul din acel de reculegere, dar şi tezaure de artă şi Study of Antisemitism”, al Centrului Wie- tradus de Al. Şahighian, valoros om de
oraş bucovinean, în anul 1947. Se spune istorie. Autorul s-a orientat spre cimitirele senthal, ca şi de „East European Jewish litere, secretar literar la T.E.S.. Ştefan
că un cimitir evreiesc este şi „casa celor din zona Sucevei şi Cernăuţilor. În preaj- Affairs”. Cazimir ni-l readuce în memorie pe
care se mai află în viaţă”. Este o formu- ma anului 1900, în Bucovina (de nord Revista APOSTROF, din Cluj, pro- scriitorul şi teatrologul Valentin Silvestru.
şi de sud) trăiau circa 100.000 de evrei, pune un articol demistificator, semnat De prin anticariate, Simona Vasilache
circa 15% din populaţia întregii provincii. de Ovidiu Pecican: „Fantasme cruciate”, culege un volum de poezie, „Brom”, de
În timpul Primului Război Mondial, trupele despre mişcarea legionară, căreia unii aproape uitatul H.Bonciu. La „Diverse”,
ruseşti au ucis şi alungat numeroşi evrei îi caută rădăcini tocmai în secolul XII. aflăm că motivul muzical al „Saniei cu
din Bucovina de Nord, unii revenind după Marta Petreu aduce un elogiu scriitorului zurgălăi” aparţine lui Richard Stein, ori-
război. Astăzi, după un alt război mondial originar din România, Edgar Reichmann... ginar din Roman, nefiind o melodie din
şi după Holocaust, emigrare, Bucovina a O atitudine echilibrată, doctă, manifestă folclor. Este evocată Miriam Răducanu,
devenit doar „virtual” iudaică, evreii fiind Gelu Ionescu despre studiul „Diavolul şi celebră dansatoare. Frumoase poeme
o prezenţă extrem de redusă. ucenicul său”, titulul articolului – „Aten- publică Simona-Grazia Dima, în care
Albumul conţine fotografii din cimi- ţie, drum accidentat”, în care se explică include povestea unui misterios evreu
tirele aflate în localităţile: Câmpulung inactualitatea delimitărilor stricte dreap- triestin. Ion Vianu aduce reparaţii morale,
Moldovenesc, Vama, Gura Humorului, ta-stânga. Relaţia Nae Ionescu - Mihail postume, în articolul: „M.Sebastian, înger
Solca, Arbore, Rădăuţi, Moldoviţa, Siret, Sebastian rămâne încă neclarificată, sau om?”, după apariţia mult discutatei
Mihăileni, Storojineţ, Vijniţa, Banilov (Ba- părerile fiind împărţite. cărţi a Martei Petreu. „Lui Paul Cornea,
nila), Văşcăuţi, Novoseliţa, Herţa. Autorul, CONTEMPORANUL – IDEEA cu iubire”, semnează Mihai Zamfir (la 3
care s-a născut în 1973, este consilier EUROPEANĂ continuă să se autoser- noiembrie, istoricul literar a împlinit 85 de
la Ambasada Elveţiei din Bucureşti şi beze, prin elogiile aduse de numeroşi ani. Ad mea veesrim)
doctor în ştiinţe politice, mulţumeşte pre- scriitori. Mai sunt evocaţi Lucian Boz, Recomandăm cartea lui Neagu Dju-
şedintelui obştii noastre, ca şi doamnei istoric literar, care a trăit jumătate de vara, nonagenar în plină forţă, „Războiul
Lucia Apostol, pentru sprijinul acordat. viaţă în Australia, fiind prea puţin apreciat de şaptezeci şi şapte de ani şi premisele
Fotografiile sunt realizate de autor şi de la noi (o excelentă monografie despre hegemoniei americane (1914-1991)”,
către Ovidiu Morar. Eminescu, ş.a.). Aura Christi emite opinii apărută la Ed. Humanitas, şi „Cartea
BORIS MARIAN despre Proust, Rilke, iar Nicolae Breban şoaptelor” de Varujan Vosganian. (B.M.)
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

JEWISH REALITY
The Hanukkah candles in
Bucharest and in the country The message of Great Rabbi Menachem Hacohen
HANUKKIADA 5770 for Hanukkah 5770
As every year Hanukkah gathered in More than 2000 years ago the Jews started to fight
synagogues young and old people, Jews and against the Hellenic Empire, against the tyrant Antiohus
their friends to celebrate together the light of the Epifanes, who spiritually restrained them by forcing them
holiday. The Hanukkiada tradition continued this to give up their Law and culture. The small army of the
year too, in spite of the economical difficulties, Hashmonaym – the name of the priest Matitiahu’ sons from
with a Danube itinerary – the communities from Modi’in, an army led by Iehuda the Maccabi, a surname
Brăila and Galaţi were visited by a delegation originating from macaba (hammer, in Hebrew) and common
led by eng. Paul Schwartz, vice-president of the to all his brothers, as the symbol of the remarkable military
Federation, a Moldavian and a Transylvanian gifts – managed to win over the powerful Antiohus army, in
itinerary – both delegations led by Dr. Aurel a war full of sacrifices. The desecrated temple was purified
Vainer, president of F.J.C.R. In Iaşi the second and the Menorah was lighted again, as a symbol of the
release of the postal stamp “The First Yiddish independence and the religious freedom of the Jewish
Theater of the World – Iaşi, 1876” took place, people. The spiritual leaders of the Jews at the time had
and eng. Albert Kupferberg, general secretary of two essential questions: 1. what should be the name and
F.J.C.R. represented the Federation leadership. the symbols of the holiday? 2. What should be the content
The holiday was also celebrated at the Rosen and the modality for the celebration?
Home. In the community from Ploieşti the It was decided to name the holiday Hanukkah – the
Hanukkah candles were kindled in the presence Holiday of the Renewal of the Temple. It became symbolic for
of a delegation led by eng. Albert Kupferberg, the Jewish holidays, which do not bear their leaders’ name,
general secretary of the Federation. Everywhere because this would have led to the cult of personality and
the presence of Great Rabbi Menachem to dictatorship. It was also decided not to keep the military
Hacohen and of the community leaders was victory in the central angle of the holiday, thus involving
warmly saluted. In their speeches on the the bloodshed on both parts, but not to diminish either the power of one-day burning transformed by the Divine Power in
importance of the heroic deeds of the Maccabis, outlining eight-days lighted Menorah in the Temple of Jerusalem. But
the aim of the struggle: the maintenance of the cultural and in our prayers of gratitude towards God during the Hanukkah
religious freedom. The center of the holiday became the holiday we evoke the fight and the heroism of the Maccabis.
miracle of the oil container saved from profanation; with its Hanukkah Sameah!

The re-inauguration of the Wood


Synagogue in Piatra Neamţ
The re-inauguration of the Wood
Synagogue in Piatra Neamţ on the
occasion of the Hanukkiada 5770
represented an important cultural and
religious event of the Romanian Jewish
life that focused the interest of the Jews
from Piatra Neamţ, from the other cities,
from Israel and from other foreign
countries. The re-inauguration had also
other connotations: ecumenical, through
occasion, the secular and religious leaders of the participation of other religions
the Romanian Jews underlined the importance representatives; social, through the
of the holiday and the rich spiritual meanings financial involvement of the Ministry of
of it: the victory of light against darkness; the Culture, Religious Cults and National
victory of Good against Evil; the will to maintain Patrimony, of the County Council and
the national and cultural identity despite the of the City Municipality; cultural, this
dictatorship oppression. All these are perennial being the oldest synagogue of the
ideas. Let us think about the new “Maccabis”, country where, as the legend says,
the Israeli soldiers of our days fighting for the the Hassidism founder, Baal Shem
defense of the State of Israel, against the Islamic Tov, prayed. The museum part of the
radicals who wish to destroy it. There are two synagogue is very meaningful for the
presences, a leitmotiv worth to be mentioned: Hassidism history, in general. The
the children’s presence and their candle event became a central moment of this
lightening in almost all the communities, a fact year Hanukkiada, a sign pointing to the
that allows our optimism regarding the continuity fact that religious life of the Romanian
of the Jewish life in Romania, and the presence Jews has a normal pulse, in spite of the
of a great number of community members in all tremendous demographic decrease.
our synagogues, at any hour of the day. We hope Leaders of F.J.C.R., of J.C.B., of other
the miracle of the triumph of the less against Jewish organizations from Romania,
the many, of the light of democracy against the representatives of the local social,
fanaticism darkness, the hate and the violence political and cultural life, of journalists
of 2000 years ago will be repeated in this time from the country and from abroad were
of the history. also present at the ceremony.

Goldfaden and his theater on a Romanian-Israeli postal stamp


The philatelic Romanian and Israeli authorities the world, the one from “The Green Tree”, in Iaşi. The stamp, with the participation of the actors of the Jewish
released a common postal stamp in the memory of philatelic release took place in a festive ceremony at State Theater and of the “Ciocârlia” ensemble.
Avram Goldfaden and of the first Yiddish theater of the State Jewish Theater in Bucharest, the successor
of the tradition of the writer, journalist and theater
man, Avram Goldfaden. President Traian Băsescu,
His Excellency David Oren, ambassador of the State
of Israel in Bucharest, Dr. Aurel Vainer, member of
the Parliament, president of F.J.C.R., the directors of
the postal services of Romania and Israel underlined
the importance of this action. From one side, it is a
contribution to the maintenance of a Judaic cultural
heritage that is important not only for the Jews from
Romania, but for the Judaic culture in all the world; from
the other side, it outlines the excellent relations that
continued without interruption for 60 years, between
Romania and Israel. All the speakers expressed their
hope for the continuation of such initiatives. A short
artistic program followed after the presentation of the
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 21

Sufletul pietrei Harul bunătăţii ANIVERSĂRILE ŞI COMEMORĂRILE


LUNII DECEMBRIE
Inaugurarea monumentului funerar De câte ori privesc înspre biblioteca din sufragerie, ochii-mi zăbovesc
al SOFIEI HAIMOVICI z.l.
asupra ursuleţilor coloraţi, dăruiţi de gingaşa Bibi Cajal z.l. Sunt lucraţi de
mâinile ei de artistă, care nu-şi pierduse, odată cu trecerea anilor, fărâma
•nuvele
La 1 decembrie 1911, s-a născut la Botoşani
scriitorul IERONIM ŞERBU. Primele sale
apar în revista „Discobolul”, la editarea
Când a zburat anul? Şi, totuşi, un an s-a scurs de copilărie, candoarea, încrederea în oameni. „Sunt aducători de noroc”, căreia a participat.
de când Sofia Haimovici z.l. a părăsit această
lume. Dimineaţa nefiresc de dulce pentru ulti-
adăuga doamna Bibi, de fiecare dată când îmi trecea ursuleţii din mâna
ei într-a mea. Avea o vorbă bună pentru fiecare, te făcea să te simţi în • La 1 decembrie 1889, s-a născut la Bucu-
reşti scriitorul ALEXANDRU DOMINIC
(REICHMANN). A colaborat la revistele
ma zi a lui noiembrie era, parcă, o mângâiere largul tău, pentru că era o doamnă cu adevărat, aşa cum nu sunt multe
azi. Se simţea ea jignită, dacă tu erai jignit. Ori ce câte ori treceai pragul „Sburătorul”, „Gândirea”, „Lumea evree” etc. De
tardivă pentru cea care a avut parte de atât de un mare succes s-a bucurat drama sa Sonata
puţine bucurii de la viaţă. N-a ştiut, n-a putut Casei Cajal te îmbia cu o prăjitură caldă, atunci scoasă din cuptor, făcută umbrelor (1921).
de mâna ei. Nu o dată, ascultând glasul fiicei sale, Irina, încerc senzaţia
să se bucure? Viaţa şi-a dăruit-o aproape în
întregime trudei până târziu, în noapte. Paleativ, c-o aud pe mama ei. Doamna Bibi a ştiut, până în ultimul moment al vieţii,
să-şi ascundă sub un zâmbet suferinţa bolii fără leac care-o măcina. Co-
• La 4 decembrie 1975, a murit la
New York HANNAH ARENDT. A
avut ca profesori pe Martin Heidegger
nevoie de a ţine piept singurătăţii, ascunzătoare
faţă de sine însăşi? Mângâiere tardivă au fost şi
cuvintele rostite de vicepreşedintele F.C.E.R.,
muniunea sufletească a unor oameni rari, cum au fost soţii Cajal, a trecut
asupra Irinei, odată cu „privilegiul de a face bine”, deprins de la părinţii ei.
şi Edmund Husserl.

• La 4 decembrie 1900, a murit la


Berlin LEOPOLD ULLSTEIN, unul
C
ing. Paul Schwartz. Nu era cuvântare; mai cu-
rând, indirectă confesiune. Cum a intrat Sofia
Doamna Bibi ştia să descuie sufletele oamenilor, să şi-i apropie, pentru că
avea harul să descopere fărâma de bunătate care există în oricare dintre
din cei mai importanţi editori din
Germania.
A
Haimovici de pe băncile I.S.E. în C.S.P., tânără,
fermecătoare blondă cu ochi negri. Cum a reuşit
ei. E destul să-i priveşti portretul, lucrat de Corneliu Baba, dominând sa-
lonul Casei Cajal, laolaltă cu al soţului ei, extraordinarul creator de şcoală • La 4 decembrie 1923, s-a născut la
Iaşi IANCU FISCHER, doctor în L
să parcurgă multe trepte ierarhice prin profesio-
nalism, determinare, devotament. Cum „a venit
în medicina românească şi terapeut social care a fost acad. Nicolae Cajal
z.l., ca să înţelegi că, pentru toţi cei care au avut bucuria de a-i fi aproape,
filologie. A fost şef al Catedrei de
filologie clasică la Universitatea din E
Bucureşti şi decan al Facultăţii de limbi
în Federaţie”, după pensionare. Sub firea ei de doamna Bibi continuă să trăiască în inimile lor, ale celor care au admirat-o
şi iubit-o. Fie-i amintirea binecuvântată!
şi literaturi străine. N
„arici”, ascundea trăsături prea puţin observate
la timp: grija faţă de colegi, iubirea pentru copii, I. DELEANU • La 6 decembrie 1991, a murit la
Bucureşti scriitorul şi publicistul
VLADIMIR COLIN. S-a afirmat ca autor D
dorinţa de ocrotire. Când fiul lui Paul Schwartz,
Andrei, împreună cu alţi copii, au plecat prima
dată la Sarvas, Sofia Haimovici a venit noaptea
In memoriam Sira Sara Sorin z.l.
de literatură fantastică. În 1989 a primit
Marele Premiu de la San Marino. A
la gară – atunci pleca trenul – să le împartă
pacheţele cu mâncare pentru drum… „Piatra Viaţa care continuă • La 7 decembrie 1847, s-a născut la
Focşani SOLOMON SCHECHTER,
specialist în probleme de Talmud. S-a
R
prin urmaşi
funerară nu spune nimic despre personalitatea stabilit în S.U.A., unde a devenit
celor dispăruţi, dacă nu e spiritualizată”, a spus preşedintele Seminarului Teologic
oficiantul de cult Ghidu Bruchmaier. Cuvinte iudaic al Americii.
sacre din Psalmi, El Male Rahamim şi Kadiş-ul
colectiv au făcut să treacă prin frunzele vechi,
Sunt şapte ani de când Sira Sara
Sorin z.l. a trecut în Lumea-De-
rente existenţei cu demnitate, curaj,
înţelepciune. Copiii şi nepoţii erau
• La 8 decembrie 1928, s-a născut la
Reşiţa scriitorul TOMA GEORGE
MAIORESCU. Pentru creaţia sa a fost distins cu
adagio din vara trecută, şi oamenii aflaţi încă Dincolo fără să mă pot obişnui cu raţiunea ei de a fi. Ori de câte ori se diferite premii în ţară şi străinătate. Este Doctor
deasupra fiorul de spiritualitate promis. gândul. Era atâta dor de viaţă în ochii ivea prilejul, aducea vorba despre ei, Honoris Causa al unor universităţi de prestigiu.
IULIA DELEANU Este profesor universitar, fondator al Mişcării
care râdeau, atâta farmec şi tinereţe pentru a-i simţi astfel mai aproape. Ecologiste din România. A creat o nouă ramură
lăuntrică, în pofida suferinţelor fizice Când primea o scrisoare de la copiii a filosofiei – ecosofia.

Rămâi cu noi, Irina


din ultimii ani! Cu câtă bucurie s-a
pregătit pentru nunta nepotului ei, în
abia plecaţi din ţară – erau încă la
Ulpan – îşi întâmpina, din uşă, soţul • Acum 85 de ani, la 9 decembrie 1924, s-a
născut la Ploieşti scriitoarea TANIA
LOVINESCU. Este laureată a Premiului Uniunii
Israel! Ţin minte rochia albastră cu fluturând-o. „Un petic de cer, senin
A mai plecat dintre noi o ziaristă – Irina Corbu arabescuri albe făcută atunci, care-o ca privirea ta…”, fredona un început Scriitorilor din România, a Premiului internaţional
de poezie „Iacob Gropper”.
– s-a mai stins o lumină ce răspândea cuvântul şi „prindea” atât de bine. Dar câte mo- de şlagăr, la modă atunci. Am uitat să
faptele care se cer onorate în viaţă. Te-am preţuit mente de viaţă nu-mi revin acum?! spun că hârtia pe care copiii o aveau • La 9 decembrie 1891, a murit la Odessa
scriitorul LEON PINSKER.
toţi cei care te-am aflat cu adevărat, citindu-te,
ascultându-te şi urmărindu-ţi îndemnul. Ai fost
Seri la Teatrul Naţional, la un specta-
col organizat de A.C.P.R.I.; la Centrul
la dispoziţie în Ulpan era albastră.
Cât s-ar fi bucurat să ştie că are • La 10 decembrie 1891, s-a născut la Berlin
poeta NELLY SACHS. Poeziile sale sunt
dedicate tragediei evreilor în timpul celui de-al
şi vei rămâne peste timp în memoria noastră Comunitar, participând la recepţii doi strănepoţi! Tom „face” în acest
aceeaşi fiinţă, nedreptăţită uneori, dar în stare să în onoarea unor delegaţii venite de ianuarie 5 ani. Al doilea strănepot, Doilea Război Mondial. În 1966, Nelly Sachs a
primit Premiul Nobel.
ierte şi apărându-ţi până în ultima clipă zâmbetul peste mări şi ţări, alături de soţul Lior, a venit pe lume acum 7 luni.
şi dreptatea. Irina, ai fost o consecvenţă într-un
timp al atâtor înfrângeri şi inconsecvenţe, pe
ei, av. Iulian Sorin, atunci - secretar
general al Federaţiei; la Operă, de
Privesc albumul arătat de Iusi, în
vizită la Bucureşti, la tatăl ei. Fiecare
• La 10 decembrie 1868, s-a născut la Iaşi
prof. univ. PAUL WEISINGER, autor al unor
lucrări considerate importante în epocă: „Cultura
care ai ştiut să le ierţi şi să le îndrepţi prin însăşi Ziua Naţională a Israelului; acasă, fotografie scoasă din computer e un politică şi socialism”(1920), Noua direcţie în
profesia ta. Modelele nu mor... Rămâi cu noi, făcând eforturi supraomeneşti de a mod de a spune că viaţa continuă filosofie (1905), Sfârşitul marxismului (1899).
aceeaşi flacără care ştie să ardă, îndreptăţind
s-o iubim peste timp.
fi gazdă impecabilă, aşa cum a fost
din totdeauna. A ştiut să fie reazem
prin urmaşi. Fie ca sufletul ei să
vegheze asupră-le!
• La 13 decembrie 1797, s-a născut la
Düsseldorf unul din cei mai mari creatori ai
literaturii universale – HEINRICH HEINE. Din
DOREL DORIAN sufletesc soţului ei în momente difi- (I.D.) bogata sa operă amintim fragmentul de nuvelă
cile, să treacă peste obstacole ine- Rabinul din Bacharah, dedicat vieţii evreilor în
Evul Mediu.
Iahrzeit Haralamb Zincă • Acum 805 ani, la 13 decembrie 1204, a
murit filosoful MAIMONIDE (Rabi Moşe ben
Maimon), una din cele mai mari personalităţi din
A hotărât să ne părăsească anul şi, repede şi cu talent, a devenit Simenon- el permanent, însă, soţia lui, Estera, i-a istoria iudaismului.
trecut, tocmai de Crăciun. Intuia că din
cauza sărbătorilor de iarnă puţini vor fi cei
ul din Balcani. Cărţi ca «Moartea vine
pe banda de magnetofon», «Sfârşitul
fost sprijin incondiţional până în ultima
clipă a celor aproape 60 de ani de iubire • La 16 decembrie 1922, a murit la Ierusalim
ELIEZER BEN – IEHUDA (PERLMAN). A
fost pionierul renaşterii limbii ebraice. A lucrat la
care vor observa retragerea lui în umbră. spionului fantomă» sau «O crimă aproape care i-a unit.
Aceeaşi modestie care l-a caracterizat perfectă» s-au tipărit în 4-5 ediţii, de În nopţile fără curent electric din anii un mare dicţionar al limbii ebraice.
în viaţă l-a ghidat şi la despărţire. Doar
familia şi prietenii adevăraţi au înfruntat
60.000 sau 80.000 de exemplare, epui-
zate imediat. A fost poate scriitorul român
comunişti, cărţile lui Haralamb Zincă se
citeau la lumina lanternei. Pentru mulţi,
• La 17 decembrie 1928, s-a născut la
Bucureşti scriitorul şi publicistul VICTOR
BÂRLĂDEANU. A scris cărţi de reportaj, poveşti
gerul ca să-şi ia rămas bun de la cel cu cel mai mare tiraj de carte, dar nici suc- aventurile poliţiste şi de spionaj imaginate ştiinţifico-fantastice, romane, piese de teatru. A
care le-a fost o viaţă întreagă umărul cesul literar, nici dragostea cititorilor nu de Zincă au rămas în memorie ca o rază fost distins cu Medalia de Onoare a Organizaţiei
de sprijin, confesorul, protectorul, soţul, l-au putut scoate niciodată din modestia de lumină în întunericul acelor ani. Zâm- Internaţionale a Ziariştilor.
tatăl, unchiul.
Pe 27 Kislev este Iahrzeitul lui Hara-
lui caracteristică. Preferând mereu să se
aşeze în rândul din spate, în loc de a se
betul său, ce-i încălzea mereu buzele,
spiritul său de omenie, care îl îndemna
• Acum 205 ani, la 21 decembrie 1804, s-a
născut la Londra BENJAMIN DISRAELI, om
politic şi scriitor, prim-ministru al Marii Britanii în
lamb Zincă, venit pe lume Isaac ben Iosif, bate pentru un scaun pe podium, Zincă să sară oricând era necesar în ajutorul 1868 şi 1874 – 1880.
din Roman.
A trudit o viaţă de 85 de ani pentru
a pus întotdeauna literatura mai presus
de poziţia socială sau politică.
omului nevoiaş, fie el confrate, prieten
sau necunoscut, umorul său cuceritor şi • La 21 decembrie 1958, a murit în California
scriitorul LION FEUCHTWANGER. Este
autorul unor lucrări ca Evreul Süss, Fraţii
două vise: să contribuie la literatura Cel de-al doilea vis a fost, poate, farmecul bărbatului inteligent vor rămâne
română cu toată forţa lui creativă şi să-şi mai greu de realizat. Ca multe alte fa- mereu în sufletul celor care au avut no- Oppenheim, Evreica din Toledo etc.
slujească cu dragoste şi dedicaţie familia.
Pe tărâm literar, Haralamb Zincă a scris
milii, şi cea a lui Zincă a suferit durerea
despărţirii părinţilor de copii. Singurul său
rocul să-i fie apropiaţi.
Familia Zincă
• La 23 decembrie 1930, s-a născut la
Babadag graficianul şi caricaturistul ALBERT
POCH. A participat la numeroase expoziţii
prima carte poliţistă din literatura română fiu a emigrat din ţară în 1982. Alături de internaţionale, cucerind diferite premii.

• La 24 decembrie 1868, s-a născut la

@@ DECESE @@ COMEMORĂRI @@
Berlinchen (Prusia) marele şahist EMANUEL
LASKER. În 1894 a cucerit titlul mondial, pe
care l-a deţinut până în 1921.
Familia Vainer anunţă că Se împlinesc 40 de ani de la încetarea din viaţă a minunatei noastre BETI VAINER, • La 25 decembrie 1998, a murit la Bucureşti
orientalistul IDEL SEGALL.
duminică, 29 noiembrie 2009,
la Ierusalim a încetat din viaţă,
A Idishe Mame de care ne amintim cu mult drag şi regrete că nu o mai avem alături la
bine şi la greu. BETI VAINER a fost o femeie luptătoare pentru viaţă şi binele soţului drag • La 26 decembrie 1893, s-a născut lângă
Minsk pictorul peisagist CHAIM SOUTINE.
după o grea suferinţă, iubitul
nostru cumnat ing. GHIDY
IONAS VAINER, al celor 7 copii, pe care i-a dus spre învăţătură şi bună înţelegere în familie
şi în societate. Suntem mândri de tot ce ne-a dat Mama noastră dragă BETI VAINER, o
• La 27 decembrie 1896, s-a născut la
Neckenheim pe Rin scriitorul CARL
ZUCKMAYER, autor al romanului „Căpitanul de
ILOVICI. A fost pentru noi un continuă dorinţă de respect şi consideraţie pentru lumea înconjurătoare. În fiecare dintre la Köpenick“.
minunat prieten şi Om de mare
omenie, cu mulţi prieteni de o
copii s-au regăsit multe din calităţile sale de excepţie: muncă intensă, omenie, echilibru
şi dorinţă de progres. Pioasă amintire şi recunoştinţă veşnică! Ghita, Fanciu, Ţuki şi Relu, • La 31 decembrie 1907, a murit la Köln
doctorul ALBERT HOFFA, creatorul
ortopediei moderne.
viaţă. Suntem alături de Ţuki, nurori, ginere, nepoţi şi strănepoţi.
Justin, Ofra şi copii, alăturân-
du-ne sentimentele noastre de Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în luna noiembrie 2009: AGAGIAN HERMINE (94 de ani,
• La 31 decembrie 1904, s-a născut la Odessa
violonistul NATHAN MILSTEIN, unul din cei
mai mari interpreţi ai repertoriului romantic.
durere şi de profunde regrete. Cimitirul Sefard), MANASE RADNEV (78 de ani, Cimitirul Giurgiului), MILLO TATIANA
Anette, Relu şi Valentin. (88 de ani, Cimitirul Giurgiului), BÎRLĂDEANU DANIEL (83 de ani, Cimitirul Sefard). SIEGFRIED WOLF
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

XGACBGBXC>GTLB
‚‡ŽŒƒ–˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚ƒ…‡~Š—˜˜‰
z 0—˜˜†.‡3ƒŠ‰.‡
“–~ƒ†—–•ƒ‚‰ƒŽ…˜ƒ–ƒ~ ‹…ŽŒŠŠƒ‰‚–‚Š—–Œ‚
0—˜‚~‡‰ƒŽ…‚Šƒ‰‚‡ŽŒƒ– 0—˜‚‰ƒŽ…Š‚‰‚
ƒŽ‰˜‚‚‰ƒŽ…‚Ž—Š‰ƒŒ‰ ƒ–Œ‚Ž—‹‡‡’Š~Œ‚ŠŒŠ‡Ž’Š
‹‡–€ƒŒƒ‹‡–‡”˜Ž‰‡˜ €Ž˜‡Žƒƒ‡‚‚‡–’Œ‡~‚€Ž‹‡ƒ‚‡‚
˜ŽŒŠ‹‚Š—‹‡‡‡‚ƒ‹‡ƒ‚‡ Š‰—Ž~’‡’~ƒ‰ƒ‡†Ž~ƒ–‚
˜–ƒŒ€…‚–ƒ~˜~ƒ‡…‡€ƒ€…Š ‹˜ƒ~“Š‡~ƒ˜‡Ž…ƒ–‚Ž‡…Œ‹˜ƒ~
˜~„‚‚Ž—‹€‚‰‡—Œ‚‚~‡‰ƒŽ…‚ ‹˜ƒ–˜ƒ‹˜–ƒ˜Š–˜ƒƒŠ
‹‡‡Š‰Š‰‚‹‡‡—•‚‘~Š>—˜ ‚‰‚ƒ‚‡˜˜Œ‡Žƒ‡‚—‹‡~ŽƒŒ—…Š
˜Š‡‚• ‚ƒŽ‘ƒ…ŠŠƒŠŒ Š—ƒŽ†•~”‚‡‚‡‡ƒŒ—‡~
‚—~–—˜…Š—Œ“Š€‹€ƒ‚Š‡‡– ~”‚Š•‡’‡‰Œ‚‚ƒ‚‡ƒ‚‡˜˜Œ
˜ƒŠ‡‚•‚Š—‚‡”–’‚–>ƒ‡€Œ ˜‡–‚‚Š‡Œƒ–ƒ•Œ<‡‰Œ=‹—‚
Šƒ~’Ž‚Œ‚‚‡ŽŒƒ–Œ˜ƒ‡ƒ‚‡‚ ƒ‡–ƒ—‡‰—‡†’‚—ƒ–‡’—<~‰Œ=
ŠƒŠŒƒ‚‡ŠƒŒŠƒŠŒ “–~ƒƒ— ƒ~Œƒ†Š‡‰Œ‚‚ƒ‚‡Š—‹‡‡~”‚
—~–Œ‹‚‡Ž— ‚‡ŽŠ‡Ž–† ‡‡Š~”‚•’Œ‰Š•˜‚~ƒ‚ƒ
Š–ƒ~~–>‚‡”–’‚–>ƒ‡˜…Š—Œ‚ ƒ~”˜~…”ŽŠƒ…‡Š”‚‹‚ƒ‡…~Š‰
‚—€‚‚‚˜‡‡‚‚ ‡~‡–‡ –Ž‡‡ƒ ƒŠ’Ž‚‚Œ…ŠŒƒ‰ƒ‡†Ž~Š—•„…‚
‘˜ƒ—Œ–~ƒŠƒŠ—‚Ž‡Œ‚‡‡Ž—‚ ŠŠƒ…——•Œ‚˜‡‹‡–˜ƒŽ–ƒ•
‡~‡‹Šƒƒ—~–‚‡‡‡‚ƒ–†~‡˜‚ —…Œ‚•Šƒ‚‚–ƒŽŒ‚ƒ–‚ƒ†‰~
ŠƒŽ‡‡‡‚ƒ–†~‡˜‚—˜ƒ‡‚ Š—‡˜‚—’ƒ…Šƒ˜ƒ~Œ”ŠŠŒ‰
Š‚‡”–’‚˜€‚Ž‚‚€”ƒ‡ ˜~„‚–‡ ‡ƒ‚‡‚‹‚
†–Š~Ž‚Œ‚‡ŠŠ‰‚‚–‡‰„Œ‡‡ ‡Ž’„~ƒŒƒ‚˜ƒ‡˜ƒ‚Œ˜ƒŠ~—‡˜—
ƒ—…ŠƒŽ‡Š‡…”Ž~ƒ‚‹‰–— ˜ƒ~‚˜‡‹€€ƒ…Ž€…‚€––’’ƒ• ‹‡ƒ‚‡‚Š—‹‡‡Ž…ƒ–‚‹‡€‡‚ŽŒ‚
‹‡Œ…ŠŽ‚Š>‚”‡Š‡‡…˜~>‹‡‰Œ>Š ˜…Š—ŒŠ—‚˜ƒ…‰ƒŽ>„ƒ–?‹—Š €…Š˜˜Š‹‡ŠŒƒŠ‡~ƒ‹—‚„‡~
Š~–—‡˜Ž‡Œ˜Ž€‚ŒŠ‹ƒ‡‰ ‚‡”–’‚Š>‰„ŒŒ‚—~–— ˆ‡ŒŽ‚Š~Š‹€‹Šƒ~ƒ‹‡”‚‡Ž— "‚„‚
˜ƒ‡ƒ~–˜ƒ‡ƒ…‰ƒŽ‡˜—Ž—‡‰ƒŒ‰ ƒ•Šƒ‚€––’’ƒ•†–Š~Ž‚Œ‚ ‹‡‰Œ‚Š—‚–ƒ€‚‡—Œ˜ƒ‡—…˜~ €ƒ€…Š—‡”‡‰ƒ€…‚Š—ƒŽ‰ƒ˜‚Œ
˜ƒ–Žƒ•‡Š‚—‹‡Š‡‚˜ƒ…‰ƒŽƒ‡”Š Š‰†—‡‡ƒŠ’˜Š‡‚•‹€‚‰ƒŽ…˜ƒ–Ž ˜–‡Œ—:–•‚˜–†Œ˜~†‡Š‚Šƒ "ƒ˜ƒ~
–—’~Œ—‚—Œ˜ƒŠ‡‚•‚Š‰†Œ‰ ŠŠƒ‰‚–‚Š—ƒ˜ƒ…‰ƒŽŠƒ‡”‚‹ƒ•Œ ˜‚—’ƒ…ƒ˜ƒ–˜‚—’ƒ… €…:‚‰ƒŽ…~–•‡‡‚„‚€…‚—•Ž‰
ˆ—Œ‚‡€Š‹‡‡Œ‡†’ƒ~˜ƒ‡‚ŠƒŽŠ ‚‡”–’‚‡—~–Š—ƒ‚‰‚‹…ŽŒ ˜ƒ”Œ~‡ƒ”€…‚Š—‡Ž…ƒ–‚ƒ„‰–Œ —•Œ‚˜‡Š——…Œ‚‰ƒŽ…‚
‹˜ƒ…‰ƒŽƒ‚‡ŽŒƒ–‹‡‡ƒ‚‡‚‹‡‡…‚ ˜~„˜ƒŽŒ„‚ƒ~—Ž—‹‡Œƒ~Ž ŠŠƒ…~Šƒ–Œ—Ž—Œ—‚ˆ’Ž ‹Ž‡~‹‚Š~–—‡‡€…Š‡ŠŒ‚„‚—Œ
˜ƒŠ‡‚•‚‡–…Š—––’ŒŠ— ‚‡ŽŒƒ–˜ƒ‚‡Š—‹‡‡Ž…ƒ–‚‚‡€‡‚ŽŒ •Š‹—‚…ƒ‰ƒ‹ƒ‡•ƒŠŠƒ‡Œ‚ ‹‡€‡‚ŽŒ‚Š—‹‚‡˜ƒŒ—˜~‹‡~—ƒŽ
‚—ƒ„‡~ƒ—…~Š˜Ž‰‡˜ ‹‰ƒƒ€…‚˜ƒ‡—…˜~ƒ—‡€‚ —•Œ‚˜‡—‚–ƒŽŒ‹‡Œ‡‚ŽƒŒ— ‹‡Ž‡‡”Œ—ƒ–‡~‚ƒ˜ƒ~˜~ƒ€‡‚Ž‚—
‹‡†Œ‚Š—‹Žƒ…”‡ŽŽ—‹‡ƒƒ•ŒƒŽ~ ‚–‡—˜‡Ž…ƒ–˜ƒ‡ŠŒ—‡‚‰ƒŽ…Š— ‹‡Š—ƒ–‡ …Šƒ’˜~–ƒ”‡Š~Š‡‰˜~„Š‰ƒ
Š‚‡†–•ƒŒ‚–ƒ~Š—‹‡–‚Š ƒ†‚Š—ˆ—ƒ…‚Š–ƒ~‚ƒ…”‡Ž ‚>•Š‚‡ƒ‚‚˜ƒŠ‡’˜Š~ ˜ƒŽƒ––†—ŒŠŠ‡ƒŒ‚˜ƒ‡—‡~‚
‡Ž’Š˜ƒŒ‡Š~‚ƒ‚~Ž—‚˜ƒ~Ž•‚ˆ—ƒ… ˜ƒ‚„‚˜~–ƒŒ—Šƒ”–‚–‚Š ‹‡–‡‰„ŒƒŽ~‚‰ƒŽ…‚‡Œ‡Š˜ƒ…ƒ‡Œ‚ ˜~‡Œ‚Š~Š†Š…ƒ‚‰ƒŒ‰
‹€–ƒ„…‡‰‚Ž—‹‡‡’Š~Œ‚ŠŒŠ ˜’‡–‡Ž’˜‡˜ƒ–˜‚ƒ˜‡Œƒ~Š‚ ‹‡‰Œ‚Š—‹˜–ƒ€˜~ƒ‹•~Œ˜~ ˜ƒ‡‚Šƒ‰‚‡Ž’‡~”‚ƒ…”‡Ž‚
ƒŽŽŒ„ ˜ƒŽƒ‡–‹‚‚Š~Š‰‡Žƒ–‚–†—Œ‚ …Œ—‚‰ƒŽ… ‹‡Œ˜ƒ‰‡’—‡‡…Œ‡~”‚ƒ…”‡Ž‚—

“Œ~‡Ž‚–†~‡’–‡—“Œ‡ƒŽ‚˜Ž‰‚˜‡Š——…Œ‚‰ƒŽ…‚•†
Š—ƒ‚‡ŽŒƒ–Œ˜ƒŽƒ˜‡‚Š— †—–•ƒ‡ƒ‚‡˜Š‡‚•Š— –ƒŒ ˜‡˜ƒ–˜ ˜‡‡”•˜ ˜Ž‰‚˜‡Š——…Œ‚‰ƒŽ…‚
˜‡ŽŒƒ–‚‚’—˜ƒŽƒ˜‡‚ ‹‡–…~‹‡‡ƒ‚‡‹‡Žƒ€–~Š— –˜ƒ‡•‡˜‚˜Ž‰‚˜‡ ‚–†~‡’–‡—“Œ‡ƒŽ‚
Š~–—‡Œ ‚–…‚‡‡…Œ‹‡€‡”Ž‚‡ŽŒƒ–Œ ŠŠ’˜‚‚€~‡’Šƒ‚‡ŽŒƒ– ‚~‡‰ƒŽ…‚˜ƒŽŒ„‚“Œ~‡Ž
‹‡‡Œƒ•Œ‚˜ƒ–˜‚ƒ‚•‡†‡Šƒ’‚ Š~–—‡<–˜ƒ‡…‚‡‡Œ‹€ ‡˜ƒ–˜ƒ‡˜ƒ–‡~~ƒ‚>—˜
‚Ž‡’‚‰ƒŒ‰ ƒ†‹—Š ƒ–‡~‚‚‡ŽŒƒ–‡ƒ‚‡‡‡…ƒ—…
˜‡ˆƒ˜‚…˜’Ž—˜‡Žƒ~‡„ƒŒ‚ ‡ƒ‚‡Š—‹˜ƒŽ‡‡Ž˜‚˜~ˆ—Œ
‚ƒ—…‰“Œ‡ƒŽ‚˜Ž‰‚ ‡ƒ‚‡Š—“Œ~‡Ž‚–†~‡’
˜ƒ‡…‚Š—ƒ‡–ƒ†‡‚Š˜‡ŠŒƒ Š~–—‡Œ‹‡ƒ‚‡Š—‚‡ŽŒƒ–
‚˜‡‡‚˜—ƒ…Œ‚‚‰ƒŽ…‚ŠŠ‰ Š˜‚Š—˜ƒ–…~˜ƒŽ‡’Œƒ
–˜ƒ‡‹‡ƒ—…‚‹‡ƒ–‡~‚Œ ‡˜—ƒ‡‚—…Œ‚‰ƒŽ…‚•†Š
˜~„‚‚Ž—‚~‡‰ƒŽ…‚ ˜‡ŽŒƒ•~˜ƒ–…~˜ƒ‡ƒŒ—Œ
Š—˜‚ƒ…ƒ–‚‡‡…—‚ŽŒ‡ ‡€‡”ŽŠ—‹˜ƒ’˜˜—‚ŠŠ€
‹‡‰‡—ŒŒ‹‡‡ŽŒƒ–‚‹‡ƒ‚‡‚ ˆ– ˜‡˜–… ˜ƒ–…~˜ƒ˜
‚‡–‡‚‘~Š‚Š‡€–‹˜–ƒ” ˜ƒ˜‚˜ƒ–˜‚–—Œ˜ƒ–˜‚
ƒ–‡~‚—•‚˜‡’~–€ƒŒ‚ ‚”ƒŒ‚Š—˜‡Œƒ~Š‚‚—–ƒŒ‚ƒ
Š—‚‡”–’‚‡€‡”Žƒ’˜˜—‚ ˜‡Œƒ•Œ‚‚‡‡–‡‚Š—ƒ˜‡–ƒ„~‚
‚‡ŽŒƒ–Œ˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚ ‚Ž‡…Œ†•‡ƒ–’ƒ‰Œ˜—

‡Š~–—‡‡ŽŒƒ––~ƒŠƒŠƒŠ—ƒ–†~‡˜‚ƒ’Šƒ€
–~ƒŠƒƒ—‡€‚˜‡Š~–—‡‚ƒ˜‡ŽŒƒ–‚˜ƒ~Šƒ‚˜ƒ‡ƒ—–
‡‡‡‚ƒ–†~‡˜‚ƒ’Šƒ€‹‚–~Š—ƒ–‰„Š‘˜ƒ—Œ
–‡ •ƒ–‡‚“‚ >‡–ƒŠƒŒƒ’>‹•ƒ‚—‹Šƒƒ—~–‚
˜‡€‡€…˜–€Œ‚˜‡‡‚˜‡~Šƒ‚‚•’‚‚˜—€‚‡~‡
—–ƒ‡†—–•ƒ–‡—‡˜‰ŠŒŒ‚‡ƒ‚‡‚ƒ–†~‡˜
’Šƒ€ƒ–†~‡˜‚—‡~ƒ‡~Žƒ˜‡‚–’ƒ‚Š—˜–ƒŒ‚
‚‡ŽŒƒ–Š~–—‡–‡–€—ƒ•~~‡~–†‚‡ŽŒƒ–~‡—Ž
˜ƒ‡ƒ‚‡‚˜ƒŠ‡‚•‚Š—‚‡”–’‚–>ƒ‡–ƒ~ƒ
–~ƒ‚‡˜ƒ–‡—‡Š‚ŽŒƒ–Ž‡‡ƒŠ–ƒ~~–>‚‡ŽŒƒ–Œ
‚„‚ƒ–‡~‚˜ƒ‡—…˜~ƒ—‡€‚‹€Š~–—‡Œƒ‚‡ŽŒƒ–Œ
˜‡ƒ‚‡˜‡˜ƒ–˜˜—–ƒŒ˜–‡Œ—–ƒŒ~‡€…Œ
˜‡ƒ‚‡‚˜ƒ–˜Š~Š~‚‡ŽŒƒ–‡ƒ‚‡Š•–~Š‚ƒ—…
‹‡…‡‚˜~†‡ŠŒ‚„~‡€ˆ‡~ŒƒƒŠƒ‰‹Šƒ—
‡Š‚‡ŽŒƒ–‡‚Ž—‹‡—‡—‚„‹‡’ƒ”–‚‹‡Ž‡ƒ”Œ‚
ˆ—Œ‚Š‹˜ƒƒ•˜˜~ƒ~†‡‹‡–ƒ‚Š‰Š~–—‡
˜‡Ž‰ƒ˜‚˜‡‡‚Šƒ‚˜—€‚‡–…~‚„€ƒŒ˜ƒŒ„ƒ‡
Œƒ‡ƒ‚‡‚ƒ–†~‡˜‚Œ‹‡Ž•…—ƒ’˜˜—‚‚˜‡˜ƒŽŒ~
>‚‡Š–•ƒ‡<”?‚•‚Š‚
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009 23

ZAI FREIL|H!
AUSTERITATE

O pagină de arta şi de Fii


meseria divertismentului vesel!
Selecţioner unic: OCTAVIAN SAVA
PROBA În neguri
n-oi sta
O pereche, având vârsta alcătuito- ca un putred sobol.
rului acestei rubrici, iese la plimbare pe Priviţi !
frumoasa coastă mediteraneană a Tel- Hei, priviţi
Avivului. cum răsare
El vrea să constate dacă nevastă-sa al beznelor frînte
mai aude. Rămâne câţiva paşi în urma ei de-a pururi
şi o întreabă destul de tare: simbol –
- Mă auzi? un bec
Nici un răspuns. Bărbatul se mai apro- luminos
pie cu câţiva paşi de soţia sa şi repetă ca un soare !
întrebarea:
- Mă auzi? Din volumul ”Ştefan Cazimir”
Aceeaşi tăcere! Se apropie şi mai de Ştefan Cazimir
mult. – DE PREŢURI?
- Mă auzi? – NU, DE CADOURI!
Rezultatul rămâne neschimbat. Îngri- ANECDOTE EVREIEŞTI
jorat de starea tovarăşei sale de viaţă, se
lipeşte de ea şi îi urlă în ureche : SPUSE DE
- Mă auzi? FLORIN PIERSIC D-ale lui ION PRIBEAGU
- Nebunule, ce zbieri aşa? De trei ori
ţi-am răspuns până acum că te aud! Şi reproduse de Teşu Solomovici.
Moişe a venit acasă, A cerut urgent divorţul,
CÂINELE Intr-o stare mai ardentă, Motivând: ”Insulte grave”!
Intră Natan, intră, nu-ţi fie frică. Grivei Ş-a găsit pe Blima într-o
PARODIE e castrat. Situaţie indecentă. După ce-a citit dosarul,
Dar ce, mie îmi e că mă violează? Mie Judele a spus : - Ascultă,
Şt. Cazimir, în afara serioasei funcţii Goală toată şi frumoasă, Intre soţi orice discuţie
îmi e că mă muşcă!
de profesor universitar, a flirtat şi cu paro- O ispită, – ma parolo ! – Nu se cheamă că-i insultă!
dia. Ironizându-i pe unii tineri (pe atunci) Asta n-ar fi fost nimica,
MAI PE OCOLITE
poeţi, care-l divinizau pe Maiakovski, Dar era şi Şmil acolo ! Moişe a răspuns că Blima
Ce mai face pisicuţa noastră de ango-
poetul care, când s-a sinucis, ar fi strigat: Cu o voce bătăuşă
ra, drăguţă ca un bibelou? – o întreabă
”Nu trageţi, tovarăşi!” şi îi imitau scrisul, Foarte enervat desigur, I-a spus: –” Boule ! Când intri,
Iţic, proaspăt venit din concediu, pe
Şt. Cazimir a comis o parodie după mult Domnul Moişe de-astă dată, Pentru ce nu baţi la uşă ?”
nevastă-sa.
iubitul lor idol. Dovedind că-i ferm, a dat-o
- A murit!
Ea obliga fanfara tumultuosului poet Pe nevasta-n judecată. ”Nu permit la mine-n casă
- Cum – ”a murit”?! Şi mi-o spui aşa,
să celebreze un eveniment derizoriu – O asemenea dojană,
fără nici un pic de menajament. Ştii doar
cumpărarea unui bec electric. S-a mutat în altă parte, Mai ales c-a fost de faţă
că ţineam mult la ea. Nu puteai şi tu, cât
de cât, să mă pregăteşti ? Să mă iei aşa, Şi cu sentimente brave, Şi... pardon... terţa persoană.
De dorul luminii
mai pe ocolite. Să-mi spui, de exemplu, că
cu sufletul
s-a suit pe acoperiş sau că e
plin
păşesc
prin mulţime
în pivniţă după şoareci... Dar,
în sfârşit, mai bine spune-mi INTEGRAME IUDAICE de COSMIN MIUŢE
ce face tata?
discret
- E pe acoperiş ! Premune Nume
în al ”Victoriei” (foto) Boare Sunet
(foto)
vast
LA ŞCOALĂ, DUPĂ A azvârli
For Dintre
magazin Calmi
CRĂCIUN Sere! aceia!
(cîndva
- Ionele, cum aţi petrecut
” Galeries Alături
Crăciunul ?
Lafayette”)
- Am cumpărat un pom de
Nu trebuie Stea
Crăciun. L-am umplut cu ju-
vreme-ndelungă
cării şi tare ne-am bucurat.
să caţi Porţi Limpede
- Şi tu, Vasilică ?
săgeţi
- Am împodobit pomul
sînt în orişice A plănui Nete!
nostru chinezesc, de plastic,
colţ –
cu o mulţime de jucării şi tare
”Daţi-mi
ne-am bucurat.
un bec
- Dar tu, Izişor?
de 40 waţi
- Noi avem o prăvălie cu
şi-o sută
jucării şi ne-am uitat la rafturi
şi două zeci Manuale Obicei
că au rămas goale, şi tare
volţi”
ne-am bucurat ! Ermetic
Imens
.............................
În putere! Spiru Haret
Gastronomica Risibisi Mişcat Intens
Se poate servi ca antreu sau garnitură pentru peşte la cuptor, în
primul rând cod. Din
Ingrediente: două linguri de ulei de măsline extravirgin, două linguri protecţie!
de unt (opţional), piper proaspăt râşnit, o ceapă de dimensiuni medii,
feliată julien, jumătate de ceaşcă de orez rotund special pentru risotto,o
Consimţit
ceaşcă şi jumătate de mazăre congelată, cinci ceşti de supă de zarzavat
sau de pui, o treime de ceaşcă de pătrunjel mărunţit, o treime de ceaşcă
60 într-o oră
de parmezan ras (şi separat, când se serveşte).
Se încinge uleiul într-un vas mai adânc şi se căleşte ceapa apro-
ximativ cinci minute. Se adaugă orezul, care se căleşte de asemenea
cam două minute, până capătă culoare, apoi se adaugă două ceşti de
supă. Se ţine la foc mediu timp de două minute până când o parte din
lichid se evaporă. Se adaugă restul de supă, se amestecă şi se fierbe
neacoperit, cam nouă minute până când lichidul este absorbit. Se adaugă
restul de supă şi se fierbe la foc mediu încă cinci minute. Se pune apoi Răsăritean
mazărea şi se fierbe trei minute până când orezul se înmoaie şi lichidul
se absoarbe. Se ia de pe foc şi se amestecă cu untul, piperul (după gust)
iar după două-trei minute cu pătrunjelul şi parmezanul ras. Se serveşte
cu încă o porţie de parmezan (E.G.) Dezlegarea integramei din numărul trecut, pe raster, SIMON WIESENTHAL
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 330-331 (1130-1131) - 1 - 31 decembrie 2009

Drumul Şocul şi fascinaţia lui Hanoch Levin Ura de rasă


spre teatru
la curcani...
A citit nu de mult, chiar în această
Am conştiinţă reflexivă. Krum revine în cartierul din care ple-
revistă, despre un medic psihiatru care a
revi case. Nu a găsit ce căuta. Diferit de Peer Gynt, nu este
creat logoterapia, terapia prin cuvânt, prin
crea aşteptat „acasă” de o Solveig, ci de Truda–Zăluda, o fată
iinsuflarea sensului vieţii. Ei bine, Hanoch instabilă, versatilă, pe care nu o iubeşte. Nu reuşeşte să Curcanul este o pasăre puternică, elegantă şi
Levin, dramaturgul original şi puternic la comunice cu mama sa, o femeie însingurată, care se orgolioasă. Ea este, într-un fel, pasărea recunoş-
care mă voi referi, s-a născut cu o dispozi- refugiază în trecutul galiţian. Pretutindeni în jur, martor tinţei, pe al cărei sacrificiu de sine se bazează o
ţie contrară celei de curator al „pavilionului tăcut, Krum surprinde un cerc din ce în ce mai strâmt şi sărbătoare aproape unică în lume, Thanksgiving
sinucigaşilor”. Nu este un vindecător şi nici apăsător al naşterii – căsătoriei – morţii unor oameni fără Day. Sărbătoarea durează din 1621 şi a fost inau-
un mistic, ca atare nu poate vedea speranţa rădăcini, fără ax, fără privire spre Cer. Pretutindeni: mostre gurată de primii colonişti sosiţi în Lumea Nouă, ca
„şi acolo unde aceasta nu există”. Este însă ale egoismului monstruos, ale „orbirii”, ale exceselor, ale semn de recunoştinţă faţă de recolta miraculoasă
în registrul deziluziei şi al dezabuzării celor derapajelor. obţinută în condiţii climaterice dure. Peste 300 de
care l-au pierdut pe Dumnezeu (şi aşa s-a întâmplat şi cu „Krum” interesează prin poveste, prin destine, prin luci- ani, în decembrie 1941, Congresul S.U.A. a adop-
acest urmaş al unui rabin hasidic), ditatea privirii grotesc tragice asupra tat o rezoluţie, la iniţiativa lui F.D. Roosevelt, prin
un lucid. Şi are, chiar scriind cu automatismelor, asupra mecanis- care a patra zi de joi din noiembrie devine oficial
aparentă răceală şi cruzime despre melor autodistrugerii omului. Dar şi Sărbătoare Naţională a
alţii, justificarea unui ecorşeu pe viu prin felul în care privirea sceptică S.U.A. Este o sărbătoare a Jurnal
familiei, în care se consu-
al propriului trup şi suflet.
Poet, publicist, dar mai ales
şi aparent cinică trădează (ca în
„Woyzzeck”) fragilitatea extremă a mă, în fiecare casă, mân- de @front
dramaturg şi regizor – om de teatru fiinţei în faţa lumii, a celorlalţi, a Des- carea tradiţională de Ziua
ataşat de faimosul „Cameri” – Ha- tinului. Şi aici apare sugestia omului Recunoştinţei, curcanul. În
noch Levin e o figură emblematică „jupuit de viu”. Un ecorşeu teribil, ultimii ani, cu prilejul sărbă-
a teatrului israelian. A trăit 56 de ani făcut de autor parcă studiindu-se şi torii, preşedintele S.U.A.
(1943 – 1999) şi ne-a lăsat cam tot pe sine însuşi, într-o trăire şi creaţie eliberează, simbolic, la
atâtea piese. artistică de maximă autenticitate. Casa Albă, un curcan, care
Opera lui Levin, în care exce- Regizorul Theodor Cristian Po- nu poate fi sacrificat şi va
lează comedia sarcastică şi neagră, abordează obsesiv pescu şi-a asumat reprezentarea unei piese mai degrabă muri, dacă se poate spune
câteva teme care par şi reflexul firii şi al propriei experienţe. camerale atât pe scena cât şi în sala mare a Naţionalu- aşa, de moarte bună. În
Include imagini puternice, şocante, de un realism crud, şi lui. noiembrie 2009, preşedintele Obama a graţiat şi
chiar de un hiperrealism care virează în coşmar şi grotesc; Piesa în sine reprezintă o încercare deloc uşoară el un curcan. Simbolic, acesta a fost un curcan
dar şi piese alegorice şi lirice, invadate de imaginar şi pentru interpreţi. Iar opţiunea spaţială pune la grea încer- alb. Şi, de aici, au început comentariile. Unii au
fantastic şi colorate folcloric (ca un tablou de Chagall) dar care vocile şi gestica lor. Ceea ce nu creează probleme văzut în această graţiere o formă de reconciliere
şi transfigurări ale unor mituri fundamentale. experimentatei Elena Purea (Mama) şi stimulează dorinţa între negri şi albi: un fel de iertare. Unii i-au dat
Festivalul Naţional de Teatru ne-a prezentat „Krum”. Un de afirmare şi de autodepăşire a unor tineri precum Mihai semnificaţia stingerii urii de rasă în lume. Doamne,
spectacol al Naţionalului din Târgu Mureş – secţia română, Crăciun (Krum) Csaba Ciugulitu (Tugati–Chinuitu), Roxa- câte supoziţii de la un curcan! Adevărul este că,
în regia lui Theodor Cristian Popescu şi scenografia lui na Marian (Truda–Zăluda), Rareş Budileanu etc. Cu toţii în această lume, în care negrii îi urăsc pe albi,
Andu Dumitrescu. sunt urmăriţi cu interes şi, nu o dată, cu emoţie. Iar jocul albii îi urăsc pe galbeni, săracii îi urăsc pe bogaţi,
„Krum” este biografia unei ratări. E o felie de viaţă lor implică reflecţia asupra lui „cum trăim”, „de ce trăim”. pacifiştii îi urăsc pe războinici, musulmanii îi urăsc
trăită ca un coşmar, sub semnul inconştienţei, fricii, bolii, Întrebări fundamentale şi pentru tipul de „catharsis” al pe creştini, şi, până la urmă, toţi îi urăsc pe evrei,
nebuniei, absurdului. Protagonistul, Krum, e un om fără teatrului propus de Hanoch Levin. exact asta ne mai lipsea: ura de rasă la curcani!
calităţi, o fiinţă vinovată, care se dedublează însă într-o NATALIA STANCU AUREL STORIN

Godfaden şi teatrul lui – într-un timbru româno-israelian


La 26 noiembrie a.c. la Teatrul Evre- cărui faimă a depăşit cu mult graniţele are o semnificaţie aparte în promovarea
iesc de Stat (T.E.S.) din Bucureşti s-a României, au relevat Cristina Popescu valorilor dialogului, diversităţii, caracte-
desfăşurat o ceremonie mai puţin obiş- şi Avi Hofman. ristice culturilor română şi israeliană”.
nuită. În prezenţa preşedintelui Români- Dr. A. Vainer a subliniat semnificaţia Preşedintele Băsescu a felicitat instituţii-
ei, Traian Băsescu, a E.S. David Oren, istorică a creării teatrului, prima instituţie le, în mod special „Romfilatelia” şi „Israel
ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, de cultură laică evreiască. El şi-a expri- Post”, care prin colaborarea lor au făcut
a dr. Aurel Vainer, deputat, preşedintele mat satisfacţia faţă de faptul că T.E.S. a posibil acest proiect. “Această marcă
F.C.E.R., a directorului general al Rom- găzduit un astfel de eveniment, de rezo- poştală, a declarat domnia-sa, va deveni
filatelia, Cristina Popescu, a directorului nanţă atât pentru România cât şi pentru ambasadorul unui eveniment fondator
general al Administraţiei Poştale din Isra- Israel, şi i-a mulţumit preşedintelui Băses- pentru artele spectacolului: naşterea
el, Avi Hofman şi a unui numeros public, cu pentru participare. La rândul său, E.S. primului Teatru Idiş din lume, acum mai
s-a desfăşurat ceremonia de lansare a David Oren şi-a manifestat bucuria faţă bine de 130 de ani, pe scena din grădina
emisiunii comune de mărci poştale Ro- de relaţiile speciale neîntrerupte dintre „Pomul Verde” din Iaşi. Emisiunea acestei
mânia – Israel, intitulată “Primul Teatru România şi Israel şi încântarea faţă de mărci poştale este o continuare firească momente de musical din teatrul idiş. Aşa
Idiş din lume – Iaşi, 1876, România”. cooperarea autorităţilor filatelice din cele a omagiului adus artei dramatice evre- se face că pe scena T.E.S., au venit rând
În deschiderea ceremoniei,cele două două ţări, faţă de faptul că efigia fonda- ieşti prin înfiinţarea Festivalului de teatru pe rând s-o salute cu binecuvântarea
oficialităţi implicate direct în realizarea torului primului Teatru Idiş din lume va fi evreiesc „Avram Goldfaden”, de la Iaşi, lumânărilor de Şabat (Leonie Waldmann
timbrului aniversar au apreciat colabora- pusă în circulaţie în România şi Israel. şi prin amplasarea obeliscului care mar- Eliad)); dansul şi cântecul lui Şeină Şeindl
rea în domeniu, care are o semnificaţie Acest timbru, a arătat vorbitorul, reflectă chează locul pe care a funcţionat teatrul (fermecătoare – Geni Brenda); rabinul cu
aparte, scoţând evidenţă atât bogata bogăţia culturii idiş din România şi con- din grădina „Pomul Verde”. Fondatorul Tora (Nicolae Călugăriţa, plin de vervă),
moştenire culturală iudaică din România tribuie la îmbogăţirea moştenirii culturale Avram Goldfaden, poet, dramaturg şi înconjurat de tineri hasidim . Totul –
cât şi cei 60 de ani de relaţii neîntrerupte române şi universale. Timbrul simbolizea- compozitor, este considerat a fi părinte- amestec de lacrimă şi umor, de optimism
între România şi Israel. Acest timbru va ză şi legăturile istorice şi culturale dintre le teatrului evreiesc modern, dar el nu lucid al bucuriei de a trăi (Vi nemtn abisolă
imortaliza primul teatru idiş din lume şi România şi Israel, comunitatea evreiască este doar părintele repertoriului teatrului mozl/ Vi nemtn abisolă glick?!, Lehaim,
pe creatorul său, Avram Goldfaden , a reprezentând o punte între cele două ţări. dramatic şi muzical idiş. Creaţia sa lirică Lehaim zol zain! ş.a.), cu influenţe mu-
Domnia-sa a mulţumit şi muzicală, activitatea sa de jurnalist şi zicale est-europene (unde Mihai Ciucă
celor implicaţi în acest manager al companiilor de teatru au con- a fost, iarăşi, la înălţime). Pe fundalul
proiect, respectiv auto- tribuit la întărirea rolului jucat de cultura şi reproducerilor din Chagall, a evoluat şi
rităţilor filatelice din cele tradiţia iudaică în întreaga lume. Această ansamblul de dansuri israeliene „Hora”,
două ţări, şi şi-a exprimat emisiune filatelică reprezintă un reper cunoscut publicului care frecventează
speranţa în continuarea în planul relaţiilor dintre culturile română programele J.C.C. Ansamblul „Ciocârlia”,
unor astfel de colaborări, şi iudaică şi totodată un impuls pentru care a încheiat minispectacolul, a stârnit,
benefice ambelor părţi. dezvoltarea cooperării culturale dintre cu îndreptăţire, aplauze la scenă deschi-
În cuvântul său, pre- România şi Statul Israel”, şi-a încheiat să, atât prin profesionalismul interpreţilor
şedintele Traian Băsescu cuvântarea preşedintele Traian Băses- (instrumentişti şi dansatori) cât şi prin
a apreciat că emisiunea cu. Domnia-sa, împreună cu E.S. David şlagărele – garanţii ale succesului, care
comună de mărci poştale Oren, au fost invitaţi apoi pe scenă ca să au însufleţit sala („Ieruşalaim şel Zahav”,
România – Israel este “o prezinte noua emisiune de timbre. „Ciocârlia”).
iniţiativă remarcabilă, iar Din ceremonia de lansare a unei mărci
această întâlnire cultu- cu acest nume nu au lipsit cântecul şi EVA GALAMBOS
rală între cele două ţări dansul românesc, idiş, israelian, dar şi IULIA DELEANU

REALITATEA EVREIASC| Redactor-şef: Corectură: DTP: GABRIEL IONESCU (0726-221191)


Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei.
Dr. AUREL STORIN MIHAELA OBERSCHI COSMIN MIUŢE Abonamentele pentru cititorii din provincie se vor face
REDACŢIA: Bucureşti,
Consilier editorial onorific: TraducătorI: Tiparul: SC SIMPLU PRINT SRL la comunităţile evreieşti din localitatea respectivă.
str. Popa Nan, nr. 70 Pentru cei din Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str.
DOREL DORIAN Ebraică: SARIT BLONDER GHEŢA ROBERT (0743-027955)
Tel. / fax: 021-322.75.60 Ing. B. TERCATIN (Israel) Sfânta Vineri nr. 9-11, cod poştal 030202. Abonamen-
www.fcer.jewish.ro Secretar general de redacţie: Engleză: SANDA LEPOIEV tele se mai pot achita şi prin mandate poştale fie pe
e-mail: re2000@rdslink.ro ELENA MARINESCU adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate,
Relaţii, administrator conform catalogului de presă poz. 19375 – pe cont
realitateaevreiasca@gmail.com Redactori: ANDREI BANC MIHAIL TUNSOIU B.C.R. RO51RNCB0074011952750001 filiala sector
Serie nouă a IULIA DELEANU 3, Bucureşti. Pentru EUROPA, un abonament pe un
Telefon: 021-314.96.90
REVISTEI CULTULUI MOZAIC LUCIANA FRIEDMANN an costă 45 de Euro (cu toate taxele incluse). Pentru
EVA GALAMBOS Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine autorului.
Fondată în 1956 Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele semnate EXTRA EUROPA, un abonament pe un an costă 95
de Şef-Rabin dr. Moses Rosen BORIS M. MEHR de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. de dolari USA (cu toate taxele incluse).