Sunteți pe pagina 1din 28

HAG

ŞAVUOT
PUBLICAŢIE A FEDERAŢIEI COMUNITĂŢILOR EVREIEŞTI DIN ROMÂNIA
SAMEAH!
Vom reveni în numărul viitor
cu reportaje de la evenimentele
organizate de Şavuot în Bucureşti
ANUL LVI = NR. 450-451 (1250-1251) = 1 – 31 MAI 2015 =12 Iyar – 13 Sivan 5775 = 28 PAGINI – 3 LEI şi în alte comunităţi, inclusiv despre
fixarea Mezuzei la Templul Coral.

Foto: Alexandru Câlţia

Evenimente Reuniunile Consiliului


EVENIMENT – DEZBATERE: evreieşti de Conducere şi Adunării Generale
„DECALOGUL – PAG. 7 cinstite ale F.C.E.R. PAG. 3-8, 9

FUNDAMENT AL JUSTIÞIEI” în România


Cât de multă Adio, sub
O clipă „stelară” în istoria re- de premierul Victor Ponta, de
centă a iudaismului din România: Patriarhul Daniel şi de nume- Date de mare nevoie avem grindina
preziua sărbătorii de Şavuot roase alte personalităţi. Imnurile semnificaţie PAG. 17 de de gloanţe –
5775 la Templul Coral din Bu- României şi Israelului, un salut istorică PAG. 13 ŞALOM de Leonard
cureşti, restaurat după 150 de muzical sacru, în interpreta-
ani de existenţă. Un moment de rea prim-cantorului Iosif Adler, Zãicescu
înfrăţire între oameni de toate deschiderea Aron Kodeş-ului,
A murit PAG. 21
etniile şi confesiunile, participând purtarea Sulurilor de Tora printre Iancu Isidor,
laolaltă în Templu la dezbaterea rânduri, în templu, rugăciuni de preºedintele C.E. Sighetul
intitulată „Decalogul – fundament binecuvântare pentru Româ-
al justiţiei”, menit să aducă „pace, nia şi Israel, rostite de rabinul
PAG. 25 Dorohoi memoriei, dar
linişte, respect” în lume; aşa avea Rafael Shaffer şi prim-cantorul ºi al viitorului
să-l caracterizeze rabinul Rafael Iosif Adler, traduse în română Preşedintele F.C.E.R., PAG. 11
Shaffer în predica introductivă. A de directorul Cancelariei Ra- dr. Aurel Vainer,
fost un gest de preţuire faţă de binice, Eduard Kupferberg, au
comunitatea evreiască din Ro- dat evenimentului şi mai multă Doctor Honoris Causa
mânia făcut de preşedintele Ro- solemnitate. al Universitãþii
mâniei, Klaus Werner Iohannis, (Continuare în pag. 4)
„Titu Maiorescu” PAG. 6
2 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

Agenda deputatului ºi preºedintelui F.C.E.R. Noul guvern israelian,


Temele înscrise în agendă, din in-
tervalul scurs de la numărul precedent
umană. Un alt aspect - loialitatea: faţă
de sine, familie, toţi cei dragi; faţă de aprobat de Knesset
al revistei la cel actual, oferă măsura ţara de baştină, România, şi ţara stră- La 14 mai a.c. Knessetul a aprobat, la generalizarea serviciului militar obliga-
recunoaşterii meritelor preşedintelui şi moşilor, Israelul. Vorbitorul a conturat cu o majoritate de 61 la 59, noua coaliţie toriu, care urma să-i cuprindă şi pe stu-
deputatului F.C.E.R. dr. Aurel Vainer în un posibil exemplu stimulativ, drept pe guvernamentală condusă de Benjamin denţii care învaţă la instituţii religioase.În
societatea românească, lumea evreiască care i l-au dat cei peste 80 de ani de Netanyahu, compusă din Likud, partidul program figurează şi reluarea negocierilor
internă şi internaţională: • acordarea titlu- viaţă, bogata activitate. Nu mai puţin premierului, Habait Hayehudi, condus de pace cu Autoritatea Palestiniană, dar
lui de Doctor Honoris Causa din partea decisivă i-a fost şcoala vieţii. Vorbitorul de Naftali Bennett, noul partid Kulanu fără să se intre în detalii. În acelaşi timp,va
Universităţii „Titu Maiorescu” din Capita- a mulţumit sponsorilor, în mod special, şi partidele religioase Shas şi Iudaismul continua construirea de locuinţe în terito-
lă; • participarea, în cadrul unei delegaţii celor de la „Podgoria Silvaniei”, care i-au Unit al Torei. riile considerate că vor face parte dintr-un
a Parlamentului României, la Adunarea trimis o excelentă şampanie – unicat, Guvernul de centru-dreapta s-a format viitor stat palestinian, măsură criticată de
Parlamentară pentru Uniunea Medite- cu o vechime de zece ani, degustată de după negocieri intense, Netanyahu având SUA ,UE şi o serie de state occidentale.
raneană de la Lisabona; • Simpozionul toţi participanţii. A fost impresionat de nevoie de întreg termenul legal (o lună şi În speranţa că va putea convinge
„Decalogul – fundament al justiţiei” la excepţionalul Laudatio rostit de decanul două săptămâni) pentru a închega noul Uniunea Sionistă (de opoziţie) să intre în
Templul Coral din Bucureşti; • întrunirea Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Politice şi Cabinet. În afara negocierilor dificile cu guvern, Netanyahu a păstrat pentru sine
pentru îmbunătăţirea eficienţei CIR-urilor Umaniste, prof. univ. dr. Sorin Ivan, dar partidele componente, premierul a trebuit portofoliul Externelor, pe care ar intenţi-
la Vila „Mira”, Eforie Nord; • participări la şi de mesajele de felicitare, verbale şi să satisfacă şi cererile din cadrul propriu- ona să i-l ofere lui Isaac Herzog, liderul
dezbateri legislative în Comisia pentru scrise. Pe lângă cele cuprinse în cule- lui partid pentru posturile ministeriale, Partidului Muncii, dar acesta a declarat
politică economică, reformă şi privatizare gerea dedicată evenimentului, dr. Aurel soluţionate prin creşterea numărului de că va rămâne în opoziţie. Prin refuzul
şi, în plenul Camerei Deputaţilor, la votul Vainer a primit peste 300 de mesaje pe miniştri de la 18 la 20, aprobată de Parla- lui Avigdor Liberman, fostul ministru de
final pentru Legea finanţării partidelor Facebook şi la Cancelaria preşedintelui ment. Negocierile au durat până în ultima externe, de a participa la noul guvern,
politice şi Legea partidelor politice. Pre- F.C.E.R. Spicuim fragmente din acestea clipă şi, din această cauză, depunerea Netanyahu nu are decât un sprijin minim
ocupări în perspectivă: • manifestări co- din urmă: Alexandr Bilinkis, preşedintele jurământului în faţa Knessetului a fost în Knessetul de 120 de membri. Analiştii
memorative la Iaşi şi Dorohoi; • prezen- Comunităţii Evreilor din Republica Mol- amânată cu două ore. afirmă că pentru a-şi putea aplica pro-
tarea albumului „Sinagoga în România” dova: „Din partea Comunităţii Evreilor Programul noului Cabinet reflectă con- gramul politic, Netanyahu va încerca să
la Sinagoga „Beit Iaakov Iosef - Rav Zvi din Republica Moldova, suntem mândri cesiile pe care Netanyahu a fost obligat câştige de partea lui deputaţi din opoziţie,
Guttman” din Tel Aviv. de fructuoasa cooperare pe care o avem să le facă partidelor religioase, care cu- altfel coaliţia lui riscă să rămână fragilă.
• În amfiteatrul arhiplin – peste 500 pe parcursul a mai multor ani cu dumnea- prind creşterea subvenţiilor pentru ieşive, EVA GALAMBOS
de persoane – al Universităţii „Titu Ma- voastră. Ceea ce aţi reuşit să faceţi în pentru familiile cu mulţi copii şi renunţarea
iorescu”, prestigios lăcaş de învăţământ calitate de membru al Parlamentului şi de
universitar particular din Capitală, care a
împlinit anul acesta 25 de ani de la fon-
distins lider al evreilor din România este
un exemplu demn de urmat”. Ing. José 50 de ani de relaţii diplomatice
între Israel ºi Germania
dare, a avut loc ceremonia de decernare Iacobescu, preşedintele BBR: „Există
a titlului de Doctor Honoris Causa pre- oameni binecuvântaţi de Dumnezeu,
şedintelui şi deputatului F.C.E.R. Domnia dispuşi să ajute şi care trăiesc nu numai
sa a ales, pentru discursul de recepţie, pentru ei, influenţând în bine viaţa celor Cu prilejul împlinirii a jumătate de ca de pildă cea a Iranului”. El l-a asigurat
tema omului social, animat de proiecte care au avut şansa să le stea în preajmă secol de la stabilirea relaţiilor diplomatice pe Rivlin că ”Germania şi Statele Unite
şi politici cu bătaie lungă; temă foarte im- o perioadă de timp. Un asemenea om dintre Israel şi Germania, un eveniment vor putea negocia cu Iranul fără să fie
portantă în contemporaneitate. În acelaşi este şi dr. în economie Aurel Vainer. […] istoric cu un caracter special, ţinând cont umbrită relaţia de prietenie cu Israelul”.
spirit, a adus un elogiu marelui cărturar Îl cunosc pe dr. Aurel Vainer din 1990, de antecedentele relaţiilor dintre evrei şi De asemenea, el a cerut găsirea unei
Titu Maiorescu, al cărui nume îl poartă an în care am început colaborarea cu Germania nazistă, preşedintele Israelului, căi de relansare a negocierilor de pace
universitatea; şi-a evocat primii ani de dânsul în activitatea Camerei de Comerţ Reuven Rivlin, a efectuat o vizită oficială cu palestinienii.
viaţă – modele de conduită, însuşite în a României şi a Camerei de Comerţ de stat în Germania. Momentul stabilirii Preşedintele Rivlin a participat apoi la
familie, care l-au marcat; formarea în Bilaterale România - Israel, înfiinţată în acestor legături a însemnat recunoaşte- o ceremonie în memoria evreilor din Ber-
continuare: anii de şcoală, diverse locuri acel an. Pe parcursul a 25 de ani, dr. rea progreselor noii generaţii de germani lin deportaţi la Auschwitz, care a avut loc
de muncă. Vorbitorul a ajuns la concluzia Aurel Vainer a transferat cu generozitate pe calea democraţiei, tendinţă care se pe Peronul 17, de unde plecau trenurile
că una din cele mai importante precepte experienţa sa în economie şi în sistemul manifestă până în zilele noastre. cu evrei spre lagărele morţii. El a avertizat
ale iudaismului, avoda - care semnifică, Camerelor de Comerţ atât mie cât şi Preşedintele Israelului a fost primit că, după 70 de ani de la plecarea acelor
deopotrivă, dedicaţia religioasă şi lucra- celor cu care a venit în contact din acest cu toate onorurile de către preşedintele trenuri, mişcările fasciste şi neonaziste
tivă - se regăseşte în conceptul de homo sistem, contribuind din plin, prin aceasta, Germaniei, Joachim Gauck. În cadrul dis- devin mai puternice în Europa. De aceea,
socialis. Laureatul a făcut din muncă la dezvoltarea economiei româneşti”. Ro- cuţiilor s-au subliniat importanţa relaţiilor a spus preşedintele israelian, ”obligaţia
un crez, în acord cu învăţătura dată de nald S. Lauder, preşedintele Congresului bilaterale şi dorinţa de a adânci ”legăturile umanitară a popoarelor lumii libere este
Dumnezeu Unicul, invocând Decalogul Mondial Evreiesc: „[…] Această onoare calde şi pozitive dintre cele două ţări, de a combate antisemitismul şi rasismul,
cu aceeaşi valoare legislativă pentru binemeritată este o dovadă a angaja- dintre guvernele Israelului şi Germani- într-o luptă hotărâtă. Democraţia în sine
evrei, creştini şi, în esenţă, musulmani. mentului dumneavoastră faţă de valorile ei”, a menţionat preşedintele Rivlin, dar nu ne face imuni la naţionalism şi fas-
Decalogul cuprinde chintesenţa Torei umaniste şi evreieşti atât ca deputat cât ”aceasta nu este o compensaţie pentru cism”.
şi a Talmudului, având rezonanţe de şi ca preşedinte al comunităţii evreieşti Holocaust”. Deşi trecutul ar fi trebuit Preşedintele Israelului a participat,
stringentă actualitate. Disponibilitatea din România. Nu numai ca preşedinte să fie un avertisment pentru prezent şi împreună cu preşedintele Germaniei, şi
pentru dialog, fără idei preconcepute, al Congresului Mondial Evreiesc, dar viitor, din păcate, asistăm la renaşterea la congresul tineretului, la care au fost
trăsătură definitorie a omului social, i-a şi prin intermediul Fundaţiei mele, este antisemitismului şi rasismului în lume, a prezenţi 300 de tineri israelieni şi germani
fost facilitată de revenirea în România a un noroc să fiu martor al felului în care arătat preşedintele Israelului. între 18 -30 de ani.
statului de drept, democratic, pluralist, contribuiţi la IULIA DELEANU La rândul său, preşedintele Joachim Reuven Rivlin s-a întâlnit cu cance-
cu accent pe libertate şi responsabilitate promovarea (Continuare în pag. 20) Gauck a subliniat că cele două state „nu larul german Angela Merkel. În cadrul

Preşedintele Klaus Iohannis


sunt legate numai prin crimele oribile ale convorbirilor au fost scoase în evidenţă
trecutului ci şi prin valorile pe care ambele excelentele relaţii dintre cele două ţări şi
ţări le împărtăşesc”. ”În cadrul întâlnirilor evoluţia lor ascendentă în cei 50 de ani
s-a întâlnit cu membrii noastre, a mai arătat preşedintele Ger-
maniei, am discutat o serie de probleme,
de la stabilirea acestora.

Grupului Parlamentar
chiar şi unele în care nu suntem de acord, MAGDALENA PORUMBARU

al Minorităţilor Naţionale Internetul, unul dintre canalele


În cadrul unei întâlniri la Cotroceni cu
membrii Grupului Parlamentar al Minori-
pe termen lung”, se arată în comunicatul
Preşedinţiei.
de difuzare a urii ºi antisemitismului
tăţilor Naţionale, preşedintele României, Şeful statului a subliniat că obiectivele În perioada 12-14 mai, la Ierusalim s-a într-o epocă în care antisemitismul se
Klaus Iohannis, a transmis întreaga sa sale de mandat privind aplicarea legilor, desfăşurat a cincea ediţie a Forumului intensifică”, iar fenomenul apare nu nu-
apreciere pentru eforturile organizaţiilor funcţionarea instituţiilor şi buna guvernare Global de Combatere a Antisemitismului mai în Orientul Mijlociu, dar şi în „zonele
minorităţilor naţionale şi cele ale GPMN vor avea efecte pozitive inclusiv în ceea (FGCA), la care au luat parte circa 1000 care ne-am fi aşteptat să fie cele mai
de a promova constant valori şi principii ce priveşte respectarea drepturilor mino- de membri ai unor guverne (Germania, tolerante din Occident”. Şeful guvernului
democratice şi europene, pentru des- rităţilor naţionale. Bulgaria, Canada şi România, care a fost de la Ierusalim a declarat că evreii au
chiderea permanentă către cooperare Membrii GPMN au adus în discuţie reprezentată de ministrul Justiţiei, Robert dreptul să trăiască liberi şi în siguranţă
şi dialog, se arată într-un comunicat al nevoia de a avea un proiect de ţară asu- Cazanciuc), experţi şi jurnalişti. oriunde, iar „guvernele sunt responsabile
Preşedinţiei. mat de întreaga societate românească, După cum ne-a informat Ambasada să le garanteze acest drept”, mulţumind
În opinia şefului statului, minorităţile necesitatea păstrării identităţii etnice şi Israelului la Bucureşti, obiectivul mani- statelor ale căror conduceri s-au angajat
naţionale au reprezentat constant un a dreptului de a studia în limba maternă, festării a fost de a identifica „modalităţi în protejarea drepturilor cetăţenilor evrei,
factor de echilibru şi stabilitate în siste- situaţia actuală din sistemul sanitar româ- eficiente de a combate creşterea nivelului unele dintre acestea fiind reprezentate la
mul politic din România în ultimii 25 de nesc, precum şi problema acordării cetă- antisemitismului în Europa, pe internet şi Forum. „Antisemitismul contemporan nu îi
ani. „Preşedintele Iohannis şi-a exprimat ţeniei române pentru cei care au studiat pe reţelele sociale”. Au fost invitaţi şi „lideri insultă şi îi denigrează numai pe evrei, ci
convingerea că acest model de coope- în România. Administraţia Prezidenţială musulmani europeni, pentru a promova în primul rând se îndreaptă împotriva sta-
rare trebuie continuat şi îmbogăţit, fiind menţionează că în cadrul întâlnirii de la dialogul şi înţelegerea între confesiuni”. tului evreiesc”, a mai spus Netayahu, care
parte esenţială a viziunii sale privind Palatul Cotroceni a fost abordată şi pro- Un mare număr de participanţi au discutat a tras concluzia că „antisemitismul nu se
statul român şi guvernarea. În opinia blema restituirii proprietăţilor comunităţilor despre negarea şi denaturarea Holocaus- limitează la unele secte ale militantismului
sa, societatea şi statul român au nevoie etnice şi religioase, preluate abuziv de tului, precum şi despre promovarea unei islamic sau la persoane xenofobe.
de contribuţia minorităţilor naţionale la statul român, precum şi adoptarea unui legislaţii împotriva antisemitismului.
Premierul Netanyahu a subliniat, N. ALEXANDRU
procesul de schimbare pe care îl parcurg cadru legal pentru protejarea monumen- (Continuare în pag. 26)
în prezent, dar şi la proiectele naţionale telor istorice. la deschiderea lucrărilor, că „azi trăim
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 3

28-29 aprilie 2015 Reuniunile Consiliului de Conducere ºi Adunării Generale ale F.C.E.R.
În deschiderea reuniunilor, secretarul general al F.C.E.R., Albert Kupferberg, s-a acţionat prin intermediul intervenţiilor astăzi nu permit acest lucru, comunităţile
a anunţat că întrunirile au fost statutare ca număr de participanţi. Ca invitaţi, parlamentare şi în media, simpozioanelor, fiind organizate pe alte criterii. Vorbitorul
au participat: preşedintele Comisiei de Etică şi Mediere, prof. univ. dr. Ştefan sesizărilor la CNA, CNCD, conferinţelor a abordat şi modalitatea de a obţine fon-
Cazimir; preşedintele Comisiei pentru Conferirea Medaliilor F.C.E.R., dr. Ale- în şcoli şi universităţi, comemorărilor, duri pentru cimitire prin înfiinţarea unei
xandru Elias; preşedintele Comisiei de Cenzori, Florea Ţugui; şeful Oficiului manifestărilor de solidaritate cu Israelul. În organizaţii nonprofit destinată cimitirelor,
Juridic, Beatrice Haller; şeful Oficiului de Îndrumare şi Control, Ionel Horn; sinteza activităţilor CAPI au fost semnala- care ar permite obţinerea de ajutoare de
directorul Centrului Iudaic de Editură şi Publicistică (CIEP), Alexandru Mari- te: • preocupările pentru valorificarea patri- la primării. Ţinând cont de ceea ce s-a
nescu; reprezentanţi ai R.E. Invitaţi speciali: preşedintele B’nai B’rith România moniului imobiliar, concentrarea eforturilor făcut, trebuie privită mult mai pozitiv acti-
(BBR), ing. José Iacobescu; directorul Joint pentru România, Israel Sabag; pentru reabilitarea patrimoniului sacru, cu vitatea Federaţiei. Preşedintele F.C.E.R.
directorul general executiv al Fundaţiei „Caritatea”, Samuel Izsak. sprijin financiar de la autorităţi, Fundaţia a abordat şi el problema cimitirelor,
„Caritatea”; • modernizarea Căminului scoţând în evidenţă faptul că anul trecut
făşurat activitatea F.C.E.R. • actualizarea „Rosen” cu resurse primite din fonduri ”Caritatea” a aprobat un fond suplimen-
Propuneri, evidenþieri, proiecte Statutului F.C.E.R. şi confirmarea dată de europene; • organizarea de programe tar pentru împrejmuirea cimitirelor. Ing.
Secretariatul de Stat pentru Culte • situa- pentru toate segmentele de vârstă la CIR- Albert Kupferberg, secretarul general al
Înainte de începerea lucrărilor Con- ţia demografică . reglementări legislative uri. Se are în vedere reabilitarea fostei F.C.E.R., a analizat situaţia salariaţilor
siliului de Conducere, preşedintele cu impact asupra salarizării personalului Şcoli „Focşăneanu”, cu sprijinul Fundaţiei şi a salarizărilor, ridicând problema dis-
F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, a din F.C.E.R. şi Comunităţi • îmbunătăţi- „Rothschild”. Printre manifestările interna- crepanţelor care se vor înregistra după
subliniat faptul că, printr-o fericită coinci- rea echilibrului între venituri şi cheltuieli ţionale la care a participat F.C.E.R. s-au creşterea salariilor minime pe economie.
denţă, reuniunea are loc chiar în ziua în • relaţiile F.C.E.R. – Joint • eficientizarea numărat Conferinţa OSCE de la Berlin, El a atras atenţia şi asupra necesităţii
care, la Ateneul Român, a fost celebrată utilizării mijloacelor de transport • sponso- de la Praga şi Terezin, comemorarea a respectării unor legi legate de securitate,
Ziua Naţională a Israelului. Au fost pro- rizări pentru diverse acţiuni ale F.C.E.R. 70 de ani de la eliberarea Auschwitz-ului. care trebuie aplicate în toate comunităţile,
puse câteva adăugiri pentru ordinea de şi Comunităţi. Formaţia C.E.B. „Bucharest Klezmer consecinţa nerespectării fiind, într-o primă
zi: • parteneriatul între F.C.E.R. şi Şcoala La capitolul Viaţa religioasă în 2014- Band” a făcut turnee de succes în Serbia etapă, avertismente, apoi amenzi. În acest
„Lauder – Reut” • aprobarea funcţionării 2015 au fost menţionate: • funcţionarea a şi Grecia. Au fost amintite: • teme centrale context, ing. Tiberiu Roth a vorbit despre
CSIER potrivit modificărilor de Statut al patru rabini în ţară • cursurile de pregătire dezbătute la cele 14 reuniuni ale Comite- dificultăţile ridicate de această legislaţie.
F.C.E.R. • prezentarea situaţiei şi obiec- pentru oficianţi de cult, maşgihim, ghiur . tului Director al F.C.E.R. din acest interval Robert Schwartz, preşedintele Comu-
tivelor activităţii sioniste în România. Şcoala de vară „SIHA” • Tikun Leil Şavuot de timp • realizări ale deputatului F.C.E.R. nităţii Evreilor din Cluj, a arătat că există o
În prezentarea sintetică a Raportului • editarea Luah-ului şi a Calendarului de în sprijinul comunităţii evreieşti • activităţi bună colaborare cu oficialităţile, în primul
de activitate al F.C.E.R., dr. Aurel Vainer perete pentru anul 5775. În pofida dimi- în comunităţi din ţară privitoare la fiecare rând cu Primăria şi Consiliul Judeţean, de
a marcat principalele evenimente deru- nuării drastice a populaţiei evreieşti au din capitolele sus-menţionate, dar şi al- la care s-au primit fonduri pentru întreţi-
late de la întâlnirea anterioară până în continuat să aibă loc ceremonii de Bat şi tele – specifice: • buna relaţionare între nerea cimitirelor, astfel că cele patru sunt
prezent: • comemorarea a 70 de ani de Bar Miţva (5 – Oradea, 6 – Bucureşti, 1 – comunităţi învecinate, obşti în custodie într-o stare destul de bună. Comunitatea
la ghetoizările şi deportările evreilor din Cluj), a fost oficiată o căsătorie religioasă • activităţi de cult şi culturale: aniversări a primit ajutor şi de la CAPI, dar este
Transilvania de Nord, în care s-au implicat (Bucureşti), o serie de ceremonii de ghiur ale unor sinagogi, expoziţii, festivaluri de imperios necesară repararea Sinagogii
toate comunităţile martire, cu participări la C.E. Oradea, unde funcţionează un tri- film evreiesc, serate muzicale, lansări de şi a unor imobile.
semnificative – oficialităţi de stat, repre- bunal rabinic. A fost realizat Regulamentul carte, vizite ale unor grupuri de elevi la Attila Gulyas, preşedintele DASM, a
zentanţi ai cultelor, ziarişti • reinaugurarea privind cimitirele, în care a fost inserată sinagogi, programe „Bereshit” şi „Keshet” atras atenţia asupra obligaţiei de a im-
Templului Coral din Bucureşti, cu mul- extinderea zonelor mixte. În parteneriat cu în parteneriat cu Joint şi JCC, publicaţii co- plementa până la sfârşitul anului 2015
ţumiri pentru sprijinul financiar acordat DASM, a fost amplificat caşrut-ul. A con- munitare on line • parteneriate cu institute standardele legale din 2012 la restau-
de către Guvernul României, Primăria tinuat activitatea în restaurantele rituale de învăţământ laic şi religios, centre de rantele rituale şi la ajutorul gospodăresc;
Generală a Capitalei, Fundaţia Caritatea din şapte comunităţi. Au fost dezvoltate studii iudaice, biblioteci, fundaţii culturale, • folosirea personalului de la restaurantele
şi Joint Distribution Committee • desfă- relaţiile interconfesionale. muzee pentru realizarea de evenimente rituale care au fost închise, ca ajutoare
şurarea lucrărilor la Sinagoga Ortodoxă În privinţa DASM s-a constatat: . creş- culturale, comemorative ş.a. • reînfiinţarea gospodăreşti. Probleme legate de vânzări
din Oradea • inaugurări ale Templelor terea numărului de asistaţi • funcţionarea C.E. Zalău • organizarea de alegeri în co- de imobile, vechimea acestora, investirea
din Galaţi, Tulcea, Rădăuţi, cu partici- a cinci centre de zi în comunităţi mari din munităţile din Constanţa, Timişoara, Cluj, banilor proveniţi din vânzări în împrejmuiri
pări ale unor reprezentanţi de marcă ai ţară • acreditarea F.C.E.R. ca furnizor de Dej. Au fost punctate neajunsuri în direcţia de cimitire au fost puse în dezbatere de
clasei politice, clerului, societăţii civile servicii sociale, conform Legii 197/ 2012 circuitului de informaţii între F.C.E.R. şi directorul CAPI, ing. Rudy Marcovici.
româneşti, invitaţi din străinătate – semn • extinderea serviciului de asistenţă la Comunităţi, diferenţe în respectarea ter-
al deschiderii comunităţii evreieşti spre domiciliu de la 9 la 35 de comunităţi • menelor de execuţie ale unor decizii ş.a.
După prezentarea Raportului, mai
Execuþia bugetarã pe anul 2014
societatea românească şi comunitatea externalizarea acestui serviciu la C.E.
internaţională. Proiecte: • comemorarea a Constanţa şi C.E. Sibiu • demararea vizite- mulţi vorbitori au ţinut să aducă com- În continuare, ec. Ovidiu Bănescu, di-
75 de ani de la primul pogrom în România, lor la domiciliu de către membrii Comisiei pletări. Prof. Iancu Isidor, preşedintele rectorul economic al F.C.E.R., a prezentat
la Dorohoi • dezbaterea, la Templul Coral Pluridisciplinare a DASM • diversificarea Comunităţii Evreilor din Dorohoi, a vorbit execuţia bugetară pe anul 2014, o prezen-
din Capitală, pe tema „Decalogul – funda- activităţilor în cadrul Programului „Săptă- despre necesitatea colaborării dintre tare sintetică ce vizează esenţa activităţii
ment al justiţiei”, cu participări interne şi mâna Vârstnicului” • continuarea vizitelor comunităţi pentru a putea face faţă unor economico-financiare a Federaţiei. El a
internaţionale la vârf. Au fost menţionate la domiciliu împreună cu rabinul Rafael cerinţe, inclusiv religioase. Prof. David prezentat pe scurt elementele cele mai
necesităţile: • efectuare de cheltuieli în Shaffer • organizarea, la CIR Borsec Iosif, preşedintele Comunităţii din Boto- importante ale bugetului, evoluţiile unor
măsura veniturilor • întocmirea unui plan şi C.E. Alba Iulia, de seminarii pentru şani, a scos în evidenţă relaţiile foarte indicatori economico-financiari, subliniind
pentru maximizarea veniturilor, minimi- asistenţi sociali, medicali, coordonatori bune ale comunităţii cu Primăria oraşului, dificultăţile menţinerii echilibrului bugetar.
zarea cheltuielilor, potrivit consultanţei de asistenţă socială din 14 comunităţi cu numeroase organizaţii, parteneriatele Ovidiu Bănescu a arătat că anul financiar
de specialitate a domnului Dan Schwartz • continuarea Programului „Children in pe care le-a încheiat cu câteva fundaţii, 2014 s-a încheiat cu un excedent minim.
• semnarea unui nou memorandum cu need” • îmbunătăţirea activităţii Centrului care vin în sprijinul populaţiei evreieşti. El Acest rezultat pozitiv s-a obţinut în condiţi-
Fundaţia „Caritatea” • aplicarea unui de Ajutor Medical (C.Aj.M.). În perspecti- a abordat şi problema colaborării cu Fun- ile unor factori negativi cum ar fi creşterea
TVA de 9% la CIR-uri, reamenajate sau vă: • sporirea gradului de rentabilizare a daţia ”Caritatea” şi dificultăţile în vânzarea cheltuielilor cu utilităţile, evoluţia cursului
îmbunătăţite • extinderea serviciilor de ca- restaurantului ritual al C.E.B. şi a C.Aj.M. • unor imobile şi a apreciat că paza obiecti- de schimb, dar şi a existenţei unora po-
tering, după modelul restaurantului ritual acreditarea de furnizori de servicii sociale velor evreieşti, respectiv a Sinagogii, este zitivi, ca inflaţia redusă, scăderea preţului
din C.E. Timişoara • dezvoltarea serviciilor la 14 comunităţi care au mai mult de cinci asigurată de jandarmi în zilele în care se alimentelor, scăderea preţului petrolului.
medicale ale F.C.E.R. • funcţionarea în angajaţi • reacreditarea de furnizori de ser- ţine slujbă sau sunt sărbători religioase. În ceea ce priveşte veniturile şi cheltuie-
regim de cămin particular, de 3-4 stele, vicii sociale la Căminele pentru vârstnici Ing. Tiberiu Roth, preşedintele Comunităţii lile, în 2014 s-a înregistrat o creştere a
pentru vârstnici, a etajului II de la Căminul din Bucureşti şi Arad, centrele de zi din din Braşov, a vorbit despre necesitatea alocaţiilor de la bugetul de stat prin DRI,
„Rosen” • îmbunătăţirea relaţiilor între Iaşi, Timişoara, Oradea, Cluj, Bucureşti, găsirii unui echilibru între ceea ce vrem şi de la Primăria Municipiului Bucureşti şi din
comunităţile interzonale • difuzarea hărţii restaurantele rituale din Bucureşti, Timi- ceea ce putem face şi s-a referit la Şulhan alte surse, printre care şi Fundaţia ”Carita-
cu obiective turistice ale F.C.E.R. la toate şoara, Cluj • renovarea Căminului „Rosen” Aruh, ca bază de funcţionare comunitară tea”. Fondurile obţinute au fost repartizate
agenţiile de turism din ţară. şi înfiinţarea a 51 de noi locuri de cazare în în trecut. Ing. Sorin Blumer, preşedintele prioritar comunităţilor din Bucureşti şi din
A fost adusă la cunoştinţă opinia pre- 29 de camere. Domeniul educaţiei iudaice Comunităţii din Galaţi, a adus mulţumiri ţară pentru nevoi stringente sau pentru
şedintelui C.E. Arad, ing. Ionel Schlesin- şi al culturii a fost reprezentat prin: • mati- conducerii F.C.E.R. pentru implicarea în: continuarea unor investiţii, mai ales pentru
ger, privitoare la faptul că nu a fost timp neele de duminică • publicarea volumului • reabilitarea Templului Meseriaşilor din refacerea unor sinagogi şi anume: Tem-
suficient pentru studierea documentelor „Contribuţia etniei iudaice la dezvoltarea Galaţi, vizitat periodic de elevi conduşi de plul Coral Bucureşti, Sinagoga ortodoxă
Raportului Consiliului de Conducere pri- României”, culegere de comunicări ale profesori de la şcoli din oraş • renovarea Oradea, Sinagoga din Hârlău, Sinagoga
vind activitatea F.C.E.R. în perioada workshop-ului cu acelaşi nume din ca- sediului comunitar, a curţii, a restauran- Merarilor, Sinagoga din Dorohoi şi Sina-
aprilie 2014 – aprilie 2015. drul Programului „Podurile Toleranţei”, în tului ritual • reparaţii în cimitir. Referitor goga Mare din Dorohoi, Sinagoga “Unirea
Rabinul Rafael Shaffer a binecuvântat parteneriat cu BBR • activităţi ale JCC, în la îngrijirea cimitirelor evreieşti din ţară, Sfântă” Bucureşti, Sinagoga din Câmpina,
lucrările celor două reuniuni. parteneriat cu F.C.E.R., Comunităţi, Joint a fost reamintit sprijinul Fundaţiei „Carita- Sinagoga Mare din Satu Mare, Sinagoga
• dezvoltarea muzeisticii • participarea tea” în baza memorandumului pentru anii din Carei.
la festivaluri cu specific educaţional şi 2013 – 2014, convenindu-se prelungirea Comunităţile, la rândul lor, au venit în
O sintezã a vieþii comunitare: cultural evreiesc sau intercomunitar • lui şi în anul 2015. ajutorul Federaţiei când ea a avut nevoie
prezent ºi viitor funcţionarea în regim unitar, cu efecte Ing. Paul Schwartz, vicepreşedintele de resurse pentru continuarea unor ac-
benefice, a Editurii Hasefer şi R.E. în F.C.E.R. şi preşedintele C.E.B., a apreciat tivităţi. Astfel, comunităţile din Arad, Bu-
Raportul general al Consiliului de Con- cadrul C.I.E.P. • prezenţa Editurii Hasefer că raportul este doar o oglindă parţială a cureşti, Cluj, Iaşi, Oradea, Piatra Neamţ,
ducere al F.C.E.R. a cuprins, anul acesta, la târguri internaţionale de carte . lansări ceea ce s-a realizat. El a respins afirmaţiile Ploieşti, Târgu Mureş şi Timişoara au
trei secţiuni: 1. rezultate generale; 2. fişe de carte • continuarea colaborării cu cel unor membri care consideră că se fac prea împrumutat Federaţia pentru o perioadă
de sinteză pe compartimente; 3. activităţi mai mare site de cărţi electronice din Ro- multe activităţi, se organizează prea multe de cinci luni. Fondurile au fost integral
şi acţiuni principale în comunităţi, în peri- mânia, Elefant.ro • realizarea Salonului de comemorări. Dimpotrivă, unora dintre restituite şi cu dobânzile aferente.
oada sus-amintită. Au fost cuprinse date carte Iudaica, prezentat la Târgul de Carte ele nu li se acordă amploarea pe care o Paginile 3, 8, 9 realizate de
referitoare la: • contextul socio-politic şi „Gaudeamus” • continuarea activităţii de merită. În ceea ce priveşte organizarea IULIA DELEANU, EVA GALAMBOS,
economic din România şi din lume - cu cercetare la CSIER. Pentru combaterea comunităţilor pe baza principiilor din Şul- DIANA MEDAN, DAN DRUŢĂ
precădere, Statul Israel -, în care s-a des- antisemitismului şi a negării Holocaustului han Aruh , adică mai stricte, realităţile de (Continuare în pag. 8-9)
4 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

EVENIMENT – DEZBATERE:
„DECALOGUL –
FUNDAMENT
AL JUSTIÞIEI”
(Urmare din pag. 1)
în libertate, dar fără legi, fără reguli, era
necesar să apară Legea, iar Dumnezeu
RABIN RAFAEL SHAFFER: a dat Cele Zece Porunci”. Actualitatea
„Decalogul a modelat toate lor a fost exemplificată prin citarea celor
care spun să nu furi, să nu depui mărtu-
religiile avrahamitice” rie mincinoasă, să nu ucizi. Cele Zece
„Şavuot este o sărbătoare veche-no- Porunci „au fost preluate de creştinism
uă”, a spus rabinul Rafael Shaffer. „Veche, şi reformulate în islam”. „Din momentul
fiindcă de peste 3 000 de ani celebrăm în care se naşte ca fiinţă vie, omul intră
primirea Torei. Nouă, fiindcă, anul acesta, într-o familie, devine homo socialis, supus
am reinaugurat Templul Coral din Capi- unor precepte, valori învăţate din copi- lumini constante pentru un mod de viaţă, ce aţi clădit şi continuaţi să clădiţi pentru
tală. Şavuot este memoria primirii Torei, lărie”, îmbogăţite pe tot parcursul vieţii. pentru viaţa persoanelor şi a popoarelor, România. Şi al speranţei că întreaga co-
când Dumnezeu s-a dezvăluit unui popor „Cele Zece Porunci sunt sursa principală precum şi o bază comună pentru dialog munitate evreiască va contribui şi mâine,
întreg, dându-i poruncile Sale. Era după pentru comportamentul omului social”, a şi cooperare între creştini şi evrei”, a alături de familiile voastre din Israel, prin
40 de zile de aşteptare. Ceaţă, nori, întu- subliniat dr. Aurel Vainer, care a adăugat: concluzionat Patriarhul Daniel. fapte şi prin idei, la viitorul nostru comun”,
neric. Sunetul Şofarului se auzea din ce în „Am încercat să mă conving: în ce măsură a arătat preşedintele ţării.
ce mai puternic. Înspre cele patru colţuri Decalogul are ceva existent înaintea sa? KLAUS IOHANNIS:
ale lumii, vocea lui Dumnezeu dădea Cele Codul lui Hammurabi a fost elaborat cu
peste 1.700 de ani înaintea erei actuale. ”O Românie care încurajeazã VICTOR PONTA:
Zece Porunci. Decalogul a modelat toate
religiile avrahamitice. Împodobim Templul, Decalogul a fost dat cu peste 3000 de ani diversitatea ºi toleranþa ”Împreunã putem fi o societate
casele noastre cu flori în amintirea minunii
de atunci, când Muntele Sinai, pleşuv, s-a
în urmă. Codul lui Iustinian apare mult mai
târziu. Întâietatea o are Decalogul”. Mul- este o þarã mai puternicã mai puternicã”
umplut de flori, fiindcă Învăţătura Torei ţumind Guvernului, Primăriei Generale a ºi mai prosperã” Premierul Victor Ponta a subliniat că
este viaţă, este înflorire”. Capitalei, Fundaţiei „Caritatea”, care au prezenţa la Templul Coral a celor mai
sprijinit financiar restaurarea Templului, Preşedintele României a mulţumit înalţi reprezentanţi ai statului român şi ai
PAUL SCHWARTZ: vorbitorul a încheiat cu un imperativ: pentru invitaţia de a participa la sărbătoa- cultelor religioase reflectă faptul că „socie-
Decalogul să fie aplicat în viaţa socială. rea de Şavuot, care are loc „în această tatea românească de azi recunoaşte rolul
”Niciodatã nu am avut atâtea superbă lucrare de arhitectură, ridicată fundamental al comunităţii evreieşti” în
personalitãþi în Templul Coral” acum 150 de ani”. ”Cea dintâi datorie a construirea României şi este o „societate
PATRIARHUL DANIEL: mea, pentru că sunt pentru prima oară în care îşi asumă trecutul cu bune şi cu rele”,
Manifestându-şi emoţia, ing. Paul ”Poruncile Decalogului, Templul Coral, este să urez tuturor cetă- „combate extremismul şi intoleranţa, are
Schwartz, vicepreşedintele F.C.E.R., ţenilor români de credinţă iudaică, precum legi bune, moderne şi înţelege că împre-
preşedintele C.E.B., a arătat că acest bazã comunã pentru dialog şi familiilor din Israel sau de pretutindeni, ună putem fi o societate mai puternică”.
sentiment îl copleşeşte datorită faptului că ºi cooperare între creºtini ºi evrei” pace în suflete şi multă sănătate. În acest Referindu-se la sprijinul acordat de
niciodată în templul Coral nu s-a adunat loc, care a însoţit bucuriile şi tristeţile co- guvern pentru restaurarea Templului Co-
un număr atât de mare de personalităţi din Spiritualitatea creştină ortodoxă „a munităţii evreieşti, daţi-mi voie să aduc, ral, precum şi pentru alte proiecte privind
România şi din străinătate - Israel, Franţa păstrat Decalogul ca îndreptar pentru totodată, un omagiu tuturor celor care au aşezăminte religioase, fie ele biserici,
şi din alte ţări. De aceea, a menţionat doar viaţa omului în societate în vederea suferit pentru credinţa lor iudaică. Amin- sinagogi sau moschei, primul ministru
câteva nume dintre cele mai importante. mântuirii”, a spus Preafericitul Daniel. tindu-le memoria, astăzi, aici, e o datorie a subliniat că „este interesul societăţii
Astfel, el a amintit prezenţa preşedintelui Astfel, în cărţile de rugăciuni, catehismele, de onoare. În viaţa românească, comuni- româneşti să sprijine cultele religioase”
României, E.S. Klaus Werner Iohannis, a manualele de religie şi în îndreptarul de tatea evreiască a impulsionat dezvoltarea şi „valorile morale pe care le transmite
fostului preşedinte Emil Constantinescu, spovedanie ortodoxe se găsesc „Cele economică, a alimentat viaţa culturală, a religia din generaţie în generaţie”.
a Preafericitului Patriarh Daniel, a premi- Zece Porunci biblice, nu porunci biseri- îmbogăţit identitatea noastră. De aceea, Mulţumiri speciale au fost adresate
erului Victor Ponta, a preşedinţilor celor ceşti”, pentru a aduce în memoria omului generaţiile anterioare merită cuvântul preşedintelui Aurel Vainer „pentru di-
două Camere, Călin Popescu Tăriceanu ce fapte ale sale nu au fost conforme cu meu bun şi mai ales convingerea adân- namismul, insistenţa şi încăpăţânarea”
şi Valeriu Zgonea, a ambasadorilor şi Cor- iubirea faţă de Dumnezeu şi de semenii că a faptului că România vă este astăzi cu care l-a convins să facă acest lucru,
pului Diplomatic, reprzentanţilor cultelor, săi. „În tot Decalogul, accentul cade pe recunoscătoare pentru ceea ce suntem lui Liviu Dragnea care, în calitate de
armatei, justiţiei, profesorilor, parlamen- comuniunea omului cu Dumnezeu. Isto- ca naţiune”. ministru, l-a ajutat să găsească banii
tarilor, membrilor guvernului,minorităţilor ria poporului lui Israel arată relaţia foarte Referindu-se la promisiunea de a pentru acest scop, şi lui Radu Ioanid,
naţionale, preşedinţilor de comunităţi şi strânsă între fidelitatea lui Israel faţă de participa la ceremoniile religioase ale care l-a ajutat să înţeleagă „care este
membrilor comunităţilor evreieşti. În nu- Creatorul lui şi lupta lui cu idolatria şi cu cultelor legal recunoscute din România, obligaţia unui şef de guvern european
mele F.C.E.R. , Paul Schwartz a salutat popoarele politeiste care îl înconjurau. Klaus Iohannis a mai precizat: „Aceasta în secolul XXI faţă de trecutul şi de pre-
prezenţa participanţilor la dezbaterea des- Când comuniunea sa cu Dumnezeu nu este însă o vizită de curtoazie, ci o zentul comunităţii evreieşti din România
pre Decalog de la Templul Coral, refăcut slăbeşte, Israel îşi pierde şi el libertatea. prezenţă firească în sânul unor oameni şi din lume”.
după ample lucrări, care au durat opt ani Robia urmează întotdeauna slăbirii comu- pe care îi preţuiesc pentru încrederea cu
şi care s-au bucurat de sprijinul Guvernului niunii cu El. Ceea ce se întâmpla în istorie care sprijină cel mai demn drum cu putin-
României, al Departamentului Cultelor, cu poporul lui Israel, s-a întâmplat apoi cu ţă: o Românie democratică, ferm ataşată E.S. Dan Ben-Eliezer:
Primăriei Capitalei şi de donaţii particulare fiecare popor”, a mai spus Preafericitul. valorilor europene şi euroatlantice. Sunt ”ªavuot simbolizeazã
şi le-a urat celor prezenţi o seară plăcută. Împlinirea Poruncilor nu este un convins că o Românie care încurajează
scop în sine, ci o eliberare de egoism, diversitatea şi toleranţa este o ţară mai momentul naºterii spirituale
Dr. AUREL VAINER: o deschidere faţă de iubirea de Dumne- puternică şi mai prosperă. Prezenţa mea a poporului evreu”
zeu şi de semenii noştri, a mai subliniat în această seară, în acest lăcaş de cult
„Contribuþie esenþialã Patriarhul. „Nimeni nu îl poate întâlni pe mozaic, loc de rugăciune, de adunare şi Subliniind importanţa acestei sărbă-
Dumnezeu, ocolindu-şi sau neglijându-şi de învăţătură, este un semn al preţuirii tori, E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul
la civilizaþia lumii” aproapele...Poruncile Decalogului sunt şi al speranţei. Al preţuirii pentru ceea Israelului în România, a arătat că mesa-
Salutând adunarea cu Erev Tov (bună jul divin întruchipat în primirea Torei ”a
seara) şi Şalom (Pace), preşedintele încorporat sistemul evreiesc de valori şi
F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, deputat, şi-a marchează un eveniment care ne-a definit
exprimat emoţia de a vorbi în faţa unei ca popor”. Şavuot, a mai arătat vorbitorul,
săli în care s-au reunit oameni foarte marchează ”eliberarea spirituală a popo-
importanţi din conducerea statului român, rului evreu prin revelaţia lui Dumnezeu pe
P.F. Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Muntele Sinai. Atunci, Dumnezeu a creat
Române, şi alţi reprezentanţi de seamă ai un popor pe care Şi l-a ales pentru Sine,
cultelor. „Trebuie să vă dezvălui un secret: un popor întemeiat pe dreptate şi judecată
acest eveniment l-am pus la cale în Cabi- morală”. Referindu-se la refacerea Tem-
netul Preafericitului. Avem cele mai bune plului Coral, ”o bijuterie a patrimoniului
motive să adunăm obştea şi să dezbatem evreiesc din România”, ambasadorul
această temă: Decalogul – fundament al Statului Israel a subliniat că ”pentru o co-
justiţiei. Toate Constituţiile – Constituţia munitate evreiască, sinagoga este inima
Statelor Unite ale Americii – toate Car- şi esenţa existenţei ei, un simbol al con-
tele internaţionale – Carta Drepturilor tinuităţii. Fără sinagogă, nu ar fi posibilă
Omului, Carta Naţiunilor – au ca laitmotiv transmiterea de la o generaţie la alta a
Decalogul. Cele Zece Porunci au valoare valorilor spirituale. Ea este locul privilegiat
universală, sunt o contribuţie esenţială la în care ne-am regăsit şi conservat mereu
civilizaţia lumii. În împrejurările ieşirii evre- identitatea”.
ilor din robia egipteană, rătăcind în pustiu,
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 5

ce muncă a fost depusă de F.C.E.R. trăim un moment istoric. După distrugerea


pentru ca un astfel de eveniment, cum a Templului din Ierusalim, sinagogile au
fost dezbaterea de la Templul Coral, să devenit Casa Domnului – Beit HaKnesset
poată deveni realitate. „Sărbătoarea care – Casă a Adunării”. Mulţumind Guvernului
urmează celebrează recolta şi iată că azi, României, Primăriei Generale a Capita-
dle preşedinte Vainer, culegeţi roadele lei, Fundaţiei „Caritatea” pentru ajutorul
pentru munca dvs”, se mai arată în me- financiar acordat restaurării Templului
sajul lui Moshe Kantor, care adresează Coral, vorbitorul a evidenţiat faptul că
mulţumiri speciale lui Liviu Dragnea pen- aceasta reprezintă un „semn al prieteniei,
tru înţelegerea şi înţelepciunea arătate respectului şi susţinerii vieţii evreieşti în
faţă de comunitatea evreilor din România România”. „De Şavuot, primim Tora, Car-
şi îi doreşte o activitate îndelungată şi tea Cărţilor. Doresc ca această Casă să
plină de realizări în slujba ţării sale şi în fie o Casă a Vieţii”. Din partea Joint-ului,
sprijinul comunităţii evreieşti din România care a sărbătorit anul trecut o sută de ani
şi din Europa. de la înfiinţare, vorbitorul a urat tuturor
sănătate, pace, prietenie. La rândul său,
preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer, a
Arhiepiscopul IOAN ROBU: definit Joint-ul drept „partener de cursă
”O societate bunã se bazeazã lungă al evreilor din România”, sponsor,
de asemenea, pentru restaurarea Tem-
pe respectarea poruncii legate plului şi a Bibliotecii Templului Coral, în
de dragostea faþã de pãrinþi” prezent, Centrul Pedagogic „Rabin dr.
M.A. Halevy”.
În mesajul trimis de arhiepiscopul
Ioan Robu, mitropolitul romano-catolic
AUGUSTIN ZEGREAN: RONALD S. LAUDER: al Bucureştiului, se scoate în evidenţă IULIUS MEDLER:
„Multe dintre porunci se ”Ceremonia de astãzi este relaţia dintre primele trei porunci ale Evenimentul simbolizeazã
Decalogului, legate de atitudinea faţă de
regãsesc în legislaþiile unor þãri” un eveniment dulce-amar” Dumnezeu, şi celelalte porunci, legate de armonia ºi dialogul
Augustin Zegrean, preşedintele Curţii
Constituţionale a României, s-a referit
În mesajul transmis cu prilejul acestui
eveniment, Ronald S. Lauder, preşe-
atitudinea faţă de semenii noştri. Porunca interconfesional
a patra, care se referă la respectarea zilei
la actualitatea Decalogului în contextul dintele Congresului Mondial Evreiesc, de odihnă, dedicată lui Dumnezeu, este Iulius Medler, membru al Mişcării Si-
erei contemporane şi a evidenţiat, pe de a evocat istoria comunităţii evreieşti din placa turnantă între prima şi a doua parte oniste Mondiale şi şeful Secţiei de Com-
o parte, conexiunea dintre legile civile şi România, care a avut clipe de fericire, dar a Decalogului. O importanţă deosebită o batere a Antisemitismului din România
comandamentele divine, iar pe de altă şi tragedii, de aceea ”ceremonia de astăzi are porunca referitoare la respectarea pă- din cadrul World Zionist Organization, i-a
parte, inadvertenţele, care astăzi pot fi cu este un eveniment dulce-amar. În acelaşi rinţilor şi bunicilor noştri, deoarece relaţia mulţumit în cuvântarea sa preşedintelui
uşurinţă sesizate, dintre Cele Zece Po- timp, este o dovadă a vitalităţii şi spiritului noastră cu Dumnezeu trece prin relaţia cu F.C.E.R., pentru amploarea organizării
runci şi acţiunile oamenilor. El a subliniat poporului evreu, care merge mai departe, părinţii noştri şi o societate bună în care acestui eveniment, care simbolizează
universalitatea acestora prin preluarea de chiar şi în faţa adversităţii”, a subliniat el. vrem să trăim are la bază respectarea armonia şi dialogul interconfesional. “ În
către cele trei mari religii monoteiste. “Cele Ronald Lauder a scos în evidenţă existen- părinţilor, se mai arată în mesaj. numele meu şi al colegului dr. Zighi Zil-
Zece Porunci au fost preluate şi de către ţa unor relaţii neîntrerupte între România După citirea mesajului, preot prof. dr. berman şi bineînţeles în numele Mişcării
state şi, în decursul anilor, ele au fost folo- şi Israel şi contribuţia ţării noastre ”la Wilhelm Dancă, de la Facultatea de teo- Sioniste Mondiale, doresc să îl felicit pe
site când în bine, când în rău. În decursul deschiderea căii pentru acordul istoric logie romano-catolică Bucureşti, a cântat preşedintele F.C.E.R., deputat dr. Aurel
vremii, ele nu au fost respectate, aşa cum de la Camp David”.”Congresul Mondial pentru participanţi ”Hava Naghila”. Vainer, un conducător excelent al obştii
nu sunt respectate nici în ziua de astăzi. Evreiesc are un angajament puternic pen- evreieşti din România, un om care înţele-
Le-au respectat unii, destul de puţini, în tru menţinerea şi bunăstarea comunităţii
special dintre cei care aveau legătura cu evreieşti din România”, se arată în mesaj.
Prof. dr. GHEORGHE IANCU: ge importanţa legăturii cu celelalte mino-
rităţi naţionale şi, bineînţeles, înţelege şi
religia.” Vorbitorul a enumerat şi explicat Se aduc mulţumiri autorităţilor române Bazele justiþiei moderne – câteva ştie să facă un pod mare între moştenirea
fiecare lege divină şi măsura în care ele pentru sprijinul acordat acesteia, pe care noastră evreiască şi celelalte religii din
sunt înţelese şi aplicate în mod direct şi o consideră parte integrantă a societăţii dintre poruncile din Decalog România.
indirect. A dat ca exemple faptul că să româneşti. Prof. dr. Gheorghe Iancu, Avocat al Inaugurarea Templului Coral din Bucu-
nu ucizi este ignorată şi se pornesc răz- Poporului (2011-2012), a făcut o scurtă is- reşti, care reprezintă într-adevăr un lăcaş
boaie tocmai pentru a ucide cât mai mulţi
oameni, mai ales azi, când armele sunt
Moshe Kantor: torie a originilor Decalogului şi a arătat că de rugăciune, de învăţătură, de adunare,
unele dintre poruncile cuprinse în acesta acum, la împlinirea a 150 de ani de la ridi-
atât de perfecţionate. Apoi, să nu mărtu- ”Înainte de ªavuot, F.C.E.R. au reprezentat sursa regulilor din justiţia carea sa, pentru noi, evreii din România,
riseşti strâmb împotriva aproapelui este culege roadele muncii sale” modernă. În Decalog, a arătat el, există din Israel şi din celelalte colţuri ale lumii,
încălcată de mulţi dintre cei ce comit azi patru porunci valabile şi astăzi, care au este un moment de maximă importanţă,
atâtea delaţiuni, iar să cinsteşti pe mama „România este un membru de valoare fost preluate în legislaţia tuturor ţărilor. În care uneşte toate religiile”.
ta şi pe tatăl tău devine o poruncă greu de al familiei naţiunilor europene”, se arată în context, dr.Gheorghe Iancu s-a privind va- Concertul de muzică klezmer, darul
respectat şi în cazul fertilizării in vitro, dar mesajul preşedintelui Consiliul European labilitatea poruncii a patra, cea referitoare Formaţiei „Bucharest Klezmer Band”,
mai ales al cuplurilor homosexuale, care Evreiesc (CEE), Moshe Kantor, citit de la ziua de odihnă, la a şasea – să nu ucizi, solistă – Carmen Ioviţu, dirijor – Bog-
dobândesc dreptul de a adopta copii. Ca consilierul Silviu Vexler. „În numele tuturor a opta – să nu furi şi a noua – să nu măr- dan Lifşin, coordonator – Silvian Horn,
să nu mai vorbim de porunca respectării fraţilor şi surorilor din întreaga Europă, turiseşti strâmb. Pe parcurs, Decalogul a readus în memoria afectivă a celor
zilei a şaptea, când azi oamenii au două doresc să vă susţin şi să vă urez Mazal în context juridic a evoluat şi se constată care o apreciază şlagăre din repertoriul
zile libere, dar nu le folosesc pentru cin- Tov şi un succes la fel de mare şi în vi- o diversificare a comportamentelor şi a folclorului idiş.
stirea lui Dumnezeu, ci pentru distracţie. itor”, a adăugat preşedintele CEE, care regulilor de aplicare, a precizat vorbitorul. *
şi-a exprimat regretul că nu a putut fi la Directorul Cancelariei Rabinice, Edu-
LIVIU DRAGNEA: Bucureşti cu ocazia acestui eveniment. Israel Sabag: ard Kupferberg, a adus mulţumiri speciale
Moshe Kantor consideră că este firesc Romfilateliei, pentru îndelungata colabo-
„Comunitatea evreiascã faptul că această ceremonie a fost prile- „O casã a vieþii” rare cu F.C.E.R.
din România trebuie sã fie juită de apropierea sărbătorii de Şavuot,
care marchează trecerea poporului evreu
„Această zi a fost făcută de Dumne-
zeu pentru a ne bucura. Tot în această zi,
Dr. Aurel Vainer a mulţumit pentru
ajutor Secretariatului de Stat pentru Cul-
mândrã de contribuþia avutã de la sclavie la libertate, nu doar fizică, ci sărbătorim Templul Coral, fondat acum te, personal, secretarului de stat Victor
la crearea statului român modern” şi morală, prin primirea unui cod moral, 150 de ani, centrul vieţii evreieşti din Ro- Opaschi, „unul dintre cei mai buni cunos-
Decalogul, „care a stat întotdeauna ca mânia, simbol al supravieţuirii şi continui- cători de muzică evreiască”.
Deputatul Liviu Dragnea a caracterizat o piatră de temelie a valorilor etice ale tăţii ei”, a spus directorul Joint-ului pentru Personalităţile prezente au primit, din
Templul Coral din Bucureşti drept o „insti- tuturor religiilor”. România, Serbia, Bosnia-Herţegovina, partea F.C.E.R., o plachetă emisă special
tuţie spirituală fundamentală” şi un „loc Preşedintele CEE a afirmat că ştie Macedonia şi Albania, Israel Sabag. „Azi, cu ocazia acestui eveniment, un însemn
de întâlnire şi dialog”. „Voinţa, dorinţa de al participării lor la dezbaterea despre
cunoaştere, curajul şi loialitatea au fost şi Decalog.
rămân elemente definitorii ale iudaismu- Reuşita evenimentului de la Templul
lui. Pentru a putea continua dezvoltarea Coral nu ar fi fost posibilă fără eforturile
unei Românii aşa cum ne-o dorim cu toţii şi implicarea totală a echipelor conduse
este esenţial să înţelegem conceptul unei de preşedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer,
bune convieţuiri şi să asigurăm păstrarea şi preşedintele C.E.B., Paul Schwartz,
tuturor tradiţiilor specifice cetăţenilor a colectivelor coordonate de directorul
noştri. Lăcaşurile de cult ale religiei Cancelariei Rabinice, Eduard Kupfer-
mozaice – sinagogi, temple sau case de berg, director economic Ovidiu Bănescu,
rugăciune – sunt în acelaşi timp un loc director de Cabinet Silvian Horn, consilier
închinat credinţei în Dumnezeu, dar şi un Silviu Vexler, director şi director adjunct
simbol arhitectonic. […] Aceste obiective D.A.S.M. Attila Gulyas şi Mona Bejan,
reprezintă un patrimoniu de cultură care şeful Biroului Administrativ Jean Bercu,
se adaugă la bogăţia poporului român. Robert Schorr (Oficiul Cultură şi ştiinţă)
Comunitatea evreiască din România şi Peri Blănaru (protocol).
trebuie să fie mândră de contribuţia cu
totul specială pe care a avut-o la crearea IULIA DELEANU, EVA GALAMBOS,
statului român modern.” Cu acelaşi prilej, DAN DRUŢĂ, ALEXANDRU
vorbitorul a anunţat că Guvernul României MARINESCU
este gata să sprijine lucrările de renovare Foto: SANDU CÂLŢIA
la Sinagoga din Constanţa.
6 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

Preºedintele F.C.E.R., dr. Aurel Vainer,


D O C T O R H O N O R I S C A U S A
al Universitãþii „T itu Maiorescu”
excepţie la dezvoltarea României de-a lun-
La 6 mai a.c. dr. Aurel Vainer, deputat,
preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evre- gul istoriei”, a spus Aurel Vainer, adăugând Ronald S. Lauder:
că doreşte să adreseze mulţumiri speciale
ieşti din România, a primit titlul de DOCTOR
HONORIS CAUSA al Universităţii ”Titu Ma- soţiei sale, Anette, şi familiei lor, răspândită acordarea titlului
iorescu” din Bucureşti. Ceremonia a avut loc
în cadrul manifestărilor dedicate împlinirii a
în România, Israel, Brazilia, Canada şi
Statele Unite ale Americii, remarcă ce Dr.H.C., dovadă
25 de ani de la înfiinţarea prestigioasei insti-
tuţii de învăţământ particular din România şi
a stârnit un ropot de aplauze. Evreii din
România, a arătat el, sunt cu totul speciali. a devotamentului
a 175 de ani de la naşterea patronului său
spiritual, Titu Maiorescu, remarca, în cu-
“Evreul şi românul din noi sunt egali.”
Prelegerea de acceptare a titlului faþã de valorile
vântul de deschidere, rectorul Universităţii,
prof. univ. dr. Smaranda Angheni. Un eve-
academic a fost marcată de conceptul
Homo Socialis, căruia vorbitorul i-a atri- umaniste ºi evreieºti
niment de anvergură – 560 de participanţi, buit o încărcătură aparte. De asemenea, Dr. Aurel Vainer, preşedintele
200 de personalităţi de primă mărime ale Decalogul a fost o referire centrală a dis- F.C.E.R, deputat, a fost călduros feli-
cursului, A. Vainer susţinând că Cele Zece citat de Ronald S. Lauder, preşedin-
vieţii publice, reprezentanţi ai Preşedinţiei,
Porunci au ghidat şi vor ghida societăţile tele Congresului Mondial Evreiesc, cu
membri ai Guvernului, politicieni, membri ai Corpului Diplomatic, ambasadorii Israelu- noastre.“Lumea şi oamenii trebuie să se
lui, Germaniei, Elveţiei, Turciei, Armeniei şi Macedoniei, reprezentanţi de rang înalt ai ocazia primirii titlului de Doctor Honoris
ghideze după aceste Porunci, care şi-au Causa al Universităţii „Titu Maiorescu”
clerului, ai mediului academic, ai lumii artistice, lideri comunitari laici şi spirituali; solemn dovedit eficienţa şi actualitatea de-a lungul
şi impresionant. S-au intonat „Gaudeamus igitur” şi un fragment din Simfonia a IX-a din Bucureşti.
secolelor. Decalogul stă la baza justiţiei Între altele, în mesaj se arată:
de Beethoven, pe versuri din „Oda bucuriei” de Schiller, imnul Europei unite. Prefaţă moderne”.  Pornind de la principiile iuda-
a fost cartea de vizită, broşura editată cu acest prilej de Universitate şi Federaţie, sub ismului – învăţarea, munca, binefacerea,
coordonarea consilierului Silviu Vexler, în care au scris aprecieri despre laureat preşe- „Dragă Aurel,
adevărul, justiţia şi pacea – Aurel Vainer a
dintele Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, Valeriu Zgonea; guvernatorul Această binemeritată onoare este
făcut referire la învăţăturile Torei, care spun
Băncii Naţionale a României, acad. Mugur Isărescu; preşedintele Academiei Române, o dovadă a devotamentului tău faţă de
că nu este de ajuns să ne dorim pacea, ci
acad. Ionel-Valentin Vlad; deputat, ministru delegat pentru relaţiile cu românii de peste trebuie să alergăm pentru pace.“Primele valorile umaniste şi evreieşti din Ro-
hotare, dr. Angel Tîlvăr; E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasador al Israelului în România; E.S. dintre principiile şi valorile despre care am mânia, atât în calitatea ta de membru
Henri Paul, fost ambasador al Franţei în România (2007 – 2011); deputat al Forumului vorbit le-am dobândit în familie”, a continuat al Parlamentului, cât şi de preşedinte
Democrat al Germanilor din România, Ovidiu Victor Ganţ; preşedintele Camerei de Aurel Vainer. Apoi, pentru Homo Socialis, al comunităţii evreieşti.
Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu; Marele a urmat şcoala şi studiile superioare, în Am avut norocul de a vedea modul
Rabin Menachem Hacohen; vicepreşedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz; secretarul care, fiecare dintre noi trebuie să ducă din în care tu conduci, nu numai în calitatea
general al F.C.E.R., ing. Albert Kupferberg; preşedintele AERVH, dr. Liviu Beris; rabin principiile şi valorile însuşite anterior. “Este mea de preşedinte al Congresului Mon-
Rafael Shaffer; directorul CIEP, Alexandru Marinescu. esenţial ca fiecare dintre noi să încercăm dial Evreiesc, dar şi prin intermediul
să contribuim la perfecţionarea societăţii în Fundaţiei mele şi a şcolii din Bucureşti.
desfăşurate de laureat, cariera ştiinţifică, care trăim şi a lumii, în general.” Sunt recunoscător pentru parteneria-
Pentru merite excepþionale activitatea de cercetare, agenda deputa- Proaspătul Doctor Honoris Causa şi-a tul nostru de-a lungul anilor şi pentru
sprijinul pe care l-ai acordat Fundaţiei
în promovarea principiilor tului şi reprezentantului evreimii române în încheiat discursul, afirmând că este de
mele în promovarea educaţiei evreieşti
Parlamentul României, precum şi implica- datoria noastră să dăm mai departe ceea
ºi valorilor umanismului rea în viaţa culturală şi cea publică. Dintre ce am învăţat. “Am încercat să fiu, toată din România.
aprecierile aduse personalităţii dr-ului viaţa, un propagator, un diseminator al Îţi urez să continui încă mulţi ani
Rectorul Universităţii ”Titu Maiorescu”, Aurel Vainer pot fi amintite: „om de cultură, cunoştinţelor dobândite.” această activitate fructuoasă”.
prof. univ. dr. Smaranda Angheni, a dat citi- cărturar, o prezenţă constantă în spaţiul RONALD S. LAUDER
re motivaţiei acordării titlului Doctor Honoris culturii şi al spiritualităţii, înţelept în agora,
mentor şi îndrumător, om al cărţii şi om al
„Aurel Vainer, un lider vizionar” oferit este o dovadă a meritelor perso-
Causa dr-ului Aurel Vainer, text pe care îl
publicăm integral, aici: “Noi, preşedintele cetăţii, o conştiinţă vie a timpului nostru, Fostul ministru al Dezvoltării Regionale, nale dar, în acelaşi timp, şi de respect şi
Senatului, rectorul şi preşedintele Consi- recunoscut şi respectat pretutindeni.” De Liviu Dragnea, l-a felicitat pe proaspătul recunoaştere pentru întreaga comunitate
liului de Administraţie, în spiritul tradiţiei asemenea, preţuirea şi ataşamentul său laureat cu acest prestigios titlu. “Sunt foarte evreiască din România.
şi cutumelor academice, recunoaştem şi pentru România nu au trecut neobservate, onorat să particip la această reuniune. Con- Ministrul delegat pentru relaţiile cu
apreciem valoarea, meritele şi excelenţa prin citarea cunoscutei poziţii a preşedinte- ferirea unui astfel de titlu academic este de românii de peste hotare, Angel Tîlvăr, a
în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii şi lui F.C.E.R.: „Sunt mândru că sunt român fapt o recunoaştere a întregii activităţi. Am transmis de asemenea felicitările sale: “Au-
civilizaţiei, şi în temeiul legilor României evreu, născut în România, crescut şi trăit apreciat întotdeauna la dvs. modul constant rel Vainer este una dintre cele mai distinse
şi al Cartei Universităţii noastre, suntem şi importante personalităţi ale societăţii şi
învestiţi cu autoritatea de a conferi spirite- cunoaşterii româneşti. Prin prezenţa sa în
lor eminente, înaltul titlu academic Doctor Parlamentul României, Aurel Vainer aduce
Honoris Causa. În conformitate cu hotărâ- demersului legislativ o voce echilibrată şi
rea Senatului Universităţii, din data de 15 de o imensă experienţă şi valoare,” a spus
aprilie 2015, pentru merite excepţionale în vorbitorul.
promovarea principiilor şi valorilor umanis-
mului, a respectului reciproc, a toleranţei „Un om care þine
şi a convieţuirii paşnice, a păcii şi armo- mãsura lucrurilor”
niei în cadrul diversităţii etnice, religioase,
culturale şi spirituale, pentru contribuţia la O schiţă de portret neprotocolară, dar
dezvoltarea democraţiei în societatea ro- mergând la esenţă, a făcut liderul Grupu-
mânească, avem marea onoare, ca pe dr. lui Parlamentar al Minorităţilor Naţionale,
Aurel Vainer, preşedintele F.C.E.R., deputat prof. univ. dr. Varujan Pambuccian: „Noi îi
în Parlamentul României, vicepreşedinte al spunem domnului deputat, Doctor Honoris
Comisiei de Politică economică, Reformă şi Un public numeros a asistat la festivitate şi datorită Causa, Aurel Vainer, nea Aurică. Aşa l-a bo-
Privatizare, să-l declarăm Doctor Honoris strădaniilor depuse de Janina Ilie şi Silvian Horn tezat viceliderul Grupului nostru, deputatul
Causa al Universităţii Titu Maiorescu din Ibram Iusein, din Tulcea, şi aşa a rămas.
Bucureşti şi să întărim înaltul titlu oferit cu în România şi care am România patria de şi dezinteresat în care aţi luptat şi luptaţi în E bine să existe un om care ţine măsura
diploma de Doctor Honoris Causa, care naştere şi, în acelaşi timp, am şi o patrie continuare pentru evreii din România, şi nu lucrurilor, echilibrul în grup. Nea Aurică
poartă însemnele şi pecetea Universităţii ancestrală – Ţara Sfântă.” numai. Toate acestea reprezintă trăsături de asta face. Întotdeauna a ştiut să găsească
şi semnătura noastră. caracter ale unui om care a trăit în istorie, a soluţii care să ne mulţumească pe toţi. Este
Alături de titlul şi Diploma de Doctor creat istorie şi creează istorie. Principiile şi un noroc să-l avem coleg. Este un foarte
Honoris Causa, dr-ului Aurel Vainer i-a fost Discursul unei vieþi valorile pe care dvs. le-aţi prezentat nu au bun exemplu de felul în care trebuie dusă
oferită şi Medalia omagială Universitatea în slujba binelui rămas simple vorbe, ele s-au transformat în înainte o comunitate de oameni cu misiunea
Titu Maiorescu, Bucureşti – 25 de ani. fapte. Poate că cea mai importantă calitate de a-i duce înainte pe alţii. În comunitatea
Preşedintele Consiliului de Adminis- În discursul său de acceptare, dr. Aurel a dvs. este cea pe care eu am învăţat-o de evreiască am cunoscut doi oameni care
traţie, prof. univ. dr. Ioan Urs, a anunţat Vainer a vorbit despre principiile şi valorile la părinţii mei şi pe care am regăsit-o şi la au ştiut să vadă foarte bine direcţia, locul
acordarea titlului şi a dat cuvântul prof. univ. care i-au ghidat viaţa academică, profesi- dvs., şi anume aceea de a fi om. Sunt ex- spre care trebuie să meargă: Nicolae Cajal
dr. Dan Florin Ungureanu, preşedintele onală şi de familie. El a ţinut să aprecieze trem de bucuros şi onorat că am descoperit şi Aurel Vainer. Aceştia sunt oameni foarte
Senatului, pentru a citi Hotărârea Se­natului marea personalitate politică şi culturală în dvs. un prieten şi vreau să vă asigur că rari. […] Întotdeauna, chiar şi în cele mai
Universităţii “Titu Maiorescu” prin care s-a care a fost Titu Maiorescu şi ce a însemnat în mine aveţi şi veţi avea întotdeauna un contradictorii discuţii, am simţit plăcerea de
aprobat ”în unanimitate de voturi conferirea pentru el onoarea de a primi un titlu aca- prieten adevărat.” a discuta cu un om, un intelectual adevă-
titlului de Doctor Honoris Causa domnului demic atât de înalt de la Universitatea care Între cei care au ţinut să facă un Lau- rat, care îşi cunoaşte foarte bine meseria,
dr. Aurel Vainer”. poartă acest nume. “Acordarea titlului de datio a fost şi Victor Opaschi, secretar de ştie să vorbească, să organizeze fără să-l
Prof. univ. dr. Sorin Ivan, decanul Doctor Honoris Causa de către Universita- stat pentru Culte, care a spus că, deşi nu jignească sau să-l supere pe cel cu care
Facultăţii de Ştiinţe Sociale, Politice şi tea «Titu Maiorescu» este pentru mine şi credea că după Moses Rosen şi Nicolae vorbeşte în contradictoriu. Eu vreau să-
Umaniste, a prezentat Laudatio, caracteri- asumarea unei responsabilităţi deosebite, Cajal, la conducerea F.C.E.R. mai poate ţi mulţumesc că sunt în preajma ta, nea
zându-l pe preşedintele F.C.E.R., deputat ţinând seamă că de acum înainte trebuie veni o personalitate de egală valoare, a Aurică”.
dr. Aurel Vainer, drept un “umanist al epocii să manifest, cu atât mai mult, o comportare aflat în Aurel Vainer un lider vizionar, de o IULIA DELEANU, DAN DRUŢĂ,
contemporane sau înţeleptul în cetatea fără aleasă, ca dovadă a înaltului respect pe distincţie egală cu predecesorii săi. Victor GEORGE GÎLEA
ziduri”. Cuvântarea plurivalentă a exprimat care îl port poporului român, culturii sale Opaschi a transmis felicitările premierului
aprecieri cu privire la diverse activităţi şi tuturor celor care au adus contribuţii de Victor Ponta şi a adăugat că titlul academic (Continuare în pag.26)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 7

E V E N I M E N T E evreieşti cinstite î n R om â nia


Iom HaŞoah la Bucureºti
Iom HaŞoah a prilejuit organizarea în amintirea victimelor de etnie romă şi
unei comemorări la Centrul Cultural Evre- alte etnii, aprinsă de Nicolae Păun.
iesc din Bucureşti, pe 16 aprilie, la care
au participat: dr. Aurel Vainer, deputat,
preşedintele F.C.E.R., ing. Paul Schwartz,
O tragedie nãscutã din urã
preşedintele C.E.B. şi vicepreşedinte Dr. A. Vainer a precizat: “Am revăzut
F.C.E.R., E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasa- un discurs al lui Adolf Hitler din anii ‘30 în
dorul Israelului la Bucureşti, Shelly Hagler care îşi manifesta duşmănia faţă de evrei,
Livne, adjunctul Misiunii diplomatice arătând că, în acele condiţii de criză de
israeliene, prof. dr. Alexandru Florian, di- după primul război mondial, evreii ar fi fost
rectorul I.N.S.H.R. “Elie Wiesel”, Nicolae de vină pentru nenorocirile Germaniei. Pe
Păun, deputat şi reprezentant al minori- această teorie s-a întemeiat catastrofa
tăţii rome. Adi Gueron, directorul C.C.E. condusă de Hitler şi Germania nazistă:
Bucureşti, a prezentat un scurt istoric al uciderea a şase milioane de oameni năs-
Iom HaŞoah. Rugăciunile comemorative cuţi evrei – asta a fost singura lor vină!
au fost rostite de Eduard Kupferberg, di- Şoah-ul este un fenomen unic. Sigur,
rectorul Cancelariei Rabinice, şi oficiantul din nefericire, au mai existat genocide,
Yehuda Livnat. Au fost aprinse şase lumâ- dar ele nu au mai fost motivate în acest
nări, în memoria celor şase milioane de fel. De aceea, Ziua Şoah-ului este una
evrei ucişi în Şoah. Prima a fost aprinsă comemorativă nu doar în Israel, ci pentru
de o supravieţuitoare, Sarina Ionescu, toţi oamenii de bună-credinţă, din toată lu-
următoarele de dr. A.Vainer, E. S. Dan
Ben-Eliezer, ing. P. Schwartz, prof. dr.
mea. În Holocaustul orchestrat de Hitler şi
aparatul său nazist au pierit nu doar evrei, Recepþie la Ateneul Român
de Iom HaAţmaut
A. Florian, iar cea de-a şasea de urmaşii ci şi alte etnii, precum romii. Alături de
unui supravieţuitor, Serena Adler şi Victor evrei, şi aceste etnii au astăzi o memorie
Marcusohn. În plus faţă de cele şase lu- comună a durerii. (…) Formarea statului
mânări specifice comemorărilor evreieşti Israel nu este un cadou făcut evreilor Ambasada Statului Israel a organizat, apărarea, agricultura, sănătatea, IT, te-
ale Şoah-ului, s-a adăugat şi o a şaptea, (Continuare în pag. 18) pe 28 aprilie a.c., o recepţie în onoarea lecomunicaţii, educaţie, cultură şi despre
celei de a 67-a aniversări a Declaraţiei identificarea unor noi domenii de coope-

Iom HaZikaron la Templul Coral de Independenţă a ţării. Au participat


reprezentanţi ai Preşedinţiei şi Guver-
nului României, membri ai Parlamentului
rare ca securitate cibernetică, energie,
cercetări aplicative şi dezvoltare. Sunt
deosebit de importante şi relaţiile co-
Templul Coral din Bucureşti a găzdu- buie să-i educăm pe copii să iubească
României, diplomaţi, personalităţi ale merciale. Deoarece în diferite sectoare
it, pe 21 aprilie, ceremonia comemora- mica noastră naţiune, obţinută cu preţul
vieţii culturale, artistice, ale clerului, România şi Israelul sunt complementare,
tivă de Iom HaZikaron, Ziua memorială sângelui, pentru a fi astfel un popor liber
conducerea F.C.E.R., BBR şi membri ”există posibilităţi uriaşe în combinarea
a soldaţilor israelieni căzuţi în război şi în ţara noastră. Trebuie să o protejăm cu
ai comunităţilor evreilor din Bucureşti şi expertizelor noastre, inclusiv în absorb-
a victimelor terorismului. Au participat: toată puterea, de orice duşman, să fim
din ţară, cetăţeni israelieni. Evenimentul ţia fondurilor europene”, a arătat domnia
E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul mândri în patria noastră şi să acţionăm
a fost salutat de E.S. Dan Ben-Eliezer, sa, subliniind în acelaşi timp rolul impor-
Israelului la Bucureşti, Shelly Hagler neîntrerupt pentru progres şi pace”. E.S.
ambasadorul Statului Israel, şi de Valeriu tant al israelienilor originari din România
Livne, adjunctul Misiunii diplomatice Dan Ben-Eliezer a citit fragmente din
Zgonea, preşedintele Camerei Deputa- şi al ”puternicei comunităţi evreieşti de
israeliene, Yossi Doron, reprezentantul elogiul adresat de o mamă îndurerată,
ţilor. În cuvântul său, ambasadorul isra- aici, care a contribuit de-a lungul istoriei
Poliţiei Israel în România şi Balcani şi Miriam Peretz, fiului său, maiorul Eliraz
elian a pus accentul pe excelentele re- la dezvoltarea acestei ţări... Vreau să-
al Ministerului israelian de Securitate (z.l.), decedat la vârsta de 31 de ani,
laţii dintre România şi Israel, ”bazate pe mi exprim aprecierea noastră sinceră
Internă la Bucureşti, dr. Aurel Vainer, în martie 2010, în luptă cu un grup de
legături istorice, valori şi viziuni comune pentru Guvernul României, pentru spri-
deputat, preşedintele F.C.E.R., ing. terorişti din Gaza, la 12 ani după ce ea îl
împărtăşite de cele două popoare”. Toate jinul acordat comunităţilor evreieşti în
Paul Schwartz, preşedintele C.E.B. şi pierduse pe fiul său cel mare, în noiem-
acestea au fost concretizate prin vizite la păstrarea moştenirii şi tradiţiilor lor şi
vicepreşedinte F.C.E.R., alături de con- brie 1998, în Liban.  La înmormântarea
nivel înalt, prin cele două sesiuni intergu- pentru curajul în combaterea rasismului,
ducerea F.C.E.R şi C.E.B., Tova Ben lui Eliraz, Miriam a spus: „Scumpul meu,
vernamentale, care au avut loc în ultimii xenofobiei şi antisemitismului. Totodată,
- Nun Cherbis, directorul Complexului copilul meu drag, Eliraz, am pierdut un
patru ani, şi prin recenta vizită în Israel vreau să subliniez rolul important pe ca-
Educaţional Lauder-Reut, diplomaţi, fiu, iar acum se adaugă încă unul. La
a unei delegaţii parlamentare conduse re-l va juca România când va prelua, în
oameni de cultură, dar şi mulţi tineri de căpătâiul cui să merg eu mai întâi de Iom
de preşedintele Camerei Deputaţilor, 2016, preşedinţia Alianţei Internaţionale
la Lauder-Reut. Rugăciunile de aducere HaZikaron? (…) Tu nu eşti al meu, tu eşti
Valeriu Zgonea. E.S. Dan Ben-Eliezer pentru Memoria Holocaustului (IHRA)”, a
aminte au fost rostite de rabinul Naftali fiul poporului Israel. Iar acesta a pierdut
a vorbit despre „un număr semnificativ subliniat ambasadorul israelian.
Deutsch al Habad-România. Participanţii
de acorduri şi protocoale”, semnate ca
au urmărit un documentar cu sfâşietoa- (Continuare în pag. 18) (Continuare în pag. 18)
urmare a acestor vizite, în domenii ca
rele poveşti de viaţă ale tinerilor căzuţi,
precum Michael Levin (z.l.), care a fost
un „soldat singur”; termenul denumeşte
soldaţii care au făcut Alia fără să aibă
La JCC – cântec ºi speranþã de Ziua Israelului
Centrul Comunitar Evreiesc din Bu- Israelul s-a dezvoltat în multe domenii, F.C.E.R. şi preşedintele C.E.B., a evocat
rude în Israel, alegând să trăiască de- cureşti a fost de-a dreptul neîncăpător, astăzi ocupând un loc fruntaş în materie discuţiile impresionante pe care le-a
parte de familiile rămase în diaspora şi pe 23 aprilie, pentru zecile de persoane de descoperiri şi progrese tehnologice. purtat cu evrei care au emigrat în Israel
chiar să-şi dea viaţa pentru apărarea ţă- venite să asiste la tradiţionalul spectacol Tehnologiile şi start-up-urile noastre con- înaintea celui de-al doilea război mondial
rii. S-a păstrat un moment de reculegere de Iom HaAţmaut, Ziua Independenţei tribuie la răspândirea unor invenţii care sau la puţin timp după declararea inde-
în memoria celor circa 23.320 de eroi. Israelului. Evenimentul a fost prezentat aduc beneficii pentru numeroşi oameni, pendenţei, rememorând greutăţile pe care
de Adrian Gueron, directorul C.C.E. Bu- atât în ţările dezvoltate, cât şi în cele în le-au îndurat aceştia şi curajul lor de a
Suferinþa colectivã cureşti, ajutat de colegii săi de la C.C.E. curs de dezvoltare. În acest mod, contri- munci şi de a progresa în condiţii vitrege.
a poporului evreu Israel Sabag, director JOINT pentru buim cu bucurie la misiunea noastră de El a arătat că, deşi numărul celor care fac
România, Serbia, Bosnia-Herţegovina şi tikun olam (n.r. – îndreptarea lumii).” Alia a scăzut în ultimii ani, aceasta rămâ-
În Israel, mii de oameni se adună la Macedonia, a intonat rugăciunea pentru E.S. Dan Ben-Eliezer a primit din par- ne o opţiune, unii alegând încă să plece
funeraliile soldaţilor sau ale victimelor Israel. Au fost proiectate scurte documen- tea organizatorilor un coş plin de ilustrate, în Israel, „locul unde un evreu se simte
terorismului. E.S. Dan Ben-Eliezer a tare despre Israelul de azi, dar şi despre inscripţionate cu mesaje de prietenie şi acasă şi se simte cel mai în siguranţă
subliniat: „Aceste două zile comemorative momentul emoţionant al citirii Declaraţiei felicitare adresate Israelului, scrise de pentru viaţa lui”.
(n.r. – Iom HaŞoah şi Iom HaZikaron) de Independenţă a Statului Israel de către participanţi.
ne readuc an de an cu gândul la provo- David Ben Gurion, la Muzeul Tel-Aviv, pe Þara cântului ºi dansului
cările de bază ale existenţei noastre ca 14 mai 1948. Þara speranþelor Muzicianul Yehuda Katz, invitat speci-
invidizi şi ca stat. Cu astfel de ocazii, se
contopesc esenţa naţională şi identitatea Israelul – o insulã a democraþiei Preşedintele F.C.E.R., dr. A. Vainer,
şi-a reamintit: „În seara aceea de acum
al din Israel, i-a încântat pe cei prezenţi cu
vocea şi chitara sa. El a fost un apropiat al
noastră. Ele reprezintă îndelungata cale
străbătută de poporul evreu în timpul Prezent la eveniment, E.S. Dan 67 de ani, aşteptată de milenii de popo- celebrului rabin şi muzician Shlomo Car-
istoriei sale de mii de ani şi de cetăţeni Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului rul evreu, ieşisem cu toţii pe străzile din lebach (1925-1994), cel căruia îi datorăm
ai Statului Israel, odată cu proclamarea la Bucureşti, a subliniat: „Renaşterea apropiere, nu departe de aici, pe Calea multe dintre liniile melodice, atât de po-
sa. Astăzi ne oprim pentru o clipă din naţiunii noastre din 1948 reprezintă ma- Călăraşi, Mântuleasa, Mircea Vodă. O pulare astăzi, la intonarea rugăciunilor de
freamătul zilnic pentru a onora un număr terializarea unui vis de demult. Din acel explozie de tinereţe cuprinsese aceste Şabat. Au mai susţinut momente artistice:
mare de familii din rândurile noastre, care moment Israelul a crescut, devenind o străzi, lumea veselindu-se pentru renaş- tânăra solistă vocală Adina Chiş, corul de
au pierdut părinţi, fraţi şi surori, fii şi fiice; ţară modernă, cu privelişti impresionante terea minunatului nostru stat Israel. A copii „Bim Bam”, corul „Hazamir”, dirijat de
familii pentru care cântecul vieţii a fost şi metropole pline de viaţă, un tărâm care- fost o bucurie de nedescris. Cu toţii ne Bogdan Lifşin, şi trupa de dansuri „Hora”,
întrerupt abrupt, lăsându-le un gol imens şi conservă cu mândrie istoria şi o naţiune strângeam mâinile şi vibram, inimă cu coordonată de Gabriela Bucăţică. Un mic
în suflet. Această zi memorială este un ce simbolizează o insulă de democraţie inimă. Erau prezenţi tinerii de la toate or- „şuk”(n.r.-târg) oferea bijuterii, cărţi, suve-
prilej pentru a privi în oglinda noastră într-un Orient Mijlociu frământat. Ne bu- ganizaţiile sioniste, de dreapta, de centru niruri, condimente israeliene şi preparate
comună, a tuturor. Fiecare familie poartă curăm de activitatea de pionierat a soci- sau de stânga, şi pe toţi ne unea o bucurie specifice. Copiii s-au bucurat de un colţ
o durere, dar, într-o ţară mică precum a etăţii noastre, de succesul în absorbţia a imensă. În această seară, la intrarea în de joacă dedicat lor.
noastră, suferinţa unuia dintre noi devine milioane de oameni, de bogăţia noastră C.C.E., am retrăit acea atmosferă, chiar
una colectivă”. Ambasadorul Israelului a culturală, de justiţia, independenţa şi dacă suntem mult mai puţini evrei.” Grupaj realizat de DIANA MEDAN
precizat că, pentru cinstirea eroilor, „tre- presa noastră liberă. De-a lungul anilor, Ing. P. Schwartz, vicepreşedintele EVA GALAMBOS
8 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

28 aprilie 2015
(Urmare din pag. 3)
Reuniunea Consiliului de Conducere al F.C.E.R.
mice ale anului în curs, în ceea ce priveşte guvernamentali şi locali ai acestuia - Gu- Propunerile de conferire a medaliilor pot
Pentru reducerea cheltuielilor, în creşterea economică prognozată – 2,5- vernul României şi Guvernul Israelului, fi iniţiate de membri ai Consiliului de
întreaga structură a Federaţiei a fost for- 2,7%, rata inflaţiei, cursul monedei euro, Ministerele Educaţiei ale celor două ţări, Conducere sau ai Comitetului Director al
mat un grup de lucru care a reuşit, într-o precum şi majorarea preţului utilităţilor cu Ministerul Afacerilor Externe al României F.C.E.R., Comitetele de conducere ale
primă etapă, să elaboreze măsuri care au circa 10%, reducerea TVA la alimente, şi Primaria Sectorului 3, a mai spus şefa comunităţilor evreieşti sau de membrii
avut ca rezultat o reducere a cheltuielilor precum şi creşterea salariului minim brut. Complexului Educaţional Lauder-Reut acestora. Comisia de conferire a medali-
şi creşterea veniturilor. Pentru viitor se În privinţa cheltuielilor, vorbitorul a decla- România. ilor îşi poate începe activitatea deoarece
propun o serie de măsuri vizând eficien- rat că îi asigură de respectarea ca şi până Parteneriatul nu se va conduce după regulamentul de funcţionare a fost elabo-
tizarea activităţii F.C.E.R., printre care: acum a criteriului de prioritizare, care să nici un fel de considerente comerciale rat şi aprobat de către Comitetul Director,
creşterea veniturilor din închirieri, eficien- permită alocarea sumelor în mod eficient. sau economice, aşadar nu va presupune care îi va şi stabili componenţa.
tizarea restaurantelor rituale; valorificarea Această variantă estimativă a proiectului costuri din partea Federaţiei.
mai bună a potenţialului oferit de Centrele
de instruire şi recreere; valorificarea unor
de buget a fost supusă la vot şi aprobată
în unanimitate de membrii Consiliului de
În unanimitate, Consiliul de Conducere
a aprobat încheierea unui Acord de Par-
Lideri comunitari, laureaþi
proprietăţi; vânzarea imobilelor subutiliza- Conducere. teneriat F.C.E.R.-Complexul Educaţional ai Medaliilor de Onoare
te, degradate, generatoare de cheltuieli, Lauder-Reut.
valorificarea fondului de carte şi a revistei ale F.C.E.R.
editate de Centrul Iudaic de Editură şi Parteneriat educaþional extins
Publicistică. între Federaþia Comunitãþilor Efectele juridice ºi organizatorice, Au fost decernate Medalii de Onoare,
produse de modificãrile la Statutul însoţite de Certificate, pentru „devotament
Pe marginea prezentării Execuţiei bu-
getare au luat cuvântul ing. Felix Koppel- Evreieºti ºi Complexul F.C.E.R.- Cultul Mozaic, aprobate prin
în activitatea comunitară, contribuţie sem-
nificativă în promovarea valorilor iudaice,
mann, preşedintele Comunităţii din Ora- Educaþional Lauder- Reut Ordinul Secretarului de Stat pentru Culte combaterea antisemitismului şi negaţio-
dea, care a sugerat câteva mijloace de
creştere a veniturilor, dar şi de reducere Preşedinta Complexului Educaţional nr. 95/18.11.2014. nismului”. Laureaţi: preşedinte C.E. Ro-
man, prof. Iancu Wexler; preşedinte C.E.
a cheltuielilor cu personalul. Referindu-se Lauder-Reut, Tova Ben-Nun Cherbis, Eduard Kupferberg, directorul Can- Braşov, Tiberiu Roth; preşedinte C.E. Do-
la o propunere a ing. Tiberiu Roth, legată a propus Consiliului de Conducere celariei Rabinice, a arătat că unul dintre rohoi, prof. Iancu Isidor; preşedinte C.E.
de construirea bugetelor comunităţilor, el al F.C.E.R. extinderea parteneriatului principalele efecte este modificarea Re- Brăila, Iancu David Segal; preşedinte C.E.
a subliniat dificultatea acestora de a-şi educaţional. Vorbitoarea a pornit de la gulamentului de organizare şi funcţionare
elabora bugetele din cauza incertitudinilor misiunea stabilită împreună cu repre- pentru cimitirele evreieşti din România,
privind veniturile. Fiecare comunitate poa- zentanţii comunităţii evreieşti, alături precum şi a Regulamentului de înhumare
te doar să estimeze viitoarele venituri şi să de care au fost înfiinţate în anul 1997 în zona mixtă. Regulamentele precedente
elaboreze bugete estimative, completate Fundaţia „Ronald S. Lauder-România” îi vizau mai ales pe evreii halahici şi parte-
apoi prin rectificări. Ing. Paul Schwartz şi Complexul Educaţional Lauder-Reut, nerii lor, dar, având în vedere diversitatea
s-a referit, de asemenea, la problemele şi anume aceea de a promova educa- membrilor, modificarea permite înmor-
legate de viitorul buget. Dacă la DASM ţia iudaică şi curriculară în rândul cât mântarea în zone speciale din cimitire
există surse sigure, la Federaţie alocaţiile mai multor copii aparţinând comunităţii. a membrilor ne-halahici, cu ascendenţă
bugetare vin târziu, fiind rezultatul unor După aproape două decenii de activitate după tată sau bunic.
negocieri îndelungate. a şcolii şi grădiniţei Lauder-Reut, sub O altă problemă, ce urmează a fi dez-
Attila Gulyas a făcut o prezentare a tutela Fundaţiei „Ronald S. Lauder”, se bătută şi finalizată până în septembrie-
activităţii Asistenţei în 2014, cu o serie de poate afirma că acestea s-au consacrat octombrie, vizează o clarificare a situaţiei
elemente pozitive, dar atrăgând atenţia şi nu numai ca singura instituţie evreiască comunităţilor mici, fără minian, conform
asupra unor probleme care se vor ivi în de învăţământ acreditată pe teritoriul Ro- noului Statut. Unele vor fi transformate în
perspectivă, ca eventualitatea reducerii mâniei, dar şi ca repere de elită şi calitate obşti arondate la o comunitate mai mare,
ajutorului de la Claims Conference sau în- pentru întreg sistemul de învăţământ iar altele îşi vor păstra statutul de comu-
cetarea definitivă a acestuia, folosit azi ca preuniversitar românesc şi nu numai. nitate, acolo unde există argumente seri-
ajutor gospodăresc pentru supravieţuitori. Parteneriatul cu Federaţia Comunităţilor oase pentru a face asta. În consecinţă, se
Preşedintele A. Vainer a lansat şi el un Evreieşti din România se poate extinde va lua o decizie în funcţie de fiecare caz
apel pentru găsirea de noi mijloace care în două direcţii principale: consolidarea în parte, a menţionat Eduard Kupferberg.
să constituie surse de venituri, precum şi învăţământului evreiesc, care cuprinde
pentru economii la bugete şi surse. curriculum acreditat şi bacalaureat la
În continuare, membrii Consiliului de limba ebraică, programa de tradiţii, istorie Conferirea Medaliilor Federaþiei
Iaşi, ing. Abraham Ghiltman; preşedinte
Conducere au aprobat Execuţia bugetară. şi cultură evreieşti, istoria Holocaustului, Comunitãþilor Evreieºti C.E. Botoşani, David Iosif; preşedinte
S-a dat citire şi s-a votat Raportul programe de schimb cu şcoli evreieşti din
Comisiei de Cenzori pe 2014 şi Raportul Europa şi Israel şi extinderea programului din România C.E. Sibiu, ing. Otto Deutsch; preşedinte
C.E. Arad, ing. Ionel Schlesinger; pre-
de Activitate al Oficiului de Îndrumare special de burse şcolare pentru copiii
Un alt punct pe ordinea de zi a fost şedinte C.E. Oradea, ing. Felix Koppel-
şi Control al F.C.E.R. Vorbitorii – preşe- provenind din comunitatea evreiască din
dedicat conferirii Medaliilor F.C.E.R.. mann; preşedinte C.E. Focşani, Mircea
dintele F.C.E.R., directorul economic O. Bucureşti şi din ţară (peste 20 de burse
S-au instituit două medalii: Medalia de Rond; preşedinte C.E. Dej, Iosif Farkaş;
Bănescu, ing. F. Koppelmann, ing. Tiberiu lunare timp de 19 ani).
Onoare “Prieten al Comunităţilor Evreieşti vicepreşedinte al C.E. Oradea, Lazăr
Roth şi ing. Paul Schwartz - au apreciat În această privinţă, liderul Şcolii Lau-
din România” şi Medalia „Devotament Freund; director economic al F.C.E.R.,
atât activitatea Comisiei de Cenzori cât şi der-Reut a precizat că doreşte să aducă
în activitatea comunitară a evreilor din ec. Ovidiu Bănescu; vicepreşedinte al
a Oficiului de Îndrumare şi Control. Înfiin- mai mulţi copii evrei din provincie, după
România”, categoriile „de merit” şi „de F.C.E.R. şi preşedinte al C.E.B., ing. Paul
ţat cu un an în urmă, Oficiul a contribuit Bar Miţva şi Bat Miţva, care să aibă astfel
onoare”. Medalia de Onoare “Prieten al Schwartz; secretar general al F.C.E.R.,
la descoperirea unor lipsuri în activitatea şansa de a studia în Bucureşti la o şcoală
Comunităţilor Evreieşti din România” se ing. Albert Kupferberg; preşedinte al
comunităţilor. S-a cerut ca acest organism de elită. Ea a arătat că este necesar un
conferă de către Comitetul Director al F.C.E.R., dr. Aurel Vainer; director CAPI,
să aibă competenţă de control şi în cadrul parteneriat lărgit şi cu Joint-România şi cu
F.C.E.R. unor personalităţi, evrei nemem- ing. Rudy Marcovici; subsecretar de stat
Federaţiei, nu numai în comunităţi. centrele comunitare evreieşti. Există deja
bri ai comunităţilor sau neevrei, care prin în Ministerul Culturii, dr. Irina Cajal Marin.
un sistem pentru acordarea burselor de Preşedinţii de comunităţi au fost rugaţi să
Orientãri privind către o comisie specială, pentru a permite atitudinea lor publică şi prin acţiunile lor,
precum şi prin sprijinirea comunităţilor facă propuneri de candidaţi din provincie
accesul copiilor ale căror familii nu pot la Medalii de Onoare ale F.C.E.R.
bugetul de venituri ºi cheltuieli susţine financiar costurile şcolii. evreieşti, şi-au adus contribuţia la propăşi-
Consiliul de Conducere a dezbătut pe
pe anul 2015 Tova Ben-Nun Cherbis a mai arătat că rea acestor comunităţi sau la combaterea
xenofobiei, rasismului, negaţionismului, larg şi a votat ca data viitorului Congres
şcoala şi grădiniţa Lauder-Reut au perpe- să fie stabilită în luna iulie a anului viitor,
Directorul economic al F.C.E.R., ec. tuat o moştenire culturală importantă nu intoleranţei etnice şi religioase. Medalia
„Devotament în activitatea comunitară a urmând ca această decizie să fie supusă
Ovidiu Bănescu, a prezentat o serie de doar pentru comunitatea evreaiscă, ci şi Adunării Generale.
orientări privind elaborarea bugetului pe pentru societatea românească în ansam- evreilor din România”, categoria „de merit”
anul în curs. El a explicat că din cauza
unor elemente micro şi macroeconomice
atipice din acest an, precum şi din cauza
blu, deoarece promoţiile de elevi români
care au învăţat alături de cele de evrei la
Lauder-Reut, au devenit după absolvire
se acordă unor membri ai comunităţilor
evreieşti din România care prin activitatea
şi rezultatele deosebite obţinute, au adus
Cinstirea eroilor evrei
situaţiei generale, care se resfrânge şi
asupra domeniului economic, Depar-
adevăraţi ambasadori ai poporului evreu.
Prin extinderea acestui parteneriat,
o contribuţie semnificativă în dezvoltarea
vieţii comunitare, în promovarea valorilor
cãzuþi în luptele purtate
tamentul economic al Federaţiei nu
poate înainta decât o serie de estimări
Federaţia Comunităţilor Evreieşti din
România se alătură oficial partenerilor
morale şi identităţii iudaice, şi în comba-
terea antisemitismului şi negaţionismului. de armata românã
orientative. De asemenea, el a precizat De Ziua Eroilor, a avut loc la Cimitirul

La mulţi ani, pentru preºedinþii


că elaborarea acestor orientări a fost evreiesc Filantropia, din Capitală, un
realizată pe baza execuţiei bugetare a emoţionant ceremonial de depunere de
anului precedent şi luând în considerare coroane de flori în memoria ostaşilor evrei
constrângerile economico-financiare
prevăzute pentru anul în curs. Obiectivele
bugetului rămân în strânsă legătură cu pri-
noºtri veºnic tineri! căzuţi la datorie.
Din partea F.C.E.R., coroana a
În frumoasa lună mai avem prilejul să sărbătorim prieteni de-ai noştri, preşedinţi fost depusă de vicepreşedintele Paul
orităţile anterior stabilite, respectiv pentru Schwartz, preşedinte C.E.B., iar din
asigurarea fondurilor necesare asistenţei de comunităţi, care stau de ani îndelungaţi în fruntea comunităţilor lor. Nu-i vom
lua în ordinea zilelor, şi-l vom felicita mai întâi pe NAHMAN SALIC, preşedintele partea B.B. România, de preşedintele
sociale şi medicale, pentru desfăşurarea José Iacobescu. Au participat reprezen-
activităţilor de cult mozaic, activităţilor de Comunităţii din Baia Mare, care împlineşte – deşi nu arată – frumoasa vârsta de 80
de ani. Tot o aniversare rotundă este cea a energicului şi gospodarului preşedinte tanţi ai M.Ap.N., ofiţeri, oficialităţi, vete-
prezervare şi valorificare a moştenirii iu- rani, membri ai F.C.E.R., preşedintele
daice, culturale, istorice, artistice ş.a.m.d. de la Lugoj, IVAN BLOCH, un ”junior” de numai 65 de ani. Sportivul DAVID IOSIF,
de 81 de ani, preşedintele C.E. Botoşani, este un exemplu de activitate şi dăruire. A.E.R.V.H., dr. Liviu Beris şi primarul
Metoda de fundamentare a bugetului s-a sectorului 1, Andrei Chiliman.
bazat pe factorul istoric – datele anului Le urăm tuturor AD MEA VEESRIM, până la 120 de ani şi peste…!
REALITATEA EVREIASCĂ Sunete de goarnă au salutat memoria
2014 – corelate cu realităţile social-econo- ostaşilor căzuţi pe câmpurile de luptă.
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 9

Lucrãrile Adunării Generale a F.C.E.R. Universitatea din Bacău şi cu minorităţile. investiţii făcute din fondurile obţinute prin
29 aprilie 2015
Referindu-se la Raportul privind rezul-
Alegeri pentru noul Consiliu Ec. Ovidiu Bănescu a apreciat conţinutul vânzări, nu din resursele proprii. Şeful tatele economico-financiare ale F.C.E.R.,
de Conducere – iulie 2016 Raportului şi pe cei care au depus eforturi Oficiului Artă, Cultură, Ştiinţă, dr. ing. José prezentat de O.Bănescu, ing. Tiberiu Roth
să-l realizeze. Ing. Paul Schwartz a opi- Blum, a sintetizat activitatea culturală a a apreciat că, deşi ar fi de făcut multe
Adunarea Generală care s-a desfăşu- nat că Raportul este unul dintre cele mai F.C.E.R.: Hasefer, R.E., Centrul pentru observaţii, în ansamblu raportul este sa-
rat a doua zi, pe 29 aprilie a.c., a decis, complete din ultimii ani şi conţine şi unele Studierea Istoriei Evreilor din România, tisfăcător. Din păcate, numărul evreilor din
după dezbateri, să fixeze data alegerilor informaţii apărute, de-a lungul anului, în reluând datele prezentate în Raportul România este în descreştere, de aceea
pentru noul Consiliu de Conducere în „Realitatea Evreiască”. Ca preşedinte Consiliului de Conducere al Federaţiei. este necesară o strategie pentru viitor. Aici
ultima parte a lunii iulie 2016, aceasta al C.E.B., el a prezentat şi câteva dintre Preşedintele B’nai B’rith România, ing. se înscrie şi rolul Asociaţiei Sioniste din
fiind data-limită la care expiră, conform realizări, ca reorganizarea metodologiei José Iacobescu, a făcut un istoric al România (ASR), iar situaţia menţionată a
noului Statut, cei doi ani de prelungire a şi a activităţii corului şi crearea orches- BBR; a prezentat proiectul ediţiei a II-a, determinat refacerea acestei organizaţii,
mandatului actualului Consiliu. trei klezmer. Paul Schwartz a îndemnat Programul „Podurile Toleranţei”; a propus care este cea mai reprezentativă organi-
În cadrul Adunării Generale au fost comunităţile să-şi caute şi fonduri proprii. înfiinţarea de loji BBR la Iaşi, Oradea, Ti- zaţie a evreilor şi cel mai important liant
prezentate şi aprobate documentele vo- Alte teme de discuţii: • întreţinerea mişoara ş.a.; a evidenţiat buna colaborare cu Statul Israel. În ultimul timp, a arătat
tate de Consiliul de Conducere, respectiv cimitirelor; exemple stimulative - C.E. între F.C.E.R. şi BBR; a subliniat nevoia Tiberiu Roth, care este şi preşedintele
Raportul Consiliului de Conducere privind Tecuci, C.E. Botoşani • asistenţa socială de sprijin financiar în acţiunile BBR. Dr. ASR, s-a încercat revitalizarea Asociaţiei
activitatea F.C.E.R. în perioada aprilie şi medicală, unde au fost evidenţiaţi ing. Aurel Vainer a considerat factor pozitiv Sioniste. Nu este vorba de o competiţie
2014-aprilie 2015, Rezultatele economi- Paul Schwartz şi ec. Attila Gulyas pentru colaborarea F.C.E.R. cu BBR şi Asoci- cu comunităţile sau cu alte organizaţii
co-financiare ale F.C.E.R. pe 2014, Ori- modernizarea etajului II al Căminului aţia Sionistă din România; a subliniat evreieşti, ci de o conlucrare pentru scopuri
entări privind bugetul de venituri şi chel- „Rosen” cu fonduri europene. Au fost bine importanţa intensificării legăturilor între comune, a arătat vorbitorul, care a invitat
tuieli al F.C.E.R. pe anul 2015, Raportul apreciate activităţile JCC şi ale cursurilor Cancelaria Rabinică şi Comunităţi. comunităţile şi F.C.E.R. să facă parte
Comisiei de Cenzori pe 2014 şi Raportul de Talmud Tora. Preşedintele F.C.E.R., dr. din ASR. Preşedintele F.C.E.R. a oferit
de activitate al Oficiului de Îndrumare şi Aurel Vainer, a vorbit despre: • cultivarea tot sprijinul pentru acest proiect, menţi-
Control al F.C.E.R. în perioada aprilie în comunităţi a bunelor relaţii intercon- Viaþa de cult se manifestã onând că trebuie elucidate şi aspectele
2014-aprilie 2015. Cu excepţia ultimului fesionale; exemplu – prietenia faţă de mai puternic în ultimii ani juridice legate de eventuala participare
material, care nu necesita aprobare, par- comunitatea evreiască a actualului Mi- a Federaţiei sau a comunităţilor, dar a
ticipanţii la Adunarea Generală şi-au dat tropolit al Banatului, Î.P.S. Ioan Sălăgean Eduard Kupferberg, directorul Can- îndemnat persoanele fizice să se înscrie
votul pentru restul documentelor. • atragerea de noi simpatizanţi ai comu- celariei Rabinice, a prezentat pe scurt în ASR. Dr. Alexandru Elias, vechi sionist,
Pe marginea Raportului Consiliului nităţii evreieşti; exemplu - din cele 47 de situaţia vieţii de cult care, a apreciat el, şi-a manifestat dorinţa de a se înscrie
de Conducere a luat cuvântul ing. Hari comunicări din „Contribuţia etniei iudaice este mult mai bună decât acum zece şi a propus organizarea unui simpozion
Marcus, preşedintele Comunităţii din la dezvoltarea României”, 33 aparţin unor ani, aceasta şi datorită preocupărilor despre procesul liceenilor de la ”Cultura”,
Sighetu Marmaţiei, despre viitoarele ac- neevrei . importanţa organizării de acţiuni preşedinţilor de comunităţi. Cancelaria condamnaţi în anii regimului Antonescu
ţiuni comemorative ce se vor organiza, prin care comunităţile să devină cât mai Rabinică trimite materiale pentru sărbă- pentru activitate sionistă. Propunerea a
legate de deportarea evreilor. El a arătat vizibile în societatea românească. S-a torile şi ritualurile religioase, organizează fost susţinută de preşedintele F.C.E.R.
că, în general, comunitatea desfăşoară discutat şi despre neajunsuri: nevoia de cursuri de instruire pentru oficianţii de În continuare, directorul executiv al
o activitate bogată, are sponsori pentru date la zi de la comunităţi în realizarea cult, adeseori prin intermediul internetu- Fundaţiei ”Caritatea”, S. Izsak, a răspuns
întreţinerea cimitirelor, dar ar avea nevoie unor lucrări centralizate la nivelul Fede- lui. În ceea ce priveşte fondurile, ele au şi a dat lămuriri cu privire la problemele
de sprijin pentru activitatea de cult. Prof. raţiei • predarea la termen a tabelelor cu provenit de la Fundaţia ”Caritatea”, de la ridicate de preşedinţii de comunităţi legate
Iancu Izidor a vorbit despre comemorarea numărul de membri • transmiterea de fişe Departamentul economic al F.C.E.R., iar de Fundaţie.
la 8 iulie a Pogromului de la Dorohoi şi in- incomplete ale angajaţilor în comunităţi CAPI menţine în stare utilizabilă lăcaşurile
augurarea Muzeului de Istorie a Evreilor la sau a unor cópii ilizibile de acte la Oficiul de cult. Din păcate, nici el, nici rabinul R.
Sinagogă. Ing.Sorin Blumer s-a referit la F.C.E.R. de resurse umane – secretarul Shaffer nu ajung în toate comunităţile. Statornicul parteneriat
activitatea fructuoasă a comunităţii după general al F.C.E.R., ing. Albert Kupfer- Eduard Kupferberg a menţionat crearea F.C.E.R. – JOINT
reinaugurarea Sinagogii din Galaţi, cu berg. Vicepreşedintele C.E. Piatra Neamţ, la Oradea a unui tribunal rabinic, care
sublinierea bunei colaborări cu organele Marcel Grinberg, a atins subiectele: poate realiza convertiri şi a amintit şi Directorul Joint pentru România,
statului, cu celelalte minorităţi. O menţi- • păstrarea tradiţiilor evreieşti: minian, relaţiile bune cu organizaţii religioase din Israel Sabag, a relatat despre recenta
une specială merită faptul că o serie de Şabat, iurţait, obiceiuri care se respectă străinătate, de pildă Conferinţa rabinilor vizită la Bucureşti a unei mari delegaţii
voluntari, simpatizanţi ai evreilor, s-au în- în comunitatea sa . bunele relaţii cu so- europeni, cu care există un parteneriat din SUA, evidenţiind importanţa luării de
scris în comunitate. Comunitatea din Ga- cietatea civilă: oameni de cultură neevrei pentru autorizarea caşrut-ului. Rabinul contact la faţa locului cu situaţia comuni-
laţi ar dori să se organizeze o manifestare care participă la manifestări comunitare, Rafael Shaffer a invitat preşedinţii de tăţii evreieşti din România şi a unei mai
dedicată evreilor ucişi la gara din Galaţi elevi vizitatori ai Sinagogii din lemn „Baal comunităţi, care au nevoie de lămuriri în bune cunoaşteri a României în lume.
în 1940, probabil proveniţi din Basarabia. Şem Tov” • legături între comunitate şi probleme religioase, să ia legătura cu el A felicitat Adunarea Generală pentru
Preşedintele F.C.E.R. a recomandat Cen- obştile arondate: evreii din Tg. Neamţ prin skype. A Ionescu, noul preşedinte al că a votat termenul la care va avea loc
trului de Istorie să se ocupe de investigaţii merg la Piatra Neamţ la „Keshet”, sina- Comunităţii din Constanţa, a arătat că la Congresul de alegeri a noii conduceri a
în vederea unui astfel de eveniment. Ing. gogă, cimitir • sprijin al autorităţilor locale: ora actuală se ţin toate sărbătorile reli- F.C.E.R. A mulţumit pentru: • susţinerea
Avraham Ghiltman a amintit despre iniţia- de Ziua Holocaustului în România a.c. a goase, iar numărul membrilor comunităţii Joint-ului în Programele „Bereshit” de că-
tivele comunităţii din Iaşi şi a cerut sprijin fost organizat un simpozion şi un mini­ a crescut, ajungând la 40, faţă de 10, cât tre conducerea Federaţiei şi conducerile
pentru clarificarea juridică a sediului. spectacol chiar la Consiliul Judeţean. Au s-a susţinut că ar exista în oraş. S-a so- de comunităţi • activitatea de recuperare a
Ing. Felix Koppelmann a vorbit despre fost menţionaţi apreciativ preşedinţii C.E. luţionat şi problema proprietăţii sinagogii bunurilor evreieşti confiscate în perioada
eforturile de a atrage atenţia autorităţilor Sighet, C.E. Satu Mare, C.E. Bacău pen- şi a cimitirului. regimurilor totalitare depusă de directorul
locale că Oradea a fost un oraş evreiesc tru modul în care cheltuiesc din bugetul Liviu Lăcătuşu, preşedintele Comuni- executiv al Fundaţiei „Caritatea”, Samuel
şi a enumerat o serie de persoane din alocat, selecţia ofertelor pentru reparaţii tăţii din Deva, a menţionat protocolul care Izsak • a subliniat echilibrul între grija faţă
cadrul Federaţiei cu contribuţii esenţiale la cimitire. A fost exprimat dezideratul s-a semnat cu autorităţile locale pentru de patrimoniul sacru şi grija faţă de oa-
la diferite activităţi. Preşedintele A.Vainer de a se obţine fonduri europene pentru renovarea sinagogii. meni manifestat de conducerea F.C.E.R .
a menţionat drept o realizare de excepţie restaurarea Templului din Vatra Dornei, Attila Gulyas a prezentat problemele a amintit succesul Programului aniversar
renaşterea comunităţii evreilor din Zalău. a Sinagogii din Câmpulung Moldovenesc. pe care le ridică selectarea persoanelor „Bereshit 10”, în care a fost sprijinit de
Despre problemele legate de situaţia din Un caz extrem: Sinagoga din Constanţa. care au nevoie de ajutor. Una dintre pro- conducerile C.E.B. – ing. Paul Schwartz,
comunităţile proprii şi activităţile desfăşu- S-a ridicat problema securizării acesteia, blemele serioase cu care se confruntă ec. Attila Gulyas; JCC – Adi Gueron; co-
rate au vorbit A. Rosenberg (Dej) şi Izu dar este dificilă şi costisitoare; a evaluării DASM este acreditarea serviciilor sociale, ordonatorul Formaţiei „Bucharest Klezmer
Butnaru (Bacău), care a subliniat realizări cimitirelor şi sinagogilor – directorul CAPI, pentru care există criterii foarte severe. Band”, Silvian Horn.
ca modernizarea Muzeului Evreilor, co- ing. Rudy Marcovici. Preşedintele C.E. Vor fi probleme şi cu acordarea ajutorului
laborarea cu Casa Corpului Didactic, cu Cluj, Robert Schwartz, a optat pentru gospodăresc.

FEDERAÞIA COMUNITÃÞILOR EVREIEªTI DIN ROMÂNIA


HOTĂRÂRILE CONSILIULUI DE CONDUCERE AL F.C.E.R. HOTĂRÂRILE ADUNĂRII GENERALE A F.C.E.R.
28 aprilie 2015 29 aprilie 2015
1. Consiliul de Conducere al F.C.E.R. In rezultatele anului 2014 se regăsesc 1. Adunarea Generală a F.C.E.R., voturi, Raportul Consiliului de Conducere
a luat notă şi aprobă, în unanimitate de veniturile şi cheltuielile realizate la nivelul reunită în sesiune extraordinară astăzi, al F.C.E.R. privind activitatea F.C.E.R. în
voturi, Raportul Consiliului de Conducere Federaţiei, al comunităţilor şi al activităţii 29 aprilie 2015, hotărăşte, conform art. perioada aprilie 2014-aprilie 2015
al F.C.E.R. privind activitatea F.C.E.R. în de asistenţă socială şi medicală. 22 şi 23 din Statutul F.C.E.R.-C.M., cu 3. Adunarea Generală a F.C.E.R.
perioada aprilie 2014-aprilie 2015. Anul financiar 2014 se încheie cu un majoritate de voturi (2 abţineri dnii Ionel a luat notă şi aprobă, cu majoritate de
2. Consiliul de Conducere al F.C.E.R. excedent de 3,5%. Schlesinger şí Tiberiu Roth): voturi (1 vot contra, dl Ionel Schlesinger)
a luat notă şi aprobă, cu majoritate de Recomandă: • prelungirea mandatului Conducerii Informarea privind Rezultatele economi-
voturi (1 vot contra, dl Ionel Schlesinger, • La nivelul Federaţiei şi al comuni- F.C.E.R. (preşedinte, vicepreşedinte, se- co-financiare, constatând că activitatea
şi o abţinere, dl Tiberiu Roth) Informarea tăţilor să se analizeze cu mare exigenţă cretar general, Comitet Director, Consiliu economico-financiară a F.C.E.R. s-a
privind Rezultatele economico-financiare cheltuielile care se vor face, adoptând de Conducere, Comisia de cenzori, pre- desfăşurat potrivit prevederilor din Bu-
ale F.C.E.R. în anul 2014 constatând că măsurile necesare pentru diminuarea lor; şedintele Comisiei de Etică şi Mediere) getul prezentat la reuniunile Consiliului
activitatea s-a desfăşurat potrivit preve- • Valorificarea tuturor spaţiilor imobi- până în luna iulie 2016, decada a 3-a ; de Conducere şi Adunării generale din
derilor din Bugetul prezentat la reuniunile liare nefolosite; • organizarea în luna iulie 2016, în 24.04.2014 precum şi a deciziilor adopta-
Consiliului de Conducere şi Adunării • Mărirea gradului de încasare a cea de a treia decadă, a celui de al treilea te pe parcurs de Consiliul de Conducere
generale din 24.04.2014 precum şi a de- chiriilor. Congres al F.C.E.R.-C.M. şi de Comitetul Director.
ciziilor adoptate pe parcurs, de Consiliul 2. Adunarea Generală a F.C.E.R. a
(Continuare în pag. 19) (Continuare în pag. 19)
de Conducere şi de Comitetul Director. luat notă şi aprobă, în unanimitate de
10 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

I U D A I C A
SÃRBÃTOAREA DE ŞAVUOT
Ce reprezintă sărbătoarea de Şavuot? De aceea, ea a fost numită şi Aţeret (Şemone-Esre) sunt înlocuite cu cele 7
Ce caracter are? Ce poziţie deţine ea în (Adunarea). Binecuvântări (Tefilat Şeva), urmate de
calendarul ebraic? Răspunsul la aceste Această sărbătoare are şi alte denu- Binecuvântările suplimentare (Musaf).
întrebări arată că este o sărbătoare din miri specifice în Tora: Hag HaKaţir (Săr- În seara de ajun a sărbătorii este tradiţia
Tora, cu caracter unic, special şi totodată bătoarea Secerişului) şi Iom HaBicurim studiului Torei, până dimineaţa (Tikun Leil
complex. Acest lucru poate fi înţeles din (Ziua Primelor Fructe). Prima denumire Şavuot). Lectura Torei (în cadrul rugăciu-
înseşi denumirile sărbătorii, opt la număr, arată bucuria agricultorilor la secerişul nii de dimineaţă din prima zi a sărbătorii
fiecare indicând un anumit sens, conţi- grânelor şi mulţumirea exprimată de ei în Diaspora) include capitole din Cartea
nut şi aspect. Ea este una din cele trei lui Dumnezeu pentru obţinerea unei re- Şemot (Exodul), incluzând şi Decalogul.
sărbători din Tora care includea obligaţia colte bogate. Cea de a doua denumire Există obiceiul ca toţi participanţii la rugă-
pelerinajului evreiesc la Ierusalim, cunos- aminteşte de aducerea primelor roade ale ciune să se ridice în picioare în timpul citirii
cut asupra modului desfăşurării sale în pomilor de către agricultori ca ofrandă la Decalogului. Înaintea lecturii Torei este ci-
perioada celui de-al doilea Templu. Spre Templul de la Ierusalim. Ofranda era sub tită o introducere specială, Akdamot Milin,
deosebire de celelalte două sărbători, forma a două pâini. Aceasta este Minha poem sinagogal scris de rabinul Meir ben
Pesah şi Sucot, ea durează o singură Hadaşa, darul adus de agricultori din Iţhak Nehorai, din secolul al XI-lea, tradiţie
zi în ţara lui Israel şi două zile în afara recolta cea nouă. existentă în rândul evreilor aşkenazi. Este
ei. Data ei exactă nu este menţionată în Altă denumire dată acestei sărbători citită şi Cartea Rut, care arată genealogia
Tora, ci indicată prin calcul. Dispute asu- este Hag Matan Tora (Sărbătoarea Predă- regelui David, care a murit de Şavuot.
pra datei, duratei şi aspectelor sărbătorii rii Torei). În această zi a avut loc Revelaţia Carte care arată şi apropierea moabitei
au avut loc atât în perioada celui de-al Sinaitică: Tora a fost predată poporului Rut de Tora şi a loialităţii ei pentru Tora. şi de Puterea Lui, iar ultimele şase de
doilea Templu de la Ierusalim, cât şi în lui Israel în mâna lui Moşe Rabeinu O traducere specială a cărţii Rut în limba obligaţii morale şi sociale: respect faţă de
perioada redactării şi înregistrării în scris (Moise, învăţătorul nostru). Nici preoţii ladino a fost făcută la Bucureşti, în cadrul părinţi (care sunt asociaţi ai lui Dumnezeu
a Talmudului. Unele dispute au continuat (Kohanim), nici poporul nu s-au putut urca comunităţii sefarde-spaniole, în anii ’30 în crearea omului), cinste, corectitudine,
şi ulterior, în comunităţi evreieşti din Euro- pe Muntele Sinai, pentru că ar fi murit. ai secolului XX, pentru a fi utilizată în omenie, perfecţiune morală, respect faţă
pa, până în secolul al XIX-lea. Un caz în Nimeni nu a putut avea contactul direct această comunitate. În rândul evreilor de semeni. În Tora, Decalogul apare de
acest sens a fost polemica între scriitorii cu Dumnezeu, decât Moşe. Dar poporul aşkenazi este recitată rugăciunea de po- două ori, atât în Cartea Şemot (Exodul),
ebraici Hirsch Mendel Pineles, din Galaţi, a rămas la poalele muntelui şi ”a văzut menire a decedaţilor: în Israel în unica zi, cât şi în Cartea Devarim (Deuteronomul),
şi Moses Waldberg, din Iaşi, în anii 60-70 glasurile”, a văzut cum Muntele Sinai fu- iar în Diaspora în cea de-a doua zi. Există diferenţele fiind stilistice, nesemnificati-
ai secolului al XIX-lea. megă tot. Şi poporul ”a văzut” Decalogul obiceiul decorării sinagogii cu frunze verzi ve. Textul este acelaşi, cu acelaşi sens
Hag HaŞavuot (Sărbătoarea Săptă- (Aseret HaDibrot, Cele Zece Porunci) ca (fiindcă se consideră că Muntele Sinai ar religios, social şi moral. Decalogul este
mânilor) este prima denumire a acestei şi cum ar fi fost scrise şi a auzit Glasul lui fi fost acoperit de verdeaţă) şi cu crenguţe scris într-o ebraică frumoasă, literară, la
sărbători, deoarece data ei este stabilită Dumnezeu, care le pronunţa. Este vorba de pomi (fiindcă se consideră că Şavuot modul imperativ. Prin traducerile Bibliei
prin calculul a ”şapte săptămâni întregi” despre norme morale, pe care nu le poate este şi ziua judecăţii roadelor pomilor). Ebraice, el a devenit cunoscut tuturor: toţi
numărate zilnic, seară de seară, începând nega nimeni. Dumnezeu a predat Tora Există tradiţia consumării de produse cei care nu sunt evrei, dar care acceptă
din seara ajunului celei de-a doua zile poporului lui Israel, iar poporul lui Israel lactate, fiindcă Tora este comparată cu şapte dintre comandamentele lui, care
de Pesah (”numărătoarea Omerului”). a păstrat Tora de-a lungul întregii sale is- laptele. Altă explicaţie a acestei tradiţii nu se referă la obligaţiile iudaice, sunt
Faptul este menţionat în Tora, în Cărţile torii. Adunarea întregului popor, proaspăt este că în ziua predării Torei, neamul lui consideraţi Bney Noah (Fiii lui Noe, sau
Şemot (Exodul) şi Devarim (Deuterono- ieşit din robia egipteană, dar care acum Israel încă nu cunoştea normele halahice Noahişti), respectiv oamenii care respectă
mul). După încheierea numărătorii, deci primea eliberarea spirituală, a făcut ca asupra separării între carne şi lapte şi poruncile cu caracter universal. In privinţa
în a cincizecea zi, începe un ciclu nou al această sărbătoare să fie denumită şi Iom atunci Moşe le-a transmis să nu mănânce evreilor, ei au obligaţia respectării celor
rugăciunii. Din acest motiv, sărbătoarea HaKahal (Ziua Întrunirii Poporului). Deşi carne, ci numai lapte. 613 comandamente ale Torei. Decalogul
a fost numită şi Iom HaHamişim (Cea de momentul Revelaţiei Sinaitice, al predării Decalogul, respectiv Aseret HaDibrot a fost tradus în limba română în mai multe
a cincizecea zi). Numele sărbătorii a fost Decalogului, deci al Predării Torei, este (Cele Zece Comandamente, denumire rânduri, în cadrul traducerilor Bibliei. Deşi
tradus în limba greacă Pentecost. Unii descris în Tora Scrisă, totuşi denumirea tradusă în româneşte şi sub forma Cele scris într-o limbă literară, ca şi întregul text
rabini au considerat-o ca fiind paralelă cu Hag MatanTora apare numai în Tora Orală Zece Porunci sau Cele Zece Cuvinte) este biblic, el nu este scris în versuri: versifi-
sărbătoarea de Şemini Aţeret, a opta zi, (Talmud). considerat un rezumat al întregii Tora. caţia în textul biblic nu are forma rimei, ci
care urmează celor şapte zile de Sucot, Sărbătoarea este celebrată printr-un Este vorba de zece comandamente, pri- a intonaţiei şi aliteraţiei.
ea fiind încheierea sărbătorii de Pesah. ceremonial special. Cele 18 Binecuvântări mele legate de Unicitatea lui Dumnezeu LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI

TORA SCRISĂÃ ªI TORA ORALÃ


De Şavuot sărbătorim primirea Torei. Conform tradi- Textul Torei este însă diferit. Cei care citesc din Tora se tradiţie puternică, transmisă din generaţie în generaţie
ţiei iudaice, Tora e alcătuită din două părţi: Tora scrisă, lovesc de sute de situaţii în care cuvinte suportă mai pe cale orală, sunt prea puternice pentru ca să le putem
cunoscută şi sub numele ”Cele cinci Cărţi ale lui Moise”, multe vocalizaţii, care schimbă total sensul. De exemplu, ignora. Totuşi, data târzie la care aceasta a fost codificată
şi Tora orală. Ele se îmbină, se completează, creează cuvântul ALEF-HE-LAMED-IUD-MEM poate fi citit aHo- cere o explicaţie. Aceasta se găseşte în Talmud, tratatul
un întreg. Ambele au fost primite de Moşe pe Muntele OLiM, ceea ce se traduce plin plante bine mirositoare, Ghitin, fila 60b: Tora orală a fost dată pentru a rămâne
Sinai şi transmise din generaţie în generaţie până în dar poate fi citit şi oHaLiM, ceea ce înseamnă corturi. orală şi nu scrisă. Principala explicaţie pe care au dat-o
zilele noastre. Cum decidem care este vocalizarea corectă? înţelepţii a fost aceea că ea trebuie să-şi păstreze spiritul
Autoritatea Torei scrise este aproape unanim ac- În aceste condiţii, ar fi fost de aşteptat ca fiecare să viu şi adaptabilitatea la condiţiile schimbătoare. Un text,
ceptată. Nu numai în cadrul religiilor avrahamitice, ci şi citească textul în felul lui, să existe dispute care este oricât de bine întocmit, nu poate şi nu va putea niciodată
în afara lor; puţini sunt cei care o contestă. Chiar şi cei varianta corectă, să se formeze şcoli. Nimic din toate înlocui predarea prin viu grai şi cu atât mai puţin pilda
mai înveteraţi atei sunt nevoiţi să îi recunoască obârşia acestea. În întregul Talmud Babilonian, alcătuit aproape vie. Pe de altă parte, o idee, odată aşternută pe hârtie,
străveche, acurateţea istorică, dar mai ales valoarea ei în întregime din dispute, nu am găsit o singură dispută îşi pierde vitalitatea. Discipolii respectă cu stricteţe litera,
morală şi impactul ei benefic asupra întregii umanităţi. referitoare la modul de a citi vreun cuvânt din Tora scrisă. dar uită spiritul.
Cu totul diferită este atitudinea faţă de Tora orală. Greu de înţeles. În anii de nelinişte de după distrugerea celui de-al
Cei mai mulţi, în afara iudaismului ortodox, o consideră Nu numai modul de a vocaliza Tora este unitar ci şi doilea Templu, romanii au perceput, pe drept sau pe
a fi o creaţie a rabinilor, care s-a cristalizat în primele multe aspecte din practica rituală. Există desigur dispute, nedrept, transmiterea Torei orale ca motivul principal
secole ale erei curente. Cea mai bună dovadă este faptul dar ele se referă de cele mai multe ori la situaţii-limită, al frecventelor răzvrătiri din Iudeea. În speranţa de a
că Mişna, prima carte care conţine aceste învăţături, a care lasă loc la interpretări multiple. Practicile comune aduce puţină linişte, ei au luat măsuri extreme pentru
apărut abia în jurul anului 200 e.n. Cum putem noi jus- au rămas de regulă în afara disputelor. a opri transmiterea ei de la maestru la discipol. Rabi
tifica poziţia iudaismului ortodox în faţa unui argument Un capitol de deosebit interes în acest sens sunt Akiva a plătit pentru aceasta cu viaţa, şi a fost departe
atât de puternic? straturile din perioda celui de-al doilea Templu din de a fi singurul.
Pentru început, trebuie să clarificăm ce este Tora săpăturile arheologice din Ierusalim. S-au găsit acolo - Cu toată dedicaţia, cu tot spiritul de sacrificiu, mă-
scrisă. Mulţi ar răspunde: Cinci Cărţi, fiecare dintre ele ceea ce nu s-a găsit în nici una din săpăturile de pe tot surile au început totuşi să se facă simţite. Rabi Iehuda
împărţită în capitole numerotate, fiecare capitol împărţit globul - căni cioplite din piatră. Foarte greu de cioplit, Hanasi a simţit primejdia care se apropia şi a luat o
în versete numerotate. Consoanele sunt scrise în alfabe- foarte grele, foarte fragile şi neplăcute la folosit. Care era decizie de mare răspundere: a dat dezlegare ca Tora
tul ebraic, iar vocalele sunt reprezentate prin semnele de oare rostul lor? De asemenea, toate amforele în care orală să fie scrisă şi a scris Mişna.
punctuaţie. Pauzele şi intonaţiile sunt şi ele desemnate se păstrau grânele aveau la bază găuri de dimensiuni
prin semne de cantilaţie. egale. Care era rostul acestor găuri? Răspunsul l-au ***
Cel care va deschide un Sul de Tora, copie fidelă a găsit arheologii în textul Mişnei: vasele de piatră precum Legătura organică dintre Tora scrisă şi Tora orală,
Torei scrise primită de Moşe Rabenu pe Muntele Sinai, şi vasele găurite, chiar dacă vin în contact cu un mort, nu care împreună creează un întreg, se regăseşte într-o
va vedea o imagine total diferită. Semnele de cantilaţie devin impure. Rămâne o singură problemă: Mişna a fost întâmplare relatată în Talmud, tratatul Şabat, fila 31a: Un
lipsesc. Punctele care reprezintă vocalele lipsesc şi ele. scrisă în jur de 130 de ani după distrugerea Templului. neevreu a venit la Şamai şi l-a întrebat: Câte Tore aveţi?
Deşi avem impresia că ele sunt parte organică a textului, Arheologul Ygael Yadin a cumpărat de la un negustor I-a spus: două, Tora scrisă şi Tora orală. I-a spus: de cea
ele sunt menţionate pentru prima oară în jurul anului de antichităţi Tfilin din peşterile de la Qumran din perioa- scrisă, te cred, de cea orală, nu te cred. Converteşte-mă
960 e.n. Nu există nici măcar semne care delimitează da celui de-al doilea Templu. Ele s-au dovedit a fi foarte la iudaism cu condiţia să mă înveţi numai Tora scrisă. S-a
versetele între ele. Doar litere grupate în cuvinte şi în asemănătoare cu cele din ziua de astăzi. De unde ştia răstit la el şi l-a dat afară. A venit la Hilel. L-a convertit.
paragrafe. Cum se poate citi o asemenea Carte? artizanul cum să le facă? Nici în Tora scrisă nici în Mişna În prima zi l-a învăţat Alef,Bet,Gimel,Dalet. A doua zi i-a
Pentru cititorii de ebraică întrebarea este mai puţin nu apar nici un fel de asemenea instrucţiuni. Primele inversat ordinea. I-a spus: dar ieri nu aşa mi-ai spus?
acută. Ei reuşesc să citească fără mari probleme texte instrucţiuni scrise - şi ele cu foarte multe lacune - apar I-a spus: Nu în mine ai avut încredere? Referitor la Tora
fără puncte. Doar în cazuri rare se iveşte nevoia de a abia în jurul anului 250 e.n. orală tot în mine să ai încredere!
scrie vocalele pentru a dezambiguiza vreun cuvânt. Dovezile că înainte de scrierea Mişnei a existat o Rabinul RAFAEL SHAFFER
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 11

KESHET - ediþie aniversarã


Ediţia a V-a a Keshet (Bucureşti, 17 fi distrus. „Când te rogi la Kotel, inima
mai 2015) a fost o compoziţie-mozaic, se deschide, rugăciunea curge, simţi că
dedicată Zilei Ierusalimului, în care s-au acolo e legătura ta cu Dumnezeu”.
întâlnit comentarii, cu referiri biblice, În prelegerea consacrată arhitecturii
talmudice despre Templul din Ierusalim sinagogale, dr. Măriuca Stanciu, a arătat
şi un excurs în arhitectura şi sociologia că noţiunea de Templu asimilată cu cea
templului, a sinagogii din antichitate în de Sinagogă datează din perioada Has-
Diaspora. Totodată, a fost deschisă o kalei, semnificând dorinţa de a evidenţia
fereastră spre Ierusalim din perspectivă legătura între Sinagogă şi Templul din
evreo-română. Acum 48 de ani, la 28 Yiar, Ierusalim. Caracterul abstract al Divini-
într-unul din războaiele de apărare ale tăţii este marea diferenţă între iudaism şi
Israelului modern, Ierusalimul, „capitala celelalte religii: Dumnezeu există dincolo
eternă a Israelului”, a fost reîntregit. Ziua de timp şi spaţiu. Conferenţiara a trecut
Ierusalimului a fost declarată de Knesset succint în revistă metamorfozele stilurilor
sărbătoare naţională. Printre primii militari arhitecturale sinagogale din secolul I î.e.a.
evrei care s-au rugat, atunci, la Kotel s-a până în secolul XIX.
aflat şi Marele Rabin Menachem Haco- Un intermezzo muzical a fost dedicat
hen, fost îndrumător spiritual al obştii Ierusalimului de prim-cantorul Iosif Adler.
noastre. A fost sărbătorită de ziua ei de naştere
Ediţia a fost deschisă de directorul Sofia Nagy, căreia Adi Gueron i-a oferit
JCC - Bucureşti, Adi Gueron, şi Delia un buchet cu flori. Jurnalista Adina Şte-

Comunitatea din Braşov


Marc. Rabinul Rafael Shaffer s-a axat fan a portretizat unul din fotoreporterii
asupra „momentelor de glorie din istoria interbelici de primă mână, a cărui faimă
Templului din Ierusalim”. Dumnezeu a tri- a trecut hotarele ţării, Iosif Berman - omul
mis profeţi poporului lui Israel cât a durat
primul Templu: 420 de ani. Al doilea Tem-
şi epoca. Iosif Berman a fost eroul filmului
documentar „Omul cu o mie de ochi”, în a marcat Ziua Ierusalimului
plu a fost reclădit după întoarcerea evre- regia lui Alexandru Solomon, vizionat în
Conştiente de importanţa Zilei Ierusa- sursă de conflict sau o speranţă pentru
ilor din exilul în Imperiul Persan. Din cel continuare. „Keshet”-ul copiilor – specta-
limului, când se aniversează eliberarea pace în Orientul Mijlociu”, cea de a doua
de-al doilea Templu, distrus de armatele col oferit de Lyora şi Coral Zytcer – şi o
Ierusalimului de est în urma Războiului dezbatere a abordat situaţia politică a
romane în 70 e.a., a mai rămas, azi, un mostră de gastronomie din Ierusalim au
de şase zile din 1967 şi apoi unificarea oraşului, istoricul Ierusalimului, cauzele
zid împrejmuitor: Zidul de Vest, clădit de încheiat ediţia aniversară.
oraşului, Comunitatea Evreilor din Bra- conflictelor din jurul său şi perspectivele
săraci, cel mai puţin impozant; n-aveau
şov şi Asociaţia Sionistă din România au lui. Interlocutori – două personalităţi care
bani, dar suflet - da. Acest Zid n-a putut IULIA DELEANU
organizat o manifestare de trei zile, trimi- au cunoscut problemele la faţa locului,

Fundamentele sioniste
ţând invitaţii la comunităţi şi la membrii doi foşti ambasadori ai României în
Cluj Asociaţiei Sioniste. A fost prezentat un Israel – E.S. dr. Radu Homescu, primul
program bogat, pe de o parte, cu dezba- ambasador al României în Israel după
ale Statului Israel – un eveniment teri legate de problema Ierusalimului, pe
de altă parte, pentru a ne exprima bucuria
1989, şi E.S.Eduard Iosiper (2007-2013),
moderator - Eva Galambos, de la “Reali-
acestei zile, cu muzică. Activităţile s-au tatea Evreiască”. În cadrul discuţiilor s-au
la Muzeul de Artã desfăşurat la Sinagogă, după rugăciunile
de Şabat. Printre cei 100 de invitaţi s-au
relevat dificultăţile şi obstacolele multiple
care trebuie depăşite pentru a soluţiona
Muzeul de Artă din Cluj a găzduit o memorie şi literatură, a prezentat istoria aflat E.S. Dan Ben-Eliezer, ambasadorul problema Ierusalimului. Concluzia la care
manifestare foarte interesantă şi inedită, zbuciumată şi prezentul unui oraş miracu- Statului Israel, Israel Sabag, directorul au ajuns interlocutorii a fost că, din cauza
sub genericul: „Fundamentele sioniste ale los şi real, râvnit şi sfâşiat de tensiuni. În Joint pentru România, reprezentanţi ai complexităţii sale, aceasta nu se poate
Statului Israel”. Evenimentul, care a avut final, vorbitorul şi-a exprimat încrederea cultelor religioase, oameni politici. Din realiza decât în urma negocierilor de
loc în 6 mai 2015, în preajma celei de a că pacea şi armonia se pot înstăpâni în partea F.C.E.R. a fost de faţă ing. Rudy pace, după ce se vor găsi soluţii pentru
67-a aniversări a înfiinţării Statului evreu centrul celor trei credinţe monoteiste, Marcovici, directorul CAPI, membru al toate celelalte aspecte conflictuale ale
(14 mai 1948), a început cu o prelegere, capitala spirituală a peste 3 miliarde de Comitetului Director. relaţiilor israeliano-palestiniene.
susţinută de reputatul istoric Ladislau oameni. În deschiderea manifestărilor, pre- Ambasadorul Dan Ben-Eliezer, aflat la
Gyémánt, fondatorul Institutului de Iuda- În partea a doua a evenimentului a fost şedintele Comunităţii, ing. Tiberiu Roth, sfârşitul mandatului său, şi-a luat rămas
istică din Cluj. Expunerea „Sionismul. vernisată expoziţia „Fundamentele istori- i-a salutat pe cei prezenţi şi a scos în bun de la comunitatea braşoveană şi,
Origini şi semnificaţii” a constituit o sinte- ce ale Statului Israel”, alcătuită din piese evidenţă importanţa acestei zile pentru implicit, de la evreii din ţara noastră şi a
ză a evoluţiei sionismului, demonstrând cu totul deosebite din colecţia Iudaica istoria Israelului şi a evreimii. Au fost vorbit despre frumoasele amintiri pe care
că dorinţa evreilor de a avea un stat a aparţinând lui Andrei Klein. De astă dată, organizate două dezbateri deosebit de le va păstra, împreună cu soţia, despre
început odată cu tragedia dispersării şi a cunoscutul colecţionar clujean a realizat interesante legate de Ierusalim. Una, anii petrecuţi în România.
rămas o constantă a existenţei acestui o expoziţie compusă din ilustrate, timbre, intitulată “Ierusalim, capitala marilor Programul muzical a cuprins, timp de
popor. Vorbitorul a punctat evenimentele documente, publicaţii şi fotografii, care ur- religii, capitala păcii mondiale”, a fost două zile, un concert al formaţiei de klez-
majore ale devenirii Statului Israel, legiti- măreşte mişcarea sionistă şi întemeierea susţinută de intelectuali şi reprezentanţi meri Mazal Tov din Cluj, cu un potpuriu
mitatea deplină a existenţei sale, precum Statului Israel, de la începuturile sale, la ai cultelor din Braşov, respectiv preot de muzică idiş şi ebraică, al corului de
şi nevoia de a apăra acest bastion al sfârşit de veac XIX, şi până în prezent. ortodox dr. Ştefan Cristian Muntean, copii şi de adulţi ai comunităţii braşovene
democraţiei, arătând că toate aceste Alături de timbre tematice extrem de rare, Attila Simó, pastor al Bisericii Credinţa, şi un program de muzică clasică (Bach,
aspecte fac parte din viziunea sionistă primii bani care au circulat în noul stat, şi prof.dr. Ioan Vasile Abrudan, rector al Beethoven, Debussy şi Ernest Bloch) în
care nu are nimic malefic şi periculos, documente ale emigranţilor din perioada Universităţii ”Transilvania” din Braşov, interpetarea pianistei Cristina Popescu-
dimpotrivă, este expresia unei năzuinţe interbelică şi exemplare foarte rare ale moderator – scriitorul şi poetul braşovean Stăneşti şi a violonistului Dan Schor.
legitime şi paşnice. ziarului „Uj Kelet” – înfiinţat în Cluj, în Doru Munteanu. Cei trei interlocutori au Pe marginea evenimentului a fost
Cea de a doua prelegere, „Ierusalimul, 1918 – privitorul poate admira imagini evocat, cu mare căldură sufletească, organizată şi o adunare a membrilor
sursă de tensiuni şi speranţă”, a fost din Israelul de astăzi, o ţară dezvoltată şi experienţele lor personale legate de Ie- Asociaţiei Sioniste, în care s-au luat
susţinută de Tiberiu Roth, preşedintele plină de avânt. rusalim, ce a însemnat şi ce simbolizează decizii legate de alegerea reprezentan-
Asociaţiei Sioniste din România. Discur- pentru fiecare acest oraş al celor trei tului organizaţiei la Congresul Mondial
sul, care a făcut recurs la istorie, religie, ANDREA GHIŢĂ religii monoteiste. Intitulată ”Ierusalim, Sionist. (E.G.)

Sighetul memoriei, dar ºi al viitorului


Sighetu Marmaţiei a găzduit, în perioada 13-18 mai 2015, întâlnirea anuală reunind oaspeţii de peste hotare şi mem- de nazişti, închişi în ghetou iar apoi duşi
a evreilor originari din acest oraş. Au participat, printre alţii: Peninah Walter- brii comunităţii locale. Slujbele de Şabat cu trenurile spre lagărele de exterminare”.
Zilberman, coordonatorul programului “Întoarcerea la Sighet”, rabinul Ezra au fost oficiate de rabinul Ezra Berger. La nivelul judeţului Maramureş numărul
Berger din Israel, Iţhak Meizler, supravieţuitor originar din Sighet, Ovidiu Ghe- După Havdala, în Gara CFR Sighet a victimelor s-a ridicat la peste 38.000.
orghe Nemeş, primarul Sighetului, David Even Tzur, primarul Kiryat Yam-ului, avut loc o impresionantă ceremonie Supravieţuitorii Holocaustului şi urmaşii
ing. Hari Markus, preşedintele Comunităţii Evreilor din Sighet, Ran Nahum, în memoria miilor de evrei sigheteni acestora le cinstesc memoria, la Monu-
directorul Conservatorului din Kiryat Yam, muzicologul Leonid Koperman, deportaţi la Auschwitz în mai 1944. S-au mentul înălţat pe locul fostei Sinagogi
psihologul dr. Juan Bar El, expert în terapii pentru supravieţuitori, dr. Yerucham aprins lumânări chiar pe şinele de tren şi Mari din Sighet, distrusă în Şoah – a
Moshe Priner, urmaşul unor supravieţuitori, experţii în genealogie evreiască s-au rostit rugăciuni. Duminică, 17 mai, mai precizat preşedintele H. Markus. A
Rony Golan, Vivian Kahn şi Sandy Malek, prof. Paul Farkaş, Gheorghe To- la Monumentul Holocaustului a avut loc urmat vizitarea Casei memoriale “Elie
dincă, directorul Muzeului Maramureşului, scriitorul Ioan Popescu, directorii o ceremonie de aducere aminte, în care Wiesel”, îmbogăţită cu o nouă expoziţie:
instituţiilor de cultură locale, jurnalişti, oameni de afaceri. s-au citit o parte dintre numele celor “Cărţi poştale din ghetou”. S-a vizitat, de
dispăruţi, s-au intonat rugăciuni şi s-au asemenea, Muzeul Satului, unde se află
cartea Ghibborim – Evrei sigheteni în aprins lumânări. Primăria a oferit diplome “Casa Drimer” – o locuinţă evreiască
Întoarcerea la Sighet Primul Război Mondial, de Ioan Popescu, de onoare pentru cinci familii originare din tipică dintr-un ştetl, din secolul al XIX-lea,
– omagiu celor de demult dedicată memoriei ostaşilor evrei care Sighet, supravieţuitorilor sau urmaşilor având şi un mic “şil” amenajat în interior.
au luptat sub steagul ţărilor-gazdă. La acestora. Peninah Walter-Zilberman a De asemenea, s-a vizitat şi Memorialul
Programul “Întoarcerea la Sighet – Centrul Cultural s-a vernisat “Salonul subliniat importanţa omagierii înaintaşilor. Victimelor Comunismului, în incinta căruia
Întâlnirea între generaţii” a reunit peste anual al pictorilor profesionişti”, urmat Ing. Hari Markus a făcut un scurt istoric al există şi exponate amintind de sioniştii
160 de evrei din toată lumea, din Israel, de spectacolul “Janka” de Oscar Space, Holocaustului local, arătând că “acum 71 persecutaţi.
SUA, Canada, Suedia, Argentina, etc., care ilustrează tragedia Şoah-ului, în de ani, circa 13.000 de evrei din Sighet şi DIANA MEDAN
originari sau având înaintaşi în Sighet. regia lui Dorel Todea. Sinagoga Sefardă împrejurimi, bărbaţi, femei şi copiii, fără
La Sala Radio a fost lansată, pe 15 mai, a prins viaţă odată cu venirea Şabatului, nici o vină, au fost condamnaţi la moarte (Continuare în pag. 20)
12 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

Studii avansate despre bacterii Vizita


Ţ A
IN în România
În pofida faptului că poate suna alcătuire simplă, primitivă, constând doar

T I
Ş AŢA
surprinzător, cercetările indică faptul că
bacteriile au un sistem imunitar propriu,
iar, la nevoie, el poate lupta împotriva
din mici porţiuni de ADN sau ARN, plus
un înveliş proteic, fără un sistem imunitar
adaptabil, care este o structură de mare
a profesorului
V I virusurilor invadatoare numite fagi. Ca complexitate, capabilă să răspundă rapid

Tobie Nathan
ŞI
orice sistem imunitar, prima provocare unei game aproape infinite de noi provo-
a sistemului imunitar al bacteriei este cări. De altfel, virusurile erau considerate
de a detecta diferenţa dintre “străin” şi de mulţi cercetători ca nefiind organisme
“propriu”, iar acest lucru este departe de vii, deoarece nu se încadrează în definiţia Tobie Nathan, profesor emerit
a fi un lucru simplu. acceptată a materiei vii (nu sunt capabile de psihologie clinică şi patologică
Toate aceste noţiuni au fost studiate să se reproducă singure, ci au nevoie de la Universitatea VIII din Paris, este

Conferinţă
de un grup de cercetători de la Institutul materialul genetic al gazdei pentru a se cel care, în 1979, a  creat prima
de Ştiinţă „Weizmann” şi de la Universita- multiplica). consultaţie de etnopsihiatrie, în
tea din Tel Aviv. Până acum, oamenii de Acest studiu, ale cărui rezultate au fost Departamentul de Psihiatrie a copi-

pe tema ştiinţă credeau că virusurile de acest tip,


numite bacteriofagi (sau, pe scurt, fagi),
publicate în prestigioasa revistă „Nature”,
are o importanţă excepţională în dome-
lului şi adolescentului de la Spitalul
Avicenne (Bobigny - Franţa) şi a

securităţii
care infectează bacteriile, ar fi avut o niul aşa-numitei terapii cu ajutorul fagilor, fondat, în 1993, Centrul “Georges
o abordare terapeutică Devereux”, Centru universitar pentru
asistenţă psihologică pentru familiile

cibernetice
nouă, care presupune
tratarea unor boli produ- de migranţi. A fost şi este interesat
se de bacterii prin admi- de România, locul de unde provine
nistrarea de preparate Georges Devereux, profesorul şi
O importantă conferinţă anuală pe maestrul său spiritual, antropolog şi
tema securităţii cibernetice a avut loc în ce conţin bacteriofagi,
aceştia având rolul de a psihanalist, fondatorul etnopsihia-
Washington DC la sfârşitul lunii aprilie triei, evreu din România, născut în
a acestui an. Au participat numeroase distruge bacteriile care
au produs boala. Acest Lugoj, sub numele de Gyorgy Dobó.
personalităţi din acest domeniu, dintre
care experţi în siguranţă cibernetică. tip de terapie capătă o
Agenda reuniunii a cuprins discuţii referi- importanţă tot mai mare
toare la ameninţările actuale, corelate cu în condiţiile în care mul-
dinamica organizaţiilor care au ca scop te tulpini de bacterii au
destabilizarea electronică sau distrugerea devenit rezistente la an-
anumitor baze de date. Colonel (r) Gabi tibiotice şi nu mai pot fi
Sibone, reprezentant al Statului Israel, a eliminate prin tratament
declarat că ar fi de dorit o cooperare mai cu aceste medicamente.
strânsă în domeniul cooperării cibernetice
dintre SUA şi Israel. Reflectând intensi-
ficarea numărului atacurilor cibernetice Noi cercetãri
provocate de terorişti conduşi de ISIS şi a
celor care încearcă să saboteze agenţiile
guvernamentale, băncile şi companiile,
despre muşchiul cardiac
conferinţa şi-a axat dezbaterile pe noile O nouă metodă de regenerare a celulelor muşchiului cardiac a fost descoperită de
tendinţe şi ameninţări cibernetice şi a o echipă comună de oameni de ştiinţă din Israel şi Australia. Este bine ştiut faptul că
promovat cooperarea în culegerea de organismul uman nu are capacitatea de a regenera cu uşurinţă celulele muşchiului
informaţii între cele două ţări împotriva inimii, ceea ce face dificilă recuperarea în urma daunelor cauzate de un atac de cord.
acestora ameninţări. Dar oamenii de ştiinţă de la Institutul de Ştiinţă „Weizmann” din Israel şi cei de la
Col. Sibone a avertizat că aceste Institutul „Victor Chang” din Sydney, Australia, au descoperit o metodă prin care pot
ameninţări ar putea afecta securitatea na- stimula celulele cardiace să crească. Reuşita poate avea un impact major în viitor, în ce
ţională a celor două ţări şi de aceea a fost priveşte îmbunătăţirea stării de sănătate a pacienţilor care suferă un infarct miocardic.
necesară instituirea unui mecanism co- “Există teorii care încearcă să explice de ce muşchiul cardiac uman nu poate face
mun care combină capabilităţile complete acest lucru, una fiind aceea că sistemul nostru imunitar, mult mai sofisticat, a venit cu
şi cunoştinţele tehnice şi militare ale SUA un anume cost şi că celulele cardiace umane se află într-o stare de hibernare mult Terapeut, profesor, scriitor, diplo-
şi Israelului. Conferinţa a abordat, printre mai profundă, ceea ce face foarte dificilă stimularea diviziunii lor”, afirmă cercetătorul mat, Tobie Nathan vorbeşte despre
altele, modalităţile de promovare şi insti- Richard Harvey. Savanţii au descoperit că, prin stimularea sistemului de semnalizare relaţia sa complexă şi fascinantă cu
tuire a unui astfel de mecanism. Amiralul din inimă, controlat de un hormon numit neuregulin, celulele cardiace s-au divizat în Georges Devereux şi despre ”dure-
Norman Hayes, fostul şef al Serviciului mod spectaculos atât în cazul şoarecilor tineri cât şi în cazul celor maturi. La oameni, rea de a avea un maestru” în auto-
de informaţii din cadrul Marinei SUA, a acţiunea acestui hormon este de obicei blocată la circa o săptămână după naştere, biografia intitulată sugestiv ”Ethno-
remarcat că “Statele Unite nu mai sunt iar la şoareci la circa 20 de săptămâni după naştere. “Această descoperire este atât roman”. Vizita sa în România a fost
izolate şi securitatea cibernetică trebuie de importantă încât va determina şi alte laboratoare din lume să demareze cercetări. cu atât mai emoţionantă, cu cât a
să fie o prioritate. Statele Unite trebuie Se va acorda mult mai multă atenţie acum răspunsului indus de neuregulină şi cum fost însoţit de Irena Talaban, doctor
să îşi protejeze aliaţii împotriva atacurilor poate fi el maximizat. Visul nostru este ca într-o zi să fim capabili să regenerăm ţesutul în psihanaliză, discipola sa, evreică
cibernetice, ca parte a agendei sale proprii cardiac afectat, la fel cum o salamandră poate să îşi regenereze un membru care a originară tot din România, plecată
de securitate naţională”, a spus el. fost muşcat de un prădător”, a spus R. Harvey. în Franţa din anii ‘90, preocupată şi

Important ajutor oferit Nepalului


angajată în domeniul etnopsihiatriei.
De îndată ce au ajuns pe teri-
toriul românesc, cei doi au pornit

de autorităţile israeliene cu emoţie către Lugoj, unde au


fost întâmpinaţi cu bucurie şi cu
extraordinară ospitalitate de Ivan
Autorităţile israeliene au acordat un naşteri, tehnologie roentgen şi încăperi mare ajutor pentru salvarea vieţilor
substanţial ajutor statului Nepal, greu pentru tratament postoperator. umane – bandajul special de urgenţă Eric Bloch, preşedintele Comunităţii
încercat de cutremurul care s-a produs La revenirea în Israel a echipei de şi aparatul de ventilaţie BVM, folosit şi Evreilor din Lugoj, şi de Iosif Singer,
la sfârşitul lunii aprilie. Israelul a trimis doctori militari, premierul Netanyahu le-a de armata israeliană. În ciuda faptului secretarul Comunităţii. Au bătut
260 de doctori, echipe de salvare şi un spus între altele: „Suntem mândri de voi că majoritatea cetăţenilor israelieni au împreună Lugojul în lung şi-n lat,
spital de campanie, costurile depăşind 10 (…). Israelul este o ţară mică. Datele ONU fost repatriaţi, trupul ultimului cetăţean au identificat casele şi mormintele
millioane de dolari. Spitalul israelian de arată însă că am trimis a doua echipă ca israelian dat dispărut, tânărul Or Ashraf, familiei Dobó, descoperind în re-
campanie transferat în Nepal dispunea de mărime în Nepal. Aţi salvat oameni din în vârstă de doar 22 de ani, pasionat de gistrele arhivei că a mai existat o
50 de tone de material medical precum ruine, aţi tratat 1600 de persoane rănite alpinism, a fost găsit pe data de 3 mai de schimbare a numelui în generaţia
şi de 125 cadre medicale specializate, sau bolnave, aţi asistat opt naşteri. Aţi o echipă de salvare. precedentă a tatălui lui Georges
unele având experienţă dobândită în arătat adevărata faţă a Israelului – un Ajutorarea ţărilor în nevoie reprezintă Devereux. Tobie Nathan a revenit
catastrofele din Japonia, Filipine şi Haiti. stat care iubeşte viaţa şi salvează vieţi.” o îndelungată tradiţie israeliană. Echipele la Bucureşti, unde a fost aşteptat cu
Spitalul avea sală de operaţii, sală de Două invenţii israeliene au fost de de urgenţă au mers în Turcia după cutre- nerăbdare de foarte mulţi studenţi şi
murul din 1999 şi din nou în 2011. profesionişti din lumea psihologiei,
Israelul a trimis de asemenea o psihiatriei, ca şi de cei interesaţi de
importantă echipă de salvare în etnografie şi antropologie. A înregis-
Haiti, după cutremurul din 2010, trat un interviu la TVH şi a susţinut
iar în martie 2011, a fost prima două conferinţe pe tema ”O aventură
ţară care a înfiinţat un spital intelectuală – construcţia etnopsi-
de campanie în Japonia, după hiatriei în Franţa, din 1980 până în
tsunami şi accidentul nuclear de zilele noastre. Georges Devereux,
la Fukushima. Acţiuni de ajuto- românul”. Federaţia Comunităţilor
rare similare au fost efectuate în Evreieşti din România a participat ca
Mexic (1985), Armenia (1988), partener onorific la organizarea eve-
Grecia (1999), Egipt (2004) şi nimentului, alături de revista Realita-
Kenya (2006). tea Evreiască, partener media.
SANDA LEPOIEV
preşedinte Asociaţia Română de
Grupaj realizat de Psihoterapie Psihanalitică
DAN DRUŢĂ
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 13

Date de mare semnificaþie istoricã în luna mai


purtat numele statelor membre ale
Ziua Victoriei asupra Germaniei Ziua Independenþei României Uniunii Europene.
naziste (8-9 mai) - 9 mai 1877 Politicienii au marcat şi ei eve-
nimentul. Preşedintele Klaus Ioha-
Capitularea Germaniei a intrat La 9 mai 2015 se împlinesc 138 de ani nnis a oferit o recepţie la Palatul
în vigoare, în mod juridic, pe 9 mai, de când România şi-a câştigat Indepen- Cotroceni. Cu acest prilej, în faţa
data reţinută de sovietici, pe când denţa. Atunci, sesiunea extraordinară a a aproape 1 000 de oaspeţi, şeful
majoritatea celorlalte state au păstrat Adunării Deputaţilor a proclamat indepen- statului a afirmat, printre altele:
ca Zi a Victoriei data de 8 mai, ziua denţa de stat a României. Cel care a citit “Europa cetăţenilor este un spaţiu
semnării capitulării de la Reims. Do- Declaraţia de Independenţă a României în al libertăţii şi democraţiei, al dia-
cumentul care acoperea capitularea Adunarea Deputaţilor a fost Mihail Kogăl- logului şi diversităţii, al prosperităţii
tuturor forţelor germane şi care a pus niceanu. România a semnat, la 4 aprilie şi şanselor egale. Aş vrea să fo-
capăt celui de-al doilea război mon- 1877, Convenţia cu statul rus, în contextul losim acest prilej pentru a reflecta
dial a fost semnat pe 8 mai 1945, la în care în Balcani se prefigura conflictul la ce ne dorim să fie Europa pentru
Reims, în Franţa, în faţa generalului dintre Imperiul otoman şi cel ţarist. În cali- francez de externe Robert Schuman, prin
care propunea un plan de colaborare eco- fiecare dintre cetăţenii săi şi cum o putem
american - şi viitor preşedinte al SUA - tate de ministru de externe în Guvernul Ion face mai puternică în serviciul lor…
Dwight Eisenhower. La ceremonia sem- Brătianu (primăvara-vara 1876, şi apoi, din nomică între Franţa şi Germania, pentru
eliminarea rivalităţilor seculare dintre cele În faţa provocărilor de securitate
nării capitulării Germaniei au mai luat nou, din aprilie 1877 până în noiembrie trebuie să fim solidari. În faţa xenofobiei
parte delegaţii din partea Marii Britanii, 1878), Kogălniceanu a fost responsabil două state. Declaraţia Schuman a stat la
baza amplului proces de construcţie a şi extremismului, să fim uniţi pentru
Franţei şi Uniunii Sovietice. pentru intrarea României în războiul ru- apărarea drepturilor şi libertăţilor, a
La miezul nopţii dintre 8 şi 9 mai so-turc din 1877-1878 de partea Rusiei, unei Europe unite. Statele Beneluxului şi
Italia s-au alăturat Franţei şi Germaniei şi, valorilor toleranţei şi incluziunii, a unităţii
1945 războiul era terminat, iar capitu- ocazie cu care ţara şi-a declarat indepen- în diversitate, care exprimă cel mai bine
larea Germaniei era totală. Neînţele- denţa. Împreună cu Rosetti şi Brătianu, a la 18 aprilie 1951, a fost semnat Tratatul
de la Paris, care instituia Comunitatea esenţa Uniunii Europene…
gerile dintre sovietici şi occidentali au susţinut trecerea trupelor ruseşti prin ţara Am sărbătorit, recent, împlinirea a 10
început însă deîndată, plecând chiar de noastră şi, în aprilie 1877, l-a convins pe Europeană a Cărbunelui şi Oţelului
(CECO) între Germania, Franţa, Belgia, ani de la semnarea Tratatului de ade­
la cel mai simplu şi incontestabil fapt: regele Carol să accepte alianţa cu Rusia, rare a României şi Bulgariei la Uniunea
moartea lui Hitler. Vreme de câteva contrar sfatului iniţial al Consiliului de Italia, Luxemburg şi Olanda. Aceste state
au semnat, la 25 martie 1957, Tratatele Europeană. România este, astăzi, o
luni, sovieticii, după un ordin expres Coroană. În această chestiune, el a cerut sursă de stabilitate şi democraţie într-o
al lui Stalin, au răspândit zvonul că sfatul Franţei care, deşi aflată într-o peri- de la Roma, care instituiau Comunitatea
Economică Europeană (CEE). regiune complicată, un partener anga-
Hitler n-ar fi murit şi că ar fi reuşit să oadă de frământări politice, era încă una jat în susţinerea statului de drept, în
fugă în Argentina. Nici astăzi istoricii nu dintre puterile ce supervizau România. Ulterior, la acest complex proiect
de construcţie europeană s-au alăturat apărarea libertăţilor fundamentale şi în
sunt de acord asupra motivelor pentru Independenţa României, ca şi a Serbiei promovarea economiei de piaţă. După
care sovieticii căutau să răspândească şi a Muntenegrului, precum şi unirea Do- Irlanda, Marea Britanie şi Danemarca
(1973), Grecia (1981), Spania şi Portu- mai mult de opt ani de la momentul
aceste zvonuri.Tot pentru a se demar- brogei cu România, au fost recunoscute aderării, putem afirma că am pornit pe
ca de occidentali, sovieticii au refăcut prin Tratatul de pace ruso-turc de la San galia (1986), Suedia, Austria şi Finlanda
(1995), iar la 1 mai 2004, zece noi state: un drum ireversibil şi am parcurs etape
ceremonia capitularii. A doua zi după Stefano (3 martie 1878) şi prin Tratatul de importante. Dar procesul de integrare nu
capitularea de la Reims, a fost orga- la Berlin (13 iulie 1878). Cehia, Ciprul, Estonia, Letonia, Lituania,
Malta, Slovacia, Slovenia, Polonia şi este încă finalizat. Am convingerea că,
nizată, în Berlinul ocupat de Armata în scurt timp, vom face paşi semnifica-
Ungaria şi, la 1 ianuarie 2007, Bulgaria
Roşie, o altă capitulare, de astă dată în
faţa mareşalului sovietic Jukov.
Ziua Regalitãþii şi România. La 1 iulie 2013, Croaţia a tivi pentru a deveni membri ai Spaţiului
devenit cel de-al 28-lea stat al UE. Schengen”. (B.M.M.)
Pentru evrei, distrugerea nazismului Ziua Regalităţii sau Ziua Regelui a fost

Acordul cu Iranul
a însemnat salvarea de la nimicirea Zi naţională a României între 1866-1916 Comisarul european Corina Creţu a
totală. În timpul războiului, un număr şi 1918-1947 şi era sărbătorită la 10 mai. denumit iniţiativa fostului ministru francez
mare de evrei s-au remarcat în luptele Această zi are o triplă semnificaţie în is- de externe, Robert Schuman, pe baza
armatei sovietice, în detaşamentele de
partizani, în cadrul armatei britanice,
toria României. În 1866, la 10 mai, Princi-
pele Carol de Hohenzollern-Sigmaringen
căreia s-a format UE de azi, drept „un răs-
puns pragmatic, poate cel mai inteligent ar putea
reorienta
unde a fost organizată Brigada evre- ajungea la Bucureşti şi devenea Domnitor din istorie”, la ororile celui de-al doilea
iască, în armata americană. al României. La 10 Mai se sărbătorea şi război mondial.
Ziua Europei a fost marcată la Bucu-

votul evreilor
Preşedintele Israelului, Reuven Proclamaţia de Independenţă a Senatului
Rivlin, s-a adresat, pe 7 mai 2015, ve- României faţă de Imperiul Otoman, care reşti printr-o mare diversitate de manifes-
teranilor israelieni care au luptat în cel a avut loc la 10 mai 1877. Ziua naţională tări. Printre acestea, Primăria Generală a
Capitalei şi Centrul Infoeuropa, din cadrul
de-al doilea război mondial, arătând,
între altele, că numărul evreilor care
au făcut parte din diferite trupe aliate a
10 Mai era sărbătorită şi printr-o bătaie
cu flori care avea loc în zona pe care o
numim „la şosea”. În 1917 a fost interzi-
MAE, au organizat în Cişmigiu Piaţa
Statelor Membre UE. Au fost reprezen-
americani
fost de circa 1,5 milioane de persoane, să, ca urmare a ocupaţiei României de tate, conform Agerpres, următoarele ţări: Potrivit unei ipoteze lansate de Pew
reprezentând aproximativ 8% din po- către germani. În 1947 a fost interzisă de Austria, Belgia, Croaţia, Cipru, Cehia, Research Center din SUA, confirmată
pulaţia evreiască din lume, în acei ani. regimul comunist după abdicarea forţată Finlanda, Franţa, Germania, Grecia, şi de un recent sondaj Gallup, un viitor
Evreii înrolaţi în trupele combatante a regelui. În prezent, această zi este din Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Malta, acord semnat cu Iranul de preşedintele
împotriva naziştilor „au căzut eroic la nou sărbătoare legală, ocazie cu care Olanda, Polonia, România, Slovacia, Obama ar putea schimba angajamentele
datorie, fiind comandanţi de subma- M.S. Regele Mihai a oferit o recepţie la Slovenia, Spania şi Suedia. politice ale evreilor americani, relatează
rine, piloţi pe avioane de vânătoare, Palatul Elisabeta din Bucureşti. Au avut loc seminarii şi conferinţe, ”The Washington Post”. În mod tradiţio-
comandanţi de tancuri şi formaţii de dar şi momente artistice, programe de nal, scrie ziarul, evreii americani votează
muzică şi dans, precum şi concerte, cu Partidul Democrat, ei l-au susţinut pe
infanterişti, genişti şi artilerişti, puşcaşi
sau simpli soldaţi”. În cadrul tuturor
Ziua Europei inclusiv ale unor fanfare din România şi Obama în ambele scrutinuri prezidenţia-
armelor din al doilea război mondial În fiecare an, la 9 mai se serbează Ziua alte state membre UE. Un tren de metrou, le. În general, se arată în articol, conflictul
au fost eroi evrei decoraţi, a mai spus Uniunii Europene, pentru a marca istorica cu simbolurile europene, a circulat pe israeliano-palestinian nu a influenţat
preşedintele Rivlin. Declaraţie de la 9 mai 1950 a ministrului magistralele bucureştene, iar 15 staţii au prea mult orientarea politică a evreilor
americani, în schimb, un acord cu Iranul

Ceremonii în Germania dedicate celor 70 de ani


ar putea fi un element determinant. Chiar
dacă sprijinul republicanilor faţă de Israel

de la eliberarea lagărelor morţii


este mai puternic şi se intensifică pe zi ce
trece, până acum aceasta nu i-a influenţat
pe evrei să schimbe tabăra.
Dar situaţia se schimbă şi,”ţinând cont
În cadrul ceremoniilor dedicate împlinirii a 70 de ani de la O ceremonie similară s-a desfăşurat la lagărul de la Bergen- de îngrijorările Israelului cu privire la
eliberarea lagărelor morţii naziste, cancelarul german Angela Belsen, din nordul Germaniei, unde au pierit 70.000 de deţinuţi, acordul propus de Obama cu Iranul, fi-
Merkel a participat la cele organizate la lagărul de la Dachau, inclusiv Anna Frank. Lagărul a fost eliberat la 15 aprilie 1945 de delitatea îndelungată a evreilor americani
eliberat de forţele armate americane la 29 aprilie 1945. Dachau către militarii britanici, care au găsit peste 10.000 de cadavre în faţă de Partidul Democrat ar putea slăbi.
a fost primul lagăr organizat de Germania nazistă după prelu- lagăr. La ceremoniile de comemorare a participat preşedintele Un sondaj Gallup a constatat că aproba-
area puterii, în 1933. La început, acolo au fost aduse persoane Germaniei, Joachim Gauk, care a mulţumit soldaţilor britanici rea politicii lui Obama în rândul evreilor
care erau considerate a fi duşmani ai nazismului, care trebuiau pentru fapta lor, numindu-i ”ambasadori ai culturii democratice s-a redus de la 64 la sută în 2013 la 54 la
„reeducate”, în primul rând personalităţi politice, apoi, mai târziu, care nu au căutat răzbunare.” Aproximativ 200.000 de oameni sută în 2015”. Dacă această tendinţă va
prizonieri de război şi evrei deportaţi din toată Europa. Dachau a au fost deportaţi la Bergen-Belsen în timpul regimului nazist iar continua sau nu, scrie Gallup, va depinde
fost singurul lagăr unde la ceremoniil a participat cancelarul Ger- 70.000 şi-au pierdut viaţa de relaţia dintre preşedintele Obama şi
maniei. Angela Merkel a declarat, cu acest prilej, că societatea În cuvântul său, Ronald Lauder, preşedintele Congresului conducerea israeliană, ceea ce, la rândul
”nu trebuie să închidă ochii la antisemitism”. După ce a depus Mondial Evreiesc, i-a avertizat pe participanţii la ceremoniile său, va depinde de prevederile acordului
o jerbă, împreună cu un deportat francez, Merkel a mulţumit de la Bergen-Belsen că antisemitismul se manifestă din nou cu Iranul. Dacă evreii americani, în mare
supravieţuitorilor lagărului morţii care au venit la Dachau pentru în Europa, la 70 de ani după sfârşitul Holocaustului. ”Astăzi, parte liberali, au formulat critici pe baze
că şi-au povestit vieţile, afirmând că a fost profund emoţionată la 70 de ani după eliberarea lagărului, auzim aceleaşi minciuni umanitare cu privire la politica Israelului
văzând cât de mulţi au făcut această călătorie. Ea a reafirmat antisemite. Azi, un băiat evreu care poartă kipa nu poate să faţă de palestinieni, reacţia lor va putea
că ”viaţa evreiască face parte din identitatea noastră”. meargă pe străzile Parisului, Londrei sau Copenhagăi fără deveni opusă în faţa unei ameninţări
Josef Schuster, preşedintele Consiliului Central al Evreilor să se teamă pentru viaţa lui. Grupuri neonaziste obţin locuri potenţiale din cauza acordului cu Iranul.
din Germania, a declarat că prezenţa cancelarului Angela Merkel în parlamentele din Ungaria şi Grecia. Lideri iranieni promit Concluzia articolului este că demo-
împreună cu supravieţuitorii a fost „un semn de solidaritate”. El să şteargă Israelul de pe faţa pământului”, a spus el. Dar ”din craţii, prin poziţia preşedintelui Obama,
a cerut ca memoria Holocaustului să rămână puternică, averti- cenuşa acestui loc teribil, poporul evreu s-a ridicat şi a mers le-au oferit republicanilor posibilitatea
zând că, odată cu trecerea timpului, ”distanţa creşte, empatia mai departe. Din păcate însă, 70 de ani mai târziu, lumea nu de a aduna un număr mult mai mare
se reduce” şi a cerut tinerei generaţii să preia responsabilitatea progresează, ci regresează”, a avertizat Lauder. de voturi evreieşti decât au primit până
de a nu uita, chiar dacă nu a fost vinovată. EVA GALAMBOS acum. (E.G.)
14 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

JCC
BUCURESTI ,
Ce aduc taberele JCC de vară 2015?
Nu mai puţin de 12 la
număr, acestea îi aşteaptă
pe participanţii de toate
vârstele să se bucure de
frumuseţea naturii, de
compania prietenilor, de
un program incitant şi de
JCC
ORADEA
Un Seder
excursii fără precedent.
Primele dintre acestea
aparţin „generaţiei de aur” Un gând bun
mai nou… cãtre Israel,
şi au loc, chiar din luna
iunie, la Eforie Nord, re-

de ziua sa
spectiv la Cristian. Ur-
La început a fost doar Seder Pesah, mează o ediţie de august
apoi rabinii kabalişti din perioada medie- şi două mai spre toamnă,
vală au făcut şi Seder TuBişvat. Acum, la când soarele nu mai do-
JCC, cei care au dorit să participe au aflat Două mari evenimente s-au succedat
goreşte, în septembrie. În la JCC Oradea. Primul a fost celebrarea
şi despre Seder Şavuot. Sărbătoarea luna iulie, familiile cu copii
Primirii Torei este un eveniment îmbrăţi- Iom HaAţmaut, Ziua Statului Israel. Acest
sunt invitate la Mahane important moment în viaţa comunitară a
şat cu deosebită căldură, la care în mod Mishpahot, o manifesare
tradţional se servesc lactate, pentru a ne adus împreună copii, tineri şi vârstnici, cu
de mare succes în ultimii toţii ataşaţi de Israel, de ţara a cărei ce-
aminti că Tora este pentru evrei precum ani, la care au luat parte
primul lapte din viaţa noastră, o sursă sute de părinţi şi copii.
de creştere şi vitalitate, o tradiţie care se Mahane Hermon, tabăra
continuă la fiecare naştere a unui evreu. generaţiei medii, are loc
JCC Bucureşti a optat, duminică, 24 între 28 iulie şi 2 august.
mai, pentru organizarea unui asemenea Din nou, organizatorii au
eveniment inedit. pregătit o serie de surpri-

Picnicul
ze, fiecare an aducând
ceva nou în programele
desfăşurate în compania

de Lag BaOmer unor invitaţi din ţară şi


străinătate.
Cea mai „aventuroasă” dintre tabere,
sunt aşteptaţi de o mulţime de madrihimi
„calificaţi” la cursul de specialitate, la
aşa cum îi spune şi numele, este pentru Cristian, între 21 şi 26 iulie. Kaytanat
cei cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de Galil, pentru adolescenţi, va avea loc
ani. Tinerii se reunesc de această dată între 1-6 septembrie, la Cristian. Aceastei
la Eforie Nord, unde, din nou, sunt su- generaţii – cea mai ancorată în viitor – i
ficient de multe competiţii sportive şi de se dă o foarte mare importanţă iar mulţi
curaj care îi vor povoca pe participanţi. dintre participanţi se regăsesc deja în
Cei mai mici dintre membrii comunităţilor dubla ipostază de madrihimi şi hanihimi. lebrare înseamnă o sărbătoare specială

JCC IASI
pentru evreii din întreaga lume. A fost o
zi în care corul comunităţii i-a încântat pe
cei prezenţi cu melodii în limba ebraică,
melodii care ne duc mai aproape, măcar
La Snagov avut loc, la 10 mai, un din punct de vedere emoţional, de aceas-
tă ţară a visurilor.
mare eveniment, deja tradiţional pentru
JCC Bucureşti. Echipaţi de excursie,
, De asemenea, de Lag BaOmer,

Oneg Şabat aniversar


sutele de participanţi s-au îmbarcat cu curtea comunităţii a fost din nou plină
mic cu mare în autobuzele ce îi aşteptau de cei care au venit să sărbătorească
pentru a merge la cel mai mare picnic împreună această celebrare a focurilor
comunitar al anului. Lag BaOmer este Tânăra organizatoare de programe Miryam Vladcovschi ne informează că vineri, aprinse. Amintind de sfârşitul plăgii care
sărbătoarea care aduce împreună, într-o 24 aprilie, JCC Iaşi a organizat un Oneg Şabat aniversar în cinstea Zilei Independen- i-a lovit cândva pe ucenicii Rabinului
atmosferă de concediu adevărat, pe toţi ţei Israelului - Iom HaAţmaut. Demonstrând că există o legătură incontestabilă între Akiva, această celebrare este încărcată
cei ce se simt ataşaţi de viaţă. Au fost evreii de pretutindeni, evenimentul s-a bucurat de prezenţa d-nei dr. Efrat Kedem, de un aer mistic în Israel. Focurile care
organizate deja tradiţionalele concursuri, cadru didactic la Universitatea din Haifa. Domnia-sa le-a vorbit celor prezenţi despre se ridică din curţile oamenilor religioşi au
s-a ascultat muzică şi s-a cântat. A fost realizările Israelului modern. numeroase simboluri, în timp ce laicii con-
o atmosferă sărbătorească, familială, de Într-o atmosferă relaxantă, veselă, participanţii la acest eveniment au cântat câteva sideră evenimentul un prilej ideal pentru a
prietenie autentică. dintre frumoasele şi cunoscutele melodii israeliene şi s-au delectat cu tradiţionale şi ieşi la un grătar, focul fiind astfel prezent
delicioase mâncăruri din bucătăria israeliană. în desfăşurarea acestei sărbători.

JCC
TIMISOARA ,
Cãlãtorie în lumea sefardă
Viñals Ariño, consulul onorific al Spaniei
la Timişoara. Evenimentul a fost o ade-
vărată desfăşurare de tradiţie, istorie,
gastronomie şi muzică, ce îşi au originea
în patria de odinioară a evreilor sefarzi. La
peste cinci secole de la expulzarea evre-
ilor, limba şi melodiile, bucatele şi portul
• Iom HaAţmaut a
fost sărbătorit la JCC
Timişoara cu mare ve-
selie, aşa ca şi în anii
trecuţi. Evenimentul a
cuprins o prezentare a
impresionantului mo-
• JCC Timişoara a organizat, în ulti- au străbătut lumea. Tânărul profesor de ment al rostirii Declara-
ma perioadă, câteva programe extrem istorie Joaquin Pascual, de la Liceul Cer- ţiei de Independenţă a
de atractive pentru toate generaţiile vantes din Bucureşti, a realizat un foarte Statului Israel, un mo-
implicate în activitatea acestui centru. interesant studiu asupra sefarzilor din ment muzical în lim-
Poate cea mai atractivă dintre ele, prin Balcani, pe care a venit în mod special să ba ebraică, susţinut de
noutate, a fost Seara Sefardă, realizată în îl prezinte la Timişoara. Rabinul Zvika Kfir, Alexandru Fischer, şi un
colaborare cu Excelenţa Sa José Miguel împreună cu o importantă echipă de vo- concurs la care „cunos-
luntari, au pregătit cătorii” au fost premiaţi
o masă demnă de cu diferite obiecte in-
un adevărat resta- scripţionate cu simboluri
urant de inspiraţie israeliene.
sefardă. Au fost • În cadrul comemo-
gătite peste zece rării Shoah-ului de la preluată de soţia şi fiul său, el neputându-
feluri de mânca- Timişoara, oficiată de rabinul Zvika Kfir, se deplasa de acasă.
re, fiecare având participanţii au avut parte de un eveni- • Copiii din comunitatea timişoreană
numele său în la- ment fără precedent. Cu această ocazie au avut parte de câteva duminici speciale
dino. La un pahar s-a conferit o frumoasă plachetă a comu- în cursul programului „Olam Yeladim”. Zile
de sangria şi gaz- nităţii domnului prof. dr. Ştefan Şandor, de naştere celebrate cu torturi tematice,
pacho, cei peste ultimul supravieţuitor al Lagărului Morţii, vizite la expoziţii canine, cursuri de dans
o sută de parti- care mai trăieşte la Timişoara. Deportat ca şi lecţii despre sărbătorile evreieşti au
cipanţi au rămas foarte tânăr din Oradea, acesta şi-a pier- dominat programele ultimelor săptămâni.
multe ore să se dut acolo mare parte a familiei. Membru al De asemenea, copiii au explorat prin mij-
bucure de muzică Academiei Medicale, cu o impresionantă loacele jocului.
şi de atmosfera carieră ştiinţifică, dar şi de prozator şi critic
minunată a aces- de film şi teatru, domnia-sa este o figură Pagină realizată de
tei seri tematice. emblematică a comunităţii. Placheta a fost LUCIANA FRIEDMANN
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 15

C o m u n i tAT i
„ªcoala altfel” Bacău Întâlnire
cu acad. Solomon Marcus
Trei reprezentanţi ai C.E. Bacău au Toţi cei prezenţi au avut ocazia să
avut ocazia, pe data de 29.04.2015, să admire tinereţea gândirii celui care tocmai
se întâlnească, la Universitatea „G. Ba- a împlinit, la 1 martie, vârsta de 90 de ani
covia” din localitate, cu acad. Solomon („Ad Mea Veesrim!”, din partea noastră,
Marcus. Prezenţa oaspetelui în oraş a fost a tuturor), întreaga Aulă a Universităţii
prilejuită de aniversarea a 155 de ani de cântându-i “Mulţi ani trăiască!”
existenţă a Şcolii „A.I. Cuza” din Bacău, Solomon Marcus a arătat că toate ma-
şcoală la care a studiat o serie întreagă de rile schimbări ale lumii (apariţia trenului,
personalităţi, între care şi fraţii Solomon, a zborului, internetul etc ) i-au îngrozit,
Marius Mircu şi Marcel Marcian Marcus. iniţial, pe mulţi şi s-au lovit de inerţia şi
Academicianul a vorbit despre educa- opoziţia unei mari părţi a omenirii. Acade-
ţie, ca una dintre necesităţile organismului micianul a subliniat însă că spiritul tânăr şi
uman, făcând chiar o paralelă între inter- creator a fost cel care a învins întotdeau-
dependenţa diferitelor discipline de studiu na, spre binele omenirii, arătând că ar fi
şi funcţiunile componentelor organismu- util ca tinerii să fie lăsaţi să se folosească
lui uman. El a făcut o serie de aprecieri de internet, chiar şi la examene sau la
critice privind calitatea învăţământului concursuri şcolare. În finalul întâlnirii
românesc actual, arătând că acesta tre- cu auditoriul băcăuan, academicianul a
Prietenii Israelului (Târgovişte) buie să treacă din faza de acumulare la promis că ne vom reîntâlni la aniversarea
dezvoltarea creaţiei şi a aportului gândirii centenarului său. (B.H.)
„Prietenii Israelului” Naţional “A.T. Laurian, însoţiţi de prof.
Cristian Paduraru şi prof. Beatrisa Fin-
proprii a tânărului învăţăcel.
din Târgoviºte în vizitã
Delegaţie a Comunitãþii
kel, de la Grupul industrial “D.Negreanu“,
la Bucureºti alături de prof. Carmen Mandache şi de Satu Mare
la Grupul Şcolar Economic, împreună cu
Cu ocazia desfăşurării programului
„Şcoala altfel”, un grup de elevi intitulat
prof. Cătălin Horodincă, să calce pragul
Sinagogii “Di Hoihe Şil” şi de a afla inte- Evreieºti la comemorarea
de la Volary
„Prietenii Israelului”, din cadrul Colegiului resante detalii din istoria acestui vechi
Naţional „Ienăchiţă Văcărescu” din Târgo- lăcaş de cult. În ciuda frigului, tinerii şi-au
vişte, însoţiţi de prof. Camelia Păunescu, manifestat dorinţa să se deplaseze la Ci-
au vizitat o serie de obiective culturale mitirul Evreiesc, unde s-au arătat uimiţi de ţumit tuturor armatelor care
evreieşti din Capitală. Elevii au fost primiţi inscripţiile de pe morminte şi de vechimea au participat la eliberarea
la sediul F.C.E.R. de preşedintele dr. Aurel lor. În ziua de 8 aprilie 2015, sinagoga a Cehoslovaciei, printre care
Vainer, deputat, alături de vicepreşedin- fost vizitată de un alt grup de elevi de la şi cea română, şi a subliniat
tele Paul Schwartz, preşedinte C.E.B., şi C.N. “A.T. Laurian”, coordonaţi de prof. cât de importantă este viaţa
de rabinul Rafael Shaffer. Luminiţa Azoiţei şi prof. Beatrisa Finkel. în pace. Reprezentanţi ai
Dr. Aurel Vainer le-a vorbit elevilor Ca o mare surpriză, au sosit câţiva elevi comunităţilor evreieşti au
despre ideea europeană a multiculturali- şi profesori de la o şcoală privată ame- subliniat importanţa amintirii
tăţii etnice şi despre ceea ce înseamnă a ricană din Dorohoi, fondată de Cynthia şi comemorării la locul unde
fi evreu. Totodată, vicepreşedintele Paul Cornestone, prezentă alături de doi volun- se odihnesc cele 95 dintre
Schwartz le-a făcut vizitatorilor o lecţie tari la activităţile noastre. Invitatul special, femeile  care nu au supra-
de istorie petrecută „pe viu”, vorbindu-le dr.ing. Simon Glasberg, a depănat amintiri vietuit marşului morţii. Locul
despre legile rasiale din perioada celui din anii trişti pe care i-a trăit în timpul lor de veci este un memento
de-al doilea război mondial şi tragedia deportării într-un lagăr din Transnistria. al cruzimii, inutilităţii şi ab-
Holocaustului în România. Rabinul Ra- Prof.Beatrisa Finkel, vizibil marcată de surdităţii războiului.
fael Shaffer le-a prezentat Templul Coral, relatările dlui Glasberg, a vorbit despre Vicepreşedintele Rudolf
recent reinaugurat, şi le-a explicat sensul anii grei în care tatăl ei a suferit foamea, Riedl, în numele Consiliului
unor tradiţii şi legi evreieşti. Cu aceeaşi bolile şi teama cumplită în faţa morţii, în Judeţean Satu Mare, a
ocazie elevii au vizitat Monumentul Me- lagărul din Moghilev. Paul Zeida, a scos în La invitaţia Consiliului local al oraşului deplâns soarta victimelor
morial al Holocaustului şi apoi au luat evidenţă importanţa unei educaţii solide, Volary (Cehia), o delegaţie a Comunităţii sătmărene ale Holocaustului şi a tuturor
un delicios prânz caşer la restaurantul în familie şi în şcoală, pentru ca ura şi Evreilor din Satu Mare şi Rudolf Riedl, victimelor războiului, citind numele celor
ritual, aflând astfel despre legile iudaice discriminarea să nu-şi mai găsească loc vicepreşedintele Consiliului Judeţean 14 evreice sătmărene îngropate aici.
cu privire la alimentaţie. (D.D.) în societate. Zilele de miercuri şi joi au Satu Mare, au participat la comemo- Nicolae Decsei, preşedintele Co-
fost alte ocazii de întâlnire cu tinerii de la rarea victimelor evreieşti de la sfârşi- munităţii Evreilor din Satu Mare, a
În vizitã la Sinagoga Liceul Economic; ing. Gustav Finkel le-a tul celui de-al doilea război mondial. subliniat necesitatea de a se păs-
vorbit despre semnificaţia sărbătorii de La Volary sunt îngropate 95 din cele 900 tra memoria celor întâmplate pentru
din Botoºani... Pesah, despre trecutul obştii evreieşti din de femei care şi-au pierdut viaţa, după un a nu se repeta asemenea grozăvii.
Programul “Şcoala altfel”, derulat în Botoşani şi despre elementele comune marş al morţii de 850 km., din care 360 Oficiantul Comunităţii, Ştefan Pap, a rostit
perioada 7-11 aprilie 2015, a oferit prilejul religiilor monoteiste. km. pe jos, parcurs de 1200 de deţinute rugăciunile El Male Rahamim pentru victi-
unui grup de elevi de liceu, de la Colegiul BEATRISA FINKEL de la lagărul din Zielona Gora (Grunberg, mele Holocaustului, respectiv rugăciunea
Polonia), majoritatea provenind din teri- de Kadiş, iar la încheierea comemorării
Arad „Sunetele bucuriei” – toriile aflate sub ocupaţie ungară, deci s-a cântat “Eli, Eli”, compus de  David
şi din judeţul Satu Mare. La marginea Zahavi după poemul Halikha LeKesariya,
oraşului Volary, la 5 mai 1945 gărzile al Hannei Szenes, eroină a rezistenţei
concert dedicat cooperãrii SS au împuşcat 79 dintre deţinutele
evreice, adunând pe celelalte rămase
sioniste antinaziste, executată de fascişti.
PAUL DANCU

iudeo-creºtine într-o magazie a unei fabrici din localitate,


pe care urmau să o incendieze. Acest
ultim plan a fost zădărnicit de sosirea Bistriţa
Comunitatea Evreilor din Arad a organizat la Sinagoga Neologă un concert de
Sărbătoare
trupelor americane în zorii zilei de 6 mai.
muzică de compozitori evrei sau cu tematică evreiască. Evenimentul se înscrie în În zilele ce au urmat au mai murit 16 foste
cadrul acţiunilor de apropiere iudeo-creştine, care au loc sub patronajul Consiliului deţinute, în ciuda tuturor eforturilor de
Internaţional al Creştinilor şi Evreilor. La spectacol au participat reprezentanţii tuturor
cultelor din Arad, Markus Himmelbauer, preşedintele Asociaţiei iudeo-creştine din Aus-
tria, care a susţinut şi un concert de orgă, preşedintele acestei asociaţii din Ungaria
salvare din partea personalului medical
american, sosit la faţa locului.
Principala ceremonie a avut loc la
la Sinagoga
şi un numeros public. Partea de canto a programului a fost susţinută de prim-cantorul
Comunităţii evreilor din Viena, tenorul Shmuel Barzilai, care a concertat de mai multe
Cimitirul memorial al victimelor marşului
morţii. Aici, ceremonia a fost condusă de
Mare
ori la Arad. El a fost acompaniat la pian de prof. Dor Niculescu. Concertul a ridicat în viceprimarul Ladislav Tous, care a mul- Ziua Independenţei Israelului a fost
picioare publicul din sală. (E.G.) sărbătorită la Sinagoga Mare din Bistriţa

Simpozionul „Tristan Tzara ºi cultura dada”


în prezenţa unui public numeros. Fredi
Moineşti Deac, preşedintele Comunităţii Evreilor
Bistriţa, a susţinut o expunere despre
Participanţii la simpozionul iniţiat şi Babel din localitate, prof. Vasile Robciuc a dus faima oraşului peste hotare. A fost istoria înfiinţării Statului Israel modern
organizat de Primăria Municipiului Moi- şi directorul sus-amintitei edituri, Ionel vizionat filmul „Alyiah Dada” – producător şi momentul citirii Declaraţiei de Inde-
neşti – printre care şi o delegaţie a C.E. Rusei, au făcut o prezentare a cărţii. Un şi regizor, Oana Giurgiu (prezentat pe larg pendenţă. Cei prezenţi au vizionat un
Bacău – au luat parte la un colocviu şi spectacol de teatru în lectură la temă, într-un număr anterior al R.E.) De reţinut documentar despre Israel şi despre mo-
proiecţii video despre dadaism. Prof. coordonatoare – prof. Adriana Cazanel, a că Moineştiul este oraş înfrăţit cu Roş dul în care elevii israelieni aniversează
Alina Pistol (Şcoala Gimnazială „George fost interpretat de elevii Liceului Teoretic Pina. Menţiuni speciale pentru realizarea prin dans Iom HaAţmaut. Evenimentul a
Enescu”) a prezentat un atelier „Dada”, „Spiru Haret” din oraş. simpozionului se cuvin primarului Viorel continuat cu un program muzical, oferit
poeme şi colaje avangardiste, realizate A fost vizitată expoziţia „ex libris Tris- Ilie şi expertului în comunicare Viorel Cos- de soprana Bianca Luigia Manoleanu,
de elevii şcolii. Autorii volumului „Caiete- tan Tzara”. Esenţa luărilor de cuvânt: elo- tea, de la Biblioteca Municipală Moineşti. pianistul Remus Manoleanu şi basul
le Tristan Tzara”, în pregătire la Editura giul adus acestui evreu moineştean, care Coresp. HAINRICH BRIFF George Crăsnaru. (D.M.)
16 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

A tolera extremismul înseamnã a-l legitima Reverenþã ºi recuperare:


I.L. Peretz, la centenar
Culegerea măsură ce în România creşte influenţa
bilingvă (româ- Germaniei naziste. Un factor convergent:
nă şi franceză) intensificarea legăturilor între saşi şi liderii
de studii des- nazişti, după 1933 (Irina Nastasă – Ma- Haskalei. Începe să scrie în ebraică, însă,
pre Holocaust tei). Potrivit lui Lucian Nastasă – Kovács, după o călătorie de documentare etnogra-
în România şi în studiul despre începuturile mişcării le- fică, împreună cu Anski, e câştigat de lite-
Pogromul de gionare, există un protocronism al violen- ratura idiş. Casa lui este deschisă tinerilor
la Iaşi din 1941, ţelor antisemite comparativ cu Germania: literaţi în idiş care-şi încearcă aripile, unii
coordonată de 1925 – Piatra Neamţ; 1927 – Oradea, dintre ei – cu zbor înalt: Şalom Aş, Yoysef
profesorii Ca- congresul naţional al studenţilor legionari, Opatoşu, David Pinski ş.a. Popularizat
rol Iancu şi Ale- soldat cu devastări de sinagogi, arderi în română de dr. Niemirower, ulterior,
xandru Florin ale unor Suluri de Tora; efectele lui sunt de Isac Cotiugaru, Peretz începe să fie
Platon (apă- luate în vizor şi de Maria Ghitta; tot 1927 cunoscut la noi în perioada interbelică;
rută la Editura - Ciucea, Huedin, Cluj. „Fasciştii români cu precădere, prin schiţe şi nuvele: „La
Universităţii sunt deschizători de drum pentru politica fachir”, „Jertfa”, „Molima” ş.a. Hasefer-ul
„Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2015), se lui Antonescu”, sintetizează Mihai Chio- i-a publicat „Un bătrân copac a râs”, în
adresează unui public mai larg decât cel veanu. Ei vor „România Mare purificată traducerea lui Anton Celaru. „Noaptea în
al specialiştilor. Analiza unui trecut nociv etnic”. „Naţionaliştii români s-au folosit târgul vechi”, jucată de trupa din Vilnius,
e scrisă pe înţelesul oricărui intelectual de antisemitism pentru a-şi exprima furia avea să producă adâncă impresie publi-
interesat de temă. Memorialistica – re- faţă de presiunile marilor puteri”, acuzând cului, criticii. În 1930 este pusă de scenă
trăirile deportaţilor în Transnistria, ale evreii că ar „submina economia naţiona- După-amiaza culturală dedicată de de Iacob Sternberg şi-n 1970 are parte,
celor scăpaţi cu viaţă din Pogromul de la lă”. Perioada 1941 - 1944 e prinsă prin: TES lui Itzhak Leibuş Peretz z.l., la cen- la TES, de-o montare de aur 18 carate: la
Iaşi – dau culoare emoţională. Mişcările . rolul de suprafaţă al Centralei evreieşti tenar (1915 – 2015), a fost şi aducere pupitrul orchestrei – Haim Schwartzman;
radicale postbelice, apărute la scurt timp şi de substanţă al conducătorilor evrei aminte a celor iniţiate şi organizate de decorurile – M.H. Maxy; coregrafia – Trixy
după încheierea primului război mondial, reali, Filderman, Zisu, Şafran, din Sfatul Israil Bercovici z.l., secretar literar al Chechais; regia – Izu Schapira. Lumea
exploatează stereotipuri, depistate de Ali- evreiesc (Şlomo Leibovici Laiş z.l.); . evo- TES în a doua parte a secolului XX, unul lui Peretz e un tablou în cărbune; lacrima
na Viorela Căileanu (Brăescu): „primejdia cări din deportarea în Transnistria (Sylvia din ultimii scriitori idiş din România. Iată s-a uscat. Deşi crede că nu-i „nici profet,
comunistă” (dinspre Rusia), iredentismul Hoişie); . consideraţii filozofice iudaice ale că matinee culturale în acelaşi spirit se nici felcer”, scrierile lui subsumează am-
(dinspre Ungaria) de care sunt suspectaţi lui Avinoam Şafran despre pikuah nefeş petrec şi-n lumea de azi, deşi grăbită, teh- bele vocaţii. O primă (re) familiarizare cu
„evreii” - generalizarea e sacrosanctă - din (încălcarea canonului pentru salvarea nologizată, „globalizată”, a fost replica, în textele lui – dramatice, ironice până la
provinciile recent intrate sub administraţie unei vieţi) şi mesirut nefeş (jertfa vieţii timp, a Myei Liontescu, actualul secretar sarcasm, lirice – s-a datorat „teatrului în
românească. Alt stereotip - „cetatea ase- proprii pentru salvarea alteia); . obser- literar al TES, în deschidere. lectură” – poeme, proze, fragmente din
diată”: concurenţa intelectuală, frustrare vaţii socio-politice legate de cercetarea Câteva repere bio-bibliografice au fost piesa sus-amintită – în interpretări nu mai
tradusă prin presiuni pentru introducerea Holocaustului în România înainte şi după oferite de lector univ. dr. Camelia Crăciun. puţin inspirate: Leonie Waldman Eliad,
în universităţi a lui numerus clausus; ’89, respectiv – lucrări la temă apărute în Peretz s-a născut la Zamosc, într-o familie Maia Morgenstern, Natalie Ester, Roxana
concurenţa economică, împotriva căreia afara României şi reintrarea subiectului în de evrei sefarzi. A mers la heder, dar, Guttman, Rudy Rosenfeld, Mircea Drago-
se acţionează prin politicile de „revizuire conştiinţa publică românească (Alexan- învăţând polona, germana, a avut acces man, Nicolae Călugăriţa, Anka Levana.
a cetăţeniei” – legea Mîrzescu, în 1924, dru Florin Platon); . rezonanţe artistice la cultura universală, devenind adept al E. SUHOR
ducând la anularea a 100 000 de drepturi despre Holocaustul din România (Felicia
cetăţeneşti abia dobândite de evrei, lege
reluată în 1937 de guvernul Goga-Cuza,
Waldman).
Unele texte despre Pogromul din Iaşi Sechele
din al doilea război mondial
la care se renunţă datorită intervenţiilor sunt scrise în 2001, pentru sesiunea
lui Filderman la Ambasadele Franţei şi ştiinţifică a Universităţii ieşene de Isto-
Marii Britanii. În schimb, se realizează rie, la comemorarea a 60 de ani de la
„românizarea” sub guvernul Gigurtu, în pogrom. Ponderea trimiterilor o deţine Bună asimilare a prozei moderne de părinţilor lor;
1940. Deşi „etapele cumulative” ducând „Cartea Neagră”, de Matatias Carp (Leon notaţie senzorială; pivot ideatic „la zi”: viaţa în lagărul
la săvârşirea Holocaustului în România Eşanu z.l.). Se menţine atenţia pentru combaterea fascismului, stalinismului, de „persoane
cunosc două faze (1919 – 1933 şi 1934 cărţi consacrate temei de Dumitru Pop, titoismului, în situaţia în care extremismul dislocate” de la
– 1940), reflectate în corespondenţa Marius Mircu, I. Ludo (Silviu Sanie). În devastează şi azi umanitatea. Distilarea Trieste. Analiza
diplomaţilor francezi (Carol Iancu), idei altele, de dată relativ recentă, interesul în retorte proprii a motivelor pasionale: simbolistica da-
antisemite sunt explicit vehiculate încă se mută asupra situaţiei Arhivelor din Iaşi iubire-ură, atracţie reciprocă victimă- rurilor primite
din veacul al XIX-lea de junimişti (Marta (Cătălin Botoşineanu), reacţiei rabinice călău; spaima de moarte şi uniunea de Ena de la
Petreu). Totul se acutizează, însă, pe locale în faţa dezastrului (rabin dr. Eliyahu sufletelor în moarte; cel din urmă – din Filip: ciocolată,
M. Şafran, Lucian-Zeev Herşcovici), do- filozofia romantică. Sunt stâlpii construc- caiet, revolver.

Salonul literar JCC


cumentelor despre Drepţi între Popoare ţiei concepute de Cela Varlam, poetă la Observa „sub-
ieşeni (Gheorghe Samoilă, Carol Iancu), origini, cum se vede şi din titlul romanului tilitatea nota-
procesului responsabililor acestui pogrom „Muşcând din moarte ca din ciocolată”. O ţiilor”, „femi-
Al doilea Salon din acest an (20 în corespondenţa, din 1948, a ambasa- carte care a stârnit interesul criticilor „din nitatea Enei”,
aprilie 2015) l-a avut ca invitat pe dr. dorului Pierre Charpentier (Carol Iancu), diferite generaţii”, observa moderatorul umbra marelui
Jules Cohn, care a prezentat poezii consecinţelor masacrului pentru urmaşii lansării de la „Cărtureşti”, Daniel Cristea „personaj absent”, Tito.
haiku într-o îmbinare fericită cu video, victimelor (Eliza Cocea). Nu lipsesc pa- Enache, interes relaţionat evenimentului Magdalena Bedrosian rememora
fiind ajutat de dr. Liana Tauberg, fiica gini de memorialistică (Baruch Tercatin) „70 de ani de la sfârşitul celui de-al doilea „conflictul subteran” scriitori-putere în anii
coordonatorului Salonului, prof. Z. şi investigaţii jurnalistice cu mărturii ale război mondial”. Sechele? Referinţă care cenzurii, ceea ce conferea cuvântului o
Tauberg. Acest nou tip de abordare a unor supravieţuitori (Ţicu Goldstein). ne domină existenţa? forţă, azi diminuată; evoluţiile literare ale
liricii reprezintă o noutate în România şi Administraţia românească ghetoizează şi George Neagoe remarca „balcanis- autoarei. Îi sublinia gândirea umanistă.
constă în expunerea unei imagini inedite deportează evreii din Chişinău (Alexandr mul” cărţii, de altă factură decât cea „Roman popular” şi de „altitudine sufle-
la care se ataşează în colţul fotografiei Roitman). „A tolera înseamnă a legitima”. consacrată; accentul căzând aici pe con- tească, ideatică”, îl definea Geo Vasile,
un poem haiku sau hanka (preluat de Fraza despre poziţia guvernelor române glomeratul etnic şi confesional raportat la cunoscător al cărţilor Celei Varlam de
la japonezi). în anii de început ai mişcării legionare ideea de cetăţean european. Rezuma su- la debut, atingând şi o „rană deschisă”:
Au citit din opera lor: Nicolae Stelea, dă de gândit într-o contemporaneitate biectul cărţii: un cătun de istro-români ras statutul istro-românilor. Autoarea a mul-
Dan Horisca, Mircea Popescu, Roxana bolnavă de extremism. de partizanii lui Tito; povestea de iubire ţumit pentru aprecieri editorilor, criticilor;
Procopiescu, Maria Chilargi, Constantin între adolescenta Ena, salvată, împreună prezenţă – publicului; încurajare - familiei.
Kapitza şi alţii. IULIA DELEANU cu fratele ei, de Filip, ofiţer titoist, ucigaşul E. SUHOR

„Izvoare” israeliene Premiile B’nai B’rith


care „se aud” ºi-n România pentru Jurnalism pe 2015
Un rol important în apariţia „Izvoarelor” man ale Magdalenei Brătescu, Franciscăi B’nai B’rith World Center a anunţat la Ierusalim Premiile pentru Jurnalism pe
îl joacă tenacitatea conducerii ASILR, dar Stoleru, Gettei Berghoff, nuvelele Adei 2015 cu tema: Reportaje despre Diaspora. Distincţiile au fost acordate jurnalis-
determinantă este capacitatea colectivu- Shaulow Enghelberg, Madeleinei Davi- tului Sam Sokol, de la ”Jerusalem Post”, pentru un ciclu de 30 de articole, din
lui redacţional de-a contura în miniatură dsohn, Sofiei Gelman şi ale lui Aberman mai până în decembrie 2014, despre modificările rapide intervenite în situaţia
harta literaturii israeliene de limbă româ- Berthold – Tellu, proza scurtă umoristică evreilor din Ucraina cuprinsă de război. La categoria “media audiovizuală”, pre-
nă. Uneori – e cazul Biancăi Marcovici – a lui Ernest Huşanu, Petre Cioclu, însem- miul i-a fost acordat lui Nadav Eyal, de la Canalul 10 al televiziunii israeliene,
poezia „concurează” cu proza. G. Mosari nările de „călător în Ţara Sfântă” ale lui pentru realizarea unui program de o oră, intitulat ”Ura”. Difuzat pe 10 octombrie
nu se dezminte în detectarea amănuntului Ion Cristofor, „parizienele” lui Theodor 2014, programul prezintă creşterea anti­semitismului în Europa, iar filmările au
- poantă. Mulţi dintre colaboratori sunt Toivi, eseistica lui Dragoş Nelersa, a Ginei fost făcute în Germania, Anglia şi Grecia. ”Premiul pentru întreaga activitate”
laureaţi ai revistei „Maximum”, îi prezintă Sebastian Alcalay, a lui Andrei Călăraşu, s-a acordat postului de radio ”Kol Israel” pentru programul ”Biroul de căutare a
Teşu Solomovici. Plimbarea lui Hedi S. Si- „zicerile” lui Dorel Schor, excursia lui Roni rudelor”. Inaugurat în 1945 pentru a-i ajuta pe supravieţuitorii Holocaustului să-şi
mon prin Bucureştii studenţiei sale poate Căciularu în istoria oraşului Yaffo ş.a. Li- găsească rudele, programul a fost difuzat permanent până în 1969 şi relansat
chema reverii. Poezia este reprezentată teraţi din România şi Israel scriu despre în 2000. De-a lungul timpului, prin acest program sute de evrei din lume şi-au
cu har de Andrei Fischoff, Maria Găitan autori în viaţă sau intraţi în posteritate. găsit rudele, prietenii sau vecinii.
Moses, Adrian Graunfelds, Solo Har, Este vorba de Ioan Holban, Geo Vasile, Premiile BB pentru Jurnalism cu teme despre Diaspora poartă numele lui Wolf
Vladimir Michael Strihan, Rodica Grindea, George Pruteanu, Paul Leibovici, Marcu şi Hilda Matsdorf. Wolf a editat publicaţia ”Leadership Briefing” a B’nai B’rith World
Mioara Iarchi-Leon ş.a. Proza nu se lasă Simionovici, Tudorel Urian, Titus Vâjeu, Center Journal şi şi-a desfăşurat activitatea de ziarist în Israel şi Australia, iar Hilda
mai prejos. Dovadă - fragmentele de ro- Zoltan Terner. (I.D.) a fost activistă socială în cele două ţări. (E.G.)
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 17

CÂT DE MULTĂ NEVOIE AVEM DE ŞALOM


Ve r n i s a j u l e x p o z i þ i e i „ M e m o r i a H o l o c a u s t u l u i ”
Ediţia actuală a expoziţiei „Memoria tici, tineri neevrei, care prin „integrarea
Holocaustului”, iniţiată în 2009 de pictoriţa Holocaustului în istoria românilor”, ajută
Sarah Einik, organizată, în fiecare vară, ca „oamenii să devină mai umani”. Dar şi
de Institutul Naţional pentru Studierea meritul curatorului, istoricul de artă Valen-
Holocaustului în România „Elie Wiesel” tina Iancu, care a conceput expoziţia. „Un
(INSHR - EW) pentru tineri artişti români act de cultură, o lecţie de istorie, pe care
reuniţi în tabere de creaţie funcţionând n-avem voie s-o uităm”, a definit-o fostul
sub genericul „Cum a fost posibil?”, a ministru al Educaţiei, senator Ecaterina
avut o triplă semnificaţie: aniversară – 10 Andronescu, preşedintele Senatului Uni-
ani de la înfiinţarea Institutului „Wiesel”; versităţii Politehnice. „Eram elevă când
premieră în viaţa universitară, dar şi în am citit prima dată despre Holocaust. Nu
Programul „Noaptea Albă a Galeriilor”; mi-a venit să cred că s-a putut săvârşi
comemorativă – 70 de ani de la sfârşitul în realitate. Pe măsură ce am conştien-
celui de-al doilea război mondial. Ex- tizat faptele m-am întrebat: unde au fost
poziţia a fost realizată în colaborare cu oamenii, unde a fost raţiunea? Impactul
Universitatea Politehnică bucureşteană unei astfel de expoziţii asupra tinerilor
şi Primăria Sectorului 6 al Capitalei. Un mi-a determinat parteneriatul cu Institutul
proiect de succes, sprijinit de Institutul Wiesel şi Primăria Sectorului 6, pentru ca
„Yad Vashem” din Ierusalim, îl definea asemenea tragedii să nu se mai repete”.
moderatoarea expoziţiei, Roxana Po- „Am fost la ceremoniile comemorative, din ca oricând. „Vernisajul de la Universitatea activităţii INSHR. Dintre cei douăzeci de
pescu, cercetătoare la INSHR. „În zilele 27 ianuarie anul acesta, de la Auschwitz, Politehnică are loc chiar în ziua în care expozanţi, au fost prezenţi la vernisaj doar
noastre, când, din păcate, antisemitismul reprezentând Preşedinţia României; un Statul Israel şi-a proclamat independenţa, Alexandra Paşca şi Adriana Vasile. „Am
cunoaşte un nou val de recrudescenţă în drum dintre cele mai tulburătoare în viaţa acum 67 de ani. Expoziţia se află într-un fost marcată de depoziţiile supravieţuito-
Europa şi în lume, un asemenea eveni- mea”, a declarat ministrul Culturii, Ioan lăcaş al ştiinţei, cu participare reprezen- rilor Andrei Călăraşu şi Iancu Ţucărman
ment este binevenit”, remarca primarul Vulpescu. „Tot în acest an, Europa va tativă pentru clasa politică românească. despre Trenurile Morţii şi am încercat o
Sectorului 6, Rareş Mănescu. marca 70 de ani de la terminarea celei Este gândită ca expresie sui generis de vizualizare a lor. Într-un mod similar am
„Prin holul în care se află expoziţia de-a doua conflagraţii mondiale. Faptul evocare a Holocaustului, prin îmbinarea transpus pe pânză scufundarea vasului
vor avea să treacă zilnic mii de studenţi, că vernisajul coincide cu împlinirea a 10 fotografiei cu pictura. În numele comuni- Struma”, a mărturisit Alexandra Paşca.
având astfel ocazia să ia contact cu unul ani de la fondarea Institutului Wiesel, îi tăţii evreieşti din România, al evreilor de „Cursurile de documentare din tabăra
din capitolele cele mai dramatice din is- sporeşte semnificaţia”. pretutindeni, mulţumesc artiştilor, organi- de creaţie unde am lucrat m-au condus
toria umanităţii. Este important ca ele să Preşedintele F.C.E.R., deputat dr. zatorilor, publicului pentru demersul lor ca spre alegoriile despre femeia în lagăr şi
nu fie uitate, cu atât mai mult cu cât există Aurel Vainer, şi-a început alocuţiunea cu asemenea suferinţe să nu se mai repete”. în libertate”, a recunoscut Adriana Vasile.
voci care neagă Holocaustul, acum, când salutul evreiesc Şalom – Pace, mai actual Numitor comun – mulţumirile aduse IULIA DELEANU
încă mai trăiesc supravieţuitori ai săi”, a
atras atenţia rectorul Universităţii Politeh-
nice din Bucureşti, prof. univ. dr. Mihnea APOCALIPSA NAZISTĂ
Costoiu. „Cei ce nu cunosc istoria sunt Un important istoric britanic, Ian pe majoritatea evreilor, sclavi şi forţă de ales pe mem-
condamnaţi s-o repete. Expoziţia este Kershaw,specialist în istoria Germani- muncă gratuită) dar şi la rău (suportând brii de partid.
cu atât mai semnificativă cu cât este ei din timpul celui de-al doilea război cu stoicism pierderile şi lipsurile), între Din nefericire,
anul în care am comemorat 70 de ani de mondial, consacră o carte amplă unui ciocan (ruşii) şi nicovală (occidentalii), se şi eu mă număr
la eliberarea lagărului de la Auschwitz; singur segment, cel din urmă (zece luni), retrăgeau în ordine sau dezordine spre printre ei. Re-
marcăm 70 de ani de la sfârşitul celui intitulată “SFÂRŞITUL. Rezistenţa sfidă- capitala ţării, căutând să salveze ce se gret deja acest
de-al doilea război mondial”, a accentuat toare şi înfrângerea Germaniei lui Hitler, mai putea salva şi, mai ales, să şteargă lucru. Te rog să
1944-1945” (trad.Cristina Ispas, cuvânt urmele Holocaustului, să desfiinţeze lagă- scapi grabnic de
înainte Adrian Cioroianu, Ed. Corint, re şi să distrugă crematorii pentru oameni acea uniformă,
2014). Autorul încearcă să înţeleagă, vii, să-i lichideze pe supravieţuitori, prin nu contează
aşa cum se exprimă prefaţatorul, cum de marşuri şi înfometare, ajunşi nişte biete cum, chiar dacă
poporul german, în majoritate, s-a pus cu schelete, pentru ca să rămână cât mai trebuie să-i dai
abnegaţie în slujba unui conducător care puţini martori. foc.” Propagan-
le promisese un imperiu de o mie de ani, Cartea, cu o documentare excepţiona- da nazistă, conchide autorul, îşi lăsase
dar îi lăsase moştenire, în schimb, o Ger- lă, culege impresii din scrisorile militarilor adânc amprenta. Populaţia era încredin-
manie în ruine şi ruptă în două! În definitiv, către familiile lor, unele scăpate de cen- ţată că evreii pregătesc o răzbunare în-
încă mai sintetic spus, de ce l-au ascultat zură. Astfel, un sergent sătul de război grozitoare. Martin Borman, un apropiat al
germanii pe Hitler până în ultima clipă? E deplânge ”bombele care nu încetează să lui Hitler, „eminenţa cenuşie” a regimului
vorba de o “supunere hipnotică”, în pofida cadă asupra Germaniei”. Şi nici un clopot scria: ”O victorie sovietică sau americană
ataşatul cultural al Ambasadei SUA în dezastrului de proporţii apocaliptice. nu anunţă încă pacea, în apropierea Cră- ar însemna nu numai exterminarea rasei
România, Marjorie Stern. „O expoziţie Ultimele zece luni, urmărite cu acribie ciunului (decembrie 1944). Şi mai scrie cu noastre, dar şi distrugerea întregii noastre
în care tehnica, arta, istoria – prin colaje de autor, sunt năucitoare. Cerul era îm- năduf: ”Noi toţi, germanii, vom fi încă în culturi şi civilizaţii, în loc de Meistersinger
de fotografii de arhivă cu imagini din Ho- pânzit de avioanele aliate care devastau timpul acestei sărbători, într-o luptă aprigă va trebui să vedem triumfând jazzul”.
locaust în România – creează momente necruţător, zi şi noapte, oraşele Germa- împotriva acestor degeneraţi conduşi de (Cine ar fi crezut atunci că Barenboim va
emoţionale”, a prezentat-o directorul niei. Propaganda lui Goebbels atârna pe paraziţi evrei care nu cunosc sentimentul dirija Wagner la Berlin? - n.n.) Pedepsi-
general al INSHR, prof. univ. dr. Alexan- ruinele clădirilor afişe tipărite cu următorul patriotic şi nici nu au o ţară natală”. (Dar rea naziştilor nu a fost nici pe departe pe
dru Florian, adăugând discursului şi o cuprins “consolator”: ”Zidurile pot fi distru- primeşte replica istoriei, după numai trei- măsura crimei genocidare. În anii imediat
notă afectivă personală: „Pentru mine, se, nu şi inimile noastre”. Meseriaş, nu patru ani, când va răsări pe hartă Statul după război, un sondaj de opinie efectuat
care am fost cadru didactic în această glumă! Incontestabil, personalitatea lui Israel, prin lupta şi munca dârză a poporu- de Aliaţi arăta însă că 50 la sută dintre
Universitate acum mai bine de 30 de ani, Hitler, carismatică, reuşise să subordone- lui evreu,n.n.). Exista un sentiment destul germani considerau încă naţional-socia-
reîntoarcerea, prin intermediul acestei ze aproape un întreg popor, fanatizându-l. de răspândit în Germania că dezastrul şi lismul ca fiind în esenţă o idee bună, pusă
expoziţii, e un motiv de emoţie în plus”. Dar autorul pune reflectorul nu atât asupra mizeria ar fi un fel de plată pentru ce li se greşit în practică (parcă am auzit şi noi
Mulţumind oaspeţilor – reprezentanţi ai dictatorului, cât asupra poporului, care l-a întâmplase evreilor. Mai mult. Îi urmărea aşa ceva, după căderea lui Ceauşescu -
Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului, adus la putere, îl susţine şi chiar îi ghi- ideea că evreii se vor întoarce cu forţele n.n.). Cartea lui Kershaw se recomandă
Ambasadei SUA în România, liderilor ceşte, îi anticipează intenţiile genocidare de ocupaţie pentru a se răzbuna. Într-o printr-o expunere remarcabilă, absolut
F.C.E.R., BBR – pentru participare, vor- şi acaparatoare. Solidari cu el la bine altă scrisoare trimisă de pe front soţiei sta cutremurătoare!
bitorul a apreciat reuşita artiştilor plas- (jefuind Europa şi făcându-i pe europeni, scris: ”Ştii că evreii se vor răzbuna mai ŢICU GOLDSTEIN
1950 – vârful emigrării evreilor din
România în anii ’50: 47.071 persoane
emigrate.
Relaþii bilaterale ROMÂNIA - ISRAEL (1950) mului (...)”.
13 iunie, Israel - Chicago – premi-
erul Ben Gurion a transmis o telegramă
Ianuarie – Ehud Avriel (n. Ueberall, Continuăm trecerea în revistă a principalelor către Morgentau, care prezida la
1917, Viena - d. 1980) a fost desemnat momente din istoria relaţiilor diplomatice Chicago şedinţa colectei Apelul Evre-
reprezentant diplomatic al Israelului româno-israeliene. iesc Unit, comunicând următoarele:
în România, ca trimis extraordinar şi „Suntem gata a primi miile de evrei din
ministru plenipotenţiar, la 11 martie Comitet larg, care va constitui nucleul creării Asociaţiei România şi Irak. Dar va fi imposibil să
primind acordul părţii române. de Prietenie Israel - R.P.R. realizăm marele proiect de încadrare fără sprijinul total
11 ianuarie, Israel – „Haţofe”, ziarul partidului Miz- 12 mai, R.P.R. – emiterea Hotărârii C.C. al P.M.R. pri- al evreilor din America”.
rachi, din coaliţia guvernamentală, a publicat mai multe vind problema emigrărilor în Israel. Documentul preciza: 26 iunie, Bucureşti – reprezentantul diplomatic al
articole despre emigrare, atacând virulent U.R.S.S., „1. Sunt libere de a pleca în Israel acele elemente din Israelului în România, E. Avriel, a prezentat scrisorile
R.P.R. şi Ungaria, subliniind, între altele, următoarele: rândurile populaţiei evreieşti, care îşi vor exprima voinţa de acreditare preşedintelui Prezidiului Marii Adunări
„Ceea ce a scăpat de cuptoare e nimicit prin asimilare. de plecare prin completarea formularelor distribuite de Naţionale, dr. C. I. Parhon.
Emigrarea din Europa de Răsărit este o problemă de M.A.I.; 2. Organizaţiile de partid şi de masă vor duce o 26 iulie – încheierea celui de-al doilea Aranjament
viaţă pentru noi şi trebuie să stea mereu pe ordinea de muncă sistematică de lămurire a populaţiei muncitoare de plăţi româno-israelian. Volumul, prevăzut pentru măr-
zi. Dacă Statul Israel nu va reuşi să obţină emigrarea, evreieşti (...) pentru ca aceştia să rămână în R.P.R. unde furile exportate a fost de 1.000.000 de dolari, iar pentru
ne aflăm în faţa unei catastrofe naţionale”. au un viitor asigurat (...); 3. Prin presă, broşuri, conferinţe, mărfurile importate de 500.000 de dolari, 500.000 de
15 ianuarie, Haifa – Legaţia României a vernisat prin agitatori speciali evrei, români şi maghiari, se vor dolari plătindu-se în devize libere.
o expoziţie de tablouri şi cărţi dedicată Centenarului duce acţiunile de lămurire în problema emigrărilor: (...) Dr. FLORIN C. STAN
Eminescu. Activitatea s-a desfăşurat cu sprijinul unui c. Se va intensifica demascarea şi combaterea sionis-
18 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

Cronica BBR
Iom HaŞoah la Bucureºti
Istorie cu ochii (Urmare din pag. 7) pentru suferinţele
lor, ci a fost o luptă Lecþia trecutului manifestărilor extremiste de tip fascist sau
legionar. Fie ca memoria Holocaustului
prezentului pentru existenţă, o luptă pentru apărarea
cauzei naţionale evreieşti.” Ing. P. Schwartz a avertizat: “Nimeni
să ne facă mai buni!”. Victor Marcusohn
a spus: “Este de datoria noastră, a urma-
Expozeul istoricului Adrian Cioflâncă nu a tratat cu seriozitate ceea ce Hitler şilor, să încercăm să ducem mai departe
la recenta reuniune BBR despre „Locuri Importanþa memoriei a anunţat încă din anii ‘20, că evreii ar fi
trebuit să dispară, la fel ca romii şi, lucru
tot ceea ce ştim, tot ceea ce am învăţat de
la bunicii şi străbunicii noştri, să încercăm
ale memoriei în Moldova” a avut un pre-
ambul: treptele apropierii sale de cerce- E.S. Dan Ben-Eliezer a menţionat: mai puţin cunoscut, toate popoarele sla- să fim exemple pentru societatea actuală,
tarea Holocaustului în România, munca “Ne amintim de pogromurile din Dorohoi, ve. Gândirea dementă a lui Hitler era de să nu ne temem, să nu ne ascundem ori-
de investigaţie în teren, în arhivele din Galaţi, Iaşi şi Bucureşti, precum şi de de- a ajunge cu germanizarea Europei până ginile evreieşti.” N. Păun a precizat: “Nici
ţară şi străinătate, gradul lor de des- portările evreilor din Bucovina, Basarabia în câmpurile agricole ucrainene. Ceilalţi, noi nu am avut altă vină decât aceea că
chidere înainte şi după ’89, importanţa şi Transilvania. În această zi onorăm, de inclusiv românii, cărora nu li se spune ne-am născut romi. Vreau să mulţumesc
istoriei orale. Fundalul temei: caracterul asemenea, curajul celor care s-au ridicat întotdeauna adevărul, trebuiau împinşi personalităţilor evreieşti din România
„gradual” al Soluţiei Finale, grija crimi- şi au luptat împotriva opresorilor. Efortu- spre Siberia. Lumea nu l-a luat în serios dar şi din lume pentru că, de câte ori aţi
nalilor de a şterge pe cât posibil urmele rile lor eroice, indiferent de confesiune, pe Hitler. Şi acum se întâmplă nişte lucruri avut prilejul, la comemorările dvs. ne-aţi
asasinatelor în masă, atmosfera geno- continuă să ne inspire şi să ne încurajeze. extrem de negative. În multe zone e criză menţionat şi pe noi, romii. Vă mulţumim
cidară: ordinele subînţelese de omor pe (…) Am dori să credem că antisemitismul economică. Sunt cel puţin două zone de că nu ne-aţi uitat.”
fondul declanşării războiului împotriva va dispărea, dar realitatea este mult mai foc în lume şi, din păcate, se trece iar
U.R.S.S. Un exemplu: evrei basarabeni complexă, iar consolidarea partidelor de
extremă dreaptă din Europa, retorica
foarte uşor peste acest lucru. Nu trebuie
să fim pesimişti, nici alarmişti, dar trebuie
Pãstrarea memoriei prin artã
împinşi spre Huşi şi asasinaţi în 1941.
A fost menţionat volumul „Iulie însân- antievreiască şi negarea Holocaustului să fim realişti şi să trezim, în primul rând Participanţii au asistat şi la momente
gerat”, în pregătire la Editura „Hasefer”, sunt mai rezonante şi mai evidente decât politicienii, la realitate.” artistice, susţinute de corul „Hazamir”,
despre masacrele din Basarabia şi în trecut. Am promis să nu uităm nicio- dirijat de Bogdan Lifşin şi aflat sub ma-
dată. Aşadar, atât ca cetăţeni, cât şi ca nagementul lui Silvian Horn, solistul vocal
Bucovina sub administraţie româneas-
că, şi cartea „Ordinul nescris”, despre guverne ale lumii avem obligaţia morală Fie ca amintirea Holocaustului Liran Kobi Ash, Rodica Gondiu, care a
asasinarea evreilor europeni. Referitor de a preveni ca rasismul, xenofobia şi an- sã ne facã mai buni! cântat la un instrument deosebit, esraj, şi
la Pogromul de la Iaşi, conferenţiarul a tisemitismul să creeze alte victime. Dato- actorul Marius Călugăriţa. Cei prezenţi au
arătat că: . a fost intensificată propagan- ria noastră este de a învăţa noile generaţii Prof. dr. A. Florian a subliniat: “Guver- aşezat pe un panou stele galbene, inscrip-
da antisemită prin broşuri distribuite de despre Holocaust, iar astfel, copiii noştri nul României, prin Institutul «Elie Wiesel», ţionate cu numele unor victime, au aprins
vânzători de icoane şi profesori; . au fost nu vor fi indiferenţi la suferinţele altora.” nu va tolera, în spaţiul public din România, lumânări şi au vizionat o mini-expoziţie
ordine orale, dar şi ordine explicite de recrudescenţa antisemitismului sau a despre personalităţi care au salvat evrei.

Recepþie la Ateneul Român de Iom HaAţmaut


ucidere a evreilor (generalul Vasiliu); .
au fost folosiţi legionari care să comită
diversiuni alimentând acuzele antievre-
ieşti. Eşecul ideii de război-fulger a lui (Urmare din pag. 7) E.S. Dan Ben- Naţionale de Comemorare a Holocaus- a 14 acorduri. Vorbitorul a menţionat
Hitler, inabilităţile armatei române, buna Eliezer a dorit să-şi tului”, a precizat el, scoţând în evidenţă frumoasa primire ce i s-a făcut delega-
pregătire a armatei sovietice au fost manifeste ataşamentul faţă de România faptul că „în timpul vizitei recente în Is- ţiei parlamentare române care a vizitat
puse pe seama evreilor, contribuind la şi poporul român şi angajamentul ca, rael a lui Valeriu Zgonea, a fost semnat Israelul şi întâlnirile rodnice pe care le-a
asasinarea în masă şi aruncarea în gropi ”împreună cu soţia, să folosească toate primul memorandum inter-parlamentar avut cu personalităţi politice israeliene,
comune a evreilor din Sculeni şi Stânca posibilităţile pentru a împărtăşi cu alţii de cooperare dintre Knesset şi Camera inclusiv cu preşedintele Rivlin.
Roznovanu. Trei gropi comune au fost dragostea şi cunoştinţele despre Româ- Deputaţilor, adăugând astfel o nouă di- El a amintit şi participarea sa la con-
găsite între Gura Câinari şi Mărculeşti. nia”. E.S. Dan Ben-Eliezer a avut cuvinte mensiune relaţiilor noastre bilaterale”, a ferinţa de la Terezin împotriva antisemi-
Pe locul lagărului de la Mărculeşti a fost deosebit de frumoase la adresa pre- mai spus ambasadorul. tismului, în care a subliniat necesitatea
ridicat un memorial. Au fost comise atro- şedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Răspunzând cuvintelor care i-au fost promovării unei ”legi a toleranţei”, care
cităţi la Bălţi. A fost reamintită descoperi- Zgonea, pe care l-a numit ”un adevărat adresate, Valeriu Zgonea, preşedintele sancţionează antisemitismul şi crime-
rea gropii comune de la Popricani. Dacă prieten al Statului Israel, al Ambasadei Camerei Deputaţilor, a subliniat ”spectrul le motivate de ură. Valeriu Zgonea a
la Podu Iloaiei şi Tg. Frumos „lucrurile şi al comunităţii evreieşti. “Aş dori să extins al relaţiilor dintre România şi Is- salutat, cu prilejul Zilei Independenţei
sunt la vedere”, locul gropilor comune subliniez implicarea sa esenţială atât la rael, de la dialogul politic la nivel înalt la Israelului, comunitatea românilor din Is-
din Săbăoani şi Iugani – nu. Osemintele nivel naţional, cât şi internaţional în spri- schimburi culturale, educaţie şi turism”. rael, care a contribuit la crearea statului,
victimelor din lagărul de la Călăraşi au jinirea luptei împotriva antisemitismului, Aceste relaţii s-au ridicat la un nou nivel transmiţând întregului popor israelian
fost deshumate şi re-înmormântate în inclusiv prin prezidarea în fiecare an a prin reuniunile interguvernamentale ro- urări de pace şi prosperitate.
Israel. Sunt încă multe gropi comune unei sesiuni parlamentare dedicate Zilei mâno-israeliene, soldate cu semnarea
necunoscute. S-a pus problema cifrelor
(preşedintele BBR, ing. José Iacobes-
cu); s-a propus intensificarea pe net IOM HAŞOAH la Iaºi
a contraatacurilor în faţa propagandei Iom HaŞoah, Ziua Mondială a Holo- unul dintre cele mai violente asasinate
antisemite actuale (Boris Marian Mehr); caustului, este un moment semnificativ în masă împotriva populaţiei evreieşti în
s-au adus completări (dr. Lya Benjamin); de reculegere în amintirea martirilor şi contextul declanşării celui de-al doilea
s-au adresat felicitări (Dan Laufer); s-a eroilor morţi în timpul celui de-al doilea război mondial.
amintit salvarea de către români din război mondial. Knesset-ul israelian a Realizat de istoricul Radu Ioanid, de
oraş, din faţa plutonului de execuţie, la ales ca această zi, numită Yom HaŞoah la Muzeul Memorial al Holocaustului din
intrarea armatei române în Herţa (Liviu veHeGhevurah (Ziua Catastrofei şi a Washington, după o idee a lui Alexandru
Beris); a fost amintit actul criminal al Eroismului), să fie 27 Nisan, ziua în care Florian, director general al Institutului Na-
Gestapoului în Noaptea de Cristal, din a început răscoala din ghetoul varşovian. ţional pentru Studierea Holocaustului din
1938, căruia i-a căzut victimă Paul San- Ziua Mondială de Comemorare a celor România „Elie Wiesel”, albumul conţine
der, unchiul vicepreşedintelui F.C.E.R. şi şase milioane de victime, din care peste un text explicativ alcătuit pe baza docu-
preşedintelui C.E.B., ing. Paul Schwartz. 1,5 milioane erau copii, are menirea să mentelor de arhivă şi al mărturiilor, text
Preşedintele BBR a propus o reeditare readucă şi să menţină vie în conştiinţa supravieţuitori ai lagărelor din Transnistria explicativ ce completează mesajul celor
lărgită a conferinţei. colectivă a popoarelor această mare şi ai Holocaustului din România. 129 de fotografii selecţionate de autor.
La rubrica „Noi despre noi”, Berti tragedie a umanităţii. Apoi dr. Filip Petraru şi Albert Loznea- În zilele de la sfârşit de iunie 1941, ne-
Barbera a vorbit despre anii de formare Adunarea de comemorare de la Iaşi, nu au rostit rugăciunea Kadiş şi rugăciu- omenia şi omenia au stat faţă în faţă. Au
muzicală, dar şi socială: spirit de echipă, moderată de ing. Abraham Ghiltman, nea pentru cei care au pierit în Holocaust, existat oameni de omenie, cum îi numeşte
prin sport; atitudine în faţa nedreptăţilor preşedintele Comunităţii, a început cu pentru cinstirea memoriei victimelor. Marius Mircu (z.l.) în cartea cu acest titlu,
făcute necuvântătoarelor; devotament aprinderea a şase lumânări în memoria Dr.Bianca Idel, dr. Silvia Hoişie, Ruti care au ajutat evrei să supravieţuiască
comunitar. Preşedintele BBR a prezen- celor şase milioane de evrei ucişi în Moscovici, Şoil Petraru, prin vocea fiului cumplitului pogrom. Primarul oraşului
tat stadiul avansat al programului în timpul Holocaustului. Lumânările au fost său, dr. ing. Filip Petraru, Walter Severin Cernăuţi, avocatul Traian Popovici, patri-
lucru: „Podurile Toleranţei”, ediţia a II-a. aprinse de dr. Silvia Hoişie, dr. Bianca şi dr. Elena Bodinger au depănat amintiri arhul Nicodim, mitropolitul Tit Simedrea,
IULIA DELEANU Idel, Ruti Moscovici, Ghizica Fernbac, din anii deportărilor. S-a vorbit despre mitropolitul N. Bălan, Regina-mamă Elena
Rudolf Rozemberg şi dr. Carola Ofenberg, drumul infernal spre Transnistria, despre au intervenit pentru oprirea deportărilor;
viaţa în lagărele de la Moghilev, Djurin, Viorica Agarici, farmacistul D. Beceanu,
Iom HaZikaron la Templul Coral Tulczin, despre spaimă, teroare, frig,
foamete şi boli, despre tot ce-au îndurat
inginerul Gr. Profir, preotul P.Teodorescu,
avocata Veronica Zosin Gorgos şi alţii,
(Urmare din pag. 7) un lider, un luptător, spus mama celor doi eroi. deportaţii, despre rudele apropiate de- rămaşi anonimi, au salvat, în acele zile,
care a crezut în ca- La rândul său, dr. Aurel Vainer a sub- cedate pe drum şi despre tortura fizică şi vieţile multor evrei. Cinste lor!
uza sa, care a trăit o viaţă plină de sem- liniat: „ Printre eroii căzuţi evocaţi aici, în psihică îndurată atunci. De asemenea, În lucrarea “Dor de Oameni”, publica-
nificaţie. Vă rog pe voi toţi, luaţi, rogu-vă, mod cert au fost şi fii ai Israelului originari s-au evocat amintirile reîntoarcerii în tă în anul 2011, ing. Gheorghe Samoilă
o calitate dintre cele ale fiului meu, una, din România. În România interbelică cir- locurile natale, unde, cel mai adesea, nu aduce un binemeritat omagiu preotului
şi aplicaţi-o vieţilor voastre. Aceasta este culau imagini, răspândite de antisemiţi, au regăsit nimic din vechile gospodării. Gr. Resmeriţă şi inginerului Petru Naum,
cea mai semnificativă aducere aminte. Nu în care se insista că evreul este laş, că Am prezentat albumul „Pogromul de la care au fost împuşcaţi pe străzile Iaşiului,
construiţi pentru el turnuri, căci eu nu am evreul fuge şi nu vrea să lupte… Întreaga Iaşi”, o cutremurătoare istorie în imagini alături de evreii pe care încercau să-i
nevoie de turnuri, eu doresc vieţi pline de istorie a statului Israel modern, de 67 de a unui episod tragic al Holocaustului din salveze de urgia pogromului.
însemnătate. Sunt sigură că dacă noi toţi ani, este o istorie a curajului, iar faima România. Prin proporţii – 14.850 de vic- Never again! - Never forget! Niciodată
împrumutăm o virtute ca aceasta, atunci sa în lume este dată de toţi cei care au time, conform Raportului final al Comisiei din nou şi Să nu uităm niciodată, să nu
vom deveni buni unul faţă de celălalt, faţă luptat efectiv, au muncit şi au trăit în con- pentru Studierea Holocaustului din Româ- uităm victimele şi pe salvatorii lor!
de întreg poporul nostru, şi vom fi vrednici diţii grele pentru a susţine ţara Israelului.” nia „Elie Wiesel” – şi prin inimaginabila
împreună de acest mare sacrificiu” – a sa cruzime, Pogromul de la Iaşi a fost MARTHA EŞANU
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 19

Şabatul Solidaritãþii O celebritate a culturii ruse


Fundaţia americană „Tom Lantos” pentru Drepturile Omului şi Justiţiei a lansat un
apel liderilor şi cetăţenilor lumii să organizeze o demonstraţie împotriva antisemi-
tismului. ”Intr-o manifestaţie de curaj, 24 de ţări partenere din Europa şi America de
Boris Pasternak
Unul dintre cei mai de seamă poeţi evitate evocări ale catastrofelor umane
Nord (Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Canada, Cehia, Cipru, Croaţia, Elveţia, ruşi, Boris Pasternak a devenit celebru provocate de Stalin după acei ani. Jivago
Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Italia, Liechtenstein, Marea Britanie, datorită romanului „Doctor Jivago”, res- este însuşi Pasternak, un om ce oscilează
Norvegia, Portugalia, România, Spania, SUA, Suedia şi Ungaria) s-au angajat să ia pins cu vehemenţă de regimul sovietic. între viaţa artistului şi loviturile „dictaturii
parte, pe 22 mai, la „Şabatul Solidarităţii” , se arată într-un comunicat al Instituţiei. În 1958 i s-a conferit Premiul Nobel, iar proletariatului”. Profunzimea versului său
Participanţii transmit un important mesaj comunităţilor evreieşti din ţările lor şi guvernanţii i-au propus să plece şi să nu este greu de sesizat la o primă lectură:
lumii, în care se arată că ura şi intoleranţa nu vor deveni dominante. mai revină în URSS. Pasternak a ales „Curgeau razele, precum şi cărăbuşii cu
În ultimele zile, Marea Britanie, Franţa, Canada, Belgia, Lichtenstein, Norvegia şi însă patria şi nu premiul. reflexe/ prin sticla libelulelor se strecurau
România s-au angajat să participe la această iniţiativă. Demonstraţiile de susţinere În 1912, deci la vârsta de 22 de ani, a pe-obraz/ pădurea era invadată de lumină
s-au desfăşurat în sinagogile din ţările respective în timpul slujbei de Şabat. De ase- debutat ca poet, apoi în 1914 a publicat tremurândă/ precum sub lupa unui meşter
menea, a fost deschisă o listă în care cei care doresc să participe la această iniţiativă volumul „Gemenul din nori”. În 1917, an ceasornicar”. O nelinişte străbate fiecare
semnează următoarea declaraţie: ”Îmi exprim sprijinul faţă de Şabatul Solidarităţii, de răscruce pentru Rusia, el scoate al poem al său, pe lângă cele cu tentă filoso-
reafirmând angajamentul nostru împărtăşit faţă de cel mai important drept al omului doilea volum, „Dincolo de bariere”. Spre fică, în poezia reflexivă, peisagistică, arta
– libertatea religiei, conştiinţei şi convingerilor”. Textul a fost deja semnat de nume- deosebire de prietenul său, poetul Maia- lui Pasternak trezind admiraţia necondiţi-
roase personalităţi din Europa şi America de Nord, după cum se poate vedea şi pe kovski, el s-a ţinut departe de disputele onată a unor mari poetese, ca Ţvetaeva,
site-ul http://solidaritysabbath.org, unde şi dvs. puteţi adera la această iniţiativă. (E.G.) politice. A fost apreciat ca poet chiar şi Ahmatova, dar şi a milioanelor de cititori,

Ziua Europei la Centrul Cultural


de dictatorul Stalin, pe care l-a con- iubitori de literatură rafinată.
vins, vremelnic, să-l scu- Tradusă în mai multe
tească de arest (şi de un – 125 de ani limbi, opera sa a fost par-

Intercomunitar Botoşani asasinat) pe poetul Osip


Mandelştam. În cele din
urmă, acesta a fost totuşi
de la naştere –
ţial transpusă şi în limba
română: “Comuna din
Lomza” (1963); “Lirice”
“Uniţi in diversitate” a fost tema ac- mice a Cărbunelui şi Oţelului, creată prin
tivităţii desfăşurate la C.C.I. şi dedicată Tratatul de la Paris, ca o premisă a Uniunii internat şi ucis, în urma (1969); “Doctor Jivago”,
sărbătoririi bătrânului continent. Europene. unor denunţuri şi a unui (2008). La sfârşitul anilor
În deschiderea activităţii, preşedintele Un catren reuşit, dedicat zilei de 9 Mai, poem extrem de violent ‘30, deprimat din cauza
C.E. Botoşani, David Iosif, i-a salutat pe a fost citit de autorul său, Laurenţiu Maftei. scris împotriva lui Stalin. nenorocirilor pe care le
cei prezenţi (evrei, romi, armeni), sublini- Expertul local pentru romi din cadrul Tatăl poetului, Leonid vedea în jurul său (sunt
ind dorinţa etniilor de a se cunoaşte mai Primăriei Botoşani, prof. Jupiter Borcoi, a Pasternak, artist plastic, anii terorii staliniste), Pas-
bine, de a fi împreună, de a spulbera idei amintit, în intervenţia sa, despre talentul era evreu convertit, şi ternak renunţă pentru o
preconcepute, griji cotidiene sau singură- muzical al etniei, reliefând multitudinea mama sa, pianistă. Co- vreme la opera personală
tatea, uneori. Gustav Finkel a prezentat personalităţilor rome marcante din viaţa pilul a studiat un timp cu şi îşi câştigă existenţa
programul artistic dedicat zilei de 9 Mai, culturală. Skriabin, apoi s-a ocupat traducând. Traduce mult
precum şi pe talentatul elev Ispir Latif, Îmbrăcate în port tradiţional armean, de filozofie. A mers la Mar- din Shakespeare, Kleist,
din partea etniei rome. Ana Teletin, de tinere eleve, conduse de prof. A . Vrabie, burg, în Germania, unde Goethe, Petöfi, Shelley,
la Biblioteca Judeţeană, a prezentat un au încântat prin graţie şi dezinvoltură. preda Hermann Cohen, Verlaine, din germană,
istoric al Bibliotecii Etniilor, departament Suita de cântece, interpretate în idiş, model pentru Heidegger, engleză şi din poezia gru-
care împlineşte 15 ani în 2016. rusă şi franceză, audiate cu ajutorul teh- Jaspers, ş.a. Boris Pas- zină. A fost şi în Gruzia, pe
Un scurt, dar interesant istoric al Uni- nicii moderne, a fost completată de prof. ternak i-a cunoscut în co- urmele lui Lermontov, pe
unii Europene a fost prezentat de prof. Beatrisa Finkel, care a interpretat melodii pilărie pe Lev Tolstoi, Rah- care îl admira. În timpul
Beatrisa Finkel, care a amintit momentul din repertoriul Patriciei Kaas . maninov, Serov, Vrubel. războiului publică volume-
înfiinţării, în 1951, a Comunităţii Econo- Prof . BEATRISA FINKEL Prima fază a formării sale poetice este le de versuri “Pe trenuri timpurii” (1943)
legată de grupul „ Centrifuga”, modernişti şi “Întinderea pământească” (1945). În

AD MEA VEESRIM, MARCEL RAPPAPORT!


cu valenţe europene. În 1922 publica un iarna aceluiaşi an începe să scrie romanul
volum de succes, „Sora mea, viaţa”, care “Doctor Jivago”. În 1948, întregul tiraj de
îl impune ca personalitate artistică. Mai Opere Alese de Boris Pasternak, tipărit în
Îl revăd cu ochii minţii, când eram copil, la Bârlad. Îi plăcea sportul, ca şi fratelui scrie romanul în versuri „Spektorski”, po- anul precedent, este dat la topit. Publica-
său, Puiu, care a făcut sport de performanţă. Pe mormântul lui, din Israel, a pus să se emul „Locotenentul Schmidt”, volumul „ A rea romanului în Italia, în 1957, şi decer-
scrie: Puiu Rappaport – România. Marcel Rappaport, azi, nonagenar, a ales ştiinţele doua naştere”, apreciate de Maxim Gorki. narea Premiului Nobel pentru literatură
economice. După ‘44, a absolvit ASE-ul la Iaşi, a lucrat la Banca regională Bârlad până Şi-a petrecut cea mai mare parte a în 1958 au generat severe critici în presa
la desfiinţarea regiunii, în 1956, când a fost transferat la Bucureşti. Până la pensionare, vieţii în Peredelkino, satul scriitorilor, de sovietică, soldate cu excluderea sa din
în 1986, a fost inspector la Banca Naţională a României. L-am revăzut când „venise lângă Moscova, unde a şi fost înmormân- Uniunea Scriitorilor şi constrângerea să
în Federaţie”, colaborator la Serviciul Contabilitate al F.C.E.R. Nu accepta existenţa tat, în 1960. A cunoscut două mari iubiri, renunţe de “bună voie” la Premiul Nobel.
inactivă. Întotdeauna, cu o vorbă bună şi-un zâmbet pentru fiecare. Nu i-a plăcut să-şi a doua fiind un model pentru eroina Lara În 1959 încheie volumul de versuri “Când
etaleze necazurile. De ce să-i împovăreze pe ceilalţi, că doar fiecare şi le are pe ale lui. din ”Doctor Jivago”. Acţiunea romanului se înseninează”. La 30 mai 1960 scriitorul
Suferinţele fizice – nici pe atât. A ştiut să se lupte cu ele şi să le depăşească. Un om cuprinde perioada 1903-1929, deci sunt moare la Peredelkino. (BORIS MARIAN)
discret, un om modest. La mulţi ani şi Ad Mea Veesrim, dragă Marcel Rappaport! (I.D.)

FEDERAÞIA COMUNITÃÞILOR EVREIEªTI DIN ROMÂNIA


HOTĂRÂRILE CONSILIULUI DE CONDUCERE AL F.C.E.R. HOTĂRÂRILE ADUNĂRII GENERALE A F.C.E.R.
28 aprilie 2015 29 aprilie 2015
(Urmare din pag. 9) 3. Consiliul de Condu- al Cimitirelor evreieşti din România, inclusiv (Urmare din pag. 9) In rezultatele anului 2014 se regăsesc venitu-
cere al F.C.E.R. a luat notă Regulamentul de înhumare în zona mixtă a rile şi cheltuielile realizate la nivelul Federaţiei, al
şi aprobă, în unanimitate, Raportul Comisiei membrilor şi descendenţilor din căsătorii mixte. comunităţilor şi al activităţii de asistenţă socială şi medicală.
de cenzori pe anul 2014 prin care confirmă bi- Pentru orice nelămurire privind cele de mai Anul financiar 2014 se încheie cu un excedent de 3,5%.
lanţul contabil, controlul exerciţiului şi anexele sus, vor fi contactaţi dnii Eduard Kupferberg şi Recomandă:
acestuia. Rabinul Rafael Shaffer. Observaţiile şi com- – Creşterea veniturilor din valorificarea patrimoniului imobiliar;
4. Consiliul de Conducere al F.C.E.R. aprobă, pletările se vor transmite în termen de două – Eficientizarea restaurantelor rituale;
cu majoritate de voturi (1 vot contra, dl Roth), săptămâni. – Valorificarea mai bună a Centrelor de Instruire şi Recreere;
Orientările privind Bugetul de venituri şi cheltuieli Forma definitivă va fi aprobată prin vot – Valorificarea fondului de carte şi a R.E.;
al F.C.E.R. pe anul 2015. electronic – Obţinerea de noi resurse pentru terminarea principalelor obiective
Recomandă: 6. Consiliul de Conducere al F.C.E.R. apro- care trebuie terminate în cursul anului 2015.
– în funcţie de cunoaşterea tuturor resurselor bă Regulamentul pentru conferirea Medaliilor 4. Adunarea Generală a F.C.E.R. a luat notă şi aprobă, în unanimi-
financiare realizarea Bugetului cifric de venituri F.C.E.R.. Acestea sunt: tate, Raportul Comisiei de cenzori pe anul 2014 prin care se confirmă
şi cheltuieli al F.C.E.R. pe anul 2015, care va fi a) Medalia de onoare „Prieten al Comunită- bilanţul contabil, controlul exerciţiului şi anexele acestuia.
supus aprobării prin vot electronic; ţilor Evreieşti din România”; 5. Adunarea Generală a F.C.E.R. aprobă, cu majoritate de voturi
– transmiterea bugetelor aprobate pentru b) Medalia „Devotament în activitatea comu- (1 vot contra, dl Tiberiu Roth), Orientările privind Bugetul de venituri şi
fiecare comunitate în parte. nitară a evreilor din România”: cheltuieli al F.C.E.R. pe anul 2015.
5. Ca urmare a modificărilor la Statutul • „de merit” Recomandă:
F.C.E.R.-C.M. aprobat prin Ordinul Secretari- • „de onoare” – în funcţie de cunoaşterea tuturor resurselor financiare, realizarea
atului de Stat pentru Culte nr. 95/18.11.2014, 7. Consiliul de Conducere al F.C.E.R. aprobă Bugetului cifric de venituri şi cheltuieli al F.C.E.R. pe anul 2015, care
Consiliul de Conducere al F.C.E.R. a luat notă în conformitate cu art. 38 lit. b din Statutul Fede- va fi supus aprobării prin vot electronic;
de efectele juridice şi organizatorice produse raţiei Comunităţilor Evreieşti din România-CM, – transmiterea bugetelor aprobate pentru fiecare comunitate în parte.
ca urmare a acestora şi aprobă, de principiu, reorganizarea şi funcţionarea Centrului pentru 6. Adunarea generală a F.C.E.R. a luat notă de Raportul de activitate
următoarele: Studierea Istoriei Evreilor din România (CSIER) al Corpului de Indrumare şi Control al F.C.E.R. aprobat, în unanimitate
– Regulamentul de organizare şi funcţionare făcând parte din structura de organizare şi func- de Consiliul de Conducere al F.C.E.R. la reuniunea din 28 aprilie 2015.
al Consiliului de Conducere al F.C.E.R.; ţionare a F.C.E.R.. 7. Adunarea Generală a F.C.E.R. a luat notă de Informarea privind
– Regulamentul de organizare şi funcţionare 8. Consiliul de Conducere al F.C.E.R. aprobă Asociaţia Sionistă din România.
al Adunării Generale a F.C.E.R.; de principiu şi împuterniceşte Conducerea Fede- F.C.E.R. sprijină revitalizarea Asociaţiei Sioniste din România cu
– Regulametul de organizare şi funcţionare raţiei să finalizeze, din punct de vedere juridic, respectarea normelor juridice şi îndeamnă la participarea tuturor mem-
al Comitetului Director al F.C.E.R.; documentul de susţinere a unui parteneriat brilor comunităţilor evreieşti din România la susţinerea Statului Israel.
– Regulamentul de organizare şi funcţionare F.C.E.R.- Fundaţia Lauder-Reut.
20 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

Agenda deputatului Sighetul memoriei, dar ºi al viitorului


ºi preºedintelui F.C.E.R.
(Urmare din pag. 2) educaţiei evreieşti F.C.E.R., Silvian Horn; şeful Serviciului
în România”. Cris- Protocol al F.C.E.R. şi secretarul general
tian Ezri, tânăr evreu din cadrul comuni- al C.E.B., Peri Blănaru; manager de pro-
tăţii noastre: „[…] În întreaga sa activita- iecte, Janina Ilie; reprezentant al Oficiului
te, indiferent de mediul în care s-a aflat, Cultură, Artă, Ştiinţă, Robert Schorr.
a dovedit dăruire, căldură frăţească, o (Relatarea – în numărul curent al R.E.)
adevărată distincţie sufletească specifi- • În perioada 15 - 17 mai a.c. a avut
că unui intelectual de înaltă clasă, urmă- loc la CIR Eforie Nord, Vila „Mira”, o
rind cu consecvenţă întărirea relaţiilor şi întrunire profesională a celor implicaţi
coeziunea colectivelor. Îmbinând tactul în realizarea programelor CIR ale
şi valoarea respectului reciproc, a căutat F.C.E.R: responsabilul CIR-urilor, ing.
mereu să asigure temperatura morală şi Emil Rosner, directorul Departamen-
să construiască poduri ale toleranţei şi tului economic şi financiar, ec. Ovidiu
înţelegerii”. (Relatarea evenimentului – Bănescu, vicepreşedintele F.C.E.R., ing.
în numărul curent al R.E.) Paul Schwartz, preşedintele F.C.E.R., dr.
• Împreună cu vicepreşedintele Ca- Aurel Vainer. S-au discutat: • probleme
merei Deputaţilor, Florin Iordache, şi de îmbunătăţire a confortului, în apro-
deputat Florin Alexe, deputatul F.C.E.R. pierea sezonului estival actual, la CIR
a făcut parte din delegaţia parlamenta- „Be’ Yahad” – Cristian şi la Vila „Mira”; •
ră română la Adunarea Parlamentară creşterea calităţii serviciilor pentru mem-
pentru Uniunea Mediteraneană de la brii comunităţilor, dar şi pentru beneficiari
Lisabona. Dr. Aurel Vainer a fost activ la din afara comunităţilor, cu respectarea
lucrările Comisiei pentru Politică Eco- legislaţiei economice în vigoare; • creş- (Urmare din pag. 11) care organizarea programului Întoarcerea
nomică şi în plenul Conferinţei, având o terea gradului de ocupare a CIR-urilor la Sighet o dovedeşte. Printre participanţi
scurtă intervenţie de susţinere a migraţiei
în condiţii de legalitate. Delegaţia par-
pe tot parcursul anului; • dotarea CIR
„Be’ Yahad” cu mobilier corespunzător.
Pãstrarea vie a memoriei s-a reîntors la Sighet cineva care nu a mai
fost în oraşul natal de 70 de ani! (…) Am
lamentară română a sprijinit atât apelul • Deputatul F.C.E.R. a participat la Un moment de vârf al întâlnirii a fost regăsit în Kiryiat Yam o comunitate unită,
la solidaritate umană cât şi continuarea dezbateri în Comisia pentru politică simpozionul găzduit luni, 18 mai, de solidă şi diversă în acelaşi timp.”
unor procese de stabilizare politică şi economică, reformă şi privatizare din primărie. A fost proiectat documentarul Cooperarea între cele două oraşe
economică în ţări de unde vin imigranţii. Camera Deputaţilor privind diferite acte “Avos – Bunicile”, de Michael Wahr- va cuprinde proiecte economice, dar şi
• La Simpozionul „Decalogul – fun- legislative, cum ar fi noul cod fiscal, cu mann, în deschiderea unei dezbateri culturale şi educaţionale. Edilul din Kyriat
dament al justiţiei” de la Templul Coral, tot ce aduce nou în favoarea populaţiei, despre dialogul între generaţii în fami- Yam a fost impresionat de vizita făcută
preşedintele F.C.E.R. a susţinut un a operatorilor economici în diverse do- liile supravieţuitorilor, moderată de dr. la instituţiile de învăţământ sighetene.
discurs introductiv, în care a făcut un menii. Şi, în plen – la votul final privind Juan Bar El. A urmat o expunere despre Duminică, 17 mai, au cântat, în ebraică
expozeu despre implicarea evreilor în Legea finanţării partidelor şi Legea par- genealogie evreiască în Maramureş, şi în idiş, Cvartetul de Coarde din Kyriat
istoria României şi în dezvoltarea ei; tidelor politice. Prima vizează relaţiile de susţinută de experţii în domeniu Rony Go- Yam, alături de corul de elevi şi profe-
poziţia actuală a statului român faţă de finanţare a candidaţilor de către diverşi lan, Vivian Kahn şi Sandy Malek. “Aminti- sori ai Liceului Pedagogic din Sighet,
comunitatea evreiască, în care evreii se finanţatori, ele limitându-se doar la cele rea bunicilor mei” a fost tema colocviului coordonaţi de prof. Rodica Gheorghiu.
bucură de aprecieri şi respect; prezenţa pe bază de împrumuturi, cu transparenţa moderat de Peninah Walter-Zilberman, În cadrul manifestărilor, oaspeţii au
redusă a antisemitismului în România, necesară. În cea de-a doua se preconi- participanţii dezvăluind momente din avut ocazia să viziteze şi Muzeul de
comparativ cu alte ţări europene; sprijinul zează scăderea drastică a numărului de viaţa propriilor familii evreieşti marcate Etnografie, unde au asistat la lansarea
important al autorităţilor române şi al membri pentru constituirea unei forma- de Şoah. Printre vorbitori s-au numărat albumului bilingv “În căutarea de distile-
unor organizaţii evreieşti internaţionale ţiuni politice. Reut şi Noa Huss, Ester Spetgang, rii într-un sat din Maramureş – o odisee
faţă de păstrarea patrimoniului cultural • Un memorial consacrat martirilor dr. Yerucham Moshe Priner şi rabinul românească”, de Ian Macilwan. Una
şi de cult iudaic: Guvernul României, pogromului legionar antievreiesc din Ezra Berger. Elevii sigheteni de la mai dintre seri a fost dedicată unui spectacol
Primăria Generală a Capitalei, Fundaţia Bucureşti în ianuarie 1941, opera renu- multe licee au realizat eseuri şi desene folcloric maramureşean la Grădina Morii.
„Caritatea”, Congresul Evreiesc Euro- mitului sculptor Vlad Ciobanu, urmează cu tema “Vecinii mei evrei”. Importanţa
pean. Un alt capitol – importanţa Decalo- să fie amplasat în scuarul „Dr. Alexandru
gului în contemporaneitate. Preşedintele Şafran”, din faţa Sinagogii Mari. La 28 iu-
proiectului a fost evidenţiată de pro-
fesoara Otilia Chindriş, de la Colegiul
Proiecte de viitor
României, Klaus Iohannis, şi P.F. Daniel, nie a.c. va avea loc comemorarea masa- “Dragoş Vodă”. Lucrările plastice au fost Peninah Walter-Zilberman a preci-
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, au crului de la Iaşi din 1941 la Cimitirul Mare expuse la primărie. Câştigătorii concur- zat, pentru R.E.: “Ideea programului
rostit alocuţiuni. Intervenţii: preşedintele Israelit din cartierul Păcurari. La 8 iulie sului de eseuri au primit cartea “Râs Întoarcerea la Sighet a apărut cu ocazia
Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a.c. se vor comemora, la Dorohoi, 75 de de şobolan” de Nava Semel, apărută la comemorărilor de anul trecut, a 70 de ani
preşedintele Congresului Evreiesc Eu- ani de la primul pogrom antievreiesc din editura Hasefer, şi exemplare din revista de la deportările din Sighet, din 16-22 mai
ropean, dr. Moshe Kantor, prof. univ. dr. România. Cu acest prilej se va inaugura “Realitatea Evreiască”, puse la dispoziţie 1944. Mulţi dintre copiii sau nepoţii supra-
Gheorghe Iancu. Printre participanţi – Muzeul Evreilor din nordul Moldovei, de F.C.E.R., sponsorul concursului. O vieţuitorilor sunt foarte interesaţi să afle
preşedinţi de comunităţi, invitaţi din ţară găzduit de una din sinagogile existente surpriză muzicală a fost oferită de elevii mai multe despre rădăcinile lor, despre în-
şi străinătate. Predica rabinului Rafael la Dorohoi, pentru care comunitatea a Luciei Herşcovici, de la Şcoala “Ioan aintaşii lor, să vadă unde au trăit aceştia,
Shaffer, procesiunea cu Suluri de Tora, primit sprijinul secretarului de stat pentru Mihaly de Apşa”. să asculte întâmplările altor participanţi.
muzică sacră, un concert de muzică Culte, Victor Opaschi. Pentru alcătuirea Unul dintre obiectivele noastre este de a
tradiţională evreiască au alcătuit rama muzeului sunt preconizate cercetări
religioasă şi muzicală a evenimentului, de arhivă referitoare la localităţile din
Oraºe înfrãþite face ca Sighetul să redevină un centru al
vieţii evreieşti din Maramureş, aşa cum
care s-a încheiat cu Oneg Şabat şi o nordul Moldovei: Darabani, Mihăileni, Miercuri, 13 mai, la Primăria Sighetu era cândva, atunci când evrei din toată
recepţie de gală oferită de F.C.E.R. în Ştefăneşti, Botoşani; altădată – cu po- Marmaţiei,au fost semnate actele de lumea veneau la Sighet să studieze, să
onoarea distinşilor oaspeţi la Sinagoga pulaţie evreiască numeroasă. Sunt în înfrăţire cu localitatea Kiryat Yam, în se roage şi să întâlnească lideri spirituali.
Mare. Transmisia pe net a fost asigurată curs de finalizare reparaţii la cimitire, prezenţa edilului David Even Tzur şi a vi- Pentru viitor, plănuim un concert klezmer,
de consilierul personal al preşedintelui la Monumentul Deportaţilor. Programul ceprimarilor Janno Pellas şi Benny Avreki. un seminar pentru profesorii care predau
Federaţiei, Silviu Vexler. Echipa orga- comemorativ muzical de la Dorohoi îl Cu acest prilej, primarul Sighetului, Ovidiu despre Holocaust, extinderea regională
nizatorică a evenimentului: directorul va avea ca invitat pe cunoscutul cantor Gheorghe Nemeş, a precizat: “Este vorba a concursului de eseuri şi arte plastice.”
Cancelariei Rabinice, Eduard Kupfer- vienez, Shmuel Barzillai, acompaniat de de o legătură de suflet, care exista înain-
berg; directorul Cancelariei preşedintelui un pianist ieşean. tea parafării acestor documente, şi pe In Memoriam

Prof. univ. dr.


Ambasadorul Israelului, Doctor Honoris Causa Dolphi Drimer
al Universitãþii „Vasile Goldiº” S-a împlinit recent un an de la de-
cesul prof. univ. dr. Dolphi Drimer (16
Excelenţa Sa Dan Ben-Eliezer, ambasadorul Israelului în octombrie 1934 -1 iunie 2014), rector
România, a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii fondator al Universităţii Ecologice din
„Vasile Goldiş” din Arad. La eveniment au participat conducători Bucureşti.
ai Universităţii, studenţi, reprezentanţi ai autorităţilor şi ai A fost asistent, lector, conferenţiar
comunităţilor evreieşti din Arad şi Timişoara. şi profesor la Universitatea Politehnică
Dan Ben-Eliezer a amintit că se află „la finalul perioadei de din Bucureşti. A întemeiat, împreună
mandat în România, aşa că decernarea acestui titlu academic de cu un grup de entuziaşti, prima instituţie
Doctor Honoris Causa reprezintă apogeul” acestei perioade din de învăţământ superior privată, Univer-
cariera sa. „Subliniez - a mai spus ambasadorul - excelentele sitatea Ecologică, al cărei rector a fost.
relaţii care există între Ambasada Statului Israel şi Universi- Pentru o scurtă perioadă, în 1991,
tatea de Vest „Vasile Goldiş”, în special prin Centrul de Studii a fost subsecretar de stat la Ministerul
Iudaice din cadrul acestei universităţi, care a contribuit din plin la propunerea Consiliului Ştiinţific al Universităţii, „având sprijinul Economiei.
dezvoltarea relaţiilor economice, sociale, culturale dintre Statul direct al Comunităţii Evreilor din Arad”. Să ne plecăm frunţile în amintirea
Israel şi România”. Felicitări din partea conducerii F.C.E.R., precum şi a revistei celui care a fost prof. univ. dr. Dolphi
Prof. univ. dr. Coralia Adina Cotorâci, rectorul Universităţii „Realitatea Evreiască”, Excelenţa Sa colaborând îndeaproape Drimer, un mare om.
de Vest „Vasile Goldiş”, a subliniat că titlul a fost acordat la cu ambele în timpul mandatului său. IVAN TRUŢER
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 21

Pogromul de la Iaşi, 27 iunie 1941


De la Vatican,
Adio, sub grindina de gloanþe una caldă,
una foarte rece
- Hei, fiule, îmi strigă tata. Să plecăm cât mai iute de aici! chinuiau. Ascultam inima ocrotitorului meu bătând năvalnic
Dacă mai zăbovim aici, ori murim de glonte, ori ne omoară şi-i simţeam răsuflarea sacadată. Mi-am întors uşor privirea
arşiţa soarelui. În vacarmul care domnea, abia îi mai auzeam şi i-am văzut, cu surprindere, chipul întotdeauna senin, acum
vorbele. crispat şi întunecat. Cuprins de un sentiment copleşitor de Atitudinea Vaticanului faţă de Israel rămâ-
Dincolo de zidurile între care eram prizonier, dincolo de dragoste, mi-am lipit buzele de obrazul lui neras şi am simţit ne una plină de ambiguităţi, deşi prietenia şi
jandarmi şi poliţişti, de puşti şi mitraliere, oameni în straie gustul sărat al lacrimilor. Albert plângea. Plângea fără să preţuirea Papei Francisc pentru evrei rămân
de sărbătoare, mergeau la biserică. Era sărbătoarea Sfinţilor scoată un sunet! Îl vedeam pentru prima oară pe tatăl meu incontestabile. Iată însă că de la Vatican vin
Apostoli Petru şi Pavel. Aici însă, între sârmele ghimpate ale în această ipostază. Cât zbucium, câtă durere adunase în două ştiri contradictorii. Ca să o luăm în ordi-
Chesturii de Poliţie, se mutase infernul. inima sa?! Am tăcut, în continuare, preţ de câteva minute, ne invers cronologică, în cadrul unei întâlniri
- Trebuie să ajungem la tei – îmi răcni încă o dată, direct cât a mai durat focul. Apoi i-am simţit palma lui mare şi grea cu Mahmud Abbas, Papa Francisc a anunţat
în ureche, tata. Ne-am urnit anevoie, de sub un fel de coper- pe creştet, ciufulindu-mi, cu duioşie, părul. Nu-i plăceau oficial că Vaticanul va recunoaşte statalitatea
tine din tablă, sub care ne aciuisem încă în zorii zilei. Acum efuziunile cu îmbrăţişări şi pupături. Era modul lui special de Palestinei, ceea ce a produs o iritare firească
însă, în crugul zilei, sub dogoarea nemiloasă a soarelui, tabla a-şi exprima adânca lui dragoste faţă de cei dragi. la Ierusalim.
aceea luase, parcă, foc. Cu o voce abia stăpânită de durere, mi-a vorbit: În ceea ce priveşte vestea „caldă”, cu
Copacul la care ne-am hotărât să ajungem se înălţa, din - Ascultă, fiule! A sosit clipa să ne despărţim! Să profităm aproximativ o săptămână înainte de această
totdeauna, la gardul care hotărnicea Poliţia de Palatul Primă- de răgazul de linişte. Nu trebuie să pierdem o secundă! Fugi declaraţie, Suveranul Pontif făcuse un gest
riei. Era un tei bătrân, pe care mulţi îl asemuiau faimosului tei chiar acum. La “Sidoli”. Pe mine nu mă mai duc picioarele! neobişnuit, aş zice unic, de apreciere faţă de
al lui Eminescu din grădina Copou. Avea o coroană imensă, Ştia ce spune. Singura, ultima şansă de salvare, era să un rabin. Astfel, vicepreşedintele Congresului
care atunci când era în floare, te ameţea cu mireasma lui escaladez zidul înalt, cu cioburi înalte de sticlă în vârf. Dacă Mondial Evreiesc (WJC), rabinul newyorkez
divină. Distanţa până la tei nu era mare, dar drumul până la el aveai noroc şi nu te nimereau gloanţele, puteai să scapi, dacă Arthur Schneier, a primit, din partea Papei Fran-
era un adevărat calvar. Tata abia îşi mişca picioarele, pe care nu, rămâneai ţintuit de zid. Ca la ruleta rusească. cisc, gradul de Cavaler şi calitatea de Membru
i le zdrobise un militar fălcos în clipa în care a păşit pe poarta Tata mă împingea uşor dar ferm, însă eu nu mă desprin- al Ordinului Papal al Sf. Silvestru, în cadrul unei
Chesturii. Ne târam de-a buşilea, cu mişcări unduioase, ca deam de el. Mă agăţasem din toate puterile de surtucul lui. ceremonii desfăşurate la New York.
şarpele, printre morţi şi muribunzi, care îşi implorau moartea. Dar parcă nici el nu mi-ar fi dat drumul. Ca într-o visare, l-am Conform site-ului WJC, distincţia a fost
După o cale istovitoare, ferindu-ne cu grijă să nu fim auzit răcnind cu disperare: acordată pentru „activitatea de susţinere a
observaţi de paznici, am ajuns acolo unde speram să găsim - Fugi, când îţi spun! libertăţii religioase şi păcii mondiale”. În cadrul
un colţ de umbră şi că vom păcăli moartea, care ne pândea M-am simţit îmbrâncit şi m-am trezit alergând, cu alţi ceremoniei, cardinalul Timothy Dolan a spus că
la fiecare pas. O privelişte halucinantă ni se arăta ochilor. În evrei, spre “Sidoli”, speranţa noastră. Din alergare, am mai
locul copacului falnic era acum un trunchi, un buştean strâmb, întors o dată capul să-mi mai văd o dată tatăl. Dar el nu mai
schilodit de gloanţe. Uluiţi, cu o inimă de plumb, ne-am trântit era acolo. Nu l-am mai văzut de atunci, pe Albert, niciodată.
la rădăcina a ceea ce mai rămăsese din splendoarea teiului Un gând obsesiv a fost povara vieţii mele.
de odinioară. Gânduri negre şi întrebări, pe care nu aveam Atunci, în clipele acelea dramatice ale unei zile care
curaj să le rostesc cu glas tare, în răvăşeau mintea. În cele avea să intre în istorie şi în legendă drept Duminica neagră,
din urmă, cu naivitatea vârstei, l-am întrebat pe tata: nu i-am putut spune tatălui meu ceea ce s-ar fi cuvenit la o
- Tată, oare Dumnezeu cel Atotputernic nu vede ce se despărţire definitivă. Să-i fi spus cât de mult l-am iubit şi cât
întâmplă în Iaşiul nostru? Cum de nu face ceva să oprească de mult l-am preţuit, cât de mândru voi fi întotdeauna că el
măcelul? Nu-i pasă cum mor în chinuri evreii? mi-a fost tată. Dar mai presus de orice, cât de mult regret
El m-a privit lung şi cu uimire, întârziind răspunsul. Între- că soarta m-a binecuvântat ca atât de puţin să fiu împreună
barea mea îl pusese în încurcătură, se vede că nu prea îi cu tatăl meu: când ne-am despărţit, el avea 46 de ani, iar eu (Foto New York Times)
venea la îndemână ce să-mi răspundă. abia îmi celebrasem Bar-Miţva! De la stânga la dreapta: cardinalul Timothy M.
Cu o voce aspră, plină de obidă, pe care nu i-o mai au- Am aflat de toate pătimirile tatălui meu când am revenit Dolan, rabinul Arthur Schneier şi arhiepiscopul
zisem vreodată, mi-a spus: în Iaşi din lagăr, unde ajunsesem cu Trenul Morţii Iaşi-Podu Bernardito C. Auza, în timpul ceremoniei
- Vede, fiule, vede! Dar … Iloaiei. Pe scurt, s-a stins în chinuri de martir Al-Kiduş Ha- de acordare a înaltului ordin papal.
Nu i-am aflat niciodată până la capăt vorbele. Şi astăzi şem în Trenul Morţii Iaşi-Călăraşi. Rămăşiţele pământeşti,
mă întreb ce-o fi vrut să-mi răspundă. Fiindcă în aceeaşi împreună cu ale altor peste trei sute de victime, i-au fost acordarea titlului reflectă „modul impresionant
clipă, ca din senin, s-au dezlănţuit toate furiile iadului, iar aruncate într-una din gropile comune din aşezarea Iugani, şi sensibil în care Papa Francisc recunoaşte ac-
tata s-a azvârlit peste mine, strivindu-mă cu trupul lui vânjos. un loc uitat de lume şi de Dumnezeu. tivitatea meritorie” a rabinului Arthur Schneier.
Se stârnise o urgie devastatoare şi cu o ură demenţială, în De la acele tragice evenimente, care au scăldat în sânge Arhiepiscopul Bernardito Auza, observatorul
formele ei cele mai sadice. Tata se lipise de mine, era una cu evreiesc străzile Iaşului, mă bântuie şi nu-mi dă pace un Vaticanului la ONU, a apreciat şi el eforturile
mine, de puteai să crezi că vrea să mă absoarbă. Gloanţele gând: în scurtul răgaz care mi-a mai rămas, să aflu locul unde depuse de Schneier „în direcţia promovării
îmi ţiuiau sinistru pe la urechi, venind din pământ, din toate odihneşte în eternitate tatăl meu. Să mă închin cu smerenie păcii şi înţelegerii reciproce, a convingerii ferme
punctele cardinale. Veneau plumbii ucigaşi în rafale dense şi recunoştinţă şi să-i las pe mormânt o piatră, un semn de că respectul pentru drepturile fundamentale
ca grindina în miez de vară. Un glonţ de armă automată, înveşnicire a memoriei sale. ale omului, inclusiv libertatea religioasă, sunt
care mi-ar fi zburat mie creierii, a muşcat hain din carnea lui Iar pe piatra tombală să gravez un epitaf. Vor fi câteva valori indispensabile pentru ca toate popoa-
Albert, cum îi spuneau prietenii, rănindu-l la un umăr. Carnea cuvinte care se pot constitui într-un scurt jurământ, citate din rele lumii să se bucure de pace, securitate şi
şi oasele lui au fost pavăza mea în faţa unei morţi teribile! poemul “Rugăciune pe mormântul unui tată”, apărut într-un prosperitate”.
Intervalele dintre focuri erau calculate de trăgători cu un ci- Sidur alcătuit, tălmăcit şi editat la Iaşi de A.S. Gold, pe la Rabinul Schneier, în vârstă de 84 de ani,
nism satanic. Ploaia de gloanţe era repetată după pauze ine­- sfârşitul secolului al XIV-lea. este un supravieţuitor al Holocaustului şi a
gale, înşelătoare. Era un truc criminal. După prăpădul, care …. “Voiesc să fiu cu totul demn de tine, tatăl meu, pentru sprijinit stabilirea unor legături strânse între
culcase la pământ zeci de captivi, acum se lăsase o linişte ca şi eu, când va suna ora supremă, să mă pot înfăţişa Jude- evrei şi catolici după cel de-al doilea război
grea, apăsătoare, tulburată doar de gemetele celor răniţi. Cei cătorului prea înălţat cu sufletul curat, cu conştiinţa împăcată mondial. Rabinul a subliniat că este primul
rămaşi teferi au început să se mişte, să se dezmorţească şi, şi cu o recoltă de fapte bune! Amin!” supravieţuitor al Holocaustului care primeşte
păcăliţi de tihna care mai stăruia, să-şi caute noi adăposturi. Dar acest epitaf nu va exista niciodată pe o piatră fune- gradul de Cavaler papal.
Un minut sau două, atât a ţinut pacea, după care infernul rară, fiindcă, din nefericire, nici mormântul tatălui meu nu Oare cum se împacă promovarea păcii cu
s-a mutat aici, pe pământ. Tata mă strângea între braţele există. El, epitaful, s-a săpat pentru vecie doar în conştiinţa recunoaşterea statalităţii Palestinei? Se pare
puternice, de om învăţat cu truda. Stăteam aşa, fără să spu- şi gândurile mele. că la Vatican se împacă. (ALX. MARINESCU)
nem un cuvânt. Doar gândurile negre, spaimele, neliniştile ne LEONARD ZĂICESCU

ERIC-EMMANUEL SCHMITT ºi “CEA MAI FRUMOASĂ CARTE DIN LUME”


Paradox: fiecare carte a scriitorului la „Viaţa mea cu Mozart”, o antologie de durează în timp…” Ultimele citate sunt din a început cu un vis…” Este povestea unei
evreu francez ar putea purta acest titlu! scrisori, desigur imaginare, către cele- romanul „Secta egoiştilor”, lucrare de refe- posibile reîncarnări şi a purificării spiritu­
Pentru că oricare lucrare a scriitorului brul compozitor – „prieten” de o viaţă cu rinţă, în care apare aceeaşi temă: „lumea ale … „Nimic nu e veşnic, nimic nu e real”.
este o bijuterie, abordând temele cele scriitorul, probabil cea mai calofilă scriere e propriu-i vis”. Scene antologice, în care „Am priceput că eram departe de
mai diverse, într-un limbaj simplu, însă a lui Schmitt, în sensul cel mai bun al Gaspard Languenhaert se iubeşte cu o Buddha.
profund. Dar şi cu mult umor. Nu este termenului! ţigancă; dansul fetei, tot erotismul trăirilor Ţineam prea mult la lucruri.
întâmplător că Editura Humanitas şi-a „Cea mai frumoasă carte din lume are lor au o forţă excepţională, amintind şi de Nu renunţasem la nimic.
făcut o datorie de onoare în a-i publica graţia şi forţa vizuală ale marilor texte lite- Mircea Eliade, şi de Mateiu Caragiale, şi Trebuia de acum să mă retrag în
opera în Seria de autor! rare”, scrie publicaţia franceză „Lire”. Lu- de O. Soviagny… pustie (…)”
Un motiv care străbate întreaga crea- crarea cuprinde opt povestiri despre femei În prozele sale „Domnul Ibrahim şi În proză, Eric-Emmanuel Schmitt a
ţie a lui E.E.Schmitt este viaţa ca vis; aşa în căutarea fericirii, a rostului lor pe lume florile din Coran”, „Copilul lui Noe” sau mai scris: „Cei doi domni din Bruxelles”,
cum a spus-o scriitorul spaniol Calderon şi a unor relaţii normale cu ceilalţi. Wanda „Oscar şi Tanti Roz”, E.E.Schmitt evocă „Visătoarea din Ostende”, „Luptătorul de
de la Barca, în urmă cu trei secole: „La Winnipeg („Intrusa”) şi Odette Toulemonde prietenia dintre un evreu şi un musulman, sumo care nu se putea îngrăşa”, ş.a.
vida es sueno”; iar Eminescu a sintetizat, sunt doar două dintre personajele care tragediile din timpul Holocaustului, drama E.E. Schmitt a debutat cu o piesă de
desigur, magistral ideea în versul „că vis ne învaţă cum să trăim simplu, însă cu unui copil bolnav, dar foarte inteligent, teatru, au urmat altele. A luat numeroase
al morţii eterne e viaţa lumii-ntregi”. Nu sinceritate şi generozitate. Mereu – mult matur care discută despre prietenie şi premii literare, printre care şi acela acor-
ne-am propus o cercetare exhaustivă dialog, influenţa dramaturgului asupra iubire, iertare şi credinţă… Copilul este un dat de Academia Franceză. Recunoscute
a scrisului lui Eric-Emmanuel Schmitt, prozatorului… Uneori, atmosfera apare personaj central în literatura lui Schmitt. pe plan internaţional, cărţile sale au fost
ci doar panoramarea câtorva cărţi, cu din propoziţii scurte, însă evocatoare. Este greu să selectezi din creaţia traduse în cca. 40 de limbi.
specificul lor. Alteori, detalii-observaţii sclipitoare, lui Eric Emmanuel Schmitt, pentru că, Eric-Emmanuel Schmitt – un mare
Creaţia lui Eric-Emmanuel Schmitt şocante prin intensitatea adevărului lor: aşa cum s-a mai spus în critica noastră scriitor, a cărui operă este de mici di-
se situează între literatură, filosofie şi ”Citeau; ca nişte şopârle care rămân ne- literară, la un moment dat, o frază poate mensiuni. Fiecare proză are cca. 100
muzică. E. E. Schmitt crede că Frumosul, clintite câtă vreme digeră o insectă (…)” părea incoloră, însă opera, în ansamblul de pagini, dar de o densitate ideatică
adică Arta, adică…Muzica, este vindecă- Sau aserţiuni impresionant-amuzante: ei, are culoarea minunată a mării… Dar nu fabuloasă…
tor, salvator. Ne gândim, în primul rând, „Ce plicticoasă e veşnicia atunci când putem să nu amintim de „Milarepa”, „Totul OANA C. POPESCU
22 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

Top 3 din 30 Răspunderea


O posibilă selecţie a unor evenimente întâmplate în ultimele 30 de zile în vremuri
Bomba demograficã
de grea cumpănă
Israelul să fie singura ţară din lume care are azi mai
mulţi copaci decât cu 100 de ani în urmă. Desigur, dacă
ticãie în Europa ar fi avut şi ei tăietorii noştri de lemne, acum nu ar mai fi
trebuit să se plângă că au prea multe păduri! Ne referim la anul 1939 şi prima jumătate a
Şi nu numai că ticăie, dar se apropie ameninţător O altă parte a expoziţiei israeliene este dedicată unui anului 1940. Comunitatea Evreilor din Bucureşti se
de momentul exploziei. Cu prilejul Zilei Internaţionale a obiectiv biotehnologic unic, respectiv regenerarea aşa- confrunta cu noi greutăţi, în primul rând din cauza
familiilor (15 mai), Biroul de Statistică al UE – Eurostat numitului super-grâu, şi anume soiul original de grâu dispariţiei unor personalităţi precum şef rabinul dr.
a dat publicităţii un studiu care arată, între altele, că cultivat acum 3000 de ani, în perioada biblică, al cărui I.I. Niemirower şi apoi a preşedintelui Comunităţii,
europencele nasc din ce în ce mai târziu şi fac din ce în bob nu a suferit mutaţii până în zilele noastre. I.L. Sternbach. Moartea neaşteptată a şef-rabinului
ce mai puţini copii. Astfel, vârsta medie la care femeile Vizitatorilor le mai sunt înfăţişate o serie de tehnologii în noiembrie 1939, la vârsta de 67 de ani, a fost o
aduc pe lume primul lor copil a urcat la 28,7 ani, dar avansate, aşa-zisa agricultură 3.0., care utilizează sate- grea lovitură nu doar pentru Comunitatea Evreilor
vârsta primei naşteri variază de la o ţară la alta, scă- liţii şi tehnica digitală pentru managementul recoltelor, din Bucureşti, al cărei şef-rabin fusese ales în mai
zând pe măsură ce mergem spre estul continentului şi un proiect de irigaţii aplicat în Africa şi ultimele tehnologii 1921, ci şi pentru întreaga evreime a României
crescând dacă mergem spre vest şi spre nord. Astfel, în pentru ferme de vaci de lapte, testate la o unitate zoo- Mari. Nu doar pentru funcţiile pe care le-a deţinut,
2013, din totalul mamelor din UE, 51,2% aveau vârste tehnică din Asia. în afara şef-rabinatului Comunităţii din Bucureşti,
cuprinse între 20-30 de ani, 40,6% erau între 30-39 de respectiv şef al Cultului Mozaic, şef-rabin al evrei-
ani, 2,8% peste 40 de ani, numai 5,4% dintre mame fiind lor din Vechiul Regat, senator de drept în Senatul
sub 20 de ani. Apa curentã, o raritate României şi apoi, în 1936, după constituirea Fede-
Cea mai mică vârstă medie la care mamele aduc pe pentru românii de la þarã raţiei Uniunilor de Comunităţi ale
lume primul lor copil este în Bulgaria (25,7 ani), urmată
de România (25,8 ani), pe locul al treilea clasându-se Un studiu recent al Băncii Mondiale pune în evidenţă
Evreilor din România, şef-rabin
al acesteia, ci pentru că, odată
C.S.I.E.R.
Letonia (26,1 ani). La capătul clasamentului se află, pe o situaţie a cărei gravitate apare cu şi mai mare acuitate cu el, a dispărut o personalitate Din istoria
unică în istoria evreimii din Ro-
ultimul loc, Italia – 30,6 ani, urmată de Spania – 30,4
şi de Grecia – 29,9. Cele mai prospere ţări stau pe la
dacă e pusă sub lumina rece a cifrelor: numai 29% dintre
românii care trăiesc la ţară au acces la apă curentă şi mânia. Aşa cum scria despre el C.E.B.
mijlocul clasamentului: Belgia - 28,5 ani, Danemarca numai 10% dintre ei au toalete racordate la reţeaua de dr. Alexandru Şafran, cel care
-29, Germania – 29,3, Franţa – 28,1, Olanda – 29,4, canalizare. Problema devine de-a dreptul dureroasă, va fi noul şef-rabin, „dr. Niemirower a însemnat
Luxemburg – 30, Austria – 28,8, Suedia – 29,1 şi Marea dat fiind că pentru a ne alinia la standardele UE până în un capitol în istoria lui Israel. Viaţa sa a fost un rar
Britanie - 28,3 ani! 2027, ar trebui ca România să dispună de 15 miliarde de exemplu de realizare continuă a unei armonii între
Cauzele îmbătrânirii populaţiei se reflectă şi într-un euro numai pentru investiţiile în aceste domenii. În acest gândurile sublime cereşti şi înfăptuirile concrete
alt set de date calculate de Eurostat, şi anume numărul moment, tarifele, care s-au mărit cu 124% în ultimii şapte pământeşti”. Cu ocazia înmormântării, mai toţi vor-
de copii aduşi pe lume de fiecare mamă. Astfel, dacă în ani, nu generează însă veniturile necesare investiţiilor, bitorii au evidenţiat faptul că a fost un cugetător de
2013, în Finlanda fiecare a zecea mamă avea patru sau 70% dintre acestea provenind de la UE şi din împrumuturi nepreţuită valoare , un spirit cu o adâncă înţelegere
mai mulţi copii, în Marea Britanie 9,5% dintre mame au internaţionale. şi o strălucitoare înţelepciune, un om simplu, mo-
cel puţin patru copii, şi în România – 9,4%, trebuie sub- La nivel naţional, 71% dintre români au acces la dest, care a preţuit oamenii mai presus de palate,
liniat că media pe Uniunea Europeană arăta că 47,1% apă curentă şi 61% la toalete conectate la reţeaua de perle şi briliante. A respins elogiile şi în primul rând
dintre mame aveau un singur copil. canalizare. Numai 41% din populaţie este conectată la cultul personalităţii. Deşi modern, a înţeles că fără
În sfârşit, dar nu în ultimul rând, să aruncăm un ochi sisteme de epurare a apei menajere. tradiţie, fără respectul pentru trecut, niciun progres
asupra unui alt studiu al Eurostat, intitulat „Să fii tânăr De asemenea, pentru majoritatea românilor, apa este nu este posibil.
în Europa”, de unde putem vedea ritmul în care aceste şi foarte scumpă, cheltuielile pentru apă şi canalizare La alegerea sa ca şef-rabin, dr. Alexandru
naşteri din ce în ce mai târzii, combinate cu creşterea reprezentând, conform Băncii Mondiale, 5,3% din ve- Şafran, evocând din nou memoria predecesorului
speranţei de viaţă, duc la îmbătrânirea populaţiei, niturile medii ale unei gospodării, dar ele pot ajunge şi său, s-a angajat să cultive, în continuare, spiritul lui
ceea ce înseamnă presiuni insuportabile pe bugetele la 8,3% din venituri în mediul rural. Ca atare, investiţiile ponderat, de împăciuire, de înţelegere şi de iubire.
de pensii şi de sănătate. În 2014, în UE numai 33,3% ar trebui să aibă în vedere şi eficientizarea costurilor în Dispariţia lui I.L. Sternbach, preşedintele Co-
din populaţie era în grupa de vârstă de până la 30 de acest domeniu. Aici se cuvine să amintim că Banca Mon- munităţii Evreilor din Bucureşti, provocată tot de o
ani, aici fiind incluşi şi copiii! Situaţia fiind mai bună în dială arată că în România numai 32% din populaţia care moarte fulgerătoare, intervine în mai 1940. Revine
unele state (Irlanda şi Cipru având o proporţie de tineri trăieşte sub pragul sărăciei (mai puţin de 2,5 dolari SUA în funcţie Sigmund Birman. Dar până la aceste
sub 30 de ani de circa 40%) şi mai rea în altele (30% în pe zi) are acces la apă curentă şi numai 20% la toalete dureroase pierderi, politica Comunităţii poartă am-
Germania şi Italia). Ca atare, vârsta medie a societăţii conectate la reţeaua de canalizare. În cazul populaţiei prenta orientării lui I.L.Sternbach, susţinută de şef-
în UE a crescut de la 35 de ani în 1990 la 42 de ani în de romi, cifrele urcă la 72% fără acces la apă curentă şi rabinul Niemirower. De fapt, era politica tradiţională
2013 şi, odată cu ea, şi indicele de satisfacţie faţă de 17% fără toalete racordate la canalizare. comunitară. Pe lângă activităţile pe linia culturii, a
propria viaţă. Urgenţa aducerii pe o treaptă civilizată a serviciilor cultului şi a asistenţei sociale, intrau acum în prim
de alimentare cu apă curentă şi canalizare este crescută plan sarcini de natură patriotică şi anume: mobili-
zarea evreilor la contribuţia pentru fondul de înzes-
Câmpii verzi pe pereþi şi de faptul că 54% din populaţia României trăieşte în
zone rurale. trare a armatei şi apoi pentru cumpărarea bonurilor
Pavilionul israelian la Expoziţia Mondială de la Mila- O veste bună pe care ne-o dă Banca Mondială este de înzestrare a armatei, obligaţii considerate drept
no surprinde de la intrare cu un câmp de cereale (grâu, că, deşi România are resurse insuficiente de apă, 90% „o sfântă datorie pentru apărarea ţării”. „Curierul
secară şi orez) cât se poate de real, dar cultivat pe ... fiind apă de suprafaţă şi numai 10% din surse subtera- Israelit” publica multiple apeluri, informaţii, circulare
un perete vertical! Realizat integral din materiale recicla- ne, calitatea apei s-a îmbunătăţit în ultima vreme, faţă pe această temă. In numărul din 7 mai 1939 se scria
bile, după proiectul arhitectului David Knafo, pavilionul de situaţia de până în 1989, când cursurile de apă erau despre funcţionarii Comunităţii Evreilor din Bucu-
israelian, axat pe tema „Câmpiile viitorului”, prezintă o poluate de industrializarea forţată. Pe de altă parte, reşti, care au depus la Banca Naţională 33.580 lei
tehnologie revoluţionară, respectiv cultivarea în plan consumul de apă a scăzut de la 20,4 miliarde metri cubi pentru fondul de înzestrare a armatei. Cu această
vertical care (susţin cercetătorii) conservă atât rezervele în 1990, la 6,49 miliarde în 2012, parţial datorită tehno- ocazie, membrii Sfatului Rabinic, Corpul Didactic şi
de teren agricol, cât şi pe cele de apă. logiilor mai eficiente introduse şi a reducerii pierderilor, funcţionarii Comunităţii Evreilor au trimis o telegra-
O secţie a expoziţiei prezintă planul de împădurire dar şi din cauza scăderii activităţii industriale. mă lui Armand Călinescu, preşedintele Consiliului
din Israel, în conformitate cu care au fost sădiţi 240 de de Miniştri, asigurându-l de devotamentul lor neţăr-
milioane de arbori în ultimii 70 de ani, ceea ce face ca ALEXANDRU MARINESCU murit faţă de ţară şi tron, pentru a căror preamărire
erau gata la toate sacrificiile în vremuri bune ca şi

Premiaţi ºi de Căminul Rosen


în vremuri de restrişte”. Telegrama a fost semnată
de şef rabin dr. I.I.Niemirower şi de secretarul ge-
neral al Comunităţii, H.Carp. O altă acţiune a fost
“VÂRSTA 4” a împlinit cinci ani de Internaţional KONTAKT din Polonia. unde a prezentat one-man-show - ul mobilizarea evreilor la subscrierea şi cumpărarea
existenţă, perioadă în care au avut Mihaela Michailov – a primit la I.C. (progressive work). Creaţii core- bonurilor pentru înzestrarea armatei. Pentru orga-
loc numeroase activităţi cultural- Gala UNITER premiul pentru cel mai grafice ale sale au fost prezentate la nizarea şi stimularea subscrierilor la bonurile pentru
educative şi distractive extrem de bun spectacol pentru piesa “Comple- Ljubliana, Sevilla şi Stockholm. înzestrarea armatei pe linie de stat s-a creat un
benefice pentru moralul rezidenţilor xul România”, care a fost montat la Katia Pascariu – la Gala de absol- Comitet Cetăţenesc, preşedinte de onoare fiind mi-
Căminului Rosen. Medi, Eva, Iudit, TNB. A câştigat o bursă de dramatur- vire a Şcolii de Teatru a fost desemna- nistrul de Finanţe, Mitiţă Constantinescu. In Comitet
Dorotea, Mihaela, Margareta, Puşa, gie la Londra şi a fost invitată la New tă “cea mai bună actriţă a generaţiei a fost cooptat preşedintele C.E.B., I.L.Sternbach,
Renée, Marius, Atena, Sibille, Lidia York pentru lecturarea piesei sale sale” şi a fost nominalizată la Gala participarea lui fiind considerată de mare folos
sunt câteva nume dintre cei mai activi “Mi-e frică” şi pentru a participa la o UNITER, secţia debut. A câştigat Ma- respectivului Comitet. Preşedintele Sternbach a
participanţi. dezbatere despre noua dramaturgie. rele Premiu la Gala STAR - Bacău cu acceptat invitaţia şi a subscris şi vărsat pentru bo-
Este momentul să spunem câteva Piese ale sale au fost traduse în fran- spectacolul one woman show “Copii nuri, în numele Comunităţii, suma de 500.000 lei.
cuvinte şi despre iniţiatorii acestui ceză, germană, maghiară şi bulgară. răi”, primind şi un premiu special, Politica de solidarizare cu România în urma ocupării
proiect de artă comunitară. Deşi Monica Marinescu – piesa ei “Nu acordat de un juriu format din liceeni. de către URSS a Basarabiei şi a nordului Bucovinei
foarte tineri, au obţinut performanţe ne-am născut la locul potrivit”, scrisă A făcut parte din distribuţia filmului a fost continuată şi de Sigmund Birman. După 28
remarcabile. împreună cu David Schwartz, despre “După dealuri”, care a fost premiat iunie 1940, C.E.B. a adresat următoarea circulară
David Schwartz – nominalizat la care am amintit mai sus, a fost mon- la Cannes. rabinilor din Capitală: ”In predicile de vineri seara şi
Gala UNITER, secţia debut, iar spec- tată la Baadischer Staatstheater din Ei au participat de asemenea la sâmbătă dimineaţa veţi releva doliul evreilor români
tacolul său (scris împreună cu Monica Karlsruhe, Germania. De menţionat spectacolele de Purim şi la alte acţiuni care se contopeşte cu doliul poporului român. Veţi
Marinescu) “Nu ne-am născut la locul că unul dintre personaje este inspirat organizate de F.C.E.R. solicita ajutorarea refugiaţilor veniţi din Basarabia
potrivit” a câştigat Premiul internaţio- din viaţa unei rezidente a Căminului Acestor dragi prieteni, rezidenţii şi Bucovina de nord”. Semnează Sigmund Birman,
nal “Talking about borders”, acordat Rosen. Căminului Rosen le acordă “Premiul preşedinte. Este de menţionat că circulara datează
de guvernul Austriei şi tradus în lim- Paul Dunca – a reprezentat, ca de recunoştinţă” pentru tot ceea ce din 10 iulie 1940, după pogromul din Dorohoi, în
bile germană, franceză, georgiană şi performer, România la Bienala In- a însemnat “VÂRSTA 4” pentru viaţa contextul culpabilizării evreilor pentru evenimentele
bulgară. Spectacolul lui “România, ternaţională de la Veneţia şi a fost noastră. petrecute.
te pup” a fost premiat la Festivalul invitat la Judson Church din New York, POMPILIU STERIAN LYA BENJAMIN
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 23

Mihail Sebastian: cele din urmã ieşiri la rampă Impresii Siluete


În ultima decadă a lunii apri-
lie, Sebastian urcase pe scena
viaţa intelectuală occidentală. Şi la noi
există o tradiţie, viciată în epoca tulbure din interiorul
idealului
Teatrului Studio din Piaţa Amzei, interbelică prin tentaţii de a imprima, de
alături de confratele N. Carandi- pildă Neguţătorului din Veneţia, o tentă

îngropat
no (şi el brăilean), ca să prezinte antisemită. Eforturile în acest sens între-
cariera de autor dramatic a lui prinse de propaganda legionară au eşuat
Anton Bibescu, frate al princi- datorită capacităţii englezului de a zugrăvi
pesei Martha Bibescu, locatara caractere umane de amplă rezonanţă, Sanda Movilă, pe numele ei în actul
notorie de la palatul brâncove- greu de falsificat pe calapodul doctrinelor de naştere Maria Ionescu, a fost cea
nesc din Mogoşoaia. O zi mai şovine. Analizând piesele istorice ale lui de-a doua soţie a lui Felix Aderca. De
târziu, spectatorii urmau să Shakespeare, Sebastian a pus în evi- prima nevastă scriitorul s-a despărţit cu
aprecieze virtuţile spectacolului denţă valoarea elogiului adus aspiraţiilor năduf, la trei ani după ce aceasta i-a
cu piesa prinţului, Ana visează fundamentale spre libertate proprii omului născut pe unicul lor fiu, Marcel.
(stilizată discret de autorul Stelei de oriunde şi oricând. Este imposibil să fie Sanda Movilă a avut un mariaj dificil
fără nume, potrivit unei practici distorsionat un atare mesaj, zădărnicind cu partenerul ei, interesat cu deosebire
amicale, devenită obişnuinţă eventualele tentaţii oficiale de cenzură. de feminitatea erotică, întruchipare
între personajele în cauză – cf. Relatarea rezumativă dintr-un alt ideală a ascultării, răbdării şi cooperării
„Era nouă”, 21 apr. 1945). ziar, „Jurnalul de dimineaţă”, este şi mai sentimentale cu tovarăşul de viaţă. Nu
Anterior fusese invitat de explicită. Parcă presimţind că se apropie a fost să fie!...
grupul artistic al Uniunii Patrio- o epocă a sugrumării dreptului la opi- În Jurnal intim, editat în 1995 de
ţilor să susţină, la sediul din str. nie, Sebastian foloseşte prilejul pentru Valentin Chifor, F. Aderca deplânge că
Robert de Flers, o expunere a preveni conştiinţele celor din jur: „... Puica (numele de alint al Sandei Movilă)
29 mai 1945! Exact acum 70 de ani, despre „actualitatea lui Sha- Mesajul de umanitate al lui Shakespeare nu-i oferă, uneori, confortul intimităţii,
cronica întâmplărilor din Capitală înre- kespeare”, în virtutea faptului cunoscut străbate spre eternitate, iar vremurile în este când bolnavă, când supărată pe
gistra fatalul accident de circulaţie care că pregătea o carte pe tema respectivă. care trăim îi dau o actualitate nespus de desele peregrinări ale acestuia la casa
punea capăt activităţii lui Mihail Sebas- Manifestarea s-a desfăşurat sâmbătă 20 vie. Şi pentru că s-a încercat cu vorbe de odihnă a Uniunii Scriitorilor din Si-
tian. Scriitorul se îndrepta, în jurul orelor ianuarie în prezenţa unei calificate asis- meşteşugite să ni se impună printr-o naia. Deşi primeşte invitaţia lui Aderca
16, către sala Dalles, unde era programat tenţe, cu ecouri prompte în presă. Cel teroare nemaipomenită un regim politic, să i se alăture, ea amână sosirea la des-
să ţină prelegerea de inaugurare a unui mai harnic dintre ziariştii aflaţi în sală s-a a cărui preocupare esenţială era inclusiv tinaţie, refuză a-i preciza o anume dată
curs popular de literatură universală. Ase- dovedit Silvian Iosifescu, viitorul profesor aservirea valorilor eterne, noi nu putem a venirii, pretinde că lucrează insistent
menea ieşiri în public figurau frecvent pe de teorie literară, deţinător pe atunci al rămâne indiferenţi – şi nu vom rămâne asupra propriilor manuscrise.
agenda prestaţiilor sale. Jurnalul publicat rubricii teatrale din pagina „literatură şi indiferenţi niciodată”. Este mai mult decât Trebuie totuşi recunoscut că Sanda
postum consemnează, nu o dată, depla- arte” a cotidianului „Tribuna poporului”. un avertisment lăsat posterităţii de către Movilă şi-a admirat „falsul“ captiv (aşa
sări în provincie pentru a conferenţia. Nici Cronica sa subliniază distincţia operată Mihail Sebastian, este un crez şi un în- s-a definit Aderca însuşi) căruia i-a lău-
în ultimele luni nu absentase din suita vor- de conferenţiar între etern şi actual. demn la solidaritate cetăţenească. dat talentul, ieşit din norma obişnuită. A
bitorilor obişnuiţi ai afişelor culturale la zi. Referinţele la Shakespeare abundă în GEO ŞERBAN afirmat într-o scriere pentru femei, din
1949, că Aderca îi impune prin tenaci-
La ICR Paris: artişti evrei în dialog multicultural tate, putere de muncă, tipic oltenească,
în fuziune cu cea a neamului său, a
precizat dânsa şi, mai ales, prin decizia
Un proiect interesant, implementat mişcărilor sufleteşti, toate conduse de
pentru prima dată la Bacău, în octombrie voinţă şi înfruntări.
2014 (cu sprijinul Comunităţii Evreilor S-ar părea că, după ce s-a pen-
din localitate, respectiv al preşedintelui sionat, Sanda Movilă, intrată în viaţa
ing. Izu Butnaru), a căpătat în câteva luni literară încă dinaintea căsătoriei cu
dimensiunea unui eveniment internaţi- Felix Aderca, şi-a dorit sprijinul acestuia.
onal. Mă refer la expoziţia intitulată „La Doar că artistul, alături de care a rămas,
aniversară” care, iniţial, a fost găzduită vedea creaţia fiecăruia autonomă de
de Galeriile Frunzetti (patronate de UAP solicitări în serviciul celuilalt. Aşa se face
Bacău) şi la care au participat artişti origi- că nu a mers pe mâna unor scrieri ca
nari din oraşul lui Bacovia, acum locuind „Marele ospăţ“, din 1948, proză minată
fie în Israel (Fred Berkowitz la Nesher şi de orgolii sexuale şi alte surprize. Când,
Berta Bar-Kovetz, plus nepotul ei Micha mai încolo, Sandei Movilă i-a reuşit
Tanny, la Yavne), fie în Franţa (Bianca un roman cu reale implicaţii istorice
Waxman), ei numărându-se printre absol- precizate pe seama intrării noastre în
venţii promoţiei 1964 (numită de profesori Primul Război Mondial (O vară la Şipotul
„generaţia de aur”) de la fosta Şcoală fântânilor,1957), Aderca a lăudat-o, i-a
Medie (acum Liceul) nr. 3. încurajat demersul narativ, presărat cu
Ulterior, iniţiatoarea şi curatorul expo- la vernisaj ţinând să participe iubitori de (video); Fred Berkowitz dovedeşte că,
numeroase scene evocatoare.
ziţiei, Angelica Scarlat (muzeograf cu bo- artă, artişti şi prieteni ai artiştilor, studenţi de-a lungul deceniilor, nu şi-a pierdut
Sanda Movilă a fost cea care, ală-
gată experienţă, de asemenea băcăuan- etc. (parte francezi, parte români aflaţi forţa desenului; Iulian Nistea, abordând
turi de fiul ei vitreg, Marcel Aderca, s-a
că) a avut ideea fericită de a „rostogoli” la Paris cu diverse treburi sau instalaţi fotografia alb/negru, conferă un plus de
dus la malul Mării Negre şi a împrăştiat
proiectul (mi-a mărturisit că acţionează pe definitiv acolo, printre ei şi mulţi evrei – în autenticitate decupajelor sale stradale;
urna cu cenuşa bărbatului ei, mort la 9
principiul „bulgărelui de zăpadă”) spre In- jur de 60 de persoane). Berta Bar-Kovetz şi Micha Tanny surprind
decembrie 1962. Atunci a rostit aceste
stitutul Cultural Român din Paris. Aici s-au Cât priveşte expoziţia propriu-zisă detalii neaşteptate în fotografiile color;
cuvinte memorabile: „Valurile iau ce a
alăturat celor amintiţi mai sus francezul (care a rămas deschisă până în data de Bianca Waxman încarcă portretul grafic
rămas dintr-un creator excepţional, nu-i
Richard Laillier şi preotul Iulian Nistea (de 12 mai 2015), pe scurt, se poate spune cu o viziune artistică personală.
îneacă înaltele preocupări şi reuşite“.
la Biserica Mitropolitană Română din ca- că ea reflectă în mod adecvat şi cu su- Deja Angelica Scarlat a început de-
A mai trăit până în septembrie 1970.
pitala Franţei). Totodată, s-a schimbat şi ficientă investiţie de talent tendinţele din mersurile pentru a itinera expoziţia la Tel
S-a stins din viaţă neconsolată că între-
genericul expoziţiei, devenit mai deschis artele vizuale contemporane: Richard Aviv şi Havana, parcurs care nu exclude
rupe o activitate ce-ar fi putut să fie mai
şi mai generos: „Diaspora românească Laillier reuşeşte, cu mare subtilitate (şi surprizele plăcute prin introducerea unor
fecundă, mai pregnantă şi, eventual,
în dialog multinaţional”. În consecinţă, în inovaţii tehnice originale) să integreze noi artişti în proiect.
mai expresivă.
seara de marţi, 28 aprilie a.c., sala ICR clar-obscurul în grafică, dar şi să se ex-
HENRI ZALIS
Paris a devenit aproape neîncăpătoare, prime memorabil cu mijloace electronice EMIL NICOLAE-NADLER

Premiile Dan David – ediþia 2015


Devenită o adevărată tradiţie în viaţa cul- ţionând tehnica fotografică şi investind în Sapienza din Roma), pentru cercetările sale
tural-ştiinţifică a Israelului, şi nu numai, cere- industrii sofisticate moderne. A rămas foarte istorice de mare valoare; 3. Jimmy Wales
monia de decernare a Premiilor Dan David legat de Israel, filantropia sa devenind pro- (Statele Unite), fondatorul Wikipediei, cea
a avut loc la 17 mai 2015 în Auditoriumul verbială. Una din marile clădiri din campusul mai mare enciclopedie on-line din lume; 4.
„Miriam şi Adolfo Smolarz” al Universităţii universitar din Tel Aviv îi poartă numele. dr. Cyrus Chothia (Computational Biologist
din Tel Aviv. Premiile, în valoare de 1 milion Fundaţia Dan David care acordă Premiile MRC Laboratory, Anglia), pentru cercetări
de dolari (fiecare), onorează personalităţi Dan David („un soi de Nobel israelian”, cum de pionierat în domeniul structurii şi func-
din întreaga lume cu contribuţii substanţiale îi plăcea lui Dan David să spună), a fost ţionării proteinelor; 5. prof. David Haussler
la dezvoltarea civilizaţiei. Premiile poartă înfiinţată cu o donaţie de 100 de milioane (Universitatea din California, Statele Unite),
numele generosului filantrop şi om de de dolari. Premiile Dan David sunt acordate pentru contribuţia sa la realizarea primei
afaceri evreu român Dan David (născut la sub autoritatea ştiinţifică a Universităţii din forme a genomului uman şi întâietate în
Bucureşti în 1929 – decedat la Londra, la 6 Tel Aviv şi a unui Comitet Internaţional, alcă- cercetările din acest domeniu; 6. prof. Mi-
septembrie 2011). tuit din mari oameni de ştiinţă şi personalităţi chael S. Waterman (universitatea Southern
Ca adolescent şi în tinereţe, Dan Da- culturale din lumea întreagă. California, Statele Unite) , pentru contribu-
vid (Goldenthal) s-a evidenţiat în lumea Iată numele laureaţilor pe anul 2015, ţiile fundamentale în domeniul biologiei şi
evreiască din România ca un militant activ la cele trei categorii: „Trecut”, „Prezent” şi rolul predominant în crearea bioinformaticii
pentru cauza sionismului. A lucrat apoi ca „Viitor”: 1. prof. Peter R. Brown (Univer- ca disciplină ştiinţifică.
fotoreporter în presa românească. A emigrat sitatea din Princeton, Statele Unite), unul Corespondenţă din Tel Aviv de la
cu familia în Israel în 1960. Marea sa avere dintre marii istorici ai Antichităţii târzii; 2. TEŞU SOLOMOVICI
Dan David
a făcut-o în Italia, Franţa şi Anglia, perfec- prof. Alessandro Portelli (Universitatea La
24 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

JEWISH REALITY
The Meetings of the Leadership Council The Choral Temple, the host
and of the General Assembly of FJCR of a debate on the Decalogue
The assessment of FJCR and funds received from the state authorities, Only two days before the feast of
communities’ activity and an outline of the “Charity” Foundation and the efforts Shavuot 5775, which celebrates the
future projects was made in these meetings. of the communities to find sponsors was receiving of the Torah by Moses on
There were presented and debated the also mentioned. Saving measures have Mount Sinai, the Choral Temple in
Activity Report of FJCR for 2014, the been also taken and as the more rational Bucharest hosted an event -debate
Budget Implementation in 2014 and spending of money. Regarding the future with the theme “The Decalogue –
Guidelines for 2015 income and expenditure projects, Ovidiu Bănescu, economics a foundation of justice”, which was
budget, along with other documents. director, said, these are difficult to predict attended by His Excellencz Mr. Klaus
FJCR President, Dr. A. Vainer, presented because we do not know the sources of Werner Johannis, Romanian President,
synthetically the report, highlighting funding that the Federation will get. His Beatitude Daniel, Patriarch of the
a number of achievements such as: An issue that will be addressed is the Romanian Orthodox Church, Augustin
organizing the commemoration of the 70th application of new regulations on social Zegrean, Constitutional Court President,
anniversary of the ghettos and deportations activities in MSAD, a problem presented Dr . Moshe Kantor, President of the
of the Jews from Northern Transylvania, by its director, economist Attila Gulyas. Jewish European Congress, Professor
in which all the martyr communities were These will also be regulated, said Eng. Dr. Gheorghe Iancu and other leading
involved, the re-inauguration of the Choral Albert Kupferberg, general secretary of personalities of the social, political and
Temple in Bucharest, the advancing works FJCR, as the employment of staff and the religious life in Romania.
at the Orthodox Synagogue in Oradea, security measures. FJCR vice-president, The welcome ceremony included
inaugurations of the Temples in Galaţi, Eng.Paul Schwartz, JCB President, drew Baruch Haba (first cantor Iosif Adler highlighted once again to the high guests
Tulcea, Rădăuţi, a series of achievements attention to the importance of these and the choir of the Choral Temple) the way the Choral Temple was restored
of the MSAD, of CIRs. measures. and a parade with the Torah scrolls of after 150 years from its construction,
The improvement in the religious life The upcoming elections - July 2016 the Temple; afterwards president Aurel fulfilling again its mission of home of
is remarkable and also the increased were debated and voted on, when Vainer delivered a speech greeting the meeting, prayer and learning.
communities’ activity and the community the current mandate of extension for guests. The manifestation proved to be a The ceremony ended with a concert
revival in Zalău was outlined. The report the board expires. Many communities bridge to a better understanding between of traditional Jewish music, played by
included also a series of constraints to presidents spoke, and presented their people, regardless of their ethnicity or Bucharest Klezmer Band. Then the
be addressed. Regarding the budget achievements, and they also drew religion, based on the common core of Kabbalat Shabbat took place and Rabbi
execution, the balanced budget with a attention to shortcomings both in their monotheism, the Ten Commandments. Rafael Shaffer delivered the prayer to
minimal surplus due to the additional own activities and of the Federation. The event took place on May 22 and welcome the Shabbat and the sermon.

Vatican blows one hot, one cold Dr. Aurel Vainer, Fjcr president,
Vatican attitude toward Israel remains that respect for fundamental human
one full of ambiguities, although Pope
Francis friendship and esteem for the
rights, including religious freedom, are
indispensable values for all the peoples of Doctor Honoris Causa
of „Titu Maiorescu” University
Jews remain indisputable. Now from the the world in order to enjoy peace, security
Vatican come two contradictory news. and prosperity “.
To take it in reverse chronological order, Rabbi Schneier, aged 84, is a
in a meeting with Mahmud Abbas, Pope Holocaust survivor and supported the On 6 May, Dr. Aurel Vainer, member of motivation of the title of Doctor Honoris
Francis officially announced that the establishment of close links between the Parliament, president of the Federation Causa granted to Dr. Aurel Vainer’s, Prof.
Vatican would recognize Palestinian Jews and Catholics after the Second of the Jewish Communities from Romania, Dan Florin Ungureanu, President of the
statehood, which caused natural irritation World War. The rabbi pointed out that received the title of Doctor Honoris Causa Senate, read out the Senate decision and
in Jerusalem. he is the first Holocaust survivor who of the University “Titu Maiorescu” in Professor Sorin Ivan, Dean of the Faculty
Regarding the “hot” news, about a receives the papal knighthood rank. Bucharest. 560 participants participated of Social Sciences, Political and Human
week before this declaration, the Pontiff How can be reconciled the promotion at the event, 200 public personalities, Sciences, presented Laudatio.
made ​​an unusual gesture, I would say of peace with the Palestine state representatives of the Presidency, of the In his acceptance speech, Dr. Aurel
unique, of appreciation of a rabbi. recognition? It seems that in Vatican this Government, politicians, members of Vainer spoke about the principles and
Thus Rabbi Arthur Schneier from is possible. the Diplomatic Corps, representatives of values ​​that have guided his academic
New York, vice president of the World senior clergy, academics, artistic world, life, work and family, showing, among
Jewish Congress (WJC), received from the secular and spiritual community other things, the role in this context of
Pope Francis the rank of knight and leaders. On this occasion, the Federation the concept of Homo Socialis and the
a member of the Papal Order of St. and the University have published a Decalogue. Among the participants
Sylvester, in a ceremony held recently in brochure about the price laureate in which were: Liviu Dragnea, former Minister of
New York. According to the WJC website numerous personalities wrote, including Regional Development, Victor Opaschi,
the distinction was awarded for “work Valeriu Zgonea, President of the Chamber Secretary of State for Religious Affairs,
to support religious freedom and world of Deputies of the Romanian Parliament, who conveyed greetings of Prime Minister
peace.” During the ceremony, Cardinal acad. Mugur Isărescu, NBR governor, Victor Ponta, Angel Tîlvăr, Minister
Timothy Dolan said that awarding the acad. Ionel-Valentin Vlad, president of for Diaspora, Professor Dr. Varujan
title reflects “the impressive and sensitive the Romanian Academy, His Excellency Pambuccian, leader of the Parliamentary
manner in which Pope Francis recognizes Dan Ben-Eliezer, Israeli ambassador in Group of National Minorities, Professor Dr.
the meritorious activity” of Rabbi Arthur Romania, His Excellency Henri Paul, Ioan Valeriu Fran, deputy general director
Schneier. former Ambassador of France in Romania of the National Institute of Economic
Archbishop Bernardito Auza, the (2007 - 2011), fellow parliamentarians and Research, and Maia Morgenstern,
Vatican ‘s UN observer, said Schneier’s leaders of FJCR. director of Jewish State Theatre and dean
efforts “ in promoting peace and mutual Professor Smaranda Angheni, Rector of the Arts Faculty “Geo Saizescu” from
understanding, the firm conviction of “Titu Maiorescu” University read the Hyperion University.

Meaningful Historical Data in May


The first part of May was marked by a series of Jews the destruction of Nazism meant salvation from
events with special significance, some specific to total extermination.
Romania, others to Europe or even worldwide. Thus, Each year 9 May also celebrates the European Union
on 9 May we celebrate Romania’s Independence Day, to mark the historical Declaration on May 9, 1950
Day, the event that took place in 1877 when the by Robert Schuman, French Foreign Affairs Minister,
Declaration of Independence was read in the House that proposed a plan of economical cooperation between
of Representatives by Mihail Kogălniceanu. Romania France and Germany, to eliminate the secular rivalry
gained its independence from participating in the between the two states. Schuman Declaration was the
Russian- Romanian-Turkish war in which through basis for the comprehensive process of building a united
immense sacrifices, gained this status. Europe, in which Romania takes part at present. Each
On May 10 Royalty Day is celebrated. On this day event was celebrated in our country, paying a special
in 1866, Prince Carol of Hohenzollern- Sigmaringen attention to Europe Day. Among the many events,
arrived in Bucharest and became the Ruler of Romania noteworthy is the statement of President Klaus Johannis,
and, after the victory against the Ottoman Empire, King at the reception given on this occasion, in which he said,
of Romania. If during the communist regime this day has inter alia, that “citizens’ Europe is a space of freedom and
been forgotten, today is a national holiday. democracy, dialogue and diversity and in confronting the
Like other states, Romania marked May 9, Victory challenges of security we must show solidarity. In front of
Day over Nazi Germany, this year there are 70 years xenophobia and extremism, to be united to safeguard the
from the event that ended the most destructive war in rights and freedom, the values ​​of tolerance and inclusion,
history. And if the population of the belligerent countries of unity in diversity, which best express the essence of
was saved from bombing, hunger, diseases, for the the European Union “.
REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015 25

Israelul a comemorat
Pentru prima datã 6 FILE DE CALENDAR (Iunie) 6
asasinarea în masã a armenilor Evrei nãscuþi în luna iunie stabilit în SUA. Iniţial publicist idiş, adoptă
limba engleză. Unele dintre romanele şi
În prezenţa liderilor spirituali şi comu- prezidenţială şi să petrec această zi cu Johnny (Janos) Weissmuler – cam- povestirile sale prezintă mediul românesc,
nitari ai armenilor care trăiesc în Israel, dumneavoastră”, a spus Reuven Rivlin. pion olimpic şi actor de film. Născut la evreiesc şi râroma în care a crescut (Ghitza
preşedintele Reuven Rivlin a ţinut să Tsolag Momijan, consulul onorific al Freidorf, Timişoara, la 2 iunie 1904, emigrat and Other Romances of Gypsy Blood; Ilia-
marcheze comemorarea armenilor ucişi Armeniei în Israel, a vorbit despre “ca- cu familia în SUA (1935), stabilit la New na; şi altele). Decedat la New York, 1961.
în masă în 1915, pe teritoriul Imperiului racterul istoric al evenimentului”, când York. În 1932 realizează filmul Tarzan, omul
otoman. Este pentru prima dată când un “armenii din toată lumea comemorează
preşedinte israelian organizează o astfel centenarul asasinării în masă a armenilor
maimuţă, urmat de alte 12 filme în care
joacă rolul aceluiaşi personaj. Decedat la
Evrei decedaþi în luna iunie
de ceremonie. de către turcii otomani. Este pentru prima Acapulco, Mexico, 1984. Franz Kafka – scriitor de limbă ger-
“Poporul armean a fost prima victimă a dată când Israelul a fost reprezentat la ce- Dennis Gabor (Gunszberg Dénes) – mană. Născut la Praga (1883). Lumea
asasinatului modern în masă. Nu vrem să remoniile din Armenia de către doi membri inginer şi fizician. Născut la Budapesta, descrisă de el este bizară, lipsită de logică,
acuzăm concret vreo ţară, ci să ne identi- ai Knesset-ului…Genocidul armean nu la 5 iunie 1900. Doctor în inginerie, Berlin un coşmar în stilul său ”kafkian”. Printre
ficăm cu victimele şi cu rezultatele oribile este un caz politic ci unul moral şi mul- (1927), refugiat la Londra (1933). Inventato- romanele sale: Procesul; Castelul; Ameri-
ale masacrului”, a declarat preşedintele. ţumesc preşedintelui că a oferit această rul holografiei (1964). Premiul Nobel pentru ca. Decedat la Klosterneuburg, Austria, la
“Suntem obligaţi moral să subliniem posibilitate istorică”, a spus T. Momijan. fizică (1971). Decedat la Londra, 1979. 3 iunie 1924.
faptele, nu trebuie să le ignorăm… De Reprezentantul Patriarhiei Armene Saul Bellow (Solomon Bellows) – scrii- Gyorgy Lukacs (Bernat Gyorgy Lowin-
curând, noi, poporul evreu, am comemo- şi-a manifestat dezamăgirea că Statul tor. Născut la Lachine, Canada, la 10 iunie ger sau baronul Bernhard Lukacs von
rat Ziua Holocaustului. După acest oribil Israel nu a calificat asasinarea populaţiei 1915, mutat la Chicago (1922). Romane: Szegedin) – filosof şi estetician. Născut la
Holocaust, comemorarea tragediei po- armene drept “genocid”. Preşedintele Humboldt’s Gift; Mr. Sammler’s Planet; The Budapesta (1885). Doctor în filosofie de la
porului armean este obligaţia noastră ca Rivlin a declarat că a luat notă de critică Dean’s December (pe teme româneşti). Universitatea din Cluj, 1906. Întemeietorul
evrei, o obligaţie umană şi morală. Sunt şi a recunoscut că Israelul trebuie să facă Carte despre vizita sa la Ierusalim: To marxismului occidental, oponent al dicta-
mândru să vă primesc aici, la reşedinţa mai mult în această direcţie. (E.G). Jerusalem and Back. Premiul Nobel pen- turii. Printre lucrări: Istorie şi conştiinţă de
tru literatură, 1976. Decedat la Brookline, clasă; Teoria romanului. Decedat la Buda-
S-a stins din viaþã Iancu Isidor, Massachusets, 2005.
Victor Brauner – pictor şi sculptor su-
pesta, la 3 iunie 1971.
Jules Pascin (Julius Mordecai Paskin)

preşedintele C.E. Dorohoi


prarealist. Născut la Piatra Neamţ, la 15 iu- – pictor. Născut la Vidin, Bulgaria (1885),
nie 1903. Stabilit în Franţa în 1938. Expoziţii mutat cu familia la Bucureşti (1892). Stabilit
primite elogios în Franţa, România, SUA, la Paris (1905), poreclit ”Prinţul din Mont-
Cu mult regret, mem- au fost recunoscute şi Italia. Decedat la Paris, 1966. parnasse”. Expoziţii în Franţa, SUA. S-a
brii Comitetului Director apreciate prin decorarea Iosef Solomon Delmedigo (Yashar sinucis la Paris la 5 iunie 1930.
al F.C.E.R.-C.M. anunţă sa cu Ordinul de Merit mi-Qandia) – medic, matematician, filosof. Martin Buber – filosof. Născut la Viena
decesul celui care le-a fost pentru Învăţământ în grad Născut la Kandia, Creta, la 16 iunie 1591. (1878), stabilit în Germania, apoi emigrat în
coleg şi prieten, profesorul de Cavaler şi prin decer- A locuit la Istanbul, Veneţia, Amsterdam. Palestina (1938). Profesor de antropologie
IANCU ISIDOR, preşedin- narea Medaliei de Onoare A vizitat comunităţile evreieşti din ţările şi sociologie la Universitatea Ebraică din
tele Comunităţii Evreilor pentru Devotament în Europei răsăritene, printre care şi cea Ierusalim. Scrieri asupra hasidismului şi
din Dorohoi, oficiant de activitatea comunitară a din Iaşi (1620). Opera principală: Sefer misticii iudaice, precum şi lucrarea Ich und
cult itinerant, membru al evreilor din România. Elim, pe teme de matematică, astronomie, Du, de filosofie a dialogului. Decedat la
Consiliului de Conducere Ceremonia religioasă metafizică. Decedat la Praga, 1655. Ierusalim, la 13 iunie 1965.
al Federaţiei Comunităţilor a avut loc miercuri, 27 Erich (Wolf) Segal – scriitor. Născut Marc (Leopold Benjamin) Bloch – is-
Evreieşti din România- mai, la Capela Cimitirului la New York, la 16 iunie 1937. Profesor toric. Născut la Lyon (1886). Influenţat de
Cultul Mozaic, administra- Filantropia din Bucureşti, de limbi clasice, Harvard University. Autor ”afacerea Dreyfus”, s-a îndreptat împotriva
tor al Centrului de Instruire iar înhumarea joi, 28 mai al romanului Love Story, după care a fost rasismului. Specialist în istoria medievală
şi Recreere al FCER-CM din Borsec. a.c., ora 12, la Cimitirul evreiesc din Do- realizat un cunoscut film. Decedat la Lon- şi socială, cofondator al publicaţiei Annales
Activitatea sa plină de devotament rohoi, str. 1 Decembrie nr. 34. dra, 2010. d’histoire économique et sociale. Lider în
şi abnegaţie, atât profesorală, cât şi în Zichrono Livraha - Să-i fie memoria Miklos Nyiszli – medic, supravieţuitor Rezistenţa Franceză (1943), asasinat de
cadrul Comunităţii evreieşti din România, binecuvântată! al Holocaustului, memorialist. Născut la Gestapo în arest lângă Lyon, la 16 iunie
Şimleu Silvaniei, la 17 iunie 1901. Deportat 1944.

A plecat dintre noi rabinul Elio Toaff în 1944, folosit de Josef Mengele ca au-
topsier la Auschwitz. Martor asupra morţii
a 60.000 de oameni. Volum memorialistic:
Mordecai Ardon (Max Bronstein) –
pictor israelian. Născut la Tychow, Galiţia
(1896). După studii în Germania a emigrat
Rabinul Elio Toaff (z.l.) a murit pe 19 Paul al II-lea, care s-a rugat împreună cu
aprilie 2015, cu doar câteva zile înainte rabinul Elio Toaff, fiind prima oară când Am fost medic la Auschwitz. Decedat la în Palestina (1933). Picturile sale includ
de a împlini venerabila vârstă de 100 de un suveran al Bisericii Catolice intra într-o Oradea, 1956. peisaje din Ierusalim şi aspecte din mistica
ani. A fost capturat de nazişti, dar a reu- sinagogă. În 1994, rabinul Elio Toaff a Samson Raphael Hirsch (RaShaR) iudaică. Printre lucrări: Viziunea lui Isaia
şit să supravieţuiască Şoah-ului. După oficiat alături de Papa Ioan Paul al II-lea – rabin şi filosof al iudaismului. Născut la despre Pacea Eternă, vitralii, Biblioteca
război, a slujit ca rabin al Veneţiei, iar o ceremonie de comemorare a victimelor Hamburg, la 20 iunie 1808. Rabin al comu- Naţională a Israelului. Decedat la Ierusalim,
între 1951-2002 a fost şef-rabinul Romei, Holocaustului la Vatican. Rabinul Elio nităţii Israelitische Religions Gesellschaft 18 iunie 1992.
militând constant pentru dialogul intercon- Toaff a întărit relaţiile diplomatice dintre din Frankfurt am Main, 1851-1888. Teza Darius Milhaud – compozitor. Născut
fesional. Pe 13 aprilie 1986, l-a invitat la Israel şi Vatican. (D.M.) lui, studiul Torei împreună cu studiul mate- la Aix-en-Provence (1892). Compoziţiile lui
Sinagoga Mare din Roma pe Papa Ioan riilor laice (Torah yim Derekh Eretz) stă la sunt influenţate de jazz şi polifonie. Printre
baza iudaismului ortodox modern. Printre lucrări: La création du monde. Decedat la
lucrări: Uebersetzung und Erklaerung des Geneva, Elveţia, la 22 iunie 1974.
Y DECESE Y COMEMORĂRI Y Pentateuchs (Traducerea şi explicarea Jonas Salk – medic virusolog. Născut
Pentateuhului; 5 volume); Horeb (manual la New York (1914). În 1952 a experimentat
Cu mare durere în suflet şi cu lacrimi Cu aceeaşi adâncă durere, amintim de iudaism pentru tineret); Siddur (carte de şi pus în practică vaccinul antipoliomelitic.
de dor, vă anunţăm că la data de 18 mai celor care l-au cunoscut şi apreciat că pe rugăciune); articole în revista lunară Jesc- Decedat la La Jolla, California, la 23 iunie
2015 se împlineşte un an de când ne-a 3 iunie 2015 se împlinesc doi ani de când hurun. Decedat la Frankfurt am Main, 1888. 1995.
părăsit pentru totdeauna copilul IANI ne-a părăsit pentru totdeauna dragul nostru
Jacques (Jakob) Offenbach – com- Noemi Shemer – cântăreaţă, com-
STERESCU. Cu tristeţe, aducem un pios IOSIF SALATER. Îl vom purta veşnic în
sufletele noastre. Erica - soţie, Victor - fiu, pozitor. Născut la Köln, Germania, la 20 pozitoare şi textieră, ”doamna cântecului
omagiu celui care în scurta lui viaţă a ştiut iunie 1819, stabilit la Paris (1835). Studii israelian”. Născută la Kvutzat Kinneret
să radieze bunătate, afecţiune, respect Elena - noră, Dagobert - cumnat.
la Conservatoire de Paris. Autor a circa (1930). Printre cântecele al căror text a
faţă de cei care l-au cunoscut şi l-au iubit Timpul nu atenuează, ci amplifică 100 operete şi al operei Povestirile lui Hoff­ fost scris de ea: Yerushalayim shel Zahav
pentru felul lui de a fi un copil fără de despărţirea de adoratul soţ, acum 19 ani, mann. Decedat la Paris, 1880. (Ierusalimul de aur). Decedată la Tel Aviv,
păcate. Ne rugăm ca bunul Dumnezeu GROPPER SIEGFRIED (Botoşani), om de Aurel Baranga (Leibovici) – poet, scri- la 26 iunie 2004.
să-l ocrotească şi să-l binecuvânteze în aleasă nobleţe sufletească. Fie-i memoria
împărăţia celor buni şi drepţi iar îngerii să-l
itor, dramaturg. Născut la Bucureşti, la 20 Yigael Yadin (Sukenik) – general,
neîntinată. iunie 1913. Poezii avangardiste: Poeme în arheolog, om politic israelian. Născut la
vegheze ca, în visele din somnul de veci,
să ştie că nu îl vom uita niciodată. Dormi Comemorăm, cu mare durere în suflet, abis (1933). Însemnări despre Holocaust: Ierusalim (1917). Şef al Marelui Stat Major
în pace, copilul nostru drag. plecarea dintre noi a bunilor noştri prieteni Ninge peste Ucraina (1945). Comedii: Mie- al Armatei de Apărare a Israelului (1949-
IACOB şi GINA ARON, EMIL şi ROZICA lul turbat; Opinia publică; Travesti; Sfântul 1952), profesor de arheologie la Univer-
Comemorăm 40 de ani de la pier- HERESCU, PACH LEOPOLD şi MAX Mitică Blajinul. Decedat la Bucureşti, 1979. sitatea Ebraică din Ierusalim, specialist în
derea nepreţuitului nostru tată HIRSCH ŞMILOVICI. Dumnezeu să-i odihnească în Rehavam Ze’evi (Gandhi) – general, studiul manuscriselor de la Marea Moartă.
STRUL-AVRAM, farmacist din Botoşani. pace. Familia Miron Roca. politician şi istoric israelian. Născut la A condus săpături arheologice la Masada,
Fie-i binecuvântată amintirea. Rodica Înhumaţi în cimitirele C.E.B. în aprilie Ierusalim, la 20 iunie 1924. Director al Hatzor, Meghido. Viceprim-ministru al Isra-
Idelovici, Lucian Hirsch împreună cu 2015: DUMITRASCU VASILE (65 de muzeului ”Eretz Israel” din Tel Aviv (1981). elului (1977-1981). Decedat la Ierusalim,
întreaga familie. ani, Cimitirul Giurgiului), CALINESCU Asasinat de un terorist, când era ministru 28 iunie 1984.
IACOBINEE (90 de ani, Cimitirul Giurgiului), al Turismului (2001). Yitzhak Shamir (Yezernitsky) – om
Familia îndurerată aminteşte că s-a PETRE GHITLA (99 de ani, Cimitirul Ilan Ramon – militar, pilot şi astronaut. politic israelian. Născut la Ruzhany, Belarus
împlinit un an de la stingerea din viaţă a celei Giurgiului), LAUFER OTILIA (75 de ani, Născut la Ramat Gan, Israel, la 20 iunie (1915). Activ în mişcarea sionistă Beitar,
care a fost PAULA LITMAN, profesoară de Cimitirul Giurgiului), GOLDMAN GHIZELA 1954. Selectat de NASA pentru experienţe imigrat în Palestina (1935), lider al organi-
limba română şi redactor la Editura Hasefer. (91 de ani, Cimitirul Giurgiului), VOLBURA în cosmos, a devenit primul cosmonaut zaţiei Lehi (Lohamey Herut Israel). Deputat,
Fie amintirea ei binecuvântată! GOLDENBERG-MAUREL (85 de ani, israelian. Decedat laolaltă cu toţi membrii preşedinte al Parlamentului Israelian şi cel
În acest an am comemorat 26, respectiv Cimitirul Giurgiului), SEGAL TONY (87 de echipajului la prăbuşirea navetei Columbia, de al şaptelea prim-ministru al Israelului
7 ani, de la decesul iubiţilor noştri părinţi şi ani, Cimitirul Giurgiului) în anul 2003. (1983-1984, 1986-1992). Decedat la Tel
bunici BERTA şi IANCU FRAIBERG din Înhumaţi în cimitirele C.E. din ţară: Konrad Bercovici – scriitor Născut la Aviv, la 30 iunie 2012.
Botoşani. Cei ce i-aţi cunoscut, gândiţi-vă o FARKAS LILI (80 de ani, Dej). Brăila, la 22 iunie 1882 şi crescut la Galaţi.
clipă la ei. Fiica, sora, nepoţii şi strănepoata. Emigrat cu familia, la vârsta de 11 ani, LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI
26 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

Povestiri din (aproape) O nouã organizaþie europeanã


un secol de viaţă de solidaritate cu Israelul
Prietenul de-acum al lui Corneliu Kamerman e televizorul. Asta, de când are În ziua de 10 mai a.c., la Berlin a luat Conrad Myrland, secretar general Med
probleme cu picioarele… Da’ nu abdică. Nici n-a făcut-o vreodată. A venit pe lume fiinţă oficial ”Alianţa Europeană pentru Israel for Fred (Norvegia); Giovanni Mat-
când România intra în primul război mondial, într-un Bucureşti pe care cei mai Israel” (AEI), compusă din Asociaţiile de teo Quer, Federazione delle Associazioni
mulţi dintre noi nu-l ştim decât din cărţi. Dacă-l ştim! I-a bătut străzile, cartierele, prietenie cu Israelul din 19 ţări, inclusiv Italia-Israele; Wolfgang Paul, ambasador
le-a alergat, mai bine zis, fiindcă de copil i-a plăcut crosul. Nu doar crosul, toate România. (ret), Österreichisch-Israelische Gesel-
sporturile. În studenţie, n-a rămas dator studenţilor legionari bătăuşi, apărându-şi Ideea înfiinţării organizaţiei neguver- lschaft; Lukas Blum, secretar general
mai întâi colegii. A fost recrutat – era înainte de ’40 –; pe urmă, toţi evreii au fost namentale AEI s-a conturat la reuniunea Swiss-Israel Association. România este
scoşi din armată. A trăit pogromul din ianuarie ‘41 tot în Bucureşti. Când a fost dat din decembrie 2013 a Asociaţiillor de pri- reprezentată în Consiliul de Conducere
afară din facultate – urma chimia industrială la Politehnică –, a continuat să înveţe etenie. Atunci, participanţii au identificat al AEI de către general maior (r) Mihail
la Colegiul „Abason”. A făcut muncă obligatorie. A activat la Haşomer Haţair. După necesitatea din ce în ce mai mare de a Ionescu, preşedintele Asociaţiei Culturale
război, a fost cercetător ştiinţific, titular de brevete. A vrut să plece în Israel, a depus oferi Israelului şi comunităţilor evreieşti de Prietenie România-Israel.
acte cu toată familia. Ceilalţi au primit aviz pozitiv. El – nu. Nu s-a complăcut într-o din Europa un sprijin coordonat. Ele au Printr-un efort comun al tuturor mem-
existenţă vegetativă. După ce a ieşit la pensie, a lucrat în Federaţie. Este membru stabilit că există mai multe probleme care brilor, AEI va acţiona în conformitate cu
fondator al Forumului B’nai B’rith România, reactivat după ‘90. trebuie sa fie urgent abordate, printre care principiile legate de misiunea sa. Ca
amplificarea vizibilă a izolării Israelului, următoare acţiune, AEI va interveni îm-
– Cele mai dragi amintiri? Brădetului. Ne-am mutat undeva, pe Că- nu numai printre oamenii politici, ci şi potriva încercării de suspendare din FIFA
– Anii de şcoală, anii de sport, anii de lăraşi. Pogromul m-a prins pe stradă. Pe în segmente din ce în ce mai mari ale a Asociaţiei Israeliene de Fotbal, se mai
haluţ. În clasele primare am fost intern la Colonel Orero, colţ cu Olteni, am văzut societăţii civile din Europa, creşterea în- arată în comunicat.
o şcoală germană, între Călăraşi şi Lu- cum legionarii dădeau foc casei şi băcă- grijorătoare a antisemitismului în Europa

Dr. Marian Feller,


caci. Liceul l-am făcut la „Matei Basarab”. niei lui Moritz. Veneam cu-n vecin, Leonaş şi intensificarea activităţilor BDS, mişcare
M-am înscris la „Olimpic Club”. Când eu Goldenberg. „Intraţi repede la noi!”, ne-a de boicotare a intereselor economice ale
făceam cros, încă nu era amenajată Şo- chemat alt vecin, Cernăţeanu, croitorul. Israelului.
seaua Kiseleff. Până la Parcul Herăstrău M-am dus. Leonaş, nu. Legionarii l-au
era, pentru mine, o aruncătură de băţ. prins şi omorât în Pădurea Jilava.
Alarmate de această evoluţie, Aso-
ciaţiile de prietenie au decis să creeze reprezentant
al filialei World
Ajungeam pe Şoseaua Nordului, până – Ce s-a întâmplat când aţi ajuns o reţea care să ia poziţie în favoarea
la Codrii Vlăsiei, şi veneam înapoi pe la acasă? Israelului şi să colaboreze în vederea in-
Vila „Minovici”, până la Casa Presei Li- – Ne-am dus la etaj, ne-am baricadat. staurării păcii şi coexistenţei, după cum se
bere, unde atunci era Hipodromul. Asta-n În faţa porţii oprise un camion german. A
’34. În ’35, am înfiinţat un club de volei, fost norocu’ nostru că legionarii, văzân-
baschet şi tenis de masă. Terenul era pe du-l, pe strada aceea n-au intrat.
arată într-un comunicat de presă al AEI.
În cursul anului 2014 au fost realizate Likud în România
primele acţiuni comune şi s-a pregătit Dr. Marian Feller a fost numit re-
Ţepeş Vodă. Cei de la fabrica de chibrituri – Cum a fost după război? structura Alianţei. prezentant al World Likud în România,
dădeau o minge de volei cadou, dacă le – Mi-am terminat studiile la Politehni- AEI unifică Asociaţiile de prietenie din după ce anterior s-a remarcat în acti-
aduceam 200 de cutii goale de chibrituri. că. Magistrul meu era acad. prof. univ. dr. Anglia, Austria, Belgia, Danemarca, El- vitatea de combatere a antisemitismu-
Copiii voiau să joace ping-pong. N-a mai Isac Blum. Pe urmă am lucrat la Institutul veţia, Finlanda, Franţa, Germania, Italia, lui. În scrisoarea de felicitare pe care
fost nevoie să adun cutii, că le adunau ei. de Cercetări şi Proiectări Secţia Cărbuni, Irlanda, Norvegia, Olanda , Portugalia, i-a adresat-o, directorul executiv al
Pe urmă am închi- Institutul de Cer- Republica Cehă, România, Serbia, Spa- World Likud, Shay Grizim, îşi exprimă
riat o sală pe Lips- Interviu la 99 de ani cetări Industriale nia, Suedia şi Ungaria. convingerea că „numeroasele abilităţi”
cani, colţ cu Şelari, cu ing. Corneliu Kamerman Minerit, Institutul de În Consiliul de Conducere au fost aleşi: pe care le are dr. Feller îi vor permite
deasupra Cantinei Cercetări Chimice Corina Eichenberger-Walter (preşedinte), „să promoveze activităţile sioniste în
„Ruxy”. Ne-am înscris la campionatul şi Minerit, Institutul de Cercetări Metalur- parlamentar, jurist, preşedintele Swiss- România”. Shay Grizim mai scrie că,
oficial de volei masculin, dar n-aveam gice. În ’58 am depus actele pentru ple- Israel Association; Charles Meyer, jurist, în noua calitate a lui Marian Feller, vor
bani destui să cumpărăm echipamente care în Israel. Familia – sora şi cumnatul, vicepreşedinte France-Israel Alliance Gé- „colabora îndeaproape” pentru susţi-
şi tot ce mai trebuia. Sponsori n-aveam. tata murise-n ’56 - a primit aprobare, mie nérale Koenig ; Claudia Korenke, vicepre- nerea „viziunii sioniste” şi a Israelului.
Atunci am închiriat un bar, cu două dize- nu mi-au dat drumu’. Am fost retrogradat şedinte Deutsch-Israelische Gesellschaft;
uze, pentru o noapte. Aşa am obţinut bani muncitor. De la Secţia Cocs, ca pedeap-

Dr. Aurel Vainer, DOCTOR HONORIS CAUSA


de echipamente. Mi-am refăcut clubul. să, m-au trimis la Refractare. Am parcurs
Am câştigat Cupele Bucureştilor, C.F.R.- din nou toate gradele până mi-am reluat
ului… În ’37, am închiriat un teren în calitatea de cercetător ştiinţific. Încercam
faţa Teatrului Naţional de azi şi-am făcut să fac betoane termoizolatoare. Am reu- (Urmare din pag. 6) Directorul gene- Maia Morgenstern, directorul Teatrului
acolo un patinoar, cu vestiare şi-un teren şit să obţin un asemenea beton şi l-am ral adjunct al Institu- Evreiesc de Stat şi decan al Facultăţii de
de ping-pong. Când Micu Schpiner, care omologat. A fost folosit în aproape toate tului Naţional de Cercetări Economice, prof. Arte „Geo Saizescu” din cadrul Universităţii
era director la „Maccabi”, m-a chemat să-i fabricile. Am şase invenţii brevetate, toate univ. dr. Ioan Valeriu Franc, i-a caracterizat Hyperion, a adus un cuvânt de laudă şi pre-
organizez cluburile de volei şi baschet, făcute „cadou” statului. Au vrut să mă ia la opera de cercetător ştiinţific printr-o meta- ţuire pentru întreaga activitate a doctorului
m-am dus la „Maccabi”. La „Haşomer cercetări speciale, în Ministerul Armatei. foră de sorginte biblică: „Într-o zi, Adam l-a Aurel Vainer, precum şi calde felicitări pen-
Haţair”, unde mă-nscrisesem, făceam Am refuzat. Speram să plec. întrebat pe Dumnezeu: De ce sunt gol?. De tru acest important titlu academic. “Vreau
alpinism cu haluţim-ii, în vacanţe. Am fost – Şi? unde ştii? Am mâncat din Pomul Cunoaşte- să îmi exprim bucuria de a mă afla în acest
cu ei la Babele, în Bucegi; spre Ceahlău, – Am mai făcut două tentative. Acelaşi rii. Pentru asta, te trimit pe pământ. Dum- moment de recunoaştere pentru domnul
în Munţii Tarcăului; cu plutele pe Bistriţa… rezultat… Când s-ar fi putut, era prea târ- nezeu l-a trimis pe pământ cu cunoştinţele dr. Aurel Vainer. Este un moment solemn,
Asociaţiile sioniste organizau olimpiade ziu. În schimb, tot ce mi-a fost în putinţă să dobândite din Pomul Cunoaşterii. Aurel care înalţă, un moment de recunoaştere
sportive pe ţară, dar şi dezbateri. Am fac pentru comunitate, am făcut. Eram la Vainer este cercetător al libertăţii şi adevă- pentru dr. Aurel Vainer. Cu această ocazie,
fost să vedem spectacole ale Trupei din pensie, când Iosif Cotnăreanu, care lucra rului. Cu cercetările sale înainte de ’89 nu vreau să vă mulţumesc, în numele meu, în
Jigniţa, venită la Bucureşti… la „Sacra”, mi-a spus: „N-avem oameni la are a se ruşina nici azi. […]” .Tova Ben-Nun numele colegilor mei – dincolo de formaţia
– Şi facultatea? Pietrărie”. M-am angajat. Am fost mulţi ani Cherbis, directoarea şcolii Lauder Reut, a dvs. ca economist, ca profesor – pentru
– Aş fi vrut să fac medicina, dar era una şeful Atelierului de reparaţii şi executări dorit să-l felicite pe dr. Aurel Vainer pentru deschiderea, înţelegerea şi sprijinul pentru
din facultăţile care începeau să devină de monumente funerare la Cimitirul din acordarea titlului academic. Domnia sa a promovarea valorilor Teatrului Evreiesc şi
prohibite, în ţară, din cauza studenţilor Şoseaua Giurgiului. venit însoţită de Dan Şandru, directorul de a valorilor culturale, în general.”
legionari. Părinţii nu aveau posibilitate să – Intrarea în B’nai B’rith? studii al Complexului educaţional, dar şi Daruri muzicale le-au fost oferite laure-
mă trimită la studii în Franţa. Aşa că mi-am – O datorez colegului şi prietenului din de mai mulţi elevi ai şcolii Lauder-Reut. atului şi invitaţilor de Formaţia „Bucharest
depus actele la Politehnică, Facultatea de studenţie Bubi Schieber z.l. Când eram “Am ţinut foarte mult să vă felicităm astăzi, Klezmer Band”, soprana Carmen Angheloiu
chimie industrială. Era-n ’37. În ’38, am studenţi m-a invitat la el acasă, în Câmpu- iar aceste flori frumoase sunt pentru soţia şi invitata specială Maia Morgenstern.
primit ordin de recrutare. Am fost repar- lung Moldovenesc, să învăţăm împreună dumneavoastră”, a spus Tova Ben-Nun Consiliul de Administraţie al Universităţii
tizat la Regimentul I Transmisiuni. Eram la un examen pe care urma să-l dăm cu Cherbis, oferindu-i un buchet de flori a oferit oaspeţilor bucuria de a ciocni o cupă
secretar de batalion. În ’39, polonezii au profesorul Longinescu, legionar, cu mare Anettei Vainer, în aplauzele publicului. de şampanie cu laureatul.
capitulat în faţa armatei lui Hitler şi-au poftă să ne pice. Ne-am revăzut când a

Internetul, unul dintre canalele


venit în retragere la noi. Eu nu ştiam şi, venit în ţară, după ’90, să reactiveze B’nai
pentru asta, la carceră cu mine! În ’40, am B’rith-ul în România. O prietenie de-o via-
„schimbat” armata cu munca obligatorie. ţă. Atâţia prieteni s-au dus! Când lucram
– Unde-aţi făcut-o? la Pietrărie, le vedeam monumentele. Alţii
– La un depozit de lemne, la statistică - au plecat în Israel. Le-am pierdut urma. de difuzare a urii ºi antisemitismului
recensământul agricol din Şcoala „Moria”, – În prezent? (Urmare din pag. 2) Adesea, el poar- în domeniul internetului şi a unei definiţii
pe Iepureanu, măsurătoarea indicelui – Scriu. Sunt „recidivist”. Am făcut, în tă masca aşa-zisei clare a conceptelor de antisemitism şi pro-
rasial pentru sate, pe Călăraşi; iernile, tinereţe, cronică sportivă la ziarul „Tem- gândiri progresiste din Occident. Unii din- movare a urii. De asemenea, documentul
curăţam zăpada. În paralel, învăţam la po”; Canarache era director. Am scris o tre cei care se consideră a fi campioni ai final al Forumului solicită guvernelor să
Colegiul „Abason”, cu profesori eminenţi, „Privire despre sportul evreiesc din Ro- toleranţei sunt extrem de intoleranţi când combată diseminarea urii prin internet, o
scoşi şi ei din facultate. Legionarii ne-au mânia”. Acum, o carte de amintiri. e vorba de evrei şi de statul acestora”. referire specială fiind făcută la guvernele
dat afară din casa noastră, de pe strada IULIA DELEANU Cât despre rolul internetului, Netanya- europene, de la care se cere adoptarea
hu a arătat că acesta are adesea rolul de unei definiţii a antisemitismului care să
La mulţi ani, profesorului ILIE GILBERT! multiplicator global al unor defăimări şi in-
sulte, adresate singurului stat din Orientul
includă şi negaţionismul şi atacurile îm-
potriva legitimităţii Statului Israel.
Pe data de 18 mai, profesorul universitar Ilie Gilbert, jurnalist, cercetător, soci- Mijlociu care nu aplică pedeapsa capitală Prof. Dina Porat, de la Universitatea
olog şi politolog, a împlinit vârsta de 95 de ani. Cu acest prilej, Comitetul Director nici măcar celor mai sângeroşi terorişti. din Tel Aviv, a fost – apreciază Jerusalem
al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România i-a acordat distinsului om de FGCA s-a încheiat după trei zile de Post - în asentimentul multor participanţi,
cultură, fost consilier al preşedintelui Ion Iliescu, Medalia „Prieten al Comunităţilor dezbateri, un accent deosebit fiind pus atunci când a propus înfiinţarea unor „co-
Evreieşti din România”. pe lupta împotriva site-urilor negaţioniste, aliţii cu musulmanii moderaţi şi a cadrului
Ad Mea Veesrim! pe necesitatea adoptării unor standarde pentru dialogul cu creştinii evanghelici”.
‫ ‪REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015‬‬ ‫ ‬ ‫‪27‬‬

‫‪zicedid ze`ivnd‬‬
‫‪z‬‬
‫כתב‪-‬עת של איחוד הקהילות היהודיות ברומניה‬ ‫י"ב אייר תשע"ה ‪ -‬י"ג סיון תשע"ה‬
‫כינוסי מועצת ההנהלה ושל העצרת הכללית של הפדרציה של‬
‫הקהילות היהודיות מרומניה‬
‫נוספות מרשויות המדינה‪ ,‬מקרן "קאריטאס"‪ ,‬והודות למאמצים‬ ‫שני האירועים הנ"ל היו הזדמנות לדווח על הפעילות של‬
‫של הקהילות היהודיות למצוא תומכים כספיים‪ .‬כמו כן ננקטו‬ ‫הפדרציה ושל הקהילות היהודיות וכמו כן הזדמנות לתאר את‬
‫אמצעים לחסוך ולהוציא כסף בצורה קצובה יותר‪ .‬לגבי‬ ‫התוכניות לעתיד‪ .‬בכלל זה הוגשו‪ :‬דו"ח הפעילות של הפדרציה‬
‫התוכניות לעתיד‪ ,‬המנהל הכלכלי‪ ,‬אובידיו בנסקו‪ ,‬אמר שקשה‬ ‫בשנת ‪ ;2014‬הפעילות התקציבית בשנת ‪ ;2014‬התמצאויות לגבי‬
‫לצפות בהן‪ ,‬היות שעדיין לא יודעים אילו מקורות מימון תקבל‬ ‫מאזן ההכנסות וההוצאות בשנת ‪ 2015‬ועוד מסמכים אחרים‪.‬‬
‫הפדרציה‪ .‬בעיה שיש למצוא לה פתרון היא ההוצאה אל הפועל‬ ‫יו"ר הפדרציה‪ ,‬ד"ר אאורל ויינר‪ ,‬הגיש את תמצית הדו"ח‬
‫של התקנות החדשות בפעילויות החברתיות במסגרת המינהל‬ ‫בהדגישו הצלחות מסוימות‪ ,‬כמו ארגון האירועים לציון ‪ 70‬שנה‬
‫לסעד חברתי ורפואי – בעיה שהוצגה על ידי מנהל המינהל‪,‬‬ ‫לגירוש יהודי טרנסילבניה הצפונית‪ ,‬פעולה שהיו מעורבות בה‬
‫הכלכלן עטילה גוליאש‪ .‬כמו כן‪ ,‬צריכים לסדר את התקנות‬ ‫כל הקהילות הקדושות שהיו קורבן בימי השואה; חנוכה מחדש‬
‫לגבי קליטת עובדים ואמצעי ביטחון‪ ,‬אמר המהנדס אלפרד‬ ‫של ההיכל הכוראלי מבוקרשט; קידום עבודות השיקום בבית‬
‫קופפרברג‪ ,‬מזכ"ל הפדרציה‪ .‬סגן יו"ר הפדרציה‪ ,‬המהנדס פאול‬ ‫הכנסת האורתודוכסי שבעיר אורדיה; חנוכות מחדש של בתי‬
‫שווארץ‪ ,‬הדגיש את חשיבותם של אמצעים אלה‪.‬‬ ‫הכנסת שבערים גאלץ‪ ,‬טולצ'יאה‪ ,‬רדאוץ; הצלחה במסגרת‬
‫בשני האירועים נדון והתקבל בהצבעה תאריך הבחירות‬ ‫המינהל לסעד חברתי ורפואי‪ ,‬ועוד‪ .‬כן היה שיפור של חיי הדת‪,‬‬
‫הבאות – יולי ‪ ,2016‬כאשר יפוג יפוי הכוח של מועצת ההנהלה‬
‫הנוכחית‪ .‬יושביראש של קהילות יהודיות רבות השתתפו בדיונים‬
‫חיזוק הפעילות של הקהילות‪ ,‬וכמעשה בולט –תחיית הקהילה‬
‫היהודית בעיר זלאו‪.‬‬ ‫ההיכל הכוראלי‬
‫והציגו את הצלחותיהם‪ ,‬וגם ציינו בעיות ושגיאות בפעילותם‬ ‫הדו"ח שהוגש ציין גם בעיות אחדות‪ ,‬בהן אמורים‬
‫ובפעילות הפדרציה‪.‬‬ ‫לטפל ולתת להן פתרון בעתיד‪ .‬בעניין הפעילות התקציבית‬
‫בלט האיזון התקציבי עם עודף מינימלי‪ ,‬בעקבות קבלת קרנות‬
‫מארח דיון על עשרת‬
‫מוותיקן‪ ,‬מעשה חם‬ ‫הדיברות‬
‫יו"ר הפדרציה של הקהילות היהודיות‬ ‫רק יומיים לפני חג השבועות תשע"ה‪,‬‬
‫ומעשה קר מאוד‬ ‫מרומניה‪ ,‬ד"ר אאורל ויינר‪ ,‬דוקטור לשם‬
‫שבו חוגגים את מתן תורה וקבלתה‬
‫על ידי משה רבנו על הר סיני‪ ,‬בהיכל‬
‫עמדת הוותיקן כלפי מדינת ישראל‬ ‫הכוראלי שבבוקרשט היה דיון בנושא‬
‫"עשרת הדיברות‪ ,‬יסוד המשפט"‪.‬‬
‫כבוד של אוניברסיטת "טיטו מאיורסקו"‬
‫עדיין מלאהבמעשים דו־צדדיים אף על‬
‫פי שידידותו והערכתו של האפיפיור‬ ‫בדיון השתתפו‪ :‬נשיא רומניה‪ ,‬מר‬
‫פראנצ'סקו כלפי יהודים נשארות‬ ‫קלאוס יוחניס; כהן־דת דניאל‪ ,‬פטריארך‬
‫בלתי מעורערות‪ .‬לראיה שתי ההודעות‬ ‫הכנסייה האורתודוכסית הרומנית;‬
‫המנוגדות זו לזו שאנו מקבלים מהוותיקן‪.‬‬ ‫אאוגוסטין זגריאן‪ ,‬יו"ר בית המשפט‬
‫נתחיל בסדר כרונולוגי הפוך‪ :‬בפגישה‬ ‫לחוקה; ד"ר משה קנטור‪ ,‬יו"ר הקונגרס‬
‫עם מחמוד עבאס‪ ,‬האפיפיור פראנצ'סקו‬ ‫היהודי העולמי; פרופ' גיאורגי ינקו;‬
‫הודיע רשמית כי הוותיקן תכיר בפלסטין‬ ‫ועוד אישים מן השורה הראשונה של‬
‫בתור מדינה‪ ,‬דברים שעוררו כעס‬ ‫החיים החברתיים‪ ,‬הפוליטיים והדתיים‬
‫בירושלים‪ ,‬ובצדק‪.‬‬ ‫מרומניה‪.‬‬
‫לגבי המעשה "החם"‪ ,‬כשבוע לפני‬ ‫טקס קבלת הפנים כלל את השיר‬
‫ההצהרה הנ"ל‪ ,‬הוד קדושתו האפיפיור‬ ‫"ברוך הבא" )מאת החזן הראשי יוסף‬
‫עשה צעד יוצא מן הכלל‪ ,‬הייתי אומר‬ ‫וצעדה‬ ‫אדלר ומקהלת ההיכל הכוראלי( ְ‬
‫אחד ויחיד במינו כלפי רב‪ .‬כך למשל‪,‬‬ ‫עם ספרי תורה‪ .‬לאחר מכן נשא יו"ר‬
‫סגן יו"ר הקונגרס היהודי העולמי‪ ,‬הרב‬ ‫הפדרציה‪ ,‬ד"ר אאורל ויינר‪ ,‬נאום לקבלת‬
‫ארתור שנייר מניו־יורק‪ ,‬קיבל מהאפיפיור‬ ‫האורחים‪.‬‬
‫את הדרגה "פרש" ואת החברות במסדר‬ ‫אירוע זה הוכיח את עצמו בתור גשר‬
‫האפיפיורי של סילבסטר הקדוש‪ ,‬בטקס‬ ‫לבניית הבנה טובה בין אנשים‪ ,‬ללא‬
‫שנערך בעיר ניו־יורק בזמן האחרון‪.‬‬ ‫הבדל של לאום ודת‪ ,‬תוך כדי יציאה‬
‫בהתאם לאתרבאינטרנט של הקונגרס‬ ‫לדרך מן הגרעין המשותף של האמונה‬
‫היהודי העולמי‪ ,‬האות הוענקה לו‬ ‫באל אחד‪ ,‬עשרת הדיברות‪ .‬אותו‬
‫בעקבות "פעילות של תמיכה בחופש דת‬ ‫קהילות חילוניים ודתיים‪ .‬בהזדמנות‬ ‫ב‪ 6-‬במאי השנה‪ ,‬ד"ר אאורל‬ ‫אירוע התקיים ב‪ 22-‬במאי והדגיש‬
‫ובשלום העולם"‪ .‬בטקס‪ ,‬החשמן טימוטי‬ ‫זו‪ ,‬הפדרציה והאוניברסיטה פירסמו‬ ‫ויינר‪ ,‬חבר בפרלמנט‪ ,‬יו"ר הפדרציה‬ ‫בפעם הנוספת בפני האורחים כי ההיכל‬
‫דולן אמר שהענקת התואר משקפת את‬ ‫חוברת בה אישים רביםכתבו ערכים על‬ ‫של הקהילות היהודיות מרומניה‪,‬‬ ‫הכוראלי‪,‬אשר שופץ במלאות ‪ 150‬שנה‬
‫"הצורה המרשימה והרגישה בה האפיפיור‬ ‫מקבל התואר‪ ,‬בין האישים –יו"ר בית‬ ‫קיבל את התואר דוקטור לשם כבוד‬ ‫מאז הקמתו‪ ,‬חוזר למלא את תפקידו‬
‫פראנצ'סקו מכיר בפעילות בעלת ערך של‬ ‫הנבחרים שבפרלמנט הרומני‪ ,‬ואלריו‬ ‫של אוניברסיטת "טיטו מאיורסקו"‬ ‫בתור בית כנסת‪ ,‬בית תפילה‪ ,‬בית מדרש‪.‬‬
‫הרב ארתור שנייר"‪.‬‬ ‫זגוניא; נגיד בנק רומניה‪ ,‬מוגור יסרסקו‪,‬‬ ‫מבוקרשט‪ .‬באירוע זה נכחו ‪560‬‬ ‫החגיגה הסתיימה בקונצרט של‬
‫הארכיהגמון ברנדיטו אגוזה‪ ,‬משקיף‬ ‫חבר באקדמיה הרומנית; יו"ר האקדמיה‬ ‫משתתפים‪ 200 ,‬מהם אישי ציבור‪ ,‬נציגים‬ ‫מוסיקה יהודית מסורתית‪ ,‬אותה שרה‬
‫הוותיקן באו"ם‪ ,‬העריך את מאמציו של‬ ‫הרומנית‪ ,‬פרופ' יונל ולנטין ולאד; שגריר‬ ‫של נשיאות רומניה‪ ,‬של ממשלתה‪,‬‬ ‫הלהקה "בוקרשט כליזמר באנד"‪ .‬לאחר‬
‫הרב שנייר "לכיוון קידום השלום וההבנה‬ ‫ישראל ברומניה‪ ,‬מר דן בן אליעזר; שגריר‬ ‫פוליטיקאים‪ ,‬חברי הסגל הדיפלומטי‪,‬‬ ‫מכן התקיים טקס קבלת השבת‪ ,‬התפילה‬
‫ההדדית של השכנוע האיתן שהכבוד‬ ‫צרפת ברומניה לשעבר )בשנים ‪2011-‬‬ ‫נציגים בכירים של הדתות‪ ,‬של העולם‬ ‫לקבלת השבת והדרשה של הרב רפאל‬
‫לזכויות הבסיסיות של האדם‪ ,‬בכלל זה‬ ‫‪ ,(2007‬מר הנרי פול; חברים בפרלמנט‬ ‫האקדמאי‪ ,‬של העולם האמנות‪ ,‬ראשי‬ ‫שפר‪.‬‬
‫חופש הדת‪ ,‬הם ערכים שאי אפשר לוותר‬ ‫הרומני; ראשי הפדרציה‪.‬‬
‫עליהם בשביל כל עמי העולם‪ ,‬כדי שהם‬
‫יוכלו ליהנות משלום‪ ,‬ביטחון ושגשוג"‪.‬‬
‫הרקטור של אוניברסיטת "טיטו‬
‫מאיורסקו"‪ ,‬פרופ' סמרנדה אנגני‪ ,‬קראה‬
‫תאריכים בעלי חשיבות היסטורית רבה‬
‫הרב שנייר‪ ,‬בן ‪ ,84‬ניצול שואה‪,‬‬ ‫את סיבת הענקת התואר דוקטור לשם‬ ‫הייתה הצלה מהשמדה כללית‪.‬‬ ‫החלק הראשון של חודש מאי בלט‬
‫תמך בקביעה ובחיזוק של היחסים בין‬ ‫כבוד לד"ר אאורל ויינר; יו"ר הסנאט‬ ‫בכל שנה ב‪ 9-‬במאי חוגגים את יום‬ ‫בכמה אירועים בעלי סמליות מיוחדת‪,‬‬
‫יהודים לבין קתוליים אחרי מלחמת‬ ‫של האוניברסיטה‪ ,‬פרופ' דן פלורין‬ ‫האיחוד האירופי על מנת לציין את‬ ‫אחדים מיוחדים לרומניה‪ ,‬אחרים‬
‫העולם השנייה‪ .‬הרב הדגיש שהוא ניצול‬ ‫אונגוריאנו‪ ,‬קרא את החלטת הסנאט של‬ ‫ההצהרה ההיסטורית מתאריך ‪ 9‬במאי‬ ‫לאירופה ואף לעולם כולו‪ .‬למשל‪ ,‬ב‪9-‬‬
‫השואה הראשון שמקבל את התואר "פרש‬ ‫האוניברסיטה; פרופ' סורין איבאן‪ ,‬דיקן‬ ‫‪ 1950‬של שר החוץ הצרפתי רוברט‬ ‫במאי חוגגים את יום העצמאות של‬
‫האפיפיור"‪.‬‬ ‫הפקולטה למדעי החברה‪ ,‬המדינה והרוח‬ ‫שומן‪ ,‬שהציע תוכנית של שיתוף פעולה‬ ‫רומניה‪ ,‬אירוע שהתקיים בשנת ‪,1877‬‬
‫איך מסתדר עניין קידום השלום עם‬ ‫קרא את דברי השבח )"לאוצאציו"(‪.‬‬ ‫כלכלי בין צרפת לגרמניה‪ ,‬כדי לסלק‬ ‫כאשר הכרזת העצמאות נקראה באסיפה‬
‫הכרה בפלסטין כמדינה? נראה שבוותיקן‬ ‫בנאום הקבלה‪ ,‬ד"ר אאורל ויינר דיבר‬ ‫את היריבות בת מאות השנים בין‬ ‫הלאומית מאת מיכאיל קוגלניצ'אנו‪.‬‬
‫הסוגיה מסתדרת בדרך זו‪.‬‬ ‫על העקרונות והערכים שהדריכו את חייו‬ ‫שתי המדינות‪ .‬הצהרת שומן הייתה על‬ ‫רומניה קיבלה את עצמאותה עקב‬
‫אלכס‪ .‬מארינסקו‬ ‫האקדמיים‪ ,‬המקצועיים והמשפחתיים‪,‬‬ ‫יסוד התהליך הגדול של בניית אירופה‬ ‫השתתפותה במלחמה הרוסית־הרומנית־‬
‫בין היתר תוך כדי ייצוג התפקיד במסגרת‬ ‫מאוחדת‪ ,‬בה חברה גם רומניה‪ .‬כל אירוע‬ ‫התורכית בה היו לה קורבנות רבים‬
‫הזאת‪ ,‬של המושג "הומו סוצ'יאליס"‬ ‫צוין גם ברומניה מולדתנו‪ .‬מעמד מיוחד‬ ‫ובעקבות כך קיבלה מעמד זה‪.‬‬
‫)האדם כחלק מן החברה( ושל עשרת‬ ‫הוענק ליום אירופה‪ .‬בין החגיגות הרבות‬ ‫ביום ‪ 10‬במאי חוגגים את יום‬
‫הדיברות‪ .‬בטקס נאמו גם סגן ראש‬ ‫ראוי לציין את הצהרתו של נשיא רומניה‪,‬‬ ‫המלוכה‪ .‬ביום זה‪ ,‬בשנת ‪ ,1866‬הנסיך‬
‫הממשלה‪ ,‬ליביו דראגניא; מזכיר המדינה‬ ‫קלאוס יוחניס‪ :‬בקבלת הפנים שאורגנה‬ ‫קארול מבית חוחנצולרן־זיגמרינגן הגיע‬
‫בענייני דתות‪ ,‬ויקטור אופאסקי‪ ,‬שמסר‬ ‫בהזדמנות זו‪ ,‬הנשיא יוחניס אמר‪ ,‬בין‬ ‫לעיר בוקרשט ונהיה נסיך רומניה ואחרי‬
‫גם את ברכות ראש הממשלה‪ ,‬ויקטור‬ ‫שאר דבריו‪ ,‬ש"אירופה של האזרחים היא‬ ‫הניצחון על האימפריה העות'מאנית‬
‫פונטה; השר לענייני הפזורה הרומנית‪,‬‬ ‫שטח של החופש והדמוקרטיה‪ ,‬של הדו־‬ ‫נהיה מלך רומניה‪ .‬אם בתקופת המשטר‬
‫אנג'ל טלבר; ראש הסיעה הפרלמנטרית‬ ‫שיח והשוני‪ ,‬ועלינו להיות מלוכדים בפני‬ ‫הקומוניסטי תאריך זה נשכח‪ ,‬היום הוא‬
‫של בני המיעוטים הלאומיים‪ ,‬פרופ'‬ ‫התגרויות שמפרות את הביטחון‪ ,‬בפני‬ ‫יום חג לאומי‪.‬‬
‫וארוזאן פמבוקצ'יאן; סמנכ"ל המכון‬ ‫שנאת הזרים והקיצוניות‪ .‬אנחנו צריכים‬ ‫כמו כל מדינות העולם‪ ,‬רומניה ציינה‬
‫הלאומי למחקרים כלכליים‪ ,‬פרופ' יואן‬ ‫להיות מלוכדים כדי להגן על זכויות‬ ‫את ה‪ 9-‬במאי‪ ,‬יום הניצחון על גרמניה‬
‫ואלריו פראן; מנהלת התיאטרון היהודי‬ ‫הפרט וערכי החופש‪ ,‬על ערכי הסובלנות‬ ‫הנאצית‪ .‬שנה זו היא שנתה‪ 70-‬מאירוע‬
‫הממלכתי ודיקנית הפקולטה לאמנויות‬ ‫והשילוב‪ ,‬על אחדות בשוני‪ ,‬דבר שמבטא‬ ‫זה‪ ,‬ששם קץ למלחמה ההרסנית ביותר‬
‫על שם "ג'יאו סאיזסקו" שבאוניברסיטת‬ ‫בצורה הטובה ביותר את מהות האיחוד‬ ‫בהיסטוריה‪ .‬אם אוכלוסיית המדינות‬
‫היפריון‪ ,‬גב' מאיה מורגנשטרן‪.‬‬ ‫האירופי"‪.‬‬ ‫הנלחמות חולצה מהפגזות‪ ,‬רעב‪ ,‬מחלות‪,‬‬
‫בשביל יהודים תבוסת המשטר הנאצי‬
28 REALITATEA EVREIASCĂ - Nr. 450-451 (1250-1251) - 1 - 31 mai 2015

Drumul Inaugurare România bolnavă Gândul


scris
spre teatru
la Naþional Recunosc că am fost surprins, dar am subscris
imediat la afirmaţia preşedintelui Iohannis că „o ţară
de la înfiinţare şi care, în acest
moment festiv, a găsit un mare succes cu care să se
A fost redeschisă Sala Mare din care pleacă valuri întregi de tineri specialişti ...este laude şi să o facă pe Alina Gorghiu demnă de a sta
a Teatrului Naţional „I. L. Cara- o ţară bolnavă”. Dar şeful statului ar fi trebuit să spună pe scaunul Brătienilor: dublarea alocaţiei pentru copii
giale”. Evenimentul a fost precedat de patru că orice ţară pe care o părăsesc tinerii (specialişti sau la ameţitoarea sumă de 84 de lei pe lună, când un
ani de şantier ce şi-a propus reconsolidarea, reconstrucţia, nu) e bolnavă. Grav şi iremediabil, dacă nu se găsesc pachet de scutece costă cam 70 de lei! „La trecutu-ţi
înmulţirea şi diversificarea spaţiilor de reprezentare şi a altor la timp politicieni care nu numai să constate maladia, mare, mare viitor!”
componente demne de un adevărat mall cultural. dar să o şi combată, oricât de drastice şi neplăcute Dar aniversarea PNL-ului a mai dat două exemple
Atunci când clădirea a fost dată în funcţiune, gongul in- ar fi remediile. care nu pot face pe nimeni să fie mândru de demo-
augural a invitat la un monumental şi impresionant „Apus de Simpla acceptare a diagnosticului e însă un mare craţia din România: în primul rând, Klaus Iohannis nu
soare” (remake în care strălucea George Calboreanu). Acum pas înainte, dat fiind că precedentul doctor, care a ar fi avut ce căuta acolo, dat fiind cerinţa Constituţiei
alegerea (judicioasă şi incitantă în perspectiva unei viziuni şi stat zece ani la căpătâiul românilor gâfâind de febră, ca un preşedinte al României să fie echidistant faţă
a unui limbaj scenic modern!) s-a oprit la „Înşir’te mărgărite”. credea că emigraţia e un semn de sănătate şi le era de toate partidele. Halal echidistanţă, să mergi la
O piesă care a marcat cel mai senzaţional debut în teatre recunoscător celor care au fost destul de patrioţi să festivitate şi să spui „Mi-i doresc la guvernare şi le
de la noi. Căci Victor Eftimiu, aromân dintr-un sat al Epirului plece peste hotare, neîncrezători că România se doresc la guvernare”! Şi tot atunci, cel mai vizibil dintre
(Albania), a venit în ţară şi în contact cu limba română abia poate face bine cât mai sunt ei în viaţă. „În timp ce noii liberali, copreşedintele Vasile Blaga, a ţinut un
la începutul şcolarizării. Avea 21 de ani când, boem, atins de Germania caută asiduu specialişti şi învăţăcei peste discurs demn de un adevărat „rumân imparţial”, care
inspiraţie într-o cafenea pariziană, a scris primul act al „Ilenei hotare, preşedintele României, Traian Băsescu, le probabil că i-a făcut pe veteranii PDL să lăcrimeze:
din poveste”... cere emigranţilor din ţara sa, plecaţi la muncă, să „Guvernarea PNL din anul centenarului Marii Uniri,
„Înşir’te mărgărite”, reprezentată un an mai târziu (1911), rămână în străinătate”, scria „Handelsblatt”. realizarea proiectelor PNL-Iohannis vor trebui să fie
la TNB, este o feerie mult jucată şi îndrăgită. Un basm, ce Ar trebui, cu toată onestitatea, să ne întrebăm cel mai frumos omagiu pe care îl putem aduce parti-
dramatizează în chip foarte liber şi jucăuş, într-o tratare uneori cine este termometrul care arată corect temperatura: dului istoric al Brătienilor”. Mie, unul, mi s-au strepezit
demitizantă, mixând drama cu comedia cea mai hazlie, eroi Traian Băsescu şi cei două milioane şi jumătate de dinţii şi, dacă aş fi plecat, zău dacă mi-ar trece prin
fabuloşi, plămădiţi de imaginaţia populară, şi personaje (mai români pribegiţi pe la străini, sau Klaus Iohannis şi cap să mă întorc să fiu condus de astfel de lideri. Cum
ales comice) ale lumii ţărăneşti (sensibile la supranatural şi la cei rămaşi acasă? Este România suferindă, şi dacă ziceam, bolnavă ţară!
miracol). Un poem în versuri care a pus la încercare suflul şi da, oare ce să aibă? Pentru că fuga atât de multor Deşi, dacă tot veni vorba de lideri, trebuie să le
vocaţia pentru tirada romantică a unui lung şir de interpreţi. O oameni, tineri sau mai copţi, specialişti sau simpli recunoaştem o mare calitate: solidaritatea. N-ar sta
meditaţie despre Destin şi Iubire. „Iubirea şi forţa ei” s-ar vrea truditori, este un simptom, nu o cauză a fierbinţelilor la puşcărie fără să se invite acolo unul pe altul, nici în
şi dominanta spectacolului regizat de Dan Puric. care ne zguduie de un sfert de veac. ruptul capului. Cel mai recent exemplu, felul în care
Sub semnul împletirii tuturor artelor, montarea de la Naţi- Dacă răsfoim fişa bolnavului, răspunsul la între- Darius Vâlcov îl toarnă pe Vasile Blaga la DNA, cum
onal (şi ea monumentală deoarece antrenează peste 80 de barea de mai sus ne sare în ochi. Klaus Iohannis a că acesta ar fi intervenit ca o anumită firmă să câştige
„actanţi”) propune secvenţe epice şi lirice notabile. Evident, nu pus degetul pe rană: România e bolnavă, oricât ne-ar fraudulos trei contracte de reabilitare a reţelelor de
poţi rămâne insensibil la momente ce tind spre magia teatrului spune Institutul de Statistică, BERD sau FMI că ne apă şi canalizare din Slatina! Ceea ce, evident că
(fapt la care contribuie şi o parte a costumelor Doinei Levintza; merge mai bine şi că avem o economie care,cel puţin Blaga neagă, şi trebuie să-l credem, deocamdată.
şi muzica, ce include compoziţiile şi naiul lui Gh. Zamfir; şi de câteva luni, este cea mai dinamică din Europa. Oare faptul că PIB-ul României creşte cu 3-4% poate
efectele de light-design şi animaţie-video proiecţii). Chiar dacă economia e aşa de înfloritoare, este oare să îl determine pe un român plecat să revină într-o
Cea mai memorabilă abordare rămâne a Zmeului însuşi. asta suficient să oprească migraţia, în special pe cea ţară unde tot mai mulţi politicieni de vârf au probleme
Compoziţia lui Dan Puric contrazice canonul forţei demonice a tinerilor, şi să îi aducă înapoi pe cei care au plecat? grave cu legea, din motive de corupţie, context în care
şi violente. Personajul se vrea (acum) o sugestie a eternei Nu ştiu să dau în bobi şi nici în cărţi, dar aş răspunde Parlamentul nu găseşte altă măsură de luat decât să
puteri a Răului de a învălui, fascina, iluziona, manipula. Dar că nu e destul, pentru că boala a ros aşa de adânc modifice Codul Penal şi pe cel de Procedură penală?
„eroul” vag uzat de timp, obosit, parcă sceptic şi melancolic, în măruntaiele societăţii româneşti, încât simpla re- Klaus Iohannis, care a spus că nu va promulga acte
încarnat de Dan Puric „suspina după Frumos” (ca un prim lansare economică nu mai e de ajuns, fără un sistem normative adoptate de parlamentari în interesul pro-
semn al şansei de a se converti). Pare marcat de monotonia politic însănătoşit şi credibil, pentru că românul ştie priu, merită încă o bilă albă. Numai să şi facă după
şi ineficienţa (finală) a „rolului” ce i-a fost destinat. că peştele se împute de la cap, dar se curăţă de la cum zice. Pentru că, dacă nu, maladia se va agrava.
Prima parte a spectacolului propune un evantai de evo- coadă, şi nimeni nu vrea ca el şi copiii săi să fie încă România este cu adevărat bolnavă. Ea suferă de
luţii coregrafice de grup. Se fac aluzii în actualitate la motive o generaţie de sacrificiu, până se găseşte cine să o gravă emaciere a încrederii cetăţenilor în propriii
economice şi politice ale „peţitului”. Se parodiază (prin grila cureţe peştele. conducători. Boală mai rea şi mai grea decât o criză
stereotipiilor binecunoscute) temperamentul unguresc, veselia Cum să vrea să se întoarcă acasă cei plecaţi, economică, pentru că ţine oamenii departe de clasa
cântecelor tiroleze etc. Dansatorilor „folclorici” şi de step li se dacă în noiembrie s-au bătut să poată vota şi, de politică.Rezultatul alegerilor din noiembrie a părut să
alătură membrii „Companiei Passe-Partout”, a şcolii lui Puric atunci încoace, partidele abia s-au înţeles asupra aducă o remisiune a bolii, dar însănătoşirea nu vine
(readoptată acum de Naţional!); unii – mai experimentaţi, mulţi principiilor votului în diaspora, dar parlamentarii au din simpla schimbare a preşedintelui, a guvernului
– vizibil diletanţi în arta (exigentă) a pantomimei. găsit destulă vreme să propună o lege care să repare sau a majorităţii parlamentare, a se citi a unui doctor
Toate acestea fac ca reprezentaţia să se lungească repe- groaznica nedreptate ce li se făcuse chiar lor şi să cu altul. Asta s-a mai încercat.
titiv-monoton peste măsură. Şi să amintească, nu o dată, de îşi pregătească o pensie specială dolofană, dacă Ca să se pună ţara pe picioare, trebuie ca în locul
o serbare şcolară. Paradoxal, însă, nu partea de divertisment vine cumva ceasul negru şi, mă-nţelegi, după ce au cărnii cangrenate amputate de DNA, să crească una
revuistic şi de music-hall este cea dezamăgitoare. Ci cea de fost „cu toate partidele, ca rumânul imparţial”, ajung sănătoasă.
teatru propriu-zis! Când tineri actori cu studii (şi faimă în film) să rămână „fără coledzi”! O clasă politică sănătoasă este antibioticul pentru
par amatori rătăciţi pe scenă. Şi când artişti de talent cert din S-au luptat în noiembrie românii din străinătate o ţară bolnavă.
generaţia de mijloc devin, şi ei, de nerecunoscut. să ajungă la urne şi să pună ştampila pe candidatul
NATALIA STANCU PNL, partid care de curând a sărbătorit 140 de ani Alx. Marinescu

Poezia: neliniºte ºi mângâiere


etei pe marginea condiţiei umane în Israel,
sub ameninţarea terorismului şi a războiu-
lui. Ele evidenţiază nu numai sensibilitatea
Realitatea Madeleine David- zenţa în actualitatea literară românească. leine Davidsohn autoarei, ci şi adâncul ei umanism, prin
cărţii sohn este una dintre Recentul volum de poezie, intitulat tratează tema care poezia se ridică deasupra ideologiilor
cele mai cunoscute Floare de nisip*, reprezintă, într-un anume erotică: poeta în numele cărora au loc atâtea crime: „Au
scriitoare de limbă ro- sens, o sinteză a experienţelor, literare şi „ascunde”, în murit destui întru Alah slăvitul,/ Au murit
mână din Israel. Ani- de viaţă, pe care le-a străbătut până acum. texte cu cheie destui în numele crucii/ Şi-n numele tău
matoare – împreună Floarea de nisip, după cum ne dezvăluie domestică, tră- sfânt Dumnezeu” (Mor copiii). Poezia poate
cu Biti Caragiale şi poemul cu care se deschide volumul, este irea intensă a fi, aşadar, nu numai neliniştea sensurilor
Francisca Stoleru – a o metaforă a fragilităţii şi, simultan, a puterii sentimentului ascunse, ci şi mângâierea păcii în cuvânt...
Cercului Cultural din poeziei. Ceea ce ne avertizează, prin ur- erotic. Într-un Carte de maturitate, care atestă stă-
Haifa, scriitoarea este mare, că poeta este, indiferent de formula loc, ea pune, de pânirea deplină a instrumentarului poetic
prezentă constant pe la care recurge, o conştiinţă ultragiată de fapt, iubirea mai şi un remarcabil control al dicţiunii lirice,
piaţa literară din Israel de-sensibilizarea lumii contemporane. Ea presus de orice: Floare de nisip exploatează o multitudine
şi România, cu volu- reflectează (în poeme ca Hamsin, Vară „dragostea oprită/ nemăsurat mai dulce-i/ de formule, atestând amplitudinea regis-
me de poezie şi proză, care se bucură fierbinte în Galil sau În Pustiul Sinai) pe ca nemurirea” (Rugăciune). Universul trelor poetice în care evoluează Madeleine
de o frumoasă receptare critică. Autoare marginea înţelesurilor ascunse în spatele mărunt al cotidianului este spaţiul în care Davidsohn, una dintre vocile lirice incon-
complexă, Madeleine Davidsohn parcurge unei geografii încărcate de istorie. Poetul poeta celebrează minunea Erosului, cu o fundabile pe care literatura română le are
modalităţi diverse, de la poezia cu prozodie este, în cele din urmă, în concepţia Made- puritate care transformă iubirea umană în în Israel.
clasică la versul liber (şi chiar la rupturile leinei Davidsohn, o fiinţă care caută înţele- iubire divină, prin abolirea timpului: „Pune RĂZVAN VONCU
avangardiste), de la proza realistă la cea cu surile tainice (simbolizate, într-un poem, de ceainicul la fiert să stăm de vorbă/ Nicicând
inserţii fantastice şi onirice. Deşi discretă imaginea Muntelui Carmel): „Mă străduiam n-a fost destulă vreme.../ Îţi aminteşti? *MADELEINE DAVIDSOHN – Floare de nisip,
Editura 24: Ore, Iaşi, 2015.
şi dezinteresată în a-şi promova imaginea, să înţeleg chemarea,/ semnal ce parcă-mi Mi-ai pus pe deget un inel/ şi timpul şi-a
scriitoarea a reuşit să-şi consolideze, prin- trimitea pământul”. pierdut măsura” (Poemul unei linii curbe). Preţul unui abonament pe un an este de 30 lei. Abonamentele
tr-o creaţie temeinică şi substanţială, pre- Îmi place şi delicateţea cu care Made- Îmi plac la fel de mult şi meditaţiile po- pentru cititorii din provincie se vor face la comunităţile evreieşti
din localitatea respectivă. ABONAŢII SUNT RUGAŢI SĂ COM-
Redactor-şef: Corectură: MIHAELA OBERSCHI DTP: GABRIEL IONESCU PLETEZE ADRESA EXPEDITORULUI PE CUPON! Pentru cei din
REALITATEA EVREIASCĂ ALEXANDRU MARINESCU Foto: SANDU CÂLŢIA, SILVIU VEXLER gabi@etipografie.ro Bucureşti – la sediul F.C.E.R. din str. Sfânta Vineri nr. 9 – 11, cod
poştal 030202. Abonamentele se mai pot achita şi prin mandate
REDACŢIA: Bucureşti, Traducători: COSMIN MIUŢE poştale fie pe adresa F.C.E.R. – la oficiile poştale din localitate, fie
la BCR SECTOR 3, SUCURSALA UNIREA. Adresa băncii: BD-UL
str. Maria Rosetti, nr. 17, sector 2 Secretar general de redacţie: Ebraică: SARIT BLONDER UNIRII NR. 43-45 BL. E2-E3, SECTOR 3, BUCUREŞTI. Contul
COD POŞTAL 020481 OP 9 ELENA MARINESCU LUCIAN-ZEEV HERŞCOVICI IBAN: BCR RO51RNCB0074011952750001(LEI), RO40R-
Tel. / fax: 021-322.75.60 Engleză: SANDA LEPOIEV NCB0074011952750005 (USD), RO94RNCB0074011952750003
(EURO), swift: RNCBROBU, sau BANK LEUMI ROMÂNIA,
www.jewishfed.ro Redactori: IULIA DELEANU SUCURSALA MOŞILOR, Adresa băncii: CALEA MOŞILOR
realitateaevreiasca@gmail.com DAN DRUŢĂ, LUCIANA FRIEDMANN Relaţii, administrator: MIHAIL TUNSOIU NR. 280, SECTOR 2, BUCUREŞTI, Contul IBAN: RO89DAF-
Serie nouă a EVA GALAMBOS (senior editor), Telefon: 021-314.96.90
B108000090989RO02, RO06DAFB108000090989US02,
RO46DAFB108000090989EU02, swift: DAFB RO22. Pentru
REVISTEI CULTULUI MOZAIC GEORGE GÎLEA, DIANA MEDAN, EUROPA, un abonament pe un an costă 45 de euro (cu toate
Fondată în 1956 BORIS M. MEHR Potrivit art. 206 C.P., responsabilitatea juridică pentru conţinutul fiecărui text aparţine auto- taxele incluse). Pentru EXTRA EUROPA, un abonament costă
de Şef-Rabin dr. Moses Rosen rului. Redacţia nu împărtăşeşte în mod obligatoriu punctele de vedere exprimate în articolele 95 de dolari USA (cu toate taxele incluse). Pentru Israel, un
semnate de colaboratori. Redacţia nu primeşte spre publicare decât articole scrise cu diacritice. abonament pe un an costă 40 de dolari USA.