"-. ......

1. LUD O

... -

i
I
.
CAZUL EjVREILO-R
... ,
t "

:
I

. DELA TapOLOVENI.
I

/.

EDITU_A
,,-w_
RSPNTIA
..

www.dacoromanica.ro
 /
I

-..
1

TOPOLOVENH
- NATIONAL TARANISTII SI EVREII -
. ..
de ..

I, LUDO
,

. .

EDITURA RASPANTIA"

www.dacoromanica.ro
 APR1LIE 1945

www.dacoromanica.ro
 Imi cade In mina un numar din oficiosul national-
taranist Dreptatea" cred ca ultimul care a mai apu-
cat sa apara i in care, intr'un articol intitulat:
Problema antisemita.'" spune cele de mai jos:
Partidul National-Tdriinesc prin ideologia sa, prin
orientarea sa politics a lost alaturi de evreii ciizufi
victintii a urii transformatd in liters de lege. Astiizi ace.st
partid privege cu triste(e sere aoeia cari la o simply
adiere de rant trec de partea cealaltd a baricadei. Evreii
au avut drepturi pe cari le-au pierdut temporar in Ro-
mania ,Si pe care acurn le-au cciqtigat desigur pentru tot-
deauna.
Le spunem numai sa aibe prezent in minte ca nu se
pot desolidariza de cei can i-au apdrat pentru a se
alatura altora ale ciiror metode incd nu le-au verificat".
Partidul national taranist, datoritit ideologiei" i
orientarii" sale politice, a stat, aa dar, alaturi de
evrei, cand? Atunci eand evreii au cazut victims a urii
transformata in liters de lege". Adica In perioada In
care toate pregatirile pentru a face din evrei victime
fizice ale acestei uri, au fost gata pine la punct i
cand toate programele antisemite au fost aplicate In
ehipul eel mai concret Cu putinta.
totu, evreii se dovedesc a fi de o ingratitudine
neruinata fatii de Partidul national taranist, dei in
acqti cinci ani de prigoanii" spune ziarul Drepta-
www.dacoromanica.ro
4

tea" oamenii politici national taranifti au riscat nu

odata propria for libertate aparand minoritatea evreeascii
urgisita de necrutatoarea istorie scrisa cu cerneala de
purpurd de arruatele vremelnic biruitoare ale celui de al
treilea Reich".
Aparand ce, .cum si in ce imprejurari?
1) Cand s'a pus la cale odioasa lege a exproprirril
imobilelor evree0i d. IULIU MAMLI a protestat Prin.
tr'un memoriu in care in chip foarte rcispicat presediu-
tele partidului National Taranist cerea stapanirii sa nu
facii aceastd nedreptate".
2) Mai tarziu cand evreii au fost siliti sa mature
strdzile sd presteze cele mai umilitoare munci s'au
gasit DESTUI ROMANI cari sa le intindd o mina de
ajutoe, nciscocind mijloace pentru ocolirea di oludaroa
legilor in vigoare".
3) Gaud mai tarziu evreii au fast internati in lagare
MULTI FRUNTASI National Taranisti 0-au hicztt a
datorie de onoare intervenind pentru ei. Ric Lazar, cel
d cdrui arestare o cer cateva afife anonime s'a sbatut
pentru ameliorarea situatiei acelora cari astdzi vor sa
uite on totul pe cei ce i-au ocrotit".
Aici se opre*te pomelnicul titlurilor Partidului Natio
nal Taranist la recunotinta evreilor.
i not ce vedem? Ca din 1nsei indicatiile ziarului,
rezulta ca Partidul care cere recunotinta evreilor n'are
nici un rol in binefacerile mai sus aratate. La punctul 1
e vorba de d. Mania, punctul 2 de ,,destui Romani",
iar la punctul 3 de multi fruntai national taran4ti".
Nicaeri nu este vorba de Partidul National Taranist. Si
nici nu poate fi vorba. Fiindca in timpul teroarei Par-
tidul national taranist n'a existat. Deci, tot ce s'ar fi
www.dacoromanica.ro
 5

facut in favoarea colectivitiifii evreesti subliniez

cuvantul: colectivitatii evreesti poate fi eel mult
opera personala a acelor romani" sau a acelor fruntasi
taranisti si nicidecum a Partidului. Iar data Drepta-
tea" se incapataneaza sa sustina ca numai Partidul na-
tional taranist si nimeni altul a facut cele de mai sus,
trebue sa ne dovedeasca atunci ea asa cum se obis-
nuieste in gospodaria unei organizatii democratice
intreg Partidul a fost consultat si ca intreg Partidul
5.4ost de acord sa protesteze impotriva odioasei legi
de expropriere a imobilelor evreesti" impotriva umi-
litoarelor munci" si impotriva internarii evreilor in
lagare. Noi slim, insa, ca dovada aceasta este greu de
facut: in conditiile politice din timpul teroarei d.
Maniu putea sa is o hotarire in intrude Partidului doar
pe baza consultarii celor cativa amici cu can se intalnea
si atat. Asa Ca, nimic nu ne poate garanta ca data
lucrurile esiau' pe dos, Partidul democraticul Partid
national taranist -- nu 1-ar fi desavuat pe d. Maniu
si pe ceilaiti cativa fruntasi taranisti pentru actiunea for
in favoarea evreilor. i atata timp cat aceasta even-
tualitate era, nu numai posibila, ci si probabila, nu se
poate vorbi de o actiurbe a Partidului in folosul colecti-
vitatii evreesti.
,Dar, la urine urmei, despre ce este vorba?
Ni se arata mai intaiu ca d. Maniu a protestat prin-
tr'un memoriu impotriva exproprierii imobilelor evreesti.
Sa admitem ca acest memoriu a fost dictat numai de
sentimentul dreptatii si nu sub impulsul instinetului
conservarii de clasa, acel instinct de conservare care
se zbarleste la cuvantul expropriere", de on unde ar
veni el! Totus, not ce am vazut? Ca in citrda acelui
www.dacoromanica.ro 2
6

memoriu imobilele evreesti au fost expropriate pand

la unul. Ba ceva mai mult: ca printre profitorii
acestei legi odioase" se numara mii de membri ai
Partidului National Taranist, printre cari si multi oa-
meni de seams! Atunci ce ne facem? Cui acordam ,
recunostinta? Domnului Iuliu Mani* personal, care, ce-
tatean particular cumsecade, a protestat impotriva ex-
proprierii sau domnului Iuliu Maniu, presedintele
Partidului national taranist care a, luat o parte cu
deosebire activa la exproprierea evreilor? Cui?
Apoi ni se vorbeste despre acei cari au nascocit
mijloace pentru a dispensa pe.evrei de umilitoarea obli-
gatie de a matura strazile sau cari au intervenit
pentru scoaterea evreilor din lagare. Dar si aici ce-am
vazut? CA, totusi, evreii au continuat sa mature strazile
pans in ultima zi a regimului de prigoana si ca au zacut
in lagare, pang ce au fost'eu miile trimisi in Transnistria.
Ba, ceva mai mull: ca printre jefuitorii si asasinii su-
telor de mii de evrei . se numara un respectabil numar
de Inerrkbri ai Partidului National-Taranist. Atunci
ce-i de facut? Cum procedam cu recunostinta? Cui i-o
acordam? Partidului? Dar chiar sa vrem nu ne da
voie ziarta Dreptatea" care spune ca printre cei cari
ne-au dat o many de ajutor in cazurile de mai sus,
sunt si destui romani". Romani nu national tara-
nistil Fiindca in Romania, in afara de national taranisti
mai sunt si romani cuzisti si romani liberali si romani
socialisti si romani comunisti si romani, pur si simplu,
asa, romani de profesie! nu ne-ar mira de loc aaca
am afla ca printre cei cari au ajutat pe evrei sa 'ehi-
cleze legea maturii s'au gasit si cuzisti si legionari
si huligani independenti. Ne-ar mira cu atat mai patio
www.dacoromanica.ro
 7

cu cat au si intervenit. Da! Aceeasi oameni cari au

ucis jefuit pe evrei in Moldova, Basarabia, Buco-
vina, Transnistria asudau aici, prin Bucuresti, ca
sa scape pe un iimil de indignitatea maturii. De ce?
Fiindea, precum se ,tie, mana de ajutor despre care vor-
beste ,,Dreptatea" n'a fost data de un Partid unei
rolectivitdri. Daca s'ar fi intamplat asa si daca Par-
tidul izbutea evreii n'ar mai fi maturat strazile
si sute de mii dintre ei n'ar mai fi luat drumul Edenului.
Ci mana ceea de ajutor sva dat individual. Dela om In
om. far i nterventiile cu caracter individual, foarte rar
se intampla se intampla, dar foarte rar sa se
faca in chip cu total desinteresat. De aceea, individul
care a ucis pe un jidan ca sa profite nu-si face
nici un scrupul ca sa intervina pentru un alt jidan,
data aceasta ii aduce un profit. Crima sau jaful, data
sunt mai ales legalizate, reprezinta un mijloc de castig
iar interventionismul tot un mijloc de castig este. Unul
si acelas om le poate opera pe toate trei dinteodatil,
fara sa strambe macar din nas. De aceea, am putut
vedea cum indivizi cari ar fi trebuit, in cazul eel mai
bun, sa zaca in oena pentru tot ce an facut impotriva
evreilor se dadeau peste cap ca sa obtina un carnet
de scutire pentru un pistruet oarecare. A faeut el, oare,
asta, in numele vreunui Partid? Nu! Interventiile In
favoarea evreilor an fost facute in chip individual, cu
efecte individuale, de roman roman de toate culo-
rile -- si nu de romani taranisti interesafi sau desinte-
teresati, dupa cum se intampla. Ca au intervenit si
multi fruntaqi national-tardniVi" pentru evrei asta
n'o contestam. Dar tocmai acest lucru dovedeste abia ca
nu Partidul a intervenit. Partidul nu intervine prin multi

www.dacoromanica.ro
8

sau putini. Tehnica interventiilor de Partid e alta. NU

depinde de numar.
Atunci cum ramfine cu recunotinta?
Eu a propune o solutie care ar putea impaca pe
toata lumea: s'o lasam balta cu recunotinta de la co-
lectivitate la Partid. Aa cum int,erventiile s'au facut
de la caz la caz, sa se pretinda i recunotinta de la
caz la caz. E doar un sfat pe care-1 dam
celor in eauza. Fiindca e o chestiune care privete
exclusiv pe cei interegati i care se poate rezolvi
numai dupd capacitatea de gratitudine a fiecaruia in
parte i dupa gradul de obligatie la gratitudine, evident.
Cred ca e absurd sa pretinzi unui $milovici sa fie
recunoscator unui Popescu, pentru ca Popescu 1-a scos
de la matura, in schimbul unui pert. $i, slava Domnului,
sub regimul ascetic al lui Antonescu, pertul func-
tiona mai al dracului ca oricand. Era i el unul din
mijloacele de romanizare rapids. Fara pert, Popescu
acela ar fi micat macar degetul cel mic? Nu! Deci a
facut negustorie eurata: da-mi i-ti dau. Atunci de unde
i pans unde obligatia la recunotinta? Eu, personal,
nu ma simt dator sa port recunotinta unui negustor,
pentru eh mi-a vandut o pereche de bretele.
Dupa aceea: *milovici nu era dator sa intrebe pe un
Popescu care 1-a scos chiar desinteresat din bucluc,
data e National Taranist sau nu. E1 atat a retinut: ca
Popescu e run um de omenie. Cu atat mai putin stint
datori cei 250.000 de evrei supravietuitori, risipiti in
Nate colturile tariff, la recunotinta fats de Partidul
national-taranist, fiindca un domn Popescd, fie el chiar
national taranist, 1-a scos dela matura, sau chiar de
sub treang pe un Smilovki sau Bercovici. Inca mai

www.dacoromanica.ro
 9

putini dispui la recunotinta ar fi urmagii directi, ru-

dele, cunotintele, prietenii sutelor ide mii de evrei asa-
sinati, sau doar redui la ceretorie, pentru ca un
Popescu a intins o lnana de ajutor unui Leibovici.
Fiinda tot asa cum lui Popescu, dupa ce 1-a scapat
de belea pe Leibovici fi este indiferent ce se intampla
cu mile de alti Leibovici i Smilovici, miilor de Lei-
bovici le este cu totul indiferent data unul de al lor,
pe care nici nu -1 cunosc, a scapat sau nu, cdnd ei, zecile
i sutele de mu, sunt aruncati prada cainilor. yi infinit
mai putin, pot fi gata sa acorde recunotinta nu numai
organizatiei politice din ,care face parte Popescu, dar
chiar lui Popescu insui, cats vreme nu stiu daca atunci
and acesta a fntins lui Leibovici maim de ajutor, a luat-o
inapoi goala sau plina. Aceasta este o chestie particu-
lard pe care nimeni fn afark' de cei doi parteneri
n'o poate afla.
. Prin urmare, pentru a avea dreptul la recunotinta
evreilor, Partidul trebue sit intruneascii urmatoarele
conditiuni:
1) S. dovedeascil in chip precis a toate interventiile
in favoarea evreilor, au fost facute cu acordul Partidului
care ar fi functionat in mod normal in timpul celor
cinci ani de prigoanii.
2) Ca toate interventiile acestea au fost facute nu-
mai de membrii Partidului National 'Pianist i de
nimeni altule
3) Ca interventiile au avut un caracter colectiv
ei cu eficacitate colectivii.
Cum, Irish', realitatea e alta, trebue sn' constalam, cu
regret, a pretentia la recunotinta noasta fats de natio-
nal-tilitiniti este putin cam excesivii.

www.dacoromanica.ro
10

Totu, fiindca noi nu vrem sa ramanem nimanui da

tori cu recunotinta suntem dispu*i la cele mai
maxi concesii i sa admitem ca: chiar interventiile in-
dividuale, au o valoare colectiva; ca rezultatele favo-
rabile individuale s'au reflectat favorabil asupra intregii
colectivitati evreesti; ca acei cari au intervenit pentru
noi sunt numai i inumai membri ai Partidului national-
taranist i ca, deaceea, toti evreii din Romania trebue
sa fie recunoscatori Partidului national taranist. Iar
data n'ajunge, mergem i mai departe: chiar daca
unii dintre acei can au intervenit pentru noi, individual,
nu sunt membri ai Partidului National Taranist, noi
datoram, totu,, recunotinta numai acestui Partid! E
frumps din partea noastra sau nu?
Dar atunci, intrebam:
Daca pentru fapta bung, a catorva sau a mai multor
national taraniti se cuvine recunotinta intregului Israel
fata de Partidul d-lui Iuliu Maniu oare nu-i drept
ca pentru toate crimele i jafurile faptuite de mii de
national-taraniti pe spinarea evreilor, s'ar cuveni ace-
luia Partid si toate blestemele lui Israel?
Sau:
Dadi pentru fapta build' a unor Romani indiferent
daca sunt National-Taranisti, liberali, legionari, cuziS ti
se cuvine intreaga recunotinta a populatiei evreoti
numai Partidului d-lui Iuliu Maniu, oare nu-i drept ea
pentru toate crimele acestora s'ar cuveni aceluiat; Partid
i toate blestemele lui Israel?
Fiindcri on e exclusivitate in toate imprejurarile, on
nu e! Una fara alta nu merge!
Dar pledoaria ziarului Dreptatea" nu se limiteaza
doar la simpla iniruire de binefaceri pe temeiul

www.dacoromanica.ro
 11

carora taranistii reclama gratitudinea evreilor. Ci insists

ai asupra marilor principii democratice dupa cari s'a
condus tot timpul, Partidul. Ascultati:
In toata vremea regimului de teroare an suferit si
Romdnii si an suferit mai ales aceia cari au luptat
pentru egalitatea oamenilor, indiferent dQ originea et-
nica, in feta legilor".
Ca au suferit si Romanii" e cert. Nu toti ci o
oarecare parte din ei. Dar au suferit. i unii au suferit
tot atat de ran ca si evreii. Dar si aici oare e vorba
de national-taraniSti, sau de romani a caror identitate
politica trebue precizata? De romani"! Ce fel de romani,
se poate intelege din insesi lamuririle ce ni le da ziarul:
romani cari au luptat pentru egalitatea oamenilor, indi-
ferent de origine etnica, in fafa legilor". Vrasazica
acest fel de romani au suferit, nu romani national-tara-
nisti. National Taranistii n'au suferit niciodata din pri-
cina unei asemenea lupte. Lupta pentru egalitatea oa-
menilor indiferent de origine etnica, in rata legilor, n'a
fost un izvor de suferinte pentru ei. Niciodata! Daca
interventiile Partidului ca Partid din timpul razbo-
iului in favoarea evreilor au ramas ignorate de catre
populatia evreeasca activitatea Partidului 'Ana la
izbucnirea razboiului, in legatura cu lupta pentru egali-
tatea oamenilor, indiferent de origine etnica", este cu-
noscuta de toti.
Dar fiindca Dreptatea" o wits, ne simtim datori
sa-i amintim cateva fapte, de natura sa-i stimuleze
memoria ssi pentru rest.
Legiuirile rasiale, spune ziarul, an fost impuse de
germanii cotropitori si suveranitatea for a lost instau.
rata' in toate tdrile apdsate de cdlcdiul teuton".
www.dacoromanica.ro
 12

Ceea ce insemneaza, dupa oficiosul national-taranist,

ea 'pan& in toamna anului 1940, evreii de aici nici n'au
cunoscut gustul acestor legiuiri rasiale asa cum nu
1-au cunoscut nici evreii dip Franta, Belgia, Olanc la,
Danemarca, Iugoslavia, Cehoslovacia, Grecia, tari in care
ideologia rasista a fost aplicata numai in clips in
care au fost ocupate de armata germane. Deci, Roma-
nia n'a fost un stat aliat cu Germania, ci unul apasat
de calcaiul teuton", iar partidele politice romanesti,
Inocente cu desavarsire.
A mai facut o asemenea afirmatie, tot dupd 23
August, d. Const. Visoianu, fost ministru de extern
In guvernul Sanatescu:
Prezenta la carma tarii, a declarat d-sa, a regi-
mului Antonescu, a dat posibilitate cercurilor interesaie
sa creeze o problema evreeasca in Romania".
Iata dar cloud versiuni asupra originii politice anti-
semite de aici cari concords asupra epocii, cu o
-mica diferepta doar de 2-3 luni. Dreptatea" spune ca
vinovat de instaurarea legiuirilor rasiale este calcaiul
teuton" iar d. Visoianu sustine ca vinovat este
regimul Antonescu. Regimul Antonescu a luat [Until
in Septembrie 1940 iar armata gdrmana a cotropit"
tara cam prin Octombrie-Noembrie. De atunci abia,
a inceput sa cunoasca tara o problema evreeasca Si
legiuiri rasiale.
Dar pima atunci? Nimic!
Bineinteles cei cari scriu astfel istoria n'o creel
nici ei. Adevarul e altul. Problema evreeasca a fost
confectionata, bucata cu bucata, ceva mai de demultisor.
Cam de vreo suta de ani incoace. A. C. Cuza stie el ce
spune cand sustine ca Hider nu este decat un elev
www.dacoromanica.ro
 13

al sau. Regimul Antonescu n'a fost cauza asa cum

vor s'o sustina democratiile de eri, can isi aranjeaza
un traiu confortabil, aruncand vina asupra acestuia.
Antonescu n'a fost o cauza, ci doar un efect. Este
foarte legitima straduinta diverselor democratii de cri
de a cauta in regimul Antonescu un cos in care sa
arunce- toate corpurile delicte ale sistemelor oligarlticc
dupit care se orientau pane acum cinci ani, in guverna-
rile lor. Dar adevarul ramane adevar. Nu reginmi Anto-
nescu a fost autorul problemei evreesti ci partidele
democratice can 1-ad precedat. Regimul Antonescu n'a
fost deceit o realizare, o concretizare in bloc a idealuri-
lor democratiei routine, care, fiind democratic nu-5i
putea atinge obiectivele deceit cu taraita, in detaliu.
Nu armata germane a instaurat legiuirile rasiale ci
aceleasi partide democratice. Armata germana n'a venit
deceit sa dea binecuvantarea nnui fapt implinit. In ma-
terie de propaganda rasista germanii au avut aici
mai putin de lucru deceit in once tare din lume. Nu
degeaba repetau inteuna germanii di se simt aici intro
tars arnica. sSi nu razboiul a dus la aplicarea acestor
legiuiri rasiale, ci interesele demagogice diversionisto
ale acestor democratii can se bateau intre ele tine S
le aplice mai intaiu, Inca de pe vremea sand nimeni
nu se gandea la razboin. Iar printre cei can au procla-
mat sus si tare existenta unei probleme evreesti" cu
mult inaintea regimului Antonescu, cu mult inaintea
izbucnirii razboiului, cu mult inaintea intrarii armatei
germane in tars a fost partidul national-taranist care
pretinde recunostinta evreilor. Deaceea, ziarul Drep-
tatea" lsi poste ingadui placerea nevinovata sa spuna
ca a stat alaturi" de evrei in timpul celor cinci ani
www.dacoromanica.ro
I1

de teroare cand evreii erau gata cazuti victims

a urii (transformata in liters de lege" dar nu va
avea curajul sa spuna ca a stat aliituri de evrei i
inainte i cu atat mai putin sa sustina ca in perioada
acelui inaintea luptat pentru egalitatea oamenilor,
indiferent de originea etnica, in fata legilor. Ar fi
mult mai greu. ca a istat alaturi de noi in anii' de te-
roare e o ,chestie de interpretare pur literara. Dar
ca n'a stat alaturi .de noi in anii cand se punea la
tale teroarea aceasta I e un fapt dovedit.
Ca la originea sa a stat alaturi Ile noi, in anii grei ai
opozitiei, pang la 1928, a adevarat. Nici nu se putea
altfel. Partidul era nou nascut. Avea nevoe de bani,
avea nevoe de simpatii, avea nevoe de agenti electorali.
*i a afiat un program democratic. Reteta sigura pentru
captarea jidanilor. Asa se incepeau la noi toate. Cand
Ilie Radulescu a vrut sa scoata Porunca Vremii", i-a
luat un jidan de tovara. Care om politic in afara
de A. C. Cuza, singurul democrat consecvent n'a fost
alaturi de evrei in opozitie i in ajunul alegerilor? Dar
liberalii n'au fost alaturi de noi? Dar Goga n'a fost
alaturi de noi? Dar Vaida n'a fost alaturi de noi? Dar
Iorga n'a fost alaturi de !noi? Toti, toti, toti? ySi nu no
trimiteau cu totii, fara niici o exceptie, ravae electorale
in idi, cu sfintele .lor nume romfineti pfingarite de
slova ebraicti a Bibliei? .Ca nu mai tiai ce sa crezi:
-WO iubesc pe evrei i cu toate astea, evreii, in fleet)
an, la incheerea bilantului se alegeau cu captitanele
sparte. Cine dracu'i batea? Misterul misterelor!... Ei
Si? In afara de evrei, a pagubit cineva din comertul
acesta metafizic i nitelu practic cu ei? Nimeni!
De asta chiar, toatti lumea a fost in opozitie alaturi
www.dacoromanica.ro
 15

de populatia evreeasca dama isentimentala a democra-

tiilor romane. Asta n'a impiedicat pe nenumaratii oarneni
de treaba cari ne spuneau fratilor" pe toate cararile,
ca, dupe ce-si popularizau suficient numele gratie ex-
clusiv sprijinului anumitei prese" sa is calea co-
drului politic si sa proclame huliganismul ca un princi-
piu de stat, cu atata staruitoare elocinta, Meat trans-
formarea urii in liters de lege" sa fie o jucarie de
copil. Cine a fost alintatul presei din Sarindar? Nicolae
Iorga, Vaida, Goga, etc. etc., etc. si in acesti etc.
cuprindem pe atatia si atatia politicieni, literati, profesori
universitari, al caror nume nu vrem sa -1 pomenim aici,
dar pe care toata lumea it poate intalni in lista crimi-
nalilor de razboiu. Care a fost diferenta de atitudine
ce au luat-o, mai curand 'sau mai tarziu, fats de evrei?
Niciuna! Acesti mari indrumatori politici sau spirituali
ai tariff, n'au fost exponentii vreunor grupari antise-
mite. Ci o emanatie a celei mai pure democratii. Si
acesti democrati au stat.ialaturi de noi in opozitie.
,pans cand? Pana eand aid macar in opozitie nu mai
vroiau sa stea alaturi de noi. Adierea de vane de
care pomeneste Dreptatea" in reprosurile ce ni le
face sufla intr'o anumita directie. 0 noua mods ideo-
logica tindea sa se introduce in tactica opozitionista.
Nu se mai purta evrei. Se purta cruci incarligate. Se
lua lumea la intrecere care se pricepe mai bine in arta
de a baga pe evrei in toti dracii. Si partidul national
taranist s'a dovedit in aceasta nouti orientare" pentru
care ne cere azi recunostintil . de o precocitate ului-
toare. N'au venit bine la putere national taranistii
in 1928 si Vaida-Voevod, ministrul de interne al pri-
mului guvern national taranist, a si inceput sa lupte
www.dacoromanica.ro
16

pentru egalitatea oamenilor, indiferent de origine et-

nica, in fata legilor. Si a luptat atat de bins bleat
era cazul sa zici, farce nici o exagerare, despre na-
tional taraniqti: atat de tineri democrati i deja
atat de huligani! Vedeti bine! In anii 1928-1930.
cand Hitler math avea .sa atepte, el Inca trei-patru
ani ca sa vina ,la putere, cand armata germane nici n'a
inceput macar sa se organizeze pentru marea chelfii-
neala ce va avea fs'o manance abia peste cincisprezece
ani, cand germanul cotropitor nici nu visa ca paste
zece-unsprezece ani va calca in Romania, se gase4.te
in guvernul democratic national taranist un ministru
de interne, eel mai important membru al partidului dupes
d. Iuliu Maniu, care s subventioneze cu mana lui, di-
rect i Ears sa faces macar din asta o taina, pe brietir
Garzii de fier. Ce-i trebuiau lui baetii"? Impotriva
jidanilor? Nu! Impotriva comunitilor zicea el. Lin
democrat prudent nu batea pe jidani. Batea pe co-
muniti. Ca, din intamplare, se nimerea ca data (Meal
intr'un comunist, 11 pocneai de cele mai multe on pe un
jidan nu-i vina nimanui, ci numai a jidanilor. N'au
decal sa nu fie cu totii comuniti. Cam in acest spirit
se deslaura noua orientare a Partidului, care, nu era,
Doamne ferete, antisemit, ci numai anticomunist.
aici, trebue sa recunoatem ca au fosticonsecventi.
Fiindca dela infiintare i pana in ultimul ceas al
existentei for legale ca Partid, adica pana in 1938, cand
s'a instituit dictatura regelui Carol national taranitii
au ramas n4te anticomuni0i de nezdruncinat. lie pilda,
in 4 Februarie 1938, aa edinta sectiei militare a Par-
tidului national taranist, d. Mihalache spunea:
Partidul nostru se alimenteazd din credite care se
www.dacoromanica.ro
 17

nasc din adcincurile sufletului acestui popor, din izvoa-

rele naturale 5i limpezi ale unui nationalism profund,
curat qi scirtatos. ySi mintea acelora cari se adapii to
aceste izvoare ale sufletului rorncinesc nu poste nicia-
data sa ratiiceascti. Instinctiv, tine merge cu sufletul
acestui neam, a5a cum mergem noi, este .5i monarhic 5i
dinastic qi nationalist qi anticomunist qi gate oricand
sa-qi jertfeasca vials lui qi a copiilor pentru apararea
mo5iei stramo5e5ti... Am lost acuzafi de comunism ( ?l ?).
Acuzatii pe oat de nefundate, pe at& de ridicule. De
comunism nu pot fi acuzafi deceit _aceia cari 15i Hen-
teeth ideologia for dupii cum bate vcintul aventurily
de dincolo de granitd. Partidul nostru n'a greqit nicto-
data aline vreme cat in Ispatele lui sunt imensele masse
ale unei faranimi care s'a ardtat constants adversary a
regimului comunist. Am fast acuzafi de filosernitzsm.
In repetate randuri partidul nostru a spulberat aceasta
calomnie. La postal de comancici at acestei tari, Partidul
national tardnist n'a avut alto devizii deceit Romania a
Romcinilor. Dar pent,-u desvoltarea acestui ideal na-
tional ne, deosebinz fundamental ca metocki de antise-
rmitii ce se bat cu pumnii in piept la toate colturile
de strade.
Iar in aceeaq pdinta d. general Rujinslci a spas:
Invinuiti de comunism, aceastti invinuire a cant de
la sine, caci de sufletul romarzesc aceasta pacoste nu
se prinde. Invinuiti iarasi ca am irzclina spre evrei, ca
am primit in sanul nostru pr-ea multi din ace5tia, nu
a o invinuire dreapta, caci fiecare cetatean roman are
dreptul a se inscnie in partidul care-i convine, dar nu
e mai Min adevorat ca cei inscriqi nu trebue sii ocupe
www.dacoromanica.ro
18

dernnitiifi in partid, peste capul altora, adevarafi ro-

moot".
Vedeti dares, ca nu erau antisemiti. Dar se scaturaa
cu aceeas oroare de cotnunism", ca si de filosemitism"
hinder' pentru ei erau notiuni de nedespartit. Ideca ca
a fi comunist inseamna: a nu mai face din Plan scui-
patoare, vacs de muls sac de antrenament pentru
box, sau alte asemenea obiecte si animale domestice,
era pentru ei, ca si pentru toti politicienii romani insu-
portabilii. Multi dintre ei ar fi privit comunismul cu o
inversunare eeva mai redusa, data ideologia aceasta
accepta cotonogirea evreilor. Si foarte multi dintre ei
au mers cu atata entuziasm alaturi de nemti impotriva
Uniunii Sovietice, nu pentru a recuceri Basarabia s)
Bucovina ci numai pentru ca Germania era antise-
mita si pentru ca aveau insfarsit prilejul s fan
tot ce vor cu jidanii.
Dar ei, national-taranistii, in anii primal for guver-
nari in care-si pusesera atata nadejde taranii, muncitorii
si evreii, nu erau antisemiti, ei doar anticomunisti.
Formula era de o induiosatoare delicateta!
Dar national-taranistii erau, precum v'am mai spus,.
un partid precoce. Evoluau cu viteza maxima. In 1935,
yin cu o noua reteta politica: Statul Taranesr".
Aveau prin urmare grija taranilor! Foarte frumos, net ?...
As! De unde! Avea grija jidanilor! De data asta, fara
nici o reze.rvii. Gingasiile fats de evrei nu-si mai aveau
rost. Asa ca, in noul program al Partidului publicat in
acel an, putem ceti urmatoarele, la pag. 61:
Statul va lua masuri pentru romanizarea cea mai
complecta a personalului de muncii gi directiune, pentru
www.dacoromanica.ro
 19

a da elementelor romaneti pregatite, posibilitatea de a

participa la activitatea industrials ".
Iar la pag. 80:
Partidul National Taranist va proteja munca na-
tionals, dandu-se preferinta elementului etnic".
Asta, in 1935, cand armatele germane erau la o
distanta de cinci ani de noi. Dar Partidul nu prea se
sinchisea de asta. El tia una: sa lupte pentru egali-
tatea oamenilor, indiferent de originea etnica, in fata
legilor. De aceea, in 1937, n'au mai figurat evrei pe
listele electorale ale Partidului.
Sl au venit i alegerile din Decembrie 1937. Si alii-
turi de tine i-au facut propaganda electorala national-
taranitii? Alaturi de evrei? Nu! Alaturi de legianari.
Ziceau ca numai pentru alegeri. Evident ca numai pen-
tru alegeri! Fapt e ca nu socoteau ca ar fi oarecare
incompatibilitate intre ideologia" for democratica ce
le dicta sd stea alaturi de evrei" programul
rasist al legionarilor. in plus, se parea ca nu-i inco-
modeaza deloc gandul ca propaganda electorala in comun,
duce direct, nemijlocit la o propaganda a Partidului
democratic national-taranist in favoarea Garzii de tier.
Astfel, din necesitatea de solidarizare cu baetii" fats
de atitudinea guvernului care punea piedici Garzii in
activitatea ei electorala acela* ziar .,Dreptatea"
al lui Maniu publica proteste prin care demonstra ca
legionarii sunt un partid .cuminte i de ordine. Con-
secintele psihologice ale acestor proteste, data nu erau,
din motive lesne de inteles, chiar suta in suta cele
urmarfte de national-taraniti, nu erau mai putin ho-
taritoare pentru destinul Partidului: massele electorale
cari mai aveau vreo indoiala asupra caracterului onorabil

www.dacoromanica.ro
20

al Garzii, erau acum linistite. Puteau sa voteze pe

Corneliu Codreanu cu constiinta impacatil. Si au votat.
Si au votat si nenumarati national-taranisti. Mii si mii
de partizani ai d-lui Iuliu Maniu au esit din Partid
si au trecut la legionari. Ce si-au zis bietii -oameni?
Daca a ajuns Partidul national taranist sa faca to-
varasie cu legionarii si nu mai lucreaza pe cont propriu,
Inseamna ca sta prost. Si data nu-i vine paste mana
sa facii propaganda electorala alaturi de Garda, inseamnal
ca Garda sta bine. Prin urmare Garda, acus-acus pune
mana pe putere. Atunci ce, mai stau? Pang cand cu
viata amara? Sa-mi fie rusine mie, democrat, sa tree
la legionari? Haida de! Daca ar fi o rusine, n'ar da
mana d. Maniu cu Codreanu! Stie seful ce face! Pe
saltine ca prea mare diferenta intre ei si not nu e!
Asa ca, sau la national taranisti sau la legionari, tot
una este. Tot una, bine inteles, din punct de vedere
ideologic. Fiindeli din punctul ,de vedere practic nu-i lot
una. La legionari e mai sigur Ca intru In paine! Traiasca,
deci d. Maniu! Traiasca Garda si Capitanul!
Si au trecut asa, lungi coloane de democrati national-
taranisti, intr'un entuziasm delirant, la bodega de paste
drum. Asta, datorita garantiilor morale date de d.
Maniu.
Dar, paralel cu tranzactiile electorale cu Partidele is
mods, national-taranistii faceau tranzactii politico din
ce In In ce mai categorice, cu ideologiile la mods.
Astfel, iata ce spune d. Iuliu Maniu in 25 Noembrie
1937, cu o lung ,inainte de alegeri:
Domnilor! sunt obipuit sd vorbesc clar! V1 declar
db., in mijlocul vdltorilor demagogiei care se artincil in
matte Orli ale farii, ca ieu nu sunt antisemit fi nu stint

www.dacoromanica.ro
 21

nici an fel de anti. Eu sunt pro, pentru neamul roma-

nese. Eu nu sunt dupntinos fafii de nimeni. Na persecat
pe nimeni. Nu fac nedreptate nimanui. Dar sent pentr,r
ridicarea elementului romanesc, pentru Intdrirea lui qi
sunt pentru ideea ca Statul national-roman, cu Ioute
fortele sale trebue sii aiute elemental romanesc. Eu a;
crede ca Statul Roman ar trebui sii inaugureze o politica
de Stat prin care, in mod organic qi sistematic sa pro-
tejeze elemental romanesc ca sii reface" ce a pierdut
sub impiliiri de secole".
Sa se observe bine! D. Maniu vorbea astfel, Eluded
era impotriva demagogiei. Mica era pentru dema-
gogie sa ne fereascii Dumnezeu ce ne-ar fi Post da. t
sa auzim! D. Maniu stia foarte bine Ca pentru ridicarea
elementului romanesc se va opri la considerentc et-
nice. Nici nu se discuta. Ne-o arata inca in programul
dela 1935. Totus, d-sa an este antisemit. Dar dach ar
fi. lost intrebat: ce a pierdut elemental romanesc sub
impilari de secole ,si din pricina cui? D-sa ar fi dat
spontan, singurul raspuns logic: jidanii! Altminteri, toata
teoria etnicista a noului Stat Taranesc, cuprinsii in
program, ar fi fost contrazisa de seful acestui partid
care a luptat cu atata indarjire pentru egalitatea on-
menilor, indiferent de originea etnica, in fata legilor.
Dar ce spunea d. Ion Mihalache?
La sedinta comitetului executiv al Partidului, dela
4 Ianuarie 1938, kronprintul Partidului declara ca na-
tional taranistii trebue sa adopte:
...deviza primatul romtinisnullui, ca sir' ajungem efee-
tiv qi solid la .Romania Romtinilor": cooperafie, edu-
cafie specials a romdnului, sprijinul efectiv al Slatalui
in favoarea rominului ca rgcuperare istoricii si trep-

www.dacoromanica.ro
"9

talcs elatizare a unor industrii ce alimenteazu indastria

si Statul. Evident, aceasta cere, precum foarte bine a
opus Suveranul la I lanuarie, evolufie, tolerantii, perse-
verenja, dar ROMANIZEAZA RADICAL si INTEGRAL
prin crearea de virtufi active ale romdnului care ifsh-
cueste efectiv si definitiv pe cei ce exploatPazci munca
romcineascci on de ce nationalitate ar fi cu carac-
ter perazitar."
far d. Riiducanu, alt fruntas national-taranist, la_ 06
intrunire tinuta la Calarasi in ziva de 9 lanuarie,
spunea:
Problema evreilor nu se termini cu lobe -- ea se
rezolvd cu organizarea muncii si prin dezrobirea econo-
rnicci a faranilor. Aceasta nu se poate face decat de
partidul nostru, partidul fciranilor".
Probabil, deaceea, in toamna lui 1937, cand a inceput
romanizarea barourilor, prin stalcirea avocatilor evrei,
conducerea national-taranistil a facut cunoscut ca f iind
vorga de chestiuni profesionale, partidul infelege sii
pcistreze neutralitatea". Se conforma spiritului de to-
leranta" care trebuia sa clued la crearea de virtuti
active ale romanului! ySi a dus! Numai ca un lucru rii-
mOnda nelumurit: ce legaturii avea, in conceptia acestui
partid democratic, desrobirea economics a taranilor cu
znopirea in batai a avocatilor evrei? Raspunsul poate
II vom gasi in detaliile luptei desfasurate in anii aceea,
de dinaintea razboiului, de partidul national-t5riinist,
pentru egalitatea oamenilor, indiferent de originea etnica
in fata legilor.
Din citatele de mai sus ce rezulta deci? Ca Par-
tidul, 18 sffirsitul anului 1937 si inceputul anului 1938
adoptase principiul etnicitatii pe baza cdruia evreii
www.dacoromanica.ro
 23

trebuiau eliminati din viata economics a tarii radical",

integral" si definitiv". Dar tocmai asa a inceput
si A. C. Cuza , care Inca in anul 1893, adicii in urma
cu patru decenii spunea in Parlament urmatoarele:
Ce sci facenz. oare cu jidanii? Ss -i ucideni? Sci-i a-
lungain din lard? Nu sd -i ucidem, funded nu ucidern
40arrieni in civilizafia moderns. Nu sir-4 alungarn din
far* landed deli am avea dorinfa, nu 0 putem face
pentru ca nu s'a ajuns cu stabilirea teoriei adevcirate
dupci care trebue sa ,se procedeze cu acest neam de
oameni exceplionali. Eu cred cd not trebue cu maned stei-
ruitoare pi onesta, la adapostul prior legi de protectiune
sai eliminam din sdnul nostru. si aceasta este lupta
cea mai grea pe care a avut-o de sus(inut poporni ro-
mdnesc vreodatii i pe care trebue s'o intreprindem data
roim sa nu pierim. Ser-i elimindm dar. i mijlocul pentru
a ne tijunge acest stop nu-i de a-i pojti la masa, ci
de a-i da alard in mod legal".
Din care rezulta ca data d. Ion Mihalache era in
1938 un cuzist intarziat A. C. Cuza era in 1893 un
national taranist foarte avansat. Programele se supra-
pun milimetric. Ceea ce-i deosebeste e ritmul. National
taranistii n'au fost oameni cari sa stea Cu degetul
in gura. Astfel, lui A. C. Cuza i-au trebuit 45 de ani
ca sa-si vada visul cu ochii. Domnului Ion Mihalache,
lima, nu i-au trebuit decat doi-trei ani, ca sa se poata
lauds ca eel putin acasa la el a rezolvat problema
evreasca, evolutiv", ,,radical ", integral" si definitiv".
Pe evrei zicea el cu mandrie legitima, la o consfa-
tuire a Partidului national tiiranesc, la Campulung,
Muscel, in 24 Ianuarie 1938 trebue sci-i Inlocuinz
prin Romani bine pregiitifi prin cooperafie qi etatism,
www.dacoromanica.ro
21

iar pentru exempla am poftit pe tort politicienii nostri

la Topoloveni unde se poate vedea ca trirgul cel mare
Ii care forfoteau jidanii este astdzi in thdna Romdni-
lor cooperatori".
Se spune ca in ziva aceea, A. C. Cuza, de rusine, s'a
incuiat in easa.
4'o sfarit, a venit si momentul marei probe de ro-
manism: revizuirea evreilor, decretata de guvernul Goga-
Cuza In Ianuarie 1938. A fost marele act oficial care
trebuia sa anuleze obligatiile luate solemn de guvernul
roman la Versailles in 1919, fata de natiunile aliate.
Fost-a armata germana in tars? Nu! cost -a regimul
Antonesen instaurat? Nu!... Cum a reaetionat, totus,
partidtil national-taranist care ne cere recunostinta, fi-
indca a stat alaturi" de not in fata hotararii gu-
vernului Goga-Cuza de a ra'pi drepturile cetatenesti ale
evreilor? Ace la Partid National-Taranist care a pro-
testat impotriva guvernului liberal ea nu lass pe legionari
in pace a protestat el, oare, macar cu un miorlait
platonic, impotriva haiducismului ,guvernamental sau,
din potriva?
Din potriva!
Nu numai ca n'a protestat, dar a sustinut sus si tare
odata cu Goga, cu Cuza, cu Iorga, cu Corneliu Co-
dreanu, cu Vaida, ca evreii trebue revizuiti, pentru ca
inteadevar, o problems evreeasea existci. Singurul lucre
cu care nu se poate impaca Partidul national-taranist
era ea aceasta opera nationals atat de serioasa a in-
caput pe mana unor oameni atat de neseriosi ca Goga
si Cuza.
D. Mihalache, scrie ziarul Dreptatea" intr'un
raportaj asupra consfatuirii taraniste dela Campulung
www.dacoromanica.ro
 25.

(Muscel) din 24 Ianuarie (1938 spun cd a lost in-

trebat ca'ndva dacii nu crede ca" in Romania exists
problems eureeascd, la care d-sa a rcispuns ca intr'a-
devar este o nece,sitate Ica pe tog evreii intrafi in card
dela rdzboiu trebue sd -i revizuim, iar pe cei vechi
inlocuim prin Romani bine pregiitifisprin cooperage st
etatism".
D. Ion Mihalache nu e jun om care sit se incurce cu
flecareli inutile. Nici n'a ifost bine intrebat dna exists
o problema evreeasca 91 domnia sa a si dat solutia
ei: revizuirea i inlocuirea. Asa cum pentru exem-
plu" a facut la Topoloveni: Targul eel mare in care
forfoteau jidanii este astazi in mana Romanilor coope-
ratori". *i cum, rezolvirea problemei evreesti la Topo-
loveni nu s'a putut opera inteo zi sau douti, ci, dupa.
insesi principiile d-lui Mihalache, a fost desigur rezul-
tatul unui proces evolutiv de un an, doi, sau trei
iata ea poporul roman poate afla cu satisfactie, ca
In timp ce, toate celelalte partide faceau o galagie anti-
semita, fare sa rezolve nimic, Partidul national-taranist,
discret, cuminte, binecrescut, predicand mereu toleranta
ii ,si curatase de mult, pana la unul, din pozitiile for
economice. Bineinteles, acolo unde i-a fost cu putinta.
Ca, de pilda, la Topoloveni. Ei? Nu este el, pe drept
cuvant, calificat sa adopere de sarcasm pentru incapa-
citatea for scandaloasa pe Goga, pe Cuza i pe marele
sau dezertor Vaida, care s'a apucat sa-si deschida o
dughiana politica singur -- numai asa, de boalit, ca ad_
faca nu stiu eai din Partid in eiuda, cand aici, la na-
tional taranisti putea sa rezolve problema asa cum_
i-ar fi dorit inima sa valachista? *-1 n'are clreptate d..
www.dacoromanica.ro
26

Maniu sa spunii in manifestul Partidului national-tara-

_nist, lansat in Ianuarie 1938:
Desigur, inicietatea element:dui romcinesc, restabi-
Urea lui in drepturile sale firesti, ridicarea lui econa-
mica, culturald ci socialci, cu ajutorul Statului este en
punct fundamental 'al partidelor roma'nesti, dar realizarea
sa in fapt cere un intreg sistem de nuisuri pozitive, pe
.care un guvern improvizat (guvernul Goga-Cuza n. n.)
nu este in stare sd le ia. Actualul guvern nu are niciun
program de realizari constructive in aceasta direcfie".
Reprosuri mereu reprosuri la adresa lui Goga si
Cuza cani degeaba s'au laudat ea vor face si vor
Arege, dar nu vor face nimic, fiindca in capul for
n'au nimic constructiv. Sa pofteasca la Topoloveni
Alumnealor! Acolo, zic si eu realizari constructive!
Dar o declaratie mai cuprinzatoare face d. Ion Mi-
halache in 14 Ianuarie 1938 la intrunirea national-tara-
nista de la Pitesti:
De curdnd, spune domnia sa, a apdrut un interview
ai M. S. Regelui care a Malt ocolul presei mondiale.
Din acest interview asa de clar si categoric af lam ea
politica antisemitd a guvernului consta din a verijica
intrdrile frauduloase de la rdzboiu incoace a evreilor
cenili din Russia siiGalifia; a anula incetilfenirile frau-
duloase ale acestor evrei. Nu este vorba nici de izgoni-
rea acestora in alte fdri CARI DESIGUR AR RE-
FUZA PRIMIREA ci numai de a-i lipsi de drepturi
.ce nu li se cuvin.
5i mai departe:
Nu infeleg pe d. Gaza. Pare cd alta, cu total alta
.era solufia d-sale. Intr'un dialog la Camerci mai anul
irecut eu ardtam cd soluila normald, pe cdt de fireascd
www.dacoromanica.ro
 97

pe atilt de 'radicals, dar fireqte, evolutiva, a Partidului

national taranist in chestia evreeasa, d-sa a afirmat
ina odatd, dacd mai era nevoe, a solufia Partidului
d-sale este radicald gi urgentoi, precizand: expulzarea
totals. lar and a fost intrebat unde? a ci dat rdspunsul.-
Madagascar. Vrasiizicii Madagascarul s'a mutat in Ro-
mania. Vor nimane cu totii aici. Numai cat unii cu drep-
turi qi dill tarn' drepturi. Cu drepturi cei stabilifi in
Romania inainte de rdzboiu si cei stabilifi cu aprobiart
legale; faro drepturi, cei gasiti fraudulosi. Dar aceasta
solufie MI mai este solifia antisemitismului". Este so-
lufia oriarui partid romanesct lar pentru partidul na-
tional-fririinesc precum am .specificat in toate congresele
noastre, in special in congresul tineretului national-
tririinesc din 12 Septembrie, E UN CAPITOL NUMAI
din solufia problemei evreesti".
Ce spune d. Mihalache? ca guvernul Goga Cuza nu
vine in programul sau antisemit cu nimic nou. De ce?
Cats vreme A. C. Cuza spunea ca va trimite pe evrei
in Madagascar, era original. Dar data ii lass aici,
toata originalitatea sa nu mai face cat o ceapa degerata.
Fiinded eliminarea radicals i definitive, lard expulzare,
a evreilor, e programul oricarui partid roman dar
mai cu seams al Partidului national-taranesc. Zic: mai cu
seams fiinded, in timp ce toate celelalte partide,
inclusiv guvernul, sustin ca: evreii trebue revizuiti, pen-
tru ca la urma sa fie impartiti in doua categorii:
unii cu drepturi si altii lard* drepturi i cu asta, problema
evreeasca va fi rezolvita; Partidul national taronist so-
coate ca revizuirea E UN CAPITOL NUMAI DIN SO-
LUTIA PROBLEMEI EVREESTI". Pentru exemplu"
Sa vedem ce a facut d. Ion Mihalache la Topoloveni undo
www.dacoromanica.ro
28

,,forfoteau jidanii" de ambele categorii: jidani vechi"

gi jidani fraudulosi". Adica runii jidani, cei vechi, cari,
dupit formula revizuirii, ar fi trebuit sa ramana cu
drepturi gi ceilalti fare. Si ce a facia d. Mihalache2
Pe cei fraudulosi i-a revizuit" adica i-a alungat din
targul Topolovenilor iar pe eeilalci i-a inlocuit".
_Adica pe toti evreii, cu sau fara drepturi, i-a facut o apa.
_Asa ca azi in anul 1938 sa tragi cu tunul in
targul eel mare de la Topoloveni si nu mai nimeresti
un jidan. Au luat-o la goana revizuirii inlocuilii
de le-au sfarait calcaile. Si asa s'a rezolvit la Topoloveni
problema evreeascii in chip radical gi definitiv si nu
prin revizuire, care e run capitol numai din solutia pro-
blemei.
Si atunci d. Mihalache poate sa-1 ia pe Cuza peste
picior:
Cum se razbunit realitatea cruder.' Pentru noi na
putea fi c mai mare razbunare. Mancatorii de jidani ne
presentau pe noi drept vanduti jidanilor funded in
mijlocul realiteijilor noi spunecrm: asta e posibal Asta
_nut Mcincittorii de jidani aruna /a coq ce an susfinut
pans la adcinci balroneje. lar p-roblema antisernita rd-
mane sa fie solutionatii treptat, la time, evolutiv, deli-
_Milo, de cei cari n'au facut demagogie din aceasta
problems, de cei ce au trait ,Si an plates realitatea
desbrcicaji de patimi".
Adicii degeaba a lariat bietul Cuza ca poate trimite
pe jidani in Madagascar. Ei, nu! S'a inselat, nenorocitul!
Si asta o stiau national taranistii de mult. Aveau simtul
realitatii! Al, realitatii crude"! Sa-i scoti pe evrei,
pe toti evreii, vechi sau fraudulosi, din drepturile
lor si sa-i condamni la moarte prin foame asta se

www.dacoromanica.ro
 9g,

poate. Sa-i trimiti in Madagascarasta nu se poate.

Nu pentru ca s'ar opune Partidul national-taranesc.
Dar izgonirea evreilor In alte Bari e imposibila" pentru
ca aceste tari ar refuza primirea" lor! Si a trebuit,
sa traiasca ilustrul roman de foarte imprecise orisine
etnica A. C. Cuza, optzeci de ani ca sa-i dea seams,
ceea ce se cheama a trai, ca national-taranitii, in
mijlocul realitatilor" si sa se resemneze la gamin' Ca
Madagascarul trebue realizat aici, i nu peste maxi i
tari, tine tie unde, la mama dracului.
Si s'a realizat. S'a realizat atat de bine, incat toata
lumea a ieit multumita: ca Madagascarului i se zice
Transnistria, cu atat mai bine. Am evitat riscul sa ni
se traga chiulul. Am vazut cu ochii notris rezolvirea
radicals i definitive a problemei. Dace nu ne inelam
s'a dus, spre convingere, la fata locului si d. Ion
Mihalache.
Dar cea mai picanta expunere a problemei o face
Dumnezeu sa-1 ierte! Virgil Madgearu, doctrinarul
i economistul Partidului, care, in 18 Ianuarie 1938,
in discursul tinut la comitetul judetean al Organizatiei
Ilfov spune:
A recunoaqte existenta unei chestiuni evreeti acea-
sta nu implicei qi nici nu justified o atitudine anti-
semitc1".
Desigur! A recunoate existenta unei chestiuni evreeti
inseamna a extermina pe evrei, pe tale legalit, prin
revizuire i inlocuire, radical i definitiv. Or, asta nu
implica o atitudine antisemita. S'a plans vreun ovreiu
din Topoloveni ca 1-ar fi batut d. Ion Mihalache? Nu!
Prin urmare, iata ca poi recunoate existenta problemei
fare sa spargi, necesarmente, capul cuival
www.dacoromanica.ro
30

Fireste, spune mai departe Madgearu, solutionarea

ehestiunii se impune ca o necesitate najionalri, dar pen-
tru asta n'am crezut niciodatd si nu credem nici acurn
cd se poate admiite unui partid ajuns la guvern sic ali-
menteze agitafiile antisemite, sau sd is mitsuri ilegale
si abuzive, ca sail ascundd incapacitatea de a solutiona
problema evreeascd in cadre legale. NIMENI NU SE
OPUNE LA REVIZUIREA CETATENIFI DOBANDITA
IN MOD FRAUDULOS DE UNII EVREI, ca si de once
alti strciini. Dar cerem ca .aceastii operaliune sa se facii
in mod legal si sd nu dea nastere la abuzuri si vexafiuni.
Consecvent cu sententa citatil mai sus, prin care spune
ca rezolvirea problemei nu implied atitudini antisemite
Madgearu se ridica impotriva abuzurilor" si vexatiu-
nilor". Nu se opune, .fiindca nimeni nu se opune", la
revizuirea evreilor dar se opune la ilegalitiiti".
Adica revizuirea, care trebuia sti arunce sute de mii
de oameni in ghiarele mizeriei, era un act legal, dar o
palma trash' unui covrigar jidan era o ilegalitate" care
starnea indignarea Partidului.
Foarte bine! Dar tine aplica revizuirea? Un guvern
care, pentru intaia oars, proclama antisemitismul ca
un principiu de stat. cine sunt revizuitii? Unii evrei?
Nu! Toti evreii. Pentru o sums de .fraudulosi" trebue
sa treaca prin chiral revizuirii 8-900.000 de evrei. BSc
aceasta, cu asentimentul tuturor partidelor democratice!
revizuirea de catre cine se face? De o administratie
antisemita 'Ana in milduva oaselor inzestrata cu toate
atributele specifice functiei pe care o ocupd. Prin urinare,
un guvern antisemit vine cu o dispozitie antisemita,
care trebue executata de o functionarime antisemita
si Virgil Madgearu, Dumnezeu sA-1 ierte, deli n'are
www.dacoromanica.ro
 3f

nimic impotriva, pretinde, cu o candoare de fetich ne-

vinovata, ca evreii sa fie feriti de vexatiuni si abuzuri.
Parch ar fi cazut din lung economistul Partidului -- si
parch rear fi stint ca toate guvernele, de indiferent ce
culoare, all recunoscut si calculat spertul in chip aproape
oficial, ca un capitol sigur, din bugetul functionarimii
tinute cu salarii de mizerie.
Nimeni nu stie exact, continua Madgearu, cdfi evrei
sunt in fard In aoeastd c-ategorie (de evrei fraudulo5i).
D. presedinte al Consiliului (Goga), intr'un recent inter-
view a/9(1mi in presa francezii afirmd cd ar fi vorba de
500.000, iar din interviewul acordat unui ziarist englez
de M. S. Regele afldrn cd ar fi vorba de 250.55:5. Cerf
este cd a fast o invazie de evrei dupii razboiu. Deed se
va dovedi cd a fo,s't posibild pe o scarii atilt de mare,
reispunderea o var avea guvernele de la 1919 1.925 qt..
dela 1933 37, intervaluri de Limp in care s'a produs
invazia ebreilor din cane a fdcut parte qi actualul pre-
qedinte al consiliului, d. 0. Goga, in anti 1920 22 si
1926 27".
Problema invaziei evreilor era Etta de teribilh, hicat
nimeni nu stia exact Icati evrei s'au strecurat prin
frauda duph razboiu. Goga, primul ministru al Ord
spunea ca ar fi 500.000, iar Carol al II-lea, de o pre-
ciziune matematich impresionanta sustinea ca ar fi vorba
de 250.555. Nici 556, nici 554. Ci 555. De unde, apre-
cierea aproximativa a lud Goga = si cea attit de stiin-
tifica a Suveranului, nimeni nu poate sii stie. Ambele
cifre, insa, can prezinta intre ele o diferenta de suta'n
suta, dovedesc seriozitatea problemei. Dar n'ajunge eh
nu stie nici Goga nisi Regele cati evrei fraudulosi sunt
in Cara. N'o stie nici Madgearu, fost ministru, specialist

www.dacoromanica.ro
.32

in probleme de economie politics, om care aspira sta-

tistici, odata cu aerul! Asta ce dovedeste? Ca n'o
stia nici politia, nici Siguranta si nici vreo alts autoritate
calificata sa cunoascii papa i maruntaele fiecarui ceta-
tean in parte. Vrasazica, Siguranta care stia precis
cu tine ai stat de vorba sub plapuma acum zece ani,
.care cunostea pans i lgustul laptelui pe care 1-ai supt,
Siguranta noastra celebra habar n'avea data in Romania
s'au strecurat 250.000 sau 500.000 de evrei. Se poate?
Nu prea! Siguranta stia foarte bine cati evrei fraudu-
losi" cari nu erau fraudulosi de lot, fiindca toti
.erau cu acte in regula se gasese in tara stia foarte
bine (ca n'au lost nici 250.000 nici 500.000 si nici macar
.cateva zeci de mii; asa ca, stia foarte bine ca de invazie
nici nu poate fi vorba. Si ceea ce stia Siguranta
stia i fostul ministru de interne Gaga si .Regele si Mad-
gearu! Dar daca o stiau de ce nu spuneau adevarul?
Sau, daca vreti, de ce nu spunea adevarul macar Virgil
Madgearu!
Iaca o intrebare: de ce! Evident, fiindca nu convenea
nimanui sa se spuna adevarul. Astfel se stia OM in
1940 ca in tars Isunt doua sau trei milioane de evrei.
Si a venit regimul Antonescu, si a ven.it si razboiul, adica
ziva rafuelii din urma cu evreii. Si au ramas cu totii
cu gura caseata: nu emu milioane de jidani pe aici,
ci. doar 8-900.000. Au vrut dumnealor s'o dreaga cu
statistici diverse dar ,n'a mers. Nu puteai face din-
tr'un jidan, doi, oricat ai fi vrut. Ar fi insemnat sa-ti
furl singur caciula. Si nici fantezia nu-ti ajuta in chip
practic sa spui ca ai ucis i jefuit doi fiindca la
urma, tot unul era. Cand Antonescu omul de stat
care -i Meuse educatia politica In ),Porunca Vremii"

www.dacoromanica.ro
 33

a aflat in 1940 .ca in Vechiul Regat i-au mai ramas

doar vreo 300.000 de ,evrei, era gata sa lesine de du-
rere. Cum? Numai atatia? Da! Numai atatia! Ce sa-i
faci! Ai sit ornori mai putini! De asta a si intrat in
razboiu. Ca sa-si scoata parleala cu evreii din Basarabia
si Bucovina.
Dar pans la razboiu cand circula' adevarul celor
doua sau trei milioane de evrei, se putea lansa si cela
lalt adevar proportional, al jumatatii de milion de
iraudulosi. 3f unul i celalalt serveau tuturor partidelor
oligarhice pentru un stop unic: tampirea natiei romane.
De aceea a tacut si Madgearu asupra cifrei reale. El,
mai mult decat oricare .altul. Aceasta, intrucat, data
toata lumea politica avea interesul sa sustina ea exists
o invazie evreeasca pentru ea sa se poata da ne-
cesarei probleme evreesti o stralueire in plus, Mad-
gearu, ca representant al Partidului national-taranist,
deci, ca adversar al guvernului, avea un pretext minunat
sa scoata ochii lui Goga. pe care-1 facea responsabil
de invazia inexistenta din anii 1920-22 si 1926-27.
li Goga, prins in capcana propriei lui minciuni. tre-
buia sa taca si sa inghita. Decat sa compromitd pro-
blema prefera sa is asupra-si raspunderea. Raspun-
derea fats de tine? De Gheorghe? Da' ce tie Gheor-
ghe?
* '

Prin urmare, iata inteun foarte mic rezumat, cateNa

doer cateva pricini, pentru cari nu credem ea
ziarul Dreptatea", ar putea sa sustina ca partidid
national taranist a stat alaturi de not si in anii cari
au precedat teroarea. Aceasta, pentruca la ura" care'

www.dacoromanica.ro
31

a Lost transformata in liters de lege" a colaborat in

chip extrem de activ partidul d-lui Iu liu Maniu; pentru
Ca ideologic" si orientarea sa politica" de atunci,
nu era alaturi de evrei ci alaturi *i principial *i in
practice de legionari; pentru ca, in be sa lupte ca un
adevarat partid democratic, pentru egalitatea oamenilor,
indiferent de origenea etnica" a 1uptat din rasputeri
pentru inegalitatea aceasta, dand exemplu cazal- de la
Topoloveni.
Singurul lucru care-i deosebea de legionari *i cuzi*ti
--f a fost metoda. Ceila lti erau pentru exterminarea noas-
tra fizica prin asasinate. Pe cand national-tarani*tii
erau pentru asasinarea noastra prin foame. Ceila lti
erau pentru un antisemitism fati*, pe bazii de ciomag
*i briceag. Ce*tialalti erau pentru ,,inlocuirea" noastra,
Para atitudini antisemite, lard vexatiuni *i abuzuri,
A*a dar, scoate-1 pe om de sub ocrotirea legilor, smul-
ge-i dela gura bucatica de paine, condamna-1 pe el *i
nevasta si copiii la moarte ppm inanitie! Asti, da! Asta
este' posibil! Dar nu-1 umili, punandu-i matura in mina.
Asta nu se mai poste. Nu *ade frumos!
Si pentru aceasta, adica pentru deosebirea de me-
toda ni se cere recuno*tinta. De aCord! Intamplarea
face, insa, ca pans qi deosebirea aceasta sa fie teoretica:
fiindca, in timp ce aici d. Maniu stria jeremiade pe
ruinele unei democratii desuete, miile de partizani de ai
sai, zvarleau pe evrei afara din case, flancau pe legio-
nari in opera de romanizare cu revolverul, far dincolo
-- in Basarabia, Bucovina, Transnistria, se puneau la
pas cu noua ordine europeana a Berlinului.
Or, dace nici metoda nu este deosebita, pentru ce .
recuno*tintri?

www.dacoromanica.ro
 35

Totus, e drept, national-taranistii adica cei cativa

caH iepresentau inca partidul au fost alaturi de noi,
in ,timpul razboiului. Si anume, in compartimentul sufle-
tesc si rational rezervat politicii externe. De ce? Ca par-
tid de origine ardeleneasca, nat.-taranistii erau in politica
externa alaturi de aliati, cari, au dus la desrobirea Ardea-
lului in 1918 si impotriva Germaniei care sprijinea poli-
tica revizionista a Ungariei. Si vrand nevrand, trebuia sub
raportul acesta sa fie alaturi de noi caH, Iiind per-
secutati de nemti, ne puneam, inevitabil, nadejdea in
Aliati. Datorita, asa dar, unor coinciden te de senti-
mente taranistii au fost in anumite ore din zi, alaturi
de noi. Nu stim ce s'ar fi intamplat cu noi, data taranistii
ar fi fost obligati ,sa duca ei razboiul impotriva Rusiei.
In razboiul trecut, Romania a avers alaturi de Anglia si
Franta, ceea ce n'a fost un impediment pentru Vintilu
Bratianu si maresalul Presan sa smulga barbile evreilor
din Podu Rosu, sa asasineze pe Max Wexler, sz.i.
aplice soldatilor evrei un tratament special sa faca,
in sfarsit tot ce este omeneste posibil ca sa tina ridicat
moralul romanului.
Dar de ce sa ne gandim la ce ar fi fost data ar fi
lost , cand noua ne ajunge si ce a fost, ca sa slim
ce sa credem!
Ziarul Dreptatea", in pledoaria lui, spune:
Un tablou comparativ ar putea arata ca suferintele
si prigonirile indurate de evreii din celelalte tari euro-
pane au .fost mult mai cumplite deceit cele din' tare
,noastra. Si este bine sa se stie ca aceasta nu s'a datorat
vreunui privilegiu al norocului, sau al intamplarii!"
Daea nu norocului, sau fntamplarii, cui? Cine a lost
acel om atat de tare in vremea teroarei, incat a putut
www.dacoromanica.ro
 36

aranja astfel lucrurile ea suferintele noastre sa fie

mai mici? Nationallaranistii? Nu! Situatia d-lui Iuliu
Maniu in ochii Gestapouului era, din motive de politics
externs la fel de grea, ca si a noastra, a evreilor.
Dupa eke ni se spunea nu odatri Kilinger a cerut
capul d-lui Iu liu Maniu. Putea d. Maniu, in asemenea
conditii, srt intervina pentru noi pe langa cotropitorii"
nemti, earl, chiar dupe afirmatiile ziarului Dreptatea"
erau cei cari au impus legile rasiale aici, deci, can au
fost singurii stapani ai tarii? Dupa Dreptatea" nu!
Deci, incriodata, de ce ne cer national-tardnistii recuno-
stinta?
Dacrt unii dintre noi au scapat cu zile, asta se dato-
reste unui miracol sau, cuiva cu totul in afara de
..Partidul national-taranist. De ce sa n'o credem, can('
insusi d. Maniu ne serveste drept pilda. Domniasa a
dus'o, in timpul teroarei, trite permanents prime] lie.
Cu toate acestea, n'a facut in acesti cinci ani nici macar
o zi de lagar. Cui i se datoreste faptul ca, in timp
ce Iorga si Madgearu si alti opozanti ai politicii
filo germane au fost suprimati fara" nici o discutie d.
Iuliu Maniu, cel mai autorizat si cel mai inversunat
dusman al acestei politici, ese viu si neviitamat? Nu
cumva isi datoreaza si d. Maniu viata noroculati sau
intamplarii, ca si evreii? Sau, poate unor factori ca-
rora le datorrun si d-sa si noi, in comun, recunostinta?
Populafia evreeascli spune ziarul este asmtifitii
mai ales grin mijloace de propaganda impotriva npastra.
Motivul este upr de Infeles. 0 populafie pauperizata In
5 ani de prigoanii, supusa vexafiunilor i umilirilor de
tot felul poate deveni oricdnd un ferment impotriva ordi-
nei qi a legilor. Acesta este un fenomen atilt de fir2sc
www.dacoromanica.ro
 37

ince{t oricine se poate folosi de el transformdndu-I

intr'un mare isvor de energie distractive.
Totu, dei recunoate ca io populatie pauperizata
in cinci ani de prigoana este firesc sa fie transFormata
intr'un ferment de energie distructivk Dreptatea" spune:
.Astdzi, acest Partid (Partidul national-taranist) pri-
vege cu tristefe spre aceia cari, la o simple adiere
dd vent, tree de partea cealaltd a baricadei".
As.a dar, victoria aliatilor e o sample adiere de vant
iar instaurarea unei democratii .care-si propune sa in-
lature toatil traditia oligarhica a Orli, tot adiere de
whit este.
Crescuti in duhul adierilor ide vant, politicienii notri
cari zboara ca fluturii din friptura in friptura, fee
o nenorocitii confuzie intre schimbarea unui partid en
altul i schimbarea unui sistem cu altul. De aceea,
ei pot spune ca la o simpla adiere de vant, evreii tree
de partea cealalta a baricadei, ca i cum evreii ar ri lost
vreodatii de partea ceastalalta, ca si cum ar fi lost
lasati vreodata- sa fie ide partea ceastalalta. Si de
aceea, ei au indriizneala sa acuze pans azi pe evrei
ea sunt un ferment Impotriva ordinei i a legilor
exact aa cum ij califica i in anii cei mai buni si mai
manosi ai democratiei.
Impotriva carei ordine i ciiror legi se ridica evreii?
Ordinei 9i legilor rasiste? Ordinei partidelor democra-
tice de odinioara? Ordinei lui Antonescu i a legionari-
lor? Dar aeeste ordine i legi azi nu mai exists. Azi
sunt in vigoare alte ,legi i o alts ordine. Si acestor legi
trebue sa se supuna 'toti cet'atenii. Sunt legile Statului.
Nu legile unui om! [Stint legile tarii! Si evreii, eetateni
clisciplinati, le urmeazil. Trebue isa Je urmeze. Altfel

www.dacoromanica.ro
38

ar putea fi intr'adevar socotii ca ferment impotriva

ordinei gi legilor".
Asa cum trebue socotiti toti cei cari Ii Indeamna sa
nu se summit' ordinei acesteia, pentru motivul ca ar
fi o simpla adiere ide vent ".
Cat despre reprosul plin idc amenintari la adresa
evreilor, carora Dreptatea" le Ispune sd aibd prezent
iii minte ca mu se pot desolidariza de cei cari i-au apa-
rat, pentru a se lalatura altora ale cdror rnetode inch
nu le-ag verificat", cred .ca singurii calificati sa is ati-
tudine In chestiunea aceasta sent evreii de la Topoloveni.
Sa-i Intrebam deci pe ei cui sa ne alaturam: celora
pe can Inca" nu i-am verificat sau celora pe eari
i-au verificat In targul cel mare".
5i cum o sr( hotarasca ei asa sa ramana!

www.dacoromanica.ro
Tiparul: Cartea de Aur s. a. r. reg. corn. 339, 935

www.dacoromanica.ro
 Lei 200.

www.dacoromanica.ro