Sunteți pe pagina 1din 16

No. 282 ttu numgr 25 ban!

Sámbg,t6, 13 (25) Octombre i879

MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI


ABONAMENTUL: ANUNCIIMILE:
PE AN, TREI-RECI i *ÉSE; $SE MINI, 20 LEI LINIA DE TREI-DECI LITERE. TREI-EECI BANI
(Aitiiií Tanuarie i ântítiü Iu lie) (Inserarea a 2-a si departe, 20 b.)

Prewl.une publicatil judiciare , ABONAMENTELE PENTRU STRAINETATE InsetaMT i reclame, 6o b. built.


ptné la einei-ded einei lel; éril mai se facg a biurourile postale locale. Inserarea a 2-a si departe, 30 ban! linia.
mare de eineT-deeT qece lei. SCRISORME NEERANCATE SE REFUSAI .Anuneiurile se primese si eu anul.

IR ECT I1JNE A : Strada Smttrdan, curtea §erban-Vodá.

SOMAR. b). Va locui, in urma ,acestet cererY,1 In sedirqa dela 11 Octombre 1879,
PARTEA OFICIALIL - Prerdenfi z consi- dace ant in OM si ya dovedi, prin faptele Senatul Româniet, in conformitate cu
mini§tri'or: Deeret. Raport. sale, ca, este folositor 6Y.
Minist.rul de interne: Preseurtitrl de deerete. § II. Pot fi scutitY de stagit : art. 129 din Constitqune, tri num6r
Cireularti. - Reetificare. de cineT-c,ecT i nou ë. senatorT presentf,
Ministerul de finance : Deeisiunt a). AceY cart vor fi itch's ta órt, indus-
PARTEA NEOFICIALA. - Cronierr. - De- WY, inventing utile sag talente distin3e din sépte-gecT, care este nunArul total
pesT telegrafiee.- edinta SenatuluI de la 11 sati cart vor fi fundat aci stabilimente mart al membrilor s6i, a votat acésat lege
Oetembre. de comercit sat de industrie. eu majoritate constituOonala de cincT-
Anuneieri ministeriale, judieiare, administra- b). Acet cart fiind n1scutY si crescutt tn
tive qi partieulare.
Romania, din pkintY stabilitt in Wit, nu 4eci i ése voturT, contra a douè
s'at bucurat nict unit niet altit vre-o-datti una abOnere de la votare.
PARTEA OFICIALA de vre-o protectiune strtint. Presedinte, C. Bosianu.
c). Acel cart at servit sub drapel in (L. S. S.) Secretar, colonel A. Angelescu.
timpul resbelulut pentru independentt,
Bucuresct, 12 Oct,m1re 1879. cart vor putea fi naturalisatl in mod colec-
tiv dupl propunerea guvernulut printr'o PromulgXm acést5, lege si ordon'Am
PRESEOENTIA CONSILIULUI singurt lege si fart alte formalitätt. ca ea sä fie investitä cu sigiliul Statu-
MINISTRILOR. § III. Naturalisarea nu se póte acorda de luT i publicatl prin Monitorul oficial.
cat prin lege si in mod individual. Datä In BucurescY, la 12 Octombre
CAROL I § IV. 0 lege specialt va determina mo-
1879. CAROL.
Prin gratia luY Dumnedett si yointa na- dul prin care strtini vor putea staiIi
domiciliul lor pe teritoriul liomaniet. Presedintele consiliulut
tionalt, Domn al Romanilor, § V. Nume Romanit sat cat naturalisatI ministru al luertrilor publice, I. C. Bra-
La tott de faci i viitort, stinglate. Romant pot dobbdi imobile rurale in
Adungrile de revisuire ati votat Romania. tianu.
NoT sancfionAm ce urrnézA : Dreptudle pant acum castigate sunt Ministru de interne, M. KogalnIceanu.
respectate. Ministru cultelor si instructiund pu-
LEGE Conventiunile internationale astt-dY e- blice, N. Kretulescu.
revisuitóre a art. 7 din Constitutiune. sistente r6man in vigóre cu tóte clan- Ministru financelor, D. Sturdza.
sele si termenul coprinse ta tr'6nsele.
Art. unic. In locul art. 7 din Consitu- Ministru afacerilor striiine , B. Boe-
thine, care se revisuesce, e va punt) ur- In sedinta de la 6 Octombre 1879, rescu.
nattorul: Adunarea deput4lor, in conformitate Ministra de resbel, colonel D. Lecca.
Art. 7. Diferinta de credinte raligióse Ministru justitiet A. Stolojan.
confesiunt nu constitue in Romania o ell art. 129 din Constitufmne, in nu-
piedict spre a dobandi drepturile civile si m6r de una-sutl-patru-clecT i treT No. 2,186.
politics gi ale esereita. deput4 presenV, din una-sutit-patru-
§ I. Sträinil, fart osebire de religiune, Raportn1 eonsiliului miniqtrilor eatre A. S.
geci i cincY, care e numèrul total al
supus sat ne supus unet protecting strä- R. Domnnl.
ine,póte dolAndi Implmêntenirea en con- membrilor eY, a votat acistil, lege cu
ditiele urmiitóre: majoritate constitutionalg de una-suM- Prea Intilpte Dómne,
a). Va adresa guvernuld cererea de treT-deci lidou6 voturT, contra a nou6, Camerile de revisuire votand si adop-
naturalisare, in care va ar6ta capitalul ce fiind i dou6 abtinerY de la votare. bind projectul de lege pentru revisuirea
posedit, profesiunea sat meseria ce esercit
voin.ta de a'gl stabilI domiciliul in Ro- Presedinte, C. A. Rosetti. art. 7 din Constitutiune, subsemnatit ali
wania. (L. S. A. D.) Secretar, G. N. Gamulea, on6rea de a supune la semnAtura ARGO

www.dacoromanica.ro
6598 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 18 (25) Octombre 1870
V6stre Regale, al6turatul decret pentru D. C. Ciocirlan, actualul prefect nalA din 1864, sl facetY a se proceda la
sanctionarea si promulgarea acesteI de la judetul Prahova, in asemenea acéstA operatiune in termenul prescris de
Suntem, cu cel maY profund respect, calitate la judetul Vlasca, n locul lege.
Prea InAltate D6mne, D-luT I. Furduescu, transferat. PrimitY, D-le prefect, asigurarea consi-
AY Altetd V6stre Regale, D. Ioan Furduescu, actualul pre- deratiund mele.
Prea plecatY i prea supusT servitoiY,
fect de la judetul Vlasca, in asemenea Ministru, M. Kogalniceanu.
Presedintele consi1iu1u ministrilor si
calitate la judetul Prahova, in locul
ministru al lucrAriIor publice, I. C. Brit-
D-luY Ciodrlan, transferat.
tianu. Rectiflcare.-In jurnalul onor. consi-
D. C. MiHescu, unul dintre ceT treY li.4 de ministri cu No. 2, publicat in Mo-
Ministru de interne, M. Kogálniceanu. nitorul oficial, No. 231 la rândul I se va
Ministru cultelor i instruciiunel pu- membri alesT in comitetul permanent citi: 3 Octombre, in loc de 30 Octombre.
blice, N. Kretulescu. din judetul Râmnicu-Sgra.t, presedinte In referatul
ministru de interne No.
-
Ministru financelor, D. Sturdza. al aceluT comitet. 4,822, tot din acest Monitor, se va citi la
Ministru afacerilor strAine , B. Boe- D. Gheorghe Mi1iilescu, fost sub- rândul 8 : traneferarea, in loc de trans-
rescu. prefect si director de prefecturA, sub- ferári ; la rândul 28 Se va citi: 229 in loc
de 220 la rândul 29 in loc de:13/ se va
Ministru de resbel, colonel D. Lecca. prefect la plasa Mijlocu, din judetul citi 34; acestea se rectificit spre
Ministru justitid, A. Stolojan. Fälciu, In locul D-luT Gh. Alexandres-
No. 526. 1879, Octombre 12. cu, trecut In altl .functiune.
Prin tnaltele decrete cu data de 8 MINISTERUL FINANCELOR.

RINISTERUL DE INTERNE. Octombre 1879, dupg, propunerile a-


cute, prin raporturf, de acelasT D. mi- Decisiuni.
CAROL I , nistru, sunt numitT i transferatT : Ministru secretar de Stat la departa-
Prin gra#a luT Dumnedet si vointa na- mentul de finance,
D. Nicu CAlinescu , actualul sub- Avdnd in vedere raportul sefuluT per-
tionall, Doran al Românilor,,
La tog de faciá $ viitorY, sángtate. prefect de la plasa Miletinu, din ju.- ceptor al biurould de vamA Giuvala, No.
detul Botosant , In asemenea calitate 224, prin care aratA c impiegatul de can-
Asupra raportuluY ministruluT Nos- la plasa Cosula, acelasT judet , celarie clasa III de la acel biurod, Gheor-
in lo-
tra secretar de S tat la departamentul cul D-luT I. Climescu, pus in disponi- ghe Arabolu , din causa adâncilor b6trA-
de interne, cu No. 19,886 ; nete, nu este in stare de a me functiona ;
bilitate. Având in -vedere art. 43 al legeT gene-
In virtutea art. 9 si 10 din legea rale a vAmilor,
consiliurilor judetene ,
D. N. Fotea, fost sub-prefect i po-
sub-prefect la plasa Miletinu, Decide :
Am decretat i decretAm : Art. I. D. Michail Miulescu, fost supra-
Art. I. Colegiul III electoral pentru judetul BotosanT, In locul D-luT N. CA,- Yeghetor clasa II, la vama Kiustengea, este
Huesca, transferat. numit in postul de impiegat de cancelarie
consilierY generalY din judetul Boto-
sanT este convocat, in (pa de 8 Noem- D. Zaharia I. Zaharia, actualul sub- clasa III, la biuroti de vamh Guivala , in
prefect de la plasa Ocolu, diti judetul locul D-luT Gheorghe Arabolu, care r6mâ-
bre 1879 , a se tntruni, la orele 10 ne in disponibilitate peutru motivele de
MehedintT , in asemenea calitate la
diminéta, in localul comuneY de rese- maY sus.
dintg, ea sg alégI un membru, la va- plaiul ClosanT, acelasT judet, tri local Art. IL Decisiunea de faciA se va pu-
canta declaran in consiiiü, prin nu- D-luT Al. Beugulescu, pus in disponi- blica prin Monitorul
mirea D-luT Mihail Caraiman, In fun- bilitate. Art. III si cel din urmA. D. director
ctiunea de sub-prefect. D. Cornelie BrAdescu, vechi func- general al vAmilor si contributiunilor in-
directe este insArcinat cu executarea a-
Art. II. Ministru Nostra secretar tionar administrativ , sub-prefect la cestd decisiunT.
de Stat la departamentul de interne plasa Ocolu , din judetul MehedintY , FAcutA in Bucuresd , la 8 Octombre
este insIreinat cu executarea acestuY in locul D-luT Zahariaí. Zaharia, tran- 1879.
decret. sferat. Ministru financelor, D. Sturdza.
Dat in Bucurescl, la 8 Octombre No. 31,288.
1879. CAROL Ciroulara D-lul ministru de interne ou No. Ministru secretar de Stat la departa-
Ministru seoretar de Stat 20,273, din 12 Ootombre 1879, &are D-nil pre- mentul de finance,
a departamentul de interne, feeti din Orii.
AvAnd. in vedere raportul sefuld per-
M. KogAlniceanu. No. 2,168. ceptor al biurouluT -vamal BrAila, cu No.
Domnule prefect,
1,135, si anexa luI din care resultA cl im-
La intâia DuminicA a lund luY Noeffibre, piegatul de cancelarie clasa IH, de la a-
Prin Inaltele decrete cu data din 10 urmând a se reinoi a o treia parte din nu- cel biuro, Tom loan, tnsArcinat cu ser -
Octombre 1879, dupg, propunerile a- m6rul membrilor ce compun actualmente viciul la bariera Sibstra, a luat in profitul
cute, prin raporturY, de D. ministru consiliile comunelor rurale, v invit, D-le s6.6 de la un individ anume Tudor Bucur,
o jum6tate rublit ruséscA ca drept taxA va-
secretar de Stat la departamentul de prefect, ca, in conformitate cu art. 32 com- malA pentru nisce baglj si o cArutA nou4
sunt numitT i transferatT : binat cu art. 85, ambele din legea comu- fArA a 'i lib ra chitan0;

www.dacoromanica.ro
13 (25) Octombre 1870 MONITORUL OFICIAL AL ROMANItI 0609

Av bid in vedere art. 43 al leger gene- Ministru secretar de Stat la departa- DEPEI TELEGRAFICE
rale a vAmilor, mentul financelor,, (Servioiul privat al MonitoruM.)
Decide : Avênd in vedere art. 15 al leget mono-
Sofia, 23 Octombre.- Guvernul, dupA
Art. I. D. Th. Nicolescu , actualul su- polulut vêndAret tutunurilor si art. 78 si ce a avut a 'nvingo greutiitt neauc,lite, a
praveghetor clasa I, de la biuroul vamal 80 din regulamentul de aplicatiune al a- putut lu fine sA facA alegerile pentru vii-
BrAila, este avansat tu postul de impie- (sestet lee; t6rea CamerA legislativA.
gat de cancelarie clasa IH la acel biurog, Avgnd in vedere recomandatiunea fAcu- DupA resultatele cunoscute pAnA la ora
in locul D-lut Thoma Ioan , destituit si tA de regie pdn scrisorile et No. 8,309, actista , partitul ministerial an fi avAnd
dat judecAteT. 8,507 si 8,592, majoritatea.
Art. II. Decisiunea de faciA se va pu- Decide : Constantinopoli, 23 Octombre. - Se
blica pdn Monitorul oficial. asigurA cA Mahamud-pasa s'ar fi dat de-
Art. III si cel din urml. D. director Art. 1. Sunt confirmatt debitantt, pen- misiunea de guvernator general al Shia,
general al vAmilor si contributiunilor in- tra a esercita vbc,16re de tutunurt, urmA- in urma ultimet schimbArt ministeriale.
directe este insArcinat cu executarea aces- tórele pers6ne : D. Layard, ambasador al Angliet, ar fi
tet decisiunt. Juderul Ilfov. protestat contra alienArit produsulut TA-
FAcutA In Bucuresct , la 8 Octombre miler pentu a servi de basA unlit inA Im-
1879. D-nit MihAitA Nicolae si IonitA Vasile-
prumut, de 6re-ce vAmile ai fost date ca
Ministru financelor, D. Sturdza. scu, in eomunle RAdulesci i Resimnicea
plasa Mostistea. garantie la Imprumuturile precedente.
No. 31,289. Berlin, 23 Octombre. - Se asigurA cA
D-nit Dimitrie Eustatiu i RAducanu nouile imposite asupra cerealelor vor in-
Teodor, tu com. TArtAsesci plasa Snagovu.
Ministru secretar de Stat la departa- D-nit N. ChirilA si George Badea In co- tra in vig6re la 1 Februarie 1880.
mentul de finance , muna Bucuresci. Paris, 23 Octombre.- Banes Franciet
AviSnd. in vedere art. 15 al leget mono- a rAdicat dobbda scomptulut Ob. la 3 Vo.
Art. 2. Brevetul prev6dut la art. 80 a-
polulut v'endret tutunurilor si art. 78 si liniatul Filipopoli, 23 Octombre. - Alegerile
80 din regulamentul de aplicatiune al a- une al loge 2, din regulamenul de aplicati- pentru Camera provincialA a Rumeliet
monopolulut tutunurilor, se Orientale sunt terminate. Deputatit de
cestet lee; va libera fie cAret pers6ne, pentru a le servi nationalitate bulgarA sunt in mare majo-
Avhd. in vedere recomandatiunea Men- de titlu doveditor al calitAteT de debi-
a de regie prin scrisórea et No. 8,464,', tantl. ritate.
Decide :
Constantinopoli, 23 Octombre.---P6rta
Art. 3. Decisiunea de facia se va comu- a interdis exportatiunea cerealelor.
Art. 1. Sunt confirmatt debitantt, pen- nica regiet monopoluld tutunurilor si se Berlin, 23 Octombre. - Gazeta Ger-
tru a esercita v6ndére de tutunurt, urmit- va publica prin Iffonitorul oficial. maniei de Nord desminte sgomotele cart
t6rele pers6ne : Art. 4 si cel din urmA.Directorul gene- ail circulat asupra tine apropiate modi-
ral al vAmilor si contributiunilor indirecte ficArt a Cabinetulut Prusiet i declarA cu
Judetul Teleorman. va ingriji de executiunea decisiunet de totul false pe acelea privitóre la o pre-
Plasa Calmtquiu. faciA. tinsA discutiune intre Principele Bismarck
DatA in Bucureset, la 9 Octombre 1879. si cAtt-va ministrY.
D. Merin Nica Bancea , in corn. Odaia. D. Billow nu va fi inlocuit de cat dupA
CrAciun Iancu, In comma Salcia. Ministru financelor, D. Sturdza
Director general al vAmilor i contri- intúrcerea cancelarulut Imperiulut.
Nicolae Popescu, in comuna Dracea. Guvernul are intentiunea de a nu amâ-
Tache Nusulescu, in corn. Putinein, butiunilor indirecte, D. Protopopescu. na aplicarea impositelor asupra grânelor;
Voicu Dan TAtaru, ta comuna Segar- No. 31,328.
se dice cA legea va intra in vigóre la 1 Ia-
cea-din-Vale. nuarie 1880.
NAstase George, in comuna Cioara, Pestha, 23 Octombre. - Caméra Un-
Marin Florescu, in comuna Crangeni. Listii de persónele Ineetate d'a mal funetiona gartt. D. Tisza, r6spundênd la o interpe-
Florea Dumitru Raicu, in com. Lita. in servioiul regieT monopoluluT tutunurilor. latiune, promite de a veni in ajutorul lo-
Dumitru Naidinescu 7 in com. D. Grigore Dimitrescu, verificator in Ro- cuitorilor din Ungaria-de-Sus cart vor a-
Iordan IvAnescu, ta com. Fliimânda. mânia, cu comiAunea No. 309, din 1878. vea sA sufere din causa recoltelor rele.
Art. 2. Brevetul prev6dut la art. 80, al. D. Dimitrie Grigorescu, revisor in judo- Constantinopoli, 23 Octombre.- Ca-
2 din regulamentul de aplicatiune al le- tul Dâmbovita, ca comisiunea No. 430, din binetul a deliberat asupra somatiund care
get monopolulut tutunurilor, se va libera 1879, 't s'a %cut de Munt-negru de a evacua,
fie-cAret pers6ne, pentru a 'I servi de titIn D. Serghie Constantinescu, idem idem Inainte de 27 Octombre, districtele Gusig-
doveditor al cualitAtet de debitant. cu comisiunea No. 431, din 1879. ne si Playa
Art. 3. Decisiunea de facia se va comu- D., Constantin M. Predescu, idem idem, &idle din Rumelia spun el Bulgarit
nica regiet monopolulut tutunurilor si se cu. comisitinea No. 432, din 1879. a obtinut o mare majoritate in alegerile
va publica prin Monitorul oficial. 1111 ce s'an Meut pentru Adunarea provin-
Art. 4 si cel din urmA. Directorul ge- cialA.
neral al vAmilor contributiunilor indi- PARTFA NEOFICIALA Belgrad , 23 Octombre. - D. John
recto va ingriji de executiunea decisiunet Casson, representantul Statelor-Unite la
de faciA. Viena, a sosit la Belgrad pentru a Incepe
DatA In Bucuresct, la 9 Octombre 1879. Bucurescl, 12 Octombre 1879. negociert privitóre la infiint rea represen-
Ministru financelor, D. Sturdza. tatiunet americane pe léngA guvernul Ser-
Director general al vAmilor si contri- bid precum si la incheiarea unlit tratat
A. S. R. Domnul, în diminéta de de comercig. (Havas.)
butiunilor indirecte, D. Protopopescu.
No. 31,332. hut, 11 Octombre, a inspeetat, In de-
tan, regimentul al 3-lea de linie,

www.dacoromanica.ro
6600 Ii01tWORUL Of11AL AL ROMANINI 18 (25) Oetombie 1619
SENATUL eu atata pa tere in sedinta de lerT, vernal ea ac6stit cestiune il ea'un finit; si de
Discursul tinut de 1). Alexandri (1st() noT, Senatul, facia eu indelungatul timp
SESIUNEA ESTRAORDINARi nu diseurs plin de patriotism si de tótit care a fost Wet Camerel de a discuta a-
frumusetea. D-sa a combittut ideile alian- eest project, suntem instrâmbAtitT, eu tóte
§edinta de la 11 Octombre , 1879. teT israilite intr'un mod puternic si calom- acestea nu veil pane niel o pedicit de a
niele ce s'ag adus de acea aliantA natiu- se da so1uiun®' aprobatA de Camera, te-
Presedentia D-luT presedinte C. Bei- nel nóstre , in eat a meritat admitiu- tusT cred cil este do demnitatea Senatulul
eiantz, asistat de D-niT seeretarl Pisca D. nea tutulor in particular a mea; insl a- efind. este si el chemat, la rén-
si colonel Anghelesen. céstl opiniune a D-sale de respingere, o dul SRI, de a fixa al duoilea stalp al in-
edinta se deschide la 2 ore dupa a- gasese nepractiel, patriotismul ridicat in dependintel, sit 'sY esprime si el pitrerea sa
miadY. regiunl asa de inane, cred cil perde din in acésta eestiune.
PresentY 60 D-aT senatorT. valórea sa real/ cacd. lipsesce praetica lu- Mal Anthill de ttite sit ne dAm séma: ce
Nu rilspund la apelul nominal 10 D-nT cruller. Patria este local unde nenascem a ingreuiat solutiunea panit acIl? ce a in-
senatorY, si anume: pe suprafacia pitméntulul; cand. mnsA patri- tArdiat'o? care sunt diferitele fase prin care
Bolnav : otismul se ridicA la asa regiunT inalte este ea a treeut si care a fost atitudinea gu-
P. S. S. Episcopal Dunarel-de-Jos. toemal cum am sill pe eineve sil traiasel vernulul pAna in momentul calla 'sl a
in bahine, intr'o atmosferA ce nu se po- luat definitive el solutiune in Camera, si
Nemotivag: trivesee eu natura omalul. a erenit in Senat.
P. S. S. Episcopal de Buzat, P. S. S. Partea practicA este dar a vedea i eum- D-lor, de la cele d'ântéig momente &ad
Episeopul de HusY, P. S. S. Episeopul de pAni , dael prin respingerea projectulul s'a supus cestiunea ttreY, dupe ce Came-
Roman,D-nil Atanasiu M., Catargi Lascar, ce ne ocupl putem aduce un fclos Orel rile trecute ai aderat la revisuirea art. 7,
Dabija N. (colonel), Giuvara N. , Raco- sag nu. Folos din pure respingere dam combatut dug curente opuse: eu-
vitA N., Rosnovanu G. (colonel). $i insusl D-sa, dad, s'ar cobori pe rentul ântall, principal si care, spre onó-
- se pune la vot sumarul sedinteT pre- terenul prude. ar vedea si s'ar convinge rea Cameri, trebue sil dieem cA, a triumfat,
cedente si se aprobit. oil respingerea projectulul ar fi o cala- a fost convietiunea fermA ce a avut téra
D. pre§edinte. D-lor, la ordinea dileY mitate. el solutiunea cestianel israilite apartine
avem continuarea discutiuneY projectuluT Arm acum la diseursul Did Voinov. suveranitAtil trei, ea un drept al el abso-
de lege relativ la revisuirea art. 7 din In acel diseurs , care trebue sl eircum- lut, si voig spune numal de cal pe ce sn,
Constitutiune. serie obiectul de discutat, n'am vrAdut des- basat Ora, 'sT intemeia convictiunea sa.
Sunt mal multY D-nT senatorT inserisT. baterea obiectivl a lucruluY. A vorbit de Guvernul, Dior, ast-fel a fost politica
D. Al. Oraseu aro euvkital. projectele de mal inainte cari coprindég sea, nu .1 critic, s'a ferit de a lua iniiati-
D. Al. Orbscu. Dior senatorT, In dis- categoril, earl coprindég liste , dar niel va in acéstl cestiune si a lasat in comiti-
cutiunea urmata erT,'; am vdut ca, doul de cam de projeetul co ni so infitcisezA ele electorale de a se forma opiniunea pen-
D-nT oratorT at combittat projeetul, si na- noua si care este astl-dl In desbaterea tra solutiunea co s'a dat in timpul alege-
me unul a fost care la sustinut. Am fost nóstrl. Projectul fiind. de o gravitate im- rel. De la alegarT Ong ()And a venit ces-
copi ins de mirare, cand tóte see-Vaunt) portantA, trehue desbittut in sine, aCAate tiunea inaintet Cameral, guvernul nu a
mal in unaniwitate a prima projectul, sil folósele sag relele Id; indata, ce desba- stet eu bratele incrucisate; puindu-se pe
vad cl in sedintA publiel el a fost corn- terea devine subieetivit , atunel ameste- un pullet de vedere opus el a privit cos-
batut de dog, numal unul '1 a sustinut. cam in desbatere afectiunile, urele sag tiunea ea o cestiune de un caracter inter-
Ast-fel fiind dar 'ml am dis el póte sil mal bine dis pasiunile nóstre, si dad pa- national:, -a credut de euviinta ea prin
fie gresala raportulul men, eit '1-am fleut siunile se amesteel intr'o di:eutiune, a- agent'll stY ordinarT si prin trAmisi estra-
prea laconia,"el nu am desvoltat tóte de- tunci nu mal este o desbatere rationalA,ne ordinari dea gala de vederile
liberArile si opiniunile sectiunilor, con- abatem pe cAT earl nu ne due la niel o so- Puterilor strAine in acéstit materie a
form regulamentulul. lutinne. CleT ce a dis D. Voinor ? A fled eAutat ea sA ajunga, eu Puterile strAlne
Pentru acésta dar vin astA-dY si v cer mal antaiti acusatiunl el numal canósee la o solutiune eat se póte mal apropiatit
scusele_mele pentru acest laconism. Tot- guvernul de astA-cy, did MAMA erea un de aeea solutiune pa care instinctul tarel
de-o- data insA Tin a va mal spune el nu guvern pur liberal si astit-dY este un ga- dat'o singurA. Ce a resultat de aci?
credém cA era trebuintit sit intru in ana- vern amestecat ea elemente eterogene. A resultat pe de o parte el, dud. s'a pre-
lisarea desbaterilor tutulor seetiunilor, pe Cred cum el acésta nu este objectul dis- sentat cestiunea inaintea Camerel, Camera,
cat timp din procesele-verbale am vadut cutiuneT nóstre. Eg as doll ea discutiunea in deplinit suveranitate, basatA pe drop-
el nu s'a urmat niel o altA desbatere de nóstrA sit eircumserie objectul , numal a- tul Sil de autonomie a stabilit modal ei de
cat adoptarea projectulul me in unani- tunel vom ajunge la o solutiune rationa- vedere. Lupta a fost arancenA eu guvernul
mitate. bill. care de si le vorbea $ i el in numele tareT, dar
IatA cuvintele pentru care raportul met Când din adversarl an veni si ar com- elute o solutiune mal apropiatl de vederile
a fost fled asaTde scurt. bate projectul, ar arta relele luT, póte ma striinttAtel. De aci luptA, de ad desbina-
Vin aeum la a doua parte a analisei dis- as uni et ea cal ce '1 combat si as vota rea care a domnit la inceput Intro ma-
cursnrilortlinute ell de eel treT D-nY se- contra; OA dad insA nu volt vedeá ase- joritatea guvernamentall i intre minori-
natorl earl ail vorbit in acéstit cestiuno. menea argumente care $A m convingl , tate, intre guvern si intre minoritate.
Unor. D. Vasile Alexandri s'a pronun- volt fi pentru acest project, pentru el pAnd D-lor, pe ce s'a basat téra cand a eon-
ciat in adevar in contra projectulul si a in mementul de faciA '1 recunose de . util siderat solqiun !a. ea o cestiune care apar-
produs in sectiunT un amendament necesar, ea unul ce indeplinesee exi-, tine suveranitAteT sale? Negresit téra a
care de unanimitatea seetiuneT a fost res- gentile art. 44 din tratatul de Berlin si tinut gall de tratatul de Berlin prin
pins, dam credut dar el trebuti, rapor- aparit eu deplinittate interesele nústre na- acésta însul eitCamerile trecute indicase
tul meg sA combat acéstii idee de respin- tionale i economice, preeum am avut e- deja Camerilor actuale de revisuire nece-
gere pentru el eredeam ea, ea este numal n6re a va ar6ta in raportul met. Am dis. sitatea de a revisal art. 7; prin acésta Ora
ca o opiniune ie a se trece in procesele- D. Manolake Kostaki Iepureanu. s'a platit tributul sail de deferentit eAtre
Torbale, iar nu a se desvolta si mentine Dior inteleg tótit graba care o pane gu- Paterile care ati subsemnat tratatul de,

www.dacoromanica.ro
MONITORDL OFICIAL AL ROMANIgI 6601
13(25) Oetombre 187g
esceptional numai In Polonia si In Ro-
Berlin. A doua eestiune îus, modul solu- me prineipiile abstracte In legi positive,
tiuneT nu putea st o considere ca de atri- a dat loc uneT sperante prea mare , i a mânia.
butiunea conferintei de la Berlin, si iat causat atari temeri esagerate , coca ce a Iatt din care punet de vedere 'inT per-
mit a vt da citire si a vä atrage atentiu-
pentrn ce : din tóte comunictrile ee ni produs in populatia din Bucuresel o reac- nea, ea sit probtm eit pe caul Elrei In
s'a fteut confidentiale si oficiale a resultat tie care a avut de resultat inscrierea ar-
curs de veacuri at fost persecutati de oc-
cit nici Puterile nu erat unanime in modul ticolulul 7, unde, pentru ântéia datt, s'a cident, in cat meret 1 a impins spre
solutiunei. De ad iesultà e modul solu- inscris acea lege esceptionalt motivatt pe astA-di vine occidentul si cautit In Roma-
tiunei putut st fie un object de discu- diferenti de religie ; - del In aievr , cu nia persecutiuni pe care nu le gitsesce.
Vane in shrill congresului, si congresul art. 7, se esclud strilinil de religiune mo- Iatt cum resumit D. D'Israelli istoria is-
cerut de cat sanctionarea unni prindp zaicit de la posibilitatea de a fi cetttenT. raii itilor :
in numele eivilisatiuneT, a ideilor moderne negresit cit In stritinittate, care deja la
1 1858 recomandase la solicitudinea na-
Lumea a descoperit in i1ele nóstre el
cele-alte. este imposibil a distruge pe israiliti; In-
Acum, D-lor, ar fi o discutiune cu totu tiunei române populatiunea israelitit, and cerearea de a-T stinge de pe pitmént s'a
inoportunt ca sit cereettan : avutat Pute- s'a védut et opera Inceputa de la 64 nu fitcut sub auspiciele cele mai favorabile
rile acest drept sa nu ? Dior, negresit numaT eit nu s'a continuat, dar et i se pune
Puterile anvisajén positiunea politicit an- bariert infransisabllt ; and s'a mai vdut si pe cea mai Intinst scant.
Din timpurT immemoriale s'a intrebu-
teriért a Romania at putut fórte bine sit de altt parte et guvernul de la 67 a luat
intat la acest scop mijlócelecele maT pu-
dictese conditiunile de care sit léga nisce mtsuri imprudente sub nume et ur- ternice de care omul póte dispune. Fa-
recunóscerea sat nerecunóscerea indepen- mitresce isgonirea vagabondilor, negresit
raoni egipteni, regii asirieal, imperatorii
dentei nóstre, ail fost în dreptul lor. Ce a cit impresiunea a fost férte nefavorabilt. Romani, Cruciati, Scandinavi, Principi
motivat ânsit a cest act de mefientt din far alianta israelitá, puind facit in faeit Goti, sânti incuisitori, toll at desfitsurat
partea Puterilor vis-a-vis de noT ? CcY vt articolul din Constitutiune eu milserele tat energia lor ea sit ajungit acest scop...
mArturisese eit n'as fi gitsit nimic umili- guvernulut, alianta israelitá a esploatat Gúne, espulsiuni, captivititti, confiscati-
tor elect Puterile de la congresul de Ber- inteun mod fórte habil terenul si a putut uni, torture rafinate, masacruri imen se, tot
lin s'ar fi esprimat, in cestiunea israelitt, obtine inscrierea acestui art. 44.
Intr'un mod mai precis, dar in forma unei D-lor, eti cred di mai este inet un mo- aeest sistem curios de obiceiuri degra-
simple dorinte ca aceea ce se gäsea in- tiv care a indemnat pe Puteri de a se dante si neomenóse preseriptiuni, care ar
serist, in tratatul do Paris, eta si acolo rosti asa de aspru vis-a-vis de noT, - mo- fi sdrobit inima ori eke alt popor, iatt
Puterile occidentale aii atins cestiunea is- tiv negrosit care nu este mitrturisit ni- ceea ce s'a Intrebuintat....dar In zadar ;
Evreii, dupti téte aeeste lovituri, sunt
Prin urmare , ic, et nu m'as fi ctirea , dar pe care istoria Inca o-datit ti probabil Inca si mai numerosi adi de cat
simtit umiliat intru nimic, daca Puterile va desvilli, - este, et Puterile oeciden-
erat la Ierusalim In epoca regimulul lui
ar fi esprimat o simplt dorinta vis-a-vis tale n'at fast multumite de politica nós- Solomon. ET se véd. In tóte tärile, si din
de noul Stat, ca A, punt maim la sulutiu- trt sovaitóre in ¡mil din urmt; si de aceia nenorocire prospercind mai pretutin-
nea cestiunei israelite. Ceea ce no umile- nu voit 4iee ea o pedépst,
de eat ca un
sce, este eit a supus recuu6seerea indepen- sentiment de reprobatiune, ele credut deg (Bédorride pag. 433).
et trebue sit inserie aeest art. 44 in tra- D-lor, am eitit acost pasagiu ea sit '1
dintei nóstre la solutiunea neestei cestiuni. pun In contradictiune eu ospitalitatea de
Iat un act de mefientt din partea Euro- tatul de Berlin. care s'a bacurat némul israelit In Polonia,
peT. D-lor, oe-ar prtea seuza acístt, otit- Europa, sub impresiunea ideilor de per-
dintait, ipa urm tu Romania. i tóte a-
rare, daca Europa, daca cei puternicT are seeutiuni earl at esistat in Occident, a pu- ceste mijlóce de persecutiune care le in-
nevoe de seine ? Daca Europa a fost atat tut fi amitgitit ca st credit anal cit ar e- sill D. D'Israelli cu atata elecuentit ea In-
de asprit In redigiarea art. 44, eti cred et sista i in Romania aeele persecutiuni earl, trebuintate de Occident, pentru gloria o-
faselo anterióre ail contribuit mult la in- a esistat In occident, acele persecutiuni, menirei si a nâmului românese , putem
scrierea acestui articol in modul cum s'a etrora Polonia si Romania asta-di dato- constata cu mândrie eit niel o-datt nu s'a
Inscris. Deja in tratatul de Paris se espri- rese o populatiune israelitit atilt de des- tutrebuintat la noi! D-lor, nasce acum In-
mase o dorintit; tu conformitatea acei do- proptrtionatt on populatiunea lor indigent. trebarea dad, modul de vedere care l'a a-
Ante , guvernul de la 1864 Meuse deja D-lor, este o coincidenta a istoriei fórte
un inceput de solutiune cestiunei israe- ciudatt, et, pe (And diferite persecutiuni deptat lien, Camera, este sat nu conform
principiilor civilisatiunel moderne.
lite pria legea comunall ce s'a votat Inca se fiteeati in curs de opt secoli In occident ea sil resum fondul discutiunei Intro
de atunet. Era deja un inceput de intrare acei israeliti persecutati acolo, Oat refit- cand tért si 'intro stritinittate, pun cestiunea ast-
in materie, era deja mica naturalisatiune gill in Romania si Polonia. _Asa in eat
franeesit-pe care is- fel-si D lor atat brosura D-lui Blunsche-
care se acordt unei clase de evrei; si, D- a venit revolutiunea li cat si scrierile atâtor bitrbati eminenti
lor, este regretabil cit acea opera ineeputt raelitif cu drept euvént o invócit ea o epoct din stritinatate a pus fondul cestiunil In
Wit fermentatiuni, fart agitatiuni, nu s'a de regenerare peutru dénsii - maT eit nu
felul acesta: Sant sat nu israeliti Romani
continuat inteun mod pacific. Ce a intre- mal esistat israeliti. Numärul populatieT ? Sat, precum pretinde opositiu-
rupt continuarea acestei operi ? israelite nu era de cat de 60,000 suflete. In
Si ea sit vä resum raportul see esiitit in- nea: Trebue st fie toti israelitif conside-
A venit 11 Februariti , asupra ertruia rati ea strtini?
void mai avea ocasiune a reveni , a venit tro occident si intre populatiunea israelitit D-lor, nu esistit uude-va un cod de
die 11 Februarit, si atunei, la ântéia fa- si nu In veaeul de mijloc, D-lor, ci pot drept comun europén, pentru ea Romania
bricatiune a Constitutiunei, s'a credut o- dice mai pant in veacul al 18-lea $ i al sit resolve acésta cestiune dupit dânsul.
porton de a se Inscrie un prineip abstract 19-lea, date'rni voe st v citez aol un pa- Nu gitsim niciteri o asemenea dispositiane,
intr'énsa In favórea israelitilor. D-lor, a s3giti. al unui publieist ilustru care tine nu gitsim nici tu tratatul din Vespalia,
fost un ce imprudent cea ce s'a flout a- asta-di carma celui mai mare imperit din niel In tratatul din 1815 si nici in con-
tuna, find et nu era cerut de nici o ne- lume, D. D'Israelli, i aci yeti vedea D-v. ventiunea de la 1858 , nu s'a stabilit ni-
eesitate, era un esces de zel. Si ce a re- resumate perseeutiunile occidentuld facia citen un asemenea principifi de drept in-
sultat ? A resultat et principiul abstract, cu Evreii, i cu istoriamnmânit vom putea ternational cu privire la acéstt cestiune ,
In catt vreme nu era intovartsit de acele si noT invoca, ea o parte de onóre, spiritul asemenea niel autori isolaVt re 101 putut
legi earl sa dea garantie; earl st transfer- de to1eran0 care a domnit intr'un mod

www.dacoromanica.ro
602 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 13 (25) Octombre 1879
)sprima cutare sail cutare opiniune nu din lame, când poseda acele mArete colo- dupe epoca luT Ludovic XîV, dupi Ra-
póte sl ne serve de normit dacit 'in Roma- niT, când comerclul era atât de desvoltat, cine, Mollike, Corneille Montesquieu ,
lia un stritin care se afM de 50-60 sat când burgesia era deja formatii, - negre- Voltaire, nu avea voe in orastil Strasburg
) sutA de anT, adicA un Evret care este sit cA impotririrea la introducerea unuT sédit de eft un singur evret , Oerfbur,
titscut in tért, din pArintY nAscutY aseme- asa mie numk de israelitT n stnul natiu- si acestuia 'T se repeta voia din an in an !
lea in Oat, se póte considera ea Romfin neT englese nu putea qt fie taxatA atuneT, Cipittase acéstit favóre fiind-cA imprumu-
D-lor, acestA cestiune scitY cum s'a re- precum nieT astg-dT, de cât de un prejudi- tase guvernul francez eu ban!. Se eitézi ,
;olvat aiurea? Cred, cA, fac un serviciu ciil nesocotit, esagerat, si cu tóte acestea, in cArtile care le am, nn proces intro nisce
nare guvernuluT dud, intru sprijinirea so- en tóte cit Anglia era deja atAt de pater- evrei eu llfl proprietar, boer mare cum am
utiunea adoptatit de CamerA, voT indica nidi in dt 40 de anT in urnal a putut dice la noT ; era invoit i édit pe mosia
nodal cum tóte Puterile europene at re.- sustinit 20 anT resbel Ya e )ntra FrancieT, sa un numk de 15 JidanT , eT in un
tolvat adstA cestiune. M fac forte a eu tóte acestea, ic, Parlamentul si Cra- timp s'at inmultit, s'at insurat i atund
)roba aeóstA opiniune contrail termenu- fill hugueT, n'ati Emit curagiul,-fiind-eg proprietarul a volt sit 'Y genéscit filnd-cit
LuT care in mod vulgar s'a intrebuintat de nu este un curaj nemerit acesta de a des- a trecut peste numkul de 15. ET, D-lor !
771,ancipare, eleT ni( AerT nicT In Anglia, fide sentimentele nationale,-d6nsiT repet crodetT ci este sentinta tribunaluluT de la
lid in Francia nu s'a consacrat princi- dali avut curagiul de a stitrui asupra e- 1667, putinT an! inaintea revolutiunet
)iul de emanicipare ci de naturalisare. secutAreT acesteT legY de admiterea israe- lati testul hotiiireT (Bodarvd.e) pagi-
voT sA fit credut pe euvAnt, i v6 voT Miler la cetAtenie. i child s'a resolvat na 377).
3ita un autor care a seris la Breslat 11 eestiunea in Anglia ? D'abia la 1858, adieg, Evreul (dice sentinta) n'are niicY un do-
irolume asupra istorie Israelitilor si care dupa 100 de anT! micilit stabil; el e condamnat a rittici
sémA de ceea-ce s'a petrecut in Anglia Mud vedem dar c5 ast-fel este modal In red. Acéstit pedépsit 'I insotesce pre-
'n vécul trecut ; vg voT cita cilte-va pasage procedArel la una din puterile carY all luat tutindenT si repet necontenit ci el nu
3are vetT vedea, cA pare cA. a fost wise parte la congresul din Berlin, negresit cii ,póte sit se astepte la nicT o stabilitate
pentru cestiunea nóstrA de faciA. Se seie pot trage conclusiunea din TnsusT istoria a- nicitirT; este dar revoltant ca un individ
3A JidoviT at fost espulsT din Anglia si celuT Stat cA nu a putut sit fie 'in cugetarea din acel neam proscris si volascit a con-
Francia, i el iarAsT s'at introdus en tim- le do a impune eutare sat cutare mod de strAnge pe un senior al recunósce si
a 'T
pal, ast-fel cA la 1854 s'a presentat ces- solutiune t6reT RomâneseT ; ar fi fost un act acorda an fel de protectiune, pentru eu-
'Autlea IsraelitA in parlamentul Englez. de nedreptate, de care nu 'l cred capabil.
véntul el acel Domn a bine-voit s pri-
ce ()ice acest autor : IatA dar despre Anglia. móscit pe tatil acestuT evret pe mosia sa
In Anglia uncle de o sutA de anY se SA venim acum la Fran cia ; vor fi fórte si pentru ci acest evret s'a nitscut sl el
Entrodusese penesimtite un nuink de Is- seurt, fiind-cl scit cA suntetT impacientY ,pe acea mosie.
raelitY maT eu AémA in capitalA si format de a vota legea cat maT in grabit. Avea un evret 4, 5 copiT, credetT ci totT
) comunitate isolatit, e'T nu erat toleratT D-lor, Francia este adese orT invocatit avea vole sit se Insóre? Nu, numaT unul
sat recunoscutl prin o loge specialA. ET in numele manlier principiT de la 1789, In atund cand unul din eT era mort ca sit nu
3rai privitY numaT ca nisce strAinT, ca numele mareT revolutiunT, care a resolvat se imultéseit! (ilaritate).
SpaniolT, ca PortughezT, OlandesT si Ger- cestiunea israelitA, s'a maT dis ell nici- Am uitat sit v6 spun di nu avea vole si
manY." (Gratz pag. 92). ovreiT n'all fost maT bine tratatT de cât se strimute din loc Tn. loc, WA a plitti, ta
Prin urmare, v6 arAt cum cA s'a gitsit o in Francia. Alsacia si Germania, o dare eare se che-
eomunitate de evreT constituitA de o sutA D-lor, este o legendi revel utionari care ma un bir pa trap, (Lerbgell) care a esis-
le anT in Anglia, si ca totusT israilitiT a este bine de a se reduce la adevkata eT tat si in Austria. Ce era acest imposit ?
rest privitY ca strAinT, cA a fost eonside- proportiune, volt constata el nu s'a resol- Dreptul de a circula din localitate tu lo-
ratT ca evreT spaniolT, portugesT, germanT, vat cestiunea israelitit in Francia, numaT calit9te.
precum avem si noT evreT spaniolT po- prin modal de proclamare de principiT la Negresit, când a venit revolutiunea fran-
lonT. 17539. Este o eróre mare, se credo ast- cesit si a dis: putetT circula, putetT sit vit
Ce s'a petreeut In Parlamentul engles? fel. Iar dacit voitY D-v. sit cunógeetY insuratT, ómeniT acestia a trebuit si cele-
Acolo evrei ermil comerciantY insemnatT, cum erót privitY ovreiT inaintea revolu- breze revolutiunea franeesi; dar la noT
aveat o purtare fórte bunA, numkul era vetT vedea cit era ceva inspiti- dreptul acesta '1 a avut inaintea revoluti-
fórto mic, s'a propus dar naturalisarea lor, mântitor ! Nu voT cita véeul al 17, de uneT francese, i gratie spirituluT tolerant
atat Camera comunelor Ct i acea a esemplu: unde era un imposit de cintitrit al religiuneT nóste, tot-d'u-una EvreiT a
lordilor,, fArit vre'o mare resistentit a pri- pus pe JidanT. avut libertatea de a circula, de a se stabili,
mit'o, insA tot atund se produce o nemul- Iatit legea de care a seris D. Bedarridp, de a avea cimitirele lor, sinagogele lor,
tumire in popor,, si Regelo de atuncT membru al curteT de casatie. In acea lege pnin urmare de a se bucura de tóte liber-
al AnglieT, dete o ordonanciit de retrage- se vede cA, EvreiT erail taxatY pe trup, dupi
rea legeT, 4icfind: greutatea corpuluT, pentru care plitét a- D-lor, la 1789 s'a declarat ântAit ega-
Pentru cit pdn legea votatA s'a produs name imposit. Iatit ce ne spune D. Be- litatea Evreilor in Franta, de si numaT In
nemultumire si s'a neliniscit spiritele darride, la pag. 565, ci trebuia sit pli- cate-va erase: la Bordaux, Aviguon si un
a multor supusT regalT, etc." tóscit in Francia : al treilea ora i dupit treT anY de dile a
ScitT, D-lor,, cu ce s'a sprijinit agita- Un evreil , 12 donor!. color din Alsacia.
tiunea ce s'a %cut in contra a celeY legT O evreicit grósit, 9 donor!. ET! dar am putea. crede ci s'a mântuit
din 1754? S'a dis intro altele eit dad, ji- evreiel, 6 donor!. nestrimutat principul de egalitate ?
doviT so vor pane pe acelasT picior de e Un evret mort, 5 soli. NicT de cum, fiind eit la 1806, va sit
galitate cu engleziT, ail sA atrag tótil bo- O evreiett mórtit, 30 denorT. (lid, dap/ 17 anT de la pretinsa emanci-
giitiat6reT la eT si ail sit cumpere Otte pro- O evreici Tilsit-cilia* 6 solT. pare a Evreilor, a venit imperatorul Napo-
at sit desmoseenóscA pe cres- Era dar taxatT IsraelitiT acolo, nu nu- leon si prin acel faimos decret ali suspen-
cinT, i cele-alte. Negresit, D-lor, la 1754, maT in viatit dar si dupi mórte,
pe cântar ! dat tóte pbi1e fransesilor care le datora
cand Anglia deja era - gratie RegineT (Ilaritate).
la Eyre!, si at luat o multime de nisurT
Elisabetlat, puterea maritl mit eea maT mare MaT mult Tacit, In véeul al18-lea, adicit arbitrare, violente, pe care negreqit lumea

www.dacoromanica.ro
AONITO11014 OFICIAL AL itahaNila 6603 '
la (25) Oetombre 1879
populatia Israelitit la not si not la eine?
eivilisatl le condamnA astAdt. De cat at chiar prejudicial, niet in Anglia, nict in 'Ault, putin ce i se va acorda , sit i se a-
putut st le ia atunet fiind: el nu era in Franeia nu 1-a considerat pénol la mo- corde de hill voe ca sit pótl triti in pace
spiritul natiunet francese idaia e o per- mentul puneret lor pe picior do egalitate, si a se bucura in liniste de acele drepturt.
foal contopire a populatiunet isaHit de cat cum 't-a presentat projeetul mino- Negresit, cit atat guvernul cat si Ca-
cu eea francesl. ritAtet din Camera nóstrl. D-lor, v mgr.-
merele vor indeplini ca bunl credintl, cu
Acum, D-lor, tit a v6 proba un lucru, turisose meritul este eu atat mat mare sinceritate aplicarea legit. Dar, repet, e-
eestiunea care o urrnArim este aceea de a merit, eu eat se vede el si in aceste dou6 ste mat bine pentru vietuire a Is-
sei, dacl Francia cand pretinde el a e- state care stAruese ca not sit punem in raelitilor sit se multumésel cu mat putin
mancipat pe evret, 'T a considerat ca aplieare tratatul de Berlin, nu s'a prom- dat eu bunit-vointit de natia Românit de
francest sat ea strAint. Iatl cestinnea de ! dat alt.fel la emanciparea Evreilor. i cat sit obtinit mat mult , dacit acel mat
cApetenie care o discutlm not astl-dt ca cred el nu ne putem justifiea mat bine mult are sit fie impus Româniet din partea
Europa. de eat adoptancl modul lor de punere in
D-lor, cestiunea acésta de a so sci dacit luerare a principiulut din acel tratat. Va s trAinAtittet.
D-lor, dacii solutiunea ast-fel presen-
jidovit stabilitt in Francia inaintea revo- sA dick e bine constatat cil Evrenl Oral tatl., dad guvernul si majoritatea V-ar
lutiunet erat privitt ea stritint sat ca fran- astAdt este strAin in tórA la not. Dreptul fi luat ostenéla de a esamina modul cum
cest, s'at desbAtut inaintea tribunalelor absolut null are; dar aid intervine inte- s'a resolvat cestiunea in strAinAtate , eti
francese in curgere de 30 ant si iota cum resul Statulut, care pentru mine Il pun cred cil niet atata timp nu s'ar fi perdut,
s'a presentat cestiunea: - jidovit format mat presus ea sA qic asa, de tratatul de niet nu s'ar fi prelungit ant agitatiunea
comunit israelito intoemat ea la not; in Berlin; pe acesta 11 consider ca o deseep- spiritelor, niet nu ar fi avut nevoe gayer-
calitatea lor de comunitItt contractat da- tare, ea o interpelatie, cum se dice in nul sil recurgA la tóte midlócele ertate si
twit; vine revolutiunea francesa si supri- dreptul Roman, era momentul venit pen- no ertate, constitutionale ne constitu-
mA tóte comunitittilo i acele catolice si tru not, unde sil punem mana pe solutiu- totul tionale pentru a convinge pe Camerit, pen-
acele protestante si israelite si a luat la- nea acestet cestiunt; era un ce eu tra a'st ereea o majoritate. Nu vin, D-lor, sit
suprA'st tóte sarcinile acelor comunitltt. anormal ea sit rmAe inteo stare eseepti- discut acele midlóce cart:sunt:de un ea-
ComunitAtile jidoveset aveat si ele da- onall o populatie de tret, dupl altit de
racter general, dar 'nat va permite onor.
toril. A ntscut dar intrebarea : Statul ea 400,000, $ i dupl mine, cu eat num6rul Camerl si onor. presedinte al consiliulut
asupl'st datoriile comunitAtilor israelite este mat mare, eu atat mat mult ne este d'a face o miel diversiune personall. In-
ca a prior comunitAtt francese? Nu. Pentru imperios impus de a pune mama la resol- tre midlkele de convictiune ce a credut
ce? latl ce ne spune in Recueil des lois, varea acestet cestiunt. Nu e in intelesul D-sa a intrebuinta eltre opositiunea din
clecrets etc., D. Halphen la pag. 369: bine inteles al Statulut Roman, ea o po-
CamerA care devenise netnregimentatl, nu
De si revolntiunea a proclamat marele pulatie de trot patru ante mil de suilete scit daea este parlamentar sat chiar de
principit ale egalitA,tet civile si libertl- sit formese un Stat in Stat sit stea isolat
bun gust , ceea ee a %cut onor. D. Ioan
tot religióse, când in 1790 s'a suprirnat si strAin de Oil, st. fie Mt nict un fel de BrAtianu vis-a-vis de mine. M'a denuntat
tóte comunitAtile declarând bunurile lor legAminte sociale, si politice. S:area ac- prin nisce flat cart se vénd pe ulite,m'a a-
proprietAtt nationale si puind datoriile tuall este prejudiciabill Ord pentru
lor In sarcina Statulut, s'a flout eseep- present si pentru viitor. §i din acest punct r6tat ea o gogoritl el vrét sA sfitram Con-
tiune pentru evret, si s'a litsat In sareina de vedere, bine a fiteut tratatul de BerHn, stitutiunea ET,
!
D-lor, o-datl ee vin pe scenit tre-
lor numerósele datorit pe care et fusese bine a flout Camera de s'a unit eu gayer- bue sil na6 astept si la aplause si la suerit-
silitt sA le contracteze pentru a plAti nul de a dat solutiunea ce a dat.
sarcinile odierse sub greutatea elrora 'Y D-lor, ni s'ar dice, dar.ce deos-bire este tart, nu 'mt face acesta nict o impresiune ;
plAcea intolerantel ea sl 't strivéscl. intre projectul minoritittit si acela al ma- dar Stet
and un presodinte al consiliulut 'runt
constitutional, care nu se agil facil
Pentru a justifica acemtl esceptiune, s'a joritltit, sat al guvernulut? Citet, in ade- In facil cu eel pe care '1 atael , i prin o
dis cA nu era posibil s fael ea natiunea vr, pentru resultatul practic, el este tot
alusiune atât de directit 'st permite un a-
sl plAtéseit datoriele contractate de nisce acelas. i cand vècl cil foile guvernamen- semenea atac In contra ma , ered el nu
strAint. tale se lupt cu foile opositiel asupra de
at fost parlamentar, prirn-ministru,
Iat dar cA revolutiunea francesA eu a se sci care de care el a triumfat, ei c,lie cil si prin urmare sunt in drept a vg respunde
marelo sale principit atât de des invoeate resultatul practie e tot acelas, si sit nu
de la 1789 , n'a afirmat , n'a proelamat ne facem ilusie, nict opositia, niet guver- astit- dt.
D-lor, din partea D-lut 1. BrAtianu si a
evreit erati consideratt ea franeesit de nul, cAct eategoriile se glsese si In pro-
jurnalulut Romdnul stint acusat el voese
rit mosaic , ci erat consideratt ca strAint. jectul minoritatit ca si in al guvernulut,, sA sfArâm Constitutiunea si el as fi ales
D-lor, cred. acorn eit eit6nd aceste dua dar tot e o mare diferintit, e dif rinta a-
esemple, negresit a statelor din eele mat ceea cil minoritatea Cameret resolvand ce- pe Mid D-sa de r:onfident.
cram ministru la 1876 - pucin
eivilisate, cand vedem cA acele state care stiunea in sensul naturalisdrd indivi- timp - am fost iarAst denuneiat la MAria
merg in fruntea eivilisatiunet ast-fel att pri- duale, afirmit dreptul suveran al pre de Sa Domnitorul el am conspirat pentru
vit eestiunea precum a privit'o si minorita- a acorda sat de a refusa naturalisatiunea; resturnarea Sa, adiel la 1876, pén6 a nu
tea din Camera nóstrA, et D-lor, v6 mArturi- si dud vorbeste cineva de a aeorda , ne-
sese el, de si et la ineeput m luasem dupl gresit cA astéptl ea aeeia care o cer, sl
ajunge la minister.
ET, D-lor, 'mt-a fost fórte usor a con-
Bluntshli, si in aclev6r pare stranit cil- vinA sit o céril de la térA, prin urmare , e- vinge pe 11/1/ria Sa cA nu s int conspirator
ruia nu putea ea o familie stabilitit de o ste o sanetiune datl principiulut auvera- din natura mea ; sunt luptAtor parlamentar.
sutl de ant inteo térl sl nu fie considerat nitAtet, el Romania le va da naturalisarea, Cu 00, energia am luptat ea sit rAstorn
ea apartinênd. acelut stat; dar studiind ce far nu cri o vor eilpAta de la Berlin. Iatl, ministerul Catargi, cu midlóce parlamen-
s'a petrecut pe aiure m'am convins el si dui)/ mine, prineipiul eel mare care a re- tare la tribunl in presA, in Intrunirt pu-
in tërile cele mat civilisato Israelitit all sultat. D-lor, dupl cum se respectézA blice. Am luptat contra acolut minister,
fost consideratt ea strainT. Negresit drop- dreptul suveran al Statulut, m6 intore dar mat departe nu! A.semenea ered cA
tul natural daea vom voi, vorbesce in fa- eltre populatia Israelitil, i ic, cil (liar . void convinge pe coneetltenit met de un
vórea opiniet lut Blantshli, dar vedem cit, pentru ea este mat bine cum s'a resolvat '
ce care nu mat este un secret peatru ei-
fie ratiune de stat, fie interes social, fie eestiunea, flind-el, ce trebue sA dorése4

www.dacoromanica.ro
6604 MONITORUL OFICIAL AL ROMANINI 13 (25) Octombre 1879
menT, c'est le secret de pollichnel - cad Locotenentul Mavrodi loan, din corpul
a irm, si am curaput a aTirma n numele notileT, cedand pentru cumpOrare do ar- - Pentru ocuparea unul post de raportor
med cred di din di in di castig teren me solda sa, pe tot timpul concediuld statistic de la directiunea serviciuld peni-
maT regimul parlamentar ast-fel (le 4 lunT, ce 'T s'a ficordat prin inalta d tenciar k200 leT pe lunA), si a postuluT de
ci m se practica la noT este departe de a cisie domnósca, No. 8,688, ministerul 'T adjutor referent (120 lel pe lunA), rémas
rspunde la asteprea ti eY, la aspiratiu- expiima viuele sale mu4umirT. vacant in biuroul statistic de pe léngä mi-
Bile ee s'ail manifestat, cand'sl-a dat pac- nisterul agricultureT, comercialuT si lu-
tul fundamental de la 1866. (Aplause.) ..NO111 crarilor publice, se publicá concurs pe
ApoY, D-lor, daca as fi putut un moment dioa de JouT, 1 Noembre viitor, care se va
mé maT indoese despre falsificarea re- ANUNCIURI MINISTERIALE tine la orele 12 din (i, In localul oficiu-
g muluT constitutional in Romania-din qi 10 central de statisticit de lêngl ministe-
in devenit un mit maT malt -ar fi fost de rul de interne.
MINISTERUL DE INTERNE. Aspirantilor se cere a proba in serfs si
ajuns ca sit m convinga atitudinea minis-
teruluT in cestiunea presenta. Cum, D-lor ! oral cl posedA :
carT midlóce ail r6mas neintrebuintate pen- Directiunea Imprimerlel Statulul. a). NotinnY de statisticit.
tru ca guvernul sa triumfe de resistenta In diva de 30 Octombre 1879, la ora 1 b). Notiud de economia politicA.
op Iasi tiu neT ? dupd amiac,1T, se va tine licitatie, eta oferte c). Notiunf*de drept administrativ.
A poT s'a amenintat téra cu sórta Kedi- sigilate, in cancelaria acestel directiunl, d). Geografia t6reY.
vulnY de Egipet! S'a amenintat eu ocupa- e).
din hotelul §erban-VodA, strada Smardan, orY germang).
O limba, strein't francesA
tianea straind, s'a amenintat cu Imparti- pentru darea tu Intreprindere a aprovisio-
rea telreY! i tóte acestea ati avut de resul- nard lmprimerieY cu 1,500 ocale pumb, Aspirantif vor depune in cancelaria o-
tat : embrassons-nous! 400 ocale antimoni si 60 ocale cositor, ficiuld,1 Noembre
ea 24 ore inaintea concursuld,
viitor, cererea lor de a fi ad-
cand D-vóstrit venitT eu opiniunea a- necesare in cursul anuluT 1880.
celora cart combatut ca resturna- DoritoriT cad vor voi a concura, pentru mie la soncurs, insocitit negresit cu di-
ca véndritT Rusilor, v intreb : ii care a fi admisi la licitatiune, vor depune o ga- ploma lor de bacalauriat, ea act de nas-
alta téra din lame acésta atitudine ar pu- rantie de lel 200, in numerar sad efecte cere sat alte piese, care dupA lege pot
tea sa fie taxata de constitutionala?! garantate do Stat, care va r6manea si de-
tine loc do dAnsul i cu act prin care sá
Thr maT mult Dior, D. Bratianu, cut cu- finitiva, iar contractul se va incheia dupd probeze cd a Indeplinit obligatiunile im-
ragird i indrdsnela care '1 caracterisd, zice aprobarea resultatuluT licitatiund de mi- puse de legea recrutatiel; vor putea adito-
cu pericolul vie teY mele nu voi d nister cu conditiunile urmatóre : ga si alto acte ce vor crede de euviintA.
f:Mar
a sa puterea." Art. 1. Plumbul, antimonial si cosito-
Ed aplaudez Mao mult energia D-lul vor fi de calitatea probelor ce se aflii Directla general& a serviciulul
im ministru, insit in limitele constitu- sigilate la acéstá directiune. sanitar.
angle. Art. 2. Predarea acestor cuantitiltY de
ApoY rhea un miniitru póte sa se impuna material se va face la magasia Imprime- ocuparea posturilor vacante de
roY si DomnitoruluT , atuneT m intreb rid, din hotelul erban-Voda, cel mult medicT de spitale si de urbe, urmAnd a se
ide maT este regimul constitutional ? peste o lima de la data contractuluT. tine concurs in luna ourentA Septembre a.
nde maY sunt scole garantiT pe care téra Art. 3. Constatarea eualitatel si cuanti- C., conform art. 31 $i 35 din regulamentul
le-a dat la 1866 ? ! Uncle maY este Dora- tateT acestuT material, se va face de seful concursurilor , publicat prin Monitorul
toral ? atelierelor, primul turnator de litere si oficial No. 56, din 1875 ,
Acest Ospuns dat, via la cestiune si de- intendent, fatd cu antreprenorul sad de Ministerül publicA c concursul pentrn
clar ca m asociez cu solutiunea deta din legatul s, prin bacheerea until proces- ocuparea posturilor vacante, notate in lis-
douu punete de vedere : verbal, In basa cdruia se va libera antre- ta de maY jos, va ayes loc la 28 Septem-
Antâi e este o solutiune in spiritul prenoruluT cuvenitul mandat de plath, bre curent, si so va tine, pentru posturile
ideilor moderne este o solutiune care indata dupd, intrarea ta esercitiul budge- de medicl de spitale si de urbe de dincóce
p Ste nu rrspunde la aseeptarile popula- tar pe anul 1880. de Milcov, in BucurescY, Tn localul direc-
ti an el israelite, precum o ascernuse Alian- Art. 4. In cas and antreprenorul nu tiuneY sanitare, iar pentru cele de peste
ta Israelita, dar este o solutiune care pen- se va conforma acestor conditiunT va per- Milcov, in IasY, la eforia spitalelor caseY
u viitor 'T póte asigura o viata liniscita de garantia in folosul Statuld, fard, so- St. Spiridon din IasY, conform citatuluf
si deschide Israelitilor drilmul de a de- matiane, fard judecatá si fárá orT-ce alta regularnent.
veni treptat cetatenT RomanY. formalitate. D-niT doctorY i licentiatT in medicinit ,
M'ain unit a primi acest project Inca Art. 5. Supra-oferte nu se vor primi. carY ar dori sA se presinte la concurs, vor
p mtru un alt motiv-si aeesta esto con- Pa Mngd aceste conditiunT, se pune to tnainta cererile D-lor directieT sanitare cu
solatiunea mea cea mare in starea de slit- vederea concurentilor textul art. 40-57 20 c,lile tnainte de dioa coneursultil o-datit
e a institutiunilor nóstre constitu- din legea comptabilitateT si art. 18, 28 $ i cu tóto actele ce ar proba dreptul de ad-
timale-este ca mica minoritate din Ca- 40, din legea timbruluY. misibilitate la concurs, cerute de art. 35
mera, bag care a fost destul de sitficienta, No. 2,132. 5 1879, Octombre 12. si 55 din mentionatul regularnent, adica:
spre a hin pe guvern in respect,-a avut Actul de nascere sail actul do natura-
curagiul de a resista la tóte mijlócele de Oflciul central de statIsticit. lisatiune (la cas de a fi fost strainT sad
p .esiune, i c in celo din urn:id acea mi- nitscutY din pArintf stritinY).
n ilitate a convius pe guvern ca solutiu- A esit de sub tipar si se vinde la tipo- Dii loma de doctor sat de licentiat in
n )a presentita, de ea este patriotica si grafia StatuluT, Statistica din Romania medicinA i certificatul de libera practicit
conforma cu tratatul de la Berlin, si prin care coprinde Indiciele comunelor din Do- in Ord
urmr, resultatul obtiaut find triumf beogea" cu introducere in privinta tatin- Certificatul care probk1 cit a servit un
p irlementar, felicit pe Camera de ceea-ce lerel teritoriale si a populatiun0 din Do- an ca medic de plasit, ea medic militar sat
a Welt. tVa ur ma). brogoa, de D. Alexandru PencovicT, capul ca medic secundar inteun spital din térit,
oficiuluT central de statistied sail 2 auT ea intern In spitalele din Parisi

www.dacoromanica.ro
13 (25) Oetombre 18.19 MUNITORUL OFICIAL AL ROMANIEI 6606

sau 2 anT ea medic asistent in spitalele in presenta comisiuneT ce se v a constitui torilor se face cunoscut el se publicit din
din Germania, sat 2 anT ca medic secun- conform art. 369 , alin. I , din legea ins- not licitatie In 1ioa de 15 Octombre a. c.,
dar de spital in Austro-Ungaria, ha fine cA tructiuneT. investitT fiind de garantille necesare.
ati 2 anT de esercitit al medicineT In Oa. AspirantiY, spre a fi admiqT la concurs, Tóte cele-alte informatiunT surd pre-
No. 3,677. (5-5) 1879, Iulie 28. trebue sA justifice c posedit : vOnte hi publicatiile inserate in Monitó-
1. Cunoscintele prescrise de art. 375 rele oficiale, No. 176 $ i 211.
Tabloll de posturile de medial de spitale si de alin, a din lege. No. 1,114. 1879, Octombre 10.
orase, afiate vacante, earl urmézrt a se da ou
concurs , potrivit art. 29 din legea sanitarg, 2. Calitatea de românT nAscutT sat na-
a art. 1 din regulamentul coneursurilor. turalisatT, qi
3. Certificat de tragere la sortY pentru MINISTERUL AGRICULTUREL CO-
Medici de spitale. armata permanentA, in casul când aspiran- MERCIULUI §I LUCR. PUBLICE.
Spitalul Stamati, judetian, dr Sucéva, tul va fi adjuns etatea de 21 anT.
cu 16% 300 leT, avénd 40 paturT. No. 12,055. 1879, Octombre 9. Projectul constructiel qoselel si lucrä-
Spitalnl Rusi-de-Vede, din judetul Te- tiler de artit intre Robesd si CfiinenT, de
leorman, cu 16% 250 leT, avand 20 paturY. care tratézit publicatia No. 11,681, din
Spitalul penitenciaruluT Térgu-Ocna , MINISTERUL DE RESBEL. August, inseratA In Monitorul ofcia,l No.
din judetul Bacitt, au diurna 150 leT. 189, din a. c., nefiind hid terminat, lki-
Spitalul penitenciaruluT din IasT, cu di- La batalionul al 4-lea de vénAtorY, ne- tatiunea ce era a se tine in dioa de 18 Oc-
urnA 150 leT. cesitA efectele de mic echipament notate tombre, se amânit pentru qioa de 30 Oc-
me jos : tombre curent.
Medici de orase. 500 cAnAsT americA, 500 ismene idem,
Orasul Slatina, cu 16fA 400 leY. 500 cravate de postav, 400 pArech1 cisme La 22 Octombre 1879, se va tine lid-
CMArcsT, cu WA 350 ler. cu pingele (material necorifTtionat), 400 tatiune ha acest minister pentru darea prin
Oragul FitlticenT, en 16% 150 leT. cAputitturT de cisme, 800 pitrechT obiele intreprindere a o parte din lucritrile de te-
Térgu-JiuluT, cu Wit 300 leT. pânzii, 400 stergare idem, 400 piirechT rasemente ale linid ferate MAriiqesci-Bu-
Térgu-N6mtu, cu 16% 400 leT. mAnusY linA, 500 pitrechl mAnusT bumbac, z6t.
Zimnicea, din judetul Teleorman, 200 sad' do mic echipament, 300 sad de Detaliurl pentru aceste lucritrT se pot
cu 16% 400 let pesmetT 0 800 pitrechT ciorapT linA. vedea in publicatiunea cu. No. 13,404, din
Ora,011 Alexandria, din judetul Teleor- Peutru care se publicA spre cunoscinta Monitorul oficial No. 214.
man, cu 16% 300 leT. generall, cA in dioa de 23 Octombre a. c., (22 Octombre.)
Oraqul Rusi-de-Vede , din judetul Te- se va tine licitatie in pretoriul bataliona-
leorman, eu 16% 150 lel. luT instalat in casarma Cuza, prin oferte Directiuunea calei ferate Bucuresci -
Orasul Calafat, din judetul Dolj, cu 16fA sigilate pentru aprovisionarea efectelor de Giurg '
spi- mal sus, dupe modelele tipe ce se vor pu-
taluluT local. tea vedea de cAtre D-niT amatori in orT-ce In magasiile de mArfurT din garele Fi-
Orasul Lespedile , din judetul Sucka , de la orele 7 diminéta, panl la 3 p.m., laret qi Giurgiu , se afll diferite mArfurT
cu WA 150 leT. in cancelaria batalionulul. sosite in anul 1879, imposibile de predat
Orasul HArlitu , din judetul BotolanT , in primirea destinatorilor gi care se speci-
cu 16% 166 leT. Intendenta militant ficA in lista anexatit.
Orasul Mizil, din judetul Buz6t, cu teritorialit. Se face dar cunoscut, cA directia a de-
Wit 300 leT. cis a le vinde prin lieitaie orall in localul
Orasul Oltenita, din judetul Ilfov, cu Conform ordinuluT ministeruluT de res- garel Filaret, magasia de mArfurT, in diva
16% 150 leT qi diurnit 20. (5-5). bel, No. 7,885, se publicit prin aeéta, cit de 22 Octombre 1879 , coutinufind i In
in lioa de 22 Octombre 1879, orele 12 diltle urmittóre pâng la terminare.
din gli, se va tine licitatie pentru véndérea Pâlet la data indicatA maT sus , aceste
MINISTERUL INSTRUCTIUNEI PU- urmAt6relor efecte afarA din servicit : mitrfurT sunt la diTositia acelor care ar
27 pânteeare, 130 bid6ne mid 48 putea proba cit sunt destinatoril lor, si ar
BLICE §I CULTELOR. achita taxele ce se dator6z1 asnpra lor,
gamele
In dioa de 31 Octombre curent urmând Licitatiea se va tine la localul depouluT cAcT maT târdit orT-ce reclamntiune ce se
a se tine licitatiune de cAtre D. prefect al de imbrAcäminte casele Pata. va ivi nu se va maT lua in consideratie.
judetuluT Tecucit, in localul din curtea InformatiunT se pot lua Véndarea acestor mArfurT so va face pe
bisericeT RAchitósa, din acel judet, pentru de la administratorul clasa I, Dttnescu, qe- fie-care espeditie in parte care va coprinde
véndérea unor obiect-, ce fac parte din ful depoulut num6rul coletelor ce se indicl in anexata
dota diseT biserid, si cad numal sunt tre- No. 7,600. 1879, Octombre 6. listA.
buitt'o ; ministerul public, spre curios- Acel dintre concurentT carT va ofed pre-
einta doricoalor carT vor voi a cump6ra a- Serviciul geniului divisiel a 2-a ciul cel mai avantagios va trebui sit res-
cele obj, ctP, sit se presinte spre concura- militant tesitorialti. pundit imediat suma cu care s'a adjudecat
re, in localul i qioa maT sus ariitatA. Resultatul licitatiunei tinutA hi dioa de indatA i se va libera marfa cum-
No. 12,050. 1879, Octombre 9. 1 Octombre 1879, publicatit in Moniteifele pratit.
oficiale, No. 176 si 211, din 1879, pen- In preciul oferit nu se va coprinde si
- In judetul Mehedinti, plasa Ctimpu, tru vinderea maT multor objecte de ale ser- dreptul de vamit , pentru care fie-care
comuna ObArea, devenind vacantit, se6la viciuluT dc genit afarA din servieit, cumpèrtitor va achita osebit taxele cuve-
do bletY, ministerul, audind pe consiliul care at resultat pretul de leT 310 , supra nite biurouluT vamal precum si taxele de
permanent al instructiuneT, publicA con- ofertându-se chiar la ministerul de resb 1 acsis, dacit mArfurill co se vénd vor cAdea
curs pentru ocuparea acesteT sc6le, pe de dare altY concurentY a resnitat suma in categoria de platA a unor asemenea taxe,
dioa de 20 Ianuarie 1880. de leT 556. Conform ordinuluT ministerial, No. 2,452. 1879, Septembre 24,
Concursul se va tine in urbea Severin, No. 8,845, spre cunoscinta tutulor ama- (22 Ostombre),

www.dacoromanica.ro
de marfurile ajzate in magaziile garelor Filaret Giurgiu sosite in eursul anului 1879 si irn.posibile de predat.

-12.!

;..
o BS Taxe de transport
GARA NUMELE o o
2 Tots lul
...... .o-. CUALITATE pentru
-'0' .... .,.o
Cd
IV 0 0 O a
O
:"-1
0 taxelor de
ce fa4 qi continutn1 eoletelor 44
0 0 0 al
S Societa- transport
0 6 04 destinatorulul 2
espeditdre destinatóre espeditorulul . Cri
-I Stat tea aetio-
Z p r..
narilor

1 370 13/3 Giurgiu Bucuresel D. Caluda Polifroniade N 1 1 oak efecte 50 0 85 0 85


2 129 26/3 Ploesel 1. Traiciu 1. Traiciu 1 particIA piatrit 10000 111 10 111 1C
3 128 , 77
1 idem idem 10000 13231 1323C
4 5 23/ 4 Lemberg 77
A. David H. S. Feldman H 1/23 23 eolete mobilit 999 743 25 743 a
5 74 25/5 Buz611 77 N. Oprescu Fabrica de chibriturl FQ 78 1 ladä chibrituri 90 10 05 10 OE
6 1276 26/, Giurgiu Zaharof VartanovicI MZ 103 1 deto 39 0 75 0 7E
7 423 7/3 n Agentia vap elor Lihtner L0 1110 1 colet manufactura 144 1 90 1 9(
8 659 19/3 n n M. Framd JSB 1523/4 2 IticIY sticlitrie 452 5 45 5 41.
9 929 23/3 5) n Med. N. Moscu adresa 10 coMe cArg 436 5 25 5 2E
10 1 230 27/3 n n Baron Bonof BF 886 1 1ad4 cA0 63 1 30 1 3(
11 1598 4/4 n n Guber. Ludvig XX 5967/8 2 butóe vopsea 241 2 50 2 5(
12 1625 5, n Th. Menanoi TR 3229/30 2 colete masinY 774 9 10 9 1(
13 [656 71 77 77 77
Lascar Luis XX 5975 1 1ad6 soda 288 2 85 2 8E
17 77 77
M. Fraind JSB 1536 1 deto stielärie 235 2 95 2 9i
14 1691 7/4
15 1764 n n n n V. Rihter VR 12 pacurY scaune 84 1 65 1 6E
16 1940 8/4 n ,n n M. Iacobsohn GB 712/13 2 MO nattrunVis 173 2 20 2 2(
17 2623 24/4 n n n A. Rainer G0A 2341 1 deto 25 0 60 0 6(

www.dacoromanica.ro
18 2693 25/4 " 5, 77 Lihtner LC 210 1 deto 84 1 15 1 lE
19 2823 27/, . , n n n 215 1 deto plme'nt 122 1 70 1 7(
20 3436 16/, " n n - Rosa Mager 1413, 1848 1 deto Efeete 115 1 60 1 6(
21 3458 77 71 77 77
P. Mnnteanu
'
PM 400 1 deto producte 11 0 60 0 61
22 3859 26/, 77 77
G. Retu MS 959 1 cos lach 57 0 8o 0 8!3
23 4110 31/, 77 77
M. Ramniceanu a dresa 1 ladA efecte 127 1 70 1 71
24 202 4/, Viena Giurgiu Schuller et Bank K. N. Drenovschi W B G G 2581. 150 2 colete unt 45 0 65 16 20 16 8!
25 169 13/, Orsova Schubert Gantsche Stefano PE 3005 1 lad4 PallsiCA 39 1 80 52 60 54 4i
26 170 , Viena Berlyak E. Iccinomof FB 2274 1 deto cisme 51/2 0 85 70 35 71 21
27 253 23/, Pesta n Teresia Braun Otilia Braun adresa ./. 1 pac. cobsg, 9 0 85 5 65 6 51
28 415 13/, Viena I. Schubert : Gotlieb Groeber " 16450.51624 2 but 'q3 ciment 582 5 65 127 60 133 2!
39 655 22/ r Ulman Seligman R. IovanovicY AM 17 L 1 ladit hârtie 8 0 60 8 50 9 11
13 146 29/ n Elbagen Vitalia Viterbo E 883 1 deto liquer 102 1 45 32 00 33 4! 5
33 911 12/4 Filaret Berstein Iordom Cismaru ./. 1/4 4 legAturY sacY go1 72 1 10 1 li
22 67 23/, Francfort C. Dalmbert Iscovici CD 6.25.7839 3 colete diverse 114 1 60 65 25 56 8!5
33 186 27/.4 Temesvai Friedrich V. Schultz 77
--- 75/77 3 blinzg 164 1 75 59 10 60 8 5
04 1383 19/3 Viena Carl Morzinger 77 P 6517/18 2 IsklY ciocolatl 124 1 70 47 SO 49 5
35 200 24/ Temesvar Frieddch V. Schultz n - 2145/2160 22 colete diverse 700 8 15 249 60 257 7 5
lq npfrimlwA 1Riffi wrnwrernmil c1nt-1AT AT ROMANTPT MM

-
MINISSERUL DE FINANCE Tot materialnl ce va resulta din d6rA- Art. 2. Aceste portiunT de phdure se li-
marea aceT clädirT , r6mAne proprietatea mitkä : la Nord eu dumbrava de pe Osoiu
Direct la general& a v&milor $ i con- persad asupra cäria se va confirma ad- ei o raid, portiune eu schitul Ducai, iar la
tributiunilor indirecte. judecarea. D6rAmarea i rldicarea materi- Vest, Sud si Est eu imasul local.
aluluT , cum i aplanarea loculuT de sub Art. 3. ConeurentiT vor depune o garan-
La biuroul vamal &Ma, se va tine li- acéstl clldire se va .'ace eu cheltuiala an - tie provisorie tu numerar sat efeete de Stat,
citatiune in qioa de 15 Octombre 1879, la treprenoruluT , In termenul de o lung de In valóre de leY 2,000.
orele 11 diminóta, pentru vAn4area a 793 (Ale, soeotit din clioa confirmlre. Art. 4. Adjudecatarul este obligat a r6s-
sacT nouT, ce s'at confiscat do acel biurot. Pentru pasa acostor conditiunT si lade- punde In total valórea acesteT portiunT de
No. 31,529. 1879, Oetombre 10. plinirea tutulor obligatiunilor se va de- ¡Mare dupl pretul cu care se va adjudeca
pune de coneurentY la licitatiune o garan- la casieria generall, a jud.etuluT Ia$T, In
Reg la monopoluluI tutunurilor. tie in suml 9 leY 200, care va sta la termen de 15 4ile diva aprobarea adju-
administratiune pant, la terminarea luerl- decatiund.
D. Tudorache Ionescu, perdAnd breve- reT, si se va restitui numai dupl ce D. In casul d'a nu se pläti in termenul de
tul cu No. 100, din 1872, ce a posEdat In architect va eonstata el s'a esecutat R- maT sus Os, adjudecatarul va perde ga-
ealitate de debitant pentru tutunurY, rAmarea i aplanarea locul0 intoemaT dupl rantia provisorie In profitul StatuluT, si
comuna RAmnieu-Slrat, se anulkl, libe- conditiunT. lemnele se vor pune In readjudeeare pe
rAndu-i-se un anal. Pretul eu care se va aproba darea aces- comptul s, frä nicY o somatie sat jude-
No. 8,627. 1870 , Octombre 9. teY el6rAmärT si vAnd.6rY a materialuluT, catl, $i numaY prin faptul espiräreT termo-
antrepi enorul este dator a '1 depune In- nul0 de maT sus, färä ea dAnsul sä pótl
Casieria general& de Ilfov. data dupl tre çlile de la confirmare, dupe face verT-o pretentiune.
Dupe îneredintarea D-luT primar al co- care numaT s® permite a Incepe d6rAmarea. Art. 5. Adjudecatarul este tinut a pläti
muneY Oltenita-Urbanl, i prin petitiunile No. 33,556. 1879, Octombre 9. taxa de Inregistrare de 1 la sutl, conform
Inregistrate la No. 16,964 si 16,971, bre- legeT timbrule, si de o-datä eu plata pre-
vetele de licente No. 619 , 920 , 3,014 si -Se publicl spre generala cunoseintä el .010 materialuluT.
3,417 ale D-lor Vasile G. Chioseva, Ena- in dha de 20 Octombre 1879, se va tine Art. Titerea nu se va Incepe, de at dupl,
che Stoenescu , Ghitl Plan si llie Mari- licitatie In loealul prefeetureT jadetul0 ce cumpärätorul va justifiea el a plätit In
nescu, fiind perdute , easieria le anulkl, Roman, pentru vAn4rea spre tlere a 500 total pretul lemnelor dupe adjudecatiune
pubHcand ackta spre sciinta generall, el arborT isulatY , din zlvoiul Lunca-Mare si taxa InregisträreT.
nu se maY póte servi nimenT eu ele. Lunca-de-jos, dupe mosia Statul0 Sale- Art. 7. Tlerea se va face pe eât se va
No. 10,115. 1879, Oetombre 9. uletu, din judetul Roman. putea din facia plmAntuluT.
Vênclarea se face cu couditiunile gene- Art. 8. Cumpgrätorul este oblige, a ter-
rale publieate In Monitorul oficial No. 5, mina tlerea Intr'un timp ce nu va trece
Administratia general& a domenie- din 1879. peste 1 Aprilie 1880, soeotit din c,liba eon-
lor §i pádurilor Statului. Doritoril de a cump6ra spre Owe acestY firmäreT adjudecatieT.
arborY, sunt invitatT a se presenta la lid- Art. 9. OrT-ce material va r6mAnea ne-
Se public/ spre cunoseinta celor in tatie eu garantia provisorie In suma si eu- täiat, sat Mat si netransportat dupl ter-
drept , eâ, onor. consilil al ministrilor, , alitatea prevclutl prin conditiunile pn- menul fixat prin conditiunT , va rmAnea
prin jurnalul No. 2, inchelat In sedinta blicate In Monitorul sus eitat. de drept proprietate a StatuluT, färl nieT
de la 8 curent , a confirmat pe restul pe- No. 32,716. 3 1879, Octombre 3. o somatiune sat judecatä, neputând antre-
rioduluT 1876 -1886, si atAt eu conditi- prenorul ridica verT o pretentiune.
unile si regulamentul de licitatiunT, pu- - S3 publiel spre cunoseinta generall Art. 10. Cumpkätorul este responsabil
blicate prin Monitorul oficial No. 130 si el, In clioa de 22 Octombre curent , se va in tot timpul tlereY i transportäreT lem-
163, din 1876, cum si cu conditiunile a- tine licitatie la prefectura judetuluT Iad , nelor din locurile date In tlere , pentru
ditionale vgdute la licitatie, rearendarea pentru vênc,lérea spre defrisare a uneT por- orY-ce daune ar causa, Insu-sY sat prin 6-
urmittórelor mosiT : tiunT de plclure Marl din pldurea numitä meniT s6Y, /a pädurea StatuluT veeinl, si
1. Blagodeasca a monastird MIrgine- Mocra, de pe proprietatPa Statul0 Costu- va fi obligat, in cas de abatere constatatä
ni, din distrietul Ialomita, asupra D-10 leni, din judetul IasT, cu conditiunile ge- sl plätkel StatuluT färä somatiune sa
M. G. Caciulea , cu arena, anuall de leT nerale inserate maT jos. judecatl, ci name prin legea de urmärire,
18,000. Doritorif de a eump6ra spre defrisare a- cAte 40 leT no IT de fie-care arbore.
2. SArbiT, rail de plm6ntul determi- eca de pldure, sunt invitatT a se Art. 11. Garantia provisorie mentionatl
nat Insurlteilor, pendinte de monastirea presenta la lieitatie cu garantie provisorie la art. 3, devenitä definitivl prin aproba-
Bistrita, din districtul Baelt, asupra D-luT fn sumä i calitatea prev4utä On eon- rea adjudecatid, nu se va restitui celuT tn
Chirill G. Sevastian, eu arendl anualit do ditiunT. drept, de cAt d.upg, ce cump6rätoru1 va
le 4,222, banT 50. No. 32,186. (3) 1879, Septembre 28. termina ridicarea materialuluT ce i s'a vAn-,
No. 33,705. 1879, Octombre 10. dut In termenul acordat, si dupä ce se va
Conditiunl pentru y'énqérea uneI portiunl de constata eä n'a fleut nicT o stricAciune In
Casele Statule eu 2 etaje, din Bu- pridure tIni5ra, numita Mocra, de pe propri- Mauna care nu este vêndutä, conform
curesd, strada Bibesca-Vodl, cu intrarea etatea StatuluT Costuleni, oe cade pe tere- art. 11. (3-3).
pe calea §erban-Vodl si curtea BleY-Tur- nul be este a se da insurateilor.
ceseY, situate Intre No. 82 si 86, pr,ndinte Art. 1. Se vinde spre defrisare partea de -Se publiel spre eunoseinta celuYindrept
de monastirea sAnta Ecaterina, urmand a *lure namitä Moera, de pe proprietatea el dintre pädurile ce s'at licitat In dioa
se d6rAma , administratiunea publiel el, StatuluT Costuleni, co cade pe locurile in- de 28 August trecut, s'a confirmat de cltre
c,lioa de de 29 Octombre eurent, N a tine suräteilor ce sunt a se Improprietäri, con- onor. consiliä de ministri, pädurea Tepóia,
licitatiune pentru v6ndórea , dtirâmarea foi m legeT rurale, In Intindere aproximativ din judetul Teeucid , asupra D-10 lane
rftdicarea materialuluT provenind din aeea de 29 fäleT si 65 prAjinT , färä twit a se Iacomato, eu preciul de 270 leY falcea.
cl/dire, cu conlitiunile urmItóre : garanta. Este dar Invitat D. adjudecatar, t grit-,

www.dacoromanica.ro
eéo8 morwroitm, OFICIAL AL itOMANIZI 13 (25) Oetomber 187g

b6scA ea conform regulamentuld de lid.- ditiunile véncléreT, diferitele sarcinT si im- Mosteanu, se inveeinesce la rAsArit cu pro-
tatiunT conditiunilor generale de On prejurArT ale imobiluluT panA acum cunos- prietatea CAlinesci, la apus cu George
dare , publicate in Monitorul oficial No. cute : Radu, la médA-di eu George Popescu si
126, din 5 Dinh:, 1877, cu care sunt Wu- o pereche case cu No. 19, eompuse din la paódl-nópte cu Dumitru Valeescu.
dute, sA depunA garantia dEfinitivA 5 camere, constructia de zid, invelite eu 3. Dud pogóne loc de la Anghilina luT
plAtéseA preciul primuluT parchet si taxa, for, situate pe locul lor, un antre si un Maria DineatA, care se invecinese la rAsl-
inregistrAreY, in suma euvenitA ca sA i se pridvor, dedesubtul acestor case 2 pivnitY, rit tot cu proprietatea D-lut Calinesen, la
p6tA libera biletul claesploatare i parche- in rand eu aeeste case se maT afiA o bru- apus si médA-nópte eu Fratea Ioneseu, iar
tul primuluT an. tArie, invelitA tot cu fer, ei 2 euhnit, un la m64-di cu Costache Petro.
No. 31,461. 3 1879, Septembre 24. grajd i opron de trAsurg, invelite cu sitA, 4. Alto 2 pog6ne loc, cAmin do casA si
curtea inchisA cu ulucT si pavatA cu pia- pueinT prunT , pe acest loc se afiA situate
-Din cause lipseT de coneurentY , nepu- trA ; se invecinesce la OsArit eu D-na MA- 2 case, constructie de lemn, invelite eu
téndu-se efectua in dioa de 25 Iulie trecut, lureseu si strada, la apus eu D-na Tran- eitA , compuse fie-care de cate 2 camera,
licitatia anunciatA priu Monitorul oficial dafireasca si la m6c1A-eli eu Bulevardu. 2 pivnite de lemn, o povarnA tot de lemn,
No. 149, din 2 Iulie tre cut, pentru vénda- Acest imobil este situat in acest ores 2 pAtule de nuele, invelite cu sitA, avénd
rea arborilor din fénetele de pe proprie- PiteseT, culórea NeagrA, strada Bulevar- vecinAtAtile aeestea , despre rAsArit cu
tatea StatuluT Vadurile, judetul Neamtu, clul Elisabetha D6mna, plasa Pitesct, dis- proprietatea D-luf Dimitrie BrAtianu, la
se publicA spre generala cunoseinta, cA la trictul Argo. opus cu Radu Stani, la médA-di cu Radu
17 Octombre viitor se va tine o nouA li- DupA cum atestA D. grefier local, in urma Stani i altiT, lar la m6s1A-re5pte en Ma-
citatiune la prefecture de Neamtu, pentru esaminAret fAcutit registrebir de inscrip- ria Boeru.
Téndarea acelor arborT , cu conditiunile tinnT, acest imobil s'a gAsit afectat cu 5. Idem un pogon plmént arabil, care
publicate prin Monitorul oficial sus notat. ipotecA, in primul rang, cAtre D. M. Dan- se invecinesee la rAsArit cu S'.an Pain,
DoritoriT de a oumpèra aceT arborT spre covicI, pentru, leT 7,100 (actul inscris la la opus ei m6dA-n6pte cu NitA, Paicu si la
tAere se vor presenta la licita tie in clioa No. 94, din 1878. méd.A-c,li eu Ionitl CAnita.
fixatA , en garantia provisorie In suma si No. 26,182. 1879, Septembre 26. 'Pete aceste pogéne pAmént apartin de
ealitatea arkatA prin conditiunT. comuna Cacaleti-de-Jos, plasa GAlAsesci,
No. 30,811. 3 1879, Septembre 19. - Pe basa decisiung onor. curtt de a- judetul Argo.
pel, sectia II, din BucureseT, cu No. 44, 28 pogéne pAmént arAturA,fénete ei pu-
din 1879, ei a sentinteY acestut tribunal, cin cling, care se invecinese la rAsArit eu
VI.C12.11VVOILIJISIMIIIINOSINIMAK137.7.71.7071011.AMIZ

A NUNCIURI JUDICIAR E eu No. 180, din 1878, investitA cu titlul e- Bela numitA d'acurmezisul, la apus cu ho-
secutoriu No. 133, din 1879, si dupA in- tend §erbAnesci, la médA-di au altA pro-
deplini rea dispositiunilor cerute de proce- prietate a dtbitoruluT Stan Popescu, ce
LICITATIUNI. dure civilA, prin jurnalul dresat de tribu- apartie de comuna Cacaleti-de-Jos, iar la
nal sub No. 5,995, din 1879, s'a hotArfit ea, m6dA-nópte cu NitA Paieu.
Tribunalul de Arge§. in dioa de 15 Ianuarie 1880 , orele 10 de Aeeste' pog6ne pAmént sunt situate in
dimin6tA , sA se vénell cu lieitatiune , in comuna Cacaleti-Ciresu, plasa GalAsesci,
Pe base carte de judecatA, pronun- pretoriul acestul tribunal , imobilele jos judetul Argo.
ciatA de D. judo de pace al ocoluluT Pi- notate, averea D-lut Stefan Popescu, de DupA esaminarea ce s'a fAcut registre-
teseY, cu No. 741, din 1876, investitA cu profesie agrieultor, domieiliat tu comuna lor de inscriptiunT de cAtre D. grefiet lo-
titlu esecutoritt No. 338, din 1876, ei dupA Caealeti-de-Jos, plasa GAleeesci, distric- cal, resultA cA pe numele debitorulut §te-
Indeplinirea dispositiunilor cerute de pro- tul Arges, spre despAgubirea D-lor Leinde- fan Popeseu , imobilele urmArite, nu s'at
cedure civilA, prin jurnalul dresat de tri- cher et Stefani, de profesiune comereiantT, gAsit supuse la nicT o sareinA.
bunal sub No. 6,054, din a. e., s'a hotArât din eapitala BucureseT, districtul Ilfov, de No. 26,830 1879, Octombre 2.
ea, in dioa de 15 Ianuarie 1880, orele 10 sumele ce ati a primi dupA arëtata mal sus
a. m., sA se vénc,11 eu licitatie in pretoriul decisiune si sentintA. - Pe basa actuluT do ipotecA, legali-
acestuT tribunal, imobilul jos notat, avere Ac6stA véndare se publieA spre gene- zat de acest tribunal sub No. 94, din 1878,
a D-net Elisabetha, socia i motenit6rea rala cunoseintA, ea totT aceia ce vor avea investit cu titlul esecutoriti , No. 108 ,
easel repausatuluT Nee Nicolescu, de pro- asupra aeestor imobile vert un drept do din 1879, si dupA indeplinirea dispositiu-
fesiune menagiul caseY, domiciliatA in co- proprietate, usufruct, servitute, chirie, pri- nilor cerute de proc. eivill, prin jurnalul
muna urbanA Curtea-de-Arges, plasa Ar- vilegii , hipotecA saA alte drepturT , dresat de tribunal, sub No. 5,788, din
goul, distrietul Argo, spre despAgubirea sA se arate la tribunal mat 'naintea terme- a. a, s'a hotArat ea, in dioa de 15 Ianuarie
D-luT Iic Iancu, de profesiune comerciant, nulut do adjudecatiune, eAcT, In urmA, nu 1880, la orele 10 de dimin6tA, sA se vén-
din commie urbanA PiteseT, plasa PiteseT, li se vor mat admite nieT o pretentiune ; dA eu licitatie, in pretoriul acestuT tribu-
districtul Argo, de sumele ee are a primi iar aeeia ce vor voi sA cumpere aeeste imo- nal, imobilul jos notat , avere a D. net
dupA arètata mat sus carte de judecatA. bile sA se presinte la tribunal la dioa si Elisabeta N. Nicolescu, socia i mosteni-
AcéstA véndare se publicA spre genera la ora indicatA mat sus, spre a concura. terea decedatulut N. Nicolescu, de pro-
cunoseintA, cl totT aceia ce Tor avea asupra Descrierea imobilelor ea se vinde eon-
fesie menagiul easel, domiciliatA in comu-
>

a cestuT imobil verT un drept de proprietate, iditiunile véndèreT si diferitele sal einT si
na Curtea- de-Argo, plasa ei districtul Ar-
usufruct , servitute, chirie, privilegit , i- limpregiurarT ale imobilelor pAnA acum go, spre despAgubirea D-luT Mihail Dan-
poteeA saA orT-ce alto drepturt, sA se arate ¡ eunescute: covicT, de profesiune advocat, din comuna
la tribunal mat naintea termenulul de ad- 1. Ca la 48 pogóne mosie de arAturA, urbanA Piteset, plasa PiteseT , districtul
1

judecatiune, eleT, in urmA, nu li se va mat fânete si pAdure , incepénd despre rAsArit Argo, de sumele ce are a primi dupA a-
admite nieT o pretentiune; iar aceia ce vor din hotarul Popesci si despre apus pang rétatul mat sus act de ipotecA.
voi se eumpere acest imobil sA se presinte In hotarul §erbAnesci, clespre médA-di Ge- Ac6stA véndare se publicA spre genera-
la tribunal la diva i ora indicatA mat sus , ! orge Popescu i despre m6dA-n6pte cu la cunoscintA, ea top aceia ee vor avea a-
spre a concura. Stan Paieu. supra acestuT imobil, verl-un drept de
Pescrierea imobilulut ce se vinde, con- ' 2. Un pogon pAmént luat de la IonitA proprietate usufruct , servitute , chirie

www.dacoromanica.ro
la (ig) Oetombre 1879 MONITORIIL OPHILL AL R OMANII emo

privilegit ipoted, sat alie (imp . strada PosteT, tare are urnAtórele ve- ehriimidk eu pod, invelite eu scandurT, in
turT, st se arate la tribunal maT Inaintea cinatiitT: in Lehi cu sus-eisa stradA, In stare próstit.
termenuluT de adjudecatiune, del, in urmt, fund. cu local D-10 Conn. Lereseu, in Loeul eu binaua pe séma debitorulul,
nu li se va maT admite nieT o pretentiu- drépta intrAreT in curte cu casele repau- este in mitrime la facit ea de 8 stanjid
ne; iar aceia co vor voi st ampere acest satuluT Neap" Plunescu, iar in stanga cu jumttate, iar lungimea ea 30, imprejmuit
A, se presinte la tribunal la 4iva apa ViteT-StfineT; pe acest loc se aflit ell- pa d'o-parte jumétate cu scanduri ju-
ora indicatt maT sus, spre a concura. dite: o prAvitlie cu fade in strada PosteT, mètata eu gard de nuele, iar despre cea-
Descrierea imobiluluT ce se vincle, con- (No. este sters), cu 5 odAT de locuintt, 3 altit parte neimprojmuitit; invecinesee
ditiunile vénc,léreT si diferite sarcinT cuhnif si un grajd, téte construite de pa- la réstrit eu local frateld séti Oostache
inapregiurtrT ale imobiluluT pén acuni cu- iantt, i invelite cu eitit, sub un acopere- Simion, la apus ea case repausatuluT An-
noscute : merit. dreit Birjaru, la mézit-nópte eu strada
o pereche dim No. 19, ca locul lor, 2. Un alt loc tot in oragal Pitesd, co- TérguluT si la médt-cli cu strada Oboru-
constructia de zid, invents eu fer, situate lórea Rosie, strada PosteT, care are urmt- luT; acest loc este supus la platit cAtre D.
fa strada Bulevardu-Elisabetha-Dómna , tórele vecinttitti : in &cit. eu sus-eisa stra- Cantacuzino, pentru rescumpérare.
si care se eompune din 5 camere de sedere, dit, In fund, cu locul D-lor fret( DrAgute- Numele de Vasile Simion nu s'a maT
un antral, un pridvor si 2 pivnite dede- sei si Coast. Lereseu, ta drépta intritrel gAsit afectat la nicT o sarcinit de cat la
sub, la spatele acestor ease in curte o bru- in curte eu apa Vile-Stand, iar in stânga tea de facit, pentru care se face vénearea.
ttrie, invelitit tot cu fer, 2 euhniT, un grajd. tot cu loeul D-lor frati DrAgutesci; pe a- Acest imobil a mal fost pus in véneare
un sopron de zid, in velite cu Ott. A- cest loc se OA eltdite 5 odtt de locuintt si tribunalul, prin jurnalul No.2,500, din
cost imobil se invecinesce la réstrit eu 2 euhniT, o pivnitit, un sopru si un grajd, 1876, '1-at adjurnat clefinitin asupra D-lui
D-na Malureseu i strada, la apus cu D-na tóte de paiantit î invelite cu Ott , a d- G. Cantaeuzino, eu suma de leT nouT 1,600,
Trandefiróia si la médit-di eu Bulenardu, iem- Invelitóre, in mare parte, este *at; care samA, conform art. 552 pr. eivilA,
si este situat fu acest ores PiteseT, co16- maT avénd si put ea rótt in mijlocul lo- nedepunéndu-se ereditorele prin suplica
rea NégrA, bulevardul Elisabetha-Démna, culuT. datt, si inregistratit la No. 6,844, din
No. 19, plasa PiteseT, districtul Argos. Tótt acístit avere a D-le Dobre Io- 1879, a cerut punerea din not in vanda-
D. grefier local atestA, c dupit esamina- neseu, e ;to situatit in orasul Pitesd, pla- re, in comptul adjudecatoruluT, care ce-
rea Rica/ registrelor de inseriptiunT pe sa Pitesci, districtul Argos. rere admitIndu-se de tribunal prim jar-
uumele debitóreT Elisabetha N. Nicoleseu, Esaminându- se registrele de inserip- nalul No. 4,345, s'a seos in véndare pen-
nu s'a gAsit supus la nicY un cas popritor, tiuni de dare D. grefier local resultit et tru asta-dT.
de cat ipoteca pentru care se urnalresee. imobilul urmtrit nri s'a gAsit afectat la Sant somati dart totf aceia earl ar pre-
No. 25,873. 1879, Septembre 22. nieT un cas popritor, de cat acela pentru tinde veri-un drept de proprietate, usu-
care este pus in urmArire. fruct, chide, eervitute, priviloghit, ipotect
- Pe base actuld de ipoted, legali- No. 26,079. 1879, Septembre 21. sat erT-ce alt drept asupra bunuld pus in
sat de acest tribunal la No. 35, dui 1874, vânlare, ca maT naintea termenuluT de ad-
Investit cu titlul esecutoriti, No.216, din Tribunalul de Buze. judecatie, st se presinte la acest tribunal
1877, ei dupit indeplinirea ispo'iiuni- spre a'sT arèta pretentiunile ce vor fi a vénd,
br cerute de procedure eivilt, prin jur- La 5 Noembre viitor, anul eurent , ora la din contra , sub pedépst, de a nu li iii
nalul dresat de tribunal, sub-No. 5,576, 10 de diminétA, s'a &sting a S3 vinde li se maT tine in sénat.
din anul corent s'a hottrat ea in dioa prin lleitatie, in pretoriul aeestuT triou- Doritoril dar se vor presenta la arttata
d.e 30 Octombre 1880, orele 10 de dimi- nal, iasemnata maT jos arm imobill, re in pretoriul aceste tdbunal spre( con-
nótt, sit se v'e:net eu licitatie In pretoriul s'a urmitrit D-10 Vasile Simian), domici- curare siadjudecare.
acestul tribunal, imobilul jos notat , a- lilt in urbea Mizila , plasa Tohani , dis- No. 14,067. 1879,11ctombre 4.
vere a D-10 Dobre Ionaseu, de profesie trictuT Buzét, de profesie comerciant, spre
comerciant, domiciliat in comuna urbant despitgueirea D-lui Nae Maresu, acum de-
PiteseT, plasa PiteseT , districtul Arge, cedat, si representat prin D-lor Maria Ma- CITATIUNI.
spre despAgubirea D-1u1 Nae Micescu, ce- resu, tutrice legitirnit a fiilor minori si
sionarul D-10 Const. Lerescu, de profesie defunctuld N. Maresu si D-lor Joan si Tribunalul de Arge2.
proprietar, din comuna Ciumesci, plasa Vasile N. Maresu, lind majorT si moste-
Muffle, districtul Muscel, de sumele ce nitori ai sus-disuluT defunct, domiciliati D. Stanciu Talpos, fost in comuna Ti-
are a primi chip, ar'etatul maT sus act de in capitala Bucuresd, etrada Clemente)", tesci, plaiul LovisteT, jud.etul Arges, iar
ipotect. No. 16, si do profesiT, prima menajert, D. acum eu domiciliai necunosent, in tame-
Acístil, véndare se publict spre genera- Ioan N. Merest], de profesie magistrat, si rea jurnaluluT dresat de comp1ecW1 aces-
la cunoseintA, ea toti aeeia ce vor avea cel-altY duoT rentieri, pentru suma de leT till tribunal, in dioa de 25 August a. c.,
supra acestul imobil verieun drept de pro- nouT 1,481 bani 48, prevteutT in actul de sub No. 5,520, se eitéz1 prin acésta ca,
prietate, usufruct, servitute, ehirie, pri- ipotect, legalisat de acast tribunal, la No. qioa de 18 Oetombre 1879, la orele 10
legit, ipoted sat orY-ce alte drepturi, sit 26, din 1873, cu dobénda de 65 baal pe de diminítt, sit Tint la acest tribunal,
se arate la tribunal me 'naintea torme- lunit de la espirarea termenuluT de res- spre infAti7are eu D. Alexe CiopeT si altir,
nuluT de adjudecare, eitel, in urmA nu 11 pundere si pant la aehitare, remas defi- din comuna Titesci, plainl LoviqteT, lii
se va maT admite niel o pretentiune; érit nitiv si investit cu formula esecutorie, procesul ce se tratézt pentru proprietate;
aceia ce vor voi sit cumpere acest imibor insit : del, In cas contrarii, se va resolve pro-
st se presinte la tribunal la dioa si ora O bina, situatt in urbea Mizilu, strada cesul în lipst, conform legel.
indicatt maT sus, spre a eoncura. prineipalt a térguld, sub un acoperemént No. 26,800. 1879, Oetombre 2.
Descrierea imobilulul ee se vinde, eon- cu a frateluT Ott Costache Simion, com-
ditiunile véndèreT i diferite sareinT i im- pust de o prAvAlie cu odaia ei, o brutitrie Tribunalul de Dambovita.
prejurArT ale imobiluluT pant acum cu- asemenea cu odaia ei i o salt la mijloc,
noscute : invelitt cu scânduri, in curte o euhnie de D. Barbu Clucerescu, cu dornci1iul e-
1. Un loc in orasul Pitescl, col6rea Ro- nuele i un grajdid, construetia diuteo eunoseut, se citévi pnin acista ea in dioa

www.dacoromanica.ro
who NON1TORVL moat, AL ROMANIEI 13 (26) Octombre 1879

de 3 Noembre 1879 , orele 10 dimineta, D-na Marita Dejin , eu domiciliul ANUNCIURI ADMINISTRATIVE.
sit vie la aeest tribunal, spre infitcisare eu necunoscut, este chemath la acesth jude
D-na Maria Dumitriu, pentru anularea u- chtorie, in c,lioa 13 Octombre 1879, orele
nui act de vandere , aplicându-se si dis- 11 de diminétit, spre a se cerceta ea pre- Prefectura judetului Romanati.
positiunile art. 151 din procedura venith pentru insultit; avand In vedere eh,
neflind urmittor, procesul se va judeca in de nu va fi urnahtóre, se va condamna in In diva de 30 Octombre curent, urmand
lipsit, conform legei. lipsh, conform art.... din pr. criminalit. a se tine licitatie, la comuna 1311eiciu, iar
No. 3.887. 1879, Octombre 8. No. 5,330. la 6 Noembre, la prefecturit pentru v6da-
rea a 2 stânjeni lemne din Z
Judecátoria ocolului IV din Bucu- - D-na Gherghina Vitcluva, cu domi- Prefectura publicit spre cunoseinta a-
reset. ciliul necunoscut, este chemath la acesth matorilor.
judechtorie, In dioa de 13 Octombre 1879, No. 12,554. 1879, Octoabre 8.
D. Paul Tocatlain , eu domiciliul ne-
eunoscut , oste chihmat la acésth judech- orele 11 de diminetit, spre a se cerceta ca
In 4ioa de 13 Octombre 1879, orele pre venitä pentru insulth; avand in vedere
11 de diminéth , spre a se cerceta ea pre- ch, de nu va fi urmittore, se va condamna ANUNCIURI PARTICUL A.RE
venit pentru insulth ; avend in vedere eh, in lipsh, conform art... din pr. criminalit.
de nu va fi urmittor,, se va condamna In No. 5,345.
lipsh, conform art. ... din proc. Judectitoria orafulul Giurgiu §i pla- Sub-semnatul pierdénd in sera de 10 ale
No. 5,333. sel Marginea. lunei Octombre, sése bonuri ale easel o-
bligatiunilor rurale seria 807, No. 8,936
- D-na Zinca Ioneasca, cu domiciliai D. Petre Teodorescu, cu domiciliul ne-
necunoscut, este chematit la acestit judo- cunoseut, se eitezh, pnin acesta ca, in dioa 8,937, 8,938, 8,940 si 8,941 si seria 4,588,
eittorie, in dioa de 13 Octombre 1879, o- de 30 Octombre 1879, orele 10 de dimi- No. 69,013, cele dui in valere
rele 11 de dimineth, spre a se eerceta ca néta, sh, se presinte la acesth, judechtorie, de cate lei veehi 5,000 fie-eare si cea din
prevenith pentru abatere ; avnd in vedere spre a se infhcisa in procesul cu G. P. Ico- urmh lei vechl 1,000. Fac cunoscut c eel
eh, de nu va fi urmatóre, se va condamna nomu, pentru cunoscand ch, in cas ce mi le va preda la Giurgiu in termen de
in lipsh, conform art.... din pr. criminalit. de nevenire, se va urma conform legel. 30 dile de la aparitia acestia In Monitor,
No. 5,332. No. 4,024. 1879, Septembre 30.
'1 volti recompensa cu 500 lei noui, iar In
- D. Nae Ionescu, cu domiciliul ne- - D. I. L Cesarie, eu domiciliul necu- cas contrarih, se vor considera Wit valere,
cunoscut, este chemat la acestit judechto- noscut, se citézh prin acesta ea, in dioa de chei e, adeväratul lor posesor, voih cere
rie, In dioa de 13 Octombre 1879, orele 11 31 Octombre 1879, sh se presinte la aces a mi se emite altele in locul lor, i cel co
de diminetit, spre a se cerceta ea prevenit judeciitorie, spre a se infitpsa in proce- duph aOstit dath, se vaincerca a le pune In
pentru abatere ; avand In vedere ch, de nu sul eu D. G. P. Iconomu , pentru datorie
va fi urnaittor, , se va condamna In lipsit, de producte ; cunoscand eh, in eas de ne- eirculatie, va fi dat judechtei, conform le-
conform art. ... din proe criminalh. venire, se va urma, conform legei. gilor. Dragomir P. Calieanu.
No. 5,331. No. 4,055. 1879, Octombre I. Giurgiu, 11 Octombre 1879. 5

SPINARE ROTUNDA NU SE MAI AMA!!


Atilt dame act §i bärbati saü copii
trebuingind Bretele patentate americane,
nu vor maY avea spinare rotuncld..
Acestit bretelh intrunesce prin forma sa de-
osebitä, tóte avantagiele unel bretele specialh
atât pentru fustele damelor cat si pentru pan-
talonii bArbatilor.
Ea lärgesce pieptul, face pe plAmani sh res-
pire liber, insitnAtosesce dar atat glasul cat si
plAmani cu un euvent persónelor care se
servesc 'de densa o viath, nouh. Ea acordä un
aer frumos $ i se pórtit WA, a incomoda catusi
de putin, inch purtAtorul simte chiar un fel de
placere.
Pentru toti acei a axon ocupatiune le face a
sedea mult, pentru fete tinere i bleti care fre-
quentézit seóla, bretela e neapärat de o valóre
necontestabilit. -
Pretul dupe calitate: fr. 3, 5, 7.50 i 10. Se espe-
diézA, franc() oomenlile care indic liffimea peptului
(Wind tngsura de supt brate) contra transmiterel cos-
tuluT prm mandat postal, ad.5og5nd 1 franc Imo pe-
reche pentru porto, a se a dresa catreN4 KENDALL
134 Rue de Rivoli, Paris.-Brevetat pentru tóth. Eu-
ropa. Se calla agent1 harnict pentru. 161e orasele.
Reviimptoril capilt rabat.

www.dacoromanica.ro
'
1211:205.811WWV=Wa581001911a022fintWaM1.831atraF
L.A.; NUA CASA BE END CASA DE EMIG 11
MO BURSA NATIONALA Ea 0444,3! 4.2 RC NAOHNILS LA LA
T0110 ACIU BURSA ROMANA
I. 1. FER310 & F41 BENZALL .Nr. 57. $ttr. Lipacast, Nr.57 so 13T-TIRELLS."
¡Yer 60. iStr.. /4..p,46,. ant NF-. M. F7, 48, 61r. LipacodNr. 48. (vie-a-vis do straits. Zarafi) X. E. COMM. Nr. 68. Sir. Lipeccoq, Nr.68.
12 Oetombre 12 Oetombre Nr. 58. Sir. Lipaccuat, Nr. M
12 OetoMbre pinta. VAnd, Ceara V611. 12 0 etombre OunIT. v8a.a.
12 0 etombr e enrap.
I

11-9,6 Obi*: zurale 1031,2 104 10/6 Oblig. rurale 1031/2 104
elite lasortl. 993,4 argi
100/0 Obi. rurale . . 1031/2 104
elite la sort
Rents ...... . 723:4 73(/4
omen . 103y, 1033/4 Renta . . 723/4 731/4 Oblig. rurale, . 1031/2 104
pens. .3011 domeniale 1031 2 104 8% Oblig. domen. 1031/2 104
(300, dobênd. L 1a) 188 90 ectite la sortl 993/4 erg, Cup. rulale expirate 100/o Oblig. rurah . 1031/2 104 Impr. municip 1011/2 102
7.0/08er. unc, rurale. 991/ 100 Dobbin:IA 10 tr. obi* Id. pen. 28 Apr. 1879
domeniale 1031 2 104
Impr. on prime Bue
93 931'2
easel 'pensil 300 lel. 188 190 80/0 obligatiunl dom. 10314 1038/4 b. 20 1.. . . 271/2 281(4
Serisurl (anoiare Oblig. dom. esite la Oblig. eas. pens. 300 o
8% Imprumut. mu- rurale . . . 100 sort . . 8% Impr. muneipal 1011/4 102
nicipal 10 Ti 1013/4 991/2 1., dobltnd. 10 . . 188 190
Relate RomInK. 73 731/4
Smisurl funciare e en prime Bil. de 71/0 Sorie. hum rum. 993/4 10014
Cup. domen. expirate
urbane.. .
Imprumut. a._ prime 931/4 933/4 Id. pentru 1 Iul. 1879 20 lel ...... . . 27 28 931/2 931/2
Bucur. (20 1. buds.) 77.25 28.95 impr. municipal 1011/a 102 0/0 oblig. corn. Ike. 1011/4 10134 Oblig. cas. pen, 300 AA!. Bäncel Româniel
alostil Dacia (5001. b.) 190 200 Iroprumutul eu pre- Actiuth Dacia . . 190 200
lb miurt Buo. ibil. 201.) 271/2 28112
90tet la sort iL dob. 20 fr. , . 188 190 70 74
Rmânia(100 ) 70
73
România".
5% Rents Romana, . 731/, Cupáne com. expir. Lose otomane . 40 44
Raita la aor 190
Dacia . 200 70/0 Saris. fun. rurale 9934
www.dacoromanica.ro

971/2 Actium:
70 75
Id. pen. 1 Ian. 149. 1001/4
Obligatil ramie , 971,2
Romania Im. e. Rue. eu prime 93
Mart1.1
Ao. Bâncel Româniel 294 296 Tt70 urbane 931/2
domenisk. Hate de 20 &anal . 271/2 28 Obligatil rurale . 983/4 rent
Cur .iturale exigibile 1/2 3T,-; 190 domeniale
80/0 Imprum. Oppen. Actiunl Dacia . . 200 993/4 so
fallpÖnn. Doman. 11 2
70/0 Saris. tune. rur. 100
7?
99 a
De oblig. rur. exigab. 091/2 municipale.
glom en . Scrim-at a
Argint contra aur
1/4
20/9
L1117.
Liam egite la sort Romania . . 70 74 Sorisurl bane. rnrale
Aur
Ian. 1879 . urbane. . 993/4
, saris. tune. ruralk Bilete ip. contra stir lilt 7/8
.
Loee otomane . . . 45
e wine.
ai urbane exigibila Ruble de hartie . 2..65 2.56 Cupáne expirate. . Argint
abap. muncip. erig. Rurale exigibile. .
Florinl anstriact 2.,5 2..6 Id. pen. I lithe 1879.
1410 la small Domen. 1,
40 43 7% Saris. tune. sub. 93
1.aarees. 2% 13/4% Lose otomane 931/2 Munittipale
Bil. hip. contra aur. 2.151/e
2.141/$4 ldem evite la sort Serisurl rune. rurale
reagun contra aux . 11/4° 0 10/0 . 23 Ootom. Ian. 1879. Rurale . . . . ei urbane. . . aaar
Fiorinl val. anstriao. 1.23112 1.241/. Domeniale Rents. Eomâna . . .
Ifigze1 germane . . . 991/2 100 Napoleonul. . . . 9.381/2 013-12 Cupóne expirate. . Muneipale Argint contra aur. . 15/8
Banonote &encase. . 38 42 Dueatul .... . 5.so 5.so Id. pen. 1 Iulie 1879 Semis. fun. rural Our Bilete ip ot. contra aur 11'8
Lourî otomane. . Lose otomane . . 19 95 20 50/0 Renta romana. 733/4 731/4 2.35 Aur
.
188 190 Ruble ohartie . . 2,64
Views.- 23 Ootom. Ruble de hartie. . 123.75 124.50 Obl. eas. pen. (300) Florin . 2,14 2.15 o
2). dob. 10 fr. ettpáne
spoleonui 0.35% liana - 230otom. Astaall i012;
Ducatni. . . . 5.60
9 BeriKra; 23 Octom Actiunf Dacia. . Ara.
9161/2 gl5T: 2 aorind
.
Ruble de chards
Lomax.) otona Rue .
. 123 70
Obhg. ferate
A o. BAnoel Româniel 293 2" Ruxale
Domeniale
evpirate 1/4%
1/204 Napoleonul. . . .
5.60 5.60
. 19.75
96.10 96.75 Roraima . Ducatul. . .
20
române . . 2 Muneipale 10/0 19.95
Aux. Lose otomana. .
/1.14 .
230orom 40.80 40.50 Florinl val. a ustriaca a-'6 Saris. fun .r,.ral j tar 1/40/0
bl. cell. kr. române. Actiun.
96.70 Ware Priorit. 98.10 98 2.63
Berlin- 23 Ootom.
Atsa 40.80
Ruble char. val. ruse 179 15/8
Oppenheim. . 106.60 106.40 for, roin. 98.ao 96.75 MUG%
Prior, * 98.10
, . . Argint contra aur.
214.50 214.75 Bilete ip. contra aux
11. 8 7/8 mverse Obl.
Ruble hartie , . 40.8o 40.50
Oppenheim. 106.60 Lose otomane 35 35 Actiun. 98.10 98 ft
Ruble de ehârtie . 214,5a Argint contra aur 2% Priorit.
Tinos.- 23 Ootom. 13/4 . 106.60 106.50
Losuri otomane . . 35,-. Bilete Ipote. con. aux 11/4 11/8 Openheim .
parita, - 230ctom. 9 86 Ruble ehirtie . . . 214.5, 214 76
Panic - 23 0 otom 5 60 Ruble hârtie . . 2.02 2.,6 35 35
72.55
Napoleonl . . , .
a Ali
Florin 114 Lose otomane . .
Rent' r Inafints. . 72401 a' Rents, romina . . 72.5,, Galbenl. .
8% trppenheim . Loaf. otomene . , .
43 43 . . . .
Paris - 2300tom.
aaa. Cursui e mal Ourral Vent 721/2 franei.
Losurl otomene 43 sus este In MO -N h Bents romitne 721/2
Aires& pentru te- Lobs Otomart, 43 43 e
/Mars. - 230otom legrame de ACE soeotit up6 Napoleonul . . . 9161/2 072
12/5 Oppenheina. . 106.50 n rarsal scu1u. $ i Oneatul . . . . . 5.60 Farit provision.
Taa Pure 101.50 FermO.Benral rh provision Lose otomana . . 19.25 ISAC M. LEVY.
24,12,11kii&-IttistaiMMENseiga 'IgatisattaiikidatilialearMik.
8612 MONITORUL OPIOIAL AL ROMANIRI 12 (20) etombre 1870,

MINISTERUL FINANCEL OR.


In mal multe judete $i anume In Buzti, IaIomia, Ilfov, Prahova $i Tutova
s'at ivit câte-va bilete ipotecare fal$e de 5 $i de 20 lei.
Ministerul de finance,aduce la cunoscinta publicd, semnele distinctive dintre
biletele bune si cele fal$e. Acésta se face pentru ca publicul sd se pót4une la
adpostul biletelor false,
Casieril $i agentii financiari ai guvernulu aü ordine a refuza primirea bile-
telor ipotecare false $i a le anula, precum acésta se face pentru monetele me-
talice fal$e.
Semnul principal al biletelor ipotecare este capul 1u Traian din Filigramd.
Acest cap nu e imprimat cu veri-o colóre saü impres in urmd îri hârtie , ci e
format ehiar in Mrtie la fabricarea ei , In cât pártile desehise sati Inchise ale
desemnului reies din grosimea saú subtietatea a Insdsi foaei hârtiei.
Pe biletele bune , capul lui Traian are un desemn fórte frumos, fórte bine vé-
çlut In tóte amdnuntele luT i transparent când e pus in preajma lumina Pe bi-
letele false capul lui Traian e de abia perceptibil, netransparent si in genere
grosolan fácut.
Pe biletele bune , foile de laur, care compun coróna de pe capul lui Traian
sunt In numér de opt, d'ântâiti sése foi InThinate tot câte duo, a $éptea in frunte,
a opta la cérd , tóte sunt fórte distincte $i bine pronuntate, iar cordéoa (pan-
glica) care légd coróna sA vede In nodul e fórte bine si distinct. Pe cele fal-
$e, frunzele $i cordéoa (panglica) nu sunt transparente, nici bine si distinct pro-
n unl ate.
Pe biletele bune, fifrele numerilor i literile ce sunt alaturea cu ele, din sus
$i din jos, din drépta si din stânga , sunt a$Nate exact, neted $i nestrdmutat
Inteo linie dréptd. Pe bileteTe fal$e , kite aceste ifre i litere sunt aseçlate In
mod neregulat.
Pe biletele bune , tifrele numerilor, ce fie-eare biet pórt îri mijlocul lui
sub inscriptiunea valórei biletului, sunt mici si fórte precis $i bine tipdrite. Pe
biletele false aceste tifre sunt mai mari.
Pe biletele bune, colórea albastrd e deschisd. Pe biletele false, colórea al-
bastrd e mai Inchis $i cele mai dese verzuie.
Pe biletele bune , semndtura casierului central e de aceiasi colóre ca $i a
biletulur Insu$i. Pe biletele false , acea colóre e mai inchisd de cdt aceia a bi-
letulur.
Biletele bune , ag o 'Artie subtire, de o tesdturd désd, flrele tesdturei bine
pronuntate, in sens diagonal. Biletele false, aú o hârtie mai grósd, de o tesd-
turd mai rard, firele tesdturei putin pronuntate, In sens orizontal.
No. 30,671.
1879 Ootombre 3.
.01P1{INIEkta STATULUI. DlitEUTOK N. T. OK U.

www.dacoromanica.ro