Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ID MI
DIMITRIE G. BOROIANU
LICENTIAT IN TEOLOGIE.
.1S>1--<
4-
BUCURESCI
TIPO-LITOGRAFIA ED. WIEGAND & C. C. SAVOIU, STRADA COYACI, 14.
1893.
www.dacoromanica.ro
agate fgrea efattitlzdfd
qat:)-coi-ty eAtropclit at
624ro-- 9)Zz/tzei Xthrtitor 9a/ e-
Jai-ea ogactet, ra ?bat at Mo-
inci"rder: grepecdinie at effintuLi
eigZ
www.dacoromanica.ro
'Domnului Dimitrie Boroianu,
Lucrarea Domniei Vdstre intitulata clstoria Dogmelor
Bisericel crestine ortodoxe de re-sarib find de neapa rata
trebuinra, pentru timpul de fate, Bisericei ndstre na-
tionole si mai cu sezna Seminariilor *i celor-l-alte scoli in
care se propun aceste inalte inveya turi,estrase din Santa
Scripture si din tesaurele Santilor Pa rinfi, o primim
cu bucurie duhovnicesca si dam voe de a Ni se dedica,
conform dorin(ei ce exprimaci.
Pentru incuragiarea vdstre pe viitor pentru asemenea
lucrari, ve trimit cu dragoste archipa storesca N6stra
.bine-cuvintare.
www.dacoromanica.ro
PREFATA
rS>S....:V%<.,3,-,
www.dacoromanica.ro
---
DEFINITIUNEA ISTORIEI DOGIVIELOR
Insemnatatea
Omul in diferite timpurl a cautat s. a reCunOsca pe
Dumnecleil si ca atare a fault sforterI destul de marl
pentru a gasi esplicarea lucrurilor ce'l preocupa, re-
lativ la principiul malt al causalitatil lucrurilor si la In-
sasi cunoscinta lumel si a lucrurilor din ea. In tOte
acesta tendinta nobila a omulul, imperfectiunea sa a
fost dovedita, asa ca numal religiunea revelata si man-
tuitOre a crestinismului a putut sa-1 scOta din starea
in care se gasia. Dar doctrina primitiva a crestinis-
mului, dupe cum am Os mal sus, s'a desvoltat in timp,
si ca atare not avem nevoe a cun6sce intru cit acesta
desvoltare represinta cu fidelitate doctrina primitiva.
Prin istoria dogmelor not dobandim acesta cunoscinta
si putem arata celor de alte rituri ca In ortocloxism s'a
pastrat nealterata invetatura lui Iisus Christos. Inarmatl
cu cunoscinta el suntem in stare a inlatura diferitele
acusatiunl ce ni se aduc spre neplacerea de bung
sema a crestinilor fugill din sinul bisericil ortodoxeca
cu adeverat in biserica nOstra dogmele represinta pu-
ritatea doctrinel crestine.
Dace dar Prin acest studiu capatam cunoscinta clara si
precis& a fixarel si determinariT dogmelor In biserica
nOstra, cum si fasele prin care au trecut, nu mai remane
indoiala ca el arewww.dacoromanica.ro
o mare insemnatate pentru teologia.
11
Impartirea.
www.dacoromanica.ro
PARTEA GENERALA
www.dacoromanica.ro
15
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
19
Inimicii creOnismului
Cu WM sublimitatea Invetaturilor crestine, ele n'au
putut fi crutate, de aceia ce nu vedeau In ele realisarea
aspiratiunilor lor. Lasand la o parte paganismul, pentru
care noua doctrina nu putea fi suferita., nici judaismul
nu se Impa.ca cu Mantuitorul si invelatura sa. Si lucru
firesc. Christos nu era ImpAratul lumesc al lor ; El nu ve-
nise sa cuceresca popOrele, ca sa re supuna la piciarele
fiilor lui Israel, cati imparatia sa nu era din lumea acesta .
Decl n'aveau pentru ce Carturarii si invelaliT poporuluT se
isi lase puterea din mains, pentru ca data cu per-
derea el sa vada.' ca le lipsesc beneficiile materiale cum
.si Inlaturarea for din fruntea poporulul, pe care-1 es-
ploatase pin. acum ca nisce falsi Interprell at Legit
carora Mantuitorul le dice morminte varuite) si
fil de na.'parca.. Tata de ce crestinismul avea sa,
Intempine obstacole in respAndirea sa de la inimicl,
cart nu se invoesc cu principiile sale. Nu este de
mirare deci ca atat poporul ales, rein condus de
Befit set, cal si paganil sa Mite a'si da socotela de
situatiunea tor, sa, nu se Ingrijiasa a petrunde salva-
tOrele doctrine ale nouel religiunl, ci cu toil coalizall sa
dea asalt pentru a birui pe inimicul poftelor si gresitelor
for aspiraOunT. Inimicilia aceasta insa.' este vremelnica.
.si opresiunea for trebue sa inceteze atunci cttnd gan-
clirea ese din cercul strimt al intereselor de partid
politic sau religios si multi au inceput sa pricepa,
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
ERETICIP)
De indata ce crestinismul a fost interpretat reti de unit
crestini, cari din interese se siliail a-'1. da o alt&- forma.
scriitoril Noulul Testament indemna, ba chiar oblig&
pe crestinl de a inceta cu acestia on -ce prietenl, ori-
ce raporturi de legaturA religiOs& Ignatiu sfatuesce
pe credinciosi a se pagi de lupil imbracall in Ode de
45ie.)- Irineu, Tertulian, Ipolit, prin scriirile lor, com-
bat cu inversunare pe eretici. Cu Marele Constantin
ereticil sunt supusi la pedepse temporale, pe Mg&
escomunicarea bisericii, ca ast-fel teoriele periculose
si care nelinisteau biserica, se nu peitA fiir4a. Se vede
Ins& ca biserica n'a lost de acord cu .puterea civil&
in acesta privint'a. Barbali ca Atanasiu, Ilariu de Poi-
tiers si alp arata ca puterea secular& nu trebue s& se
amestece in discutiunile dogmatice. Lucrurile nu s'aii
marginit ins& aci. Statul a continuat a-'sI avea vede-
rile sale si a aplica felul de guvernamint cum it in-
Ielegea, 'Wand m6surl pentru ca linistea sa domniasca,
jar pe de alta biserica apusana a luat in urmA asu-
pra sa aplicarea pedepselor temporale, ceea ce a In-
josit fiinca sa si a stabilit un punct negru in istoria
desvoltaril sale.
Eresia ca o deteriorare a doctrinei crestine, provo-
www.dacoromanica.ro
24
Nazarel si Ebioniti
Judeo-crestinil se despart in do6 tabere : Unil mal
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
27
www.dacoromanica.ro
2a
1) Zernone akerene.
I) Zend-Avesta, vol. I, part. 2, p. 110.
3) Id. t. II, p. 278.
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
:33
www.dacoromanica.ro
3'i
www.dacoromanica.ro
35
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
45
www.dacoromanica.ro
47
www.dacoromanica.ro
48
www.dacoromanica.ro
19
Mcintanismul
Acesta seeta judeo-crestina ist are inceputul in Frigia,
catre mijlocul secolului al II-1", (la 1.56 dupe Epifaniu si
la 1.72 dupe Eusebiu) acomodandu-se sectantil cu insusi
felul -(61'0 de a fi aplicati catre lucruri escentrice in
materil de religiune. Secta combatea clericalismul si se
ivi tocmal atuncl cand incepuse lupta intre Roma si repre-
senta.41 liberalismulut3). Intemeietorul sectei fu Montan,
un crestin din Frigia care pretindea ca in estasurile
sale primesce revelatiunt de la st. Spiri,t 4), care acum
stralucesce in biserich ca in timpurile primare, apostolice5)
iar paracletul, care conduce biserica la etatea sa virila
si care a fost promis de Mantuitorul apostolilor set, este
el. Centrul de activitate al iluminatilor era Pepuza, cum
spune Epifaniu si aci, nu la Ierusalim, trebuia sa in-
cepa imparatia de o mie de ant a lut Iisus Christos.
1) Combatea pe Moise a ill Decalog a oprit sub pedepsa adul-
terul 4i furtul.
') Irineu, Adv. haer. 25. 1.
8) Ed. de Pressense, Hist. des trois premiers siecles de 1'Eglise.
4) Tertulian, De anima, 9.
6) Tertulian, adv. Prax.
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
58
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
60
Felicissim i si Meletiu
Biserica Cartagenel in suta a III-a a fost turburata.
de Felicissim diacon sag presbiter din ,Cartagena, care
-a combblut pe Ciprian in alegerea de episcop al a-
-cestel cet4.11, cerend de la to a-1 urma pe el, sub pe-
depsa de anatemisare. 3) Felicissim era contrariu lui
Ciprian in privinta penitentei si a celor ciguti si pri-
mia in sinul bisericil pe acel ce clideati in apostasia.
In timpul persecutiunilor, pe and Ciprian le invoia
retntOrcerea, numal dad. arAtaii si faceati. e adev6rat5. pe-
nile*. Felicissim representa partidul presbiteral-sinodal.
Unit cu Novatus ') si Fortunatus, Felicissim adun'a un
sinod in Cartagena la 251, care depune pe Ciprian si pune
in locu-I pe presbiterul Fortunatus. Motivul care 1-a luat
-drept ocasiune decisiv5. pentru a incepe opositiunea
-contra lul Ciprian a fost o epistola a acestuia dtre
.confesorl, in care le punea in vedere a nu -acorda cu
www.dacoromanica.ro
61
Donati0111).
Neintelegerile in privinta disciplinel in biserica, a
puteril misterilor si deosebirilor ce esista intre bi-
serica vecluta si cea nevecluta dadu nascere setter Do-
natistilor, care isl lua fiinta la inceputul sutel a 1V-a si,
dura pan& in suta a VII-8. El avura sa sufere din
causa relei interpretarl ce dadeati raporturilor dintre Stat
si biserica. Se scie ca. persecutiunile Meuse pe crestini
mal tenacl in doctrina for ; ba unit, avend cu el mul-
-timea, cautail sa 'sl faca un renume din primirea mar-
tirulul. Biserica nu putea sa aprobe ca insusi crestinii
se 's1 caute mOrtea si sa se dea in mainile inimicilor
hr. Din causa acesta episcopul de Cartagena Mensurius
fu mil veclut de rigoristi si in urma acusat la Roma,
unde mergend sa se justifice, muri pe drum (314
Arhidiaconul lul Mensurius, Cecilianus, fu ales episcop
de inajoritatea credinciosilor. Acesta .avend vederile lul
Mensurius in privinta martirulul era urit de rigoristi.
El gasira ocasiunea ca sa. 'sl resbune contra lui, atuncl
card Cecilianus,neasteptand venirea episcopilor Numidiel
ca sa-1 consacre episcop, a primit Consacrarea de la
Felix de Aptunga, care era acusat de tradator, pentru
,ca ar fi dat paganilor cartile sante in timpul persecutiunil
lul Diocletian. Pe langa acesta Cecilian mal avea inimici
personal' pe preotil Botrus si Celestius, pe doue comu-
nitati depuse de Mensurius si pe vaduva Lucila. careia
1) Optatus de Mileve, ed. du Pin. Paris, 1700. Augustin in
mai multe scrieri, Duchesne, Le dossier du donatisme dans les
.melanges d'archeologie et d'histoire de l'Ecole franc, do Rome 1890.
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
G4
www.dacoromanica.ro
65
ManiheiV).
Un adversar al bisericil crestine pe timpul and ea
lupta cu rigorismul sectelor, despre care am vorbit, a
fost maniheismul. Partisan al dualismuluI persan, Mani
(Manes la Grecl si Manicheus la Latinl,) alungat din Persia
de SassanizI, gasi refugiii in imperial roman. Tendinta
Maniheismulul fu de a forma o singura religiune, din
diferitele secte gnostjce cu budismul si cultul luI Mithra
si in care crestinismul nu i-a servit de cat in terminologia.
Mani s'a nascut in Babilon 2) din pArinil Per si
educat in religiunea Sabeenilor 3). Mani a murit in 276
dupe ce s'a reintors in Persia din esil si unde n'a incetat
de a predica invelatura sa. Dup6 mOrtea lul, Maniheil
gaisesc refugiii in Africa, unde castig in parte-le pe
Augustin 4). Aci sunt imprastiati de Vandali, iar in Italia
II lovi ordinele severe ale lul Justinian.
Mani invMa ca revelatiunea s'a complectat si desa-
www.dacoromanica.ro
69
Patripassienii 1)
Ereticii cart formara secta cunoscuta sub numirea
ale secta Patripassienilor, invetau cum ca nu esista
Hitt o deosebire tntre Dumneszlea, Iisus Christos si Santul
Spirit, a unul este Dumnecleil, care a luat diferite nu-
mill, dupe lucrarile sale in afara de EI,2) si deciDumnecleti
spiritul suprema fost crucificat si a suferit ca Fie)
Sectantit acestia erail cunoscuti in Orient mat Inuit
.sub numele de Sabelieni.4)
Organisatorul sectel fu Sabeliu, un preot din Pto-
lemaida (250-260), caruia datorim ridicarea sectel la
.sistem. Sabeliu facu cunoscinta cu doctrina lui Noet
de 8mirna si Praxea primit adepti al monarhia-
nismuluT modalist sau patripassian; iar apoI cu Epigone,
idiscipol al luf Noet. Din Roma monarhianismul fu dus
in Cartagena, indata ce Praxea fu escomunicat d'aci ;
dar si acolo gasi un puternic vrajmas In Tertulian.
Epigone reinvie din noil patripassianismul In Roma si
tut se datoresce formarea sectei push sub conducerea
but Cleomene si Sabeliu. Crestinil din Roma furs aparati
www.dacoromanica.ro
71
Arianismul
Rana' la 325. Pe cand monarhienii, impArtiti in
cele doue categoril, despre care am vorbit mai sus,
cAutati s. stabiliascA. subordinarea Fiului, iar biserica
data s'a combatA acesta invet'atura, spiritele crestine se
gasiatl intr'o mare incurcaturk multi nesciind ce trebue
sa creda. In adev6r nici raportul ce se stabilia cu
afirmatiunea conditiunii esistentel Fiului de creatiunea
lumil, nici teoria ca Fiul tinend de TatAl, se trage din
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
88
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
97
www.dacoromanica.ro
admitea ceva figural si chiar ceN a ideal in euharistiL
Raban admitea c6, corpul lui lsu. Christos era ceresc,
adus de Logos. iar nu cel pamintesc al WI lisus.
Veneratiunea Iconelor.Sinagoga judaica avea ura
catre sculpturA si pictura. fliserica cresting primitiva. ase-
meni. Trei secole Mei stalul. Hitt tablouri nu emu. Se atlau
simbOle, ca d. ex. at crucel. care era cel mat venerat. Cu
suta a IV-a se introcluc icOne. cu tbta opositia sinOdelor
Mahomedanii acusaii pe creslini d'a fi cadut in
idolatrie. In 726 Leon I.aurul ()Mona ridicarea din
biserici a icOnelor si a le distruge. Chlughrii si po,
porul se revoliara. In lupta ace,ta se vede neputinta
guvernatorilor d'a se opune cm'entului. In 754 Con-
tantin aduna un sinod in Constantinopol, care se pro-
nunta pentru venerarea icOnelor. In 787 sub frena se
admise adorarea pi in pro-.ternare, (ingenuchiare.) In 791
sinodul din Francfort -'e prontinViconti a icOnelor. In 8 I 5
Leon Armenul aditna tin sinod la Constantinopol, care se
pronunta pentru iconoclasii; iar ,in 825,1a Paris, un alt
sinod lug aceleasi decksiuni si combatu pe papa. In 812
Teodora restahilesce cultul icOnelor. ceea ce face si simj-
dele din 861, 869 si 879. Parlea active la lupta o lua
Nicefor al Consiantinopolei. Ion Damascen si Teodor
Studitul.
In Occident cultul imaginilor fu combhtut de Ago
bard, (t 810), Ionas d'OHeans, (t 841) si Claude
de Turin it 8,10).
Purcederea Santului Spirit Sinodul din Nicea nu
fixase intfun chip destul de evident dogma acesta.
conciliul de Constantinopol (381) a trebuit s slabi-
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
105
csolele teologice
ScOla de Alexandria. Musulmanil coprindend
Egiptul, scOla acesta perde din starea sa infloritOre. La
acesta se mat p6te adhoga eh aci s'a nascut Arinias-
mul, ca Origen cu care se fhliaii fu condamnat si ca
crescerea insemnatatii scOlel de Antiohia si ridicarea
Aristotelismulut in locul Platonismului trebula sa a-
duca acest resultat. Totusl se mat ghsesc Omen): in-
semnati. Asa Didin2 cel orb (t 394) care fu parti-
san al conciliulul dln Nicea ; acesta avea asupra pre-
existentil spiritelor aceeasi ph'rere ca Origen, cum si
asupra naturit celor ce vor invia si a infernulut. El
fu condamnat de Sinodul V ecumenic. Atanasiu
(t 373) phrintele ortodoxiel. Spirit patruncietor, via si
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
Ii!
8
www.dacoromanica.ro
114
tura) si Gerson.
www.dacoromanica.ro
121
1) Una din aceste patru este luminati prin lumina din dark
alta prin cea intern& (notiunile), a treia prin ratiune Qi a patra
prin gratin.
') Gerson i Nicolas de Clemangis eraii colarii lui Petru d'Ailly.
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
126
Desvoltarea Misticismuld
Situatia in care se gasia biserica apusana cum si
escesele dialecticel scolasticel, adusera desvoltarea Mis-
ticel. In neputinta de a inatura relele care-I lovia, (5-
mend alerga la ajutorul lui Dumneclet. Roma cu a-
cesta ocasiune perde si mat mult, cad in loc de a
folosi acesta tendinta a spiritelor pentru ajutorarea for
si ridicarea bisericei, din contra le da ocasiunea ca sa
vada cat de injositOre directiune a luat. Acum papit
cred ca se pot folosi de sentimentele religiOse ale 6-
menilor. Vinderea de indulge* o probeza. Dar po-
porul vedea abusurile si cu tote ca era deprins a res-
pecta pe suveranul pontifice, totust incepe a se de-
Oita de la acest respect. Atunci Misticismul isi are
desvoltarea sa reala, cu deosebire in Germania. Aci
ordinul religios, care lila directiunea Misticismului, fu
aL fratilor predicatori. Representantul for insemnat este
Ealcard. de Colonia (t 1329), care mergea pans ss
nimiciasca personalitatea omului, in esplicarea mistica
a unirei sale cu Dumneclefi. Faptele bune, dupe Eckard,
sunt nefolositOre si cu acesta lovia in biserica al caret
membriist. vedeafi atacate teoriilelor de ideile ce resultati
din inv6tatura despre faptele bune. Mal insemnat fu
Ion Tauler (t 1361), care este influentat de Eckard
Dupe el Dumnecleti, spiritul suprem, ese din linistea
in care se gasia si se manifests in Trinitate. Tatal se
nasce in Fiul si ambit se iubesc in Santul Spirit, care
de aceea purcede din amandoul. Creaturile esite din
Dumnecleti au ca stop final de a intra in El. Esenta
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
133
BogomiliTl)
In anul 1111 aparura in monastirile de la Cons-
tantinopol sectaril acestia, cunoscuti sub numele de
Bogomill. 2) Capetenia for fu un Ore-care Basiliu, me-
dic, ars in 1118 din ordinul imperatorului Alexis Cora-
nenu1.3) In invelaturile lor, sectaril aveau. unite ideile
www.dacoromanica.ro
134
-
testa it primiail sub reserva de a-i da esplicarea ce voiat,
cad, cliceau el, Hrisostom a falsificat evangeliile. Dintre
mistere el primiau botezul crestin, dar un botez fara de
apa, numal prin impunerea Evangeliel lul Idn si invo-
carea Santnlul Spirit. Cat pentru Euharistie, credinta
for era ca.' este un sacrificiii al spiritelor rele. 4) Bogo-
miliY erati 'contra inchinarel icOnelor, a adorarel crucel
si chiar contra invocareI lul Dumnecleri prin biserici;
nu primiati nid o rugaciune de cat cea dominicala
si respingeail casatoria cum si orl-ce hrana animalica.
In credinta for generala, Bogomilil erail convinsl ca
numal el au putut formula modul adeverat de a a-
dora pe Duinnecleu si modul sub care om ar putea
mal bine tilt
Alit sectary
Arnold de Brescia, dupe cum ne raporteza. Otton
de Freisingen, nu cduta in biserici q reforms. dogma-
tics, ci morals. Gasind ca invelatura despre Botezul
1) Vecli Fehr., art. Basile.
Cuvintul pentru care ei eraii contra invocarei nu ie ui lui
Dumnedeii in biserici, este di se injosesne flints divir0 in bise-
rici, care aunt Acute de omen.
B) Acesta rugaciune o recitail de sapte on dioa si de cinci on
noptea.
4) Din lipsa datelor privitore pe Arnold de Brescia, este im-
posibil a se face o biografie a sa. Nici data nascerel nu ne este
cunoscutii. Miscut in Brescia, a ocupat aci insarcinarea de lector
al bisericei. Dupe aceea '1 g5sim in Francia, numerandu-se
intre discipoiii lui Abelard.;,Nemultumit de purtarea episcopu-
lui din Brescia, dupe ce se remtorse in Cara sa, incepu a predica
contra lui sprijinit de populatiune. In tot d'auna combatea clerul,
pentru cif avea averi marl si din cauza acesta a deciiclut ; deci
trebuia a se lepada de ele si a fi aceea ce fusesere apostolii lui
Iisus Christos. Ocupatiunile spirituale si nu luxul, dicea el mai
www.dacoromanica.ro
436
www.dacoromanica.ro
139
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
143
www.dacoromanica.ro
145
www.dacoromanica.ro
451
www.dacoromanica.ro
155
Ref ormatoril
Nu numal diferitele secte, care 1st aveau ca origina
abusurile bisericel romane, dar chiar ba.rbatl. din Curia
papala., doritori d'a vedea schimbata o situatiune pa-
gubitOre, cereati o reforma. Spiritele er' pregatite de
baxbati ca Wicliff si Huss, de renascerea si progresele
lacute de spiritul ominesc. Aspiratiunile intregului se-
-col al XV gasira o personificare in Luter, care in
1517 se puse in fruntea miscarel si compatriotil set
German! '1 luara apararea, intru cat acestia aveau sen-
timentul Inca lit' al datorielor de pietate si religiosi-
tate. Germania veguse fOrte bine cele ce se petrecu-
sera pina aci, ea era satula de sangele varsat al Hussitilor.
Viata crestina cAstiga ceva din reforma., intru cat
cet ce adusesera reforme se ridicau tocmal pentru a-
cesta. Reforma satula de ridicolele pretentiunl ale pa-
pel, in ura sa contra acestuia, arata ura contra intregel
ierarhii, sustinend in acelasi timp, pentru a lovi in ea ca.,
Scriptura trebue interpretata de ratiunea fie-caruku, deci
nu e nevoe de un personal special si acesta. 51,15tillere
va domina suflarea crestina. intrata in rendurRe ,.re-
formatorilor. D'aci au urmat inevitabil o suina de sis-
teme religiOse, cart arata progresele culture!, in dub.'
de biserica, cad in multe privinte interpretatorii au
gresit, uitand pana unde pOte merge interpretarea li-
bera a dogmelor.
Motivul invocat pentru a face ruptura cu Roma fu
www.dacoromanica.ro
457
www.dacoromanica.ro
460
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
163
Sincretismul
Impartirea protestantilor nu putea aduce decit reu cau-
se'. sale. De aceea b:Irbati insemnati luara sarcina de a
aduce o unitate. Asa este Ca list') sau alt-fel G. Callisen,
unul dintre teologil insemnati si in acelasi timp liberal in
religiune. El nu cerea decit ca cu totil sa primiasa ar-
ticolele simbolulul apostolic, remanend liberi asupra ce-
lor-ralte cestiuni. Viata intrega si virtudsa trebue sa
.uniasa pe diferitele biserici ca racend parte din una
si aceeasi. Opiniunile lul furl combAtute. Ortodoxii
nu le primirA sub cuvintul ca nu se pdte admite
ca numal o parte din biblie a fost inspirata, mai ales
ca Calist rustinea ca in VechiuL Testameni xi,v este
lAmuritit Trinitatea. CaliA se supunea papa dar nu
papel infailibil. El gasesce un Mimic in Abraham
Calov2) in opera sa Consensus repetitus fidei vere
lutheranae" Witt. 1666. Celebrul Dalleus 3) in opera
sa Tratat de intrebuintarea Sfintilor Parinti." arata ca.
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
171
Filosofia
Nu. pOna dificultate facu dogmatimulul luteran si
filosofia. Ba'xbatl ca Erasmus de Rotterdam cum si Re-
nasterea dete putere aeestuI curent. Luter corn-
batea Filosofia ca isvorul relelor in care se afla Roma.
Mela,nchton si Beza,") emit intru cat-va adep-
th Filosofiel scolastice, de si intr'un mod tacit. In-
trata in Aristotelism biserica primi pe Giordano-
Bruno 2) in sinul seu. Acesta era adeptul lui Pla-
ton. Sirul deschis, nu se putura opri cel-Pal(. Si
Germania gasi o suma de filosofi ca Ramus 3) etc.
Beza (1519-1605) nascut la Vezelay (Bourgogne), din o fa-
milie nobila si virtuOsa, educat de celebrul Melchior Wollmar,
ap i fu dat uitarei tuturor, chiar a parintilor sei, pentru ca nu
vroia sa renunte de a fi adeptul reformatorilor. In 1548 se
duse la Geneva, unde facu cunoscinta cu Calvin, al carui antic
si discipol fu. Beza a fost profesor de limba grata la Lausanne.
Parerile sale eraii concliante gi pentru a atrage in partea refor-
matorilor pe luterani, el formula o confesiune de credinta apro-
pieta de ei. Din Lausanne Beza se duse la Geneva, unde este
numit 'profesor si pastor. In 1568 se duse la Vezelay, unde ifj
regula niste afacri familiare, iar in 1571 veni in Francia, unde
jute un rol mare in diferitele imprejurari prin care trecura re-
format oril.
Beza este insemnat ca istoric, exeget, poet, polemist si orator.
2) Giordano Bruno, calugar din ordinul dominicanilor, ajunse
profesor la Geneva, visita mai multe localitati din Europa si in
cele din urma fu condamnat de Roma la ardere de viu ca ateu.
El se folosise Tnult de filosofia neoplatonica. Operile lui aunt
publicate de Wagner si Gfrcerer.
8) Ramus Petrus (1515 1572) umanist, s'a nascut la Cut)).
(un sat in Soisson), aratand din copilarie o mare aplicare catre
studiu. Tesa sa a fost asupra scrierilor lui Aristotel : Quae-
cumque ab Aristotele dicta essent, commentitia esse. In 1551
Radius este profesor de elocuinta ei filosofie la colegiul de
Franta, unde apoi ajunge decan. El este cunoscut sub numele
de Platonul frances, iar invOtatura sa e numita ramism, carefu bine
primita de protestanti.Sa se vada Lobstein, Petrus Ramus als
theolog, Strassb. 1878.
www.dacoromanica.ro
472
www.dacoromanica.ro
474
dice, tuturor celor ai sci ca se'si depuna, averile for pentru man-
tuirea Ore/. In 1866 inclin& catre catolicism, ceea ce facu pe ca-
tolici in 1821 de a incerca injosirea protestantilor ; dar in urma
protesta contra incercarilor ce se kiceau si dovedi principilor ca
n'aii dreptul a se amesteca in astfel de afaceri. In 1829 se Metz
un compromis.Mai Inainte Inca, la 27 Sept. 1817, la un sinod
tinut in Berlin, el sustinea Ca puterea crestinismului stA, in cre-
dinta in Christos, iar nu in dogma. Schleiermacher a autat s&
puna in armonie crestinismul cu filosofia modernit El lucra de-
regula trel ore pe di (de la la 9 ore de dimineta) si atat el
cat si valorosil Fichte, Hegel, Savigny si Niebuhr, Neander, de
Wette Acura splenderea universitatii din Berlin. Lucrarile sale sunt
impartite : in teologice, discursuri si filosofie, formand un tot de
30 volume. Sti se vad& : Bender, Schleiermachers Theologie mit
ihren filosofischen Grundlagen, 1876-78 ; Keferstein, Schleierma-
cher als PLidagog, Iena 1889,F. Bonifas. la doctrine de la re-
demption, de Schleierm, Montauban, 1863.
1) C. I. Nitzsch (1787-1868) privatdocent (1810 , profesor de
istorie si predict"). (1817h a obtinut diploma de doctor pentru a
lucrare a sa asupra santului Spirit. In 1819 primi insarcinarea de
inspector bisericesc la Kemberg, iar dupe 1822 de profesor la
Bonn, pan& in 1847, in care calitate lucra ca un adev6rat con-
ducetor al bisericei reformate din aceste Orti. Lucrarea sa in-
semnat& este : Sistemul doctrine/ crestine". In 1847 se duse la
Berlin, inlocuind pe .Marheineke, iar la- 1850 fonda Revista
germane a sciintei si vietei crestine. Nitzsch sustinea mult unirea,
tuturor protestantilor, cum se vede din lucrarea sa: Uniunea
evangelic& (1853). Insemnat este uvragiul s5u : Sistemul teolo-
giei practice, in care talentatul pastoral este unit cu capacitatea
sciintifica.
') A. Twesten (1719 1877), profesor de teologie sistematic&
la Kiel si Berlin este originar din Glfickstadt (Holstein) si a avut
mare incfinare catre doctrina lui Schleiermacher, al card disci-
pol fu. Lucrarea sa insemnata este dogmatica bisericei luterane",
Kiel, 1826.
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
480
www.dacoromanica.ro
482
www.dacoromanica.ro
183
Diferite Secte
elite din reforms.
Din lupta cu biserica romans cum si din principiul
liberalismulu.l Inaintat, .in materie de credinta al lute-
ranilor, care lasa onT cul libera interpretare a JAM,
esira o sums de secte. Asa furs Antitrinitaril, Ana-
baptistil si Socinienif. Basele Societatil ca si dog-
mele principale ale crestinismului, cum era cea a Tri-
nitatil, furs combatute de et. Nu era nicl o autoritate
in materia de religiune, nu era niment stapan pe al
se4, ci totul al tuturor, ba nici puterea civila nu tre-
buia ascultata. EI predicati imparatia de 4000 de anI,
se conduceau de un fel de iluminalia interns si nu
vroiau sa primiasca botezul pruncilor.
Italia a fost plina de Antitrinitarl dupe cum Germania
de Anabaptists. Clasele de sus ale Societaiii (Antitri-
nitarl) ca si cele de jos (AnabaptistI) se atasara la
aceste secte. Ba'rbatI ca I. Valdez 2), secretar al vice-
ter, ptudia la Geneva i Saumur si dupe 1664 ajunge profesor
la Saumur. Tronchin a fost contra juramiltului ce se face, de,
clerici, cA nu vor inveta altfel de cum le ordona biserica.
') _Formula consensus Helvetioi, redigiatA de profesorul Henri
Heidegger. este compuse din 25 canone, in care se coprinde doc-
trina calving.
1) I. Valdez It 1540), secretar al lui Carol Quintul, in urmi pg-
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
BISERICA ANGLICANA
Metodistil, Puseistil, Quakeril
Se scie ca iii Anglia suveranul da tonul refor-
mei, deci el 'I impunea sigiliul politic. La 1552 Kran-
mer, sub Eduard VI, compuse confesiunea de cre-
dicator la Annweiler (thicatul de Deux Ponts). Mai tarcliii se
duse la Amsterdam, apoi la Riusberg. unde si muri.
') Madame de Krudener (1766-1825), Mica unui baron f6rte
bogat din Curlanda, studi& la Paris, se marita cu Livonien, ba-
ron de Krudener, fa etatea de 14 an' si se duse Is, Venetia unde
sotul see era ministru al Rusiel. In 1791 casAtoria se desfAcu
si Madame de Krudener se duse la Riga, unde era tatal seii.
Dupe mai multe aventuri, veni la Paris, unde se atria de can-
taretul Garat, iar in urm& nu traia de cat pentru saraci Qi bolnavi, de-
venind o pietist& visionara. In 1706 se gasesce la Dresda, apoi
revine la Paris si do aci se duse la Geneva, la Carlsruhe, Hei-
delberg, iar la 1814 se int6rce la Paris. In scrierea sa Cam-
pul virtutilor" Madame Krudener lucra pentru santa alianta.
Reg' 91 popOre, clicee ea, nu puteti trai de cat fiind animati de
ideile crestine". Qi mai departe : Dee' Alexandru merit& laude,
este pentru ca servesce Regelui regilor". In 1815 la Basel, Ma-
dame Krandener lacu multi adept'. Din causa predicilor sale
contra bogatilor Qi stApanitorilor fu silita s& piece din Basel si
se duce Mug& Kulm de aci la Horn, de unde este prinsa si in
cele din urm& trimise la Leipzig, apoi la Eilenburg (1818) si a
Koenigsberg. RefugiindU-se la Petersburg. trebui s& piece si de
aci si se duse in Livonia, apoi la Crimea si muri la Karfaubasar.
Lafater (1741-1801), facu cursuri de teologie si filosofie, iar
lla Leipzig si Berlin se puse in contact cu barbatii insemnati in
www.dacoromanica.ro
189
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
498
www.dacoromanica.ro
199
JANSEN I SM UL
Episcopul Janseniu este intemeetorul acestuI
ordin. In opera sa Augustinus seu doctrina S. Au-
gustini de humanae naturae sanitate, aegritudine, me-
dicina, adv. Palagianos et Massilienses, Lov. 1.640, ur-
maresce doctrina profesata de Augustin si are un mare
efect in Wrile catolice, unde doctrina lui Augustin era
data uitaret Prin bula din 1.642 si asa numita. In emi-
nentil papa Urban VIII, sfatuit de Jesuip, condamna.
Jansenismul. Curtea Franciel din aceleasi motive si a-
vend in vedere ura Jansenistilor pentru alianta cu pro-
testantii din timpul lul Ludovic XIII, se dete de partea
Jesuitilor. Tnocentiu al X-lea fu de acelasi avis cu
Urban VIII. El condamna 5 propositiuni din cartea lul Jan-
seniu :1) Sunt porund pe care omul pios nu le pOte ob-
serva, Dumneclea nesprijinindu-1 in deajuns, 2) gratia e
iresistibila in starea naturel si a pecatulul, 3), omul nu
trebue sa lie constrans pentru a lucra ca sa aiba me-
rit inaintea lul D-cleil 4) E ceva semi-pelagian a sus-
tinea ca omul pecatos p6te resista sati a ceda gratiet
prevenitOre ; 5) Asemeni este semi-pelagianism a sus-
linea ca Iisus Christos a murit pentru toil.
Incercarea Jansenistilor d'a scapa de condamnare,
negand sensul celor 5 propositiunl, asa cum a fort
Inteles de papa, nu reusi, si papa Alexandru VII 'I lasa
tot sub condamnare. Neinlelegend insa. infailibilitatea
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
203
www.dacoromanica.ro
205
www.dacoromanica.ro
210
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
226
www.dacoromanica.ro
PARTEA SPECIALA
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
233
mai ascunse ale lor, intru cat totul este facut de El ').
Cu acesta nu se nega libertatea, cum am dis mai
sus, de Ore ce Dumnecleu prin a tot sciinta sa cundsce
lucrurile asa cum sunt ele In ele, asa cum ail fost
hotarite a fi. Augustin spune ce dad. am nega acesta
calitate a lui Dumnecleu, ar trebui sa negam insasi esis-
tenta 1u12). Irineu 3) si apol Tertulian4) afirma ce Dumnecleu
se decide in virtutea voincel sale, decl nu crea-
tura, ci el voesce, aceea ce voesce, in virtutea pute-
rei sale absolufe 5), care inlata tot aceea ce ar avea
vr'un raport cu slabiciunea sau neputinta: gAtivcrtz Si
.x O` as =Ma 6 0e6g. &nap Suvd svos toti 0a 6g Etvccc,
"tat To0 cir06g EN= xcct aocp6g Elves cxlx gCa-ccactc slice
Origen In scrierea sa contra lui Celss, III,iar loan
Damascen, in Orth. fid. I, 10 spune ca Dumnecleu
face totul dupa vointa sa.
Pentru ca sa respinga atacurile Stoicilor si Epicu-
reilor, cars cautau se arate ca dad, Dumnecleti este
drept, trebue se pedepsasca pe acei ce salsa Legea,
parintil bisericel sustin santenia (.roc) lui Dumne-
44, care nu pOte avea in ea nici mania nici justitia
vindicative ). Dumneclet, a tot sant, a tot drept si a
tot bun, nu pOte face nimic, care ar contraclice aces-
www.dacoromanica.ro
240
TRINITATEA 4)
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
244
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
252
www.dacoromanica.ro
253
1) "ArrsXoc malakim.
8) Documentele biblice, d3 si nu arati timpul crearei angerilor,
totusi last a se intrevedea cum a ei au esistat inainte de crea-
rea lumei (Iob. XXXVIII).
8) Origen, Cels. v, 4 (lice: .Tofrcou; Sri &nazi); coth 06 ipyou emir?
4.tsp.a.91xchs; xcastv.
4) Chrisost., Ps. VIII -Gen. horn. II.
www.dacoromanica.ro
256
www.dacoromanica.ro
257
www.dacoromanica.ro
261
Providenta 3)
Lumea nu pcite sa fie sub conducerea hasardului.
Biserica Inca de la Inceput a stabilit doctrina Pro-
videntel, care face parte dintre punctele esentiale ale
dogmaticel crestine. Mintea omenesa nu se putea in-
voi de a nu recunOsce in regularitatea cu care se misca
si conduce totul In univers, puterea fiintei care a dat
nascere trniversului tie si vechea doctrina aristotelick
epicurianismul, stoicismul, sectele gnostice si mani-
heice erail contra, stistmend, ca hasardul si astrele con-
duceau lumea. Parintii bisericesci sunt de acord in
a sustinea ideea -Providentel divine 4), dupre cum si Paul
dice : 4:caci Intru clensul viem, ne miscam si sutitem) 5)..
1) Erma, Pastor, 7. Clem. Alex., Strom. 4.Orig., de prin
cip.Irineu, Adv. haer.IV.
8) Orig. In Iesu. Nave,' homil. XV,
8) IIpavom, Providentia. Nemes., Nat. hom., c. XLIII definesce
Providenta: Ifp6vota icruv ex OsoS Big Tec 6,,P2ec Icvogivn kntReAsca. Chri-
sostona , de Providentia. Theodoret, Chat. X de Providentia.
Salvian, Tiber de gubernatione Del,
Locuri privitore pe acest subiect gasim in Evangelistul Ion,
.V., Intelepc. II. Fapte, XVII, Math. V.I. X, XXIX, I Timot. IIr
Rom., VIII, etc.
4) Clem. Alex., Strom, I, (lice a a nega Providenta este a,
nega creltinismul.
8) Fapt. Apost., XVII, 28.
www.dacoromanica.ro
263
www.dacoromanica.ro
2( 4
Antropologia
a) Crearea omului dupa, chipul si asemana-
rea lul DurnpeVeu. Santa Scripture ne spune in
cap. I v. 26 al Genesel ea omul este creat dupe chi-
pul si asemanarea lui Dumneqeil, represintate aceste
doue calitati la parintil bisericesci prin cuvintele : etmbv
si 61.toEcoatc. Fara a da alte esplicatiuni asupra acestor
cuvinte, Genesa. isi urmeza drumul seil inainte asupra
faptelor petrecute dupa cregiune.
Se intelege ca mintea omenesea a trebuit sa se o-
cupe si se deslege si aeesta cestiune, asa dupa cum
ea putea. Omul era numit de unit ca spirit supus in-
clinarilor corporale, iar de altii ca animal rational
Gregoriu de Nazianz numea pe om microcosm si in-
spector al lumel visibile.
Genisiologul Moisi, vorbind de creatiunea omului,
spune cum el a esit din mainele lui Dumnaleu, a-
vend In compositiunea sa trupul, luat din pamint, si
sufletul, dat de Creatorul. Asa c Pitagora, Platon,
Stoicil si Maniheii nu aveati dreptate cand sustineail
ca sufletul este o particia din substanta diving 1), o-
leron. Epl. XXXVIII. ad Pammach. de errorib. Ioan Hieros.
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
268
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
277
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
296
to
t
6) Greg. Nis., 06 Rip E6pa (you npo6ctv.0 einocpotscovTo;) PaCr'Ci:;;STMC Tb
8v TooN6tov xaxo0LainaTat.
www.dacoromanica.ro
287
www.dacoromanica.ro
288
1). Justin, Dial. cum Jud. /Pryph, XL11. Clement, Paed. L Ini-
Deu 1. Orig. in lerem, L Tertull., Praescr. X.X. Eusebiu, in Ps.
XXXIX etc. Toti combat pe separatistii (Ebioniti Qi Gnostici).
www.dacoromanica.ro
294
este nicl elen, nict pagan sau judeu, ci top sunt fir
al aceluiast parinte.
Prin catolicitate se mai intelpge si conservarea doc-
trinel pure, asa cum s'a stabilit de Apostoli. Cato-
licitatea bisericel este recunoscuta in simbolul aposto
lilor, in t onfesiunile de credinta ale martirilor, in sim-
bolul Niceno-Constantinopolitan, in liturgii, in scrii-
rile parintilor bisericel') si in decisiunile Sim5delor.
04-ce parte din biserica sail din crestinatate, care cre-
de si invata alt-fel cie cat s'a stabilit de - Apostolt si
santit Whitt, nu pad sa se bucure de nota catoli-
cita tit 2).
0 alta nota deosebitOre a bisericel este apostoli-
citatea. In virtutea apostolicitatil biserica este recu-
noscuta ca are si profeseaza doctrina 'curata a Man-
tuitorului, care ni, s'a dat prin Apostoll. In contra a-
cestel caracteristice a. bisericel pacatuesc ereticil si
schismaticii, cart au introdus alte inv6vaturl in doe,
trina lul Christos.
Pe ttmeiul apostolicitatil biserica are un sacerdotik
are o traditiune si un scop pe care-1 urmaresce dire
timpul apostolilor. Sacerdotiul -este irrstituit de insusi
Mantuitorul, care i-a designat si scopul ce trebue s&
urmaresca, sand a clis Datu-mi-s'a tOt stapanirea
in Cer si pre pamint. Drept aceea, mergend, inv.&
www.dacoromanica.ro
295
www.dacoromanica.ro
296
www.dacoromanica.ro
297
1) Irineu, Epl. ad. Flor. Tama to tierrizcca... oinc Ia TIN 67C014 141171;
'ExxXlatcp. Epist. d'Innocenzo III
atACC 'Ca 86711CCTX at:4.cm= I= ti
agli Eccles, e Principi di Germania, Mansi, Annales Eccles. I, 49 :
Haec stint duo magna luminaria quae. Deus in firmamento coeli
constituit: luminare majus ut proesset diei, et luminare minus ut
nocti proesset.
Icin, Apoc. I, 20. U, 8, 12, 18 etc. Paul I Tim. V.
Parintii vedeati in sinod pitrerea intregei biserici. Ada Au-
gustin, Lib. de Bapt., Plenarii concilii sententiam totius Eccle-
.eiae consensionem esse dicit".
Biserica pate fi persecutatti, ajutatA sail libera intr'un stat
ore-care.
www.dacoromanica.ro
298
lerarhip
Alegerea apostolilor de catre Mantuitorul si coman-
damentul, dat de el lor, pentru a inveta, a administra
misterele si a celebra cultuP), dovedesc instituirea
unul anume sacerdotiu, care sa se perpetue pana la
finitul vecurilor 2). Parintil bisericel ratt recunoscut a-
cest adev6r si urmasil for pana asta-41 sunt convinsl
despre origing divina a ierarhiel, care represintA pe
Dumnedeti pe pamint si careea II este data ingrijirea
sufletelor acelora ce fac parte dintre credinciosil in
Christos, pasirand in acelasi timp unitatea credinten.
In biserica primara, credinta in folosul si puterea ie-
rarhiel era atit de mare, incat persOnele ce o forma.
erail considerate ca representanti al lul Dumnegeti pre
pamint, fara de cart nu se pOte face nimic in bise-
rid. 4). Apostolii marturisesc despre esistenta sacerdo-
'I Mat. XXVIII, 18-19; kin, XX, 22-23; Luc. XXII, 19.
') Mat. XXVIII.
') Ignat. Eph. 2.
4) .Rom., XII, 1; nocpacrcip:mc c& achp.croz hafacv tOcrecv, allay, Butzpaawv-
TO Os6. I. Petru, II, 7e% ti, i&v.oG 1xXawrov, potacXstov Eapoussupts 13vo;
dyLov.
www.dacoromanica.ro
f99
www.dacoromanica.ro
300
www.dacoromanica.ro
301
Misterele 1)
Dumneclet in marea sa dragoste pentru omenire, a
pine -voitsa trimitl pre unicul sea Fitt ca sa o man-
tuesca de sub robia p6catului si a niortel. Salvarea
omenirel s'a fatut din nemasurata iubire ce Creatorul
a avut pentru creatura sa si ca un act al graliel sale2),
iar nu pentru vre-un merit din partea es 2). Cresting,
credinciosl. urmasl a lul Christos, se impartasesc de
daruyile oferite de gratia dumnegeiasca prin mijlOcele
,ce le sunt puse la dispositie de biserica.
Aceste mijlOce stint Misterele, In care puterea ne-
vecluta lucreza. asupra omulul prin irgrebblintarea unor
semne *lute, carl,sunt indispensabile pentru acest stop.
Santul Chrisostom spune c. Mantuitorul Christos a la-
sat credinciosilor set lucrurl spirituale, care i se pun
la dispositie prin lucrurI corporale, de Ere -ce a voit
s61 dea mijlOce asemenatOre natures sale.
Intrebuintarea cuvintulul de mister este veche in
biserica cresting. 4). Cu tote acestea se gasesc $i alte
tiumiri. Asa bunk, -Ora avem cuvintul de sacramentum,
') Greg. Naz, Or. XL. Chrisost. in Math. Hom. L.Aug. dice
Non eorum meritis a quibus ministratur, nec eorum quibus mi-
nistratur, constat Baptismus, sed propria sanctitate et veritate;
propter eum a quo institus est\ male utentibus ad. perniciem bene
utentibus ad salutem.
2) Ath., de comun., Ess. Potr dice: `0 spat); -0
A T-A nA ti-rtiEs
eaxe, v baoffaco Onspviav ecvcacktipot, it.kricpciK %%pa co( eso5 xciptv. Am-,
brosiu, do sacram II. Chrisostom. In II. Thim. Horn. H.
3) Aug., in lob. LXXI : Accedit verbum ad elementum, et fit,
sacramentum etiam ipsum tanquam visibile verbum.Qi in alt
loc : Aliud est elementum, aliud consecratio, aliud opus, aliud
operatio ; aqua opus est, operatis Spiritus Sancti est.
www.dacoromanica.ro
305
Botezur)
Usa prin care omul infra in crestinism si sa
bucura de rOdele Gratiei dumnecleesci este Botezul
Prin botez. crestinul dobdndesce ertarea de pacatul
strOmosesc, nemurirea si imparatia ceresca, data persista
pe calea binelui. In biserica crestinA a esistat tot-d'a-
tma cred-inia ca omul nu pOte sa se mAntafiasca far&
a primi taina acesta, conform Scripturel, care (lice :
De nu se va nasce cineva din apa si din Spirit nu
va putea intra in imparatia lui DumnecleV). Botezul
este cunoscut sub diferite numiri in bisericA, care ins&
tote duc la insemnatatea si eficacitatea sa 3), cum se
cum se vede mai ales din espresiunea : Xotitpov IN nce-
Xtrreveofog xcd, avartMoecog si uratep i s boU.
Biserica veche basata pe origina dumnedeesca a
www.dacoromanica.ro
307
') Tertul., adv. Prax. 26 dice : Non semel, sed ter ad singu-
las nomina in personas singular tinguimur.
2) Suieer, Thee. eccl, Clinicii.
www.dacoromanica.ro
308
www.dacoromanica.ro
310
Mir-Ungerea
Celor ce se boteza li se da in ajutor puterea San-
tului Spirit, pentru all intari In credinta crestina. A-
cest dar li se comunica nouilor botezati prin intrebu-
intarea ungerei cu Santul Mir, care urrneza imediat
dupe, botez. In timpurile apostolilor se intrebuinta pu-
nerea mainilor (TICOsocc 'taw )(stem) asupra celor ce se
botezati ').
Acest mister are diferite numiri. Asa se numesce :
Euharistia
Misterul care in chip neveclut comunica puterea
mantuitOre de suflpt celul ce primesce corpul si san-
gele lul Iisus Christos sub forma paineI si a vinulul.
este Euharistia.
Acest Mister Intrece pe cele-l-alte si mal mult ca
ele folosesce spre mantuirea nOstra, (lice Marturisirea or-
todoxa, respuns la intrebarea 106, pentru ca prin ea
tot Darul si tota bunatatea DomnuluT Iisus sa arata
celor credinciosi si sa pune inainte.
') Fapt. Ap. XIX, 1 sqs. ,.EI furs botezati batru numele Domnului
Iisus i puindu-I Pavel mainile preste ei, a venit Santul Duh
p.este danii." Tert., Bapt. VII. Cypr. ad. Iubaj. Ep. LXXXIII.
Jeronim, in Lucif. IX.Aug., Bapt. DI Chrisost, Fapt. Om. XV.
2) II Cor., 1, 21-22 Iar cel ce ne adevereza pre not impre-
una cu voi intru Christos Iisus i ne-a uns pre not Dumneclefi
este ; care ne-a si pecetluit pre not qi a dat arvuna Duhului
intru inimile nostre.Cyril Cat. XIIIBasiliu, Sp. I. XXVII.
2). Sinodul II de la Cartagena, can. 6 dice ; (Facerea Hrismel.
i consfintirea fetelor sa nu se fax& de cake presbiterI.&
www.dacoromanica.ro
315
www.dacoromanica.ro
318
www.dacoromanica.ro
319
Penitenta
Prin botez omul se curafa de pecatul original. Cum
Ansa starea acesta nu este menfinuta, pentru ca omu
1) Aug. H... Offerant enim panem et Caseum, dicentes a primis
_hominibus oblationes de fructibus terrae et ovium fuise celebra-
tas. Hos Pepuzianis jungit Epiphanius.
') lbid., Haers. XXVI.
www.dacoromanica.ro
320
www.dacoromanica.ro
325
Preotia
Al patrulea Mister in biserica ortodoxa orientala este
Preotia. Misterul Preotiei este instituit de insusi Man-
tuitorul Christos, care a lasat discipolilor sec de a con-
tinua cu frivetarea doctrinel crestine 1) si de a carmui
biserica, avend puterea de a sevarsi Misterele. Pute-
rea acesta li era data prin punerea mainilor si prin
rugaciune 2), dupe care putea s'a fie servul lul Dum-
n.ecleti si impartitorul misterelor lui Christos 3).
Apostolii, la randul lor, stabilira episcopt pentru a
conduce biserica 4), iar acestia, stabilira pe preop, iar
apol pe diaconi, ca, sa li dea ajutor 5). Actul acesta al
alegerei se numesce hirotonie 5). In virtutea acestui,
-1) Rom. I, 1 Pavel sluga lui Christos, chiemat apostol, ales
pentru evangelia lui Dumnedeti>.
') Fapt. Apost., XIII, 3 : cAtunci postind si rugandu-se si pu-
indu-si pre ei methane, i-ali eliberat.
3) I Cor. IV. 1, Asa sa ne socotiasca pre not omul ca pre
niece slugi ale lui Christos i distribuitori al Misterelor lui Dum-
nedeei,.
') Fapt. XX. 28 : cDrept aceea luati aminte de vol si de tots
turma, intru care Duhul Sant v'a pus pre voi Episcopi, ca sa pas-
toriti biserica lui Dumnedeil, care o a castigat cu sangele sea 1
Petru. V, 2 4Plistoriti turma lui Christos cea dintre voi, purtand
grija nu cu sila, ci de voe i dupre Dumnedeii ; nu cu agonisele
urite, ci cu osardie).
6) Timot. IV, 14: cNu flu nebagator de sema de darul ce este
intru tine, care ti s'a dat prin prorocie, cu punerea mainilor preo-
tiel. Fapt., VI, 3". Socotiti drept aceea fratilor, dintre vol, sapte
-barbati marturisiti, plini de Santul Duh i de intelepciune. pre
cari randuim la treba acesta).
6) Ignatiu, Philad. X.Chrisost.. de anathem. 4. Clem. Strom.
VI, 13.Canon 1 apostolic dice : Episcopul hirotonisesca-se de
doui episcopi sau trel, iar Can. 11 ,Presbiterul de un episcop sa
se hirotonisesca i diaconul si cei-l-alti. Ieron. Ep. 52 Ad Nepot
dice: Clerici vocantur quia de sorte aunt Domini.
www.dacoromanica.ro
326
Nunta
In biserica crestinA Nunta are o mare insemnAtate.
LegAtura sotilor, can din dragoste reciproca contracteza
cAsAtoria, este bine-cuvintata de bisericA. Mantuitorul
9 I Timot. V, 22.
') Rom. X, l5.
8) Basiliu Epist. CXXX.
1 Pentru cel ce se numiaa pe sineg curati tend -va, iar viind
catre catolicesca i apostolicesca biserica, au socotit santul i
marele sinod ca hirotesindu-se ei, apoi aa sa remand in cler;
ins& mai inainte de tote, ac4sta se cuvine a o marturisi el in
scris, ca se vor invoi 1 vor urma dogmelor catolicei i aposto-
lied biserici.
6) Can. XIX... Iar data unii in timpul trecut s'ar fi renduit in
cler, de s'ar arata neprihaniti, dupa ce de al douilea se vor bo-
teza, hirotoniseascA-se de episeopul catolicei biserici,..
www.dacoromanica.ro
329
Maslul
Instituirea Maslulul isi are origina sa divina. Pe tim-
pul Inca cand traia Mantuitorul, dupa cum spune
evangelistul, Apostolil aplicau ungerea cu care vindecati
pre bolnavl 1); deci prin ea se conferia un har spe-
cial, pentru care si este recunoscuta de Mister. Numirea
care se da. acestul Mister este Maslu, ungere cu unt-
de-lemn, unt-de-lemn sfintit (aytov eXcdov) sau rugaciune
Insolitk de_ unt-de-lemn (itqaccLov).
Credinta bisericel este ca prin acest Mister, cel bolnav
,obtine tamaduirea atat corporalk, cat si spiritualk: Este
cine-va bolnav intre voi?, dice Apostolul Iacob, ark-
tand folOsele spirituale si corporale ce results din acest
Mister, sa, chleme preotil bisericel sa se roage pentru
4 ungendu-1 cu unt-de-lemn Intru numele Domnulul,
si rugkciunea credintei va mantui pre cel bolnav, si
Domnul Il va ridica pre el; si de va fi %tut pacate
se vor erta 1u12).,
Despre vechimea Misterulul acestuia, nu mal incape
Indoiala. Este adeverat ca in cele trel secole primare,
nu gksim multe date asupra efectuarel luI ; dar acesta
nu este un cuvint, de a crede ca nu se practica, Intru
,cat vedem ca. apostolul '1 recomanda si dupre cum
.am dis, chiar pe timpul Mantuitorulul era Intrebuintat.
Origen, Chrisostom, Ciril al Alexandriel, Augustin si
altii trateza. cestiunea Maslulul si gasesc a este in-
1) Marc. VI, 13: Qi draci multi scotea, rti ungea cu unt-de-
Ilemn pre multi bolnavi i'i tamaduia.
2) Iacob, V, 14-15.
www.dacoromanica.ro
333
Eshatologia
Asupra modulul cum s'a creat omul, am vorbit in
cele anteriOre, unde am aratat gresala sa si urmarile
el. Acolo am velut c5. omul este muritor, cad plata
1) Tertull., Ad. Scopul. IV.
2) Vezi Mart. Ort. resp. la intreb. 117-119.
8) Marc. VI, 13. Si draci multi scotea Eii ungea cu unt-de
lemn pe multi bolnavi i '1 tamliduia".
www.dacoromanica.ro
334
www.dacoromanica.ro
335
www.dacoromanica.ro
336
') Irineu, Adv. haer. V, 32. Tustin, Dialog. cum Triph. LXXXI,
Lactantiu, Instit. div. VII, 29. Tertul., de resurrect. XLII.
2) Lact. Inst. div. VII. 26. Tertul. Adv. Marc. III, 14.
8) Orig., De princip. II. 10.
4) Aug. De civ. Dei XXII, 14.
8) Irin. Adv. haeres. V, =CM. Tustin., Apol. I. Atenag,
Legat. XXXI. Greg. Naz., orat. VIII.
8) Omil. Clim., IX, 13. Lust., Apol. Y. Irin., Adv. haeres. V,
36. Cyril, Catch. XV, 21. Ieron., In Cap LXVI Iesaiae, etc.
7) Ambras, Expirit, in psalm. CXVIII. Clem. Alex, Paed. III,
9. Orig. Contr. Cels. V, 14.
www.dacoromanica.ro
339
www.dacoromanica.ro
340
www.dacoromanica.ro
bId
www.dacoromanica.ro
358
www.dacoromanica.ro
359
www.dacoromanica.ro
360
www.dacoromanica.ro
362
www.dacoromanica.ro
363
www.dacoromanica.ro
364
www.dacoromanica.ro
365
www.dacoromanica.ro
860
www.dacoromanica.ro
870
www.dacoromanica.ro
371
www.dacoromanica.ro