www.dacoromanica.

ro

Mangra,
Tisza

Tribuna.
Tin minunchiu do dovezi
adunate din

TRIBUNA"
DE

Dr. FIE. UFIIDEI-UOEUQD,

DEPUTFIT.

-.=.2..

B R A -,0 V, 1911.
Tipografia A. Mure,ianu.

www.dacoromanica.ro

rr" Sec

.tera

,../..1.-

15!

rar

Qua

Jac

Cutant Inainte.
,,Nimic nu este mai expus controlului public decal coloanele unui

ziar. E o carte deschisii In care ceteste oricine. Dac a. potrivnicii nostri

ar fi gsit in Tribuna" un singur
articol, o singurA frazA sau macar un
euvnt de tradare, nu s'ar fi niipustit
asupra lui ca hienele arlitAnd lumil
Intregi dovada mult asteptatA?"

Mesterul de oglinzi",
Tribuna" Nr. 39--1911.

Nimic nu este mai greu pentru publicul cetitor al

unui ziar scris siret i echivoc ca ,Tribuna, decat sit
clescopere tendintele ademirate, pe cari le serveste un astfel de ziar. Caci cetitorul de gazete, fugind cu ochii repede
peste foile tiparite, numai rar observa intelesul ascuns al
cutarei fraze incurcate din coloana din urma, care sta in
contrazicere logica cu premisele lansate inleo fraza sforaitoare din coloana prima.
Ingairnarea sofistica de eri a ziarului se loveste in
cap cu ghiveciul lui echivoc de azi. Ce s'a tiparit inainte
cu cateva luni, azi, cu aceleasi litere cicero, este declarat
de *redactiat ori )directittnea ziarului de minciuna. Zadarnic se provoaca bietul cetitor. la datul i numarul ziarului, ca d. e. Tribuna in Nr. din 24 Iunie 1910 a scris :
'In contra acestui comitet s'au ridicat acuze grave...

el este invinovatit, ca a facut greseli in conducerea alegerilor i a contribuit astfel la infrcingerea... partidulai.
Acuzele au allat expresie publica nu numai in coloanele
www.dacoromanica.ro

ziarului nostrug, citarea numarului

datului este un

argument mai putin zdrobitor, decal. gravitatea cu care indrazneste s raspunda tot *Tribuna, in 2 Martie 1911 ,

deci dupa zece luni: *Nu ca de nenumarate ori, dar nici

o singuret data ziarul nostru (!) nu a adus comitetului
acuzatia, c el ar fi de vind pentru infrangerea dela alegerile parlamentare. E o suprema inconOienta sec afirmi

neadevaruri atat de sfruntate".

Cetitorul

ar dori sa

se convinga, daca inteadevar iarul lui, despre care credo

ca e extrem de national este mincinos ori nu. Caci
daca este mincinos, atunci nici oarnenii, can II redacteaza
nu pot fi condu0 de gand curat, dupa ce ei De dau
credintele intime ale sufletului lor, npavand *zgarda oficiaTa la gat. Dad, deci *credintele intirne ale sufletului
lor sunt mincinoase, atunci p1 nationalismul lor va f
mincinos
gandeste cetitorul. Spre a se convinge ar
trebui sa studieze insa toata colectia ziarului. Cine. are
colectia, nu are timp, dar nici porta, sa se supuna la tortura de a receti tot spanacul tiparit al Tribunei. In doze
mici, cotidiane; mai merge sa ceteasca cineva *Tribuna,
dan in doze mari
colectia produce s'enzatii desagreabile prin bombastul echivocitatilor si minciunilor ei
vertiginoase. Cdti insi dintre Romani vor fi avut deci
abnegatia st se supuna martiriului, pe care il pretinde

Mesterul de oglinzi in citatul de mai sus ? i cati ini

au la indemana colectia? *Tribuna deja a doua zi serveste doar scopuri mull mai folositoare, decal in ziva cand
o aduce posta. Intr'o casa copiii ii leaga cartile in ea;
intr'alla hartia ei se foloseste de surogat de ascliii spre a
se aprinde focul in sobs ; forfecata la margini decorativ,
impodobPste blidarnl pe sate; ha o mai gaseste omul si prin
porumbisti. i din capetele Romanilor cinst1i ar evapora
repede otrava minciunilor ei, dad. redactia si *cornandi-

tarii nu s'ar ingriji zilnic de noud doze de toxine emetice si narcotice.

*Tribuna a tot tipat sa se aduca *probe, Iclovezi
ca ea t rad eaz , ca scrie ethivoc, c scrie *neadevaruric.

Nu a fost de ajuns, ca comitetul partidului national romin a infierat desertarea *Tribunei. Nu a fost de ajuns,
www.dacoromanica.ro

ca. bttrbati ca d-nii N. Iorga, C. Stere i Aurel C. Popovici

au condamnat campania ei fratricida. Tribunao, tot asa
ca i clandestinii ei stapani si literatii sedusi de ei, preUncle ,dovezil
Sper ca publicul romanesc va gasi in
brosura aceasta dovezile, pe cari de un jamatate de an
le cere 2,Tribuna.
*Mesterul de oglinzic zice : )coloanele unul ziar sunt o carte deschisac. Am frunzarit deci
va tipa
si eu in cartea aceasfa. Munca de hien,
,Tribunac. Ei si ? Rog pe cetitor sa vada ce a desgro-

pat ,hiena. Sunt tot citate din Tribuna . Daca aspectul

acestor citate e urat, continutul for mincinoq, iar mirosul
lor neplacut, Tribunat poarta vina.
s

Dincoace de munti un ziar roWinesc nu are st

itu poate a/vea alt rost; decat sd sustina solidaritatea
particialui national ronutit Trebue deci sa apere Cut
intransigentit disciplina de partici, singurul mijloc prin
.care sa poate crea si intari solidaritatea. Trebue sa verse
in sufletete cetitorilor un belsug de insufletire pentru lupta
(le aparare -sfanta si dreaphi
Pe cei buni trebue sa-i Incurajeze zilnic, dovedindu-le,

ca munca, oboseala, ahnegatiuiie i suferhitele lor nu

-stint jertfe zadarnice, sterile, neintelese de multime, ca
i vrinata de toti Romanii
pilda Ion vie este apreciat
cinstiti si dornici de o soarte mai vrednica. $i spre a
intari sirele partidului national roman, ziarul mai trebue
sa-i indemne la munca pe cei earl stau de o parte seeptici, indiferenti ori apatici.

Dar' nu cu vorbe de hula si

(le ocara, nu cu insulte grosolane si calomnii meschine,

ci cu dragoste frateasca izvorata din inima sincera. Numai

dragostea trezeste dragoste, numai critica cinstita indeamna

la munca. Minciuna obraznica, critica rautacioasii, cOomnia i rantatea, ori cat de iscusit ar 11 mascate cu. fraze

echivoce si ori cat s'ar ascunde dupa paravanul ademenitor al paradarii cu dragostea de neam, produc sange rau,
ura si certe intre frati. Ua si cearta noastra interna slabeste fortele noastre i intareste pe contrarii romanismului. Atacarea comitetnlni in modul
cum o fac preme. .
www.dacoromanica.ro

nitorii ar fi o infamie si in cazul, cand retragandu-se actualul cornitet, ar putea fi inlocuit prin altul. El nu poate
fi insa inlocuit, pentmca lipsesc a`ti 30 de bArbati, eariar fr hotarati sa ia asupra lor sarcina de a primi conducerea partidului national roman. Ce inseamh deci premenirea Tribunei ? Ea inseamna a submina diSciplina
partidului national roman, a distruge solidaritatea noastra,
deci a face guvernului cel mai nepretuit serviciu. Daca
Tribuna s'a facut vinovata de acest pacat si dach ea nu
vrea ori nu poate sa ofere garantii ireprosabile si sigure, ca
in viitor nu-1 va comite, atunci ea a tradat i are de
gand sa mai tradeze interesele partidului national ro-

man. Nu este deci vorba de o lupta 0 desbinare .intre

mernbrii partidului national roman, ci de tradarea intereselor acestui partid, de subminarea perfida a existentei
lui prin un ziar, in dosul caruia nu stau in definitiv decat
pe cari ii putem vedea
d-nii Dr. Oncu,
4 oameni
R. Ciorogariu, S. Bocu si I. Scheopul. Ei fac Tribuna.

El, sunt deci Tribuna. Litre ei iintre partidul nationar

roman nu poate fi deci vorba de negocieri de pace Alternativa este : sh supun ei, adeca Tribuna, disciplinei
de partid ori nu? Dad" nu, atunci ori cat de greu ar fi
si ori cat timp ar pretinde, partidul national rp-man va
trebui sa faca .tot ce-i sta in putere spre a nimica Tribuna. Caci lupul imbracat in piele de oaie este mai periculos decal lupul nemascat. i input in piele de oaie
trebue nimicit, chiar 0 daca ar trebui taiat tot codrul.
Caci codrul cre.ste din nou, dan turma decimata de napraznicul lup cade jertfa lupilor, cari stau la panda.

Cfiteva date informative.

Tribuna a fost interneiata ca organ independent departidul national roman, cu ajutorul d-lor Brote si Slavici, de
amicii din Arad ai acestora, d-nii Mangra, Cibrogariu

si Oncu. Pacatele ei vechi sunt schitate in -capitajul rpra

domo". PIMA in anul 1906 opinia publich romaneasca de
pretutindenea nu a avid incredere in Tribuna" si simtea, ca ea ou& un rol echivoc, pledand cand pentru a
www.dacoromanica.ro

7 -politica de impacare cu guvernul, and pentru o politica

nationala rnai Tadicala de curnera in stare sa o faca
partidul national roman.
intre imprejurdrile date
Oamenii nostri politici aveau informa(ii sigure, ca d-nii
Brote, Slavici si Mangra serveau
incercand sa contrabandeze prin Tribuna anumite idei
interese streine
de interesele partidului national roman din Ungaria si
Transilvania. Stapanul lor nevazut de atunci a fost tras

pe sfoara de ei

srt creada, ca rondnismului i se fac

bune servicii sustinandu-se la noi o bisericuta In sanul
partidului national roman. PaCca flu ar fi posibil sa fre
asigurate interesele romanismului prin organizatia partidu-

lui national !

Lucrurile s'au schimbat. Stapanul nevazut al d-nilor

Slavici, Brote si Mangra a fost inlocuit cu oameni cu yeden i cu inimi mai largi. Acestia au sistat 2 politica de
bisericute. Pe- de alta parte Tisza, care juca pe hnpaciuitorul Romanilor prin Mangra, fu silit, nimicindu-se partidul
la alegerile din 1905, sa -se retraga din politica. Dela

1906-1910 Tribuna a avut

silita prin caderea la
ocazie sa-si c4tige popularitate inaintea Romanilor din patru unghiuri. Caci, nepuhind sus(inea rela(ii
Tisza

Mangra cu guvernul coalitiei, >Tnibnna< a avut carta bianca

sa atace acest guvern. Indata ce a cazut !Elsa. coalitia si a

inceput sa rasara steaua lui Tisza, in primavara a. 1910

alearga Brote i Slavici la Pesta1), discuta cii Mangra, cu

seful sectiei de pres de pe atunci, Klein, cu contii Tisza

Khuen-liedervary. Dela Pesta plead. la Arad, la R. Ciorogariu si la Oradea-mare, la Mangra. Fac incercarea
risipind o multime de parale
sa zapaceasca presa din
Romania prin stiri false, date in Corespondenta romana.
Presa din Tara, condusa de barbati cu pricepere politica,
a refuzat aceasta Corespondenta romana, pusa in serviciul guvernului. ungar.
Calauzul politic al d-lor Brote i Slavici prin Budapesta
era redactorul 2Corespondentei romane, faimosul publicist
Vezi bropra lui Slavici : Zbuciumiri politica la Rominii din Ungaria", Bueurecdi, ed. Minerva" 1911. Vezi mai en seam pag. 700 84.

www.dacoromanica.ro

Campiant). Conte le Khuen a avut intentii serioase de a

garanta partidului national roman alegeri libere, adeca
de a nu aplica in contra alegatorilor romani .mijloacele
extreme de terorisrn administrativ si jandarrneresc, caci
alternativa era: sa fac pace cu partidul national roman

oni sa franga partidul. Pacea, cinstitit intre popoare intr'un

stat constitutional, nurnai .prin intermediarea partidelor par-

lamentare este posibila. Era deci absurd sa se gandeasca

precum
la o pace cinstita seful guvernului, daca facea
cu neputinta alegatorilor romani sa-si trirnita
a facut
reprezentantii legali in camera. Contele Tisza si-a aruncat
atunci in cumpana toata autoritatea si a zadarnicit prin
Iessenszky realizarea alegerilor libere" pentru candidatii
partidului national roman. Cat timp guvernul poate parada
cu deputatii guyernamenkdi romani, cat timp acestia,
fard a primi penira natiunea romana (lreptai intemeiate
pe instita(iuni, fac parte din partidul guvernamental, contele Tisza nu a gasit din punctul de vedere al maghiarismillici, de necesar sit fie recunoscut partidul national

roman ca un factor, de care trebue sa se tina seama in

viata de stat. Era deci firesc, ea politica lui Mangra lipsita de ()rice principiu si postulat na(ional sa fie sprijinita si validitata prin Tisza. Visita d-lor Brote si Slavici
la Badapesta, Arad si Oradea-mare, a cauzat o desavarsita schimbare a tacticei guvernului Kbuen fata de partidul national roman.
In loc de alegeni libere, paptidul national roman a
avut parte de alegeri nernaipomenit de brutale. Din 15
mandate, pe cani le-a avut partidul national roman, a putut
salva abia 5. Dupa alegeni tactica contelui Tisza a fost si
este sa pregateasca terenul pentru o grupare puternica
romaneasca patriotica , sub conducerea lui Mangra,

care

in viitor, la alegeri, sa ia lupta cu program gavernamenla! maglilar, in contra candidatilor parlidului national roman. Va fi deci pentru partiddl nostru vorba de o lupla
pe viata, pe moarte. Pe cand Tisza, prin Mangra, lucra la
') Acest publicist" fost cindva preot In Prigor, a dat incontestabile
dovezi de dextexitate publicistici scriind, and a stat citiva ani pentru
es..qierii in temnita din Aiud o carte, primiti cu multi cilduri de Bp. Hp."

www.dacoromanica.ro

9-

inchiegarea gruparei >,patriotice intre Romani, pe atunci

Tribuna d-lui R. Ciorogariu, al amicului d-lor Brote,

i Mangra a facut, 'face i are de gand sa faca

dupa cum se dovede0e din tinuta ei pana. la evidenta
0 pe viitor totul spre slabirea partidului national roman. Aceasta actiune fratricida a Tribunei<c, posibila in
urma popularitatii, pe care ziarul sri-a castigat-o la Romani
in epoca guvernului coalitiei, 1906-1910, F,4i pe care o
mascheaza cu fraze radicale, va fi desvalita in cele ce
Slavici

urmeaza.

www.dacoromanica.ro

1147WLW eeA

A cui politica o face Tribuna" ?

Contele Tisza a rostit in discursul sAu tinut In 12
Julie 1910 in camera. cuvintele : In politica poate sA aibA o
actiune nurnai douA scopuri : ofi trebue sporitA puterea
taberei proprii, ori trebue infrantA, slAbith, puterea contrara ; Principiul acesta este o axiomA de valoare dogmaticA a strategiei politice. Ori ce actiune politica cinstitel

a unui partid, a unui singuratic ori a unui ziar, nu poate

avea alt rost, cleat sa intAreascA tabAra proprie ori sA
slAbeascl pe contrar.
S. analisAm, far% nici o patimA, calm, obiectiv

rece, oare din punctul de vedere al dogmei de tactica politica, fixat scurt i precis de contele Tisza : a cui politica o face Tribuna" ?

www.dacoromanica.ro

Coulee Tisza, zice in vorbirea

sa tinutl la 12 lulie 1910 in ca-

merA : 4." acei a, cari se gireazA

acuma, pe nedrept, ca repre,

zentantii chemati ai nationalitAtilor i ca conducAtorii lor,
pot acuma sl afirme aceasta coo
i

mai multI indreptAtire, decht

inainte cu cativa, ani si am putut experia cu ingrijorare faptul, cA dintre concetAtenii nostri nemaghiari bArbati distinsi.
cart inainte cu cAti-va ani ar
fl putut'll angajati la o actiune
patrioticA, intristati, ' disgustati
s-au dat la o parte.
Dv. (deputatii romni) v-ati

putut convinge, c ati umblat

pe picioare de lut, chnd v-ati
declarat. atat de puternici. Puterm ft influinfa Dv. asupra
conalionalitor Dv. nu e de loc
atilt de mare, precum ati strAduit sfi, o prezentati prin o activitate i, constie de tinta urmAritrt..-doar se va trezi In fine

si va 00 la fapte acel element

adevdrat conducdtor al societMii

concetAtenilor nostri nemaghiaril

ion Slavic! scrie in brosura sa

Tribuna" in primarticotii
"SbuciumAri politico la Romanii
ei este un fidel ecou al celor

din Ungaria< Pag. 56 : xNumai

putini dintre fruntasii Romani-

lor au avut biirbAtia de a infrunta

romAni...

furoarea teroristilor

si de all da adevdra-

tul gdnd pe fatA.

Unul dintre acestia a fost

pArintele Vasile Mangra, a-

cum vicar episcopesc si membru al Academiei Romano, om,

pe care Romanii erau deprinsi
a-1 vedeh totdeauna in fruntea
micArilor nationale.<

La pag. 63 : 'nu existttnici

o lege, in virtutea cAreia s a
constituit acel comitet i sunt
foartes multi Bornfini, cari nu
recunoso auloritalea ltd.(
La pag. 77 : *N-a avut co-

mitetul si nu are autoritate i

zadarnice sunt i silintele de .
da i IncercArile fAcute
spro a -isalva aparentele s

ai-o

La pag. 81 : ,chti-va oa-

meni orbiti de patiml no fac

de rAsul lumek.

www.dacoromanica.ro

sustinute de Tisza si de Slavici.

In nr. 255, 9 Dec. 1910,

mnIeun numdr poporal, Tr.c

scrie :

Ci-cs'ar rAful mai inthi

cu d nul Mihu, ale cilrui aluzii
la cati-va membrii marcanti
al partidului ar fi lAsat niste neiumeriri in ceata ofici! MA rog, asta e slobod si

cei chti-va toameni marcanti)

sunt in dreptul lor sA lAmu-

reascA : ce-o fi volt sA, InteleagA

iubitul nostru diplomat dela Vinerea ? CAci inteadevAr, dupli

conceptia curentA. e o cutezantA,

e o crimA sA Iai o umbrA de

bAnuialA asupra capacitAtii poli-

tico intangibile a ,membrilor

marcantic

L..

cl dupA ce a dat gata pe

d-nul Mihu si a dat un pronunciamento apodictic pentru cura-

jul de a avea i d-sa pAreri li-

bere, comitetul va trece la ,Tri-

brume, ca s'o lumineze i pe

asta, pentrucii t'a dat cu ponos

care Intrece Inuit pe d-nii agitatori, atat n privinta iniluentei, a fortei, at si in privinta valoarei intelectuale si morale...

La pag. 97 ; )Poate comi-

tetul s. ia hotSritri cu :unani-

mitatec si s adecretezea ori si

co, dar nu e nimeni sigur, ci

.)Precum am arStat la inceputul discursului meu, a fost

un moment In trecutul cel mai
apropiat, and inteadevlir et am

parlisanit si organele de publiedate ale partidului vor tine

da rnic se prezinfd ca conducdtorif Romdnitor sf reprezentanfil for Oemafi; Ire( urea

lor nu are riidacini adfivei in

mitetul) nu dispune de nici iinul dintre organele de publicitate ale partidului, nu e in stare
sA ia hotArari si nu poate sg,
porneascil nici o actiune, cdci
WU fine nimeni sentd de (Ian-

putini, earl am crezut si am entezat sa. spunem. cd domnif acestia (2, agitatoril ro fuli) Za-

masele marl ale rouldnismului,

puterea lor vu este asa de tare
si este de lipsd numai de o pr)sire eurajoasd si kotitrdtd, ca
aceastit imaginard Were, aceastd cetd(uie de cdr(i de joc, aceastd fata morgana sit ni se

seamii de dispozitiunile luate de

marelea comitet a
La pag. 1(0: )S'a putut
convinge on
i. eine, cil acest
xreprezentant legate (adecii co-

sale.

la ,cei mai de seams blrbati

conductitori ai nostria. MS rog,

e slobod si asta! In lumea asta

de naivitti si de confusiune a
datoriilor fiecSruia, comitetul
poate sh-si procure si plAcerea

de a se ocupa de ga7eta noa-

stra si de a

receti articolele
noastre Impricinate, ca 86 se lamureasca, unde e rana, care
doare. Dar oameni seriosi, cum

stint, ei vor recunoaste numai

cleat, e aici se gsesc intr'un
.caz de incompetentl. Caci, ce
are a face comitetul cu toaca
biserieufei,noristre curate? Car-

poralie platonicd cum este co-

mitetut, el poate si& desidereze,

sii ia botarari, asupra clirora sil
se mai hotarasca,
dar cum

ii poate inchipui vreunul din

bunii nostri .barbati marcantig,

cd holdrarea kr ar putea sit ne
ivfluenfeze? Ziar inchegat, cu
mii de cetitori In urma noas-

infafiscre in boatel goldtatea ei.g

ta cu organizaffe neaarnd.

Mare ate parfid, putere vie si

in contra unei
problematice puterf, eine ne
neorganizatii

www.dacoromanica.ro

poate in mod eficace jigni In

rolul nostru de organ de control si de lupta dreapta, mai
ales acum, cdnd spiritul de opo-

zifie este o datorie mai pe sus

de orice Indoiala?! Sd incerce!(

Dupa ce Tr. in nr. 276

se sbate in articolul de fond

sa dovedeascil cele sustinute de

Tisza i nlavici. ca dupa cum
scrie Tribuna In acel articol :
)Slabiciunea organizmului nostru politic e dovedita de toata
lumea, In nr. 279, din 1910

numdr poporaf, publica un ar-

ticol de fond : Cine-i membrul

partidului ?, spre a incerca pe

patru coloane de argumentatii

sofistice sit dovedeasca neextsten( partidului national roman.

Cutezata echilibristica de stil

cuhnineaza In fraxa: ...Tribuna
poate repudia ii nititit certificatul formal al apartinerei la partid, mai ales, ca nimeni din frunlast na-I poate produce i el
nicl nu exisfd.c
In nr. 280, exact ca contele
Tisza, numai mai ordinar In cu-

vinte se pranunta Tr. : astral

despre partidul i conducerea
partidului national roman : ...ne-

putinta se lafaeste sgomotoasa

in fruntea alaiului.=
fn nr. 182 scrie Tr. tot
in articol de fond : Suntem
intee prsire desavarsita
trebue sa va, spun, cd pricinao
gasese In boeri conducatorilor
nostri. Acestia sunt mai nemesi
decal Umurii, mai aristocra(i
decal grofli ungurt, etc.4 (sublinierile sunt ale Tribuaek).

In nr. 3 din 1911, art. de

fond : oAti vazut desigur,In te-

atrele de papusi, cum, in fata

urmi public nevinovat, vehliva-

nii de dupa culise trag sforile

cauta sa destepte iluzinni optice si aparen(e falacioase prin
i

improvizatiile lor. Viata politica

este si ea un teatru i avem si
noi corned/anti de aceslia,

carl numai prin pdpuserii ii

fac meseria si-si gdsesc clienfela.

In nr. 12 din 1911, Triwww.dacoromanica.ro

buna scrie in art, de fond :

niciodata solidaritatea acestor
autoriza(i n'a fost mai fara seaman, ca acum, cand condarnna
cu furie toate acele elemente,
cari au un mod mai diteren(iat
de a judera In materie de chestiuni publice. (observati stilul !).

Cand cantarim masura asta de

cu care autoriza(ii
nostri isi insusesco pufere hnaginard de control si de conducere, start] ingrijorati in fata
viitorului multelor noastre ase-

paroxism,

zaminte.

14

Cum ? iluziuni optice si aparente falacioaseg, avem

si noi comedianti de acestia, cari numai prin papuserii ii

fac meseria si-si gasesc clientela?

Cum ? autorizatii nostri ted insusesc o putere imaginard de control si de conducere? Par'ca am cunoaste
cuvintele acestea. Da, le cunoastem, din discursul contelui
Tisza. $i dansul zicea la 12 Julie: Domnii acestia zadarnic
se prezinta ca conducCdorii Romanilor si reprezentantii

lor chemati; trecerea lor nu are radacini adanci in masele mari ale romanismului, puterea ion nu este .asa de
tare si este de Upset' numai de o pasire curajioaset si
hotardtei, ca aceasta inriginard putere, aceasta ceteituie de

cd,rti de joc, aceasta fata morgana sa ni se infatiseze

in toga golatatea ei.

Asi putea reproduce din numerii ,Tribunei, incepand
din Julie 1910 Vara acuma, Inca sute de exemple ca cele
de mai sus. Deplina consonantit a idellor, ce exista
intre contele Tisza, Ion Slavici si Tribuna'
organul
d-lui R. Ciorogariu, al prietinului lui Mangra
dove-

deste clar, ca a cui politicci o face ,Tribuna. Rolul

trist, cum Tribuna se zbate s inlocuiasca >> Unganiae lui
Moldovan Gergely, va dumeri chiar i pe cei mai vecbi
amici ai Tribuneig asupra rostului adevarat al acestul ziar.

lubirea de adevr a. Tribunei".

Se stie, ca indatd duper; alegeri pTribunat, in loc
de a da sprijin comitetului partidului national roman pi
putinilor deputati, cari in butul terorismului i coruptiei
fara de seaman, prin cari guvernul a razbit sa decimeze
numarul deputatilor romani din camera frecuta, a preferit
sa deschida o companie de invective la adresa conducerei
partidului. Comitetul nostru electoral a fost invinovatit de
Tribuna, ca. el poarta vina pentru caderea candidatilor
partidului national roman. Pe cand pana chiar i un ziar
arhisovinist ca Pesti NaplO constata, cit in comparatie cu
atrocitatile comise in cercurile noastre electorale, au fost o
adevarata gluma brutalitatile si coruptia, pe cari gfivernul
le-a aplicat in contra Justhistilor, cari totusi in proportie au

www.dacoromanica.ro

15

reOt i mai putini decat ai noWi, pe atunci Tribunaf

inculpa fara nici un temeiu i Para scrupuli comitetul nostru.
In articolul Pozitiunea partidului national roman (21
Iunie 1910) Tr. scrie: Se tie ca in contra acestui co-

mitet s'au rid icat acuze grave in toate partile tarii. El

este invinovatit, ca a facut greeli in conducerea alegerilor i a contribuit astfel la infreingerea neateptata ti
dureroasa a partidului. Acuzele au. aflat expresie publica

nu numai in coloanele ziarului nostrul... i mai la vale,

in acelwfi articol: Fata cu acuzele ridicate in public comitetul va trebui sa se justifice; el la nici un caz nu le
poate ignora, daca e vorba ca autoritatea sa, care qi asa

nu era mare nici pawl acut, sa nu fie cu totul pier-

duta1) Tribuna le -scrie acestea la 24 Iunie.

Contele Tisza zice in 12 lulie: Puterea i influinta
Dv. asupra conationahlor Dv. nu e de loc atat de mare.
Ion Slavici scrie: N'a avut comitetul autoritate...
S. analizam daca afirmrile Tribunei corespund
adevarului ori nu.
La alegerile din 1905 nu aveam organizate slecat
vre-o J 0 cercuri. La cele din 1906 vre-o 15. La alegerile
ultime eram organizati bine in .peste 25 de cercuri cu
majoritati tornanWi. Toti fotii deputati i candidatii de
deputati ai partidului national roman impreuna. au cifireerat peste 1000 de comune romane0, facand propaganda
programului nostru national priii nenurnarate vorbiri. V.
Goldi in trei randuri a umblat in comunele din cercul
Radnei, vizitand aproape pe toti alegatorii din cerc. Dr.
Vlad a cutreerat 3, Dr. Maniu 3, parintele Lucaciu 2,
Dr. St. C. Pop, Dr. Mareu, Dr. T. Mihali, Dr. Grozda,
Dr. N. ,Serban, Dr. V. Branite cafe 2, Dr. I. Suciu, Dr.
C. Bredicean, Dr. V. Deleu, Dr. A. Lazar, par. N. Ivan,
0. Goga, Dr. I. Erddlyi, Dr. A. Novac, Dr. G. Popovici,
Dr. St. Petrovici, Dr. A. Cosma, Vasile Damian, Dr. V.
1) Comitetul electoral Intrunit in conferentk plenari, in 24 Iunie, la
Budapesta, a discutat atacurile Tribunei". Ascultind referada secretarului
general Dr. Vasile Lucaciu, la propunerea inembrului din comitet 0. Goga
comitetul cu unanimitate
de fatft era si d-1 Dr. Oncu
a votat mulamita i incredere birolui s'au, care a condus alegerile.

www.dacoromanica.ro

16

altii ate un cerc. Eu in campania

electorala din 1910 am cutreerat I cercuri i. am vorbit
in 117 comune. Cu toate acestea Tribuna in articolul
de fond din Nr: din 19 August scrie :

Bontescu si altii si

Asupra unui lucru, insa, nu putem stiyui indeajuns.

Un lucru trebue sa-1 repetam, fard, incetare: nici odata
n'am inceput lupta atat de putin si de slab organizati,
ca acum. Luni de zile Tribunal a calomniat in chipul
acesta comitetul. La inceput colectiv. In timpul din urma,
s'a apucat, crezand ca cetitorii ei sunt deja destul de preparati, sa terfeleasch pe rand pe toti meMbrii comitetului
om de om. Cu toate acestea, Speculand, c publicul
nu poate tinea exact aminte toate insultele si afirmarile
lipsite de adevar ale Tribunei, intimii d-lui R. Ciorogariu si Oncu : Domnii redactoril si literat romani Sever
Pocu si Iosif Scheopul debiteaza, de dila ori gaseste seful
lor de bine, in numele cinstei si al iubirei de adevar,
cate o desmintire, ca Tribuna nici cand nu a atacat
partidul, nici comitetul, nici pe fruntasi. Dintre aceste numeroase desmintiri cutezate reprodUc urmatoarea, care este

o dovada elocuenta a felului, cum este inbirea de adevar a ,Tribunei". In Nr. din 2 Martie 1911 Tr. sale:
Nu cif de nenumarate ori, dar nici o singurl date;
ziarul nostru n'a adu,s contitetului acuzatia cd, el ay fi
de vind pentra infrdngerile dela alegerile parlamentare. E o supremd inconstientd sa afirmi neadevdruri at&
de sfruntate...g .$1 apoi: Tribuna" daca a imputat comitetului vre-o vina pozitiva, a fost numai vina pentru neorganizarea dela alegerile congregationalee. Nu sunt interesanti atat ca stil cat si ca idei redactorii literati romani, depozitarii increderei d-nului R Ciorogariu si N.
Oncu ? Asta va sa zica a face politica cinstita, a spune
adevarul fara alta patimal ? Aceasta va sa zica : acesti
scriitori n'au zgarda oficiala la gat ? Ce oarneni sunt. in
redactia Tribuneit ? La tot cazul cutezatori. De altcurn
nu s'ar face ei 'pe ei de minciuna.

Tribuna vazand ca Dr. Ioan Mihu sa bucura de

www.dacoromanica.ro

17

stima contelui Tisza si stiind ca d-1 Dr. Mihu nu se va

dimite la o actiune de pace in contra vointei partidului

national, nefiind aceasta nici cinstit, nici posibil, a lbst cii-

prinsa de temeri. Se temea, c. daca Dr. Mihu si memhrii comitetului ar fi oameni de Omura lamiculuit Mangra
Dr. Mihu in acord cu cornitetul national ar putea reusi

sa fac/i, pace cu Tisza. Ce se alegea atunci de diplomatul samic4 Mangra? Ce rost ar fi avut atunci supunerea
neconditionata a calugarului transfug in fata ileulut dela
Geszt "?

Deoarece Tribunaq nu este ins altceva decat oglinda

tipArita a
cinstei
i iscusintei altruiste a redactorilor
si comanditarilor ei, tactica ei potrivita in fata isacleipseichci nici Dr. Mihu, nici comitetul nu erau
tului pericol,
2.

asa naivi ori de rea credinta sa nu recunoasca faptul, ca.

Tisza discuth, pacea ca om privat, nu ca autorizatul guvernului,a fost gasita fart scrupuli. Un redactor al zTribuneic pleadi la Vinerea, la d-1 Mihu. Convorbirea intre
acest redactor si intre d-1 Dr. Mihu a fost redata apoi
astfel in ,Tribuna, Inca atat d-1 Dr. Mihu cat si cornitetul national erau prezentati ca niste imbecili, cari vor
compromite la Impciratul si in streinatate pe Romani.
Cad e aceea s'a ingrijit )Tribuna4, sa fad, a crede pe
nesimtite pe cetitorii ei, c contele Khuen are porunc
dela Impeiratul sa incheie pace cu Romanii. S. comparam parerile lui Ion Slavici, ale ,Tribunei si ale lui Mangra. Este frapanta armonia Tntre acesti trei ilactori ai
vietii noastre politice. E uimitoare identitatea vederilor
lor referitoare la intentiile guvernulni si ale Imparatului.
Acesti Romani bine informatig : Slavici, Mangra i amicii

lor dela zTribunag, au dovedit din nou, ca stiu sa salveze interesele mari ale neamului, lucrand paralel i ca
in interesul neamului un organ independent ca Tribunag ti poate perrnite licenta poetica, de-a falsifick in-'
terviewul cu iubitul nostru diplomat dela Vinerea !

www.dacoromanica.ro

I.

.Candidatul partidului mun-

eel nationale maghiare, calugarul transfug Mangra, zice In

vorbirea sa de program, publicata. In nr. din 8 Maiu 1910 al
ziarulul independent ,Tribunac
,Guvernul lui Khuen n'a venit

sa se razboiasea, ci ca sa faca

pace In taxa ; progrAmul sail nu

jigneste interesele. indreptetfite
ale nationalitatilor. De aceea
deputatii nationalisti.. au corals

o mare gresall politica, ca nu

s'au apropiat en incredere de

acest guvern nou, cu program
o directie politica noua, Im-

paciuitoare...c. etc.

9 Afarit de Tribuna" nici un

alt ziar romanesc ori maghiar nu a
Oat de necesar sit reproduca in intregime vorbirea de program, prin

care vanitosul cMugr lncerca sa za-

pliceasca atat pa maghiari cat si pe

D-nul I. Slavici scrie, In

brosura sa: Sbuciumari politica

la Romanii din Ungaria :
La pag. 8. ,Chiar i eel..
ce nu cred, ea are actualul guvern ungar destula pricepere
destula autoritate, ca s rezolve
chestiunea nationalitatilor, ba
tocmai ei trebue sa se 'fereasci
de on i ce fapta, care produce
aparenta, ert Romanii stint cei
ce zadarnicesc bunele silinte ale
actualilor consilieri ungari ai
lmparatului i Regelui Francisc
Iosif I.
La pag. 110 : vE invederat,

c. In mijlocul acestei Invlmrtseli, d-nul Dr. I. Mihn a ostenit

d-sa Inzadar, caci n'a fost nimeni In stare srt-i dee raspuns
la Intrebarea, ce vrea partidul

national roman( ?c (da, da, plea"-

tosii de tmembrii marcanti al

partiduluk sunt de vita !)

romani. Cine a pus la dispozitia Tribunal" manuscrisul vorbirei lui Mangra ?

III a

11.

www.dacoromanica.ro

,Tribunac, ziar ,indepen-

dentc, care, in nr. 255 din 1910,

Intreaba ca ,ce are a face co -

mitetul, cu toaca bisericutei

noastre curate ?c, scrie (in nr.
din 30 Noemvre 1910) :
,A Infatisa poporul nostru

ca refractar din capul locitlal

ori carei hnpacari este doar
punctul de vedere al politicei
unguresti, care s'a slit totdeauna, atat in fa(a Coroanei, cat
si in MO strainiitatii sa acrediteze aceasta Were despre poporul romanesc.

De ce s'iu Intrerupt tratativele de impdcare, dna guvernul vrea cu sinceritate pacea si

intdineqte aceeaq dispozi(ie sincere& in societatea noastrd? Des-

lusirile date In punctul acesta

de d-nul Mihu nu sunt de loc
suficiente.

Ele prezinta chiar

oarecare gravitate prin faptul,

cri d-nul Mihu aruncet o parte a

responsabilitd(ii pentru zdddrnicirea tratativelor i asupra ,unor

19

e0s

cd gi, ii.. 0 0. .F.3

.
- ...

0 = cp -cr'
...6

."0

73
,_,

PC,

VS

cD ).,

t ...Q xtl, eea _ 2., ...z d

es

4.

7..

--_

Z. ,1,....,,t
c. N..
.0

...' ,0 t3

W.

,Z:

Le,

CM

"rc

---

-iI

...=

'

01

Xe

cD .4.

cid

.1/4.4

.4-1. 0

"Z1 )Zi

d= t.
= 78 -.

z
1:3

14

Zt4

Z 7;
'1:2;

Fc;

.-

,F.:.,

7.1

ri)

r...,

''

0 .0

tD

-Ice

:71

'-'1." .4
:-..

0 .^

E ta 4
4.

CD
4)P

ce ...., ..i 71

75 cD ,iti

tie= 0 ed

4...." W 1-

-0

v.

....

%.I

t''

0 1...."
.44 8ce co

r.-.:

!,..)

> :it E 4.,

tj. 1
tt xl CD

". .0 .= CD V Pt
"- ce
-hD

..--

4:3

',....""

e "Z PC.

tr. zt
ty

.....
FO

t::

*Guvernul Khuen nu a venit sa .se rasboiasca., ci ca

-sa faca pace, ne spune parintelec Mangra, amicul d-lui
R. Ciorogariu
>>de aceea deputatii nationalisti au facut
.0 mare sgresalcsi, ca nu s'au apropiat cu incredere de
-acest guvern.

...ei trebue sa se, fereasca de nri

ce fapta, care

.produce aparenta, ca Romanii sunt cei ce zadarnicesc bunele silinte ale actualilor consilieri ungari ai Impciratutui
pi Regelui Francisc Iosif I", ne spune I. Slavici, care toata
viata lui a shut pertect ce anume yrea Imparatul".

Tribuna" 1-lor R. Ciorogariu, S. Bocu si I. Scheopul, neliniqtitet grozav, ca Imparatul Ii va piede parerea
buna ce o are desigur despre bravut popor roman, se grabeste si ea sa ne ayertizere: A infatisa poporu/ nostru
ca refractar din capul locului oricarei Impacari este doar
punctul de vedere al politicei unguresti, care s'a silit totdeauna, atat. in fa(a Coroanei, cat si in rata straintttaiii,
s. acrediteze aceasta parere despre poporul romanesc".
Tribuna" bate deci alarm pe toaca bisericutei ei curate"

(o da, curate!") .caci : La urma urmei este vorba aci

nu de o afacere particulara a d-lui Mihu cu a domnilor
membrii marcanti ai partidului, ci- de interese marl i

supericare ale neamului intreg".

Ce bine a facut Tribuna", ca a trimis un redactor
la d-1 Dr. Mihu spre a'l interviewa. Fara a se provoca la
2*

www.dacoromanica.ro

20

acea convorbire a redactorului -ei cu d-1 Dr. .Mihu, nu ar

Ii putut lua in aparare interesele man i superioare ale
nearnului intreg, in contra comitetului national. Caci, toate
ca toate, d-nii Sever Bocu, losif Scheopul, in frunte cu
prea cuviosul R. Ciorogariu stiu mai bine cum trebuesc
aparate interesele man i superioare ale neamu:ui" inteun
organ fara sgarda la gat", decat comitetul partidului national roman.
$i fiindca d-lor fac politica de pareri libere" si de
premenire a valorilor" inteun organ independent", este
firesc sa nu aleaga mijloacele cand e -vorba, ca comitetul
find comps din batrani ramoliti",, nu-0 da
searna, ccl pot # vremuri si sllwitii, ctind ideia

national are nevoie de a fi sustinidet chiar contra

partidului, care nu mai este in consonantcl cif ea".

(vide Nr. 262 din 1910 al Tr.") Mijlocul, de care s'a folosit, Tribuna" spre a-si crea posibilitatea de a salva .situatia amicului" d-lui Ciorogariu, a parintelui" Mangra,
sub -masca apararii intereselor mari i superioare ale
neamului", a fost o mica falsificare in redarea convorbirei
ce a avut-o redactorul ei cu d-1 Dr. Mihu. Cel ce mnstat
acest rapt
de altcum obicinuit in coloanele bisericutei
noastre curate",
este insusi d-I Dr Mihu. D-sa zice
fin, dar clar, L-- in scrisoarea, ce a adresat-o Tribunei"
(in Nr. din 4 Decemvrie ,1910 al, Tr."); despre iubirea
de adevar a Tribunei", al carei redactor vorbise intre
patru ochi cu D-sa :
Recunoasterea unei greseli este iiitotdeauna un semn
de indreptare. Recunosc deci i eu cii am grefit, din
hind de exoeriente indestulitoare in asemenea chestii.

Poate ar fi fost bine set ma ingrijesc de un act

notarke in toata regula, sau de doi martorl pentru a met
putect referi la ei in caz de nevoie.
Este departe de mine gandul de-a arunca o parte
de raspundere pentru zadarnicirea tratativelor si asupra
unor membri marcanti ai partidului national" si de-a cautasa pun vina pe alt.ii.
,Astfel de procedeuri nu intret in obiceittrile mele
ljli

mai jos:

www.dacoromanica.ro

21
,

Subliniez anume, c. dirigentii partidului national

nu au avut nici un amestec in intreaga afacere i, prin.

,urare,

criticile la adresa /or sunt gratuite".

Tribuna", factita astfel de minciunk, desavuata si

blamata de d-1 Dr. Mihu, credeti ca sovaeste macar un
mOment sa-si recunoasca gresala ? Ce gresala? D-1 Mihu
oamenii condusi de josnice indemnuri de razbunare"
au interpretat gresit scrisul ei cinstit". Atata tot. Ea
adauga deci un mic comentar la capatul scrisoarei d-lui
Dr. I. Mihu, care se- incepe cu vorbele :
$irele de mai sus ale d-lui Mihu vorbesc indeajuns.1
.(Credem si noi, ca vorbeSc indeajuns!) si se sfarseste
cu constatarea:
tinem sk declaram ca ele aveau intentia sa esprime-

numai neincrederea noastrci in intentiile serioase ale

guvernului".
.

Care cetitor mai poate dubita, ca Tribuna" in arti-

coluI ei de fond din 30 Noemvrie (compara citatul de mai

sus) a fost condusa de alte intentii", deck sa-si exprime

numai neincrederea in intentiile serioase ale guvernului ?"
S. tvcem insa la alt caz.

Este de obste cunoscul, ca la Tribuna" seri& se

intemeiaza pe urmatoarea scar& : D-lor Montani i Scheopul le porunceste d-1 Bocu, d-lui Bocu ii porunceste d-1
Ciorogariu, pe cand d-1 Dr. N. Oncu e sugerat sa traiasca
in iluzia, ca dansul conduce intreaga societate comandita"
a Tribunei". D-J R. Ciorogariu ar avea menirea malta

sa creasca generatiile viitoare de preoti pentru dieceza

Aradului in duhul crestinesc al blndetei, al adevarului
si al iubirei deaproapelui. Ar trebui srt le dea pilda cum
trebue sa fie un preot adevarat. Frumoasa menire 1 De
ce nu sa dedica d-sa exclusiv nobilului sau, oficiu pedagogic ? De ce preferk D-sa a, fie dictatorul Tribunei" si
cel mai iscusit intre comanditarii ziarului independent ?"
De cate ori comite In Tribuna" vre-o incorectitate,
d-sa declina ori ce raspundere,, ba joaca chiar pe preotul
www.dacoromanica.ro

+; 22

ofensat In demnitatea sa bisericeascA de prea cuvios protosincel.

Ce vinA poartA, ma intreb, inocenta revuLendA a lui

Mangra ori a d-lui R. Ciorogariu pentru faptele politice a

stApanului ei? and e vorba de faptele politice ale lui

Mangra, ori de politica de casA a d-lui R. Ciorogariu, de-

bitatA in Tribuna", de ce d-nul R. Ciorogariu, desbrAand pentru publicitate galonatul ccQum de comanditar
si ef politic al Tribunei", se ascunde grabnic in reverenda cuvioasA de protosincel, strigand : eine se atinge de
mine vatAmA cinstea preoteasch? CA purtarea aceasta a
d-lui R. Ciorogariu este o simplA farsA i cA d-sa cand e

vorba de alti preoti i de alfi directori seminariali nu e

deloc atat de ingrijit de demnitatea preoteasca, o sa dovedeasca urmAtoarele citate din, Tribuna". SA observati.
Nu numai pentru sine, ci i pentru amicul su, pArintele" Mangra, pretinde P. C. S., d-nul R. Ciorogariu Salvus conductus" in numele dignitAtii bisericWi".
Dar sA-1 lasam sa. ia d-sa cuvantul.

www.dacoromanica.ro

I.

In

Tribuna nr. 263, 18

Dec. 1910. P. C. S.-d-nt4 proto-

sincel R. Ciorogariu publics la

loc de frunte ,spovedania unui
om cinstitt. Aici spune d-sa,
despre demonstratiile, cari au

II a

In nr. 280, (7 Ian. 1911)

publich 1Tribunac ,Scrisori din

Sibilu cu ominosul motto :
,De-ar sti omul ce-ar pSti,
Dinainte s'ar plizi ic

avut loc in Arad, contra lui

In scrisorile acestea este

terfelit in mod obraznic P. C.

nimeni s aprob ca preot demonstratia din Arad dela Seminar in fa(a tinerimei clericale i

seminarulai Andreian. De ce?

Mangra:
'SA nu pofteasc dela mine

in aminul scoalei conduse de

mine
impotriva unui &gnitar bisericesc, care vine la Sinod. cd episcopul su, dela altarul la care impreuna am liturgisit. i da, s nu cearl nimeni dela. mine sl raman impasibil la vederea nenorocirei
prietenutui, cu care 30 de ani
am mancat panea amara a suferintelor pentru un ideal comm. Cine nu infelege aceasta,
acela n'a avid priefen.<

S. Protosincelul Rosca, directorul

Pentru-cA, d-nul Dr. Rosca este

si fr s facI)spovedaniaunui
om cinstitt in vre-o foaie 'independentilc, cunoscut ca cel
mai cinstit om si ca preotul si
cAlugArul cel mai Ma de prihan.

Cum Insi- d-sa se bucurg de

stima obtei romAnesti, chiar

pentru-c5, d-sa fiind adevrat
calugAr,isi vede de slujba, si nu
face politica.
este concurent
periculos. Cum scrie despre acest director seminarial organul
de sub dictatura directorutui se-

minarial din Arad va judeca

cetitorul pe baza fragmentului

ce-1 reproduc din cele douli, co-

loane de insulte ale ,Tribuneic:

>Cum mergeam a gale, cu
www.dacoromanica.ro

Strans S.

III a
in curele, foaia

d-lui R. Ciorogariu, in nr. din

21 Ian. 1911, publicl urmStoarea prob de stil, isvoritg, din

capul otelit a oarearui odesvlIguit nstrujnic :

Dam reparatie.

,Telegrafui Rominc publicS, o declaratie iscalit de mai

multi profesori dela seminarul
,Andreian< din Sibilu i menita
s rehabilitege pe d-nul Dr. Eusebiu Rosca, directorul semina-

rului, fat Cu felul in care a

lost d-sa infatisat In Scrisorile

din Sibilu din Nr. 280 al ziarului nostril. Declaratia d-lor
profesori ni s'a trimis qi noud,
n'am publicat-o insa
pentru

tonul ei insolent. Ar fi putut

d-nii profesori s ne ceara reparatia Inteun ton mai urban,

i fr s ne fee& proces de intentil. Pentru cS, iat, declarlm,

noi am reuretat cei dintdi pu-

blicarea acelei ,Scrisori din SiMu( , dupiice s'a publicat numai

din gmaid. i s ne creadai

II c

III b

gandul departe, iata ca zarese

intreg sufletul Impotriva pros-

de obiceiu, la plimbare sei-qi to-

dgdui sa-u i desgrop spada.

Doi sticleti de pe o cracg
din apropiere
cari, probabil,
ieOserg de sub strasina craniului cuviayiei sale
tremurau

d-lor i onorabilul ,Telegraft,

cit greselile sunt de randul Inturor oancenilor. lar dact repa-

de departe figura de mucenic al

intunericului a dirertornlui semizzarului andreian. Eise, ca

ceased brdul rosu. Din departare, dim se resfrangeau razele

de lumina pe mgtasa brAului,

semanau cu nite flactri. Par'ca

erau o aureola de foe, co-i Incununa pre(ioasa Luria, cdreia
se inchind cu atdta devotament
.111i-s'a

pdrut, ca toata flinta a-

cestei fete bisericeti nu trgiete dec prin i pentru acest

organ, ca toate licaririle sufletulta sail i-s'au pogorat in pan-

keg ca sh se sgrute tihnite cu

razele soare:ui. Ce-.om fericit !

mg gandeam. Acesta tit] ea

nu-qi trdmeinta mintea cu re-

forme sociale i cu probleme de

educatie. ldealul lui e sg mance

o plAcinta bunt, cu branzt i

sit tese visuri penfru o mitrd
episcopeascd. Daca o poarld
Iglu:lie dela 77reid, de ce n'ar
fi qi el vrednic sa o poarte ?
Simteam cum mi-se rasvrgtete

tiei izostre zzafionale i repede

.

din aripi de bucurie. Pe urma

s'au avantat In sbor i au tre-

cut pe deasupra directorului.

Acesta, din vesel ce era, odata
increte0e sprancenele, 1i scoate
batisti i incepe sei se qteargel...
Iar pgsgrelele intr'un ciripit de

reis sburau spre valea de aur,

vesele c'au avut inspiratia .sd
dea directorului cel mai nimenit rdspuns. In sufletul meu
simteam insit, o durere addncd,
cum pot fi puqi asemenea oce-

meni in truntea unui seminar,

care e chemat st creascg preoti m ea si invatatorimea noastra.
cand vezi asemenea anoznaiii,

st nu ti fie permis a spune, ca

pe Vezuvul vietii noastre na(ionak pasc atet(ia...? 57 mai zice

lumea cd n'au dreptate tinerii

o(eli(i lc

www.dacoromanica.ro

ratia cuvenitg a putut sa Marzie atata, vina nu e a noastrd,

.ci a ndravulni romdnesc de a
preveni cu violente loialitatea
i corectitudinea ce trebuie presupust la tov oamenii bine
educafi.c (?)

25

D-1 R. Ciorogarin Serie tanguitor la 18 Decemvrie

1910, ca nu poate cere nimeni dela mine sa !imam it,

pasibil la vederea nenorocirei prietinului; eine Till intelege
aceasta, acela n'a avut prietin". Fiind deci in joc prieti-

nul D-sale, Mangra, D-sa ne spune: nu pot sa aprob ea

preot demonstratia din Arad dela seminar In fata tine-.
rimei clericale,_ impotriva unui dignitar bi.sericesc, care

vine la sinod cu episcopal sate, etc.

.

Cu 17 zile dup aceasta evlavioasa aparare a amicului sau Mangra, P. C. S. d-1 Protosincel R. Ciorogariu d
Insa frau liber sa insulte Tribuna" pe directorul Dr.

Rosca, facandu-1 prost, magar, etc. Cum ? Prolosincelul Dr.

Rosca nu e si d-sa fata bisericeasca ? Nu este chiar un

preot mull mai cinstit si mai curninte decat Mangra ? NIL
stie.organul D-lui Ciorogaria, cif, Dr. Rosca, dacei ar
fi volt set castige mitra, cu mijloacele, cu earl Mangra
ivrea sei o dobcindeascd, astdzi ar pute7 fi episcop?
D-1 Ciorogariu desaproba demonstratia inscenata in
contra amicului salt Mangra, in fata seminarului condus
de d-sa, in fata tinerimei clericale" si a episcopului. De
ce- admite insa sa terfeleasca ziarul de sub conducerea
d-sale, in fata lanteiintregi, deci si in tata tinefimei dericale din Sibiiu, pe directorul seminarului Andreian ? $i
pe cand in interesul apararei amicului sau Mangra d-nul
Ciorogaria, in Nr. din 18 Decemvre 1910 al Tribunei",,
iace un reverentios compliment inaintea episcopului sau,
d-sa admite ca tot in coloanele Tribunei" supuse dictaturei d-sale, la 7 lanuarie 1911, sa fie luat in zefletnea acelasi
episcop, alaturi de d-1 Dr.. Rosca. Se poate o ipocrisie mai
mare decat .aceea, la care se dimite d-1 R. Ciorogariu nuai
c este prietin cu Mangra si contrar d-lui Dr.
El Rosca ? i tree apoi cloud seipttitudni, pana cand afla
Ciorogariu de necesar
de sila, ca de voie buna

sa publice o reparatie" in coloanele Tribunei" din

pana omului adevarat cinstit, care a fost egretatul Dr.

Petru ispan. Douei sciptetmcini nn a simtit redactia Jribunei", nici comanditarul ei, d-1 R. Ciorogariu, remuscari
de constiinta pentru murdariile, cu cari a fost ofensat colegul (director seminarial i protosincel) d-lui Ciorogariu.
www.dacoromanica.ro

26

Nici declaratia profesorilor seminarului Andreian nu

a .fost in stare sa trezeasc a. constiinta redac.tiei si a comanditarului ef a Tribunei".. De ce? A trebuit sa treac
.

timp, ca s uite publicul insanitatile din Nr. 280 al Tribunei" ! De altcum mit putea sk-si permith acest ziar in-.
dependent" (dependent numai de comanditarii ski) sa declare pe profesorii din Sibiiu de oameni ram educati (tonul
ler insolene!). Nici nu putea presupune, ck se va gttsi un
cetitor gat de prost al Tribunei", care sa creada confec(ionistilor Tribunei", c noi am regretat cei dinti publicarea
acelei scrisori din Sibiiu", dupace s-a publicat numai
din grefali"

Care va sa zica in Tribuna" se publica pe o Mei

intreagd, pe 3 coloane, o scrisoare din Sibiiu" numai
din gresald ! Redactia o da la tipar numai din gresald !
Ii face corectura numai din gresald ! i dupace s-a publicat numai din din gresald, redactia regretd mai intdi pu-

blicarea acelei scrisori din Sibiiu", cu toate Ca abia la

14 zile dupa ce a comis infamia gaseste de bine sa faca
aceasta pretioasa constatare.

Frumoasa pilda de iubire de adevar din partea Tribunei !"

Sa trecem insa la alt caz.

:,Tribunac din 14 Febru-

rie 1911 publica sub titlul

caracteristic xormele calom-

niek un articol, In care se

gasete urmatoarea frasa :
.
Aici Imi vine in minte

un zvon pe care 1-am auzit

din partile Beiuului. 1). Ci-cd

ar fi amestecat In toata treaba i Principele motenitor.

Ci-cd nite scrisori, pe earl
le-ar fi primit motenitorul

In Nr. din 2 Martie 1911

tot I.Tribunac scrie :
Respingem cu mahnire
insinuatiile, ea am ocrotit In
coloanele noastre Ancercari
de denuntaric contra intereselor noastre generale i declaram gi in acest puncf, ci

e sub demnitatea noastrd sl

ne mai aparam impotriva unor acuzatii atat de absurde.c

dela ma n griti g, scrisori coin9. D-1 colallorator stientific min-

t este, caci dfinsul a fost acela, care

a colportat aceasti 1nsinuare perfida prin cafeneaua de pe Bretter

tnISibiiu".

www.dacoromanica.ro

27

promittoare, ar fi trecut de
la Malta persoan la d-1 Al.
Vaida i d-1 Vaida le-a trimis d-lui A. Popovici. Ci-cd
pentru asta n'ar putea vorbi
in public d-1 Popovici.c

Va sa zicA Tribuna" nu se sfiqte a ne aduCe: pe

Mangra, pe mine i pe d-nul Aurel C. Popovici in legltura cu Principe le mWenitor, cAutand a amesteca panA
i- pe viitorul nostru domnitor in campania ei murdarA
tradatoare ! Si tot Tribuna" gAsqte dosa necesarA de cinism ca sA respingA, ba sa. respinga chiar cu mahnire"
e " , ca ar ocroti in coloanele ei incercAri de dei nsi n u
17

nuntAri contra intereselor noastre generale. Ba cuteazA chiar

sa declare cA e sub demnitatea noastrA sA ne mai apAram impotriva unor acuzatii atat de absurde". Precum se
vede insa, nu acuzatiile sunt absurde, ci absurd este din
partea Tribunei" de a se refugia pe platforma demnitatii
ei. CAci aceasta demnitate este un ce neexistent.
SA trecem insA la alt caz, care va. dovedi i mai
limpede cum iubete adevArul Tribuna".
In Nr. din 19 Februarie
1911 ,Tribunac publica la
tiriIe zilei, urmatoarea infamie perfida h.:
C4t

fi

costat ?
fi cos-

Suntem curiosi cat o

tat ultima mare adunare din
Arad, la care a fost adus si
d-1 Stahl, ca discursurile sa
fie salvate pentru.posteritate.

Dar nu de cheltuiala d-lui

Stahl, asta e ceva nelnsem-

In Nr. din 20 Februar

1911 tot )Tribunac vine

scrie:

Ralagional. In numlrul nostru din urm& sub titlul 1Cdt o fi costak s'au strecurat necontrolate cate-va ran-

duri regretabile, cu a cgror

conOnut redactia nu se identified $i pe cari le desaproabd

in modal eel mai categorke

nat, dar la ce sumd se urea trenurile separate, cdrdusitul, intrefinerea alegdtoritor, etc.?

De ce te miri, iubite
cetitor ? Nu e de loc glum&

'). Cer scuze pentru cuvantul drastic, dar cum si-i zic acestei
proceduri? Judece cetitorul.

www.dacoromanica.ro

28

Cu brapave de astea se 'in,formeazac o lume oare-care

1 tnzdar razi, ele sunt erezute pe cuvntc.

Cetitorul naiv al Tribunei" crede, GI dna, fall gtirea redactiei g-a strecurat o infamie in coloanele celui
mai bine redigeat ziar romanesc" biata redactie a fost extrem de cinstith, desaproband cele cateva randuri regretabile".

La urma-urmelor i redactorii-literati romani dela

Tribuna" sunt oameni ! Vor fi facut foaia dupa vre-un
chef gi in 20 Februarie, ca de atatea ori, dupa cum se
vede din stilul multor articole de fond. Vre-un malitios
culegator de litere, corupt de sigur prin redactia autorisatului", va fi furigat in coloanele Tribunei4 ticalo0a
aceea tiparita, foldsindu-se de imprejurarea, ca. d-nii redactori erau, cu toata genialitatea lor, grei la cap, dupa
chef. Aga ar fi logic sa se scuze Tribunal'. Ea insg, raspunzand maestrului I. L. Caragia!e, in loc de a-gi pune
cenuge pe cap, se avanta pe piedestalul ,,poruncei nobletei".

Nu an .fi lucru generos" sh-1 pedepseasca pe cel videclara directiunea Tribunei". Care va sa zica

novat

tot a gtiut redactia despre cat o fi costat"? C. d-nii se

desavueaza pe ei ingigi, nu stria de loc reputatiet lor de

oameni cinstiti. lath. raspunsul, lor la infierarea maestrului
Caragiale :

* Dectaratie. S'a strecurat in mod fatal in ziarul nostru

nenorocita notitii v CAt a costatc. I\ otita aceasta e pe cale acum

a ia proportiile until eveniment istoric. Detractorii ziarului

nostru au umflat' o in slav i triumfg, multumiti, a iat, s'a dovedit >echivocitatea Tribunek. Toti oanzenii bine intenfionafi (1)
au that insti act de desaprobarea energicd a directiunii 1 a redactiei noastre, desaprobare, care a urmat imediat i-i asigu-

ram qi de data asta, cl tocmai noi am fost cei mai dureros

atinsi de aparitia notitei i el am condanrnat'o. Dar rauvoitorii noWi nu vor sa, scape cu una cu douti minunatul pretext
de a deplasa cu notita chestiunea principalg : datoria lor de
ali dovedii acuzatiile. (?) Ba se servesc 1 de peana malastr a
d-lui Ion Lnca Caragiale, care in acela timp cand ne dascAlete azi in )1lomAnnk i ne someaza sa pilduirn (1) pe autor,
wild porunca nohletei ce trebue s artm omului carula .i-s'a
www.dacoromanica.ro

29

IntAmplat o nenorocire in casg. (?) D-sa gAsegte c e mai gene-

ros lucru sa-1 iai pe nApastuitul la pAruialg, ca sl isp4eascl

el, bietul, vina celui ce i-a vArAt tliciunele sub streaina.

De altfel II asiguram pe d-nul Caragiale, ca. ne-am Mut
datoria (?) i II rugAm, chiar in interesul cauzei noastre obqteqti (?),

In nurnele clrela ne vorbe*te i d-sa, s considere acest fatal

incident de incheiat.
Directunea ,Tribuneit.

D-I I. L. Caragiale uila porunca nohretei", pe cand

directitt, ea Tribunei" (in Nr. din 20 Februarie 1911_
redactia se desavua pe sine) it asigurh, ch .,ne-am facut

datoria". Care datorie ? Datoria directiunei Tribunei" ar

fi fost, dupa cum pretindea i maestrul I. L. Caragiale, ca
sa-1 dea afara air a. doar i poate pe nemernicul contrabandist de' stiri perfide. Aceasta insa nu s-a putut face,
caci ori cat sunt de inbitori de adevar si de scrupulosi in
chestli de cinste oamenii Trammel", totusi nu puteau
executa cu o singura lovitura pe trei vinovati : pe 2 redactori cinstiti si pe un comanditar ireprosabil. De aceea
directiunea Trihunei" ii maga pe maestrul Caragiale
chiar in interesul cauzei' noastre obstesti" sh taca. Saxmana .cauza obsteasch, pe ce mani ai incaput !
a

Nostim e chipul in care Tribuna" isi face reclama.

Ba ca -toate valorile literare" colaboreazg la ea, (toti
adetdratii scriitori, in frunte cu I. L. Caragiale sunt valori demodate") ba ca Romanul" nu are corespondenti
fiind toti oamenii de bine" si publicistii de valoare" contrari ai Autorizatului". In Nr. din 7 lanuarie 1911 se incumat Tribuna" a-si face reclamh, avantandu-se ,Ia urmatoarea declaratie : ,Tribuna" a ajuns sfle un organ

ronainesc,in jurul caruia s'au grupat bate elementele

&mice de o mal intensd i mai aprigd lupta. national".
Sa .facern- o mica analisa a adevarului afirmatfilor pornpouse debitate prin Tribuna".

www.dacoromanica.ro

I.

In Nr. din 23 Martie 1911

in Nr. din 17 Martie 1911

unul dintre ,publicitii de valoaret, cari liferelma corespondent() pentru ,Tribuna, scrib
intre altele (reproduc ca proba
de stil numai Inceputul i sMr-

situl corespondentei de o coloana):

Penfru Romiinur.

Corespondentul nostru din Cluj

no trimite Urmatorul raspuns

pentru ,Romanuk
vAutorizatul ma Invredni-

cete de o notita, In n-rul 48,

referitor la punctul al doilea
din corespondenta ce am trimis-o ziarului Tribunae, In care
spuneam ca )autorizatuk nu-si
poate gasi corespondent mai de
seamd aid In Cluj. Inainte de

foate, ca sd nu deviez de pro-

gramul nostru national, prin urmare sa nu fiu declarat de tra.dator, trebue sa primesc cu capul plecat i adanc convins
destainuirea, ca ,Directorul ziarului nostru pastreaza scrisorile

d-1 cand. de adv. Emil Folea raspunde in -,Gazeta Transilvaniek

publicistului distins, care este

din gratia sTribunek d-1Dumitru GA Mau. Din acest raspuns

va fi destul sa reproduc urmatorul pasagiu spre orientarea
publicului :

Comitetul partidului national reprezinta Intreg poporul

roman din Ungaria, acest comitet a adus hotrarea dela Cluj,

despre care

d-1

Galati zice :

hotararea luata a aratat Inca

odata cat sunt de orbiti conducatorii noqtri de patima i cat
de Inguti suntc...
D-nule (Aldan I til cine a
a...

a d-nul Folea era inter-

pretul tinerimei romane din

Cluj, dovedete declaratia urmatoare, publicata, In n-r. dela 24
Martie 1911 In ,Romanul:
1. Nu corespund adevitru-

lui cele scrise de d-1 Galan In

numarul dela 12 Martie al ,Tribunek, ca ziarul ,Romanule nu

ar avea aderenti intre tinerii

din Cluj, precum nici aceea nu
corespunde adevrului, ca pito-

manuk nu ar avea corespondent dintre tinerii romani.

2. Cele scrise de d-1 Galan sunt parerile domniei-sale

personale 0 nu se pot atribui

tinerimei, care nu a Insarcinat

pe d-1 Galdfiu a vorbi In numele

adus acea hotarare? D-nii Dr.

V. Lucaciu, Dr. T. Mihali, Dr.

el 0 grevWe d-1 Galdau, cand

crede, ca a talmacit parerile ti-

medicinisf emu/ at 2-lea, ,Ingmti(?

Aceasta este prea mult, o

3. Desaproba cu toata t-aria tonul necuviincios de discutie al d-lui Galdan, din raspunsul publicat In numarul din 17
Martie st. n. al sTribunek si

A. Vaida, Dr. 1. Maniu, Dr. Lem6nyi, Dr. V. Branite etc. i

d-nii aceqtia sunt Inaintea d-tale,

www.dacoromanica.ro

nerimei.

1.

mai multor distinsi (? Coresp.)

bArbati din Cluj, tineri i mai
putini tineri, cari i-an oferit
,Romanuluit servictile lor de
corespondentic
In ceiace priveste *Induio-4
area,c d-lor dela ,Autorizatulc,
ii sfittuesc sit 1-0 crate, cad

vor avea lipsa de ea nu peste

mult, pe and le rezerv 1 eu
bocetele mele. Ca sit se convin-

IL

obrranicie la culme ; ori nu te-al

gfiudit ce scrii, ori intentionat,
manat de nu tiu ce duh, ai cu-

desaproba cutezanta d-lui Gal-

au, and ataa intr'un stil grandoman si cutezator comitetul

tezat sA armlet aa o insulta

partidului national,

d-ta are valoare

cea mai primitiva thodestie I

de o decadenta ziaristica' inca-

unui neam Intreg.

Pretinzi
Inca', ca tinerimea clujana consimte cu d-ta ? Te desaproabil,
d-le, cu toatil t6ria 1 fatrt de
sentinta ei.c

putere 1

1 declara
scrisele d-sale, vtlimlitoare pentru cei mai alei fruntai ai

neamului, de un act lipsit de

lificabild.
4.

ga Inteadevar d-1 director, a

Desaprobd procedura

prezent a ,Tribuneic de a publica insultele la adresa frunta-

n'am fost refuzat de )Autorizatult, pofteasca si rAscoleascl

cosul de redactiune, si-I asigur,
crt mt va ggsi numele meu. Cluj
in* 15 Martie 1911 st. n. Dumitru Galati, stud. med.(

ilor romani, chiar din pana

unui corespondent simplu, student univers tar de anul al
doilea.

Tinerimea romAnA

din Clui.

www.dacoromanica.ro

1-4
I

32

D-nul Gldau, In urma tineretei sale, trebue scuzat.

Nu dansul e de vinA, ca. si-a luat nasul la purtare".
De vin& sunt domnii Bocu si Scheopul, sefredactorii Tribunei" si stapanul lor, d-1 R. Ciorogariu. Ei au introdus

in limbajn1 preset noastre. sub marca celei mai neaose

limbi romnesti4, grosolhniile vulgare din mahalalele Bu7

curestilor, cu binevoitorul concurs al celui mai de seam&
publicist ,roman, d-1 Ii. Chendi". D-1 Galdau este numai o

jertfl inocenti a scoalei literare ce o face Tribuna". S.

nu-1 cdndamnAin deci, ci s6. avem mill Oe el.

Caci pe

cand va ajunge la doctorat, de sigur se va lapada de actualii lui profesori literari i va recunoaste, ca a 'scrie mojicii nu inseamna a face publicistica.
Inch un caz de iubire de adev&r a Tribunei".
In Nr. din 28 Martie a.

c. ,Tribunat publi3A tin raport din Viena, care se In-

In 1,Romanult din 31
Afartie gAsim urmAtorul raspuns I articolul ,Tribuneic :
,TAciunarik.

'TA ciunarii.

Vasile Goldi

cepe astfel,:

Dintr'o scrisoare din Viena.

Viena, 25 Martie,

De cate-va zile petrec

In capitala Austriei deputa-

notri nationali4ti, d-nii

Dr. Teodor Mihali, preedintele clubului parlamentar, i
Dr. Alex. Vaida-Voevod. Au
tAi

venit aici ca sA se intAlneascA

cu d-1 Aurel C. Popovici.

Vineri seara a avut loc

in onoarea lor o cinA, comunA

la care au luat parte cd(i-va

,prietini intimi i neamuri ai

domnilor Vaida 1 Popovici.
Au mai dgiStat i etitiva tineri universitari i ed(i-va
tineri nzembri ai coloniei romane. S'au rostit toasturi, In
can lupttorii notri au .fost

Arad.

Cele cu prinse In pretinsa

scrisoare din Viena a ,Tribunek sunt minciuni. Colo-

nia romana din Viena este

solidarA cti conducAtorii par

tidului national. ConfirmAm

motiunea gi aderentele publicate In ,RomAnule, decise
unanim In intrunirea publicl.
OsAndim pe subminAtorii solidaritAtii nationale.
Alex. Lupu, Dr. Ciurcu,
Dr. Doctor, Dr. Cuparescb,
Dr. Lazar Popovici.
Alta :

Respingem minciuna din

numArul ultim al ,Tribuneit.

Moiiunile publicate in *Rom-Mini( au fost luate cu en-

www.dacoromanica.ro

33

sArbiitoriV si IndemnaV O.

ducA Inainte lupta Impotriva

dusmanilor comuni. $1 veselia a fost generalA si generail ar fi fost si 1multumirea
RomAnilor, cart n'au lu at parte
la aceastA cinA,
dacA unit

dintre prietinii i neamurile

domnilor Popovici si Vaida
n'ar II abuzat de aceastA In-

trunire pentru a face declaratil .In numele coloniei romine i a tinerimei universitare din Viena
In favo-

tuziasm unanim. Infam este

eel ce numeste aciunari pe

deputaVi nationkali si frunta-

sii coloniei de aici, cu cart

suntem solidari. InfierAm ziarul, care publicl asemenea

calomnii.

Pentru tinerimea romanA din Viena: Zaharie Ma-

niu, Iuliu Crisianu, Dimitrie

Marmeliuc.c

rul ziarului )Rominuk si Impotriv a Tribunei .

lar apoi :

2,Se mai vorbeste, cA s'au

expediat, tot In numele coloniei si al tinerimei, si eft-

teva telegrame de aderen0

mai multor bArbati din ju-

rul "Romanuluic.
Apoi urmeazA o frazA,

care este punctul de culmi-

natie al articolului :

,INTu contestAm dreptul

nimAnui de a-si manifesta ye-

derile cum i-se pare bine dar

contestAm ori-cui dreptulde-a

abuza de numele unei colonil si al unei tinerimi intregi.

$1 de numele nostru s'a filcut un abuz neiertatc.

Mai trebue comentar la corectitatea" Tribunei"? E de

lipsa poate sa venim : D-1 Aurel C. Popovici, d-1 Dr. Mihali

si cu mine sa declaram ea, din Intamplare, nu a fost de

fata nici un singur neam de al nostru la Intrunitea a-

ranjata de colonia si de tinerimea romana din . Viena in

onoarea noastra ? OH sa publice poate domnii general Lupu,

Dr. Ciurcu, Dr. Cuparescu, Dr. E. Doctor, Dr. Lazar Popovici, i. ceilalti membri ai coloniei romane din Viena
certificate de botez, ca sa dovecleasca cetitorilor Tribunei",

ea d-lor nu sunt cativa, inembri tineri ai coloniei"? Dar

8

www.dacoromanica.ro

34

oamenii terfeliti de Tribuna" au i alte ocupatii, decal

s rAsbeasca a desminti multimea nesfAritl de minciuni
ale ify celui mai bine redigiat ziar romanesc" !

Caracteristic este yi cazul urmator, publicat in "Romanuk

din 2 Aprilie 1911.
Din Cluj

De ce mijloace 6 in stare sa se foloseasca

seducerea publicului romanesc.

Tribunat pentru

Zilele trecute, un corespondent de aici al "Tribuneic a

insultat in numele tinerimei pe acei barbati ai neamului nostru, earl tocmai i-am ales de patroni ai concertului, tinut In 5
Martie n..cu scopul, ca s seduca, lurnea romneasca, s arete,
ea tinerii studenti, nu mai dau nimic pe vbatranii ramolitic,
ci toi sunt pe partea "Tribuneic. Tinerimea universitara si-a
spus cuvAntul Inteo declaraVe din Nrul 57 al "Romanuluic.
Dar nu numal acum In urma, ci si de altadata "Tribunat
s'a folosit de astfel de mijloace murdare, caci .iata co putem
ceti In Nrul 269 din "Tribunac 1910 :
"Din shnul tinerimei universitare remane din Cluj ni-se
scrie: Cred, ca zilele critice ce le traeste acest popor nefericit, gratie conducerei ,barblitestk nu va va .abate dela calea
cea bung ce ati apucat, ci din contra, en mai multa putere
inimile tinere, vor pune pe hartia tiparului, ca pana acum, tendinteld de progres yi inaintarec.
Tot In Nrul acela zice "Tribunac ;
"Dela d. Vasile Ocnariu din Macoviste, un- advocat nou
ni-se scrie
',Vint de primavara a sosit.yi pe la noi... rog deci, cu
.

stima sg. binevoiti a-mi trimite ,s1 mie mult pretuita "Tribunac.
Adeca cum? "Tribunac In loc de a zice vprimim dela un stu-

dentc etc., spune "Din sanul tinerimei universitare din Cluj

ni-se scrieg, ca sa vada publicul, el din sane i-se scrie, adeca
In numele tuturor studentilor. Ce i-s'a scris )din sane, am vazut In declaratia tinerimm din N-rul 57 al "Romanuluic.
Trec la scrisoarea unut advocat nout din Macoviste, care
ar fi colegul meu Ocnariu. D. loan Ocnariu, stud. in drept de
arm/ prim, mi-a declarat pe cumintul situ de onoare, ca nici
dansul, nici fratete sau Vasile, care e comersant n'au serfs
absolut nimic la ,Tribunac vdespre \rant de primavarat, ci a
trimis pur i simplu abonamentul, iar cetind In "Tribunacca-i
"un advocat none, le-a trimis o rectificare, pe care "Tribunac
www.dacoromanica.ro

35

/ea voit sa o publice nici TAO. astral. Acestea le-am avut de

spus pentru ca sl se stie.<
Un student.
Mai are lips'a de comentar acest exemplu zdrobitor al felului cum serveste xTribunac adevrul luAndu-si refugiul chiar

si la astfel de tertipuri ?

Tribuna" si solidaritatea noastr nationala.

Cine este atat de naiv sa mai dea crezamant asigurarilor fariseice ale Tribunei", ch ea condusA numai de
interesele man i superioare ale neamului intreg" (Nr.
255 din 1910) a pornit infarna actiune de premenire" ?
Caci nu este in interesul canzei noastre sa fie distrusa solidaritatea partidului national roman ! Nu este in interesul
cauzei noastre sa fie stanjenita capabilitatea de actiune a
partidului national roman prin intrigile, calomniile

falsi-

ficarile tendentioase ale Tritunei"! Ce arma ne va mai

ramanea, dacrt. solidaritatea partidului national va fi nirni-

cita ? Nimibirea acestei solidaritdti este insd vdditul

scop al rdsvrdtirei Tribunei". Dad. toti barbalii devotati- ai partidului national roman vor

fi decapitati, daca
prestigiul comitetului national va fi nimicit si solidaritatea
noastr& facuta de batjocura, atunci va putea fi restabilita

drept fesultat pozitiv al premenirei" Tribubei" reputatia

pang&rita a amicului" d-lui Ciorogariu, a candidatului de
metropolit Vasile Mangra.

Iata cum sole despre soliclaritate organul romanesc,

in jurul caruia s'au grupat toate elementele dornice de o

mai intenset qi mai aprigei luptd nationald": (Tr. Nr.

din 7 Ian. 1911).

IDacA am fi preamilrit organizatia noastrA, (care nu

exisfd), cantand in ditirambi laudele celor cari indrumA... neactivitatea noastrA politicA, am fi spus o minciunk dar n'am fi
IncAlcat disciplina de particle (Tr. Nr. 25 Dec. 1910.)

In Nr.' din 13 Ian. 1911, sub titlul Solidaritatea",

comae Tribuna" inteun articol de fond o criminal& zapatire a notiunilor..
Tata cateva pasagii caracteristice din acest remarcabil" articol :
2.SInt cazuri, cAnd solithrritatea are frumoase succese.

Cum Ina de obicei aceastg strInsA legAturl este mult mai

3*

www.dacoromanica.ro

36

uoar si, poate, exclusiv posibild Intro cei mai slabi, e natural'
s se Intample, ca cei mai tari si mai energici set nu se supuna
acelei mcnini de uniformisare sociald, care caut sI prefac pe
fiecare individ In manechin, maims cu totul unor anumite mo-

ravuri si credinte. Sant apoi alte cazuri, cand In solidaritatesi In marginea cadrelor ei inguste nu se produce nimic real,
se face imposibill orice nobild rivalitate, se tine pe loc orice
miscare i se ascunde totul In haina unui spirit inapoiat. Careom cuminte nu va admite, CA In aceste condiU,, solidarizarea
constitue o vinova(ie?

latl clan a nu este bine, M se vorbete gat de vag

.

despre aceastA notiune i cg. atata lume se atdrnd de ea. (observati stiiul i limba ziarului 'serfs In cea mai bun5, limbI

romneasar : )atata lume s atarn6 de ear, adecI de xnotiunea solidarit6tii.r) C unirea i concordia sant bune i c dis-

cordia maximae res dilabuntur se tie dela tata Traian i popoarele de pretutindeni calla sg, se foloseasca de aceRt princi-piu dup6, putintA. Ne facem Insg, rezerva asupra faptului, c
fiecare caz de solidaritate Isi are povestea sa si cercetandu-le .
mai deaproape, cum se cuvine, lnainte de-a te pronunta asupra.
lor, adeseori va trebui sg, fii mai ingadudor cu judecata si sci
nu-li pui credin(a infreagd In aceast singur idee salvatoare.c.
(Ce stil clan! Ce limba neaose romaneasa 1)

Spre a docurnenta, ck sunt oameni cu judecatl. primitiva, cari tin la solidaritatea partidului nostru national,
articolul constata :

,Santem insa de prerea, ca rau ta aceia, cari ar voi S.

reducri vointa tuturor la o singur6 formula si mai mult gre-sesc aceia, cari in anumite cazuri concrete vAd apropierea unui

dezastru. In o astfel de judecath, este ceva absolut primitiv,.

sau o lipsd de chibzuire in materie de progres.,

E deci natural, ca cei mai tari qi mai energict

sei nu se supunet acelei maqini de uniformisare", care

este solidaritatea nationalk. E deci natural, ca Mangra si
Burdea sk franga solidaritatea. Rau fac si mai mult gre-

sesc aceia, cari in anumite cazuri concrete"

d. e. dissolidarizarea" lui Mangra
vkd apropierea unui dezastru". i dup. Tribuna" in o astfel de judecat este

ceva absolut primitiv sau o lipset de chibzuire in ma-

terii de progres." Cine vrea deci, ca Tribuna" sk

declare de om cuminte, care face parte din toate elernentele dornice de o mai intensk si mai aprig luptk nawww.dacoromanica.ro

37

iionall", (vezi Nr. din 7 Ian. al Tr.") acela fatal trebue

sei despretuiascd solidaritatea partidului national roman qi set 'contribue la nimicirea solidaritdtii lui.
In Nr, din 8 Martie 1911 Tribuna" public a. un articol
-de fond, falsificarea notiunilor", care inteadevAr este o
cutezata, desi putin inteligent& falsificare a notiunilor. Iata
4) parte din acest exercitiu stilistic scAlciat :
'Se cere sacrificarea adevdrului si a franchqei pe altarul solidaritd(ii1 .i, pe cum a(.i vdzut cu to(ii, nu se trateaza
Ale solidaritatea in fapte si in gdndurt bune, cici aceasta nu
o pot combate decat nebunii. Dar dusmanii presei noastre,

a presei fard zgardd, au mers atat de departe inat ne-au

cerut u solidaritate Ora i pentru vremurile de somnolenta

li de tanjire i au incercat s ne impuna ca datorie InAbwiTea In noi InO-ne a oric6rei porniri de doteptare. Chiar gAtelor din Capitol le era IngAduit mai muM libertate de mani-

festare pentru deteptarea Romanilor,1) decit ar vui unele

cercuri dela noi s5. Inglduie gazetelor romdnesti12) i unkul

_pretext ce se invoc, este faptut, c5, sunfern un popor Ink
fi asuprif i ca mai multe preri i mai multe curente ne-ar

dismembra si ne-ar slabi. Dar o argumentare mai nand ca

aceasta nu poate fl opusl unei porniri serioase de primenire,

.ca aceea,3) care s'a relevat in coloanele noastre. Indemnul la

luptd, la incorddri noud, la curNirea atmosferet, nu poate fl
onsiderat de nici un om cuminte drept o tendintA disolvant,

ci, dimpotrivg, o indrumare spre o nouri.1 grabnica, solidaritate

a celor bunt si energick4)

Deci, a sustinea diSciplina de partid i a nu o submina prin articoli mincinosi, cari sunt compusi numai din
fraze poetice ori incalcite, dar lipsiti de un continut real,
inseamn a sacrifica adevarul". A declara de )imbecilig pe

oameni imbiltraniti in cinste si de Mtrani ramoliti", pe

barbati in puterea vietii, cari de decenii au adus toate
') Gastele din Capitol au fost incomparabil mai eneste, cad ele an
"%cut un bun serviciu Romanilor. Comparatia Tribunei" ar fi la loc numai
-dad, celebrele gaste ar fi fost infame si ar fi atacat de dindritt pe luptitorii Romani, cand acestia (Mean piept cu dusmanul.

2) Pardon. Gazete romanesti' e fals ! Tribuna" poate vorbi cel

mult de un ziar independent" saris romaneste, care prin felul cum face
politia man& apa pe moara lui Tisza si Mangra.
3) Cel ce scrie asa ceva nu sufere de moral insanity ?
4) Toata premenirea a constat In fraze de acestea sunatoare, dar lip.site de Inteles!

www.dacoromanica.ro

38

jertfele, cate se pcit aduce pentru o cauza mare, cu abneL-

gatiune si devotament, inseamna dupa Tribuna" o pornire serioasa de primenire" i o indrumare spre o Doug.
i grabnica solidaritate a celor buni i energici" I Acest
spanac cuteaza sa-1 prezinte cetitorilor sai organul condus
de d-nii Bocu i Scheopul si de garda d-lui R. Ciorogariu.
, 0 argumentare mai naiva nu poate fi opusa unei

porniri serioase de primenire, ca aceea, care s'a relevat in coloanele ziarului nostru". adeca deck faptul, ca suntem un popor mic i asuprit i Ca mai multe pareri i
mai multe .curente ne-ar dismembra i ne-ar slabi."

Tribuna" nu vrea sci fie naiva. Ea nu da nimic pesolidaritate. Nici Mangra nu da nimic pe ea. Gine nu intelege aceasta, acela n'a avut prieten:"
Neamul romanesc din Ungaria i Transilvania e or-

ganizat intr'un singur partid, in partidul nu(ional roman. Delegatii cercurilor electorale intruniti in conferent .

nationala, deci reprezentantii intregului popor hotaresc

in numele partidului. Comitetul central electoral, comitetut
national, este organul executiv al partidului ales prin ccnferentcl din skill] delegatilor intruniti in conferenta nationala.

Marti, in 5 Aprilie 1910, a avut loc in Sibiiu ultima

conferenta nationala. Poporul roman a fost reprezentat
prin un numar mai mare de delegati din toate tinuturile
locuite de Romani ale Ungariei i Transilvaniei, deck la
oti care all& conferenta din trecut.
dintre
Conferenta, constituita din 290 de delegati
i-a votat comitetului vechiu
cari 252 erau prezenti
multumita si incredere pentru activitatca sa politica. De
fostilor deasemenea -- camera era deja disolvata
putati.

Conferenta celor 252 de delegati a ales apoi comitetul urmator : George Pop de Basesti, Dr. Vasile Lucaciu,
Dr. T. Mihali, Dr. G. Popovici, Dr. N. Oncu, N. Ivan, Dr.
Liviu Lem6ny, Dr. t. C. Pop, Dr. Ion Nedelcu, Dr. Valer
Braniste, Dr. Nicolae Comp, Dr. Aurel Cosma, Dr. Aurel
www.dacoromanica.ro

39

Lazar, Dr. Victor Bontescu, Dr. V. Onisor, Dr. St. Petrovici, Dr. Ion Ciords, Dr. Stefan Morariu, Dr. Valer Moldovan, Dr. Romul Boila, 0. Goga, Dr. I. Lengheru, Dr. N. Vecerdea, Dr. G. Popa, Dr. Iustin Marsieu, Dr. Nestor Oprean,

Dr. N. Givulescu, Dr. A. Vlad, Dr. A. Vaicla si Dr.

1.

Maniu. 1).

La compunerea comitetului, a avut conferenta in ve-

dere sa aleaga astfel de oameni, cari atat prin trecutul

lor, cat si prin individualitatea i prin pregatirea lor ofera
garantii, ca sunt nu numai capabili de a conduce cu destoinicie i cu desinteresare partidul national roman, dar sunt
gata a aduce i jertfele atat materiale, cat si morale, pe
al comicari fatal trebue sa le aduca fiecare membru
,
tetului.
Poate ca vor fi in sariul neamului nostru barbati si

mai .capacitati si mai pregatiti Si mai destoinici de cum

sunt actualii membri ai comitetului. Spre a fi putut fi
alesi in comitet acesti oameni valorosi, trebuiau insa sa 1mplineasca doua conditii: Capacitatea, pregatirea i destoinicia lor politica trebuia sh fie cunoscuta. de obste si ei trebuiau sa se hotarasca a primi sa fie alesi. In contra
vointei lui nu poate fi ales nici de imparat cineva, necum
de membru in comitetul electoral al partidului national
roman. Astfel conferenta din 5 April 1910 si-a compus
comitetul executiv din acei barbati, despre cari conferenta

avea credinta, c stint cei mai potriviti pentru condur

cerea luptei partidului, i cari totodata s-au declarat i ho-

tdritti sa primeasca sarcina extrem de grea, de a face

parte din ceata oficiala a bipezilor inconstienti", precum
numeste Tribune comitetul. Astfel premenirea valorilor`
a savarsit-o insasi conferenta, singurul for chemat si legal
sa hotareasca asupra intrebarii : cine este chemat i cine
nu sa faca parte din comitet. Tribuna" (vom vedea in-

tr'un alt capitol cine este Tribuna") nu este multumita

cu conducerea partidului, ba sa 'ncumata sa nege chiar gi
1 trecut de 70, 3 insi trecuti de 60, 7 insi de 50, 6 insi trecuti de
40, 13 insi sub 40 de ani. Tribuna" sustine Ins11,-Pd1 elementele tinere nu
se pot validita, fiind preterate. Iiipsa de ruine1n afirmarea consecuentfi a
unor evidente neadeviruri, Inseamnii libertatea presei" i premenire" 9

www.dacoromanica.ro

40

existenta partidului. Imediat dupa alegeri invinueste comitetul, ca este culpabil pentru caderea .candidatilor nostri.
Alte acuze concrete nu aduce, tot ,asa precum nu in-

dica nici o singura data lamurit si verde, ca ce intelege

sub actiune de premenire a valorilor". In acelasi timp
insa declara solidaritatea de o poveste, declara, ca in
cadrele ei inguste se face imposibila ofice nobil rivalitate, se tine pe loc mice miscare 0 se ascunde totul in
haina unui spirit innapoiat". Proclama deci, cit e natu-

ral, ca cei mai tari 0, mai energici sa nu se supuna

acelei masini de uniformizare sociala", care este . solidaritatea noastra nationala.

Ca cine andme sunt acei mai tari" si mai ener-

gici" nu o spune Tribune, pentruca nu poate sa o

spuna.

Cu toate acestea, din 24 Iunie pana astazi, dela

George Pop de Basasti 'Ana la cel din urma membru din
comitet, toti barbatii politici de seama, de cari dispune
neamul nostru in epoca prezenta au fost pe rand, colectiv,
in calitate de comitet i apoi
ca singuraticitrasi in noroiu
si insultati in modul cel mai murdar, in coloanele Tribunei".
Advertismentul d-lui C. Stere a fost ignorat de Tribuna", intocmai precum au fost d-nii N. Iorga si A. C. Po-

povici terfeliti din cauza, c au condamnat i d-lor actiunea distrugatoare si de subminare a Tribunei".
Dacit ne dam seama ce stop poate avea aceasta campanie de primenire" unica in felul ei, ajungem la urmatorul rezultat :
AdvOcatii romani, afara de disparente exceptii, sunt
luptatorii cei mai devotati ai partidului nostru national.
Ei jertfesc nu numai timp si bani, negligandu-si afacerile cand aleatga pe sate, la adundri poporale, calatoresc
la conferentele comitetului, ori cand apara gratuit pe laranii romani perzecutati din cauze politice, dar multi insi
dintre ei sunt siliti sa indure ireparabile pierderi materiale
din cauza, ca se expun prea mull i prea intensiv pentru
interesele partidului national roman.
www.dacoromanica.ro

41

Alaturi ea advocatii romani stau preotii

nqtri hi

prima linie de foc a luptelor partidului national roman.

Insultdnd colectiv pe advocati i pe preoti*) nu poate

spera Tribuna" s ndemne pe oameni la o lupta mai

intensivd. Din contra., suntem amenintati de dezastrul, ca
multi dintre cei mai devotafi luptatori sk vor retrage
din gloriosul loc" . Geld a set lupta cu contra rul si a su-

porta cu abnegatiune persecutdri, daune materiale,

sicane, din partea contrarului, este pentru un om
de bun simf cu mult mai usor, deceit a sd ldsa terfelit zilnic in numele intereselor superioare ale
neamului" inteo foaie independente, scrisci romcineste. Dar ar fi cu deskvalire aidarn,ic s continue
lupta conducktorii de astazi ai partidului national ro-

man, dadt ,.Tribuna" ar remi sk le nimiceasca prestigiul i reputatia in fata poporului ! Caci de conducatori pehlivani" de marcanti imbecili" cine va as-

culta? Astfel toatk campania Tribunei" nu are all&

tinta, decat a servi scopurile, pe cari le urmareqle contele

Tisza prin activitatea politick a amicului san Mangra, care
la randul sku este amicul d-lui R. Ciorogariu, al stapanu-

lui Tribunei".

Iata parerea contelui Tisza, despre demonstratiile in

contra lui Mangra, alaturi de parerea d-lui comanditar al
Tribunei', R. Ciorogariu :
Contele' Tisza in vorbi-

rea sa tinutl in 23 Martie

1911, In camera din Buda
pesta : 'Pe un deputat maghiar (Mangra), care cinstit si

cu abnegatiune a seralcauza

polificeiromineffipariofice
in efeenrsul unei vieff fungi,
care in decurs de doisprezece

D-1 Ciorogariu scrie In

Nr. 263 din 1910 al vTribu-

'Dar s nu pofteaSci
dela mine nimeni s aprob
ca preot demonstratia din
Arad dela Seminar In fata
neic :

tinerimei clericale i In

a-

mines! coalei conduse de mine

Impotriva unui dignitar

Vezi la digital broprei prezente artkolul Amurgul nulitgilor

mocnite".

www.dacoromanica.ro

42

ani in Were i in Iinite si-a

Imp linit datoria In importanta
sa functie clerical, fAr sA fi
traclat vre-o n izu Intl din punc-

tul de vedere al ambitiei sale

personale, atunci, and a plecat din parlamentul maghiar,
aici In Rudapesta, In capitala
trii, la poarta parlamentului,
Pau insultat citiva bitietoi
nenorociti, necopti. uitati de

bisericesc, care vine la sinod

cu episcopul silu, dela altarul
unde impreuna an liturgisit.
da, s

nu ceard nimeni

dela mdne sa reiman impasi-

bil la vederea nenorocirei

priefentdul, cu care 30 de
ani am mncat pfmea amarA
a suferintelor pentru un ideal
comun. Gine nu intelege ncPa-

st,I, ace,a n'a avid priefen.c

sine. (Vii exclamgri in dreapta:

infamie !)

Precnm sa, vede, calugarul trahsfug Mangra are prieteni devotati, cari nu raman impasibili", ci ii sar Inlru
aparare.
Stranie coincidenta ! Conteie Tisza constata,' d Mangra cinstit si cu abiregatiune a servit cauza politicei ro-

manesti patnotice in decursul unei vieti lungi", pe cand

d-nul R. Ciorogariu, comanditarul Tribunei", desaproband si el demonstratia in contra aceluiasi Mangra, con-

stata ea 30 de ani am mancat panea amara a suferin-

telor pentru un ideal comun"; cu cine ? Cu M angra, cu

prietenul"!
Cu leul dela Gest"
precum 1-a numit Mangra pe
contele Tisza, Tribuna" sustine de altcum vechi prietenii.
Ea deja la 1903, in 10 Noernvre 1\1r. 198, i-a dedicat
protectorului ei, Tisza, un articol de fond, care pleda pentru pace.
Acel articol de fond era scris iii cea mai neaofe
Umbel maghiard, ca contele Tisza sa se poata delecta si
convinge cu. ochii proprii, ca Tribuna" este propagatoarea ideii de pace", asa dupacum o inteleg pacea" leul
dela Geszt si nasul su, cameleonul dela Ceica. D-nul R.
Ciorogariu va raspunde, poate, ca pe atunci, afara de d-sa
si de d-nul Oncu mai era si Mangra comanditar la Tribuna",, deci este firesc, ca organul independent", i-a facut un hatar deputatului guvernamental de acuma. D-nul
www.dacoromanica.ro

43

Ciorogariu ins de ce nu a protestat? De ce nu a impiedecat publicarea acelui articol maghiar, dacd n'a consimtit cu el ? Tar dacd d-sa n'a avut putere destuld, find inire cornanditarii Tribunei" Mangra dictatorul, atunci de
ce nu a pardsit tovard0a patriotica" ? de ce a mai Mut
toaca bisericutei cinstite"? Ori Tisza e tras pe sfoara de
Mangra, incdt crede, ca acesta a facut o viata intreaga
politic romaneasca patriotie4", ori d-nul R. Ciorogariu
nu-0 d. nici astazi iicft seama clar, ca din ce panura e
tesut calugarul transfug Mangra, amicul d-sale.

La tot cazul ar II de dorit, ca intr'un moment de

inspiratie d-nul R. Ciorogariu s reediteze intr'o formulare

mai lirhpede spovedania unui pm cinstit" din Nr. 263 al

Tribunei". La din contra lumea romaneasca va avea pi
pe mai departe convingerea, Ca d-sa este complicele lui
Mangra, care face in Tribuna" ace1ea0 servicii politicei
lui Tisza, ca i amicul d-sale Mangra, prin atacarea partidului national roman.
SA nu se supere d-nul R. Ciorogariu, daca judecata
noastra a oamenilor coplesiti de o lipsa de chibzuire in

materii de progres" (vide Tr." Nr. 13 Ian. 1911), este

,,absolut primitiva" i de aceea nu suntem in stare s
pricepem, ca Tribuna" poate sluji in acelmi timp
interesele mari si superioare ale neamului intreg" i pi
interesele reprezentate prin contele Tisza.

Ca sa poata aprecia d-nul comanditar al Tribunei"

R. Ciorogariu, de ce suntem cuprin0 de scepticism in
contra x, Tribunei , cand II vedem pe d-sa sustindnd, fie
chiar i numai pe bud eclesiastica
in virtutea unui trecut comun de 30 de ani prietenie cu Mangra, protejatul

contelui Tisza, ii rugam sa compare textele ce urmeazil:

,Tribunac scrie : ,FatA
cu acuzele ridicate, comitetul
va trebui sA se justifice ; el

nici la un caz nu le poate

ignora, dacI e vorba, ca autoritatea se,

care ft afa

nu era mare niei pdmi

Contele Tisza in vorbi-

rea sa Vnuta, la 23 Martie

1911,,in camera din 15udapesta :
P...Vhd si in sirurile con-

cetAtenilor nostri de buze romAnesti factori cu mult mai

www.dacoromanica.ro

44

acum, s nu fie cu totui

valoroO, cleat s atribuesc

Autorizatii noqtril.li In-

oare care important& mai

mare'.

pierdutc. ()Tr.( 24 Inn. 1910.)

sulesc o ph tere imaginar4

de control gi de conducerec.
(Tr. Nr. 12 din 1911.)

,...pehlivanii de dui:4 cu-

lise trag sforile i mut& sA.

detepte iluziuni optice

aparente falacioase prin improvisatille lor... avem i noi

corned* (tnti de acetia, cari

numai prin ppuerii ii fac

meseria i-qi gsesc clientela.

(Tr. Nr. 3 din 1911.)

,Ce are a face comitetul cu toaca bisericutei noa-

stre cinstite ? Corporalie platouted, (um este comitetul, el

poate sa desidereze... dar cum
1i poate Inchipui vreu-nul
din bunii m5tri ,brbati mar-

cantic, cd hotdrirea lor ar

putea sci ne influinfrze ? Ziar

Inchegat cu mil de cetitoril)

In urma noastrA, cu organizatie nentarn(ltoare de

partici. putere vie i neorganizat In contra proble-

maticei puteri<

roluIui d-lor deputati (romani)

a Vdd

cum crefte nemul-

tumirea in contra acelora,

earl vorbesc cu anumite alure

de conducdtori in numele poporului romdnc.
'Este apoi, onorata Ca-

mei* tiu prea bine o parte

a societd(ii romdnestide mare
trecere, care durere
astazi

Med nu este in tabra noas-

trh, dar care de mull si-a

spus sentinfa de condamnare in contra d-v.; (Aa
este I In dreapta), care de

mutt V4 desaprobci pe d-v.;

care qtie, c d-v. face(i cu
mull mai mare prIgubd cauzei romdnesti, cleat statului
maghiar,(aa este! In dreapta)

dar cu toate acestea astazi

nu dispune incci de curajul
necesar, ca s p4ascA pe fa(4
In contra terorismului fr
suflet al d-v. (Aprobri *i aplause In dreapta).c

etc. (Tr.

Nr. 255. 1910.)

1) Mille de cetitori" de a-

tunci au cam sclizut, refuzAnd abonatii sii, mai primeascA in casa lor
cinstitA. toaca bisericutei voastre",
en toate c abonamentele erau
achitate

Este Tribuua" ecoul lui Tisza ori cuvintele lui Tisza

sunt ecoul Tribunei" ?

Scopul ascuns al Tribuneia a fost 0 este deci distrugerea desavar0ta a disciplinei de partid, prin nimicirea
prestigiului conducatorilor 0 a traditiilor pe de-o parte, pe
de alta parte prin demoralizarea multimei i prin epuizarea celor mai viguroase energii, de care dispunea poporul
noMru in lupta sa pentru existenta.
www.dacoromanica.ro

45

Atacat de Tribuna" i de mangriti la spate i In

eoaste, sub masca unui fictiv radicalism, partidul natio,

nal roman e sill sa-si .apere existenta si astfel nu

poate duce cu izbanda, i cu intreaga fortel lupta in

contra politicei guvernului. Zeci de ani guvernele au
sustinut ziare scrise romanete, cari, nici pe departe nu
cutezau sa atace partidul national roman in felul cum o
face Tribuna". Ungaria" lui Moldovan Gergely In tot
timpul existentei ei nu a stricat cauzei romaneti atata,
cat i-a stricat Tribuna" in decurs de cate-va luni.
Credeti, ca dictatorii Tribunei" nu t.iu acest lucru?

Presupuneti ea sunt atat de marginiti? Eu nu o cred.

Dar si de-ar fi aa : oameni marginiti nu au ce cauta in

fruntea conducerei unui nealn, care se lupta pentru existenta sa. Ori credeti, ct .constient voesc sa distruga partidul national roman? Atunci de ce suferiti sa vorbesc
in numele miilor de cetitori" ?

www.dacoromanica.ro

I* 1011 ...................

841

Ir

iiii.oiilii81 i"

g51 t14,

S.

cabs.

Mei", pe cari pretinde Tribune' sl le.

realiseze comitetul partidului national roman.
Cum ql and a staruit )Tribunaa pentru realisarea
acestor xideW.

Am zis, ca Tribuna" in toata campania ei detestabila de pareri libere" 0 de premenire a valorilor", care
nu e decat o intregire maiastra a actiunei de impacare",
representata prin calugarul desertor Mangra, amicul comun al d-lor Tisza 0 Ciorogariu, nici o singura data nu
a fixat ce fapte concrete ateapta sa indeplineasca comitetul. Sunt silit sa fac o rectificare.

In Tribuna" de mai multe-ori s-au lansat idei"

strajnice, pretinzindu-se dela comitet sa realiseze lucruri uni,L

posib lie.

Comitetul este, dupa Tribuna", de vina, ca am perclut 500 de coli

Cum s-ati luptat deputatii notri in contra votarii
legilor lui Apponyi in camera se tie. C. s'au aranjat in contra proiectului de lege al lui Apponyi zeci
de adunari poporale de protestare, este de asemenea de
ob,te cunoscut. In cadrele inguste ale legei sanctionate,
forurile competente ale bisericilor noastre pe baza autonomiei biserice0i-scolastice

fac totul ce le zace in putere spre

salvarea coalelor. Tribuna" invinuWe insa comitetul partidului national pentru perderea coalelor. Ce sri. faca comitetul ? S. atace forurile biserice0, invinuindu-le penfru pierderea coalelor, ori sa atace Tribuna" pentruca nu pune la dispozitia neamului romanesc, in locul frazelor ei ieftine i zapacite, puterea statului?
www.dacoromanica.ro

47

Caci prin asigurarea materiald a existentei scoalelor

noastre confesionale primare nu se poate salva si ga-

ranta existenta lor.

Dupa legea scolastica a lui Apponyi, revizorul scolar

al statului are dreptul sa dispuna
prin guvern
ca o
scoala sa fie inchisci din cauze, igienice ori pentruca nu

s'a produs rezultatul suficient, pretins de lege, in ennostinfa Umbel maghiare", . a. s. a. Deci, in vigoarea
acestei legi ori-care scoalei primarei nemaghiard
poate fi inchisd. Tribuna" le stie tOate acestea. De ce
pune deci in carca comitetului pierderea celor 500 de
scoale? Peptru-ca vrea sa obicinuiasca poporul sa creada,
ca numai prin politica amicului" Mangra ar putea fi salvate scoalele romanesti !
*

Un sociolog" scrie ir Nr. din 17 Ian. 1911 al Tribunei" un articol de fond umoristic, sub titlul : Decentralizarea culturala";

Acest sociolog umorist ajunge la constatarea, ca in

unele centre, d. e. in Sibiiu, Blaj, Arad e prea multa cultura
romaneasca concentrata. Nostim de tot ! Expunerea ideii
hazlii a sociologului" culmineaza in -postulatul :

Trebue adia (adica" are haz) s ne decentralizeim cultura, cdci (ascultati ce deductie logica l) numai in
felul acesta vom putea s'o intarim. Trebue sci ne creiem

numeroase centre cultuvale pe intreg teritorul locuit de

Romeini." Ce ideic perfecte ! Pacat Ca nu cere sociologul

Tribunei", ca Albina", Victoria", Ardeleana", Biho-

reana" i celelalte banci man sa faca in toate satele romanesti cate o filiala, cu cate un milion capital, caci, zau,

o astfel de Mee" ar fi mai usor de realizat, deck sa

ne creem numeroase centre eulturale pe intreg teritorill
locuit de Romani".

Ori nu stie oare sociologul" Tribunei", c fdrei

contingentul.necesar de oameni este imposibil sa se desvolte, dintr'un oras oaresicare, un centru cultural ?
Comitetul

nu

poate

ins muta pe oamenii

din

Sibiiu, Brasov, Blaj ori rad la Cluj, .$imleu, Satmar on

www.dacoromanica.ro

48

Sunturug, i nici nu poate pune la cale de azi pe mane

sporirea numarutui oamenilor nWri cu carte.

Trebue, trebue !" D-le sociolog, bine ca trebue",
dar vorba este : se poate? Ori de,
aceasta nu-ti pasa, nici
d-tale, nici Tribunei", caci aceasta e
treaba comitetului, a sinedriului bipezilor incon0ienti", pe cand nobila
meserie" a Tribunei" este sa, faca control cinstit" pi
opozitie desinteresata", lansand idei irealisabile i ab
surcle sub numele sforaitor de Indemnuri noui?" !

In Nr. 6 din 1911 Tribuna" lanseaza o alta idee

genia1a". Ea s'a nascut, desigur in capul nepremenit al
vre-unui tinar otelit", care face parte din e1ementele dornice de o mai intens i mai apriga lupta nationala" pi

atfel e unul dintre cei mai tari qi mai energici", care

nu e magar ca sa pasca pe Vezuvul nostru, ci tine sa

contribue la salvarea ,,intereselor mari i superioare ale

neamului intreg", imblettind paiele unei desvlagueli nastrujnice" in articolii de fond ai toacei bisericutei onrate"
din palatul ,,Tribunei".
In acel faimos articol de fond se pretinde dela co-

mitet s. fact statistica poporului romdnesc din Ungaria

ci Transilvania, cu ajutoruI preotilor i invatatorilor" pi
prin organismul partidului national intreg", cu oamenii
sai

de

prin comitate.

Comitetul,

primind

materialul

recenzamantului, 1-ar prelucra cu ajutorul unor barbati

cunoscatori in statistica". Abstragand dela faptul, de care
desigiir 10 dau seama, atat comanditarii, cat ci redactorii
Tribunei", ca statistica unui popor de 3 milioane nu se

poate face in secret i ct guvernul nu ar tolera sa se

faca prin comitetul partidului national roman o statistica,

W ce zice un cetitor" in Nr. 12 al Tr." din 1911 :

trebuie o organizatie desIvarsitg, cu o autoritate

nu numai morald ci i materiald asupra organelor sale, altfel
nu se va putea gorantl exactitatea i siguran(a 'rezultatelor. In
fata unor rezultate aproximative, i ovaltoare va fi lucru ucor
pentru guvern s conteste exactitatea lor, opunandu-1 e cifrele
sale, sprijinite macar pe superioritatea formall a organizatiel
www.dacoromanica.ro

49

oficiale de care dispune. Strainatatea nu va putea adopta in

calculele sale decal rezultatele acestui recensamant oficial.
Pe deasupra vine altA greutate. RecensImAnt InseamnA
numArAtoare a strii poporaVei Intr'un moment dat. Ea nu va
putea fi prelungitA timp de mai multe sAptImIni sau lun'1, clef

atunci nu va putea aritta starea until singur moment, fixatA

pentru totdeauna In oglinda statisticl. Nu vom putea InsArcina deci cu facerea numArAtorii un numAr mai restrAns de
agenti, cari s. colinde din sat In sat, cAci rezultatele strAnse
de ei nu vor putea avea preten(ia unei lucrdri stien(ifice. ,In
Viena bungoarA anul acesta s'au angajat 30.000 de persoane,

cari au fAcut, totu, lucrarea recenzAmAntului in vreme de 10

zile. i cum Viena are o poporaVe de '2 milioane 50,000 de suflete, dupA rezultatul recensAmintului dela 31 Decemvre 1910

pentru un popor de 2 ,milioane, irnprastiat pe teritorul unui

numdr de vre-o 24-25 de comitate, vit inchipui(i ca(i age,(i
numaratori vor trebui 1).

Este deci lucru firesc, daca un cetitor" esclama :

Citind )propunereac din nr. 6 al ,Tribuniic am crezut,

c4 vre-un ont de spirit vrea sd faca ironii la adresa or(Janiza(iei partidului, cerandu-i un lucru alat de mare( ..

Halal de aa om de spirit"

Cu toate c a putut sa se convinga. tot natul despre

reacredinta, de care a fost condusa Tribuna", cand a

pretins dela Comitet sa fad, statistica poporului roman din

Ungaria i Tra I'$nia totui, corespondentui ei din BucurWi, in NT.* 31- (lin 1911, nu se sfiete sa publice convorbirea sa thi d-nu3, profesor Mandrescu.
Acest corespondent, Ion Ursa Soricu, care este de'

profesiune bard national", iar in orele libere liferant engrosist de. grosolanii th coloanele Tribunei", public& in
Nr. 32 a. c. al Tribunei", un interview cu d-nul profesor SimionMndresca:
1) Pentru 8 milioane de Romani ar trebui deci cel putin 45-50,000
.de agenti numaratori I Numarul intelectualilor Romani din Ungaria fo,
Transilvania este Ina abia de 12-15.000, pe and teritorul locuit de Romani
Pentra preluerarea materialulni
este 1/3 parte din teritorul Ungariei.
statistic brut referitor la cele 8 niilioane de Romani, ar trebui organizat
un biurou en eel putin 100 barbati cunosettori in ale statisticei", etc. etc.
4

www.dacoromanica.ro

50

Interviewul se incepe asa :

Ei, ce-i nou ? Ce-i cu
licenta d-tale ?"
S ma iertafi, domnule profesor, dar nu gaindul
la exanien m'a adus la d-voastra. Altceva mai gray, etc.
.Aflarn apoi :
)Profesorul meu Imi dicteazit:

'Este adevarat, cg am scris d-lui Oncu i pArintelui

Ciorogariu ate o scrisoare, In urma hotfirArei luate de "Cercul
Romanilor de peste muntic Impreura cu a1i RomAni din Transilvania, rugAnd pe d-nii directori ai ,Tribuneic

a) A gseascA modalitatea de Intelegere cu comitetul

Intreg al partidului nailonal ;
b) A sustinA ca i mai inainte, direqia politicA reprezentatl de comitetul central,;
c) sA se avertiseze redactorii in acest senz ;
d) In viitor sA caute A se evite ori-ce lupte interne de
nature& de a sldbi solidaritatea nationald, ateit de necesard in
luptele Romdnitor de peste myntic.

Dar colaboratorul Tribunei" nu conclamnarea ziarului independent" voia sa o auda din gura d-lui 'profesor Mandrescu.
El voia rehabilitarea depoului sau literar. Afectand buna credinta" naiva, el intreaba, in deplina necunoqtinp a imprejurarilor politice dela noi i in absoluta
necunoftintet a membrilor din comitet, a trecutului, a
jertfelor si a muncei lor

'Dar, Intrerup eu, admiteti solidaritektect in lene? Nu cre41eti, cA noi am avut sfin(i la cari nuntai nkam Inchinal, fArA
a fi vrednici de prinosul nostru? oi avem atAti apostoli, dar
cAti Prometei avem ? Ce-au fdcul apostolii abOstiaP Azi nu

ftirm nict mdcar cati sunteni In ArdeglAITngaria. (Jorniteal n'a fdcut nidcar o stat(sticd. Atunci, cAnd ,Tribunac
le spune astea etc Ond curat de a se face ceva, insemneazd,
cd lucreazd la nimicirea solidaritafii Pc

Maestrul Caragiale ar zice : D-nul Ion Ursa Soricu

face diplomatie subtire", face pe Chinezul", vrand sti
scape prin tangenta". 1). Acest domn Si-a insusit perfect

maniera echivoca de a vorbi i scrie, dela mesterii sai in

stilistica : Chendi, Bocu ci Scheopul. Dupa ce declara deci,
1) Vezi Nr. 66 din 1911 al Ronanntul".

www.dacoromanica.ro

51

d. s'a inchinat la s1ini, cari nu au fost vrednici de

prinosul" d-sale, tat concretiseaza cauza nemultumirii d-sale
si a Tribunei" cu comitetul : Comitetul n'a feicut met-

car o statiMicet"! Necum altceva, dar nici metear" o

bagatela de statistica nu a facut comitetul ! Si biata
Tribuna." a d-lui Ion Ursu Soricu, cand le spune astea
<numai astea" ?) cu gdnd curat de a se face ceva, insemneaza, c. lucreaza la nimicirea solidaritatii?" Asa-'1
intreaba d-nul Ion Ursu Soricu, student in litere la facultato.' din Bucuresti si corespondent al Tribunei", pe d-1
profesor Mandrescu, in numele Tribunei", adeca. al d-lor
Ciorogariu, ()nen, Bocu, Scheopul, Montani.
Cine se mai poate mira de gravitatea, cu care ti
permite acest domn sa scrie in articolul de fond din
Nr. 41 al 2, Tribuneic la adresa comitetului national sub
titlul Vin teteiunarii:,
,V ai de neamul, care are nurnai sfinti ndbetddiotti, cari
-and este vorba de indbusirea glasurilor, cari le cer luple gi

jertfe, se coboarS, din inalcimile lor olimpiane In noroiul patimilor, se dedau la spectacole, la care un sclav, din demnitatea
lui de om, nu s'ar deda. Acestea sunt simptoamele degenerdrii.
Sunt splii mor(ii apropiate. Sunt pasdrile de pradd, crtrora instinctul le spune, c. furtuna, care vine, va rcisturna corabia, gI
-earl se apropie de vasul plutitor, asteptand lacome naufragiul
spre au putea potoli foamea.
sufletul aude (!) glasul vremei si se culremurd. 0 mind
nevdzuld ridica veilul ce le acoperea toate. i in lap ochilor
'WI se deschide un iad infioreitorc

Analizati, va rog, nitel sarmalele acestea literare

sa descoperiti, ca sunt un non sens. Cine ori ce sunt :

simptomele degenerarii
solii mortii apropiate
pasarile
Sunt sfmtii nabadaioo ori spectacolele ?
La care sutiect se refera predicatele : simptomele", ,,solii",
de prada

pasarile" ? Daca stilul e omul, atunci acest corespondent

al iTribuneii este vrednic de mila bunilor crestini. Asa
'credeti d-voastra, dar nu *Tribuna. Ea iizice din contra.:
Ce fraze umflate! Ce bombasticism absurd ! Dar de sunat

sun destul de sforaitor, ca sa-i fad. cinste ziarului scris

in cea mai bung limba romaneascau.
Corespondentul nostru (!) din Bueure;di stie perfect
www.dacoromanica.ro

52

romaneste. Cine ar cuteza sa sustina contrarul va fi declarat prin toaca bisericutei noastre cinstitee de agramat",
aliterat", analfabet", om cu mentalitate neromaneasca,
lipsit de cultura literara. nationala.
Mai cuteaza sa dubiteze cineva, ca distirisul literat",
.corespondent al

Tribunei", inventatorul" lui

.

Me0.eru1

Manole, este cel mai perfect stilist i cel mai limpede cap ?
SI vedeti insa cat de excelent stie sa caracterizeze pe-

batrani d-nul Ion Ursu Soricu, in organal VenerabiMui

batran" 0 al omului intreg" Dr. N. Oncu. 1)
D-sa scrie in _Nr. 46 al Tr.", in articolul de fond:
,.pilde bdtrdnesti".
'Carl sunt exemplele, pe cart bIttrnii nostri ni .le. dau ?.
0 exagerare adeseori ridicolaCt valoarei lor personale ca
racterizeaza intreg felul lor de a fib Foarte .ttsceptibili la oil
ce cuvant, refractari la ori ce curent nou, la mice ideie neat,.
cicalitori i de multe ori foarte rautaciosi, ei au aeria de gelozie al acelor femei, earl, trecute peste o anumit vetrst.1, se
odd, incetul cu incetul parasite de ceata de adorcitori nebuni..
In flecare forfri tancird, care se ridica i se impune, vad Un
rival, pe care cant(' sa-1 delature.

A fost destul ca, inteun ton citt ee poate de arbau,

sA se exprime dorin(a de primenire in conducerea luptel, Invoctmdu-se obosela firecma a fortefor omenosti, pentruca sa
vedem o lume IntreagA ridicandu-se amenintItoare i prommOnd asupra celor ce si-au manifestat acea Were cea mai grozavA dintre sentintele ce se pot aduce : Inflerarea cu tradarea
de neam tt

Exagerare ridicola a valoarei lor" susceptibili", refractari", cicalitori", rautacio0", acesta e tonul 'cat se

poate de urbanl, in

care d-nul Ion Ursu Soricu scrie

despre batrani I VA puteti imaginal cum scrie acest , bard
al neamului" i corespondent al ,,Tribunei atunoi, cand

nu scrie cdt se pouts de urbanO! Fantazia cea Mai

vie nu e suficienta spre a va putea imagina acel ton..

Cad d-nul Ion Ursu Soricu,

1)

flind

elevul

mestrului

Vezi Tr." Nr. 9.6) ai 62 din 1911 1 piirefea d-Ini .1. Bombacila.

www.dacoromanica.ro

53

ehendit), a invatat de cand cerceteaza facultatea de litere a universitatii din Bucuresti tot dictionarul de injuraturi al presei franceze de bulevard i pe deasupra jargonul. >clesvlAguitilor nastrujnicit, al

"maestruluic Chendi,

al birjarilor si precupetelor din mahalalele Bucurestilor.

Si prin aceasta nobila sarguinta si-a castigat capaci-tatea, sa poata face altiturea cu Chendi, Scheopul si Bocu
pe pedagogul publicist, dela care generatia tinerilor ardeleni cu calitati de Dotelitic
vezi cazul D. Galdau si
.cazurile celorlaiti titani ppremenitori,
sa poata invata

im ton literar cat se poate de urban,, maniere fine

de publicisti si o limba admirabilao romaneasca! i sa
mai cuteze sa zica, cineva, ea *Tribunat nu contribue

mai mutt, decat ori care alt ziar dela noi ,cu ajutorul
-celor mrri distinsi publicisti la crearea unitafii noastre

tulturale"

Caracteristic este momentul cand a inceput Tribunat

actiunea ei de himicire, in contra partidului national
roman.
Aceasta actiune de premenire", de >,pareri libereg, a

fost inscenata imediat dupa' campania electoralci.

Mii

-de alegatori romani erau pe atunci persecutati, sub fel de

fel de pretexte, din partea administratiei. In multe parti
nu era: Inca nscat sangele romanesc, care s'a varsat. In
-contra celor mai harnici aderenti ai partidului national
roman curgeau droaie pedepsele . administrative. Fostii
.candidati de deputati ai partidului nostru, dimpreuna cu
conducatorii intelectuali din cercuri i cu taranii fruntasi

de prin, satele romanesti, dupd o munca uria0 de luni

Imi rezarv dreptul de a dedica biografiei
inclusive descrierea
caracterului d-lui Chendi, wazional un prea interesaut studiu. Pentru
-trebuintele moMentane este de ajuns stndiul analitic al valoarei intelec-

tuale si stientifice a d-lui Chendi, pub1ie4 de d-I Aurel C. Popovici In

Gazeta Transilvaniei". In urma acelui studiu, nici .,Tribuna" nu mai enteazil sfi-1 afiseze pe cel mai genial ccla`mrator" al ei ca pe mfiestrul
eriticei literare ori ca pe cel mai mare publicist roman". Caracterul
.d-lui Chendi a fost apretiat dup ,. cam merit& de 'd 1 Dr. Ioan Scurtu in
.Gazeta Transilvaniei".

www.dacoromanica.ro

54

de zile,ln care alergand ziva noaptea spre a putea duce

la izbanda steagul partidului national roman, ki istovisera
toate puterile insufletirei i toate fortele Mice i materiale,
erau cuprin0 de reactiunea sufleteasca i trupeasca, care
in mod inevitabil i firesc este urmarea ori carei.incordri
extreme, atat la individul singuratic, 'cat si la masele mari.
In numeroase cercuri electorale romaneti jandarmeria
concentrata 0 militia sustinea sub dictatura administratiei

starea de asediu. Mangra, tiurdea, $eghescu erau ale0.

Nu cu terorismul dela alegeri, nu cu rolul -hist al Romanilor patriotici se ocupa insa Tribunag, ci peste aceqtia a trecut scull la ordinea zilei.
Dar in schimb pretindea sa se justifice comitetul in
contra acuzei, ca 2.din vina pacatelor conducerei" au cazut
candidatii nostril.

Pretindea, ca in acel moment de extrand oboseala

sufleteascti i trupeasca a intregului popor romanesc,
se tina adunari poporale. In toiul muncei de camp din

mijlocul verei, cand nici in zile de sarbatoare na se pot

aduna oamenii, struia ca comitetul: ceata bipezilor inconOienti g, sa convoace adunari poporale i sa organizeze

de azi pe mane trei milioane de Romani.

*i toata campania aceasta necinstifa, ,Tribunac omotiva cu ,dreptul de control al unui ziar independentg,.
cu ,libertatea preseig.
Cerea dela comitet lucruri, despre cari stia, cA comi-

tetul nu poate sa le execute. Le cerea Insa pentru a-4

creia o falsa basa de drept spre atacarea comitetului pi
spre subminarea partidului national roman. A pregati astfel taramul pentru Mangra, inseamna a face Ipolitica cmstita roman easca ?

www.dacoromanica.ro

Cine sunt oamenii Tribunek?

Un ziar nu poate sa. apara Ma a fi sustinut i scris
de oameni.

Ziarul nu este prin urmare altceva, cleat oglinda

tiparita a duhului, a mentalitatii, a culturei 0 a caracterului acelora, cari '11 fac. Scopurile politice ale sus(indto-

rilor unni ziar gasesc espresiune in coloanele lui tiparite.

S. vedem eine sunt deci la )Tribunac? Cine sunt acei )noig,
acea zredactia Tribuneit, acea )directiunea Tribuneig ?

Gine sunt oamenii, cari conduc directia politicei a ,Tribuneil? Cine sunt aceia, cari cuteazt sg. declare, ca )Tribunat, adech ei, servesc )interesele mari 0 superioare ale
intregului neam romanesc, pe calla neagO existenta
partidului national roman, scriu despre conducerea parti-

dului in acelasi mod ca 0 Tisza, Mangra 0 Slavici 0

fac object de bittjocitrej din solidaritatea noash 5. nationala ?

Au oare aceia, cari fac politica }Tribuneit indreptdtirea stt scrie despre sine, c& servesc mai bine interesele
poporului romanesc, prin foaia lor, decat partidul national roman prin comitetul sa'u ? Si prsind foaia lor diiciplina de partid, ofert oare persoanele lor garantie suficienta, ca. "Tribunal nu va mai atenta in viitor in numele )libertatii de presac la existenta partidului national
roman? Redactorii-efi ai )Tribuneic sunt d-nii Sever
Bocu 0 losif Scheopul*), colaboratorii principali d-nii Ion
*) D-1 Scheopul are cunogtinte literare frumoase. D-1 Boca nu dispune de aceste ounostinte. Sit se sustink fficilnd ziaristick este dreptul
d-lor incontestabil. Nu se poate Ingt tolera, ca aceati domni sit joace tn Tri-

buna" rolul de premenitori" i de dascili al moralei publice". Trecutul

d-lor nu le d6, acest drept. Sper, cit d-1 R. Clorogariu va admite acest lucru,
care trebue sinitit, nu discutat.

www.dacoromanica.ro

56

i George Popp. Biografia detailata a redactorilr

cand voiu afla de
bine
cu alta ocazie.
Pentru moment
spre a le da timp de pocainta
Montani

voiu avea pleicerea s. o public

va fi de ajuns o schita inofensivel, biografica. }Pri-

Trihunei ii vor da seama, ca le curtosc

exact biografiile
D-1 Sever Boca si-a inceput cariera ca contabil la
)Lipovana. Vazdnd d-sa, ca directiunea nu-i apreciaza
munca cinstita i ca nu are de gand sa-1 avanseze, Mainmenitorii

du-1 easier ori director la banca. a preferit sa-si pun&

cultura, caracterul i excelenta sa pang. in serviciul progresului social, economic i cultural al "Intregului neam
rornanesc . S-a facut > publicist roman. Angajat la Tribuna", in calitate de entrefiletist, d-sa in curand s-a con-

vins, ca este lucru cu mutt mai luor de a scrie in Tribuna", nu numai entrefileturi, dar chiar i articoli de fond
intru luminarea publicului romanese atat de incult, de
dincoace de munti, decal a compune bilantul unei bancute din provincie. Spirit ager, d-sa in numeroase turneuri de studiu" priri Romania si-a insu0t cunoOnte
frumoase rliterare". Stilul Ii avea din natere : le style
est l'homme m'eme". Inzestrat 'cu armele acestor cunotinte
a scris d-sa numero0 articoli, parte de fond, parte
M.A. fond in Tribune, in cari a statorit cu absoluta
competenta4 lipsa desavar0ta de cultura romaneasca la

intelectualii, cari se lafaesc" in fruntea partidului national roman.

Este firesc, ca d-sa curand a recunostut, devenindsociolog"cu ochiu ager si patrunzator', ca Romanii nu se pricep sa faca politica. Scoala politica a d-lui Bocu era mai bung.,
caci d-sa a fost introdus in tainele politicei inalte prin barbatul de stat Neme. Acesta ca maghiar i candidat de depu-

tat intr-un cerc romnesc tia perfect ce va sa zica a face

politica" i nu a pregetat sa-si introduca i agentii electorali, in labirintul culiselor artei, prin care a. pot ferici cetatenii Ungariei, de buze straine". Cunoscand din experiente
proprii ticMoia unor Romani uitati de sine, D-1
Bocu a desvoltat o vie activitate i la alegerile din 1905
www.dacoromanica.ro

-- 57
si 1906 spre
largi cercul vast al cuno0intelor politice.
Pregatit astfel perfect pentru a face pe censorul publicistic al moralei vietii publice romanesti, d-sa nu a mai avut
nici o porta sa se reinloarca 1a vechia sa meserie de contabil.

ar fi fost intr-adevar o pierdere ireparahila ' pentru causa intregului nearn romanesc", ca aceasta excelenta putere intelectuala i niorala sa se ocupe cu tinerea
in ordine a unui fleac de portofoliu de cambii
ocupatie migaloasa
la Lipovana", in loc sati continue activitatea rodnica de prernenitor al valorilor" in ziarul independent". Observand domnii Dr. N, Oncu i B. Ciorogariu talentele multilaterale, de cari dispunea tanarul redactor, nu au ramas impasibifi", ci au stiut sA aprecieze
puterea aceasta oteli La".
Desi cu lacrimile proprii, la astfel de ocazii, unor
suflete atat de senine si de sentimentale, d-nii Oncu i Ciorogariu au priceput sa fie barbati intregi"*) i astfel, fiind
I. Russu4;iirianu bolnav, d-lor s-au hotarat sa aduca jertfac
.

in interesul binepriceput

al cauzei

nationale" si sa-1

arunce afara din redactia palatului" d-lor, dandu-1 prada,

dirnpreura cu familia sa, celei mai crancene mizerii"), numai ca srt poata oferi d-lui Sever Bocu postul onorific"
si rentabil d redactor-sef al Tribunei". Aceasta este pe
scurt cariera, pe cat de rapida, pe atat de frumoasa si de
meritata a d-lui Sever Bocu. D-sa ar fi putut ajunge eventual si deputat, dael cu ocazia candidarilor pentru alegerile -din 1910 cati-va din ceata bipezilor inconstienti",
eari fac parte din comitetul partidului national roman si
astfel din sinedriul nulitatilor oficiale" nu ar fi impedecat, conch* de josnice doruri de razbunare", candidarea
*) Vezi articolul d-lui 1. Botnbici16, in Tribuna", Nr. 62 din 1911..
**) Este firesc, c In articolul de fond din Nr. 272-1909 fficAnd unul
dintre ,.amicii" nefericitului I. Russu-*irianu necrologul i biografia acestuia
stria :
cind am inaugurat Infra. serbftri palatul nostru, In cfirlmizile
ciruia, cum spunea poetul Goga, trebue cantata si sitnatatea lui Russu-.5irianu, pentru intaia oarti ne-am gindit cu strangere de inimti la (Jamul, care

lipsea, L. eine stie.ee va fisingit si el pe patul sdu de durere."

- Noi n dam seam's, ce va fi simtit" bietul I. Russu-.,irianu.

www.dacoromanica.ro

58

d-lui redactor-sef al ziarului independent". Cine se poate

mira, ca dupa astfel de experiente d -I Boca exprima cu

atata ravna nobila si neobosita in toaca bisericutei curate" ce o redigeaza dorinta de prernenire in conducerea
luptei", invocand oboseala fireasca" a conducatorilor imbecili" ?

Cine se' mai mira, ca d-sa las& sa constale o perso-

nalitate atilt de distinsa si de chemata in ale politicei

si literaturei, ca d-1 Ion Urm Soriru in *Tr. nr. 32 din

1911 : 0 foarte 8usceptibili la ori-ce cuvant, refractari la.

ori-ce curent nou... In fie-care forp tinard, care se ridice& i se impune, \rad un rival, (*batranii din comae)
pe care cauta sa-1 delature ? sa nu se mire nimeni, caci

Inteadevar, prin repasirea d-lui Sever Bocu dela candidatura In cercul Borosineului, din causa, ca batranii, desvlaguitii comitetului sunt *susceptibili, 3- refractari si
*cicalitori, conducerea politica a neamului romanesc a
fost scurtata de o *forta tinara de cea mai otelita specie.
SA trecem la d-1 Iosif Scheopul.
Acest tinar otelit, care iscaleste atat de semnificativ
cu .pseudonimul Mefisto, este unul dintre cei mai mari
umoristi romani din zilele noastre.
D-sa dupa bacalaureat s'a dedicat in Mnchen studiului tehnic si arheologic. Imprejurari fatale l'au silit in
1 Septemvrie 1897 sa-si intrerupa subit studiul. Ce no-

roc pentru toti literatii nostri, cari ostenesc fara preget

sa trezeasca setea literara in sulletele wide ale intelectualilor romani, cari pasc, ca magarii, pe vesuvul Ardelenesc.
In d-I

Iosif Scheopul ei au castigat un vrednic sot de

lupta. D-sa este unul dintre cei mai intransigenti representanti ai scoalei ilustrilor oteliti, cari sub firma politic&
fac in ,Tribuna, intr'un limbaj de fraze poetice maiestre/ desfcam grandomane, critica umoristico-sociologica,

li-

rid. a tristelor miastre strait, causate prin *sfinti nabadaiosi, prin *dusmanii presei noastre farA sgarda, prin
*pehlivanii si prin *comediantii nostri. D-sa va avea de
.sigur un mare viitor in viata noastra publica, indata ce
vor fi delciturati *trantorii nechemati din fruntea conducerei partidului national roman. and cinstea va triumfa,
www.dacoromanica.ro

69

va fi avansat d-1 I. Scheopul Dafara de tura( din modest

secretar al sindicatului presei romane ce este astazi, cel
putin la casariatul partidului national roman "primenit 4 ;
daca nu chiar la presidiu.
Nu in zadar scrie presidentul sindicatului presei rovice-president este d-1 Sever Bocu
mane dela noi
despre tovarasii ,primenitorif ai d-lui Iosif Scheopul poeticele cuvinte in , Tribuna" din 2 Aprilie : Fara de altd

patima, decat de a spune adevdrul (i ce mai adevar !)

la Tribuna"
o seam& de
s'au adapostit (sic !) aici
scriitori, cari ne dau eredintele intime (!) ale sufletului
lor ce nu pot II batjocorite decat de rdi i de nepriceputi. Acesti scniitori n'au sgarda oficiala la gdt, nu scriu
pe comanda tirade languroase) (?) pentru somnul de dupa

masa, nici nu se intreabd dact in locul unde astazi rasuna glasul lor s'au afizit ednd-va note stridente... Nu."
Nu, ei nu se intreaba" de nimica, ei vor sa primeneasca". Tovarasia acestor scriitori, cari nu se intreaba"
ii asigura d-lui Iosif Scheopul un viitor stralucit de condu cator literar romanesc.
Ce noroc, ca d-sa a fost silit sa abandoneze studiul
academic si sa devina unul dintre scriitorii, cari ne dau
credintele intime ale sufletului lor"! Fara acel fatal incident presidentul sindicatului presei romane dela noi

nu ar dispune astazi de
un atat de devotat tovaras de sentimente, de mum& si
de idei prinlenitoare", precum este d-1 Scheopul, secrevice-president este d-1 Bocu

*) Nestiind en destul de bine romineste spre a pntra pricepe Intelesul edam al ace4ui cnviint misterios, am lust in manti cunoscutul die,tionaire oomplet" de Pierre Larousse, apitrut In editura Larousse din Paris.
latal Cu ce m-am 'ales.

Langoureux,-euse, adj. Qui marque de la langoueur ; air, ton lengoureux. Am autat apoi cuvintul :
Langueur, n. f. (ht. langor) Abattement cause par nn mal moral
ou caohe.Intregindu-mi astfel cunostintele limbistice rominesti am pricepnt
de ce d-nul Scheopul, Boca si camarazii lor .,primenitori" nu scrin tirade
languroase". Ei nu suffir de abattement cause par un mal moral on cache."

www.dacoromanica.ro

60

tarul acelui sindicat*). 0 astfel de prietenie numai _de rai

0 de nepriceputi" nu este inteleasa !
Cu d-nii Ion Montani i George Popp pot s sfaresc
scurt.

D-lor nu sunt literai, scriitoric de profesiune.

D-lor sunt studenti in drept, cari fac pe redactorii Tribunei numai pana la dobandirea diplomei, cand vor avea o ocupatie mai vrednica i mai folositoare. Adevarat,
ea unul a iscalit articolul Se face lumina (Nr. 36, din
1911) iar celalalt a comis articolul IMeterul de oglinzig
(Nr. 39, din 1911) in' $Tribunac. i$tiu insa i eu ceea ce
liu zeci de oameni, ca aceti doi tineri sunt scarbiti in
fundul sufletului lor de efii ziarului independent . D-nul
G. Popp, n'a facut nici un secret din faptul, ea din cauza
aceea a parasit redactia vTribunei, pentru-ca ii era insuportabil sa stea sub dictatura d-lor Bocu, Scheopul,
Oncu i Ciorogariu. D-nul Alontani de asemenea supoarta

numai silit de irnprejurari martiriul sufletesc al rolului ce

i. sa impune. Va veni timpul, cand d-lor 0 in public vor
recunoate aceasta, chiar i daca astazi ar fi necesitati sa
dementeze faptele notorice.

Nu aceti minorum gentium dintre redactorii Tribunei, ba nici cbiar d-nii Scheopul i I3ocu sunt adevaraiii vinova(i ai rasvratirei ,Tribunei.
*) Tot ce se stie In public despre , actiwitatea" acestui sindicat se
cuprinde in urmfttorul comunicat megaloman din Tribuna" Nr. 271-1909 :
Comitetul sindicatului presei.romine a tinut astAzi, in Arad, prima

sa sedinti sub presedintia d-lui Octavian Goga. Comitetul a discutat

mai multe chestiuni interne i a stabilit principiile statutelor sindicatului.
Dela sedintit s a expediat urmiitoarea telegramit d-lui I. C. Britianu,
min istrul-presedinte al Romniei.
Ioan L Brtianu,
presedintele consiliului de ministri

Bncuresti.

Comiletul sindicatului presei romitne d;n Ungaria i Transilvania,

Intrunindu-se astlizi in AraJ, reprola miseiescul atentat i v ureagt deplina insAnatosire, dorind a v vedea cat mai cur&nd iarfis la cirmft, 'pentru bfnele itii si al neamlui romftnesc. Octavian Goga. presedinte, Iosif
Sceopul, secratar."
Afarg, de exredarea acestei telegrame sindicatul presei romftne din
Ungaria I Transilvania' nu a pftsit cu nici o actiune In public. Va fi
fost ocupat desigur cu mai multe chestiuni interne".

www.dacoromanica.ro

61

Adevaratii vinovati sunt d-nii Dr. N. Oncu si R. Ciorogariu.

Sa vedem rolul acestor domni, in campania de disolutie ce au inceput-o prin ziarul lor, in contra partidului national roman.

D-nul Dr. Nicolae Oncu.

D-nul Dr. N. Oncu se apropie de al 70-lea an al vie(ii sale de om cinstit. Subliniez : ont cinstit. Neg insa
hotarat, ca d-sa ar avea un trecut plin de jertfe si de
munca pentru binele ,obstesc.
Nu stiu nici un caz, care ar dovedi, c d nul Dr.
Oncu, in lunga sa viata s'ar fi expus pentru cauza noastra nationala. Na-mi este cunoscuta nici una din jertfele

de care se vorbeste si se scrie atat de des in ,Tribunat,

ca d-nul Dr. Oncu le-ar fi adus pentru neamul situ. Stitt
insa, ca nu d-sa a luptat in congregatia comitatului Arad
in fruntea membrilor romani. Stiu, ca nu d-sa a cutreierat satele, imbarbatand poporul si infaptuind organizatia partidului national roman. *tiu, ca ni d-sa, ci d-nul Sava
Raicu. a fost acela, care prin munca, pricepere si intelepciune a ridicat institutul *Victoria la inflorire. Stiu, ca

la alegerile din 1906 nu d-nul Oncu a alergat prin cercul Iosaselului spre a conduce lupta electorala i astfel
d-sa int din barnicia proprie a fost ales de deputat, ci
din harnicia adevaratilor conducatori ai poporului roman
din comitatul Aradului.*) Atunci cum a ajuns d-nul
Dr. N. Oncu sa se desvoalte la o marime locala atat de
considerabila Explicarea este "simpla Sunt unii oameni,
cari au darul sa ajunga departe aplicand un mic reper*) Nu batranetea 1 a impedecat, pe d 1 Dr. Oncu sh fie activ.A fost d-sa
tinr. Batrant tea nici azi nu-1 Impedea s discute zile horegi, dupa, ea a
facut calatorii de sute de chilometri distantit. D-I George Pop de Bfisesti e mai
bardn decfit dThl Dr, Oneu i totusi a cutreerat lama cercul Ceului (1906)
si al Oravitei (1910, expunandu-se boalei, brutalitatilor jandarmilor i persecutarilor administratiei. Cu toate acestea, .,Tribuna" vrea sft-1 primemink" pe presidentul partidului national roman 5i-1 declar a. pe d-1 Dr.
Oncu de barbat 1ntreg".

www.dacoromanica.ro

62

toriu tactic cu istetirne si cu consecventa. Ei incurcei lucrurile spre a se lasa apoi capacitati sa le descurce si sa

sisteze opozitia, dacei li se da in schimb rol conducedor.

Cei can ii cunosc pe d-nul Dr. N. Oncu pot constata, ca
d-sa toata viata sa a fost un mester al tacticei acesteia
simple, dar ducatoare la scop. De aceea d-sa a fost totdeauna
cel mai strajnic la banchete si in sfatul fruntasilor romani, dar

s'a ferit sa se expuna 'in public, la congregatie, la adu.

nari poporale, la procese. Mihail Velici, adevaratul om
mare al Aradanilor, Dr. t. C. Pop, Dr. Ion Suciu, Vasile
Goldis, Dr. Cornel Iancu, Dr. Iustin Marseu, Dr. A. Grozda,

Dr. Romul Velici, Dr. I. Ardelean, Dr. G. Popovici 0 nu-

mero0 aii beirbati au stat si stau in linia de foc a luptelor si a jertfelor politice din comitatul Aradului, dar nu
d-1 Dr. N. Oncu. Ori poate cineva dovedi; ca d-1 Dr. Oncu

a aparat cndva gratuit pe vre-un Roman prigonit din

motive politice ? Doar chiar i pe alegatorii d-sale din cereal Iosaselului i-au aparat colegii d-sale romani din Arad.

Ca deputat in sfatul clubului nostru Dr. N. Oncu incurca

itele discutiei. Desbateri infinite trebuiau sa premearga
ori-carei actiuni parlamentare de sine intelese, cand d-sa
Ara prezent. Cu atat mai rar sg, arata insa d-sa in ca-

mera si in decurs de 4 ani o singura data a luat

cu-

vantul.

Receteasca, cine vrea, discursul d-sale ca sa

vada

valoarea.

In comitet pretindea 0, se faca o organizatie pe baze

nerealisabile, dar cu conditia, ca Aradul sa fie central,
deci d-sa seful. Dorinta i-a fost implinit prin hotararea
unanima a comitetului. D-sa a fost ales de presedinte.
Ca nu a realizat nimica, ci din contra a zadarnicit,
ca altii s poata face organizatia, este de obste cunoscut.
Cu ocazia alegerei a treia de episcop din Caransebes
comitetul partidului national roman a hotarat sa faca tot
ce-i statea in putere, ca P. S. S. Episcopal Dr. Miron
E. Cristea sa fie ales i intarit.
Harnicia fruntasilor banateni qi Insufletirea neobosita

a membrilor din comitet a 'fost binecuvantata de Dumnezeu. Fostul candidat al tuturor Romanilor de bine este
www.dacoromanica.ro

63

astazi episcop. D-1 .Dr. Nicolae Oncu insa pan& in momen-

tul ultim inainte de alegere nu s'a lasat ccnvins, ca dertoria d-sale era sec munceascd in frateasca solidaritate
cu colegii sea din comitet. Persuadat de amicii sai calugari, d-sa a incercat pana in prezilele alegerei de episcop
din Caransebes sa cristige voturi pe seama d-lui Dr. Olariu. Acesta nu era pe atunci burdist, ci ,mangristc.
Poate d-1 Dr. Oncu ori ,Tribuna va cere dovezi. Va
pretinde poate sa do vedesc ca de 2X2=--4, c. D-sa influintat
prin Mangra
intre 4 ochi (1)
s'a expus in interesul
d-lui Olariu si in contra P. S. S. Dr. Miron E. Cristea.
Desi ar fi absurd sa pretinda (1-1 Dr. Oncu dovedirea unui

lucru pe care-I cunosc sute de persoane, tin totusi sa-1

previu i cer deci sa dovedeasca D-sa: earl interese nationale sau biserice0i, ori cari obligamente de rudenie ori
de prieten fatrt de d-1 Olariu l'au induplecat sa scrie d-1
Dr. Oncu scrisori in. favorul acestui Domn ? Crede d-1 Dr.
Oncu, ca era garantie destulri pentru viitorul diecesei de
Caransebes daca contracandidatul d-lui Dr. Cristea ar fi

dat o declaratie, ca va avea

devenind episcop
o
tinuta curn pretind interesele noastre ? Nu este o garantie mai mare in privinta aceasta P. S. S. Dr. Cristea, omul
pi calitcifile lui, decra ori ce declaratii de valoare foarte
platonica ale d-lui Dr. Olariu? Dar poate, ca d-1 Dr. N.
Oncu va sustinea, ca pe d-sa 1-a indemnat ingrijorarea.
pdrinteascd pentru viitorul P. S. S. Dr. M. E. Cristea,
ca srt corteseasca in favorul d-lui Dr. Olariu. Caci de,

d-I Oncu sa temea poate,

co

nu cumva P. S. S. Dr.

Cristea, neisbutind sa ajunga episcop, sa-si ruineze cariera.

Vorba veche: Apara-rna Doamne de prietini", caci de

dumani ma stiu eu apara 1" La tot cazul nu eu trebue

sa dovedesc, ca mangrismul d-lui Oncu a determinat tinuta

sa necorect
ci

necorectd din cauza disolidarizcir ii sale

colegii sdi din comitetcu ocazia alegerei a treia dela

Caransebes, ci d-I Dr. Oncu trebue sa dovedeasca, ca. (lac&

nu mangrismul d-sale atunci. cari motive de ordin national ori bisericesc superior l'au Induplecat sa lucre
pentru Dr. Olariu si in contra P. S. S. Dr. Cristea.
Trei fruntasi banatenl revoltati, ea d-1 Dr. Oncu se
www.dacoromanica.ro

zbate s submineze soliclaritatea lor, lucrand in contra

P. S. S. Dr. Cristea, i-au trimis in 1 Decemvrie
4 zile
inainte de alegere
cunoscuta depesa: Protestam energic in contra amestecului vostru in. alegerea de Sambata".
Caracteristic pentru felul de-a se impune in viata publica
este raspunsul, devenit celebru, al d-lui Dr. Oncu : $i eu
proteztez contra ingdmfdrei i arogantei voastre nesdbuite, voi .sunteti ceiebrii ocosi, faceti cum stiti yoi, Once.
Telegrama in ton, stil i maniera a la Tribuna". Cand
deci fruntasii banh.teni protesteaza in contra atentatului
d-lui Oncu de a le sparge randurile, d-sa le raspunde cu
insulte.*) Dupa ce P. S. Sa Dr. Cristea a fost intarit de
episcop d-1 Oncu
de sine se intelege
s'a grabit sa-1
felicite cat se poate de calduros.
Dr. N. Oncu impreunti cu d-nii R. Ciorogariu, Sava
.
Raicu, Sever Bocu i amicul=c Vasile Mangra au constituit societatea comandita de editura ,Tribuna<<.
dar cat timp nu e publiMangra
asa se afirma,
cat contractul dintre comanditarii vTribuneil, nu se poate
controla afirmarea
ar fi repasit de cateva .saptamani
din societatea comandita.

D-nul Sava Raicu nu a fckut nici cdnd

find ocupat in calitate de director executiv *faptic, nu numai fictiv al Victoriei,. D-nul Bocu e impiegat salari-

sat la Tribunal.
Astfel raman adevarafit stapani ai ziarului independentl d-nii Dr. N. Oncu si P. C. S. R. Ciorogariu.
Cand deci d-nul Oncu in 6 Februarie cu toata caldura
inimei sale romanesti dupa cum scrie Tribunal, a fa*)

i co ,,accente corecte", ce gesturi frumoace" manifesta Tri-

buna" d-loK Oncu si Ciorogariu pentru publicul cetitor, care nu cunostea

tainele de eulise ale alegerilor dela Caransebes. Articolul de fond din Tr."
Nr. 105-1909 Episcopia Caransebesului", se termini astfel :
Rolul nostru (!) din earl este a fi eentinela celor ce 10 Implinese
sfanta lor datorie. Sentinel& Au numai In fats ingerintelor din Budapestas
ci si n fata ingerintelor ce s-ar incerca din partea fratilor afarA de dieceza Caransebesului ori a elementelor distruglitoare din diecezi.
; acest rol de continent II vom lmplini cu scumpAtate, VITA and
In Caransebes se va afla firul Ariadnei".
Comparati faptele d-lui Oncu en vorbele Tribunei'.

www.dacoromanica.ro

65

cut comitetului Dm cele mai curate ganduri si sentimente

cunoscuta sa propunere, zichnd : 0 avand si o misiune
specialci in aceasta privinth dela colegii mei d in direcfia ,>Tribunei, g , d-sa sub acesti )1, colegi nu a putut

fail a veni in conflict cu logica faptelor si a

decat pe d-nul R. Ciorogariu, in pluralis
maiestaticils. ,Paceag oferita de d-nul Oncu, in numele
d-sale si al d-lui Ciorogariu, nu a putut-o primi comitetul
intelege
adeVarului

dintr-o cauz foarte simpld.

D-nul Oncu propunea, ca comitetul A, exmith o co-

misie, care sa se pund in contelegere cu reprezentantii

ziarului DTribuna spre aflarea unei solutii favorabile a

cauzei, in cadrele actelor fundationale ale ziarului. Aceste acte fundationale comitetul nu le cunostea si nu
le cunoaste, dar isi dAdea seama, ch Din cadrele lor inbap mii si mii de echivocitati, find talcuite aceste D cadre
de d-nii Dr: N. Oncu si R. Ciorogariu.*) Ce ar fi insemnat deci primirea propunerei d-lui Dr. Oncu ? Ar 11 insem-

nat sh fug. d-lor Oncu si Ciorogariu posibil comitetul sh

puna d-lor astfel de conditii de pace
4,n cadrele ac-

telor fundationale ale ziarului, (!) cari erau inacceptabile pentru comitet si sh-si creieze comanditarii DTribunei, pe. aceasta bazd D falacioash, o fictiva tituld de drept

spre a se prezenta pe sine in ochii oamenilor de bund

credintd, dar cari nu cunosc tainele DTribunei, ca pe
niste barbati corecti, persecutati pe nedreptul. Membrii din

comitet insd il cunosc din experiente amare de ani de

zile prea bine pe d-nul Dr. Oncu, deck sh nu 11 priceput
la moment, ca d-sa }sr!. face Chinez, voind sa scape
prin tangentd. Nu era doar yorba, ca sh se fach pace
intre doul parti echivalente, ci vorba era, clach DTribuna,
adeca d-nii Dr. Oncu si Ciorogariu sunt aplicari ori nu sa

se supund disciplinei de partid, respectnd hoteirdrile

*) D-nul Oncu a declarat in Tr.", cl mi-a dat O. citese actele funidationale" ale Tribunei". AdevArat, c mi-a dat In Cluj copia, de vre-o
6-6 coale, a unui document neisciilit, pe care eu, neavand timp sli o ciitesc, am redat-O imediat d-lui Dr. Oncu.
5

www.dacoromanica.ro

66

comitetului. Din cauza aceasta a primit comitetul cu unanirnitatea voturilor, propunerea d-lui Dr. Iuliu Maniu:*)
,Dacl d-1 Dr. Nicolae Oncu declar, c recunoscand
clisciplina de partid supune afacerea ,Tribuneic aprecierei
comitetului national qi daca d-1 Dr. Nicolae Oncu declar, ca
ffind averea ,Tribuneic avere nafionaki i prin urmare des-

linatd a fi In serviciul partidalui narional roman, aceasta

avere o pune la dispozitia cornitetului national, ca singar reprezentant legal al partidului nafional roman : in acel caz
comitetul national este aplicat s1 exmit din silnul slu in scopill statorirei amAnuntelor i grisirei garantiilor necesare o co-

misie de 5 1110, In care insA, nu vor putea lua parte acel mombrii ai comitetului, cari in controversa din jurul 'Tribunal( au

stat in primul planc.

Despre atitudinea d-lui Dr. N. Oncu fa0, de propanerea d-lui Dr. I. Maniu, scrie Tribuna (Nr. 44 1911) : D-1
Dr. Nicolae Oncu, provoceindu-se la actele de Mtemeiare
ale ziaruldi Tribuna", declarti, cit fara de-a comunica .

intiu cu colegii d-sale din directiunea Tribunei", nit

poate s facet declaratia cerut6".
Lucru curios ! In acelai articol al Tribunei (Nr. 44
din 1911.), contribuiri la istoria tristelor noastre vremuri",

Iputem ceti : D-1 Oncu a declarat Ina urmatoarele

CA

are autorizatia cuvenitei dela colegii sdi din directia

ziarului sit vorbiasca i sit faa declargiuni in numele
Tribunei". In fata echivocitatii d-lui Dr. N. Oncu era
cu neputinta sa, se lase imbatati de frazele d-sale chiar
unii oameni atat de nabdaio0", refractari" i im!mein", precum pretinde Tribuna", cit sunt membrii co-

*) Propunerea d-lui D. 1. Maniu a fost primita duptece d-1 Dr N. Oncu

membru in comitet a refuzat s primeasci propunerea d-lui Dr. Liviu
Lemnyi. Aceastfi propunere nu cerea dela d-1 Dr. Oncu altceva, dada sa
declare, el recunoaste autoritatea partidului national roman si se supune
disciplinei de partid. Tribuna" in Nr. 44-1911 falsifica, pe baza informatiilor primite dela d-1 Dr. N. Oncu, raportul despre decurgerea conferentei
comitetului din 6 Februarie 1911. Rectificarea d-lui Dr. Maniu, referitoare
la aceste falsifichri, Tribuna" o numeste mistificare". D-1 Oncu refuzii In
vedinta comitetului sii, arate comitetului actele de Intemeiere ale ziarului
,,Tribuna"; In public neaga, c ar fi refazat. In rata comitetului refuzii BA
primeascii, propunerea d-lui Dr. Lemanyi. iar In Tribuna" declara, ca. nu
a refuzat. Totu0 Dr. Maniu e numit mistificator" In Tribuna", iar d-1 Dr.
Oncu rimane si mai departe membru In comitet.

www.dacoromanica.ro

67

miletului.- S'au convins insa peste ori-ce indoiala despreun lucru colegii d-lui Oncu din comitet . S'au convins, c.

d-1 Oncu nu cuteaza fdra invoirea d-lui Ciorogariu sk

lie ',.,barbat intreg'*) si s'au convins, ct d-1 Oncu este
conqtiu de opera distrugatoare, pe care ziarul d-sale o
.

comite in contra intereselor partidului national roman. De

altfel

d-sa nu ar

fi

precisat acest atentat al Tribunei"

atat de clar, zicand : (dupa Tribuna" Nr. 44).

)D-nul Oncu, avand In vedere interesul partidului i al in-

tregultei venni, (!)atit de agitat de luptele nefaste ce se

dau azi In presa noastr, lupte, cari ne fac imposibild orice organizare si lucrare, atdt pe terenut politic, cat si mai ales pe
terenul cultural-social, si call in loc de concentrare si consolidare ne due fatalmente la desbindri atilt de pagubiloare pentru
cauza noastrei nationald
in, numele sciu si al consotilor sdi
dela ziarul 2.Tribunac face declaratie solemnd,(I) ca a venit In
sanul comitetului en cele mai curate si civstile gdnduri si sentiinente de pace, i face apel i roaga si din partea sa comitetul s5, primeasca ideea pAcii.c

Cc folos insa de aceste marturisiri solemne" ale

d-lui Oricu, daca tot d-sa, in aceia0 edinta a comitetului, refuzd s

primeasca propunerea d-lui Dr. Lemnyi

sa declare, ca recunoaqte autoritatea partidului nafional

roman 0 sa supune disciptinei de partid ! Ce folos, ca
d-sa, in loc de a respecta ca membru in comitet disciplina de partid, face pendenta respectarea disciplinei departid prin d-sa, dela sanctiunea prealabi1i, pe care va
incerca si. o castige dela d-nul R. Ciorogariu ?
Ori poate d-nul R. Ciorogariu de dragul pacii"
de dragul consolidrii partidului national roman" a tolerat" in coloanele ,,Tribune" campania distrugMoare in
contra organizatiei, in contra disciplinei si a insasi existentei partidului nostru?
Dar si daca comitetul s'ar fi lasat incurcat i sedus
prin echivocitatile d-lui Dr. N. Oncu s exmita o comisie,
care sa negocieze pana. in panzele albe cu d-nii Oncu si
Ciorogariu, in cadrele" misterioaselor ode fundationale"

ale Tribunei" pentru o pace putreda, oare ce garan(ii

*) Aqa II numete d-1 Bornbrwila din Craiova pe d-1 Dr. N. Oncu* Ion

Tribuna" Nr. 62-1911..

www.dacoromanica.ro

68

personale oferea d-nul Oncu, dupa experientele din tre-

cut, ca trecand 2--3 luni de contelegere cu reprezen-

tantii ziarului Tribuna". D-sa nu ar 11 publicat din nou o

declaratie ca si cea din Tribuna", Nr. 356 din 1910 : In ce
priveste ideile i intreg procesul de prernenire politica sulevatA
in coloanele acestui ziar in timpul din urmA, tin sa declar, c.

eu nu Writ in aceste discutii, ch discutia o las tompetintei legitime a d-lui Octavian Goga, a autoruhri Parerilor libere t*)

competintei redac(iei") acestui ziar."

Durere, d-1 Oncu, in_ urma firei sale, chiar si cand

vede, ca Tribuna" comite cele mai nescuzabile pacate,

in contra intereselor romanesti, in loc ati declare deschissi cinstit : eu sunt stapanul Tribunei" ; voiu face ordine in Palatul'. meu pangarit,prefera sa decline raspunderea dela sine. }$i se ascunde in dosul d-lor Goga, Chendi,
Scheopul, Bocu i 41\1ontani. On propune o pace in mar-

ginile actelor fundationale ale Tribunei". Iar and i-se

dovedeste echivocitatea,

se refugiaza repede in dosul

colegilor d-sale din directiunea" comanditara a Tribunei". Cum insa (1-1 Raicu nu face politica, iar d-1 I3ocu_
este

impiegat plata al Tribunei", deci nu stapan, ci

subaltern

al

comanditarilor ziarului independent", d-I

Oncu vorbeste de colegi", dar in realitate

11

intelege

pe d-1 R. Ciorogariu. Acest domn,--o stie toatalurnea, este ade-

raratul stapein si dictator al Tribunei". SA ne ocupam

deci nitel de aceasta interesanta si misterioasa individualitate

P. C. S. d-1 protosincel Roman Ciorogaritt

Barbat frumos, de talie mijlocie, d-1 R. Ciorogariu
poarta .o barba surie, care ii da o expresiune venerabila,
ascunzand totodata caracterul gurei. Ochii si albastri strAlucesc de focul unei inteligente superioare .Glasul .sau sonor are un timbru placut si in rnodulatie neteda pronunta
vorba respicata, at carei inteles mladios totdeauna ingaduievariate interpretari. Toata. infalisarea sa produce impresia.
Mesterul Barie Chendi.
**) Bocu, Scheopul, Montani.

www.dacoromanica.ro

69

unei individualitati pronuntate si 'a unei energii de fier.

Ori eine ii vede, trebue

fara sa. vrea
deasca: Ce pacat de acest frumos, iscusit

sa se gani

energic calu-

gar, ct a imUUrnit fara de a gunge vladica ! Asa se

gandesc

dar nu d-1 R. Ciorogariu. D-sa ne spune

-doar in declaratiunea", ce o public& in Nr. 35-1911

al 0-. Tr., ca : Doi ani de zile s'au facut orgii (,.orgii"
euna a Tribuna", nu a Gazeta Transit vaniei din iweiinsul men apetit la episCopie, ce n'are all& bazd, dealt
acest samsar1ac al prietenului meu Goldis, care a tacut
pang acuma".
Ne putem deci convinge din declaratia" iscalita de d-1
R. Ciorogariu, ca din pretinsul d-sale apetit la episcopie"
-sau facut orgii" fara ca acest apetit sa fi avut vre-o baza".

Facandu-se deci orgiile" numai -dintr-un pretins apetit

la episcopie" al d-lui Ciorogariu, iar nici deck din apetitul d-sale cel adevarat, este evident, ca P. C S. d-1 protosincel R. Ciorogariu de doi ani de zile" nu a avut

,,apetit la episcopie a. Deocamdata nu este nici o mitra de

episcop vacanta
multurnita bunului 'Dumnezeu. Exist&

numai promisinnea contelui Tisza, in calitatea sa de om

privat, ca se von spori episcopfile noastre, cad : Grecoar avea mare trebuinta Inca de trei episcopii,
dar egoismul locale) (?) pune piedeci si aici", zice Tribuna" (Art. de fond din Nr. 179 1911.)
Neat, ca. P. C. S. d-1 protosincel R. Ciorogariu nu
are apetit veritabil, ci numai pretins" la o episcopie.
Pacat, Ca numai silit de Vasile Goldis s- a gandit un
moment" la mitra vaduvita dela Caransebes. Pacat, ca s-a
calugarit, daca nici in viitor nu i-ar vent apetitul cel veritabil Ia episcopie. Pacat, cad la tot cazul ar 11 un episcop ori metropolit mai vrednic si mai presentabil, decat
Mangra ! Dar aceste sunt numai vederile mele subiective,
numai pspovedania unui om cinstita. Pe mine persoana
P. C. S. a; d-hn protosincel R, Ciorogariu ma intereseaza,

..drept vorbind, )winai inteateita, intru-cat ea ar putea

sa influinteze pe comanditarul Tribunei", R. Ciorogariu.
Anume, daca protosincelul Ciorogariu, ca preot, nu se
poate desface de Mangra, am nedumeriri, ca nu cumva
*). Vizeazii, Tr." pe I. P. S. S. Metropolital Metiantt?

www.dacoromanica.ro

70

tl-sa sa aiba orecare influinta si asupra vederilor politice

ale stcipdnului Tribunei" Ciorogariu. Faptul, ca aced
din, urmei admite, ca d. e. d-1 Goga sa-1 -decapiteze 136
Mangra in Tribune', pc cand cel dinteliu permite ca

tot Tribuna" sa publice in intregime discursul de program al lui Mangra dovedeste, ea d-1 R. Ciorogariu. ca
comanditar al Tribunei" are convingeri politice intransigente, pe cand ca preot conliturgisitor" i amic al
lui Mangra ntt reimeine iinpasibil" in fata nenorocirei
prietenului".
i da, sa nu ceara nimeni dela mine O. raman impasibil la vederea nenorocirei prietenului, cu care 30 de

ani am mancat panea amara a suferintelor pentru un

ideal comun. Cine nu intelege aceasta, acela n-a avut

prieten".
Atat de duioase tonuri stie gasi d-1 R. Ciorogarin
.

vorbind despre Mangra (Tr." Nr. 263-1910). Scriind d-1

R. Ciorogariu in Tribuna din 19 Martie a. c. despre intalnirea d-sale cu parintele" Mangra din 11 Martie, ne

asigura ca. : Lucrul acesta insa se va repeta, caci pa-

rintele Mangra va veni la sinodul eparhial si iarets ne

vom inkilni. Eu protosincel, el arhimandrit. Se poate
sa nu ne cunoastem unii pe altii? Dar vom servi si la.
un altar. Vain fi toti preotii conliturgisitcri tradatori, ca.
ne impartafim dintr'un potir?" D-I protosincel Ciorogariu deci nu -numai, a afla firese sa sustina prietenia cu
arhimandritul Mangra, imbracandu-si revereanda si ascunzandu-se dinaintea nedumeririlor noastre in altar, ba,
luand a mana chiar si sfantul potir, ci prezinta. de-a dreptul ca o necesitate sustinerea vechilor relatii intre d-sa
protosincelul si Mangra, arhimandritul. Felul motivarei cu.
care .comanditarul Tribunei", Ciorogariu, isi apara prie-

tenia cu Mangra, refugiandu-se in dosul protosincelului

conliturgisitor" Ciorogariu, o gasesc lipsita de bun
simt si sacrilega. Dar fie!
Atunci insa cum gaseste d-1 R. Cioroglriu de compatibil sa ramana stapanul Tribunei"? Si cum mai poate
Tribuna" spera sa castige increderea obstei romanesti,
ori cat de mult -ar intona coarde nationale radicale ?
www.dacoromanica.ro

71

D-1 Dr. Justin Marsieu,

publica In Gazeta Transitvanieic Nr. 51 din 1911, urmatoarea declarqiune :
Arad, 14 Martie n. c.

3.La provocarea adresata

mie In articolul ,Tribunac

din nr: 46 al ziarului d-voastrA, declar urmatoarele :

In vara anului 1910 am

petrecut tiny de o luna la

Tekirghiol in societateaPreacuviosiei Sale parintelui protosincel R. Ciorogariu. hn-

preuna ne-am dus si impreuna ne-am reintors. In calea

spre Tekirghiol si la reintoarcere ne-am oprit la Bucuresti.

Am cunostinta despre

faptul, ca Preacuviosia Sa pa-

rintele R. Ciorogariu in a-

mindovii rcindurile petrecilnd

In Rucuresti, a cercetat pe

d-nii Brote i Slavici, dupdce Iribuna ii decapflase

D-nul R. Ciorogarin eis-

punde In ,Tribunat NT. 53

1911 d-lui Dr. Marsieu, Incercand sa scape ',prin tangen tax :

'Post scriplum. Cu o cale

sit ma achit si de gentilul

meu tovara de calatorie de
asta-vara, d-nul Dr. Iustin
Marsieu. Acest domn spune
In ,Gazeta Transilvaniek, c.
asta-vara, am avut Intalnire
in Bucuresti cu d-nii Slavici

si Brote. Ba chiar, cit In Sam-

bata trecuta, am conferat cu

parintele Mangra in gara din

Arad.
Eu i cu domnii Slavici

si Brote am vorbit pe fall,

cu stirea d-lui Dr. Iustin
Marsieu, caci aveam sa aran-

jez cu dnii afaceri de o na-

tura oneroasa (1) pentru mine.

Impresiile acestei IntAlniri
le-am comunicat si dommilui

Dr. Iustin Marsieu si metefului sau, precum si tutu-

conferencele avute
cu d-nii Slavici si 13rote, pe
cari eu personal nici nu-1 cu-

rora cu cari am vorbit despre aceasta. Pe peronul din

Arad Inca am stat pe fatit
cu parintele V. Mangra de

insd dela Preacuviosia

Sa pdrintele R. Ciorogariu,
al a conterat cu ei si rezul-

Chestia nu o putem deplasa la ce spun detectivii,

domnule Marsieu, el omul ca-

dela ca pe frdddfori,
La

nosc, eu n-am luat parte ;

glize

tatul acestor conlerenfe a lost,

Ca

pdrintele R. Ciorogariu a

rdmas convins, cd rfomnii

Brofe si Sfavici nu stuff

frdddfori, despre ce voia
sd md convingd fi pe mine.
Judecata asupraPreacuviosiei Sale parintelui R. Ciorogariu pentru aceasta finutd

sl o faca lumea cinstita romaneasca.

vorba.

valer vine pe fata .i dovedeste ce sustine, on da satisfaccie, daca a nedreptatit

pe cineva cu voia ori fat%
de vole.

Cu detectivii nu se pcit
rezolvi aceste chestii. Las,
ca se va face odata lumina,
asupra arcanelor acestor patimi. La revedere, panl atunci.
Mem.

www.dacoromanica.ro

72

Am cunoslinfri pozitivd
i
dupei
despre aceea, c

tradarea manifestald a parintelui V. Mangra, pArintele

R. Ciorogariu a susfiauf cu
dansul return' de prielenie.
Asta o dovedeste tap-

ti'l, cA cu prilejul demonstratiel impotriva parintelui V.

Mangra la sinodul eparchial

din 1910, parintele R. Ciorogarin a gdzcluil la sine pe
V. Mangra si in aceiaqi 2,1 a

scris arlicolut in Tribuna", delionestnd pe cei ce

demonstroserd in contra parinfelui V.. Mangra

atri-

buind toata demonstratia aceasta ,dragutilor do unitic,

en toate ca la ea nici un

unit n'a luat parte si ea s-a

Ilea In -Lamm demonstratiunei din presara dela 'Crimea
pe care o Inscenaseram
la initiativa lui Octavian
Goga.

Parintele R. Ciorogariu

in zilele cat a durat conzistorul metropolitan. In toamna

anului 1010 la Sibiiu, a fost

pernitinent in societatea pdrintelui V. Mangra.
L'e altfel parintele Cio-

rogariu nici nu va tagadui

faptul acrsta, cad chiar acum,

Sambata, in 10 Martie nou,

toata lumea I-a putut vedea
conferand en parintele Vas.
Mangra In gam din Arad.
Dr. lustin Marsieu,
advocat.

D-nul Dr. Justin Mai*eu publica eu isceditura d-sale

declaratia, c astA-vara, dupd ce Tribuna" ii decapitase
pe Slavici i pe Brote,. d-nul R. Ciorogariu conferand cu

dan0 a rdtas con,vins, c d-nii Brote

www.dacoromanica.ro

Slavici nu

73

sulit treiddlori" i voia sa-1 convinga ei pe d-nul I.

Marsieu despre aceasta. D-nul Dr. I. Marsieu constatd, ca
d-sa are cunostinta pozitivet, c d-nul R. Ciorogariu si
dupei tradarea tanifedci," a lui Mangra . a sustinut
ett cicinsul legdturi de prietinie" i l'a geizduit la sine".
In schirnb d-nul Ciorogariu raspunde inteun post
scriptum d-lui MarOeu. bagatelizcind cele sust'inute de
d-sa. Si ce raspunde? Ba c a avut sa aranjeze cu Brote
si Slavici . afaceri de o natura oneroasa" (!), ba ca pe pero-

nul garii din Arad a stat pe fat cu parintele Mangra

de vorbil". Si la urma tot d-sa are tupeul sa vorbeasca

deplasarea" chestiei prin d-nul Dr. I. Marsieu.

Prea de tot ,,sit face Chinez" i incearca sa o tuleasca prin tangenta d-nul comanditar al ziarului independent".
Sit analizam insa modul, cum d-ntil R. Ciorogariu
prezinta publicului relatia dintre d-sa i dintre Tribuna".
In spovedania unui om cinstit" d-sa scrie : In chestia parerilor libere eu m'am pronuntat deja batran, ori
de

tanar, nu impoarta, numai om de cinste si cu minte sa

fie cel ce dirijeaza destinele unui popoi. Tot ce s'a zis
mai mult in Tribuna" este, dupcl peirerea mea,
deplasarea adevaratei premeniri".
D-nul cornanditar al Tribunei" condamna, deci deplasarea aclevciratei prerneniri" comisa de Tribune.
Lucrul acesta este la tot cazul foarte laudabil. De ce nu
validitat insa d-nul R. Ciorogariu dreptul sail de comanditar la Tribuna", puncind capat indata,, la isbucnire, infamei act,iuni de premenire" ? De ce nu a curmat tendintele ficaloase ale Tribunei" indreptate conira
sOlidaritatil noastre nationale si in contra existentei partidului national roman ?
La intrebarile acestea gsim raspunsul d-lui R. Ciorogariu Sn Tribuna" Nr. 47-1911 sub titlul: ,,O declaratie corectd". Aceasta declaratie corecta" ne convinge,
ca P. C. Sa d-I Protosincel R.. Ciorogariu nu pste dusmanul I. P. S. S. Metropolitului Metianu, caci precum scrie
d-sa, supararile ce le-a avut cu Excelenta Sa au disparut
www.dacoromanica.ro

74

)spre a fi inlocuite cu un profund sentiment de renerafiune fat& de Mitropolitul meu".

De aceasta spovedanie a unui om cinstit" nurnai

bucura ne putern. Cu atat rnai surprinzatoare este contrazicerea din urmatoarele pasagii ale declaratiei corecte" :
,Abuden(a omagiilor aduse I. Pe S. Sale in Biserica
&oak," i la diferite ocaziuni, ar fi mcirturii destul de enidente, cl eu nu am stal deparfe de inOindciunife ;,Tribu-

net", Mode 1. P. S. Sale.

M-a mai putea provoca si la mustrgrile ce mi-s'au fAcut
mie In ,Tribunac. Dar pentru aceastli mustrare eine rilspunde?
Tot eu?- Eu am fost acela, care m'am brttut pe mine insumi In
cOloanele ,Tribuneic?

D-voastrl veti vedea de WO, ca nu eu stau asnpra Tribunek, ci 2.Tribunac ampra mea. Pe mine intocmai aa mg
chiamg In judecatil, ca qi pe orkicinec

Cand la mustrat" Tribuna" pe d-1 R. Ciorogariu ?

Pacat, ca nu-0 ia P. C. S. osteneala sa citeze acele mustrari", ca sa le putem cunoa0e i noi. La tot cazul declaratia corecta" ne convinge, ca' d-1 R. Ciorogariu este
un manuitor deosebit de cutezator al condeiului. Citci dupet

ce ne spune prctosincelul, ca abundenta ornagiilor aduse

in Biserica si $coata" ar fi marturii destul de evidente

ca eu (d4 Ciorogariu) nu am stat departe de inchinetciunile Tribunei" facute I. P. S. Sale", va s zica, ea d-sa
are I'd in conducerea Tribunei", D-1 comanditar al
Tribunei" lasa sit urmeze propositiile despre pretinsele
mustrari pe cari i le-a adus Tribuna"
se face deci
Chinez"
iar in proxima propozitie vrea sa ne traga
chiulul prin tangenta", scriind : Dvoastra veti vedea de

aici, ca nu eu stau asupra Tribunei, ci ,Tribuna

asupra mea". Quod erat demonstrandum. Cu toate ca
noi nu vedem de aici" altceva, dealt o stangace echivocitate, un conflict logic intre convingerile intime" ale
celor *doua suflete de cari dispune d-1 R. Ciorogariu sufletul sari de protosincel i cel de comanditar al Tribunei"!

Cand e .vorba de omagiile, pe cari Tribuna" le-a

adus I. P. S. Sale, d-1 R. Ciorogariu zice: nu am stat
departe de inchinaciunile Tribunei". Cand e vorba de
insultele Tribunei in *contra I. P. S. Sale, ori In contra
www.dacoromanica.ro

75

altor oameni vrednici, d-I Ciorogariu declara : nu eu stau

asupra "Tribunei", ci Tribuna" asupra meat . D-nii Bocu.
Scheopul, Montani stau deci de-asupra d-lui R. Ciorogariu.
Ce stare ktilica! S. vedeti ins a. ce aiere ii dau d-nii Bocu,
Scheopul

i Montani, redactia Tribunei", primenitoriit

scriitorii, cari ne dau credintele intime ale sufletului lor",

stt vedeti cum tiu ei sa-i traga la mir Telegrafului Roman", in numele libertgii de presa,
comentand declaratia corecta" data de d-1 Ciorogariu ! Ascultati :
Cu acela prilej preasfielnicul ,Telegraft se 'nevinetcl sn

formuleze o noul invinuire, tot atat de gratuitd insA. II imputA anume pArintelui protosincel lipsA de energie In all
opri personalul din redactie dela acte de necuviin(.
Cerbicia malonestd a )Telegrafuluit nota ne pare fireascd,
dupAce o cunoastem de mult, atrita indrrizneald Insa din partea manechinitor, earl fac redac(ia masinald a acestui ziar, ne
uimeste totuq. Dar ce sA le fad manechinilor, cari nu-si pot
inchipui o redactie dupl chipul i asemAnarea celei din care
fac parte.g

Care va sa zica redactia Tribunei" ea mandrie constata, ca este independentei fi de d-1 Ciorogariu i insulta

Telegraful Roman" pentru Ca acest ziar are stdpan, II

insultA pentru ca. ii imputa. anume parintelui protosincel
lipsa de energie*) in a-ci opri personalul din redactie dela

acte de necuviinte.
Deoarece d-nii Scheopul, Bocu ci Montani, in calitate de

redactia Tribunei", stau asupra" d-lui comanditar R.

Ciorogariu e firesc, ca d-lor sa fie uimiti" de cerbicia
malonest" ci de atata indrazneala a Tel. Rom.", care
consta in faptul,
cerbicie molonesta" etc.!
c a
cerut dela d-1 Ciorogariu sa-ci Inv* subalternii dela Tribuna" la omenie ci la bunacuviintA. Analisand deci tolul d-lui Ciorogariu in calitatea d-sale de comanditar al

Tribunei", am ajuns la resultatul, ca fi d-sa n deplind

armonie_ cu d-1 Dr. N. Oncu declinci dela sine retspun-

derea pentru mi.eliile Tribunei".

Dupa aceste contribuiri la istoria tristelor noastre.

vremuri" cred, crt nu von mai gasi d-nii Dr. Oncu i R.
*) Nu energia, ci en totul altceva Ii lipsqte pArintelui protosineel".

www.dacoromanica.ro

76

curajul sa se presinte in fata opiniei publice

romanesti ca martirii persecutafi prin ceata bipezilor
Ciorogariu

ofidiali", cari sa lafaesc in sinedriul autorisatilor". Cred, Ca

daca mai au pretentia ca sa fie luati in serios, ei i Tribuna" lor, nu se pot sustrage de a da raspunsuri dare:
nu evasive p i echivoce, la urrnatoarele intrebari:
1) Adevdrat e, Ca d-nii Dr. N. Oncu si R. Cioroga-

riu sunt omanditari si ca atari sf4 paul ai Tribunei"

si ca dupa-ce d-1 cothanditar Sava Raicu u face politici t,

m

atitudinea politicei a Tribunei" atarna de vointa d-lor

Dr. Oncu si R. Ciorogariu, flind-ca d-lor se ingrijesc de
financlarea ziarului?
2) Adevdrat e, ca d-lor angajeaza i dimit pe membrii redactiei, ca administratia Tribunei , in cadrele statorite de d-tor licuideaza onorarele redactorilor i colaboratorilor, atat politici cat i liter2ri i ca astfel Tribuna"

nu este de loc ziar independent, ci dependent a vointa,

de toanele particulare si de interesPIP politice ale (1-lor Dr.
N. Oncu si R. Ciorogariu?

3) Intre asemenea imprejurari, intregul neam romanesc" i redactorii impreuna cu colaboratorii, ori d-nii R.
Ciorogariu si Dr, N. Oncu Sunt sta' panii Tribunei' ?
4) Cat timp d-lor sunt stapanii Tribunei" prin faptul, ct d-lor financieazd ziarul, competcnta legitima" pentru
atitudinea ziarului cade dec.' in sarcina d-lor ori in sarcina
redaclorilor si colabomtorilor angajati si platiti de d-lor ?

5) lntru cat cordspunde deci adevarului declaratia d-lui R. (Jiorogariu, cci Tribuna std asupra mea,'

flu eu supra Tribunei"?

6) Cum se esplica deci faptul, ca tras la raspundere

pentru infama campanie de premenire" si de pareri libere", prin care ,Tribuna" tinde la nimicirea partidului
national roman, d-nul Oncu raspunde: discutia o las
competentei legitime a d-lui Octavian Goga, a autorului
parerilor Dere" i competentei reda, (iei acestui ziar"?
7) Are prin. urmare redadia, adeca d-niL Bocu,
Scheopul si Montani si colaboratorii literari

politici ai

,Tribuneig, clreptul de ,a dispune la ,Tribunal, pe cand

d-nii Dr. Oncu si R. Ciorogariu nu pot opri personalul
www.dacoromanica.ro

- 77 ziarului, ai chrui stapcini i sustincitori sunt in calitate

de cornanditari, dela acte de necuviintei, dela subniinarea
solidaritettii nationale si dela atacarea existentei par-

tidului national ronuin?

8) Dac insh nu comanditarii, adech directiunea,
ci redactia pi colaboratorii dispun la ,Tribunag, atunci
in al cui nume a declarat d-nul Dr. N. Oncu la Cluj,
in sedinta cornitetului din 6 Februarie a. c., *avand o
misiune special:), dela colegii mei din directia ziarului
tTribuna4 ? Mai departe, tot atunci : d-nul Oncu a de-

clarat inch. urmhtoarele: ch are autorizatia cuvenith dela

colegii shi din directia ziarului, sh vorbiasch si sh facit

declaratiuni in numele Tribunei". *i la

sfarsit :

d-nul

Dr. Nicolae Oncu, provocandu-se la actele de intemeiare

ale ziarului Tribuna", declarh, ch Fara de-a cornunica

intai cu colegii d-sale din dirdiunea ziarului Tribuna",

nu poate sit fa2h declaratia cerulh." Sunt deci duph toate
acestea d-nii Bocu, Scheopul si Montani, in calitatea lor
de redactia Tribunei i colaboratorii lor literari i po-.
litici, sthpanii ziarului independent", ori d-nii R. Ciorogariu si Dr. N. Oncu, comanditarii, adech directiunea
Tribunei", sunt stApanii Tribunei"?; manopera acestor
domni cornanditari de a da deciaratii : ch lash raspunderea pentru tinuta Tribunei" competin(ei legitime a
d-lor Goga, Scheopul, 13ocu, Montani si Chendi, duph toate
acestea poate fi oare calificath de altceva, decal de o
farsh, prin care d-nii Oncu i Ciorogariu incearch sit momeasch opinia publich romaneasch?

8) Ca lnembru in comitet, ghseste d-1 Oncu compa-

tibil cu aceasta functie onorifich a d-sale, cg a tolerat

si a incurajat feirei a demisiona din comitEt campania
de distrugere a Tribunei" in contra comitetultri i in
contra partidului national roman ?
13) Din punct de vedere politic si omenesc ghseste d-1
Dr. Nicolae Oncu, cit a fost corect din partea d-sale, cit
la a treia alegere de episcop din Caransebes, d-sa, rupnd
.

solidaritatea cu colegii d-sale din cornitet, s'a expus, in

interesul d-lui Dr. Olariu, al contracanclidatului P. S. Sale
episcopului Dr.M. E. Cristea ?

www.dacoromanica.ro

78

10) Crede d-1 R. Ciorogariu, ca este compatibil cu

positia d-sale de comanditar i membru in directiunea

Tribunei", ca in acelasi timp, cand d-sa silit prin revolta

opiniei publice romane0i face concesiunea sa i se deschida
d-lui Oct. Goga coloanele Tribunei" spre a'l ataca pe
Mangra, Brote i Slavici, timbrandu-i de tradatori, d-sa sa
sustina relatii de prietenie cu Mangra i sa fact incercarea de a'l ca.Oga pe d-I Dr. I. Mar0eu pe partea lui

Slavici qi Brote? Nu gase0e d-sa, ca aceasta procedura a

d-sale inseamna a face abus de increderea, de lipsa de
experienta politica 0 de Nina credinta" drnului 0. Goaa
si o ispitire, care atenteaza la corectitatea politica a d-leni
Dr. Mar0eu?
11) Crede d-1 R. Ciorogariu, ca. nu este indreptatita

neincrederea Romanilor devotati cauzei partidului national roman in contra d-sale si in contra ziarului d-sale
. 7> Tribuna", cat timp d-sa suAine prietenia cu Mangra, fie
in fata lurnei, fie in camera caritatis, fie in calitate de
preot conliturgisitor" i protosincel, fie pentruca, dupa
cum scrie d-sa: si da, sa nu ceara nimeni dela mine sa,
raman impasibil la vederea nenorocirei prietenului cu
care 30 de ati am mancat panea amara a suferintelor
pentru un ideal comun. Cine nu in(elege aceasta acela
n'a avut prieten".*)
12) Nu simt d-nii Dr. N. Oncu 0 R. Ciorogariu, c
s blameaza cand se ascund in dosul redactiei Tribupe
nei", deci in dosul d-lor Scheopul, Bocu i Montani,
earl d-lor Si plUesc
i in dosul colaboratorilor literari
ai ziarului finan(at de d-lor i, astfel adapostiti, incearca
sa-0 revindice rolul de dictatori, in conducerea poporului
xomanesc, prin Tribuna" negand competenta i priceperea comitetului partidului national roman, ales de conferenta nationala ?
13) Nu simt d-nii Dr. N. Oncu i R. Ciorogariu tragicomicul situatiei lor, pe cari lumea romaneasca ii tie
=0

4) Din& d-I R. Ciorogarin dupi toate acestea se va 1p4a de Mang= pentru ochii Iumei spre a-vi salva reputata de comanditar al
Tribunei", cine va mai putea orede, ch s'a raplidat sincer de' vechiul ski
amie?

www.dacoromanica.ro

79

situatie, care result& din niprieteni ai tui Mangra

suinta Tribunei", ai carei stcipeini sunt d-lor, de-a im-

bata pe cetitorii ei cu apa rece : executcindu-1 pe Mangra

pi publicdndu-i scurt timp dupd aceea in intregime. vorbirea de program; executndu-1 pe Slavici i reteicandl
continutul brosurei lui; terfelindu-1 pe d-1 Dr. Rosca pi
condamndnd demonstratia contra lui Mangra; ataaind pe
ai comitetului, pentru ca, ar fi zdclarIf membri marcanti
nicit actiunea de pace a d-Ini Dr. I. Mihu cli guvernul si
ddattu-1 uitdrii pe Mangra; dtaccind solidaritatea partidului national roman, ca tin ce ridicol i declarand , totusi, ca Tribuna" apeird interesele partidului p a. . a. ?
Dacd d-nii Dr. N. Oncu si R. Ciorogariu nu simt, ea' ti-

nuta echivoca a .,Tribunei" pe d-lor i-a blamat

i a-i
facut imposibili, iar nu pe impiegatii d-lor din redactia Tribu-

nei", atunci le lipseste darul de a vedea ce sa peti.ece

in jurul- d-lor.

14) Nu cred, d-nii Dr. N. Oncu si R. Ciorogariu,

ca daca comitetul national, in 20 Decembre, nu ar fi infierat tinuta Tribunei", dupa cum a meritat, atunci acest ziar al
nici in 2 Aprilie 1911 nu ar fi avut marinimia de
a se declara de invingator" si de a reduce noianul zilnic
de izbucniri murdare, de calomnii si de injuraturi, prin
cari a facut incercarea sa distruga existenta partidului
d-lor

national roman ?
15) Nu cred, d-nii Dr. N. Oncu si R. Ciorogariu, c

de si tacerea momentand, relativa, a Tribune' se datoreste in parte revoltei lumei romanesti, in urma carei revolte ziarul d-lor a pierdut foarte multi abonati, dar ca
acea tacere a fost impusd Tribunei", mai cu seama prin
consideraOile lattice ale adevdrafilor inspiratori ai Tribunei" ? Ori nu in urma vorbirei lui Tisza din 23 Martie
1911, si in urma declaratiilor lui Khuen, referitoare la
calitatea de om privat", in care Tisza a negociat in ches*) Tribuna" a anuntat tntr'un scurt entrefilet aparitia broaurei lui
Slavici zbuciumki politica la Romfmii din'Ungaria"promi(find c1 va rereveni". De 4 luni de zile nu k mai glisit timp sit revinft fiind ocupatii
ou Premenirea", ori avind d-1 R. Ciorograriu de aranjat afaceri oneroase" cu r. Siavici.

www.dacoromanica.ro

80

tia pacii" cu Romanii s'au convins acei inspiratori, c

prin incercarea de distrugere a Tribunei" in contra partidului national roman, nu. se poate ajunge .sa devina

prietenul" Mangra marele impaciuitor", care ar fi pu

tut imparti subventii, sinecure, mitre si alte bunatati, ci
se poate ajunge mumai sa-si piarda Tribuna" si pe cei
_mai naivi abonati ?

10) Ce garantii morale si personale ofera d-nii Dr.

N. Oncu si R. Ciorogariu, ca n viitor Tribuna", ziavul
d-lor, nu va inscena din nou in momente grele pentru
comitetul partidului

national roman i in momente de

importanta istorica pentru viitorul poporului romanesc

din Ungaria qi Transilvania o actiune de continue

atentate perfide in contra solidaritdtii, nationale qi in

contra insa0 existentei partidului national roman ?
17) Daca d-lor nu ar -voi ori nu* ar putea oferi
garantii reale in privinta aceasta, ci ar incerca i scape
cu fraze
cari

cu declaratii echivOce, asemenea acelora, pe

d-lor le-au dat in trecut ca d. e. ca este o imperti-

nenta" asa
cerere, on c persoanele venerabile ale
d-nilor Dr. Oncu i Ciorogariu sunt garantie suficienta" ori,

ca cedeaza" dreptul de a dispune" asupra Tribunei"

d-lui Goga ori allor colaboratori, pe cand d-nii Oncu si

Ciorogariu ar ramanea i pe mai departe proprietarii cari

finankaza Tribuna", atunci nu gasesc d-lor firesc, ca comitetului partid.ului national roman i se impune datotia
sa fac tot posibilul spre a nimici Tribuna", ca astfel
sa nu mai poata organul d-nilor Dr. Oncu i Ciorogariu
sa atace, in mornente de grea cumpana, de dinddrdt pe
acei luptatori ai partidului national roman, cari stau in
fata dusmanului, in prima lihie de foc ?
18) Cu totii suntem datori cu a moarte. S'ar putea,

ca sa se rastoarne o trsura, sa deraileze un tren, in

care s'ar gasi d-1 Dr. N. Oncu. D-1 Raicu nu sa ocupa

cu politica. Ni se spune
desi cu gura jumatate
ca
angra nu mai face parte din societatea comandita, care
sustine Tribuna". Daca deci d-1. Dr. Oncu ar fi surprins
de un incident napraznic
de care Dumnezeu sa-1 fereasca

crede d-sa ca Tribuna" ar putea fi condusa intr'o

www.dacoromanica.ro

81

directie nationala mai sa'natoas el. de d-1 R. Ciorogariu

ascuns, cand in dosul redactiei Tribunei", cand in

dosul

veputatiei de poet a domnului Goga

decal

de comanditari designati din partea conducerei partidu-

lui national roman? Oricat de mult ar linea Dr. N.

Oncu la calitalile intelectuale ale d-lui R. Ciorogariu, totusi, d-Sa ar avea datoria sa-si aduca aminte, ca d-nul R.

Ciorogariu nu este numai comanditar al Tribunei", ci si

prieten" i preot conliturgisitor" al lui Mangra i astfel, precum scrie d-sa in Tribuna din 19 Martie a. c.,
iIit sa se 4mpartaseasca, la anumite ocazii oficiale,
,dintr'Un potirt cu deputatul guvernamental dela Ceica,
admiratorul ,leului dela Geszt. Nu crede d-nul Dr. Oncu,

ca dad, d-sa la varsta d-sale nu-si (la seaza de a-

ceast& situalie a )Tribunei, cu atat mai mult trebue sa-si

dea seama de ea comitetul partidului national roman, precum si oricare roman de bine ?
19) Nu vad d-nii Dr. N. Oncu si R. Ciorogariu,
dupa toate acestea
ca continuarea boicotului in con-

tra Tribunei" este o datorie nationala romaneasca,

pallet cand d-lor nu vor primi propunerea facuta de
d-nul Dr. Iuliu Maniu in qedinta comitetului din 6

.Februarie a. C. i primita cu unanimitate ? Se vor mai incrca sa seduca lumea, lasand altora sarcina raspunderei
pentru politica ziarului, ai carui stapani tot d-lor raman,

cat timp nu renunta la dreptul de proprietari

ai

Tri-

tunei" ?
20) Intre comanditarii ,Tribuneil d-nii Oncu, Mangra, Ciorogariu, Raicu i Bocu exista un contract. .Acest
contract d-lor ii numesc actele de intemeiare ale ziarului
Tribuna. Menirea acestui document este sa dovedeasca,
In caz de conflict, Intre comanditari, in fata forurilor judecatoresti, in public, drepturile singuraticilor comanditari
asupra >xTribunei .

Daca Mangra nu a limas comanditar al oTribuneig

dupa-ce era deja de mult membril in partidul guvernamental, de ce s'au ferit d-nii Dr. Oncu si R. Ciorogariu
sa publice acel acte de Intemeiare ale ziarului Tribun a" ?
6

www.dacoromanica.ro

82

21) Mich d-nii Dr. Oncu i R. Ciorogariu sunt con-

du0 de ganduri curate, de ce nu se supun disciplinei de

partid, ci ii iau refugiul la declaratii i manopere' ziaristice revolthtor de ecbivoce ?

Campania Tribune" Ill contra conferentei comitetule gi a

fruntailor romnl, ima la 19 i 20 Decembrie 1910, la
Butlapesta.*)

Tribuna", organul de cash

al

domnilor

Cio-

rogariu i Oncu, la diferite ocazii a insultat comitetul na(i-

onal cu epitetele in0rate in notita de sub linie i cu inch

o droaie de grosollinii ca i acestea. Sh vedem deci cine a
luat parte la conferinta tinuta la Pesta, in 19 i 20 Decembre 1910.

Duph Tribuna" (Nr. 264 0 265 din 1910) au lost de

fath : G. Pop de Brisesti, Dr. T. Mihali, Dr. V. Lucaciu,
Dr. I. Maniu, Dr. Al. Vaida-Voevod, Dr. N. Serban, Dr.

N. Comp., V. Goldis, Dr. L. de Lemenyi, Dr. A. Vlad,

Dr. I. Suciu, Dr. I. Mar0eu, Dr. R. Veliciu, Dr. Pr. Givulescu, Dr. A. CoSma, Dr. V. Brani0e, Dr. Iz. Pop, Dr. T.
Cornea, Dr. St. Morariu, Dr. V. Onior, Dr. A. Nilvan,
Dr. V. Moldovan, Dr. R. Boill, Dr. P. Cioban, Dr. V.
Chindris, Dr. A. Lazar, Dr. C. Iurca, Dr. Al. Morariu, Dr.
A. Grozda, Dr. N. Vecerdea, Dr. St. C. Pop, Dr. 0. VaSu,
br. Tr. Popescu, Dr. I. Nedelcu, Dr. Nestor Oprean, V.
Damian, Dr. Livin Ghilezan, Dr. C. Iancu, Dr. C. Groida,
Dr. I. Dare, Dr. Caius Bredicean, Dr. I. Erdlyi i Iuliu
Pop.

Din peste 25 de centre s'au trimis adrese de aderent la hothrttrile, cari erau s fie luate.
Dintre cei 43 frunta0 bipezi inconOenti", G. Pop de
BasWi, presidentul, Dr. T. Mibali, vice-presidentul,- Dr:
*) Sinedriul bipezilor inconstienii, a/ nulitafilor cari se lfiiesc
In fruntea conducerel partidului-0,a/ desvliguijilor, a/ bfitrAnilor condusi
de vanitliti senile, a/ Milliner rjdicoll, susceptibill, refractari, MOHtori, rAuticiosi si Imbecili" etc: etc.. dnpi cum numete, Tribuna" Comi-

tetul partidului national roman 1 pe fruntasii, cari ait lust parte la -confereign tinuta In 19 si 20 Decemvrie 1910 In Budapesta.

www.dacoromanica.ro

83

Vasile Lucaciu, secretarul general al partidului si Dr. Va-

leriu. Braniste,. directorul Drape1u1ui au facut cunosfinta: cu temnita Vatului si a Seghedinului. Pedeapsa

d-lor impreuna face Mai mutt de 10 ani. Ei au fost conut aliquid fieri videatur
damnati deci, nu la saptamani

ci la ani de zile. Caci ei nu au uitat din cause o-

portnniste, ca cine lupta pentru drepturile limbei romanesti, aceluia nici n fata juratilor maghiari din Cluj,
din Timisoara ori din Oradea-mare, ha nici chiar in fata
tribunalului din Satmar ori a juriului din Debretin rut-i
este permis sa-si ia refugiul la o aparare in limba maahiarei ! Acesti barbati toata viata lor au stat pe fatel
in fruntea luptelor noastre, &Ind piept cu toate urgiile
contrarilornu ea d-nii Oncu i Ciorogariu ascun0 dupa
taraba Victoriei", in adapostul seminarului ori in dosul
d-lor Scheopul, Bocu i Montani. ACeqti barbati si-au ex-

pus libertatea, linistea familiar* averea si de nenumrate

ori chiar viata*) pentru causa poporului roman, facand ei
politica iar nu lasand, dupa cum fac d-nii Oncu i Ciorogariu, sa comita politica de fraze ,libere" pentru ei
oameni de talia d-lor Bocu, Scheopul, Montani, Chendi si
Soricu in Tribuna". D-I Bocu, redactorul sef al Tribunef" d-lor Oncu. i Ciorogariu, a urnblat, protejat de Mangra, in audienta la ministrul de justitie SzOkely, cerand
agratiare pentru .cele cate-va saptamani de temnita, pe cari

le-a prima In calitate de Strohmann c, ce era pe vremuri

la Tribuna" condusa de I. Russuirianu. Pop de Basesti,
Dr. Lueaciu, Dr. Mihali, Dr. Braniste nu au cersit gratie(And au fost condamnati, ci si-au implinit pedeapsa.
41) Pogo ea tinerii otelitl" de aceea num esc pe Pop de Bisesti
ramolit", pentruca luptand pentru libertatea generatiilor viitoare romanesti, pe and acesti oteliti" nici nu erau Inca pe lume ori se Insufletean
prin *collie tnaghiare de Petfi, era sa. fie ucis de contrarii politici ai partidului national roman, de mai multe ori. Ultima data
la alegerea din
a fost tocat In cap cu o rad& de fier i rinit fiind a scapat ca prin mimune. Dr. Vasile Lucaciu si Dr.' T. Mihali, cari se gaseau langi d-sa. au fost
si ei In pericol de vista. Constat ca martor ocular neeste fapte. Otelitilor,
rupeti-vi penele ticiloase cu cari ati avLt nerusinarea s insultati pe aeesti
barbati!
1905

6*

www.dacoromanica.ro

84

)Si totusi, cand intre alte multe procese a fost sistat

in iarna aceasta, fdrei vre-o interventie i feird ca parin-tele Dr. Lucaciu sa o fi cerut i un proces al acestuia,
atunci )Tribuna are neniernicia st scrie in articolnl ei,

de fond din 17-1911 :

'Uncle e asavantult gazetar, ,fruntas lntre fruntasify,

Ugron Gtibor-ul partidului nostru, ea sg. Intrebe : 'Co obligamente a luat comitetul national fag de guvern pentru easarei proceselor pArintelui Lueaciu?e

Oare despre astfel de banditiffine ziaristice scriepresidentul sindicatului presei romane din Ungaria
vice-prezidentul e domnul Bocu, secretar domnul Scheo-pul
:
)nobilul mestesug de a-ti sti turna gandurile
pe intelesul

deaproapelui ?

Despre

acest mod de a

scrie al )Tribuneio sustine cu atata verva d-sa : Asa sesavarseste primenirea mintii unui popor, care totdeauna
duce la izbanda? Cu insinuari ticaloase i mincinoase se
savarsete primenirea mintii unui popor ? Dar mai. sfruntata intre toate minciunile murdare ale )Tribunei este a-,ceea, prin Scare timp de aproape un an 'de zile a incercat
sa faca opinia publich romaneasca sa creada absurditatea,
ca. in fruntea partidului national roman stau 7,13Atrni ramatt., cuprinsi de oboseala fireasca a fortelor omenesti
) refeacteri , cicalitori din cauza vrstei.
Cad stiti care este adevarul, pe care d-nii Ciorogariu,
Oncu, Scheopul, Montani i Bocu ti tiu tot asa de
bine ca i mine? Adevaru1 este, ca din cei 43 fruntasi,,.
Insirati mai sus, cari au partiipat la conferenta comitetului An 19 si 20 Dec. 1910, unul este trecut de 70 de ani,

doi Msi trecuti de 60, patru insi de 50, doisprezeceini

de 40 de ani, pe cand, 24 de insi aid 40 de ani

nu-

au Implinit Med !
flaspunda cetitorul : care termin al limbei romanesti
este mai potrivit pentru a caracteriza procedura Tribunei"
cand ea scrie cu intentia de a nimici prestigiul conducerei
www.dacoromanica.ro

85

partidului national roman, in legatura cu hotararea conferentei din 19 si 20 Dec. 1910 : Cari sunt exemplele pe
cafi 644.4nii nostri ni-le dau ? 0 exagerare adese-ori ridi.cold a valoarei lor personale caracterizeaza intreg felul
lor de a fi; foarte susceptibili la ori-ce cuvant, refractcuri
la ori-ce curent nou, la ori-ce ideie nourt, ccdlitori i de
multe .ori foarte rdutcicioqi, ei au aerul de gelozie al acelor femei, cari, trecute peste o anumitcl varstd, se vad
incetul cu incetul parasite de ceata de adoratori nehuni.
In fie-care fortd tinard, care se ridiat i se impune, yid
.un rival, pe care cautii sd-I deldturel.

In articolul pareri libere" a lansat Tribuna" neadevarul, a batrOinii" stau in calea progresului. Comitetul trebue deci ,primenitl, adeca batranii dati afara. Din
August 1910 pana in ziva de azi Tribuna" a tot variat
aninciuna aceasta.

De un timp incoace Tribuna" ii da zilnic silinta sa

provoace o incurcatura de idei in capetele oamenilor cre-duli, prin o noua inventiune. Vrea sa fad lumea a crede,
a. politica romaneasca; in Ungaria, se poate face mai
bine prin poeti si prin scriitori de novele si de epigrame.

Cu scopul de-a zapaci opinia publica

d-1

S. Bocu a

aranjat o. ezatoare literal% in Arad in 30 Aprilie a. c

4$i cativa scriitori din Romania au fost secluqi
necunoscand ei arcanele oamenilor .,Tribunei",
sa parti-

cipe la acel tambalau de demonstratie aranjat in favorul

polilicei Tribunei". Redactia Romanului.' a organului
partidului national roman nici nu a fost macar invitata.
Romanul" insa nici la un caz nu ar 11 putut aproba
demonstratia de simpatie pentru- politica amicilor lui Man-

gra, grupati in jurul Tribunei".

De ce nu au fost dufi scriitorii romcini in partile
Scltmdrene,.Scileigeng ori Beindtene? Pentruca Tribunei"

i trebuiau manifestatii de simpatii. Cat de echivoc scrie

Tribuna", dovedeste i tinuta ei in cazul acestei ezaloare literare".
Pe and in artkolul de fond : Dusmani ai progrewww.dacoromanica.ro

16

sului (Nr.

87-1911)' Romanul e terfelit

comitetui

insul tat ca dusmanul progresului cultural, Tribuni" scrie :

iar in acelasi num& in coin coloana 5 a acehil articol
pe pagina 2 : 'este necinsfil
loana 2, pagina 5 : ,Poetul
Goga i scriitorii grupafi in
s afirmi ca intreaga sena
ar fi avut sa. insemneze un
jurul acestef gazefe au intrat
act politic, sau o injghebare
in constiinta, public/ nu nua tinerilor scriitori la direcmai prin operele lor literare
Va politica a ,Tribuneic, cata.
ci i prin afitudinea for povreme on i eine stie, ca,
filled constient, care va frenici unni dintre a.micii nostri
bid sd fie aPreciald de orice
scriitori nu se indeletacese
fruntas asezat inafara de zona
cu politica si singurul, care
literaturei, pentruca scriitorii
In presa noastr, venind din
reprezintd, cum a spus Goga.
Romania, se dada, Ia viiul
2insast ratiunea de-a fi, -cts
unni neam 4C .
acesta, este batranul Caragiale, care si-a ineIes fals
prilejul de a da directia politica organului autorizat...

Compara, drag cetitorule

spune : eine e necinstit

si cine sa contrazice ?

Data oamenii, cari conduc directia politicei a Tribunei" i cei cari fac politica in coloanele ei
ar dori intr-adevar sh munceasca cinstit pentru bi-

nele neamului, nu ar fi fost silit jurnalul sa lucreze tlmp

de 8 luni de zile intr-una cu minciuni i cu calornnii.
Nici o sing twet propunere concretd, nici o sing tint
ideie realisabild nu a fost lansata in tot timpul acesta
in Tribuna*K. Nici n-au tncercat macar otelitii4 sa
arate cu cine s-ar putea inlocui actuala conducere a partidului. Cad si-au dat seama de platforma infa_met a luptei lor de
primenire". $i-au dat seama, ca mernbrii comitetului

sunt solidari, tiind, ca nu cdfiva beitreini dirt comitet,

ci ticalosia sistemului politic din Ungaria i lipsa mutt
contingent suficient de bdrbati devotati luptei noastre
.

nationale sunt adevdratele cauze, pentru caH nu au

fost obtinute resultate mai mari . Nu la delaturarea
alor 2-3 batrani" ar trebui s munceasca" otelitiig

isterici si cei cuprinsi de moral insanity ai ,Tribuneic.

Ei ar avea datoria, ca organizand poporul sa dovedeascd capacitatea lor politica. In politica nu frazele, . ci
www.dacoromanica.ro

'87

faptele hotarasc ! A mintii ca obatranii din comitet

-)delatura fortele tinere cari se ridica si se impune nu
este o >ideieg, ci o lipsd de onestitate ziaristicd. Doar
In comitet maioritatea membrilor este tandrd i chiar
comitetul a incurajat totdeauna qi a promovat validitarea fortelor tinere. A pretinde dela comitet s Mc&
,numai statistica celor 3 milioane de Romani, a-I in
vinui pentru caderea candidatilor nostri la alegeri si a
nega apoi invinuirea, a pune in carca comitetului pierderea scolilor, etc. etc., nu va sri zica a primeni c, ci
a -deplasa si a fakifica fapte notorice. A nega pana si
existenfa partidului national, a batjocori solidaritatea
nationala, a contesta dreptul cornitetului de a sustinea
cu mama de fier disciplina de partid nn va sd zicd a
)primenil, nici a avea pareri liberec, ci din contra
inseamna a face serviciu nepretuit guvernului, lui Tisza fi
lui Mangra.
.

Actiunea detestabila a ,Tribuneig numai aces! resultat positiv 1-a avut. Pe clind miii rafinate puneau
la cale la aribunag distrugerea vietii partidului national roman, pe atunci firi impulsive, fantastice, credeau
ca servesc causa neamului, (land mana de ajutor amidlor lui Mangra, ca impreund cu acesta sd fie decapitat
si. organismul partidului nostru

p1

distrusa disciplina de par-

ca sa ajungli o cantitate neglijabild sinedniul bipezilor oficiali 0, doamne iarta-i, ca nu stiu ce au fatid,

cut !

Chestia sufragiului universal a fost pusa la ordinea

zilei din partea coroanei. Conflictul intre interesele co-

roanei si ale popoarelor din Ungaria pe de o parte si

intre interesele claselor privilegiate maghiare pe de
alta parte, numai pnin introducerea votului obstesc
se poate aplana. Este o chestie de extrema; important4
pentru viitorul neamului romanesc, ca reforma electorald set' fie fdcutd pe astfel de base, incat qi poporul
romdnesc sd se poatd validita in viitor. Soartea viitoarelor generatii romeinesti atarna deci dela forta de actiune
tu care partidul national roman va fi capabil sa impund vointa poporului roman in aceste zlle istorice.
www.dacoromanica.ro

88

Conte le 7isza este reprezentantul principal al intereselor feudalismului. Aceste interese pretind, ca reforma electorald sci se facet astfel, miteat -poporul rometnasc set nu se poatd, nici in viitor, impune ca factor politic. Mangra este satelitul lui Tisza i amicul
d-lui R. Ciorogariu. Tribuna e condusa deci de amicul lui Mangra. Octavian Goga i d-1 Ciorogariu ii dau
mama spre a constata, ca, ,prin actiunea lor de preme-

nire:" cuvantul fruntav a ajuns astdziaproape cu-

vnt de ironie"). Nu are deci contele Tisza tot dreptul st esclame cu bucurie : z o mare parte a societatii
romaneti de mare trece re i-a spus sentinta de condamnare in contra d-v. (deputatii i comitetul) i va
desaproba"? Nu are el dreptul s spereze, ca in urma

distrugerei disciplinei de partid prin actiunea d-lui

E. Ciorogariu, menajat de d-1 Octavian Goga, Tri-

buna" va reizbi sd steinjeneascd fortele partidului nafiind Sloyacii slabi ca factional romeln si astfel
tor politic
se va putea creia o lege electorald favorabilet oligarhiei maghiare, prin care nemaghiarii i in
deosebi Romeinii, din nou vor fi scoqi, pentru decenii,
din cadrele constitutionale? Durere, intro imprejuraffle grele politice, intre cari partidul national ro-

man e silit sa lupte, pentru cauza noastra obteasca,

nadejdea contelui Tisza pare a fi foarte indreptatita, cat

limp actiunea muraticd de _primenireq qt de ,,pcireri
libere" va fi continuata de otelftii" de diferite specii

in coloanele Tribunei". Cad, data nu ar fi lost unii

dintre primenitorii" '.,Tribunei" de rea creding iar
ceilalti waivi panel la ridicol ori oameni rand*, cari
traiesc. In ilusia pueril, c stint cei chemati i tali",
pentruca joaca rola grandomana de primenitori", atunci
ei ar fi tiut i ar ti, ca ce trebue sa faca atilt ca ro-

mini, cat i ca oameni cinstiti.

Ei ar fi trebuit
aceasta le-a lost ci le este datoria

sd-ci validiteze *ideile" in cadrele organiza-

*) Vezi Tr." 86-1911: vorbirea d-lui 0. Goga la banchetul scriitorilor In Arad.

www.dacoromanica.ro

tiei partidului national roman, deci in comitet, i intre

popor afara pe sate. Nu sa pretinda dela comitet organizarea: d. e. a Bihorului, unde in contra mangristilor partidul national roman dispunea abia de cateva zeci de barbati devotati. Ci prirnenitorii otelitit, in loc de a face poezii
politice 'de fraze, iscalite i neiscalite in *Tribunat, ar fi
trebuit sa anunte comitetului fapte ca d. e. : noi vom organiza Bihorul I Comitetul i-a impedecat .81 fad. astfel ? Dar
comitetul cu drag& inima le-ar fi dat tot sprijinul si i-ar
fi salutat ca pe oarneni vrednici, cari sa leaga A. execute

o faptd cu adevdrat mare si romaneascd! Ei, dar e

mai usor a scrie fraze in Tribunac si a pretinde in numele ,primenireit fapte dela a1ii decat a organiza Bihorul!
Premenitorii puerili ar fi trebuit sa lucreze nu sa atenteze cu
bornbasticism insipid la naivitatea cetitorilor ,Tribuneit. Ei
trebuiau sa mearga in fata comitetului sa-si impuna cu

argumente zdrobitoare adevarul ideilor" lor. Dar 'limenea dintre ei nki n'a incercat mcicar sa fax& asa! Caci

este mai usor a, parada cu idei" in Tribuna" si de a

te juca pe socoteala sortii unui popor de-a primenitut.
Hartia Tribunei" nu inroseste de acele idei", pe cand

fata omului, care s'ar incumeta sa incerce a le sustinea in

public, s'ar inroi. Aceasta este cauza adevaratA, pentru
care primenitorii" prefer& sa continue a distruge disciplina
de partid, sa ia in zeflemea solidaritatea si sa sustinti Tri-

buna", in loc sa mearga cu ideile" for inaintea comitetului. Da, caci acolo, in discutii academice s'ar alege ne
ghina din grau. Ideile" de pritnenire" desbracate de
costumul frazelor inselatoare, dar goale si umflate, ar fi

cernute prin sita deasa a judecatii obiective. Fantaziei

impulsive, i s-ar opune rezultatele concrete ale experientelor reale. Reacredinta ar fi desbrobodita din draperia argumentatiilor echivoce, i cu ce s'ar pomeni atunci cava-

lerii primenirei", cu ce obraz ar mai da pe grozavii: o

seama de scriitori, cari ne dau credintele intime ale sufletului Ice!, in Tribuna"7
Dup. toate cele descrise pana aici, va pricepe cetito'rub ca de ce s'a vazut comitetul partidului national ro-

man silit sa ia, in conferenta sa tinuta la 19 si 20 Decembre 1910, urmatoarele concluziuni :

www.dacoromanica.ro

90

)1. Comitetul declara, cd numaii'cwel Organ de publicitate

serveste intereselor partidului national roman,care pe de-o parte
sustine i,i propaga nestirbit programul parlidului i concluzele
in vigoare ale con ferenfrlor nationale, pe de alta parte intdresle
solidaritatea nationald in cadrele si sub disciplina acestui partid, afland modalitatile de a produce si intari increderea obstei

romane in autoritatea conferenfri nationale, care singurae

chematd a stabili principiile politice ale natiunii romane- din

Ungaria i Transilvania i singurd e in drept a institui organele de conducere si de executiva ale acestei politici. Orice incercare de a tirbi autoritatea acestor organe este un atac in-

dreptat impotriva conterentei nationale si in consecinta constituie un act de tradare MP de interesele nationale politice ale
poporului roman din Ungaria i Transilvania..
2. Comitetul constatii, cA ziarul )Tribuna4 nu e nici organ al comitetutui esecutiv, nici al partidului national roman
din patrie. Prin linuta sa echimy:a in a faceri de ordin politic
si prin incercarile sale de-a sgudui increderea obstei romane
in autoritatea organelor de conducere si de executivd ale par-

tidului national roman, ziarul ,Tribunat din Arad a eqil din

cadrele disciplinei de partid si a devenit vatamator si ostil in.tereselor partidului, iar prin declaratiunea din numarul sau 262
din 14 Decemvrie n.,_ ca )vor putea veni vremuri i situatil,
cand ideia naVonala are nevoie de-a fi sustinutli chiar i contra partidului printr-un organ de publicitate romanc
adest
organ de publicitate a ineercat sa anticipeze justificarea tradarii interedelor politico ale natiunii romane din Ungaria., i
Transilvaniat.

Hotararea aceasta s-a luat in O Decemvrie,r.dupa ce

Tribuna" din lunie n'a incetat cu. campania ei distrugatoare.

Comitetul a infiintat )Romanm". .Romanul limp de

aproape trei luni de ziIe a ignorat toate infamiile Tribunei .

Mernbrii din comitet sperau, ca d-nii Oncu si Ciorogariu se vor supune disciplinei de partid. S'au inselat in
asteptarile lor.

.Existenta Rornanului in sine a servit )Tribunei

de pretext suficient spre a se tangui inteo zi, c coniitetul prin ziarul oficial o persecuta, pe cand in ziva' urmatoare ataca in cei mai murdari termini comitetul si organul
autorisat",iar a treia zi pleda pentru 'pace" in partid. precurn
si parra atunci, ) Tribun a mai cu seama d1 intemeiarea )110www.dacoromanica.ro

91

manului" incoace, staruia sd zdpaceascd. lumea, ct cornitetul national, luand pozitie contra Tribunei", persecuth

un ziar cinstitf,

independentg , care este un 'organ indispensabil de controk. Pierzand Tribunag deja in pri-

mu! cuartal

dupa cum s'a constatat in P G. Tr.g (Nr.

46 1911) i n'a fost dementat de p Tribunag

aproape

1000 de abonati, ea de-odat, la inceputul cuarlalului If,

a sistat lupta".

A proclamat prin d-1 0. Goga Ptreuga Deig. Adeca

veizand, cd publicul romanesc s'a apucat s boicoteze cu
toattt seriozitatea acest ziar periculos pentru vtata par-

tidului national roman pi find desavuata prin contele

Khuen actiunea de pace a lui Tiszct-Mangra, Tribuna"
voieqte acunia sti seducd din nou opinia public4 roma?teased, desbrdcand pielea de lup qi imbracand pe cea
de oaie, ne inteles numai pe timpul cat ei ii convine
s sustind ptreuga Deig. De-o Ptreuga Dei intre coatitetul partidului national roman si intre PTribuna"
va
dup. toate cele expuse in btdadmite acum i cetitorul
sura aceasta referitor la Tribuna", nu poate fi vorba.
Intre imprejuntrile grele politice, cu cari este Wit 84
dea piept partidul national roman, neamul nostru nu va pu.
tea face cu succes pollticet, cat timp ,,Tribuna" poate teni
in orice moment sali reediteze campania distruglitcare. C.
d-nul Oct. Goga i cati-va tovardsi literati ai d-sale vor
gira ori nu si pe viitor cambiul politic al d-lui Ciorogariu,
care sta in relatie de amical reescompt de idei politice cu
Mangra, este chestia d-lor de gust si atarnd de suficienta ori insuficienta judecatii d-lor politice.
Intrebarea holltratoare este, dacci .,Tribuna" se va sIpune ori nu' disciplinei de partid! Caci persoana cl-ltn R.
Ciorogariu la 'nici un caz nu este garantie atftt de sigura
pentru corectitatea Tribuneig in viitor, ca si controlut cmitetului national. Acestui; control Tribuna" va trebui sa i se
supund, ori dacVnu,-continuarea actiunei de nimicire In
contra ei va fi o datorie pentru tot Romanul constiu de datorintele sale nationale. Disciplina de partid trebthe resta-

bilitd cu ori ce prep, inainte de ce ne-am putea gdndi

mdcar sd continudm cu fanse de izbdndd lupta partiwww.dacoromanica.ro

92

dului hational roman. Cine, dupa toate experientele facute cu Tribuna", nu este in stare sa priceapa, situatia,
acela poate fi un clandestin mangrist ori un Roman
patriotic", poate sa fie un excelent literat ori un tanar
vistitor de buna _credinta", ins& nu poate avea pretentia
de a fi linut de un barbat, care-si da seama cu suflet
cinstit

cu judecata politicd clara, despre datorintele, cari

i se impun, in zilele noastre grele, unui membru al partidului national roman din Ungaria si Transilvania.

Romfinul".
Comitetul partidului national roman a botitrat in 20
Dec. 1910 editarea unui ziar al partidului in Arad. -Aradul, in urma situatie-i sale geografice este cel mai acomodat centru pentru editarea unui .ziar, atat din punctul de
vedere al Serviciului de stiri, cat si din punctul de vedere
al serviciului postal. In Arad un numar mare de fruntasi
devotati causei partidului national roman pot sta intr-ajutorul redactiei ziarului. Mai presus de toate alte consideratii insa cornitetul a avut in vedere, cand a hotarat, ca
sediul ziarului nou sa fie Aradul, faptul, ca ,Tribana
prin actiunea ei de nimicire,. indreptata in contra partidului national roman, a contribuit mai mutt la latirea qi la
reuOta man grismului In comitatul Aradului fi in Bihorul
din vecindtate. Nu ca ziar de concurentd comerciald in
contra ,Tribuneif, precum prezinta Tribune' fals lucrerile, a fost deci intemeiat Romanul" in Arad. Caci abonatii ziarelor Romanul" i Tribuna" se recruteazet in nutria?' foarte mic din orapl Arad. Nu. Ci Romanul a fost
intemeiat la Arad, ca o arma de legitimd apdrare a disciplinei, a organizatiei fi a insa.,si existentei partidului
national roman, in contra propagandei patriotice" a transfugului Mangra. AcPasta actiune de propaganda patrioticd",
tocmai uz urma tinutei ostile a ,,Tribunei" contra intereselor
vitale ale part,dului nation& roman, facea i ameninta sd
facit zi de zi tot mai mari cuceriri intre Romeinii din acele
pdrti. Astfel comitetul national 0.:a implinit numai o elewww.dacoromanica.ro

93

mentard datorie fata de interesele cauzei partidului national roman, cand a hotarat, ca tocinai Aradul i nu alt
oras sa fie sediul *Romanului. CA *Tribunei si satelitilor ei nu le este pe blac existenta )Romanului, menit sa stea
in serviciul partidului national, este prea firesc.*) Nici lui Man-

gra nu-i convine, nici lui Tisza. Parerea Tribunei" si a lui

Mangra insa nu pot determina actiunile si hotararile partidului national roman ; tot asa de putin, precum nu le
pot determina nici parerile, intrigile i izbucnirile contelui
Tisza. Ceea-ce a fAcut comitetul national roman, interneind Romanul", ar fi facut i conducerea ori cArui alt
partid din lume intre Imprejurari analoge
Data Vointa Nationalaa ar ataca conducerea partidului national liberal, Minerva". conducerea partidului
conservator, dacA ,.MagyarorszAg" ar scrie despre Iusth,
Hondo i Batthyanyi, oni Budapest" despre Kossuth, Budapesti Hirlap" despre Apponyi, ,Magyar Hirlap" despre
Andrassy.

B ud ap esti NaplO despre Khuen, Tisza si cei-

lalti conducAtori ai partidului muncei, ca sunt hatrani

ramoliti", ceatcl oficiala", se lafttesc in fruntea partidului", ,figuri sterse si goale, etc. etc., oare conducerea
partidelor respective, -in serviciul carora lumea crede cA
stau acele ziare, nu ar lua la moment pozitie In contra
lor si nu s'ar grabi sa-si fad, alt ziar ? i oare opinia publica maghiara ar tolera, ca un ziar ma ghiar sA scrie
despre conducAtorii oficiali maghiari, cand acestia stau in
*) Nefiresc ar fl numai, dux/ Tribuna" ar iubi adevarul si nu ar
avea obiceiul s faca mane de minciuna, ceea-ce aerie astfizi. Facandu-si
ln artiefilul de fond din Nr. 264-1909 Tribuna" reclamft de abonament,
aerie, spre a dovedi publicului roman altruismul ei:
Nu privim cu duszngnie, nici dac b. algturea de noi ar lua un asemenea avant alt confrate, Indeplinind aceeas misiune. 117u noi von; fi aceia,
earl sg nu ne bucurgm de o desvoltare a presei romdnesti i s pizmuim,
din motive inguste i uraite aceasta desvoltare, care a presei Sind este
.

si a cauzei ce servim".
r

Cetiti, In ce teimini scrie organul clicei d-lor Oncu,Ciorogariu, Boca

si ScheopuI despre confratele" Romanul". Dar dusmfinia Tribunei" In

contra Romanului" este flreascii, de oare-ce cauza", pe care Tribuna" o

servaste, Maud servicii gutrernului maghiar, este contrara cauzei partiduliii national roman, In al carei serviciu gat Romanul".

www.dacoromanica.ro

- 94 luptk cu Viena, .in tonul in care scrie d. e. *Reichspost

ori presa romana despre ei, ori Tribuna" despre conducerea partidului national roman ?

Cand partidul national roman sta in luptd deschisd

cre toatei forta publicei a sistemului politic oficial din Unga-

ria, nu se poate tolera, ca Tribuna" sa atenteze la existenta acestui partid.

Mai curand ori mai tarziu va recunoate opinia publica romaneasca cinstitd, ca in contra talharului din easel
nu se poate apara altcum omul, deck dandu-1 afara. Deja

astazi, cu exceptia unui numar tic de oarneni de )buna

credinta, dar neorientati,, aproape toti aderentii )Tribunei"
sunt i de aceia cu jumatate gurti
se recruteazd
dintre mangristii, burdistii, fi OportUniStii patriotici", cu doi
6ani in trei pungi. Din consideratiile acestea a fost Inflintat *Romanul.

Un reasumat i o rAfuiara.
(Pro domo.)
In era Banffy-Jessenszky a izbucnit la Tribuna din
Sibiiu criza redactionala, pusa la cale de ,d-nii Slavici, Brote i
Mangra. S'a inflintat apoi la Arad *Tribuna Poporului
cu ajutorul amicilor aradani ai triumviratului Mangra,
Brote, Slavici. Mangra a ramas $ i dup ce acest ziar a

luat numele Tribuna, *comandiiar. >Tribunac din Arad

a priceput sa joace dela intemeierea ei 'Ana astazi cry o

extraordinara dibacie rolul echivoc de a slabi, sub masca
nationalismului radical, forta de actiune a partidului natio-

rial roman, prin provocarea unor crise interne mai mari

mai mid, in momente grele. Tactica ei era simpla: ataca
conducerea partidului in numele *intereselor man i supeei

rioare ale neamului intreg. Nimic mai uor decal a gasi

nod n papura, dad] cauta omul. In aceIai timp insa,

card atenta la disciplina de parlid, care intre imprejuOrile noastre grele 'eite singura garantie a solidaritaiii,
deck- a forlei partidului national roman, cand prin batjocorirea, calomniarea i barfirea comitetului i a 2. presei.
tindea s nimiceasca prestigiul frunt*lor, unicul factor
www.dacoromanica.ro

95.4

moral, care da. putere hotararilor pe cari le acluce comitetul, in acelasi timp ,publica i articoli de continut radi-

dar si ,Puncte de orientare, de Eugen Brote, cari

oyientau" lumea pe nesimtite in directie patriptice.

Pupa zbuciumari de peste un deCeniu, prin inaugurarea

activitatii, s'a restabilit disciplina si prin aceasta solidaritatea partidului national roman. 'Nu cu ajutorul Tribunei", caci oarnenii ei pe cand in ziar slaveau si atunci
ea astazi pe tinerii initiatori ai activitatii,*) Ii ierfeleau
totodata pe bdtrani in nadejdea, ca activitatea va avea
drept urmare dezbinarea nOastra interna. La provocarea
desbinarei au lucrat acesti oameni si mai mult pe sub
rnn. $i cati Romani naivi nu s'au gasit i atunci, pe

cari Tribuna" a reuit

sa-i seduca !

Dar vorbeasca. faptele Tribunei" i ale oarnenilor ei.

)Tribunat din Sibiiu, scurt timp dupa ce trecuse din inAnile lui &igen Brote i loan Slavici in proprietatea comitetului, a fost amenintata cu nimicire; prin faimoasa revolta, a redactiei. S'a interneiat, ca organ independent de
partid, in Arad, Tribuna Poporuluic.
Acest ziar exista pana astazi. sub numek )Tribunae.
*Tribuna4 din Sibiiu, organul, pe care comitetul invingand extraordinare greutati, a razbit sa-1 scoata dela Eugen Brote, a incetat degraba. Na, precurn sustine fals
Tribuna din Arad, pentru-ca comitetul nu s'ar pricepe
sA chiverniseascag ziare. Cauza e mai simpla. Ori care
.

ziar al partidului national roman trece de mai periculos in ochii guvernelor, deckt ziare, pe cari le chi-

Vernisesc" Bugen Brote, ori comanditarii" Tribunei"

din Arad. Ziarul comanditarilor Mangra, Oncu, Ciorogariu, in tot timpul existentei sale, nu a platit suma

aceea de amende, care i-a lost impusd Tribunei"

din Sibiiu 1n procesele intentate, dupd ce a trecut din

*). Este absurd din partea Tribune? sa compare actiunea ei de razvratire 'In contra partidului national en actiunea , activista" a lui Dr. A.
Vlad i a tovarasilor si. Dr. Vlad, eu i ceilalti activist? nici-cind
rtu ne-aM'folosit de mijloace meschine si de un ton neonest i ordinar In
scrisnl hestru, .ftnd aceam propaganda pentru activitate i niciand nu
am refuzat_sii ne supunem disciplinei de partid pi rd recunoaslem autoritatea comitctului-si a partidului national romiln..

www.dacoromanica.ro

96

proprietatea lai E. Brote, in proprietatea comitetulai

national. Cauza ? Nu este de loc greu de gasit. La 1897
apar in ,Trib. Pop.g, tPunctele de orientare4 de Eugen
Brote. Vasile Goldis, unul din ,multimea do oameni
cinstiti, care a fost trasa pe sfoara de falsitatea iscusita a
celor din dosul ziarului aradan, cetind punctele de orientare" i-a scris mi Mangra, aratandu-i scarba, ingrozirea
si intentia sa de a ei din sirul celor grupati la Tribuna
Poporului."*)

Mangra i-a raspuns intr'o scrisoare dto 15 Febr. 1897.

ScriSoarea aceasta poate servi drept un document clasic
al politicei si al caracterului lui Mangra. >,Nu tii tu, ca
este politiceste a simula o ,rezerva binevoitoare fata cu
dusmanul, pe care nu ai forte suficiente, ca sa-1 pui sub
picoare, pana and sa-ti reculegi fortele?t scrie Mangra.
far la sfarsit: fii dar Iinitit, iubite amice, ca dela program nu ne vom abate. Fii linitit, ca numai cinstit vrem
sa lucram". Ca si atunci, asa .le spune Mangra i astazi
nomanilor naivi ori celor cari vaneaza capatueli, ca el numai simuleave fata de guvern
fga de Tisza ,o rezerva binevoitoare", iar guvernul e multumit Ca aceasta
simulare" isi gaseste ou4 ynasca radicald a Tribunei
intregirea in distrugerea prestigiului conducatorilor partidului national roman prin redactorii i colaboratorii Tri-

bunei". La 1897 Dr. loan Ratiu era batjocorit in Tri-

buna": prezeda", care poate fi ales si depus". Azi George

Pop de Basesti e batjocorit batran senil", Dr. Mihali ali, terat", Dr. Lucaciu este suspitionat, ca ar fi cersit agradela guvern, Dr. Maniu e injurat
tiare
ca d-I Bocu
'mistificator" iar Dr. Branisce : burghezul, care sa lafaeste" ;

despre mine scrie Tribuua", ca

a-pi

fi comis un atentat

lap", Goldis**), Dr. St. C. Pop, Dr. Grozda, Dr., Marsieu,

*) Vezi G. Tr." Nr. 41, din 1911.

nu era leul", ci ere**) and Tisza find coalitia h putere

mitul" dela Geszt. Tribuna" ne numea pe Mania i pe mine: individua.statile cele mai stralucitoare" s., iar despre Vasile Goldis sena : Pilda
data de d-1 Goldis e o strAlueitit piJdA de datorie nationaM... Cine vrea
Invete cum trebue nu si-si aim numai, dar sic* t)i &ea. datoria naVona1a, cum trebue sit lucreze pentru au pregliti cu constiinta izbanda,
acela semearga la Radna". Tonul ei, fatli de soi, astizi s'a schimbat, alai
Tisza este la putere
www.dacoromanica.ro

97

Dr. Iancu, Dr. Valer Moldovan, Dr. Veliciu, Dr. Bontescu,

Dr. A. Lazar, Dr. Ciord a etc. etc. sunt nurniti oameni condusi
de josnice doruri de yazbunare", . a. mai departe, iar

intregul cornitet national e declarat : ceeta bipezilor incontienti", sfinti nabadaiosi", hatrani ramoliti", etc. etc.
Istoria Tribunei" se repetei! i azi, ca in 1897, se gasesc cati-va tineri, cari cred, ca Tribune condusa de
d-1 R. Ciorogariu, aacul lui Mangra, face cauzei romdnefti
i nu guvernului maghiar servicii, distrugand prin atacarea
membrilor conducatori ai partidului national roman disciplina noastra de partid, singura baza a solidaritatii, deci a
fort.ei noastre nationale ! Doamne; ctk orbire 9i cata bunk
.credinta" naiva!
La 1903, 10 Nov., Nr. 198 Tribuna" intregului neam
romanesc", cum o numeste d-1 Oncu, a publicat un articol de fond de impacare in limba moghiarc inchinat contelui Tisa. A fost i aceasta numai o simulare" a lui
Mangra i Ciorogariu spre a zapaci pe Tisza si a-1 pune

sub picioare:', deci un lucru cinstit". Nu insemna aceasta

a te abate" dela prograrnul partidului national roman ?

La 1905 comanditarul Tribunei", Mangra, a

voit sa candideze cu program guvernamental. Avea

aprobarea arnicilor ski ()nen i Ciorogariu si numai Mihail
Velici, aruncandu-si in cumpank Walk autorilatea sa, a
fost in stare sa-1 retina. Mangra a r am a s i pe mai de-

parte amicuI" i tovarasul comanditar" in conducerea

Tribunei", alaturea cu d-nii Dr. Oncu si Ciorogariu.

Cu guvernul coalitei 1906-1910, Mangra, pro-

tejatul contelui Tisza, nu a putui sustinea relatii. Tribuna" avea deci mind liberd sk-i asigure, atacand guvernul cu vehementa, reputatia de organ national intransigent, inaintea
opiniei publice romanesti. Timpul acesta
(1906-1910) I-a exploatat bine i Mangra. A liut

sa momeasch; cu nascociri fantastice. mincinoase, confesionale, nu pe catkra tineri neexperti, dar o lume intreaga

de- bkrbati distipi, spre a ajunge membru al Academiei

romane. Indata ce aparu insa Tisza din nou pe

plaiurile guvernamentaler Mangra
reluat
7

www.dacoromanica.ro

98

vechia tacticd de a sin-Lula o rezerva binevoi-

t o a re" fat a de g uv er n. A candidat. Tribuna", spre

a nu cadea din ro I, a publicat articolul un fals Co-

riolan" de 0. Goga. Scurt tiinp dupL aceea insa a publicat ea singurd in toata, presa romana i maghiara din Romania i Ungaria, in intregime i discursul de program
al lui Mangra, al carui manuscris numai dda Mangra 1-a
putut primi, direct ori indirect. Totodata a inceput cam,
pania de minciuni, calornnii. acuze i suspitionari in contra conducerei partidului nostru, in contra solidaritatii nationale, ba s'a incumetat sa nege pana i existenta partidului national roman. Tribuna" a tiut sa capitalizeze
deceptia i nervositatea, de care au fost cuprinse
in
urma caderei candidatilor notri la alegeri
chiar firile
tinere mai impulsive, mai energice, mai dornice de actiuni
intensive, dar mai lipsite de experiente. In loc sa agile
pentru o consoliclare, inchegare i intdrire a partidului
national roman, a exploatat cu mita istetime acea decepi nervozitate, deschizand coloanele ei articolelor acelor
tineri, cari
necunoscdnd trecutul comanclitarilor Trinu
erau in stare sa observe, ca pe cand ei
bunei"
tie

pretindeau dela comitet actiune viguroasa, Tribuna" zdddrnicea posibilitcdea ori carei actiuni politice mari i se
folosea de penele Ion, ca de unelte oarbe, iar .de nurnele
lor, ca de certificate pentru probarea cinstei ei gazetaxesti.

Contele Tisza, in vorbirea sa tinuta la 12 Iulie 1910,

a circumscris destul de limpede multumita sa cu actiunea
de subminare a Tribunei". Cine sa fie .acei Romani, des-

pre cari zice contele Tisza : Doar se va trezi in fine 0

va pa.0 la fapte acel element adevdrat conducdtor"...,
'care intrece mult pe donmii agitatorit si: zadarnic se prezinta (agitatorii) ca conducatorii Romanilor

reprezen-

tantii lor chemati; trecerea lor nu are raddcini adanci

in masele mari ale romanismului" i la 23 Martie 1911
tot contele Tisza declara cu satisfactie.: Vad cum creste
nemulfumirea in contra acelora, cari Yorbesc cu anumite
alure de conducdtori in numele poporului roman." Fji :

Este o mare parte a societatii romane0i de mare trewww.dacoromanica.ro

99

-cere, care durere, astazi inci nu este in tabara noastra,

-du care de malt 0-a spus sentinfa de condamnare in

contra d-voastra, (Asa este ! in dreapta) care demult vA
.desaprobci pe d-voastra... ...dar cu toate acestea, astazi

nu are Ina curajul necesar, ca sa paseasca pc fafa in

.contra terorismului d-voastra de fara suflel." De cine vorbeste

contele Tisza? Cine sh fie acel element adevarat conducator", de mare trecere", care de mult si-a spus sentinta de condamnare", care de mult desaprubd, dar

nu are inc& curajul necesar, ca se paseasca pe fata in

contra terorismului fara de suflet al d-voastra", adeca al de-

putatilor romani si in contra ogitatorilor" cu alure de

conducatori", adeca in contra comitetului national? Sa" fie
prelatii nostri ? Foile lor au avut, inainte i dupa alegeri,

o tinuta tot atat de corecth fata de partidul national roman, ca si stapanii acestor foi, Metropolitii i Episcopii
nostri de ambele rituri. Pe Dr. Joan Mihu sa-1 fi inteles
contele Tisza? Nu se poate ; caci d-nul Dr. Mihu a avutDcurajul necesarc, ca sa paseasch pe fath4 si nu con.daninCind" conducerea partidului national roman, pe
1,agitatori", de oare-ce, ca om cinstit i cuminte price-

pea, ca actiunea d-sale, in lipsa unui puternic partid national romanesc, ar fi fost o nerozie.
Pe Mangra, Burdea, eghescu i pe aderentii lor, cari

au avut deja de mult curajul necesar, ca sa pasiasca

pe fatel" i sa-si spuna sentinta de condamnare" in contra partidului national roman, de a,semenea nu i-a putut

intelege contele Tisza. Care )parte a societatii romdnesti de mare trecere" a vizat-o deci contele Tisza zicand, ca ea de mult 0-a spus sentinfa de condamnare
in contra d-voastrci", de mult va desaproba..., dar cu
toate acestea astazi nu are inca curajul necesar, ca se
pcifeascci pe fatc1", etc.? Care grupare in sanul poporului
romanese este aceea, despre care contele Tisza poate avea
padejdea, ca dach a stasi Inca nu are curajul necesar

ca se pasiasca pe fath", mane va avea acel curaj ? Care

grupare intre noi si-a spus de mult sentinta de con-

damnare" in i.xmtra. agitatorilor romani" ? F;ii uncle a

putut vedea contele Tisza, di i.cre.te nemultumirea in
7*

www.dacoromanica.ro

100

contra d-voastra", adeca in contra coinitetului national

(agitatorii romani"), dacd nu in coloanele Tribunei"?
Daca contele Tisza nu a vizat insa pe oamenii .,,Tribunei", atunci acestia vor putea cu usurinta esopera prin,

amicul lor Mangra o declaratie dela contele Tisza, in

care acesta sa spuna verde, pe care grupare clandestind romelneascd a avut intenfift sd o vizeze!
. 0 astfel de declaratie, de sine se intelege, nu ae putea servi ca imprejurare atenuanta pentru tinuta politica
a Tribunei", conduSa de amicii lui Mangra. Cad Mangra

era hotarat deja la 1905 sa candideze cu program guvernamental t i totusi a rdmas comanditar, deci stdpeln la
Tribuna".
Mangra a candidat la Ceica. 0. Goga I-a decapitat
in Tribuna". "Tribuna i-a reproclu,s totusi vorbirea de

program dupa manuscris, in intregime. Mangra tra i pe

atunci comanditar, deci stapan la 'Tribunal.

Mangra a fost de mai multe ori atacat in Tribunal,

dar nici pe a suta parte nu 1.4 asa mdsurd ca

co-

i partidul national roman. Mangra a rdmas 0

dux); ce a intrat in partidul guvernamental, in Aprilie
1910, prieten cu d-1 R. Ciorogariu i pand in Martie
1911 membru in directiunea Victoriei", condusd de d-1
Dr. N. Oncu.

mitetul

Contractul incheiat intre comanditarii Tribunei4: Man-

gra, Oncu, Ciorogariu, Raicu ii Bocu nu s'a publicat.

Un contract menit sa serveasca, in caz de litigiu, in fata
forurilor judecdtoreei ale statului, deci in public, ca document de drept, a fost declarat de act secret, de aceia,
cari paradeaza in Tribune', ca reprezentantii i chivernisitorii averei ,,intregului nearn romanesc". De ce acest

mister? Pentru-ca Mangra qi dupd ce a fast deja de-o juImitate an deputat guvernamental, tot nic incetase a fi
si comanditar, deci stdpdn la ziarul, care pretinde in cosculit de obrazarul radicalismului i al
loanele sale,
intransigentei
ca atentand la existenta partidului national roman, ar reprezenta interesele mari si superioare
ale intregului neam romanesc".
www.dacoromanica.ro

- 101
Daca dupa toate acestea am tinul si arat contelui

Tisza, in discursul rneu tinut la 21 Martie 1911 in par-

lament, cd nu mai suntem politic ste asa de necopti,

precurn ne tinea dansul, in urma informatiilor primite

dela proteiatul stu Mangra, am implinit numai o datorie

na(ionald. oTribuna,, ca sa-si poata crea o falsd bazdd e
drept, spre a ma ataca,1 a falsificat redarea faptelor i a
deplasot discutia.
Iata cum.
t0.11, ,Tribu-

Tot in acelas Nr. 55

1911 ,Tribunat reproduce acest pasaj al vorbirei mele
la rubrica )sedinta camereic
pe pagina 4 astfel falslicat
,Dar cum lucreaza guvernul contra noastra ? Gu-

,Pacea nu o poate face

ziar radical, care ne sus(inea

pdnd aci i acum de-odata
ziarul acesta a inceput o campanie impotriva noastr5, fAcandu-ne pe noi oameni ,britrnic i incapabilic. Tata
uncle s'a intins maim lunga
a guvernului. (Ne ocupdm (a
alt loc mai pe larg.)c

In Nr. 5o

na scrie pe pagina 2 :
,Atacid depubtului Vaida. In sedinta de azi a camerei
unguresti deputatul Alexandra
Vaida-Voevod a rostit in Ural
cuvantarit sale si urmatoarele

vernul a pus mna pe nfl

cuvinte :
.

nici guvernul, nici partidul

nationalist, nici tratativele,
nici mijloacele - de coruptie.

In, tread nu fost cazuri i se

pot ivi si in viitor, ca de pilda,

guvernul a pus stapanire pe

un astfel de organ de publicitate, care a fost pang la un
timp cel mai radical organ al
partidului national roman si
deodat5, ca din bun senin,
s'a aruncat asupra noastra,
a conducatorilor i zi cu zi
ne Infatisa, ca pe niste oameni

rznii, infumurati si

netoti, cart nu-si dau seama

de ce fac i riu stint In stare

sa dud, cu un pas inainte

cauza neamului romanesc.

ce credeti d-voastra?

A dat campania asta vre-un

rezultat? Opinia publica romaneasca s'a dumirit In curand, ca In dosul acestui ziar
se afla mana lunga a guver-

www.dacoromanica.ro

102
I. a

I. b

nului. Nei am adunat destule

experiente in era Muffy-Je-

azi (cad avem un moment de

armonie2) de orice comentarc

surprini de astfel de aparitiic.

Cum vedem, onoratul

d-lor Ciorogariu,

cu jalba impotriva noastr

cinstit". Cine va ceti bropra de

szenszky, ca O. nu mai fim

comitet a hotilrat s meargI

Ong. i in fafa cpiniei publice ungureqti. Supunem acest
procedeu judeatii impartiale
i cinstite1) a publicului raWitten qi ne abtinem pentru

2,

') Organul independent" al

Oncu, Bocu ql
Scheopul lntr'una vorbeile In numele cinstei", face apel la judecata

fatrt se va putea convinge, din ceelemente etice sit compune clnstea

Tribunei".
2) Momentul de ormonie"-

a fast un pretext spre a castiga

timp de reculegere.

Textul prim este autentic, al doilea falOficat.

De ce? ,Tribuna voia sa sugereze cetitorilor ei, ca.
camera ungureasca" numai din discursul meu a aflat

despre certele" dintre romani, ca nu ,Tribunac, ci eu

a0 fi dus aceste certe", in fata opiniei publice ungureti". Tribuna" se gasWe intr-o ratacire intentionat&
Camera ungureasca stia, informata prin presa ma-

ghiara, de mult, despre rascoala de palat" a ,,Tribunei".

Intentia mea a fost, sa arat lui Tisza, opiniei public&
maghiare i guvernului, ca nu mai merge . sd ne tragd
pe sfoard cm actiunea manei lungi !
Tisza i Mangra au i priceput, di eu faceam aluziela maina lung a guvernului actual.
Acest guvern e mai iret decat cele din trecut. Nu

Inzadar are pe Tisza qi pe Jeszenszky de stetnici

Acest guvern e multumit, cd nu trebue sit cheltuiascd sute de mii pentru foi patriotice", ca Un-

garia", Lumina" etc., scrise romdneqte, clupa ce Tribuna ii face gratuit, ba susgnutd din bani romdne.sti,
serviciul de a paraliza putinta luptei Romdnilor, cu ajutorul lantului prietenesc : Tisza, (care neavdnd autorizarea

guvernului, ca om privat, discuta pacea" cu Romanii),

Alangra, (care simuleaza" moderatiunea, spre a-i punesub picioare" pe unguri), Ciorogariu, (care nu ramaneimpasibil" in fata nenorocirei amicului Mu Mangra, ci
find preoti ,conliturgisitorit, il gAzduiWe la sine pe ami9)

cul guvernamental):
www.dacoromanica.ro

103

Aradul este in centrul Ungariei. In Arad apar mai

multe foi cotidiane maghiare, cari refereaza publicului ungurese barfelile ,Tribunei4, caci Tribuna" si din Iunie

1910 pana in Aprilie 1911 a aparut 'in public, nu in secret, plina de jalbe", impotriva partidului national roman. Mangra o ceteste zilnic. Jeszenszky este secretarul
de stat la interne si sef al sectiei de preset ; stie romaneste, ceteste Tribuna". Mangra i Jeszenszky sunt prieteni cu Tisza.
Si totusi, Tribuna" nu vede grinda in ochiul ei propriu, ci gitsete de cinstit sa ma atace pe mine ! Tribuna" nu releireaza faptul, ca mi-a ajutat bunul Dumnezeu sa dau prin discursul meu rostit in camera. in 21
Martie 1911, lovitura de moarte
cel putin pentru moment
nesincerei aotiuni de pace", cu care Tisza isi facea iluzia, sedus de Mangra, ea ne va putea momi. Ci
chiar flindca acest rezultat al vorbirei mele, la care nu.
s'au asteptat, ii doare mai mult pe amicii comanditari
dela Tribuna" ai lui Mangra, Tribune., vine si ma ataca,
incercand sa detraga atentia publicului romanesc dela
partea meritorica a discursului, infatisand astfel lucrurile

par'ca nu din Tribuna", ci din vorbirea mea ar

fi

aflat camera ungara" i opinia publica maghiara" despre

certele infame, iscodite si sustinute de Tribuna", in contra partidului national roman.
Nu despre certele noastre" a aflat deci camera ungall" din discursul meu, caci aceste certe" le cunostea
de mult. A aflat insa ceia-ce voiam sa afle nu numai camera", ci mai cu seama Tisza, guvernul,si opinia publica
maghiara : a aflat, c poporul roman nu mai poate fi

tras pe sfoara, nici prin cele mai viclene uneltiri".

i sper, ca am izDaca prin discursul meu am izbutit

butit, sa contribui astfel /a restabilirea reputatiei politice a
poporului roman, pe care Tisza credea
tinandu-1 de
prost
ca-I va putea castiga pentru actiunea patriotica"

a lui Mangra, atunci pot fi multurnit. C. Mangra, Tisza si

Tribuna" ma injura, putin imi pasa. Caci nici cu Mangra

nu sunt prieten", ca d-nul Ciorogariu, nici nu aspir sa

www.dacoromanica.ro

104

slaveasca organul independent"

Mangra, al protejatului contetui Tisza.

ma

al

amicilor lui

Opinia publica maghiara

are cauza sa triumfeze.

Forte le partidului national roman sunt Incatuqate. Cat timp

e silit sa poarte o lupta defensivd in contra Tribunei"

-- care e condusa tot de vechia tovdrOie de amici i
deci, dupa un an ori doi de treuga Dei", de nou va propartidul nostru
voca desbinarea fi certele interne,
national nu poate sa-qi desvolte toate fortele in lupta
politica ofensivd. Din eauza aceasta aderenlilor sinceri ai
partidului national rorniln, nu le ramane allit posibilitate
spre a restabili solidaritatea noastra nationala, decat sa

siteascd Tribuna" prin boicot sistematic sd se supund

disciplinei de partid. Poporul romanesc nu poate, is
veacul al XX-lea, sd contribue la sustinerea unui ziar,
care distrugand capabilitatea de actiune a partidului
national roman, prin exemplul demoralizator a Mealceirii fi batiocorirei disciplinei de partid, sldbeqte cauza
rornanismului 0 face servicii de nepretuit tuturor
dufmanilor neamului romanesc.

www.dacoromanica.ro

Crepusculul nulittilor mocnite.

Articol scos din

TRIBUNA".
$colarul : Dar vorbei inteles ii trebui doer',
Mefistofeli Ei da! Ci mull sI nu ts chinui in zadar ;
Cad tocmai intelesul and lipseste,
La timp o vorbit ti se nirfiereide.

Goethe: Faust, traducere de Ion Gorun.

www.dacoromanica.ro

Crepusculul nulitatilor mocnite.

Vazand, cum pe urma recentelor intampliiri, ne apropiem din
ce in ce de o stare mai haoticd i chibzuind temeinic asupra

eventualelor mAsuri ce s'ar putea lua pentru evitarea unui

dezastru umilitor al politicei noastre,' am gasit de cuciinki sh
ridicam o chestiune de competenfd In- conducerea vietil noastre
publice. $i astfel, la diferite articole, WA a voi sa jignim penimeni in meritele sale, nici in ambitiunile sale, am desfa.vrat
problema primenirii fortelor conducAtoare, ca singura salvare
posibil. Am pornit in aceasta propaganda deschisA din principiul, a la epoce nourt ne trebuie oameni noel i mentalitate
noul i la vremuri Inctircate vointe mai intregi.
E o tendinta mai proaspitta, un indemn nou in societatea noas-

trA, din care pornesc aceste accente de razvratire. Este tendinta de-a se suprinia nechematii din viata publica, e un fel
de crepuscuf al nufildfilor, e nazuinta de-a se introna cinstea
ci talentul in locul abilitatilor speculative.

Prea ne cufundasem pdnd in , gat In ndmolul minciunilor conventionale, prea ne sugruma favorul tamaierilor frtrrt rost,prea
ne stnjeneam libertatea miccarii cu formulele placide ale unei
diplomatii provinciale, cu multe vuanfe de bizantinism. In adunAri, in conferinte, la mese albe i verzi, prea ne-am legAnaf
pe vorbe, meingaind neputinta deaproapelui, prea ne-ain acoperit ranele In fa(a ocklului rece, i cercetAtor al adevdrului,
care doare i vindecA. Gazetaria noastrA de vre-o douazeci de
ani incoace prea semana a toast, care plictisete Ili nu vrea
sa se mai ispraveasca... In aceasta atmosfera mocnild cu orizonturi inguste, a patruns glasul sinceritAtii rdspicate, de care
s'a Impriitiat multa ceatit dinaintea noastra.
www.dacoromanica.ro

107

Pentru eluptarea libertatii politico a unui popor se cere sacrificiul nobil al muncii i al talentulni, A cere cheltuiala de
energie, sa cere idealism si indrIzneal5, cari numai in suflete
largi i generoase pot sa se z5misleasc5.

Mara de consumatiile traditionale de caputinere dela Jagerhorn lumea iwastrd nu stie s se fi facut ceva.
$i

de un timp incoace ni se releva tot mai mult feno-

menul, cum incepand cu inveifdlorul si preolul, pang sus la

.

metropolit, cum atgia advoca(i si functionari ai institulelor

noastre se framanta mereu de a-si inbunati4ii mijloacele de
intretinere, facand din asigurarea partii materiale un principal
scop de viata.. lnvd(dlorul, en gandul la leafd, preolul, cu
rdvna la congru5, sunt dispusi sh-0 mlddie atitudinea si sa
renunta la rolul lor de conducatori firesti in fata subven(iei,
ce le suride.
Deputatii romani nu au Mut absolut nimie pentru organizarea politica a romanimei. In schimb odihnind pe laurii gloriei lor de mai nainte, usor castigate, asteptau inchinarea necondifionatd a romanimei si recunostinta manifestata In chipul
mandatelor de deputati.
Cate caderi rusinoase Wan fost pricinuite cleat de lipsa de
interes, de slabiciunea ori neputinta acestei specii alebre de
fruntasi ?

Astazi trebue sa fim mai severi in apreciarea valorilor, s fim

sinceri si drepti in judecata oamenilor si s cumpnim cu mai
muna rigoare atributiunile de conducere, cari gresit interpretate n'aduc rezultate practice, far la un moment dat pot avea
consecinte fatale.

Intre astfel de imprejur5ri s'a oferit ca dela sine, ocaziunea

binevenild, ca inteligenta romana mai tdiuird in dreptul capacitd(ii qi a destoiniciei mai marl sa dea asalt impotriva pollticianilor bdtrdni, incapabili,demodati, cari sub cuvantul unor
merite evident dubii 0 in temeiul unei prea neinseinnale capai1d(i spiritnale voiau s retina exclusiv pentru (IMO terenul
www.dacoromanica.ro

108

0 de altfel strAmt al validitArii. Aceasta este baza psihologicA

a atacului initiat din partea gardei mai tinere do scriifori i

politician!, grupati in jurul 'Tribune ie.
FArA altd patimA, cleat de-a spune adevrul, s-au adilpostit
aici o seamA de scriitori, cari ne dau credintele intime ale sufletului bor ce nu pot fi batjocorite cleat de nil si de neprice-.
pufi. Acesti scriitori n-au sgardA oficialA la gat, nu scriu pe
comandA tirade languroase pentru somnul de dupl masA, nici
nu se intreabd, dacA In locul de uncle astAzi rAsunit glasul lor
s-au auzit candva note stridente .. Nu. Acesti scriltori vAd pre-

zentul cu nevoile lui i se gandesc la ziva de. mane. In pornirea lor curatd, ei an IndrAsneala de-a in &mita orice rasvrdtire a elementelor indusmdnite cu progresul i cu rostul firesc
al inovatiilor de ordin diferit, fArA de cari nu se poate inchipui lnaintarea unui popor.

E uor de inteles, cA fatA de aceastA pornire conducAtorii romani do azi, in constiinta slAbiciunei lor, voiesc sA sugrume
deja in germene orice criticA IndreptatA Impotriva persoanei
lor sacrosancte, dar nu .tocmai merituoase. Din acest motiv ei
se inveiluie in mntaua autoritd(ei, a inIalibilitd(ei i a inviolabilitd(ei si sustin, cA cine-i atacA pe ei, aceia se luptl In
contra aspiratiunilor nationale romineti. ,

Totdeauna te impiedeci de ace0i ,luptatorie venerabili, lnaintea cArora trebuie sA-ti descoperi capul cu cuviintl... Pe la adanAri inofensive bAjbAie locul de ei, ei se ridicA in picioare,
cAnd taraful de lAutari a Intonat cele dintai acorduri din 'Desteaptg-te Romanee, lar la banchet abia asteaptd sit se iveascA
triptura, ca sil Ee scoale i s1-0 spuie toastul.

Va trebui sA se mai rAreascA aceasta ceatd, care prea ne-a

copleit pe toate cArArile, ca sa poatl fi arzati oamenii la locul lor, sa se faca selec(ia cuvenita i sa se croiascd cu Incetnt o ierarhio a valorilor intelectuale.
Crepusculuf nufildfifor, amutirea larmuiterilor, cari nici odatA,
n-au avut cova de spus, vremea dog premenire i curAtire, cum
n-ar fi dorita i asteptata venirea acestei ImpArAtii? Cum Sri
www.dacoromanica.ro

109

nu ni-se ceall sufletul dup o atmosfera mai curald si mai

intelectuald, (feat aceia, care planeazI in jurul vostru figuri
sterse si vale, earl v ahtiati in 3uvAntgri dupd Mucius
Scaevola, in vreme ce vinde(i la mezat capra (dranului i v
infunda(i In- buzunarele fard fund ale unei reverenzi de matase xeful afacerilor simoniace?...
Nu! Far o disciplind a parnirilor, fArg o infranare a patimilor nu mai merge. Ne ndmolim In mlatinA, i nide lumea de
not. .introduceti, vA rog, o econornie a vorbelor mart i nu ultati, c1 sunt primejdioase aceste chiote goale la poarta sufletului. Ajunge lumea de nu mai credo si nu mai scoate capul pe
fereastra and strigati, el arde In vecini !

De-aceia mai mult severitate In interpretarea justei a situatiei; mai mult adevAr ! In societatea noastr se vadesc In ultiinul (imp semne Imbucurgtoare de-a strivi indemnurile unei
ipocrizii traditionale, se ivesc personalifdli, cari au indrdzneala

zinstild de-a smulge vrilul de pe obrazul multor minciuni cu.viouse si de-a privi viata in fatg, cu toatfi vitregia ei.

Se intelege, a nu distingi mult discerncimant in aceast g. termenta(ie abia inceput, c1 ciocnirile Intro formulele traditionale
i credintele zilelor noult sunt violente i degenereazd de multe
ori, dar interesul a fost trezit i inceputul e bun.

Contrastul acesta nu se va tempera, ci va deveni tot mai acut,

aci se afla. fat% 'n fata. bdrba(ii trecutului mai putin intelectuali i dovedi(i in pdcatul incapabilitd(ei politico cu puterile
viitorvlui, mai cvalificati.S'au dat in mod firesc opinii mai melt sau mai putin avansate,
cari tulburau sau distrugeau chiar formula invechite, dar cart
erau pornite din cde mai curate info:71U. 0 mul(ime de imprejur5ri an conlucrat In acest timp, ca rostul sufletesc al generatiei
mai nou sA se abald din ogasa invechitd a credintelor de de-

mult. S'au insfdpdnif convingeri liferare infrupate din acost nou curent de producfie sOimbatel. Tinarul crescut
in aceastd scoall nova va avea o frazd literal% rotunzitA, dandu-si

seama cTt idealul national nu poate

www.dacoromanica.ro

fi

propagat

110

Inteo limba (xecrabild i en lipsuri accentuate de cultura nutional. DAnsul va core orientdri de cultura generald conducatorilor sai, va intoarce cu sild capul In fata tiradelor bunului
retorism din batrAni, asteptand o cumpanire reald a vietii i a
Imprejurarilor. Conceptia cum ant zice pur sentimentald, platonica, a datoriilor catra neam, o va inlocui en rafionamenful
rigid, care'i gdseffe temeiul in cifrele statistice.
Ast lel schimbandu-se lucrurile, societatea noastra va apnea pe
calea progresului i va urma drumul spre loociod, deschis de
minti cercetdtoare, cari se trudesc in umbra I de talente creatoare, cari singure stint chemate s arate calle de inaintare ale
unui popor.

Iata popoarele din jur de noi, frAnturile de neamuri din Balcant, dac au ambitli de satisfacut, tiu sa se mite, tiu sA-i
ceard drepturile, din fierberea lor nepotolitd se desfac zilnic
desldn(uiri de energie, earl vestesc Wind la marginile lumii visul
lor de marire. Da, fiindca, in ochii cutdrui ef al Bulgarilor arde

focul sfdnt al unui ideal i in inima lui traete imaginea curata a fericirei unui neam, iar nu pofta Ingusta de-a parveni,
sau deai rnai Inmulti capitalul depus spre fructifleare la barrel...

Tot astfel i exigentele intelectuale ale societatii noastre se

vor largi 1 'i vor crea cu vremea o matca noua. Va trebui
s se introduca un spirit non tle cercetare i disciplina, stienfificd, in locul diletantismului leffin, care ne-a inundaf si in
locul pay inilor sfordifoare de lothacifale prefenfioasd, cu
care incepe sd ne obimuiascd in limpul din urmd educafia
magbiaro-semild.
Asa se savarete primenirea min(ii unui popor, care totdeauna
duce la izbAnda. Pentruca, ilustrilor efi i subofl al bietului

nostru neam, dona puteri au rilmas totdeauna biruitoare pe

seama intrecerilor omeneti : adevarul i nobilul meteug de

a-ti ti turna gAndurile pe inteiesul deuproapetui. Multi

mdgari vem noi in Ardeal, can pasc pe coastele Vesuvului
nostru...

www.dacoromanica.ro

111

iToate artele cer dela orn o stradanie mai mult sau

Cu cat le invata omul si le pamai putin indelunga. .
trunde, cu atat descopere, ca-i mai ramane Inca mull de
afara de literatura... ai invatat alfabetul,
toate
stiut ;

poi fi literate.
Cuvintele acestea le-am scos din "noti(a explicativag,
pusa de marele scriitor I. L. Caragiale*) in fruntea "novelei, Noaptea invieriig, prin care Weir-tie in mod clasic felul
cum se face de multi literati romani" literatura.

A face literatura politica" este si mai usor. Pentru

un articol de fond de al Tribunei", d. e. e destul sa stie
'literati& cuvinte.
Fraza se compune apoi ea de ea. Si fraza e ce e,
nu coritinutul.
Din multimea de fraze, din cari cetitorul, dupa-ce le-a
cetit in articolii de fond ai Tribuneie, n poate alege
nici un continut, am compus articolul )crepusculul nulitatilor mocnite. Aqa sunt toti articolii 'literatilor nostri

politici" aparati in Tribuna". Aceei articoli fac impresia parcel ar spune ceva . Sun& ! Dar in coaja cuvintelor sforaitoare nu este miez. Cine nu-mi da crezamant,
Ware decat sa se convinga prin experiment. Ceteasca ori-

care dintre acei articoli de fond, din cari am compitat

Inadins alandala articolul de fond" 'crepusculul nulitatilor mocnitee i dad, va gasi, care este, afark de injuraturile retorice, firul roqu, idea desvoltata in el, cu un cu-

\rant: meritul continutului articolului, atunci sunt gala,

sa ma pocaiesc si sh ma execut, oferind colaborarea mea
la "Tribunag, presupunand, cit nu va fi refuzata
de d-nii Ciorogariu, Bocu si Scheopul. De placerea aceasta
*) Adevarat, c5, Tribuna", In Nr. 87, 11 numeste pe d-nul I. L. Caragiale biitra,nul Caragiale". Umoristul, filosoful satiric roman pentru Tribuna" este Wan"... ba de un timp incoace i d-1 Caragiale e batjocorit
in aceiasi mfisurfi, ca si membrii din comitet, In Tribuna". Apoi de, 1
Nu vi mirati. La Tribuna" ,spiritul e reprezentat In persoana d-lui Scheopul, en sociologia se IndeIetniceste d-nul Bocu, poeti lirici scriu articoli
de fond politici, In d-nul Ciorogariu : s'au Instfipinit convingeri litcrare
Intrupate din acest nou curent de produofie schimbatii ," (Tr." Nr. 245.-1910)
iar d-I Dr. Oncu nu e Ulan", ei brbat Intree. (ne-o spune d-1 Bombficila

din Craiova, In Tr." Nr. 62-1911.)

www.dacoromanica.ro

112

de-a deveni literat roman" si poet politic lirico-otelit stiu

insa, ca nu voiu avea parte. Caci indulgentul cetitor, care
va dispune i de timp si de rabdare sa ceteasca acei articoli de fond ai )Tribunei", se va alege numai cu convingeri literare intrupate din acest nou curent de productie schimbata", deci cu o limba admirabil de complicata
si de sforaitoare, dar care neflind turnata pe intelesul de
aproapelui" nu poate fi priceputa de unii Romani de pro-

vincie", cari propaga intr'o limba exacrabild i cu lipsuri accentuate de cultura nationala idealul national".
Singuraticele alineate ale articolului crepusculul nulitatilor mocnite" sunt scoase in urmatoarea ordine din
7/ Tribuna" i din Budapesti Hirlap".

Alineatull

Ziaru1

Nr.

Anu1

1.

),Tribtrna

,
,
,

250
245
65
249

I.

221 (poporal)

1910
1910
1911
1910
1910
1911
1910
1911
1911
1911

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

10.
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.

18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.

,Budapesti Hirlap<
)Tribunac

,Budapesti Hir1apic

,Tribunac
,Budapesti Hir1apt
2 Tribunac

,
,
.

'Budapest.' Hirlapc

,Tribunat

,
,
,
,
,

www.dacoromanica.ro

19'IV
249
73
19/1V

65
19/IV
249
245
245
29
259
65
19/IV
73
245
249
245
65
257

1911
1910
1910
1910
1911
1910
1911
1911
1911
1910
1910
1910
1911
1910

113

lnadins am amestecut cele 21 de pasage din diferiti art-icon de tond, earl au aparut in intervalul celor
din urma, qase tuni in Tribuna", scrisi de penele cele
mai ilustre", ca sa ofer ocasie cetitorului de a se convinge cum e felul de a scrie i haosul de idei al celor
mai de seama scriitori", cari au ghsit adapost" la Tribuna", spre a ne ferici, dandu-ne sa gustam Pcredintele
intime ale sufletului kw". i spre a arata, Ca nitre Tribuna" ci intre ziarele tnaghiare, cari fac obiect de studiu ,sociologic" referintele sociale-culturale romanesti nu

este nici o deosebire, am plasat sub alineatele 6, 9, 11

si 18 pasage din Budapesti Hirlap ziarul cel mai sovinist maghiar. Cetitorul nu a observat desigur acest siretlic inofensiv. Nu la putut abserva, cad si Budapesti
Hirlap" chiar a.Fa scrie despre conducerea partidului national roman, despre deputatii romani i despre Romanii
batrani" ca si Tribuna". Potcoavele de otel ale premenitorilor" nostri sunt faunae in acelasi foc sociologic",
ca i pumnalele presei maghiare.

sOr

www.dacoromanica.ro

0 pArere libera".
Mangra, tiind coalitia la putere, avea mana libera
dela contele Tisza. Pe atunci si Tribuna" putea deci,

pentru ochii lumei -- politica partidului

national roman, sa faca guvernului Wekerle greutati
sa-si fad, ei totodata pe calea aceasta reclama de ziar
national. Munca parlamentara a deputatilor rornani a shut
Tribuna" sa o prezinte publicului romanesc ca un merit
al ei, facand pe incetul lumea sa creada, ea Tribunei"
i se datoreste trecerea partidului national roman dela pasivitate la activitate. George Pop de Basesti era numit pe
atunci ,,venerabilul batran", Dr. Mihali neobositul president", in coloanele Tribunei". iar modesta mea activitate parlamentara era laudata peste merit. Dar pe and
Tribuna" exploata
cum se va vedea mai jos
lupta
noastra din parlament, facandu-si reclama, laudele pe cari
ea le aducea unui ori altui deputat nu erau lipsite de
tendenta rautacioasa. Din contra : intentia ascunsa a Tribunei" era sa trezeasca invidia, gelosia reciproca i cu
incetul desbinarea, intre deptatii romani. Gloria colegului
Dr. Julia Maniu o canta in aceiasi ditirambi Tribuna"
pe atunci, ea si pe a mea, dar, de asemenea numai spre
a provoca zizanie intre membri clubului nostru parlamentar si spre a-si face reclama de abonamente. Astazi,
acelasi ziar, ii numeste pe Maniu mistificator", pe cand
aprobeind

bine stie ea domnul Dr. Oncu a mistificat, iar despre

discursul meu, tinut in

Martie in camera, zice ca

Tribuna" insulta pe
tofi acei membrii, expusi ai partidului national roman,
pe cari, inainte de a veni la putere Tisza, ii inalta in
slavele ceresti. Da, caci astazi Tisza e omnipotent in partidul dela putere, iar Mangra este profetul lui i amicul
a fost

un atentat

21

las". Astazi

www.dacoromanica.ro

115

d-lui Ciorogariu. Ori, poate nu Tribuna" si-a schimbat

credintele" si convingerile cinstite" despre calitatile

noastre? Poate calitatile noastre s'au schimbat de eri

pint astazi? Poate, ct Tribuna" are dreptate sascrie, ca

ea a rams consecuenta i ct no/din ,cei mai ideali repre2entanti ai poporului roman cum ne botezase,
cazand
coalifia i ajungand Tisza puternic am devenit dintr'odata
ceea ce ne numeste Tribuna" astazi, acieca: ramoliti", imbecili",

mistificatori". ceata oficiala care se lafaeste in

fruntea alaiului", figuri sterse i goale", asasini", pehlivani", sfinti nabaditiosi", bipezi inconstienti", magari",
batrani cicalitori i rautaciosi", geloi, ca femeile
cari
dupa ce au jertfit toata viata lor pe altarul zeitei Venus
vulgivaga
se \Tad, incetul cu incetul parasite (la batranete) de ceata de adoratori nebuni ?" Dovada, ca noi ne-am

fi schimbat, asa In pripa, ajungand TiPza omnipotent in

partidul guvernamental, nu a dat-o inca Tribuna". Caci
.a injwa flIl inseamna a dovedi. Dar chiar si daca unul
on altul dintre noi s'ar fi schimbat, iaca asa, de azi pe
mane*): cum de nici unul singur din male i sutele de
barbati, cari sta. ruiesc pentru sustinerea disciplinei qi

yentru consolidarea partidului national roman nu e

pe placul Tribunei ?

Cum de intregul partid national roman si tori membrii din comitet sunt atacati, calomnia(i i combaluti de
2.Tribuna. ? Cum de tot ce intreprinde conducerea partidului national e reta cut din partea ei, ori prezentat ca o
prostie, ori ca un lucru de nimica ? $i n acelaqi timp pe
4-nii Oncu si Ciorogariu, pe atentatorii la viata partidului
national, ni-i prezinta penele platite de d-lor, in coloa-nele B.Tribunei, lor, ca pe cei mai vrednici barbati.
Am fi ajuns inteadevar asa de departe, incat a nu
respecta organizatia partidului national roman, a atenta
in mod perfid contra existentei lui, a nu se supune discipli-

.nei
de partid, poate fi prezentat ca o virtute, ca o vred.
*) Ca d. e. D-nul Dr. G. Pope, pe care d-nul Dr. Oncu U des4naso
.de succesorul sAu hi deputAtie pentru cercul IosAtoehilui.
8*

www.dacoromanica.ro

116

nicie, ca un titlu de glorie, care merita sa fie slava chiar

si de poeti si de literati romani, pe la banchete ?
D-nilor Scheopul, Bocu, Montani, Chendi

Soricu !

Daca d-voastra nu o set' Vci jenati set faceti fi in viitor

in numele unor idei libere si a primenirei,
garda de onoare a d-lor Ciorogariu si Oncu, a acestor *corifei politici, travestiti, in timpul din urma, in *mecenatii
cultureic romanesti, dati-mi voe sa va spun si eu o>peirere libereig:
Injurati-ma cat va place !

Declarati-ma de un fleac, de asasin , de imbecil

de rau", de rarnolit", de ticalos", de ce yeti voi.

Lasati curs liber talazurilor de insulte, pe cari le va

nascoci fantazia d-voastra !

Primii insa asigurarea, ca eu am devenit in urma

reclamei", ce mi-a facut- o Tribuna" in trecut, atat de
inchipuit" si de grandornan", incat injuraturile d-voastra
nu-mi pot strica buna dispozitie !
Anume, cand citesc in Tribuna" vre-o grosolanie,
minciuna, infamie ori calomnie la adresa mea. ori la
adresa tovarasilor mei de munca si de lupta nationala,
71

scot grabnic din buzunar Nr. 137-1906 al Tribunei" Ii

port ca talisman pentru umorul meu pretutindenea cu mine,

si citesc articolul de fond, si apoi rad, i
nu-mi pass, ded-voastra si de barfelile d-voastra. Caci ori cat mi-asi da
silinta sa v iau in serios, nu-mi mai este cu putinta,
dupd ce recetesc acel articol, pe care 1-a scris sate-.
careva dintre d-voastra, atunci, cclnd Mangra nu era

depidat guvernamental i cand Tisza nu Mem politica.

Rad deci cand ma injurati, caci sunt convins, c dupeice,
va cadea Tisza si cu el Mangra, Tribuna" din nou ma
va lauda, daca va mai fi pe lume !
ar iata acest articol faimos. Cetiti-1 si mai radeti si
d-voastra, inainte de ce v-ati apnea, din nou, sa continuati cu injuraturile.

www.dacoromanica.ro

117

Alesandru Vaida-Voevod.
Admiratia noastra, pentru activilatea parlarnentara
a d-lui Alexandru Vaida-Voevod !

Cu o consecventa ce nu cunoaste nici o rezervd

ii apara drepturile neamului su i mare(ul principiu at

-egalei indreptatiri, de cdte ori o cere trebuinta. Zi de zi
i pe calduisi face datoria. Azista la fie-care sedinta
i in tot chipul dd dovezi, cd pririle aceste tropicale

veste causa de serioasd si sfdntd. Sagetile veninoase

indreptate impotriva noastra le nimiceste rand pe rand cu

-cea mai mare istetime si usurdtate Este tot-deauna gata
-a lua cuvantul si intreruperile nu-1 pot deconcerta. Dimpotriva, are la moment raspunsul potrivit la fiecare intreTupere. Argumentele sale sunt zdrobitoare pentru adversar.

_The in carne vie.

Pasirea sa este tot-deauna bdrbdteascd

serioasa

0 nu odata ministrii se vad constrdnsi a se apdra irnpotriva puternicelor sale argumente. Este inteadevar un
escelent debater. Discursurile sale tradeaza cunogtin(e politico temeinice i mai presus de toate infelegere i simt
fin pentru situatiile politice.
Curagios, ca i omul constient de dreptatea cauzei
ce apara, spune verde adevdrul. Nu voim noi cu nimic
dar Nina ce acestia
a detrage din vredniciile colegilor
sunt mai cumpatati, dansul nu are nici o consideralie.

Tinte.,ste drept In fatd calumnia ii o spulberd. Astfel a

protestat intr'un mod foarte energic impotriva reactionarului Banffy, pe care guvernul Ii diriga impotriva-ne, pentru cit el nu poate vorbi asa cum simte si proceda natural, din tactica.
Discursurile (-Hui Vaida-Voevod suM pe gustul si doTinta inimei noastre. Ele inal(d i incdlzesc pe cetitor si
-desteapta sperantele intr'un viitor mai bun. Noi avem-

mare nevoe de un astfel de bdrbat in parlament.

*) De ce aceste scuze, daci scrieti cu grind curat?

www.dacoromanica.ro

118

De altfel inteadevar e un escelent opozant i o distinsa figura parlatnentara. Datoria sa de control si-o
executa ea stricteta
riposturile sale sunt duquri reci
i

pentru goviniqti. Nu credem sei fie Roman, care sd nu

fie mandru de activitatea d-lui Vaida-Voevod. Pentru
Ca thinsul simte terde omaneste i ce simte ci spune.
Va trebui, fireste, mult pana ce-i va obicinui pe pattioti
cu adevarul, care-i ustura*).

Dar, mai curand ori mai tarsiu va birui

truca trebue sa biruiasca

pen-

adevarul asupra mincietnei

qi ticetlofiei.**)
Credem, ca discursurile d-lui Vaida-Voevod vor ezercita

o influen(a foarte binefacatoare asupia deqteptarii contiinii nationale i cutezam a afirma, c d-1 Vaida, progresand in directia inceputa, va deveni unul dintre cef

mai ideali reprezentanti ai poporului roman, pe care

poporul ii va incungiura cu muith. dragoste.
Va trebui insd ca alaturea cu activitatea parlamentara
a deputatilor nostri sa tie pas si desvoltarea pressei non-

stre. latei de ce incurnM acum indoit datorintei fiecarui

Roman sa sprijineasca pressa romaneasca***), s se sileasca sa o raspandeasca i sri. o ajute, ca Ia randul ei
qi, ea set fie in stare a-si indeplini greaua i marea sct
dcttorie. E nevoie ca discursurile ce se rostesc in parlalament sa ajunga a fi cetite in Intregime****) in cele mai
*) Pe amicii dela Tribune" ai patriotilor" Mangra si Tisza,

stie-

Vaida bine, ca nu-i va putea obicinui cu adevarul, care-i ustura". Ei stint

si mai ,patrioti" dealt deputatii maghiari
**) Va birui i partidul national roman asupra amicilor lui Mangra
dela Tribune"!
**') Ceteste: abonati Tribune" !
****) In Nr. 55-1911 Tribute" dii gate pe &flirt coloane, in estras,
discursul meu, rostit in camera., In 21 Martie a c., znistificfindu-i tendentics continutul. Wiscurs de 1% ore.)
In Nr. 57-1911 Tribune" reproduce pe larg discursul, in care contele Tisza Imi replica. Il reproduce In orado-recta, nu In oratio-obliqua, ct
pe al meu. De,
contele Tisza este protectorul lui Mangra, al amicului
d-lui Ciorogariu r bucura deci de protec(ia Tribunei".
In Nr. 58-1911 replica data de colegul dep. Dr. t. C. Pop contelui
Tisza, nu ()cup& nici micar o coloang din spatiul Tribunei"!
In Nr. 85-1911 discursul de 2 ore duratg, rostit In camera de co-

www.dacoromanica.ro

119

largi paturi ale poporulta; cdci numai aa le

210M

putea lua folosul. Activitatea din parlament a depu-

tatilor noqtri trebue esploatatd pe calea pressei, Ca po-

porul s fie bine informat 0 sit cunoasci lupta deputatilor.

MIA cea mai argenta datorie a fruntaOlor i a tuturor Romanilor de bine : ridicarea pressei romdnep ca

ea sd-fi poatd implini marea-i misiune".

Articolul de fond Alexandru Vaida-Voevodc se sfar-

ete deci cu o invitare la abonament a Tribunei". Tre-

bue ridicata pressa, ca ea sa-Fi poata implini marea-i

misiune", caci, e nevoie ca discursurile ce se rostesc
in parlament sd

ajungei, a fi cetite in intregime

'in

legul, deputat Dr. T. Milian, la bugetul agriculturei, e dat gate In Tribune',

In 14 sire tipar cicero. Discursul II vom publica In numarul urmator",

promite Tribune". De atunci a aparut de mult numarul urmatlr" si alti
zeci de numeri de ai ,.Tribunoi", fiir discursul deputatului T. Mihali.

fost o gresala, pe care redac(ia o regretti mai mult", va scrie Tribune"

ori aglomerarea de material ne-a Matt imposibil sa revenim, cad spatiul
ziarului a fost ocupat de toasturile magistrale, atilt de importante, pentru
progresul Intregului neam romanesc", In cari d-nii Oncu i Ciorogariu s'au
prezentat ca barbati intregi" (parerea d-lui I. Bombecila din Craiova) publicul i romanesc".
De ce scrie deci Tribune" : E nevoe ca discursurile ce all rostesc

In parlament sa ajunge a fi cetite in intregime in cele mai largi paturi

ale pcporului, caci numai asa le vom putea lua folosul. Activitatea din parlament a deputatilor nostri trebue esploatat pe calea pressei, ca poporul
sa fie bine informat si sti cunoascti lupta deputa(ilor. Iata cea mai urgentti

datorie a fruntasilor si a tuturor Romanilor de bine : ridicarea pressei

romAnesti, ca ea s-si poatA implini marea-i misiune"?

Pester Lloyd", N. Fr. Presse", zhrele maghiare si ziarele din Romania reproduc astazi mai pe larg cliscursurile deputatilor romini decat
Tribuna'.. Ea a devenit organul mutualei glorificari a comanditarilor, redactorilor i colaboratorilor ei. Ea creitati glorii politice i literare, peat
ce altii lupta. Mangrd si Tisza sunt vrednici de a fi invidiati pentru placerea ce o shnt, cetind Tribune", gazeta personalii a d-lor Dr. Oncu si R.
Ciorogariu.

Minunat se potrivesc cuvintele din Nr. 238-1900 (articoiul de fond.

al Tribunei", la rolul ei actual :
Gazeta personalti, eu felul ei ordinar de a fi. este un trafic pe cat
de rusinos pentru ftiptuitori, pe atat de umilitor pentru rPputa0a pressei
in genere".

www.dacoromanica.ro

-- 120

tai largi paturi ale poporuluie. Dar Pester

Lloyd aduce mai pelarg discursurile deputatilor romani,
decat Tribuna".
cele

Spatiul Tribunei" e ocupat de ittjuretturi in contra deputatilor si in contra partidului national roman.
Guvernul a sistat editarea Ungariei" lui Moldovan
Gergely, caci ziarul d-nilor Ciorogariu i Oncit ii face'
mai bane servicii pmiticei maghiare de cum le-a pm-

tut face Ungaria", in care nirnenea dintre Romani nu

a avut incredere. De injuraturile Ungariei" au ras deputatii romani si membrii din comitet; am ras si eu. Vor
rade si de injuraturile Tribuneic; voi rade si eu. Si
membrii comitetului national vor ramanea tot ceeace sunt,

iar dnii Bocu si Scheopul vor ramanea tot d-nii Bocu si

Scheopul : impiegatii d-lui Ciorogariu, ai ctmicului lui
Mangra! Caci :
Hei, mai la urma esti
ceeace esti
Sa-ti pui peruca oricat de 'nalta poti,
La 'ncaltaminte tocuri de trei coti,
Si tot vei ramanea, ceeace WM.

*) Goethe, ,,Faust", traducerea de Ion Gorun.

www.dacoromanica.ro

Scrisoare deschis cAtrA d-1 Octavian Goga.

Draga amice!
Cand am scris brosura de fata inadins am evitat sa
ma ocup cu rolub pe care 1-ai avut de o jumatate de
an incoace in viata noastra publica. Am nutrit speranta,
Ca o sa te lumineze Dumnezeu sa gasesti calea dreapta.
Dar tu pari a voi sa sprijinesti continuarea actiunei despre care, cand a inceput-o Tribuna", nu ai putut prevedea,
sunt convins,
ca va lua proportiile unei campanii in contra insasi existentei parlidului national roman.
Spre a ridica prestigiul Tribunei" ai participat la seAtoarea literara inscenata de acelasi S. Bocu, pe care ai

pretins, in numele primenirei", dela mine, sa-1 execut.

Afara de tine insa
dad' noi, cari suntem astazi memcel mult d-nii Bocu,
brii comitetului, v-am oferi local
Scheopul si Montani ar fi poate aplicati sa si traga consecuentele vorbelor mari, scrise in Tribuna", prin cari se
face incercarea de a sugera publicului romanesc absurditatea, c poetii si literatii romani sunt chemati sa faca
politicL Caci stint sigur : nici d-nii Agarbiceanu si Ciura
flu s-ar hotara sa faca politica, nici d-nii Pavelescu, Herz,
Moldovan, Garleanu, Nanu, Eftimiu si Stamatiad nu s-ar

hotara sa se faca cetateni ungari si s ia asupra lor sancina de-a intra in ceata oficiala".
Dar tu ai fost membru in comitet. $i farci a incerca mcicar, ca in cadrele legate statorite de organizafia
noastra de partid, s te validitezi, sa-ti impui ideile
dac le ai
ne-am pomenit cu denzisia ta, dupa ce
o singura data, in 24 luin calitatea ta de membru
www.dacoromanica.ro

122

Neai intorsspatele, inainte de ce ne-ai fi putut cunoaste, in loc sa

incerci a munci aledurea cu noi si daca nu suntern destul de capabili, destul de geniali sa ne imbarbatezi, sa
ne imprumuti din genialitarea ta; daca nu Wm lupla,
nie, ai participat Ia o sedin ta'. a comiletului.

sa De liweti, dnd pild cinn trebue luptat; daca

nu avem idei i tu dispui de o pktora de ulei, sa ne

dai si noua din prisosul tau! Ti-ai pardsit postul. la care
aveai datoria se stai din respect fata de conferenta nationala, care te-a ales in comitet si te-ai lasat adernenit de

aceia, can jr de a avea o rdspandere pentra faptele,

vorbele si scrisul for, se zbat, aproape de un an de zile,
sa dovedeasca lurnei romanesti, ci ei pot set distruga
nepedepsiti organizztia partidului national roman, pot
sa calca in picioare si sei batjocureasca disciplinct de
partid, i cu toate acestea mai pot cuteza s afirme, ca
servesc interesele Poporului romanesc."
Te-ai atasat la aceia, cad in Tribuna" lor de clica,
afara de partid, fac solidaritatea noastra na1iona1a object
de batjocura triviala.
Renumele tau de poet, gloria ta tanra si dragostea
ce am avut-o cu totii, batrani i fineri, pentru tine, cantaretul

ardeler.esc, sunt exploatate de oamenii ,Tribunei4 spre a

a 11 puse in serviciul unei cauze ticaloase, in serviciul
slabirei fortelor poporului roman, prin dezbinare.
Nu se poate sa crezi tu, poetul Octavian Goga, ca
vei putea servi mai bine cauza nearnului tau, intovarasindu-te cu d-nii Bocu, Scheopul, Oncu-, Montani i Chendi,

cari condusi de amicul lui Mangra, de cl-I H. Ciorogarin.

fac cu neputinta consoliclarea noastra nationala.
Nu se poate sa nu-ti dai seama, ca tu e.ti puterea
lor. Na se poate sa nu vezi, cit daca tu ai detrage aju-

torul tau )Tribunei, ea nu ar mai pulea face guvernului maghiar serviciul nepretuit, pe care il face, prin revolta ei contra disciplinei noastre de partid.
Nu se poate sit ignorezi ivirea in viata noastra pucare trebue sit te puna pe
blica a fenomenului social,

www.dacoromanica.ro

123

ganduri

ca urn-rand exemplul } Tribunei

toti man-

gristii, toti }rnoderatii, tori oportuniqUi s'au apucat nu

sic munceasca", ci s joace pe }primenitorii, criticand in
chip neonest pe toti, cati pretind solidaritate nationala si
acoperind cu fraze sunatoare micile si marile lor in famii,
pe cari le cornit provocandu-se la Tribuna
in contra
intereselor noastre nationaIe,

locale ori generale,

spre a se capatui.
Nu se poate ca simtul tau de dreptate sa nu se revolte cetind rninciunile Tribunei, care afirma, c comitetul cauta s:It deleiture ,fortele tinere".
Caci bine stii, ea atat tie, cat si tuturor fortelor tinere membrii cornitetului,
atat maioritatea lor tanara,
cat si minoritatea lor cu parul incaruntit in munca cinindata ce ati dorit vre-unul, v-a desstita, nationala,
chis lug terenul de munca.
Ai dorit sa ajungi secretar la ,. Astra". Ai ajuns. Ai
dorit sa fii ales in comitetul national. Ai fost ales. Ai voit
sa candidezi de deputat. Ti-s'a . acordat privilegiul
'Area, find vorba de tine, un lucru de sine inteles
sa-ti
alegi care cerc iti va placea dintre cercurile cu maioritati
romanesti. Ai dorit sa-ti fie unul si altul dintre noi agentli
electorali. Cu totii ne-am pus la dispozitia ta.
Comitetul partidului national a facut tot ce i-a stat
in putere spre a-ti usura validitarea in viata noastra puMica.

i pe care }forta tanarit" au cautat batranii" din

comitet sa o impiedece in validitare ori sa o delature" ?
Poti tu aproba, ca Sever Bocu, Iosif Scheopul, I. Ursu
Soricu si Ilarie Chendi sa insulte pe batranii" din comitet
cu totul 3-4 barbati incaruntiti in munca qi jertfe
numindu-i irnbecili", cicalitori", refractari", ramoliti"*)?
*) In Nr din 11 Maiu 1911, Tr." scrie: Poate rfisfoi oricine colectia ziarului nostru pentru popor i va vedea cri, nu arn puldicat Wei un
rand in contra conductitorilor autorizati ai partidului national". Comparit
citatele pag. 11, 13, 107 etc. 0 a te convingi, cii Indrzneala cu care minte
Tribuna" e firh pfireche.

www.dacoromanica.ro

124

Pop aproba, ca Tribuna" sa introduca in presa

noastra coala de a necinsti bettranetele oarnenilor de
omenie?

Dar criteriul culturei unui popor nu il reprezinta

numai literatura lui, ci mai cu seamd respectarea moravurilor bune, caci acestea sunt dovezile culturei inirnei,
fara de care toata poleiala sociald i toate cunoOintele
literare nu stint decat un val, dupa care se adapostWe
barbaria.
Nu, nu se poate, ca tu sa nu te revolti vazand cum
incearca sa popularizeze Tribuna" un astfel de ton in
societatea noastra de tarani cuviincio;3i, de preoti onWi
si de burghezi, cari tin la moravuri cinstite,

un

ton,

cum nu e obicinuit nici chiar intre Tigani.

Nu se poate, ca tu sa perseverezi pe calea apucata,
sa suferi aceasta anarhie detestabila in Were ori colaborand i in viitor la Tribuna".
Caci tie in urma dragostei, care ti-a dovedit-o un
neam intreg, in urma gloriei, cu care te-a incununat
acea dragoste, ti se impun datorii inalte de ordin ntoral fata de numele tau.
Aceste datorii nu-(i este permis sa le nesocotesti in
mod tiFuratic. Nu-ti este permis s. suferi, ca Tribuna"
sa-si acopere cu numele tau tradarea ce-o comite in contra intereselor partidului national roman, prin subrninarea
singurei noastre for(e, a disciplinei de partid.
Daca in urma slabirei fortelor partidului national roman oligarhia rnaghiara, condusa de Tisza, ar izbuti sa
faca o lege electorala, prin care ar fi incatuat poporul
nostru din non peniru cate-va decenii*) i daca opinia
*) Budapesti Hirlap", Nr. din 10 Main a.

c.,

In articolul de fond,

datat din Arad li face Tribunei" din nou servidul colegial A. declare
gruparea dela Tribuna" (Gogfik") de mai radicalit din pullet de vedere
maghiar.
Dupi ce i a ofe, it astfel Tribunei.' ocazie sill fad', recIsmA, afisandu-se ea
organ national roman independent" ,Tr " (Nr.92 1912)pe baza celor publicate

In Budepesti Hrlap, ziarul maghiar Ii sfarseste astfel articolul de fond

Rominii intre ei": Noi, aici In Arad, insA, vedem, ca lupin Rornfinilor

www.dacoromanica.ro

125

noastra publica demoralizatol prin pilda Tribunei"

care voeste sa sanctioneze ea un drept eat al transfugilor

)patrioticig eat

si al iote1itilor4

nesocotirea disciplinei de partid

pseudoradicali,

ar tolera, ea sa fie

Mangra octroat de Metropolit, atunci blestemul generatiilor

viitoare ajunga-i pe oamenii Tribunei".

Numele tau insa ramana curat qi strollucitor.
Acest nume sa nu fie pomenit alaturea cu numele
cl-nilor Bocu, Scheopul, Montani, Chendi si cu ale d-lor R.
Ciorogariu i Oncu.

Din dragoste curata fata de tine, fa(a de numele tau

de poet si fata de interesele viitorului poporului roman te
conjur, lapada-te de tovarAsia nevrednica de tine.
Iar daca ai dorul de-a te validita in politica, vino
iar in comitet, de unde a-i demisionat fara de nici o
cauza. Te vorn primi cu bratele deschise si cu iubirea
sincera, care nu tinde sa-ti exploateze renumele, ci doreste
sa te vadA mare si glorios.
OH dad, nutresti credinta, ca ai putea munci ea deputat mai mutt pentru binele nostru obstesc, decat colegii mei ori mine, nu ai decat sa doresti si iata eu iti
declar,

ea sunt gala sa renunt la mandatul meu de

deputal, spre a 0-1 oferi tie, cu invoirea comitetului nostru

national si a alegatorilor romani din cercul Arpasului.
Tot ce doresti vom implini, caci vrem sa-ti descarci
energia in cadrele legale ale vietii politice a partidului
national roman.

Vrem sa te vedem clddivid, nu stricand.

Si ne este insuportabil gandul, ea un Goga ar putea
In contra Romtini:or ia din ce in ce proportii tot mai marl. Nici chiar
postulatul sufragiului universal nu este In stare si uneascii, cele douli tabere rominesti i aceasta Ii doare nespus pe Justhisti i pe socialdemocrati.
Ei perd o parte insemnati a poporului" la adunarile lor din provincie In
urma luptei romfmesti Intre frati i prin aceasta greutatea actiunei lor
(pentru sufragiul universal) este foarte redusit. A-tfel si din acest punct

de vedere lupin intre frati a Rorniinilor de loc nu este spre paguba intereselor
(Adecli a oligarhiei maghiare)

www.dacoromanica.ro

126

deserta din irurile luptittorilor devotati ai acestui partid,

care singur este indreptatit sa reprezinte in lupta politica poporul roman. Ne este imposibil sa, credem, c un

Goga ar putea fi sedus sa lucre in contra partidului national roman, alaturea de d-nii .Scheopul, Bocu i Montani,
condui de d-1 Ciorogariu, amicul lui Mangra.

Un indemn de veche iubire, isvorit din adancul sufletului meu, m'a facut sa simt, ct am datoria s ti-le
spun acestea, ca amic, ca membru in comitetul partidului
national roman si ca autorul brourei Mangra, Tisza si
Tribuna". Dumnezeu s. te lumineze i sa te caliluzeasca.

Alexandru Vaida-Voevod

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL.
Fag.

Cuvint inainte
.
Cateva date informative
.
A cui politica o face Tribuna"
.
Inbirea de adevar a Tribunei" .
.
Tribuna" si solidaritatea noastri netionali
.
.
.
Idei" pe earl pretinde Tribuna" si le realiseze comitetul partidului national roman
.
.
.
.
Cine sunt oamenii Tribunei"?
D-nul Dr. Nicolae Oncu
.
.
.
.
P. C. S. d-1 protosincel Roman Ciorogariu
.
.
.
.
Campania Tribunei" in contra conferentei comitetului si a fruntasilor romani tinutft la 19 si 20 Dec. 1910 in Budapesta .

Rominul"

Un reasumat *i. o rafuiala (Pro demo)

Crepusculul nulitatilor mocnite

0 Were libera"

46
55
61.

68
82

94

105
114
121

Scrisoare desehisi &kr% d-1 Octavian Goga

10

14
35

P2

.
.

3
6

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro