l

8807
G

,..... 1.
...

: 1*

...! ....' .

t" ,..liF

Lr

t."! 7!'''.' '77'

:.

,,.

:!;,,

'Il Sill

.,

. :;.;,,,,,i.,:,..,;,,,

.;

4.-:......

tt .4

tr

...' :

.r

:-,-.--.

.... ..- .....i:!.

.t.
-.1

,.

...i.,......,::,.....,.::.

.1.1

.. -my

U.

7.1.. 4'

Pt li

I.

.tIttil

t,q,

il

'... rz

a* 444410414.2110*.
1.2; tr-:2! 3
-. .1412-4t2;.2
.. .0-,
-.4'

.1/

- --.

fg

,,.

..T.h, r

ill

ggr, it it:

( iiii

tt

:,

01' t

....
ior iilv. ..giig,
:,.....
_.
4 a;:,- .p,:ii,. ,..t.Tg. .....T.g.
..
talpti
:7
.

,...!:r.-#:_,:..41.1u

..:

..

..

.,.
.

no:: IrarAr

9,1.

..:I:-....3,3,4:-.-. u.r.:-,-.--....
-i

_,

:;

n#, I ..

ty
r,Iiiim..117,- --...,..

;...,

3.3.

...
Ly n
.-V2:214`

4/1447

TWIT.

it

:Ottl t

ti 1
!IT

.2,

...
1

1441 21

till ar....:
r241.14:

L.

1.

Pliii
ill I li

""it

1:

211.514

t
,..

..r,Tht1411

IiiiiiTh

ti

7;

.
ramt.t.attztrir-11 '442121 141-

.3 Val,
itt
.r.4111.
ItstuatriT".41.

g1

iu

lil

4:1;112,T2TUITIIII`" 1,-"I 1.19411442nZ2-1.w;1117iii

11.1:."
......

tr..14www.digibuc.ro

.....tr ' ;;;ITMT4..

./041 HP "I...V."1i'
.4.1.1....fri

..
224

itqlIrt;

hio.114.

.1

"4

.3.3.

.I4141:1171,
44*

i.

e-- ....,- T.

"
.1

...

Ili&

:Titti I:

tg.-217.:

.... .4 ,

F' 3

fiL-

.1-'

mh ti

1 It.

T.

t.4...
J

if

i /. '.ett. 't '

,..

II "!

,.
;144:::-,,.:,- fjF1.1,7,..ni:-.2
t
11.
q ii -

t" 4 i; qi

124;
up

r-..

..,,....
to .

74

I4'.,:-;

T..

:441Ittttg

- /i.-:; ..ii
:IL

-mum 1

'

;4

1111

,zrkflilligkil

DIN

ISTORIA ROMNIEI
DE

DIMTRE ONC1UL

Extras din Calauza Oficiald a Expazifiunei Generale liontdne

din 1906

BUCUREFFI
Atelierele grace SOCEC & Co., Societate anonimi
1906

www.digibuc.ro

DIN ISTORIA ROMANIEI

ROMANII IN DACIA TRATANA

PANA LA 1NTEMEIEREA PR1NCIPATELOR ROMANE

RomAnia fmpreund cu terile locuite de RomAni la nordul

IDundrei intre Islistru i Tisa, unite fn antichitate sub numele Dacia, au fost cuprinse in lumea roman& i cdti-

gate pentru latinitate, sunt acum tocmai 1800 de ani,

prin cucerirea si colonizarea Daciei de care fnapdratul
Traian, intemeietorul poporului romAn. Cu vreun secol
mai fnainte se aruncase prima semanta a nationalitdtii

romAne la sudul Dundrei, in pdrtile locuite de vechii Illyri

(strdbunii Albanezilor de astzi) .;;i de fostii Thraci (aproape

inruditi cu Illyrii), fntre Adriaticd i marea Neagrd, teri

definitiv supuse de Romani sub impratul Octavian August, dupe cuceririle fncepute aci in timpul Republicei.
Dar abia creatiunea lui Traian, prin care stabilirea elementului roman la Dundre a fost Indeplinitd, a dat fiintd
poporului romAn fn Dacia.
Chiar dela cele dintAi mrturii istorice asupra RomA-

nilor ca popor propriu, cu numele de ,Vlahi", incepAnd

din secolul al XI-lea, traditia istoricd despre originea lor
(constatatd mai intdiu la scriitori byzantini din secolul
al Xl-lea i al XII-lea) fi prezinta in legdtur. cu Traian
i cucerirea Daciei sau ca urmasi ai colonilor romani
de ad. Deasemenea cei dintAi cronicari ai Ungariei (din
secolul al XII-lea i al XIII-lea) cunosc pe Vlahii" din
regatul unpr ca foti ,coloni ai Romanilor", remasi in
tara i Gs1ti aci de Unguri.*i traditia nationald, constalath mai IntAiu fn prima jumdtate a secolului al XVI-lea
La traditie scris, a pdstrat cunostinta originei dela RAm"
(Roma), de cand
cum ctilugarii din intindstirea Deal
spuneau lui Francesco della Valle (1532)

..Traian Imp-

ratul, cucerind aceast tard, o imprti ostailor sei i o

www.digibuc.ro

Mei colonie de Romani". Nurnai dela sarsitul secolului

al XVIII-lea fncoace, oseamtt do istorici i fllologi s'au
nevoit sti opund acestei traditiuni constante, [And atunci
In general admis fn istoriografie, o teorie contrarti, dupe
care Romnii din Dacia (Daco-Romdnii) s'ar fl format ca
popor la sudul Dundrei, laolaltd cu fratii lor din peninsula Baler:mica (Macedo-Romanii), de unde ei ar fi
emigrat in evul mediu spre a populd vechea Dacie, parasite.' de Romani cu mai multe secole mai inainte. Frti mar-

turii directe in sprijinul unei transmigratMni de acest

fel, care paxi acum n'au putut fi produse, stiinta nu
poate prsi tdramul real al traditiunei istorice, adeverit
dela prima ardtare a Romnilor in istorie. As
find, cucerirea Daciei de ctare Romani acum 1800 de
ani este punctul de plecare al istoriei romne pe apiimant locuit de Romni.
Dach, popor de neam thrac (din familia indo-europeand), infuntard fnainte de miezul secolului I-iu t. d. C.,
sub regele lor Burvista (Boerebistas), un regat paternic fntre Nistru i Tisa, care-si intinse curnd stapnirea i peste Dunre, fn partile thrace si illyrice la
hotarele romane, cum si spre apus 'And la poalele Alpilor, spre resdrit [Ana la gura Niprului. Aceast unire
a neamurilor thraco-illyrice din terile dunarene faced
din regatul lui Burvista un vrajmas primejdios al Romei.
Contra vecinului amenintator, Cesar proiect o expeditie, care ins& fa zddarnicit prin moartea lui.Urmasul
seu Octavian August (43 [31] f. d. C.-14 d. C.), intinzAnd
sttipAnirea Romei rand -la Dundre, trimise o oaste in

Dacia spre a pedepsi pe nepasnicul vecin care nelinisted noua cucerire : er prima oasts romanit ce cdlca

atunci pdmantul Daciei. Vreo seapte decenii dupe aceasta,

in care limp Dacii, divizati fntre ei, au tinut pace cu Romanii, regele lor Decebal, reunindu-i sub autoritatea sa,
incepa ostilitile pe timpul impairatulai Domitian (81-96),
nitvalind fn Moesia (provincia dintre Dundre i Balcan).
Doti& osti romane furd biltute, p6.nal cand a treia repurt

o victorie asupra Dacilor in tara lor. Prin pacea ache-

iatd apoi, Decebal intr in clientela imperiului roman, ca

amic al amicilor i dusman al dusmanilor Romanilor",
cu fndatorirea de a servi cu trupe auxiliare ; iar Domitian se obligd
plteascd subsidii anuale pentru intretinerea trupelor
rind, la dispozitie mesteri romani pentru lucreirile de rasboiu si de pace : pdred ca
cum Roma s'ar fi fcut tributard Dacilor.

Aceast rusine o sterse Traian (98-117), supunnd

Dacia, in cloud; rdsboaie conduse de el insusi, i prefaicndu-o in provincie romand. In primal ritsboiu (101-102),
Decebal fa silit s primeascd conditiuni de pace prin care

www.digibuc.ro

Dacia, ca tar sub clienteld remand, devenl efectiv dependent& de irnperiul roman ; capitala Sarmizegetusa
alte cetti dace primird garnizoane romane, potrivite a
tine tara in ascultare. Regele Dacilor neconformndu-se
conditiunilor de pace, dupe trei ani rdsboiul incepa din
nou. De asta data Ins, Traian lud hotdrirea s supun
Dacia cu desdvroire, prefacndu-o in provincie remand.. In acest scop, el Mc(' minunatul pod de piatrd

peste Dundre, ale cdrui resturi se vd.d toc astazi la

Turnu-Severin. Podul, Inceput pe malul stng fn primul
rsbeiu, er fcut ca s Impreune definitiv malul stng
cu malul drept. Al doilea rdsboiu Incepn In 105 oi fu
sfdroit in 103. Cu admirabild vitejie, Dacii luptard aceast

lupt de moarte, fn care o mare parte a poporului fa nimicit. Dupe ce totul ern. pierdut, Decebal se strapunse
cu arma sa ; fruntaoii poporului Si urmard In moarte prin
armti proprie sau prin venin, spre a nu Imparti soarta
celor cdzuti In robre ; altii, spre
scdp hbertatea, se
retraserd in masse la hotarele de miazd-noapte oi resarit
ale terei. Dacia, prin moarte i prin emigrare in mare
parte deoertatd de locuitori, fn fcutd provincie remand
oi din nou populatd cu nenumrate cote de oameni din
toatd lumea remand", cum zic scriitorii antici. Importanta ce s'a dat atunci acestei cuceriri se vede din faptul
cd festivittile serbate In Roma In lauda ei au tinut 123
de zile, in care 10.000 de gladiatori au luptat oi 11.000 de
flare au sngerat In aren pentru desfatarea poporului.
In amintiroa ei, Traian a ridicat monumentul triumfal
I ropmum 7'raiani, descoperit In zilele noastre din ruine
la Adam-Klisi in Dobrogea ; iar In Roma se Rica Forul
Traian, in mijlocul cdruia se fnalt de atunci bed astdzi
columna lui Traian, cu reliefuri co reprezint epizoade
din rsboaiele dacice. Un monument mai neperitor insd,
Traian oi-a durat In Dacia cuceritd: poporul rometn.
Dacia lui Traian (cu partea dela termul mdrei, unit&
apoi cu provincia Moesia inferioard din dreapta Dundrei
nurnita Ad-Mcesiam) se Intinde& Intre Dunare, Tisa
Nistru, coincidnd aproape cu teritoriul de rdspandire de

acum al Romnilor la nordul Dundrei. Dar nu tot teritoriul romnese de asthi In aceastii parte a fost romanizat In timpul stpAnirei romane. Colonizarea cu acele
Knenumdrate cete de crameni din teat& lumea remand ce
au fost aduse In Dacia cuprindeir numai Oltenia cu malul opus al Oltului, partea resriteand a l3anatului i Ardealul, In Intindere aproximativ de 1000 de mile romane
(1500 km) Imprejur. Aci se desfdoura toatd viata remand
In Dacia, despre care numeroasele inscriptiuni romane

celelalte descoperiri arheologice din aceste parti ne

dau elocuentii mrturie. Colonizatia remand se Intinde&

www.digibuc.ro

mai ales dealungul cdilor romane ce strabdteau provincla

dela miaza-zi spre miazii-noapte, cu ramificari spre apus
resdrit. Dela Duntire plecau cinci cal cunoscute, trei
prin Oltenia (pe Olt, pe Jiu si dela podul lui Traian), cloud

prin Banat (dela gura Cernei i dela gura Carasului),

unindu-se parte in Oltenia .si in Banat, parte la Ulpia
Traiana (vechea Sarrnizegetusa, la Gradis,te lAngit Hategl,
metropola Daciei, la Apulum (Alba-Iulia), de unde ale

se continuau spre miaza-noapte prin o singura linie, pe la

Potaissa (Turda) i Napora (Clu)) panii, la Porolissum (Moghigrad), punctul cel mai nordtc al colonizatiunei romane
in Dacia. In legaturd cu acestea, alte cal duceau spre apus,

in regiunea minelor de aur si pe Mures Nina la 1 isa,

cum si spre resrit (pe valea superioara a Oltului, pe Tarnava mare, pe Mures si pe Somas, cu legturi transversale in tre ele) 'Ana la valul Carpatilor.
Dealungul acestor ci, presdrate do cet(i, stailuni
asezdri romane, s'a desvoltat o via romanii mat intensiva, cu civilizatia i influenta ei covarsitoare, asd, neat

Dacia lui Traian devenl curand una din cele mai infloritoare provincii ale imperiului, numindu-se Dacia felix
(Dacia fericitd). In afard de reteaua cdilor romane, in
prtile resaritene i nord-vestice ale terei, nu sunt constatate urme romane deceit de castre detalate si de fortfficatiuni (valuri) la hotarele resdritene i apusene, cu
cate-va asezdri romane pe malul Dundrei. Acl populatia
autoctond, Impdcatd cu noua stpanire, a continuat st%
ducd viata sa proprie, mai mult sau mai putin neatinsa
de influenta civilizatiunei romane. i in yartile colonizate
s'au f dstrat resturi de populatie daca, cari au transmis cuceritorilor vechile numiri topografice ; dar aceste
resturi, neinsemnate ca nationalitate, s'au contopit in
urmd cu elementul domnitor, romanizandu-se. Administratia i militarismul Romanilor, cu puterea lor asimilatoare, au desdvrsit romanizarea provinclei in partile colonizate. Astfel, in mai bine de un secol i ju-

matate de stapanire romand, elementul latin a prins

radacini trainice Intre Olt (Alutus) si Timis (Tilnscus)
'Ana pe Mures (Marisus sau Marisia), teritoriu colonizat
mai intensiv (uncle si alte numiri antice se recunosc in

cele de astazi), cu ramiflcitri In muntii apuseni, pe Ompoiu (Ampela), pe Cris (Gerasus sau Crisza) si pe Somes
(Samus).

In 271 Dacia fu pierdutd, pentru imperiul roman. Pe

timpul anarhiei din imperiu sub Gallienus (260-268),
partea cea mai mare a provinciei cazit in mnile barbarilor ndvillitori dela miazit-noapte i resdrit. Intro acestia, cei mai puternici erau Gotii, popor german care de

curand se asezase la nordul mrei Negre, venind de langta

www.digibuc.ro

marea Bahia- Impiiratul Aurelian (270 274), neputnd

recuceri Dacia pierduta, cu toata victoria repurtata aci
lor (271), facu pace cu ei, ceildndu-le provincia
asupra
ca unor federati ai imperiului, In schimbul indatorirei
lor de a paizi limita dundreand si de a servl cu trupe
auxiliare. In urma acestei renunthri, cele doud legiuni
romane din Dacia, mai fnainte cu cartierele generale la
Apulum (Alba-Iulia), la Potatissa (Turda)si la Nap(ra (Cluj),

in timpul din urmd concentrate In Banat (regiune Mai

putin expusd, ntivlirilor), au lst retrase. Odat cu legiunile s'au striimutat i provincialii romani din 1artea
Inc stlipanit pnd atunci, cati se solidarizard cu imperiul. Aurelian le asignd locuinte in provincia nou Infiintat din o parte a Moesiei in dreapta Dunarei, numit Dacia, fn amintirea provinciei parsite, sau, spre
deosebire de aceasta, Dacia Aureliana, asezat drept In
preajma Olteniei. Asit se sfdrO, dupe 165 de ani, domnia

remand in Dacia lui Traian.

Este bine Inteles cd nu toat populatia remand si romanizat a Daciei Traiane a fost stramutatii peste Duflare, precum nici Dacia Aurelianit (undo se arata at au
fost asezati provincialii strdmutati), provincie aproximativ al Oltenia de mare, n'ar fl putut s'o adaposteasca
Wald, pe lng vechea sa populatie. Negresit, un numar
destul de Insemnat de provinciali romani, mai ales din
clasa de jos ce nu prea aye?), simtemantul solidarittii cu

imperiul, a remas in tard sub stpanirea Gotilor, transmitand urmasilor numirile vechi ce s'au pastrat pAnd
astazi, chiar In prtile colonizate de Romani. S.;i numele
Calea lui Triann ce locuitorii din valea Oltului dau
acum resturilor cii romane de acl (adeverit ca nume
popular si in secolul al XVIII-lea) se constatd, in anticliitate, pentru continuarea ei dela Apulum la Porolissum, numit in inscriNuni via Traiana. Iar cdnd In evul
mediu Romnii bleep sa fie mentionati In prtile Daciei,
ei se gsese acl mai intdiu chrar in prtile ce au fost
colonizate de Romani, unde si traditia cronicilor nationale aratet locuintele lor mai vechi.Continuitatea elernen-

tului roman in aceste parti, ca baz pentru formarea

poporului romn In Dacia Traiand, are drept mdrturie
si vechea traditie istoric despre originea Romnilor.
Stdpiinirea barbarilor ce s'au succedat In Dacia, dupe
pitriislrea ei, a atins mai putin partile rornanizate. Gotii
(271-375), de0 stpnind toat tara, s'au asezat aci, ca

popor nedeprins cu traiul dela munte, numai in sesul

dintre Carpati i Nistru; ad se aratit locuintele lor pe

cnd ei stdpAneau Dacia, cu centrul puterei kw la res;irit

www.digibuc.ro

de Nistru, i aci s'a gsit tezaurul gotic dela Pietroasa,

singura remsit dela stpanirea lor. Deasernenea Hunii
(375-453), popor de rassa mongol din stepele Asiei, cari
au stiipanit Dacia dupe retragerea Go(ilor peste Dunre,
n'au locuit ad decal, in sesul Tisei, avand centrul puterei

lor (cu resedinta lui Attila) intro Tisa si Dundre. Tot in

sesul dintre Tisa si munti gsiin pe Gepizi (453-566), de
neam gotic, cari dupe risipirea Ilunilor au luat fn stpnire Dacia ca federati (cum fusese Gotii) ai imperiului
roman de Resrit (395-1453), apoi pe Avari.(566-799),
de neam turanic (ca si Hunii), stpanitorii
urmtori,
cu centrul puterei lor dincolo de Tisa. Aceste popoare,

originare din ses sau step, n'au avut, ca stapnitori

ai Daciei, locuintele lor pe teritoriul colonizatiunei romane, unde in partile muntoase era adapostit vechea
populatie. Aci, fri timpul invaziunilor, s'au asezat fn masse
numai vechii Slovent sau Schiai (amestecati cu Sar-

mati), veniti ca supusi ai celorlalti barbari i in alaiul lor

(in secolele
poporul care In numirile topografice
de origine slav, raspandite peste tot teritoriul Daciei, ca
si in numeroasele elemente slave in limba Deco-Romanilor, a lasat mrturia existentei sale mai indelungate,
el Insusi disprnd aci prin romanizare.

Din timpul stapanirer barbarilor in Dacia nu avem

nici o stire despre elernentul roman de aci pan la invaziunea Avarilor. Abia sub stpanirea acestora se aratii
la nordul Dunrei o populatie crestin mai numeroasd,
de origine roman, numita captivii Avarilor, cari in
unire cu Bulgarii, supusi Avarilor, s'au ridicat (in secolul
al VII-lea) sa scuture jugul aver. Intre as numitii captivi ai Avarilor, ardtati ca popor fntins ii numeros ce
se compuned din captivi transportati de Avari din proromane dela sudul Dunarei, pe timpul nvlirilor
flicute in imperiu (pane la 626), si din indigeni convertiti
de ei la crestinism, erau negresit i urmasii provinciahlor

romani remasi in Dacia. La acestia, cuvantul de man-

gaiere al lui Cristos ajunsese Inca: fnainte de propagatorii

adusi de Avari. In provinciile romane de pe malu.I drept

al Dunrei, biserica crestina, dela organizarea ei sub

Constantin cel Mare (325) incoace, era infloritoare pang,

la invaziunea Slavilor la inceputul secolului al VII-lea.
Contactul viu cu crestinii de acolo, favorizat prin legturile federale ale Gotilor i Gepizilor cu imperiul, er
mijlocul cel mai activ pen tru rdspandirea nouer credinte
la nordul Dunarei. Pe lng aceast influentd constant
de trei secole, i captivii transportati din imperiu de care
barbari, precum eel artati sub Avari, friceau o vie propagand cresting,. Astfel numgrul crestinilor in Dacia a
sporit a Inca sub Avari ei puteau Il considerati ca apo-

www.digibuc.ro

por fntlns i numeros. Terminologia cre0n5, de origine

latin In limba roman, cu caracterul ei vechiu, este

cea mai sigurd probit ea". Romanii sunt cretini din timpul roman : ei sunt creOini, 0 la sudul Dunat ei i in
Dacia, din perioada roman a bisericei cre0ine din provinchle dundrene, cu limb bisericeasc latina i cu or-

ganizatie dependent de scaunul dela Roma. Cnd Slavii

pgni au ocupat provinciile romane din dreapta Dunarei
i au desflintat organizatia bisericeasc de acolo, cre0inarea Strromanilor era indeplinitet.
Aezarea Slavilor in peninsula Balcanic pe la ince-

putul secolului al VII-lea a transformat cu desNr0re

Imprejurrile etnice la Duntire. Provinciile dunarene intre

Adriatic i marea Neagr, romanizate in cursul stapa-

nirei romane de ;tease secole 9i mai bine, fura ocupate

de Slavi (Sloveni In prtile resaritene, Sarbi in cele apusene) i pierdute pentru imperiu, care in urmare pierdn
caracterul seu roman de pan atunci, devenind preponderant elementul grec din prtile meridionale. Limba laatunci limba Statului in Romania (cum se
tim,
numea imperiul roman de Resrit sau byzantin), fu scoasd

din admimstratie 0 din oaste, fiind inlocuita cu cea

greacd (606). Aceasta este epoca ce desparte Romani

de Romni. Elementul roman din provinciile invadate,
de origine i formatiune identice cu ale celui din Dacia
(format fn unitate teritorial cu el), a fost risipit atunci
prin cumplitele nvliri ale Avarilor, In alaiul carora

mai ales Slavii au ocupat partite balcanice : populatia romand de acolo a fost parte mmicit in acele vremi cnd
sange curgea ca apa, .parte dus in captivitate sau silita a se retrage spre
unde astazi se afl Macedo-Romanii. 0 parte s'a retras negre0t i spre miaznoapte, la fratii din Dacia, mai ales in timpul de lini0e
ce a urmat acl dupe risipirea Avarilor (la sfar0tul secolului al VIII-lea) pan, la venirea Ungurilor (la sfar0tul
secolului al IX-lea), cnd ambele maluri ale Dunrei erau
sub stapanirea Bulgarilor.
Vechn Bulgari, popor turanic, de acela0 neam ca Hunii
Avarii, locuiau mai Inainte la nordul mrei Negre fntre
Volga 0 gurile Dundrei, unde ei devenir supu0 Avarilor. Pe la 635 ei s'au liberat de stdpanirea acestora
intrar In legturi federate cu imperiul Romaniei, fn urma
crora kanuI lor primi dela imparatul Eracliu (610-641)
titlul de patriciu. Tot sub Erachu (dupe ultima nvlire

a Avarilor in 626, cnd ei au fost silii a se retrage cu

neisbanda dinaintea Constantinopolei), i Slavii de curnd
aezati fn peninsula Balcanica s'au desfacut do Avari,

unindu-se cu imperiul. Era, o rdsvrtire generald a neamurilor supuse stpanirei avare, care de atuuci urma sa
3606

www.digibuc.ro

deeadd repede. La aceast miscare au luat parte si erestinii de engine romana dela nordul Dundrei, numiti captivii Avarilor, in unire cu Bulgarii din acele parti.

In urind, orda Bulgarilor de langa Dunare trecii flui infiintd, fn partite ocupate de Sloveni litre Dunre i Balcan, un stat bulgar F9-1018), care se intinse
apoi i la miazd-zi de Balcan (in Thracia si Mact,donia,
cu parti din Albania, Epir si Thessalia), cuprinzdnd aproape tot teritoriul de rdspandire al Romdmilor in peninsula Balcanied. Dupe edderea puterei Avarilor, si partile Daciei Traiane se gasesc unite cu statul bulgar, ca
prti mai mult sau mai putin dependente. Dupe crestinarea lor (804), Bulgarii s'au slavizat repede fn mijlocul
Slovenilor supusi, cari primird numele stapdmilor Bulgari ; la contopirea celor cloud popoare a contribuit
viul

introducerea limbei slovenesti In biserica lor, prin discipolii fratilor Ciril ii Metodie, apostolii Slavilor apuseni.
In atArnare politicd de statul bulgar, Romnii au urmat
sti fie si In atArnare bisericeasca de acesta, asa, incdt si la
ei s'a introdus limba sloveneascd in biserica, in locul celci
latine dela inceput. Prin statul bulgar i prin biserica bulgard, Romdmii din Dacia au fost despartiti definitiv de
atingerea cu imperiul si de lumea latin, remdind supus,i
pentru mult timp influentei slave. Puterea statului butgar In Dacia a fost desfiintat prin Unguri ; iar influenta
bisericei bulgare a continuat pd.nd la organizarea bise-

ricei romne fa secolul al XIV-lea, dupe intemeierea

Principatelor.
Cnd Ungurii (popor din aceeasi familie ca Hunii, Avaru

vechii Bulgari, de care se deosebeau insa prin

amestec finnic) venird la sfrsitul secolului al IX-lea la

Tisa i Dundre, prtile Daciei crau locuite de Vlahi
Sloveni, organizati In voivodate In cdt-va dependente
asemenea voivodat sub un duce
de statul bulgar.
romAn Gelou (cum fl numeste primul cronicar unguresc) este ardtat In partea nord-vestied a Ardealului, cu
capitala pe Somes (pe la Gildu,la vest de Cluj), alte doua,
In pdrtile dintre munti i Tisa, cari voivodate furd supuse de Unguri. Un alt voivodat, numit butgdresc (de
pendent de statul bulgar), s'a mentinut in partea sud-esticd

a Ardealului pdat, pe la 1003, cnd fu supus de Stefan

cel SfAnt, crestindtorul Ungurilor i primul rege al Ungariei. In aceastd parte, cu tara Fagarasului, se afld apoi
tam Vlahilor (terra Blacorum), ca teritoriu cu oarecare
autonomie national sub regii unguresti, despre care pe
la Inceputul secolului al XIII-lea se ziced cit mult mai
inainte (pnd la cucerirea ungureased) ea fusese tara
Bulgarilor. De acl traditia nationald aduce pe descaleatorul Negru Vodd al Terei-Romnesti. i fn Banat, la

www.digibuc.ro

hotarul Olteniei, s'a mentinut, piing in timpul lui Stefan

cel Sant, un voivodat alcdtuit de Bulgari f Thin, devenit dependent de Unguri i destlintat apoi de Stefan,
care voivodat este ardtat in atArnare bisericeascA de episcopatul bulgar dela Vidin. De acest episcopat depinded
probabil i ceila1i cretini resdriteni din partile Daciei.
Prin cuceririle lui Stefan cel &Ant, intemeietoruf regatului ungar i al bisericei catolice In Ungaria, prtile ro-

mAneti de poste munti au fost definitiv supuse de Unguri.

In acelai timp, statul bulgar fu desfilatat de Byzantini

(1018), care-i fntinserd stdpAnirea pAnd la Dundre. Bise-

rica bulgarti continuA ins existenta sa ca bisericd autocefald, cu scau.nul arhiepiscopal la Ohrida, capitala
tarilor bulgari in timpul din urmd. Arhiepiscopatului de
Ohriga au remas supui (dupe chrisovul impdratigui Vasile R din 1020) i Vlahh din toatd Bulgaria (in intinderea cea mai mare a fostirlui stat bulgar); cu ei tinpreund, negreit i cei dela nordul Dundrei. Locuintele
FtomAnilor ritspAnditi in toatd, Bulgaria i In celelalte
parti ale peninsulei Balcanice erau (dupe mrturii byzantine din acel timp) In muntele Balcan i mai ales In Ma-

cedonia, Epir i Thessalia (numitii aVlahia Mare). La

nordul Dundrei, ei sunt artati in pitrtile Daciei ocupate
de Unpri, unde ei erau cunoscuti cronicarilor ungureti
ca foti ccoloni ai Romanilor ; acl, ca i in Oltenia, i

traditia cronicilor nationale arat locumtele lor mai

vechk

Dupe intemeierea reptului ungar prin Stefan cel Sant,

pAnd la Carpatii resdriteni, in adelai Limp cu desfiintarea

statului bulgar prin Byzantini, reliable& dintre terile locuite de RomAni numai Oltenia ca tara nesupudi altei stdpAniri. Ad. RomAnii au continuat apoi inceputurile de
organizatie nationald, ca cea ardtatd din timpul legdturilor cu statul bulgar in ptirWe oimpate de Unguri. In
pairtile la resdrit de Carpati, Inca* nelocuite de RomAni,
se avezase, dela sfAritul secolului al IX-lea, Pecenegii
(popor turc), ale cdror orde domnitoare se mutard, apol
peste Dundre ; dupe ei venird, in a doua 3mnd-tale a secolului al XI-lea, Cumanii (de acelai neam), dar flirt', a
se aez, aci in mod statornic, avAnd centrul stdpAnirei
lor Intre Don i Nipru, pilnd, la risipirea lor prin
Pe timpul stpAnirei Cumanilor (pang la 1240), prtile la
resdrit de Olt i de Carpati, numite Cumania sau aCumania neagrd, furd ocupate succesiv de RomAni de
peste munti i din Oltenia. Cele dintAi tiri despre Ro-

mAni In aceste locuri se gdsesc in secolul al XII-lea,

la hotarul Galitiei (1161) i fn partile spre marea Neagri.

www.digibuc.ro

10

rant arAtati n relatiuni amicale cu Byzantinii

i fn ostilitate cu Ungurii o oaste byzanting, care atdi
pe Unguri din partile despre marea Neagra (prin TaraMET).

Romneascit), fu ajutat de o ceat numeroasii de Vlahi,

urmasi ai vechilor coloni din Italia, cum zice conteruporanul istoriograf byzantin.
Imprejurarea ca Romnii din regatul ungar s'au Intins dincoace de munti a dat Ungurilor motivul de a consider phrtile transalpine (cum ei numeau prtile rorn-

nesti de dincoace) ca dependente de regat. Aceste pretentiuni au provocat conflicte intre Romani i Unguri
in secolul al XIII-lea, cum si dupe Intemeierea Princi-

patelor. Asemenca confiicte s'au ivit pe timpul legaturilor

Romnilor de dincoace cu imperiui romano-bulgar al

Asanizilor (1186-1257), Intemeiat de Romnii din Balcan
in unire cu Bulgarii, sub conducerea fratilor romni
Asan i Petru, ca reinfiintare a vechiului imperiu bulgar. Att la Intemeierea imperiului ct si mai pe urma,
cci dinti Asanizi, ale caror osti se compuneau mai ales
din Vlahi si Cumani, erau ajutati, In rsboaiele lor, de
aliatii lor Cumani si de Vlahb dela nordul Dunrei,
undo ei recrutau ostasi ; astfel Romnii din Vlahia norddanubiand au Intrat fn legturi mai strinse cu noul stat,
cu care Ii uneau i vechile legturi politice 9i bisericesti.
Demnitorii din dinastia romn a Asanizilor, ca imparati ai Bulgarilor i Vlahilor sau ai Bulgariei i Vlahid (titlu Intrebuintat fn corespondenta cu papa), ca
nou instituitul arhiepiscop primat al Bulgariei i Vlahiei,
investit de papa dupe uniunea acut cu biserica romand
(1204), si-au Intins autoritatea i fn Vlahia dela nordul
Dunrei, asupra creia i Ungurii fceau pretentiuni.
Aceasta a provocat conflicte pentru confiniile Ungariei,
Bulgariei i Vlahiein, sub loan (1197-1207, numit

Kaloioan sau Ioanit) si sub Joan Asan II (1218-1241).

Pe la 1230 Ungurii, repurtand o victorie asupra ostirei

lui Joan Asan II la Vidin, devenir stpni pe o parte

din Oltenia si Inflintarti ad, pentru siguranta nouei cuceriri, abanatul Severinului. Putin mai fnainte, ei si-au

intins stapetnirea si in regiunea Milcovului in Cumania)),

uncle cavalerii Teutoni din tare, BArsei de peste munti

(12H-1225) au ocupat o parte de lard pan la Dunre.
Sub protectoratul Ungarid se Ix-A-lintel, aci un episcopat ca-

tolic, numit episcopatul Cumanilorn (1227-1241) sau de

Milcov, cu locuitori aCumani, Secui i Vlahi. Regele
Ungariei adog apoi la titlul seu i pe cel de rege al
Cumaniei. In urma, pe timpul invaziunei Ttarilor (1241),
se afl fn Tara-Romaneasch cloud voivodate romanesti,
unul (cu cnezate mai mici) In tara Severinului (Oltenia), altul la resiirit de Olt, ambele constlitate in 1247

www.digibuc.ro

11

ca dependente de Ungaria. Pretentiunile coroanei unguresti asupra prtilor dincoace de munti au isbutit sa fie
recunoscute, parte ca protectorat asupra teritoriului episcopatului Curnan, parte ca suzeranitate asupra voivodatelor romnesti infiintate de mai inainte.
Traditia national, piistratti in cea mai veche cronic
a Terei-Romnesti (inceputa in secolul al XVI-lea), cunoaste o organizatie nationalii mai veche In Oltenia, sub
conducatori proprii, numiti Bani (casi Banii unguresti
de Severin), din un neam ce le zicea, Bdsrabi, cu scaunul mai intaiu la Severin, apoi la Craiova. Cel dintiriu
Bdsitraba cunoscut din mdrturie contemporan (cu numele corupt Bezerenbam, fn o cronica tatreascir dela
inceputul secolului al XIV-lea) se alb', aci la 1241 pe
timpul invaziunei ntarilor ; el avii lupt6. cu Ttarii (cari
au intrat in tam Ilaut =-- terra Lytua In Oltenia) si fu
bAtut. Urmasur seu aLytuon (sau Lython), constatat in
1247 ca voivod romn In tara Severmului sub suzeranitate ungureascii, cdzii In lupt cu Ungurii (pe la 1279).

refuzilnd sit plateasc tributul pentru o parte de tari

transalpinit (terra Transalpina = tara MunteneascA)
ocupatir de el cu fratii sei la inceputul domniei regelui
Lachslau IV (1272-1290). Tot pe timpul invaziunei Tatarilor, in partea la resitrit de Olt, numit de ei Kara.
Nap, adeca Vlahia neagr (turceste Kara-Iftak,
reste i sArbeste Sara- Irlaska=Tara-Romneasca), este
artitat in lupt cu ei un voivocl al ciirui nume corupt
(Mislay) se recunoaste in cel al voivodului romAn Seneslau (sau Semeslav), constatat acl in 1247 sub suzerani-

tate ungureascii. In aceasta parte, traditia nationalti

atribue Intemeierea statului romn unui Negru Vod
(personagiu mitic, personificAnd oriinile nationale in

partea nuraita Vlahia neagr., mai inainte Cumania

neagrit), care, descillecnd 3 peste munti i Inchinn-

It, ar fi intemeiat principatul

a toatd, Tara-RomneascA. In realitate, unirea voivodatelor mai vechi inteun singur stat (inceputd sub Lytuon
fratii sei), cu numele Ungrovlahia sau Valachia Transalpina (Tara-Romneasca), s'a indeplinit sub Basaraba
Voivod, 6ul lui Thocomer (probabil urmas al lui Basaraba din 1241), dupe care Tara-Romneascit a fost numit i Basarabia (In secolul al XIV-lea si al XV-lea).
du-se lui i Basarabii de peste

Principatul Intemeiat de Basaraba, cu dinastia Basarabilor (briginarit, dupe traditie, din Oltenia), a inceput

existenta sa ca stat de sine sttAtor pe timpul in

terregnului in Ungaria (1301-1308) ce a urmat dupe

stingerea dinastiei ungurmd a Arpazilor.

In Moldova, care dui% mvazinnea TAtxtrilor a remas
paste un secol sub stiipinirak ace.stora (1241-1345), Ro-

www.digibuc.ro

12

mnii s'au putut organiza In stat OHL dupe retragerea

ordelor ttdreti. Aceasta a urmat dupe expeditia victorioasa ce otile regelui Ungariei, Ludovic de Anjou, au
facia contra Tatarilor din Moldova In 1345, cu lupte continuate i In anii urmalori. La aceste lupte au luat parte

(dupe o traditie pastrat Inteo cronica moldoveneasc

oiela Inceputul secolului al XVI-lea i cunoscut cronicarilor urmtori) i Romanii din Maramure, cari, descalecand pe atunci dincoace de munti pe apa Moldovei,
au Inflintat aci un voivodat, numit tara Moldovein (terra
Moldavana sau terra Moldaviae), in atarnare de Ungaria.
Ca cel dintaiu voivod, cronicile terei numese pe Drago
Vod din Maramure.

Romanii din tara Maramureplui (terra Maramorisiensis) se bucurau, sub regii ungureti, de o auto-

nomie national& sub conducatori proprii, numiti cnezi

(kenezi), cu un voivodn national in frunte. Aceasta organizalie, cu cnezi (numili i udvornici) ca conducatori

i judeditori nationali ai satelor romameti, se aft,' fn

acela$ limp, ca organizatie nationala (de origine anteri-

oarit cucerirei ungureti),i la Romanii din Ardeal 0 din

Banat. Ea era cea dintaiu organizatie romneasca. 0 dincoace de munti Inainte de intemeierea Principatelor, unde
cnezii (denumire slava), constatali ad ca judecatori sdteti sau ca moneni Inca in timpurile urmatoare, se numeau i cu vechea denumire romaneasca, judeci (judece,
judec, judet, jude), negreit numele national mai vechiu
$ al cnezilor romani de peste munli. Cnezatul sau ju-

decia) era o veche institulie romaneasca i dincolo

dincoace de munti, cum $ la Romanii de peste Dunare.
Mai multe cnezate sau judecii (judete) unite alcatuiau o
rtara, cu un avoivod In frunte, titlu pastrat apoi 01 de

domnii romani. Din asemenea uniuni de cnezate s'au format cele dintai voivodate romaneti.
Precum In Tara-Romf. aeascit, a i In Moldova erau
mai multe voivodate de acest fel Inainte de Intemeierea
Prindpatelor. Deosebit de voivodatul tara Moldovei sub
Drago i flul seu Sas ai cronicilor moldoveneti, se afl ad,
In vednatate cu Po Ionia, un voivodat roman (cu tara Sernitului, Intro Prut i Nistru) sub un voivod Stefan (fnamte de 1359), cunoscut cronicarilor poloni. Din aceste
voivodate s'a format principatul Mold-ovei In Intinderea

sa de mai pe urm, Intemeiat ca stat de sine stattor

pe la 1359 (data Intemeierei dupe toate cronicile vechi
ale terei, Incepute In secolul al XV-lea) de catre voivo-

dul romn din MaramureE,4, Bogdan, dupe care Moldova

(Moldavia sau Moldovlachia) a fost numita i Bogdania
(turcete Kara-Bogdan). Partea meridionald, unde Ungurii,

dupe retragerea Tatarilor, au reinfiintat in 1347 fostul

www.digibuc.ro

Is
episcopat Cuman, cu numele de episcopat de Milcov, a
fost unit. cu Tara-Romneascd (ca parti ttresti)))
numitti, ca si ea, Basarabia (pe lng numele mai vechiu
Maurovlachia = Vlahia neagra); sub accst nume (ntins
urmti asupra Basarabiei de astdzi), partea de lngd
gurile Dundrei a fost impreunat apoi cu Moldova.
Cu intemeierea principatelor Tara-Romneasc si Mol-

dova, In secolul al XIV-lea, se Incheie perioada I-a a

istoriei romne, istoria vache a Ronaiai1or.
II
TARA-ROMANEASCA SI MOLDOVA
DELA INTEMEIEREA PRINCIPATELOR PANA LA 1866

a) Sub dinastille Basarabilor ql Bogdan-MugatInilor

Principatele Tara-Romneasc si Moldova, care unindu-se au format Romnia de astzt, au inceput existenta

kr ca state, constituindu-se fiecare prin unirea sub o

singurd domnie a voivod.atelor i teritorlor din cele (loud

teH dependente de Ungaria, Intemeindu-si dinastii pationale i fcndu-se independente de regatul ungar. Astfel

Basaraba Voivod, Intemeietorul dinastiei Basarabilor in

Tara-Rometneascd, s't noqdan Voivod, intemeietorul dinastiei Bogdan - Musatintlor fn Moldova, au Intemeiat

cele doud Principate romnesti ca state de sine statdtoare. Perioada dinastiilor In ambele Principate, kcepAnd cu acesti domnitori, tine pAnd sub Mihai Viteazul
(1593-1601), care treattor le-a unit in 1600 ; apoi urmead'," pertoada domnilor din diferite familii 'Ana la Intemeierea dinastiei Romniei fn 1866, cu care, dupe unirea

Principatelor In domnia luiAlexandru Ioan Cuza (1859-1866),

Incepe o noud perioada, istoria contemporana a Romniei.

Basaraba I (c. 1301-1330), numit si loan (Ivanco) Basaraba *), a mostenit dela W.W.I seu Thocomer un voivodat
dependent de Ungaria, format din voivodatele anterioare
ale lui Lytuon (In Oltenia) si Seneslav (in Muntenia), cu
alte teritorii anexate. Lytuon (constatat 1247-1279), care

Impreund cu fratii sei au unit sub stapAnirea lor cele

cloud voivodate (dupe moartea lui Seneslav), a pltit cu
viata Incercarea de a se face independent de regatul
ungar. Urmasul seu Thocomer, pe care nu-1 cunoatem

*) Domnii Terel-Romnesti, cum si (dupe el) eel al Moldovei, Intrebuiniesu prenumele loan (prescurtat
ca nume domnesc InaIntea numelui propriu, precum ultimil domnitori din dinastia Asanizilor, dupe loan si Loan Asan U, ca i urms-sil lor ln Bulgaria.

www.digibuc.ro

14

decat ca tata (negresit I predecesor) al lui Basarabs.,

a remas, pe cat se vede, supus coroanei ungure;ti, platind tribut suzeranului. Dar in timpul interregnului ce
a urmat fn Ungaria dupe stingerea dinastiei Arpazilor

(1301-1308), voivodul Transalpin castiges, o situatie mai

mult sau mai putin independent de regat, cu putere su-

veran In toat Tara-Romaneascd, cum se numea,

noul principat unit (toat Ungrovlahia, In actele grecesti i slovenesti). Noul rege al Ungariei, Carol Robert

de Anjou (1308-1342), trimise In mai multe randuri (Inainte

de 1324) un sol la Basaraba, spre a restabili legitturile an-

terioare si a regula unele chestiuni privitoare la confinii.

Neobtinand rezultatul dorit, Carol Robert Mod In 1330 o
expeditie In Tara-Romneasca, spre a recupera confiniile
regatului pe care Basaraba le detinea. In prejudiciul coroanei. Confiniile litigioase era Severinul, pe care regele
fl ocupa, Indat la inceputul rsboiului, i oarecari pri
stdpanite de Basaraba In regatul Ungariein la confiniile
transilvane (pentru care papa loan XXII ii adresa o scrisoare In 1327), negresit ptirtile de peste munti ce se
sesc apoi in posesiunea domnilor romni ca ducat al
tigrasului i Amlasului. Mai fnainte constatate fn stdpanirea Ungurilor Inca In 1291, Severinul si tara Fagdrasului (cu o parte limitrofd la N. de riul Lotru, Intinzandu-se peste munti in regiunea Amlasulup au trecut apoi,
nu se stie cum, In stdpelnirea voivodului Transalpin ca
vasal al coroanei unguresti. Rsboiul fntreprins de Carol
Robert spre recuperarea lor f nenorocos pentru Unguri.

Dupe ce ocupa Severinul, regele fnainta spre cetatea

Arges, resedinta domnului roman, unde suferl o grea

Infrangere. Abia scalAnd cu viatd, Carol Robert n'a mai

cercat apoi s restabileascii suzeranitatea coroanei unguresti fn Tara-Romneascd. Inainte de Hisboiul cu Ungurii,
Basaraba, socru al tarului bulgar Alexandru (1330-1365),

a ajutat cu oaste numeroasd pe predecesorul acestuia

contra Byzantinilor (1323) si Sarbilor (1330). Alianta cu
Bulgaria, cum si Institutiunile de origine byzantino-bul-

gard ale statului roman erau o urmare a legdturilor

dintre ambele teH din timpul Asanizior, desflintate prin

suzeranitatea ungureascd.
Alexandru I (1330-1364), fiul lui Basaraba i asociat

la domnie pe timpul rdsboiului cu Ungurii, restabill bune relatiuni cu Ungaria sub regele Ludovic (1342-1382). Avand cu

acesta o Intalnire In Ardeal (1343), el recunosch suzeranitatea regelui pentru posesiunile de peste munti, primite
ca feude unguresti. Luand part% ca aliat al Ungurilor,
la luptele contra Tdtarilor ilin Moldova (13i5-1346), el
castiga i prtile ttdresti (numite In titlul domnilor
urmalori alaturea cu partite de peste muntin) de langit

www.digibuc.ro

Milcov pnii, la mare, cucerite atunci dela Mari. EpiscopatuI catolic de Milcov (infiintat aci In 1347 ca restaurare a fostului episcopat Cuman) fncetnd curnd sit
functioneze, Alexandru recunosat jurisdictia bisericeasc
a episcopului Transilvaniei asupra catolicilor din TaraRomneascii. Sotia lui din a doua castorie, Clara Doamna,
era, catolidt i o ferventei protectoare a catolicismului.
Pe lngg, ocrotirea dat catolicilor in tara sa, el avii
grije s organizeze i biserica romn, Infiintnd In 1359

mitropolia Ungrovlahiei sub ierarhia patriarhiei de Constantinopole (in locul ierarhiei anterioare a Ohridei). aMitropolitul a toata Ungrovlahia ave i jurisdictia bisericeascei asupra Romnilor din regatul ungar, cu titlul
de aexarh a toat5, Ungaria si al plaiurilorn. Intemeietor
al mitropoliei cu scaunul la Arges, unde s'a pstrat cea
mai veche biseric a terei (biserica domneascii), Alexandru

este si ctitorul vechei biserici a mnstirei dela Cmpulung, unde se afla mormntul lui.Inscriptia (sloveneasc)
de pe piatra funerarti Ii numeste marele x singur stpnitorul domn Io. Nicola Alexandru Voivod, fiul marelui Basaraba Voivod. In documente i cronice el este

numit numai Alexandru. La sfrsitul domniei sale, el

era, in neIntelegere cu regale Ungariei, suzeranul seu,
pentru prtile de peste munti i ttresti, din cauza pretentiunilor de suzeranitate i asupra Terei-Romnesti, pe
care domnul rometn refuzet a le recunoate. In aceast

stare de ostilitate cu Ungaria, Ii urm, In domnie fiul seu

Vladislav.
In acelasi timp, Bogdan I (1359-1365), intemeietorul
principatului MoId.ovei, er in lupt cu Ungaria pentru

mdependenta noului stat. Inca inainte de a lu domnia

Moklovei, el avuse, ca voivod al Romemilor din Maramures, neintelegeri cu regale Ungariei, fn urma crora
el este numit in documente unguresti (1343 si1349) infidel notoriu. Pe urmd, Bogdan si fiii set trecnd In Mol-

dova, posesiunile lor in Maramures fur confiscate, si

regele le conferl apoi (1365) fiilor lui Sas, despoiati de
bunurile i drepturile lor In tara Moldovei de calm
Bogdan. Iesind din Maramures, voivodul reisvratit a
ocupat Moldova in neatetrnare de coroana ungureascit,
ale crei pretentiuni asupra acestei teri, Incepnd Inca
dinainte de invaziunea Tatarilor, fusese restabilite dupe
liberarea ei de sub stpAnirea ttreascd prin ostile re-

gelui Ludovic (1345-1346). In tara Moldovei, Bogdan se

fcit stpn pe voivodatul dependent de Ungaria, inflintat
putin mai Inainte (dupe unele cronici, In 1352) sub Dragos
Vod din Maramure i fiul seu Sas, si intemei un principat independent. Regale trimise contra lui pe RointInul

www.digibuc.ro

16

Dragos, flu! lui Giula din Maramures, qpre resLaurarea

terei Moldovein i spre a readuce la ascultare pe
rebeli ce s'au abtut dela calea credintei datorite. Pentru
serviciile sale, Drago f rspltit prin donatiunea unor
sate romnesti in Maramures (20 Martie 1300). Si In anii
urmdtori, Ludovic a trimis mai adeseori ()stile sale contra lui Bogdan, dar fdr s isbuteasc a-1 supune.
Cronicile terei pun Intemeierea principatului la 1359, si

dau lui Dragos 2 ani, lui Sas 4 ani, lui Bogdan 6 ani

de domnie. Data intemeierei 13:59 se raporta la inceputul

domniei lui Bogdan (numit fn liste oficiale din 14(,3

1407 ca cel dintAiu domn), care a iesit din Maramures

putin 1nainte de 1360. Impreun cu voivodatul Inflintat
sub Dragos si Sas sub suzeranitate ungureascd, Bogdan
a cuprins, In principatul intemeiat de clansul, i alte teritoru, Intro cari i un voivodat romanesc asupra canna
Poloma falce pretentiuni de suzeranitate. In acest voievodat, regele polon Cazimir III (1333-1370), cucerind
partea vecind a Rusiei rosii (la hotarele de miaza-noapte
ale Moldovei), trimise in 1359 o oaste in ajutorul unui
pretendent Stefan, fiu al unui fost voivod Stefan, contra
fratelui seu mai tanr Petru, care detinea mostenirea printeasc dupe moartea tatalui, InlaturAnd pe Stefan cu
ajutorul Unc,.urilor (cum zice cronicarul polon, probabil

in loc de 14aramureseni). Oastea polona suferi o grea

InfrAncrbere In codrul din tinutul Sepenitului (intro Prut

Nistru). Pretentiunile de suzeranitate ale Poloniei asupra Moldovei nu mai reapar apoi decat dupe ce urmasii
lui Bogdan au recunoscut suzeranitatea lui Ludovic, regele Ungariei Poloniei, care urma unchiului seu Cazirnir
pe tronul polon (1370). MormAntul lui Bogdan se afl
In biserica zidit de dnsul la Radauti (catedrala episco-

piei de mai pe urma). Inscrip(ia pus de Stefan cel

Mare strabunului seu Il numeste Bogdan Voivod eel

Btrn.
Cu Latsco (1365-1373), fin] lui Bogdan, s'a stins descendenta brbteasc a Intemeietorului Principatului. Fratele seu Bogdan a murit mai lnainte, fard urmasi cuno-

scuti *) Latsco, trecnd cu o parte a poporulin seu la

biserica latin, Inflint un episcopat catolic la Siret (1371).
Murind fr mostenitori brbatesti, fi urma in domnie

principele lituan Inrg Koriatovici (1373-13/5), chistorit

(probabil) cu Anastasia, fiica lui Latsco. Iurg 1nfiint. un
*) In pomelnlcul cunoscut mitropolltului Dosoftei, flul bit Bogdan, numit Fedor (=--Boe-dan) Bogdanovicilt, era pomenit Inainte

de Latseo. El este probabil ldentic cu Bogdan, vrul flilor lui

1u4a din Maramuro (nepoill de frate ai lui Bogdan cel
constatat in 1353 ca voivod de Maramuro. .

www.digibuc.ro

epitcopat ortodox, atribuit flului seu Iuga (confundat eu

dansul), care a domnit mai tarziu. (1400). In domnia
Principatul s'a fntins [Ana la mare, cu Cetatea-Alb, unde
apoi (1393) se gaseste primul scaun episcopal ortodox al
Moldovei. In aceasta parte nou ocupat, el ava lupte cu
Tatarii, in urma crora rasplti serviciile nameasnicului
Cettii-Albe (1374); documentul respectiv (cunoscut numai

dupe o copie) este cea dintaiu carte domneasca de donatmne in Moldova. Prin cancelaria lui s'a introdus si
formularul lituano-rus al chrisoavelor moldovenWi. Ca
strain, Iurg n'a reusit sa cas,tige simpatiile term fu
rsturnat In favoarea Musatinilor, descendenti (probabil)
in linie femeiasca ai lui Bogdan. Asa s'a intemetat dina-

stia Bogdan-Mus,atinilor, care a domnit in Moldova pa,nd

la sfrsitul secolului al XVI-Iea.
In Tara-Romaneasca, Vladielav I (1364-1374), flul lui

Alexanlru, fncepa domnia fn ostilitate cu Ungaria, refuzand, ca i fatal sell, a recunoaste suzeranitatea ungureasca asupra Principatului. Conflictul fti aplanat (1366),

Vladislav primind Severinul ca feud unguresc, cu titlul

de ban al Severinului, impreunti cu titlul de duce al
Fgarasului pentru posesiunile de peste munti, conferite
prin nou investiture', (ca noua plantatiune), i recunoscand pe regele Ungariei ca domn natural (suzeran) al

seu. El confirma apoi Brasovenilor, prin un privilegiu

comercial (1368), vechile libertti ce le-au fost acordate

in Tara-Romaneasca ; acest document (scris latineste, cu

pecete atrnat) este cea mai veche diploma ce s'a pastrat dela un domn roman. Tot dela dansul este i cea
mai veche moneta romaneasca *), cu legend latina, avand
pe o parte vulturul ca marca terei, pe alta scutul casei
Anjou din Ungaria. Ca vasal al regelui Ungariei, Vladislav fi veni in ajutor (1368) contra Turcilor, care in
unire cu tarul bulgar dela Tarnova, Sisman (vasal turcesc), atacara Bulgaria apuseana cu capitala Vidin, de
curand cuceritit de Unguri, si contribui cu ludata vitejie la respingerea dumanului era, cea dintaiu lupta a
Romanilor cu Turcii. Noue neintelegeri intro vasal i suzeran provocara apoi un rsboiu Intro ei (1369); oastea

ungureasc, condusd de voivodul Transilvan, care czii pe

campul de bittaie, sureri o infrangere (pe Ialomita)si sibta

a se retrage In grab. Iari impacat cu regele, Vladislav

institui un episcop pentru catolicii din Prmcipat si din
prtile de peste muntf, ca sufragant al episcopului Transilvaniei (1369), cu scaunul la Arges (unde sunt ruinele
unei vechi biserici catolice SeLn=Nicoark). El inflinta
*) Monetele adr135Ittulpi BogOnn I aunt mat protabil deli Bog-

dan II (1.449-1454

www.digibuc.ro

18

un episcopat ortodox la Severin (1370), In atrnare

de mitropolitul Ungrovlahiei. In prtile Severinului, el
funda manstirea Vodita ; chrisovul de fundatiune (scris
sloveneste, frd data), care se pastreaza in Arhivele Statului, este cel mai vechiu document intern al terei. La
sfrsitul dornniei sale, Vladislav avir un nou rasboiu cu
Ungurii (pe la 1374), care se sfarsi cu inlturarea suzeramtalii unguresti : in 1377 Tara-Romaneascit este ardtat ca independent de Ungaria.
Fratele seu Radul I (intre 1374 si 1385), urmndu-i ca
domn independent, renunta la feudele unguresti, luate in
stapnire de Unguri. In Severin se gaseste apoi iari un
Ban unguresc (1376), cum si un episcopat catolic (1382),
in locul aelui de Arges, care inceta s functioneze ; deasemenea prtile de peste munli au fost reunite cu Transilvania. Tot atunci, i prtile tatdresti dela gurile
Dunrei ce fusese unite cu Tara-Rometneasca seamna
s fi trecut (sub numele Basarabia))) in stapnirea Mol-

dovei, supusti suzeranitatii unguresti sub urmasii lui Bogdan. In aceste prti romnesti despre Tatari, papa Griore XI, adresandu-se regelui Ungariei i arhiepiscopilor

in Ungaria (1374), voi s inflinteze un episcopat cape urm se gelseste acl episcopatul ortodox al

tolic ;

Maurovlahiei, cu scaunul la Cetatea-Alb, ca episcopat

moldovenesc. Radul a fundat manastirile Tismeana, Cozia

Cotmeana. Ca pios fundator de mndstiri, in acelasi

limp domn independent si strbun al Basarabilor urmatom, el a fost considerat, in traditia monasticd dela Tismeana, si ca fundator al Statului astfel el fir confundat
cu descalectorul Negru Voda al traditiunei populare
pus in fruntea listei domnilor, cu numele Radul Negru.
Ca dornn care a renuntat la posesiunile de peste munti,
castigate de predecesorii sei ca feude unguresti, lui s'a
atribuit apoi de catre cronicarii mai tarzli descalecatul
terei din Amlas i Fgras (numite in titlul domnilor),
prin analogia descalecatulm Moldovei din Maramures
pe temeiul traditiunei despre vechiul descalecat al Romanilor de peste munti In partea resaritean a Terei-Rornneti sub legendarul Negru Voda.
Dinastia Moldovei, dupe stingerea descendentei brbrttesti a lui Bogdan, fu reintemerat, ca continuare a casei
acestuia in linie femeiasc, de attre Petru I Musat (1375
1391) si fratele seu Roman I (1391-1394). Mama lor
Musata (convertita catolica cu numele Margarita), dupe
care noul doran a primit numele patronimic, reprezenta
dreptul de motenire al urmailor ei la tronul terei, ca

www.digibuc.ro

10

descendenta lui Bogdan, strdbun al Musatinilort). Ca tatd,

stiri mai tarzii arata pe Costea Voivod (numit, in p6melnicul oficial al dinastici, intre dornnii terei inainte de
Petru), probabil voivodul unui teritoriu cuprins apoi In
Principat. Mama lui Petru ave o pioasa solv.itudine pen-

tru fundatiunea catolicd a lui Latsco la Siret, inzestrandu-o cu o fundatiune din partea sa, pentru care obOita o donatinne dela flul ci (1381). Inc dela infiintarea
episcopatului de Siret (al carui episcop era din Polonia si
ordinat de cel dela Cracovia), Moldova a intrat, pe timpul unirei regatului polon cu cel ungar sub Ludovic

(1370-1382), In relatiuni cu Polonia, mai strinse decat

cu Ungaria. Dupe moartea lui Ludovic, cele doud co-

roane, mostenite de cele cloud fiice ale lui, i disputau suzeranitatea asupra Moldovei. Prin castoria mostenitoarei
Poloniei cu Vlaclislav Iagiello, ducele Lituaniei, regatul
polon, unit cu Lituania, deveni statul cel mai puternic la
hotarele Moldovei (despre Rusia rasie si Pudolia, cu-

prinse In noua monarhie). Fa( cu anarhia ce in acelasi

timp era. In Ungaria 'And la recunoasterea ca rege a
ginerelui Sigismund de Luxemburg, Petru (unit si prin
oarecare ahanta de familie cu regele Poloniei) recunoscit
in 1387 suzeranitatea coroanei polone. Actul omagial
'scris latineste, cu pecete atarnata) este cea mai veche
diploma' moldoveneascd ce s'a pdstrat. Dela Petru sunt

cele dintai monete moldovenesti, cu legenda latina, avand

pe o parte capul de bour ca marca terei, pe alta scutul

casei Anjou din Ungaria, remas dela suzeranitatea ungureascd. Resedinta lui era la Suceava, vechea capitald
a Moldovei. Sub fratele seu Roman, care in chrisoavele
sale tinul din 13 2, scris sloveneste, cu pecete atarnata,
se pastreazd In Arhivele Statului) se numeste domn
terel Moldovei dela munte pn la mare, se isca un

conflict Intre biserica Moldovei ,si patriarhul de Constantinopole. Acesta numi un mitropolit pentru Maurovlahia
(1393), pe care domnul cu eel doi episcopi ai terei (losif,
cu scaunul la Cetatea-Albd, i Melette) nu voi sd-1 pri-

meascd, refuzand a recunoaste dreptul pretins de patriarhul. Conflictul fit aplanat mai tarziu (1401), biserica
Moldovei recunoscand suprematia patriarhiei de Cons-

tantinopole, i patriarhul pe episcoptil Iosif ca mitropolit

al aMoldovlaluei.

In Tara-Romneasca, dupe domnia pasnicd a lui

Radul I, sirul domnilor rdsboinici se continua cu fiii sei
Dan I (1385-1386) i Mircea I cel Baran (1386-1418). Dan
*) Anastasia, flat luI Latsco, erti. miitusa (slay. teta, tradus
gresit soacra" .= testa) lui Alexandru cel Bun, probabil ca val.& a
tatatui seu Roman. In acest caz, Musata, prin care Mu5atinii desaindea din Bogdan, ar deci filca acestuia.

www.digibuc.ro

20

intreprinee recucerirea Severinului; ntivElind cu puternici

oasts In Banat. El cgtz In lupta eu tarul bulgar Sisznan,
cand Romanii au cucerit Silistria i Dobrogea, tare. lui

Dobrodici (mort pe la 1380), care se desfacuse de Bulgaria. Mircea, In cele dintal chrisoave ale sale (1387),
se numeste mare voivod i domnitor a toata tara Ungrovlahiei si al prtilor de peste munti, Inca i spre prtile ttaresti, i Amlasului i Fagrasului herteg, fti banatului dela Severin domn, si de amandouit prtile pe

toata Dunarea pn la marea cea mare si cetath Dar-

storului stapanitor. In documente latinesti, el poarta titlul :

Voivod Transalpin, duce al Fagtirasului i Amlasului,
comite (sau ban) al Severinului, despot al terei lui Dobrodici i domn al Silistriei. Posesiunile exterioare numite In

titlu (fntre care cele spre partile tatiiresti erau un rest

din anterioara posesiune de langa Milcov liana la mare)
erau stpanite In realitate. Severinul i partile de peste
munti (Amlasul i FIgarasup au fost recastigate, Ilupe
luptele lui Dan cu Ungurii, ca feude unguresti ; iar Dobrogea i Silistria au lost cucerite In rasboiul cu $isman.
Prin posesiunea transdanubiana, Mircea intra fn conflict cu Turcii, crora Dobrodici fusese tributar, cum era
Sisman. In batalia dela Campul-Mierlei (1389), el lupt
contra lor ca aliat al Sarbilor. In vederea furtunei ce-1

astepta In urma, el Incheie, prin rnijlocirea lui Petru

Musat, un tractat de alianta cu regele Poloniei (1390),
Innoit la fnceputul domniei lui Roman (1391). Era o aliantit
defensiva (In care era cuprinsa si Moldova ca tara sub
suzeranitate polon) contra ori crui duqman, Ins In
primul rand contra regelui Ungariei, in cazul cand acesta
ar ataca pe unul din aliati. Atacul unguresc la care
aliatii se asteptau prive.a mai ales Moldova. Spre a o supune din nou suzeranittii unguresti, regele Sigismund
trec muntii, chiar pe timpul cand Mircea era In cel mai
greu rsboiu cu Turcii, In iarna din 1394 spre 1395. Sultanul Baiazid, Invingtitorul dela Campul Mierlei, supunand Bulgaria resaritean cu capitala Tarnova (1393),
Dobrogea cu Silistria. Dupe Incercarea lui Mircea
de a le recucerl, Baiazid, cu puternicit oaste, trec Dundrea In Tara-Romneascii, La Bovine, langa Crafova, s'a
dat memorabilia. batalie din 10 Octomvrie 1394, In care,
dupe marturii setrbe9ti, bulgaresti, byzantine roma-

nesti, Mirceaprincipe Intro crestin cel mai viteaz

cel mai agern, cum fl numeste cronicarul turcesc a
Invins pe Baiazid. $i fu riisboiu mare cat se Intuneca
de nu se vedea vazduhul de multimea sageatelor, asa de
se vrasa snge mult cat era vile crunte. (Cronica lui
Moxa). Pierderile de ambe partile fiind mari, Baiazid se
retrase peste Dunre, iar Mime. la Arge. Acl Turcil il

www.digibuc.ro

21

atcarti din nou ; cu ajutorul vrajmalului dinuntru, al

pretendentului la domnie Vlad, ridicat rival ca vasal turcesc, invingtorul dela Rovine fa Invins si silit a se re-

trage peste munti. In acela0 timp, Sigismund trecegt muntii

fn Moldova.
La Suceava domnegi Stefan I (1394-1400), nepotul lui

Roman*). El a venit la domnie ea ajutorul regelui Poloniei, dupe detronarea unchiului seu, in urma ostilitti-

lor ce acesta avuse cu ducele 'Allan Vitold, vrul si

puternicul vasal al regelui. Aceasta ava ca urmare o
fncordare in relatiunile cu Mircea, aliatul lui Roman.
In rsboiul cu Turcii, regele Poloniei si domnul Mol-

dovei, aliatii lui de pan atunci, nu i-au venit In ajutor.

Acum Mircea, nevoit se', caute ajutorul regelui Ungariei,
nu pute sa, ajute pe domnul Moldovei contra Ungurilor.
Sigismund fnaintnil OA. la Suceava, sill , e Stefan, dupe
o rezistent fnviersunat, sd-i se lnchine lanuarie 1395).
In acelasi timp, Stefan trimise si regelui oloniei un act
omagial. Conform obligatiunei sale din acest act, el lua
apoi parte la expeditia polono-lituan sub conducerea lui
Vitold contra Ttarilor (1399); dar oastea crestin fa btutd, si neisbanda atrase lui Stefan cdderea, prin o fncercare a lui Roman de a ocupet iarsi tronul. De aceste
carte profit Inga (Jurjevici), fiul lui Iurg Koriatovici si.

al Anastasiei, spre a lue. domnia (1400), pan cand Mircea

interveni (dupe moartea lui Roman si a lui Stefan) in favoarea lui Alexandru, fiul lui Roman.
Sigismund, intorcandu-se din expeditia fn Moldova, Inchei la Brasov (7 Martie 1395) un tractat cu Mircea, prin
care acest din urine', se obligQ"pentru ajutorul ce regele

li va da contra Turcilor, sa-i vin in ajutor contra lor

totdeauna si el in persoan, de cate ori regele va piec
fn persoana, si numai cu oastea sa, cnd regele va trimite numai oastea. Cu ajutorul lui Sigismund, Mircea recuceri tronul din manila rivalului seu Vlad, si. cetatea
Nicopolea-mica (Turnu - Mgurele) din mnile Turcilar
(Maiu 1305). La refntoarcere, Sigismund fa atacat, In
munti (la Posada, lang Rucdr), de Vlad cu o math'. de

Romani. In anul urnator, Mircea lua parte, ca afiat al regelui Ungariei, la batlia dela Nicopole (28 Septemvrie 1396),
nenorocoasa pentru oastea crestin, compus de Unguri,
Romani, Germani, Francezi si Englezi. Alturea cu regele

Ungariei si cu domnul Terei-Romnesti, a luptat acolo

burgravul de Nuremberg, Frederic VI de Zollern, stritmosul

*1 In chrisovul seu pentru mArdistireaPobrata, dtat Intro cro-

nta, compllat5. Inainte de 1775, Stefan numeste pe flil lul Roman ca

afrasi (=--veri) ai set ; el este decI fdentic cu Stefan, anepotuli lut
Roman, numit Intrun chrisoy al acestula. In cronicl, el este =aft
brat (frate), probabil In loc de bratan (siapot.), al kit Roman.

www.digibuc.ro

22

Domnitorului Romilniei sub a crut conducere, tot

acolo, dupe cinci secole aproape, urmasii lui Mircea,
rsbunnd pe strmosii lor, au Inceput lupta care a intemetat Regatul roman.*) Dupe batlia dela Nicopole,
Mircea avit din nou lupte cu Turcii i cu Vlad, sustinut de

ei ; Vlad f prins de oastea ungureascit ce-i venl In a-

jutor, tar Turcii, btuti de Mircea pa teren priincios, se retraserd cu mari pierderi (1397). IDupe o nou isbncl asupra Turcilor, cari navlir In Tara-Romaneasca (1400),

facii pace cu ei, invoindu-se s plteasc tribut, in

turcesc : ea este numit apoi (dupe o intrerupere dela
el

schimbul posesiunei transdanubiene, recstigatil ca feud

1393) iardsi in titlul lui (de amndou partile pe Dunre

pan la marea cea mare, cu cetatea Darstorului i alte

cetiiti turcesti). Hati-humaiunul primit dupe aceast

pace, cu data 1402 Octomvrie (a. hegirci 805, luna Rebi-el-

avvel), care a format baza capitulatiunilor cu Poarta, a

fost obtinut dela Soliman, fiul lui Baiazid, pe cnd tatl
seu, dupe batalia dela Angora (20 Iulie 1402), se afla In
captivitatea hanului tataresc Timur. Prin acest hati-humaiun (cunoscut nurnai in traductia greceasa, publicat
de Fotino, dupe o copic luat la Constantinopole de Enache

Vactirescu) se garanta autonomia terei, cu dreptul de

alegere a domnului, In schimbul unui tribut anual de

3000 bani rosii (galbeni). Si ca domn tributar, Mircea

a mai avut lupte cu Turcii, ajutnd pe un fiu al lui Baiazid,
Musa, contra fratilor lui (1406-1413); in urm, cu sultanul
Mahomet I (1413 si 1416), cu care a innoit tractatul anterior.

Pe lnga faptele sale rsboinice, pentru cari el a fost

apretiat ca cel mai viteaz principe crestin intro contemporanii sei, Mircea s'a distins i prin faptele pcei. El a
Inzestrat cu donatiuni fundatiunile mnstiresti ale tatlui seu si a zidit biserica mndstirei dela Cozia, un pretios monument al vechei arhitecturi rornanesti ; acl se afl
mormntul seu i chipul seu zugrtivit ca ctitor. In domnia lui s'a reinfiintat episcopatul catolic de Arges. Cu
grije i pentru prosperarea econornicd a terei, el a acordat privilegii comerciale negutatorilor din Lemberg (1409
altul anterior fr data) si a reinnoit pe cele acordate
de predecesorii sei Brasovenilor, stabilind taxele vamale
(1413). Cu Mircea se Incheie sirul domnilor sub care
principatul Terei-Romnesti s'a consolidat a$ a hack a
putut s reziste furtunilor urmtoare.
In Moldova, consolidarea Principatului s'a Indeplinit
sub contemporanul seu Alexandru I col Bun (1400-1433).
Cea dintaiu grije a lui Alexandru a fost s restabileasc
) Nicopole, M96-4877-1904. Cuvntare rostit1 in Academia Romani de Regale Carol I. $edinta dela 21 Mantle 1904.

www.digibuc.ro

23

ordinea fn biseric, aplannd conflictul cu patriarhia de

Constantinopole, iscat sub tatal seu Roman. El obtina dela

patriarhul recunoasterea episcopului Iosif dela Cetatea-

mitropolit al Moldovei (1401), si asezA, scaunul

mitropolitan la Suceava. Vechea catedral a mitropoliei
(astzi frumos restaurat), a crei fundatiune se atribue
de traditia local lui Petru Musat, este un monument din
cele mat pretioase ale arhitecturei romnesti. La Suceava,
Alexandru aduse dela Constantinopole pe Invtitatul
Grigore Tamblac, ca predicator si invatator la mitropolie, unde se infiint atunci o scoal. La aducerea
moastelor lui Ioan cel Nou dela Cetatea-Albd la Suceava
(1402), Tamblac or stabilit acl i rostl un cuvAnt panegiric ; el a scris apoi i Viata mucenicului (care suferise
Alb

martiriul pe la 1330 in Cetatea-Alb, sub Ttari). Alexandru

alai* episcopiile de Roman si de Rduti, la mntisti-

rile ce erau acolo de mai inainte. El fnflint i un al doilea

episcopat catolic (pe lngd cel dela Siret, care dupe Latsco
function& numai nominal), cu scaunul la Thrgul-Moldovei, *) mutat apoi la Bacu. Din fundatiunile sale man A.stires, ti, cea mai fnsemnat este mnstirea Bistrita, unde a
fost fnmormntat i unde, sub thu sei, s'a fnceput a se scrie
cea dintAiu cronicti a terei, letopisetul dela Bistrita. Tot
acolo s'a pdstrat cel mai vechiu pomelnic al dinastiei (fn-

ceput fn 1407).
Pe laug f ntocmirile sale fntelepte fulduntru, Alexandru

ava grije i pentru futtirirea pozitiunei sale fn afard. El

reinnol legturile de vasalitate cu Polonia (1402) ; fn acelasi timp i Mircea reinnoi alianta cu regele Poloniei, restabilindu-se astfel tripla aliant polono-romn. Alexandru
regul apoi i comerciul cu Polonia, prin un chrisov dat
orasenilor din Lemberg (1408), ca i Mircea ; el a acordat
Brasovenilor un privilegiu comercial, innoit de urmasii
sei. Dupe alegerea regelui Ungariei, Sigismund, ca Im-

ptirat al Germaniei (1410), alianta intre Polonia, TaraRomneasc si Moldova fa ref nnoit prin noue tractate
cu Mircea i cu Alexandru (1411), fn cari se prevedett indatorirea celor trei aliati de a veni in ajutor unul altuia, mai
ales contra regelui Ungariei, dacd acesta ar atc pe unul

din ei. Totusi in tractatul dela Lublau (1412), fncheiat intre

regii Ungariei si Poloniei, Vladislav Iagiello consimtl, f n
schimbul recunoasterei suzeranittii sale personale asupra
Moldovei din partealui Sigismund, ca domnul Moldovei sd

fie dator a yen' In ajutor regelui Uogariei contra Tur-

aCivitas Moldaviensisa (Targul-Moldovet), numita acapitala

Valabiel mici, unde er I un episcopat ortodox, nu poate fl
Baia (cum se crede); probabil er Roman, numit si uTtirgul-de-josn
(Dolnzi torg), ca a doua capital/1 a terei tpentru tara de jos).
3606

www.digibuc.ro

24

cflor, iar dael s'ar Impotrivi, tara lui s fie imprtit intre

cei doi regi. Invoiala fu tinut secrete:, ase, hick Alexandru, nebnuind nimica, ajut apoi (1414 si 1422, ca
mai Inainte In 1410) pe regele Poloniei contra cavalerilor Teutoni din Prusia, unde ostasii moldoveni s'au

distins la Marienburg (1422). El se si case.tori cu vara regelui, Rimgala (de care se desprtl In 1421), si cstori pe fiul
seu Bias cu cumnata regelui (1425). Dar In cele din urm,

aflnd probabil de cele urzite contra tronului seu, el fsi

incheie domnia fn rsboiu cu suzeranul, nvlind In

Pocutia si in Podolia (1430-1432). Intors din rsboiu Invins i bolnav, el muri fr s fi fncheiat pace.
In domniile lungi, fntelepte i vitejesti ale lui Mircea
cel Btren i Alexandru cel Bun, Principatele romenesti
s'au ridicat la o insemntate fntre statele europene cum
n'o avuse pen atunci. Puterile vecine au invetat s pretueasc amicia i alianta lor, s cunoasc pericolul dus-

maniei lor. In marea primejdie de care lumea crestin

er amenintat din partea Turcilor, tinerele state ale

Romemilor s'au dovedit ca zid de aprare al crestinttii,

zid viu ce-a stet necurmat
furtunile urmtoare. Consolid-irea lor trainica, cu asemenea putere de rezistent,
s'a Indeplinit sub domnii de pen., ad i mai ales sub
Mircea i Alexandru, apdratori In afard, organizatori
inlauntru.

Domnii tineau tara cu ajutorul si cu sfatul boierilor.

Chrisoa ele lui Mircea si ale con temporanilor sei fn Mol-

dova stmt cele dintai In care sunt numiti boierii sfatului domnesc ca marturi, cu titlul boieriei lor. Boieriile
erau fntocmite dupe tipul byzantin, cu denumiri grecesti
sau slovenesti (dvornic=palatinus, logo fet=cance/Larius,
spatar=marescalrus, vistiar -=thesaurarius, postelnic=cubi.cularius, peharnic [in Moldova, ciasnic]= pincerna, stolnic=dapifer, cornis = comes stabuti, clucer = claviger). In
Tara-Romeneasc, banul Craiovei (denumire finprumutatti
probabil dela Unguri), primul Intre boierii terei, i judetii
(sloveneste sddets), capn judetelor, cu denumire veche ro-

mneasc, erau de origme anterioar Intemeierei Prin-

ci patului. Prcdlabii (ungureste porkolb, lat. cast ellanus),

capii cettilor cu tinuturile lor, i starostele (poloneste

tarosta, lat. rapitaneus), capul tinutului Cernuti (apoi

eel al tinutului Putnei), erau dregtorii de origine ungureasc i polon. Boierii erau de cloud categorii : boiert
mari, din cari se alcatui statul domnesc, i boieri mici
sau boierinasi, i erau toti osteni. Din ei, domnul ii alege
dregatorh Statului si demnitarii Curtii ; iar ei, impreun cu
mitropolitul si cu episcopii, alegeau pe domn dintre membrii dina.tiei. Boierii, boierinasii i mosnenii (terani
beri, numiti i rezesi), impreuna cu episcopiile i mane.-

www.digibuc.ro

stirile, aveau proprietatea pamntului mostenit (ocin) sau

conferit lor prin donatiune domneasc ; restul era proprietatea domnului ca stpn suveran a toat tara.
Veniturile propriettilor domnesti si ale vdmilor (pentru
import si export), Impreun cu drile, formau veniturile
vistieriei Statului, Pamantul se lucr de f)roprietari si de
terani asezati pe propriettile domnesti, bisericesti boieresti, numiti (in documente romanasti de mai trziu)
rumnin sau vecini. Ca muncitori se fntrebuintau
robi tigani i ttari, pomeniti mai intaiu fn chrisoavele lui
Dan (1385) si Mircea (1387) in Tara-Romneasc (atigani))), in cele ale lui Alexandru (1401 tittari, 1428 tigani

ttari) In Moldova, ca familii (sdlase i bordeie)

druite mnstirilor. Agricultura, vieritul, cresterea vitelor, albinritul, pescuitul, padurile i ocnele de sare, cu
produsele lor primitive, erau isvoarele de bogatie ale terei.

i meseriile, avand centrele lor In orase, se intretineau fn mare parte prin strdini, mai ales Sasi s,i alti
Nemti (importatorii institutiunilor orttsenesti de origine
IVegotul

german); pentru acestia, pe lng Ciangii si Secuii

inmigrati din Ardeal in tinuturile vecine, erau instituite
episcopiile catolice. Ca negutiltori sunt cunoscuti i Ar-

menii, asezati sub Alexandru fn mai multe orase ale Moldovei ; i inmigrarea Israelitilor, numerosi in Polonia, va
fi fnceput de pe atunci.
e

Sub urmasii lui Mircea i Alexandru, certe pentru

domnie au turburat cele dou Principate si au fmpiedicat
desvoltarea Statului in clirectia data de acesti domMtori.
Cauza era mai ales lipsa unei regule bine stabilite pentru succesiunea la tron. In ambele teri, obiceiul vechiu
era de a se alege ca domn cel mai btran dintre fiii de

domni, succesiunea alternnd Intre flu! mai mare al dornnului i fratele urmtor. Spre a fnltura neajunsurile
acestui sistern ereditar-electiv, unii domM cdutau s asigure succesiunea fiului mai mare, asociindu-1 la domnie.
Dacti Ins un alt membru al dinastiei era preferit de boieri sau de o fractiune, fie ca senior, fie pentru calittile

sale personale sau din alte motive, alegerea Urm sit

produc desbinri ce prea adeseori provocau lupte luntrice i interventie strain& Aceast mahnitoare privehste o dau domniile urmasilor lui Mircea cel Btran fn
Tara-Rornaneascd, j ai lui Alexandru cel Bun in Moldova. Certele pentru domnie au adus amestecul Turcilor
Ungurilor in Tara-Romneasc, al Polonilor si Ungurilor in Moldova ; ele le-au sfsiat Inluntru si le-au
umilit In afarit ; ele au oprit propiiirea Statului i a po-

www.digibuc.ro

porului In desvoltarea politica i culluralit: mal ran &scat dnsmanul din afara a lovit dusraiinia dinlAuntru.
In Tara-Romaneasca, dela 1418 panti la 1456, fill lui
Mircea Mihail I, Racial II, Alexandra II si Vlad I Drama

(dintre cari numai Mihail, asociat la domnie de tatAl

seu, era legitim, iar ceilalti, fil naturali), i descendentii
fratelui seu Dan: Dan II (flul acestuia), Dan III, Basaraba II Vladislav U (fifi lui Dan 1410 disputau tronul.
Danestii, ca little legitimA, se rezemau mai ales pe Oltenia,
patria Basarabilor ; ffii naturali ai lui Mircea i urmasii

lor, numiti Draculesti (dupe Vlad Dracul), gaseau sprijin

mai ales In partea resariteanA a terei, cu noua capitald
Targoviste. Unii chiemAnd pe Turci, altii pe Unsuri in

ajutor, tara ajunse la Indoita vasalitate, fund si tribu-

tarii Turcilor si sub suzeranitate ungureascA. In luptele

ce au urmat, posesiunile exterioare au fost pierdute, Dobrogea dare Turci (1419), Severinul (1419) si partile de
peste munti (1462) catre Unguri, iar tributul turcesc se

urca la 10.000 de galbeni pe an. Ca vasali unguresti,

Vlad Dracul (numit as dupe ordinul draconului ce a
primit dela impitratul Sigismund) a luat parte la bAtAlia
dela Varna (1444), sub regele Vladislav, iar Dan III, la
btlia dela Campul-MierIei (1448), sub RomAnul loan
Corvin de Hunyad, gubernatorul Ungariei, ambele nenerocoase pentru ostile crestine.
In Moldova, dela 1433 Nina la 1457, aceleasi lupte fratricide sfasieau tara sub flii si nepotii lui Alexandru cea
Bun : Maki I si Stefan II (flii lui Alexandru), Roman II (flul
lui 1E84), Petra II si Bogdan II (flii lui Alexandru), Alexan-

dra II (MA lui Bias) si Petra 11.1 Aron (flu natural al lui
Alexandru I), pang. and Stefan cel Mare, fiul lui Bogdan
II, le puse capt. Prin aceste lupte, In cari unii recurgeau
la Poloni, altii la Unguri, tara ajunse s fie imp:Al-Vt
intro doi domni si s fie vasala i Polonilor i IJngurilor. Petru II si Bogdan II, in lupt cu fill lui Ilias, sustinuti de Poloni, au recunoscut suzeranitatea uugureasca
(1448-1451); iar Alexandru II, spre a se mentme, a recunoscut in acelasi timp i suzeranitatea Ungariei i pe
cea a Poloniei (1453). Petru III Aron, ca vasal al coroanei
polone, s'a Invoit s pltsasc i tribut Turcilor, 2000
de galbeni pe an (1456).
Din aceastA stare de cadere, Moldova In scapata de

catre Stefan III cel Mare (1457-1504). Prin tatl seu

Bogdan II, nepot al lui Alexandru cel Bun, prin mama
sa Oltea-Maria, stranepot al Basarabilor, Stefan barbat viteaz, norocos i cu frica lui Dumnezeu, cum 11

lAucla cronicarul contemporan al.terei Intrunea viAlexandru. uOm prea

tejia lui Mircea intelepciunea
Intelept, vrednic de multi% laudit, iubit mull de suguii

www.digibuc.ro

27

sei, fndurator i drept, mult aparator i generos: 8.0 tl

caracterizeaza medicul seu Matei Muriano, In relatiunea
care dogele Venetiei. In cea mai lunge): domnie ce a fost

data, terei lui, el a dominat scena istoriei romne prin

aproape jurnatate de secol, slavit ca erou al neamului
roman si al crestintatii. aToate gurile te numesc, i toti
intr'un gand preamult te laudei, ti scrieet papa Sixt IV.
Iar el fnsusi, In ajunul mortii, zicea medicultu venetian
care fl calutet: De cand sunt domn al acestei teri, 36 de
rsboaie am dat, In 34 am fnvins, si 2 am pierdut. Rasboaiele ce a purtat contra Polonilor, Ungurilor, Teitarilor,
Turcilor si contra vasalilor turcesti pe tronul Terei-Romanesti, luptand pentru neatetrnare s't pentru credinta,
ca i faptele pacel prin care a stralucit nu mai putm,
pun domnia lui In randul celor mai Insemnate evene-

mente istorice ale secolului seu.

Era un timp din cele mai grele pentru neamul roratin
pentru crestinatate, cand Stefan lua domnia. Cu patru
am mai fnainte, Constantinopolea cu ultima remasita
imperiului Romaniei chzuse fn metnile Turcilor ; Impara-

tia crestin a Resritului fu desfiintata, aceeasi soarti

avetnd i celelalte state crestine ale peninsulei Balcanics,
care toat deveni osmanti. Cuceritorul Mahomet II tgi
asezet tronul In cetatea lui Constantin, si semiluna Inlocui crucea de pe Santa-Sofia : groaza cuprindea inimile descurajate ale Europei crestine. In asa timp venl
Stefan al Moldovei, luptator al lui Cristos, cum if
numea papa dela Roma. Inainte de a Intreprinde lupta

contra dusmanului crestinatatii, Stefan trebtu sa sustma

lupte cu vecinii crestini spre a-si apra mostenirea. Dupe
ostilitti cu Polonii i cu Ungurii, la cari detronatul
Petru Aron aflase adapost pentru ca sa poata fl readus
la domnie la timp oportun, el fsi cetstigel recunoastere

prin puterea armelor sale, invingatoare peste Nistru,

peste Carpati i In tara. Odata cu paces bacheiat apoi

cu regele Cazimir IV al Poloniei, el restabill cuminte

legaturile anterioare ale Moldovei cu Polonia, recunosand suzeranitatea coroanei polone (1459). Iar dupe In-

vingerea repurtata, asupra regelui Ungariei, Matias Corvin

(fiul lui loan de Hunyad), la Baia (1467), facand pace pe
urma, el castiga fn Ardeal cetatile Ciceu i Cetatea-de-

Balt cu tinuturile lor, ca feude unguresti, prin care

regele Ungariei urmet s salveze mcar aparenta unei
suzeranitati asupra domnului Moldovei. Relatiunile lui

Stefan cu Ungaria au urmat apoi set fie cele mai bane pang,
la sfetrsitul domniei sale. Astfel Impacat cu Polonii i cu
Ungurii, el puteet sa intreprind lupta contra dusmanului

comun, care de mai bine de un secol ameninta Europa

crestina i civilizatia ei

www.digibuc.ro

28

In aceast luptA ti merse Inainte domnul Terei-Roma-

neti, Vlad U Tepeg (1456-1462), flul lui Vlad Dracul (dupe

care s'a numit i Draculea). Cel mai crud domn ce a stat

pe un tron romn, Vlad epe (numit ad dupe supliciul
prin teapd ce aplicet victimelor cruzimei sale) erd unul
din urmaii lui Mircea la care vitelia motenit s'a manifestat Inc in lupt. cu Tura. El a Infrintat i un corp
de oaste permanentd, curtenii (kurtiani). Para' actels
sale de cruzime, care trdeazit o stare patologicd, el
ar fi litsat un nume de laudii. In istoria terei sale i

ar 11 putut sd ajute muli lupta pentru eregtindtate a

contemporanului seu din tara sord. Sprijinindu-se pe

regele Ungariei, Matia Corvin (cu care er fnrudit prin

caqatorie), Vlad Incepd ostilittile cu Turcii, refuzand s
plateascd tributul sporit. Hamza-Paa, trimis ca s-1
adued la Poartd, fu prins .1 tras In teal* Impreund cu
oamenii sei ; apoi Vlad treed Dundrea Inghietatd i jdful

malui turcesc, omorind peste 20.000 de oameni (1461-1462).

In primvara urmdtoare, sultanul Mahomet cif Iputernied oaste (60.000) veni asupra vasalului rdsvrtit ; In
acclai timp, el trirnise o flotd sd atace Chilia. Aceast
cetate la gurile Dundrei, mai fnainte a Terei-Romneti,
apoi trecutd In stdpanirea Moldovei i cedatd Ungurilor
de Petru II, intrase iari In posesiunea Terei-Romdneti,
In urma legdturilor acesteia cu Ungaria sub domnii din
urm. Impreun cu flota turceascd, qi Stefan veni s
atace Chiba, spre a o recuceri Moldovei, pentru ca ea s
nu cadd fn mnile Turcilor. Bine apdrata de Vlad i de
garnizoana ungureased ce se afl acolo, cetatea rezistd
Indoitului atac. Si contra armatei pe uscat a sultanului,
Vlad obtin un succes, atdendu-o a inct Turcii suferird mari pierderi (c. 15.000). Dar neputnd sustine mai
departe lupta, frd ajutorul ateptat dela Unguri, care
nu sosise, el fii nevoit a se retrage In Ardeal. Mahomet
puse domn pe Radul, fratele lui Vlad, ca vasal devotat.
Vlad, cercnd apoi a se fritelege In tain cu Turcii, f
prins de Unguri i Inchis la Buda.
Sub Radal III cel Frames (1462-1474), legturile cu
Turcia au fost din nou stabilite prin un hati-humaiun (a.
hegirei 872

1467/8), reInnoindu-se stipulatiunile capitula-

tiunei din timpul lui Mircea, Ins cu sporirea tributului

la 10.000 de galbeni sultanini, i reguldndu-se raporturile
cu mohamedanii din Turcia, opriti a so aezd In tard.
Din mnile lui Radul, Stefan cucerl Chilia (1405), dupe
ce cetatea fusese piirdsit, de garnizoana ungureascd.
Apoi domnul Moldovei porni lupta pentru Inlaturarea vasalului turcesc de pe tronul Terei-Romdneti, spre a pune
In locul lui un domn devotat cauzei cretine. Rsboaiele
Intreprinse In acest scop erau fnceputul ostilittilor lai

www.digibuc.ro

Stefan cu Turcii. Lupta contra dusmanului credintei fti

inaugurata cu noroc prin o invingere asupra Tatarilor,
la Lipinti, aproape de Nistru, unde ordele tataresti ce
ndvalisera in Moldova fur& sdrobite de Stefan (1470). In

acelasi an, el incepii lupta contra lui Radul. In rds-

boaiele ce au urmat (1470-1474), Radul, sustinut si ajutat

de Turci, pierdd tronul si viata. Invingatorul Stefan, intrand in cetatea Dmboviteib (Bucuresti), resedinta lui
Radul, puse domn Terei-Romnesti pe Basaraba III Laistil
(1474 1477), un fiu (natural) al lui Dan II, 9i lud la sine
pe sotia si pe fata lui Racial, cu care se disatori apoi.
Piina peste hotarele Europei patrunse faima acestor invingeri. .$ahul Persiei, Uzun Hasan, si el in lupta cu Turcii,
oferl lui stefan alianta sa, cerndu-i fn acelasi timp sa indemne pe toti principii crestini ca sit uneascit armele lor cu
ode ale Persilor spre a sdrobl pe dusmanul comun. Cnd
aceasta scrisoare sosl in Moldova, o oaste turceascti sub
Soliman pasa, in putere de 120.000 de oameni, venea ca s,
rasbune mfrangerea suferita in Tara-Romaneasca. Basaraba, pus in domnie de Stefan, dar nevoit a se dd. apoi de

partea Turcilor, inmultI cu oastea sa randurile turcesti.

Stefan nu avea sub arme decdt 40.000 de Moldoveni cu 5000

de Secui si 2000 de Poloni ce-i venise in ajutor. Lang&

Vaslui, el dadii vestita batalie dela Racova, la Podul-Inalt
(10 lanuarie 1475), sdrobind cu desavarsire pe dusman.
Era cea mai strlucita invingere ce armele crestine au

repurtat pnd atunci asupra Osmanilor. InreOstrand

acest evenement, cronicarul contemporan al Polomei (loan

Dlugosz) exclamit : (40 barbat minunat, intru nimic mai
prejos eroicilor principi pe cari li admiram atat de mult :

care in zilele noastre o invingere atat de stralucitd, intre

principii lumei cel dintdiu, a repurtat asupra Turcului 1.
Iar papa Sixt IV scried eroului dela Racova : Faptele
tale contra necredinciosilor Turci, dusmanii nostri comuni,

ce le-ai indeplinit pna acum cu atta intelepciune si

vitejie, au addugat atta strdlucire numelui tau incat
toate gurile te numesc si toti inteun gaud preamult te
laudib). Stefan insusi, vestind dela Suceava (25 Ianuarie)
principilor crestini invingerea repurtata, le scriea : Invinsu-i-am si i-am pus sub picioarele noastre, si pe toti
i-am repus cu tdisul sabiei, pentru care lucru Dumnezeu
fie laudat. El le punea in vedere pericolul amenintator,
aTurcul necredincios voind sa cuprindd aceasta poarta

a crestinatatii ce intrimpina in tara noastra, cum el

numed Moldova sa ; asi dad, aceasta poartd ar fi pierduta de mine, toata crestinatatea ar 11 amenintatn. -El le

cered sa se ridice asupra dusmanului crestinattii cAt

mai este timp, incredintandu-i : Noi fagaduim pe cre-

www.digibuc.ro

30

dinta noastrtt cea creqtineasca s stim cu capul nestru

s luptirm pn la moarte pentru crestintate.
In anul urmtor, sultanul Mahomet in persoan, cu
oaste de 200.000 de oameni, impreunit cu Basaraba, venl
ia rdsbunare. In acelasi timp, o flot fa trimisit
contra Chiliei i Cettii-Albe. Pi Ind and Romnii std.pnesc Chilia si Cetatea-Alb, iar Ungurii Belgradul sdrbesc, ziced Mahomet, nu vom pute birui pe cres-

tini. Oastea turceasc mai er ajutatii si de 30.000 de

chiemati sit rhea o diversiune. Acestei multiple
puteri dusmane se puse In cale Stefan singur, numai el
cu Moldovenii sei, 40.000 ; ajutorul asteptat dela Ungun i Poloni nu venise. In vreme ce Turcii urm s
treaca Dunrea, Tittarii trecur Nistrul, jefuind tara pn
aproape de Suceava. Dupe ce bta i goni ordele ttreti, Stefan, lasnd ostasii terani pe cdte-va zile s-si
caute vetrele pastille, se retrase cu restul ostirei spre
munti, lnga cetatea Neamt. Aci, la Valea-Albit, loc numit de atunci Rasboienii, Thermopylele romne, cei 10.000

de clri cu cari eroul remase s sustind, eroica luptd

se inchinar mortii (26 lulie 1476). Floarea Moldovei
rernase pe cmpul de btaie : multi din boierii cei
mari au picat, i vitejii cei buni au perit cu totul atunce.
(Cronica lui Ureche). Stefan scdpil ca prin minune, cu
putini ai sei. Turcii intrard, in Suceava, dar nu putur
cuprinde cetatea ; decimati prin boal i foame, ei se Intoarserit, dead foc orasului, arznd i prdnd tara. La
Intoarcere, ei furit loviti de Stefan si suferir mari pierderi, as, incdt retragerea lor erd, cum regele Matias
Corvin scrie papei, o fugii rusinoasii. Astfel Chilia
Cetatea-Alb au fost Inc scdpate.

In unire cu oastea ungureasc ce venl prea trziu

pentru a 11 de ajutor contra Turcilor, Stefan detrond pe

Basaraba i ajut pe Vlad Tepe (liberat de curnd din
inchisoarea ungureasc) sit, reia domnia (1476). Reinstalat

cu ajutor dela Turci, dupe omorirea lui Vlad, Basaraba

Laiot fa din nou btut de Stefan si Inlocuit cu Basaraba
IV cel Tnr (1477-1482), poreclit Tepelus, flul lui Basa-

raba II. Acesta trecnd apoi si el de partea Turcilor,

Stefan sustine contra lui pe un pretendent Mircea, fiu
natural al lui Vlad Dracul. In rsboaiele ce a avut cu

Basaraba Tepelus (1481-1482), Stefan a luat cetatea Crciuna cu tinutul ei (Vrancea), care pn atunci fusese a
Terei-Romnesti. Cu tot ajutorul primit dela Turci, Basaraba pierda tronul cdtre Vlad Ill Ci1agira1 (1482-1496),

alt fiu natural al lui Vlad Dracul, sustinut de Unguri.

Dar si acesta, spre a se mentine, a fost nevoit sa treac
de partea Turcilor i sii-i ajute chiar contra lui Stefan,
in rsboiul ce a urmat pentru Chilia i Cetatea-Allaa. In

www.digibuc.ro

SI

eroicit luptd contra unei puteri dusmane de 300.000 de

oameni i 100 de cordbii, cu care sultanul Baiazid II veni
s cuprindi cele cloud cetti, ele cdzurd In mnile Turcilor (1484). Ergs, al doilea din cele doud rgisboaie pierdute

de Stefan, care si de astd dat remase frti ajutor dela

vecinii crestini. In cei doi ani urmdtori, mai niiviilird
trupe turcesti ; Stefan le btii la Catlabuga (1485) si la
F.,4cheia (1486), dar far& sti poatd, recucerl cettile pierdute.
Sperarea lui din urmti intr'o coalitie contra dusmanului
crestindttii, pentru care el cgiuta sgi, cdstige kli. pe marele duce al Moscului, Ivan III Vasilievici (al carui fiu
Ivan Ivanovici erd cdstitorit cu flica lui Stefan, domnita
Olena), fui zddiirnicit. Legtiturile de pace ale Ungariei
si Poloniei cu Poarta, in care pace era cuprinsd, si Moldova ca tard dependentd, II silird, di, renunte a duce
mai departe lupta sfntd, Inceputd cu atAta credintii si.

sustinut cu atettea sacrificii si deceptiuni.

In anii din urmd, ai domniei sale, Stefan Ewa ostilittiti

cu Polonia, In urma cdrora vechile legaturi de vasalftate au fost rupte. Neintelegerile ce au yrecedat ruptura

s'au ivit indat dupe pacea Incheiata de Polonia cu

Poarta (1489), prin care ajutorul promis spre recucerirea

cettilor Chilia si Cetatea-Albd s'a dovedit ca ftiggiduintii

arnd itoare. and apoi, dupe moartea lui Matias Corvin

(1490 ), coroana Ungariei erd disputatd. de Vladislav, fiul

rege ui Poloniei, si de Maximilian de Austria, fiul Impd,-

ratului Germaniei, Stefan se declar pentru acest din

urmit. Maximilian li dada plenipotente extraordinare In
Ardeal, Imputernicindu-1 sa primeascd, in numele seu
jurdmntul de credintd al Ardelenilor, si poruncind staturilor transilvane sa-i dea ascultare. Relatiunile lui
Stefan cu Polonia, devenite In acel timp ostile, au urmat
sit fie, si dupe recunoasterea lui Vladislav ca rege al
Ungariei, tot mai incordate, Omit ce vechile legdturi de
vasalitate au fost rupte cu clesdvdrsire. Dupe moartea
regelui Cazimir (1492), Stefan nu Innoi urmasului acestuia, Joan Albert, obisnuita juruintd de vasal. Sub pretext de a merge contra Turcilor spre a le lud, Chiba si

Cetatea-Albd, Ioan Albert, cu 80.000 de osteni si 40.000

de oameni de gloatii, intrd ca dusman in Moldova (August 1497). In vreme ce Polonii Impresurau cetatea Sucevei, Stefan priml ajutor din Ardeal, sub conducerea voivodului Transilvan Bartolomei Dragfy, si din Tara-Romaneasc, unde domned, Racial IV, flul lui Vlad Ulugdrul. In fata ostilor aliate, Polonii, dupe trei septtimAni
de Impresurare zadarnicd a cettii, primird invoiala mijlocitil de Dragfy, ca sgt se Intoarca pe drumul pe unde
au venit. Ludnd Insgi un drum mai scurt, ei furgi loviti
de Stefan in codrul Cozminului (26 Octomvrie), aproape de

www.digibuc.ro

32

Cernaut.1, ef suferird o Infrngere, cu pierdeH atAt de mart

fuel:It a remas zicdtoarea polond : In zilele lui Albert

craiul a perit sleahtaA In traditia romneascii, aceastd

Infrngere a dat nastere legendei despre Dumbrava rovie. In anul urmtor, Stefan nvll In Galitia, fitcand
mult prad si luAnd un mare numr de captivi (se d
cifra de 100.000), care fur aeezati In Moldova. Prin mijlocirea regelui Ungariei, se fcii apoi pace, Intrit prin
un tractat de aliant defensiv ei ofensivil Intre cei doi
revi ei Stefan contra Turcilor, cu Indatoriri egale pentru
cei trei aliati (1499). Domnul Moldovei Inchei acest tractat
pe picior de egalitate, fdr nici o indicare de vasalitate :

neatrnarea lui er recunoscut de suzeranii de atilt

dat. Dupe moartea lui loan Albert (1501) se ivirii noue

neintelegeri cu urmaeul seu Alexandru. Stefan intrd In
Pocutia ei o ocupd, reclamndu-o ca parte veche a Moldovei (ce fusese zalogitii lui Petru Mueat ei lui Alexandru
cel Bun pentru un trnprumut dat regelui si nerestituit).
Regele Poloniei cera din nou interventia regelui Ungariei pentru pace ; dar Inainte de-a ajunge la o Intelegere, Stefan Inchise ochii pentru veenicie (2 Iulie 1504).

Pe lngii rsboaiele ce a purtat pentru creetintitate

si pentru neatArnare, Stefan strluced nu mai putin si
prin faptele pcei. Numeroasele manstiri ei biserici Z1dite de el (cronica terei aratd, 44) erau tot atAtea locaeuri de

cultur a neamului romnesc si de Invdtittura cresti-

neascd. Arhitectura lor, picture lor ei odoarele lor, Intre

cari si chipul lui zugreivit In fresc sau brodat, sunt cele
mai roretioase monumente ale artei nationale. Iar ave-

rile hrzite lor, ca ei multor mdmastiri ale ctitorilor

de mai Inainte, au asigurat Bisericei mijloace bogate
de bundstare ei prosperitate. In mndstirea Putna, pe
care i-a ales-o ca locas de veenic odihnd, s'a Inceput
In domnia lui (1470) letopisetul dela Putna (continuat
pn la 1546), care, Impreund cu letopisetul dela Bistrita,
au format baza istoriograflei moldoveneeti. In mndsti-

rea Humorului (din timpul lui Alexandru cel Bun) s'a

pdstrat o evanghelie druit de Stefan, cu chipul seu frumos ei tndr Ina., zugrvit In miniaturd. In partite stpnite In Ardeal, el a inflintat mndstirea Vadului, unde
se afld apoi cel dintdiu scaun episcopal ortodox al Romdnilor de peste munti. *i bisericile creetinitor de peste Dunre s'au bucurat de binefacerile lui ; In mnstirea Zografu din muntele Athos s'au pstrat dou steaguri daruite
de el, reprezentnd pe Sf. Gheorghe, patronul oetirei sale.
Prin faptele sale rsboinice, prin Inalta sa Intelepciune
politica si prin o adevrat evlavie, acest falnic voivod,

mare printre cei mari, ne frifdtiseazd o viatd cdrmuita

si Insufletit de dou credinte adnci, nedespdrtite, isvoare

www.digibuc.ro

33

de putere de islAndit credinta in Dumnezeu cred1nta

in poper. tele lumineazd'i talrnacesc slvita sa domnie*).
Cronicarul terei Incheie povestirea acestei domnii binecuvitniale. zicAnd : Ingropatau pre Stefan Vod, In ma-

nastirea Putna, cu multa jale i plngere tuturor lcuitorilor tarii, cat plngea, toti ca dup un printe alor ;
c cuno,ftea, toti c sau scapat de mult bine si aprare.
Cc dupa moartea lui, ii zice, sfantul Stefan Vod, nu pentru

sullet ce este in mana lui Dumnezeu, c, el Inca au fost

orn cu pacate, ci pentru lucrurile sale ceale vitejesti, carele
nimene din domni, nice mai inainte, nice dupa aceia, nu

lau agiuns. Iar medicul venetian Leonard de Massari,

martur al ultimelor momente ale lui Stefan, incunostiintand pc dogele despre sfarsitul domnului Moldovei, la 24
de zile dupe moartea lui, Ii scrie : Fereasc Dumnezeu

ca nu curn-va Turcii s ia aceast, tar, cci atunci PoIonia si Ungaria ar fi strivite, si in urma toat Italia si
cre,?tinalatea. In primejdie toat crestintatea : acesta era,
sitnternntul lumei crestme, in fata eroului adormit, marele

aparator al crestintatii. Inregistrnd moartea lui Stefan,

cronicarul contemporan al Poloniei, Matia de Miechow,
zice : 0 barbat triumfator i victorios, care glorios a triumfat de toti regii vecini ; om fericit, care toate darurile
norocului le axed In plin ; i ceea ce natura d altora
numai in parte, unora intelepciune cu astutie, unora virtuti eroice i dreptate, cea mai aleas din toate virtutile,
iar altora biruintd asupra vrjmasilor, acestuia ea toate
le-a harzit si-i le-a dat, ca s streiluceascit fntru toate.
Si un alt cronicar polon (Martin Kromer) zice : aFostau
l'Arbat care, pentru inima lui cea mare, pentru Intzlepciunea si iscusinta lui In ale rsboiului i pentru faptelle
lui rasboinice cu noroc svdrsita, In veca vrednic taste 86.
se pomeneascd.

Fiul seu Bogdan III col Orb (1504-1517) a fncheiat eapitulatia cu Poarta, prin care s'a stabilit suzeranitatea turceased asupra Moldovei. Dupe cronica lui Ureche, aceasta inchinare, pusd indat la inceputul domniei lui Bogdan,
s'a facut dupe sfatul lui Stefan cel Mare Insusi, care fnaintea svrsirei sale chiematau vldicii i toti sfetnicii
sei, arataindu-le cum nu vor puted tined teara precurn o
au tinut el, ci socotind decdt toti mai puternic pre Turc
si mai intelept, au dat invttur s se inchine Turculuia.
Hatiseriful sultanului Baiazid II (1481-1512), care contined stipulatiunile capitulatiunei, a fost ars din ordinul
*) Cuvantarea Regelui Carol I la serbarea centenark a seminarului Veniamin, din Iasi, In 4 Oetornvrie 1904.

www.digibuc.ro

34

regelui roan Sobieski, pe timpul ocupatiunei polone (1686);

dar marele-logoftit Nicolae Lostin (mort 1712) ne-a lsat

o Insemnare asupra legaturilor cuprinse in acel

fare", data lui. Dupe acesta, domnul Moldovei era, dator s
trimitti .pe tot anul la Poart 4000 de galbeni turcesti, 40 de
soimi si 40 de iepe falttoare, i sa slujeascit cu trupe auxi-

liare In rsboiu, cnd Poarta va cere ; in schimb se garantit autonomia i integritatea terei, cu dreptul de alegore a domnului, care va fi intrit de Poart, si se stipula ca Turcii sti nu poatti cumpr, pmnturi, nici a
se asez. in Moldova. Lupta cu Polonia pentru Pocu-

tia a urmat pn la pacea Incheiat Rrin mijlocirea

regelui Ungariei (1510), dupe care partea Pocutiei ce fusese ocupatti de Moldoveni a fost retrocedat Poloniei.
Prin tractatul de pace s'a reinnoit i alianta incheiata de
Stefan cu loan Albert, dar nu si anterioarele legturi de
vasalitate cu Polonia. Pretentiunile de suzeranitate ale
Ungariei, care de fapt nu existau dect pentru posesiunile
In Ardeal, Ciceu i Cetatea-de-Balt, stdpnite ca feude
unguresti, au fost recunoscute formal de regele Poloniei
mai inainte (1507). Cu Stefan IV cel Tinto 1517-1527),
fiul lui Bogdan, la moartea tatlui sen, un baiat de abi
nou ani, s'a stins linia legitim. (de fii de domni cu drept
de succesiune) a dinastiei moldovenesti, continuata apoi
prin fii naturali ai celor trei domni din urmii.
In Tara-Romtineascii, Radul IV (1496-1508), fiul lui
Vlad Ctilugrul, numit de cronicari cel Mare, s'a distins prin o domnie vrednicit Inluntru, mai ales ca reorganizator al bisericei. El a mutat scaunul mitropoliei dela

Arges in noua capital Trgoviste si a orgamzat scaunele episcopilor sufraganti, al Noului-Severin (Rtimnic)
si al Buzeului. Sub el s'a infiintat si prima tipografie in
0.r (la Trgoviste) pentru tiparirea crtilor bisericesti.
Dupe domniile neinsemnate ale lui Mihnea 1 cel Rha, fiul
lui Vlad Tepes, i Vlad IV cel T9.n.r (Vadut), fiul lui Vlad
Clugrul, a urmat Basaraba V Neagoe (1512-1521), fiul

lui Basaraba IV Tepelus, care s'a distins prin o domnie

remarcabild In arta religioas i In cultura intelectualti a
terei. El a fdeut minunata biserica dela Arges, eel mai
pretios monument al arhitecturei romnesti, mret restaurat In domnia Regelui Carol. In domnia lui, negre;it
si la lndemnul lui, Gavriil protul dela Athos, venind la
sfintirea bisericei dela Arges, a scris Viola patriarlailui

Nifon (addpostit in tarit sub Radul IV i, dupe moarte, adus

dela Athos la Trgoviste, sub Neagoe), cu date asupra

domniilor contemporane. Aceast prima scriere istorica a

terei, Impreun cu analele incepute in acelasi timp si unite
cu ea, a format baza primei cronici a Terel-Romnesti.
Neagoe insusi a scris Invtturi de purtare pentru fiul seu

www.digibuc.ro

35

Teodosie, care (fn vdrsta de *eapte ani) i-a urmat In domnie

(1521), ca ultimul din linia legitima a Basarabilor, stinsa

cu dansul. Contra minorului se ridicara mai multi loretendenti (Dragemir-Radal (Jiluggrul, Vlad, Mircea, fiul lui
Mihnea I, Bdicii-Radnl, fiu natural al lui Radul IV, MehLnet-bei, un Turc ce se pretinded descendent al Basarabilor) *). Tara treca prin cea mai cumplitd anarhie, pn
cnd Radul V dela Afnmati (1521-1529), fiul lui Radul IV,
isbuti s, se a.,eze deflnitiv in scaun. In luptd cu Turcii,
adul fu nevoit sa se retraga, in Ardeal, iar Poarta dad&
domnia lui Vladislav 111(1523-1525), fiul unui fost pretendent Vladislav (probabil unui fiu al lui Vladislav II) din linia

Danetilor. Unul fiind sustinut de Unguri, altul de Turci,

starea de anarhie tina pn cand boierii au obtinut dela
Poartd mazilirea lui Vlaidislav i recunoa0erea lui Radul.
Prin casatoria sa cu Ruxandra, fiica lui Basaraba Neagoe,
Radul uned cele cloua linii adversare, ale Drhiculetilor
Dane0,ilor (numiti i Basrbe%i); dar el se sfar far&
las un urina din aceastd cdsatorie. Cu Noise, flul lui
Vladislav III, care i-a urmat In domnie, se stinse ramura
domnitoare a Danetilor (1:)30).

Pe cand in ambele Principate puterea dinastic fu slbad' prin stingerea liniilor legitime, dand loc la competitiuni din partea diferitilor pretendenti la domnie, puterea
turceased urind s creased. i mai mult dupe caclerea Ungariei in batalia dela Mohaci (1526), c4tigata de sultanul
Soliman II Magnificul. In cele din urma, regatul ungar

se impartl in trei : partea apusean fu unita cu terile

casei de Habsburg, care mWeni coroana ungureasc ;
partea din mijloc fu ocupat de Turci i prefacuta in pa; iar partea resariteand forind principatul unguresc al Transilvaniei, sub suzeranitate turceasca. Urmarea inevitabila f( c Principatele romne au avut apoi
s indure tot mai greu jugul apasator al suzeranitatii
turce01 ; i trebue s recunoa0,em o deosebita calitate
politica a poporului romn in faptul c ele au mai putut
pastreze individualitatea lor ca state nationale, rezistAnd cumplitelor furtuni cdrora toate celelalte state
cretine din Sud-estul Europei au citzut victimd. Principatele romne singure le-au supravietuit In greaua
luptd, urmand fardi intrerumpere o viat politica a lor proprie i stAnd timp indelungat In fruntea cretingitatii or-

todoxe, drept scut al bisericei Resaritului i adapost al

traditiunilor ei.

In Moldova, cu Petra IV Rare (1527-1538 i 1541

(546), flu natural al lui Stefan ceI Mare, veni pe tronul
*) cromca lui Maearle aria& avreo fease, numind numai pe

Mehmet.

www.digibuc.ro

36

Mueatinflor un vrednic continuator al dinastiei. Spre a

obtine recunoaeterea din partea Portii, el f nevoit s
sporeasc tributul la 10.000 de galbeni. Dar niizuintele
lui erau Indreptate, chiar dela Inceputul domniei, c.tre
alianta cu puterile creetine, spre a scutur jugul turcesc.
In acest scop el 1nnoi alianta cu Po Ionia (1527) ei se Indatori, In cazul unei expeditiuni generale a regilor Poloniei i Ungariei contra Turcilor, a le veni in ajutor cu
toatd puterea sa, ambii regi fiind deasemenea obligati
sa-1 ajute contra Turcilor. In cearta dintre Ferdinand I
de Austria ei voivodul Transilvan Joan Zapolya, pentru
coroana ungureascd, el kid parte pentru voivodul ales
ca rege, care-i confirmd posesiunea cettitilor Ciceu
Cetatea-de-Baltd. Intrdnd in Ardeal spre a le apdrit, el
interveni In luptele dintre cei doi rivali i bdta oastea
lui Ferdinand, la Feldioara (1529); In luptele urmtoare,
el cdetig cetdtile Ungurae (Blvnyos) e'l Bistrita. Dupe
aceste succese In Ardeal, Petru void sa cdetige ei Pocutia, ocupatd de tatal seu i retrocedat de Bogdan. In
rsboiul Inceput pentru aceasta cu Po Ionia, el suferl o
infrngere la Obertin (1531), undo Moldovenii s'au folosit
rdu de tunurile cucerite la Feldioara, neetiind s, le Intre-

buinteze. Prin mijlocirea lui Zapolya se inchei apoi un

armistitiu (1532); dar Incheierea pdcei definitive se triigand mult din cauza Pocutiei, la care Petru nu void sd.
renunte.

Intre acestea, Ferdinand trimise un sol la domnul

Moldovei (1534), oferindu-i sprijinul seu i confirmarea

posesiunilor ardeleneeti, in schimbul recunoaeterei suzeranitatii sale ca rege al Ungariei. Primind apoi dela Ferdinand un act de confirmare in posesiunea cetatilor Ciceu, Cetatea-de-Bal LA, Ungurae i Bistrita, Petru recunosc

suzeranitatea regelui din casa de Habsburg ei se indatori

sa-1 ajute Impotriva duemanilor, mai ales contra Turcilor
(1535). CurAnd dupe aceasta, el reincepa ostilitatile pentru
Pocutia ; Polonia tacit pldngere la Poartd i cer inter-

ventia turceascd. In zadar Ferdinand cerc s mijloceased. pacea, fate', cu pericolul turcesc. Ftdsboinicul
voivod faced planul s pund In picioare o armatd de
100.000 de ostaei (40.000 de Moldoveni, 25.000 din TaraRomneasca, 20.000 din Ardeal ei 15.000 dela Ferdinand),

cu care sd rdspingii. pe Turci i s Inainteze invingtitor

pnd la Constantinopole. Dar contemporanii sei cugetau
altfel de cnd s'au vdzut otile lui Soliman sub zidurile
Vienei ei de cnd semiluna stdpned la Buda. In vreme
ce Polonii impresurau cetatea Hotinului, sultanul Soliman,
cu oaste de 120.000 de oameni, la care se mai addugau

trupe auxiliare dela Tatarii din Crim, intr in Moldova

(1538). Petru fa nevoit sa se retragi In Ardeal, abi scd-

www.digibuc.ro

37

pAnd din manf/e Turd lor, cari intrarti fn Stmeava. Capitals, i tara suferirit cele mai cumplite jafuri.

Sultanul puse domn pe Stefan V Liionst, fiu natural al

unui fecior ai lui Stefan cel Mare, Alexandru, mort Inainte
de tatl seu ; iar Moldova pierd partea dela gura Nistru-

lui One; la Prut, luat de Turci ca tinut al cettilor

Chilia i Cetatea-Alb. Stefan Incheib pacea cu Polonia,

pe care Petru, dupe rnijlocirea lui Ferdinand, o primise

in momentul din urm, cu renuntare la Pocutia. Mind
impus de Turci, el nu putii s cstige simpatiile terei ei
fu ornorit in urma cruzimilor sale (1540). Boierii aleser
apoi pe Alexandra III Coinoa, fiu natural al lui Bogdan
III. Dar Petra, mergand la Constantinopole, obtin iertare ei primi din nou domnia (1541). In a doua domnie,
el a Ingrijit mai ales de fapteIe pgicei. La indemnul lui,
M a c a r i e, episcopul Romanului, a scris cronica sa, euprinzdnd domnia lui Petru pAna la 1542, ca urmare a letopisetului dela Putna, cu domniile predecesorilor sei, de
la 1504.

Sub domnii urmtori pang, la sfareituI Musatinilor

(1595), decdderea dinastiei a implicat decadenta Statului.
Nici fiji lui Petru Raree, Ilie II si Stefan VI, nici Alexandra
IV Liipnneann, fiu natural al lui Bogdan III, csittorit
cu Ruxandra, flica lui Petru Raree, i fiul seu Bogdan IV
n'au fost destoinici s de dinastiei decadente i Statului

autoritatea si puterea de mai Inainte. Alexandru, recunoscdnd iarasi suzeranitatea polon (1552), pe langa cea
turceasc, i luptand. din orchnul Porth, In Ardeal si Ungaria contra lui Ferdinand, a fost rsturnat de un aventurier grec, loan Basilicos, care cu ajutorul lui Ferdinand
a luat domnia Moldovei (1561). Dan Heraelid Despot, cum

se nume uzurpatorul, sau Despot Veda., cum Ii numesc

cronicarii noetri, cel dintAiu Grec pe un tron romn, a
stiut sa castige, prin felurite amgiri, i o parte a boierilor
nemultumiti de severitatea lui Alexandru: el isi atribuia
rnenirea sa uneasc Moldova, Tara-Romaneasc i Ardealul Intr'un mare stat romdn, idee manifestat atunci
pentru prima datd, cu gAndul de a o realiz. Dupe doi
ani de domnie, Indrzneat inluntru ca i In afara, odiousel prin biruri apstoare i prin msuri jignitoare,
stricand obiceiul terei i legea (pe lnga yropaganda protestanta, pentru care a Inflintat o ecoala la Cotnari, sub
conducerea socinianului Iohann Sommer din Saxonia),
el Iii rdsturnat de boierii revoltati, In frunte cu hatmanul Tomsa, ei omorit de acesta. Proclamat domn, dar nerecunoscut de Poartgi, Stefan Temp I care nu apartine
dinastiei, a trebuit s cedeze tronul lui Alexandra, care

cu ajutor turcesc lu iari domnia (1564). In a doua

domnie (Omit la 1568), Alexandru a mutat capitala dela

www.digibuc.ro

SS

Suceava la Iasi, fris, mitropotia a remas fncit tn vechea

capitala (Lana la 1630). Inca in prima sa domnie, el a insarcinat pe E ftimi e, egumenuldela mandstirea Neamt,
sd continue cronica lui Macarie. Urmarea scrisa de Eftimie (pna la 1553), Impreuma cu letopisetail dela Putna
(One: la 1527) si cu cronica lui Macarie (pan la 1542),

s'au pstrat In textul lor slovenesc, inteun manuscript

(astzi la Kiev) dela milniistirea Slatina, fundatit de Alexandru. In a doua sa dornnie, letopisetul dela Putna (dupe

o versiune ce ajungea pn la moartea lui Petru Raresl

a fost tradus in poloneste. Fiul seu Bogdan IV, infeudandu-se prea mult -Poloniei, pierda tronul in luptiL cu Ion I
cel Camplit, fiu natural al hil Stefan IV, care priml dornnia

dela Poartti (1572). Acesta, nemultumind pe boieri prin

cruzimile sale, fsi atrase i dusmnia Ponta, refuzand
urcarea ceruta a tributului, i peri in rasboiu cu Turcii,
dupe o vitejeascti rezistentit (1574).

Cu Petra V chiopul, fiul lui Mircea II, din Tara-Romneasc, si al Chiajnei, fiica lui Petru Rares, yen! pe
tronul Moldovei un membru al dinastiei Basarabilor, ca
descendent al Musatinilor in linie femeiascd. El trebui sa cedeze apoi domnia (1579) unui fiu natural al lui Petru Rare,
Ion II (lanes) Sasul. Acesta fiind rasturnat in urma ostilitatilor provocate cu Polonia pentru Pocutia (1582), Petru primi
din nou domnia, dar fii nevoit s abdice (1591), neputAnd

satisface cererea Portii pentru urcarea tributulm. Aron

'a irannl, fiu natural al lui Alexandru Lapuneanu, se indator s plateasc, pe lnga tributul de 15.000 de galbeni,
o suma 1n,doit, ca contributie extraordinara ; insa neputAnd respunde, el fu mazilit. AlegAndu-se apoi Petra
Cazacul (1502), care se pretinde fiu al lui Alexandru
Lpuneanu, nerecunoscut de Poartd, Aron fa reintegraf
in domnie pentru pretul Tighinei, cedat Turcilor. In a
doua domme, el se alatura, la liga cresting, si se uni cu
Mihai Viteazul spre a scutur jugul turcesc.
In Tara-Romaneasca, dinastia Basarabilor f continuatii, dupe stingerea Dnestilor (1530), de linia Drcu-

lestilor, fard fntrerumpere pan la 1591. Acest sir, format

de domnille neinsemnate ale lui Viad V, fiul lui Vlclut,
Vlad VI Vinti1., Radul VI Paisie, Mircea II Ciobanul (de
douil ori),fiii lui Radul IV, Petra I (Petrascti) cal Bun, fiul

lui Radul Paisie, Petrn II chiopul (trecut apoi pe tro-

nul Moldovei), fiul lui Mircea II, Alexandra III, fiul pretendentului Mircea (fiul lui Mihnea I), Mihnea II Turcitul (de

doua ori), fiul lm Alexandru III, si Petra III Cercel, fiul

lui Petrascu cel Bun, se incheie cu a doua domnie a lui
Mihnea Turcitul. Apoi urmeaz, pane: la Mihai Viteazul,
doi Musatini, Stefan Surdul, fiul lui Ion cel Cumplit,
Alexandra IV cal

lui Bogdan IV, din Moldova. In

www.digibuc.ro

39

timpul acestor domnii, unele slabe, altele rele, Statul de-

eitzii ae, Inct numai sabia lui Mihai Viteazul i-a dat
nouft putere de viatd, ridicAndu-1 din umilirea la care
ajunsese sub suzeranitatea turceasc din ce in ce mai
apstoare, ei Intrind conetiinta national pentru viitor.

Idihail II (aIihai) ViteaznI (1593-1604 fiu natural al lui

Petraecu cel I3un ei al Tudorei (calugrit Teofana), era,
Ban al Craiovei cnd fit chiemat sti, ocupe tronul strmoeesc. Indata ce Ilia domnia, el diut s caetige alianta
principilor creetini,spre a scutur jugul turcesc. In acest
scop el trimise (in Iu lie 1594) solii sei la Aron, domnul
Moldovei, ei la Sigismund Bthory, principele Transilvaniei, deasemenea tributar Turcilor. A.mnd.oi fur cutati
pe atunci ei de solii papei Clement VIII ei ai Impratului
Rudolf II, cu propunerea ca ei s se alture la liga creetina, co urm s se formeze, sub conducerea Impratului,

contra Turd lor, cari Incepuse rsboiu In Ungaria. In

August, solul imperial Incheie la Iaei un tractat cu Aron,

care se puse sub suzeranitatea impratului, recunoscAndu-se ca vasal al imperiului roman. In 5 Noemvrie ur-

mtitor se Incheie la 'Buoureeti un tractat intre Mihai,

Aron ei Sigismund, prin care cei trei principi fcur legamnt pentru o actiune comun spre a scutur jugul turcesc. Ostilittile incepur In acelaei timp in Tara-Romneasc ei in Moldova, cu omorlrea Turcilor ce se
aflau la Bucureeti ei la Ia0, in noaptea din 12 spre 13 Noemvrie. In luptele urmate apoi la Dunre pna In iarn,
Mihai ei Aron, lund ofensiva, atacar oraeele turceeti
e'l btur, in repetate rnduri, Wile din cettile du-

nrene.
Ajutoarele ce Sigismund, conform aliantei Incheiate,
le-a dat In aceste lupte, ambitiosul principe Transilvan le
luti ea motiv entru a pretinde recunoaeterea suzeranitW
sale asupra erei-Romneeti ei Moldovei, pe temeiul vechilor preten iuni de suzeranitate ale coroanei ungureeti
asupra celor dou Principate. Chiar Impratul Rudolf II,
Incoronatul rege al Ungariei, ii recunoscii aceste preten-

tiuni, in tractatul Incheiat cu dnsul in Ianuarie 1595,

Sigismund recunoscnd, la rndul seu, suzeranitatea Impratului, ca rege al Ungariei, asupra Transilvaniei. El
lu apoi titlul de Principe al Transilvaniei, Moldovei ei
Terel-Romneeti ei al sacrului Imperiu Roman. Aron,
care Ina. Inainte de tripla aliant dela Bucureeti recunoscuse suzeranitatea Impratului, refuz a recunoaete
pretentiunde neintemeiate ale principelui Transilvan. Sub
pretext de trdare a cauzei creetine din partea lui, el ft.
ridicat (In Aprilie) de trupele lui Sigismund ei. dus fn
Ardeal, unde se starel In Inchisoare. In locul lui Ai pus
Stefan VU Mayan, flul unui Petru Veda (probahil pre3606

www.digibuc.ro

40

tendentuf Petru, flul lui Alexandru Liipureanu, drept

care se pretinde Petru Cazacul), ca vasal al principelui

Transilvan. In astk imprejurdri, solii lui Mihai, trimii la
Sigismund pentru tocmealn, prirnird tractatul de vasaMate ce li se impunek la Alba-Iulia fn 20 Maiu, tractat
pe care Mihai, amenintat de Turci In ajunul rdsboiului

hotritor, nu mai _puted sit-1 rdspingd. Un asemenea tractat

Incheiard solii lu.i Stefan pentru Moldova Iunie). Ast-

fel tripla aliantd, Incheiatla Bucuresti pentru scuturarea jugului turcesc, a adus Tara-Romneasca i Moldova in atetrnare de principatul Transilvaniei, care, la
rndul seu, devenl i el dependent de coroana Ungariei
sub casa da Habsburg.
Intre acestea, Turcii pregteau o expeditie fn Tara-

Romneascd, cu oaste cum nu mai trecuse Dundrea

din timpurile lui Mahomet II i Soliman Magnificul. Sultanul Mahomet III, hot:Ara s prefacd rdsvrdlitele Principate romne fn pasaldcuri turcesti, trimise pe marelevizir Sinan-Pasa cu o putere armatii de peste 100.000 de
oameni contra lui Mihai. La Calugreni, oastea dusmand
intethil pe viteazul care, cu abitt 16.000 de luptatori, bi-

zuindu-se pe pozitia strategicd a locului i pe credinta

ce-1 Insufleted, i se puse in calea spre Bucuresti. Ajutoarele asteptate din Ardeal si din Moldova (afard de
putine trupe trimise de mai lnainte) inch% nu sosise. In
13 August 1595 s'a dat vestita btdlie dela Vadul Clugrenilor, pe riul Neajlov. Oastea lui Sinan-Pasa, lovitd
pe teren nepriincios pentru desfsurarea unei ostiri mari,
suferl o Infrginere cu mari pierderi. 0 foarte mare multime
raporta ambasadorul venetian dela Constantino-

pole cdtre dogele fa aruncat fn rovina din apropiere,

unde au remas Innecati i fngropati ; din ceilalti, In mare
numdr fugdriti i Imprdstiati, perird multi, care de foc,
care de sabie. Fa foarte aspra bdtlia, care Vila dinainte

de amiazdzi pn seara, i crestinii au trebuit sa lupte

Ceea ce a
bine ca s culce la piimnt atta multime
scdpat pe Turci de strivire totald, er intervenirea neasteptatd a lui Assan, be&lerbeiul Greciei, care plecase
cu vorba c se duce In ajutor in Ungaria, si sosi fnainte de apusul soarelui, cu trupele sale proaspete, in numr
de 10.000 de luptiitori, fn fata crestinilor, cari, crezdndu-1
venit cu puteri mai mari, fur Impiedecati a urma, fnvingerea Omit la puterea lor cea de pe urm, Inainte de ce
cdzii fntunerecul noptiin.

Peste puling de a sustine mai departe lupta, Invingdtorul dela Cdlugreni se retrase, cu sleita sa ostire
cu trofeele cucerite, spre munti, ateptnd ajutoarele din
Ardeal si din Moldova. Turcii intrard in Bucuresti si
In Targoviste, spre a lua In stpnire cele clout% orase

www.digibuc.ro

41

principale i tam. Abitt, la fnceputul lui Octomvrie, Sigismund cu oaste de aproape 30.000 de oarneni, insotit de

Stefan cu Moldovenii, treat muntii spre a se tali cu

oastea lui Mihai. Ostirea aliat liber Targovistea din

mnile Turcilor ; Sinan-Pasa, care er cu grosul armatei la Bucuresti, se retrase apoi spre Dunaire. In retragere, oastea turceasa, suferi o Infrngere desvrsit la
Giurgiu. Er cea de pe urm fnvingere ce armele romne
au repurtat asupra Turcilor, pan la rsboiul pentru
neattonarea Romniei din timpul nostril.
In vreme ce Turcii erau fn Tara-Romneasc, Moldova fu incercata de o invaziune polon, provocat prin

aducerea la domnie a lui Stefan Rzvan ca vasal al

principelui Transilvan. Sub pretext de apdrare contra

Turcilor, In realitate Ins spre a restabili vechea autoritate a coroanei polone In tara odinioard vasal ei, Polonii intrar fn Moldova si puser domn pe Ieremie Moghila ca vasal polon (August). and Stefan, silit a se retrage In Ardeal, se fntoarse cu trupe transilvane spre a
lu iarsi domnia, el pierdii viata In lupt cu Ieremie
(Decemvrie 1395). Cu Stefan Rzvan se sfrsi dinastia
Bogdan-Musatinilor, care a domnit .pe tronul Moldovei
dela fntemoierea Principatului. Ierenne obtinU, prin in-

terventia Poloniei, si recunoasterea din partea sultanului,

restabilindu-se legturile anterioare ale Moldovei cu
Poarta. Contra vasalului polono-turc pe tronul Musatinilor, strdin de vechea dinastie a terel i protivnic coalitiunei antiturcesti, Mihai proiectit o expeditie, cu scop de
a lu fnsusi domnia terei surori. Moldovenii ziced el,
cernd consimtemntul lui Sigismund pentru aceasta
asteapt numai sosirea lui spre a-i da domnia. Dar schim-

barile ce au urmat apoi In Ardeal 1-au snit s ametie

proiectul de unire a celor dou Principate.

Sigismund cednd fn 1598 principatul seu Impratului
Rudolf, Mihai incheie in 9 fume, la Thrgoviste, un tractat
cu comisarii imperiali, Insrcinati cu guvernarea Ardealului si a prtilor unguresti. Mihai recunostea suzerani-

tatea Impdratului ca rege al Ungariei, sub care el si

urmasii sei vor domni cu drept de mostenire in linie barbateasc ; imparatul se fndatorit s-i plateasca seta,
pentru 5000 de soldati i s-i dea In ajutor, la cererea
lui Mihai, alti 5000 de soldati sau solda pentru ei ; In
schimbul acestui ajutor, Mihai er dator sa combata pe
Turci i pe alti dusmani ai Impratului, fn Tara-Romaneasc, fn Ardeal si fn celelalte prti ale Ungariei. Dar

curand dupe aceasta, Sigismund, caindu-se de abdicare,

se Intoarse spre a lu iarsi domnia Transilvaniei ; apoi
el abdic din nou, ins In favoarea varului seu Andrei
Bthory (Martie 1599). Noul principe Transilvan lu o

www.digibuc.ro

42

atitudine contrail% ligei cretine, punndu-se tr fritelegere

cu Turcii i find gata sa restabileascd legaturile anterioare cu Poarta. Atunci Mihai, spre a Inlaturit pericolul

ce urma sa, rezulte de ad pentru cauza crestind, ca si

pentru dnsul personal, se ofen s cucereasca Ardealul
pentru frnpratul. Inca, fnainte de a primi respunsul, care
Intarziet prea mult, el trecii muntli, cu oaste de vreo
40.000 de oameni, i invinse pe Andrei Bthory la Selimberg (langa Sibiiu), in 28 Octomvrie 1599. Tara Intreaga se supuse invingatorului, care o hid in stpanire
In numele impratului. Mihai lud domnia cu titlu de locotenent imperial, dar el guverna de fapt ca domnitor
er hotrit s nu mai dea Ardealul din man& In negociatiunile ce au urmat apoi cu Imparatul, el cerea domnia
cu drept de mostenire, sub suzeranitatea finpratului,
asupra Ardealului, unit cu Tara-Romneasca, Impreuna
cu comitatele unguresti de dincoace de Tisa ce au apartinut principatului Transilvaniei ; deasemenea ceea ce va
mai cucerl In viitor dela Turci, di fie a lui si a casei sale.
Pe cand negociatiunile asupra acestor cereri se trio',
gnau, Mihai Mat, In Maiu 1600, expeditia In Moldova,
proiectata, de mai Inainte. Moldovenii fl primira ca pe
un mantuitor, si mai toat oastea moldoveneasc trecii
la el. Ieremie, cu putini ai sei, se refugie In cetatea Hotinului. Mihai intra in cetatea Sucevei i priml jurmntul ca domn al Terei-Romnesti, ArdealuIui i Moldovei.
Unirea Romnilor din cele trei teri surori pe cari el le
socoteit, drept bastele (----bastioanele) i aparatur a toata
crestinatatean, cum zicea in instructiunile date solilor sei
ctre Imparatul era, Indeplinit. Dar ea nu er sustinuta
decal pnin sabia cuceritorului, al cdrui gaud conductitor
era lupta pentru credint ideea unitatii nationale nu era
In constiinta politica a acelor timpuri, Inca nepregatite a
o concepe.

Lsand In Iai un guvern militresc pentru stpanirea

terei cucerite, Mihai se Intoarse In Iunie In Ardeal. In
negociatiunile urmatoare cu impratul, el consimteit s
fie numai guvernator al Ardealului (cu comitatele unguresti dincoace de Tisa), dar cu drept de mo.stenire In
linie barbteasca ; Tara-Romneasca si Moldova sa fie
sub domnia lui si a casei sale, cu drept de mostenire si
pre feciori si pre feate, sub suzeranitatea impratului.
Dar cnd respunsul aprobator al impratului sosi in Ardeal, mreata creatiune a eroului unitatii nationale era
dermat. Rascoala Ungurilor contra dommilui roman
adusese interventia generalului imperial Basta, care, venind cu oaste s apere Ardealul pentru Imparatul, s'a
unit cu Ungurii contra lui Mihai. In vins in btalia dela
MirisIdu (8/i8 Septemvrie), Mihai pierdti Ardealul. In ace-

www.digibuc.ro

43

laei timp, Polonii intrau In Moldova ca s readucti pa Ieremie Moghila, i treceau Mileovul ca s pund pc) fratele

seu Simion ca domn la Bucureeti. Nenorocos in aceste

lupte, Mihai pierdii tot. Insrcinat apoi de Imphratul ca,
in unire eu Basta, s recucereasch Ardealul, unde Ungurfi chiemase iardei pe Sigismund Bdthory la domnie,
el cetetig btlia dela Goroslu (3 August st. n. 1601).
Rivalitatea lui Basta fi Iii Ins funest. In tabara de Ingii

Turda se sfrei acela care a Intrupat ideea unittii na-

tdonale a Romnilor, ucis In cortul seu de asasinii trimii

de Basta, In revrsatul zilei de 9/19 August 1601. Ucigasul
citut s justifice omorul prin acuzatiuni fntemeiate pe
acte false. Capul lui Mihai fit adus In Tara-Romneascii
fnmormntat In mnstirea Deal, la Targoviete.
Mihai a fundat mndstirea Mihai-Vocl (1594) In Bucureeti, a direi biseric, cea mai veche zidire ce s'a plstrat aci, este cel mai pretios monument istoric al Capita lei,

cdruia s'ar cuveni mai mult solicitudine. In Ardeal el a

Intemeiat mitropolia romneascd a Bellgradului (Albalulia). Faptele lui Mihai au fost scrise In romneete d3
logoftul.seu Teodosi e, dupe care B alt a z ar W a 1t e r, fiind fn 1597 la curtea lui, a scris in latineete istoria
lui pn la acea data. (aprut la Goerlitz 1599). In cronica Terei-Romneeti, domnia lui e povestit de un alt
contemporan (un cronicar fn serviciul Buzeetilor, care
probabil a serfs in sloveneete). Vistierul Stavrinos

ei George Palamed au cntat In versuri greceeti

vitejiile domnului romn.

Cu Mihai Viteazul, din neamul Basarabilor, i cu contemporanii sei din neamul Mueatinilor pe tronul Moldovei,

ultimii reprezentanti ai domniilor dinastice fn ambele

Principate, se Incheie perioada vechilor dinastii nationala

Ea este perioada de strlucire a Principatelor romne, fnsemnat din secol In secol prin domnii ca ale lui Mircea
cel Ilitrn, Stefan col Mare, Mihai Viteazul, cari sunt fala

neamului ronan fn istorie ; ea strluceete prin faptele

virtutilor cetteneeti ce au dat fiint i putere de viatA
Statului romn, ca fntrupare politic& a Romnimei, ca

zid de apdrare creetineitatii i civilizatiunei europene la

portile Orientului.

b) Sub domni din diferite familii

Dupe Mihai Viteazul, tronurile arnbelor Principate find

ocupate de domni din diferite familii, incepnd cu fratii

Mogidla, streini de vechile dinastii, domnide urmaloare
nu mai au caracterul dinastic de pn atunci.
n'au remeit s Intemeieze o noud dinastie in Ellie ne-

www.digibuc.ro

44

Intrerupta, far descendentii Basarabilor i Musatinilor ce

au mai venit apoi la domnie, cu intrerumperi dela unul la
altul, nu mai aveau continuitate dinastic. Perioada domnilor din diferite familii, incepand cu desfiintarea dinastiilor in arnbele Principate, se incheie cu domnia lui Ale-

xandru loan Cuza in Principatele-Unite. In aceasta perioada, putem deosebl trei faze, cu prefaceri ce au urmat
simulLan in ambele Principate : 1) Timpul domnilor pa-

mnteni ; 2) Timpul Fanariotilor (1711/1(5-1821); 3) Timpul Restauratiunei sub domni pamnteni liana la 1866. De-

cadenta politica ce a urmat dupe desfiintarea dinastiilor

a adus caderea tot mai umilitoare a Principatelor sub

jugul turcesc, atingand ultimul grad sub domnia Fanariotilor, pane: and restauratiunea inceputa cu rniscarea
nationala din 1821 a adus renasterea politic& ce a creat
noul Slat Romania sub noua dinastie.
In timpul domnilor parnnteni petna la Fanarioticei

mai multi alesi, altii numiti do Poarta urmat in ambele Principate, dupe raisboaiele istovitore de putere din
perioada precedentd, o reculegere inlauntru, astt !neat

decadenta politica a fost compensata prin o Inflorire a cul-

turei nationale. Vorn da deci aci precadere istoriei culturale, atingand isloria politicd a Principatelor numai
unde ea are legturd cu evenementele mai importante In
relatiunile Puterilor crestine cu imperiul otoman. In istoria culturei romnesti din aceasta perioadd, e mai insemnata miscarea literar. Ea cuprinde mai ales literatura bisericeasc, legislatia i istoriografia.
In perioada precedenta, limba oficiala in Biserica

Stat era cea sloveneasch. Ea fusese introdusa ca limba bisericeasc inch inainte (le intemeierea Principatelor, prin

vechile legaturi cu statul bulgar si cu biserica bulgara.

Dupe intemeierea Principatelor, limba bisericeasch de
pnd atunci a devenit si limba oficiala a Statului, pe
langa care se intrebuinta i limba latind In relatiunile cu statele occidentale. Limba national se gseste
intrebuintat ca limbh scrisa mai inthiu in prima jumatate a secolului al XVI-lea, intr'o scrisoare particulara din
Tara-Roinaneasc, de pe la 1521. Din a doua jumatate a
aceluiasi secol sunt cele dintai carti religioase romnesti, tiprite de diaconul Cores i la Brasov (1561-158l)*).
In Principate, uncle in 1508-1512 s'au tiphrit, la 'Fargo-

viste, carti religioase in lirnba sloveneasc, cele dintai

carti romnesti au urmat a se tipar in domniile lui Matoi Basaraba (1632-1054), in Tara-Romneasca, i Vasile
*) 1. Bianu i N. IIodo, Bibliografia romeineased veche. BuCtirWi 1903.

www.digibuc.ro

45

Mind (1634--1653), in Moldova. Sub aceste domniicele

mai lungi, afara de cea a lui Constantin Brncoveanu

(26 ani), in perioada domnilor din cliferite familiimicarea literard in Principate a luat un avant mai insemnat, 1 fn literatura bisericeasc .1 in cea profand. Limba
nationald, fiind introdusd in Biseric i Stat, pe lng
cea sloveneascd, a urmat a se desvolt ca limb literar ;
scrierile din aceast epoc, sunt cele mai pretioase mo-

numente literare ale limbei strdbune romneti.

Matei Basaraba i Vasile Lupul au inflintat tipogralfii
pentru rdspndirea crtilor biserice:Ai ce se traduceau in
romne%e. In Tara-Romneasca erau tipografii la mitropolie in Trgovi0e, la mnstirile Deal, CAmpulung
Govora ; in Moldova, la mAndstirea Trei-Ierarhi in Iai. Din

acestea au ieit mai multe crti religioase, traduse din

slovenete sau din grecWe, pe lng unele slovenWiromne0, altele in sloveneto sau in grecete. Mitropolitii Teofil i Stefan ai Terei-Romneti i Var lam
al Moldovei au dat deasemenea concursul lor, i intelectual *i material, la activitatea desftivrat in tipografiile
infiintate de cei doi domni. Varlam, pe lng traduceri,
a mai scris i tiptirit (la Iavi, 1645) Raspunsuri la Catihismul calvinesc, tiparit romnete la Blgrad (Alba-Iulia),
cu scop de a rspAndi intre Romni reforma lui Calvin,

pe care el o conibiiteit ca otrav sufletd.asc. Pe lngii

dirti religioase, uncle cu Stihuri in sterna domniei ca
cele dintai incercri de versificatie literard, in romnete,
s'au tiprit *Ji cele dinted colectiuni de legi (drept canonic) ale Principatelor Pravila, direpttoriu de leage, tradus din slovenqte (Govora 1640); Carte romneascd de
invdtatura dela pravilele imprettegi, tradus din grecete
1646); Indreptarea legii, tradus din grece*te (Tdrgovite 1652). Ele au fost precedate de Pravila aleasd, tradusd de logortul Eustratie, in Moldova (1632, netiprit),
pe care se intemeiazii in parte.
Alturea cu aceast activitate in literatura bisericeasca
legislativd, s'a desvoltat i istoriografia national. Pe
la 1620, Mi h ail Mox a (Moxalie), un clugr oltean, a
tradus, din crti sloveneti i alte izvoaden, o cronicit
universal (chronograf), cu date din istoria Principatelor
(pAnti, la 1489), cea dintdi cronicit scrisit romnete ce s'a
pstrat. In Moldova, vornicul Gr i g or e Ur eche a scris,
in domnia lui Vasile Lupul, cea dintdi cronic rormineasci
a Moldovei (pAnd, la 1594), dupe vechile letopisete slove-

neti ale terel i dupe cronicari poloni. In acela0 timp,

in Tara-Romneasca, sub dornnia lui Matei Basaraba,
s'a tradus in romnete Via fa patriarhului Nifon (scristi
la inceputul secolului al XVI-lea); in legaturd cu aceastii
scriere, s'au tradus, probabil tot atunci, i vechile anale

www.digibuc.ro

46

ale terei, hnpreun cu istoria lui 'Thai Viteatut, unite ell

ea in cel dintdiu corp de cronicti a Terei-Romnesti*). Un

contemporan necunoscut (dacd nu logofdtul Udrist e

Nsture I, care a tradus pe Varlaam i Ioasaf, 1648) a

scris domnia lui Matei Basaraba, cu domniile anterioare

dela 1601 incoace, tblosind pentru timpul dela 1602-1618

cronica greceasch in versuri a lui Mat ei al Mir elor

asupra acelor domnii. Probabil In acelasi timp s'a scris
partea dela inceput a cronicei, cu traditia descalecatului (necunoscutd lui Moxa), purtnd semnul acestei
epoce**).

Domniile lui Matei Basaraba i Vasile Lupul s'au distins si pi mai multe fundatiuni mdnitstire9ti, intre cari

mai ren- !,td este miintistirea Trei-Ierarhi in Iasi, restauratd in timpul nostru, o podoab a arhitecturei romdnesti. In aceast mnstire, Vasile Lupul a inflintat o
coald mai Malta, ca i Matei Basaraba la Thrgoviste.
Miscarea literard din timpul acestor domm a aflat

continuatori mai insemnati in 111oldova, mai ales In istoriograrie. Marele-logofat Miron Costin (-1- 1692) a continuat cronica lui Ureche (pnd., la 1662). Influentat de cultura Renasterei umaniste, el a scris Cartea pentru descdteal tut dintdiu, prima scriere romneascii despre inceputul
Rorndnilor pnd la intemeierea Principatelor, struind- mai

ales asupra cucerirei ri colonizdrei romane a Daciei de

catre Traian. Ideea latinittii, a precum el cel mai intdiu o exprimA aci intre Romni, rod din semnta Renasterei din Italia, er inceputul Renasterei romne. Acelasi
subiect a fost tratat de el si in cloud scrieri polone (una
in prozd, alta in versuri), series 112 Polonia (1684). El a
scris i versuri romnesti despre originea Romnilor,
cum si poema Viafa lumeti, cu o introducere asupra versificatiunei rornn4ti. Contomporanul seu, mitropolitul
Dosoft ei, care a tiparit mai multe crti religioase, a scris
in versuri : Psttire pre versuri toemita (tipdritii. la Uniev
1673); Verpri pentru prealuminatiti ft slvit- pomenifii
domni (Iasi, 1681 qi 1683), o poemd cronologicd asupra
domnilor Moldovei, s. a. scrieri rimate mai mici. Marelelogofat Nicolae Costin (t. 1712), flul lui Miron, a prelucrat Cartea pentru descillecatul dinaiu a tatiLlui eeu, am-

*) $1 In Viata lui NIfon (ms. rom. din 1654), si in fetoria lui Mineasca, nume intrebuintat In tar& sub Matei Basaraba (In Indreptarea legei) i introdus atunci din Moldova.
") Cuvintele cronicarului : tAcesta este titulueul tuturor dorn-

hai Viteazul, Tara-Romaneasa e numitA adeseorl Tara Muntenilor de atuncea Incepandu-se pcInci acuma, precum adevrat se
vede c este sorts la toate hrisoavele terein, nu se pute spune
dupe epoca lui Matei, citnd titlul de aherteg al Amlaeului si FAgra5uluiD, IntrebuIntat Inca de acest dornn, bawd sit cacti In desuetudine.

www.digibuc.ro

47

plificAndu-o cu eruditie din cronici universale s. a. isvoare,

dar fr un progres esential in fond. El a continuat

cronica terei pna in timpul seu (1710, servindu-se, pet:tru partea mai veche (defa 1662), de insemndrile tattilui
seu (pAnd la 1691) si de isvodul logoftului T eodosie

Dubau i al lui V a sile Damian (o scurt continuare

a cronicei lui Miron Costin), si a fitcut mai multe adausuri la cronica lui Ureche, dupe autori streini. Tractaturile
cart s'au inchinat lara de Mire Bogdan Voivod,
domn al Moldoveti, impardtind sultan Baiazet II, un extract din capitulatiunile Itioldovei cu Poarta, are o impor-

tant.e. deosebit. 6 altd scriere a lui, Ceasornicut

e o compilatie erudild de filosofie moral. Invdtatul prin-

cipe Dimit pie Can te rn i r (t 1723) incheie sirul marilor scriitori moldoveni dinainte de Fanarioti. Chronicul
techimei a Pomano-Moldo-Vlahilor (scris latineste i romneste), cuprinzAnd istoria veche a Romnilor
la intemeierea Principatelor, este cea mai insemnata din
scrierile sale istorice si tot-de-odat punctul culminant
al istoriografiei romnesti din aceast perioad. In romneste el a Mai scris lntdmplarile Cantaruzinilor si
Brcincovenilor (scriere pstrat nuinai in traductie germand si greceasca); .Diranul mnteleptului cu lumea, o
scriere filosofiCA-1110rald (tipOirit romneste i greceste

la Iasi 1698); 1storia ieroglitica, o satir politica, in care

persoane contemporane stint inftisate sub nume de animale. Din cele sense latineste sunt mai importante : Istoria intperiului otoman (tradus tn lirnbile engleza, franCezti, germanit si tornn); Viata lui Const intin Cantemir, tatl seu (fost domn); Descrierea lifoldovei (tradus
in limbile germand ti romn).
n Tara-Romaneasca, dupe Matei Basarab pAnti la
Fanarioti, s'a cultivat, pe 16.11g literatura religioasd,
cu neinsemnate Incercari de versificare, mai ales istoriografia. In domnia lui orban Cantacnzino (1678-1688), interneietorul unei scoale la Sf. Sava in Bucuresti si pro-

motor al culturei nationale, cronica oficiala a te-el a

fost continuat de un logofdt (secretar) al familiei Carttacuzino, S to ica L ti de s c u, pn in ulfimul an al lui

Partea scris de acesta (dupe ordinele primite),
impreun cu pArtile anterioare, compilate inteun corp
de cronica., alcAtuesc cea mai veche cronic a Terei-aomnesti, care, dupe ultima sa redact,iune din domnia lui
Serban Cantacuzino, se poate numi cronica Cantacuzineased. In opozitie cu aceast cronica favorabil Cantacuzinilor, capitanul Constantin Filip e sc u (t 1696)
a scris Istoriite domnilor
.Rometnesti (Ona la 168e),
Imbratisnd i istoria Moldovei si a Ungariei, cum
istoria universal, mai ales cu privire la Rearit. La

www.digibuc.ro

4R

aceeasi epoch, Ardeleanul George Br an co v i ci a

scris, In lara-Romneasch, o cronich universal prescurtata, cu date (lin ibtoria rornn (pki la 1686). In domnia
lui Constantin Brancoveanu (1688-1714), zelos protector al

culturei intelectuale, sub care scoala dela Sf. Sava ajunse

la deosebith Inflorire, logoftul R a dul Greceanu a

scris istoria acestui domn (pn la 1700). Cel mai invtat

istoric al Terei-Romnesti din aceast epoch erh stolnicul

Constantin Cantacuzino (t 1716), autorul unei

istorii a Romnilor dela Inceput, din care s'a pstrat numai

un fragment, cuprinznd originile, dela cucerirea si colonizarea romanh a Dlaciei pn la inceputul invaziunilor. El a
scris i un rezumat al istoriei Terei-Romnesti i Moldovei

(and la 1693), In italieneste, pentru generalul Marsigli.

Precum in Moldova Dimitrie Cantemir, ash In Tara-Romneasch Constantin Cantacuzino sunt reprezentantii cei
mai de frunte ai culturei literare romnesti In timpul
domnilor pmnteni Inainte de Fanarioti.
In spiritul cronicarilor de pn ad, pe cari i-au continuat, au scris, sub primii Fanarioti,vornicul Ion N ecul c e a, continuatorul cronicei lui Miron Costin (1662
1743), In Moldova, si vornicul Radul Popesc u, continuatorul cronicei lui Radul Greceanu (1700-1728), In
Tara-Romneasch. Dela Neculcea mai avem Osearnd de
cucinte, continand traditiuni istorice, auzite din orn In
om, de oameni vechi i btrni. Ei sunt ultimii reprezentanti mai insemnati ai vechei istoriografn romnesti.
Istoria politica a Principatelor In perioada domnilor
din diferite familii e deterrninat mai ales de suzeranitatea

turceasch si de relatiunile puterilor crestine cu Turcia.

Decadenta politica sub suzeranitatea tot mai apdstoare
Turcilor a avut ca urmare, mai inainte de toate, sodderea atributiunilor de suveranitate ale domnilor. Astfel
vechiul drept al domnilor romni de a bate monet, exercitat Ina, de Stefan Rzvan, In Moldova, si de Mihai
Viteazul, In Tara-Roraneasch (dupe o Intrerumpere mai
lunga), a fost pierdut sub domnii urmtori ; ultimele Incerchri sub Anima Radul (1658-1659), In Tara-Rome',
neasca, si sub Eastratie Dabija (1661-1665), In Moldova,

au remas izolato'). Pe Ingh saderea suveranittii, a

urmat si reducerea foarte sim(itoare a puterei armate,
infeudat suzeranului, curn si urcarea treptath a tributului, in cele din urrn aproape nemai suportabil pentru
stoarsele teri. In asemenea imprejurri, mAntuire nu sa
puteh astepth deal dela marile Puteri crestine.
*).

Constantin Brncoveanu *i Constantin Hangerli au blitut

medaln.

www.digibuc.ro

49

Cel dingtiu prilej pentru o fncercare de a scutura jugul apsator se ivi f-n rasboaiele regelui polon loan Sobieski (1674-1696) cu Turcii. Domnul Moldovei, Stefan Pe-

triceien (1672-1674 0 1683-1684), treca atunci de partea

Polonilor ; el fu apoi nevoit sa paraseasca tara, czut

prada urgiei turcesti. Pe urma, George Dim (domnul Moldovei) i erban Cantacnzino (domnul Terei-Romnesti) au
trebuit s ia parte, in oastea turceascd, la expeditia contra Vienei (1683). Ambii domni au avut acolo o atitudine

cat se putea de prieteneasca fat de imperiali. Serban

le dedea informatiuni din tabra turceasca, trage, cu tunuH fnciircate cu paie, si le-a adus in tot felul insemnate
servicii ; fnaintea cortului seu, el puse o cruce cu inscriptie latingi, al crei Intels ere, ca, el ca crestin nu putea fi
dusman crestinilor. Dupe raspingerea Turcilor dinaintea
Vienei, cu care incepa decadenta puterei lor, erban se
apropie, fn timpul rsboiului urmtor, tot mai mult de
imperiali. In cele din urmd, el trimise chiar o deputatie
la Viena spre a face o legatura definitiva, recunoscand
suzeranitatea imparatului, fn conditiuni ce garantau autonomia terei si mostenirea tronului fn familia Cantacu-

zino (descenclentd, In linie femeiasca, din Basarabi);

dar moartea pripita fi zadarnici acest proiect.

Urmasul seu Constantin Brancoveann, ca 0 Constantin

Cantemir (1685-1693) in Moldova, s'au mentinut in domnie
numai urmand o politica turcofil. Dar prin pacea dela Carlovitz (1699), casa de Austria castigand toata Ungaria turceasc, afar de Banatul Timisoarei, i Ardealul, influenta ei
fn Principate deveni cu atat mai puternica. In acelasi timp
fncepa i influenta ruseascd. In negociatiunile de pace

dela Carlovitz, Rusia i fnsusl rolul de protectoare a

crestinilor ortodoxi din imperiul otoman, mentinand acest
punct de vedere i in pacea separate', ce a Incheiat cu

Turcia. Deci In rasboiul ruso-turc din 1711, domnul Moldovei, Dimitrie Cantemir (1710-1711), se unl cu tarul protector. Prin tractatul incheiat cu Petru cel Mare (13 Aprilie), el recunostea suzeranitatea tarului, Indatorindu-se a

servl cu trupe auxiliare fn rsboaiele ce le vor fntre-

prinde pentru liberarea Moldovei si a celorlalti crestini

de sub jugul turcesc ; iar tarul garant autonomia terei,
cu dreptul de mostenire a tronului in familia lui Cantemir fn linie brbateasca, afard de cazul cand domnitorul
s'ar desface de biserica ortodox sau ar fi necredincios
tarului. Dar Infrangerea Rusilor la Stanilesti pe Prut a
silit pe Cantemir s se retrag in Rusia, pierzand tronul. In acest rsboiu, si Constantin Brancoveanu se apropie de Rusia, fticand o invoiala secret, pentru cooperare, Indata, ce Rusii ar intr invingatori in Tara-Romaneascii. Parit apoi la Poarta de adversarii sei politici,

www.digibuc.ro

50

el fu dus la Constantinopole

decapitat dimpreunii cu

ii sci. Urrnasul seu Stefan Cantacunne (1714-1716), 11111

stolnicului Constantin, bnuit de aceeasi necredinta fata

de suzeran, avu acelasi sfdrsit.
Dupe Dimitrie Cantemir si Stefan Cantacuzino, tronurile ambelor Principate au rest ocu pate prin voivozi numiti

direct de Poartd, mai ales din thmilfile grecesti mai

distinse din Fanar, o suburbie a Constantinopolei, si de
regula dintre fostii mari-dragomani (Intre cari i unii

pdmnteni fanariotiLati), a caror cunostintd de limbi streme i abilitate diplomalied, pe Ingd. devotamentul dovedit,
ii recomandau pentru guvernarea terilor romne In sensul
politicei turcesti. Sub domnia Fanariotilor (1711/16-1821),
C,ecadenta politicii a Mills ultirnul grad, as, fnct numai aezmintele
abid au mai pitstrat celor cloud Prineipate caracterul de state nationale, ca teri deosebite de
!pro vinciile imperiului otoman. Impreund cu decadenta politicd, a urmat, sub acesti domni streini de aspiratiumle nationale, i decdderea culturei romnesti, care fncepuse a
inflor sub domnii pdmnteni, aftd.nd apoi continuatori la Ror.-,Anii de peste muuti. In aceeasi mdsur, a decitzut i starea

economicd, prin stoarcerile carora nefericitele teri au fost

date pradd. Tributul cu darurile obisnuite se urcti, peste
200.000 de taleri pe an, iar pentru ficcare numire In domnie se mai plated deosebit pdnd la 100.000 de taleri, uneori i mai mult ; la aceste sume se mai addlogau nenumdratele daruri In bani i In pretioase pentru lacomii functionari i trimisii ex traordinari ai Portii. Desele scliiin-

hdri de domnie (fn Tara-Romneasc 38 fa 105 ani, In

Moldova 35 In 110 ani), prin cari Poarta fsi spored, veniturile, puned vdrf cumplitelor vremi. In legaturd cu aceste rele, rdul cel mai mare ce domnia Fandriotilor a
adus terilor romne a fost Insa stricarea moravurilor,
coruptia morald In Stat si In sorietate. Vai, vai, yai de
tard !exclarrin, cu patrioticd durere bdtrdnul cronicar
Neculcea.aCe vremi cumplite au ajuns, si la ce cumpand
au cazut I Doard Dumnezeu de-a face mila cu tine, saracd tard, la ce obiceiuri ai ajuns, ca sa scapi dintr'a-

ceste obiceiuri spurca le.

In rdsboaiele ce statelo vecine au purtat cu Turcii, ambole Principate au avut sd Indure dese ocupatiuni streine,

fnsotite de desmembrdri teritoriale. In rsboiul starsit cu

pacca dela Passarovitz (1718), Tara-Romaneascd a pierdut Oltenia, cedatd de Turci, impreund cu 13anatul Timisoarei, impdratului Carol VI. In rasboiul urmator (1736

1739), casa de Austria void sd anexeze si Muntenia,

impreune, cu Moldova ; dar ea Intampind opozitia Rusiei,

www.digibuc.ro

care cered recunoasterea Terei-Romne5ti si a Moldovei

ca Principate independente, sub protectorat rusesc. Rusii

intrAnd apoi in Nloldova, boierii fdcura act formal de

inchinare, in condiiuni ce garant autonomia terei, cu
excluderea Rusi lor, Grecilor s. a. streini dela dregdtorli,
rezervate pdmantenilor (1730). Rivalilatea intre cele Jolla
Puteri vecine, cu privire la Principate, a fost scdparea
acestora. In pacca dela Belgrad (1730), Austriacii au trebuit sa retrocedcze Oltenia, iar Rusii s renunte la Moldova ocupatd. Dar in rasboiul din '1763-1774, Rusia in-

cercti din nou s aducd la indeplinire proiectul de cu-

cerire a Principatelor, sub euviint de liberare ; numai interventia Austriei a impiedecat atunci ca terile romne,
ocupate de Rusi, sd, fie anexate de ei. Pentru bunele
servicii ale Cabinetului dela Viena, Turcii au cedat Austriei unghiul nord-vestic al Moldovei, numit de atunci
(dupe numele unei paduri intro Cernauti si Hotin) Bucovina (1775), cu vechea capitala a Moldovei (Suceava)
si cu mormintele vechilor ei doreni. In rdsboiul ruso-turc
din 1806-1812, Moldova pierd si partea dintre Prut si

Nistru, anexatd de Bust, impreuna cu raialele turcesti

din aceastd parte, si numit de atunci Basarabia (dupe
vechiul nume al par ii de lAngd Dundre ce fusese od.inioard, a Basarabilor ). Precum sub ocupatiunile anteri-

oare, astt si in tirnpul lungei ocupatiuni rusesti din acest

din urm rdsboiu, ambele Principate au avut sii sufere
mult din partea ostilor strdine, care le trat mai mult ea
teli cucerite decdt, ca teri ce aved s fie liberate de sub
jugul turcesc. La reclamatiunile contra jafurilor comise
asupra teranilor romni de trupele rusesti, generalul Kutusov respunde : Le voiu ls, lor ochii pentru a plange".
Acestia erau liberatorii cari, in numele dragostei crestine,
veneau sd mntueascd tulle romne de jugul necredinciosilor.

Astfel decadenta Principatelor sub domnia Fanariotilor a adus si asupritoarele ocupatiuni straine, cu des-

membrrile teritoriale ce le-au urmat. Ea a mai adus

si ingerenta Rusiei, cu drept de interventie la Poart in

afacerile Principatelor, drept recunoscut formal prin tractatele de pace dela Kuciuk-Kainargi (1774) si dela Bucuresti (1812), din care s'a dpsvollat protectoratul rusesc,
in cele din urma, mai apstor eh iar deal suzeranitatea
turceascd. Cnd urgia domniei Fanarietilor a adus Prin-

cipatele la marginea pierzrei, revolutia nationald din

1821 aduse renasterea politica dela care a purees mntuirea terilor romne prin ele Ins*.

Daca sistemul ae guvernare impus de Turci prin domniile fanariote a pricinuit attita rtiu, totusi nu toti voivozii
fanarioti au fast vinovati de urmrile acestui sistem. Unii

www.digibuc.ro

52

din ei au lsat i nume bun fn istoria Principatelor. Chiar

cel dintelu, Nicolae Mavrocordat (prin muma sa, descendent
al Musatinilor), care a domnit de cloud ori In Moldova
(prima data, inc inainte de Dimitrie Cantemir)si de dou

ori In Tara-Romneasc, ave, grije de o bun, guvernare, cum si de propsirea cultural. Fiul seu Constantin Mavrocordat, care a domnit In mai multe rnduri in
ambele Principate, a introdus reforme In favoarea tera-

nilor (1748 fn Tara-RomOneasc, 1749 fn Moldova), dndu-le posibilitatea de a se libertt de serbie prin plata unei
sume, fixAnd zilele de lucru (24 pe an) datorite proprieregulgind darile. Grigore Alexandra (Mica, sta..nepotul Ghiculestilor cari au domnit In ambele Principate

in a doua jumatate a secolului al XVII-lea, a introdus

mai multe imbuntittiri, Intro cari mai ales fixarea lefIbr i veniturilor boierilor in Moldova (1776), spre a inlturit abuzurile. El a protestat, impreun cu divanul
domnesc, contra cedrei Bucovinei, i fu ucis de Turci,
fiind bnuit de necredinta fat de Poart. Ion Caragea
(urgisit pentru jafurile sale), in Tara-Romneascii,

Scarlat Calimah, in Moldova, au introdus finbunttiri legislative : Condica lui Caragea (1818) si Pravila luz Cali-

mah (1819), ambele alctuite In greceste i traduse In

romAneste.

Decadenta national sub domnia Fanariotilor se manifesta si in viata cultural. Limbs, veceascit devenl pre-.
domnitoare In societatea Inalta, mat mult sau mai putin

Instrainath de neam prin contaminare fanariotil. ; mnstirile, in mare parte stdpenite de ctilugri greci, incetar a fi focarele culturei nationale de alt data ; scoalele

superioare din Bucuresti si Iai erau grecesti, inviit-

mdritul fri familie, cum si In scoaIe inferioare, grecizat.

ANA spre stArsitul domniei Fanariotilor s'a infiintat cele
dintai scoale romOnesti mai inalte : scoala de preutie a
mitropolitului Veniamin Cos t a ch fn mtinstirea Socola, lOngd Iasi (1804), scoala lui Gheorghe As a c h
la Iasi (1814), si scoala Ardeleanului Ghorghe Lazar,
la Sf. Sava in Bucuresti (1816).
Literature nationala e reprezentat prin cAti-va scriitori bisericesti si profani, de mai putin merit decOt

lor. In Moldova au fost mai Insemnati sptarul

Ion Canta (Can tacu zino), care a continuat cronica lui Neculcea (pn la 1769), si Ienache Coglnicean u, care a continuat cronica compilat a lui
Alexandru Amiras (1662-1733),pn In timpul seu

(1774), si a scris Stihuri asupra tragicului sfOrsit al

Iui Grigore Ghica Vod (1777). In Tara-RomOneasc,
Letopiseful Tarii Romnefti a Moldovei (compilat fnainte de 1715) i cronicile lui Dionisie Eclesiarhul

www.digibuc.ro

53

(1784-1815, ca urmare la o continuare a cronicei lui

1Radul Popescu) i Zilot Rom anul (1796-1821) sunt
ultimele productiuni ale vechei istoriografii romnesti.
Singurii scriitori. mai Invatati (far: s ajunp, pe Dimit.rie Cantemir) era Mi h a 11 Can ta cuzin o, care
a scris Genealogia Cantaeuzinior i Istoria Terei-Romdnegi (pita. la 1774) cu date statistice i geo&rafIce (tradusa Ln greceste de T unus 1 i, 1806), 0 Ien a c h e

V dear es cu, care a scris Istoria impetratitor otomani

(pe langa o adunare a vechilor capitulatium ale TereiRomnesti cu Poarta, folosit de Dionisie Fotino), o
gramatica a limbei romanesti (1787) i poesii lirice.
Cele mai Insemnate scrieH istorice s'au publicat In greceste: Istoria Romtlniei (1816, cand pentru prima data

se Intrebuinteaz numele de Romania), cuprinzand istoria veche a Romnilor pawl, la lntemeierea Principa-

telor, de Dimitrie Philippide, 9i

Istora Daciei
(3 vol. 1818-1819), cuprinzand istoria terilor romne (din

antichitate pang, la 1812), de Di o ni sie Fo tin o. Cele

mai de frunte opere ale literaturei romane clin aceasta
epoca s'au sons la Romanii de peste munti, unde curentul literar de desteptare nationald, Inceput In Principate sub domnii pmnteni, a aflat continuatorii cei mai
Insemnati. Scrierile istorice i fflologce ale lui S am ui 1

Clain (f 1806), George Sincal (-1-1816) si Petru

Mai or (f 1821), cu efectele ce ele au produs i dincoace
de munti, au inaugurat o noua, era in istoria culturei

romnesti. Curentul latinist, introdus de ei prin scrierile

lor asupra limbei i istoriei nationale *), a fost cel mai
puternic mobil al renasterei nationale dela care a purces renasterea politica i culturala in Principate. Pe

langa acest curent venit de peste munti, mai ales influenta literaturei franceze, introdusa prin Fanarioti, a
pregatit spiritele pentru marea miscare nationala a Renasterei. Ca fosti dragomani i cunoscatori ai limbei
diplomatice franceze, pe care o cultivau cu predilectie,
Fanariotii au introdus In Principate curentul cultural
francez, care a determinat noua desvoltare. Sub influenta literaturei franceze si a ideilor liberale din Occident, a luat nastere revolutia nationala din 1821, care
a pus cap& domniei Fanariotilor.
q.

Mal Insemnate aunt : Blementa lingeue Daco-Romanm, de S.

Clain EA G. Sincai (1780 si 1805), cea dintaiu gramaticit a limbel romane, cu Mere latIne ; Istoria pentru incepulul RonMnilor in
Daclua, de P. Maim, (1812) ; Chronica Ram6nilor (86-1739 , de G.
SIncai (tiparita aba In 1853) ; Lesicon rornanesc-leitinesc-ungurescnemtesc, de S. Clain, P. Maior, s. a., cu o Introducere despre scrierea limbe1 romi.ne au litare latine (tipArit 1825).

www.digibuc.ro

54

Revolutia din 1821, care a restabilit domnifie pmn-

tene in ambele Principate, a fost provocatd parte prin

strile din luntru, parte prin influente din afar& Mai innainte de toate, ea era rezultatul asuprirei frd constiint
a teranului sub regimul fanariot. Aldturea cu nemultumirea teranului, era i aspiratIunile nationale ale clasei
culte rot/1611e, tinznd la readucerea domnillor pmnLene, nazuinte inanifestate in tot timpul Fanariotilor, att
prin repetate reclarnatiuni la Poart, ct i prin cereri
adresate Curtilor dela Viena si St. Petersburg. Pe lngd.
acestea, au mai intervenit i desteptarea simtului natio-

nal prin noul curent literar de peste munti, cum si influenta literaturei franceze, prin mijlocirea creia marea
revolutie francezil a ritspAndit nouele sale idei si in terile romane. Vntul de hbertate, purees dela marea furtuna; ce a derdmat Basil lia, a dal nastere i furtunei ce

a mturat pe Fanariotd.
Precum aspiratiunile nationale ale clasei culte gseau
resunet in literatura acelei epoce, asa i suferintele seranului. Inainte de 1821, sub asupritoarea domnie a lui loan
Caragea (1812-1818), un boier romn (probabil un Golescu) a scris o comedie politic, cu titlul ironic : Starea
Tarii Rumnesti in zilele Mriei Sale lui Ioan Caragea
Voevod, fcut cu cheltuiala sdracilor din ceea ce a mai
rmas. Prin dialoguri intro terani si slujbasi fiscali, ea
infdtisd suferintele teranului, stors i schingiuit de ctre
dregdtorii asupritori, i satiriza pe Greci i limba lor ; actiunea se fncheie cu un blestem cumplit asupra impiltorului fanariot. Asemenea glasuri se auzeau putin inainte
de 1821 : ele exprimau durerea teranului, prin cuvntul
boierului national, luminat de nouele idei primite prin
millocirea literaturei franceze. Astfel revolutia din 1821
a fost rezultatul aspiratiunilor nationale i progresiste ale
clasei culte, unite cu miscarea terneasc.
Miscarea porni In acelasi timp i in Moldova si in TaraRomneasca, cu prilejul rdscoalei grecesti (zavera) ce
Eteria (o societate infiintat cu scopul de a pregdti liberarea Greciei de sub jugul turces0 a inceput in Principate, gsind aci sprijin la Fanarioti. Capul Eteriei er
Alexamiru Ipsilanti, fiul fostului voivod Constantin Ipsilanti. Eteristii voind sd provoace, prin o rscoal fn Principate contra Turcilor, revolutia pentru liberarea Geciei,
Ipsilanti, cu cetele de ostasi (zavergii) adunati In Basarabia, intrd in Moldova (Fevruarie 1821), unde voivodul
Mihail Sutu se uni cu ei. De ad, Ipsilanti trec in Tara-

Rorndneascd, al cdrei voivod, Alexandru Sutu, =rise

putin mai fnainte. Scopul lui era de a se face stpn pe

tulle romne, spre a conduce de acl revolutia greceascii.

www.digibuc.ro

55

Zavera astfel fneeputi era, semnalul pentru revotntia

romneasc contra urgisitului regim fanariot.
Revolutia incepn ca miscare terneasca fn ambele
teri deodata. In Moldova, cati-va looieri nationali rdsculard, In unele judete, teranii asupra Grecilor ; Mihail Sutu
retragandu-se in Rusia, o cd.imacmie (locotenenta domneascii), sub prezidenta mitropolitului Veniamin Costachi,
luet guvernul. In Tara-Romneasca, capul miscarei era
Olteanul Tudor Viadimireseu, mosnean din Gorj i fost co-

mandirD de panduri (gendarmi olteni); en el s'au unit tg

mai multi boieri patrioti Mtn' asemenea bane cugetari
cu ale norodului asemanate, cum el insusi zice in proclamatiunile sale. Rsculand teranii in Oltenia, Tudor se
fact% stpan pe aceast parte de tari; In fruntea unei
ostiri de imste 5000 de oameni, el intr apoi in Bucuresti
luet carmuirea (Martie). In proclamatiunile sale, el
arata ca scop al miscarei scparea robiein i incetarea
jafurilor i nedrepttilor ce norodul au cercat Omit acum
din pricina oblduitorilor domni. Ipsilanti, cautand s-1
atraga fn partea miscarei eteriste, primi drept respuns :
In Grecia este locul Grecilor, iar in Tara-Ron-OA-leased
al Romnaniloro. Incepnd ca rscoal teraneasc, miscarea lui Tudor, sustinut de boieri nationali, deveni o revolutie politica i nationald, al cdrei scop, pe lang fn-

dreptarea soartei teranuiui, era Indepartarea Grecilor

dela doinnia terilor romne i rdsturnarea regimului fa-

nariot. Prins si ucis de Greci (27 Maiu), Tudor a devenit

eroul martir al miscarei nationale din 1821. Cu moartea
lui, dupe care ostirea lui s'a Imprstiat, se sfarsi revolutia romaneascd.
Intre acestea, Turcii intrar in Principate spre a restabill ordinea. Ipsilanti, bdtut la Drgasani (in Oltenia),
fugi In Ardeal ; resturile zavergiilor fur sfaramate la
Sculeni (In Moldova). In timpul ocupatiunei turcesti (Mai
1821 Iunie 1822), partidul national din ambele Princi-

pate, care strtna pentru restabilirea domniei pmntome, a isbutit s aduca la Indeplinire aceast dorint..
Mai ales boierii nationali din Moldova, In unire cu mitropolitul Veniamin Costachi, au avut partea cea mai
insemnatd fn aceast privintA, prin agitatia i actiunea
lor politica. Ei trimisera petitiuni la Poart, ale cror
cereri principale era fnnoirea drepturilor acordate prin
vechile capitulatiuni, fnlturarea Grecilor din dregatoriile

terei, scoaterea mnstirilor din redline Grecilor i reclarea lor In posesiunea clerului national, regularea drilor i alegerea unui domn pmantean. Poarta orandul
apoi ca ambele Principate s arate, prin deputatiuni trimise la Constantinopore, dorintele lor, i cerii deputatiunilor sa recomande cate un candidat pentru domnie
3606

www.digibuc.ro

515

dintre boierii piimnteni. Asa fur& numiti Grigore

mitrie Ghica (urmas al fostilor domni Ghica dinainte de

Fanarioti), in Tara-Romeineascii, si Ion Alexandrn Stunk

in Moldova, ca cei dintai domni pmnteni dupe Fanarioti (Iunie 1822).

bespre aceste evenemente, vornicul Alexandru

Reldimanu (contemporan) a scris, in spirit national,
o cronich rimata : Tragodia sau jainica Moldovei intdmplare
d upe reisvratirea Grecilor.

In timpul domnilor pmnteni Omit la 1806 a urmat

restauratiunea politich a Principatelor, prin care s'a
preghtit unirea lor intr'un singur Stat, fnterneierea Di-

nastiei ii constituirea noului Stat Romnia prin noua

Constitutie. Unirea, Dinastia i Constitutia erau aspira-

tiunile nationale cele de chpetenie, ideile conductitoare

in aceastd ultim fazh, a istoriei Principatelor.
Una din cele dintAi preocupatiuni ale patriotilor, dupe

restabilirea domniei pamntene, er intocmirea unei

constitutiuni. Inceputurile in aceast privint s'au facut
in Moldova, prin un proiect de constitutie, alchtuit in

1822 dupe ve(Ierile mai fnaintate din Europa occidental,

desi in spirit oligarhic, cu libertti constitutionale numai
pentru clasa boiereasch. Proiectul intAmpind, ins& opo-

zitie la partidul rusofil si la guvernul rusesc, care se

declard hothrit contra tuturor innoirilor i proiectelor de

schimbari, facute de elementele turburhtoare, cum ziceil.

AWel proiectul de constitutie din 1822 a remas numai

un document despre cugetarea politic& a boierilor pro-

gresfsti din acea epoch,.

Amestecul Rusiei In aceast afacere intern& se Into-

mei pe dreptul seu de interventie la Poarth in favoarea

Principatelor, obtinut prin tractatul dela Kuciuk-Kainargi,
cum si pe un firman obtinut in 1802, prin care durata
de guvernare a voivozilor se fixd pe seapte ani, cu dispozitia ca ei s nu poat fi destituiti fnainte de acest
termen dect in caz de vin constatath de chtre ambele
Puteri, dupe ce faptul va fi adus mai intdiu la cunostinta
ambasadorului rus. De acest drept, confirmat prin trac-

tatul dela Bucuresti, guvernul rus s'a folosit spre a sa

opune proiectului de constitutie ce ar fi urmat s aduch
o schimbre radical fn modul de guvernare i contrar&
intentiunilor sale In Principate. Tendintele reformtoare
in sens liberal, manifestate cu prilejul acestui proiect,
au dat Rusiei motivul de a fnchei in 1826 conventia
dela Akkerman, explicativh tractatului dela Bucureti.
Prin aceasta, Poart se Indator sh, phzeasch, privhegiile garantate Principatelor prin tractatele i hatiserifurile anterioare ; se preveded, Intro allele, ca dornnii
EA fie alei dintre pamitnteni de ciitre Adunarea obwww.digibuc.ro

67

qteased 0 invostiti de Poaritt pe timp de leapte ani, ne-

putAnd fl destituiti !mints de acest termen dect cu

consimtemiintul Rusiei, fn conditiunile prevtizute fn flrmanul din 1802 ; se dispuned, ca domnii, Impreun cu

divanurile respective, s ia msuri grabnice pentru a

face fmbundttirile necesare, cari vor alaitui un Regu-

lament general pentru flecare twit, fii vor fl aplicate Indata. Astfel Rusia citutet sit-si asigure In Principate in-

fluenta sa ca Putere protectoare si sd determine viitoarea lor organizare prin Regulamentul cerut.

Acest plan fu adus la fndeplinire In urma rdsboiului

ruso-turc din 1828-1829. Prin tractatul de pace dela Adrianopole (14 Septemvrie 1829), protectoratul rusesc asupra Principatelor romne se stabili fn mod definitiv, si
Poarta se leg sd confirme regulamentele administrative,
fitcute in timpul ocupatiunei rusesti, cari fn viitor vor

trebul di serveascd, de baze pentru regimul interior al

color cloud: teri. Ocupnd Principatele Ia fnceputul rsboiului, Rush silird pe cei doi domni a se retrage din
scaun, fiind numit generalul Palin ca pvernator cu titlul
de prezident al Divanurilor. In acelasi timp fur numite,
in ambele Principate, comisiuni pentru alcittuirea regulamentelor administrative, dupe un proiect rusesc ce li
s'a comunicat. In acest mod, Rusia a impus noua or-

ganizare a Principatelor prin Regulamentul organic, dictat dela St. Petersburg.

Pe timpul alcatuirei Regulamentului, s'a redactat in
Tara-Romneascit un memoriu asupra dorintelor nationale. Intre cele 25 de puncte ale memoriului se cored : unirea Principatelor Intr'un singur Stat, care sit fle neatrnat

de Turcia ; cArmuirea acestui Stat sd fie Incredintatd

unui principe din familiile domnitoare In Germania-desus, cu drept de mostenire, care s domneascit dupe o
constitutie; principele 0 mostenitorii sei s primeasc
credinta ortodox s'i s se recunoasca RomAni. Er& cea
dintiu manifestare a dorintelor nationale pentru unire,

neatrnare si dinastie, cu un principe din familiile domnitoare fn Apus, pe lngii cererea unei constitutiuni, formulat mai fnainte de Moldoveni. In acelasi timp, si in
Moldova se manifestA tendinte de unire, sub un principe
din dinastiile occidentale. In Comisiunea pentru alctuirea
Regulamentului organic al Moldovei, vistierul Iordache
Catargiu propuse unirea ambelor Prircipate sub o singurift domnie, cu rezerva ca principele acestui nou Stat

s nu apartin nici uneia din cele trei Puteri vecine

(Austria, Rusia si Turcia). Propunerea, primit de Comisiune, Intmpind Ina, opozitie la guvernul rusesc si fu
prsitit. Unirea celor cloud. Principate si asezarea unui
principe strain (din dinastiile europene, cu preferinta

www.digibuc.ro

58

din Germania) er, cum arat o corespondenta francezi

din Bucuresti (1834) si rapoarte consulare din acel timp,
o dorn4a, general In ambele teri. Numai opozitia Turciei
suzerane i a Rusiei protectoare, secundate de Austria
vecin, a Intrziat realizarea acestei dorinte nationale,
contrar Intentiunilor lor In Principate.
Regulamentele organice, alctuite dupe instructiunile
primite dela St. Petersburg si sub priveghierea genera,
lului Palin, apoi a generalului Kise-lev (numit In Noemvrie 1829 in locul celui dintAiu), i votate de Obstestile
Adundri, convocate fn acest scop, au fost puse tri aplicare In Tara-Romneascd fn lube 1831, iar In Moldova
In Ianuarie 1832. Ele cuprinde i institutiuni politice
dispozitiuni administrative. Prin institutiunile politice se
regul, alegerea domnului de ctre Obsteasca Adunare
extraordinar i alcdtuirea acesteia ; puterea domnulu !
se mrgined prin Obsteasca Adunare obisnuit, compus

din clerul lnalt si din reprezentantii alesi ai boierilor ;

domnul ave dreptul s, disolve Adunarea, aducnd cazul
la cunostiinta Puterei suzerane si a celei protectoare, dar

Adunarea ave, dreptul s reclame la cele cloud Puteri. Cu privire la organizarea administrativii se prevedeau msuri folositoare pentru toate ramurile administratiunei si ale serviciilor publice, In cari se recunoaste
influenta lui Kiselev, brbat cult si cu vedeH Inaintate.

Aceste dispozitiuni, dictate de un spirit mai mult sau

mai putin progresist, era MM., In contrazicere cu privilegiile recunoscute boierilor, crora singuri erau rezervate functiunile publice i gradele in armatii, i cari erau
scutiti de ori ce dare ctre Stat, birurile apsnd numai
asupra teranilor. Regulamentul, desi introduce unele
Imbunttiri i pentru terani, le impune, In afar de
darea toat ctre Stat, i muncA grea pentru proprietar,
reducnd i cdtimea de pmnt ce proprietarul era dator
s, le pun la dispozitie. Dorind a cAstigil clasa de sus
pentru scopurile sale politice, regimul rusesc sacrificii,
pe terani boierilor. Pentru buna aplicare a Regulamentului organic, Kiselev av o deosebit grije. Conform dispozitiunitor tractatului dela Adrianopole, el Inflint o

trupd armat pentru siguranta din-luntru (dorobanti),

form, un corp de grniceri, cum si un inceput de militie. Inteleapta cguvernare a generalului Kiselev
pn, In Aprilie 1834, cnd trupele rusesti au evacuat
Principatele. (koseaua Kiselev Ii pstreaz amintirea
In Capi talk' .

Dupe incetarea ocupatiunei rusesti, urm s se aleag

domnii, conform Regulamentului organic, fiind investiti
pe via* conform tractatului dela Adrianopole. Dar prin
conventia dela St. Petersburg, din 29 Ianuarie 1834, -Ru-

www.digibuc.ro

59

sia i Turcia se finvoird ca, de astdat, numai, domnii

s fie numiti pe seapte ani. In intelegere cu Rusia, furd

deci numiti Alexandru Dimitrie Ghica (fratele dommilui precedent), in Tara-Romneascd, i Mihail Sturza, in Moldova

(Aprilie 1834). Prin aceeasi conventie se fixa i tributul

ce ambele Principate aveau s plteascd Portii, la 6000
pungi (=3.000.000 piastri) pe an. Rusia lu toate msurile pentru a tine sub ascultare pe noii domni, supraveghiati cu ochi de Argus de ctre consulii rusi la Bucuresti si la Iasi. Reformele incepute sub acesti domni, in
margmile Regulamentului organic, se impiedecau mereu
de ingerentele rusesti.
Dupe seapte ani, tronurile ambelor Principate avand
s fie ocupate prin alegere, unionistii din Tara-Roma,-

neasc propuneau candidatura lui Mihail Sturza, spre

a realiz astfel unirea. Dar sub influenta Rusiei, fu
ales in Tara-Romneasc George Bibesca (1842), iar in
Moldova remase Sturza. Un pas Insemnat spre unire
s'a facut, sub acesti domni, prin desfiintarea vmilor
intre cele dou Principate (1846). Amandoi au introdus reforme folositoare, Intro cari mai ales desrobirea
tiganilor de pe mosiile episcopiilor i mnstirilor, pe
lng imbunttiri econonuce si administrative. Invtmntul primi o desvoltare mai mare, infiintandu-se mai
multe scoale primare, cum si coale secundare i speciale. La Colegiul National dela Sf. Sava din Bucuresti (inflintat de Gr. D. Ghica in locul vechei scoale domnesti)
s'au introdus cursuri superioare (drept, filosofie i literatur, matematici i tiinte); la Iasi s'a infiintat pentru
ainvtturile inalte Academia Mihaileand (1835), din care
s'a desvoltat Universitatea de azi. Spre a favoriza comerciul, Sturza fch unele inlesniri evreilor, prin cari
s'au deschis prea largi portile inmigratiunei evreesti in
Moldova, cu urmri ce s'au simtit apoi destul de greu.
Tendintele reformtoare in ambele Principate, cari
cereau si reforme constitutionale, intampinau ins meren
obstacole la Puterea protectoare, prin mgerentele ei in
sens reactionar. Astfel s'a format un curent din ce in ce
tot mai puternic contra protectoratului rusesc, devenit
mai urgisit chiar decal suzeranitatea turceasc, si contra Regulamentului organic, in puterea cruia Rusia
impiedeca desvoltarea constitutional a Principatelor. Reformistii alcdtuiau partidul national, iar reactionarii rusofili erau partidul advers. Revolutia din 1848 in Apus a
provocat apoi o miscare revolutionara i in Principate.
Miscarea incept'. in Moldova, cu o mare intrunire

public, linut la Iasi (27 Martie), care decise a inainta

domnitorului un memoriu asupra cererilor nationale. Se
cereau reforme constitutionale si administrative, reforme

www.digibuc.ro

80

fn organizarea justitlei, a Invatamntului t3i a clerului,

fnturnarea catre Stat a averilor manastirilor Inchinate
la locuri streine, imbunatatiri economice i masuri pentru
fmbunatatirea soartei teranilor prin improprietrirea oldcasilor. Mihail Sturza, devotat Rusiei, refuz s primeasca propunerile de reforme ; din ordinul lui, unii iiin
capii miscarei fur arestati, altii exilati. Cati-va se dusera
fn Bucovina, unde Mihail Kogalniceanu a publicat Do-

rin fete partidei nafionale din Moldova. Ele cuprindeau, pa

Idnga cererile din memoriu, egalitatea civila i politica a
tuturor cetatenilor i unirea Principatelor, cu protestari
vii contra protectoratului rusesc.
In Tara-Romaneasc, un comitet revolutionar intocin

un proiect de constitutie, dupe ideile republicane din

Francia, cu vederi mai radicale decat, ale partidului national din Moldova. In 11 Iunie o deputatie, venind fn
lunga procesiune la palatul domnesc, prezenta domnitorului noua Constitutie (proclamata In 9 Iunie la Isla z)
spre semnare. George Bibescu, silit s o semneze, abdied dupe cloud' zile, necutezdnd a se opune nici miscarei revolutionare nici Rusici. Sub guvernul provizoriu,
constituit sub prezidenta mitropolitului Neofit, cum si sub
ciiimacamia instituita de Turci (dintre membrii fostului
guvern), miscarea revolutionara s'a manifestat mai ales
contra protectoratului rusesc s,i a Regulamentului organic (ars de popor la Mitropolie). Numai elementele mai
radicale au manifestat sd contra Turciei, cerdnd Inlatu-

rarea syzeranitatii turcesti, ca si a protectoratului rui proclamarea unei revolutium generale romd.nesti (fa unire cu Ungurii), cu scop de a realizit neatdrnarea i unirea tuturor Romanilor. Ideea unirei gased expresie si in steagul tricolor albastru-galben-rosiu
(combinat din colorile ambelor Principate) ce s'au introdus de guvernul provizoriu. Rusia cerand interventia armata a Portii, trupele turcesti sub Omer-Pasa intrara In Bucuresti, unde s'a produs o ciocnire sAngeroasa Intre Turci i corpul de pompieri romni sub
capitanul Zaganescu, in dealul Spirel (13 Septemvrie),
Aceasta provoca si interventia armata a Rusiei. Armatele celor doua Puteri nabusir revolutia i asezara caimacam pe Constantin Cantacuzino. Capii partidului revolutionar, nevoiti s emigreze, au gasit adapost In Apusesc,

sul civilizat, unde au continuat actiunea lor pentru cauza

national&

In urma acestor intamplari, Rusia i Turcia fncheiara

conventia dela Balta-Liman (1 Maiu 1849), prin care dispozitiunile Regulamentului organic cu privire la alegerea domnului si la Obsteasca Adunare fura modificate.
In locul alegerei domnului pe viata, se introduse hire:0

www.digibuc.ro

61

numfrea pe 9earite ani, dupe fntelegerea luatd, trite cele

cloud. Curti ; Jar Obsteasca Adunare fu Inlocuit, fn mod
provizoriu, prin un Divan compus din boierii cei mai
vrednici de Incredere si din membrii Inaltului cler, cu
atributiunile de a \rota impozitele si de a examind budgetuL In Tara-Romneascit fu deci numit Barbu tirbei (frate
cu Bibescu i fiu adoptiv al ultimului Stirbei), iar fn Moldova, Grigore Ghtca (nepot de fiu al lui Grigore Alexan-

dru Ghica). Er ultima dat and cele dou Puteri au

mai dispus de tronurile romne, ocupAndu-le dupe bunul
lor plac (prin fnalti functionari, cum se ziced fn con-

ventie).

Ultimli domni numii, conducAndu-se de un luminat patriotism, au dus mai departe opera de restau-

rare, introducAnd mai multe fmbundttiri fn administratie, In organizarea milliard, fn Invdtametnt (mai ales
prin fnftintarea de scoale speciale : militare, de chirurgie
si de mosit, de arte i meserii, de inginerie, s. a.), pe
lAngd masuri pentru indreptarea stdrei teranilor si pentru desrobirea tiganilor boieresti. Dar buna lor guvernare

a fost fngreuiatd mult prin ocupatiunile streine ce s'au

succedat : mai fntdiu er ocupatiunea prin trupele turcesti i rusesti, dupe ndbusirea revolutiunei (pna la 1851),

apoi ocupatiunea ruseascd (1853-1854), fn timpul cdreia

domnia for fu suspendat, in sfArsit ocupatiunea austriacd.
(1854-1856) pe timpul rasboiului de Crimeea. Cu prilejul
congresului dela Paris, tinut pentru fncheierea pcei dupe
acest rdsboiu, ambii domni, fn memoriile adresate de ei
Cabinetului francez i Congresului, cereau unirea celor
cloud teri sub un principle dintr'o dinastie european, ca

cea mai de cdpetenie dorintd nationald i ca singurul

mijloc de a rezolvd in mod satisfactitor chestiunea Principatelor. Plenipotentfarii Franciei propuserd deci ca Congresul sa admitd i s proclame unirea cerutd ; dar propunerea IntAmpind opozitia plenipotentiarilor Turciei si
ai Austriei si nu is19uti. In eels din urmd, Congresul decise ca Poarta s convoace, fn fiecare din cele cloud teri,

un Divan ad hoc care s se pronunte asupra organizdrei definitive a Principatelor. Pe Ingd aceast hotdrire, tractatul de pace clela Paris (30 Martie 1856) mai

dispuneet in privinta terilor rometne : desfntarea protectoratului rusesc, pund.nd Principatele sub garantia colec-

tivd a celor seapte Puteri Intrunite fn Congres (Austria, Francia, Marea-Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia si
Turcia); respectarea autonomiei lor sub suzeranitatea
Perth ; libertatea navigatiunei pe Dundre, sub supraveghierea unei Comisiuni europene ; cedarea de ctre Rusia a prtii de Igingd, Dundre a Basarabiei (trei judete),
care fu reunitti cu Moldova. Curnd dupe aceasta expi-

www.digibuc.ro

62

rnd termenul de guvernare al celor doi domni, ei se

retraserit, i in locul lor fur numiti caimacami, sub cari
urm sa se Intruneascit Divanurile ad hoc.
In Septemvrie 1857 se deschiser Divanurile ad hoc
ale ambelor Principate. In sedintele din 7 Octomvrie
(Adunarea Moldovei) si din 9 Octomvrie (Adunarea TereiRomnesti), ele au votat, ca cele dintai dorinte natio-

nale, urmtoarele patru puncte : Respecta rea drepturilor

Principatelor si a autonomiei lor, In cuprinderea vechilor
capitulatiuni fncheiate cu Poarta, i neutralitatea teritormlui lor ; unirea Principatelor inteun singur Stat sub
numele de Romania ; print strain cu mostenirea tronu-

lui, ales dintr'o dinastie domnitoare de ale Europei

ai crui mostenitori s fie crescuti fn religia Orel ; guvern constitutional, cu o Adunare obsteasca fn care s
fie reprezentate interesele generale ale natiunei.
In conferenta Puterilor garante, convocata apoi la Paris
pentru organizarea Principatelor, plenipotentiarul Franciei, secundat de eel al regatului Sardiniei, recomandit

aprobarea cererilor Divanurilor ad hoc, in special unirea

Moldovei si Valahiei inteun smgur Principat sub domnia
unui principe strain. Propunerea, combatut cu st-

ruint de Turcia, care era secundata de Austria, nu isbuti ins. In cele din urm, Puterile garante Incheiar
conventia dela Paris, din 7/19 August 1858, prin care se
hotre noua organizare a Principatelor si se fixit tri-

butul catre Poarta (1.500.000 piastri pentru Moldova,

2.500.000 piastri pentru Tara-Romneasca). Prin aceasta
se acorda celor cloud teri, constituite sub numele de
Principatele Unite Moldavia i Valahia, fiecare cu guvernul seu propriu si cu Adunarea sa proprie (aleasti
dupe stipulatumile electorale anexate la conventie), numai o unire partiald, admitndu-se ca institutiuni co-

mune o Comisiune central (compus din Moldoveni

Munteni), care va pregati legile de Interes comun, i o
Curte de casatie, ambele cu sediul la Focsani, pe lngit
uniunea vamald, postald, telegrafic i monetarii, cum
organizarea identica a militiilor, spre a putea forma.,

in caz de nevoie, o singur armat. Jar cu privire la

domnitor se dispunea ca el sa fie ales pc viat de Mu-

narea fiecdrui Principat, Ins, numai dintre pmnteni,

fiind eligibil un fiu de un tata. nscut Moldovean sau
Muntean. Conventia nu prevede dacd domnitorul pe
care fiecare Principat ave s-si aleagti trebui s fie
altul in fiecare tara, as incAt alegerea aceleiasi persoane
dintre Moldoveni sau Munteni nu era exclusd fn mod
precis. Pe acest temem s'a fcut Unirea din 24 Ianuarie
1859, alegndu-se in ambele Principate colonelul moldovean Alexandru Cuza ca domn al Principatelor-Unite.

www.digibuc.ro

83

Domnia lui Alexandra loan Cana (1859-1808) fncheie

perioada domnilor din diferite familii a istoriei Principatelor si tirnpul Restauratiunei sub domnii pamanteni dupe
Fanarioti. Unirea terilor surori, lndeplinit In domma

era, sinteza desvoltarei lor ca slate deosebite, din

cari s'a format noul Stat Romania. Unirea definitiv s'a
facut ins numai dupe invingerea muitor obstacole ce
au mai urmat. Rectinoasterea domnului ales fritampind
greutti prin opozitia Puterilor adversare unirei (Turcia
si Austria), cari nu admiteau aplicarea conventiunei dela
Paris in atare Inteles. Dar cu sprijinul Puterilor amice,
in special al Franciei sub Imparalul Napoleon III i al
surorei italiene, Romania, chiernatii in viat de Divanurile ad hoc si de Adunrile elective, a obtinut recunoasterea alesului seu, In cele din urmd, si unirea deplina,
facuth peste trei ani. Mergand in 1860 la Constantinopole
spre a se prezent sultanului, Cuza sti s cdstige fncrederea suzeranului, i obtinti apoi consimtemantul
Portii pentru o deplin unire administrativ, prin contopirea celor doua guverne si a celor doua,Adunri. Unirea deplina fu proclamata apoi In 11 Decemvrie 1861.
In 24 lanuarie urmator, Adunarile ambelor teri s'au fnlui,

trunit la Bucuresti ca primul parlament al Romaniei.

Desi Adunarile unite au primit numele de Adunarea Romaniei, domnitorul a continuat a se numi Domn al

Principatelor-Unite, conform conventiunei. Unirea fcut

a obtinut Irma numai o recunoastere provizorie, pe timpul cl va domni Cuza.
Dupe Indeplinirea unirei, Cuza a fntreprins marile re-

forms Inscrise fn programul dorintelor nationale dela

1848 Incoace. Desi cam pripite In felul cum au fost pregatite i puse In aplicare, ele erau cel mai insemnat progres politic ce s'a fcut fn timpul Restauratiunei, pe lang
unire, transformand starea politica i sociala a Terei si tot
organismul Statului. Cea dintai reform insemnata fu secularizarea averilor manstiresti, msur reclamata mai
ales In urma Instreinarei unei mari prti din averea national prin mandstirile inchinate. In secolul al XVII-lea
si al XVIII-lea, multe mnstiri fusese inchinate (afierosite) de domni sau de alti ctitori locurilor sfinte

altor manstiri din Orient, spre a le veni in ajutor cu

veniturile lor. Manastirile Inchinate fiind luate In stpanire de clugari greci, ele i averile lor erau fnstreinate
clerului national i Terei, a fricat a cincea parte din
pmantul ei se afia fn posesiunea clerului grec. Scoaterea lor din marine Grecilor era una din cererile nationale In 1821, ca si in 1848. Unele masuri luate In aceast
privinta de atunci fncoace, cum si propunerea de rascumparare n'au isbutit sa rezolve chestiunea n buna in-

www.digibuc.ro

64

telegere. Prin legea pentru secularizarea averllor manastireti (13 Decemvrie 1863), Insemnata avere liatitreinatd fu redatd Terei, devenind proprietatea Statului.
Ajutat de primul seu ministru, 114ihail Kogalniceanu,

care a prezentat proiectele nouelor legi reformtoare,

Cuza a Indeplinit apoi marea reforma a Improprietarirei teranilor clcai. Rita cu opozitia ce proiectul
legei rurale intAmpind In Adunare, el fticir lovitura de
Stat din 2 Maiu 1864, disolvnd Adunarea i supuntind

votului poporului intreg Statutul i aAseztimAntul electoral, prin cari se modified dispozitiunile constitutionale
electorale ale conventiunei din 1858. Noua constitutie,
votatd prin plebiscit, obtinir i recunoasterea din partea

Portii 0 a Puterilor garante. Prin aceast reform

se lrged dreptul de alegere, introductindu-se sufragiul

universal, dar se restringed puterea Aduntirei alese,

infiintndu-se un Senat (Corp ponderator) compus din
membri de drept si din membri numiti, cu atributiuni
i mrindu-se puterea domnitorului.
In puterea nouei constitutiuni, care prevedeit c de-

precumpenitoare,

cretele ce pdn'd la convocarea nouei Adunri se vor

da de domn, dupe propunerea consiliului de ministri 0 a
Consiliului de Stat ascultat, vor aye& putere de legi,
Cuza decret Improprietdrirea stitenilor cldcasi, prin legea
pentru regularea propriettii rurale (14 August 1864).

Er cel mai insemnat act politic al lui. Au urmat apoi

legea instructiunei (1864), codul civil si procedura
codul penal si procedura criminal (1864 1865), s. a. legi
de reorganizare. Universitdtile Infiintate la Iasi (1860)0 Ia
Bucuresti (1864), pe lng mai multe coale primare, secundare i speciale (Conservatoriile de muzicti si declamatiune i coalele de Bele-Arte la Bucuresti 0 Iasi,
scoale comerciale i o scoalti de silviculturd), cu Invtdmntul primar obligatoriu i cu frivtittimantul gratuit

In toate gradele, conform nouei legi, aveau s dea un

nou avnt culturei nationale.
Aceste progrese politice i culturale erau Ins tulburate prin neajunsuri mult suntite In administratie si In
conducerea Statului.Nemulturnirile ce urmau de aci au

crescut mai ales dupe lovitura de Stat, sub regimul unei

constitutiuni ce nu. mulkumeit nici pe Albi (conservatori
reactionari), nici pe Rosi (liberali radicali). Ele au provocat In 1865 o miscare contra domnitorului, tintind la Titsturnarea lui, i au adus In sfdrsit abdicarea lui silit, fn
anul urrrator, 11 Fevruarie. Totusi Unirea, secularizarea
averilor mdnstiresti Instreinate, Improprietdrirea teranilor, fapte legate de numele lui Cuza Vodd, i-au asigurat o recunostintd nestears In amintirea poporului.
ThPrecum in desvoltarea politicd, timpul Restauratiunel

www.digibuc.ro

65

dupe Fanarioti a adus un progres insemnat i In desvoltarea culturei nationale. Mai ales literatura frumoasd, abi
inceptita inainte de secolul al XIX-Iea, a ajuns la repede
desvoltare, parte sub influenta curentului cultural francez,
inceput sub Fanarioti i continuat sub domnii pamanteni,

parte sub influenta curentului national, venit de peste

munti. In Tara-Rumemeasa,, Ion V dear escu (t 1863)

si Paris Momuleanu (t 1837), inMoldova,Constantin Conachi (t 1849) si Gheorghe Asachi (t 1869),

nascuti spre sUrsitul secolului precedent, deschid sirul poe .

tilor din epoca Renasterei, ultimul, insemnat i ca prozator, cu o activitate prodigioasa aproape In toate ramurile. Contemporanul lor, Anton Pan (t 1854), e insemnat ca scriitor popular. 0 activitate tot asa de intinsa
literatura (ca poet si prozator), precum Asa chi in
Moldova, a desvoltat, in Tara-Rometneasca, contempo-

ranul seu mai tetnr, Ion Eliad R ad ul escu (t 1872,

urmasul lui Lazar la scoala dela St'. Sava), care a avut
parte insemnat si la miscarea politic. Amndoi au

infiintat (1829) cele dintal jurnale rometnesti : Curierul

Ronidnesc, la Bucuresti, i Albina Romneasca, la Iasi, si

au pus bazele teatrului roman in cele cloud teri, prin

societtile fflarmonice i dramatice ce au Infiintat (1833

la Bucuresti, 1836 la Iasi). Cei mai insernnati reprezentanti ai literaturei frumoase (ndscu(i la inceputul secolului) erau, in Tara-Rometneasca :VasileCa, r 1 o v (liric,
+1831), Grigore Alexandrescu
epic,satiric,

+ 1885), Dimitrie Bolintineanu (epic,liric si prozator, + 1872); In Moldova : AlexandruDonici (fabulist, t 1866), Constantin Negruzzi (epic si prozator, t 1868), VasiIe Alec sandri (liric, epic, dra-

maturg si prozator, t 1890), bard al Renasterei si al Unirei, canna 1-a fost dat Inc s cante, ca rege al poesielo
romne, neatArnarea Romaniei i Coroana de oteI a pri-

mului Rege roman. Nic olae Bale escu (t 1852), In

Tara-Romneasca,siMihailKoglniceanu(t 1891),
In Moldova, erau fruntasii istoriografiei nationale : cel
dintetiu, autorul Istoriei Romdnilor sub Alihai Vocla Viteazul,

. a. scrieri istorice, a publicat, In unire cu August T.

Laurianu 0.utor al celei mai bune car(i didactice de

istoria rometna, t 1881), Magazin istoric pentru Dacia (1845

1847), ctiprinzetnd cronici, documente i studii ; celalt, autorul unei istorii a Romanflor In frantuzeste (1837), a edi-

tat acte

(1840-1845)

cronici, In colectiunile Arhiva Ronitineasca

si .Letopisitele Wei Moldovei (1845 1847).

Aceste publicatiuni erau Intemeietoare pentru studiul istoriei nationale. i studiile stientifice, cultivate prin Societatea medicilor i naturalistilor din Iasi (Inflintata. in 1833),

au inceput sa ia desvoltare i sl contribue la progrectd

www.digibuc.ro

66

general. Dupe unire, s'a introdus in mod oflcial (1860)

scrierea cu litere latine (In locul celor cirilice de pana
atunci), Inceputii in Ardeal i propagat dincoace de
munti mai ales prin Eliad Radulescu 0 Laurianu.
Astfel s'a indeplinit, fn timpul Restauratiunei sub domnii
pmanteni dupe Fanarioti, transformarea politicd 0 culturala care a dat nmtere Romaniei contemporane.
III
ROMANIA SUB DOMNIA RECIELUI CAROL I

a) Intemeierea Dinastiei 1 consolidarea Statului unit

Cu domnia Principelui Carol de Hohenzollern, astazi
Regele Romaniei, a fnceput acum 40 de ani o nouti era
in desvoltarea Statului roman. Aceast noua epoca, isto-

ric, Insemnat prin intemeierea Dinastiei, prin c4tigarea neatrntirei 0 prin intemeierea Regatului, deschide
o notia perioada a istoriei romne, reprezentat prin
noul Stat Romania. La abdicarea lui Alexandru loan
Cuza, Statul alcatuit prin unirea celor dotal'. Principate
Inca, nu era mezat in forma constitutional ; unirea nu
era recunoscut ca intrupare politicd a celor cloud teri
intr'un singur Stat, ci numai ca uniune personala 0 administrativa, admisa fn mod provizoriu. Regele Carol
este yrimul domnitor care a luat titlul de Domn al Romaniei, 0 Constitutia promulgatii de M. Sa era actul

de constituire a Statului unitar Romania.

In timpul interregnului, dela abdicarea lui Cuza in 11
Fevruarie 1866 pan la suirea pe tron a Principelui Carol
fn 10 Maiu urmtor, carma guvernuliii er fncredintatit
unei Locotenente domne0i, compus de generalul IsT i-

colae Golescu, Lascar Catarqiu 0 colonelul

Nicolae Har alambi e, cu un minister prezidat de

Ion Ghica. Chiar fn ziva abdicarei, guvernul provizoriu

a procedat la alegerea unui nou domn, spre a Ina cat

mai repede msurile pentru rezolvarea crizei. Corpurile
legiuitoare fntrunite au ales fn unanimitate pe Flip comite de Flandra, fratele regelui Belgiei, ca domn al Principatelor-Unite Romne.
Prin aceast alegere, cu totul nepregtita, Tara a f-

cut pasul hotrftor pentru realizarea unei dorinte nade Divanurile ad hoc 0 afirmat cu staruintii 0 dupe
unire. In 1859, fnainte de a procedet la alegerea domtionale, manifestat de aproape 40 de ani, formulatti apoi

nului, Adunarea Moldovei, din care Oxen, parte 0 Cuza,

a votat in unanimitate o rezolutie, declarand ca.: aunirea

www.digibuc.ro

57

Principatelor filtr'un singur Stat si sub un principe strain

din famifiile domnitoare ale Europei, cerut In unanimitate de Adunrile ad hoc, dar neadmis de puterile garante, a fost, este i va fi dorinta cea mai vie, cea mai
aprins, cea mai general& a natiei romne. Alesul In-

susi a declarat c primeste Indoita alegere ca expresiune neindoielnica i statornic a vointei nationale pentru
unire, ins numai ca un depozit sacru, si la abdicare
recunostee, din nou c& numai un principe strin poate

Inchezsul viitorul Romniei. Conform acestei dorinte ge-

nerale, mai multi fruntasi politici au luat intre ei, prin

un act semnat in Iunie 1865, legmnt ca, la caz de
vacantii a tronului, s sustind prin toate milloacele
alegerea unui principe strain dinteuna din atmilfile domnitoare in Occident.
Alegerea fcutti apoi In persoana comitelui de Flandra era in contrazicere cu conventia dela Paris din 1858,
care prevedeet c numai un pmmtean putee, fi ales
domn. In puterea acestei dispozitiuni, Poarta protest&
hnediat contra alegerei din 11 Fevruarie i cerea Intrunirea unei conferente a Puterilor garante ; ea cere ca
alegerea s, se fac, conform conventiunei, de catre o
Adunare la Bucuresti i alta la Iasi, precum in 1859. Si
la St. Petersburg, alegerea comitelui de Flandra a produs o vie nemultumire ; ea nu er& primit cu favoare
nici de Napoleon III. In asemenea imprejurri, alesul fu
nevoit renunte la tronul romn.
Conferenta Puterilor garante, cerutli de Poart, se intruni la Paris si Incep edintele sale in 10 Martie (26
Fevruarie st. v.). Guvernul roman trimise la Paris pe
delegatii sei, Scarlat Flcoianu si Ion Brtianu, spre a
face demersurile necesare pe lang6, plenipotentiarii in-

truniti In Conferenta. Agentul diplomatic al 1rincipatelorUnite la Paris ere, Ion Balceanu. In delibereirile Conferentei, plenipotentiarii Turciei i Rusiei nu admiteau ale-

gerea unui principe strain i cereau mAsuri prin cari

aceast dorint, national s, fie zddarnicita. Plenipotentiarii Franciei, Angliei i Italiei sustineau dorintele Rometnilor; cei ai Austriei i Prusiei observau o atitudine
mai rezervat. Curnd dupe ce Conferenta ncep lucrdrile sale, se ivi candidatura principelui Carol de Hohenzollern, propus din cercul lui Napoleon III si sustinut
de Angha. In 14 (26) Martie, Blaceanu i Brdtianu tele&rafiau dela Paris aceast veste, care fu primit In con-

sihul de ministri cu un strigt de bucurie. Din acea zi,

situatia era hotiiritii.
Candidatul propus, atunci prim-locotenent In regimen-

tul al II-lea de dragoni al gardei prusiene, er, fiul al

doilea (nascut In 8/20 Aprilie 1839) al principelui Qarol-

www.digibuc.ro

68

Anton de Hohenzollern-Sigmaringen (care in 1849 cedase

principatul seu regelui Frederic Wilhelm IV al Prusiei)

tf,i, prin muma sa, principesa Josefina (pica marei-ducese
Stefania de Baden nscuttt Beauharnais, o flicg adoptivg
a lui Napoleon I), inrudit cu Napoleon III. El erg prestranepotul lui Frederic VI de Zollern, burgravul de Nuremberg, strbunul casei regale a Prusiei, care in 1396
a luptat la Nicopole, impreuna cu Mircea cel Bgtrgn, in
oastea creting, condusa de regele Sigismund al Ungariei contra Turcilor, arid pentru prima dat arcaii ro-

mni au legat frtie de arme cu cavalerii Inzelati ai

Apusului. Casa princiarg de Hohenzollern, intemeiat de

comitele Bur char d de Z olori n (mort 1061), s'a impgrtit (1227) in cloud linii : cea suabg, cu cornitatul de Zollern, unde se aflg castelul strmNesc Hohenzollern, 0 cea

franconian, cu burgraviatul de Nuremberg (primit in

1191), apoi cu marclaizatul de Brandenburg (primit in

1415). Lima suabg, impgrtit apol (1596) in raraurile Hohenzollern-Hechingen (stinsti 1869) 0 Hohenzollern-Sigmaringen, a primit titlul de principe de Hohenzollern (Hechingen 1623, Sigmaringen 1638). Ramura HohenzollernSigmaringen, stiipAnitoare la obgria Dunrei, a fost
menit sa dea natere dinastiei Ronagniei.
In 18 (30) Martie, in Vinerea mare, Ion Brtianu sosl
la Dusseldorf, unde principele Carol venise ca sti, serbeze
Patele in familie. In ziva urmtoare, el incunotint pe
principele Carol-Anton eg Locotenenta domneascg aveg
intentia de a propune poporului alegerea la tron a fiului

seu, 0 av apoi o intrevedere cu .principele Carol. Nu

tiu dacg erg,. atunci intre Romgm un om mai potrivit

pentru aceastg misiune decgt Ion Brtianu. Asupra,principelui Carol i a familiei sale, delegatul ronan facu cea
mai bung impresie, ated prin cunoscuta simpatie ce de0eptet personalitatea lui, cgt i prin calittile de orn de
Stat ce a dovedit in conferentele dela Dseldorf. In 20
Martie (1 Aprilie), in ziva de Pate a bisericei apusene,
Brtianu telegrafi dela Berlin agentului diplomatic la
Paris : Carol de Hohenzollern primete coroana fard,
conditiuni. S'a pus imediat in relatie cu Napoleon III.
Ziva nvierei ce se serbg atunci erg 0 ziva de reinviere
a Romniei.
In 30 Martie, Locotenenta domneascd institul plebiscitul, chiernnd pe poporul romgn a se pronuntg dac
voiete s, suie pe tronul ereditar al Principatelor-Unite
Romne pe Principele Carol Ludovic de Hohenzollern
sub numele de Carol I, 0 publicgt o proclamatie catre
popor, recomandnd alegerea prin plebiscit a Principelui
Carol ca Domnitor al Romnilor. Rezultatul plebiscitului,

incheiat in 8 Aprilie (ziva de natere a Principelui), fu:

www.digibuc.ro

62

685.969 voturi pentru, 224 voturi contra. Toatd agitatia

contra principelui strain si contra unirei, filcutd de unii

ce puneau ambitia lor personald mai presus de interesele Terei, sau de alth ce nu Intelegeau noua epoc
istorica pentru desvoltarea Statului romeln, n'a isbutit sit
obtind decat 224 glasuri contra Alesului Natiunei.
In urma plebiscitului, Conferenta dela Paris, nerecunoscnd faptul Indeplinit, decise cd alegerea domnitorului trebue s se facto:, conform conventiunei din 1858,

de care Adunare i numai dintre pmnteni. Dacd

majoritatea, fie a deputatilor moldoveni, fie a deputatilor
munteni, ar cere, i unii i altii vor aved facultatea de

a votd. separat. In caz celnd majoritatea, fie moldoveneascd, fie munteneasca, s'ar pronunt contra unirei,
acest vot ar aved de consecintil separatiunea celor doukt
Principate. Adunarea, in sedinta sa din 1 Maiu, confirm
Natiunei, cu unanimitatea voturilor exprimate (109 pentru, 6 abtineri), declardnd c vointa nestrdmutatil a Principatelor-Unite este de a remne pururea o Romnie una si nedesprtit, sub domnia ereditard, a unui principe luat dintr'una din familiile suverane ale Occidentului, si proclarnnd pe Principle
Carol de Hohenzollern ca Principe ereditar al Romniei
sub numele de Carol I.

Dificulttile ce alegerea silvdrsit a avut sd fntdmpine Inca:, pnd la recunoasterea ei din partea Puterei
suzerane i a Puterilor garante, au fost Invinse numai
dupe lungi i anevoioase negociatiuni. Cu mult latelepciune politic, Domnitorul si brbatii ce conduceau
atunci destinele Romniei, ajutati de sprijinul Franciei
amice contra Puterilor adversare (Turcia, Rusia si Austria), au adus la bun sfdrsit opera de intemeiere a Dinastiei si a Statului unitar Romnia.
In ziva de 8 Maiu, nou-alesul Domn, insotit de doi
functionari ai printelui seu si de Ion Brdtianu (care,
fntorcndu-se In tard, fi ajunse la Bazias), treed incognito, in clasa II (cu suita In clasa I) a unui vapor
austriac, hotarul Romelniei la Portile - de - fier, si puse
piciorul pe pitmntul rometnesc la Turnu-Severin, unde
cu 1760 de ani mai !mints descdlecase Traian Impdratul

spre a intemeid poporul roman. IntAmpinat cu entusiasm

pe tot drumul dela Severin pnd la Bucuresti, vldstarul

rudelor imptirtitesti care vened s intemeieze Dinastia

romn i Regatul rometn ti fcil intrarea triumfald in

Capitald in 10 -Maiu. Condus la Mitropolie, unde Biserica

Meat rugticiuni pentru binecuvntarea i fericirea nouei
domnii, Domnitorul incept' binecuvntata i fericita domnie cu deviza strAmoseasca a casei sale : Nihil sine Deo
(Nimic fdrit Dumnezeu). IntrAnd apoi In Adunarea Terei,

www.digibuc.ro

70

depuse juramantul de a fl creclincios legilor Terei, de

a pazi religiunea Romaniei, cum si integritatea teritoriului ei, si de a domni ca D omn constitutional.
In respunsul la cuvantarea prezidentului Adunarei,
Manolake Costake, Domnitorul ziceit Punand piciorul
pe acest parrant sacru, am f,4i devenit Roman. Primirea
plebiscitului Imi impune, o stiu, mari datorii ; sper ca-Mi
va fl dat a le fmplini. Eu v aduc o inim leal, cuge-

titri drepte, o voint tare de a face binele, un devotament fr margini catre noua Mea patrie, si acel nein-

vins respect catre lege pe care 1-am cules din exemplul

alor Mei. Cettean astazi, mane, de va fi nevoie, soldat,
Eu voiu imparti cu voi soarta cea bunk ca i pe cea
rea Credeti in Mine, precum Eu cred in voi.

Iar In proclamatia catre poporul roman, data fn ziva urmtoare, Principele chiemat
creeze un viitor zicea
oPrimirea plebiscitului care a,lous pe capul Meu coroana
lui Stefan cel Mare si a lui Mihai "Viteazul Imi impune

o mare respundere. Sper Insa ca-Mi va fi dat, cu ajutorul lui Dumnezeu i cu un intreg devotament, a asigur
nouei Mele patrii o existenta fericita i demna de trecutul ei. Romani I Sunt al vostru din toata inima 0 din
tot sufletul. Puteti sa v intemeiati pe Mine In ori ce
timp, precum Eu Ma intemeiez pe voi.
Credinta i temeiul ce Domn i popor au pus unul
intr'altul i unul pe altul, In 40 de ani de glorioasa
domnie, i-au ajutat sa realizeze, unul prin altul, idealul
aspiratiunilor din epoca Renasterei nationale Unirea
desvarsit, Dinastia, Neatarnarea, ideal incoronat acum
25 de ani cu regala Coroan de otel, i s creeze Romania contemporana.

***

Primul minister al Principelui Carol I, numit In 11

Maiu, a fost compus astfel Lascar Catargiu (Moldovean,

conservator), presedinte al Consiliului i ministru de interne ; Ion C. Bratianu (Muntean, liberal), la finance ;
Petre Mavrogheni (Moldovean, conservator), la externe ;
Ion Cantacuzino (Muntean, partidul centrului), la justitie ;

Constantin A. Roselti (Muntean, stanga extrem), la

culte i instructiunea publicd ; General Ion Ghica (Moldovean, dreapta moderata), la rasboiu ; Dimitrie A.
Sturdza (Moldovean, partidul centrului), la agricultura,
comerciu i lucrari pul3lice. Erau 4 Moldoveni si 3 Mun-

teni, din tre cei mai de frunte barbati politici ai terei,

reprezentand toate nuantele partidelor politico.
Decretul de numire a ministrilor i col de amnistie
pentru crime si delicte politice, dat in prima zi de

www.digibuc.ro

71

domnie, erau cele dintAi decrete domnesti in cari se

intrebuint titlul de Domn al Romniei. In decretele
urmatoare, Principe le lu titlul de Domn al Rornnilor. Numele de Romnia, introdus in toate actele
interne In locul celui de Principatele-Unite Romne
de pnd atunci, dar Inca nesanctionat prin o noud
constitutie, n'a obtinut recunoasterea tuturor Puterilor decat mai trziu, nefiind admis de Turcia. Chestiunea principal, er acum de a obtine recunoasterea
alegerei indeplinite.
Trei zile dupe intrarea Principelui in Bucuresti, Con-

ferenta dela Paris, in urma notei de protestare a Turciei

contra luarei in stapanire a guvernamntului Principatelor de catre domnitorul ales contrar conventiunel in
vigoare, protestare sprijinita de Rusia si Austria, declar
de ilegal acest act si decise c agentii ce rezida la Bucuresti se vor abtine dela ori ce demers care ar implicA
recunoasterea Principelui Carol de Hohenzollern. Sultanul refuzA s primeasca scrisoarea ce-i adresase Principele,

i Poarta amenint cu ocupatiunea militar a

terei, concentrnd trupe la Dunre. Fatil cu vestile

alarmante ce soseau dela Constantinopole, se decise mo-

bilizarea armatei romne, i Adunarea vot, un credit

de 8 milioane lei in acest scop. Pentru realizarea sumei
necesare s'au emis bonuri de tezaur, neputndu-se face
un imprumut In strainatate. Un consiliu de rsboiu fu

convocat spre a lu msurile de aparare. Dar la inspectia stabilimentelor militare, Principele afl mari neajunsuri in munitiunile de rasboiu, as. 'hick trupele
chiemate sub steag nu puteau fi inarmate in mod Indestuldtor. Totusi, spre a face fata unei eventuale interventiuni armate, oastea concentrata fu pusa pe picior
de reisboiu.
Intro acestea isbucni rsboiul intre Austria, Prusia
si Italia, din care Puterile aliate, Prusia i Italia, amice
Rometniei, iesir invingatoare. De alta parte, ambasado-

rul francez la Constantinopole exercit influenta sa la

Poart ca s'o aducti la dispozitiuni mai favorabile pentru

Rornetnia. In asemenea imprejurari, delegatul roman Ion
Ghica, trimis la Constantinopole ca sa trateze pentru recunoasterea Principelui, obtinh ca Poarta, cu toate pregtirile sale rasboinice la Dunre, sa nu mai ridice decett
obiectiuni de form. Pana la inlaturarea si a acestor di-

ficultati, mai er de rezolvit o grea problema internd :

Con sti tutia.

In Adunarea constituant (deschi-s in 28 Aprilie), proiectul de Constitutie, prezentat de guvern i modificat in

sectiuni, a fost votat, cu modificdri facute dupe desbateri
furtunoase, in 29 Iunie. A doua zi, Constitutia primit cu
5.309

www.digibuc.ro

72

unanimitatea voturilor a fost promulgat i jurat de

epocei, asemnndu-se mai mult cu cea belgiana, poate
prea liberal pentru un popor abi iesit de sub protectoratul rusesc i inc supus suzeranitatii turcesti. Dar tocmai aceast suzeranitate i acel protectorat au fidcut ca
liberalismul s pa,trundit cu atat mai adanc aspiratiunile
Domnitor. Ea reprezenta, ideile liberale i democratice ale

nationale. In asa. inteles, Constitutia din 1866, baza desvoltrei politice de atunci incoace, er un rezultat al desvoltarei istorice de pana, atunci. Cu noua Constitutie, care
in art. 1 proclamit c Principatele-Unite Romne constituesc un singur Stat indivizibil sub denumirea de Ro-

mania, s'a indeplinit constituirea noului Stat, format

prin desvrsirea Unirei, odata cu Intemeierea Dinastiei.

In desbaterile asupra Constitutiunei, o lupta inviersunatd Intre particle s'a incins pentru art. 6 din proiectul
guvernului, care glsui: Religiunea nu mai poate fi un
obstacol la impamntenire. In cat priveste pe Israeliti, o
lege special va regula, admisiunea lor treptata la impamntenire. In Principate, necrestinii erau exclusi dela
cetatenia romana. Mai Intel proiectul de Constitutie din
1848 pentru Tara-Romaneasca a proclamat emancipatia
Israelitilor si drepturi politice pentru ori ce compatrioti de
alta credinta, ; deasemenea partidul national din Moldova cered in 1848 emancipatia graduala a Israelitilor

moldoveni, ca prin masuri umane i progresive sa se

opereze prefacerea lor intr'o stare de cetateni folositori
ai Statului. De atunci ns, aceste idei s'au schimbat
mult cu privire la evreii din tar, fn urma proportiunilor
ingrijitoare ce Ina cresterea acestui element strain si
inasimilabil. La inceputul secolului inca In numar de
abia, 12.000, ei au crescut !Ana la 1866 Dana peste 200.000,

inspirand o legitirna ingrijare. Mai ales in Moldova, inmultirea lor excesivd prin continu inmigrare era, con-.

siderat, cu drept cuvnt, ca un pericol national. Acl

chestiunea evreeasc era de o gravitate exceptionallUn
strigat de groaz se raspandi deci in toata Moldova, in
urma articolului privitor la evrei din proiectul de Con-

stitutie al guvermilui. Agitatia antisemita atit poporul si In

Capitald. Cnd chestiunea evreeasca se discut in Constituant, s'au produs turburari i excese contra evreilor ; mul-

timea excitat a dermat sinagoga numai de curand zidab., pentru a carei reconstruire Principele a dat apoi
6000 de galbeni din caseta sa privat. In urma acestora,
guvernuI retrase articolul privitor la impamantenirea
evreilor, i Adunarea puse in Constitutie dispozitia din
art. 7 : Numai strinii de rituri crestine pot dobaudi impmntenirea. Conducatorii Statului au inteles c tre-

www.digibuc.ro

73

buiau s, tin seam de instinctul poporului, dupe care se

conduce fntelepteste cdrmuitorul in nedumerire.
Dupe asezarea Constitutamei, Adunarea constituant
a votat noua lege electoral (promulgatii fn 28 Julie),

terminAndu-si cu aceasta luerrile, ea fu disolvata (6

Iulie). Dupe aceasta, in ministerul compus din elemente
eterogene, se declara criza latentd de mai inainte. Conservatorul Lascar Catargiu, neputndu-se intelege cu

liberalul Brtianu i cu radicalul Rosetti, li ddit demisia. In noul minister, format de Ion Ghica (15 Iulie), au
remas ceilalti patru membri ai fostului Cabinet, pe langa

cari au mai intrat George tirbei (la externe, in locul

lui Mavrogheni, trecut la finance) si Ion Strat (la cults
instructie).

Ion Ghica, pAn, atunci insrcinat a Intretine la Constantinopole negociatiunile cu Poarta, a dus la bun sfdrit afacerea recunoasterei Principelui de cdtre Puterea
suzeran. Prin im schimb de scrisori intre marele vizir
Domnitor se indeplini formalitatea recunoasterei reciproce. Prin scrisoarea vizirului (primit in 7 Octomvrie),
Poarta recunosted domnia Principelui Carol ca principe
ereditar in linie direct ; jar Principele, in respunsul seu
(dat in 8 Octomvrie), recunosted suzeranitatea Sultanului
asupra Principatelor-Unite (Turcia nu admited numele
Romnia), fn conditiunile specificate in ambele scrisori.
Cu vizita felcutd apoi Sultanului la Constantinopole (12-18
Octomvrie), care primi pe Domnitor, ca principe de sdnge,
cu onoruri exceptionale i cu deosebitd preveninta, s'a in-

chis chestiunea recunoasterei. Puterile garante au remis

apoi Portii note identice pentru recunoasterea domniei
Principelui Carol (8 Ianuarie 1867).
Am venit s creez un viitor, ziced in Maiu oficierilor

sei Domnitorul, iar nu ca sa fac dinteun trecut baza

activitatii Mele. Cu vizita la Constantinopole se inchei

pentru totdeauna un trecut de umilire sub suzeranitatea
turceascd, incepnd viitorul ce fntemeietorul Dinastiei
romne a venit s. creeze Romniei i neamului romnese.
Inainte i dupe cldtoria la Constantinopole, Princi-

pele a vizitat, in primul an de domnie, cele mai multe

judete, cu orasele i mnastirile mai insemnate, cldtorii

continuate si in anii urnititori. Peste putin timp, Domnitorul cunosteit din vedere aproape toata tara, cu frumusetele i neajunsurile ei, cu locuitorii ei, cari fl primeau
ca pe un mantuitor, i cu evreii ei, gneplacutii conlocuitori cari Il ihceau asa inteleagd cum aversiunea contra

acestei rase strdine a putut sa creased atAt de puternic

la supusii sei indigeni*). In aceste cdlatorii, Principele
'1) Aus dem Leben Keinig Karts von Rumdnien. I, 103.

www.digibuc.ro

'74

art, in convorbire cu V. Alecsandri, intentia de

inaugurd domnia iprin infiintarea unei fritinse retele de
drumuri de fier*), plan ce a si fnceput a-1 aduce la in-

deplinire fried In primul an de domnie. Aceast lu-

crare 9i reorganizarea armatei erau, pe hingd reformele

administrative i economice ce urmau a se face, preocupdrile de cdpetenie ale Domnitorului, dupe asezarea Con-

stitutiunei si dupe regularea situatiunei Internationale a

Statului.

Primul parlament ales conform nouei legi electorale,

iesit din alegeri libere, cu o Camera compusd din
guvernamentali, ' 3 liberali opozitionali i 'Is cuzisti si separatisti, nu aved fonsa o majoritate guvernamentald pen-

tru aceste proiecte. Fata cu acest rezultat al primelor

alegeri constitutionale, Ghica fu nevoit

dea demisia
(21 Fevruarie 1867). Ministerul urmator (al 3-lea in primul an), format de Constantin Kretzulescu (conservator),
end un guvern de coalitie ; insa Ion Brdtianu, ca
stru de interne, era sufletul Cabinetului. In 1867 (Martie
21) Camera votd concesiunea Barkley-Staniforth (o casa
engleza) pentrn cea dintdiu cale ferat, linia BucurestiGiurgiu (proiectata fried in domnia lui Cuza). Apoi guvernul prezent proiectul de lege pentru reorganizarea armatei. Dar dificultatile ce ministerul intAmpind in strdinatate,

mai ales Brtianu, pentru masurile luate in chestiunea

evreeasca, li silira sa demisioneze mai inainte de a trece
proiectul (29 Julie). Noul minister, prezidat mai intdiu de

Stefan Golescu (care a fost nevoit a se retrage in urma

unor excese contra evreilor), apoi de fratele seu Nicolae
Golescu, cu Ion Brtianu la interne si la finance, a putut trece proiectul militar abi in Maiu 1868. Prin noua
lege, puterea armatti primi o noua organizare, fiind spo-rita in masurd insemnata. In acelasi timp, Camera -votd,
(28 Maiu), dupe staruinta energicii a Principelui pentru
proiectul drumurilor de fier, concesiunew Ofenheim (un
consortiu austriac-englez), pentru linia Burdujeni-Iasi-Ro-

man, si concesiunea Strousberg (un consortiu prusian),

pentru celelalte linii, concesiuni combatute cu inviersunare de opozitie i votate de Senat mai tdrziu (20 Septemvrie). In anul urmator (1869) s'au deschis cele dintdi
drumuri de fier, linia Bucuresti-Giurgiu (22 Octomvrie)
linia Burdujeni-Roman (3 Decemvrie).

Dupe trecerea reformei militare si a proiectului pentru caile ferate, ministerul liberal Golescu, care in strdinatate nu se bucura de simpatie, fu inlocuit (16 Noemvrie
1868) cu un minister prezidat de Principele Dimitrie Ghica
1 T. Malorescu, Discursuri parlamentare, cu prtvirt asupra

desvoltdrei politice a Bornaniei sub doinnia tut Carol I. I, 17.

www.digibuc.ro

75

(conservator moderat), In care a intrat si Mihail Kogiilniceanu (liberal moderat) ca ministru de interne (apoi
de externe). Corpurile legiuitoare, nefavorabile noului
guvern, au fost disolvate, i nouele alegeri au dat o majoritate guvernamentald. Indreptandu-se astfel i raporturile cu strdindtatea i situatia dinlduntru, Domnitorul
puta s Intreprindd In 1869 prima calatorie in Occident,
dela suirea sa pe tron.
Inainte de a plecd in Apus, Principele vizitd, la Inceputul lui August, pe tarul Alexandru II, la Livadia,
cu care era, inrudit prin aliantd. (muma Principelui er
vara impartesei). La sfdrsitul lui August, cel dintaiu
tren roman de drum de fier, plecand la Dundre, i vaporul Stefan-cel-Mare (inaugurat In Fevruarie 1869),
care faced sd, strabatd, pentru prima oar& pavilionul
romdn prin Portile-de-Fier pnd, la Bazias, duceau pe
Domnul Romniei spre Occident. Dupe vizita fdcutd Imparatului Francisc-losif la Viena, Principele plec la
fa milia sa, unde remase 12 zile In castelul Weinburg,
Ingd Reineck. Acolo av o intalnire cu delegatul spaniol Salazar, care, trimis spre a oferi coroana Spaniei
unui membru al casei princiare de Hohenzollern, d a
1ntelege ea" privirile Spaniolilor era 1ndreptate catre Principele liorridniei.Domnitorul declardndu-i hotarit Ca, sim-

temAntul seu de dalorie nu i-ar permite sa schimbe modesta coroand romnd cu cea regald a Spaniel, delezatul
o oferi principelui Leopold, fratele mai mare. Aceaqa
eandidatura a devenit pe urind motivul rsboiului francogerman. Vizitnd pe regele Prusiei, la Baden-Baden,
Principele se intalni acolo cu principele regal Frederic,

u care 11 leg o strinsa prietenie. Intlnirea fu hotar'toare pentru cdsdtoria Domnitorului. Principele Fre-

deric lauda, mult pe principesa Elisabeta de Wial, atunci

in al 26-lea an (nascuta in 17/29 Decemvire 1843), preaeulta, spirituala, arnabild, plina de nobile sentimente
de un farmec irezistibil, care i-ar fi cea mai deopotrivd

consoarta, capabila de a intelege chiemarea sa tot as

de inalt ca si Domnitorul insusi. Dupe vizita facuta apoi
imparatului Napoleon la St. Cloud, Principele pleca la
Colenia spre a se fntln cu Principesa, si-i cera acolo
rndna.
In 4 16 Octomvrie se serbd logodna, la Monrepos (langa

Neuwied), si in 3 15 Noemvrie cununia, la Nenwied. In

12 Noemvrie parechea princiard, primit cu urarile Terei
Intregi, si-a dent intrarea serbatoreascd In Capitald,

primind la Mitropolie hinecuvntarea Bisericei, prin mitropolitul Nifon cu tot soborul arhieresc. Dupe Te-Deum,
50 de parechi terdnesti din diferitele judete, cununate In
aceeai zi la Miiropolie i inzestrate de Stat, au defilat

www.digibuc.ro

76

dinaintea ptirechei domnesti. In amintirea fericitului eve-

nement, Doamna a creat, ca primul seu act In noua sa

patrie, un fond de binefacere, din care 8 fete sdrmane
sa fie ajutorate cu un dar In ziva aniversara a venirei
sale la tron. Erd binefactoarea sracilor i viitoarea

manati a ranitilor pentru patrie, Doamna Romnilor care

va cred, i va Indruni societatile de binefacere si de activitate nobild i folositoare a femeiei romne si care va
strluci in scrierile incnttoarei Carmen Sy Iva,
aceasta erit Principesa care veni siti impodobeascd tronul
RomAniei

i s dea strlucire coroanei ce va purt ca

prima Regin.

La deschiderea sesiunei parlamentare pe 1869 70, discursul Tronului desfasurit un program de lucrari Insemnate, avand In vedere conventiuni internationale, reforme
administrative si Imbundtatiri financiare i economice.
Dar neintelegeri In Cabinet au provocat demisia ministerului Dimitrie Ghica (27 Ianuarie 1870). Noul Minister,
format de Alexandru G. Golescu (Mr& coloare politic
hotritd), er prea slab pentru o activitate spornica. Liberalii, nemultumiti de indepartarea lor dela putere, atacau

cu violenta guvernul, necrutnd nici chiar pe Suveran.

Spre
manifest nemultumirea contra Principelui, opozitia fcii sd se aleagd, ca deputat fostul domnitor Cuza,

Camera validd alegerea ; dar Intemeietorul Unirei av

tactul patriotic de a nu primi mandatul oferit in ase-

menea imprejurri, refuzdndu-1 si dupe a doua alegere.

Manifestarile antidinastice ale opozitiunei Intaritate erau
incurajate din afar, mai ales din Francia, unde se imput Principelui ea ar urin o politica tot mai prusofild
ostil Franciei. Ambasadorul francez la Viena d chiar
a intelege lui Cuza (la Dbling In 1868) 6, Francia 1-ar
sprijini a se reintoarce pe tron ; dar acesta Ii respunse ca
n'ar consimti nici odata s reintre in Romnia printr'o
interventie straind. Ministerul neputnd stpOni situatia

internd, se retrase (20 Aprilie). Sub acest guvern s'a

inaugurat monetaria romdma (24 Fevruarie 1870), In care
s'au btut cei dintdi Caroli de aur, cum si bucati de argint de un leu, cu efigia Principelui i cu inscriptia
Domnul Romnilor. (Monete marunte, de bilon, s'au
btut mai intAiu In 1867).
Cu ministerul Manolake Costake Epureanu (G. Gr. Can-

tacuzino, G. Manu, P. P. Carp, C. Grddisteanu si A. La-

hovari) veni un guvern omogen conservator (juna

dreaptd). Corpurile legiuitoare fiind clisolvate, noile alegeri au dat Insa o slaba majoritate guvernamentald. In
vreme ce noul parlament era intrunit In sesiune extrawww.digibuc.ro

77

ordinar (14 Iunic

8 Iulie), Francia declar rshoiu

Prusiei, in urma candidaturei princepelui Leopold de Hohenzollern la tronul Spaniei. In Camera, opoz.itia interpel guvernul asupra politicei sale fata de rdsboiul franco-

german, cu aluziuni la adresa Principelui. Ministrul de

externe, d. P. Carp, respunzand zise : Unde este ginta
latina, acolo este si inima Romniei. Situatia Principelui
era foarte dificil ; dar el a jurat sd fie Roman, i lucr

ca Roman, conducandu-se numai de interesele Roma-

niei. Dupe inchiderea sesiunei, opozitia urma, agitatia sa,

continuand atacurile incepute de mai inainte contra

Principelui pentru concesiunea Strousberg, care d loc

la nemultumiri, si provocand turburdri in Ploiesti, uncle
instigatorii, in frunte cu deputatul Candiano Popescu (fost
cpitan In armat), au proclamat Republica (8 August).

Numai nasterea principesei Maria (27 August), insotit

de sperarea ca va urrna si un mostenitor direct, a mai
inseninat zilele neguroase ce cati-va ambitiosi nesocotiti pricinuiau atunci Domnitorului i tinerei Doamne,
cari nu aveau dorint mai fierbinte decat fericirea nouei
lor patrii.
La deschiderea sesiunei parlamentare pe 187011, discursul Tronului anunta iarasi mai multe proiecte de legi
ii reforme. Dar opozitia nu (IA rgaz de lucru. In acelasi
timp, si afacerea Strousberg, care declara ca nu va putea plati cuponul obligatiunilor cailor ferate romne, garantate de Stat, inaspri situatia. Un vot de neincredere
al Camerei determina apoi pe guvern a se retrage.
Ion Ghica, indicat de opozitie, fu insdrcinat cu formarea
noului Cabinet (18 Decemvric). Acest al IX-lea minister
nu avea, afar de prezidentul Consiliului, care lull portofoliul internelor,si de d. Dimitrie A. Sturdza, care primi
portofoliul financelor, alti membri marcanti. Astfel cornpus, el nu puted stapani nici luptele din parlament nici
agitatia din tar. El n'a luat masuri prin cari sa impiedeee ca In 10 Martie o multime turburatoare s atace
cu pietre sala Slatineanu (astzi Capsa), unde colonia
german din Capitala serba, printr'un banchet prezidat
de reprezentantul Germaniei, ziva nasterei a nou-proclamatului imparat Wilhelm, victoriosul rege al Prusiei,
capul casei de Hohenzollern. Politia, care nu interveni la
timp spre a mentine ordinea, er banuita de conivent.
Principele, amarit de nesabuitele manifestatiuni contra
persoanei i casei sale si descurajat de starea dinluntru,
ceea ce il fcea sd se gandeasc de mai Inainte la abdicare, lua atunci hotrirea de-a abdica In urma celor
intamplate. A doua zi dimineata, mombrii Locotenentei
domnesti din 1860 (bra, chiemati spro a primi iarasi puterea suveranitatii ce o ti ansmisese Principolui.

www.digibuc.ro

78

In acel moment preacritic, marele patriot Lascar Ca-

targiu a salvat situatia care a hotarit soarta Terei

a Dinastiei. Venit la Pa lat Impreun cu Nicolae Golescu

(al treilea membru al foastei Locotenente dornnesti, colonelul Haralambie, er absent din Capita la), Catargiu,

auzind declaratia Principelui cel i-a chiemat spre a le

remite puterea ce a primit din mnile lor, a gsit In
inima sa de Rom An si In intelepciunea sa politicd accente atett de ptrunzdtoare si cuvinte att .de convingtoare Inc At a determinat pe Domnitor s prseasc
gndul de abdicare la care er hotarit. Pundnd fn vedere Principelui marea nenorocire ce abdicarea sa ar
aduce Romniei, si asigurnd cd. Tara toat nu-I va
lsit nici decum s piece, fostul locotenent domnesc
colegul seu au declarat hotdrit a nu primi sarcina ce
Domnitorul void s le dea. Ei se Insrcinara nurnai a
comunicd parlamentului, In sedint secret, cele aflate.
Parlamentul primi incunostintarea cu adiinc miscare
si cu asigurarea deplin a cfevotamentului seu pentru
Tron i Dinastie, toti IntelegAnd gravitatea unei abdicri.
DobAndind aceasta convingere, Principele fncredintd, lui

Lascar Catargiu misiunea de a formd un nou guvern.

In aceeasi zi (11 Martie), ministerul erd format din conservatori. Astfel marea criz ale ctirei urmri In caz
de abdicare, In imprejurrile date, cine puted s le msoare? a fost inlaturat. Erd serviciul cel mai mare ce
un bdrbat politic din domnia Regelui Carol a adus Terei
Tronului.

Cu ministerul Lascar Catargiu a venit, dupe nou

guverne in mai putin de cinci ani, un minister care, cu
remanieri ulterioare, a guvernat peste cinci ani. Erit cel
dint:Mu guvern sub care s'au putut face un rnd de reforme si imbunttiri insemnate si sub care s'au putut
Incheid cele dintdi conventiuni internationale ce au precedat neatArnarea Terei, asd neat Romnia a fost pregatita sa intre cu fruntea ridicata In rasboiul din care a
ieit Invingatoare si independentd.
Vom aplicd Constitutia cu toat sinceritatea, declar
Catargiu in Camer, la prezentarea noului Cabinet ; dar
el adaug in sedinta urmtoare : Eu nu voiu permite
ca ulita sa ne faca legi. In urma votului de neincredere,
Camera fu disolvata, i nouele alegeri au dat o mare
majcwitate guvernamental. La deschiderea nouei Camere
(23 Maiu), Domnitorul a fost salutat mai cdlduros deal ori
cAnd, i pasagiul din discursul Tronului ce anunt hotrirea Principelui de a-si continuit misiunea ce i-a desemnat

Increderea Natiunei a fost prima cu cele mai entusiaste

aplauze, Indelung prelungite. Schimbarea ce s'a facut
dela 10/22 Martie scried Principele, la Inceputul lui

www.digibuc.ro

79

Iunie, dare prtrintele seu

e surprinztoare. . . Reprezen-

tantii de aci (ai marilor Puteri) gsesc ca Romania n'a

avut nici odat un Cabinet as de bun si o Camera', as
de bun.
In Camera conservatoare dela 1871-1875 a intrat
grupul format de membrii societtii Junimea din
cari pAnd atunci se ocupau excluzjv de literaturd (formnd cercul revistei Convorbiri Literare ce
publican), numai d. P. Carp dintre ei ocupAndu-se mai
mult de poli La.. La indemnul guvernului, ei s'au decis sd intre in actiune politica, spre a-i da, ca oameni
de ordine i dinastici hotariti, concursul lor pentru consolidarea Tronului si a Statului. Intrnd mai trziu si in
minister (T. Maiorescu, T. Rosetti si P. Carp), ei au avut
parte insemnatd la luerrile svArsite de Cabinetul Ca-

targiu si la indrumarea politicei conservatoare in directia

reformelor Intreprinse.
Dacd nici cu acesti oameni scried Principele, la
debutul noului guvern, catre impdratul Wilhelm nu
s'ar puta:t aduce la indeplinire reformele necesare, atunci

tara este pierdut. Din fericire, dupe atkea schimbari

de ministere i frOmAntri !litre partide, cari nu permiteau o lucrare legislativd spornica, stabilitatea i ordinea,
mentinuta cu mama' de fier prin cinci ani, au dat Domnitorului putinta de a conduce tara pe calea yrogresului
la isbAnda. Intorctindu-se din calatoria fcuta fn Aprilie
cu Doamna prin tar, care primi pe Suverani cu cel mai
viu entusiasm, Domnitorul puled, la serbarea zilei de 10
Maiu, sa zicd : Sunt incredintat acum ca viitorul Romniei va fi asigurat prin ordine i stabilitate, singura baz
solid pentru prosperarea unei teri.
La ideschiderea sesiunei Corpurilor legiuitoare, digcursul Tronului releva mai ales remediarea nevoilor financiare, pentru care cered preferint mai inainte de
toate, punea in vedere reformele legile mai urgente,
pe langd conventiunile internationale ce aveau sa fie Incheiate, si accentuit din nou ordinea i stabilitatea ca
cea dintAiu cerinta pentru fericirea terei ; caci unde
nu este ordine, nu este libertate. Cu aceasta lozincO,
pusa in practica, de Catargiu cu toat energia convingerei sale patriotice, noul guvern si noul parlament au
Inceput roditoarea lor activitate.
Intre reformele i imbundtatirile introduse, locul de
frunte II aved consolidarea financelor (P. Mavrogheni,
rniMstru de finance). Prin monopolul tutunului i nrin
instituirea taxei de timbru si de inregistrare (1g72),
veniturile Statului au fost sporite in mod insemnat ; introducerea rentei romne pe pietele occidentale (1875) dovede cresterea creditului nostru in strainatate. Infiinta-

www.digibuc.ro

80

rea Creditului fonciar rural (1873) si a Creditului fonciar

urban (1874), cu capital romn, veneau in sprijinul pro-

pasirei economice a terei. Penibila afacere Strousberg

fu rezolvatd, concesiunea consortiului fiind reziliata
transmisa Societatii actionarilor cailor ferate romne
(1872), si s'a asigurat terminarea liniilor intreprinse. Deschizndu-se liniile Bucuresti-Roman (continuarea liniei
Burdujeni-Pascani-Roman, deschis in 1869), cu ramificarea Buzeu-Braila-Galati-Tecuci-Bdrlad (1872), Iasi-Ungheni (1874), in legdtura cu linia Pascani-Iasi (deschisd
in 1870), si Bucuresti-Vdrciorova (1872-1875), reteaua
cailor ferate romsie fu pus In legaturd cu Austro-Ungaria (in cloud, puncte) i cu Rusia, cu cari state s'au
incheiat conventiuni pentru junctiune. Prin linia PloeqtiPredeal, pentru care s'a dat concesiunea Crawley
(1875),

s'a facut a treia junctiune cu Austro-Ungaria

(deschis In 1879). Un act de cea mai mare Insemnatate

a ministerului Catargiu a fost tractatul de comerciu cu
Austro-Ungaria (1875), dupe care a urmat i conventia
comerciald cu Rusia (18M Martie). Faptul Incheierei

unui tractat cu una din Puterile garante er inceputul

pentru recunoasterea neatArnrei. Opozitia liberala a
cornbiltut cu inviersunare tractatul prin care Romnia
faced primul pas spre neatArnare, st a iesit chiar din
Camerd, In urma votdrei lui (28 Iunie); dar ministerul
liberal urmator a fost acela care i-a dat prornulgarea.
Pe lngd insemnatele progrese financiare si economice, s'au fAcut mai multe reforme i imbunatatiri in
administratie, s'a stabilit organizatia autonornd a Bisericei, prin legea pentru constituirea sf. Sinod (1872), si
s'a desdvrsit organizarea armatei (Generalul I. Em.
Florescu, ministru de rsboiu). La manevrele din 1874,
tndra armata romnd a provocat mirarea oficierilor
straini. La inaugurarea statuei lui Mihai Viteazul (8
Noemvrie 1874), Domnitorul puted s zica : Sunt sigur
cd timpul de bdrbatie n'a trecut i c, in momentul de
pericol, Romnia se va scul ca un singur orn, spre a
implini ca in trecut datoria sa. Dea Durnnezeu ca in
acel moment s pot respunde i Eu asteptarilor Terei.
In vederea acelui moment ce se apropl, guvernul a
cerut un credit de 4 milioane pentru armata (votat de
Camera in Ianuarie 1876).
Rscoala pornit In Turcia (1875) ridic prevestitorii nori ai rdsboiului, In care Romnia er chiemat s dea proba puterei i insemrltatii sale. Dar
cnd Principele, in consiliul de ministri (24 Noemvrie),
puse chestiunea asupxa atitudinei ce guvernul ro -

mn ar urrad s aib la isbucnirea rasboiului,

erau nedumeriti ; ei credeau c o atitudine ex-

www.digibuc.ro

81

pectativ ar fl cea mai bund. De atunci se pute vedei

ca rasboiul nu se va puta, face cu un minister conservator. El nu s'ar fi putut face cu atat mai mult cu cat
partidul fncepe a se dezagrega, dupe cinci ani de
guvernare, si opozitia liberald devene tot mai violenta.

Daca, agitatia antidinastica, nu mai putea s aibd trecere,

precum s'a dovedit la moartea micei principese Maria
(28 llartie 1874), cand durerea Suveranilor era imprtsita
adanc de popor, strins unit cu Dinastia, totusi agitatia
opozitiunei contra unei intelegeri cu Rusia pen tru ras-

boiu pute s creeze dificultdti serioase. In asemenea

imprejurri, Cabinetul Catargiu se retrase (1 Aprilie
1876) In urma alegerilor pentru Senat, cari au dat un
rezultat nefavorabil guvernului.
0 nou formatiune conservatoare sub generalul Florescu a trebuit sa facd curand loc unui minister liberal
sub Manolake Costake (27 Aprilie), dupe care a urmat
ministerul Ion Brtianu (21 Iulie), ca expresiune adevrat a partidului liberal. Cu acesta, Tara cpt,
un guvern tare si de lung durata, sprijinit pe
un partid numeros si bine organizat, precum 11 reclama
situatia.

b) Neatitrnarea 1 Regatul.Cultura In doninla Regelul

Carol I

and fn 1866 Principele Carol lua congediu dela regele Wilhelm I pentru a plea, fn Romania, acesta fi
ziced c n'ar fi de demnitatea unui principe de Hohenzollern de a se pune sub autoritatea sultanului. Principele

respunse c va recunoaste pentru moment suzeranit.atea turceasc, ins cu gandul de a se libera, de ea, cucerind pe campul de bataie neatarnarea terei ce 1-a ales.
Cu acest gamd. Carol de Hohenzollern se sul pe tronul
lui Stefan cel Mare si Mihai Viteazul. In vederea acestui
tel, Domnitorul care a venit s cdstige neatarnarea Romaniei i s fntemeieze Regatul roman si-a format oastea ce void s'o conclucd la biruint. Aceast oaste, pentru care supremul ei Capitan avea cea mai deosebita ingrijire, era creatiunea lui cea mai aleasd ; i cand rsboiul era la poarta, nime nu avea, mai mult fncredere
in oastea romand decal Domnitorul insusi, creatorul ei.
Eu am deplin fncredere fn tamara mea armatti, care
arde de dorinta de a se art, scrie Principele, la Inceputul lui Decemvrie 1876, ctre printele seu.
Rdscoala in Herzegovina, Bosnia si Bulgaria, atitat
prin emisari rusesti, i rdsboiul inceput apoi de Serbia si
fi

www.digibuc.ro

82

Muntenegru contra Turciei (Tunic 1876), la indemnul i cu

sprijinul Rusiei, erau preludiul rasboiului pregatit de indelung de Ru0 spre a restabili prestigiul i influenta lor

In Resdrit, dupe infrngerea si urnilirea suferita In rsboiul de Crimeea. Romnia nu puted si, mai ales, nu trebui sd sta., pasiv laoparte in lupta ce aye& sa hotttreascet soarta crestinilor subjugati de poste Dun Are si
viitorul ei. Asezarea ei geografica, cum i importanta ei
politicA i militaret, cu traditiunile trecutului ei istoric
cu aspiratiunile ei pentru viitor, li desemnit hnia de purtare in acest moment hotaritor, asteptat cu infocare si
cu incredere de tanarul ei Domn, doritor de mari fapte
In vederea evenernentelor ce se pregetteau, Principe le a
chiemat in fruntea guvernului pe barbatul col mai indicat 0 mai hoteirit a lu respunderea situatiunei, Ion
Breitianu. Acesta, intr'un gnd cu Domnitorul i contrar
vederilor celor mai cumpaniti dintre oamenii politici ai
Terei, er pentru participarea Romniei la rasboiu, in
aliantit cu Rusia.
Cruzimile Turcilor in provinciile rdsculate, mai ales In
Bulgaria, unde rascoala fu
doborita, i Infrangerea Serbiei (in August), care er ajutat de Rusi cu
trupe de voluntari i cu muniOuni, trebuiau set aduc in
curnd complicatiuni cu Rusia. La sfOrsitul lui Septemvrie, Bratianu, insotit de o deputatie, fu trimis la Livaclia
spre a salute), pe Tarul, sosit acolo cu principele Goreakov, cancelarul imperiului, i cu ministrul de rdsboiu,
Impreuna cu comitele Ignatiev, ambasadorul dela Constantinopole, i spre a se pune in intelegere cu privire

la rasboiul iminent. Deputatia ronadma fu primit cu dis-

tinctie, iar in privinta rasboiului s'a admis In principiu

incheierea unei conventiuni pentru. trecerea armatei rusesti prin Romnia. In Noemvrie veni la Bucuresti trimi-

sul rus Nelidov, cu un proiect pentru conventie. In vreme

ce tratrile urmau in secret, s'au luat masuri pentru

pregOtirile de rdsboiu. Rezervele, chiemate la concentrarea de toamnet, furii mentinute sub steag, regimente
noue furl create, si Camerele au votat creditele necesare
pentru armatd.
Intre acestea, plenipotentiarii marilor Puteri se Intrunir in conferent, la Constantinopole, spre a deliber
asupra reformelor de introdus in imperiul otoman, pentru
asigurarea pcei. Guvernul rometn trimise la Constantinopole pe Dimitrie BrOtianu, in misiune speciald pe lnga
Conferenta, cu urmatoarele cereri : recunosterea neutra-

littii Romniei; in caz de rdsboiu intre Turcia i una

din puterile garante, celelalte Puteri sa-i prescrie linia
de purtare i s-i garanteze neutralitatea ; Conferenta sa
determine Poarta a cedet Romniei partea din Delta Du-

www.digibuc.ro

83

nrei ce a apartinut Basarabiei. i pe lng Cabinetele

marilor Puteri, guvernul roman a facut demersuri pentru
recunoasterea neutralittii. Dar numai Austro-Ungaria,
recomandand o siricta neutralitate, promited s sustina
cererile Romaniei ; celelalte Puteri au dat respunsuri
evazive. Lipsita de sprijinul Puterilor garante in chestiunea neutralittii, Romania castiga mama liber de
actiune.
La intrunirea Conferentei dela Constantinopole, noul
sultan Abdul Hamid II respunse (dupe sfatul liberalului
Midliat-Pasa, numit mare-vizir) prin proclamarea unei
constitutiuni care acorda drepturi egale inaintea legei
pentru top cetatenii, cu lihertati constitutionale europene.
Fata cu aceasta constitutie liberald (destiintat, in urma,
dupe caderea lui Midhat-Pasa), Poarta respinse propunerile

de reforme ale Conferentei, ceea ce a dat apoi motivul

pentru rasboiul ruso-turc. Noua constitutie osman, in
care Domnitorul Romaniei er considerat ca seful unei
provincii privilegiate, a provocat i ruptura cu RomaIn urrna acestei violari a autonomiei Terei, guvernul roman trimise o not de protestare fa Poarta,
declarand ca noua constitutie a imperiului otoman nu
poate atinge pozitia internationald a Statului roman, stabilita prin capitulatiuni si tractate, si protestand formal
contra violarei aduse drepturilor natiunei romame. Principele, considerand legatura intre Romania si imperiul
otoman ca rupt prin atitudinea Portii, socote sosa momentul pentru a se inchei convenpa cu Rusia, ;;i hotori
mobilizarea armatei.

Inainte de semnarea conventiunei, Principele chiema

la un consiliu pe fruntasii politici, spre a le cere parerea
a,,upra atitudinei Romaniei in ritsboiul dintre Rusia
Turcia. Majoritatea s'a pronuntat pentru neutralitate ; M.
Kogalniccanu si C. A. Rosetti erau pentru o intelegere
eu Rusia. Dupe consiliu, Kogalniceanu fu numit ministru
de externe (in locul lui N. Ionescu, care demisionase,
fiind pentru neutralitate) si prinil insarcinarea s, incheie
conventia pregatit de Bratianu. La 4 Aprilie fu semnat

conventia prin care guvernul roman asigura armatei

ruse.sti, destinat a intr in Turcia, liber trecere prin
Romania si tratarea cuvenit, unei armate amice, in conditiunile stipulate ; iar guvernul rus se oblig, s pzeasca drepturile politice ale Statului roman i sa atbd

grije pentru respectarea lor, conform legflor Terei si tractatelor existente, cum si sd mentinh i s, apere integri-

tatea artual a Romaniei. Aceast din urma stipulatie,

prevAd.uth la cererea Principelui nsui, ave in vedere
mai ales Basarabia cedat Moldovei de Rusia prin tractatul dela Paris, a carei eventuali reanexare, in schim-

www.digibuc.ro

84

bul unei despgubiri peste Dunre, ere, in intentiunile in

cat-v manifestate ale diplomatiei rusesti.

Inc inainte de ratificarea conventiunei prin Corpurile legiuitoare (conform legilor Terei, precum era. stipulat), Rush trecura Prutul, In mai multe locuri, in 12
Aprilie. Pang, la fntrunirea Camerelor, convocate pe ziva
de 14 Aprilie, Consiliul de ministri a deschis un credit
pentru mobilizarea armatei, si Principe le a darMt din
lista sa civil 100.000 de lei pentru a se plati ofiterilor
indemnitatea de rsboiu pe prima lunai, Inca nevotata de
Camera% Principesa faced pregatirile pen tru In grijirea
ranitilor, studid organizarea ospitalelor si fntocmirile Crucei-Roe, devotAndu-se acestei opere de Doamna cu toata
dragostea unei adevarate mame a ostasilor.
La deschiderea Corpurilor legiuitoare, dIscursul Tronului aratd di stdruintele pe lAnga, Puterile garante
pentru a obtine recunoasterea neutralitatii au remas Pra
rezultat, deci trebui a teri, cu ori ce pret si cu ori ce sacrificiu, ca Romania s nu devina teatrul rasboiului. Parlamentul, tralgAnd hnia de urmare a guvernului In aceast priviMA, va axed sal dea mijloacele pentru a puted
face fate: greutatilor rsboiului. Cat pentru Mine, incheiet Domnitorulfiti siguri cd-Mi voiu face datoria. Din
ziva de cAnd M'am suit pe acest Tron, ilustrat prin atatia mari ci gloriosi Domni, cugetrile lor au devenit marea gandire a domniei Mele : realtarea Romaniei, implinirea misiunei sale la gurile Dunrei si, mai presus
de toate, mentinerea drepturilor ei ab antique, apararea
integritatii hotarelor ei. i intru indeplinirea acestei sfinte
datorii, fie bine incredintata tara Mea ca, in capul ju-

i bravei noastre armate, voiu sti a platl cu persoana Mea. Hotarirea de a intra. In actiune er clar
exprimatA in acest cuvAnt de deschidere : programul
era rsboiul.
Cu mare majoritate, conventia fu confirmatd de Camera si de Senat, si Camera a votat apoi 10 milioane
nei

de lei pentru trebuintele armatei. Mobilizarea fiind ter-

minatA la 26 Aprilie, Domnitorul lu comandamentul superior al armatei, concentrata in putere de 50.000 de oameni si 180 de tunuri ; militia si garda nationald, cu aproape
70.000 de oameni, nu erau chiemate sub steag. In aceeasi
zi Turcii incepur ostilitatile, trgand din Vidin atipra bateriilor romAne dela Calafat ; bateria Stefan-cel-Mare respunse incepAnd focul asupra Vidinului. Au urniat apoi
focuri asupra bateriilor romaneAi dela Oltenita si dela

Islaz, can au respuns tragand in bateriile dusmane.

Dupe aceste prime ostilitati, pPm cari Poarta lnsasi a

rupt legaturile cu Romania, Corpurile legiuitoare au votat in 9 Maiu motiunea de independenta. In aceeasi

www.digibuc.ro

85

lint s'a votat, ca primul act de neatarnare, proiectul de

lege pentru instituirea ordinului Steaua Romaniei. In

ziva urmaloare, in care se serba aniversara suirei pe

tron a Principelui, independenta fu proclamat In mod

solemn. Astfel ziva de 10 Maiu, memorabild prin suirea

pe tron a intemeietorului Dinastiei, ca i prin proclamarea independentei, i aleas apoi i pentru Incoronarea
primului Rege roman, a devenit cea mai insemnat zi
istorica a Rom:Intel, zi de intreita serbtoare nationala.
In 15 Maiu Principe le sos la Calafat i ordona, a incepe
focul contra Vidinului. Bateria Carol I, unde se afla Principele, trase prima lovitur de tun, nemerind in Vidin.
Turcii respunzand, trei obuze turcesti explodar chiar
in apropiarea Principe lei, care saluta immos ridicand
chipiul : un ura entusiast saluta, atunci pe Domnitor,
muzicile intonar imnul national. Carmen Sy Iva a cantat in mndre versuri acest epizod din prima zi de lupt
pentru neatarnare.
Abi in 10 Iunie Rusii Incepur a trece Dunrea, intrand In Bulgaria si ocupand Dobrogea. La luarea Nicopolei (inceputul lui Iulie) au cooperat i bateriile romne
de pe malul opus, bombardand cetatea. Totusi o Inelegore asupra participarei urmatei romne la rdsboiu Inca
nu era stabilita. Rusia nu admitea o cooperare romna,
peste Dunare dect sub conditia unittii cemandamentu-

lui superior, care ar aye& se remn in manile gene-

ralisimului armatei rusesti, marele-duce Nicolae. Principele cerea insa, o indepedenta absolut pentru comandarea trupelor sale. Chestiunea s'a trganat pang, cand, in
cele din urmd, neisbanda Rusilor i-a silit s chieme In
ajutor armata romana.
In Iulie Rusii sulbrir dou infrangeri grele la Plevna.
Chiar dupe prima lupta, pierdut, Tarul cerfi Principelui
s treac, cu armata sa peste Dunre la Nicopole ; dar
modalitatea cooperdrei nefiind Inca, regulat, P'rincipele
preget. Dupe a doua Infrangere, marele-duce Nicolae
trimise Principelui vestita telegram din 19 Julie, care,
cernd ajutor grabnic, inceped cu cuvintele : Turcii adunand cele mai mari mase la Plevna ne nimicescA. Era
poate momentul de a pune conditiuni precise pentru a

se asigura contra neajunsurilor suferite apoi la incheierea pacei. Ins Rusia legndu-se prin conventie a
mentine i apara integritatea actual a Romaniei, era
inutil a pune din nou aceeasi conditie pentru ajutorul
cerut ; iar alte conditiuni ce s'ar fi putut obtine in acea
strimtorare puteau sa provoace noue discutiuni cu privire
la chestiunea integritatii, sau nu se impcau cu idelicateta de gentilom a Principelui. De altd parte, respingerea

Rusilor de peste Dunare ar fi avut ca urmare inevita-

www.digibuc.ro

86

bili striimutarea teatrului de rasboiu pe teritoriul Romaniei, ceea ce trebuia ferit cu ori ce pre cu ori ce sacrificium Astfel Principe le se hotri a trece Dundrea, cu
singura conditie a comandamentului independent asupra
trupelor sale. Tarul fi incredinta chiar comandamentul
superior asupra trupelor rusesti dinaintea Plevnei, unite
cu trupele romne.
Plevna era un punct strategic din cele mai fnsemnate
In Bulgaria. Inca dela inceputul rasboiului, Principe le
atrasese atentia asupra acestui punct, recomandand ocu-

parea lui cat mai grabnica, indata ce armata ruseasca

va fi trecut peste Dunare. Insa Rusii au neglijat a ocup
locul fn mod indestulator. Osman-Pasa ti sill a se retrage si se Intari acelo, ridicand redute i concentrand
40.000 de oameni, putere sporita In urm pane. la 60.000.

Primul atac al Rusilor asupra Plevnei find respins (8

nare fura trimise contra ei spre a sustine onoarea armelor ruse.sti. In 17 Iulie primele trupe romne trecura
Dunarea la Nicopole, ca sa inlocueasca garnizona ruseasca. Dupe a doua infrangere a Rusilor la Plevna
(18 Iulie), Principele dada ordin ca o divizie sa treaca
Dunarea, venind in ajutor Rusilor (20 Iulie). Mareleduce Nicolae cerand de urgept noue ajutoare, Principole pleca (15 August) fn cartierul general rusesc la
Gornia Studena spre a se intelege cu Tarul. Acesta ii
oferi comandamentul superior asupra trupelor rusesti
dinaintea Plevnei, cari se opereze in unire cu armata
romand, formand armata de Vest. Domnul Romaniei
le-a condus la isbanda.
In 20 August armata roman& fn prezenta Principelui, trecii Dundrea la Corabia, pe un pod de pontoane,
construit de ostasi. Principele ii aseza cartierul general
Iu lie), trupele dela Nicopole i din alte puncte dela Du-

la Poradim, aproape de Plevna, comandand o armata de

35.000 Romani cu 168 tunuri, si 30.000 Rusi cu 282 tunuri.

In 26 August incepii bombardarea Plevnei.

Nainte cu inima romneasca, i lumea sa ne judece
dupe faptcle noastre !Astfel Domnitorul, in ordinul seu
de zi. inflacarit vitejia ostasilor sei.Reincepem astazi
luptele glorioase ale strabunilor, alaturea cu numeroasele i bravele armate ale uneia din cele dinti Puteri

Faceti dar se falfae din nou cu glorie drapelul romanesc pe campul de bataie, unde strarnosii
vostri au fost, secoli intregi, aparatorii legei i ai liberdin lume
t atii !

Primul atac fcut de trupele romne fu fncununat de

isbanda : regimentul al XIII-lea de dorobanti, ajutat de
un batalion din regimentul al V-10 de linie numere

www.digibuc.ro

87

memorabile in istoria noetetrii*) si de o sectie de baterie, a luat cu asalt in 27 August un redan turcesc, cea
dintaiu pozitie cucerit la Plevna. Er de bun augur
aceast isbandet. in seara de 30 August reduta I-a Grivita eret in mnile Romnilor. Erit prima zi de biruintii
a armelor romane asupra vreijmasului secular, dupe 232
de ani dela ultima lor -biruint asupra Turcilor sub Mihai Viteazul. Dimineata a fost Inceput atacul general
asupra Plevnei pe toatii linia. Dupe mari pierderi in ramdurile ostirei aliate, Rometnii, ajutati de trei batalioane
rusesti, au isbutit s ia, la al patruIea asalt, reduta GriNita, isbnda acestui atac general. Un steag s,i trei tun uri au fost cucerite dela dusman. Prin ordin de zi,
Domnitorul a dispus ca steagul s fie depus In Arsenal,
doua tunuri se fie asezate la statuea lut Mihai Viteazul,
iar cel de al treilea, inaintea corpului de gard dela
Palatul domnesc, unde aceste trofee stau drept mrturie
pild.

Succesul durabil, cstigat la 33, apartine trupelor

mele, scria. Principele attre Doamna, vestindu-i isbnda. lar in ordinul de zi ctre vitejii sei ostasi, Domnitorul le zicea : Voi ati plovedit c virtutile strabune
n'au perit din randurile otbailor rometni Eu, ca Domnul i Comandantul vostru, sunt mndru de voi i v
multumesc.
Pierderile cele mari in aceasta luptei au artat c
luarea Plevnei cu asalt er peste putint : ea trebui impresurat in regul, pan& ce va fi silit a se preda. Impresurarea a durat inc trei luni. Intre acestea, Romanii au luat Rahova (9 Noemvrie), dupe trei zile de

crAncene lupte. Isbanda dela Rahova apartine toat arrneJor romne, scried marele-duce Nicolae ctre Prinludand bravura si calittile militare ale armatel romne. Principele, respunznd la felicitrile Consibului de ministri, ziceit : ((M simt mndru a ma afl in
fruntea vitezei osti romnesti, care a incununat cu lauri

steagurile sale, a irnprosptat gloria strbun si a Inscris numele Rahovei din nou in paginile istoriei**).
Dupe luarea Rahovei, a urmat in curnd i cderea

Plevnei. Armata de impresurare, atcatd mereu de dusman din pozitiunile lui tari i oprit in operatiunile sale
prin ploile i zitpezile de toamna, Inaint cu mare greu*) Aceleasi numere aveau I legiunile XIII gemina 0 V Macedonica, conduse de Traian In Dacia, unde ele au remas pentru paza
provinciei.
)Pentru prima oard, Rahova a devenit un nume istoric In 1396,
cdnd oastea condusd, de Sigismund, regele Ungariei, contra Turcilor, In care se all& Mircea eel Batran si Frederic VI de Zollern,

a cuprins'o lnainte de bat...ilia dela Nicopole.

F.309

www.digibuc.ro

88

tate, stringetnd cercul in jurul taherei cumplit intd.rite a

lui Osman-Pasa. Provocat la inceputul lui Noemvrie a
se pred, Osman-Pasa respunse ca, mijloacele sale nefnnd nc sleite, el va urrnit lupta petnd la ultima putere
de rezistentd. Viteazul luptator a rezistat 'And: la extremitate. Cnd toate mijloacele ii erau sleite, el tacit in 28
Noemvrie o supreme, incercare de a sparge rndurile
impresurditorilor spre a ies, dar fu respins. Rometnii,
ocupAnd reduta Grivita No. 2, pdriisit. de Turci, i luand

cu asalt redutele dela Opanez, intrara in Plevna i atacard pe Turci dela spate. Osman-Pasa, fiind ranit, capituld st s'a predat Romdmilor. La 3 ore dupe amiazi Principele ultra invingator in orasul cucerit. Astfel cdzit
Plevna, dupe trei luni de crncene lupte, cu mari pierderi de ambe prtile. Invingatorii au facut 40.000 de prizonieri, cu arme i steaguri cu 77 tunuri ca trofee.
Povestea laptelor mari ale trecutului ziceit Domnitorul In ordinul de zi adresat ostasilor sei voi ati Imbogit'o cu povestea faptelor nu mai putin mari ce ati
savArsit, i cartea veacurilor va pastr, pe nestersele ei
foi, numele acestor tdpte aldturi d.e numele vostru ... In
numele Terei, Domnul i Capetenia voastrd vd multu-

rneste ii v d fiecdruia din voi sufleteasca imbrdtisare

a vitcjilor.

Ziva de 28 Noemvrie este si remne o zi neuitat,

scrieet Principele catre Doamna, care in aceste grele si
memorabile zile se devotk cu nespusa retvna i dragoste,
grijei pentru alinarea suferintelor celor rdniti pentru
trie. Mama", Ii ziceau ostasii in metngdiere, induiosati
do mila i dragostea Doatnnei lor. i generatiuni nesfetrsite vor povesti urmasilor, din neam in neam, de Dom
nul Carol, care a condus la biruintd asupra Turcului
oastea romnd si oastea Tarului tuturor Rosiilor, i de
Elisaveta Doamna, mama rdnitilor.

Cderea Plevnei a fost hotaritoare pentru sfrsitul

dantul superior al ostirilor unite, si a Romnilor sei,
cari au luat la inceput Grivita, la slarsit Opanezul, cari au
intrat cei dintdi in Plevna, carora s'a predat OsmanPasa. In tot rdsbolul nu s'a obtinut un alt succes mili-

rsboiului. Ea ere], biruinta Domnului Romniei, coman-

tar atett de insemnat pentru rezultatul campaniei intregi,

cu atAta art militara, cu atka vitejie si cu atAtea jertfe.
Dupe indeplinirea acestei mari fapte rasboinice, care va

remne memorabila in istorie pentru toate timpurile,

Principele s'a tutors in tara sa, ca i Tarul, disolvdndu-se armata unit sub comandamentul scu. In 15 Decemvrie Domnitorul ti facir intrarea triumfalet in Capiprimit find cu urn etusiasm cum nu se viizuse
pn atunci in lard,. Ca si in 1866 si In 1869, el se
www.digibuc.ro

89

duse mai intdiu la Mitropolie, aducnd laudd si multumire Atotputernicului druitor al biruintei sale.
Rush trecura victoriosi Balcanul, iar Romnii se intoarserei la Dunre ca sd. cuprindd, Vidinul. Intre acestea,
Serbia care nu luase parte la rdsboiu, fncheind pace cu

Turcii, dupe infrngerile suferite in 1876 a declarat din

nou rsboiu Turciei (2 Decemvrie) spre a repar neisbAnda, i ishuti s ia Pirotul
Nisul. La Vidin, Romnii (aproape 18.000 de oameni cu 84 tunuri) incepurd In
12 lanuarie 1878 atacul asupra Intetriturilor extermare si
luard, redutele dela SmArdan ; apoi Incepa bombardarea
Vidinului (15 Ianuarie). and cetatea er aproape s cai

pituleze, sosi stirea ca Rusii au incheiat cu Turcii armistitiul dela Adrianopole (19 lanuarie). Ostilitatile incetnd, garnizona turceascd a predat Romnilor Vidinul.
Dupe Incheierea armistitiului, Grecia a declarat si ea rdsboiu Turciei, frd sa-I faca. Cu pacea dela San-Stefano
(19 Fevruarie), Incheiatd de Rmi, s'a sfrsit rdsboiul.
4

Tractatul de pace dela San-Stefano, Incheiat de Rusi

fdr, consimtemantul Romniei, ere., in ce prived Ro-

mania, un act de uimitoare nerecunostinta a Rusiei

fata de aliata sa. El prevede, mai inainte de toate,
recunoasterea independentei Muntenegrului si a Serbiei,
cu mdriri teritoriale pentru aceste Torincipate, cari au
avut un rol mai neinsernnat in rasboiu, i abi In al

treilea rdnd recunoasterea independentei Romniei, cu

vaga stipulatie ca ea va pute face sei valoreze drepturile sale la o despagubire. Cu privire la provinciile imperiului otoman, se hotareet infiintarea unei Bulgarii mari,

dela Dundre petnd la marea Egee, ca principat tributar Turciei, i reforme pentru celelalte pdrti locuite de
crestini, pe Inget cesiuni teritoriale in Europa si in Asia.
Cesiunea in Europa cuprinded. Dobrogea cu Delta Dunarei i insula erpilor ; insa Rusia isi rezerv dreptul
de a schimbd acest teritoriu pentru Basarabia, cedatel
prin tractatul dela Paris. Asa. multumed, Rusia, cu toata
garantarea integritii Romniei prin conventia incheiat Inainte de rasboiu, pentru scdparea sa la Plevna
prin ajutorul ce i-au dat Domnul Romniei i oastea
romnd.
Inca inainte de incheierea pdcei, veni la Bucuresti
adiutantul Tarului, generalul Ignatiev, trimis In misiune
speciald. El cered, In numele Tarului, retrocedarea Basabiel in schimbul Dobrogei. Principele declaret holdrit a
nu puteet da consimtemntul seu la aceasta. In convorbire, Ignatiev atinse eventualitatea alegerei Principelui

www.digibuc.ro

la tronul Bulgariei, dar Principe le Incunjur tema. Ori

cat de ademenitoare er aceast propunere, Domnul Romaniei nu puteit s prirneasca cu incredere un plan ce
nu se putea aduce la indeplinire deck pe reazamul Rusiei, care acum fi ceree o parte de tara drept reisplat
pentru ajutorul primit. Refuzul Principeliii i al guvernului de a tratit In chestiunea l3asarabiei era sustinut
si de Corpurile legiuitoare. Indata ce stipulatiunile tractatului dela San-Stefano fura cunoscute, Senatul si Camera votar in unanimitate rezolutiuni prin cari mentineau integritatea Romaniei si nu admiteau nici o In-

strdinare a vre-unei prti din teritoriul roman contra

unei compensatiuni teritoriale sau a vre-unei despagubiri oarecare. Dupe fncheierea pcei, guvernul roman lua.
masuri contra ocuparei Basarabiei de ceitre trupe ru-

sesti, i proteste la St. Petersburg contra tractatului dela

San-Stefano. Rusia amenint cu dezarmarea armatei romane. La aceast desfidere prea Indrazneate, Principe le
respunse : Armata romangt, care la Plevna, sub ochii
Tarului, a luplat atet de vitejeste, va putee fi nimicita,
dar nici odatit dezarmat.
Interventia marilor Puteri a fmpiedicat atunci o rupture", fntre aliatii din rsboiu. Anglia cerii revizuirea tractatului dela San-Stefano prin un congres european. Ru-

sia se opuneit, dar trebui s consimta In sfarsit la intrunirea Congresului dela Berlin, convocat pentru regularea chestiunej orientate. Romania fu invitata sa trimita si ea reprezentantii sei la Congres. Bratianu pleat.
la Viena i la Berlin spre a obtine sprijin in chestiunea
Basarabiei. Principele I3ismarck, spunandu-i ca Basarabia er o conditio sine qua non a Rtr,iei, recomandit o
fntelegere fnainte de Congres ; cedand de buna voie Basarabra, zice el, Romarna ar puteit sa obtina foloase
mai mari. Dar simtemantul Terei era hotarit contra ori caret transactiuni In aceast privintd, ash neat Ind un
guvern n'ar fi putut s asume respunderea pentru cesiunea de bun voie a unei parti din pdmantul romenesc.
Plenipotentiarii Puterilor Intruniti in Congresul dela
Berlin (1 13 lunie-1/13 Iulie 1878), modificand tractatul dela
San-Stefano, au dat consim(emantul lor la reanexarea
Basarabiei, ceruta de Rusia. Reprezentantii Romeniei,
Ion Bratianu si M. Koglniceanu, au prezentat Congresului un memoriu ; apoi ei fur invitati la o sedint spre

a sustine fnaintea Congresului cauza lor. Invitarea li

s'a fcut dupe ce au fost ascultati mai intaiu delegatii
Greciei. Lordul Salisbury, plenipotentiarul Angliei. cu oarecare ironie la adresa Rusiei, propuse ca, dupe ce
s'au ascultat deIegatii unei natiuni care reclama pro-

vincii straine, s se audio: i reprezentantii unei teri care

www.digibuc.ro

91

cere tinuturi ce-i apartin. Cu toatit convingerea despre

dreptatea cererilor Romaniei, expuse inaintea Congresului de reprezentantii rometni, pleuipotentiarii marilor Puteri i-au impus retrocedarea Basarabiei, dandu-i in schimb
Delta Dunarei cu insula erpilor i Dobrogea, aceasta

mania (fata cu delimitarea din tractatul dela San-Stefano) pana la hotarul Silistrei ii pand la miaz-zi de
Mangalia. Recunoasterea independentei Romdmiei fu legata dc conditia acestei cesium, pe langal o alta masurd

jignitoare, atingand Constitutia i legile Terei. La propunerea plenipotentiarului Franciei, Waddington, Congresul mat impuned. Romniei, ca conditie pentru recunoa-

sterea independentei, acordarea de drepturi politice si

civile fr deosebire de religiune, care nu va mai putea
fi o piedec pentru Impmantenire, nici pentru admiterea in functiuni sau pentru exercitiul unei profesiuni
sau industrit, In ori ce localitate ar fi.
Asa, s'au rdsplatit Romaniei, fn Congresul dela Berlin, ajutorul dat Rusiei i jertfele aduse pentru cauza
crestinilor supusi jugului turcesc. In politica zicea
lordul Beaconsfield, respunznd la reclamatiunile romanesti ingratitudinea este adeseori rasplata pentru cele
mai bune servicin,.
Corpurile legiuitoare, convocate fn sesiune extraordi-

nara (15 Septemvrie), au luat act de hotarirea Congresululut si, supunandu-se ei in interesul pcei, au autorizat guvernul de a-i se conforma. La 1 Octomvrie Rusia a luat fn stapdnire Basarabia, retragandu-se autoritatile romne. La 14 Noemvrie a fnceput si ocuparea
Dobrorrt'ei de ditre Romania. Populatia, compusd din Ro-

marti,Bulgari, Turci, Tatari si Nemti, au prima cu bucurie noua stapanire. Domnitorul nsui, asistand la in-

trarea trupelor destinate pentru Romania transdanubiand,

a trecut peste Dunare la Ghecet, de unde a dat Doamnei o telegramd (pastratd in Arhivele Statului), Incunostintndit-o despre fnceperea ocupatiunei. Er restabilirea stapanirei romne asupra vechet posesiuni transdanubiane a lui Mircea cel Batran, reunit dupe 460 de ani
cu Romania. Dac pierderea Basarabiei, redatd Moldovei de marile Putert in Congresul dela Paris, era dureroas din punct de vedere national, castigarea Dobrogei, cu termul mdrei si cu portul Constanta, ere', o despagubire pretioas din punct de vedere economic si politic. Stapetna pe ambele maluri ale Dundrei de jos si la

termul marei, Romania a cd.tigat pozitia cea mat importanta la crurile marelui iluviu. Aceasta pozitie, cu locul
de frunte intre statele din Sud-estul Europei, Romania
victorioas, fn rdsboiu, element de ordine i progres in
timp de pace si-a cucerit ea inssi, prin inteleapta con-

www.digibuc.ro

92

ducere a Domnitorului si prin virtutile ostsesti i cettenesti ale Natiunei.

Insa recunoasterea neatarnarei Romaniei, a neatarndrei castigate prin sangele vitejilor sei pe campul de
bataie, depindea inch", de conditia pus in tractatul dela
Berlin, reclamand drepturi politice si civile pentru cei
exclusi prin Constitutie, dupe care numai strainii de rituri crestine puteau dobandi impamantenirea. .5tim care
era, intelesul acestei dispozitium, dictatd, nu de intole-

leranta religioas, ci nurnai de grija patriotica pentru

soartea terei. Excluderea necrestinilor dela cetatenia romama, pazita cu sfintenie dela inceputurile Statului roman, era mai intaiu o masurd de aparare contra asezdrei Turcilor in tara., oprita chiar prin vechile capitu-

latiuni cu Poarta. Constituanta din 1866 a mentinut aceasta maisura de aparare, mai ales contra ingrijitoarei inmigratiuni evreesti, nurnai din motive nationale si economice, iar nici-decum religiow.e. In urma hotrirei Con-

gresului dela Berlin, guvernul roman a prezentat Corpurilor legiuitoare, in Ianuarie 1879, un proiect de lege
pentru modificarea articolului respectiv Iiin Constitutie.
Camera :;;i Senatul, admitand in principiu necesitatea
modificdrei propuse, au fost disolvate spre a se alege
Constituanta. Aceasta a votat in Octomvrie legea pentru
reviziunea articolului 7 din Constitutie, dispunnd c
diferenta de credinte religioase si confesiuni nu constitue o piedeca spre a dobandi drepturile civile si politice
si a le exercit, i stabillnd modul de impamantenire. Ca

masura de aparare contra instraindrei painantului, s'a

prevalzut c numai Romanii sau cei naturalizati Ro-

mani pot dobandi imobile rurale in Romania. Aceleasi

Camere, convocate in sesiune extraordinara ca Corpuri
legiuitoare, au acordat tuturor locuitorilor de religiune
mosaicd, ce au servit sub steag in rsboiul pentru neatarnare (aproape 900) impamantenirea en bloc. Ceilalti

trebuiau s'o dobandeasca individual, ca ori ce straini,

conform nouei dispozitiuni din Constitutie. As s'a rezolvat penibila chestiune a iinpiimantenirei evreilor, ridicata de Congresul (lela Berlin.
Dupe recunoasterea inclependentei din partea tuturor

Puterilor, indeplinita formal in Fevruarie 1880, Principele, in lipsd de mostenitori directi, a regulat succesiu-

nea la tron. Prin un act fcut la Sigmaringen in 21

Noemvrie (st. n.) 1880,*) Principe le Carol-Anton, tatal,

Principii Leopold si Frederic, fratii Domnitorului, au dat
consimtemantul lor formal la art. 83 din Constitutie, care
') Aceasta e data dupe Monilorul Oficial; MO, In Aus dem Leben
Knig Kar ls von Rumanien IV, 357 se da data 12 Noemvrie.

www.digibuc.ro

98

dispuned cd, fn lipsti de coboritori fn linie brbaleascii ai

Domnitorului, succesiunea Tronului se va cuveni celui

mai In varst dintre fratii sei sau coboritorilor acestora

in ordine de primogenitura. Prin un act din 22 Noemvrie
(st. n.), Principe le Leopold, ca fratele mai mare, a renun-

tat In favoarea fiilor sei. Pentru cazul cand ar placed

ziced Principe le Leopold a chiemd,

pe unul din fiii mei la aceasta Inalt misiune, nu voiu lips
iprovidentei divine

a-i pregatl chiar de acum, desvoltand in inima lor iubirea catre aceastd nobild si viteaza Natinne care, dupe
attea secole de lupte gi de suferinte, a stiut, prin propriele sale puteri, a recucerl un loc onorabil in marea
familie a Statelor suverane.
Potrivit cu acest loc ce Romania si-a cucerit sub fericita domnie a Principelui Carol, lntemeietorul Statului
independent i al Dinastiei sale, Natiunea a fncoronat

aceasta isbanda a nazuintelor sale dela Renastere incoace, faurind Domnului seu care a condus'o aci Coroana regala ca primului seu Rege. In 14 Martie 1881

Corpurile legiuitoare au proclamat In unanimitate Regatul. In acea zi au fost Incoronate silintele seculare, dorintele cele mai vii ale Romemilorn,zicea Regele, respunzand la urarile corpului profesoral i fnvittatoresc.0
noua era a inceput pentru Romania.

In 10 Maiu urmator, zi de intreita serbatoare nationala, s'a serbat solemnitatea Incoronarei. 0 coroana de
otel, fauritti fn Arsenalul armatei dintr'un tun luat dela
vrajmasul secular Invins la Plevna, a fncununat capul
primului Rege roman, i o coroana de aur, fruntea primei Regine. Principele Leopold de Hohenzollern cu fill
sei Principii Ferdinand gi Carol, Locotenent-Feldmaresalul Bauer ca trimis extraordinar al Imptiratuluf i regelui Austro-Ungariei, fntreg Corpul diplomatic, autoritatile inalte ale Statului gi 4000 delegati din toed' tara au
asistat la aceast mareata serbare. In ziva a doua, un
cortegiu istoric i alegoric au defilat fnaintea Regelui
Reginei ; iar In ziva a treia, Regele a trecut In revista
trupele, inaintea statuei lui Mihai Viteazul.
Primesc cu mandrie, zicea Regele ca simbol
al indepencfentei si al triei Romaniei, aceasta coroana,
Wat dintr'un tun stropit cu sangele vitejilor nostri, sfintita de
Pentru Regina si pentru Mine Insa,
coroana cea mai frumoasit este si remane dragostea
Increderea poporului, pentru care n'avem decat un
:
marirea i fericirea lui.
Dragostea Regelui pentru popor i dragostea poporului
pentru Rege au incoronat opera fnceputa cu credinta poporului In Domn cu creclinta Domnului fn popor.
4

www.digibuc.ro

94

In 25 de ani dela asezarea Regatului, Romnia a rea-

lizat cele mai insemnate progrese pe toate terenurile

vietei publice. Aceast parte a domniei Regelui Carol,

bogat In reforme i Imbundttiri fnluntru, Insemnatil

prin pozitia ce Romnia a ctistigat in afar ca factor po-

litic In sfatul statelor europene, cere a mai fi studiatti

dupe materialul istoric ce asteaptii Inca sa fie adunat sau
publicat, spre a puteet fi apretiatet indestul. Aci ne vom
mrgini a rezumet faptele mai insemnate din desvoltarea
interioar a Statului i progresele fcute in cultura intolectual a Terci.

Dupe serbarea incoronrei, Ion Brtianu

care se

retrdsese cu o lun mai inainte, facnd loc unui minister

prezidat de fratele seu Dimitrie Bratianu (10 Aprilie
9 Iunie 1881)a fost chiemat iarsi in fruntea guvernului.
Partidul conservator, divizat in cloud fractiuni (vechii
conservatori i junii conservatori sau junimisti), cu ve-

deri deosebite asupra reformelor cerute ca si asupra

politicei externe, era prea slab ca sa poat inlocui la

putere pe numerosul partid liberal. Astfel noul minister

Ion Briitianu s'a mentinut, cu remanieri, inc seapte ani,
abi coalitia vechilor conservatori cu liberalii disidenti,
formnd un partid liberal-conservator (desilintat apoi),
1-a silit a se retrage. In acesti seapte ani, silintele guvernului au avut in vedere mai ales desvoltarea economica i puterea armat, pe langd desavdrsirea organizatiunei Inluntru i Intarirea pozitiunei Regatului in
afar. Prin intemeierea Bncei Nationale si a Casei de
economie, Infiintate Inca in 1880, corn
prin Inflintarea
Caselor de credit agricol in judete (i881), s'au creat institute financiare de cea mai mare importanta economica.
RascurnprAndu-se cdile fera te dela Societatea actionarilor

ce au inlocuit consortiul Strousberg (1882), Statul a intrat In posesiunea unei intinse retele de drumuri de fier,
pentru a carei completare a intreprins a construl in regie
prin ingineri romni alte unii. Prin legea pentru incura-

jarea industriei nationale (1887) s'au pus bazele pentru des-

voltarea industriei mari. S'all votat credite insemnate

pentru construirea de edificii publice : localuri pentru

autoritati, scoale, cazarme, s. a., cum ii pentru construirea

podului peste Dunre, pentru marirea portului Constanta

pentru Infiintarea serviciului de navigatiune fluviala

maritimet. Spre a respunde mai bine nevoilor economice, s'a Infiintat ministerul agriculturei, industriei,

comerciului si domeniilor (1883), separndu-se acest resort

de cel al lucrrilor publice. In interesul apetrrei nationale, s'au facut puternicele fortificatiuni din jurul Bucurestilor, dupe pianurile pneralului Brialmont, i fortificatiunile pe lima Focsani-Namaloasa-Galati, dupe siste-

www.digibuc.ro

95

mul maiorului Schumann, s'a dat flotilei o nou organizatie (1889) si s'a sporit armata*).

la politica externa s'a Ncut un pas insemnat prin

apropiarea Romaniei de tripla alianta (Crermania, Austro-

Ungaria si Italia), care ii garanteazd desvoltarea pasnica inlauntru (1883). Odata cu aceasta, s'a ajuns la o
intelegere in chestiunea Dunrei, aplanandu-se diferendid dintre Romania (reprezentata in Comisiunea Europoand a Dunarei, conform tractatului dela Berlin) si
Austro-Ungaria, care pretinde un drept de supraveo-hiere fluvial dela Portile-de-fler in jos. In urma recla-

matiunilor Romaniei, Austro-Ungaria a renuntat la aceste

pretentiuni, admise de celelalte -Puteri atat in Comisiunea
Europeand cat si in Conferenta dela Londra (1883), si
Romania a obtinut dreptul exclusiv de supraveghiere fluviala in apele sale 'Ana la Galati, unde incepe autoritatea
Comisiuner Europene. Pe terenul politicer eclesiastice,
Romania a castigat neatarnarea de patriarhatul de Constantinopole, acesta recunoscand autocefalia Bisericei romane (1885). In politica interna, reforma cea mai insemnat a fost revizuirea Constitutiunei (1884), modificandu-se
dispozitiunile privitoare la Corpurile legiuitoare. In locul

vechilor patru colegii pentru Camera, s'au facut numai

trei colegii, si s'au largit dreptul de alegere, reducandu-se

censul pentru colegiile superioare. Totusi aceast re-

forma n'a satisfacut elementele mai democratice, cari

cereau colegiul unic, ceea ce a provocat separarea lui
Ion Bratianu de vechiul seu amic C. A. Rosetti. Dupe
modifIcarea Constitutiunei, aceleasi Camere au votat legea
prin care s'a instituit domeniul Coroanei, format din 12
mosii mari ale Statului. Sub administratia d-lui Ion Kalinderu, domeniul Coroanei a devenit model de economie
rurala i pilda de 1ngrijire pentru binele intelectual
material al teranilor, servind ca luminos exemplu in
aceast privint.
Dupe retragerea lui Ion Bratianu (23 Martie 1888),
s'au succedat, in mai putin de patru ani, patru ministere
conservatoare (Teodor Rosetti, Lascar Catargiu, general
G. Manu si general I. Em. Florescu), cu remanieri, pand,
cand cu ministerul Lascar Catargiu (27 Noemvrie 1891
3 Octomvrie 1895), ca expresiune a intregului partid con-

servator, a venit iari un guvern tare si mai durabil.

Sub ministerele T. Rosetti (23 Noernvrie 18$8 29 Martie

1889) si G. Manu (5 Noemvrie 1889 21 Fevruarie 1891)

s'au facut insemnata reform flnanciar prin care s'a

*) Astazi puterea armata este de 60.000 oameni $i 400 tunuri, in

timp de pace, si aproape 200.000 oameni (cu militia, peste 300.000),

-pe picior de rdsboiu; marina militara numara in total 27 vase.

www.digibuc.ro

ge

suprimat agiul, introducandu-se valuta de aur (Men. Ghermani, ministru de finance), i legea pentru organizarea
judecatoresca, intinzandu-se inarnovibilitatea la Corti le
de apel si la presedintii tribunalelor (T. Rosetti, ministru

de justi(ie). Prin trecerea in administratia Statului a liniilor ferate Burdujeni-Roman

Pascani-Iasi dela cornpania Lemberg-Cernauti-Iasi (Fevruarie 1889), s'a intregit reteaua cailor ferate ale Statului. Chestiunea succesiunci la tron a fost regulata in mod definitiv, Principe le
Ferdinand, al doilea fiu al Principe lui Leopold de Hohenzollern, fiind doclarat mostenitor presumptiv al Coroanci,
cu titlul de Principe al Ronidniei, i inscris ca atare in
apelul nominal al Senatului (14 Martie 1889). Entusiasmul
cu care Principe le mostenitor a fost primit la sosirea sa
(19 Aprilie), stabilindu-se in tara, er o noua dovad de
iubire i de devotament pentru Tron si Dinastie.
In amintirea aniversarei de 25 de ani de domnie, serbata in 1891, Regale a inflintat Fundatiunea Universitara

Carol I, cu destinatia de a intretine un local de intrunire cu o bibliotec pentru studentii universitari si de a

le da ajutoare, fundatie menita in acelasi timp sit contribue a intari fratia printre tinerimea universitar si a
hrani simtemantul patriotic care inalta snfletul ei. La

inaugurarea fundatiunei sale (14 Martie 1895), Augustul

fundator ziceit : Dorind a las in urma mca o marturie

vie a sentimentelor ce Ma insulletesc catre tara, si a

art tot-de-odata necurmatul interes ce am pentru instructiune, am inchinat tinerelor generatiuni acest locas
de studiu, eu falnica menire de a contribui la raspandirea i inflorirea stiintei in Romania... Dupe cum va fi
tinerimea noastra de astazi, as, va fl si Romania de

mane... Pusam in temelia acestei case a tinerimei universitare via Mea credint in viitorul Romaniei.
Cu credinta in viitorul Terei si al Dinastiei, tntemeietorul Regatului roman pute s priveasca mandru la opera
sa de 25 de ani, despre care imparatul Germaniei, Wilhelm II,
: Domniei intelepte si energice a Maiestatii Voastre peste un popor destept i destoinic se datoreste dac Romania, dupe grele lupte, a devenit un membru
deplin indrepttit si cu vaza In sfatul popoarelor, i daca
sub sceptrul Maiestatdi Voastre fiecare Roman se poate
bucur de mandra constiintA de a face parte dinteun Stat

care, ca purtator al unei culturi stravechi, are simpatiile binevoitoare ale tuturor natiunilor civilizate.
Ultimul minister Lascar Catargiu (in care au intrat
junimistii, de curand constituiti ca Club constitutional
sub sefia d-lui P. Carp) a inaugurat spornica sa activitate cu un larg program de reforme i imbuntatiri (Ianuarie 1892). Cele mai insemnate cari au lost aduse la

www.digibuc.ro

97

indeplinire sunt : infiintarea Creditului agricol (organizat

ca insti tut central en tiliale In judete, in locul Caselor de
credit agricolI, legile pentru organizarea ministerelor
a serviciilor dependente, legea invatamantului prolbsional,
legea invatamantului primar i normal-primar, legea

clerului mirean si a seminarelor, legea pentru conservarea si restaurarea monumentelor istorice, legea pent ru
organizarea cornunelor urbane, legea gendarmeriei rurale, inflintarea de spitale sittesti i alte masuri sanitare,
legea vanzarei bunurilor Statului in loturi mici pentru
terani, legea minelor, legea pentru construirea i exploatarea editor ferate de interes local, construirea podului

peste Dundre Regele Carol I (inceput in 1890 si inaug urat in 14 Septemvrie 1895) si inceperea lucrarilor de constructie la portul Constanta, pe langd mai multe construetiuni de biserici, de scoale si de localuri pentru autoritti.

In 29 Decemvrie 1892 s'a serbat la Sigmaringen cununia Principelui mostenitor Ferdinand cu Principesa
Maria de Marea-Britanie s,i Irlanda, a caror binecuvantala casdtorie a dat Romaniei pe tinerii vldstari ai Dinastiei, nascuti pe pitmntul romanesc si crescuti in legea
terei, stringAnd i Intdrind tot mai mult legdturile dintre
Dinastie si Natiune. In 1894 s'a serbat nunta de argint a
Suveranilor, fn amintirea careia Augustii binefdattori ai
s.aracilor au fundat Asezdmntul Carol-Elisaveta pentru
ajutorarea muncitorilor rurali.
Dupe patru ani de guvernare din cele mai fecunde
(asemenea celei din 1871-1876 si celor doud ministere
Ion Bratianu), ministerul Lascar Catargiu s'a retras (3
Octonwrie 1895), facand loc partidului liberal. In anii urmatori, abia ministerul liberal Dimitrie A. Sturdza (14

Fevruarie 1901-22 Decemvrie 1904), venit dupe trei formatiuni liberale (D. A. Sturdza pAnd la 21 Noemvrie 1896,
P. S. Aurelian pnd la 31 Martie 1897, D. A. Sturdza pana

la 11 Aprilie 1899) si cloua conservatoare (G. Gr. Cantacuzino

pnit la 7 Iulie 1900, P. Carp pdnit la 14 Fevruarie 1901),

a avut duratd mai lungd spre a putea aduce la indepli-

nire lucrari mai insemnate. Pand la 1901 sunt de relevat :

infiintarea Casei 15coalelor (1896), legea asupra pescuitului (189(5), legea asupra invatdmantului secundar si superior (1898), legea pentru organizarea marinei militare
(1898) si infiin(area Casei de economie credit si ajutor
a oficerilor (1900). Reformele financiare intreprinse de ministerul P. Carp spre a preintAmpina, criza provocatii prin

calamitatea agrard din 1900 n'au isbutit. Proiectul impozitului pe venit, care impuned paturilor mai avute sarcini mai mari, n'a intrunit majoritatea in Camel* i guvernul a demisionat. Ministerul urmator D. A. Sturdza a
cdutat stt preintampine criza financiard prin reduceri bud-

www.digibuc.ro

98

getare foarte simtitoare, cu economii fortate, si a reusit s

restabileasca echilibrul in financele Statului si mai ales

creditul seu in strindtate. Regele insusi a renuntat la

200/0 din lista sa eivil, potrivit cu reducerile facute la
salarele functionarilor. In legdturd cu aceastd politicd financiar, s'a facut noua lege a pensiunilor (1902), s'au
infimtat Casa de economie credit si ajutor a corpului
didactic si Bncile populare stesti (1903). Alte lucrri mai
insemnate ale acestui minister sunt : infiintarea Casei
Bisericei (1902), legea pentru organizarea meseriilor (1902),

legea pentru organizarea politiei generale a Statului

(1903), introducand stabilitatea functionarilor acestui serviciu, si legea pentru organizarea comunelor rurale (1904).

Neintelegeri in sinul partidului au grbit retragerea lui

dela putere, in mijlocul unci activitti spornice a celui
mai bine alcatuit guvern ce au dat liberalii.
In 1806 Regele a prima vizita imparatului si regelui
Austro-Ungariei, Francisc Iosif, prin care amIcia intre
cei doi Suverani si Intre Statele lor a devenit cu atat mai

strins. In 1898 Regele, insotit de Principele mostenitor, a

facut o celltorie de clou septmni in Rusia, vizitnd pe
imprarul Nicolae II. Cu prilejul aniversarei de 25 de ani
a rsboiului pentru neatarnare, serbald in 1902, Regele a
vizitat cdrnpul de beitaie la Plevna. Cu o ernotitwe adanca
zice invingeitorul, emotional, si emotionnd, in cuvntarea rostit in Academia Romnd (sedinta dela 21 Martie
1904)

am cdlcat pe acest pdmant stropit si sfintit de

sangele vitejilor nostri. Pe pragul paraclisului, ridicat in a

lor pomenire, mitropolitul de V rata ne-a intampinat cu o
miscatoare cuvantare : Srulali-ve din morminte, zicea el,

aratnd cmpul de luptd unde zaceau cei cdzuti.

voinicitor, tiald cd a vend Regele vostru sit vd mullumeascd pentru jertfele voastre. Ca la un adevdrat peleri-

naj am mers la Grivita spre a ma inchind, cu drapste

veneratiune, inaintea mormantului acestor vrednici flu
ai Terei, cari si-au dat viata pentru neatarnarea Romniei.
Trecerea puterei dela partidul liberal la cel conservator (22 Decemvrie 1904), ca si precedenta schimbare
de regim, la venired guvernului liberal, s'au lacut fara
turburarile i vrajba de alta date:, ceea ce este o dovada
imbucuratoare de indreptarea moravurilor politice. Ac-

tualul minister conservator, format de d. G. Gr. Can-

tacuzino far concursul valoroasei fractiuni de sub sefia

d-lui P. Carp (cu care impreuna Lascar*Catargiu a format
cele cloud mai insemnate ministere conservatoare), nu se
prezintd, Irish ca o formatiune care s dea masura ca-

pacitdtii partidului conservator si a serviciiler co el poate

aduce Terei. In cele dou sesiuni legislative de pang.

www.digibuc.ro

gg

acum (cu una extraordinar) s'au trecut totusi cate-va

proiecte de legi importante, precum : inflintarea Casei
de economie credit si ajutor a functionarilor ministerului
de finance si administratinnilor dependente, Infiintarea
sectiunei III pentru jurisdictia administrativa la Curtea de
Casatie i Justitie, legea pentru darea in concesiune a terenurilor petrolifere ale Statului, introducerea stabilitaii

functionaritor in administratia financelor Statului prin

noua lege pentru organizarea acestui serviciu, infiin(area

Casei Artelor. Dar cea ma i memorabil lucrare este negresit organizarea expozitiunei din est-an, la implinirea
celor 41) de ani de glorioasa domnie a Regelui si a celor
25 de ani dela Intemeierea Regatului, coincidand cu im-

plinirea a 18 secole dela intemeierea poporului roman

In Dacia cucerita de Traian Imparatul. Aceasta prima
expozitie generala romana, pentru a carei reusit comi-

sarul g-eneral d. Dr. C. Istrati, iniatiatorul ei, si-a castigat

deosebite merite, este menit sd intatiseze progresele mari

ce Romania contemporan a realizat in desvoltarea sa

economica i culturala, ca Statul cel mai civilizat din Sud-

estul Europei. Participarea Romnilor din Austro-Ungaria, alaturea cu marea monarhie vecina, face ca aceasta
expozitie sa fie o serbare a civilizatiunei Intregului neam

romnesc pentru intreita aniversara a celor trei mai

mari date ale istoriei sale.

Cultura intelectual In domnia Regelui Carol a luat

avant fn propor(ie egala cu progresele facute pe terenul
politic si economic. Domnia intemeietorului Dinastiei si
al Regatului a fost inaugurata cu intemeierea celui mai
inalt institut de cultura a toat Romanimea, Academia
Romnd. Dupe instituirea plebiscitului pentru alegerea
Principelui Carol de Hohenzollern, Locotenenta domneasca

a dat decretul pentru infiintarea Societatii literare ro-

mane (1 Aprihe 1866), care s'a constituit, sub presedinta

de onoare a Suveranului, ca uSocietate academia. romama 11867), transformata apoi (1879) in Academia Ro'nand de astzi. Inaintarea culturei nationale a devenit

una din tpreocuparile principale ale Domnului i Regelui

Carol. Puterea unui Stat modern ziceit Domnitorul la

inaugurarea Universitatii din Bucuresti, completata cu

Facultatea de medicind (14 Decemvrie 1869) se mascar

mai ales dupe gradul culturei sale intelectuale, i puneit

drept tel al culturei romne ca Romania sa devina un

centru de lumina in Orient. La proclamarea Regatului,
Regele putea s vad cu mandrie focarul civilizatiunei
si al instructiunei In Orient In Romania sa.

www.digibuc.ro

Chiar din primul an de domnie, Suveranul aye& o

deosebit solicitudine pentru Invatdmant, hrana saleteasca a poporului, cum spunea mai tarziu. Dau cea
mai mare important instructiunei publice zicca el,
respunzand rectorului Universittii la urdrile de anul nou
1867
si sper c profesorii vor pune toate stamintele
lor pentru desvoltarea spiritului ii formarea moravurilor
inerimei noastre pe calea urmat in toate terile civilizate. Vzand temelia invatturei In scoalele normale,
Domnitorul a fundat, in primul an de domnie, :;icoala
normala. Carol I (mutata apoi dela Bucuresti la Cmpulung), pentru a carol infiintare a ddruit suma de 150.000
lei. Vizitand scoalele i luand adeseori parte la distribuirea premiilor, Suveranul avea grije s arate, in cuvantarile ce tinea la aceste ocaziuni ca un adevarat invtator si educator al poporului seu, calea de urmat in
invtmant, prin care scoala trebue sa fie sanctuar al
stiintei, al moralei si al patriotismului. Cu multa caldur,

Augustul invattor al neamului recomanda directia nationala in invatamant. Faceti dinteinsele zicea el in

1876 institutoarelor carora er incredintata cresterea fiice-

lor Terei mai ales Romance cari sa, nu uite c in ele

trebue sa se paistreze vie, ca in niste nestinse candele,
fiacara religiunei si a patriotismului. Faceti ca ele sa

mearga pe urmele acelor laudate femei ale neamului romanesc al caror nume istoria i poesia ni 1-au transmis
cu iubire i cu respect. Deasemenea o deosebita grije
aved Suveranul pentru respandirea invatamantului pri-

mar. In ziva aceea voiu fi pe deplin multumitzicea

el, asistand la distribuirea premiilor la eluvii scoalelor
primare (1876) cand fiecare Roman va sti sa scrie
sa, citeasca.

Sub asemenea indemn, invatamantul a luat o desvoltare insemnatd. In 40 de ani, numitrul scoalelor primare
s'a indoit (4273 fata cu 2153), iar numrul elevilor s'a incincit aproape ; cu toate acestea, numai 500/, din copiii
in varst de scoala urmeadt invittmantul obligatoriu, si
numrul analfabetilor este inca de 800/0. coalele secundare si speciale de grad secundar s'au inmultit mai bine

cleat incincit (148 fata cu 26), iar numrul elevilor e

aproape de seapte ori mai mare "). Invatamantul superior

a progresat in msura proportionata : cele cloud universitati s'au completat prin tnfiintarea facultatilor de medicina (la Bucuresti in 1869, la Iasi in 1879) si a facultatii
de teologie (la Bucuresti in 1884), s'au creat catedre noue
(la Bucuresti sunt 82 fates, cu 22, la Iasi 64 fate'', cu 17), la-

) 1). Hurmuzescu, Inveipmkniul n lionuinia dupe 40 de ani.

uucuretI, 1906.

www.digibuc.ro

101

boratoare, institute si seminare universitare, si s'au Inflintat scoale speciale superioare. Institutul de bacteriologic, infiintat pe lnga Ihcultatea de medicine'. din Bucurest (1887), a cstigat, sub directia d-lui Dr. V. Babes,

un renume europeair. Muzeul de istorie natural s'a

desvoltat, in timpul din urm, in mod remarcabil ; dar

muzeul de antichitti, insemnat prin colectiunile sale, las

de dorit In privinta organizrei si instalatiunei. Arhi-

vele Statului, infiintate In 1862 prin unirea arhivei TereiRomnesti (1831) si arhivei Moldovei (1832), au fost instalate (in Maiu 1866, dupe dese stramutari din local in
local) in manstirea Mihai-Vodd, al carei local, destinat
atunci pentru aceastii institutie, s'a adaptat in parte

(dupe Inceputul fcut abi in 1900 de d. Dr. C. Istrati

ca ministru al cultelor i instructiuneil pentru trebuintele serviciului, asteptnd Inca, completarea necesar.
Odat cu adaptarea localulni, s'au luat si msurile cuvenite pentru buna intocinire a depozitelor i pentru a
inlesnl cercetarea tezaurului istoric ce ele pstreaza (documentele bunurilor publice , incepnd din secolul al
XIV-lea, i dosare i condici administrative si judecto-

resti, IncepAnd din secolul al XVIII-lea), lucrri a cd.ror

desavArsire reclam urgent completarea localului ca si a
personalului. Budgetul ministerului cultelor i instructiunei
a sporit dela 7 1/2 milioane (din aproape 60 milioane budget general) la 27.771.108 lei (din aproape 237 milioane
budget general).

Legea instructiunei publice din 1864 a fost modificata in parte in 1879 si in 1883 ; proiectul unei modificari generale, prezentat de d. T. Malorescu in 1876, ca
si proiectul d-lui D. A. Sturdza din 1886 n'au isbutit,

dar ele au format baza pentru reformele ulterioare.

In 1893 d. Take Ionescu a inceput reforma invatamntului prin noua lege asupra inviitmntului primar
normal-primar (modificata in 1896,1901 si 1904). Au urmat

apoi noua lege asupra invatmntului secundar i superior din 1898 (modificata in 1901 si 1904) si noua lege
asupra invdtmntului profesional din 1899 (modificata in

1901) ale d-lui Sp. Haret, care a pus cele mai mari silinte pentru reorganizarea invatrnntului.
In raport cu desvoltarea instructiunei au progresat

stiintele. Mai ales studiul istoriei i limbei nationale, cum

studiile stientifice i medicale cu privire la parnantul
populapa terei au luat, in timpul mai nou, un avnt Imbucurtor.

In literatura frumoasa, scrierile cele mai insemnate

s'au produs dela 1866 incoace. Locul de frunte 11 ocupii

V asile Al ecsandr i (t 1890), a crui activitate
incep pe la 1840 i ajunse la apogeu dupe 1866.

www.digibuc.ro

102

El er unul dintre cei dintai membri ai societatii Junimea din Iasi, care a inaugurat un nou curent librar
prin revista Convorbiri Literare (inceput in 1867 si continuat fdra Intrerumpere pand azi), uncle el a publicat
cele mai multe din scrierile sale. Rsboiul pentru neatarnare i-a inspirat poesiile patriotice Ostasii nostri.
Cand Domnul i viitorul Rege al Romaniei se intoarse
invingtor din rsboiu, regele poesiei romne i bardul
latinittii repurt la Montpellier (1878) victoria prin Camtecul gintei latine, care a obtinut premiul ca iran al
popoarelor romanice. Mi h ail Eminescu (t 1889), deasemenea membru al Junimei, este reprezentantul cel
mai Insemnat al nouei generatiuni In miscarea literar.
Noutatea fondului si a formei, vigoarea i plasticitatea
limbei, sonoritatea versului dau poesiilor sale un farmec
deosebit, asa Incat mai ales sub puternica lui fnriurire
s'a desvoltat poesia roman mai nou. In cercul Convorbirilor Literare, a carer directie noua fu indrumat, sub

indelungata redactie a d-lui Iacob Negruzz i, prin

criticele literare ale d-lui Titu Maiorescu, se gsesc i ceilalti scriitori (prozatori si poeti) mai insemuati :
Ion Ghica (t 1897), fruntas al prozei romne ; I o n
Creanga (t 1889), neintrecutul povestitor popular ;

Nicolae Gane, Anton Naum, Dimitrie 011anescu-Ascanio, Ion Slavici, Ion Caragiale,
Alexandru C. Cuza, Duiliu Zamfirescu, s.a.
mai tineri, cum si poetele Veronica Miele (t 1889)
Matilda Cugler-Poni. Si George Cosbuc,
eel mai apretiat poet roman In viat,
fcut in acest
cerc prima sa reputatie literarti. Atar de acestia, litera-

tura remand numara Intro fruntasii sei din Begat pe

Alexandru Odobescu (t 1895), Bogdan Petriceicu-Hsdeu, Barbu Delavrancea i Ale-

xan dr u V lh u ta, abstractie fcnd de cei mai tineri. Dintre nouele reviste literare sunt mai remarcabile :
Semanatorul, Ilevista Idealista

Viola Bomaneasva.

Ca ilustratiuni ale tribunei romane dela 1866 incoace

sunt mai Insemnati :

Mihail Kogalniceanu

(t 1891), Alexandru Lahovari (I- 1897), Petre

Carp,Titu Maiorescu,AlexandruMarghiloman, Take Ionescu i Barbu Delavrancea.

Presa, cu libertatea absoluta ce-i acord Costitutia, s'a

desvoltat mai mult fn numr decal In calitate, i lasa
inc destul de dorit pentru formarea opiniunei publice
mai ales pentru educarea politica.
Artele, cari In Principate au fost cultivate aproape excluziv ca arte religioase (arhitectur si pictura bisericeasca, sculptur in piatra si in lemn, lucrari in metal
si in filigran, cusuturi cu fir si cu matase), s'au desvoltat

www.digibuc.ro

103

ca arte profane abi in secolul al XIX-lea. Dupe modeste

inceputuri inainte de 1806, pictura a luat de atunci incoace un avnt mai mare prin Teodor A ma n (t 1891),

Ni cola e Grigor esce, ale carui peisaje si tipuri din

tara sunt cele mai de frunte opere ale artei nationale,
Geor ge Mir e a, s. a. pictori mai tineri, cari dau frumoase sperante. i sculptura are unii reprezentanti de
talent, 'Litre cari mai ales Carol Storck (-1- 1887), I o n

Georgescu (t 1808), George Vasilescu (t 1808),

s. a. In via. Dela tigrish sunt cgte-va monumente, bus-

turi s. a. lucrari de valoare. Prin artisti straini s'au

cut statuile ecuestre ale lui Mihai Viteazul, din Bucuresti

(1874), si Stefan cel Mare, din Iasi (1883), cum si uncle din

monumentele marilor barbati ai terei. Pe terenul arhitecturei s'au fcut lucrari de cea mai mare importanta S'au restaurat vechile monumente religioase : biserica episcopala
dela Curtea-de-Arges, biserica Trei-Ierarhi i biserica SE
Nicolae din tasi, catedrala dela Trgoviste i biserica Sf.
Dumitru din Craiova, pentru cari lucrari s'a chiemat In
tard, dup, initiativa Suveranului, vestitul arhitect L e-

comte de No ti y (1875). Vechea biseric domneascg

dela Arges, cel mai vechiu monument al terei, i biserica

Mihai-Vodg, cea mai veche constructie pstrata in Capital, ar merit aceeasi solicitudine. Nu mai putin remgne
de dorit construirea unei catedrale In Capital, lipsit de
o hiserica monumentald, cu toate bisericile sale multe.
Dintre celelalte constructiuni mai mari ce s'au executat,
cea mai insemnat este, pe lngd unele cldiri publice in
Capitald, mretul pod peste Dunre Regele Carol I (cel
mai lung pe continent), construit sub directia d-lui A n -

g h el Sali gn y, inginer romn. Cu laud este de mentionat renasterea stilului national in arhitecturd, prin
aplicarea vechilor principii de constructie si de ornamentatie romneascd. D. Ion Mi n en are meritul de
a fi introdus acest curent In arhitectura noastr mai nou,
curent ce Uncle tot mai mult spre desvoltarea unui stil
propriu romanesc, care la clddirile expozitiunei din est-an
a gdsit cea mai reusit aplicatie.

In Sinaia, unde Suveranii si-au asezat frumoasa resedint de varg, s'a Inaltat falnicul castel Peles (construit in 1875 1883), pe langa care s'a format un oras
cu vile elegante, astazi una din cele mai frumoase statiuni de \Tara ale Europei. Interiorul castelului ca si al
palatului regal din Bucuresti exceleazd prin gustul artistic al aranjamentului prin pretioasele opere de arta
ce ele pstreaz.
Cultura artelor i literelor s'a bucurat si se bucur,
nu numai de protectia, dar si de Incurajare prin exemplul
propriu al Suveranilor. Regele sprijineste desvoltarea

5309

www.digibuc.ro

104

talentelor In arta, dand ajutoare pentru tineri artisti. La

initiativa i cu cheltuiala sa, s'a Intreprins, sub auspiciile
Acaderniei Rornane, Iucrarea marelui dictionar etimologic al limbei rormine (1884), limba pentru care Suveranul are o deosebit dragoste i cel mai viu interes.
Tot dupe fndemnul seu s'a Inflintat Societatea geografica
romna (1875), al crei Presedinte de onoare este. Cuvantarile Regelui, distinse prin vigoarea si miestria sti-

lului lor, din ce in ce tot mai apropiat de limba veche,

sunt podoabe ale retoricei romanesti *). Intre cuvantrile rostite fn Academia Romeina, unele contin si co-

municri
cu subiecte istorice. Memoriile Regelui, din cari s'au publicat extracte in patru volume '*),

sunt cea mai pretioasa scriere asupra istoriei noastre

contemporane.
Scrierile Reginei, ale sublimei poete Car m en S ylv a,
cu subiecte alese din comoara basmelor i legendelor

noastre sau din istoria i natura terei, au contribuit mult

a rspandt cunostinta despre Romania despre poporul
roman in strindtate. Muzica se bucurd de deosebita sa
protectie. Deasemenea industria casnica nationala, cu pretdoasele ei elemente vechi de ornamentatie romaneasca., e
sprijinita i fncurajat prin Indemnul si exemplul seu

gratios, dupe care si Principesa Romaniei urmeaz cu

aceeasi iubire i favoare. Pictura este arta pe care Principesa o cultiv Insasi cu mdiestrie, participand chiar la
expozitiunile Societtii Tinerimea Artistica, fnfiintatal sub

inaltul seu patronagiu. O evanghelie, artistic scrisd

ilustrata cu miniaturi de mane. Reginei, alta asemenea,
lucrata de Regina impreuna cu Principesa, se and fntre
odoarele inchinate bisericei episcopate dela Curtea-deArge i mandstirei dela Sinaia.
Solicitudinea ce Casa domnitoare d artelor i literelor, i stralucitoarea sa pilda, cu avantul ce ele au luat
In acesti 40 de ani, desteaptii cele mai bune sperante
pentru viitorul culturei romnesti. Progresele fcute fn
miscarea intelectual economicd a terei, ca i fn desvoltarea politica a Statului, prin organizarea i Intarirea
sa inluntru, prin vaza i Insemnatatea castigata in
afara,, -au. ticut din Romania, ca element de ordine, de
progres i de civilizatie, cel mai important factor politic

Inir-esturEttropei. Iar oastea roman, biruitoare ii

pentru care supremul ei Capitan

t
cme Ran& la sfarsitul anului 1896 sunt adunate In Treizeci
Carot f. Cuvtinteiri si acte. Editia
**) Aus detn. Leben .Knig 11-ar1s von Rumtinien. Stuttgart,

de aniVe cidnoie ai

Academiei Fomand. 2 vol. Bucuril9ti, 1897.

1894-1900.

www.digibuc.ro

105

cipele mostenitor, militar desdvrsit, ca comandant de

corp si inspector general al cavaleriei, au cea mai mare
dragoste si grije, chezdsueste puterea si vaza Romniei.
Cu mAndr inltare sufleteascti si cu adnc recuno-

stint si veneratiune pentru Suveranul seu rnult iubit,

Tara toat a serbdtorit implinirea celor 40 de ani de
binecuvntat si glorioasd domnie a Regelui Carol si
implinirea celor 25 de ani dela intemeierea Regatului.
Binecuvntard si rodnicd zicea Regele, respunzAnd la urdrile Corpurilor legiuitoare a fost aceast
epocd de renastere a Romniei, in care, prin patrioticul
avnt al tuturor inimilor si prin intelepciunea cumpdnit a marilor nostri brbati de Stat, am putut inscrie
in istorie _pagini glorioase pentru nearnul romnesc.
Cu multumire putem privi trecutul ; cu incredere, viitorul Terei. Cci acest viitor zice Regele se inte-

meiazd pe virtutea acestui neam romnese care a infruntat nastirbit restristele a 18 veacuri, ... si se reazmd
pe reciproca si neclintita credint intre Natiune si Dinastie, ai cdrei tineri vlstari, nascuti pe pdmntul romnesc si crescuti in legea strmoseasca, vor sti, cu ajutorul lui Dumnezeu, sit stringd tot mai mult aceste legaturi sufletesti.
Cu aceast credintd, Romnia intrit in al 41-lea an
al domniei Regelui Carol, nzuind mereu tot inainte spre
viitorul ce menirea ei i-1 pastreazd, si avnd drept cdlduzd, dupe cuvntul Regelui, falnica deviza. a Coroanei
de otel : l'rin noi insine.

www.digibuc.ro

Isituu

"

alit It
.2
.

.ttul4

ittglEti"
"r4::::;-"

t, -

Eli
It;
.1

.tittftt_ttti-pm;

Ti

it 6.
;11

,r1

fiEt!

www.digibuc.ro
,

UT:ii4;:t

4,4u.:11-1

ritt

441,
tg:

1 1 krt

:1

11.4

rtittl