CAIU SUETONIU TRANCUILLU

VIATIA A XIlIMPERATORI.
Traduccl'e din Latina in limb'a Rumanesca
ilustrata.

cu

notitie

de
G. J. j}IUNT;EANU,
dircctoTu .i profcsoru la. gimuasiuln rom.tnu gr. or in Brnaiovu.

si

premiata

cu

250 fi,

v. a,

de

PRE ONORATOLU
D, CONTE SCAJUjATU nOSETTI,

SenRtom

si

prcscdinlr. Riu 80cietlllii pentru

!,op.. rolui rumUlU in UUIIlIIUill.

inVRlilltllr'a

DRASIOVU.
Tipal'itu cu spesele Domnului P,'emilltoru la Rijmer si Kamnel',

1867.

www.dacoromanica.ro

CAIU SUETONIU TRANCUILLU

VIATIA A XII IMPERATOR1.

Traduccre din Latina in limlea Rnmansca
ilustrata eu notitie
de

G. J. MUNTEANU,
dlrecloru et protesoru la gbnuesiulit rorainu gr. or. In Brae lovu.
Si

premiata cu 250 11. v. a.

de

PI It ONORATUL11

D. CONTE SCARLATU ROSETTI,

Senatoru si presedinte alu societatii pentru invatiatur'a
poporului rumanu in Rumania.

BRASIOVU.
Tlparltu en spesele Domoulul Premiatoru la homer sl Hamner.

1867.

www.dacoromanica.ro

,0^

0
POPESCU B emTATtu

UTORcu.r.c..ciaezanicentee.
aizfe...4..2g.c.7./7-0eradori.
It12.

/867.

Prefacia.
Ca cultur'a modrna atatu de laudata
este unu resultatu a lu vechei culture, cu-

prinsa in classicitatea Elenica si Latina, numai acel'a nu va recun6sce, care ar afirmA,

ca efectalu e posibile si fara causa.
Tote pop6rele Europei, care se-destingu
astadi prin cultura, cunoscendu, ca. verce
cultura fara a aye de fundamentu classicitatea antica este numai o eruditiune superficiale, unu edificiu, ziditu pre temeiu de
nisipu, si c omului, chtu de eruditu prin
autodidactia,
lipsesce acea securitate in
&se si fapte, ce face pe barbatulu cum secade, au pusu o grige singulara, c cultur'a
nationala sa fia intemeiata pre classicitatea
antica. De aci se-esplica intemeierea cu atAt'a

grige si prevedere a mii de gimnasie, uncle

junimea, speranti'a fiacami poporu, ce doresce unu venitoru mai bunu, decAtu e presentele, essercitandu'si facultatile intielesuali

prin limb'a Elenica si Latina mai alesu

www.dacoromanica.ro

Iv
si jontr'o ginlnastica, sa si formeze si sa 'si
intaresca caracterulu, ?a. se-pregatsca pentru
universitati. unde sa se-p6ta perfectirma, in-

tr'un'a seu alta specialitate, spre a deveni

mai tardiu in viati'a practica 6meni, cari sa
scie a 'si implini misiunea in postulu, unde
voru fi chiamati, asia cum va pofti onorea
si interesele tierei si a natiunii sale. Eca
de acea prin statele si tierele luminate nice
unu teneru nu se-admite la studiulu Filosofiei, Teologiei, Jurisprudentiei si Medicinei

pana nu trece mai antain printeunu essamenu rigurosu din obiectele de invatiamentu,
ce se-propunu in gimnasiele natiunale a patriei
dux natiunale a patriei, caci numai

intr'acestea se-potu cresce barbati, cari sa

p6ta pretiui interesele natiunii sale, a lu cresee in gimnasie straine pe rumnu, este a lu
form pentru interese straine
si cu deo-

sebire din limbele Latina si Elina si Classicii acestoru pop6ra, representantii culturei
antice.

Si nu fara cuventu, caci classicitatea

antica este unu tesauru, unde Bunt adunate
cloctrinele si preceptele celea mai instructive

si salutari, ct atAtea fructe ale esperientiei

seculeloru trecute. Deunde afiamu c Istori'a se-repetiesce necontenitu, ch prin urmare

www.dacoromanica.ro

nu se-dice nice a se-face ceva in presentu,

ceace nu s'ar fi disu si nu s'ar fi facutu in
trecutu; eh lumea morale in relatiunile sale
sociali civili si politice se-dirigiza de certe
legi totu asea de necesarie eterne si divine
cA-si nestramutabilile legi, dupre cari se-tiene

si conservka lumea fisica; ch aceleasi cause

intre cercustantie analdge producu asemine
efecte: ck infine cei ce se-insarcinza cu

conducerea sortii poporului seu iau o greua

respundere, d6ca, nefiindu adapati din tesau-

rulu esperientiei secliloru trecute, nu voru

fi in stare a preved6 efectele, ce au sa urmeze din causele si cercustarile, intre cari
ei dirigza nauea statului, si voru isbi-o si
sferim-o in scopuli ascunsi ackseori sub
luciulu marii.
Francii, Ang lii, Germanii, si cu deosebire cei dela nordu, Prusianii, dupre ce prin

mii de gimnasie a inaltiatu fl6rea natiunii

la non plusultra in cultuia classicitatii antice, apoi prin traduceri bune in limb'a le
natiunale a popularizatu largu pe autorii
Elini si Romani si in mass'a poporalui.
Succesele, cu care ei pusera in mirare si
spaimentare pe Europa, sunt fructele barba-

tiloru sei de statu cultivati classicu. Asia

Belletristica si scoal'a rornantica nu e calea

www.dacoromanica.ro

VI

cea nimerita, ce duce la adeverat'a sciintia

si la putere.
Dar noi cum sthmu in asta privintia?
Trebue sa marturisimu: a, cA. rumani, nunumai din ratiunea fol6seloru classicitatii eram
oblegati a ne ocupa mai multu decatu ne am
ocupatu cu cultivarea classiciloru, si anume
cu cei Latini sell Romani; dar chiaru si din
pietatea fiiasca catra ei, c6, catra unu patrimoniu lasatu none dela stramosii nostri spre
eredire. Pecandu tote natiunile civilizate mo-

derne, pana si Maghiarii, i esploatara in

folosulu culturei si a maririi lora natiunali,
noi, cA nisce ereclitori ingrati, i am negrigitu.
Ce ne p6te escusA pentru acestu pcatu

alu lasarii este positra n6stra geografica cea

greua. Despartiti in mai multe tiere, incun-

giurati de t6te laturele de pop6re tali

si

favorite de cercustari politice, pururea inimici nOue, pe timpulu fanatismului confesio-

naln din caus'a religiunii nOstre ortodocse

orientali, in seclulu luminatu alu natiunalitatiloru din spiritu si aspiratiuni de egemonia

candu a umn elementu candu a altura, noi

am petrecutu si petrecemu ca intr'o tabera
permanente purure sub l'arma si sur le qui
vive!

www.dacoromanica.ro

VII

Ch. Muse le nu potu prospera in resboiu,

eine nu scie?
Dar quod differtur non aufertur, si mai

bine odata decku nice odata. D. J. Eliade

Radulescu, a fostu publicatu inainte de 48
anulu anume nu lu tienu minte
o
provocatiune catra literatii competenti, ch
cugeta a eda toti autorii classici, si anca
nunumai pe cei Elenici si Latini, ci si pe
ai natiuniloru. civilisate moderne. Ch acsta
intreprindere nu a fostu incununata de suc-

cesulu, ce lu merita,, paremi-se, ca. a purcesu mai multu dela acea cercustantia, ch
programatea a fostu pr intinsa.
Prin associatiunea ideiloru 'mi vine sa

amintescu, a pela 1858, candu sistem'a

absolutistica si germanisat6ria peaici era, in

fl6rea sa,' citindu pe Tacitu m'a frapatu loculu din Agricola XLII acest'a: Sciant, quibus moris est illicita mirari, posse etiam sub
malis Principibus magnos viros esse: obsequiumque ac modestiam, si industria ac
vigor adsint, eo laudis excedere, quo plerique per abrupta, sed in nullum reipublicae
usum, ambitiosa morte inclaruerunt," inctu

n'am pututu resiste la poft'a de a traduce

biografi'a lui Agricola, pentru ca. acesfa sa
servesca dreptu essemplu si modelu, ch p6te

www.dacoromanica.ro

nescine a fi barbatu mare si a lucth virtutea

si sub principii cei rei, cum a fostu Tiberiu
in diumatatea din urma a domniei sale, Caligula, Nerone si Domitianu, cari pedepsia.
virtutea civile si militara, ca, o crima de les'a

Maiestate, dca va sci a se-conteni intre

limitele legioru, si nu va provoci prin cutezare si cerbicia periclu asupr'a capului seu.

La 1864 s'a tradusu si tiparitu cu speBele proprie Germania lui Tacitu, uniculu
monumentu, ce essiste pentru Nomti despre
originea si datinele sale celea antice. Fara
Tacitu ei 'si ar cautd, pana astadi, ca-si
Maghiarii, leaganulu originii sale, fara a lu
mai put afiA, undeva.

Dar multu Onoratulu Domnu Conte

Scarlatu Rosetti a facutu mai multi' pentru
a se-lati si la noi rumanii in mass'a poporului cunoscintiele si doctrinele cuprinse in
Classici Latini. Pe la a. 1860 adeca a depusu

la 0. Eforia a scleloru rumanesci gr. or.

in Brasiovu trii premie: 1. de 250 fl. v. a.
pentru traducerea cea mai buna a lui Suetoniu de vita XII Imperatorum; 2. altu
premiu totu de 250 H. v. a. pentru traducerea cea mai buna a lui Jornandes H istoria Gothorum si 3. unu premiu de
1000 H. v. a. pentru traducerea lui T a citu

www.dacoromanica.ro

lx
FA Anna les, ce se-intitulza adi mai co-

recta: Ab exitu divi Augusti, Historiae,

Germania si Agricola.
Subscrisulu, pelanga acea eh, provocatu

a tradusu pe Tacitu intregu, a concursu la

termirmlu prefiptu si cu traducerea lui Suetoniu, si fa norocitu a'i se-fi adjudecatu lui
premiulu de 250 fl. V. a. prin comisiunea
.essaminatria, constante din DD. J. Poppasu.
protopopu pe atunci, G.. Baritiu si profesorii
Gimnasiali Dr. J. Mesiota si S. Josiffu.
Astadi Suetoniu se-prezenteaza Onoratului publicu cititoru, tiparitu cum se-vede,

tau cu spesele Domnului Premiatoru, cA

unu semnu invederatu, a Dsa scie sa faca
cea mai nobila intrebuintiare de averea, ce
i a dat'o Dumnedieu.
Cu privintia la biograffa autorului nostru avemu sa insemnamu: eh C. Suetonius

Tranquillus a fostu Grammaticus si Re-

thor in Roma si Magister epistolarum

su secretaru alu Imperatului Adrianu, amicu

lui Plinius junior

cadiutu mai tardiu in
clisgratra mi Adrianu. Afara de vita. XII
Imperatorum, scrisa mai alesu cu privintia
la viati'a loru familiara si lit datinele curtii

depeatunci, a mai conceputu si Liber de

illustribus grammaticis, si Liber de

www.dacoromanica.ro

claris Rethoribus Romanis intr'o limba

corcta si regulatal
Infine inchidu adsta prefacia mai lunga

p6te decfttu s'ar fi cuvenitu cu urmat6rele

doue observatiuni: un'a cu referintia la notitiele in numeru de 710. De 6race traducerea in limb'a nationale a unui classicu nu
e destinata pentru do cti: deacea nice notitide nu potu privi pe Filologii, Archeologii
si Istoricii de profesiune; ci ele s'au facutu
cu acea intentiune, cA-sa dea mana de ajutoru si la acei cititori, cari nu pr cunoscu
limb'a classica, nice sunt pregatiti cu totu
aparatulu filologicu, archeologicu si istoricu,
ce se-cere spre a intielege ciltu se-p6te mai

bine autorulu tradusu. Alfa se-rep6rta la

natur'a, cum are sa fia o traducere, cti-sa

respunda scopului. Multi literati cauta cu
ochii desus cam cu despretiu asupr'a a tau
opulu, ce nu e originalu, dar traducere.
Cs-si candu, ai d6mne! originalele de astadi
*) Suetoniu, desi nu se-inaltia la demnitatea
unui istoricu cum este Sallustu si Liviu si Tacitu,
totusi deslucesce, esplica si mai virtosu intregesce pe

Tacitu si in Libri ce s'au perdutu; caci si Suetoniu

descrie, vedi bine mai multu biograficu, totu acele
timpuri si persdne, ce le descrie. pragmaticu Tacitu
in Anna le si Historiae.

www.dacoromanica.ro

XI

s'ar put mesuri cu opurile classiciloru antici, si ca-si candu productele originalie de
astadi, abstrahendu dela pr pucine essemple,

n'ar semin cu acelea musce, ce mom in

diu'a in care s'au nascutu. Adeverulu este,
cum ni se-pare, ck nu cunoscu din propri'a le
esperientia grautatile, ce su nedespartite de
o traducere cum se-cade. Acestea grautati
totu traducatorulu le intimpina in diferintra
neaparatai ce essiste intre modulu de cugetare si de esprimere a limbei, in care e scrisu

unu classicu recare de tradusu, si intre facultatea de a reproduce ideile aceluiasi intr'o
limba viva, ce are alte frase, alti ideotismi,
alta constructiune si sintasse. Spre a vinci

o atare grautate se-incrca unii a traduce

originalulu: su din vorba in vorba, seu
cercuscriindu lu. In casulu primu ei produeu unu opu cu totului totu strainu, nice
rumanescu nice p. e. latinu
unu opu neintielesu; in casulu alu douilea facu o perifrasa, si asia nu aducu nice unu folosu cititoriloru, nu adaugu cu nimic'a la inmultirea
capitalului intielesualu alu natiunii.

Deci si aci, ca in ate, calea media,

disa de auru, este cea mai drpta. Faraindouida traducatorulu oonsciintiosu este oble-

gatu a se-tien strInsu eatu se-pte, adeca

www.dacoromanica.ro

XII

cAtu un i6rta geniulu limbei in care traduce/

de originalu asia anse, c4, ideotismii, frasele

proprii autorului sa le traduca cu frase, cu

idiotismi ecuivalenti si analogi

Cu o vorba

sa se-esprime in limb'a matrna asia, cum

crede ch s'ar fi espresu autorulu, candu ar
fi scrisu p. e. in limb'a rumana.
Pana inctu traducatorulu lui Suetoniu
va fi implinitu acestu postulatu, renIne sa
judece publiculu cititoru celu competentu.
Brasiovu, 1. Martin 1867.
G. J. MUNTEANU.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSULU.
Peg.

Arborele genealogicu a dinastiei lui Augustu.

L Caiu Julia Cesaru
IL Cesarulu Octavianu Augustu
.
Tiberiu Nerone Cesaru
IV. Caiu Cesaru Caligula .
V. Tiberiu Claudiu Drusu Caligula .
VI. Nerone Claudiu Cesaru
VII. Serviu Sulpiciu Galba
VIII. Marcu Salviu Otone .
IX. Au lu Vitelliu

X. Titu Flaviu Vespasianu tatalu .

XI. Titu Flaviu Vespasianu Siulu
.
XII. Titu Flaviu Domitianu
Notitiele unnza dupa &care Cesaru.

---.7410:30.0

www.dacoromanica.ro

72
179
245
303
349
408
428
441
458
481
492

Arborele genealogic!' a dinastiei JD Hone dela Cesara

pana la Nerone.
1. CESARU.

Cain Julia Cesaru, Dictatorulu, nascutu in 12 Juliu 100

a. C., ucisu in 15 Martiu 43. a. C. Fiiulu lui Caiu Julia
Cesaru (f 84) si a Aureliei.

Surori: 1. Julia senior, maritata dupa L. Pinariu si Q. Pediu.

2. Julia junior, maritata dupa M. Attiu Balbu; a careia fiia Attia a fostu mam'a lui Augustu.

Socii:

1. Cossutia, fii'a unui cavaleru romanu, despartita

de thnpuriu de Cesaru.

2. Cornelia, fira lui Cinna.

3. Pompeia maritata dupa Cesaru in an. 67; des-

partita in an. 61.

4. Calpurnia, fii'a lui L. Pisone Cesoninu.
Copii: 1. Julia (dela Cornelia), maritata dupa Pompeiu celu
mare, mrta in 52.
2. Cesarion (dela Cleopatra) nascutu in 47.
II. AUGUUSTU.

Caiu Julia Cesaru Octaviann Augustu, fiiulu lui Cneiu

Ortavin si a Atiei, nascutu in 23 Sept. a. 63 a. C., a murim in 19. Augusta in an. 14 dupa C.
Surori: 1. Octavia senior.
2. Octavia junior, mrta in an. 11 an. C., maritata
dupa Marcella, apoi dupa Antonia, triumvirulu.

1. Clodia (de care s'a despartitu).

2. Scribonia (de care s'a despartitu).
3. Livia (ce.'i a supravecuitu).
Copii: 1. Julia senior (dela Scribonia), rnaritata a) cu MarSocii:

cella, b) cu Vips. Agrippa.

Copii (fiastri) 1. Tiberiu (Claudia Nero) ladusi de Livia.
2. Drusu senior
Napoli:
a) dela Julia din casatoria cu Agrippa:
1. Caiu Cesaru.
2. Lucia Cesaru.
3. Agrippa Postumu.

www.dacoromanica.ro

4. Julia, junior.
5. Agrippina.
b) Din casatori'a cea antaiu a lui Tiberiu cu Vipsania Agiippina:
6. Drusu junior.
c) Din casatori'a lui Drusu senior cu Antonia junior, nepOta
de Bora a lui Augustu.
7. Germanicu.

8. Livia junior, numita Livilla.

9. Claudius, carele mai tardiu a fostu Imperatu.
Copii de nepoti (stranepoti):
a) dela Germanicu si Agrippina:
1. Nero luci si de Tiberiu
2. Drusu
3. Caligula, devenitu Imperatu mai tard;u.
4. Agrippina junior.
5. Drusilla (maritata dupa Emil. Lepidu).
6. Julia Livilla, ucisa din porunca unchiuso Claudiu.
Copii de surori: a) dela Octavio junior:
1. Antonia senior.
2. Antonia junior.
Copii din copii de surori:
a) Dela Antonia senior, maritata dupa L. Domitiu Ahenobarbu.
1. Cneiu Domitiu Ahenobarbu, insuratu cu Agrippina
junior.
Fiiulu loru: Imperatulu Nerone.

III. TIBERIU.

Tiberiu Claudiu Nerone, nascutu in 16. Noemvre a. 42

a.

C., a domnitu dela 14-37 duptt: C., ucisu la an. 37

Martie 16.

Frati: (Drusu vedi mai sus).

Socii: 1. Vipsania Agrippina.
2. Julia.
Copii:
Drusu junior (dela Vips. Agrippina) nasc. 10 a. C..
inveninatu de Seianu a. 23 dupa C.
IV. CALIGULA.

Caiu Cesaru Caligula, fiulu celu mai mica a lui Germanicu

si a Agrippinei senior, nepoata lui Augustu, nascutu 31
Aug. a. 12 d. C., ucisu in 24. Ianuariu a. 41.
Frati: (vedi mai sus).

www.dacoromanica.ro

Muieri: I. Junia Claudilla.

2. Ennia Nevia.
3. Livia Orestilla.
4. Lollia.
5. Cesonia ucisa indata dupa uciderea barbatu-so.
Copii: 1. Julia Drusilla dela Cesonia trantita de parete dupa
mOrtea parintiloru sei.
2. Tiberiu, fiiu adoptatu si inveninatu de Ca lig. Cap. XXIII.
V. CLAUDIU.

Tiberiu Claudiu Drusu Nero Germanicu, nasc. 10 a.

C. in Lionu, a domnitu dela 41-54, ucisu in 54 d. C.
Frati: (vedi mai sus).
Muieri: 1. Plantia Urgulanilla (s'a despartitu).
2. Elia retina (s'a despartitu).
Copii:

3. Valeria Messallina.
4. Agrippina, fat'a frate-so Germanicu.
a) dela Plantia Urganilla:
1. Drusu.
2. Claudia.

3. Antonia.

b) dela Petina:

c) dela Messallina:
4. Octavia.
5. Germanicu Britanicu.
Fiastru dela Agrippina:
6. Nerone.
VI. NERONE.

Nerone Claudiu Cesaru, nascutu in 15 Dec. 37 d. C.

la Antiu, a domnitu dela 54-68 d. C., more sinucisu in

9. Juniu 68 d. C. Stranepotu Juliei, fira lui Augustu, fiiu
lui Cn. Domitiu Ahenobarbu si a Agrippinei, fait lui Ger-

manicu.
'Ruled: I. Octavio, firs lui Claudiu Imperatulu.
2. Poppea Sabina.
3. Statilia Massa lina.
Rufinu Crispinu, fiiastru dela Poppea, ucisu
Copii:
Nerone.
-100

www.dacoromanica.ro

de

Caiu Juliu Cesaru.

I.

****') In etate de sessesprediece ani a perdutu

pe tata-so. Pentru anulu urmatoriu2) alesu sacerdote
a lui Joue, despartindu-se de Cossutia, carea, de familia
calaresca, dar forte bogata, i fusese logodita pecandu

elu era de septesprediece ani,3) duse in casatoria pe

Cornelia, fiia lui Cinna, ce fusese de patru ori consulu.

Cornelia curendu i a nascutu pe Iu lia; si dictatorulu

Sulla nice intr'unu modu nu l'a pututu face, c sa sedespartia de ea. Din care causa fil pedepsitu, sa si
perdia sacerdotiulu, zestrea sociei si mostenirea familiei,

se-numera intre inimicii partitului Sullanu, incatu sevedia constrinsu a fugi din Roma, si, macaruca patimia

de niece friguri patrane, a si schimba mai pe teta

neptea culcusiurile de ascunsu, si a se-rescumpar cu

bani de scoditori panace infine, prin intrevenirea

vergureloru Vesta line, a cumnatiloru si afiniloru sei,

Mamercu Emiliu si Aureliu Cotta, capata iertatiune.

Teta lumea scie, ca Su 11a, carele s'a improtivitu timpu

lungu la rugatiunile barbatiloru celoru mai destinsi

si mai amici, induplecatu infine prin tenacitatea loru,
sell din previsiune demonica, sau din drepta apretiuire

a omului, prorupse apoi in vorbele acestea: Ei bine,

fia voii'a vdstra, triumfati; sa sciti ansa, ca

acela, a caruia mantuire voi o poftiti cu atat'a

dioriu, va deveni canduva fatalu partitului

Optimatiloru, ce l'amu aparatu cu totii impreuna; caci in Cesarulu jace mai multu de
unu Mariu.

www.dacoromanica.ro

II.
Prirnii ani de servitiu militariu Cesaru i a facutu
in Asia in cuartirulu generalu alu pretorului M. Termu.
Tramisu de acest'a la Bitinia pentruca sa aduca flot'a
sedin la curtea regelui Nicomedu mai multu decatu
s'a cadiutu, si lumea vorbia, ch i s'ar fi prostituitu.
Acsta faima s'a mai consolidatu prin cercustarea ea,
dupa pucine dile, sub pretestu c sa incasseze nisce
bani, cuveniti la 6recare iortatu din 6menii sei,4)
se returnh rasi la Bitinia.
In timpulu eitu a mai
militaritu apoi s'a bucuratu de unu nume mai bunu,
ineatu Termu ilu onorh cu cunun'a civica6) cu ocasiunea espumnarii Mitilinei.

M.
Elu a meruitu6) si sub Serviliu Isauricu in Cilicia, ci numai pre unu timpu scurtu. Caci dupa ee
s'a inscientiatu despre m6rtea liii Sulla, si totudeodata in speranti'a noueloru desbinari, agitate de M.
Lepidu, reveni rapede la Roma. Si, macaru ea i sefacura promisiunile cele mai brilianti, totusi nu intrh
in legatura en Lepidu, acum fia ch n'avea incredere
in capacitatea acestui omu, fia eh starea luerurilora
nu i se-parea asia de oportuna cum 'si inchipuise.
IV.

Dupace s'a linistitu turburarea civile, Cesaru s'a

apucatu sa acuse pentru erima de predari pe Corneliu
Dolabella, barbatu ornatu cu demnitate de Consulu
si eu triumfu7); ci absolvinduse acela, Cesaru se determini). a se retrage la Rodu,8) si pentruck sa decline
opiniunea interitata, si pentruck acolo sa p6ta aseult
in linisce si repausu pe Apolloniu Molone celu mai

www.dacoromanica.ro

renumitu pe atunci maisteru de eloeentia. In plutirea

spre Rodu, intreprinsa pre lunele de irna, cadia in
manila piratioru, pela insul'a Farmacusa, si tractatu

nu fara mare respectu remase la densii apr6pe de

patrudieci de dile numai en unu medicu si cu doui

domestici; pentruch pe eeialalti soci si servi i a fostu

tramisu indata din capulu locului, cli, sa i capete bath
de rescumparare. Pupa ee apoi le a numeratu einci-

dieci de talanti, si a fostu scosu la uscatu fara intardiere se-capui de o flota si mi tii la, la gna pe
pirati, i prinse si i infipse pre cruce, asia cum adeseori ii amenintiase cd in risu in cursulu prinsbrii sale.
Vediendu pe Mitridate eh devastza tierele invecinate,
pentructi sa nu apara a sea) en manile in sinu pecandu
socii romanioru s'afia in periclu, dela Rodu, undo se-dusese, traell in Asia; adunit trupe provinciali, fugarl din
provincia pe prefectulu regelui si asia tien in eredintia

catra Roma eetatile ce se-indouid si se-clatia deja.

V.

Catu a fostu tribunu militaru, cea antaiu funetiune, eu care intorsu la Roma fa onoratu prin votulu poporului, sustiend din tte puterile ineordarile
acelor'a, cari tendeau a, restaveri puterea tribuniloru
plebii scurtata prin Sulk. Catra acestea pe temeiulu
motiunii lui Plotiu efaptui lui Cinna, fratele sociei sale,
si eeloruce tienusera eu Lepidu in turburarile civifi,
si dupa uciderea Consulului fugisera la Sertoriu, ren-

trcerea la Roma, tienendu in acsta causa si insusi

o cuventare catra poporu.
VI.
CA Cestoru tienA dupre datina din rostrulu foru-

lui panegiric'a la ingropatiunea matusi-si Julia si a

1*

www.dacoromanica.ro

sociei sale Cornelia9). Eca ce dice elu in panegirie'a

matusi sale despre dupl'a origine a ei si a tata-so:

Matusia mea Julia dupre mama si trage originea dela regi; era tata-mio purcede din dieii
nemuritori. Caei cas'aw) Regiloru Marcii, alu

carora nume ilu 'Arta mam'a mea, se-trage

dela Ancu Mareiu; era Iulii, de care ginte setiene familia mea, purcede dela Vinere. Deci

in famili'a mea este si din majestatea regi-

loru, cari au cea mai mare putere intre 6meni,

si din santitatea Dieiloru, la cari cata sa fia

supusi si regii insisi. Era in loeulu Corneliei a

dusn pe Pompeia, fet'a lui Cn. Pompeiu, nepOt'a lui

Su lla; de care apoi s'a despartitu socotindu o a fi cadiutu in adulteriu cu P. Clodiu. Si inadeveru faim'a ch
acest'a, stravestitu ca o muiere, s'ar fi intrudusu la
densa cn ocasiunea celebrarii unei serbatori religiOsen)

eapatase atat'a consistintia, eh senatulu s'a vediutu

constrinsu a decretit cercetare despre profanarea celoru saere.

VII.

In calitate de cestoru i cadin lui Spania ulteAci din ordinnlu pretorului, amblandu prin
adunari cercuali, ci-sa faca judecati, candu a sositu
la Cades si a vediutu in templulu lui Ercule Statu'a
lui Alessandru celu Mare, oftit si, ea si desgustatu
riora.19)

de neactivitatea sa, ch adeca nu facuse nemic'a demnu

de insemnatu pana la etatea, in care Alessandru
supusese domnirii sale totu pamentulu, 'si cern pelocu
demisiunea, en cu atatu mai curendu sa se pOta folosi

de verce ocasiune in Roma bine venita spre lucruri

mari. Esplieatorii de visuri anca i incordara forte
multu sperantiele, spunendu i: eh visulu, ce lu avuse

www.dacoromanica.ro

5 -in miptea tracuta si lu aduse in turburare, eh adeca

a cunoscutu pe mam'a sa'3) in somnu, i

prove-

stesce domni'a lumii, de orace mam'a, pe care visase

a o fi cunoscutu, nu pete fi alt'a, decatu pamentulu,
ca, unulu ce se-crede nascatrea tuturoru.
VIII.

Lasandu deci provinci'a inainte de terminu se

duse in coloniele Latina") intre cari s'agita, cestiunea
pentru capatarea dreptului de cetatianu. Si 'Ate ch.
elu le ar fi impulsitu la vero intreprindere cutezaterie,
deca consulii chiaru pentru acest'a n'aru fi retienutu
catuv'a timpu aci legiunile conscrise pentru Cilicia.
Acest'a anse nu l'a propritu de a urdi alte planuri
si mai mari in Roma.

Ix.
Si inadeveru pucine dile inainte de a intri in
functiunea de edilu venl in suspitiune, eit s'ar fi conjuratu") cu M. Crassu consularulu, precum si en P.

Su lla si cu A. Antoniu, cari, dupa ce s'au alesu

consuli, fura condemnati pentru crim'a corumperii

alegerioru, ca la amilu nou sa atace armati senatulu,

si dupace voru ucide pe cine li va place, Crassu sa
puna mana pe dictatura, insusi sa se-faca Maisteru

de Calarime'6) si, dupace voru organiz d. republic'a

dupre }mina placere a sa, apoi sa restavereze pe Su lla
si pe Antoniu in consulatu. Despre acesta conjuratiune amintesce: Tanusiu Geminn in Istoria, M. Bibulu
in edisale si C. Curione in cuventarile sale. Si Cicerone la acest'a se-pare a face alusiune, candu intr'o

epistola drecare catra Assiu eerie: ch. Cesaru in

timpulu Consulatului seu sa fi consolidatu

domni'a, la care cugetase de precandu era anca

www.dacoromanica.ro

6 -edilu. Tanusiu adange, eh Crassu din caintia s6u

temere sa nu se fi infaciesiatu la diva determinata
pentru ucidere, si cit deaceea nice Cesaru sa nu fi
datu semnulu, ce s'a fostu invoiitu a lu da. Era
acestu semnu, dice Curione, sa fi fostu, ea Cesaru
sa 'si lapede tog'a depre umeri. Totu acestu Curione,
anca si M. Actoriu Nasone, spunu: ch. Cesaru sa sefi mai conjuratu si cu junele Cn. Pisone, cui, chiaru
pentru suspitiunea unei conjuratiuni in Roma, i s'a
datu provinci'a Spania, in modu estraordinariu; si a
s'ar fi fostu intielesu, ca totudeodata Pisone afara,
Cesaru in Roma sa se-sc6le cu ajutoriulu Ambroniloru si, Trapadanioru spre a schirnbli starea lucrurilora, si eh numai prin m6rtea lui Pisone a cadiutu
planulu unuia si altuia.
X.

Ciltu a fostu edilu pelanga comitie, foru si beserice a mai infrumsetiatu elu si Capitoliulu cu portici facuti providioriu, unde sa se-espuna la vedere o
parte din multimea cea mare a obiecteloru preti6se.
Era venat6rie si jocuri dede elu si in societate en
colega seu si singuru: deunde a urmatu, cti, si multiemit'a pentru spesele facute impreuna sa o culga
numai Cesaru; deacea si colega lui, M. Bibulu, o
spunea pe facia: ch. lui i s'a intemplatu chiaru

ca. lui Polluce. Caci precum templulu din foru,

inchinatu la ambii frati, se dice numai a lui

Castoru, asia si darnicia sa si a lui Cesaru se-

dice numai a lui Cesaru. Mai adause la acestea

Cesaru si o lupta de gladiatori; ci cu unu numeru
de parechi cevasi mai micu decatu 'si proiectase la
inceputu. Pentruch inimicii lui spaimentati de mass'a

CAA mare de selavi detota mana, eumparata, din ttite

www.dacoromanica.ro

partile, ingrigira a se margini prin lege numerulu

gladiatoriloru, preste care nemului nu i era iertatu
a tien mai multi in Roma.
XI.
Dupace s'a facutu populariu s'a cercatu prin
unii din tribuni, ca sa i se-dea provincra Egipetula

prin plebiscitu,17) oferindu i se de sine ocasiune la o

comanda straordinaria, prin cercustarea c Alessandrienanii gonisera pe regele seu, onoratu de senatu cu
titlu de amicu si sociu; ceeace casiunase o generals
desaprobare in Roma. Ma n'a reesitu, caci partitulu
optimatiloru i se-opuse. Era c din parte 'si sa angusteze autoritatea acestor'a cn tate modurile posibile,
restaveri trofeele de victoria ale lui Mariu, repurtate

asupr'a lui Jugurta, Cimbriloru si Teutonioru, dirimate odiniora de Su lla. Apoi, insarcinatu cii cercetarea cestiunii, relativa la sicari, elu comput in
numerulu acestor'a si pe aceia, cari, pre timpulu proscriptiunii Sul lane, primisera bath din visterra statului
pentru capetele cetatianioru romani, desi legile Cornelie faceau esceptiune in favrea acestor'a.

XII.
Totu elu a fostu care puse sa acuze pentru
crhna de tradatiune pe C. Rabiriu, cu alu caruia
ajutoriu mai alesu senatulu infranase cu cativa ani

mai nainte turburarea lui L. Saturninu. Si, candu fa

alesu prin sorti judecatoriu alu acusatului, a aratatu
atat'a pofta spre a lu osindi; inctu lui Rabiriu, ce
apelase la poporu, nernic'a nu i a ajutatu asia de
multu c acsta amaratiune a judecatorinlui.

www.dacoromanica.ro

XIII.
Lasanduse de a se-mai bate dupa provincia concurse pentru fimctiunea de Pontifice supremu, facendu
cea mai bogata impartire de bath pela alegatori. Dimanetia candu se-gatea a se-duce la adunarea de
alegere, cugetandu la marimea datorieloru sale, spunu,
c ar fi predisu mameisi, candu l'a sarutatu: eh

acasa nu se-va intrce decatu Pontifice.

Si

inadeveru elu repurtit o victoria atatu de stralucita

asupr'a celoru cloth") concurenti pre putinti ai sei,
cari ilu intreceau forte si cu etatea si cu demnitatea,
incittu insusi capatit numai in triburile acelor'a mai
snulte voturi, decatu ei amendoth in telte la unu ken.
XIV.
Alesu pretoru, candu, dupa descoperirea conjura-

tiunii lui Catilina, totu senatulu era de parere a decreta peclOpsa de mOrte, singuru numai opink ca sa
se interneze si pazOsca cate unulu prin cetatile municipali si sa li se confisce averile.") Ce este si mai
multu Cesaru teroriz asia de multu pe eeice svaduia
mesure mai aspre, provocanduse Ora si Ora la ur'a ce
va remana pre venitoriu in plebe contr'a loru, incatu
Decimu Silanu, alesu Consulu, avi fruntea a 'si mai
imblandi parerea, ce 'si a fostu dat'o, si care fara mare
rusine nu se-mai putO schimba, dicendu: c aceleiasi
i s'ar fi data unu sensu mai aspru, decatu cum cugetase insusi. Si inadeveru parerea lui Cesaru, dupa ce

a trasu in partea sa pe mai multi, intre acestia

si

pe Cicerone, fratele Consulului, ar fi triumfatu, clOca

cuventarea lui M. Catone, n'ar fi sustinutu pe Senatu,
ce se-clatea deja. Ci nice acum nu inceto, de a impedeca lucru, pana ce infine o cOta de cavaleri romani,

www.dacoromanica.ro

earl inarmati stau in giuru in calitate de gardisti,

amenintiara cu marte pe oponentele impatimitu, invertindu 'si sabiele scase in atata apropire, ch eeice
sedeau cu densulu ilu parasira, si abia cativa pucini
lu scutira opunendu 'si corpulu si tog'a. Acast'a i
bagh atat'a terare ch nunumai s'a lasatu, ci de atunci
inceth si de a mai veni la Senatu, citu s'a mai tienutu in acelu anu.
XV.

In prim'a di a preturii propuse poporului, c sa

cerceteze cestiunea: ca 6re sa se-insarcineze Catulu
cu refacerea Capitoliului, facendu motiunea, ea, sa
se-dea altuia grigea acast'a. Simtiendu anse, ch nu
pate tiena peptu cu partitulu optitnatiloru uniti, pe
cari i vedea, eh lasandu pe locu de a insoci dupre
datina in procesiune la capitoliu pe consulii cei noui,")
concura numerosi si determinati spre a apara pe Catulu, 'si retrase motiunea acasea.
XVI.
Dealta parte statet elu sustienatoriulu si coluptatoriulu celu mai cerbicosu a lui Cociliu Mete llu, tri-

bunului plebii, candu acest'a propunea legile celea

mai 'subversive in contr'a dreptului de intrevenire a
colegiloru sei, pans ce prin decretulu senatului ambii
fura scosi din functiunile loru. Cu tate acestea Ce-

saru ava cutezarea a mai reman6 in dregatoria si a

continua a face juclecati; dar cum a intielesu, eh segatescu a lu proprire cu fortia si cu arm'a in esserciarea preturei, demisionandu-si pe lictori si depunendu
si pretest'a, fugi pre ascunsu acasa, voiindu dupre cer-

custari a remana in linisce. Adoua di dupa acst'a

www.dacoromanica.ro

- 10
Cesaru mukomi multirnea cea mare de poporu , ce
din miscare propria s'adunase inaintea locatiunii lui
si intre strigate turburse i promitea ajutoriu spre a
si apard, demnitatea. Ac(sta stemperatiune veni la
toti po neasteptate : deaceea senatuln, ce s'a fostu adunatu rapede din caus'a acelui conflussu alu poporului , i tramise multiemita prin barbatii cei mai de
frunte, fit cbiamatu in curia, aci ilu incarcara de laude
si lu pusera brasi in functiunea de mai nainte, anulandu decretulu, prin care fusese scosu.
XVII.

Cesaru cadiA desnou intr'alta pusatiune pericuLisa, deorace elu atatu inaintea lui Noviu Nigru judecatoriu cercetatoriu, denuntiatu fiindu din partea
lui Vettiu, catu si inaintea senatului, piritu de catra
cui i s'au fostu decretatu premie
Cuintu Curia
dela statu pentru eh a fostu celu antaiu ce &scoperise planurile conjuratiloru
s'a aflatu intro socii
ml Catilina. Curiu dicea, eh achta fapta o scie din
gur'a lui Catilina; era Vettiu sustienea, c o pdte dovedi chiaru si printr'unu chirografu2t) a lui Cesaru,
datu hi Catilina. Cesaru crediendu, ch o atare incriminatiune nu trebue suferita, se-provka la Cicerone,
cit la unu martoru, dice ch insusi din propri'a miscare
a descoperitu acestuia drecare menunte ale conjuratiunii, si asia efaptuesce: c lui Curiu sa nu i se-dea
remuneratiunea; era Vettiu, dupace prin secuestrarea
si venderea pe nemic'a a mobilieloru a fostu batjocoritu reu22) si in adunarea poporului inaintea rostralui mai ruptu in bucati, sa fia aruncatu in prinsria,
emu o pati si Noviu. cestorulu, cad primise a judecti
pe o persOna inagistratuala mai superiors de a sa.

www.dacoromanica.ro

-11
XVIII.

Implinindu i se pretori'a capath prin sortire aministratiunea provinciei Spania ulteriora. De creditori, cari mt lu lasau sa plece, se-scaph lasandu chezasi. Si elu plea, contr'a datinei si a legiloru, fara
sa mai astepte a primi dela senatu instructiunile si
ordinele necesarie. Dusu s'a asia de fric'a creditoriloru,

ca sa nu lu traga la judecata, su pentru ci cu atatu

mai rapede sa pita da socioru ajutoriulu cerutu, nu
se-scie. Dupa impaciuirea provinciei o desert& cu ase-

minea iutiala fara a mai astepta pe succesorulu seu,

venindu la Roma pentructi sa si tiena triumfulu si
totu deodata sa concure la consulatu. Ma, deorace
diva adunarii elective era determinata, candidatur'a
lui nu se-mai putea kit in consideratiune, pana nu
va intra ctt privatu in Roma: deaceea, hnprotivinduse
multi la cererea lui spre a fi dispensatu de legi, ftl
constrinsu a se-lasi de triumful, pentruca sal nu fia
eschisu dela consulatu.53)

XIX.
Din cei doui conpetitori de consulatu, L. Lneceiu
si Marcu Bibulu, se-uni en celuantaiu sub conditiune
ctl Luccein, pentruch are mai pucina popularitate dar

cu atatu mai multi bani, sa promita pela alegatori

bath in numele amend.urora. Optimatii, audiendu de
acst'a cuprinsi de frica, ca Cesaru, candu se-va ved

in culmea magistraturei cu unu colega unitu ce nu

va essi din svadulu lui, nu va mai ennsce margini
la planurile sale cele cutezatrie, cadiura pre Bibulu,
ctl si densulu sa promita atitta catu Lucceiu; ba
multi ilu ajutara si cu pung'a loru; insusi Catone recunosa, eh acsta entnparare en bani a voturilnrn e

www.dacoromanica.ro

12

ceruta de mantuirea republicei. Fa deci alesu Consulu en Bibulu. Totu din acestu motivu optimatii
avura grigea a da fiitoriloru Consuli numai de acelea

provincie spre gubernare, unde sa n'aiba multu de

facutu, cum amu dice, in care sa Ode grige numai
de drumuri si de silve.") Vatamatu pana la ficati
de acesta injuria Cesaru s'a pusu sa traga cu tete
puterile pe Cn. Pompeiu in partea sa, care era superatu pre parinti, caci intardiau a sanctiuna c fapte

implinite cele ce le pusese elu in lucrare dupa devincirea regelui Mitridate. Catra aceste impach pe
Pompeiu cu Crassu, cu acestu inimicu vechiu enca
deprin consulatulu, ce lu purtasera impreuna in cea
mai mare discordia. Infine se-unl si cu unulu si cu
altulu cu scopu: ca, in republica sa nu se-faca nemica
contra placului unuia seu altuia din trei.25)
XX.

Intrandu in consulatu fapt'a cea mai antaia i a

fostu a orindui: ca actele senatului si poporului sa

se-concepa in scrisu si sa se publice regulatu").

Restaveri si vechea datina, ci in lun'a, in care nu

era de rondu la functiune, sa merga inaintea sa unu
aparatoriu, era pre urma lictorii. In diva , candu
publich poporului legea sa agragaria, dede din foru
eu mana armata pe colega seu carele protestase. Ce
e mai multu a doua di Bibulu s'a plansu in senatu,
dar nu s'a aflatu nemine care sa fi cutezatu a vorbi
sell a face ver o motiune relativa la acea violentia
atacateria de ordinoa legala
desi atari motiuni sefaceau deseori pe la turburari multu mai neinsemna01-le
ceea ce aduse pe Bibulu la atAt'a desperare,
eh, pana candu a essitu din Consulatu, s'a inchisu in
casa si numai prin edisa in serisu, si mai manifesta

www.dacoromanica.ro

13

Deatunci Cesaru a gubernatu singuru,

cum i a placutu, republica. Deaceea unii glumeti,
candu la ver o trba de risu se subscriau ci marturi,
nu puneau: ch acdst'a s'a facutu sub consulii Cesaru
si Bibulu; ci sub Consulii Juliu si Cesaru, insem.nandulu de doueori cu numele si pronumele; si apoi
incepura a cercul prin vlogu versurile de sensulu
opusatiunea.

acest'a:
Nu ,
Cesaru.

acst'a nu s'a facutu sub Bibulu, ci sub

Caci sub Consululu Bibulu nu sciu a se fi facutu

ceva.

Campulu de Stella, dechiaratu solenelu prin parintii nostri de domenu alu statului, precum si campra
campania essarendata pentru trebuintiele republicei, le

imparti fara sorti cam la douedieci de mii de cetatiani de aceia, cari aveau cite trii si mai multi copii.
Publicaniloru,27) cari cereau relassare, li &eh Beadle-

mentu de una a treia parte din sum'a arendiei si i

svadui in publicu, ca la venitriele licitatiuni sa nu mai
dea sume asia de mari. A mai facutu elu si alte

daruri bogate fia cui dupre placere, fara a i contradice cineva, si demi nescine ar fi cutezatu, sciA elu
alu intimidd. Astfelu puse sa scotia cu lictorii din
foru pe Catone, de care fusese intrepelatu, si sa lu
arunce in chisria. Lui Luciu Luculu, care ava curagea a i resiste mai liberu, i bagh atat'a terdre
amenintiandu lu cu acusari, incatu i cerh in genuchi
iertatiune. Pentruch Cicerone atinsese intr'o cuventare judiciale starea cea de Ole a republicei, Cesaru
mediloci lui Publiu Clodiu, inimicului oratorului, in
aceeasi di la noue ore") trecerea din classea patricilora la plebe, favdre, dupa care indesertu s'a fostu
batutu de multu.29) Infine corumpendu cu daruri

www.dacoromanica.ro

14

sada. pe Vettiu asupr'a intregului partitu alu contrariloru sei, ca sa denuntia in publicu: eh densulu. ar fi

fostu indemnatu de catra 6recari din aceia, ca sa

ucida pe Pompeiu, si, adusu inaintea rostrului, ca sa
spuna pe nume pe aceia in privintia caror'a s'au fostu
intielesu. Ma, de6ra ce nice unu nume, nice altulu
n'a facutu impresiunea asteptata, si mai virtosu eh s'a
nascutu suspitiunea, eh t6ta denuntiatur'a nu e decatu
o intriga reutitiOsa, desperandu despre essitulu doritu
alu acestui planu precipitatu, perdit, cum se-crede,
prin veninu pre denuntiante.
XXI.
Totu pe acestu timpu a dusu elu in maritisiu pe
Calpurnia, filut lui Pisoue, care era. sa i urmeze in

consulatu; era pe feta sa, Julia, a dat'o dupa Cn.

Pompeiu, delaturandu pe Serviliu Cepione, mirele ei

de mai nainte, cu acaruia ajutoriu mai cu sema ceva
mai nainte, 'si facuse trb'a contr'a lui Bibulu. Dupa
acesta noua afinitate incepa a cere mai antaiu dela

Pompeiu darea parerii in Senatu, era nu ca pana

aci dela Crassu, contr'a usului ce era, ca consulu intru

cererea pareriloru sa se-tiena in totu cursulu anului

consularu de acelu rondu, ce insusi ilu staverise la
prim'a Ianuariu.

XXII.
Astfelu, sustienutu prin voturile socrului si a
ginere-so, din teta multimea cea mare a provincieloru

'si a alesu mai cu preferintia Galliele, cari prin positiunea si folesele sale sa i fia bogata materia la triumfuri. Deocamdata priml prin legea Vatinia Galia
dinceci de Alpi, adaugendu se si Illiriculu, apoi prin
senatu, si Gallia Comata; caci se-temeau parintil, c,i,

www.dacoromanica.ro

15

denegendu i o ci, nu cumva si pe acst'a sa i o dea

6rasi poporulu. Ingamfatu de bucuri'a acestui succesu,
nu s'a stemperatu, cd, pucine dile dupa acst'a, sa nu
se laude in senatulu plinu: ch, densulu incontia voii
si in necazulu oftariloru inimicioru sei a capatatu ce
a poftitu; si ch deaci incolo elu va mita, preste capetele tuturora. Oponendu i nescine in batjocura: A
acst'a nu va fi lucru usioru pentru o femeia"), pri-

mindu glum'a respunse: Ca si in Siria a domnitu

o Semiramida, si ca o parte mare a Asiei a

fostu canduva supusa Amazneloru.

XXIII.
Dupace Cesaru 'si a implinitu Consulatulu, pretorii Caiu Memmiu si Luciu Domitiu facura in senatu
cd, sa se orinduiasca o cercetare despre
actele gubernului din anulu tracutu. Cesaru, care
supuse senatului ac6sta cercetare, vediendu, a tem-.
porizeaza a se-ocupd cu acsta afacere, si ca au tracutu trei die numai in dispute deserte, se-duse in
provinci'a sa. Ci, cum s'a departatu, cti, in preludiu
de ceeace ilu astpta, si pe densulu, i trasera indata
pe Cestorulu la judecata cu cea mai mare impatimire
pentru diverse incriminari. Nu multu dupa acst'a fil
citatu si insusi inaintea tribunahdui de Antistiu Labione, tribunulu plebil; ci Cesaru, apelandu la colegiulu intregu, castigh, cd, catu timpu va lipsi, din
Roma in trebi de ale Statului, sa nu pita fi acusatu.
Deaceea, pentrucd pe venitoriu sa fia mai securu, 'si
o filed de regula principala, cd, pururea sa aiba castigati in partea sa pre pers6nele magistratuali ale
fiacaruia anu, si sa nu ajute su sa sufere a veni la

motiunea:

dregatorii din competitori pe altii, fara numai pe aceia

ce i se-oblegau: eh in lipsea lui voru apard caus'a

www.dacoromanica.ro

16

--

lui; ba nu se-sfii anca a cere dela unii din

ei si

ct atare promisiune sa i o intaresca si en juramentu

si cu subscriere propria.
XXIV.

La candu Luciu Domitiu, candidatu la Consulatu, a amenintiatu in publicu: cit ce n'a pututu face
a pretoru, va face c consulu, si i va lu legiunile:
atunci Cesaru invitit pe Crassu si pe Pompeiu la
sine, la Lugo., o cetate in provincia sa, si i induplecit: cti, spre a delaturd pre Domitiu, sa concure
amendoui pentru alu douilea consulatu, si lui sa i
se-prelungsca comand'a preste ostire pre cinci ani.
In sumeti'a acestui succesu, la legiunile ce le capatase
dela republics, mai adause altele adunate cu spesele

proprie; pe un'a a conscris'o chiaru din Gallia de

dincolo de Alpi, dandu i si nume gallicu; cad i
dicea A1auda,3') carea .apoi, dupa ce o uniformit ro-

rnanesce si o disciplink dupre artea romana, a daruit'o intrga cu dreptulu de cetatianu. Deatunci nice
cit a lasatu a i scap f. din mana vero ocasiune la resboiiu , firear fi fostu celu mai nedreptu si mai periculosu, atacandu fara causa binecuventata si pe soci
si pe gintile inimice si ferse: incatu senatulu decretase odata, cti sa tramita o comisiune spre a cercetti
in ce stare stint Galliele; ce e si mai multu, unii au

fostu de parerea, ci sa lu dea pe man'a barbarilorun. Ma intreprinderile lui fiindu incununate cu

succesu fericitu, pentru densulu, c pentru nemine

inainte de densulu, se tienura si mai dese sr:mai
multe dile de serbatori.33)
XXV.

Eca eam ce a facutu elu in cei noue ani catu

timpu avA sub comand'a sa legiunile. Tta Gallia,

www.dacoromanica.ro

17

ce se contine intre Pirenei, Alpi si Gebena (Ceveni)

si riurile Renu si Rodanu si se-stinde la unu cercuitu
de trei miliene doue sute de mii de pasi, fara a mai
computd cetatile aliate deja cu Roma si bine meritate
de ea, o prefacA in provincia romana, si i impuse
unu tributu anualu de patrudieci de milidne de sestertii. Elu e celu antaiu intre Romani, carele facendu
punte preste Renu, atacit pe Germanii, ce locuescu

le dede sangerese batai. A mai lovitu

elu si pe Britani, unu poporu pana atunci necunodincolo, si

scutu, luandu dela vinciti bath si obstatici. Si printre

atiitea succesuri de victoria numai de trei on, era nu
mai multu, fil lasatu de norocu: in Britania, wade
flot'a i fil mai intrga stricata de tempestate; in
Gallia, undo aprpe de, Gergovia un'a din legiunile
sale fh taiata in bucati; 4 in tienutulu Germaniloru
mole Legatii sei Tituriu si Aurunculeiu, alesuiti intr'o
angustia, fura ucisi.
XXVI.
Pre acelasi timpu i muri mai antahr mam'a, apoi
fda si curendu dupa acest'a si nepotu-so. Inteaceea
uciderea lui Pub liu Clodiu implA republic'a cu terdre,
si, deorace senatulu decretase sa fia numai unu consulu, si anume Cn. Pompeiu, era tribunii plebii staruiau, cd, acestuia sa i se-dea de colega Cesaru, ist'a
s'a intielesu cn densii, ea, mai bine sa cera dela po-

porn, spre a i se-concede a concurd la alu douilea

consulatu si in lipsa, pe atunci candu terminulu comandei presto legiani va incepe a se implini, ca din
acea causa sa nu fia constrinsu a 'si las provinti'a
inainte de timpu si pana a nu se-fini resboiulu. Cum
a capatatu acest'a, planuindu indata mai mari si plinu
de sperantia, se-puse a 'si oblega, in tau modulu pe
2

www.dacoromanica.ro

-- 18
t6ta lumea atitu ca privatu, clitu si ca omu Pub lieu
prin dari de bath si servitie publice. Din partea de
predi cuvenita sie incep14 facerea unui fora, care numai

aria l'a custatu preste un'a suta miliene de sestertii.

Poporului i a promisu intru serbarea memoriei fiiesi
unu spectaclu de lupte gladiatoresci si o pomana,
cum nu s'a mai vediutu inainte de ell. Si pentru
ca sa incordeze in gradulu celu mai mare asteptarea
poporului, macaruch tete trebuintiesele le tocmise pe
la intreprindiatori,34) tienea totusi ocupati cu grandiesele pregatiri la acea pomana si pe domesticii sei.
Puse la cale, ca pe acei gladiatori renumiti, cari la
cererea privitoriloru se-bateau pe morte si viatia, sa i i

cu puterea si sa i tiena pe seam'a sa. ra pe noviti

nu i essertia nice prin scala de scrims., nice prin maisterii de arme , ci pe acasa de cavalerii Romani si
chiaru de senatorii deprinsi in manuirea armeloru,
rugandu pe acestia fOrte, ce se-vede din epistolele lui,
ca sa ia asupr'a le instruirea singulariloru si insil sa
dea instructiunile necesarie la deprinderea in arme.
Soldulu legiunioru sale Hn duplich, pentru totudeaun'a.
Bucate ii impartia, deciteori era indestulare, fara modu
si mesura, si cAteodata dartha la totu legionariulu
cite nun sclavu, prinsu in resboiu.
XXVII.
bra, cA sa conserve legaturile de cumnatia si
buna voiintia cu Pompeiu , i oferi in casatoria pe
Octavia, nepat'a soru-si, ce era maritata dupa Caiu
Marcella ;

si pentru sine a petitu pe feta lui Porn-

peiu, ce era promisa lui Faustu Sulla. Pe toti cAti

incungiurau pe Pompein, si pe o parte mare din
senatori chiaru, i lega de caus'a sa, imprumutandu II
bani fara sok cu putinu interesu; gramadea cu daruri

www.dacoromanica.ro

19

si pe cetatianii de alte classi, cari chiamati nechiamati veniau si lu cercetau; nn uita nice pe iertatii
si pe sclavii fiacaruia dupre cum sta unulu altulu in
favre la domnulu sett. Pe timpulu aeest'a Cesaru

pentru toti amenintiatii de procese, pentru

toti cufundatii in datorii, pentru junimea rui-

nata prin chieltuieli nebune era uniculu si

celu mai grabnicu ajutoriu: afara numai candu

crimele unor'a, lipsele si lucsulu altor'a era multu mai
mari, decatu sa li pOta singuru ajuta. La acestu soiu

de Omani elu li o spunea verde: Pe voi numai

unu resboiiu civilu ye mai p6te mantui.

XXVIII.
Nu cu mai pucinu zelu alesuia elu si pe regii
si provinciele de preste totu pamentulu, dandu in daru
unor'a cu mile prinsir de resboiiu, tramitendu altor'a

fara a fi autorizatu de senatu si de poporu, uncle s

decateori aru vr ajut6rie militarie; catra acestea a
infrumsetiatu cu edificie pompOse eetatile celea mai
putinti nunnmai in Italia si Spania, ci si in Asia
si Grecia: panace intine consululu de pe atunci M.
Claudiu Marcelu, pecandu tOta lumea cuprinsa de
spaima cugeta in mintea sa uncle tindu tote acestea,
dupa ce mai antaiu a incunoscintiatu prin edisu publiculu,

eit are sa faca o propunere relativa la

supremulu periclu alu republicei, faca in Senatu

motiunea: c deocaradata lui Cesaru sa i se dea

unu succesoru si inainte de terminu, din consideratiune, eh resbelnlu este deja finitu si e
pace, si se-cuvine a se demite ostirea vincit6ria; apoi in adunarea electiva candidatur's

lui Cesaru, ce nu e de facia, sa nu sa ia in

eonsideratiune, cu atitu mai virtosu, di si
2*

www.dacoromanica.ro

20

Pompelu numai in modu nelegale l'a fostu

dispensatu de plebiscitu.35) ra acst'a s'a fostu

intemplatu asia, ch. Pompeiu, candu a adusu legea
despre dreptulu Magistratiloru, in capitulu, prin
care eschidea pe absenti dela concursulu la dregatorii,

din uitare nu facuse esceptiune nice pentru (Jesaru,

si c numai dupa ce legea s'a fostu sapatu in ararna
si depusu in archiv'a statului, 'si a coresu errea.
Marcel lu, nemultieminduse numai cu a rapi lui Cesaru
provinciele si acelu privilegiu36) mai propuse: c colonistiloru, pe cari Cesaru, conformu legii Vatinia, i
asediase in Novu-comu, sa li se retraga dreptulu de

cetatianu, pentru ratiunea, eh li s'a fostu datu cu intentiune ambitidsa si preste cuprinsulu acelei legi.
XXIX.

Turburatu prin acestea Cesaru si precupitu de

ideea, ce spunu c o repeti adeseori, c adeca este mai
greu pe densulu, celu andiu barbatu in statu, a lu di josu

din loculu celu dindiu in alu douilea, decatu din alu

douilea in celu mai de josu, se-opuse din tte puterile
parte prin intervenirea tribuniloru, parte cu ajutoriulu
lui Serviu Sulpiciu, a celuilaltu Consulu, la mesurile
lui Marcellu. Era dupace acest'a si in anulu urmatoriu,
facenduse Consulu in loculu lui Marcu, ''unu veru primariu alu seu dupre tata, renoui atacurile sale, Ce-

saru cu sume mari de bath trase in partea sa

ce.

aparatori pe Emiliu Pau llu, colega aceluia, si pe Caiu

Curione, celu mai violentu dintre tribuni. Si candu
vediA, eh se lucrza intru tote contr'a sa totu cu mai

mare cerbicositate, si eh se-alesera consuli totu din

partitulu inimicu: atunci se-adres h. cu rugatiune in

sa nu lu lipssca
de binefaTerea ce o are dela poporu, sOu c.
scrisu catra senatu jurandu lu:

www.dacoromanica.ro

21

celu pucinu si celorulalti imperatori sa li se-

in os tirile. Ac6st'a a facueo elu, cum se-da cu

socoteal'a, incredintinduse, c lui i va fi mai usioru

a convoca pe veterani sub steagu, de catu lui Pornpeiu pe soldatii cei noui. Totudeodata intrh in negotiatiuni cu contrarii sei, promitienduse, ci elu este
gat'a a demite optu legiuni si a reda Gallia Transalpina, dca i se-voru Iasi doue legiuni si Gallia
Cisalpina, su macaru o legiune cu provinci'a liriculu pana se-va alege Consulu.
XXX.
Bar, deorace nice senatulu n'a intrevenitu si con-

trarii sei denegara a transige cu densulu despre interesele republicei, a tracutu in Gallia dincOci de Alpi,
si, dupa tienerea congregatiuniloru provinciali, s'a

opritu in Ravena, detenninatu a intreveni cu arme,

candu senatulu ar lua niscareva mesuri mai aspre

contr'a tribuniloru plebii, cari se-puneau pentru caus'a

lui. Aca acest'a a fostu pretestulu sub care elu incepa resbelulu civilu; se-crede inse, eh causele sa fi
fostu altele. Celu pucinu Cn. Pompeiu o repetia desu
dicendu: ci Cesaru neputendu cu medie-proprie nice
sa aduca la capataiu edificele incepute, nice sa satis-

faca asteptarea poporului, ce acest'a 'si o facuse despre rentOrcerea lui la Roma, sa fi voiitu a turburti
si amisteca tote. Altii dice: sa se-fi temutu, ci va
fi trasu la dare de sOma pentru t6te cate facuse in
primulu seu Consulatu, atatu incontr'a auspicieloru si
a legiloru, catu si a intrevenirii cu veto a tribuniloru:
deo:5race M. Catone amenintiase de repetite ori si cu
juramentu, ch elu va acusa pe omu, indata cos Cesank
'si Ira demite legiunile, si caci cercula in gura la t6ta
lumea predicerea: eh, dOca va veni la Roma ca umk

www.dacoromanica.ro

22

privatu,37) o va pad ci Milone, cri incuugiuratu de

inarmati sa se-apere inaintea judecatii. Ceeace devine

si mai aprepe de adeveru prin scirea, ce ni o di'

Asiniu Po Hone, despre dis'a din vorba in vorba a lui
Cesaru la vederea inimicioru sei, intinsi morti pre

campulu de bataiia dela Farsalu: El au voiit'o;

dupa attitea fapte mari, io, Cesaru, eram sa

fiu condemnatu, deca n'as fi cautatu ajutoriu
la ostire." Infine unii Bunt de parere, eh farmeculu
comandei supreme militarie, la care s'a fostu dedatu

prin usu indelungatu, combinatu cu o menuntiesa can-

tarire a puteriloru proprie si ale inirniciloru sei, l'ar

fi induplecatu a se-folosi de ocasiune spre a rapi la
sine domni'a, ce o poftise anca din anii juniei sale.
De acesta parere se-vede a fi fostu si Cicerone, candu
a scrisu in opulu seu de officiis" cart. Ill, cit Cesaru

purt pururea in gura versurile lui Euripide, ce insusi le a tradusu cam in sensulu acest'a:
Deca este sa calci dreptulu, sa fia unu tronu,
Pentru care ilu calci; amintre sa ti fia Bantu!
XXXI.
Deci candu s'a inscientiatu, ca t6ta intrepunerea
in faverea sa a tribuniloru a fostu deserta, si cis, acestia au fugitu din Roma, Cesaru a comendatu in tacore coortile sa merga inainte; era insusi, spre delaturarea de t6ta suspitiunea, nunumai cli a assistatu
la unu spectaclu publicu, ci anca a essaminatu in

detaiu si unu planu de seek pentru gladiatori, ce

voila sa o faca, si dupa datina a luatu parte la unu
numerosu banchetu. Apoi, dupa apusulu serelui in-

hamandu la trasura mulii dela antai'a m6ra, ce i a

essitu inainte, apuch pre calea cea mai neamblata,
insocitu numai de pucini.

Ma stingenduse lumirdle,

www.dacoromanica.ro

23

perdA calea, amblk multu ratacindu, iufine pela revarsatulu dilii, aflandn o calausa, essi pre carari anguste 6rasi la calea drpta, ajunse depeurma coortile
la Rubicone, riu, ce erd marginea provinciei sale,
undo facA o pausa. Aci e, uncle eugetandu la marimea gigantica a intreprinclerii sale, intorsu eatra eei

mai deaprpe: Si acum ne mai putemu intrce,

dise, dar, dca vomu trece acsta punte, vomu
aye sa le castighmu tte cu armelel"

XXXII.
Pecandu eta indouitu cu mintea, i s'a facutu visiunea acCst'a.

Nescine de o marime si frumsetia

estraordinaria i se-arath fara veste sediendu in apropiere si eantandu dintr'unu fluent de trestia. Veniendu,
ett sa lu audia, afara de pastori, militari numerosi de
pe la statiuni, intro acestia erau si trimbitiatori, ara-

tarea rapi dela unulu trimbitia, sari in riu si, cantandu cu voce sonora marsulu de atacu, tracA in rip'a
cealalta. Atunci Cesaru dise: aid eti, unde ne

chiama visiunile Dieiloru si strimbatatea ini-

miciloru. Sortiulu e aruncatul

MM.
Dupace a treeutu asia ostirea, o chiamk la adu,
nare, presenth pe tribunii plebii, ce, fugariti din Roma,
sosisera chiaru atunci si printr'o cuventare plangendu
si rumpendu'si Testmentulu dela peptu, ceni ajutoriulu

Unii mai credit, sa li fi promisu fiacaruia si avere de cavaleru romanu; ci faim'a acst'a

militariloru.

s'a la4itu dintr'o nentielegere. Caci, candu Cesaru in

foculu alocutiunii si a inbarbatarii afirma, aratandu.

www.dacoromanica.ro

14

adeseori cu degetulu dela man'a stanga, eh, spre a

satisface pe toti cati ilu voru sustien intru apararea
demnitatii sale, elu 'si va chi cu bucuria din inima
si inelulu din degetu, soldatii 'din sierurile dinapoi,
caroia li era mai usioru a ved, decatu a audi pe
vorbitoriu, luara de disa ceeace II s'a parutu prin
vedere: si in modulu acest'a se-lati faim'a, c ar fi
promisu dreptulu inelulai dinpreuna cu patru Bute de
mii de sestertii.38)
XXXIV.
Sierulu fapteloru sale celoru mari intreprinse dupa

acst'a este urmatoriulu. A ocupatu Picenu, Umbria

si Etruria, a constrinsu pe Luciu Domitiu, carele,
denumitu de urmatoriu lui in comanda fora forma
legale, tienea ocupatu militaresce Corfiniu, cii sa i
se-dea, si apoi i a datu drumulu. Apoi, apucandu
dealungulu marii Adriatice, veni iute la Brundusiu,
uncle fugisera Consulii si Pompeiu, pentru cii sa trka
catu se-va put mai curendu marea. In urm'a unei
indelungate dar desierte ostenitiuni, spre a li impeded trecerea, 'si abata marsulu spre Roma. Aci
provocit printr'o cuventare pe parinti, cd-sa lu sustiena cu concursulu spre binele republicei, si apoi
se-duse contr'a legiunioru celoru mai brave ale lui
Pompeiu, care erau in Spania sub comand'a celoru
trei Legati: Marcu Petreiu, Luciu Afraniu si Marcu
Varrone, dechiaranduse catra cei ce lu incungiurau:

c se-duce acum la o armata fara duce, si deacolo se-va intrce la unu duce fara armata.
Si macerch impresurarea Massiliei, ce in cale i inchi-

sew portile, precum si lips'a de mediele traiului i

intardiase marsulu, totusi le vinci tte in scurtu timpu.

www.dacoromanica.ro

25

XXXIT.

Din Spania revenl la Roma si apoi tracil in Macedonia, si, dupace a tienutu inchisu prin fortificatiuni
gigantice mai patru luni pe Pompeiu, in eele din =Ina
ilu bath detotu in bataiia Farsalica; se-luit dupa denBuhl, candu fugea la Alessandria, si, audiendu de
uciderea lui, se-sculit, asupr'a lui Ptolomeiu, despre
care schi, ck si lui insusi i a fostu intinsu curse, cu
resboiiu, care inadeveru a fostu unuln din celea mai

periculese; caci, nepregatitu si in lipsa de tte trebuintibsele, nefavoritu nice de positinne, nice de thnpu,

ayes, sa se-bata irn'a cu unu inimicu ferte intreprindiatoriu intre muri si prevediutu en de tote. Dupe
victoria dede Cleopatrei si la fratele celu mai micu
alu ei Egipetulu, temenduse alu preface in provincia
romana, cti nu cumva apucandu pe mane verunui gubernatoru nestemperatu si ambitiosu sa servsea de
mediu la rebeiime. Dela Alessandria s'a dusu la Siria

si deaci in Pontu, undo in chiamau sciri intetiterie

cu privintia la Farnace. Pe acest'a, mut fiiu a lui
Mitridate celu mare, carele folosinduse de resbelulu
civile ca de o ocasiune binevenita, se-sculase, si, in
urm'a mai multoru resultate fericite, se-sumetise fOrte,

la a cincea di dela venirea sa, in cursu de patru ore,

eiltu a statutu facia cu inimiculu, intr'o singnra lovire
ilu bath deplinu.39) Ceeace i dede ocasiune a vorbi
adeseori despre steaua cea buna a lui Pompeii., carele principalie sale laure militarie 'si le a fostu castigatu in resbofie totu cu niece inimici pucinu belicosi. Maincolo a batutu pe Scipione si pe Juba,")
cari aprinsesera in Africa ultim'a flacara de resboiiu

a partitului optimatiloru; era in Spania pe fiii lui

Pompeii.

www.dacoromanica.ro

--- 26

XXXVI.

In tete acestea resb6iie civile Cesaru n'a fostu

batutu, decatu intru Legatii sei: intre cari Caiu

Curione pea in Africa; Caiu Antoniu cadifi in Illiricu in manile inimicioru; Publiu Dolabella perdil
flot'a totu in Illiricu, era Cneiu Domitiu Calvinu osti-

rea in Pontu. Insusi s'a batutu pururea cu slicessulu celu mai fericitu, si mai nice odata cu s6rte
dubia, deca vomu esciphi doue casuri: odata la Dirachiu, unde, batutu de Pompeii, vediendu eh nu hi ia

la fuga, dise: eh Pompeii nu scia a invinge;

apoi altadata in Spania, in cea din urma bataiia,

candu attit'a s'a fostu desperatu de succesu, ch. venise

la idea, ch sa 'si faca moirtea cu man'a sa.

XXXVIL

Resbeiele finite, a triumfatu de cinci ori: dupa

devincirea lui Scipione in patru ronduri totu intr'o
luna, ci cu intremediu de cateva dile; si anca odata
dupa victoria repurtata asupia fiiloru lui Pompeiu.
Primulu si celu mai pomposu a fostu celu Gal lieu,
apoi celu Alessandrineanu, dupa acest'a celu Ponticu,

cui i a urmatu indata celu Africanu, si infine celu

Spanicu: fiacare cu trofee si pompa diferita.41) In
diva triumfului Gal lieu, candu a tracutu pre langa
Velabru, frangendu i se ossia p'aci era sa fia trantitu
din carulu triumfalu. In Capitoliu s'a suitu cu luminatia, pentru care patrudieci de elefanti deadrept'a
si sting'a purtara candelabrele. La triumfulu Ponticu,
intre obiectele purtate spre vedere, era, si inscriptiunea:

V enii, Vediui, Vincii, ce nu semnifica ca celelalte

trofee niscareva fapte anumite de resboiu, ci se-repurta la rapediunea cu care se facuse acel'a.

www.dacoromanica.ro

27

XXXVIII.
Leghmiloru veterane, afara de celea doue mii
de sestertii, ce le a fostu numeratu de omu la ince-

putulu resboiului civilu , li mai dede sub titlu de

parte la prda la fiacare legiunariu pedestru anca
cite douedieci si patru mii de numi. Totudeodata

li imparti si og6ra , nu ansa contienute in massa,

pentruca nemine din proprietari sa nu se-esproprieze.

Era poporului, afara de cite diece modii de grill si

atatea livre de oleiu, li darui de omu si cite trei
sute de numi ce i a fostu promisu odini6ra,42) si pe
deasupra anca cite un'a suta de numi dreptu desdaunare pentru intardiere. Plati asetnine pentru fiacare
locuitoriu in Roma chiri'a de casa anuala pana la
sum'a cite doue mii, era in Italia pana la sum'a, co
nu tracea presto cinci sute de sestertii. La impartirea
de came a mai adausu si unu prandiu, si dupa victoriele
din Spania doua gustari. Caci, parendui-se celu antaiu

a fi fostu pre cumpatatu si nedemnu de darnicia sa,

la cinci dile dupa acel'a dede altulu eitu s'a pututu
as copiosu.

XXXIX.
Datau si spectacule de specie yule, precum: un'a.
lupta de gladiatori, representatiuni scenice prin tete
regiunile Romei intregi, si anca en actori de tete

limbele, asemine jocuri de cercu, lupte atletice, o

bataiia navale. Intro gladiatori in foru a figuratu si

Furiu Leptinu, de vitia pretoriana, si Cuintu Calpenu,

odiniora senatoru si advocatu publicu. Copii de familie
princiarie din Asia si Bitinia saltara pirric'a sett dantiulu
de arme. Intre representarile scenice Decimu Laberin,
cavaleru Romanu, a jucatu o mimica, ce insusi a fostn
compus'o, si, dupace a capatatu in darn dela Cesaru

www.dacoromanica.ro

28

cinci sute de mii de sestertii si inelulu de auru, din

scena tram\ prin orchestra spre a sed rasi pre unulu
din colon patrusprediece scaune. Pentru jocurile Circense estinsera spatiulu cercului de ambele lature, si
in giuru lu incinsera cu unu canalu cu apa; aci junii
de familiele cele mai nobili se-destinsera manandu cara
inhamate de cite doui si patru caii, precum si in sariture depre unu calu pe altulu. Doue turme de juni,

intre can unii erau mai teneri, altii mai maturi, representara joculu Troianu.43) Venatrie s'au datu cinci

dile si se-incheiara cu o bataiia formala, in care erau

ingageati de o parte si de alea cite cinci Bute de

pedestri, cite douedieci de elefanti si cite cinci sute
de calareti. Caci spre a se-put lupti mai in largu
terminii se-redicara din cercu, si in loculu loru se-.
asediara doua tabere facia in facia. Atletii se-luptara
patru dile intr'unu stadia provisoriu facutu in Campuln
lui Martin. Bataiia navala, pentru care s'a fostu sapatu
unu lacu in Codeta cea mica, o intipuira naui biremi,
triremi si patruremi de soiulu nauiloru de resboiu

Tirice si Egiptice, incarcate cu unu numeru mare de

luptatori. La tote spectaclele acestea s'a adunatu din
tOte laturele attlea multime de omu, ci o parte mare
din ospetii veniti masera supt corturi intinse pre
strate su drurnu, si c adeseori prin indesuire sestrivira si inabusira fOrte multi, intro altii si duoi
senatori.

XL.
Tracendu dela acestea la reorganisarea Republicei, mai antidu a coresu calendariulu, care anca de
multu, din pecatulu Pontificiloru, prin abusulu de a

intrecali drecari dile, venise in atare disordine, c

nice serbatorile secerisiului nu mai concadeau en vOr'a,

www.dacoromanica.ro

29

nice cele ale culesului de viie cu tmn'a. Anulusl'a

regulatu dupr2 cursulu sdrelui asia, th-sa constea din

trei sute sessedieci si cinci de dile; lun'a intre-

calara sa lipssca, si totu la alu patrulea anu sa seintrecaleze o di. Ara cli, in venitoriu computulu tim-

pului sa concada cu prim'a Ianuariu, a viritu intre

Noemvre si Decemvre alte doue luni, si asia anulu,
in care s'a facutu acsta asediare, a fostu de cincisprediece luni cu lun'a intrecalaria, ce, dupre usulu
de pana ad, cadiuse chiaru in acestu anu.
XLI.
Intregl senatulu, la vechii patricii adause noui;
inmulti numerulu pretoriloru, edililoru, cestoriloru, si
chiaru pe alu magistratiloru inferiori; reabilitit pe
aceia, cari fusera scosi s6u prin censori, su prin judecata pentru corumperea alegerilorn, in postu si
demnitatea loru. Dreptulu de alegere44) ilu impartl
cu poporulu asia: ca, afara de competitorii de Consulatu, diumatate din candidati la dregatorii sa sealga dupre voii'a poporului, cealalta dupre recomandatiunea sa. Scurt'a formula a ceduleloru, tramise
pela cercurile -de alegere,45) sunau: Cesaru dicta-

torulu catra cutare su cutare tribu. Eu ve

recomendu pe N. N., cli sa capate prin sufragiulu vostru demnitatea sa. Deschise calea la

Tribunalele le a
redusu la doue categorie de judecatori: la ordinea
functiuni si fliloru de proscrisi.46)

cavalarsca si senatorsca; a treia categoria, adeca pe

tribunii erariari, ia stersu. Pe poporu nu l'a mai
numeratu in loculu47) si modulu, cum ult. datin'a, ci

strata de strata prin proprietarii de case, numite in-

asia din trei sute de mid de suflete, cari

capatau griu dela statu, sterse din lista cam la un'a
mile; si

www.dacoromanica.ro

30

Huta cincidieci de mii. Si pentructi sa nu se-mai p6ta

face noue turburari din caus'a numervii poporului,

Reseda: ci pretorulu in totu anulu in loculu primitoriloru de grau celoru morti sa alga cu sorti pe
altii din cei nescrisi in liste.
XLIL
La, dupace a impartitu printre coloniele tramsrine optudieci de mii de cetatiani, pentru c sa vina
intr'ajutoriu si Romei desertate de poporatiune, a legiuitu: ci nice unu cetatianu mai mare de douedieci

de ani si mai mien de patrudieci, (Ikea nu voru fi

oblegati prin juramentulu de militia, sa nu p6ta lipsi

din Italia mai multu de trei ani necontenitu; si fiii

de senatori, dca cumva nu se-tienu de suit'a verunuiduce s6u persona magistratuala, sa nu p6ta calatori
in strainatate, asemine cei ce traiescu cu economra
de vite, sa nu p6ta tien6 intre pastori mai pucinu de
a treia parte din fetiorii nascuti liberi.48) Catra ace-

stea pe toti, cati faceau pe medicu in Roma, si pe

profesorulu de artile liberali, i darul cu dreptulu de
cetatianu, ci cu atatu mai bucurosi insii sa se asdia
cu locuinti'a in Roma si s'atraga si pe altii. Ce s'atinge de banii luati imprumutu, surpit asteptarea despre schimbarea cartiloru de detoria,49) ce adeseori
s'a fostu frementatu, si decreth in celea din urma:
ca detorii sa multiemiasca pe creditori, apretiuindu 'si
posesiunile nemobili in pretiulu, cu care le au fostu
comparatu inainte de resbelele civile,") scadiendu anse

din sum'a detoriei totu, ce s'a platitu su ed interese

reali, sea ce s'a adausu la acea detorie: prin acOst'a
s'a amortizatu mai a patr'a parte din capitalulu de
detoria. T6te colegiele,89 afara de celea fundate
din vechime, le a desfiintiatu. Mai agerl pedepsele

www.dacoromanica.ro

31

pentru crime; si, deorace cei bogati cu atatu erau

mai inclinati a le face, cu catu, essilanduse numai,

nu percleau nemic'a din averile sale, asia Cesaru, cum
eerie Cicerone, condemnk pe paricide cu confiscarea
averii intregi, pe ceialalti cu diumatate.

XLIII.
Sedea la judecata cu zelu si facea dreptate cu
rigdrea cea mai mare. Pe cei dovediti de mancatorin
i stergea chiaru si din catalogulu senatoriloru. A casatu cununi'a unui barbatu pretoru, pentruck luase
pe o muiiere, ce era despartita de barbatu-so numai
de doue dile, macarch femera nu sta, sub nice o
suspitiune de necredintia. Puse vama de importu pre
marfele straine. Popri usulu lecticeloru, precum si
portulu porfireloru si alu margaritareloru, iertandu lu

numai la uncle persene si etati pe la erecari dile

SustienA mai alesu legea contr'a lucsului

mseloru, postandu veghetori in targulu bucateloru,
ca. sa confisce celea proprite si sa le duca la densulu,
si tramitiendu cateodata pe sub mana pe lictori si
soldati, ca sa id chiaru depre mesa cele ce s'aru fi

anumite.

stracuratu prin falsitatea preveghitoriloru.

XLIV.
Pelanga aceste amenunte croid planuri din di in
di totu mai multe si mai maH, MAW pentru infrumsetiarea si comoditatea Romei, catu si pentru securanti'a si estinderea imperiului. Astfelu mai antitiu de
t6te, voiia sa edifice in onerea lui Marte unu templu,
ca care sa nu mai fia altulu pre suprafaci'a pamentului, implendu si complanandu spre acestu scopu
laculu, unde dedese bataii'a navala; sa faca unu teatru
de marime gigantica, radiemandu lu de muntele Tar-

www.dacoromanica.ro

32

peianu. Sa redige dreptulu civilu intr'una modu mai

simplu, adunandu din numerulu. celu mare si difusu
de legi pe celea mai bune si mai trebuintidse intr'o
colectiune, constatatria din cittu se-va put mai pueine capete. Sa deschidia bibliotece Grecesci si Latinesci, cAtu mai copise si mai marl, insarcinandu
pe Marcu Varrone53) cu cumpararea si asediarea cartiloru. Sa desece baltile Pomtine. Sa deschidia cursu
lacului Fucinu. Sa faca cale impetrita dela Mares.
Adriatica pre spinarea Apeniniloru pana la Tibru. Sa
taiia Istmulu.54) Sa respinga pe Dad, cari se-revarsasera preste Tracia si Ponta. Apoi din Armenia mica
sa loviasca pe Parti, ei sa nu se-lasa cu ei la bataiia
decidiatria, decitu numai dupa ce i a cunsce prin
lupte mai mici.
Pecandu facea acestea si planuia.
sa faca altele, 6ca mrtea lu suprinse ca unu furu!..
Inainte anse de a vorbi despre acst'a, credu eh
nu va fi strainu de obiectu, a spune pe scurtu despre
chipulu si steriolulu lui, despre portulu si datinele lui,
preeum si despre cele ce se-referescu la studiale lui
ca barbatu de statu si de arme.
XLV.

Spunu, a era de statura inalta, de colre alba;

avea membrele bine facute, faci'a cam plina, ochii
negri si viui; sanatatea i era buna, numai ch pela
finitu patimea de lesinuri rapedi, si avea datin'a a
trasarl in somnu. FA apueatu de doua on l. intre afaceri si de epilipsia.55) In cultur'a eorpului era mai
multu decatu minutiosu, incitu nu numai ca se-tundea
cu diligintia si se-radea, ci 'si smulgea si peril, cum
imputara unii. Maicusma de chialatatea capului
nu se-putea mangaii, cu atitu mai virtosu, eh in
privinti'a acsea a fostu adeseori obiectulu de xisu a

www.dacoromanica.ro

33

Deaceea avea si datin'a a 'si

aduce siuvitiele cele rare preste crestetu, si pentru
acesea, din tete onerele decretate de senatu si poporu
nice un'a n'a primit'o si n'a usurpat'o mai bucurosu,
dechtu dreptulu de a purta pururea cumm'a de laura.
lu innegritoriloru sei.

Se-dice asemine eh era originalu in portulu seu, purta

adeca clava fimbriata pana la mani; si nice odata nu
se-incingea altfelu decatu pedinsusu de fimbria, si
anca ferte largu. Deunde apoi a si essitu dis'a lui
Sulla, carele adeseori admona pe optimati: ca sa se

tema de baietioiulu reu incinsu.

XLVI.
A sediutu deocamdata in strat'a Subura in niece
case mici, era ca, pontifice Massimu in strat'a Sacra
in palatiu alu statului. Multi lu descriu c pe unu
amatoru de mobilie elegante si lucsuese, dicendu ch.,

dupa ce a inceputu si a finitu cu mari spese o vila

in tienutulu Ariciei, o dede josu din fundamentu numai pentruch nu essise cum astepta elu, de-si pe

atunci era numai o mica persOna incarcatu de detorii; eh, in espeditiunile sale ducea cu sine podine
in mosaicu de marmora preti6sa.
XLVIL

Se-dice ch si la Britania sa se fi dusu numai

din sperantia de a gasi margaritare, ale carora pondere, voiindu a li alatura marimea, le cumpanea uneori cu man'a sa. Era amatoru patimasiu de petre
nestimate, de vasa sapate in metalu nobilu, de statue
si tablauri antice. Pe sclavii bine crescuti si mai
poliiti i cumpar cu pretiuri imense, incatu se-rusina

si insusi de ele si opria de a le petrece in cartile

sale de computu.
3

www.dacoromanica.ro

34

XLVIII.
Prin provincie da la cine56) necontenitu totu cu
doua ronduri de triclinia, din cari la unele sedeau
barbatii militari de rangu superidre si literatii din
suit'a sa; la celelalte romanii de ranguri civile si cei
mai de frunte dintre provincialisti. Intro domesticii

sei, fia in lucruri mari, fia in celea mid, tienea disciplina strinsa, ba aspra chiaru: ineatu a pusu in legature pe urni pitariu alu seu, caci servise pe sub
mana dspetioru pane de o alta calitate de cea pusa
inaintea lui; era pe unu iertatu alu seu, celu mai
favoritu, ilu pedepsl cu mrte, caci adulterase pe soda unui cavaleru romanu, desi nu s'a fostu geluitu
nimene.

XLIX.
(Jastitati lui desi, afara de relatiunile cu Nicomede, nu i se-pdte imputa nemic'a, totusi acest'a a

fostu cea greua, duratria si espusa la tate gurele

rele. Nu voiiu vorbi despre versurie attttu de cunoscute ale lui Calvu Liciniu:
Totu ce avh. canduva
Bitinia si amantele lui Cesaru.57)
Tacu cuventarie lui Dolabella si ale lui Curione,
tatalu, tienute in senatu, in care Dolabella ilu nu-

mesce: concubin'a Regelui si laturea decatra

parete a patului regescu58); era Curione ilu face:

Staululu lui Nicomede si bordeiulun Bitiniei,

si lu denuntia ca pe unu omu, cui inim'a i stete
odiniara la rege, era acum la regatu. Acestea
se-faceau pe acelu timpu, candu cum ni spune Brutu,

unu drecare Octaviu, care ca, unu smintitu ce era

putea vorbi mai liberu, intr'o adunare numersa a
salutatu pe Pompeiu cu numele de rege, era pe Ce-

www.dacoromanica.ro

35

sant eu celu de regina. Ma Caiu Memmiu merge

si mai departe imputandu i: ch la o messa numer6sa, la care luasera parte mai multi negotietori din
Roma, pe cari i eitza pe nume, Cesaru impreuna
cu ceialalti margioli sa fi facutu lui Nicomede servitiulu de pocarariu.") Ara Cicerone nendestulinduse eh in 6recari epistole a scrisu, ch celuce 'si deduce
originea dela Venere, sa fi fostu condusu de sateliti
in camar'a reghsca, si sa se-fi culcatu in patu de auru
in vestmentu de purpura, si sa 'si fi prostituitu flOrea

etatii, i a mai disu in Senatu, candu Cesaru apari

caus'a Nisei, a fetei lui Nicomede, si se provoch la.
binefacerile, ce le a fostu primitu densulu dela regele:

Lasa trite acestea, rogute, de6race este cunoscutu ce ti a datu elu tie, si ce i ai datu tu

lui. Infine cu ocasitmea triumfului Gal licu, soldatii

lui, intre alte versuri, ce li e datina a mint in risu
ceice vinu pe urm'a carului triumfalu, cautara si urmatOriele cunoscute de tOta lumea:
Cesaru a supusu Galliele, Nicomede pe Cesarn.
Aca Cesaru triumfOza acum, eh a supusu Gal Bele:
Nicomede nu triumgza, care a supusu pe Cesaru.61)
L.

Este generala opiniunea, ch Cesaru a fostu datu

la placerile amorului si ch a cheltuitu sume mari de
bani pe acestea, precum si ch -elu a scosu din pepeni
pe fOrte multe femei ilustre: intre altele pe Postumia
lui Serval Sulpieiu, pe Lolia lui Au lu Gabiniu, pe
Tertulla lui Marcu Crassu, chiaru si pe Mucia, soci'a
lui Cneiu Pompeiu. Celu pucinu Pompeiu a trehuitu
sa 'si o audia si dela ambii Curioni, tatalu si fiiulu,

si dela altii multi: cit din poft'a de domnia a

dusu in casatoria pe fet'a aceluia, din acui

3*

www.dacoromanica.ro

36

causa s'a fostu despartitu de soci'a sa, ce i

facuse trei copii, si pe care (pe Cesaru) se-

obicinuia oftandu alu numi Egistulu seu. Dar

mai inainte de tate a iubitu du pe Servilia, mam'a

lui Brutu, cui anca din primulu seu consulatu i a
fostu cumparatu unu margaritariu in pretiu de sesse
miliOne de sestertii, si apoi in cursulu resboiiului civilu, pe langa alte donatiuni, i cumparh la licitatiuni

publice mosiele celea mai intinse cu unu pretiu de

nemica. Miranduse multi de acasta eftinatate Cicerone

li dise f6rte cu spiritu: Targulu este cu multu

mai bunu dechtu vi se-pare, Tertia e subtrasa,62) caci se-credea ch. Servia carca a aduce si
pe fiii'a sa Tertia in relatiune cu Cesaru.
LI.

Nu respecti elu patulu strainu nice prin provincie; acest'a se vede din urmatoriulu disticu, ce
totu cu ocasiunea triumfului Gal lieu a fostu cantata
de soldati.
Romaniloru, pazitive muiierile, aducenau unu curvaru chelu.

In Gallia fi ai datu aurulu pe femei, ad l'ai

luatu in prumutu.
LH.

Tienutu-s'a elu si cu regine, precum cu Eunoe

din Mauritania, soci'a lui Bogude, pe care ca si pe
barbatulu ei ia infundatu cu celea mai multe si nenumerate daruri, cum a scrisu Nasone. A iubitu anse
mai multu pe Cleopatra, cu care adeseori petrecea
mancandu si bandu pana la diva; si in aceeasi naue
provediuta cu cabine calatorira totu Egipetulu mai
pans la Etiopia, si se-intarse numai pentru ch ostirea

www.dacoromanica.ro

37

s'a improtivitu a i mai urmit. Infine chiamandu o la

Roma, la plecarea ei acasa a incarcat'o cu onori si
daruri; si i dede voiia, ce pe fiiulu nascutu sa lu
numiasca cu numele seu. Unii din greci scriu, ch
acelasi semene cu Cesaru si la chipu si la ambletu.
Marcu Antoniu a afirmatu in senatu, ch Cesaru l'ar fi
si cunoscutu de fib.' alu seu, precum bine sciu Caiu
Matiu si Caiu Oppiu si alti amici a lui Cesaru. Intre
cari C. Oppiu, ca-si cum fapt'a'ar fi avutu trebuintia
de resfrangere si reprobare, dede o carte sub titlu:

Ch copilulu, care dice Cleopatra, nu e a lui

Cesaru. Elviu Cecina, tribunulu plebii, descoperl la

mai multi, ch densulu ar fi avutu la mana o lege
scrisa gat'a, ce avea ordinu a o publica in lips'a lui

Cesaru, de cuprinsulu: Ch lui sa i fia iertatu a

duce pe eine si cate muiieri i va place, pentru eit sa i fact+ copii. Si, pentru ce sa nu i mai
remana cuivi ver o indouire, eh n'ar fi fostu notatu
cu semnulu infamu alu necastitatii si adulterieloru,
Curione, tatalu, ilu numesce intr'o cuventare drecare:

Barbatulu tuturoru muiieriloru si muiierea

tuturoru barbatiloru.

LIR.
Stemperantia in bautur'a vinului nu i o denegara

E vorb'a lui Catone: eh intre toti

unulu Cesaru a fostu, care s'a apucatu nevinice inimicii.

nosu spre a resturna republic'a. Era incitu pentru

mancare Oppiu ni lu descrie atfitu de nepasatoriu,
ch, punendui-se odata din partha ospetatoriului unu

oleiu rancedu inlocu de verde,63) singuru Cesaru luh

din elu si anca mai copiosu, ce sa n'apara a imput
domnului casei seu negriginti'a seu lips'a de urbanitate,
pecandu toti ceialalti ilu refusara.

www.dacoromanica.ro

LIV.
Probe de nenteresare n'a datn nice in comandefe,
nice in magistraturele sale. Cad cum atestara mu

cu documentele sale in Spania a Iuatu dela proconsulu si dela soci64) bani, cersiti spre a 'si plati detoriele. A predatu recare targuri ale Lusitaniloru,
c6, si candu le ar fi luatu cu arm'a, macaruch ei nu
se-opusesera demandariloru liii, si venindu i deschisesera portile. In Gallia a dcspoiiatu locurile sacre
si templele dieiloru, incarcate cu daruri inchinate;
a dirimatu cetati mai deseori pentru pr6da, clecku
pentru ver o culpa. Si asia s'a facutu ct sa aiba

atat'a auru incku sa lu impartia prin Italia si provincie spre vendiare ci marfa cu cke trei mii de
sestertii pundulu. In primula consulatu a furatu din

Capitoliu trei mii pundi de aura, lasandu in locu

atatia de arama inaurita. Vendea pe bani aliantie
si regate, precum singuru numai dela un Ptolomeiu
a luatu in numele seu si a lui Pompeiu aprpe de
sesse raii de talanti. Era maitardiu numai prin rapirile cele mai evidenti si prin calcarea celoru sante
sustien* spesele resbUiieloru chile, si a triumfeloru
si a spectacleloru.
LV.

In elocentia si artea militaria au a egalizatu, au

a intrecutu glori'a celoru mai eminenti barbati. Dela
acusatiunea contr'a Dolabellei fii anumeratu fara contestare la advocatii publici cei mai principali. Celu
pucinu Cicerone in opulu catra Brutu numerandu pe
Oratori dice:

Cit nu vede pe nemine cui sa se

poipuna Cesaru, si adauge, clt dictiunea lui e

alsa, elegante, sublima chiaru si nobila. Era

lui Cornelia Nepote i scrise: Ce! pe cari din acei

www.dacoromanica.ro

39

bratori, cari n'au fostu deatu oratori, vei

prefir aeestuia? Cine lu intrece cu profunditatea su cu copiositatea ideiloru? Cine e
mai infloritu an mai elegantu in vorbe? Se-

pare ck celu pucinu pe candu era anca teneru sa 'si

fi alesu de modelu in elocentia pe Cesaru Strabone,

din acarui cuventare cu titlu: Pentru sardineani,

lub, unele din vorba in vorba in Divinatiunea sa.65)

Spunu ch, dechiama, cu voce sonara, cu miscari si
gesturi infocate, si nu fara gratie. A lasatu 6recari
oratiuni, intro cari unele i s'atribue fara temeiu.
Oratiunea pentru Metellu Augustu o credo cu dreptn
cuventu a fi mai multu numai o strascriere a tachigrafiloru, ce reprodusera imperfectu espresiunile oratomlui, decatu o editiune ingrigita de Cesaru. Cu
adeveratu io am datu presto unele essemplarie, in
care acsta oratiune nice nu 'Arta titlu celu usitatu:

Pentru Metellu,

ci:

Oratiunea ce Cesaru a

scris'o pentru Metellu, de-si in aceeasi persana

vorbitaria e Cesaru, care apara pe Metellu si pe sine

totudeodata contea incriminariloru inimiciloru comuni.

Alocutiunea catra soldati in Spania rasi acelu

Augustu nu o p6te lua, de unu opu a lui Cesaru; si
totusi sunt doue sub acestu titlu, un'a ce sa o fi
tienutu in prim'a bataiia; alt'a in cea de pe urma;
pentru ac6st'a Asiniu Pollione dice: Ataculu din

partea inimiciloru a fostu atitu de rapede, ch

Cesaru n'a pututu av6 nice timpulu de a seadresa cu ver o alocutiune eatra militarii sei.
LVI.
Compusau elu si memorialie despre faptele sale,

precum: Despre resboiiulu Gallicu si celu Civilu cu Pompeiu,

Caci autorulu despre resboiiulu

www.dacoromanica.ro

40

Alessandrineanu, Africanu si celu Spanicu este necunoscutu. Unii dicu ch ar fi Oppiu, altii Irtiu, earele

a intregitu si cartea ultima neterminata anca a resboiiului Gal licu. Despre memorialie Cicerone in aceeasi

carte mentionata mai sus vorbesce asia: Cesaru a

scrisu comentarii, ce merita t6ta laud'a, ei

sunt simpli, corecti si gratiosi, desbracati de
tete ornamentele, ei si de unu vestmentu.
Ma, candu a voiitu elu a prepard materia. al-

tor'a, cari aru vre a eerie istori'a, a facutu

pets o placere celoru seci, carora li ar intr
in capu a 'si cerca, artea de friseri; ci pe ernenil cu mintea sanatesa i a speriatu dela scrisu.

gra Irtiu despre aceiasi comentari dice: Judecat'a

tuturoru este athtu de unanima in amirarea

loru, inchtu se-pare eh Cesaru mai multu a
rapitu deatu oferitu scriitoriloru posibilitatea de a tracts despre acelasi obiectu. Si totusi amiratiunea nstra este mai mare dechtu
a altor'a. Caci ceilalti sciu numai citu de
bine si de corectu, noi ansa si chtu de usioru
si iute i a scrisu elu. Asiniu Pollione din parte

i crede, ch comentarii sunt compusi cu pucina diligintia si nu cu adeverulu intregu; pentruch pedeoparte Cesaru celea facute de altii sub comand'a sa
le a crediutu fara a le essamind, era cele facute de
sine-insusi le a falsificatu sett cu precugetare sell din
uitare; si adauge sa i fi fostu aminte a i reface si
a i corege. Mai remasera dela elu si doue card
despre Analogia, si alto doue Anticatoni, si afara
de acestea si poematea intitulata: Calatoria. Celea
doue dinthie le a facutu, candu s'a intorsu la ostire
din Gallia dinceci de Alpi dupa terminarea congregatiuniloru provinciali; celea urmaterie sub decursulu

www.dacoromanica.ro

41

resboiiului dela Munda; si poematea in calatori'a sa

dela Roma la Spania ulterioria, amblata in douedieci

si patru de dile. Se-afla si Epistole de ale lui

catra senatuj din cari se-vede sa fi fostu elu celu
andiu, care dede acestoru epistole form'a diariului
dispusu in pagine; pecandu mainainte consulii si ducii

tramiteau scrisori numai pe o lature a cartiei. Segasescu asemine epistole de ale lui si catra Cicerone
si amici, relative la trebi domestice, in cari, candu
voila a li comunia cevasi mai pe secretu, Built cu
note, dispunendu adeca literile in atare ordine, c6, sa
nu poti formi din ele nice o vorba. 1ra dca voiiii
cineva a le detifth si a le ceti in sieru, avea sa mute
liter'a a patra din alfavetu, adeca pe D in loculu lui
A, si apoi pe celelalte. Se-mai amintescu anca 6recare scripture, ce sa le fi conceputu elu de copilu,

cum su: Laudele lui Ercule, Edipu, tragedia, si

o colectiune de disa su proverbe; ci Augustu ,
printr'o epistola cfitu de scurta atfitu de simpla catra
Pompeiu Macru, pe care l'a fostu insarcinatu cu punerea in ordine a biblioteceloru, a opritu publicatiunea
acestoru opuscule.

LVII.

Esceht forte intrn manuirea armeloru si a caiiloru, duces la ostenitiune de n'ai put crede. In marsuri margea in fruntea ostirii cfiteodata calare, mai
demulteori pejosu cu capulu descoperitu, sa fi fostu
s6re su. plokia. Drumurile cele mai lungi le facea
en iutime necrediuta fara sarcina, pre cara inchiriate
cite un'a suta mfi de pasi pre di. Jra, dca riurile
l'aru fi intardiatu, le tracea su innotandu su cu foii
imflati, incfitu adeseori soshi inaintea curieriloru preve-

stitori de venirea lui.

www.dacoromanica.ro

42

L VIII
Intru speditiunile sale nu scii ce sa amirI mai
multu: intieleptiunea eau bravur'a lui cea cutezatOria.
Armat'a nu 'si a condus'o niceodata pre chii pericul6se
fara a fi recunoscutu mai antaiu pusatiunea locuriloru;
chiaru si in Britania o trac numai dupace insusi in
persona a cercetatu mai antaiu portulu, navigatiunea
si desbarcatur'a insulei. Dar acelasi otall , la scirea
cli, taber'a sa din Germania este incinsa de inimicu,
stravestitu in costumu Gallicu, strabatA la ai sei printre porturile inimiciloru. Dela Brundusiu traca la
Dirrachiu printre nauile fiotei inimice pre timpu fortunosu de iarna. Si, de6rece trupele armate, ce aveau

ordinu a i urn* chiaru si dupa ce le a fostu chiamatu adeseori indesertu, intardiau a veni, in celea
din urma insusi nOptea in secretu numai singuru cu
capulu invalitu se sul pre o luntrisi6ra; nu spuse eine
e mai nainte, nice suferl pe carmaciulu nauii a seindupleca de tempestate, deatu numai atunci candu
era aprOpe sa lu inghitia valurile marii.
LIX.
Pe densulu nice credinti'a religiOsa in semne
prevestitdrie chiaru nu l'a speriatu verodata, nice Mi.
l'a intardiatu dela vero intreprindere. Astfelu, desi i
a fostu scapatu vit'a de jertfa candu sacrific4, pentru
acst'a totu n'a amanatu marsiulu seu contea lui Sci-.

pione si Juba. Impedecatu, candu a essitu din naue,

cadiendu dise: Am ea es ci Africo! si astfelu esplic
in favOrea sa semnulu. Ira pentru ea sa eludeza
proorociele, dupre care numele Scipioniloru trecea a
fi dela ursita ferice si nevinciveru in ac6sta provincia,
purta cu sine in tabera pe Orecare fOrte ticalosu din

www.dacoromanica.ro

43

famili'a Corneliiloru, carele se-poreclea Salutione pen

tru viati'a sa cea blastemata.
LX.

Bataile nu le facea totudaun'a dupre untt planu

preconceputu, ci si dupre ocasiunea momentului. Lovea adeseori indata dupa marsiu, uneori pre timpulu
celu mai spurcatu, candu nemului nu i tracea prin
minte, eh va face ver-o miscare. Numai pe la Capataiulu vietiei sale se-facit mai cercuspectu in resbiile decidiatrie,

cugetandu: eli cu catu a invinsu

de mai multe ori, cu atat'a mai pucinu are a

se-juc a. cu soartea; si ch nice o victoria nu i
pate da atat'a, CAW i ar put rapi o singura
bataiia nefericita. Nice odata n'a batutu pe inimicu, fara a nu i cuprinde totudeodata si taber'a");
astfelu elu nu d nice odata inimicului pausa spre a
se-reculege din ter6re. In bataiia cea dubia, retramitea cii, incependu mai antaiu dela alu seu,67)
pentruca, luanduli-se soldatiloru mediulu de fuga, sa
fia cu atatu mai multu nevoiti a tien peptu cu inimiculu.

LXI.
Ara calulu, cu care se-servid, densulu, era o raritate; caci piti6rele i erau mai ca ale omului, si
copitele spintecate ca degetele. Acestu calu, fatatu
in staululu lui, despre care aruspicii prorocisera; cli
insemnza imperiulu preste totu pamentulu a domnu-

so, Cesaru l'a tienutu cu cea mai mare grige. Si

Cesaru a fostu celu antaiu, care a sediutu pre elu,
nesuferinduse a fi incalecatu de altucineva. Mai tardiu, inchipuitu din metalu si inaltiatu inaintea templului, ilu inchink Veneri nascathria.

www.dacoromanica.ro

44

LXII.
Lini'a de bataiia inclinata a restaverit'o adeseori
singuru, restandu fugatoriloru, retienendu pe unu si
pe altulu, si apucati de gtitu intorcendu i cu facia
spre inimicu. Demulteori aceia erau asia de speriati,
ch. unu acuiliferu,69) pe care lu oprise dela fuga, ilu
amenintih cu ascutitulu dela cd'a steagului, era altulu
in aseminea casu i lash in mana vulturulu.
LX.M.

Urmatoriele voru fi nu mai mid ci anca multu

mai mari semne de firm'a lui cutezare. In urm'a
bataiiei Farsalice, dupace 'si a tramisu inainte ostirea

in Asia, pecandu tracea pre o nauisidra de transportu prin angustiele Elespontului, se intilni in cale
cu Caiu Cassiu, din partitulu contrariu Cu diece naui
de resboiiu, si numunai c n'a fugitu ci a marsu
dreptu spre elu, ilu provoch ca-sa se-dea de buna
voiia, si acel'a rugatoriu trach sub protectiunea vincitorului.

LXIV.

In Alessandria la ataculu unei punti, imbulsitu

prin erumperea fara veste a inimiciloru a fugi intr'o
luntre , unde se-precipitasera mai multi, sarindu in
mare se-scapi innotandu doue sute de pasi pana la.
nauea cea mai aprpe, inaltiandu 'si man'a stanga,
pentruci sa nu se-ude scriptele ce tienea, si tragendu
cu dintii mantel'a ducale, pentruca sa nu devina trofeu
inimiciloru.

LXV.
Pe militariu nu In pretiuid nice dupre moravuri,
nice dupre stare,69) ci numai dupre bravura, si la

www.dacoromanica.ro

45

tract4 cu atat'a asprime, cu daft blandetia. Caci nu

la totu timpulu si in totu loculu, ci numai candu
inimiculu era aprepe, ilu stringea in frane; peatunci
apoi tienea disciplin'a cea mai strinsa, incatu nu li
spunea timpulu nice alu marsiului, nice alu bataiiei;
ci, fiindu gata de marsiu si de bataii'a in totu minutulu, sa i p6ta conduce fara veste unde i ar placea.
I alarma adeseori si fara eausa, mai alesu pre dile
de plttia si serbatori. Uneori li comenda sa 'si
tiena ochii asupr'a lui, si apoi deodata o lui la drumu
diva, n6ptea, si lu prelungea ca-sa osteniasca pe cei
ce i urmza mai tardiu.
LXVI.

pe cei speriati prin faim'a de marimea inimicului i imbarbata nu negandu si impucinandu, ci

mai virtosu essagerandu-o preste realitate. Astfelu p.
e. candu vestea despre venirea lui Juba i impluse cu
ter6re, aduna pe soldati, si le vorbi: Veti sci, eh
}_ra

peste pucine dile regele va fi aici cu diece

legi6ne, cu trei mii de calareti, cu un'a suta
de mii de usioru-armati, si en trei sute de
elefanti. Inceteze deci unii din voi a'si mai
freca capulu cii alte cercetari, si credia mi
mie, care cunoscu bine cum sta trb'a; su c
la dimprotiva pe unii ca aceia i voiiu pune pre
cea mai putreda naue si i voiiu lase, sa seduca, undo i va duce ventulu.
LXVII.
Calcarile de lege nice nu le lutt pe t6te in sma,
nice nu le pedepsid dupre grauitatea loru; numai pe
desertori si pe turbnratori si i cauta si i pedepsia
Cu cea mai mare asprime; in eelealte 'si mai inehidea

www.dacoromanica.ro

46

eke unu ochiu. Cateodata dupa vero bataia mai

mare si victoria dispensA pe soldati dela servitiulu

loru ordinariu si le lasA libertatea cea mai mare a

strengui incdci si incolo, diecendu atunci cu fala:

ce, militarii sei se-potu bate bine si pomadati.

Apoi in vorbirile sale nu le dicea militari, ci i

numiA cu unu nume mai blandu: soci de arme.")

I placea a i ved bine imbracati, ch, i impodobiA cu
anne poleite cu argintu si auru, parte cA sa bata 19,
ochi, parte cA de temerea de a le perde sa i faca mai
tenaci in sustienerea luptei. I si iubid, forte, inctatt

la vestea despre caderea lui Teturiu, s'a lasatu sa i

crsca barb'a si perulu capului,71) si nu 'sa tunsu

nice s'a rasu pana nu 'si a resbunatu. In modulu
acest'a sciii elu a 'si i face atfitu de devotati si cei
mai bravi.

lavra.
Candu a inceputu resboiiulu civilu centurionii
dela fiacare legiune se-oferira a ecuipA din spesele
proprie cite unu calaretiu, si toti militarii a servi
fara soldu si fara bucate, cei mai avuti luandu asupra
le intretinerea celoru mai seraci. Si in cursulu unui
resboiiu asia de lungu niceunulu n'a desertatu la inimici, ci cei mai multi cadiuti in prinsdria refusara
viati'a sub conditiuuea de a servi contr'a lui. Nunumai
candu erau impresurati, ci si candu incungiurau ei

pe altii suferiau fOmea si celelalte lipse cu athea

taria, incatu Pompeiu candu a vediutu in fortificatiunile lui Cesaru dela Dirrachiu unu felu de pane
de irba, cu care 'si sustieneau viati'a, sa fi disu: eh

elu are a face cu fere, si sa fi ordinatu, cA sa o

dea iute la o parte, cA nucumva prin atilt'a rabdare
si cerbicositate a inirnicului, sa se-franga cu inima ai

www.dacoromanica.ro

47
sei. Cu Oita bravura se-batura vda e fapt'a, cit la.
Dirrachiu numai odata luptanduse fara succesu, ei
au provocatu pe Cesaru, ca sa i pedepsesca, incatu

ducele gasi de cuviintia ai imbuni mai virtosu, decatu

ai pedepsi. In celelalte batai in multe locuri, desi

ei au fostu mai pucini, batura usioru trupele nenumerate ale contrariloru. Ce e si mai multu, o singura
coorte din legiunea VI. insarcinata cu apararea unui
casteiu, sustienA cateva ore patru legiuni de ale lui
Pompeiu, strafigenduse mai intrga de multimea sagetiloru, de cari s'aflara intros murii de pamentu un'a

suta si trei dieci de mii. Nice nu e de mirare, deco,

va lila omulu in considerare faptele ski a centu-

rionului Cassiu Sceva, seu a soldatului Caiu Aciiu,

ca, sa nu vorbescu de altii mai multi. Cassiu cu
ochiulu scosu, cu caps'a si umerulu strafiptu, cu scutulu gauritu de un'a suta si douedieci de lovituri,
sustiena totusi p6rt'a costaiului incrediuta la apararea
sa. Aciiu in resboiiulu navalu dela Massilia, dupa,
ce 'si a implantatu drpf a in partea dinainte a nauii
inimice, si dupace i au taiiat'o, eh unu altu Cinegiru,

atatu de renumitu la Greci, sari in naue, dandu

la pamentu cu bumbulu scutului totu ce i venea
in cale.
LXIX.

In cursu de diece ani catu a tienutu resbollula

gallicu militarii nu se-revoltara nice odata, rebelara
decateva ori in cele civile, dar se-intarceau iute la
subordinatiune nu atatu prin ingaduintra catu prin
autoritatea ducelui. Caci elu in viati'a sa nu facea
concesiuni rebeliloru, ci li se-opunea pururea cu bar-

batia. Astfelu la Placentia a congediatu elu cu rusine

legiunea a IX. intrga, desi Pompeiu st anca sub

www.dacoromanica.ro

--- 48
arme, si abea dupa multe rugatiuni si plangeri,
numai dupa ce a pedepsitu mai antliu pe corifei,
priml rasi in servitiu.

si
o

LXX.

Odata, soldatii din legiunea a X-ea in Roma,

intre amenintiari furi6se si nu fara mare periclu chiaru
pentru cetate, cereau c6, sa i lasa acasa si sa i remunereze, tocma pecandu resboiiulu ardea in Africa,

elu nunumai ce, nu s'a indouitu unu minutu, desi

amicii ilu desvaduiau terorizandulu, a se-duce la densii
si a i demisiun6.; ci anca cu o singura vorba, numindu i cuiriti72) in locu de militari, atit'a ia
imblanditu si ia muiiatu, inciltu iute i respunsera:

sunt emu militari, si, macaruca li resist6, i urmara

de buna voiia in resboiiulu din Africa. Ma elu si
atunci pedepsl pe cei mai turburatori detragendu le
partea a trei'a din prede si pamenturile destinate
pentru densii.
LXX.I.

Zelulu si bun'acredintia catra 6menii sei 73) nu i

a lipsitu lui nice candu er6, june. Pe tenerulu principe Massinta, la a caruia aparare zel6sa contea regelui Hiempsale venise inteatfit'a focu, ch, in crta 'si

a fostu implantatu man'a in barb'a lui Juba, fliuli .

regelui, flu smulse pe loots, dupa ce 'sa fostu osinditu
ch. sa platesca tributulu cerutu, din manile acelor'a
ce voiiau a lu axes* ilu tier& ascunsu la sine multi'

timpu, si apoi, dupa ce a essitu din pretura, pureediendu in Spania, ilu kit intre onoratiorii suitei si
intre fascele lictoriloru, si lu duse cu sine in lectie'a sa.

www.dacoromanica.ro

49

LXXII.
Pe amicii sei i a tractatu pururea cu atiit'a blandetia si bunatate, incatu lui Oppiu, de care era associtu pre o cede silbatica, apucatu de o bla rapede,
i concese patulu din unida coliba ce era, si insusi
se-culeb, pre pamentu afara sub ceriu. 1ra candu a
ajunsu la culmea puterii a inaltiatu pe unii din amicii
sei, desi erau de origine obscura, la dregatriele
celea mai mari. Imputandui-se acst'a o spuse verde:

ch., dca lotrii si ucidiatorii i aru fi mana de

ajutoriu intru sustienerea demnitatii sale, elu
si catra acestia se-v a arata totu asia de mul-

tiemitoriu.

LXXIII.
Dealta parte nu tienea mania contr'a memului
pana acolo, ca-sa nu se-impace bucurosu indata ce i
se oferia ocasiune. Lui Cain Memmiu, la acarui cuventari forte aspre respunsese in scrisu totu asia deaspru, i dede votulu seu, cand acel'a competia, con
sulatulu. Lui Caiu Calvu, care, dupa epigramatele
cele faimOse ambla prin amici sa se impace cu Cesaru,

acest'a i scrise de sine si enca mai antaiu. Pe Valeriu

Catullu, prin a caruia versuri relative la Mamurra74)
densulu se-credea inferatu pentru totudauna, l'a chie-

matt' la cina in diva in care si a cerutu iertatiune,

si a intretienutu cu tatalu aceluia relatiuni de ospitalitate si dupa aceea ca si mainainte.
LXXIV.
Insatita'i bunatate nu lu parasia nice candu avea
sa 'si resbune. Pe pirati, cari l'au fostu prinsu, ia cru-

cefissu cum se jurase, mai antaiu anse a pusu sa i

4

www.dacoromanica.ro

50 --sugrurne.

Lid Cornell' Fagita, de acui curse nop-

turne, morbosu si ascunsu, abea prin dare de bani se-

scapase de a nu fi tradatu lid Su lla, nece odata nu

i a venitu aminte a sa i faca reu. Pe Filemone

sclavulu, secretariulu seu, ce promisese inimiciloru

uciderea prin veninu a domnu-so, nu lu pedepsi mai

greu decatu cu o simpla indrte.") Chiamatu ci
martoru contea lui Publiu Clodiu, carele era adulteratorulu sociei sale a Pompeiei, si din acsta causa a
cusatu de crim'a spurcarii celoru sante,") a dechiaratu:

eh nu scie nemica, macaruca mam'a sa Aurelia si

soru-sa Julia spusesera totu adeverulu inaintea acelorasi judecatori. Intrebatu apoi, eh de ce dar 'si a

lasatu socia, respunse: caci io su de parere, ct

ai mei se-cade sa fia curati nunumai de crima,
ci si de suspitiune.

LXXV.
Cumpatulu si indurarea lui atAtu in cursulu cat"
si dupa finitulu victoriosu alu resboiiului civilu este

inadeveru denmu do mirare.

Pecandu Pompeiu

publied: ch elu va av6 de inimicu pe totu

omulu, care nu va tien cu republic'a, Cesaru

dincontra a dechiaratu: eh densulu va numera
intre amicii sei pe toti citi voru reman neu-

trali intre celea doue partite contrarie. La

toti eati i inaltiase in rangu dupre recomendatiunea

lui Pompeiu, le dede voila libera a trece la acest'a.
Candu la Ilerda77) intrasera in negotiatiuni asupr'a
unei capitulatiuni, si in urm'a acesteia se-nascuse o
comunicatiune dsa intre cele doue tabere, Afraniu
si Petreiu, parendu le reu de acestu pasu, pusera sa
ucida fara veste pe totiJulianii,78) cilti erau in tabera
Pompeiana; Cesaru din partea sa nu s'a pututu de-

www.dacoromanica.ro

51

termini a irnit acest'a perfidia efaptuita cu sine. In

bataiia Farsalica a clatu prochiamatiunea, cd la cetatiani sa li se-dea pardonu,79) si apoi mai tardiu a
datu voiia la fiacare din ai sei, ct sa pita mentui pe
unulu pe eine va vou i. din partitulu contrariu, si toti
dal au peritu s'aflare a fi peritu in resboiiu, afara
numai de Afraniu si Faustu si de junele Luciu Cesant, ci si acestia, credu 6meni, n'au fostu ucisi cu
voii'a lui. Si cu tote acestea cei doui dintai, dupace
li s'a datu pardonu, apucasera Orasi arm'a contr'a lui.

Anume L. Cesaru, dupace a stirpitu cu focu si cu

feru in modulu celu mai Fudu pe iertatii si sclavii
lui Cesaru, ucise si vitele cumparate pentru spectachilu poporului. Infine pela capetulu vietiei a amne-

stiatu pe toti pe cari nu i a fostu iertatu, dandule

voiia a intri in Italia si a imbraca, dregatrie militaresci si civili. Restaveri la locu si statuele lui
Luciu Su lla si a lui Pompeiu, ce le a fostu resturnatu poporulu. Si, dca deacuminainte se-planuid
ceva periculosu contr'a lui su erd vorbitu de reu, mai
bucurosu prevenii deatu pedepsid. Astfelu conjuratiunile si adunarile nopturne descoperite nu le a pedepsitu almintrea decatu publicandu prin edisa, c i

sant bine cunoscute; era pe vorbitorii de reu se-

multiamid a i denuntiti prin adunari publice, ci-sa

mai inceteze odata. DesonOrea, ce i a facutu'o numelui seu Au lu Cecina prin cartea cea mai incrimenatio:5E4a si Pitolau prin Versurile celea mai defaimatOrie, a suferit'o ca, celu mai simplu cetatianu.

LXXVI.

Celelalte fapte ale lui totusi sunt destulu de

grele spre a justified parerea, ck a abusatu de domnia si ca a fostu cu dreptu ucisu. Caci nu i a ajunsu
4*

www.dacoromanica.ro

52

a luti, ondrele celea mai escesive, precum consulatulu

necontenitu, dictatur'a permanents, prefectur'a moravuriloru si pe deasupr'a prenumele de Imperatoru,

conumele de tata alu patriei, statua intre regi, tronu

in orchestras"); ci a suferitu a i se-decretA si allele
mai mari , ce trecu preste marirea omenesca : unu
scaunu de auru in curia si inaintea tribunalului, unu
cant si chivotu ctt alu dieiloru in procesiunea Circensa,81) temple altare statue langa diei, perina,85)
flaminu,53) luperci84) si numirea unei lune") dupre
numele seu.

Scurtu nu e ondre carea sa nu o fi

capatatu si datu cum i a placutu. Este adeveru, ck

alu treilea si alu patrulea consulatu l'a purtatu numai
cu numele, multieminduse cu puterea de dictatoru,
ce i s'a fostu decretatu deodata cu consulatele ; si ch
astfelu, alegendu in fiacare din cei doui ani pentru
ultimele trei luth ate doui consuli ca locutiitori ai
sei, intr'acestu timpu n'a tienutu nice o adunare de
alegere, afara de acelea in cari se denumira tribunii
si edilii plebii, si in locu de pretori a pusu proprefecti , cari sa arninistreze trebile cetatii, desi elu eth
presente. In ajunulu primei Ianuariu , murindu de
mrte rapede unulu din consuli, oferl consulatulu la
unu petitoriu numai pentru cilteva (ire.") Cu asemine .
licentia plesnindu in facia datinele parintesci impartl
dregatorii de statu pentru mai multi ani ; dede ornamente consularia la diece barbati, cari fusesera numai
pretori ; primi intre senatori cetatiani de curentu. facufi si pe recari dintre semibarbarii Galli. Catra acestea

facit mai maxi preste visteria si impositele statului

pe sclavii casei sale. Comand'a si grigea peste cele
trei legiuni, ce le a fostu lasatu 'la Alessandria , o
dede lui Rufiu, fiiulu iertatului, si unulu din margiOlii eel.

www.dacoromanica.ro

53

LXXVIL
Totu asia de mari dovedi despre neinfranat'a sa

arogantia despotica a datu elu, cum ni spune Titu

Ampiu, si prin vorbele sale facute in publicu, di-

cendu: ch republic'a nu e nemica, unu nume

secu, fara corpu si forma.") Ch Su lia n'a cunoscutu alfavetulu,88) caci a depusu dictatura.
Ca dmenii aru trebui sa vorbiasca cu densulu
cu mai multa bagare de sema, si sa aiba de
legi disale sale. Pana acolo a fostu ajunsu cu
nerusinarea, cEt sa dica unui Aruspice, carele cu ocasiunea unui sacrificiu i spusese, ch, intrinsecele prevestescu lucruri triste, si ch lipsesce inim'a, voru

predice de unu venitoriu mai veselu, dca

voiu yr() io; si, din aceea ea vitei i lipsesce
inim'a, n'are a deduce nemine nice o aratare
a dieiloru.

LXXVIII.
Ma ur'a cea mai principala si mai nempacavera
'si a tras'o elu asia. Priml adeca sediendu in tenda
templului Venerii nascatria pe toti senatorii, ce venisera a i presentO decretele celea mai onorifice. Unii
credu, ch, voiindu a se-mild, sh fi fostu retienutu de
Corneliu Balbu; pecandu altii spunu, eh nunumai nu
s'a cercatu de felu a se sculti, ci anca sa fi facutu

o facia forte acra lui Caiu Trebatiu, ce i facuse

semnu a se ridicd. Acsta fapta a lui cu atfitu s'a
vediutu a fi mai de nesuferitu, cu cab' insusi, tracendu
cu carulu triumfalu pe dinaintea scauneloru tribuniloru, asia s'a indignatu de tare asupr'a lui Pontiu
Acuila, care singuru dintre colegii sei nu se-sculase,

inchtu strigh: Ei bine, tribune Acuilo, vino, de

mi recere republic'a! Si eh mai multe dile dearondulu n'a promisu nimului nemica decatu sub re-

www.dacoromanica.ro

54

stringerea afectata:

Deca acest'a va

fi si cu

voii'a lui Pontiu Acuila.

LXXIX.
La acesta batjocura facuta senatului despretiuitu
mai adause alta fapta si mai aroganta. Candu adeea
se-intorcea dela serbatorile latine intro achiamatiunile
nemesurate si ne mai audite ale poporului, nescine

din multime, punendu pre statu'a lui o cununa de

laura legata cu o fasia alba, era tribunii plebii, Epidiu Marullu si Cesetiu Flavu, dispunendu a se-lug
fasi'a dela cununa si omulu a se-inchide, Cesaru
maniatu SU pentru eh nu ia essitu bine incercarea
inaltiarii sale la regatu, sell, cum dicea densulu,
pentruch a fostu lipsitu de glori'a de a lu putea refusg,
Boise din dregatoria pe tribuni, certandu i aspru.

Cu tete acestea imputatiunea, c elu se-bate dupa

numele de rege, n'a putut'o scuturg de pre sine, macaruca poporului, ce l'a fostu salutatu cu numele de

Rege, i respunse: Cesaru su, nu Rege! si ma-

caruch la serbatdrea Lupercalieloru a respinsu si a

tramis'o in Capitoliu lui Joue celu pre bunu si mare
diadema, ce consulu Antoniu i o apropiase de capu
de mai multe ori in Foru. Mai adauge la acestea si
faim'a, ce se-totu mai intarig: c va sa se stramute
la Alessandria seu la Thu, ducendu totudeodata acolo
cu sine tete puterile statului, si ch va las& Roma
amiciloru, ct sa o aministreze, dupa cd a desecatu
Italia prin recrutari. Se mai dicea: ch in adunarea
cea mai aprOpe a Senatului, Cotta, unulu din XV.
barbati, insarcinati cu custodi'a cartiloru Sibiline, v
face motiunea: ca-sa se-ofereze lui Cesaru titlu de
Rege, scrisu fiindu in cartile Sibiline, eh Partii nu
se-potn invinge, decgtu numai de unu Rege.

www.dacoromanica.ro

55

LXXX.

Acst'a a fostu caus'a ce a facutu pe conjurati

a se-grabi cu intreprinderea loru proiectata, ea, sa nu
vina in necesitatea de a consimti cu acea propunere.
Deci svaturile, ce pana aci se-tienusera partialu si
se incepusera intre cate doui si cats trei, se-faceau
acum intr'o adunare de toti. Nice poporulu nu mai
era multiemitu cu starea de facia a lucruriloru, si 'si
(IA pe ascunsu si pe facia neplacerea cu domnfa, si
doria liberatori.89) Astfelu dupa primirea strainiloru

in senatu s'a gasitu unu placatu cu inscriptiunea:

Salutare! Sa nu arate nemine noului senatoru

calea la Senatu. Catra acestea se-cantau in vlogu
versurile:

Cesaru duce in triumfu pe Galli, acelasi i duce

si in senatu,
Gal lii depusera braciele,9) si se-imbracara cu
laticlavie.91)

Candu Cuintu Massimu, pe care l'a fostu substituitu in locu 'i de Consulu pre unu trimestru, si
Lictorulu l'a anuntiatu dupa datina la intrarea in

teatru, se-audi din tote laturele vOcea: Nu e elu

Consululu. Cestiu si Marul lu, dupa ce au fostu

scosi din tribunatu, capatara in adunarile elective

cele mai de apr6pe f6rte multe voturi pentru Consulatu. Pre statu'a lui Luciu Brutu, se-citie. inscriptiu-

nea: 0 de ai fi in viatia! La pre a lui Cesaru

acOst'a:

Brutu, caci a scosu pe Regi, s'a facutu primulu

Consulu;

Acest'a, caci a scosu pe Consuli, s'a facutu ultimulu Rege.

Conspiratatt contr'a lui mai multi de sessedieci,
fiindu capii conjaratiunii Caiu Cassiu, Marcu si Decimu

www.dacoromanica.ro

56

Brutu. Deocamdata erau nedeterminati, ch. Ore ucidelu-voru in campulu lui Martin, cu ocasiunea adunarii
elective, candu va chiamd triburile la votare, bnpartinduse in d6ue cete, din cari un'a sa lu dea josu
depre punte, era cealalta sa lu apuce si sa lu omOra;
au sa sara asupr'a lui in strat'a Sacra, seu la intrarea

in teatru? dar dupa ce s'a publicatu adunarea senatului in curi'a lui Pompeiu pre 15 Marte, fun, a semai indoui, preferira loculu si timpulu acest'a.

LXXXI.

Intr'aceea lui Cesaru i s'a proorocitu uciderea

prin semne evidente. Cu pucine luni mainainte colonistii asediati in Capua in puterea legii Julia, pe-

candu desgropau moriminte vechi spre a 'si face case,

ceea ce o faceau cu attu mai zelosi, cu eau ei gasia.
acolo Orecari vasa de arte antica, descoperira in morimentulu, in care se-dicea a fi fostu ingropatu Capis,

fundatorulu Capuei, o tabla de arama, pre care st

scrisu cu litere si vorbe grecesci acestea: Candu

vreodata ossale lui Capis se-voru scete la lumina, atunci unu descendinte din Julu se-va
ucide de man'a consangeniloru, si apoi mertea

lui se-va resbuni prin teribili plage venite

preste Italia. Si c sa nu i treca cuiva prin capu,

c acesta fapta ar fi o fabula au o plasmuitura, sa

scie, a Balbu, arniculu celu mai intimu a lui Cesaru,
ni o spune. Cu pucine dile inainte de finitulu seu

i s'a spusu, eh turmele de caii, pe cari i inchinase

dieloru candu cu trecerea preste Rubiconu, si i lasase
liberi fara pazitori, nu mai voru de locu sa manance
si se-vaita mereu.
Candu aduse unu sacrificiu Aruspicele Spurrina

l'a facutu atentu: c sa se-tema de unu periclu,

www.dacoromanica.ro

67

cb nu va trece preste idele lui Martie.

1.4,ra in

ajunulu acelorasi ide s'a vediutu o cta de paseri de

specia varia, venindu dintr'o dumbrava vecina, cit
goneseu pe unu regaliolu,99) ce fugise cu o ramura
de laura in curi'a lui Pompeiu, si o sfasia in bucati
aci. Era in ndptea, dupa care a rasaritu diu'a uciderii, Cesaru insusi s'a vediutu in sonmu aventanduse
uneori preste nouri, si altedati a di drpea lui Joue.
}Aza sociei sale Calpurniei i s'a aratatu, cit cade fruntariulu casei, pe barbatu-so ilu ucidu in bracele sale,
si apoi cit usiele camerei de dormitu se-deschisera de
sine. Athtu pentru acestea semne, clitu si pentrucit
nu se-simtii, bine Cesaru statA multu nedeterminatu,
ch dre sa se-tiena acasa mai bine si sa amane pentru
altadata ce 'si propusese a lucri cu senatulu; in cele

din urma, svaduitu de Brutu, c sa n'aduca pe senatori in stare a fi asteptatu in desertu de numerosi,
purcese cam pe la cinci ore.93) Scrisdrea, in care I
se descoperii cursele, inmanuata de nescine, o puse

intre alte chartii ce le tienea in man'a stinga, ca si

cum ar fi voiitu a o citi mai apoi. Dupa ce a sacrificatu mai multe victime fara a i se-arati semne
bune, intl.& in curi'a despretiuindu acsta credintia

religidsa; aci cu unu surisu ironicu dise lui Spurina,

voiindu a lu scdte proorocu mincinosu: Cit idele lui

Marte au venitu fara periclu, la care acel'a respunse: Au venitu, dar n'au trecutu.
LXXX.11.

Dupa ce a sediutu Cesaru, conjuratii sub aparenti'a a 'si manifesta respectulu i dedera rdta, si
Cimbru Tulliu, carele luase prim'a rola, s'apropiit in-

data de densulu casi cum ar vr sa i cra ceva;94)

ci denegandui-se, si facendui-se cu man'a semnu cfi

www.dacoromanica.ro

58

sa lasa pentru altu timpu, ilu apucit de toga de

ambfi umeri, si, candu Cesaru a strigatu: Dar aces t'a e viol en ti a! atunci unulu din fratii Casca ilu
ranesce in facia cevasi mai josu de giltu. Cesaru
apucandu braciulu lui Caeca ilu strapunge cu stilulu

de scrisu, se-c6rca a sari, dar e intardiatu prin a

dou'a lovitura. Cum a vediutu, cit din tote partile
vinu asupr'a i cu pumnarele scOse, 'si acoperl capulu
cu tog'a, si totudeodata cu man'a stinga trase sinulu
incretitu alu ei pana la calcaia, pentruca sa cadia cu
cuviintia avendu invalita si partea de josu a corpului.
In pusatur'a aceist'a apoi cadii mortu strapunsu de doue-

died si cinci de lovituri; numai la prim'a lovitura

scOse umi gemetu, dar vorba n'a datu desi unii dicu,
ch., vediendu si pe Brutu aieptanduse asuprai, sa fi
escbiamatu grecesce : S i tu, fa tulu me u! Dupace
'si a datu sufletulu , fugiendu toti , a jacutu catuva
timpu, pana candu trei sclavi seraci , puindulu intr'o

lectica, lu dusera acasa cu braciele atirnatrie. Si din

atatea rane, cum i se-parea medicului Antistiu, numai

un'a erit de mOrte, adou'a, ce o capatase in peptu.

Cugetulu conjuratiloru era : c corpulu ucisului sa lu
traga in Tibru, sa i confisce averile, sa i caseze faptele ; ci de fric'a lui Marcu Antoniu, a consulului, si

a lui Lepidu, maisterulu calaretiloru, se-abtienura.

LXXXIII.
Deci la propunerea lui Lucia Pisone, a socru-so,
testamentulu lui se desface si se citesce in cas'a lui
Antonin, ce l'a fostu facutu la 13. Septemvre a anului
trecutu in vil'a sa Lavicana, si l'a fostu datu in cu-

stodia la cea mai betrana din vergurele Vestaline.

Cuintu Tuberu ne spune : cit dela celu antitiu consu-

latu alu seu pana la inceputulu resboiului civilu in

www.dacoromanica.ro

59

testamentulu seu a pusu totudauna pe Pompeiu ereditoriu, si cit l'a cititu si soldatiloru intr'o athmare.

Ma in testamentulu celu mai din urma a lasatu trei

ereditori, pe nepotii dela surorile sale, pe Caiu Octaviu

preste trei din patru parti, era pe Luciu Pinariu si

pe Cuintu Pediu preste cealalta parte a patr'a a
averii. Catra acestea in calchiulu testamentului pe
Octaviu l'a adoptatu si in familia, lasandu i numele
Mai multi din ucidiatori erau dechiarati de tutori ai fiiului seu ce i s'ar put nasce. Pe D. Brutu95)
ilu numise si intre ereditorii secundari. Poporului
prestetotu i a lasatu gradinile sale de langa Tibru,
si de omu cte trei sute de sestertii.
seu.

LXXXIV.
Dupace s'a publicatu diva inmorimentarii, se-re-

dick in campulu Martiu rugulu langa morimentulu

Juliei, si inaintea rostrului se-inaltik o capela aurita
dupre modelulu templului Venerii nascatria; in lein-

trulu acesteia stA unu patu de eburnu, asternutu cu

auru si purpura, si la capu o trofea cu vestmentulu,
in care fusese ucisu. Aducatoriloru de daruri,96) parandu ck nu li va ajunge diva, li s'a disu, cii, fara
a se tiene de rinduiala,97) sa duca totu omulu pre vercare strata a Romei i va, plac6 darulu in campulu
Martiu. Printre jocurile de ingropatiune, spre a descepti, in dmeni compatimire catra ucisu si ura contr'a

ucidiatoriloru, s'au cantatu din Judeciulu armeloru

lui Pacuviu bucati ca.:
Deaceea i am conservatu io, ca-sa fia eine sa me
perdia! si altele din Eles tr a lui Attiliu de asemine
cuprinsu.

In locu de panegerica consululu Antoniu puse a

se-citi de Eroldu decretulu senatului, prin care i s'au

www.dacoromanica.ro

60

fostu datu tete onorele divine si umane; totu asia si

juramentulu, prin care se-legasera toti senatorii spre
apararea acestui omu; la care dela sine adause pre
pucine. Patulu de merte, ce a fostu asediatu inaintea
rostrului, ilu purtara in foru parte magistrati in functiune, parte de cei emeritati. Pecandu unii voiiau a

In arde in capel'a lui Joue Capitolinu, era altii in

curia lui Pompeiu, 'Seca fora veste s'arata doui nemincinsi cu sabia si purtandu doue darde in
mana, si i punu focu cu facliele aprinse. Intr'o clips
multimea ce 80, in pregiuru gramadira surcele uscate,
scaune si banci, si totu ce li venia, in mana; apoi
fluerasii si actorii se-desbracara de vestmentulu, cu
care remasu dela triumfuri se-imbracasera pentru anoscuti ,

cesta solenitate , lu rupsera in bucati si in aruncara

in flacare; totu asia si veteranii militariloru legionari

armele sale , cu care se-ornasera pentru serbarea inmorimentarii ; multe matrdne sculele sale ce le purtau,
precum si bumbii98) si pretestele copiiloru. In mediloculu acestui doriu generalu multimea streiniloru prin
adunari partiali isi manifestara gelea fiacare dupre datin'a sa; dar mai alesu judeii, cari cercetara rugulu
mai multe nopti doarindulu.
LXXXV.

Indata dela ingropatiune plebea a alergatu cu

fade la casele lui Brutu si Cassiu; cu greu respinsa
de acolo intalnindu in cale pe Elviu Cinna si din
erdre luandu lu de Corneliu, pe care lu caua, c pe
'unulu ce cu o di mainainte in adunare publica vorbise forte reu de Cesaru , ilu ucidu si capulu infiptu
in lance ilu perta prin cetate. Dupa acest'a i inaltiara
o columna mai de douedieci de urme in foru stante
dintr'o unica ptra de Numidia cu inscriptiunea: Pa-

www.dacoromanica.ro

61

rintelui Patriei. Multu timpu sacrifica aci, facea

promisiuni, si impaca unele certe jurandu pre numele
lui Cesaru.
LXXXVI.

La unii din ai sei Cesaru li a lasatu banuial'a:

ch densulu nice n'a voiitu sa mai traisca, nice sa 'si
mai caute de sanatate, ce nu pr era inflorita; si eh
din acsta causa sa nu fi luatu in bagare de sama,
nice semnele dieiloru, nice svadurile amiciloru.

Era

unii suntu cari credu, ch, intemeiatu pre acelu din

tirma decretu alu senatului si pre juramentu, 'si a
departatu elu gard'a din spanioli ce lu insociau cu
sabiele. Din contra altii su de parere, ch. Cesaru sa
fi vrutu a cada mai bine odata victima la cursele
ce lu amenintia, din tate partile, decatu sa fia pururea
cu fric'a in inima. Infine sunt si cari istorisescu, eh

avea datin'a a dice: Ca nu e atatu interesulu seu,

catu alu republicei, ca, sa remana in viatia. Catu
pentru sine, elu demultu a ajunsu la culmea puterii
si a gloriei. Dar republic'a, dam ki i se-va intempla
ceva, inlocu de a capata repausa, va aye din contra
a trece prin suferirea resboiieloru civile la o stare
si mai trista.
LXXXVIL

In ce sunt toti uniti este: ch, mdrtea i a venitu

chiaru asia cum a fostu dorit'o. Caci odata citindu
in Senofonte, ch. Ciru in betezirea so. cea din urma
ar fi facutu dispusatiuni cum sa se-ingrpe, plinu de
indignatiune catra o marte atatu de lenta, 'si a poftitu sie o mdrte rapede si neasteptata. Si in diu'a
inainte de ucidere'i, fiindu la cina la Lepidu si venindu asupr'a mesei vorba, ca ce felu de mrte ar fi

www.dacoromanica.ro

62

mai de doritu, densulu a vrefiratu pe cea mai iute si

Fara veste.

LXXXVIII.
Perl in etate de cincidieci si sesse de ani, si fh
numeratu intre diei nunumai Fin gur'a ofici6sa , ci
si din convingerea poporului. Si in adeveru la jocurile, ce indata dupa apoteosarea sa, i le a consantitu
pentru prima data ereditorulu Augustu, s'a vediutu
pre ceriu o stea comata , stralucindu septe dile dearondulu, si resarid, pela unusprediece 6re, si t6ta lumea
credea , ch, aceea e sufletulu lui Cesaru, primitu in
ceriu.

Acst'a e causa, eh elu se-inchipuesce cu o

stea in crestetulu capului. Curia, in care fusese ucisu,

s'a muruitu prin decretu, totu aseminea s'a decisu, cO,
Idele lui Marts sa se-numiasca p aricidiu, si in acea
di nice odata sa nu se-tiena senatu.

LXXXIX.
ra dintre ucicliatori mai nice unulu n'a remasu
in viatia dupa densulu in trei ani, si nice unulu n'a
muritu de m6rte buna. Toti condemnati la m6rte,
perira unii prin nauifragu, altii in bataiia, unii sesinucisera cu acelasi pumnariu, cu care au fostu strapunsu pe Cesaru.

Note la Julia Cesarn.

****1) Cap. I. De6race tote biografiele urmatOrie se-vedu a fi concepute dupre acelasi planu, urdiendu adeca dela genealogi'a Imperatului respectivu,
este probaveru ch Svetoniu si pe Cesaru asia l'a inceputu. Prin urmare ad e lacun'a de genealogi'a lui.

www.dacoromanica.ro

63

2) Sequentibus Cons. Anulu la Romani seinsemn6, cu numele Consuliloru In functiune, si, deo-

race Consulii in republica se-alegeau pe totu anulu,

Sequentibus Cons. v sa dIca anulu urmatoriu.
3) Adeca inainte de a fi inbracatu tog'a virila.
4) Cap. H. Clientii.
6) Decoratiunile militari la Romani erau: hasta

pura = lance simpla; armillae = braciare de auru

Mu de argintu; torques = lantiuri de metalunobilu; phalerae = ornamente la peptu. Mai onorifice anse erau cordnele su cununele de specie varia: corona obsidionalis, cu care se-onoth dueele
ce scapi armat'a din verunu periclu; triumphalis,
eth de laura, si o purd ducele triumfatoriu; myrta
su ovalis, usitata in ovatiuni su pela triumfuri mai
mici civica, eth de stejariu, o capati care scap
din periclu viati'a verunui cetatianu romanu, cu care
erau impreunate si 6recari drepturi de on6re; muralis, ce se-da pentru assaltarea murilorn si eth de

aura; valaris Sen castrensis, ce o capath, carele

lu cu assaltu valulu taberei inimice.

6) Cap. DI. Meruit
servi, militari, l'am datu
cu merui, vorba usitata de Ardeleani.
7) Cap. IV. Vir consularis et triumphalis.
Odata pentru totudaun'a insemnitmu: c consularis
barbatu, care au fostu Conn lu, mai tardiu si

onoratu cu titlu de Consulu; era triumphalis

care a tienutu triumfu.

8) Rodu, insula in partea ostica a marii medieterane.

9) Cap. VI. Eth veche datin'a la Romani a seface atari panegerice numai la matr6ne betrane; Ceearn a fostu celu anthill, care 'si a laudatu pe soci'a
s la ingropatiune, m6rta de tenera.

www.dacoromanica.ro

64
10)

Casa = familia (dinastia)

p. e.

cas'a lui

Davidu in s. script.

") A Deae-Bonae, celebrata de femei, undo

barbatiloru II era proprita intrarea sub pedps'a sacrilegiului.

12) Cap. VII. Romanii indata dupa cucerire im-

partira Spania in citeriore = Spania ostica, si ul-

tariore = cea vestica.

13) Spresiune biblica: Adam a cunoscutu pe Eva

etc. intrebuintiata ca eufimismu.
14) Cap. VIII In Gallia Trapadana sett dincolo de Padu.
15) Cap. IX. Despre aeasta conjuratiune vedi
Sallustu Cap. XVII si XVIII, unde nu se-face amintire despre Crasu nice Cesaru.

16) Magister equiturif = primulu subcomandante =-- locotienentele Dictatorului.

17) Cap. XI. Plebiscitu = decretulu poporului.
Is) Cap. XIII. Isauricu si Catulu, doui barbati

cei mai illustri pe atunci in Roma.

19) Cap. XIV. Citesce'i cuventarea in Sall. C. LI;

totu la acest'a si pe a lui Catone c respunsu C. LII.

20) Ca p XV. Cesaru alesese pentru motiunea
so. incontea lui Catulu momentulu, candu senatorii,
amicii acestui'a si de acelasi partitu, aveau sa insociasca pe noui Consuli la Capitoliu.
21) Cap. XVII. Chirographus = scrisdre de
man'a sa.
22) Era datina a Ilia zelage spre a constringe
sen pe cei judecati a implini sententi'a, su pe cei
chiamati la judecata a se-infaciesia la terminu. Asia
se-vede a i se-fi intemplatu si lui Vettiu. Elu fara
indouiala n'a venitu a'si sustiene acusatiunea, ce a
fostu redicat'o contr'a lui Cesaru.

www.dacoromanica.ro

-- 65
23) Cap. XVIII. Dupre legi cei ce aveau a tiene

triumfu era oblegati a astepta afara din Roma; era

cei ce se-candidi la Consulatu trebuia sa fia presenti
in Roma. Cesaru, care venise in ajunulu Comitieloru Consulari sell a adunarii elective de Consuli,
strimtoratu intre aceste doue legi opuse interesului
seu,

si de a tiene triumfu si de a voii a fi alesu

Consulu, tramise pe amicii sei, ci-sa era dela Senatu voil'a spre a se candida la Consulatu si in lipsa
seu nefiindu presente.
Cititorulu sa 'si insemne
acesta pretentiune la privilegiu alui Cesaru, cad cum

vt ved, ea a statutu un'a din principalile cause la

Ma deastadata cererea
lui Cesaru se-franse de constanti'a lui Catone, carele
cu legea amana a battle() cu suceesu.
inceperea resboiului civilu.

24) Ca-.
p XIX. Optimatii in prevederea de a
lipsi pe Cesaru de medie de a strica republi-

cei, mi voiiau a i da, de gubernatu o provincia, pentru a careia tienere in ascultare sa fia necesaria mana
armata si sume de bath mai mari.
25) Acesta unite facuta intre numitii barbati e
cunoscuta in istoria sub numirea de: antaiulu Trium-

viratu.

26) Cap. XX.

Acestu Buletinu seu Monitoriu,

cea mai antaia foiia oficisa, numita Acta diurna,

a fostu c tete faptele lui Cesaru in aeestu Consusulatu democratica, prin care sa se controleze Senatulu sell mai bine Optimatii.
Este adeveratu eh
Anna les Maximi, redigate de Pontificele Macsimu

aunt si mai vechi, ele anse contieneau mai multu

&Ilse oficise si nu se publicau.
27) Publicani
vamesi, arendatori de vamile
fiscului: deorclinarn din classea calaresca.
5

www.dacoromanica.ro

66

28) Pela trei (fore dupa prandiu. Suetonu insemnza acst'a ca sa demustre catu de iute lucra Cesaru.
29) Clodiu ur pe m6rte pe Cicerone; voila di

sa se-faca tribunu plebii numai cd sa i p6ta strica.

Dar elu era Patriciu, cit atare nu putea fi tribunu
plebii. Se-facA deci cu ajutoriulu lui Cesaru pleb eu

adoptanduse de unulu din plebe.

Urmarea a fostu
acusarea si essiliulu lui Cicerone.
30) Cap. XXII. Alusiune la relatiunile lui cu
regele Nicomediei narate in Cap. II.
31) Cap. XXIV. Coifulu legiunariloru era insemnatu cu o priveghitoria.
32) In numerulu acest'a era si Catone.
33) Suplicationes. Asemene dile- de serbatori
se-tienea candu dupa ver o victoria insemnata Senatulu da, ordinu, ca sa se-deschidia templele in numele
Imperatorelui su a ducelui si sa aduca dieiloru multiemita. Mai antgiu tieneau numai o di, mai tardiu
mai multe, pana candu supt Cesaru se-multiera pana
la patrudieci.
34) Cap. XXVI. Macellarii, lat.
36) Cap. XXVIII Prin care se-opria ca nimene sa
nu p6ta concura la Consulatu, d6ca nu va, fi presentu.
36) Adeca de a put6 candida la Consulatu si in
lipsa.

37) Cap. XXX. Adeca fara ostire.

38) Cap. XXXLEI Atat'a avere trebuia sa alba
unu cavaleru romanu.
39) Cap. XXXV. Cu ocasiunea acst'a a scrisu

eh la unu amicu in Roma: veni, vidi, vici.

40) La Tapsu pe Juba si pe Scipione; la Munda
pe fii lui Pompeiu, din earl Cneiu fil ucisu in fuga,
frate-so Sestu a scapatu..
41) Cap. XXXVII. Trofeele in triumfulu Gallicu

www.dacoromanica.ro

67

erau de lemnu de chitra, iu celu Ponticu de acantu;

in celu Alessandrineanu de scoice de tortu6sa su
tlestOsa, in celu Africanu de osu de elefantu, in celu
Spaniolu de oeelu pilitu.
42) ca--.
p XXXVIII. Candu venise pentru prim'a

data c vincitoru in Roma, dupa fugirea din Italia

a hii Pompeiu.
4") Cap. XXXIX. Vergiiu in Eneida Lib. V. v.
545 face descrierea acestui dantiu.
44) ca_p XLI. Ce se-cuvenia comitieloru consulari si altoru adunari elective.
45) Tribus = amu put dice corporatiuni.
4) prin Su Ha.

47) Nu in foru.
48) Cap. XLII.

Motivulu politicu alu acestei

mesure luata de Cesaru a fostu: ca intre pastori sa
se-inmultiasca nascerea de cetatiani liberi, ceeace seangusta prin militaritu.
49) Nice ca i au iertat'o acst'a Catilinarii, cari,
cufundati in detorii, 'si despretiuia averea propria si
poftea pe a altor'a.

50) In sum'a acst'a detorii sa 'si lasa mosiele

la creditori.

51) Atari colegie (o specie de cluburi) cu statute religi6se si adunari regulate eran nenumerate in
Roma, care anse tote stau sub privegbierea statului.
Multe goniau seopuri politice, intrige electorali sal.
n Cap. XLIII. Repetundarum convicti = odata
pentru totudeaun'a o damn: cu mancatorii.
53) Cap. XLIV. Invatiatulu si cunoscatorulu celu
mai mare de literatur'a romana pe acelu timpu.
54) de Corintu.

55) Cap. XLV. Comitialis morbus. Asia senumesce epilipsi'a lat., caci adunarile se-suspendau,
5*

www.dacoromanica.ro

68

dca se-intempla a fi cineva in cursulu loru atacatu

de acestu morbu.
56) Cap. XLVIII. Cin'a, nu prandiulu, era la
romani mancarea principale, cum e si astadi la poporulu nostru tieranu.
57) Cap. XLIX. Bithynia quidquid
Et paedicator Caesaris unquam habuit.
Spre a pretiui imputarile ce so-facu castitatii su
pudicitiei lui Cesaru aci si in Cap. II., comparza si
Not. Cap. X. Domitianu. Cad, dca pe timpulii ace-

stui'a anca se-mai afia in poporu atat'a delicatetia

morale, cii.-sa noteze cu not'a neincrederii pe cei dati

la Vinerea nefanda: cu catA mai simtitoru cauta sa

fia acelasi pe timpulu lui Cesaru, care era mai aprpe
de primitivele moravuri romane
de prisci mores.
58) Sp on da va sa dica laturea de catre parete
a patului. Barbatii si la romani puneau pe sociele

sale sa se-culee in partea de catra parete a patului.

59) In sensulu cum iau franca vorb'a acsea.
60) Tnrnatoriu de vinu = paharnicu.
69 Gallias Caesar subegit, Nicomedes Caesarem.
Ecce, Caesar nunc triumphat, qui subegit Gallias:
Nicomedes non triumphat, qui subegit Caesarem.

62) Cap. L. Adeca nu e computata in suma.

Malitra acestei disa spiritase jace in duplicitatea

vorbei deducere, ce odata semnifica proprie: a subtrage (din suma); altadata improprie: a duce (acasa).
63) Cap. Lill. Verde = prdspatu.
64) Cap. LIV.

Aliati.
65) Cap. LV. Divinatiunea, adeca cuventarea prin

care 'si a sustienutu pretentiunea de a acusa densulu

pe Dolabela contr'a mai multoru pretendenti.
66) Cap. LX. Castra o dan en tabera dela ta-

www.dacoromanica.ro

69

bernaculum .-- cortu = tenta. Dicuntur tabernacula

a similitudine tabernarum. Fest.
67) Vedi de Bello-Gallico Lib. L Cap. 25.
68) Cap. LX11 Acuilifer = stegaru = acera-

feru = purtatoru de aquila.

69) Cap. LXV. Fortuna in test. lat. ce aci semnifica avere si nascere -= stare = avere in sensulu
usitatu la rumanii munteani.
70) Cap. LXVIL Commilitones = cameradi.

71) La romani a se-lasi sa i cresca barb'a si

parulu capului era, semnu de doritt si de gele.
72) Cap. LXX. Cuiriti, cum am dice ceta-

tiani, burgeri, era nu militari.

73) Cap. LXXI. Clienti = emenii cuiva, ce
tienu de ver o casa mare, sunt sub protecti'a ver

unui putinte.
74) Cap. LXXIII. Calvu a fostu unu poetu liricu

si satiricu, amicu lui Catullu, care scrise contr'a lui

Mamurra, unu favoritn desfranatu a lui Cesaru, ba
citimu la Catullu poesii grosolane nefundate chiaru si
contr'a lui Cesaru.
79) Cap. LXXIV. Indurarea aci sta eh nu l'a
mai torturatu.
76) P. Clodiu, cu ocasiunea ceremonieloru religi6se dela serbat6rea Deae-Bonae, la care intratulu
era opritu barbatiloru, fa gasitu stravestitu ca muiere

in cas'a lui Cesaru, ce era atunci pretoru si pontifice.

Compareza si Cap. VI.

77) Cap. LXXV. In Spania candu Cesaru sebatea contr'a lui Afraniu si Petreiu.
78) Partisanii lui Julia Cesaru.
79) Cu acesta ocasiune percurentu sierele calare

mai strigase: Militarule, isbesce in facia," ceea

ce i a si asecuratu victori'a. Caci armat'a Pompeiana,

www.dacoromanica.ro

70

constandu mai alesu din juni patriciani, acestia de

frica, cd sa nu li se-deformeze frumseti'a prin ver o
rana, capatata in facia in resboiu, int6rsera dosulu.
80) Cap. LXXVI. Locu uncle sedea senatorii
in spectacle.

81) Erit ritu, c6, in pomp'a Circense sa se-p6rte

Lui Cesaru i sein procesiune chipurile dieiloru.

fac on6rea a se-purti si ic6n'a lui intre a aieiloru.

82) Pre asemine perini se-ducea idolii in pro.

cesiune.

83) Flaminu = preotu, ce avea a implini ceremoniele religi6se pentru Cesaru, adoratu cdsi unu
Pana aci erau Flaminii lui Joue, Marta si
dieu.
Quirinu sn Romulu.
84) Lupercii erau preotii lui Panu. Ei erau impartiti in dodo, colegie: in Cuintiliani si Fabiani; CeBaru a creatu pe alu treilea, ai earuia membri senumiau Juliani.
85) Lun'a Juliu, ce mai inainte se-numia Quintilis.
86) Acest'a se-numid Caniniu Rebilu, despre care
Cicerone a disu cu ironia: Avemu unu Consulu fOrte
veghitoriu, caci in totu Consulatulu n'a durmitu.

87) Cap. LXXVIL Statulu sunt io, dicea Ludovicu XIV. Tronulu e nimic'a, o bucata de lemnu
imbracata en catifea (barsionu), dicea Napoleonu I.
modernii Cesari.

88) La romani, c6, si la noi, a nu sci literele v-

sa dica ignoranti'a cea mai mare. Aci ansa Sullam

nescisse litteras" a lui Cesaru insemnza, cum sedice astadi: Sulla a fostu prostu, eh a depusu dictatur'a.

89) Cap. LXXX. P6te sa fi fostu acest'a parerea conjuratiloru despre spiritulu poporului, caci
omulu erede bucurosu ce doresce. Dar faptele, eve-

www.dacoromanica.ro

71

nite dupa uciderea lui Cesaru, dovedescu, ch profa. num volgus a pututu fi ver ce numai republicanu nu.

9 9) Br aca su br a ca e, lat. = pantaloni, cioreci

lungi si largi legati josu, unu vestmentu gallicu: d'aci
e si ardelenesculu bracinariu, bracii.
91) Vestmentu senatorescu.
92) Cap. LXXXI. Pitulice.

93) Cam intre 10-1 1 ore, cum computhmu acum noi.

94) Cap. L.Xxxii. Ca-sa i amnestieze pe frateso, ce era, estieratu.

96) Cap. LXXXIII. Cari, la casu de mrte a
celoru primi, intrau densii in dreptulu de ereditori.
96) Cap. LXXXIV. Acestea st din vestmente,
arme, ornamente, miresme, si s'arunca in fiacar'a rugului in onarea mortului.
97) Era acest'a: antaiu veniau magistraturele si
senatulu, apoi calarii, apoi militarii, apoi poporula in
sieru dupre triburi.
98) Copfi de nobili purtau, catu erau pretestati,
lantiuri de auru la gettu ca amulete.

www.dacoromanica.ro

Cesarulu Octavianu Augustu.

Ch.

I.
farailra Octavia a fostu anca din vechime

tufa din celea mai insemnate din Velitri,') ne dovedescu mai multe documente. Cad unu suburbiu, in
partea cea mai impoporata a acestui opidn se-numid,
anca de multu 0 ctaviu, sl se-arat acolo unu altaru,
inchinatu lui Octaviu, intru memori'a, ch, alesu de
duce intr'unu resboiu cu vecinii, aducendui-se scirea,
pecandu tocm'a aducea jertfa lui Marte, despre rapedea incursiune a inimicului, luh intrinsecele semicrude
de pe focu, le taih, alergh la bataiia si se-intrse
triumfatoriu. Se mai afl anca2) si unu decretu co-

munalu, prin care se-punea la cale, ea si in venitoriu

totu in istu modu sa se-oferesca intrinsecele, c jertf'a
lui Marte si remasicele victimei sa se-dea Octaviloru.
IL
Acsta familia, alesa de regele Tarcuiniu Priscu
intre familiele romane , si apoi inaltiata de Serviu
Tulliu la patriciatu, in cursulu timpurioru a tracutu
la plebe, si numai dupa unu intremediu lungu de
timpu se-intrse rasi intre patricii cu voira lui Juliu
Cesaru.3) Celanthiu din acsta familia, care capath
magistratur'a prin alegerea poporului,4) a fostu Caju
Rau. Acest'a in rangu de Cestoru a facutu pe Cneiu
si Caiu, dela care deriureza celea doue linie ale familiei Octaviloru, a caroru srte a fostu fOrte diferita.
Cneiu adeca si toti descendentii sei imbracara mien

mai inalte magistrature in statu; pecandu Caju cu

www.dacoromanica.ro

73

purcediatorii sei, su din caprieiulu sortii, su din

voii'a propria remasera in ordinea calarsca pana la

tatalu lui Augustu. Stramosiulu lui Augustu a servitu
in calitate de tribunu militariu in alu douilea resboiu
punieu in Sicilia sub comand'a lni Emiliu Papu.5)
Mosiu-so, multiamitu cu functiuni municipali si bucuranduse de o avere mare, ajunse la adunci betranetie
in repausulu celu mai linistitu. Dar despre acestea
vorbescu altii. Ce s'atinge de Augustu insusi serie:

c se-trage numai dinteo familia calarsca, veche si

bogata, din care tata-so a fostu celu antidu senatoru.

Marcu Antoniu i imputa: c stramosiulu lui sa fi

fostu unu iertatu din satulu Thurii, funariu de profesiune; era mosiu lui schimbatoriu de bath. Mai multu

de atat'a n'am pututu descoperi despre stramosii lui

Augustu din partea patrna.

IlL
C. Octaviu, tatalu, se-bucur din tineretie de o
avere si stima mare, si me miru, cum unii serfitori
ilu facura si pe acest'a schimbatoriu de bath, si disera,
c. ar fi fostu unulu din aceia, de acaror'a medilocire
se-servid. in afacerea de alegeri in campulu Martiu.
Inadeveru crescutu in avers mare lui i fil usioru si

a castig magistrature si a le aministr bine de minune. Dupa pretur'a s, sortiendu-i-se Macedonia de

provincia,5) pre cak a nimicitu remasitiele fugitive
din cetele lui Spartacu si Catilina, ce tienea ocupatu
teritoriulu Thurinioru, si astfelu 'si a implinitn misiunea straordinaria, cu care fusese insarcinatu de
Senatu. Provinci'a 'si a aministrat'o cu atat'a dreptate, cu cfita bravura. Batit intr'o bataiia mare detotu

pe Bessi si pe Trachi, si en socir) s'a purtatn asia

de intieleptiesce, nctitu s'afia epistole de ale lui Marcu

www.dacoromanica.ro

74

Tuliu Cicerone, prin care svaduesce pe frate-so Cuintu,

ce pe acelasi timpu aministri Asia in calitate de

proconsulu cu faima rea, si lu ind6mna, ea, in castigarea socioru sa ia de modelu pe vecinulu seu Octaviu.
IV.
Dupa int6reerea sa din Macedonia fh suprinsu de
m6rte rapede mainainte de a se fi pututu anuntilt intre
eandidatii la consulatu. Lash dupa sine trei copii, pe
Octavia mai mare ce o facuse cu Ancaria, pe Octavia
mai mica si pe Augustu, ce i avuse cu Atia. Atia

a fostu fet'a lui Marcu Atia Balbu si a Juliei, sor'a

lui Caju Cesaru. Balbu, dupre tata se-txagea din Aricia

si numera in familra sa mai multi antenati de rangu

senatorescu, era dupre mama st in cumnatia forte

strinsa en Pompeiu celu mare. A fostu pretoru si

unulu din acei douedieci barbati, cari in puterea legii

Julie8) imparti intro plebei ogorulu Carapaniei.
Ma
totu acelasi M. Antoniu , care cauti eu despretiu si
asupea originii maternali a lui Augustu, i imputa: eh
stramosulu lui sa fi fostu Africanu do origine, si eb.
sa fi essertiatu in Aricia profesiunea candu de perfumatoru, eandu cea de morariu.9)
Cassiu din Parma,")
inteun'a din epistole, tracteza pe Augustu nunumai
eit pe nepotulu unui morariu, ci si elt pe unulu de

schimbatoriu, eandu scrie: Farina mamei tale ve-

nial, dela m6r'a cea mai miserabila din Arieia,

ce o pisi bietulu schimbatoriu din Nerulu cu
manila sale cele pline de imulu") argintului.
V.

Augustu s'a naseutu sub consulatulu lui M. T.

Cicerone si alui Antonin in IX cal. Oct. seu in 23
Septemvre eu pucinu inainte de resarirea sOrelui in

www.dacoromanica.ro

75

regiunea Palatinulni langa capetele bouiloru in Roma,

wide acum s'afla o capela, facuta mi tardiu dupa

mrtea lui. Caci, cum sth scrisu in actele Senatului,

dupa ce C. Letoriu, unu june de familia patriciana,

acusatu pentru adulterin, intre alte motive, cum era
etatea si nascerea sa, spre a i se-mai muiii pedps'a,
ar fi adusu inaintea parintiloru adunati si acel'a, eh
densulu este posesorulu si asia dicendu paraelisia-

riulu15) acelui ken, ce l'a fostu atinsu mai antaiu

indieitulu Augusta nascenduse,13) si dupa ce s'a rugatu, ca, pentru charulu acestei dieitati, casi proprietate a sa, sa fia iertatu
se-decretit: ci acea parte
a casei sa se-prefaca untiunu ken santitu.
VI.

Se-arata anca si acum in mosi'a srramossca de

langa Velitre loculu, unde i s'a facutu prim'a educatiune; e unu spatiu acel'a de forte mica estinsiune,
ca-si candu ar fi o camara de bucate. Intre vecini
se-tiene credintia, cit sa se-fi nascutu aci. A intro.
aci fara trebuintia si fara santa sfiala, se-socotesce
pecatu.

Este o veche credintia, eh celor'a cc infra

acolo orbesce li se-infaciesSza o aratare inspaimantatdria. Dar acst'a apoi s'a si adeveritu. Caci, candu
noulu proprietaru alu vilei sett din intemplare, su
ca-sa cerce, s'au fostu dusu ea sa se-culce acolo, s'a
intemplatu, ca dupa pucine ore din npte sa fia aruncatu afara printr'o putere rapede si necunoscuta, si

apoi s'a gasitu en asternutulu mai mortu inaintea

p drtei.14)

VII.
Ca copilu i s'a pusu conumele de Turinu, sett
intru memori'a originii Parintiloru lui, sett pentruch

www.dacoromanica.ro

76

tata-so Octaviu se-batuse contr'a sclavioru fugiti in

tienutuln Turiniloru, unde s'a fostu nascutu nu de
multu. Dis'a, eit elu cu adeveratu a, purtatu conumele Turinu, o potu prob cu unu documentu securu.
Am datu adeca presto unu vechiu portreta in bronzu,
celu intipuii ca, copilu, pre care stA, scrisu en litere
de feru mai sterse acelu nume; acesta iconitia io am
dat'o Imperatului men,15) care o conservza'6) in cabinetulu de durmitu intro larii sei. Catra acestea si
M. Antoniu ilu numesce desu in epistole in batjocura
Turinu. La acst'a Augustu nu respundea mai multu,
decittu eh se-mira cum i se-pdte lui imput m o rusine numele seu de mai nainte.
Mai tardiu a luatu
conumele de Cesaru si apoi de Augusta; pe eau an-

taiu in puterea testamentului lui Juliu Cesaru, pe

celu de aln douilea dupre parerea lui Munatiu Planeu. Opinandu adeca unii, eit sa se-nun:Let:Ica Romulu

c unu ak douilea fundatorn ak Rumei, a vincitu

parerea: "el mai bine sa i se-thea Augustu, nunumai pentru eh e mai nou, ei si caci a cu multu mai
maiestaticu: de 6race si locurile sante, uncle augurii
tienu ver o tieremonia de santire, anca se-numeseu

augusta (santite), dela vorb'a auetus (plinitate de

norocu), sett

dela gestulu si gustulu paseriloru,

cum sicEnniu invatia prin vorbele:

Augusta augurio postquam inclyta condita Roma
est.

Dupa ce s'a fundatu marit'a Ruma cu auguru

sacru.

'VIII.

Candu erlt de patru ani a perdutu pe tata-so;

era in etate de douisprediece ani a tienutu euventare
de lauda la ingropatiunea matusi sale. Apoi la patru

www.dacoromanica.ro

77

ani dupa acest'a a imbracatu tog'a virile, la triumfulu

Africana '7) a lui Cesaru f danuitu cu ornamente de
on6re militarie, desi fiindu pro june nu luase nice 0
parte la resboiiu. Ma nu multu dupa aceea, abea
sculatu dintio betejire, urmandu unchiusio-so, candu
se-ducea in bataiia la Spania asupr'a fiiloru lui Cneiu
Pompeiu, insocitu numai de pucini pre o cale amenintiata de inimici, dupa ce suferise si unu nauifragiu,
i castigh in gradulu celu mai mare apretiuirea, laudata fiindu pelanga zelulu aratatu pre cale si pentru
firea st cea buna. Pe candu Cesaru pregatea espeditiunea contr'a Daciloru si de acilea contr'a Partioru,
Augusta I'll tramisu inainte la Apolonia, unde s'a pusu
pe invatiatura. Cum a aflatu despre uciderea unchivso,

si c insusi e lasatu ereditoriu, stat multu pe

ginduri sa chiame 6re intr'ajutoriu legiunile vecine;

ci acestu planu ca pripitu si nematuru fii lapadatu.
Mergendu apoi la Roma, primi eredietatea, desi mam'a
s stk, la indouila si tata-so vitrigu Marcia Filipu,
barbatu consularu, ilu desvatuik en totuadinsulu. Si
astfelu, dupa ce si a facutu ostire, din timpulu acest'a
a domnitu preste Statu deocamdata cu Marcu Antoniu

si Marcu Lepidu, apoi numai eu Antonia mai douisprediece ani, in celea din urma numai singuru in
cursu de patrudieci si patru de ani.
IX.
Dupace am spusu momentele principalie din viatra

voiu descrie acum partile cite una , dar nu in

sieru cronologicu, ei dupre nessulu intrinsicu alu fapteloru, c naratiunea mea sa fia cu atiltu mai chiara
si sa se-p6ta pricepe mai bine. Cinci resboiie civile
lui ,

a avutu elu: celu dela Mutina,'8) dela Filipi, dela

Perusin, din Sicilia si dela Actiu. Din care cell]. mai

www.dacoromanica.ro

78

antaiu si celu mai din urma ilu purth incontr'a lui M.

Antoniu, alu douilea asupr'a lui Brutu si Cassiu, alu
treilea contr'a lui Luciu Antoniu, fratele Triumvirului,
alu patrulea incontr'a lui Sestu Pompeiu, fiiulu lui
Cneiu Pompeiu.

X.

Inceputulu si caus'a la tote acestea resbOiie a

venitu de acolo, ch Augustu, crediendu a fi de cea
antara obligatiune a sa, spre a resbuni uciderea Unchiu-so si a i sustien faptele lui, indata ce s'a rentorsu dela Apol Ionia, se-determinh a lovi cu puterea
peneasteptate pe Brutu si Cassiu, si, caci acestia se-

subtrasera prin fuga dela periclulu prevediutu, a i

ataca pre calea legii si, macarch erau absenti, a i
acusa pentru crim'a de ucidere. Deocamdata dede
insusi jocurile pentru victoriele lui Cesaru, pentruch
cei insarcinati prin functiune le la acsea, nu cutezara
a o face. Si pentru cti sa 'si pita pune in lucrare
si celelalte planuri ale sale cu t6ta energia, se-inscrise
c candidatu pentru tribunatulu plebiP9) in loculu
tribunului ce murise din fatala intemplare ,50) desi
era patricianu, fara sa fia anca senatoru.29 Vediendu
anse, ca M. .Antoniu, Consulu, dela care asteptase
ajutoriulu celu mai mare, i se-opune nisuintieloru sale,

si a nu lu lasa a se-folosi la nice unu casu nice de

dreptulu publicu si indatinatu pana nu ht cumpara
cu celea mai grele sume de bani, a tracutu la optimati, cari, cum simtise , nu lu avea la inima pe
Antoniu, din causa mai alesu ch elu tienea pe Decimu

Bruta inchisu in Mutina si se-opintea alu sc6te cu

bataiia din provincia, ce acest'a o capatase dela Cesaru, si in care a fostu intaritu din partea senatului.
Deci din indemnulu unoiu soci in politica tramise pe

www.dacoromanica.ro

79

sub mana sicari, at sa ucida pe Antoniu; ci descoperindu-se curs'a, de frica c6.-sa nu i se-faca si lui

asia, a datu atu a pututu si atrasu in partea sa pe

veterani22) atatu spre sustienerea sA, cfitu si a statului.

Capatandu apoi comand'a in calitate de pretoru presto

acesta ostire cumparata fO insarcinatu, a. impreuna

cu Hirtiu si Pansa, cari s'alesesera Consuli, sa
merga intr'ajutoriu lui D. Brutu; si termina, acesta
campania ce i s'a cerutu in trei luni prin doue batalie.
In cea antitia, cum aerie Antoniu, o luase la fuga,
si abea adoua di se-intrse fara calu si fara mantela
ducale; era in adoua, ce nu se-pdte nega., 'si a
facutu datori'a nunumai de duce, ci si de soldatu,
incitu in mediloculu luptei a luatu dela acuiliferuk
legiunii sale tare ranitu acuil'a si a purtat'o pre
umeri lungu timpu.

XI.

Dedreace in acestu resboiiu perira Irtiu in cursulu luptei, era Pansa mai apoi in urm'a raneloru,
s'a latitu faim'a: ca ambii aru fi cadiutu ucisi prin
uneltirile lui Augustu, cu acea intentiune, cti, dupa
fugarirea lui Antoniu, remanendu republic'a lipsita
de Consuli si standu singuru vincitoriu, sa puna mana
pre tustrelele armate. Si in adeveru mrtea lui Pansa
desceptase atfit'a banuiala, incitu Glicone, mediculu,
s'a arestatu, cdsi candu i ar fi turnatu veninu in
rana. Catra acestea Acuiiu Nigru ne spune: ch pe
celaltu Consulu, pe Irtiu, sa lu fi ucisu Augustu
insusi cu man'a sa in amesteculu bataliei.

XII.

Ma cum a auditu, cit Antoniu a fostu primitu

dupa fuga de Marcu Lepidu, si cii ceilalti duci si

www.dacoromanica.ro

80

ostiri au tracutu in parte'i, a parasitu fara a se-mai

gandi multu caus'a optimatioru, luandu in modu falsu
recare disa si fapte ale loru, de pretestu alu schimbarii sale in politica. Ca-si cum mill l'aru fi facutu
copilu, si altii s'aru fi esprimatu in batjocura, ch,

Augustu e unu omu, ce trebue alesiuitu cu dari

de onori si inaltiatu,23) si ch nice lui, nice veteraniloru sei nu li s'a facutu on6rea cuvenita. Si
pentru c sa dea vda catu se-p6te mai chiara, catu
se-caiesce elu de trecerea sa de mai nainte la partitulu aristocraticu, impuse locuitorioru din Nursia o
contributiune de resboiu atatu de greua, ca n'au putut'o plati, si apoi i sc6se din opidu, caci ei pusera
pre monumentulu celoru cadiuti in bataii'a Mutinense

cu spese publice inscriptiunea: Au muritu pentru

libertate.

XIll.
Dupace a intratu in legatura cu Antoniu si cu
Lepidu termink, desi morbosu si slabitu, si resboiiulu
Filipinu in bataiia dupla: din earl in cea antaia lipsitu

de tabera abea se-puta scap cu fug'a la aripa comendata de Antoniu. Dar victori'a n'a intrebuintiat'o

cu cumpatu; ci tramise capulu lui Brutu, a sa lu

arunce la piti6rele statuei lui Cesaru; turba, asupr'a

celoru mai ilustri prisoneri, gramadindu i cu vorbele
celea mai imjurat6rie. Unuia, care rugandu lu nu
cerea altu ceva decatu o inmormentare dupre lege,

se-dice, sa i fi respunsu: Despre acst'a ya fi grigea paseriloru; pe unu tata si pe unu fiiu, cari
ilu rugtt sa li daruiasca viati'ai, puse ca, sa traga la
sorti sell sa j6ce morra,24) cui sa dea gratia din
doui; si a privitu cu ochii pe amendoui murindu,
caci, dupace tat'a s'a oferitu de buna voiia la m6rte,

www.dacoromanica.ro

81

fiiulu anca n'a voiitu sa mai fia viu. Deacea ceilalti

prinsi de resboiiu, intro cari si Marcu Favoniu, renumitulu maimutiatoriu a lui Catone , adusi inainte
bagati in gra, salutara cu respectu pe Antoniu, era
pe Augustu ilu incarcara in facia cu blestemele cele mai
selbatice.
La impartirea afacerioru dupa victoria
Antoniu se-insarcink ca gubernarea Orientului, era

Augustu lul asupra si , ea-8a reduca pe veterani la

Italia, si sa i asedie pre pamenturi de ale municipaliloru ; dar n'a culesu multiamita nice la veterani,

nice la posesori, geluinduse acestia, a i sate de prin

proprietatile sale, era aceia ch, nu i remunereza dupre
merite, cum sperara.
XIV.
Totu pe acestu timpu Luciu Antoniu, intemein-

duse pre consulatulu, in care s'afii, si pre puterea

frateso , cerch schimbare in starea lucruriloru: Octa-

vianu anse lu constrinse a fugi in Perusia, si lu aduse

prin feme, ca-sa se dea; cu care ocasiune viati'a lui
atatu inainte de resboiu catu si in cursulu lui a fostu
mai de multe ori in mare periclu. Assistandu adeca
odata la jocuri vedill pe unu simplu soldatu, a sede
pre scaunele caleriloru, tramise pe unu aparatoriu,25)
ca-sa lu dea afara. Inimicii lui Octavianu respandira,

a elu pelocu sa fi ucisu pe acelu omu prin tortura.

Pucinu a lipsitu de n'a peritu victima la furi'a soldatescei indignate. Stea6a lui cea buna a fostu, eh omulu
crediutu ucisu apara deodata intregu si sanatosu. Altadata, pecandu sacrifica pelauga murii Perusiei, peaci
era sa fia prinsu de o ceta de gladiatori , ce erupsesera din opidu.
XV.
Pupa luarea Perusiei pedepsi. cu m6rte pe forte

multi; caror'a cerea iertare seu cutezan escusare le

6

www.dacoromanica.ro

82

tali& vorb'a mereu cu: Ai sa mori Unii scriu, sa

fia alesu din cei ce se dedesera , atatu senatori catu
si cavalari la trei sute, si in 15. Marta sa i fi taiatu,
cum se taie vitele de jertfa, inaintea altarelui inaltiata
indieitului Juliu. Sunt si de aceia cari ne spunu:

ch tata speditiunea acest'a sa nu fi fostu decatu o

comedia, pusa in scena cu scopu ca. pedeoparte, dandu

ocasiune a se aduni sub steagulu unui duce cum era.

L. Antoniu, sa descopere pe inimicii ascunsi si pe
toti aceia, cari mai multu de temere decatu de buna
voila sta in ascultare; era de alta, c prin confiscarea
averiloru celoru vinciti sa pita plati veteraniloru premiele promise.

XVI.
Resboiiulu Sicilianu a fostu unulu din celea antale ce l'a inceputu, ci l'a trasu indelungu,") mai de
multe on l'a intreruptu, candu pentru c sa 'si refaca &tele, cari din caus'a tempestatiloru, evenite
chiaru si ver'a , le a fostu perdutu prin doue nauifrangeri ; candu pentru pacea, ce trebuia sa o faca,
intetitu fiindu de poporu, ce era amenintiatu de f6mete prin inpedecarea importului de grane. In celea
din urma , dupace 'si a fabricatu naui noue si le a
ecuipatu cu douedieci de mii de sclavi emancipati,

prefacuti in matrozi, isbuti, deschidiendu marii cursu

in laculu Lucrinu si Avernu, a restaviri portulu dela
Bale.") Aci 'si essercih OM, iern'a flot'a, si apoi bath
pe Pompeiu (fiiulu) intre Mule si Naulocu. Atunci a

evenitu, c Augusta pela or'a luptei sa fia apucatu

rapede de unu somnu asia de aduncu, a a trebuitu
ca amicii sa lu destepte spre a da semnalu la bataiia.
Acesta cercustare a datu, cum mi vine a crede , lui
Antoniu materia, ca-sa i impute: Ch. Octavianu n' a

fostu in stare a cauta nice macaru cu ochii in

www.dacoromanica.ro

83

faci'a unei armate, pusa in sieru de bataiia;

ci ch, culcatu pre spate cu ochii spre ceriu,

jacti e unu hebeucu29); si sa nu se-fi sculatu,

nice aratatu in faci'a militariloru, fara numai
dupace Agrippa luase la fuga pe inimicu. Altii
rasi i imputa lips'a de religiune in vorbe si fapte,
a adeca sa fi strigatu, dupace 'si perduse &tele

prin furtuna: Voiu invinge, Neptune, si fara

voii'a ta! si ch. in diu'a de serbatori'a Circenseloru
urmatria, sa

fi delaturatu din procesiunea solenela

statu'a acestui dieu marinu. Nice a fostu numai intern-

plare , a in resboiulu acest'a avA elu sa patimsca

mai multe si mai mari pericle decatu in oricare altulu.

Precum: dupace 'si a fostu tracutu in Sicilia o parte

a ostirii, intorcenduse la uscatu spre a duce si pe cea
remasa, se-vediit atacatu fara veste de Democare si
Apollofanu, subcomandantii lui Pompeiu, si abea seputA scap in fug'a mare numai pre o naue. Altadata rasi candu mergea pejos pe la Locri la Regiu,
si a vediutu naui biremi de ale lui Pompeiu radiendu
tiermurii, si in credintia ca, su de ale sale, se-dede
jos la tiermuri, erd peaci sa fia prinsu. Totu pe atunci,
fugindu pe chii neamblate, unu sclavu de ai lui Emiliu
Pau lu, socioso de drumu, aducendu 'si aminte cu

durere, ch Octavianu mai demultu a fostu destieratu

pe tatalu domnu-so, cerch a se-folosi de ocasiunea
bine venita spre resbunare, cd-sa lu ombre.
Dupa
ce a fugitu Pompeiu, lui Lepidu, unulu din colegii
sei triumviri, pe care l'au fostu chiamatu din Africa
intr'ajutoriu, si care acum, felosu in puterea celoru
douedieci de legiuni ce i std sub comanda, cerci prin
amenintiari si terorizari a 'si insusi principatulu, i lua
ostirea, ci la rugatiuneai facuta in genuchi i darul
viati'a, si lu destierh pentru t6ta iriati'a la Circeiu.")
6*

www.dacoromanica.ro

84

XVII.
Legatur'a sa cu Antoniu pururea indoi6sa si nesecura, si prin mai multe incercari de impaciuire")
reu stavirita, Octavianu o rupse infine. Si pentru ca
sa dea vda si mai chiara, ch pana unde a degeneratu
Antoniu dela datinele romane, puse sa desfaca si sa
citsca in senatulu plinu testamentulu aceluia lasatu
in Roma ,32) intru care elu denumise intre ereditori
chiaru si pe copii Cleopatrei. Cu tote acestea, diva
ce Fa dechiaratu de inimicu alu patriei, a datu voila
la toti afinii si amicii lui sa se duca la densulu, intre
altii si lui Caiu Sosiu si lui Cneiu Domitiu consuli
anca pe acelu timpu. Asemine deslegk elu pe locuitorii Bononiei, cari din vechime sta sub patronatulu
Antoniiloru, de juramentulu , prin care tOta Italia selegase a i sustien6 partitulu. Nu multu dupa acOsea
repurth victori'a navale la Actiu intr'o bataiia cc seprelungise pana sr'a, incatu vincitoriulu trebul sa pe-

trOca n6ptea pre o naue. Dela Actiu s'a dusu la

Samu spre iernaticu; aci fa turburatu prin scirea, eh
soldatii, pe cari dupa victori'a dela Actiu e tramisese
inainte din tOte legiunile la Brundusiu, s'au rebelatu,
pretindiendu remuneratiunea miitaritului si demisionare din servitiu. Deci se-grabi la Italia, in trecerea

marii ava a se lupta in doue rinduri cn grele tempestati. Mai oxtail' intre prorountoriele Peloponesului

si a Etoliei , si apoi Orasi pe la muntii Cerauniei,

perdiendu 'si odata si altadata o parte din nauile sale
liburnice; Ora la aceea, in care plutia insusi frangendu
i se gubernaclulu si deschiedienduse armatur'a. In
Brundusiu n'a masu mai multu cle douedieci si septe
de dile pana sa implinsca dorintiele militariloru.

Apoi dandu rota Fin Asia si Siria veni la Egipetu;

si impresurandu Alessandria, uncle fugise Antoniu

www.dacoromanica.ro

85

cu Cleopatra, o cucerl curendu. Respingendu conditiunile de pace, ce Antonin cercase a le face prtardiu, ilu constrinse la sinucidere, si l'a vediutu
mortu. Era Cleopatrei, ce doria a o conserve, pentru

triumfu en orice pretiu, i aplich si Psili,33) cari sa

i suga veninulu din rana; eaci se-eredea a fi peritu
de muscatura de vipera. Puse sa i inmormenteze cu
on6re la unu locu pe amendoui, si ordinit a li setermini mormentulu, ce 'si l'au fostu ineeputu. Pe
tenerulu Antoniu, celu mai mare din cei doui fii ce
Antoniu i a avutu eu Fulvia, ilu smulse dela statu'a
indieitului J. Cesaru, sub acarui scutu fugise dupa
multe dar deserte rugatiuni, si lu ucise. Totu asia
si pe Cesarione, ce Cleopatra se laud sa lu fi facutu
cu J. Cesaru, readusu prinsu din fuga lu sterse din
viui. Pe ceialalti copii ai lui Antoniu si ai Reginei34)
nunumai eh i a lasatu in viatia, ci, c si candu ar

fi fostu consangenii sei, i a ajutatu si i a tienutu pe

fiacare dupre starea lui.
XVIII.

Totu pe acestu thnpu puss sa scotia din mormentu sicriulu in care jaeea corpulu lui Alessandru
celu Mare, si dupa ce l'a privitu cu respectu i puse
pre capu o corOna de auru si lu presar cu fiori. Intrebatu apoi de voiiesce a ved si Ptolomeiulu,35) re-

spunse: Pe unu rege am voiitu a lu vedO, Ora

nu m or tii. Apoi, dupa ce a prefacutu Egipetulu in
provincia romana, spre a lu face mai fruptifera si mai
corespunsatoriu aprovisionarii Romei, curatl prin lucrulu

soldatiloru t6te canalele , in care se-revarsa Nilulu,

astupate de irnulu gramaditu in cursu lungu de ani.

ra pentru vecinicirea memoriei victoriei sale dela

Actiu, fundk eetatea Nicopoli de langa promuntoriu

www.dacoromanica.ro

86

Actiu; institui acolo jocuri celebrande totu la cinci

ani , si , dupa ce a mai largitu templulu lui Apoline,
loculu taberii, unde statuse, ilu inchinh lui Neptunu
si lui Martiu ornandulu cu despoielile nanali.
XIX.

Dupa acestea apash turburari, rebeliuni incepute si mai multe conjuratiuni nascute in timpuri diferite, despre cari capati cunoscientia prin denuntiari
mai nainte de ce s'aru fi pututu consolithi. Astfelu

p. e. a fostu cea a lui Lepidu celu teneru36); a lui

Varrone Murena si a lui Fanniu Cepione; apoi a lui

Marcu Egnatiu, dupa acst'a a lui Plautu Rufu si

Luciu Paulu, barbatulu Juliei , a nep6tei-si37); apoi
conjuratiunea lui Luciu Audasiu, unu omu nice cu
mintea, nice cu corpulu intregu, carele pre deasupr'a
mai er6, acusatu si pentru plastografia. Totu asia si
a lui Asiniu Epicadu, unu semi-romanu de ginte Partineanu.39) Infine chiaru si a lui Telefu, unu sclavu
nomenclatoru39) a unei d6mne. Caci ursit'a lui Octavianu a fostu sa nu fia scutita viati'a lui de conjuratiuni si pericle nice chiaru din partea 6meniloru celoru mai obscuri. Intentiunea lui Audasiu si a lui

Epicadu fusese, c pe fiia Julia") si pe nepotu lui

Agrippa41) sa i elibereze cu forti'a din insulele, unde
erAu distierati si tienuti prinsi si sa i presenteze ostirii.
Telefu, casi cum s6rtea i ar fi destinatu lui domnra

lumii, avea de gandu sa atace insusi pe Augustu si

Senatulu. Ce e si mai tare, odata n6ptea se-gasi apr6pe de dormit6rea lui Octavianu furiesiatu printre
usiarii veghetori unu calau cu unu cutitu venetorescu.
De a fostu smintitu su numai s'a prefacutu a fi ne-

bunu nu se scie; caci prin tortura nu iau pututu

strce nice o marturisire.

www.dacoromanica.ro

87

XX.
Resb6iie esterne prestetotu a purtatu in persona
numai doua: celu Dalmaticu pecandu era anca june;
si dupa devincirea lui Antonin celu Cantabricu.42)

In celu Dalmaticu a capatatu si rane intr'o lupta

lovitu fiindu la genuchiulu dreptu de o ptra prk.
prastia , in alt'a isbitu la fiuerulu piciorului si la
ambele bracie prin surpatur'a unei punti.
Celealalte resbeiie le derigie prin subcornandantii sei, asia
anse ci la unele , cum au fostu cele Pannonice, si
Germanice, sa fia pentru catuva timpu insusi presente
in tabera sea sa nu stea departe de teatrulu resboiului,
venindu dela Roma cand pana la Ravena, candu pana
la Mediolanu sea Acuileia.
XXI.
Elu supuse sell in persena sea prin Locutenentii
sei Cantabria, Acuitania, Pannonia, Dalmatia cu intrga
Iliria, precum si Retia, pe Vindeliciani si pe Salasani,
doue ginti Alpice. Infrenh incursiunile Daciloru,43)

taiindule trei duci dimpreuna cu cete numerese. Respinse pe Germani pana dincolo de riulu Albi ; din
cari pe Ubieni si Sicambri, cari se-dedera, i strapurtb.
in Galia, unde ii aseclib. pre ogerale vecine de Renu.
Mai aduse elu la ascultare si pe alte natiuni neliniscite si turburate ; ma elu pe nice unu poporu nu l'a
batutu cu resboiu fara cause drepte si necesarie. Cad
ambitiunea de a mari imperatia44) si de a adauge la
glori'a militara era athtu de straina de inim'a lui, inchtu dela unii regi barbari a cerutu juramentu in templuk lui Marte resbunatoriulu , c voru remane in
buna credintia si pacea ce o cerura ; era dela altii a
cercatu sa capete unu nou soiu de obstatici
femei
adeca,45) observendu ch barbariloru nu li pasa pre multu

www.dacoromanica.ro

88

de cei masculini; desi li lasase in voila la toti a

i rescumpuri totudauna candu li va place. Chiaru si
pe poporale, ce rebelau mai desu sCu intre cercustari
de perfidia, nu le a pedepsitu nice odata mai aspru,
.decitu sa vendia in sclavia pe cei cadiuti prinsi, sub
lege : el sa nu serviasca Ca sclavi prin tiere vecine

de ale loru, nice sa se ierte inainte de treidieci de

ani. Prin faim'a unei atari virtuti militari si cumpa-

tari full si pe Indi si Sciti, cunoscuti numai din audite, m de sine sa cra prin solii amiciti'a lui si a
poporului Romanu. Insusi Partii nunumai ch. i concesara fara grautate Armenia ce o rechiami, ci la poftireai i intorsera inapoi si semnele militarie, ce le

au fostu luatu dela Crasu si dela Marcu Antonin,

dandu 'i pedeasupr'a anca si obstatici; infine mersera
pana acolo c dintre multi ce 'si disputau tronulu
Particu sa primiasca pe celu alesu de densulu.
XXII.
Pe Janu Cuirinu,46) carele dela fundarea Romei
numai de doue ori mai fusese inchisu inainte de den-

sulu, intr'unu spatiu de timpu multu mai scurtu ilu

inchise de trei ori, dupa ce a restaviritu pacea pre
mare si pre uscatu. Cu ovatiuni su triumfuri mici
a intratu in Roma de doue ori: dupa resboiulu dela
Filipi si celu Sicilianu. Triumfuri mari pre earn flenil
trei: dupa resboiulu din Dalmatia, dela Actin si celu
dela Alessandria; fiacare durandu eke trei dile dearindulu.

XXIII.
Perderi grele si rusinbse a patitu prestetotu numai doue, si ambele in Germania; pe a lui Loliu si
a lui Varu. In cea Loliana a fostu mai mare rusinea,

www.dacoromanica.ro

89

death daun'a; pecandu cea a lui Varu erd aprpe

de a nimici imperiulu, taiate fiindu trei legiuni cu
ducele, cu comandanti47) legiuniloru si cu tate trupele
aujutatorie. La scirea despre acestu desastru Augustu
a pusu sa ocupe cu despartiaminte de soldati tate re-

giunile Romei, c sa nu se faca vreo turburare, a

prelungitu comand'a tuturoru gubernatoriloru de prin
provincii, c prin barbati cercati si cunoscuti cu locuitorii sa tiena in fru pe soci. Catra acestea a pro-

misu pr bunului si pre marelui Joue Jocmi marl,

dca elu va aduce Statulu rasi la starea mai

buna de mai nainte, cum s'a fostu facutu si candu

cu resboiulu Cimbricu si Marsicu. Spunu, ch atat'a
sa fi fostu cadiutu cu inim'a, eh in cursu de mai
multe luni s'a lasatu sa i crsca barb'a si perulu Capului, si, ck din eandu in candu lovinduse cu capulu

de usia striga: Cuintilie Vare, da mi inapoi legiunile! Si eh diva aniversara a acestei perderi era
pentru densulu pururea o di de intristare si de gele.
XXIV.
In ostire a schimbatu si a reformatu multe; unele
le a redusu la vechile datine. Disciplin'a militara o

mantienea cu cea mai mare asprime. Nu di nice

legatiloru49) decatu cu mare greutate si numai in
lunele de irna voii'a a si ved sociele. Pe unu cavaleru romanu, caci taiiase degetele policari la doui
fetiori ai sei, ca-sa i scape de militia, l'a vendutu pe
elu si averea lui la licitatiune. Vediendu ansa eh
publicanii49) dau la pretiu, ilu ajudech la unu iertatu
alu seu, ca, acesta sa lu tramita la tiara si sa lu lasa
acolo a trai in libertate. Legiunea a diecea, ce mai
de multeori s'a aratatu cerbicisa intru ascultare, a
demisiunat'o intrga eu rusine si infamia; asemine si

www.dacoromanica.ro

90

pe altele, ce cereau congediu in modu necuviintiosu,

le tramise pe acasa, detragendule remuueratiunea, ce
se cadea miitariloru serviti. Coortile, ce nu 'si 8.111

tienutu loculu in batafia contr'a inimicului, le a

diecimatu si le a pascutu cu ordiu. Pe Centurionii,
cari 'si au parasitu postulu, i osindl la merte chiaru
c si pe sohlatii de rindu. ra alte specie de delicte
le pedepsia cu varie pedepse desonoraterie: ce adeca
sa stea teta diva inaintea cortului ducelui,50) uneori
fi

descinsi numai in tunica, alteori cu elite unu stanginu

a mana su ducendu o glia ierbesa.51)
XXV.

Dupa resbdiiele civile nice in cuventari tienute

prin adunarile militarii, nice prin edise nu se-adrese
nice odata catra soldati cu numirea: so ci de arme,

cameradi su comilitari, ci simplu cu cea: mihi-

taniloru.55) Si nu suferi nice pe fiii au pe vitricii

sei, inbracati cu vreo comanda, a se-adresh altufelu:
fiindu de parerea, c in atare numire se-cuprinde
lingnsire, cu care nu se p6te impace, nice subordinatiunea militarsca, nice paciuita stare a lucruriloru,
nice maiestatea sa au a casei sale. Afara de servi-

tiulu pentru casuri de focu in Roma si candu era

temere de turburari pentru lips'a de bucate, nu primi
in militia pe iertati decku numai de doue ori: odata
pentru garnisen'a colonieloru invecinate cu Iliriculu;
si altadata pentru apararea ripei Rinului. Si pe acestia
chiaru, ce erau nisce servi cumparati si iertati din
ordinulu sett in pripa de catre barbati si femei bogati,
nu i a amestecatu cu militarii nascuti liberi, nice nu
li a adatu asemine arme ; ci i a pusu in lini'a prima
de reserva. Incitu s'atinge de darurile miitarie, elu
daruiit mai bucurosu falere, colete, si cite consta din

www.dacoromanica.ro

91

auru si argintu, decatu cunune su corOne valari stSu

murali,53) ce era mai onorifice. De acestea impartia
forte ram si pururea numai celoru bine meritati, si
deaceea adeseori si soldatioru de rindu. Pe Marcu

Agrippa l'a daruitii in Sicilia cu um steagu neriu")

pentru victori'a nauale ce o castigase. Credea, ch. barbatiloru triumfali, desi i avuse soci la campaniele si

luasera parte activa la victoriele sale, nu se-cade a

le imparti daruri nice odata, din acea consideratiune,
ch, si ei avusera dreptulu de a face daruri militarie
la eine au voiitu.55)
Dupre idea lui la unu duce
cum se-cade nernic'a nu i sth mai reu decatu precipitarea si orb'a cutezare. Deaceea ilu audiai desu di-

cendu: Etusiae, 13eaagog ce va sa dica: Grabesce

incetu! si acelu versu grecescu:
f/lolakig rite Ege liFEIPOW, i eentig martiLiTig.

Unu duce cu minte platesce mai multu decittu altulu cutezatoriu; si rasi: Se-face destulu de iute, verce se-face destulu de bine.
Prestetotu era de parerea, ch o batalia numai atunci
trebue inceputa, candu speranti'a castigului s'arata invederatu mai mare, decatu temerea daunei. Caci,

dicea elu, aceiace ambla dupa unu castigu micu

cu periclulu unei daune mari, sunt asemini

celorace pescuescu cu unditia de auru, acareia dauna, dca s'ar rumpe, nu se-pdte rescumpar cu nice o prinsatura.

XXVI.
Magistrature si functiuni de onbre a purtatu elu
unele inainte de timpulu legiuitu si pe viatia; altele
de creatiune noua. In consulatu 8'3 intrudusu cu forti'a
in etate de douedieci de ani, apropiendu, ca si unu

www.dacoromanica.ro

92

inimicu, legiunile de Roma si tramitiendu o devuta-

tiune, care sa 'i lu cra in numele ostirii. Atunci

s'a intemplatu, cd. Cornell," Centurionele, capulu deputatiunii, debrace senatulu stti, indouinduse, sa nu se
sfisea a strip!). in Curia, desfacendu 'si sagulu56) si

aratandu manariulu sabiei: Ace st'a va face, d ca

nu yeti face v oi!" Alu douilea consulatu l'a imbracatu dupa noue ani; alu treilea la anulu dupa acest'a; urmatriele in sieru unulu dupa altulu pana
la alu unusprediecelea; si apoi, refusandu multe , cu
care fusese ambiatu, pe alu douisprediecelea l'a pri-

rnitu, dupa unu intrespatui lungu de timpu, adeca:

dupa septespredieee ani; si rasi apoi dupa doui ani
l'a cerutu de sine pe alu treisprediecelea. Acst'a a
facut'o cu intentiune: ca.-sa pta duce in ealitate de
primulu Magistratu in statu pe Caiu si pe Lueiu, fiii
sei in foru, candu unulu si altulu veni sa capete
tg'a barbatsca.

Celea cinci consulate medie , dela

alu sesselea pana la alu unusprediecelea, le a dusu

peste anulu intregu; pe celelalte au eate noue, sesse,
patru su trei luni; era alu douilea numai cateva ore.
Caci in diva calendareloru Ianuariu, dupa ce a presediutu catuva pre scaunulu curillu inaintea temphilui
lui Joue Capitolinu, essi din functiune substituindu
pe altulu in loculu seu. Nice ch, le a dusu pe tote

in Roma; ci eonsulatulu alu patrulea in Asia, alu

cincilea in insura Samu; era pe alu optulea si alu
nouelea in Taraconia.
XXVII.
Diece ani a purtatu dictatur'a spre refacerea constitutiunii statului. CA triumviru este adeveratu eb. s'a

improtivitu timpu indelungatu colegioru sei in privinti'a mesureloru de proseriptiuni poftite de densfi,

www.dacoromanica.ro

93

dar dupa ce acelea s'au inceputu odata, apoi Augustu.

i a intracutu cu asprimea. Cad, pecandu colegii sei

adeseori erau inclinati a di ken gratiei si indurarii

in privinti'a unoru persdne, Augustu singuru eta mortisiu, ca nemine sa nu fia crutiatu; si ce este mai

multu elu a proscrisu chiaru si pe tutorulu seu, pe

Caiu Toraniu, carele totudeodata ca edilu fusese colega lui Octaviu, tatalu. Catra acestea Juniu Saturninu
mai eerie, ch, pecandu Marcu Lepidu dupa proscriptiunile facute ar fi scusatu celea tracute si pentru
fiitoriu ar fi espresu speranti'a de indurate si blandetie, ajungendu cu pedepsele ce se-facura pana aci,
Augustu dincontra sa se fi espresu intr'acolo: ch ce
se-tiene de densulu, numai asia s'a invoiitu cu stemperantia in proscriptiuni,57) ca pe vonitoriu sa i selasa mana libera intr'ac6st'a. Apoi intru semnu eh i

pare reu de acsta impetrire, mai tardiu darui pe

Viniu Filipemenu, despre care se-vorbia, ce. ar fi tienutu la sine ascunsu pe patronulu seu celu proscrisu,
cu rangu de calaru romanu. Totu pe timpulu puterii
sale triumvirali trase asuprasi ur'a dmenfloru in mai
multe moduri. Astfelu cu ocasiuuea unei cuventari,
ce elu o tienea catra soldati, vediendu intre multimea
civilistiloru ce i lasase a se apropia pe unu cavaleru
romanu cu numele Titu Pinariu, ch, 'si notza ceva
pe o tablitia, si crediendu eh e unu scoditoriu curiosu, puse sa lu strapunga pe loeu. Lui Tediu Afru,
ce era deja eonsulu alesu, i bagh attlea tremuru prin
amenintiarile sale, caci aruncase o vorba aspra asupea
unei fapte brecare a lui, incatu se-dete precipisiu.58)

Pe Cuintu Gal liu, pretorulu, care la o visita, co i o

facuse Triumvirului din oficin tienea sub vestmentu
o tabla dupla de scrisu, si astfelu insuflandu 'i him,
eh ar ascunde o sabia, n'a pusu sa lu caute pe locu,

www.dacoromanica.ro

94

caci se-temea sa nu afle altu ceva; ci cevasi mai

tardiu ilu smulse prin Centurioni si miitari depre
scaunulu de judecata59) ilu intinse et pe unu sclavu
pre banc'a de tortura, si, dupa ce cu manila sale i a
scosu ochii, puse de ilu ucise1, desi n'a marturisitu
nemic'a. Ma Augustu in memorialulu seu scrie fapt'a
almintrelea, dicendu: c G-alliu ar fi voiitu sa lu omdre
atacandulu cu ocasiunea unei convorbiri poftite, si ch

pentru acest'a a fostu bagatu in prinsria, mai tardiu

destieratu din Roma, si eh in celea din urma a peritu pre mare, sdu de man'a piratiloru.

Puterea tribunicia a luat'o pe viatia; de doue

ori anse totu pe cite cinci ani 'si alese c(te unu
colega. Totu pe viatia a luatu elu si inspectiunea
preste moravuri si legi. In puterea acestui dreptu fara
numele de censoru facit de trei ori censulu seu conscriptiunea poporului, cea anthia si atrei'a cu colega,
cea adoua singuru.

XXVIII.
Deddueori a avutu elu in cugetu, cd, sa se-lepede
de principatu si sa restavirdsca vechea constitutiune

Prim'a data numai dechtu dupa debelarea lui Antoniu, aducendu 'si aminte de imputatiunea desu facuta de acest'a, ch numai Augustu ar
fi pedec'a la restaverirea republicei. Adourydra in
republicana.

urm'a desgustului, de care a fostu apucatu in cursulu

unei beteziri indelungate. Candu si chiamase la sine

acasa pe primii demnitari ai statului si pe sonata

presentandule statistic'a Imperiului.") Ci luandu in
consideratiune pedeoparte, ck densulu ch omu privatu

numai pte trai in venitoriu fara periclu; era pe de

alt'a, ch ar fi o cutezare a increde sdrtea statului la
capriciulu gubernului de mai multi sdu democraticu,

www.dacoromanica.ro

95

starul a tien6 puterea suverana: si nu scii resultatulu

su intentiunea a fostu mai buna.61) Acsta voiintia
a manifestat'o elu rasira, si a marturisit'o si intr'unulu din emisele sale cu vorbele: Macaru de, mi

ar fi datu mie a staviri repnblic'a intrga si

sanat6sa pre fundamentulu ei, si a culege
pentru acst'a fructulu ce lu dorescu: ca sa
me numescu fundatorulu celui mai bunu gu-

bernu,62) si murindu sa ducu cu mine in mormentu sperantia, c fundamentulu republicei

pusu de mine vi reman6 solidu pre loculu seu.
Si inadeveru insusi a facutu sa fia partasiu impliniri
acestei dorintie, nisuinduse in totu modulu ca nimene

sa n'aiba causa a fi nemultiamitu cu nou'a stare a

lucruriloru. Roma, ce nu era anca infrumsatiata, cum
cerea marirea imperiuki lumii, si carea era espusa
la focuri si esundatiuni, a ornat'o asia demultu, Ca cu
dreptu cuventu s'a laudatu: 6, a gasit'o de caramida
si o lasa de marmura. ra ce s'atinge de securitatea
ei chiaru si pentru venitoriu a facutu totu ce numai
pots face prevederea omensca.

XXIX
A facutu fOrte multe edificia publice, intre cari
se-insemnza c celea mai memorabile:, Forulu cu.
templulu inchinatu lui Marte Resbunatorulu, templulu
lui Apolline in Palatiu, templulu lui Joue Tunatorulu
in (Japitoliu. Motivulu facerii Forului a fostu multiemea 6meniloru si a judecatiloru, cari ne ajungendu
doua63) se-parea a aye trebuintia si de alu treilea.
Deacea se-deschise publicului cam pripitu si pana a
nu se-fini edificatiunea templului lui Marte, si s'a
decisu: ea, aci separatu sa se-tiena judecatile publice
situ criminalie, si sa se-faca alegerile judecatorilora

www.dacoromanica.ro

96

prin sortira. Lui Marte a fostu promisu templulu in

resboiiulu Filipinu, inceputu spre a resbuna uciderea
tata-so J. Cesaru. Deci puse lege: cti, senatulu aci sa
tiena svadu despre triumfuri si resbedie; gubernatorii

dead se-plece in provincia;

eari se-voru interce

victoriosi aci se-aducu insemnele triumfuriloru. Tern-

plulu lui Apo line lu faca in acea parte a casei Palatine, undo, dupre esplicatiunea Aruspiciloru, insusi
dieulu aratase loculu prin lovirea fulgerului. La care
adause portici cu biblioteca Latina si Grecesca; aci
in dielele de betranetie a tienutu mai de multeori si
sedintie cu senatulu. Lui Joue Tunatoriulu i a inchinatu Temp lulu intru memoria mantuirii sale de
fulgerulu, carele, candu calatorea neptea in resboliulu
Cantabrieu, tuna aprOpe de lectic'a lui si trasni mortu
pe servulu ce i prelumine. Unele edificie le a redicatu elu si sub nurne straine, adeca in alu nepotiloru
si alu sociei si alu sorusi, precum: porticulu si basi-

rica lui Caiu si Luciu; totu asia porticulu Liviei si

alu Octaviei, si teatrulu lui Marcel lu.

Catra acestea

a indemnatu elu adeseori si pe ceialalti barbati primari, c fiacare dupre averea st sa orneze Roma eu
monumente set' noue s6u refaeute si infrumsetiate.
Si inadeveru se si facura multe de multi, precum:
Temp lulu lui Ercule alu Museloru de Marciu Filipu;
templulu Dianei de L. Carnificiu; Atriulu Libertatii
de Asiniu Polione; templulu lui Saturnu de Munatiu
Plancu; teatru de Corneliu Balbu; amfiteatrulu de
Anti liu Tauru, era din partea lui M. Agrippa forte
multe si stralucite.
XXX.

Totu spatiulu Roraei l'a impartitu in regiuni si

vecinatati,64) si a legiuitu: C preste acelea sa inspec-

www.dacoromanica.ro

97

tiuneze magistratii alesi prin sorti pe totu anulu; era

preste acestea sa porte grige inspectorii alesi din locuitorii fiacarei'a vecinatati. Incontr'a focurioru s'au
orinduitu pazitori si veghietori de nOpte. Spre a staviri essundarile curati si largi alvi'a Tibrului, ce de
multu se-impluse cu dirimature si se-angustase prin
cadiature de muri. ra pentruc sa inlesnesca cumunicatiunea Romei cu provinciele spre tete partile lua
asupea sa, ea-8a intaresca strat'a Flaminia pana la
Ariminu, si imparti pe celelalte intre ducii ce triumfasera, c6.-sa le faca cu banii cuveniti loru din prede.
Prefac edificiele sacre ruinate de vechime seu dirimate prin focu. Pe acestea apoi ca-si pe altele le a
ornata cu darurile eelea mai bogate, depunendu p. e.
la o singura danuire in visteri'a templului lui Joue
Capitolinu sessesprediece mii de punti de auru, si in
pretiu de un'a diurnatate milionu sestertie petre scumpe
si margaritare.
XXXI.
ra, d'iipace a primitu Pontificatulu Massimul ce

nice odata nu voihi a lu la, dela Lepidu, citu acest'a

a fostu in viatia, puse indata sa adune si sa ardia in
focu preste doue mii de carti cu proorocii co cerculau
prin vlogu , scrise latinesce si grecesce de anonimi,
sell de autori de pucina credintia; si retient numai
pe celea sibiline, si pe acestea anca numai dupace le
a alesu; le puse in doue scrine aurae , si le asedilt
sub pedestalulu lui Apoline Palatinu. Calendariulu,
reformatu de indieitulu Juliu, cadiutu mai tardiu in
confusiune si turburare prin negriginti'a Pontificiloru,
ilu aduse rasi la ordinea demainainte; cn acesta ocasiune, in locu de Septemvre, in care erd nascutu, dede
lunei lui Sestile numele seu (Augustu) , intru aducerea aminte, ccii in acesta luna capatase primulu con7

www.dacoromanica.ro

98

sulatu , si repurtase celea mai multe victorie. Mai

marl numerulu si vedi'a preotiloru, dar si venitele

loru, si anume alu feti6reloru Vestaline. Odata, candu

avea sa alga in loculu unei'a m6rte pe alea, si candu
multi parinti amblau, cti, dupa unu favoru, c6, fetele

sale sa nu traga la s6rte, dise juranduse : c h, (leea

un'a din nep6tele sale ar aye etatea ceruta,65)

elu ar fi oferit'o bucurosu. Restaverl unele si
din ceremoniele religi6se antice, ce in cursulu timpuriloru au fostu essitu din datina, precum: Auguriulu

salutii publice sea a binelui comunu, preotimea lui

Joue, serbatorea Lupercalieloru, Jocurile secularie, si
Jocurile compitalicie sea de pela rescruci sell respanti.66)

Pe junii fara barba i a opritu dela cursulu Lupercalicu.67) Totu asia n'a suferitu pe junimea de ambe
sessele a fi presenti la spectaclele nopturne dela Jocurie secularie, dem n'aru fi insociti de unu membru
mai betranu alu familiei. A ordinatu, ch Larii Compitalin sa se-orneze de doue ori pe anu, cu flori de
primavera si de vera. Voiinti'a lui a fostu, cd, indsta
dupa dieii nemuritori, on6rea cea mai mare sa se-dea
Ducioru, cari redicare puterea romana dela o stare
dejos la culmea cea mai inalta. Deci pedeoparte restavirl eclificiele fiacarui'a , retienendu numele fundatorului ; era de alt'a, asedih cu pietate statuele tutu-

roru in t6ta fara triumfale prin ambi portici ai forului seu, dechiarandu intr'uuu edisu: ch intentiunea sa
in acest'a a fostu: cA, cetatianii sa aiba modele, dupre
care sa p6ta judec6, si pe densulu, pana candu va
mai fi in viatia, si pe capii Statului venitorieloru generatiuni.
Statu'a lui Pompeiu anca a stramutaeo
din Curia, unde fusese ucisu J. Cesaru , si o asedih
supt unu arcu de marmura a lui Janu, facia cu palatulu de langa teatrulu Pompeianu.

www.dacoromanica.ro

99

XXXII.
Curad o multime de abusuri rele, ce spre derapanarea binelui comumi s'au fostu inradacinatu, parte
prin duratrea licentia a reshedieloru civile, parte s'au
fostu intrudusu in timpu de pace. Cad unu numeru
mare de vagabondi amblau diva mare, sub pretestu a
se-apara, pe sine, incinsi cu sabia. Predau pre calatorii
dela tira fara deosebire, fia liberi sett sclavi, si apoi
se-faceau nevediuti prin casele de lucru69) ale posesoriloru.

Pretutindinea sub nume de colegie noua

se-formau adunature spre a face totu feliulu de fapte

rele. Deci Augustu curatl tir'a de lotrii vagabundi,
asediendu posturi militarie pela locuri cuvenite; luh
la strinsa cercetare locutintiele sclaviloru; desfiinta colegiele afara de celea vechi si legitime. Arse assemnatiunile celorace din vechime erau detori Statului,
si era o materia nesecata de chicane. Locurile comunalie din Roma , despre alu caroru dreptu era indouintia, le ajudecit posesoriloru actuali. Stereo din

list's, de procese numele tuturoru piritioru de data

veche, a caroru miseria servia numai a multiami pe
inimieii loru, sub acea conditiune, ci vercine i va
trage desnou la judecata pentru aceasi causa, sa cadia
in aceeasi pedpsa (perdiendu), ce l'ar fi ajunsu pe
acusatulu osinditu. Era spre a impede* ca, vre o
fapta rea sa nu scape nepedepsita, si ca nice o causa de

judecata sa nu se trahansca, a orinduitu pentru cercetarea si judecarea proeeseloru cu treidieci de dile

mai multe, cari almintrelea se petreceau la jocurie publice, ce persdnele magistratuali le da, poporului, candu
intrau in functiuue. La celea trei decurie judecatoresci
mai adause pe a patr'a, compusa din cetatiani cu censu
mai micu; cari pentru acst'a se-numia decurra celoru

cu doue sute, si avea a decide de sume mai mid.

7*

www.dacoromanica.ro

100

Alegea judecatori in etate de douedieci si cinci de

ani, adeca cu cinci ani mai timpuriu decatu era vechea
datina. Si, dedrace multi nu voiiau sa ia dregatori'a

de judecatoriu, cu greu se indupleck abea la concesiunea, ca fiacare decuria sa aiba perindu ferie unu

anu, si apoi in Noemvre si Decemvre sa fia ferie

general

=II.

Insusi tienea judecata cu multa diligintia, uneori

pans sr'a, candu nu i era pre bine in lectic'a

sa,

pusa inaintea tribunalului, sett si acasa jacendu pre

patu i. Judecatile lui nu erau numai bine cumpanite,
dar totudeodata si forte blande. Se spune adeca, cb,
spre a scapa pe unu paricidu de pedeps'a de a fi cu-

sutu intr'unu sacu,") la ceeace se-putea condemna

numai dupa propri'a marturisire a incriminatului, sa i

fi pusu intrebarea in form'a acest'a: Asia e, c tu

n'ai ucisu pe tata-to? Altadata, fiindu vorb'a despre falsificarea unui testamentu, pentru carea toti
semnatorii cadean sub grautatea legii Cornelia, a halpartitu judecatoriloru, pe langa celea doue table, intro

care pre un'a se-scria se-absolveza, pe alt'a se-

condemna, si pe a trei'a spre a se-ierta cei ce voru

fi cunoscuti di subserisera sell din erore, seu adusi
prin inselatiune. Incatu pentru apelatiuni, dem partile
certanti s'aflau in Roma, le tramitea pe totu anulu la
prefectulu cetatii,") era pe ale provincialiloru pe la
persOnele consulari, pe cari i a fostu insarcinatu cu
aministrarea provincieloru.

XXXIV.
Legile le a luatu la revisiune generale, unele le
a pusu desnou in putere, cum su: legea pentru lucsu,
cea pentru adulteriu si vatamarea pudicitiei, pent=

www.dacoromanica.ro

101

corumperea alegeriloru, pentru promovarea maritiseloru prin diferitele clasi. Deerece pe acest'a dinurma
a fostu indreptat'o mai aspru decAtu pe celelalte, nu

o puta trece din caus'a turburarii opunentiloru, deefitu numai dupa ce a stersu infine detotu sell a mai
indulcitu o parte a pedepseloru, a concesu catra acest'a
dupa m6rte unu terminu de trei ani la cei ce se-voru
casatori, si infine a mai maritu premiele. Cu tote

acestea ordinea calaresca a cerutu la unu spectaclu

publicu stergerea ei cu mare violentia. Atunci Augustu

a chiamatu la sine pe copii lui Germanicu, a luatu

pe unii alaturea sa , pe altii in braciele tatalui loru,
facendu'i prin gesturi din math si inclinare din capu
a intielege, ci-sa nu le fia en grautate a imitA essemplulu junelui principe. Vediendu apoi, eh scopulu
legiurii sale se eludeza prin logodiri cu mirese nemature si prin dese schimbari de casatorie, prescurta
timpulu dintre logodna si cununia, si restrinse desfacerile intre cuvenitele margini.
XXXV.

Senatulu, ce prin numerulu seu celu pre mare

devenise unu corpu fara forma si eonfusu , cad erA
peste o raiia de senatori, intre earl unii, cei mai nedemni alesi dupa m6rtea lui Cesaru prin favere seu
dare de bath, si deaeeea numiti de vlogu in batjocura Or cini"), lu recluse la numerulu demainainte
si la lustrulu celu vechiu, purificandu lu prin doue
alegeri. Intro cari in cea dintAia dupre buna placere
a senatorilori totu omulu 'si alegea pe omulu seu;
era adoua alegere s'a facutu cum bine a placutu lui
Augusta si lui Agrippa. Se-crede, di in acesta cercustare Augustu sa fi presiediutu imbraeatu eu peptariu
de feru pe sub vestmentu si incinsu cu sabia, avendu

www.dacoromanica.ro

102

in giurulu scaunului sea diece senatori, amici din cei

mai venosi. Codru Cremutiu aerie, a atunci Augusta

sa mi fi primitu la sine pe senatori decatu pe &ate

unulu si numai dupa ce lu cauta la sinu.73) Pe unii
i a adusu cu bun'a, c singuri de sine din modestia
sa esse din senatu. Acestor'a apoi le a lasatu dreptulu de a purta vestmentulu senatorescu,74) a Bede
la spectacle cu senatorii in orchestra, si a fi pela cinele publice. Ira, pentruca senatorii alesi si intariti
sa p6ta implini functiunile sale cu mai mare religiositate si cu mai pucina grautate, a legiuitu: ca fiacare,
inainte de a 'si ocupi scaunulu, sa sacrifice cu tamaia
si vinu curatu la altarele acelui dieu, in acarui'a templu -se tiene adnnarea; si c pe luna sa nu se-tiena
mai multa de doue sedintie ordinarie totu la calende

si la ide, sea in prim'a si in 13 seu 16 a fiacareia

lune; Si infine, ca in lun'a lui Septemvre si Octomvre

sa fia numai aceia de facia, cari, alesi prin sorti, au

sa constitue numerulu cerutu la conceperea decretelora. Incatu pentru sine a asediatu: c totu la sesse
lune ea se-alega prin sorti comitete , en care sa sesvatuiasca de mainainte asupr'a obiecteloru, ce apoi
avea a fi date in desbaterea senatului plinariu. Candu
se-tractau obiecte de insemnate mai mare, elu nu cerea

votulu pe rindu, cum era usulu; ci asia cum i venia.

Acest'a o facea cu acea intentiune, pentruca sa tiena
incordata mintea fiacarui'a vetizantu, spre a 'si pute
da parerea motivata, era nunumai conformata cu cea
a preopinantelui.

XXXVI.
Intre alte reforme, ce a mai facutu, se-numera si
urmateriele: a opritu publicarea acteloru senatului,75)
si tramiterea fanctionarilorn in provincie indata dupa
essirea loru din magistrature. A decretata pentru pro-

www.dacoromanica.ro

103

consuli, spre procurarea muliloru si a corturiloru, ce

pana atunci li se-liferau in socotel'a statului, o suma

de bani detierminata. A luatu dela (Jestorii urbani

inspectitmea presto Visteri'a statului, si a dat'o fostioru

Pretori seu celoru activi. A insarcinatu pe Dieceviri

cu conchiamarea tribunalului de Centuviri, afacere, CE1

pana atunci se-tienea de Cestori.

XXXVII.

Era d-sa ii parte, cittu se-pdte de multi, la

aministrarea statului, a inVentatu noue functiuni,76)
cum sunt: Inspectoratulu presto lucrarie publice, presto
drumuri canaluri alvi'a Tibrului; presto impartirea de

bucate intre poporu; Prefectur'a Romei, unu Triumviratu pentru alegerea senatoriloru, si altulu pentru
mustrarea turmeloru de calarime, deciteori ar cere
trebuinti'a. Pe Censori, alu caroru postu remasese
mai de multu timpu vacantu, i a alesu desnou; adause
numerulu Pretoriloru. Mai facA elu si propunerea:
d, dedteori i s'ar d6, lui Consulatulu, sa i se-dea
alaturea doui colegi in locu de unulu; ci cu acest' a
n'a essitu, opunendu toti, a Majestatea hi destulu i
se-micsiorza prin aceea, a, in hen sa tiena singuru
Consulatulu, ilu imparte cu altulu.77)

=VIM
Totu asia de liberalu s'a aratatu eh si in remunerarea meriteloru militarie. La mai multi de
treidicci de duci decretli triumfuri intregi; era ornamentors) triumfalie la unu numeru anca si mai mare.
Pentrud sa deprinda de timpuriu la cursulu afaceriloru statului pe copii senatoriloru,79) li dede voila a
imbrad laticlavi'a indata dupa tog'a barbatesca, si a
put assisti la sedintiele senatului. Era, dca 'si alegea

www.dacoromanica.ro

104

cararea militarisca, nunumai e i facea indata tribuni

de legiuni, ci si prefecti de ale seu de scadrne de
calarime a sociloru.") Si, pentruci sa nu remana
nemine lipsitu de cunoscinti'a vietiei de tabera, demulteori punea si cite doui laticlavi su fii de senatori in calitate de prefecti de scadrdne. Mustri adeseori turmele de calarime, si dupa unu intremediu lungu
intruduse rasi parad'a defirarii. Nu suferi anse , ed
in cursulu defirarii vreunu calaretiu sa pita fi chiamatu din sieru sett depre calu prin verunu acusatoru,

cum eri datin'a a se face; de alta parte concese, ci

aceiace, de betranetie su pentru vreo rana a trupului, nu puteau calari, dupace 'si a fi pretramisu calulu
la locu, sa vina pe josu, de cateori voru. fi chiamati

spre a di respunsu. Mai tardiu dedir voila la cei ce

traceau presto treidieci de ani a intdrce statului calulu, &ea nu voiiau a'lu mai tieni.81)
XXXIX.
Si dupace a capatatu dela senatu diece ajutori,
tierra o censura generale presto ordinea su classes

calarisca stringendu pe toti a 'si di sema pentru

purtarea set. Pe cei aflati in culpa pe unii i pedepsi,
pe altii i insemn cu not'a infamiei; cei mai multi
se-scapara cu cite o amonitiune, ce varid dupre feliulu
culpei. Cea mai blanda intro acestea amonitiuni sta

intru a R di, in publicu nisce tablitie, ce trebuiau sa

le citisca pre tacute aci pelocu. A notatu si pe 6retcari, ce luasera bath cu interesu, pentru ci-sa i imprumute la altii en carnata mai mare.
XL.

Dica in adunarile poporali pentru alegerea tribuniloru") nu s'aflau candidati senatori, facea tribuni

www.dacoromanica.ro

105

din calarii romani asia, ctt dupa essirea din putere sa

remana in classea in care voru voii. Si, deorace multi
din calari, acaroia avere parintesca se-ruinase in cursulu resboiieloru civili, nu se-incumetiau, de fric'a pedepsei, pusa prin legea teatrale,83) a sed pre scaunele de on6re ale calariloru in teatru, dechiszb,: c
acea lege nu obliga pe cei ce nice insii, nice parintii
loru n'au avutu nice odata acelu censu calarescu. Numerarea poporului din Roma a facut'o dupre vecinatati,
si, pentruca sa flU se-smintsca pre, desu dela ocupa-

tiunile sale poporulu prin venirea la impartirea de

bucate, a asediatu, ea, de trei ori pe ann totu pechte
patru luni sa i se-dea biletele de primire.84) Dar yediendu, ch poporulu doresce a reman pelanga datin'a

veche, a lasatu rasi, cit fiacare sa 'si ia partea sa

pe luna. Restaverl asemine si anticulu dreptu alu
adunarioru de alegere,85) si infranh corumperea alegeriloru prin pedepse de multe feluri. In diu'a alegeriloru imparti la triburile Fabianu si Scaptianu, alu

caror'a membru era si insusi, din cass'a sa cite un'a

miia de sestertii, pentruca sa nu mai cra ceva dela
nice unu candidatu. Catra acestea, crediendu a fi de
cea mai mare ponderositate, ctt poporulu romanu sa
se-conserveze curatu si necoruptu de amesteculu sangelui strainu si sclavu a totu felulu de adunatura, nu
da dechtu forte raru cetatiani'a romana, si a marginitu
modulu eliberarii sclaviloru. Astfelu rescrise lui Ti-

beriu, care cerea cetatiani'a pentru nun grecu, omu

alu seu, ch numai asia i o va dit, dca acel'a

prin viva voce ilu vtt capacita despre dreptele
cause a cererii lui. Liviei, ce cerea acelasi dreptu
pentru unu gallu tributariu, i denegh cetatieni'a, dar

i promise scutirea de tributu, dicendu: ch densulu

e mai bucurosu a detrage fiscului ceva, de-

www.dacoromanica.ro

-- 106

citu a dejosi on6rea cetatianiei romane fa-

c en du o vlogara." Neindestulitu, eh a pusu o multime de grautati la eliberarea sclaviloru si di. ia impedecatu anca si cu mai multe dela castigarea deplinei libertati, pelanga celea mai minutiOse determinari, privit6rie la numerulu, conditiunea si starea de
dreptu a celoru ce se-eliberza, mai adause si restringerea : c nice unu sclavu, ce a purtatu canduva
fere su a suferitu tortura , sa nu capete nice odata
prin nice unu felu de modu de iertare cetatiani'a. A
ingrigitu elu a reduce si portulu si vestmintele celea
vechi. Deaceea , vediendu intr'o di la o adunare de
poporu pe multi imbracati cu mantele de facia inchisa,86) a strigatu indignatu: En
Romance rerum dominos gentemque togatam!")
Eca romani domnii lumii si poporu togatu, si a
insarcinatu indata pe edili : a in venitoriu pe nemine

sa nu sufere in foru su in circu, dca depunendu

mantel'a nu se-va infaciesii in toga.")
%LI.

Darnicra sa a aratat'o elu adeseori la ocasiuni

catra tOte classile. Cad, dupace in triumfulu Alessandrineanu a fostu adusu la Roma tesaurulu regescu,
prin acst'a intrara in cerculatiune atfitia bath, incatu
cametele scadiura, era mosiele crescura fOrte in pretiu.
Decfiteori apoi se-implea cass'a statului cu banii intrati de pre bunurile confiscate dela condemnati, imprumutti bath fara interesu pre timpu determinatu la
cei ce puteau pune o cautiune dupla. Censulun se-

natoriloru l'a maritu tacsandu lu dela optu sute la

douesprediece mii de sestertii si implinindn dela sine

sum'a pentru cei ce nu o avea. A facutu dese impartiri de bath.") poporului , in suma ansa mai totu-

www.dacoromanica.ro

107

dauna diferita: acum eke patru, acum ate trei, tineori si &ate doue sute si cincidieci de numi de omu,
La ac(st'a n'a trecutu cu vederea nici chiaru pe copii,
desi era datina, ca din acestia nimene sa nu capete
ceva inainte de unusprediece ani. In anii fle scumpete a impartitu elu poporului omu de omu bucate,
candu cu pretiu forte scadiutu, candu fara nice unu
pretiu, si a duplicatu biletele de gratificatiuni pecuniarie.

XLII.
Dreptu vda j prin atare darnicia Augustu n'a
tinsu la castigarea popularitatii, ci a avutu in vedere
numai binele poporului, pOte servi asprimea, cu care
a intimpinatu odata geluirea acestuia despre lipsea si
scumpetea vinului, dicendu I: Ginere mio Agrippa

prin facerea de apaducte a ingrigitu de ajunsu,

ea 6menii sa nu suf,ere de Bete. Altadata, candu
acestasi poporn i aducea aminte despre o gratificatiune

de bani, inadeveru promisa, i dede respunsulu: Io

su omu de buna credintia; era candu cu alta ocasiune poporulu nu lu slabia a i cere o gratificatiune,

ce nu i a fostu promis'o nice odata, defahnIt prin

edisu o asemine purtare ea nerusinata si fara omenia, si i asicurk, eh nu le va face darulu, desi
Cu asemine seriositate si energia s'a dechiaratu elu si candu audi, c iii speranti'a unei impartiri de bani facende multi 'si au eliberatu servii
si iau trecutu in listele cetatianiloru: ct nimene nu va
destinase.

capata, afara de ceia caror'a ii s'a promisu");

era acestor'a le dede mai pucinu decfitu II s'a fostu

promisu, cii. sum'a destinata sa ajunga. Odata, la o
seceta si scumpete de bucate, candu darea de ajutoriu era grea, puse sa scdtia din Rom'a pe sclavii

www.dacoromanica.ro

108

de vendiare ai negotitoriloru si ai maisteriloru de gladiatori, si pe toti strainii, afara dp medici si de profesori, si o parte din servitori. Era dupace bucatele
scadiura la pretiulu normalu, i veni idea, cum insusi
scrie in memoriale sale, ci-sa caseze pentru totu-

daun'a impartirea de bucate din partea statului, din ratiunea, ck sperantra secure in aceea
subtrage o multime de bracie dela lucrarea
pamentului; dar s'a abatutu dela punerea in
lucrare a acestui proiectu, convingenduse, eh
cu intentiuni de a capati popularitate se-pdte
rasi canduva a se-restaveri. Si se-multieml a
regula afacerea acest'a asia, c interesulu agricultoriloru si a negutietoriloru de bucate sa se-impace cu
alu poporului,
XLI11.

Cu numerulu varietatea si pomp'a spectacleloru,

ce le a datu poporului, a intrecutu pe toti. Insusi

ne spune, cs in numele seu a data patru, era pentru
alte persdne magistratuali, cari s'au lipsiau din Rom'a

seu nu aveau medie, dubedieci si trei. Le di uneori

prin diferitele vecinatati si pre mai multe scene si cu
actori de tote limbele. Luptele gladiatoresci le dede
nunumai in foru si Amfiteatru, ci si in Cercu si in
Septa,92) margininduse cateodata numai la lupte de
fere. In campulu lui Martiu s'au vediutu representatiuni atletice, la &Ili poporulu a privitu depre tribune de lemnu; s'a infaciesiatu asemine si o bataiia
navala intr'unu locu sapatu langa Tibru, undo acum
s'afla dumbrav'a Cesariloru. Pe la atari dile, candu
rari remaneau pe acasa, dispuse prin vecinatati yeghetori, ci-sa le apere de facatorii de reu. In Cercu
se-produsera cursori pre cara, cursori pedestri si du-

www.dacoromanica.ro

109

meritori de fere silbatice, intre can uneori se-vedeau

tineri de famili'a cea mai nobila. Joculu Traianu anca
s'a representatu forte desu , pentru care alezea din
tineri mai mari si mai mici pe cei mai destinsi; caci
elu tienea la vechea si respectabil'a datina. ci in modulu acest'a sa se-dea la lumina talentulu originii cei
stralucite. Candu la unulu din acestea jocuri C. Neniu
Aspernate s'a vatamatu prin cadiatura, l'a daruitu cu
unu coletu de auru si i a datu voiia, cit purcediatorii
lui sa pOrte pronumele de Torcatu.93) Curendu anse
puse fine la asemeni produceri, dupace oratorulu Asiniu

Polione in urm'a nenorocirii, ce s'a intemplatu si nepotu-so, ca-sa 'si franga pitiorulu, a ridicatu in senatu
amare geluiri. had, elu sa se-produca pre scena si
in arena si cavaleri romani; ci acest'a a facutu mai
inainte de a se-fi opritu prin decretulu senatului. Si
dieu dupa aceea nice eh a mai produsu pe altu cineva
in publicu de familia nobila, afara de Luciu si pe
acest'a anca numai pentructi sa lu arate poporului, eh
e mai micu de doue urine , c trage septesprediece
pundi, si c are o voce stentoria.") thra intr'o di de
spectaclu gladiatorescu puse sa treca pre mediloculu
arenei obstaticii Parti, cei antai tramisi la Roma, si i
asedik deasupea logei sale pre banc'a adoua. Mai
avea elu si natur'a, c6.-sa espuna la vederea poporului,
afara de dilele de spectacle , in verce ken publicu,
candu veniit cevasi neobicinuitu si demnu de cunoscutu. Astfelu p. e. s'a vediutu unu rinoceru in sept'a;
unu tigru in teatru; unu serpe de cincidieci de coti")
in foru. S'a intemplatu, c intr'o di, candu serba
nisce jocuri circense, date de densulu in urm'a unei
promisiuni, sa fia cuprinsu de o laugezire, si sa conduca culcatu in lectica procesiunea caralorn cu disii.96)
La altadata , la jocurile dedicative , prin cari a des-

www.dacoromanica.ro

-- 110 -chisu teatrulu lui Marcel lu, desfacenduse chieutdriele

dela scaunulu curulu, sa cadia pre dosu. Infine la
spectaclele gladiatoresci, date (le nepotii sei, candu serespancli printre spectatori o tenire panics despre ruinarea amfiteatrului, si nu se-puteau linisci in nice unu
modu, se-dede josu din logea sa si sedifr in loculu
celu mai espusu periclului.
XLIV.

A regulatu si indreptatu politi'a spectacleloru,

undo se-incuibase disordinea si confusiunea cea mai
mare. Ocasiune la acOst'a i a datu afrontulu, ce s'a

fostu facutu unui Senatoru la e representatiune in

Puteoli, frecuentata de unu publicu forte numerosu,
nevrendu nimene a i face locu. Deci prin decretu a
lu parintiloru ordinh: nt decteori se-face undeva vre
o representatiune publica, sirulu primu de scaune sa
se reserveze pentru senatori. Ara pentru Rom'a a
opritu pe solii natiuniloru libere si aliate de asedb
in orchestra,") caci s'a fostu informatu, c printre ei
se tramitu si drecari din sclavii iertati. Pe militari i
a despartitu de poporu98). Pentru barbatii din plebe
a insemnatu scaune anume; tinerioru ce purtau anca
pretsta99) loculu loru, si aprOpe de acest'a pe alu

pedagogiloru; catra acestea a orinduitu, c golanii

din plebe sa nu mai ocupe mediulu teatrului. Pe
femei nu le a suferitu sa priviasca nice macaru la
epectacle gladiatoresci, desi la acestea dupre vechea
datina femeile sedeau amestecate cu barbatii, fara nu-

mai din sirurile de scaune celea mai desus. Numai

Vestalineloru le desemnit in teatru unu locu a parte
facia cu tribunalulu su scaunulu pretorului. Ara de
la luptele atletiloru 1") opri pe totu genulu femeescu
cu althea asprime, incitu la jocurile date c.4 pontifice

www.dacoromanica.ro

111

amanh pumnatura intre doui poftita de publieu, pentru

orele diminietiei urmator e si dechiarh win edisu;

ch lui nu

i place, ea. muiierile sa vina la

teatru inainte de or'a a eincea.101)

XLV.
Insusi privia mai totudaun'a jocurile circense din
cenaclulu amiciloru si a iertatiloru sei, cateodata de
pre perina105) si anca sediendu cu soci'a si cu copii sei.
Lipsii din spectaclu mai de multe 6re, cateodata dile
intregi, atunci 'Si cerea iertatiune, si recomenda pre
ceice aveau sa tiena presedinti'a in locu'i. Decilteori
anse era de facia numai facea altuceva, eau pentruca
sa ocolsca critic'a, la care a fostu espusu demulteori
tataso Cesaru, caci in cursulu representatiunii se-ocupa
cu citirea su scrierea epistoleloru, ori din pasiunea
si placerea ce o avea catra spectacle, ceeace nu negi
nice odata, dincontra o marturisia demulteori cu

Deaceea avea datina a imparti din ale

sale daruri si premie dese si bogate chiaru si pela
jocurile gladiatoresci si representatiuni date de altii
straini; niceodata n'a asistatu la vre o lupta grecesca,
la care sa nu fi premiatu dupre meritu pe fiacare
din emulatori. Privia cu deosebitu interesu pe pumnatorit"), si mai multu pe romani, si anca nunumai
pe cei regulati si de profesiune, pe cari avea datina
ai pune sa se-bata si cu grecii; ci si pe Omenii desinceritate.

rindu cari se luptau in cete prin angustiele vecinatatiloru cum le venii si fara arte. Infine invrednici de
atentiunea sa pestetotu intrg'a classe a acelor'a, cari
'si espunea la vederea publica o indemanare seu alt'a.
Privilegiele atletiloru si le a conservatu si le a inmultitu. Pe gladiatori i opri prin edisu a se bate
pe marte si viatia fara pardonu. Magistratiloru le luh

www.dacoromanica.ro

112

jurisdictiunea, ce in puterea unei Jogi vechi o avea

asupr'a actoriloru oriunde i oricandu, lasandu ii

numai pe timpulu jocuriloru si a scenei. Cu t6te

acestea elu inspectiuni rigurosu fOrte purarea atatu
essercitiele atletiloru prin portici, ciltu si luptele gladiatorioru. Licenti'a actoriloru a pedepsit'o cu atat'a
asprime, incAtu pe unu Stefanione, actoru togataru,104)

despre care audise, eh se servesce la masa de o

matr6na romana, cu parulu tunsu rotundu si stravestita in copilu, ilu bath cu verge prin trei teatre
si apoi ilu destierh. Pantomimului Jla, la geluirea
pretorului, i trase bice in tind'a casei sale in ochii
tuturoru ; asia si pe Pilade l'a scosu din Rom'a

si din Italia, cad aratase cu degetulu pe unu spectatoru, ce l'a fostu flueratu, spre a trage asupr'a
acestuia atentiunea publicului.
XLVL

Dupace in istu moclu a regulatu Rom'a si relatiunile cetatienesci, a inmultitu populatiunea Italiei
intemeindu unu numeru de douedieci si optu de co-

lonii, pe care le a provediutu cu multe feliuri de

edificie publice si cu venite din vami. Parte le &eh
6recum si egale cu Roma la participarea dreptului si
a onorii, inventandu unu felu de votizare de alegeri,
in puterea caruia decurioniP5) acestoru colonii fia-

care in coloni'a si adun6, voturile pentru alegerea

magistratioru din Roma, si pe diu'a alegerii le tramitea acolo sigilate. Era ci-sa nu scadia undeva nice
numerulu celoru mai nobili, nice generatiunea tenera
a cetatianiloru, di la toti cari cereau, dupa recomandatiunea ofici6sa a opidului, rangulu de oficiriu de calarime; de alta parte daruiA, in calatori'a sa prin Italia
pe toti tatii de familia din plebe, cari i presentau

www.dacoromanica.ro

113

fetiorii seu fetele sale e4 binefacuti, cu eke un'a miia

de sestertii de copilu, baiatu seu baiata.
'
XLVII.
IncAtu pentru provincie, celea mai insemnate, ce
nu se puteau gubermi nice usioru nice securu prin ma-

gistrati alesi pe totu anulu, le a luatu asupr'a sa; pe

celealalte

le a lasatu prin sortire la proconsuli.in

Totusi si in acestea facii uneori schimbari , si visith

in persOna din timpu in timpu si pe uncle si pe altele.
Pe unele din cetatile ce erau aliate, ansa prin licentia
amenintiau a se precipitd in peritiune, le a lipsitu de liber-

tate.107) Pe altele, ce erau apasate de datorii le ajut6,,

refacA desnou pe celea dirimate de cutremuru, si darui
cu dreptulu latinitatii pe atari ce puteau proM, eh au
binemeritatu de poporulu romanu. Nice ch. este o

provincia, catu sciu, afara de Africa si Sardinia, pe

care sa nu o fi visitatu. Dela visitarea acestor'a, pentru
ceeace facuse pregatire din Sicilia dupa devincirea lui
Sestu Pompeiu, f impedecatu prin tempestati necontenite si preste mesura marl ; era mai apoi nu i sedede nice ocasiune, nice causa spre a le mai cerceta,.

XLVIII
Regatele, preste care s'a facutu domnu prin drop-

tulu resboiului, le a datu inapoi, afara de pucine, la

aceia dela ean l. le a fostu luatu, seu le a impartitu
strainiloru. Pe regii soci ia unitu si intro sine prin
cumnatiri imprumutate, aratanduse pururea medilocitorulu si favoritorulu celu mai gat'a spre atari rudenii
si amicitii; dar elu II purt4, de grige nu almintre, ci

csi candu ei ar fi parti si membri ai imperiului; de

lege punea repute in loculu principiloru de corena
8

www.dacoromanica.ro

114

anca minoreni s6u smintiti, palm deveniau maioreni

su cu minte; pe multi fii de regi i a crescutu si i a
invatiatu dimpreuna cu ai 86.18)
XLIX.
Ce s'atinge de armata legiunile si trupele ajutatorie le a impartitu dupre provincii; din flote pe un'a
a stationat'o la Misenu, pe alt'a la Ravena spre apararea marii Tirenice si Adriatice."") Unu numeru
Orecare de ostire ilu retina parte ci garnisdna spre

paz'a Romei, parte ca corpu de garda alu seu; dealta parte desfiintia corpulu Calaguritaniloru, ce i avuse
pana la devincirea lui Antoniu, si totasia si corpulu

germaniloru, ce lu tinuse pana la catastrofa Variana

ct gardisti langa sine. Cu tete acestea in Rom'a n'a
tienutu niceodata mai multe de trei coorti, si pe
acestea anca nu in tabera; era celealalte le disloch
in taberele de ierna si de vera prin opidele marginase. Dar soldurile si gratificatiunile militiei, ori in
ce locu s'ar fi aflatu aceea , le a regulatu dupre o
norma solida, determinandu conformu gradului fiacaruia si timpulu de militaritu si foldsele demisiunii,
cu acea intentiune, ca militarii nice prin militra pre
indelungata, nice prin saracia sa nu pdta fi atrasi la
noue turburari. Si pentruci sa aiba in totu timpulu
si fara greutate mediele necesarie spre intretienerea
loru si pe timpulu militiei si dupa essirea din militia
a fundatu o -cassa militaresca provediend'o cu venite
noue. Voiindu a cundsce si a ave reportu, catu s'ar
pute mai inte si pe sub mana , despre celea se petrecu in fiacare provincia a stationatu pre caiile militaresci la distantii mici, deocamdata juni buni de
pitidre, mai tardiu cara pentru curieri.'1 0) Acesta din
urma sistemq i s'a parutu mai corespundiatdria, pen-

www.dacoromanica.ro

115

truck elu putea pe aceia ce i aduceau depesi din locu,

deca era, trebuintia, sa i si intrebe prin voce.
L.
La sigilarea acreditiveloru,11 1) depeseloru si epi-

stoleloru private se-servi la inceputu cu unu sfincsu,

mai tardiu cu chipulu lui Alessaudru celu Mare, si in
celea din urma cn alu seu, sapatu de man'a lui Dioscoride, cu care nu incetara a sigil si Principii, ce
i au succesu. La tote epistolele punea si minutele
Oreloru nunumai ale dilii, ci si ale noptii spre a inseputi datele.
LI.

si mari probe sunt despre indurarea si

natur'a civila112) a lui. Si, c-sa numai numeru pe
cti si pe cari din partitulu contrariu nunumai ck i a
iertatu si i a lasatu nesuperati, ci anca i a suferitu
a ocupd funetiuni principali in statu, insemnezu pe
Mu lte

Juniu Novatu si pe Cassin Patavinu, ambi dmeni din

plebe; pe acestia s'a multiemitu ai pedepsi pe unulu

cu bani, pe altulu cu unu essiliu usioru, desi celu

antaiu in numele junelui Agrippa publicase incontra'i

o epistola plina de injuraturi; era alu doiea la o

cina numerOsa se-laudase in gur'a mare: Ca lui nu

i lipsesce nice dorinti'a, nice curagiulu spre

a ucide pe Augustu. Ara la o cercetare Orecare,

candu intro alte crime se-imputa lui Emiiu Elianu

din Corduba cu deosebire, ck vorbesce reu de Cesarulu
Augustu, acest'a intorsu catra acusatoru cu facia unui

maniosu: As-vr, i dise, sa mi dovedesci acest'a;

atunci voiu face pe Elianu sa simtia, ck si io

am limba; voiu vorbi de densulu si mai multe.
Cu at'dt'a s'a inchisu cercetarea nunumai pentru atunci,
8*

www.dacoromanica.ro

116

ci pentru pururea. Chiaru si lui Tiberiu, care intr'o

epistola se-plangea catra elu totu pentru atare vorbire

de reu, ci cu mai mare violentia, i a respunsu in

scrisu: Nu se-cade, mi Tibere, sa te iai dupa

foculu etatii tale, si sa te manii pre tare, c
se-afla nescine, care sa vorbesca reu de mine.
Caci este destulu, deca avemu aceea, ca-sa
nu ne peta face mu cineva.
LII.

In nice o provincie n'a suferitu a i se-inchinli

temple, fara nurnai pe numele seu impreunatu cu alu
Romei, desi acid bine ch acest'a se-facea si proconsuliloru; era in Roma s'a abtienutu cu cea mai mare
cerbicositate dela atare ondre. Ce e mai multu, puse
ca-sa topesca statuele de argintu, ce i le inaltiasere
mai de multu, si din pretiu inchinh lui Apo Rine Palatinu potire tripede de auru pentru sacrificia. Dicta-

tur'a, ce 'i o oferi cu mare violentia poporulu, a

respins'o ruganduse in genuchiu reieptandu 'si tog'a
depre umeri si desvalindu 'si peptulu.
LIU.

Numirea de domnut") a urit'o pururea, ci pe

nun ce injuriosu si vatamatoru. Odata, candu se-afli
intre privitori in teatru, dicenduse intr'unumimu vorbele:

o Dmne, drepte si bune!

ci-si candu acesea s'ar fi disu cu privire la densulu, primindule toti cu strigari de bucuria, nunumai
ca a respinsu cu faci'a si din mani acesta demustratiune de lingusire nedmna; ci anca in diu'a urmateria printr'unu edisu i dojeni forte aspru, si dupa
aceea n'a suferitu a se numi domnu nice din partea
fiiloru sell a nepotiloru sei, fia din seriositate, fia din
si,

www.dacoromanica.ro

117

gluma; si pe acestia i oprl a intrebuintia intre dansi

I a fostu tare aminte, ca-sa nu

me din Roma sell alta cetate nice sa intre ori si
candu, fara numai sCr'a au nptea, pentruca sa nu
asemini lingusiri.

aduca cuiva suparare din caus'a curteniriloru oficise.

In timpulu consulatului essia in publicu mai multu pe

josu; candu nu era consulu, adeseori in lectica deschisa. Pe la dile de salutari lasa sa intre si plebea,
si le intimpina petitiunile cu atat'a prevenintia amicala, ch odata a infruntatu pe unu suplicante: Ca

de cc 'si da petitiunea cu atat'a sfiala, casi

candu ar intinde elefantului unu banu. Pela

dile de senatu nu salut pe senatori nice odata, decatu in curia,114) si anca sedietori pre scaune, si

anume pe ate unulu fara a aye trebuintia de nomenclatoru"5); totu asia facea elu si candu essia din
senatu, luandu 'si diva-buna dela fiacare pela scaune.
In relatiuni socialiu6) a statutu cu mai multe familii;
si numai la betranetie si dupace fusese strimtoratu
de multime la o logodna pr numersa, s'a lasatu de
a mai merge pela asemini dile de serbatori la unulu
sell altulu. Pe Galin Terriniu senatorulu, desi nu lu
aye intro intimi, totusi l'a visitatu, candu acel'a lovitu

de orbitura repede se otarise a se Iasi sa mara de

si prin svaturile sale celea mangaitrie l'a induplecatu a reman in viatia.
filme,

LIV.

S'a intemplatu, ca pecandu vorbia in senatu sa

i strige recare: N'am intielesu; si altulu sa i dica:

Ti as dice-contra, dca mi ar fi iertatu." Mai

de multeori, candu elu nacajitu pentru certele necumpatate ale disputatorioru essia din curia cu violcntia, i se aruncau pe urma vorbele: Ca dora li este

www.dacoromanica.ro

118

iertatu senatoriloru a vorbi despre afacerile

republicei sell statului. Cu ocasiunea alegerii senatoriloru, candu fiacare omu 'si akgea pe omulun1)
seu, Antistiu Labeone a alesu pe M. Lepidu, inimicu
lui Augustu, si destieratn pe atunci, si intrebatu de

acest'a: Ca ore nu ar fi altii mai buni, i dede

respunsulu: Totu omulu 'si are gustulu seu.

Si

cu tOte acestea asemine libertate si renitentia n'a casiunatu nimenui nice unu reu.
LV.

Nu multu i pasi si de pamfietele defamatOrie

respandite in contr'a lui in curia, nice ch. 'si batea
multu eapulu a le resfrange. Nu cereeti dupa autorii
loru, ci s'a multiernitu numai en dechiaratiunea: Cti.

invenitoriu sa se-traga la judecata toti aeeia,

cari sub nume strainu ar publica pamflete sell
versuri spre defaimarea cuiva."9)
LVI.

La batjocurile malitidse si invididse, cu cari ilu

atacare certe persdne, anca a respunsu numai prin
edise, date in publicu. De alta parte n'a lasatu pe
senatu, ca-sa opresca printr'unu decretu licenti'a espresiuniloru, ce se-facea desu prin testamente."9) Decfiteori era de facia la alegerile de magistrati, ambla
rdta pela alegatori cu candidatii sei, si se-ruga dupre
datin'a veche pentru voturile loru. Insusi isi dit vo-

tulu in ambele triburi, de care se-tienea, ea unulu

din poporu. Chiamatu ca marturu in judecati fara a
esprime vreo neplacere se-supunea la, intrebari si.la
resfrangeri. Forului seu i dede o stinsiune mai angusta decatu ar fi doritu neputendu 'si ealeit pe inima
spre a espropia. pe posesorii caseloru vecine. Pe copii

www.dacoromanica.ro

119

sei niceodata nu i a recomendatu poporului, c-sa nu

fi adausu: de voru merit& Odata, candu intrara iu

teatru, purtandu anca pretest'a, s'au plansu amaru,
caci s'au fostu sculatu toti privitorii si i au aplaudatu

standu in pitiore. Nu e vorba, lui i placea sa vdia

pe amicii sei marl si putinti in statu; asia ansa, ct
ei nice intr'o privintia sa nu vateme comun'a egalitate
civile inaintea legioru. Candu Asprenate Noniu, barbatu cu care sta, in strinsa legatura de amicitia, infaciesiatu inaintea judecatii, acusatu fiindu de Cassiu
Severu pentru crim'a uciderii prin veninu, Augustu

a cerutu svadu dela senatu, de ce obligamentu are

a se-tiene; caci, dise, elu nu scie cum sa sedetermine temenduse, eh dca va veni acusatului intr'ajutoru, Hu va subtrage actiunii legiloru; era, (leea nu va face acest'a, menii
voru crede, ch paraseste pe amicu-so la nevoiia si lu osindeste din capulu locului. Apoi
in urm'a consimtimentului tuturoru a sediutu citeva
ore pre banc'a aparatorioru celoru acusati, ma in tacere, si n'a datu pentru acusatu nice macaru marturi'a
generale usitata. A mai statutu elu inaintea tribunalulni si c aparatoru alu clientioru sei, precum lui
Scutariu brecare, fostu canduva evocatu120) alu seu,
care era acusatu pentru injurii. Singuru numai pe
unulu l'a subtrasu dela actiunea meritata a legioru,
si anca si pe acest'a numai prin ferbinti rugatiuni, cu
care inaintea judecatoriloru a induplecatu pe acusatoru
a se-las de actia. Acestu unulu a fostu Castriciu, ce
i a fostu descoperitu conjuratitmea lui Murena.

LVII.

CAtu de multu a fostu elu iubitu pentru acesta

purtare este usioru de a pricepe. Trecu cu tacerea

www.dacoromanica.ro

120

decretele senatului, caci potu a pare dictate de ne-

voiia seu de lingusire. Dar calarii romani serban

nendemnati si cu simtiu unanimu diva nasterii lui

in toti ani, chtu a traitu, done diele de arindulu.

Tete classile aruncau in laculu lui Curtiu'") eke unu
banu, in urm'a unei promisiuni, facuta pentru sanatatea lui. Aseminea la prim'a Ianuariu i aducea in
Capitoliu ate unu darn de anulu nou chiaru si candu
ar fi lipsitu din Roma. Cu care suma a cumparatu

celea mai pretiese statue de a le dieiloru si le a

inchinatu pe la deosebitele vecinatati, precum pe
Apo Hine Sandalariu si pe Joue Tragedulu si altele.
Pentru refacerea casei sale de pre Palatinu, mistuita
de focn, veteranii, decuriele, triburile si alti singulari
din celelalte classi a le poporului contribuire fiacare
de buna voiia si dupre puterea sa bani. Ma semultiemi a atinge pe deasupr'a acestea gramedi de
sume, si a nu luA, din fiacare mai multu de unu denariu. Candu se-int6rcea din provincii, nunumai eh lu
fericitau de bunavenire, ci ilu primiau cu cantari de
versuri. Tieneau multu si la aceea, cA, dechteori intnt
in Roma, sa nu se-essecuteze la m6rte cineva.
LVIII.

Pronumele de Tata lu Pa triei un oferira toti

c printr'o inspiratiune cata de neasteptata litittu de
unauima. Mai antitiu plebeii printr'o deputatiune tra-

misa la Antiu; apoi, caci nu primise onerea acesea,

la infrarea sa in teatru din partea publicului intregu
incoronatu serbatoresce cu ramuri de laura; infine in
Curia senatulu, si anca nu prin decretu, nice prin
achiamatiune, ci prin vecea lui Valeriu Messala, care,
c6, organu din mandatuln tuturoru colegiloru, i adresh

urmaterele vorbe: Fericire si salute, dise, Cesarn

www.dacoromanica.ro

121

Auguste, tie si casei tale! (caci asia orandu

credemu a cere dela diei fericire et6rna si celea de bucuria pentru acsta republica): Senatulu in consimtiementu cu poporulu romanu
te saluta c pe TATALU PATRIEL Augustu cu
lacrimie in ochi i respunse cu voxbele acestea:

(i

reproducu vorbele lui cbiaru, ca-si pe ale lui Messala):

Ajunsu in culmea dorintieloru mele, parinti

adunati, ce mi a mai remasu a core dela dieii
nemuritori, decatu numai: Ca acestu simtiementu unanimu alu vostru sa milu conserveze
pana la finitulu dileloru mele.

LIX.
Medicului Antoniu Musa, prin acaruia cura s'a
fostu insanetosiatu dintr'o b6la pericul6sa, i inaltiara
prin colecta de buna voiia o statua apr6pe de a lui
Esculapu. Mai multi din parintii de familia avura
grigea esprsa in testamentu, eh ereditorii sei sa aduca
o victima in capitoliu si acolo insemnandu printr'o inscriptiune motivulu aceleia, sa o sacrifice in numele

loru ct promisa dieioru din parte-le: ch. au tienutu

in viatia pe Augustu dupa m6rtea loru. orecare cetati ale Italiei determinare diu'a, in care venise
la ele pentru prim'a data, a:8a le fia inceputulu annlui. Celea mai mate din provincii, afara de temple

si altare, mai fundara jocuri cinci anuale mai prin

t6te opidele.

LX.
Regii amid si sod cate unulu fiaeare intemeiara
in regatulu seu cetati in on6rea lui, si le numira
Cesarea; catra acestea toti impreuna otarira, c-sa
aduca in eapatAiu en spese comuni temphilu lui Joue

www.dacoromanica.ro

122

Olimpianulu in Atena , ce s'a fostu inceputu din yechime, si sa lu inchine geniului lui Augustu. Si adeseori, parasindu 'si regatele, veniau nunumai in Roma,

si candu calatorii in visitatiune provinciele , ca,

inbracati in toga fara insemnele regesci, sa'i serviasca
pe t6ta diu'a cA, nisce clienti.
ci

LXL

Dupace spusei pana ad, cum a fostu Augustu

cti duce si barbatu de statu, si cum a gubernatu in
pace si resboiu republic'a, d6mn'a pamentului, voin
vorbi acum despre viati'a lui cea privata si familiara,
demustrandu: cum si intre ce cercustari ale sortii a

vecuitu elu acasa intre ai sei din junetie pana la

diu'a cea dinurma.

A perdutu pe mam'a sd in celu antftiu consulatu;
pe soru-si Octavia, candu era. in etate de patrudieci
si cinci de ani. Ambeloru, precum in viatia le a aratatu celu mai teneru respectu, asia si dupa moirte le
a facutu bite on6rele posibili.

LXII.
Ca june s'a fostu logoditu cu fii'a lui P. Serviliu
Isauricu; dar, dupa cea dintilia impacare cu Antoniu
la poftirea ambeloru armate, cari doriau a ved unirea
loru intarita si printr'o cumnatia, a dusu pe fiiastr'a
aceluia, pe Claudia, fiia din P. Clodin a Fulviei, ce
abea er6, de maritatu; se-despartl ansa de dens'a, in

urm'a unei certe, ce a avutu cu s6cra-s, si a tramis'o acasa vergura cum venise. Apoi a hiatu pe

Scribonia, maritata mai nainte dupa doui barbati consulari, avendu si copii dela unulu din ei. Si de acst'a
s'a despartitu, desgustanduse, cum scrie insusi,19 de
coruptiunea moravuriloru ei; si pelocu se-insur cu.

www.dacoromanica.ro

123

Livia Drusilla,123) soda lui Tiberiu Nerone, desi era

grea mare, si numai ei i conservh, am6re si fidelitate
pana la m6rte.

LXIII.
Cu Scribonia a facutu pe Julia, dela Livia n'a
avutu copii, desi dont', forte multu. Copilulu, cu care
remasese grea dela elu, s'a nascutu inainte de timpu.
Pe Julia o marith maiantiliu dupa Marcel lu, fiiulu
Octaviei, a soru-si, carele abea trecuse pragulu copilarii; apoi, dupa ce a muritu acst'a, dupa M. Agrippa,
rugandu pe soru-sh, ca-sa i lase lui pe ginere-so.
Pentruch peatunci Agrippa tienea pe un'a din surorile Marcella, si avea copii cu ea. Murindu si acest'a,
dupace a cautatu multu timpu chiaru si printre calari
romani,14) ca-sa gas6sca unu barbatu fiia-si, alese
infine pe Tiberiu, pe fiiastru-so, ilu sill, ca-sa dea
carte de despartire sociei sale, ce era grea, si lu facuse tata.
M. Antoniu aerie: cit mai antaiu sa fi
logoditu elu pe Julia cu fiiu-so, cu Antoniu; apoi cu
Cotisone, regele Geteloru, pecandu, se-dice , c si
pentru sine sa fi petitu _pa fii'a regelui.155)
LXIV.

Din maritisiulu Juliei cu Agrippa a avutu trei

nepoti pe Caiu, Luciu sr Agrippa; nep6te doue, pe
Julia si pe Agrippina. Pe Julia o marita dnpa L.
Paullu, fiiulu Censorului; pe Agrippina a dat'o lui
Germanicu, nepotulu sori-si. Pe Caiu si Luciu i a
adoptatu, dupace mai antaiu i a fostu cumparatu acasa

dela tatalu loru Agrippa dupre vechea datina per

ass em et libram,156) si anca de tineri i a intrudusu in servitiulu Statului, si apoi, dupace i a desemnatu Consuli, i a tramisu sa visiteze provinciele

www.dacoromanica.ro

1 24

si armatele. Pe fii'a si nepatele sale le a crescutu cu

acea asprime, ci-sa tarca si la lana, si sa nmi vor-

bsca nimica, sau sa faca ce nu s'ar put dice in

audiu seu vedea pe facia, ori ce nu s'ar put scrie
in diariulu casei.127) De adunarea cu strainii le

tienea departe cu atfit'a grige, cit scrise orecandu lui

L. Viniciu, unu june de familia buna si de purtare

essemplara: eh a calcatu regulele bunei-cuviin-

tia, caci a venitu la Baie sa salute pe fii'a sa.

Pe nepotii sei parte mare insusi i invatia citirea si

scriereat28) si alte elemente de instructiune, mai alesu

'si punea t6ta diligintia a i face sa imiteze scrisarea

de mutt a lui. Decateori cilia una,"9) i punea sa
sda deadrpt'a pre perinele laturale ale triclinuluil30);

era condu calatoria sett sa merga in cam inainte'i,

sett pre cal pe langa densulu.
LXV.

Dar pe candu plinu de bucuria credea tare in

durarea descendentiloru casii sale bine disciplinati, ilu
parasi noroculu. Pe ambele Julie, pe fii'a si pe ne-

p6t'a sa, intinate de t6te pecatele, le a distieratu.'")

Pe Caiu si pe Luciu in spatiu de optusprediece luni
i a perdutu pe amendoui, murindu Caiu in Licia, Luciu
in Massilia. Pe alu treilea nepotu, pe Agrippa, si
totudeodata pe fiastru-so Tiberiu i a adoptatu in foru
dupre legea curiata. Ci din acestia dupa unu scurtu

timpu a lepadatu pe Agrippa pentru natuia lui cea

vlogara si fer6sa, si l'a depurtatu la Surentu. Elu mai
bine suferi m6rtea, decatu rusinele membriloru familiei

sale. Caci m6rtea lui Caiu a dus'o cu destula inima;

dar in privinti'a fiie-si, nefiindu de facia, a pusu pe
Cestoru,

cli

cetindu'i scrithea sa aduca la

www.dacoromanica.ro

cunos-

125

cinti'a senatului purtarea ei, si de rusine s'a abtienutu

timpu lungu de tSta adunarca cu dinenii; i venise si
ideea, ca-sa o ueida. Adevem este, oh, intemplanduse
ca pe acel'asi timpu Febe, un'a din iertatele complici,

sa 'si puna capetu vietii prin spandiurare, a disu:

Bucurosu as fi voiitu sa fi'a fostu mai bine

tata alu F ebii. Destieratei i taih usulu vinului, si

verce traiu mai delicatu; si a opritu, ca nice unu

barbatu, fia liberu seu sclavu, sa mi pdta intra, la

dens'a fara scirea sa, si 'si atunci numai dupace se-inform de ce etate, de ce statura si forma, de ce

coldre era, si ce semne ski pete de rani avea pre

Infine abea dupa cinci ani a

trupu intratorulu.132)

stramutat'o din insula in contienutulu Italiei, mai indulcindu 'i incatuva asprimea inchisorii. Dar sa o
rechiame detotu nu au fostu putintia a se indupleed
nice intr'unu modu, si, candu dupa repetite rugatiuni
poporulu staruii cu cerbicositate sa o ierte, le orh
in plina adunare: ca. sa aiba parte si ei de ase-

mine fete si atari so cii. Pe copilulu, nascutu din

nepdta sa Julia dupa osindire, n'a lasatu sa lu recundsca, nice sa lu ethics.. Pe Agrippa, care nu sefacuse mai blandu, ci din di in di tan mai smintitu,
l'a depurtatu intr'o insula,133) si pedeasupr'a l'a pusu
si sub custodia militarsca. Si a mai ingrigitu printr'unu decretu alu senatului, c sa fia tienutu in acelu
locu pentru totudau&a; si decateori I se-facea amintire

despre elu si despre Julii oftandu avea datina a eschiama, :

Macam de as fi remasu nensuratu si as fi muritu

singuru fara copii, 134)

Si nu i numid altufelu decatu celea trei bubaia,

su trei cangrene ale sale.

www.dacoromanica.ro

126

LXVL
Amicitie nu facea usioru, dar cele facute le tienea

cu constantia; sat nunumai a pretiui virtutile si meritele fiacui dupre dreptate, ci li suferia si pecatele
si defectele, (Ikea nu erau mari. Cad din totu numerulu amiciloru lui abea vei gasi pe cineva cadiutu in
disgratie, afore de Salvidienu Rufu si de Corneliu
Gal lu, pe cari pe amendoui i inaltiase din starea cea

mai de josu pe cel'a pana la consulatu, pe acest'a

la prefectur'a Egipetului. Din cari pe Salvidienu,
caci urdise 0 revolutiune in contra 'i la datu senatului spre condemnare; pe Gal lu pentru ingratitudinea
si inim'a lui cea rea l'a opritu dela curte si deprin
provinciele sale.136) Cu tate acestea, candu Gal lu,
strimtoratu si de denuntiarie acusatoriloru si de decretele senatului, 'si puse fine dileloru, laudh, ce e
dreptu, pietatea celoruce se-indignare atat'a pentru den-

sulu, mai incolo anse a versatu lacrime pentru s6rtea

omului si 'si a plansu positiunea: Ch singuru lui nu

i este iertatu a se mania. pe amici, chtu ar

yr 6.

Ceilalti amid ai lui se-bucurara de influintia

si de avere, fiacare ci celu anthiu in classea sa,

pane la finitulu vietiei, macarca mai demulteori i dedera ocasiune a fi nemultiemitu en ei. Asia p. e. ca-

m nu mai insiru pe altii, avh cuventu sa fia neindestulitu cu susceptibilitatea cea essagerata a lui

Agrippa, precum si cu lips'a de tacere a lui Mecenate;

debrace ilu dinthiu la parerea de o recla, si ch i s'ar
preferi Marcellu, lasandu balta tOte s'a fostu retrasu
la Mitilene;136) 6ra alu douilea spusese Terentiei so-

cid sale , secretulu conjuratiunii descoperite a lui

Murena. De alta parte pofti si elu dela amid bunavoiintia inprumutata, atatu dela morti ehtu si dela
viui'37) Caci lui, desi nu era vreunu iubitoriu de

www.dacoromanica.ro

127

ereditati, cit unulu ce nu s'a plecatu niceodata a primi ceva lasatu prin testamentu de vreunu necunoscutu, i path fOrte de judecat'a, cu care amicii sei 'si
depuneau in testamente voiinti'a cea din urma in privinti'a perthnei lui. Si precum nu 'si putea ascunde
durerea, muck vreunu amicu se esprima pr scurtu
su in modu pucinu respectuosu despre densulu: asia

'si arata bucurra dca cineva suit cu pietate si recunoscintia. Legate thu parti de ereditate, lasate lui
din partea tatiloru de familia, fiacine ar fi fostu,
avea natur'a a le da inapoi indata copiiloru; au, dca
erau anca minoreni, a le restitui candu se-dechiarau
maioreni ftindu fetiori, sell in diu'a maritisiului fiindu
fete
si anca cu fructele loru.
LXV11.

Cit patronu facia CU dientii, ca domnu facia cu

sclavii sei, era atatu de aspru, chtu de apropiabilu si
binevoitoriu; multi din ier,tati au statutu in onOre si
in crederea cea mai mare la densulu, cum au fostu
Liciniu si Enceladu, si altii. Pe Cosmu sclavulu, ce
lu vorbise de reu forte tare, l'a pedepsitu numai bagendu lu in fere. Lai Diomede, intendantele casei
sale, carele, la o preamblare, ce o facea impreuna,
ilu lasase de frica prda la unu veru silbaticu, repeditu fara veste asupra, i a mai placutu a 'i imputa
temerea, decittu a'i presupune reutate, si din t6ta intemplarea athsea, desi a fostu cu mare periclu, caci
'i lipsia inselatiunea, faca numai gluma. Acest'asi
omu blandu a silitu apoi pe Proculu, unulu din cei
mai favoriti iertati ai sei, cit-sa 'si faca singuru m6rtea, pentruch lu aflase a trai in adulteriu cu matr6nele; lui Tallu, secretarulu seu, a pusu sa 'i franga
fluerile pitioreloru ,

caci tradase un'a din epistolele

www.dacoromanica.ro

128

sale peutru cinci sate de denari. Pe pedagogulu si

pe servitorii fiiu-so Caiu, cari folosinduse de boal'a
si mrtea principelui, despoiara cu tirania si iubire
de argintu provinci'a, dupa ce le a atirnatu de cerbice pondere grele, i a datu precipisiu in riu.
LXVIIL
Citu a fostu june a fostu espusu la multe faime
rele. S. Pompeiu ilu ocard, a pe unu efemeiatu;
M. Antoniu i dicea: c adoptarea si a cumparat'o
prin prostitutiune; era Luciu, fratele lui Marcu, eh,

dupace 'si a data pudiciti'a lui J. Cesaru,. apoi s'a

vendutu lui A. Hirtiu in Spank', pentru trei sute de
mii de sestertii; si ch ar fi avatu datin'a a 'si pirli
cu coji de nuei ardinti fluerilo picireloru , pentruci
perisiorii sa i crsea mai mole. Mai adauge la acestea, eh intr'o di de teatru si poporulu intregu priml
eu aplaude ferte sgomotOse , si reduse la Augusta
urmatoriulu versu, pronuntiatu pre scena cu reportu
la unu preotu alu Diei-matri batatoriu de tamburu:
Nu vedi cum famenulu ist'a dirigeza cu degetu
cerculu.138)

LXIX.

Relatiunile lui cu muieri maritate nu le nOga

nici amicii, escusandu lu ce e dreptu a elu acestea
le intretienii nu din placere trupesca, ci din acea ratiune politica, ci cu athtu mai usioru sa cerce si sa
afle planurile inimiciloru prin muierea fiacarnia.139)
M. Antoniu, pelanga cununra precipitata cu Livia, i a

mai imputatu si fapt'a cu femeia unui barbatu consularu, pe care sa o fi luatu de pre tricliniu dinaintea
barbatu-so , sa o fi dusu in camar'a de dormitu, de
unde apoi cu urechile rosite si cu parulu nepeptenatu

www.dacoromanica.ro

129

a revenitu in sara de 6speti. Mai ineolo dice, eh pe

Scribonia deaceea a lasat'o, caci acest'a s'ar fi plansu
pre cu mare libertate de influintra tiiterii.14) Infine,
ea elu s'a servitu de amici ea de nisee verigasi, spre

a i procura femei maritate si fete mari, pe cari ei le

desvaleau mai inainte si le cautan, casi candu le ani. fi
cumparatu dela Toraniu, vendiatorulu de sclavi. Catra
acestea Antonin i serie deadreptulu intr'o epistola familiara, pecandu anca nu erau inimici dechiarati, asia:

Ce este eh mi te ai schimbatu? Nu cumva pentrua dormu la Regin'a?'41) Ea e soda mea. Au (lora

numai aeum am inceputu, nu facu io acesea de noue
,,ani? Nu cumva tu ambli numai la Drusilla singura?

Asia sa traiesci,') deea tu candu vei citi epistol'a

acest'a, nu vei fi avutu a face deja cu Tertulla, au
cu Terentilla, au cu Rufilla, au en Salvia Titiscenia,
,au cu tete. Inadeveru ce este eh unde si la eine

ti versi foculu?"

txx.
A fostu asemine multa vorba prin cetate si despre o eina a lui cevasi mai seereta, ceeace deordinariu se-numia 8codExec9sog sell a celoru douisprediece

diei, la care ospetii sa fi jacutu la mesa in vestmintele dieiloru si a dieseloru, fAi unde Augusta in persena sa fi luatu rol'a lui Apolline. Imputatiunea despre acest'a nu i se-face numai din partea lui Antoniu
in epistolele, intru care acest'a numera eke unulu
numele 6spetiloru en mare amaratiune, ei si de anoniraulu autoru alu versuriloru cunoscute de teta lumea:
Candu Ospetii isi finira mascarea in diei si diese,
Si Ma lia vedia sesse diei si Besse diese;

Candu acolo Cesaru a cutezatu impiu a face pe

Apolline,
9

www.dacoromanica.ro

-- 130
Serbandu la banclietu nopturnu pasiuni dieesci:
Toti dieii atunci isi intersera faci'a depre pamentu;
Joue insusi fugl depre tronurile sale de auru.'43)

Faim'a despre acesta cina a mai crescutu prin

lips'a si fdmetea cea mare depeatunci in Roma; si in
diu'a urmatre essindu fOL primitu cu strigarile: Ch.

dieii au mancatu totu grkulu, si c Cesaru

este Apo lline in persOna, ma celu Tortoru,144)

sub care nume se-onora acelu dieu intr'o parte orecare a Romei. I se-mai arunc: eh ar fi si pre poftitoru de mobilie pretidse si de vasa corintice, precum
si ch, este jucatoru de alea su sa. Caci pre timpulu proscriptiuniloru s'a fostu scrisu pre statu'a lui:
Tata mio a fostu argintariu, io su corintiariu:145)

deerace se-credea, a densulu pe unii i ar fi pusu in

list'a proscrisiloru numai pentru vasale loru celea de
Corintu. Apoi in resboiiulu Sicilianu s'a publieatu
epigramatea:
Dupace de doueori vincitu cu flot'a isi perd nauile,

Pentru ea-8a vincesca si elu canduva jeca mereu

cu 6sale.146)

LXXI.
Din aeestea, sa le dicemu inculpari SU malicidse
calumniari, rusinos'a acusatiune de amoru nenaturalu
a resfrans'o mai usioru prin castitatea vietiei sale atau

presente eittu si mai tardie. Totu asia si uritids'a imputatiune a iubirii de pompa, standu fapt'a: c pedeoparte, dupa cucerirea Alessandriei din tote mobiliele regesci n'a retienutu pe sam'a s nemic'a, afara
de o cupa sen potiru murrinu;147) era de alt'a,

indata apoi 'si a topitu vasale de aura si celea de

trebuintia mai neaparata. Din contra amatoru de femei

www.dacoromanica.ro

131

a fostu, catu a traitu, si, cum spunu, chiaru si in

etate mai inaintata i placea fetele celea tinere, de
care sci elu, chiaru si prin intrevenirea sociei sale
Livia, a se-capatui din t6te laturile. Incatu pentru
numele ce i se-dusese de jucatoru de a1ea149) nu
multu s'a sfiitu, ci juci pe facia fara a se-ascunde
din petrecere chiaru si candu era betranu nunumai
in lun'a lui Decemvre, ei si pela alto serbatori si in
ajunu de serbatori. Despre acesea numai incape inIntr'o epistola Orecare autografa &a ce
aerie: Cinatam, mi Tiberie, dice, cu societatea

douiala.

sciuta, la care mai venira si 6spetii Vinieiu

si Siliu tatalu. Asupea mesei ne jucaramu,

cum se-sede la niece betrani,"9) si ieri si adi.

Aruncaramu adeca 6sale"0) asia: ea celuce Li,
canele sell sessele avea sapuna pentru fiacare
osu Cate unu denaru in cassa, era care di pe
Vinere sa capete tOta sum'a. Si erasi in alte
epistole scrie: Noi, mi Tiberie, am petrecutu cu

destula placere cele cinci dile de serbatere

ale Minervei.19 Noi adeca ne jucaramu tete

dilele, si nu lasaram sa se-racesca tabl'a 6saloru. Frate-to a facutu acest's cu mari stri-

*gate; candu cauti totusi n'a perdutu multu,

ci cu incetulu peste asteptare isi recastigh

totu ce perduse. Eu pe sem'a mea perdui douedieci de mii de sestertii, dar numai caci, dupe

cum e natur'a mea, am fostu pre galantu la

Caci, 'lees, as fi pretinsu tete aruncaturile castigate, seu, deca as fi tienutu ce am
daruitu fiacui din jucatori, puteam merui la

jocu.

cincidieci de mii. Dar mie mi mai place asia.

Pentruch darnici'a mea me va inaltia la marirea ceresca. Fiie-si i aerie: Ti am tramisu
9*

www.dacoromanica.ro

132 -doue Bute cincidieci de denari, sum'a ce o dedesemu la fiacare 6spete, d6ca voru vr6 sa se-j6ce
intre sine asupr'a cinei la 6sa su pareche si nepareche.
Ch. in t6te celelalte reporturi ale vietioi a
fostu celu mai contenitu si fara umbr'a vreunui pecatu

acst'a s'u constatatu.

LXXIL
A locuitu mai ant(du aprepe de Fora lu romanu, 152)

din susu de strat'a Scariloru inelariloru, in cas'a ce

fusese a oratorului Ca Iva; apoi pe Palatinu, dar si aci

numai intr'o casa modsta Ortensiana, ce nu bates

la ochi nice prin cercuitu de spatiu mai intinsu, nice
prin elegantia, si camerele nu se-insemnau nice prin
podine de marmora s6u mosaicu, ci erau provediute

cu portici scurti cu coiumne de ptra din muntele

Albanu. Peste patrudieci de ani a sediutu elu in
aceeasi camera de dormitu vra-irn'a, si macarucb.

scia din esperientia, di cetatea irn'a i este pucinu

priinti6sa sanatatii , totusi a iernatu necontenitu in
Roma. Candu voila sa lucreze ceva in secretu si fara
a fi intreruptu, avea unu locu singuritu pre o inaltime,
care lu numia Siracuse sea TspiNevov adeca laboratoriu. Aci se-retragea la asemine casuri , su pela

vire din suburbiu a vreunuia din iertatii sei; dar

candu era bolnavu jacea in cas'a lui Mecenate. Ses6nele de vr'a le facea mai alesu pela tiermurii marii
si pela insulele Campaniei , su pela opidele vecine
de Roma, cum era Lanuviu, Preneste, Tiburu ; unde
demulteori tienea scaunu de judecata sub porticii ternplului lui Ercule. Vile mad si pompOse nu le putea
suferi. 0 atare vila a nep6tesei Julia facuta cu spese
f6rte mari a dirimat'o din fundamentu ; era pe ale
sale desi erau mici nu le impodebia attitu cu statue

www.dacoromanica.ro

133

si tablauri, catu cu galerii si cu plante, cu obiecte

insemnate prin vechitate si raritate, precum Bunt p. e.
in vil'a sa din insul'a Capri membrele de bale'53) si

de fere monstru6se, ce le numescu: Osa de giganti

si arme de eroi.i54)
LXXIII.
Cfitu a fostu de iconomu in mobilie si uneltele
de casa se-p6te pricepe anca si acum din paturie de
repausu si din mesele ce ne au remasu, din caH celea

mai multe abea s'ar cuveni la unu omu privatu de6recare dare de mana. Spunu cit si patulu pe care
se-culci nu end inaltu si cu asternutu pucinu. Cu
greu 'Anti altu vestmentu decatu de casa, facutu de
socia, si surora si fiia si nepete; togele lui nu erau
nice strinse, nice largi; clav'a nice lata, nice angusta;
era calceamentele i erau cevasi mai ridicate, cd-sa para
mai inaltu decum end. Si vestmentele pentru foru seu
celea ofici6se precum si calciunii le tienea pururea in

camar'a de dormitu, cii-sa le aiba la indemana gat'a

pentru evenemintele repede si neasteptate.
LXXIV.
eine di elu regulatu si totudaun'a complete,155)
tienenduse la invitare strinsu de rangulu si caracterulu
6meniloru. Valeriu Massimu ne spune, ch, elu nice
odata n'a poftitu pe nimene la masa din iertati, afara
de Mena, pe care, dupace i a fostu vendutu flot'a lui
S. Pompeiu, ilu inaltiase la classea nobililoru.'56) Insusi Augustu eerie: cit elu sa fi invitatu pe 6re-

eine la masa, in a caruia vila mase, si care i

fuse canduva speculatoru. La masa venid uneori

mai tardiu, si se-sculi mai curentu, pecandu 6spetii
incepeau si a cind inainte de a sedea densulu, si a mai

www.dacoromanica.ro

134

remand la mas'a dupa departarea lui. Cin'a sta din

trei , si candu era. mai imbilsiugata, diu sesse feluri
de bucate; dar, deca mas'a lui nu era pr pomp6sa1
afabilitatea i nu mai lasa nemic'a de doritu. Caci lui
i placea a trage in cursulu conversatiunii generali pe
cei tacuti su pe vorbitorii in siopta, si a pune pentru
varietate actori cantareti uneori si comici din circu
si mai adeseori aretalogi'57) su moralisti.
LXXV.
Serbatorile si dilele solemne anuali le tienea cu
mare darnicia , uneori totusi numai cu eke o gluraa
recare, Pela Saturnalia si alto dati candu i placea,
impartia acum daruri in vestmente auru si argintu,
acurn bath de totu tipariulu si de cei antici regesci
si straini; uneori anse chiaru nemic'a, afara de straie
si spongia, de facaletie, de clesce si altele de felulu

acest'a cu inscriptiuni intunecate si ecuiv6ce. Mai avea

datina , ct la masa sa liciteze uneori sorti de a Ca-

stiga obiecte de pretiurile celea mai neegali , precum

si tablauri cu picturele int6rse, pentruca prin necertitudinea obiectului de castigatu sa insole sea sa satisfaca speranti'a cumparatoriloru. (5spetii licitau dupre
singularele triclinie si daun'a si castigulu se-impartia
intre trei.158)

LXXVI.
Mancatiosu mi era de felu (caci nice acsea nn
mi vine a o trece cu tacerea) si se-multiemiti cu unu
costu apr6pe de celu ordinariu. Bucatele celea mai
favorite ale lui erau pane de adoua mana , sardele,
casiu de vaca storsu cu man'a si smochine (fice) pr6spete de felulu co se-facu de doua ori pe anu. Avea
natura a manca si inainte de cina in ofi ce timpu si
locu, candu i cerea stomaculu. In privinti'a acest'a

www.dacoromanica.ro

135

ca ce dice insusi intr'o epistola: Noi in caru amu

gustatu ceva pane si eurmale; si la altu locu:

Candu me intorceamu in lectica dela Palatiu

Pornpeianu acasa, am mancatu o uncia de pane

cu pucine stafide useate; era in alu treilea locu:

Nice unu judeu, mi Tiberie, nu 'si tiene ajunulu Sambetei mai rigurosu decatu cum ilu
tienui io astadi; caci abea in baiia infine dupa
prim'a dra a noptii mancai doue bucatiele inainte de a incepe a me unge. In urm'a acestei
neregularitati cina citteodata singuru inainte sett dupa

massa, era pecandu mancau ceilalti nu s'atingea de

bucate.

LXXVII.
si la bautur'a vinului era frte cumpatatu.
(&)rneliu Nepote ne spune: cit in taber'a dela Mutina
eu avea datina a nu bea mai multu de trei ori asupr'a
diet Mai tardiu deeateori i venid pofta a bea cevasi
Em

mti multu nu trecea preste sesse sestanti'59) seu,

(Teta essia din acesta mesura, versa. I placea mai
alem vinulu de Retia. Intre prandiu si dna bea forte
rart. Setea 'si o stempera peste di cu pane muiiata

in tpa rece, au cu o bucata de crastavete silt de

pepUle verde, au cu unu tuleiu de laptuca, au cu

vreu pdma verde acra, alu careia mustu era vinosu.

LXXVIII.
Dupa mancarea de prandiu,160) imbracatu si incaltiatu cum era, repausa catuva cu picidrele intinse Si

eu mOl'a pusa la ochi. Pupa dna se-retragea in eamar'a de studiu pre lectic'a de lucru. Ad petreeea
o par0 a noptii, pana ce 'si finia tote sett partea eea
mai mtre a afaceriloru curente, neterminate peste di.

www.dacoromanica.ro

136

Dead se-ducea in patu, unde nu durmitt mai multu

de septe 6re, si nice aceste in continuatate desteptan-

duse in acestu spatiu de trei si de patru oii. Dca

somnulu intreruptu asia, cum se-intempla tmeori, nu
voila, sa i vina, atunci chiarna lectori si naratori de
fabule la patu pana ce adormia, si apoi demulteori
ilu tragea pana se-facea lumin'a &EL Nice odata n'a
veghiatu naptea fara a av6 pe cineva sa seda langa
sine. Sculatulu de diminti'a i era improtiva, si, (Ikea
avea sa se-sc6le mai de diminOtia pentru vreo afacere
su sacrificiu, din privinti'a de comoditate, mama la
vreunulu din domesticii sei, care eth mai aprpe de

loculu, unde avea trba.

Dar si atunci lips'a ce o,

avea de somnu ilu faces sa adarma candu ilu -ducea,
prin vecinatati, sell candu se-depunea lectic'a printre
Rause.

LXXIX.
Eth de o frumsetia rara si prin tote stadiele eta-

tiloru plina de gratii, desi nu i posit de utile tealetei, si in privinti'a frisurei camei era atatu de tie-

griginte, incatu la graba isi tundea parulu prin mai

multi tundiatori deodata, Ora barb'a lasa candu sa i
o radia.cu briciulu. candu sa i o tunda cu fOrfecele,
in care timpu elu citia sti scria eke ceva. Faci'a

lui ver vorbia ver tacea i eth atatu de liniscita si

senina, inchtu nescine din primarii Galliloru a inarturisitu catre ai sei : ch nmnai prin acsta fisionomia
blanda a fostu impedecatu de nu l'a datu precipisiu
in prapastia, cum isi propusese, la trecerea 'Smite
Alpi, candu, sub pretestu sa i spuna ceva, s'a fostu
apropiatu de Augustu. Avea ochi limpedi si lucitori,
tienea bucurosu la aceea, cd lumea sa crdia a Seaga intr'ensii 6recare putere divina, si se-bucura, dca
cineva, pe care du ilu ficsi, isi plea. faci'a la pa-

www.dacoromanica.ro

137

mentu, ca-si candu ar fi lovitu de radiele serelui; cu

t6te acestea la betranetie nu pre vedea bine cu. celu
stingu. Dintii i erau rari si mici si gaunosi; parulu
cam vuclatu si plavitiu; sprincenele imbinate ; urechile
de marime media ; nasulu in partea superiera proeminentu, in cea inferiera prelungitu; colerea intre palita
si alba ; statur'a scurta
(macaruca Juliu Maratu

iertatulu lui in Biografia 'i Berle, sa fi fostu de cinci

si 3/4 urine)
totusi just'a mesura si proportiunea
membreloru ascundeau acesta piticia , ce nu se-putea

observ decitu numai comparanduse cu altulu mai

inaltu standu langa densulu.
LXXX.
Trupulu lui , cum se-vorbesce, sa fi fostu patatu
cu semne native, semenate pre peptu sl pantece, in
form'a ordinea si numerulu constelatiunii Ursa; precum
si cu 6recari bataturi, crescute in form'a pecinginii,
prin desele si asprele frecaturi cu tieseal'a de baiia
Fluerulu si
din caus'a unei mancarimi a trupului.

pulp'a dela pitiorulu stingu nu pre i erau sanatese,

caci din acea causa adeseori cam schiopate; ci prin
intrebuintiarea de baii de nisipu si cataplasme de
trestia 'si lu intarie era si era. In degetulu aratatoruisi) dela man'a drepta anca simtia din candu in
candu o stare slabitiune, incitu candu i amortie si i
inghetia, de frigu , abea putea sa la misce la scrisu,
aplicandui unu cercu de osu. Mai patimia, si de besica, de ale careia dureri se-scapi infine numai dupa
ce scotia petrile prin pisiatu.
LXXXI.
In cursulu vietiei sale a cercatu mai multe bele
grele si periculese, cea mai insemnata dupa cucerirea

www.dacoromanica.ro

138

Cantabriei, candu , prin oprirea destilarii de fere a

ficatului adusu la desperatiune, se-supuse la 9 meteda
de cura. periculsa si contraria la cea practicata mai
inainte. Nefolosindu adeca oblogiturele celea calde,
dupa consultulu Medicului seu Antoniu Musa, fh con-

strinsu de nevoiia ea-ea fla tractatu cu medie reci.

Unale beteziri i veniau periodice la anu si la timpu
fiptu. Caci pela diu'a, nascerii mai totudaun'a flu apuca, o langedire; era pela inceputulu primaverii era
cercatu de o inflatura la diafragmate, si candu batea
siroco de guturaru. Din care causa en trupulu seu
celu sdruncinatu nu putea duce nice la frigu, nice la
caldura.

LXXXII.

Irn'a s'a apara de frigu cu patru tunice luate

un'a presto alt'a pe supt o toga gresa, si cu unu
peptariu de lana pe supt camasa; si cu calciuni si
cu (abide. Vr'a durmia, cu usile casei deschise , si
adeseori in peristilu aprpe de o fantana sariteri a si
catre acestea venturanduse de cineva. Sdrele ansa nu
lu putea suferi nice in timpu de irna, si acasa anca
nu se-preumbla sub ceru liberu decAtu cu palari'a pre
capu. Calatoriele le facea in lectica si mai alesu pe
nopti, si mergea incetu si in distantie atatu de scurte,
ch. pana la Preneste seu Tiburu i trebuiit doue dile;
era dca putea merge pre mare acolo uncle voiia, seducea cu naui'a mai bucurosu. Sanatatea sa atatu de
slabandga o sustienea printio dieta ferte ingrigita:
cu deosebire prin aceea a se-scaldi raru.162) Seungea anse mai desu, su asuda la focu; apoi punea
sa tome presto densulu apa nice rece nice calda sett
statuta inultu la caldur'a seorelui. Deateori avea trebuintia din caus'a nevriloru de bi de apa sarata, seu

www.dacoromanica.ro

139

de celea minerale Albulice, se-multiemia, ca, sediendu

intr'o cada de lemnu, ce densulu o numia dur eta cu

vorba spaniola, sa dea candu din mani, candu din
piti6re.

LXXXLII.

Essercitiele campestre in manuirea armeloru si

a caiiloru le a lasatu indata dupa finitulu resb6ieloru
civile , si s'a apucatu deocamdata de joculu cu pil'a
si cu ba1onu1u'63); mai tardiu se-preambli numai in
lectica s6u, pe josu, asia eh pela capathiulu preamblarii invalitu intr'o mantela de pele seu coprta de
peru sa alerge pe sarite.164) Pentru recreatiunea mintii

acum pescuiti, cu unghiti'a, acum se-juca cu 6sa, cu

petricele sett cu nuci in societatea copiiloru celoru
mici, cari erau amabili prin faci'a si guraleuitatea loru,
si 'si i cautti din tate laturile, cu cleosebire Mauri si
Siriani. Caci pe pitici si schid6le si alto creature de
soiulu acest' a i ura, c pe nisce stirpituri ale naturei,
si c pe nisce fiintie de semnu reu.
LXXXIV.
Elocenti'a si celealalte arti, ce se-tienu de cultur'a libera , le a studiatu elu din antil'a junetia cn

zelulu celu mai mare si cu pofta. Se-dice, a in

resboiulu dela Mutina, desi era, gramaditu de afaceri

sa fi si cititu si scrisu si dechiamatu pe tata diu'a.

Mai apoi n'a vorbitu nice odata fia in senatu, fia

catra poporu , fia catra soldati fara a 'si compune si
medita mai anthiu cuventarea , macaruca nu i lipsii
nice talentulu improvisarii pela casuri neprevediute.

Si pentruci memori'a sa nu la insiale vreodata, seu

sa prdia timpulu memorizandu 'si a facutu regula a
citi de pre scriptura tate cite voila a dice. Si intro-

www.dacoromanica.ro

140

vorbirile cu unii altii, celea mai pondethe chiaru si

cu Livia sa, le tienea numai dupre notitie scrise in
portfoiulu seu, pentru ca-sa nu dica nice Fa multu,
nice pr pucinu. Tonulu vocii lui era dulce si organulu de o binesonantia propria, celace ilu si essercia
cu diligintia la maisterulu de dechiamatiune; cu tate
acestea cateodata, candu patimia de slabitiunea gfitu-

lui, punea a i se-citi cuventarile catra poporu prin

eroldu.

LXXXV.
Elu a compusu multe opuri in prosa de cuprinsu
variu, din care unele le a cititu in cercu angustu alu
amicioru, ce i serviau de auditoriu, cum p. e. a fostu

Rescriptele contr'a lui Brutu despre Catone.

Care volumine, dupa ce a cetitu dintrensele o parte

mare, fiindu deja mai betranu, le a datu ostenitu lui
Tiberiu spre citire mai incolo; apoi Esortatiuni la

filosofia, precum si unu Memorialu alu vietiei

sale, ce a descris'o in treisprediece Libri; dar n'a

mersu mai departe de resboiulu Cautabricu. In poesia

a facutu numai incercari. Essista dela densulu o poesia
numai intr'unuLibru in sessemetre, alu careia cuprinsu
si titlu e: Sicilia. Se-mai afia si ad6ua asemine

mica, o colectiune de Epigramate, ce avea datin'a

a le compune mai numai in baiia. Caci tragedi'a, ce

a fostu inceput'o cu multu focu, nevrendu a'i succede

stilulu, o nimici; si candu amicii ilu intrebare: Ce

mai face Ajace?" le a respunsu: Ajacele men a

cadiutu in spongia.165)

LXXXVI.

In stilu se-tienea a alege cu gustu vorbele si a

urma simplitatea in dictiune, ferinduse de frasele pom-

pose si seci precum si de vorbele si formele celea

www.dacoromanica.ro

141

vechi si resuflate, cari, cum dicea, mir6sa a mucede.

Prestetotu i era grige mare, a 'si esprime ideile cktu
se-p6te de chiaru. Era spre a ajunge acst'a, si, ca-sa
nu conturbe si sa zabov6sca pe cititoru sAu pe auditoriu undeva, nu s'a indouitu a mai pune odata prepusitiunile, cu cari erau compuse vorbele, precum si
a repeti conjunctiunile, cari, lasate din stilu, i dau
unu felu de opacitate, ma cu atku contribuescu mai
multu la gratiele lui. Pe puristii mA.erni, ca-si pe
conservatorii ruginiti i ur ca pe nisce pedanti deopotriva vitiosi fiacare in felulu seu. Batea uneori cu
deosebire pe Mecenate-le seu, criticandu i fara indurare frisurile, cum le numiti, insusi, celea perfumate
cu miru, si contrafacendu lu din luare in risu. Nu

cruti nice pe Tiberiu, cui i placea a intrebuinti

ate odata vorbe invechite si mucedite. 1ra pe M.
Antoniu ilu ocarasce ca pe unu smintitu, ca unulu
ce in stilu tindea mai multu c-sa lu amireze 6menii,
dectu c6.-sa lu intielga. Apoi, dupa ce 'si bate jock
de metod'a lui cea rea si caprici6sa de a 'si alege
espresiunile in scrisu, adauge acestea: Si tu, tu mai

esci anca in indouiala, imitavei 6re pe Cimbru

Anniu au pe VerriuFlaccu,166) intrebuintiavei
vorbe de acelea, ce C. Sallustiu a culesu din

Originile" lui Catone? Au d6ra mai bine sa

intruduci in limb'a n6stra frasele celea ingamflate si seci de idei ale oratoriloru din sc6l'a

asiatica? In alta epistola 6recere, dupace lauda talentulu Agrippinei,167) a nep6ti-si: dar, dice, sa

aibi grige, ci-sa nu scrii au sa vorbesci intunecatu.

LXXXVIL
Cum se-vede din epistolele lui autografice elu
in vorbirea diurnara intrebuintia 6recare espresiuni fOrte

www.dacoromanica.ro

142

desu, altele intr'unu modu originalu. Asia p. e. candu

voil sa insemneze pe detorii, earl nu voru plati nice-

odata, intrebuintiA fras'a: voru plati la calendele

grezesci.'n Indemnarea, cA-sa purthmu lucrurile

presinte cumu vinu, o imbracA cu vorbele: pa fimu

multiemiti cu Catone, ce lu avemu. Era cA-sa

demustre iutimea unei afaceri repede implinite, se-

folosiA de fras'a: Mai iute deefitu se-ferbe sparangelulu. Scrie totudaun'a baceolus in locu de
stultus (nebunu), pullus in locu de niger (negru),
vacerrosus in loci' de cerritus (nebunu de legatu);
mai dice: vapide se-habere, in locu de male (mi
e reu), languere (a langedi) ilu d en betizare,
ceeace vlogulu dice: lachanizare; asemine: sirnus
in locu de sumus (cA ardeleanii pe alocurea: sa
simu), si domos cA genit. sing. pentru domus; ace-

stea doue vorbe elu nu le aerie nice odata in alta

forma, ca-sa scie totu omulu ch nu o face din erdre,
ci ch asia i e datin'a. Mai departe am aflatu in manu-

seriptur'a lui intialtele si acestea: elu nu desparte

vorbele, si in locu sa trca celea neneapute la ince-

putulu sierului urmatoriu, le subscrie pelocu, ingradindule cu unu semicercu.169)

LXXXVIII.
Ortografi'a, su modulu a scrie conformu legiloru
stavirite de Gramatici, nu pr a pazit'o. Si se-vede
a fi urmatu mai virtosu opiniunea aceloruce dicu: Ca

sa scrimu cum vorbimu.'") Ch elu schimbi adeseori nunumai literile, ci si silabele, acst'a este o
ereire de scrisu ce se-intempla si la altii, si io n'as
notki acsta eercustare, dca spre mirarea mea n'as
fi aflatu la recari autori nararea: eh elu sa fi scosu
din functiune pe unu barbatu consularu, suplinindu lu

www.dacoromanica.ro

143

prin altulu, ea pe unu ignorantu si grosolanu, numai

caci in manuscriptur'a acelui'a a observatu ixi inlocu
de ip si.
Era dechteori Baia cu note, punea b
pentru a; c pentru b; e pentru d; si asia dearindulu

cu tote literile, anse in ken de x scria deua a.

LXXXlX.
Nu cu mai pucinu zelu a studiatu elu si literatur'a grecesca, in care a facutu si frumosu progresu.
Invatiatorulu lui in stilulu si espresiunea elenica a
fostu Apolodoru Pergameanu, pe care, desi era greu
deja de ani, ilu luase cu sine ca, june din Roma la
Apollonia. Mai departe 'si a adunatu eh unu tesauru
mare de cunoscintie prin convetiuirea cu filosofulu
Arcu si eu fri acestui'a Dionisiu si Nicanoru; ci totusi pana acolo n'a putut'o duce, ca au sa vorbesca
usioru, au sa se-incumeta a compune ceva grecesce.
Caci, candu cercustarile cereau unu ce aseminea, com-

puma mai antdiu in latin'a, si apoi di altor'a spre a

traduce in grec'a. Cu t6te acestea era amblatu si in
literatur'a poesiei grecesci, ba i placea tare comedi'a
cea antica, pela dile de spectacle punea sa represensenteze in publicu piese dintr'ans'a. Candu cetia autori intr'un'a seu alt'a din acestea done limbi, mintea

'i era indreptata la doctrine si essemple de acelea

mai alesu, ce puteau ave ver o influintia salutara au
pentru viati'a publica, au pentru cea privata; cele ce
le culegea din vorba in vorba si apoi le tramitea deordinariu seu la 6menii casei sale, seri pela comandantii d.e ostire si gubernatorii de provincii, seu la
rnagistratii Romei, dupre cum fiaeare avea lipsa de
svadu si indeninu.. Scripturi intregi de felulu acest'a
lea citititu eh si parintioru senatori, si adeseori lea
facutu prin edisu cunoscute la poporu, cum su p. e.:

www.dacoromanica.ro

144

Cuventarile lui Cn. Mete lu despre inmultirea

faceriloru de copii; Scriptur'a lui Rutiliu: Despre
modulu edificarii de case, pentru ca-sa demustre
cu atatu mai chiaru poporului: a nu e densulu celu
mai antaiu, care a luatu in vedere aceste doue obiecte;

ci c cei betrani depeatunci au sciutu a le pretiui

dupa just'a loru ponderositate. A incurageatu si a
inaintatu in totu modulu geniurile seclului seu.171)
Era unu ascultatoru binevoitoru si rebdatoriu alu prelegeriloru literarie, nunumai candu se-citiau poesii si
istorii, ci si cuventari si dialoguri. Cu tote acestea
nu putea suferi, ca poetii sem istoricii sa compuna
peva in laud'a lui, dOca aceea nu era seriosu si scrisu
de geniurile celea mai esselente; si in acOsta privintia

a datu ordinu pretoriloru, ca-sa nu ingadue a i solu numele iudesertu pe la concursurile literarie.1")
XC.

Cu privintia la obiectele de religiune

si cre-

dintia173) acestea am aflatu la autoH despre Augustu.

Decandu s'a fostu spaimentatu de fulgerulu, ce tunase

aprOpe de densulu candu calatorii odata pe nOpte,

cum spusei mai sus, avea de fulgeru si de tunetu o
temere essagerata, incatu purta cu sine pururea si
pretotindea o pele de vitielu marinu ea preservatiru;
si in verce semnu de o tempestate mai mare s'ascundea in locu boltitu suteranu.
XCI.

Punea mare temeiu pe visuri atatu pe ale sale

chtu si pe ale altor'a despre sine. In bataii'a Filipins, macarucA s'a fostu determinatu sa nu esse din
cortu pentru bOla, essi totusi, indemnatu de visulu
amicului;174)

si a avutu skorocu, deOrece tuber's fA

www.dacoromanica.ro

145

ocupata si lectic'a lui, in care ilu credittra lasatu jacendu, fa sclrobita si stricata priu assaltulu inimiciloru. Insusi avh preste t6ta primavOr'a visuri inspaimentatOrie fOrte multe, deserte anse si fara urmari;
pe timpulu celalaltu alu anului mai rare, dar nu asia.
deserte de implinire. Pe timpulu candu cercetd, desu
templulu lui Joue Tunatorulu, dedicatu de densulu in
Capitoliu, a visatu, eh Joue Capitolinu se-geluesce,
cit i a instrainatu pe inchinatori, si eh Insusi ia re-

spunsu: ch pe Joue Tunatorulu sa i lu fi pusu

acolo numai c pe unu usiaru. Si inadeveru nu

multu apoi provedi frontispitiulu templului lui Joue

Tunatorulu cu clopotiele, cari de ordinariu depindeau
pela usi. In urm'a unui asemine visu nopturnu avea
si datin'a, ca, in toti anii la o di anumita sa cersesca
dela poporu, intindiendu 'si man'a cavanata la toti,
cid i da. bani."5)
XCH.
recare prediceri si semne le credea tare. Dca
p. e. dimanetra i se da, deainderatelea calciunulu,
celu stingu pentru celu dreptu, acst'a pentru densulu
era unu semnu reu. Dca, in dimanetra ailii, candu
intreprindea o calatoria lunga pre tira su mare, ar
fi cadiutu din intemplare rem., in acst'a vedea unu
semnu imbucuratoriu si de intik-care grabnica si fericita.
Dar si fenomenele straordinarie anca i faceau mare
impresiune. Unu palmu teneru, resaritu dintre corn-

binaturile petreloru inaintea casei sale, l'a stramutatu

indata in compluviulu176) dieiloru penati, si a pusu
tta grigea pentru crescerea lui. Audiendu, eh in insul'a Capri ramurile deja vestedite si plecate la pamentu ale unui stegearu (cercu) forte betranu au datu
si inverditu desnou cu Ocasiunea venirii lui acolo, sties s'a bucuratu, ch. a facutu schimbu cu cornun'a
10

www.dacoromanica.ro

146

Neapolitana, dandu'i Enari'a pentru Caprea. Mai tienea elu si Orecari dile, precum : nu plea, pe drumu
nice odata adou'a di dupa Nun dinae si, nu s'apuce.

de nice o afacere mai de insemnatate in fliu'a de

Nonae; acesea o facea cum a scrisu insusi lui Tiberiu , numai pentru fatalulu sunetu alu numelui.'")

/CCM.
Din riturile religiose straine pechtu respectO, de
multu pe celea vechi si prescrise, pe atatu despretiuld
pe celelalte. In Atena initiatu in secretele misterie-

loru, avendu mai tardiu sa decida in Rom'a depre

tribunalu asupr'a priyilegiului sacerdotioru Cererii din
Attica , candu veni vorb'a despre 6recare punte mai

secrete, a pusu sa se-departeze svatulu si publiculu

auditoru, c6,-sa asculte pe partile certanti singuru. De
alta parte, candu calatori prin Egipetu, n'a voiitu a

face o mica abatere din cale i, pentruca sa vdia pe

dieulu Apis178); si a laudatu in facia pe nepotu-so
Caiu, ch tracendu prin Judea nu 'si a facutu inchianatiunea in templulu din Ierusalimu.
XCIV.

De6rece am venitu la acsea, credu eh, nu v fi

neoportunu a insier aci indata tOte semnele, ce i s'au
facutu si inaiute de a se nasce, si in diva nascerii si
dupa aceea , caH pareau a prevesti si marimea venitOria, si fericirea continua a lui. In vechime, cadiendu
fulgerulu preste o parte a murioru din Velitri, oraclulu a datu respunsu: ch unu cetatianu alu acestui
opidu canduva se-va face domnu. In acsta sperantia
Velitrinii si atunci indata si dupaceea purtara resboiu
cu poporulu romanu pana la perire. Abea tardiu faptele

dedera vda, eh acelu semnu prevestise domni'a lui

www.dacoromanica.ro

147

Augustu. Julia Maratu eerie: pucine luni inainte

de a se-nasce Augustu s'a facutu intr'unu locu

publicu in Rom'a o minune, prin care se prevestiti, c natur'a sth, sa faca unu rege poporului romanu, in urm'a careia senatulusperiatu
a facutu decretu, at nice unu copilu nascutu
in acelu anti sa nu se-crsca; ma aceia a caroru femei erau grele, tragendu fiacare speranti'a la sine, avura grigea, c decretulu senatului ea nu se-depuna in Erariu.'79) In Tractatulu de Teologia a lui Asclepiade din Mendism)
citescu: Cit. Atia,'81) eandu venise pela mediu de
n6pte la unu servitiu serbatorescu a lui Apolline, sa

fi adormitu in lectic'a sa in templu asteptandu pe

celealalte matrone; ch unu dracone sa se-fi straeuratu

repede la densa,

si apoi peste pucinu timpu sa fi

essitu; ch ea, dupace s'a desteptatu, simtinduse cti-si
,,cum ar fi fostu cunoscuta de barbatu-so, sa se fi
purificatu, si indata s'a arat pre corpulu ei unu
semnu, in form'a unui dracone depictu, care nice ch.

a pututu sa i mai trca, incitu apoi a trebnitu sa

se-abtiena dela t6te baiiele publice; eh infine Augustu

s'a nascutu la lun'a a dietea, si de aceea s'a crediutu a fi fiulu lui Apo lline." Totudeodata acOst'a-si

Atia a vediutu visu inainte de facere: ch, intrinsicele sale se-inaltia la stele si de acolo se-respandescu
preste totu pamentulu si cuprinsulu cerului. Si Octaviu,
tatalu lui Augustu a visatu, c din pantecele Atiei a
resaritu unu sepre radiosu. In diva, in care s'a nascutu, pecandu curgeau svadurile in curia asupr'a conjuratiunii lui Catilina, si Octaviu din caus'a facerii
sociei sale venise la senatu mai tardiu, st ct fapta
de comunu cunoscuta, ch P. Nigidiu, dupace aflatu
caus'a intardierii, si s'a insciintiatu si despre or'a nas10*

www.dacoromanica.ro

1 48

cerii, a disu: Ca s'a nascutu domnulu lumii. Mai

tardiu lui Octaviu candu, in trecerea sa cu ostirea
prin deserturile Traciei, a intrebatu in dumbrav'a lui
Bacu Sabasiu dupa datin'a barbariloru po preoti despre s6rtea fiiu-so, primi dela acestia aceeasi aprobare.
Caci inadevem vinulu versatu asupr'a altarului a scosu
o columna de flacara Matu de mare, ch. suinduse pana

la verfulu templului s'a inaltiatu la ceriu; o aratare

acst'a , ce i s'a mai intemplatu odini6ra numai lui
Alessandru Marele , care anca sacrificase la aceleasi
altare. Catre acestea si in n6ptea urmat6re i se-paM,
eh vede pe fiiu-so intr'o statura supr'aomen6sca , cu
fulgeru si sciptru , si cu vestmintele de serbataria a
lui Joue celui pr bunu si pr mare , cu corana radi6sa, pre unu caru incununatu cu laure , tragendu
Besse parechi de ctiii albi ea lumin'a sOrelui. Pecandu

era copilu in fasia, cum sta scrisu la C. Drusu,185)

dupace sr'a trecuta flu pusese nutritarea in leaganu
pre unu ken planu, adoua di nu era nicaiurea , cautatu indelungu infine s'a afiatu intr'unu turnu Virtu
inaltu, jacendu intorsu catra resaritulu s6relui. Candu
a inceputu a vorbi , dise br6seeloru, cari din intemplare faceau larma in vil'a mosiu-so, ca-sa taca, si de
atunci, cum se-spune, ele numai ocacaeseu. Prandiendu

odata la apatia mila183) dela Roma pre calea Campana intr'o dumbrava, unu vulture i rapi penevediute
panea din mana, si, dupace a sburatu la o inaltime
f6rte mare, rasi peneasteptate lasanduse jos i o dede
inapoi eu blandetie. Cn. Catulu dupa dedicatiunea Capitoliului a visatu in doue nopti un'a dupa alt'a , in

cea anthia, ca Joue pre bunulu si pr marele , din

mai multi copilandri pretestati, ce se-jucau in apropierea

altarelui, sa fia alesu pe unulu , si sa i fi pusu in

sinu simbolulu republicei,184) ce lu tienea a mana;

www.dacoromanica.ro

149

era in adeu'a nOpte a vediutu pe acelasi copilu in

braciele lui Joue Capitolinu; si, dicendu servitorilora
templului ci sa'lu traga jos, fa opritu din indemnulu
dieului, cu descoperirea: ce, acel'a se,eresce spre mantuirea republicei. Ad6u'a di intilnindu in cale pe Augustu, pe care nu lu mai vediusei si plinu de mirare
privindu lu dise: ch, e leitu chipulu copilului, despre
care visase. recari istorisescu in altu modu semnulu
celu dinthiu a lui Catulu, adeca asia: ca-si cum Joue,
la mai multi copii, ce in rugau ce.-sa le dea unu tu-

toru, ar fi aratatu cu degetulu pe unulu din mediloculu loru, dicendule: catra acest'a sa ye adresati cu
tete dorintiele vestre; si ch. totudeodata i ar fi neteclitu guriti'a cu degetele si l'ar fi sarutatu. Odata
M. Cicerone, candu insocie. pe J. Cesaru la Capitoliu,
istorisi din intemplare amiciloru sei visulu ce'lu avusese in neptea trecuta, ch. adeca ar fi vediutu pe unu

copilu de facia dragalasia, lasatu din ceriu de unu

lantiu de auru, c a statutu la 'Area Capitoliulni, si
ch, Joue i a datu in mana unu biciu. Vorbindu anca
vedih. pe Augustu, pe care nefiindu anca nici lui,
nice celorulalti cunoscutu, unchiu-so Cesaru flu chiamase la sacrificiu, si afirmk, ch, copilulu acest'a este

acel'a, a cui kena i s'a aratatu in somnu. Candu

Augustu a imbracatu tog'a barbatesca, tunic'a laticlava, descusanduse de ambe laturele cataramele, i
cab la pitiere. Au fostu cari esplicara acest'a asia:
ch, acea classe seu ordinu, a caruia insemnu este ladclav'a, voru deveni canduva supusii lui. Divulu Juliu,

candu a taiiatu la Mu lda o silva spre asediarea taberii, dede ordinu, cti-sa se-conserveze palmulu aflatu
intro arborii ceilalti, cit unu semnu bunu de victoria.
Unu puiu, ce a resaritu indata din acelu palmu, atAtu
a crescutu in pucine dIle, incatu nunumai ajungea, ci

www.dacoromanica.ro

150

si intrecea cu marimea pe trunchiulu maternu; si a

multime de porumb i 'si au facutu cuiburile pre densulu, desi acesta specia de paseri se-fereste de frundiele tan si aspre.*) Spunu c acestu semnu prevestitoriu sa fi fostu motivulu principalu, ce a induplecatu

pe J. Cesaru c nu pe altulu ci pe nepotu-so de

soru sa lu alega sie de urmasiu. In petrecerea sa
retrasa in Apollonia, insocitu de Agrippa , s'a fostu
suitu in turnulu de Astronomia a astrologului'85) Teogene. Prediecenduse lui Agrippa, carele intrebase mai
antttiu pe cititorulu de stele , lucruri mari si mai de
necrediutn, Augustu nu voila, sa i spuna diva nascerii
si se-improtivia cu cerbicia a'i numi zodi'a sa, de temere si de rusine, cd nu cumva sdrtea sa sa fia prooricita mai rea. Ma totusi dupa multe indemnari, cum
'si a descoperit'o , Teogene sari si i cadi la pitidre.
De atunci Augustu aprinsu atat'a incredere in steu'a,
sa, eh 'si a publicatu zodi'a , in care s'a nascutu, tiparindu o medalia de argintu cu constelatiunea Ca-.
priorulu su Cornu-Capri.
XCIV.
Dupa nciderea lui Cesaru, intorsu dela Apollonia,.

candu a intratu in Roma, unu cereu de form'a curcubeului, pe ceru chiaru si limpede, incungiurd radiele orbitei sdrelui, si nemediatu apoi fulgerulu lovi
ptr'a monumentala a Juliei, fii'a lui J. Cesaru. Era,
candu in primulu seu Consulatu a consultatu sborulu
paseriloru, i se-aratara si lui, c odinibra lui Romulu,
douisprediece vulturi; si candu aducea jertfe, ficatele
tuturoru viteloru de jertfa i aparura din partea inferiora replicate; ceeace nime din cunoscatori nu putura altmintre esplic, decittu c unu semnu de succese man si fericite.

www.dacoromanica.ro

151

XCVL

Ce este si mai de insemnatu chiaru si essitulu

tuturoru resboieloru i s'a facutu cunoscutu prin preCandu triumvirii contrasesera trupele
sale la Bononia, unu vulture, sediendu deasupr'a cortului lui, sfasik si tranti la pamentu pe doui corbi,
simtimentu.

cari ilu inhatiasera unulu de o parte

si

altulu de

alt'a. Ceeace, vediendu ostirea intrga, a si predisu,

ca va fi discordia, cum a si urmatu, intre colegii
triumviri, si c elu va essi triumfandu. La Filippi

unu Tessa lu 6recare a venitu sa i anuntia victori'a in

numele Divului Cesaru, carele i essise inainte pe o
cale neamblata. Pelanga Perusia, candu sacrificiulu nu
vrea sa i esse bine, si dede ordinu sa i aduca alte
vite de jertfitu, printr'o inrumpere rapede inimicii
luasera victimele si t6te aparatele de sacrificare: atunci
aruspicii cu o voce dechiarare, c evenemintele pericul6se, ce s'au fostu aratatu sacrificatorului, acum

voru cada t6te preste acei'a, in a caror'a mani s'afla

victimele. Si nice ch s'a intemplatu altufelu. In ajunulu bataiei navali dela Sicilia, pecandu se-preambli
pre tiermurii marii, sari din mare unu pesce, si a
jacutu la pitiare'i. La Actiu, candu se-pogora depre
tiermuri la flot'a insirata de bataiia, i veni in cale
unu asinu cix asinariu: numele omului era Eutichiu,
(adeca: fiiulu norocului), a asinului Nicon (ce va sa
dica vincitoriu). Dupa victoria vincitorulu Augusta a
ridicatu chipulu de arama si a unui'a si a altura in
templulu, ce lu facii in loculu taberei sale.
XCVII.

Si m6rtea, despre care voiu vorbi dead incolo,

precum si apoteos'a lui dupa morte i se-prevestira
prin semnele celea mai evidente. Candu, incungiuratu

www.dacoromanica.ro

152

de o multime mare de poporu, serb in campulu lui

Martiu sacrificiulu curatirii de cinci ani,186) unu vulture a sburatu giuru impregiurulu lui mai demulteori,
si apoi s'aventh pre templulu vecinu, unde siedia deasupia numelui lui Agrippa si anca pre prim'a litera.
Cum a bagatu de sma acst'a August; insarcink pe
colega-so Tiberiu, cu tthb'a, c6, cum e datin'a, sa
anuntia promisiunile's7) pentru urmatorii ciuci ani,
caci elu, cum dicea, desi promisiunile stau scrise gat'a,

nu va sa faca nice o promisiune, pe care totusi nu

va mai putea o implini. Intr'acelasi timpu fulgerulu
topi din inscriptiunea depre statu'a lui prim'a litera
a numelui. Splicatorii de semne intrebati dedera re-

spunsulu: Ca va mai trai numai un'a suta de

dile, caci C insemnza o suta; si ca elu va fi

numeratu intro di ei; caci AESAR, adeca partea

remasa din numele CAESAR, va sa dica dieu"

pe limb'a etrusca. Si, de6race se-gatia, sa tramita

pe Tiberiu in Iliricu, voiindu a lu insoci pana la
Beneventu, si 6recari cu procesele sale flu retieneau
pre scaunele de judecata spre a le decide, au strigatu
(ceeaa mai tardiu anca i s'a numeratu intre semnele

de proorocia): Nu, io dupa acst'a nu vqiu mai

fi in Roma, macaru tote de maru zabovi. Si

asia a plecatu pe drumu si a venitu pana la Astura.

Dead voiindu a se-folosi de unu ventu favorabilu sesui pe o naue, de nOpte contr'a datinei sale, si asia,
capatandu diaHa, puse inceputu la bOl'a sa.
XCVIII.

Apoi, dupace a visitatu tir'a maritima a Campaniei si insulele invecinate, a pausatu retrasu patru
dile in insul'a Caprea in linistea cea mai mare si cu

www.dacoromanica.ro

153

voira cea mai buna. Din intemplare plutindu pe

dinaintea sinului dela Puteoli, nisce calatori si corabieri ai unei naui Alessandrineane, care abea intrase
in portu, inbracati in vestminte albe de serbat6re si
incununati si jertfindu cu tam'aia, ilu gramadira cu
laude si i poftira tete fericirile, strigandu'i: Ca ei
traescu sub patronatulu lui, sub scutulu lui navigza
pre mare, si sub protectiunea lui se-bucura de lib er-

t ate si de avere. Acst'a i a facutu atitea bucuria,

ch incantatu a daruitu la fiacare din 6menii suitei
sale elite patrudieci de auri, cerendule juramentu si
engagementu, ch nu voru d sum'a acesea pe altuceva, decAtu numai pe marfa cumparata dela acesti
Alessandrineani. Dar si in t6te celelalte dile urmaterie a impartitu deosebite daruri si pedeasupr'a si
toge romane si palie grecesci, cu acea lege, c romanii sa se-imbrace si sa vorbesca gfecesce, era grecii

Catra acestea a fostu elu si spectatoru

neobositu alu jocuriloru gimnastice, representate de
colegiulu efebiloru,188) din cari s'aflau anca multi in
urm'a vechii fundatiuni din Caprea.189) Acelorasi li
dede si o masa in presenti'a sa, si nunumai ch, li a
lasatu telta libertatea la glume, ci i a si provocatu,
ci-sa fare p6mele si altele de ale mancarii, precum
si obiectele destinate spre aruncare: cu o vorba nu
s'a abtienutu dela nice unu felu de petrecere vesela.
Anumitu Apragopolism) pe o insula, ce jacea in vecinatatea Caprei, din cans'a vietiuirii cei fara trba
acolo a 6meniloru din sulfa sa. Avea datina a numi
romanesce.

pe unulu din favoritii sei cu numele Masgaba, Kzuntiv,

ci-si canda acest'a ar fi fundatorulu insulei. Acestu
Masgaba murise maiinainte cu unu anu, si, vediendu

depre triclinia din camer'a de mancare morimentulu

acelura cercetatu de o cta mare en multe luminari

www.dacoromanica.ro

154

aprinse, a dechiamatu cu voce tare versulu urmatoriu

inprovisatu grecesce:
Vedu mormintulu fundatorului in flacara de lumin'a facleloru.1")
Si apoi intorsu spre Trasilu, ce-i jacea in facia,

unulu din suit'a lui Tiberiu, carele mi scii nemic'a

de istori'a acsea, ilu intrebh: din care poetu i se-

pare a fi versulu? Si dedrece ist'a nu scii ce sa

respundia, adause nurnai dechtu altulu:
Vedi ch onordza pe Masgaba cu lumina de facle.195)

Si l'a intrebatu si despre autorulu acestui'a.

Del:5race intrebatulu n'a sciutu sa dica altuceva
dechtu: pale oricui voru fi versurile, sunt fdrte bune,"
atunci prorupse intr'unu risu cu hohote lasanduse la
o multime de glume. Apoi a tracutu la Neapoli, si,
macaruch totu patimea anca de slabitlimea intrinseceloru, si bdl'a se-schimbh candu spre bine candu
spre reu, totusi si stath facia la jocurile gimnice cincianuali fundate in ondrea lui, si calatorl cu Tiberiu la
loculu destinatu. Ci la rentdrcere ingrauindui-se bdl'a
infine cadiA la patu in Nola. Aci a pusu sa rechiame

pe Tiberiu din calatoria, cu care apoi a avutu in

secretu o vorbire lunga, si dupa aceea nu s'a mai
ocupatu cu nice o afacere de vreo insemnatate mai
mare.
%CDC.

In diu'a cea din urma a vietiei sale a intrebatu

de repetite ori: a dre se-manifestza in publicu turbarare in privinti'a starii sale: a cerutu sa'i dea o
miratria (oglinda), a pusu sa'i nitezsca parulu si
sa'i puna in orinduiala falcie ce i scadeau deja. Apoi
intrebh pe amicii, lasati sa intre: Ce vi se-pare:

www.dacoromanica.ro

155

jucatu mi am mimulu vietii cum se-cade? si

apoi adause grecesce formura, cu care e datin'a a
se-inchide piesele:

Dca v'a placutu totulu, atunci aplaudati-ne joeulu,

Si incepeti cu bucuria toti impreuna aclamarea de
placere.193)

Dupa adst'a i a lasatu pe toti sa se-duca, si

pecandu intreb pe cei ce venisera tocm'a atunci dela Roma despre starea sanatatii a fiiel betege a lui
Drusu, isi dede sufletulu rapede in braciele Liviei cu

vorb'a ac6st'a: Livio, aduti aminte de casatorra

n6stra si remiti sanat6sa! avendu parte de o

nArte usi6ra, cum a dorit'o pururea.

Caci mai totu-

daun'a, decateori audid, a a muritu cineva iute si

fara dureri, poftia, sie si la ai sei asemine gaavcecrta,
cad si acsta vorba eth usitata de elu. Numai unu

singuru semnu de perdere de minte a datu inainte

de a i essi sufletulu, candu spaimentatu trasarl deodata geluinduse, eh patrudieci de juni ilu rapescu.
Ci si acsea a fostu mai multu o prevestire decdtu
essire din minte; caci totu atitti militari pretoriani au

fostu, cari ilu sthera din casa afara.

C.

Elu a muritu in acelu despartiementu de casa,

unde a fostu murip tata-so Octaviu, sub Consulatulu
lui Sestu Pompeiu si Sestu Apuleiu, in 19 Augustu,

la a n6ua 6ra din di, in etate de septedieci si sesse

de ani, mai pucinu cu treidieci si cinci de dile. Corpulu mortu ilu dusera decurionii opideloru municipali
si coloniali dela Nola pana la Boville, si din caus'a

timpului pe n6pte, de6rece preste di se-depunea in

basilic'a fiacarui'a opidu su intr'unulu din templele

www.dacoromanica.ro

156

celea rnei marl. Dela Boville ilu hth classea calari-

lora romani, si lu duse in Roma, si lu asediara in

vestiblulu casei. Senatulu a aratatu intru ornarea ingropatiunii si onorarea memcniei peintrecute atat'a

zelu, inciltu .intre altele mai multe unii Lacuna motiunea: cli conductulu funebru sa se-duca pre peort'a
triumfala, purtanduse in frunte Victori'a, ce e in Curia, si fetiorii si fetele caseloru celoru mai principali
sa i cante neni'a seu canteculu de Ole. Altii erau

de parerea: ch se-cade a depune inelele de auru si

a luA de feru in diu'a ingropatiunii. Si apoi 6recari
diceau: ca 6sale sa i le adune sacerdotii colegieloru
supreme. A fostu unulu, care di si svadulu: c numele lunei lui Augustu sa se-mute in Septemvre, caci
in acst'a s'a nascutu si a rnuritu Augusta. Unulu a
propusu:

cml

totu timpulu, dela diu'a cea dinthia a

nascerii pana la moirtea lui, sa se-numesca S e clulu

lui A ug us t u si asia sa se-trca in Calendaru. Totusi in celea din urma s'a tienutu mesura in decretarea onorioru. I se-tienura doue panegirice sett cuvinte de lauda, un'a inaintea templului Divului Juliu,
rostita de Tiberiu; a dou'a inaintea tribunei cei vechi
de Drusu, fdulu lui Tiberiu. Apoi L purtatu pre
umeri in campulu lui Martiu de Senatori si arsu ad.
N'a lipsitu nice barbatulu, si anca pretoru de rangu,
care sa jure, ch elu a vediutu chipulu arsului suinduse la ceru. Cei audit intre membrii classii calareed, in tunics descinsi si cu piti6rele gle, i adunara
cenus'a si o inmuruira in Mausoleulu, ce l'a fostu
facutu in Consulatulu seu alu sesselea intre strat'a
Flaminea si rip'a Tibrului, si candu a fostu deschisu
pentru usulu publicului silvele si chile de preamblare
facute in giuru de acelea.

www.dacoromanica.ro

167
CI.

Testamentulu, ce 'si lu facuse cu unu anu si patru

luni inainte de m6rtea sa in trei Apriie sub Consulatulu lui Lucin Plancu si Cain Siliu, scrisu in doue

parti, parte de man'a sa, parte de man'a iertatiloru

sei Polibiu si Ilarionu, Virginile Vesta li, la cari era
depusu, ilu scasera la lumina dimpreuna cu alte trei
volumine asernine sigilate. Tete acestea se-deschisera
si se-citira in senatu. De ereditori primari a facutu

pe Tiberiu preste diumatate si o a sessea parte, pe

Livia cu un'a a trei'a parte, pe cari amendoui i a
oblegatu sa i parte si numele; de ereditori secundari
a pusu pe Drusu, fiiulu lui Tiberiu, cu un'a a trera
parte, Ai pe Germanicu si pe cei trei fii ai lui de
sessu masculinu peste partile celelalte a averii sale;
era de ereditori in gradulu alu treiea pe rudele si
numerosii sei amid. A lasatu complessului poporului
romanu patrudieci de milike de sestertii , la triburi
trei miliane si diumatate. La fiacare militaru preto-

rianu Ate un'a miia de numi; la fiacare soldatu din

coortie cetatii Roma Ate cinci Bute numi; la fiacare
militaru de legiune Ate trei sute de numi, en acea
dispusatiune: cit acestea sume sa se-respundia indata
in moneta sunataria, spre care scopu le si tienuse

pururea gat'a in cass'a sa fiscala. Celelalte legate

erau de multe feluri, din care unele se-inaltiau la douedieci miliene sestertii. Pentru respunderea acestor'a a
defiptu terminu de unu am, scusanduse cu pucinatatea
averii casei sale, si a dechiaratu pe facia, A eredi-

torii sei nu voru capata mai multu de un'a suta duddied de milike sestertii, macaruch in cursulu cestoru
din urma douedieci de ani incasase prin testare dela
amicii sei la patrusprediece sute de milike, care suma
mai tata dimpreuna cu doue ereditati parintesci si cele-

www.dacoromanica.ro

158

lalte mosteniri le a cheltuitu in trebuintiele statului.

A opritu c ambele Julie , fii'a si nepht'a sa, dupa
martele, sa se-ingr6pe in mormentulu sen. Din celea
trei volumine164) unulu cuprindea dispusatiuni relative
la inmormentarea lui; alu douilea er a. unu indica de

acelea fapte ale sale ce voila a se-inscrie in table de

arama; alu treilea contienea unu prospectu statisticu
a imperiului intregu: dal militari adeca s'afla sub
stguri prin deosebitele provincii; cati bath sunt in
tesaurulu statului , in cass'a fiscului196) si in darile
restanti. Totudeodata a adausu a insemni si numele
iertatiloru si a sclaviloru , dela cari sa se-p6ta cere
socoteala.

Note la Cesarala Oetairhum Augusta.

1) Cap. I. Veletri de astadi langa calea dela
Roma preste Albano si Genzano la Neapoli.
2) Pe timpulu lui Augustu.
3) Cap. U. In puterea legii Cassia.
4) Pe timpulu republicei tate magistraturele sedau prin alegere.
6) Papus sOu Pap u deci e_ nume romanescu,
chiaru si dOca n'am vre) sa derivhmu Popa, dela Popa

lat. ce va sa dica: taiietoriu de victime, ajutoriu

de sacerdote.

6) Cap. HE. T6te tierele afara de Italia ocupate

de romani se-numiau provincie dOca Orau cucerite deplinu; si pe tempulu republicei se-da, spre aministare

la barbati consulari prin sortire pe cite unu anu.

Supt imperati apoi era altufelu.
7) Insemnhmu aci odata pentru totudaun'a oh
so cii. lat. va sa dica aliatii romaniloru, datu si de
noi in acestu mum.

www.dacoromanica.ro

159

9) Cap. IV. Legile decretate in senatu la romani

purtau numele autorului loni.
9) Pis trinum proprie semnifica mdra de mana

thu risnitia, cum i mai dicu; su pioa in care sepith grAulu cu man'a; improprie si: brutariu, panariu.
') Unu poetu cunoscutu, partisanu alu partitului
democraticu thu republicanu.

") Imu = limus = tina , noroiu, e o vorba

frte usitata la rumanii Ardeleani p. e. liin'a e imdsa,

vestmentulu imosu.

12) Cap. V. A edituus = aedes-tueri, pazitoriu

(le temple ...--- paraclisiariu.

13) Alusiune la datin'a romaniloru de a 'si pune

copii la nascere pre pamentu la pitirele tatalui, care
i recunoscea de ai sei, (Ikea i redica de acolo.
14) Cap. VI. Unu argumentu mai multu eh noi
nunanii, caci anca credemu de acestea, suntem purceditorii din romani.
16) Cap. VII. Adrianu Imperatulu, cui Svetoniu
i era secretariu.
1 6) Dieii, idolii domestici, familiari, din cari cei
mai adorati se-tieneau prin durmitrie, undo era -mu
altaru, inaintea carui'a se-facea inchinatiunile pe tta
diu'a.

17) Cap. VIII Vedi Juliu Cesaru Cap. XXXVIL

18) Cap. IX. Astadi : Modena.
19) Cap. X. Puterea tribunicia era frte mare.
20) Dupre Dione athst'a sa fi fostu Elvetiu Cinna,
tribunulu, ucisu de plebe din enire candu cu inmormentarea lui J. Cesaru. Vedi mai sus. Ces. Cap.
LXXXV.
21) Dela lumea lui Sulla putea fi tribunus pleb is numai unu senatoru.
22) Legiunile betrane ale lui J. Cesaru.

www.dacoromanica.ro

160

23) Cap. XII. Cicerone, ce tieuea cu Pompeianii

su cu optimatii, a fostu disu de Octavianu: Onorandum tollendumque." Espresiune ecuivoca, cuprinsa in duplicitatea vorbei latine (tollere), ce semnifica si a inaltia si a delatura (din cale = alu
perde) pe nescine.
24) Cap XIII. Micari in sensulu luatu ad de
Svet. va sa dica: a gici, a da cu bobii, a face prin
miscarea rapede a degeteloru ct altulu sa gacsca
numerulu lora. Sub numele de morra si astadi este

in usu la italiani acestu jocu seu sortire.

25) Cap. XIV. Apparitor nume comunu cu care
se insemna 6recari subalterni, cari stau sub ascultarea
si in servitiulu magistratiloru, a consuliloru, auguriloru
etc. si cari aveau soldu si uniformu.
Dead vorb'a

!Astra aparatoru, aparu.

26) Cap. XV. Diu'a uciderii lui J. Cesaru.
27) Cap. XVI. A duratu septa ani dela 71 1 pana

718 a. C.
28) Baiae in Campania, locu renumitu de baii
la romani. Demi vorb'a 'Astra balia = scalda, imbaiare saI.
29) Hebeucu = bebes-tis lat. = stupidu, e vorba
usitata in Ardealu.
30) Unu opidu (oraselu) neinsemnatu intre Remo.
si Neapoli la promuntoriu de astadi Circelo.
31) Cap. XVII. Acst'a era Octavia, sor'a lui
Octavianu Augustu si socia lui Antoniu, ce i impeca
deordinarin.

32) Acestu testamentu dupa datina Antonia ilu

lasase in manile Vestaleloru. Cuprinsulu lui RI descoperitu lui Augustu de Ritiu si Plancu, barbati consulari, cari ca signatari i cunosceau clausele, dupace

www.dacoromanica.ro

161

nacajiti pe Cleopatra, parasira pe Antoniu si trecura

la Octavianu.
33) Psili se-numiau membrii unei ginti respandita
la S. 0. Sirtei cei mari, despre cari anticii credea
.

ch. au puterea de a imblandi sierpi si prin sugere a

scdte veninulu din ran'a muscatului.
34) Antoniu a avutu cu Cleopatr'a trei copii: o
fata, Cleopatra, si doui fii: pe Filadelfu si Alessandru.
35) Cap. XVIII. Mormentulu regiloru Ptolomei.
36)

Cap. XIX. iiulu Triumvirului cn acestu

nume.

37) Acsta nepta a fostu Julia, fiia lui Agrippa

si a Juliei, fat'a de nefericita memoria a lui Augustu.
38) Partineanu .--- ginte din Partu si din impregiurulu acestuia opidu in Iliricu.
39) Nomenclator se numhi acelu sclavu, acarui

traba era: sa numasca pe nume catu se-putea mai

multi cetatiani, si, ca, o carte viva de adrese, sa ajute

memorra domniloru la trebuinti'a, ce mai alesu se

simtia la alegeri de magistrati, la invitari la cina, la
preamblari.
nomenclatori.

So vede, eh si matrancle se scrviau de

40) Julia, fiia lui Augustu, maritata mai antiliu

dupa Marcelu, apoi dupa Agrippa, si infine data hii
Tiberiu, fa descerata de tata-so, pentru viati'a ei cea
nepudica mai antaiu in Pandateria, insula in sinulu
Putiolanu, apoi in opidulu Reginiloru, unde Tiberiu o
aduse la peire prin lips'a de ale traiului. Vedi Tac.
An. Lib. I. C. 5 3.
41) Agrippa,, care se-dice Postumus, fiiulu lui
Agrippa. Acest'a, dupace perira prin intrigile Liviei
ceialalti doui frati, Cain si Luciu, totu prin influintra
Liviei fa essilatu de Augustu in insul'a Planasia.
Tac. An. Lib. I. C. 5. Tiberiu 'si a inauguratu do11

www.dacoromanica.ro

162

mnra, tramitiendu pe unu Centurione ca-sa lu ucida.

Tac. An. Lib. I. C. 6.

42) Cap. XX. Cantabri, ginte Spanica. Horatiu
face mai de multe ori alusiune in odele sale la acestu
resboiiu.

43) Cap. XXI, Dacii locuescu prin munti. . . .

Lentulu tramisu in contr'a loru, i respinse dincolo de
riu (Dunare), si puse garnisone dinc6ci. Astfelu Dacia
(supt Augustu) n'a fostu devincita, ci numai respinsa.
44) Augustu in instructiunile date lui Tiberiu adause si svadulu: ea imperiulu sa lu conserveze intre
marginile sale. Fost'a ac6st'a intieleptiune su jalusia?
nu se scie? Tac. An. I. 1 1.

45) Si Tacit. dice in Germania C. VIII: ch acele ginti germane, caror'a li se impune, cet intre alti
obstatici sa dea si femei, se-tienu mai strinsu de legatura.

46) Cap. XXII. Adeca o 'Arta dupla, santita

acestui dieu si numita dupre numele lui, prin care
aucele si ostirea, essia, candu mergea la resboiiu. Era
aprape de Foru, si contienea statu'a cu daue fecie a
dieului.
Pe timpu de resboiiu st deschisu, in pace
se-inchidea.

47) Cap. XXIII. Legatii legiuniloru.

48) Cap XXIV. Comandante de legiune pe ve-

nitoriu se-va d pururea cu legatu = colonelu

comandante de legiune.

49) Publicani = vamesi in limb'a scripturei

arendatori de vami, de dari, de domene ale statului.
Publicanii deordinariu erau din classea calariloru (ordinis equestris).
50) Pretorium.

51) A tien6 stanginulu in mana la demar-

carea marginiloru taberei, su a duce glia de irba

www.dacoromanica.ro

163

(cespites) pentru redicarea valului taberei era trb'a

unui soldatu gregariu sett de rindu, era nu a Centurionelui
gradare.

prin urmare atari pedepse erau de de-

52) Cap. XXV. Cutotuluitotu contr'a datinei lui

Juliu Cesaru.
53) Vedi Nota 5. Cesaru Cap. II.

54) Nerea = aqua = ceruliu, de colrea marii,

unulu din epitetele lui Neptunu.
55) Candu triumfara se-intielege inainte de a fi
usurpatu Augustu principatulu.
56) Cap. XXVL Vestmentu militarescu.
57) Cap. XXVII. Pros crip tiune: care cadea
sub blestemulu proscriptiunii era dechiaratu, afara de

scutulu legii = hors loi = vogelfrei, pe acel'a ilu

putea ucide vercine nepedepsitu, i se-confisca tote bunurile.
59)

lit se praecipitaverit, atatu stk in testu.

Acesta precipitare, aruncare, dare precipisiu dela mm

locu inaltu putea sa fia sell din ferestra, s&i depre

stanc'a Tarpeiana, ski in Tibru.
59) Tribunalulu era unu scaunu inaltiatu in Foru,.
pre care sedea pretorulu urbanu, insarcinatu cu judecarea intre romani si romani.

60) Cap. XXVIII. Rationarium, ce se-dice si

Br eviarium imperii in testu, s'ar putea dt si computulu imperiului.

61) Sensulu vorbeloru din urma contiene multa

ondre pentru Augustu. Svetoniu va sa dica aci: Simtiementulu si intentiunea lui Augustu, ce l'a miscatu,
a sustiene fonn'a de gubernu cea monarchica si a o
consolida, a fostu atatu de demna de lauda, catu resultatulu aceleiasi de salutariu pentru imperiu.
62) Optimi status in testu, ce se-pete intielege
1 1*

www.dacoromanica.ro

-- 164
si starea lucrurioru, si statu in sensulu modernu; ci
am datu cu gubernu; caci de acest'a e vorb'a s6u de
form'a de gubernu.
63) Cap. XXIX. Acestea doua era vechiulu Foru
(Forum romanum), si Forulu lui J. Cesaru. (Comps-

rza viatia lui J. Ces. C. XXVI.)

64) Cap. XXX. Vicus = cuartiru = patraru

de cetate = vecinatate.

Augustu vedea in numerositatea dregatorioru, a amploiatiloru, unu mediu conservativu alu Monarchiei; deaceea elu uude i se-oferi
ocasiune i inmultia. Astfelu a facutu si cu impartirea
Romei in regiuni si vecinatati. Regiuni erau 14, vecinatati 266. Tata regiunea avea unu antistite de
rangu superioru
pretoru, 'si unu subantistite. Sub

acesti din urma sta totu eke unu denuntiatoru (cu

totulu 14), carele comunica ordinatiunile cu maisterii
de cartire sell cu inspectorii de vecinatati, cari pentru

totu vi c us era ate 4 cu totulu 1060, cari rasi fiacare avea cate unu aparetoru sail servitoru de politia.
Toti acesti dregatori ai Municipalitatii din Roma erau

plebe i, afara de cei 14 Pretori.

65) Cap. X_XXI. Celea 20 de fetidre ce se-infacisiau la atari casuri Ponteficelui M. spre alegere nu

puteau a fi mai man de 10, nice mai mici de 6 ani.

66) Jocurile compitalice se-tieneau in ondrea die-

loru Lan sell penati.

67) Spre a pate pretiui proprirea dela acestu

cursu a imberbioru cata sa nothmu aci: Ca Lupercaliele se-serbau in 16. Fevruariu, candu se-sacrificau
capre si unu cane; ca dupa sacrificiu se-taiiau din
peile capreloru curele, cu cari se-serviau ca de niece
biciuri. Pe urma preotii Luperci, incinsi cu siurtie de
pele, altufelu cum i a facutu mam'a loru, 'si incepeau
cursulu dela Lupercalu prin cetate si plesniau cu cu-

www.dacoromanica.ro

166

relele, numite febru a, pe vercare muiere li essia in

cale. Acest'a se-credea a avea influintia fruptificataria
Altaminte acasta serbatria
asupr'a celoru sterpe.

veche se-vede a fi fostu o serbataria de curatire, de

purificatiune.
68) Acsta serbataria se-tienea in Maiu si Augustu.

Era, iinu asediementu politicu religiosu memorabilu.

Augustu, consantindu Lariloru sail Penatilorn unu altarn cu inscriptiunea: Laribus publicis," puse pe t6ta
lumea romana sub scutulu si apararea acestoru diei,

la cari s'adause si geniulu seu ca dieitate.

62) Cap. XXXII. Ergastulum-i: casa, unde lucrau

sclavii cu ferele de pitiare; ergastulum suterranum.
70) Cap. XXIII. Ulm atare paricidu, seu liddiatom de tata, ilu cosia intr'unu sacu de pele dinpreuna cu o maimutia , cu lulu cane, iepure si unu
serpe si lu inneca intr'o apa curgatoria.

71) Prefectura cetatii era o magistratura de

creatiune noua intrudusa de Augustu. Puterea pre-

fectului Romei, unu felu de ministru de justicia si

politie, era mai mare decatu a tuturoru celorlalti magistrati.

72) Cap. XXXV Or cini, dela Or cus, infernulu

iadulu Romaniloru, era mtmirea ce se-da la acei sclavi,

cari ptin testamentulu domnului sett 'si capata libertatea dupa martea acestuia.
Acum se-p6te intielege
batjocur'a ce vlogulu romanu lega de vorb'a orcini,
cu cari poreclia pe senatorii, ce fura bagati in senatu
de Antoniu dupa m6rtea lui Cesaru, sub pretestu, eh
atari s'ar fi aflatu insemnati pentru senatoria in cartiele lui Cesaru.
73) Sa vdia nu ascunde re vre o arma in sinulu togei.
74) Laticlavia si caltiuni lunati.

www.dacoromanica.ro

166

'75) Cap. XXXVI. Ce s'a fostu intrudusu de J.

Cesaru spre controlarea optimatiloru.
76) Cap. XXXVIL Inmultirea functiuniloru este
lulu essemplu imitatu de regula in monarchiele absolutistice, b chiaru si de liberalismulu modernu.
77) Se-pare, ch aci se mintu unii pe altii. Este
chiaru, eh Augustu prin ac6sta propunere a voiitu Li.
degrad si mai tare demnitatea de consulu; ci sena-

tulu l'a intielesu, si l'a batutu cu arm'a lui chiaru.

79) Cap. XXXVIII. Acestea sunt modelele, du-

pre cari mai tardiu s'au formulatu pela curtile de

astadi ordinile si decoratiunile militari.

79) Una stint de parere, ch ar fi mai logicu aci

a dice: ,,fli ducioru," caci vorb'a este in acestu capu
despre militari.

90) Praefecturae alarum. Spre a intielege acsea, cauta sa facemu o aruncatura de ochiu asupr'a
organisatiunii ostirii romane, cum s'afI ea in stares
normale pe florea republicei si pe timpulu lui Augustu.
Ea se-impartiA, in doue armate consulari. 0 armata
consulara st din doue legiuni si dintr'unu contingente
alu sociloru mai de acelasi numeru. 0 legiune secompunea din 4200 de pedestri si din 300 de calareti.
Pedestrii se-impartiau in manipli decfite 100 fetiori
si mai tardiu in c en turi e, s6u companii, cum dicemu
astadi.

Legiunea se-comendi de 6 tribuni militari, pe

rondu cAte doue luni fiacare, era maniplii de centurioni sett capitani.
Cei 300 de calareti se-impartiau in 10 turme, fla-

care statatria din cfite 30 de fetiori; turm'a se-comencli de cei trei decurioni.
Contingentulu aliatiloru su a socioru nu formit
unu corpu a parte, ci, ch, 0 parte intreginte a unei

www.dacoromanica.ro

167

armate consulari, se-impartia, in doue alae, luata in

sensu intinsu vorb'a aci, in dextra si sinistra. 0

ala sta casi o legiune din 4200 de pedestri. Al'a
se-impartia, in 10 cohorti, o cohorte sta. din 420 de

Se-comenda, al'a de 6 prefectis sociorum, pe rondu ca si legiunea de tribunii militari;

era cohortea de prefectus cohortis.
de fetiori.

Contingentulu de calarime a sociloru pentru o

armata de doue legiuni sta, din 1800 fetiori, subimpartite in 6 despartieminte, statateria fiacare din cite
300 de fetiori. Acestea despartieminte se-numiau alae
in sensu propriu. Precum cohors era unu nume, cu
care se-insemni unu despartiementu de pedestrii de
ai sociloru, asia ala era numele unui despartiementu
de calareti de ai sociloru. (Johortea se-comenda de unu

praefectus cohortis; ala de unu praefectus alae.

Prin urmare praefecturae alarum erau comandele preste acestea 6 despartieminte de calarime
a sociloru.
Ala deci se-pate traduce cu analogulu

escadronu.
Vedi in privinti'a acest'a mai pre largu Milit,i'a
romana" in Revist'a Carpatiloru 1862.
81) Statulu da, calulu, calaretiulu avea sa lu nutresca, ceeace erit o grautato pentru cei seraci.
82) Cap. XL. Comiti'a tribunitia..
83) J. Cesaru legiuise: ca, dreptulu de a purta

inelulu de auru si de a sede pre bancile de onare

ale calariloru in teatru li compete numai celor'a ce
au avere de patru sute de mfi de sestertie.
84) Bonuri, cum am dice.
85) Comiti'a.

86) Care nu s'a convinsu din portulu nostru rumanescu, celu albu, ce e in usu, se-p6te capacita din
acesti locu a lui Svetoniu, c si la romanii anca era

www.dacoromanica.ro

168

albu. Almintre Augustu nu s'ar fi pututu indigni de

pullatorum turba. Pullatus semnifica imbracatu in
vestminte negre, de colre inchisa.
87) Acestu versu este din Eneid'a lui Vergilin
I. 282.
8?) La adunarile poporali, unde cetatianulu romanu, cum se-eade, niceodata nu se-infaciesii almintre

deciltu in toga de lana alba. Multi anse din seraci

nu aveau de felu toga, ci numai o tunica. Altii in
locu de toga purtau o mantela grdsa si rea: vr'a de
o materie mai subtire, P. 0. de pandia, irn'a mai
grsa. Ac6sta mantela se-numia pa enula s6u lucerna, cum e in testu.
.
89) Cap. XLI. Starea minimumu, ce trebuid, sa
aiba cetatianulu romanu, ca-sa pita fi senatoru.
90) Numele impropriu Congiaria, cum se-esprime

aci notiunea impartirii de bath, vine dela impartirea

in daru de oleiu, ce se-facea poporului pe timpulu
republicei, la care mesur'a obicinuita era eongius.
Mai tardiu pe langa bucate si oleiu se-impartiau si
bani, cum se-spune aci.
91) Cap. XL11. Adeca nimeni din iertatii, cari
fura primiti intre cetatiani dupa publicarea impartirii
de bani.
92) Cap. XLIII. Septa se-numii unu locu ingraditu in campulu lui Martiu, pentru adunarea poporului.

93) Torquatus dela lantiulu de auru, ce se-dice

lat. torques: d'aci vorb'a nstra tar catu, cu semnificatiune ceva mai modifieata.
94) Putinte si multu resunatria. Vorb'a acst'a
se-deriva dela unu militariu dintre incungiuratorii

Troiei, anume Stentor, a carui voce resunti catu

vocea a 50 de insi.

www.dacoromanica.ro

1 69

99) Debuna sema unu Boaconstrictoru.

96) Despre acest'a vedi Cesaru Cap. LXXVI.

97) Cap. XLIV. Orchestra era loculu in teatru,

ce contienea celea patru pana la cinci sieruri de Beaune

mai de jos, destinate pentru senatori si magistratii

superiori si pentru ambasadori.
99) Se-intielege in teatru.

99) Cari anca nu erau de 17 ani.

100) Motivulu a fostu, c atletii se-luptau in pelea gala.
101) Adeca cam inainte de 10 6re de diminetia..
109) Cap. XLV. Pulvinar era perin'a, pre care
jaceau statuele dieiloru, ce se-tieneau de pomp'a Joanriloru circense. Intre statuele acestea se-punea nueori si Augustu, din respectu anse catre diei sediendu,
era nu jacendu.
103) Pugil-is: atletu pumnatoru.
104) To gataru: Actoru, ce representi bucati cu
sugetu

si caractere romane, c opusu la Paliata,

a caror'a si un'a si alt'a era elenice.

109) Cap. XLVI. Decurioni = magistrati prin
opidele municipali si colonial
106) Cap. XLVII. In privintra acest'a vedi Not'a 17

din ,,Agricola" traducere.

107) Cum p e. an fostu Cizicnii, cari inteo rescala ucisera pe mai multi cetatiani romani.
106) Cap. XLVIII. P. e. Agrippa, nepotulu lui
Erodu, cum ne spune Iosifu Lib. 18 C. 8. Ci acesta
on6re s'a facutu si la copii de cetatiani rornani, caci
Vernus Flaccus, renumitulu invatiatoru pe atunci, tre-

hula sa dea table nepotiloru lui Augustu in societatea tuturorn scolariloru sei chiaru in palatu. Infine
s'a mutatu in palatu si insusi Flaccus.

www.dacoromanica.ro

170

102) Cap. XLIX. Mare inferum et m. superum.

ca inceputulu la organismulu posteloru. Cu

110)

asemine carra facea Tiberiu in 24 de ore la 60 de

mile germane.

11) Cap. L. Acestea acreditive su diplomata,

cum sth in testu, asecuri celuia ce lb capata pre cale
seu in provincie recare fol6se din partea statului,
cum ar fi p. e. posta libera sal.
112) Cap. LI. Civilitas in testu. In notiunea
acestei vorbe este unu elementu democraticu de egalitate, cu care se-purta, unu cive romanu catra altulu,
ce nu perise anca.
113) Cap. LIM Dominus in republica semniflea reportulu stapanului catra sclavulu seu. Deci,
candu poporulu romanu oferia lui Augustu titlulu de
Dominus (Domnu), se-punea in reportu de sclavu.
Acsea pOte a fostu motivulu refusarii lui Augustu,
dca nu va fi fostu o intieleptiune de ale lui, ca-sa
se-multiemsca cu fapt'a, si sa nu primsca numele.
114) Adeca nu avea pretentiunea ca senatorii sa

mrga alu saluta pe acasa, ceeace in dilele, candu

nu era sedintia, se-facea.

116) Nomenclatorulu era o persona, ce cunoscea pe name pe senatori si pe cetatianii romani, cu.
care se-servia mai anume pela alegerea de Magistrati,
cadidatii, ca, sa salute pe votisatori si sa le cOra vo-

Deci loculu in testu: fara a avea trebuintia

de nomenclatoru, va sa dica: a Augustu cunoscea
turile.

anume pe toti senatorii.

116) Officia in testu = Relatiune sociale st

in visite imprumutate, ce romanil isi faceau in persOna

unii la altii: pela diu'a numelui, a nascerii, pela logodne, pela cununia etc. Datin'a antica si frumOsa,
ce este in flOre si la rumani, si la apuseani, la angli

www.dacoromanica.ro

171

mai alesu.
Sa nu o parasimu schimbandu-o in
tramitere de carti de visita.
) Cap. LIV vedi Cap. XXXV.
"9) Cap. LV. Una inceputu mica la dimensiunea
cea mare, ce mai la urma sub Tiberiu si succesorii
a luatu legea despre Majestatea vatamata.
1

119) Cap. LVI.

Era adeca datin'a ca multi sa

'si verse foculu in contr'a persdneloru si a lucruriloru

politice in testamente, in care nice Augusta nu scapa
cu faci'a curata.
120) Evocatus. Asia se-numia soldatulu, care
dupa implinirea aniloru de militia reintra rasi pentru
unu soldu mai bunu sea alte remuneratiuni.
121) Cap. LVII. Asia se-numii loculu insemnatu

printr'unu altaru in Foru, uncle dice Livius eh s'ar

fi aruncatu intr'o prapastia cascata Marius Curtius.
(Vedi Liv. Lib. VII. Cap. 6).
129 Cap. LXII. Adeverulu este relatiunile lui
cu Drusilla.

123) In adeveru Drusa, caci Drusilla era numai

unu diminutivu cu care o desmerdi Augusta.
154) Cap. LVITT. Augusta, candu era sa 'si
marite pe fd'a sa, dice Saianu, a cugetatu si la cavaleri su calari romani. Tacit. An. Br. 39.

125) AcCsta imputatiune i o face in vr'unu pamfletu Antonia, ea-sal resplatsca lui Augustu incrimi-

narea, ce acest'a i o facia, celuia in privinti'a relatiunii cu Cleopatra.

156) cap LXIV. Formul'a: per assem et libram insemna: pre bani buni. Tatalu firescu trebuia mai antaiu sa vendia la parere de trei ori pe
filu-so in faci'a marturiloru la acel'a ce voiia sa lu
adopteze.

La care cercustare tatalu adoptivu arunct

unu banu de aroma in cumpan'a, ce o tienea unu

www.dacoromanica.ro

1 72

marturu, diecendu formul'a: Hunc ego hominem ex

jure Quiritum meum esse ajo, isque mihi emptus est
hoc aere aeneaque libra." Si acsta adoptiunel sedicea per assem et libram.
127) Motivtilu la asemine oprire dela vorbire prin

soptire intre ai casei era, cum se-vede, ca-sa dea

tatalui de familia unu mediu spre a tien6 departe

pe cercatorii de a face rusine famiiei prin intrevenirea serviloru.
Era a duce in casa unu diariu si
a nota inteensulu ver ce fapta demna de lauda, ver
ce evenementu memorabilu, era o datina minunata,
ce merita a se-imita si intruduce prin casele nastre.

129) In testu sth notare, pecandu in Ms. segasesce natare. Notare va sa dica a aerie en note
sell abreviature.

129) C a enavit una in testa este --= frasa desu

usitata in poporu: a dorml un'a, a merge un'a . impreuna.

130) Acestu locu se-dicea: lectus imus si era

trpt'a cea mai de josu.
Cum se-scie la masa
barbatii jaceau, femeile si copii sedeau.
131) Cap. XLV. Pe Julia mama in insula Pandataria (astadi Vandotina) langa tiermurii Campaniei.

Pe nepat'a s6u flint, Juliei senior in insul'a Trimerus (acum Tremiti), uncle a traitu 20 de ani (vedi
Tacit. An. W. 71).
132) 0 facea acst'a pentru ca mai apoi sa sepcita convinge insusi de identitatea pers6neloru lasate
sa intre la dens'a. Vedi urmarea Cap. acestui'a.
133) Planasia se-numia, acsta insula. In paralela cu disale lui Svetoniu in privinti'a lui Agrippa,
sa cithmu si parerea lui Tacitu. Eca cum opinza

acest'a: Livia pana intr'atat'a a fostu improboditu

betranetiele lui Augustu, incatu l'a facutu sa essileze

www.dacoromanica.ro

173

in insul'a Planasia pe can din urma descendinte a

ki Agrippa, pe Agrippa postumulu, lipsitu fara indouiala de tote facultatile mai mari intielesuali, si
felosu c unu habeucu de forti'a sa cea fisica, dar
celu pucinu nevinovatu de tOta crim'a." (Tacit. An. I. 3).
134( 4 t5'. goffa.ov iiyapOs
e'taertt, ayowic r'reno-

)m.19.at! Acestu versu este din Iliad'a lui Omeru DI.

40, unde Ectoru arunca acestea vorbe lui Paride:

,,Macaru de ai fi remasu tu etc." Augustu anse le
a modificatu la persdn'a sa.
135) Cap. XLVI. Adeca de prin provinciele, ce
se-diceau imperatoresci si se-aministrau prin dregatori
tramisi deadreptulu din partea Principelui, spre distingerea de cele senatoresci, ce se-aministrau prin
dregatori alesi de senatu prin sortire.

136) Agrippa sa nu se

fi

retrasu de fidre de

maru la Mitiline, ci a fostu essilatu aci de Augustu.

137) Pentru deslucire comparza Not'a 1 19 dela
Cap. LVI.
135) Cap. LXVIII. Viden', ut cinaedus orbein
digito temperat?" Echivoculu jace in duplicitatea notiunii vorbei orbis, care odata semnifiea cercu, tamburu, altadata pamentulu intregu, lumea. Ara pu-

terea satirizarii jace in cinaedus, scopitu, famenu,

cum trebuii sa fia preotii Cibelii, aplicatu, cum vedemu, de poporu lui Augustu.
130) Cap. LXIX. Essemplu acest'a pentru barbati: ca.-sa nu 'si dea secretele nice odata la sociele
sale.

140)

Drusilla de buna sma.

141) Adeca la Cleopatra.

14) ,,Ita valeas, uti tu bane etc." Cti-si candu
amu dice: Sub aceea conditiune sa traiesti, dOca, candu

vei citi acsea, nu vei fi avutu aface cu etc.

www.dacoromanica.ro

1 74

143) Cap. LXX.:

Quum primum istorum conduxit mensa choragum*)
Sexque deos vidit Me llia, sexque deas;
Impia dum Phaebi mendacia ludit,
Dum nova clivorum coenat adulteria;

Omnia se a terris tune numina decinarunt;

Fugit et auratos Jupiter ipse thronos.
*) Choragu era acel'a care in Athena arangea
representarea unei piese. Aci se-pare eh Choragu se-refereste la Mania, din versulu alu
douilea, despre care numai scimu nimic'a.
144N) T or tor adeca torturatoru, calau, henger.
Apo Hine Tortor avea acestu nume dela purtarea sa
facia cu Marsyas.
145) Pater argentarius, ego Corinthiarius. Unu
jocu de vorbe acest'a. Prin argintariu se-atacti, tatalu lui Augustu, despre care inimicii lui disceau, ch

a fostu schimbatoriu de bani; era prin corintariu

lovea pe Augustu, despre care se-credea, ch iubeste
preste mesura vasale de Corintu.
146) Postquam bis classe victus naves perdidit
Aliquando ut vincat, ludit asidue aleam.
19 Cap. LXXL Vasa le mirrine sell murrine,
care pe timpulu Cesariloru se-socotiau de celea mai
pretise, inchtu pentru materia, din care se-faceau,

insemnhmu numai: eh era spatu de riu; cine vrea

sa afie mai multu, deschidia Enciclopedi'a reale a lui

Pauly V. P. 263-259.
140) Jocu de norocu, jocu de azardu, jocu cu
essa de forma cubica ----= jeu de des franc., SfirfeIfpfel

germ. ia sensu propriu; era in sensu figuratu srte,

sortia ea la Sveton. in Caes. Jacta aka esto.
149) l'Efiawnxog in testu.

150) Talus --= ossu cu 80580 laturi intro caH

www.dacoromanica.ro

175

numai patru erau plane, doe rotunde. Celea plane erau

numerizate cu 1 si 6, 3 si 4; 2 si 6 lipsiau. Talii
su &sale se-aruncau dintr'unu poearu. Aruneatur'a

eea mai rea era candu tOte &sale aratau 1 si atunci

se-numia cane; cea mai buna, eandu t6te &Bale aratau numeri diferiti, si se-dicea vinere. Mai pre largu
vedi Gal lulu lui Becher, nude se-descrie si joculu

disu par si impar = pareche si nepareche.

151) Quinguatrus in testu.
'59) Cap. LXXII. Erau trei foruri: romanu, a lui
Cesaru si a lui Augustu.
153) B011ua = animalu monstru si de speriatu
== bala cum dicu rumanii.
154)

Ecce inceputulu de colectiuni si musea.

155) Cap. LXXIV. Caena recta in testu sedicea, ce se-di in cas'a tatalui de familia ospetatoru,
uncle se-puneau tOte felurile de bucate, ce se-tieneau
de o masa cum se-cade.
159 Essemplu tristu a se-remuneth de susu tradarea.

157) Aretalogus =--- vorbitoru, predicatoru de

virtute era unu soiu de filosofi de pre strate, earl

prin contrastulu dintre vorbele si faptele sale dan de
risu la Omeni.
158) Cap. LXXV. La rumanii ardeleani pe alo-

curia essiste pana acli datin'a de a imparti vase Ole

pela certe serbatori.
159) Cap. LXXVII. Mesura pentru fluide la romani era: amphora, ce tienea 2 urne, 3 modii,
8 congii si 48 sextarii. I.Tnu sextarius se-impartia
in 12 eyathi. Unu sextante era i/6 din sextarius sOu
2 cyathi.
160) Cap. LXXVIII. Terminii s6u sorOcele de
mancare la romani erau: prandiculum = prandiu-

www.dacoromanica.ro

1 76

sioru seu jentaculum, prandium = prandiu -=

mancarea la amedia si c a ena .:= cina. Totu asia e
si la rumanii tierani din Ardealu.
161) Cap. LXXX. Salut ari s unulu din
numi.
rile degetului aratatoru.
162) Cap. LXXXII. Usulu baiiloru era o pasiune forte latita peatunci la romani.
163) Cap. LXXXIII. La romani era datin'a, ca
nunumai copii, ci si barbatii chiaru inaintati in etate
sa se-j6ce de a pil'a si cu balonulu pentru miscarea
trupului.

164 Segestri vel lodicula in testa. Atari miscaminte le facea de buna sma dupre prescriptele mediciloru.

166) Cad. LXXXV. 0 alusiune comica la essitulu tragaliei Ajace, care, cum se-scie, se-finesce cu
caderea in sabia a eroului.
166) Cap. LXXXVI. Doui Gramatici archaisti.
167) Agrippina, socia nefericita a lui Germanicu.
168) Cap. LXXXVIE. Vorb'a calendae, cu care

romanii insemnau prim'a fiacareia lune si care totudeodata era diu'a usitata de plata, la greci nu essista.
160) Deci elu inchidea pe totu sierulu cu vorbe
Statim subiicit circum
intregi p. e. asia:
(ducitqne.

la romani anca
nu eth decisa cestiunea, cum sa se-scrie: dupre si170) Cap. LXXXVIII.

1.4ca

si

stem'a etimologica seu fonetica.

071) Cap. LXXXIX. Martini sunt Horatius, Vergilius sal.
172) Despre atari autori lingusitori aminteste si
Pliuiu junele in Panegiricula seu.

173) Cap. XC. Circa religiones in testa. Ace-

st'a multi o traducu cu superstitiuni, ceea ce e

www.dacoromanica.ro

177

drepta din puntu de vedere a doctrinei christiane;

aci anse credinti'a lui Augustu in semne, in visuri
si visiuni cauta sa se-is ca o pietate a lui catra diei.
174) Cap. XCI. Acestu amicu a fostu Artorius,
mediculu lui Augusta.
175) Spre imblandirea dinei Nemesis.

'79 Cap. XCII. Asia, sea si Impluvium au

Cavaedium, se-numia spatiulu deschisu in mediloculu casei romane, uncle curgea ap'a de pldia, ce'i
tienea recrea. Aci se-conservau penatii, sell diei patroni ai familiei.
177) Nundinae se-numia diu'a a IX-a si era, di
de tirgu. Nonae se-chiemi in lunele Martie, Main,

Julia si Octomvre diu'a a VII-ea, in tote celealalte

diu'a a V-ea a fiacareia lune. Superstitids'a scandala,

ce o intimpina Augusta, jacea in vorb'a non (nu),

cu care incepu Nundinae si Nonae.
179 Cap. XCIII. ,,Natur'a mea este sa me in-

china numai la diei, era nu la boui," a respunsu

celornee lu indemnasera la acCst'a.

175) Cap. XCIV. Adeca sa nu capete putere

de lege. Senatus Consulta, sea decretele senatului,
numai dupa ce se-depuneau in Erariulu, care totudeo-

data era si Archiv'a sett tabelariulu Statului, aveau

putere de lege. Comp. si Cap. XXVIII. din Cesaru.
189 Cetate in delt'a Nilului.
181) Mam'a lui Augustu.

189 Care a tienutu lui Augusta un'a din cuventarile de inmorimentare Cap. CI.
183) Ad quartum lapidem in testu.

189 Palladium = icdn'a Palladii sell a Minervei cadiuta din ceriu, de care se-credea a fi legata sdrtea mai andiu a Troiei, apoi a Romei.
12

www.dacoromanica.ro

178

*) Porumbii erau consantiti Veneri, stramdsra

gintii Juliiloru. Vedi Verg. Aeneis VI. 190. I. 347.
183) lit testu mathematici.
196) Cap. XCVII. Quum lustrum conderet.
187) Vota suscipere nuncupare.

198) Cap. XCVIII. Junii greci dela 18-20 ani

in Atena, dela 18-30 in Sparta.
199) Instil's. Capri ski Capr ea a fostu impoporata mai antaiu de greci.
199) Cetatea lenevirii.
191) Krterrov N ryttigoveuroeoi nvo,o15pEvov.
199) 'Op( ig cpc'eocci MagylOciv vpAusvov.
El a 7t grt xalaig, TV
193) Cap. XCIX.
flonvicp,

ilOrs xe6rov, xod ffeensg, iStalg perc'z mit";

say ffigoas.

194) Cap. CI. Roluri de chartia, de papiru, de

membrana.

190) Cass'a imperatului seu a lui Augustu, -ce

era anca separata de Erariulu Statului.

NB. Cititorulu sa adauge Nat'a 26 Cap. XV

Diu'a uciderii lui J. Cesaru" la: ,si in 15 Martiu"
etc. din acestu capu; era la Cap. XVI in locu de 38)
sa citesca 28), precum si in locu de 80) sa puna 30).

www.dacoromanica.ro

Tiberiu Nerone Cesaru.

I.

Famili'a patriciana a Claudiloru (caci mai era

un'a si plebeiana nice cu influintra nice cu demuitatea mai inferiora) isi deduce originea din Regilli,
unu opidu alu Sabiniloru. De aci a fostu emigratu
cu o cta mare de clienti la Ruma de curentu fundata sub conducerea lui Titu Tatiu coregintele lui
Romulu, set' ceeace este mai certu sub Alla Claudiu,
capulu gintii.') Cam la sesse ani dupa gonirea Regiloru aceeasi fh primita din partea Senatului in ordinea
patricianiloru, si capath dela republica pentru elientii
sei pamenturi dincolo de Aniu,2) era pentru sine locu
de ingropatiune la piciorulu Capitoliului. In cursulu
timpului a meritatu douedieci si optu de consulate,
cinci dictature, septe censure, septe triumfuri si ddue
ovatiuni. Diu pronumele si conumele diverse eu care
se-destingea a lapadatu cu consantiementu comunu
pronumele de Luciu, decandu doui membrii ai ei ce
lupurtara, unulu fusese osanditu pentru lotria, altulu
pentru ucidere. Dealta parte intro conume a luatu si
celu de Nerone, care pre limb'a sabina va sa dica:

fortu si bravu.

Dem istori'a are sa numere pe multi din Claudii

ce 'si au castigatu. mari merite pentru republica, apoi
sunt si deaceia cari s'au insemnatu priu multe faradelegi. Asia, cet sa spunu numai ce e mai renurnitu,
a fostu Appiu Caecus (orbulu), carele a svatuitu ca12*

www.dacoromanica.ro

180

sa nu se-inchiae societate cu regele Pirru, ch ar fi

periculasa. Claudiu Caudex3) a fostu celu antaiu
carele, tracendu angusti'a marii cu flot'a, a scosu pe
Peni din Sicilia. Era Claudiu Nerone a batutu pe
Asdrubale, ce venia din Ispania cu ostire forte mare,
inainte de a se-fi pututu acest'a impreuna cu frate-so
Anibale.
Dealta parte Claudiu Appiu Regillanu,
unulu din dieceviri insarcinatu cu conceperea legiloru
in scrisu, s'a incercatu sa faca, din poft'a carnii, cu
forti'a sclava pe o vergura nobila, ceeace avh de ur-

mare ca pleberii sa se-despartia pentru adou'a ora

de patriciani. Era Claudiu Drusu a pusu sa i inaltia
in Forulu lui Appiu o statua cu corOna in capu si
a amblatu, ajutatu de clientii sei, a se-face domnu
preste Italia. Claudiu Pulchru (Frumosulu), cercandu

in Sicilia a afla prin auspicia voii'a dieiloru si puii

nevrendu a pasce, i a aruncatu in mare cu despre-

tiulu religiunii, c sa bea, dOca nu voru sa ma-

nance, si apoi a inceputu lupt'a nauale. Batutu, fa

provocatu de senatu, sa-sa denum6sca unu dictatoru,
ci elu luh in risu si astadata periclulu republicei alegendu dictatoru pe unu dorobantu alu seu cu numele
Glicia.4) S'afla in acsta familia si femei, totu asia
si bune si rele. De categori'a antaia a fostu Claudia,

carea a scosu din vadu nauea cu cele santite ale

mamei dieiloru din Ida5) tiepenita in Tibru rugan-

duse in audiulu tuturoru: ct pe castitatea ei dieii

sa misce din locu nauea! Cea de reu soiu a fostu
Claudia, ce fa trasa la judecata pentru crim'a lesemajetatii poporului, lucru ne mai auditu la o muiere,
caci, candu printr'o mare adunatura de 6meni abea
putea merge cu carulu, 'si aratase dorinti'a pe facia:

ci-sa dea ddieu sa se-sale din morti frate-so

Frumosulu, sa mai prdia odata anca 0 flota,

www.dacoromanica.ro

181

pentru c canailea din Roma sa se mai impu-

Catra acestea este ferte cunoscutu, c toti

Claudii, afara de unicukt P. Claudiu, carele, spre a
goni din Roma pe Cicerone, s'a datu a fi adoptatu
de unu omu plebeanu mai teneru dechtu insusi,6) au
fostu in toti timpii aristocratii cei mai incarnati si
aparatorii cei mai fanatici ai influintiei si demnitatii
cinez e.

patricianiloru; era facia cu plebeanii at'atu de violenti

si cerbicosi, incatu nice atunci, candu vreunulu din-

tr'ensii era acusatu de crima de radrte, nu 'si ar fi

pututu calca pe inima spre a se-infaciesia in vestmentu de gele inaintea poporului, au a 'si cere iertatiune; ce e mai multu unii in foculu certeloru si a
disputeloru se-intinsera pana a si lovi pe tribunii piebii.7) Infine o Claudia, ce era vestala, se-sui in ace-

lasi caru langa frate-so, carele triumg, fara voii'a

poporului, si lu insoci pana in capitoliu, numai pentm

c vreunui tribunu sa nu i fia iertatu prin veto

su intrevenirea sa a opri cursulu triumfului.8)

DI
Din atare vitia 'si trage originea Tiberiu Cesaru
atfitu in lini'a paterna ciltu si materna. Dupre tata
viti'a lui se-reperta la Tiberiu Nerone; dupre mama
la Appiu Pulcrulu, cari ambii au fostu copii lui Appiu
Orbulu. Elu se-tienea si de famill'a Liviiloru, caci
mosiu-so maternu intrase in aceea prin adoptare.
Acesta familia, macarca era plebeiana, totusi si ea
sta in mare vedia, inflorita si onorata fiindu en optu
consulate, done censure, trii triumfuri, cu dictatura
chiaru si cu locuteninti'a dictatorului, era ilustra prin
barbati marl, iutre cari se-destingu mai alesu Salinatorulu si Drusii. Salinatorulu,6) in calitate de censoru
a insemnatu pe tOte triburile cu not'a usiuratatii, caci

www.dacoromanica.ro

182

ele, dupace l'au fostu osinditu la o pedOpsa pecuniaria in urm'a primului consulatu, ilu facura10) rasi
consulu si censoru. Drusu a capatatu pentru sine si

urmasii sei acestu conume cad ucise in duelu pe

Drausu ducele inimicioru. Se-mai dice si ch in calitate de Propretoru sa fi adusu acasa din provincra
Gallia aurulu, data odinidra Senoniloru candu en impresurarea capitoliului, si carele nu li se-strsese cu
puterea de Camila, cum se-scid din traditiune. Stranepotulu lui, carele pentru servitiele celea mari facute contr'a Grachiloru, capatase conurnele Patr onulu

S enatului, a lasatu dupa sine nun fiiu, pe care,

intr'unu timpu de atari desbinari politico, desi densulu s'a nevoitu a 'si conforma, catu s'a pututu politic'a cercustantioru,n) partitulu contrariu totusi ilu
junghilt lotresce.

Iv.
Tatalu lui Tiberiu, cestorulu lui J. Cesaru, a
contribuitu fOrte multu la victoria ea, comandante alu
flotei in resboiulu Alessandrineanu. Pentru acest'a l'a

facutu Pontifice in loculu lui P. Scipione, si l'a tramisu sa fundeze colonii in Galia, intre earl se-afia si
Narbona si Arelate, Arles de astadi. Si cu tote acestea, dupa uciderea lui Cesaru, pecandu toti in senatu din temere de turburari opinau, c.4,-sa se-dea
amnestia, densalu fac motiunea, cd-sa se-i4, la desbatere premiarea ucidiatoriloru de tirani. Mai apoi
facenduse pretoru, dupace pela essitulu anului a eruptu
discordi'a intre triumviri, retienendu preste terminulu

legiuitu insemnele preturei, insod pe L. Consulu,

fratele triumvirului la Perusia, si macaruch ceialalti

se-supusera, singuru totusi a remasu credinciosu partitului; deocamdata fire la Preneste si dead la Nea-

www.dacoromanica.ro

183

polu, si, dupace a provocatu indesertu la libertate ye

sclavi, s'a dusu la Sicilia. Superatu anse ch S. Porn-

pein nu l'a receputu indata si l'a opritu de a mai

retien fascele,12) trach in Acbaia la Antoniu. Cu

care apoi restaverindnse curendu pacea intre toti reveni la Roma, si, la petirea lui Augustu, i lash pe
soci'a sa Livia Drusilla, cc era grua mare pe atunci
si i facuse deja unu copilu. Nu multu dupa acst'a
a muritu lasandu dupa sine pe cei doui fill Tiberiu
si Drusu Neronii.
V.

Unii, luanduse dupa pucinu fundat'a conjectura,

eh mdsea lui matrna a fostu Fundana, si eh mai

apoi prin decretulu senatului s'a redicatu acolo cu
spese publice o statua a Fericitatii, erediura eli Tiberiu s'ar fi nascutu in Fundi. Ma, cum spunu mai
multi si mai demni de credintia, elu s'a nascutu la
Roma in Palatiu in 16 Noemvre") sub consulii M.
Emiliu Lepidu pentru adoubra si L. Munatiu Plancu,
dupa resboiulu dela Filipi. Caci asia sth scrisu in
Anna le (Fasti) si in Actele publice. Sunt si deaceia,
din cari unii scriu: a s'ar fi nascutu en unu anu
mai inainte sub consulatulu lui Hirtiu si Pansa; altii
cu unu anu mai tardiu sub consulii Serviu Isaurieu
si Antoniu.
VL

Din leaganu si eatu a duratu copilari'a sa Tiberiu

a avutu sa sufere multe necasuri si contrarietati insocindu pe parinti in fuga in tote laturile, pe cari in
Neapolu, candu acestia se-duceau pe ascunsu spre a
se-imbarea, dinaintea unei invasiuni a inimicului, pe
aci era sa 'i tradeze prin plansatulu seu in doue

www.dacoromanica.ro

184

rinduri: odata candu fii smulsu dela tietiele nutricii,

altadata dela sinulu mamei sale prin aceia cari in

stare nevoiia cercara a usiuni, pe betele muieri de
sarcina. Prin Sicilia si Achaia anca a fostu purtatu
inc6ci si incolo, si recomandatu oficiosu. Lacedemoneaniloru, earl stau sub patronatulu Claudiiloru. Ple-

candu de aci pe cab in timpu de n6pte cadih in

periclu de a'si perdu viati'a printr'unu focu, ce incinsese rapede silv'a din tote partile, si pana acolo incungiurase tOta ce,t'a calatoriloru, ch Liviei i s'a fostu

aprinsu o parte a vestmentului si 'i a arsu parulu

capului. Se-mai conserviza anca si s'arata in Baie
darurile, o clamida si agrafa si nisce capsule de auru,

ce le a fostu capatatu dela Pompeia, sor'a lui Sestu

Pompeiu in Sicilia. Dupa intOrcerea la Roma fit adoptatu cu testamentu de M. Galliu senatorulu, intrh in
ereditate, dar curendu apoi depuse mimele,14) caci
Gal liu fusese din numerulu partitului contrariu lui
Augustu.

In etate de noue ani tien hi foru depre

tribuna tata-so cuventarea de inmorimentare. Davenindu june insocl in triumfulu Actiacu carulu lui Augustu calare pre calulu laturalu din sting'a, pecandu
Marcellu, fiiulu Octaviei, calarhi, pre celu din drOpt'a.

Ocuph unu locu de on6re la jocurile Actiace si la

cele Circense Troiane, conducendu turmele copilloru
celoru mai marl.
VII.
Imbracandu tog'a barbatsca ca cam in ce modu
isi petrech tOta juneti'a si timpulu etatii urmatOrie
pana la inceputulu principatului seu. Mai anthlu a
datu jocu de gladiatori intru memori'a tata-so, si apoi

altulu in a lui Drusu, moshi-so, in timpuri si keuri

diferite; cola antaiu in foru, celu altu in amfiteatru;

www.dacoromanica.ro

185

la cari jocuri figurara si 6recari glacliatori emeritati,

pentra unu soldu de un'a suta mil de sestertii fiacare.
A mai datu si jocuri, lipsindu anse, cu spesele ma-

mei si a tata-so celu vitricu. A luatu in maritisiu

pe Agrippina, fii'a lui M. Agrippa, nep6e a lui Ceciliu

Atticu, calaru romanu, catre care sunt adresate epistolele lui Cicerone. Ci dupace i a nascutu unu fiiu,

desi traii bine cu ea si remasese adu6ra grea, a

festu constrinsu a se-desface fara intardiere de densa

si a lug. pe Julia, ft'a lui Augustu. Cu inim'a franta
de durere se-desfacn elu de Agrippina, caci o iubia

f6rte si nu se-impaci cu natur'a Juliei, pe care o

sci, ch. a amblatu si dupa sine anca pecandu i trai

barbatulu celu antdiu, unu secretu acest'a despre care
vorbii t6ta Roma. OH cum va fi Tiberiu a simtitu
necontenitu durere si dupa despartire, eh a lasatu pe
Agrippina, incittu numai odata intalnind'o din internplare, o ficsase cu niece ochi asia de infocati si lacramosi, eh de atunci se-luara mesuri, ct nice odata

sa nu'i mai vina in facia. Cu Julia a traitu la inceputu in buna intielegere si in am6re imprumutata;
dar n'a trecutu multu si atat'a s'a invrajbitu, ck 'si
a despartitu patulu de totu de densa, mai alesu dupa
ce le murise de micu, gajulu amorului imprumutatu,
copilulu nascutu in Acuieia. Pe frate-so Drusu l'a
perdutu in Germania, a carui corpu l'a adusu la Roma
mergendu inainte pe josu t6ta calea pana acasa.
VIII.

Inceputulu activitatii sale civili l'a facutu aparandu inaintea scaunului de judecata a lui Augusta
pe regele Archelau pe Tralliani si Tessaliani in cause
de procese diferite. A intrevenitu la senatu in fav6rea Laudiceanioru, Tiatireaniloru si a Chiotileru,

www.dacoromanica.ro

186

cari nefericiti prin cutremuru cereau ajutoriulu republicei. A acusatu de crim'a majestatii la judecatori si
a facutu sa osindsca pe Fauniu Cepione, ce conspirase cu Varrone Murena asupr'a lui Augustu. Intre
acestea mai er, insarcinatu pedeoparte si cu grigea
aprovisionarii de bucate, cari se-impucinasara, pede-

alt'a cu purificarea caseloru de sclavi de prin t6ta

Italia, ai caroru domni cadiusera in banuiala, c pe
sub mana ascundu 6meni nunumai pe calatori, ci si
de aceia, cari de fric'a militiei fugiau pe la asemini
culcusiuri.

IX.
Celea antlie servitie militari le a facutu in campani'a contr'a Cantabriloru in calitate de tribunu militaru; apoi conducendu o armata in Orientu, restaverl
pe Tigranu pe tronu in Armenia si i puse diadem'a
depre tribunalulu seu.'5) Recepil elu si semnele militarie, ce Partii le au fostu luatu dela M. Crassu.

Dupa acst'a a aministratu mai unu anu Gallia Comata,16) ce erd turburata prin incursiunile barbariloru
si discordi'a boeriloru. Apoi a purtatu resboiulu contr'a Reticei si a Vindelicei, apoi celu Pannonicu si
Germanicu. In celu Reticu si Vindelicu a subjugatu
ginti Alpine, in celu Pannonicu pe Brenci si Dalmati.

In resboiulu Germanicu a stramutatu patrudieci de

mil de supusi in Gallia, si, insemnandule locuri de
locuintia, i a asediatu pelanga rip'a Rinului. Ca res-

plata pentru atittea fapte a intratu in Roma si cu

triumfulu celu micu (ovatio) si cu celu mare. Si, cum

credu unii, elk a fostu celu andiu, carele s'a onoratu
cu ornamentele triumfalie, o destinctiune noua acst'a,
ce nu se-mai facuse pana atunci nimenui.") Magistraturele nunumai eh, le a purtatu inainte de etatea legiuita, ci f imbracatu cu cestur'a, pretur'a si consu-

www.dacoromanica.ro

187

latulu's) in sieru mai nentreruptu; dupa unu intretimpu capata consulatulu pentru a duaOra si pUterea
de tribunu alu plebii pe cinci ani.
X.

In mediulu atAtoru cercustari fericite, in etatea

si sanatatea cea mai intrga, s'a determinatu a seretrage indata, si a se-duce depre seen'a publica, dtu
se-pdte mai departe. Nu se-scie din uratiunea sociei
sale, pe care nu cutez nice sa o lase au sa o acuze,

nice sa o mai pta suferi; au 'lora pentru c sa nu

se-useze prin necontenit'a activitate; ci mai virtosu
sa 'si conserveze si sa 'si mai maresca- autoritatea
prin departare de pre scen'a publica pentru timpulu,
candu republic'a ar aye trebuintia de densulu. TJnii
credu c, dupace copii lui Augustu erau deja mari,

sa le fi lasatu de buna voiia loculu alu douilea in

republica, ocupatu demultu de densulu, cum facuse
si Marcu Agrippa, carele, dupace Marcu Marcel lu s'a
fostu inaintatu in dregatoriele statului, s'a retrasu la

Mitilene, d-sa n'apara c i st iii cale sett ilu aduce

in umbra prin presenti'a sa. Cu acest'a, desi mai
tardiu, 'si a seusatu si Tiberiu ,retragerea. Era peatunci peti ducerea sa sub pretestu, c s'a saturata
de dregatorii si ch are trebuintia de repausu. Nice
rugatiunile celea ferbinti ale noamei, nice staruintiele
tataso vitricu, care s'a plansu si in senatu cit lu

parasescu," nu l'au pututu indupled a remane. Ce

e mai multu vediendu, ck voru a lu retiene cu cerbicositate, n'a luatu mancare in gura patru dile. Dupa-

ce infine i s'a datu voiia a pled., lasandu muiere si

copilu in Roma, se-pogori iute la Ostia ,19) nerespundiendu nice macaru o vorba celoruce ilu insociau,
si sarutandu abea pe fOrte pucini la despartire.

www.dacoromanica.ro

188 -XI.
Pecandu dela Ostia pluti pelanga tiermurii Cam

paniei, audiendu a Augustu s'ar fi betezitu, fact o

scurta pausa. Ci, dupace se-latise faim'a, eh elu sta-

rea acsea a facut'o numai pentru speranti'a unui

evenementu ferice pentru densulu, pluti intr'un'a, desi

timpulu era, nefavorabilu, pana la Rodu, atrasu de

frumsetra si puritatea aerului insulei ce o cunoscuse,
candu s'a fostu abatutu aci revenindu din Armenia.
Aci se-multiemi cu o casa modesta in cetate si cu o

vila mi cu multu mai mare, si ducea o viatia de

burgeru simplu, essii, fara lictoru si aparatoru cercetanduj gimnasiele uneori, si stt in relatiuni ospitali
cu greculetii mai c egalu catra egalu. Odata diminti'a, candu 'si impartitt afacerile peste di, s'a fostu
dechiaratu din intemplare: eh ar vr6 sa cerceteze pe
toti bolnavii, cati s'afla in cetate. Cei ce ilu incungiurau ilu intielesera reu, si numai decitu pusera sa
aduca pe toti betezii, si sa i asedie intr'unu porticu
publicu dupre speciele morbului. Tiberiu, suprinsu de
ac6sta fapta, timpu lungu nu sea co sa faca; cu t6to
acestea se-duse pela fiacare scusanduse pentru acOst'a
pana si inaintea celoru mai mici si mai necunoscuti.
Numai unu singuru casu se-afla insemnatu, la care a
intrebuintiatu elu puterea sa de tribunulu plebii. Elu
adeca cerceta cu diligintia scOlele si auditOriele profesoriloru;2) aci s'a intemplatu, c, la o cOrta infocata, escata intre partitele disputatOrie ale sofistiloru,
sa fia atacatu cu o injuratura; caci voii6, a intreveni
spre a i impacA, si s'a parutu ch. tiene mai tare cu o
partita decidu cu alt'a. Atunci se-retrase linisioru
acasa, apoi se-arath fara veste cu aparatorii sei, chiama prin vocea eroldului pe injuratoru inaintea tribunalului seu, si poruncl sa lu bage in prinsOria.

www.dacoromanica.ro

189

Mai apoi capat h. scirea, eh Julia soci'a sa pentru

desfranarile si adulteriele sale e osindita, si ch., i s'a
tramisu carte de despartire in numele seu prim autoritatea lui Augustu. Desi s'a bucuratu de acst'a,

totusi credi a fi datori'a

sa,

cal,

catu atirni dela

densulu, sa imblandisca pe tatalu fiiei prin mai multe

epistole ale sale, si, macaruch n'a meritatu, sa i lase

tote darurile, cate 'i facuse. Dupace s'a implinitu timpulu puterii sale tribunicia, marturisl infine: ck intentiunea retragerii sale n'a fostu alt'a, decatu sa ocolOsca suspitiunea de rivalitate cu Caiu si Luciu, si
se-rugh, ca, dedrece din acOsta parte se-simte linistitu, si ch, ei acum sunt destulu de tali spre a tien6

alu douilea ken in republica, sa i dea voiia a 'si

reved rudeniele, pe care le doreste. Dar nunumai

ch i s'a denegatu acsea, ci pe deasupr'a capath si
amonitiunea, c sa nu mai pOrte nice o grige de ai
sei, pe cari i lasase cu atat'a pofta.
XII.
Asiadar a remasu la Rodu fara sa vrea si abea
prin mam'a sa i se-fach atitt'a charu, c sa 'si pOta
acoperi rusinea supt aparentia, a ar fi lipsindu in
calitate de legatu`21) din partea lui Augustu. Si inadeveru peatunci nunumai ch traia, ca unu privatu,
ci c unu pusu sub priveghiere politieusca cu tremurulu in inima, retrasu in locu mediteranu alu insulei, ocolea visitele de curtenire ale celoru ce traceau plutindu pe aci, si lu cercetau desu, caci nu
era proconsulu sOu locutienentu imperatescu care, du-

cenduse la provinci'a sa, sa nu se-fi abatutu pela

Rodu. La acestea se-mai adause si alto cause mai
marl de a fi ingrigeatu. Caci, much trach la Samu,
ch-sa faca visita lui Caiu, fiiastrului seu, insarcinatu

www.dacoromanica.ro

190

cu aministrarea Orientului, a simtitu, ch acelasi, in

urm'a malicioseloru insinuiri ale Marcului Lolliu, sociu

si pedagogulu seu, se-p6rta mai rece catra sine. A

mai cadiutu si in suspitiunea, a, prin nisce centurioni inaintati la acestu rangu din a sa bunatate, cari
se-intersesera la tabera dupa implinirea congediului, ar
fi tramisu nisce instructiuni ecuivoce, cd-sa cerce inimile a unuia sell altuia de su inclinate la schimbarea
starii lucrurilorn. Insciintiatu despre acestea de Au-

gusta insusi n'a incetatu de a se-ruga, ferbinte, ca-sa

i tramitia pe cineva din oricare classe spre a i preveghi faptele si vorbele.

XIII
Se-lash asemine de usitatele sale essercitie in
manuarea cahilui si a armeloru; a depusu chiaru si
vestmintele romane, imbracanduse in paliuhi grecescu
si sandale. In atare positiune a petrecutu cam duoi

ani, din di in di totu mai despretiuitu si mai reu

vediutu; incatu locuitorii din Nemausu i resturnara

ic6nele si statuele, si la o ospetare de amici, unde
vela). vorb'a asupr'a lui, s'a aflatu unulu, care sa pro-

mita lui Caiu: c deca i va dice, e gat'a indata

sa plutesca pana la Rodu spre a aduce capulu
essilatului, caci asia i diceau. Acestu periclu realu

alu positiunii sale, era nu o temere inchipuita, a fostu

ceeace l'a facutu, cti. si prin rugatiunile sale si prin

ale mamei sale sa cera cir diorintia rentercerea sa,

ceeace, ajutatu incatva si de srte, a si capatat'o.
Augusta adeca s'a fostu determinatu, ci in acesta
afacere sa nu intreprinda nemic'a fara consintiementulu fiiului seu celui mai mare. Caiu pe atunci din
intemplare era maniosu pe Loliu, si de aceia mai
inclinatu a se-impaca cu tata-so celu vitricu. Deci

www.dacoromanica.ro

191

eu voii'a lui Caiu fa rechiamatu acasa; ci sub conditiunea, c6.,,sa nu se-atinga de vreo ramura a aministrarii statului, nice sa i6, vreo parte activa la politica.
XIV.

S'a intorsu la Roma in anulu alu optulea dupa

retragerea sa, plinu de sperantia mare si secura in
fericit'a desvoltare a venitoriului, in care dela inceputulu vietiei sale s'a fostu intaritu. prin semne si
proorocii. Caci Livia, pecandu ilu purt in pantece,
voiindu sa cun6sca, a 6re faceva fecioru, intre feliuritele semlie aratatOrie, a cercatu si cu unu ou, luatu
de supt o gaina clocitOria, pe care atku l'a incalditu,

candu in man'a sa candu alu servit6reloru, pana

candu a essitu unu puiu cu o crsta minunatu de
frum6sa. Pecandu er6, copilu anca cititorulu de stele

Scriboniu i a fostu predisu: ch. elu va ajunge

eanduva si rage, dar fara diadema: peatunci

adeca anca nu putea fi vorba de domni'a absoluta a
Cesariloru. In prim'a sa speditiune miitara, ducendu
ostirea prin Macedonia la Siria, s'a intemplatu ca
altarele dedicate candva legiunioru vincitOrie la Filipi

sa se aprindia de sine de o flacara neasteptata. Apoi

mergendu la Illiricu pe la Pataviu,") si cerend respunsu dela oraclulu lui Gerione, dupa ce s'a trasu
sorti, prin care i se-spunea, ch. in privinti'a predice-

riloru poftite sa arunce in funtana lui Apone cubi

de aura, facendu acsea, aruncatur'a lui arath, numeruln celu mai mare; si astadi se-mai vedu .supt apa
acei cubi. 1ra cu pucine dile inainte de a se fi

rechiamatu la Roma, unu vulture ne mai vediutu

inainte in Rodu, sedill in culmea casei lui; si cu o
di mainainte de a se-fi insciintiatu despre rent6rcere,
eandu isi schimb vestmintele i se-parA ca i arde

www.dacoromanica.ro

-- 192
Totu peatunci se-implinl si proorocra astrologului Trasillu, luatu in suit'a sa ci unu profesoru de
filosofia, carele disese: ch, nauea ce se-vede in
tunic'a.

departare aduce bucuria, si carele tocma in acelu

momentu eth sa fia aruncatu in mare de Tiberiu, ct
unu proorocu mincinosu si initiatu in secretele sale,
caci in contr'a proorociiloru lui srtea i se-intorcea
totu spre mai reu.
XV.

Intorsu la Roma a scosu pe fiu-so Drusu in foru

th sa lu decbiare maiorenu; apoi s'a mutatu din cas'a
lui Pompeiu din (Jarini in gradinile lui Mecenate pre
colinele Escuilie; aci s'a datu cu totulu repausului si nu
se-ocupd decAtu numai cu afacerile unui privatu, fara
a lua vreo parte activa la dregatoriele publice. Cain
si Luciu, murindu in cursu de trei ani,") Tiberiu fi l
adoptatu de Augustu deodata cu Agrippa, fratele loru,
dupace mai anthiu insusi fusese oblegatu a adopth, pe
Germanicu, fiiulu frate-so.") Din timpulu acest'a n'a
mai facutu nemic'a din trebile, cite se-tienu de sver'a

activitatii unui tata de familia, nice c a pretinsu

vreunu dreptu, din elite le perdii prin adoptiune. Inadeveru elu nu facea nice e donatiune, nu iertg, din

sclavia pe nice unu servu, nu primil nice o ereditate, nice unu legatu fara a le trace in averea sa,
ci peculiu") s6u capatate dela tata-so. Din timpulu
acest'a nemic'a nu s'a negrigitu, din eke i ar fi pututu adauge la marirea lui; mai alesu decandu, eschi-

dienduse si lepadenduse Agrippa, eth ct securu c

tta speranti'a de a urimi, pe tronu i suride lui insusi.
XVI.

I s'a datu desnou puterea tribunicia pre cinci

ani; a fostu tramisu cd.-sa inpace Germania; deputa-

www.dacoromanica.ro

193

tiloru Parti , dupaee 'si au implinitu mandatele catra

Augustu, li s'a disu sa mrga si la Tiberiu in provincia. Ci, insciintianduse despre rebeliunea Iliricului,

fil cbiamatu la grigea unui nou resboiiu, carele era

celu mai greu din tote celea esterne dupa celu Punicu. Ci elu eu cincisprediece legiuni si en unu numeru egalu de trupe ajutatdrie ale sociloru l'a purtatu
in cursu de trei ani intre celea mai grele cereustari
de tOta speci'a si in lips'a cea mai mare do bucate.
Si, maearuch fa mai de multeori rechiamatu, totusi a
remasu constante pana in fine, temenduse, ei nu eumva

unu inimieu vecinu de imperiu si atitu de putinte sa

ilt insusi ofensiv'a contr'a romaniloru, candu s'ar retrage. Si constanti'a lui a fostu incununata de celu
mai frumosu succesu, caci cucerl si prefaca in provintia romana totu Iliriculu, ce se-intinde intre Italia,
si regatulu Noricu si Tracia si Macedonia si intro
riulu Dunarii si sinulu marii Adriatice.
XVII.
Glori'a acestui suecesu s'a mai adausu prin oportunitatea cercustarioru. Caci cam pe acelasi timpu

Cuiutiliu Varu perl in Germania cu trei legiuni; si

nu era nimene care sa se-indoiasca, eh nu s'aru fi
unitu Germanii cu Pannonii, deca nu s'ar fi debelatu
mai anthiu Diriculu. Pentru acestea fapte i se-deeretara triumfu si alte multe si marl. onori. TJnii au
fostu de parerea, ca-sa'i se-dea conumele de Panno ni cu, altii sa se-numiasca Nevin citu, si era altii
P iu. Dar Augustu intreveni in privinti'a conumelui
cu promisiunea, ch Tiberiu se-va multiemi eu acel'a
ce lu va hi dupa mOrtea lui. Triumfulu l'a amanatu
Tiberiu, caci Rom'a era in doriu pentru catastrora
lui Varu. Cu &Ste acestea in eetate a intratu in pre13

www.dacoromanica.ro

194

testa si incununatu cu laura , si se-sul pre tribunalu

pusu in Septa standu in picidre senatulu, si sedi impreuna cu Augustu intre cei doui Consuli, de unde,
dupace a salutatu pe poporu , f dusu pe la temple.
XVIII.

In anulu urmatoriu s'a dusu era la G-ermania,

si, observandu c nefericirea Variana s'a intemplatu
din cutezare drba si din negriginti'a ducelui , nu intreprinse nemic'a fara consvatulu de resboiu. Elu,
carele alto dati facea tdte numai de capulu seu , si
se-indestulia cu sine unulu , atunci afara de datina'i
a desbatutu Cu mai multi planulu de resboiiu. Si
grigea 'si a incordat'o mai tare decatu i era natur'a.
Voiindu a trace Renulu, dupace totu trenulu l' a marginitu la o certa mesura, standu pre ripa nu l'a lasatu sa trca , pana n'a cercetatu sarcin'a caraloru,
ca-sa nu duca nemic'a afara de ce era iertatu si necesariu.
ra dupace s'a aflatu dincolo de Rinu , 'si
a regulatu modulu vietiei asia , ch, manca sediendu
pre irba verde, petrecea Diptea adeseori fara cortu,
tite ordinatiunile pentru diu'a urmatrie , si candn
avea sa emita vreo instructiune pentru vreo trba
neasteptata, le da in scrisu, cu acea amonitiune: c
vercine s'ar afia in drecare indoiala sa se-adreseze
catra densulu si catra nimene altulu pentru esplicare,
la verce dra, fia chiaru si neptea.
XIX

Tienea disciplin'a cea mai aspra , restaverindu

feliuri de pedepse si desonorari din celea antice , incatu si pe unu legatu de legiune ilu insemnh Cu not'a
infamiei, caci a fostu tramisu cu iertatulu seu pucini
soldati la venatu dincolo de Renu. Incepea luptele

www.dacoromanica.ro

195

desi nu se-lath de felu pe intemplarile norocului, eu

mai multa incredere, de cateori, candu lucra naptea,
i eadea fara veste si neimpinsa de eineva lumin'a si
se-stingea. Caci acest'a era unu semnu predicatoriu,
in care, cum dicea , credea insusi si stramosii sei c
in celu mai cercatu prin esperientia. Dar totusi dupa
finitulu fericitu alu resboiului n'a lipsitu multu ca-sa
fia ucisu de unu Bructeru, care prin purtarea sa tramurante printre cei ce incungurau pe Tiberiu fa datu
de golu, si punt sub tortura marturi crim'a precugetata.

XX.
Dupa unu timpu de doui ani s'a intorsu din Germania la Roma, uncle insocitu de legatii sei, caror'a
le capatase ornamentele triumfale, a tienutu triumfulu
ce l'a fostu amanatu. Ci inainte de a se-abate la

Capitoliu, s'a data jos din caru, si a cadiutu in genuchi inaintea tata-so, care presida. Pe Batone, ducele Pannoniei, incareatu cu darurie celea mai bogate, l'a stramutatu la Ravena, intru semnu de recunoseintia, caci odinidra un lasase sa scape dintr'uuu
locu periculosu, unde fusese inchisu cu ostirea. A
inchinatu si Concordiei unu templu; totu asia si lui
Poluce si lui Castoru, in numele seu si a frate-so
(Drusu) din prede.

XXI.
Nu multu apoi consulii ilu autorizara printr'o
lege, cit-sa aministreze provinciele un'a cu Augusta
si totudeodata sa faca censulu. Dupace a implinitu
jertf'a curatirii a purcesu in Erica. Ci, rechiamatu
indata din cale, a aflatu ce e dreptu pe Augusta in
viatia anca, anse totusi in mare slabitiune, si a sediutu cu elu in secretu Vita diu'a. Io sciu, c tta
13*

www.dacoromanica.ro

196

lumea crede, ch., dupa essirea lui Tiberiu dela acsta

convorbire secreta, servitorii ascultatori pe la usia sa

fi auditu pe Augustu dicendu: 0 poporu romarilu

nefericitu, care vei ajunge a fi supt nisce masele atktu de incetu macinatriel Sciu si aceea,

ch. unii au scrisu: A Augustu a desprobatu pe facia

si fara reserva natur'a lui cea misantropica, inchtu
uneori intrerupea, candu venid, elu, conversatiunea mai

libera si mai ilara; dar a, induplecatu de rugatiunile

sociei sale, sa nu fi refusatu adoptiunea, pte trasu
si de acelu egoismu, ca, cu unu aseminea succesoru
sa fia canduva insusi mai doritu. Cu tote aceste mie
nu mi pdte intra in capu, cum Principe le celu mai
eercuspectu si mai intieleptu, mai alesu intr'o afacere
de atht'a insemnatate, sa fi pututu lucri cu atare usiuratate. Ci mi vine mai tare a crede, ch. Augustu, dupa
ce a cantaritu calitatile celea bune si celea rele a lui
Tiberiu, sa se-fi convinsu, ch. talentele 'i intrecu defectele: cu atiltu mai multu eh, a fostu promisu cu
juramentu inaintea poporului adimatu: Ch, elu ilu

adoptza numai din privinti'a binelui republi-

cei, si ch mai departe in mai multe epistole ilu dechiarase de celu mai perfectu duce si de unic'a coldna a poporului romauu. Spre aprobarea acestor'a
citezu de ici de colo pucine locuri: ,,Fii sanatosu,
scumpulu meu Tiberie, noroculu sa fia cu intreprinderile tale pentru mine cd,-si pentru musele tale, o M.
celu mai escelente din dud." Pr iubite, si asia sa
am parte de fericire, barbate pre, brave si duce celu

mai perfectu, remai sanatosu." Altadata: Tu vei sa

cunosci parerea mea asupr'a dispusatiunii taberii tale
de vera? In adeveru, mi Tiberie, io din parte mi
want de parerea, a printre atatea cercustari grele de
totu felulu, si cu nisce trupe asia de molesite, nime

www.dacoromanica.ro

197

lau 'si ar fi facutu tr6b'a cu mai multa intieleptiune

dechtu tine. Si acei earl au fostu cu tine marturescu
toti, a acelu versu cunoscutu se-pte dice de tine:
Unu singuru omu veghiendu ne a mantuitu statulu.")
De chteori mi vine chte o afacere, ee cere eugetare mai profunda, sett de chteori am sa me nacagescu forte, asia sa mi ajute Ercule, dorescu pe scumpulu meu Tiberiu, si atunci mi vine amiute acelu
versu a lui Omeru:
Sunt insocitu de acest'a , amendoi tracendu prin

focu, desecuru am sea* cad nime nu e intieleptu

eh elu.")
Candu audu si citescu, ch in urm'a necontenite,

loru ostenitiuni te ai slabitu, sa me perdia dieii,")

dCca trupu-mi nu se cuprinde de fiori. Mai crutiate,

asia te rogu, ch nu audiendu ch esti morbosu, sa

murimu, si io si mam'a ta, si poporulu romanu sa
tremure de periclitarea essistintiei sale. Nu e de nice
unu folosu de voiu fi su bi io sanatosu, dOca tu te
vei betezi. Rogu pe diei, ch-sa ni te tiena, si sa dea,
cti-sa fii sanatosu acum si pururea , dca n'au uritu
pe poporulu romanu.

XXII.
MOrtea lui Augustu n'a facut'o cunoscuta mai
nainte de a eurati din ealea sa pe Agrippa. Pe acest'a l'a ucisu tribunulu militariu, datu spre paza, dupa-

ce a cititu ordinatiunea de cabinetu, ce i demandh

acest'a.") In privinti'a acestei ordinatiuni a fostu indointia , dCca Ore sa o fi lasatu Augustu murindu,
pentru ch-sa taie materi'a la turburari dupa mOrtea
sa i

ori eh Livia sa o fi dictatu in numele hi Augustu,

www.dacoromanica.ro

198

cu su fara scirea lui Tiberin. Certu e ch, Tiberiu,

candu tribunulu i a repurtatu, ce, a irnplinitu ce i
s'a fostu demandatu, i respunse: Ca elu n'a deman-

datu nemic'a, si tu vei da sma senatului.

Ci

intentiunea lui cu acst'a a fostu numai, c pentru

presentu sa departeze dela sine odiosulu acestei crime;

caci mai tardiu prin tacere a lasatu sa cadia in uitare t6ta trb'a.
XXIII,
Dupace a adunatu senatulu in puterea de tribunulu plebii si a inceputu a. cuventa, se-faca, a de
multa durere ilu innca suspinulu cu plansu, apoi, die-

cendu cit ar fi poftitu, c cu vocea sa i fi statutu si

resuflarea, dede la fiiu-so Drusu spre citire scriptur'a.
Scase apoi testamentulu lui Augustu, a pusu sa lu
citsca unu iertatu, si n'a lasatu sa se-aproprie dintre

semnatori decatu pe cei de rangu senatorescu, pe

candu ceialalti a trebuitu a 'si recun6sce subscrierile
si sigilele sale afara din. Curia. Inceputulu testamen-

tului suna: De6race vitric'a s6rte mi a rapitu

pe Caiu si Luciu, fii mei: sa fia Tiberiu Cesarulu ereditoriu preste diumatate si a sessea
parte. Si prin acst'a s'a mai consolidatu suspitiunea
celoruce diceau: ca Augustu a numitu pe Tiberiu de
succesoru mai multu de nevoiia, decatu din libera determinare; cad almintre n'ar fi pusu in fruntea testamentului o aseminea dechiaratiune.

XXIV.
Desi Tiberiu nu se-indoise a pune man'a pe domnia indata, si a o si essertia; desi se-incungura de

unu corpu de garda, adeca.. de puterea si aparatulu

su pomp'a principatului: totusi ela a refusat'o timpu

www.dacoromanica.ro

199

luugu cu ipocrisi'a cea mai nerusinata; acum dojenindu pe amicii sei ce lu indemnau la acest'a, cti pe

unii ce nu sciu ce bala spurcata este domnra;

acum tienendu in asteptare prin respunsuri ecuivoce30)

si printr'o temporizare vicleana pe senatu, care ilu

rug6, cu genuchii plecati, pana candu infine 6recari
isi perdura pacienti'a, in cittu unulu in turburare sa fi

strigatu: Au sa domnsca, au sa se-lasa; altulu

sa i dice in facial: Ch. 6menii deordinariu implinescn tardiu, ce promitu; dar densulu promite tardiu ceeace implinesce deja. In celea
din urma, ca-si candu ar fi fostu silitu, primi princi-

patulu, plangendu-se: ce. lui i se-impune o servi-

ute ticalsa si grea, totusi asia co.-sa

se-intre-

vedia speranti'a, eh elu 6recandu va depune domni'a.

Vorbele lui in acesta privintia sunt: Pana voiu a-

junge la acelu timpu, candu v6a vise-va put

parea, ca-sa dati betranetieloru mele 6recare
repausu.

XXV
Caus'a la tte acestea esitathmi a fostu temerea
de periclele ce lu amenintiau din t6te partile, precum
insusi dicea adeseori: c tiene lupulu de urechi.31)
Astfelu unu sclavu a lui Agrippa, cu numele Clemente,
adunase o cOta numer6sa cti-sa resbune uciderea domnu-so. Pe acelasi timpu A. Scriboniu Libone, barbatu din nobili, st in capulu unei conjuratiuni ascunse.

Soldatii se-rebelasera in doua locuri: in Germania si

in Iliricu. Ambele armate faceau multe pretentiuni
straordinarie: inainte de tOte cereau soldu egalu cu
alu pretorianiloru.35) Soldatii din legiunile germanice
nu voiiau a recundsce pe unu Principe, pe care nu
l'au alesu ei, si staruiau din tOta puterea de Germanicu,

www.dacoromanica.ro

200

care i comandit pe atunci , cd-sa se-puna in fruntea

republicei ; ci Germanicu a resistatu cu constantia.33)

Fric'a, ce avea cu deosebire de acestu din urma evenementu , &el.\ pe Tiberiu , a-6a se-adreseze catra
senatu cu rugatiunea, ct acelasi sa lu insarcineze pe
densulu cu ducerea aceloru parti a gubernului, ce va
placea parintiloru, cunoscutu fiinclu, C nime nu e in
stare singuru a le putea duce pe tote fara numai in
societate cu altulu sOu cu mai multi. Ce e mai multu
s'a prefacutu si c e bolnavu, pentruci Germanicu sa
pOta asteptd, cu o inima mai stemperata sOn o succesiune la tronu prosima, SOU celu pucinu o coregentia.
Dupace s'au impacatu rebeliunile soldatiloru, puse man'a

prin insielatiuni si pe Clemente. Era pe Libone, ciisa nu 'si incOpa domni'a cea n6ua prin asprime , l'a
acusatu inaintea senatului abea dupa doui ani, multieminduse intr'acestu timpu media, alu avea numai sub
priveghiere mai ingrigita. Astfehi, candu sacrifica, un'a

cu elu intro pontifici, a pusu sa i dea unu cutitu de

plumbu in loculu celui de fern"); altadata , candu
Libone i cemse o audientia privata, i o dede numai
in presinti'a fiu-so Drusu, si si atunci ilu tieml strinsu
de man'a drOpta preamblanduse cu densulu inc6ci si
incolo pana la finitulu convorbirii.
XXVI.

Inadeveru, cum a scapatu de frica, s'a purtatu

f6rte cu civilitate35) mai mt unu privatu pela inceputulu principatului. Din on6rele celea f6rte multe si
marl n'a primitu dechtu pucine si anca celea mai modeste. Diva natala, ce concadea cu jocurile circense
plebeiane, suferi a se-destinge abea prin adaugirea

unei bige. A opritu a i se-decret temple, flamini si

sacerdoti; totu asia nu lasfi a i se-pune icOne si statue,

www.dacoromanica.ro

201

fara voii'a sa; si elu thi acesta voiia numai cu conditiunea , ci statuele si icnele sale sa nu se-puna
intre chipurile dieiloru, ci intre ornamentele templeloru. Asemine a disu veto in contr'a decretului senatului : de a jurd, pre actele lui, si ca lun'a Septembre
sa se-numesca Tiberiu si Octomvre Liviu. A refusatu

elu si pronumele Imperatoru39 si conumele Tata lu

Patriei si atarnarea unei cunune civice in tend'a palatului seu. Chiaru si numele Augustu, desi erti
ereditariu, nu hi usita nice odata, fara numai in epistolele catra regi si dinaste. Mai multe de trei consulate n'a purtatu: unulu ciiteva dile, alu doilea trei
luni, alu treilea, lipsindu din Roma, pana la 15. Maiu.
XXVII.

Lingusirea atatu o uria inctitu nu lag pe nime

din senatori la lectic'a sa, fara numai spre a i vorbi
de afaceri. De catra unu barbatu consularu, care serug6, de iertare si voii a'i cade in genuchi, se-retrase
cu athea repediune, eh a cadiutu pre spate; era candu
in conversare seu in cuventare continua se-vorbii de
densulu in rnodu lingusitoriu, nu se-sfig a intrerupe
pe vorbitoru, alu dojeni si a'i corege pelocu espresiunea. Numitu de drecine domnu, i a spusu c-sa
se-abtiena de a lu mai nmni cu acestu nume injuriosu.

Pe altulu, care nurni ocupatiunile lui sacre, si pe

alu treilea care dise, c a venitu la senatu din ordinatiunea lui, l'a facutu sa schimbe: vorb'a sacre

cu ostenitidse, si ordinatiune cu svaduire.

XXVIII.

Dar si in privinti'a defaimariloru, a faimeloru

malitiese si a pamfleteloru respandite in contr'a sa si
a familiei sale se-purt atfau de flegmaticu si indife-

www.dacoromanica.ro

202

rentu, incatu nu odata a decbiaratu: Ca intr'unu

statu liberu se-cade a fi libera si limb'a si

mintea. Intio di candu senatulu propunea cu dioru,

ca-sa se-traga la cercetare asemini crime si culpasii

sa se-pedepssca: Noi, dise, n'avemu atat'a repausu spre a ne-mai incurca, si cu atari afaceri.

Dca yeti deschide odata acsta ferstra, a-

tunci nu yeti mai avO altu ceva de facutu. Ini-

micitiele private a tuturoru sub acestu pretestu se-veru indrepta catra noi. S'a conservatu
dela elu si alta disa forte civile: DOca nescine vor-

besce ce nu e, io voiu purta grige a mi (IA

cuventu pentru disale si faptele mele; dOca
elu totusi va starui in reutatea sa, hei bine,
atunci si io ilu voiu uri!

XXIX.

AcOsta purtare a lui de aceea era mai dmna

de insemnatu, caci elu mai trecuse mesur'a urbanitatii
in aratarea politOciei si a onorarii atfitu catra fiacare
particularu, citu si catra totalitatea senatului. Neconsimtindu cu Cn. Ateriu in Curia. Me iarta, i dise,

te rogu, daca ca senatoru voiu dice ceva mai

liberu contr's ta. Si apoi adresanduse catra totu
senatulu: Am disu, adause, si acum si adeseori
altedati, parinti adunati, ca nun principe bunu
si cu binele comunu in inima, pe care voi l'ati

imbracatu cu o putere atatu de mare si nemarginita, trebue sa fia servulu senatului si

alu tuturoru cetatianiloru, adeseori si tottu
daun'a si a singuritiloru; nice ca mi pare reu
a fi disu acsea; caci voi mi ati fostu si anca
mi santeti nisce domni buni si drepti.

www.dacoromanica.ro

203

XXX.
A intrudusu si o umbra drecare de libertate conservandu senatului si magistraturei si antic'a marire si
putere. Nu era afacere nice atatu de mica, nice atatu
de mare, despre care sa nu fi referatu Parintiloru
adunati. I consulta despre vami si monopolie, despre
edificarea sell refacerea edificieloru publice, chiaru si
despre conscrierea sell demisionarea militariloru, precum si despre repartitiunea legiuniloru si a trupeloru
scie ; infine caror'a sa le prelungesca comand'a, pe
cine sa puna duci in casuri straordinarii de resboiiu,
ce decretza a se-rescrie regioru, si cum sa fia form'a
epistoleloru. Pe unu prefectu de scradronu, acusatu
pentru rapire si violentia, l'a constrinsu a se-apara in
senatu. In Curia nice odata n'a intratu altfelu decatu
singurn; odata, intrudusu bolnavu pre lectica, departa
dela sine indata suit'a sa.

XXXI.
Asupr'a decreteloru, ce se-faceau uneori contr'a
parerii sale, nu scotea nice o vorba de nemultiamire.
Desi a fostu de parerea , cb, alesii magistrati nu se-

cade a lipsi din Roma, dar a reman aci spre a 'si

implini functiunea: totusi unu pretoru alesu a capatatu
o solia estraordinaria.") .Altadata, opinandu ca-sa seconcda Trebianiloru ci banii, ce li s'au fostu testatu
pentru facerea unui teatru nou, sa 'i intrebuintieze la

cladirea unui drumu, nu a pututu reesi, ca-sa nu seratifice voica testatorului. Odata, candu decretulu senatului s'a facutu prin dis c esiun e sCu. trecerea in
partea celura cu care consimtia votizantulu,38) Tiberiu
tracA in partea contraria, undo erau mai pucini su
minoritatea; si nime nu l'a urmatu. Si celealte afaceri
se-tractau tte numai prin magistrati si dupre dreptulu

www.dacoromanica.ro

204

ordinaru; si autoritatea consuliloru era asia de mare,

cit deputatii din Africa putura a se-adrese catra densii
cu geluirile sale, temenduse cit treb'a li se-va trahanti
de Cesarulu, catra carele fusesera tramisi. Si nice
ch e vero mirare, de6race este fapta cunoscuta , ce,
Tiberiu insusi se-scula, la apropierea Consuliloru si li
se-da, din cale la o parte candu i intilniti.

XXXII.
Pe barbatii consulari, insarcinati cu comande militarie ,

i a tienutu de reu, ca n'au scrisu seuatului

despre succesele sale, si pentruch ilu intrebara pe

densulu despre impartirea daruriloru, facende unoru
soldati, ca-si candu duciloru nu li ar compete dreptulu deplinu la t6te impartirile de asta natura. Pe

unu pretoru l'a laudatu, caci elu la intrarea sa in

functiune a renouitu vechea datina, fecendu in cunventarea sa catra poporu amintire de parintii si stramosii sei. A insocitu chiaru pana la rugu remasitiele
pamentesci ale unoru barbati ilustri. Nu cu mai pucina moderatiune s'a purtatu elu si catra persene mai
mid si afaceri mai pucinu insemnate. Pe magistratulu din Rodu, caci 'i dedese o chartia oficiesa fara
subscriptiune, i a chiamatu la Roma) si apoi, dupace
li a disu sa adauge formul'a usitata, i a lasatu sa
se-duca acasa, fara a le face o vorba de imputatiune.
Gramaticulu Diogene, carele avea datina a tiene prelegeri publice in dile de Sambata, in Rodu, n'a primitu odata pe Tiberiu, ce venise sa lu asculte afara
de timpulu determinatu, tramitiendu'i vorb'a printfunu

sclavu: cti-sa vina era la diu'a a septea. Candu

Gramaticulu s'afl in Roma, si vrendu a curtani pe
Tiberiu, venise deja pana la pragulu usiei Palatului,
nu i a resplatitu cu altu ceva, decittu tramitiendu'i

www.dacoromanica.ro

205

vorb'a: ca-sa vina era dupa septe ani.

Guber-

natoriloru de prin provincie, eaci i au fostu scrisu,

ea-8a maresea darile, li a respunsu: Tr b'a p e cu-

r arului celui bunu este a tunde, era nu a beli

ouile sale.

XXX.M.

Pucinu eke pucinu a intorsu fdi'a cea de Principe si a essertiatu suseranitatea. Dar desi acest'a
multu timpu o facea intr'unu modu ecuivocu, totusi
mai adeseori tienea socoteala intereseloru publice. Deoeamdata intrevenia, ca-sa nu se-faca ceva reu. Eca

pentru acest'a a casatu elu arecari ordinatiuni ale

senatului, si s'a oferitu de consiliariu magistratioru,
ce sedeau la tribunalu, undo se-punea sell langa densii,

sett facia in faci'a loni pe laturea prima a semicercului; si de cateori mergea faim'a, eh voru sa scape
din faveire pe careva din acusati, venia indata la judecatoria, si le punea la inima judecatoriloru, au depre

planu, au depre scaunulu cercetatorului, legea juramentului si culp'a, despre care aveau a decide. S'a apucatu asemine a indrepta, si coruptiunea moravuriloru,

ce se-incuibase prin negrigintia sett prin datine rele.

XXXIV.
A marginitu spesele spectacleloru si a lupteloru
gladiatoresci, taiindu platile actoriloru scenici si reducendu pareebile gladiatoriloru la unu numeru deter-

minatu. S'a plansu cu amaratinne, a au crescutu vasale Corintiace la unu pretiu imensu, si ca trei pesci
de mare sa se-fi vendutu cu trei ma de numi, propunendu: c lucsulu mobilieloru sa se-restringa prin
lege, si pretiulu lucruriloru de mancare, ce se-vendu
in tergu, sa se-regnleze in totu anulu prin arbitriulu

www.dacoromanica.ro

206

senatului. Edililoru ii s'a datu ordinatiunea, c pana

acolo sa detiermur6sca ospetariele si carcimele, inehtu

sa nu le fia iertatu a vinde placentarii. Si pentruetisa ajute si cu essemplulu seu cumpatarea, a disu, sa
puna la eine soleneli bucate din diu'a traeuta si adeseori de diumate mancate , precum si unu porcu
silbaticu indiumatatitu, dicendu, c partile au totu
aceeasi ealitate cd-si intregulu. Sarutarile diurnarie le a
propritu cu edisu,39) totu asia si darurile in schimbu")

sa nu dureze decatu numai pana la 1. Ianuariu. Avea

datina ch. cele facute sie sa le intrca de patru oH mai
mari chiaru cu man'a sa; ei superatu, a se-vecl turburatu tta lun'a de aceia, eari nu putura a aye parte

de elu in diu'a de serbatria, s'a lasatu de a mai di

contradaruri.

XXXV.
A asediatu cO. pe matremele , ce duceau viatia
scandaldsa si incontr'a caroia nu se-sculti nice unu
acusatoru publicu, sa le judece unu svatu alu familiei dupre datin'a veche a republicei. Pe unu cavaleru romanu, care jurase femei sale inainte de cununia , ca nu o va lepadli, nice odata , l'a deslegatu
de acestu juramentu, pentru cd-sa se-pita desparti de
soci'a, ce a fostu gasieo in adulteriu cu ginere-so.
Femei de rangu mare, pentru ck-sa se-subtraga dela
pedepsele puse prin legi, venira la ideea, a se-inscrie
la dregatorii ca femei publice, pentruci asia sa Ordia
tte drepturile si demnitatea de femei oneste; si toti
junii perduti de classea senatorsca si calaresca incepusera a se-supune de buna voiia la rusinea unei sententie judecatoresci desonoratrie, pentra cti-sa nu fia
impedecati prin decretulu senatului de a se-infaciesid
in publicu co, actori si gladiatori. Dar Tiberiu atata

www.dacoromanica.ro

207

pe acelea, catu si pe acestia i a pedepsitu cu essiliu.

Pe unn senatoru l'a desbracatu de demnitatea sa, caci
cu pucinu inainte de 1. Iu liu") s'a fostu mutatu in

nisce gradini, cu scopu c dupa din'a acst'a sa 'si

pta tocmi cas'a de locuintia cu chiria mai mica. Pe
unu cestoru l'a depusu din functiune, caci 'si a fostn
gonitu adou'a di dupa sortirea magistraturei soci'a,
Ce o luase cu o di mai nainte.")
XXXVI.
A impedecatu intruducerea rituriloru religiase strai-

ne si anume celea ale egipteaniloru si a jidaniora

constringendu pe cei ce marturiseau atare superstitiune a 'si arde vestmintele religise cu tte celealalte aparate de cultu. Pe junii jidani sub pretestu
de inrolare la militia i a impartitu prin provincii cu
clim'a mai aspra, pe ceialalti ai gintii acesti'a si pe
cari tieneau aseminea rituri43) i a scosu din Roma
sub pedpsa de sclavia necontenita, candu nu ar asculta.

Si pe cititorii de stele i a essilatu, dar, ruganduse si

promitiendu ca-sa voru lath de artea sa, li a datn
iertatiune.

%XXVII
Mai pre sus de tte avh mare grige , ci securitatea si pacea publica sa nu fia turburate prin vagabundi si lotri seu prin licenti'a revolutiunilru. A inmultitu posturile militaresci stationate prin tta Italia
mai tare dechtu era usulu. A infiintiatu la Rom'a
tabera, in care sa se-contiena cohortile pretoriane, earl.
mai inainte erau risipite si respandite pe la cartire.44)

Turburarile populari le a infrenatu cu cea mai mare

rigurositate, si ca-sa n'aiba causa de a erumpe ingrigia
cu totu zelulu. La o carta intro partite in teatru,

www.dacoromanica.ro

208 -urmata de ucidere , a essilatu pe capii partiteloru si

pe istrioni, si nu s'a pututu induplea, a i rechiama
prin nice unu felu de rugatiune a plebii. De6race

plebea din Polentia n'a lasatu sa esse din fora conductulu de ingropatiune alu unui centurionu primariu
pana nu stersera cu puterea dela ereditorii mortului
o suma de baui pentru una lupta gladiatoresca , Tiberiu a tramisu o cohorte din Rom'a si alt'a din teritoriulu regelui (Jottiu,45) mascandu caus'a marsului,
ci, descoperindu fara ve3te armele, intro sunetulu trimbitieloru, sa intre pre diferitele porti in opidu, si asia
a bagatu in prinsere vecinica pe partea cea mai mare
a plebii si a decurioniloru. A stersu si dreptulu si
usulu asileloru de prin tote locurile.46) Locuitoriloru
din Cizicu, cari comisera 6recare violentia contr'a cetatianiloru romani, le a luatu dreptulu de cetatiania,
ce l'au fostu meruitu in resb6iiele Mitridatice. Tur-

burarile inimiciloru din afara le a impacatu prin legati, ne mai intreprindiendu dupa aceea nice o espeditiune ; si acest'a o faces anca numai temporizandu
si de mare nevoiia. Pe regii inimici si suspecti i tienea
in frau mai multu prin amenintiari si imputari, dealt'
prin puterea armeloru. Pe unii i a alesiuitu la sine
in Roma prin lingusiri si promisiuni, si apoi nu i a
mai lasatu a se-interce acasa. Asfelu a fostu: Nemtiulu Marabodu, Traculu Rascupoli si Capadoceanulu
Archelau, a carui'a tiera totudeodata i o prefacA si in
provintia romana.
XXXVILT.

Dupa castigarea imperiului in cursu necontenitu

de doui ani n'a pusu pitiorulu afara din Roma; era

in timpulu urmatoriu, afara de upidele celea invecinate si celu multu pana la Antiu , nu s'a dusu mai

www.dacoromanica.ro

209

departe, si aceist'a anca o facea forte rani si numai

pentru pucine dile, desi scasese vorb'a adeseori, eh

voiiesce a visita si provinciele si armatele, si mai in
toti anii se-pregatea de plecatu, toemindu cars si dispunendu de provisiuni prin municipie si colonii; in
celea din urma a lasatu a se-face voturi pentru ducerea si rentarcerea sa, incatu lumea incepuse a lu
numi in luare in risu: C allip id e s, carele, cum suna
proverbulu greeescu, se-totu pripesce si nu mai face
sporiu in mersu mai mare de unu cotu.
XXXIX.

Ma dupace a perdutu pe amendoui fii sei pe

Germanicu in Siria, pe Drusu in Roma, se-retrase la
singuratate in Campania; si t6ta lumea credea si
vorbia, tare eh nu se-va mai int6rce, si ch va si muri
eurentu. Ceeace si un'a si alea s'a si intemplatu cu
pucina abatere. Caci in adeveru la Roma nice a, s'a
mai intorsu, si, la pucine dile dupa calatori'a lui din
Roma, einandu langa Teracina intr'o vila, ce se-numesee Pescera, din intemplare cadiura preste densulu
mai multi bolovani mari de ptra , si , dupace fura
turtiti mai multi din 6speti si servitori, elu a scapatu
preste asteptare.47)

XL.
Campania preamblata, dupaee a dedicatu lui Augustu in Capua unu capitoliu si in Nola unu templu,
(caci acst'a a fostu caus'a pretinsa a purcederii sale),

s'a dusu apoi la Caprea. I placea lui tare acsta

insula, nunumai pentruch avea numai unu portu si
anea fOrte angustu; ci si caci era incungiurata de
nisce stand precipisie de inaltime gigantica , si de o
mare fOrte profunda. Dar n'a traeutu multu, si i a
1.4

www.dacoromanica.ro

210

cautatu a se-renterce la Rom'a, recbiamatu de ferbintile rugatiuni ale poporului pentru desastrulu internplatu la Fidene,48) unde perisera (louedieci de mii la
unu spectaclu de lupte gladiatoresci prin ruinarea amfiteatrului. Astfelu traca pre contienutu, si a datu libera

voiia la toti a se-apropia de sine, eu atatu mai bucurosu cu catu, candu cu ducerea sa din cetate, publicase prin edisu: ea nu eumva nescine sa euteze a.
se-adresa catra densulu, si inadeveru catu i a tienutu
calea a fostu departatu pe toti cati s'au apropiatu.
XLI.
Rentorsu in insula pana acolo negrigl afacerile
publice, incatu dupa aceea nice odata n'a mai suplinitu decuriele calaretiloru, n'a mai schimbatu nice pe
tribunii militariloru, nice pe prefecti si pe nice unu
presedinte alu provincieloru. Ispania si Siria a tienut'o cativa ani fara legati consulari; a suferitu a fi
ocupate Armenia de Parti, Mesia de Daci si de Sarmati, era Galliele a fi devastate de Germani, si acesea spre marea rusine a imperiului si spre periclitarea
nu mai mica a acestuiasi.
XLIL

De alta parte, sub acoperementulu acestui secretu alu insulei si feritu drecum de ochii dmenikru,

a lasatu infine freu liberu la tate pecatele sale, ce

abea le a pututn pana aci conteni. Despre care acum
voiu sa vorbescu singuritu. In tabere aveau datin'a,
pecandu anca era recrutu, ai dice, pentru poft'a cea
mare de beutar'a vinului: Biberius in ken de Tibe-

rius, Caldius in loeu de Claudius, Mero in ken

de Nero.49) Mai tardiu, ea principe deja , petract

odata, ehiaru candu se-ocup eu coregerea moravuri-

www.dacoromanica.ro

211

loru, o n6pte si doue dile intregi mancandu si bandu

cu Pomponiu Flaccu si cu Luciu Pisone; din cari

unuia i a data pelocu de gubernatu provintia Siria,
altuia prefectur'a Romei, dechiarandu'i chiaru si in

charti'a de denumire de amicii cei mai placuti

ai 6reloru sale- celoru bune. Lui Sestiu Gallu,

betranulu celu mai desfranatu si mai risipitoria, insemnatu drecandu de Augustu cu not'a infamiei, si
de insusi Tiberiu cu pucine dile mai inainte infruntatu in senatu, i a promisu a i merge la cina numai
cu acea lege: ca,-sa nu schimbe nice sa lase ceva
din datinele lui, si la mesa sa se-servesca cu copie
cum le a facutu mamasa. Pe unu candidatu la cestura,
omulu celu mai necunoscutu, l'a preferitu la barbatii
cei mai nobili numai pentru ch la unu ospetiu bause
la inchinarea lui o amfora intrega de vinu. Lui Aselliu
Sabinu i a daruitu doue sute de mii de sestertii pentru
unu dialogu, in care acelasi intrudusese vorbindu unu
burete, unu snepu, o stridia si unu sturdiu. Infine a

mai croitu o noua functiune, acea a placeriloru,

si a imbracatu cu densa pe S. Cesoniu Priscu, cavalerulu romanu.

XLIII. XLIV. XLV.")

In retragerea sa dela Caprea 'si a facutu unu
cabinetu alu desfrenariloru secrete, pe care l'a impodobitu cu statuele si tabl6ale celea mai lascive, ba
si cu scripturele Elefantidei, t6te pentru c-sa 'si intarite poft'a de placeri slabita. Se-mai vorbescu despre
densulu si alto fapte de soiulu acest'a athtu de monstru6se, a nu se-potu nice spune, nice audi, cu atatu
mai pacinu crede. Cu dta nerusinare s'a purtatu elu
si catra femei si anca de celea nobili, ajunge a aminti
pe Mal Ionia, carea, alesuita a merge la densulu, caci
14*

www.dacoromanica.ro

212

n'a voitu a'i satisface voiinti'a nenaturale , fil data

prada acusatoriloru publici si trasa la judicata, de aci
fugindu acasa 'si implanth cutitulu in peptu dicendu
'i in gur'a mare: ch. e o gura spurcata de tiapu betranu si puturosu. Din caus'a acst'a 6menii acum i
diceau C apreanu, si la unu spectaclu urmatoriu s'a
prhnitu de spectatori cu aplausulu celu mai mare versulu atellanicu:
Hircum vetulum capreis naturam ligurire.
XLVI.

Iconomu si sgarcitu la bani nice odata nu de,

salariu socioru sei de calatoria si espeditiune, ci numai de mancare. Numai odata s'a aratatu catra densii
darnicu, caci vitriculu seu Augusta purta, spesele: i
imparti. adeca dupre rangulu loru in trei classi , si
dede membriloru classii antfila sesse sute de raii, celoru din ad6u'a patru sute de mii, celoru din atreia,
pe cari nu i numi6, amici, ci numai soci, trei mii de
sestertii.

XLVII.
In cursulu principatului seu n'a facutu nice unu
edificiu mai pomposu (caci templulu lui Augusta si
restaverirea teatrului lui Pompeiu ce le incepuse , le
a lasatu dupa atiltra, ani neispravite); totu asia n'a
datu de felu spectacle; si se-infaciesi f6rte ram la
cele date de altii, din acelu motivu cii-sa nu fia es-

pusu la rugatiuni, mai alesu decandu a fostu con-

strinsu spre a eliber pe comiculu Actiu. Dupace a

subventiunatu pe mai multi senatori, cadiuti in lipsa
de avere, a dechiaratu, pentru cd-sa nu fia constrinsu

a estMde atare ajutoriu si altor'a: a elu nu va mai

face nice o subventiune la nimene, care nu va docu-

www.dacoromanica.ro

213

ment inaintea senatului, eh a cadiutu in saracia fara

culpa sa. Prin acesta deehiaratiune a speriatu pe

multi, c din modestia si rusine sa mi le vina netedu a cere ceva. Intre acestia a fostu si Ortalu,
nepotulu lui C. Ortensiu oratorulu, earele , avendu o
avere frte marginita, s'a fostu insuratu dupa svadulu
lui Augustu, si a facutu patru copii.
XLVIIL

Pestetotu nurnai de ddua ori a facutu daruri

publice, odata candu a datu unu imprumutu de un'a
suta miline de sestertii fara interesu pe timpu de
trei ani; si altadata candu depuse pretiulu caseloru
la posesorii locuintieloru de inchiriatu, asia dise insule ," ce au fostu arsu pe muntele Celiu. La eea
antara darnicia l'a constrinsu vocea poporului, ee
strigi ajutoriu inteunu timpu de mare lipsa de bani,
legiuindu printeunu decretu alu senatului, ei bancherii doue atreia din averea sa sa o imprumute pe
mosii , si c detorii sa platsca totu atht'a in numeratria din detoriile sale, fara a fi isbutitu in verun'a.
Adoua fapta de liberalitate a esserciaeo spre a mai
impucin scumpetea cea mare a timpului. Si totusi
athea ponderositate punea elu pe acest'a din urrna,
incitu a dispusu c muntele Celiu, mutandu i-se nurade, sa se-chiame Augustu. Soldatiloru, dupace le
a platitu legatele lasate de Augustu duplicate, mai
incolo nice odata nu le a mai facutu verunu darn,
afara de casulu, candu a numeratu pretorianiloru de
omu chte o miia de denari, caci n'au fostu tienutu en
Scianu; si alte drecari daruri, facute legiunioru din
Siria, pentrueh intre tote singure acestea fura, cari
nu adorara nice o icOna de a lui Seianu intre semnele
ostirii. Chiaru si congeditle veteraniloru se-faceau sub

www.dacoromanica.ro

214

densulu forte raru, speculandu la mOrtea loru pentru

etatea ivaintata a loru si in casu de m6rte la economra crescenda prin ac6st'a. Nice macaru provinciele nu le a bncuratu prin vreo subventiune 6recare,
afara de Asia, candu cetatile acesti'a fusera dirimate
prin cutremuru de pamentu.
XLIX.

Cu inaintarea timpului apoi s'a abatutu si la

rapiri. Este fapta, a pe augurulu On. Lentulu, omu
de avere colosala, pans acolo l'a terorizatu amenintiandulu, c. urindu'si viati'a sa lu lasa pe elu si nu
pe altulu de unicu ereditoru. Totu asia a pusu sa
acuze pe Lepida, o muiiere de nascere ilustra, si sa
o osindOsca in fav6rea barbatului ei, a lui Cuirinu,
unu consularu fOrte bogatu si fara copii, candu acest'a,

dupace s'a fostu despartitu de dens'a mai nainte cu

douedieci de ani, a inculpat'o ch, ar fi cercatu ea candu-

va a lu perde prin veninu. Mai incolo prin Gallia,

Spania, Siria si Grecia sub pretestele cele mai de nimic'a si mai nerusin6so a confiscatn averile persOneloru principali, ne imputendu-li-se la unii din acestia
altuceva, decittu c ei o parte din averea sa ar fi
tienend'o in bath gata.") La multe comunitati si privati le a rapitn vechile loru libertati, drepturile montanistice si do vami; ce e mai multu pe Venone, regele Partioru, carele, gonitu de poporulu seu, refugise
sub scutulu si apararea poporului romanu, si cu unu

tesauru fOrte mare venise la Antiochia, puse sa lu

desp6ia de avere in modu perfidn si sa lu ucida.
L.

Ur'a catra consangenii sei a manifestat'o mai anthill in privintra frate-so Drusu, tradandu lui Augustn,

www.dacoromanica.ro

215

o epistola a aceluiasi, prin care se-consulta cu densulu

cum ar puta face pe Augusta, ett-sa restavirsca libertatea, apoi a aratat'o si in contr'a celorulalti asia:

Juliei, sociei sale, ca unei essilate, nunumai eh nu i

aratatu nice o bunavoiintia si umanitate, cc n'ar fi
fostu vreunu lucru mare, ci din contra, marginita fiindu

prin hotarirea tata-so la unu singuru opidu, o oprl a

essi si din casa si i tafik t6te relatiunie cu menii.
Catra acestea, supt aparenti'a dreptului publicu, eh
Augustu in testamentu n'ar fi facutu nice o amintire
despre acestea, a lipsit'o si de propri'a avere, ce o
posedi dela tata-so c peculiu, precum si de banii,
ce i se-chi pe atm pana atunci. Livia mam'a si i
era o sarcina, crediendu ch ea ambla a 'si insusi parte
egale la putere, deaceea ocolea intilnirile mai dese
si verce convorbire mai secreta cu dens'a, ea-8a n'apara, eh elu s'ar conduce de svaturile ei, desi avea
uneori lipsa de ele si datin'a a le si urn:a. A luatu
in nume de reu si propunerea din partea senalului,
ca in titulatur'a lui langa fiiulu lui Augusta" sa-se
adauge ,si a Liviei." Deaceea n's suferitu nice casa se-numsea Mam'a patriei," au eti-ga i se-faca
vreo on6re publica mai mare. Ci mai virtosu o in-

demni farte desu: Ca-sa nu se-amestece in afa-

cerile publice, ce nu se-euvinu femeiloru; a-

cst'a mai cu sma decandu o vediuse, eh la mm

focu, eruptu in vecinatatea templului Vestei, a venitu

la faci'a locului si a imbarbatatu poporu si militia,

ca-sa lu stinga din tate puterile, cum era invatiata a
face si sub barbatu-so.
LI.

Dela acestea apoi s'a intinsu pana la inimiciti'a.

pe facia, cum spunu , din urmat6ri'a eausa. Standu
adeca mam'a sa de densulu meren, ca-s& alega intre

www.dacoromanica.ro

216

decurii pe mu omu, daruitu cu cetatieni'a romana, i

respunse: c numai sub conditiunea aceea ilu va alege,

rhea ea va suferi c in protocolu sa se-insemneze:

eh, acsta alegere i s'a storsu de mama sa.

Atunci Livi'a amarita sedse din capera50) ei nisce

epistole vechi dela Augustu, in care er4 vorba despre
natur'a tea aspra si netraetabila a lui Tiberiu, si i le
citl. Atatu pentruch le conservase asia de multu timpu,
cittu si caci i hi scosese cu atfit'a amaratiune, asia

s'a maniatu, ch, dupa parerea uner'a, intro motivele,

ce l'au facutu sa se-retraga la Caprea, acesea sa fi
fostu celu mai principalu. Oti cum va fi, in cursu de

trei ani citu a mai traitu mama sa dela departarea

lui dela Roma numai odata si nu mai multu de o di
in dre forte pucine a mai vediueo. Cadiendu curentu
dupa acOsea la patu iii i fit aminte spre a o eereeta
la betezire, si, dupa ce a muritu, a tienutu en, vorb'a
pe dmeni eh, va veni, si n'a venitu, la inmormentare'i, pana ce corpu'i tracendu in putrediune se-imputise, si apoi opri de a se-dechiarit de diva,53) dicendu, ch asia a lasatu insasi. Na i tien h. in sma
nice testameptulu, ,ai pe toti acei'a, cari se-bucurasera
de amiciti'a si increderea ei, si chiaru pe aceia, caror'a le lasase cu limba de mOrte, ca-sa o ingrig6sca

dupa essirea din viatia, i &di in scurtu timpu sa

simtia t6ta asprimea maniei lui, inctitu pe unulu din

acestia, barbatu de rangu cavalerescu, ilu condemnit

la lucru sfortiatu a tragerii de apa cu pump'a.
LIL

Din fifi sei n'a iubitu nice pe celu dupa trupu

pe Drusu , nice pe celu adoptatu pe Germanicu cu
amdre parint6sca. Pe .celu dinthiu era maniosu pentru
defectele lui; caci Drusu er4 usioru de minte si ducea

www.dacoromanica.ro

217

o viatia cam destramata. Deaceea m6rtea lui n'a pro

pus'o la inima; ci indata dupa inmormentare s'apuch
de treble curenti, si constrinse durat'a dileloru de
gele.54) Ce e si mai multu, candu nisce deputati din
Iliu venisera cam tardioru sa lu mangftie despre mOrtea

fiiu-so, ca-si candu memori'a lui ar fi fostu strsa de

multu din inim'a sa, le respunse in bataia de jocu:

,Ch si lui i pare forte reu de gelea lora, ch

au perdutu pe unu cetatianu bravu ca Ectore."

De Germanicu afatu era de jalusu, incatu faptele cele
mai stralucite ale lui, ca-sa le micsiorze, le a dechiaratu de prisosu, si victoriele lui cele mai, glorise
de stricatiOse statului. 1ra, caci s'a fostu dusu in
persona la .Alessandri'a fara sa lu intrebe, indemnatu
de o f6mete mare naseuta fara veste, se-planse amaru
la senatu. Se-crede, eh lui Germanicu si mOrtea i s'a

trasu totu dela Tiberiu prin Caiu Pisone, legatulu

Siriei, carele acusatu curentu apoi ca vinovatu acestei

crime, ar fi produsu la lumina, cum credu unii, ordinatiunea capatata spre acestu scopu, dca nu i s'ar
fi fostu datu sub sigilulu secretului. Ch acost'a n'a
fostu numai o simpla suspiciune, o dovedi insusi Tiberiu prin persecutiunea cea ne mai auditu de tiranica,

ce a pus'o in lucrare incontia sociei si a copiiloru

lui Germanicu.

Lill.
Norusi Agrippin'a, care, dupa mortea barbatuso Germanicu, lasase unu cursu mai liberu la profundele sale dureri in presenti'a lui Tiberiu, acest'a
luandu o de mana i repetl versulu grecescu: Caci

nu domnesci, fata mea, socotesti ch ti se-face

n edrep tate!" Si apoi n'a mai invrednicit'o de nice

o vorba mai multu. ra dupace ea odata, candu elu
i intinsese 0 poma asupr'a cinei, nu o primi a ince-

www.dacoromanica.ro

218

tatu de a o mai chianti si la masa, prefacenduse cis

e suspectatu de densa ca-si candu acela ar aye de
cugetu a o invenina.55) Cu t6te acestea si un'a si
alt'a era o intriga preealculata: pe deoparte ea elu
sa i dea pOm'a spre a o cercii; de alta cd ea sa sefer6sca de aprimi ca de martea cea mai secura. In
cele dupa urma a calumniat'o ca-si candu ea ar ave
in minte: candu sa caute asilu la statu'a luiAugustu,56)

candu la ostire, si, intemeiatu pe acast'a, o essilh

apoi in insurs Pandatari'a; si, pentru eh ea prorupse
in blesteme in contr'a lui, puse pe unu centurione,
ca-sa o bata, si in bataia i scase unu ochiu. Apoi
rasi, caci ea se-determinase a se-lasti, sa mOra de
fame, puse de o indopara cu forti'a. Dupace totusi
muri marte de buna voiia, a persecutat'o si marta cu
incriminarie cele mai infame, si a propusu senatului,
ca dio'a nascerii ei sa se-scrie in Calendariu intre dielele
cele nefericite. Ii parea reu ch n'a pusu sa o stranguleze si sa o dea pe G-emonie.57) Si a primitu ca
pentru atat'a indurare sa i se-decreteze multiemita,

si lui Joue Capitolinu sa i se-dea unu daru de auru.

LW.
De Orace dela Germanicu avea trei nepoti pe Ne-

rone, Drusu si Cain, si dela Drusu pe Tiberiu, dupa

perderea fiiiloru sei a recomendatu senatului pe amendoui fiii cei mai mari ai lui Germanicu, pe Nerone

si pe Drusu, si a serbatu diu'a irnbracarii loru cu

tog'a barbatsca printr'unu daru facutu poporului. Dar

cum a aflatu, eh la inceputulu anului s'au facutu si

pentru sanatatea si viati'a loru rugatiuni publice, in-

data propuse Senatului: CA asemine manifestari

de onOre se-cade a se-face numai la barbati

cercati si inaintati in ani." Cu acast'a descope-

www.dacoromanica.ro

219

rindu ascunsulu celu mai adincu alu inimei sale, decle

pe principi prda la denuntiarile tuturoru calomniatoriloru, si prin felu de felu de insielatiuni interitandu'i

la injuraturi, ce i se-denuntian, lu ocasiune, ca-sa i

acusa printr'o epistola plina de fere, si incarcata de
imputatiunile cele mai hiddse, pana ce, dechiarati de
inimici publici, i perch prin fme: pe Nerone in insul'a Ponti'a , pe Drusu in boltele cele mai profunde
ale Palatiului. Se-crede , ch. Nerone f adusu a sesinucide prin aceea ch, carneficele , ca-si candu ar fi
fostu tramisu din ordinatiunea senatului, i azatase latiulu si ungbitia. Era pe Drusu ilu lipsira de nutrimentu, inefitu a cercatu a 'si stempeth fiSmea cu implutur'a saltelei patului seu. Remasitiele amenduroia
s'au gasitu atittu de respandite, incltu abea le putura
aduna mai tardiu.
LV.

Pelanga amicii si cunoscutii sei cei vechi mai

adunase langa sine unu consiliu de douedieci de membrii din sinulu familieloru celoru mai alese ale Romei.

Din acestia abea doui ski trei scapara intregi si sanatosi; pe ceialalti, pe care intimm modu, pe care
intr'altulu, pe toti iti curatitu depre faci'a pamentului.
Pe cei mai multi dintrensii iti, trasu in perire caderea

lui Eliu Seianu, pe care Tiberiu fiu inaltiase la puterea suprema, nu atfitu din bunavoiintia, cfitu pentru

ca-sa aiba pe cineva, prin ale caruia intrigi sa 'Rita

perde pe copii lui Germanicu, si asia sa asecureze
succesiunea pre tronu la nepotu-so naturalu,*) ce i remasese dela Drusu.

LW.

Nu mai blandu a tractatu elu si pe Greculetii,

conmesenii sei, in a caroru societate erti dedatu a 'si

www.dacoromanica.ro

220

aild mai multa placere. Pe unulu, cu numele Zenone,

care vorbiti odata intr'o limbo, forte inflorita, ilu in-

trebh: Ca ce felu de dialectu gretiosu e acel'a?

si, dupace i s'a respunsu: eh e doricu, ilu essilh la
insul'a Cinari'a; caci densulu credea a fi in acestu
respunsu o alusiune la viati'a sa cea retrasa, ce o
dusese odini6ra cd essilatu in Rodu, ai caruia locuitori vorbescu dialectulu celu doricu. Apoi, deOrace
avea datin'a a pune asupr'a cinei intrebari din lectur'a
sa de pestedi, si, caci i se-descoperise, ch Gramaticulu Seleucu se-informdza totudaun'a dela Omenii casei

lui despre autorulu, ce lu cites dupre timpuri, si asia

venid la masa preparatu, mai antiliu ilu eschise din
societatea sa, si mai tardiu ilu aduse cd-sa se-sinucida.
LVIL

Natur's cea fer6sa si nesimtitOria 'si a manifestat'o enca din copilaria, si Teodoru din Gadara,
dascalulu lui, fa celu antaiu, care a sciutu sa mi '1u
petrundia cu: ageritate si sa mi lu caracterizeze fOrte
bine, candu, dojenindulu uneori, i diecea: Ch e unu

bulsu de tina framentata cu sange." Crudiemea

lui ansa 'i a essitu pe facia in t6ta puterea ei numai

dupace a pusu man'a pe domnia; ba chiaru si pe la
inceputu, candu enca ambla sa capete bunavoiinti'a
dmeniloru printr'o moderatiune prefacuta. Pe unu mascariciu, carele vediendu a trOce unu conductu funebru,

provocase cu voce inalta pe mOrte, a-8a spuna lui

Augustu:

Ch legatele, ce le a lasatu elu po-

porului, enca nu su date," Tiberiu, terendu lu

la sine, i dede partea lui, si apoi Hu tramise la mOrte,

recomandandu'i sa reporteze tata-so58) adeverulu. Nu
multu dupa acOst'a amenintih pe unu cavaleru romanu,
cu numele Pompeiu, cu ped6ps'a de fdra, incredin-

www.dacoromanica.ro

221

tiendu lu, ch pdth sa vina trb'a acolo, ea-ea faca

dintr'unu Pomp eiu unu Pomp eian u. Sarcasmu crudu
acest'a, prin care vatama numele omului si 'si batea
jocu de trist'a srte a partitului pompeianu.
LITIEL

Pe acelasi timpu intrebatu de pretoru, dre ordinza a se-lua la judecata acusarile de les'a majestate,
respunse: Sa se-tiena legile; si s'au si tienutu cu
asprimea cea mai cruda. Nescine Mass capulu dela
statu'a lui Augustu, ca-sa i puna altulu. (Jaus'a s'a
pertractatu in senatu, dar, dovedile nefiindu de ajunsu,
s'a intrebuintiatu tortur'a. Dupace acusatulu s'a osinditu, acestu felu de acusatiuni reutacidse apoi pucinu
cite pucinu se-estinsera pana acolo, ca-sa se-socothsca
ca crime de lesa majestate si unele ca acestea: dam

p. e. nescine 'si a batutu pe servu s6u 'si a schimbatu vestmentele pelanga statu'a lui Augustu,59) ori
&Sea a intratu in amblatdria sell intr'o casa prdsta,
avendu verunu banu su verunu inelu cu chipulu lui

Augustu pre ele; au dca se-atingea en gur'a catu

de pucinu de vreo fapta sail disa a lui Augustu. Infine a trebuitu sa mdra cu mrte si aceln cetatianu,
care in coloni'a sa primi a i se-face manifestari de
onbre in aceeasi di, in care se-facusera asemini odinidra si lui Augustu.
LI.X.

acestea, sub cuventu ca-sa indrepteze

moravurile dar in adeveru ca-sa 'si satisfaca firsc'a
inclinare, mai adause eh anca si alte multe fapte
atittu de crude si silbatice, a unii stigmatizara tiraniele hi cele presinte si prediesera cele ce voru sa
fia in versuri de cuprinsu ca. acest'a: 60)
La to:Ste

www.dacoromanica.ro

222

Monstru nesimtitoriu ce esci, sa ti spunu totu cu o

vorba ?

Sa moriu, deca mam'a ta te p6te iubi.

Nu esci cavaleru. De ce? N'ai sut'a de mii,")
De ti ai numer totu ce ai; apoi scii CL Rodu ti e
essiliu.62)

Ai mutatu vculu de auru a lui Saturnu, Cesare,

Cad catu vei trai tu, acel'a pururea va fi de feru.
Lui e grtia de vinu; caci insetza acum de sange.
Bea sange acum cu poft'a , cum bea inainte vinulu
curatu.

Cauta la Sull'a, ferice63) Elie nu tie, Romane,

Si la Mariu cauta, de vei, dar candu se-interce :64)
TJita si la Antoniu, inceputoriulu de resbele civile,

Vedi lu cum 'si crunta era si era manile in sange,

Si apoi mai di: ce.Rom'a nu pere! Caci versandu sange
multu

Va domni vercare vine la domnia din essiiu.

Tote acestea atacuri la inceputu Tiberiu voiihi a
se-precepe asia, ca-si candu ele ar fi essitu munai
dela nisce nemultiemiti cu reformele sale , si ca-si
candu acelea n'ar esprime adeveratele loru simtiemente;

ci numai veninulu si ferea loru; deaceea ilu si audiai

repetiendu: Urasca me, numai dreptate sa mi

dea. Pe urma insusi a datu prob'a, a au fostu tOte
f6rte adeverate si drepte.
LX.

La pucine clile dupa venirea sa la Caprea, intr'unu momentu, candu s'afih. numai singuru, unu pe-

scariu i dusese fara veste presentu unu pesce marinu de marime enorma, a pusu sa frece faci'a cu

www.dacoromanica.ro

223

acelasi pesce, inspaimentatu cum era eh pescariulu,

acaceranduse pe stincele rip6se, se-suise pana la densuh prin dosulu insulei. Era, dupace bietulu pescariu
intre bataia se-fericita, ch nu i a fostu adusu si raculu de mare, celu prinsese de marime rasi enorrna,
ordinit ca-sa'i rupa gur'a si cu raculu. Pe unu militariu pretorianu ilu pedepsi cu merte, pentruch furase
unu paunu din gradina. Intr'o calatoria, impedecanduse de unu spinetu cu lectic'a, in care se-purta,

trase la pamentu pe caleusa, unu centurione dela

cele dintaie cohorti, si lu bata de merte.
LXI.
Curendu apoi s'a datu la totu felulu de crudimi,
pentru care nu i lipsia nice odata materi'a; caci incepil a persecuti mai ant'aiu pe amicii si chiaru pe
cunoscutii mamei, apoi pe ai nepotiloru si ai nurorii
sale, si infine pe cera ai lui Seianu. Dupa perirea
acestui'a crudimea lui s'a inaltiatu la gradulu celu
mai mare; din ceeace se-vede chiaru, ck Seianu mai
multu 'i a inlesnitu ocasiunile ce le cautd, decfitu l'a
sumutiatu la tirania. Cu tote acestea hi Tiberiu nu
i a fostu rusine, ca in memorialele, ce le a compusu
prescurtu si insumariu despre viati'a sa, sa dica:

CA, deaceea a perdutu pe Seianu, pentruch a

aflatu, ch persecuteza cu furOre pe eopii lui
Germanicu, fiiu-so; desi elu insusi omosye pe unulu
din acei'a pe candu Seianu era suspect-a Teja; era pe
celaltu, candu favoritulu numai era in viatia. A nu-

mera un'a cite un'a tete faptele lui cele crude ar

duce pre departe; va ajunge a descrie speciele generali, ca nisce essemple. Nu era di lasata de Ddieu,
nice chiaru serbatere santa, in care sa nu se-essecuteze omu la mOrte. S'au essecutatu chiaru si in diu'a

www.dacoromanica.ro

224

de anulu nou. Multi cetatiani fura acusati si condemnati impreuna cu femeile si cu copii sei. Consangeniloru li era opritu cu edisu a i geli; acusatoriloru erau decretate premie mari, uneori si marturilora. Nu era denunciante, carura sa i se-denege credinti'a. Utz acusarea de crima , de ar fi statu numai din cateva vorbe, cele mai nevinovate, tragea
dupa sine perderea capului. Astfelu unui poetu se-

imputh de crima, cad a injuratu intr'o tragedia pe

Agamemnone;65) la unu istoricu66) pentruch a numitti
pe Brutu si pe Cassiu cei din urma romani. Amendoui autorii fura indata pedepsiti si scripturile lora

nimicite: desi erau bine cunoscute cu cAtiva ani mai

inainte si recitate") in audiulu lui Augustu. Unor'a
dintre cei inchisi in prinsbria nu le lad numai mangaerea cititului; ci le taih si libertatea vorbirii si a
conversatiunii.68) Chiamati inaintea tribunalului de judecata , parte din ei se-raniau de mrte pe acasa,

flindu bine incredintiati ch voru fi condemnati; parte

luau veninu in faci'a a totu senatulu, numai cd-sa

scape cu chipulu acest'a de tortura si de infamia. Cu
tote acestea le legi ranele si apoi i tent in prinsdria
pe diumetate morti si tragendu de m6rte. Nice unu
acusatu nu scapi de a nu fi teritu cu carligulu si de
a nu fi datu pe G-emonie in josu in Tibru. S'au numeratu douedieci intr'o di, intre cari erau si femei
si copii. Vechea datina nu ierta, ci-sa stranga de
giltu pe copile vergure, de aceea carneficele le deflora mai antfiiu, apoi le strangula. Pe cei cari voiiau
sa mbra, i facea cu sfOrtra sa remana in viatia. Caci
lui mOrtea i se-parea a fi o pedepsa atfitu de usiora,
incfitu la audierea, eh unu acusatu, cu numele Car-

nuliu, apucase a se-sinucide, eschiamh: Carnuliu

mi a scapatu din mana!"

Si candu odata visitd

www.dacoromanica.ro

225

pe arestati in prins6ria, si unulu din ei ilu rugd, cdsa i grabesca m6rtea, respunse: As cepta, ch enca

nu m'am impacatu en tine!" Unu barbatu consularu insiera in analele sale urmatoriulu casu. Eram
si en facia la unu ospetiu numerosu, candu unu piticu,
ce siedea la masa intre mascarici, intrebh deodata si
in audiulu tuturoru pe Tiberiu, ch pentruce Paconin,
acusatu de les'a majestate, totu mai viaza enca. Cu
adeveratu Tiberiu dojeni pelocu pe pitieu pentru
acestu apropositu nechipsuitu: en t6te acestea la pueine dile dupa acest'a serise senatului: Cd-sa vedia
cat' s'ar pute mai iute de s6rtea lui Paconiu.
LXIL

A mai crescutu si s'a mai maritu crudimea lui

prin amaratiunea, de care se-implh, eandu descoperi
adeverat'a causa a mortii fiiiului seu Drusu. Elu crediuse, ch fiiiu so 'si a trasu m6rtea pe urm'a desfranariloru; candu anse cunosch infine, ea acelasi peri
inveninatu prin intrigele sociei lui, ale Livillei,69) si

ale lui Seianu: atunci a datu la tortura si la m6rto

fara erutiare totu ce i essid inainte. Dile intregi fh
oeupatu si atAtu de absorbitu in acesta cercetare, eh,
candu i se-anuntih, eh a venitu unu Rodeanu, ospetariulu seu de odinidra,") pe care insusi printeo epistola amicale ilu chiamase la Roma, puse numai de-

citu, cd-sa la intinda pe banc'a de tortura, ca-si

candu si elu ar fi unulu din complicii de cercetatu;

era dupa ce 'si a cunoseutu er6rea, sa lu si ucida,
pentru cd-sa nu mai sc6tia in lume nedreptatea ce a
patit'o.

Si am:a") se-mai arata in Caprea loeulu

sangiurilora lui, de unde ordind, ei in presinti'a Int

sa arunce in mare pe eondemnati, dupa ce i facea
sa indure torturele cele mai lungi si mai rafinate;
15

www.dacoromanica.ro

226

si unde josu stau cute de matrosi, cti cu fusti si eu

ruduri sa sdrobesca eadavrele loru, pentru ci-sa nu
mai remana suflete intr'ensele. Era intre speciele de
torture mai inventase si acest'a: amagii adeca pe
condemnati la bautura mai multa de vinu, si apoi
rapede le lega membrele genitale atatu de strinsu,
incatu parte de strinsur'a legaturei, parte de oprirea
udului, suferiau durerile infernului. Deco, nu l'ar fi
rapitu mbrtea, si dem Trasillu, cum spunu, nu l'ar
fi induplecata cu speranti'a de o viatia mai lunga,
ci-sa, mai amane mrtea unor'a, se-crede, ch. elu ar

fi perdutu enca si pe mai multi, si n'ar fi lasatu in

viatia nice pe ceialalti nepoti: cu atatu mai virtosu,
ch incepuse deja a suspectet si pe Caiu, era pe Tiberiu72) ilu despretiuia ea pe unu nascutu din adulteriu.73) Si e de crediutu acest'a, pentru ch, 'lu audiai

desu diecendu: Ferice de Priamu, eh a ingropatu pe toti ai sei."

LXIII.
Era in mediloculu attitorn monstruositati pana

incatu era elu nu numai unu obiectu de ura si de

despretiu, ci si preda la mustrari neadormite de consciintia, precum si espusu la infruntari batjocuratrie,
despre acest'a sunt multe semne. Astfelu opri de a
se-intrebi, aruspicii in secretu si fara marturi.74) S'apucase sa desfiintieze oraculele vecine de Roma; dar
se-lash de acestu cugetu, spaimentatu cum era de
marirea disea a sortiloru din Preneste,75) ce le tramisese la Roma bine sigilate intr'o cutia, cari anse

disparura si nu se mai aratara, pana candu nu s'a

repurtatu cuti'a rasi in templu. Pe doui barbati de

rangu consularu, pe cari i facuse proconsuli in provincie, nu avh curagea a i lasa de langa sine, si i

www.dacoromanica.ro

227

retieuh pana atunci, pana candu dupa cativa aui puth

denumi pe altii in loculu loru: lasandule intr'acestu
intremediu de timpu titulii loru oficiali, si catra acestea comunicandu le necontenitu la ordinatiuni, ce ei
aveau a le efectui prin legatii si ajutorii sei.
LXIV.
Pe noru-si si pe nepoti, dupa condemnare, nu i
stramut dintr'unu locu la altulu in altu modu, decatu legati in fere si intr'o lectica inchiusa, escortati
de militari, cari opriau pe eine intilniau, su pe calatori de a se-uitA dupa densii, su de a sta pe locu.
LXV.

Pe Seianu, care pregatia pe sub mana o revolutiune, si carele se-inaltiase pana acolo incatu Tiberiu cauta sa vdia cu ochii cum diu'a nascerii aceluia
se-tiene at serbatria publica, si cum se-aducu omagia
statueloru lui de auru, ilu aduse infine la cadere; dar
mai multu prin iusialatiune, decatu prin autoritatea
sa, cea imperateSsca. Deocanadata, c6,-sa lu departeze
de langa sine,76) sub pretestu spre a la destinge, 'si

lu luh del colega in alu cincilea consulatu alu seu,

ce lu ceruse spre acestu scopu, desi absentu, si dupa
unu intretimpu lungu. Apoi pecandu ilu legana in
speranti'a, ch i va di in maritisin pe un'a din nepdtele sale, precum si puterea tribunicia, essi deodata
in contra'i cu o acusare vila si miserabila, in care,
intro altele, rugh pe senatori, ca-sa tramita pe unulu
din consuli77) cu putere militare, ea-8a lu escorteze
pe densulu, pe unu betranu si remasu singuru cum
e, pana inaintea fecei loru. Sfiinduse anse si asia, si
temenduse de revolutiune dede ordinu de mainainte:
15*

www.dacoromanica.ro

228

ca, cerendu trebuinti'a, sa elibereze pe nepotu-so Drusu,

ce lu tienea enca prinsu in Roma, si sa lu puna

duce presto ostire. Puse chiaru si flot'a pe picioru
de plecare, pentru ca-sa fuga la ori earl legiuni; si
din culmea celei mai inalte stince observa semnele,79)

ce, spre a nu fi in necesitate de a asceptA dupe cu,Bei, dispuse a i se-face din locuri departate,
dupre facea ce voru lua-o lucrurile. Dar si dupe
acest'a norocit'a apasare a conjuratiunii lui Seianiu,
chi totu nu se-simtia mai securu nice mai incredietoriu; cad, in cursu de noue luni dearindulu ce au
urmatu nemediatu dupa aceea, elu n'a essitu din locasiulu seu dela asia numita vile a lui Joue.79)

rierii

LXVI.

Catra acestea prin ocari de multe feluri, ce i

se-facea din tote partile, se mai adaugea inimei lui
cei turburate o torture infocata; condemnatii ilu incarcau de blasteme si de injuraturi pe facia sail prin
pamflete, ce se-puneau pre scaunele senatoriloru in
orchestr'a din teatre. Cu tOte aceste impresiunea, ce
i faeeau acestea, era varia: candu , pentru rusine,
doria ca-sa remana necunoscute si ascunse; candu,
afectandu despretiu, le publica si le respandia insusi.
Chiaru si Artabanu, regele Partiloru, ilu sfasib, intr'o
epistola, imputandu'i uciderile esecutate in contr'a
consangeniloru si a amiciloru sei, knee si desfranarea,
si

dandu'i svatu, ca catu mai iute sa impace prin

mOrte de buna voiia ur'a cea generale si fOrte drOpta

a concetatianiloru sei.

LXVII.
In cele din urma, cadiendu en sine insusi intr'o
complete discordia, cuprinse adunculu inimei sale in

www.dacoromanica.ro

29

firmatoriulu inceputu alu unei epistole: Ce sa ye

scriu, parinti adunati, seu cum sa ye scriu,

sett pestetotu ce sa nu ye scriu in acesta
etare in care m'aflu
dieii si diesele sa me
prdia mai reu, dectitu peru eu pe tOta diu'a,
deco, sciu ce sa ve scriu."")

'Hull sunt de parere, c prin darulu ce lu avea

de a cun6sce fiitoriulu, elu presciuse tete acestea, si
cu multu mai inainte prevadiuse chta ura si citta infamia ilu vti, ajunge odata. Deaceea la inceputulu
domniei sale a refusatu cu atat'a cerbicia si titulu de

Tata lu Patriei" si depunerea juramentului pe

faptele sale, pentru eit rusinea sa nu fia cu atatu

mai mare, candu mai tardiu s'ar judea nedemnu de
stare onere.81) Si inadeveru acest'a se pete deduce
din cuventarite lui, relative la amendoua obiectele,

in care p. e. la unu locu dice: Ch. elu 'si va remane pururea lui 'si asemine, ch. pana v fi
cu mintea intrega, nu'si v schimbit niceodata

caracterulu; dar, pentru essemplu, sa se-ii

aminte c. senatulu sa nu se-lege pe faptele
cuiva, carele s'ar pute schimb4 prin verunu
casu drecare." Si in altu locu: Deca ye yeti

indoui vreodata despre caracterulu meu si despre devotamentulu meu pentru voi.
Dieii

sa me feresca de acest'a, mai bine sa moriu

dechtu sa ajungu diu'a sa vediu c v'ati schimbatu simtimentele catra mine

atunci titu-

lulu de Tata lu Patriei pentru mine nu va fi

nice unu adausu de ondre; era pentru voi va
fi o imputare: ch voi sen mi ati datu acestu
conume fara cuventu seriosu, sell nu sunteti
constanti in judecat'a ce v'ati facut'o odata."

www.dacoromanica.ro

230

LXVIII.
De trupu era plinu si virtosu, de statura mai
mare de medilocu, latu in umeri si in peptu, celelalte.
membre pana josu la piti6re enca erau bine facute si
proportionate. Man'a stanga i era mai agera si mai

tare decidu cea drpta; chiautoriele erau atatu de

putinti, ch era in stare a strapunge cu degetulu unu
maru verde si sanatosu; cu unu bobarnacu a sparge
capulu la unu copilu s6u si la unu june. De coldre
albu, panilu capului ilu avea crescutu pana josu pe
cfa, incittu i acoperea si cerbicea, cea ce se - vedea
intrensulu c o caracteristica a familiei. Faci'a i era

nobile subpusa anse la dese essiri de bubulitie, cu

ochi forte mari, cu care, lucru de mirare, vedea si
pe intunerecu, ci pentru pucinu si mai alesu dupa
ce se-descepta din somnu; apoi Orasi se mai slabii.
Margea intiepatu si cu gfitulu pe spate, cu faci'a inchisa si deordinariu tacutui Cu cei de pelanga sine
set] nu vorbia de feliu seu f6rte pucinu intr'unu tonu
traganatu celu acompaniti de 6recare gesticulare din
degete
totu lucruri, ce enca Augustu i le imputase
ca, neplacute si semnatOrie de sumetia, si in cuven-

tarile sale catra Senatu si catra poporu cercase a i

le escusti, diecendu: ch ,,sunt defecte ale naturei,
Ora nu de caracteru. S'a bucuratu de sanatatea
cea mai buna, ce mai in totu cursulu domniei sale
nu se-schimbd, de-si de la alu treicliecilea anu alu
etatii sale, modulu vietiei 'si lu regula insusi dupre
capulu seu fara ajutoriulu si svatulu medicului.
LXIX.
De diei si de cultulu loru nu i pasa multu, mai
virtosu era datu la astrologia si la credinti'a, ch tOte

www.dacoromanica.ro

231

se-predestina de Fatu"). Tunetele cu tote acOstea

i insuflau o paura preste mesura; cum se-turbura
cerulu cevasi mai tare, 'si punea indata o cununa de
laura in capu, caci se-crede cit fulgerulu nu se-atinge
de frundiele acestea.
LXX.

A cultivatu cu celu mai mare zelu literatur'a

si cea grecOsca. In pros'a latina s'a tienutu de Corvinu Messala, pe care betranu deja, ilu ascultase in
juni'a sa. Dar prin afectiune si printr'unu purismu
prO rigurosu 'si intunec6, stilulu, incktu vorbi cu
multu mai bine improvidiendu, decAtu preparanduse.
Compuse si o poesia liricaf ce pOrta titlulu: Plan-

gere asupr'a mortii lui J. Cesaru." Fac si

poesii grecesci, imitandu pe Euforione, pe Rianu si

pe Parteniu, poetii de predilectiune ai lui, ale caroru
scripture, si portrete le a asiedi b. prin bibliotecele
publice intre autorii cei vechi si alesi; acOst'a fu
caus'a, cit multi din invatiati i comentara pe intrecute
si comentariale i le dedicara lui. Dar intre t6te seinteres mai alesu de Mitologia, pana la trivialitate
si ridiculu. Caci ilu audiai propunendu si gramatisti-

loru, soiu de dmeni, cu cari, cum am mai disu,

conversi mai bucurosu, nisce intrebari cam cum sunt

urmatOriele: Cine a fostu mam'a Ecubei? Cum

se-numi Achile intre verginile lui Licomede?
Ce felu de cantari cantau sirenele?" Si in
diva dintaia, in care a intratu in curia dupa mOrtea
lui Augustu, voiindil a satisface totudeodata si amori
fliali si religiuni, sacrificit dupre essemplulu lui Minos,

cu tamaia si cu vinu; anse fara cantare de flueru,

cum facuse odiniOra si acel'a la mOrtea fiiiu so.

www.dacoromanica.ro

232

LXXI.
Macaruck avea o perfecta cunoscintia de limb'a
grecbsca, si scia a se-esprime intr'ens'a cu usiuratate:
cu tdte acestea nu se-servia de ea in totu loculu, si
anurne in Senatu nice decumu nu, incitu, avendu o
data sa intrebuintieze vorb'a monopolu, mai antaiu
'si cerA iertatiune , cit i cauta a se-servi de o vorba
straina. Asemine si candu intr'unu decretu alu senatului venise inainte terrninulu embl em a, fa de parere, ca.-sa se-schimbe vorb'a, si in loculu celei straine
sa se eaute un'a de ale nstre, si &Sea nu s'ar afla,
sa se-esprime lueruhr seu cu mai multe vorbe, seu cu
cercuscriptiune. Infine opri pe unu militariu, caruia

i se cerea a 'si depune grecesce marturi'a, de a respunde in alta limba, afara de cea romana.
LXX.11.

In totu timpulu chtu a siediutu retrasu numai

in doua rinduri i veni cii-sa se-intdrca la Rom'a;
odata fa adusu cu o naue trirema pana la gradinile
din apropierea naumachiel.,83) postandu militari pe
ripele Tibrului, spre a depastd pe cei ce i mitt innainte ; altadata pe calea Apiana pana la a sieptea
ptra miliaria. Dar de ambe datele privl numai departe murii Romei, fara sa intro in cetate; antaia dra
nu se-scie din ce causa; adou'a dra anse ftl speriatu
printr'unu semnu. Intre alte petreceri adeca elu avea
si unu sierpe dracone domesticitu, pe care dupa obiceiu

voiindu a 'i di de mancare cu man'a sa, ilu gasi

mancatu de furnice. In acdst'a vediendu o admonitiune ,

ca-sa se-tdma de a totu putinti'a mul-

tiemii84) se-rentdrse iute la Campani'a. Se-betezl anse

la Astur'a ; de ad simtienduse cevasi mai bine rnerse

pana la Circei. Si ca-sa nu se-arate, ck e slabu, nu-

www.dacoromanica.ro

233

numai asisti la jocurile militare; ci si aruncit din loge

cu darde intr'unu veru silbaticu, intrudusu in arena;
ci nemediatu dupa acst'a simti unu jungiu in c6ste,
apoi fiindu asudatu ilu trase unu flussu rece, si i casima recidiva. Cu tote aceste se-sustienh enca eatuva
timpu, de-si strapurtatu la Misena nu 'si scimbh nemic'a din ordinea vietiei sale, continuindu ca-si pana
aci sOu din adeverata nenfranare sOtt din prefacatoria
Ospetiale si placerile sale. Caci, candu mediculu Caride, sculatu dela mOsa, gata de plecatu, i luase man'a
cd-sa i o sarute, Tiberiu, socotindu c o face pentru

a-sn i pipaie ven'a, ilu pofti sa mai remana si sa

siOdia enca, si prelungi cin'a pana aduncu in n6pte.
Nu se-lash asemine nice de obiceiuln, ce lu avea de
a sta in piciOre in mediulu salei de mancatu cu unu
lictore a laturea, salutandu pe nume 'pa totu omulu
ce '$i luti nOpte buna dela densulu.

LXXIII.
Intr'acestea citindu in actele senatului: Ch, s' a u

eliberatu nisce rei, fara macaru sa se fi care etatu," despre care elu nu scrisese altuceva la Roma,
decitu ck sunt aratati de denuncianti, cd nisce Omani
suspecti , se-credill a fi despretiuitu, cum murmurh
maniosu, si se-determinh a se-rentOrce cu orce pretiu
la Caprea , neavendu curagea a intreprinde ceva seriosu afara din acestu locu de securantia pentru densuit. Ci retienutu parte prin venturi contrarie, parte
prin progresulu betezirii, murl peste pucinu dupa acOsea in vil'a lui Luculu, in alu septedieci si optulea
anti alu etatii si alit douedieci si treilea alu domniei
sale la 16. Marte, sub consulatulu lui Cn. Acerroniu
Proculu si alu lui C. Pontiu Nigrinu. Sunt cari credit,
ca Caiu i ar fi datu unu veninu de lucrare lina, ce

www.dacoromanica.ro

234

Par fi mistuitu; altii c, cerendu de mancare, dupa

insauatosiarea neasceptata din nisce friguri, i s'ar fi
denegatu; cei mai multi, c a muritu innecatu printfo
perina, candu desceptanduse cer inelulu se i lu
luasera in ametiala. 1ra Senec'a aerie, c Tiberiu,
simtiendu ci i s'apropia finitulu, sa 'si fi scosu ine-

c si cum ar fi voiitu a lu (la cuiva, c sa

lu fi tienutu cittuva, apoi sa 'si lu fi pusu rasi in
degetu, C cu man'a stinga inchisa a statutu multu
timpu in nemiscare, ch, deodata a chiamatu pe servitori, si, nerespundiendu nimene, sa se fi sculatu si
nu departs de patu perindu i puterile sa fi cadiutu
lulu,85)

mortu la pamentu.
LXXIV.
In onomastica cea din urma a sa visase, ch. Apolins din Semenos,86) o statua eatu de colosale atatu
de minunata opera de arte, ce o adusese din Siracuse
la Roma pentru ci-sa o puna dedicend'o in bibliotec'a

unui templu nou, i s'a aratatu diecendu

C nu
se-pte, co. e1u87) sa fia dedicatu de densulu."
Si ea, cu pucine diele inainte de mrtea sa turnulu
farului din Caprea cadia prin cutremuru de pamentu.
La Misena cenusra, ce remasese din spudi'asi din car-

bunii adusi spre a incaldi sal'a de mancare, stinsa

si recita de multu, se-aprinse rapede la inceputulu
serei si mel necontenitu pana aduncu in npte.
LXXV.
M6rtea lui Tiberiu casiunh, poporului o bucuria

atatu de mare, ch la prim'a vestire despre acestu

evenementu teota lumea alergEt pe strate, unii strigandu

,,in Tibru cu Tiberiu!" altii: rugandu pe mam'a

Tira si pe diei Mani, ckt-sa nu i face mortu-

www.dacoromanica.ro

-- 235

lui parte de altu locasiu, fara numai cu cei

fara de lege." _gra altii i amenintiau cadavrulu cu
earligu si cu Gemonie, amariti cum erau, pe langa

aducerea aminte de tiraniele lui cele tracute, si printr'o crudime mai noua? TJnu decretu alu Senatului
adeca determin , c condemnatii sa nu se-essecuteze
la mrte, decatu numai dupace voru trece diece dile.
Din intemplare diu'a de essecutiune pentru nisce condemnati cadi tocm'a candu se-vesti mrtea lui Tiberiu. Si, fiinduch Caiu lipsi enca din Roma, si nu
erti nimene catra care sa se-adreseze si sa lu intrebe,
asia veghiatorii, ca-sa nu calce legea, ne luandu aminte la ferbintile loru rugatiuni, i strangulara si i
dedera pe Gernonie in josu.88) Astfelu ideea, ch barbari'a tiranului durza enca si dupa mrtea lui, mai
adause la ur'a ce se simti decomunu in contrai.
Candu corpulu lui plech din Misena strigara toti:

Duceti lu mai bine la Atella, si lu pragiti

pucinu in Amfiteatru!"89) Militarii anse ilu adusera si lu arsera cu solenitate la Roma.

LXXVI.
Cu doui ani mai inainte facuse unu testamentu
duplicatu scrisu unulu de man'a propria, altulu de a
unui'a din iertati; ambele dupa acelasi essemplare, si
lu subscrisese prin nisce marturi din cei mai obscuri
cetatiani. Prin acestu testamentu lash de eredietori

peste parti egali pe nepotii sei, pe Caiu, ftiulu lui

Germanicu, si pe Tiberiu, fiiulu lui Drusu, si i substitul pe unn la altulu. Lash asemine si legate la
cei mai multi, intre cari anume la verginile vestali,
dar si militariloru prestetotn, poporului romanu de
persdna, si in parte tatiloru de vecinati din Roma.

www.dacoromanica.ro

236

Note la Tiber la Nerone Cesara.

1) Cap. I. Vedi Liv. II. 16.
2) Teveronu astadi.
3) Cap. U. Conumele de Caud ex l'a capatatu
acestu Claudiu dela o luntrisira tical6sa (disa caud ex, ce semnifica trunchiu cavanatu de arbore) de
pescaru, pre care imbarcatu a recunoscutu positiunea
inimicului.

4) Eras unu iertatu a lui Appius.

5) Disa si Cib ela, magna mater si mater deorum, care erii adorata mai alesu pre muntele Ida in
Asia mica.
6) Vedi Viati'a lui J. Cesaru XX.
7) Tribunii plebii dupre legi erau neviolabili.
8) In presinti'a unei vestali nu erg, iertatu a intrebuinthi. puterea.

2) Cap. M. Unulu din ducii cei mari in resboiulu contr'a lui Anibalu.
10) Consulem iterum censoremque fecissent: ac6-

sta frasa o insemnezu pentruca facer e, ca-si in rumanesce facer e, semnifica improprie al egu: l'a facutu
deputatu,
popa,
domnu.

11) Tendiendu la principatu a vrutu pentru intarirea partitului seu a intinde dreptulu de cetatianu
romanu popralorn Italice. Si asia intr'o di revgnindu
din foru fii lovitu de unu pumnaru la usi'a casei sale.
'2) Cap. IV. Cuventulu a fostu; cl i se-implinise pretur'a.
13) Cap. V. Sextodecimo Cal. pecemb.
14) Cap. VI. Se-intielege numele de Galliu.
15) Cap. IX. Tribunalulu ducelui era o redicatura de glii ierbeose in centrulu taberei en unu scaunu,
de unde elu judecknpremia pe soli si vorbi catra

www.dacoromanica.ro

237

soldati. Vedi mai pre laTgu Militi'a romana" in Revist. Carp. 1862.
16) Comata se-chiama, Gallia propria dincolo de
Alpi dela cennele sell parulu celu lungu alu locuitoriloru. Partea sudica a aceleiasi se-dicea si Gallia
bra c eata, adeca: Gallia cu braci sal nadragi. Gallia
dinc6ci de Alpi se-nuniid togata, caci portulu locuitoriloru ei era romanu.
12) Acestu locu nu se-percepe. Adeverulu e ch
dela infiintiarea completa a monarchiei lui Augusta
numai Imperatorulu mai tienea triumfulu celu mare
(afara de Germanicu, altulu apoi nu s'a mai bucuratu
de acsta on6re). Toti ducii trebuiau sa se-multiamesca cu ovatiune (ovatio) triumfulu micu. Ca per
exceptionem Tiberiu s'a invrednicitu si de ornam ent a

triumphalia, ce va sa dica de 6recare semne de

ondre, cuvenite numai triumfatoriului celui mare, intro
care se-numera, p. e. si carulu.
.

18) Honores tergemini sunt, cum le numeste

Horatius Lib. C. I. Od. 1-7. acestea trei magistra-

ture adeca: edilatulu, pretur'a si consulatulu.

19) Cap. X. Cetate la gur'a Tibrului.

20) Cap. XI. Invatiatorii publici de Gramatica,
de Retorica etc. se-numiau pro fes ori pe timpulu lui
Suetoniu.

21) Cap. Xll. In calitate de legatu, comisariu

imperatescu celu pucinu avea unu caracteru oficiosu.

22) Cap. XIV. Padua acum.

93) Cap. XV. Dela int6rcerea lui Tiberiu la Roma
din Rodu.
24) Drusu, mortu in Germania.

26) Peculium va sa dim ceeace tatalu concede

fiiului si domnulu servului seu a posede ca proprietate. Prin urmare Tiberiu, voiindu a se-arata catra

www.dacoromanica.ro

238

Augustu eh e fiin supusu nice eredietate, nice legate

nu le pritnia ea proprietate a sa, ci ca a tata-so Augustu.

26) Cap. XXI. Unus homo nobis vigilando restituit rem. Acestu versu este a lui Ennius si se-reparta hi Fabius Cunctator; ci Augustu a schimbatu

aci vorb'a cunetando = temporizandu, cu v igiIan do -,- veghindu.

2.0 Toinov ethlroidoto, xa
SItiqmo voczflo-acp.EP,

x =eh at Oottivoto

rsl IIQt oi.86 voikrat.

28) Sa me bata ddieu! sa moru! sa me ingropi!

s. a. sunt espresiunile in
limb'a rumansca pentru acsta notiune de juramentu.
59) Cap. XXII. Cea dintai'a fapta a domniei
celei n6ua a fostu: uciderea lui Agrippa Postumu;
Centurionele de o bravura probata, de-si l'a suprinsu
nearmatu, abea l'a omoritu. Tacit. An. Lib. I. Cap. 6.
31)) Cap. XXIV. Vorbele lui Tiberiu si atunci
candu n'ayea a ascunde ceva , acum fia din natura
fia din datina, anca erau pururea opacite si intunec6se; dar apoi candu punea a'si ascunde de totu engetele, atunci le invalea in frase en totulu neintielese

sa n'am parte de viatia!

Tac. Lib. I. C. 11.

Cap. XXV. Unu proverbu grecescu , prin
carele se-indica o pusatiune in periclu.
35) Soldulu pretorianiloru era doui dinari pe di.
33) Cu tote acestea Germanicu cu catu eth mai
aprOpe de speranti'a domniei, cu atat'a lucri en mai
mare zelu pentru Tiberiu. Tac. Lib. I. C. 34.
si ecuivoce.
31)

34) Secespita lat.

35) Cap. XXVI. Suetoniu si aol usita civili-

tate, vedi nota 1 12) Cap. LIII. in Augustu.

36) Titlulu acOst'a ilu luara Cesarii romani spm
a esprime pleniputinti'a sa civila si miitara; caci seferiau de numele Rege su D ict at o ru, c de unulu

www.dacoromanica.ro

239

Prin urmare Imperator su Imp eratu e sinonimu cu Rex pe timpulu Cesariloru; in

celu republicanu anse era unu titlu de ondre pura
ce era odiosu.
militara.

37) Cap. XXXI. Libera legatio o capata acera,

caruia senatulu i di numele si dreptulu de So lu romanu; ceeace era impreunata cu demnitate, lustru si
mai multe folse in cursulu citu dun& calatori'a misiunii sale.
39) De regula unu decretu alu senatului se-facea

prin discessio, adoca: trecerea in partea acelui'a cu

care consimtia votizantulu. Veniau anse casuri, candu
consimtiementulu era unanimu, atunci presedintele pasia

la votizare indata fara a mai intrebi .pe fiacare inparte despre opiniune, si acst'a se-dicea: ,Senatus
consultum per discessionem facere. Era, dica
res erat dubia, atunci consululu intreba inparte pe
fiacare senatoru de parerea sa
per singulorum sententias exquisitas
si apoi decretulu senatului fa-

cutu asia se-numia: Senatus consultum per relationem facere.

39) Cap. XXXIV. Din caus'a unui rnorbu epidemicu.

40) La romani era datina, ca-si la romanii nostri

pealocurea, a face daruri pe la unele serbatori, statatrie din vase, bath sal.
41) Diu'a de a'si muta cartirulu la romani era I.
Juliu; o di mai corespunsatria decitu St. Mihaile
la noi.
49) De buna sima din motivulu, c tracendu alegerile numai avea barbatulu trebuintia de concursulu

si influinti'a la alegere a cumnatiloru sei din partea

sociei.

www.dacoromanica.ro

240

4J) Cap. XXXVI.

Acesti din urma erau cum

se-vede cresthii.

44) Cap. XXXVIL Seianu a fostu insarcinatu

cu trSb'a ac6st'a. Vedi Tae. Ab. exit. D. Aug. Lib.
IV. C. 2.
45) A caruia tierutia pusa la p6lele Alpioru dupa
mrtea lui deveth provintia romana sub Nerone. Vedi
Nerone Cap. XVIII.
46) Atari locuri de scapare, undo criminalii si
altii amenintiati de man'a resbunatria a justitiei su

si a tiraniei isi cautti asilu, erau la romani templele

si statuele Cesariloru divi, precum mai tardiu devenisera manastirile si bisericele. Tacit. Ab. exit. D.
A. Lib. III. 60. spune pe larga motivele, ce facura
pe Tiberiu a lua acsta mesura.
47) Cap. XXXIX. Vedi nararea acestui evenementu totu la Tacit. IV. 69.
48) Cap. XL. Citesce pe Tacit. IV. 62 si 63
asupr'a acestei catastr6fe dela Fidene.
49) Cap. XLIE. T6te aceste nume sucite insemnOza: Bib arias: beutoriu, Caldius: caldu de beutura, Mero: beutoriu de vinu curatu.
50) Capetele XLIII, XLIV si XLV sunt contrase
intiunulu. Motivulu a fostu: cuprinsulu lora ce, cum

dice si autorulu, nu se-p6te nice esprime, cu atit'a

mai pucinu a se-crede.

51) Cap. XLIX. Sub pretestu ch cu banii ar fi

avutu cugetu a face rescOla in contr'a lui si a imperiului romanu, provocanduse la o lege reinvivata de
J. Cesaru, dupa care nimenui nu i era iertatu a tien6
la sine in bath gat'a preste 60,000 sestertii.
52) Cap. LI. Sacrarium in testu, ce va sa
dica: cap ela, par a cl isu, unde se-tieneau statuele pe-

www.dacoromanica.ro

241

natiloru, ienele membriloru reposati ai familiei si documente si alte lueruri de insemnatate.

53) Enperatii si imperatesele pe timpulu Cesarismului apoteodienduse su scriinduse in numerulu

dieloru capatau atributulu divus: indieitu.
54) Cap. LII. La mrtea vreunui membru alu
familei domnitrie se-sistau judecatoriele (justitium) si
afacerile publice, se-inchideau teatrele sal.
55) Cap. LIII. De buna sama acst'a s'a faeutu
prin Seianu. Elu pedeoparte va fi sioptitu Agrippinei
sa se-fersea de Tiberiu, ch are degindu a o invenini;
era acestui'a i va fi spusu: eh Agrippinei i a intratu
in eapu, ch tata-so voiiesce sa o prda prin veninu.
56) Vedi Cap. XXXVII. 46.

57) Gem oniae erau nisce trepte de ptra pe-

sise pre ebstele Aventinului spre Tibru, pre care seterau cadavrele essecutatiloru la mrte si s'aieptau
in riu.
*) Acest'a erd Tiberiu, pe care anse nu In pr
iubid, Cesarulu, caci nu lu credea a fi a fiu-so Drum,
ei b, lui Seianu cu Livilla. (Vedi Cap. LX.11.)
58) Cap. LVIL Adeca lui Augustu.

56) Cap. LVILL Augusta era divns sea apoteosatu. Tiberiu void ed si statu'a tata-so sa se-re-

specteze ed ale dieiloru cu acelasi cultu. De care

intealtele se-tienea, ed in facra statueloru sett a ic6neloru loru sa nu se-dica, nice sa se-faca vreo necuviintia.

60) Cap. LIX.

Asper et immitis, breviter vis omnia dicam?
Dispeream, si te mater amare potest.

Non es eques. Quare? non aunt tibi milia eentum

Omnia si quaeras; et Rhodus exilium est.
16

www.dacoromanica.ro

242

Aurea mutasti Saturni Saecula Caesar:

Incolumi nam te ferrea semper erunt.

Fastidit vinum, quia jam sitit iste cruorem:

Tam bibit hunc avide, quam bibit ante merum.
Aspice Felicem sibi, non tibi Romule, Sullam :
Et Marium, si vis, aspice, sed reducem;
Nec non Antoni, civilia bella moventis,
Nec semel infectas aspice caede manus:
Et die, Roma perit: regnabit sanguine multo,
Ad regnum quisquis venit ab essilio.
61) Adeca s ester tii, censulu ce trebuia, sa lu
aiba unu romanu de ordinea calarsca.
62) ITnu essilatu, cum se-credea Tiberiu chtu a

fostu in Rodu, nu avea dreptulu de on6re alu cetatianiloru romani; prin urmare, dupre epigramatea acst'a, Tiberiu nu era nice macaru cetatianu romanu.
63) Se-scie c Sulla 'si a datu conumele de F elix

. Felice.

64) Adeca se-int6rce din essiliu ca si Mariu.

65) Cap. LXI. Cum erau: burdufu de vinu, facia
de cane, inima de iepure sal. Acestea injuraturi, facute lui Agamemnone de Achil la Omeru (Iliada I.),
Tiberiu le a luatu asuprasi.

66) Acest'a a fostu bravulu Cremutiu Cordus.

(Vedi Tacit. A. IV. 34).
67) Era frum6sa datin'a acst'a la romanii, c
autorii sa si recitsca productele meditatiunioru sale
inaintea unui auditoriu alesu, la care lua parte chiaru
si principii, cum p. e. a facutu Augustu.
68) Sa invtie reformerii nostri de astdi, cari
propunu a se-intruduce inchisori isolate, iubire de uma-

nitate dela unu pagitnu, ca Suetoniu.

www.dacoromanica.ro

2,13

69) Cap. LXII Livia la Tacitu, Livilla la

Suetoniu sor'a lui G-ermanicu, soci'a lui Drusu.
70) Gazd'a, la care sediuse in Rodu.
71) Candu aerie Suetoniu.
72) Conferka Cap. LIV. Tiberiu.
73) Intre Seianu si Livilla.
74) Cap. LXIII. Se-temea, ca, nu curnva nescine
interitatu si imbarbatatu prin vreo proorocia, sa faca
vr'unu atentatu asupra'i.
73) Sorti erau nisce semne antice scripturistice

increstate pre batisi6re de lemnu, ce le tragea unu

copilu, si din care apoi se-plasmuii o proorocia. Italia
era acoperita de atari oracule, intre care celu dela
Preneste era forte renumitu.

76) Cap. LXV. Era una cn elu in Caprea.

77) Afara de Tiberiu si Seianu mai erau doui
consuli, disi consules suffecti, cari intrau in functiune in Juliu, candu cei ordinari isi depuneau demnitatea.

78) Ca anticii cunosceau telegrafarea prin fade

si focuri din munte in munte , prob6za tragedi'a lui
Es chilu

Agamemnone."

79) Asia se-numia un'a din celea doesprediece

vile, ce le facuse in insul'a Caprei si le numise dupre
numele celoru XII. diei maiorum gentrum.
80) Cap. LXVII. ConferOza in privinti'a acsea
si pe Tacit. Lib. IV. 6. Unu inceputu de scris6re
acest'a relativa la unu Cotta socin de placeri a lui
Tiberiu, si cadiutu si densulu in acusare.
8I) Contrastulu intre caracterulu lui Tiberiu din
ultim'a diumatate a principatului seu si intro purtarea
cea nemputabile din prim'a diumatate este atatu de
batatOria la ochi, a nu p6te fi mirare, ca s'au aflatu
din contimpuranii lui barbati, chiaru de cei luminati,
*

16*

www.dacoromanica.ro

244

earl in acsta teribile schimbare a lui vedu unu ce

demonicu, unu ce fatalu. Si Suetoniu crede asia.
89) Cap. LXIX. Fatu, s6rte, destinu, predestinu.
83) Cap. LXXT. Imperatesci, apr6pe de care
Augustu facuse laculu pentru a se-representa bataii'a
navala, de unde si numele grecescu: naumachia.
84) Cap. LXX.11. Ch adeca : Ci6re multe invingu
si pe porcu.
85) Cap. LXXIII. Inelulu de sigilatu.
86) Locu apr6pe de Siracuse.
87) Adeca statu'a su Apoline.

88) LXXV. Phone Casiu din contra dice : ch

s'au liberatu pana la unulu, carele insusi 'si a facutu
m6rtea.

89) Nu afill la nice unu comentatoru esplicarea

acestei glume vlogare. Sa fia ch Tiberiu nu (la spectacle si nu le frecuenti , si asia sa fi daritu a lu
ved6 celu pucinu mortu pre scena? . .

www.dacoromanica.ro

Caiu Cesare Caligula.

I.
Germauicu, tatalu lui Caiu Cesaru, fiiulu lui Drusu
si alu Antoniei juniori, adoptatu de unchiu-so paternu
Tiberiu , se-facil cestoru on cinci ani mai inainte de

etatea determinata prin legi,1) si dupa cestura indata

si consulu.2) Tramisu la ostirea din Germanra, dupace s'a facutu cunoscuta mortea lui Augustu, eln aduse
la ascultare cu atat'a loialitate cu cata constantia pe
tOte legiunile, cari se-improtiviau cu cea mai mare

cerbicia a recunOsce pe Tiberiu de succethe a lui

si i oferiau densului suprem'a putere a

Augustu ,

Statului. Nu multu dupa acst'a batandu pe inimicu,

se-invrednicl de triumfu. Facutu apoi pentru adou'a
ora Consulu, inainte de a intra, in functiune , fa tramisu fara voiia sa, ci-sa impace Orientulu undo, dupace a vincitu pe regele Armeniei si a prefacutu in provincia romana Capadocia, murl in Antiochi'a in urm'a
unui morbu indelungatu in etate de treidieci si patru
de ani. E suspiciune, eh n'a muritu m6rte naturala,
ci casiunata prin veninu. Caci, pe langa petele cele
venete , ce i acopereau totu corpulu si spum'a, ce i
curgea pe gura, dupace s'a arsu, inim'a i se-gasi intrOga printre 6sa; despre a careia natura se-crede,3)
eh, dOca e strabatuta de veninu, nu o prinde foculu.
U.

Elu perl , dupre opiniunea generala, ca victima

a perfidiei lui Tiberiu , carele se-servl la ac6st'a de
uneltirile si intrigele lui Cn. Pisone. Acestu Pisone,

www.dacoromanica.ro

246

denumitu pe atunci gubernatoru alu Sirici , o spunea

pe facia , ch. lui i cauta sa aiba de inimicu , au pe
tata, au pe fiiu, si super b. preste t6ta mesura pe Germanicu morbosu cu vorbele si faptele cele mai vata-

pentru acst'a intorsu la Rom'a pe aci era

sa fia ruptu in bucati de poporu ; era de Senatu fix
mat6rie :

condemnatu la meorte.4)

Di.
Este constatatu, ch. Germanicu eth ornatu cu tote
virtutile corpului si ale inimei intr'unu gradu cum n'a
mai fostu altu cineva. Eth bine facutu, virtosu de trupu;

avea unu geniu eminentu in elocenti'a si literatur'a

latina si grecOsca , o amabilitate rara , o purtare fara
pereche in a capata, amOrea si favOrea Omeniloru. Numai picibrele cam suptiri nu corespundeau la cealalta

frumsetia a corpului lui; ci si acestea cu incetulu capatara plinitate si rotundime prin calaritulu celu facea
pe tka diu'a dupa mancare. Demulteori a taiiatu pe

inimicu in lupta de doi deapr6pe. Pledi cause si

dupace a tienutu triumfu, si intre celelalte monumente
ale studialoru sale lash, si comedic grecesci. Acasa

ca-si in strainatate purtarea lui eth republicana ; in

cetatile libere si aliate intth fara a fi insocitu de lictori.
Pe unde (la peste mormente de ale barbatiloru eeloru
mari, aducea sacrificiu la Manii loru. Voiindu sa adune
intr'unu singuru mormentu vechile si respanditele re-

masitie ale celoru ueisi in desastrulu lui Varu , RI

cehi antku, care a inceputu ale culege si ale aduna
cu man'a sa. Chiaru si catra defaimatorii sei , ori
eine erau ei si ori care sa fi fostu motivele urei loru,
fa atku de blandu si fara reutate , incku nice purtares lui Pisone , de-si acest'a i casase bite dispusatiunile lui relative la administrarea proviuciei si la

www.dacoromanica.ro

247

(hsciplin'a legiuniloru, nu o puse la inima pana candu

nu se-incredintiase, at acel'a ambla dupa densulu cu
veninuri si cu fermecat6rie,5) si nice atunci nu merse
mai departe, dedtu, dupa datin'a stramosiesca, sa taia

t6te relatiunile de amicitia cu elu , si sa lasa la ai

sei grigea de vendeta, candu i ar veni verunu reu.

N.
Pentru aceste virtuti eminenti isi culese elu fructele cele mai frum6se dela ai sei, cari atat'a ilu iubiau
si lu stimau , incitu Augustu , a-sa tam pe ceilalti
consangenii ai sei, eta-hi la indoire multu timpu , eh
6re n'ar fi bine sa lu lasa pe densulu de succesoru,
pana ce infine facA pe Tiberiu a'si lu adoptd de fiiu I.
ra la poporu std, in at/ea fav6re , eh, dupre cum
scriu multi, de citteori venia seu plecd din veruuu locu,

viati'a i veni mai multu deodata in periclu prin multimea celoru ce lu intimpinau su aceloru ce lu asotiau.

Candu s'a rentorsu din Germani'a, dupa apasarea revoltei militari, i essira spre intimpinare tete cohortile
pretoriane, de-si ordinatiunea sund, cf-sa esse numai
doue; era poporulu romanu, fara destinctiune de sessu,
de etate si de rangu , i se-respandl inainte pe cale
pana la a douadiecea pOtra miliaria dela Rom'a.
V.

Dar opiniunea publica s'a espresu intr'unu modu

multu mai eclatantu la si dupa mOrtea lui. In diu'a
in care a muritu templele se-batura cu petre, altarele
dieiloru se-resturnara, unii aruncara pe dieii domestici
afara din casa , si altii 'si espusera copii ce li s'au
nascutu de socii in acea di. Ce e si mai multu, spunu,
ck insusi poporale barbare, care erau imamate in res-

www.dacoromanica.ro

248

belu ski intre sine su eu noi, depuindu armele, facura armestitiu ct intr'o di de doriu domesticu universalu. Au fostu si regi mai mici, cari intru semnu
de Ole isi rasera barb'a, era sociele loru 'si taiiara
din perulu capului.6) Si insusi Regele regilore) seabtieml dela venataria si dela prandirea cu marii sei,
ceeaee la Parti atat'a semnza, catu la noi inchiderea
tribunaleloru si a spectacleloru.
VL

In Rom'a poporatiunea, candu la prim'a faima

despre morbulu lui ca desceptata de tunetu ascepta
in adunca intristare sciri ulteriori, si candu tardin in
npte infine se-lati vorb'a, fara sa se-scie de unde,
ch s'a insanatosiatu, toti din tote partile dedera navala eu lumini si cu victime Ia Capitoliu, si, in diorulu de a'si pea manifest& fara intardiare la diei multiemit'a pentru reconvalescentra Iui, p'aci era sa sparga
portile templului. Tiberiu a trasaritu din somnu la

vOcea de bucuria a romaniloru, earl se-felicitau si

cantau din tOte laturele:
Mantuire tie , Romo , manttrire tie , patrio , mantuitu
s'au Germanicu.

Dar candu totusi se-adeveri infine , ch elu n'a

scapatu de sartea fatala, nice mangaeri, nice edise nu
putura pune stavila la versarea doliului publicu, care
nu inceta nice in cursulu serbatoriloru lui Decembre.6)
La glorra reposatului si la parerea de ren a poporului
a mai adausu si tororismulu ce a urmatu indata dupa
stingerea lui. Caci opiniunea publica 6ra justa candu
dicea, eh respectulu si temerea, ce Germanicu insufla

lui Tiberiu, mai tienea in francs tirani'a despotului,

care apoi n'a intardiatu a erumpe.

www.dacoromanica.ro

249

WI:
A tienutu pe Agrippin'a , fiira lui M. Agrippa

si a Juliei, dela care a avutu noue copii, din cari

doui fura rapiti de mrte enca ca. baiati, era alu trei-

lea, candu intra in etate de copilu, unu baiatu fiumosu ca unu amorelu, alu caruia portretu sub figur'a
lui Cupidone Livi'a ilu dedicase in templulu Venerii
Capitoline , pe candu Augustu o copia dupre acel'a
asiediatu in camar'a de dormitu, ilu Santa decateori
intl.& Ceilalti supravecuira tata-so : trei fete Agrip-

pina, Drusilla si Livilla, nascute un'a dupa alt'a in

cursu necontenitu de trei ani, si atfiti'a fetiori : Nerone,

Drusu si Caiu Cesaru. Pe Nerone si Drusu senatuln

i a dechiaratu inimici publici in urm'a acusarii facute
de Tiberiu.
VIM
Caiu Cesaru s'a nascutu in ajunulu primei lui
Septemvre sub consulatulu tata-so si alu lui C. Fonteiu Capitone. Nu se-pte defige unde s'a nascutu,
din causa c scriitorii difereza intre sine in datele
asupr'a locului de nascere. Cn. Lentulu Getulicu eerie,
c s'ar fi nascutu in Tiburu. Pliniu Secundu dice,

eh la Treveri in burgulu Ambitinu din sus de Confluenti,9) aducendu de argumentu, ck s'arata acolo
allure cu inscriptiunea: Ob puerperium Agrippin a e.'0) Nisce versuri, ce incepura a cercula indata
dupa suirea lui pre tronu, flu demustra nascutu in
iernatecu la legiuni:
Nascutu in tabera, nutritu la tata-so intro arme.
Acest'a era unu semnu, c a fostu destinatu la principatu.*)

En in actele diurnale flu aflu nascutu in Antiu. Pe

Getulicu flu deminte Pliniu, dicendu, ck acel'a a min-

www.dacoromanica.ro

250

titu din lingusiere, pentru cti la marirea' principelui

iubitoriu de lauda sa mai adauge ceva si dela o cetate
consacrata lui Ercule, si acsta mintiuna puta a o
face cu atatu mai cutezatoru, cu catu mai inainte cu
unu anu inadeveru i se-nascuse lui Germanicu in Tiburu unu copilu numitu si acest'a Caiu Cesaru, despre
a carui frumsetie placuta si mrte prematura vorbiramu
mai sus. In contr'a opiniunii lui Pliniu sta cronologi'a.

Caci toti cati au scrisu despre domni'a lui Augustu

se-unescu a dice, eh Germanicu in urm'a plinirii consulatului seu fh tramisu in Galia dupa nascerea lui
Caiu. Inscriptiunea altariului nu pte cu nimic'a confirma opiniunea lui Pliniu; caci Agrippina a facutu
doue fete in acea parte de locu, si vorb'a puerperium se-usita pentru orce facere fara vero destinctiune

de sessu; fiinduca romanii cei antici diceau pueras

in locu de puellas, precum si puellos in locu de

pueros.11) Catra acestea noi avemu o epistola dela
Augustu, scrisa cu pucine dile inainte de mrtea sa,
catra nepta sa Agrippina, care vorbesce de acestu
Caiu (caci altu copilu cu numele Caiu nu mai era in
viatia pe atunci) asia: Ieri m'am intielesu cu

Talariu si cu Ase lin, ca, la 17. Main, dca voru

vr dieii, sa duca (la tabera) pe copilulu Caiu.
Pe langa acestea mai tramitu en elu din servii
mei si pe unu medicu, pe care, scrisei lui Ger-

manicu, ca, de va vr, sa lu retiena la sine.

Fii sanatsa, Agrippina mea, si vedi sa ajungi

sanatsa la Germanicu teu." De undo se-vede
chiarn, credu io, eh Caiu nu s'a pututu nasce inteunu

ken, uncle lu tramitu din Roma, candu era aprpe

de doui ani. Prin acst'a totudeodata se-taia puterea

si la versurile mentiunate, cu atatu mai usioru, ca

ele sunt anonime. Trebue dar sa ne tienemu de ce

www.dacoromanica.ro

251

ne a mai remasu, de autoritatea instrumentului publicu, rnai alesu pentru ch Caiu a preferitu Antiu la
tote celelalte localitati si resedintie, si l'a iubitu ca,
pe loculu nascerii sale; se-vorbsce si ch, urindui se
de Roma, Hu batea capulu cit-sa stramute acolo Scaunulu imperatiei.

IX.
Conumele de Caligul'a 'si lu trasse printr'o gluma
de tabera, fiinduca se-creseea intre militari imbracatu
ea unu simplu soldatu. Catra acstea in urm'a traiului lui la unu locu en militarii, in cata amOre si faWore st elu la densii, s'a vediutu mai alesu atunci,
candu dupa mOrtea lui Augustu, nisce legiuni revoltate si infuriate fare aduse la ascultare prin presenti'a
sa. Adeca ele nu se-liniscira dechtu numai candu
vediura, eh pentru periculu Caiu eu mama sa Agri,ppina era sa fia departati din tabera si dati supt apararea celei mai vecine cetati"). Atunci apucandui
parerea de reu, dupace au prinsu si retienutu earulu
en laerime in ()chi, se-rugara de Germanieu sa nu li
se-faca acOsta rusine.
X.

A insocitu pe tata-so si in speditiunea Siriaca.

Deacolo intorsu acasa siedi mai antftiu la mama sa,

apoi dupa ce acst'a fh essilata, mase la strabun'a

sa Livia Augusta, careia, de-si nu era enca de 17
ani, la inmorimentare i tienh din tribuna panegirieulu. Dupa aceea veni la bun'a sa Antonia, si de
aci, candu era. de douedieci de ani, fh chiamatu la
Caprea de Tiberiu; undo intr'una si aceeasi di imbrach tog'a barbatsca si 'si rase barb'a pentru prim'a
data") fara nice o ceremonia serbatorsca, cum se-

www.dacoromanica.ro

252

facuse candu cu dechiararea de maioreani a fratiloru

sei. Desi aci (in Caprea) prin dmeni pusi f cercatu
prin totu felulu de alesiuiri, c-sa se-planga, nu sase

nice macaru o vorba de nemultiemire, si memorra

despre peirea, casiunata familiei sale, se-parea a fi
strsa din inim'a lui, cd-si candu nu s'ar fi facutu
nimului nemic'a.") Ceeace ayea a suferi insusi le
trecea cu o prefacere necrediuta, si se-purtd catra
mosiu-so si catra cei ce un incungiurau cu atitt'a
supunere, incatu nu fara cuventu s'a disu: CIL nice

odata servu mai bunu nu s'a vediutu, nice

domnu mai reu."

XI.
Cu tote acestea elu enca depeatunci nu'si putea
infrand, inclinarea la tirania si la o viatia desfrenata
pana acolo, ci erit celu mai zelosu spectatoru alu
tortureloru si esecutiunilorn celoru condemnati la mOrte,
si c, stravestitu en palm prepusu si in vestmentu

lungu, amb16, noptile pela loeuri rele si prostituite,

si hid parte cu cea mai mare diligintia la dantiuri

si cantece scenice. Ceeace Tiberiu cu atAtu i o tra-

cea cu vederea mai bucurosu, cu Can spud, ch in

modulu acest'a i se va mai imblandi caracterulu celu
ferosu.'5) Caci betranulu profundu petrunditoriu asia
ilu cunoscuse de bine, eh mai de multeori predise;

Ch. Caiu viaza spre peirea sa si a tuturoru,"

si c elu cresce o scorpia pentru poporulu

romanu, si unu Faetone pentru lume."

XII.
Nu pr6 multu dupa acOst'a duse acasa de socia

pe Junia Claudia, fOt'a lui M. Silanu, barbatu de

familia din celea mai nobili. Denumitu apol Auguru

www.dacoromanica.ro

253

in loculu frate-so Drusu, inainte de a se-instala in

acsta functiune, fh inaltiatu indata la Pontificatu

intru semnu eclatantu de pietate sl de buna

purtare."6) Caci Tiberiu, vediendu curtea sa desrta si lipsita de alte colane,") Seianu trecea acum
de inimicu alu statului si fh peste pucinu datu preste
capu, apropih de sine incetu cu incetu pe nepotu-so
pana la sperantia de a i urma pre scaunulu imperatiei. Caiu spre a se-intari si mai multu in acsea,
dupa ce a perdutu pe Junia, ce murise din facere,
induplech la adulteriu'8) pe Ennia Nevia, muierea
lui Macrone, ce peatunci era, prefectulu cohortioru
pretoriane,16) promitiendu i eh o va lu in maritisiu,
dca va ajunge la principatu, la ceeace s'a legatu si
prin juramentu si printr'unu scrisu chirografu. Prin
acst'a insinuitu lui Macrone a atacatu cu veninu pe
Tiberiu, cum scriu unii,") a detrasu betranului, care
mai suflffit anca, inelulu, si, caci retienendulu da, ba-

nuiala ea nu e mortu, a pusu sa arunce perini presto

densulu, strangendulu de gfitu cu man'a sa. Pe unu
iertatu, ce scosese unu tiepetu la vederea acestei crudimi, ilu bath pelocu pre cruce. Acst'a cu atatu
se-pare mai adeverata cu catu, dupre spusele-unor'a,
elu ar fi marturisitu mai tfirdiu, ch desi n'a comisu
paricidu, dar l'a precugetatu cehi pucinu candva. Caci
decateori venia, vorb'a despre pietatea sa, se-laud:

eh, spre a resbuna uciderea mamei si a frati-

loru sei, sa fi strabatutu cu unu pumnaru

pana in camer'a de durmitu a lui Tiberiu, si

eh apoi, cuprinsu de mila, sa fi aruncatu ferulu, retragendu-se, fara ctt acela, desi simtise, sa fi cutezatu a face vreo cercetare sea
a lu pedepsi.

www.dacoromanica.ro

264

XIII.
Astfelu cu suirea lui pre scaunulu imperatiei seimplinira dorintiele nunumai ale poporului romanu,
ci, ci-sa dicu asia, ale genului omenescu. Elu era
principele dorintieloru pentru partea cea mai mare a
provincialistiloru si pentru soldati, earl ilu cunosceau
cei mai multi anca de copilu mkt', totu asia si pentru
t6ta plebea din Roma, ce 'si aducea aminte de Germanicu, tata-lui, si plangea sartea familei lui aprape
de a fi stinsa. De aceea, cum a plecatu din Misena,

desi era imbracatu in vestminte de doriu si venia

dupa carulu funebru a lui Tiberiu, totusi citu a tienutu calea a tracutu numai printre altare victime si
luminari aprinse, ineungiuratu de o multime farte d6sa

de intimpinatori plini de bucuria, ce i faceau totu

felulu de fericitari, numindu lu: stem", puisiorulu,

mititelulu si baietielulu loru.

XIV.

Dupace a intratu in Roma, indata cu voii'a senatului si a multimii ce intrase cu puterea in curia,
si in contea voiiei lui Tiberiu, care prin testamentu
i dedese de coeredietoriu pe celaltu nepotu alu seu,")

enca minoreanu, i s'a lasatu lui singuru dreptulu si

arbitriulu preste Statulu romanu. Bucuri'a publica era,
atatu de mare, ca, cum spunu, in mai pucinu de trei
luni nemediatu urmat6rie s'ar fi sacrificatu preste o
suta siessedieci de mii de victime. La chteva dile
dupa acsea, candu se-duse la insulele cele mai aprape
ale Campaniei, se-facura voturi publice pentru fericit'a
lui intarcere acasa: astfelu folosinduse si de cea mai
mica ocasiune spre a'si manifesta interesulu si grigea
pentru sanatatea lui. Si, candu dinprotiva se-betegi,
poporulu petracA n6ptea in giurulu palatului lui; au

www.dacoromanica.ro

255

fostu unii earl se-promisera a se-bate cu arme pentrn

insanatosiarea lui ; altii rasi depusera votu publicu,
-cit 'si dau viati'a pentru scaparea vietiei lui.22) La

acsta amre fara margini ale cetatianiloru se mai

adaugea si o simpatie memorabile a strainiloru. Arta-

banu , regele Partiloru p. e. care catra Tiberiu ctttu

a traitu n'avil decku ura si dispretiu, i oferi de sine
amiciti'a sa ; avli o intilnire cu legatii consulari ai
Imperatului si venl preste Eufratu, pentru cA-sa aduca
omagiulu la vulturii romani si la insemnele romane precum si la icnele Cesariloru.
XV.
Mai aprindea amrea dmeniloru si insusi nisuindu

in totu modulu a se-face popularu. Dupace a tienutu

intre lacrime panegiriculu publicu la inmormentarea lui
Tiberiu si 'i facit onrea din urma cu pompa mare, plea
indata la insulele Pandateria si Pontia , cti-sa aduca

cenusi'a mamei si a fratiloru Bei, pe unu timpu turburatu, cLi cu atAtu sa bata mai tare la WA pietatea
sa. S'a proprik cu respectu de mormente si adunk cu
manele sale remasitiele loru in canele funebri. Cu
asemine pompa le strapurth la Osti'a pe o naue bireme
in acareia pupa falfaid, stindardulu ducalu , si de aci

le duse pe Tibru in sus la Roma, unde prin doui din

cei mai straluciti membri ai ordinului calarescu diu'a
pela mdi , candu ert mai frecuentata , asiediate pre
doue table, le depuse in Mausoleu.23) Institui in onrea
loru serbatori religidse anuali publice; mamei sale pe

deasupr'a si jocuri circense, si caru, in care icn'a ei

sa se-porte in procesiune intre ale celorulalti diei.
ra intru memori'a tata-so numi lun'a Septembre :
Ger m ani cu. Dupa acOst'a onorit pe bun'a sa Antonia printr'unu singuru decretu alu Senatului cu tOte

www.dacoromanica.ro

-- 256
ondrele eke s'au fostu datu strabunei sale Livia Augusta. Pe unchiu-so Claudia, cavaleru romanu pe
acelu timpu, 'si lu luh de colega la Consulatu. Pefrate-so Tiberiu ilu adopth in diu'a in care imbracase

tog'a virile si lu numi Principe le Junetiei. Inctita

pentru surorile sale a propusu, c la tete juramentele

sa se-adauge formul'a: Nice pe mine nice pe

copii mei nu 'ii voiiu iubi mai multu, decfttu
voiu iubi pe Caiu si pe surorile lui;" era in reporturile Consuliloru: ,,Binecuventare si fericire

lui Caiu si suroriloru lui."

Cu aceeasi popula-

ritate restitul pela ale sale pe condemnati si pe essilati si publich amnestia pentru tete crimele cite s'ar
mai fi pututu aft in restantia din dilele tracute. Actele
relative la procesulu mamei si a fratioru sei, pentru
cO. nice denuntiatoriloru nice marturiloru sa nu le mai
remana nice o umbra de temere, dupace a luatu dieii

de marturi, ch nice nu le a cititu, nice nu s'a atinsu

ele, le aduse in foru si le arse. Memorialulu, ce i
se-presentase cu privintia la securitatea vietiei sale,
nu In primi, dicendu: ,,Ch elu n'a facutu nemic'a,

pentru ce i ar pute voii cineva reu," si adause:

Ch pentru denuntiatori elu n'are urechi."
XVI.

Pe sprintri, acei soci de placeri nenaturali ai lui

Tiberiu, i essilh din Roma, dupace abea fh induplecatu

a nu i innec in mare. Scripture le lui Titu Labienu,

a lui Cordu Cremutiu si a lui Cassiu Severu, decre-

tate la nimicire de Senatu, le lash a essl Orasi la

lumina, a fi in manile dmenilorn si a se-citi: fiindu

decelu mai mare interesu insusi pentru sine,

ch. verce fapta sa treca la posteritate." Soco-

telile imperatiei, usitate a se-di de Augustu, lasate

www.dacoromanica.ro

257

anse in iutare de Tiberiu, le publicit rasi. Magistratiloru le a concesu jurisdictiunea libera si iudependente
de apelare la pers6n'a sa. Cavaleriloru romani le tiemi
o mustra aspra si cercuspecta, fara anse a trece preste

luandu calulu la vederea hunii la toti cfiti

se-aflau intinati de vreo culpa sea acoperiti de vreo
rusine; era pe altii mai pucinu rei se-multiemi a nu
i striga pe nume in apelu. Spre a mai usiuri lucrulu
mesura ,

juclecatoriloru, la cele patru decurie eesistinti deja mai

adause si pe a cincea. Se-incerch asemine, restituindu
vechile comitia, a red6, poporului dreptulu de sufragiu.

Legatele, lasate de Tiberiu prin testamentu, desi sedesfiintiase , precum si cele lasate de Julia Augusta

facute in testamentulu seu, anulatu de Tiberiu, le

plati cu buna credintia si fara nice o cicana. Relash
Italiei impositulu de diumatate pro centu dela licitatiuni.

Desdaunit pe multi cetatiani ruinati prin focu, era la

aceia caror'a le restitul regatele le adause si fructulu
vamioru si alte venite culese in acestu intremediu,
cum p. e. lui Antiochu din Comagene o suta de miHone de sestertie, ce se-confiscasera pentru Statu. Si
pentru ci-sa para ci amicu si incuragetoriu de tOta
fapt'a nobila, darul unei femeie iertate optudieci de
mil de sestertie, pentruch suferl cele mai grele torture , fara cd-sa depuna macaru o vorba in contr'a
patronu-so, acusatu de o crima. Dreptu recunoscintia
pentru atAtea lucruri intro alte on6ri i se-decretit unu
chipu de auru,24) pe care colegiale preotioru, asocite
de senatori si de fetiori si fete nobili, cantandu carmina , in care se-landau virtutile lui, trebui6, in toti
ani, la di determinata, sa lu perte in Capitoliu. Totudeodata se-decretb.: cti diu'a, in care a inceputa domni'a lui, sa se-numesca P ar ilia , intru argumentu,
ch in acea di Roma se-fundit pentru adou'a data.25)
17

www.dacoromanica.ro

268 -XVII.

Consulu a fostu de patruori: antaia dra dela

prim'a lui Iuniu in cursu de doue luni; adou'a bra
in cursu de treidieci de dile dela prim'a lui Ianuariu;
atrei'a 6ra pana la treisprediece lanuarin; apatr'a 6ra
pana la a sieptea acesteiasi luni. Din tote consulatele
acestea doua urmara nemediatu unuln dupa altulu; pe
alu treilea l'a inceputu singuru in Lugdunu nu, cum
li se pare unor'a din mandria seu din negrigintia, ci
pentruck in lipsirea sa dela Roma nu putea sci, c
coleg'a seu murise in prim'a Ianuariu. Bani imparti
poporului de doue ori, totudeun'a ciite trei sute de
sestertii de persOna; totu de atatea ori dede si mesa
fOrte copiOsa la senatori si la cavaleri, precum si la
femeie si la copii si a unor'a si a altor'a. La adou'a
pe deasupr'a imparti barbatiloru vestmente de gala;
era femeioru si copiioru fasie de colOre purpuria.
Si, pentruca bucuri'a publica sa se-prelungesca pentru
totudeun'a, la Saturnalia mai adause o di, pe care o

numl diu'a junetiei.

XVIII.
Lupte gladiatoresci dede mai multe parte in amfi-

teatrulu Taurului, parte iu S epta,56) intro care

totudeun'a insiera, si cote de pumnatori de cei mai

alesi dintre africani si campaniani. Cu tOte acestea

n'a presidatu totudaun'a in pers6na acestea representatiuni; ci nneori le a incrediutu seu la persOne magistratuali sett la cineva din amicii sei. Representatiuni scenice enca dede si dese si de mai multe specie,
si in diverse locuri, uneori pe nOpte, candu apoi tOta
Roma era iluminata cu luminari aprinse. Respandi
intre poporu daruri de diferite specie,57) si tramise

pela fiacare cetatianu eke unu panariu cu de ale

www.dacoromanica.ro

259

mancarii. La acesta impartire de mancare tramise si

portiunea sa la unu cavaleru romanu, care 'i siedea
facia si pe care lu vediuse ck mananca cam cu pofta
si cu bucuria ; era unui senatoru din aceeasi causa,
o scrisere prin care ilu denumesce proton. estraordinariu. Dede asemine si jocuri circense, care durara
de demanetia pana ser'a , si, cd intre acte, candu o
venateria asupr'a fereloru de Africa, candu eursuri
Troianice. La unele din acestea , la cele pomp6se,
asternea Cerculu eu cinabaru si cu borace, si nu lase,
decatu pe cei de rangu senatorescu a se-intrece cu
earale. Elu dede de aceste jocuri chiaru si pe neasceptate, cum s'a intemplatu, la poftirea unoru cetatiani, ce i se-adresesera din menianele28) vecine , pe
candu elu tocma essamina din cas'a G-elotiana nouale
aparate ale (Jercului.
XIX.

Afara de acestea a plasmuitu elu um' felu de

spectaclu nou si ne mai auditu. A impreunatu adeca

printr'o punte spatiulu, ce e mai de 3600 de pasi,

ce desparte cetatea Baiae de Mola Puteolana. Spre
acestu scopu se-contrasera din t6te partile nauile de

transportu, se-infipsera prin ancore intr'unu sieru duplu,

si apoi se-fac preste ele o sosea de pamentu drepta

dupre form'a calii Apiane. Pre acesta punte s'a preamblatu elu inc6ci si incolo done dile dearinduln. In
diva dintai pre unu cain ornatu eu falere,28) cu ennima de stejaru pe capn, cu lulu scutu de pele spaniolescu, cu sabia si cu clamida de auru. _gra adou'a
di in costumu de cociariu intr'o bilega trasa de doui
telegari faimosi, ducendu inaintea sa pe tenerulu Dariu

ce era, datu de Parti ea obstaticu, urmatu de o trnpa

de pretoriani si de o ceta de amici in carutie anglice.")
17*

www.dacoromanica.ro

260
Sciu, ch. cei mai multi ati crediutu, eh Caiu ar
fi inventatu o aseminea punte pentru cti-sa imiteze
pe Xerxe, care spre mirarea dmeniloru batuse tutu
podu presto Elespontu, care e multu mai angustu;
altii, eh elu ar fi cugetatu, cti-sa spaimenteze prin
faim'a unui asemine lucru giganticu pe Britani si pe
Germani, pe cari i amenintitt cu resboiu. Eu anse in
copilarra mea am auditu adeseori pe mosiulu meu
istorisindu, c adeverat'a causa a acestui lucru, des-

coperita lui de curtisanii intimi ai lui Cain, fii acest'a:

Caligula construi acesta punte, pentrucit astrologuht
Trasillu ar fi asecuratu pe Tiberiu, candu acest'a ingrigitu despre unu succesore se-vedea cam inclinatu a

denumi pe adeveratulu sen nepotu*), dicendu: ch

Caiu atunci se va face Imperatu, candu va

trace sinulu marii dela Baie trasu in earn de
ctiii."
XX.

A datn du spectacule si afara din Italia in, calatoriele sale: la Siracuse in Sicilia jocuri ateniane")
ale lui Bacu, si la Lugdunu32) in Galls, jocuri mestecate, intre care era, si de intrecere in elocentra
romana si grecesca, in care lupte, se-dice, ch. vincitii
eran constrinsi a (1 vincitoriloru premia si a le compune laude; era cei ce 'si faceau pensele mai reu capatau ordinatiune a sterge ce an scrisu cu spongi'a sett

cu limb'a, dem cumva nu prefirau a fi batuti en alum sea a fi dati afundu in Hula celu mai deaprpe.
XXI.
Edificiele publics ineepute de Tiberiu, curn :. tem-

plulu lui .Augustu si teatrulu lui Pompein, le fini.

Dela sine incepA apaductulu dela Tivoli si amfitea-

www.dacoromanica.ro

261

trulu dela Septa: cea antaia din aceste intreprinderi

o aduse la capatain succesorulu sen Claudiu; cea
adua. remase nefinita. In Siracuse refac murii cetatii
si templele dieiloru cadiute de vechime. Facuse planu,

ca-sa repareze resedinti'a lui Policrate din Samu; sa

aduca la finitn templulu lui Apoline Didimeu din
Miletu33); sa fundeze o cetate pre culmea Alpiloru,
si mai antftiu de t6te sa taia istmulu de Corintu, spre
care scopu si tramisese unu primipilariu,34) e sa faca
mesuratOrea necesaria.

XXII.

Pana aci vorbii de unu principe; ce voiiu mai

diece este despre mill monstru. Dupa ce a luatu unu
numeru mare de conume (caci se-numift si Piu, si
fiiulu taberiloru, si rr...t_alu ostiriloru, si celu mai bunn

si celu mai mare Cesaru) audiendu din intemplare

pe regi, cari venisera la Roma sa i aduca omagiu,
eh asupr'a cinei se-e6rta despre nobilitatea familieloru
sale eschiamh grecesce cu Omeru:35)
E numai unn Domnu, numai nnu Rege.
Si p'aci erti sa 'si puna in capu diadema si sa substitne regatulu la gubernulu imperatescu36). Ci, dupa

ce lu facura sa precpa, eh elu sth en marirea mai

presus de principi si de regi, deatunci incepA a 'si
aroga on6re diOsca. Deci dede ordinatiune, cli-sa aduca

la Roma din Grecia tOte statuele de diei, care ajunsera a fi renumite sOu pentru respectulu religiosu sell
pentru esselenti'a artii intre altele si pe a lui Joue
Olimpianu, le luh capetele si puse in loculn lora pe
alu seu. Intinse o parte a palatului seu pana in Fora,

si prefach templulu lui Castoru si a lui Poluce in

sal'a de intrare a resedintiei imperatesci. Se-punea
uneori la medilocu intre acesti doui diei frati si primitt

www.dacoromanica.ro

262

a se-ador'a de inchinatori. Bi inadeveru erau si de aceia

care ilu salutau cu numcle de Joue Latiare.") Isi facn

si unu templu pentru cultulu Divinitatii sale, cu preoti anume si cu victime de cele mai rare. In templu

era o fitatua de auru, pre care o imbraca pre bits,

diu'a cu vestmentulu celu purti ensusi. Cetatianii
cei mai bogati se-intreceau sa cumpere la lieitatiune
din ambitiune antisti'a preotiasca dandu sume de bath
f6rte mari. Victimele erau: flamingo, pauni, cecosi
silbatici, puii de Numidia, meleagride, si fasani, din
cari se-sacrificau pe fiacare di totu alta specia. N6ptea, candu lun'a era plina si lucea in t6ta frumseti'a

sa, o chiami de regula sa vina sa o sarute si sa seculce cu densulu in patu. Diva conversa pe secretu
en Joue Capitormu, acum sioptindu i ceva la ureche,
acum plecandu 'si urechea sa; uneori vorbea eu v6ce
inalta , ba si ca cum s'ar certit; caci s'audi o vorba
ameniatiatria strigandu:
Au me tranteste, au te trantescu38).
Pana ce infine Joue, induplecatu, cum spunea
elu, ilu invith sa locuiasca irnpreuna unindu Palatiulu
cu Capitoliulu printr'o punte trasa presto templulu
divului Augustu, Apoi ca-sa fia si mai aprpe de
Joue puse fundamento la o casa noua chiaru in ari'a
Capitoliului,

XXIII.

Nu vra sa fia nice crediutu nice sa se-aumsca ch, elu e nepotu alu lth Agrippa, earele pentru
densulu se-parea a fi de o origine pr obscura. Se-

mania focu, dem nescine in vero cuventare seu in

versuri flu punea in rindulu ic6neloru Cesariloru. De

alta parte se-laudi mereu, cit mamasa e unu fructu

www.dacoromanica.ro

263

a lu incestului dintre Augustu si fiii'a sa Juli'a. Si,

neindestulatu cu acesta rusine, ce o facea memoriei
lui Augustu, a mai opritu c victoriele dela Actiu si
din Sicilia sa nu se- serbeze c serbatori nationali,
pentru ch, aru fi fostu vatamaterie si fatali poporului
romaim. Numi rasira pe strabima sa Livia August's unu U 1180 in r o Ghia, si ava cutezarea a o

dechiari intr'o epistola tam, senatu, ck e de vitia

prasta, diecendu, ch se-trage dupre mosiu-so maternu

dela unu simplu decurione din Fundi, macarch din

monumentele publice era chiaru, eh acel'a imbracase
magistrature hi Roma. Bunei sale Antonia , care i
ceruse o audientia secreta, i a denegat'o pretindiendu,
ca-sa fia de facia Macrone, prefectulu pretorianiloru.
Prin asfelu de nectiNintie si suparari greti6se I casiunh,

.betranei martea, daniu i totusi, cum credu unii, si

veninu. OH cum va l dupa marte nu i a facutu
nice macaru cea mai Thica onere, si a privitu din
salal de maneare, cum i arde rUgulu. Pe frate so
Tiberiu ilu ucise, pecandu like nu gandea, tramitiendu

fara veste la densulu unu traninu militaru en insarcinarea ci-sa In curatie dintre ei vii. Asemine constrinse pe Socruso Silanu la sinwidere, facendu hi sa
'si taie gatuln cu unu radiatoriu. Acusandu si pe
unulu si pe altulu, pe acest'a, eh n voiitu a i urma
pre o mare cam turburata, din sperantia, ch, la casa
elandu liii Caligula s'ar intempla ceva ist tempestate,
sa p6ta pune elu man'a pe Roma; pe atel'a pentru
eh i a mirositu a antidotu, ce l'ar fi luatu c preservativu ineontr's invinarii temute. Adeverulu era: eh
Silanu nu putea suferi betezirea ce o casiunit marea,
si se-fen i. de neplacrea impreunata cu plutirea; era
'Ct

Tiberiu luase medicamentu incontr'a unei tuse tenace

ce lu super& Ce s'atinge de unchin-so paternu, de

www.dacoromanica.ro

264

Claudiu, pe acest'a l'a conservatu in viatia, numai

pentru eA-sa 'si bata jocu de elu.
XXIV.
Tral cu tdte surorile sale in incestu, si pela mese

solenele punea pe eke una ca-sa sda perinda din

josulu seu, pecandu soci'a sa stA din susu39). N un'a

din ele, pe Drusilla, spunu, c sa o fi cunoseutu

onca decandu ea era, fdta tenera, si elu abea de
sieptesprediece ani; si eh buna sa Antonia, la care
se-ereseea amendoi, sa i fi aflatu in iscestu. Mai
tat diu, dupa ce o marita dupa Luciu Cosiu Longinu,
Caligula o rapl dela acest'a si o tract& ca pe o socia
a sa legiuita. Candu se-betezise u lasase de ereditdria a averii sale si a imperatiei. Dupace a muritn
ea, ordina o incetare generale a tribunaleloru; si
priviA ca criminalu de mdrte pe. oricare ar fi eutezatu

in acestu cursu de timpu a ride, a se-imbai seu

a cinA cu parintii, cu soei'a si en copii sei. Insusi

frantu de durere, fue dii Rom'a ndptea si rapede

si intrit, in Roma en banYa si cu parulu lungu. Si
in tta viatia sa dupa neeea la evenimente importante,
chiaru si candu se-vdresA catra poporu, su catra

ostire nu se-jurA hi alta forma fara numai pe divinitatea Drusillafla Pe celelalte surori nice nu
le a iubitu cu Oka pasiune, nice int le a respectatu,

pentru eh le dA adeseori amieiloru sei spre prostituires

De aceea c atAtu i fa mai usioru, cA in procesulu

lui Emilie Lepidu sa le pdta condemmi c4 pe nisce
adultere i complice la eonjuratiunea urdita incontra'i.

Si nunumai eh a publicatu tdte epistolele autografe

a le loru, ce 'si le procurase prin insialatiune si prin
coruptiune49), ci si dedich lui Marta resbunatoriulu
cele trei sable preparate spre uciderea sa.

www.dacoromanica.ro

265

XXV.

Incistu pentru legaturile matrimoniali a le lui e

greu de a destinge, ca ce fa mai infamu: modulu

cum le tienea, sau cum le desfacea. Astfelu puse sa

i aduca pe Livia Orestilla in diva cununiei ei eu

Pisone, la care ceremonia asistase si densulu; apoi

peste cateva diele o dede pe usia afara, si dupa doui

ani o essilh, pentru cli i se-parea eh in acestu intre-

mediu ar fi fostu avutu de a face cu barbatulu ei

coin dintaiu. Altii acast'a o naraza asia: eh Caligula

fiindu si elu invitatu la mas'a nuptiale, tramise vorba
asupr'a masei lui Pisone care i siedea in facia: Nu

pr imbulzi pe nevst'a mea," si ch indata dupa

ospetiu a dus'o la sine acasa, si infine adou'a di pa-

blich, eh 'si a luatu muiere dupre essemplulu

lui Romulu si alu lui Augustu." Pe Lolia Paulina, maritata dupa C. Memiu, omu de rangu consularu si duce de ostire, audiendu ch bun'a ei a fostu
pe timpu seu cea mai frumasa, o chiamh rapede din
provincia, o desparti de barbatu-so, o marith siesi, si
peste pucine diele o lash, oprind'o de a se mai impreund vreodata cu altu barbatu. Pe Cesonia, care
numai eth nice tenera nice ver o frumasa, catra
acestea mama de trei fete dela altu barbatu, dar care
era de o desfranare si lascivitate perduta, a iubit'o
si mai cu focu si mai cu constantia: incatu imbracata
in clamide, cu coifu in capu si eu .scutu de braciu,
calarindu alaturea lui, o presenta adeseori la ostire,
ara amiciloru sei si in pelea gala. Dupa ce a facutu,
o onoth si cu titlu de socia, dechiaranduse intrun'a

si aeeeasi di si de barbatu alu ei si de tata alu copilei nascuta din ea. 1ra pe copila, numita Julia

Drusilla, purtand'o pela tate templele dieseloru, infine

o depuse in sinulu Minervei si i o recomendh, ca-sa

www.dacoromanica.ro

266

o nutrsea si sa o crsca. Si nimic'a nu lu incredintik atatu eh acsta fta e came si sange din carnea si sangele lui, ci ferositatea ce o avea deja pans
la acelu gradu, eh. 'si implanta unghiele in faci'a si
in ochii copiilorn cari se-jucau un'a en ea.
XXVI.
Ar fi de pucina insemnatate si lueru indiferentu

a mai spune, dupa aceste menunte, si modulu en

care a tractatu elu pe consangenii si pe amicii sei
p. e. pe Ptolomein, fiiulu regelui Juba, pe veru so
(cad si Ptolomeiu era nepotu lui M. Antoniu dela
fira acestuia Selena), si in loculu antaiu pe Macrone
insusi, si pe Ennia, cari i deschisera calea la domnia:
toti, cn t6te legaturile de sange, en tote servitiale ce
i le an faeutu, toti perira m6rte crunta. Facia ea
senatulu enca nu s'a purtatu nice en mai multu respectu, nice cu mai mare blandetia. Suferl elu pe
multi dintre senatorii, cari functionasera in cele mal
inalte magistrature, cd intogati sk i alerge dupa cam
spatiu de mai multe mile, si incinsi cu surtiu de inu

sa i stea candu cina la spate41) eau la pici6re, ett

niece servi; pe altii, pe earl i ucise pe sub mana,
starui totusi a i mai invita la masa, ca-si candu ar
fi enca in viatia, si apoi dupa cateva dile essia cu
mincinn'a, ea an peritu m6rte de buna voila. Scase
din consulatn pe. consuli, pentru eh 'si uitasera a puMica prin edisu diu'a nascerii sale, si asia republic'a
remase trei dile fare dregatori supremi.") Pe Cestom
sen, alu eami'a nume s'amintise intr'o conjuratiune,
ilu bath cu bice, dupaee mai antaiu ilu desbracase,
si vestmentele i le asternuse sub pici6rele soldatiloru,
ea en atatu mai f6rte sa se-tiena in darea loviturelorn.
Pe celelalte plase de 6meni i tracta cu aceeasi trufia

www.dacoromanica.ro

267

si violentia. Superatu de frmetulu, ce lu facea cei

ce se-grabisera de pela mediulu noptii a ocupti locurile

cele gratuite din Cercu, puse sa i scdtia in ciomege

pe toti din Cercu. Douedieci si mai multi de cavaleri
romani , atatea matr6ne si o multiple nenumerata de
pers6ne din poporu perira inabusiti in acsta turburare.
Semenandu discordia intro calarime si plebe impartia

inainte de terminu bilete gratis pentrn spectacule

scenice , cu scopu ca-sa se-p6ta ocupd prin perseme
din clasea cea mai de josu a poporului scaunele cavaleriloru.43) In luptele gladiatoresci punea uneori de
lui josu velurile,44) pe candu ardea mai ferbinte s6rele, oprindu totudeodata ci-sa nu esse nimene afara.
Altedati, dupace delatura aparatulu ordinariu, sc6tea pre
arena fre silbatece mai m6rte, pumnatori cadiuti de
betranetia, gladiatori pegmari,45) parinti de familia cunoscuti, insemnati anse prin vreo neputintia. Ce e si
mai multu cateodata punea lacatu pe magasinela de
bucate si dechiara poporului f6mete.46)

XXVII.
Aca cfiteva liniamente din cele mai principle ale

naturei lui celei fer6se. Fiindu odata carnea de vita

trebuinci6sa la ingrasiarea fereloru silbatice, preparate
pentru unu spectaculu, mai scumpa, ordinh sa se-arunce

in gur'a loru din crinainalii tienuti prinsi; si candu

tracA in revisiune de arindulu prins6riele, fara sa seuite macam la vreo tabla,47) pe care era, notate caus'a

tienerii in prins6ria, i tramise la fre pe toti dela

chialu pana la chialu,48) din mediloculu porticului de
undo sta. Pe barbatulu , care depusese votu a se-

lupti ca gladiatoru pentru scaparea lui din morbulu

celu greu45) ilu constrinse a'si implini promisiunea.
Insusi privi la lupta , si abea dupace essl vincitoriu

www.dacoromanica.ro

268

si dupa multe rugaciuni ilu lash sa esse din arena.

Pe altulu , care pentru aceeasi causa depusese votu,
ch elu voiiesce sa m6ra , dca se va insanatosilt Im-

peratulu, si care acum intardid a lu implinl, dupace

l'au ornatu en cununa de victime si Cu fasie, ilu dede
pe mana lrnei cete de copii en Item ordinatiune, csa In preamble pre strata strigandu'i mereu: implinesceti votulu, pana Ce infine s'arunch din eulmea
Tarpeiana. Pe multi barbati de distinctiune i a stigmatizatu mai anthiu cu &ruin infamiei, apoi i a condo-

mnatu la mine, la facerea drumuriloru, sett le fre

silbatice, su i inchidea ca-si pe fere in colivia, unde
li cautti sa amble pe mani si pe pici6re , su i taid
pe medilocu en ferestraulu. Si aceste condemnari nu
le facea totudaun'a pentru nescareva crime maxi; ei
numai pentru ck peote au vorbitu reu despre speetaculele date de densulu, su. pentru eh n'au juratu nice
odata pre Geniulu lui. Pe parinti i eonstringea sa
stea de facia la essecutiunea fiiloru sei. Unuia din
parinti, escusanduse ch nu p6te veni fiindu betgu,
i a tramisu lectic'a sa; pe altulu, indata dupa essecutiunea la m6rte a fiiin-so, l'a dusu la sine la masa,
si prin totu felulu de glume ilu facil sa ridia. Pe
unu inspectoru paste jocurile gladiatoresci si venatoresei ilu batil cu lantiuri inaintea fecei sale mai multe
dile de arindulu si nu lu omorl mai inainte decfitu
numai dupace n'a mai pututu suferi putrea creriloru
lui, cari tracusera in putrediciune. Pe nun poetu,
autoru de o Atelana, ilu arse in mediulu arenei din
Amfiteattu pentrn nun versu cuprindiatorin de o gluma
ecuivoea.

Pe unu cavaleru romanu l'a aruncatu la

fre, pentru eh a disu, eh elu e nevinovatu, l'a adusu

inainte, i a scosu limb'a si rasi la tramisu inapoi la
Are in arena.

www.dacoromanica.ro

269

XXVIII.
Odata a intrebatu pe unu cetatianu, rechiamatu
dinteunu lungu essiliu, ca ce se-obicinuhi a face in
essiliu; acest'a, cti-sa lu lingusisca, i respunse Am

rugatu neincetatu pe diei, ca,, cum s'a si in-

templatu, sa m6ra Tiberiu, si sa te faci tu

Imperatu," si, fiindu a 'si inchipuise, eh aceia, pe

cari i essilase densulu, asemine i vont dori mOrtea,
tramise 6meni prin tote insulele, ci-sa i omOre pe toti.
Poftindu sa vedia pe unu senatoru sfasiatu in bucati,

a invatiatu pe niece 6meni ai sei, cd, candu senato-

rulu va intth in Curia, sa i strige deodata: Inimice a lui Cesaru!" si apoi rapede sa saia asupr'a lui
si, dupace lu vont omori eu stilurile de scrisu,") sa lu
dea celorulalti spre sfasiare. Si nu s'a saturatu mai
nainte pana n'a vediutu membrele si matiele betului
omu terenduse pre strate si caleanduse inaintea ochiloru sei in piciOre.
XXIX.
La acOsta barbaria a fapteloru sale mai adaugea
si arprimea vorbeloru. En audiai desu dicendu: Ca

calitatea ce o laucla si o pretiuesce in sine

mai multu, este (ca-sa me servescu de vorb'a lui)

nesimtibilitatea sa.51) Bunei sale Antonia, care
ilu svatui parintesce, ca-si candu n'ar fi ajunsu ch nu

i lug in sOma svatulu, i respunse: Adati aminte

ch mie mi sunt t6te iertate, si in contr's tu-

turoru." Candu omorl pe frate-so, pe care ilu suspicionit ch, de frica cd-sa nu fia inveninatu, hi anti-

dotu, strigh: Audi antidotu, in contr'a lui Cesaru."52)

Suroriloru sale, pe care le a essilatu, le

a disu: Ch elu n'are numai insule, ci si sabie."

Pe unu barbatu de rangu pretoriu, care se-dusese la

www.dacoromanica.ro

270

Anticira pentru cautarea sanatatii si de acolo se-rugase mai de repetite ori , ci-sa i mai prelungsca congediulu, dandu ordinu alu ucide, adause: ch pucina

lasare de sange nu strica la unu omu, caruia

nu i a ajutatu atit'a luare de elebora. Decate-

ori subscrii totu la eke diece diele list'a condomnatiloru cli-sa i essecuteze, se-obicinuii a diece: Ch
'si pune in rindu socotetile." Odata condemnandu,
la mrte pe chtiva greci si gali, se-laudd, eh a sub-

jugatu Galo-grecia.

XXX.

Nu essecuta la mrte pe niraene in altu modu,

decitu numai prin lovituri mai line si repetite, si
ad.monitiunea lui ordinaria si notoria catra carneficele

essecutoru sung: Lovesce lu asia, ca.-sa simtia

eh mrel Candu odata prin schimbarea numelui seessecutase la morte altulu Ora nu celu determinatu

de densulu, diese: Si acest'a a meritat'o!" Ade-

semi falosinduse repeti6, din tragedia versulu:

TJrasca me, numai sa se-tema.53)
Do multeori s'espectoth in contea tuturoru senatoriloru numindu i creature ale lui Seianu, si denuntianti

ai mamei si ai fratiloru sei; cu care ocasiune scotea

afara actele de procedura, ce se-prefacuse ch le a
arsu54) si apath crudimea lui Tiberiu cit necesaria,
deorace elu nu putea sa nu er6dia la atktra acusatori.
Pe ordinulu calarescu, ilu spa1 necontenitu pentru
pasiunea, ce o avea catra teatru si arena. Superatu
odata pe publicu, eh aplaudOza incontr'a gustului seu,

strigh: O eaci n'are poporulu romanu numai o

eerbicel" Candu poporulu cerea sa vdia in arena

pe lotrulu Tetriniu, diese: Si eei ce lu poftescu
aunt Tetrinii!" Cinei retiari55) tunicati, cari se-

www.dacoromanica.ro

271

bateau in cete cu atati s ecta tori, fura supusi de

acestia fara lupta. Candu se-deda ordinulu spre a i

ucide unulu punerulu rasi man'a pe furc'a de feru

omori pe toti vincitorii. De care ucidere Caiu nunumai eh s'a plansu prin edisu, cd de cea mai cruda,

ci totudeodata a blastematu pe toti cad au avutu

inima a cautd la ea cu ochii.
XXXL
Catra acestea avea datina a se-plange,

cii.

tim-

purile, in cari traesce elu, sunt forte rele, pentrucit

nu se-insemnza prin nice unu desastru publicu. Dom-,

nia lui Augustu p. e, se-facuse memorable prin perderea Variana a legiunioru; principatulu lui Tiberiu
prin ruinarea teatrului dela Fidene: numai insusi este
amenintiatu cu a remanO uitatu din caus'a fericirii
de care se-bucura totu imperiulu. Astfelu poftia din
timpu in timpu vre o taiare a legiuniloru de inimici,
su gmete, sOu pestilentia, sOu focu sOu celu pucinu
vre unu cutremuru de pamentu.
XXXII.
Nice chiaru in drele de placere sOn candu era
la spectacule sOu la mese nu putea fi fara crudime
turbata in dise si fapte; adeseori candu prandia sOu
cina tienea cercetari criminal cu aplicari de tortura
inaintea feciei sale. Unu soldatu, maisteru in decapitare, taia candu la unulu candu la altulu capulu din
cei arestati. La Puteoli, cand cu dedicarea acelei
punte, de care am vorbitu a fi fostu inventata de
densulu, dupace invitase pe multi depre tiermurii marii

la sine, i deda rapede precipisiu in mare pe toti, si

pe aceiace in faci'a mortii se-acatiarau de gubernaclele
nauiloru i resturna cu lovituri de ruduri si fusti in

www.dacoromanica.ro

272

In Roma la o masa publiea, pe unu sclavu,

care ascunsese o tabla de argintu, desfacuta dela,
mare.

paturi, ilu ded pelocu pre manile carneficelui, ed cu

manile taiate si spandiurate de gittu pre peptu purcediendu inaintei titlu ce indica caus'a mortii, sa lu
parte pela cetele de aspeti giuru in pregiuru. Pe unu
Mirmilone56) din seara de scrima, care spre essercitiu
se-batea eu densulu cu rapierulu de lemnu si ca lovitu se-trantl de buna voiia la pamentu, l'a strapunsu
cu unu pumnaru de feru, si apoi dupre datin'a celoru
ce invingu in arena a alergatu cu palma. Intr'o di,
candu victim'a s'adusese langa altaru, ineinsu in vestmentulu popiloru,57) inaltiandu insusi maiulu lovl. in
capu pe cutietariu. Odata la o masa mai pomp6sa
se-ingimfih de risu fara veste; Consulii, care jaceau
langa densulu, ilu intrebara eu blandetie, de es ride?

De ce altu, le dise, decku eh nu se-cere decatu o

inelinare din capu din parte mi spre a vi se-taia pe
loeu la amendoui gfitulu.
X.XXIII

Intre variele lui glume se-numera si acast'a:

Standu odata inaintea Statuei lui Joue a intrebatu
pe tragiculu Apollo, ch care din amendoi i se-pare
a fi mai mare, si, de oreee acela std la ginduri ch ce
sa diea, ilu batii cu bice si intre bataiia i laudh vocea
rugataria de iertatiune, dicendu eh si in gamete este
dulce. Dechteori saruta cerbicea sociei su a favoritei

sale, totudeauna adaugea: Ce cerbice frum6sa, dar

cum voiiu dice io, indata va fi taiata. Ce e si

mai multu indata dupa acst'a a scosu vorb'a falin-

dun: Ca elu va starce din Cesonia, dca nu in

altu modu prin tortura, eh deco o iubesce elu
asia de tare.

www.dacoromanica.ro

273

XXXIV.
Totu cu atrd'a invidila si malitia cu cfita sumetia

si crudieme s'a purtatu elu si catra 6menii mai ai

tuturoru timpuriloru. Statue le barbatiloru celoru ilustri,

pe care Augustu pentru angusti'a locului le stramutase din ari'a capitoliului in campulu lui Marte, asia
le a resturnatu si le a risipitu inchtu nu s'au mai pututu
pune la locu cu inscriptiunile loru intregi. Si 'i intrase in capu, ci-sa nimicesca si versurile lui Omeru,

diecendu: Ca de ce lui sa nu i fia iertatu ce a

fostu la unu Platone, care lu (pe Omeru) scese
din republic'a ce o organisase." Pucinu a lipsitu
de n'a data afara din tote bibliotecele si scripturele

si portretele lid Vergiiu si ale hi Titu-Liviui intre

cari, despre coin anthiu diecea: ch e unu omu fara nice

unu geniu si lipsitu de tOta sciintia; era despre celu

din urma, ca e unu istoricu limbutu si negrigente. IncAtu pentru jurisconsulti, a carom sciintia se-parea cit
voiiesce a o se6te din practica, se-laudd, de multeori:

,,Ch elu, pe Ercule! v6, aduce lucru acolo,

c6.-

sa numai fia nice unu juristu de consultatu

afara de densulu."

XXXV.

Dela familiele cele mai nobili a luatu titulii si

insemnele cele vechi: lui Torcatu lantiulu de gatu,
mi Cincinatu bucl'a de paru, lui Cn. Pompeiu conurnele de Mare. Pe Ptolomeiu, despre care vorbii,
chiamatu din Regatulu seu. la Rom'a de insusi si
primitu cu onere, mi din alta causa l'a ucisu pe neasceptate, dechtu pentru chci, candu Caligula da, niece

lupte gladiatoresci, intrandu in Amfiteatru, trasese

asupri sa ochii publicului intregu prin lustrulu mantelei sale celei frum6sa de purpura. Pe barbatii cei
18

www.dacoromanica.ro

274

frurnosi si bine comati dechteori i intI1net, i ciufuluiti

radiendule tta cra. ErA, unu Esiu Proculu din tata
primipilu, earuia i diecea59) Coloseros pentru statur'a

cea inalta si frumsetia lui cea rara. Pe acest'a ilu

detrase rapede de pre scaunu dintre spectatori, ilu
duse in arena, un puse in lupta facia maiantaiu cu
unu tracu, apoi cu unu oplomacu59) si, dupace a
essitu vincitoriu din amendoue luptele, ilu imbrach, in
trentie de panura, si asia ilu purth pre strate, ilu
aratit la muieri si infine ilu strinse de eau. Peste-

totu vorbindu nu erA, omu, citu de seracu, chtu de

nensemnatu sa fi fostu, caruia sa nu fi cercatu ai
face reu. Incontr'a pontificelui din parculu Dianei
dela Aricia,60) care se-tienuse multi ani in posesiunea
acestei demnitati pontificali, tramise unu contrariu
mai tare decatu densulu. Candu irtr'o di de lupta
gladiatorsca unu luptatoriu depre caru") anume Poriu,
liberandu'si sclavulu pentru c essise vincitoriu din
bataia, fit aplandatu decatra spectatori Cu entusiasmu,
Caligula essl din Amfiteatru cu atat'a repadiune, ineatu, calcandu'si toga, cada deadura preste eapu

pe scara in josu, strigandu cEt unu turbatu de rope-

,,Istu poporu domnu a lu popdreloru

arata pentru unu lucru de nimic'a unui gla-

titeori:

diatoru mai multa ondre decatu Cesarioru indieti, decatu mie imperatului presente."

XXXVL
Ce s'atinge de castitate elu n'a crutiat'o nice pe
a sa, nice pe a altor'a. Se-diece ch, ar fi traitu in
sodomia imprumutata cu M. Lepidu Mnestere, actoru
pantomimu si cu unii din principii, cari siedeau ct
obstatici in Rom'a. Valeria Catulu, unu june de familia consulare, se-plange in gur'a mare, eh a fostu

www.dacoromanica.ro

-- 275
desonoratu si atacatu la sanatate prin desfrnarea lui
Caligula. Afara de incestulu cu surorile sale, si de
cunoscut'a anthe cu prostituit'a Pirallide, nu respects
mai pe nice o femeia nobile. Elu le chiamti impreuna
cu barbatii loru la msa, unde apoi, candu ele traceau
pe dinaintea picioreloru lui, pipaindule le visita, c
unu negotietoriu de sclavi cu incetulu si cu amenuntulu, si dem din rusine 'si plec careva capulu

in jos apucandu le de barba ilu indrepta, insus. Apoi

decAteori i places se-scula dela masa, chiam la sine
pe cele ce 'i veniS mai bine, si, dupace peste pucinu
se-int6rcea rasi la masa cu semnele defranarii enca

pe sine, incepea seu sa le laude sell sa le defaime

in audiulu tuturoru, spuindu un'a cfite nn'a frumsetiele

su lipsele corpului si purtarea loru de sub cursulu

de s franarii.

XXXVIE.
Cu cheltuelile stravagante a intrecutu geniulu inventoru a lu tuturoru risipitoriloru; invent& specie
noue de bail, si cele mai absurde mancari si eine.
Se-imbai p. e. numai in essentie calde seu raci,
sorbitt, dupace le topi maiantaiu in ocetu, margaritarele cele mai preti6se, servia. 6spetiloru sei pane si
bucate de aura, diecendu: ,,ca omu au s a fi a i co-

n omu au C esaru." Ce e si mai multu arunca depre

coperisiulu templului Juliei mai multe diele de arindulu monete in suma destulu de insemnata. Fabrica
si luntri Um-nice diecere"), ale carom pupe erau
ornate cu petre nestimate, armate cu veluri de fecie
varii, si provediute nunumai CU bhii calde si cu portici si cu. sale de mancare spaci6se, ci plantate si cu
vitie de viia si cu feluri de pond fructiferi. In aceste
luntri jacendu diva mare plutea intre cantece si mu18*

www.dacoromanica.ro

276

sica dealungulu tiermuriloru Campaniei.

In construirea resedintieloru sale din capitala sell dela tiCra

dorintra sa era pururea intr'acolo indreptata, plesnindu
in facia tta mintea sanatsa, ct tocraa aceea sa faca
posibilu, ce decomunu se-dechiara a fi neposibilu.
Asfelu chiaru acolo undo marea era turburata si profunda facea impluturi, tai stince de asprimea cea
mai tare, prefacea vaile in munti, si munti in plaiuri;
tote acestea trebuki, sa se-efectueze cu cea mai necrediuta iutime, caci intardierea era pedepsita cu perderea capului. Si ca-sa numai insieru un'a eke un'a,
ajunge sa spurn', ch in mai pucinu de unu anti risipl
avefi gigantice si totu tesaurulu acel'a alu lui Tiberiu,
statatoriu din doue mii siepte sute de miliOne de
sestertie.

xxxVIII.

Dupa ce 'si a secatu si storsu astfelu pung'a sa,

se puse pe rapirll, spre care scopu a inventatu celea
mai ingenidse sucituri de dreptu, licitari si imposite.
Elu contestit dreptulu de cetatiania romans, la aceia
ai carom stramosi ilu capatasera pentru sine si pentru
urmasii sei, dca acesti urmasi nu erau copii chiaru
ai daruitioru cu cetatienra; caci elu diecea ct vorb'a
urmasi" nu se-cade sa se-intielOga intr'unu sensu,
care trece presto prim'a generatiune. Candu i se
producea diplome dela Juliu Cesaru si dela Augustu

le rupea c pe nisce invechite si resuflate. Condemnb, pe toti aceia, acaroru stare amai crescute
cumva dela tienerea celui din urma censu, ca pe
null cafi au insielatu Statulu ascundiendu din averea sa. A cassatu testamentelo primipilariloru,63)
eari dela suirea pre tronu a lui Tiberiu nu lasase
nice pe acest'a, nice pe densulu eredietoriu, ca pe
nisce producte ale nerecunoscintiei; asemine si pe ale

www.dacoromanica.ro

277

altoru cetatiani le a dechiaratu de nule si de desierte,

indata ce se-scula, 6recine sa dieca ch reposatii avusera intentiunea a lasit pe Cesaru de mostenitoriu. Si
fiinduca acum de frica insusi pers6ne necunoscute pe
langa consangenii , si perintii pe lunga fiii sei ilu
denumii si pe densulu eredietoriu, le diecea, ch, 'si

batu jocu de elu, clca voru sa mai remana in viatia

dupa o asemine dechiaratiune, si de aceea la multi
le tramise pogace inveninata. 1ra astfelu de cause
le judeca insusi in persona, si enca asia, eli defigea
totudaun'a de mai inainte sum'a totala, ce voila sa o
capete, si numai dupace se-depunea deplinu, se-depara. Ne putendu suferi nice cea mai mica intardiere,
inteo di condemnit preste patrudieci de Omeni rei,
acusati pentru diverse crime, printr'o singura sentintia
judecatorOsca, si apoi se-lauda catra Cesonia sa, care

se-desceptate din somnu, ca cata trba a facutu

elu, pecandu ea 'si tienea siest'a! Propuse si o
licitatiune, in care facil de vendiare remasietiele tutu-

roru spectaculeloru; puse insusi pretiu la tOte si le

sul asia, incatu unii, constrinsi a licita cu pretiuri
preste mesura si a se-ruita de totu, 'si taiara vinele.64)

Este fapta notoria, cli Caligula, vediendu odata pe

Aponiu Saturnimi ch d6rme pre banci, admona pe licitatoru, ca-sa nu pOrdia din vedere pe acestu venerabilu de rangu pretoriu, care numai incetka a'i motiai
din capu: si inadeveru licitatorulu pana atunci sui pretiulu, pana candu i se-licith motietoriului fara sa fide
cam la nouesprediece gladiatori in suma de nous
mili6ne de sestertie.
XXXIX.
Asia facA si in Gallia. Dupa ce a vendutu cu
pretiuri jidovesci sculele, mobiliele, sclavii si insusi

www.dacoromanica.ro

278

pe iertatii suroriloru sale condemnate, indulcinduse la

castigu, apoi aduse din curtea dela Rom'a totu ce

mai era din mobiliele vechi luandu pentru transpurtarea acestora si trasurele de inchiriatu si vitele de
trasu de pela mori, incatu nunumai se-faca lipsa de
pane in Rom'a, dar cei mai multi din incausati 'si
perdura procesele, pentru ek, nefiindu acasa, nu seputura infacisia la terminu. Nu e insialatiune, nice
apucatura perfida, cares sa nu o fi intrebuintiatu spre
a se-desface de atari invechituri, acum imputandu la

unulu si la altulu eh nu le este rusine, ct ei sa

fia mai bogati decatu densulu; acum prefacenduse, ca i pare reu, c nisce obiecte imperatesci sa
apace pe manile privatiloru. I se-spuse, ci unu provincialistu bogatu ar fi numeratu la unulu din chiamatori doue sate de mii de sestertie eu scopu, ca-sa
in stracOre printre speti la ein'a imperatului; nu sesupera de locu, ca onrea de a sied la mas'a sa sepretiuesce atatu de scumpu. Candu adou'a di aeestu
provincialistu siedea la lieitatiune, Caligula i tramise
printr'unu Servu nu mai seiu ce lucra bagatelu pentru
o suma de douesute de mil de sestertie en vorb'a:
Ca va cin la imperatulu, invitatu de insusi
Maria sa.

XL.
Impositele sale cele none si ne mai audite le incask deocamdata prin publicaui, apoi, pentru eh folosulu acestor'a era pr mare, prin centurionii si tribunii dela gard'a sa pretoriana, nescutindu pe nimene
si nice unu lucru pe lume dela dare. Dela lucrurile
de mancare, ce se-vendeau in tta Roma, se-lua o
tacsa fipta si determinata; pentru tote procesele si
eausele de judecata din totu imperiulu pretiudea patru-

www.dacoromanica.ro

279

dieci procentu dela sum'a in disputa; si era pedpsa

determinate pentru aceia cari s'ar fi impacatu prin
buna invoire sen s'ar fi lasatu de pretensiune; dela
lucratorii cu diu'a a opt'a parte din ce meruia; dela
fetele prostituite pretiulu unei impreunari. Unu anessu
la lege stipuld: eh si fostele fete publice si votrit6rele
sunt datere fiscului acCsta dare; ea nice maritisele sa
iu fia scutite65) de atare tributu.

XLL
Tote aceste imposite s'au publicatu prin rostrulu
eroldului fara a se fi afisiatu in scripture. Acum de
Orece nimene nu putea cumisce cuprinsulu legii nepublicate inscriptura, se-faceau multe incontra ; infine
la cererea dioriterea a poporului se-publich si in scrisu,

dar ct nisce litere atatu de mici si la unu locu atatu

de neapropriaveru, ca cum doria elu nu era cu putintia & se-copia. Si ea-as, nu remana necercatu nice
unu meaiu de castigu 'organiz chiaru in palatulu sOu
unu bordeiu de prostitutiune, provediendulu dupre demnitatea lecului cu celii diferite, in care stau sa 'si

vendia trupululu matr6ne si juni de familie bune; a

tTamisu apoi prin piece si basilice pe nomenclatorii
sei, ea-8a invite betrani si teneri la placeri. Celoru cari

veniau, deca n'aveau 1)mi, le di insusi imprumutu

pre interesu, si prin 6menii sei orinduiti inadinsu le
tracea numete in protocolu, ca pe alu unoru pereerie care adjeta la venitele Cesarului. Nedespretiuindu
nice castigulu dela joculu cu alea66) meraia, aci mai
multu prin minciuni si prin juramente false. Intr'un'a

din diele lash pe vecinulu seu sa Pee in locu i, densulu essi in atrialu palatului; de aci vediendu tracendu pe doui Cavaleri romani, puse de i arestara

www.dacoromanica.ro

280

pelocu si le-confiscara averea; apoi se-intUrse si frecandu 'si mitnile de bucuria diese: eh docandu e in
viatia n'a facutu aruncatura mai buna.67)

XLII.
144.ra, candu i s'a nascutu si o fta, vaietanduse,

ch e seracu si eh pe langa grautatile domniei acuro

are sa mai porte si sarein'a ulna tata de familia, nu
se-sfil a primi oferte de buna voiia pentru creseerea
si inzestrarea file-si.68) Prin edisu aduse la cuno$cinti'a elmeniloru, ch elu va hut la inceputulu anulUi
daruri de anulu nou.69) Si cu adeveratu in pripl'a
lui Ianuariu stath in vestibululu palatului sett spre
adunarea daruriloru, ce multiemea eaneniloru de Vote

clasie le turn inaintea lui cu manile pline si cu

In dile mai din urma pana acolo s'aprinsese
de iubirea de argintu, ck adeseori se-preambld descultiu pre gramadile de galbeni adunati intr'o sala
spacidsa , su se-valatucea preste ei cu totu corpulu
sinulu.

catuva timpu.

XLIE.
Cu militia si cu lucruri de resbelu numai odata
avh de a face, si nice atunci cu vreo precugetare, ci
ca cum s'a intern platu : margendu la Mevp,nia pentru
ca-sa visiteze parculu si riulu lui Clitumnu,7") i se-aduse

eh e timpu de a 'si recrutti dasnou gard'a

batavica ce o avea pe langa sine , si cu acOst'a i
intrk in capu ideea ca-sa intreprindia o espeditiune
arninte ,

in Germania. Fara a perde timpulu cotarase din tOte

partile legiuni si trupe ajutatdrie , puse in lucrare o
recrutare rigurOsa, adunh atfit'a providune de resbelu,

cata nu s'a mai vediutu nice odata, si se-puse in

marsu. Marsulu lui anse, candu era, atittu de iute si

www.dacoromanica.ro

281

de sfortiatu, ineatu cohortile pretoriane, ceeace nu s'a

mai facutu, fure constrinse a 'si pune insemnele pe caii

de sarcina si asia sa se-tiena de imperatulu; candu

atatu de tardiu si comodu, incatu se-purta cu optoferule') si pretindea dela poporatiunea cetatioru veeine, mi-sa i mature si sa i ude drumulu de pulbere.
XLIV.
Dupace a ajunsu in tabera, cit-sa se-arate ch elu
e unu duce ageru si aspru, tramise inapoi cu rusine
pe legatii, cari venisera pre tardiu cu ajuteriele ce
le aduceau de pela diferitele punte de stationare. La
revist'a ostirii se-purth enca si mai aspru, luandu comand'a dela cei mai multi centurion i, din cari unii
numai avea multu pana la implinirea terminului de
servitiu, era altii numai cfiteva dile, sub pretestu ch
sunt betrani deja sett invalidi; pe ceilalti centurioni
i dojani pentru iubirea loru de avere, si scadiit sum'a
cu care se-remunerau militarii emeritati la siesse mii
de sestertie. Desi totu resultatulu acestei speditiuni
militari nu fh altulu, dectttu ch primi sub scutulu sett
pe Adminiu, fiiulu lui Cinobellinu all' regelui Britaniloru , care gonitu de tata-so tracuse cu o mana de

6meni in tabera lui Caligula: cu tote aceste , ca-si

candu t6ta insul'a i s'ar fi tradatu, asia de faufaronu
reportu scrise la Roma, dandu catra acstea in mare
grige curieriloru, ca-sa traga cu trasur'a dreptu in
foru la Curia, si nu aiurea sa lu inmanueze consuliloru, dectttu in templulu lui Marte si inaintea senatului plinu.
XLV.
Nu multu dupa acsea, neavendu materia de resbelu, ordinh ct citiva germani din gard'a sa sa traca
Rinulu si sa se-ascunda de cea parte a riului, si apoi

www.dacoromanica.ro

282

dupa prandiu sa i vestesca lui cu larma chtu se-pate

de mare: inimiculu e aci! Cum se-facil

acest'a,

sari cu amicii sei si cu o parte a calarimii pretoriane

in silv'a vecina, si, dupace a detrunchiatu arborii si
ia ornatu cit pe nisce trofee, se-intrse pela aprinsulu
luminarioru, facA fricosi si Iasi pe cei ce nu i urmasera, era pe companionii si partasii la victori'a sa
i darul cu cu cununi de specie si nume noua, inseminate cu ican'a serelui, a lunei si a steleloru, co le
numi cunune de scoditori seu de recunescere. Altadata, nese din so:51a pe cativa ffi de principi dati de
ostatici, i premise pe supt ascunsu, si apoi sculanduse

rapede dela masa se-luit dupa ei cu calarimea si i

aduse prinsi in gra cti, pe nisce fugari: netinendu
nice o mesura nice chiaru in asemeni comedii. Sepuse rasi la cina, si pe oficirii, cari i repurtara, cit,
trupele s'au rentorsu in tabera, i puse sa jaca la masa
asia cum erd in armatura grea, repetindule si cunoscutulu versu alu lui Vergiliu de sensulu acest'a: Sa

staruiasca, si sa se-conserve pentru timpuri

mai bune.") Si, pe candu elu 'si omorti timpulu cu

asfelu de copilarii, dojaul pe senatu si pe poporulu
din Roma printr'unu edisu fulgeratoriu, dicendu;

Cit,

pe candu Cesaru se-bate si se-espune la atatea

pericule, senatulu si poporulu romanu 'si pe-

trece acasa pela mese, in circu, in teatru si

in dulce facu nemic'a."

XLVI.
In finea fineloru, ca-si candu ar fi voiitu sa puna

capetu la resbelu printr'o lovire decidiateria, puse

ostirea in linia de bataia pre tiermurii Oceanalui, scase
balistele si machinele de resbelu, si pecandu nimene

nu Bela si nu 1 putea trece prin minte, eh ce o sa

www.dacoromanica.ro

283

esse din totu aparatulu acest'a martialu, audira deodata comand'a, at-Kt culga scoice, sa 'si imple coifurile si sinurile, numindule: ,,Despoialile Ocea-

nului, ce acest'a este datoriu Capitoliului si

Pala tiului.73) Intru semnu de victoria ridic h. unu
turnu de inaltime mare, din care, d dintr'unu Faru,
foculu aprinsu sa lumineze, c6 nauile sa 'si p6ta indrept cursulu. Dupa acst'a fac ostirii gratificatiunea

promisa Cate o suta de dinari de militariu, si finl,

ca-si candu elu ar fi tracutu preste totu essemplu de
liberalitate, dicendule: Acura ducetive veseli, du-

cetive imbogatiti.

XLVII.
Acum incepb. a'si bate capu cum sa'si organiseze

triumfulu; spre acestu scopu, afara de prinsi si de

strafugii barbari, culese din t6ta Gallia pe cei mai
inalti de statura si, cum se-esprimea densulu, pe cei
mai buni de triumfu,74) intre earl erau si unii din
principii galiloru, si i opri pentru pomp'a triumfale.
Pe acestia, pe langa aceea c i puse, c-sa 'si faca
parulu auriu, si sa 'si lase plete lungi, i mai constrinse sa invetie si neratiesce, si sa pirte nume barbarice. A mai datu ordinatiune, ci nauea trirema en
care intrase in Oceanu sa o duca parte mare pre
uscatu la Roma. Totudeodata scrise procuratoriloru, c6-sa prepare triumfulu cu spese citu se-p6te
mai pucine; de alta parte sa in faca atfitu de stralucitu, cum n'a mai fostu nice odata, de6race averile
tuturoru 6meniloru stau la dispusatiunea loru.
XLVIH.
Inainte de a pled din provincia facil'iunu planu

de o crudime demonica, voii adeca sa taia pe toti

www.dacoromanica.ro

284
legionarii, cari s'au fostu revoltatu odini6ra dupa m6rtea

lui Augustu; caci impresurasera pe Germanicu, tata

seu si ducele loru, si pe sine insusi candu era enca
baiatu micu. Abea lu abatura dela o idee atatu de
nebuna; anse nu lu putura face nice intr'unu modu
ca-sa nu stea pe langa voiinti'a de a'i dieeima. Deci
chiamandu i la unu locu, nearmati si descinsi chiaru
si de sabie, le dede rata cu calarimea inarmata. Dar,
vediendu eh, fOrte multi din ei, carora nu li se-parea
a fi verunu lucru bunu, se-furisiaza , ca-sa 'si ia armele pentru e'ventualitatea, candu li s'ar face vreo
violentia , fugi din adunare si pled., iute dreptu la
Roma, intorcendu 'si veninulu asupr'a senatului, carui'a, pentru ca-sa departeze dela sine vorbele provocate prin atatea fapte infame, i amenintia, pe facia.
Intafaltele se-plangea , ch senatulu l'ar fi lipsitu de
triumfulu intregu, macaruch eu pucinu mai inainte insusi oprise sub ped6psa de mOrte de a se-face vreo
propunere relativa la onOrele facende lui.
XLIX.
Candu deputatii senatului i essira inainte in cale,

si lu rugara cti-sa vina mai curentu: V oi u veni,"

le strigh ciltu a pututu, voiu v eni, si acsea cu

m in e," batandu 'si mereu maneriulu sabiei eu care
era incinsu. Si printr'unu edisu si anunciit indata:
CIL elu revine, ci numai pentru cei ce ilu dorescu:
pentru ordinulu calarescu si pentru poporu; caci pentru
senatu pe fiitoriu elu nu va mai fi nice cetatianu, nice
principe." Opri asemine ca, nice unu senatoru sa nu

cuteze a 'i essi inainte; si lasanduse de triumfu, sOu

amanandu lu intrit. in Roma numai cu o ovatiune,75)
in diu'a nascerii sale. In mai pueinu de patru luni
apoi pal, dupace a facutu lucruri de care ti se-ridica

www.dacoromanica.ro

285

parulu in capu , si pe candu planuiti altele enca si

mai spaimentat6rie. Inadeveru elu 'si propusese, ci
sa mute scaunulu domniei dela Roma la Antiu, apoi

la Alessandria; anse numai dupace mai antaiu va

curati pe toti cei mai insemnati din membrii ordinului
calarescu si senatorescu. Despre acest'a ne da vada
mai presusu de teta indointi'a cercustanti'a, ch, intre
alte lucruri secrete ale lui, se-aiiara doue carticele ca

titulu diferitu, intre care un'a era intitulata S abia,

alt'a Pumnarin. Ambele cuprindeau numele si note
caracteristice ale perseneloru destinate la merte. S'a

mai gasitu si o lada plina de totu felulu de veninuri. Candu apoi Claudiu le versa in mare, apele
se-inveninara si pescii se-scesera morti de valuri la
tiermuri.
L.

Era inaltu de statura, palitu de colere, ferte

grosu de corpu, era gtitulu si picierele i erau forte
suptiri, ochii si templele aduncite, fruntea lata si intunecata, paru ram si cu o pata chiala in verfu, peste
totu era, parosu. Din acesta causa se-socotea crima
de perderea capului a lu privi de sus , candu tracea
elu, sell a pronunci ori din ce motivu macaru vorb'a
Capra.76) Faci'a lui, din natura urita si neplacuta,
'si o facea dinadinsu enca si mai inflorateria, cornpunandu 'si o inaintea miratorii asia, ca-sa insufle
fries si ter6re. Nu era, intregu sanatosu nice cu corpulu, nice cu mintea. Ca copilu patiml de epilepsia,

ct june, de si ducea la ostenitiube, uneori anse flu

apuca, fara veste o asfelu de slabiciune, ca nu putea
nice sa merga ski sa stea, nice sa se-culega sea sa
se-tiena in piciere. Smintirea 'si o eunoseuse si insusi, de aceea in mai multe rinduri cugeta a se-re-

www.dacoromanica.ro

286

trage undeva si a se-supune la cura. Se-crede, eh

soci'a sa Cesonia sa i fi data o bautura amoresa, ce
n'ava altu efectu decatu ca-sa lu innebunesea.77) Mai
alesu se-intireta elu de nesomnu; fiinduca nu putea

dormi mai multu de trei 6re pre nepte, si nice inteacestea in liniscea placuta, ci spaimentatu de fantasme ciudate. Intre altele odata i s'a aratata in visu
marea intr'o forma inspaimentateria vorbindu cu densulu. Astfelu de uritulu jacerii si a veghiarii se-obicinuia a petrece neptea preamblanduse ineaci si incolo
prin intinsii portici, chiamandu mereu si asceptandu
venirea dilei.

LI.
Cu dreptu cuventu cata sa ascriu la acsta smintire a lui eele doue defecte diametrice opuse ce seaflau unite intr'ensulu, adeca: nemesurat'a incredere in
sine, si de alta parte fric'a cea fara margine. Caci
elu, care despretiuia atatu de multu pe diei, se-obici-

nui la celu mai micu fulgeru si tunetu a 'si astupi

ochii, a 'si invali capulu; era la cele mai man l. a sari
din asternutu si a se-ascunde sub patu. In calatori'a
sa prin Sicilia, dupace 'si a batutu jocu de miraculele
diferiteloru locuri, fugl rapede pe nepte ,din Mesina,
spaimentatu de fumulu si de sunetulu suteranu alu
Etnei. Era pururea en amenintiari in gura in contr'a
barbariloru; dar, candu odata dincolo de Rinu, margea

in caru pre o cale angusta printre este strinsu gramadita langa sine, si audi pe neseine dicendu: Ca

tererea n'ar fi mica, deea s'ar arata de undo-

va inimiculu," se-sul indata pe calu, si o apuch iute

spre punte, si, fiinduch o afla indesuita de calaii78)
si de bagage, n'ava rabdare a ascepta sa se-desierte;
ci traca ridicatu pe mani preste eapetele 6meniloru.

www.dacoromanica.ro

287

Nu multu dupa ac6st'a, audiendu despre resculararea

Germaniei, se-pregati de fuga , si dispuse o flota pe
picioru de plecare, mangainduse numai cu ideea: ch.,
orcum, i voru reman6 provinciele dincolo de mare,
candu vincitorii voru ocupg. angustiele Alpiloru ca Cim-

brii, sell Roma chiaru, ca. Senonii.

Pentru acst'a,

credu en, venire mai tardiu ucidiatorii lui la ideea:

ci-sa respandesca printre soldatii revoltati credinti'a,
ch Caligula singuru s'a sinucisu, spaimentatu cum a
fostu audiendu scirea despre perderea unei batalia.

MI.
Imbracatulu, incaltiatulu si celaltu portu a lui

nu era nice de romanu, nice de cetatianu, nice de

Essia adeseori in lume imbracatu intr'o
penula79) picta si cusuta cu margaritare, cu maneci
lungi si cu bracele; uneori in vestmente de matasan
si in ciclada,81) candu in sandale au in caltiuni, candu
in calcemente de curieru sell de femeia. Barb'a anse
mai totudaun'a i era aurita,82) tienendu fulgerulu,
omu chiaru.

tridentele au caduceulu, totu semne de ale dieiloru,83)

ce e si mai multu s'a vediutu amblandu si imbracatu

ca Vinerea. La ornatulu triumfalu ilu purta desu si

inainte de espeditiunea sa; uneori si peptariulu de
zale a lu lui Alessandru celu mare, ce si lu procurase din morimentuhi acestui erou.

LIII.
Din disciplinele scientieloru a studiatu literatur'a
pr pucinu, dincontra elocenti'a f6rte multu, in care

era tare si ageru, mai alesu candu era vorb'a de a

intrebuintii invective. In mania i veniau ideile si vorbele cu abundantia; pronunciatiunea si v6cea atunci

era attau de inimata incitu nu lu tienea loculu, si

www.dacoromanica.ro

288

era auditu si din partea celoru mai delaturati. Candu

incepea a vorbi, deordinariu premitea amenintiarea:

Acum voiu mite sabi'a priveghiariloru mele

nopturne;" stilulu celu duke si infloritu atitu flu

despretiuiA, inchtu dices. despre Seneca, care placea

f6rte pe acelu timpu, eh scrie niece essercitie curatu scolastice84) si ch stilulu lui e ch, nisipulu fara varu. Se-obicinui6, a eerie si antivorbiri
la vorbirile oratoriloru celoru incununati cu resultatu
bunu, si a compune cuventari de acusare seu aparare
pentru persOnele de rangu, trase la judecata inaintea
senatului, si dupre cum i veni in 'Ana, ori trintea
la pamentu pe acusatu sell 'i usiurA, eliberarea.85)

Spre audirea uuoru asemine cuventari se-invitti Fin

edisu si ordinulu calarescu.
LW.
EssertiO, elu cu mare zelu enca si alte specie
forte diferite de arte. Era gladiatoru86) si cociariu,
cantaretiu si saltatoriu. Se-scrim6, cu arme ascutite,87)

si mana, caru in cercuri construite in locuri diferite.

Canteculu si saltulu ilu implea cu atat's placere, inciitu nice in spectacule publice nu se-putea stempera

de a nu acompania en vocea sa vorbele actorului

tragicu, si de a mi contraface gesturie celui comicu,
laudandu lu sell corigendu lu in audiulu publicu. Separe eh si preveghiu1u88) nu din alta cause ilu prescrisese pe diu'a in care fh. ucisu, deatu pentru ca
supt acoperementulu noptii cu athtu mai usioru sa 'si
pita face antfil'a debutare pre scene. Salt uneori
si nOptea. Astfelu odata pela a dou'a vegiia chiemh,

la Palatu pe trei

consulari

si dupa ce pus() pre

estrada pe emenii mei cari tremurau de frica, erediendu ch pana ad le a fostu, deodata inceph a sari

www.dacoromanica.ro

289

la sunetulu trimbetiloru si a seartietrei in palla si

tunica,89) si dupace 'si salth eanteculu, se-duse. Si

acestu omu, care eth deprinsu in elite thte, nu scid

sa inate!

LV.

Spre eine era. inclinatu odata, pe acel'a apoi ilu

favorith pana la nebunia. Pe pantomimulu Mnestere
iln saruta, si in teatru; si pe totn insulu, carele s'ar
fi incercatu a 'si di coin mai mica semnu de neplacere, candu salta acelasi, punea sa lu traga jos si lu
biciuia, cu chiaru prnalt'a sa mana. Unui cavaleru
romanu, care facea larma, i tramise vorba pe unu
centurione, ca-sa plece numai decatu la Ostia, si sa
duca o scrisdre imperatsea la Tolomein, regele din
Mauritania, alu careia cuprinsu eth: ,,Acestuia, pe

care ti lu tramisei, sa nu i faci nemic'a, nice

bine, nice reu." Pe Orecari gladiatori din Iclassea
traciloru,90) i &c comandanti prestet .ard'a sa pre-

toriana; de alta parte Mirmiloniloru le scurth din armatura, si mirmilonelui Columba, care essise vincitoriu, dar ranitu in catuva, i turna, veninu presto rana,

care veninu de atunci ilu numi Columbinu. Celu

pucinu intre alte veninuri se-gasi unulu insemnatu de

densulu cu acsta scriptura. La factiunea prasinan

a cociariloru era datu cu atat'a predilectiune, incatu
deseori cina eu ei in staulu si mance, acolo. Cociariului Eutichiu la unu banchetu intro alte daruri de dusu
acasa99) 'i darul doue milidne de sestertie. Calulai

seu, nurnitu Incitatu, din a carura causa, ca-sa nu

fia turburatu elu in repausulu seu, se-obicinuia, in ajunulu circenseloru a impune prin militari la tote yeeinatatea tacere, pe langa staululu celu de marmura,

ieslele celea de osu de elefantu, pe langa velintra

de purpura si lantiuln de petre nestimate, i faca si
19

www.dacoromanica.ro

290

o casa cu mobilia si cu servitori spre a put fi pri

miti cu cuviintia dspetii invitati in numele seu. Sedice, c i destinase si consulatulu chiaru.
LVI.

Multi aveau inima a curati dintre cei vii pe unu

astfelu de monstru turbatu; dar, dupace se-descoperise
candu un'a candu alt'a din conjuratiuni, si dupace altii
intardiau a lu lovi din lips'a de ocasiune, doui individi
'si facura unu planu si lu 'si efaptuira in contielegere,
vedi bine, cu cei mai putinti dintre iertatii si dintre
oficirii gardei pretoriane. Caci, decandu si densii fure
numiti ct partasi la o conjuratiune, desi pe nedreptate,
nu se mai simtiau securi si se-vedeau cadiuti in nra.
Pentruck Caligula, tragendu'i atunci indata la o parte si

cu sabi'a scdsa afirmandule: Ct densulu va muri de

buna voiia, deca si loru ii se-pare a fi demnu

de m drte," cu acest'a ek le facA nume reu la partisanii sei. Si de atunci n'a mai incetatu a vorbi de
reu pe unulu catra altulu si a'i sumutid pe toti intre
sine. Invoiinduse a lu atad, la jocurile Palatine pela
mediadi, candu va essi din teatru, Cassiu Cherea,
tribunu de cohorti pretoriane, poftl sa i se-faca lui

parte de prim'a lovire. Caligula avea obiceiu a face

pe acestu Cassiu, omu mai multu betranu deja, la teta
ocasiunea, ch e unu efemeiatu si muierosu: acum dan-

du'i de semnu93) Priapu seu Vinere, candu cerea

parol'a, acum intindiendu i man'a spre sarutare formata si miscata inteunu modu lascivu, candu avea
a'i multiemi pentru ceva.
LVII.
Mu lte semne prevestira prossim'a ucidere a lui.
In Olimpia statu'a lui Joue, carea i placuse a o

www.dacoromanica.ro

291

desface si a o transpurt6, la Roma, sc6se deodata unu

hohotu atAtu de mare, inchtu clatinduse stalagele fugira lucratorii, si nemediatu dupa aceea veni unu (irecare totu Cassig cu numele, afirmandu, ch i s'a disu
in somnu, c4.-sa sacrifice lui Joue unu bou. (Japito-

liulu din Capua fh fulgeratu in idele lui Martie, si

totu asia si cili'a ingrigitoriului antecurtii palatului imperntescu. Au fostu unii cari esplicara acestu semnu

din urma asia: ch pe Cesarulu ilu amenintia periclulu de a fi ucisu de servii sei; era pe coin antaiu
semnu asia: c rasi o sa se-intemple o ucidere mare,
cum s'a mai fostu facutu totu in aceeasi di.94) Consultandu pe astrologulu Su lla asupr'a zodiei uascerii

sale, capath respunsu: C i se-apropie do securu

uciderea violente." SortUe din Antiu enca i adusera aminte: Ca sa se-tema de Cassiu. Din care
causa si ordinase mertea lui Cassiu Longinu, pe atunci proconsulu in Asia, nitandu 'si de Cassiu Cherea.

Cu o di inainte de a peri a visatu, eh siede iu curia

aprpe de tronulu lui Joue; eh Joue flu impinse cu
policariulu dela piciorulu celu dreptu, si lu precipith
pre pamentu.

Dreptu semne prevestiterie se-socotira

si cele ce se-facura din intemplare in diu'a uciderii

cu ceva mai nainte. Ch. p. e. sacrificandu fh stropitu
de sangele unui flamingo; cit pantomimulu Mnestere
salta in aceeasi tragedia si in aceeasi rola, ce o facuse odiniera si tragiculu Neotolemu la jocurile, in
care s'a ucisu Filipu, regele Macedoniei. Ch in representatiunea mimica, numita Laureolu,95) in care
actorulu primariu, scapanduse en fug'a din rube, vomesce sange, eh mai multi actori de man'a adoua
producenduse pe intrecute in acesta opera incruntara
scen'a de sange, Infine ch pentru mOrtea, ce a urmatu dupa uciderea lui, se.pragatise unu spectaculu,
19*

www.dacoromanica.ro

292

in care eth sa se-representeze prin egiptiani si etiopialil istorii diii imperatra mortiloru.
LVILL

Ent 24. Ianuariu, cam pela a sieptea 6ra din di,

candu Caligula se-indoii, sculaseva dre depre scaumi
din teatru pentru prandiu, caci 'si simti enca ingrauiatu stomaculu de bucatele cinei tracute; infine
dupre svadulu amiciloru essi. In cript'a su in galeria suterana, pe unde trebuiA, sa trca, tocm'a sedeprindea o cta de-copii nobili din Asia in ceea ce
avea ei a represent6, pe scena; statet ca-sa i vdia si
sa i incurageze. Dca directorulu cetei n'ar fi dechiaratu ch ilu prindu frigurile, voilet a se-intdrce si
a i pune sa repetiasca bucat'a. De aci incolo apoi sunt
doue faime. Unii dicu, ch, pecandu Caligula vorbia
cu copii, Cherea l'ar fi lovitu dela spate cu sabi'a
si l'ar fi taiatu reu la cerbice , dupace strigase mai
antaiu: lovesce!96) Apoi ck Corneliu Sabinu, alu doilea tribunu dintre conjurati, pe din facia sa i fi implantatu sabi'a in peptu. Altii spunu, eh Sabinu, in
urm'a larmei acitiate prin ceuturionii amestecati in
complotu, i ar fi cerutu parol'a dupre datin'a militarsca, si, candu Caligula i o dede dicendu Joue,"

Cherea sa fi strigatu: Mani'a lui sa te bata!")

si cu ac6st'a, candu se-uitk inapoi, i ar fi taiatu falc'a.
Dupace a cadiutu la pamentu svercolinduse strigh,
cis e in viatia! apoi ceilalti conjurati i stinsera lumin'a prin treidieci de rane; caci parol'a loru a tuturoru eri: Enca un'a.98) Unii i bagara sabi'a si prin
partile celea rusindse. La anthiulu tiepetu i venira inteajutoriu cu ruduri portatorii sei de lectica si gardistii
nemti, si taiara pe unii dintre ucidiatori si pe cativa
Bi din senatori cari erau nevinovati.

www.dacoromanica.ro

293

LIX.
A vecuitu douedieci si noue de ani , a domnitu
trei ani si diece luni. Cadavrulu lui fa dusu pe secretu in gradinile Lamiane , arsu de diumatate pre
unu rugu facutu in graba si acoperitu cu pueine glib

de ierba; mai tardiu prin surori intarse din essiliu

scosu, arsu si inmormentatu. E destulu de constatatu,
ch inainte de a se-face ac6st'a , pazitorii gradinioru
erau mereu turburati de fantome; c si in cas'a acea,
unde cadiuse ucisu, nu tracea wipte , in care sa nu
se-faca vreo aratare spaimentatria, pana candu cas'a
se-mistui prin focu. Totudeodata i perl si soci'a Cesonia, strapunsa cu sabi'a de unu Centurione si fiica
sa sdrobita de parete.
LX.

Ceea ce ne 'Ate di o idee,despre spiritulu aceloru timpuri este si acest'a eh: pe de o parte, candu
se-latise faim'a despre uciderea lui, dmenii la inceputu

nu vreau sa crdia, si mai virtosu socoteau ch aceea

s'a respanditu inadinsu de Caligula insusi, cu scopu
cti-sa cumisca ce semtimente nutrescu amenii in privinti'a sa; de alt'a, ch conjuratii nu destinasera nimului imperiulu.

Si Senatulu era asia de invoiitu in

restabilirea libertatii, ea consulii nu lu chiamara in

Curia, pentruch acest'a purta numele lui Juliu Cesaru,

ci in Capitoliu; era unii essira en motiunea: ca-sa

se-sterga memorra Cesariloru si sa se-derime templele
loru.

Dar mai antitiu de tte s'a observatu si s'a

notatu, cit toti Cesarfi, caror'a le fa numele Cain, pe-

rira prin feru incependu dela acel'a ce fa ucisu in

dilele lui Cinna.

www.dacoromanica.ro

294

Note la Cain Cesaru Caligula.

1) Cap. I. Etatea legiuita dupre legilatiunea Augusteana erA anulu alu 251ea, dupre cea republicana
alu 271ea.

9) Adeca n'a inaintatu treptatu prin edilitate si

pretura la consulatu.
3) Pliniu in Istoria Nat. enca sustiene acesta parere.
4) Cap. II. Compareza mai sus Tiberiu Cap. LH.;
Tac. An. 69. era despre flnitulu lui Pisone M. 10-15.

5) Cap. III. In privinti'a acest'a Tacit. An. II.

59. aerie : In adeveru se-gasira remasitie de corpuri
de 6meni mord desgropate de sub podinele si paretii
casei, formule de descantare, blesteme si numele lui
Germanicu sapatu in table de plumbu, cenuse de mem-

bre corpurari arse pe diumatate si infectate de sange

negru, si alte cobiri rele , prin cari se-crede a se-di
la puteri infernali sufletele."
Si in poporulu nostru
domnesce credinti'a: eh printr'unu felu de postu, sell
prin luarea umbrei, sell a urmei se-p6te casiunki mertea cuiva."
6) Cap. V. Romanii, ca-si rumanii, intru semun
de doriu , de gele , las a li cresce barb'a si cem'a;
pe candu barbarii le tundeau pe amend6ue.

7) Regele regiloru sell Marele rege pe acestu

timpu alu romaniloru era titlulu regelui Partioru.
8) Cap. VI. Saturnaliele ce se-serbau intre mari
petreceri si bucurii.
9) Cap. VIII7 Co blentiu astadi, nume coruptu
din Con fl uen tes, asia disa acesta cetate dela pusatinnea sa la conflussulu Renului si a Moselei.
10) Pentru lauzirea Agrippinei.

*) In castris natus, patriis nutritus in arrnis,

Iam designati principis omen erat.

www.dacoromanica.ro

295

") Substituirea reciproca a lui R. in loculu ki

L., cum este in usu la noi, cari dicemu: maru =-malum, miere ---= mele, fere =--- fele sal. este dar veche.
12) Cap. IX. Tr everi, astadi Trier. Despre

ac6sta rebeliune cit. Tacit. I. 40.

13) Cea anthia radere de barba se-facea in etatea
de 17 ani en mare solenitate intre ai familiei; adou'a

la 20 ani.
14) Caiu desi era de o natura violenta, dar in
strinsa vetiuire cu Tiberiu invatiase tete prefacatoriele

acestuia, dice Tacit. II. 45.

16) Cap. XI. Acest'a nu se-pare a fi in armonie
cu caracterulu celu negru, ce Suetuniu ilu atribue lui
Tiberiu.

16) Cap. XII. Vorbele acestea sunt probabilimente ale decretului, era nu a lui Suetoniu, care nu
putea vorbi astfelu.
17) Toti membrii familiei imperatesei, cari aveau
perspectiva la succesiunea pre tronn, erau acum stinsi.
18) Dupre Tacitu VI. 45 Macrone insusi a fostu

care a tramisu pe socia sa la Caiu sa In amajesca.

19) Macrone fa celu mai energicu levatoru a lui
Tiberiu spre resturnarea lui Seianu.
20) In privinti'a modului mortii lui Tiberiu, corn-

parka si Cap. LXXIII. Tib. De undo se-vede

cii,

nu e deajunsu constatatu,, ci sunt mai multe variante.

21) Cap. XIV. Tiberiu, nascutu din Livilla en
Seianu; minoreanu enca: praetextatus in testu.
22) Litre multimea specieloru de voturi seu pro-

misiuni la romani era si acest'a: A 'si promite adeca viati'a pentru scaparea vietiei altuia. Caci
cei vechi credeau, ca, viati'a periclitata a cuiva sepete mantui prin mertea de buna voiia a altuia, Ben:

www.dacoromanica.ro

296

ch mdrtea se-p6te rescumpar cu merte. Astfelu

frumosulu Antinou se-jertfl pentru Adrianu imperatulu,

23) Cap. XV.

Loculu de inmormentare a lui

Augustu.

24) Cap. XVI. Clypeus in testu. Ceeace nu va

sa dica numai scutu simplu, ci unu planu de form'a
scutului cu bust'a dieiloru si a Omeniloru pre densulu
facutu din auru, argintu, marmora sal. ce se-dedicau
forte desu prin temple. Prin urmare vorb'a nestra.

chipu nu e dela tipu grec., si cu atatu mai pucinu

dela kep maghiaru.

2) Asia seu mai bine Palilia era o di ce seserba in 21. Aprilie intru memorra fundarli Romei;
acesta serbatoria sub acestu nume s'a conservatu pana
astadi la rumani: eine n'a auditu de Sante le Palia?
26) Cap. XVIII. Vedi Cap. XLIII. 92) in Augusta.
27) Ca-si Augustu (vedi Cap. XCVIII.). Acestea

daruri se-diceau missilia.

Se-aruncau adeca intro

poporu nisce globuletie- de lemnu, de care erau lipite
cedule en assemnatiunea: Ca-sa capete celu ce o apucti: su unu vestmentu, seu o mobila, seu lucruri
de mancare, ori si animale: vite, oui, capre, rAil,
chiaru si sclavi.
In Romania essiste acesta datina
si se-practiseza in doue cercustari soleneli: odata la
cununia, candu s'aruncau cofeturi intro poporulu privi-

toriu; alta data la intronarea de Domnu, candu serespandescu bani.

98) Maenianae se-numiau balcOnele (cum amu
dice logele), cu care erau provediute casele puse in-,

giuru de cercu, de uncle se-priviau joeurile circense sal.

29) Cap. XIX. Vedi ) Cap. II. in J. Cesaru.

30) Ce se-dicu: essedae.
*) Tiberiu facutu de Livilla cu Seianu.

31) Cap. XX. Astici in testu, dela ant), nume

www.dacoromanica.ro

297

cu care tocma asia numiau Aticii per exelentiam cetatea Atena ca-si romanii ursbs pe Roma.
32) Lionu astadi.
33) Cap. XXI. Care, cum dice, Strabone pentru
marimea lui cea preste mesura remasese neacoperitu.
34) Primulu intro Centurioni.
35) Cap. XXII. Eig xoleavos iguo, Eig poegtiaig.
Om. Iliad. IL 204.
36). Cesarii, insusi Juliu, de fapta aveau tta puterea regala. Numele rege si regatu anse erau atatu

de oribile romaniloru, eh incercarea de a lu lua, a

custatu, cum scimu, capulu lui Juliu. Unnatorii lui
mascara notiunea atatu de uriti6sa de rege si regatu

sub vorb'a Princeps si Principatus, incatu si lui

Suetoniu i vine strainu, c unu Caligula s'a incercatu
a deplini si dupre forma Monarchia, ce de fapta era
despotica chiaru
absoluta si mai multu decatu regale
si tiranica.
37) Dieu, patronu alu Latiului.
38) 4.4. aviistd

sycO a.

Asia dice Aace catra

Odiseu Om. XXIII. 7. 24. provocendu lu ci, spre a

fini odata lupta, in care nice unulu nu putea trinti
pe contrarin, sa i puna capetu, cercandu fiacare a
ridica in sus pe celaltu.
36) Cap. XXIV. Romanii jaceau pre triclinia la
eine sett ospetie asia, c pers6n'a ce era din josu lu
(infra) altei pers6ne sa se-odichn6sca pre peptulu aceleia ce jacea mai sus. Deci Caligula jacea intro
soru-sa si socia-sa.

40) Stupro in testu: medilocu infernalu nsitatu

si de Augustu spre descoperirea secreteloru politics
ale inimiciloru sei. Vedi Cap. LXIX. 130).
41) Cap. XXVI. Adeca la dosulu triclinului.
42) Troncu! Ca-si candu a reman6 trii dile re-

www.dacoromanica.ro

298

de paie, ar mai fi pututu ava

vreo inserrmatate pentru nisce dmeni, cari erau in
stare a suferi in capulu statului pe unu tiranu monstru cum era si acestu Caligula . . . dar asia sunt
publica fara consuli

bmenii.

43) Maliti'a acestei strengarii sta intr'aceea ca,

impartinduse bietele pentru locurile cele gratis, inainte

de a 'si ocupa, calarii scaunele sale, sa vina pers6ne

de rindu sa le ia, si asia sa se-nasca c6rta.
44) Perdele, pandie
cugete omulu, pe langa
multimea privitoriloru, si caldur'a de Italia, si va simti
demoniea malitia a acestei apucature a tiranului.

45) Pe gmari dela pegma, o masina teatrale,

ce se-deschidea rapede prin nisce pene, din care apoi
gladiatorii inchisi se-vedeau deodata in mediloculu
fereloru.

46) Populo famem indixit, espresiune, formata,

dupre frasa: alicui bellum indicere, din adinsu spre
a indica: ch. Caligula, pe langa crudime, voiesce a
'si arata si umorulu.
47) Cap. XXVII. Elogium in testu era, tabl'a
pre care era notata crim'a arestatului.
48) Din intemplare in capetulu si in c6d'a sierur
lui criminaliloru s'a aflatu eke unu calvus =-. chialu,
Spresiunea a calvo ad calvum" mai tardin deveni
proverbiale si insemnza: toti pana la unulu.
48) Vedi Cap. XIV. in Caligula.
6) Cap. XXVIII. Graphiis in testu: instrumentu
de scrisu.
81) Cap. XXXIX Adtaresiptce ce va sa dica:
taria neclatita (se-intielege in reutate, tirania).

5'2) Prin acsta eschiamatiune voiia sa dica: ci

ce simplu e frate-so, d6ca nu scie, ch nu e iarba cares sa lu scape de Caligula.

www.dacoromanica.ro

299

53) Cap. XXX. Oderint dum metuant.

54) Vedi Cap. XV.
55) Retiarii unu felu de gladiatori, cari in lupta

tindeau a arunci in capulu gonitorioru o retiea.

56) Cap. XXXII. Mirmilo, alta specie de gladiator; cari aveau a se-lupta cu unu tracu (Threx)
sell cu unu Retiaru (Retiarius), si pinta in capu coifn
galicu cu o iedna ce infacisi unu pesce pre verfu.
57) Pop arum habitu in testu. Popa, ae: popa,
suptpopa; e vechu deci popa nostru, s'a conservatu
din antichitate profunda; functiunea lui era la aducerea victimeloru; sa nu se-cufunde cu taietorulu de
victime, caci acestuia Suetoniu i dice cultrarius
= cutitariu. Fara Suetoniu s'ar fi perdutu si vorb'a
ac6st'a din mama latina conservata, si eine scie la
care ginte barbara i s'ar fi mai atribuitu.

59) Cap. XXXV. Coloseros: Colossos-Eros:

marime gratiosa, d'aci: calusarulu nostru.
59) Onlottaxog: luptatoru in plina armatura graua
grecsca, altu soiu de gladiatori.
60) Pontificele, disu rege, din dumbrav'a Dianei
dela Alicia, trebuilt sa fia pururea unu sclavu fugitu,
si sa sustiena en pretendentii sei aspiratori la acestu
pontificatu unu duelu, dem voiia a reman inteacsta
functiune.
61) Essediariu.

65) Cap. XXXVII. Deceres = thxneg: naii en

ate diece ruduri. '
63) Celu antaiu intre Centurioni. Militarii aveau
datina, cd, inainte de vreo bataiia sa 'si faca testa-

mentulu, si in acestea testau totudeaun'a si primipi-

lariloru ate ceva: deacea erau mai toti ameni cu

stare; bucatica grasa pentru cass'a cea sca a lui
Caligula.

www.dacoromanica.ro

300

64) Cap. XXXV111. Unu modu de sinucidere

voluntaria f6rte usitatu pre aceste timpuri de cumplita
tirania si urire de 6meni.
68) Cap. XL. Onorea de a fi inventatu jus

prima e no ctis si rescumpararea lui cu bath, credeam a fi a feudalismului essitu din Silva Ercinica;
se-pare anse ch. se-cuvine lui Caligula.
66) Cap. XT,I. Vedi Cap. LXXI 748) si Iso).
67) Cu 6ssele se-intielege.
68) Cap. XLII. Onorea inventiunii de apanage
anca se-cade lui Caligula.

69 Strena se-numiau acestea daruri, ce se-faceau pela dile religi6se si anume pela anulu nou
dreptu semnu de urare de bine. Vedi si Cap XCI.
778) in Augustu.

79 Cap. XLIII. Unde eth unu templu a lui

si Caligula avea multu de a face cu Joue.
71) Optoferulu era o lectica ce se-purta de optu
sclavi, cu care de lege se-serviau numai matthnele.
7 'I) Cap. XLV.
Verg. Eneid I. 207. Candu
Enea, inurm'a naaifragiului, strigit amicioru sei: durate et vosmet rebus servate secundis.4
73) Cap. XLVI. Adeca lni Joue Capitolinu si
Joue

Ith Joue-Ca1igula.

74) Cap. XLVII. f?Itodedep.flevzov.

") Cap. XLIX. Vedi Cap. IX. Tiberin 77).
79 Cap. L. De buna sma caci corpu'i era acoperitu cu paru.
77) Cu atittu pare mai probabilu ch, asemine beu-

tura erotica va fi fostu caus'a smintiri lui Caligula,

cu citn atari beuture avura asemini resultate pe ici
pe colo si in dilele n6stre.
784.Cap. LI. Calones --= Calai ...-- servi la caii
pela carale de sarcina.

www.dacoromanica.ro

301

76) Cap. LII. Paenula =-. unu vestmentu c

tiundea ardelensca, c. sarica, comunu barbatiloru si
femeiloru, in limb'a rumansea s'a conservatu in p e-

nura = materia, postafu de Mutt.

80) Barbatiloru romani nu li era iertatu a purta.
vestmentu de matasa.

8') Cycladatus = xvxce; = vestmentu serbatoream (de gala) pentru femei de taietura rotunda.
85) Su barb'a propria si o inaura, su isi prepunea un'a de fire de auru.
83) Cum se-vede elu essi in publicu stravestitu
candu in Joue, candu cd Neptunu eau Mercuru.
84) Cap. LIM Commision es -,--- proprie semnifica pusetur'a, ce o iau in lupta doi luptatori. Atri-

butulu meras, curatu va sa indice, eh Seneca nu

cauti la seriositatea obiectului in cuventarile sale, ci

numai la efectu.
83) La culp'a su nevinovati'a acusatului nu segandea oratorulu princiariu.
86) Cap. LTV. Suet. dice trax, ce va sa esprime
gladiatoru in armatura tracica.
87) Elu se-batea in scrima cu arme ascutite, pe
candu rivalii sei en de celea de lemnu. Se-intielege

eh elu acsea o facea ea diletantu, nu in publicu.

Conf. si Cap. XXXII.

88) Pervigilium = priveghiu in sensu bunu,

ca-si la rumanii chrestini, o serbataria nopturna in
onarea orecarui santu.
86) Pa lla si Tunica doue vestmente muieresci.
Pa lla e compusatiune din mantela si tunica, ce se-

purti de femei pedeasupra; tunica talaris, care

ajungea pana la calcaie, tienea de costumulu unei saltatria.

www.dacoromanica.ro

302

90) Cap. LV. Gladiatorii cum am vediutu seimpartian in mai multe classi. Se-pare, ca Caligula

favoriza cu preferintia pe cei numiti Thraces, daci

gon'a contra Mirmiloniloru.

9') Prasinae in testu. Cociarii su conducatorii

caraloru in Circu se-impartiau inpatru factiuni: alba,

rosia, albastra si verde, seu prasinia dela vorb'a

prasu, specia de cpa buna cle mancatu.
92) Apophoreta daru, ce ospetarulu (IA 6spetiloru sei sa lu duca acasa.
93) Cap. LVI. Se-dice si tessera, parola, (lojinca).
94) Cap. LVIL
lui Martie.

uliu Cesaru f ucisu in idele

95) Lauriolus, dela acestu lotru renumitu senumiti mimulu, despre care e vorb'a.
96) Cap. LXVILI. Formul'a e luata din ritualula
sacrificieloru. Dca taiiatorulu de victima ridick, securea, a-sa lovsca vit'a spre junghiare, intreM mai
antkiu pe Popa: Agone? Sa lovescu? la care acest'a
respundea: Hoc age! lovesce.
97) Accipe irratum (Jovem).

98) Enca un'a: Repete.

www.dacoromanica.ro

Tiheriu Claudiu Drusu Cesarulu.

L

Pe Drusu, tatalu lui Claudia Cesaru, care mai

de multu purta, prenumele Decimu, apoi Nerone, ilu
facil Livia, ce era deja grea cu elu, candu se-maritase
dupa Augustu, la lun'a atreia dupa cununia; si faim'a
dicea eh elu e fetulu vitricu-so, conceputu in adulteriulu in care Augusta vecuise ea Livia. Celu pucinu indata dupa nascere i se-populariza versulu grecescu de sensulu acest'a:
Omului ferice i se-nasce copilu si de trei luni.1)

Acestu Drusu, in calitate de cestoru si de pretoru,

duce supremu in resbelulu Reticu apoi in celu Germanu,2) fa celu antaiu intre doui romani care plutl
oceanulu de nordu. De cea parte de Renu mph canale de constructiune noua si de estensiune grandisa,
care si astadi se-numescu Canalele lui Drusu.3)

Dupace a batutu pe inimicu (pe germani), in mai

multe rinduri, si l'a respinsu in cele mai interne desierturi , n'a incetata de a lu fugari si mai departe,
decatu numai candu o aratare in figur'a unei femeia
barbare ilu opri, vorbindui latinesce, ca mai departe
sa nu se-intindia. Pentru acestea fapte capata dreptulu ovatiunii si ornamentele triumfalie. Pupa pretura, facenduse indata consulu, continua speditiunea
germanica si muri in taberele de vera, care pentru
acst'a se-numira blastemate. Corpulu lui ft purtutu de fruntasii municipalitatiloru si ai colonieloru
pana la regianea Romei, de unde flu luara decurii

www.dacoromanica.ro

30,4

scriitoriloru ce i essisera in cale si aducendulu la

Roma ilu inmormentara in campulu lui Marte. Pe
langa acest'a ostirea i inaltih unetnormentu onorariu,

in giurulu carura de atunci la di anumita militra

tienea in toti anii defirare solenela, si comunele G-alidi
aduceau rugatiuni publice. Ara senatulu intre alte mai

multe i decreth unu arcu triumfalu de marmura in

calea Apiana, precum si conumele de Germanicu
pentru densulu si pentru purcediatorii sei. Dupre opiniunea publica elu era min barbatu nunumai iubitoriu
de gloria miitara, ci si de principle republieane. Caci
elu, nu se-multiumii numai cu a repurth victoria asupea ostirii inimicioru; d capath si destinctiuni a
bravurei personali,4) si de acea cu ceh mai mare periculu alu vietiei adeseori cauth printre sierurile eele
mai dose pe ducii germaniloru. Ara de alta parte n'a

facutu nice unu secretu de dorinti'a de a restabili

vechea constitutiune republicana, candu vreodata i va
da man'a. Acest'a fh motivulu, credu eu, ce a facutu

pe mil ch-sa cuteze a scrie, ch Augustu, suspiciondulu, Par fi rechiamatu din provincia, si, pentruch intardih a'i da ascultare, l'ar fi euratitu din lume prin
veninu. Acesta versiune o spusei mai multu din acea
causa, ch-sa nu o trecu eu tacerea, dechtu pentru eh
(lora ar fi adeverata seu verisimile macaru. Caci Augustu nunumai a a iubitu pe Drusu si viu pana acolo,
eh lu facuse coereditorin fdloru sei, cum dechiarase
drecandu in senatu; ci si dupa merte i in cuventarea

funebra asia l'a laudatu, a rugh pe diei: Ca-sa

faca pe Cesarii sei asemini reposatului, si lui
insusi a'i face parte canduva de atare finitu
bunu cum '1u avh acel'a." Neindestulatu de a i
fi sapatu pre mormentu o inscriptiune in versuri facute
de insusi, dar compuse si in prosa memorra vietiei hi.

www.dacoromanica.ro

805

Drusu avil dela Antonia juniore mai multi copii;

dar a lasatu dupa sine pestetotu numai trei: pe Ger-.
manicu, Livilla si Claudiu.
IL
Claudiu s'a nascutu sub consulatulu lui Julu Antoniu si alu lui Fabiu Africanu in prim'a lui Augustu

in Litgdunu in diu'a in care pentru prim'a ora sededich, acolo lui Augustu unu altaru, si s'a numitu
Tiberiu Claudiu Drusu. Nu multu dupa aceea, adoptanduse frate-so celu mai mare in famill'a Juliiloru, lu
conumele de Germanicu. Perdiendu enca din frageta
copilaria pe tata-so patiml mai in totu timpulu copilariei si alu juniei sale de morburi diverse si tenace,
incitu babaucincluse cu trupulu si cu mintea nu sesocotea nice dupace a mai inaintatu in etate de nice
o trba publica seu privata. Mu ltu timpu si dupace
a devenitu maioreanu remase dependente de voii'a
straina si supt pedagogu, despre care se-plange insusi
intee carte drecare, ,,cti de unu varvaru si mai-

steru peste vite de jugu, ee i s'a impusu din

adinsu en scopu, co, sa hi ,dasealOsca pentru

tote nimicurile cu cea mai neindurata asprime."

Acsta stare betezicitisa a lui fa caus'a, c elu, la

jocurile gladiatoresci date in parte cu frate-so intru
memori'a tatalui loru, prbsidii impalariatu in contr'a
datinei, si e la diu'a, in care imbracii tog'a barbatsca, se-purtii in lectica pela mediulu noptii fara nice
o solenitate la Capitoliu.

M.
Cu tote acestea elu a cultivatu Mune, nu cu
pucinu zelu enca din copilaria, si despre acOst'a a
datu adeseori si probe in publicu, Dar nice pe calea
20

www.dacoromanica.ro

306

acest'a nu 'si puth face vreunu renume, seu macaru a

descepta, pentru fiitoriu o sperantia mai buna. Mam'a

sa Antonia ilu numia, Stirpitura de omu, fiintia

inceputa dela natura, dar neplinita; si candu

avea sa impute cuiva hebaucia, dicea: Ch e mai

nebunu dechtu fiiiu-so Claudiu." Buna sa Au-

gusta ilu tracte, cu celu mai mare despretiu; vorbii

cu elu f6rte raru, si candu avea sa lu amoneze, o
facea totudaun'a numai in scrisu scurtu si amaru, sell
oralu printr'unu alu treilea. Soru-sa Livilla, candu a
auditu eh va domni Orecandu, vaiera in gur'a mare
pe poporulu romanu pentru o asemine sarte trista si
nemeritata. 1ra ca-sa se-cundsca, cum judeca si Augustu unchiu-so celu mai mare despre densulu in bine
ca-si in reu, pusei aci din epistolele sale urmatoyiele
capete.

IV.

Vorbii cu Tiberiu, cum ai poftitu, Livia mea,

despre ceace ar fi de facutu cu nepotu-to Claudiu pre
timpulu jocuriloru Martiali.5) Suntem amendoi uniti
in idea, ch trebue sa defigemu odata pentru totudaun'a
planulu, dupre care sa ne conducemu in privinti'a lin.
Caci, deca e presentabilu si, ca-sa dicu asia,

completu de ce ne amu indoi a lu trece treptatu

prin tate gradele si magistraturele prin eari au tracutu

frate-so? ',ra dem cumiscemu, eh e necompletu si

defectuosu cu trupalu si eu sufletulu, atunci

sa nu damu 6meniloru, earl persufleza si ridicu-

leza6) aseminea lucruri materia, ca-sa ridia de densulu si de noi. Caci de nu vomu staveri acesea, ne
voru trece pururea sudorile, dem la fiace cercustantia,

midi' va veni yorb'a despre inaintarea lui, va trebui

sa desbatemu: deca e bunu sell nu de purtarea ma-

www.dacoromanica.ro

307

gistratureloru. Ce se-tione de casulu presentu, la care

se-referescu intrebarile tale, n'avemu nemic'a in contra;

elu Fite lud asuprasi ingrigirea de mas'a preotiloru

la jocurile Martial, (Ikea se-va las6, a fi condusu de
fiiulu lui Silanu, care i este afinu, pentru c6.-sa nu
faca nemic'a ce ar put bate la ochi skn ar fi de risu.
Nu ne invoimn anse , c. elu sa privOsca Circensele
din logea imperatOsca. Cad standu in fruntea spectatoriloru s'ar espune pr6 multu la ochii publicului. Nu
ne place nice c4,-sa, mOrga cu procesiunea pre Muntele

Albu, sku sa remana in Roma pe cursulu jocurioru

latine. Cad pentru ce sa nu fia prefectu alu Romei,
dem p6te insoci pe frate-so in munte? Aca parerea
n6stra, Livia mea, in urm'a careia lucru, celu mai
bunu ar fi a determin6, odata pentru totudaun'a Unu
planu securu in tOta facerea acksta, c6.-sa nn fimu
pururea smacinati intre temere si sperantia. Poti da,
dem, ti place , si Antoniei nOstre acksta parte a epistolei spre citire.
In alta epistola: 1ra pe junele Tiberiu (Claudiu)
ilu voiu chiarni, la masa in tOta din's, pana candu vei
lipsi tu de acasa, cti-sa nu cineze singuru cu Sulpiciu
si cu Atenodoru seu. Mi ar placea numai, &tea 'si
ar alege cu mai mare grigintia si cu mai pucina ideologia pe cineva, carele s 1 servOsca de modelu in
gesticulare, in portu si in marsu. Bietulu
e atititu de stingaciu in tOte lucrurile celea seri6se.7)

Unde mintea lui n'a apucatu a rataci pre caii

acolo innascut'a nobilitate a maturei

sale se-arata destulu de chiaru." In a trera epistrimbe,

stola citimu: Cum s'a pututu, c6,-sa mi placa nepotuto declamandu, sa moru, Livia mea, dkca nu iue miru."
Caci nu potu precepe cum elu , care almintrea vor20*

www.dacoromanica.ro

308

besce cu athea neco erentia, candu declama sa dica

cele de disu cu atat'a coerentia?8) Apoi sa scie cum
s'a determinatu Augusta in celea din urma in privinti'a lui Claudia ; c adeca eatu a traitu nu l'a lasatu sa inainteze in magistrature mai departe dectitu
numai pana la preoti'a augurala; eh in testamentu l'a
pusu intre ereditorii de classea a trei'a, ba mai intre
straini, lasandu 'i unu legatu numai de optudieci de
mii de sestertii.
V.

ITnehiu-so paternu i a daruitu ornamentele de

consulu, candu ceruse magistrature, era dupace a

staruitu cu deadinsulu spre a 'i se-cld magistrature

active, insemnh in epistola, eh i tramite patrudieci de

auri pentru saturnalia si sigillarie.8) Abea acum

depunendu teta speranti'a la demnitati se-dede eu totulu la repausu, vecuindu retrasu acum la gradini si
in suburbiulu Romei, acum in vil'a sa dela Campania,
uncle, prin petrecerea in societate cu totu feluln de
emeni de classea cea mai de jos , pe langa vechea
neactivitate, mai contrase si uriciosulu darn alu betiei si alu jocului de norocu (alea).
VI.

Inteaceea, desi ducea o asfelu de viatia, 6menii

nu lipsira a i face on6rea cuviinciesa pe acasa si a
i arati respectu in publicu. Ordinulu cavalarescu ilu
alesese de doua ori de patronu a lu mandateloru
sale: odata c-sa cera voiia dela consuli, spre a duce
ei pe umeri la Roma corpulu lui Augusta; altadata,
eh in numele lora sa gratuleze pentru surparea lui
Seiarm.

Ce e si mai multu, candu intra in teatru

i se sculi in piciere si a 'si depune

se-obicinulA a

www.dacoromanica.ro

309

mantalele de plia. Insusi senatulu propuse: ctt la

nurnerulu preotiloru lui Augustu, alesi prin sorti, elu
sa se-adaoge ca straordinariu, si nu multu dupa acest'a, c cas'a, ce i arsese, sa i se-refaca cu spese publice, si sa aiba dreptu a 'si dti opiniunea in sierulu
barbatiloru consulari. Tiberiu anse anulh acestu decretu, dicendu ch Claudiu e unu habaucu, si promitindu ch inchtu perktru casa, elu ilu va desdaunit din
ale sale. Cu tote acestea candu a muritu ilu nunal in
testamentu intre eredietorii de classea a trei'a presto

un'a a trei'a, si i lash si unu legatu cam de doue

milli:Sue de sestertie; catra aceste ilu recomandh anume

la ostire, senatului si poporului romanu printre ceilalti consangenii.

VII.
Infine sub Caiu, fiiiulu frate-so, care la incepu-

tulu domniei sale nisuii a se-face populariu in totu

modulu, a ajunsu si la functiuni de statu; purth doue
luni consulatulu impreuna cu imperatulu, si i se-intemplh ci, candu intratu in foru pentru prim'a Ora
cu fasce, unu vulture, tracendu in sboru, sa i se-puna

pre umerulu celu dreptu. Cu patru ani mai tardiu i

se-sorti si alu doilea consulatu. Uneori a presidatu
spectaculele in loculu lui Caiu, candu apoi poporulu i

strigi acum sa traiasca unchiulu Imperatului

acum sa traiasca fratele lui G-ermanicu!

VIII.
Cu tOte aceste viati'a lui nice acum nu erit scutita de sicaituri. Caci de venia la cina cevasi mai

tardiu de (Sea predisa, abea i facea locu si numai

dupace dii rOta tricliniului. De cateori adurmia dupa
mancare, ceeace i se-intempla mai totudauna, aruncau.

www.dacoromanica.ro

310

intr'ensulu cu simburi de olive si de palme. Mascaricii

ilu desceptan din somnu uneori cu biciusc'a si cu

vergeua. Candu orcaia i trageau caltiuni in mani
pentru ca, desceptanduse rapede sa se-frece pe facia.

Ix.
Dar elu fa espusu chiaru si la pericle. Indata
la inceputu , enca sub consulatulu seu , era p'aci sa

fia scosu, pentruch intardiase a face si a loca, statuele lui Nerone si a lui Drusu, fratii Cesarului; apoi
denuntiarile facute seu din partea strainiloru seu a
familiei sale ilu tienea mereu in necontenita turburare.
14ira candu, dupa descoperirea conjuratiunii lui Lepidu
si a lui Getulicu , fa tramisu si elu ca membru alu
deputatiunii spre a gratuhi, imperatului in Germania,
viati'a i veni in periclu; pentruch Caiu se-maniase

focu, eh i s'a tramisu tocm'a unchiu-so, ca...-si candu

ar fi fostu vorb'a de a dascali pe unu copilu, inciitu,
dupre cum spunu nnii , elu fa aruncatu in riu asia
cum venise incalceatu imbracatu. Si de atunci isi da
votulu in senatu totudaun'a in urm'a celorulalti bar-.
bati consulari , pentruch in bataia de jocu elu era

pururea intrebatu in urm'a tuturoru. Se-luase la cercetare si o cestiune de falsificare de testamentu, intru
care figura si densulu ca, subsemnatoriu. In cele din
urma , constrinsu ca-sa cumpere cu optu milidne de
sestertie intrat'a in noulu colegiu preotiescu,1) mai
inteatitt'a saracia , eh, nefiindu in stare a 'si implini
obligatiunea catra visteri'a statului , ajunse in umiliterra pusatura de a 'si vede nuthele si bunurile publicate dupre legea ipotecaria prin edisulu prefectiloru
atirnandu de colna in tabl'a de avise intre obiectcle
de vendiare.

www.dacoromanica.ro

311

X.

Intre acestea si altele asemine cercustari petrecendu 'si partea cea mai mare a vietiei capath dom-

nra in anulu alu cincidiecilea alu etatii printr'unu

casu catu se-p6te de minunatu. Dupa ce si elu, casi cealalta multime, s'ar fi delaturatu de langa Cain
prin conjurati sub pretestu ch imperatulu voiiesce sa
fia singuru, se-retrasese in asia numitulu pavilonu
alu lui Ermes. Nu multu dupa acst'a spaimentatu
prin larm'a uciderii se-stracurh in .vecin'a belvedere
si s'ascunse intre duplele perdele ale usei. Asfelu
ascunsu ilu afih unu militariu simplu, care tracendu
din intemplare i vediuse piciarele, si voila sa scie
eine e; ilu recunosca, ilu scase cu puterea din ascundiat6ria, si saluth, pe cadiutulu de frica in genuchi

cu titlu de Imp eratoru! Deaci ilu duse la alti comilitari, cari erau enca nuleterminati ce sa faca si
amenintian rnunai.

Acestia apoi ilu pusera intr'o le-

ctica, si, fiindu eh sclavii i fugisera, ilu purtara dea-

umeri pe rindu pana la tabera, pe candu densulu tristu

si tramurandu, era vaieratu de intimpinatori, ch. seduce la peire unu nevinovatu. Primitu intre valurile

taberei petreca naptea intre vegiele militari cu mai

multa securantia; anse cu pucina sperantia pentru
viitoriu. Caci consulii si senatulu cu cohortile urbane
ocupasera Forulu si Capitoliulu, si era gat'a a prochiema libertatea comuna. Insusi enca fa chiamatu
in Curia printr'unu tribunu alu plebii ca-sa, 'si dea

parerea, respunse anse: ,,Ch e retienutu cu pute-

rea si prin necesitatea cercustariloru."

Dar
adou'a di, caci pedeoparte parintii, din desgustu si
neunire fiindu de pareri diverse, se-aratara mai lasatori in efaptuirda, tendintieloru sale, de alta parte
multimea, ce sta impregiuru, poftea acum unu Re-

www.dacoromanica.ro

312

gentu si anca spunendu lu pe nume, atunci Claudiu a

concesu soldatiloru adunati in arme, ce,-sa jure in
numele seu, promitiendu le totudeodata la unu fiacare
cftte cincisprediece mii de sestertii
cela antitiu
intre Cesari, care a cumparatu credinti'a soldatiloru
sei si cu bath.
XI.
Domnfa stavirita, trb'a cea mei antaia ia fostu
cd-sa sterga memori'a celoru done dile, in care sefacuse cercarea a schimbe, form'a gubernului. Dreptu
aceea facir promisiunea, ch va iertit si va vied tete
cite s'au disu si s'au facutu in acele dile, si s'a tienutu de vorba, pedepsindu cu merte numai pe pucini
tribuni si centurioni din numerulu conjuratiloru in
contr'a lui Cain, si acest'a mai multu pentru essemplu
si pentru c se-informase, c i cerusera si capulu seu.
D'aci inainte intorcenduse la datorielp ode viable catra consangenii sei 'si a facutu de macgtina I 0, nice
unu juramentu sa nu i fia mai santu, si sa nu lu
usiteze mai desu, cd pro Augus tu. Dune si Livia
i a decretatu ondre divine, si in procesiunea circeusa
unu caru trasu de elefanti asemene cu a lui Augustu;
pentru mauii parintiloru sei a orinduitu o serbatria
publica, adaugendu la acest'a pentru tata-so si jocuri
circense, tienende la diu'a nascerii lui; era pentru
mam'a sa caru cd-sa
porte icOn'a in pomp'a circensa, precumu si conumele de Augusta, refusatu
de dens'a catu a vecuitu. Intru memorra frate-so, ce
o serba, la Vita ocasiunea, puse sa representeze pe
langa jocurie gimnastice neapolitane si o comedia
grecesca,") si la parerea unanirna a judecatoriloru a
incununat'o cu cunun'a de victoria. Insusi M. An-

tonia priml dela densulu semne de respectu si de

www.dacoromanica.ro

313

recunoscintia, dechiarandu intr'unu eclisu 6recandu:

cit cu atatu doresce mai ferbinte a ved6 serbanduse

diu'a nascerii tata-seu Drusu, cu catu aceeasi e tatudeodata si natalea mosiu-so Antoniu." Elu finI arculu
de triumfu, ce senatulu decretase a lu face lui Tiberiu
din marmora, langa teatrulu lui Pompeiu, care anse
remasese nefinitu.

Si macarca a casatu t6te actele

lui Caiu, opri totusi a se-numera intre serbatori diu'a

uciderii acelnia, de-si aceea era totudeodata si diu'a
inceputului domniei sale.
XII.
Dealta parte in privinti'a crescerii maririi propria
s'a purtatu moderatu si cu civiitate; se-abtierul de
prenumele Imp er a t or u, refush on6re essagerate, chiaru

si ,maritisiulu fetei sale si diu'a nascerii nepotu-so se-

multiemI a le Bab in tacere si numai cu serbat6re

intre ai farailiei. Fara invoiirea Senatului n'a chinmatu acasa pe nice unu iessilatu. Cora ca, unu charu

dela Senatu voii'a de a intruduce cu sine in Curia

re prefectulu gardei pretoriane si pe tribunii militari;
se-rugit, td, cele judecate de procuratorii sei'2) sa aiba
valare. Dreptulu de a tien6 targu pre dominiale sale
flu capatit dela Consuli. Assista desu la cercetarile
judecatoresci c oricare din assesori. Candu persOnele
magistratuali da spectacule se-sculi si elu cu multimea privitoriloru, si i saluta respectuosu cu v6cea ski
cu man'a. Catra tribunii plebii, earl i se-presentau

candu siedea la tribunalu, se-escusa, ch din lips'a

spatiului nu i pete asculta decatu stand in pici6re.
Pentru acst'a in scurtu timpu culese atat'a amOre si
fav6re, incatu, candu dupa plecare'i la Ostia se-latise
faim'a, eh ar fi peritu ucisu lotresce, poporulu intristatu pana in adunculu inimei nu inceta de a incarca

www.dacoromanica.ro

314

pe militari ca pe nisce tradatori, si pe senatu ca pe

nisce paricide cu cele mai teribili blasteme , pana
candu nu se-suira pe tribuna unulu si altulu si apoi
mai multi, ca-sa spuna din partea magistratului, eh
Imperatulu e intregu si sanatosu, si ch s'apropie de
Roma.

XIII.

Cu tate acestea elu n'a remasu scutitu de tata

curs'a; dincontra se-facura cercari a i atacit viati'a
candu din partea individiloru isolati, candu din a factiuniloru conjuratrie si cbiaru prin resbelu civilu.
Asfelu se-prinse pela media nepte unu omu din plebe
amblandu cu mut pumnariu in giurulu camerei lui de
durmitu. Se-arestara si din ordinulu cavalerescu doui

insi armati unulu cu unu pumnariu, altulu cu unu

cutitu de venatria, cari un pandeau sa lu lovesca,
unulu candu va essi din teatru, altulu candu ye sacrifica in templulu lui Marta. 0 conjurati.urte in contr'a domniei lui o urdira Gallu Asiniu si dituSltu Corvinu, nepotii oratoriloru Pollione si Messalla, in intie-

legere cu mai multi iertati si sem de ai loru. Resbelulu civilu l'au aprinsu Furiu Camillu Scribonianu,
legatulu din Dalmatia, ci in cinci dile isi perdh viati'a,
dupace legiunile, care 'si calcasera juramentulu, s'au
intorsu la ascultare printr'unu semnu reu, candu adeca
voila sa apuce marsulu catra noulu imperatu din in-

templare au din voii'a diesca nice vulturele nu seputh orna, nice insemnele de resbelu nu se-putura

mite si mina din km.")

XIV.

Afara de celu vechiu a purtatu patru consulate,

din care cele doue dint:ale unu dupa altulu, era pe
cele urmatrie la intremediu totu de ate patru ani;

www.dacoromanica.ro

315

pe celu din urma in timpu de Besse luni, pe eelelalte

cite doue luni, infine pe alu treilea c alesu suplentu
(suffectu) in loculu unui consulu mortu, ceea ee numai facuse nice unu principe. De eri in consulatu
su afara din acista demnitate elu siedea la judecata
cu celu mai neobositu zelu, chiaru si in dilele cele
soleneli pentru sine cu ai sei, uneori si in serbatori
religibse tienute cu santienia din vechime. Nu setienea totud'aun'a mortisiu de liter's legii, ci stempera asprimea s&i blandetra ei amesuratu cercustariloru si dreptatii, dupre cum i dicea inim'a. Asfelu
p, e. acelor'a, cari in cause civili despre alu meu si
alu teu traceau mesur'a formulata de lege prin pretentiunea loru, si asia 'Ai perdeau procesulu inaintea

judecatoriloru celoru ordinarii, elu le di, voiia a lu

Incepe desnou; dincontra, pe aceia cari se-dovediau
de insialatori mari, tracendu preste mesur'a pedepsei
determiliata prin lege, i condemmi la lupt'a cii ferele

silbatia
XV.

lira la gercetari si decisiuni judecatoresci era. de

o neegalitate a mintii de mirare; acum cercuspectu

si ageru, acum nesocotitu si duduitu, si rasi .uueori
usiurelu si asemine unui smintitu. Candu &eh revisiunea la decuriele judecatoriloru pentru cursulu agendeloru, rase din lista, ci pe unu pr poftitoriu de judecatoria, pe unu cavaleru, carele respunsese la apelu,

fara a se-folosi de privilegiulu la care i d dreptu

numerulu copiilorn.14) Pe altulu care, provocatu de
contrarii sei, cd-sa dea imperatului procesulu seu spre

judecare, afirmase c caus'a sa nu i de competenti'a

judecatpriului celui straordinariu, ci se-tiene de curtea judecatoressca cea ordinaria, ilu constrinse, ci-sa

www.dacoromanica.ro

316

'si faca insusi staudu pe locu judecat'a, pentru ci-sa

dea vada prin acesta causa personale, ch ce judecatoriu dreptu vti ft intr'un'a straina. Pe o femeiia,
care nu voiti, a recunesce pe fiiu-so, deorace argumentele de ambele parti se-socotiau nesuficiente, o fach

a spune adeverulu punenduo cii-sa lu itt de barbatu.

In lips'a unei parti decidea numai decktu in faverea
celei presenti, fara a mai destinge, dem nescine din
culp'a propria, au din necesitatea imperiesa a cercustariloru, nu se-infacisiase la terminu. Candu nescine
strigh, ca-sa se-taia falsificatoriului manila, chiamh
indata pe carnefice cu cutitulu si cu. mas'a de belitu.

In caus'a unui strainu, acbsatu a 'si a insusitu fara

dreptu cetatiani'a, nascenduse intre advocati pucinu
insetnnat'a certa, ch. cum sa se-infacisieze inaintea scau-

nului judecatorescu, in toga sell in palin,15) Clattdiu, ci-sa dea proba de intrga dreptate, decise, c6.sa 'si schimbe portulu totud'aun'a dupre cup va fi
acusatu seu aparatu. Se-crede si acest'a, ca. adeca
intr'o causa de judecata 'si ar fi datu in scrisu sentinti'a asia: Eu sunt de parerea acelor'a earl
au judecatu dreptu." Prin dalde acestea 'si scadia
autoritatea pana acolo, ca.-sa ajunga adeseori si in
publicu de bataia de jocu. Asfe lu nescine odata scuzandu pe marturulu, chiamatu de densulu din provincia, disa ck nu se-pite infacisi, dar caus'a pentru
ce o ascunse, si dupa multe intrebari: A muritu,

dise, cu voii'a domitale, credu. Altulu multie-

mindu, cad a suferitu pe unu acusatu a se-aparti,

adause si: vedi bine eh asia e datin'al Am mai

auditu dela betrani ei aceea, c advocatii pana acolo

abusau de indelung'a rabdare a lui, incatu, candu se-

dti jos din scaunulu sea de judecata, nunuinai eh

lu rechiamau cu voce tare; ci ilu si retieneau tragendu

www.dacoromanica.ro

317

lu de pdlele togei sen apucandu lu chiaru si de picidre. Ca.sa nu se-mire omulu de acCst'a, voiu adauge,

ch si unui bietu de greculetiu, purtatoriu de procesu,

i scaph din gura in iutimea disputei vorbele: si tu

esci unu betranu, si unu nebunu."6) Era unu
cavaleru romanu, acusatu pe nedreptate de spurcatiuni catra femei din partea aceloru inimici, cari nu
puteau a 'i strica intr'altu modu, e fapta, ch, vediendu

ch Claudiu chiama c marture si asculta in contr'a

sa pe niece femei, ce 'si vindeau pe bath trupulu,
indignatu i imputh verde nebuni'a si crudimea, si i
arunch in facia stilulu si tabl'a ce tocm'a le avea a
mana, incatu i facil nu mica rana la Om.
XVI.

Claudiu a imbraeatu si censur'a, intrerupta de

multu, enca de pe timpulu censoriloru Plancu si Pau lu,

dar Si aci cu aceeasi neegalitate si neconsecintia a

In revist'a cavalerioru elu
lash sa traca fara nota pe unu june acoperitu de rusine , despre care anse tata-so afirmase, ch e forte
multiemitu de purtarea lui, dicendu: ch 'si are elu
censorulu seu." Pe altulu, ce era, renumitu pentru
inintil ti a procedurei.

desfranarile si adulteriele sale, Claudiu se-multiemi a

lu admona, c h. au sa se-dea la patim'a sa cu mai

multa infranare, au cu mai multa paza," adaugendu,

eh de ce sa sciu eu ch eine e amantea ta?"

Si candu, in urm'a rugatiuniloru amiciloru sei, restitth

in ondre pe unu cetatianu insemnatu cu not'a infa-

miei, disc, c ,,rediatur'a totu va raman!" Nunumai rase din list'a judecatoriloru pe unn barbatu
de nascere ilustra si din cei mai principali cetatiani
a i provinciei Grecia, pentruch nu scia, limb'a romana,
ci ilu si degradh la categori'a strainiloru. Pestetotu

www.dacoromanica.ro

318

elu nu suferiti, pe nimene a 'si da socotela despre

purtarea sa intealtu modn, fara numai cu gur'a sa
propria, cum putea, si fara intrevenirea verunui patronu. Elu puse nota la mai multi cetatiani, limes
contr'a asceptarii loru, din motive de specia cu totulu

noua, caci p. e, parasisera Italia fara scirea lui si

fara sa 'si fi luatu voila dela densulu. A notatu pe
unu individu 6recare, pentruch insocise pe unu rege
in provinci'a lui, aducendu de argumentu, eh altadata
s'a formatu acusare de les'a Majestate improtiv'a lui
Rabiriun) Postumu, caci insocise la Alessandria pe
Tolomeiu, detoriulu lui. Voil elu a pune nota si la
mai multi, .ci din negrigea cea mare a cercetatorioru
ii afih pe toti neculpasi spre cea mai mare rusine a sa.

Toti aceia, caror'a voilii a le imputii celibatu, lipsa

de copii, saracia, se-legitimara ch su insurati, tati si
avuti.

Unulu, pe care ilu acusi, ca a volitu sa 'si

faca m6rtea prin feru ucidietoriu, desbracanduse de

vestmente, i arath ch corpulu seu e fara rana. Liniamanta demne de notatu din censur'a lui aunt si acestea: ordinh, ca-sa se-cumpere si sa se-desfaca in bucati inaintea ochiloru sei unu caru de argintu facutu
cu o maiestria pretiesa, scosn de vendiare in strat'a
sigillaria; ch iutr'o singura di emise douedieci de edise:

din care intr'unulu recomanda: c/i-sa se-lege bine

butile pentru culesulu celu copiosu alu vii-

lorn;" era in altulu afirmit: eh nimic'a nu e asia

de bunu in contr'a muscaturei de vipera, ca

suculu arborelui tissa."
XVII.

Pestetotu numai o speditiune de resbelu a facutu si nice acest'a pre mare. Senatulu adeca i decretase ornamentele triumfalie; dar, ffinduca aceste

www.dacoromanica.ro

319

semne de ondre nu i se-pareau conforme maiestatii

imperatesci, si pentruca voila sa meruiasca unu triumfu

realu 'si alese Britania mai virtosu, unde nimene numai pusese piciorulu dela divulu Juliu incdci,18) si care

ferbia pe atunci din causa eh nu i se-rededera transfugii. In plutirea sa la Britania dela Ostia de doue
ori era sa se-innece printr'o tempestate, easiunata de
unu ventu violente dela nord-vestu: odata in vecinatatea Liguriei, altadata aprpe de insulele Stechade.
Pentru acst'a drumulu dela Massilia pana la Gesoriacu") ilu faca pre uscatu. Deaci apoi traca marea
si in eateva dile supuse fara scdtere de sabia si fara
nice o versare de sange o parte a insulei , si la a
siessea luna dela plecarei reveni la Roma, si triumfa
cu cea mai mare pompa. Nunumai gubernatorii provincieloru, ci si unii din essilati, capatara voiia a veni
la Roma, ca-sa vdia acesta triumfare pompsa. Intro
despoialele inimiciloru infipse pe fruntea casei sale
palatine langa coron'a civics si alt'a navala intru semnu

eh a tracutu si recum ch a domeritu Oceanulu. Pe

urm'a carului seu triumfalu venid soci'a sa Messalina
intr'unu caru de gala. Si urrnara si toti cati capatara
ornamente triumfalie in acestu resbelu; ci toti pe jos
si in pretests, numai Crassu Frugi calare pre unu
calu ornatu cu falere, si imbracatu intr'unu vestrnentu
triumfalu cusutu in frundia de palma, caci cu acst'a
pentru adouadata meruise asemine ondre.

XVIII. si X1X.
In totu cursulu domniei sale ava grigea cea mai
mare de Roma si de provediatur'a ei cu de ale traiului.
Candi' regiunea Emiliana a Romei fir cuprinsa de unu
focu sustienutu, mase doue nopti in D irib it o riun ;
si fiinduca militarii si servitorii cei multi ai casei sale,

www.dacoromanica.ro

320

aplicati la stingerea focului, nu erau de ajunsu, convoch pria magistratu pe plebe din tOte regiunile &mei,

avea inaintea sa corve cu bani si incuragea pe multime remunerandu ostenitiunea fiacaruia dupre vrednici'a aratata. Odata, rarinduse, bucatele fOrte tare
in urm'a unei secete de mai multi ani, se-vedi incinsu in mediloculu forului de multime ce lu incarcti,
cu injuraturi si lu batea cu bucati de pane , inctdu
abea cu mare grautate puth sa se-scape printr'o usia
din dosu la palatulu seu. De atunci luh tOte mesurile
posibili spre a inlesni importulu de gritne si pre timpu
de irna. Propuse negotiatoriloru fol6se determinate,
luandu asupra 'si daun'a, ce s'ar face cuiva prin tempestate , si asecurh beneficie insemnate celoru ce fabricau naui pentru negotiu, dupre cercustarile fiacaruia : unui cetatianu p. e. dispensare dela legea PapiaPoppea , unui latinu dreptulu intregu de cetatiania

romana, femeiloru dreptulu mameloru de patru copii

totu decrete care si astadi au vigOrea sa.
XX.
Edificie publice a facutu elu mai multu maretie
si trebuinci6se dechtu multe ; celea mai insemnatOrie
sunt apaductulu inceputu de Caiu; scursur'a lacului
Fucinu si portulu Ostiei, lucrari ce le intreprinse si
le finl, macaruca scia despre acestea doua din urmi,
ch imperatulu Augustu cu tOte rugaciunile repetite
ale Marsiloru refush cestor'a pe celu antaiu, si , desi
divulu Juliu 'si facuse de mai multe ori planu a efaptui
pe celualtu, dar pentru grautatea lucrului ilu lash
sa cadia. Pentru Apa Claudia deriurh funtani raci si
copiOse, din care un'a se - numii Ceriulia, cealalta
Curtiana si Albudina, precum si pariulu Aniulu nou,
printeo constructiune de ptra ilu duse pana la Roma,

www.dacoromanica.ro

321

le impart\ in mai multe lacuri frumosu ornate.

Scursur'a lacului Futinu o intreprinse parte pentru
si

folosulu ce lu spera, parte pentru glori'a numelui seu ;

pentruch erk unii cari se-promisera a lu scurge pe

spesele sale private , dka li se va concede de proprietate teremulu de secatu. Dupace parte taih, parte
ingaurl muntele la o lungime de trei mii de pasi, finl
canalulu cu mare grautate abea dupa unu cursu de
noue ani, desi treidieci de mii de 6meni lucrara necontenttu si fara intrerupere. Portulu dela Ostia ihi
fac ducendu in dr6pt'a si in sting'a unu braciu , si
la intrata'i, unde loculu ere. mai adincu , construindu
o stavila. Co. fundamentulu acestei'a sa fia mai tare,
infundh mai antiliu nauea, cu care s'adusese din Egipetu unu Obeliscu mare, si, dupace a implantatu mai
multi pari grosi, supraedifich unu turnu inaltu, dupre
modelulu Farului lui Alessaudru , c6, la lumin'a lui
nauile sa se-p6ta dirige n6ptea.

XXI.

Impartiri de bath in daru facA adcscori intros

poporu. Spectacule enea dede mai de multe ori si
enca forte pompOse , nunumai de cele usitate si pela

locurile obicinuite ; ci si de cele de nou plasmuite si

repetite din antichitate, si in locuri unde nimene inainte
de densulu. Candu dedich teatrulu lui Pompeiu , ce

arsese si pe care flu refacuse, a dirigeatu jocurile de

pe unu tribunalu inaltiatu in orchestra, dupace mai
antaiu sacrificase in basilicele din susulu teatrului, si
dupace tracuse pe mediloculu spectatoriloru , cari ilu
primira sediendu si tacendu.") Tieni?i si jocurile cele
secularie sub pretestu, c Augustu le ar fi serbatu
inainte de timpu fara sa ascepte terminulu legalu, desi
21

www.dacoromanica.ro

322

insusi ne spune in istoriele sale: cli Augustu, dupa

o lunga intrerupere a celebrarii lora, in urm'a unei
essacte calculari cronologice, le a adusu rasi in orinduiala." Pentru aceea se-priml cu cohote de risu vocea
eroldului, care dupre usu invitd la jocuri, cA, care

nimene n'amai vediutu, si nu va mai ved; de

drace mai erau in viatia enca multi din aceia earl le

vediusera, si unii din actori, cari figurau acum pre
scena, jucasera odinibra acelesi role. Circense dede
elu adeseori si pre muntele Vaticanu, undo uneori
totu intre cinci cursuri de cara punea a se-representa
si ckte o venatria de fere silbatice. In cerculu Mas-

simu, care lu ornase cu iugraditura de marmura si

cu mete inaurite, ce un'a si alt'a mai inainte erau
de tufu si de lemnu, desemn locuri particulare pentru
senatori, cari pana aci se-usitau a privi amestecati
cum se-intempld printre ceilalti spectatori. Pedeasupea

de luptele cu cadrige a mai orinduitu si lulu jocu

troianu si o venatoria de fere africane, care se-ucisera
de o turma de calareti din gard'a pretoriana comandata de tribuni si de prefectulu insusi. Catra acestea
se-vediura calareti din Tesalia, cari persecut prin
spatiulu Circului tauri silbatici, saru asupr'a loru dupa-

ce i au ostenitu, si apucandu i de cdrne i detragu

la pamentu.n Lupte gladiatoresci dede de repetite
ori si de cele mai multe feluri: un'a aniversaria in
taber'a pretorianiloru fara venatdria si fara aparatu;
alt'a ordinaria si regulata in Septa, totu aci un'a straordinaria si scurta, care dar numai pucine dile si
carea mai tardiu o numl sportula23) cad, candu o
dede pentru prim'a data in avisarea usitata intrebuinta
vorbele aceste: Ch, invita pe poporu la o cina-

siont, asia dicendu improvisata si nepreparata.

La nice unu felu de spectaclu nu s'a purtatu cu atAt'a

www.dacoromanica.ro

323
familiaritate si comunitate cu Omenii ca la acest'a,

incatu chiaru si awl, cu cari premih pe vincitori intindiendu 'si man'a stinga din toga i numera pe degete, cum facu dmenii cei derindu cu voce tare. Catra
acestea provoca pe dineni la bucuria rugandu 'i si
indemnandu 'i, si numindu 'i candu si candu domni,
si amistecandu cate odata si umoruri reci si trase ca,
de paru, cum era si acest'a: ch promise celoru ce i

cerusera pe Palumbu, ch lu va ell, dca ilu va

De alto parte era sanatosu si catu sepdte apropositu acest'alaltu: ch, dupace pe unu cociaru de esseda, la rugatiunea celoru patru copii ai
lui, ilu darui cu congediu, intro aplausululu tuturoru,
puse numai decatu pre o tabla amonitiunea catra poprinde.24)

poru: Ca catu de bine este a cresce copii, cari,

cum vedu, potu fi si unui gladiatoru spre aparare si castigare de gratia. Mai dede elu in campulu lui Marte si unu spectaclu resbelicu, prin care
se-inchipuid luarea si predarea unei cetati si subjugarea regiloru Britaniei, pe care l'a presiedatu imbracatu in mant'a de duce. Ce e si mai multu inainte
de a scurge laculu Fucinu organish si o bataia nauala.
Ci combatatorii, caror'a, candu eschiamara Mantuire

tie Imperate, te saluthmu inainte de a muri"

le respunsese: Mantuire v6a! luandu acestu respuusu
ca. o dechiaratiune de iertare, nu voila a se-mai bate.

Dupa multa indoire, perde i va prin feru su prin

focu, infine sari depre scaunulu seu, si alergandu nu
fara a se-impleteci din picidre intr'unu modu ridiculu
in giurulu lacului parte prin amenintiari, parte prin
promisiuni i induplech la lupta. In acsta naumachia
s'au vediutu batanduse, la sunetulu ciuitoriu alu bucumului datu de unu tritone, essitu din mediulu locului cu ajutoriulu unei machine, doue flote, cea Si21*

www.dacoromanica.ro

324

ciliana si cea Rodiana , constatatria fiacare din cate

douesprediece naui triremi.

XXII.
Cu referintia la cerimoniele religidse, precum si
in datinele civile si militari, asemine si in conditiunea
colona trei ordini, acasa ch-si afara, facA drecari reforme rechiamandu in usu unele din antichitate , sea
intruducendu altele noue. La intregirea colegialoru
preotiesci prin alegerea de membri noui elu nu numi
pe nimene pana a nu jur mai anthiu.") Totu asia
avea mare grige ch, de chteori se-intemplh cutremuru
de pamentu in Roma, pretorulu sa adune pe poporu
si sa i vestesca, ch tribunalele fleni feria; si c.i, de
citteori se-vedea in cetate su pre capitoliu vreo pasere
de reu semnu, sa propuna di de rugatiune si de pocaintia, carea apoi insusi in calitate de pontifice Massimu o deschidea printr'o amonitiune adresata din
rostra catra poporu, remanendu esebisa dela acsta
serbatria multimea lucratoriloru si a serviloru.
.

XXIII.
Timpulu de judecatorie , impartitu pana aci in
doue peril:5de,

in un'a de vera si in alea de irna,

ilu contrase intr'un'a. Jurisdictiunea in cause de fideicomisis, margiuita numai la Roma si usitata a se-dh
pe totu anulu totu la alti magistrati, o incredintih
pentru totudaun'a si prin singurele provincie la magistrati determinati.26) Articlulu, adaosu de Tiberiu
la legea Popea, ce cuprindea supusatiunea, ca-si candu

unu omu de siessedieci de ani n'ar mai put face

copii, ilu anulh. Decreth , ch, consulii sa dea minoreanilorn tutori straordinarii , si at (5menii, cari sunt
essilati din provincie prin magistrati, sa nu fia suferiti

www.dacoromanica.ro

325

nice in Roma nice in Italia. Insusi aplech incontr'a

unoru individi unu modu non de essiliu"), oprindu i

adeca de a merge dela Roma mai departe de trei

mile. Candu avea sa tracteze in senatu vreo afacere

importanta, avea datina a 'si bid ken in Curia intre
cele doue scaune ale consuliloru pre nun tribunalu.
Congediale, ce se-usitan a se-cere dela senatu, le a
facutu dependente de binefacerea sa.
XXIV.
Concese si procuratoriloru, c-sa porte insemnele
consularia, dem trageau unu salariu de doue sute de
mii de sestertie. Dela cari refusau demnitatea sena-

torsca,28) le a luatu si cea calarsca. Desi la ince-

putulu domniei sale promisese , eh nu va alege de

senatoru pe nimene, dca nu va fi stranepotu de
cetatianu romanu, totusi dede laticlavi'a si la unu fiiu
de iertatu , cu conditiune anse cA, mai antaiu sa Seadopteze de unu cavaleru romanu. Ci si asia temenduse de cartirea dmeniloru , aduse aminte a si cen-

sorulu Apiu Ceen, incepatoriulu familiei sale, enca

alesese intre senatori fii de ai libertiniloru; dar uith,
ch. pe timpulu lui Apiu si inainte de densulu catuva
timpu libertinii nu se-diceau insii aceia, cari se-iertau,
ci Omenii liberi nascuti din acestia: Constrinse pe colegiulu cestoriloru, insarcinati cu stratur'a drumuriloru,
ca-sa dea lupta gladiatorsca ; si detragendu le provinci'a Ostia si Gallia , le redede inspectiunea presto

erariulu din templulu lui Saturmi, carea intr'acesta

timpu mediu o avura pretorii su fostii pretori, Decreth lui Silanu, logodniculu fiiia-si, desi n'ajunsese
enca in etate de june , ornamentele triumfalie; totu
acestea le dede si altor'a mai inaintati in ani in atat'a
numeru si cu 0 asfelu de usiuratate, ineatu pe atunci

www.dacoromanica.ro

326

cercula o epistola catra Imperatulu in numele tuturoru

legiunioru, ce petitiunau clt legatioru consulari dinpreuna en comand'a militara totudeodata sa ii se-dea
si ornamentele triurnfalie, pentru ca-sa nu caute cu
luminarea causa de resbelu." Lui Plautiu i decreth
si ovatiunea; candu intrh in Roma, i essi inainte, si
i stath alaturea, si candn se-sul si candu venI jos- din
Capitoliu. Lui G-abiniu Secundu, dupace a batatu pe
Chauci, gente germana, i a datu voila a purta conumele Chaucin.
XXV.

Inaintarea in ranguri la calarime a regulat'o

asia, ca dupa comand'a cohortii sa se-dea cea de scadronu, dupa acest'a tribunatulu legiunii. Mai departe
a intemeiatu militi'a soldata,") si acea specia de ser-

vitiu militaru imaginariu, numitu supranumerariu,

care da titulu fara militia activa. Opri pe militari si
priu decretu senatorescu a intro., prin casele senatori-

loru spre a i salut. Pe iertati, cari se-dan de cavaleri romani, i pedepsi cu confiscarea averiloru; pe cei
nerecunoscatori, despre cari se-plangeau patronii loru,
i reduse la sclavia, si dechiarh advocatiloru loru, ch
nu va decide incontr'a iertatiloru loru. Vediendu, ci
unii domni, ca-sa se-scape de spesele cautarii, espunu
in insul'a lui Esculapiu pe sclavii sei cei loviti de
vreunn morbu greu, decreth, ch toti espusii sa devina
liberi si sa nu se mai int6rca in proprietatea domniloru sei, la casu candn s'ar insanatosia; si acel'a, cui
i ar veni mai bine a ucide decAtu a espune pe sclavii
sei, sa se-traga la judecata c unu vinovatu de crim'a
omuciderii. Admonh pe calatori, cii prin Italia sa nu
calatorsca decatu pe jos, purtatu in scaunu sok lectica.

In Putioli si in Ostia stationh de garnis6na cte o

cohorte spre infranarea focuriloru; de care era desu

www.dacoromanica.ro

327

Pe cei de nationalitate straina i opri a

usurpa, numele romane de familia. Perdh prin secure
in campulu Escuilinu pe strainii, eari usurpasera dreptulu de cetatiania romana. Provinciele Achaia si Macedonia, pe care Tiberiu le facuse imperatesci, le restitul rasi sub grigea- senatului. Licianioru, cari traiau
intre sine in necontenite certe vatamatrie, le lub. libercercetate.

tatea ; de alta parte Rodianioru, can aratara parere

de reu pentru vechile sale erori , li o dede inapoi.
Pe locuitorii din Iliu,n) ea pe nisce stramosi ai nomaniloru, i scuti pentru totudaun'a de tributu, citindu
cu acst'a o epistola grecesca veche a senatului si a
poporului romanu adresata catra regele Seleucu, prin
care numai supt acea conditiune i se-promite aliancia
si amicitia , dca va elibera de tta darea pe Iliaci,

consangenii sei.31) Goni din Roma pe Jidani, cari,

agitati de Crestu, nu se mai stemperau32) dela turburari. Pe legatii germani i lash sa siedia in orchestra cu senatorii; la ceeace ilu miscase naivitatea, cu
care 'si aratasera pretiuirea de sine, candu, indicenduli-se locu in Amfiteatru intro plebea de rindu, cum
vediura pe Parti si pe Armeni, eh sieda la unu locu
cu senatorii, indata s'asfediara si densii ad, dechia-

randu sumeti: ck bravur'a si pusatiunea loru nu

0 cu nemic' a mai j o s.33) Stirfa de totu la Gali
religiunea cea barbara a druidiloru, dela care Augustu
oprise numai pe cetatianii romani. De alta parte se-

incerch a stramuta din Atica la Roma cultulu eelu

mistieu Eleusinu; mediloci ea templulu Vinerii Ericinie,
ce cadiuse de vechime, sa se-refaca cu spesele statului.

Cu regii facea legaturi in foru, sacrificandu o scrfa

si intrebuintiendu formul'a feeialiloru.34) Dar si acestea si altele ca acestea si parte mare a afaceriloru
din tata domni'a sa nu le aministra attttu dupre ea-

www.dacoromanica.ro

328

pulu seri, eatu dupre buna placere a muieriloru si

iertatiloru sei; elu era in totu loculu si in totu timpin asia cum cerea sa fia interesulu si placerea loru.
XXVI.

A fostu logoditu forte de teneru de doue ori:

cu Emilia Lepida, stranepOt'a lui Augustu; apoi cu
Livia Medullina, cui conumele i mai era si Camilla,
carea se tragea din vechea familia a Dictatorului Camillu.

Pe cea dinthiu o lash enca de vergura, din

causa, ch parintii ei vatamasera pe Augustu; pe cea

din urma o perdA murindu de morbu chiaru in diu'a
determinata pentru cununia. Dupa acestea a dusu acasa pe Plautia Urgulanilla, si apoi pe Elia Petina;
cea dintia era fata de barbatu triumfalu, cea adoua
de consularu. Se-desparti anse si de un'a si de alt'a;
de Petina pantru causa de pucina insemnatate; de
Urgulanilla, pentru desfranarile ei cele uriciOse, si
pentru suspectiune de omucidere. Infine s luatu pe
Messalina Valeria, fiii'a veru-so Barbatu Messalla. Pe
acst'a o condemnh la mOrte si o essecuth, dupace a
essitu la lumina, ch ea, pelanga alte rusini si fara de

legi, s'a cununatu in tOta form'a cu C. Siliu, subscriendu si contractulu de zestre.35) Atunci dechiarh

intr'o adunare a pretorianiloru: Ch., dedrace elu

n'are norocu in casatoria, voiiesce se-vecuiasca pe venitoriu in celibatu, si Rica nu se va

tienO de acsta determinare, nu se-improtivesce a fi jungiatu de manile loru." Dar n'a
fostu in stare a se-tien de acOsta promisiune; dincontra intrh numai dedtu in negociatiuni de insuratOria, mai antaiu chiaru cu acea Petina, pe care o
lasase odinidra, apoi cu Lolia Paulina, care fusese
maritata dupa C. Cesaru. Incantatu anse de gratiele

www.dacoromanica.ro

329
Agrippinei, fill'a frate-so Germanicu, carea, profitandu

de dreptulu ce'i de. consangeniatatea, de a lu sarut

si a lu lingusi, atfit'a i aprinse sensualitatea, incktu
cumpar pe nisce senatori, ce, in prossim'a siedintia a
senatului sa faca propunerea: ca, senatulu sa lu constringa a 'si lull, de soda pe acea femeia, ce o ceru
resemele de statu; si cA-sa autorizeze si pe altii a
face asemine maritisia, ce pana aci se-tieneau de incestuese." Si abea trec la medilocu o di, si secununit cu Agrippin'a; dar nu s'aflatu nirnene, care

sa i urmeze, afara de unu iertatu si de unu

primi-

pile, la ale caroru cununie fure de facia Claudiu cu

Agrippina.

XXVII.
Copii ava dela trei femei. Urgulanilla i nasch.
pe Drusu si pe Claudia; Petina pe Antonia; Messallina pe Octavia si pe Germanicu, pe care mai apoi
ilu numi. Britanicu. Drusu perl de micu in Pompei,
innecandu-se cu o Ora, ce jucanduse o amuck in aeru
si apoi o prindea cu gur'a descbisa; pe care cu pucine dile mai inainte de acst'a ilu logodise cu ft'a
lui Seianu. Deaceea me mini cum putura dice unii,
ci Seianu l'au strangulatu pe supt ascunsu. Pe Claudia,
conceputa cu iertatulu seu Botere,, desi se-nascuse cu
cinci luni mai inainte de desfacere, si desi incepuse

a o cresce, a espus'o in pelea gla inaintea usiei

mamei-si. Pe Antonia o dede dupa Cn. Pompeiu Marele, apoi dupa Faustu Su lla, doui juni de familiele
cele mai nobili; pe Octavia dupa Nerone fiastru-so,
macarca o logodise mai inainte cu Silanu. Era pe
Britanicu, care i s'a nascutu la adou'adiecea di dupa

suirea sa pe tronu, in alu doilea consulatu, ilu recomendh mereu enca depeatunci din etatea cea mai
tenera atitu militiei prin adunari, purtandu lu in bra-

www.dacoromanica.ro

330

cia, catu si poporului ye la spectacule, tienendu In

pe genuchi sell punendu lu sa stea inainte'i, si intre
achiamatiunile de bucaria a multimii urandu i sanatate si mantuire! Dintre gineri adopth pe Nerone;
era pe Pompeiu si pe Silanu mmumai ca i a refusatu, dar i a si ucisu.
XXVIII.

Intre iertatii sei ailara haru inaintea sa cu destingere eunuculu Posides, pe care in triumfulu Britanicu ilu gratifich intre barbatii militari cu lancea
cea pura; totu asia si Felice,36) pe care ilu fach deocamdata comandante preste cohorti, apoi prefectu de
scadronu si infine gubernatoru in Provinci'a Judea,
si care se-insurase cu trei regine;37) asemine si Ar-

pocras, pe care ilu imbrach cu dreptulu de a se-

purta prin Roma in lectica si de a da, poporului spectacule publice. La acestia se mai adauge si Pofibiu,
doctu de curte,38) cui i se-facii ondrea a se-preambl
adesu intre cei doui consuli; dar mai susu dechtu
toti stetera in harulu imperatescu Narcissu, secretariulu39) si Pa Haute, intendantele seu de finantie,")
carora Claudiu suferi, eh chiaru prin decretu senatorescu nunumai sa li se-faca gratificari in bath de
sume enormi, ci sa li se-dea si ornamentele de ce-

stura si de pretura; catra acestea i lash sa fure si

sa adune attit'a avere, inchtu, candu se-gelui d. odata

de saraci'a fiscului, cu dreptulu i se-respunse: Ch

n'are dechtu sa impartia cu cei doui iertati

ai sei, si se va inavuti."

XXIX.
Purtatu de nasu, cum dissei, de acesti emeni si
de femeile sale, juch in realitate nu rol'a de impe-

www.dacoromanica.ro

331

ratu, ci de servu. Dupre cum i venii la interesu

fiacui din ei, su si la gustu, su la capriciu, asia

impartid elu magistrature, comande, iertari si pedepse,
demulteori anca nesciindu nice ce face. Caci, cd-sa

nu mai numeru cats un'a fapte de pucina insemnatate, cum iertatiunile cele revocate ale hi, sententiele
de judecata anulate, ordinatiunile de cabinetu suposite su pe facia schimbate; asfelu p. e. ucise elu
pe Appiu Silanu, cuscruso, pe cele doue Julie, un'a
flii'a lui Drusu, alt'a a lui Germanicu, numai dupre
nisce incrimivari necerte, fara a i las cd-sa se-apere.
Totu asia fach si cu Cn. Pompeiu, barbatulu celei mai
mari din fetele sale, si cu Silanu, logodniculu celei
mai mici. rntre acestia Pompeiu fh strapunsu in bra-

ciale unui teneru pe care ilu iubid; Silanu fh constrinsu a essi din pretura in diu'a a patr'a inainte
de prim'a ml Ianuariu, si a patimi mdrte in diu'a de
anu non, chiaru in diu'a cununiei lui Claudiu cu
Agrippina. Pedepsi cu mOrte pe treidieci si cinci de
senatori si pe mai multu de trei sute de cacaleri cu
athea usiuratate, cdtu, candu unu centurionu i &eh
reportu despre essecutiunea la mdrte a unui barbatu

consularu dicendu: ch s'a implinitu ce i s'a ordinatu, respunse, ch densulu nu scie sa fi ordinatu

ceva. Cu t6te acestea incuviintih ce s'a facutu, pentru

c iertatii sei i diceau, ch, militarii 'si au implinitu

mimai datori'a, candu. s'au pornitu din indemnu propriu a resbund pe. imperatulu sell. Dar ceea ce trece
preste tdta credinti'a omensca este ch, candu cu
maritisiulu Messalinei cu tfitoriulu seu Si liu, subscrise
insusi contractulu de zestre, spunendu'i, ch acst'a nu
e decdtu o ceremonia plasmuita cu scopu, cd-sa abata
dela capu lui si sa indrepteze asupr'a altui'a periclulu,
care prin tOte semnele i se-prevesti amenintiatoriu.

www.dacoromanica.ro

832

/MC.
Formei steri6ra nu i lipsiti nice autoritatea, nice
demnitatea: ori sta., ori siedea, dar mai alesu candu
reposa, era de o marire impunataria. Avea corpu
inaltu, nu anse de cele subtiri; si carunteciele si cerbicea cea plina adaugea la frumseti'a figurei lui. Dar

la marsu i strica, ch nu se-putea tien6 bine pre pisi avea multe in purtare fia la gluma fia la
seriosu, ce flu facea scarbosu; precum unu risu netiOre;

cuviinciosu,

si anca si mai tare faci'a ee o lila in

mania, candu i veni spuma la gura si i curgea nasulu: la care se-mai adaugea si gangavi'a limbei si
necontenit'a tremuratura a capului, ce pururea si la
t6ta actiunea catu de mica crescea in graduln celu
mai mare.
XXXI-.

Sanatatea pe catu i era de rea mai inainte, atat'a

de buna i se-fach dupa domnia; afara de durerea

stomacului, de care fiindu tare superatu, cum ne spune

insusi, i venise a se si ucide.

XXXII.
Ospatie dede copiase si forte dese, si mai totud'aun'a prin localitatile cele mai spaciOse, incatu deordinariu jacea la masa deodata ate siesse mite de
6speti. Ospeth si la versarea lacului Fucinu, candu
en scursur'a lui; era anse aprOpe de a se-inneca reversanduse cu rapeditiune ap'a eliberata. Punea de

regula la masa si pe copii sei, cari un'a cu alti fetiori si fete nobili mancau siediendu dupa vechea datina la piciOrele paturiloru. Unui 6spete, despre care
se-credea, eh cu o di mainainte ar fi ascunsu unu

pocaru de auru, chiamandu lu a dou'a di la masa,

www.dacoromanica.ro

333

i puse inainte unulu de lutu. Se-dice si aceea: ch

se-pregatise a emite unu edisu, prin care se-concedea

6spetiloru voii'a, ca-sa peta di venturi si de cele

sunaterie la mas'a sa; pentruch audise, ch unu

6spete 6recare s'ar fi betezitu reu, tienendule de rusine.

XXX=
Avea o pofta straordinaria de mancare si de
beutu in totu loculu si in totu timpulu. Odata, candu
siedeal la judecata in forulu lui Augustu, lovinduse
in nasu de mirosulu bucateloru, ce se-preparau in
vecinulu templu a lui Marte pentru Salii, lash numai
decatu tribunalulu, se-sui la preoti si siedia cu densii

la masa.") Nu se-scula mai nice odata depre tri-

cliniu, dec(itu indopatu pana in gatu de mancare si

de beutura; se-culei indata pre spate, si pecandu
dormia, cu gur'a cascata, i bag in inghititeria o 'Ana
pentru ci-sa interite stomachulu la vomire. Somnu avea
forte pucinu (caci elu de ordinariu se-destepta inainte

de media nOpte); de alta parte adormia uneori diva

candu siedea la judecata, incatu advocatii abea puteau
sa lu descepte inaltiendu 'si dinadinsu vOcea. Iubii
femeile cu patima. Avea mare gustu pentru jocurile
de norocu; publich si o carte despre artea jocului cu

6se.4) Avea datina a se-juci si in caru, unde tabl'a

era atatu de bine ajustata, incatu joculu nu se-putea
deranges nice odata.
XXXIV.
Ch a fostu crudu si satesu de sange dela natur'a

sa, s'a vediutu atatu in lucrurile cele mari, catu si

in cele mai mici. Ii placea a pune in lucrare fara
amanare si in presend'a sa cercetarile prin torture 81
essecutarea la m6rte a patricidiloru. Odata voiindu in

www.dacoromanica.ro

334

Tiburu sa vdia o essecutiune la m6rte dupre dada's

vechia,43) si, macarca vinovatii erau legati de paru,
fiinduca lipsea carneficele a asceptatu pana sr'a la
faci'a locului de perdiare, ca-sa vina dela Roma acel'a
dupa care tramisese. La ori ce lupta gladiatorsca,
fia data de elu s(3u de altu cineva, ordini sa jungia
si pe cei cadiuti din intemplare, si mai alesu pe retiari, pentru ca-sa vdia facra murindiloru. (1andu o
pareche de pumnatori cadiura prin lovituri imprumutate, ordink sa i se-faca pe locu cutietasie din sabiele
lora spre usulu propriu.") Simtii atitt'a placere la
luptele de bestie si de a celoru gladiatori cari se-bateau

pela m6diadi, ch, venii pela diori de diva la teatru

si 'pela amdi, dupace poporulu se-ducea la prandiu,
elu enca totu siedea pe locu. Ce e si mai multu,
avea datin'a, ca, afara de gladiatorii ordinarii, sa puna,

spre a se-bate pe m6rte, si pe unii din faurii, din

servitorii") si alti cA, acestia, rapede si pentru cea
mai mica causa, cad p. e. nu le essise bine au unu
automata, au o machinaria seu altu ceva atare. Odata
tramise in arena si pe unulu din nomenclatorii sei,
asia imbracata cum st in toga.

XXIV.
Dar liniamentele predomnit6rie ale caracterulai
lui erau temerea si nencrederea. In dilele cele dintitie ale domniei sale, desi, cum diseramu, afecta o
purtare republicana, cu t6te acestea nu avea curage
a sied6 vreodata la cina altamente, dechtu incungiuratu

de gardisti inarmati cu land, si servitu la masa de

militarii sei; nici n'a cercetatu pe vreunu betezitu,
decatu numai dupace i visita mai antgiu camar'a de
jacutu, i pipei si resturni asternutulu. IIra in totu
timpulu urmatoriu punea sa caute cu deamanuntulu

www.dacoromanica.ro

335

prin visitatori inadinsu orinduiti pe totu insulu fara esceptiune, care venia spre a lu saluta. Abea mai tardiu
dupa lungu timpu se-induplech, a scuti de acsta cercetare pe femei, pe feciorii enca in pretesta si pe fete,
si a nuniai lila dela secretarii, ce insociau persdnele

venite la curte, calamarele si tcele de scrisu. Cu

ocasiunea unei turburari publice, Camillu, sciiudu bine

ct o sa lu imple de terbre si fara resbelu, i salsa o

epistola injuratria si amenintiatria, unde i ordina cu
nerusinare: ca-sa se-lapede de domnia si sa vecuiasca
in repausu c unu privatu, Claudia adunit la sine pe
cei dintai barbati de statu, ca-sa se-svaduiasca, caci

sta la indoire: are sa as eulte.

XXXVI.
Orecari denunciari neintemeiate de comploturi ilu

implura cu atat'a paura, ch, s'a cercatu a depune domni'a. In diu'a in care, cum naral, prinsera pe unu
omu cu pumnariu aprdpe de sine pecandu sacrifica,
chiamk rapede prin eroldu pe senatu, si intro lacrime
si suspine 'si vaier trist'a srte, ca nu mai are securanti'a nicaiuri; si multu timpu nu s'a mai aratatu
in publicu. Chiaru si de amdrea sa cea ferbinte catra
Messalina s'a lasatu elu nu atatu pentru rusinile ce
i a facutu, cAtu de fric'a periclului, crediendu ca ea
ambla a castiga lui Si liu, tiitorului seu, principatulu.
Atunci s'a intemplatu, ca, cuprinsu de o frica rusindsa,
sa fuga tramurandu la tabera, neintrebandu altuceva,

catu a tienutu calea, decatu: dre cu adeveratu tin mi

s'a periclitatu tronulu?")
XXXVIL
Ast'a f caus'a inadeveru, cii. nu era suspitiune,
nice denuntiare chtu de mica, dca i insufl drecare

www.dacoromanica.ro

336

grige, carea sa nu lu fi impinsu la mesure de paza

si la resbunari. Nescine, care avea o causa de judecata, curtenindu lu, ilu trase la o parte si i descoperl
a fi visatu, ch flu ucide cineva: nu multu dupa aceea,
venindu contrariulu spre a intinde imperatului si din
parte'i o istantia, cti. si candu acel'a ar fi cunoscutu
in acest'a pe ucigasiulu visatu alu imperatului, strigh:
si bietulu omu, ct prinsu in crima flagrante,
ca lu
fil data pe locu spre perdiare. Spunu ch totu in acestu
rnodu a peritu si cuscru-so, Appiu Silanu. Messalina
si Narcisu conspirandu a In perde isi impartire rolele
asia: Narcisu in reversatulu diuriloru, ci una spaimantatu, irumpe in camar'a de durmitu a patronu-so , si
a firma a fi visatu, ch. Appiu cauta sa 'i ridice viati'a;
Messalina, afectandu mirare, spuse ch si ei totu acsea
i s'aratatu in visu de citteva nopti. N'a tracutu multu

si s'anunta, totu dupre cum s'a fostu intielesu,

ch.

Appiu vine rapede

acestnia adeca i se-spusese cu
o de mai nainte: ci pe acelu timpu sa se-afle la Palatu
si de drace acst'a se-socoti c o adeverata
implinire a visului, se-dede pe locu ordinatiune, c-

sa lu prindia si sa lu ucida. Si Claudiu nu se-sfii

de locu a repurtA adoua di senatului din fin in pant
totu cursulu lucrului, si a multiemi iertatului seu, eh
.

elu veghiaza pentru patronu-so, si durmindu.

XXXVIII.
Simtiendu-se inclinatu la mania si la tienerea ma-

niei le scusa pe amendoue prin edisu si le destinse,

si promise, ch. un'a va fi scurta si nevatamatria,
alt'a nu n edr p t a. Dupace a dojenitu aspru pe
locuitorii din Ostia, caci nu i tramisesera inainte luntri
candu intrio. in Tibru, imputandu le intr'o epistola,

c ei din reutate ilu tractka cli pe unu simplu mi-

www.dacoromanica.ro

337

litariu, apoi

i ierth iute intr'unn modu ce semera

tare a scusatiune. Mai clemulteori impingea au man'a

sa pe emenii, earl veniau la densulu in publicir la

timpu neoportunu. Essilh neascultati si nevinovati pe
unu scriitoriu ahi unui censoru, si pe unu senatoru

fostu pretoru; pe celu antaiu pentruch luase parte

pre infocata in contr'a lui candu ere enca numai privatu; pe alu doilea pentruch, ca, edilu, pedepsise pe
nisce locuitori depre mosi'a lui, cad vendee copturi
oprite, si biciuse pe ingrigietoriulu lui carele intrevenise. Totu din acesta causa luh dela edili inspectiunea de preste 6spetarie. Nu facea nice unu secretu
nice din nebuni'a sa, si in Orecari cuventari marturisi:

ch elu sub Cain numai s'a prefacutu a fi nebunu,

pentruch n'avea altu medilocu de a scape de periculu
si de a ajunge la pusatiunea, in care s'afla. Ci nu
a fostu crediutu, cad pucinu dupa acest'a essi la lumina o carte- intitulataa Insanatosirea nebuni-

loru," a careia cuprinsu era ch nimene nu plasmuesce nebuni'a.."47)

XXXIX.
Intro celelalte semne de nebunia punea la mirare
pe 6meni mai virtosu uituci'a si nechipsnintra, seu
ci-sa dicu grecesce furnopta si aigistpla lui.48) Dupace p. e. ucisese pe Messalina, cum a siediutu la masa
a intrebatu: dar Deren'a de ce nu. vine?49) Pe

multi din aceia, pe earl adi i perduse, mane indata

ordina ca-sa i aduca la masa seu la joculu de norocu; si apoi, dem nu venia, tramitea la densii servitori, ca-sa i dojenesca ce pe nisce intardietori si
somnurosi. Candu void, sa ia incontr'a legii pe Agrip-

pina, -nu inceta in t6te vorbirile sale a o predice ca

pe fiii'a sa, c pe elev'a sa si ca din scutece

22

www.dacoromanica.ro

338

tienuta si crescuta in bracele sale. Era candu

sta gat'a a (la lui Nerone numele familiei sale, ca-si
candu nu era destula defaim'a, cit, avendu unu fetioru
mare deja, mai adoptza si pe celu vitricu, repetia

rasira eh nimene nice odata nu s'a intrudusu prin adoptiune in famili'a Claudia."
XL.

In vorbe si in fapte era adeseori at'atu de nechipsuitu, incatu ti venia sa credi, cit elu nu scie au
nu cugeta: nice cine, nice catra eine, nice candu si
unde vorbesce. Candu in Curia veni vorb'a despre
macelari si despre ospetari a strigatu in Curia: Rogu

ye, dar eine p6te trai fara carnatiorulu sou?"

si apoi incepil a descrie vechea indestulare a ospetarieloru de uncle era obicinuitu a 'si lua si insusi vinisiorulu seu. In caus'a unui cestoru, care se-batea
dupa o magistratura, intre alte motive, cu care sus-

tienea candidatur'a lui, aduse st acest'a: eh tatalu

candidatului i a fostu data intr'o betezire la timpu
cuviinciosu o bautura de apa rece. Candu o femeia
in Curia avea sa dea o marturia, o intruduse cu aceste

vorbe: ,,Acst'a, dise, a fostu o iertata si ft'a

de casa a mamei mele; cu t6te acestea ea pe

mine m'a stimatu totudaun'a ca pe unu patronu.") Disei acst'a pentru aceea, caci aunt
drecari in cas'a mea, cari nu me socotescu de

patronu.")" AcOst'a e enca pucinu pelanga casulu,

candu chiaru depre tribunalu strigit in mani'a sa catra
locuitorii din Ostia, cari i dedesera o petitiune pu-

blica: N'am de ce sa va facu vde vreunu bine,

caci si eu ca ori care sunt liberu pe faptele

mele." Catra acestea vorbele usitate ale lui de t6te

dilele, ce le puteai audi pre 6ra si pre minutu, erau:

www.dacoromanica.ro

339

Cum! tu me tii de uuu Teogoniu!"52) sett grecesculu: Vorbesce, dar nu ne atinge53) si alte
necuviinci6se insusi pentra unu
multe de acestea
privatu, cu catu mai virtosu pentru unu principe, cui,

dealmentre nu i lipsih nice elocentra, nice invatiatur'a; dincontra studiase cu diligintia ate scientiele
ce facu cultur'a barbatului celui liberu.
XLI.
In juneti'a sa dupa svadultt lui Titu Liviu si cu
ajutoriulu lui Sulpiciu Flaccu, s'a apucatu sa aerie
istori'a. Dar candu a citit'o pentru prim'a ra inaintea
unui auditoriu numerosu, &pea o pub duce pana la
capetu. Si, dca aceeasi la mai multe locuri n'a fostu
primita cu fav6rea meritata, insusi fit de vina. Intemplanduse adeca, ch, indata la inceputuln citirii sa
se-franga nisce Beaune sub grautatea unui omu presto
mesura grasu, si prin achst'a sa dea ocasiune la risu,

densulu si dupace s'a linistitu turburarea nu se-puta

conteni de a nu cugeth din pausa in pausa la acestu
accidentu si de a nu proved noua hohote. Si eh

imperatu a scrisu multu si a ingrigitu a se-citi in

publicu printr'unu Lectore. Era istori'a a inceput'o

cu timpulu dupa uciderea dictatorului Cesaru; dar a

tracutu si la timpurile posteritire, si a inceputu dela
finitulu resbeleloru civile, sentiendu, dupre desele dojeniri ce i se-faceau atitu din partea mamei-si, chtu

si din cea a buna si, c nu sth in puterea sa nice

a spune liberu, nice adeveratu, ce s'au facutu in

timpurile anteri6re. Lash doue volumine despre period'a prima, si patrudieci si unulu despre cea po-

steribra. A compusu si D e viati'a sa" optu volumine, din care lipsesce mai tare simtiulu comunu,
dechtu eleganti'a stilului. A scrisu asemine si o Apo-22*

www.dacoromanica.ro

340

logia a lui Cicerone, plina de eruditiuue incontea pamfleteloru lui Asiniu Gal lu. Inventh si
trei litere noue,54) ce le adause la numerulu celoru
vechi, cd, pe unele de cea mai imperidsa necesitate.
Enca pe candu eth privatu scrisese o carte in Acesta
materia; e imperatu apoi i a fostu usioru a face cdsa se-intruduca in usu mai prestetotu. Asemine scripture se-pdte vale in cele mai multe carti si diurnale,
precum si prin inscriptiunile monumenteloru publice
de pe acelu timpu.
XLII.
Nu cu mai pucinu zelu a studiatu elu si limb'a
grecesca, si la tdta ocasiunea 'si descoperid predilectiunea catra aceea si parerea ce o avea despre esselenti'a ei. Catra unu barbaru, care vorbid bine si

grecesce si latinesce, dise odata: Dedrace tu scii

amendoue limbele nstre..." era in cuventarea,
prin care recomandi senatului Achaia, dice: eh acea

provincia ii este forte draga lui pentru rela-

tiunile scientifice. Ce e mai multu elu respunse

adeseori in senatu la alocutiunile solioru grecesci prin
discursuri continute in limb'a loru. De multe ori citd.
depre scaunulu de judecata versuri din Omeru. Mai
incolo de cateori isi resbund, asupr'a vreunui inimicu
sen conspiratoriu, mai totudaufa respundea tribunului
de garde, candu i cerea parol'a cu versulu lui Omeru:
Lovesce totudaun'a pe barbatulu care cu reutate te
ataca mai anthiu?")
Infine a scrisu si istorii in limb'a grecdsca: Cercetari Tirrinice" in douedieci de carti si Cartagenice in optu. Ceeace i procurh ondrea, cd la vechiulu
museu din Alessandria sa se-adauge altulu nou numitu

www.dacoromanica.ro

-- 341
dupre numele seu, si sa se-decreteze ca, in toti anii
la dile insemnate, sa se-citsca pe rindu, ca-si inaintea
unui auditoriu, intr'unulu Istori'a Tirrinna, in

celalaltu cea Cartaginna.

XLIII.
Pe la essitulu vietiel dedese 6recare semne, destulu de chiare, de parerea de reu ce o sentht, caci
luase pe Agrippina si adoptase pe Nerone. In adeveru,
candu iertatii sei vorbiau cu lauda despre o cercetare,
in urm'a careia Claudiu condemnase cu o di mai
inainte pe o femeia vinovata de adulteriu si a mea

preursita e, dise, ca,-sa am totu numai femei

adultere, ei nu le Iasi), nepedepsite." Dupa

acst'a stringendu in bracia cu unu doru neobicinuitt

pe Britanicu, care i essise in cale, i strigh: Cresce

numai si 'ti voiu dtt cuventu despre tate faptele

mole," si mai adause grecesce:

Care te a ranitu, acel'a te va si vindecA.56)
1C,ra altadata, candu se-determinase a lu imbraca cu
tog'a barbatasca, pentruch avea statur'a, desi dupre ani

n'ajunsese etatea legiuita, deehiarase: Pentruca. po-

porulu romanu sa aiba odata pe adeveratulu

Cesaru.

XLIV.
Nu multu dupa acast'a 'si a scrisu si testamentulu si l'a sigilatu cu sigiliale tuturoru magistraturiloru.

Deaceea, pana a merge mai departe f prevenitu de

Agrippina, carea, pe langa datele numerate, o mai
turbur si conscienti'a si mai alesu denunciatorii, cari
o acusau de crime numerase. C Claudiu a muritu
inveninatu, acst'a e necontestabile,9 numai despre
Cum? si prin Cine? variaza spusele. TJnii dicu: ca

www.dacoromanica.ro

342

s'a inveninatu la o masa in Capitoliu cu pontificii de

eunuculu Halotu, pregustatoriulu seu; altii, c insasi
Agrippina i a datu veninulu la masa acasa intr'o mancare de bureti, bucat'a cea favorita a lui. Faim'a diverg6za si asupr'a celoruce au mai urmatu. Unii spunu,
ch dupace a inghitietu veninulu , i a statutu limb'a;
cit a fostu torturatu tdta ndptea de dureri cumplite,
si eh 'si dede sufletulu pela diori de diva. Altii istorisescu , eh deocamdata adurmise: eh apoi fiindu i
stomaculu pr plinu de bucate a vomitu tote ; si c

atunci i au datu noua dosa de veninu, dar nu sescie intr'o mancare, sub pretestu cA-sa i intarsca puterile slabite ; sea in clistiru, ce sub cuventu, eh pa-

timesce de incarcatur'a stomacului, i se-puse spre a i

usiura indigestinnea si cu modulu acest'a.
XLV.

MOrtea lui s'a tienutu secreta, pana sa se-reguleze tdte in privinti'a succesorului pre tronu. Deacea
se-facura promisiuni publice pentru densulu, ca-si candu

ar ft enca morbosu , si pentru ochi se-intrudusera in

camer'a mortului comedianti, ca-si candu i ar fi doritu
pentru a se-desfat,i. A muritu in diu'a atrei'a inainte
de Idele lui Octomvre sub consulatulu lui Asiniu Marcellu si a lui Aciliu Aviota, in etate de siessedieci si
patru de ani, dupa o domnia de patrusprediece. Seinmormenta cu pompa de imperatu, si ft pusu in numerulu dieiloru. Ondrea clivina a lui mai antifiu negrigita, apoi anulata de Nerone, f infine restabflita
prin Vespasianu.
XLVI.

Era semnele principalie ale mortii lui fure :

eh

s'a vediutu o stea do cele comate , ce se-numesce

www.dacoromanica.ro

343

cometa; eh fulgerulu a trasnitu monumentulu tata-so

Drusu, si cereustarea, ch in acelasi anu murira fOrte
multi din tote elassile magistraturei. Catra acestea din
mai multe cercustari se-vede, eh insusi 'si a presimtitu
finitulu dileloru, si n'a facutu nice unu secretu din
acestu presimtiementu. Caci candu desemnh pe con-

suli, n'a numitu pe nice unulu pe unu timpu mai

lungu, decitu numai pane la lun'a in care murl; si
la ultim'a assistare a lui in senatu, cu pucinu inainte
de mOrte'i, svatul multu pe fii sei, ci-sa traiasca in
concordia, si intro ferbinti rugatiuni recomandh senatului tener'a loru etate. 1.4ra in cea din urma cercetare judecatoresca repeti depre scaunuln de judecata,

desi chti ilu audira strigara: S a fer es ca Ddieu!"

Ora si Ora: Ch a ajunsu la finitulu dileloru

sale!"

---C,C.30..---

Note la Tiberiu Claudia Drusu Cesarulu.

1) Cap. I. Tot.; Ei3rvxoicrt rept= 2nuacce. Conf.
si Cap. LX.11 in Augustu.
2) Resboiulu lui Drusu contra Vindeliciloru in

Alpii Retici ilu canta bor. W. 4.

3) Lungi de doe mile spre a impreuna Renulu

cu Issela pentru a pute pluti prin laculu Zuy in

marea de Nordu.

4) Acestea erau spolia opima, ce le capata

acelu duce romanu, ce taid cn man'a sa pe unu duce

inimicu si 'i but armatuia.
2) Cap. IV. Acestea jocuri fare serbate de Augustu

in ondrea lui Marte resbunatorulu, pe =Ida Claudiu,

care in testu se-pune cu prennmele de Tiberiu, era
acum de 21 ani.
0) The vorbele si disale subliniate din aceste

www.dacoromanica.ro

344

loeuri citate sunt grecesti in testa p. e. Avrtog ce am

datu cu presentabilu, 6).6x4Inpog cu completu; tilaricoOce

xat igsAcco-thu sal. = necompletu si defectuosu sal.

Cu care se-pare eh Augustu void sa dica : eit Claudiu
nu 'si are tte simtirile la locu.
mivy brain CTIrovSaiong Hay.
7) 1zvyi
8) 21463g Si acayofig in testu.

Acestu respunsu este aspra forte.

In ken sa i implinsea cererea: spre a la face con9) Cap. V.

sulu activu, i tramite eativa galbeni, pentru cd la serbatorile, candu chiaru si selavii se-veseliau, sa 'si faca
o ora buna. Desi se-pOte percepe si altufelu scopulu
lui Tiberiu: sa fi tramisu adeca bani spre a put
face si Claudiu amiciloru sei daruri imprumutate, cum
era datin'a la acestea serbatori. Sigillaria se-diceau
dela statuetele (sigilla), ce 'si le tramiteau unii la
altii in 21. si 22. Decembre, serbatori ce erau o continatiune a Saturnalielorn.
to) Cap IX. Intocmitu de Caligula pentru dienlu
Caligula. Vedi Cap. XXII. in Caligula si Cap. XCVIII.
in Aug.
1') Cap. XI. Acsta comedia grecsea a fostu

de securn o poesia a lui Germanicu, alu caruia taleutu yoetieu este atatu de laudatu de Ovid. Ex
ponto IV. 8. 68. Comp. si Cap. M. Caligula.
12) Cap. XII. Dregatori finantiari imperatesci in
provinciele imperatorie, ce, cum se scie, se-gubernau
(Ie Principelo prin dmenii sei.

'3) Cap. XIII. Vulturulu (aquila = aeera) de

auru su argintu se-implanti in pamentu cu ascutitulu
cOdei in apropierea pretorului (cortulu ducelui), si a
fostu unu omen, dca nu s'a pututu scOte de aquilafern. La cercustari soleneli i hi impodobeau cu flori
si In ungeau en miresme bune.

www.dacoromanica.ro

345

14) Cap. XV. Legea Papia-Poppea da celoru ca

aveau trii copii legitimi, intialtele si dreptulu de a
fi liberi de a duce postulu de judecatoru.
15) In toga putea ambl4 dupre lege numai cetatianulu romanu, pallium era portu strainu, grecescu.
16) Kc4 cri, row) it, xs pwetgg.
11) Cap. XVI. Cicerone a aparatu pe omulu acest'a intio cuventare judiciala. Legea ca, senatorii sa
nu p6ta calatori afara din Italia fara concesiunea Principelui, eta enca sub Augustu.
18) Cap. XVII. Conf. Tacit. Agric. Cap. XIII.
'2) Bo Ionia de astadi.
20) Cap. XVIII. si XIX. Diribitorium, edificiu
colosalu in regiunea a IX. a Romei, inceputu de Agrippa
si srffsitu de Augustu, celu mai mare edificiu, ce dupre
Dion. C. s'a pusu canduva sub acoperementu. Nu-

mele de diribitorium diribitoru 'si lu are de acolo, ch.

diribitores (impartitorii ,---. .diribuitorii) impartiau poporului acolo tablitiele cu voturi si darurile : soldatiloin soldulu. Nu mai e indoiala , ch. vorba nostr'a

dirabu" nu 'si ar aye etimonulu d'aci.

2') Cap. XXI. Se-vede ch, Claudiu insusi din
modestia a cerutu, ca-sa nu se-scede nimene din spectatori, nice sa lu primsca cu escbiamatiuni. Dealmintre

datin'a, ce este in vigare pana astadi la rumanii nostri, de a 'si arata respectulu prin sculare depre scaune
catra cei mai marl, 'si trage originea totu dela romanii strabunii nostri.
22) Prin presentu aci Suetoniu va a indica: ch,

acestu felu de lupta cu taurii, intrudusa mai antAiu

de J. Cesaru, era in usu anca pe timpulu candu seri&
23) Sp ortula: corvitia. In atari era datina a
presentil la cetele celea marl de clieuti daruri in deale

www.dacoromanica.ro

346

mancarii sell in bani, prin metonimia dar Claudia' numia jocurile celea scurte date poporului: sporcula.
24) Palum b us : porumbu silbaticu era numele
unui gladiatoru f6rte renumitu. Puterea umorului deci
sth, in acest'a: Spectatorii poftiau pe Palumbulu gladiatoru , era Claudiu li promitea uuu porumbu seu
turturea.

25) Cap. XXII. Adeca ch elu pe celu alesu de

densulu, ilu tiene de celu mai demnu.
26) Cap. XXIII. In Roma la doi pretori noui,
prin provincie la gubernatorii timpurari.
27) Ceeace astadi se-dice internare."
28) Cap. XXIV. POte pentru cd-sa p6ta face
negotietorie, ceeace era iertatu calariloru, nu anse si
senatoriloru.

29) Cap. XXV. Militia soldata su cu plata.

30) Diu sOu Troia.
31) Dupe traditiune romanii se-tragu dela Troiani
prin Eneas.
32) Loculu e intunecosu. Romanii priviau in crestini o secta judaica, si cum se-pare intre judei dupre

legea lui Moisi si intre cei crestinati se-faceau dese

turburari.
33) Se-intielege decAtu a Partiloru si Armeaniloru.

Tacit. An. XIII. 54 in Nerone spune mai pre largu

acestu casu.
34) Asia se-numiau preotii, ce pre timpulu republicei dau binecuventarea religi6sa la tractate si la
dechiarari de resboiu.
35) Cap. XXVI. Vedi cum descrie adsta episode

maisterulu Tacit. An. XII. 1-7.

36) Cap. XXVIII. Filicsu in S. Script. fapt. Ap. 24.

37) Dupre nume aunt cunoscute numai doe, am-

www.dacoromanica.ro

347

bele eu numele Drussila: una fat'a Jubei, regele Mauritaniei; alta fii'a lui Agrippa, regele Judeiei.
38) A studiis in testu.
39) Ab epistolis in testu.
40) A rationibus.

41) Cap. XXXII". Spre a apretiui acsta fapta

a lui Claudia cata sa scimu ea bunatatea mesei domniloru preoti Sali dela templulu lui Marte era pro-,
verbiale la romani.
4'2) Vedi Cap. LXXT. 148) Si 150N) in Augustu.
43) Cap. XXLIV. Ce felu era ac6st'a ne o spune
Suetoniu in Nerone Cap. XLIX.
Paricidii se-innecau cusuti intr'unu burdufu de pele.

44) Dupre Pliniu cei vechi credeau carnea de

gra silbatica, ucisa cu unu cutietu, cu care s'a fostu
omoritu unu omu, a fi buna de epiipsia.
43) Faurii, servitorii intrebaintiati prin circa si
teatre spre a drege si a face un'a alt'a.
46) Cap. XXXVI. Claudia pana acolo isi essise
din fire de frica, a din timpu in timpu intrebk: mai
sant io in adeveru Cesaru?. Si liu in adeveru e numai
simplu cetatianu? Tac. An. XI. 31.
47) Cap XXXVIII. E interesante manier'a de
a ratiotina ad a lui Suetoniu. Pentru densulu e destulu , a a essitu o scriptura umoristica contr'a afirmarii betului Claudia, ca-sa nu i dea dreptate, care
la totu casulu in escusarea nebuniei sale partiali avea
resonu. Caci la n'est pas sot qui veut," ce servise
de tema la acelu pamfletu, se-pdte opune: c nimene

nu pdte face indelungupe nebunu nepedepsitu,

cum dovedesce Hamlet.

49) Cap. XXXIX. Vorba yEncoeux insemnka acea

paseturd a lui Socrate, leganatu in nori, luatu in risu

www.dacoromanica.ro

348

en atat'a humoru de Aristofane. Ilra atIlsipine semnifica

starea unui omu ce nu vede silba de arbori."

46) D o min a titlu de onre alu Imperateseloru si
alu matrdneloru de familie mari la romani = Madame fr.

Tacit. An. XI. 38. nu indica acsta distractiune , ci

dice numai, ch scirea despre sinuciderea Mesalinei a
primit'o tacendu , si cum i era datina a mancatu si
beutu mai departe.

59 Cap. XL. Iertatulu sta cu domnu-so de mai

nainte in relatiunea unui clientu catra patronulu seu ;
si ilu 'si numid p atr o nu , si i era detoriu recunoscintia si stima
sub pedpsa, dupre legi a recad
rasi in sclavi'a de mai nainte.
51) Aci Claudiu face alusiune la iertatii sei si
anume la Narcisu , care era cu totulu devotatu la
spurcatiunile Mesalinei.

52) Acest'a trebue sa fia fostu vreunu prostu,

numele caruia devenise proverbialu.
53) Vorb'a acsea i o fi remasu din copilaria,
candu vreunu pedagogu varvaru amonitiunile orali le
a fi insocitu si de lovituri corpurali.
54) Cap. XLI. Literele celea trci noue inventate

de Claudiu sunt asia numitulu Digamma eolicu de

form'a unui F romanu resturnatu j, ce suplinea loculu
unui 4) (ph) grecescu ; apoi antisigma, ce corespundea
la 21-1 (ps) grecescu si avea forma )(. A treia litera,
acareia forma nu mi este cunoscuta, avea sa infaciseze

sunetulu, ce tienea mediulu intre i si u , carele de

buna sma n'a fostu altulu decatu 4t celu rumanescu.
55) Cap. XLII. ',ANY c'enapi,vacrthu,

ziq fre6-

zepog raurfpri. Om. Od. XVL. 72. XXI. 133.

56) Cap. XLIII. 0 ors xr iticrsetat.
57) Cap. XLVI.

Vedi Tac. An. XII. 66-67.

....-G,Q...4:i3),....n....--.

www.dacoromanica.ro

Nerone Claudiu Cesaru.

I.

Din gintea Domitia essira doue famiie ilustri:

a Calviniloru si a Enobarbiloru. Enobarbii au de incepatoriu alu originii precum si alu conumelui sen
pe L. Domitin. Acest'a, venindu odata dela campu
intilnl pe doui juni gemeni') de o frumsetia divina,
-

cari in trcitu 'i ordinara, cum se-spune, c6.-sa ye-

stesca senatului si poporului romanu o victoria, despre care enca nu se-sci nemic'a adeveratu; si intru
semnu a divinitatii sale printr'o usiera atingere a bu-

celoru feciei i schimbara pirulu din negru ce eri

pans aci in rosioru si asemine aramei. Acestn semnu

caracteristicu apoi a remasu si in purcediatorii sei,

cari, parte mare, avura barba rosia. Si dupa ce numerara in famili'a sa septe consulate, unu triumfu
si done censure, si fure primiti intre patricfi, si atunci
se-tienura toti de acelasi conume. Nice prenume nu
avura allele de felu afara de Cneiu si Luciu, si enca
pe langa o particularitate demna de notatu: cA umilu
seu altulu din aceste doua pronume au fa purtatu de

trei persene un'a dupa alt'a urmatria in sieru, au

alternativu de fiacare. Caci aflamu inadeveru, eh

Enobarbulu celu dinthiu, alu doilea si alu treiea se-

numiau toti Lucii; era cei trei urmatori se-disera

Cneii; ceilalti in schimbare regulata, acum Lucii,
Face trebuintia, asia socotescu, cti.-sa
facn pe cititoriu cunoscutu cu mai multi membri din
famili'a acest'a, cti, cu atatu mai usioru sa pta vedC,
eh, demi Nerone a degeneratu atAt'a dela virtutile
acum Cneii.

www.dacoromanica.ro

350

stramosiloru sei, totusi defectele acelor'a, ale fiacarnia,

le' a reprodusu pe t6te, ca-si candu le ar fi mostenitu prin sange.

Astfelu ce.-sa apucu cevasi mai de susu: stramosiu-so Cn. Domitiu, manianduse pe pontifici, caci
alesera pe altulu era nu pe densulu in loculu tata-so,
in timpulu tribunalului seu desbracit pe colegiale
preotiloru de dreptulu de a se-intregi de sine, si lu
atribul poporului. Ct consulu, dupe debelarea Alobrogiloru si a Arveniloru, se-preambla prin provincia
calare pre unu elefantu, urmatu de cete de militari,
cit-si la o solenitate de triumfh. Despre acest'a disese

Oratorulu Liciniu Crasu nu e de mirare, ch elu are

barba de arama, candu gur'a i este de osu si inim'a
de plumbu." A cestuia f fiiulu, care in calitate de
pretoru trasese la respundere in faci'a senatului pe
C. Cesaru, candu essise din consulatu, caci, dupre
parerea patriciiloru, l'ar fi purtatu incontr'a auspicialoru si a legiloru; apoi mai tardiu, devenitu consulu,
cercase a revocit pe imperatoru2) dela ostirea sa galica, si infine, desemnatu prin factiunea inirnica lui
C. Cesaru de succesoru acestuia, fA prinsu la Corfiniu pela inceputulu resbeleloru civile. De unde eliberatu, venl la Masiliani, impresurati ca-sa i mai imbarbateze, dar i lash rapede si infine perl in batai'a
Farsalica. Era unu omu pucinu constantu, dar de o
natura dirsa. Intr'unu momentn de desperare i venl
sa se-ucida, dar curentu se-cuprinse de o atare frica
de marte, cIt voml veninulu ce lu luase, si eliberit
pe mediculu seu, care cu scientia din precugetare i
a fostu datu o dosa cu multu mai mica, decatu sa
fi pututu strica. Si totusi, candu Cn. Pompeiu tienea

www.dacoromanica.ro

361

svadu despre modulu cu care ar fi sa se-tracteze cei

neutrali, singuru numai s'a aflatu care sa opineze cam se-socotsca c niece inimici.3)

III.

Du lash unu fiiu, carele fara indoire a fostu

celu mai bunu din tta familra sa. Numeratu intre

complicii la uciderea lui Cesaru, desi nevinovatu, si
co, atare condemnatu prin legea Pedia,4) se-retrase
la Cassiu si la Brutu, cu cari sta in legamente de
cumnatia. Dupa caderea unuia si altuia elu nunumai retieml flot'a ce cu pucinu mai inainte i s'a fostu
incredintiatu, ci a mai si adaus'o; si, numai dupace
partitulu seu fa intregu trantitu la pamentu, tracil cu
flot'a de buna voiia la Antoniu, care pentru acest'a
i remase fOrte oblegatu; caci din toti cati erau condemnati prin legea Pedia, numai elu singurn capat
voiia a se-intarce la Roma, unde apoi f onoratu
perindu cu cele mai considerabili functiuni. Dupace

resbelulu civilu s'aprinse desnou deveni legatu alu

aceluiasi Antoniu, si, deorace, betezinduse rapede,
n'ar curagea nice a primi, nice a refusa comand'a
suprema preste ostire, ce i se-oferia, din partea celor'a, caror'a le era rusine a asculta de o Cleopatra,
tracA la partitulu lui Augustu, si muri dupa cateva
dile fara a duce cu sine in mormentu unu nume curatu de tta infami'a. Caci Antoniu striga, in gur'a
mare, ch, elu s'a facutu desertoru numai din dorulu
catra amic'a sa Servilia Naide.
IV.
Din acest'a se-nasce Domitiu, carele, dupre cum
mai tardiu s'a observatu de toti, figurase in testamentulu lui Augustu c cumparatoriu alu lasatei averi,5)

www.dacoromanica.ro

352

numai pucinu renumitu pentru artea de a mana, caii

in tineretiele sale, decatu se-fac mai tardiu prin ornamentele triumfalie capatate in resbelulu gallicu; dar
catra acsta era unu arogantu, risipitoriu si secu de
tta umanitatea. Desi era, numai unu edilu sill pe
L. Plancu, censorulu, ca-sa i se-dea in lature din
cale 'i; c pretoru si consulu apoi puse pe cavalerii
romani si pe matrdne, ca-sa produca pe scena o representatiune mimica. Venatoria dede eln si in Circu
si prin tote regiunie Romei. Catra acestea si o lupta
gladiatoresca, ci cii atat'a barbaria, incatu Augustu
se-vediA constrinsu, de drace admonitiunile private nu

i le baga, in sOma, a lu opri prin edisu publicu.

V.

Elu ava din Antonia majore unu fiiu, carele

mai tardiu a devenitu tata lui Nerone si a fostu
omulu celu mai blastematu sub ver ce reportu alu
vietiei l'ai consider& Acestu fiiu, insocindm la Orientu
pe junele Cesaru Caiu,6) ucise pe iertatu-so, pentruca

n'a voiitu sa bea catu i orinduise, si departatu pentru

acst'a din cdt'a amiciloru principelui, nu vecul mai
moderatu. Caci in calea Apia strivl cu precugetare

pe unu copilu manandu in tone caii dreptu preste

densulu; Ora la Roma .scdse ochiulu la unu cavaleru
romanu in mediulu forului, pentru eh intr'o disputa
ilu se-sfil a 'i respunde verde. Ara reaoa credintia

a lui era atat'a, incatu nunumai cit a insialatu pe

argintari neplatindule pretiulu lucruriloru cumparate;

ci in pretur'a sa lipsl si pe cociari de premiale cuvenite pentru victori'a repurtata la intrecerea din cursu.

Ci dupace soru-sa l'a luatu in bataia de jocu pentru

acdst'a, si capii factiunilore) s'au geluitu, se-plech a

decide: cii pe viitorin premiale se-voru plati

www.dacoromanica.ro

353

regulatu." Pe la finea domniei lui Tiberiu, acusatu

de les'a maestate,8) de adulteriu si de incestu cu
soru-sa Lepida, scaparea ava de a 'si o multiemi nu
mai la supravenirea schimbarii principatului, si murl
la Pirge de idropica lasandu dupa sine din Agrippina,
ft'a lui Germanicu, unu fetioru, numitu Nerone.
VI.

Nerone s'a nascutu in Antiu la lun'a a nouea

dupa m6rtea lui Tiberiu, in cincisprediece Decemvre,
chiaru in momentulu resaririi thelui, inciltu asia dicendu radiele lui ilu atinsera mai curentu decku pamentulu.9) Cercustarie nascerii lui dedera ocasiune la
multi, ca-sa faca feliurite prorocie de nefericire, intre
care se-numera si eschiamatiunea tata-so Domitiu, care

la salutarile amiciloru respunse: Ch dintr'ensulu

si ain Agrippina este en neputinti'a a se-nasce

altuceva decittu unu monstru si unu biciu pentru omenime!" Dar totudeodata de alta parte s'a
observatu unu semnu invederatu alu venitorei sale fericirin in diva curatirii sale.") C. Cesaru adeca,
rugatu de soru-sa, cd-sa dea copilului numele carele
va voii, cautandu la Claudiu, unchiu-so paternu, din

partea caruia mai tardiu candu se-faell domnu, fi l

adoptatu Nerone, dise: Claudiu sa fia numele lui!
Acestu nume, refusatu 'si de Agrippina, elu nu ilu
dede seriosu ci din gluma; caci Claudiu pe atunci
er6, risulu curtii. In etate de trei ani perdA pe tataso; lasatu eredietoriu peste a trera parte din averea
parintsea, n'a capatat'o nice acst'a intrga, de6race
Caiu coeredietoriulu seu puse man'a pe t6ta averea;
si curentu dupa acst'a essilata fiindu si mama-sa,
ajunsu mai la saracia si lipsa, fil nutritu la metusi'a
sa Lepida sub doui pedagogi: unu saltatoru si unu
23

www.dacoromanica.ro

354

tunsoru. ei dupace Claudiu s'a facutu donmu, nunurnai ch 'si a capatatu tOta mostenirea parint6sca, ci enca

prin eredietatea, ce i a remasu dela vitricu-so, Crispu

Parsienu, se-facA avutu cum se-cade. Prin charulu si
puterea mamei sale rechiamata din essiliu si restabilita
in on6re, ajunse la o atare pusetura inflorita, catu se-

latise faim'a printre 6meni, a Messalina, soci'a lui

Claudiu, ar fi tramisu la densulu pe candu dormia
deamdi, ca-sa lu stranguleve, ca, pe rivalulu lui Britanicu. La acst'a mai cercula, si fabul'a, eh ucidiatorii tramisi, inspaimentati de vederea unui dracone
essindu incolacitu de sub capataiulu patului lui, ar fi
fugitu.

Caus'a la acsta fabula a datu cercustarea,

ca s'au gasitu sub perin'a lui despeiaturile unui sierpe,

care apoi dupre voiinti'a mamei le a si purtatu catuva

timpu inteo bracea de auru, pusa in man'a drpta.

Numai candu elu numai putea suferi memorra mameisi, o depuse; si numai, candu a venitu la strimtorare in dilele sale celea din m ma, le a cautatu, dar
indesertu.

VII.
Enca teneru si nematuru a representatu cu multa
patientia si cu mare aplausu jocurile troianice in circu.
Intr'alu unsprediecelea anu alu etatii sale fh adoptatu

de Claudiu, si datu lui Anneu Seneca, care era senatoru deja pe atunci, spre educare sciintifica. Sevorbesce, ch Seneca in neptea precedente ar fi visatu,

a invatia pe Caiu Cesaru'9); Nerone curentu dupa

aceea realish visulu, descoperindu ferositatea caracte-

rului sat prin t6te probele chte puta sa dea pentru

prim'a 6ra. Maniosu, caci frate-so Britanicu din datina

ilu numise si dupa adoptiune Enobarbu, avii nerusinarea a lu denuntii la tata-so , ch ar fi unu fiiu

www.dacoromanica.ro

355

supositu. In contr'a matusie-si Lepida, care eth acusata, past in publicu c martoru contrariu, pentru th-

sa placa la mama sa Agrippina, de care aceea era

persecutata. La ceremoni'a imbracarii sale cu tog'a barbatesca promise poporului daru de bath numitu c on-

giariu, pentru militia don ativu,'3) tienendu revist'a

pretorianiloru marsi in frunte cu unu scutu a mana;
apoi fad' in senatu tata-so adoptivu o cuventare de
multiemita. Catra acelasi consulu vorbi pentru locui-

torii din Bononia latinesce, pentru cei din Rodu si

din Ilia grecesce. La serbatoriele latine elu debutit
si in jurisdictiune c prefectu alu Romei: candu ad.
vocatii cei mai renumiti se-adreseza pe intracute la
densulu nu, cum deordinariu se-face,'4) cu procese
mici si usioru de judecatu; ci cu cause de judecata
de cea mai mare importantia in numeru forte mare

spre a le decide, desi ClaudiA oprise acest'a.

Nu

multu dupa acest'a duse acasa pe Octavia, cu care

ocasiune in urm'a unei promisiuni concepute pentru
sanatatea lui Claudiu, dede jocuri circense si venatoria.
VUL

Eth de sieptesprediece ani, candu, dupa ce s'a

facutu cunoscuta si in modu oficiosu mertea lui Claudiu,

essindu din palatu intre or'a a sieptea si a opt'a seduse la cobortek de diurna
caci teta diu'a acest'a
a fostu o di de nefericire, si nu se-parea altu momentu mai favorabilu pentru a rapi domthea.15)

Sa- .

lutatu de Imp era tu pre scar'a palatului f dusu in

lectica la tabera, si 6 aci, dupace a provocatu in
mai mare iutime pe militari la ascultare, la curia.
Se-interse abea sub sera, si din nenumeratele on6re,
ce

ce i se-oferira, refush numai pe celu de Tata ala

Patriei," si acest'a din caus'a etatii.
23*

www.dacoromanica.ro

356

Ix.
De aci 'si incep domni'a cu demustratiuni de
pietate fiiiasca: fami lui Claudiu o ingropatiune din
cele mai pompdse; ilu laudh intr'o cuventare si ilu
apoteozh. Memoriei tatalui seu Domitiu i fac onrea
cea mai mare. Lash pe mama-sa gubernarea intrSga
a tuturoru trebiloru statului si ale curtii. In prim'a

di a domniei sale dede tribunului de garda dreptu

parola de di Cea mai buna Mama." Si pe urma

s'a aratatu adesu cu dens'a in publicu, purtati amendoui in aceeasi lectica. La Antiu fundh o colonia
parte din betranii gardisti, totudeodata stramuth acolo
si pe cei mai avuti din primipilari, si construl cu
marl spese unu portu maretiu.
X.

Pentru cd-sa arate si mai luminatu de ce spiritu

e densula insuflatu, dechiar c elu voiiesce a guberni dupre program'a principieloru politice ale liii
Augustu,") si se-folosi de tcita ocasiunea spre a dd,
proba de liberalitatea, de blandetia si chiaru de civilitatea sa. Darile cele apasatrie parte le sterse de
totu, parte le mai impucinh. Premiele determinate prin
legea Papia pentru denunciatorii de calcatorii aceleiasi
le scadi la a patr'a parte. Dupace a impartitu intro
poporu cite patru sute de sestertie de omu, asiedih
pentru senatorii cei de familie vechi, dar lipsiti de
avere, salaria anualie , care la unii se-suiau la cate
cinci sute de sestertie; asemine concese a se-d la
cohortile pretoriane pe luna bucate in darn. Si candu
fil poftitu c, dupa datina, sa subscrie sententi'a de
mrte a unui condemnatu: Cum asi vr , dise, sa
nu sciu scrie!" Pe membrii ambeloru ordine i sa-

www.dacoromanica.ro

357

luta uneori pe nume, fara ajutoriulu nomenclatorului.

Senatului, care voila sa i aduca o multiemita, i respunse: Candu voiu merita o." La gimnastic'a
sa corporala din campulu lui Marte concese intrare si
poporului; dechiama adeseori in publicu, si reciti si
versuri nunumai acasa la sine, ci si in teatru; cea ce
casiunase o bucuria atatu de generala, incatu pentru
o asemine recitare i se-decreth o serbatria publica,")

si parte din versuri se-dedich in litere de auru lui

Joue Capitolinu.
XL
Spectacule dede forte multe si de multe specie :
jocuri de juni, circense, scenice si lupte gladiatoresci.

La jocurile de juni lash sa ia parte si pe betrani

fosti consuli si pe matrOne vechi de dile. In cele
circense asemnh cavaleriloru locuri destinse; cu acsta
ocasiune in cursu se-vedih si unu cam trasu de patru

In jocurile, ce le asiedih pentru eternitatea

imperiului, cari i plach a le numi cele mai marl,'
camile.

se-insarcinara cu role fOrte multe persdne de ambe

sessele atatu din ordinulu senatoriloru, catu si din celu
alu cavaleriloru. TJnu cavaleru romanu fOrte cunoscutu

decurse calare pe o camila pre o funia intinsa. Serepresenth si o Togata a lui Afraniu, intitulata 4ncendium," si concese actoriloru a pili19) si a tien
pentru sine mobielele casei ardiende. Se-impartira pe
tOta diu'a intro poporu si darurP9) de totu felulu de
lucruri; pe tOta diu'a o miia de paseri de tOta specia,
felu de felu de ale mancarii, assemnatiuni ca-sa primsca vestmente, auru, argintu, diamantu, margaritare,
vite de jugu, clii.aru si fere domesticite; infine naui,
case de locuitu si ogdre.
Jocurile acestea le privi
dintio inaltime a proscenului.

www.dacoromanica.ro

358

XII.
ln luptele gladiatoresci, ce le a datu intr'unu
amfiteatru, construitu din lemnu intr'unu anu in campulu lui Marte, n'a ucisu pe nice unu gladiatoru, nice
chiaru pe aceia ean l. pentru vreo crima au fostu condemnati la arena; de alta parte a scosu pe arena ca-

sa se-bata in arme patru sute de senatori si sesse

sute de cavaleri, din cari unii era de o avere insemnata

si de o reputatiune in totu respectulu intrga; sevediura cetatiani din ambele ordine luptanduse incontr'a fereloru si implinindu feliurite servitie de ale
arenei. Dede asemine si o bataiia navala, candu sevediura innotandu in ap'a marina bale mari. 'Hull din
efebin produsera nisce salturi dramatice, dise pirice;

caror'a dupa saltulu finitu le impartl la fiacare decretu de cetatiania romana. Intro sujetele acestoru
salturi fil unulu, prin carele se-representa unu tauru
sarindu pe Pasifea,") cum cei mai multi din spectatori celu pucinu crediura, inchisa in form'a de lemnu
a unei junince. Unu Icaru, care dela cea antai'a

cereare de sboru cadiA din altime langa logea lui

Nerone si lu stropl de sange; cad forte raru se-obicinui a presida acestea jocuri, ci deordinariu le privii
jacendu in loge la inceputu numai prin gaurele, mai
tardiu apoi dintr'unu podu deschisu de totu. Este celu
antaiu care intruduse in Roma22) concursurile de intrecere cinci anualie, care dupre datin'a grecesca sta,
din trei sectiuni: din musica, calaritu si gimnica, si
care fura numite Nero ni a. Cu ocasiunea dedicarii,
baiilorn si a gimnasiului seu present& senatoriloru si
cavaleriloru oleiu.2.3) Presedinti'a pentru tOta durat'a
concursului in arte fa data prin sortire la barbati consulari, cari ocupara loculu pretorului; dupa aceea sedede jos in orchestra unde siedea senatorii, si aci

www.dacoromanica.ro

359

primi coron'a din elocentra si puesi'a latina, concesa

lui cu unanimitate chiaru din partea oratorilorn si a
poetiloru celoru mai renumiti , eari i o disputasera;
era ineatu pentru cea ce asemine i se-ajudecase de
judecatori pentru canteculu la chitara, nu o primi; ci
inchinandu i se o tramise a se-depune la picierele
statuei lui Augustu. La joeurile gimnice, ce le di
in Septa, intre pregatirile de sacrificiu, 'si tai barb'a

pentru prim'a data, o inchisa inteo cutia de auru

ornata cu petre scumpe si o consacrh lui Joue Capitolinu. Invith pe vestali la representari Atletice,24)
pentru ca in Olimpia preoteseloru Cererii le eri iertatu
a fi de facia la asemine lupte.
X.111.

Si intrarea regelui Tiridate in Roma o potu numeth cu dreptu cuventu intre spectaculele date de

De6race pe regele Armeniei, pe care cu

cite promisiuni ilu induplecase a veni la Roma, nu
Nerone.

lu putea arati la poporn la diu'a defipta prin decretu, din caus'a unui timpu neburosu, ceremoni'a
s'amanh pana la alta di, chtu se-va pub!) mai frum6sa. Venindu acest'a, mai inthiu se-insiarara in linia

pe langa templele Forului cohortile armate; ensusi

siedea apr6pe de rostru intr'unu seaunu eurulu imbracatu in vestmentu de triumfatoru, si incungiuratu
de insemne si stindarde militarie. Deoeamdata Tindate RI scar'a estradei, apoi ingenuchih inaintea lui;
Nerone ilu luh de mana, ilu ridich in sus si lu saruth;

apoi la rugatiunea lui i sc6se tiar'a, si i puse pe

frunte o diadema, pecandu unu pretoru betranu traducea si repetii cu voce tare vorbele rugatoriului.
Deaci ilu dusera pe Tiridate la teatru, nude imperatulu, dupa ce i mai priml enea odata omagiulu, ilu

www.dacoromanica.ro

360

puse sa si6clia langa sine deadr6pt'a.

Eca pentrn
ce Nerone fh salutatu de Imperatu, si pentruce a depusu in Capitoliu cumm'a de laura! Inchise si tern-

pIulu lui Janu, ca candu altu resbelu nu mai era

de finitu.
XIV.

A fostu de patru ori consulu: prim'a data doue

luni, adou'a si a patra data cate sesse luni, atreia

data patru luni. Alu doilea si alu treilea le a dusu
unu dupa altulu; intre celelalte tracti eke unu intremedia de unu anu.
XV.
In cause de judecata nu se-pripia a da sententi'a,
decatu numai adoua di si in scrisu. In procedura
tienea acea cale, ca, delaturandu cuventarile de acusare si aparare cele continue ce cuprindea caus'a intrga , sa cerceteze si din o parte si din alta cafe
unulu fiacare accidentu.
ra candu se-retragea spre
consultare, elu nu delibera in comunu, nice publice;

ci citia la o parte si peincetu parerea, data in scrisu

a fiacaruia judecatoriu, si apoi dicta sententi'a, ca-si
candu ar fi parerea majoritatii. Lungn timpu elu nu
amise in Curia pe fii de a i iertatiloru, si deneg
amisibilitatea la 'functiuni celoru primiti din partea
imperatiloru precedenti. Pe candidati, cari erau supranumerari i punea capi presto legiuni, ca.-sa i mangaie de intardierea implinirii dorintiei loru. Consulatulu ilu cla mai multu numai pe cate sesse luni; si,
dca se-intempla sa mdra careva din doui pela antaia
lui Ianuariu, elu nu lu mai inlocuid prin altu succesoru, reprobandu vechiulu essemplu alu lui Caniniu
Rebilu, consulu de o di. Ornamente triumfalie dii si
la barbati numai de rangu pretorin, si insusi la cava-

www.dacoromanica.ro

361

leri simpli; si enca nu totudaun'a pentru merite milltarie, ci si pentru verce alte trebi. Propusatiunile
sale ce le tramitea in scrim la senatu, tracendu peste
Cestoru, in competintra caruia cadca atare trba, seobicinniit a le d6, citire prin Consulu.
XVI.
A cugetatu o noua forma pentru construirea edificialoru in Roma, si a name a voiitu, cit inaintea insuleloru25) si a caselorn sa se-faca portici, spre a put
depre acoperementulu loru celu planu a stavili intinderea arderiloru ; si i &eh cu spesele sale. Mai proiectase a intinde marimea cetatii pana la Ostia, pentruca

de acolo printr'unu canalu sa aduca marea pana la

Roma. In domnra lui s'au restituitu multe decrete
vechi de pedepsire si de oprire aspra , si se-facura
altele noua nu mai pucine. Cheltueleloru li se puse
stavila, cinele publice le reduse la sportule, adeca la
tramiterea pe acasa de mancari in c6rve ; seoprira
fierturile de prin ospetarie afara de cele de legume
si de verdiarie , pecandu mai inainte se-vendea aci
totu felulu de mancari. Se-pedepsira cu m6rte crestinii, nisce 6meni dati la 45 superstitiune noua si malefica ; se-infranh licenti'a cociariloru de patrurige,
cari se - bucurau de unu dreptu traditionalu , ca - sa
alerge prin Roma inc6ci si incolo , si sub forma de
glume sa insiale si sa fure; factiunile pantomimiloru
le essilh din Roma dimpreuna cu acesti'a.

XVII.
Incontr'a falsificatoriloru de docinnente atunci se-

inventh pentru prim'a data acelu medilocu de semritafe , cit tablele sa se-provdia pururea cu gauri,
prin care sa se-petrca de trei ori unu firu si apoi

www.dacoromanica.ro

362

sa se-puna presto acest'a sigilulu. Se-prevediA prin

lege, ca in testamente cele doue table dintaie, pe

care stt scrisu numai numele testatorului, sa se-arate

celoru ce au alu subscrie ct marturi asia dicendu

albe, ca. nice unu scriitoriu de testamentu strainu sa

nu 'si ascrie vreunu legatu. Se-mai asiedih: ca incausatii sa platesca advocatiloru o tacsa fipta si drepta;
era pentru bancile judecatoriloru sa nu se-dea nemic'a,
ci statulu sa le dea gratis; ca, procesele fiscului sa
se-ia dela pretorulu erariului si sa se-dea forului si
recuperatoriloru"); infine apelatiunile dela judecatori
sa se-faca la senatu.

XVIII.

Nice voiintia n'a avutu, nice prilegiu n'a cautatu nice odata spre a adauge si a intinde marginie
imperiului; ba i intrase in capu ideea , casa retraga
ostirea si din Britania; si, dem n'a efeptuit'o, caus'a
fh numai sfiial'a, ca-sa nu se-vedia a micsora prin
acesea glorra tata-so adoptatoru. Numai rigatulu Pon-

tului lasatu de buna voila do Polemone, si cel'a alu

Alpiloru, murindu Cottiu, le prefac in provincie romane.

XIX.
Calatorie afara din Italia intreprinse preste totu

numai doue: un'a la Alessandria, alt'a la Achaia.

De cea Alessandrinena anse se-lash chiarn in diu'a
de plecare, spaimentatu cum fuse prin semne amenintiatrie cu periculu. Adeca dupace a visitatu dearin-

dulu templele, siediendu in basilic'a Vestei remase

acatiatu de coltiulu togei in momenta candn era sa
se-ridice; dupa acest'a i se-opacl vederea ochiloru,
incatu nu mai putea destine obiectele. In Achaia

www.dacoromanica.ro

--

363

s'apucase sa taiia istmulu de Corintu: spre acestu

scopu adunh pe pretorianii sei, i admonh ca-sa seapuce de lucru; si dupa sernnalulu datu cu trambitia
saph insusi pamentu, ilu adunh bite() corva si ilu duse
a umeri. Proiectase o espeditiune si la part'a Caspica,
spre care fine conscrisese din italiani o legiune noua
constatatria din recruti inalti totu decate sesse urme,
ce i dicea falangea lui Alessandru marele.
Adunai intr'una tote aceste fapte, din care parte
n'au nemic'a de reprobatu, parte merita lauda chiaru,
pentru ca-sa le destingu de pecatele faradelegile hi,
despre care voiiu vorbi d.e aci incolo.
XX.
Intre celelalte arti si scientie, ce a iuvatiatu in
timpulu copilariei sale, este si music'a. Cum s'a facutu imperatu, indata lub. la Curtea sa pe chitaristulu

Terpnu, care era celu antaiu virtuosu pe atunci;

puse sa i cante mai multe dile dearindulu dupa cina,
ascultandu lu pana tardiu in nepte; cu incetulu inceph si insusi a invatia si a se-deprinde, negrigendu
nemic'a din Cate sunt dedati a face asemini artisti
spre conservarea si imputerirea vocii lorn. P. e. cul-

catu pre spate tienir pre peptu o tabla de plumbu,

se-curati prin clistire si vomituri, s'abtienh de pame
si de alte mancari stricatdrie voci, pana ce, rnultiemitu cu sine de progresulu facutu, macarca vdcea i
era pucina si inchinsa, i plesnl in capu, ca-sa se-produca pre scena, batendu mereu urechile amiciloru sei

cu proverbulu grecescu: c h musi c'a aseunsa nu

este resp ectata." Asfelu pasi pre scena pentru
prirrfa data in Neapole, si macarca unu cutremuru de
pamentu venitu rapede scutura tare teatnilu, elu nu
inceth a 'si canta canteculu pana la fine. Totu acolo

www.dacoromanica.ro

364

canth adeseori si in mai multe dile, pentru c.4-sa 'si

drga vdcea facil pentru catuva timpu si o pausa,
dar nu lu tieml loculu si essindu din baiia intr rasi
in teatru, mama in mediuk orchestrei facia cu poporulu adunatu numerosu, caruia ii promitea ch. du-

pace 'si va ud pucinu gittulu, le va tiui") cevasi plenisonu." Incantatu de aplaudele celea modulate ale Alessandrineaniloru, veniti de curentu in
numeru mare la Neapole, chiamh dela Alessandria si
pe alti mai multi. Nu cu mai pucinu zelu alese juni
din ordinulu calarescu si peste cinci mii de fetiori
robusti din plebe, cari, impartiti in cete, aveau a sedeprinde in diferite specie de aplaudari, ce le dicea

bombaitulu bundariloru , sonulu tiegleloru, alu

tiesturiloru,") si a'i face trb'a, candu cantet elu;
eth toti nisce fetiori alesi ce se-destingeau prin nisce
plete frumse, si printr'unu imbracamentu stralucitu,
caror'a inelulu nu le lipshi din sting'a, si ai caroru
conducatori fiacare meruid eke patrudieci de mii de
sestertie.

XXI.
Derace se-interesi frte ca-sa cante si pre scen'a
Romei, facil c serbatorea de intrecere (agona) Neronie") sa se-tiena inainte de diu'a asiediata. Cerendu

toti ca-sa i audia vdcea cea ceresca, este adeveratu

ch, le respunse: Ch le va satisface dorinti'a curiosiloru in gradinile sale;" ci fanduca la rugatiunea poporului s'alaturase si cea a militiei de diurna,
se-induplech, usioru a pasi si pe scen'a Romei. Spre
care scopu ordink, cit numai decfttu sa i se-inscrie
numele in list'a chitaristiloru anuntiati la concursu;

'si aruncit sortiulu seu in urna cu alu celorulalti; si,

candu i venl rindulu, essl pe bina, asocitu de pre-

www.dacoromanica.ro

365

feetulu pretorianiloru, care i ducea chitar'a, si urmatu

de tribunii inilitari si de cei mai intimi dintre amicii sei. Cum 'si luh ken si fini preludiulu, indata
anuntih publicului prin Cluviu Rufu, barbatu consulam.;#
va canta pe Niobe. Si inadeveru canta pana
la ora adiecea, ci coron'a victoriei si cealalta parte de

concursu in arte o amanh pe viitoriulu anu, pentru

ca-sa aiba ocasiune a canti mai desu. Dar acest'a
parendu i se a dura pre lungu, nu lipsl a se-produce
pre scena din timpu in timpu. Nu stath nemic'a la
iudoire a concura cu joeulu seu si in representatiuni
scenice date de privati,") precum candu i se-oferl
din partea unui'a din pretori unu milionu de sestertie.
Se-produse si in tragedia, costumatu si mascatu; candu
apoi mascele eroiloru si ale dieiloru, precum si celea

ale eroineloru si ale dieseloru, cauta sa aiba lineamentele sale sea ale femei ce o iubitt pe atunci. Intre

altele a jucatu pe Canace in facere, pe Oreste

matricidu, si pe Ercule turbatu. Se-vorbesce, ch

la representarea cestui din urma, unu soldatu de curentu intratu in militia, postatu de custodia la intrata,
vediendu lu cum Hu gatescu si lu incarca cu lantiuri,
i a saritu intr'ajutoriu ca-sa lu scape.
XXTT

Patim'a de caii era la densulu mare enca din

etatea cea mai frageta; vorb'a lui, desi era opritu,
sta mai cu serna din cele ce se-petreceau in circu,
inchtu odata, candu plangea catra condisciplii sei sdrtea
unui cociariu prasiniu teritu de caii, dojeninduse prin

pedagogulu seu, s'aparatu cu minciun'a ch elu vorbesce de Ectoru." Pe la inceputulu domniei sale
se-jftea bite() di ca intr'alta pre masa cu quadrige de
osu de elefanta, si nu era cursu in cercu citu de

www.dacoromanica.ro

386

neinsemnatu, c elu sa nu fi venitu la Roma de pela

vilele sale, deocamdata pe secretu si apoi mai tardiu

pe facia, inatu puteai fi securu, ch elu in asemini

dile s'afla in Roma. Nu ascunse de felu aplecarea ce
o avea spre a imnulti conk:tele de victoria; asfeluwmul-

tiplicandu cursurile intindea spectaculele pana tardiu

in nOpte, incatu domnii factiunfloru sumetindu se nu
voiiau a 'si mai da carale la cursu altfelu decfitu numai pe diva intrga. Peste pucinu i veni poft'a ca-

sa faca si insusi pe cociariu, si sa fia vediutu in

spectecule mai desu si decatu cociarii de profesiune.

Dreptu aceea, dupace a facutu essercitie in gradini
inaintea sclavilora sei si in a acelei mai de jos plebe,

veni de se-produse in ochii tuturoru si in cerculu

Massimu, unde drecare din iertatii sei da. semnalulu
cu carp'a din acelu locu din care se-obicinuia, a face
acsea magistratulu. Si neindestulatu cu probele, ce

le a datu in Roma despre talentele sale in arte, seduse, cum am mai disu si in Achaia, miscatu fiindu
la acsfa mai cu sema prin urmatrra cercustare. In
urm'a determinarii din partea cetatioru, prin care era
datina a se-face concursuri in artea musicei, i se-tramisera lui Nerene tOte cordnele de victoria ale chitaristiloru. Aceleasi le prim1 en at'at'a recunoscintia, ch
nunumai lash la audientia pe deputatii aducatori inaintea

altor'a; ci enca i chiamh si la masa in cercu cu cei

mai intimi din amicii sei. Cu acsta ocasiune rugatu
de unulu din deputati, ca-sa cante cevasi asupr'a mesei,31) si primiindu i se canteculu cu entusiasmu, strigh:

Numai grecii au audiu de musica, si numai

ei sunt de-mni de densulu si de talentele sale!'

Plea fara intardiere, si cum desbarch la Cassiode,

indata a inceputu cantarea inaintea altarelui lui Joao
Cassiu.

www.dacoromanica.ro

367

XXIII.
Deaci incolo cerceth, dearindulu tate serbatoriele
de jocu.32) Cad ordinii ca si acelea, acaroru intarcere

periodica cadea pe alti ani, adunate sa se-tiena tate

intr'unu anu; si asia s'a intemplatu ca, unele sa seserbeze de doue ori in acelasi anu. In Olimpia incontr'a a totu obiceiulu, tienA si min concursu musicalu. Si pentruca nemic'a sa nu lu distraga, nice sa
In impedece dela asemini ocupatiuni, scrise lui Eliu,
iertatului seu, care i adusese aminte, c trebile capitalei i diorescu presenti'a, aceste din vorba in vorba:

,,Desi svadulu si dorintra ta acunt este ca-sa

me intorcu iute, cu tate aceste ai face mai

bine ca-sa me svatuesci si sa poftesci ca-sa

me intorcu demnu de Nerone." Decateori canto,

elu, n'avea nimene voiia, nice chiaru pentru trebuintra
cea mai imperiasa, a essi din teatru. Asfelu spunu:
c unele femei nascura intre spectacule; si multi barbati, satui de a In mai audi si de a lu mai amira,
gasindu portile inchise, sarira pe furisiu de pre murii

cetatii sau prefacenduse morti fura espurtati ca cadavre.33) N'ai crede cu catu tremuru, en date sudori
essia elu la lupta, cata jalusia avea catra emuli si
cata frica ducea de judi. Pe concurentii sei i tracti
ca si candu ar fi fostu lui deplinu egali, era politicosu

catra densii pe facia si le vena favarea in totu modulu; 6ra pe din dosu i defaima, uneori candu i intelnia i si injura, sett cerca a corumpe pe aceia, cari
ilu intreceau in arte. Catra judi, inainte de a incepe,
se-obicinuia a se-adresa, intr'unu tonu plinu de respectu

cu _urmatariele: Eu am facutu tate cite era de

facutu. Dar efectulu e in man'a Fatului. Vei

cit barbati de gustu si de cultura aveti da-

www.dacoromanica.ro

368

tori'a a departd totu ce depende dela srte."

Numai d6ca judii i dicea: cd-sa fia pe pace si sa aiba
curage, se-linisci4 omulu. Ci nice atunci nu erd seapatu de tta grigea, caci tacerea si reserv'a unuia si
a altuia 'si le splied cd asprime si reutate a judecatiei, si 'si i insemni, cd pe nisce persdne suspecte.
XXIV.

ra in crta se-supunea la legile asiediate cu

athea docilitate, inditu nu cutezd nice odata a scuipti
su a 'si sterge depre frunte suddrea cu braciulu; si
intr'o tragedia, scapandu din mana sciptrulu si ridicandu lu iute, fh cuprinsu de at'At'a tremuru, ca. lu
voru eschide dela concursu pentru erorea acst'a, in-

atu spre a lu linisti a trebuitu, cd, hipocrita34) sa i

jure, eh nu s'a bagatu in sma intre aplaudiale si
Deordinariu insusi se-prochiami pe sine de vincitoriu, si cu acst'a intth in
crta de concursu si cu eroldii. Peutru cd-sa nu remana aducere aminte nice urma de hieronicii35) de
mai nainto ordinh, c la toti sa le restrne statuele
si icdnele si sa le traga cu carligulu in spalaturi.36)
CA, cociariu enca s'a produsu in mai multe moduri si
locuri, in Olimpia si cu unu caru trasu de diece caii,
desi adst'a o reprobase regelui Mitridate intr'o poesia
compusa de insusi. Dar trantitu din caru si repusu
rasi, neputendu a tien pana infine, se-retrase inainte
de finitulu cursului, ceeace totu nu l'a impedecatu de
a fi incoronatu. La plecare i dede libertate") la
Achaia intrga; totu deodata judii capatara cetatiani'a
romana si sume mari de argintu. Pe eroldulu acestoru semne de gratia ilu faca din mediulu Stadiului la diu'a jocuriloru Istmice insusi cu chiaru viicea
achiamatiunile publicului.

mariei sale.

www.dacoromanica.ro

369

XXV.
Rentorsu din Grecia la Neapole , caci in acesta
cetate s'a fostu produsu mai antaiu, intr cu caii albi

pe o parte surpata a muriloru, cum este datin'a hieroniciloru; inteasemine modu intra si in Antiu, apoi
in Albanu, si infine in Roma. Dar in Roma pre acelu
caru, cu care Augustu 'si tienuse odinira triumfurile
sale; imbracatu in vestmentu purpuriu, in clamide cu-

suta cu stele de auru, purtandu pre capu coron'a de

victoria olimpica, in mana tienendu pe cea pitica ;
pecandu celelalte i se-ducea inainte in procesiune so-

lenela, provediute cu inscriptinni ce arata, unde, si

pe eine , si cu ce cantece, si cu ce sujete de poesia
a viucitu elu. Era dupa densuln veniau claqueurii
sei, cum odinidra veniau militarii pe urm'a carului

triumfatoriului, ciuindu: Ch ei sunt Augustanii,

militarii triumfului lui!" Procesiunea tracendu

preste unu arcu derimatu alu cercului Massimu, prin
Velabru ajunse la Palatiu si la templulu lui Apoline
Palatinu. Catu a tienutu calea Ici colo se-taia victime
intru ondrea lui, stratele se-udi era si era cu vinu
insiafranitu, si densulu era aruncatu cu paseri cantaretie , cu cunune de panlice si cu cofeturi. Saerele
cordne de victoria le a siedia in camer'a de durmitu
giuru in giuru de patu'i; asemine se-postara si statuele, ce lu representi in costumu de chitaristu; imbracatu in acestu costumu f tiparitu si pre monete.
Si dupa atatea tote nunumai eh n'a mai lasatu nemic'a din patim'a sa de artistu; ci mai virtosu, pentru
ca-sa nu 'si strice vdcea, dead incolo nu s'a mai adre-

satu nice odata catra miitari almintre decatu prin

scriptura, seu, deca se-intempld a fi de facia, prin
rostrilu altuia. Nice facea ceva, fia de seriosu, fia
de risu, fara de a aye langa sine pe foneticulu seu,38)
24

www.dacoromanica.ro

370

a caruia grige eth a 'i aduce aminte, th-sa 'si crutia

plaminii, si sa 'si tiena sudariulu39) la gura. Infine
elu pentru multi se-facil amicu seu inimicu dechiaratu,
dupre cum unii seu altii ilu aplaudara mai multu sell
mai pucinu.

XXVI.
Probe de malitia , de desfranare , de strengarie,
de scumpete si de crudime dede elu deocamdatu treptatu si pe ascunsu, th, nisce erori ale teneretieloru ;

asia anse ca de pe atunci sa se-pdta vede ck ele nu

sunt numai nisce pecate ale etatii, ci defecte adeverate
ale naturei lui. Cum se-inseth, 'si punea in capu o
palaria sell o caciula de cociaru, si aputh carcimele, sea
alergA strenguindu incdci si incolo pe strata, nu fara
periculu pentru tracatori; caci avea satanic'a placere

a bate pe menii cari se-intercea de pela cina , a i

rani deca le veniA a i se-opune si a i arunth in Cloace.")

Mai avea datina, th-sa sparga boltele si sa le fure ;

spre care scopu 'si facuse in palatu o Quin tan a,41)
in care lucrurile furate le vendea la licitatiune , si
pretiulu predei ilu impartia si lu cheltui. Adeseori
pela asemine bataii nopturne isi punea ochii si viati'a in
periculu ; odata unu senatoru ilu bath de merte, pentru
ch, se-legase de socia i cum nu se-cadea. Deatunci

nu mai essi singuru pe asfelu de timpu; ci insocitu

de tribuni , can veniau dupa densulu departe si pe
ascunsu. Si diva se-las uneori a se-purth pe ascunsu
in lectica inchisa la teatru , si apoi aci din inaltimea
prosceniului provoth insusi si totudeodata privea certele dintre pantomimi, era dupace venia, trb'a la mana

si la bataia cu petre si cu Beaune frante, a aruncatu

si insusi o Dilate de acestea in poporu ; odata a spartu
si capulu la pretoru.

www.dacoromanica.ro

3 71

XXVII.
Ci pucinu cate pucinu imputerinduise reutatile, selash de strengariele cele peascunsu, si, lapadandu tOta

grigea de a se-mai preface, se-dede pe facia la tote

escesele. PrelungiO, bancheturie sale dela mdiadi
pana la mdianOpte, si 'si renoid, puterile adeseori
prin baii calde, si pe timpu de vera cu de cele recite cu neua. Uneori cini si in publicu pre laculu,
in care se-da naumachia inchisu, su in campulu
Martiu sell in Cerculu Massimu, unde se-serviO, de
fetele publice si de baiaderele") din tOta Roma. Dechteori plutea pe Tibru in josu la Ostia su se-preamblht prin sinuhi de Baie, dealungulu ripeloru si a
tiermuriloru se-facea totud'aun'a la statiuni determinate ospetarii si foishire, provediute cu de mancatu
si de beutu, prin care facea pe ospetars'a femei dintre matrOne chiaru, si lu invitA candu ici candu colo
cd-sa desbarce. Adeseori se-poftiO, elu insusi pe sine

la mas'a verunuia din amicii sei, si asia s'a internplaiu c6, pe unulu din aceia sa lu tiena o melita43)
la patru sute de mil de sestertie, si pe altulu o csontia
de rosa44) cu cevasi mai multu.

XXVIII.
Afara de comereiulu nerusinosu cu junii nobili
si cu femeile maritate, elu &ell si vestali Rubria
violentia.

P'aci eri sa ia de socia dupre tOte for-

mele pe iertat'a Acte; spre care scopu se si capuise

de nisce barbati fosti consuli, c-sa jure pre plasmuita ei origine din sange de rege. Pe junele Sporu,
pe care l'a scopitu si voill in totu modulu a lu
stramuta inteunu individu cu natur'a de femeia, dupa
ce'i lu dusera in palatu cu mare pompa dupre totu
ritulu maritisieloru cu zestre si cu valu rosiu, ilu ava
24*

www.dacoromanica.ro

372

ca pe o nevsta. Se mai tiene pana astadi apropositulu, facutu la acsta ocasiune de nescine nu fara

spiritu: Ca ar fi fostu o mare fericire pentru

omenime, candu Domitiu tatalu45) ar fi avutu

parte de o asemine nevsta. Pe acestu Sporu,

imbracatu in ornamentele Imperateseloru, Hu purth cu

sine in lectica pela adunarile de serbatori si pela

tirgurile Greciei, si apoi pela Sigillaria si in Roma,
sarutandu lu din candu in candu. Cea ce este cu
athtu mai de crediutu, cu cAtu nimene nu se-mai indoiesce, ca elu n'a poftitu si impreunarea incestasa
cu mam'a sa; si di, numai inimicii Agripinei, cari
se temeau, ci nu cumva acsta femeia fefdsa si iubitdria de domnitu sa ajunga prin atari relatiuni la o
influintia pr mare, ilu abatura dela acsta infamia.
Dar e fapta notoria, eh intre concubinele sale tienea pe
un'a de care faim'a era eh semina frte cu Agrippina.
XXIX.
Dupa ce 'si abatjocuritu totu trupulu incAtu nu
i a mai remasu nice unu membru nespurcatu, in cele
dinurma scugeth ct unu felu de jocu, c6, cusutu in
pele de gra sa se-emita din colivia, sa sara in partile rusinse ale barbatiloru si ale femeiloru legati de
paru, si, dupa ce 'si facea poft'a, sa fia si elu saritu
de iertatulu Dorifore, pe care tocm'a asia 'si hi luase

de barbatu, precum dusese pe Sporu de nevsta.

Audii dela multi, cit elu se-tienea frte convinsu, eh

nu e omu in lume, care sa fia castu sell curatu in

nice o parte a corpului seu; ci eh eei mai multi seprefacu numai, si 'si ascundu cu viclenia pecatele;
pentru acst'a elu celor'a ce 'si descoperia rusinile li
ierta si celclalte fara de legi.

www.dacoromanica.ro

373

XXX.

Despre avere si bani parerea lui era: a singura

placere ce ne facu este sa le cheltuimu risipindu le;
eh sun% nisce avari si nisce arpagoni toti cad tienu
socotra in cheltuieli, si ch. 6menii straluciti si cu
adeveratu mari sunt numai cari sciu a risipi si a
cheltui cu amendoue manic. In unchiu-so Caiu Caligula nemica n'a aflatu mai demnu de lauda, decatu
darulu ce lu av de a cheltui intr'unu timpu atatu
de scurtu imensea avere lasata de Tiberiu. 1.A.ca pen-

truce n'a tienutn nice o mesura nice in daruire, nice

in cheltuire. Nu ti vine sa credi, ca, cu pomp'a lui
Tiridate cheltuiti pe di ale optu sute de mii de sestertie, si eh la plecarea aceluia i darul preste o suta
de mili6ne de sestertie. Pe chitaristulu Menecrate si
pe mirmilonele Spicula i darul cu mosiile si cu palatele barbatiloru cari au meritatu triumfuri. Pe Cercopitecu Panerote, unu camatariu, care, prin medilocirea lui ajunsese la posesiunea proprietatiloru celoru
mai insemnate atatu in Roma catu si la tira , ilu
inmorimenta cu o pompa apr4pe de cea regale. Nice
unu vestmentu nu l'a imbracatu de doue ori. In cuburi s6u 6se juca puntulu pururea eu cate patru Bute
de sestertie. Pescuia en retia aurita impletita din fire
de purpura si carlatu. Se-dice a suit'a sa in calatorie nu eta, nice odata din mai pueinu decatu o miia
de caruce, din muli cu potc6ve de argintu, din mulari imbracati in vestminte de lana de Canusiu si din
o turma de inhamatorl si de curieri ornati cu falere
si cu bracele.
XXXI.
'Sumele cele grandi6se anse le a inghititu fu-

r6rea lui de edificare. Intinse cas'a imperatsca dela

www.dacoromanica.ro

374

Palatiu pana la Escuilie, si o numi mai antaiu Tr acat dria, si apoi dupa ce a arsu si a refacut'o Casa
de auru. Ca-sa ti faci o idee despre intinsiunea si
pomp'a ei ajunge a ti nota urmatriele: Vestibululu
ei era. asia ch putea sta unu colosu, ce representa pe
Nerone, inaltu de o suta si douedieci de urme; era
spaciositatea'i atat'a, ch porticii, statatozi din trei sie-

ruri de eolunme, avea in lungime o miia de urme;

catra acestea cuprindea in sine unu lacu, care ca, si
o mare era ingradita in giuru de edificia, ca-si candu
ar fi nisce cetati; mai adauge campii pline de semenaturi, de viie, de pasiuni si de silbe cu o multime
de bita speci'a de vite domestice si de fere silbatice.
Celelalte parti ale casei tote erau imbracate in auru,
inchistrate cu petre scumpe si cu margaritare, Cinatoriale era suprapodite cu table de osu de elefantu
mobili si provediute cu tievi spre a respandi flori si
a versa apa mirositOria asupr'a Ospetiloru. Sal'a prin-

cipale de mancare eth o rotunda, care se-rotia ca

Baile era nutrite cu apa de mate si din funtauele Albulei. Candu
a inauguratu acestu edificiu finitu Nerone, spre a seuniversulu pururea diu'a si neptea. 46)

arata, c e multiemitu a disu numai atatu: Abia

incepu si eu acum a locui ca unu omu!" Afara
de acestea s'apucase sa sape si unu lacu, care era
sa Sa acoperitu si incungiuratu cu portici, dela Misenu

pana la laculu Avernu, in care avea sa so deriureze

tOte funtanele calde dela Baie, Voila sa mai faca si

unu canalu, dela laculn Avernu paua la Ostia, pe

care sa pta veni aci cu naui, fara anse a merge pe
mare; care canalu, pelanga o lungime de o suta siesse

dieci de mile, era sa aiha o latime, in care nauile

cu cinciremi intelninduse sa pOta trece in directiune
contraria. }C,ra pentru ca-sa scdtia la capathiu aceste

www.dacoromanica.ro

375

lucrari dedese ordinatiune, ca,-sa depOrte la Italia pe

toti arestatii imperiului, si deaci inainte sa condemne
la lucrari publice si pe cei criminali de mrte. La

acsta furdre de risipitura, pe langa increderea in

putinti'a sa de. imperatu, ilu mai incuragi si o sperantia, ce i veniae pe neasceptate, c adeca va gasi
o combra de averi imensi ascunse. Acest'a i o bagase in capu unu cavaleru romanu,47) care ilu asecur, eh vechiulu tesauru de auru si de argintu, ce
lu luase cu sine regin'a Didone, candu a fugitu dela
Tiru, s'afla ascunsu in Africa intru nisce pesceri mari,
cari cu pucina cheltuiala se-potu scdte la lumina.

XXXII.
Dar dupace acesta sperantia l'a insielatu si l'a
parasitu, vedienduse storsu de totu de bani si ajunsu
la atitt'a lipsa, ineatu i trebul sa amane si soldulu
militariloru si pensiunea veteraniioru, si sa ia scapare
la acusari false si la rapiri. Mai nainte de tote a
rinduitu, c din averea remasa dela iertatii sei, in
locu de diumetate ce i se-cuvenitt pana aci, sa se-i4
o acincea din siesse, candu ei fara motivu de ajunsu
voru fi purtatu numele vercareia familia, cu care stli
elu in legatura de sange. Mai incolo, c averea lssata prin testamente a aceloru persdne, care in testamentele loru se-vorn arat nerecunoscatori48) catra
Imperatulu, sa cada la fiscu; si nice jurisconsultii, cari
ar fi scrisu seu dictatn asemine testamente, sa nu

remana nepedepsiti. Apoi, ct ate faptele si vorbele,

ce verunu denuntiante s'ar vedea indemnatu a le arata,
sa se-judece dupre legea de les'a Majestate. RecerA
inapoi si darurile ce le facuse cetatiorn pentru corO-

nele de victoria, ce acestea i le ajudecase pela concursele de arte. Catra acestea dupace a opritu usulu

www.dacoromanica.ro

376

colUrii de Ametistu si de purpura; apoi se-invoil cu

unu negotitoriu, cd intr'o di de thrgu sa vendia chteva uncie de aceea, si suptu acestu pretestu confisch boltile la toti negotitorii. Ce e si mai multu,
odata, candu canta. in teatru, vediendu intre auditori
pe o matrna imbracata in purpura incontr'a ordinatiunii sale, se-crede, ch, insusi a aratat'o la procuratorii Bei, si ch dupace a scos'o din spectacula, a despoiat'o rnmumai de vestmentulu, ci si de tdta averea
ei. Nu dd, nice odata la nimene ver o functiune, fara

a'i dice: Tu scii ce mi trebuesce!" si Trb'a

nestra e cd nimului sa nu i remana nemic'a!"

Si fini cu a predi templele de averile lora, a topi

statuele cele de aura si de argintu, intre altele pe
ale dieiloru penati; pe care anse Galb'a nu intardih
a le pane era la locu.

xxxIII.
Uciderile rudeniiloru sale si ale altoru perstine
le a inceputu dela Claudia, si, desi n'a fostu insusi
auctorulu mortii, dar a sciutu de ea; ceea ce elu nice
ch, ascundea, caci unu sarcasmu obicinuitu a lui era,:
cd-sa laude cu unu proverbu grecescu, buretii, in cari
i s'a fostu datu veninulu, dicendu'i ch e mancarea
dieiloru. Si inadevera memorra lui Claudia o persecut cu totu felulu de batjocuri in vorbe si in

fapte, facendu lu candu unu nebunu, candu unu

crudu. Elu dicea in batjocura cu vorb'a morari,49)
cit Claudia a incetatu de a mai fi intre dmeni, asia
anse cd-sa prelungesca silab'a prima ceace apoi Capatti, semnificatitme de a vorbi aiurea; si multe din
cele decretate si asiediato de densulu le a anulatu
cti pe nisce fapte de omu nebunu si smintitu; infine
loculu arderii") din despretin 'i lu ingradl numai cu

www.dacoromanica.ro

377

unu mum subtire si umilitu. Pe Britanicu ilu perdh

prin veninu, athtu pentruch i pismuii vecea, care

dela natura o avea mai sonora, chtu mai virtosu ch
se-temea, c.4, nu cumva se intro in faverea emeniloru
prin suvenirulu tata-so. De 6race veninulu, ce i lu
dedese Locusta, o facateria de veninuri renumita,

luer pre tardiu, casiunandu'i numai o scurgere de

ventre, chiemh la sine pe muiere si o bath cu chiaru
man'a sa, imputandu i ch in locu de veninu i ar fi
datu ver o medicina binefacatria. Si candu aceea
se-scush ch numai deaceea i a datu o dosa mai mica,
pentru eh cu atatu mai usioru sa se-p6ta aseunde o

crima atfitu de mare. V edi bine, dise rangindu

Nerone, eh eu me temu forte multu de legea

Julia!"51) 0 constrinse cii in camar'a de durmitu a
Imperatului, facia cu densulu, sa i frba veninulu ce
lu va sci ea mai energieu. Dupa ce l'a cercatn mai

anthu cu unu iedu, si a vediutu ch acest'a s'a luptatu cu mertea enca cinci 6re, a pus'o sa lu mai

frba era si era; apoi ilu arunch la unu purcelu, care

cadiii mortu in momentu. Numai atunci ordink Nerone: ca-sa duca veninulti in cenateria, si acolo sa lu
dea lui Britanicu, care cilia cu Imperatulu. Dupace
a cadiutu mortu, indata ce a gustatu, apoi mind ca.tra 6spetii de facia, ch, dupre datin'a i, l'a apucatu
epilepsi'a, si a dou'a di eu iutimea cea mai mare pe
unu povoiu,ilu tramise sa lu ingrpe fara nice o ceremonia. Era Locustei, pentru treb'a ce i a fucutu,
i asecurh scutire de pedepsa, o darul cu mosia intinsa si pedeasupr'a enca si cu discipli.")
XXXIV,

Pe mam'a sa, ce lu super criticandu i cu agerime faptele si disele, se-multiemi deocamdata a o

www.dacoromanica.ro

378

discredita si a o dispopularizi inaintea publicului, semanandu vorbe, eh voiiesce a se-lasti de domnia , si

a se-retrage la Rodu. Mai tardiu apoi o desbrach de

tete semnele de on6re steriere si de teta influinti'a,

luandu i gard'a de onere romana si cea germana, si
infine scotiend'o si din locuintia si din Palatiu. Ia
fostu tare aminte, c-sa o supere in totu modulu. De
siedea in Roma, i scula, pe gtitu procese preste procese ; de se-tragea in repausu la vila, i tramitea dupa
dens'a emisari, cari pe apa si pe uscatu tracendu sa
nu o lasa in pace, ci sa o vatame cu vorbe batjocuraterie. Cu tote aceste spaimentatu de amenintierile
si de violenti'a ei se determink a o perde. Dupace
se-incercase a face acest'a de trei ori prin inveninare,
si bagase de sema, ca ea e in armata cu antidoturi,
puse cA in camer'a ei de durmitu sa asiedie asia podulu, incitu printr'unu mecanismu sa se-perta surpti
dupre dorintia preste dormind'a. Dar, fiinduch acestu
planu nu s'a tienutu in secretulu cuviinciosu din partea
initiatiloru, i se-insulin ideea, c6.-sa construeze o naue

din parti mobili, c cu ajutoriulu acestia sell sa o

innece in mare, set' desfacenduse presto dens'a sa o
strivesca. Dreptu aceea o invith intro aparantiele cele
mai ipocrite de impaciuire, printr'o epistola lingusiteria,

cti-sa vina la Baie , pentru ca-sa serbeze impreuna

serbatorile Minervei, si, dupace a datu ordinatiune la
triararchi, ca-sa i sparga ca, printr'o lovire fortuita
Liburnic'a cu care venise, prelungi cu scopu siederea
la mesa pana nOptea. Candu apoi cern ea, cti-sa merga
la Bauli, in loculu nauii stricate, i oferl pe cea artificiesa, o insoci plinu de bucuria pana acolo , si la
despartire o Barna si pe tietie. Remasiti'a noptii o
petrecn ingrigeatu tare veghiendu, ci-sa vedia essitulu
planului sett. Dar dupace s'a insciintiatu, eh tete au

www.dacoromanica.ro

3 79

essitu altufelu, si ch a scapatu innotandu, nesciindu

ce se-faca, ordinit: cA pe L. Agerinu, iertatulu ei,
carele venise sa i spuna cu bucuria, ch Agrippina a
scapatu intrega si sanat6sa, si caruia i aruncase pe
furisin intre pici6re unu pumnariu, sa lu prindia si sa
lu lege ch pe unu asasinatoru, tramisu de Agrippina.
Inchtu pentru Agrippina a pusu sa o ontha, respandindu minciun'a, ch ea, ch.sa scape de pedps'a ce
o ascepth pentru uciderea intentata, s'a sinucisu de
buna voiia.53) La acestea se mai adaugu altele enca
si mai infioratrie, insusi de scriitori de buna credintia:
ch adeca Neione ar fi alergatu sa vdia corpulu ucisei,

i ar fi pipaitu membrele, ar fi laudatu pe unele

si defaimatu pe altele, si c intre acestea apucandu
lu setea sa fi beutu.54) Desi militarii, senatulu si poporulu gratulandu'i, ch a scapatu de periculu, cercara
a'i dd curage, totusi nici atunci indata, nice mai tardin
nice odata n'a pututu scaph de mustrarea cugetului
ch,

pentru acesta crima. Spunea adeseori, ch chipulu mamei

si flu persecutza mereu, si c furiele ilu amenintia

necontenitu cu biciurile si cu facliele lora cele ardiathrie. A cercatu eh-8a invOce si sa impace manii ei
si printr'unu sacrificiu 4cutu de magi. Ilra in calatori'a sa prin G-recia n'a cutezatu sa se-aproprie de
misteriele Eleusine, dela care sunt eschisi prin vOcea
Eroldului toti criminalii si facatorii de rele. Acestui
matricidiu i mink de aprOpe uciderea matusei si. Ne,
roue adeca se-duse la matusia-sa, care patimea de inchidere, ch-sa o vdia; betran'a, cum au datin'a eel
betrani, netezindu i barb'a cea de lapte, in gugulire

i dise: Candu voiiu fi capatatu acest'a,55) voiu

muri bucurOsa." Nerone intorcenduse catra cei ce
i st aprOpe, dise in ironia: ch de ca e asia, o de-

punu indata," si apoi dede medicului ordinatiunea,

www.dacoromanica.ro

--

380

ca-sa vadia do o suficiente purgatria pentrit patima

ei. Si fara a mai ascepta, pana sa mdra, se-fact domnu
preste bunurile ei, si, ca-sa nu dea nemic'a dinteensele,
i ascunse si testamentulu.
XXXV.

Mueri, afara de Octavia, 'si a luatu mai tardiu

enca done: pe Poppea Sabina, nascuta din tata Cestoru de rangu, si maritata mai antaiu dupa unu cavaleru romanu; apoi pe Statilia Messalina, strenepdt'a

lui Tauru, barbatu care a fostu de doue ori consulu

si odata a triumfatu. Pe acst'a, ca-sa o vita avea,
a pusu sa i omre pe barbatu-so, consululu Atticu
Vestinu, in cursulu consulatului.56) De Octavia curentu s'a saturatu, si respunse amiciloru cari ilu tienea

de reu pentru acsea: Multiamascase cu rangulu

de imp erates a!" Dupace a cercatu mai de multe
ori ca-sa o stranguleze, infine o lapad b. cti pe o starpa;
dar, , fiinduca poporulu desaprob b. acsta desfacere si

ilu vorbia, de reu, apoi o si essilh. In cele din urma

o ucise ca pe o vinovata de adulteriu.57) Acsfa
anse era o calumnia atatu de nerusinata si de falsa,
incatu, dupace toti cad au fostu intrebati la cercetare
marturisira de nevinovati'a ei, se-vedia constrinsu a
scte de marturia pe Anicetu, fostulu pedagogu alu
ei, cii-sa dica, a ar fi pus'o la mana fara sa scie ea.
La adouasprediece di dela desfacerea sa de Octavia
luh pe Poppea, si a iubit'o cit pe nice un'a alt'a; si
cu tote acestea o uciSe si pe acsea printr'o lovitura
cu calcaiulu, pentruch grea si morbOsa cum era, i a
fostu imputatu de ce a venitu asia inseratu dela cursulu de cara. Dela Poppea a avutu o fata, Claudia
Augusta, pe care anse o perdii de mica.
Se.pdte dice, ch n'a fostu nice o specia de lega-

www.dacoromanica.ro

381 -tura de consangenitate, pe care elu sa nu o fi ruptu

eu manile sale cele de carnefice. Pe Antonia, fet'a
1111 Claudiu, care i refusase man'a dupa martea Poppeei, sub pretestu ca clocesce comploturi incontr'a lui,
o curati dintre cei vii. Asemine facA si cu ceialalti,

cu cari era legatu su prin consangenitate su prin

afinitate, intre acesti'a pe junele Au lu Plautiu, pe care

inainte de a lu tramite la loculu de perdiare, ilu

spurch mai inainte si apoi ilu tramise la mrte en
vorbele: Ducase acum mama mea, si gugulsca
pe succesorulu men!" Spuindu la totu omulu, carele voila sa lu auda, cit acelasi a fostu amantele
mame-si, si eh acst'a i bagase fumuri de tronu. Pe
fiin-so celu vitricu, Rufiu Crispinu, pe copilulu Poppee4, copilu caruia enca nu i essise mustecele, fiindu-

ca i spusesera, eh elu se-jdca de a Cesaru si de a

Imperatu, ilu innech in mare prin chiaru servii lui,
candu se-ocupa cu pescuitulu. Essila pe Tuscu, fiiulu
nutritdrei sale, numai pentruch acelasi, ca, gubernatoru
alu Egipetului, se-scaldase in bailie ce s'au fostu pregatitu pentru venirea imperatului. Pe Seneca, invatiatoriulu seu, l'a facutu ca, singuru sa 'si ia viati'a,

macaruca, inurm'a repetiteloru rugatiuni, c sa i prirnsea dimisiunea si a ofeririloru ca-sa i ia averea,59)

Nerone, disciplulu, se-jurase pe cea avutu mai santu:

Ca pe nedreptu ilu suspic,ionza, ea mai bine

va peri decatu sa i faca vr'unu reu." Lui Burru,
prefectulu gardei pretoriane, i tramise in ken de medicin'a ce ia fostu promis'o incontr'a durerii de OW,
veninu.59) Pe iertatii sei, ameni betrani acum, cari
lucrara mai antaiu pentru adoptarea lui prin Claudiu,
apoi la suirea lui pe tronu si lu ajutara in domnie'i
cu svadulu seu, pe toti ia perdutu priu veninu, data
parte in mancare, parte in beutura.69

www.dacoromanica.ro

382
XXXVT.

Nu cu mai pucina crudime s'a purtatu elu

si

afara incontea strainiloru. 0 cometa , acareia ivire

dupre credinti'a vlogului, semnza potentatiloru peke,
incepuse a rasari pe ceriu mai multe nopti dearindulu.
Spaimentatu de acest'a intrebk pe astrologulu Babilu,
si dupace capath dela acest'a respunsulu: eh regii seobicinuescu a impaca, atari aratari prin drecare ucidere
ilustra si a departe, dela sine reulu in capulu cetatianiloru primari, s'a determinatu indata a perde pe toti
romanii cei mai nobili. Si acest'a cu atiltu mai virtosu
cu catu doue conjuratiuni descoperite pe atunci i venira ce, de porunceala a i d causa ca-si drepta si justa;

dintre cari dupre timpu cea mai anthia si mai penculsa a fosta a lui Pisone, urdita in Roma, era cea
mai din urma a lui Viniciu in Beneventu. Conjuratii
'si aparara caus'a ineareati de lantiuri triplice. Unii
marturisira verde erim'a, de care erau acusati; altii
facendu i si imputatiuni dicendu, eh ei, iuferatu cum
e densulu de tote infamiele, nu i poth ajutd intr'altu
modu, deatu ucidiendu lu.") Copii conjuratiloru fure
alungati din Roma, si perira prin veninu seu de feme.

Este o fapta constatata, eh cei mai multi din ei perire la o singura mesa dimpreuna cu pedagogii si
capsarii sei,") era ceilalti fure opriti de a'si capatO
panea de tete dilele.
XXXVII.
Deaci inainte omore, fara alegere si mesura pe
toti ckti voila, si pentru teta caus'a ce i placea. Asfelu, ca-sa citezu de essemplu cfiteva preteste, lui
Salviclienn Orfitu i a imputatu de crima, ch, inchiriase

la statele straine pentru statiune trei bolte tienatrie

de cas'a sa in apropiere de Foru; lui Cassiu Longinu,
jurisconsultu si orbitu de vedere, cad tienuse in ve-

www.dacoromanica.ro

383

chea archiva genealogica a casei sale si portretulu

lui C. Cassiu, ucidiatoriulu lui J. Cesaru; lui Petu
Trasea,63) cad avea faci'a trista si posomorita ca-si
a unui pedagogu. Celoru orinduiti sa mara, se-obicinuia a le do. terminu numai decateva 6re. Si ca-sa
nu traca preste acst'a, tramitea medici, ca, pe intar-

diatori sa i ia numai decatu la cura;" caci cu

acestea vorbe 'si esprimea elu ordinulu de a le grabi
m6rtea prin taiarea vineloru. Se-mai credo, ca Elva
mare pofta, ca. la unu egipteanu Orecare, renumitu de
mancaciosu, carele era deprinsu a mane& carne cruda

si totu ce i se-di, sa i arunce de vii pe ameni spre

sfasiere si imbucare.

Felosu si gamfatu prin succe-

sulu atatoru tiranie blastemate dise: Ch inainte

de densulu nice unu Imperatu enca n'a sciutu
catu i sth in putere a face!" Si mai multu deodata dede sa se-intielaga usioru, c elu nu va crutia
nice pe ceilalti senatori; ch Orecandu va stirpi din
statu pe acestu ordinu, si ch gubernarea provincieloru
si comandarea ostiriloru le va da ordinului calarescu
si iertatiloru. Adeverulu este, eh nice candu pled.,
nice candu se-intorcea din vero calatoria nice odata
nu invrednicea pe nice unu senatoru de sarutarea
obicinuita, nice ch le respundea la inchinatiune. Si
=Ida cu inceperea taierii Istmului de Corintu, urarea, ce o facii. cu \race chiara in facia la o adunare
numerasa de poporu, a fostu acast'a: CA intreprin-

derea sa fia spre fericirea sa si a poporului

romanu!" nefacendu nice o amintire de senatu.
X X XVIII.

CU tate acestea elu n'a crutiatu nice pe poporn,

nice murii Romei, a patriei sale. Nescine citandu in
conversatiune:

www.dacoromanica.ro

384

Pupa mrtea mea mesteesce tier'a cu foculu.")

Nu! dise, ci pana aunt eu enca in viatia!"

Si chiaru asia si facu. Cad sub pretestu, ca-si candu

diformitatea vechiloru case angusti'a si strimbatur'a
strateloru l'ar supera, aprinse Roma atatu de pe facia,
incatu cei mai multi barbati consulari nu cutezara a
se-atinge de servii lui, prinsi cu stup'a rasinata si cu
faclele amana prin curdle sale; si c pe uncle granaria de prin vecinatatea casei sale de auru, alu caroru locu ilu poftea frte, le dirimh cu machine de

resbelu si le puse focu, caci era muruite din petre

patrate. Siesse dile si siesse nopti dearindu lu a turbatu acestu biciu preste Roma, si poporulu a fostu
constrinsu a'si cauta acoperementu pe sub monumente
si morimente. Atunci, pelanga unu numeru nenume-

ratu de insule, arsera casele vechiloru duci ce erau

enca plinu ornate de despoiele luate dela inimici,
templele dieiloru dedicate enca de regi, si cele ce
apoi s'au dedicatu in resbelele punice si cele gallice,
scurtu totu co mai durase din antichitate memorabile
demnu de vediutu. Nerone privi acsta ardere din
turnulu lui Mecenate, si, incantatu de frumseti'a
fla car ei, cum dicea elu, imbracatu in ostumulu seu
de teatralistu, recia pana infine canteculu Ruin ar ea Tr oiei.65) Era ci-sa pta trage insusi folosu si
prda catu se-va put mai mare din acestu desastru
publicu, promise, eh, voiiesce singuru cu spesele sale
a curati dirimaturile si a scdte cadavrele, si nu suferi

pe nimene a se-atinge de ruinele proprietatii sale;

colectiunile nunumai a le priml, ci le si ordinh, si cu
acsea strse detotu provinciele si pe privati.
XXXIX.
La atatea desastre si batai casiunate de Impe-

www.dacoromanica.ro

385

ratulu se mai adausera si altele din intimplare, precum: o ciuma, carea intr'o tdmna impla registrulu
Libitinei66) cu treidieci de mii de inmormentari; desastrulu Britanicu, prin care doue cetati din cele mai
principali se-predara si unu numeru mare de cetatiani
romani si de soci 'si perdwa viati'a; rusinea patita
in Orientu, undo in Armenia legiunile fure tracute pe
sub furci, si Siria abea se mai putea sustien. Intro
tte acestea e lucru de mirare si celu mai demnu de
notatu, ch Nerone nemic'a n14 suferii cu atat'a patientia, cii defaimarile si vorbirile de reu, ce le versau
6menii asupr'a lui, si eh, atu a traitu, nu s'a aratatu
catra nimine cu mai multa blandetia , ca, catra aceia
cari Hu atacau cu dise si cu versuri batjocuratrie.
Multe de acestea se-afisiara su se-publicara in limb'a
grecsca si in cea latinsca, precum sunt si urmatriele:
Nerone, Creste, Alcmione aunt matricidi.
Mai antAiu necinstl apoi ucise Nerone pe mama sa.

Cine va denega ca, Nerone nu e de vitia celebra a

lui Enea?
Acest'a ridic 14*) pe tata-so, acela pe mama sa.

Alu nostru**) intinde Ordele chitarei, Partulu alu

arcului;

Alu nostru e Peanu***) cantaretiu, Partulu e din departare sagetatoru.

*) Puterea epigramatei jace in suet ttlit , care

odata semnifica a ridicti, a duce in spinare, ca, Enea pe
tata-so Anchisu; altadata a ridica din viatia, a Neroue pe mama sa Agrippina.
**) Nerone.
***) Cantaretiu; Partulu excevifiE2.svig in testu departe sagetatoriu su lovitoru unu epit. a lui Apoline.
25

www.dacoromanica.ro

386

Roma va fi o Casa*) cuiriti, mergeti la Vei;

Dca acesta Casa nu va inghiti si pe Vei.
Elu n'a cautatu dupa autorii acestoru epigramate,

si pe cei denunciati la senatu opri a i pedepsi mai

greu. Ciniculu Isidoru, ilu atach in gur'a mare, candu

tracea odata in publicu, dieendu'i: Ch faradelegile

luiNaupliu scie bine sa le cante, era talentele

sale DU le scie a le intrebuintia bine." Si Datu,

actorn de Atellane, intr'unu cantecu 6recare acompania

vorbele grecesci:
.
4)71(aP6 2lYTE(1, 1VOCivE pcirEQ,

Remai sanatosuf tata, remai senat6sa mama"

cu astfelu de gesturi,. incatu colo imit6, pe unu beutoriu, aci pe unu innotatoriu, intipuindu prin acelea
m6rtea lui (Jlaudiu, si prin acestea cea a Agrippinei,
si pela versulu din fine:
Orculu v'a apucatu de pici6re,
insemna, pe senatu prin gesticulare. Nerone se-multiara). numai cu a essila. din Roma si din Italia si pe
actoru si pe filosofu, acum orica era indiferente catra
totu felulu de infamia, su ch nu voii6, a mai intiritti
mintiele, aratanduse ch i pasa.
XL,
Unu astfelu de Domnu a avutu pamentulu apr6pe
de patrusprediece ani; infine ilu lash sa cada. Inceputulu ilu facura Ga llii sub conducerea lui Juliu Vindice, care guberna, peatunci acsta provincia in calitate de propretoru. Astrologii prorocisera odini6ra lui

Nerone, ch va fi resturnatu de pre tronu, la care re-

spunse cu acea disa celebra a sa: Ch artea 'si

*) Casa cea de auru a lui Nerone.

www.dacoromanica.ro

387

capata panea sa pretotindea pre pamentu,"9

voiindu cu acest'a a 'si justificti si mai tare studiale
sale ce le facea spre a ajunge la virtuositate in artea
musicei, c pe unele ce lui, ct imperatu, i facu placere, si cA, privatu i voru procuri panea cea de tete
dilele. Intr'aceea multi din acesti proroci i promisera
dupa destronarei domni'a preste Oriente, altii regatulu
Ierusalimului, era unii chiaru restituirea intrega in
domni'a i de mai inainte. Inchinatu firesce spre acesta
din urma sperantia, dupace a perdutu Britania si Ar-

menia si dupace le a capatatu rasi, credifi a cu

acest'a s'a implinitu si fatal'a prorocia. Era, candu
a intrebatu pe oracululu din Delfi si a capatatu re-

spunsu: Cii-sa se-tema de anulu alu siepte-

dieci si treilea," netracendu'i prin minte a cugeta

la etatea lui Galba, concepit o stare sperantia , ch
nunumai va ajunge panala adanci betranetie, ci enca
va trai si fericitu pans in finitu, incatu perdiendu intr'unu nauefragiu niece preciOse, se-espresse cu t6ta

securantia catra ai sei: CA pescii i le voru aduce

inapoi." In Neapole primi scirea despre rebelarea
G-alliei chiaru in diva in care a fostu omoritu pe mama
sa, si cu atfit'a linisce si securantia, incatu le veal
6meniloru a crede, cit elu se-bucura de acOsea c6, de
o ocasiune bine venita spre a pub!) pred6, dupre dre-

ptulu de resbelu pe acesta fOrte avuta din provincie.

Si indata se-duse la gimnasiu, unde privi cu celu mai
mare interesu luptele atletiloru. Si pe timpulu cinei
Hu superara epistolele larmatOrie, cu tOte acestea 'si
marginl mani'a numai la amenintiari, dicendu: clt

voru yule ei rebelii. Scurtu in cursu de optu dile

contienute n'a datu nimului nice unu respunsu, vreo
ordinatiune sOu instructiune, ci tOta trb'a o inchise
intr'o adfinca tacere.
25*

www.dacoromanica.ro

388

XLI.
Abea in urm'a deseloru manifeste injuratrie ale

lui Vindice se-vedih miscatu a provoc pe senatu

printr'o epistola, c6,-sa i procure lui si statului satisfactiune, scusaudu 'si absenti'a printr'o durere de gAtu.

Pentru nemic'a anse nu s'a superatu asia de adtincu,

c6, de ce Vendice sa i dica lui, ch nu e chitaristu

bunu, ci numai unu carpaciu, si pentru ce sa lu faca
Enobarbu. Ce s'atinge de acestu nume gentilicu, carele i se-imput6, ca, o batjocura, dechiark, ch, va depune pe Clathdiu, celu din adoptiune si lu va relu,
pe acera c pe alu familiei sale. Celelalte imputari
le immi simplice false, si dreptu argumentu la acest'a
aduse unic'a cercustare, ch i se-arunca nesciintia chiaru
si in acea arte, ce elu a cultivat'o pana la perfectiune,
intrebandu era si era candu pe unulu candu pe altulu:

de cunoscu ei pe cineva carele sa lu intreca!"

Ci dandu i dioru curieri peste curieri se-int6rse la

Roma tramurandu. Unu semnu de nemic'a i mai fac

pucina inima pre cale: observandu adeca pre unu

momnnentu intr'unu reliefu, ch unu militariu gallu
trantitu la pamentu se-taresce de paru de unu cavaleru romanu, sari in sus de bucuria si dede charu ceriului, candu vediA acesta icdna. Nice dupa venirea sa
la Roma n'a adunatu nice pe senatu nice pe poporu, ci
s'a multiemitu a chianti la sine acasa pe chtiva din
cei mai de frunte din cetatiani, si dupace a tienutu
unu svadu rapede si scurtu, t6ta cealalta parte a dilei
o petrech. essaminandu si probandu niece organe de
apa de inventiune noua si ne mai cunoscuta: candu
esplich insusi chte un'a partile constitutive vorbi despre reporturile si grautatea mecanismului fiacareia, si
nu uith a promite ca citu mai curentu elu le va produce pe t6te in teatru, dem va fi cu voii'a lui Vindice.

www.dacoromanica.ro

389

XLII.

Dar dupace a aflatu, a si Galba si Ispania s'a

revoltatu, cadi lesinatu si cu inima franta de durere
jac multu fara vOce ca mortu pre pamentu. Veniendu
'si in fire isi rupea vestmeutele, se-batea cu pumnu in

capu si strigh,: S'a finitu cu mine." NutritOreloru

sale, care ilu mangaia,, aducendu'i aminte eh si alti
imperati au mai patit'o, respunse: Cit nenorocire a

lui e ne mai audita si fara essemplu, pentrueh eln perde de viu puterea suverana." Si en
tote acestea din luesulu si din moliciunea obicinuita
nice n'a lasatu nemic'a, nice n'a impucinatu. Dincontra, candu i veni din provineia o scire buna nunumai eh, a datu o cina de cele mai copiOse, ci enca
a cantata insusi versuri batjocuratOrie, devenite publice in contra capetenieloru revolutiunii, dupre melodie lascive, si acompaniate de gesturi conforme.
Puse sa lu duca la teatru pe secretu si tramise sa i
spuna la unu aetore ce facea fur6re: ch abus Oza

de ocupatiunile Imperatului."n
XLM.

Indata pela inceputulu rebeliunii coneepuse, cum

se-crede, niece mesuri preste inchipuire tiranice, care

anse nu erau straine de caracterulu seu, cum aunt:

ca,-sa, revOce si sa ucida pe secretu pe toti gubernatorii provincieloru si pe comendantii ostiriloru, ea-si
pe unii ce ar fi din complotu si de aceleasi sentiemente cu rebelii; sa omOre pe toti essilatii si pe toti

gallii ati s'afla in Roma; pe aceia, pentru ca-sa nu

faca causa comune cu rebelii, pe acestia, eit, pe nisce
complici si favoriti ai conationaliloru lorui sa dea
Galiele in prd'a ostiriloru; sa pOrdia pe totu sena-

tulu prin veninu la o masa comune; sa puna focu

www.dacoromanica.ro

39Q

Romei; sa emita frele asupr'a poporului, ca, cu at'atu

mai greu sa p6ta stinge foculu. Ci s'a lasatu de aceste

proiecte infernale, nu atiltu din parere de reu, eatu

din desperatiune eh nu le p6te pune in lucrare. Si
fiinduca acum i se-parA necesaria o speditiune, sc6se
din functiune inainte de timpu pe cei doui consuli, si
ocuph numai singuru loculu amendurora, ca si candu
in cartea sortii ar fi statu scrisu, ch Gallia nu se-

pate debella decatu numai de unu Nerone consulu.

Dupace a primitu fascile, candu mit dela o cina

rezimatu pe umerii amiciloru sei, dechiara.: clt cumva
pane piciorulu seu pre pamentulu Galiei, se va infaciesia nearmatu inaintea legiuniloru, si nu va face
altuceva decitu va plange , 69) si in diva urmatOria,
dupace militarii revoltati parendule reu de ce au facutu se-voru intOrce de securu la ascultare, elu veselu
intre veseli va canta, canteculu victoriei, care ar trebui
sa lu compuna enca de acum.
%LW.

Intro pregatirile sale pentru espeditiune grigea

cea dintaia i a fostu , ca-sa alga cara pentru transportulu aparateloru scenice, si concubinele, pe care

avea sa le ia ea sine, sa le tunda c pe barbati, si

sa le provdia cu securi si cu scuturi c pe nisce
Apoi provoch pe triburile urbane, c.4-sa
puns juramentulu de credintia, si, fiinduca nu s'a inAmaz6ne.

sciintiatu nimene bunu de servitiu, pretinse dela domni

unu numeru determinatu de sclavi, a ha dela bita

cas'a pe cei mai buni, nefacendu esceptiune nice cu
ingrigitorii de curte, nice cu secretarii. Mai cerA, ca
bite ordinele sa ofersca o parte din averea sa, si
presto acsea insusi cei ce locuiau prin case private
si prin insule cu chiria sa platsca fiscului chiri'a de

www.dacoromanica.ro

391

pe unu anu. In esecutarea acestei pretensiuni apoi

se-purth eu o asprime atatu de sicanitOria, priimindu
sestertie numai de cele netocite si nerdse, argintu numai de proba curata, si auri numai de cei ferecati si
plini la cumpana: incatu cei mai multi refusara pe
facia tta contribuirea, si cerura cu o voce unanima,
ca ar face mai bine, candu ar pune pe denuntianti
sa .int6rea ficcului inapoi banii, ce i luasera dreptu
remuneratiune pentru denuntierile loru,
XLV.
In urm'a scumpirii de bucate inclinarea lui catra
luptatori ilu facit enca si mail uriciosu. S'a intemplata adeca cat, pecandu poporulu suferia, de lipsea
graneloru, sa se-latiasca vestea, eh a intratu in portu
o naue din Alessandria incarcata en pulbere pentru
luptatoriin) curtii. Deatunci pe Nerone, devenindu
obiectulu urei generali, n'a fostu batjocura care sa lu
traca.

Acatiara de capacin'a uneia din statuele lui

nisce plate cu inscriptiunea grecsca: lnfine ca

ca concursulu agona a sositu; sa esse odata la
crta." De giltulu alteia spandiurara unu sacu de
pale cu titululu: Eu ce putui? dar tu ai meruitu
saculu.71) Scrisu s'au i pe columne: Cis elu cu
canteculu seu a desceptatu si pe Gali."72) S'a
intemplatu si ca, multi pe timpu de npte sa se-prefaca ca-si candu s'aru cert cu sclavii, si apoi deodata striga, cu totii dupa Vindice.73)
XLVI.
Fiorii i se-adaugeau mereu prin semne rele atatu
vecbi catu si noue, aratate in visuri si in auspicia.

Elu care mai inainte nu visa nice odata, dupa uciderea mamei-si vediA in visu c i storcu din mana

www.dacoromanica.ro

392

gubernacululu cu care dirigea o naue; cii nevest'a sa

Octavia ilu trage intr'unu intunerecu adfincu; apoi s'a
visatu candu acoperitu de o multime de furnice inpenate, candu incungiuratu si impedecatu in marsulu
seu de statuele, ce infaciesiti, pe natiunile cucerite,
asiadiate inaintea teatrului lui Pompeiu; altadata vedii
in visu pe asturconele seu, calulu celu favoritu, eh
s'a rnetamorfosatu cu totu corpulu afara de capu intr'o
maimutia, si ch. nicheza forte sonoru. Din Mausoleu,
portile deschidienduse de sine, s'audi o voce ciuindu

lu pe nume. La prim'a Ianuariu lull sei ornati cadiura jos in 'mediulu pregatiriloru pentru sacrificia.
Candu insusi facea auspiciele, Sporu'i oferl in daru unu

inelu pe acarui ptra nestirnata era sapatu rapitulu

Proserpinei. Candu sa se-faca rugatiunile publice, adunate fiindu deja t6te ordinele in mare numeru, cheile
Capitoliului abea inteunu tardiu se-putura ail& Candu
se-citia, in senatu din cuventarea lui incontr'a lui Ven-

dice loculu: Ca pe blastematii sa i ajunga pedOps'a, si curentu o sa le vedemu finitulu ce

lu meritza," strigara toti cu o voce: O sa lu
vedi, August e."74) Se mai observase, eh ultim'a

piesa, in care s'a produsu pentru ultima Ora cantandu,

a fostu Edipode essilatu," si cit, s'a incbeiatu en
versulu grecescu:
0 cere soci'a, mam'a, tat'a mOrtea mea!75)
XLVII.
Intre acestea i se-anuntik eh si celelalte legiuni
s'au dechiaratu in partea rebeliloru. La acOsta noutate rupee depesiele ce i se-inmanuasera asupr'a prandiului, bucati-bucati, resturnh mas'a, sparse trantindu
la pamentu doua pocara, cu care se-servia bucurosu,
si pe care le ruling omerice, pentru cA avea pe den-

www.dacoromanica.ro

393

sae sapate scene din poesiele lui Omeru. Si dupace

a Matti veninulu dela Locusta si l'a pusu bine intr'o
cutiutia de auru, tilt& la gradinile Serviliane. Deaci
tramise inainte pe cei mai credinciosi din iertatii sei
la Ostia, pentru ca-sa pregatesca flot'a, si apoi cerch
a induplica pe tribunii si pe centurionii gardei pretoriane, ca-sa lu insociasca in fuga; ci, dupace a vediutu, a unii se-scusa, altii dechiara pe facia ca nu
mergu, si unulu i strigh:

Dar ce, asia de greu e a muri!

framenth in mintei diverse proiecte: cade-va 6re cu

rugatiune la Parti sell la Galba; essi-va 6re in publicu imbracatu in gele, ct de pre tribuna sa 'si cera,
cum va sci mai umilitu, iertatiune pentru tete cele
trecute, si, la casu, candu inimile ar remane impetrite, sa. i dea macaru prefectufa Egipetului. In respectulu acest'a s'a gasitu mai tardiu in scrinulu fui
o cuventare conceputa de densulu; ci se-crede ca
fric'a, ca se va rape in bucati din partea poporului
mai inainte de a ajunge pana la foru, l'a facutu sa
se-lasa si de acestu proiectu. Astfelu amanendu pe
adoua di determinarea intr'o parte sen alfalfa, mai
pela media napte fn desceptatu din somnu, si cum
audi, ca gard'a de diurna l'a parasitu, sari din aster
nutu, si tramise prin giuru la amici.76) Si, fiinduca
nu i venia dela nimene nice o scire, merse insusi cu
pucini pela locuinti'a fiacarui'a. Dar gasindu usile incuiate, si nerespundiendu'j nimene, seIntOrse in camer'a de durmitu, de undo fugisera acum si camerasii
sei, dupace i furasera chiaru si asternutulu, si veninulu din. cutiutia. Cern c indata sa i aduca pe gladiatorulu Spiculu, seu pe oricare altulu maisteru in
ucidere, ca-sa i ridice viati'a. Ci ne aflandu pe ni-

mene Asia dar" io dise, n'am nice amicu, nice

www.dacoromanica.ro

394

inimicu?" si essi rapede din Palatu ca si candu ar

fi voiitu sa se-arunce in Tibru.
XLVIII.
Dar 'si schimbh iute cugetulu, dorid a afla vreunu locu secretu pentru ca-sa 'si reculega mintile; si
de6race iertatulu Faonte i oferl vil'a sa, ce se-afl
intre calea Salaria si Nomentana, cam la patru mile
dela Roma, descaltiatu cum era, numai in tunica,
aruna deasupr'a o mant'a veche, isi acoperl capu,
puse pre facia unu sudariu, incalech calulu si plea

insocitu numai de patru persne, intro care era si

Sporu.") Peste pucimi, spaimentatu printr'unu cutremuru de pamentu si prin tunetulu fulgerului ce sedescarcase inaintea lui, audi din taber'a vecina vecea
militariloru, cari aceste semne le esplici lui spre reu,

Galbei spre bine; catra acestea, cum unulu dintr'o

grupa de calatori, cu care se-intelth in cale, strigh:

Acestia urmarescu pe Nerone!" era altulu, c

se-adresh, chiaru catra densii cu intrebarea: Ch ce

mai e non in cetate de Nerone?"

Sperienduse

calulu de puterea unui cadavru ce jacea in clrumu, i

cadhl sudariulu de pre facia, si unu pretorianu essitu
din militia ilu cunoscA si lu saluth. Candu ajunse la
o earare laturale, cailoru s'a datu drumulu, si prin
tufisie si prin spinete cu mare ostinatiune ajunse la
o cararusia prin trestia, si numai dupace sub piciarele
gale i se-asternura vestminte, put veni pana la paretele din dosulu vilei. Aci acelasi Faonte ilu svadul,
ca pana un'a alt'a sa se-ascunda intr'o grapa de ni-

sipu; dar Nerone i respunse: CIL elu nu voiiesce

sa intro de viu in pamentu," Pana sa i pregatesca unu locu de intrare secretu in vila, avendu sete
luh cu man'a apa dinteunu lacu micu: A cest'a, di-

www.dacoromanica.ro

395

cendu, este decoctulu lui Nerone!"78) Apoi vediendu'si mantaoa rupta de spini, incepil a smulge
ghimpii ce remasesera fipti intr'ansa. Si asia terenduse pe math si pe piciare se-stracurk pre o gaura
angusta in cea mai deaprape cilia. Ad se-tranti pre
unu patu, care era asternutu numai cu o perina miserabile si cu o mant'a veche in locu de alta acopereOda. Intr'aceea i veni si famea si setea; ci pane

nagra nu voil sa manance, dar cu atit'a mai multa

apa statuta ban.
XLIX.
Atunci toti din tate partile standu de elu, ca-sa
se-traga catu mai rapede dela tractarea rusini6sa ce
lu amenintia, ordink ea, inaintea sa sa i faca grap'a,
pentru care dede insusi mesura dupre corpulu seu, sa
adune dem se-p6te ckteva bucati de marmora, asemine sa aduca apa si lemne pentruca apoi sa lu grigasca mortu. Tote acestea pregatiri le acompania plan-

gendu cu lacrime si dicendu rasiOra: Ce artistu

pere!" Intre acestea venl unn curieru a lui Faonte

cu scrisori, i le rapi din mana si citi: Cit e jude-

catu de senatu, ch e cautatu ca-sa se-pedepsasca dupre datin'a parintiloru," intrebit: c ce

felu de pedapsa e aceea, si dupace a auditu: ,,Ch

punu pe omu in pelea gala en giltulu intre c6rnele unei furce, si lu batu cu vergi pana mare,"
infioranduse luk cele doua pumnare ce le adusese cu
sine, le cerch de ascutite, si apoi Orasi le puse jos,

dicendu, cit enca nu i a venitu or'a fatale. .Apoi

acum da dioriu lui Sporu cd-aa incapa a plange si a
se-canta, acum se-ruga ca-sa i vina cineva sinuciganduse cu 'essemplu intr'ajutoriu, candu rasi isi imputa
siesi nedemn'a frica de marte dicendu: ,,Ce viatia

www.dacoromanica.ro

396

hid6sa si infama mai ducu si eu! Acst'a nu

ti side, Nerone, nu ti side; in asemine pusatiune cata sa fii cu minte, sus! imbarbatzate." Eca calaretii s'apropi cu ordinatiunea cii-sa
lu duca viu. Candu audi acst'a, tramurandu din tote
membrele sale adause:
Tunandu resuna in urechi mi tropoitulu caiiloru ageri,79)

si isi puse oeelulu in gfitu, ajutatu fiindu de Epafrodite, secretariulu seu. Abea mai resufli, candu intrh
rapede centurionele, care, ca-sa lu faca sa crda, eh
i a venitu spre ajutoriu, isi apashmantaoa pre ran'a lui,

dar nu i dise altuceva decku: Tardiul si Acst'a

este credintia!" Si cu vorbele acestea 'si dede
sufletulu, remanendu'i ochii deschisi si essiti incku te

apuci fiorii candu te uitai la elu. Mai inainte de

tOte cu limba de mOrte lash 6meniloru sei: cii-sa nu
dea nimului capulu seu, ei sa lu arda intregu cum
voru putO. Ceeace se si concese din partea lui Ice lu,
iertatulu lui Galba, care numai cu pucinu mai inainte
scapase si ek din prinsOre, in care fusese bagatu indata cum s'a latitu faim'a despre rebeliune.
L.

Spesele ingroparii lui taiara doue Bute de mii de

sestertie, la acOsta se-intrebuintiara stofe albe tiesute
cu auru, cu care Nerone se-servise la prim'a Ianuariu.
Eclogea si Alessandria, nutrit6rele cu Acte, coneubin'a
sa, i asiediara cenusea in monumentulu familiei Domitiiloru, earele se-vede din campulu Martiu inaltianduse
pre o colina deasupr'a gradiniloru. In aeelasi monumentu sta sarcofagulu lui din marmora porfirotica, pe
deasupr'a unu altare de marmora Lunesica, si totu
ingraditu de o balustrada de pOtra de Tasu.

www.dacoromanica.ro

397

LI.
Statuia lui era cam de medilocu; corpulu patatu
si puturosu; parulu flavitiu galbenu, faci'a mai multu
frum6sa decAtu placuta, ochii albastri si de slaba vedere, cerbicea presto mesura grasa, pantecele scosu,
pici6rele f6rte suptiri, sanatatea buna. Caci, cu t6ta
viati'a lui cea neregulata si preste mesura desfranata,

in cursu de patrusprediece ani abea s'a betizitu de

trei ori, si atunci asia, ea nice de vinu sa nu seabtiena, nice sa schimbe cevasi din traiulu obicinuitu.
Intru imbracaminte si intru tienatura nu pazia ace o
cuviintia, inatu nunumai ca 'si purta parulu peptenatu

pururea in grade, ci in calatori'a sa prin Achaia ilu

lash si in plete pre spate. Essig, adesu in lume imbracatu numai in cate unu vestmentu de n6pte, legatu
la giltu eu cate unu sudariu, deseinsu si descalceatu.
LIE.

In copilari'a sa capath o eunosciintia superficiale

mai de tate scientiele. Numai dela filosofia l'a opritu

mam'a sa, dicendu'i: c filosofi'a nu e pentru

acel'a care va sa devina Imperatu.") Seneca,
invatiatoriulu seu, l'a abatutu dela cunoscinti'a vechi-

loru oratori, ca cu athtu mai lungu timpu sa tiena

defipta amirarea disciplului asupr'a talentului invatia-

Eca asia luanduse dupre inclinarea sa sepuse pe poesia, si conceph bucurosu si fara ostenitiune versuri. Si nu e adeveratu, ceea ce dicu unii,
ch. s'ar fi ornatu cu pene straine dandu ale altor'a
de ale sale. Mie mi a cadiutu amana table de scrisu
si foiisibre cu versuri de toti cunoscute, scrise cu
man'a sa; care la antai'a aruncatura do ochiu se-potu
cun6sce, c nu sunt nice imprumutate de aiurea, nice
postscrise dupre verunu dietatu; ci asiediate ea de
toriului.

www.dacoromanica.ro

398

uuu omu care produce singuru meditandu: atatu de

multe sunt uncle sterse, altele indreptate sea suprascrise.

LILL

A cultivatu si pictur'a si sculptur'a mai alesu nu

cu pucina diligintia. Nisuintia wise predomnitaria la

densulu catu a traitu fh popularitatea, de aceea in

acestu respectu era rivalulu tuturoru, cart intr'unu
modu su altulu putea nisc inim'a vlogului. S'a
latitu faim'a c, neindestulitu en coranele ce le meruise ea eantaretiu si actoru pre scena, are de cugetu a se-produce la celu mai de aprOpe lustru si in
arena la jocurile olimpice intro atleti. Fapta e, ch
elu se-essertikt cu diligintia in luptatura, si catu a
fostu in Greci'a nice odata n'a privitu almintre certele gimnastice decatu siediendu dupre datin'a brabeutariloru81) aprape de aeestia pre pamentu in stadiu,

si candu ver o pareche de luptatori se-departa mai

departe, i tragea eu manile sale rasi in mediu. Si
fiinduch tracea c elu egalizeza in cantu pe Apo line,
in cociaritu pe Sare, se-determinase a imita si faptele
lui Ercule. Spunu eh spre acestu scopu dresase pe

unu leu, pe care, desbracatu in pelea gala, avea su

sa lu tace eu o maciuca, sCu sa lu sugrume strin-

gendu lu in bracia in aren'a amfiteatrului in presenti'a pop orului.

LIV.

Afara de indoire este ch pela essitulu vietiei

sale facuse in publicu promisiunea, ch, dace va remane in domnia, in jocurile ce le va da, intru serbarea victoriei, se-va produce eantandu si en organele
idraulice, si cu flautulu, si cu cimpoile; si ch in diu'a

www.dacoromanica.ro

399

din urma va essi cd, baletistu si va salta Turnulu

lui Vergiliu. Unii ne spunu, ch a pusu sa omre pe
baletistulu Parisu, c pe unu rivalu infricosiatu.
LV.

Ardea de ambitiunea, ci-sa i ramana memori'a

etrna si numele nemuritoriu; acsta ambitiune anse
era reu svaduita.82) Spre acestu scopu stergendu la
multe lucruri si locuri numele, le impuse pe alu seu.
Si pe o luna, Aprilie, o numl Neroneu. Determinase ca si pe Roma sa o nurnsca Ner op ole.
LVI.

Isi batea jocu de tote culturie dieiloru, afara

de cela alu dieitiei Sirice; dar curentu despretiul si
pe acOst'a, inteatatu eli s'a pisiatu pe statu'a ei, cum

fh apucatu de o alta superstitiune, intru care a si

remasu nestramutatu pana infine. Eth o iconitia de
copila, ce i o dedese unu omu din plebe necunoscutu,
ca. unu preservativu incontr'a conjurariloru. Si fiinduca, nemediatu dupa acest'a, urmh descoperirea unei
conjuratiuni, de aci inainte o adora ca pe suprem'a

dieitate a sa cu eke trei sacrificia pe di in tta

viati'a; si voil cii lumea sa crdia, cli densulu din

dwcoperirea aceleia precundsce venitoriulu. Cu pueine luni inainte de peire'i se-ocupa si cu inspectarea
intrinseceloru dela victime, ci nice odata nu i s'au
aratatu semne bune.

LVII.

Marl in etate de treidieci si doui de ani, in

diu'a, in care a fostu ucisu drecandu pe Octavia.
MOrtea lui a casiunatu o bucuria atatu de generale,
incatu poporulu se-preambla prin tOta Roma cu ca-

www.dacoromanica.ro

400

chile de libertate pre capu. Si cu tete aceste nu

lipsira nice de aceia, cosi lungu timpu enca sa'i orneze mormentulu cu flori de primavra si de vera,
si candu sa i puna icdnele pretestate langa rostru,
candu sa i scdta la lumina edisele lui ,. ca-si candu
ar fi in viatia enca si peste pucinu se-va intrce.
Ce e si mai multu insusi Vologenu, regele Partiloru,
cu ocasiunea unei soliei tramisa la Senata in caus'a
renoirii a1iantie4Aintre altele s'a rugatu tare si pentru
ce-sa se-onoreze memorra lui Nerone. Infine, dupa
douedieci de ani, in juniea mea, candu unu individu
de origine necunoscuta, essise si se-dedese de Nerone,

acesta nume ere, atiltu de placutu enca la Parti, incfitu flu sustienura din puteri si numai cu grautate
ilu stradara pe pseudo Nerone..
--C.C.Ci$,O....}-

Note la Nerone Claudia Cesaru.

1) Cap. I. In privinti'a acestei aratari a divini-

lora tinori Castoru si Poluce, cari in istu modu vestisera poporului romanu victoria de lenge laculu Regillu, precum si in privinti'a cultului Dioscurilorn legate de acesta cercustare, se-pdte citi mai deaprepe
la Plutarcu. Aem. Paul. 25.
2) Cap. II. J. Cesaru.
3) Cu totula dincontra a lucratu intieleptulu J.
Cesaru. Vedi Cap. LXXV. in Cesaru.
4) Cap. III. L. Pediu a propusu legea, c toti
complicii la uciderea lui Cesaru sa se-essileze.
5) Cap. IV. Testatorulu, candu isi facea testa-

mentulu, chiema pe cineva la sine, caruia facia cu

marturi i vendee la parere totu ce avea. Cumparatorulu parutu apoi impartiti pela ereditori partile sett

www.dacoromanica.ro

40
legatele lasate in testamentu. Shakspeare a scosu din
Plutarcu pucinele liniamente, ce se-vedu in tragedra

lui Antoniu si Cleopatra ," relative la dilele din

urma a lui Domitius.
6) Cap. V. Fiulu lui Agrippa si a Juliei fata
lui Augustu.
7) Vedi Caligula LV.
6) Cap. VI. Vedi Tac. An. VI. 47.
9) Adeca radiele s6rolui atinse pe nounascutulu
pana a nu lu pune pre pamentn, turn er4 datina a
se-face indata dupa nascere, de unde apoi , cum s'a
mai disu, tatalu ilu redia intru semnu cit lu cunesce
ala seu.
10) Am tradusu dupre variantea feli citat is era

nu iufelicitatis ejusdem.

11) Cum amu dice in diva botezului. Purificarea

su lustricus dies er4 diu'a a nou'a pentru fetiori,

a opt'a pentru fete dupa nascere, candu in presenti'a
rudeniiloru i sed numele intro varie rituri si ceremonie.
12) Cap. VIE.

Cain Cesaru e Caligula.

13) Asia se-numi darulu, ce se-facea soldatiloru
la schimbarea de principe.

") Se intielege pela atari serbatori.

'5) Cap. VIII. .Coldrea de vioitiunea dramatica in
acesta descriere la Suetoniu, almintre scriitoru de sange
rece, se-esplica prin importanti'a, cum Nerone se-opin-

teste a 'si incepe suirea sa pre tronulu Cesariloru intr'unu modu eatu se-p6te mai pregnantu. Vedi bine,
eh descrierea acestui evenementu facuta de Tac. An.
XII. 69 este multu mai plastica.
16) Cap. X. Augustu lasase pentru indreptarea
purcediatoriloru sei unu felu de testamentu politicu.
17) Ceeace in dilele celea bane ale republicei
26

www.dacoromanica.ro

402

era datina a se-decreta numai unui consulu, ce a repurtatu o victoria asupr'a inimicului
contrastulu
jace intru aceea : cit acum lui Nerone acista onore i
s'a facutu, caci Imperatulu lumei a recitatu versuri
pre scena in teatru. Cum era publiculu a sa si domacel'a unu vlogu lipsitu de totu idealulu, acest'a unu comediantu derindu.
nulu

'9) Cap. XI. Pill = afuth dela pilo, are. Nec

castra inimica p il ante s. Ammian. 31. 2. Iam turmae
praedatoriae concursabant pilando villas et incendendo

ib. ib. 5.
19) Asia disele missilia. Vedi Cap. XVIII. 27.
in Caligula.
20) Cap. XII. Efebii producatori sunt de buna
sma juni de familie fruntase din Grecia s6u Asia mica.

Conf. si XXXTX in J. Cesaru si XCVIII. Augustu

N. 188.
21) Socia lui Minos.
22) Vedi Tac. An. XIV. cum judeca despre acsta
maimutiaria surpatria de datinele cele barbatesci rom.

23) Totu dupro datina greasca.

24) Cu totului incontra lui Augustu, care oprise
pe femei prestetotu dela acestu spectaclu. Vedi Aug.
XLIV. 100. Nerone, c progresistu, cum era elu

sa se-tiena de rnesurile celea ruginite si invechite

ale lui Augustu, desi se-promisese solenelu, cum amu
vediutu, Cap. X. 16, ch va guberna dupre principiele
lui Augustu.
25) Cap. XVI. Insulae: complese de case, facute
de capitalistii intreprinsatori spre a le cla, cu chiria la
6meni mai seraci.
26) Cap. XVII. Recuperatores su reciperatores
era o comisiune de trii sell mai multi barbati, cari la

inceputu avea a decide in cause de judecata intre

www.dacoromanica.ro

403

romani si barbari, mai tardiu apoi in verce crta despre

alu mei; alu teu.

27) Cap. XX. Dela tinnio, -ire, tiuescu.
28) In testa sth testas, dar Catone are si testu
nedeclinabilu; de aci tiestu: vasu de lutu spre c6cerea
mafaiului.

29) Cap. XXI. Fundate de Nero insusi. Vedi

Cap. XJ1
30) Privati in testu, caci pe timpulu Cesarismului treceau toti, afara de Cesarulu, de 6meni privati, desi erau in magistrature.
31) Cap. XXII. 1A4ca greculu in t6ta natur'a sa
de lingusitoru perfidu.
32) Cap. XXD1. Uritu ilu satirisza pentru acsta

purtare Juvenalu VIM 224.

33) Comparka descrierea relativ. Tac. An. 16. 5.

34) Cap. XXIV, Hypocrita in testu; asia senumiA, mimulu su pantomimulu, ce insoci cu
..esturi declamatiunea unui actoru

aci mimulu lui

Nerone.

35) Hieronici, vorba gredsca, se-diceau triumfatorii pela jocurile grecesci onorati cu statue.
36) Latrina = lavatrina = latura
lavatura
lature: aci privata, amblatOria.
37) Unu felu de autonomia su drepturi municipalie.

38) Cap. XXV. Maisterulu de musics.

39) Carpa de nasu.
40) Cap XXVI. Canale pentru scurgerea murdarieloru de prin cetate.

41) Quintana, asia se-numi6, in tabera romana

loculu din dosulu taberei, determinatu pentru a 'si
vinde aci militarulu partea sa de preda si a 'si cumpara cite ceva.
26*

www.dacoromanica.ro

404

42) Cap. XXVII. Ambubaiae in testu, care

vorba se-crede a fi siriaca, si semnifica o feta ce traia

din dantiu musica si din vendiarea trupulai seu

unu felu de baladere.
43) Si 44) Vorba mitellita se-pare a fi fostu espli-

cata mai nimeritu de aceia, ceri dicu a era o legatura de matasa de capu, cu cari se-serviau pela bancheturi cu deosebire desfranatii si risipitorii. Era ad
mitellita insemnza numai unu ospetiu multu costisitoru, la cari intre altele se-impartia si asemine lega-

tura sea bande. Br enii totu asia esplica si essentia

de rosa, dicendu eh absentio rosarum enca nu semnifica altuceva decktu mesele la care se-impartia atare
esentia de rosa.
45) Cap. XXVIII. Domitiu, tatalu lui Nerone.

46) Cap. XXXL Suetoniu nu se-esprime bine

aci, nu sala rotunda se-invertea, ci coperisiulu ei.

47) Se-numii Ceselius Bassus: Tac. An. XIV. 1.
48) Cap. XXXII. Nerecunoscatori erau toti cati

nu i lasa si lui vreunu legatu in testamentele sale.

45) Cap. %XXIII. Jocu de vorba, umorulu caruia nu se-pate traduce; morari citinduse cu 0 scurtu

va sa dica: a zabovi; era cu 0 lungn insemnza a

fi smintitu, si s'a formatu dupre vorba grecesca (iro*
----- prostu, nebunu smintitu.

50) Loculu unde se-ardea corpulu unui romanu

mortu se-tienea in asemine ondre pietesa, ca-si mormentulu.

5') Legea adusa de Su lla contra inveninatoriloru

si renouita de J. Cesaru.
52) Citesce la Tacit. An. XIII. 15. infioratorulu
tablou alu acestei ucideri de frate.
53) Cap. XXXIV. Vedi Tacit. XIV. 3-10.
54) Unii scriitori intre cari e si Tacitu atingu

www.dacoromanica.ro

405

acsta fapta numai cu resrva. Afara de Suetoniu

Dion. C. naraza in privintia acst'a: c Nerone a privitu corpulu desvalitu a mamei sale si sa se fi espri-

matu: Io nu sciam, eh am avutu o mama atatu

de frumdsa!
55) Ce va sa dica: Voiu sa moru dupace voiu
apuci sa te vedu cu barb'a tunsa pentru prima data;
ceeace, cum se-scie, se-facea in familia cu mari rituri
soleneli.

56) Cap. XXXV. Acsta scena tragica o descrie

Tacit. in XV. 68 si 69.

57) Nefericita victima abea era de 20 de ani,
candu Nerone i deschise venele, si, pentruch sangele
inchegatu de frica nu i curgea, sa o innece intr'o baie
ferbinte.

58) Cuventarea ce o tieu Seneca cu acsta ocasiune catra Nerone precum si respunsulu acestuia ni
a conservat'o Tacit. XIV. 53. Seneca avea o stare
cam de 15 milidne taleri.
59) Acst'a enca era numai o faima. Ce lu pu-

cinu Tacitu dice XIV.: Nu se-scie cum a muritu

Burni de morbu eau veninu."
60) Pa las si Doriforu XIV. 65.
') Cap. XXXVI. Tac. An. XV. 68. fapta acest'a
o descrie asia: Centurionele Sulpiciu Aspru la intre.barea, de ce s'a conjuratu spre a lu ucide, respunse

lui Nerone scurtu: Pentruch nu era altu modu a

pune odata capetu la atatea fara de legi ale

tale.

62) Capsarii, asia se-numiau sclavii cari duceau

cartile si materialulu de scrisu la scolarii nobili romani.

63) Cap. XXXVII. Pe care Tac. An. XVI. 21.

ilu numesce virtutea personificata.

www.dacoromanica.ro

406

64) Cap. XXXVIll Vpoi; 19-avOrtog yake pip*

reofrv(n.

ca Apres moi le deluge!" nu e nou.

66) Bite compusatiune facuta de elu.

66) Cap. XXXIX. Libitina eth dieitatea ingropatiuniloru, in a careia templu se-vindea si se-inchiria
totu ce era necesariu pentru o inmormentare, si seducea registrulu mortiloru.
Moan', 0(mo-rig, filbc,actuov pirreosszovot.
Movv,a(pog Meow teioev tOrtid a7TEXTEIVEY.

Quis negat, Aeneae magna de stirpe Neronem?

Sustulit hic matrem, sustulit ille patrem.

Dum tendit citharam noster, dum cornua Partus
Noster era Paean, ille e longuinquo feriens.
Roma domus fiet: Veios migrate Quirites,
Si non et Veiios ocupat ista domus.
Orcus vobis ducit pedes.

9 Cap. XL. To uplov grilca yea& zesvEt.

68) Cap. XLI. Ce va sa dica ct elu secera bravuri si aplaude pre scena, co se-cuvinu marelui artistu
Nerone.

69) Cap. XLM. Nice unu liniamentu nu Caracterisza pe Nerone mai bine decatu ch, elu care
n'avea nice unu coltisioru in inim'a sa pentru mila
si indurare catra dmeni, acum sa 'si puna sperantia
in a imblandi pe altii
din copilu resfatiatu nu vei
ayes nice odata barbatu seriosu de inima!
70) Cap. XLIV. Nerone in dilele mai din urma
ale domniei se-pregatea prin lupte si trantiture diurnarie pentru jocurile olimpice
i trebuia deci nisipu si de asta e vorba.
71) Cap. XLV. E alusiune la mrtea ce o dicta
legea pentru patricidi

Nerone ucisese pe mam'a sa.

www.dacoromanica.ro

407

72) In testa sta Gal los etiam excitasse: ch. a de-

sceptatu cantandu si pe Galli. Puterea satirei sth in

vorb'a Galli, care semnifica si cocosi si poporu
Franci de astadi.
73) Si ad duplicitate de sensu: Vindex: capulu
rebeliunii in Gallia si Vindex: judice politienescu
presto sclavi.
74) Cap. XLVI. Aci rasi e unu ecuivocu cuprinsu in duplicitatea sensului vorbei latine facere.
75)

ckevErv taivws cninapog, tarrne gurrim.

76) Cap. XLVIL Cari siedeau la palatu.

77) Cap. XLVIII. Afara de Sporu mai era Epafroditu secretarulu si Faonte, a patr'a persdna nu
se-scie eine a fostu.

78) Beutura usitata a lui gatita din felu de felu

de essentii recorita cu ghiatia.
ILO;

78) Cap. XLIX. "IMMO If amv9r68cov ant xr6oiCara gala.

89 Cap. LII. Vorba santa, chiaru si in gur'a

unei Agrippine, si adeverirea cea mai buna a disei

lui Platone: Ca, numai candu filosofii voru deveni regi sen regii filosofi, va fi fericita ome-

n im e a.

81) Cap. LIII. Asia se-numiau ajudecatorii de

premie pela jocurile gimnice la greci.
82) Cap. LV. Ambitiunea reu dirigeata a fostu
funtun'a tuturoru pecateloru lui Nerone, ceace, impreunata cu o buna educatiune, ce se-dirige si tinde

la idealu celu frumosu a lu virtutii stoice, ar fi pututu fi mama de mari fapte.

N. La pag. 385, sirulu 17 de sus in jos citesce in locu de Creste: Oreste.

www.dacoromanica.ro

Serviu Sulpiciu Galba.

I.
Dinasti'a Cesariloru s'a stinsu cu Nerone,I) dupre

cum se-prevestise prin numerdse semne, intre care

doua mai cu sema au fostu de o evidentia speciale.
Candu Livia, indata dupe maritisiulu seu cu Augustu,

visith vil'a sa Vejantana, unu vulture care sbuni pe

a deasupr's 'i lash in sinu o gaiva alba nestricata,
cum o rapise, tienendu in rostrui o ramura de lauru.
Livia puse ch gain'a sa o cresca si ramur'a sa o plante;
asia aceea scese athtia puii, inchtu si astadi vil'a se-

dice la Gaiini;" era din acest'a essi atat'a lauretu,

incittu Cesarii de ad rupea frundie pentru cununile
loru de lauru; si triumfatorii avea datina, cti, indata
sa plante altele in acelasi locu; si .s'a observatu ch
la mertea fiacaruia Cesaru se-usch si laurulu satitu
de densulu. Era in anulu din urma alu vietiei lui
Nerone nunumai eh s'a uscatu din radacina totu lauretulu, ci perira si gaiinile tete dintr'aceea. Curentu
dupa acest'a fulgerulu lovindu in templulu Cesariloru,
cadiura deodata capetele dela tete statuele; era din
manila statuei lui Augustu i se-salsa si sceptrulu.
II.

Lui Nerone a urmatu Galba, care nu sta nice

in'r'unn gradu de cumnatia sea afinitate cu eas'a Ce-

sariloru; dar de o familia din cele mai nobili, de

ginte mare si veche, ci nnulu ce in titulile statueloru

se-inscri g. pururea: de stranepotu a lui Q. Catulu

Capitolinu; era dupace a devenitu Imperatu, asiedib,

www.dacoromanica.ro

409

in atriulu palatului unu pomu genealogicu, in care

originea sa dupre tata o reducea la Joue, era cea
dupre mama la Pasifaea, soci'a lui Minos.

III.
Anumerit pe largu pe toti stramosii2) si titlurile

de onOre ale gintii intregi, ar fi pre lungu; voiiu

atinge pescurtu numai ale familiei. Care din Sulpica a capatatu mai antaiu conumele de Galba, pentru
ce si de unde, nu se-pets sci de securu. Unii credu,
eh cola dintaiu care a purtatu acestu nume, l'ar fi
capatatu, caci, dupace indesiertu s'ar fi impresurata
timpu indelungatu o cetate in Spania, a aprins'o in-

fine cu fade unse cu galbanu; altii, cad ar fi purtatn la sine necontenitu galb eu adeca o medicina
invalita in lana intr'unu morbn indelungatu; unii rasi

cad era f6rte grasu, sett galb a, cum dicu gallii;

sunt si de aceia, cari afirma din contra, caci era.
atatu de macru, cum stint animalculele, ce se-naseu
in stejarei3) si care se-nurnia galb ae. Numele familiei Hu inaltia la stralucire Ser. Galba, care a fostu
consulu si era pe timpulu seu celu mai renumitu oratoru. Totu elu a fostn, cum spunu istoricii, acel'a
ce capatandu Spania de provincia dupa. essirea 'i din
pretura, a casiunatu reibelulu Viriatinu, pentru ch.

ucise prin perfidia la treidieci de mii de Lusitani.

Nepotulu acestui'a, manianduse pe J. Cesare, la care
fusese legatu in Gallia, pentru eh, lu impedecase in
capatarea consulatului, se-conjura si elu en Cassiu si
cu Brutu, si ca, atare fi l condemnatu dupre legea
Pedia. Dela acest'a se-trage mosiulu si tatalu lui
Galba. .Mosiulu s'a destinsu mai multu in cultivarea
scientieloru, decatu in purtarea functiuniorn mai mari
de statu: caci in ierarchi'a dregatorieloru abea a dus'o

www.dacoromanica.ro

410

pana la pretura, pecandu in campuhi literaturel con-.

ceph unu opu istoricu nunumai de stinsiune mare,
ci si cu grige scrisu. Tata-so a fostu consulu, si, macarch erd mica de statura si ghebosu si pucinu elocentu, totusi a fostu unu activu advocatu.

Tierra

deocamdata pe Mummia Achaiea, nepoat'a lui Catula

si strauepoat'a lui Luciu Mummiu, care a stricatu
Corintulu; apoi pe Livia Ocellina o muere pechtu de
bogata atatu de frum6sa, despre care se-vorbesce, ch.

insa de sine i a oferita man'a, fiindu elu cam inaintatu in etate, si, chiaru si dupace acel'a intre patru
ochi desbracanduse de vestminte i a aratatu defectulu
corpului su ghibosi'a sa, c-sa nu apara ch ar fi
voitu sa o inside lasand'o in nesciintia, ch a ramasu
si atunci langa dorinti'a sa si mai determinata. Dela

Achaiea a' avatu doui copii, pe Cain si pe Serviu,

din cari Caiu, celu mai mare, parasi Roma, dupace
'si a chieltuitu t6ta averea, si finl prin sinucidere,

din causa a Tiberiu ilu oprise de a sorti

si elu

pentru unu consulatu4) la timpulu seu.

IV.

Imperatulu Serviu Galba s'a nascutu sub Consulii Marcu Valeria Messalla si Cneiu Lentulu in
douedied si patru Decemvre intr'o vila pusa pe o
colina apr6pe de Teracina deasting'a drumului ce duce
la Fundi. Adoptatu de mam'a sa vitrica Livia, luh
numele Liviu si conumele Ocella, mutandu'si pronumule, cad inlocu de Serviu se-numia Luciu pana la
suirea sa pe tronu. Este fapta, di candu venise ca,
copilu enca cu altii de etatea sa, ch,-sa salute pe
Augustu, acest'a apucanda lu de bucele feciei dise:

Si tu, fatulu meu, vei gust canduva din do-

mni'a n6stra!5) Dar si Tiberiu informanduse a si

www.dacoromanica.ro

411

Galba vs imperati, dar la betranatie, respunse: Sa

traisca dieu! dedrace acst'a pe mine nu me

mai interesza." Mosiului seu enca i se-facuse aratare despre venitrra domnie a lui. Tocm'a se-ocupa
cu o sacrificare de impacare intr'unu locu lovitu de
fulgeru,6) candu unu vulture i rapi din mani intrinsecele victimei, si le duse intr'unu stejariu plinu de
ghinda; acsea i se-splich de auguri, eh famili'a sa
va capata domnra, ci mai tardiu. Credu, respunse,
candu va fata, mul'a.") Mai tardiu nemic'a n'a
incurageatu pe Galba intru intreprinderea sa incontr'a
lui Nerone, ca, cercustanti'a, a inadeveru fatase o
mula. Candu toti acestu casu straordinariu ilu spunea
co, unu semnu prevestitoriu de rele, numai Galba ilu
primi cu bucuria, aducendu'si aminte de sacrificarea
si de dis'a mosiu-so. Candu a imbracatu tog'a barbatsca vediil in visu ch Fortun'a8) i dice: Stan

inaintea usiei tale detotu ostenita, si dca nu

me primesci mai iute, voila devenl prada la
cinel mi va essi inainte." Si candu s'a desceptatu

si a deschisu atriu,6) gasi o statua de arama a acestei

dine mai mare de unu cotu langa pragu. 0 luit in

sinu si o duse la Tusculu seu, uncle avea datin'a a

petrece via, o consacrk intre divinitatile sale dome-

si dupa aceea o adora pe tta lun'a cu sacrisi pe totu anulu cu cate unu priveghiu. Desi
n'ajunsese la acei ani ai etatii, cari consolidza caracterulu barbatului, sustienk anse cu tenacitate vestice,
ficia

chiulu obiceiu, care era parasitu pretutinde, si se-mai

conservi numai in cas'a sa; cit, adeca, iertatii si servii

sei in tta diu'a sa se-adune de done ori inaintea

sa, dimintra cti-sa i dica: buna dimintia! si sr'a:
napte buna!

www.dacoromanica.ro

412
V.

Intro alte discipline liberali s'a aplecatu si la

studiulu de drepturi. Luh si jugulu casatoriei;u3) ci
dupace i a muritu Lepida si cei doui fii dela ea,
remase in celibatu, si n'a fostu cu putintia a lu mai
induplecti la adoua casatoria prin nice unu felu de
propunere, nice chiaru prin cea facuta din partea
Agrippinei, devenita veduva prin mertea lui Domitiu,
si carea i facea lui avansuri pecandu i traia enca
nevest'a si nu era veduvu, incatu pentru acesea intr'o
societate de matrane nunumai c fh viu infruntata de
mam'a Lepidei, ci enca si palmuita. Intro tete catra
Livia Augusta avh cea mai mare deferintia pururea.
Catu a fostu ea in viatia avh mare charu inaintea ei,
si dupa m6rte'i peaci erd sa devina unu omu bogatu
prin testamentulu ei. Galba adeca sta in acela intre
legatari en unu praecipuum (parte de mostenire) de
cinci mili6ne de sestertie; ci, pentruch acesta suma
ea o notase numai in cifre, si nu o descrisese si in
vorbe, eredietoriulu Tiberiu a redus'o numai la cinci
sate de mii de sestertie, deaceea nice acestea nu le
a primitu.
VI

Cararea functiuniloru de statu o inceph inainte

de timpulu legale, si cu ocasiunea joeuriloru floralia,

ce le a datu in calitate de pretoru, dede o specie

noua de spectaculu: elefanti amblatori pe fune. Dupa
acest'a gubernh Acuitania mai unu anu intregu; apoi
tieni consulatulu ordinariu in cursu de siesse luni,
candu se-intempI cd insusi sa urmeze lui Domitiu,
tatalu lui Nerone, era lui insusi Salviu Otone tatalu
lui Otone Imperatulu, ceea s'a socotitu ea si o prorocia de casulu fiitoriu, cd-sa devina Imperatu intre

www.dacoromanica.ro

413
fiji ambiloru.

Numitu de Caiu Cesaru in loculu lui

Getulicu, in diu'a dupa venirea sa la legiuni, bagandu

de sma c miitarii la unu spectaclu solonelu aplaudza din mani, emise o ordinatiune de di, prin care
li se-impunea: ,,CA militarii sa'si tiena manile

sub mantale."

Si indata incepk a cerculA prin

tabera:
,,Invatia, militariule, disciplina, e Galba, nu Getulicu!"

Cu asemine asprbne opri si cererea de eongedia, Elu

invirtosik, prin lucrare necontenita si pe veteranu si
pe militariulu recrutu; si, dupace a respinsu in tir'a
1or6. intr'unu timpu scurtu pe barbari, cari strabatu-

sera pana in Gal lie, sal asia de bine merui pentru

sine si pentru armat'a sa placerea lui Caligula, care
era, presente, incatu dintre nenumeratele despartiamente de ostire, contrase din tte provinciele, nice
unulu nu s'a invrednicitu de mai mare laudare si remunerare. Insusi se-destinse prin aceea mai virtosu,
c dupa ce a dirigeatu manevr'a en scutulu in mana,

apoi mai merse pe langa carulu Imperatului enca

douedieei de mii de pasi.
VII.
Candu i veni scirea .despre uciderea lui Caligula,
multi ilu svatuia, ca-sa se-folossea de ocasiune, elu
prefirk anse a reman in pace. Prin acest'a se-fack

atatu de placutu lui Claudiu, incitu f numeratu intre

amicii sei, si tractatu cu atkea consideratiune, incktu
betezind.use, de si nu greu, Claudiu pentru charulu
lui amank diu'a de espeditiune proiectata incontr'a
Britaniel. Cd proconsulu a gubernatu doui ani provincra Africa; la acst'a f alesu fare sortire, pentru
ca-sa Testabileze ordinea, ce era turburata aci atfitu

www.dacoromanica.ro

414

prin carte interne, eau si prin miscari inimice ale

barbariloru. Restabill ordinea CU aVat'a asprime cu
cfita dreptate, ce o facea si in cele mai manunte lucruri. Astfelu candu unu militariu fit acusatu ch, folosinduse de scumpetea bucateloru, 'si a vendutu prisosulu de grau, modiulu cu o suta de dinari, Galba
ordin c nimene sa nu lu ajute candu va incepe sa
i lipssca bucatele, si militariulu perl de flime. La
in facere de judecata, candu i veni inainte casulu,
c doi insi sa 'si dispute proprietatea asupr'a unei

vita de trasu, si motivele si marturiele de ambele parti

eth atatu de intunecate, a nu se-putea scdte la lumina dreptatea, fact sententi'a: c vit'a sa o duca
legata la odd la laculu de unde eth invatiata a seadapg , apoi sa 'i ia legatur's , si sa fia a aceluia la
care se-va trage ea dupa adapare.
VIII.
Pentru faptele sale de atunci in Africa si pentru
cele ce le facuse mai de multu in Germania, capath
ornamentele triumfalia, si preotia in trei colegia, adeca
devenl membru intre cincisprediece barbati, intre fratii
Titiani si intre preotii lui Augustu. Dead inainte

cam pana pela mediulu domniei lui Nerone petrect

partea cea mai mare de timpu in retragere, si intr'acestu spatiu de timpu mx essiti nice la preamblare in
lectica nice odata altramente, dec'atu urmatu de o adoua lectica, in care purbi cu sine totudeaun'a unu
milionu de sestertii in auru, pana ce infine i se-oferi
Spania Traconense enca pecandu s'afla la Fundi; s'a
mai intemplatu enca cit, pecandu la intrarea sa in
acsta provincia facea unu sacrificiu intr'unu templu
publicu, intre copii administratori, la acel'a care tienea

vasulu tamaitoriu, deodata sa i se-caruntiasca totu

www.dacoromanica.ro

415

Si nu lipsira multi a esplica acestu

casu straordinariu asia: c adeca acst'a semnifica o
schimbare in domnia, eh dupa unu teneru are sa urmeze pre tronu unu betranu, adeca lui Nerone unu
Galba. Nu multu dupa acst'a fulgerulu trasnl intr'unu lacu alu Cantabriei, in care apoi s'aflara douesprediece securi, unu semnu invederatu alu puterii
parulu capului.

suverane.

IX.

Optu ani a gubernatu acsta provincia intr'unu

modu f6rte variu si neegale. La inceputu era ageru,
duduitu si preste mesura aspru intru pedepsirea crimeloru. Astfelu unui schimbatoriu de bani insialatoriu

i taih, manile si i le infipse pe ms'a de scimbatu.

Pe unu tutore, care curatise prin veninu pe pupilulu
mu, cui era, substituitu de eredietoriu, ilu infipse pre
cruce, si dupace s'a provocatu la legi si a doveditu
ca e cetatianu romanu, dreptu mangaiere si ca o imblandire a pedepsei, a ordinatu ca-sa i faca o cruce
enca si mai inalta, si dedeasupra sa I o dea cu colare alba. Apoi .pucinu cate pucinu se-dede la moliciune si neactivitate, pentru ca-sa nu i inlesnsca
lui Nerone causa de scandalu, si, cum dicea insusi,

,,pentruch nimene nu se-p6te constringe ea-aft

dea cuventu pentru repausulu seu." Tocma tie-

nea congregatiune in Noua Cartagine, candu prin legatulu din Acuitania, care i cerea cu dioriu ajutoriu,
afla: ch in Gallia au eruptu turburari. Catra acst'a
i venl si dela Vindice o epistola, prin care acel'a ilu
provoca

,,ca, spre mantuirea genului omenescu

sa face causa comuna cu densulu, si sa ia asupr'a sa conducerea." Nu stat multu la indoire,

si primi propunerea parte de frica, parte din sperantia.

www.dacoromanica.ro

-, 416
I cadiuse adeca in mini nisce depesie ale lui Nerone
catra procuratorii sei, prin cari acesti'a era provocati,
ci-sa ueida pe secretu pe Galba. Speranti'a i crescuse prin semne bune si auspicia favorabile, dar mai
alesu prin proroci'a unei vergure de distinctiune. Cu

atfitu mai virtosu, ch insusi preotulu lui Joue din

Clunia, pe credinti'a unui visu, scOse din Santuariu
acsta prorocia, facuta cu doue sute de ani mai inainte
printr'o prorocitia june. Cuprinsulu acestei prorocie

era: Mt 6recandu va essi din Spania unu prineipe si domnu alu universului."
X.

Deci la parere, c si candu ar voii sa intreprinda

emanciparea sclaviloru, se-sul pe tribunalulu seu, pre

care asiediase inaintea sa citu s'a pututu de multe

ic6ne de ale celoru ucisi si condemnati de Nerone,
pecandu alaturea sa st unu june nobilu, pe care ilu
chiamase la sine pentru acestu scopu dintr'o insula
vecina, unde vecuia, ca. essilatu. Galba incep4 aci a
se-plange de starea cea triste a imperiului, dar dechiari, candu fA salutatu de imperatu, c elu e nu-

mai unu legatu adeca locutinente alu senatului si alu poporului romanu. Dupa acst'a sus-

pendi cursulu judecatorieloru; conscrise din plebea

provinciei legiuni si trupe ajutat6rie pe langa ostirea
cea veche a sa statatria numai dintr'o legiune, din
doue scadr6ne de eavaleria si din trei cohorti; compuse din fruntasii, cari se-destingea cu prudinti'a si
cu etatea unu felu de senatu, dela care, deciteori va
cere trehuintra, sa era svatu in cestiuni mai importanti. Asemine alese din tinerii de ordinulu calarescu
cari, sub nume de Evocati, pelanga dreptulu de a
puta purti si de ad inainte inelulu de auru, sa ser-

www.dacoromanica.ro

417

vsea file garda pelanga cas'a de dormitu a sa. Catra

acestea respandi si prin provincie prochiamatiuni prin
care provoca pe fiacare in parte si pe tat.% lumea in
genera, ea-ft se-unsca cu densulu, si sa contribuisca
pe cfitu se-p6te la triumfarea causei comuni. Pe acelasi tinapu fortificandu o cetate, ce eln si o alesese
de baza a operatiunioru resbelice, se-gaat unu inelu
anticu, pe a caruia p6tra nestimata era sapata Victoria
cu o trofea. Si nu multu dupa acast'a o naue Alessanclrinna fh scasa la tiermuri la Dertosa incarcata
cu arme, dar fara gubernatore, fara nice unu matrosu
su calatoru, inchtn nu se mai indoia nimene, ch. dara
ac6sta intreprindere a rebeliunii nrar fi Banta si legitima, si n'ar fi dupre voira dieiloru. Ci deodata pre-

ste asceptarea tuturoru lucrarile luara o alta facia.

I.Tnulu din scadr6ne, paranclu'i reu do calcarea jurgmentului facutu lui Nerone, se-incerch a nu da ascultare lui Galba candu veni la tabera, si abea cu mare
grautate putura a fi retienuti in subordinatiune. De
alta parte nisce selavi, cari i s'au fostu daruitu lui
din partea unuia din iertatii hai Nerone, en scopu ea-

sa lu curatia dintre eei vii, pe aci era sa lu ucida,

candu avea sa traca la bail pre o strata farte angusta,
aka nu i ar fi auditu sumutienduse unulu pe altulu,
e h acum e o ca siune a! n'ar fi fostu intrebati, de ea
ocasiune vorbescu, si torturati n'ar fi marturisitu crim'a
precugetata.
XL
La atfttea cercustari periculase mai ven1 si m6rtea
lui Vindice, care atftta ilu consternase inch.tu credienduse parasitu p'aci era sa 'si faga singuru m6rtea.

Intr'aceea i venira seiri dela Roma, si dupace audi

eh Nerone s'a ucisu, si ea toti i depusera juramentulu
27

www.dacoromanica.ro

418

de supunere, lepadlt titlulu de L eg a tu, si bah celu

de C es aru.") Plea la Roma imbracatu in ve6tmentu

de duce, cu unu pumnariu spandiuratu de gAtu: si

n'a pusu toga pe densulu, pana n'a vincitu pe toti
aceia cari cercara noue revolutiuni, cum fa prefectulu
gardei pretoriane Nimfidiu Sabinu in Roma , Legatii

Fonteiu Capitone in G-ermania si Clodiu Macru in

Africa.

XII.
Numele de avaru si de crudu i apucase inainte.
(5menii vorbilt: ea pe acelea din cetatile Spaniei si
ale Galiei, care nu i se-plecasera indata, sa le fi pedepsitu cu tribute cam grele , pe Orecare si cu dhimarea muriloru loru; ca pe clregatorii fruntasi si pe
procuratori i a eondemnatu la mOrte cu femeile si eu
copii loru; ea a topitu o corona de auru grea de cincisprediece punti, ce locnitorii din Taraco scotiend'o
iiintr'unu templu vechiu a itil Joue i o. oferisera, si
puse sa platOsca cele trei uncie ce lipid din pondere.
Care faima se-adeverl si se mai marl, cum a intratu
in Roma. Voiindu sa aduca cu forti'a la starea de
mai nainte pe marinarii, pe cari Nerone din matrosi
i facuse legionari, pentruca acestia se-improtivia si
cerea inapoi cu dioriu vulturele si semnele loru, Galba
nunumai ea i sparse prin calarimea comandata asupr'a
loru, ci i si diecim. Desfiintik asemine si cohortea
G-ermaniloru , pe care Cesaru odini6ra o compusese
c/t-sa servOsca de gard'a persOneloru sale, si i tramise

acasa fara nice o remuneratiune sub pretestu, ca ei

i ar ft mai inclinati catra Cn. Dolabella , langa a le
caruia gradini se-afli stationati. Se-mai dicea, adeveru
sOu minciuna, pentru cd-sa lu faca de risulu Omeniloru

si uncle c acesteals ca adeca ar fi gemutu candu 'si

www.dacoromanica.ro

41.S.

..a vediutu masa ineareata eu atatea bucate ; cit inten-,

dantului sea ordinariu, deckteori i presentza computula , dreptu remunerare pentru zelulu si essactitatea
lui, i da cite unu castronasiu cu legumi; si cit in-

chntatu de anteculu flautistului Canu nu remunerlt

cu cinci denari , pe eari i a scosu insusi din pung'a
sa chiaru.

XIIL
Venirea lui dar n'a pr6 fostu placuta; ceeace sedovecli chiaru la cea dintiia representiune in teatru.
Candu adeca actorii ineepura a intomi inteo piesa de
Atallane cunoscutulu cantecu:
la! &a vine sgircitulu dela tira I
toti spectatorii cu o voce continuara pana infme ramasiti'a, si repetindu de mai multe ori versulu imitara
gesticularea acelor'a.

XIV.

Dreptuacea era eu multu mai iubitu si mai respectatu candu ocupase domni'a , dectitu in cursulu
domnirii sale , macaruca prin numer6se fapte dedese
probe de unu regentu cum se-cade; ci 6menii nu lu
iubia atittu pentru binele ce la facea, eatu. nu lira
pentru cele ea le facea almintre decum se-cuvenii.
Elu era dominatu depliiau prin influinti'a a trei pers6ne, pe care publiculu, flinduca acelea. locuia cu densulu in palatu, si se-tienea cd, Beduiu de densulu, i
numii pedagogii lui. Acestia era.: rt2Viniu, legatulu

lui in Spania, omu de o iubire de argintu fara margine; Cornelia Laco, din asesoru inaltiatu la prefectur'a
gardei pretoriane , nesuferitu peRtru aroganti'a si, iik
dolenti'a sa; si iertatulu seri Icelalsett pucinu mai inainte
2 7*

www.dacoromanica.ro

420

ornatu cu inele de auru si cu conumele de Martianu,

si acum deodata si candidatu la cea mai inalta demnitate, pana unde se-putea inalti ordinulu calarescu.
Acesti 6meni, dominati fiacare de vitiale sale in specie,

pana acolo ilu purt6, de nasu, incfitu omulu numai

eth in nice o armonia nice cu sine insusi; ci acmn
pro scumpu si pth crudu, acum prO iertatoriu si prO
lasatoriu, cum a fi nu se-cadea unui imperatu alesu
si enca unui barbatu de etatea lui. Pe mai multi bar.
bati ilustri din ordinulu senatorescu si celu calarescu
i condemnh la m6rte numai dupre suspiciune si fara
sa i asculte macaru. Dreptulu de cetatienia romana
ilu dede raru; privilegiele celoru de trei copii abea
la unulu doi, si acestor'a enca numai pe unu timpu
determinatu si marginitu. Judecatorii ilu rugasera, ci-

sa le mai adauge pe asiessea decuria; dar nunumai

ca le respinse cererea, ci i lipsi enca si de beneficiulu
concesu de Claudiu, ctl adeca pe timpu de ihrna si
la inceputulu anului sa nu fia citati la sesiuni de judecata.

XV.

Se-mai vorbiti si acOst'a, ca elu va sa reduca la

unu spatiu de doui ani functiunile cu care se-insarcin4
membrii ordinului senatorescu si calarescu; si ea va
ea denumOsca la acele numai inclividi, cari sOu nu le
dorescu seu le refuza chiaru.* Daniele, facute cu atea liberalitate de Nerone, le revoch pana la o diecime,
lasanda in posesiunea celui daruitu, si asiedih o comisiune, compusa din cincidieci de cavaleri, cari avea

a le cere inapoi si a le essecuti cu atat'a rig6re, ch,

dOca vreunu actoru sOn gladiatoru b dania sOu alt'a
facuta loru, ar fi 'vendueo si pretiulu Par fi mancatu,
za se-ia dela cumparatori inapoi asemine obiecte, dOca.

www.dacoromanica.ro

421,

vendiatorii n'ar fi in stare a le plati. In contrastu cu

acestea suferia apoi, ca, win rnedilocirea amiciloru si
a iertatiloru ce lu ineungiura, sa se-dea tete pe bath
su -sa se-daruiesca dupre favoru: vamuri, seutire de
dari, condemnari de nevinovati si iertari de criminali.
Ce e si mai tare, poporulu cerea condemnarea la melte
a lui Alotu si Tigellinu , elu nunumai ca ia iertatu
tocm'a pe acestia, cei mai blastemati din toti agentii
lui Nerone; ci enea pedeasupea destinse pe Alotu cu

o functiune de procuratoru din cele mai grase; era

incatu pentru Tigellinu dojeth printiunu edisu pe
poporu c condusu de patim'a crudimii.
XVI.
Prin acestea nemultiemi mai pe tete clasile; dar
mai alesu mani'a militariloru o aprinse asupr'a capului seu. Candu legiunile jurara credintia imperatului,
care nu eth de facia, oficierii le promisera min donativu mai mare decatu celu obicinuitu; Gala nunumai
ea n'a ratificatu acesta promisiune , ci enca totu re-

petia din gura: Ch elu are datina a inroli, era

nu a cumpari pe militari." Acesta disa interith

pe teta ostirea din tate provinciele fara esceptiune.

Catra acestea umpla cu frica si indignatiune si pe
pretoriani, dandu drumulu la cei mai multi din ei, ea
la nisce suspecti si partisani ai lui Nimfidiu. Ci mai
multu decatu toti era amarita ostirea Germaniei superiori , caci se-vedi insialata in capatarea remuneratiunii, meritata prin ajutoriulu ce i lu facuse incontr'a
Galiloru si a lui Vindice. Deaceea ei si fure cei antai,
cari n'au voiitu alu mai asculte., si S'au improtivitu
la prim'a Ianuariu ajure, altuia credintia afara de senatu.
Totudeodata determinara, ea-8a tramita o solia la pre-

toriani en acestu mandatu: Ch imp eratulu alesu

www.dacoromanica.ro

422

in Spania nu e dupre gustulu seu, si pretorianii sa alga pe altulu, carele sa sp-pdta

primi de bite armatele."

XVII.
Candu a primitu scire despre acst'a Galba crediA,

ca nu atatu betrauetiele sale, cfitu lips'a de copii e

caus'a pentru care e asia de pucinu respectatu. Deaceea inteo di Ink pe neasceptate din multiemea curtenitoriloru de mans. pe Pisone Frugi Lucianu,12) unu

june bravu, de origine nobile, pe care de rnultu ilu

stima fOrte, si pe care totudaun'a in testamentele sale
ilu lasase de eredietoriu alu averii si alu numelui seu,

si, dicendu i fiu meu, ilu duse la tabera, uncle ilu

adoptit in faci'a ostirii, fara sa atinga si acum nice
cu o vorba caus'a gralificarii. Acst'a ajuta forte
pe M. Salviu Otone, ca la diece dile dupa adoptiune
sa 'si aduca la implinire planulu seu.
XVIII.
Mu lie

si maii semne i aratara lui Galba enca

dela inceputulu domniei finitulu celu astepta. Pecandu

in calatorra sa la Roma catu a tienutu drumulu deadrapes si deasting'a i se-sacrifica victime, unu tauru,
isbitu de o lovitura de secure, frangendu'di legaturile,
s'aiept h. asupr'a carului irnperatului, si inaltienduse cu

piciOrele in aeru, ilu crunth de sange peste totu; si

candu voiii sa se-dea jos din trasura, pe aci era sa
lu ranasca cu lances, uuu trabantu impinsu de tiegulu indesuitu. Candi' a intratu in Roma si apoi in
Palatu, se-cutremura pamentulu, si s'audia. unu vuietu
asemine unui mugitu surdu. Urmara apoi si altele cu

multu mai evidente si mai intristatarie. Din Ota visteri'a sa pusese la 0 parte 0 coleta ornata cu mar-

www.dacoromanica.ro

423

garitare si cu petre nestimate, ea eu dens'a sa 'si orneze pe tlis'a Fortuna din Tusculu; dar 'si schimbh
rapede cugetulu, si judecandu ca acsta dania pate fi
demna de unu locu mai augustu, o consantl Venerii
din Capitoliu. In naptea urmataria visa ea Fortun'a
se-plange, caci a fostu lipsita de darulu ce i se-destinaso ei; ea lu amenintia ca si ea i va ha inapoi
ceea ce i dedese. Spaimentatu prin acasta visiune,
ca-sa abata urmarile , tramise cafi se-pregatesca unu
sacrificiu de impacare, si candu vent si insusi iute la
Tuscnlu, nu ailh decatu oumai spudia pe vatea altariulni, si langa acesea pe o betrana imbracata in gale
tienendu intr'unu vasu de glacia ternaia si intealtulu
de lutu vinu curatu,'3) S'a mai observatu si acestea:
ea candu celebra sacrificiulu de prim'a Ianuariu, i cadiuse cumm'a din capu; ea la auspicia i shurara pull;
ea in diu'a adoptarii din negrigintra servitoriloru nu
i se-puse scaumilu pre tribunalu, dupre cum era da,tin'a, candu voiia sa sa adreseze cu o alocutiune catra
militari; si ea in senatu i se-asiediase intorsu scannulu curulu.

XIX.
Ara pi pucinu mai inainte de a fi ucisu, candu
sacrifica dimintia, aruspicele ilu admona arasira:

Ca-sa se-pazasca, caci ucidietorii sei nu sunt

departe." Indata dupa acsea si capath seirea, ca

Otone ocupa taber'a, si, pecandu ilu svadui. din tote

partile, ca-sa se-duca si insusi aeolo, (caci se-p6te c&

prin autoritatea si prin presenfi'a sa sa se-cufundo

contrariulu seu) se-multieml a se-tien6 in palatu si a
se-intari prin contragerea despartiementeloru de legionari, cari stationa farte respanditi prin locuri diverse.
Cu tate acestea imbraeh o lorica de inu, desi nu se-

www.dacoromanica.ro

-- 424
putil tien6 de a nu dechiara, c pucinu i va folosi
incontra la atitea virfuri de sabia." Infine scosu
afara prin faime false, ce conjuratii le respandii cu
scopu, ca-sa lu insiale a essi pre strate, audiendu dela

unii altii, dicendu fara nice unu temeiu, ca tote au

tracutu, ca turburatorii s'au invinsu, si ca toti ceilalti

vinu in cete la palatu, ca-sa lu saluteze si sa lu incredintieze despre neclalita sa supunere. Atunci essi
ca spre intimpinare acestor'a cu atat'a securantia, in-

chtu unui militariu care se-falia, ca a omoritu pe

Cu a cui
ordinatiune?"4) si 'si urmh calea pana la foru.
Otone, nu i dede altu respunsu, decatu:

Aci calaretii, cari avea ordinatiune ca-sa lu ucida,

respandira en ctiii multiemea de poporu adunatu; candu
anse vediura pe Galba in departare statura pucinu pe

locu, apoi de non repedienduse ilu taiara lasatu de

cei ce ilu insocia,
XX.
Unii istorisescu, ca la antaia larma ar fi strigatu:

Ce faceti consociloru de arme! eu Bunt alu

vostru, si voi ai mei;" ch an fi promisu si donativulu; cei mai multi anse dicu, ch insusi si a intinsu gtitulu si le a strigatu: Dati, taiati, dOca e
sa fia!" Dar de mirare este, ch nimene din cei de
facia n'avil inim'a a sari imperatului seu intr'ajutoriu,

si ca toti cati au fostu provocati la acst'a nu luara

in sOma provocarea, afara de o ceta de veterani din
armat'a germana. Acestia, avendu in prospata tienere
de minte bunatatea cu care imperatulu i tractase fiindu
betezi si invalidi, i alergara spre ajutoriu; ci era tardiu,
caci din necunoscerea localitatiloru, avendu a ocoli, intardiasera. S'a ucisu la laculu Curtiu, si lasatu asia

cum era., pana candu unu militariu de rindu, care

www.dacoromanica.ro

425

tocm'a se-intorcea dela primirea provisiunii, depuindu

'si sarcin'a, i talk capulu, si, pentruc nu lu putea

duce de paru, fiindu chialitu, ilu puse in sinu, si apoi
bagandu 'si degetulu policariu in gnr'a capului ilu
duse asia lui Otone. Acesta ilu dede la merceferii de
tabera si la servli de caii, carii, implantatu intr'o lance,

ilu purtara intre batjocuri prin tabera, ciuindu din

candu in candu Bucurate Galbo, din inima de

puterile etatii tale! Ceeace ia interitatu la acsta
batjocura nerusinata a fostu , ca cu pucine dile mai
inainte se-respandise vorb'a, c ar fi respunsu cuiva,

care ilu fericitA de sanatatea cea verde si infiorita,

cu dis'a din Omeru:
Mai sentiu enca maduva in 6se.
Dela acestia cumperit capulu unu iertatu a lui Patrobiu

Neronianu si hi arunch, pre loculu nude din ordinatiunea lui Galba s'a fostu essecutatu la mrte patronuso. Infine la unu tardiu Argiu, intendantulu lui Galba,
ingroph capulu dinpreuna cu celalaltu trunciu alu do-

mnu-so in gradinele private ale acestuia de langa

calea Aurelia.

XXI.

Avea o statura proportiunata de barbatu, capu

Rate chialitu, ochi ceriulii, nasu acuilinu , manile si
picidrele atata de rasucite prin artrita, incatu nu putea

suferi calciunu in picibre, nice a .intrce foile seu

pestetotu a tien6 cevasi cu manila. Catra aeestea i
essise a laturea drpta unu crescementu atat'a de vo-luminosu, incatu abea se-putea tien6 legatu intr'o fasia.

XXII.
Spunu ca mama multu, h5rn'a si inainte de a
se-face diva. La cina gramadea inaintea sa atatea

www.dacoromanica.ro

428
bucate , incatu remasitiele le (lit din mana in mana

pe rindu ca sa se-impartia servitoriloru.

R3cITT.

Perl in etate de sieptedieci si trei de ani,14)

dupa o domnia de siepte luni. Senatulu, indata ce
lu iertara cercustarile politice, si decretase o statua,
-assiedienda pre o columna -rostrale in acea parte a
Forului nude a fostu ucisu. Ci Vespasianu, in parere
Ca Galba ar fi tramisu pe sub mana din Spania nddiatoni, ctt sa lu omre in Judea, a anulatu decretulu.
Note la Servia Salpicia Galba.
1) Cap. I. Vedi la finea cartii arborele genealogicu ak casei lui Augustu.
2) Cap. III. In testu imagines se-intielegu portretele strarnosioru mosiloru si a parintiloru.
3) Aesculis.

4) Ca procunsulu 'si ar fi pusu la locu starea

cheltuita; dar lui Tiberiu nu i placea asfelu de procunsulu.
4) Cap. IV.
Kai o-6, CEIWOV, ein aplijg iatc51,
fraeot Teon. Ci Suetoniu candu dice acesta despre

Augustu, e in erore, cad Tacitu in Anuale Lib. VI.

Cap. aseminea prorocia i o atribue mi Tiberiu dicendu:

Non omiserim praesagium Tiberii de Servio Galba,

tum consule; quern accitum et diversis sermonibus
pertemptatum postremo Graecis verbis in hanc sen-

tentiam adlocutus est: Et tu, Galba, quandoque

degustabis imperium, seram ac brevem potentiam

significans. Vorbele grecesci intrebuintiate nicainre nu

s'au conservatu cu precisiune.

www.dacoromanica.ro

427

6) Era datina a sacrifica unde trasnia fulgorulu

spre a lu depart&
7) Partea feminina de catiru, despre care secrede a fi stirpitk
5) Noroculu.

9) Anticamera, tinda.
") Cap. V. Dedit et matrimonio operam. Adsta
o dice. Suetoniu, caci pe atunci a se-insura insemna:
a meriti bine de statu
atatu se-corupsese dmnele

romane, indtu pe atunci casatoria era o cutezare, Si

familia o stare de durere. Unu barbatu romanu gasia
pe atunci in sclava sa mai curentu o socia credincisa
si morale deeatu prin classile inalte.
") Cap. XI. Numele Cesaru devenise scum unu
nume de demnitate = Imperatu, imprumutatu si de
Nemti in Kaiser si de Russi in Czar.
12) Cap. XVII. TJnu teneru de natura si purtare antica era acestu Pisone.
13) Cap. XVIII Dupre buna orinduiala normale
foculu ar fi trebuitu sa ardia, sacrificatiunea sa seefaptuiasca de unit june, tamaia sa fia in a cerr a si
vinulu in simpulum.
14) Cap. XIX. Taria de caracteru memorabile,
dice Tacitu despre acestu Galba, care, gata pururea
a infrange licentia soldatsca, nu s'a spaimentatu de
amenintiari si s'a opusu la lingusire.
13) Cap. XXIII. Asfelu perl Serviu Galba, dice
Tacitu, dupace a traitu in pace sub cinci Imperati,
mai fericitu ca suditu, decittu ca domnu.

www.dacoromanica.ro

Mann Salviu Otone.

I.
Stramosii lui Otone aunt din mic'a eetate Ferentinu si 'si tragu originea dintio familia veche si onorata essita din principii Etruriei. Mosiulu seu Salviu
Otone ,

care ava de tata pe unu cavaleru romanu si

de mama pe o femeia de nascere umilita, despre care

nu se-scie de a fostu macaru nobile, fa facutu senatorn din grati'a Liviei Augusta, in acareia casa orescuse, fara sa se fi pututu inaltia mai sus de rangulu
unui pretoru. Tataln seu L. Otone, care din laturea
materna sti in legatura de consaugeniatate en multe
familii ilustri, era atatu de iubitu din partea lui Tiberiu imperatulu , si atatu i Bernina, la facia , incatu
cei mai multi ilu credea a fi facutu- de elu. Administrit magistraturile din Roma, proconsulatulu in Africa

si alte comande miitarie cu cea mai mare consciinAva curagea a pedepsl cu mrte in Iliricu
pe cativa militari, cari, din parere de reu ca luasera
parte la rebeliunea lui Camillu , 'si ucise pe oficirii
sei ca pe nisce urditori ai acei rebeliuni, si acst'a o
faca elu inaintea cartirului generale in presenti'a sa ;
desi scii bine , ca chiaru pentru ac6sta fapta a km
fusesera inaintati in rangu do Claudiu. Cu acst'a
Otone isi marl glori'a dar de alta parte 'si impucina
charulu inaintea Imperatului, carele totusi eurentu ilu
merul rasi , descoperindu perfidra nnui cavalem rotiositate.

mann tradatu de catra servi ca voiiesce a atenta viati'a

www.dacoromanica.ro

429

lui Claudiu. Cad senatulu i decreth onerea cea mai

rara
o statua in palatu, era Claudiu din parte i
ilu inalta la rangu de patriciu, ilu laudh in terminii
cei mai emfastici, intro altele dicendu: ,,Acest'a

este utiu astfelu de barbatu, deatu care nu

poftescu a ave copii mai buni." Dela soda sa

Albia Terentia, o femeia de familia ilustre, avh doui
eopii pe Luciu Titianu si pe unulu mai micu, Marc;
care purt eonumele de Otone. I fach si o fata, pe
care enca inainte de a fi matura o logodi cu Drusu,
fiiulu lui Germanicu.

II.
Imperatulu Otone s'a nascutu in douedieci si optu

Aprile, sub consulatulu lui Camilla Arruntiu si Domitiu Enobarbu. De pela inceputulu juniei sale se-

arath risipitoriu si neruslatu, matt tata-so trebuii

adeseori sa lu puna la cale cu batai'a. Se-vorbia, de
densulu, ca ambla n6ptea vagabondu, si pe care ilu
intilnea beatu sett neputinciosu ilu apuci si cu o manta
intinsa ilu armed in aeru. Dupa m6rtea tata-so se-

dede pe langa o iertata a curtii si, pentru ea sa 'si

o oblege si mai tare, se-facerl ca o si iubesce, desi
era betrana deja si cadiuta. Prin medilocirea ei eapath intrare la Nerone; la care pentru congruenti'a
caractereloru rapede ocuph primulu locu in ceta amiciloru intimi ai acestuia; dupre cum spunu unii mai
era intro densii si unu comerciu de prostitutiune imprumutata. Influinti'a 'i deveni asia de mare, incatu
pe unu barbatu consularu, condemnatu pentru despoia-

turi, nu se-indoul de felu, in pretiu de o suma de

bani, a lu intruduce in senatu spre a d multie-

mita pentru iertare inainte de a'i fi capatatu deplin'a

restituire in rangulu de senatu.

www.dacoromanica.ro

430
UL

Initiatu iutru bite planurie si secretele lui Nerone, in diu'a, ce Neron6 o destinase pentru uciderea
mamei sale, Otone. ft acel'a care, spre a delatura t6ta
suspiciunea , dedese ambildru o cina dintre eele mai
joviali. Asemine elu fa acel'a care desfaoa de barbatuso pe Sabina Poppen , ce era amic'a lui Nerone pe
atunei , si pentru ea-8a o p6ta recepe acasa la sine

celebra la parere cuminarea sa en densa. Neindestulanduse, ca a insialafo, se-inamora inteens'a asia de

tare, ea nu se-putea impaca cu ideea de a ava nice
macaru pe, Nerone de rivalu. Celu pucinu se-crede,
eh eh rnmumai nu primi pe tramisii lui Nerone, easa i o duca ; ci enca inteo di nu von sa lasa in casa
nice pe Nerone insusi , care stii, la usia amestecandu
surda amenintiari cu rugatiuni, ca-sa'i dea depositulu
incredintiatu hi. Nerone se-multieml a anula acsta
casatoria

si pe Otone a lu tramite in Lusitania in

calitate de Legatu. Mai departe nu i da mana sa seintinda , ct nu cumva printeo ped6psa pra aspra sa
esse la lumina tata co-medra acst'a preeugetata.. Si
eu t6te acestea ea deveni publica, cum se-p6te ved6
din urmatoriulu disticu:
De ce, intrebati, e essilatu Otone prin inaintare mintita?

Pentruca ineepuse deja a trai in adulteriu cu a sa

nevsta.1)

Eln a gubernatu provinci'a sa in calitate de cestoru

diece ani cu o cumpatare si neinteresare rara.
IV.

Infine cum bata or'a resbunarii elu fit celu antiiu, care a imbracisiatu intreprinderea lui Galba. Din
acelasi momentu concepa si insusi speranti'a de a

www.dacoromanica.ro

(3 1

ajunge la Amnia, eeeace se-nutria grte multu prin

starea presente a lucruriloru; dar mai multu enca prin
prorociale astrologului Seleucu, care, dupace i promisese

odinira ea va supravecui lui Nerone, acum venise

nechiamatu, ca-sal promitia si eapatarea tronului. Asia
incepA a 'si face cu orice medilocu amici si partisani.
Deeateori cla lui Galba eina impartid totudaun'a la
cohortea de diurna citte unu auru de fecioru, si afara

de acst'a nisuid si in alte moduri a 'si obleg pe

militari. Unuia p. e. care avea causa de judecata cu

unu vecinu pentru margini de ogoru, alesu de jude
arbitrariu, i cumparh si reseumparh dela sine totu
ogoru/u; ineatu mai ch nu se mai afia nice unulu din
militari, care sa nu dica: ch numai Otone e demnu
de tronu.
V.

Spend cb., Galba ilu va adopta, si aseepti at a-

cst'a adi mane se va si face. Ci, dupace s'a vediutu

cadiutu din sperantia'i prin preferirea lui Pisone, a
alergatu la fortia, impinsu cum era, afara de durerea
ce o simtia ch a fostu postupusu, enca si prin multiemea datoriloru, in care era eufundatu. Numai ascundea, ci o spunea pe facia: ,Ch numai cd impe-

ratu se mai 'Ate sustien, si ch pueinu i pasa

cum va cad6; pre campulu bataliei de sabi'a
inimicului, su in foru prin acusarea credito-

riloru sei." Cu pucine dile mai inainte gorse dela

unu servu alu Cesarului unu milionu de sestertie,
dreptu pretiu pentruch i a medilocitu unu postu de
intendantu. Cu o suma asia de mica incep1 elu o

tr6ba atku de mare! Mai ant'aiu 'si descoperl planulu

numai la vreo einci speculatari,5) apoi la alti diece,
cari cftte doui i se-colaeisera de fiacare din cei cinci

www.dacoromanica.ro

432

de mai inainte. Ia fiacare a nunleratu in natura cite

dieee mii de sestertii, si ate eincidieci de mii le a
mai promisu. Prin acestia se-recrutara alti conjurati,
nu anse pr multi; caci elu era de eredintia, eh indata la erumpere i vopu sari mai multi.. inteajutoriu.
VI.

Avuse in minte, ei indata dupa adoptiune sa

ocupe taber'a, si sa atace pe Galba in Palatiu, candu

va dna; ci s'abata dela acestu planu din respectu

catra cohortea de diurna , pe care nu voila, sa o incarce enca si en altu pecatu de ura; caci inadeveru
totu pecandu era ea de diurna, fusese ucisu Caligula
si desiertatu Nerone. Intre mediulu de timpu, ce a
cursu de ad pana la essecutarea planului, l'a petracutu cu intrebarea fiitoriului si cu consultarea astrologulni Salaam Infine, dupace s'a determinatu diva,

insciinti pe conjurati, ca-sa in ascepte in Foru in

veeinatatea templului lui Saturnu , la ptea miliaria
de auru,3) si apoi fach. lui Galba salutarea de dimintia , care, dupa obiceiu ilu primi cu unu sarutatu;

aei stall la sacrificarea celebrata de imperatulu, audi

si prorocra facuta de aruspice. Apoi anuntiandu'i se
de catra unu iertatu, c architectulu a venitu
caci
intiacestu semnalu se-invoiisera
ca-si candu ar voi
sa vdia cas'a de vendutu, plech si essI pe furisiu pe
o prta din dosulu Palatiului, pentru ca-sa mrga la
locula destinatu. Unil spunu, c a intrebuintiatu de
pretestu unu atacu de friguri, si eh a insarcinatu pe
cei din giurulu seu, ca, viindu intrebarea de densulu,
cu acestea sa lu escuse inaintea Imperatului. Se-sul
rapede intr'o lectica femeisca inchisa , si asia grabi
spre tabera. Ci osteninduse ducatorii sei, se-dede jos,
o 1u la picioru mai cleparte. Inteaceea i se-deslegh

www.dacoromanica.ro

433

unu calciunu, eeeace casiunh d intaxdiare; infme suit'a

sa, eareia i se-parea durarea pr lungs r ilu luara a

umeri, flu salutara de imperatu, si en sabiele sc6se,
si intro achiamatiuni de Ineuria ilu dusera pana in
tabera , associtu fiindu de toti cftti flu intiluira pe
drumu ca-si eandu ar fi fostu si ef sciutori si complici

Indata tramise pe militari, sa ucida

pe Galba si pe Pisone. Si pentru ca-sa lege inimile
militariloru de s6rtea sa prin promisiuni, in alocutiunea sa catra densii n'a disu nice mai multu nice mai
ai complotului.

pucinu, dechtu: Ca pentru sine elu nu va tien6,

fara numai eeeaee i voru lasii ei."

'

VII.
Dupa acsea, pecandu diva se-inclini deja spre
npte, intrit in senatu, si printr'o scurta cuventare4)
,spuse: ch cft-si rapitu de publicu si ca-si constrinsu
prin fortia priml domni'a, ce va sa o p6rte conformu
dorintiei comuni, si apoi se-duse la Palatin. Aci intro
alte lingusiri ale salutatoriloru fi numitu din partea
plebii derindu si cu numele de Nerone; Otone nu-.
numai ca n'a aratatu nice unu semnu, ea nu'i place
acst'a; ci enca cum au disu unii, celea dintftie emise
si epistole ale sale ce le adresase eatra gubernatorii
provincieloru le a subscrisu adaugendu conumele de
Nerone la Otone. Adeverulu este, ch a suferitu pedeoparte c celuia sa i se-pnna la lout ic6nele si statuele, si pedealt'a eft-sa se-reabiliteze in posturi pro,
curatarii si iertatii lui. Catra acestea primulu actu
alu domniei sale fil, ca-sa subscrie cincidieci de miMile de sestertie din visteri'a statului pentru sa puna
sub coperisiu cas'a cea de aura a lui Nerone. Sedice, ch, in acsta n6pte mit unn visu spaimentatoriu
si ca a scosu cele mai marl gemete; ea ceice alergara
28

www.dacoromanica.ro

434
ila aflara intinsu, pre pamentu la piciOrele patului;

ca prin totu klub.' de sacrificie de impaciuire s'a incercatu a imblandi manii lui Galba, carele in visa iln
turburase si lu resturnase din patu; ea in diva urmtdria , candu cared, fiitoriula din sburatulu paseriloru,

ridicanduse p tempestate grea, cadi forte reu , si lti

audira murmurandu drasidra :
Ce avui en sa mai satin dintr'unu flueru mare ?5)

VIE
Totu cam pe aeelasi timpu depusera juramentulu
de omagiu lui Vitelliu ostirea stationata in Germania.

La atsta mire propuse senatului , ca-sa tramita o

deputatiune , pentru ca-sa i informeze , ea s'a alesu
imperatu si sa i svaduiasca, ci-sa, fia in linisce si in
concordia. Pe de alta parte insusi tramise lui Vitelliu
vestitori si o epistola, prin care i se-oferia pe sine de
coregente si de ginere. Ci dupace a vediutu, c trOb'a
mi se-pdte compune altraminte, decatu prin resbelu,
si ea generalii si trupele tramise inainte de Vitelliu
se-apropia deja : atunci pretorianii i dedera o proba
de credinti'a si alipirea sa catra persdn'a lui , carea
p'aci era sa aiba de urmare perirea senatului intregu.
Ordinase adeca soldatiloru marinari, ca-sa, transporteze
arme , si sa le incaree pe naui.6)

De drace acestu
transportu de arme se-facea pe inserate, 6recari pretoriani suspieionandu a fi tradare , facura turburare ;
si rapede , fara nice unu duce anumitu alergara la
Palatia, cerendu mOrtea senatoriloru. Dupace respinsera si ucisera chiaru pe unii din txibuni , ean l. cercasera a li se-opune, asia cum era cruntati de sange
inrupsera pana in sal'a de mancare, cercetandu mule
e imperatulu, si nu se-liniscira pana nu l'au vediutu.
Ara speditiunea o incepA en mare energia, ba se-pdte

www.dacoromanica.ro

435

dice Ca cu pre mare pripire: caci n'a cugetatu nice

a cerci semnele, nice la cercustarea , ca , desi An Oh el e7) se-purtara prin cetate, dar nu se-redusera in
sanctuariu, ceeace din vechime se-socotia ca celu mai
reu semnu, catra acest'a intr'o di, candu preotii Cibelei
si incepuse bocirile si plangerile sale ; infine intre
semnele cele mai rele. Caci, desi victim'a sacrificata
de densulu lui Plutone ere buna , cu tete acestea la
asemine sacrificiu , intrinsecele , ce arata contrariulu,
se-tienu totudaun'a de semne mai bune. La essirea
sa din Roma fh opritu in marsu'i prin esundarea Tibrului ; era la a douadiecea petra miliaria- afla, chiaru
si drumulu inchisu prin ruinele edificieloru.
IX.

In locu sa traganesca resbelulu, zum ar fi trebuitu , dupre svatulu tuturoru , de6race inimiculu era
strimtoratu de feme si de angustiele locuriloru, sedeterminh en asemine orbjre a di citu mai rapede o
bataia decidiateria : acum sell pentruca nu mai pate
suferi necertitudinea sortii sale, si speri , ca. va pute

cu o singura lovire fini resboiulu inainte de a veni

Vitelliu; sell caci nu mai pute contiene foculu militarilorn, cari cerea sa se-bata. Cu tete acestea in

persana n'a luatu parte la nice o lovire, ci se-opri in

Briselu. Este adeveratu, ch in trei loviri, pucinu decidieterie anse , la Alpi , la Placentia si la loculu cu
numele Castoru, vinci; dar in batai'a cea mai dinurina
si in eea mai importante dela Bedriacu fa batutu prin
insielatiune. Facenduse adeca, aperantia de o negotiare orale , militarii , ca-si candu s'ar tracte de conditiunile pacii essiti din tabera , se-vediura constrinsi
chiaru in mediulu consultarii a se-bate. Si ()tone indata se-determinit sa mera, cum, si nu fara cuventu,
28*

www.dacoromanica.ro

436

opinza unii, mai multu pentruca consciinti'a nu lu

lasa a continua resbelulu pentru amnia cu daun'a

statului si cu pretiulu de sange alu milithriloru sei,
decktn dora din vreo desperare in caus'a sa, su din
neincredere in militarii sei. Caci elu avea in dispusatiune tOta reserv'a ce o retienuse langa sine enca
neatinsa; catra acOst'a din Dalmatia, din Panonia si
din Mesia alte trupe eth in marsu sa vina; ce e mai
multu nice cele batute nu era asia de descuragate,
incatu, ca-sa 'si spele rusinea, sa nu fia gata si fara
alte ajut6ria la orice intreprindere cutezatOria.
X.
Luat'au parte activa la acestu resbelu si tata mio

Suetoniu Leni, ca tribunu de clava angustas) la a

treisprediecea legiune. Elu de atunci spunea adeseori:
ch, Otone enca de pecandu eth privatu atat'a urd resbelele civile , inctu, candu nescine odata la masa
vorbia, despre finitulu lui Brutu si Cassiu, se-infiorit,

din capu pana in pici6re; c elu nu s'ar fi sculatu

nice incontr'a lui Galba, dca n'ar fi fostu deplinu
convinsu, c tOta trba se va compune si fara resbelu. Ceeace 'i a insuflatu lui atunci despretiu de
viatia a fostu essemplulu unui militariu simplu. Acesta

vine si spune: ch, ostirea e batuta; dar nimene nu

lu credo, dincontra unii un facu unu mincinosu, altii
ca e unu fricosu, ch. a fugitu de frica din bataia
infine 'si strafige sabia prin peptu si cade la pici6rele
lui Otone. Totu tata mio spune, a candu a vediutu

acsea Otone a strigatu: Nu voiu sa mai espunu

la alte pericule pe nisce barbati atittu de bravi
si de credinciosi!" Si asia, dupace a svaduitu pe
frate-so si pe nepotu-so din frate, precum si pe amicii

sei the unulu, ea-sa 'si caute fiacare cum pith de

www.dacoromanica.ro

47
securanti'a sa, se-desparti de ei imbracisiandui si sarutandui, si se-retrase in secretu. Aci scrise doue
epistole, un'a catra soru-sa , ca-sa o mangaia, ale&
catra Mesallina, veduva lui Nerone, pe -eare determinase a o lud, de socia, cd-sa i recomande remasietiele pamentesci si memori'a sa. Apoi arse tote serisorile ce mai era, pentru ci-sa nu servOsca de periculn si stricare pentru cineva in manile Vincitoriului.
Imparti asemine pela domesticii sei banii cid i ayes.
atunci langa sine.
XL

Pecandu astfelu preparatu la mrte sta. sa 'si

puna intentiunea in lucrare audI, ch pe aceia , cari
cugeta, a lag taber'a si pe densulu, i prindu si i retienu ca pe nisce desiertori, si dise: ,,S a mai adau-

gemu la viatia si nOptea acOst'a." Acestea sunt

literalimente vorbele lui. Si opri de a se-face cuiva
vreo violentia, si, standu cu usi'a deschisa pana sOr'a
tardiu, primI la sine pe totu omulu carele voila, sa

intre -si sa i vorbOsca. Dupa acest'a 'si stemperh setea

cu apa rece, luh doua pumnare, le cerch de ascutite,
incuiii, usi'a, se-culch si dorml bine si liniscitu. Abea
in diori de di se-descepth, cu o lovitura se-strapunse

sub tietia stinga;, candu la antaiale gemete intrara

domesticii 'si dede sufletulu acum ascundiendu, acum
descoperindu'si ran'a, sis rapede (cum orinduise9) ill
si iumormentatu, in state de treidieci si optu de nth,
dupa o domnia de nouedieci si cinci de dile.

XII.
.
La atat'a inima a lui Otone nu corespnndea de
felu corpulu si purtarea lui. Caci em u. e descrisu ca
unu omu de statura mica, cu picibre rele si strambe,

www.dacoromanica.ro

438

ingrigeatu de frumseti'a persenei sale ca o femeia,

incatu 'si smulgea perii de pre totu trupulu, si pentru
raritatea parului purta o partica eu atat'a maiestria
facuta si aplicata pre capu, ea nimene nu o destingea
de parulu lui. Pada 'si o radia, pe t6ta dim, si pelea
'si o freei eu pane udata, ceeace era dedatu a face
enca dela essirea celoru dintaia 6:See, ci-sa nu devina nice odata barbatu (adeca cu barba). Se-vorbesce
eh sa fi celebratu adeseori in. publicu si serbaterea

Isidi in vestmentu de inu asia cum cerea ritulu religiosu. Dead mi vine sa deducu pentru ce mertea
lui, carea nu se-potrivea de felu cu viatra lui, RI de
atat'a mirare. Multi din rnilitari, cari era presenti intre
laerime ferbinti i saruta manila si picierele jacendului

pe rugu, laudandu lu ilu numea: eelu mai bravu

barbatu! uniculu imperatu! si aci indata nu departe de rugu 'si facura finitu vietiei. Multi si din
cei ce nu era de facia, dupace au auditu de m6rtea

lui, alergara sa se-ucida intre sine in duelu. Infine

o parte mare a 6meniloru, cari lu blasterna candu era
viu, incepura a lu lauda dupace a muritu. Vlogulu

pana aeolo merse ca-sa dica: ca, elu a ucisu pe

Galba nu atatu pentru ea-ea domnesca insusi,

catu mai virtosu pentruch voila, a restabili

erasi republic'a si libertatea."

Note la M. Salvia 'Otone.

1) Cap. III.
Cur Otho mentito sit, quaeritis,
exul honore?
Uxoris moechus coeperat esse suae.
2) Cap. V. Speculatoru: a) scoditoru seu spionu,
b) curieru, gardistu a ducelui: in tata legiunea Cate

www.dacoromanica.ro

439

16, de fiacare cohorte ate unulu. Mai numerosi eni

in cohortile pretoriane ; unde cA, calaretii, impartiti

in turme st sub oficiri proprii.

3) Cap. VI. Er6, o columna facuta de Augusta
in Porn , la care se-intilnia tote caile ce venie. din
Italia pre variele pOrte ale Romei.
4) Cap. VII. Tacitu Ist. I. 37 i pune in gura
o cuventare lunga.
5) 21 rip p.o t mai pcex9olg dviloig. Acesta este
unu proverbu grecescu, carele pe rumanesce s'ar put6
do., cu proverbulu analogu : Ce avui io sa me amestecu unde nu mi ferbe oala!"
6) Cap. VILE. Din causa lacuneloru invederate
sensulu in loculu acesta este opacitu i carele se-p6te
desluci numai din Galba Cap. XII. si diu Tacitu Ist.
I. Cap. 80 asia : Otone dedese ordinu, ca pe acei militari marinari , prefacuti de Nerone in soldati legio-

si pe cari Galba i a fostu restaveritu la locu

adeca la marina si i diecimase cad s'au opusu la
acksta ordinatiune, si eari forma cohortea a 17-ea in
Ostia, sa i aduca la Roma. Dar mai nainte sa i innari ,

armeze cu arme din armementariulu taberei pretorianiloru. Cu inarmarea loru er6, insrcinatu Variu Crispinu.

Acesta pentru ci-sa nu fia impedecatu in acOsta tr6ba,

amanase incarcarea armeloru pana inserate, candu in
tabera e mai mare liniscea. Pretorianii banuira vreo
tradare : ca oficirii sei ar fi avenda de gandu sa dea

sclaviloru senatoriloru anne, cci-sa se-sae contra lui

Otone.

7) Asia se-numia Scuturile sacre, ce se-tienea in

Santuariulu lui Marte, si cari pe totu anulu se-scotea
de Sali, preotii lui Marte, si treidieci dile dearindulu
6e-purti in procesiune intre cantece si saltu de anne
giuru de templele lui Marte si giuru de Roma. Ori

www.dacoromanica.ro

440

ce intreprindere in acestu tiMpu se-credea a fi nenorocita. Nice maritisele nu se-faeea atunei.

9) Cap. X. Ca plebeu nu putea purta clava cea
lata sett laticlava.
9) Cap. XI. S'a temutu sa nu i se-mesdre si
lui cu mesura cu care insusi mesurase Li Galba.

www.dacoromanica.ro

A. Vitellin.
I.

Despre originea Vitelliiloru sunt numerase, si

enca cu totulu contradicatrie traditiuni. Unii dicu:

c acsta familia e veche si noble; altii dincontra

cit e noua si necunoscuta, umilita chiaru. Acsta divergentia de pareri eu asi atribui o la lingusitorii si

la defaimatorii imperatului Vitel liu, candu disput'a de-

spre starea si rangulu acester familia n'ar fi de unu

datu mai vechiu. Essista o carticica de Q. Eulogiu,
adresata lui Q. Vitelliu, cestorulu indeitului Augustu,
in care sta scrisu: ch Vito lliu 'si trage originea dela
Faunu, regele Aboriginiloru, si dela Vitellia, adorata
.in mai multe locuri c o dieitate, si ch odiniara ar

fi domnitu preste totu Latiulu; a purcediatorii loru

se-stramutara din tir'a Sabinlloru la Roma, unde fura
primiti intre patricii; eh, a sustatu lungu finis monumente dela acsta familia, cum sunt: calea Vitellia
dela Janicu lu pana la mare , asemine si Coloni'a de
acestu nume, acareia aparare incontr'a Ecuiculiloru o

luase odinidra asupr'a sa singura acsta ginte; a pe

timpulu resbelului cu Samnitnii, en ocasiunea tramiterii la Apulia a unei garnisdne, mai multi din Vitellii

s'ar fi assiediatu cu locuinti'a la Nuceria; eh infine,

dupa unu lungu intremeditt de timpu, purcediatorii acestora revenira la Roma si intrara in ordinulu senatorescu.

IL
Dincontra naai multi autori scriu, ca capulu acestei familia a fostu unu iertatu. Cassiu Severu, totu

www.dacoromanica.ro

442

asia si altii dice : c acel'a a fostu urtu carpaciu de

papuci vechi ; eh fiiulu acestuia, dupace 'si a facutu
cativa banisiori din venderea averiloru confiscate si
din denunciari, a luatu de soda pe o muiere cu nume
reu, pe fat'a unuia ce 'i dicea Antiocu, brutariu su
panariu de rueseria si fac cu ea unu fetioru, care
A ajunsu cavaleru romanu. Ci sa lasitmu la o parte
acestea contradiceri. Necontestatu este, a P. Vitelliu
din Nuceriu, acum tragase elu din familia antics., seu
din nisce parinti, cu care sa nu pr aiba cuventu de
a se-mandri, a fostu cu adeveratu cavaleru romanu,
intendantu preste averea lui Augustu, si a a lasatu
patru fetiori de ranguri forte inalte, de acelOsi conume,
destinsi unuht de altulu numai prin pronume, pe Aulu,

pe Cuintu, pe Publiu si pe Luciu. Aulu murl in

consulatu, in care intrare deodata cu Domitiu, tatalu
lui_Nerone; omu altfelu cui 'i placea sa traiesca bine,
renumitu fOrte pentru cinele sale cele pompOse. Cuintu
'si percbl rangulu de senatoru, cad lui Tiberiu 'i placea
sa cOrna si sa curatia senatulu de 6meni necapabili.
Publiu, unulu din suit'a lui G-ermanicu, acusir pe inimiculu si uchliatoriulu acestuia , pe Cn. Pisone, si
efaptul condemnarea lui. Dupa aceea fii pretoru, apoi

arestatu ct complice a lui Saianu, datu in grigea

frate-so, 'si tailt vinele cu unu cucitasiu; ci, nu atiltu
din parere reu dupa viatia, citu induplecatu mai virtosu prin rugatiunile famiiei, se-lasit, a se-legi si curd,
si muri do morbu in aceeasi custodia. Luciu, dupa
consulatu, se-fach gubernatoru alu Siriei; sci prin intrigi a induplecd. pe Artabanu, regale Partiloru, nunumai cd-sa vina sa lu intilnOsca , ci enca sa se si
inchine la insemnele legiuniloru. Peste pucinu f enca
de doue ori eonsulu ordinariu cu imperatulu Claudiu
si censoru. F insarcinatu si en administrarea trebi-

www.dacoromanica.ro

443

lora imperatiei -pe timpulu chtu lipsi din Roma Claudia

in speditiunea Britanica Era unu omu f6rte neinteresatu si activu; defaimatu numai prin am6rea, ce

o avea catra o iertata, in care pana acolo ajunsese

ca., nu pe ascunsu si dara raru, ci pe t6ta diva si
pe facia sa i ia balele amestecate cu miere dreptu
medicina incontr'a scrofulelorn de care patimia la giltu.

Pelanga acst'a nimene nu lu intracea in talentulu

lingusirii; elu fh celu anthill, care intruduse datin'a
a adora pe Caligula ca-si pe unu dieu; caci candu
s'a intorsu din. Siria nu cutezh a se-apropia de persOna imperatsca, dechtu cu capulu acoperitu, inver-

tinduse in giurulu seu si apoi eadiendu cu facia la

pamentu.1) Pentru ca-sa fia bine cn Claudia, care
era domnitu de muierile si iertatfi sei, en orce pretiu
a cerutu dela Mesallina ca celu mai may charu, casa 'i dea piciarele ca-sa le descaltia; dupace i a trasu
calciunulu celu dreptu ilu purta pururea cu sine intre
toga si intre tunica, si lu sarutti din timpu in timpu.
Intre statuele lariloru Bei elu asiedih si adorh si ic6nele de aurn ale lui Narcisu si Pa Haute. Totu elu
a fostu, care fericith pe Claudia candu a datu jocurile
secularia dicendu:

L a multi anin

Ill.
Elu muri de apoplessia, adona di dupa atacu,
lasaudu dupa sine doui fili, pe cari 1 a avntu dela
Sestilia, o femeia fOrte de trba si de buna familia,3)

si pe cari a apucatu sa i vdia consuli, si enca pe

amendoui in acelasi anu intregu.4 urmandu celn mai
mica la celu mai mare in cela sesse luni ultime. Senatulu ilu onorh cu inmormentare publica4) si cu o
statua in faci'a rostrului, in fora cu inscriptiunea de

pietate nemutabile catra Principe."

www.dacoromanica.ro

444

--

Au lu Vite lliu, fiiuld lui Iucuu, devenitu imperatu,

se-nasmi la douedieci si patru, seu cum voru altii, la

siepte Septemvre sub consulatulu lui Drusu Cesare
si a lui Norbaim Flaccu. Proroci'a, ce au facut'o a-

strologii din zodi'a in care s'a nascutu, implura pe

parintii sei cu atatea fiori, incktu tata-so se-opuse mereu
din tete puterile, cit, catu va trai, aceluia sa nu i

se-dea de gubernatu nice o provincia ; era mam'a sa

ilu planse c4 pe unu mortu indata, si candu audi cli
i s'a oferitu. comand'a presto legiuni, si candu mai
tardiu a fostu prochiamatu de imperatu. Copilari'a si

junra 'si a petracufo in Caprea intro margiolii lui

Tiberiu, dead capatk pent= tta viati'a sa si numele

de batjocura Spintria; se-crede ck gratiele corpului
lui ar fi fostu funtun'a si caus'a la inaintarea din
rangu in rangu a tata-so.
IV.

Si in cealalta etate a sa a urmatu a se-infer

cu tete rusinele, si asia tier& loculu celu antaiu la
Curte. Lui Caligula er4 placutu pentru talentulu seu
de cociaru; lui Claudu pentru patim'a sa de jocu cu
6sa. Inaintea lui Nerone anse avea si mai mare charu,
nunumai pentru acum mentionatele sale talente; ci
enca si pentru mm meritu speciale. Vitelliu acleca
presicht joeurile Neronia, simtiendu ch Domnu-so arde

de poft'a de a se-produce a chitaristu, dar desi ilu

ruga cu totii, se-sfiii a essi pre scowl, si desierth
teatru, cii-si candu ar fi fostu tramisu sio imputeritu
de publicu, aduse pe Nerone inapoi, si asia 'i dede
osasiune de a se-pute induplece la dorintra comune.
V.

Dupace elu in acestu modu prin gratia a trei

imperati, s'a inaltiatu nunumai la functiunile ci si la

www.dacoromanica.ro

445
sacerdociale cele mai marl, capath. proconsulatulu Africei
si intendatur'a preste lucrarile publice. Intr'admini-

strarea ambeloru acestoru functiuni purtarea si reputatiunea sa fure fOrte diferite: in provinci'a Africa,
caci fuse
lao cursu de doui ani unulu dupa altulu
datu frate-so, care i urmase in proconsulatu, de legatu
se-purth cu o desinteresare essemplara. Dincontra
in functiunea urbana cd, edile fh acusatu, eh parte ar
fi furatu din daniele si ornamentele templeloru, parte
sa le fi schimbatu puindu bronzu in locu de auru, si
cusutoriu in locu de argintu.
VI.

Elu a tienutu pe Petronia, feta de barbatu .consulare, care i a nascutu de fiiu pe Petronianu , orbu
de unu ochiu. Petronia la mrtea sa lash pe fiiu-so
Petronianu eredietoriu alu averii sale, sub conditiune
anse, ci-sa nu mai stea sub puterea tata-so a lui Vitelliu. Acest'a iln emanciph, ci peste pucinu ilu curati dintre cei vii si ilu acush pedeasupea de paricidiu,
dicendu ch din mustrarea, consciintiei ar fi luatu. veninulu ce lu preparase pentru tata-so. Dupa acsea,
a dusu pe Galeria Fundana, feta de pretoru. Si dela
acst'a a, avutu copii de ambele Besse; dar feciorulu
atitt'a er6, de gangavu, c tracea mai de mutu.
VII.

Candu Galba i a data comanda preste legiunile

din Germania iuferiore, toti s'au miratu. Se-crede,

ch acst'a a capatat'o ajutatu de T. Viniu, atotu putinte pe atunci, cu care std, de multu in legatura de
amicitia, din causa ch amendoui sustienea cu aceeasi
favdre. factiunea cea veneta.5) .De alta parte Galba
o dicea tare ci.-sa audia oricine, c d e nim en e

www.dacoromanica.ro

446

n'are omulu a se teme mai pucinu ctt de cei

ce nu eugeta decitu la mancare," si ch, averile

unei provincia la trebuintia voru put6 dora a i imple

gm's. Ith cea profunda. De undo fiacare pots ved6

chiarn, a Galba l'a fostu *dean mai multu din dispretiu, decitu din gratia. E notoriu, ch, candu era
sa plece, n'avea bath de drumu, si eh sa afla in atat'a
lipsa, inchtu fit constrinsu, ca pe nevast'a si pe copii,

pe earl i lash la Roma, sa i ascundia intr'o casutia

inchiriata, si cas'a sa propria, remasiti'a anului, sa o
dea in, chiria pentru bani; catra acest'a sa puna ipoteca unu bobu de margaritariu pretiosu trasu cu forti'a
din urechea mamei-si, ca-sa, capete spese de drumu.

Inatu pentru multimea celorulalti creditori, cari ilu

impregima si lu opria din drumu, intre cari era si
cetati6nii din Sinuessa si din Formie, caror'a, le man-

case venitele publice, elu nu s'a pututu curati de ei

altfelu, decatu terorizandu'i prin amenintiarea unei
acusari calumniOse. Unu iertatu adeca i cerea mai
dela omenia, ca-sa platsca ce'i e datoriu: acestuia i
porth pe capu unu procesu criminale, acusandu lu
eh 'i ar fi datu o lovitura de calciiiu; numai dupa
ce bietulu omu i numera, cincidieci de mii de sestertie
se-induplech a'si revoca acusarea. Armat'a din Germani'a, reu dispusa incontr'a Imperatului si inclinata
la rebeliune, ilu prirai cu bucuria si cu braciele deschise, ca, pe unu darn de susu pe fiiulu unui barbatu

de trei ori consulu, in ii6rea etatii de o tienatura

amicabile si cheltuit6ria. Ac6sta opiniune de multu
acreditata despre caracterulu seu, Viteliu a mai marifo prin probe mai noue: imbraciesiandu si sarutandu
pretutinde pe fiacare militariu, si pe celu mai simplu,
uncle ilu intilnea pe drumu, purtanduse pela statiuni

de posta si prin ospetarie cu manatorii de muli si

www.dacoromanica.ro

447
cii calatorii cu atat'a amabilitate, incatu dimanetia
intreba pe fiacare in parte de au dejunatu ceva, dandule proba prin rfigaitu ca eln a'si facutu acsea.

VIII.
Indata ce Areni in tabera, n'a denegatu nemic'a
la oricine a poftitu ceva: si nerugatu, istor'a le sterse
notele de deson6re, celor'a anulk acusarile sub care
era, si condemnatiloru le iertit pedps'a. Dreptu aceea

abea traca o luna si militarii, fara a tienea in consideratiune nice diu'a nice timpulu, pe inserate deja7
ilu scasera din camer'a de culcatu rapede, asia cum
era imbracatu in vestmentu de casa, si lu salutara
de Imperatu. Ilu preamblara prin burgurile cele mai
impopulate tienendu amana sabi'a sc6sa a dirului
Julia C., ce, luata din templulu lui Marte, i o dedese nescine la prida salutare, si nu se int6rse la
eartirulu generale, dechtu numai candu camer'a de
mancare luandu focu dela unu caminu ardea en fiacara. Atunci a disu catra multimea speriata si cam
ingrigeata de acsea, c de unn semnu reu: ,,F iti

eu inima buna, n6a ne a luminatu acast'a."

Astea sunt vorbele din care stata tOta alocutiunea lui

catra militari. Apoi, dupace si annat'a Germaniei
superiori, care deocamdata lasase pe Galba ca-sa
asculte nnmai de Senau, facea causa comune eu

densulu, lua cu placere conumele de Germanicu ce i

se-oferi de toti, mai amanendu pe celu de Augustu
si refusandu pentru totud'aun'a pe celu de Cesaru.
IX.
Intre acestea venindu scirea despre uciderea lui
Galba, clupa ce a pusu la orinduiala trebile relative
la Germania, isi imparti ostirea in doua corpnri; din

www.dacoromanica.ro

448

care unulu ilu tramise incontr'a lui Otone; celaltu

voiiA a lu conduce insusi in Italia. La celu tramisu
inainte i s'arath unu semnu bunu, adeca unu vulture

sburti rapede din partea drepta catra acel'a, dede

cercu insemneloru militaria, si apoi apuch, sa sbre
ineetu inainte dreptu calea pe care mergea ostirea.
Dincontra candu a plecatu corpulu seu, statuele calaresci, ce i se inaltiit in mai multe locuri, frangendulise rapede picirele se-resturnara la pamentu; era
cunun'a de laura, ce 'si o pusese pre capu dupre
'tau ritulu religiosu, cadiA inteunu riu. Nu multu

dupa acest'a la Vienne, candu siedea pre tribunalu

la judecata, sbur rum cocosiu, si i se-puse mai antitiu pre umeri si apoi pe capu. Acestoru semne a
fastu corespundiatoru essitulu; capi legatii sei i sciura
capata domnra, densulu anse nu putii a o dank
X.

Eri enea in Galia, candu .audi despre vietori'a

dela Bedriacu si despre mertea lui Otone. Fara a
se-gandi multu desfiinta indata printr'unu singuru decretu tate cohortile pretoriane pentru essemplu cela
reu ce lu dedesera,6) si ordinh cA-sa 'si dea armele
in primirea tribuniloru. 1.;ra pe cei o suta si doue-

dieci de insi dintre ei, dela cari s'afiasera petitiuni

catra Otone, cA-sa i remunereze pentru servitiulu co
i in facusera ucidiendu pe Galba, a pusu sa i caute
si sa i essecuteze la mrte. Fapta drepta si lauda-

vera acest'a, care putea descepti speranti'a de unu

Imperatu bunu, dca altele tin s'ar fi conformatu mai
multu cu naturelulu seu si cu viati'a de mai nainte,
deciitu cu majestatea domniei. Astfelu chtu a tienutu

calatoda, tracA prin cetati cu totu aparatulu unui

triumfatoriu; pluti pe riuri cu naui gatite cu celu mai

www.dacoromanica.ro

449

mare luesu, ornate cu tota felulu de cunune si provediute cu de ale mancarii in modulu celu mai risipitoriu. Nu tienea nice o discipline, nice intro dome-sticii.sei, nice intre militari, facendu risu din pradarile
ei din violentia loru, candu, nemultiemiti cu ospetarea
ce li se-facea in totu louulu cu spesele publice, eliberi
dupre capriciu pe servii altor'a, pe cei ce li se-opunea

i batea cu bice, cu aluni, i ranea cu arme si pe unii

i ucidea chiaru.7) Candn veni in eampi'a_ dela Bedriacu, unde a fostu batai'a, vedienriu pe unii a se,
ingreciosiaza de putirea ce respandea caclavrele tracute in putrediune, nu se-sfil a i linisci cu aceste

vorbe de totu neomen6se: ,,Inimiculu ucisu mi-

risa totudaun'a bine, mai alesu dca e concet atianu." Acst'a ause nu lu opri de a bea mereu
la vinu fara apa si de a di sa boa si militariloru spre
a se-inarmi incontr'a putirii. Cu asemine desiertatiune si nerusinare vediendu ptr'a inaltiata intru me-

mori'a lui Otone, dise: Acest'a e Mausolen, ce

l'a meritatul" Era punmariulu, cu carele se-ucisese,
l'a tramisu la Coloni'a Agrippinense, spre a se-dedici
lui Marte. In culmea Apeniniloru tienil si unu priveghiu.

XI.

A intratu in Roma intre sunetulu musicei de

resboiu, iu manta ducale, incinsu cu sabia, incungiurata de semnele si flamurile legiunii; cei din suita
purti sagulu su vestmentulu soldatiescu si soldatii cu
arraele seise. Dupa acist'a. in cursulu timpului din

ce in ce totu mai multu a calcatu totu dreptulu aivinu si onienescu: astfeln ocuph Pontificatulu Massimu
in diva de A1lia,8) puse ci-sa se-alOga persinele ma-

giatratuali pe diece ani inainte, si pe sine se-facA

consulu pe viatia. Era, pentru cd-sa nu mai remana
29

www.dacoromanica.ro

-- 450
nimului vreo indoiala pe eine va hut elu de modelu
in domnia, a adunatu pre t6ta preotimea in mediulu
campului Martin, si aduse maniloru lui Nerone unu
sacrifieu de m6rte , cum am dice parastasu. La o
masa publica a chiamatu la sine pe unu chitaristu,
ce 'i placea cum canta, si 'i dise ca-sa cante ceva si
din Dominicu,) si densulu fi. celu antaiu care a aplau-

datu pe cantaretiu caudal a inceputu cantece de ale

lui Nerone.

XII.
Cu astfeln de incepute s'a introdusu in domnia,
ce parte mare adus'o numai dupa svatulu si buna placere a celoru mai vili comedianti si cociari, si mai
en s6ma a iertatului Asiaticu. Pe acestu june, care,
ingreciosiatu de infarnuln eomerciu in care traia cu domnu-so, fngise, dupace l'a gasitu in Puteoli vendiendu

ocsicrata, o bautura acrisiora din apa si otietu , l'a

bagatu in fere, curentu l'a iertatu si l'a primitu rasi
in desfatari. Dar, dupace s'a maniatu desnou pe eln
pentru sumetia si cerbicositatea lui, l'a vendutu la unu

maisteru de gladiatori amblatoru; si, candu era sa

esse pre scena pela finitulu unei lupte gladiatoresci,
puse sa lu rapsea pe furisiu; infine, abea dupace a
capatatu comanda preste legiuni in Germania, l'a eliberatu de totn. Si in diva dined a domniei l'a daruitu asupra cinei cu inele de auru,') desi, inca in
dimintia aceleiasi dile, candu t6ta lumea Un ruga sa
faca chiaru aceluiasi omu acea destingere , s'a fostn
dechiaratu in terminii cei mai asecuratori, c elu nu
va face nice odata o atare rusine ordinuluj.. calarescu.

XIII.
Dar datu cum era mai en deosebire la la comia

si la crudime, manei totudaun'a de trei ori pe di,

www.dacoromanica.ro

451

si uneori si de cite patru ori, demaneti'a, la prandiu,

la cina si la alto ere; si erA in stare a face usioru
acest'a, caci ere, obicinuitn a luA vomiteria. Punea
sa la invite la mesa mai multi insii totu in acea di;
era sum'a, ce tienea pe fiacare o asemine mesa, nu
erd mai mica de patru sute de mii de sestertie. Cea
mai faimesa intre t6te anse f ceade i o dedese frateso cd de bunavenire; la acest'a spunu eh se-servira
done mii din cei mai alesi pesci si siepte mii de paseri. Pe acest'a a intracufo cin'a ce adat'o insusi cu
ocasiunea dedicarii acelei tipsia ,11) cui elu i dicea,
pentru marbnea sa cea preste mesura, S cutulu Min erv ei protectrice. In acest'a se-copsera amestecad ficati de scari, creri de fasani si de pauni, limbe
de fiaminge, lapti de murena, pentru acaror'a procurare

se-pusera in miscare tete nauile mariloru dela Partia

paua la angusti'a Spaniei. CA unu omu anse, ce erA
nunumai de o gura fara fundu, ci totudeodata si ne-

regulata si porcesa, elu nu se-scia conteni nice la

sacrificia, nice pe drumu, cA la share sa nu ia de pe
carbuni bucatile de came si pogacile, si pe drumu sa
nu xnanance de prin ospetarie legumile fumande , sa
fi fostu si de adoua di seu de diumatate rese chiaru.
XIV.

Gat'a totudaun'a a dicta mertea si add la perdiare pe vercine si supt verce pretestn, curatl dintre
cei vii candn intr'unn modu perfidu, candu intealtulu
pe barbatfi nobili, cari fusesera conscolarii si cameratii

sei, si pe cari cu tete lingusirie posibili 'si i obligase

si i alesiuise mai pana sa i faca partasi la domnia.
La unuln din acesti'a i dede veninulu insusi en man'a
mt in apa rece, ce amien-so patimindu de friguri i o
ceruse. Nu iertA pe nice unulu din camatarii, credi29*

www.dacoromanica.ro

452

torii si publicanii, cari la Roma i cerura vreodata platirea datoriei, s&i pe drumu darea vamei. Pe unulu

din acestia, care venise ci-sa hi saluteze, ordink sa

lu duca la m6rte din camer's de audientia chiaru; si,
pecandu toti laudk indurarea, ilu rechiamh indata
inapoi, si puse sa lu ucida inaintea fecei sale, dicendu:

Ca voiiesce a 'si pasce ochii." In altu casu de

essecutare puse, ck impreuna cu tatalu sa p6rdia si

pe cei doui fii ai lui, cari venisera sa i cra gratia
pentru parintele seu. Ce e si mai tare, pe unu cavaleru romanu, care, candu ilu tragea sa lu duca la
loculu perdiarii, strig b. in audiulu tutuloru: ,,Dar eu

te am facutu Te tine eredietoriu alu averii

mole!" ilu fac sa i arate testamentulu, si dupace

vediA a in acel'a figurza de coeredietoriu si unu
iertatu alu lui, ordink sa In ucida dimpreuna cu iertatulu aceluia. Pe unii din plebe i ucise numai pentruck vorbisera reu. de factiunea cea veneta, dicendu
ci ei acht'a o facu cad in despretiuescusi, c sperza
schimbarea domniei. Dar incontea nimului nu turbi

elu cu atat'a furia, ca, incontx'a pasehilantiloru si a

astrologiloru; pe acestia la t6ta buna denunciare i dA
perdiarii neascultati. Caus'a la acsta amaratiune fe,
ca, dupa publicarea edisului sea, prin care ordin4, c
pana la prim'a Octombre a fia essiti din Roma si
din Italia toti astrologii, indata s'a fisiatu paschilulu

de cuprinsulu urmatoriu: Salutare, si Caldeii din

partele facu cunoscutu cu acst'a, c pana la

acea di a Calendariloru nice Vitelliu G-erma-.
nicu sa nu se mai afle nicaiurea." E suspectatu
si de casianarea mortii mamei sale, credienduse, eh

i ar

fi

opritu t6ta mancarea, canal' jacea in patu

morb6sa; si ac6st'a pentruch, i ar fi prorocitu o muiere

Cata, in ale careia dise ela credea ca-si intr'unu ora-

www.dacoromanica.ro

463

culu, chnumai atunei va domni in pace si timpu

lungu, candu va supravecui la mama sa. ifi.ltii
*lieu, ch mama BEI) din desgustu de starea presinte a
lucrurfloru si din temere de eele fdtbria, singura ax
fi cerutu veninu dela fiiiu-so, si cb., l'ar fi si capatatu
fara multa grautate.
XV.

In lun'a a opt'a a domniei sale se-revoltara armatele Mesiei si ale Panoniei; era din cele tramarine

cea din Judea si din Siria, si jurara lui Vespasianu

credintia, unele fiindu elu de facia, altele in lipsea
lui. Vita lliu, c4-sa si asecnreze credinti'a si simpatiele

celorulalti cetatiani, incepil scum a intrebuintii tote

medilkele de coruptiune impartindu fara nice o mesura la bani privati si publici. Conscrise si militari
din Roma cu acea conditiune, c voluntarii dupa
victoria nunumai sa capete indata congediu, ci sa sebucure si de tOte folOsele, ce se-cuvinu almintre namai veteranfloru in urm'a implinirii servitiului intregn.
Dupa acest'a vediendu, eb, inimiculu flu strimtoreza

pe mare si pe uscatu, i opuse de o parte pe frate-so

cu o flota, ce eth inarmata cu recruti si cu o mana
de gladiatori; de alt'a pe ostirea si pe generalii sei,
cari vincisera la Bedriacu. Vincitu seu tradatu in totu
loculu, fact). en Sabinu, fratele lui Vespasianu, o legatura, prin care i se-asecdra mantuirea vietiei si o suta
de miliOne de sestertie; si indata dechiar de pre

scar'a Palatiului militariloru adunati: Ch elu selepada de domnia, ce o primise fara voii'a sa;"

ci dicendu i toti inprotiva, amanb. treb'a. Cu tOte

aeestea abea trata la mediloeu o n6pte, si desdemanetia imbracatu in vestmente de gels se-duse la Porn,
si de pre rostru intre lacrime multe facil aceasi de-

www.dacoromanica.ro

454

chiaratiune de abdieare, o citi anse de pre scriptura.

Ci poporulu si militi'a desuou taindu'i vorb'a, si indemnandu In sa nu cadia cu inim'a, si promitiendu'i
totu felulu de ajutorin, prinse rasi curage; si earl
fara veste asupr'a lui Sabina si asupr'a partitului Flavianu , pecandu nu se-ascepta de felu la acest's ; i

constrinse a se retrage in Capitoliu, unde i nimicl

apriniiendu preste ei templulu lui Joue celui pre bunu
si pr6 mare ; densulu privea la bataia si la foeu din
Palatiulu lui Tiberiu, unde se-pusese la mesa. Dar
curentu dupa aceea parendu'i reu de acesta violentia
perfida , voii sa arunce vin'a asupr'a altora; adunh,
poporulu si jurh si puse si pe cei presenti ea-8a jure:

Ch nemic'a nu le va jacea la inima asia de

tare ei liniseea publics." Atunci deslegandn'si

dela eingateria pumnariulu, ilu dede mai antaiu consulului, neprimindu In acest'a magistratiloru, si infine
la fiecare senatoru pe rindu , si nevoiindu nimene a

lu Ina, essi din adunare ca-si candu ar voii sa In

depuna in templuln Concordiei. Dar strigandu ore-

cari cetatiani ch insusi e Concordia" se-interse

inapoi si dechiarh eh nunumai va tien6 feruln, ci va
hui si conumele de Concordia.
XVI.
Propuse senatului: ca-sa tramita deputati, asociti
de vestali, ca-sa cera pace sea celu puciau timpu de
ganditu. Adoua di, pecandu ascepta, respunsu, capath,
scirea dela unu scoditoriu, ch inimiculu s'aproriie. In
acelasi momenta se-sui inteo lectica inchisa, si, aso-

citu numai de doui insi, de unu paneariu si de unu

bucatariu, se-duse pe farisu in Aventinu la cas'a parintesca, ca de aci apoi sa fuga in Campania. Ci la
o faima mica si neseeura, ch s'ar fi facutu pacea, puse

www.dacoromanica.ro

455

sa lu duca arasi inapoi la Palatiu. Aci aflandu tate

desierte si vediendnse lasatu si de eei ce la mai asociit,
se-ineinse cu o eingatfirra plina de auri, s'ascunse in

cili'a portariului, legit afara la usia unu cane si pe

dinlaintru se-baricadh cu patulu si CU euleit'a.

XVII.
Irupsera deja in Palatiu militarii din antegard'a
inimicului, si, nerestandule nimene, ilu cereara dearin-

dulu, cum e datin'a resbelului. Prin acestia L strasu

din aseundietdria , si , intrebatu: eine e? (cad nu
lu cunoscea) , si: Uncle e Vitelliu? Deocamdata i

insial spuindule minciuni; ci dupace L reennoscutu

nu mai inceta a se-ruga, ca-si eandn ar avea sa descopere ceva de importantia relativu la mantuirea lui
Vespasianu, ca-sa, lu tiena pana atunci in custodia,
maeam si in prinsdria. Intr'acea ilu legara eu manila
la spate, i aruneara unu lacu de cerbice, apoi cu
vestmentele sfasiate si mai golu ilu trasera in foru.
Catn tiene dealanguln strat'a sacra fh .espusu la mal-

traetaxile cele mai grosolane en fapt'a si cu vorb'a:

apucandulu de coma i tragea capulu inapoi, cum seface acst'a la cei condemnati, i pnnea virfulu sabiei
iii cioculu barbei, ca-sa stea en faci'a in sus sa sevida , si sa nu marga cu eapulu in pamentu. Una
arunca intr'ensulu cu stercu si en tina altii i strig4:

puitoriu de Loon si nesatnratu! Parte din plebe

i imputa si defectele corpului lui, caci era de o statura inalta presto mesura , avea faci'a plina de pete
rosie de mult'a betia, unu pantece frte mare, de nnu
picioru cam sciopu, ce i veni in urm'a unei trantituri
din earn en ocasiunea ajutoriului ce lu dedese lui Caligula la unn concursu de cara. Infine ruptu in bucati
fa ucisn la Gemonia si trasu en earligulu in Tibru.

www.dacoromanica.ro

456

XVIII.

Peri cu frate-so si cu fiiu-so in etate de cincidied si septa de ani si prorociele acelora se-iinplinira,
earl era de parere, ca semnele ce i s'au fostu aratatu
la Vienne, cum amu disu nu semnifica altu ceva dectitu
eh va aide pe manila unui omu de nationalitate gallica. Si inadeveru elu fa vincitu de Antoniu Primu,

generalulu partitului opusu, cui, nascutu in Tolosa,

conumele in copilaria fusese B e cco , ceace va sa
diea rostru de cocosiu.

Note la A. Vitellin.
') Cap. U. Romanii se-inehinau la dieitatile sale
asia: isi tragea vestmentulu deasupra preste capu si
presto urechi, ineatu numai partea dinainte si fruntea
remaneau libere; apoi isi intindea mana catra statua
dietatii, o sarutd, mana, si tramitea dietatii sarutarea.
Dupa aceasta se-invertea dela stinga spre dreapta cu
corpulu. Caderea cil facia la pamentu sell matania,
ce o faca Luciu lui Caligula, era, imprumutata dela

ceremonialulu de pela curdle despotice ale Asiei.

Imperatii mai tardiu, ed. Eleogabalu si Domitianu, introdusera la curtea Imperateasca cu edise acesta adorare prin matania.
2) Saepe facias!
3) Cap. III. De moravuri antice, dice Tacitu.

4) Cea ce sta in cercustarea di se-facea iustitiu

sell se-inchidea tribunalele.

6) Cap. VII. Vedi Caligula Cap. LV. Not. 91.

6) Cap. X. Ca au ucisu pe Galba.
7) Cu privintia la escesele facute in calatorra

www.dacoromanica.ro

457

acast'a la Roma a lui Vitelliu. Vedi Tacit. Ist. IL

62, 68, 71, 87.
8) Cap. XI. Allia era numerata intre dileles cele
nenorocite (nefastus infaustas) caci aci la Allia, unit

riu la distantia cam de 2 ore dela Roma, fare reu

batuti Romani de Gal lii condusi des Brennuo in 18.
Iu liu an. 390 a. c.
9) Dominccu, o carte de cantece, ce continea
poesiele compuse, adunate si edate de Nerone.
19) Cap. XII. Ceace era semnu de inaltiare la
rangu de cavaleru romanu.
11) Cap. XIII. Pliniu ne spune, ca acOsta tipsie
a tienutu pe Vitelliu nnu milionu de sestertii, si ch
a fostu atatu de mare, cal a trebuitu sa se-faca inadinsu pentru ea unu cuptoru la campu afara.

www.dacoromanica.ro

Titu Flaviu Vespasianu.

I.

Gubernulu statului necertu si vagu drama sub

cei trei imperati, cari se-inaltiara la tronu pe scara
rebeliunii si essira din viatia prin ferulu nciderii, ilu
luit, a mana si infine ilu consolid gintea Flavia, carea

desi era, de origine umilita si fara nice unu arbore

genealogicu de antecesori ilustri, en tote acestea sepita dice providentiale pentrn romani; macarca din
sinulu ei essl si Domitianu, care 'si 1u drept'a remuneratiune pentru crudimea si iubirea lui de avere.
Titu Flaviu Petrone, cetatianu din municipalitatea
Reate, in resbelele civic lu b. parte langa Pompeiu ca
centurione sOu ca veteranu voluntaritt, scapit din batea Farsalica si se-intOrte acasa ; unde , dupace mai
tardiu s'a amnestiatu si congediatu, se-tienea la unu
banchern en ineasarea de bani. Fiiulu acestuia, Sabinu cu conumele , n'a facutu servitiu militariu (macares drecari i lu facn primipilariu , unii dicu ck fa
dispensatu in calitate de centurione din caus'a sanatatii); ci a fostu vamesin de quadragesime1) in Asia.

Se-vedea pana mai incki statuele ce i le inaltiara

cetatile cu inscriptiunea grecOsca : %alp TE103111. V a-

m esiului celui bnnu. Mai tardiu facipebanchieru

in Elvetia, undo si mnrl, lasandu dupa sine pe femak sa Vespasia Polili si doui fiii ce i a avutu dela
dens'a: din cari celu mai mare, Sabinu, o duse pans
la prefectur'a Romei; celu mai inicu, Vespasianu, pang
la Domnra presto Statulu romanu. Mam'a sa Polla
era nascuta in cetatea Nursia dintr'o familia buna; ea

www.dacoromanica.ro

459

avA de tata pe Vespasiu Po Moue, de trei ofi tribunn

militariu, si prefectu de tabera,2) de frate pe tam

senatoru cu rangu de pretoru. Si astadi se mai nuinesee min ken pe unu verfu de munte la a siessea
ptra miliaria, cum mergi dela Nursia la Spoletiu,
V e s pa sie; si se-vedn acolo mai multe monumente de
ale Vespasiiloru, care dale o vada luminata de lustrulu
si de anticuitatea familiei. Nu Voiiu nega, ch, unii pre-

tindu eh tatalu lui Petrone sa fia essitu din tir'a

dincolo de Padu, si sa fi fostu intreprindatorn de acei
dieliari, earl se-obicinuescu a merge in toti anii din
Umbria la Sabini spre lucrarea ogoraloru; si cit infme

sa se fi assiediatu en locuinti'a in burgulu Reatinu,

unde sa se fi insuratu. Din parte mi, cu tta ostenitiunea ce o am pusu, nu putui elt nice o urma despre" acsea.

U.

Vespasianu s'a nascutu in Tir'a Sabiniloru intr'unu burgu mica , numitu Falaerine , din sus de
Reate, la cincisprediece Noemvre, sub consulatulu lui
Q. Sulpicin Camerinu si a lui C. Poppeu Sabinu, en
cinci ani inainte de mrtea lui Augusta , si creseutu
supt ochii bunei sale- paterne, Tertulla, la mosi'a Cosa.

Acst'a e cause cit Vespasianu si ca imperatu visita

adesu ae6sta locuintia a eopilariei sale, si di flea,

vire totu in starea ei in care era , pentra ei-sa nn

lipsoSsea nemic'a din obiectele , cu care'i era dedati

cal

ra memori'a bunei sale i era atatu de scumpa,

inatu urma abe din cup'a ei cea de argintu pela tte
dilele si serbatriele cele soleneli. Dupace a imbracatu tog'a barbatesca , multu timpu s'a improtivitu a
hut clav'a eea late, desi frate-so o imbracase deja; si
numai mam'a sa fa in stare a hi face sa o poftsea.

www.dacoromanica.ro

460

Ea fini a frange restinti'a fiiu-so, mai multu prin imputari, decitu prin rugatiuni sett prin autoritate, nu-

Mindu lu in batjocura erasiera anteamblatoriulu

(servulu, lacheiulu) frate-s o. Ca tribunu militariu
servl in Tracia; ca Cestoru capatit prin sortire Creta
si Cirene de proviucia. Ca candidatu la Edilitate, si
curentu dupa aceea la Pretura, capath functiunea de
edilu abea, dupace cadill deocamdata, en mare grau-

tate la loculu asesselea; era cea de Pretoru indata

si enca intro cei dintilii. Candu era pretoru, spre a'si
obligli, ca orice pretiu pe Caligula, care era maniosu
pe senatu, propuse, ca. pentru Victoria din Germania
a Imperatului sa se-dea jocuri straordinaria; si pedeps'a conjuratilora o mai ageri pretendiendu ca-sa
se-lase neingropati. Totu in acesta intentiune milltieml Imperatului intr'o adunare a aceluiasi corph supremu de statu, caci a invrednicitu de ondrea a siedea
la cina cu densulu.
III.
Intiaceea kit de socia pe Flavia Domitilla, fosta
amoreza a lui Statiliu Capella , cavaleru romanu din
Sabrata, cetate in Africa , si carea avea numai cetatiani'a latina; dar dupace tata-so, Flaviu Liberale din
Ferentinu, care si insusi nu era mai multu decatu unu
scriitoriu de Cestura, a recunoscut'o de fiiia a sa , fh
dechiarata prin judecatoria recuperatoriloru de nascuta
libera si de cetatiana romana. Domitilla i nasmi lui
pe Titu, pe Domitianu si pe Domitilla. Elu a supra-

vecuitu la soda si la Oa sa , dupace le perdit pe

amendone enca de pecandu era numai omu privatu.
In urm'a reposarii sociei sale rechiarnh in cas'a sa pe
Cinepe, amic'a sa de nai nainte , o iertata si sacra
teresa a Antoniei , si o tractit si dupace s'a facutu
imperatu ca si candu i ar fi fostu muiere legiuita.

www.dacoromanica.ro

461

IV.

Sub domni'a lui Claudiu, din creditulu hi Narcisu , fi tramisu in Germania ca, comandantu de le-

giune; deaci stramutatu in Britania, uncle se-bata de

treidieci de ori cu inimiculu. Supuse doue ginti din
cele mai brave, eucerl peste douedieci de cetati, si
insura Vecte, invecinata Britaniei, parte sub comand'a
suprema a lui Aulu Plantiu, parte supt a lui Claudiu
Imperatu chiaru. Dreptu remuneratiune pentru acst'a
capatit ornamentele triunafalia si in scurtu timpu sacerdociulu dupla; catra acestea fi onoratu cu countlatulu, ce l'a dusu in cele doue ultime luni ale anului.
Totu timpulu intremediu apoi pana la proconsulatu
ilu petrecA retrasu si in repausu, caci se-temea de
Agrippina, care avea pe atunci enca mare influintia
asupra fiiu-so Nerone , si carea persecuti pe amicii
lui Narcisu chiaru si dupa m6rtea acestuia. Apoi prin
sortire capath Africa de provincia, ce a gubernat'o cu

cea mai mare intregitate, si cn nume bunu, afara de

cercustarea ca. in Adrumetu la unu cravalu fuse aruncatu cu morcovi. Fapta e, ch din provincia nu s'a
intorsn mai bogatu decum era ; caci din lipsea de totu
creditulu 'si angagilt tote mosiele la frate-so; si spre
sustienerea rangului seu, se-vediA constrinsu a specula

cu mull, de uncle lumea i si dicea Mnlaru. Se-dice

si ch, a fostu doveditu sa fi storsn dela unn june done
ante de mii de sestertie, pentruch 'i medilocise clav'a
lata incontr'a voiintiei tatalui aceluia; pentru ceace
si ava parte de o aspra inft'untare. Si Vespasianu fit
din suit'a ce a insocitu pe Nerone in calatorra acestuia prin Achaia; ci pentruch elu, pecandu canta
dotnnu-so, s6u se-departa adesu, su d6ca si remanea
dormita, cadit4 in totale disgratia : incatu nunumai ci
s'a scosu din cerculu curtisaniloru: ci enca ft si opritu

www.dacoromanica.ro

462

si dela infaciesiarea pela salutarile cele publice. Deci

se-retrase inteo cetate mica si isolata, unde petrecil
ascunsu si cu fric'a pururea in inima despre ;mu reu
estremu, pana ce se-vedi pe neasceptate denumitu
gubernatore peste o provincia si comandante peste o
armata.

Era o credintia veche si fundata, latita in

tan Orientulu,3) cit este ursitu ea, pre acestu timpu

sa esse din Judea domni presto totu pamentulu. Acesta
prorocia, care cum se-puta veal) mai tardin din resultatu, s'a repurtatu la Imperatulu romanu; judeii anse
referindu o la sine rebelara, si, dupace ucisera pre
prefectulu Judei, luara la fuga si pe legatulu Siriei,
care venise intr'ajutoriu, rapindu i vultnrele. Din consideratiune c, spre apasarea acestei rebeliuni , face
trebuintia de o putere militare insemnatria, precum

si de unu duce probatu in resbelu, caruia sa I sepeta increde cu securantia o intreprindere de atat'a
importantia, alesera pe Vespasianu cu preferintia: atatu pentrucit elu era cunoscutu de unu barbatu alu
activitatii, citu si pentrucit, fiindu de origine si de
nume mai umilite, nu se-parea a fi nice intr'unu modu
de temutu. Dupace 'si a intaritn armat'a enca cn doue
legiuni, cu optu .scadrone de calarime si cu diece cohorti, si dupace a luatn si pe ffiu-so coin mai mare
intre legati, cum 'si puss piciorulu pe pamentulu provinciei sale, trase asupra si ochii celorulalte vecine,
restabilindu indata disciplin'a militare si desvoltandu
in mai multe loviri atat'a bravura personale, bleati
la opumnatiunea unui casteiu capatit la picioru o contusiune de ptra, era in scutu mai multe sageti.
V.

Dupa Nerone si G alba certandnse pentru dournia Otone si Vitelliu, speranti'a de a se-face si in-

www.dacoromanica.ro

463

susi Imperatu, ce o concepuse de multu prin semnele

urmatrie, 'i venl si lui Vespasianu cu mai mare
putere. Semnele sunt: la o vila a familiei Flavia,
unu stejariu vechiu, consantitu lui Marta, la tustrelele

faceri ale Vespasiei, totud'aun'a a datu din radacina

tate o ramura, care in cursulu timpului s'au aratatu
ca semne luminate despre destinulu fiitoriu, ce l'au
si avutu fiacare dintre nati. Cea dinthia ramura a
fostu suptire si s'a si uscatu iute: deaceea fetitra nascuta n'a traitu unu anu; a dou'a era forte vigurOsa
si inalta, si promitea o fericita crescere; a trei'a essi
mai de marimea unui arbore. Pentru acest'a spunu,
ch. Sabinu tatalu, intaritu in credintrai enca si printio
prorocia a aruspicelui, a venitu sa spuna mamei
sale, c ei i s'a nascutu unu nepotu Imperatu; ea la
acesta s'a imflatu de risu miranduse, ,ca pecandu

dens'a e enca intrega la minte, fiiu-so a si

inceputu a vorbi aiurea." Apoi, Cain Caligula

manianduse odata pe Vespasianu, candu acest'a era

edile, pentruc nu pur&se destula grigia ett-sa curatie
stratele de tins, si ordinandu soldatiloru ea dreptu
pedpsa sa i imple sinuIu pretestei eu lutu adunatu,
n'au lipsitu Omeni cari inteacest'a sa vdia semnulu:
ck odata statulu calcatu in picibre si lipsitu de ajutoriu, la vreo revolutiune Orecare, va cauta protectiune si va aflao in sinuln lui Vespasianu. Odata,

candu prandik unu cane strainu aduse in cas'a de

mancare o mama de omu si o puse sub mesa. Alta-

data, =du cina unu bou de aratu, scotiendu 'si jugulu, inrupse Orasi in cas's. de mancare, si, dupace
.

kb, la fuga pe servitori, ea tarp ostenitu venl si mai

la picidrele lui Vespasiana, care jacea la mesa, plecandu 'si cerbicea.
ra nun cipresu in campulu parintescu, fara a se 11 intemplatu vreo tempesta, scosu

www.dacoromanica.ro

464

din radacina si data la pamentu, adou'a di se-ridich

in susn mai verde si mai vigurosu. In Achaia a visatu, ch inceputulu fericirii sale si plu famiiei sale

sale va data dela diu'a in care lui Nerone i voru

sc6te unn dinte: si inadeveru se-intemplk c adou'a
di, niargendu la curte si fiindu in atriu, unu medicu
sa i arate dintele ce tocm'a atunci i lu strasese Imperatului. In Judea intrebandu oracululu dieului Car-

milului, aortile i promisera: ch, totu ce cugeta si

cn ce se-ocupa mintea lui, fia si lucru mare,

se-va implini de securu. Si unulu din cei mai
nobili prinsi4) ai sei, Iosifu, disc cu cea mai mare
incredintiare, candu ilu batea in feint, a va veni
timpulu candu insusi Irespasianu ilu va eliberit, anse
numai dupace acel'a va deveni Imperatu. I se-nun-

tiara si din Roma semne de prorocia: a Nerone

pela finitulu domniei sale fa svatuitu in somnu, ca

carulu de pompa alu lui Joue celu pre, bunu si pr
mare sa lu sc6ta din santnariulu seu, sa lu duca in
cas'a Vespasianioru, si de ad* in cercu; eh nu multu
dupa acest'a, candu Galba primia in adunantra poporului consulatulu pentru adou'a 6ra, statu'a divului
Juliu se-int6rse de sine spre Orientu; ce, infine la
batai'a dela Bedriacu, inainte de a se-incepe, s'ar fi
batutu doui vulturi intre sine in presinti'a tuturoru;

si eh dupa ce s'a invinsu unulu din ei, supraveth

altreilea dela Orientu si lu lua la fuga pe vincitoriu.
VI.

Verciltu sti de elu si lu diorea armat'a sa, totusi elu nn intreprinse nemic'a mai inainte pana nu
se-dechiarara in favdrea, sa din intemplare si alte
trupe fie necunoscute si departe stationate. Ostirea
din Blesi'a adeca tramisese din trei legiuni doue raii

www.dacoromanica.ro

466

de fetiori lui Otone intr'ajutoriu; ci dupace plecara

pre drumu le veni faim'a ch, Otone s'a invinsu si s'a
sinucisu; cu tOte acestea 'si urmara drumulu pana la
Acuileia, ca-si candu n'ar fi voiitu sa dea crediementu
la acea faima. Aci liberi de t6ta disciplin'a folosinduse de ocasiune se-dedera la t6te abusurile si predarile posibili, si, fiinduca se-temea, ch nu cumva la
intOrcere sa fia Arasi la dare de sOma si pedepsiti,
concepura planulu, ch si ei sa 'si alga si sa 'si de-

numOsca Imperatu: Caci ei cu nemic'a nn sunt

mai rei dechtu ostirea lspanica, care fach Im-

peratu pe Galba, dechtu pretorianii cari prochiamara pe Otone, si dechtu cea germana ce
alese pe Vitelliu." Dupace luara la revista pe

rindu numele tuturoru legatiloru de raugu consulare

..-aflatori pe atunci pela diferitele armate, lapadandu pe
toti ceilalti, pe unulu dintr'o causa, pe altulu dintr'alt'a,

atunci drecari militari din legiunea a treia, caH pela

finea vietiei lui Nerone fusesera stramutati din Siria
la Mesia, incepura a inaltiA pana la ceru cu laude pe
Vespasianu. Invoiinduse toti in acestu nume fara in-

tardiere scrisera Vespasianu pre stindardele sale.

Este adeveratu ch, tOta trdba acst'a atunci n'avh consecinti nemediate, caci cohortile de bine de reu se-redusera la ascultare; anse faim'a despre acOsta fapta
se-respandl, si Tiberiu Alessandru, prefectulu Egipetului, ifi celu anthiu care se-vediA indemnatu a duce

pe legiunile sale, ch la prim'a lui Juliu sa depuna

lui Vespasianu juramentau omagiale. Acsta di s'a
si tienutu mai tardiu c diva suirii sale pre tronu.
Dupa legiunile din Egipetu apoi.'i jurh credintia la
unusprediece Juliu si armat'a sa din Judea. Intreprinderea sa fh favorizata fOrte prin urmatOriele carcustari mai alesu. Mai anthiu se-respandi in copie

ao

www.dacoromanica.ro

466

nenumerate o epistola, autentica seu suposita , dela

Otone catra Vespasianu , in care acel'a ilu jurti pe
totu ce e Bantu, ca-sa 'i resbune mOrtea, si lu poftesce
ca-sa vina statului intr'ajutoriu. Apoi se-latI totu pe
acelu timpu si faim'a: c Vitelliu dupa victori'a sa
ar fi conceputu planulu , ci-sa schimbe iernateculu
legiuniloru, stramutandu pe legiunile din Germania la
Orientu, unde servitiulu militare e mai fara periculu
si mai usioru. Catra acestea tracura in partea lui
Vespasianu din prefectii provincieloru Liciniu Mucianu,
din regi Vologesu, alu Partiloru; acel'a, desbracanduse

de inimicitra en care din Tivalitate pana ad se-purta

pe facia incontr's lui , 'i promise concursulu armatei
din Siria; acest'a patrudieci de mii de sagitatori.
VII.
Deci incepA resbelulu civile si dupace tramise
inainte ostirea cu ducii sei la Italia , insusi trac la
Alessandria cit-sa ocupe acesta chiaie a Egipetului.

Aci voiindu sa intrebe oracululu despre stabilitatea

domniei sale, intrh singuru fara suita, in templulu lui
Serapide, si dupace 'si fac rugatiunea multu timpu
la Dieu , infine se-intrse en faci'a si 'i se parA ch
vede pe iertatulu seu5) Basilide , carele , cum era ritulu acolo , i d rarnure cununi si pani santite , desi
se-scia bine ch nimene nu l'a intrudusu in templu, ch
patimesce de nevre incatu abea pdte ambla, si c seafla departe forte de Alessandria. Indata dupa acsea
Vespasianu capath o epistola, in care i se-anuncii ch
ostirea lui Vitelliu f& batuta la Cremona, si ch insusi
ucisu in Roma. Lui , care ajunse pre tronu preste
asceptare si ci unui principe nou 'i mai lipsi autosi de acesea enca
ritatea si asia dicendu majestatea
avi parte.6) Doui dmeni din poporu , unu orbu si

'

www.dacoromanica.ro

467

altulu cam schiopu de unu picioru, venira la densulu

candu siedea pre tribunalu, si lu rugara ca-sa i vindece, caci Serapide dieulu ii se-aratase in visu si le
disese: Ch, orbulu va vac% , deca elu se va indurti
a 'i scuipi in ochi, si schiopulu va ambla , demi, se

va atinge cu calcaiulu de piciorulu lui." De6race

Vespasianu nu putea credo, ca acest'a sa aiba vreunu
succesu, deacea nu se-putea determini nice macaru a
face cercare. In cele din urma, indemnatu de amid,
cerc in presenti'a multimii si un'a si alt'a, si resultatulu nu lipsl. Totu pe acelasi timpu la Tegea in
Arcadia dupre spusale prorociloru se-facura sapature
inteunu locu sacratu, si se scesera la lumina vasa de
mana antica, pe care era sapata o figura care semimi
lai Vespasianu.
VIM
Astfelu precedatu de unu mare renume revenl la
Roma, tteml triumfu de judeii vinciti, si la vechiulu
seu consulatu mai adause altele optu. Lu asupea sa
si censur'a, si problem'a suprema in totu cursulu domniei sale fa : ci mai antAiu sa stabieze statulu, care
era afatu de sdruncinatu si adusu aprepe de marginie
peririi, si apoi sa lu ilustreze. Militarii, unii ingamfati prin victoria , altii amariti de rusine eh an fostu
batuti se-lasasera la t6te speciele de licentia si desfranare. Dar chiaru si provinciele si uncle cetati libere,
precum si unele rigate nu pucinu se-framenta in turburari. Deacea o parte a militariloru din ostirea lui
Vitelliu o congedia , si pe ceialalti i sirinse in disciplina ; era celoru ce luasera parte activa la victori'a
sa nunumai cit nu le tracea cu vederea nemie'a , ce
ar fi fostu incontr'a ordinii, ii enca si premiale legale
le capatara abea intr'unu tardiu. Pentru ca-sa nu'i
30*

www.dacoromanica.ro

468

scape nice o ocasiune de a reforma moravurile si a

stirpl moliciunea, nu se-indestuli numai de a respinge
dela sine printr'unu gestu despretiuitoriu pe unu june
carele venise parfumatu si pomadatu, ci-sa i multiemsea pentru o functiune de prefecture, ci ilu si do-

jenl aspru dicendu i: C mi ai fi mai placutu,

candu ai fi mirositu a aiu.") Si totudeodata revock decretulu de demunire. Marinariloru, cafi mergu

pe jos incOci si incolo dela Ostia si Puteoli pana la

Roma, cerendu 'i, ca-sa le faca vreunu adausu pentru
incalcemente, ca-si candu n'ar fi fostu deajunsu, ch
ia lasatu fara nice unu respunsu, ordinh dupe aceea,
ci-sa amble descalceati, si de atunci asia si amble.
Achaia, Licia, Rodulu, Bizantiulu si Samulu, lipsindule
de libertate, totu asia si Tracia, 'Officio. si Comagene,

caH pana la acelu timpu se-guberna de regi, le prefacA in provincie romane. In Capadocia, ce era espusa

la incursuri necontenite ale barbarioru, assiedik legiuni si in locu de barbatu consulare puse 4ci gubernatoru pe unu cavaleru. Roma era, desfigurata prin
vechile arderi si prin ruine: elu concese voira la totu
omulu ea ocupe si sa edifice preste acelea locuri desierte, pe care proprietarii n'ar avea placere a le folosi.
Insusi se-apuch a restitul Capitoliulu; si fh celu an-

taiu care puse man'a la caratur'a ruineloru, ducendu

insusi pe umerii sei cateva eorbe cu de acelea. Puse
sa reface trei mil de table de arama, care asemine
se-mistuisera prin foeu, si sa le restitue dupre copie
ce le cauta pretutinde
instrumentu vechiu si demnu
de mirare a statului (Sra acest'a, caci cuprindea mai

dela urdirea Romei decretele senatului, plebiscitele

relative la aliance, la tractate el la privelegia , date
la state si hi individi diferiti.

www.dacoromanica.ro

469

IX.

Full si lucrari noue: templulu Pacii, celu mai

aprdpe de Foru; templulu divului Claudiu pre muntele
Celiu, inceputu adeveratu de Agrippina, dirimatu anse
din fundu de Nerone; asemine si Amfiteatrulu in mediulu Romei, asia cum se-informase, eh ar fi voiitu a
lu edifica Augustu. Ordinele senatorescu si celu cavalarescu, care parte se-impucinasera la numeru prin
desele ucideri; parte se-discreditasera prin abusulu indelungatu ce se-facea cu denumirea membriloru, le a
purificatu si le a intregitu, luandule pe amendoua la
o censura aspra, scotindu pe membrii cei mai nedemni
si punendu in locule pe altii mai onesti, alesi sell din
Italia seu din provincie. Si pentru ca-sa scie totu
omulu, ca acestea doue ordine nu diferescu intre sine

atatu prin nescareva privilegia, catu numai prin demnitate, decise kite() crta dintre unu senatoru si intre
unu cavaleru asia: ,,Nu se cade a injurd pe se-

natori, dar a interce injuratur'a este legalu

si iertatu."

X.
Numerulu proceseloru crescuse in totu loculu in

proportiune forte mare: pentruch prin intrerumperea

judecatorieloru cele vechi remasera asia dicendu balta,
era prin cercustarile si turburarile timpului s'adausera
altele noue. 'Asiedii dar o comisiune compusa din
judecatori alesi prin serte, ca-sa restitueze dmeniloru
bunurile rapite in cursulu resbelului civile, si totudeodata agendele judecatorieloru centumvirali, earl era

atittu de multe incatu viatra incausatiloru mai ca nu

le ar fi ajunsu finitalu, sa le spedieze in modu straorclinariu si sa le reduca la unu numeru citu se va
put mai micu.

www.dacoromanica.ro

470

XL

Desfranarea si lucsulu, nefiindu de nimene stavilite, luasera o dimensiune de speriatu. Dreptuaceea

facA pe senatu, ca-sa decreteze: a fiacare femeia,

care se va rnariti dupa sclavu strainu, sa se-socetsca
serva; si ca, camatarii, cari credite.za pe fii de fa.
milie,8) sa n'aiba dreptu a 'si pretinde banii nice odata, adeca nice chiaru dupa mOrtea tatalui acestoru

felu de detori. In tote celealalte s'a aratatu civile si

bunu dela inceputulu pana la finitulu domniei sale.
XII.
Mediocritatea de mai nainte a originii sale nunumai ch nu 'si o ascundea nice odata, dincontra de
multe ori sa si lauda intr'ensa. Ce e mai multu candu
Orecari lingusitori s'apucasera a reduce originea familiei Flavia la urditorii cetatii Reate, si la unu sociu
alu lui Ercule, alu caruia monumentu se-vede si astadi
pre calea Salaria
Vespasianu fa celu antaiu care
ia luatu in risu. Ara de tOta speci'a de pompa este-

riore era asia de pucinu poftitoriu, incatu in diu'a

triumfului seri osteninduse de tardietatea si uritulu oe-

rcmoniei, nu se-puta contien6 a nu dice: Asia 'mi

trebue dOca am fostu atatu de fara minte, ca.sa poftescu eu la betranetie triumfu, en care

nice nu eram detoriu stramosiloru, nice nu

l'am s p eratu vreodata." Abea tardiii primi puterea

tribunicia si titlu de Tatalu Patriei; Ora incatu

pentru datin'a de a cauta9) pe cei ce venia sa lu

curten6sca, o desfiintilt enca de pecandu aura resbelulu civile,

XIII.
Elu suferia cu blandetie vorbirea libera a amiciloru, alusiunile advocatiloru si trufi'a fer6sa a filosofi-

www.dacoromanica.ro

471

De Liciuiu Mueianu, cunoscutu pentru viati'a

lui cea necasta, care anse, intemeinduse pe servitiulu
facuta lui Vespasianu, se-purti pururea cu pucinu respectu catra imperatu-so, nu se-plangea nice odata
dechtu intre patru ochi, si atunci dem dicea ceva rea
de elu eatra vreunu amicu comune, adaugea la fine:
lora.

Si eu eelu pucinu sunt unu barbatu!" Lui Sal-

via Liberale, care in euventarea sa de aparare pentru

unu bogatu acusattt cutezase a dice: Ch ce'i pasa

Imperatului, dca Ipareu posede o suta de milidne de sestertie?" i se-arath resunoscatoriu ehiaru.
Intelnindu intr'o calatoria pe filosofulu cinicu Demetriu

in urm'a condemnarii acestuia, cinieulu nice nu i s'a

sculatu inainte, nice nu l'a salutatu, ba enca a mai
latratu dupa densulu si nu saa ce injuratura i dise,
cu tete acestea se-multiemi a 'i dice numai: Cane!
XIV.
Vatamarile si inimicitiele asia de pucinu le tienea

minte si le resbunh, inchtu pe fiira lui Vitelliu, ini,

mieulu seu, nunumai ch a maritat'o ferte stralucitu,
ci enca a si inzestrat'o si a daruit'o. Sub Domni'a
lui Nerone, candu

se-oprise intrarea la Carte, unulu

din usiariin palatului, pe care flu intrebase, ch ce

sa faca acum, si unde sa se-duca, scotiendu lu pe usia

afara i disese: Dute unde adusu mutulu ip'a."")

De acest'a, care acum venise c sa i cra iertatiune,

nu 'si resbunh altfelu, dechtu dandul respunsulu chiaru

cu vorbele Jul inapoi. lra sa se-pornesca elu ca asia
numai din suspieiune sea din temere, ch-sa prdia pe

cineva, erd unu lucru atittu de strainu de inim'a sa,

inchtu, candu amicii sei ilu svatui, ca-sa se-tema de
Metiu Pomposianu, pentrua se eredea de eomunu de
acest'a, c astrologii din zodra nascerii lui 1 ar fi pro-

www.dacoromanica.ro

472
rocitu domni'a, Vespasianu ilu inalti la consulatu

asecuranduq: ch, Metiu pentru acsta binefacere

'si va aduce candva aminte?"

XV.

at greu vei gasi pe cineva care sa se

fi

pe-

depsitu nevinovatu sub domni'a lui, afara p6te in lipsa,

din nesciintia si incontr'a voiintiei insielatu fiindu. Ce

s'atinge de Elvidiu Priscu, acest'a singuru fa, carele,

candu se-int6rse imperatulu dela Siria, Hu salutase
cu numele privatu de Vespasianu, si, catu a fostu
pretoru nunumai ch nu facuse nice o mentiune onoratria de Cesaru in tOte edisele sale, ci ilu ignorase
ca-si candu n'ar fi, si Vespasianu numai atunci s'a
maniatu pe densulu, candu la o disputa ferbinte sevediA intr'o di provocatu asia dicendu la ordine cu
cea mai mare impertinentia. Si pe acestu onlu, desi
ilu essilase deocamdata , si apoi dedese ordinatiune,

ci-sa lu ucida, voila, cu verce pretiu a lu tienea in

viatia , de aceea si tramisese ca-sa rechiame pe cei

insarcinati cu essecutarea; si l'ar fi si tienutu, daca

nu 'i s'ar fi reportatu minciun'a, eh nu mai e in .lume.
Scurtu Vespasianu n'avea nice o placere a versa sange,
si elu oft6, si lacrima si candu dicta sententiele de
mOrte cele mai drepte.
XVI.

Totu ce 'i se-p6te cu dreptu cuventu imputa,

este iubirea de argintu. N'a fostu destulu ch, a restabilitu darile desfiiutiate de Galba; ch a intrudusu
altele none f6rte grele , si cli, a suitu tributele provincieloru, ale unor'a indoindule; ci a intreprinsu pe
facia enca si operatiuni financiari de acele, de care
s'ar fi rusinatu si unu privatu, cumparandu adeca unele

www.dacoromanica.ro

473

obiecte numai pentru cd-sa le pita vinde apoi mai

Nu se-sfi a vinde pe bani competitoriloru
functiuni, acusatiloru, vinovati nevinovati, iertare si
scampu.

Se mai credo, ch elu avea datin'a a inainta

cu precugetare la functiuni grase pe cei mai rapitori
din procuratorii sei,n) cd apoi mai tardiu sa i p6ta
condemni la mai mari sume de bani. Lumea dicea,

gratia.

ch elu, se-servesce de acesti 6meni eft de nisce

spongie, pe cari asia dicendu i udi candu erd seci,
si apoi i storcea candu er4 plini. Unii ilu facu dela
natura celu mai iubitoriu de bani; celu pucimi unu
boariu betranu, care nu 'si a pututu capatft libertatea
in daru dela densulu devenitu imperatu deja, i o im-

putd, dicendu: Vulpea 'si schimba perulu, nu

anse si moravuIu." Altii dincontra sunt de parere,

cli lipsea totale de bani din visteri'a statului si a fiscultti l'a constrinsu a lmt parte din asemine rapiri si
a se-atinge de avere strains. In adeveru elu dechiarase indata dela inceputuln domniei sale: CA se-

ceru patru mii de mili6ne pentru cft-sa p6ta

stft statulu." Parerea acestor'a- din urma despre caracterulu lui Vespasianu en atfttu se-vede mai justa,
cu cfitu elu din banii reu castigati facil intrebuintiarea
cea mai buna.

XVII.
F6rte liberale catra t6ta lumea elu implini dela
sine ceace lipsi unuia s6u altuia senatoru pana la a
verea prescrisa de lege,") la barbati consulari fara
avere le a facutu pensiuni anuali de cite cinci sute
de mii de sestertie; o multime de cetati din totu imperiulu ce suferisera de cutremuru si de focu le a
pusu rasi in stare mai buna.

www.dacoromanica.ro

474

XVIIL

Protegea si incuragea mai virtosu talentele si

artele. Elu e celu dintaiu care a constituitu, ca-sa
se-dea din fiscu la retorii latini si greci salaria anuale
de &ate o suta de mii de sestertie. Poetii cei eminenti precum si artistii cum au fostu coi ce refacura
pe Venerea dela Cos si Colosulu") capatara pe langa
o plata insemnatria si daruri bogate. Unui mecanicu,

care se-oferl a transpurti cu pucine spese columne

grandiose in Capitoliu, i remunerh imperatesce inven-

tiunea; propunerea anse nu 'i o primi, dicendu i:

Lasame sa dau panisi6ra la bietulu poporul"

XIX.
La jocurlle, cu care inaugurh refacutulu teatru
alu lui Marcellu, revach pe vechii actori si cantareti.
Din acestia tragiculu Apollinare capath dela densulu
patru sute de mu de sestertie; chitaristii, Terpnu si
Diodoru, fiacare cote doue Bute de mii, unii eke o
suta de mii; cei cari capatara mai pucinu eke patrudieci de mii, fara a mai computa si numer6sele corOne de auru. Da adeseori si mese si de multe ori
de cele scumpe si pompOse, pentru ca-sa faca castigu
la vendiatorii de ale mancarii. Daruri de mesa facea
barbatiloru pela Saturnalia; era femeiloru la prim'a
Marta. Si cu tote acestea elu totu nu se-puth scapa
de vechea imputare, ch e unu avaru. Astfeln locultorn din Alessandria nu inceta a 'i dice Cibio s act e,
unu mime acest'a alu unuia din regii loru, renumitu
pentru arpagoni'a sOn sgarcenia sa cea uriciOsa. Ce
e si mai multu in diva inmormentarU lui chiaru, pantomimulu, Favore, care mascatu producea pe persOn'a
imperatului si contrafacea, cum era datin'a, faptele si
disele aceluiasi de pecandu erd in viatia, intrebh facia

www.dacoromanica.ro

475

cu t6ta lumea pe procuratorulu reposatului, ch ,,Catu

tiene inmormentarea si pomp'a," si respundiendii i se, ch ,;Costa diece miline de sestertie,"

Datimi mie o suta de mii, si apoi aruncati me si in Tibru macaru!"

strigh:

XX.

Era de statura de medilocu bine proportionata,

de structura musculesa si legata, faci'i i era ca a omului ce se-screme: deaceea unu pacalitoriu renumitu,
poftitu de Vespasianu, ca-sa dica ceva si despre densulu, i respunse nu fara sare:, ,,Dicevoiu, dupace
vei inceta de ati desierta pantecele." S'a bucuratu de sanatate inflorita, desi nu facea altu pentru
conservarea sa, decatu sa se-frece in Sferisteri05) regulatu pe gtu si pe celelalte membre, si sa ajune
pe fiacare luna o di.
XXI.
Ordinea vietiei sale era dispusa cam asia. Devenitu imperatu se-scula desdemanetia inainte de a
se-lumina; citi scrisorile intrate si reporturile oficiale;
apoi primia pe amici. Sub cursulu curtenirii acestor'a
se-incalcea si se-imbraca singuru. Dupace spedia tote
agbndele curente se-preambli, si apoi pausa de medi,
avendu culcata lunga sine pe vreun'a din numeresele
concubine ce le tienea in loculu reposatei Cenidi. Din
camer'a de culcatu tracea in baia, si apoi dead mergea
la mesa. Se-dice, ch pe acestu timpu era elu mai

bine dispusu si mai .usioru de apropiatu: de acea si

domesticii sei acestea momente le alegea, ci-sa i
cra vreo favdre.

XXII.
-

Si asupr'a cinei, cA-si totudaun'a, i placea a glumi

cu amicii. sei. Cad elu era tare aplecatu la risuri, si

www.dacoromanica.ro

-- 476
enca la risuri de cele comune si grosolane, incitu nu
se-abtienea nice dela vorbele cele mai necuviinci6se.
Cu tote acestea eau conservatu dela densulu si unele
glume fOrte de gustu. Intro altele odata barbatulu
consulare Menstriu. Floru ilu svatui, ca-sa nu mai

dica Plostru ci Plaustru (caru); adoua di Vespasianu ilu saluth dicendu i Flauru in loeu de Floru.
Altadata, dupace a ascultatu pe o femeia, care seprefacea ea mOre de amOre dupa densulu, si i a datu

patru .sute de mii de sestertie, pentruch s'a culcatu

cu densulu, intendantulu seu intrebandu lu, c sub

ea titlu sa trOca in registru acsta suma, Serie, i

dise, pentru inamorisarea in Vespasianu."

XXIII.
Sciti sa eiteze'6) si versuri grecesci fOrte apropositu. Astfelu pentru esseroplu intrebuintia elu despre unu omu, care era de o statura fOrte lunga si
provediutu cu unu membru genitale preste mesura
mare, versuln Omericu de urmatoriulu sensu:
Vine cu pasi mari si invertesce lancea ce 'si arunea

de parte umbia.")
Ara despre iertatulu Cerulu , carele era f6rte bogatu
si care Orecandu, cd-sa scape de darea cuvenita fiscului, se-dedese de nascutu liberu, si 'si mutase numele
in Lachete, dise:

o Lachete Lachetel
dupa m6rte ti vei deveni Orasi cum ai mai fostu,
Cerulu.'s)
Se-servia de glume de acestea mai cu sOma pela
operatiunile sale financiari celea pucinu oneste,y_Garrla,

odiosulu acelor'a sa lu spele prin gliime si sa In

acopere cu vorbe de risu. Astfelu, candu unulu din
ml

www.dacoromanica.ro

477

6menii sei cei mai binevediuti, cerll unu postu de

intendatura pentru 6recine sub pretestu eh acel'a 'i
este frate, Vespasianu amanh trb'a pentru adou'a di;
intr'acea chiemh la sine pe candidata, ilu puse sa 'i
nmnere lui insusi sum'a ce acest'a o promisese protectorului seu, si lu &ell pe locu intendantu. Curentu
dupa acst'a venl Orasi omu-so, cit-sa 'i faca aducere

aminte: Cautati, i dise, altu frate; caei acest'a

ce socotesci a fi alu teu, e alu meu." Ca late-

rindu pre drumu odata 'i veni in capu suspiciunea,

ch cociariulu seu numai _din acea causa s'a opritu

spre a'si potcovi mulit, pentru ca, unu snplicante Ore-

care sa aiba timpu si ocasiune a se-put apropii de

Imperatulu, deaceea ilu si intrebh: Cu catu ai
potcovitu?" si cerA sa impartia cu sine caseigulu.
Tienendu lu de reu Iiiu-so Titu, eh a mai inventatu
si pisiaritulu") 'i Anse la nasu unu banu din cei
dintitin primiti pe acestu articulu eu intrebarea:

,,Uritu mirOse?" negandu acel'a, si cu tote acestea, elu e intratu din pisiatu," 'i disc. Deputatiloru unei cetati, cari venisera sa i spuna ch s'a de-

cretatu cd-sa 'i faca o statua colosale cu spese

publice de o suma nu mica" le intinse man'a cavanata si le ordinh ca.-sa o puna indata, caci

baea e gat'a deja." Nice fric'a, nice apropierea

de mOrte chiaru nu lu putura contien6 dela glume.

Cad, candu intre alte multe semne rele, 'i se-anunciase, a usiele Mausoleului se-deschisera de sine rapede, si eh s'a aratatu pe ceriu o stea comata, dise:
celu dintaiu privesce pe ,T,Ilia Calvina, ce este din
famili'a lui Augustu; celuaralu douilea .se-tiene de
regele Partiloru, care pOrfa cOma lunga. Si la pri-

mula atacu a lu morbului de mOrte strigh: Ai de

mine, paremise, eh me faeu dieu!"")

www.dacoromanica.ro

478

XXIV.
Intr'alu nouelea consulatu alu seu, candu s'aftg.
in Campania, se-simtl atacatu usioru de nisce friguri,
se-intOrse mimai decfitu ls Roma, de aci se-duse la
Cutilia si la mosiele sale dela Reate, unde avea datin'a a petrece vr'a. Aci morbulu luh unu earacteru

mai grau, caci pelanga reulu ce lu superd. 'si mai

stric si stomaculu prin intrebuintiarea presto mesura
a apei reci. Cu tote acestea elu si acum e si mainainte continua a'si implini agendele sale de Impe-

ratu, incatu eulcatu in patu adeveratu priml si in

audientia pe nisce soli, eandu o scurgere de pantece
rapede i tan, telte puterile. Cu vorbele: unu Im

peratu, se-cade, sa mdra pe piciOre," opintin-

duse a se-sculti. 'si dede sufletulu intre manic celoru

ce cerci a lu tienO in sus, la douedieei si trei Iuniu,

in etate de siesse dieci si noue de ani, o luna si

siepte dile.

XXV.
Toti se-invoiieseu a dice, eh elu asia erii do lini-

seitu si seeuru despre steu'a sa si a fliiloru sei, c

avA euragea a afinmi, senatului: au 'i urmOza pre

tronu fiii sei, au nimene." Se-mai spune, eh elu

a vediutu odata in visu o cumpana asiediata in mediulu vestibului din Palatiu in eeuilibru perfectu, a-

vendu intr'unu discu pe Claudiu si pe Nerone, in

celaltu pe densulu si pe copii sei. Si asia s'a si intemplatu, caci si mill si altii domnira totu atati'a ani
si intr'unu spaciu egale, de timpu.")

www.dacoromanica.ro

479

Note la Ph Flavin Vespasianu.

') Cap. I. Asia se-numia vamile de importu la
eari se-lua dela patrudieci un'a. In rumana avemu
par esime = quadragesime de alta semnificaciune.
2) Insarcinata cu necesariele taberei, cu facerea
valuriloru, cu montura sd.
Si Tacitu face mentiune despre
3) Cap. IV.
acesta credintia essita din speranti'a Judeiloru despre
venirea unui Mesia, in Hist. Cart. V. Cap. ICTIT.
4) Cap. V. Iosifu Istoriculu.
6) Cap. VII. Tacitu Hist. Lib. IV. Cap. 82. dice:
eh acest'a fa unulu din primarii Egipetului. Ori cum
va fi tta prorocia sth in numele Basiides, care, fiindueh se-deriva dela BactlEvs, i ar fi prevestitu rega-

tulu aratandu-se ca, o vedenia in Biserica desi era

departe. de Alessandriat la 80 mile si enca bolnavu.
Catra aceste Tacitu in- Hist. Lib. IV. Cap. 81 mai
spune si alte minuni ce ar fi facutu Vespasianu in
Alessandria, precum ch la unu orbu 'i a datu vederea,
la unu ologu de mani puterea.

6) Adeca i a mersu numele eh face minuni,

putere ce numai dela diei vine.

7) Cap. VIII. Ce bine ar face candu cei carii
voru binele si intarirea natiunii romane ar lua essemplu

dela Vespasianu, si ar incepe de ad reformele si regeneratiunea: dela gonirea efeminarii dintre barbati
muieriti si a 'i ajuta la virilitate!
8) Cap. XI. Carl sta sub puterea paterua.
9) Cap. XH. Vedi Claudia XXXITE
10) Cap. XIV. Usiaru acest'a e adeveratulu etimonu vorbei husaru; huissier fr. era nu dela huszr
Nr. 20.
f,

") Abire Morboviam ---- dupre litera va sa

dica: dute in tier'a bolnaviloru; afara de echivalen-

www.dacoromanica.ro

480

tele cu care s'a tradusu mai sunt si ultele precum:

dute la fnrci, dute invertindute, dute sa, nu te mai
intorci sal.
19) Cap. XVI. Procuratores are mai multe semni-

ficatiuni; aci anse prin atributulu sei sensulu e determinatu. Procuratorii Cesariloru er4 niece intendanti
ai Curtii tramisi prin provinciele, gubernate nemediatu

de Imperati, preste venitele ce intrd in fiscu su in

cassa Imperateasca.

13) Cap. XVII. Unu senatoru dupre lege dela

Augustu inc6ci trebuia sa alba o avere de unu milionu

si doue sute de mii de sestertii.

14) Cap. XVIII. Colosulu ce intipui. pe Nerone.
15) Cap. XX. Sveristeriu, asia se-numia o

sala in baie, unde intro alte essercitie corporale se-

jud. si cu _pile.
16)
ap XXIII. Estee caracteristica acsta reilesiune a lui Suetoniu luata din puntu de vedere a
gustului timpului seu: 6menii adeca a sci grecesce o
privia ci unu seninu de mare cultura
6menii au
fostu si sunt 6meni! Cum e astadi asia er4 si cu mii
de ani mai nainte.
17)

,0)

paxya 9q9c, xpacicov 6o2tx6o-xtov ihos!

1

ihing, Acing)

errijo &nothing, 41391g eteexi7g kn

Kljaviog.

19) Vorba formata dupre analogia: oueritu, vinaritu, vacaritu, stuparitu scl. atAtea feluri de dari nascocite de fanarioti in Rumania.
20) Alusiune la apotheosarea Cesariloru dupa m6rte.

21) Cap. XXV. Nerone si Claudiu domnira amen-

doui cu totulu 27 de ani: totu atat'a siedia pre tronu

si Vespasianu cu cei doui fii ai sei.

www.dacoromanica.ro

Titu Flaviu Vespasianu fiiulu.

I.
Titu, care Tina, conumele tata-so, ftl amrea si
bucuri'a genului omenescu
atatu de bogatu a fostu

elu inzestratu, su dela natura, s6u prin arte, su

dela norocu cu facultatea de a merita simpatiele tuturoru, si, ceace e enca si mai grau, pre tionu; fiindu
ea, privatu, chiaru si pecandu tata-so imperatii nunumai era uritu, ci de comunu defaimatu de cetaS'a nascutu in treidieci decembre in anulu
tianii sei.

semnatu prin uciderea lui C. Caligula, aprpe de

Septizoniu') in nisce case umilite si intr'o camarutia
intunecata, caci acestea mai stau si astadi si s'arata.
II.
Fa crescutu la Carte impreuna cu Britanicu, instruitu in aceleasi discipline si totu dela acei maisteri. Vorbescu, a pe acelasi timpu unu fisionom1stu,2)
chiamatu de Narcisu, iertatulu lui Claudiu, ca-sa essamine fisionomi'a lui Britanicu, ar fi afirmatu cu cea
mai mare convictiune, cit Britanicu nu va domni nice

odata; Titu anse, care sta aprape, va ajunge de securu pre tronu. Ei erau atatu de intimi, incatu secrede, a din bautur'a inveninata, carea casiunit rapedea mrte a lui Britanicu, ar fi gustatu si Titu,
care la m6sa jacea langa densulu, si eh ar fi patimitu multu timpu dupa acea. Intim memori'a acestor'a mai tardiu lui Britanicu i a inaltiatu o statua
de aura in palatiu, si alt'a ecuestre cle eburnu i a
31

www.dacoromanica.ro

482

consacrat'o, carea si astadi se-p6rta in processiunea

Circense, si pe carea hi prim'a se6tere a insocit'o si
insusi.

M.
Enca de copilu stralucisera intr'ensulu darurile
corpului si ale mintli, care apoi cu inaintarea in etate
se-desvoltara din ce in ce totu mai multu. Acestea
era: umi chipu frumosu, in care maiestatea se-saruta
cu gratrA; unu corpu plinu de putere, desi statur'a'i
nu era inalta si pantecele cam mare; o tienere aminte
rara, si talentu mai pentru t6te artile at'atu ale pacii
chtu si ale resbelului. In mnuarea armeloru si a
paripului nu lu intrecea nimene. Latinesce si grecesce perora si compunea atan in prosa chtu si in
versuri cu o promptitudine si cu o facilitate ce sepetentia pana la improvisare. Nu era strainu nice in
musica, caci canta din gura si cu chitar'a placutu si
dupre arte. Am aflatu dela mai multi, eh se-deprinsese a eerie cu note asia dicendu din sboru vorbele,
si ch In acsta adeseori ca din trecere de timpu seintrecea cu secretarii sei. Asemine era in stare a
contraface verce susemnatura ski scris6re de mane
ce i vediura odata ochii; din care causa si dicea de
multeori, ch. elu ar fi pututu fi celu mai mare falsi
ficatoru.

Iv.
Ca tribunu miitaru servl si in G-ermania si in
Britania, si pretotinde 'si facil nume de barbatu activu
si stemperatu, cum se-vede din multimea statueloru,
a ic6neloru si a inscriptiuniloru, ce i se-pusera in
ambele acestea provincie. Rentorsu din tabera seincerch ca advocatu in foru in cause care i promitea

www.dacoromanica.ro

483

mai virtosu lauda, decatu deprindere in ac6sta activitate. Pe acestu timpu cade insurat6ri'a sa cu Arricidia Tertulla, ata de cavaleru romanu si fostu odiniara prefectu alu cohortiloru pretoriane. Pupa anal:tea

acesti'a duse pe Marcia Furnilla, de nascere illustre,

de care se-despartl dupa ce a avutu o fta en dens'a.
Essindu din cestura se-fac legatu preste o legiune
si in acsta calitate cucerl Tarichea si Gamala, doue
din cele mai tari cetati ale Judeii. In un'a din lovirile deaci, dupace .I, se-ucise sub denstlu calulu, sarl
pe altulu pe ailu caruia calaretiu ilu strapunse in lupta.
V.

Pecandu Galba era pe tronu, fiindu tramisu cam lu fericiteze, pe unde tracea lumea credea ch, e
chiamatu de Imperatulu spre a fi adoptatu. Ci simtiendu eh in Roma lucrurile se-turbura desnou, seint6rse din cale'i. Intrebandu despre srtea nauigarii
sale pe oracululu Venerii dela Pafu, acest'a ilu intarl
si in speranti'a de domnia. Peste pucinu 'si vediA
visulu cu ochil; fi lasatu de tata-so in Judea, ci-sa
.

o cucersca de totu; aci la ultim'a impresurare a

Jerusalimului decula pe douisprediece inimici cu atatea

loviri de sagiti; ocuph cetatea in diu'a de nascere

aniversaria a fiiei sale, si bucurra si entusiasmulu
militariloru era atatu de mare, ch. la gratulare ilu
salutara de Imperatoru, si, =Ida pucinu dupa aceea
avea, sa laga provinci'a, ei cereal's a lu retien6, jurandu lu cu lacrime, ba si cu amenintiari chiaru ha,

au sa remana cu ei, au sa'i duca si pe densii

cu sine." Deunde se-nasol suspiciunea, eh Titu s'ar
fi cercatu a se-taia de tata-so, si a se-face pe sine
rege alu Orientului. Acsta suspiciune se-mai marl
prin cercustarea, ch, in calatorra sa la Alessandria ,
31*

www.dacoromanica.ro

484
asistandu la consintirea boului Apis din Memfide, pur-

tase diadema pre capu; cea ce en adeveratu era dupre usu si dupre ritu prescrisu din vechime de religiune;. ci s'aflara altii cari esphcara altamente acsta
purtare alai Titu. Deacea se si grabl a veni rapede
la Italia, plutl numai cu o naue de transportu la
Regiu, de aci la Puteoli, si apoi citu s'a pututu mai
iute marse la Roma. Act c cum ar fi voiitu sa demustre falsitatea faimei respandite despre densulu,
dise tata-so, care era. suprinsu da acsta venire nea-

sceptata: Ven li, tata, venlil

VI.

Deatunci nice n'a incetatu de a fi partasiu si

Triumfh cu tata-so, si censur'a o purth un'a cu densulu. I fa asemine colega

aparatoriu alu domniei.

in puterea tribunicia si in siepte consulate. Luh asupr's

sa grigea mai a tuturoru agendeloru, dicta chiaru si

epistole in numele tata-so, concepea edise, citea cuventari catra senatu in loculu cestorului, si infine
luh si comand'a suprema preste gard'a, care pana aci
totud'aun'a se-purta numai de unu cavaleru romanu,
ci in acst'a s'arath cam tiranu si violente. Caci
asupia cal avea numai vreo suspiciune,3) punea comisari prin teatre si in tabere, ea-8a 'i cra mrtea
ca si candu ar fi cu svatulu tuturoru, si apoi fara a
se-gandi multu flu curatia din lume. Intro acestia
se-pdte numera si A. Cecina, barbatu consulare, pe

care ilu invith la cina, si puse sa lu ucida in momentulu, candu abea apucase sa esse din tricliniu.
Vedi bine ch periculu era amenintiatoriu , caci lui
Titu i eadiuse amana unu conceptu de alocutiunea,
cu care omulu era sa se-adreseze catra militari. Vedi

bine ch cu acestea ela 'si a asecuratu venitoriulu,

www.dacoromanica.ro

485

anse pentru presente 'si aprinse in capu atat'a ura,

incitu se-p6te dice: eh pucini principi voru fi ocupatu
tronulu cu unu name mai rail si mai incontr's voiintii
tuturoru.

VII.
Pe langa crudime 'i se mai imputa si nestemperantia, pentruch banchetuia cu cei mai stricati din
amicii sei pana pela mediu de n6pte; necastitatea,
pentruch era incungiurata de cete de margioli si de
eunuci, catra acsta caci iubea pe regin'a Berenice cu
atfit'a ardre incatu, cum spunu, 'i promisese sa o si
ia de socia. Se-credea ch e si rapitoriu, pentruch seBefit eh elu face trafica cu sententiele de judecata ale
tata-so si ch ia daruri. Scurtu toti i dicea si la tienea
de unu altu Nerone. Dar acsta rea reputatiune 'i
fa lui spre bine si 'i se-int6rse spre cea mai mare
lauda, candu ,. in locu de atfitea vitia presupuse , sedescoperira inteensulu numai virtuti de cele marl.

Mesele ce le a datu elu era mai multu vesele, decfitu lucsubse. Amicii, ce 'si ia alesu, era barbati de
aceia, pm cari si imperatii, sucesorii lui, 'i timira ci
pe nisce necesarii atiltu pentru binele dinastiei, citu
si alu statului, si se-servira de ei cu preferintia. Pe
Berenice o tramise din Roma indata ce s'a suitu pre
tronu op mare parere de reu si a lui si a ei.4) Pe
unii din cei mai iubiti favoriti ai sei, desi era nisce
saltatori atitu de buni, incfitu mai tardiu facura futhe
si pre scena, nunuma i ca nu ia mai protegeatu ci
mai inainte, ci enca se-feria si de a privi la salturile
loru in publicu. Dela nice unu cetatianu n'a luatu
nimica; respecta cu santienia averea straina . cd, nimene altulu, BD refusti chiaru si darurile obicinuite.
Si cu t6te acestea nimene din antecesorii sei nu l'a

www.dacoromanica.ro

486

intracutu cu liberalitatea. Dupace a inauguratu Amfiteatrulu5) si a construitu rapede in vecinatate'i si

nisce baii maH, dede jocuri pomp6se si bine preparate. Dede si o bataia nauale in vechea Naumachia,
si totu aci si o lupta de gladiatori, si intr'o singura '
di o venatOria de cinci mii de fere de tOta specia.
VIII.
Dela natura f6rte binevoiitoriu elu fIz celu andiu

Imperatu, care intarl printr'unu singuru edisu tote

charuri1 e. daruite de antecesorii sei, fara a fi fostu.
rugatu; pecandu toti Cesarii dupe Tiberiu tienenduse
de principiulu de Statu asiediatu de acest'a, nu voiii
a le recundsce de valibile, decatu numai dupace aceleasi respectiveloru persOne se-ratific si de densii.

In tOte celealalte petitiuni ale 6meniloru, adresate

catra sine, se-tienea de massim'a: ,,Ca.-sa nu lasa

pe nimene a essi dela sine fara sperantia." Si

candu amicii sei 'i facura observatiunea: Ch promite

mai mullu decatu p6te face," le respunse: Cadese,

ci nimene, care a vorbitu cu Imperatulu, sa

nu se-duca intristatu." Ce e mai multu aducen-

du'si aminte 6recandu asupr'a cinei, ck in tOta diu'a

acea nu facuse la nimene nice unu bine, dise acea
vorba memorabile si dupre meritu laudata: Amici-

loru, am perdutu o di!" Tractd pe poperu la tOta

ocasiunea cu atat'a bunatate, cd, publicandu darea de
spectaculu gladiatorescu, dechiark a in acOst'a elu

se va conduce de gustulu poporului, Ora nu de alu

sen. Si asia si facA; cad departe de a neg ceva

din ate

cerea Omenii: dincontra singuru i impingea,

c-sa cOra cum voiieseu sa fia. Neascundiendu'si simpati'a catra gladiatorii inarmati cd Tracil, se-necajea

desu en poporulu prin gestu si xorba in privinti'a

www.dacoromanica.ro

487

acestei simpatie; anse intre marginile majestatii imperatesci si ale bunei cuviintia. Cd-sa nu scape din

vedere nimic'a din ate putea sa hi faca popularu,

se-imbaiii uneori in Terme le facute de densulu, la-

sandu libera intrare la plebe.

Sub (limaa sa s'au intemplatu cateva desastre
triste, precum: erumperea Vesuvului in Campania;
unu focu in Roma, care a arsu trei dile si atatea
nopti; o ciuma, ca, care pdtenu s'a mai vediutu altadata. In acestea multe si mari rele elu s'a purtatu
nunumai cu ingrigirea de unu principe adeveratu; ci
si ea amdre, unica in felulu seu, de parinte. Ici prin
edise respandia mangaere, colo, catu ilu ierta puterile, impartid ajutria. Asieda din barbati consulari,
alesi prin sortire, o comisiune, carea avea sa se-ocupe
cu repararea dauneloru din Campania. Averile celoru
periti prin eruptiunea Vesuvului, ai caroru ereditori nu
se-mai afli in viatia, le ascrise la refacerea cetatiloru,

ce au patimitu stricatiune inteacestu casu naturale.

Dupa arderea Romei dpchiark, c daun'a, ce se-facil
prin focu edificialoru publice, nu privesce pe altulu,
decatu numai pe sine insusi, si ordina, c tote ornamentele palaturioru imperatesci sa se-aplice la restabilirea monumenteloru si a templeloru publice din
Roma; era, pentru ca acOst'a sa se-faca catu mai iute,
orindui o comisiune din cavaleri romani. Pentru imbunatatirea sanatatii publice si taierea puterii epidemiei n'a lasatu necercatu nice unu medilocu alu religiunii si alu medicinei, cautandu mantuire prin totu
felulu de sacrificia de impacaciune si de medicamente.
Intro relele acestui timpu
c o mostenire din vechea
tirania, era si denuntiantii si aceia inteacarom soldu
sta acestia. Pe nisce asemini Omeni nu inced mai

antaiu a i bate cu bice si cu fusti in foru;

www.dacoromanica.ro

apoi,

--

488

dupace i espunea in aren'a Amfiteatrului la vederea

lumii, seu cit I vindea sclavi, seu i depurt4 prin insulele cele mai nesanatese. Si pentru c-sa stirpesca
din radacina pentru totud'aun'a asemine cercari denuntiaterie, -intro altele, opri de a se mai apled, la
aceasi causa mai multe legi, si de a se mai face vreo
cercetare despre starea sociale a vreunui mortu preste
unu terminu de ani defiptu.6)

IX.
Pontificatulu supremu dechiarh, ch. numai de acea

ilu primesce, pentru ci-sa 'si pita tiene manila curate,7) si nu 'si a calcatu vorb'a. Caci dela acestu
timpu nu s'a mai essecutatu nimene la merte din
ordinatiunea seu macaru cu invoiirea sa. Si, macaruch mai de multeori avA drepta causa la asemine

pedepsire, se-jur anse era si era: ,,C mai bine

voiiesce sa pera iisusi, decAtu va porde pe

altulu."

Doui barbati patricii de familia fare acusati si dovediti a fi amblatu klupa domnia. Titu semultieml a i svadui, c-sa se-lasa de acesta nisuintia:

caci, cum dicea elu, Tronulu se-da dela ursita;"

era de dorescu ceva, elu este gat'a a le satisface
dorinti'a. Si pe locu tramise unu curieru la mam'a
unuia din ei, ce siedea departs de Roma, c-sa spuna
biatei femei ingrigeate, ch fiiu-so n'are sa patimesca
nimic'a.

Era pe densii pe amendoui nunumai c i

invith la o cina amicale, ci enca adou'a di la spectacululu de gladiatori, cu precugetare i puse sa siedia
pe langa densulu, si ferele luptatoriloru aduse lui le
oferl si lora spre inspectare. Se mai vorbesce,
dupace le a cunoscutu oroscopulu, ar fi disu: ch

ambfloru le amenintia perieulu; anse in venitoriu si din partea altuia," cum s'a si intemplatu.

www.dacoromanica.ro

489

Pe frate-so, care nu inceta de a i intinde curse; care

marse pana a provocan pe facia ostirea la rebeliune,
si in urma se-incerch, a fugi, nu se-put nice intr'unu
modu induplecti, a-ea lu prdia, sell sa lu essileze,
sen macaru sa lu tracteze cu mai pucina ondre. Dincontra si deaci inainte continua, cum a facutu din

din diu'a antaia a suirii sale pre tronu, a lu tracti

in publicu c pe coregentele si ca, pe succesprulu sett,

numai uneori intre patru ochi ilu rugi cu lacrimile

pe ochi: Cd-sa voiiasca odata si elu a lu iubi

cu amdre fratiasca imprumutata!"
X.
In mediloculu acestei domniri bune ilu rapl met.-

tea, mai multu spre nefericirea omenimii, decatu spre

a sa. Dupa desfacerea spectacleloru, pela a carom

fine plansese multu in faci'a poporuluif se-duse in

tier'a Sabina enca si mai intristatu cu inim'a, pentruea i fugise victim'a dela sacrificiu, si pentru-ca timpulu fiindu serinu tunase. Apucatn de friguri la
prim'a statiune, 'si continua calea in lectica, candu,
cum spunu, dandu perdelele la o parte canta la ceru,

geluinduse multu: Ch. elu n'a meritatu cti-sa i

se-id viati'a, ca n'a faeutu nice o fapta, de

care sa i para reu afara de un'a." Care sa fi
fostu acesta fapta, eln n'a spus'o atunci; era altii cu
greu o voru descoperi. TJnii dicn, eh cugatase la
relatiunile adulterie, in care ar fi statutu cu cumnata
sa, soci'a frate-so. Ci Domitia dicea en juramentu,
eh asemine relatitmi n'au fostu intre ea si Titu; si
ea erd o astfelu de femeia, ca, dem ar fi fostu ceva,
nunumai cit ar fi negatu; ci s'ar fi si laudatu cu nun
ce asemine, cum erti dedata a nu face nice unu secretu din tete blastamatiele sale.

www.dacoromanica.ro

490

XI.

Murl in aceasi vila undo a essitu din viatia si

tata-so, /a treisprediece Septembre, dupa doui ani, doue

luni si douedieci de dile, in urm'a succesiunii sale

pe tronn la tata-so, in etate de patrudieci si unula
de ani. Cum se-respandl printre 6meni faim'a despre
m6rtea lui, gelea deveni in acea mesura generale, casi candu ar fi muritu in tta cas'a cite vreunu membru scumpu alu familiei. Senatulu, fara sa ascepte
a se-convocti prin edisu, ilerga, la Curia, ale carei'a
porti era inchise enca si, dupace s'au deschisu, gra-

madira pe mortu cu atitea laude si vorbe de recunoscintia, cite nu i se-facura nice odata nice candu
era in viatia.

.---0.-1-Note la Tint Flavin Vespasiann flub%

1) Cap. I. Septizoniu =-- edificiu cu septe zone,
adeca cu septe despartiaminte.
2) Cap. II. In testa metoposcopus (tercogrocx6grog) literalminte privitoru s6u essaminatoru alu fruntii,

omu care din acsta apoi prorocia.

3) Cap. VI. Ch. ar aspira la domnia.
4) Cap. VII. Din consideratiuni de statu s'a des-

facutu Titu de acsta Princesa Jidana, dupace ar

fi avutu de aface cu dens'a, unu cursu de unusprediece ani. Unii credu c sa fi fostu si logoditu cu ea.
4) Inceputu de tata-so Vespasianu.
6) Cap. VIII Ca-sa pricepemu acst'a, cata sa
scimu: ch nescine candu isi perdea o causa de jadecata, sustienuta prin vreo lege 6recare, putea renoui
din capu procesulu, provocandu-se la alta lege; de

www.dacoromanica.ro

491

alta parte ie-incepea o multime de procese despre

eredire, sub pretestu eh testatorulu mortu n'ar fi fostu
liberu dupre nascere, ci mimai iertatu. Si inteunu
casu si intr'altulu amenii er4 espusi la o multime de
chicane.

7) Cap. IX. Curate de sange, caci unui sacerdote nu 'i era iertatu nte sa priviasca unu. cadavru
(mortacina), cu atatu mai pucinu sa verse sange.
Ac6st'a din urma, adeca ea verse sange, chiaru si de
animalu, nu este iertatu nice la preotii nostri gr.
orientali.

Ce! va dice cineva superstitia? da super-

stitia, dar vedi eh, candu unu Nerone ar fi tienutu

acsta superstitia, n'ar fi ucisu atatea lume si intros
altii chiaru pe mamasa Agripina, ce 'i a castigatu prin
nisuintiele ei vendendu si trupulu,. imperiulu; nu ar
fi inveninatu pe Britanicu, pe frate-so.

www.dacoromanica.ro

Titu Flaviu Domitianu.

L
Domitianu s'a nascutu iii douedieci Si patru Octom-

vre, pecandu tata-so era desemnatu de consulu si avea

sa intre in ac6sta functiune in lun'a viitoria , in regiunea Romei a siessea, in cas'a dela Marulu-punicu,

pe care apoi o prefaca in templulu gintii Flavia. In

timpulu copilarii si alu primei sale junia, se-dice, sa
fi traitu intr'atat'a lipsa si infamia, incfitu n'avea spre
trebuinti'a sa nice macaru unu vasu de argintu ; de
alta parte e fapta necontestabile, eh Clodiu Pollione,
barbatu de rangu pretoriu, la care se-rep6rta poematele lui Nerone, intitulatu Chi orulu, a conservatu si
uneori a si aratatu, unu bietu chirografu dela Domitianu , in care acest'a i promite o n6pte ; si ca n'au
lipsitu si de aceia cari afirmara, eh Domitianu sa fia
fostu spurcatu si din partea lui Nerva , care apoi i
urmit nemediatu pre tronu. In resbelulu Vitellianu
fugi in Capitoliu cu unchiu-so Sabinu si Cli o parte
din miitarii presenti; ci , dupa inrumperea contrariloru si arderea templului petracA n6ptea ascunsu la
unu veghiatoru de templu , si demaneti'a stravestitu
cd preotu alu Isis se stracurit printre sacrificatorii acestei superstitiuni desierte preste Tibru la mam'a unui
conscolariu, uncle stat scunsu atatu de bine, incitu
nu fh cu putintia scoditoriloru , cari 'i luasera urm'a,

ak afla si alu prinde. Infine dupa victori'a tata-so

essi la lumina, fti consalutatu de Cesare, capath prefectur'a Romei cu putere consulare, ticnA apse numai
titlu , lasandu t6ta grigea jurisdictiunii asupr'a celui

www.dacoromanica.ro

493

mai apreope eolega alu seu. Dealtamente tta putnrea positiunii sale de principe imperiale o intrebuinta

cu atare licentia, eh de atunci aratit cum va sa fia

Astfelu, ca-sa nu insieru multe, dupace

in fiitoritt.

p. e. a batjocoritu pe eele mai multe femei maritate,

'i rapl lui Eliu Lamia soci'a, pe Domitia Longina. si
o duse de nev6sta; si apoi numai intr'o di imparti
preste douedieci de functiuni atAtu pentru Roma catu
si pentru provincie, incatu Vespasianu numai inceta

a dice: Cit se-mira cum de nu'i tramite fiiuso si lui insusi vreunu succesoru."

IL
Intreprinse si o espeditiune incontia Galiei si

incontra Germaniei, fara a fi fostu necesaria, si improtiv'a svatului amiciloru tata-so, numai pentru ciaa se-p6ta mesur'a in fapte si demnitate cu frate-so.
Pentru athst'a fti aspru dojenitu de tata-so, si, th-sa
nu 'si uite de etatea (era de 18 ani) si de positiunea
sa, de atunci fit obligatu a siedea la tata-so, si de
cateori Vespasianu si Titu essii in publicu a venl in
lectica dupa scaunulu loru de pompa, precum insocise
si triumfulu judaicu alu ambioru calare pre unu min

albu. Din eele siesse consulate ale sale purta numai

unulu in calitate de consulu ordinaru,1) pe acest'a enca
pentruck frate-so se-retrase si 'i sustienk candidatur'a
lui.

Si elu sad de minune, a face pe modestu; mai

antitiu de tote faciarl inChinare la poesia, cu care pana

aci n'ava nice odata nemic'a a face, si pe care mai

tardiu o respinse en dispretiu dela sine. Recith versuri si in publicu chiaru. Cu tate aeestea candn Vo,
logesu, regele partiloru cerea incoritfa Alaniloru trupe
adjutatOrie cu unu duce din fiiu lui Vespasianu, Do-

mitianu mink t6ta pOtr'a spre a fi insusi insarcinatu

www.dacoromanica.ro

494

cu acsta misiune. Ci, dupace espeditiunea nu sepuse in lucrare, carc t. cu daruri si cu promisiuni a

indupleed pe alti regi de ai Orientului, ca.-sa faca

asemine cerere. Candu a muritu tata-so, stata multu
la ganduri dre sa nu promita elu militarioru donativulu indoitu, si nu se-sfil a se-fali in publicu dicendu:

Ch tata-so l'a numitu in testamentu de coregente, ci ch. s'a falsificatu testamentuln." Si

de atunci n'a mai incetatu a intinde curse frate-so
Titu pe facia si pe ascunsu pana in or'a in care or-

clink ci-sa lu lasa jacendu de mrte ci pe unu mortu,

inainte de a'si fi datu sufletulu. Reposatului, afara de
apoteosare, nu i a facutu alta onOre; dincontra in cuventarile si in .edisele sale nu lipsi piesisu a atac
forte desu memori'a.

M.
Pe la inceputulu domniei sale se-inchidea in Cabinetulu sett pe tOta diva cAteva Ore, in care nu seocupa, cu altuceva decatu cu a prinde musce si a le
strafige cu unix stilu (de scrisu) fOrte ascutitu. Dead
Vibiu Cthpu lu ocasiune ca. unuia, ce iutrebase de
este cineva inintru cu Cesarulu," sa (lea acelu re-

spunsu.nimeritu: ,,Ca nice o musca macaru." Apoi

pasulu antaiu ce l'a facutu dupa aceea, a fostu, cA
pe soci'a sa Domitia, dela care in primulu seu consulatu ava unu fiiu, si pe care la unu anu dupa acOsea

o salutase de Augusta, sa o lapede, din causa eh ea

se-amorizase nebunesce in actorulu Paride; ci peste
pucinu, neputandu trai desparfitu de ea, o primi rasi
de socia sub pretestu, a acOsta o cere ferbinte vOcea
poporului. Ce s'atinge de purtarea sa in guberuarea
statului s'a aratatu multu timpu asia si asia, Cd unit
amestecu, compusu din parti egali de rele si de bune,

www.dacoromanica.ro

495

pana canal infine 'si prefaci\ si cele bune in rele.

Pe catu se-pate U. ea socotl'a elu era rapitoriu de
lipsa, crudu de frica preste natufa sa.
IV.
Spectacule dede multe si pompase si bogatu pre-

parate nunumai in amfiteatru, ci si in cercu; aci, pe

langa concursurile obicinuite cu cara trase de cite
doui si de cite patru caii, a pusu sa se-representeze
si o bataia dupla de calareti si de pedestri; si in
amfiteatru si o bataia navale chiaru. Venatarie si
lupte gladiatoresci dede si naptea la faclie aprinse;
pe arena se-infaciestara ca luptatori pe lenge barbati
si femei. Ca, unu privitoriu diliginte, ce era alu spectacleloru, date de Cestori, pe care odini6ra suspendate
le restabill rasi, concese poporului a pofti dela den-

sulu cate doue parechi din propri'a sa cta de gladiatori, pe cari apoi la finea spectacleloru i intruducea pe arena cu totu aparatulu de carte. Catu
tienea luptele gladiatoresci 'i sta, inaintea piciarelora
lui unu piticu imbracatu in carlatu cu unu capu preste

mesura micu si diformu, cu care siedea la palavre

mereu, uneori si despre lucruri seriase; celu pucinu
spunu sa lu fi auditu facendu 'i intrebarea: Ch 6r e

scie elu pentru ce a gasitu de bine ca la cea

mai noua impartire de functiuni sa 'i dea. lui
Mecin Rufu Egipetulu de provincia?" Mai dede
si batai navali, la care luara parte flote mai complete,

spre care scopu sapase nnu lam apr6pe de Tibrn si

lu cercuduse en scaune; si siedi pana la finea naumachiei, desi ploa de turn& Celebr asemine si j ocurile secularia; period'a acestor'a anse elu n'a datat'o
dela dilla in care le tienuse mai de curerttu Claudiu,

ci din timpulu in care le dedese odiniOra Augustu.

www.dacoromanica.ro

496

La serbatdrra acest'a, in diu'a, in care se-tienura concursurile de cara , spre a put pune in scena o suta
de cursuri,2) scadia numerulu giururiloru de facutu
dela cite siepte la cdte cinci.3) Asiedia si lui Joue
Capitolinu o certa periodica cineianuale de specia
triplice: musicale, ecuestre si gimnica pe premia mai
mari de cor6ne, dechtu cum se-face astadi. Se-tienea
certe si in pros'a latina si grecsca, si afara de chitaristii solo se-producea si chitaristi in choru si de
aceia cari canteculu din gura 'si In acompanid de chitare. In stadiu curd pe intracute pentru premiu si

vergure. Presidi concursurile in scarpi, imbracatu in

toga pmpuria grecesca, purtandu in capu corona de
auru, ornata en icdnele lui Joue, a Junonii si a Minervei ; alaturea siedea preotii lui Joue si colegiulu preotioru Gintii Flavia, imbracati in asemine ornatu, cu
acea diferintia numai, eh in cordnele acestor'a, pe langa
celelalte, mai std si icdn'a lui Domitianu. Mai incolo
serbi in toti anii serbatorile de cinci dile ale Minervei

in Albanu; in acareia ondre asiedia unu colegiu de

preoti, din care alesi prin sorti antistii avea sa dea
venatorie stralucite, representatiuni scenice, si pedeasupr'a si concurse de 'oratori si de poeti. Danie in

bath &ea poporului de trei ori eke trei sute de sestertie de omu, si privitoriloru de spectacule o mesa
fOrte bogata. .La serbatorile celoru siepte colini impartl intro senatori si cavaleri pinarie si intre poporu
corve cu de ale mancarii, si fa celu anthiu care incepa a maned; adoua di respandi misilia4) de tdte
speciele; ci, fiinduca partea cea mai mare a acestor'a
cadiuse preste scaunele unde siedea poporulu, publich
prin eroldu eh voiiesce a mai aruned pentru fiacare
despartiementu, de scaune, alu senatoriloru si alu Cavaleriloru, enca cite cincidieci de misilia.

www.dacoromanica.ro

497
V.

Prefacil f6rte multe edificia din cele mai pornpose ruinate prin focu, intre care e si (Japitoliulu, care
arsese erasi, anse in inscriptiunile tuturoru puse numai nuraele sen , fara sa faca vreo mentiune despre
primula intemeitoriu.5) Facil din fundamentu lui Joue
Aparatoriulu in Capitoliu unu templu, precurn si Forulu ee perta adi numele Nerva, apoi templulu Gintii
Flavia, dinpreuna cu unu Stadiu, unu Odeu si o Nan-

Din petrile acesteia se-refacura mai tardiu

doue laturs oe arsesera ale Cercului Massimu.

machia,

VI.

Din speditiunile sale miitari unele le intreprinse

de buna voiia, altele de nevoiia. De buna voiia, cea
improtiva Cattiloru ; de nevoiia : un'a incontr'a Sarmatiloru, cari taiasera o legiune dinpreuna en legatii
ei; doue incontra Daeiloru , cea audia pentni ca-sa
'si resbune de perderea ce o suferise Oppiu Sabinu,
barbatu consulare; cea adoua , dupace fa batutu si
Corneliu Fuscu, prefectulu cohortilorn pretoriane, cui
i a fostu incredintiatn suprem'a comanda in resbelulu
contr'a acestui poporu. Tieml triumfu de Catti si de

Daci dupa mai multe batai de succesu variu; era

dupa finitulu resboiulu contra Sarmatiloru se-multieml

a dedica lui Joue Capitolinu coron'a sa de laura.

Resbelulu civile, aprinsu de L. Antonin, gubernatoruln
Germaniei superiori , ilu apash fara a essi din Roma
ajutatu de unu casu de mirare fericitu. In or'a adeca
candu era sa se-decida lupt'a, versanduse Rinulu, trupele Varvariloru, destinate a veni lui Antonin spre ajutoriu, fure impedecate in tracutu. Despre acesta victoria

elu luase scire prin semne, mai inainte de a o primi

32

www.dacoromanica.ro

498

prin curieri. Chiaru in diva, in care se-facea batai'a

decidiatria, unu vulture mare forte imbraciesik cu ari-

pile sale statu'a lui din Roma si scOse nisce tiepete

de bucuria; si nu multu dupa acOst'a se-lati faim'a,
ch, Antoniu e ucisu cu atIt'a positivitate, incAtu multi
afirm cit i au vediutu si capulu adusu la Roma.
VII.

Elu intruduse mai multe reforme si in datinele

de mai nainte ale vietiei comuni. A cassatu irnpartirea
de bucate in portiuni mici, si a restavilitu datin'a ci-

neloru regulate. La celea patru factiuni anteriori ale

Cercului mai adause altele doue: pe cea cu panur'a
amnia si pe .cea cu panur'a purpuria. Opri pe istrioni
de a mai produce representatiuni pre scena prin teatrele publice; le concese anise dreptulu de a'si essertii
artea prin case private. Opri scopirea barbatiloru.
ScadiA pretiulu eunuchiloru, cari se mai MIA pela negotietorii de sclavi. Facenduse intr'unu anu vinu multu

si grane fOrte pucine, fiindu de parerea, ch ac &fa

vine de acolo, ch. 6menii negrigescu cultur'a ogOraloru

pentru c-sa lucreze mai bine viele, emise edisulu

prin care orinduilt: OA in Italia nimene sa nu mai
satsca viie noua, Ora prin provincie sa se-taia, si sa
se-lase numai pe diumatate celu multu;" ci n'a staruitu c-sa se-essecute acOsta mesura. Pe unele din
functiunile cardinali de statu le dede si la iertati si
la cavaleri romani. Ordinit c in aceasi tabera sa
nu se-p6ta intr'uni doue legiuni si sa nu fia iertatu
cii miitarii sa p6ta depune in cass'a legiunii mai multu
de o miia de numi; din causa ch se-convinsese ch. L.
Antoniu pedeoparte avusese doue legiuni in tabera;
si pe de alt'a ch la incercarea sa de rebeliune fusese
sustienutu si prin sumele de bani depuse de militari

www.dacoromanica.ro

-- 499
in cass'a legiunii. Marl si soldulu militariloru cu o
pataime adaugendu le cite trei bani de auru.
'VIII.

Tienea judecata cu zelu si cu grige de multe

ori in Foru de pre tribunalu in siedintie straordinarie.
Cassa sentintiele de judecata cele facute dupre favdre
ale judecatoriloru centumvirali. Pe recuperatori i admonk rasira , 6, in cause de judecata, relative la
eliberarea vreunui sclavu, sa nu se-conduca de arguments parute. Inferit cu not'a infamiei pe judecatorii
cumparati cu bani dinpreuna cu colegiulu loru intregu.
Concese tribuniloru plebii ca-sa traga la judecata, at
pe unu mancatoriu pe edilulu, care s'arata avaru, si

sa ara dela senatu judecatori in contr'a lui. Scia a

inframi si pe ceilalti functionari atAtu in Roma atu
si prin provincie, incitu nice odata ei n'au fostu mai
cumpatati si mai drepti; caci pe mai multi din ei 'i
vedinramu dupa mOrtea lui a fi trasi prin judecati
pentru felu de felu de crime. In censur'a sa desflintia
abusulu, ce se-intrudusese in teatre de a sied care
cum i placea pre scaunele reservate cavaleriloru. Panfletele, t e se-respandiet in publicu cu scopu, ci-sa desonoreze pe barbati si pe femei de distinctiune, le nimid si pe deasupra dechiark de infami pe autorii acelorasi. Pe unu barbatu de rangu Cestoriu, despre
care i spusera, eh e datu cu patima la pantomima si
la saltu, ilu degrada, din rangulu senatorescu. Lipsl
pe femei cadiute in adulteria de dreptuln de a ambl
in lectica si de a primi legate testamentarie. Unu
cavaleru romanu fa stersu din numerulu judecatoriloru,
pentruca 'si lila de nev6sta pe o femeia, pe care elu
o acusase de adulteriu si o lapadase dela sine. Mai
multi senatori si caraleri fure condemnati in puterea
32*

www.dacoromanica.ro

500

legii S can tinia.6) Calcarea votului castitatii a verguriloru Vesta line, tracutu cu vederea din partea tataso si a frate-so, o pedepsi in diverse moduri dar forte
aspru; cele cadiute inainte de domni'a sa cu perderea
capului, pe cele cadiute sub domni'a sa dupre vechea
dafina,7) caci, pecandu suroriloru Ocellate, precum si
Varonillei, le lasase in voiia, ce.-sa 'si alega felulu
mortii, si pe insialatorii loru i essilase, puse mai tardiu
ea, pe Cornelia, Maimarea Vestaliloru, mantuita odiniera de pedeps'a acestei crime, apoi dupa unu lungu
intremediu de timpu desnou acusata si dovedita, sa

o ingrOpc de viia: era pe amantii ei sa i bata en

vergi pana la merte in adunarea popaului, afara de
uiu singuru barbatu de rangu pretoriu, pe care, pentruck incontr'a lui si la adoua cercetare nu ere decittu
numai o marturisire , si acest'a enca stern prin tor-

tura, din gratia numai ilu essia. Si pentru ce-sa nu

lasa nepedepsita nice o vatamare a respectului cuvenitu dieioru, puse pe militari, ea-8a dea jos unu monumentu, pe care unulu din iertatii sei un inaltiase
fiin-so din petrele, ce era destinate pentru templulu
lui Joue Capitolinu, si Osele si remasitiele de cenuse
ce se afle intr'ensulu le aruncl, in mare.
IX.

Pela inceputu avea atit'a flora de totu felu de

versare de sange, incittu, venindu odata in minte,
pecandu tata-so era absente enca, versulu lui Virgiliu:

Inainte de ce o ginte impia s'a ospatatu din junci

ucisi."8)

se-determinase a opri prin edisu, ea sa nu se-sacrifice boui. Citu a fostu privatu, ba chiaru si dupace
s'a facutu imparatu chtuva timpg nu s'a pututu vede

www.dacoromanica.ro

601

inteensulu nice unu semnu de iubire de argintu sell

de avaritia; dincontra a data probe luminate nunumai
de neinteresare ci si de liberalitate chiaru. Peste toti
cad ilu incungiuri 'si reversi darurile sale cele bogate,

si svatulu lui de frunte catra densii era: Numai

sgarciti sa nu 'mi fiti." Nu primii ereditati de

acele ce i le lasa dmenii, cari avea copii. Chiaru si
legatulu din testamentulu lui Rusciu Cepione, care
lasase at eredietoriulu seu sa numere pe totu anulu
o suma determinata de bath la fiacare din senatori
candu intra in curia, ilu anulh. Tote procesele, cite
atirna in Erariu9) cu data mai veche decatu cei cinci
ani din urma, le cash, si suferl receperea acelorasi nu-

mai intre terminii de unu anu sub conditiune, ca-sa

ajunga pe acusatoru pedeps'a essilului, dem nu va
castigi caus'a. Scriitoriloru de Cestura, cari dupre
datina, desi incontr'a legii Clodia, facea negotiu, pentru tracutu le ierth pedOps'a. Ogdra le, care la impartirea Campului intro veterani, remasera fara domni,
le lash la vechii posesori pe calea prescriptiunii. Falsele acusari la Fiscu le infranh pedepsindu aspru pe
acusatorii eei mincinosi, si de comunu se-repetia vorb'a

lui acOst'a: Ch. unu Imperatu, care nu pedepsesce pe denuncianti, i imbarbatOza."

X.

Dar elu n'a remasu nice in calea blandetiei, nice

in cea a neinteresarii: desi cadih mai iute in crudime,
decatu in iubire de argintu. Pe unu disciplu alu lui
Paride pantomimulu, unu june nematuru enca si pe
atunci morbosu, ilu ucise, numai pentruch bietulu semina la talentu si la frumsetia steribre cu maisterulu
seu;") totu asia si pe Ermogene Tarsa, pentru Orecare alusiuni (acute in istorra sa; librarii insusi, cari

www.dacoromanica.ro

502

o descrisesera, fure fipti pre cruce. Pe unu tata de

familia, care disese: eh unu gladiators Tracu cu
unu gladiatore Mirmilone se-pdte mesurd, nu
anse si cu Munerariulu,") puse sa lu estraga din

scaune, sa lu duce in arena, sa i lege de gfitu o tabla

cu inscriptiune: Partisanu de Tracu blastematoriu contr'a majestatii," si sa lu dea mancare

caniloru. Perda pe mai multi senatori, intro cari si

pe cativa consulari: astfelu fa Civicu Cereale, chiaru
pe timpulu candu era, proconsulu in Asia; pe Salvideanu Orfitu, pe Aciliu Glabrione, cari traid in essiliu,
i ucise sub pretestu ca meditSza schimbarea domniei.
Pe ceilalti pentru lucrurile cele mai de nemi&a: pe
Eliu Lamia p. e. pentru nisce vorbe, ecuivoce cu adeveratu dar facute de multu timpu si nevinovate, precum eh, dupace i se-rapise soci'a, a disu catra nes-

eine, care i laudd vcea cea buna: Eu ajunu,12) si

ch a respunsu lui Titu, care Hu svaduia, sa se-insdre

pentru adouadra: Nu cumva iti trebue si tie o

muiere ;" 13) pe Salvia Cocceanu, caci serbase dins
nascerii lui Otone imperatulu, a unchiu-so, pe Metiu
Pomposianu, cad parerea publica era, a oroscopulu
lui i prorocesce domni'a, pentruch purta cu sine o
charta a lumii depicta pe pergamentu si cuventari de

ale regiloru si de ale duciloru strase din T. Liviu,

si pentruch a datu sclaviloru mi numele Magone si
Annibale; pe Sallustiu Lucullu, legatulu Britaniei, caci

suferise a se-numi o specie noua de lanci Lucullice

dupre numele seu; pe Juniu Rusticu, pentruch publicase niece laude relative la Petu Trasea si la Elvidiu

Priscu, si i numise: cei mai virtuosi din dmeni.

Cu ocasiunea acestui din urma procesu totudeodata
departh din Roma si din Italia pe toti filosofii. Elu
ucise si pe Elvidiu fiiulu, acusandu lu, ch intr'unu

www.dacoromanica.ro

603

essodiu14) scenicu, sub numele de Paride si Enone,

ar fi criticatu despartirea lui de Domitia; pe Flaviu
Sabinu, unulu din cei doui veri buni ai sei, pentruch
in, diva adunarii consulari, candu fa desemnatu de
consulu, eroldulu , din er6re , inlocu de consulu ilu
prochiamase imperatu. Crudimea lui s'a mai maritu
enca indata dupa victori'a repurtata .asupr'a resbelului
eivile.'5) Pentru ci-sa descopere pe complicii enca
ascunsi, elu supuse pe multi din partitulu contrariu
la o noua specia de tortura, bagandule focu in partie
rusinase, unora taindu le si manile. E fapta notoria,

eh numai pe doui insi i a iertatu din cei mai fruntad, pe unu tribunu de clava lata, si pe unu eentuHone, cari, ca-sa se-p6ta scusa mai usioru, dovedira
eh ei aunt dad la Venerea nefanda, si eh din caus'a
acast'a ei nu putea fi de nice o importantia nice inaintea
ducelui, nice inaintea railitariloru."3)

XL

Crudimea lui nunumai eh era nemarginita , ci

enca si rafinata si neprevediuta. Pe cassiariulu seu,

eu o di mai nainte de a lu tramite la m6rtea pre

eruce, ilu chiamh in cabinetulu seu, ilu faca sa siedia
pre patu alaturea sa , si lu lash ca pe unu omu ne-

ingrigiatu si veselu, ce e si mai multu i faca grati'a

a i tramite si din cin'a sa ceva. Pe Arretinu Clemente, barbatu consulare, unulu din amieii si agentii
sei, pecandu planuia. cit-sa 'i ia capulu, ilu tracth ci
mai inainte cu aceasi si enca cu mai mare favare,
pana ce infine, intilnindu pe denuntiantele lui, candu
se-preambla impreuna in lectica, i dise: Vrei tu ca

mane ,sa ascultamu pe acestu sclavu de nimic'a?"

Si pentru ca-sa plesn6sca in facia intr'unu

modu si mai injuriosu patientra 6meniloru , nu dicta

www.dacoromanica.ro

504

nice odata vreo sentintia de m6rte, fara a o intruduce

mai antitiu cu vorbe dulci si blande: incittu ajunsese:
ca nemic'a sa nu fia unu semnu mai secura de essitulu celu reu, ca chiaru blandeti'a cu care 'si ineepea
vorbirea. Astfelu intr'o di presentandu senatului pe
niece acusati de crim'a lesei majestatii premise: Ca

se va ved astadi pana la ce gradu este elm

scumpu senatului;" cu acesta sc6se usioru, ca acusatii sa fia condemnati la m6rtea dupre datin'a parintsca.") Apoi spaimentatu insusi de infiorat6rea
pedpsa, spre a departa dela sine odiosulu, s'apuch
a se-dechiarit incontr'a essecutarii sententiei facute, cu
aceste
caci socotescu a fi de interesu sa cunbscemu propriale lui cuvinte:
Lasati i, parinti

conscrisi, sa capatu din fiiasc'a am6re a v6stra catra mine, ceace sciu eh eu greu voiiu

cepa* ci condemnatii din partea vstra se

p6ta aye voii'a libera a 'si alege ei insusi felulu mortii loru. Caci cu acst'a si ve yeti
crutid bchii de o trista vedere, si voru intielege toti, eh si eu am fostu de facia in acsta
siedintia a senatului."
XII.
Desecandu cass'a statului prin edificari maretie
si prin. serbatori do jocuri publice, precum si prin
adausulu facutu la soldulu militariloru, mai antftiu facA

esperimentu, ci-sa reduce numerulu militariloru spre

a impucirui spesele ostirii; ci, vediendu ch mesur's
acst'a ilu espune la incursiunea barbariloru, fare sa
'i imbunatatieze finantiele, apoi se-puse a pradd fara
nice o sfiala in modulu cum 'i venia, mai bine. Bunurile viiloru si ale mortiloru i cadea prada dupa verce
incriminare si prin fiacare denunciante. Era destulu a

www.dacoromanica.ro

506

'i sb-imputi cuiva, a a facutu s6u a disu ceva incontr'a majestatii imperatesci. Se-confiscara averi, cari

nu privia in nemic'a pr Cesarulu, indata ce se-gasia

cineva, ca-sa marturissca, ch, a auditu din gur's reposatului, pecandu era in viatia enca Ca Cesarula
este eredietoriulu sett!" Dar cu mai mare asprime
decatu tote se-scOtea darea dela jidovi. Se-denuntii la

Fiscu atatu aceia cari, fara a se-da, de jidovi, traia

dupa datinele jidovesci,I9) catu si aceia Can 'si ascundea nationalitatea, pentru ca-sa scape de darea impusa
gintiloru. Mi aducu aminte sa fi vediutu, pecandu cram
junisioru, cum mu procuratoru si unu colegiu numeroan visita pe unu bietu betranu de nouedieci de ani,
cti-sa veidia cu ochii nu cumva e taiatu impregiuru.
Enca de pecandu era numai june s'arata trufasiu,

sumetiu si fara mesura in vorbe si in purtare. Cenidei, concubin'a tata-so, candu venl din Istria, voiindu

ca sa lu sarute ca totudaun'a, i intinse man'a (spre

sarutare). Nemultiemitu, eh si ginerele frate-so tiene
servi imbracati in albu, cita, versuln Omericu de sensulu:
,,Domni'a multor'a nu e buna." 19)

XIII.
Ara dupace s'a suitu pre tronu avh fruntea a dice

laudanduse in senatu: Cit insusi a datu si tataso si frate-so imperiulu, eh aceia n'au facutu
decatu sa 'i lu dea inapoi," si, la reinsuratOrra cu
nevst'a sa de care se-despartise, a intrebuintia vor-

bele: CA elu a rechiarnaeo sa vina pre diOse'a

perina a sa." Asciilt cu placere candu la mas'a
cea mare poporulu i strigit in amfiteatru: Salute
Domndlui si Deomnei!" Sumetra i merse si mai
departe. Candu, la coneursulu solenelu data in ondrea

lui Joue Capitolinu, ilu rugara toti cu 0 voce, ca-sa

www.dacoromanica.ro

506

binevoiiasca a primi rasi in senatu pe Palfuriu Sura,

pe care ilu scosese , si care tocm'a acum essise vincitoriu din crea oratoriloru , nu socoti demmt nice
macaru de respunsu pe publicu; ci i impuse tacere
prin eroldu. Totu asemine trufia arattl elu si candu
a dictatu in numele procuratoriloru sei urmatrea for-

mula de scrisdre: Domnulu si Dumnedieulu nog

stru orinduesce c asia sa fia." Acsea pe urma
se-facA usu eft nice cu gur'a nice in scrisu sa nu i
mai dica altfelu. Nu suferi a 'i se-pune in Capitoliu
alte statue, decatu de auru sOu de argintu , si enca
de pondeit defipta. Janus si arcuri cu cadrige si cu
semne de triumfu deasupr'a faca prin tote regiunile

Romei attdea si asia de mari, incitu pe unulu din

ele se-puse inscriptiunea grecsca : aexa (destulu). A
fostu de sieptesprediece ori consulu, decideori nimene
inainte de densulu. Din care cele siepte medie le
purtit unulu dupa altulu; ci pe tOte mai numai cu
titlu, si pe nice unulu nu lu duces preste prim'a Main,
pe cele mai multe si numai pana la treisprediece Ianuarin.

Dupace a tienutu doua triumfe si a luatu

conumele de Germanicu, apoi numl dupre pronumele

sale, Germanicu si Domitianu , lunile Septemvre si
Octombre, pentrucit in cea dintAia se-suise pre tronu,
in cea adou'a se-nascuse.
XIV.

Prin asemine purtare facenduse unu obiectn de

terdre si de ura pentru toti, ra ucisu infine in urm'a
imei conjuratiuni urdite de amicii si iertatii sei cei
mai intimi, si totudeodata si de soci'a sa. De multu
timpu avea elu o presimtire despre anulu si diva, ba
chiaru si despre or'a si felulu mortii sale. TOte 'i le
prorocisera in juneti'a sa Caldeii cititori de stele. Tata-

www.dacoromanica.ro

607

so insua, vediendu lu odata la cina, a nu mananca

din bureti, enca ilu luase in risu inaintea tuturoru,
ca nu 'si cundsce mai bine s6rtea, si eh nu se-teme
de fern mai virtosu. Deacea elu trai purnrea cu
fric'a si grigea in inima, si se-turbur preste mesura
la cea mai mica suspiciune. Astfelu se-crede, ch. nemic'a n'a contribuitu asia de multu la revocarea edisului seu, prin care se-ordimi taiarea viiloru, ca, publicarea unei carticele, in care se-cuprindea versurile
grecesci de sensulu:
r De me vei r6de papa in radacina chiaru, en totu

voiiu produce atitea fructe,

Cd-sa poti fi stropitu cu vinu, Cesare, candu vei cad
victima."2)

Totu din acsta temere refusa elu si on6rea cea noua

cugetata de senatu
macaruca era. celu mai pofti-

toriu de atare care,

cti, adeca, de cfiteori
va purt densulu consulatulu, totudaun'a cavalerii romani, alesi prin sorti si imbracati in

vestminte de serbatOria cu lanci militaresci

sa i mOrga inainte intre lectori si aparitori."

In mesura ce vedea, ck s'apropia timpulu pericului

temutu se-facil totu mai ingrigiatu, incitu paretii porticiloru, prin cari ayes datina a se-preambl, i captusi
cu petre lumin6se,2') pentruci prin resfrangerea obie-

cteloru in lustrulu acestor'a sa p6ta ved6 ceace seface in dosulu seu. Si pentru ca-sa bage in inim'a
domesticiloru sei convingerea, eh nu e iertatu a atack
viati'a domnului loru, nice din intentiune buns, condemnh la taierea capului pe secretariulu Epafroditu,

care tracea a fi ajutatu cu man'a sa pe Nerone, lasatu de toti, a se-sinucide.

www.dacoromanica.ro

508
XV.

Infine perda pe veru-so, Flaviu Clemente, unu

omu de insemnatate adeveratu nula, abia essitn din
Consulatu pentru o suspiciune de nimic'a, desi insusi
dechiarase pe fiii acelura, copii enca, de succesori ai
sei, si le schinabase numele primariu alu unura in
Vespasianu, alu altura in Domitianu. Prin acsta
fapta de crudime 'si grabi mai tare perirea.22) Optu
hmi dearindulu tuna fulgerulu mereu, incatu dupa
atatea semne ce i se-facea eschiamit: Ci trasnsca
p e eine va yr !" Si fulgerulu trasnl in Capitolin,
in templulu Familiei sale Flavia, in cas'a si chiaru in
camer's de durmitu a sa din Palatiu; si totudeodata
prin tempestate fil sc6sa depre pedestatulu statuei sale
triumfali si tabl'a cu inscriptiunea si aruncata pre
monmnentulu celu mai apr6pe. Fortun'a dela Preneste, carei'a in totu cursulu domniei sale i se-reco-

menda la anulu nou, si capati pururea totu aceasi

buna prorocia, in celu din urma 'i dede unu respunsu
f6rte tristu, in care fa vorba si de sange. Arborele,
care pecandu Vespasianu era privatu cadiutu se-inaltiase rasi, scum se-restarna. desnou.23) Minerva, ca-

reia eh i dedicase unu cultu superstitiosu, i s'a aratatu in somnu si 'i a spusu, cit nu lu mai p6te protege, cad Joue a desarmat'o. Cu tOte acestea nemic'a nu 'i facA atat'a intiparire, ca respunsulu si
casulu Astrologului Ascletarione. Denuntiantii spusesera lui Domitianu, si o marturisI si astrologulu, di a
vorbitu in publicu laudanduse, de ceace 'i a descoperitu lui artea sa din ascunsele viitoriului; Domitianu

flu intrebh: Dar pe tine ce s6rte te ascpta?"

astrologulu 'i respunse: Ch, peste pucinu me voiu

face mancare caniloru;" tiranulu dede ordinu, ea
numai decatu sa 'lu ucida, si, pentru ca-sa sc6tia de

www.dacoromanica.ro

609

mineiuna artea lui, totu deodata 'i obligit cti-sa lu

ingrepe bine cu cea mai mare grigia. Pecandu seocupi cu acesea, eta vine unu ventu rapede, resterna
rugulu si canii se-impartu in cadavrulu semiarsu alu
astrologului. Latinu, mimulu, tracendu din intemplare,

veal acest'a cu ochii, si i o spuse la cina lui Domitianu intre alte noutati diurnari.
XVI.

Ott o di mai nainte de a peri, aducendu i pre

mesa tuberi,24) ordinb, sa i lasa pe mane, adaugendu:

dca cumva mi va mai fi iertatu a mance din

ei;" si, intorsu catra cei ce siedea aprepe de densulu,

dise: In diva viiteria 1 un'a se va crunta in,

zodra Udatoriului, si va veni num evenementu
de care tete, lumea va vorbi." Pela mediulu noptii fit cuprinsu de atet'a ter6re, cit sari din patu.

Demaneti'a lull la ascultare pe unu aruspice, tramisu

din Germania, carele intrebatu despre unu fulgeru,
prorocise schimbare de domnia, si lu condemn?), la
merte. Scarpinandu 'si pre tare o bubulitia, ce o

avea in frunte, i essi sange, si striglt: O, de s'ar

fini odata!" Apoi intrebit, cite ore sunt, si, inlocu
de cinci, dp care avea mare ter6re, i spusera cu

precugetare sesse. Atunci imbucuranduse ca-si candu

ar fi tracutu pericululu, se-gatie, sa merga la baiia;
ci Parteniu, camerasiulu seu, i lhi retiena spuindu 'i,
cit 6recine core audientia spre a i descoperi ceva ce
nu sufere amanare. Dreptuacea depart& dela sine
pe toti si se-retrase in cabinetulu seu, unde si fit ucisu.
XVII.

Despre planulu de ncidere si punerea lui in lacrare cam urmateriele essira la lumina. Pecandu con-

www.dacoromanica.ro

510

juratii 'si batea capulu, cli in ce timpu si cum sa lu

atace: candu va fi la cina seu candu se-va imbaiia,
Stefanu, intendantulu Domitillei, acusatu tocm'a de
predarea de bani, se-oferl a lua asupr'a sa Vita treb'a
si essecutarea ei. Pentru ca-sa departze teta suspiciunea, 'si purth mai multe dile man'a stinga invalita
in lana si fascia, cd-si candu l'ar durea, si apoi la
or'a determinata virl unu pumnariu. Prefacenduse, cit
voiiesce a descoperi o conjuratiune, fh primitu sa intro,
si, pecandu Domitianu citid scrisrea inmanuata si sesimtii cti fulgeratu de cuprinsu, i bagit pumnaruln
in ventre. Cii dupace se-puse a se-apard cu tbta ranirea, sarira asupra'i Clodianu Corniculariulu si Massimu, unulu din iertatii lui Parteniu, precum si Saturiu,
maimarele preste camarasi, si drecine dintre gladiatori,
si cu siepte rams i facura fine. Unu copilu de casa,
care tocm'a fiindu de vighilia la altarulu Lariloru in
camer'a imperatului , vediuse cu ochii uciderea , mai
spune ca Domitianu indata dela prim'a rana l'a chiamatu, cd-sa i des unu pumnariu de supt perina si sa
strige pe servitori; elu anse la capataiulu patului n'a
gasitu decitu maneriulu dela pumnariu si nsiale tete
incuiate. Inteacea imperatulu s'aieptit asupr'a lui Stefanu, ilu trase la pamentu, se-lupta multu en densulu
nisuinduse acum a i sterce din mana ferulu, acum a

i scdte ochii de si cu manila taiate. FA ucisu in

optusprediece Septernbre, in etate de patrudieci si cinci
de ani, dupa o domnia de cincisprediece ani. Cadavru

lui fh dusu intr'unu sicriu simplu deschisu de duca-

torii la grepa cei ordinari; ondrea ultima i o facil

nutriterea sa, Fili, la vil'a sa de lunga calea latina;
era remasietiele i le bagh pe ascunsu in templulu
Gintii Flavia, amestecandu le cu cenusi'a Juliei, fat'a
lui Titu, care asemine fuse crescuta totu de dens'a.

www.dacoromanica.ro

611

XVIII.
Domitianu era de statura inalta, avea facea mod6sta, col6rea rosia, ochii mari cam scurti de vedere.
In celelalte era, unu omu frumosu si bine facutu mai

alesu in junra sa, a intru t6ta structur'a corpului,

afara de pici6re ale caror'a degete era scurtisi6re.
Mai tardiu ilu mai disformit chialra capului, marimea
pantecelui si subtietatea piciOreloru, care se-macrisera
printeunu morbu indelungatu. Elu scia forte bine, ce.
are o facia ce lu recomenda la Omeni, incatu dise odata

in senatu: ,,Celu pucinu pans acum inim'a si

faci'a mea ye placura." Chia lia capului iln supera
tare, incitu i parea reu si 'si o lua asupra si candu

acest'a i se-imputa si altui'a din gluma sari din cOrta.

Cu tOte acestea in carticic'a, ce a scris'o despre caltura parului, adresata catra unu amicu, damu preste
vorbele cu care cOrca a hi mangaia si totudeodata si
pe sine:
Nu vedi cum sunt si io si frumosu si mare?"25)
Si totusi si pe parulu meu aceasi sOrte ilu ascOpta,

si en suferu cu inim'a tare ck parulu meu mi se inbetranesce enca de teneru. Sa scii, ch nemic'a nu e
mai placutu ca frumsetia, dar nice mai tracatoriu!"
XIX.

Neputendu duce la ostenitiune elu mai cli nu

se-preambla pe jos in Roma; in espeditiuni si in mar-

suri militarie ambla raru calare, si deordinariu sepurta in lectica. Deprinderea in arme nu 'i placea,
de alta parte era nun sagitatoriu diliginte. Sunt multi,

cari l'au vediutu, cum du sagita cu sutele la fere

silbatice , candu se-retragea in vil'a sa dela Albanu,

si uneori dinadinsu asia lovid capetele la cite uncle,

www.dacoromanica.ro

512

ch le remanea sagitiele infipte in form'a carnelorn.

Uneori 'si punea de scopu la mare distantia man'a
cu degetele resfirate a vreunui copilu, si 'si indrepth
cu atat'a arte sagetiele, incitu tracea t6te printre degete fara a le rani.")
XX.
Cum s'a facutu imperatn negrigi studiale liberale,
desi restabill cu marl specie bibliotecele arse, cumparandu din t6te partile essemplariale opurilora perdute, si tramitiendu la Alessandria ameni, insarcinati
a scate copie noue sn a corege pe altele. Cu tate
acestea nu 'i fh aminte nice odata a se-aplica la stu-

diulu istoriei si alu poesiei, seu a 'si insusi macaru

atit'a deprindere in stilu, cfitu i cerea trebuinti'a.
Afara de comentariale si actele politice ale lui Tiberiu
nu mai citia altuceva. Epistolele, cuventarile si edisele
sale era t6te lucrulu altuia. Si cu tate acestea vorbia
elegantu si uneori dii din elu niece disa memorabile.
Astfelu p. e. dise odata: Ca as vr6 sa fiu asia

de frumosu cum 'si inchipuia Metiu a fi;"

despre paruln capului Orecui, care parte

si

era. rosiu,

parte canuntu: E nOna stropita cu mursa."

XXI.

Sartea domnitorilorn, dicea elu, e cea mai

dOmna de geluitu; caci in respectulu sciriloru
despre conjuratiuni numai dupace sunt ucisi
li se dh crediementu." In 6rele cele libere isi petracea timpulu cu joculu cu asa, si in dile de serbathis si.in orals demanetii. Se-imbaiik timpuriu, si
prandia de se satura: si asia la cina afara de unu
marn Matianu si de o pucina beutura ce o avea bite() canisiora, nu mai lua nemic'a. DA mese dese si

www.dacoromanica.ro

513

bogate, ci mancarea se-facea c pe furisiu, incatu nu

se-intindea preste apusulu serelui ; era banchete preste
ndpte nu facea. Caci pana la or'a somnului nu facea
altuceva decatu se-preambht singuru intr'unu locu
secretu.

XXII.
Datu preste mesura la Venere, des'a impreunare
cu femeile o numia clinopalin, gimnastica de patu.
Era faim'a, a insusi jumulesce pe concubinele sale,
si ch. se-scalda cu prostituitele cele mai comuni. Seimprotivi cu cerbicia aduce pe fet'a frate-so, cu care
ilu rug& candu era vergura enca , din causa ch era
deja prinsu in laciulu Domitiei; ci dupace s'a marltatu dupa altulu, elu fa acel'a care o insialh, si euca

pe candu traii Titu. Mai tardiu, candu ea 'si perdit

si tata si barbatu, umbla, pe facia dupa dens'a, incatu
deveni caus'a mortii ei, constringendu o sa lapede
fructulu pantecelui, conceputu, dela elu.

XXIII.
Uciderea lui Domitianu poporulu a prinao cu
indiferintia, militi'a cu amaratiune mare , incatu s'apuch, indata a lu dechiar de divu, si 'i ar fi si resbunatu mdrtea, dca nu le ar fi lipsitu duci. Cu tete
acestea mai tardiu 'si puse in lucrare voiintia, standu
mortisiu ca-sa se-pedepsesca ucidiatorii lui. Dincontra

senatulu atat'a s'a bucuratu, incatu implendu pe intracute Curia nu se-stemper de a nu sfisia pe mortu
cu totu felulu de strigari injuraterie. Apoi puse sa
aduca scari in Curia, sa 'i ia jos chipurile si bustele
si sa le sfarime pe ken inaintea adunarii ; infine decreth ca-sa se-radia numele lui de prin tete inscriptiunile si sa i se-strga memorra in totu loculu.
33

www.dacoromanica.ro

614

Cu pucine lune inainte de uciderea lui unu corbu

strigase de pre Capitoliu T d te voru fi bun e.27) Si
s'a aflatu care semnulu sa lu esplice asia:
,,Deunadi corbulu statutu in eulmea Tarpeia,

Este bine, nu putA dice; disc: va fi."

Spunu eh insusi Domitianu visase, cit i a creseutu
dupa cerbice o giba de auru, si ck era deplinu convinsu, ci dupa densulu starea imperiului va fi mai
fericita si mai inflorita. Ceace s'a si intemplatu cu
adeveratu curentu prin abstinentia si cumpatarea imperatiloru ce 'i au urmatu pre tronu.

Note la Tita Flavin Domitiana.

1) Cap. U. Se-numitt ordinari acei consuli, eari
intra in consulatu in prima Ianuariu, si se-bucura de
ondrea, ca anulu sa se-insemneze dupre numele loru;

pecandu cei ce infra in functiune pela prima Iuliu

se-dicea sufecti onorari sau numai titulari
se-intielege ch. ac5st'a avea ken candu numai erit in vigdre
legile vechei republice.
2) Cap. IV. Mai nainte era, datina a se-face numai 60, numerulu de una suta se-faca dupre analogia
numelui secularu a jocuriloru.
a) Unu eursu de regain avea sa se-faca incongiu-

randu de siepteori stadiulu elipticu; eh, pentruca sa

se-pdta face tdte intr'o di, a scadiutu numerulu giruriloru la cinci.
4) Vedi Caligula Cap. XVIII. 27.
5) Cap. V. Unn Suetoniu se-indignka de acSsta
impietate a lui Domitianu incontra memoriei fundato-

riloru de monuminte publice: ee ar 11 disu ca eke-

www.dacoromanica.ro

515

stinu, candu ar fi vediutu c o multime de Igumeni,

straini greci mai alesu, rinduiti numai chivernisitori
pela monastirile intemeiate de Domnii si boiarii romaul, indata ce facu, su numai reparza eke ceva,
su numai spoiescu cu varu edificiele sacra , monumentele, cu care se-potu fali rumanii , ca cu atatea
argumente invederate despre religiositatea si pietatea
sa catra religra ortodocs'a , numai decatu stergu uumale fundatoriloru si inzestratorioru cu mosii a monastiriloru si portretele acestor'a, si punu in locu pe
ale sale, cum p. e. a facutu unu Chrisantu &dare la
monastirea Orezu, asiediendu 'si mormentuln pecatsei
sale mortacini, ce n'ar fi meritatu nice ingropaciune pra
acestu pamentu Bantu , in medioculu bisericei langa

Basarabi. Este unu sacrilegin acest'a, si parintii Patriei sa nu mai sufere asemeni calcari de celea sante
pentru onOrea numelui de romanu a loru.
) Cap. VIII. Adsta lege adusa de tribunulu
plebii Scantinius era dirigeata incontra pecatului cunoscutu sub numele Venus nefanda.
7) Adeca se-ingropa de viui.
8) Cap. IX. Ante inpia quam caesis gens est
epulata invencis, Yung. G.. II. 536 si 7.
9) Numele acusatiloru se-atird in Erariu du in
Archiva Statului in siru cronologicu, cum era dad .de
denuntianti.

') Cap. X. Cu Paride, vedi Cap. In

") Munerariu: datatoru de lupte gladiatoresci =...
ad era insusi Domitianu. Cti-sa intielegemu adst'a
trebue sa scimu, c Domitianu partinea pe gladiatorii
numiti Mirmiloni. Pentruch, bietulu omu disese, ea desi Unit gladiatoru Tracu ar putea sa se-mesure cu unu

Mirmilonui dar ce sa faci, dca acera nu stb, in fa-

www.dacoromanica.ro

516

si acst'a i se imputh
ca crima de lesa maiestate.
19) Ehoexrdi: tienu disciplina, dieta
a seabtien6 dela Vinere, cad Cantaretii cei vechi credea
ch, prin asemine abtienere li se-conservza vocea; en
acesea Lamia a voitu sa dica: eh Domitianu ei principe imperiale i a luatu socia, pe Domitia.

v6rea Cesarulyi Domitianu,

13) fl1 xa cr6 yoettfiscal9.0.ets: Nu cumva ti trebue

si tie o muiere? si gluma acesea a lui Lamia se-repurta totu la acea fapta, voindu a dice: Ce vei, sa
me insoru adoua 6ra, ea apoi pe acst'a sa mi o iai
tu
lui Tan.
14) Exodium seenicum, farsa seu bucata, jucats dupa tragedia pe timpulu Imperatiloru.
16) Vedi Cap. VI. agitatu de L. Antoniu supremu
comandantu in Germania superiore.
16) Dca poporulu judeci en at(ita delicatetia de-

spre atare pecatu nefireseu, este argumentu tare: eh

simburulu in massa nu era stricatu, si asia putemu
afirma: c ele mai multe din Cate a disu Suetoniu
nunumai despre unu Galba sal., dar chiaru si de J.
Cesaru, aunt anecdote eulese de prin panflete.
17) Cap. XI. Vedi Nerone Cap. XLIX.
19) Cap. XII: Probabilmente istia era chrestini.
19) Ok eqat9.6v irolvxotpavk. Il. II. 204.
20) CaY. XIV.
Kriv Fs qcky
ml (istrv, Ottcog ri sca,n7rorympirrco
bo-cov into-Tracrat, Kaurapt, ftopivciu.
Cadavrulu serstropia si la Romani cu vinu , cum se-

face pana adi la rumanii gr. orientali.

19 Lapis phengites (ptra lumin6sa) s'a gasitu
sub domnia lui Nerone in Capadocia, avea taria marmorei, era de col6re alba cu vine galbene si straparoute p'aci. Asia scrie Pliniu Ist. Nat. 36. 46.

www.dacoromanica.ro

- 517

22) Cap. XV. Caci din acelu momenta nimeni

din cei ce ilu incungiura numai se-simtizi securu de
viatia sa.
23) Vedi Vespasiann Cap. V.
24) Cap. XVI. Tuberis in -testa, in nnnana n'avemu vorba pentru acesto soiu de bureti, ci le dicemn
trufi franceste.
25) Cap. XVIII. 60x OpleR, otin myco ItaX6S Ts

mix; Ts.

26) Cap. XIX. Va sa dica n'a fostu V. Tell

cela antiiu virtuosn in darea la tinta en sagita.
27) Cap. XXIII. Taxect greinct xakuic.
28) Nuper Tarpeio quae sedit culmine cornix,
Est bene, non potuit dicere r dixit erit.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro