Gc=4,4' =3cm...c "---7,c=x:=>rc c=srx=a<= c=7.=4=.2c cec=u=74,...=3 c=eoc.-.-Atc= or,=n pi.

= cep x

ii
0
0

N. IORGA
.0,

o
N

w
0

ISTORIA
ROMANIEOR
VOL. IX

1INIFICATORII

11.0

BUCURE TI
-

1938

1=e.c.--,==.7,,,==.=014=0 cre=;=-:p=3=-2,,-..c=4r.c.. cs.c=

RA

N. IORGA
.:"

ISTORIA
ROMANILOR
VOL. IX

UNIFICATORII

BUCURE$T1
1938

UNIFICATORII

CARTEA Ia

PREGAT1REA UNIR1I PRINC1PATELOR

(1- VI)

CARTEA a Ila.

UNIR E
(vII - XII)

CAPITOLUL I.

Spiritul nou in lupt cu protectoratul rusesc

Contra generatiei care pe basa Regulamentulni Organic incercase a duce mai deparle desvollarea poporului romanesc
se va ridica, Incetul pe Ince tut, $i prin scolile de curand
intemeiate, dar mai ales prin stadiile neindreptate i ncsu-

praveghiate pe care le facuse in strainatate, o alta.

Fara a excepta pe fiii lui Dumilrachi Ribescu, dintre cari
cel mai in vrfisla era la Paris, fa-And sludii de drepl pc
care na le-a ispravit, la 1819 1, erriu oameni formati mntain
un tara, si la Moldoveni si la Munteni, Imo ori supl grija
parintilor, exemplard la aceia, alte ori lasati In sama preceptorilor straini, cari, In general, aveau pe aceast vreme
ideile, mai potolar, ale epocii liii Ludovic-Filip. La Munteni,
cu toata harnic i activitat,e a lai Vaillant, d-veaLl bulali profesor public si director de Colegiu, pand cc alitudinea lui
politica II facu sil Ii privil, ea saw film dreptale, ea revolutionar, suPus prigonirii, nu era MO pensionul pentru nobilime, pe care. de sigur cu mijloace mull inferioare, .11 crease,
la Iasi, un Cu6nim, cu asociatii bd.

A gasi inceputurile acestci gencratii, a-i urmari actiunea

In momentul cand ea incearca a da ini directia vieii
publiee, e cea d'intAiu sarcina a cui urmareste dcsvoltarea
pan g.

societatii romanesti.

Fald de starea de lueruri createi de Ilegulamelful Organic

elemental de prefaeere, lie 0 prin conspiralii fi ate metode
revolulionare, nu putea veni insa 1111117 ri din mi jlocul SOCie-

ttii boierefti mai tinere, ci ea se

Iorga. Docamente

il, bei-Vodd,

11,

las I inca inj ,w qui

p. 611, n-le t 11,

;,1

Pregatirea tJnirii Principatelor

de agitatori straini, cart, ori voiau sd introducl in pile

noastre an regim ca acela care fusese inaugurat in Fran(a
de revolu(ia de la 1830, creatoare a regatild(ii Francesilor"
pentru ducele de Orleans, devenit Ladoeic-Filip, ori sd rdsbune asupra Rusilor, stdpdni in Bucuresti fi fn la.i, infrdngerea revolu(iei polone.

Agentul austriac, restabilit in 1832, nu putea s aibt nicio

influenta in Muntenia, fiind dat si confliclul permanent in
ce priveste situatia in Tara-Romancasa a pastorilor ardeleni,

cari intrau in dusmanie cu mosierii ingrijiti de noile lor

recolte. Amintirile ernigratici in Ardcal nu erau ale mai bane,

pe and Moldovenii pastrau legaturile cu Bucovina. Dar si

acestia regretau lipsa de energic a politicei lui Metternich,
prea mull preocupal de politia sa centra liberalismului apusean, In aoestelalte rcgiuni. Un Roznovanu prevedea vremca
and unellirile rusesti, dup a. cc vor fi subminal Lorena]. in
Austria, vor rascula populatiile slave si romfinesti care se
la granila rLisariteana 1.
Oprit numal la Bucuresti 2, Englesul Blutte, considerat ca un
original, avuse o ciocnire cu Chiselev ftr sa poata capata o
afl a.

satisfactie. El n'avca legatturi deat cu persoane razlete pand

prin anii, and anume interese europene creara frontul diplomatic nou al Puterilor maritime" 3. Cu totul allfel a fost
and, la 1835, locul lui a font luat de rdnarul i activul
Colquhoun 4, In acelasi tinip ap.dreau In presa englesd articole despre posibilitatea independenfri romdnesti 5.

Si supt ocupatia ruseasca consulii francesi, un Lagan, intaiu. la Iasi, un Mimaut, urmasul acestuia in Moldova, avuser influenta asupra afacerilor publice 6. Interesandu-se de
starea spiritelor de la noi, primal constata, la 1828, a boierii
munteni, supusi unui aspru regim, si-au pierdut simpatiile
1 N. Hodos, in IIurmuzaki, XVII, p. 332.
2 Totui o alAtorie la Iasi In 1828; Iorga, in Hurmuzaki, X, p.
56, no. LxI; p. 57, no. LALL.

3 Interventie a lui pentru comcrtul englcs; N. Hodus, Hurmuzaki,

XVII, p. 316, no. CDXCIV.

4 Ibid., p. 465, no. DIN.

5 Ibid., p. 492.
6 Ibid., p. 333. Si alti agenti francesi, ca Hugot din Bucuresti
Viullier de a Iai, apar in curstil razboiului.

..

..

---.. _
!'"nsf..--11,7::-_,
,---.

-.."-

V''

2t,k7-- ,'';',

'"!,...........-.i...11...-.64,--

.....-

..

-'14-,

..

,!----- -P

:..-7,-..".-....

---

;.;1:.

.
,

Adunarea munteara in 1831.

r,

Adunarea muntean5. in 1831.

Spiritul nou In luptl cu protectoratul rusesc

pentru Rusi, si el declara, Inca de la Inoeputul aeestui regim,

cit unii din el spent ca. se va face din Moldova, Tara-Rorndneaslea, Serbia si Bosnia o contederatie a Dunarii, supt garantia Marilor Pu leri"1.
La Iasi el observd cit 5i femeile, a caror influenta e
mare", sant Impotriva unei cirmuiri brutale 2. Gand Wittgenstein aruncl in cursul aceluiai an cuvantul de independenta",
consulul frances semnala ca unii Moldoveni se tern ca legit-

tura cu Turcii sd nu fie inlocuita cu o protectie mult mai

impovaratoare3.

Toate abusurile generalilor rusi in. epoca mai rea a acestei

stapniri strtine sant notate si supuse unci critic3 indignate,
'Ana la organisarea pe pthniInt rornnesc a bandelor de aventurieri balcanici de care Liprandi4 i trimeterea de tdrani
de-ai noslri pentru. a cosi In Bulgaria5. Prin Lagan cunoaslem

proclamatia din 1829 in care, Intr'un stil umflat, se chiama

Romani supt arme ca sit sprijine o1ile rusesli.5. Dupa isprdvirea razboiului, acelasi agent arata ce ar putea gasi comertul
frances In aceste tari bogate, reservand insemnatatea noilor
porturi dunarene7.
La 1833 consulul credea cit ambitia egipteanit, cu Lot ce
ea putea produce In Orient, va I 'tali apiraIii1e romne51i, si
el urma a5a: Valahii sper1, in adevar, ca situatia lor geografiea, Ipsemnttalea lor politicit, intesnirile pretioase co se
pot trage de la toate elementele de prosperiLale inchise In
aceste tkri intinse, In sfar5il mijloacele uria5e pe care au
trebuit A, le dea totdeauna din biel5rug Ru5ilor ca sit-i pule
in stare sg.-si Inckapt campaniile si, acum In urma, s treact
Balcanii, vor atrage asupra lor alentia Europe! si ii vor
ciistiga deoi o existenta asigurata, dupa care suspina mail mult
decal. oriand". Sprijinindu.-se i pe o Austrie rechemala la
simtul intereselor ei, se asteapLI ajutorul frances pentru dorinta de neatiirnare, in nee mbenita cresLerc" 8.
1 Ibid., p. 67, no. ',XXVIII.
2 Ibid., p. 78, no. cm.
8 Ibid., p. 123, no. cLxxxvur.
4 Ibid., pp. 152-3, no. ccxxxv.
5 Ibid., p. 157. Biciairea lurnii pe stradil la Bucuresti, de Cazaci;
ibid., p. 214, no. cccxxxvi.
6 Ibid., p. 172.
7 Ibid., p. 263 si urm.
8

Ibid., p. 286, no. CDXXV/I.

10

PregAtirea Ilnirii Prireipatelor

Ciind amiralul Row:sin luera Ia Constantinopol contra impunerii rucesti care diklu tratalul de la Hunchiar-Schelesi cu
Sultanul Mahmud, atacat de Egipteni, unii boieri cerurd sfat
lai Lagan, arAtAnd ca Austriecii nu se misch pentru ei 1, si
din nou vdrean cererile de iiidependentd, cu rdscumpdrarea
Lribubdui.. Ei ar fi gala sit ceard pentru aceasta sprijinul
franco-engles la Conslantinopol 3.

La 1834, cnd crisa ori,entald nu mai eira a3a de violent:a,

dupd ce se Incheiase intaiul capitol al problemei egiplene,
acelasi baron de Bois-le-Comte, care avuse o misiune pe lngd
Mehemed-A114, fu InsAreinat sit raporteze asupra st.drii de
lucruri n Principate" si aslipra folosului ce 1-ar pulea trage
de aeolo Franta.I se comunicard, de toatit lumea bogalele Iiri

sigure din care s'a hranit raportal lui Intra altele se vorboste de o agricultura crescuta de curand cu o cincime, in
care productia e de 70Ce la donitsprewoc ori smanta, aduand

un castig de 25 h sutd 6 Tdrile au cu o jumatate mai multe

vile decdt Franca, de si ultimul rdzboiu a consumat 500.000
do capete" 7. In dohieniul militar i se vorbise, i hii, de vilejia
din vremea lui Mihai Vileazul8.
La Iasi, care-i pare mai vioiu decal Bucurestii, trimesul special grise5te o mare teamd de Rusi, earl se gandesc la anexiunea
unor teritorii iii clre ar putea pregiu 100.000 de oameni pen-

tru un nou razboiu contra Thrcilor9. Tara ar fi sd aiba deci

soarta Poloni.i i a Talarilor, asa 'hick Milyti Sturdza or fi
un fel de riliim-Ghirai10.
In ce priveste scopurile Rusiei dupd asezarJa Domnilor,
acelasi aduce inainte euvintele co le-ar fi spus Chiselev lui
Alexandru Ghica: Crezi cd te-am pus aici ca sd domnesti
in numele d-lale?",,. Culare boier moldovean asigurd ca, daca
1

Ibid., p. 292, no. CDXLVII. Cf. ibid., p. 300, no. cuucnc.

Ibid., p. 303, no. CDLXXIV.

Ibid., p. 306, no. CDLXXX.

4
5
6

8
9

Iorga, Gesclz. des osm. Reiclies, V, p. 372.

N. Hodos, Hunnuzaki, XVII. p. 328 si unn.
Ibid., p. 339.
Ibid., p. 310.
Ibid., p. 350.
Ibid., pp. 370-1.

10

Ibid., p 370

11 id

Spiritul nou In lupta cu nrotectoratul rusesc

11

ar fi biruit revolutia polona, cu ajutorul Franciei, toata tara

s'ar fi ridicat contra Rusilor 1. Si se puma In perspectiva
marele rol ce ar putea ju.ca Franta u aoest Sud-Est european,
in sfarsit liberat.2.
Unirea celor cloud (dri inFr'o Dacie, ca Hare Ducat, se impune, spune acest agent, prin tot ce i acuma le leagei. Atatea
asatorii 0 pregAtesc. Moldoveniti au inceput a se considera
numai ca Romani, de origine romano-daca". Dom1n.ul asiezat
la Bucuresti, mai departe de hotarul rusesc, ar sta o bucala

de vreme si In Iasi; s'ar putea alege insa o noua Capitala

la Folcsani. Propunerea facutA isupt Rusi de Catargiu, sustinuta de Minciaky si de Chiselov, ar fi cazul nmnai pentru
nil

s'a adaus ideia printului strain care sa nu vie din cele

trei tari maxi vecine. Raspins momentan, ideia nu murise 3.

Un Coslachi Ghica, fiu de Domn, un Iordachi Filipescu o

sustineau4. Nicolae Roznovanu, fiul lui Ilordachi, arata cc
ar putea fi regalul Dadei" sau Confederatia Dunareana"5,
cu cei 200.000 de osta5i, utili 5i Rusied.
Dupa plecarea consulului Cochelet, de la Bucuret,li, Inca in
1836, Duclos, de la Iasi, incepu sa laude simpatiile lui Sturdza
fata de Franta6. Tot odata, la Bucure5li, noul represintant al
Franciei, de Chateaugiron, asculta prietene51e de adiutantul
domnesc Grammont: amintindu-si c a fost ofiter in serviciul

Franciei, acesta se temea ca Tana sa nu revh3 asupra Iratatului de la Adrianopol"7. Era ace1a5i moment. in care, la
Iasi, Besack, un tot a5a de sacItitor pedagog pentru Domnul
Moldovei ca i Bachmann, inlocuia pe Vawcnco 8. Cum o
1 Ibid., p. 392. Pentru rAscumpararea de tribut (s'ar jertfi si 50
de milioane de piastri; se doria i neutralisarea ibi 1., p :393. aa Inreii

si-ar cAstiga o statornica pridenie contra dusmanilor rust. Cererca

de independenta, si in memorial do la 1826 al lui N;colae lloznovanu; ibid., p. 401.
2

Ibid.

Ibid., p.

394.

Ibid., pp. 391-5. E i parerea lai Pent Opran, in trdmintat ca agent

al lui Milos al Serbiei; ibid., p. 398.

5 Ibid., p. 401.
6
V., de ex., ibid., p. 663, no. oci.vm.
7 Ibid., p. 667. Alla conversatie, ibid., pp. 701-2.
8 0 comisiune de trei generali, intre can i Chiselev, ar fi fost
sa decidA la Petersburg asupra schimbarii licgulamentuha; ibid., p.
695. Cf. ibid., p 700, uo. ociAxNvi.

12

PregAtirea Uniril Principatelor

afacere de cetittenie a d-rului Marsille se Int Atisase, mergAnd

OA la ambasada din Constantinopol, noul consul avea cu

Ghica o conversatie ca Intrt doi arnici" certati pentru moment1. Acum, in Moldova, ideia Unirii si a Regatului reapArea,

dar nu cu Sturdza, ci contra lui 2

AlAturi, lucrau Francesi cari n'avea'u o situatie oficia1A,

dar cari prin legAturile lor puleau sA exercite o puternicl
influenta, asupra spiritului public. Un Conlin, chema,t de Iordachi Filipescu pentru cresterea copiilor si 3, redacta la Brasov memoriile boierilor pribegi cAtre Rusia; el fu InsArcinait
apoi sA traduc Regulamentul 4. Vaillani, adus si el In TaraRornneasca, intrA in InvArdinnt, conducAnd i Internatul Colegiului bucuresiean, iar sotia sa deschidea un pensionat, un

pansion" de fete. La Colegiul din Bucuresti figureaza ca

profesori Languyon si Gros 5. Era si, la 1836, an ziar trances, Le courtier de Bucarest, al lui Alfred Poisonnier. La Iasi,
Cu6nim avea, cum am spus, institutia cca mai oercetata de
familiile boieresti. Indat un Repey incepe lectille sale la
Iai Inainte de a puhlica pentrt scolarii sAi rorntffl, o ,,Istonc universalA" in limba francesa.
Acolo 1113A5i conducerea Academiei lui Miliai Sturdza, si
cu. cursuri de filosofie", se incredinteaza unui Frances, Maisonnabe, hing6 care gAsirn pa un St.-Andre; un Malgouverne,
Am spus cA instt*i adiutantul lui Alexandru Ghica era co10nelul Grammont 6, venit din serviciul Rusiei.
Un parkid trances" ajunsc astfel a se forma 7. In Moldova,
consulul Franciei considera ca sef al lui pe Alexandru
Mavrocordat, care se linea de o parte, cu toate ofertele Domnului 8, si el era pentru deplina inclependentl a titrilor roma1 Ibid., p. 686. Pentru afacere, i n-le urrn5toare:
2 Ibid., p. 699.
3 Iorga, Contribu(ii la istoria invaldnidatulai, p. 21. Cf. memoriul
lui In N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 991 si twin. , 1014, no. CMLIII.
4 V. i ibid., pp. 385, 397, 533.
5 V. lorga, 1st. inviitmntalui, acest capitol.
6 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, pp. 397-8. E tratat aspru de
Cochelet; ibid., p. 469.
7 V. i ibid., p. 432.
8

Ibid.,

P.

13:3 6,

no. DVMS.

piritui non hi lupIrt cu protectoratul rusesc

IS

hesti 1. Alexandru Ghica el Insusi se plangea lui Mimaut ca

e impiedocat de a faoe binele pe eare-1 dodin causa Rusi
reste, Stirbei i Bibescu fiind considerati ca nedeSpartit legati de Franta 2. Si Mihai Sturdza lasa acum A. se It-areVada aceleasi sentimente pentru tara unde-si trimelea, dar
nu in agitatul Paris, ci in linistita veche resedinta lorena
de la Lunbville, cei doi fii din prima casatorie, DimiLrie si
Grigore, stipt ingrijirea abatelui Lhornme si a lui Lincourt3.
Dar dupa scenele din lithe 1835 el ii scoase de acolo, trimetndu-i la Berlin, si consqlului frances 11 explica aoeasta
prin temerea ca nu cumva Franta srt cadit In anarhie.
Gaud, la 1835, cautndu-se si cresterea oomertului cu aceste
tari 4, se numi consul acel inteligent si vioiu consul Cochelet,

de la care avem si o descriere a ta,rilor noastre, el est, la

Bucuresti o lume Ingrijorala panit la tristetd5, dar i aplecarea spre independenta6. La Iasi, el crezu ea trebuie sa
stanga entusiasmul pentru libertate al lui Mavrocordat,

ant-

tndu-i cadavrul Poloniei"7, De la inceput, el fu, In rapoartele sale, inspirandu-se de la fratii Stirbei i Bibescit,
aspru cu piersoana si regimul lui Ghica 8, de si acesta-i arata
greutatile situatiei sale9. Inca de atunci el prevedea ea Rusia
tine in reserva fata de orice gest de indpendenta al Domnului masura de destituire prevazuta In Reghlament19. Nici Domrrul Moldovei, lacom, infeud-t!. unui ministru impopular, Canta,

nu. i se parea la Inaltimea misiunii lui consulul legase relatii cu partidul iui Alexandru Mavrocordat, care era si socrul
itil Bibescu,2, partid in care socotia si pe celalt Mavrocordat,
Ibid., p. 449, no. nlimx.
2 Ibid., p. 442, no. mum.

Ibid., p. 449, no. DxLI/CI cf. ibid., p.

410.

4 Ibid., p. 506 si urm.

Ibid., p. 447.
Ibid., p. 471. El recunoste ca Poarta ced1s filr drept Ilueovina
;i Basarabia; ibid., pp. 473-4.
8

6
7

Ibid., p. 449, no. DXLIX.

Ibid., p. 465 si urm. Chiselev l-ar II ales pentru ca avea legAturi

cu cumnata lui; ibid., p. 528.
9 Ibid., pp. 492, 551-2, no. DXCII.
" Ibid., pp. 469-70.
11 Ibid., p. 527 si urm.
Ibid., p. 561,
g

14

Pregatirea Unirii Principatelor

Constantin, care ved-a in Domn, ruda sa, un guvernator rusesc"1, pe Constantin. Bal5, pe Alexandra Roset, pe Nicolae Di-,
machi, dar, pe alaturi, si pc popularul candidat la Domnie Alecu
Ghica, apoi pe Constantin Cautacuzino, pc Conachi si Iordachi

Catargiu, ramas partisan al independentei" 51 Unirii, supt

protectia Rmo-Turcilor si a Austriecilor, du- si a Puterilor
maritime, plan oprit de Chiselev, care s'ar fi visat un nou
Bernadotte 2. Era vremea cnd Mihai Sturdza trebuia sd ceara

un finnan pentru a influenta opositia, exilfind pe Constantin si Alexandru Sturdza si pe Gheorghe Ghica 8, apoi si
pe tnarul Roznovanu, la. Secu. Urm samavoluica excludere
din Adunare a color save semnatari ai pringerilor care Rusi4.

Era vorba si de o emigrare In Basarabia sau Bucovina 5.

Tot pe atunci Alexandru Ghica mustra Adunarea sa pentru
chestii pur personale si lipsd de respect 6.
Dar, acuma, la consula.M Francici era o vedere mai netedd
si mai Indrazneata a posibilitatilor de viitor. Cochelet vorbia
nu numai de cei 3.000.000 d locuitori din tarile liberc, dar
el intrebuinfrazd qi cuudntul
si de popularille romanesti",
de rumanes ' , stabilite in Basarabia, fa Buco&ina, In Trailsiluani 1, in Ungaria, fn Bulgaria, care se socot a fi 2.400.000
de locuitori", in care s'ar putea gusi un sprijin7. De altfel
bled de atunci i se spunea In Moldova c intimii lui Millai
Sturdza mid in el un posibil ,.r3ge al Dacilor"8,
1 Impacare cu el; ibid., p. 605, no. ncxxIx. Ci' ibid., pp. C23-1,
110. DCXXXV.
2 Ibid., pp. 531-2. El se tame de anexare si se plnge c4 Rusii
decid toale judecatilc. De ecalaltd parte: Tcodor si Lupu Bats si

Conta, apoi Mitropolitul nou, 51 Iordachi Roznovanu, Rdducanu Ro-

sa; ibid., p. 563.

Partidul de opositie ruscasch"- se acluna la

d-na Bogdan; ibid., p 533. 0 plangere a lor; ibid., p. 538 si urm., n-le
mAx).1).-xc; pp. 554-6, no. nxctn; pagina si n-1 urrnAlor; ca si. pp.
558-60, no. nxcv; pp. 569-79, n-le DCIII-IV; p. 580 si urm., no. ncv;
pp. 590-1, no. DCXVI; pp. 599-600, no. ncxxvn; pp. 603, 605-9, 110.
DCXXX; p. 631

si urm.

Ibid., pp. 557-8, no. DXCIV; P. 563. La Muntcni se exilase Grigore Ghica; ibid., p. 564. D-na Bals e opriI.6 de a reveni de la Muntcni; ibid., p. 581.
3

1
5
6
7

Ibid., pp. 391-2, no. ncxvn; p. 593, no. DCXIX.

Ibid., pp. 603-4.
Ibid., pp. 595-6, no. DCXXII.
Ibid., p. 474.
Ar fi mrturisit-o; ibid., p. 56$

gpiritul nou n lupth cu protectoratut rusesc

Si acelasi consul, dupa ce arata slabiciunite unei &uNern.ari

atat de impledecate, adaugia: Sant acolo, Iii accst vast si bogat

basin, Intre muntii Carpati, Duniire i Marea Neagra, trei

milioane de oameni can t. asteaplA ce se va voi a se face cu
ei i pentru ei", si se sohiteaza, In. linii generale, un Intreg
program de viitor 1 In vederea aoestui viitor, Sturdza credea
c oposifia moldoueneascd 11 imetea corespondente in Franfa,

si el facea sa se publice rectificari 2

Rapoartele lui Cachelet aveau rasunet la Paris, si Thiers,
vorbind la budget, deelara ea nu vrea ca Grecia s ajungi
si lea ca. Moldova sau Valahia" 3.
Atitudinea Ru,sici era astfel fata do ncnorocitii Domni, Incal
Nesselrode putea s, scrie in Iuni" 1836 lui Buteniev, amba-

sadorul Tarului la Constantinopol: Binevoiestc s faci pe d.

Vogoridi a Intelege c numai din consideratie pentru cIiic-

z.ia data de d. de Rckmann in ce priveste supunerea ca

care printul Sturdza s'a declarat gata sa-si repare greselile,
Imparatul a suspendal astazi once hotarire riguraasii fata
de Hospodar, dar trebuie i accia ca accsta sa 5tic biir c
simple cuvinte si fagaduieli zadarnice n'ajung Augustului nostru

stapan. Atentia Maiestatii Sale ramane serios apasala asupra

purtarii printului Sturdza. Daed merge drept, protectia legala
a Imparatului Ii e asigurata, dar, la cea mai mica fndepdrtare
de kt linia datoriei lui, la cel d'intd u raport prin care consulut ndstru ni va semnala noi vexa(ii, noi calcdri ale Itegulamentului din partea Ifospodarului, holdrirea Imparatului
e luald de mai nainte. Maiestatea Sa va urma alunci mersal tras expres prin tratatele cu Sublima Poarta, Va supime
actele prin(ului unei cercetdri aspre ft ua prouoca destituirea
lui, tn cas de delict verificat 4". 1Ii sfetnici, greulati bancsti,

fals amor-propriu", raceall

raspingere" fall de sfa-

Write cele mai binevoitoare" ale consulului ills II duo de a

dreptul la peire": Aristarchi sit i-o spuie. Si pe acesta 11
asteapta destituirea6.
I Ibid., p. 583.
2 In Le Temps din 25 Decembre 1835; ibid.) p. 589, no. nowt.
3 Ibid., p. 628.

4 lbid., pp. 626-7, no. noomn.

6

bid

16

ilregillirca Unirii ilrincipa leior

Calea era deschisd protectoratului rusesc pentru orice in-

calcare de drept.

Tulburat si Impiedcoat de necontenitele intrigi ale mei

boierimi care sconta putinta unei derniteri a Domnului de catre
cele douta Puteri In 1836, Alexandru Ghica se adresase Guvernu-

lui rusesc, aratnd ce grea mostenire a prima, el care n'avea

autoritatea regimului de ocupatie. S'a gasit ca un simplu
functionar" cu manile legate de Regulament, spectator al

unor actiuni pe care nu le putea conduce. A Incercat A.

ocroteasca populatia 0 sa Infraneze zelul pentru reforme.
N'a putut nici rasplati, nici pedepsi, n'a putut schimba oamenii. Daca, a facut ceva, e prin influenta de fost boier. M'am
lasat adapat cu prisos de amaraciune si desgust." Intreg mecanismul, judecthoresc, administrativ, parlamentar nu tune-

tiontaza. Departe de dnsul gAndul de a-1 schimba, dar nu

poate sit nu semnaleze ce superioara era siluatia Domnului
fata de vechile Adunri. Cu acestei de azi, a menajat, si n'a
guvernat de loc". Acuma problema se pune a5a: OA Domnul
ori Adunarea trebuie sa aiba putinta de a carmui 1. j 1,n
acelagi timp Alexandru-Voda venia seara la Consulatul tran-

ces ca sa ceara, In desperarea sa, o parere care nu fu o

aprobare. I se recomanda, Intr'o conversatie de patrn ceasuri,
sa se adreseze tineretului care a Invatat la Paris 2
La 23 Mart 1835-se Incheii prooesul-verbal, iscalit de acesti
membri ai comisiunii muntene, tetan Blaceanu, Emanuil 13aleanu, Alexandru Ghica, dar 0 loan Campineanu si lancu Roset,
prin care se argta ca Incheiata discutia articolelor revisuite
din Regulament. Se admitea (art. 54) ca Adunarea sa aduca
la Inalta cunostintg," plangerile contra Domnului. Se recunostea articolul final, tree it In Regulamentul cel prescris",
cu observatia: dupg. o "Intr'adins deslegare a Inaltei Porti",
In acest euprins: toate dispositiile de amthmnturi sau schim-

bgri ce se vor fi Med inlr'acest chip In curgerea ocupatiet

provinciei de catre ogtirile Curtii Rusiei vor avea putere de
pravild 0 se vor privi ca o parte din Regulamentul Organic
de mai sus. In viitorime oric3 modificatil ce ar voi O. faca

mai In urma Domnul In Regulamentul Organic mi se vor

putea Inflinta 0 a se pune In rucrare dotht dupg. o Inteadins
1 Ibid., pp. 611-6.
Ibid., p. 619.

Hrt
-

7.7 fet.
rR
0..

s!
id

dri
614.

"A.-V..1

Adunarea munteana. a Regulamentului Organic (1837), dupa. Raffet.

Spiritut nou In lupta cu protectoratul rusesc

17

deslegare a Inaltei Porti i cu primirea Curtii Rusiei"1. Se

cerea doar ca modificatia care se va aduoe inaintea instamtelor straine sa fie numai aceia priiviboare la basuri", la base.
La 21 Iu lie se va pune la vot raspunsul la ofisul" (mesagiul) domnesc, si el va fi primit cu douazeci i patru de
voturi contra a trei, abtinndu-se Iordachi si Costachi Filipescu,

tefan Ralaceanu, Joan Coeorescu, un Dadttlescu 2

Adunarea protesta de curatia contiii4ii, dar repeta arfie chiar puntru cA

ar veni de la Chiselev, articOlul contrar privilegiilor Orli.
Se aditu0au dovezi trase si din regulamenhil militar si se
invocau insesi asigurlrile date In 1828 prin manifestul lui

gumentul a. nu se poate admite,

Wittgenstein. Deci nu va putea fi vorba, contra unei AdUnari

nevinovate", de nicio calcare de drept, de nicio ilegalitale.

Jignita e Insa ea In iubirea pentru drepturile tarn, de care

tnebuie sa fie insulletit i Domnul, fml ei eel mai mare".
El e liber s comunice aceasta eui crede 3.
Lupta contra generatiei Regulamentului Organic, care primise, In locul Constitutiei dorite, una Irmilata la Petersburg,
discutaLl supt o influtinta ruseasca si intrita. de Rusia si,
formal, de Turd, gata, 19. Intelegere ea Donmii cari von fi
numiti, s'o calce, cum s'a si facut, se incepuse de cineva care
nu faicuse studii in strainatate, ci era legat de boierimea de
tara a trecutului, avand f,n Sangele sat" A oeVa din al Cantemirestilor, prin femei: Ioan Campineam14.
Fiul IW Constantin Campineanu, fost Caimacam al Craiovei si apoi Sptar, el se Inscrisese In noua miliie, ajungAnd
pana la aceasta data colonel sau, cum se zicea atunci, .,polcovnic", OA. a Se fi distins prin ceva. Nu se cunosc legaturi
ale lui Cu Eliad, care, Znsarcinat cu functiuni redoctionale la
Adunare,

i shntia tot mai mult aspiratii politic; cu ca,re

se potrivia temperamentul sau popular agesiv.

Pornindu-si actiunea de Impotrivire contra intentiilor rusesti de calcare a autonomiei, actiune ai carii !WE partisani
1 Hurmuzaki, Supl. I4, pp. 471-3, no. cccxxn.
2 Ibid., pp. 476-7, no. cccxxvni. Cf. An. Pori., VII, pp. 41-3.

3 In limba frances, i In Iorga,Hurmuzaki, X, pp. 483-5, no. oxcv.

* Alt loan Campineanu la 1792; Iorga, Sludii fi doc., VIII, p. 25,
no. 122; p. 161, no. 191.
2

18

PregAtirea tlnirii Principatelor

nu sant cunoscuti, el Intra Insa In intelegere cu scriitorul cI

mare faima care era Eliad. Aceasta Inc3puse marea serie de
traduceri, care de la Homer mergea, peste Moliere si Voltaire,
la Alfieri si la Chateaubriand si Lamartine, concentrand la
dansul si vanzarea cgrtilor din Moldova, $i adausesc la Curierul Romdnesc acea revistk, Curierul de ambe sexe, care se

adresa femeilor, al caror rol social era tot mai mare'.

Cum fusese schimbat cu Dimitrie Ralet in 1824, $i ramaseso

In opositie, Campineanu avu not legaturi cu acelasi Eliad.

Acesta arAta foeosului tanar boier ck, In editia scoask do
dansul,
i, In loc a fie numai oficiala, ciii (Leto un larg
caracter popular , din Regulament, nu se afla clausa interzioeirii dreptului exclusiv de legislatie al Milor romanesti
trimeterea oricgrii schimbari In aceasta conslitutie Inaintea
forurilor ruses si otornan. El la dovedi d aceash clausk a
fast introdusa prin fraluda in locua alb &slat Inadins Inaintea
si

Puse deci chestiunei pe o basa care cuprindea

o adanca jignire pentru onestitatea represintantilor Puterii
protectoare, mult serbatoritul Chiseaev el Insusi trebuind s
fie astfel atins.
De fapt, dacg nu pentru Eliad, care vedea mai totdeaun,a
numai coltul Ingust, anectdotic, al lucrurilor, pentru Campineanu i pentru oei cari ajunsera a-1 unlink erq votha fnsd de
altceva deed" constatarea unui fals. Se punea In chestiune, nu
procedanea preskrpusa necinstitk, ci Insug principiul dacd drilc
noastre,
Moldova n'a zis nimic In aoeast privinta, de qi
constiinta nationala nu-i era, de sigur, mai putin desvoltata,
si-au tratrclinat autonomia, dack un grup de baleri castigati
prin folosuri personale sau iniluentati de puterea rirseasca, ori
si fr constiinta actului lor, au dn ptul s'o faca fata de o traditie tscculara, care a $i fost invocata, $i Insusi tratatul din

Adrianopol 5i ultimele declaratii turcesti, ca aceia din firmanul de numire a Domnilor, an recunoscut aceasta schimbare esentiala.
Se Incepuse astfel, in sedinta de la 10 Iulie st. v., prin. plangerea luiCampineanu ca el si alti opt, noua membri aiAdUrarii

sau numai cinci, au lost chemati deosbblt de mitropolitul.

I V. 0 Iorga, C i d'intaiu ani ai Brdilei, p. 63. 113. 71

Spiritu1 nou in lupta cu protectoratul rusesc

19

Neofit, fire cu totul sovailoare, ca sN, li spuie di secretarul

Sfatului, acuma Gantacuzino, s'a plans de dpositia lor la
unele adaogiri si schimbari ce se oere a sfe faoe la unele
Orli ale Regulamentului". El considera aceasta ca o neingaduitg presiune oficiala. De aceia se si retrage din sedinia.
Dupg. care Cantacuzino aduse explicatia ca, In realitate, el a
dorit numai pacea si ca n'a fost vorba, cum o va confirma
Neofit, de convocarea unor anume persoane. Se trecu la ordinea

de zi, adeca, in terminii de atunci, Adunarea a ramas odihnit" 1.

La 15 ale lunii se raspingea ins1 acest articol, ca fiind con-

tra sensului insusi al Regulamentului (art. 32 si al hatserifului din 1834, care prevedea o deplina autonomic. Se
releva si faptul ca articolul n.a se afla adaus In tiparitura
Regulamentalui 2.

La 17, Rackmann, recunoscand doar ca sant schimbari numai de forma, hotrite Intre Curtea Imperial si Poarta Otornana si care nu schimba nici intfu;o chip disposMvul textulu1",

se plangea, nu de o hotdrIre in sens contrar, ci

cle

caracterul idiscutici, care ar fi alentator la drepturile Curtilor

suzerana si protectoare", mergand pitna la asigurarea ca aceste

drepturi vor fi mentinute in toatt lntregimea lor". Domnul

era invitat sa. ,rpreasca orice discatie, el, consulul, reservanIdu-si Isl. acluc aceast neplacula Imprejurare" la cunostinta
Curtii Imperiale si la a misiunii din Constantinopol 8.
Alexandru-Voda, care ar fi vorbit si oral deputatilor despre
obligatiile tarii fata de Rusia4, nu iesi din cuvlintul aceluia
care-1 stapania, necrutandu-i nicio jignire. El hotari deci scoaterea de la ordinea zilei a discutiei &supra articclului incriminat:
Poruncim Domnia Mea ea s se traga Inapoi si, orice lucrare
'halm aceasta desfiintandu-se; O. se Inceteze Indata"5.
El va merge pana la a clisolva Adunarea rebela, si peste putin
Riickmann se duse la Constantinopol ca sii Med a se impune
de acolo denegarea autonomiei Orli.
Peste putin uncle schimbNri se produc in alcaluirea Adu1 An. Purl., VII, pp. 32-3.
r Hurmuzaki, Supl. I4, pp. 471-.5, 113. CCiaVi.
8 Ibid., p. 407 si urm.; Iorga, Hurmuzaki, X, pp. 482-3, no. oxcv,
it

ibid., pp. 485-6, no. DXCNIT,

b Ilurmuzaki, Suple Po pp. 4754, no, cccxxv1

20

Pregatirea Unirii Principateior

arii, ale arii desbateri anuale nu le putem, din nenorocire,

unari, pentru ea nu ni s'a pastrat decat ordinea de zi si

hotarlrile, flrA macar a se spune, afarI de casul exceptional

din 1837, eine a luat cuvntul, ea atat mai putin a se da

macar un resumat din cuvntarea vorbitorului. Ctunpineanul
venia de la oaste, si, la1839, tot un ofiter superior, de origine
modesth, Insa, maiorul Popescn, era membru al Adu.ngrii, al6-

turi de vechiul Melina., C. BrAtianu si de un Clucer ZItreanu 2. Un observator frances Inth.tiseaza acest for politic,
compus In mare parte din boieri In vesnantul larg al trecutului, ca In general linistit, deputatii, earl vorbiau asezati, parti-

ciptind la o conversatie de salon", fthl declamatie si emfail" si ministrii gata s5 primeasc S. fara supgrare observa!file ce li se fac3.
Cnd Insk In noua Adunare muntean6, in Maiu 1838, Nicolae Mavros, care nu era membru al ei, ceti firmanul Sultanului
In chestia Regulamentului si dojana lid Rackmann ealtre boierii
protivnici, printr'o scrisoare catre Domn 4, boierii nationali"
venir . sI se plaug formal lad Chateaugiron. Ei amintian cu

durere de starea lor Inainte de negulamenhil pe care ei, de

fapt, vreau s6-1 observe5. Rackmann el Insusi, care se gatia de

csatorie ea amanta sa romncI, vorbi adversarilor, argland

c4 trebuie neap6rat ai se suptlie, fiindel asa vrea Impratul:
regreta numai 6. anume indivizi" produseser4 o tulburare
supt administratia sa" 6. In fata Domnului, Aristarchi ceti
deci firmanul, apoi se tinu o sedint public a noii sesiuni,
cu un mestagiu fAra amenintgrile din firman. 0 noapte Intreaga, opositia, supt influenta congulllor Franciei si Angliei,
discuth. asupra atitudinii oe va avea. Unii voiau s demisioneze.

La urmA, se hot/rI ea supunerea Ad vie din asculiarea fard

de firman fi nimeni sa nu ise4leasc4 'dee& birouI7
Se adthigia pentru Inalzirea spiritelor si presenta In acel an
1 An. Part, IX. In 1840 el nu mai e secretar al Aduntirii; p. 81.
2 Ibid., pp. 4-5.
2 N. Hodos, In Hurmuzuld, XVII, p. 358. Cf. si Iorga, 1st. Romanilor prin ccildtori, III.
4 N. Hodos, 1. 0., p. 708, no. DCXCII.
5 Ibid., pp. 703-4, no. DCLXXXVIII.
6 Ibid., PP. 704-5, n-le ncLxxxXx-xc.
7 Ibid., pp. 705-8.

Spiritul nou In luptl cu protectoratul rusesc

21

la Bucuresti a unid agent al printidui Adam Czartoryski, se.

ful nobiimii polone In exil, Woronicz1. El se grAbise a

Intra In legaturi, dacA nu cu consulul Lances, mAcar cu

Colson, si Colquhoun crezu c.-1 poate primi. De la cel

d'intaiu afll el ideatul opositiei m'untene e Unirea rom-

neascA g de la consulatul frances ajunse O. capete sugges-

tia a aceastA unire s'ar pubea intinde a mai departe,

la alti RomAni2. Ar fi o greseall ski se atnibuie untei suggestii

shline, In vedgrea scopurilor altei natiuni, ceia ice pleca de

la o lungii desvoltare ideologica. a Romani lor Insii: atata numai cal nationalii" munteni vedeau In Po Ionia restabilitA eel
mai aiggr sprijin 3.
Profesorii ardeleni, ca Florian Aaron, trebuiau sA. represinte
cu convingere adanc6 aoest nou ideal de unire romneascl 4.
Ou muatk paza in ma4festArile lot., ei Tau puteau sA aibA. alt

suflet deeat al generatiei care daduse pe LazAr.

Numai In stApanita si atAt de potolita Moldova nu se simtia,
asteptAndu-se alt Invietor, actiunea unui Petra Cmpeanu, format la Pesta, care preda filosofia, st apOi si drepitul, In scoala
lui Mihai Sturdza. PAJIA si atat de vioiul BojineA, devenit pAharRic al lui Mihai Sturdza, nu se inanifestA prin nimic. Va fi altfel,

=mai cu acel BanAtean Eftimie Miro', care, amestecat In

comploturi dup6 1840, va fi urmArit si. de politia austriaegi.

Acesta formA elevi ca frail Scrihan, nume Mut, Neofit

si Filareti dArji predipatori die crez national, putintel si volttairieni la Inceplut, nu.ul gustand O. surgunul la mAnasiirea
1 Colson, De Petal present et de ravenir des principauts de Moldavie et de Valachie, Paris 1839; Coup d'oeil sur rtat des populations chretiennes de la Turquie d'Europe, Paris 1839; De la Pologne et des Slaves, Paris 1839; Iorga, Generatiile de la 1840 0
1848 fatd de concep(ia uniteifii nationale, In Neamul Romdnesc,
XVII, 28 Maiu si 3 Lillie 1922; P. P. Pannitcscu, Planurile lui loan
Cdznpineanu pentru unitatea nationald a Romdnilor, Legalurile lui
cu emigratia polond, In Aztuarul Inslitutului de Istorie Najionald,
1924; Handelsman, Czartoryski, Nicolas l-er et la question du Proche
Proche Orient, Paris 1934.
2 Panaitescu, o. c., pp. 27-8.

3 Ibid. Un Intreg plan de actiune comunA; ibid. Observatiile lui

Woronicz; ibid., p. 30. El mutt a de doul luni colaboreazA cu
Colson. Recunopte ideia ca romaneascd; ibid., pp. 33, 35.
4 V. Woronicz, la Panaitescu, o. c., pp. 8-9. Influenta lor e recunoscutA de agentul polon; ibid., pp. 33 4

22

Pregatirea Unirii Principatelor

Neamtului, pe cand fratele lor Vasile era Indrumat, ca

Filanet de altfel, spre r3ala strict orlodoxk de la Chiev 1.
Dar gAsim aceiasi stare de spirit si la aceia dintre Ardeleni
can Intraserk la Seminariile din Buzau, Chesarie Insusi, Skeelean, si Gavril Munteaau, vkrul lui Florian Aaron,
la 1838,
publick Meditafiile Religioase ale lui, apoi revista Vestilorul

biserioesc: va traduce si pc Tacit. , ori, ca Radu Ternpea, la Ramnicul Valcii2.

Un sineer sentiment national se pronunta, dar boierii munteni cari erau influentati de clausal nu se rupserk dintr'odalk

de Domn. Inct In Februar 1837 Adunarea se ridicase spre

diinsul, In numele opiniei obstii", pentru a nu se lasa venilarile
rnnstirilor Inchinate sk fie irosite, a5a twat sk fie de mulle
ori rksturnate, sframate i azvarlite In locurile eele mai aitate,

amestecandu-se tkrana lor ca pulberea ce le Impresoarr B.

Pentru moment lima na putea fi vorba, ea acfiune, decal
de lapta din Bucurefti pentru autonomie.
La 1-iu Novembre 1838, programul, cerut si de agentul p0-

lon4, cuteza Sa declare, pe basa drepturilor trii", in fata

lu.mii" c Poarta i Rusia aii atacat... si mica Inca zilnic
cele mai scumpe libertti". Pe basa tratatelor st a legilor, oposantii vreau sk salvete suveranitatea valahk" i sa lack pa-

tria liberk. De aILfel,

un pas mai departe
Regulamentul a fost impus supt ocupatie, de o Adunare ilegald,
el cuprinde clause contra drepturilor tkrii. De Un an Adunarea nu existk de fapt" din causa firmanului, si o Putere
strkink." usurpk. Un ucaz al ei a impUs o contributie. Nu mai
e dreptate. Domnul trebuia ales, deci Ghica nu e Iegitim si
national".

SI fie chemat, astfel, pe tron un Roman brcurandu-se

de Increderea publiek.` si s fie schimbate institutiile vicioase", care i-au fkeut pe Romani tributari". Trebuie chiar
un teritoriu mai larg, deci Unirea. Folosindu-se de dreptul
de a lucra dincolo de legi Inteo vreme de apasare straink
1 lorga, 1st. lit. rpm. In sec. al Xa-lea, I, pp. 177-8.
g $i un Ioan Procopie i apoi viitorul episcop de Buzau, Dionisie
Romano, din Sacele. Un Fagaraean.trebuie sa fie profesorul Zaharia
Boerescu (Boeru). V. Iorga, 1st. lit. rout tn sec. al X1X-lea, I, p, 2811
qi urm.; Isl. Invd(dmtintului.
s .4n. Part, XIVL, pp. 1137-9.
4 Panaitcscu, o, c., pp. 48-7.

Spiritul nou In lupt cu protectoratul rusesc

23

si anarhie", revolutionarii declara chiar rupta legatura cu

Poarta, careka I se va oferi ritscumparar.ea tributului". Ei cer

un alt corp de legi politioe 5i eivile", volat de natiune. Noul
ales va fi primit odaba c.t jurarnntul sau.1.
0 altd formei, care a fost prefdcutd In ceia ce se tnfdfiseazd
mai sus, cuprindea chiar ideia na(ionald intreagei: era vorba,
Intr'un Stat independent", de toti nzembrii fmprdstia(i epars

ai natiei noastre" si se specifica speran(a cii Romd-di din

Moldova (les Valaques de la Moldavie , i ei supusi tiraniei
celor doud Imperii mai despotice si mai barbare", sd ditch,
pentru a nu mai face, cu noi, dealt an singar poparo
cOrmuit dc acelasi fel si (wand aceleasi legi". Se va comunica aceasta. declaratie principalilor Romani din toate (arile, mat ales din Moldova". Se pare ca, In alta parte adaush,
se prevede juramantul de ascultare fail de Domnul ales, in
fata unui episcop" care nu poabe fi decat Chesarie al Buzaului.

Nu e nicio dovacl ea, mai tarziu niAlear, s'ar fi pus isar

liturile asteptate Pe aclul care e astfe/ numai un proiect,

redus apoi, pentru a putea s. afle mai multi aderenti.

In acest moment, se cunostea intentia lui Colson, amicul
opositiei munbene, de a merge In Apus ca informator. Palmerston ar fi fest informat ca se va propunz In Apus Unirea,
cu caderea lui Ghica. Atu.aci apare i cartea lui David Urquhart, care predica, si dup informatii de la noi, o adevkratUt
confederatie dunbeana, cu S5rbii i chiar cu Bulgarii 2
Intr'o scrisoare catre Czartoryski, care , cum se vede
propnsese un tratat" Intre cele doua popoare, naii1e apa.sate Incepean sa se caute si O. se sprijine, Cmpineanu, Iii
redactiunea lui Colson, de sigur, resuma, In Decembre, programul care ajunsese a fi in aclevar al OA: scaparea Taxii-

Romnesti de jugul Rusilor, capatalea de la Turcia a Hseumpr6rii tributului omit de la Principate, asigurarea pnterii supreme contra Intreprinderilor ambitiosilor, introducerea principiului de ereditale, liberarea administratiei interne
1 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 727-8, no. DCCXIII anexA la
memoriul din 20 Ianuar 1839). Forma mai larga, la Panaitescu, o. c,
pp. 25-6.
2 Ibid., pp. 724-5. Cf. Urquhart, The spirit of the East illustrated
in a journal of travels trough Roumelia during an eventful period,
London 1838

24

PregAtirea Unirii Princlpatelor

de influentele straine, truda pentru adunarea tuturor Romdnilor supt acelasi sceptru, asigurarea bunei stdri tuturor claselor flrA osebire, a fi ma:n(1ra de a fi Roman sau a muri"1.
El declarA cg. aceste proiecte de libertabe si regenerare nu
le hrania numai el, ci oameni curati i incercati le Imp ArlAsiau
cu dansul". In sfarsit, el pun?, In perspeclivd, deplangaud
pierderea Basarabiei, regatul Daciei" 2. In Milos al Serbiei
vede un aliat sigur, lui revenindu-i rolul de a Invia pte $lefan
Dusan 8.

IncA din Decembre, Domnul fiind In strkinAtabe, Campineanu pregAtia o cAlAtorie care, prin Gonstantinopol, trebuia

sA,-1 duel la Paris si Londra sau, cum scrie el, la Londra

si Paris". De fapt legAturile conspiratorilor erau In randul
IntAiu cu Englesii,

Woronicz considera pe Chateaugiron

ca pe un infirm ridicul4. Colquhoun dAda sefului nemultAmitilor munteni scrisori cAtre ambasadorul engles la Constantinopol 5. Campineanu avea, de anfel, legAturi i cu George
Bell, care, cum am vAzut, voise, ImpreanA cu un Anderson,

sA Intemeieze o societate engles6 de navigatie cu aburi pe

DunAre: acesta introdusese chiar pe Woronicz, ideia fiind
Pnainte de toate englesci 6 La Paris, Cmpineanu putea gAsi ca
introducAtori, pe langA Polonii asociati, pe Rada, fiul hti Dinu

Golescu, care Intrase In legAturi cu regele" polon, presintandu-i un memoriu 7, 0. pe studentul In medicinA Nicolae Cretulescu 8, ca i pe loan, fiul iii Tactic Ghica, ale clrui studii
erau de inginerie9. De altfel, el va avea i legAturi tcu acel
Mihai Czaykowski care va deveni Sadac-Pasa. Colson Insusi
alergase acolog.
Consulul frances de la Iasi, Huber, putea sa. afirme Inainte
1 Panaitescu, o.
2

c., pp. 27-8.

Ibid. CA Insusi CAmpineanu, *1. nu totdeauna Colson, Ingrijia

corespondenta cu Czartoryski o dovedesc romAnisme" ca le prince

actuel de (sic) Valachie, qui tient pour les Russes" (tine cu Ru*ii").
s Ibid., p. 29. Pentru legAturile lui Milo* cu Ghica, v. Hurmuzaki, XVII, pp. 390, 497, 550, 17, no. DCI.
4 Panaitescu, o. c., p. 35.
5 Ibid., p. 39, no. 8.

6 v. ibid., no.
7

9.

Ibid., pp. 24-5, n-le 2-3.

8 Iiid., p. 40, no. 10.

9 Ibid p. 41, n. 13; pp. 43 4.
iu

Ibid., pp. 41-2,

Spiritul nou In lupta cu proteetoratul rusew

25

de plecarea lui Campineanu a el n'a luat niciun angajament" precis fata de Polonil, si In adevar scrisoarea lui
catre Czartoryski nu cuprincli decat unele consideratii. de
viitor. De altfel, ag-ntul frances stia el Mihai Sturdza fdsese
intrebat de Colson, nu se poate b4nui In numele cui, daca,
neizbutind Campineanu, ar primi Domnia muntean.a, si el

credea a acesta nu numai c a acceptat, dar a Inceput sa

lucrebe la Constantinopol prin Vogoridi. De fapt, primind
si pe consnl i pe Colson, Stavdz i se arat adanc jignit si
de amestecul rusesc Si de anarhia boiereasca; trimetand pe
Nicolae Sulu la Bucuresti, el Isi dase sama ea nu se poate pastra Alexandru Ghica; pentru nirment, deci, este pentru Campineanu si e gata, In ipotesa, pe care o admite, a Unirii, sa faca toate

sacrificiile cu puting, dar rdspinge ca aventurcase plandrile

de cuprindere in noul Slat a Romdnilor de peste lzotare fi
mai ales a celor din Basarabia, fi nu e dispus sci incheie,
ceva ca Polonii 2. Din contra, Sturdza trebuia recomandat
Rusilor ca rusofil. Domnul Moldovei se sprijinia pe pretinsul act de inchinare calm Turci Si pe tratatul lui Dimitrie
Cantemir cu Tara' 3. Pentru moment el se grindia si la Domnia ereditara In Moldova4.
Cu tat secretul re3omandat5, ceva se raspandi In lamea
boiereasca, si iata a ea ridica din nou ideia Domnului strain,
vorbindu-se de ducele de Nemours, fiul regelui Francesilor,
si de ducele de Leuchtenberg, print rus, dar un Beauharnais 6.
Pe cand Milos al Serbiei era isilit de Senatul sail sa abdice,
refugiindu-se In Tara-RomaneaSca unde avea mo5ii7, Ghica,
intors prin Viena din Milano, urmaria Calaloria lui Campi1 Hodos, Hurmuzalii, XVII, p. 729.
2 Ibid., pp. 732-4, no. occxvn. Prevedea candidaturile muntene ale
rusofililor Iordachi Filipescu, Stirbei si Bibescu.
3 Ibid., p. 733.
4 Ibid., p. 738.
5 V. si ibid., p. 739, no. DCCXX.

6 Ibid. Consulul din Iasi avea de la Colson Insusi textul programului lui Cimpineanu din scrisoarea catre Czartoryski; ibid. Trecerea prin Iasi a lui Rtickmann, castigat blneste de Sturdza; ibid.,
pp. 740, 742-3, n-le nccxxIII-tv; p. 744, no. DCCXXV. La Iasi era
consul fiul vestitului Kotzebue.

7 Ibid., p. 743 si win.

26

Pregatirea Unirii Principatelor

neanu. Nimic nu s'a paslrat despre actiunea lui la Constantinopol. Lucruri de oea mai mare importania. se petrecurb. Ina tn aoel moment: Egiptenii, In a doua campanie
sirian, castigasera batalia do la Nissib 5i demoralisatul Sultan
reformator Mahmud Inchisese ochii (Iu lie)1.

Cand Campineanu aparu la Paris, unde ac,um nu mai era

razboinicul Thiers, ci manesalul Sou lt, problema egipteanii
se pusese i, pe cand Franta se simlia datoare sta. sprijine pe vechiul ei client Mehemed-All, Anglia lui Palmerston

era gata s mearga i pang la ra,zboiu ca s distruga navalitoarea ambitie a vice-regelui Invingator, care trebuia sA-si
piarda flota i s capiluleze Inaintea dreptului tantirului stu
suzeran, Abdul-Megid.

Noul consul rug Titov cunostea toat actiunea lui Ca.mpineanu si el mustra pentru aceasta pe Sturdza2 In momentul
cand, la Paris, Campineanu, presin tat de Poloni, nu ga.sia
nicio ascultare pentru proiectele sale 8, Colson arnanea sa
i ca Prcis des
vadeasca toata. oombinatia prin carti,
droits moldo-oalaques 4
care prin publicitatea lor areitaserd
fn de ajuns cd total revenise fn domeniul ideologiei 5. In acelasi
timp, Chateaugiron, greu bolnav, pleca i In. local lui aparea

un bizar diplomat improvisat, Billecocq, ale carui capricii

vor compromite adesea marea influenta. castigata. pe Inoetul
de predecesorii sai
Intors de la Paris far a. niciun resullat, Cmpineanu, care
1 Iorga, Gesch. des osm. Reiches, V, p. 388 5i urm.
2 N. Hodo5, In Hurmuzaki, XVII, p. 730, no. nccxxxIII.
8 Panaitescu, o. c., pp. 40-1, n-le 11-2.

4 V. 0 Iorga, Hist. des relations entre la France et les Roumains.

Inca din 1838, Colson, Precis des droits et devoirs mutuels des Valaques, des Turas et des Russes, fonde sur le droll des gens et les traits.
In acel timp, Grammont publics nedibaciul omagiu catre Chiselev din
De l'administration provisoire russe en Valachie et de ses rsultats
(Paris 1840). Cf. N. Hodo5, Hurmuzaki, XVII, p. 770. Cf. 0 ibid.,
pp. 785-6, despre Gustave OeLner, Quelques mots sur l'opportunit
de l'accroissement des relations commerciales de la France avec les
Principauts de Valachie et de Moldavie (Paris 1840).
5 Indignarea lui Ghica ci supararea pe Sturdza; N. Hodoc, Hurmuzaki, XVII, p. 753. Cf. ibid., p. 769.

6 Un Conty venia din Rusia la Bucurecti ca sa publice un ziar,

1:ncho du Danube; ibli,, i p. 735, no. nccxxxvh.

Spiritul nou In lupta cu protectoratul rwsc

27

se plangea, la Londra, a entiusiasmul lui Colson Ii Intrece

impiedocal, va fi eidlat in basa unui firman la Filipopol, si,
cu toale ca o aflase la Viena, el avuse curajul sa revie in tara 2,
unde fu Inchis la Margineni. Sturdza se grabise s reia
5i-1

relatiile cu vecinul sau 3, cu atat mai mull, cit cat el stie ca

Tarul Ii amenintase ca-1 va ridica din Iasi cu Cazacii si-1 va
lrimete In exil 4.

Intors dupa ealatoria In strainatate pentru Ingrijirea

sit-

nalittii sale5, Ghica obsorva Adunarii cit nedurneriri au mij-

obladuirea noastra asupra a

catorva pricini, In cele din uret doua sesii", si adauge cit
locit Intru aceasl Adunare

n'au putfit rarnanea necunoscule amnclurora Curtilor": deci ea si mai nainte el se recunostea supus, Si
de-o potriva, aceMora In toate rosturile interne ale nci
tali care tot mai mult voia. alteeva. El se Infatiseaza
ale

chiar ca ocrotit al lor fata de Indraznetele faliri ale unui

putin numar de Gamer)" c fitrit rusine In strainatate s'an
numit pe sinesi organe Valahiei" si au facut destul sunet,
pentru nenorocirea lor"; dc, Curtile", au trebuit sa ia ma-

sari de a nu se mai intAmpla nista asemenea nedomirir1".

Aceasta e basa Statului, tratatele,
nu desvoltarra istoricd
de-a lungvl veacurilor, tele mijlocite Intre amandoua Inaltele Curti"; acesla e dreptul public" al tdrii unit cu cel
european. Folosurile i buna.Latile netagaduile" ce au iesit
de aicti trebuie pastrate 6, In alt mesagiu, el vorbeste de vinovata intreprinde,re oe a cercat Impotriva linistii obstesti un

numar de oameni din felul calor ce buna oranduialil si regulalela vremi nu-i pot multumi", dar nu, obstea Romanilor" e vinovata, ei nista straini intriganti", cari au plAul.

,,otravi" pe acel priea putin numar de oameni prosli de

socotintil

i rau naraviti", cari sant supusi nei cercetari cri-

min al e.

1 Ibid., pp. 762-3.

FilitLi, M4cdri, pp. 4-3.
3 N. Hodo, liurmuzaki, XVII, pp. 739-60, n-le necxo-u.
4 ibid., pp. 778-9, no. nccvm.
2

5 Penlru cea din 1838 in Stiria; ibid., pp. 716-7, no. Dun. Se
credea Inleo asAtorie cu conlesa de Suchielen; ibid., p. 721, no,
mon. Ghica merse apoi la 1839 In Italia; ibid., p. 725, no. Loco's.
V. 1 mai sus.
6 An. Purl., IX, pp. 87-8; XL, P. 70

28

PregAtirea Uniril Principatelor

Rgspunsul, la unison, al Adungrii, In Iamiar 1841, nu cuprindea garantii pentru viitor1.

De altfel, In vara anului 1840 pornirea de rgzboiu a
Adungrii, In marea ei majoritate, se Indreaptg si contra lui
Arisitarchi, acusat de nectmostinta asupra legiuirilor tarii",,
asa Inca multe din cheltuielile cu. el s'ar fi urmat In trebuinti folositoare 5i neaparate ale printipatului 5i, el stgruind

In nereguli", se cere I,,nlocuirea lui prin altul, dintre Rumani"2,

Apoi, Ghica Intrnd In -,,nflict cu Colquhoun 3, din toate

oele ce se Intamplaserg rgmaserg. doar Intre boieri cugetgri

melancolice asupra a ceia ce s'ar fi petreeut dna armatele

lui Napoleon ar fi Intrat candva pe teritariul lor4.
Dar anul 1840 nu se isprgvise frg ca Ghica s descopere
un convict contra lui, In care crezu cg recunoaste 5i amestecul lui Vaillant, de 5i acesta era ocupat atunci cti tipgrirea
In romaneste a Gramaticei i aVocabulariului s6u, i. eunoscutul
profesor, fgr a-si recunoaste vre-o ving, trecu In MoldoVa, uncle

era foarhe pretuit, in Novembre.

Cei implicati In aceast actiune erau. boierinasi necunoscuti, ca un Telegescu, fast In caste, Serghiescu, Rgdosanu,
Sotir, Baronescu, Molojescu, Cgmgrlsescu, Panevschi, si unii
boieri tineri abia Intorsi din Franta, ca Miticg. Filipescu, ca
Relu, care fusese oprit In monlentul chnd revenia din
Apus odatg cu CAmpineanu Insusi, care se afla acum la
Plumbuita, dar si represintanti de-ai noii intelectualititti formate In targ 6 Asupra acestei inhelectualitki va trebui sg. se
Intoarcg. Indat, privirea.
Procesul contra complotistilor se terming cu condam-

ngri la mai multi ant de ocM ale acelora caH cei mai
multi perirg sau rgmaserg bolnavi pe viat, sau la o poprire
mai scurtg, la Snagov sau Mgrgineni,
unde merse Nicolae
0 exilare, ca pentru Boliac, In mgngstirea paiBglcescu,
slang de la Poiana MgruluP.
1 Ibid., p. 72.
2 An. Parl., IX, p. 1047.
3 N. Hodo, Hurmuzaki, XVII, pp. 787-8, no. DCCXLVIIT.
4 Ibid., p. 785.

5 Ibid., pp. 787-8, no. ncciant; p.

6 Filitti, o. c., p. 124 0 urm.

790.

1 Ibid., pp. 128-30; N. Hodoq, Hurmuzaki, XVII, p. 807, no,

DCCLXXXI.

pirituf nou In hIpt cii proteetoratul rdsesc

i9

Lupta constitutionall urma Insa.

Alegerea ca secretari ai Adunkrii, la Inceputul anului 1841,
a colonelului Constantin Filigesou si a lui Manole Baleanu
aduse protestaH ale Domnului, cane exil, apoi rechema pe
oel de-al doileal. Dar, acuma, opositia forma un bloc, la care
participau: rusofilul nou mitropolit Neofit, In numele carnia
se trimeteau la Petersburg neoontenite memorii de Invinuire
a regimului, Argeseanul Ilarion, ramas omul de la 1821, si
chiar Chesarie de Buzan, pe lnga Filipeti, Iordachi i fiul,
O. loan Sltineanu. Se Intrebuint i lauda lui Chiselev, proslavit de Grammont 2, pentru a pune In umbr.1 meritele, reale, ale
lui, Ghica 3. Din ura fata de acesta, se trecea de la lupta contra

Incaldrilor Rusiei la servilismul fata de dnsa. Din parte-i,

Bibescu auta la Carlsbad p fostul presedinte plenipotentiar.
In sohimb se libera CAmpineanu, care recursese la gratia
acelui pe care cautase a-1 inlocui 4.

Prin Indraznelala de euvAnt a Mitropolitului, opositia cr

si mai putin respectuos fata de Domnul, care, subminat de Rusia i parasit de Turd, 11 putea
sta Impotriv a. cu tot mai putina energie. Inteo adresa de la
sfarsitul anului acestuia Neofit vorbeste, In legltura cu Ultima
alegere a deputatilor, de cei vinovati s tnsale i s amageasca cugetul Inn,ltimii Voastre", de nerusinarea i putina
patrundere" a unora din cei Insarcinati cu supraveghiarea
operatiei 3. Iar Domnul, caruia nu i se daditsera numele presupusilor viniovati, fapea sa. se observe prin Secretarul StaLului Constantin Cantacuzino c askfel de cuvinte dullovnicesti" pe care le invoca hartgosul prelat, niciodata nur0

pata un caracter

Ibid., pp. 792

Filitti,

1.

c., p. 121

urm.; Hurmuzaki, Supt. II, la aceste date;

i urm.

2 El merge s IntAlneasca Ia Odesa pe Chiselev; N. Hodoq, Hurmuzaki, XVII, p. 826, no. DCMCWII.
8 Ibid., p. 803, no. DCCIALXv11; p. 805; Filitti, o. c., p. 117.

4 Ibid., p. 804, no. nccLxxvm. Se credea In planul de a face din

Chiselev Domnul Unirii; ibid., p. 891, no. Dcwocrx. Dupg o corespondent In Augsburger Zeitung, el ar oferi tronul ducelui de
Leuchtenberg; ibid p. 896, no. DCCI,XXX. Se vorbia, iari, i de
Sturdza; ibid., pp. 809-10.
" An. Parl., XI, pp. 83-5.
t

Preggirea tfnirii i'rincipatelor

845

pot avea locul lor In Imprejurare 'uncle se vallm o lucrare

publich. 1

Adunarea, eea din urma pe care era sa of adune Ghica, nu

cuprindea apoi decat mentiunea afaccrii de la Braila, In lega-

tura cu razvrairea din Bulgaria", cu turburarile de care

au fost bantuita Bulgaria", laudfindu-se energia cu care a
lucrat garnisoana brai1eana,2.

Aeeasta miscare trebuie s fie acum infatisatil.

In programul politica Iui Nicolae al II-lea, de si p4ea

Iindreptat pe alt Ellie decAt aceia a ortodoxiei si a slavismului, nu lipsia, macar In ce privd3te unele cercuri, traditia
Ecaterinei a II-a. In curs(ul campaniei din 1828-9 se stabilira
astfel legaluri cu Bulgarii, cari, cum am vazut, se aratasera
gata s iea parte la miscarea lui Ipsilanti i colaborastrii,
prin Hagi-Prodan i Machedonschi, en Tudor. La plecarea

de pe teritdriul restituit Sultanului, armatele Tarului laarri

cu ele un mare numar de Bulgari oompro,misi, pe cari-i colanisara, dupa sistemul urmat candva cu Sarbii, In Basarabiade-jos, cu Intinse privilegii. Cum Incepuse represiimea din partea temutului Pasa de Scutari, Mohammed, multi dintre acesli
crestini amenintati cautara apoi, In 1830, un adapost pe malul
slang al Dnnarii, i Turcii Inoercara In zadar sit oprasca
aceast emigratie In masa, Intrebuintand si pe Patriarhul ecumenic, care hiebuia sa asigure i pe Grecis,
Chiselev favoris& aceasta sporire a populatiei slave in TaraRomaneasca. Am vatut cum unii dintre ora.seni se asezara

In Braila; aoelasi lucru s'a petrecut, de sigur, la Giurgiu

la Turnu, preoum la noiul Severin. se stabilira. familii sarbesti. Un ndu oras fu.facut, pe numele Domnului, la Alexandria. Hrisovul de privilegii era menit sa alraga locuitori din
multe parti: se adunara saleni liberi sau liberati de pe mosale vecine, dar iiioi aici nu lipsira elementele bulgarest,i.
In sfarsit de la Silistra, cu toata paza sporita a Turcilor In
acest punct de o asa de mare important& militart, relevala
I,n ultimul razboiu, un numar d fruntasi, BUlgari, Greci si
eke un Roman, ca Ardeleanul Trak', se rugau de Ghica,
1 Ibid., pp. 83-6.
2 Ibid., p. 85.
P

Iorga, Ade fi lragm., II, pp.

729-31,

Spiritut nou in lupil cu protectoratui rdsesc

31

la 6 Tunic st. v. 1836, sta, se odihneasch cu totul In tnijlocul fratilor lor crestini", dar nesuphrati si liberi de mice
venit ce s'ar cuveni mosneanului (sic) sau domnUlui mosiei". FAgldniau a face din orhselul abia injghcbat mhcar
un centru de comert ca BrAila. Dar si pentru aceasta Glidea
socoti eh trebuie sh cearA Invoirea lui Riickmann, tinAnd samh

ch. Tureil ar putea sa proteste pentru aceast pierdere de

supusi 1 De i autorisatia trebui sa fie iefusail, e de crezut
ch totusi unii din acesti orNseni sphimAntati se vor fi mutat
pe phniAntol rdmAnese.
Baste cinci ani, la 1841, o pornire mistile se priodusc
intre Bulgari 2. Se va vorbi din nou de un Tar" al lor
care s'ar putea ridiea pentru a-i libera, si chipul lui sic
AspAndia intre dAnsti.

Plamil era sh se treach Dungrea prin mai multe pinicte.

Trebuirh sh. se iea mhsuri la Zimnicea, dup ce pornise o
expeditie de pedeapsA turceasea dAndu-se foc satelor. Dar
vatra mischrii fu la Bii1i, d t sigur 1 Cu ajutorul noilor
orhseni de aceiasi natie. Ca sef sic pomeneste un Macedonean
ce fusese profesor bulgar" acolo, apoi Albanesul Spirit i un

neasteptat profesor de la Malta". Se Incerca o nlvlire In

Dobrogea gupt steagul hd liristos. In zAdar Incerch sh-i opreasa Inlocuitorul atAt de popularului Slhtineanu, Rusescu,
prewdintele maghistratului", i politaiul. Pe cAnd Turcii din
Macin. stteau gata sa-si astepte cu "armele dusmanii, militia,
supt ordinele lui Odobesett, sosi, cu ordinul de a se impiedeca
revolt a. cu orice pret. Trebui a se tragN asupra celor earl se
Imbidziau sh se dulie pe vast Dar si In zilele tirmAtoare, cu
loath presenta trupol de vre-o 300 de oameni, era Intre negustdrii speriati teaFka cl. rudele, indArjite, ale mortibor
rAnitilor vor da foe orasului 8, Cum se va vedea, tulburarile
se repetarA In 1843, supt alt Domn.
Unul dintre participantii la aceasith actium pretinde ca
Ghica-Vodh, care se afla la Breaza, s'ar fi grabit srt alerge

aprins de mArde contra crlietuhti", a vagabonzilor strItini"

1 Studii si doc., XI, pp. 39-41.
2 Vechile raporturi cu Chiselev; N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, p.

228, no. =am.

8

reg.,

Papazoglu, Istoria Bucure;tilor, pp. 149-57; Iorga, In Rev, fund.

II, pp.

14-5.

Pregatirea Unirll Principateioi

si a Lilharilor ea cutitele In maul", asa cf trebui s fie

potolit i oprit In. cale de intelepciunea episcopului de Buzau

Chesarie, de care atania Braila&

De fapt, 1ndatit oe afla, la 14 lune sL v., de ivirea unei

cete ce ar voi sa treaca peste Dunare spre ajutonil celor ce
bg, afl In rasvratire Impotriva stapanirii locale", el, dandu-si
sama die datoria stapanirii acestui printipat", porunci lui Odobescu sa, nu piarda vreme a Ii supune": la asemenea hwru",
scrie el, ,,ft un menut este scumpu, did zdbaua rdtdcefte
duhurile, pdrand skibiciune sau voe vegheatO". De aceia cu
tonos cere sa sa predea i, la al treilea chemare, nevazand
supunere, arunca focuri asupra-li i princle-i morti sa.P. vii".
De fapt, Domnul inaintth1 pank spoe Buzau, primind In cale

raportul makrulai Manu, car- comandase represiunea. FA,ggdui recompense ofiterilor i soldatilor, dar nu-si uita de
datoriile omenieic. Asteptam i tiinIA de starea ranitilor
soldati, pe langO care yeti bineuoi a Ingriji cu toed doctoriceasca cautare t pe Bulgarit rani(i". Se va face, de Odabeseu, i oemetarea pricinilor, ca sa dovedeasea ee 1nclinare au avut In aoest complot, att aid, cat si la Servia si
Bulgaria". Gei cercetati vor putea vorbi liber, cad nu numai stapanirii tareesti nu va fi predata taina, nepri;imit fiin-

du-ne si dm sdbiei fi robiei pe cei de cindea creftini, ci

*Ica, lamurind en stlinta, ce ii s.. oere pentru a obladuirii
noastre regula si Epistle; vor scapa i Insusi de strasnicia
sub car(e rurmeaza O. fie supthsi", daca asicund lucrul. Altfel

vor fi, tratati ea niste vrasmasi ai linistii obstesti Intr'acest

pacific pamnt, uncle Rind fost umbriti si miluiti, sa fac
mai nevreclniei de milositivirea omeneasc pentru nemultu,mirea lor".

Peale eAteva zile el arata ea are oonstiinfa de a fi Meat

oe se cuvine, cad meseria noastri este guuernul", i astf el

putin ti pasta de prootii de miutte" earl vor sa fie viteji

si rAvniteri crestinil,or de dupla usile kr", Bind si lacuitori

sau dregatori sau negulatori pacinical, i Intreprinzatori sau

sprijinitori de comploturi". Don Mul nu.assOmpiedeca nici de
vioe-cons'ulul rus, Simion Andreevici, la care se refugiasera unii
1 Ibid.

33

Spiritut nou fri lupt cu protectoratul rust:se

dintre conspiratori: sI le scoat din eapul lor c5., la asemenea imprejurare, si fiind tovar6.ii lor prinsi cu armele
in milna, nu 1i poate apN.ra nicicum". E ridicul si prolestul
vice-eonsulului austriac pentru un soklat ranit1. 0 proclamatie domneaseri amintia Bulgarilor c se did de o jumatale de yew pe pmntul primitor al iirii i se cuvine sA
n'o tulbure 2.
Intrigile continuar, Impiedecnd orice actiune de guvern spornicit In cursul acestui an 1841. Cnd Domnul aduse Inaintea Adu-

nrii un proiect pentru a Impiedeca abusurite fatI de tarani ale

marii proprielati, represintate prin masicri si arendasi, Adanarea sie puse iarsi in stare de apa,rare. Anita a si ntembrii
ei ,au aceleasi sentimente si C ai i intervenit prin mAsuri
in aoelasi sens, cum 111Slisi stapiinitorul a recunoscut-o. Reci

tine sa constale cg. nu au ramas neingrijire, si cu nepregetare s'au Indeletnicit In chibzuirea ma'surilor ce au judecat
el, puindu-se n lucrare, vor Xi folositoare clcasilor". Dar,
dupa socotinta ei, urmeazlt a se osebi obrazele, ea s nu
fie supusi hulei proprictarii din pridna vre unor vremelnici
Inchirietori, strini despre adevairalul folos al propricUltii"..
Proprietarii insii ar trebui s fie ehernati la o cercetare serioas a masurilor. Iar, in oe priveste critica aceluia care
reline pe snean, palna la o Intelogere cu sapanul, pc locul
mundi sale, se afirnig egt adevrabele Invoiri nu se pot eunoaste mijloc de Impilare pentru etheasi i, prim urmare,
nici ei strmtorati, ca O. se supuie la vre o n6pAstuire" 3.
La aceasta Ghica-Vocth. rgspunse ca i se pare necesar a
se lidlocui libera Invoiaima,

in care, firete, jranul era

partea mai slabN.

prin nedcareva temeiuri obstesti". El
arta ca interventia Aduarii s'a mk.genit la eererea ca slbenii

A. fie obligati la tadeplinirea datoriilor atre proprietari,

ca s nu rilmaie niciodata clIcasul nimie dator dinteun an
Ii altul". Se adauge ea unele din mg.Surile propuse n'au
1 Iorga, Sludii $i doc., XI, pp. 248-51. Cf. Sloian Romanschi, in
Sbornicul Academiei din Sofia, III (1915 i (despre Gh. S. Racovschi sau Gheorghe Machedon , ibid., XIV, 1920. Cf. studiul aceluiai

din 1921 despre Gheorghe Mamarciov i comanda lui de

voluntari In 1828-9". Cf. Filitti, Turburdri revolutionare, p. 27 i. urnt

2 Ibid., pp.. 28-32, 87-8. Cf. 11=14, Domniile romdne, pp. 143-4,

a An. Parl X, pp. 384-7.

3

g4

Pregatirea i.nrii Principatelm'

primit aprobarea domnease. S'a Murat doar numai abnsul ce faceau arendasii Incheind ei Inii Invoielile, dar aceslia
lucreaz In numele proprietarilor. Data s prevede ct sateanul poate aduce oricate vite in island capalat. mi e decat

d consecinta a dreptului pe care 1-a castigat acesta. Data

nu se cunosc npastuirile, e vina Adunarii Insesi, care trebuie sa fie informatg, iar Domnia, care, ea singurg, primeste
ofitiale plangerile norodului", are dreptul de a fi crezuta. Daca
e vorba de cercetarea propusi, ea se adinite, dar nu numai
de lamurire, ci si de despligubirea napastuitilor"; Insa si aici

c de observat ca nu se poabe face deosebira lntre legal,

pravilnic", si nelegal, pe basa faptului dacit se presinta proprietarul sau arendaSu11.
Revenind, Adunarea se presinta ca observaloare stricta a
Regulamentului, admitand abusurile numai din partea catorva
arendasi lacomi". Se raspinge, inteo forma respectuos ipocrita, si asigurarea Domnului ca obladuirea nu mai poale
sta de atum In nelucrare d'inaintea necontenitelor plangeri
ce priimeste de la satenii clacasti" 2.
Din nou Ghica opune acestor observatii cit abusurile constatate le comunica Adunarii, ca sa vada cum s'au facat Impilari" de unii functionari, si 41 se va proceda si de acurn
Inainte, iar, datit astfel de lucruri se pot petrece, apoi trebuie sa se cunoasca aceasta o neaparata conseeventa a mo
ralitatii claselor de unde sant iesiti acesti slujbasi", adaugind

ca apredaza totusi moralitalea" unora din eL i iarasi se releva

neputinta tgranului de a refusa cererile proprietarului, oriel-

ruia s'ar numi Indurabor proprietar". Intent). cuvant, eine

va un sfarsit, voieste i mijloacele prin care 1-ar putea dobandi". Nu vom mai astepta de la Obsteasca Aclunare deslusirea oe am ()emit", ci prin functionari vom porunci despaaubirea cuvenita clacasilor napastuiti Indata ce vom mai primi
jalbi" 3 Din parte-i Adunarea Incheie, la 19 lunie 1841, de1 Ibid., pp. 387-9.
2 Ibid., pp. 389-91.
$ Ibid., pp. 391-3. 1.1rmeaza lista abusurilor constatate. Intre numete vinovatilor: Gheorghe Stirbei, Prejbeanu, Otetelisanu, dar i unul
cu semnificativul nume de Ciupelniteanu. Chiar i parucicul In stafca
Costache Roset, politaiul orasului Pitetii, pentru neornduieli i sfe-

gpiritui nou in luptA cu proiecioratul rusesc

36

clarnd ca. nu poabe a mai Sutra In nicio dezbatere", dar cons-

taLa riMearea o1ebirii puterilor, apoi ca nu poate fi Orinteased Ingrijire cand nu va fi si de o potriva inpartit", cii
se Nate ajunge la rezultaturi necuvenite si vatAnatoare
bunei thdatariri", i ecre a sc trimete administratia la respactul legii consfintite de ,..amandoua Curtile1.
Nirnic nu arata mai bine cat de jos se cobori,se aceasLa
viata politica robiLd consulatului rusesc deal acest mesagiu
al Domnului, cu totul demoralisat de intrigi: Preaosfintia
Sa parintele Mitropolitul si dumnealui Banul Gheorghie Filipescu, aductInd rugaciune catre domnul Daseov, gheneral-consul al Rosiei in Moldavia si Valahia, de a mijloci pentru certarea Logofatului Manolache Baleanu, fagaduind indreptarea
numitului, Noi, 1ntru prilejul unei asemenea generoase aplecare din partea dumnealui Dascov, dorind a marturisi osebita
consideratie ce avem cake persaana dornbiei sale, iertam p
Logofatul Manoil Baleanu din marginirea sa si tot de odata

Ii dam voie a se Intoarce in Capitall si a-si lua iarasi insusirile sale in Obsteasca Adunare"2.
Iar, pe cand se faceau alegerile pentru Adunarea din 1842,

Bibeseu cuteza sa vorbeasca Domnului de lipsa de iubire

si de Vicredere in el, semnalandu-i zvonul ea Rusia vrea sa-i
substituie pe Mihai Sturdza a. Noua Adunare cuprindea boieri
man i mici, In mare parte dusmani hotariti ai lui Ghica4.
Mitropolitul insa demisiona de la Inceput 5. Aceasta nu im-

piedeca votarea, cu 38 de glasUri contra 2, a unei adrese

ofensatoare 6.

Se infatiseaza guvernarea lui de sapte ani ca o gerie de

terisire de bani din lnplinirile trecute de la feluri de locuri, Indalorindu-se a-i Intoarce pagubasilor", i Costachi Filipescu, pentru
Insuire de bani ai polcului 1-iu ce au comandat", i rea comAnduire
a escadronului", apoi Manolache BAleanu, pentru neorAnduealA In
Obsteasca Adunare".

1 Ibid., p. 397.
2 Ibid., p. 233.
8 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 827, no. DCCXCIX. Cf, ibid.,
n-1 urmAtor (apArarea lui Ghica, In Augsburger Zeifung).
4 Ibid., pp. 830-1, no. DCCCI.

5 Ibid., p. 837.
C Ibid., p. 838, no. DCCCXIII. Indreptatirea Domnului; ibid., p. 870

si urm.

PregAtirea 4.1nirii Principaieiml

abusuri In crestere, apdthndu-se asupra arbitrariului In sate,

supt toate raporturile. Se insista, cu un scop demagogic, asupra 2liespolerii tdranului, dar plangdndu-se si de jignirile aduse, In numele tdranilor insisi, proprietarilor 0 ludfind o
nobilime pe care strdinul." Chiselev stia s'o Indemne spre
bine. Nu se crula nici judecata, nici finanLele, Consulul rus
Dascov Indemna 0 pe bolnavul Arsachi sd adaugu ofensele luil.
In aoest moment se produse a doua rdscoald bulgareased.
la Braila, menit sd ardle lipsa de ordine in tard 2. Un dasal" bulgar, sprijinit de consulul Rusiei, provoc miscarea
rdsbunatoare in care full nci0 si militari romni. Trebui sa
se iea casa cu asalt 3.
In noua sesiune din 1842, luandu-se In cercetare exodul
sAtenilor nemulLamiti de pe mosiile lor se reineepea lupla
cu Domnul, Adunarea aprndu-se a actiunea ei, deosebild
de a lui, ar veni din vre un dull inpotrivitor slobozeniei lacuitorilor sateni, ppeciwn sd consfinteste prin instituliile si pravilele tarii, cdei una din cele mai ajduroase dorinti a Adundrii
au folgt. 0 este de a sd tnvrednici sa, vazd acea slobozenie eu
mult mai Intinsla deal nu o iart.1( a fi acele pravili si cea de
aeum Stare a locurilor". Dar ea se lupLa contra neornduie(

lilor care, a vre-o atva vreme, s'au Introdus supt pricinuirea aoei globownii,ridicandu-sd cu cdrdul bicuitorii dupd
unile mcqii, cu felurimi did amdgitoare mijloace 0 str4muldndu-sd pei allele, nu pentru ure-un folos al lor, dar mai totdeauna
cu a lor ddrapdnare si numai pentru folosul unor proprielari,
cari intru aceastd uneltire gdsesc mifloc a dobdndi fi ajatorul
amploia(ilor administra(iei". i, 14 urmd: Nu se poate socoti
cd. Adunarea au pasit peste ale ei alribuLii IncunostiintAnd
Innltimii Sale alcarea uneia din pravilele fondamentale, atht
mai vrtos, and ea au cunoscut cd, de nu sd va aduce Infranare,
sa amerint spIrgAluirea satelor, smdcinarea lacuitorilor sdteni
O. ddrpanarea unor proprietari numai In interesul altora"4.
1 Ibid., pp. 848-9, no. Dcmcn,
2 Ibid., p. 838 i urm.
3 V. i Papazoglu, o, c.; Iorga, In Rev. fund. regale,
4 An. Parl., XI, pp. 410-2. Cf. ibid., p. 393 i urm.

1.

c.

Spiritul nou In 1uptK cu pro tectoratul rusesc

37

In Mart din acest an se credca et dcpuncrea lui Atexandru

Ghica nu mai poate zabovi. La Iasi se vedcau ca succesori posihill Mihai Sturdza sau... naturalisatul Chiselev1, cgruia i se idmesese tocmai atunci aclul de indigenat 2 In ultimul cas, consulul Franciei la Iasi asigura a Sturdza, care izbutise a-si face
o Adunare supus, cu cele mai marl mime 3, asteptandu-se

ca si Moldova sg. cheme pe vechiul binellator, ar trees In

Bucovina 4.

Un brutal ceroetAtor rus, generalul Duhamel, apN.rea In Iunie

la Bucuresti si se punea in legg,tur N. cu opositia. El impuse

Domnului ca ministri pe $tirbei, pe Fanariotul Costachi Sutu
si pe Cmpineanu 5, despre care, acum, Czartoryski scria In
batjocurg, observnd a. 1-a Inselat si la Paris si la Viena,
ca despre M4ria Sa Hospodarul Cmpineanu" 6. Indat.l. Turcia tanzimatului, care se simcia acum asigurat.A. de Anglia
si

aliatii ei In chestia Orientului, delega, la rnctul ei, pe

un fast ambasador la Londra, *echib-Efendi T. Indoita inter-

ventie Mc:ea pe boierii frondei rusofile sg-si dea sam5. de

Iptinderea greselii lor8. Dar Sechib aducea lui Ghica laude
publioe pentru atitudinea lui 1oaia1 4 In afacerea Rulgarilor 9.
Domnul, Ingrozit de presenta controlului rusesc, ceru sA nu

se dea cetire actului, care-i f 1 numai Inmnat cu solemnitate10. De altfel, un conflict Intre Duhamel si Titov adg.uga
la haos. Se ajunse totusi la cetirea scrisorii imperiale otomanelt.
Amestecul nitis al lui Billecocq, intrebuintal de Ghica pentru
legAturile cu Sechib, nu f6cea decat sg. Incurce si mai mult12,
Cu toate acestea, In August Alexandru-Vod6 putea crede cl a
cAstigat partida. echib, care mergea spre Moldova, li aproba
1 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 853.
2 Ibid., p. 857, no. ncccxvii.
3 Ibid., pp. 808-9, no. DCCCCXXVII. El se gandia a merge In Germania, unde era Doamna.
4 Ibid., p. 858.
5 Ibid., p. 877.
6 Panailescu, o. c., p. 42, no. 16.
7 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 878 si urtn.
3 Ibid., p. 881, no. ncccxxxIsr.
9 Ibid., p. 883, no. ncccxxvn,
10 Ibid., n-1 urmtor.
" Ibid., pp. 885-7.
12 Ibid., p. 888 si win,

38

Pregatirea Unirii Principatclor

purtarea 0-1 asigura cL va putea s facl o altI Adunare, exilfind

pe vechii dusmani, Vellar si Filipesc'uiVulpe, si pe cei noi,
Ioan Filipescu, Baleanu i Bibescu: i se ddea indemuul
de a se impotrivi hothrit poruncilor rusesti 1. Duhamel pleca,
in Octombre, pentru a face raportul oel mai defavorabil Domnului 2.

Dar, de la Constantinopol, Billectocci primia Instiintarea a,

totusi, soarta lui Alexandru Ghica e p3cetluit5. Rusia biruise
acolo fnainte de a sosi ,Fechib: interpretul Divanului, SavfetEfendi, venia cu firmanul maziliei conform tratatelor" 4. Da-coy 1u5 Insl asupr-si sarcina de a preveni pe aduditorul actului de incheiere a unei Domnii incepute cu atAl de bune intenth si care rAm5sese In adev5r pop'u1ar5. Ghica mimi pc
cei trei Caimacami i, fru* a voi s5 se supuie unci umilitoare
oeremonii, lu drumul Brasovului 5.
Firmanul, care se ceti inaintea boierimii rusinate de trista
ei tsprava, arata ca basg. a m5surii luate, tocmai rapoartele

lui Sechib: Domnul mazil era acusat si de rea credintV si

malversatie" In plata tributului. Era vorba In acest document, supt o form barbar grosolan5, de ,,frdelegi"(,,Inefaits")

5i de eutezanta"(audace), ca 5i de judecata"ce s'ar fi cuvenit,

dar pc care evidenta faptelor o face inuti15. Se constata.

perfectul acord" cu Curtea Rusiei 6.
Pentru locul vacapt erau candidaturi de Fanarioti, ca fratii
Sulu (si Nicolae), de veterani ai boierimii, ca Iordachi Fillpescu, de intelectuali, ca V5c5rescu, rcfusat de Rusi, de boieri
1 Ibid., p. 893, no. DCCCXLV. De recunotinll ar fi slrutat nina
lui Sechib; ibid., p. 894. Se destiluia consulul rus de la Braila;
ibid., p. 897.
2 Ibid., p. 900.
3 Ibid., p. 901, n-le bcccuv-v.
4 Ibid., p. 902 i urrn. Ghica ar fi declarat lui 13utenicy a e
gata s abdice; raport austriac din Bueiireti, FilitLi, o. c., p.
171. Cf. Croze d'Alain, De la situation de la Valachie sous taclministration d'Alexandre Ghica, Bruxeles, 1842. V. Une pve d'histoire

pour rpondre au libelle d'un prtendant au trdne de Valaquie i

PPisode de la question d'Orient, Russie, Valachie, Moldavie, Paris
1832. Cf. Filitti,

o. c.,

p. 268.

5 N. Hodo, Hurmuzaki, XVII, pp. 903-5, n-le occconi-yin. Cf,

Filitti, o. c., p. 171.

6 N. Hoclo, Hurmuzald, XVII, pp, 937-10, TO. DCCCLUI.

Spiritul nou In luptd cu protectoratul rusesc

39

mai tincri, loan Filipescu, Stefan Blkeanu, fratii Bibescu

Stirbei, ca si Manole Meanu, fin de BrancoveancIl, pe
rang fratii Domnului depus 2, - Campineanu, pus la control,
fiind socotit cd nu e totusi ministru, pentru a putea candida3,
pe cand in Moldova se credea cI In posibilitatea alegerii lui
ChiseleV 4. Din cei cinci candidati cari rainseser, Bibescu
avu, In noaptea anulu,i nou 1843, o slut g. treizeci i unul de
voturi, NI de noiazeci i uniil ale fratelui, candidatin oficial,
rusesc, ceilalti avnd simtitor mai putin 5. El -'declara Sfatului adrninistrativ extraordinar, la 30 ale lunii, c. datoreste
alegerea sa glasolui patriot si bunVointii lnaltelor Curti" 6,

1 Ibid., pp. 913, 921, no. DCCCLXX.

2 Ibid., p. 918, no. occcmonn.
3 Ibid., p. 922, no. occcmoc.
4

Ibid., p. 915, no. DCCCLXV.

6 Ibid., p. 922, no. occcmai.

11 In frauluzeste; ibid,, pp. 929-30, no. necurtr.s

CAPITOLUL H.

Spiritul vremii in literatura noua.

La Inceputul Domnici lui Alexandru Ghica lileratura Insasi, iln aceasta attnosfera de optimism care era O. fie curand

Inabusit de fumul inecacios al intrigilor politice, paruse ca

iea un nou avant.
Eliad incepe a-81 tipri revista literard. Curierul de anthe
sexe, de si far multi colabaratori. Pe cand la Teatrul bucurestean se porniau i represi it will de opera, la care apgrea
si Domnul, in cocheta-i uniforma cle tgietura ruseasca, o Gazeta a Teatrului National, de la 1836, se ocupa serios de
primele piese romanesti, traduceri facute de tineri boieri, 81
un ofiter, Voinescu II", era In stare sa infatiseze discutii de
idei originate, iar foarte tanarul pe atunci Barbu Catargiu,
care numai foarte tarziu isi va arata Insusirlle mari de vorbitor, recomanda tragediile, care, ca ale lui Alfieri, formeaza
si Inalta 0 natiunel.
Inca la 1837, in plink crisg. politica, Eliad dadea Teatrului refacut asa Incat s poatk primi i lrupp straine, in
Scirbiltoarea romaneascd, scene de tail oltene, cu mentiunea
si a noii Istorii a Tarii-Romanesti, de Florian Aaron trei
volume tiparite, cinci anuntate , care publica i un. Manual
de acelasi materie pentru coll, ludand pe Ghica-Vodd cel
nou, intemeietor de seoli satc11 2 si prieten al satenilor, pe

cari nu numai ca-i apra, dar sta de varba cu el, Inca de

card era Caimacam la Craiova.
1 Lucreirile sotieteitii filarmonice, 1835. V. Iorga, 1st. lit. in sec.
al RIX-lea, I, p. 150.
2 V. Urechia, 1st. scoalelor, 0 Iarga, 1st. invdtamantullii.

74

#1# .1e,
Tz
,

S4

VASILE CARLOVA
.

809

---_ I 831

Vasile Cirlova.

Spiritul vremii In literatura noua

In curand Ins a. patima politicA patrunde, cu alusiile $i cu

banuielile, cu opreli$tile ei. Se interzise astfel Saul al lui Alfieri,

Lradus de Aristia, fiindca se presinta rasturnarea unui rege

de pastorul lui lehovah (1838), $i cu. atat mai mult republicand

Brutus al aceluiasi. Apoi, din causa relatiilor traducatorului

cu Ruii, ca $i pentru tenthntil ct pareau revolutionare constiintilor tematoare, Britannicas a lui Racine, In. versiunea lui
Vaamscu. Un Ahasuerus al lui Schubart, tradus de Cons-

tantin Filipescu, nu ajunse pe scena unui teatru rediis la

spectacole straine.

Poesia Erica insa putea vorbi mai liber.

La 1836, Eliad dItluse o alta culegere de versUri, fail a
dovedi o Inaintare In ce prive$te nobleta fondului sau iscusinta formei.
El publica numai In 1839 ceva din ce lasase, =rind la Craiova cu opt ani inainte, abia In vrasta de douazeci $i dot de ani,
Carlova: frumosul mars al noii ostiri, In care, insernnandu-se

cu durere adanca umilinta a natiei:

Inaintea fiescarui Indeslul Vati umilit,
dar
Vitejia i rabdarea aid Insa mostenesc

$i, urand tinerctului sa lapede lenevirea rusi-nata", sa fie

Indrazneata, maAdra, falnica, mareatr, invoca pe stratum:a
caH vor sari In ajutor:
... Walla in mormanturi s'a miscat
Si-umbrele In veci tacute.
Stau cat colo, nevazute,
Privind corbul Inaltat1.
Eliad insusi adauga, In culegerea sa, duioase amintiri ale
parintilor, pierduti de curand, lasiindu-1 In sama cuLarui
unchiu, preot la Mitropplic, si a boiorilor milostivi, ocrotilori
splrijinitori ai orfanului, Intr.3 caH Viacarescu $i chiar Cam-

pineanu. Dar versul In care se Imbraca idei de tinereta si

sentimente die pietate $i de respect e unul de un lang zbor,
1 V. I. Ratiu, V. Cflrlova, Blaj 1905: Gh. Bogdan-Duia, In SiimcIndtorul, 1905. Operele lui CArlova au fost retiprite In eoleciia
Minerva".

42

Pregatirea Unirii Prineipatelor

mergAnd pang. la cele mai IndrAznete comparatii si desfasurndu-se, cu un ritm nou, de perfect a. arrnonle, cu mijloaoale

unei limbi curate, care nu se Invrasteaza cu elemente straine

si nu se Impledeca de nicio nesigurant4
Alturi, el eanta m alt Dumnezeu dec,at al 1ilfaitiilor rccitate musinal In biserica de lanal iimilul sau adapost de la
Inceput:

Fiinta far' de nume,

Ce pasarii dai zbor,
Ce marilor dai spume,
Ce omului dai lume
Si apelor izvor,

Dar, un an dupt ce se stansese Car lova, rasaria un alt

poet al Ondurilor noi si al sperantelor de viitor, hranit, nu
de Roma, care, dincoace de munti, se dadea putintel in. urma,
ci de atitudinea timpurilor eroice care vim- aduce pe urmasul
lui Ghica-Voda, lmbracat si el In uniforma ruseasca, sa se
faca sfintit In dulama lui Mihai Viteazul.
TArgovistean, Grigore Alexandrescu, fiul unui modest boie-

rinas, Mihail, creslea In umbra lui Eliad eel ivil In. =cies'.
TArgoviste cntatA si de Car lova si pastrilnd In multele-i
biserici, In. mare parte goale, i In viata unei boierimi saracite,
stingandu-se In largile curti, caracterul de odinioara. In Bucuresti e Kolar al lui Vaillant, care creste si pe un
lacearm, pe

un Ion Ghica, pe un Gradisteanu, pe un Scarlat Filipescu, pe

un Costachi, fiul lui Anton Rosetti. Invata acolo disciplina
clasicismului strict. Intra. si el In acea caste care 1ncalzise
atata inima lui CArlova.

La 1832 tiparia la Eliad un rifle volum de traduceri din

Voltaire (Alzire, Mrope) si din Florian, care era aici si mai
departe un model al visaorilor de pastorale. Dar Inca
de atunci spiritul romantic 11 ca.stiga., nu numai prin Lamartine, dar i prin aruncatorul de trksnete retorice, negatorul
si revolutionarul Byron, a carui aproplat faima, de marlir
al causei grecesti era Inca. in toate spiritele. Si el Canta., cu
melancolia Imprumutata de Ia Vo!ney, farmecul cuceritor al
ruinelor", cu zidurile sale rargovistene In amintire, Ins 5i cu
aparitia eroicelor chipuri:

Spirant vremii In literatura noul

43

Dar eine se aude si ce este Arst sunet?

Ce oameni sau ce armii si ce rApede pas?
PAmntul 11 clateste rdzboinicescul tuna:
Ce oameni sau ce armii si ce rapede pas?
Cu acela care, ca un Andr Chnier, pe care-1 va fi cunoscut, se vede murind ca lebada icoanelor clasice:
La moarte mA voiu duce ca lebAda,
cantnd,
se netstea in adeudr o poesie romAneascd, /And la care nit
fuseserd decal bune intentii si stangace sforprl.
Avem a face InsA si aici cu fenomenul nou al midi boierimi
prouinciale care se ridicci, in cadrul Regulamentului Organic,
de si nu se preudzuse aceasta, Boierimea cea mare nu putea
sti deie decat sporadieele zvacniri obosite ale unui VacArescu,
luptAtor contra Rusilor, dar rapede potolit, imitator al Greeilor, Italienilor si Francesilor In acelasi timp, Para a se adaugi

niAear vlaga casei de tail strAmosesti, de la care nu s'a

smuls niciodata. Nu se afl unul singur din purtatorii neamurilor ilustre care sa Ineerce a scrie istoria, asa de pasionail, a unei vremi de prefacere totala. A Incetal si verva
satiricA, necrutALoare, a vechilor Gole$ti, rApede coborlti In

mormntul lor. ToatA energia rAmasa se cheltuieste acum

In nelneetate $i zadarnice intrigi, care, cum vom vedea, se
mntuie prin resultate care sperie, desgustA si umplu de mustali pe pornitii fapta$i inconstienti. Urmasil vechilor lupMori Isi duc nemernicul rAzboiu prin caneelariile consulatelor,

si cine se smulge de supt adormitoarea vraja ruseasca mantuie, ca Ioan Cmpineanu, arzand ce a adorat si adorand ce
a ars". Trebuie ca fabula acestui mic offer de miitie, aducnd in literatura ointarea gurii 11.- Tilrgoviste", pp care, dar
filrA directie, o avea, ba inteun grad asa de limit, 5i Eliad,
sA loveasca, energic $i cinstit, In neajunsurile vremii.
La el se vede acea conruptie contra cAreia, mai mull din
spirit de Impotrivire, caci ei n'ar fi putut s'o opreascA, se ridicau boierii din opositie, ca bunul predicator contra hrApirii
In dauna slabei nevinovalii", care, la Curte, rAepingnd
slujbk rang sau bani", cere totusi printului", zilnic defAimat

si de dnsul, In loc de plata cativa curcani". La el se Intfilnesc In linguOre magarul rAsfatal" si catelul de iatac".
La el rasare bastardul, nobilitat" prin decretele lui Vodit-

44

Pregatirea tTnirii Prineipatelor

Ghica, al evghenistului, amestecat cu sangele plebeu, care incepe a-si cere dreptul: domaul catar", care, 1audandu-si mama,

uit de magarul mare" din care descinde,

ca In casul

fratilor Bibescu-Stirbei, cu mama Vacareascit, iar talal, Du.-

mitrachi Bibescu, mic boierinas de Gorj, pentru care dusmanii vorbiau de herghelegiul", de vanzatorul de cai, de la
obarsie. Nu lipseste nici alusia la judeatorul de cantari, "Annul,

domn In acel loc", care eritica urala micut. privighetoare,

dar trebuie s recunoastaa. tacerea sa de frumoasa pasare,
ca i papagalul care, razand prea bine de altii", marturisesle
ca. de loc cantaret na este".
Sigur de sine, poetul editat acuma luxos de Carcalechi, care
se mutase In Bucuresti, Imbogatesbe la 1838 prima sa inspiratie.

In garnisana la Braila, el se inspira din luptele recente purtate acolo de veteranii razboinici" ai altei ostiri; paza la Milcov II Indreapta, pe acest Ovkliu intre Sciti i Geti, spre deplorarea osebirii neamului liber In data tan desbinate,
Frail a carer neunire a avut sMrsit amar,
adaugindu-se gluma asupra vietii de provincie, cu mosieri sco-

land pe draci din casa prin. moli.tfe si cu nimfe desolate" si

In cojoace; amintirile de la Mitropolie II fac s. se Indreple,
In umbra tristetei care, adese ori, In prima tineret, precede
luptele vietii, spre
religioasa a candelei lumina,
Aprinsa de credinta, i galben, si link,
si un non imn se ridic atunci spre dumnezeire:

A totului parinte, tu a carui vointa,

La lumi neinfiintate ai. daruit
In bolnitile manastirilor el se Infioara de misterul mortii, po
apele lacului care poate fi Snagovul el se lass cuceril de o
blarkla pace, o anecdota traita. Ii face sa. se Induioseze de
credinciosul cane mart pe groapa soldatuhli, dar e atras si
de farmecul, marigaietar o elipia, al iubitei sale, care-I smulge
de la deanoralisanbele medilatii" asupra zadarniciilor oricarii
sfortari, la care totusi so va Intoarce. Epistolele" 11 aralS
recunoscator lui VacIrescu, glorificat ca poet, si lui Urnpineanu.

Dar i mai departei, la privigheloarea despretuit de magar, la represintantal clasei nemultilmite, care vrea pentru

gptriiui vremit In literatura nod

inteligenta i encrgia ci ce-i refusa prolipendada
acolo i ultimul refugiu al desgustului i al resemairii

45

si de

, satira-

fabula loveste. Si aid apar cele doua mari pacate morale

ale vremii: impertinenta aroganta i tarilloarea lingusire. Estq

ciocoiul, Imbracat In blana de cane, la care, eand e In favoare, toate neamurile de dobitoace se inchina pentru ca apoi
sa se Intoare asUpra.-i cand e disgratiat, este parvenitul In

chip de bou, care poruneeste a se da pe scare nepotml,

al doamnei vaci flu".
Dar Insasi situatia tarii, care nu putea fi Infatisata. allfel,
va fi redatit In toat tragedia ei, alunci, dupd crisa aulonomiei din 1837, si in ajunu l. calaloriei lui Campineanu

pentru Unire. Chir Pisieovici spune prin sufixul numelui

sau crii natii Ii apartine mind vnea sa Inghita pe, soarecele de neam", Raton, dar In toate formeile unei caluglarii
pravoslavnice. Puii de corb nezburatori" cari se Indreapa

spre departata lebda alba." a ultimelor sperante, au In

fall teribila valpe cu ochii luciosi" d3 lacomie. Privighetoarea care nu mai poate zbura, de mult cc a fost In cusdi,
si

0 Osaried ce poate face

Deeat la soarta-i supus'a fi?
vorbeste mai elocvent deck rice discursuri Indraznete, retraclate rusinois de a dou,a zi, intr'o Adunare de vesnici uneltitori pentru vanitate i intenest.
Si articolele din programul de opositie al lui Campineanit
se Intalnese In forma poetica la Alexandrescu, atunci cand

ataca hotiile tribunalelor", despoiarea de piele a Impricinalilor2. Iar In anul 1840", care, cum se va vedea, aparu
1:n foaia tinerilor din Moldova, el aruna trsnete asupra
despotilor" i, ea saint-simonicnii de la Paris, aptira malUmile obijduite, biata turma... In veci nenorocita".

Aceiasi clas da. Insa in acelasi limp i alti tineri ramasi

In Ora, cari, neavand la indemana Parlament, Intruniri si
ziare, Intrebuinteaza ea mijloc de luptA, In deosebire de Impaciuilii i adormitii Moldoveni, poesia lor.
$i acestia avusfera a face cu npua militie, In care ofiterii
1 Editii si in. 186t3, 1893 i, la editura Minerva", de Em. GArleanu.
Cf. Gh. Bogdan DuicA, in Cony, Lit., 1900.
2 V. qi Filitti, Domniile romdne, pp. 258-60.

46

i'regatirea tSnirii i)rinelpateloe

rusi mai tineri introdusesera spiritul liberal, revolutionar, de

care, In partea intaiu a domniei Tarului Nicolae, erau insufletiti ei

Inii, mergand si pn'i la conspiratii.

fFul unui medic de lndoielnica reputatie, venit din Italia sau din Levant, Bogliaccol, si, se pare,
ul unei Romance. Inainte de treizeci de ani, si acesta publica,
la 1835, supt prelentiosul tillu de Opere, caleva poesii de
byroniana inspiratie. Nu e Insa aici aceiasi demnilabe $i siacaritate, E lauda lui Campineanu, dar si a Regulamenlului Organic, a lui Ghica Domnul si a lid Mihai Ghica, Inehi-

Astfel Cesar Boliac,

nandu-se o bucaba si lui Grigore-Voda, mort de curand, si biscricii de la Colentina a familiei, apoi lauda Societatii Filarmonice,

dar si a celei agricole, a lui VAcarascu, $i mai ales a lui

Eliad, pentru tot ce a dat, litera- si cultural, tarn, Inaltanda-i-se opera poetiel, asa de nesigur. Bo liac se apr de orice

gand de a scrie satire", uriicioasa ramur de scris",

si

declar4 c n'u se gandesbe nici O. moralisezc, nici, cu atilt

mai pultin, s schimbe lumea 2. Pert atunci el, care celebra In

versuri plutirea primului vas romanesc, se gandia sd publice un ziar al tinerilor in fata aceluia, oficios, al lui Aaron
Florian, Museul national (1836-8), si a publicatiei profesorului de geografie Iosif Genilie (1835

Universal 3.

Peste

cativa ani knsJi el va lua aparea Tiganilor robi, se va

rzboi cu mitropalitid cel non al Moldovei, care 1-ar fi excomunicat pentru nu stim ce scrbere a lui, $i va aIciii, oat
timp Cmpineariu se afla la MiOrgineni, o Marsilies a Rom.aniloe, pentru ca multimea sl caute a-1 libcra4, $i de
aceia gustl si el surgunul la mAnastire5.
Eliad se simtia depasit. Ataci, pe Grigore Aldxandreseu,
In care vede un ingraft, si se porneste eu toall verva lui
satirica, 1mpotriva acelui tinoret care e pentru dansul, o colectie de Sarsaili" si de Rodini" revolutionari, al clror merit
e numai In haine6.
V. Odobescu si Tocilescu, III, tabla.
2 Iorga, 1st. lit. rom., la sec. al RIX-lea, I, pp. 228-30.
3 V. i Filitti, Domniile romdne, p. 253 (dupl inedit).
* V. i ibid., pp. 124-5, 230.
1

5 Ibid., p. 130.
6 Iorga, Ist. lit. rom. In sec. al XIX-lea, II, pp.

50-1.

8piritul vrendi In literahira mita

et

tl insusi Ins fu acusat de medicul aventurier $i intrigant Alcibiade Tavernier1, cu care era legat prin adesiunea
la franemasoni, cg. i-ar fi propus s parlicipe la o mare
miscare de re-voila, In care ar fi fost amestecati si Bulgarii.
Oricum, la profesiorul, seriitorul i ziaristul popular itnea
do alunci se manifesla o mare ambilie poli.tic, Tn curand
devenita fara margeni. In deoscbire de ceilalti scriilori, pasivi
dincolo de tagaduirea literand si de aptarea retorico-poetic5,
el va visa de un Tudor Inviat, fau In vesrnant de dascal,
ci In toga alba a unei Rome tnoite.
Fara atingere oa politica e In&I activitatea lilerara din Moldova. Acolo se pregatcsc noile manuale, lipsite dc orice tendinta, ca Istoria universalli" a lui Saulescu. din 1837, Hroneloghia" lui, inchinata i Mitropolilului Veniamin. Bunul pa-

rinte e tot mai departat de lume ln ultimii ani, mai credincios unei Dommii care, trecandu-i o parte din atribulii
la noul Ministerin pentru ceie biserioesti, II va face sa piece In

ultimul adapost de la, manistirea Slatina; i s'a atribuit, fara

dreptate,

i gandul de a lega aceasta Biserica a sa, ca pc

vremea intrusului de pang. la 1812, de Sinodul rusesc. Cartca

de istorie de care e vorba se fereste d vremile noi revolutionare, aeoperindu-se chiar cu hartie cutare cuvfint supArator, si

de Rusia nu se pomeneqte deal cu multa socoteala, emutandu-se chiar legaturi cu Ruii vechilului Sviatoslav, la periodisare. Dar In cutare sludiu, din acelasi an, despre o
descoperire arheologica langa Gai4i, Saulescu proclama originea romana si Inlatuala iddi. unei coborlri din Slavi.
Volumul de poesie al liii Asachi din 1836 cuprinde traduceri si imitatii din toate capitolele literaturii universale,

de la Homer si Horatiu, prin Petrarca, pang. la Grey. Elcmentul politic, In legaturA cu falsul Ossian si cu noua fasai din
desvoltarea acelora pe cari-i numeste Moldo-RomAni", se allt
doar In ,,Privegherea ostasului moldovean" din 1837, In care

soldatul militiei Incepatoare e Infatisat ca tfinarul puiu de

vullur" care-si deprinde zborul de la exemplul maret al sumetei sale maice", Roma, $i al. erailor oe statue( In al strit1 N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, tabla, 1 a nest mime,

48

t'regatirca Ctnirii i)rincipateioi

rnosilor pin'int", si nu, lipseste critica tinerelului boieriu"

care vorbeste dialect str5in". Aceasta pe langI Ioviri cu cotul

si In alto domenii de strin5tate, ca atunci cand vorbeste de

Jidovull de Podul-Vechi,

Irnbrcat ca irou grec,

sau face haz pe socoteala celor doi mazili cari

Se stAdiau pe la movil,
si-i despoaie advocatul" Inaintea presidentului". Opera lui
dc predicalie se Micea InsI mai ales prin tablourile care,
do la Ovidiu si baba Dochia, nlergeau Ong la luptcle lui
Alexandru-cel-Bun i Stefan-eel-Mare.

E i autor al pieselor Serbarea pAstorilor moldoveni" si Drays", Int Eul Intemeietor al Moldovei, drept ceI de-al doilea
avnd a se lute lege Mihai-Vod ceI nou1 , la care se adauge,
pentru o serbare la tar5, a hii Nicolae Canta, mult timp ministru al noului regim, In Horodnicenii Suoevei, u biserica
lui MAties Vistiernicul, Pia, lra Teiului", cu un subject de legendl. Ajutat de Stefan Cotargi i i chiar do unul dintre boierii Regulamcntului, Mtn:Intl Vasile Alecsandri, el inteniciazil
apoi Conservatoriul filarmonic-dramatic", chemeind profesori
italieni, pe langt earl veni peste r.4in antreprenorul italian Castiglio. Teatrul adus la acest no.1 asezdmnt trecu apoi, supt
direclia tineretului format in strAinAtate, la altceva declit

traducerilc din Kotzebue de acest nelipsit furnisor de literatur5 poetia, Asachi, si ale altora, si din Goldoni, din
Franeesul Duval, din Voltaire (Akira), dar Asachi insusi, traducAtor iscusit si al libretului Normei, amestec?1 si bucgi de
alt5 origine si tendintl: un .tefan-ce1-111are, un Petra Raref.
Se putu da aici e saul al lui Alfieri, care displ5cea accluiasi
Asachi, ca nefiind Indestul de clasic 2
Din tineretul moldovean se ridia numai acel Costachi Negrut (Negruzzi), care, la Inceput, se Indeletnicise doar cu traduceri In versuri si pros din literatura clasicd frances5. Cu primul s5u rang de Cminar, el prelucrase Treizeci de ani sail

viata unui jucAtoriu de cIrti" la 1835, traducere dup o

piesk frances represintat5 de actorii francesi la Iasi. 0 fileea
din dorinta de a ajuta prin repertoriul romnesc la Inoirca virIorga, 1st. lit. ram. fn sec. al XIX-lea, I, pp. 190-1,
1 Ibid.. pp. 193-6.
L

A0.
40rir

C. Negruzzi.

40

Spiritul vremii hi literatura noua

i micestilor fapte a Stefanilor si a' Alexandrilor".

Pentru teatrul muntean dada el, introduand pe epicul Victor
Hugo, rscolitor de energii, In lumea romneasa, versiunea
Mariei Tudor a marelui romantic, si aceast mica.revolutie
literara capAid lauldele, totusi socolite, ale lui Enact, ceia
ce face ca tnrul Moldovean sal.-i Pehine traducerea altei

tuttlor

drame a lui Hugo, acel Angelo, care, fiind In titlu chiar

tiranul Padovei", pulea trezi unele suprari. Spiritul de epopeie, tinznd. spre mohstruos, al poetului frames' care-1 slitprtneste, 11 face SN. trezeasca e,xageratul chip al unui adeva-

rat Sfarma.-piatra, care e Uriasul Daciei", aruia Istrul Ii

vine pana la beau i Tyrasul pug la gonunchi. Inspirtindu-se, cum se va veclea, din Istoria Romnilor, aparuta In
frantuzeste la Berlin, a lui Mihail Kagalniceanu, el, care
celise In manuscript pe Ureche, asa bleat nu se tinea la ce
aduse Asachi In domoniul unei istorii poetisiate, izbuteste
a da, ca fragment dintr'o epopeie a lui 5tefan-cel-Mare, splendida intrupare din Aprodul Purice, in care cu imitarea izbu-

MI a comparatiilor clasice se ukieste energia presbarilor

pitaresti ale ostasilor 1. Acelasi interes pentru vremile tre-

cute face pe scriitorul cu atilt de limpedea formA stapanitl,

asemenea cu a unui Mrime in Franta, s. presinte Intalnirea dintre Stanislav beszczynski, regele Poloniei, si Nicolae
Mavrocordat, oH sa mediteze asupra bolnitei manastirii Neam-

tului, prelkur in niste catacombe" ea acelea de la Palermo.

Nu lipsia din acest romanlism nici dorinta de a Inftisa Si
privelisti de cAlgtorie mgear prin tara2.

Indath pe and Negruzzi are curajul de a Incerea redarea

In rom.fineste a Odelor i baladelor, interesul pentru poesia

lima", In care nu ma,i traiau amintirile blandelor elagii ale

secolului al XVIII-lea, i pentru un teat.ru de violente si de
stridente, cu aspre i crunte figuri de trecut, trace la Eliad,
care, la Inceput, avuqe reserve, de si, entusiasmat de Byron,
traduce Marino Faliero al acestuia, i la Boliac, la care o
astfel de inspiratie se potrivia temperamentului de ravolu1 $tefan Indemand pe ai sAi s mearga dup gugiumana" lui,
e o copie a lui Henric al IV-lea la Ivry; Iorga, let. lit. rom. in sec.
al XIX-lea, I, P. 237 i urm.
2 Album pe 1837, foileton,
4

80

PregAtirea Ltnirli Principateldz'

tionar nascut. Astfel prin el se traduc In romaneste, fara

a se tipari, Inca odata Angelo i, In acelasi timp, 5i Lucretia
Borgia, anuntilndu-so versinnea integrall 0 a dramelor i cbiar
a romanelor de istorie vehementia si de nemasurata imaginatie 1

Dar poetul tanfar al Moldovei, a carui viata de Caminar

al Regulamentului i deputat ales al Adunrii, foarte guvern,amental, rin se pottivia cu avantul literar, cunoscuse prim:
legaturile cu Ba.sarabia si un alt romantism, cautndu-si subiectiil si la Tiganii nostri de acalo, apoi In sangeroasele amiutiri

ale anului 1821, ca i Ii legendele rusesti: pe acela al lui

Paschin, asa de mult amestecat pe atunci, In trecatorul exil
al pornirilor sale revolfutionare, Intre boierii, Grecii si cinovnicii Chiinuiui, dar mai ales Intr'o lume de frumoase
femei tinere. In aceast Baxarabie desfamta din ticnita ei
viata oriental i IndepArtata di cultura pur bisericeasca a
Inceputurilor, lncepea o interesanta via% noua, din care nu
lipsiau dramele legate de subitele schimbari de spirit. Dupa
ce traduse poemul, de inspirat.i romaneasca, al marelui romantic rus, alul Negru, cu fatah iubire a Grecoaicei si sabia
pedepsitoare sclipind In umbra, Neguzzi gasi aoelasi interes,
legat de propriile sale amintiri, In prefacerea pe romneste a
legendarei istorii a quasi-haiducului Carjaliu 2.
Dar el va povestI, In Zoe, i iibiri ca focuri de pistol, Ip
aceiasi Invalmasita lume basarabeana, prinsa, 5i ca moravuri,

In vartejul imitatalor viotii apusene: Chisinaul de la 1837,

anul marii rtoduclii a neobisnuitUlui debutant, apare acolo
viu, cu amestecul mondirului rusew intre largile haine rasa,ritene, Inca pastrate de boierime, en tot solemnul rasfat al
mndriei fanariote si, In fall, capriciile unei lumi femeiesti
doritoare, ca 5i la Iasi i Bucure5ti, de soarele" 5i baluri"
si scapata delinitiv din retragerea ietacurilor orientale.
Parechea eroinei lai Negruzzi se gaseste, pntru lume,a
ieseana,

in cutare poem al unui poet de

aciasi vrAst,a,

Gheorghe Crupenschi, a and inspiratie e mai veche. Dar

tot asa de prins In pornirile romantice ale vremii, presintand
sinucigasi conbemporani i eroi antici ea Hannibal, e alt poet
1 Curierul pe 1837, p. 84 i urm.
2 Cu prilejul comemorgrii secul.tee a liii Puschin s'au fAcut studii
de d-na Dvoicenco i d. Gh. Bezveconi.

Spiritul vremii In literatura noul

51

at acerstel generatii, format in strinatate si cunoscator al lui

Wieland,

dar 0 al lui Schiller 0 Goethe si dand numelor

proprii forme germane (Gartago"), Mihail Guciureanu, frate

al celui pe care 1-am gasit la Pesta ajutand la Biblioteca

romAneasca, a lui Carcalechi 1.

Pe atunci un Constantin Pogor, si ell din neamurile noi care

se ridieau, pe cand umbra se lsa asupra obositei boierimi

istfuriee, se trudia s, traduca Henriada, din care, cum ,am
vazut, se inspirage Negruzzi inainte de a trece cu totul la
romantismul lui Hugo si Puschin; ofiteritl Alexandru Hrisoverghi corespunde, ca soartik, murind foarte tanar, de o
chinuitoare boal, i ca iubitor al idilelor 5i suspinator pe
ruine, care aici stint ale Cetatii Neamtului, Munteanului Carlova, dar la acest fin de Grec Intrat In rangurile mo1dovenest1
nu e nimic din spiritul revolutionar, ci, din potriva, cu. complimente Aire un Ba1, catre Sturdzestp., e i lauda devotata a
sefului armatei de curand alcktuite, Donniul trii, incepatchr
de era noua.2.
Inaintea noii literaturi clasicul Asachi, fostul membnu de
Academie"
italiana, iubitorul Biancei Milesi, Alviro" pentru
1)
confratii academici de la Roma, sonetistul si autorul de ode,
ramanea neschimbat In seninatatea unei atitudini literare care
avea urmkri favorabile situatiei sale In lumea politic.. Insa

folletonul Albinei" se deschise nu odat pentru Intaile lucrari, ale lui Negruzzi, cii care batranul scriitor n'a rupt
niciodatt.

Dar noilor scriitori din Moldova li se parea, si din causa

legaturilor lui Mihai Sturdza, candidat la, tronul inuntean si
trimetandu-si la Bucuresti informatorii Si spionii, contra lui
Alexandru Ghica, dar i pentru impingerea fireaso4 a tuturora claire ideia Uni,rii, c. e mai potrivit s colaboreze la
Curierul de ambe-s'exe al lui Eliad.
Totusi el n'avea nimic simpatic In atitudinea-i fata de
ideile nationale ale timpului. Acela care era foarte Raman" 0 se simtia stramt Inchis In aceasta Tana-Romaneapca
1 Poetice cercdri, Iasi 1839
2 Iorga, 1st. lit. rem. in sec. al XIX-lea, I, pp. 232-4. Totusi el
traduce drama romanticd a Int Alexandrti Dumas, Antony.

51

13regatirea Uniri Principatelor

In care el, care fuslese cndva, prin Ardeal, mai legat, cum
observ a. un agent polo; de Munteni decilt Moldova, nu. s'a
gAndit niciodata s treaca Milcovul, la care s'a oprit i curiositatea lui Alexandrescu ofiter: rAmasese acelasi francmason

pentra care era un paicat al soartei ca omenirea e ImpartitA

In. natii, caci, mai la urma oarneni s'antem toll: eu nu vad
nicio deosebire", fiind, astfel, nu Homan In noul sens al
cuvntului, nu Moldovalah", ci cosmopolit sau crestin intru
toaLl desavAmirea". Chiar patriotism-11" de care se vorbia
acum pretutindcni Ii e strain caul care vede inaintea sa
lumea, In imensele ei propoztii, i doreste ca In ea sa, fie
odatg o natie", o limbA, o religie, o lege": ce sant aceste
doua, Printipate pe langa. Europa Iintreag i celelalte ktontinente: un puma, o nrana. de pAmAnt1 I". $1, tonrsi, el afirdase
In RApedea aruncltur a. de ochiu asupra limbii i inoepuLuiui Riumanilor"

c. Rumilnul este Ugreg Roman 0 Wale

partile trupului san, i chiar sangele, Ii sant romane", caci

teshtura graiului, care se curgt adum, e latina. i astfel,

Rum An" e oricine vorbeste aceastA limba, Intrand si In legai laud guvernele
tura sociaI i politicA a bAstinasilor 2 D
teocratice, Eliad nu admite, de altfel, In fund pentru religia Insasi decat pretuirea valorii ei sociale,si,cum Un cetitor Inaintat"

gasia ca n'are rost publicarea de dAnsul a vechilor predice

ale lui Ilie Miniat, el Ii striga, Intr'una din iesirile vulgare
care corespundeau temperamentului sau: Gine face pe clacasul d-tale sta.-ti mai dea dijma i claca In pamanlul liii Damnezeu deedt religia?"3. A ramas, de fapt,aceIasi scriitor de mare

instinct popular, care izbuteste numai cand se trezesc In el,

pe Maga. amintiri ca acelea, miscate, despre Grigore Ghica4,
impresiile copilariei, ale primului media, cu. acel simt pentru
concret, pitoreslc, hazliu i caricatural care-i domina tot spiritul, Ca atunci cand, vorbind de critica, pe care la el unii
o credeau prea aspral, si era de fapt tetdeauna persona.14 si
partenitoare, el vorbeste de ploaia care pricste holdalor, dar
1 Idei din 1837-9, In Curierul de ambe-sexe, la N Iorga. Ist. lit.
rom. tn sec. al RIX-lea, I, p. 257, noIta 1.
2 V. ibid., pp. 159-61.
8 Curierul de ambe-sexe pe 1839, P. 273.
Iorga, 1st. lit. rom. tn sec. al RIX-lea, I, pp. 158 9,

Spiritul vremii in literatura noua

53

stric adesea cuculetul $i ibricelul de fluierat al olarului":

e o adevarata comoara de folklore rasIpandita astfel in mijlocul unor idei generale nedeplin Intelese i plerzandu-se.
cu vremea intrun misticism fatidic, pe care istoricii literari
41 pot descurca, dar far un mare halos pentru istoria ideologiilor stramutate la Thai

i Ina mai putin pentru faima

unui scrlitor totusi atat de mandru de cugetarea sal.

determinat $i de nu stirn
Am vorbit de conflictul lui,
ce seductie savarsit.1 de tanarul poet, cu un talent mult mai
mare, In casa primitoare

cu Alexandrescu, care devine, In

mania de parecle a acestui prigonitor, Ghita Ariciulesculdenuntat $i ca ateu". MAscarati" i ,,obraznici" sant scriitorii nesupusi, prem.= cei cu alle idei, de nationalism luptabor, de liberalism revolutionar, sant aici Sarsaili" si
Rodini".
Totusi la Eliad, care, stricandu-se cu noua generatie munWaal '(dar el da ceva de un C. A. Rosetti, care incepe
atunci cu versuri plangatoare, si de un Stefan Stoica), era
bucuros s afle colaboratori aiurea, tipareste cea mai mare

parte din procluctia sa pni la 1840 Negruzzi, care cern

chiar sa fie Inscris la Societatea filarmonica", careia, de
la Inceput, In legatura cu introducerea la Aprodul Purice,
Ii striga: Canta, CAW, ciocarlie !". Daa nu se 1nvoiesbe
cu scriitorul muntean, acuma matur, In ce priveste o limba
carela acesta-1 dAdea continuu norme Intelepte ce vor fi urmate, recomandand formele participiale, &Mud la neologismele francese sufixul slay Ingreuttor -nic (moralnic"), care
a disprut aproape total, aceasta da prilej la prima discutie
despre formele noi ale graiului care sa. se fi cleschis intre
Romfinii din provincii deosebite. Negruzzi atacase glumind

unele propu'neri ale lui Eliad, care in adevar n'au biruit,

si cense Ica entdiul tesaur de unde e a se face 'ttnipruniutal
set fie cel latin i apoi c-1 italian 2
Dar Eliad, care nu putea opine aceglei Inseilari spirituale
decat glume groase i idei rapede duse departe de punctul

lui de plecare, se gandi si mai departe la procesul deschis,

1 V. Scraba, Eliad Rddulescu, sl D. Popovici, Ideologia literard a
lui I. Heliade Reidulescu (ed. Institutului de istorie literarl qi folclor).
g

Curierul ram, pe 1838, no. 8

54

PregAtirea Unirii Principatelor

1 el plnula chiar o noua. editie, cu litere latine, tinuta ti

curent1, a gramalibei", prin care s'ar izgoni cu totul chirilicele In discutle, pe care numti ticalosii" ar pntea s.a. mai
voiasca a le mentinea, cu incercari de a pune in loc forme
latine, din care se desfac cateva care au si fost impuse mai

mult sau mai putin trecator de dansul, ca un qu in rare

(de la quails) sau un t cu cedil pentru 1`, un di pentru z, pe
langa duplificarea, ca In latineste, a unor congoane. Voia $i un
dictionar franco-italo-higpano-roman 3. In ultima instania, el

ajunse a propune, pentru unificarea' limbi.i, nu Academia de

odi.nioara, ci, cu ajutorul bursierilor trimesi in linnea romanica,

o Intelegere lntre eoli1e Inane din Mile libere 3. De fapt,

la Bucuresti se alcatuise, pentru aoeasta, in 1836, o adevarata Academie, 1A a-i purta numele, avand i membri
corespondent,i, si In ea se Intalniau Poienaru, Aaron, Marcovici en profesorii loan Pop si Gheorghe Ioanid, care va
redacta Dictionariul grecesc 4. Discutiile, rapede degenerate
In trivialitai, si cu unii Ardeleni, nu duseira la preciAri mai
depline $i mai statornice 5. Dar Elild avea dreptate chid, puind
basa in cartile bisericesti i admitand, ca i Mumuleanu, ce

trecuse din Imprumuturi In graiul ob5itesc, nu In al lui mos

popa" sau tareovnicul slavonisat", spunea, cu un avant in
adevar de o superioar poecie, pe care n'o pultea Rune si In
condici ce
versuri, c lzotdrirea praviler se via afla
ski in palatele timpului, unde fiecars foaie este o genera(ie" 6.
Ceia ce nu-1 Impledeca. de a urnikari formarea unei limbi
1ntregi a runAnimii", a unui dialect Inteles de fiecare", cuprinzand ce este bun, frumos, sonor, regulat, norocit", la

Care apoi sa se adauge Implinirea din latineste: pAna si

g;ralul Romnilor din Macedonia ar fi Intrebuintat pentru
aceasta. Se pare deci cii, Eliad va fi avul cunostint de plat

Cony.

Lit., XV, p.

349.

2 Ibid.
3 Locurile din Curierul dc ambe-sexe sant alese In Iorga, 1st.
lit. rom. in sec. al XIX-lea, I, pp. 261-4.
4 Museul National, 1836, no. 34, de unde In Foaia penfrq minte,

inimd ei invilliiturd, I.
5 Iorga, I. c., p. 263, nota 1.

n Curierul de cunhe-sexe, 1840, p.

7Q.

Spiritul vremii in literatura noul

55

nul asamanAtor, *i tot asa de fantastic al Grecilor moderni

de a crea dialectul comun"1. Si acestei 1irnb i s'ar impune
una i aoeiasi ortografie2: deocamdata aparea acel vesmAnt
latinisaut din care, de la 1833, el dadea o proba, sistemul fiind
destinat din nenorocire, O. se generaliseze in Ardeal, si priu
autoritatea lui 3.

Colaborarea moldovieneasca, asa de death si de semnificativtd,

tocmai pe vrentea cupola politic de lupta contra

articolului adi(ional", de program& de unire romdneasca al

lui CAmpineanu si al Franco-Englesilar, colaborarle care, contra
cosmopolitismului francmasonic si a prejudecatilor muntenesti

ale lui Eliad, trebuia s clued la program& de afire 'In noul

stil si tn noua ortogralie, neapidrat latind 4, pentru toga rumAnimea" 5, mAngdia pe sicriitoril bucurestean, prigonit si de
eensur i ata a-si vinde Statulli tipogrdia 6, de concurenta
puternica pe care i-o fgceau, in chiar mosia lui culturalA si
literara, profesorii de la gimnasiu i un tineret care avea, in

asiteptarea sosirii celor de la Paris mai multe legaturi cu

invIatatorii lor derAt cu ucenicli lui Lazar.
Acesta se maniifesta prin none publicatii periodice.
De la inceput, Negruzzi cautast legatura cu Aristia cum
s'a Spus, aratAndu-i ca vrea s't traduca Gerusalemme liberata
a lui Tasso, fiind vorba si de o colaboratie cu' adesta, la care,
s'ar adaugi Eliad, i cu scriitorii oei mai tineri. E/ s'eria astfel

lui Boliac1. Acesta, mAnat de marea sa ambitie, dar si

si

V. Xenopol, in Cony. Lit., XV, p. 348 si urm.

Curierul de ambe-sexe, I, p. 246.
3 Ibid., p. 343 si urm. Pentru Intreaga corespondenp, publicatA de
A. D. Xenopol, Cony. Lit., XII, pp. 305-14; XIII. pp. 76-8: XIV,
pp. 155-7; XV, pp. 348-52, observatiile lui Xenopol; ibid., VI, pp.
177-83. Eliad propunea sl se publice scrisorile In Gazeta Teatrului
0-0 oferia tipografia pentru operele lui Negruzzi. Era natural s
I

s Intre In conflict cu Sulescu, care avea pretentii de filolog cu

scoal; v. si Conn. Lit., XIV, p. 156.

4 Eliad se interesa pe lng Negruzzi, In 1837, si de opositia contra
lui Mihai Sturdza; ibid ., XIII, p. 78.
5 Plan de IntAlnire la Focrni; Cony. lit., XV, p. 351.,
6
1

Ibid., XIV, p.
Ibid., XIII, p.

157.
77,

56

PregAtirea Unirii Principatelor

de convingerea c5. tineretul e preocupat de liberaturg., (IA

fncA de la 1837 Curierul, In numele unei societAti literare":
Eliad putu sol. vadl, el care nu participa la miscarea lui

Cmpineanu, a fostul lui colaborator are sprijinul sefului

miscArii nationale, al colonelului Constantin Filipescu, al lui
lancu Roset, al lui Grigore Gritdisteanu si Voinescu II. Se

Incera si castigarea lui Negruzzi 1 Era o publicatie cu inlentil politioe: In scrisoarea cAtre scriitorul moldovean se asi-

gura cd, acum, printre uscatele desnervate gltiare ale nnei

bdIrdne tiranii creste carnea cea strivitd a unei na(ii" 2. In
legAtur5. cu Campineanu, un Grigore Negrea traduce, si publiel la Buzau, Guillaume Tell al lui Florian, nu fAr 5. subtitlul care, dat fund patronagiul pulblicatiei, represinta un
exemplu si indemn: Elvetia slobod5."3.
Foaia tinerilor mi tinu deeat putine luni, dar In 1839 Boliac
apAru cu o oontinuare a ei, mai sgraca. In colaboratori, Reimanteanul. Grigore Alexandrescl, din parte-i, era la ziarul, frumos

tipa,rit (din 1837), al profesarilor, care purta mndru un titlu

ce putea fi al principatului singur cAruia ajunse tot mai mult
a i se zite Romania, dar $ i al Intregii comunitg.ti nationale,
legatcl, prin ortograffiarpa numelui din titlu, de romanitatea
oriiginilor. Era mremea cnd inginerul Alexandru Popovici,

care lucra la xidinea Severinuluj, anunta o revista, Dacia

veche fi noudd, pie and Trifu Maiorescu, ajuns profesor la
Craiova, se unia cu vekhiul colaborator Leca si d5dea In
capitala olleana um. Destaiitor, devenit Mosaic, care se Linea
de traditiiIe Biblietecii Romilneti, la care amilndoi colaboraser 5.

Fa ta. de amte legliuri care-1 pgigubiau, Asachi se ridica,

fn prosa lui tot mai ImpiedecatI, ca sA, proleste contra discutiilor zgdarnice asupra limbii si ortografiei; el se tine la
1 Ibid., XV, pp. 74-5. Era vorba de opere de teatru, de o culegere de clasici, de o bibliotecl vanduta pe pretul de cost.
2 Ibid., p. 76.
3 Alte traduceri muntene; Iorga, 1st. lit. rom. ln sec. al XIX-lea, I,
pp. 273-5.

4 V. Albina pe 1839, no. 31.

5 V. qi Iorga, lst. lit, rom. in sec, nl XIX-len, 1, pp. 268-73.

Spiritul vremii In literatura noun

5.7

admiratia operelor mari ale spiritului urnan, care singure

pot conduce, atunici and rnediocritatea" umbl prin cotloanele georiilor. Dar ii la dansul se Va.qeste ideia unei Adu-

nari culturale normative, in care sa figureze gramaticii romni ai Transilvaniei, ai Tarii-Romanesti i ai Moldovei".
Saulescu fu Intrebuintat pentru a lovi nu numai Iii Eliad
si In Aristia, dar i In Negruzzi, care nu preget sIt raspundA:
atacurile iesene contra Curierului ermafrodit" urmara, nu
spre folosUl operrei de apropiere care se Incepusie. Aleiuta
romlineased, noul suplement al foil lui Asachi, Incerca sa
concureze Curierul", dar consulatul rusesc crezu cIt deScopere Intr'un nevinovat articol despre wiest, jocul de carti
la moda, o alusie la Puterea protectoare, i aslfel revista
fu rape& opritA. Treeand In foiletonul Albinei materialul
literar, Asachi stiu sal caqtige pe Negruzzi, adaugindu-se
si cate un fruntas al noii generatii. Icoana limii, fortie de
stiinta, opusA lui Osiris a medieului ceb. Cihak, se adause la
programul cel nou al initiatorulni literar, care Incepu si publicarea unei Enciclopedii romAneytil.
Iasul se Inchidea astfel moldoveneste. El n'avea nici macar
legaturile Muntenilor c Ardealul, cari, acestia, de altfel, In-

trebuintau pentrb. propaganda In stAinAlate a luptelor lor

politice foaia germania a provinciei.

Din partea ler, ArdelenE, dupa ce dadusera primul rand

de profesori, dintre cari lipseste, de si chemat un moment
la Bueuresti, acel Moise NicoarA sau Nicorescu, care apoi
merse la Constantinopol i, insusindu-si extraordinar de multe

cunostinti, a lasat un Intius sludiu original, dar confu, In

limba francesA, despre foloasele Islamului , si acel Nicolae
apoi Nifon Balasescu, din lIasag, care Incerca un Dictionariu
latin i unul frames, extraordinar de apusean facule, nu rrai
contribuie la acea cultura comma pregAtitoare a unirii politice Inca de acum Inscrise, Indraznet, in program 3 Cnd M.
1 Ibid., pp. 279-82.

2 Cornelia Bodea, Les reflexions d'un Roumain sur l'epoque du

tanzimat en Turquie, In Revue hist. du Sud-Est europen, XIV
(1937), pp. 150-163, 307-333. Manuscriptele lui sant la Bibl. Ac. Rom.
3 Un latinist, David Almascanu, la Valcnii-de -Munte.

tg

PregAtirea tJniril Principatelor

Ma ller, lacum Campeanu, trecu In Moldova, pentru a ;nosteni pe Alm*, el, traclucator al runei Gramatici unguresti,
n'avu decal grija catedrei sale. Dimitrie Stoica i GheorgheGherasim Vida, Maramurasean, nu se amestecara nici In ideologia, nici In lupta politic a. a timpului.

Ardelenii stramutati se deprind greu cu atmosfera unei

tari care li se pare, mai ales In Muntenia, frantuzeste frivolA.
ASa vor judeca, pe rand, Vasile Pop, Aaron i, la urma, cu

i ftis, expunndu-se prigonirilor, aril a judecall,

primejdiei de a i se zdrobi cariera, Joan Maiorescu. Supusii
unei Indoite operatii de desnationalisare, acesti boieri Werezuti desgust durele suflete de eredinta pe care nu le farmeca formele sociale stralucite i luxul, ca pe interesalul
Carcalechi, si nu le multameste o literatura de suprafata, mai
mult a tinerilor cat sant Inca tineri. Descultii din bordeie,
vioIen

hraniti u mAinkliga, trezesc In acesti fii de tarani o nesfarsit

compatimire; aceasta de si nicio revolutie nu se poate ineerea
de teama de a se pierde si umbra de neatarnare". Lui Maiorescu i deslalace si nivelul scazut al vietii de famine, cu multele divorturi si lipsa acelei insusiri pe cari-i place a o numi
roman: dignitas luzmana, si-1 doare Inainte de toale de neajunsurile unei ootli hr basa national l. pe care a ajuns s'o
cunoasca adanci.
Numai Moldovenii, dintre cari Florian Aaron, cunoaste pe
Kogalniceanu i ca istorle, Inainteaza tare si sigur" 2. Si

Maiorescu are si el, la capatul aprinselor sale recriminatii,

ajnnse, din neriorooire pentru danSul, In tipar peste munti,
aceiasi parere: Moldovenii ne Intrec si ne-a,u Intrecut. Sant
mai statornici, sant mai seriosi. Simtul national nu este asa
tocit ca la not N'au, cu adevarat, ataten titule zgomotoase,
dar au mint sanatioase i asemenea porniri. Tiuerii lor, cari
Zavata In Germania, nu se Intone eu atatea fumuri, eu atabea
idei sublime despre sine, ca ai nostrl de la Paris, unde toate
le-au Invatat, nurnai ce ii tr3buie, ca unor Romani, nU" 3. In
1 Iorga, ht. lit. rom. in sec. al XIX-lea, I, pp. 293-5; i N. Bneseu,
i V. MihMleseu, loan Maiorescu, Scriere comemorativd, Bueureti 1912.

2 Durd corespondenta inedit a lui G. Barit, Iorga, Isl. lit. rom,

in sec. al XIX-lea, I, pp. 291-3.
3

Ibid.

Spiritul vremii tn literatura nona

59

prolestrile contra acestor pareri in prirnul rand apare, langa

Marcovici, care avea alta seriositate de spirit, Eliad1.
Pentru profesorii si spriitorii, noi earl se formeazd In Ar-

deal, rzu e inset unul sfngur care sd nu aibi interes, pests

aceste pdreri, pufintel exagerats, i din causa oposi(iei dintre
spiritul german i sublerarmic i cel frances din uremea
regelui Ludouic-Filip, pentru oe se petrece, docamdatd in
domerziul cultural, dincoace de mun(i. Aceasta fjz deosebire
de ueclzii Ardeleni, cari preferd viata inchisd din Blajul lui
Bob, protopopii sdnace, rdliCiri pe la Oracle, unde, Yu Decernbre 1839, se sten-19'e foarte bdtreinul cpiscop Vulcan, ori o
func(ie de miserie i umilinfl la tipografia din Pesta,unel cdli-

toni la Ronulnii liberi, de al cdror mai-Kira trecut trebuiau

totusi In scrisele lor szi se simbi lega(i, inuoceInd chiar, contra
strdinilor, formele ridicate ale culturii i uie(ii de societate

trz Bucuresti si 10.

Timoteiu Cipariu, pomenit si in Biblioteca Romeineasoci, avuse,

de la inceput legaturi cu Eliad: el cere aoestuia cartile de curind apaxute in Tara-Romaneasca. si In Moldova si se furniseazd de la Bucuresti cu slovele tnebuitoare tipografiei care
se reinfiinta la Blaj. La 1836 el vede la Bueuresti o revista
a Thilifici noi inaintea lui Mexandru-Voda. Ghica i cauta. sa
Intalneasca nii numai pe vechlul sau corespondent, Eliad,
dar i pe Ctimpineanu, care tncepsa sd apard ca marea spe-

ranrd a uiitoralui. Pe Reel thnp, el se incerca in poesie Si

dadea o frumoasa rugabiune athtiiri cu pastorale de sat:
Atatia feciori frumosi au venit s te peteasca,
Sa-ti faca curie domneasca,
k5i tu,
numai taci i cosi,
inteo nota laraneasc pe care, dincoace, o stia prinde , pe cand
la 1832 si scolarii din Blaj (Mean spectacole,
numai Eliad.

Pang taniu it* preotul, profesorul de filosofie, care incepe

91 o iserie noul de carti bisericesti, in fata celor ingrijite la
Buzau, intr'o asa de larga masura, de Chesarie, nu da nimic
la tipar, de si ecloga lui, represintata la Blaj, arata deosebite
insusiri literare,
1 Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al RIX-lea, I, pp. 335-6.

2 V. I. Ratiu, Timotei Cipariu; Unirea din Blaj, n-I jubilar; Tribuna din Arad, 1903, no. 1; Daianu, In foiletonul ziarului Farul,
1937.

PregItirea Unirii Pringipatelor

60

Inhis In gandurile sale de profet revolutionar al unor

vremi de Inoepeau a miji, Simkm Baiinut, fiu de tarani din
Boesa Montan4 seolar la Unguri, In Simian si Carei, de unde
si la Blaj, Intrebuintat apoi de noul episcop Lemeni In rosluri de cancelazie, ca sa aju.nig profesor de filosofie In romaneste la liceul" reorganisat,
Cipariu preda In limba
lating,

nu cad pamantul liber, unde venise, la 1839,

ca s adune material pentru manu,alul sau de geografie, Icoazza

pamehltului, un coleg, Ioan Russu, a earui arnintire a lost

scrbat de curAnd, dar se eere si el abonat la Curie,rul lui
Eliad i vrea s aibl, in acel an chiar, si uncle tiparituri de

la Bucurestil. Si pe acesta-1 inchide in vechiul sau calms

Blajul.

Din aceiasi lume a unitilor, fiul de preot Gheorghe Pop,

din Jucua-de-jos (Cojocna) (n. 1812), aruia i s'a spus Ja
scoala, de profiesbrii sai din acelasi Blaj, Baritiu2, avea si
ani de Universitate la Cluj, pentru ea s ajunga profesor de
fisica. In oraselul studiilor sale rornanesti. De aiei intoviirasesbe pc Cipariu I.n calatoria, de nesterse amintiri, la Bueuresti, tocmai In ajunal marii lupte3. Deocamdata, amesteeat
putin si In poesia de oeasie, de ton popular, bine eunoseut
si lui, el primi, cu toata deosebirea confesionala, de la Brasoveni, carora li se adresase printr'un lumincs memoriu, chemarea ea profesor la noua lor scoall 4.
In bogatul oras de granit, uncle stalusera atata timp pribegii

munteni, Wand amintiri si mai bune si mai rele, neguslorimea romaneasca se osebise de a Grecilor, a earor Companie
de corned era de mult In plin decadere, i, recunoscand

public ca scopurile ce urmeaza pe aceleasi cal eednomice

sant deosebite, Ii organisase un gremiu" al ei, cerfind, err
argumente Initernice in sprijin, nit privilegiu al guvernului 5.
1 V. Gh. Bogdan-Duia, Viola si ideile lui Simion Bdrnuliu, ed.
Ac. Rom., Studii si cercetdri, VIII, Bucuresti 1924,
2 Enciclopedia lui Diaconovici. la acest nume.

3 V. mai sus si N. Banzeu, Scoalele din Blaj.

4 Andrei Bfirseanu, Istoria Scoalelor centrale romane gr. or.

din Brasov, Brasov 1912.

5 D. Z. Furnia, Din trecutal romdnesc al Brasovului. Documente
cornerciale, 1741-1860, Bucuresti 1937; cf. Iorga, Contribufiuni la istoria Inuti(dmantului, p. 17 si urm

-4-

."=, T

-rf

Gheorghe Barit.

Spiritul vremii in literatura noug.

si

Acolo, unde s'a organisat # o caling." de lecturd, sosiau

publicatiile muntene, dacd. nu cele din Moldova. Dorinta de

a se creste # copiii In romaneste era fireascd dar omul nu

se afla la indemand; neputandu-se avea un ortodox, se cdula
macar tot un Ardelean, si unul cu. studii butte. Gei cart isciilir contractul cu tandrul Bldjean erau un Roman de sange,
loan Jipa, # fostul companist, amestecat In multele Aalcevi
cu care se manta Indelungata si infloritoarea asociatie, Geanli
(Dsanly).

Ce voia Barit, o spune In tuvantarea tinut la examenul din

1837 al scorn sale. Ace la care se recunoaste ucenic sufletesc

al lui Petra Maior, nu face, ca Inaintasii sai, o predicd romand",va rade de sange de Romani", strtnosii nostri" , si
el nu se Inching, puterii snot aripi:...) cdreia erau stran.si atatia

Romani. Si politica de amintiri si cea de Infleodare Ja Impilrtie crede el cd trebuie parasite, cu atat mai mult aceia
care atarna de confesiune In sengul ingust al cuvantului.
Romnii sant un neam, si ei trebuie O. se sprijine pe damii
singuri, dar pentru moment problema e margenita la acei
din Monarhie, de la Guvernul cdreia trebuie sd se ceard doar
libertatea culturii proprii. Li lipseste Invdttiura pentru ca marele lor numdr sa se poata valorifica 0 mud pedagogic In serviciul interesului national cu ajutorul pgrintilor Insisi ar putea
resolvi problema viitorului cc se asteapta. $i se gandia, de
si, ca pentru Brasov, vorbeste si de o Koala de comert, cu
studii mai Inalte, # la scoala Intdielor invdtturi.
Sasii cari stdpaniau orasul Isi aveau Insa pentru legdturile lor culturale Intre sine si cu congenerii lor o mai veche
foaie. Germanul Gtt, venit din Frankfurt ca O. Intcmcieze

a nouil tipop-afie dupla aceia pe care o cunoastem si care

luerase si pentru Romani, se ardla gata, dacd i se acordd
un patronagiu ca al bogatulai Radu-Rtidolf Orghidan, intron al cgrtii Intelepte pentru poporul sgu, sl lucreze $i
o publicatie periodica In romaneael. Pentru lucrul de redactie, Barit, cape se dovedi un oetitor harnic $1 un bun
traducdtor, se putea rdzima pe btranul translator, foarte
1 V. N. Iorga, Scrisul si ualoarea Gazetci Transiluaniei", In Mem
,te. Rom.

1938.

62

PregItirea Unirii Principatelor

popular, Barac1, pe Vasile Pop, tnr cu atata interes pentru intreaga literaturN. i istorie a Romanilor, pe care le
cunostea asa de bine, si pe autorul Antropologhiei, Pavel
Vasiciu-Ungm4an, acum medic la contumata" Timisului. Se
vor adaugi Andrei Murgsanu, Bistritean (n. 1816), cu studii
hi Blaj, de unde vine ca profesor la Brasov, si fratele mai
mare, Iacob (n. 1810), din care se va face un redactor permanent2. Aleituindu-se, dupl rspanditul obiceiu german, in
sotietate de invtati", ei Mean. st apar, In momentul marelui conflict politic de la Munteni, Foaia Duminecii", dar
numai cu caracter de InvatAmant popular. Spiritul, anecdotic
at cadut moralisator, farN. idei i fr poesie, era Instt al
lui Barac 3.

Inca din 1838, child Incep i represintatii de teatru romanese, Barit rNsare ca redactor al Foii Therare, devenitA IndaLN

Foaia plentru minte, inimd i literaturd, la care se adauge

una politicd, purtand titlul, provincial, nit national,
dar el
aruncA strigaitul de DesteaptI-te i tu Romne", care, cules
de Andrei MurNsanu, pentru strig6tul de sperantl din imnul
de libertate care a fost DesteapitA-te Romane", a ajuns apoi
de Gazeta Transilvaniei.
o lozincl de revolutie,
Nu e exclus cd vor fi venit, mai tdrziu, pentru noua publica(ie fi Indemnuri de la Rom/Ina de peste granig cdrora Ii trebuia un astfel de organ In (arid strdind pentru a se publica lucruri care kr acasd trebuiau sd li fie interzise. i, cum Austria,

In fata falimentului ameninttor al politica rusesti In Principate, Incepea sN hraneasei noi sperante de anexare,
putea fi neplcutg. tiparirea unor anume sari l'n Gazeta"
lui Barit, In acelasi timp cnd Foaia", publicnd si Orti can
scrisul romnesc de pestle inunti, uu numai oN. le transmitea
Ardelenilor ei, dar se Indrepta, nu Mil constiint4, &pre rolul
unei publica(ii central fi general romaneti, fiind ea o antologie i crestomatie periodicN. a natiei.
1 GIL Bogdan Duiek loan Barac, In Mem. Ac. Rom., ed. Ac. Rom.,
i cerceldri, XXII.
2 V. i I. Ratiu, Via(a i operele lui A.ndrei Murc4eanu, Blaj 1900.

In Studli

Pentru un plan de biblioteca romneascl al lui Gavra din Banat,

v. Iorga, 1st. lit. rom. In sec. al XIX-lea, I, p. 314, nota 1.
i scrisori din corespondenta lui Baritiu, publicate de Gb3 V.
l3ogclan-Duica, in Tribuna din Arad, 1903, n-1

2.

Spirant vremii in literatuea ndta

63

In vara anului 1838, camrania contra lui Alexandru Ghica

se poarta In acelasi timp in Siebenbiirger Wochenblait .5i In
Foaiel: comisiunea de cercetare gaseste c anume legaturi
ale complotului din 1840 mergeau pana In Ardealul lui Barit2.

Interesul lui Barit, rapede pis la curent cu viata culturala

a Romanilor de pretutindeni, merge si pang. in Basarabia,,
unde un urmas al boierului moldovean Hajdau, cu mosie la
Cristinesti 3, Alexandru(n.1811 , spirit vioiu, arata interes pentra istorie, pentru cantecul popular, legat de scoala Inca romaneasca a Hotinului, caruia-i face si claruri de carti 4. El

ajunge a cunoa* si a pretUi pe fiecare din scriitorii timpUlui. Incepand prin a reproduce, Ardcleanul ajunge rapede sa

alba colaboratia direeta a unora dintre tineri, mai ales din

Moldova, ca Pagor, Vasile Scriban, care vorbeste despre viata
profesorului sau de la Seminariu, Fabian-Bob, un loan Poni,
pe care-1 intereseaz istoria lui tefan-cel-Mare, si Insusi conducatorul care rasare la orizont al aoesbei Moldome tinere,
Mihail Kogalniceanu.

Cel care nu tine sama da hotare lu viata suflebeasca a

anui singur neam, trace hoLatit peste Ardealul sat; tji care
urme de trecut propriu romanesc la
cauta, el oel
Hateg, la Ransil's, la Iniedoara ii Incepe 'a face A, se adune
comorile poporului In Wale ramarile, peste deosebirea confesional. Spirit filosbfic" si laic, liberal, Barit nu se va lsa
oprit de hotarul pe care 1-au tras popii din Tarigrad",
si din Roma",
orice ar zice negustorii lui din Brasov,
oricat ar protesta, de departe, profesorii si canonicii din
Blaj
pentru aoeia Romanii tot ar pubea sa traiasca unul
cu allul fratesbe, caultand numai atata: ca sant Romani".
Cultura practica i atmosfera moralk, iata ce-i trebuie; liliecii" sa fie izgoniti i ratiunea sa stapaneasca, sfanta cuge1 Filitti, Dornniile (dup4 corespondenta austriac6). Domnul cere
interventia Agentului austriac. Cf. si Gllner, In Rev. 1st., 1934, pp.

111-3.

2 LegAturi cu Eliad, colaborator ocasional; Iorga, 1st. lit. roar.

tn sec. al XIX-lea, II, pp. 250-1.
3 V. Eufrosina Dvoicenco, Alexandra Hasdeu; v. Rev. 1st,, 1934,
pp. 9-11; 1936, pp. 23-37.
4 Ca masivul catalog al manuscriselor Museului Rumientov, azi In
Bibl. Institutului de Istorie Univerall.

64

i'regatirea enirii Principate1m1

tare dreapta, Imbraratil in grain]. Inte les de oricine, cu hotiii-

rita raspingere a tuturor modeler: francesa ea 0 germana,

aceasta ea 0 ungureasca; si nu mai fie ingaduiti la Rornanii
liberi preoeptorii de familii, veneticii misei". Politiceste, pri-

mejdia cea mai miare e tn rusomanie, care e mai uricioasi

f i netrebnicd decal eelelalte"1.
Originalitatea In materie de Erni:4, problema zilei, o aduce

insa Cipariu, planuitorul, la Blaj, al unci foi de Sambatii.

1)Nunciul" 2, aoela ale ciarui vederi lncep Inca de alunci a
se preeisa, si Maiorescu se va adaugi la dansul.
Toate basele diseutiilor de pand atunci sant distruse. Nu e
o chestiune a limbii romanesti, care ar trebui curatila, adaugita, unificata Inteun dialect" comun, de caracter artificial.
Profesoral blajean, care cetise Gramatica limbilor romanice
a lui Diez, luerare epocall, harnict.,1 aduna,tor de carti vechi
rare si de manuscripte pretioase, pana la Cazania bra,soveana
de la skirsitul secolului al XVI-lea3, cugetatorul care, recurgand

la oomparatii, si-a dat sarnA de fe,lurile in care, ca in Anglia

cucerit de Normanzi, se formeaza o limba, precum 51 de

greselile de francomanie care au oprit in. loc desvoltarea li-

teraturii germane In vremea lui Frederic al II-lea., afirma

tare ca. limba este, grainatiea avand sa-i studieze dear formele,
ea: nu e o latina vitiatd, ci un produs natural, ea, e um tot organic, ca inteinsa nu se afla dialect care s nu-si aib dreptul
die a fi si de a influenta, ca. ea-si urmeaza cline de fireasca des-

voltare, ea nu. vrea 0 nu poate sai jertfeasca nimic din ce

a cercetat, a ales qi a primit, cA, a-i Alai o parte din vistierul ei e a o saraei si a face prea multe risipuri", ca a-i
impune Imprumuturi e a gramadi zdrente", care astfel vor
si ramanea, ca orioe alfabet, fie si chiriica, desvoltata din
vechea scriere elenica o poate servi, merita O. fie pastrat,
ca mice Academie, oricum alcaluitk, nu poate face decal un
joc copilarese fata de covarsitearele porunci ale graiului Insusi, o alergare ca a copiilor ea palaria dupa fluturi. In zadar
se vor impotrivi latinisantii din Ardeal si va glumi Negruzzi,
1 V, pe larg, Iorga, 1st. lit. rom. la sec. al RIX-lea, 1, pp. 303-20.
2 Ibid., p. 320.
3 Originalul s'a gsit de curand Inteun manuscript de la Athos

de ate d. V. Grecu; v. Mem. Ae, Rom., 1938.

gpiratil vremii hi literaitira nouil

ai anti scris nu era, de altfel, dealt punerea In practiol a

acestei noi .si sgailtoase teorii, asupra buchilor carligate si
lapose".

Rdmdnea un lucru: ca aceia# teorie, a autonomiei na0onate pe temeiut vitalitatii organice, sa se aptioe f i fn domeniul

unei politice care pad aitunci, fi Irma' destuld vreme dupd

aceasta, se sprifinia alternatio ple piroptele strdine cu aparen(a mai mull sau mai putin solidd. Va fi opera uoestei genera(ii care infra in arend dupil 1840.

tAPITOLUL Ili.

0 incercare de romantism politic

Dar 0116 atunci generatia lui Carnpineanu va face o lung
dureroas sfortare spre resolvirea prin strini a marii probleme a rorn'anismului integral, care se impusese h.otkrit In
si

aceast form6.

Noul Domn, iesit dintr'o alegere frImiintatk de intrigi per-

sonale si care nu represinta decal o asa de mica parte a

natiei, cei mai multi plstand cea mai bunl antintire celui
ce cazuse apArnd in ultimul timp dreptul la o mai bunil
soarta a aranilor, era un om Iuc foarte tanlr 'n6scut la
1804 , de o mare cultural clasiel si aducand din frumoase
studii la Paris conceptii juridioe si dc Stat eu totul ocridentale; romantismul la mod6 in acele locuri ale Invatturii
sale mai Inalte Ii facea sensibil la amintirile de vechi lupte
ale poporului sau, si el avu dorinta de a vkil macar in
costumul ce-I purta la o mirnin3 din care ar fi voit s6 facit
o adevarat6 lncoronare cit se indreaplif dup6 eroul lot mai
viu In sufletul romnesc. Dacl tatal situ, Intrat in marea
boierie, n'aVea nioio legatur/ cu mandrele el traditii, mama,
Catbica, era n6scut6 VIcanescu. In acest mcdiu de famine,
crescut si de preceptori straini, Gheorghe Bibescu fusese indem-

nat, supt cea mai statornicit si mai iubitoare supraveghere a

p/rintilor, pentru o viat6 d constiinta, de munc6 si de demnitate. Mosteniri importante Ii veniau din mai multe parti,
intre allele de la sora tatllui, Balasa Jianu, care-I numia: fiul
el, si un Insemnat spor de avere se adause prin c6sltoria cu
Moldoveanca Zoita Mavr000rdat, nepoat a ultimului din neamul lui Constantin-Vod6 Brncoveanu., care puse la cak, In
1842, aceast6. 0626torfe a aceleia pe care el si sotia lui, din
Moldova, o priviaa ca pe o flifoit a lot, cu timrAvul Licit supt

6 facercare de romantisin politic

61

douazeci de ani, in aoelasi Limp cand se pregatia s5. Infieze pe

alt fiu al lui Duinitrachi si al CatincJ. l3ibeseu, botezat Grigore1.

S'.a pAstrat scrisoarea, In oel mai pur stil clenic, prin care
marele boier, care era si an InvAtat de samN, ura tot binele unei familii formate supt auspicii atAt de fericite, neprevIzAnd Intuncearea oe era A. se coboare asupra rnintii atlit
de tinerei i frumoasei sotii. Era vorha ca aoela -care era

privit ea un ,,ginere" s fie cuprins In chiar casa Briinockveanului 2. Aceasta In vremea cand Banul se aria Ina, In pribe-

gie la Brasov 3. Era vli,dit ct puternicul i bogatul boier, al

cArui nume trezia atAtea amiutiri, intelegea sl continue prin
aceast famine asa do strums Inruditg, pe a lui insusi, care
trebuia In putin timp sA se stinA. Indemmd spre Domnie
care se InLaIneste de atu.nei In casa mai modesta, a Bibestilor trebuie pus Strn loAturk eu aceas% conceptie pe care o
ImpArtAsia soeictatca timpului.
Bibeslcu avea, afar do energia deosebiLA care se cerea

pentru a stApani o aristocratie desbinat si a ajuta Ira ridicarea lui straLul oe se Asia supt dAnsa, din ce In ce mai
doritor de a se manifesta, toate mijloacele prin care se poate
impune Un om i exordia 0 influent5. asupra societ5tii Incredintate Jui ea saf de Stat. PuLea SA so sprijine oarecum
pe Rusi, cari preferaserLA InsA pe tirbei, mai putin pe Turd.,
cu cari, Intr'o carierl administrativ i parlamentarA asa de
scurtA, avuse pu.Vn a faele si Infra cari nu aflase el prilejul
de a cunoaste pe nimeni4, Dar, de la Ince') fat, el fu considerat

ca suspect, dacA nu chiar dusman, de consulul Francici,

tara de care era legat prin Loa ta. edugatia, loate lecturile si sim-

patiile sale, care-1 vor face sI prefere Parisul ca addpost al

retragerii sale silite $ i s druiase5. poporului frames, ca
ofiteri, pe fiii sIll, Gheorgne i, cii numele Tarului ocrotitor, Nicolae.

1 $i nunta lui Iorgu" Bibescu cu Zoita" se face de Sf.

gore; Iorga, Studii

2 Ibid., pp. 235-6.
3 Ibid., pp. 236-7.

doc., XI, p.

Gri-

236.

4 V. observatiile lui Billecocq, N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, p. 931,

si adresa Adunrii calre
pp. 944-5, 110. DCCCXCV.

Sultan, cu prilejul venirii lui Sechib; ibid.,

i3regAtirea tjnirii Principatelot`

El nu incerca, din timiditate, sa castige din primul moment sentimentele unei lumi romanesti in care romantismul
crease dorinta de lucruri nou.5., de Int' Atisari stalucitoare.
Foarte reservat, sttu la diinsul acas5. OM la sadrea firmanului care singur 11 fgcea In adavtir Damn: In acea easti
uncle fikuste un asa d3 mare gol boala iremediabil5. a aceleia
care era acuma, TArI a p itea sa-pi deie sanO, Doamna tiirii,
Proclamatia lui Gheorghe Dimitrie Bibescu, prin mila lui
Dumnezeu Domn i stpanitor a toatg. Tara-Romilneasa.",
dup vechea titulatur, vorbia de restituirea dreptului de alegere cu ajutorul celor dou Curti, puse pe acelasi plan, dar
nu uita s asigure mai ales pe sAteni el de acuma Inainte
ol var fi administrati de functionari cin.stii, can ii vor alina
suferintile, el InsusLi fiind gata s ii asculte plangerile, dacil
vor past.ra ardinea si cuvenita asOultare.
Primirea firmanutuil nu se, fcu, in Februar 1812, cu vre-o
solemnitate deosebit 2. Savfet-Efendi, interesat In pregnirea
la Constantinopol a tanzimatilui, se grIbi st piece cu convingerea c scrisoarea cancelarului Nesselrode cAtre noul
Domn Inseamra InreOmentarea acestuia Intre uneltel politicii
de penetratie In Orient a Rusiel 8. In schimb, de la Petersburg,
unde noul Domn Meuse protesari de devotament, veniau asigurl.ri de sprijin, mAcar in aparentA alduroase 4. Dup4 oe
cunoscuse abia atunci, In casa liii Stirbei5, pe consulul Franciei, Bibescu crezu a trebtrie st rgspundI audientei acestuia
printr'o visit la consulat. El pXstrase ea adjutant pe Grammont, dar Billecocq, acoperind de injurii pe acest ofiter, II
considera ca pe un dusmanG.
.

Se odula i o bath in legiturei cu Moldova, sotia noului Ghe-

orghe Voevod fiind din aceastklalt targ., si trimesulni moldovean cu felicitArile, Beldiman, un cumnat, primit n audientA
Si ibid., pp. 938-9, no. ncccimanc.
2 Ibid., p. 932, no. ncccmccu.
3 Ibid., p. 935, no. IDCCCLXXxv.
4 Si ibid., pp.. 933-4, no. Deccumm.
6 Ibid., p. 928.
6 Ibid., p. 935, no. BCCCLXXXV; p. 936, no. ncccumvt; pp.
1

?56.

937,

1.4

-s

4.1

Doamna Zoe Bibescu.

0 Incercare de romantism politic

69

se vorbi de sperantele ce se leagit de bundle

raporturi, atat de necesare, cu acest frate al nostru"1. BA.trAnul Vel lark merse In schimb la Iasi cu aceleasi asigurgri de frAtie, dar In discursul solemn al acestuia nu e
vorba decat de vecinkatea" celor doug tali. In schimb,
solemng., i

Sturdza, care se presint ca vechiu cunoscut al vecinului",

fgra a se uita si colaborarea Domnalui Moldovei la alcgtuirea
Regulamentutui, vorbesbe de cele doug popoare cu acelasi
lege, cu aceleasi legi si Indreptate fireste unul cgtre celalt2.
Cu prilejul unei inspectii la Brkila, Bibescu merse sa intfilneascg, la Galati, a ckrui prosperitate, cu. 25.000 de locuitori,
intrecuse pe a Brgi lei, cu 11.000 3, pe Sturdza 4, si se restitui
pe pgmntul pirii-Romnesti visita, si Dascov, pedagogul rus al

celor doi Donini, fiind de fata5. In aceasta targ, unde abia

demisionase initropolitul Veniamin, boieri bgtrni, ca Lupu
Bals, Mihai Pascanu si Conachi, Inoercau o loviturk contra
Domnului 6.

Dar, ca situatie interloarg, Nesselrode i-ar fi recomandat

lui Bibescu sit supravegheze de aproape pe studentii din
Apus, aduckori de periculoase idei liberale7 , si noul sta-

panitor muntean arabg hotgrirea de a se desparti de

toti

aceia, chiar si din randurile ofiterilor superiori, cari serviserg pe Ghica 8. In cuvntarea solemnd tinuta cu pri
lejul Investilurii, Intru toate asemenea cu a predecesorului3, dar cu &llama lui Mihai peste mondirul rusesc si cu
accentele de glorificare ale lui Aristia In Prirqul roman, imitnd pc Lamartine pentru sfintirea lui Carol al X-lea, el ruse
iubirea" Romnilor Inaintea Increderii aoelorasi doug Curti.
Dar se argta un suflet plin de Indoieli Inaintea greutkii,pe care
Ibid., p. 936, no. DCCCLXXXVI.
Ibid., p. 960. Critica lui Vellark
Billecocq; ibid., pp. 961-2, no. CBMII.
1

In raportul uringtor al lui

3 Ibid., p. 967. Se zvonia de o cAsAtorie Intre tin fiu al Domnului Moldovei cu o Ma a celui muntoan. V. si ibid., p. 969.

't Ibid., pp. 950-1, no. DCCCXCVIII.

5 El plecA de acolo ca s ieie, ca un inspector financiar, socotelile

lui Stnrdza; ibid., pp. 971-2.
6

Ibid., P. 942, no. occrAIII.

Ibid., p. 937.
8 Rapoartele francese citate.
9 Ibid.. pp. 941, 917 si urm,
7

70

PregItirea Unirii Principatelor

i WA de Nesselrode va
nu si-o ascundea, a sarcinii sale,
vorbi de aceleasi piedeci, declardnd cd. nu poate aduce decilt

ce arel

si nu uita s critioe pc Inaintas, ardtand ce jos

coborise acesta situatia t.itrii, acum asa de mutt Imbiinttitil,

si cat de ddundtoare erau uncle traditii rele. Cu fdgIduielile
ce se puteau astepta, el Indemna la o unite a tuturora, pentru
care nu ddduse si nu era sq. det-, Intr'o guvernare de partid,
Insufletit de un temperament pasionat, Insusi exemplul, dar
declara c acesta e ultimul Indenm si ea de acum Inainte
va fi silit sit lucreze contra color cu necurate cugete 2. Alexandru-Vodd nu-si Incepuse Domnia cu un suflet Inacrit de
amintiri ale dusmdniilor trecute. Iar ostirii, scusandu-se cit
nu i-a putut apartinea, cum i-ar fi fast voia, Ii vorbia ca .,un
nou frate de arme", din dorinta de a-i desface de fostul Spdtar,
pe care ei, ()stash, nu-1 vor putea uita pentru a trece la eine
I'mbrdca acum Intdia oard uniforma i cduta sd se initieze

la un fel de viata pc care nu-1 cunoscuse 3.

i Inaintea Adundrii obisnuite, in Mart, Domnul crezu bine sii

aminteascd actiunea sa de opositie contra celor cari nenoro-

ciau tara si s'o felicite pentri un an de cumplibe lupte, a

cdror biruinta era simbolisatd de Insdsi presenta sa ca Domn

In mijlocul vechilor asociati politici pe vrernea de situatie

desastruoasd. El Intdria credinta sa ca trecutul ii lasd cea
mai rea mostenire si nu lipsia sit asigure ca n'a pdasit nimic
din vechiul sdu crez4.
Urma liberarea condamnatilor complotului din 1840 5

pentru a castiga si mai malt favoarea ruseascil, pe care si-o

credea cdstigald, Indemnul citre Adunare de a vota monumental lth Chiselev; iar acesta, ogruia-i scrisese Ghica, nu
I G Bibescu,

a. c

N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 939-10, no. occmcc.

3 Si ibid., p. 910, no. nccmcct.
4 Si ibid., pp. 945-6, no. nccmccvl. Consulul Franciei declara ca

i-ar fi spus cum ca, daca Ghica ar fi resistat, Bibescu ar fi mers

cu amicii sai" si 600 de ,.devotati" pentru a-i impune abdicarea sau
a-I da pe fereastrU; ibid., p. 958. Consulul Rusiei ar fi fpst de
fata; ibid. Noul Domn.ar fi Intrat si In conflict cii $tirbej, pentru
nurnirile de ministri; ibid., p. 959.
6 Ibid., P. 911, no. DCCCXCIV,
6 Ibid., P. 955, no. cun.

0 1ncercare de romantism panne

71

lipsia sa-i arte acestu,ia c, %r a-i aproba administratia, nu

InipArlAseste Invinuirile adversarilor lui Iii ce priveste Vederile si intentiile lor pexsonale"; oricat ar fi lost de Ma servit
de oameni pe cari totusi i-a pastrat, vechiul ocrotit rAmAne
pentru loaialul general ru.-3 Un om de onoare 1.

Dar o nouA oposilie se organisa. Bibescu avu Inaintea lui,

la proiectul contra inalienabililtAtii zestrii,

coalitia Ghicu-

Wilor cu Fi1ipetii, i nu izbuti a-1 face sA treacq, impunand acefora cari schimbaseei escntial punctul sAu de yedere strict juridic. InclartA Billecocq, hotArIt sI urmeze actiunea

sa de acusator, InstiintA la Paris ca Domnul a amenintat

in discursul de Inchidere a sesiunii pe aceia dintre deputati
cari erau i functionari2.
Inainte de plecarea la Constantinopol, care, cum era invilat si Mihai Stfurdza,

se presinta, nu ca Indeplinirea din

partea noului Domn muntean a uneii ceremonii obligalorii,

ci ca un act de omagiu fatA de tAnArul Suzeran turc, o

schimbare a Ministeriului cuprinse doi membri ai familiei
Filipescu: Iordachi, ca presedinte, si alt butrn, Alexandru
Vulpe, devenit Mare Ban, pe laug h. un al treila membru
al aceleiasi generatii, pe care deci Bib%cu Intelegea O. se
sprijine; Stirbei se aseza 1Ll.ng, fratele su, si pc lAngA. dnii
se insira un al treilea Filipescu, Ioan, Manolachi BAleanu
Manole Florescu., alti doi (Entre boierii de oarecare vrAst5.2.

Dintre tineri, doar Barbu Catargh capalA, un directoral4. Se

I;ncercA, prin cuvinte de laudd, s se cdstige si sprijinul
moral al atlita timp netinutului In samA Ellad5.
CAlAtoria la Poarta, amAnat din causa ImprejurArilor din
Serbia, care ridicarA pe Alexandru Caragheorghevici, se Mat, si

primirea nu fu mai bunA, decat a lui Ghica 6 Ea se prelungi,

1 Ibid.. p. 957, no.
Sens; ibid., p. 956.

ciav. 5i Nesselrode i-ar

fi

scris In acelasi

2 G. Bibescu, o. c., II, p. 79 si urm.; N. Hodos, Hurinuzald, XVII,

p. 958.

3 Ibid., pp. 963-4, no. mix. Polilia din Bucuresti Pra IneredintatA
lui loan Manu, fost functionar al lui Ghica; ibid., p. 965, no. mu,
4 Filitti, Domniile romdne, p. 296.
5 N. Hodos, In Hurmuzaki, XVII, p. 965, no. cmxi.
5arutarca papucului; ibid., p. 980, no. ovum

PregAtirea Unirii Principatelor

72

In speranta c, prin actiunea sa directa, Domnul va ajunge sA

dnc la capat chestia, de atilta timp in suferintd, a mandstirior
Inchinate. Ea trebuia s fie hotaritd prin Rusia, ramasa patroana ortodoxici1, averile avAnd a fi administrate de un exarli

grec si numai de la 1852 putandu-se arenda vcniturile, In

presenta unrui represintant al consulatului 2.

El putuse afla acuma ce se petrecuse la Braila, unde din

nou izbucnise o miware a Bulgarilor, care a fost pus. apoi
in legatura, printr'un anume Desu, de aceasta natie, si printr'un

Vfilcov, supus rusesc, care a Mat memorii, publicate In romneste, nu numai cu unii Sdrbi, partisani ai Obrenovicilor
rasturnati, dar si eu Grecii,.cari rdsturnaserli pc regele Othon,
si chiar cu ambitiosul i neastmpAratul Fanariot Costachi
Sutu 3 tirbei stiu sd staptineasca miscarea, fard ca, data
aceasta, 6 fie nevoie a se recurge la arm. Dar Desu i Valeov
merser.l. la ocna, de si consulul engles Cunningham sustinea
c e o tnseenare a administratiei , Incercarea de a implica
pe un mare boier cu nume domnesc, ea Sutu 5, neizbutind 6.
Intors, Domnul, care nu putitse ispravi, cum sperase,
cu calugarii greci, aducca, ea dar al Saltanului, cinci
tunuri pentru mi1iia sa7. Se. grabia sa visiteze pe Billecoeq,

care, in imensa-i vanitate, scria Ministeriului sau c a bine1 Ibid., pp. 973-5, n-le caxvt-vn.

2 V G. Bibescu, o. c., I. Guizot insui se interesa de ches(lune, vilzand o nou Impietare a politicei rusqti; ibiL, pp. 976-7,
no. coca. RAspunsul; ibid., p. 989 i urm., no. cavcar. Se zvonia
la Bucure0i ca Bibescu negociazA la Constantinopol independenta
Orli In schimb pentru o despAgubire; ibid., p. 975, no. CMXVIII.
8 Filitti, o. c., pp. 298-302. Cf N. Hodo, in Hurmuzaki, XVII,
p. 973. Consulul frances din Iasi putea scrie c o treime din
populatia Brailei e bulgreascA; ibid., p. 970,
4 Ibid., pp. 997-8, no. cuxxxvI; Filitti, 1. 0

5 Un magistrat strigase public ca e opera Tarului Nicolae; ibid.,

p. 993, no. cidsxm. V. si ibid., pp. 1024-5, no. cAlLan; pp. 1026-7,

no. cmouv; pp. 1028-9, no. cmLxv1; p. 1030 i urm., no. curocinn. Deco-

rarea lui Sutu de regele Greciei; ibid., p. 1050, no, onccv,

6 Ibid., p. 984.

7 /bid.. pp. 986-7,

73

0 ineereare de romantism politic

voit s. acorde Domnului Tarii-RomAnesti audienta pc care

i-o oeruse acesta. Iar boierimea, chemata. s numeasth un
numar de sasc depultati, alegea pe Sutu, cel compromis In
afaccrea de la Br Alla, si, pe lang loan Balaccanu si un
Cretulescu, i ci dusmani personali ai lui Bibescu, doi Ghiculesti, din tabara Invinsa In anul trecut, ca i pe Constantin Cantacuzino eel Inlaturat de Duhamel; FiI.ipetii votasera i ei In accst sens 1.
Atunci, cand se raspinse si un project de lege pentru cresterca militiei,
i Domnul arat" cat e dc necesar acest spor
fata de Imprejurarile de peste Dunre, fata. de trimultirea
holilor, Incercarile de comploturi i nemultamirile satenilar,
cari emigreaza In Turcia 2,
s produse propurterea, acoeptata de Guvern, far-A a fi surusA AdunArii 3, a unui Tran-

dafilov, Rus mai mult In oe priveste sufixul, de a face eer-

cetari geologic*, pentru ca apoi s alba a lua In arendit

mine In toat a. tara, prevazandu-se c, doca In optsprezece luni"

nu se realiseaz Intelegerea cu proprietarul, se va acorda din

oficiu, conform Regulamentului, o concesie pe doisprezeoe ani,
cu o zecime din venit pentru proprietar i alta pentru. Stat4.
Indat porni opositia parlamentara, la care se adausc talentul

de pamfletar al l'ui Eliad, care trecu Indatit In fabula. afacerea maciesului" care s impinge tepos. La intrebarea facut
ministrilor, ci declarar a. linipedc ca nu. c vorba de un monopol,

el de o serie de contracte partieulare, la voia fiethruia. Sase

deputati, Intre cari trei G1iicu1eti si toti cei de eurand alesi
de boierime, eerur totusi sa se retraga. ,autorisatia, ceia ce ar
fi trebuit sa duel la ruperea bunelor relatii Klintre Dornn si atot
puternicul Dascov, de si ocupat penhu moment in Moldova,
1 Ibid., pp. 986, 993-4, no. cnixxxn. Nesselrode Ii trimetea lui
Bibescu, In acel moment, Ordinul Sf. Ana cu briliante; ibid., p.

985, no. chnocV.

2 An. PaH., XII; N. Hodo, Hurmuzaki, XVII, p. 1001, no. C3Ixf..

Rilspunsul Adunarii; ibid., p. 1012. Cf si ibid., n-I urindtor.
3 V. ibid., pp. 1002.0 urm., 1036-61, no. cuxcw.

4 In Moldova un Spatar Iorgu Harlulari, propunca, la 1838, ca,

In ndejdea agiuloriului ceresc", sh deschidA bale In pAmntul
acesta" i metaluri pentru asemine &IN/L-0re nu se pot gsi decAt
prin muntii ce acopgr proprietatile manstiresti"; ibid.,
639. $c si admile pe doisprezece ani; ibid., pp. 639 41.

IX2,

p.

74

Pregatirea Huta'. Prineipatelor

unde se credea c Mihai Sturdza sta s calla.. Se fixau doua

Principii: ca nimic Sit nu se faca. IAA la acel soroe care

se intelegea,

cum insa nn era de fapt

ca obligatoriu

de la data autorisatiei, si ea o astfel de masurai s fie luatit

de Adunare, ceia ce nu era cashol, cici regimul minier fusese
stabilit prin. articolul respectiv din Regulament 1.
Ca totdeauna gata s.a. se supuie temperamentului sau taudru si nervos, si hothrit sa nu lase a se usa autorilatea sa,
ca a predecesorului, Bibescu ra,spunse manios la aceste observatil, care .nu Imbracasera o forma jignitoare. El nu intelegea
sit se desfiinteze un jurnal al Consiliului de ministri purtand
semnatura sa. Invinuia Adunarea, care votase observatiile, cit

si-a Inlrecut atributiile si ca forma actului e nepotrivita cu

datorita cuviinta i cu cerintile respectului fat4 de presligiul
domnesc. Avand toata dreptatea in fond fata de aceasta ipocrita alarma patriotiel si legan el se slabia prin chiar escesul
gestului sau de raspingere. Exprimand dreapta sa mahnire",
el punea in vedere Adunarii ea viitorul ei este legat de ajutorul ce cu buna credinta sl cu. inima curatl va aduoe unei
obladuiri care, din momentul ce a luat cArrna, n'a dat dovacA dealt de cele mai curate cugetari si de cea mai neobosita stradanie pentru. binele obstesc" (26 Februar st. n.
1844)2. Era o amenintare cu disoltarea. Si i se retraigeau
Adunarii proiectele de legi, Ca pedeapsa.
Fireste c urmara sedinte zgomotoase, ale caror amanuate
nu le cunoastem. In fata expliicatiilor date de Stirbei, sustinut
de Barbu Catargiu, rusofilii, de la episcopul de Arges, Ilarion,
panit la poctul convertit Vacarescu, propusera trecerea la or-

dinea de zi, dar propkincrea contrara, a Ghiculestilor, a lui

Constantin Cantacuzino, Impreuna cu alti doi asociati, izbuli
sit capete voturile: data aceasta, Adunarea era aceia care-si
arata rnahnirea", pentru felul cum fusese tratata 3. La urma,
i be anunta cit nimic nu va putea face ea Aclimarea sa renitnte

la drepturile ei de a sprijini le&

de a da glas plan-

gerilor, adaugindu-se ca mai este o instanta la care, In cas

1

Ibid., XIII, p. 394

urni.; N. Hodo, Hurmuzaki, XVII?

pp. 995-6, no. cuxxxiv. Cf. G. Bibescu, o.

2 Ace1e4 Irci izvoare.

4 An. Parl., XIII', p. 21 si urm,

c., IL

0 Incercare de romantism politic

75

de nevoie, se va mcarge, caci fiinta

i locul ce infatiseaza
stau supt suzeranitatea i ocrotirea amAndurora facatoarelor
de bine Ina Ile Puteri"1.
Si, din parte-i, Domnul, atingAnd, printr'o ciudatii i deplorabilA scapare din vedere, posibilitatea unei anexari, cerea,
nu ambelor Puteri, ci Rusiei singure, o schimbare a Regulamentului care sa.-1 pute 1.a adapost de aqfel de impiediecari
st ofense. Autoritabea lui Chiselev fu invocata, si sfaturile
acestuia nu lipsira sa vie, repetAndu-se, cu. observatia, dubl,
ea loviturile de Stat" nu sAnt nieiodata bune i ca trebuie
sit i se lase unuia ca Alexandra Ghica punerea supt ocro-

Urea lui Dumnezeu prin titll de suveranitate ce ar putea

sa-si aroge Domnia2.
Izbutind sa cAstige acest sprijin i propuind si amenin-

tatului Sturdza sa nu se lase nici el luat in picioare de o

opositie asemenea cu aceia care la Bucuresti ar fi fost acum
zdrobia, Bibescu prefera sa tasa prin holarlre de la Petersburg,
in Maiu 1844, de supt controlul AclunAril, ca sa Mire In colaboratie cu consulul imparatesc, nft insa fail a fi cerut tin firman de aprobare al Portii, care, sosit In Iu lie, nifu cetit public
decal mai tarziu, in Novembre 3. Dupd acest ad, care suspenda Adunarea i autorisa luarea unor trasitri de pedepsire, Domnul, mulbamit in mindria sa ranita, se crezu desttiL

de tare pentru a oferi o pace sprijinila pe respectul dropturilor sale 4.

Dar pana la sfarsitull anului 1846 nu se mai dadu prilej

boierimii man sit lupte contra tiranului". Ghiculesti, Fili2

Ibid., p. 28.
Filitti, Domniile romdne, pp. 315-7.

Ibid., pp. 317-20. Pentru actiunea, din nou intriganta, a ini-

tropolitului Neofit, Hurmuzaki, Supl. 14, p. 535 si urm. Un articol

In ziarul frances de la Constar] tinopol, Infierand opositia kdunarii,

area rolul de atatare pe care 1-a avut, iesind de sigur din atributiile sale, rusofilul vewic agitat care era Mitropolitul; N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 1010-1, no. cmxr.ix. El fusese liudat
public de Nesselrodc In anul precedent; ibid., p. 1018, no. crithan.
Cf. ibid., p. 1019.
4

Pentru publicarca, in tomana, a firmanului cu privire la accasta

afacere, ibid., pp. 1029-30, no. cm.xvn; p. 1031, no. cm.xIx; pp.
1032-3, n-le cmLxx-I; pp, I034 5 no. cIII,XXII (disoUrsta Domnului

catre Adunare).

76

PregAtirea Unirii Principatelor

pesti, Cantacuzini, Sutesti, ne mai fiind ascultati de acela

pe care-I sprijinia Insusi Chiselev 1, trebuirk s aocepte un
regim de decrele-legi, pe caret nu IndrIznise a-I cere Sturdza,
rkmas si mai departe In lapti ct oligarhia lui 2. Pe aceastk. cale,

MIA sa se atace, cum In aoeste Imprejurkri nici nu. s'ar

fi putut pune, problcme mari, se luark o sutra de mAsuri
potrivite pentru Inzestrarea tkrii ca noi asezkminte sau pentru Intregirea celor vechi 3.
Astfel se a.lezl In Muntenia 5i, Inteo oarecare masurk,

si In Moldova, de fapt un regim de dualitate In carman,

Domnul fiMd alkturi de Dascov, 5i mai eurnd supt dansuL

La Bucuresti acest regim Ii suportat, dar la Iasi 4 bolerimea tnkr i o parte din cealaltd se -murk pentru ca s.A
arte consulului, venit din nou In ceroetare, c, abtinndu-se
de a-I vedea, nu Inteleg sk i se supuie 5. La alegerea Mitropolitului trecu Meletie, pc careg sprijinia Domnid, dar Veniamin
Roset, fin de boier mare, ucenic al oelui retras la Slatina, birui,
la Roman, pe un candidat rusofil de la mankstirea Neamtului 6.

Motivele mai adnci vor trebui antate In marea miscare a

spiriteior, darp pentru moment, trebuie urmritk desfsurarea
ultimelor zvacniri ale regimului consular pnk la pritbusirea
lui Bibescu.

El ajunsese la desphrthva de solia sa bolnav i, luptiind

cu Mitropolitul, care, mai mult din spirit de opositie, ml voi
s admit desfacerea cksMoriei iubitei lui Vodk, Maria \arkrescu, de sotul ei, Constant:n Ghica, destituise pe acesta din sar-

dna de comandant al ostirii

Moldova,

gksise In vecinul sku din

el Insusi Inctircat cu altk casktorie sentimental:I.: a

1 Hurmuzaki, Supl. 14, pp. 540-1.

2 $i pe chestia liberdrii Tiganilor mAndstireti, dupd ce unii
boieri liberaserd pe ai lor; ibid., p. 1007. Adunarea ajunse a In Linde

msura asupra acelor ai Stalului. Din impositul ce vor plait trcbuia s se formen fondul pentru rdscumpararea robilor boierimii.
3 Filitti, Domniiie romdne, p. 322 i urm.
4 Noud Intilnire, la Focpni, lntre Domni, In Novembre 1814; N.
Hodo, Hurmuzaki, XVII, pp. 1033-6, no. c3u.xxut; p. 1037, no,
m.xxv4; p. 1040, no. cuLmux.
5 Ibid., P. 1008.
(1

Ibid.

0 incercare de romantism politic

77

fiului mai mare, Grigore, cu o Francesit divortata care iscalia

in literatura: contesa Dash 1 , nasal pentru o casatorie, care
fu celebrata la Focsani
cu scusa fata de Bucuresteni ca

i-ar fi greu" lui Sturdza sa vie pana la Bucuresti; Domnul

scapa astfel de piedecile puse de Neofit. AceastA a doua
casAtorie a unui om avand sapte copli cu o femeie care
daduse trel fete primului ei sot ar fi pu.tut sa fie lucheiatAl
lin cea mai, stricta inthnitate, data fiind i almosfera Ira-

gicit a victii de familie pe care de ani de zile o dusese

Domnul, dar firea romantica a lui Bibescu 11 fact', din potrivA, sa tlea cea mai mare stralucire actului care in sfarset
consfintia sentimentele de mult hrAnite, 5i astfel mireasa fu
intlimpinatA la Braila de boierii Alexandru Filipescu
lpc,
cu al carui fiu adoptat Bibescu casltorise, fard voia ei, pe fiica
sa mai mare, Elise, dupa ce ea se prinsese de o ciudata pasiune
pentri omul. In vrasta care era consulul Colquhoun, si de Cons-

tantin Cornescu, precum si de d-ncle Florescu, tanarul Florescu Mud de curAnd sotul altei domnite, i Herescu; loan
Bibescu 51 sopa 1.1 furl si ei asociati la aceasta solemnitate 2.
Vasul care o ducea pe Doamna la Braila trebuia sa se opreasc i

la theta porturie pentru o primire solemna 3. In cale, episcopul Chesarie fusese luat, pentru ca sa fie si o binecuvantarc
a Bisericii tarii Insesi4.

In aoeste Imprejurari, In vara anului 1846, cei doi Domni

furl primiti la Rusciuc de Sultanul Abdul-Megid, venit si in cm-cetarea hotarelor

In Dobrogca un nou targ va lua numele
de Megidie
dupa vechiul ceremonial, trebuind sA poarte

, si

fesul noului regim otoman5. Venirea la Vizirat a lui Re5id,

1 Ibid., pp. 1049 5i urm., 1037 5i urm. V. mai ales Hortensia Ham-

bA5anu, in Bulletin de la section historique de l'Acadmie Ronmaine, XIX, 1935, p. 139 5i urm.
2 V. mai ales N. Hodo5, Hurmuzaki, XVII, pp. 1045 5i urm.,
1070 i urm. Ca era necesarl cea mai mare discretie o observ 51
Billecocq; ibid., p. 1069, no. ma. Viitoarea Doamna venia din strintate, prin Or5ova.
8 Ibid., p. 1070 51 urm.

Pentru primirea anterioar a Domnului singur (August 1845), Iorga, Braila, pp. 92-3, n-le 129-30.
Primirea Doamnei; ibid., pp. 94-5, no. 131.
4 N. Hodos, Hurnurzaki, XVII, p. 1072, no. MvIII. Consulul Rusiei
si Aristarchi Incearca Impacarea lui

1073, no. um
5 Ibid., p. 1096.

Neofit cu Domnul; ibid.,

p.

7i1

Pregatirea ttnirii Principatclof

bicepatorul tanzirnatului occidentalisant, xiu schimbase nimic

la vechea etichetd. S'a observat ca Inaintea lor trecusora Pa$ii
si ministrii mai vechi"1. $i toLusi, and, dupa lichidarca unui
incident cu consulatul frances, datilnd din vremea lui Bil lecocci, In momentul rechemarii accstuia, noul represintant al

lui Ludovic-Filip, Nion, voi sa vorbeasca In discursul sau

de prirnire la Pa lat despre relatiile Intre Franta si Imperial

Otoman, el fu rugat s. inlature aceast formula, care ar

jigni sentimental national 2. Domnul protesta contra conceptiei care consista In a-1 privi ca pr am fel de Pasa guvernand,
In numele Sultanului un grupi d, raiale, atunci cand cu Imperial nu e and lega,tura' decal a tributului, cum s'a hotarit
pe vrernuri, cu plastrawa unci dcpline aulonomii. Cerea s

inceteze negarea din partea Francici a dreptului la un tarif

vamal deoscbit si la inlaturarea jurisdictiei consulare. Si el pre-

vedea rolul C3 1-ar putca avea du numai Rornnii, dar cresUna duntrcni cu toVi la cea.1.1, pc care cuteza sa-1 prevada,
al desfacerii Statului Sultanitor 3. Si. aducca inainte exemplul
Serbiei, care Uncle spre independartit printeun sistem In care

se vorbeste putin", dar se lucreaza mult4. Fericit In noua

sa csnicie, multamit de progresele materiate pe care le realisase supt rcgimul de autocratic tara sa, el putea sit strige, in
Octombre din aces!. an 1846, la capatul unei inspectii prin judete,
ca, diva Inca mece ani de pace si de maned, Tara-Romaneascii

ii

va putea hotarI insasi soarta"5.

In tot acest timp opositia cea mai staruitoare $i mai Inveninata era a rnitropolitului Neofit.
Cata deosebire Intre atitudinca de vesnica opositie a acestuia si Intre demnitatea cu care Veniarnin Costachi Ii parasise local in 1842! Un adftno si sincer examen de constiintli,
cunoscnd ca sa apropie 5i cciasul sfarsitului Au", il face pe
Veniamin sit iea aceeasta hotarire, puind la IndoialA $i conditiile alegerii sale de catre oameni". De la anul 1806, viermele
1 Ibid.
2 Ibid., p. 1100.
8 Ibid., p. 1107.
4 Ibid., p. 1108, no. liorm.
5 Ibid., p. 1109. Decorarea Doartmei cu nisam-iftiharul turcesc;
lipid., p. 1116, no. Bravd.

8 incereare de romantism politi

70

aoesta, adicla icugetarea ju,deatii, ma roade." Dar ascutisill

celui adanc desgustat nu lipse.ste, de ,si vorbeste de epoha

infloririi natiei noastre supt Inteleapta Voastra obladuire" (a
Domnului , La agerimea onuenilor de astzi ar trebui, nu
un prost Veniamin, ci un IIrisostom, nu Grigorie Teo logu1,
un Mare le Vasile, ca si cu euvinbe de Duhut Sfant Insatiate
6-4.-i inviete si eu. fapiele lor cele lui Du.mnezeu placate sa-i
Induplece ca a vieze dupre durnnezeiasca plecare".
El svarseste Insa enorma greseala de a paretisi" catre
Prea-sfntul
Patriarh si Sfintitul Sinod" t. Nici Domnul insa,
))

nici Adunarea nu stiura sa arale, di aoest trist prilej, ce

mare figura pierdea astfel Biserica Moldovci.

In dispositia de spirit, pe car... am conslatat-o, Bibescu chema,

dupa. Indemnurile staruiloare ale Curtilor", Adunarca obisnuill
pentru sfarsitul aceluiasi an 1816 2 Aceasta, de si vechii deputati
pretindeau a, neavnd cele cinci sedin[e corespun76toare celor

cinci ani prevIzuti de Regulament, lei pot fi considerati ca

Bind Inca In functiune. Se Inoerca, data aceasta, impiedecarea
unui dublu vot, la Bucuresti si In judete, al unei oligarhii
pe care Dommil o uria din toati inima, prin aoeia cli alegerea
odor doua Colegii se va face Inlr'una si aceiasi zi 1. El avu
totusi ,si la Colegiul boieresc o oarecare majrzitale. Boierimea
narunt5. ddu Insg, un resultat eorespunzalor dorintilor Domnului i noii alesi represintard necontonila crestere a conftiin(-i

ceestei close. Mesagiul cuprindea ode mai bune sperante ea

se va putea lucra 1.n buna Intelegere 0 se relevau cu mandrie resultatele capatate, la' Rusi ea si la Turd, pentru regimul vanaal, fixat IRA. la 500 In local vechiului 30 o, ramas
Ina In discutie, si se adaugia itniunea vamald ea Moldova 5,

precum s'ar fi dorit i o singura vanzare a sarii pentru

amandoua %rile. Si se apasa, In ce prive,sle situatia in.terioara,

asupra seriei de maSuri luate ca sa se asigure o mai bung

situatie taranilor. Treeand apei la teal tgrija eheltuita pentru
1 An. Part., XI, pp. 877-8.
2 Ibid., XIII; N. Hodos, Hurmuzaki, XVII, pp. 1110-1, no. ADMIT.
3 Ibid., p. 1113, no. isnuArr.

4 Ibid., p. 1114.
5 V. i ibid., XVIII, pp. 40-2, no. xvot; P. 45-6, na, xxvv,

Pregnirea tinirii firineipatelai4

r.o

armat, se voirbia, In oe priveste concursul dat de Rusig,

numai de ImpAratul" Mr1 alt designare. De altfel, la Ineeput se pomenise o protectie" dublA de care se bucura
i notiunea suzeranithitii" otomanc1.
RAspunsul fu nu se putea mai mIgulilor,si se sublinia sinceritatea 1egturi1or cu Moldova2. Apoi, Inda16, ambele Adundri
votar regimul vamal comun.
Bibascu aulei i in legislatie un paridelism cu Moldova.
Astfel In oe priveste liberarea Tiganilor si ImpArtirea venitara, In101urAnd

turilor cleruhii, de si ultimul proiect tntalni Impotrivirea

Indrtniciei ireconciliabilului Neofit, care se si retrase din

sedinl farl ca geshil lui s. poatfa. avea efectul 'moral al

plecarii lui Veniamin Costachi la Slatina S.
Totusi Mitropolitul botezase abia pe fiica nscutg, din ullima
castorie a Domnului. Pe alIturi se Incercl. o Imbunatatine a

unei justitii ramase conrapte si se introduse In organisarea

InvAtmAntului inovalia, jignitoare pentru sentimental natio-

nal, tot mai puternic si pe dreptaie mai bAnuitor, a francirii lectiilor Colegiului pentru o mai bun pregItire, fie si
pentru Inloouirea, doritI da Rusi, a stadiilor ce se fAceau
in strgnAtate: era, de altfel, momentul cand In Moldova formarea tineretului, ilii acelasi seas frames, era Incredintata lui
Malgouvern, care fusese in legatura, la Litnville cu fiii Dom-

nului, si era vorba de aducerea de noi profesori, recomandati de Guvernul franoes4. La Bitcaresti se prevedea programul chiar al Universit6tii din Paris si profesori ehemati din
Franta. Se avea In vedere i un pensionat corespunzAtor
pentru fete. Pentru lioeul" de bdieti din nou Interaeiat era
vorba de a se oNpta acel tngr profesor Perrol, care trebuia s
devie un ilustru archeolog, pstrand si In situatiile Inalte atinse

In tara sa un cald interes pentru tara noastrd 5.

1

Cf. ibid., XVII, pp. 1115-8.

2 An. Parl., XIII; N. Hodo, Hurmuzaki, XVII, pp. 111E02. Cf.

ibid., pp. 1124-8, no. Mut. V. ibid., n-le urmAtoare.
8 Ibid., XVIII, p. 7 si urm.
4 V. 0 ibid., p. 26, no. xxi. Cf. ibid., p. 28 i urm. Apoi Iorga,

1st. tnveitmtintului.

5 N. Hodog, Hurmuzaki, XVIII, p. 35, no. :mut: pp. 48-9, no

xxxvI.

sr
u

ut'

g
r

'!
,

Doamna Maria Bibescu.

ti incercare tie romantism politic

81

E, de altfel, pc langa chemarea de profesori francesil, vramea

cand pentru luer'ari de inginerie se aducea din Rusia Francesul
Barberot 2, pentru fntrini un Marsillon 3. Stanislas Bcllangcr,
care va publica supt titlul Le (sic Kroill:a o vorbareta, dar
piloresca descriere a tarii, venia in mishme oficiala pentru
scoli 4. In Moldova, Mihai Sturdza apara contra doetorilor in-

digeni pe Rattier, acusat ca otraveste lumea cu beladona i

opiu 5.

In Februar 1848, Adunarea munteana multamia calduros

Domnului pentru opera Mena impreuna 6 Dar In Moldova
pornia Inca de atunci o miscare de tineret, pe care Sturdza
o stiu stapani, pe eitnd Invingatorul Bibescu Ii va lsa In
sama tara.
Deosebirea vine si din faptul ca, In. ac'st Limp, Moldova e
preocupata in primul rand de problemele de invatamnt
de cultura.
Se trimeseserd In Apus prirnii bursieri, Alexandra Costinescu, Constantin Zefirescu (la Schemnitz), Teodor Stamati
si Anton Velini, apoi Anastase Fatu si Leon Filipesen (la
Hohenheim). Dar, In deosebire de tinerii Munteni din epoea
anterioar, ei erau Indreptiti, pc Hinga filosofie si filologie,
pe lnga matematicile pure si fisica, pe langa drept, spre
economia politica i economia rurala, spre mecaniel, spre
inginerie, spre hidraulica. Cu o mare sete de Invatatura ei
se aruncara si asupra specialittilor vecine. Bine inteles, se
recomanda celor dati in sama marelui bancher vienes, fiu
1 Si un Machizot, un Thot; An. Parl., XI, P. 279. La pensionalul de fete", Decomblou si Bonnet; ibid., p. 280. Un Grobalot",
repetitor dit limba frantozascr; ibid., p. 310. Se pomenesc instrumentele lui Gavur"; ibid., P. 292. Profesorul Dufour; ibid., XIII,
P. 227. Inch din 1840 fuscse vorba de a se aduce, prin Casa Hagi
Constantin Pop din Sibiiu, o tipografie de la Paris, de la Insui
Didot; ibid., IX, p. 808; XI, p. 288. Hill era inspectorul tipografici";
ibid., p. 290. In Moldova, Saint-Andrd si Jordan; ibid., p. 857. $i
un Dimitrie Popovici e trimes la Lunville; ibid., p. 863.
2 Ibid., XVII, p. 1124, no. mm; XVIII, P. 25.
3 Ibid., p. 1043, no. cuLxxxm.
4 Ibid., p. 1052, no. mcxxvm.
5 Ibid., pp. 1069, 1075-6.
6 Pe IMO An, Parl., ibid., XVIII, pp, 49-50, no, xxxvn.
6

Pregitirea Unliji Prineipateldr

de negustor roman asezat In Ardeal, Zenobic Pop, sa. se fereasca de orice molipsire a noului spirit revolutionar, aducktor de nenorociri i In viata privata 1. Elevi se trimet si la
coffle militare prusiene 2.

Se canta, cum se va arkta Indat a. a nou a. directie, care ar

corecta si spiritul public, oa se pkrea prea mult aplecat spre
ideile revolutionare.

Prusia tncepea sd se intereseze de acest Sud-Est european,

incercdnd sd se substitute Altsitriei tn ce priueste marea expansiune economiad a poporului german. De aceia e trimes
in aceste parti, dar nu la Buounesti, ci la Iasi, un consul de

valoarea inbelectualla a unui Neigebauer, care a lasat una

din cele mai serloase scrieri despre tkrila noastre3 . De aki
se vor lu.a pentru. sooli alte normie decal cella francese.
Protectia acordata In Moldova invatamantului romnesc reformat se vadeste cu deosebire In cercetarea din 18434,
Asachi fiind Insrcinat cu facerea unui raport asupra desvoltarii
scolior de la introducerea limbii romttnesti In preclarea studiilor
supeaioare. Incepand de departe, se arkta cum Domnii straini
46:cuserki ca Invatarea graiului rii sa. se adaposteasca supt umbrirea Bisericii". In schimb la Trei Ierarhi scoala Inalta era redusk la un clas Incepiktorin in limba greceascr, fondurile Titergand la institubele din Gracia", on i la scoala numita domneasca de aloe, in care se paradosea un curs de literatura elena".
Romaneasca ajunse deci un dialect vulgar": Moldovenii se impartiau In doua natii; acei ce osbeniau, vorbiau limba patriei,

oei oe se folosiau, vorbiau greceste". Se recunoaste maritul

oe-si cstigase mitropolitul Veniamin cu Seminariul, caruia Insa
1 An. Parl., XHI2, p. 427; Iorga, In Mem Ac. Rom., XXXIX,
pp. 38 si urm., 52, 115, 277-8; Studii si doc., V, pp.111-3, n-le 154-6.
2 An. Parl., 18462, p. 356.
3 Cf., i asupra lIIcrAril lui, Beschreibung der Moldau und Walachei,
Lipsca 1848; Die Donaufiirstenthiimer, Breslau 1854; Die MoldauWalachen oder Romanen und der russische Schutz (In Die Donaufiirstenthumer, tradus din Alburnul moldo-valah" al lui Billecocq;
Die staatlichen Verhdltnisse der Moldau und Walachei (ibid.), Iorga,
Hurmuzaki, X, p. max si arm., si 1st. Rom. prin cdleitori.
4 An. Parl., XIII2, p. 422 i urm. Cf. Al. Lapedatu, In Corm Lit.,
XLIII (1909), pp. 990-1000 i In Rey. gen. a tnvdtdmdntuini, V (1909),

pp. 493-504, 674-80, 758-61,

411W'

7-

rt3

1,;140.481A_.

Joan Heliade Radulescu.

83

ti incerctire de roniaafisni politic

i-a lipsit o directie stiintifica, si n'a putul folosi". La 1813

se Intemeiaza cursul mi Asachi, care da ingineri, ca Petru
Asachi, Banul Mavrodin, Fotachi Tetu, Pastia. Se adauga la
Seminariu profesorii din Ardeal. Anul 1821 abia aduce hoLarltoarea schimbare politica, si se descopar actele de la Vasile Lupu

pentru Inzestrarea scolilor. Opera va fi desavarsit prin Regulamentul Organic. Incepe atunci trimeterea bursierilor In strai-

nlatate. Scoala de fete se deschide In Novembre, 1834. Peste

cateva luni, si Intr'o cladire nou.a, Sa bicepe (16 Iu lie 1835) Academia Mihaileana", cu Facultatile de filosofie, drept si teologie,
profesorii hind Bojinca, Mu.rgu i Cmpeanu, cei trei Ardeleni,

0 Se Inseamna cu mandrie recunoasterea diplomelor moldovenesti la Paris, Berlin, Mnchen, Viena, Dorpat si Atena.
Cu bursierii intorsi se pornesc apoi, la 1838-9, carsarile de fisica,

inginerie si arhitectura, ca i cel de drept care, fiind pe patru

ani, era o adevarata. Facilitate, Zulgravii pamanteni pentru

podoaba lacaselor dumnezeiesti i iconirea faptelor istorice a
patriei" apar In acetasi an, iar clashil industrios", pentru a opri
ca toga industria i manufactura, spre vtmarea economiei

politica a tii, sa se afle la mi. In mani straine" de deschide

ca Scoala de artr In 1841. Dar neplacerea Moldovenilor pentru. Indelotnicirea In manurfactu ra. a foist, mai ales la Inceput, o
mare pieaeca pentru adunarea tinzrilor la acea coal si malt

au costisit pai g. cand s'au Induplecat Moldoveanul a prinde

in mana ciocanul, ,co i se pare a fi numai mostenirea Tiganilor". Urmeazi mentiunea scolilor de la Vasluiu, Piatra,
Bacau, Folticeni, Tecuciu si Targul-Frumos.
Se mentioneaz i literatura iesita din ra.vna profesorilor.
Dar la 1843-4 se Incerca o reforma totald, de un realism

crud 0 de o nemiloasa nimicire, daramandu-se nu numai

cursurile de geometrie practica, arhitectur

totul Oa. la clasole de

desemn, dar

celelalte avand a fi reluate

numai dupa ce doukzeci i palm tineri trimesi In strainatate s'ar Intoarce capabili dc A le reface.
Atunci, Asachi, Inaarcinat

jos,

ci raportul, observa Intreruperea

pe un deceniu a studiilpr, ce ar resulta din aceasta masura.

Unii bursieri ar face ca Zefiresru, llamas In Moravia, la o 'mina

metalurgica. El crede ca., pctrivit eu Regulamentul, ar fi de

preferat la numirea In slujbA a celor cU gtudiile isprIvite. Apol

84

Preatirea Unirli Principatelor

se cere Incetarea schimblrilor de sistem. S'ar pltha face scoli

reale" la Iasi, Botosani si Galati, gimnasiul devenind o scoal
se mai aduca sase
de sase clase. Iar, In locul burselor,
profesori strAini, prednd in limbile franees1 si german,I,
IFIN.

limp de sase ani: candidatii" formati de ei vor avea a

li traduce cursUrile in romilnestal. Dar hoarirea se amAnk,
Domnul adlugind la comisiune si pe fiul salt Grigorei.
Si in 1817 Adunarea Moldovei revine la neajunsurile In-

vpmntului si ea fixeaz5. principiul el niciun asezamftnt

nu e folositor si- trainie decAt numai atunci crind se potriveste cu starea de fatI a so1iet4ii tsi cnd tinteste a Indestula trebuinta pe cat este vederat", pe cilnd sistemul do
pana atunci nu a Aspuns la trebuintele sociale ale Orli".
Se cer scoli centrale In anumite locuri pentru. a progIti oamenii, cn caracter practic, de cari simtb nevoie tara. In ele
sN. se Invete limbile straine", aducndu-se profesorii trebuitori

pentru aceasta. Un Intreg sisitem nou se desfsurg. apoi pe

aceast5. bag. Se prevg.d sooli de fete cu un curs de trei ani,
)coli de meserii. Peste scolile elementare, &int cele care se
numesc in proiect de gradil al doilea", in care se va preda
latina, greaca, franoesa, germana isi ruseasca. Normele ar avea
a fie ode din Prusia. Iscklesc: Constantin. Mavrocordat, Iordachi Bals, Gheorghe Sutu, Vasile Beldiman, Hatmannl Aslan
i Costachi Negruzzi 5.
Ansurile acestea arata o grij deoscbitl. nu nurnai de soarta
Invtturilor, ci s'r de Intreaga directie a tineretului, care

ar fi de Indrumat pe alte Oi. Dar el Isi gasia acuma In

scriitorii oei noi si altfel de sfktuitori.

1 Ibid., pp. 423-37.

2 Ibid., pp. 437-41.
8 Ibid., XIV2, pp. 35 2 3.

CAPITOLUL 7V.

Spiritul nou de la 1840

In acesti ani de intrigi continue intre batranii cu practice

fanariote, o noua generatie se pregatise pentru a duce pc
alte chi lupta Inceputa de inaintasii ei.
Intre Moldovenii si Muntenli cari fac parte din aceastt

generatie a anilor 1840 trebuie O. se recunoasca insa o deosebire esentiald.

Fill boierimii bucurcstene erau obisnuiti de mult sti. iea

drumul Parisului. Aco lo se duceau de obicein singuri, fara
nicio tutel, si Weau in mijlocul acelor tineri Francesi cari
erau O. aduc a. rasturnarea, pentru motive de ideologic revolutionara, a tronulni lui Ludovic-Filip. De acas veniau doar Cu
lectii primite de la dascali privati si de la preceptori francesi
alesi la IntAmplare. Nu trebuie facuta o esceptie nici pentru.
fiii lui Durnitrachi Bibe&cu, dintre cari eel mai mare era,

cum s'a spus, student Inca din anfil 1819.

La Iasi exista ins ye lipseste Bucurestilor, cu toate silintile lui Vaillant, ajuns, Indata dupa sosirea sa, profesor de
Stat, director de Colegiu, Nal ce veni vremea agitatiilor politice, In care fu amestecat, ceia ce-i ad.use o lung prigonire
si sfaramarea situatiei lui la nol. Se Infiiintase In Capita la Moldovei, unde pregatirea tineretulni era alta, pensionatul, pansio-

nul, lui Lincourt, Chefneu si Bagarre, avand ca urmas pe un

Cunim I:,

la care a Invalat acela care trebuia s fie ma-

rele spirit creator si formator, Mihail KogIlniceanu (n.

I La ei a urmat, la Inceput, i Grigore, fiul cel mai mare al

lui Mihai Sturdza, cand acesta nu era Inca Domn. E probabil qi
pensionatul la care a nrmat Manolachi DrAghici, istoricul,

86

Pregatirea Unirii Principatelor

Septembre 1817) 1, care a povestit In pagini pline de pitoresc si de poesie viata sa de copil i copilandru In pensionul
dascAlului sAu 1rances2.

Trimeterea la Paris ajunsese a fi la Munteni, unde AZexandru Ghica mai IndrAznia si treacd peste indicatiile atot puternicului consul al Rusiei, un obicehi, pe egad. Mihai Sturdza,

ascultAnd de directille ce-i trin:etea vArul de la Petersburg,

Alexandru, feria pe copiii boierimii moldovene de atingerea cu
elementele, rmase pe basa revolutionar de la 1830, din Paris.
N'avem, ea pentra epoca de'naintea Regulamentului Organic,
mgrturisiri sufletesti de la acesti tineri destgrati, dar putem
bgnui care li-au fost cetirile si relaii1e In acest media strgm,

unde eraa lgsati ea totul de capul kr.

Cu totul alifel pentu, Moldoveni. La acestia, parintii se
Ingrijesc ca odrasla lor sg. fie cAlguzitA si de aproape supraveghiatg de cAte un dm de casA sigur ii credincios, cum
a fost pentru beizadaele lui Mihai Sturdza Lincourt sau
bunul abate loren Lhomm.4, care formase pe Insusi viitorul
Domn, iar pentru fin], menit unei atAt de marl cariere literare,
al lui Vasile Alecsandri,

nobil de cea mai nouA creattune, pro-

babil dintre catolidil rgsbotezati, de uncle, in familqe, la In-

ceput numele de Botezatu, ei hind dintre lingarii de pe la

Targul Ocnei, iar mama, o Cozoni, purta un nume care se
Sintalneste si la Greet, dar poate fi apropiat de vecinul Scaun
sLIcuiesc Kaszon, un Furnarachi, nume care se pare a fi fost
cunoscut, In vremea marelui prestigiu fiologic al lid Corai,
venit din Smirna, i In cercurik literatior apuseni.
Scrisorile lui Kogglniceanu tangrul, la care se adaugg, de
aitfel, si

ale tataul, asa de cuminte si asa de patriarcal

simplu, de o boierie provincialg, din Botosani, pe care am

mai /ntglnit-o In istorla tarii, lamuresc aSupra uimirii initiale, dar i asupra rApezii obisnuiri a unui tAnar extracirdinar
de Inzestrat, Inainbea lumii strline. Ii vedem urmand rgbator
ca sA, se ridice la nivel, dupi studii incepute de sigur asa de
slab, asisthm la copilgreasca 1W initiare i Inteo viatg. poli1 V.. mrturisirea lui In discursul de la Academia Romin, Desrobirea Tiganilor, ,5tergerea privilegiilor boieresti, emanciparea (4ranilor, 1891.

; Ilusii pierdute, cel tntdiu amor, Iasi 1841.

Spiritul nou de la 1340

87

tIcg. atAt de deosebitg de a lui de-acasg., recunoastem progresele

pe care le-a realisat. Adolescentul plistreazg In aceastg depfirtare l oele mai bune sentimente de familit; adAnc respectuos
fatg de un tat depriins a-1 tinea din scurt en banii, el aratA cele

mai frumoase sentimente fat de eleganbele duduci", surorile sale, pe care le-a lgsat acas si care de sigur cu athita
bucurie 1-ar fi Intovgrgsit. DepArtatul zgomot al Parisului,
care se pregAtia de alte revolutii, 11 seduce, si ce bucuros
ar merge acolo acel care aved, die la inceput fibra politick
pentru a se arnestec; fie $i In societatile studentesti In care
pAtrundea noul spirit de mistic socialism al saint-simonismului, la aoeasta largg viatg. Infriguratg! Dar, VodA-Sturdza
Isi lu, dupla Indemnurile stgruitoare ale atot puternicului
consul, fiii pentru a-i. trimete la Berlinul, Unde mai fusese
un Iancu Canangu, asezat la pastorul Hauchecorne2, supt
supravegherea vestituhii Hufeland, cu care Domnul Moldovei era, prin viirul din Rusia, i Iurudit, $i Intovgrbitonil celor doi tineri printi merse pentru a-si Intregi cu-

notinile In orasul, in mare si rapede crestere, al cgrui

spirit era dominat de aoe,le idei, doefacute din metalissiica
hadrAzneatg a lui Hegel, care, tocmai atunci, vor fi manifestate cu o asa de mare strAlucire de formg i cu atata
avant al gandului, de istoricul Ranke. Aceasta influentg va
rAmAnea statornic asupra tngrului Moldovean, hotArlt a nu
se lgsa sedus de viata de Carte, pie care, cum era si ofiter al
militiei tgrii sale si purta pe umAr ,,acsilbanturile" (Achselband, epoletA) de adiutant princiar, o ImpArtAsia fireste cu
princiarii si colegi.
LegAturile cu tara eraV ins,g. si In alt domeiniu decat aceila

al Inrudirilor. Pe o vreme cAnd tr. Germania, care incepea

publicarea Monumentelor Istorice" ale trecutului ei, si al celui

mai departat medieval, prin generatia, lnoitoare, a lui Pert;

1 Acolo. dupa scrisorile lui Koglniceanu (ed. P. V. Hanes , era si

un fiu al lui Lupu Bals, cu un Vogoridi i cu Munteanul Plagink

pe lng cativa a1ii, mai mrunti. V. Iorga, Isl. lit. rom. fn sec.
al XIX-lea, II, p. 12 si urm.
2

Iorga, _tete

.gi

fragm., II, pp. 374-s. Koglniceanu. el InsusI

tot la un pastor, si tot la unul de origine frances, Souchet,

apoi la un pastor german, Jonas, cq care, on asprq, d4r4ul juue
e

Mokloyean avu si de lucrq.

88

Pregnirea Unirii Principatelor

Waitz i Dahlmann, cand spiritul universal al lui Alexandru de

Humboldt Insusi carea stiri despre Moldova, In orasul de Ande
Ii

venise tin astfel die Indernn si lui Cantemir, tararul stu-

dent, care cunostea totusi Istoria, greceasc si, ca spirit, atat

de inferioara, a lui Dionisie Fotin6 i pe cea, asa de sigura,
a lui Engel, nu InsI si expunerea, de o atat de Ina HI valoare
ideologicS, a lui FJJ.ipide, ceru de acas oeia 03 i-ar trebai
ca sA scrie, atunci, intne 1834 si 1837, istania neamului san.
Cap Stand pe Petra Maior pentri vremea veche, preCum si
Descrierea Moldovei" a lui Cantemir, condicile vechi i noi,
Regulamentul Organic, acte privitoare la situatia Wanilor,
proelamatii din 1821, date statistice si cronicile, Inca mantiscripte, pe care el Insusi era sl te deie apoi hi tipar, apai intre.

buintand tocmai modelele date de Germani, se si puse la

lucru, cu atata spor, Incat, peste eke/a Puni, lucrarea, redactatg, Intr'o foarte banS formS francesS.1, putea sa 1 aparl,

In prima parte, mergand Ong, la 1792, cii saerificii banesti

importante, intr'o familie care pretaia banul asa de mult,
acolo, la Berlin.
Basa operei era cmc.eptia pe care n'o avea Incl., la Bacaresti, un Aaron Florian i, la Iasi, mai putin Invatatul Albinet: a
unildtii romdnesii. Toti Romanii laolalta, In. silintile i patimirile bon Ceia co, i supt influente straine, cum am vazut,
era sa afirme politic Campineanu, putin dupS aceia, se gasia
pe bass istoricit la ocrotitul lui Mihai Sturdza, care avu mari
tndoieli i temeri In ce priveste spiritul acestei neprevNzute
si -uimitoare hicrari si-si luit toate m6sitrile pentra a evita
Inca unul din acele scandaluri la atot puternicul consulat, de

care se temea asa de mult. Oricum, se pare cit opera n'a

avut vre-o largA raspndire In Moldova i In general la Romani: Mena pentru strainState, ca un atestat de noble(11 si
o proclarna(ie de drepturi, ea ramase mai mutt acolo, farS1
ca Aspandirea ei, fie ci tn adeste atat de largi oereuri intelectuale, sit fi fost ajutolit altfel decal prin legaturile editorului. Era de sigur o fapta, dar farS sit poatS Inrauri deocamdat6 pie ai nostri 2.

De altfel se InPitin-ast, cu gandul la spravegherea de a1 Histoire de la Valachie, de la Moldauie et des Valaques transdanubiens, Berlin 1837.
9 Cf. Iorga, Isl. lit. rom. in sec. al XIX-lea, II, p. 18 si urm.

89

Spiritul nou de la 1840

proape a Domnului, al ca.rui num II purta autorul i supt a

carui protectie traia, orice element de romantism sentimental,
dar e vorba de Romani" pentru Romani, dup obiceiul ardelenese, si, nu nurnai c1 se subliniaza absoluta unitate a neamului,
dar, Inlaturndu-se, tot pentru ctitirii straini, posibilitatea unei

conftmddri In Austria, se arata. Orerea de ran Ica. nu s'a

putut face candva o Dacia", cum, asigura el, probabil dupA
comunicalii verbale, voise cndy. s'o faca ministrul Frances
al lui Carol al X-lea, Martignac1.
Si, tot pentru aceastA lume In care se gasia Inca, asa de
titiOrul major, KogAlniceanu dadea i alte studii de tinereta, despre Tiganii pe cari noile reforme moldovenesti 1i
pusesera la ordinea zilei 2, ca i despre miscarea cultu(ralg

de la nois.
Cu aceast zestre de munr se intorcea la Iasi In momentul
and Mihai Sturdza, Impacat oarecum cu boierii sai, se putea

crede asigurat pe via, dar cand bictul tron de duhla vasalitate al lui Alexandru Gb.ica state', sa 6 rastoarne, fiul, occidentalisat In sensul eel mai deplin si mai nobil, al Vornicuhii
Die Kogalniceanu.

Dar caracterul Insusi al aoestei occidentalisari trebuie fixat.

Tanarul revenit la plrinti, la surori, la priettenii copilariei, nu aducea formele ciuilisafiei apus,,ne p" care fi-o asimilase 4. Ii Imboaise numai sufletul la aceste civi1isii at'at
de superioare. 11 scapase de Instrainare, de mairnutdrire lnii
acesti strarnosi In mijl .cul carora prin stucliile sale istorice
el traise.
1

P. 185.

2 Cartea cuprinde i o pledoarie pentru tolala emancipare a robilor.

3 Lucrarea despre limba i literatura RomAnilor e primitii, prin

legaturi pe care nu le cunoastem, In Mary2:in fr die Literatur des
Auslandes (retiparire de d. V. M. Kog61niccanu . Se vorbeste ei
de o culegere juridica a boierului Costachi Sturdza, altfel necunoseuta.

Kogalniceanu nu cunoasle insa numele macar al lui Sincai, despre

care stie doar cii stA sii fie tiparil de Gheorghe-Gherasim Vida, ciiluggrul maramurasean de la eare a Invatat Alecsandri. Se Introbuinteaza i calatorul german, Inca necercetal, Schneidewind, din 1832

4 Ii inleresa In strainatate toati literatura timpului,

naivele produse versificate ale poctilor din Ardeal; v.
p. 15.

i pani la

forgo.,

1.

c.,

90

Pregatirea Unirii Principatelor

Fiind i dupa lungii ani de studii tot asa un drept Mol-

dovean, capabil sa se simta si UR adevarat si deplin Roman,

Kogallioeanu era, de altfel, pe linia acelor Moldoveni ai vremii sale pe cari i-am vazut preocupati de adaptanea la nevoile

la mijloaoele lor sufletesti a tuturor Imprtmuturilor din

strainatate i refusdnd cu o curagioasa hotrlre tot oe nu
putea s fie un element de sintes. Se gandia, de altfel, ea,
si

tutors acasa, s renunte la o cariena. ostseasca sau politica si,

pe vremea cand Gostinescu practica ingineria i Zefirescu,
dupla studii de tehnica, Intra intr'o usin germana, sa se ocupe
cu agricultura si ramurile ei, pianq la ere0erea oilor merinos,

fr sa uite, ca i, cu ani Inainte, Petrache Poenaru, aphcatiile aburilor.

Fat de cei Alma* acasa, ca si fata de altii destarati pe

cativa ani, cari nu avuser rid mijloarcere de cultivare, nici
puterea lui de inbeligenta, el trebuia "s fie im calauz. Si Intre

acestia cel ceva mai tanar decat danslul care, trimes de-a
dreptul la Paris sd numai aoolo, unde trebuia s faca studii
de medicina, dupla dorinta parintelui 1, dar trecand Ia drept,
se lasa furat de farmecul, prins drept de la izvor, al ritmnrilor lui Victor Hugo, si se alese numai, Inca de la primele sale
Inoercari, foarte izlyutite, in limba francesa, ca Zounarilla si
La Cosaque ori rspunsul, tradns de Asachi, In Spicuitorn1

lui, la oda lui Lamartine catre o tandra. Moldoveanca", bucati, care ar trebui reprodusa i chiar traduse in colectia
operelor lui complecte: un adevarat si nobil poet, Vasile
Alecsandri.

Cei doi prieteni de copilarie e intainira deocamdata, nu

i om cu treoere,
In domeniul unor agitatii politioe de care Kogalniceanu era

si cu Negruzzi, vechiu. deputat al Adunlarii

tinut la o parte prin uniforma chiar ce o purta, iar Alecsandri prin lipsa de chernare pentru o astfel de activitate,
ci pe un teren foarte modest 5i de ordin oarecum practic:
reform; teatrului din Moldova, ajuns a da In ultimul timp
numai 'ware spectacole francese, cu pribejill carora se Intamplau i unele scandaluri, ca atungi cand trupa stnaina fu

luat la bataie, pentru nu stim ce motive, de cativa ofiteri

1 V. descrierea In caietul sail de chimie din 1837, la N. Iorga,
In Mem. Ac. Rom., 1938.

= yx.

r=tr..2

:rrriarro,.

airAzza
,

IP

0 M T UI JE A C

4)04IE
iPETPOCHEKTIEM nu TRIMECTPIA,V13,
SW
C8BT PEAAKIITA

M. Koydlnicean.

Torn I.

Ft

I A ELI f.
''S
.A.aivropa Autiei AiTT Crape,:

I 8 4 0.
r

t.

'

Arhiva Romneasci i a lui M. Kogalniceanu.

Spiritul nou de la 1840

91

tineri, sau Injghebrari de-ale Munteanului actor, altfel om vi-

olu si spiritual, Costachi Caragiale1.

Cu gandul la o mare refoz-ma 2, Icogalniceanu 3, care traduce si prelucreaza bucati pe care fireste nu Inteiegea sA
le vada cuprinse In operele sale complecte,
i acelasi
lucru 11 fac i ceilali doi asociati4, de i un acesbe travestiri" moldovenesti de pies1 straine din repertoriul ...narent
este multa coloare 1ocal i, eventual, si destul h,az de oameni

tineri, mai ales la cel doi abia intorsi de la studii, suprima

cu totul pe Caragiale, lsand in loc trupa francesg a lui

Foureaux, pe care avuse prilejul de a o vert, si In pereginatiile ei prin Franta, dar e iIit sa accepte pe mai vechiul
furnisor de bucati romnesti, ba chiar s. coulucreze cu dan-

sul In noile programe. Pang la o mai mare desgvfirsire a

artei scenice lumea din Iasi tinea In adevar, adgugindu-se
probabiI, intr'o sccietate care asista si la discutiile din Adunare, i uncle element(ei din burghesia mai modestA, care nu
cunostea limbi strgine, sa aibg, represintatii moldovenesti".
In curfind Cfirmuirea dadu teatrul ielsean In sama unei
simple antreprenoare, d-na Frisch, supt care nu mai luereaza
vechii contraccii" literari, a cgror activitate, in afarg,,Ide o
viatA socialg bogat, se indreaptki spre alte terenuri 5. Raerniasese din planurile, ilusiile i interesele celor din 1810-1

numai farsa sabrin a lui Alecsandri, ca, pe un schelet

Imprumutat de la teatrul trainees curent, Farma zonal de la
HilrkAu 6. Marede talent al fiului de boier evadat In teatru
Matei Millo era Inca In formatie7.
De acum inainte, pang foarte tarziu, rolul national al tea-

trului din Iasi , ca si al mini din Bucuresti, de altfel

inceteazg. Colaboratia unor boieri, cari-si pun numele, ca un
Dimitrie Miclescu, sau pig ascund, nu izbuteste a-i da acel
sens romfinesc, pe care, de altfel, trebuie s'o recunoastem,
1 Cf si scrisoarea lui Negruzzi atm Asachi. In Codrescu, o.

c.,

VIII, pp. 218-25; Burada, o. c., I, pp. 201-4.

2 Ibid., p. 214 si urm.
Guvernul adAugise i pe profesorul Cmpeanu.
3
4 V. titlurile acestor lucrlri de ocasie, In Iorga, I. c., p. 63 si urm.
5 V. si Burada, o. c.
0 Cf. si Drouhet, In Viola Romlineascd, 1913-14.
7 $i Luchian se pregAteste pe atunci.

92

PregAtirea Unirii PrInclintelor

nu se gandisera a i-1 atribui nici tinerii de la 1810-1. Astfel

acest instrument de educatie a, urmi popor In plink lupta

e cu mull In nrm a. rata de ceia ce se Meuse prin Liner 11

boieri din anii 1830 si prin entusiastul visator Aristia, laj
l3ueuresti.

Kogalniceanu, care e, necontenit, marele initiator si care,

potrivit Cu acele planuri de creatie economicit, industriala
pe care le adusese din Prusia, 14 Intemeiase o tipografie, do
ooncurenta cu a lui Asachi, al carui colaborator, supt pseudonim, fusese, cu scene din viata vremii sale, introctucand,
alaturi de Alecsandri, din Paris tipul provincialului" (a se
vedea i seria de Cucoane Chirite", destul de grosollan ridicule, ale poetului) cauta. aiurea, In literatura si in presintarea trecutului, inijloace de a tnrauri asupra societatii tn care
se intorsese cu hotarlrea de a o face s Inainteze dar nu

pe alte drumuri decal ale traditiei necontenit

rasOcaite de

dnsul.

De aid, Ina din acei ani 1840-1, cand el era ocupat si de contractul teatrului, publicatia, In aceasta. ingrijita tipografie, a
unei reviste, si pentru studii, dar mai ales pentru materialul
istori% Potrivit ea ideile de la Berlin, el o intituieaz, dacic",
Archiva Romaneasca"1. Criticand vremile de scadere si nelncredere In viitor, el Indreapta pe contemporani, cari-i pareau
molesiti, catre suvenirurile", catre slava" trecutului, pe care
nu numai ca-1 cunoqtea si-1 intelegea, dar 11 Incunjura si de
o caldd iubire fiasca. Pastrand credinta In folosul noii civilisatii europene, sprijinita pe ratiune, dreapta cugetare", el
arata ca sprijin de capetenie, nu eine qtie ce marunta istorie
a Moldovei, ci acea istorie romaneasca"
neapiarat nu:
rumneasca", a.,a cum contiimau s. scrie ai hit Eliad, dad,
nu si Aaron Florian, la Bucuresti,
pe care o cuprinsese
larg cu privirea In opera sa francesa.
Incepand aoeste fascicule In care se Oa, cules, din doosebite parti, un pretios material, foarte variat, care 6 redat

cu cea mai mare Ingrijire, editorul lor anunta, de altfel,

Inca de atunci editia complecta a cronicilor: a celor moldovenesti, cu care era deprins, dar si a color din Tara-Romaneasca, pc care prefera. s'o nurneascl: Valahia". Pe langa
1 V. Iorga, 1. c., p. 24 si urm.

Spiritul nou de la 1810

93

aceasta, el are in vedere pentru mai arziu sd aducd la lumind. ce ascund movilelc 5i ce se poartd In canteoe i dAinuieste In traditie, ce cuprind ca arid cladirile Domnilor
de odinioard, la care se gandia. i Mihai Sturdza, eilnd, preVicand Frumoasa Ghiculestilor In necropold sturdzeascd, Ii
dadea o noud Imbrd.cdminte de picturd care e cea mai bogatd
si mai potrivit cu dalina din ce Infaliseazd. o epocl de
aditned decddere In acest domeniu.
Nu lipsiau nici tendinte In 1egittm-5. cu. crezul de o viatd
Intreagd al lui Kogrdniceanu. De aceia, pe 1n
traducerea
din Istoria francesd a capito1-n-1. despre lupta de la Rdzboieni, actele privitoare la desrobirea In ambele td.ri a clasei
rurale i panegiricul lui Stefan-eel-Mare
Se cdutase colaboratii si In cealalt Romnie. Astfel,
in Bucovina, si a unuia din fratii Hurmuzachi, Inruditi cu
Sturdzestii i oaspeti obisnuiti si iubiti la Elisa Sturdza de
la Dulcesti, In tinutul Romanului: Costachi, care se va muta

mai tdrziu, ca jurist,

la, Ia$i

va juca un rol In ()Rua

Unirii moldovenesti, si Eudoxiu, Doxachi, care, format In Austria sa, introdus In cercurile Curtii vienese, prinziind din
astfel de relatii gustul pentra istorie, va ajunge apci s strfingd

in Archive le vienese cea d'intdiu mare colectie de acte si

stiri privitoare la toate riI noastre, 1snd o eclectic de
o a$a de mare bogdtie, i care avu ambilia de a redacta
In limba germand pentru Invttura strdinilor, ca i, odinioard,

In limba frances, Kogalniceanu, istoria amlnuntitd, an de

an si document de document, a Romanilor din toate pdrtile 1.
Cu Barit sau Cipariu Kogdlniceanu n'avea nicio legaturd.
atunci, si din partea lor nu se semnal cea d'intdiu din marile
intreprinderi iesene pentru toti Romnii. Dar cu Ardealul acesta
invatatml Mcldovean ajunge a se InOe lege prin August Treboniu

Lanrimi, Transilva4ur de aspra, structurI dacick de un

latinism intransigent, Insd, dupd publicarea In latineste a unui
Tentamen criticum despre limba romneascd, Inteleglitor, ca

si Cipariu, pentru rostul organic al unei limbi pe rare n'o

poate sili nimeni, cum Incereau bietii nostri de gramatici" sa
o prefacI dup N. ideile i planurile lor 2
1 V. Fragmentele, tiparite In mai multe volume germane (se Incepuse i o traducere romaneascd, de I. Slavici), de Academia RomAnd,

9 Archiva, I, p. 226.

Pregatirea Unirii Priricipateioe

Laurian, influentat poate de coprovincialul sau Aaron F1Orian, se hotari s dea, din parte-i, cu. N. Blcescu, corpul de
cronici coresponzator celui pregatit pentru Moldova de Kogliiiiciean u..

Colectia lui, care va Incepe numai supt nou.1 Domn Bibescu, In legatura cu o mai puternica trezire a sir:L.011d
pentru trecut, care s'a Invederat i. prin faptul, cu timbrlu
istoric, al Incoronare de la mnastirea Dealulni, lng morm.antul martirului erou, In biserica reparat a. cu o Ingrijire,
din nenorocire cu totul neintelegatoare, nu e Itisa dee& o
imitare a giestului Invietor pe care-1 feacuse Moldoveanul de

aceiasi vrAsta, care suflase oel d'intaiu praful gros de pe

letopisitile" necontinuate si de pe hrisoavele de la care.. nu
se mai inspira vremea cea nou, Indreptata altfel. Cele sapte
peceta de pe mormantpl vechii glorii fusesera, rupte intaira
de innilc nerabdatoare ale urmasului smerittlor boierinasi
botosaneni.

SI-1 urmarim Intaiu pe dnsul In ctitoriile lui necontenit

adause Ana In momentul cand A va raspunde acel glas de
dincolo de Milcov care nu va fi numai al Ardeleanului de
mAndra siguranta, ci sci al untri fiat al acelor plaiuri care(
auzise In prima lui tinereta accentelc vibrante ale luti Car lova
si Alexandrescu, cartaretii glorioaselor morminte si trezitorii
de sfinte 'timbre.
Odata en acea Archivia" care era, cum a spline titbil, pentru toti Romanii, turmand appi tendintele de Viitor ale imei Dacii
din nou unite, Kogalniceanu, care avea langa dnsul ca profesor, dar de matematica, pe unul (Entre cei mai caracteristici represintanti, dar cu totul far a. romantism, ai noii geneneratii muntene, Ion Ghica, fost 1 student la Paris pe vremea
calatoriei lui Cmpineanu, da i revista Dacia literard.
Felul cum se anunta revista putea st-i creew Irma due-

mani. Caci, In avintul tineretei sale, Kogalnioeanu nu preget s puie ce neajunsriri Impiedeca alte orgarte literarte
in a Indeplini acest rest pan-romnesc. Astfel Albina, de
care el se rupe deci pentru catava vrem.e, are un caracter
))moldovenesc" prea pronuntat, Curierzzl nu da. destula atentie
la cela ce se face In Moldova,ceii ce putea fi adevIrat numai
pentru ultimul limp, dupla stransa legittur cu Negruzzi 1 iar

Spirital noti de la 1840

Poaia din Brasov nu are r utinta die a se infornia asugra

celor ce se luereaz in grile liherie. Afara d- faptul, hotarItor, oX ele an si alte rosturi, care n'au a face cu literatura. Noua publicatie nu va avea alte soopuri: ea se va
ocupa pana. si de Banneni, pe cari Kogalniceanuri putuse
cunoaste la Iasi prin Bojinca. si Murgu. Natural ca. se vor
esclude luptele, mai ales cele personale, si nu se va cauta
nici impunerea unei formate, niei triumful unei regiuni. Se
vor admite i traduceri, dar nu liberatura de insPiratie si
facturX straina. Fiindca acela care venia dintr'o tara de energicA afirmare national. pp basa averilor ei sufletesti, Intelege
ca o raspicatta originalbtate s nn piece decal de la natura,
viata actuald i amintirile de tot felul ale poporului romnesc Insusi, a c5rui literatur, ajansa. printre ale Europei,,
cum o recomandase el 1nsusi, se poate hrni acuma, dupa
atatea traduceri si imitatii, din propriul et fond.
Numai cat In socotelile sale adiutantul domnesc nu socotise i cu paza carmuirii f&o. dr .oriee putea s atin ga. temeiurile, socotite ea imatiabile, ale unei societlti de privi14ati. Se putea tip&i de sigur oHce lucru cu folos i instructiv, dar, daol la Munteni, marar supt VodarGhica, se putuse lovi cu toata puterea i cruzimea chiar acea clasa
dominanta In plin deoadere, contra careia se ridicase primul
Domn al Regulamentalui Organic i va trebui sX continue
lupta acela care-1 rasturnase, nu era aoelasi lucru In Moldova, uncle Mihal Sturdza, Intrebuintand interesele si ambi-

tiile divergente ale boierilor tarii sale, nu Intelegea ca ei,

cari-i faceau numai individual sau pe grupe nacazuri, s
fie atinsi In clasA lor, chiar de biciul satirei, si nu putea
si-i placa a fi eonsiderat ca tui nou Atexandru Lapweanul pornit pre distrugerea unei oligarltii ajunse nesuferite.
Sfaturi date discret Impiedecara. pe Kogalnieeanu de a-si con-

tinua actiunea die un asa de frumos program. Ea se opri

astfel dupa trei numere bogate, n acelasi an, fara s. fi
Intampinat aiurea decat de la As will, cu care se Incepuse o
necrugtoare lupta, pornit a. de bXtranul scriltor1, Impotrivirea

acelora pe cariri concura sau era dispusa sa-i atace.

Se criticase curagios i o viag sociala fara intelectualitate
1 Iorga,

o. c.,

pp. 37-8.

si

06

Pregatirea TJnirii Principatelor

ingenunchiarea fa1 a. de straini, Kogalniceanu alingand, ca si Ma*

iorescu, moda francesa, coplesitoare, si el mergea, supt influenta
Berlinului i In ciuda amintirilor de la Lundville, pana la injo-

sirea literaturii francese ca atare. In anume productii contemporane ale ei vede un mijtoc de conruptie i de rata.cire politica a spiritelor, in vremea and bulreptarea sp,ne
Germania, sprijinita de Domn, era tot mai puternica. Aceasta
atunci and la Bucuresti, dar, cum s'a vazut, si la Iasi,
era aplecarea de a se condamna in.suficienta Invatamdintului
In romAneste, caruia ar fi sa i se substituie, dupa socotinta
tot mai cosmopolitului Eliad, care sprijinia astfel planurile
lui Bibescu, un altui, cu profesori straini predand fiecare
an limba s; ha. chiar arnime materii do sliinti si drept,

aviind sa intrebuinteze permanent limbi straine, si italiana,

ba chiar greaca, pentru literatura ci, ca inijloe de cornunicarel.
Din publicatia pentru toti Rom'anii a lui Kogalniceanu ieia
Intarit sentimentul de unitale al natiei si in acelasi Limp

se afirmau tendintile catre o noua viata interna la care ar

lua parte si elementele care Rana atunci n'avusera nicio Impartsire la viata de la suprafata a natiei, acea taranime Inchisa pe teritoriul fixat de Regulamentul Organic ea o simpl concesie facut atre ans din parnfint strain, i ingaduita O. se mil* numai dupa Implinirea unor forme pe
care ea Ins n'avea caderea si putinta de a lie supraveghia.
De si C. Negruzzi era Mira indoiala un membra Impaeat si
supus al aoesbei oligarhii, el rasa, In presintarea sfingeroasei
lupte a lui Alexandru Lapusneanu cu boierii, sa. se Intrevadtt
aceste tendinte, poate chiar In credinta ca, astrel, ar maguli
pe Mihai Stur4a, prins continuu In lupte cu boierii carora,
cum am spus, nu li putea aplica acelasi sistem ca al &Ingerosului Voevod. De acum Inainte nu va fi nicio manifestare
a grupului ce s'a format in jurul lui Kogalniceanu Para s
poarte aceasta peoete politica si social.
Astfel In Moldova este o luptd, una al carii caracter c
inoomparabil mai Ina lt f wand resultate nesfarsit mai importante deat atacurile pAtimase, determinate la Munteni numai de motive pensionale san de grup familiar, ea in Um1 Curierul de ambe sexe, III, la Ineeput; mai larg. In Iorga, 1st.
in sec. a/ XIX-lea, II, pp. 35-7,

iit,

DACIA
ILIVVJ23,L...1
SUBT REDACT(
g-

lu

Michail Kogalnicean.

WW1 114
(IantiarieIunie 1840.)

iermr7mmornmertmornrnrmirerra
Iamb.
La .Cantora Journalului.
1840.

oBL

4'avANE,..)
Dacia Literal- a lui M. Kogalniceanu.

97

Spiritut non de la 1810

purile fanariote. Acolo, Insg0 verva satirica a lui Grigpre

Alexandrescu. slabete, a aceluia care pe vremea lui Campineanu sustinuse prin fichiuiri1e fabulei sale aceasld actiune
nationalg, nu. fdra s adaug3 nota personala a despretului ci
chiar a revoltei, dacd nu contra 1111Pi vechi boierimi, in care n'a

lovit niciodatk contra parvenitilor cari se ridicau. acum prm

micile ranguri i amtnintau sta traga puterea la dansii. In
noua culegere a scriltorului care fuscse Intr'un moment un poet
asa de mare uu se mai atacg, decal neaju.nsurile omtnesti
comunel, asa cum o face, Intr'un domeniu mutt inferior, un
Gonstantin BAlacescu, de altfel In punt popular al lui Eliad,
Inainte Ca acesta s se ridite l.a sferele solemnei imitatii
sti?aine, cii falsificari de 1imbg.2, ori cum, ca sil facd haz pe
socoteala doamnelor cu spoiald francesd, o Incercase, In Franfuzitele, boierul Fach 3.

La lupta moldoveneasod se adauge, intru catva, de la un

timp, dar cu multd ferealk un Basarabean, ca Stamati, unujl
de veche origine moldoveneasca, Mem Donici, foarte legat
personal de Negruzzi. Imitand p3 fabulistul rus, eu tendinte

liberate, Cralov, el cid un num* de apologuri, de un stil

curgdtor, in tea mai buna limb de la dansul de acask in
cane, ici i colo, sant alusii la scaderile i ridiculele vremii.
Dar acest om de o culturd mediocrk tare n'a iesit niciodatd
din provincia sa on i. din addpostu.1 ievean, In care n'a lost
vre-odata. (chemat s joace un rol, n'are orizout, precum n'are
puterea ce vine dintr'o adevdrati. 0 tare convingere. E, cu
mai multa demnitate, un Bllgceseu al acesteitalte tlri.
Peste o literaturd de traducatori, care continud s fie bogata, folosind 0 la formarea limbii, i In care se Ineeara
femei, fgcand alegeri fericite, ca Elena, fiica lui Iordachi
Draghici, care s'a oprit la Adolphe al lui Benjamin Constant, lasand i alte trathiceri, care s'au pierdut, peste Injghebgri pentru teatrn, In care Alecsandri, trecand peste Inti)uJ spirit, francisant, al poesiei sale, ridiculiseaza, in lorgil
de la Sadagura, pe studentul Intors de la Part cu o suptire
poleiala de formN si care cadu Intriun miediu de seriositate
1 Torga, o. c.
2 Ibid.

3 Ibid.
7

48

PregiIiire

ttnirii Prindpatelor

patriarceall pe care nu-1 bite lege pi care, el, il raspinge, se

trace la realisari mai Inane, d u,n caracter in. adevAr european, in care, pe langa frumugeta formei, e caut a, se
servi aceleasi tenctinte de hioire, dar, potrivit u spiritul moldovenesc, nu In chiar nepotrivitele forme de imprumut.

Inainte de a canta In Ateva dintre dansele aceasta nal

a vremii, tot mai sigurA * mai Indraznea tat, trebuie sa we
Infatiseze a doua Incereare ds, a generalisa, cu puteri unite,
asupra Intregului neam sfortarile de Inteleapt Inoire.
Ion Ghica (n. 1816) adusese Moldovei tocrnai ce se cerea
in acest moment de aplicatii practice, de transpunere In

realitati. Inginerul de la Paris, care, supt pseudonimul unui

)) de M. 0.*, agent diplomatic" (1838), caulase, Inca fiind la
shidii, sat arate de ere folos pot fi in noile imprejurari din
Sucl-Estul european t1ri1.e romnesti, privite in totalitatea lor,
canta s. Indrepte acum pe
sai moldoveni spre ocupatine remuneratoare In care aveau sit InlocuiascA pe straini1.

Apel care se dorise inginer la minele de pucioasa din Sicilia, hotarit deci sa se expatrieze, preda acum tinerilor Moldoveni matematicile, dar i geologia, in vederea acelor exploa-

tali de mine care erau In programul 'de Indepliniri al vremii

sale.

Printr'un impuls, care era si al sau, dar pornia de la o

Intreaeja societate din care facea-i parte, cu viitorii revolutionari, Mavrocordati, Moruzesti, un Alexandru Bals, zis Lungul, dar i boieri mai in vraSta chiar, precum erau bltranul
Iorgu Ghica i Nicolae Sutu, si anume tineri abia Intorsi de
la Paris, ca Nicolae Docan, ea si femei pe gat de inteligente,

pe cat de entusiaste pentru ideile noi, se ajunse la planul

unei noi pUblicatii de grup, dar cd rin caracter enciclopedic,
cuprinzand i tiinta, cum n'o putuse realisa, in. tovarasie
cu un Frances, Gal lice, Asachi, In. al sau Spieuitor, publicat
si frantimeste, ca Le glaneur moldo-valaque,
pentru Int Ca
(Nara la Asachi acest caracter general romanesc. Fusese vorba,

la Inceput, de im Album phintific i literar", care se va

tipari alaturi de continuarea Archivei", dar de la aceasta.
ideie se trecu la a foii. mai ambitioase, care trebnia sa trateze
1

Ibid., pp. 99-10.

.Spiritul nou de la 1840

99

subiecte in legarlurl cu interesele materiale Ia ordinea zilel.

$i

pentru aceasta, erau posibilitiati de colaborare, ca aceia

a unui Ioan Ionescu, fiii de preot din tinutul Romanului,
Si,

care se pregatise, cu o bursa de guvern, fiind condus de Maisonnabe, dupa plecarea lui, la scoala de agricultura moderna
de la Rovi Ile, condusla de un DombasIe; intors In Ord, fusese intrebuintat de Mihai Sturdza pe moii10 lui 5i tiparise
cu ajutorul lui Koganiceanu excelenta carte do economie ruraLa care e Calendarul pentr t bluml goSpodar", aparuta
intaiu in Foaia sateascV,
si aceasta o dovada a grijii ce
o avea acest guvern al creatorului de poduri i de sosele,
pentru buna stare generaka. Si in actiunea do scriitor tehnician a acestuia erau aceleasi intontii do adnc a. prefaoere a
nnei societati Inca asa de Inapoiate In. ce priveste clasa fundamentala; in adevar se deplaAge soarta clacasului
asainanata, fireste, cu a taranului loren, pe care-1 ctinoscuse Ionescu,
a celui supt in acelasi timp de exploatarea evreiasca,
ajutata de bautunal, si, in, nona ptiblicatie periodica, un strain
asezat mai de curand in tara, Vincler, va presinta, ea si mai
multa asprime si indignare, aceleasi critice, desvaluind tragedia cametei la satele incapa bile de a se apara; el denunta
si

pacostea arendasilor, a posesorilor", cum li se zicea in

Moldova, unde nu era macar, pentru a-i conduoe i informa,

acele instructii obligatorii la orice arenda de mosie mn'astireasca In Muntenia. Era vremea cnd, si in Moldova, dupa
exemplul mai vechinlui doctor Pischpeseu, care-si cerea acuma,

ca medic de coloare, dar i ca scriitor, drepturile la pensie,

un Constantin Varnav, abia intors de la Paris, si-i vorn arata
riolul in secietatea studentilor de acolo
da cea d'intaiu
carte de medicina populara, Povatuitorul sntatii si al economier 2.

In PropciOrsa 3, al carii taki fu amputat de censura, poate

taxa tiinta Domnului, ggsindu-se ca Inssi ideia unui progres
sprijinit pe nAmcl i libertabe, pe educatie publica poate
1 Ibid., pp. 108-10.

2 Pentru alte lucrAri privitoare la domeniul agriculturii i vietii

practice, v. ibid., p. 112.
8 Pentru colaborarea si a MtrAnului VAcArescu, care-5i publicA
atunci o alegere de poesii, v. Iorga, 1. c., pp. 168-9,

too

PregAtirea Unirii Principatekle

trezi i Intretinea nernultamirile, Kogalnioeann insui, intr'd

foarte bogatd, rieinbrerupta, colaboratie, va da cele mai frumoase pagini, din nenorocire nereproduse pe urma, din tot

scrisul sau detspre treOut: e acolo o deplin cunostinta a

lucrurilor la acela care pregatia editia cronicilor si un talent
de povestire, am zice chiar de nuvela, care nu. e inferior ca
putere de evocatie aceluia al 1-i Negruzzi, care mergea rapede spre o potolire, indala compd.octia, a marelui sau avant

de la inceput. Dar In alegerea subiectelor se vede oricand

urmarirea soopului politic si social: astiTel cand se presintra.

jertfa, In mare pa,rte inchipuia, pentru tara a lui GrigoreVeda Ghica # mai ales caderea supt ba.rda calului a capetelor lui lVfanolachi Bogdan i Cuza, cu pomenirea acelei
adaurepresintari permanente a Orli prin Divanul domnesc,
Inaintea
ei
insi#
mnii
se
supuneau",
care
gindu-se c
1:),
era Divanul de odinioara.
Dar ofensiva oamenilor pregatirii viitorului nu se opria la
asemenea schite inbr'o revis...a carp, 'Indata, fu. oprila de car-

muirea ingrijorata, camia nu-i trebuiau nici astfel de amin-tiri, nici astfel de indemnuri: ea incerc si mai mult, supt
influenta lucrnrilor care se faceau la Paris, pe vremea cursurilor publice, frecventate de mii de ozmeni din cea mai aleasa
soCetate si din tineretul cel mai entusiast, ale purtatorilor de
cuvant ai crezului mistic pentrit vremile noi.
Aproape In acelasi timp, In Novembre. 1813, trecuti oficial ca profesori ai inceputuini de Universitate care se desvoltase din scoala lui Mihail. Sturdza, si nu ca Incep,atori
tolerati ai nnui simplu curs public, tineau i KogAlniceanu
si Ghica lectiile lor la aoeast Inalt coala.
Incepand cu profesorul muntean, care, nefiind mentinut,
va parasi Moldova #, urmand vechea sa linie neted revolutionara., care scobea pe Eliad la lupta contra Sarsaililor", se
va deda, in societatea secret Unire i fratie", la agitatii, Gnica
vorbia, nu numai de formidabilul avant al noii tehnice, ajtinWand si la realisarile ceie mai cutezatoare, dar, In izbanda
aostor descoperitori i fericiti realisatori, din legiunea acelora cari vor cla talerea Istmiului de Suez si vor Incerca sa
cOdeascl noua Franta, a inginerilor reformatori de Institut!i
fi creator! ai altei sc4ri a meritelior, un triumf al libertgii

t.t

or4

Mihail Koglniceanu tnr.

101

Spiritul nou de la 1840

allfel Intelese &cat de viatorii de la 1789. Ge n'a putut face

razboiul i barbaria" vor face acesti eladitori ai fabricilor.
Si, trecand cu dibAcie la presentul i viitorul t6,rilor noastre, al oarar rost economic, afirm el, li-a asigurat, Intre atatea

perioole, si dclinuirea, el le vede, ca si viitoarea Germanie,

unite asa cum trebuie sig, fie un neam de oamleni cari vorbesc aceiasi limbg. 5i au aceiasi origine".
Aoeleasi idei, Intr'o form3, retoric6 foarte avantaa, In care
s'an desooperit i unele imprumuturi din marele istoric ras
Caramzin, cuncxscut, ca

alti scriitari rusi 1, In aceastA Mol-

dova a protectoratului uncle se si Incerca o Indreptare In

aoest sens, se Intaluesc si In marele discurs al aceluia care

avu atunci Intiai data, cand Inca nu se dovedise ca un

avocat mare prin logica argumentelor

puterea de a zgudui

5i de a emotiona, prilejul de a-si dovedi puternicul talent oratoric.

Kogalniceanu era lin credincios, un om cu cre; dor nu

un fanatic. Firea lui moldoveneasoa, de veche obarsie, oriOnea iui provinciald, cresterea Intr'o cas de mare socoteala, mastenirea Insusirilor Vaal bath. asa d cumpnit, educatia la Luneville, in pasnifM ora$ mat do bunul rege Stanislas, sederea In Berlinul spiritului critic aplicat la istorie 11 Impiodecau de a se deth practicei aelelor frase pe
care, cu seopori comerciale bine ehibzuite, le viantura un
Carcalechi. Humorul de care d4clu3e dovadI In schitele sale
este i aici cand Ii rade de Romanul pur sang care-si striggi

ndbula obarsie si nu face nimic pentru a o Indrepati. El

atacg. Mtis acest vocabulariu ajuns obositor. Si din Ginghiz-Han
dacA ne-am trage, i isprava pe care am face-a ne-ar mntui.
6i, ca 5i Alecsandri in schita caricaturala a lui lorgu de la

Sadapura, el se declar pentru un treeut din care nu lipsiau Insusiri prea twr ignorate.
Pentru. a putea s Inaintm In adevr e oere, dupd dansul,
ounostinta vietii generale a neamului In toate locurile si in toate
timpurile. Din trecut se vor culege i probe de eel mai autentic

eroism, care poate relmprospata sufletele unor noi generatii.

Acolo se vor gsi i exemple de Indeplinire care se pot

reface, ca acela al chipului mgret, ea al lui Ahil, al

lui,

Mihai Viteazul, singurul Voevod oe ajunge a uni partile Da1 A sad-1i a tradus i o mediocril

Wile

a Misiej, de Caidanoy,

102

PregAtirea Unirii Principatelor

ciei vechi i a se putea intitula: Mihail, cu mila uJ ,Dumnezeu Domn. Valahiei, Moldaviei i Transilvaniei". Se va face

atunci la loc, prin buna intelegere, prin duhul de /mire

mai de aproape Intre toate ramurite neamului romanesic",
altceva decat ce este astazi, cad Romanii formeaza o 'sini aceiasi natie". Toti, chiar acei pe cari vremea i-a
gun

adus s nu mai faca parte din Statul national. Privesc"

spune el, ca patria mea toata acea intindere de loc unde
se vorbeste romaneste si ci. istorie nationala istoria Moldaviei intregi tinainte de stelqierea i, a Valahiei 0 a frarilor

din Traneilvania": nu se pute9 vorbi mai limpede si mai

curagios decat atata.
Si totusi vorbitorul I.i luase masurile. El laddase pe Petruo el-Mare i in presintarea aceluia care purta numele lui Mihai
Damn peste toti Romeinii era ceva ogre, oil oandil Ia ce I
se oferise de curand lui Mihai Sturdza, putea fi raportat Ca
o met,gulire qi o prevestire pentru acesta.
Cursul nu fu oprit imediat: 1-am gasit in budget dupa aceasta

data, dar, pornit astfel, el nu se putea continua pe vremea

cand poruncia la Iasi consulul rusek si, a dona zi dupa.
ce se v4zuse ce usor, cu Invoirea Thrciei supuse, a putat
fi rasturnat Alexandru-Vodd Ghica. El fu inltrat si se pare
c tot oda-a i cursul lui Ion. Ghica.

Dar Rogalniceanu Ind nu se dadu batut. El Ii publica

lectia de deschidere In Prope4irea, adaugind si o notii stravezie aSupra deosebitelor impreidrari care 1-au silit sari intrerupa": Domnul 1ie cAnd ele ruz vor mai fi, pentru ca
stel poatiel arma o materte (Eat de imprortantal, mkai ales in
vremile de fata".
Indata dup la. aceasta i revista trebuli sa inceteze. Desgustat,

Kogalniceanu, lipsit prin plecarea lui Jon Ghica de un pretios sprijin, se hotarl s paraseasca pentru. o bucata de vreme

tara in care un suflet liber putea trai asa de greu ca odinioara un Alfieri in Piemontul sIu de miriti inkuste si de
mince& prejudecti. East/11nd dear tipografia, p
loci&
sau in ostire, si, cu ingejul intovarasirii unci surori bolnave,
pled. In Apus, tintind la Parisul interzis Iineretelor lui. Fu
ins6 oprit Ia Viena 5i Intors inapoi. Nu fu lAsat In pace nici
acas4, ci, Inlocinai ca boierii batAini uneltitori contra lui

Spiritul nou de la 1840

Voda, fu.

103

Incredintat spre pat/ egumemilui de la Neta,mt.

Era acolo In toamna adestai ian 1844 1.

CAnd scapa,

Negruzzi el ns* fu silt sa ramaie la

mosia lui pentru tin pleat literar mult map. usor , el nu

se opri de la o lupta care peintru dansul era uinia, eu viata.
AceIa care si ma,i inainte intrebuintase forma Calendarelckr
sale bine alcatuite si public* pentru raspndirea ideilr
la care tinea prOclamA, inteo gotta tiparitura de west caracter credinta sa in iztAndirea dritfurilqr omului ea ea/i glaruie ca aceste driburi" s se Intinda. 4;1- de
mult asupra celor pana atunci lipsiti de dnsele, ba chiar

Wan"

ca toti oamenii sa vie sti iede lcy; in marea obstime sociale,

pe bas,a de egalitate.

Ce nu se pubea rosti ln prin lectii i prin reviste era

sa-$i gaseasca expresia in noua poesie, ca al carii maestru
in Moldova, pe vremea cinci scadea puterea creatoare, ca
$i idealul de viat .a. i lupta, a lui Grigore Alexandrescu, se
impuse Indata Vasile Alecsandri.
El incepuse a da In Calendarele si In revista lui KogEniceanu cntece de-ale poporul.ii, culese prin partile de spre
munte pe care avuse prilejul s le cerceteze Na i se poate
atribui lui o initiativa In acest sens. Hranit cu literatura
francesa contemporana, el nu putuse gi acolo, pe o vreme
and admiratia mergea catre sunetele d trilmbita ale lui
Victor Hugo, Indemnul Care adu,narea wester produse, de
o naturaleta asa de fermecitoare, ai geniultui popular. Nimic
nu se gaseste asamanator In poesia de caracter exclusiv parisian, fara vre-o inspiratie provinciala, a anilor 1840. Insa
In Germania aparuse Des Knaben Wzinderhora, ,,Cornul mi-

nunat al copilului" de Arnim $i Brentano, tot acolo fratii

Grimm adunasera povestile deosebilelor tinuturi. si se striageau i obiceiurile de drept pastrate de-a lu.ngul vedcurilor,

cantlind a se face pe aceste base sinbesa national/ a rasel.

Dar Alecsandri n'avea ideie de cc se gasia $i se publica inteo

lume care, supt toate raporturile, i-a ramas, pan/ la capat,

cu desavarsire straina, $i chiar antipatiea. Trebuie, sa se admita, deci i aici, oriat peetul s'ar fi ferit.s'o recunoasca,
1 V. i N. Canlojan, in Conv. Lit. pe 1907; Gb. Ungurcanu, Avocatara in Moldova, Iasi 1938, la nurnele lui (cu mulle detalii; i
rugannoti ale batranului tata; i opriri de a pleda).

104

Pregatirea Untrii Principatelor

atAt de puternica Inraurire a 11'.1 Kogalniceanu, cucerit sufleteste de aceast Germanie In plina rodire.
0 Intreaga lume femeiasca, In saloanele luminate cu spermantetk din stralucitoatele policandre, se lasa rapede fermecata de aceast viata ruralI pe care Alecsandri o va presinta si In nuvele de o sentimentalitate naiva, ca Toader i
Marindo, fail a putea prinde ceia ce forma Insa$i vlaga
acestei vieti, care se cerea numai desmortita. Era vremM
Cand desemnatorii francesi, ca Raffet i Doussault, In calntoria pe la noi a printului rus francisat Demidov si in Album moldo-valaque, dar $i altii 1, se lsau cticeriti In pasianea br pentru frumosul romantic de aoease1 noun fornid a
pitorescului i, Cand, poate si supt impresia unor astfel de
schite, Doamna lui Bibescu cJ InfLsurat de hiamida lui Mihai
Viteazul se fcea zugravid In portal, Impodobit cu bogad
salba, al femeilor din Arges si Mused.
Dar tocmai pentru cetitoate i cetitori din aceasd lunie
Alecsandri crezu cd trebuie sil lusitruiasck sa itaie une ori, alte

ori sa adauge, poemul, prins de buna gamh: nu de-a dreptul

de la sateni i stence, cari nu Pie 1as. adu$i sksi sfruie taina

dorului lor sau al altora 'la eel

&inhale

Indemn al boie-

rului" doritor s'o descopere; culegerea $e va fi Mut deci

mai adese ori din gura lautarilor, pentru ca, Indata, aceasta
opera de $lifuire, stricand de obieeiu nu numai energia, dar
pi delicateta poestei autentke, sit i InceapA.
Supt aceasta influentii, crezand ca poate prinde o asa de
fluida inspiratie, poetul se apuci. apoi sit imite" poporal, Maud doine" de-ale sale, care se bu.curara curand de cea mai
larga i alduroasa popularitate, dar, dupa cat se pare, mai
ales In lumea, osebita de cea dii1 Bucuresti, agitata de pasiuni
politice, a saloanelor moldbvene. Aplecat spre diminutive care-i
dadeau o rimA gata Mead, Incantat de floricelele usor tesute
en matasia pe inul cel mai suptire Care inlocuiau groasa urzeala solida a cantecului adevarat, el I$i alintit i razgaie ansu$irile de la Ineeput.

In scrisul lui Alecsandri tanar sant, vadit, mai multe influente: una e aceia a literaturii grecesti, ascultatii sau cetita
In copilarie, alta a vechii literaturi francese din secolul al
XVIH-lea, pe care nu i-o putuse Inlatura din minte influenta,
1

V.

G.

Oprescu, Tdrile romdne vdzule de ar(isti francesi (s.

XVIII ;i XIX), Bucuresti 1926.

Spiritul nou de la 1840

105

aga de puternica la inceput, a lui Hugo: de acolo tendinta

spre acele diminutive, spre acele podoabe superftue care strica

asa de mull puberea de suggestie a acestei poesii in care

flu e convingenea i paternieul dar de expresie, In forme
cu adevarat noi, a lui Alexandrescu din. vremile bane. Dar
noul mechu creat de Kogaljniceanu ajunge a se imPune acestei
firi asa de receptive, gata sa. se supuie influentei, hotarltoare,

a unei inteligente care-I intrece. Atunci se indreapta el, si

din west motiv, sive subiec'ele talnaneisti, prim, a caror iubi-

toare urmarire el pare a Intelege sa ajube aceiqi cansa a

multilor frati mici neindreptatiti i nedreptatiti, pentru cari,
supt conducerea marelui lui prieten, pornise In lupt o Intreaga. generatie. Grija aceasta lipsesite cu totul lui Alexan-

drescu, pentru care taranul, cu apasarea si Injosirea lui, e

neexistent,

aoeasta inteo vreme and, de doul ori

In.

sir, de la Domnia Inssi, care-si trezia astfel o neimpacata gi

neiertatoare ura, pornia sinoera dorinta de a veni In. ajutor
clasei fundamentale. Deci i cautarea subiectelor unui trecut
pe care Alecsandri nu 1-a cunoscut prin el insusi niciodata,
Despot-Vodd al lui, opera de maturitate, vine Intreg de la
Upuneanul lui Costachi Negruzzi. Dar In curnd pasiunea
pentru sora prietenului s.au Costachi Negri, si el un poet,
si In acelasi Sens al luptei pentru libertate, va indepArta
pe scriitorul prea mull Inzestrat, ca forma, de la fire ca Sa se
osteneasca
eauta alt fond de idei i noi rnijloace de expresie si va s1-1 aduca a se cufunda In bucariile itthirii Imprtite si In suferintile aceleia care va fi pierduta In neagra

vesnicie". El nu se va mai tinea de aceia cc, antnd liberarea Tiganilor, socotise rsi

el.

ca o datorie a poesiei sate.

Un timp, de pe urma prigonirii sistematiice a unui guvern

mai mult inflnentat de consnlul Rusiei decdt In adevan Ingrijorat, activitatea aoeasta literarI, care e condusa i de un

alt s'piriL deal aoela al dorhitii de a realisa In alta forma

frumosul, se nmt In principatul vecin, care nu mai era insa
In mintea acestor luptatori cleat o a1t, forma, Cu totul Irecatoare, a aceleiasi unice vieti a neamului.
Supt influenta a tot puternicelor idei i nevoi ale epocei
si urmnd eXemplul, atat de Indembtor, al lui Kogalniceanu,
se Incepe acolo, supt binevoitoarea omtire a romanticului
Ribescu, acca publicare si a cronicilor muntene.

106

Pregtirea Unirii Principatelor

Era vorba Ins4, lucre. care trebuie sl se Insemne pentru

a lade& ferieita stane de spitrik a acelor oameni caH bike()
astfel de epocA nu se put...mu gandi a f*.e stiinta pur4",
nu de singurele cronici ale unei tiri romanesti, ci de darea
la luminri a tutuwor celor, si din Nroldova, care li Wean In
mani. Editorii nu stheau astfel in calea lui Kogalniceanu,
cane, oprit de la alte manifestari, se putea consacra unei
opere inspirate de marea colecti die izvoare germanl, ci
se folosiau de dreptul oricarui Roman de a tipri orice izvoare care privese trecutul neamUlui Intreg.
De altfel se si spune aceasta In titlul acestailalt tesaur" de
trecut pe care-I dadeau doi asociati a cfraror legRur, data fiind
deosebirea lor de pregAtire, de chemare si 'de temperament

s'ar fi p'utut prevedea asa de grew Munteanul de rasa bolerease, dar tot din midi boieri de provincie, a aror asoensiune, asa de grnita, am vdz-it-o, Nicolae Balcescu, si Ardeleanu, abia asezat ca profesor in tara, Laurian. Unul, tin om

de asprd disciplinit, deprins a se supune, afar doar de o

mare elip1111 revolu[ionard, la orice ordine de Stat, fie ea si
gtrAina, ide i el a evitat sI-si consaere cunostintile, asa de
frumoase, telor neliberi do acas5., i, de cealaU parte, tinerelul conspirator cane se amestecase In actiunea, nelAmurita
pe deplin, a ini Telegescu contra lui Alexandru-Vodit Gbica
si, trimes la Inchisoare, si Inci pa viatq, Meuse cunostintd, In
ciuda crutarrii unui fiu de boier, cu asprimile regimului penitenciar de atunci, sapand nurnai arziu, i adanc zguduit
In trupul Am, prin miloase interventii. Acest titlu e Magazin
istoric pentru Dacia, precum pentru. Dacia viitorului, care se
cerea infliptuitii,fusese si publicatia iesean a. a lui Koglniceanu.
Cuvintele de introducere stint farN. Indoia% ale 1u. Balcescu,

cki el avea rnantricriptele de publicat, intro allele i istoria

despre i pentru toti Romanii a Stolnicului Cantacuzino. Pe
un ton potolit, evitand mice ar putea tO par o criticA a
regimului celui non, care era Inca la ineeputurile sale pline
do greutti, se Inscamnd ce folos s'ar putea trage pentru Indern-

narea natiei, pe care o Indusmthieste Inca duhul de partida

si de ambitie marsavg,", din cunoasterea de-a dreptul
si
nu prin prelucHiri ca a lin Florian Aaron, la care nu recurse
Laurian, ca la un all om al aceluiasi Ardeal , a trecutului.

!Y

--

;
92

N. Balcescii.

Spiritul nou de la 1840

107

asa cum a fo3t. Si, fiinc10. e vorba de Aaron Florian, probabil cii pe dansul Ii privesc randurile, de o asa de frumoas6.
expresie literara, in care, facandu-se eisebirea intre simpla
prelacrare rece, amorfA, i intre adevarata istorie, trailla de

acela care o presWta ca si de aceia de earl se vorbeste,

se declara, Intr'un cadru tot asa de larg ca al lui Kogalniceanu odinioara, cL istoria nu trebnie sa fie numai ea un
sir de oarecare Intamplari politice sau militare uscale, Fara
nicio coloare, fAra niciun ad3var local; nu trebuie sal se ocupe
numai de oarecare persoan.t privitegiate, dar sa lii arate
poparul roman",
Insa nu al Romaniei" inguste, cum prindeau sii nurneasca, la Bucuresti, fan ca lumea aficiala mol-

doveneasoa sa consimta a primi aceasta noua denominatie,

cu instih4iile, iddile, senprineipatul lui Voda-Bibescu
timentele i obioeiurile lui In deosebit3 veacuri". Pu Lea O. fie,

nu numai o lectie de patriotism, tin mijloc dc inmandrire,

am zice, In vremile de apasare a pulernicului calcaiu rusesc,
dar i o lectie de limba., pe vrernea caud Eliad, care totursi
canta,

i,

pe alocuri, cand Ii uita teoria de italianisare a

limbii, In accente vrednice de eroul a earui umbra tot mai

mult se amesteca In toate, trarstratoare i plind de un magic
Indemn. pe insusi Mihai Viteazul, abia invocat, In asa de
calde cuvinte, Ia Iasi, de Kogalniceanu.

Se va redurge, cum o recomanda, cu un veac i jumatate Inainte, Stolnicul, la poernele populare, la traditii, la
datine, ca si la condicile oficiale, la inscriptii i monumente",
la 114arturii1e despre viata privata. Se insista, Inteun spirit
cu totul modern, data aceasta Ins, nu supt influenta germana,

ci supt a noii scoli de istorie francesa, de si e vorba si de

fratii Greceanu alituri de profetul nou al libertatii mistice,
Michelet, asupra fiecareia din aceste categorii.
Era fi aceasta o faptd politic& Cu dibacie se atingea
istoria contemporana. Astfel, and se alege, din Miron Costin,
hO altceva, ci .soena trirneterii Inapoi la Constantinopol a lui
Alexandru-Vodil Ilias din Moldova, cu Inireaga r^producere
a scenelor de apriga rascoala populara. De alminterea, In ee priveste orientarea, e de uimit ce larga si sigura orientare dovedeste
loosen in ce priveste izvoarele, unel2 astazi pierdule,
ale istoriei Romani lor.

108

Preghtirea EJnNi Prineipatelor

Insernratatea publicatiei, care se continua, tn cinci volume,

pana la 1847, sta In aceastd tendinta a fostului intemnitat politic,

care visa Inca de atunci, In plun maturitate de Spirit, die

o Ilona viata mu-Lai-leased, si atiume peste forrnulele, despretuite

ale Regulamentului Organic, 6 viata sprijinita pe tnsi puterea, organisata militar, ca p, vremea lui Mihai-Voda insusi,
a poporului romanesc. Ce pot fi alaturi de acesthe ganduri onestele Insemniari savanthe ale lui Laurian despre Inceputurile

romane ale neamului, pe care crezull eel nou, asa cum 11

definise, zimbind ironic, Kogalniceanu, In discursul san, le
lasa, fat4 de imperioasa navoie a unei actiuni pe basa neted
contemporana, putin In umbra!
Bh.lceseu atinge Ins, in. al doilea an din Magazin, i acea

chestie rurala care, de o bucat.", de vreme, fusese din nou

pus In discutie. In acelasi [imp cand Ii manifesta parerile despre necesitatea unei forte militare, singura care poate sprijini
viitorul, considernd-o, thocamdata, in Moldoval, el trateaza
chestia taranilor, nu In inargenile Inguste ale Domniei mun[enc. ci

la toti Romanii liberi, prin studiul despre starea

sotiala a muncitorilor plaa;ari In principatele romne in deosebite timpuri", lucrare care un putea decal sA serveasca. scopurile urmarite cu stalornicie de noul Domn 2.
$1 aceasta este o lucrare revolutionara, firea Insli a tATIIrului istoric fiind Indreptati spre revohitie, precum o aratd
si printr'un motto din Mirabeau: privilegiile se vor sfarsi,
dar poporul ramane vesnic". Pe o larga basa de istorie universalA, trecnd si de margenile Europei si intrebuintand

sistem de raportare la media care se va lntlni apoi

la un Buckle, canna i-a facut faima, si la un Draper 3,
tin

Balcescu arat pe vechii Romani adapostiti In muipti pentru

libertate i cobordndu-se de acolo tot ca oameni fundamen-

tal fi deplin liberi. El se ridicd impotriva pdrerii a Domnide au lost intemeiate prin cucerire, asa 'hick ar fi dintru
Inceput o rash de domni i o rassi de supu$i, precurn o afirmase, tot pentru a sprijini critic si lupte politice, pentru
Franta, un Augustin Thierr.), influentat, de altfel, el Insusi de
If. p. 86 i urm.
Ibid., p. 229 i urm.
3 Se citeazii Gibbon in englezesle,
1

pirItul aou de la 1840

109

exemplul englcs studiat in amknunte do diinsul. Deci Statul

n'a fosi la inceput stpftnitorul de brazde pe care le-a Im-

prtit apoi din mila sa si-si va fi pastrat astfel si dreptul

de a lucra si mai departe in acest sens. Prin rnentiunea
e falsa ideia tkrii pustii care
ar fi sk se fack din nou.. ii convin lui Balcescu si stirile de la
Cantemir despre asa-zisele vechi republici si c bucuros ca a
gsit teoria vechii loquiri inainte de Domnie si in aclul din
1817 al Adunitrii rnoldovenesti. Aceasta Onii ce se va scrie
documentelor unguiresti se arata

o istorie compleetd, In pregItire, un tratat cronologic ce

lucam asupra Dornniilor". Nici vorbk, clod, de o feudalitate" ca aiurea. Mosnenii se pa'streazk si acurna mai ales In
partea munbelui, urmasi ai vechii proprietti, perfect libere.
La campie nurnai, era un agar publicus de impkrtit, dar
aici rkmasese asa de putin loc gol, Inca Domnii, pentru a mai

i ei de la mosnenii din
jos. Urmfa. o colonisare, la Munteni, i cu fugarii de peste
Dunre. Mai trziu numai, slbiciunea taranului se cobori
si pank la injosinea clIcii. Nici partea glorioask a tranilor
in apKrarea tirii, indatk amenintata, nu li-a putul scapa
face danii, au trebuit s, cumper

libertatea; stile se adause la o vanzare care nici aoeia nu. era

de bunk vole. Asa se ajungea Ia acea monstruositate socialk

ca o tank intreag.1 sk robeasa la vr'o eativa partiqulari".

se cred, nu o adevdratd nobilime, pe care Bdlcescu o contesid, de sigur spre marele scandal al aceIora cari, pasind
vechea numire de boierime", Incepeau sk intrebuinteze terminul, non, de nobletk", ci n-rmai o aristocratic de bani sau
ea a cinovnicilor Regulamentului
de Stare", adeck de rang,
Organic. Robia gloatelor" li era. basa economick.
Istoricul, plin de admiratia, al lui Mihai Viteazul nu lipseste
sk arkte ca putinta stramutkrilor Warn:dui, rkmas fart pAmant
a fost optritk de marele luptktor printr'un act care e calificat
de barbar", dar boierimea a aceja care 1-a silit,
ceia ce

e adevarat si pentru at era boier" in Mihai

Resultatele se arata ea o hotkrIre impresionantk, pe care
regimul lui Bibescu-VodA o ingadui numai pentru cit acestea
erau i vederile noului Domn: Tara se tmppirti in cloud labere valimafe, audnd interese impolrioite. De caurzoi pogorul se fdcu nesim(itor la glasnl Domnithi i al boierilorj nit

110

Preghtirea Unirii Principatelor

mai 'Ira a se jertfi pentru o patrie uncle nu i s'att

leAsat

drepluri i pentru o libertate de care el nu se paw bucura,

i (am, in loc de a se realta" , se ved3 influenta jargonului
merse cu grdbire spre scddenie"1.
nou al lui Eliad
Act td de eliberare din 1746, care se si reproduce, nu e
aici al lui Constantin Mavrocordat, cum a fost in adevth-, ci
misticul romantic vede in el rk.,, Dumnezeu care vorbi in
inimile eclor puternici ai tarii.".

Daca nu s'a mai mers pe aceasta cal; e cd de acolo inainte Divanurile n'au mai fost adevarate Adunari ale
Astfel nu se fact; ea in Ungairia actualac, o rscumparare de
pamnt sau un regim de embalic, ei 'Un regularnient de munca
a pamantului, prin ponturile" ce eunoastern. Se semnalea.za
aici,
si numai aici,
indoitul fapt ea nu i se mai dadurd
taranului macar uneltele de lucru i ca, acesta, deprins cu

o supunere desAvarsita la orice porunca, urnia si mai departe cu aceasta desnadajduiti ascultare, adaugindu-se acum

povara birului personal. Niciodata ei nu erau siguri de

munca kr, niciodata ei nil tiati de vor mAnca pnea ce au
slamianat." D aici inertia economiea sau fuga peste hotare;
de aiei haiducia in mass&
Imprejurari fatale" impiedecara rscoala rArandor supt
Tudor de a-si atingle scopul, care ar fi lost numai social.
Ce se castiga atunei llolqsi numai claselor Ina lte". Se trece
discret asupra muceniciei taranilor supt ocupatia ruseascl,
in vremea ullimuhii razboiu. Declarand ea are la indemiln
corespondenta dintre Guvernul trecut i Obsteasca Adunare",

Balcescu Ii interzice deocamdata s'o publice, dar va veni

vremea sa se judece fiecare dupa faptele sale. El doreste
ca apasatorii 1110i sa se convinga. Wei oai de acele natii
unde zuz uric num& de cekileni f,i tiztemeiazd puterqa $i
fericirea lor pe robirea gloatelor!" Exemplul vechiu si cc/
recent al Poloniei pot da, in aceasta privinta, o invatatura 2.
Pand la 1847, cAnd inceta frumoasa publicatie, acuma intrebuintand literele latine, Intr'o ortografie moderata, pe care o sta-

Laurian, Bialceseu nu revine asupra acestei chestiuni,

cum fagaduise: tovarasul ardelean poarta aproape singur, cu
1
11

P. 238.

P. 246. Se adauge un 1ntreg dosar de documente.

3;

1V.,7,4,1;%*

I."
;

NACIAMINU ISTORIIIKU
I1ENTPE

,
,

ACIA
t

STAT Putxji

7.
0P.A.CULDEU1''

A 3 if

A. 'FMB. AA2SPIANN

L. de (DiAbscupie tu lioi,o,n-tc.t Naujona.k ,

NIKOA. IThALIESKti.

To in 1c I.

BtiRUPEIZI.
ap1-3A.

lionetpaseaT Nittstiona&

2843.

'1;

-E

N s'21 ,,eFiti:ZAL444th

Magazinul Istoric al lui Laurian

i Bakes..

Spixitd1 nou de la 1849

ill

preocupatlile sale roman.e si transilvanc, sarcina redactarii1,

Trebuie s5. se observe 01 in =est. limp Bibescu, introducand
Intiu regimul decretelor, iar pe urmA impacilndu-se eu boierii,
nu mai avea nevoie s5, fie ajutat In opera de mai mare libertate a claselor MrAnesti pe care o inoercase, 15.sa.nd-o neisprivit la cap.:'1111 acelor putini ani In can l. se resurna Domnia-i pe viat5..
Aici, in Muntenia, dup5, inoetarea, din motive pe care nu
le cunoastem, a Ma,gazinulni", care nu clut niciodatA sI cuprind5. m'ai m.utt deal Ing5ditia fitly s0, Asocia(ia literarg, format5 Inc5. din 1845, cu WicArescu, Constantin Fili-

peseu al lui Iordachi, an,Ir en studii in Paris, eu Stefan

Golescu, format la Geneva lui Rodolphe TOpffer, cu loan
Voinescu II qi cu Alexandrescu chiar,

care-si regasise avan-

tul, ca s, ante, In 1846, revista militar6 In cinstea lui Mihai

Sturdza, apArut la Bucuresti, si care eidu. noii publicatii halucinanta vrjine de crimai fata411. din Ucigasul f5.r5. voie",
Intrecnd ea singur a. toat 5. productia lui Alecsandri de pitnI
atunci
ajunse a realisa de mutt tIgiiduitul Album ftiinfilic
si litenar, din care ap5xur doar dou 5. numere, eu colaboratia si a lui Alecsandri 1Ang5. a lui Ion Ghica, dar Guyernul, care se arA,Lase asa de larg fatti de Billcescu, interveni,

In acest an de bunA pace cu boierimca r.zvrtit, pentru a

opri noua publicatie dacicV din care nu se slia cc poatA

s.

iasii 2.

de tonul neted si violent

revolutionar al revistei, care poate fi socotit ca un pro,
drom de revolntie, tineralul despirfindu-se acum hoiiirit de
agiunea, ajunsci la o amogire de oportunism, a lui Bil
Aceast5. interzicere era provocat

Nehotarittil, netormatul Boliac de Ong atunci apare In

PropeOirea ea un vehement poet social. El reiea In versurile

sale de imprecatie contra celor de sus lupta pe care o in-.

cepuse, In studiul sau despre sitnatia 15ranilor, B5.1ceseu. Dup5

ce, In culegerea sa din 1843-4, prin doul brosuri, atacate de

1 Ca idei politice, et indreapta pe Romanii de peste munti doar
la mita Impratului; v. si lorga, I. c., p, 133.
2 Ibid., p. 159. Pentru bogata, dar inofensiva opera de editura a
SocietAtii", ibid., p. 160. Pentru noile traduceri, ibid., pp, 167-8,

112

PregAtirea Unirti Prineipateloe

Eliad, totusi si el, cndva, un conspirator, el laudase

leO

Domnul pe care generatia ce vine" 11 va serba", acuma,

si lii volumul nou, pe care-1 va da dupla, 1850, el vorbeste
in numele tilranilor cari au atata: bratul, (tar 11 pet si refusa:

Noi nu putem sA-1 spargem in veci In lucrul vostru:

S mai scadeti ceval
Poetul revolutionar ar vrea s. vada pe acest satean hotarin.du-si soarta intr'o altfel de Adunare decAt aceia a privilegiatilor.

Opiincile de muncitor" ii par mai vrednice ne stima decal tiIlurile mostenite de la Fanar, decat cele nott ale parvenitilor,
catre care Intind mantle Si profesorii ce virtutea talcuiesc", decat

cordonurile" i cradle pLantate 'n piept", care sant fireste

ale Rusilor,
bucata n'a putut s apara decat in 1848, dupa
rasturnarea momentana a regimului Regulamentului Organic,
decal acei ciocoi", ce, pentru un. rang, cat de mic, ar fi gata
a-si pune muma 'n streang-`, si el se ridicA, in condamnarea
sa,

si pana la eine e gata a vinde de mii de ori pe-un

tron" Patria. Pe acest Oran, din care Alecsandri facea pe

l'homme des champs" al lui De lille, cu moravuri simple
si pure, traind fericit In raijlocul minunii care e natura
lui Dumnezeu, Boliac, care avea In sang,ele sau apriga pornire a altei rase, 11 vede, e.ze e drept, In mijlocul patriarca-

lelor datini, cu femeile care tore din caiere stufoase", cu

copiii de pe prisepe
... dii plebe aurite
Cu grasle picioruse, cu ochii scanteind,

cii fthci i fete cari, la ceasul

Cand soarele apune pi vai i pe colnice,
Cand satul tot se 1mple de vaci si de junice,
Cand sane viteluseul

ugerul e plin,

se 1ntalnesc In cale :i

Ii rad cu dinti de lapte, 8; trag die mani In cale,

Ii spun Cate o gluma, Ii ieau un mar din sin.
o Intreaga lume din care el Intebege fiecare semn pana,
la falfaitul In vechinl stejar al mierlei care trece. Apare la
el voinicul gaspodar care
Abla 'nvartia

prin carte ci carul lui cel antral

d
7

.1/471

_
Dimitrie Bolintineanu.

gpirttul nou de la 1840

113

e in prada logefatului boierese, care mascara pogoanele" clacaSului fara, aparare, a implinitorului nemilos al
birului, a judecatorului stramb,
e una din marile plngeri
ale vremii, intre Domn i Adunare
capabil de a himete un nevinoval. in ocna unde munoesc
Locuitorii noplii cu fetele 0.1de,
Clipind la lumilnare i mesteclind tutunul.

elar

Fost ostas, Boliac gaseste in amintirile sale icoana unui pricten moil; caltor pe Dunare, cu trei dintre Golesti si cii d-rul
Nicolae Cretulescu, abia intors de la studii, el culege CU
luare aminte stiri despre Romnii din Bulgaria. E lin spirit
serios, un suflet cald i anunta o viata de curagioasa lupta,
care de la o bucata de vreme nu si-a Unlit fagaduiehle.
Up poet de mijloace mult (miai patine, aducand stramosesti reminiscente fanariote, Ca In poemele lui Anastase Crispol, Inca viu i ramas in mijlocul societtii romane.51i, care-1
Imbitatisase, 11 eaMnise si-1 admirase, Rosati, Rosetachi",
cum i se zioea familiar, un viitor om politic de hotaritoare
insemnatate si de nobilia conduita, se aluneca une ori la de-

claratii de iubire pentru poporul, cornoara de poesie, dar

pa $i obiect de rapplatire socialal. In Fociia lui Barit Insa,
el se plangea o, pentru invinuirea a licirfeste", politaiul
bucurestean, capitanul Costache, II pusese candva la racoare 2.

Aceasta pe o vreme ond, tot la Proptiqirea, Dimitrie Bolintineanu, fiu do arendas macedonean, format in tara, din
cateva oetiri intamplatoare i, de la inceput, cuoerit de cunostintile de trecut, de trecut romanest fara deosebire de
tari, nu facea, si In volurnul p care-1 publiea la 1847, 1ncerand a da Romanilor balada, decat o defilare, in soene
artificiale, de figuri palide. Poesie ramasa totdeauna a unui
adolescent, dar pe care, mai milt decat pe oricare alta, a
pasplindit-o In toate cercurile farmecul unei alintatoare melopei ca a lui Lamartine din Mditationg". Astfel, farat sa
se oontribuie 61110 do putin la opera de desrobire, gata
sit iea armele i sa se coboare, hotarita la orice, din cercuIbid., pp. 194-8.
2 An. 1843, pp. 281-2. Contra robiei Tiganilor, Boliac, In aceiasi
Foaie"; 1843, pp. 119-20. Cf., ibid., pe 1842, p. 313 si urm.
1

114

PregItirea tTnirii Principatelor

riile noilor conspiratori, in strada, cl familiarisii inuU lumc

uoar cu aceast istorie a Romnilor de care nu se despri, dupI multl vrerne, decat ca sa canle, castigat, acurna,
de Hugo, privelisWe exotice ale lumii orientalc de care Bolintineanu se simtia legal prin insesi originile sale1.
Curentul politic, manand spre o revolurie pe care Bibescu

n'o presimti si nu putu., ca vecinul san din Moldova s'o

opreaso4, era Irish' asa de puternic incat influenra si pe atAt
de precautul Mtran Asachi, care, inteo visiune a intregului
neam romanesc, canta pc acest timlp, intr'una din odele sale
intamplAtoare, pc

... Romanul de pc Istru

5i-al Carpatilor muntean,

Gel ce bea '11 Siratin, in Nistru si 'n a Murlistilni unde 2.

Dar, supt influenta tanguirilor li Lamennais, n Ieremia"

moldovean se destainuia,
ea, apoi, in cadenta admirabilei
prose din Cdrdarea Romdniei, publicatit mai titrzia de Alecsandri,
in Suspinele unci matroanre", eu tin subject JIAtru
toate analog si Intr'o armonie pa care nu putea s'o deie alt

seriitor: Strig dintru, adaneul inimii ea zimhrul niangaiat

de fierul vantorului, ca serbul supt biciul domnului san, ca
dreptul supt sabia inipiltorului, ea poporul coborit de despotism si tirarge, ca martirii pe roata caznelor"
bucatI
de mare avant pe care o d. Foaia" din Brasov la 1847 3. Landandu-se Dornnul Moldovei, pArinle" al tdrii, se loveste In
Rusia, iazma inferna1 i afurisit", In Tar, procletul epitrop care a Mout mai multe targuieli cu pretenclentii 16rii
pentru a o ruble. Avem a face de sigur si aiei eu. acel
Alecu Doniei, care, dirpA studii in Elvetia, 15i zice , de
alifel, ea si n5.cajitul tat1, ducandu-si agonia prin s1rAini4

1 Cf. Iorga, I. c., pp. 186-94. Pentru mecliocrii poeti lineri, Constantin
Aricescu, loan Catina, Gheorghe Creteanu, cu cari trebuie sd se multh-

measca Eliad in foaia sa, ibid., pp. 203-6. Cei de la Universul" lui
Genilie; ibid., pp. 207-8. Eliad Insusi (l si mai departe schite, de
sigur hazlii; v. ibid., p. 209. Foaia, intreruptd in 1846, fu reluat,
cu schimbAri de forma. Pentru micii poeti moldoveni, ibid., pp. 216
5i urm., 252 si urm.
2 Albina pe 1845, pp. 189-90.
$i o Archiud a Albinei, cu Sulescu Impreung.
3

P. 261 si urm.

4 Ungureanu, o.

c.,

la acest nume (si despre scriilor).

Spirittd non de la 1840

115

Russo, in legatura cu vechiul boier Rusul, i vorn intalni

si aiurea in. desvoltar3a idUor timpului pe acest spirit vioiu
si pitoresc, dar si drept, care descrisese, fara a tipari, Iasul
de la 1810 1.

Pc cand, cum am vg.zut, Laurian nu iesia cu gandul, de

si traind Intro Rom iiii liberi, din conceptia Monarhici austricce,

milenara, binefacatoare fata de Romani, in Brasovul sari Barit,

cgruia atjia dintre scriitori moldoveni, dar mai ales munteni,
ii (Mclean bucuros o colaborare, de altfel nesemnificativd, ajungea si el pe incetul la aoelasi nivel al schimbarii de conditii, de fapt revolutionara, pentru Romanirnea intreaga, careia
ajunsese a-i da singurul organ central bine intemciat si condus cu straduintli i siguranta.

Fatg de o Mita decadere, si In Banat, In organismele

scolare mai vechi, Blajul singur suferind o deplina schimbare in spirit, si fa(a de noile legi inteo Transilvanie pe care
Viena o Msa, dupd 1830, tot mai mult in saina Maghiarilor,
ajungandu-se pang' la impunerea limbii ungure0i in registrete de stare civila ale birnicilor, el, recunoscand progresele acclor oompatrioti in domeniul culturii, intelege ca si
Romanilor s li se ingaduie o deplina libertate si putinta de
manifestare, cgoi natiile sant fisionomiile mai mutt din launtru ale omenirii, impartite dupg. clima i dupa alte imprejurgri", dar fiecare din ele unitara in alcatuirea ei intiniat
Un popor de opt milioane" trebuie sa-si cladeasca, nu pe
osebiri confesionale, pe forme invechite, ci prin scoala, in
legatura ins cu clerul, pe unitatca sa culturala, viitorul osebit,

cum o cere un drept mai luminos cleat soarele ci mai

sfant decat taria cerului". Acest nearn, care inoepe a fi prigonit

de o ideie nationall straina ajungand a vorbi de un panvalahism", neamul pe care Barit, sprijinit pe imprumuturi fratesti", hind in comunicatie stransa, geneticg, sfanta, pecetluita i Intarita prin puterea multor sate de ani", nu intelege
a-1 repudia, e un membru al familiei mari europene", intemeiat pe legea naturii", dar i pe rnarturia neamurilor
pe documente istorice"; in Ardeal, el a fost gasit de Unguri
la sosirea br. Acu.ma, pang. la ridicarea nivelului politic pe care
1 Editie definitivg In P. V. Hanes, Al. Russo, p. 55 si urm, Cf,
Columna lui Traian, V, oo, 1; Floarea clarurilor, II.
Si

116

PregAtirea Unirii Principatelor

o pol aslepta, Romanii ardcleni se sprijina sigur pa partea natiei cc traiestc si slapancsta In pamanlul moklo-romanesc", pa
cci cari sant randuiti prin. sfatul puterilor d- sus a forma o
puterc deslul de tare pantru ca sa apara sloboda comunicatie
a Europei, pc Du Tara, cu Asia"; dar pentru ac?asla se care
mai mulla mandric nationata, prtrsindu-se o franluzomanie
devenita periculoasa,
i i se va rrispundc, din tara, ca
Bibescu-Vodii oetestbe tot cc se publica in limba sa de linter-a.

In aoest timp, la Blaj, Cipariu, facand s apara 0 Ilona

publicatie periodica, intitulata, Organul luini,urii, gazeld besereceascd, poiiliocl

literart &sena hied odata asupra Ca-

racterului organic, manifestat i printeo intreaga literatura

mai vechc, rabdator studiala de amid, dar, in acklasi Limp,
transmite cetitorilor si paginile lui Lamartine despre re.-

volu(ia francesd: daca le-ar fi vazut, Bobb s'ar

fi

tutors in

mormant !.
Dar misiunca lui Barit insusi mergea mai departe. Inaintc

ca valurile revolutionare A rastoarne tronuri si st ingtria

vechi regimuri care nu vor putea reveni cum fusescra, ci
facea sa apara In foaia sa aceasta prevestire: Acum sant
nun-Orate toate minutele anticalid blestern; el trage de moarte:
iata-1 ed. moare".
Ceasul suna cu adevarat in cola mai inalte din clopotnitilc
lumii.

1 Trimeterile la Foaie, in forga, I. c., p. 230 si urm. In acelasi

timp, Foaia &Idea de la Blcescu o dare de samit in care se inttilnete aceaslii sentint: ,,Regii nu vor mai putea s faca pe popoare

a se intoarce In calea lor; ei nu vor putea opri istoria de a se

implini"; an. 1816, p. 30 i urm.

CAPITOLUL V.

incercarea revolutionari din 1848

In Februar 1848 se termina la Paris, din nedibacia doctrinara a ministrului Guizot, inselat de ispititoare asiimanari
istorice, regimul de prosp071 activitale economica si de respect al drepturilor cettenesti, In margenile unui sistem ramas burghes, censitar, al lui Ludovic-Fihp, regele Francesilor, care parasia tam sa in conditii mai umilitoare decal
predecesorul. Carol al X-lea. Din confusia anarhiei care se
lasase asupra Parisului si din obisnuinta provinciei, adeva-

rata Franta, de a se supune la hotaririle revolutionare ale

Capita lei a icsit o republiel pe care numai marele talent
oratoric si curajul civic al lui Lamartine au impiedecat-o de
a fi, de la inceput, robita pasiunilor populare.
In entusiasmul ilusionist al succesului se proelama Inlinderea acestui sistem de libertate asupra tuturor natiunilor, din-

tre care Uncle ar trebui scoase de supt jugul strain, iar

allele de supt o stapanire national cu caracter absolutist.
intrieg tineret se arata gata prelutindeni sI urmew semnalul care se (Muse la Paris.
Dintre Romani, eei d'intaiu cari crezurd ca pot porni la
lupta. pentru o alt viata po1iLic i sociald fura. Moldovenii,
carora Domnia lui Mimi Sturdza li daduse sosele largi, mijloace de schimb comercial, o organisare scolara superioara,
dar cari nu vedeau In aceste realisari materiale nimic din
acea Malta ideologic, care se desfcea de la sine din crezul
ce se Imbracase in forme literare asa de suggestive.
Ar fi o greseall sa se puie in legalura evenimentele iesene
din Mart, cu care vom incepe presintarea revolutionara In
toate provinciile romanesli, cu zgomotoasele nemultamiri si
1.7111

118

Pregatirea Unirii Principatelor

demonstratiile de strada ale breslelor

altei lumi, care impie-

decara o simpla oranduire fiscala, In Ianuar 18461. De si

s'a vorbit de ele i In presa Straina, 'nu e niciun raport Intre
acest vulgar fenomen popular si ce trebuia s vie dupa doi
ani din mijlocul represintantilor celei mai alese intelectualitati, care, fara st urmareasca revolutia pentru ea insasi,
cu elementele infcrioare, dar rapede dominante, cum era sa
se intample la Paris in Iunie, elemente necesare pentru lupta,
presintan numai, In forme potrivite cu inteligenta i cultura
lor

cu acel instinct al ordinii care e In fundul tempera-

mentulni moldovenesc, un program de reforme radicale unui

Domu pe care nu cautau, dndu-si sama si de veeinatatea Rusiei, sa-1 Inlature.

E adevamt c iubirea de bani, pc care intelegea s'o satisifacia. per fas et nefas, a bui Mihai-Vodd trezise de mull

nemultilmirea oposantilor din sistem, pe cari nimic nu-i putea satisface, dar ea se prefacuse Intr'o stare pormanenta
de spirit mai a tuturoca contra lui, uitandu-i atat de marile
calitati si opera vnednica de admiratie pe care, intre atatea
greutati i urmarit de banniala, lovit chiar de insulta ruseasca,
o putuse indeplini. Unele parnflete, de alminterea grosolan
redactate2, dadeau expresie acestei indreptatite revolte morale. Dar, afara de proiectul, absurd, al -unui Leonte Radu,
om frira nicio Insemnaitate, cum, nici conspiratia" lui n'avea
nimic serios,
era vorba de o totald prefacere politica administrativa 3,
nu se mai observl., ca planuri, nimic in aceast
Moldova a tinerilor, cari voiau aliceva dacat asemenea potriviri mecanice: un alt spirit si o anti atmusfera In cc priveste
moravurile.
La 12 Mart st. v. 1848 ..ofisUl" domnesc catre o Adunare care

se deprinsesie a asculta, putea s Insire multe Indepliniri de

folos i s anunte cateva reforme de amanunte Cu privir
la adevaratele" nevoi ale tarii. Nu lipsia din aceasta expunere-program nici meutiunea legaturilor economioe tot mai
1 Anal 1848, I, pp. 13-6. $i tarani din 13acau i Putna ar fi venit
cu plngeri la Domn. Nu era ins decAt vechiul ohiceiu. Cf. ColescuVartic, Zil, reuolulionare, Bucuresti 1,898..

2 Anal 1848, I, pp. 142-5.. Se ardta credinta cl militia nu se va

Impotrivi la o miscare de caracter revolutionar.
3 V. Iorga, Hurmuzaki, X, pp. Lxx1571..xxxr: Domn ales, Consiliq
de Slat, Senat, Seim al nobilimii, unire federalg i cu Serbia,

Neerearea revo1utionar6 din 1818

119

Mu-Anse cu tara %wind, slobodele relatii Intre am5ndou4 Prin-

tipatele, care, in existenta lor politica, snt unite de aproape

cu aoeleasi legaturi"1. Din parte-i, Adunarea asigura pc Domn
ea este stapnitd, in momentul and Tarul arunca proelam)atia sa contra-revolutionara, de duhul de rnduiala, de liniste
si de bung armonie" 2.
Dar revolutia izbucnise i la Viena. Se vedea ca programul ei international se aduce rapede la Indeplinire. In Unga-

ria ca si

In

Italia, in Berlin chiar, unde regele trebui sa

salute sicriele celor cazuti i sit poarbe noile colori imperiale,

se vor produce miscatile de r?isturnare. Consulul Francici,

simplu functionar, care nu avu niciun amestec In fierberea

spiritelor Intr'un tineret cuprinzilnd, pc lfinga Kogalniceanu,
pe luig un Candr boier abia intors de la studii parisiene,
facute cu nonsalanta", Aleco Cfiza, pe represintantii marilor
familii domnitoare, Mavrocordatii, ai ciiror inaintasi fuseserd

at'at de hotarit francofili la Inccputul acestor Domiiii, un

Moruzi, care va fi apoi sotul atilt de Inzestratei fiioe a lui
Asachi, Hermiona, accst consul prieten putea sa anunte ca
e vorba de a se presinta Domnului, din mijlocul unui grup
nerepresintat intr'o Adunare compusil In parte si de cinovnicii Guvernului, o altfel de adresa" deck aceia, atat de
plecat credincioasa, a Rogulamentului Organics.
Ce se petreoea In Bucovina Insasi, unde caderea subita, fdra
cea mai mica incercare de imipotrivire, a lui Metternich adusese
libertatea deplina a scrisului i fratii Hurmuzachi incepura
imediat tiparirea acelei foi, Bucovina, care trebuia sla fie
un organ al Intregii revolutii romnesti, trebuia s Incurajeze
si mai mult pe aceia cari credeau c o tornieinia scbimbare

e cu putinta filra a se aduce vre-o atingere formelor constitutionale.

Cum un sentiment de neliniste cuprinsese pretutindeui pe

oei cari aveau Inca raspunderile, multi demnitari i membri
ai Adundrii grdbindu-se a dernisiona4, intre altii Alecu Sturdza
1

Anul 18M, I, p. 116 si

Ibid., p. 162

3 Ibid., p 167.
4 Ibid., p. 221.

urm.

17on,

120

5i

Pregnirea Unirii Principatelor

Nicolae Sutti, cari trecur 1. la reformisti 1, consulul Gu-

roult facu pe langa Dornn, fa ll. de care acesti ageriti Isi

puteau permite, cu toata firea mandril a lui Sturdza, asetmenca geSturi, o interventie In sensul unor concesii reformiste, si la ansul, ha si In numele eolegului austriac, bolnav,
se adaugi urmasul lui Neugebaur la consnlatul prusian. Raspunsul Dorunului, adanc jignit, th 1111 refus absolut: mai
bine-si paraseste Inaltul loc 2. De fata fusese si consulul Rusiei, dar acestuia i se scrisesc cl; la Petersburg ca. Tarul e

hotarit s1i exercibe In chip eficace" dreptul de proteetorat, ceia oe Insemna amenintarea cu interventia militara,
de care, de alminterea, se st vorbise 3.
Indreptndu-se catre Adunarea sa, Sturdza vorbi deci, In

termini iritati, de cei ce n'au ochi" sii. vada isprvile piOite", de ispitele" ce umblii, de interesuri personale" si
zadarnicii" i, Inteo frurnoasI formula a aceslui oral de
un puternic Suflet, se fiicea comparatie Intre ponrul bine
sadit ce sloboade in vreme frunza, floarea i doritul rod" si
pomul a caruia Inflorire acea pripita, lovindu-se de agerimea brumelor, s'ar vesteji si, picrind, s'ar preface In netrebnicie" 4.

Peste cilteva zile, pc crind umblau zvonuri si despre o

revolutie la Petersburg, tinarii boicri erau la rnosie pentru
inceputul luerului agricol, si consulul Francici, cam pripit, regreta ca nu s'a Intrebuintat mornentul, pentru ca, in ciuda RU5ilor, sd se proclarne independenN fuluror (drilor rornilneii"5.
Doar dacii se mai raspandiau in Mina obisnuitele pamflete G.
Dar, de si se credea pe daplin asigurat, Domnul facu sa se
Intrebe, dupii sfatul consulului Rusiei 7, prim noul ministru de
1 Ibid., p. 354. 0 corespondentii a Gazetei din Brasov numilrg
Intre demisionati pe ministrul de Justitie, pc cel de Externe, pe presedintele Divanului domnesc, pc al Divanului apelativ, precum
lucru de mare InsemnAtate; ibid.,
multi judeatori i dcputati",

P. 387.

2 Ibid., pp. 166-8.

2 Cf. ibid., pp. 168-9.
4 Ibid., p. 170, no. 39.
6 Ibid.. p. 171. Ofisul" pentru Inchiderea AdunArii C sec si gol;

ibid.,

p. 172, no. 41.

6 Ibid., pp. 171-2.

7 Afirmare a lui Guroull; ibid., pp. 184;-5.

Ineercarel revolutionar

121

Interne, lefan Catargiu, care ar fi dorintile reformistilor. Ace,

lia, Intre cari Alecsandri, C. Rolla, Lascar Rosetti, Manolachi
Costachi, Panaite Casimir si Nicolae Ghical, a1ergar5. ind11q,

printr'o miscare dibacc, vdit ad2varatele lor intentii, Ia

ideia, fatis revolutionana, de a aduna, la 28 Mart st. v., nu
numai o numeroasti. obste, aldituitt de toate strtrile din taracc,
dar i strini de toate na(lile ce locuiesc In Moldova", cela

ce putea fi practic, dat fiind caracterul, In cea mai marta

parte strilin, al burghesiei iestene, dar nu se potrivia cii earacterul national pc care si-1 airibuia aceasth opositie, de

un caracter cu totul non.

Incepu dcci la Petersburschi Tractir, Otelul de Petersburg", o serie de tumultoase adunari popularc, de zi j de
noapte, la care avoa voie s'a: vie si vorb2asc., despre ce vbia,
si ar6torii de am;
oricine: si Ictroscarii"
evrei

sacagiii Elsa' trilsurile in u1it si se sula' in salonul Concor_

diei ca s. facI parte in Adunarca NationalA i s deic voburl, aplaudand pe oratorii boieri ce, In lipsh de 1ribu4X,
se suia' pe o masit in mijlocul odaii si spumca' cuvinte entfu-

siastiee norodului". Intre vorbitori era si acel Wader ale

eirui parcri despre reformele necesare lc-am vazut2: Aga
si politia lui, trimcasit ea sq ImprtisLie acest Parlapient improvisat al unor elemente flr6 directie si ftr. raspundere
si s aresteze pe agitatori, se dovedi Rir5. putere. Numai
numerosii Evrei se Llsar intimidati de presenta ofiterului

politienesc. Dar ceia cc de la o vreme ineetd la otel fu

reluat la case parliculare, ca a lui Costachi Sturdza3. Un
Rac1e, nn Alecu Cuza strigau cd sant gala a muri pentru
libertate4. Astfel se ajunse, supt iscalitura lui Iorgu Sturdza,
prietenul de odinioar5. a lui Ion Ghica, acuma pregAtitor,
cum se va vedea, la Paris, In Lre sludenti, al revolutiei bucurestene, supt accia a cneazului basarabean Constantin Glicorghe
Cantacuzino, urmas, si ca directie politicd, al acelui din 1821,

a lui Alexandru Mavrozordat, a lui Alocsandri, a rudei vechiului organ al aspiratiilor cioconnii" rasvratite, Iorgu Sion,
Ibid., pp. 388, 417.
Ibid., p. 334. Cf. si deserierea liii C. Sion, In Gt. Ungurcann,
Familia Sion; resumat in Rey. 1st., 1936, p. 311 si urm. V. i G611ner, ibid., p. 105 si urm. (du0 ziare silsesti). 0 deseriere si In
1
2

V. Aleesandri, Prosd.
3 Dr4rhici, o. c., pp. 208-10.
4 Anal 1848, I, p. 225.

122

PregAtirea [Midi Principatelor

a unui Manolachi Costachi, om nou, si a doctorului Constantin Varnav, fost membru al societltii nationaliste a tine-

rilor din Paris si redactor, timp de doi ani, al

Poutlfuito-

rului sdrhatd(ii, la un In.treg decalog radical, isellit la intamplare de 600 de oameni1, decalog care fu presintat nu minisLrului, ci fratilor", cuprinzfind urmAtoarele Runde:

De sigur observarea Regularnentului, dar fIrq nicio rlsailmacire", Inliiturarea prin mlsuri de lege a conruptiei, siguranta personalA, excluziind exilurile la mosie sau la IranAstiri, ajutarea sltenilor,
dar Mal a se atinge dreptul
de proprietate
doar prin suprimarea beiicurilor", erntare-a bresielor fiseale, o revisie a catagrafiei pentru. aceiasi,
uncle preeislri dupa Rep lament pentru numirea functionacontra nourilor, apropierea colilor, ramase nationale",
lui plan de reforme
de popor. i, mail departc, in acest
haos fara nicio randuiall, fiecare .venind cu punctul sau,
responsabilitatea ministerial langfi suprimarea poslinei", noi
mAsuri pentru Galati,
ca si cum 1-ar iubi cineva mai mult

decAt creatorul

acK,stui

port , Ingut ridicarea morall si

rational a clerului", banci de scant i o mai bunl aprovisipnano a pietei, o reformlt a politiei lng amnisLie, asigurarea si mai marea Wall a functionarilor, acum si ci responsabili Ins, cari trebuiau cilstigati, ea si pensionarii, In desfaoerea voilit a vechiului Stat. Era yorba si de o BancA de Stat,
de schimbarea codurilor, de Inoetarea censurii, de publicitatea
desbaterilor judecatoresli, ca 5i, mai ales a aoelor ale Athindrii,

atributiile acesbeia avnd sl fie largite, dar flea a se schhnba

ceva In ce priveste compunerea ei,
si se adlugia, ca in
Franta de la 1789, dreptul cetatenilor de a presinita petitii acestui

Parlament din care nu mai puteau face parte cinovnicii, In

care nu se vor mai face asplatiri si care ar avea dreptul

de propuneri cltre Domn.
Astfel de cereri nu puteau fi sustinute decal eu desfLintarea
unei garzi de Arnauti,
un fel de Sv4eri, cum se vor dori,
adusi chiar din Elvetia, in. Muntenia de dupA 1818 , pe care
garda se pare ea in adeviir o alerdtuise Sturdza, dap sfatul
aoelui fin al stin, Grigore, ciirnia, nu de mull, Adunarea-i adusese cele mai mari laude pentru eapacitatea in organisarea
1 Dupa Gheorghe Sion, intr'o scrisoare conternporanii, 2.000; ibid..
p. 229. Intre ei, Milropolitul; ibid., p. 228.

'

123

Incercarea revolutionara din 1M8

militiei 1, j acela al aotualului gheneral-inspector", fralele lui,

Dimitrie 2. Pentru a castiga acuma pc soldati, se prevedea pen-

tru dnii Inlaturarea bt.ii, pedepselor trupesti injositoare

caracterului de militie nationala", Imbunatatirea branei, Inaintarea dupa merit, scutirea de sarcini fiscale a color carili

vor fi castigat merite. Dar, dupa modelul celor trei revolutii francese, se preuedea crrarea uni geirri nationale, la care
ar participa i stthinii, daed au o proprietate, deci si Evrell,

pc cari se contase si la Iasi : Inlbrmarea grabnica a unei

garde cetatenesli prin Wale targurile Orli, alcatuit atilt de Romani",
nu Moldoveni,
cat si de straini proprietaria 3.

Patru boieri, din comitetul de redactare, compus din saisprezece rnembri 4, adusera si Domnului aceste dorinti si, ateptnd r5.spunsu1 cu ceasornicul in rnana 5, ii s'ar ti raspuns cd

unele din die intrec, dupa situatia trii, indrcplatirea lui 6,

mai ales clisolvarea Aclunarii si formarea gardei nationale7.
Era natural ca de aici sa, iasq rniscari populare, care in
Iasul fara orasenime romaneasei nu puleau fi decat tumulturi. De sigur ca si aid, ca si la Berlin, crau amestecati
agenti straini, mai ales din Polonia vecina 8. In zadar din
casa de la Copou a lui Alexandra, fiul lui Costachi Mavrocordat,

se tinura discursuri inflacarate unei multimi care nu intelegea

n'avea curaj. Nu cu Evreii vorbind dialectul lor

si

cu

ceva Nemti se puteau silvarsi proiedele r3volutiei, dupli cc

Domnul, care se Meuse a negocia, opase cal mai darz refus
la propunerea ca Statul sa se prefaca, fie dintr'un salon boieresc, fie din vuietul surd ori din urletele neartioulate ale
strzii.

An. Parl. pe 1848

2 Grigore Sturdza discuta, totusi. cu consulul Franciei un proiect
1

de reforme pentru complecta emancipare a trii; Maul 1848, I, p. 185.

3 Ibid., pp. 176-9.
4 Ibid., p. 334. C. Sion numeste pc Grigore Cuza, Rola si Kogalniceanu; 1. c., p. 53.
b Anul 1848, I, p. 228.
6 Drgghici, o. c., p. 210.
7 Anul 184-8, I, p. 224. C. Sion pretinde ea' s'ar fi primit treizeci
si douA de puncte i nurnai trei nu; 1. c., p. 53.
8 Unul e urnit in dosarul oficial al iniscarii, publicat de noi in
Nem. Ac. Rom., 1938.

124

PregAtirea Unlrii Principatelor

Era vorba de pornirea la Curte, cu Mitropolitul In frunte1.

Se trecu la baricade, rasturnandu-se drostele", In momentul obisnuitei primblari la Copou, In fata casei Mavrocordat
(28 Mart st. v. Unii aruncau cu pietre. Anuntandu-se cii
Domnul, care, insa, de fapt, mersese la casiirml, ardonand
.

represiunea, fuge, se Inchisera pray:Mille 2

Acum, sila, condusa de seful princiar al militiei, In care

uneltirile ideologilor nu avuserd niciun rasa-net, avu cuvantul,
si el fu scurt si aspru, brutal, potrivit cu moravurile timpului,

rand crutare nici fatlt de numele mari, nici fata de valoarea

intelectuala. Se ceroeta casa lui Costachi Sturdza si se forta
intrarea aceleia a lui Mavrocordat, aparata cu pieptul de
batranul ei stilpan, de unde uneltitorii, dupa ce incercara a
se apara cu pisloalele, la care s raspulnse cu salve In vfmt,
scapaserd3. Si, cand Domnul invingator se adresa. el, nu fratilor", ci iubitilor nostri oraseni de toate treptele din Capliant", hotaritul Voevod vorbi d- nelinistea" trecuta, de
autorii ei, cativa netnebnici cu cugdari tulbure, dintre boieri, de falimentul masurilor de blandetil" ea care crezuse
cii trebuie sii Inceapa, dar a Intalnit obraznicire" i necazurile Ingrozirii". Astfel, armata intervenind, s'a ispravit, trecandu-se la inlaturarea fdplasilor, prin sfirfimarea cu total
a complotului urzit cu viclenc inchipuiri si ademeniri-4.
Prin ofilerul rus, comandant de Galati, calonelul Miwenco,
furli trimesi, astfel, aianului

de la Mkin: Alecu

Moruzi,

Alecu Cuza, Nicu Catargiu, Vasile Cantacuzino, Grigore Romalb si un Dimitrie Filipescu, zis si Alhaz"5. Li se adause
apoi Manolachi Costachi, Joan Cuza, Sandu Mielescu, dintr'o
familie castigatil cu totul ideilor noi, i in Zaharia Moldo-

vanu, cu totul necunoscut6. In tainii erau adausi. frill a se

comunica aceasla lui Cozoni, rudd a lui Alecsandri, care trebuia

sa aduca la Indeplinire trecerea in Tureia, fratii Rosetti RaAnal 1S4-S,

I, pp 189-91

211; C. Sioa, I. c. Pentru o Elena IIarnav

care poarla .,%teagul libertatilor Moldovei"; HodoroabAVoiwgraflo
paroldei Sf. Ahnave $i Chiril din la$i, Iai 1931, p. 111.
2 Draghici,

o. c., p.

3 Drghici, o. c., p 212.

4 Anal MS, I,

pp. 180-1.

5 Ibid., p. 181, no. 50. Cf. memoriul cilat. Altfel, la C. Sion, /,

6 Anal 1SiS, I, p. 183, no. 5.1.

incerearea revolutionard din 1818

125

ducanu, Raducanestii": Raducanii insusi, Lascar si Mitica 1

Se vorbia si de arestarea unor membri ai familiilor Bals, Casimir, Docan 2. Erau, apoi, opriti de a veni in ara Scar lat Varnay, sprijinitorul cultural, Teodor Rascann, ruda celui de la
1821, si ace]. Malinovschi, devcnil Millinescu, ale carui sentimente

veniau de la tatal, cred, alit de simtilor la surerintile tdranilor 3, in sfarsil si Costachi Negri, un Ncgru i Alecu Diatilriu,
nepotul
ba chiar Dimitrie, fiul lui Asachi.
Se pronuntau destituiri in provincie, ca a lui Alexandru Sihleant]. la Foc.sani5. Scapaseril doar unVasile Ghica, oarit ca s.a
baricadat In casd mu' slugile 6, si fratele sau, Nicu7. Si, cum
era teama ea nu cumva Costachi Moruzi, de la Pechea lanad
Galati, sa incerce, cu Greci i ali vagabonzi", liberarea fratelui,
Miseenco avea ordin sd-11 prindd viu sau mort 8. Se luaserd
in cercetare i eativa din lumea nrui (miodesta, ca un loan Porn,
actor, probabil aoel Poni Zimbesteanu care se Intalneste intre
mruntii scriitori ai timpului 9, i un Polon, Visinetchi, care
denuni pc alti Poloni si pc urn Rus, cari-1 chemaserd sit

sprijine pe boieri, eu fdgIduiala ca, daca reusesie miscarea,

rdmnem slobozi, facem I)rad In Jidani, pc carele castig,
s5.-1 ImpArtim frktesle".

Se incercd o resistentd, cu pldie s! inarmati, numai la Ballatesti si Hang', din partea cnejilor" Cantacuzini, intre cari. Leon,
uniti cu membri ai familiilor Moruzi si Calargiu 10. Un I3als
Meuse a se suna clopotele la Bozienin. Se zvonise, allituri, de o
miscare organisatd in Tulova de temutii Costachi Moruzi si Vasile Ghica, la cari s'ar fi adaus Teodor Sion si acel forgu

Radu, care grgise c.andva Constitutia liberala noua-noutd a

i

1 Ibid. La urin6, Cozoni, flind socolil ea legal de Raducaneti"

Moruzesti, fu Inlgturat; ibid., pp. 186-7, no. 58.
2 Ibid., p. 227, no. 87.
3

Ibid., p. 182, no. 51.

4 Ibid., p. 247.
5 Ibid., p. 186, no. 57; p. 231, na. 63; p. 219, no. 78.
Ibid., p. 184, no. 55.
7 Ibid., p. 187, no. 59; P. 188, no. 60; pp. 200-1.

6
8

Ibid., pp. 189-91, 237.

9 Ibid., pp. 191-2.

10 Ibid., pp. 202-3, 235.
it Ibid., p. 233, no. 92.

Pregaiirea thdrii Principatetor

196

Dar interveutia iiului consulului Kotzebue, care

merse anume acolo, Melt s dispard si aceast u1tima impotrivire2. Se trimeserd la mosiile lor tndrul Alexandra Mavrocordat i Iordachi Ghica 11-leanu 3. Si Costachi Sturdza cu.
fiii fu retinut la mosie4. Mitropolitul trcbui sa-si retragd iscdlitura 5. Dar fratii Casimir fard lasati sit treacd pentru studii
Inrii sale

la Berlin. 6.

De fapt, Cu tonic mitsurile luate, fartuna,

poale nu

numai ea, mlind bdrcile spre Brdila, scdpand imediat de supt

paza Moruzi, Cuza, Manolachi Costachi, Canta, Lascar Rosetti
pi acel ajutAtor al lor, Zaharia Moldovanu7. Ei furit primiti
la consulul engles, care, fireste, dupd ce Ilicercas3 pc Dundre
o liberare cu sila, refusd sa-i predea, si colonelal pazilor nu

gasi niciun sprijin la prefectut judetulai, Iacobson, supt cu\rant cd rnici la (Mash nu-i liniste". In zadar interveni pentru
predare si ministrul de Interne al lui Bibescu h. Si consulul
austriac se doclara pentru exilaU si el drtdu. pasapoarte pentru
Viena 9. Sapte aIii dintre prisonieri furd insa from* la Mdcin. Indata, Costachi Moruzi, prins in sfArsit, putu sit fie ,expulsat, cu sotia, in Basarabia to: el ar fi declarat cd Mitropolitul a
i ca total
plecase de la tinerii abia sositi din Paris, Mire cari acesti
Casimiresti arora II Sc dIdea acum cale liberd in Apus
insisi fiii ministrului de Interne, elms incd In functie, Stefan Calargia 11. Grigore Bals si Sion se puluserd oplosi In
Focsanii munteni 12. Se Ward mdsuri pentru ca sa nit poata

fost silit, cd Nicolae Roznovanu voia Dornmia

1
Ibid., p. 237, no. 98; pp. 238-9, 304-5, 316-7. Pentru Zaharia
Moldovanu, ibid., p. 325, no. 199.
2 Ibid., p. 216, no. 74; pp. 219-20, no. 79.
8 Ibid., pp. 231-2.
4 Ibid., p. 242, no. 102.
5 Ibid., p. 211, no. 105. Cf. ibid., p. 266
6 Ibid., pp. 233-4, n-le 93-1. Cf. C. Sion, /. C. (cu unelc sari
divergente i alte liste de arestati), i Iorga, Mernoriul cilat.
7 Anal 1848, I, p. 240: raporl al lui Miscenco, mush-at de Dornn.
lorga, Memoriul citat. Ordin catre el; Anal 1847, I, pp. 258-9. V. si
n-1 urmtor si pp. 268-70.
8 Ibid., p. 257, no. 122. Cf. ibid., pp. 261-2.
9 Ibid., p. 244, no. 106.
10 Ibid., pp. 248, 250, 253-5, 260, no. 127; pp. 265-6.
11
Ibid., p. 266.
" Ibid., p. 272, no. 139; pp. 273-4, 310, no. 177.

incercarea revoiutionara

127

Intra in (arg. studemlul Nicolae Ionescu, fratele agronomului

care era sa joace indara un rol la Bucure5ti 1. Nu fara surprindere se gase5te intre cei Nriorisiti" la masiile lor, alaturi de acel Iancu Poni, i d'unnealui Lascar Catargiu", din
care va iei un neelintit aparator al ordinii, ca sel al partidului conservator 2.

Totiksi potolirea desavarsita a miscarii revolutionarc se a5-

tepta In zadar, cu toata stra5nica intarire a pazei pretuAindeni in provincie. Se raspandiau 5i mai dcpartc pamflete
cuprinzand punctele constitutiei" din Mart, cu aceasta loirebare finala: Cine sant prietenii ob5Lii? Cine este dusmanity
lrii? -Judece lumea!"
Protopopul de Barlad, care fu arestat, tinuse o predica. indreptall de fapl contra Dommilui4.
Din Bucovina, uncle erau Si Alecu si Costachi Moruzi,
Alecsandri chema lumea in numele Moldovei, al ommirii
5i al lui Dumnezeu", restabilind faptele din Marl si explicand
punctele propuse5. Si Sturdza putu sa afle cu. temere ca
Sadic-Paqa chema la Constantinopol pentru a-5i presinta plangeHle pc boierii de la Macin
Kogalniceanu nu avuse aproape nicio parte in mi5earea moldoveneasca ispravit prin exiluri 5i prigoniri. Se yedea hi ma-

rele creator cultural, la eel mai cult 5i mai in stare de initiative din tineretul romancsc incapaeitatea 5i a dMsiunii hi
a organisarii. De aici caraclerul naiv, impra5tiat 5i menit
unei rapezi caderi a lui 1818" in Moldova. Atte imprejurarid
vor trebui sa ridice din nou la suprafata pc accla care gandia
asa de mult pentru intreaga sa generatie.
FarA Kogalniceanu deci , de 5i s'ar recunoaste felul sau,
isLoric i literal-, de a se exprima, In cumpAnita i plina de
duprins brosura, de un mare avant retoric: intdmplarile din
Moldova in luna lui Martie 18487, 1;r1 care cauta a se dovedi
Ibid., pp. 350-1. Cf. si forga, Memoriul citat.
2 Ibid.
3 Anal 1848, 1, p. 332,
4 Ibid., p. 409 si urm.
5 Ibid., p. 414 si urm. Urmeaza' ttn alt rechisitoriu contra lui
Mihail-cel-BAtrn". Cf. si C. Sion, /. c.
6 Ibid. Acolo merser, ca delegati, RAducanu
i Dimitrie Roset,
loan Cuza, Miclescu, Romal6; C. Sion, /. c. Cf. Anal 1848, 1, pp. 392-3.
1

7 Ibid., p. 467 5i urm. (12 pagini). A se compara bro5ura in care

123

Pregalirca Untrii Principateim'

deosebirca intre miscarilc apusene contra formci de Stat 5i

aoeia, care ar fi de caracter strict legal, din Iasi%
se alc-

tuieste proclamalia, si calm salcni, dar nu si catre boierii

cari au parte la Lole builatatile" si carora li se canta. In
urechi din trainbita revolutiei generale, llcaparat3, iscalind exi-

de la Wein si de la Braila, pc lnga cari se mai

adauga civa, inlre cari acel student Nicolac Ionescu, orn
cu insusiri oratorice, si prolesorul Curius, singurul din toatrt
dascalimea vremii care se Elsa prins de curent
latii

Dar, in momentul ciind se pulea conslala apeasta deficienta

dc conducere i cand, la Bucuresti, cu toalc silintile consu-

lului Kotzebue, care veni in ancheta si la Iasi. si ale unui

trimes extraordinar rusese, generalul Duhamel, aparul pe rand

In ambele Capitate, nu se pArecca Inca ramie, un nou fenomen revolutionar romftnesc se producea la Ardeleni.
Intelectualii Ardealului, cad numai de ei poale fi vorba
la inceput, urrnnd ea masele sa se ridice pe urma pentru
durerile lor adanci, straine de orice ideologie, care n'ar fi
putut sa fie inteleasa. nic.i ma{..,ar u principiut ei, se Impartiau in trei c.ategorii foarte neted osebite.
In ce priveste, intiu, pc cei trecuti ea profesori in arile
libere, ei nu aralara in. Moldova, Uncle Asachi privi nepsator
la soenele din Mart si le condamna, in foaia sa, niciun intercs
pentru revendica(ii care, rri trebuie s,c1dIpat din vedere, cii

participarea unui Vincler, a agentilor poloni pe id i-a descoperit polifia lui Mihai Sturdza fi cu Imbulzirea Evreilor,
aveau caracter liberal, fi nu na(ional. Cel putin n'avem nicio
dovada scrisa ea aoci cativa daseni de pesle munti s'ar fi
amestecat, in orice calitate si in orice masurd.
La Bucuresti, Florian Aaron, care nu aduse un caracler
dacic" operci sale istorioe, era tot asa de strain rata de orice
se Incearca a se face din bietul meseria5" moldovean un tiers Hat
care nu e Inca nimic i trebuie s fie", ca in pamflelul lui Siyes,

tot"; ibid., p. 460 si urm,

1 Revolutionara ar fi fost mi5carea atunci and ar fi fost pentru sau impotriva Printului sau impotriva institutiilor

Lucrul
Intre
actele de represiune e i acela, pomenit 5i mai sus, do la SabAuani, Io
Ilnutul Romanului,

de apetenie ce se cerea a fost pazirea Reglementului".

2 Ibid., pp. 457-0.

Incercailea revolutionara din 1848

129

manifestare politica. Mai tarziu numai, un larg orizont istoric i

se va deschide i trecutul neamului sau i se va presinta In
toatla Intinderea i In toata adancimea lui1. De la Laurian
avem un sir de scrisori in care el aratai ea si im alt Ardelean,
anoniin, sentimente de neincredere fata de un regim capabil
do toate nedreptatile 2. El s.ocoate fard rost. Adunar2a buca-

resleana. care a ajuns doar un contoar--, adeca un birou

de Inregistrare pentru Domn3. Pomenind zvonuri1. c Rusii
sant gata sa intervie pen.tru. a opri orice pornire revolutionara, el resuma situatia in aoeste teribile cuvinte de amaritt
despret: patriotism ca Iii palm., inteligenta bornata"
curivas influenta franoesk la amicul lui loan Maiorescul
inima pulredd" 4.
Un alt centru de &Wire reforrnista, daca nu revolutionara,
era la Brasov, in ju.rul Gazetei Transiluaniei si al lui Barit.
Pe acesta-1 vedem in legatura ci insusi Telegescu, pe rare
Voda-Bibesiou-1 soosese de la ocna uncle era pentru veohlul
su pacat revolutionar: redactorul brasovean a ludat pe acest
nepocait pentru ca a avut curagiul de a luat biciul in mana,
cu care biciuieqte pe robii intunerecului si ai patimilor de
tot felul", si i se sernnaleaza de el crirna unui nedreptatit: cantelaria departamentului Dreptatii astazi este vapsit de san(tele nedreptatii ce o locuia", spune acest om enigmatic, care
dovedeste o deosebita. putere de a se exprima5.
Atent si la ce fabeau studentii rnoldo-valahi" la Paris 6,
Barit se intereseaza mai ales de imprejurarile din Moldova,
necontenit urmarite cu simpatie pentru revolutionari. Rautatea zilelor vine ea de sine", profetifi el in Apus 7. tirile ce
se dau despre scenele din Iasi sant Insa cu socoteala 8, dar
se ingaduie o rectificare in dauna potolitorilor prin violenta
1 V. felul cum expune istoria tuturor Romanilor, in cursul situ;
Rev. 1st., XIII, p. 265 si urin.
2 Anal 1848, I, pp. 171-2; p 135, no. 21.
8 Ibid., p. 181, no. 49.
4 Ibid.
6 Ibid., p. 323, no. 195.
6 Ibid., pp. 135-6. Statea la Telega, la Campina, la Bucuresti.
7 Ibid., pp. 140-1.
8 Ibid., p. 258, no. 123. Cf. ce spun folio sasesti, In articolul,
chat, al d-lui Miner; Rey. 1st., 1936, pp. 105-11.

130

Pregati yea Unirii hrincipa t el or

se adauge In dnsa aceast observatie: Nu

numai tinerirnea, ci introaga Moldova a dorit si doreste a-si
scApa patria de sistemul despolisnuthii, care la noi ca si la
dumneavoastrd",
revolutia din Statele imparatesti dilduse
aici, ea si in Bucovina, libertalca (lc tipar
prinsese rpmai miscArii, si

cini adnci, si a-i prepara un viitor de care sI se bucure

urmasii nostri". Asa, spune corespondentul, s'a Mcut batjocura cu floarea Moldovei"1. P larg, din adapostul sau manlean, proscrisul Sion povesleste cum s'au intamplat lucrurile 2.

Un alt corespondent, bucurestean, dephInge caderea, de pe

urma intrigilor ruse.sli, a Marclui Vizir Resid, omenosul Turc",
care voia rascumpararea tarilor rorMinesti, devenite astfel in-

dependente, ccia ec Rusii ar

fi

prima, dar cu un. ajutor

banesc al lor, care li-ar permite o nouk ocupatie ea sechestru.

Noi trtlim aid", spune el, o viata foarte ticIloasa in Moldavo-Romnia." Plangerea ca de la primele manifestatii romnesti peste nrunti, salutate cu entusiasm, &Int prigoniti, la Bucuresti, Ardelenii, ea si unele cuvinte, arata care e originea scriitorului 3. Si poate acelasi, aratnd ce zvonuri umbl la Bum-

incheie astfel: Romnimea uu se Mai sperie de nimeni si de nimic, pentru aceasta cutez5m a chezliui"4.
Si, cu cat trece vremea, linii de program tot mai indrznete
se schiteaa Moldavo-Romnia" ar fi slit se constituie, macar
ca o confederatie danubiawa", in afara de orice influentl
resti,

ruseasca, multamindu-se protectorilor pentru ce ajutor s'a dat in

trecut. Nona tars, neutra, ar avea paza Dunarii i chiar a termului Marii Negre. I s'ar restit.ui de Rusi, cari si-ar retrage con-

sulul, Basarabia, care s'au luat de la noi cu caloarea dreptului neamurilor", lamurindu-se aceast chestie asa cum o
Meuse Colson in cartea sa de proiecte panromnesti. Numai
avand parte formald nationaM din cor5.bierie pe Marea Nea-

grA", Romnii ar putea fi tan i santosi".

Pe cand viiterul era privit astfel In sensul general romnese modern, eel de-al treilea centru. ard3lean, Blajul mai
noilor profesori, pdstra crer.d roman aural, asa cum il mosteniserd de la Petru Maior. Biserica unita, revenind la tra1 Anal 1848, I, pp. 386-9. V. i ibid., pp. 401-2
2 Ibid., p. 223 si urm.
3 Ibid., pp. 377-8.
4 Ibid., pp. 413-4.

Ineereaeea revolutiimaril din 18 N

131

(Mille lui Inochentie Mica, lua asupra-si misiunea de a afirma,

in fata i impotriva Ungurikr, cari, ineurajati de intinderea

revolutiilor, oereau. cu zgomot la Cluj unirea (eu Ungaria
revolutionara sau moartea", si a Sasilor, intre eari don mintea superioard a pastondui, format in Elvetia lui Pestalozzi,
$tefan Ludovic Roth1 intelegea e a ineeput sa vie vremea
neamului, mind atunci asa de athine despretuit, al Romnilor, dreptul, reclamat in zadar de un ueac gi jumdtate, de

a constitui o narie. Dar acest drept nu era s 1

fie acordat

de puterea impdre4toascd, doueclitd, peste pu(in, ca neputincioasd IMpotriva reuolu(iei maghiare a lui Kossuth, ei afirmat 0 impus, ln Adu.narea lui Na(ionaba, de poporul romOnesc
insusi.

Supt conducerea unui Joan Bran de Lemeny, in fruntea

unei deputatii de puternici negustori, uniti ill gremiul" lor,
Brasovenii, altfel de loc dispusi la o manifestare in adevar
revolutionara, pornira, in Mart, cei d'inthiu. Ei cereau egala
Indreptatire pentru preoti la portia canonica" a lor, pentru
meseriasi la exercitiul profesiunii lor, oeia ce II se interzisese in
eetate, cu cea mai mare Indaratnicie, in. secolul al XVIII-lea2,
si, apoi, pentru intelcctualii eaH se forrnau la scoala de drept

din Sibiiu, de caracter austriac, dar 5i la liceul" din Cluj,

dreptul la magistraturi, cum, de altfel, aiurea, ea in Seenime,
unii dintre dansii 5i intrasera In ordinea judecatoreasea 3.
Misearea s'ar fi oprit Ia revendicari legale de caracter maleHal
siuni,

practic, daca, pc lane. un der, de ambele -onfe-

la Blaj timidul Joan Lemeni, la Sibiiu, ea vicariu,

arhirnandritul, de origine macedoneana, legat de familia Gra-

bovschi, dar format la Koala teologiel sarbeasca In Banat

Andrei $aguna (Siaguna),

facute In seoliie mai inalte

n'ar fi

fost, prin. acele studii

sasesti 5i unguresti, la Sibiiu

si la Cluj, un tineret de studenti care prinsese contagiunea revolutionara ce era pretutindeni In aier.
La Academia de drepturi" sibiianA, Barnut, cane el Insusi
abia-si ispravia studiile, avea Honga dnsul pe loan Puscariu,
1 Operele lui s'au tipdrit, la ultimii ani, de d. Folberlh. DAri de
sam5 5i In Rey. 1st., 1928, pp. 85, 357; 1931, P. 62; 1933, p. 204.
2 Hermann, Das alle und neue Kronstadt, Sibiiu 1883-4.
B Papiu Ilarian, Istoria Romeinilor din Dada superioard, ed. a
2-a, Viena 1852, II, pp. 113-4, 272-4.

IJ2

Preghiirea tJniri Principaklor

pe Un Gheorghe Roman si un Nichifor sail, dupa moda timpului, Nicefor", din Cacova. In momentul cand fierbeau Un-

gurii pentru unirea" br i unii Romani, stiind ea n'o pot

impiedeca, asteptau de la dansa posibilitalca de a fi impreund
Ardeleni, Bauateni, Criseni, Marainurg.5eni, Mir nut se intelese cu Pawariu pentru redactarca unei proclamahi cape punea o chestiune de drept: pentru a a)ta si i Unirea, Rornnii frelyuiau scl fie o natiane constituitei 5i r3cunoscatd, acca

veche dorinbg de la care, cum am mai spas, pornirg toate

actiunile urmgloare.
Se cerea deocamdabd sa se adune protopopii, doi preoh

si

doi delegati mireni de fiecare cerc bisericeso 1,

Asa ceva nu se putea lipgri. Ca si in Moldova se W.

calea coplilor manuserise pentru a face ca indemnul care

congresul" romanese, fireste frirg deosebire (12 confesiune, s
paru.ndg. i Ong. In fundul Secuimii, uncle, la Vasarheiu,

foarte tangrul cancelist Pop, ca.re-si va zice Papiu Barman,

partisan al Unirii Ungurilor, ca until care era 1ncunjurat de
colegi din acest neam, avu. acelasi punct de vedere: cg irebuie plecat de la vointa poporidui, a poporului targuesc,
cdci, afarl de popi, profesori i cativa negustori, atata avea,
ca element de lupba, natia.
Supt adeast forma convocarea adunajrii pe ziva de Dumineca
Tomei fu inberzis5.2. Guvernul, Inca austriac, avea nevoie,

fgr Indoialk de ceva care s se plata' opune ungnrimii, pretutindeni In cea mai mare fierbere, si el recomanda chiar acorclarea egalitgtii politice pentru. Romani 3, dar, cum mm se
ultaserg, soenele Sangeroase ale rgscoalei din Muntii Apuseni,
uncle i acuma sbarea de spirit, infhientat de suferinta socialg,

era tot rea, trebuia o garantie.

Pe aceasta o dadurg, dupI exemplul, care nici acesta nu
se stersese, din 1791, ambele Biserici, care se tutelesea pentra a trace *n. fruntea marifestgiii nationale ce se derea.

feel lumii Care se adunase la data arXtatigl de tineri i se

argta ea poate, cg. trebuie sg. se Intoarcg. la 3'15 Main, cand
administratia permite manifcstatia popularg..
1 V. ibid., p. 275 si urm.
2 Ibid., p. 274 si urm.
3

Ibid., p. 277, no. vii.

eafc

'1117.1ne7

nitroqozz

4skytiv

Ineerearea revo1ntionar6 din 1848

133

Se cerea de la Blaj s vie numai protopopii i eta walla

barbati priceputi, adeea: cari au zel spre natia sa i cunostinta tarii i a drepturilor omenesti si politice din protopopiatul uncle s'ar afla"1.
Pana atunci, atmosfera politica era cu totul aIta. Doua elemente se adausera care trebuiau s Incurajeze masele t611}nesti si s contribuie la orientarea studentilor, In cea mai

mare parte peste masura de tineri

lipsiti de orice expe-

rientd.

De o parte se Neu o concentrare ardeleand, i anurne la

Sibiiu, unde, cum observa Puscariu, cu clirmuirea saseasca
autonorma, se putea lucra In mare libertate. In. mijlocul anului

Kolar, In conditii care nu se vad bine, parasira catedrele

de la Bucuresti ca sa vie la sfat si Florian Aaron si Laurian,
iar, pe langa dansii, in Petru Suciu care fu profesorul de drept
roman de la Iasi In epoca urmatoare 2, si acel Axente Sever
care fusese la Bacuresti, uneltind Intre partisanii reformelor,

si la care s'a facut si una din reuniunile care pornira miscarea revo1uionar i acolo.
De alta, revolu(ionarii mokloveni, plecati din Braila cu
ixrsapoarte austriece pentru Viena, erau acuma tot la Sibiin:
Alecsandri, Negri, Lascar Rosetti, Gheorghe Sion, Joan Io-

nescu, A. Russo, Curius, Cuza. Ei erau insa pentru libertate", fie si supt steagul Ungariei revolutionare 3
Aparitia lui Saguna, impunatoare figura princiark, din a
earth Intreaga fiinta se desfIcea autoritatea, dar pastrand totusi prietenia glumeata a unui spirit larg si 1ibcx, cladu prilej
la mari rnanifestatii, inainte ca un Intreg convoiu de pelerini
al libertlatii supt scutul Imparatului respectat, deci fara nicio

intentie de a se crea o aIt ordine de lucruri, sA se indrepte spe Blaj. Aici, cei doi capi de Biseria, Sn riuda
atAbor

hicruri, sociale

culturale ehiar, care-i despar-

tiau, fraternisara, ca inainta5ii din vremea vechii cereri de

drepturi, Inaintea catodralei unite. Apoi In Crimpul Li1 V. circulara lui Lemeni calm protopopi; ibid., pp. 277-8. Althuri
a lui Saguna, Vara accasta" rcstrictie.
2 El Inlovreii familia Ghica din Comilueti intr'o calthoric pentru
studii In Germania. V. Ionacu, Material docurnentar privitor la istoria
Seminariului din Buzdu, 1836-1936, Buzein 1937, si Reu, 1st, AprilIunie 1938.
3 V. P.ipiu Varian, j. c., p. 97.

PregAtirea Unirii Principalelor

134

bertlatii" se aduna o imensa multimle de tNrani, incredin(ala

se va aduce o vest. a atospobirii malt asteptate. Se
cd
desfa5urase un steag albastru, alb, ro5u, ca al Franciei revolutionare, pe care statea scrisa lozinca de la 1789: libertate,
egalitate i frtietate". De la Boma strabunilor se aluneca astfel
la Parisul marii RevoNii.
1.

Adunarea de pregatire, la 2 Main, a fost de fapt cea hotaritoare. Toatla. lumea WA parte la (lama, hotarInd prin. stri-

gatele ei, de altfel nu fall cuviinta Indatinat a neamului,

directille. Acolo Vladicii se rostira cu paza, Saguna apasand
asupra devotarneutului clitre bunul tata Ferdinand"1. Un
singur discurs fu Ineriminat, arestandu-se vorbitorul, Avram
Miche5, 2.

Dar, In cuvntarea pe care o rosti Rarnut, caruia i se

daduse aeeast sarcind, ca fiind cel cu studii constilutionale
Indeplinite, ideia roma.na Invinse, Intr'o larga. exspunere teoretica, din care acele mii t1rane5ti prinsera numai atata: Ca
ei aa un drept la pamntul 'pa care-I lucrau pentru domnii
de strain", urgisiti, i atunci se ridica acolo, pe malul lonesei
Tarnave, un formidabil strigat de aprobare, cuprinzand In
el asigurarea ct pentru aicea brazda eliberata in sfar5at se va
merge 51 pAna la moarte, contra oricui 3.
Protocolul Achmarii grata ei zing a Inceput ca un servicilt
religios la care luara parte rnembrii amanduror confesiunilor.
Deschiderea se facu oficial, in fata odor doi comisari ai Gu.vernului, Unguri arnandoi, Ludovic Szab i Nicolae Briffy,
cetindu-se de Saguna conditiile de credinta dinastida -0 or-

dine care fusesera puse de la inceput. Pe langli episcopi,

pre5edinti pe aceia5i treaptiA, se alesora ca vice-pre5edinti.:
Barnut, incepatorul, i raliatul care era Barit, intre secretari
fiind Cipariu, protopopul Popazu, cumnatul lui Ioan Maiorescu, care lipsi, Laurian, Ioan Bran de la Brasov si apoi tineri

Inca necunoseuti: un Dumilru Boeru, un Iacob Bolega, un

Pavel Duca, un Gheorghe Anghel, 11111 Iaceb Bob, un Petru
Maniu, cu totii represintantii in general recunoseati ai popoCf. Iorga, 1st Romelnilor din Ardeal si Ungarin, If, pp. 155-6.
2 Papiu Ilarian, 1. c., p. 294.
3 Inainte de toate, I. Puscarb, Nolife despre InMmplrile contentporane, Sibiiu 1913, p. 14 si nem.; Papiu Ibrian, o. c., p. 91 si
urm. (aetele oficiale unguresli, p. 279 si arm.).
1

CelipliftrlirrWaltINFSMFMC Mr1I-Uhraj VO ,

.7

Simion Barnutiu.

Incercarea revolutionarg din 1848

rului de arntIndong confesiunile. Fu invitat s

136

asiste 0 gene-

ralul Schuster la jurginfintul pentru Impgratul, salutat cu

salve de tun, si el fu rugat s mgrturiseascg la Viena despre
spiritul de care era insufletitl Adunarea.
Se incept cu declaratia, presintat tot de juristul Adungrii, Brnut, ci liberkdea si egalitatea na(ionala romdneascel
shant intemeiate si de aceia se va i numi dupg libertate" locul
unde se Indeplinise vointa nestramutat g. a natiei. $i anume acea

lihertate" e in cadrele Monarhiei habsburgice, ale Impgratiei

ca atare, cgreia-i e supus Mare le Principat al Ardealului.
Aceast ludic" de sine stWitoare" face jurgmtlntul de cre-

ding cg.tre Impitratul, eitre Patric 0 catre Natiunea RomanA". In acest jurarnnt se cuprind i cererile de capetenie,
pe care Saguna, cu o delegatie, trebuia st le duel lui Ferdinand I-iu, care Ins va fugi la Innsbruck 0 va 16Sa pe Romni
In sama Miriisieriului. unguresc al lid Batthyanyi: desfiin-

tarea iobiei, etnanciparea industriei 0 a comertului",

west punct venia fiir IndoiaM de la Brasov.
Ele furg complectate In ziva urrnAtoare, clind Lemeni art
qd poporul nu voieste uniunea Transilvaniei cu Ungaria", asa
heat se interzise orice discutie In aceast g. privintti, ca Rind
reservatg deputatilor romtlni oe ar fi sa se primeascg. In theta
ardeleang., potrivit cu numgrul locuitorilor. Se ceru egala Indreptatire in toale rosturile oficiale. Se admise Inlgturarea
oriegrui alt nume decat acela d3 Romni". Biscrica sit revie
la vechea organigatie metropolitang, absolut liberg, 0 la sinoadele de pc vremuri, in ambele jun/anti ale ei, cu dreptul

de a se alege episcopli, cart vor fi represintanti In dietg ca

si oeilalti capi reliigiosi ai firii. lobagia sl se clesfiin(eze NHL

despagubire, i tot asa si difma. Cnd Ba'rnut adause cg. pen-

tru moment datoriiile impuse de lege trebuie observate, poporul, care, pAng. la caplt, Intelegea, in constiinta strgvechilor sale drep1uri, sit aibiii cuvntul, observa: Cd bine,
numai szi fie cat mai eurand!". Pentru mestesugari, earl nu
lipsiau, se prevede, potrivit cu cer:.trile de la Brasov, primite
de Universitatea saseascg, deplina lihertate de inuncri, cerrtndu-se, cu amintirea Intelegerii dintre Moldova si Muntenia,
o leggturg. cu trtrile vecine" si desfiintarea vamilor la
granitti". Scutindu-se piistorii cari tree inuntii (le taxa (10

136

Pregiltirea Ltnirii Principatelor

curfind introdusa, sa se observe, cu datina din aceste taxi,

si tratabele cu Turcia. SA aloha voie a hicra minele lor proprietarii romftni. In domeniul agriculturii, s se faca o revisic
a tuturor pricinilor pendinte, i aiei se Infatiseazil deplin
$i curagios vechiul proces de usurpare a mosiilor romnesti
din pAmAntul regesc", cerandu-se restituirea terenurilor luate
abusiv $i o Impartire dupa numarul famiiilor a color alocate
bisericilor sase$ti. Clerul romnesort sa fie utilisat d3 o potriva
cu al celorlalte confesiuni. 0 largA creatiune de scoli, in toate
satela si orasele", va merge, cu gimnasii, institute militare si
tehnice pi seminarii preotesti", si pana la o Universitate

Romana dotata din casa Stitului in proportiunea poporului

contribuent". In materie de finante, natia e gata a plati,
dar desfiintandu-se privilegiile.

Alaturi cu aceasta adevarata encielopedie de cereri, care

corespund, In mai bogat i In mai orAnduit, la ce e presintase cu data luni In urina lui Mihai Sturdza,
ccia ce arata
seriositatea oamenilor, In mare parte protopopi, preoti, negustori, cum vom vedea, cari, incunjurati de miile taranesti,
scosesera dupa o Inteleapta chibzuire acest program , sant,
lib2rtatea tipafireste, i punctele de purd ideologie
rului, fara cautiune, libertatea personalA $i a Intrunirilor, jurati cu deliberare verbala, armata cu ofiteri si romani si
garda nationala romtineasca, in care sit intre i granicerii,

c.ate unul de familie, si ale ciiror mosii sa fie revisuite. In

sfarsit se arata Inca odata, la caOtul acestui lung sir de

revendicatii

Inoiri, cit nicio hotarire maga' de o adunare

In care natia n'ar fi represintat1 nu poate sit aiba valoare pentru dansa. Tot potrivit Cu obiceiurile Iiberalisrnului revolu-

tionar se prevedea formarea unui comitet permanent, resiand la Sibiiu, care sa astepte resultatul interventiei hotarike
pe Mug dieta din Cluj si pc langa Imprtratul, c'druia i se
trimesese, ca mai obisnuit In aceasta lumi a eon( elariilor,
tftnarul loetiitor de episcop Saguna.

Pentru a se face Ion tuturor valorilor, care apar uhnitor

de bogate cu acest prilej, se decide ca numarul deputatilor
pentru Viena va fi de macar treizeci, al celor cari sAnt sa
fie primiti In dieta de o suta, al membrilor comitetului permanent de mkar doisprezece, Printr'un sentiment de (Inv-

Incercarea revolutionarA din 1848

137

fr.ffie nationall, de intelegere pentru rolul pranilor

i de iubire adevdratei fatd de ddnsii, frt loc de a retinea ac-

IIat

fiunea, ca la Iasi, numai in rndurile intelectualilor, se lzoteireiste

ci membrii aeestor represintanti vor fi Mali din loate cla-

sae: preo(i, literati,

nobili, militari, negiajdlori si teirani".

Barit voise mai mult InsA: Intrebuintarea limbii romanesti

In comitatele en majoritate de Romani, introducerea ei in rolile de sat, ca si In cele mai inalte, oea maghiarA fiind numai
ajutatoare i, ca pe vremea veehilor Imp6rati, publicarea In
romaneste a legilor si ordonantklor 1
Tath acum persionalittile cgrora li se incredinteazA acest

ml: dintr'o lume de inalti functionari, si de origine

Vasile Negnea, fost span de Iniedoara, apoi canonicii Vasile
Ratiu, Cipariu, Alexandru Sterca Sulutiu, care va fi apoi episcop

mitropolit al Bisericii unite, protopopi, dintre cart cei mai

cunoseuti sant MoiSe Fulea si Popazu, apoi, In al treilea
rand, ca represintan.ti ai intelectualilor: Laurian, Bait, Vasile
Maiorescu, un ir de avocati, Intre rani anel Joan Bran de la
si

Brasov, Joan Bardosi, Constantin Secareanu si doi alti juristi.

La Iasi, armata nu se amestecase pentru a sprijini miscarea,

de si s'a observat In corespondente c ofiterii au fost tinuti

la o parte, nefiind siOri in opera de represiune, condus{ei numai de liii Domnului; aici, Intr'o Fume amestecatd, paste deosebirile de clast si die ocupatie, prin fenomenul revolutionar,
se Intalneste o intreag list g. de canducltori ai armatei Imprteti: un major, capitani, locotenenti. Negustorii brasoveni
sant larg represintati: Iuga, Orghidan, Dima, Botea, Jipa, langA
protopopid Verzea ii lang5. Vasile Pop. Acestia In deputatia
la Impratul, pentru dieth. hind. ati o sum g. de alti oameni,
v6dit fruntasi cu experienti si cu valoare soeial: protopopi,
profesori, ca pomenitul Petru Suciu, avocati, ea Petru Dobra,
precti hillrni i tineri, ca acel Neagoe Popia (Popea), car.3 va
fi ajutgtorul lui Saguna i apoi episcopul Nicolae al Caransebesului, scriitor istoric din garda marelui Mitropolit. Nu lipsesc
personagii carora, ea lui Dominic Jordan, li se ziee: preanobil", membri ai famfiliei Leineni, nepstori din Brasov, ca
Rada Leca, Barbu Cepeseu, adunrttor si de documente istoriee,
r Papiu Ilarian,

I.

c., p. 169. Inierprelarea din Organ& Luminarii

a dorintilor de la Blaj, 0 ibid.,

p. 173.

138

Pregatirea Unirii Principatelor

5i viitori conduatori spirituali, atunci Inca foarte tineri, ca

Iosif Sulutiu. In sfarsit, un senator Balomir, langa Iosif Miehes,
cel arestat pentru moment de pe urma indraznelii diseursului

sau de la 2 Maiu. Dintre functionari, cancelistul Vasile Buteanu, al eArui frate Ioan, Intors din Croatia, unde asistase
la osebirea nationala pain energia Banului Jellacich, va fi
amestecat tragic In luptele sangeroase care vor urma, ca si
alt cancelist, Vasile bragas. Ei vor trebui SA cearA edietei,
imperios, ea situatia de acuma inainte a Rom'anilor sa. fie

cercetata in primul rand.

In comitetul permanent din Sibiiu, care trebuia sa. fie presidat de seful Bisericii ortodoxe, Intra protopopi si contipisti,
alti cancelisti, ca acela care va scrie istoria acestei mari manifestari romfinesti, Papiu Ilarian, ea Aron sau, cum Isi zicea Inca
de atunci, pe temeiul greselii de a 'wade c, sehimbarile Ione-

tice pot supravietui vremii lor, Arune", Pumnul, care va

trezi i organisa, cu bolerimea, dar si dincolo de margenile
ei, pe Bucovfneni, juristul" Ioan Puseasu, care-si va zice
Puscariu, profesorul Nicolae Balasescu, Banatean, la ineeput
de cultura maghiaral, treeut apoi In Muntenia, unde va fi
autorul unui admirabil dietionariu latin
i al unuia frances,
din care s'au tiparit numai eilteva fascicule, profesorul Constantin Roman2 si, alaturi, neprevazand de ce cruntil faima
ii va fi Incunjurat numele, and va fi vorba de alte metode,
acesti doi: avecalul Ioan Ba1eau...1, avocatul Avram fano,
Dup a.

o a treia sedinta, presidata de episcopii Lemeny,

care iscaleste, modest, numai episcop Fagarasului", iar, dupa

dansul Saguna: episcop", se redacta o proclamatie atre Romani", in care se subliniau resultatele antis; .,acea lucrare
de trei ori sfanta, celebrat supt flamura imp4rateasca si
romana". De and e Ardealul", spuneau membrii comitetului

permanent, nu s'a pus juramant mai slant deaf acesta",

adaugindu-se, cu privire hi un trecut care trebuia sti moara
gi sa fie uitat cu totul: jur.uuCintul celor trei natiuni nu poate
sta fatX cu acest jueimfinl romem... Jurtinantul celor trei
natiuni e jurAmilntul nesukrintei (intolerantei), al Romanilor
1 V. Rev. 1st., April Iunie 1938 No lite.
2 Cf. Sihin Dragornir, in Mem. Ar. Ram., 1936.

Incercarea revolutionard din 1848

139

jurmantul tolerantei cei mai deptnite, jurAmant de dreptate, de fratietate".

Inca din acest moment Ins se strecurau unele Indoieli pen-

tru viitor. Se va putea 'Astra aceasta hotarlre, de cdtre (op

Va merge Biserica si mai departe pe dru.mul pe care nu-1
alesese ea Insasi, In cele cloud forme ale ei, ci care, vadit,
ii

fusese impus?

Indoieli se strecoard in chiar proclamatia, raspandita

si

ea de la om la om, pe care am analisat-o mai sus. Intr'un Intreg

pasagiu, in care c vorba si de o Inarrnare", se face uu

nou apel cable cler, cdtre acel cfrr care pdnd atunci repre-

sintase el napa, cu toate separa(iile confesionale aduse de oreme,

fi in fata cdruia se ridiea acwn pentru ?Wahl nard o putere

mireandi care nu mai cunostea aceste hotare i care aduna

oameni din took clasele. Pe sufletele protopopilor si a tot
clerul zace o raspundere grea, ca s nu se lapede de poporul roman"
unul singur,
de fried au pentru interes",
s'i se aduc Inainte casurile trecute cand el s'a lasat atras sau
tarlt de puternicii confesiunilor rivale: cum s'au lapadat
multi pe timpul prolestantismUlui, child au tinut cu Ungurii
calvini i eu unitarii. Cala jale si surihrare au trebuit sa fie
atunci In popoarele romane parasite de parintii lor a spus
va spune istoria totdeauna". Rolul preotimii In aceste ceasuri de mare prefacere i primejdie e allot: Preotii au datoria sa-i mangaie, sa-i inimeze pe cei ce scad en iiiima, i pe
ei sit nu-i abata nicio intamplare ma de la apararea i Invatatura popoarelor lor"1.
Fericita mana care a sells =este randuri, dar i profetica
aprehensiunea fatit de un viitor apropiat! In adevar Saguna
avea, si data aceasta, o Incredere oarba In binefacatorul Im-

parat: asigura pe pastoritii sai ca vor avea tot cc asteapta

In domeniul national, politic si social de I.a tali mai infarii
lor i domnii pamante5ti", plini de sentimente pal-int-51i pen-

tru taranii ca si pentru clerul slapanit de marl sperante,

care nu erau sa se adevereasca; saracimea" va fi neaparat
ajutata, spune el, de diregatorii ci mirenesti", daed numai vor
asculta si mai departe de dfinsii, caci aecia vreau binele lor"...
Din parte-i, Lemeni, vazand ea iobagii Incep a se misca revoToate prolocoalele, in Papin Harlan,

I.

c., p. 291 i arm.

PregAtirea Unirii Prineipatelor

140

lutionar, ca la Mihalt, regreLl, pe la mijlocal lui Iunie chiar,

ceia ce Meuse, declarnd c WOO adunarea s'a Mout nu

dui:4 cum a 'Indult, precum a scris" credinciosilor sai. El
nu nag s observe a Biserica sa n'a inteles sa se amestece
cu cealalt: ca de acii inainte In treaba religiei tot una sa
fie"; e numai unirea ca natie, fiind frati i Impartasirea de aceleasi drepturi". Numai cat, daca neunitii vor sa ramble tot asa,
atunci liberi O. fie: nu va fi fata de dartsii nicio neprietenie".
Dar, odatri ce la Cluj s'a hotetrit unirea Ardealului Cll Unguria i Impriratul a consac rat acest act constitutional, care
via aduce i egalitatea juridica fatei de Maglaiari, deueniti de
fapt st!cipcinii cu voie deplin4 ai dri1, natia nu e nlmai
suferitif" i ,,slujbele domneei" s'au trildturat, asa Molt frii-

tia" trebuie set se intindci, cu peistrarea legii i limbii", pi

In aceastd parte.
Tot asa judecard si B4natenii, crezaud ca acea.sta fratie", In noua Ungarie liberalit, Ii va scoate de supt apasatoarea hegemonie sarbeascd, i aceiasi era si parerea Orisenilor1. Un mic comitet, care se aduna la Pesta, lua deci,
chiar In Maki, o hotarire In acest sens, fall a se fi cautat
nicio atingere cu Ardelcnii. Nevoile i nacazurile locale biruisera. Dupa a sfatuire la Lugoj, In ziva de 3 Maiu, ajungandu-se la refusul de a merge Romnii la Adunarea srde la Carlovat, ca strAin l. fiind de dansii 2, la 3 Iunie
se redacta In acest &ens adresa catre Imparatul gala O. sa-

beasc

crifice, In interesul situatiei sale periclitate, natiile supuse celor

orgolioase i cn mana pe arml. Se cerea crearea unui vicariu

mitropolitan roman, i cu un ajutor laic pe langa cel bisericesc, si mai ales cedarea catre Romani a unei parti din vechile

bogatele rnanastiri. Dar loate Cu dragoste" fata de fratii

unguri" i catre Inldiul neatarnator Ministeriu unguresc simpatie i increzamant" 3. In sehimb, Murgu, intors din a doua
Pentru almosfera de acolo bogalele sari noi din G. Bogdan-Duic5,
Ellimie Nurgu. Ac. Born., Stadii si cerceldri, XXI, 1938.
2 Papiu Ilarian, 1. c., pp. 111-2. Pentra a doua Adunare, la 27 hi-

nie; v. si ibid., p. 150 si urm. Manifestari si la Timisoara; ibid., pp

166-7. 0 pctiao comund, la 21 Main; ibid., pp. 167-9. Si Romni din
Moldova, pribegi, so abiaeati pc, 1.1 Adunarea din Iulie, In Lugoj;
pp. 173-4.

3 I3catianu, Carlea de our,

I.

Incercal'ea revolutionara din MS

141

temni(A, unde stase trei ani pentru agitatii impotriva clasei

stapanitoarel-, ca aceiasi nestapanita pornire calm melodele
revolutionare, oriunde-1 ducea neaslamprul sau, chema, In
aceste tinuturi, acum desfacute de Ardeal, la lupta contra Sarbilor cmsiderati ea rebeli. Numind vicari cpiscopali la Timisoara
si la Varset, adunarea din Lugoj, supt influenta aoestei pornonalitiiti de comunicativ entusiasm, lua, dup cca din Arad si
Orade, la 27 Tunic, o hotiarire In aoeast directic. In ce pi iuote p

Unguri, ei declaraserd incd de la 10 ale lunii, inainte de a

se aduna, in Julie, dieta Ungariei unite, al cdrii membru a lost
si Murgu 2, cd, dupd schimbarea intdmplatd, Bomdnii nu mai
au nimic de cern!.

Imparatul primise in ziva de 30 Maiu la Inihbruck &loggia Ardelenilor, compusa din Laurian, Cipariu, protopopul
Popazu, cumnatul lui loan Maiorescu, si Bran din Brasov.
Ei aduoeau un memoriu. in care, si supt iscalitura episcopului
unit si a lui Barit, e cuprindeau oele mai th.draznete oereri
nationale: pe langA unirea inteo Mitropolie, una singura, cu
sinoade anuale in care ar fi intrat i mirenii, si cu episcopi
recunoastenea natiei, ci adunarea i comitetul ei diriguitor, i, fireste, i desfiintarea tuturor vechilor legaturi in
viata satelor, a breslelor, in organisanea invatarnantului si
a clerului; asupra unirii Cu Ungaria sa nu se iea o hotarire cat
timp aceast natie nu se va fi oonstituit. Ral.spunsul catre aoesti
supusi de origine romana" fu aprobarea actului dietei ardclene.

I se art Curtii, doar, printr'un act eloovent, presintat, pe

urma, de Saguna, c nimic din nedreptatile suferite de Romani
nu fusese inlaturat prin actul de Unine 3. Numai o alta dicta

pe noile base, nu pe oele medieval; ar putea sli ieie o hoMere pe care ei ar primi-o4. Si din nou se declara acestor
supusi romani din Ardealul unit Ion Ungaria" ca se vor
lua pentru a-i satisface i une1 mAsuri de amanunte, in Scoall,
1 Papiu Ilarian, o. c., p. 123 si urm.
2 G. Bogdan-Duia, o. c., pp. 177-8. La Orade, episcopul care era
Vasile Erdlyi binecuvAntase fratia cu Ungurii; Teodor Nes, Oameni
din Bihor, 1848-1918, Oradea 1937, p. 22. Pentru Adunarile aradan6
oradana, ibid., pp. 20-1.
3 Popea, Arhiepiscopul hi Mitropolitul Andreiu Raron de $aguna,
Sibliu 1879, p. 133 0 urm.
4 Ibid., p. 136 si urm.

PregAtirea Unicli Principateldr

142

in Biseried, lu functii 1 La Posta, .agrtina, care zAbovi prea

mult pentru nerabdarea alor sdi, nu primi, in Julie, nimic

din partea unei diete in care nu r5.suna eeva din credintile
lii 2. Se alesera insd in comisia pentru sdvarsirea lucrdrii
Cipariu, Bran si caitva altii, cad nu puturd smulge mai Inuit.
Din nou fra resultat se presintart cererile privitoare la Mitropolit, la congresul bisericesc, Ia respectarea limbii, si in oaste.

Un alt capitol din miscarea Romnilor de peste munti se

va deschide odaLA cu. contra-revolutia pentru Impdral.

Acuma insd centrul hiptei ron:ilnesti pentru. o altA situatie

i nationald se muttase la Bucuresti.
S'a crezut cif originea acestor agilatii revolutionare, care
izbucnir'a in Iunie, trebuie cAutald aiirea, si s'au adus inainte
observatiile respectuoase pe care i le aducea lui Alexandru.Voda Ghica tanaral Alexandra Golescu, fiul meritosului lorpoIitic

S'a vazut un alt prodrom al unei miscdri pripite si

rAu organisate, impartitd in. do id, in trei, Inca de la Inceput, in manifestatii culturale ca accia a asociatiei, cuprinand
dachi 3.

Lang poetii Orli, de la Vdcdrescu la Alexandrescu, la Boliac, la

Rosetti, la Ion Ghica, pe Mug istoricii Aaron Florian si Laudan, boieri de toate vrastele, doritori std. se publice cdrti, in a
cdror alegere n'au fast cu desdivarsire fericiti, introducilndu-se
si interese personale. In ea gdsirn, la 1846, supt patronagiul

Domnului Ins*,
la care se adause si al Moldovei,
pe Petru Poenaru i pe BrAiloiu, cu colegul sail de la drept
Ferechkli, pe doi Fiipeti tineri, fiul lui Iordachi si fiul
lui Vulpe, pe alti doi membri ai familiei, pe cei doi militari
intelectuali Voinestii, pe un al treilea cater, Joan Emanuel Florescu, pe un Negulici, traducAtorul lui Aim Martin si el 1nsusi
plAnuitorul unei biblioteci literare, pe tndrul E. Predescd,
pe Constantin, fratele istoricului Bdloescu 5. Din Moldova se
asociau Negruzzi, Alecsandri si Negri, din Ardeal Barit, Cipariu
51

Vasici.

In schimb, Socielatea de la Paris a studentilor roil-IA[1i, intemeiatd. la 1816, a fo3t privita de la Inceput, nu MA. drep1 Ibid., pp. 138-9.
2 Lupa, Mitropolitul Andreiu .5aguna, Sibiiu 1909, p. 00.
8 Anal 1848, I, la aceastd dat5
Trirneterile la Foaie, In Iorga, 1. c., p. 230 si urm. V., pentru
astfel de intreprinderi, si ibid., p. 225 si urm.

ineerearea revolutionara din 1848

143

late, cu neincredele. Consulul Franriei din Bucureski se =4)a

de scopurile ei, pe care le socolia supuse hanuielilor. Ea trio-

buia s. cuprinda, nu numai pe acesti tineri destarati pen.tru moment, ci i persoane din tara, invitate sa se inscrie
pentru urmarirea unor foloase eulturale si mai alas aducerea,
sustinerea, de bursieri. Intr'o forma Inflifearata, dar lipsila de
gust literar, se ara,ta ce mare rot are sa Indeplineasca Romania", care se scula, scutura de pe dansa pulberea rnormantului", asa Inca panterele-i binecuvantate de ecruri vor Incepe iar a rodi fii de glorie i de lumina". Nu se uit Insa. nici
femeile mume", mentionandu-se anume ca patroane Doamna
Maria si Doamna Smaranda. Cu sprijinitori in al doilea
rand se aleg de acesti tineri, de Sigur fara ganduri rel; la Mumleni sotia moldoveanc a. a lui Barb $tirbod i boierii Loan Bibeseu, fratele Domnului, i Joan Balaceanu, iar la Moldoveni- Ruxanda, sotia lui. NicAae Roznovanu, Alexandra Sturza

Miclauseaiml si Nicolae Ghica din Comancsli, tanar format

in Germania. Nu se it nici Barit, pentru. strangerea de subscriptii in Ardeal.
Initiatorii spuneau 1nsa prin numele i trecutul lor ce nu

se cuprinde in statute, cu cararter modest administrativ.

Presedintele era Ion Ghica, trecut acuma, dup venirea in
Franta, la metoda revolutionara. Secretarul, C. A. Rose Ili,
avea o credinta mistica in folosul wad organisari democraLice a poporului romanesc. Se ceruse, pantru tnarea liii faimla

literal* dar i pentru steagul revolutionar pe care-1 represinta Tata de monarhia burghesa a lui Ludovic-Filip, protectia
lui Lamartine.

Dar, de la inceput, se putu vedea o deosebire de tendinte si mai ales de metode Intre Munteni, tineri liberali
i 1ntre Moldoveni, cari represintau mai mult un
nationalism cultural. Casierul era Scarlat Varnav, a carui actiune In acest dameniu a mai fost pomenita, i care-si facea
o mandrie O. se aseze in rand cn taranii, intitulandu-se birnic". $i el, procedand la aleatuirea unei biblioteci, fixa anume
principii care 1111 erau politice. Era vlorba de a se 'Astra
legaturile cu lumea de acasa, cu mediul traditional, de a

cu. totii,

1mpiedeca acea uimire" de care erau cuprinsi. In general

cei Intorsi Intro ai bor. Uitarea limbii 1nsesi se Intampina,
spune el, une ori. Se recomanda cultivarea literaturii roma.

144

IiregAtirea llnii1i Firincipateloe

nesti, cerAndu-se si daruri din partea scriitorilor i tipografilor 1.

0 tendinta politic/ inaint. se vddi Mdat i prin ornagiul adus, la Inoeputul anului urmdtor, lui Edgar Quinet, al
ckrui curs de la Coage de France fusese tocmai intrerupt
de Guvernul Guizot. In numele societ/tii vorbi Dimitrie BraLiana, al ckrui frate mai mic, Ion, fusese reprimit de curand
in mi1iie, undo avea gradul de prapercic" 2 Se vorbia marelui
propagandist al dreptului neamurilor, pe care era apoi sag apropie de Romani cilsatoria cu Hermiona Asachi, vdduva unui Moruzi, despre lunga i du.reroasa istorie a unui popor al ukrui
mune nu-1 rostise Quinet pkna atunci In cursurile-i asa de aplaudate. Se amintia glorioasa origine si se puma in leg/tura acvila
imperialit cu oarbul immtean devenit tin vultur. In frase

imprumutate lui Lanrennais se cerea pentru Romani dreptul

de a trki. $i i se rdspundea tandrului vorbitor prin asigurarea
ca, fiecare om public din Frank avand datoria de a merge
Inaintea popoarelor care vreau sa, renascA",
dar Quinet
nu cunostea ino,d, de sigur, adevArata situatic de drept a tdrilor romnesti , el se va glndi si la Invierea popufatiilor"
nu natiunii
moldo-valahe". In. foarte frurnoase cuvinte
si
marele publicist Isi arata credinta ca, de si Incunjurati de
pofte strAine, sufletul lor Insusi va tinea in viatd pc Romani.
Ba chiar el mergea pAnd acolo, Inca vorbia de alianta Francesilor si a Moldo-Valahilor Indeplinitd in spirite". Vestea acestei

ceremonii fu cornimicatd publicului frances prin acel Paul

Bataillard care era sA urmdireasol. In toata viata sa desvoltarea poporului de care i so prinsese inirna.3.

Intre cele dou/ soda/0 se stabitira Indatd legAturi. In

adevdr, oea de la Bucuresti cuprindea, dintre studentii parisieni, pe Ion Ghica, pe D. Bratianu i pe Rosetti, pe Nicolae
BAlcescu, care putuse pleca cL el la Parisi, pc Alexandra
Golescu, vechiul nemultkinit cu starea de lueruri din tara sa.
Ba chiar, nu nurnai BIleescu singur, destul de stramtorat baneste, dar cu el si KogAlthoeanu Instsi 4 se Indatoria sit colabo1 Anul 1848, I, p. 16 i urm. V. Iorga, scrisorile lui Alexandru
Kogglniceanu, In revista Floarea darurilor, I.

2 Anul 180, I, pp. 12-3.

8 Ibid., p. 37 si urm. 0 all/ euvintare, de o retorica Inn/carat/

a lui Bratianu, ibid., p. 62 11 urm,

4 Ibid., p. 53,

incercarea revo1u(ionarti din 1818

146

teze la compilatiile avute in vedere, &Ind pentru suma de

400 de galbeni, in doug lomuri, un dictionariu biografic
en biografia celor mai Insemnati Romani din toate partite
si din toate veacurile", o Istorie universald fiind 1ncredintata
lui Voinescu II. Rosetti, care cumpara de la mi German o
tipografie, in asociatie cu prietenul san, i politic, Winterbalder, o punea la dispositia Societatii de editurai. Un mare
=mar de femei din aristocratia ainbelor taxi sprijinia aceasta
pasnicii Intreprindere, ceia ce n'ar fi facut daca i s'ar fi
atribuit acesteia i tinte politice.
Ad&ugita In oe priveste rnembrii comitetului de conducere,
Societatea continua, fitr mari ispravi In domeniul creatiunii
liter are 2.

l'and la sfarsitul acestui linistil an 1848 era cea mai deplin intelegere, in aoest domeniu, intre Romnii, mai balrani

si mai tineri, din tail si din strainatate, pang, intr'atata hick

Dimitrie Brtianu, scriind fratelu,i, care Ins era sa fie In
curand scos din oaste pentru lipsa din tang.' 3, Ii arata bucuria

ca in sfarsit s'a aruneat si Bibescu In tabara nebunilor"4.

In aoest spirit, cu lozinca: o limba literal-a este o
natie", se fgeu, la sfarsitul anului, darea de sama a societatii

din Paris. Varnav constata c, prin oei intorsi In Lark se

inlaturaser banuijelile pentru scopurile politioe. In lista spri-

jinitorilor, cari nu sant, deci, numai de la Paris, se Intalnese persoanele cele mai de vaza din societatea romneascg,
intre ele i pictorii Lapati si Aman, dinfre cari eel d'intgiu
Infatisa irn furtutos Mihai Viteazul plecat la asalt5. Dar nu
e fr semnificatie pentru sentimentele aoestui tineret ca el se
adresa i catre poetul revolutionar Branger, care raspunde
asigurAnd og. le brave peuple rouman" 1$ t va relua un
loc mai ridicat In lume" 6 E adeVarat c si un istoric i un
spirit potolit ca Montalembert, autorul studiului asupra calugarilor din Apus", se invrednicia de aceiasi cinste7,
1 Ibid.
2 V. Iorga, /. c.
3 Anul 1848, 1, p. 341, no.
4 Ibid., p. 61, no. 13.
i urtn.
b Ibid., p. 73
6 Ibid., pp. 132-3.
I Ibid., pp. 136-7,

209.

10

i46

Pregalirea Uii irli Principateloe

Se adlugia in acest avant cultural, care nu putea fact A.

se prevadI tulbuAri apropiate, care, cum am vdzu.t, nu. furl
provocate declit de evenitnentele din. Paris, i un indemn dare
Dimitrie Ghica, fiul lui Grigore Ghica, pentru a primi sl fie
patronul" Teatrului National, care ar fi luaL o alla directie. Ise-Mese Ion Ghica i vechiul su prieten Grigore Alexandrescu,
loan Voinescu II, Rosetti, care, deci, i pentru rosturile tipografiei si librlriei sale, se Intorsese in tarI, si chiar acel ofiter
superior, Nicolac Golesou, pa, care-1 astepta un rol de prima
lithe In schimblrilc cc stAteau s sc indeplineascil.1.
Dar incl. din Mart 1818 considul Franciei semnala aparitia
de placarde rod.amand inlaturarea privilegiilor boierimii, formarea unei glrzi civioe i libertatea preset", ca si presintarea
U.tre Bibescu a unor petitii i oererea Unor audiente pentru a
reoomanda schimbiri oe pareau neaplrate. Dombul ar fi decla-

rat Insl cl nu vede in acesti sflituitori improvisati pe mandatarii legali ai poporului". Apoi lucrurile parurl ell se
potolesrc. Neizbidnda din Moldova pkilea fi socotig ea o lectie.
Isprava, fie si numai formalat fi miomentarbet, din Ardeal ire-

buia s fie lusec Meal din Maiu, un Indemn. La sfarsitul liii Mart, Nesse trade instiintase si la Bucuresti
c irevocabila" hotlirire a Ta 111.41.11 e s nm inglduie nicio
schimbare dthinatoare protectiei" in Wile romanesti3. Dar, pe
la mijlocul lui April, consulal Franciei credea si el cl intarnplgrile din Ardeal ar putea sI Incurajeze elemente nemultilmite
din principatul muntean4. Din parte-i, Bibescu admitea c. si-

tuatia e destul de amenintata, in ajunul vcnirii lui Duhamel,

trimesul special al protectorului", asa incat trebuie sa cheme
peboierii de infdiul rang fi alte persoane de deosebite clasuri"5,
mlsura revolutionar ea inssi, cum nu se mai luase vre-odatl.

ca sa ii arte ea e sigur de a pubea pnesinta visitatorului, pe

care-1 astepta cu neplcere, o situatie de liniste, bulnl petrecere j unine intne obIlduire si titre toate clasele societitii noastre". El Stia insl si. de vremelnica fierbere a unor

duhuri", dar a lkat-o s treacl, flcand partea si a lipsei

Dimitrie Ghica se cern oliOr rus i va
1 Ibid., p. 88, no. 15.
lua o Po lonii din Rusia; inedit in Bibl. Ac. Born.
2 Anul 1848, I, p. 161.
3 Ibid., pp. 193-4.
3 Ibid., pp. 319-20.
Ibid., pp. 311-2, no. 210,

incercat'ea revolutionara din 1818

141

de experientd si a vrastei i a patimilor", dar e hot'arit s

nu dea impresia ca indulgenta" luii e slaoiciune". Cu inirn1
de Roman",
el

pi el se simtia astfel, cu adand sinceritate,

poftcste pc Loi membrii acestei ncobisnuite Adunari Ca,

In numele patriei", sa se fereasd de oriee tulburq,ri 1

Pe atunci Chiselev Ii scria, arItand d. se teme si de revolutionarii unguri si de comunistii" din Bulgaria, ca se impun unele

masuri de nsurare pentru sAteni, dar si asigurarca de spre

militie,
m4rturisindu-$i Increderea in. loialitatea unui colonel Solomon; totusi nasuri, ea arestarea si exilul demontelor de agitatie, care ar Nati numai o atitudine de supuncre,
sant de recomandat2. l'ot odatA, sosirea iinui trimes lure,
ca sa afirme, fatit de misionarul rusese, drepturile Sultanului,
trebuia sii deie adversarilor protectoratulni impresia cit ei
vor avea sa se sprijine, nu numai pe o actiune a Parisului
Ind dominat de Lamartine, dazpe o intelegerie binevoitoare din parlica Portii3.
Indatg so produse deci o intelegere Wire toate elemen1

tele

care voiau rsturnarea, nu atata a Domnnlui, cat

regimului proconsular. Astfel Eliad, Orilla i se suprimase

Curierul"1, se uni ea Sarsailii" comb5tuti pk'nit atlinci de
dansul, si in tovArsie cu capeteniile reformistilor, ca Golestii;
Nieolae, Radu, Stefan pi Alexandru, Cu cei doi B41cesti, reve-

niti de curand In tark, cu amandoi Brltlienii, cari i ei vor

fi avut o misiune de la comitetele republicii parisiene,
In acest moment Nion. era rechenrat, apa ea de la consulatul
Franciei nu mai putea veni niciun sfat i functiona vre-un
fran5
, cu Boliac
i en Rosetti se intalneste si vechiul
conducgtor Campineanu si acel Dimitrie Ghica, format prin
dl6torit in strEnAtate, in care timpani, aeesta credea cit ar
putea sd vadd pe unul din condudtorii bogati si de nume mare

ai micitrii. Sprijinindu-se pe rivalitabea care trebuia sit se

produd Intre imbulzirea ruseasca i 1ntre noul spirit de independenta si demnitate al oamenilor tanzimatului, se trimese
1 Ibid.
2 Ibid., pp. 344-6, no. 214.
3 Ibid., pp. 395-6.
4 Ibid., p. 405.
s N. Hodol, 1. ei

148

Pregiitirea Unirii Principaleior

In secret Ion Ghiea la Constantinopel ea sa atirine c. sirnpatine Romani lor,

in ee ar

fi

si se inlample, merg spre

Puterea suzerana, nu spre ccalalla. Credinciosii" 5i bunii.Valahi treziau amintirca asa-zisclor capitulatii, dincolo de care

nu mai vAd si nu mai vor nimiie, reservandu-si, firestc, NTchea autonomic, care nu va ajunge Iii conflict cu prerogativele
si suprcmatia Sublimei Porti". Orige amestec consular rusesc
e neclrept i protivnic intereselor comune ale Snhlimei Por(i
si ale (drii",
do Moldova nu. sc vorbia nimie, parAsindu-se
de acesti Jiberali basa unionista' de odinioarA a lui Campineanu (29 Main 1
In aCelasi limp se arunca, precum am vrizid, lozinca meseriasului-tiers dlat, care nu e nimic si poale fi totul, idcie

in care se simt3 preocupatia interesclor materiale, ce deosebeste pe Ion Ghica 2 Se adiugia, p3 langAi schimbarea Ministeriului, pe lang5. revisuirea Rcgulamentului, un intreg pro-

gram ea acela din Moldova, cu desfiintarea rangurilor

pi

privileghiurilor", qu impositul proportional, cu alegerea unei

Adunth-i mai largi, de o suLl de deputati dc la douazeei si cinci
de ani in sus, avand dreptul de a vota impositul, si ea desbateri
publice, Adunare iesita prin votul proprietarilor de averi imobile, al patentarilor si al profcsiunilor libere, intro eari si literati si artisti". Se cerea emanciparea tAranilor, dar numai cu

atribuirea unui term vandut pe bani, macar de cinci pogoane, InlAturandu-se legarca de pArniint a muncitorilor, pen-

tru c omul. este o fiinM md presus decat plantel3 si el nu

are talpile picioarelor infip..2 in pamant", dreptul de petitionare qi de tipar, reSponsabilitatea ministeriaft, desfiintarea mnii moarte, neatarnarea maghistratilor", adea. a Consiliilor comunale, juriul, inamovibilitatea judecAtorilor, rgspunzatori pentru hotth-lrile lor, si suprimarea taxelor de judecatN,
apoi masuri economice, sprijinite i pe cadastru, pe banca nationala. i aid erau i punotele generale din mice decalog liberal:
inviolabilitalea domiciliului i garda nationala, si, pentru a se

ca.stiga militia, se prevedea tragerea la sorti, in locul recrutArii silnice, i asigurarea soartei soldatului la intoarcerea
in sat", ceia ce aratg, cetirea revendicatillor de la Iasi 3.
1 Arad 1848, I, pp. 398-400.

2 Ibid., p. 460 i urm.

8 Ibid., p. 460 si urm.

Ineerearea revolutionara din 1818

149

De odatA, la 1 13 Iunie, un ofis" domnesc Instiinta cA,

Doamna trebuind sii, mearga la Campuhrng pentru schimbarea aierului, Domnul thsusi o va intovArasi, ramlind acolo
pand la 6 ale lunii 1.
Se pArea, astfel, cA Bibescu. se retrage lnaintea unei miscari
pe care-si dadea sama, si din repetabele convorbiri cu tineri 2,

ca n'o poate stapani. In adevar, militia la care-1 Indrepta

Chiselev era alcatuita din elemente otteresti apartinand de
sigur si marilor familii (ca. un Grigore Mavrocordat) si Rusilor
(Engel, Strelicovschi, Banov, Garbaschi), dar In cea mai mare

parte clasei mijcilor Merit, mai ales a celor cari ,abia so

ridicasera de prin provincii. Solomon 0 Odobescu, Intre coloneli, puteau fi priviti ca siguri, Intru cat amandoi erau formati In oastea ruseasca3. Dar Bibescu nu era, ca Alexandru
Ghica, un fost comandant de oaste, cu toata frumoasa uniforma de taietura muscaleaseA pe care o purta. El nu se
va gandi, ca Mihai Sturdza, O. caute In mijlocul soldatilor

un sprijin contra conspiratiei care, In conditii care ni vor

rAmnea totdeauna putin sigure, se organisa, facAnd totusi,

ea si la Iasi, intalul pas catre dansul ct Domn national si

apetenie fireased a poporului.
Un 1ndemn frames care deslantuirea actiunii, intr'un moment cand Inca guvernul revolirtionar din Paris n'avea sa Infrunte mania populara suitA pe baricade 0 care trebui zdro-

bita en tunurile armatei din Africa, straina de orice democratie", nu poate fi tagAduit: el Inlocui 1ntetirea complotistA a Polonilor in zilelc moldovenesti din Mart. Un doctor
Louis Mandl era Inca de la sfarsitul lui Maiu la Birchresti, de
unde am spus ca de Nion, rechemat, plecase, si el trebuia sa
faca o dare de sama exacta a situatiei politice In Muntenia". In,
legAturd cu Unerii i aliatii lor, el era In stare su raporteze des-

pre misiunea lui Ion Ghica, In locul caruia el stia c fuseso

vorba intaiu sa mearga Stefan Golescu, i agentul dadea o
recomandatie cAtre ambasadorul frances la Constantinopol, generalul Aupick, tatil vitreg al poetului Baudelaire4.
1 Ibid., p. 467, no. 277.
2 I. Ghica, Amintiri din pribegie, pp. 835-6.
3 Pentru ofiteri de atunci v. Buletinul Oficial pe 18 t8, p. 83. In
April se inainteazil. colonelii Nicolae Bihescu i loan Florescu; ibid
Si ibid.. p. 84.
Anul 1848, I, pp. 479-80.

150

Pregatirea Unirii Mincipatelor

In acelasi Limp Bari!, primia din Bucureti tirea c.i Du.hamel a oonvins pc Domn s. deschida In sedinta extraorclinar Adunarile, care ar avea sa ppegateasca ocupiatia ruseasck
proceAlnd la raseumpararea vasalitatii dire Turci cu ajutorul unei sume imprumutate de la Rusi 1 Si, ca dovadg cg
nu lipsia intetirea Ardealului liberat, foaia din Brasov asigura
ea, In casul aparitiei Rusilor la Bucuresti, armatele austriece
ar trece i ele hotarul si ca, la orice incercare de ocupatie
a principatelor romline din partea orieui, nu numai regimentele granifei romdne, ci i toald natiunea romeini de dincoace
va alerga peste munri spre a se infrunta cu moartea, oriunde
ar
si se Insemnau care erau regimentele, de o
incereata vitejie in razboaiele napoleoniene, care, de si erediucioase monarhului

ti

patriei, Insa si natiunii",

nu s'ar oti cu foc mai mare ca tocmai spre sciparea Principatelor": cel din Caransebes, eel din Orlat, tang Sibiiu, cel
din Nasaud, toate de graniceri, i apoi doua regimente de
linie i husarii. Chiar fnit un razboiu european, voim independenp perfectii, i o vom avea". Acei Romani ai Imparatului ar lupta aploi alaturi ea militia munteana si pandurii
despre cari se spune ca vrea sa-i invie Bibescu, Cu garda
nationalit ce s'ar Infiinta. Asculta, domnule Duhamel: independenta moldavo-romna, Dunare libera sau moarte" este
devisa tuturor Romdnilor". Lasatii In pac2 pe Romani! 2."
La 7Iunie, Inca, Bibescu stia doar cii piste oameni pierduti"
umbla prin sate cu ispite i eredea cii ajunge, pentru a-i Impiedeca, un Indemn cdtre tarMiime 3. i ministrul de Interne spe-

cifica de oe e vorba: Telegescu aparuse in Praliova sa, cu

vestea cti Guvernul vrea sit supuie din nou pe haranii mo,neni,

el Insusi fiind dintr?, dnii,

mtinAstirii Mtirginenil.

Miwarea porni din dou4 locuri, allele, rau pregatite, nednd

ce se astepta de la ansele 5. Conservatorul" cu mistioe por1
2
3

Ibid., pp. 480-2.

Ibid., pp. 481-2.
Ibid., p. 485, no. 283; pp. 503-4.
Ibid., pp. 486-7.

5 Mai tarziu, Eliad a pretins ca, Inteles cu Tell, el, care aflase
ca s'a Meta ci comisiune de trei, en Ghica in frunte, peutru micAri

Incercarea revolutionara din 1848

151

niri francmasonice Eliad mergand allturi cu maiorul Cristian Tell, et Stefan Golesca, cu Nicolae Plesoianu, ruda profesorului din Craiova, i asociindu-si pentru a intluenta satele
pe preotul apc. Steagul se ridi^1 la Islaz, /n rata Dualrii,

dincolo de care Eliad, pe basa vechior sale leglturi, credea

poate el s'ar g.si ajuta,tori, Intr. comunistii" bulgari de cari
vorbise Chiselev.

Proclamatia, foarte IntinsA i intr'o limbl care nu pute.a

fi Inte1eas4 de Varani, clrora U se flig/duia Insl de la Inceput,
prin graiul preotului, 1noetarea clcii i a ioblgiei", necunoscutl stnlmosilor, a fost atribuitx, lui Nicolae Blleescu, Eliad
primind-o numai, cei ce nu stltea In obiceiurile lui de mandra

initiativ. Invocarea credintii la fiecare pas s'ar potrivi mai

mult cu ideologia btranului dascAl i seriitor. Sprijinindu-se ca

pe o dogmlt pe buna Intelegero, frIteascl Intre clase, care

merge ODA Ia Domnul Insui, c.ruia i se adnesa o chemare

de poesie patetidi, nu farl a-I Instiinta pe cel cu gayernarea probIematicu" de clausa c popolul" face pe Domni,
anume pe cinci ani, ca sI se poall 1mprtti cat mai multi
pe rand 1, se cereau punctele cuprinse in brosura premergRoare pe care am analisat-o mai sus. Se asigurl 1nsl, mai
c iranii, deveniti liberi pe plrticica rlscumparata
de atatea veacuri cu sudoanea lor", vor ralti pentru (Musa
proprietarului, ca sl se adauge apoi, cu marinimie, ca Vistieria va despAgubi pe toti". Un preot i trei Ilrani vor veni
din fiecare sat cu plangelrile ler Potrivit cu statornicele idei
teroriste", In legAtur si cu Telegescu, In vederea liberarii Intemnitatilor de la Telega si de la Ocnele Mari, i, la Islaz, Stefan Golescu
si

Tell trebuind sa desliintuiasa o actiune violenta, pe and la

Bucuresti s'ar omori Bibescu (si cu contribuirea lui Rosetti), s'a

asigurat Int 5iu de starostii de bresle, intre cari Mosoiu, si de tabaci; de
aceia merse In Oltenia pentru a pune miscarea pe alt linie; Eliad, Seri-

sori din exit, Bucuresti 1891, p. 273 si urm. El acus5 pe Tell si cd

a vrut s sparg lada cu bani a administratiei si s5. lege, cu Plesoianu, pe Magheru. E sustinut de Hariton Raco15, si el legalist,
si de Zadic; ibid., p. 275. Tot el at- fi fost Impotriva unui docret
contra cl5cii

i 1-ar fi

oprit; ibid., p. 276.

se adauge argurnentul ca nu trebuie ca

fiii lui, trimesi la

Paris, sA se rusineze In sinul Frantei de tatAl lor". Partea privitoare
la titiurile domnesti i hoieresti viideVe pe Elia(1.
I I

152

Pregatirea Unirii Prineipatelor

tot ale lui Eliad se deciar ct InvtkmantAl, cu total gratuit,

va rmtmea pe de-a 'ntregal national, alcatuiudu-se UniversitAti nu numai In Bucureti, ci si In Craiova, cu o Scoalii
PolitehniCA, precum o putea dori Ian Ghica, apoi cfite un
liceu i un pensiconat de fiecare judet, ba chiar o scoall, normald de plasa si una incep'lleare de fiecare sat, introducndu-se in Loate rarnurile literel* latine, cu. care scria acuma
Intreg tineretul tnvtat In strinatate. Preeum nu se poale
basa niciun creslin a se naste si a muri nebotezat, asemenea tnicun fiu de cetatean din eati se afla mi. In yr-Asti
de doisprezoce ani i cati se vo :. nage de acum Inainte sa
nu ramaie neImpartaLsit de invalatura." Si glasul lui Balcescu, care proclama i libertatea Tiganilor, se simte in formula: tot RomarM1 e liber, tot RoauLAnkfl e nail, tot Romrinul e un Domn". La Insiruire't punctelor se prevede apoi
emancipatia mAnastirilor mwhinate", fagarthrind orictlt untdielemn, tamale, Nall i insusi bani spre tinerea de scoale
de preoti, spre lauda lui Drunnezeu" la Locurile Sfinte, emancipatia Israelitilor",

din crezul liii Eliad,si se cerea s se

inarmeze pentru sprijinirea noii ordini de luoruri i strainii,

Greei, Sarbi, Bulgari, Germani, Armeni, Israeliti", tot dupla
umanitatea" lui Eliad: aceleasi drepturi vom avea toti"
Imbuniatatirea criminalilor, ca suprimlarea, i legal, a pedepsei cu moarteta, de mult far efect, si Inlaturarea bataii din
arruatia, In care soldatul va putea ajunge ofiter. Adunanta
generala extraordinara", chemata imediat, va avea sa deie apoi
Constitutia pe basele odata proclarnate de popol", dar cu o
revisie la fiecare cinsprezece ani, adaugindu-se naiva explicatie

ca astfel nu va mai fi nevoie de Inca o revoldtie.

Se asigura cia este o inteleger- cu Turcii pe basal respectului vechilor tratate,
de si Talaat schimba la Iasi cu Mihai
Sturdza cuvantri de condanmare a revolutiei 1
iar, daca
ar invada Ruii, li se vor opune preotii nostri, hAtranii nos,tri, mumele noastre, pruucii uostri, earl, insotiti dc ingerul
Domnului, ce p5zeqte pe cei ce se scoal6 in numele lui, vor
tipa si se va auzi pthA. In margenile prunttntului" dreptill

Si apoi se vor presinta indreptatirile miscarii, nu numai la

1 Anti! 1848, I, pp. 515-6. Memoriul presintat de atitropolilut Metette contra lui; ibid., p. 325 i urm.

- ...-., ..,...,1i1".'17

t.

I
'.

91,

0,01,

..

r.k.
.

''';r4('''
1a

IL

17,-,

.....

.' N
=4,....ri,

r- L
_

d-

.....

:i

Fratii Gok*i.

\,-.r.-:.
.. A.

.- ;

.....p..-

.,_.

,
1....,-'

.,

4
11
,

153

Ineerearea revolutionaca din 1818

Poartg, ci si la Franta, Gerinania si Englilera". Despre idealul romanesc integral, asa cum 11 prorlamasera Ardelenii prin

Gazeta" de la Brasov, nu se vorbeste deck acolo unde se

arata c orice atac va gasi inaintea lui o natie de opt milioane 1. In acelasi timp Bib?scu era instiintat, supt aceleasi
iscalituri, c puteri1e i-au 1ncetat, ramaind a-i fi restituite
clup .a. ce, cu participarea lui se va vota Constitutia si el va
Tura pc &Ansa.

Deocamdatg. ins trei tincri trasera la Sosea asupra Domnului care se primbla in trasurd, si Un glonte de pistol i se
inrips3 In epoletil. Proclamatia, de altfel, ca Insi, stabdiald
un guvern provisoriu" al initiatorilor, de la maior si profesor pang la student si la banul preot de sat, anunta Incetarea puterilor domnesti 2.

Bibeslcu nu cedg, dinteo data, prin una din acele subite

slabiri sufletiesti care se potrivesc cu un temperament ro-

mantic ca al 'WI. Se ordona, in aceiasi zi cu atentatul, arestarea, In aceasta. ordine, a celor presintati c ar fi voit sa
Lreaca granita in Ardeal: Nicolae, Stefan i Alexandru. Golescu, frati, Eliad, Grigore Gradisteanu, Alecu Paleologu, Gri-

gore Peret, cel cu glontele, Mitica Cretulescu, aratandu-se

la cci In functii sau cu titluri onorifice ii rangul lor 3. Se
arestasera cativa dintre sefii bucuresteni si Aaron, aproband,
creldea ca c vorba de Gole:3ti, de Voinescu If, de Grigore
Gradisteanu si de tiinerii Florasti 4. Alecu Paleologu

Mi-

tica Crelulescu erau onciti In munte 5.

Imitnd fapta lui Tudor Vladimirescu, care plecase Ins

din alte adanchni ale Deamuluti i In alta atmosfera, 1e si
nu era la el aceast a. precisiune ideologica i acest prestigiu
cultural, o mica oasle, (-11 ofiteri inferiori, ca im Zadic, ruda
cu. Eliad prin femei, un Racota, mergea spire Bucuresti prin
1

Si ibid., pp. 490-501.

2 DIVA 'Unwires ale lui Eliad, ibid., pp. 501-2. Aftntatorii ar fi

fost Peret, Cretulescu i Teologu; I. Ghica, Aminliri din pribegic,
p. 791. Domnul denunta la 10122 atentatul printr'o foaie volantti;
Eliad. o. c., pp. 50-3.
3 Anul 1848, I, pp. 504-5.

Ibid., pp. 506-7.

5 Ibid., p. 540, no. 317.

154

PregAtirea Unird Prindpatelor

Caraal, ai Orui oetteni" eral mgu1ii cu originea impcriart a orasului 101'1,

In drum ei primira. 1nsi4 stirea c, Domnul, In fata unei

multimi confuse, din care se parr, ca n'au lipsit Omni anume
adusi, nici negustori din Lipscani, si a doclaratiei soldatilor
la cari recursese In ultimul moment, ca nu vor trage, ridicndu-se si un steag tricolor 2, primise, in subetul clopotelor, basele
constitutionale 3. In acea zi de 11/23 I-tune tnitrul Nicolae Bal-

cescu devenia astfel dinteo data Secretar al Statului, cea mai

plina de raspundere dintre demnitati 4. Noul Ministeriu era
format din Nicolae Golescu la Interne, Gheolrghe Magheru,
raliat la miscare, ca Vistier, Eliad la Culte, Stefan Golescu la Justitic, Constantin Cretulescu. hind presedinte al
Sfatului administrativ, Politia o luase Rosetti i, spre uimirea
tuturora, de pe urma cane stic caror influente francmasonice,
sau cu gandul, suggerat poate si de Domn, qta." astfel se pAsttreaza macar o garantie de ordine, Odobeu lua conducerea
ostirii 5. Od* cu vestirea faptuhii, putin plrtcut pentru inttiatorii, cu atata risc, de la Islaz, k-3t revohrtia a reusit, mi/ prin.

armata" lor, ci supt presiunea populatiei bucurestene,

se

dfrulea, In numele lui Odobeseu, lui Tell, ordinul de a se opri

In loc Inaintareao.
De la fnceput se fixAni astfel (fowl tabere. 135E6 la sosirea

lui Eliad, care se privia ca sef, cu al lui, emu pusi la'

deparlamentele atribuite acelora Alexandra Golcscu si stir-

dentul, fostul praporcic" Ioan Bratianu7. Constantin Cretulescu va primi presidentia ConsiEului cornunal din Bacuresli.

Billeescu, care va anunta consulatelor schimbarea, isclind

ministru al Afaceritor StrMne, primia si adesiunea marelui
Ibid., pp. 505-6.
Ibid., p. 542.
CAoilanul Mavrocordat aduse hrtia de acceulare; ibid., p.
3
645, no. 420. Agitaser cativa tineri si iunarul Magheru.
4 Ibid., pp. 512-3, no. 301. El dildea ordine In acest sells; ibid.,
1
2

pp. 521-5. Cf. Iorga, Istoriu Ducnreslilor

I3nc. a lui Papazoghl .
5 Anul 1848, I, pp. 513-4.
6 Ibid., p. 514, no. 301.
7

Ibid., pp. 556-7.

amanunte

dup

1st.

.7"Nr

rig

4
,1

r(.
7/

4,

rr"

-1/7 A7r

/ 11:4

Capii tineri ai micrii revolutionare bucuretene din 1848.

":,

Incercarea revolutionarA din 1848

155

boier Constantin Cantacuzino, candidat de Domn1, si In numete fiilor liii, Ioan si Grigore, putilndu-si plati astiel vechi
socoteli cu Bibescu2. Dimitrie Ghica se faaea a ri cu. nebunii,
dar fratele sliu Grigore 11 instiinta de apropiata venire a Rusilor, si amandoi erau furiosi de abdicarea lui Bibescu 3. Dintre
daseali, intiu Florian Aaron va treoe entusiasmat 1a noul
regim 4. Ca organ revolutionar, o nouN. foaie ouicia1, Pruncul
_Roman al liii Rusetti, se va substitui Curierului lui Eliad,
Inca absent.

La 13 25 Iunie Kotzebue deelara c, fatit de calcarea Regulamentului Organic, consulatul Rusiei Isi Inceteaza f onetiunile. Duharnel va treoe Prutul In Basarabia, iar, a (loam zi

chiar, Bibescu deelara cit nu-1 ajuta puterile sa domine o

astfel de situatie si, nevrnd sat primejduiasc6 insthsi tam,
se Intoarce In viata privata. Erl. pleca la Brasov cu pasaport
si cocarda tricolora pe piept 5. Se forma atunci, cu arnbitiosul
dar putin sigurul Mitropolit, un Gavern Provisoriit. Se ordona,
in acelasi limp, arestarea ministrilor celor mai impopulari,
Vellark, Iancu Manu si Mihail Cornescu 6.

Inca Inainte de aoest act decisiv, se cerea prin presa libera, daea nu altfel, ea si Moldovenii sa-si rstoarne tiranul 7.
Dar noul regim nu se putea organisa. Daca Ploestenii salutan
noun era, la Giurgiu or5.51enii atacqu si 'armata, and Incerca sa-i
impiedece de a se artmca asupra fostilor ministri urgisiti 8. Daca
se gasira prefecti de judet in stare sa asigure onlinea, graba celor

usor ajunsi la o biruint.a, totusi asa de putin asiguratd, era

asa de mare, Meat se uita prolnisiunea de la Islaz a Constitutiei, co va fi, si se ehemase, la 15, lumea, ea In. Paristil
de la 1790 in Champ de Mars, ea la Blaj ji Climpia LibertAtii,
!bid, p. 573, no. 362.
2 Ibid., pp. 523-4.
3 Ibid., pp. 622-3.
0.

4 ibid.. p. 540 i urm.

5 Ibid., p 511, no. 319, p. 556. no. 331 ; p. 611, no. 381; VI, p.
67 si urm.; N. Hodo, 1 c., p. 61, no. x Lli.
Anul 1848, I, pp. 532-3 51 oprire de a veni la Bucuresli pentru
.

colonelul Cretulescu, care, cum am vdzut, fusese numit comandant

al garzii nationale; ibid P. 562, 110. 315 , Ei puturA pleca. V. si
ibid., pp. 612-3.
7 Anul 1848, I, pp. 547-8
8 Ibid., pp. 554-5.

156

Pregatirea Unirit Principatelor

In Crunpul bucurcstcan nurnit dupA fntAna mitropolitului Fi-

laret, pentru ceia ce ministrul de Interne numia pranirea

Constitutiei"1. Si Voinescu tr explica multimii cg. totusi Constituanta se va aduna2...
Inte,rventia celor de la Islaz, acurn la Craiova, care se
intitulase tabrtra renasterii Romeiniei" 5, schimb, dupa cteva zile, situatia. Guvernul Provisoriu crl de-al doilea se
alcAtui deci din Mitropolit Eliad, Stefan Golescu, Tell, un
negustor, Scurti,

i,

pentru cg. fleea parte din grupol ol-

tean, Magheru. Ca secretari", dar nuinai cu glas delibrrativ,

se afezau tineri cari pind atunci avuserci toatA situatia: Rosetti, N. Balcescu, Alexandra Gh. Golescu si I. Braianu. Nicolae Golescu rmnea la Interne, Eliad la Culte i Odobescu
la Rzboiu, dar Eliad impuse la Justitie pe Cmpineanu i
Inlocui la Externe pc Bacescu cu Voinescu II 5. Acesta se
adresa care consulul Pranciei, araandu-i Ca, dac intervin
Ruii, cum acest Guvern nu are cu ce s se apere, s'ar
pane, astfel, In primejdie Iusi existeinta Irnperiului Otoman,
ba chiar si a Monarhiei austriece6! In lipsa de alte forte
deca a unei militii iiiclt blnuite, colonelul Scarlat Cretulescu
fusese Inshrcinat s6 organisne o gar,1-1. nationala7.
Cu toate apelurile care Turci, pe langa cari era acreditat
oficial Ion Ghica, uimit de graba izbuenirii unei rniril,ri la
a 'aril pregatire, In alte condilii, lucrase i c18, acestia nu a.dean nician dispuns2. Tot asa de putin generalul Aupicko,
cu toath prirnirea prdeteneasca a lui Ion Ghiea, complect nein1

Ibid., pp. 557-8. Se imparte traducerea .,Cuvintelor unui cre-

dincios", de Lamennais; Ac. Rom., Crcsterea colecfiilor, 1915, XXVI,

facsimile.
2
3

8i

Ibid., pp. 590-1.

Ibid., II, p. 80.

Cf. miserabila lui Indreptatire ca a fost silit; ibid., V, p. 733

urm.

5 Ibid., I, p. 565, na. 351.

6 Ibid., p. 566.
7 Ibid., p. 568, no. 356. Colonelul Vladoianu din Craiova vorbia
Inca la 14 26 Iunie de rebeli"; ibid., pp. 571-2. El Isi tinea In luring
ofiterii, Intre cari MacedonscU fiul celui de la 1821.
8 Ibid., II, p. 44.
9 N. Hodos. 1. c., pp. 61-2.
in V. Amid 1S48, I, pp. 593-4, 667. Sosirea filoromfinului Ubicini,

bun cunoscator al lucrurilor din Turcia; ibid., p. 539, no. 367. Cf.
povestirea lui In Univers pilloresque, Provinces danubiennes. Plecarca profesorului Thol; Anal 184.8, I, p. 598, no. 378.

Ineerearea revointionara din 1818

it7

format de ce era sa se intample si la Islaz si la Bacuresti t.

Se conta in zadar pc up. sprifin din Po Ionia, recomandat
de Ion Ghica, 5 pc putinta unirii supt suzeranitatea turceasca a Romfinilor din Austria 2.

0 interventie direatA catre Guvernul din Paris nu putu

sa aiba urmri3. Consulii refusau sa Intro in 1egLiiri cu un
astfel de guvern Numai Colqnhoun continua personal leg-Write cu Ion Ghica5. Kotzebue, asezal la Focsani, sfaluia pc
Mitropolit sa nu se Incerce intrebuintarea taranilor si a revolutionarilor unguri, ci sa se recherne Bibeseu ori sa se faca
o Cairmacamic conform eu prevederile Regulamentuhe.
In ce priveste situatia din launtru, taranii no. aratau nieio
intelegere pentru marea veste ce li se daduse. Prin orase,
ea la Braila, armata, ramasa legata de juramntul ei, refusa
coearda, i tobilua visaltor care era Dimitrie Golesen, un mistic
care va ramftnea apoi in Belgia, oeupicuidu-se cu luerari religioase,

atrgea, ingrijorat, stentia asupra elementului strain

care, cum am vazut, dovedise de cloud ori de ce este in stare 7.

La Craiova, fratele Domnului, colonelul Bibescu, dupa ordi-

nul altui frate, Iancu, trasese salve in. vnt, pentru ea apoi
sa. fie silit a se preda 8. La Pitesti lumea voia sa-si impuie
ea carmuitorii. Nu cu efitiv t profesori,
la Bucuresti se
immise administrator pasnic.ul si acuma imbatrnitul Florian
Aaron,
se putea aseza o noua ordine de hicruri. Dintfunele
judete, ca Gorjul, nu venia nicio stire9.
Guvernul Provisoriu insusi Ii schimba, Indata infatisarea. La 16 28 Innie, iscaliau laolalta Neofit, Scurti, I. Brittianu, Rosetti si Alexandra Gh. Golescu1. Peste o zi, Rosetti si
Ibid., p. 601 si urm.

2 Ibid., pp. 645-6.

3 Ibid., p. 678
i urm.
4

Ibid., p. 597.

Ibid., p. 655, no. 435. Cf. ibid., pp. 681-3.

6 Ibid., pp. 655-7.
7 Ibid., p. 613, no. 388. V. articolul d-lui G. Maxitn-I3urdujanu, in
Mlanges ale Scold Rorane din Franla 1930 (cu scrisori inedile)
8 Anal-1848, I, pp. 640-1. Pentru BuzAti, ibid., p. 649, no. 425; pp.
654-5; Rev. 1st., XV, p. 344 i un. Pentru CalArasi, Anul 1848, I, p.
689, no. 469. Pentru Turnu-Magurele, ibid., II, pp. 102-4.
9 Ibid., I, p. 631, no. 411.
5

10 Ibid., p. 635.

i63

Preggarea tJntrii Prineipateloe

Bratiamt demisionau, cu 0 indreplatine vaga si nesineerit1.

Indata insa sesiau. de la Craiova Eliad, Tell si Magheru2.

Dar mai ales nu se luera dupg, prograrnul de radicale

reforme ce se anuntase. odata cu. stirea despre formarea non-

lui Guvern se dgdeau instructii prin judete pentru lucrul

la camp al tarfundui, atilt la ale sale, cat si la ale proprietartilui mosiei, de va fi elaeas", ea sa rill se piarda reSe cerurd irei zile de ingaduin(ii sgtenilor, carora Ii
se ierlase, dupa fagaduinla, blend de beilic, podvezde la
drumuri i ode sase zile de lucru", asteptlind lerminul and
va Inceta claca i iobagia" si ei vor fi cu totii mosneni
pe un petec de paina,nt, fara. plate. Ba vor fi chemaa la
colta 3.

Adunarea cea nouli, unde-si vor putea aduce plangerile, ins,

de altfel, i tinerii
in spirilul conservator al lui Eliad,
gonise de la Paris coniunismul
erau oameni eg Mofii

sant asigurati c4 YrAjrnasii lor nu erau si nu sant boierii,

ci pravilele cele rele i greselile Domnilor". Nu iarta Dumnezeu s faceti voi pagube proprielarului i arendasilor." Se
fagaduie.ste plata pentru aceasta muneg, patriotica 4.

Pe de alai parte, li se spuneq proprietarilor, pqrivit cu

aoeiasi doetring. de solidaritate sociala: nimeni n'a putut avea
In gaud a va rrtpi mosiile: amintindu,-11 ce au lost stramosii lor la 1746, li se ce..,ea dear ca, prim hotarirea Cons-

tituantei ce se va aduna sa declare pe Wan proprietor pe

micd 'Articled de piimdnt trebuincioath pentru brana lui" 5.
0 proclamatie deosebita era adresata catre mosneni 6.
Armata In continua sa ingrijorem pe aceia cari aveau
asa de putine legaturr cu (lama. Vladoianu si Paznanschi 7
veniau de la Mehedinti intro atitudine ciudat5,9, Sc ivi astfel

ideia de a se crea trupe neregulate de dorobanti si panduri"9, care s'ar uni cu garda nationalk supt conducerea
Ibid., p. 616, n-le uringtoare.
Ibid., p. 659, no. 438.
3 Ibid., p. 614, no. 389.
4 Ibid., pp. 615-6.
5 Ibid., pp. 619-20.
Ibid., pp. 627-9.
2

11

V. si ibid., II, p. 40.

Ibid., I, pp. 033-4.
u Ibid., II, p. 153 qi item
7

lnceivarea reitolutioaara din

159

1818

lui Maghern; creal ,,cApitan general" al celor d'intaiu si inspector general" al oelei de a dona 1, Tell fiind inaintat colonel 2
Ceia cc nu ImpiedecA alcittuirea, la 13..dutii", a unui cornplot al mosierilor, eondusi de Lapati si do boierii Crctc,ni, de PeZa Opran, ginerelc lui Solomon, dar tobasi

Un prieten al tAranilor 33 pentru sehimbarea Guvernului. El

fu arestat un moment, cAnd se produ.se visite lor la Palat

conflictul poporului", condus de Tell, cu colonelii Solomon si
Odobescu, ajutati si dc maiorul Lacusleanu 4, cari, cilutfind a
prinde pe Tell si Magheru, fAcurAi si sc traga asupra multimii,
un numr de morti si de raniti rzirmilind in strada 5. Dar, de si

Solomon se retrAsese cu tunurile, militia se supuse.

Urmrt InmormAntarea solemn4 a mortilor, ca in Berlinul din
1 Ibid., I, p. 651, no. 428; pp. 661-2; II, p. 13, no. 185.
Ibid., I, p. 687, no. 464. Inaintarea lui Plesoianu si Ladle, en

alti ofiteri; ibid., p. 688.

3 Ibid., p. 700. Nu fArA legatur:i cu Cmpineanu; ibid., p. 702.

4 V. notele lui In Rev. Funda(iilor Regale, 1930; lorga, Isl. Ducure#ilor.
5 Anal InS, I, pp. 659-60, 661-5, 666-7, 668, no. 150; 674 si urm.

Comunicalia catre consuli; ibid., pp. 689-91 V. larga descriere din

.,Gazet", ibid., p. 700 si urm., i interogatoriile din vol. II, pp.
87 i urm., 109 si urm. Odobescu da o intreaga istorie, amanuntit, dar confus, a miscarii. V. si ibid., p. 31 si urm. E evident ca
era o Intelegere Intre Odobeseu i Campineanu, cei iesiti din Guvern; ibid., p. 87 si urm. Asa bAnuia si A. G. Golescu; ibid., p.
95. Odobescu se Ingrijeste insa a nu Mai fi areslat, ibid., VI, p. 8,
no. 9. V. si articolul, de bogatA informatie din Popalul Suveran;
ibid., II, p. 96 si urm. Solomon ceruse lui Odobescu Inca inainte de
venirea de la Olt a lui Plesoianu arestarea lui Eliad, Tell si Magheru;

el Insusi socotia pe Boliac de om ran";

ibid., pp. 115-6.

Arestarea era cerutd de delegatii proprietarilor. Ea nu parea unitA

cu o dusmAnie fatA de Guvernul provisoriu Insui, ci determinatA de

.neincrederea sefului otirii Inteo actiune militarA necunoscutA lui

(v. mai ales, ibid., p. 117). Odobescu recunoaste apoi cd. el Insusi
a arestat pc Eliad si Tell; ibid., p. 118. Dar se retrage imediat
din complot, i atunci, In zApAceala obsteascA, Eliad anuntA .,poporului" Intrarea In Guvern a colonelului si a lui CAmpineanu; ibid.,
P. 119. Din parte-i, Solomon dAdea Wel vina pe Odobescu, superiorul stt; ibid., p. 122 si urm. Neinsemnate declaratiile lui LAcusteanu; ibid., p. 128 si urm. V. si ibid., p. 150 i urm.

ido

prima:yard 1.

Pregatirea tJnrit Pi-inmate

Ministeriul de Razboiu trecu asupra lui

acum general 2.

Se prevAzuse, de allfel, posibilitatea ca, din o nenorocire

neprevazuta, vrAjmasii ar izbuti a rasturna Guvernul" 3. Indata, pe ca.nd sefii militari, arestati, isi asteptau judecala,
Scurti, Lipscan preeaut, care iscaleste in limba francesa, arata
c afacerile lui ii ImpiedecI de a parlicipa la crrnuiret.

Trebui O. se asigure din nou proprietarii ca pthia la adunarea Constituantei nu se va lurt hotarirea iii. chestia ruralk 5.

In acest. moment., Laurian, insarcinat cu misiunea. la bietul IrnpraL austriac, nevolaic i fugar, parasit mai de toti,
visa de un congres general dintre toti Rornimii" 6. De altfel,
profesorul ardelean, ca i colegul salt Vasile Maiorescu, se

gatia sa revie in tara 7.

Dar la 21 Iunie st. v. Basil erau, acum dincoace de Prut,
la Stnca, locul macelului etcristilor in 1821 8. La 28 intrau
In Iasi 4.000 de soldati de infanterie, cu ceva Cazaci si o
baterie 9, dar gcneralul Luders, designat ca sit alba comanda,
era Inca In Basarabialo. Atunci, socotindu-se nmnai ca ,,prcsident nominal al unui guverrl care nu are deal vremea de
a face rau", Neofit cern acestor liberatori sit se grabeasca, pen-

trnt ca lucrurile sit revie in ordinen. In acest timp revolutionarii, cari fAceau pe lunecosul Mitropolit sa iscaleasca o noua
1 Ibid., I, p. 677. Adoptarea fiilor celor cazuti, pensii sotiilor; ibid.,
686, no. 464. Discursul lui Eliad, ibid., pp. 695-7. Al lui Creteanu, care scotea ziarul Poporul Suveran; ibid., p. 698 i urm.
2 Ibid., p. 687, no. 466.
8 Ibid., p. 660, no. 439.
4 Ibid., p. 663, n-le 443-4.
5 Ibid., p. 673, no. 454. Nou Indernn spre 1inite &Aire stiteni;
p.

ibid., II, p. 17.

6 Ibid., I, p. 695, no. 472. Se vorbia in Apus de posibilitatea ase-

zarii vre unuia din fiii Tarului, Constantin sau Mihai, ca .,rege"
dac, care ar fi avut, pe langA ambele Principate, ai Basarabia si
provinciile de supt Austria, ba Inca si Serbia; ibid., II, p. 24, no. 501.
7 Ibid., p. 16, no. 489.
8 Ibid., p. 23, no. 500.
9 Ibid., pp. 149-50, no. 595.
"Ibid., p. 150, no. 596,

n Ibid., pp.

42-3.

tnecrcarea revolutionara din 1818

161

Indreptatire a revolutiei 1, ceedeau ea se pot adresa Tarului

ca s arate, fara nimic din formele obisnuite fata de
dansul, proleetorul", cIt misearoa s'a facut in. cea mai de0viirsitil ordine, potrivit cu. vechiul drept d autonomic al tarii,
recunoscut solemn prin tralate, ca. este in curs' o reforma cu
caracter legal si ca, prin ca s'a indeplinit, sell sa aduee cea
mai mica vatknare drepturilor oricareia Puteri"2. Era vorba
de o depulatie care sa (Inca m2morint, In ac ela;i limp ctlad
Kotzebue, care ramasese tot la Focsani, asteptiind evenimentele, se adresa public c4tre Mitropolit pentru a-i cere concursul

in restabilirea vechii ordini de lucruri"3. El anunta inaintarea, de fapt oprita, pentru moment, din causa negocierilor eu
Puterea suzerand, a trupelor rusesti, caire granita Orli in
revolutie 4. Si, intors de la Focsani, uncle marsese iii misiune
oficiala, Nicolae Meescu aducea stirea, menita sa arunce tutburarea In sufletele asa de putin sigure de sine cu toata
Inflatisarea eroic liberala a actinnii lor, ea nu numai Rush vor
aparea ca potolitori, dar va fi, In local viSiLei, In. care se
puneau asa de mari sperante, a lui Talaat, o interventie miMara turceasca 5.

Pentru a opri invasia ruseasca, revolutionarii se gfindira

a-si trimete ministrul de Interne la Constanlinopol, cu. o mi-

shine pe lAnga ambasadorii Austrici, Angliei si Prusiei 6: era

vorba de a se face recunoscuta, araea Constilutie" de care

se vorbia necontenit, cu toate ca n11 se adunase Constituanta, despre care se credea ea va fi compusa, din o sula
de boieri, tot atalia tarani, cdte patruzeci de negustori i de
breslasi, adaugindu-se douazeci de intelectuali 7. Dar Ion Ghica

Insrtiinta cIt trimesul, sau cei doi trimesi, vor desaproba revolutia i vor cere ca o deputatie de dou.azeci sIt vie la
Constantinopol pentru a cere cloar unele reforme 8.
1 Ibid., pp. 66-8.
2 Ibid., pp. 58-9.
3 Ibid., pp. 64-5.
4 Ibid.
i erisoarea 'ui BAlcescu.
5 Ibid., p. 65, no. 544; pp. 92-4. V.
publicat de mine In Revista Nowt III.
6 Anul 1848, II, pp, 81-2. V. i ibid., p. 83, no. 558.
7 Ibid., p. 77.
a

Ibid., p. 100.
II

iti

Pregatirea Uniii.i Orincipatefor

In oe privcste atitudinea Pulerilor liberate rata de o miscare ce se adaugia la greutatile lor, raspunsul lui Palmer,
Mon era phn de Intelegere pentra cc acme poporul valati",
pe care Anglia e gata s.1-I ajute cu tot oe ar pntea sa contribuie la prosperitatea lui", dar nicio mediatic nit s'ar incerca fari invoirca Portii, de care atarna tara 1.
Se slia la incepatul hti lunc st. n. Ci, misimica liii Ta
primul comisar otoman, fiind considerata ca ajutrA. la sfarsitul
ci, un nou (times, Soliman-Pasa, va voni la Bucuresti in cercetare 2 Sc incerca totusi o adresa, nu vechile arzuri!, eaIre Sultan, intitulat Sire", in. care se manifesta fericirea de a

tributari, tributul fiind socotit ca o datorie de recunw-

fi

tint pentru binefacerile ce primim de la grija-ti parinteasca",

cererea de sprijin era 'kilt', pestle holarul dintre cele
doua taxi, din partea a patra milioabe de bre,c liberc 3.
Dar primejdia cea mare era Insa In starea de spirit a guvernantiler Insii. Alexandra Golcscu o spunea limpede, destainuindu-se lui Billeescu: Unireo In slim]. GuvernulUi provisoriu este mai mult de necesitate deck In natura caraoterului:
prepusul pretulindeni, iar increderea nicairi"4. Indata oe se
afla cu siguranta ea irupele Tarului se aflii in Moldova, se

tua botarirea de a parasi fara resistenta Bucurestii, rctrilgandu-se la muffle. Magberu anuntase in zadar din balconul
Palatului ca Guvernul ramane. Indata disc faceau cunoscuta
plecarea, la vreme de noapte, supt escorta5. Se instiinta lumen ca se va execula ce se vestise, de altfel, in proclamatia de
la Islaz: nicio Incercare de resistenta armata 6. Daca nvlitorii
tree peste cruce i Evanghelie", Dumnezeu va apara, ca

In trecut, tara7. Totusi s'a cerut ajutorul unor anume Puten, si trupelor trimese de ele li se va putea alipi
In mUnte, si ce s'ar putea strange ca element militar romd1
2

Ibid., p. 91, no. 568.

Ibid., p. 92, no. 569. Apelul hti I. BrAtianu i Rosati cdtre

Edgar Quinet; ibid., p. 131 i urm.

3 Ibid., pp. 116-7.
4 Ibid., pp. 95-6.
5 Ibid., p. 167, no. 610; pp. 180-1.
6 Ibid., pp. 171-2.
I Ibid., pp. 173-1.

ncercarea Iwo! u (ion ara din 1818

16,1

nese. lar Neofit dddea, din parte-i, bana vestire" c., dupN.
fuga rebelistilor", Puterea suzerand si cea protectoare isi
trimet ostile, ca izbavitoare"1.

Era Insdsi ziva In care se afla de apropiata convocarc a

Constituantei 2. Ca loctiitori domnesti, Caimacami, pesle oe
fusese la mijloc, se asezase Banal Teodor Vacareseu si er-

cetatoral de odinioara al trecutulai Rom finilor, Manolaebi B alreanu 3, PC cand Kotzebue Insarcina, cu de la sine putere,
en aceleasi atributii pc Banal Iordaehi Filipescu4. MitropoTitul Instiinta pie consuli si pe Talaat. Cei doi coloneli dati
In judecatd i condarnnati erau insarrinati de ditns-ul cu paza

ordinii 5.

Dar, idea de a doua zi, Guvernul fiirI prestigiu care fugise 3, se declara reinfiintat dupt vointa poporului"7. Si nevrednicul Mitropolit retrata, adattgindu-si pc Campineana,
tot ceia cc declarase In proclamatia sa, Caimacamia improvisat disparrind astfel fdra urma8. Reprimiti, cei doi coloneli
adngiau la caracterul tragi-comic al unui spectacol fdra p:ireche In istoria lumii 9. Ceia ce nu impiedeca pie adversarul lor,
Tell, sa facd stiat din parte-i cii,, numit dc popor, demnitalea
nu-i permite sa-si paraseasca 1oci 10, si cei doi autori ai incercarii contra-revolutionare trebuir, In faIa rn u1imii atatrate,

sa piece. Se pretexta, pentru a da cxplicatia acestui nc mai

pomenit imbroglios, rechemapea, care nu Futea scl insemne
un sprifin militar, ca acela de care era nevoio , din partea
1 Ibid., pp. 174-5.
2

N-I urmator.

Ibid., p. 175, no. 691.

4 Ibid., p. 232, no. 665. Consulul Franciei adauge la ';aima.-amii
lui Neofit Ii pe Herescu ; ibid., p. 250, no. 689.
5 Ibid., p. 177, no. 623. Pentru anarhia din provincie, ibid., pp.
252-5. Masurile reactionare In Bucuresti; ibid., pp. 324-5. Impotrivirea lui I. Brdtianu; ibid.
6 Eliad pretinde cA Odohescu ar fi refusat ,.s concentreze ostirea" contra Rusilor, pe earl i-a servit, nevroind, In acelasi limp, s
demisioneze; Scrisori din exii, p. 540.
7 Anul 1848) II, pp. 181-5.
3

Ibid., pp. 185-6.

9 Ibid., pp. 189-90. Se ceruse i plecarea lui Magheru; ibid., pp.
8

234-5.

" Ibid.,

p.

242, no. 681.

164

riregiltirea bniril Principatelor

locuitorilor Capita lei, en negustorii in. fruntet, cari ataeaset'a

palalul metropolitan 2.

In noua alcatuire impttsa. de Imprejuritri, supt presideintia,

acum In adevar pur nominalli, a lui Neofit, erau Campinetmu,
Constantin Cretuleseu, negustorul Nicolac Mincu i I. BraHann 3.

Kotbebue, Intrand toll4i in. raport cu un Guvern nereeunoscut, ceruse Mitropolitului, dar acestUia singur, N 1 ica masuri pentru aprovisionarea armatei rusesti, si el fa indreptat
spre Talaat, pe care chestia 11 poate privi 4, i se eredea car
ambasadorii Puterilor ap usen au smuts Turcilor rccunoasterea Constitutiei, doar fa.ra garda nationa1:5.5.
Asigurati acum din partea Puterilor opuse itiainUrii rusesli
ca ostile Tarului nu vor patrundc pe teritoriul revolutionar,

membrii guvernului restabilit parura a InGepe alunci, prin

comisari trimesi prin judete, intre cari Ardeleni, ca loan Puscariu, o oarecare opera de consolidare. Dar Talaat, care nu
consimti a vorbi singur, ii comunica prin clragomanul sau
armean ea dubla ocupatie rni1itar e in lyregatire, nicio protestare neputnd s'o opreasca 6. Turcii i debarcasera la Galati.

In tot acest timp nu se ailase nicio basci iii Iduntru sazz fn

afard pentru noua stare de lucruri. pranii nu lucrau pe

alocuri, provocilnd necontcnite indemouri, foarte conservatoare,

ale Guvcrnului, dar, in nesiguranta generala mi so puma

chestia lor, ea fiind arMinata pentru o Conslituanta pc care
1

Ibid., p. 234, no. 688.

2 Ibid., p. 243, no. 682.

3 Ibid., p. 307, no. 739. Ncol'i I. continua corespondenta lui antirevolutionara cu consulul rus; ibid., pp. 335-6. Era desperat de
plecarea Rusilor din Iai; ibid., pp. 382-4. Legal urile de afaceri cu
Turcii de peste Dunare ; ibid., pp. 317-8, n'au nicio important:I
polilica.
Raporluri in [re Balcescu, tot In Guvern, si d-rul Mandl,
agentul frances ; ibid., pp. 320-2.
I Ibid., p. 322, no. 746; corespondenta din Bucuresti a Gazetei
Transilvaniei, 6 Iulie st. v.; pp. 328-9, alta catre Allgemeine Zeitung,
aceiasi data. Consulul frances nu da crezare; ibid., p. 349, no. 771.
Rectificari atre Gazet ale lui Voinescu II; ibid., pp. 330-2.
6
6

Ibid., P. 241

Ibid., pp. 311-6.

urm.

Interearea revolutionarA din 1818

165

nimeni nu se, gandise s'o convoace, Guvernul provisoriu

pdrand cd '1 se substituie 1.
De fapt se petrecuse o singurd schimbare, si ea era foarte
importantd, Ingdduind lucrul real, care, pdua atunei, afar-A de
serioasele cercetgri ale lui Constantin Filipescu, format la
Paris, fusese cu totul pArdsit. Talaat anunta cd, fiind liniste,
se vor retrage trupele turoesti, iar ale Tarului, supt presiunile
ce se ficuserd,
consulatul Austriei si al Franciei nu mai
functionau la Iai,
au revenit pe linia Prutului 2 Kotzebue, asezat acum la GalaLi, scria lui Bibecu c Maiestatea
Sa lasd. Portii sarcina de a rcstabili ordinea In Muntenia 3".
Primejdia interventiei militore stri..rine era a.stfel pentru o
bucata de i reale fnlalturatd. Se asteptau cu incralere Talaat
si Soliman 4, gdtindu-se arcul de triumf si represintatia festivd.8: Inainte de sfarsitul lui Julie Solirnan era la Ruseiuc 6
primia pe Voinescu, dar Meal esarfd si ca simplu particular.
Atunci se chem o cornisiune mixbd de (Irani qi de proprietari pentru a stabili noul echilibru economic si social7.
pe l(ingd accasta, la 12 24 Julie, Guvernul anunta Constituanta8.

Dar Soliman vorbia In sfarsit, cu toat g. schimbarea minisdin Gonstantinopol, care, inlAturand pe Riraat de la
conducerea afacerilor, restabilla p Restid si All. El proclama,
t.erial

polrivit cu principiile tanzirnatului, r Valahia e parte integrantd. a Imperiului Otoman", c Valahii", nerecunosatori
pentru binefaceri, si-au permis acuma In urm,6 sd comitdi
acte 'legate, care au fost foarte rhu vilzute de Sublima
Poartd"; ele ar fi datorite unui oarecare nurniir de indivizi cari-si dau numele de Valahi" (alusie la titlul general
Ibid., pp. 315-6.
2 Ibid., p. 344.
3 Ibid., pp. 348-9. In aceasta Mihai Sturdza vedea o pedeapsa;
1

ibid., p. 479.

4 Ibid., pp. 3132-4. D. Golescu din Braila era acum la Gala(i, In

legatura cu dansul; ibid., p. 381, no. 890. Cf. Maxim-Burdujann, 0. c.,

p. 52 si urm.

5 Ann! 1848, II. p. 494. no. 880.

6 Ibid., pp. 516-7. Primul contact al lui Voinescu cu clausal; pp.
575-7; p. 585, no. 970.
7 Ibid., pp. 359-60. Noi asigurAri proprietarilor; ibid., pp. 40843.
8 Ibi I., p. 435, no. 811; pp. 19.) i urin, 599 si urm,

Pregatirea Unirit Principatelor

166

de: Romani). Conditii inadmisibile" sant punctele proclamatiei de la Islaz. Indivizii" ,,au. avut Indralneala de a crea
o noua administratie ilegala supt numlele de Guvern Provisoriu", In locul celui legal, numit de Sultan. E o inovatie
care caled drepturile acestuia i un izvor de neoranduiell. interne". Nu s'a asteptat nici resultatul misiunii lui Talaat. Va
trebui deci O. se revue la ordine, frira care se va trere la
mijloace de represiune. Un Cairnacam se va aseza, cane va
desfiinta tot ce s'a hotarit abusiv. Numai dupa aceia se va
putea Incepe oeroetarea in tiniste a allusurifor" si luarea
In consideratie a Indreptarilor. PAO. atunci, o fort arinata"-i
sta la dispositie, si el e gata a s folosi de dansal. Se asteapta in scris prealabilul ar:t. de supunere" intreaga si desavarsit.

Si, din partea ruseascia,, se facea cunosicut Cabinetelor ca

Tarul Intelege a nu interveni unde sant 'taxi de sine statatoare, oricare ar fi regimul( ce 0.-ar fi dat, dar alteeva este
cand e vorba de pure i simple provincii, formand parte integranta dintr'un Imperin, tributare ale Suveranului acestui Imperiu, guvernate vremelnic de printi a caror alegere trebuie
sanctionata si care, In CR privcste Rusia, n'au politiceste o
fiinta cleat In virtutea tratatelor Incheiate Intre Poarta Otoi noi, tratate care de Insele nu au nimic comun cu
totalitatea transactiilor pe basa carora e ase4tt dreptul public al Europei". S'a caleat, prin revolta", dreptul de proiodic al Rusiei, ca i daLoriile fata de Poarta, i s'a facut apel
la alte Puteri". Sprijinindu-se pc o neingaduita suveranitatc

nian

a poporului", se urmiWefte, de fapt, Ple a basii istoricia care

n'a exiskit niciodatal", crearea unui regat daco-rom&n", independent, cuprin:dnd si Bucovina, Ardealul, Basarabia, invocandu-se dreptul unei prolinse nu(ionalit-iti, a Orli origine se pierde 1/z noaptea timpurilor". Se va ajunge astfel
ca si Bulgaria, RumeliaJoale rasele de lirnb a. deosebit

din care se compune Imperiul Otoman.", sa ceara o situatie

analoga. Acesti nebuni, al diror idei de Guvern nu sant
&cat un plagiat Impruanutat propagandei democratice i socare,
cialiste", nu sant, die altfel, adevaratul popor valah",
1

Ibid., pp. 606-8.

Incercarea revolutionard din 1818

167

deci, exist. Un Stat anarhie i prea slab ca s4 se poata

mentinea prin proprille sale forte", cautfindu-1 n nol leg-Atari cu strilinalatea, ameninta s15pilnirca ruseasce in Basarabia i legitimeaza interventia", care se anunta astfel. Se
va Intra deci din nou In Moldova, In. deplin,a Intelegere cu
Guvernul Sultanului, si nu se va iesi de acolo dect IndaL

ce buna randuial se va fi restabilit1.

In acest timp Alexandra Gh. Golescu, desgustat de Ungurii
revolutionari pc cari contase Intah, se gismdia sa Inroleze Ari astepta sprijin de la oei 10.000 de ostasi gata ai
lui Murgu, cari vor Intra In Oltenia In.data ce Basil vor fi
trecut Prutul, cu tunuri i vr'o trei mii calareti armati en
sulite, pusti si pisloale"2, i, Magheru, acurna si el general,
credea ca poate ridica in picioare vechea patrie mica a lui
Tudor 3. Iar la Bucuresti trIsnitoarea declaratie a bunului
arhanghel Soliman era doer obiectul unei protetstari romanicate si consulabelor, do o potrivia de nepulincioase fala de
amenintatoarea trecere armata a comiseralui caruia i se refusase klemiterea Gavernului si aclul de supunere", absolute
neconditionata, a tarii. Ce valoare practica pufea sa alba

deleni

amintirea vechilor privilegii pe care noul regim Lure le placa

crede intaturate prin noile base impuse de Ruqia i primite

recimosogor de clasa dorninaata a boierimii4! Inteo adunare In Cmpul Libertatii poporul" era pus sa declare ca,
daca nu se recunoate Constitutia, legaturile cu Imperial Oto-

man snt rupte si orice s'ar hothri de straini nu poate sa

alba nicio valoare legala, iar Romfinii cari ar lucra in acest
sens snt pusi In afara din lege 5.
Se cerea desperat imposibila intervenfie francesd6. Pentru ca aseinenea nuindre hotdriri sd aibri un inteles, trebuia
sau o armaid gata sd lupte sa't devotamentul absolut i general al unei intregi na(ii con.Wente, holdrild sd se sacrifice.
una

alta lipsiau.

Sing, Nicokie Bdlcescu, credincios

1 Ibid., p. 609 i urm.

2 Ibid., pp. 338 i urm., 611 i um,
3 Ibid., p. 622, no. 995.
4 Ibid., pp. 640-1.
5 Ibid., pp. 642-3.
6

Ibid., p. 650.

(58

PregMirca Uniril Principatelor

conuingerilor sale, propuse resislen(a armaid, i Rand la

cavil 1
DeccamdatA s^cretarul crestin al lui Soliman venia pentra
a vorbi Mitropolitului, i ace&ta fu silit a primi ea tovanAls
si pc Eliad, intorclindu-se apoi cu asigurAri zil,darnIce, In
slam a insela o lulu^ adAnc IngrijoratA (20 Lille st. v.) 2

Scrisoarea lui Soliman fu cetia, cu explicatia cA nu mai

Out boieri", Inaintea a saizeci de fruntasi din aoesti ci-deuani
:9 a o sua de burghesi". Secretarul, Anion Tinghiroglu, prima cu steaguri i mUsfie,A, fu fclarbe aplaudat de mlultimea pc
care o conducca marelc agitator 03 se dovediSe a fi Batianu,
clind cu un gest de ipocrita mttrinimie orientall sAruta cele
trei colori ale revolutiei 3. I3A1oescu si Tell aparurA singuri In
balcon pentru a pirticipa la naiva bucurie genera11. Nicio-

datir, spune un informator, nu fu asa vesel poporul ca

acuma4." Era vorba ca zilnic deputatii O. se presinte comisarului pentru a-I Incredinla d sentimentele cu care era
IncunjuratA revolutia 5.
lasa eonvins 6.

i se

instiinta lumea ca Turcul se

Totusi Guvernul provisoriu demisionA la 23 Ellie 7. Prin

secretarul sau, Soliman punea aeurna un terrnin8. DouAzeci
de mii" (sic) de iscalituri mAiturisiau InsA Sultanului si eredinta fatA de revolutia i devotamentful fatl de tronul im-

perial din partea credirteiosilor vasali, prosternati umil Ia

poarelc acesluia" 9.
Se ajunse, atunci, la o transactie.Acelasi Guvern, el, NA
Constitufla de baai,

fu. rocunoseirt ca locotcnentA dorn-

neascil", deci o Cdirn4cdznie, cii nghijirea ideii republicane, ca

0 a snueranitei(ii pop Irului. Erau, cu mici schimbAri, aceiasi

1

Ibid.

Ibid.. pp. 651-2.

Ibid., pp.

Ibid., p. 653.

673-1.

Cf. ibid.,

pp. 675-6.

Ibid., P. 654, no. 1022.

Ibid., pp. 655-6. Scrisoarea secretarului entre Neofit; ibid.,
662-3. Cf. ibid., p. 672, no. 1011.
7 Ibid., pp. 670-1.
5
6

Ibid., p. 689. no. 1053.

9 Ibid . pp. 691 7, 093 70 ).
8

PP.

Incercarea revolu(ionarn din 1848

169

oameni: Neofit, Eliad, 5tefan Golescu, Tell, care cerea lui Magheru sr/-i fac g. o oaste de cavalerie puting. i infanterie
inultA"1, Mincu, i
sl acelasi regiin 2.

natia increeitoare putea crede cl esti

De si Soliman prhuia, In nu.mele, nu al boierilor, ci al poporului Intreg, o istorie compleotd a cellar patruzeci de zile"-3
si anta s i se argte cii nu existg. acea Coulstitutie de care totusi

se vorbise In fiecare moment, cerauda-se reeunoasterea

ei,

ci numai unele principii" prernereitoare, el rgspunse cii,

a cerut un singlur Caimaeam, c ntu poate primi o simplg
schimbare de nume" i ed. ar pulea aclmite doar o Clitimg,crunie de trei, alesi dintre rninistrii actuali", pe cari, In
aceasta calitate, Ii admitca4. Se instalarg astfel numai Nicolae
Golescu, Eliad si Tell. Dar, pe cand Dimitrie Ghica manifesta
public, printeo serisoare cItre ziare, cg. el e pentru un progres Meet i socotit5, radicalii, tiitiiturati de hi guuernare,
inuinuiou pe cei sas Ca 2U triiklat causa poporului" 6. Se
invoca exemplul ostilor lui Mihai Viteazul, apArute In fain
Adrianopolului, eroismul Ieinilor care goniser4, nu stim cand,
o caste cu cobilitile lor i Indemnul lui Boliac de a scoatie
In lupt g. uumai trei sute de sate, pe care el le va intovdrt* 7.
Pruncul Roman" era pentru rcsisten4 fie si contra armatei turoesti, a aril. presentil o considera ca un atentat 8. Ro-

setti vorbia chiar de posibiliiatea cc ar fi lost de a da In

judecaLI pe cci cari au prtrasil Conslilutia 9, si Ma.(rieru, N.
Bglcescu, cilruia i se incredintg propaganda [win Invrifeitorul
satelor10, scriau in acelasi sens 11.
1

Ibid., III, p. 11.

2 Ibid., II, pp. 704-5.

3 Ibid., p. 711 si urm.
4 Ibid., III, pp'. 12-3.
5 Ibid., pp. 13-7. Cf. ibid., pp. 202-3.
6 Ibid., pp. 38-9.
7 Ibid.. pp. 38-42. V. rolul cc s'a alribuit unci d-ne Iptescu; hey.
1st., I, pp. 26-31.

8 Anul 1848, III, pp. 50-1, 06 7. Ministrul dc Externe al aceslui

nou Guvern scrie, in ce privestc tributul, aceluia al Sultanului; ibid.,
pp. 57-8.
9 Ibid., pp. 70-1. Cf. si Rev. 1st., II, pp. 181 6.
lo Anul 1848, III, pp. 159 60. Florian Aaron era Mines prefect la
DoIj, ibid., p. 200.
11

Ibid., p. 227.

PregAtirea Unirii Principatelor

176

Era vorba acum de o misiune, a lui Dimitrie Bratiann si Nicolae Cretulescu, la Constantinopol 1, eu Ubicini, in limp ce, deo-

eamdata,Nicolae Golescu, primit peste Dunare in bubitit de tunuri, negocia en Soliman pentru anume schimbari in nonl statut
national, introducandu-se si un comisar permanent al Portii la
Bueuresti 2; secretarul hil Soliman, care indrepta o proclarnatie
catre tara mergea Oita acolo, !neat oferia ajutorul soldatilor
turci contra reactionarilor"4. Billceseu se punea sii redacleze o

expunere a baselor istorice pentra relatiile tarii cu Imperiul

Oloman5, si Sultanului i se scria caumbrei lui Dunmezeu pe
pamlint", aratnd ee oligarhic e regimUl care se credea pentru
totdeauna desfiintat i ce rea era supt el situatia taranului,
adaugindu-se, f rod post si fari folos, Invinuirile cele mai grele
contra administratiei lui Bibescu, care nu era acum macar o
primejdie pentru viitor 6 Aceasta pe and Eliad transmitea suzeranului un proiect de Constitutie, cu Domn si Adunare aleasa
de stiutorii de carte, care era in sensul ideologiei lui permanente si al proclamatiei de la Islaz 7. Cum se crAlea cii lucru.rile se indreapLii spre numirea ea Dornn a lui Nicolae Golescu

Eliad avu prilej sut strige la intillittirea cu Pasa: SI traiasca

Sultanul Abdul-Megid" 9, i o Intreaga lume, si de copii, iei
Inaintea oaspetelui care 9e credea ca aduce cu el sigurania,
arunandu-i-se de la feresti flori i ghirlande de grAu10. Spiritul lui Resid si Aali Ii Meuse pe acesta amabil, dar el caulii
sa se adreseze numai Mitropolitului
De sigur nu pentrn aceasta se faeuse o revolutie.

4-

Ibid., p. 76, no. 1177; pp 92-3, 94-5, 186, no. 1258.

Ibid., p. 91. Se cerea de Soliman 1t amnistia; ibid., pp. 114-5.
Ibid.. pp. 220-1.
Ibid., p. 167, no. 1247.

Ibid., p. 175

Ibid., pp. 217-9.

1
2
3

si urn.

t Ibid., pp. 186-92. Felicihiri ale lui Colquhoun pentru situatia

cftsligatil; ibid., pp. 199-200; pp. 223-4, n-le 1290-1.
8 Ibid., p. 217, no. 1319. Boierii conservatori alre Soliman;

ibid., pp. 368-70.

9

Ibid., p. 282, no. 1351; p. 311 si urm.

10 Ibid., pp. 290-1.

11 Ibid., p. 316, no. 1381. Cuviinlarea liii, Indemnnd la frAtie;
ibid., Pp. 318 9. Baspunsul AdunNrii improvisate; ibid., pp. 319-20.

Incercarea revolu(ionarii din 1818

171

Deocamdat se pulu ineepe laerul la Comisia ProprietAtii,

supt presidentia lui Alecu Rarovit, avand ea secretar pe Moldoveanul Ioan Ionescu, un cIlduros prieten al Mraniler, eapabil de a da o directie reed. prarlicri, desbaterilor care urmau sa se desfristure In cea d'intrdu jumrdate a lui August,

inteun 1arg plain, ca 5i cum Locotenenta Domneasai ar fi

fost cu totul sigurN. de viitorl. Eliad insusi vorbi, dapit nosetti, care, intors In administratie, era arum directorul Ministeriului de Interne: acesta aduse inaintea proprietarilor jerlfele lac a facut In Ungaria clasa care corespunde tarmdlor
de aici 2.

De la inceput se Meu loe unui satean si unui preot In

comisiunea de validare 3. Preolul Neagu si mosneanul Rada
Ceausescu stateau, astfel, in fata unui Lens, unui Lahovari.

Se vazu Indata cit partea cea mai vie era a color cari suferiserti 5i cari voiau sa-si rilsrumpere cinstit persoana si
drepturile la pruntint. Se vorbi fatis, cu un frurnos ruraj,
care arrita cat de Mall clasa obijduitit avea constiinta eit a
ei este mai ales tara, despre valoarea muncii, rare vine din
singurele lor brate, despre hlcoinia In a cumpira pqmant
a unei clase care se bucura Kum de libert.atea deplina a
c.omertului, despre aurul ;1 argintul" ce se aduna in lazi.
Oamenii siint gata sit dea mosierilor o
5i atilt.
Ei vor ilmfmea, dupit adev4ata dreptate i fritie, numai
luerritorii liberi ai pamilnlulai": el ne-a fitut, i toatts elite
avem, de la el este; Doi slintem ai lui si el este flic6torAl
nostru". Nici mkar ap5.rthori ai Orli n'ar ti fost boicrii,
ei singuri. Dar noi bare mule vom fi fost? Nu vom fi lost
era durnineata? Ba Melt mi se pare si alta: ()are de &Ind
1-ai luat cu sabia,
cu sabia ea s,it nu cake pkior
straln pe diinsul?". De altfel, taranii, spunea tot acest preol
Neagu, de o asa de miserrtoare eloeventl fireascii, nu 1.nsNi
si fitrit uncle cuvinte inveninale", sant gata a munri, dar pe
bani, aeolo uncle si pmuit atInci s'a chelluit munea lor
Plngerile tintiau mai mull exploalarea f1tra patintd de
1 Ibid., pp 2132 Ibid., pp. 293-4.

Ibid., p. 321 i urm.

4 Ibid., pp. 323-5.
3

172

Preglitirea Mild! Principatelor

apel, munca fara rasp14tA, sila, infierata de Boliacl.. E vorba.

Inainte de toate, de aceste salbatece impliniri, de arendasii,

cu gonacii". lor, de prinderea i Inchiderea prin. beciuri
cosare
pe vreme de iarna, f Ara nieiun foc..., aruncand
si apa pe noi, ca sii degerim
nesoeotind ca sant i aceia
omenire

zidirea lui Damnezeu"2. Sa se Invie oaia cea

rnncatA. de vulturi si de lei

si de ursi-3. Sa ni dea un

petec de Pamant" rasuna In sala discuLiilor 4. $i se auzi

strigatul bucuros: SA traiased Dumnezeu pe cei ce au jurat pe Sfanta Gonstitutie"5. Incolo, se oferia rasplatirea in
bani 6 observand zit toat4 boglitia ttirii vine de la bratele
taranesti, izvor de afur si de argint"7. Dar, cand Ioneseu
cauta sa fixeze c6 e vorba de zece pogoane dc om si de
dijma din cinci una, se ivira. protestari 8.

0 parte dintre prolprietari se tinura insa in reserva: sa

se observe legile care sant, panA ce Constitutia, singura in

drept, ar vota allele! In unele judete, ca In Valeea, clasa

stiipanitoare nici nu voise sa-Si aleaga reprasintaintul 9. Lens
struia In parerca, combatuta cia Baloescu, cii Negru-Voda"
impartise boierikr situ locari pustii". Iar Lahovari nu slatea

pe gandari sit afirme ca ping. la Nioolae Mavrocordat- si

reforma memcrabila a acestui Domn taranii, de la MirceaVoda", au lost chiar robi 1t. Si, in schimb, wins de o mistica
pornire, un mic proprietar din Ialomita striga: Si eu v'am
robit, fratilor, v'am batut, v'am desbrkat! De treizeci i ase
de ani de and mi1 blesteinati. tert4i-nili, va rog, fratilor
1 Ibid., pp. 344, 364-5 si urm.
2 Ibid., p. 392.
3 Ibid., p. 515.
4 Ibid., p. 392.
Ibid. V. si C. D. Aricescu, Chestiunea proprietdtii, desbiituld
de proprietari si plugari la 1848. Bucuresti 1862.
6 Anul 1848, III, p. 137 si uriu.
7 Ibid., p. 494.
8 Ibid., pp. 495-6. Si plata pelltru Wiscutul vitclor.
9 Ibid., p. 342.
" Ibid., pp. 343-4.
11

Ibi(1.,

1).

396.

f ncercarea revolutionara din Is is

ii

siiteni! Luali-va inapoi ccia cc v'am rapit! lata-nia va dau

padicica de piimanl!".
lonescu puse limpede chestia drepturilor muncii, care fiind
calcate prin Regulamentul Organic, acesta se si InIrdura penLru a asemenca nedreptate. Dar nicio palmit de Oinant sa nu
se dea fArA plata, pentru a nu crea o alt categoric de saraci".
Dar si un Lens reeunostea indoita sfintenite: si a proprietatii,

ca si a muncii, pe cand Lahovari se plangea de posibilitatea exproprierii, lucru, poeiu zioe, nepomenit in istoria
neamurilor civilisale 2".

Din nenorocire conduenorul moldovean rat putu sa deie

si linia Infaptuiril reformelor necesare. El avea increderea cI
revolutia va dura si-si va produce efectele, dar era lAsat singur, Ora nicio Indrumare, pe propria sa rdspundere. l'eniru
aceastd hofdritoare chestiune Gitternul nici ni exista. Ceia ce
insemna ca, in lipsa de orice basa, noul regim avand a fi slabilit cu Constantinopolul i nimic nefiind previind, necum pregala, pentru nicio categoric, rImanea numai forfotirea until
entusiasm ieften pentru formule i cocarde, fitrit macar, penlru multimile la care se fAcea nccontenit apel, dandu-li-so
vesnic tot acelasi lucru, sa fie devotamentul fata de un om
in adevAr capabil sa stapaneascA vremile.
De fapt, revolutia era moarta de clind Ingenunchiase inainftea omului trimes de umbra lui Dumnezeu pc plimAnl".
Plutia numai nesigura o ilusie, pe care oca d'intaiu suflare
brutalA ajungea s'o sufle In neant3.
Astfel, pie cand, de multe ori cu uimitor de frunioase
izbucniri dc dm-ere din partea celor aphati, se trecea do
la voturi prin ridicarea In picioare la discutii asUpta dij-

mei, pe cand se perindau Inaintea liii Soliman delegatittni,

si de tarani, pentru a se aduce Sultanului o Inchinare cum

nu mai avuse nici9dak Ora atunci vre-un stapAnitor al

1

Ibid., P. 391. El adaugia insa: iertati-tni numai cheltuielile

p. 398. $i cauta sa fixeze cat da de fapt; ibid., p. 468.

venitul 1";

Ullimele discu,tii, care nu micau de loc; ibid., pp. 491 si urm., 511
i urm. Cf. ibid., IV, p. 249 i urm.
2 Ibid., III, p. 362.
Aa credea i N. Blcescu, care aratA pe Eliad speriat l pe
Golesli dispusi la orice concesii; ibid., VI, pp. 23-4.

114

Pregiitirea

IJJI I ru

Prtlleipateior

nijIraici turcesti, pe rand se Incorca prin Oltenia a st,

injgheba o putcre armatii, dar zilnic se urma ( u mangaieyea proclamatiilor din partea unui Guvern de rare se desflicuser6 definitiv adevaratii revolutionari, diplomatia ruseasca
pregAtia acea Intelegere u Vizirul Rcsid pentru a face sti

inceteze ()eta ce la Petersburg se privia ea o insolenta

ca un scandal.

si

Soliman, castigat prin milgulirile revolutionarel, trebuia sil

lie desavuat. In looul lui se numia, pantru a reveni asupra

coneesiilor fcute cu aLata usurRate de clausal, al treilea (Entre
conduclitorii tanzimalului, Turcul de mod nouq, vorbind frumos frantuzeste si facand versurle romantice. Fuad-ETendi,

cgrula i se atribuia un mai mare tact in aceste Imprejurari

incurcate decal foslului ambasador al Sultanului la Paris 2.
Nu se va aju,nge astfel la Intrunirea, fixala pentru 18
Septembre, a Constituantei de 250 d2 membri3. La Constantinopol, deputalia nu pu,tu. s. capete o audient5.4. Ion Ghica
nici nu fusese Insttiintat de numirea liii. Fuad, pe care o afIfi
numai prin Journql de Constantinople 5.
Pe (And Guvernul, foarte putin preocupat de ce fAcea loan
lonescu In Comisla Propriet4i, vota o statuie liii Gheorghe
Lazqr 6 si comisarii pentru propagand5 trimeteau cele mai
optimiste stiri din tar5., unde lucrul la camp, in aceste con1 V. i raportul consulului frances IIory; ibid., III. p. 122 i urm.
2 V. ibid., p. 376.

Ibid., p. 383, no. 1133.

4 Ibid., p. 410. Totusi o Intrevedere, putia multAmitoare, en AallPasa, ibid., p. 522, no.. 1526. Cf. ibid., p. 531.
5 Ibid., pp. 425-6.
8

6 Ibid., pp. 450-1.Se prelungia bursa la Berlin a lui Joan Zalomit (= de peste Lom; ca origine Bulgar grecisat); ibid., pp. 489-90.

$i se trimeteau la studii Grigore Peret, atentatorul contra lui Bibescu.

si Gheorghe Creteanu; ibid., p. 564, no. 1554. La Bucuresti, I.

BrAtianu opria fumalul pe stradd din causa uscdciunii"; ibid., p.

574, no. 1567. 0 proclamatie a lui, ardtnd a nu exist oarnent cu
stilete" reactionare; ibid., pp. 633-4. Se credea cd va fi o interventic
a unor Arnduti pldtiti; v. si ibid., p. 661. Se dddea drumul din oaste
ofiterilor aristocrati": Grigore Brftncoveanu, Alexandru Macedonschi,
Gheorghe Bibescu i Gheorghe Stirbei, cu cfttiva altii suspeeti; ibid.,

p. 671, no. 1637. Dar si I. Bratianu apata o misiune in Franta, pen-

Inceecarca revolutionarA din 1848

ditii, de asa de nesigur legalitato, Sc urma, din fericirel.

Poarta rAspundea, la 19 August st. v., ambasadorului rusese
c. s'a dat ordin lui Soliman-Pa,yz sd se anuleze toute mdsurile luate de un Guvern ilegal, ru intoarcerea, fiird nicio
schimbarc, la hgea fundarrrntald, care c Regulamentul Orrnic. Aceasta se ua Proqtama, lard Pncun fur, in miflocul
trupelor turcefti, la Giurgio. Dace nu se intdmpini supu-

nerea desduarsitd, se va pi la represiune, de i se

va

face tot ce se poate pentru a evita udrisarea de sdnge. Se

vor reehema apoi exilaLii i se va oareeta gestiunea financiarA.

Nu se va cere selitor Gnvernului sa Wiras asca

fitnetiile)

Mr, ci ei vor fi demisi", si s. va aseza un singur Caimararn,

om moral si disUns, care nu va fi avut nieitta amestec In ultimele evenimcnbe. Delegatii la Poartg vor fi trimesi aeasfi,
pentru ca,' Sub lima Poartii nu agreia7A ce sant InArcinati
ei sni expuie"2. Va fi opritrt oricc foaie afaril de Monitoriu,
se va inberzioe (ripe discurs, vor fi pedepsiti purtgtorii de
arme. Doar dad' se crutd, neconsiderndu-i ca rebeli si eau
fAcgori", revolutionarii si se frigLiduieste o oarecare revisuire,

impreuna" cu Rusia, a Regulamentului, A comunica areste

lueruri lui Soliman, care nu va fi desaprobat, era misiunea
lui Fund, si ambit comisari vor trebui s lucreze ImpreuM
en Duhamel 3.

Se produsese deci catastrofa care de malt putea sI. se prevad de oameni mai deprinsi cu afacerile publice.
Rusii, cari reveniscr, In Moldova, I5i preOtiau actiunea
militard4, pe cand Magheru arta ui Tell c5. a putut intatisa ofiterilor t.ancesi trimesi pentru informatii, Dessaint
si Sabatier, doar un numr de voinici oe treceau poste
tru a stabili relatii diplomatice intre cele dou tari"; ibid., IV, p,
148, no. 1748; pp. 311-2. Actiunea lui Al. Golescu, ajutat de Bataillard.
Desprez i poetul iesean Corradini (care a publicat Chants (lu

Danube); ibid., p. 197 i urm.

1 Nou indemn at Guvernului, ibid.,III, pp. 476-7. Dar maiorul Via-

doianu, cu profesorii francesi Dufour si Duvry, se pregAtia de o

visit In numele reactionarilor", la Soliman-Pasa; ibid., p. 521,
no. 1523.

2 Protestarea Mr; ibid., p. 556 i urm.

3 Ibid., pp. 547-51.
Ibid., pp. 351-2.

Vre,gairea Unirti Principalefoll

1.78

mie"1, si Tel, din parte i, cliema re voluntarii lineretului supt

arme. In zAdar observatii turoesti Incercara sa opreasca invasia, care trebuia sa fie num definitiva9.
Guvernul facuse sa se inchida Cornisia Proprielatii 3, singurul Went viu in al:I:wt.:1 revolutie do discursuri, proclamatii, deputatii i necontenibe sfa5ieri interne.
Incit din ultima zi a lui August st. v., Dimitrie Golescu,
administratorul Brailei, protesta inaintea lui Rifaat-Pasa pentru presenta unor elcmente militare tune/esti venind de la
Galati4. La 1 13 Septembre Guvernul observa liui Fuad ca

tara este in deplina 1initc, c.it n 'au alias drepturile Sultanului, cand s'a Neut us de Q autonomic istorica9, 5i se
intrebuinta din nou, pentriu a intari manifestarea, procedarea

iscaliturilor populare. Se .incercase si o indreptatire t5rzie

fata de nota liii Nessetrode: se r.Ttau aceleasi argumente,
adaugindu-se 435 se va repudia protectoratul rusesc numai
Intru cat acest protectoral e contrar drepturilor sau intereselor Tarii-Romanesti" 6.

Dar singur Magheru, cu e. elemcnte avea la indemana,

era de parerea hotarita ca, munai farand o impolrivire desperata, am pulea scapa onoarea revolutiei noastre i viitorul
poporului roman" 7. In cluburile din I3ucuresti se fkea insa
de tineret un awl la popor" 8; o mare demonstratie pasnick
rugatoare,

aoelasi sistem de lnjosire

avea sa intampine

la Dunare pe Fuad9; era vorba de un grup impunItor de

4.000" de oameni 1. Se va arde, comemornd Revolutia, in
forme ea ale Bisericii, Regulamentul Organic, i nedemnul Mi-

tropolit, care astepta, de fapt. eu nerabdare pe Rusi, consim1 Ibid., pp. 586-7, no. 1573; IV, p. 35, no. 1742. Cf.
152, no. 1756.
2 Ibid., III, pp. 613-4. Raport, ibid., pp. 678-9.

i.

ibid., p,

8 Cf. i ibid., pp. 703-4. Indemn a face samgnAturile de toamna;

ibid., IV, p. 172, no. 1769; cf. ibid., pp. 216-7.
Mai ales Maxim-BurIbid., pp. 1, 185, no. 1780; pp. 194-6.
dujanu, 1. c., p. 65 si urm.
5 Anul 1848, IV, pp. 153-4.
6 Ibid., p. 158 i urm.
7 Ibid., p. 174, no. 1772.
8 Ibid., pp. 187-8.

Ibid.,

p. 194 si urm.

10 Ibid., p. 265.

ii

incercarea reeolutionara diu 1848

tin sa iscaleasca proclamatia In care se arata c Regularnentul,

si In forma manuscripta, ca i Arhondologhie, au, fost date,
eu blstam, flcgrilor 1; se distrugea e monumentul lui Chiselev 2.

La 10 ale lunii 1110, Fuad instiinta ea a sosit teasul

c5. Bucunestii, inainbea caruia soseste, e pus supt
paza ostilor Sultanului, ca, tulburatorii ordinii publice" vor
ri pedepsiti. El se adresa nurnai atm Mitropolit, ignorand
()rice alt g. autoritate derat a politiei, care era facuta responsabila pentru orice desordin 3. Soliman fusese rechemat la
Constantinopol4. Santeti asteptat cu nergbdare" fu raspensul arhiereulul care atata vreme jucase cu nernsinare un rol
de tradatoare uneltire contra acelora earora Ii (Muse fara
nicio reserva sernngtura sa5. Iar Locotenentei bolnavul In
pat" Ii comuniea adresa lui Fuad, ca unui gtivern legitim
si recunoscut In numele Mariei Sale Sultanului de catre 1.6misul silu, Su1eiman-Pasa"4. Si ministxul de Externe Voinescu

deelarase, la randul sau, e numai la aceasta Locotenenta

este autoritatea de Stat 7.
Fuad refus s. primeasea o delegatie, eu Mitropolitul scos

din Casa, In numele a 60.000" de oameni 8. El chema la

dnsul, In ziva de 13, pe Neofit, cu. prineipalii boieri, notabilitatile orasulni, capii breslelor i eelela!te persoane pe care
rangul sau situatia lor le desemneaa. ca sa asiste la comunicatia" ce sti aN.
face. Si el arata locUitorilor Valahiei" olt orice urmia a celor petreeute trebule sit dispark
Constantin Cantacuzino, recunoscut ca ministru al Dreptatii
supt Bibescu, e asezat ea loctiitor domnesc, Caimacam", si
el primeste, cu toata opunerea fiului, loan. Ministeriul, ce
1 Ibid., pp. 220-1.
2 Ibid., pp. 239-40. V.
3 Ibid., pp. 285-6.

ibid., p. 245 si urm.

4 Ibid., pp. 288-9. Pentru acusatiile aduse de Bibescu, care se

afla In Ardeal, v. ibid., p. 298.
5 Ibid., pp. 290-1. Semna: al Escelentei Voastre prea-urnilul si
asculttorul servitor".
6 Ibid., p. 291, no. 1864.
7 Ibid., p. 292, no. 1865.
g Ibid., pp. 317-8.
Ibid., p. 319, no. 1892.
14

12

178

i'regglirea UniriL Principatefot'

va nuini acesta se va indica de Fuad si de Dultainel Guvel'nator ostsesc al orasului Bucuresti" se va aseza fostul silbofi;er croat trecut la Islam i ajuns la o mare vaza, Omer-

Pap, care-si va lua o sotie sasoaica din Ardeal. Lui i se

vor supune i militia arii si polilica. Boieri, preoti, neguMori, meseriasi $i steni" erau chemati sa revie la indeletnicirile lor obisnuitel.

Bruscand grupele de tarani Mei arme care li se opuneau, trupele turoesti intrau in. oras 2. Delegatia Guvernului
era retinut in lagar i ramase astfel pan g. la interventia consulilor3. 0 inalnire intAmplaboare cu o militie care, de si
amestecata in Loate ceremoniile unei revolutii, pastrase constiinta dthnInitatii sale si cu corpul pompierilor provoca o

invlmaseaia, care se ispravi cu o .batalie in toat form;

militarii romarli, dintre cari, alaturea de cativa Turci rapusi,
cazura cativa, rapezindu-se la tunurile protivnicilor4. At:Ma
snge curse, nimeni dintre conducatorii politici negrabindu.-se
a se pune in primeidie. Ei asteptau, resemnati, de la Fuad
hotarirea asupra soartei lor.
0 proclamatie a lui Magheru ran-lase fara resultat 5. Contra
lui trebuiau. s piece Turci de-ai lui Omer-Pasa si de la
Vidin 6. Dar la 28 Septembre st. V. el declara lui Fuad ca se
lapada de puterea ce i-a Incredintat-o natia, ca sa nu traga
asupra ei immarile cele rebe ale unui razboiu nepotrivit",
spernd c, Poarta, careia Romnii ii ofera i sprijinul ar-

melor lor, va tinea smug, de drepturile aoestei natii7. Cu

1 Ibid., pp. 319-21. Proclamatia lui Omer; ibid., n-I urmAtor. A
Caimacamului; ibid., pp, 321-2. Protestarea guvernului; ibid., pp. 323-5.
Ibid., p. 322, no. 1896.
Ibid., p. 411. Era vorba de a-i trece in Ardeal; ibid., p. 421,
mo. 1995. Omer-Pasa garanta pentru nevtAmarea lor; ibid., p
425, no. 1973.
2

4 Ibid., p. 328 i urm. Turcii arestaserl la poarta casgrmii pe

colonelul Radu Golescu i pe unit ofiteri, temndu-se de o .resistent.; ibid., p. 342. CApitanul Deivos, care continuase si resiste,
annul ca i Golescu i Papazoglu au fugit; ibid., p. 376. Se recu,
noaste tnsd de toti marturii frumoasa purtare a cdpitanului Zd-

gdnescu.
6

Ibid., p. 354 qi urm.

Ibid., pp. 574-5.

Ibid.

incercaiea revoluPonara din 1818

119

ofiterii sE, el trecu In Ardeal 1. Colquhoun intervenise pentru

aceasta solutie2. De altfel, Ismail-Pasa, venind din Bucuresti,
era acurn la Slatina 3. Razboiul de guerillas pe care-1 anuntase
seful revolutionar nu se produse deci. Voluntarii lui se vor Im-

prastia fara a se

fi

tras macar un foe de pwa. De la

west nou conducator pang, la cazutii de la Drgasani pentru

o caus straina era un drum, dari el nu mersese tot mai sus.
Deeftt acest resultat ar fi fost ploate mai bine o intelegere
cu Bibescu, in favoarea earuia lucra fratele san Iancu pen-

tru Intoarcerea lui....

In acelasi limp eu ocupatia turceasca, generalul [Alders anunta

pe aceia a armatelor Tarlrlui contra acestui guvern Inenipuit" 5. Cu tinerii revolutionari in frunte, mai multe mii de
Romni crezttra c5. se mai pot sprijini pe autorilatea Sultanului ca sa proteste Impotriva acestci navaliri, ca i impotriva feluhri cum intraserla insesi trupele otomane. Fuad Insusi,

fana a protesta formal, privia cu nemullamire aceasta Lovarasie militara cu. soldatii Tarului6. Se (Muse drumul lui
Dimitrie Ghica, staternie &Liman al mliscarii, care totusi va
presinta un proiet de reforme 7.

Dintre pastratorii de pana atunci ai puterii, se Ingdui

lui Eliad si lui Te1,1 sa trei,q1 in Ardeal, lui Nicolae Golescu
sI mearg6 la Constantinopol 8, dar $1 cei d'intaiu vor fi siliti
a lua acest drum, avand a fi internati la Brusa.
0 Intreaga multime de toate treptele fusese retinuta la Cotroceni. Ramasera pentru a fi Itrimesi pe Dunare, In ghimii")

Ibid., n-1 precedent. V. si n-le urnAtoare i p. 592 i urm.

Ibid., p. 583.
Ibid., p. 596, no. 2134. Cf. raportul lui, ibid., p. 598, no. 2136.
Magheru catre Fuad; ibid., p. 599, no. 2137. Pentru trecerea Turcilor de la Vidin, ibid., V, pp. 1-2. 0 adres6 de multAmire cAtre
Ismail-Paa; ibid., pp. 24-7
4 Ibid., IV, p. 360.
5 Ibid., p. 369. Adresa lui Duhamel &Ore Caimacam; ibid., pp. 392-3.
6 Ibid., pp. 400-1. Cf. ibid., pp. 427-8.
2
8

Ibid., p. 659 si urm.

Ibid., p. 448. Urmeaz1 cererea pe care fostul comandant o

In-

drept catre Sultan i cele catre Omer-Pap i eltre consuli, atm

Fuad; ibid., pp. 425-7. V. scrisoarea lui din Campul lui Traian"
cllre Calmacami; ibid., p. 381 t urm. Omer II someaza sit tread
granita; ibi 1., p. 411.

180

Preeitirca UnirI Principatrloi

luntri Inchise, ceilalti trei Golesti, Rosetti si I. Bratianu, Nicolae Balcescu i fratele Barbir, Cesar Boliac, Grigore Gradi7teanu, Bolintineanu, Aristia, negustorul Margarit Mosoiu,
Ardelean, Ioan Ionescu, mai tincrii Peret, Zane, Vernescu ci
alti ciltival. Li se dadu drurnul nurnai pe leritoriul austriae.,
la Orsova.

Un Ministeriu de boieri btrini, dar i cu Ciimpineanu,

despartit Inca odata de causa nationala, In im pus Caimacamului, care, de alifel, cauta sa-si aleagit oarnenii sai. Gentralul Lfiders fu primit in hiserica arindarului ca un monarh
de eatre aceia cari pc aoeasla cale, a unei indoile siluiri si
umilinti, ajunsesera a fi invingabori 2. Se crea o comisiune de
ancheta 3. 0 adresa din Craiova saluta pe generalul rus Hasford 4.

Dar pe alocurea, ea In Teleorman, satenii mi intelegeau

O. se Intoarca la situatia Regulamentului Organic, qi vedem
Injosirea Guvernului nou, care semnaleaza faptul lui Fuad,
fireste cu gAndul de a provoca o interventie a soldatilor lui
Orner-Pasa5. Indata Mohammed-Pasa din Craiova era Insarcinal sa prooedeze cu cavaleria sa la Implinirca tAranilor
nesurittli: sflositul aoestei expeditii va fi de a siipune locuitoril (Arani la munea prunantului". Un ofiter roman era

pus sit Intoilreascil pe eel turcesc. Sute de oameni iesiseira eu eiomege in ealea celor d'intgiu plutoane rom'anWi
trimese pentru a-i supune G. Casul se repeta la Margineni,
In Prahava7. In Teleorman aparusera si Cazaci ai Implinirii
silnice, dar taranii din mai mune sate declarau vitejeste ca
f)ei au jurat ti sant dation sl saruiaSa. Ong la cea din
urmit piedturil de sdnge 8"
1 Ibid., p.

448.

2 Ibid., pp. 560-1.

Ibid., p. 658 i urm.

4 Ibid., V, p. 48, no. 2257. $i allele, de aiurea ; n-le urmAtoare.
5 Ibid., p. 55, no. 2264.
3

6 Ibid., p. 58, no. 2268. Pentru aceste coloane mobile", si ibid.,

p. 86, no. 2299. Soldati romflni fuscserd desarmati la Craiova
ibid., p. 87, no. 2301.
1 Ibid., p. 96.

$ Ibid., pp. 97-8.

Incercarea revolutionaril din 1848

181

In Do lj sAtenii strigau chiar cI nu recunosc altt stpdniee

dechl pe Guvern si Magheru"1. Din ferieire, nu se merse,
mai departe decat pilduirea cu blaitaia" 2. Trebui InsN ca

Ministeriul de Interne a. observe Caimacamilor c o asemenea urmare de a imipune locuitorilor tarii Indatoriri prin
execulie de ostasi otomani dupd d'a dreptul vointN, a arendasilor si mai nainte de a fi reclamatiile kr cercetatp de dregltoriile locale, si constatate, educe o inlesnire I,nsemnatoare
la savArsirea de abusuri", impiedeclind pacificatia 3.
Impotrivire se Intlni i In satul mehedintean Vnju, unde
o parte a acelorasi sKteni va pith cu. viata un nou striga
spre libertate 4. La Craiova, Pasa proceda si la arestarea elementelor care mai resistan InciI.9. Unii proprietari, ca Emlanull Florescu, arrItan cu numele pe sItenii earl. Indrftniser4
a li sta In fatI si cereau pedepsirea lor 6. Radu Ceausescu,
devenit politaiu la Calarasi, era oprit si el 7, ca i preotul
Sapa.8. Se cantau si prin munti Lehii", epeve ale revo-

lutiei polone cari eiutasera un adIpost la noi9. Sapte din

ei ctzurt la Vintila,-Mod6 10. Fireste c6 fiul lui Magheru, rede-

venit, din general cornandant de armatit revolutionarit, ceia

ce fusese,
dar la Sibiiu fusese primit de comandant irigitIbid., pp. 127-8. In Gorj; ibid., pp. 172-3.
2 Ibid., p. 98, no. 2314. Cf. ibid., pp. 128-30 i, mai ales, pentru
desordini, pp. 188-9, 297 (cincizeci de toiege .
3 Ibid., pp. 131-2.
Iscaleste Iancu Filipescu.
Se interveni 81
contra arendasului de la VAnju, care cu de la sine putere chemase
Turci; ibid., pp. 157-8, 211, no. 2170, pp. 370-1.
4 Ibid., pp. 131-2; ibid., pp. 155-6.
Pentru Argq, ibid., pp.
1

205-6, 227-8.
5

Ibid., p. 63, no. 2273.

Ibid.. p. 64.

Ibid., pp. 65-6, 126, no. 2345. $i oprirea fralilor Melic, dinlre

cad unul va publica o interesant6 carte francesA asupra situatiel

In Sud-Estul european. V. ibid., pp. 66-7, si Iorga, In Rev. 1st.,
V, p. 232 si urm.; VIII, p. 92 si urm. Multgmiri, Anal 1848, V,
p. 331, no. 2568.

8 Ibid., p. 211, no. 2133; p. 257, no. 3187; pp. 103-105, no. 2612;
P. 406, no. 2611. Cf. ibid., pp. 515-6.
9 Ibid.. p. 66, no. 2279. Angljarea mini ()filer polon recomandat
de Czartoryski; ibid., VI, p. 13. Cf. ibid., p. 71.
" Ibid p. 84. Cf. pentru acesti Poloni Iorga, in Revue llislurique,
1935. Comandantul lor era Carol Todlicb. Ei scapit in Moldova;
Anul iSm, XI, pp. 104-5.

181

PregAtirea Unirii Principatelor

duindu-i uniforma 1 , era scos din oastea ce se cauta a fi

reorganisata i, Impreuna cu dnsul, ctitiva alp comandanti
fara Insemntate 2 Se rupea contractul cu Monty si cciIaii
profesori francesi5, si fireste fura. loviti Ardelenii I. Maiorescu. i fratele, Almasanu, Piso, Fortunatu, Urzescu, Codra
Drgusianu, Puianu, Filirnon, Grozescu, Aaron, Laarian, adaugandu-li-se C. Leca4. Se rechemau bursierii Zalomit, C. Cornescu, Gh. Costaforu, Alexe Marin, C. Bozianu, Gh. Creteanu5.

Dar boierimea veohe nu se credlea Inca asigurata prin

toate aceste masuri. Basbuierul" Iordachi Filipescu se presinta la Fuad, care-i recunoscu acest titlu, oerncl sa se dea
o i mai mare cheza,sie6, ceia ce fu desaprobat de Caim acam 7.

Numai atunci se Intoarsera din Brasov Scarlat Ghica 8, anal

clintre cei mai Indaratnici luptatori contra noii stari de
llucruri, un loan Golescu, tin Slatineanu, un Obedeanu, doctoral militar Mayer si chiar Moldoveanul Nicolae Sutu, care

se stricase definitiv cu Mihai Sturza: Manolachi Baleanu Ii

precedase 9.

pupa interventia anglo-francesa din Novembre se Incepu

Ins a se lucra la o largire a baslei Regulamentului, si se

vorbi Indata de restrngerea la ,sapte ani a terminului de
Domnie numita 10. Dar

tirbei, socotit ca viitor Domn, vorbia

i se vntura candidatura ducelui de Leachtenberg11. De fapt se ajunse la conventia ruso-turca de la

despre Unire,
1
2

Ibid., p. 90, no. 2304.

Ibid., p. 74, no. 2289, biografia lui. Era un om de patruzeci
trei-patruzeci i palm de ani, fost cdpitan de panduri, insurat

cu copii; ibid., pp. 177-8. Ajulase pc Rusi la 1 828.

Ibid., p. 133, no. 2354; p. 410.
4 Ibid., pp. 158-9. La Buzau, Suciu, Murrtsanu; ibid., p. 170, no.
2395. Se InIgtur chiar Pctre Poenaru; ibid., p. 264. CS, si ibid.,
p. 14. Profesorul C. Roman, ibid., p. 79, no. 52.
5 Ibid., p. 221, no. 2116.
8

6
7

8
9
10
11

Ibid., pp. 92-3.

Ibid., pp. 98-9.
Asupra lui, ibid., V, p. 510.
Ibid., pp. 111-2.
Ibid., p. 604.
Ibid., pp. 696 8. Consultd frances vorbia ci tte Basarabia.

F.

k:Ctir-746"-

S.:"" .

Barbu Dimitrie .5tirbei.

Incercarea revolutionard din 1848

Balta-Liman, care

va pune capat

183

Domniei lui Mihai

Sturdza: Domnia pe Ward era desfiinratd prin acest act iesit

dinfro naiv reuolutie.
In ciuda
Cele cloud. Puteri numird In Tara-Romaneasca,
sperantelor Caimacamului 1,
pe Stirbei si In Moldova pe
fiul, de mult In conflict cu printele sdu, al lui Alecu Ghica,
frumosul, romanticul Grigore, care filsese Insurat Intdiu cu.
tot asa de frumoasa Elena, flic't a lui Ioan Sandi; Sturdza.
Un Divan legiuitor", Cu doudzeci de membri, i functionari,
Inlocuia Adundrile, socotite ea periculoase2 (1-iu Maiu 1849).
Ocupatia indoit rdinklea, cu toate protestarile englese i asigurdrile date de Palmerston In Pnrlament3.
In acest timp, Mihai Sturdza, care, atacat de Koglniceanu
prin noua sa publicatie Dorin(ile partidei nationale tn Moldova, cu explicarea desideratelor din Mart, si prin caricatura-

rea, care se putea socoti ea impie, a formelor acatistului

Intr'o brosurd de bldstm4, supurien. Adundrii sale o contraConstitutie, care nu era deck adunarea unui numr oarecare
de precisdri, nici mdcar Intregiri, ale cuprinsului acelui Regulament, care nu fusese atacat esential nici de adversarii sdi,
si pe care el se crede.a Indatorit sd.-1 apere5. Se aumitea $i
Intoaroerea cke unuia din exilati, ca Miticd Filipescu. Moartea, bdnuitd ca provocat de otravd, a Mitropolitului devenit
popular, 11 servi. El InMturd i pe episcopul Veniamin Roset5.
Scdpase de bled un dusman. 0 pazd strict impiedeca pdtrunderea elernentelor unguresti revolutionare 6. In legkurile cu
si el fu bucuros cd
Rusii, pe cari de sigur e nu-i dorise,
ei Isi mutard la Bueurestii, Inct bdnuiti, centrul de actiune,
Mihai-Vodd observd oarecare demnitate, pe eand boierimea
bucuresteand Isi serba prin strdlucite baluri biruinta7.
1 Scrisoarea altui candidat; ibid., VI, p. 285.
2 v i memoriul, ibid., p. 287 si urm.
3 V. conventia, In D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, la aceastl datA.
4 Si Anul 1848, IV, p. 89 i urm.
5 V. 0 ibid., IV, p. 313, no. 1886.
6 Ibid., V, pp. 113-4, 360, n-le 2597-8, P. 611. Nesselrode nu Incuraja

pe Bibescu; ibid., pp. 657-8.

Servilismul In Muntenia mergea asa de departe, Ineat cei din

Alexandria declarau c crawl lor a fost numit dupl Marele Duce

A1e4andru i ibid., p. 414, no. 2653. Arrnatei i so yorbia, ga efi, do

184

Pregnirea Uniril Principatelor

Contra Domnului Moldovei lucrau InsA In. Bucovina, prin

fimia Hurmutarchestilor, befkgiatii earl,- cornbAlAnd false brosuri ca aceia iscAlit de Koglnioeanu si luminatul tandr Nicomae Istrati, refusau orice InIelcgere cu tiranul" KoOlni-

ceanu, Negri, Joan, fratele lui Vasile Alccsandri, P. Casimir,

Vasile Canta, Sion si Alexandru Cuza 1 De alminterea beinIdeana Hahn an Dimitrie Intindea, In Novembre, lista compIectA a proscrisilor, man i mici, pe cari ii cunoastcm 2.

Omer si Duhamel; ibid., pp. 516-7. In biserici se pomenia Imp5ratul Nicolae; ibid., VI, p. 141, no. 84.
I Ibid., V. pp. 356-8, 389, no. 2528.
2 Ibid., p. 406, no. 2043.

CAPITOLUL VI

Revolutia romineasci in Ardeal.

In zbuciumul ce urnaa, in m,ijlocul divergentelor adnci si
definitive, ale luptei Intre tineri i batrani, intre cei de la
Brusa

i cei de la Paris, cu neputinta de a se face acela$i

front, cuprinzand pi pe Moldovcni, cari insa-si avura. In curand, supt Grigore-Voda Ghica, intimul prieten al lui Re-

galniceanu, putinta nu numai de a se intoarce In Iar, dar

qi de a colabora cu Domnul, In Ardeal se petreoeau adele
lucruri pe care ideologia international-revolutionark a lui Ni-

colae Baloescu le-ar fi vrut au totul altfel, dar care, 160 a

fi fost ptretaite dupd cuutinp de emigrati, aratara la aceasta
parte de atata timp exclusa. de ra viata politica a natiei un
mlnunat curaj taranesc, gata sa steie fat4 In lupta, cu adevarat OM la moarte, contra oricui. 0 revolutie iesita din adancul unor lungi suferinte i pe care intelectualii, nu mai hotariti, In genere, decat cei din Moldova, i. Tara-Romaneasca,
nu izbutina s'o Incurce cu teoriile i actiunile diplomatic
ale lor.
De mai mult tmp, ganioeril, can ins n'aveau numai
ofiteri romni, crau In agitatie. Sfatuiti sa conlucreze cu Ungurii supt comanda arhiducelui Stefan, ei, considerandu-se ca
acelasi vechiu corp militar, mice s'ar hotarl In eirice diell,

oereau administratia averior br, o organisatie biscrieleasca,

colar i chiar politica. Cand atitudinea de du5manie a Ungurilor, de i. legati Inca de dinastia Itabsburgilor, se pronunta

si Laurian, socotit ca tradator" fatti de noua Ungarie, fu

arestat, ceia ce produse oarecare emotie, macar In uncle cercuri revolutionare din Bucarcti, granicerii din Orlat alearga
sa-1 libcreze; populatia saseasea din Sibiiu e speriata de aceastN.
intervenhie

;;i

start& si ea In arcst sens.

IR6

PregAtirea Unirii Principatelor

Inca din Ianuar 1819, guvernul din Ardeal se plangea Ministeriului din Viena de actiunea violenta a satelor romnesti,
de sfortarile Ungurilor de a sn apara singing, de proclamatia

care chema pe Secui la o adunare doosebita a lor. Se semnala arderea Albei-Iulii, nimicirea minelor de la Zlatna , se
dadu foc i Aiudului 1,
pe cand Imperialii Intrau eu forta,
in Novembre, la Cluj. 0 lupta formala Incepea Intre administralia civill i comandanha militar, Pachner, In calitate
de oomisar, nerecunoseut, al Imparatului, oea d'intaiu fiind
amenintat a fi privita ca rebela,. Dregatorii clujeni presintau
pe vicariul Simion Crainic, asezat In locul lui Lemenyi, sus-

pendat, ca pe un instrument al razboiului civil. Se trimetea

de-a dreptul la Imparat oontele Mik62. Se va constata In
curand cit adrninistratia nu mai exista3. Incercarea de imr
paciuire a lui Kossuth, prin Joan Dragos, nu plitea izbuti.
Noul regim unguresc in Ardeal, s000tindu->se asigurat, pro-

ceda, cum era si firese fata de noua doctrina de Stat, la

reerutari i Intre Romani. Unii dintre aoestia se impotrivira,

atunci se trase asupra lor, hind omoriti douazeci dintre

dansii. Se tinuserd, fata de primejdia ce se degemna, doua
noi adunari In Blaj, considerat, tn amintirea scenelor din
si

Main, ca o adevarata Capitala a Romanimii eliberate, sti aceasta

eu toata atitudinea episoopuhii, care intelegea sa uneatsca de-

votamentul Tata de patrie", de noua patrie, cu credinta, datorita Impiiralului, Inca mentinut. In acest timP i se dadea
Bisericii ortodoxe, de catre rebelii unguri, un vicariu al lor,
in contra lui Saguna, care cauta i sprijinul episcopului bucovinean, Eugenin Hacman, ea sa s desfaca de Sarbi 4, 5i,
daca Hacinan era pentru acceptarea hegernoniei Patriarhului
din Carlovat, Romanul episoop de Arad Gherasirn Rat se
opunea cu toata hotarirea5.
Atunci, la 13 si 21 Septembre, se rosti Indemnul la Inar1

V. Trei rapoarte ale acelor prefectl de legiunt rornanesti cart

ln anul 1848-1849 au sustinut luptele cu insurgentii unguri, Sibiiu 1884.

2 Mihail Popescu, Documente inedite priuitoare la istoria Transilvaniei tntre 1848-1859, Bucuresti 1929, p. 6 si urm.
3 Ilarion Puscariu, Metropolia Ronidnilor ortodocsi din Ungaria si
Transilvania, Sibiiu 1900, p. 37.
4 Ibid., p. 40 si urm.
5 Ibid., p.
Imp4rat).

18

si urm. (aceasta cu prilejul proclamatiei noului

Revolutka romneasca In Ardeal

187

mare, poate i dupg InvatAtura miserabilului sfarsit al revolutiei bucurestene, pornitig cu planuri atAt de Indrgznete, dar

care, cu toate silintile catorva spirite realiste, nu se stiuse

pnegati militar. 0 garda nationala trebuia s se injghebe; unii
puneau in vedere, tot dui:4 exemplal din Bucuresti, i alegerea
unui Guvern provisoriu" al natiei, pang. ce monarhul Ii va
face datoria fata de Romanii.

Ceia ce grgbi lucrurile, puind In 'liana minor de tgrani

i, Cu organisarea
romani ce armA ggsira la IndemnI

din vremea austriaca, a satelor, nu era asa de greu s se

ggseascA o pusca , au fast Increzutele greseli ale revolutionarilor unguri, cari, In orbirea lor, nu-si vedeau nicia piedecg. Inainte, atunci cand, pe de o parte, Slavii din Monarhie,
lreziti la constiinta chemarii lor, se organisau si, in Croatia,
potrivit cu privilegiile ei, Banul Jellacich, un militar cu totul
devotat Irnparatuhl,i, avea un adevgrat rost de print, dfspunand de o armata nationall, iar, de altg. parte, Rusii lui
Liiders, instalati In Principate, mi asteptau decat un semn

ca. sa trea d. muntii pentru a restabili ceia oe era pentrur

Tar ordinea legata", oriunde. Ideile de cuminte organisare
economicA, de siguna propk-ire culturall ale mai batranului
SzecstSnyi fuseserg. InlAturate rgpede de apriga pornire romantial a avocatului Ludovic Kossuth, de starea de spirit, devotatg
lucru
revolutiei ca atare, care se Intrupg. In pootul PetOffy,

eiudat: amndoi avnd sdngele slay 2 Cu sau fgra motiv, cu

str.glucitorul ideal al independentei nationale, al vechii situalii
istorioe, cu neaprata oonfundare a celorlalle natii In cea
maghiarA, toata lumea, dupI volul dietei din Cluj, fiind acuma
de o potriva Unguri
Rudapesta se ridic g. pe baricade i ministrul de rgzboiu Lambcrg, un Austriac, In. care revolatia-

narii nostri, nau primiti de dansul, vedeau doar un Odobescu" reactionar, fa ornorit de multime. Dictator al republicii
unguresti, Kossiuth ajunse idolul urrhi popor care se visa tutors

la timpurile gloriei de odinioara.

1 Ibid., pp. 64-9. V. explicatia mai &parte. Cum data e Dohritin,

26 April, atunci and negociatiile cu N. Balcescu sant din tunic,

trebuie sa se admita aici o antedatare.
2 Pelffy e Petrovici, Sarb. Pentru Kossuth a se compara nuinelc rom4nesc Corth (cf. Balol, Calotil, etc,).

188

Preggtirea Unirii Prineipatelor

RAspunsul Imperialilor, Kaiscrlichii" lui I36.1cescu, nu se

fulcu asteptat. Cum republica era represintata In Ardeal de
acel comisariu al Guvernului budapestan, Vay, care trata cu
cea mai mare salbAtacie elementul valah", socotit a priori
in ciuda intelectualior din Sibiiu,
ca trAdater, trebuia ca,
cari recomandau prudenta, qi a lui aguna Insusi, care, ca
ortodox, format la Slavi, vedea in Rusi ogrotitorii firesti ai
Bisericii sale, ceia ce-I facea sa-i considere i ca pe mkntuitorii obligati ai credinciosilor si calcati in picioare, :tAranimea, care trecuse asa de rapcde de la sperantele din Main
la noi si cumplite suferinti, sa se ridiee pentru a sprijini In
nevoia lui pe Imp5ratul, inchipuit ca represintantul tuturor
dreptatilor. Accasta a fost deci hotarirea care s'a comunicat
generalului comandant in Ardeal, Puchner.
In fata, avAnd Ca singur scop, dar fr parsirea programului ideologic, impacarea, arturarii se organisau deosebit intr'un
comitet a carui metoda de lucra se vede din insusi titlul ce si-a
dat: Comitet de pacificare". In el se Intalnesc tot oameni, de
ambele confesiuni, cari se Infratiser4 in entusiasmul initial din
Cmpul Libertatii. Deci, In lipsa lui Laurian i loan Maiorescu,
plecati In misiunea lor pentru o allA revolutie, care tocmai atunci

Ii daduse sfritu1, Barnut, devenit un simbol, Cipariu, Nicomae Balasescn, mai thrziu si Barit, iar ca elemente arid
potrivite pentru actiune Bran si Miches.
Tetranii, porniti pe lupt5 i rAsbunare a mortilor lor, a
bisericilor profanate, a insultelor primite, nu puteau sa Caute
macar o Intelfegere cu aoeste spirite, indraznete numai In
margenile teoriilor. Un alt ef li se impuse, unul singur, de
langa el se intianesc si alto valori tinere. ca Buteanu. si
Axente Sever: avocatul Avrarn Iancu, Mot din Muntii Apuseni, uncle starulia crunta amintire a1 lui Horea. Inca de la
Ineeputul lui Octombrc, nu si blt uncle legnuri cu aguna, lupta deschisa cii cetele revolutionare unguresti incepe,
in forme nobile romane, cu prefccti i tribuni, printeo reginne
putin canoscuLa dusmartului creditar.
Un program fixat pang In arnanunte nu putea sa se injghebe,

repetndu-se lipsa de adevarata cohesiune de pe vreinea revolutionarilor de la 1781. Ceia cc sliibia Iiiclt anscic ui izbiluda politich' la capalul nenumIratelor mici succesc mili-

"

.
.

. itt-7%-P,f

,.;

.1

14T1

,. DO" ... ..-,:f

:0 :
f i:i!..f."-',.
..-:- -,,t-,,,.*,..'

ig.rii

th

2.

Andrei

aguna.

Ilevolutia romneagc
taro.,

1119

tti Ardeal

lrecule in frumoasa legendo. care dainuieste

Si

pm,a

acum, era faptul ca din partea Imperialilor nu vcnise Akio

ofcrtii cu privirc la viitorul romAnesc. Nimenca n'a avut curajul de a trata cu acesti Valahi". Puchner instalase doar, mai
ales ca organ de conlu.crare ca Raii, o comisiune militard",
In care luptdtorii romni n'aveau niciun delegat. Si totui
cativo. (Entre intelcctualii cari ins aparur

In lfigItrul natiei

lor alcaluira, In mijlocul razboiului civil, un nou nwinoriu

care noul Imparat, adolescentul carat i simpatic care intotuise Inteun noroc pc bolnavul Ferdinand. Ei Voiau ca, din
natiile necompromisc"
deci si Sasii, din mijlocul cdrora
se desfacu un deplin inteIegator al rosturilor romdriesti, care
plati cu viala manifestarea unei porniri de inimoasd lupta,
parohul Ludwig Stephan Roth1
sa se aleagil doar, pentru ca s ajute administrativ pe dictatorialul Puchner, un
Consiliu international.
Saguna lua parte, in Del:sombre, la desbaterile din. Sibiiu
in jurul acesbei formulle 2 Erau de fabti, aducnd vechile
cereri, Barit, protopopii Arbanas si Hanea, Iacob Bologa si
Pavel Dunca 3. VIddica nu era Insa in cuvAntrile sale, din

care nu lipseste osebirea Intre liberalism si nationalism,

pe care Balccscu urma incd s le confundc, represintantul
ideii, neccsare, a osebirii Romdnilor, de a cdror hegemonit
In acele imprejurari n'ar fi pura sA fie vorba, ci numai al
unei reorganisgri,supt absolutismuI habsburgic restaurat, a unor
natitmi transilvane", menite si colaboreze frateste dincolo de

scopurile strict nationale. Dar acest Ardeal sii redavic ce a

lost: tard de sine siiildtoare, supt stapdnirea impdrd1easca14.

Pentru a sc ajunge la stabilirea definitivd a lucrurilor, dar

si dupa aceia, urmand exemplul Croatilor, Rornnii, reclama
1 V. operele sale tiparite mai de curand, In mai mulle volume,
de d. Folberth.
2 V. Mihail Popescu, o. c., p. 214 si urm.
8

Ibid.

4 Ibid., p. 31 i urm. RAspunsul imperial, din Februar; ibid., p.

38 i urm. A doua petitie, din 1849, a lui $aguna; ibid., p. 43 si
urm. A treia, din acelasi an; ibid., pp. 46-7. Cea din 25 Februar,
cu iscaliturile lui Laurian, a protopopului, a celor trei Mocioni, a
lui loan Dobran si a citorva altora; ibid., pp. 83-9. V. si raportul
lui Bach In numele obstii ortodoxe; ibid., pp. 107-11. V. hotdrirea

190

Pr Witirea Unirii Principatolor

dreplul unei Adunri representative si vor sa-si aibri un

Aceasta in ajunul cAlaitoriei la Bucuresli, unde nu mai era

nici urnisa a revolutiei, care nu interesase de loc pc Saguna, a
acestuia 5i a represintantului Sa5i1or, call, in nurnelc lui
Puchner, cereau imediat interventia Cazacilor.
Dar In acest moment ceva se petrecu In sufletul aceluia
care se simtia chernat a fi, i supt vesnitIntul silu de cleric,
un domnesc conducAtor de oameni. In mullul ee s'a scris
cu privire la acest adevArat Andrei-Vodr al celei mai mari
pari din romAnimea Ardealului i celorlalte pArti de acolo1,
nu se gilit nimic cu privire la legAturile personale care au
putut influenta un spirit, puternie, cu autorilabe i prestigm,
dar Ineet ca desvoltare ideologid. El vAzuse insA acuma, in
Capita la supusA a Munteniei, uncle i un $tirbei ajungea sA
viseze de unirea oelor dolia Domnii,
e curios c.A. 5i. Joan
Maiorescu vorbeste de posibilitatea de a se face din duoele
de Leuchtenberg san dinteun fiu al Tarului regele Rom&
o viatA romAneascA oricum tota5i 1ibert, si trebuia s rAvneasod o astfel de libertate si pentru oei de supt
oblAduirea lui pastorall. De aici surprinder2a unui nou program in numele Romelnilor din bode provinciile habisburgice,
cari, prin Cern4u(ul Hurmuthcheqtilor, refugiu i al emigrafiet moldovencfli, si ceroetat de arhiereul ardelean, ajunseniei"2

sera, in astfel de vremi, la o legdturd cu acesta. Cad $n

greul drum de iarna la Olmiltz, uncle resida, In restristea sa
momentanA, tanArul Francisc-Iosif I-iu, Saguna aducea o inirnperial; ibid,, pp. 125-6. Cererea din Viena a lui $aguna; ibid.,
pp. 136-41. Si n-1 urmator. Aici isalesc si Constantin Pomut i Lanarul jurist Vicentiu Babes. Rornnii cernd i un semn al lor In

sterna noului Ardeal; n-I urm.

1 Pe IMO ce se cuprinde In Popea, o. c., in marea colectie a

lui Ilarion Puscariu, Metropolia Romdnitor ortodoc$i din Ungaria
si Transilvania, Sibiiu 1900, i in I. Lupas, Mitropolitul Andrei
$aguna, ed. a 2-a, Sibiiu 1911, $t. Metes, In Patria din Cluj, V,
1923 (raporturi cu trile libere). Cf. Sagunaifemorii din anti
1846-1871, Sibiiu 1923; Iosif Sterca Sulutiu, 0 lacrimd fierbinte,
Brasov 1877-80. Acum In urmA i Gh. Tulbure, Mitropolitul $aguna, Sibiiu 1938.

2 Transilvania pe 1877, pp. ;73-4.

iievolutia roinaneascri iii Ardeal

igt

treagd manifestare d ronidnism ortodox, dar numai ortodox,

in care Intrau. Banateni din altii tabrtra decal a lui Murgu,

ramas neinduplecat In. legatura sa, fortata, cu Ungurii revolutionari: nobili de acciasi origine macedonean5 CU clausal,
roan si Lucian Mocioni, cne.scuti toLusi ungureste si scriindmai numele ou ortografie maghiara, functionari ca Macedonfi, dintr'un vechin ncarn dc nemesi, de Macedorga"
alti aristocra(i valahi", din partite Crisurilor, loan, care-si

zicea de Stoica", i Vasile Ciupe, dar si, alAturi de un Mi-

hail Botnar (de unde Bodnaretii, de fapt butnari"), de la

dieta provincial din Cernauti, i viitorul istoric In nernteste
al neamului intreg, Eudoxiu de Hurmuzaki, alt nobil, mandru

de originea sa, cane ins, prin bunul baler de modii veche,

foarte Moldovean", Doxachi, era coboritorul unei rnldite, cornpicot i adnc rornanisate prin boierie, a Fanarului mavrocordatesc.
Din toti acesti Romani,
poate si din cei de peste munti,

oeilalti cautau s se faca an singur organism sur.t Mare le

Duce al Romanilor", Cesarul, din Austria restauratd, i pentru
aceastd restaurare a Austriei. Pentru ei, acelasi sef, aoeiasi represintantk un Sen,at", potrivit Cu ideia rornana in miscare,

un singur Mitropolit, un adevarat ambasador" in aclministratia Impar4tiei. Nu f4rd o afingere i ea exila(ii causei
moldovenqti, progranful bucovinean biruise timidele tncercciri

ale Ardelenilor singuri, cari Ins, in aneasta noua conceptie,

Mud totusi considerati ca un singur grup, n'aveau legatura,
fi.reasc
i neaparka, intre cele doua confesiuni odaltli Infrati be.

Se ftigadui de Imparatul recunoscatior", caruia vechea prudenta a cancelariilor Ij pusese pe buze aoeste cuvinte, ca, pen-

tru jertfele gnele", pe tare le adusesera Insa aceia cari nu

dolduserd lui ,Fagurba nician mandat,
Avram Iancu era un
credincios al Bisericii unite,
o chibzuire amanuntitA" i farA
1 v. Mihail Popescu, o. c., pp. 29-30. Iscalesc petitia cAtre ImpArat egumenul Patrichie Popeseu, administrator at diecesei de

\Target", protopopul DrAghiciu, judele comitatului Timi, Vasile Stroia,

trei Mocionesti:: Andrei, Petru si Lucian. Cereau o deputatie la

Imparatul. Romanii din Caransebes pentru desfacerea de Voevodina
Sarbilor, aceasta cu celelalte doul fronturi create prin noua Imp5rtire
cu Ardealul propriu-zis (inulte isalituri); ibid., pp. 123-5.

Y2-

PregAtirea ttnri Principateloi'

zahava, evitiindu-se si nurnele acelor protivnici unguri cu cart

regele muntilor` era inclestat in lupta pc viat si pe moarte.

La 4 Mart se crea, printr'o proclanialle irnperialA, Statul austriac al natiunilor egal Indreptlitite, i Francisc-Iosif
Intra in conceptia politicA, pe care o pastreaza. In toate manifestatiile ulterioare, a popoarelor sale".
Nemultrimiti, Romilnii nu lucrark niei atunci solidqr. Cererile yin, fiecare coloratk altfel, din toate prtile. Mocionestii, cu cativa ooboritori ai vechilor chinezi" din Banat,
presintk un memoriu, care tindea mai ales sk se capete
asigurare Mk de Sarbi, cari, mai bine condusi 51 eu sacrificii care-si stiau core asplktirile, capdtaserA o Voivodink",
dup dorinta lor mai veche, alkturi de Banatul autonom al
fratilor lor catolici, Croatii. Se ajunse si la o Intelegere,
Inca In April, Intre RornrAni si, clack, nu Skrbii mnii, Intro
ceilalti membri ai Slavilor In Monarhie, Croatii ti Slovacii,

pentru a se care ea nu curnva sk se revie la ideia,

pri-

rnejdioask pentru toti, a acelei Unglarii care taxa pe JAVAtorii din Muntii Apusetni de udgasi, hoti, aventurieri cari-tsi
zic tribuni,. prefecti sau centurioni" ti pe Romanit In genera
de nenorociti Valabi", fosti robi ai Romanilor, pe cari numai
Ungurii s'au milnit a-i face oameni 1. In. attar se strkluin
Nicolae Bkloescu sA ajung/ la o Intelegere cu Batthydnyi si
cu Kossuth; acestia puturA MgAdni o Inltare spre situatia de
drept a acestui popor despretnit 2, dar aceasta era In Julie,
si, In August, Giirgey, unul din comandantii arrnatei revolutionare maghiare, era sk depuie armele Inaintea lui Liiders,
la Siria, pc Murks. Incercarea lu,i Beni, comandantul polon
acceptat de revolfuttie (de fapt un German boom: Beam), de
a rAscula Moldova, sprijinindu-se pe Ceangkii de pe valea

Trotuplui, nu izbutise; ba Ine.k, de pe la sfdrsitul anului

precedent, Romnii din Secuime se ridicau Imipotriva privilegiilor secuiesti si Guvernul moldovenesc tramise s, ieie

masuri In wide parti de catre munte ale tinutului Bacau.

Pe eland Saguna, in sfarsit convins de isprava fAcutk de Iancu,
intitulat conducktor distins", Intelegea sa se incredinteze
acestuia un rot in. supun.erea totad a rebelilor, dar supt con1 PAcittianu, Cartea de aur, II.
2 Ion Ghica, Amintiri din pribegie, passim. V. si aid, mai departe,

193

Revolutia romAneas-A in Ardeal

dUcerea Unui otpitan de oaste irnpartteascd regulatg, Iinptratul rostia Ina. din Iunie hottrIrea sa dcfinitiv In ce
priveste soarta viitoare a RomAnilor: "constituriani organice
potrivite ea trebuinfile acleparate ale aeestui popor, 9i In
consonanfri cii unitatea Monarhiei". Pentru. esenta propune-

rilor fAcute prin Saguna era un hot*it rerus1. Desgustat,

irnboln6vit, fncunjurat de negurile raitcirii ruintilor, Avram

Iancu, umbra rfacitoare a jertfei fllr izbandt, a credinlii

fax% rasplatd, nu se va mai ingtisa rnlcar, suprernal -nanifestatie a unei mandril pe care n'o aveau rugAtorii despretuiti pentru a striga tare dmptatea neanfului squ 2
Acesta pornia acuma pe alte clii, trecnd pe alAturi de
cumplita tragedie care se incheiase, fr sl producti mIcar
cele mai modeste din recompense decAt shntitor mai tarziu.
Toatit speranta de viitor era in propaganda ce o vor face
Invlflil misc.:1th revorutionare din Principate".
Inainte de a o urmlri si mai depa,rte In silinlile si ispravile ei trebruie observat i un alt prilej de intalnire si de
conlucrare intre Romilnii de o parte si de alta a muntilor.

In Mart 1849, cnd primejdia din partea Ungurior revolutionari era mai mare, Selma arzAnd HArmJanul stsesc
si Bern facandu-si intrarea in Ardeal, oei compromisi cu Impratul trecurt granita In Muntenia. Intre ei i Sasi, eu
accl Schuller care cAptt1 la Bucuresti Intelegere si gust pentru literatura romneasct, pe lngit interesul pentru cantecele poporalui si datinile lui, cu care se farniliarisase Inca
din Ardealul s5:11 3. Dintre RomAnii cari lucrasera in InvatArnantul muntean, reveniau astfel, fart a li se fi acordat
amnistia, AhnAsanu, Codru Dr6gusanu si cativa altii, cari si
furt arestati, pe langt loan Puseariu, care-si schimba numele.
Oaspetii germani mai ales furl bine primiti de boicrime, ltsndu-li-se i uniformele de gardt cettteneasei. Mai putin favorisati, pentru bAnuiala cit au legtturi wcrete eu faith revaliitionari, i.uiii dintre Ardeleni, ca fOrnut si Boer, trecurl pe la
1 Alte cereri, Puscariu, o. c., pp. 24-5.
2 V. pretuirea lui de Imperiali, Intr'un nr. din August 1938, al
foii sibiene Siid-Ost; resumat In ziarul Porunca Vremii, la 28.
3 V. bibliografia lucrArilor sale despre noi, In Rev. 1st., 1938,
Ianuar Mart.
13

194

Pregatirea Unirii Principatelor

Giurgiu spre Consitantinopol si de acolo, stpaniti tot de ideia

romana, se Imbarcara pentru Trieste ca s inceapa apoi studii

noun de drept la Padova, wide se intalnira. cu Papiu Earian i cu unul din conducatorii luptei in munti, Iosif Hodosi.
Si, In acest timp, Hurmuzachestii continua actiunea lor pan-

romaneasca, si nu numai prin ziarul lor, Bucovina, care va

trebui apoi O. fie oprit de carmuirea absolutista. Astfel vedem
pe Constantin Hurmuzachi struind pe langa harnicul egumen
de Neamt, Noonil, patron cultural, O. trimeata in Ardeal, din
bogata lui manstire, carti si odajdii nefericitilor frati din
Ardeal". Hurmuzachi, care fusese insusi la manstire, cauta si
la partieulari ce trebuie pentru noua 1nzestrare a lacasurilor
pradate din aceast tara 2. Pentru urmasul lui Paisie, Ardelenii
ortodocsi erau niste frati", ca si pentru boierul bucovinean, si
el vorbia lui Saguna, drept slavitorul episcop al Sibiiului si al
Marelui Printipat al Ardealului", de rauvoitorii i nelnduratorii
rebeli", cari i-au j1uii3. Multamilnd calduros la intoaroerea
din inisiunea vienesa, la Prea-Innaltatul i Prea-induratul
nostru Monarh", cu baci-batii neamului, lucrand pentru innaintarea binelui national si bisericesc"
cel d'intaiu pomenit
in frunte
episcopal ere un InLreg sir de carti LipOrite

In Moldova, pe care nu le avuse pana, attoci, si el se simte

1ndemnat a-si face insusi o tipografie ca acea nanteana, si
pentru folosul sooli1or4. Si, interesant amanunt, vedem pe
Saguna trimetand prin. staretul de la Neani liii Gheorghies
Sturdza, cumnatul ltd Hurmuzachi, portretul prefecttilai
lancu" 5. $i, continuand corespondenta, ierarhul sibiian arata
arhimandritului ca, In decursul odor doi ani sAngerosi din
urma, ni s'au ars patruzeoi de bislerici, trei sute cincisprezoce
s'au Wait si una s'au drilmat pana la pamnt."6. $i intro
1 V. Al. Marcu, Simion Bdrnuliu, Al. Papiu-Ilarian si Iosif Hodo$
la studii in Italia, Ac. Rom., Memorii literare, seria III, t. XIII cf.
Puscariu, o. c., p. 23.
2 N. Banescu, Un capitol din istoria mdndstirii Neamtului, Staretul Neonil. Corespondenta sa cu C. Hurmuzaclzi si Andrei ,$aguna,
Valenii-Ide-Munte 1920, p. 61 si urm. $i Liiders fusese la manAstire.
8

Ibid., p. 67, no. V.

4 Ibid., pp. 69-72. El iscleste drept-credinciosul episcop al Ardea-

lului". Un sir Intreg de ell* e trimes apoi; ibid., p. 75 si urm. Se

oferiau

i douit teascuri

de _flu"; ibid.
6

Ibid., p. 83.

6 Ibid., p.

85.

de lernn, tipografia avfind acum altele

Revolutia romneascl in Ardeal

Ig5

binefcatorii aoestei Biserici atat de incercate se inseamna

oei patru barbati cii simteminte nobile, cari si-au adus aminte de noi, oei de toata lumea uitati: Prea Cuviosia Sa

parintele episcop al Romanului, Logoflit Grigori Sturza" (de

fapt Gheorghe) si d. Constantin Hurmuzaki"1. El putea scrie

cu dreptate, in 1850: de si santem departati unii de altii,

totusi Prea Cuviosia Ta cu fapta te-ai at-Rat a fi mai aproape

de noi decat chiar acela Cu, cari ne-au randuit soartea sa

lacuim Inteo patrie" 2 Era vorba chiar ca acela care pc.
Incetul devenia conducatorul intregului neam de acolo in urmarirea tintelor lui politice sa vie la milnstirea binefkicaI oare 3.

Si aceasta legatva Intre deosebitele tari romanesti, iw

care deci n'o puteau rupe nici piedecile strainilor, nici

planurile de organisare locala ale cdpeteniilor neamului, se

Invedera i prin aoeia cla, la 1852, fostul profesor Nicolae
Balasescu, invatatrul latinist, cunoscatorul aanc al limbii francese, revolutionarul i misionarul politic, era acuma acolo,
la Neamt, supt rasa de saiac moldovenesc, printele Nifon
Balasescu, monahul Soborului acesLuia si tot odata si profesorul nostru", circulnd ins pana la Sibiiu, inainte ca altele
din multele schimbari ale vietia sale s-1 faca din nou, trecand prin seminariul din Husi, profesor la Bucuresti si auto-

rul unor luerari soolare de cea mai inalta importanta,

icoana 111010 a interdependentel firesti Intre ostenelile Roructnilor de pretutindeni4.
Neonil (t 1853), Insusi fost duhovnic al lui Ioan-Vodit

Sturdza si candidat la Mitropolia Moldovei, dupa Veniamin,

venise

la Neamt din

glorioasa, odinioarti, Sticeavd3. Joan

Maiorescu fusese, de alminterea, i profesor la Seminariul

din Iasi, dupa oe se vazuse silit, la 1842, s piece din
i i se oferise, cu stitruinta, catedra de istorie
universald, a patriei si a literaturii elene si latine la Facul-

Muntenia,

1 Ibid. Se cercau i slove de la Lopilorla nemleana Mc se luarii,

ins din Buda.
2 Ibid., pp. 92-3.
3 Ibid., p. 93 si urm.
4
5

Ibid., P. 96.
Ibid., p. 13.

196

PregAlirea Unirii Principalelor

tatea filosofica" a Academiei, pe care o i ocupa el ciltva

timpl. Si, Intors din Viena, la 1849, el strabate tinuttul cumplitelor lupte ale Matilor pentlra lucrarea sa Die Rainaenen
der oesterreichischen Monarchic, inainte de a trece In serviciul Austriei pentru lucrari d3 jurist la Ministeriu 2. Si el
avea stranse legaturi cu Hurmuzachi, ba chiar cu Stirbei,
acuma Domn In Bucureta 3.

1 N. 135nescu i V. Mih511es,m, loan Maioresen, pp.

2
3

Ibid., pp. 67-8, 279 i urm.

Ibid., p. 71 i nola 2.

19-54.

CAPITOLUL VII.

Propaganda romineasca prin emigrati

Cei siliti a pardsi Bucureslii devenird, ceia ce nu prevdzuserd prigonitorii lor, elementele ce1 :-. mai convinse si mai pa-

sionate, iar, prin trecutul si rolul lor, si cele mai pline de

antoritate pentru causa, oricat de rdu servia, peutru care
luptaserg.. Procesul care pand atunci se purtase prin nevalutie se strAmuta acuma pe calca Lulea ncIncetale si din ce
in ce mai ascultate protestari cdtre opinia publica a popoarelor libere.
Intdiu, grupul conservator, care se osebisc lndata de rosii"

cu can fusese oonstrans a colabora o bucat de vrerne, oamenii de la Islaz, incepdtorii ;31i aceia In manile cgrora Inoetul pc incetul ajunsese miscarea, dgiduid semnalul plangerilor prin adresa Cdtre Sultan a lui Eliad si Tell, aoesta
din urind fiind cu totul la Indemana celui d'intdiu. Ei ridicau glasul ca mernbri ai unui Guvern legitim, In numele
M. Tale Imperiale si a poporului roman". Ei cereau sg. fie Inlocuit Fuad cu un adevdrat Musulman", care sg. cenceteze
suferintile, de sigur reale si adnci, care se abdtuser g. asupra
unei tari ce nu se impotrivise; se va vedea cg. polit*a bu.n.it
fusese a lui So1iman-P4a. Gel doi semnatari, aflgtori acuma
In Apus, neputand transmibe actul Ia Constantinopol, 1.1 publicau, In calitate de capi ai natiei", in presa francesa. Eliad

mai vorbia de cei optsprezece ani" In cari se strdduise a

lega viitorul poppru,lui au de interesele Insesi ale Imperiului
Otoman1. Acest grup represintg. un prim succes prin votarea,
altii erau
de catre cloud sute de emigrati aflglori la Brasov,
1

Anil! 181V, V, pp. 326 31

193

Pregtirea Unirii Principatelor

la Sibiiu , a unui cornitet de conduoere, de Munteni i

Moldoueni laolallld, avand, pe lAng5. grija Intretinerii materiale a InvIn$ilor, misiunea de a trimete Puterilor presupuse
favorabile delegat1"1. La inceput, se crezuse cA alegerea s'.ar
face mai liber la Trieste sau la Viena2. Tell se arAta neural.-

Omit cA-1 WO. oei cu cart $i-a mancat amarul trei luni
de zile", In momenlul cand acum sosiser Bo Lac, Zane, Deivos, IpAtescu 3.

Din parbea lui, Maioresca, Inclintat de cate ori putea face

pe vre unul dintre deputatii, un Fiirsber, un Schulz, ai dietei
revolutionare germane, de fapt discreditatA prin. anarhia ei,
apoi i izgonitA din Frankfurtul vechilor ImpArati In Germania-de-Sud, unde o asteptau, Ong la disolvare, ciocniri si
chiar varsari de sange cn o muncitorime cAutanduli o altA cale,
s. ridice glasul, i In numele intereselor eoonomice germlane
la Dunitre, pentru causa Romani lor oprimati de Ru,i, Incolo,

el era informal tArziu i rAu de ce se pelrecea in Bucuse rfresintl, ca imputernicit al nariei sale i pu-

resti,

nea arnandoud principatele romdne, Moldavia ft Romania, sari

protectiunea Germaniei" 4. El visa, in oonverbirile cu Germanii

cari n'aveau simpatii pentru Maghiari, de un Imperiu romanic", cu Bucovina $i Basarabia, aluneeandu-se si la ideia
unei Dacii mai mari5. Se trudia, in lungi memorii fitrit

efiect, s fach pe Germani a intelege el nu e nimic panslavist6 In. rniscarea ardeleanA din luna lui Maiu7.

Pentru a se da un rAspuns, se consultara de arhiducele

Ioan, administrator revolutionar al Imperiului, i fostul consul

de la Iasi, Richthofen, si chiar istoricul Trapezuntului si al

Greciei medievale, Fallmerayer, foarte bine vAzut de Turci 2.
Intru acestea, Maiorescu astepta cu incredere actiun.ea acelei

ambasade a dietei la Constantinopol, de care cu atata opti1

Ibid., p. 157.

I. Ghica, Aminliri din pribegie, p,

Anul 1818, V, p. 415, no. 2656.
1. Ghica, o. c., pp. 331-2.
5 Ibid., p. 217.
2

156.

6 Pentru zvonul, ieit din Fafnir, al planului d Stal romno slay;

ibid., p. 30.
7 Auld 1813, V, p. 361 i orm.
8 Ibid., p.

162,.

Propaganda romAneasca prin ernigrati

199

mism, se vorbia. Germania ca arbitra" ar mijloci Unireo

Principatelor inteun. Stat singar, neatftrnal, supt protectiunea
Germathei (fireste $i Cu celelalte Pateri"), iar, In cas de

razboiu, ea ar deveni protectoare".

Langa el, Alexandra Gh. Golescu capatase pentru cercarile englese scrisori de recomandatie asa de pretioase ca a
ministrului de Externe german von Schmerling 5i a fratelui
pre$edintelui dietei, von Gagern2. Urma, si mai departe actiunea lui Golescu 2, care-si pierduse teal, pc meritosul Vornic
Iordachi4, $i, In Novembre, Edgar Quinct Ii cerea sa se adre-

seze noii Adunari Nationale franoese. care, dupa zdrobirea

revoltei muncitoresti din Iunie, avea un caracter neted conservator 5. Michelet va publica mult mai tarziu (dupa moartea lui
N. Baloescu) framoasa Infatisare a presentului si trecutului
Romanilor, glorificand eroismul sotiei englese a lin Roselli G.
Neajungand acolo la nimic, $i Golescu si Dimitrie Bratiana,abia
sosit, se hotarIrd s Inoetroe la Londra, ramasa continua favo-

rabila7. Ei puteau fi incurajati In aoeastit direc(ie prin declaratia facuta la 23 Novembre de Stratford Canning ambasadorului rus Titov contra ocupatiei militare, a sarcinilor aduse
asupra Orli, a Impiedecarii administratiei, a tratamentului
aplicat indivizilor cari au introdus sau sustinut ultirnul Guvern provisoriu-; el yorbia si in numele Franciei, de o potriva
de Ingrijorata, cernd schimbari la Regulament 8. Incepeau
Ibid., pp. 380-1. Cf. ibid., p. 613 si urm.; VI, p. 85 i urrn.
2 Ibid., p. 663, no. 2897. V. 5i scrisoarca, urmatoare, a lui Stefan
Golescu. Neincrederea lui Voda-Bibescu In planul Statului romil
nese unit (Iulie 1848); N. 131nesca 5i V. Mihailescu, o. c., pp. 301-3.
Inalta ideie a lui Maiorescu despre dnsul i despre Stir-1)cl; ibid.,
1

p. 327.

3 Delegatia lui; Anal 1848, VI, pp. 7-8. $i ibid , p. 763 si urin., Trei

luni In Valahia" ale lui Ubicini; ibid.,

p.

787 si urm., e de pe

vremea Divanului ad-hoc. LegAtura cu Drouyn; ibid., VI, p. 76, no. 49

Ibid., p. 27, no. 27.

0 Ibid., V, p. 344, no. 2580.
6 v. i ibid., p. 533 si urm. Mernoriul lui, impreuna cu Maiorescu,
critre Guvernul trances; ibid., p. 540 si urm. Relalii cu agentul polon
Voronicz; ibid., p. 547, no. 2790. V. si 11-1 urrn. si p. 551 si urrn.
4

(cAtre Adunare .
7

Ibi I.. p

Ibid., pi) 3S6 S.

37S

2 il

200

PregAtirea Unirii Principatelor

astfel sa aeara si primele arlicule Lu presa englesa,1. Golescu,

retras la Fontenay-aux-Roses, ajunse s. regrete cI Romdrili
nu dau probe de vitalitate, care ar ski in lupta din Ardeol,

aleituri de lancu. De ce n'au rdmas in

Afunfii Apuseni cei

ce emu acolo2?
Din parte-i, Dimitrie Golescu vorbia, In August 1848 inck,
el singur Intre revolutionari, despr ce frumoas g. tarit s'ar face
dac Moldovenii ar vrea Unirea i s'ar acaugi toate celelalte
titri romne,sti, si el adthrgia profetic: dar uor fi lupte

yrozaue pcM,d ce acest primipiu sd se poatd preface in fapt

in todki Egropa"3.

In Paris, se Inta1nir4, pe lng batrnii cu clan.ul lox, Golestii, Voinescu II, Rosati, BrAtienii, C. BNIcescu, Cretulescu,

aflAndu-se lAngq. Vasile Alecsandri, care-si astepta fratele,

alp expulsati 4. Toti sefii emigratiei se Intelegeau in aceastii

luna Decembre pentru o proteslare, trimeas6. si In Anglia,

Austria si Prusia 5.
Din Constantinopol, Ion Ghica, acusal cA lucreaM pentru
a face din atat de compromisul Cmpineanu tin Domn6, recornanda lui Nicolae Golescu unitatea de conducere, sup! Alexandra Glzica, sau supt gencralul rcvolutionar 7.

In acest timp tn Decembre, din Belgrad, Blcescu, plin

de urii contra vechiului regim si in forma Schwarzgelbilor"
austrieci, rtnnea in Ardea18, ds uncle fu expulsat, un observator simpatic al actiunii unguresti, de i, la 16 Decenibre, el putea spline c6, atat in Banat, at si In Transilvania,
Romnii In gloata s'au scu,lat asupra Ungurilor i i-au stins
cu totul i pentru totdeauna din acele t6ri", ei fiind cioctoii"
1

2
3

Ibid., P. 565 si urm. Cf. si ibid., p. 710 si urm.

I. Ghica, Amintiri din pribegie, p. 270 si urin.
Capitala ar fi Iai sau Roman, apoi ar urma Infratirea popoa-

relor".
5

Anul 1848, V, p. 658 si urm.

Ibid., p. 761 si urm.

Ion Ghica, o. c., p. 221.

Ibid.. pp. 51-2. Rosetti-i scrie cA, mai bine organisati, am fi
putut rpi Ungurilor gloria de a salva Viena revolutionar6; ibid., p.
63. Era vorba si de viitorul Domn al Moldovei, Grigore Ghica; ibid.,
7

p. 340.

Corespondenia Iti ca

I,

Cultica,

(lc acolo; ibid., p. 238 si urrn,

Propaganda romilneasca prin emigrati

201

populatiei romanesti, asa Inca ajunser a sprijini reactiunca imparteasca", care InsA. li-ar fi fagaduit (In Ianuar 1849)
un Voevod"1,
ceia ce-1 facea pe acest liberal si revolu-

tionar sa adauge: Penfru mine chestia na(ionalitri(ii 0 pain

mai presus de libertate. Pond cOnd on popor nu va exisla
ca nafte, n'are ce facie ou libertatea. Libertatea se poale
lesne redob4indi, cOnd s oct pierde, iar na(ionalitalea, nu" 2
ii inoepea sa, se teaina ca prietenii de la Paris sAl nu Ondeasca altfel.

Tottisi el oferia un batalion roman" lui Bem, care, neavand

autorisatie de la guvernul unguresc, soviaia 3, apol lui Batthyttny14. Kossuth era mai larg, si Balcescu se si gandia
sd cheme pe Tell si pe Magheru. pentru legiunc, regretand
Insa el Iancu lupta de cealalta parte5. Se fix i o basa
de intelegere, admitandu-se drepturile limbii romanesli, dar
nu ca limba diplomatic6.- G. Istoricul roman ajungea, in orbibea

pri

sa momentana, a da, asigurarea ca, in. loc de a despe Transilvania de Ungaria, noi am vrat Inca mai malt

a o uni, i incd a face mai mull pentru Ungarla", cci ideia

de regatul Dactiei este naseocia de Rusi spre a baga neunirea i vrajba inlre noi si Unguri"7. Aceasta,
cand Unguru spanzurau prin tradare pe Buteanu, ceia cc nu-i era
ascuns ideologului roman.

El Incerca tot* o mediatie si se bucura ca de la acesti

admirabili luptatori venia un memoriu care admilea inlegritatea regatului si limba ungureasca de diplomatic" 8. .5i el
credea cd la Pesta prin majorilatea slavo-rornang se va cas-

liga mai mult. Ba socotia ca Ungurii

i ai

lui Iancu ar

1 Ibid., p. 246.
2 Ibid. Acolo, In scrisoarea din Belgrad, i legaturile Sirbilor cu
emisari rusi; ibid., p. 247. Acela care avea inleres i pentru Mace-

doneni, ibid., p. 417, se intereseaza, fiind pe la Negotin, de dementul rornnesc de pe valea Timocului. Cu el era i Italianul
Monti. Bulgaria proprie este o ar romneasca", scrie el; ibid.,
pp. 356-7.

Ibid., pp. 267 si urm.

4 Ibid., P. 291.
5 Ibid., pp. 272-3.
6 Ibid., pp. 273-1.
7 Ibid., pp. 274 5.
3

Ibid., p 27i.

202

PregAtirea Unirii Principatelor

putea sa can asupra Rusilor in Moldoval. Visa, pe alaturi,

sa faca o oaste de 30.000 In Ardeal.

Un larg project al lui prevedea recunoasterea Tit utraliatii",

intrebuintarea numelui de Roman, crearea de scoli bilingve,
dar i cu 5tiinti1e In romnesbe, catedre de romaneste la
Universitti, limba romaneasca In discutiile comitatelor, cu
protocol romftno-maghiar, petitii in romaneste, tiparirea
legilor i ordinelor In romaneste, in care limba vor lucra i juratii, administratia romneasca unde sant Romani
in majoritate, proportia la fanctionari, liberarea Banatenilor
de supt Biserica srbeasc i sinod anual, despkrtire romaneasca la Ministerial de Culte, desfacerea Bisericii unite de
Strigoniu 2 *i Batthynyi opunea: unitatea si integritatea Statul,ui supt hegemonia Ungurilor, in calitate de cuceritori cu
armele In mane, limba maghiark In legislatie, In administratie, justitie, Inva.tamntul superior, chiar In matricule, i
inspectia suprema a Statului" si In Biserica Inssi 3. Balcescu,
din parte-i, credea c. asa nu se Nate 4, si un contra-memoriu
repeta oererile prime, cu. drepturi pentru cler, cu un Patriarh
in frunte i amnistia 5. Dar Batthydnyi vorbia In schimb de o
amalgamare" 6. Concesiile smuls3 guvernului unguresc In agonie nu mai aveau, astfel, nicio valoare 7.
Totusi ele cuprindeau limba romaneasca, in comune si, facultativ, In comitatele cu majoritate romaneasca, dar corespunzand unguraste ea guvernul, limba romaneasca In scoli, in
judecata, In petitii, In garda nationala, prevederi pentru cler
1 Ibid., p. 278. A ramnea langa Unguri, chiar intr'o positie putin
mai jos"; ibid., p. 287.
2
3

4
5

Ibid., pp. 293-5.

Ibid., pp. 295-8.
Ibid., p. 317.
Ibid., pp. 319-21.

6
Ibid., p. 323. Bdlcescu reproduce admirabila scrisnare a lui
Buteanu cdtre Unguri, ibid., p. 25, cdrora Li arunc in fatA uciderile

profanArile: Ne vom bate pang la moarte, ca sd nu cadd pe

noi blAstAmul nepotilor notri". El tie c planul unguresc e s
topiti celelalte neamuri in elementul maghiar". Libertatea voastrd
e linguOturd, aingitur i vorbA seacd". $i Murguii pierduse ilusi

siile; ibid., pp. 345-6. BAlcescu recomauda totu0 in extremis Iui Iancu,

regele codrilor", neutralitatea; ibid., pp. 349-56.

,
Mid.. pp 362 i urm :171 i urm.

Propaganda romineasca prin emigrati

203

si Invtmant, amnistie, jurnd pe independenta Ungariei",

liberarea trantilui. Se admitel $i legiunea roman
La urrn, crezand cI Bern a biruit In Ardeal, la Bistrita,
Baloescu avea un naiv ayant de bucurie, si el se vedea adunand 8.000 de Romani spre liberarea tNrii sale, desclecand
dintru Ungaria" 2.

Actum, el ar fi dorit ca, In loc s urmeze pe Austrieci

si

s astepte pe Ru$i, Romanii s se fi neunit Intr'o nou5Adunare

pentrfa a separa eausa lor i credea cg. asa s'ar fi urinal daci
de la comanda impeniald nu s'ar fi admis cloud congrese, dupil
confesiune; el sfAtuia pe Bnateni sa vie in Ardeal. Dar desaproba caracterul barbar" al luptei i ajungea, ca liberal, s5

esclame: O, cate nenorociri sirntimantul de nationalitate a

adus Inteaceste locuri!". Credea Insa cd ambele prouincii
astfel liberate s'au apropiat malt de unire cu noi". In acest
timp, cum se vedea acusat de rusofilie din partea vestitilor
locotenenti", el 1$i radea de invinuire: ar fi mers, In loc de
Paris, la Constantinopol pentru a gsi pe Ghica, rtnas acolo 3.
Era uremea cland i se cerea liii Fuad sri ingddaie ca militia

romilneascd th alerge in ajutorul fratilor ardeleni4.

De attic!, i Nioolae Cretulescu, care se Intalnise la Pesta
cu Murgu, era de pIrere c s'ar puitea face cu Ungurii o
intelegere, mergand p5n la confederatie chiar5.
Nicolae Golescu, care, indreptat inthiu spre Brasov, se Invoise a merge la Constantinopol, fusese considerat la trecerea
Duntirii ca arestat6, $i tot asa Voinescu II, care $i-a descris
aceast alatonie silit 7. Ei fur suiti ins pe ghimia care
ducea pe ceilalti prisonieri polilici.
Dintre Moldoveni, Kogdlniceanu n'auoa nicio aqiune; de1
Ion Ghica se intelegea cu Czayka pentru a se cAsliga si ofiteri poloni; ibid., p. 403. Odiseia ulterioard a lui 1361cescu, ca Mot
vfinzglor de doniti; ibid., p. 407 si urm. Cu Rusii era 1361Asescu ti
un Popescu"; ibid., p. 409.
2
Ibid., p. 366.
3 Anul 1848, V, pp. 652-3.
4 Ibid.. P. 694. Cf. si ibid., pp. 699-701: Transilvania se face
cu WW1 tara rorna.neascl". Voia sa scrie in iarn o luerare, Ideile
reuolutiei romdne. Cf. i ibid., VI, pp. 74-6.
5 Ibid., pp. 24-5.
6 Ibid., pp. 44-5.
' Ibid., in acclasi olam

204

Pregalirea Unirii Principalelor

clarandu-so fara mijloace, el refusa s ajutc cu banul sau

cAlAtoriile diplomatice ale lui Eliad1.

0 pres romaneasca revolutionara se organisq in strainatate. Ea lncepu odatd, in Mart 1849, In Ardeal prin trear
toarea publicatie Espatriatu12, a lui l3oliac, legat de Bern 3,
caruia BA1oescu-1 suggera c I s'ar potea promite dc formh
a-1 face doinn sau rege al Rornanilor"4. Foaie general revolutionarlt, care trebuia sa castige simpatii arcangelului liberlate, bittranului general polon In serviciul Ungu.rilor, astepLand sa poala Invia patria romaneasca I,usi. Eroii frail ma-

ghiari", generosi.i frati maghiari", creatori de adev4rat iihertaLe" in Ardeal, sant astM aeoperiti dc toale lande1e5.
Deosebil de spornigii, se arai la Paris actiunea tut Dumitru Bratianu, care, cum am spas, Inca din 1840 filsese in capitala. Franciei i legase relatii folositoare, acolo, avand, ca si
fratele sail Ion si ca si alt student in drept, Glieorghe Creteanu, prietenli thine francmasoni, carora li era afiliat 6. Staluse
si In raport cu eercurile polone la Dijon7. De si atilt de tanar,
trezise interesul lui Michelet8. Fgpand parte din socielatea
studentilor din Paris, el, care era foarte aproape de Ion Ghica,
ajunse a cm-waste si pe Mihail Kogalniceanu 9. Printr'insul viertitul Montalembert caprit cartea lui Vaillant, cele trei volume,

pline de istorie Inchipuita, dar si dc frumoase descrieri si de

legende, /a Romante10.

vedem vorbind inaintea lui Lamarline

I. Ghica, o. c., pp. 226, 301.

Articole, si de arhimandritul Ioasaf Snagoveanu, si in Anal
1846, VI.
1

3 I. Ghica, o. c., pp. 281-2. Balcescu incerea o forrie, Democratia;

ibid., pp. 301-2, 358, 419.
4 Ibid., p. 343.
5 Iese doar douasprezece nurnere Wand la catastrofa maghiara. V.
Iorga, 1st. lit. rom. fn sec. al XIX-lea, III, pp. 62-3. Cf. si I.
Pentru o
Ghica, o. c., p. 629 (se publica in 1.530 de exemplare .
publicalie eliadist, cenligrafratti, dupa eat se pare, Carul-iute, 1.
Ghica, o. c., pp. 640-1, 719-20.
6 AI. Cretzianu, Din Arhiva lui litanitru Briitianu,
1933, p. 45, nota 3. Intre ei i Balaillard.
7

Ibid., pp. 116-7.

8 Ibid., pp. 118-22, 122 si urrn.

9 ibid., p. 123.
" Ibid., pp. 126 8.

1,

Bueuresli

Propaganda romlineasai prin emigrati

205

si castigand -simpatale rnarelui poet si slralucitului agitator,

pentru causa romneasca.

In Decembre 1848, e prirnit de Pahnerston, canna sillceritatea i vioicimea lui ii fac impresiel. Vorbindu-1 si de

avantagiile unui trartat de comert cu tgrile romilnesti libere,

el cerea ca Anglia sg. sprijine unirea lor, intr'o conferinta
care ar fi chemata de ea anurne pentru aceasta.
Memoriul pe care-1 redacteaza singur e cea mai inserdnata
manifestare nationala din aceasta tabara a emigratilor: Intreaga politica a Rusiei e aenuntata, amintindu-se i incercarea de a pune In legatura Bisericile romanesti cu Sfantul
Sinod rusesc. I se pune In sada, ceia ee e nedrept, i incercarea de a Inlatura limba romitneasea din Invatarantul superior. Dimitrie Bratianu pretinde c prin influenta lui Duhamel
au fost opite adunarile cuprInzand mai mult de cinci persoane
si Ca IrimesulTarului ar fi provocat Inca inainle de izbucnirea

revoltei cererea unor boiari pentru trimiterea de trupe rusesti. Se ataca i inditferenta Turcilor fata, de aceste Incalcari,

oda ce a fosi privit de oupul din jurul lui Eliad ca o

greseala, data fiind sentimentele Englesilor fata de Imperiul

Otoman. Dar el observa ca dreptate ca schimbari aa de

adanci intervidnise,ra In Turcia Insgli prin actal de la Ghiulhan, Inc At Romanii se puteau crede autorisati i ei a-si revisui statutul politic. Se pratesta contra invIninrii de comunism fi chiar contra celei de a fi voilt s4 se introduo4 republka. Se face o osebire, totasi necrutAnd nici pe Turd, Intre
purtarea trapelor lor i aceia a trwielor rusesti. Nu St gilisesc
Indestulatoare nijci protestarile 1u. Colquhoun. Se adaugia ea,
In starea aetuala, puterea ru.seasca e o ilusie. In sfarsit, se
punea In vedere, potrivit cu. trecutul engles mai recent, posi-

bilitatea de a crea din cele doe' tari unite, ajuuse independente, o Belgie de la Dunare, ca mijlocitoare Mire Apzu
si Rds.drit 2,

Se ca*tiga pentru causa romneasc si lord Dudley Stuart,

care cunoscuse pe Campineanu 8 Se provoaca astfel o desbatere vie In Parlamentul engles, prin interpelarea din Mart
1 IbId., p. 35, no. xxi.
2 Ibid., p. 136 i urm.
Ibid., p. 37 j arm.

206

Pregalirea Unirii Priwzipatelor

a acestuia. Dar Disraeli, viitorul lord Beaconsfield si premier engles, iea apamrea Rusiei, pe care si Palmerston se
fereste a o jigni 1.
In schimb, In Franta, care si-a dat In noul presedinte al unei subrede Republici un stapan, nu se capt decAt posibilitatea de a se presinta Adunarii, prin Edgar Quinet, o protestare
contra conventiei de la Balta-Liman: Ledru-Rollin, pe care se
conta pentru o interpelare rasunatoare, refusa 2.
Dar memoriul mai Dimitril Bratianu nu e numai de cea

mai mare Inseannatate prin Insusi cuprinsul sau si prin influenta ce a avut in Anglia, ci si prin lmurirea ce a produs-o In randurile chiar ale emigratilor. Eliad era inteo
stare de spirit care se explica numai prin catastrofa unei

situatii politice In care el ajunsese a se considera ea un

adevarat sef de Stat, si in curind acela care era, de fapt, fiul

unui Ilie, deci Iliescu", dupa moda timpului, Isi va adaugi, cu

gandul la Radu Negru, Intemeietorul Domniei, numele de

RAdulescu. Pe lngd ce fusese, pe langa ce va cauta, prin
toate mijloacele, sa fie din nou, pe langa calitatea de represintant legal, Impreuna. cu Tell singur, apoi tsi fara dansul, al Romaniei revolutionare, de putea sa. Insemne aoest
tineret, ca si, de alminterea, oricari altii de vrasta si de cutegoria lui, si cum Isi putea el Ingadui sa intervie flra niciun
mandat, fara nidio Indrumare si frk niciun control, oricare
i-ar fi netamurita misiune ce i s'ar fi dat, fara multa chibzuire, Intr'un anume moment? Cu morga despretuitoare pe
care-o va pastra de acum Inainte fat.1 de alti Romani, considerati ca intriganti si chiar ca tradatori, Indata ce erau dincolo

de Indrumarile lui, el califiek un nobil act politic numai

de necuviintA copilareasea."!.

In schimb, C. A. Rosetti s: ridica Intru apararea lui Dimitrie Brgtianu, cu care, ca si cu. fratele Ion, era asa de strfins
legat i de multa vreme, de and, In tara, el se forma romantic
si sentimental, mergand si pana la un misticism bolnavicios,
Ibid., p.
2 Ibid., p.
1

39.
40.

3 I. Eliade. Ebistole $i acte ale oamenilor miveirii romane din

1848, Paris, p. 22.

Propaganda romfineascii prin entigrati

207

asa cum apare In Jurnalul s5.0 intim 1, fiind adnc influentat de

Paroles d'un croyant a lui Lamennais si de Manfred al lui

Byron, de Faust al lui Goethe 2 Acela care, crescut In boierime, dup g. ce fusese In legituri, la 1846, cu un Mihail Ghica
un Iancu Bibescu, cu rn Iancu Filipescu, In. acelasi limp
cnd cerceta pe Murgu In temnita din Pesta, ba chiar cu Voa.-

Bibescu, pe care-I credea in stare de lucruri mari dac5. I

s'ar lingusi ambitiile", avuse apoi rolul pe care 1-a arltat
In revolutie,
pentru care avem aceleasi note zilnice 3.
Prin Dimitrie BrAtianu, sp-ine el, Romnil au ajuns O. fie
cunoscuti Inteo Ora, unde chiar existenta lor era problematicr 4. De fapt, cu Dudley Stuart se Incepu, de altfel,
o corespondentit care dunk clitava vreme 5, i se adAugi cunostinta lordului Beaumont, a lui Harry Verney, membru al
Parlamentului 6.

In Februar Eliad si Tell se presinlau Inaintea unei adunari a emigratilor, in cantata d- trimesi plenipotenti din
partea emigratilor din Transilvanla i recunoscuti locotenenti
spre a lucra In causa romn g. d'impreulnA. cu colegul ct-lor,
d. N. Golescu", care era absent 7. Se anal' acolo aproape numai
tinerh trei dintre Golesti, Voinescu II, Grigore GrAdisteanu,,
Nicolae Cretulescu, Rosetti, Cretea.nu, tnIrul Magheru, tana1 Vintila C. A. Rosetti, Pagini din trecut, Note intime, 1844-1859,
scrise zilnic de C. A. Rosetti, Bucuresti 1903. 11 vedem, la 1811-6,
in stranse relatii cu Cmpineanu. E legat si de Nicolae Balcescu;
ibid., pp. 13, 16, 21, 34. Avuse un frate, care suferia de o boala
morale; ibid., p. 18. La saisprezece ani in oaste; ibid., pp. 59, 135.

Se credea un mare poet"; ibid., P. 65.

2 Intrarea in loja masonic6; ibid., p. 52. Era bolnav de piept.

Cunoaste i admira pc lIeriniona Asachi; ibid., pp. 106 7, 123. Cr

ibid., pp. 153, 162. Rclatii cu Vacarcscu i Fercchide; ibid., p.
154. Cu Ilerescu; ibid., p. 156. Cu femei din boiel ime; ibid., p

158. Cf. si pp. 142; 144-5, 147. $i chiar cu familia lui Dascov; ibid.,
P. 146. Dar: brbati ce simtiti, nu vg. Insurati cu o cocoanA
rominAl"; ibid., p. 149.
3 Cf. si volumul II si cel de Coresponden(d, Bucuresti 1902.
4 C. A. Rosetti, Scrieri din junime si exit, II, Bucuresti 1885, p. 45.
5

Cretzianu, /. c., p. 172 si urin.

Ibid., pp, 173-4, 181, no. xxxiv.

7 Ibid., pp. 178-9. Interventie pe langA Palmerston pentru arestatii
din Bueuresti; ibid., pp. 175-6.
6

208

l'regAlirea t. iiii1t Principalelot

rul Joan, fiul lui Joan Filipescu, Plesoian,u

si alti etitiva.

Stefan Golescu propuse sa nu se recunoasca triumvirii drept

sefi carmuitori al emigratiei si ai causei ronrane", pe eand
pentru mai moderatul Golescu ei puteau fi admisi ca atari
nurnal pentru ca represintau o mai largit parte dintre emigrati, mandatul ramaind a fi Insa numai provisoriu, pana

la intelegerea cu cei din Ardeal. I se parea mai preferabil

ea un singur conducator :sit fie alutat doar de un Sfat de
palru, cinci alte persoane. Propumerea fu votata, dar autoritatea conferita lui Eliad i asoeiatilor sal era, cum se vede,
cu totul margenita 1. Totusi, cerand socoteala emisarului din
Anglia, delegatii Isi fixau programdle pc aceasta linie, pe care
Eliad o va mentinea OA la capat contra eleMentului radi-

cal: a relnoi vechile noastre legaturi cu Inalta Poarta i a

o convinge, In toate lucrarile ce vorn face, despre a noastra
sinceritate i credinta" 2. Primind de la ei instructii care sunau

ca un ordin, Dirnitrie Bratianu observa: De m'ati fi cunoscut

mai bine, negresit ati fi socotit de prisos sa-rni aduceti aminte
ca sant raspunzator de actele mele Inaintela Romanilor"3.
Urma apoi asa de frurnosnl lui apel catre Parlamentul engles,
adresat acuma ca represintantul oficial al Locotenentei Prin-

dare din Valahia"4

diseutia de care a fost vorba mai

susi 6. Dar tonul celei de-a doua slcrisori de mustrare din partea

lui Eliad, iscalita si de Nicolae Goleseu, era si mai asPru poruncitor. Iar el se credea In drept sa observe ca are drept la
manifestatii carora, daca e do nevoie, n'are decat sit h se
opuie critica. Desavuat i lnlocuit chiar, el Isi va continua
opera 6. Plecand la Constantinopol dupa o aparitie la Londra,
Eliad crezu ca trebuio sa sc rosteasca altfel, admitand cit
Ibid.. pd. 178-9.
2 Ibid., pd. 179-83.
3 Ibid., pp. 181-2.

4 Ibid., p. 182 si urm. Si o desaprobare din partea liii Cretulescu pentru ca a jiguit pa Turci; ibid., pp. 18 r-5. Bralianu revenia

prinlr'o scrisoare la "Mor ning Herald", aratiind

aceasla inlenlia; ibid., Pp. 185 G.
5 Ibid., pp. 201-2.
6 Ibid., pp. 203-4.

ea nu i-a

foql.

209

Prdpaganda romkneascA prin dmigrati

si el Insusi poate gresi: la Paris lasia, sin aceiasi calitate de

delegat, pc Stefan Golescu, Un moderat 1.
In eurAnd Dimitrie BrAtianu, Inainte Inca de a veni la Paris,
incerca o alta forma a propagancliei fata de extrema stdpga
trancesa2.0 cerere de audien.ta fu facuta la 28 Februar 1849
presedintelui Republieii pentru a presinta un mernoriu contra
oeupatiei: ea poart nurnai isc.lih1rile lui Nicolac, Stefan. si A.
G. Golescu, a Bratienilor si a lui Rosetti 3. Dar aici, afar de
rsunete In presa, situatia, dominata de reactiunea burghesd,
era Socotita mai pu;in prielnica 4. Inainte die a parasi Londra,

eel d'intaiu luptator in Anglia pentru drepturite Romilnilor

era recomandat cakluros de Dudley Stuart si lui lord Normanby 5.

Oricum, D. Bratianu considera asigurarile, de si strict cumpanite, ale lui Palmlarston ca un folo3 mare pentru. causa romneasea si-i arata In numele mandatarilor sal recunostinta.
Adaugind frumosul Album moldo-valaque, tiparit In l'Illustra-

lion de prietenii francesi, el Isi arata dorinta ca interventia lui Stratford Canning O. Impiedece impunerea in tall a
unei legislatii Sociale injositoare pektru tarani 6,

Dar In acelasi timp se ventila i ideia, venind de la Ion

Ghica, a unUi dictator revolutionar care ar fi frumosul Moldove,an Costachi Negri, amicul lui Aleesandri 7. Se vorbia
si de o legiune romneasea" In A.rdeal , cu Magheru.
1 Ibid., p. 205.
2 Ibid., p. 193 i urm. Catre Ledru-Rollin, ibid., pp. 212-3. Pentru
Thiers, I. Ghica, o. c., p. 102.
8 Hod0, 1. o., pp. 124-5. V. i ibid., pp. 123-4.

4 Scrisoare din April a lui Stefan Golescu; Crelzianu,

1.

c., pp.

207-9.

5 Ibid., pp. 209-10.

6 Ibid., pp. 206-7.

7 Scrisoarea lui Rosetti, din 20 April, vorbeVe *i de o formatie

Ion Ghica, Nicolae BAlcescu si Negri; se infAtiseaa A. G. Golescu
ca sluga lui Eliad",; I. Ghica, o. c., pp. 67-8. El admitea i alti
Moldoveni, Intre cari I. Ionescu, MAlinescu; ibid., p. 74 si urm.

Negri-i pArea hisa cA n'are la foi du rvolutionnaire; ibid., p. 70

si urm. Ar fi vre unul din BrAtieni; ibid., p. 72. Nicolac Golescu
se lnjosia sA cearl ca o milA" bani de Intretinere lui Soliman-Pasa

ibid., pp. 203-4. Se gAndia i la Alexandru-Vod Ghica; ibid., pp.205-7.

8

Ibid., p. 207 si urm.

14

Pregatirea Baird Principatclo

Atrnosfera Intre emigrall era in general favorabila unci 11413-

legeri in extremis cu miwarea ungureasca in agonie; ea si

Balcescu judoca si Golescu, iar Ion Bralianu, supt nurnele
de I. Mariosse Boghos", cerea de la Dudley Stuart o reedmandatie ca sa poata lupta in Ardeal supt Bern contra Austro-

gray bolnavul Rosetti, care aparu in vara la

Plymouth, era gata sit alerge In Ungaria" pcntru ca SA

Rusilor

Si

ajutc pe ostasii democratiei

Era vorba de un congres al ernigratiei, dar el nu se aduna3.

Numai atre toamnil uncle lucruri noi erau sa se potreaca

In aceasta lume a pribegilor.

Acum, Dimitrie Bratianu-si isprkvise rostul, pe and la

Brusa se afla Ion Ghica, putin amestecat in discutiile de pada
atunci: se credea ca el ar fi candidatul de tron al Englesilor.
LangN dilnsul se aflau Aleca Golescu Albul, Radu Goleseit
colonehil, Zane, Alecu Manu, Serghiad, fratii Costachi si
Dimitrie Florescu, Joranu, Nit4. Magheru, Negulici, Scarlat
Filipescu, Zosima si iln Pdeanu4.
Intre cele doua tabere vor 1ncepe apoi, la capatul aceluiasi
an, tristele discutii asupra intrebuintarii fonclurilor.

Irnpartita mare mai multe tabere, care ajunsesera, astfel, a

se ur15, nascocindu-se in jurul lui Eliad cele mai urite calomnii, acesti izgoniti pe meleagurile straine pacatuiau si prin aceiia
ca ramneau Inchii, fitrit legatura, pe care do puteau avea, cu

tara, inchisi in singurul lor cerc, neavnd, dupa plecarea lui

Balcescu, nicio legatura macar cu Ardealul in lupta de moarte
1 Cretzianu, o. c., I, pp. 211-3, 215-6.
2 Ibid., pp. 213-4. Din Bucuresti, Grant, secretartil lui CoIquhoun,
stArnia desperat pentru Unguri.
3 Ibid., pp. 218-9.
I. Ghica, o. c., pp. 192-3.
5 V. i Cretzianu, 1. c., p. 219 si urm. Acolo, p. 223 si urm.,

incercarea de a se uni emigratii din Brusa ou noua Asociatie" din

Paris. Cei d'intaiu delegau pe $tefan i Dirnitrie Golescu, pe D.
Bratianu sau Bolintineaau; ibid., p. 226 si urm. Se refusA ideia unui
cap. D. Bratianu scrie o admirabilA scrisoare lui Michelet; ibid., p.
234 si urm. E cea mai frumoasa presintare a poporului romitnesc.
Bratianu se gindia sa revie la Londra; ibid., p. 261, no, ram.

Propaganda romAnoasca prin emigrati

211

cu aoeia chiar pe cari ar fi volt

vada Invingatori emigratii,
nici cu opera de refaccre, Octal, Inoeata, dar solida, pe care
o Incepu, neadmitand pe revolutionarii de ieri, rarnas1 cu
Intregimca unor credinte, Indata exaltate, Stirbei, si, cu concursul oricaruia se ofcria dintro reformistii din Mart 1848,
Grigore Ghica.

OricAt dc interesanta ar fi ideologia Instrkinatilor, oricate

si chiar iii
succese dc opinie ar fi repurtat, in Germania,
Austria , la Franta si Anglia, neintrerupta propaganda a

si a liberalilor apuseni, pe cari au stint sa-i cdstige si

sa-i relic, ceia ce se savarsia n teribilelc conditii ale unei
Indoite ocupatii acas merit s opreasca atentia Inca de
lor

la cele d'intAiu masuri ale unei atal de neoesare refaceri.

*i nu e vorba nurnai de savarsiirile, oricAt de 1nsernnate

si de rodnioe, ale unei birocratii de stil rusesc, ci si de o

conceptie care era In fond aceiasi ca si a oamenilor de la
'48. Am vazut pe Stirbei gan.dindu-se la unirea Tarii-RomdrLesti cu Moldova supt un stapanitor de origine strAina, oferind

mai multe garanlii de durata i bucurandu-se de un mai

mare prestigiu. Dar pana i comandantul tare al armatei
de ocupatie, Omer-Pasa, era de IpArere ca si pentru. Turd
ar fi mai bine dacA s'ar crea, In anume conctitii, o Belgie
dunreand, aliat fireasca a Imperiului Otornan in apararea
lui contra obraznioei imbulziri a Rusiei lui Nicolae I-iu.
Greutatea cea mare pp care o Intalniau sfortarile de Indreptare ale celor doi Domni, dintre cari, Ghica fiind mai
mutt un visator romantic, influentat si de o stare de nervi
care-1 Oen, un tinp, sa se retraga la tara, Barbu Stirbei era
un administrator de talia lui Mihai Sturdza, fr brutala lacomic a aoestuia, era presenta celor doua ostiri straine. Partarea Turcilor fa, cu toate neajunsurile de educatie ale lui
Mehmed-Pasa, comandant al Bucurestilor, de aproape supraveghiata si de Omer, care, personal, isi Ingaduia une ori
gesturi insolente, si de manieratul Fuad, pe cnd Rusii. tui
Lilders, lui Hasford, lui Dannenberg si lui Komar, tot Germani

de origine, de si cal d'intaiu se lau.da ca nu, mai cunoaste

limba Inaintasilor saii, se dedau la nesfArsite abusuri. Vistieria

fu srcith, Intretinerea ostasilor Tarului cernd, de si Tesaitrul imperial platia lefile ea In timp de garnisoa acasit, In

212

l'regiftirea tJiiirii Principaicior

curs de un an cu sacrificiul a apte rnilioane, adaugindu-se

daruri benevole i branirea trupelor care fura chemate s
Iucreze in Ardeal. Din fericire Du.harnel plena Inainte de
sfarsitul primuhd an de Domnie, si Polonul Halcinschil, care
inlocui la Consulat pe agitatul Kotzebue, ingaduia Math mai
suportabile; Fuad nu rnai era la Bucuresti in April 1850 2.
Nu era vorba insa nurnai de cheltuielile asa de mafi pentru ambele tari. Domnii erau tratati ins, In ciuda onorurilor,
mai ales de la instalarea aceluia al Moldavoi 3, ca niste functionari turci subordonati celor doi cornandanti, cari nu lipsiau sa-i facia a simti neputinta lor de a se apara, de a
raspunde la jignirile atrat dd dese. Aceasta se siluti mai ales

de Stirbei, privit ea un delegat civil al Sultanului, ca un

sub-prefect, cum o spunea, cu mojicie, unul din generalii rusi.
La 25 Iunie, cand se cern firrnanul de numine a noului Damn,
asistara fireste oei doi comisari, consulal rus si chiar Omer-

Pasa, dar nu si generalii rii4. Totusi nu se Inlatura nimic

din solemnitatea vechilor sfintiri, a alaiurilor de pe vremuri,
daca Lfiders, gata a trecc la biserica Inaintea Domnului,
nu aparu acolo 5, el si Fuad participara la ceremonia cetifii
discursului domnesc.
Barbu Dimitrie-Voda. mergand la Constantinopol pentru investitura, aceast cerernonie pane a nu fi avut niciun prestigiu;

la intors ginerele domnesc, Vellark, care se coborise din vas,

se Ineca. 6. In aceste conditli nici sosirea la Bucuresti nu se
1

Iorga, Documentele $tirbei-V odd, 1, pp. 381-2.

2 Ibid., p. 471, no. ru.

8 Draghici, o. c., H, p. 222 si urm. Fuad nu anina Cercrnonia
pAn la venirea lui Duhamel; ibid., p. 224. Cei 4.000 de Turci
sositi dui:4 asezarea Domnului defilar inaintea lui.
4 Iorga, o. c., II, pp. 4-5 = Hodos, I. c., p. 167, no. =VII. Consulul Franciei constata. receala Romnilor de fgA, cari ar fi preferat
pe Constantin Cantacuzino.
6 lorga, o. c., II, p. 5 no. Iv, = Hodos, I. c., p. 169, no. crocvm.
Asa crede i noul consul Poujade; Iorga, o. c., II, p. 7 = Hodos,
I. c., p. 174.
Iorga, o. c., II, p. 39 = Hodos, I. c., p. 206, no.

cam
6 Iorga, o. c., H, p. 6, no. vur si n-1 urm.= Hodos, I.
no. cLxxxv si n-1 urm.

c., p. 184,

Propaganda romneasca prin emigrati

213

fAcu dup 6. dating, nefiind nicio pregtire, i Mavros, ginerele,

lui Constantin Cantacuzinot, impuind carantina. Dreptul de

a se mirui nu fu recunoscat niciunuia din Domni2.
Lipsit de ee era mai ales tntra intelectualii Tioii generatii,
Stirbei trebuli, i supt inflnenta ruso-turceasca, A-1i fact tuthiul Ministeriu din elemente inferioare sau compromise, mai
mult boieri btrani, cunoscuti 11. Constantinopol. Constantin
Cantacuzino, fastul Cairnacam, figura In el alaluri d acel
Costachi Sulu, zis Sutachi, care, Impreung. cu Vellarh. i Arsachi, poate fi privit ca una din ultimele icoane ale Fanarului disparut, de Iaucu Filipesou, de un membrii al familiei
Ghiculestilor si de rudele Domnului: fratele, Iancit Bibtf.scu,
ginerele, Plaginb. In Comisiunea Propriettii, care inlocui pe
cea de supt Cgimdcg.mie, gsi.n pe acelasi fost Caimacam,
pe Filipescu Vulpe, pe ace1id A1exandru Ghica, pe Arsachi,
1ng6 un Otetelesanu, si pe Constantin Ghica. Noul Ministeriu
din 1850 adusc pe Iancu Manu, pe Grecul neimpamAntenit si

refusibid cetAtenia romaneascl Arghiropulo, pe reactionarul

Manolachi B6.1eann, pe Iordachi Filipescu, pe Constantin Hensell, al crui Irate va juca nn rot In aknuirea militiei celei
noi, i, iardsi, de nevoie i pentra a avea un sprijin efectiv,
in mice imprejurri, pc Iancu Bibescu si pe Plagin6 2.
1 Iorga, o. c., II, p. 54 i urm. = Hodo0 1. c., p. 234 qi urm.;
cf. ibid., p. 252 0 urm. Ceremonia se fcu la Bucure0i in Decembre
abia.
2 Aten(ii turce0i pentru acesta, fcut bag-boier
i rAsplAtit cu
bani din Vistierie; Iorga, o. c., II, p. 47, no. xxxi = Hodo0 1. c., p.
213, no. CCM
Bibescu revenia de la Constantinopol, unde fusese
coy:II-01 de favoruri, daruinclu-i-se 8 i un palat acolo; Iorga, o. c.,
II, p. 68. = Hodo, 1. c., p. 239. El revenise In tall. V. i Iorga,

o. c., II,

p. 99, no. un = Hodo, I. c., p. 260, no. cccur. Ru0i Ii

refusa" o pensie; Iorga, o. c., II, p. 136, no. wan = Hodo0 I. c.,
Trebui sA
pp. 288-9. Invitat a se aeza la Odesa, alege Parisul.

fie invitat a pleca la Viena; Iorga, o. c., II, p. 161, no. waxvrn =

Pentru o datorie a lui,

Hodo, I. c., p. 312, no. cccmaxr.
Iorga, o. c., II. p. 170 = Hodo0 I. c., p. 318, no. ccr.xxxv. Cf. I.
Ghica, o. c., p. 340.

3 Stirbei facu din baboierul Iordachi Filipescu preedintele Divanului. El relua in serviciu pe colonelul Grarnont, adiulantul lui Alexandru Ghica; lorga, o, c., II, pp. 19-20 = Hodo0 I. c., pp. 191 2.

Pregatirca Unirii PrincIpatelor

214

Cu totul altfei se presinta, In oe priveste pe ajutatori, noua

Domnie moldoveneasca. Dintre vechii boieri Ghica alese numai
pe Alexandru Sturdza, ca ministru d. Interne. Intre noii numiti
era Petrachi Roset-Balaneseu, Teodor Bal cel Vann., Iorgu Sutu,

Alecu, fiul lui Clostachi Sturdza, Nicu Ghica din Gomanesti

si viitorul rnduitor al Finantelor tarii unite, Petrachi Mavroghenil. Vrnd sa arate c nu aduce nicio clusmanie fata de
nimeni, Ghica-Voda ceru Mitropolitului Ca In rugaciunile ce se

rostirA la numirea lui sA nu sc vorbeasca de biruinta isupra protivnicilor pe care ar avea sa i-o acorde Dumnezeu" 2,
Din fericire era la Bucuresti, pentru a inlocui toate aceste

insuficiente, actiunea de fiecare clipa a unui om de mare

harnicie, de pricepere superioara si de o initiativa biruitoare.
Acusat ea e omul Rusilor, Barbu Stirbei va trimete In Rusia,
pentru a grabi evacuarea, la 1850, pe fiul sau Gheorghe, tanr
precoce, de o deosebitA intieligenta, doctor ln drept de la
Paris, unde fusese undprezece ani 2. El trebuia sa cerceteze
Imprejurarile de la Petersburg, uncle statu opt luni. $i tana-

rului i se va marturisi siu.pararea a tatal san s'a Indatorit,

Intr'o scrisoare entre Re0d-Pasa, a Inlatura orice ingerin[a
straina".

0 legatura strnsa fu stabait l. de la Inoeput, nu numni

cu Dornnul Moldovei, s000tit ci un bun prieten personal, cu
care mai tarziu se vor schimbq consideratii asupra unei situatii Inraite 0 de dusmanii interne, Stirbci represintnd fata
de melanoolieul Ghica lncrederea barbateasca In misiunea de
indeplinit, dar cu printul silrb Alexandru CaragheorghePrintr'o mdsurd iscdlit in acelasi limp de Fuad si dc Caimacam, trimesul MIT in prima linie, se anulase liberarea Tiganilor de
proprietate particulard; Hodos, F. c., p. 92. no. Lxxx; cf. ibid., p.
347, no. cccx = Iorga, o. c., II, pp. 207-8.
Rusii se plAnseserd
al Fuad ,.d decrete" Mr a consulta pe Dullamel; ibid., p. 99, no. xc.
1 Dra'ghici, o. c., II, p. 225.
2 Iorga, o. c., II, p. 6, no. vir = Hodos, 1. c., p. 173, no. cmv.
Moldovenii putur s6 asiste la lupta provocat de invasia lui Bern
pe la Poiana Shrat5. si Grozesti; Hodos, F. c., pp. 196-7. V. si n-I
urrnAlor si no. cLxxxr. Un Filipescu, Muntean, servia In armata
austriaca; ibid., p. 180, no. cLxxxII; p. 182, no. =XXII/.
3 G. B. Stirhei, Peuilles d'automne et feuilles d'hiver, I, Paris
1916, pp. 265-74.

215

Propaga,,da romAneasc prin emigrati

Dar el nirturisia, la August 1849, vecinului romAn

greutdtile resUltind din deficitul de 14.000.000 si din covArsitoru1 budget extraordinar" 2. tirbei avea, de la inceput, nepldcerea de a recurge la mijlocrd axi1ului pentru a sfarama
vici 1.

o opositie imediat rasarit In calea sa 3, inainte chiar de

instalatia" i mdsluirea" din Bucuresti, care ava loc numai
1a 4 Decembre st. v.4.

Orice Inoercare de a apropia In Muntenia cele doud tahere, aceia a ordinii" restabilite i aceia a revolutiei convinse c. Indeplineste o functiune nationald, nu putea sa fie
decAt zadarnicii 5. Tollusi In 1849-50 nu se IntA1neste In co-

respondenta asa de larg pastratd a emigratilor aicio pornire

de urd contra lui Stirbei, pe care cei mai multi dintre aeestia
11 cunosteau, de malt, si chiar supt un raport favorabil, ca
unul care in limpid miscarii se ferise de a juca vre-un rol,
dar i tde a inteti contra bor. El Tnsd, vorbia cu mAnie, In
Iunie 1850, de indivizii incorigibili, incremeniti (endurcis), a
caror hotartre nestrarnutatd, ca i interesul personal, e de
a sufla asupra irii focul discordiei si al patimilor rele pentru a distruge ordinea stabilitii,, si el cita pe B11cescu, so-

cotit ca afidtor la Londra, pe Eliad i pe Tell, au Go1estii

si Rosetti, la Paris, pe Al. Gh. Golescu, care ar mai fi Inca
la Viema, pe Constantin Filipescu, plecat din Turcia la Trieste,
1

Iorga, Documente $lirbei-Vodd, I, p. 17 si urm., 36 si urm.

a-7i da fata dupl Mihail, fiul detronatului Milos; Iorga,

Un plan de

o. c., II, p.
2

Iorga,

I.

141 = Hodos,

I. c., p. 293..

c., p. 21.

3 Ibid., pp. 22-3.

4 Ibid., p. 23, no. vli;

p. 105, no. HI.

5 V. mai ales veninoasa adresa a lui Eliad si Tell, cari-si adaug

pe N. Plesoianu, contra lui N. BMcescu, Invinuit

cA

7i-a Insusit

banii Incredintati; I. Ghica, o. c., pp. 661-6. V. si alte elucubratii;

ibid., p. 674 si urm. (Decembre 1849).
Totusi Eliad iscIlise, cu

ai sal, In Mart, actul prin care se ddea un singur sef indoitei cmigraii, muntene i moldovenesti; ibid., p. 709 si urm. Acolo i un
Teodor RAscauli, un Catargiu, un D. Gherghel si I. Ionescu. Pc
aceast bask dui:a plecarea lui Enact, se alese Negri; ibid., pp.
710-3. Insemnale iselituri. V. si ibid., p. 722 si urm. Rosati acusa
pc lAtrAnul tribun ca n'a fost pentru unirea eu MoldoN a, propusa
de genera Oa lui ; ibid., p. 838.

216

PregAtirea Unirii Principatelor

unde va veni i Magheru.1-, p. Ghica ai ai Sti", ramasi la

Constantinopol at la Brusa. Se plangea cit Magheru a fost
tolerat, la Sibiiu i Nicolae Golescu, Impreuna cu acelasi Fili-

pescu, la Mehadia2. Se diklea lista oelor caH n'ar trebui

rabdati la hotare3. [Alders oerea masfuri ai contra grupului,
fara Insemnatate, In care ai profesorul Boerescu, de la Giurgin i Rusciuc4. Duhamel tnsusi anunta aparitia la Braila
a lui Zalic 5. Se urmrise cu aftentie si trecerea pe teritorOil turcesc a Invinailor revolutiel ungureati, Dembinski, Meszros, Perczel, Kossuth Insusi.6. Ru5ii se temeau nu camva
sti apart In Principate i scriitorul $i ornul politic italian,
Niccolb Tommaseo, amestecat In revolutia venetiant 7. Vom
vedea ca, la sfaraitul anului 1851, Domnul parea aplecat la
rechemarea pribegilor.

Paul la sfaraitul anului 1850, lucrandu-se la o eVacdare,

si de Turci, dar refusatli pentru mai mult timp dfq
ofiterii Tarului, se lucrase series oi In chestia ruralt. Boierii
vechi mentinurd principiul lor de proprietate deplinkt asupra moii1or, dar $trbei interveni personal, ai cu energie,
pentru mai multa marithmie in ce privcate pamanlul de
doritit

i dijma, mai ales locul de ptaune, care fu Indoit,

dandu-se putinta de stramutare la care tineau sttenii aao
de mult, dar numai la cinci ani; se cauta ca proprietaril sa
lea asupra lor jumatate din dataria fata de Stat pentru p0-

lucru

1 Iorga, o. c., I, pp. 109-11. Cf. ibid., pp. 251-2. V. si Ion Ghica,
Amintiri din pribegie, p. 151 i urm. In Ardeal fusese i Arislia;
ibid., p. 151.

2 Iorga, o. c., I, pp. 103-8.

3 Ibid., p.- 52.
4 Ibid., pp. 370-1. Domnul Ii aparA, aratAnd ca Boliac nu e acolo.
Acesta fusese In armata lui Beni i director al imprirneriei"; Hodos,
I. c., p. 176. Cu el un Balaceanu, un Costescu, un Caraca. Boliac
e trimes la Brusa; Iorga, o. c., II, p. 51, no. xxxiv = Hodo, I. c.,
p. 221, no. ccxvin.
5 Iorga, Documente $firbei-Vodd, I, p. 389, no. xxii. Turcii refusa
Intoarcerea lui Marin Serghiescu; ibid., p. 477, no. xr. Stirbei observA
ca acesta fusese i la ocna, pentru arnestecul in conspiratia lui
Mitica Filipescu; ibid., pp. 478-9. Mai tArziu revine chestiunea; ibid.,
p. 482, no. xvi.
6

Ibid., I, pp. 18-9.

Ibid., p. 369, no. Iv.

Propaganda rornAneascA prin ernigrati

217

dun i osele1. In aoelasi mernorin eitre ambasadorul rus

pe langA PoartA, Titov, se arata cA InueileimOntul va retieveld national i se ua adapta la adevi*.atele neuoi ale societd(ii, aprogiindu-se mai malt de clasele sdrace; se recunoaste
organisatorul priceput de la inceputurile erei regulamentare.
In Cologii se va face un larg Ice limbii latine, francesia si
greaca rAm'aind margenite la cei din. urnia trei ani. De acolo
se va pleca la semin.arii, la scoala mihtara, care &Ida indata
absolventi cari vor Di apoi leneralii lui Cuza-Vod i ai lui

Carol I-in, la seoala de agronomic si economie agricola",

Ea cea de arte i mescrii", la scoala de stiinti exaebe", ou
sectii pentru, topogra4e, inginerie de poduri i De1e i arhitectura, In sftirsit si la scoala de drept" 2. Un internat superior, ca 14 Paris, Perlin, Odesa, 'ar suplini costal periculoasei trimeteri In strainatate3.
EI

putea spline a a indeplinit ceva din frumoasele fgr

duiell fAcute la mirgirea lui, cand amintise iii noble cuvinte

do Thomnia frabell sau, asa de rapede intrerupta, i trecuse
cu discrietie asnpra regimului revo1utionar4.
Dar mai semnifieative stint observatiile fAcute de Domlnul
Tarii-Rornanesti la plecarea lii Duhamel. Pornind de la evenimentele din 1848, el cercetieaza care pot fi clasele stabile
ale societAtii si nu le gaSeste. Raspinge i garantia dublei
ocupatii, care poate saraci i dcmoralisa" tara5. Aminteste
1 Ibid., pp. 378, 382-3. V. memoriul unui tAnAr Wier conservator,

cu studii de drept la Paris, In Iorga,

c., 11, p. 58 si urrn, =

o.

Hodos, I, c., p. 233 si urm. Raportul din 1850 al comisiunii; Iorga,

o. c., II, p. 125 si urm.
Flodos, 1. c., p. 281 si urm. Se prevAd dou'azeci de zile de lucru pe an si se defineste ce Inseamna
ziva de lucru. Se adliugia i un Consiliu comunal pen tru sate. $i se
presint i programul pentru alte reforme, Mire allele si pentru
constituirea corpului electoral pentru Divanul Administrativ. Proprietarii capatar i numirea agentilor administrativi; Iorga, o. c.,
II, pp. 206-7. = Hodos, I. c., p. 315, no. cccvnt
2 Ibid., p. 378, 384-5.
3 Ibid., p. 380. Planul amanuntit, In Iorga, o. c., II, p. 74 si urrn.=
Hodos, I. c., p. 244 si urm.
c., p. 251, no. ccxxxiv.

Cf. Iorga,

I.

c , pp. 81-5

Hodos,

I.

4 Iorga, o. c., JI, p. 92 si urrn.

Hodos, I. c., p. 255 si urm.
5 Aceiasi parere de la inceput; Iorga, o. c., If, p. 21, no, xvir
Hodos,

1.

c., p. 1.92.

218

PregAtirea Unirii Principatelor

ca legaturile CU Poarta consist= odinioara doar in numirea

Domnului si chcmarea lui pentru investitura la Constantinopol;

se adauP-e i Insemnarea, stears apoi, c Mihai Sturdza,
Ghica i Bibescu n'aU adresat zece depesi Portii In cei sai-

sprezece ani ai adminstratiei lor", pe and acum `d. e kin antes-

tec si in amanunte, nepotrivite, de altfel, cu spiritul tanzirnatului: un singur Imperiu i provineii, uncle dintre dansele fiind doar privilegiate. Se Incercase dp consulate a se introduce regimul capitulatiilor. Si impunerea principiului schimbArii Domnu lid e o scadere pentru autoritate. Stirbei rnarturi-

seste 6, de si a creat o miliUc, supt Spatarul Constantin

Ghica, Voinescu. I si Rusul Paznanschi 1, pe care n'o mai
dli pentru serviciul carantinclor, Incredintat satelor de mar-

gene, s'a gandit a tocrni, pc doi, trei ani, 500 de militari

straini, fie chiar Sviteri, earl ar fi r`amas in garnisona la
13ucures1i 2.

Grigore Ghica nu se crezu dator sa prestinte si el Rusilor

o lista a realisarilor din primii doi ani de Domnie. Atitudinea

lui si a stocietatii moldovenesti fall de 04i era sirntitor

deosebita. Pe cand In Muntenia se putea vorbi de o comisiune
de ofiteri imperiali pentru. a pregati castorii ruso-romanesti
cu mostenitoare bogate i astfel de legaturi se si Iacur13,

Moldovenii se tineau la o parte de acpasta lume militaria a

ocupatiei. Consulul Franciei in Principate, Poujade, care el
instoi ha tn cAsNttorie a Ghica, putea sii scrie, In Maiu
1850: La Iasi. Rusii sant abia primiti in societabe. Nicitm
ofiteir rus n'a putut sit se In Soare In Moldova si, chiar pe
vremea cand era acolo generalul Moller, guvernul n'a suferit
niciodata arnestecul Rusilor In afaceri". Ghica lupta cu Duhamel; care ocrotia Latis pe Mihai Sturdza si opria cercotarea
gestiurni acestula, si el ar fr mers panli la denuntarea unui
sprijin pe care-1 credea cumparat cu bani 4. Aoeasta, pe cand
la Bucuresti g3ncralul IlasFord impunea militiei coiful rusesc
1

Si ibid., I, p.

469.

2 Ibid., pp. 399-403. Tunuri de la Turd; ibid., pp. 470-1 i urm.

Pentru muni1ii, Tarul trimetea tot la ei; ibid., p. 397, no. xxxiv.
3 Hod0, I. c., p. 307. V. i n-1 urmtor i Iorga, o. c., II, p. 309
i urm. Cf. Hodo, I. c., p. 331, no. CC,CMII.
4 Ibid., p. 310.

Propaganda romaneasea prin endgrati

219

si ameninta cu Siberia pe redactorul ziarului frances, Kean,

supus imperial, pentru cit n'a pus in. coloanele lui descrierea
unei serbari dinastice rusesti1. $tirbei n'avea macar putinta
sa aleaga liber, dupa moartea Spatarului Constantin Ghica,

pe noul sef al militiei2.

Oa se putea face altfel o dovedia Domnul Moldovei, pe
care noul comisar turc, Ahmed-Efendi, care se Intelegea greu
cu Domnul muntean, 11 critica pentru legaturile lui en Nicolae Sutu si familia lui, priviti ea rusofili, adaugAnd in-

solent ca Poarta nu poate primi pe niciun Sulu ca lunetionar otoman"3. Totusi cu prilejul visitei la Iasi s putu
convinge ea Turcii erau preferati Rusilor4, Hasford. si Danenberg fiind, cu ciltva timp Inamte, foarte rau primiti aeolo,
consulul trances credea cd e i aminfirea rdpirii atsarabiei.

Dar si Ghica si Slirbei trebuird sd renunte la ideia unel

Banci .ciu capital german, propusa de consulul Prusiei 5. Duha-

mel credea cit poate sa capete In Muntenia garantia averilor

manastirilor Inchinate, pentru un imprumul de 14.000.000 de
lei 6. Plana si alegerea noului Mitropolit Nifon se fiicu prin
lupta Intre Duhamel si Ahmed7.
Din vara anului 1850 relatiile lui Stirbei cu Poujade, influentat de profesorii francesi, acum fara catedre, si de familia Ghica, se stricara 8. Consulul Franciei lua oarecum ocrotirea pribegilor, acuma prin Ardeal, la Mehadia, Brasov, Sighisoara, si chiar la Bacuresti, ca Filipescn9. El cradea ca. Rusii
pregatesc caderea aceluia care totusi se aralase destid. de plecat

In fata vointii lor i, enervat, Slirbei lua masuri de aparare

contra unor intrigi cu caracter revolutionar10; astfel se forma
1
2

Iorga, o. c., II, pp. 163-1

Hodo, p. 312, no. CCCLXXXI.
Hodoq, I. c., p. 103. Cf. Iorga, 0. c., II,
Ibid., p. 151

1).

199 i urm
IIodn I. c., p. 310 i urm.
3 Iorga, o. c., II, pp. 162-3 = Ifodo, 1. c., p. 313, no. ccr.xxxu.
4 Hodo, I. c., p. 332 i urm.
5 Iorga, o. c., II, pp. 198-9
Hodo, I. c., pp. 339-10,
6 forga, o. c., If, p. 265, no. xc.
Hodo, I. c., pp. 314-5.
Hodi31 1. c., pp. 330-1.
7 Iorga, o. c., II, pp. 188-9
8 Iorga, o. c., II, p. 369 i urm.
Hodo, /. c., p. 318 Si 1.11111.
C/Isatoria cu o Ghica, In Iulie.
9 Iorga, o. c., II, p. 172, no. xmv i urm. = Hodo5, I. c., p. 320,
no. CCLXXXvIl

to Iorga, o.

i urm.
c., II, p.

183 = Hodo, I.

c.,

p. 326, nu. ccxun.

220

Preg area Unirti Principatelor

noul Ministeriu de care a fost vorba mai sus, inlocuindu-se

fostul Caimacam, Alexandru Ghica si I. Filipesco, iar Sutu

chiar prin decret de destituirel. Cu ajutorut lui Poujade se

captau la Paris lucrari prin car.3 era atacat regimul de la
Balta-Liman, ca un memoriu al lui Ion Ghica2.
Anii Intre 1851, data evacuarii, si pt presiunea anglo-franoes, a Principatelor, si 1853, Inceputul crisei orientale, care
ridica Franta si Anglia Impotriva tendintilor rusesti de tiranica hegemonie In Orient, sant putin bogati In ce priveste

propaganda pentru causa romaneasd In Alms

Neintelegerile dintre capetenii ajunsescra Chiar a o anula.
Nimic nil iesi din lacrurile care fusesera pregatite si anuntate. Tolusi Balcescu lucra acumi i cu Polonii si trimetea
care
un memortu contra: ocupatiei si contra lui Stirbei,
filcea tot posibilul pentru a o Inlatura
prin emigratia
polona condusa de Zamovski 3: se cerea tot odata amnistia si
o mare Adunare nationala", cu represintarea tuturor claselor,
pentru elaborarea noului statut constitutional. 0 scurta visita la
Londra, unde, cthitand pe Palmerston, gasi ajiutorul lui Dudley
Stuart, n'avuse resultate; WilceScu nu izbuti s castige i pe
popularul Cobden, care facu ideologie genial" in jurul pro-

blemei4. El stia ea fiul de Domn roman care era ambasadorul Turciei la Paris, Callimachi, Intrebat de Aall-Pasa asu-

pra chestiei romanesti, era si dansul de parere a se face

la DurAre o noua Belgie independenta.5. 0 convorbire a lui
Balcescu, rapede bine informat asupra partidelor si cureintelor din Anglia, putea sa deie si ea unele sperante 6. IstoriCul
roman credea cd va dainui comiletul international, ce alcatui
acolo cu. vechiii sai amici, Ungurii, fiind prieten cu. generalul Klapka, care se arata gala a prirni o ,,diet federala" cu
Billcescu propudiscutie In limbile germana i francesa(!
1
2

Iorga, o. c., II, p. 185 si urm.

Iorga, o. c., I, p. 292 si urm.

$i n-le urm.
3

Hodos, 1. c., p. 328 si urm.

Hodos, 1. c., p. 312 si urm.

I. Ghica, o. c., p. 438 si lirrn.

Ibid., pp. 451-3. Relatii cu ambasadortil

Turciei i cu Louis
Blanc, cu un scriitor Henigsen"-; ibid., pp. 451-5, 458.
4

5 Ibid., pp. 419, 461.

Ibid., pp. 456-8. Un articol al lui Daily News; ibid., p. 158.

Prtipaganda romaneasca prid eniigrati

21

apoi cu eei noi, Polonii, pc cari Eliad ii acusa

nea latinal,
cd recunosc fatiq inbentia de a-$i aniexa Principatele la tara
lor Inviatd, In fine cu Slavii-de-Sud i chiar cii Cehii, Turcii
$i Rush (!) 2.

Un mai Malt comitet ar cuprinde, dupli el, pe Mazzini, care

nit odatd s'a exprimat cantra egoisrnultti unguresc 3, $i pe fostul
dictator venetian, Maniu4. i el visa, ca i un Carlini, mai
1.5rziu, Venetian revolutionar 5, de Statele-Unile ale Dundrii",

in care ar Intra Ungaria, pastrand prile romanesti, Basarabia, ca $i Serbia 6 Pardsind ideia tmei reViste, el se gandia

acuma din nou la marea lui opera de cdpetenie: voiu sa

sfarqesc o scriere asupra lui Mihai Viteazul si sa puiu piatra
de temelie a unitatii nationale" 7.
Se mangaia cu ideia ca Rornanii din Austria" sdnf data
sg, ceard unirea tuturor Romanilor9. El pardsise, acum, Londra, Inaintea altor doua interpelari fart resultat9. Pregdtia,
pe langt revista sa, si frumosul stucliu frances asupra chestiei
propriebatii la Romani", care se ceruse de la Petersburg".
1 Li recomandil sA." primeascl a fi vasalii Turcilor; ibid., pp. 163-1.
2 Ibid., pp. 459-61.
3 Billcescu se gAndia s se aseze in Spania; ibid., pp. 511-2, sau

in Turcia; ibid., p. 534; in Dobrogea, unde Ion Ionescu lucra pentru Turci; ibid., pp. 347, 537. In Bulgaria; ibid., p. 538.
Ibid., pp. 491-2.
5 Marc' Antonio, Dix annes d'exil, i lorga, in Bulelinul frances
al Academiei Romne, 1938.
6 Pentru aceasta i negociatii cu Zamoysld, ca mediator, in numele

printului Czartoryski, fata de Unguri; ibid., p. 515 si urm. Pentru

neintelegerile lui Kossuth, v. Kossuth, Schrif ten. Thilcescu sing nr

cunoastere a trecutului Romdnilor ardeleni in

una din cele mai f rumoase scrieri ale lui. Cf. Eliad, Souvenirs el
impressions d'un proscrit ; Le protectorat du Czar ou la Roumanie
et la Russie (1856); Mmoires sur l'histoire 'de la rgnration
roumaine et la Russie. E istorh evenimentelor Intre 1828 $i 18 18 9,
Iaratd o perf ectd

I. Ghica, o. c., pp. 463, 466.

8 Ibid., pp. 470-1.
9 Ibid., p. 466.
0 Cf. I. Ghica, o. c., pp. 498-9, 506-7. E vorba si de un arlicol
al lui I. Ghica, In La Concorde ; ibid., pp. 502-3, 508, 510-1, Un articol, iscalit Carpentier, In T ribune des peuples, ibid., pp. 513-1
Atunci i studiul lul Desprez, In Revue des deux morales.
7

41

Ibid., p. 5 10. Plan de a se trimete In tar; ibid., p. 5 11

222

i'regatirea lJniri Principateia

In acest limp Eliad Iti publica In deosebite brosuri Memoin limba francesa1, denuntand pe tort reformistii ca

rii le

simpli agenti ai dorintii R4lor de a tulbura apele, ca pet:1,06.1DH acurn, prin cafenelc i oarciumi, ca agitatori 2 El
ea-a pornit, In duelul cu
o linic care trebuia s-1

Tarul, In visarile lui mistice, pe

faca nefolositor causei nationale.

In aceast atitudine a un.ui om de mull talent, de o neobosit
munca si de un glorcios trecut er1 fara indoiala efeclul, fatal,
al provenientei lid sociale. Si Balceseu avea deptina dreptate
tnd scria in Mart 1850: Revolutia noastra nu e sfiirslita ea

sa fie judecatd... Gea mai mare parte din aclori nu s'au

nett ciinoseuti destul. N'au zis ultimul lor cuviint. Prin comunicarea intinia a parerilor se poate doar pregati acea:stil.
istorie`-. Deci e mai bun o abtiner din lipsa .inei eunostinti depline, decat a scrie o istorie ipotetica si fals 3.
$i gilnditorul eel mai serios la Munteni, iar, fata de
Kogalniceanu, superior prin continua preocupatie de principiile sale pe care le intaria activitalea sa de cercetator al
trecutului, cauta sa explice lui Al. C. Golescu ea revolutia
n'a fost inventata, nici fabricala" de nimeni, ci iese dintr'o
lunga inlantuire al carui ultim inel e an.ul 1821. Ni mai
ramneau doua alte revolutii de facut: o revolutie de imitate
deci mai tarzia,
independen(a
na(ionalei i, mai tarziu
nafionalei, pentru a face sa reintre astfcl natia in plenitudinea drepturilor ei naturale".

Lucrurile nu se opririt insa aici. Aparu In 1850 revista

pe care o anunta Balcescu, Romania viitoare 4. Nu mai
1 V. ibid., p. 530: Ungaria nu poate s Inure ca Stat maghiar
In lig fArl s sufere o prefacere interioarA".
2 Ibid., p. 473.
3 Ibid., p. 474 si urm. Cu acest prilej el dit istoria participarii
sale la revolutie si presintA pe gliad ca dustpan al Improprietaririi
tArAnesti; ibid., pp. 484-5. Acesta ar fi vrut ca in Constituanta sa
fie cate o sutA din cele trei clase: boieri, negustori i drani. Biilcescu apme ca sprijiniLorul foii Poponil Suveran. I s'a propus
sA Intre in Locotenenti; ibid., p. 486. El vede bine cl prin cedarea
fall de Soliman-Pasa revolutia isprIvise; ibid., p. 487. Rceornanda
resistenta arinata i pe Magheru ca dictator; ibid., pp. 487-8.
t Ibid., p. 551.

Propaganda ronvinedsca prin entigrati

hi/cm

a face

223

nici en Incereari tinercsti ca acelea din

Bucure.sti in virernea revolutid, tin singur spirit original formiindu-se, al hit Vasile Boerescu, p3 carc-1 om intfani lucrand scrios la Paris, iar, p langa dnsul, Barbu Giineseu,
care va juca apoi un rol In politica francesa. Nu mai e sentimentalitalea unui Gheorghe Vernescu, care va fi apoi until
dint* ministrii lui Carol l-in, unui poet. Ioan Catinal, tolusi
nu lipsit de Insthsiri literare. Prrincul Tiorniin, radical, Poporul SaMeran, Intretinut de fratii lui D. Bolintineanu, moderatul, nu fttr partitiparca lui Balcescu i Boliac, ha chiar
a liii Grigore Alexandrescu, conservaborul, tonslitufionalul,
care, cu. Propaganda, trcbuia sa deie un nou ziar, Roindnia,
wide se manifesta I,ntliiu poetul Gh. Baronzi, din Braila, scriitor romantic de forma noui, rb.'mAn mult n urm5, cu prosa
lor nesigura si versurilc inferioare. Dar si in revista din 1850,

publicata in numele intregului grup de la Paris, chiar

al lui Magheru, al Moldoveanului Mrdinescu, nota declama.-

toar..1 e represintata de Rokietti, cad numai lui i se poale

atribui articolul de dime*: (1.3 la Alacsandri e doiar o bucatil
contra cloodului". Studiul liii IlMeesc se ridica foarte sus
peste acesbe strigate de p.asiane obosita'. El tnece peste luptele de persoane contra lui $tirbei sau lui Mihai Sturdza,
peste antagonismul de clase 51 campania contra boierului", pc

eare-1 desface neted de ci000iu"; cl raspinge ideia moderata" a until nou Sfat n.egustoresc sau orsenesc", cu strlinii,
si

pune ea singura mare problema reStifuirea Ia libeirtatg

a Pronului pentrlu a Intineri i ImpUternici Statul". Prin

unirea nationala slinguna se vor da eonditiilb pentru accasta.

Dar ea nu va iesi din mila Puterilor, ci din jertfa proprie)

spre ea lnebuie s Indemne earfurariii In scuferintile ce
au de Indurat. 0 Casa, de credit, un imprumut ar da fondurile marii reforme 3.

Dar el Insusi se gandia, In local luptei In Ardeal, dorita

odinioar, ori a misinnilor In Aptts, la vezarea in vre-un
))

dobrogean alaturi de bunul gospodar moldovean Ioan

1 poesiile lui apthuseil la 1813
2 V. i Iorga, 1st. lit. rm. in see. al X1X-lea, III, pp. ,03-4.
B Ibid., pp. 81-4,

I'reOtirca tfuirii Principaldicir

Ionescul. Ajunse sa nu mai a0epte inantuirea de la cabinate, ci de la ,,revolutia generala"; nu Intelegea nici actinnea comuna cu comitetul international de la Londra, necauhind a cunoaste pe Mazzini2.
Numai Ion Bratianu morse in Ardeal, unde i se Lisa Iibera propaganda, incercand, in acest timp de viata grea si
de pierdere a sperantelor, a actiune positiva 4upra 1eg5,turilor lui Intre Romanii intrebuintali si 'n functii de Austria dictaturii n'avem insa nicio informatie.
.

Intors la Paris, el va colabora, in 1851-2, en C. A. Rosetti la foita, in form,a de brosura, pentru o mai usoara raspandire, care, autand s fixeze ca tn. .nota Romania nu

poate fi verba de o forma a monarhiei, se chiama Republica Romani. Aparurii, nu In Franta, acum reaetionarii si
cu. o politie vigilent, ci la Bruxelles, clonal singure numere.
Boliac era unul din aalaboralori, cu un stndiu de istoria dreptului roman, iar poesia o da Creteann, iscalind L. F. Fabian".
Contributia luji Rosetti au un larg studiu, bine informat 6i
socotit, despre Rusia Tarilar, e, dat.g. aceasta, In adevar rem arcabila

E vremea cand Dimitrie Bratianu, prins inteo polemica,

de altfel piing, de curtenie, cu Ungunil Daniel Iranyi, bi care
vede un posibil tovaracs al lupbei pentru liberta% face sia
apara frumoasa brosura Lettres hongro-roumaines: basa idealogica e Intomeiarea unei Rornanii unite .
El adma lui Michelet un imn al tarii, care, IA
acestuia, poate fi pus alaturi de Cantarea Romaniei" Insasi 6,
marele scriiitor frames) pentra. totdeauna castigat, rem.

mancla lui Ledru-Rollin pe acela care, la sfarOtul anului

1850, se gandia sa reieie opera sa de propaganda la Londra 7.
1

Ibid.

I. Ghica, o. c., pp. 556-7.

Ibid., p. 559.
V. Iorga, 1st. lit. rom. in sec. al XIX-lea, III, pp. 64-5; D.
Simonescu, Din istoria presei ronvInesti, Republica romdnd', Bucu8

4'

resti 1931.

5 Iorga, o. c., pp. 75-6.

6 Cretzianu, o. c., I, pp. 234-60.

7 Ibid., pp. 261-2. Ledru-Rollin scrie: Votre nom ne vous servait-il pas de passeportTh ibid., p. 263, no. Lxx4.

f'ropaganda rom icascit prin emigr4

228

Prin Quinet D. Bratianu cauta sa eunoasca pe Mazzini, gata

a-I primi, acolo, la Londra, In April dip anal urmalor 1.
In Intelegere cu Dumitru Florescu, acelasi cauta s raspaudeasca un non ziar al emigratilor din. Paris, Junimea Romnd, pe care-1 oomunica i lui Mazzini ca prima lactic
de romaneste. Se taliase 1.a Comiteld Democratic Euroi relatille cu grupul mazzinian rmasera ode mai
stranse 2, ajungAndu-se la frumoasa adresa calm Romani a

pean"

i o Intelegere cu UngUrii, chestia

Romanilor din Ungaria avand a fi hotarlta In legatura cu

Comitetului3. Se capata

o martifestare de sufragiu, universal si cu alca.'kuirea Con.gosuirui democratic europeap". Se credea cA s'ar putea capata
de la Turd independenta.4.
In Italia lnsasi lucra, la Turin, cu Constantin Racovit, nepot

al Golestilor, si un Alexandra Manu, si era vorba ca ci

sti

unelteasca in regimegtiele roma,nesti de aoolo5. Germania era

strabatutd, in acelasi an, de Stefan. Golesca. In Viena era

acum, pe langa Maiorescu tri Laurian, Papiu Ilariafl, un 0pran si Magheru 6.

Dintre strAini, vechiul prielien Valliant d o culegerc dc

traduceri din toat a. literatura poetica mai noua In ambelc
tiiri libere, In Posies de la langue d'or (1851) 7.
Miscarea se Oa acum pe linia complotului democratic con-

tra tuturor dinastiilor. Afara de dansa era numai asteptarea

prudent a lui Ion Ghica si politica, acum total falimentara, a
conservatorilor din Turcia, Eliad fund, pee lin an de zile, la
Chios, altii la Constantinopol, Brusa i Spirna, iar Ion Ionesieu, eum s'a *Azut, In Dobroglea, ingrijindu-se de paman-

turile Marelui Vizir si puind pecete romaneasca. pe Intile

realisari stiintifice In agricultura; N. Golescu stRea, In 1852,
la Atena 2.
1 Ibid., P. 262, no. Lxx.

2 Ibid., P. 266 si urm.

a Al. Marcu, Conspiratori si conspira(ii, p.

44.

4 Cretzianu, o. c., I, pp. 268-9.

5 Ibid., p. 270, nota 2.
6 Ibid. Lucrau i ei cu soldati. Proclamatia catre ei, pp. 283-9.
7
Ibid., pp. 79-80. 0 parte In propaganda o are credinciosul
Armand Levy.

8 Ibid., pp. 277-8.

15

226

PregAtirea Unirit Principatelor

In acesl timp insa, Brdoescu, covarsit de truda alcatnirii

opopeii lui Mihai Viteazul, agonisa. Trecuse pentru sandtate
la Marsilia, In Ins'ulele Hyeres, si de acolo la Palermo, un.de-1.

va prinde moartea, in Novembre 1852, pierzandu-se eu el

unul din cele nai frumoase sidlebe si mai ales din celei
mai man l. inteligente ale unei nobil .-. generatii d visatofi 1.

Si In aceasta fasa a. propagandei nu mai era nicio putintrt

de intelegere cli acela pe care cei din Paris Il nUtniau dour

Monsieur Stirbey" i cu celalt, care era pentru Eliad un

Ghiga". Baloescu paruse aplecat sit se intoarcd, Eliad
de altfel, tanguindu-se de o exceptic de la amnistie, exceptie
care 1-ar privi doar PC d'ansUl. Na odala istoricul lui Mihai
Viteazul s'a gandit sa gaseasca mijlocul dc a-si revedea 'taxa
iubita. Ar fi cautat uli. adapost In Moldova mai libera, si

odatit el a venit cu un vas pc Dunar fara a i se Ingadul

sd se coboare. Dar nici publicatii ca Republica RoauInd, Pki
proclamatia din Londra, Septembre 1852 2, 'nu m'ai Ingaduiau
apropierea.
In aceasta din urma,

cel mai bun produs

al

mintii

lui Dimilrie Briitianu, se scria astfel despre oamenii de ispravd, can Incereau sa scape cat de putin tara lor din Indoita strangere a unei ocupatii provocate, de sigur, prin neexPerienta guvernului irnprovisat- al unei reyolutii c tottil nepregatite: De Domnul Tarii-Romanesti si de Domnul Moldovei nu va vorbhn, cacd ei ii sant decat niste unelte Impitrittie$i, ca si eeilalt.i calli de guvernatori austriaci i muscali in Banat, Transilvania, Bucovina si Basarabia". Masurile luate pentru ocrotirea ;aranului, fie i, pentru. Muntenia,

pe basa unui principiu gresit, nedrept, erau Infatisate ca o

Inraire a situatiti clacasului 3. De altfel, pe langa tonul romantic declamator, aceast A. pmclamatie are i neajungull cit
deslipeste causa roraaneasca din Insusi tararnul mlosiei sale
si 0 preface Inteun simplu capitol al unei revolutii generale,
care ise anunta ea apropiatd .i care, cu toate luptele si
1 cf. ibid., p. 277, no. mom (v. plngerea lui D. Bratianu, ibid.,
pp. 316-7), si lorga, In Mem. Ac. Rom., seria a III-a, VII (1927),

p. 353 si urm.
2 Cretzianu, I. c., p. 361,
B V. Iorga, I. c., p. 361.

Propaganda roman easca prin emigrati

227

convalsiile sale, n'a putut ajunge la capa niCiri. Lovit Ura

de Stat a lui Ludovic-Napoleon, care aducea mkar un nume
un program, contra anarhici demoexalice parlamentare, care

cu greu ar fi putut resista maselor minicitoresti mitraliate

in Iunie 1848, e l'nfieratg. ca Vn act thilarese", cum, din
punctul de vederc constitutional si legal, a fast de sigur, si
presedintele Invineator prin vointa ostirii c Infglisat ca un
print" care, In calitatca sa de print, nu paten sa fac6 altfel.
Intre aliatii luptei care trcbuie conlinu,ata, cu vitejia pompierilor roman' cari, la 1848, In numr de 260, au spurt o armaid de 12.000 de Turci", se enumer 5. atatea popoare, dar,
din prudent, se 1as15, la o parte, din aoest Indemn, adresat
si c5.tre Ardeleni, Ungurii, de si apelul, tag, al Comitetului din

Londra Mem din Romani una din verigile de unire menite

a lega activitatea ei (a gintei latine) cu. accia a gintelor slave
si maghiare". Rosetti era asigurat prin cumnatul sku Grant
a Stirbei e pkasit si de Rusi 1.

Pentru 0. In Serbia era tot un print", Stefan Golescu

nu era dispus s se InteleagI en ministrul sarb Garasanin,
care, alMorind spre Turin, uncle alt print", Victor-Emanuel, nu putea fi luat In consideratie din causa aceslui caracter al sN.u, fuses pus In leglturI cu Dimitrie Brtiatni 2
Nu e de mirare Ca Eliad, ajuns la o asa de InaltI constiint.N. de sine, adresa lui Stirbei o 1u.ng scrisoare, 11ii care-si
satisfkea i pasiunea contra acclora dintre revolutionari cari
aveau alte conceptii si alegrmu alte melode &cat ale lui 3.
1 Cretzianu, 1. c., pp. 311-2. Grant va fi, cu Stefan Golescu, la
Dresda ; ibid., p. 313. Retras Intr'un sat, RoseLti arat5 resemnat ;
ibid., p. 317 si urm.
2 Ibid., pp. 301-2, 360-2. Golescu iea In rfts pe amicul su care
si-a castigat un rost In miscarea italianA.
8 v Ion Heliade RAdulescu, Scrisori din exil, cu note de I.
Cf. G. Oprescu,
B. Locusteanu, Bucuresti 1891, P. 114 si urm.
In Daco-Romania, buletinul Museului limbii rorndne", III (1922-23),
B51cescu
Cluj, p. 1 i urm., si ibid., IV (1924-23), p. 1 i urm.

indignat de titlul de malfaiteurs" dat revolutionarilor de Stirbei,

Pentru tntdlnirea la Paris,
Inteun ofis"; I. Ghica, o. c., p. 592.
tn uremea Expositiei, cu a/1i Romdni, din cealalta tabr : lancu
Bibescu, loan Florescu, Doamna lui Stirbei-Vod, Constantin Cantaeuzino, care, de nkaz fata de Domn, se. face frate cu revolutionarii,
Ibid., p. 594.

Cf. ibid., p.

595: Parisul e plin de reactionarl

romani; dar loft spun c sant reuolutionart" (vorbestc tot BlIcescu),

28

Preginirea Unirii Principatcloi

Lipsia deci, afara de uncle visite de reactionari" la Paris,

contactul cu cei din lark Alecsandri, care-si pierdu, in ratcirca prin lume, care-1 duse In Maroc, la Venetia, la Constantinopol, iubita, sora despartith. a lui C. Negri, nu juca
niciun rol in miscare, Koglniceanu era in lard, Negri fact"
o sporadia visita parisianl, pentru distractie 1. Afara de Malineseu, Moldovenii lipsese in propaganda.
Apoi, eu toata initialiva lui I. Bratianu in rosiurile Ardele
nilor, acestia lucrau de sine. DUO lUngul sir (13 potitii, cii aa

de putine resnitate, la Viena, Ii vedem merolnd din nou, si

eu Avram Iancu, indata. arestat, cu Balint, cu I. Maiorescu,
Florian si Babes, en Ull Mocioni, cU Cipariu, la aceleasi
prea-inalte praguri", pentru a cere, in sensul lui Saguna,
dar froa" dnsul, unitatea administrativii
cioase i jertfitoare, acum insangerat
e (lata pe mAna minoritatii sasesti si
cu atat mai mult a Sarbilor: poate fi

a natiei credinsi

sarkit, care

chiar unguresti,
tratata astfel na-

tia cea mai numeroasit si mai veche, fall a se uita impunerea, pana jos, a limbii germane, pe cand, supt Duchner, isi aveau $i limba si dregatorii? Iar Saguna si Sulut,
noul episcop unit, se plang2au in 1852 ca. in Senatul pe
natiuni partea Romanilor e prea mica, c6 une ori numele
lor chiar e trecut supt tdcere; isc4iau i Laurian, Brnut,
Cipariu si chiar Avram Iancu 2. Totul fara folos. Nici ilci
nu e o ac(iune solidard, antagonismul conlesional, in ergtore, addpgind la dificultd(ile lupteis. In ca priveste disixisiiile austriece, guvernatorul Wohlgemuth trAgda la rkspundere pe Saguna die ee-si ziee episcop roman al Bisericii
.rasaritene In Ardeal.'4.
Asupra omulni die atata autoritate i credintl se exercita de
r Ibid., p. 595.
2 Scrisoare din 31 Decembre 1832. Ciocnirile intre uniti i neuniti, erau In spor.
3 Actele sant date, romaneste, in colectia arhimandritului Puscariu. V. si Silviu Dragomir, 'tyrant lancu, 1924.
Puscariu, o. c., p. 55 si urm.
Mspunsul generalului e un
Mac la dreptul national.

Propaganda romaneaseit prin emigrati

229

Guvern o continua supraveghere banuitoare. Pe child el caula

sd adur nafia fn jurul sdu i chema un mare sinod diocesans
se cerc4 s i se impluie ca mirenii, pe cari el ti voia alaturi
de cleric!, sa, fie numiti de dansul, 0.11 a1ei, i ca orice discutie
sa se tie in singurtd domeniu religios gi scalar 1. I ge triMese
tin comisar al Adunarii In persoana Armeanului maghiaMat
apoi austrificat Johann von Karabetz, care tinu, garnisoana Si-.
biiului snpt arme 2. Aratand ca, In vederea adurnarii de episcopi
ortodocsi la Viena, un astfel de sinod era o necesitate, Saguna,

a earth cuvantare a Lost ua Strigat de indignare, o expunere

de drepturi ale suferintii unui Intreg popor, cerea cu WAN.
hotarlrea recunoastcrea caracterului romanesc al Bisericii sale,
In legatura cu petitia din Februar 1849 pentru recnnoasterea
natiei 1nsesi, refacerea Mitropoliei 3, cu un Sinod si de mireni

cu o organisare scolar; celelalte dorinti, de ordine material, veniau numai pe urma4. Fusese de fat si Avram Iancu.
pi

$i punctul national-rcligios apare si In memoriul, asa do

amanuntit, privitor la congregul episcopal'.
Totusi de la Viola i se dadea episcopului, orig.:and gata de
sfaturi neascultate, titlul de baron si apoi acela de congilier
intim (1850-1). La urmasul lui Wohlgemuth, Carol Schwar-

zenberg, se va gsi cu totul alti atitudine fata de Romani a.

Cum, la Gazeta din Brasov fusese inlaturat Barit in 1852,
Saguna lncepea foaia sa bigericeasca, pe cam o intitula Telegraful Roman.
Dar .Ludovic-Napoleon nu fu rasturnat cum sperau mi-

grata romani, si pana la atentatul lui Orsini, care peri pe

esafod, pentru a ispask monrtea sainanata dc fanatica sa ideo1 Ibid., p. 58 i urm.
2

Ibid., pp. 64-5.

V. ibid., p. 88 si urm.
4 Ibid., pp. 65-8. Actele sinodului s'au publicat.
El merge la CarloOt, pentru alcgerea,
5 Ibid., p. 73 si urm.
dup moartea liii Rat, a episcopilor banateni; p. 166 si urin., dar
Patriarhul, sprijinit pe privilcgiile Biscricii sarbcsli. nu-1 admite;
ibid., p. 102 si urm. Pentru politica lui Wolhgernuth, Lupas, $aguna,
p. 90, nota 6. Cf. si ibid., p. 91 si urm., i Conv. lit., 1899, p.
703 si urm.
3

Joseph Grimm, Carl Furst zit Schwarzenbera, Goauernfur Pan

Siebetthargen, Viena 4861,

230

Pregatirea UiiirU Principatelor

logie, si In curand antagonismul, asa de vechiu, si In necontemitg crestere, al Angliei liberate, interesatg la soarta Imperiului Otoman, Se uni cu dorinta noului Impgrat Napoleon
al III-lea, care se afirmase ca protector al catolicismului In
acest Orient turcesc, cu iubirea sa de glorie i tendinta de a
rsplgti lovitura suferita in 1812 de gloriosul sga unchiu, ca
sg. aducg. la p actiune militarI contra planurilor, din te In
oe mai Indrznete, ale lui Nicolae I-iu. Deci mi revolutia
mondialg, care nu se proclucea, putea s ajute pe Romani

In realisarea progiamulni br, ci acea diplomatie, socotita

neIntelegAtoare i InceatA, acei printi" de la cari se spunea cIt. nimic nu. e de a$eptat. Si astfel intregi edificiul ridicat
de radiculii emignafiei -addeia la peirniint i trebuia sg. se cla-

deasca prin schimbgri de sistem un altul cu total nou, prin

aceiasi oameni, ajunsi la vislimea realitWor, sau prin altii
cari nu rglIciserg.

Ar fl Insit cu total nedrept s1 se 'Lille tot ceia cc acesti

oameni, In dureroasele tor sforOri, castigaSferg pentru causa
romaneascg, ajunsa acum aproape tot asa de cunoscut g. ca
acea ungureascg sau polong, In cercurile cele mai Inalte ca
intelectualitate si talent din sociertatea europeang a timpului,
farg a mai socoti, lucrii, i aoesta, de cea mai mare importantg, tot ce castigasera ei Insisi, ca informatie, orizont, discipling de cugetare, obisnuint de muneg i tinut, prin contactul cu oameni cp. acestia.
Punctul de Intoarcere In politica emigratlei se produse toc-

mai In momentul cand pentru netggitduitele, dar nu, cum

s'a crezut, i criminalele sale leauri cu conspiratorii republicani din Paris, Ion Brgtianu, Intors la Paris din Ardeal 1,
era Intemnitat pe mull timp, asteptand gratia Impgrahtlui
urgisit2. Dimitrie, mai muncitorul si mai bine orientatal lui
fa-ate mai mare, 1i asociase acum. pe N. Golescu, alergat din
Orient, si urma In Anglia, mergand din oras In oras, exem,
1 Era vorba ca si Al. G. Golescu s rnearga acolo;

I. Ghica, o.

c., p. 559. Cf. si ibid., pp. 503, 577. Balcescu credea ca numai prin
Ardeleni ar putea fi reluata misearea; ibid., p. 568. Lui Bratianu
Ungurii Ii ziceau In deradere dacicul ambasador"; ibid., p. 634.
p.

2 Smochina, In Mlanges ale $colii Romane in Franta. XI (1933),

155 si urm.

Propaganda romAneasea prin emigrati

231

plul lui Kos Stith, pentru o folositoare propaganda, asteptand

ca Magheru sa Incinga sabia"1.
Rana la crisa europeand din 1853 cei doi Domni romA4 sea-

pati de presenta trupelor ruso-turcesti, putura hicra mai liber

pentru scopurile br, cape, cu alt, miebode si In cu totul alte
IhIpreSurari, erau aceleasi ca si ale altor grupari In care
soarta sfarfimase avntul de Inaintare al unui popor In plina
manifestare a unei vitalitati prea multa vreme comprimate.
Agitatiile boierimii contra Domnilor cari puteau fi lopuiti i 1 caror termin de sPapilnire era margenit prin Convmtie contlinuara si In anil 1851-3. Ele bura mai vioaie In
Moldova, cu toabe atat de bunele intentil ale sufletulfri sentimental 01 fratesc" eare :ra frumosul Domn al Moldovel,
cu tot ocmcursul unei mari parti din tirileretirt odaba revolutionar", en tot farmecul unei Curti de caracter apiislean In
care strAlucia frumuseta do -mitei Aglaia si a doaninelor din
generatia ei i intelectualitatea franoes era reprdsintat de
arnicul lui Alecsandri, In sfarsit Intorg acasI, romanticul poet
Eiouard Grenicr, retinut la Iasi, si de sentimentele salt, si nu
numai fata. de Domn, dar si de Incantaboarea lui facia; lfpsia
numai Doamna, in1ocuit,6 cu o favorita frances, de origine

modesta, de care va vorbi cu o brutala cruzime Vaillant,

Inteun poem satiric de mai tarzh, dupla ce dina Leroy devenise sotia fostului stapnitor, acum Ijii. exil 2; alti Francesi,
doetorul Bassereau, consulul Tastu, cancelarid liii, erau In cele

mai stranse leigaturi cu oercul din jurul Dornnului, ca

pl

tandrul Ioan Cantacuzino, format, cu Golestii, In Geneva lui

TOpffer. Dar nu lipsiau aspiratiile la Iron ale unui Teodor

Bals si, din tabara, rarnasa strans unita, a oamenilor de la

1848, a lui Costachi Negri'. Insurat cu fiica bogatului Conachi, Nicolae Vogonkli, 'care-0 va adAugi si numele acestuia,
figura i el printre acesti doritori de Domnie si, pentru a se
1 Cretzeanu, o. c., pp. 348-9. Cf. si ibid., p. 351 si urin. Legdtura
0 scrisoare cdtre
cu Mazzini continuil; ibid., p. 358, no. cxxii.
Omni; ibid., p. 361.
2 V. Barbu Slusansehi, In Mmoires ale Swill Rornne In Frank.

XI (1933), P. 49 si urm.; Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a III-a,

XVI (1934-5), p. 331 0 urm.
3 Iorga, Doc. $tirbei, I, p. 7 t.

232

Pregalirca Unirii Principatelor

semnala Turci1or, purta fesul de care nu s'a despArtit nic.iodatA 1.

Ina din 1852 itrebui sA se recu.rg la mAsura cre a se trimete la mosie doi dintre boierli mai recalcitranti, i sotia
unuia din ei mergea prin. 'Bucuresti la Constantinopol ca sA
prasa. pe Domnul prigonitor 2. De pe urma acestor nep11ceri Grigore-Vodl se fmbolnAvi i trebui sA. se retraga Ia
tarn, lAsAnd grija afacerilor pe sama Sfatului Administrativ3;
si IndatA se Incera la Constantinopol Inlocuirea lui, pe care o
ImpiedecarA

i observatiile rusesli. De la HAmIsesti, locul

de retragere i Intremare, el adresa vecinului muntean randuri

de adancA melancolie, arALAnd el suferintari mania din oste-

nelile peste mAsurii, amestozate cu amf`are pNreri de au a

silinti si jertfe Rio mai auzite nu izbutesc sA unreAsea\ toate
spiritele spre un scop comun, bunl-starea tarii, si nu afung
sa sting patimile care, In vesnicA agitatie, cautd &1 paraliseze
vederile i aclinnea Guvernului... Unii din compatriotii midi
se IndarAtnicesc s flu voiasa a recunoaste abnegalia ce o
dovedesc ci vederile pArintesti i ImpAciultcare care mA condnc". Refacut, in Mart 1853, el se deelara gata a-* relua,
In ciuda nerecunostinlii, sarcina care, un moment, II pusese
la pamnt 4.

Intr'un admirabil rAspums, iesit din cresterea adanc moralA si din cetirile alese de care se ImpartAsise, Stirbei sfAtuia

pe acela care i se spovedise cu atfita Incredere sA priveasa

tot ce XntAmpinA ml,nteleg.tor i dusmanos ea lucruril inherente situatiei noastre i nedesp5rtite de misiunea de a guverna pe oameni en toate patimile care-i zbucium,A... Alteta
VoastrA va gsi ,in curAtenia cionsliintli Sale i In stAruinta
ce cheltuiesbe ca sA ating. nobilul scop ce-si propune motive
potrivite ca O. se Ina lte peste aceste miserii, care din nanorocire nu se pot InlAtura." SfAtuieste ple eel adand ranit sA,
nu dea la ivealA amArAciunea ce trebuie sA resimfl, si se
rnArgeneasc a se folosi de ccia ce ImprejurArile i-au desvAluit
2

Ibid., p. 75.
Ibid., p. 70, no.

DrAghici, I. c,

IN. Candidatii munteni, In Iorga,

Domnia lui B. $tirbei, p. 136 i urm.
3 Iorga, Doc. $1irbei, I, p. 77 i urm,

Via(a ci

Propaganda romAneasa prin emigrati

233

ii sit aiba parenea sa hotariil asupra oamenilor pentru a

sti s se 'n.drepte cu. Incetineal si prudenta."1.
Inca din 1851 se Incepuse de Domnul muntean gratiarea
lunora din emigrati, si Constantin Filipescu, socotit cA s'a po-

cait, se si Intorsese In tara.2. Dar prilejul de a lua astfel

de masuri nu se mai oferi. Emigratia Intreaga statea contra
hospodarullui" care inlocuise republica In care se spera

Ine1 3.

tirbei regreta ca evenimentele din Franta n'au. convins pe

emigrati de zaditmicia sperantelor 1or, i el se plangea,
prin consulatul engles se poarta corespondenta eu ei 4. Cunositea

perfect actInnea celor din Paris si-i cazusera Iii mani bro-

surile lor pe hartie suptire, ba char scrisoarea prin cave

Eliad anunta, In 1832, ca. In patra luni rervine Ineunjurat de
glorie si mai puternic dealt oricand"5. Se arala, inteo serisoare greeeasca a Domnului calm capuchehaiana Aristarchi,
beama ca. la Tuloea se aduna revolutionari din Conslanlinopol
Brusa, I,n agelasi Limp and se permitea tntoarcezea hii

Nicolae Ipa,tescu si a sotiei, din care se facuse o eroinI a

revoluliei, si se semnala aparitia la Sibiiu a lui Maglieru8.
Se .redacta o lista de suslpecti, si cu un Ferechide si cu
Orascu arhitectu17. Se primiau stiri din Paris despre Eiigeniu" si Dimitrie Bratianii, intrigantul niediocru", despre
Boliac, desipre Varnav sit un Paladi8. Se afla astfel Oa Al.
Golescu era sigur, In 1851, ca ajunge revolutia la Bucuresti9.
In schimb, Ghica Ikea sa vie la Iarsi insusi revolutionarul

Laurian, care, biruind tendintile moldoveneSti" ale lui N.

Sutu, ap4rItor si al limbii grecesti si al vechiului stil, era.
1 Ibid., pp. 79-80. Multmirile lui Ghica (April); ibid., pp. 80-1.
Pentru boala de ochi a lui Stirbei (1851), pp. 132-3.
2 Ibid., p. 131.
3 Cererea lui Marin Serghiescu; ibid., pp. 477-9, 481-2.
4 Ibid., p. 479, no. xm.
5
6

Ibid., pp. 480-1.

Ibid.. II, pp. 323-4. Prietena lui 1341cescu, Alexandrina Florescu,

era In Bucure0i i corespundea cu emigratii; ibid., p. 334, no. x.

7

Ibid., pp. 322-3.

Ibid., pp. 325-7. Scrisori prinse ale lui Rosetti; ibid., p. 327

si urm.

9 Ibid., pp. 334-5. El gAzduieqte pc Alexandru-Vodri; ibid., p. 137.

234

PreAtirea Uriirii Principatelor

un Invatamnt roman" si Iatin". Se Incearca primele scoli

de fete si In provincie, se desparte gimnas,ful de sapLe clase,
cu internat, de dursurile universitare In pregatire si se anima
ideia scolilor reale1.
In ciuda frumoaselor sentimente ale Doamnei muntene Elisabeta, o Cantacuzind din Moldova, care se ingrijia si de Inviitamantul fetelor 2, nu se putea forma 5i Ia Bucuresti, ajublud
la aceasta i discretia red& a lui Stirbei, un cerc de tinereasca
prietenie i Incredere ca la Iasi. Legat de familii strain& si cantand i noi legaturi de acest fel, Domnul asupra caruia exercita
influenta ruda sa, d-na de Uxkll. maritata cu un Suedes. Isi
dadea, in 1851, ma din fiice dupa contele austriac Leon de
Larisch 3, pe cand fetele lui Ghica erau soiiIe unui Mavrocordat, unui Rosetti, unui Bals 4. El cauta, In. chida atititdinhi

putin pretentioase a consulului von Lahrin, ode mai bane

legaturi cu Austria sti cern de Ia Turd, earl binevoird, pe
basa precedentelor, sg. 1-0 lngaduie, voia de a saluta 1n numele Divanului Administrativ pc Francisc-Iosif, vemt In Ardeal, uiide Avram Iancu. a refitcat s i se infatiseze; ba chiar
Sultanul, prin Marele Vizir Aali, Ii acea marea favoare de
a-1 Insarcina sa transmita celuilalt Imparat felicitarile sale:

in aceasta scrisoare Domnui era intittulat: unul din primii

printre personagiile eminente ale Irnperiului nostru". Fu deci
primit, dupa recomandatiile lui Schwarzenberg, amicul lui
eeti o ciivntare
$aguna, la Sibidu de puternicul vecin
cuprinthnd numai mentiunea Sultannlui, raspansl tiindu-se
fireste In acelasi ton, ca la granita celor doua
fara nicio mentiune a vre unei tari intermediare5. I se permitea purtatorului de scrisoare sa poarte decoratia austriaca
primita 6.

Era In momentul cana eel privit en o deosebita

increidere de Aall-Pasa trimdea la Constantinopol pc inteli1 Iorga, 1st. fnudIdIndntului; Lapedatu, in Cony. lit.,
2

p.

Iorga, 1st. Invdtcinkintului; Viala

I. c.

Dornnia lui B. $lirbei,

Laurian ; ibid., pp. 258-9.
i

69. Cercetitri pentru Maiorescu i

3 Iorga, Doc. $tirbei, I, P. 134 51 urm.; II, P. 697, no. f.
4 S1u5anschi, o. c., pp. 61-2.
5 Iorga, Doc. $lirbei, I, p. 136 qi urm.
6

Ibid., pp. 139-41.

Propaganda romneasca prin emigrali

2E5

gentul sau fiu Gheorghe, viitor sef al militiei, care era primit
In audienta de Sultan1.
Dar tirbei trebuia O. constate peste cateva luni ca In conflictul pentru Locurile Sfinte, si pentru dreptul ce-si atribuia
Rusia de a ocroti pe totl ortodocsii din Imperial Otoman, Imparatul Austriei, de si declarase atunci, la Sib lin, et, 1,n. ziLele
lui grele, numai Sultanul i-a lost um Sprijiin., se da de parbea
adversarilor acestuia. Era vremea cnd, pentru rascoala din
Bosnia, de care Austriecii nu era- straini, printul de Leiningen
mergea la Constantinopol ca s ceara imperios neaparatele
reforme 2.

0 supraveghere de aproape n'a lipsit Domniei muntene,

seful Statului el 1nsu3i mergand din lac in. lc .r! cu. pedepse si
rsplatiri, ingrozind u.ne iori prin hotarirea masurilor sale

pe calcatorii legilor 0 ai moralei. Nu mai adinite, spunea

eI, a se imparti tam In do1.1.: In apasatori si apasati".
In tot acest timp literatura romfineasdl din tail cuprinde
mai mult carti de scoala, lucrate, mai ales la Munteni, cu o
deosebia rftvna.4.. Se numi la Bucuresti o comisiune pehtril
alcatuinea lor, In Care intra profesorii cunoscuti, plus filosoful Zalomit si 0rascu8. Grarnatici si dictionare bine fa.cute vad lumina, Facultatile" functionau, 5i, la Drept, Gheorghe Costaforu In locula pe Moroiu 6. Dupa. Shnion Marcovici,
si alaturi de Poenaru, mai tiinarul Constantin Bozianu ajungea

in fruntea Invatannintului. Doctorul Polizu Incepea la Spitalul Filantropia cu absolventi ai scoalelar primare un curs
de chirurgie 7, Si un. foarte tariar strain, Carol Davila, prima
ca medic militar, era sa deie viata aoestei moclesbe scoli de
felceri", necesari ca medici de plasl, noua creatiune care
nu se intalne5te in Moldova8.
Ibid., pp. 141-2.
Jorge, Politica Austrlei Ma de Unir e, In Mem. Ac. 1?om.,
seria a II-a, XXXIV.
3 Bukarester deutsche Zeitung, 1850, no. 44, 5i 5tirile din aceastA
1

foaie 5i din Vestitorul romdnesc, In Iorga, Via(a si Domnia lui B.

.$tirbei, pp. 133-5.

4 Ibid., I). 79 5i urm.

5 Ibid., p. 80.
6 Ibid., p. 85.
7 Ibid., p. 88.
8 Ibid., pp. 88-9. Cf. Gomoiu, 1st. medicinei, i Elena PerticariDavila, Dr. Daoila, Bucure5ti 1936.

Pregatirea Unirii Principatelor

236

Aldturi, In deosebire de mitropolitul Moldovei, Sofronie

noul sef al Bisericii muntene, Nifon, Intemeia, Inca din 1851,
Seminartul care-d poart numele i o tipografie Menitgi sii
rivaliseze cu cea din mandstirea Neamrului p1 cu noua fun-

datie a lui Saguna la Sibilul. Incepu a se tipdri foaia Ecoul

eclestastic.

In ajumul theeperii marii lupte din Orient, atata vreme

zAbovitg, nu numai pribegii, In opositie cu canoelariile, afarll
de raporturile ce avuserk un mombnt cu conducdtorii politici
englesi, dar nici cei mai amestecati In afacerile politioe dintre
boierii cari Incunjurau pe Domn nu puteau s. tie cd se pregateste ceva care va sfIrma toate maruntele socoleli de pnd
atunci. Informatia curentd pe care o dddeau ziarele de la MIcuresti, Vestitorul romtinesc al lui Carcalechi, un Culegdlor

nomtin sporadic, cele doud. foi In limbi strdine. Journal de

Buoarest, al lui Auguste Gruson, i Bukarcsler deutsche Zeitung,

de tun caracter cultural mai limn, erau nule pentru luaurile din strdinglate 2 Ceva mai vioiu se ardta, la Iasi, lngg. publicatia lui Asachi, Zimbrul lui Teoclor Codrescu, fost seolar

al Academiei, acum din nou vasiliene", apoi profesor de

francesd. acolo i autor al unui Diotionariu franoesei-romiln
pentru co1arii sdit, p1 aeolo ieiau1 une ori informatii care

fitoeau sfmge rdu la Bucurest.

1 Iorga, Viafa ;i Domnia lai B. $tirbei, p.

2 Ibid., pp. 146-8.

102.

eAP

LUL W it.

Problema romneasci adusi inaintea guropei.

Dar Domnii, mai ales Stirbei, care-si avea la Viena un

agent initiat in tainele Cabinctului de acolo, Philippsborn, au
trebuit s. afle de negociAldila ineepige in primavara acestui
an 1853 pentru ca s[a. impiedeoe ciocnirea amenintatoare intre
Rusi si Turci. Mislualea generalului Gyulay, trims la Pe-

tersburg supt forma unei participari la manevrcle armatei

ruseti1, n'a putnit s scape atentiei Domnului ninnbean. I
se va fi comunicat i ce sfortiari se Mean acola I,a Viena
pentru a se aduce la indeplinire planul ambasadorului Franciei, Bourqueney, plan care ingadmia dupa plecarea din. Constantinopol a insolentului trimes al Tarului, printul Mencicov,

reluarea relatiilor Rus;ilor cu Potarta printr'un trimes special al Sultanului la Petersburg ca inaintea conventici de la
Acherman 2.

Dar Nicokne I-iu credea cei-qi poate permite, tntr'o Europa

cu tatul sclzimbaki, gestil pedepsitor pe ca.re-I Mouse, la 1828,
si ac(iunea neconcertat4 ca nimeni dirr 18M. Nu contra unor

tulburatori de la mi., cari ar

fi

pus in primejuie pacea

Europei, ci contra resistentei Sultanului la cereri pe care el

le credea perfect indreptgite, Tarul ordona s se tele, ca garantie ca. se va reveni la sentimente mai lame, Prineipatele
abia evacuate si pe care declarase, in Ianuar 1853, ambasado1 Forcade, Histoire des causes de la guerre d'Orient d'apres des
documents frangais et anglais; Bamberg, Geschichte der orientalischen
Angelegenheit im Zeitraume des pariser und berliner Friedens, Berlin 1892; Adolf Beer, Die orientalische Politik Oesterreichs seit 1774,
Praga-Lipsca, 1883. Cf. Iorga, in Mem. Ac. Rom., seria a 2-a,
XXXIV, p. 4 i urm.
2 Ibid.

238

PregAtirea Unirii Principatelor

rului engles et le priveste ca urz Skit independent sup!

protegia sa", cum fi trebuie sd reirndiel,
Grigore Ghica, informat oficial despre accasta2, Incerca sit
lntrebe ce are de astcptat. 0 depulatie de boicri marse la Sculeni, dar fu oprita acolo 3, tirbei ineerSa in zAdar o legtturA
cu vecinul din Moldova, prin rnisiunca colonelului Nicolae Bibescu la Iasi; consulul Halcinschi, care merse in Basarabia sit
pregtteasea invasia, se opwse4. Proclamatia din Iunic a generaluFul Gorceacov, care trimetea Inainte pe Dannenberg, o mai
veche cunostintt, ignora pe Domnii functionari otomani si se
adresa de-a dreptul locuitorilor" celor cloud ttri. Li dadea asigurarea et nu e vorba de o eueerire, de schimbarea statutruliii
politic al patriei lor, de initturarea asleztmintelor de care ei
se hueura, ci numai, in aceasta ocupatie provisorie", de kin

act de ocrotire In situatia pa care a creat,o refusul de la

Constantinopol. Se asteaptt doar o schimbare de atitudine, si
trupele intrabe se vor Intoarce Inapoi. Locuitorii" sari cattle

de lucrul lor; nimic nu se va lua fart plat's.

Comandantul general instiinta osebit, la

29

Iunie, din

Chisintru pe ambii Domni, ctrora li se vorbise si de consulii Rusiei, despre motivele" acestei noi Inctictri, en aceleasi
asigurtri de respect al instilutiilor si de crutare a popUlatiei 8
La junittatea lui lulie Nicolae I-iu declara et prime* planul frances de la Viena7, si in adevar din Constantinopol venia
o alta forma a notei cu privire la Locurile Sfinte. Si ministrul

de ckpebenie al lui Franeisc-Iosif, care izbutise a face din.

Viena load de adunare a unei conferinti de ambasadori, oercand a o influenta In sens:il ru.sesc, ctptita i o serisoare a
Imparatului sau ct,tre Sultan (August) 8. Starnintile puterni1 D. A. si D. C. Sturdza,

o. c.,

II, p.

33.

2 Ibid., pp. 146-7; p. 155, no. 148.

8 DrAghici, o. c., II, pp. 235-6.
4 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 684; Iorga, Doc. Stirbei, II,
p. 304. Pentru aceast misiune i tot ce a premers ocupatia, v. raS'ar fi
portul din 1855 al anchetei turcesti; ibid., p. 681 si urm.
Inselat lumea printr'o primblare calare a Domnului 5 prin musicile
militare In piete; ibid., p. 684.
6 Franluzeste, ibid., I, p. 417.
6 Ibid., pp. 445-6.
7 Beer, o. c., p. 442 i urin.
8 Cf. Memoiren des Baron Bruck, Lipsca 1877.

239

1-'roblema romneas,1 adus fuahttea Europei

cului arnbasador engles la Constantinopol, Stratford Rude liffe,

erau sil. anuleze intentiile irnpaciuitoare ale Franciei insesi.
Domnii romlni, earl gurernaserA doi ani sUpt indoita ocu-

patie straina, crezura el pot sr,. rmlie In noua stare de lueruri produlsa prin ocupatie. Ghica, foarte real MO do Turci
si gata sA aseulte de alte ordine care pot fi in opositie
eu aoelea"1, merse chiar panI acolo, Meat primi oficial pie
Gorceacov, venit indatif la Iasi. El trimese, pentru a-I Intampina, pe seful militici sale, Nieolae Mavrocordal, cu membri
de-ai Sfatului adrninistrativ i cu un delegat civil din partea

sa2. De la inceput, consulul rus Haleinschi transrnitea, lxi

numele lui Nesselrode, cehri pe care-1 considera ea pe un.
funetionar instnic(iile oele mai precise asUpra purtarii ce
treinhie sid urmeze, din eausa ocupatiei Principatelor de tiltpele imparalesti, fatl de Poarta Otomand", oprind
eeia
tributul
ce nu se potrivia cu sensul animtat al ocupatiei,
fata de Poart1.3.

Pe cand regimentele rusesti urmau sa treael Prutul, Iiidreptndu-se spre Dun Are, asprul general, care nu se arlta
dispus sl tie sam de Domn, Ii lua resedinta Lemporard in
Capita la Moldovei ca intee tarl. cuoeritA, pentru. ea apoi st
pregateascit aceiasi situatie i principatului vecin. Domnii romaui aveau sarcina de a pune la IndemAna Rusilor toatc cele
trebuitoare. In curAnd 80.000 de ostasi ai Taruhri didean din
nou asupra nenorocitelor OH care abia sclpaserl de stoarcerea ostilor ruso-turce. Ghica-si ingIdui dear sa comunice
Portii instructiile" rusesti 4.
La Bucuresti, Rusif. intrau in ziu.a. de 15 lie st. v., bineeuvAntati de mitropolitul Nifon 5. Austriecii faceati intre aces-

tea cele mai mari sfort/ri. Nieolae I-iu fu invitat pentru

sfarsitul lui Septembre la manevre1e diii OlmLz

i,

In pre-

1 D. A. i D. C. Sturdza, a. c., It4 p. 156, no. 148.

2 Draghici, o. c., II, p. 236.
3 Ibid., p. 160, no. 150.
4 D. A. i D. C. Sturdza, o. c., pp. 160-1.
6 V. qi raportul anchetei turceti; ibid., I, p. 685. Stirbei e acusat

cl a chemat pe Rust. la Braila ca sa nu intre Turcii; ibid., p. 684.

El ar fi doclarat consulului frances c va face ce-i dicteaza minarea"; ibid.

246

Pregatirea Unfril Principateloi'

senta lui Buol qi a Ili Nesselrode, se la. Indatorinea de a

nu se trece DanOreal. Viena merse pnit acolo, hien InoercO
sa. amestece i Puterile apusene in atilt de dibacele i prin
aoeasta chiar inutilele IncercAri de a schimba interprelarea
tutor adte diplontatioe, dc vOdit antagonism, care nu se mai
puteau retrage.
UrmA. Intalnirea la Varsovia, In. cele d'intiu zile ale lui
Octombre, intre cei doi Suverani Inca strns legati prin aminUrea anulni. 1848, pila.r i cu participarea regelui Pritsiei, a
cgrui politicd, si ea indrepfata spre Dun Ore, pentru sustinerea

intereselor economice germane, se deosebise tot ntai mull de

a Austriei 2.

Toate aoeste silii4i ale timidittii san ale calculului nu

duser Insa decat la o oarecare intdrziere aoeia Ce neaparat
tnektia s se producO du.p ct stof Cie dusmOnie se IngrOmAdise de atatia ani de zile. DupA Indelungate tergiversri
se ajunsese si In Anglia la o oanecane Imitate a punctblui
de Ivedere si, pe de altl parte, o hotthine francea arunse a
se forma supt apalsarea, indoitg, a intereselor catolicismului
si a revansei napoleoniene. Turcii tanzimatului nu mai erau,
dii sfanSit, aceia canora orice brutalitate IndarOtnica pulea
sg. Ii impuie orioe oancesii. Mentin'andu-si punctill de vedere
In e priveste punctele in discutie, et declarara, la 26 Septembre, razboiu acelor can li inalcasera teritoriul, dar, In aceca s impiedece treoerea la sAngeroase Indepliniri,
lai
se punea in vedere lai Gorceacov sa-si retrag Iin termin
de o lun A. trupele din Principate.

In acest timp, lodat ce Fuad fu inlocuit prin Resid,

Domnii ronzdni printira ordinul" de a ie0 din Wile invadate, unde nu pufeau fi uneltele usilrpatorilor (25 Iu lie).
Motivarea era el Rthsii au oerul sO. nu se trimeaa tributul
Puterii proprietary". Altfel, Sub lima PoartA, liber din partea ei va lna masnrile ce le va cnede potriyitp cu Insei
afacerile i interescle ei" 9. Guvernul trebuia s. treaea In
sama Divanurilor Administrative.
1 Jasmund, Aktenstcke, la aceasl data,
3 V memoriul mieu citat din Nem. Ac. Rom.
8 D. A, si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 181, no. 161,

24i

i,robiema romineascA adusA Inaintea turopei

bar, data aceasta, o voint a Orli se manifestd pentru aceia

cari de patru ani Ii jerlfiau ostenelile bor. Ea se Int Atheste
si la Iasi si la Bucuresti. La 6/18 August Ghica scria veciruului su cd din toate pdrtile i-au venit adrese calduroase,
cernd intervenirea la Poart pent,ru ca sd i se ingAduie a
rdmilnea 1.

El stia cd Stirbei-Vodi, care se gandise a trece

la bailie de la Borscc2, chemAnd Sfatul, Ii adusese la cunostinid

dorintile, in aeelasi sens, de prelungire a ciirmuirii sale, pe

care i le aratas2ra un nurar de notabili" si cd, in toate formele, dupd o intreitd cetire, ele fuseserd adoptate de membrii acestui quasi-Parlament al conventiei de la Balta-Liman 3.

Se puse la rale deci o In(elegere permcrnenia infre cei doi

Domni, i fiul mai mare al lui Ghica merse in misiune la
Bucuresti 4.

Inainte de sfarsituil acestei ban o mud telegramd a lui

Reid-Pasa, prin pare se denega Divanurilor, In a caror cddere este numai expeditia afacerilor eurente 4 ordinare ale
provinciei", dreplul de a se amesteca In afaceri politice, Ingaduia totusi Voevozilor" rechemati sArsi pAstreze functiunile,
dacd Ru5ii nu-i irnpiedecal de a se tinea in legdturd cu Poarta

si de a-si indeplini datoriile5.

Dar ce permiteau aeuma Turcii nu mlai corespimdea intentiilor rusesti. La 28 Septembre st. v., aplrea la Iasi generalul Urusov ca sit iea In primire administratia Moldovei,
si Ghica se retrdgea imediat In Austria (14 Octombre) 6. Stirbei 7, care se Indreptdti prin neprutinta de a trimete tributul,
luX aoeiasi hotArh,e, taratand cit va merge pe Dungre sit ga1 Iorga, Doc. Stirbei, I, pp. 82-3.
2 Ibid., p. 152, no. xLm. Cf. Eliad, Scrisorile din exil, p. 236.
3 Iorga, Doc. $tirbei, I, pp. 152-3, 154 si nota 2.
4 Ibid., p. 83, no. max. Stirbei se declara gata de o bunA si
loaialA Intelegere asupra tuturor chestiunilor de un interes comun";
ibid., p. 84, no. mu.
5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 213-4; Iorga, Doc. $tirbei,
I,

p. 83, no. loca; II, pp. 304-5.

DrAghici, o. c., II, pp. 237-8; D. A. i D.

C. Sturdza, o. c.,
H, pp. 252-3, 271-2.
o Pentru ultimele
relatii ale lui Slirbei cu Ru5ii, v, raportul
anchetei turce5ti, ibid., pp. 686-7. Se laucht mAsurile de tot ielul
6

pe care le-a luat acest orn eu bune intentil,

it'

142

Pregittirea I5riirl Principatelde

seasci pe Doamna la Paris1. AnAndoi trebuirt sa fact declaratii publice pentru ptrisirea puterilor 2. Se prevenise astfel
cu cAteva zile ordinul lui Resid ca acesti functionari numiti

de Poarta" st nu mai riimaie pe tenitoriul ocupat de partea adverst" 3.

Pint la sfarsilul anului, un nou Navarino" se producea:

flota tureeasca era distrust in golful de Sinope. Dar Vienali

urma sfortirile de pace, de si i se oferia de la Peteraburg

drum deschis prin Serbia In Bosnia. Se propuneau, pe basa
protocolului din 5 Decembr. 1853 1, o nout scrie de negoicieri, incepand cu un schimb de vederi la Bucuresti 5, pentru a se ajunge la conferinta vienest, doritt de Buol, care
ar Indupleca pe Tar Ali retragd armatele. Dar Nicolae I-iu
ceru, pe lngt pretentiile da pin4 atunci, retragerea vaselor
anglo-francese care apiruseri in Bosfor, i, in schimb, de
la Paris si Londra venia Indoita somatie, de la sfarsitul lui
Februar si din Mart 1854, pentru evacuarea pint in April a
Principatelor. $i la aceastt somatic se addugirt in cursul
aceluiasi an la staruintile Anglo-Francesilor adesiUnea, nu
numai a Austriei, ci si a Prusiei, totusi att de strns legat
de Romanovi 6.

La Inceput, Rusii intrebuintau in armuirea tirilor roma.nesti Sfatul Administrativ, fart a-i adtugi elemente de ale
lor, ba, mai mull Ina, se folosial in Moldova si de ofiterii
militiei locale7. Dar incA din Februar 1854, dup i. ce se Ineep
la Duman, uncle Tamil ocupasert Calafatul ca si alte puncte
pe malul gang, ca Oltenita, uncle se didu o luptt In dailna
Rusilor, pe care o pune pe panzt noul pictor muntean Teo-

dor Aman, expunnd la Paris tabloul, si nu putusert fi

1 Ibid., p. 264, no. 202. Declaratia Sfatului c preia puterile; ibid.,
pp. 268-70.

2 Divanul muntean reunia pe batranii Iordachi Filipescu si Rerescu, pe lanai Filipescu, pe Ioan Manu i Ioan Bibescu, pe Joan
Otetelisanu i Ioanid.
3 Ibid. p. 272, no. 207 (31 Octombre). Plecarea lui Stirbei la 28;

ibid., p. 689. Renunta la lista civilk.

4 Iorga, Gesch. des osrn. Reiches, V.
6

Beer, o. c., p. 459.

6 Memoriul mieu citat, pp. 9-10.

7
Cf. si Alfons von Wimpffen, Erinnerungen a:is der Walachei

I'robiemd romAneascl adusa inainten Europei

241

apanea noul Chiselev", generalul Budberg, inviind bistitutia presedintelui pleni,potelitiar

al Divanului"1. El se asezg. la Iasi cu o cuvantare care, Inteo
atmosfera vadit defavorabila protectorilor", interzioea Romnilor, daca voiesc sa fie cruSati, orioe amestec intr'o polltica peste puterile bor. Un Osten-Sacken, un Giers stapanira
deci Moldova, si acelasi amestec se prodnse si in Tara-Romaneasca. Budberg primia demisiile rnem.brilor Sfatului si facea
scosi de acolo

el nurniri 2. Supt acesti guvernatori, Teodor Bals, batranul $tP an Catargiu, Petru Mavrogheni, Costachi Sturdza, N. Sutu, cu
titlurile obisnuite de ministri, indepliniau functiunile adminis-

trative In Moldova si primiau decoratiile, pe cand la 13ucuresti favoarea ruseasca se revarsa asupra aoestor boieri 3.
Carmuinea mi1itar6 ruscasca Intrebuinta militia rnunteana
ai. indrepta spre Bri1a artileria valah" pentru ca gasia cii
e acolo mai bine deal la Bueuresti4, cu explicatia c n'o
poate tinea la cartierul sau general, Uncle n'are destule trupe
pentru a o supraveghia.
Dar, pe ea-11d Rusii, si cu Goroeaoov, apoi cu Lftders, cu
1nsusi batrAnul Paschevici, faceau silinti desperate ca s iea
wdhrend der Besetzung durch die sterreichischen Truppen in den
Jahren 1854-1856, Viena 1878 (din Oesterreichische Revue, 1864-7),
resumat In Iorga, Mem. Ac. Rorn., seria a 3-a, XIX, p. 250 si urm..
f D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 286, no. 216; pp. 301, 305-6.
Halcinschi devenia vice-president al Sfatului administrativ muntean.

Motivarea numirii lui Budherg e aceasta: asupra comunicatiei c

Hospodarii $tirbei i Ghica artaserg, dup manifestul de rhboiu
al Turciei atre Rusia i deschiderea ostilitgilor de Turci pe Duare, dorinta de a se retrage de la guvernarea principatelor Moldova
si Muntenia, i nevoind sii ne opunem la aceast dorintA, am crezut
de cuviint, printr'o deosebita ingrijire pentru pstrarea ordinii si
a bunei stari a tArilor incredintate protectiei noastre, potrivit cu
precedentele", etc.; ibid., pp. 305-6. Budberg vorbia Sfaturilor dc
demisia oferit de Hospodari"; ibid., p. 307. Pentru purtarea lui
Urusov; ibid., p. 306., no. 231.
2 Ibid., p. 332, no. 252. El dii rang de Ban lui Manolachi 136leanu
lui C. Cantacuzino; ibid., p. 465, no. 317; p. 466, no. 318.
8 Draghici, o. 4., II, p. 238 i urm.

4 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, p. 306, no. 232; p. 321, no.

245. Pentru serbarea, cu participarea militiei moldovenesti, a zilei
Bal la care asista 700 de
Tarului la Iai; ibid., p. 318 i urm.
boicri, supt patronagiul cnejilor Grigore qi Leon Cantacuzino.

244

Pregatirea Unrti PrincIpatelor

Silistra, care, ca L A 1828, Ii Indeplinia rostul de aparare

fiind acurna supt conducerea tehnie a ofiterilor aliatilor Portii,
Austria Isi preg.atia lovitura pentru a se interpunc tare cele
dotra Puteri in luptii, eu speranta de a putea sa pastreze thrile asupra carora de un veac i jumatate se intindea laco-

mia ei, ascunsa numai, din limp In timp, din causa lmprejurarilor. Ea, care tinea la Viena pc Mihai Obrenovici, vazuse
cum consulul rus Tumanschi, apoi urmasul 11, Fonton, cauta
s deschida si In aoeste Orli de Apus drurnul in Balcani 1,
cum se creiaza, o Uniune slavA, care, de altfel, intr In legar
tura si cu. pribegii unguri si poloni.
Pe child, In Ia,nuar 1854, Liprandi, veche cunostinta a tartlor noastre, nu reusia inteun atac la Getate, se conoentrau In
Banat puternice elemente militare austriece, a caror destinatie

nu se deslusi de la Inceput. Printul sarb, Alexandru Caragbeorgbevici, crezu c trebuie s visiteze pe comandantul
lor, Italianul Coronini. Turaii, Ingrijorati, se grbiau a faoe
concesii acelor cari s'ar fi putut, supt o presiune sau alta, s
se aseze lane dusmanii lor sau langa falsii lor prieteni; nu se
stia c Poarta e hotarlta sa se opuie cu arrnele unei strababeri
austriece In Serbia asemenea cu a Rusilor In. Principatele
romanesti. Printul I.nsiii, chemand i sfatuitori tehnici din
Apus, i un Frances, se arata gata de Impotrivire 2, alatuindu-si,
dupla o tralitie pe care, din nenorocire, Moldovenii si Mun-

tenii, nu Indr nier

o tirmeze, o puternica armata

$i

vorbind cu. mandrie in numele natiei"3. Din partea 1114 Gor-

ceacov, intarindu-se In Oltenia, parea gata sa ias Inaintea

Austriecilor, dincolo de Dunare, la Sarbi. Si, legand relatii
nu numai cu Muntenegrul, dar si cu bandele grecesti din
Tesalia, unind Greci si Slavi inteo notth ,,cruciath" de staurofori, atitnd, mai aproape, pe Bulgari, diplomatia secreth a

Rusilor, mai de iisprava decal armatele br, pregatia desfacerea Imperiului Otoman4.
1 Dupli Itrimpffen, Iorga, In Mem. Ac. Rom., 1. c., p. 2.
2 Plcingerea lui catre Poarl; D. A. i D. C. Sturdza, o, c., I, pp.
425-6.

3 Ibid., II, p. 225 si num. TotuO el trebui sa ceara sense, Ia Scullin,

arhiducelui Albrecht.
4 Wimpffen, resumat In Mem. Ac. Rom., 1. c., pp. 3-4.

Problema romanease4 adusii Inolutea Europei

245

Grecii furl Insa opriti de interventia flotei anglo-francese,

iar Austriecii se aratau gata sg. Intre ei In Muntenegru si Albania, pe Mare, tintind la Cattaro 1.
Deocamdatil, cum Turcii, nizami si basbuzuci, nn puteau
Inainta mai departe deck banda de,a lungul Dunarii, Ruaii,
dndu-si sama de lipsa de folos a bnor sfortari care Impiedecasera doar Intrarea Turcijor i prin Dobrogea, un.de trecura
unele detasarnente cdntra lor, luara, dup g. visita lui Paschie-

vici, hotarirea de a se retrage.

Plecar trupele din Oltenia, desarmand militia organisata de
Stirbei, desfiintnd carantina, 'Mind podurile, luand cu ei
administratia din Craiova (April), ai Ora locuitori se Imprstiara In cea.rnai mare parte. Lumea ramitnea parasit, neputndu-se pune la loc In. grab a. o alta adrninistratie. Ha limAhmed 5i Ismail-Pasa Intran peste ckeva saptamilni In capitala olleana. Din. nou, ca pe vremea Crjaliilor, Pasa de Vidin,
Sarni, Egiptean, cerea pentru dansul, potrivit cu noua conceptie cg. Imperiul e nu numai o unitate politica, dar poate
ajunge si una administrativa, administratia judetelor oltene.
Pentru aceasta el credea c>1 se poate sprijini si pe elementele romnesti ale emigratiei, precum Poloni, unii trecuti la
Islam, si Unguri erau, In. acest punct, contra Rusiei si contra
Austriei, In jurul cornandantilor turci 2.

In tot anul 1853 Eliad fusese la Chios, neavnd nicio informatie, macar in ce priveste pe Tell si pe Magheru.N.ra la sfarsitul anului prirnia ins stiri exacte din ziarul grecesc guvernamental de la Smirna, Amalthea 3. $i el avea, printeuna din surprinzatoarele invieri ale inteligentei sale, o visiune perfecta a
lucrurilor; iesind din obisnuibele reverii4, el scria: Frumos
plan mi se pare sa stea In defensiva ostirile de la Dunbe, caci,
dupg. Intaririle ce s'au faeut pe toata linia Dunarii, Rusii nu
pot trece fara s piarz a. intreit ostire; al doilea, c planul

rusesc de a scu,la popoarele din Rumelia se dejoacI, cci

1 Ibid.
Ibid., pp. 4-5.

3 Eliad, Scrisorile din exil, pp. 237-8.

4 Dar 11 pasioneaa. 51 aeolo ideile je Wauster" ale lui Fourier;
ibid., P. 239 i urtn.

246

PregAtirea tnirii Principatelor

presenta armatelor lui Omer poate tihea ordinea si pacea.

Armata ruseasca din Principate ramane mai cu gura cascata,
iara *Turcii, in Asia, aflandu-se intre popoare simpa,tice, ca
Armenii, Circasienii, etc., In clima for, in proviantele lor,
pot face mult treaba... Nicipdata Turcii n'au aratat nici
atata energie, nici atata curaj, nici dorinta de razboiu, nici
atata strategie, nidi atata putere reunita. de haionete disciplinatel".

Dar, pe lngi vestea cutarui ernisar polon de la Bratieni

el ar fi fost sparizurat ca spion rus

catre Ion Ghica,
Eliad putea s afle de sosirea la Constantinopol, uncle veni, din
Chios, si Tell, a lui Nicolae si Alecu Golescu (Negru), pe cand

Magheru s'ar afla la Dunare, avand a Indeplini in rol In

cunoscutele

i iubitele sale parti oltene2.. eful conservatorilor

se temea Insa iarasi de nu sti-f ce isprvi ale nebunilor" 3

Se gandia sa nu fie flu v2nit the i s'ar da drumul si socotia
ca Turcii ar fugi de oricare din oamenii de la 1848 4. Chemat
In sfarsit la Constantinopol, atunci strabtut de clericii si studentii cari cercau neaparat razboitd, el nu gasia niciun grup
romfinese solidar. Ar fi vrut ca Magheru insu5i s Inlocuiasca

pe Deivos ln frunIca uoluntarilor roindni, cari i trecuseird

Dundrea cu Turcii5. Inca din Decembre fostul $ef al Guyernului revolutionar, internatul de la Chios, era trimes, ofidial,
la armata lui Omer-Pasa, si el lua Intre putinii sai credinciosi i pe asociatul de la Islaz, popa Sapca.
Omer ceru Insia lui Eliad Impacarea cu Tell, care liana
afunci !nu va fi lasiat a trgoe In Oltenia 6. Dar si acuma batranul fost dictator nu suferia tovIrasie; el pretindea ca generalul sa rupa, nu numai cu Go1estii, fara osebire, dar si cu Ion

Ghica, ar de bine privit la Turci. De o parte si de alta se

manifesta f4i o uA care trebuila si Impiedeee orice actiune.

Anume scene dc ipocrisie ca st Imiptiedece temuta almacamie" a lui Ghica nu puteau sa Inlocuinsca o intelegere
1 Ibid., p. 238.
2 Ibid., p. 245.
3 Ibid., p. 246.
4 Ibid., p. 249.

5 Ibid., p. 251. Aceleasi bAnuieli In ce privete, nu numai pe

Unguri, dar qi pe voluntarii greci din oastea tureease6; ibid..
6

Ibid., pp. 252-7.

Problerna romnease5 adustt inaintea Europei

247

francia, onesta si durabil; se mai vorbia intre cei doi si de

sansele de Domnie ale unuia si altuia.
Tell ramase, astfel, la Sumla, unde Intl In conflict cu Delvos si cu Cretutescu, care era in legaturg cuf Po lonli lid SadieRasa (Czayka) 1, pe arid Eliad chema In laggrul comandantului suprem turc pe Grigore Grgdisteanu si pe Magheru 2
El se temea Inca de atunci cfl interventia austriaca va resta-

bill pe Stirbei

Credea since,r ca Principatele au fost ofe-

rite In scris lui Francisc-Iosif, nu numai de Domnul nuAntean,

care prin Trieste stnea s vie la Constantinopol, dar g de

Bibescu, de Alexandru Ghica, de Mihai Sturdza*. Si el auzise
de existenta cru.ciatilor", pe cari-i socotia la 2.000, si credea
ca poate sti si numele tuturor persoanelor, de a'ltfel de mica
insemnatate, care-i finanteazg. 5.
De fapt, la Vidin veniserg Filipescu i chiar Magheru si
Tell, In vethrea unei legiuni romfinesti luptand pentrii Turci 6.
Un izvor austriac semnaleazg i presenta Golestilor i a lui

Pleoiann7. Dar si acuma erau trei tabere: cei rgmasi la

Paris, sperand totul de la o marA schimbare europeana, cei
de la Sumla, cu Omer-Pasa, cei de la Dungrea olteana, cu
sefii trupelor tarcesti de acolo. Fusese uorba de un firman al
autonomiei, cdruia i s'ar fi dat drama! In acelasi momernt
cu actul care, cum am udzut, se aoordase Serbiei pentru a
o retinea credincioasd 8, dar nimic nu interuenise pentru a
inlocui o stare de lucruri care, dupd desclziderea rdzboizzliti,
nu mai putea sd fie aceia a Conuen(iei de la Balkt-Liman.
Iar, pe de alt parte, cum o observa cu. dreptate Eliad,
In mijlocul amintirilar sale inacrite de miserie si. nenoracire,
Austria, pe care Turcii fi-o socotiau fried folositoare fi de
care, In oiice cas, nu se puteau rape, privia cii destuld temere presenta in oastea turceasc4 de la Apus a reuolutionarilor unguri fi a celor pokini, asodatii celor d'intdiu In
1 Ibid., p. 259 i urm.
2 Ibid., p. 261 i urm.
3 Ibid., pp. 264-5.
4 Ibid., pp. 266-7.
5

IbkL, p. 269.

6 Ibid., pp. 268-9.

7 Wimpflen, o. c., p. 65 i
8 Eliad o. c., pp. 279-80.

248

PregAtirea Unirii Principatelor

1848, pentru ca sd poatd admite fird protestarc o intoarcere

a oamenilor revolutiei din Bucure?til. Pentrn capetenia conservatorilor, de altfel, pretuit`i numai de micul grup de oa-

meni cu totul nelnsemnati earl se aflau in jurul lui, la

Bucure,stf nu mai erau deed uoar patru farisei de episcopi,

cu Mitropolitul lor, i vre-o zece familii de Romno-Fanarioti" 2. Ii scapa din vedere si tot ce se formase In spirite la

mi. din Paris, In atingere de sigur cu ce era mai exaltat In

cerourile revolutionare nazziniene i radicale, dar si cu o
civilisatie disciplinatd, si tot ce daduse ca alt tineret Invataimantul national. Desptre ce era In Moldova si influenta care
Incepea sl. porneasca de acolo, ca si despre starea de lucruri din Ardeal, acest desta,rat si desradacinat n'avea nici
cea mai mica ideie.
Austriecii, concentrati In Banat, pAreau c pregatesc despagubirea pentru usurpatia ruseasel In Principate printeo ociipatie In partea aptiseana, a Balcanilor. Dar In curnd frontul

kir se Intinse In Rasaritul Ardealului, metgand pand In Bucovina. CUM se Invedera ca. Rusii nu pot face isprav si c
vor trebui sa renunte la ideia de la Inceput a razboiului la
Dunre, cei din Viena se gandian acum la prada, mai usoara,
a celor cloua 4ri romnesti. Incl. din Maiu se luase hotarirea
ocupatiei lor, dar se astepta, evacuarea ruseasca, asa d. numai
in Iunie se puteau lua masurile pentru, luarea In stapanire

a Olteniei si a partilor de peste Olt. Pana atunci o ultima

cioenire Intre ostasii Tarului i ai SuRtanului avtise loe la
BrfincoVeni 3.

Dar, ca s sle ajunga, la ocupatia austriaca, cliplomatia cea

mai precauta din Europa viola anume asigurari din toate par-

tile. Ca sa nu se rupa. dii Rusii, li se puse In veuere; ce

pagube sufar interesele austrieoe, 0 In oe privest e. navigatia
pe Dunare, de pe urma prelungiriti unei stari de razboiu
fth resultat In perspectiva. Se arata. ca Austria a trebuit
O. se alature Puterilor apusene, aciima In rdzboiu cu Tana,
si se recomanda mutarea aiurea a eampului de lupta. pentru
1 Ibid., p. 280.
2 Ibid., p. 282.

8 Wimpffen, o. C., pp. 64-7.

Problema romneasc5 adusl Inaintea Europa

249

a se evita o eiocaire cu acesti prieteni cari fuseser adusi a

Infra In cealalta tabarl. Altfel, se afirma eg. Imparatul Austriei

are datoria imperioaA de a avisa el Insusi la mijloacele patrivite pentru a aphra interesele. pe care situatia actual le
compromite asa de greu"1. Si se adangiau amenintarile, tot
asa de netede, ale Prusiei, care se credea ehemat O. apere
si ea interesele Dunarii germane 2, CU tot ceia ce se putea
face, deocamdata economic si cultural, pentru sporul german,
In aceste regiuni.

0 asemenea asigurane trebuia luata si de la Turci, de si

comandantii dundreni fremlau de manic la ideia ca o alt
armed va veni sa de aseze pe teritoriul Imparatului" lor. Cum

Austriecii tineau eu orice pret ca razboitil pe care-I aveau

gata Anglo-Francesii, razbeiul liberalilor, al prietenilor revo-

lutiei, sa nu Inceapa la Dunare In mijlocul unor societti

nationale abia iesite din tulburari revolutiOnare, cum ei prevedeau cu groaza aparitia In mijlocul trupelor lid Napoleon.
al III-lea si ale reginei Victoria a emigraplor de la Paris si
do la Londra, ei grAbira Incheiarea cu. Sultanul a conventiei
de la Boiagi-chioku3.

Prin aceastig. Intelegere se prevedea mentinerea presentei

unei armate straine" dincoack de Carpati. Aceasta se va face,
la nevoie, si cu sila. Se va lucra pentru aceasta impreund cu

Omer-Pasa, dar fiecare din cde cloud armate va functiona

deosebit, eu totul independent, fdr a. coordonare, fdrd subordonate, nicciiri fi in nimic. Se va intrebuinfa, prentru administra(ia

eivild. aceia care, in numele Sultanului, fusese /And atund.

administratia cgreia, ea s nu i se zie: romneasca, moldoveneasca, valaha", se Intrebuinta terminul de: locala, intocmai cum mai tarziu limba sarbeasca In Bosnia si Hertegovina ocupat se va nuini, exclusiv si permanent, limba. tarii",
Landessprache. Se va deschide astfel o perioda, peste masura de grea, a rivalitalii de fiecare clipa intre doua armate,
din care eea olomana, mndra de biruintile ei 5i pritrunsA
die eel mai bun spirit, se simtia continuu jignita ca pie Insusi
teritoriul stapthrului ei se afla o alta, al earii rost nu se putea
1 D. A. i D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 452-3.
2 Ibid., pp. 456-7; Iorga, memoriut citat, pp. 11-2.
3 D. A, i D . C. Sturdza, o. o., II, p. 459 i urm.

250

PregAtirea Uninii Principateler

Indneptati de vreme ce trupele lui Omer-Pasa erau capabile,

cii prisos, sit Introneze i O. conserve acea ordine legalV de
care se vorbia In Conventie. Aceasta fArN, a mai tinea I,ri samA

c,c1 marele comandant at Tuncilor era un fost subofiter al

renegat, care nu putea a nu

arm atei austriece, desertor
aduca toate amintirile i toate dusmaniile sale, avand sA Intampine la comandantli din cealalta parte sentimente ca acelea care se cuvin unei asemen.ea cariere. In sfarsit, cum
tnimic tn u. lega pe Romani de aceasta armata ausftriaca, venita
ICU prOmisijUil, dar izbutind prin protectiile ei sA se faca

de la Inceput inipopulara,
se evitase orice contact Intre
Romanii din trupele imparatesti si oei din tara ocupata, chiar
daca ocupatia s'a inceput cu elemente militare valahe"
Omer-Pasa se putea sprijini pe simpatiile populatiei, dar, iarasi,
In masura pe care li-o Ingaduia asteptarea Infrigurata a apari-

tiei steagului frances, de care, de atata vreme, erau legate

speranivle unei natiuni vii i pline de Incredere In viitorul ei.
Deocamdata Austriecii scoaser't Inainte, pentru a grabi Inain-

tarea lor, privita de Turd cu atata dusmanie, Incat Pasa

de Vidin ameninta cit bateriile sale. din Ada-Cale

i Cladova

vor trage asupra vaselor de transport1, starea de absoluta

nesiguranta pe care o crea retragerea Rusilor din Olterna.
Un Grec at lui Sami-Pasa tua mAsuri samavolnice pe ter-toriul evacuat, si o militie romaneasca, pe care o recomandau

rusi, nu se putu organiSa spontaneu. Bande de hoti

Ineepeau sa tie drumurile. Dintre oamenii de la 1848, apasefii

reau Romanescu, Marghiloman pentru a Incerca o miscare

nationalia 2 Astfel fntrarea Imperialilor ar fi deuenit pentru
(ara frzsdsi singurul mifioe

apcirare3

In acest timp planul legiunii romOnesti pc care s'o orgar

niseze emigratii

i Rosetti alergI de la Paris 4, apoi D. Bra-

1 Wimpffen, o. c., p.
2 Ibid., p. 68 si urm.

73.

3 V. acum si tot ce a scos nou I. Nistor din Corespondenta lui

Coronini, Bucuresti 1938.

4 V. scrisoarea lui din Belgrad, 30 Ianuar 1854, in C. A. Rosetli

o mid de ani de la na.,ferea lui, Bucuresti 1916,

pp. 409-10. V. si no. v i n-le urmatoare. El trece la Constantinopol;
(1816-1916), la

acolo

j,

no. m, scrisoarea lui Al. Gh. Golescu, despre buna pri-

Problema romneasci adusa Inaintea Europei

251

nu
tianu, gata s Inarmeze pe Olteni, fie $1. cu ciomege"1,
pilau s fie realisat, de $1, supt alte forme, el va mai aparea
In cursul rzbaiula Nicio organisatie a radicalilor nu fu cu
putint, curn qi nicio Intelegere a celor cateva elemente militare. La Sum la, purtand fesul pe cap ca orice Vogoridi,Eliad
se lAsa recomandat ea Heliad-beiu, Roman trimis de Ina lta
Poarth. l.angl Omer-Paa ca represintant al natiei rornane
ai consilier al maresalului In ce se atinge despre Romani" 2
Pe la jurnAtatea lui Iulie, comandantul austriac Coranini,

Italian de nastere, arunca proclamatia sa catre locuitori".

Se pun", scria Eliad, tepeni si tantosi ca Inge conchistatori
$i suverani ai Orli."
Ocupatia austriaea. se fleea Insl greu i prin mari Incuraturi, f r s poat6 da o randu.ialA solid tArilor, din fericire
ramase supt ingrijirea Divanului singur, dup retragerea din

Bucuresti, la 31 Inn; a lui Gorceacov, care trecu puterile

asupra fostului Caimaeam Gonstantin Cautacuzino3.
Divisia Paar, Intrand pe la Varciarova, ffu Indat rechemat6

In Ardeal, In momentul cand Budberg mai asigura pe mitropolitul Nifon si pe boieri ct armata Tarului nu va pleca
$i se opria evacuarea Giurgiu1lui. Stavroforii" aparean, gata
de lupa, la PAWL Totusi niNsuri se luau pentrit ca si militia
munteanA, amestecatti i p4nI acum cu cea ruseasc, s fie
atras In miscarea de retragere 4. Cum oea din Moldova, de
participase la sertdrile ruse$ti, nu se arata dispusl a trece
Prutul, ea fu Incunjurat4 de Ru$1 $i desarmag, imul din $efii
recalcitranti, cpitanul Filipescu, fiind dus ca prisonier In
mire, de Omer-Pasa la Sumla (si despre rolul lui Tell

si Eliad

acolo). Si Stefan Golescu aprtise In lagr (scrisoarea lui atre Omer;

ibid., no. iv); asprul rAspuns al acestuia; ibid., no. v. Despre fratele lui Omer, care fuse dourtzeci de ani In Moldova; ibid., p. 430.
In Oltenia 400 de graniceri se oferA Turcilor, caH nu-i primesc.
1 Ibid., no. x. Scrisoare de la Severin, 6 Maiu. Era la Vidin, In
Maiu; ibid., no. )(it. Era un plan de actiune comung cu Polonii;
ibid., p. 452.

2 Eliad, o. c., pp. 30-1.

3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 479-80. Se prevedea Ins
c o parte din teritorin va rAmAnea supt comandamentul rusesc.
4 Wimpffen, o. c., p. 68 si urrn. Cf. Nistor, a. C.

252

PregAtirea Unirli PrIncipatelor

Rusia, iar Hatmanul N. Mavrocordat inlocuit cu Ba1$1. Comisarul pentru aprovisionare, Manole Florescu, fu $i el retinut, pentru. Intovarlsire.
Dar acum masurile austriece fusesera luate pentru ca, la
oevoie, Rusii O. fie Inclunjurati din toate partile, $i pe la
Tulghe$, $i pe la Bicaz, $i pe la Carlibaba.
Divanul muinbean, avand s aleaga Intre Turd $i Austrieci,

paru a se orienteaza cdtre aoe$tia din urma, un trimes al

pana atunci ata.t de rusofilului Constantin Cantacuzino mergand pana la Bistrita ardelean ou o scrisoare catre arhidu-

oele Albrecht, In care se cerea a se primi o dcputatie a

tarii care e gata sa. se Inchine aoestuilalt Imparat crestin2.
Dar, acum, Omer-Paso alerga s se Substihtie noilor usurpatori.

Inca de la Inceputul lui Iu lie Turcii erau in Giurgiu, si

la 8 August st. n. Halim-Pasi intra in Bucuresti cu o avangarda otomana, condusa de Sadac-Pasa. Polonul, $i instill:4a

pe locutbori c a luat In stapnire orasul in numele atot

puternicului Suveran", caruia trebuie sa-i arate cuvenita sitpunere" 3.

Indatd, emigatii alergard la Omer-Paso. Acesta primi la

Giurgiu pe doi Filipesti, pe Vagarescu. 0 amnistie fuscse proclamata pentru amicii Rusilor 4, dar fdra a se spune, i una

tata de altii: oea d'intaiu, supt $tirbei intors, va trebui apol

retras. In Capitala munteand, unde se agepta si Eliad, care
veni mai tarziii nu.mai, pentru afaceri, si pie foarte scurt timp,
fdra a Inceirca vre-o manifestatie politica, se vedeau Nioolae
Goliescu, langa. Maid. Cretulescu, de care a lost vorba $i

mai Inainte, $i se pomeneste si trecerea lui C. A. Rosetti,5.

Am vazut ca., de un an. si mai bine, la Palermo, unde agonisa
In miserie, N. Bidoesou Inchisese ochii arsi de lungul dor al
Orli, lasandu-i cornoara sufletului situ Inchisd in Istoria lui
Mihai Viteazul", Indemn si v Iurt pentru viitor.
Dar spirilele erau ncconienit urmdrite de fantoma revolu1 Pe larg, In Nistor, o. c.
2 Wimpffen, o. c., p. 91. Cf. DrAghici,
3 Wimpffen, o. c., pp. 93-1.

4 D. A. si D. C. Sturdza, 0.
Wimpffen, o. c., p.

91.

c., p. 488.

o. c.,

II, pp. 244-5,

i'robiema romaneas-ii aIusii nain lea Europei

tici. Dup informaitii inai tlirzii, nepolul" lui Magheru ar ft

fost dus, in sunetul clopotelor, de preoti, de tarani dinlr'un sat
aproape de Ca lafat la bisericl, uncle parohul sooase de supt
piatra altarului proclarnatia dria 1818 $i i t'ar fi spus ol
Gheorghc Magheru e asteptat si, dac Sc va ivi, si femeile
si copiii vor lupta pentru Cons litutie 1.
Erau numai iiu$ii, ca $i in oe prive$te posibilitatea unui
alt regim, Ha lirn se grabise sit IllStiintcze cti nu e vorba de
nicio schinibare in guvernul care este. P5n6 etind (Suvera-

nului nostalu)", spunea el Bucurestenilor, ii 'va plkea s4

preschimbe soaria voastrN, nimeni sa nu indrfineasc5 a lua
$i a cere cu zgomot vn--o prefaoere, caci aifte
asemenea turburdfori vor fi pedepsi(i de cdfre noi en as-

initiativa
prime" 2.

Dar numai la 15 August, Omer, okuia generalail Pdpoviei It anuntase rApadea inaintare austriaca, Intra in Bucure$11
cu nizami i trupe de cavalerie, ferindu-se a lua cu dnsul

si basbuzuci, numerosi Inteo armata cu eleirneute populare

fanatice, si cu Egipteni. Sc faceau lagNne $i la Cotroceni i la
Colintina, pe eand Englesul Lakeman, devenit Mazar-Pasa,

Paine se va apeza apoi staternic aid, alerga cu oeva clthrati

sN intalneasca spre Buzdu coada Rusilor cari se retrNgeau 3.
Dervi$-Pa$a hia locul de comisar pe cane-1 avusera, pe randl
Fuad i Ahmed-Vefac.

Fire$te a nu mai putea fi vorba de aoea Inchinare cdtre

AUstriecii la care, cat ataa u$urkate de spirit, se gluidisenl.
aceia earl primiseiN bine pe Ra$ji, de ai nu ata d mutt ca
In Moldova, unde se uitaserN, orice traditii de lupta $i se pArNsase chiar oea mai elcmcintarN, bunA cuviinfl nationalk Dele-

gatia care tnebuia sit meargl in Ardeal ng mai fu deci aleasl.

Dar $i flrI aoesit interesant oniagiu Imperidlii trecura, $i pe
la Turargl Ro$u $f pe la Predeal, Inaintand prin locuri care
1 Iorga, Cor. $tirbei, I, p. 190. Un fiu a generalului, Inan, era
la Constantinopol; ibid.
2 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 480-1. Se punea In perspectiva, fund vorba de Ingrijirea ce se va da ranitilor rust, cit, poate,

cele doul Imparatii ce astazi se razboiesc, mane se pot Impaciui";

ibid.
3

Iorga, Cor. $tirbei, I, p. 108 qi urm,

54

Pregatirda Unirit Principateloi'

prin miserie Si boalg, prin pushire aratau patrunderea redentg

a Rusi lor; colotrelnl Voinescu. I, cane fusese prefectul de
politie al liii Stirbei, indeplini pe langa acestialalti navAlitori,
Intre can j Ita lterh, functinuile care fuseserA Incredintate
pentru ventrea
lor lui Flonescu; apti se trimese, in alta
parte, pentru acelasi scop, 5i batranul rusofil Solomon1.
Intrarea Imperialilor in Bucuresti se facu, la 6 Septembrc.
Dar, cnd fu vorba de o proclamatie caktre aceiasi locuitori",
anonimi pentru toatg, aceasta lume strAin si stapAng., Omer,
care se intitula guvernator general al provin.ciilor reocupate",
$i Dervi nu voiau s'o ingaduie, $i Solomon, care trecu peste
aceste

instructii, fu, un moment, arestat.

Proclamatia, raspandita liber la Iasi, care nu primise Inca pe

Turci In ceia ce batranul istoric Manolachi Draghici nu,meste:
pamAntul fagaduintii, din care acum izvoriau numai lacrimi

de durere", de noul comandant al pieta, venit din Bucovina, generalul Blumenkron, cuprindea mentiunea conventiei

Incheiate cu. Turcii $i asigurarea a nu e vorba deet de o

11YU
i sigura cheza$Ie a pacii printr'o armata de o perfectA discipling., farg nicio atingere a privilegiilor ce snt
asigurate de Sub lima Poarta". Nu lipsia Visa, cu gandul la
revolutionarii de mai multe nap, cari se strecurasera odatg.
cu soldatii turci, adausul c s' ua pidzi cU toad asprirnea
legii cdtre (sic) orisice Incercar3 de rdscuktre sau de amenin(are a ordinii pu1lice2.
Turcii nu lipsira A page in fata, supt iscalitura JUl Dervi*Pa.,5a, ale eArui nStc,ii erau si fie prietemog cu Austniec,
o alt proclamatie, care, aceasta, nu se Indrepta dire simplii
locuitori" ai celor dola tari, ci cAtre Valahi", cgftre Bombe.
a odror oatiarte" era deci recunoscutd. Comisarul imperial,
care-ui destfainuia aceasta calitate, vestia ci vor veni trupe
austrieoe, a cAror' presentA nil tram.* sg, nelinisteascg pef
nimeni, ele apartialand ,uneia din Pnberile amice sti aliate
ale Sublimei florid". El asigura C(Ai doptg, plecarea RuOlor
otarea de rriai thainbe a *di trebuie s S rfie restabilitV. Se spupea limpede, dupg. InvAtItura de la Con-stoutinopol si tn
51

conoordanta eu doriutile ernlgatilor, ea si clupl presiuni anglo1

Nistor, o. c.
D. A. qi D. C. Sturdza,

o. c.,

II, pp. 492-3,

-p; a

7.","-le,
c

gik

,rtfi.:4
..

-cc-4r
11..

Grigore Alexandru Ghica.

i3roblema romineasea adusa inainten Eilropei

258

france6e. c, pastrandu-se vechilc privilegii i inrunitati",

yeti vedea Inc a. prin aceasta ca pristrarea acestor priuilegii
rtu e datorita de loc tnatatelor care acurn stint anulate, ci
grijh bincVoitoare

parintesti a Maiestattii Sale Imperia.le

Sultanul". Era deci ruperea cu era Regulamentalui Organic, imprenna cu negarea c Rusia ar fi irnpu,s schimbarile
tn sittuatia mai veche a tarilor romanesti. O mai fericita
desvoltare" a acestor asczaminte era pusA in iegitura ou
Irnprejurarile ce se pot prozlucel.
Ca singurul in drept, Impreund cu Omer-Pasa, a da oran.duiri in tara Sultadului, Dervis numia un Consiliu Administrativ, avand nsIt in frunte tot pe Constantin Cantaeuzbio, si
ca membri tot pe aceia cari functionasera supt Rasi, dear cu

adausul, ea provisoriu, la Justitie, a tanaruhd Ioan Cantaeuzino. Pentru orice ar fi sa se schimbe, sa se astepte ordinul" Portii 2.
De altfel rechemarea lui Stirbei era de mult hotarita. Dar ea
Intampina greutati, Orner-Pasa fiind contra aceluia pe care-1

socotia prea mult legat de Austria. Colquhoun, care se pare

c in adevar prefe.ra numirea lui Ion Ghica, Ikea tot ce

putea ca s'o impliedece i, ca i dansul, Poujade, legat, prin
casatoria sa, cu familia Ghica3.
Pentru a prevent Pe Anstrieci, cunoseuti ca ocrotitori ai
luli Stirbei, ad4postit eatva timp la ansii, acelasi comislar,
Inlaturand orice initiativa politic a lui Coronini, instiinta
Sfatul cd, potrivit unei hotarhl. a Saltanului si fall a trece
cu vederea conventia de la Boiagi-chioin cu Austriecii, o sa
readuca pe represintantii strii legale in Principate, Domnii
Indepartati In 1853 4. Ei 1,au primbt porunce s revie la
loeurile ler.
Dar nici Coronini nu se lsa. La aceeiasi data de 13 Sepbembre el fAcea sal se afiseze proclamatta sial care se rosbis.
astfel: atat Curtea imperiall a Aastriei, cat i Inalta Poarta
au. sooatit de trebuirita..., S recheme pe printii legitimi al
numitelor taxi j s dea din nou in mianile lor canna adminis1 Ibid., pp. 498-9.
2 Ibid., pp. 500-1.
3 Wimpffen, o. c., p. 128.
4 Iorga, Cor. $tirbei, I, p, 505, no. 34

256

Pregatirea Unfril Principa[eloe

tratiei"1. Deci si el, ea si Dervis, dtip ordinele primite si de

unul si de altul, au invitat pe Donmii restatorniciti sa lea

asupra lor misiunea din. nou ineredintat . prieeperii lor. Nu
se uita a se spune in proelamatia pentru Munteni 43.4. Stirbei
se afIA. la Viena 2.

lintrAnd la Bueuresti 1,n ziva d3 6 Septembne, col, 12.000

de Austnieei, Intre cani si Croati, Unguri, Poloni, furI primiti
de Co`nstantin. Cantaeuzino sl d. nn grup de boieri potrivit
cu situatia lor, dar nIt rnartu,r frances asigura c nicAiri

n'a vazut cel mai mic semn. de entusiasm, macar de bunkvoint reala"'.
Intrarea Austriecilor In Moldova se fleu, supt conducema
suprem a generalului Hess, care cornuniea deschis lui Buol
ca hicrurile nu se vior Indrepta In. Prineipate pank nu va
fi izgonit din ele, pentru totdeauna, i ultimul Titre", represintant al barbarelor horde" si al asiaticei guvernilri storcatoare", puindu-se In loc, deci formal, in numele Europei 4,
o protectie" austriac.a asemzsTea cra o durabila ocupatie, sprijthit pe hinefaceri economioz, culturale, i chiar sociale, contra egoismului bolieresc5. Imperialii patrundeau In acelasi

timp prin mai mulbe trecatori... Inceputa la 18 Septembre

st. n., Inaintarea a tinut douazeci de zile, Iasul primind o
garnisona de 10.000 de oameni 6. Primirea din partea populatiei fu i aici ca si la Aucaresti, unde adaugim ca o
deputatie alcatuita din episcopal de Arges, din Tamil Filipescu si din Scarlat, fiul lui Grigore-Voda Ghica, mersese
1

Si in Nistor,

o. c.

Iorga, Cor. $tirbei, I, pp. 506-7.

3 Jouve, Voyage a la suite des armes allies en Turquie, en Valachie et en Crime, II, Paris 1855, pp. 194-7.* El apasA asupra
caracterului strivitor al rechisitiilor; ibid., p. 184.
2

Die Austibung des Protectorates dieser Lander von dein gc1.

sammten Europa Oesterreich allein fibertragen." Se pastrau Ins,
ca ocrotiti, Hospodarii".
5 Dupa Beer, o. c., p. 823 si urm., lorga, In Mern. Ac. Rom., 1. c.,
p. 851 i urm. Se arata ce puncte ar trebui Intarite, la Galati, Fang
Focsani i pe Prut, apoi ce ar trebui facut la DunAre (dar i linie
ferata CernavocIA-Chiustenge) i pe Marea Neagra. Turcii sant ailtati ca sprijinitori In acesle parti ai spiritului rcvolutionar.
e Wirnpffen, o. c., p. 149 si urrn.; DrIghici, o. c., II, pp. 216-7,

C. A. Rosetti ca ofiter.

257

ilrobiema roniicascii adusti inainlea Europei

sa Intampine pc Coronini 1, relativ buna. Feldmaresalul locotenent Path-, care fa col d'inlaiu in capitala Moldovei, venind

de la Onesti, &Iasi acolo o administratie In fruntea careia

Gorceacov, plecat numai la 16 ale lunii, pusese pe Constantin Sturdza.2. Dervis-Pasa crezu Inst. nccesar O. apart si
el la Iasi, ca sa explio3" ocupatia 3.
Incepu din acest moment c lupta surcia, trccand hist line
ori si la acte fatise, intre sefii celor cloud armate care, nefiind margeniete dintru inceput la o anume misiune pe un
teritcriu determinat, cautau fireste sa-si Intinda fiecare cat
mai mult cercul de activitate.
Austriecii ar fi vrut sa ocupe Galatii i Braila, de uncle
Rusii luaserd cele sapte canoniere supt steag muntean, dar,
de si se asezasera in acest din urmil port, ei trebuira, dupd
ordine de la Viena, sa-1 cedeze Turcilor4. Aceasta atitudine
fu urmata si mai departe. Cum trupe turcesti nu erau in

Moldova, Omer va propune o actiune peste Prut care ar

fi adus si aici amestecul sau3.
Inainte dc intoarcerea Domnilor 6, la incepulul lui Octombre se cauta, dupd staruinta necontenitil a Anistriccilor, cari
nu pierdeau din ochi elcmentele revolutionare, curatirea dc
ernigrati a celor cloud Capitale romnesti. Cluburile" bucurestene, cu atitudinea bar turcofilt, cnervau pc Coronini, ai arid

ofiteri nu. gasiau prietenia asteptatt la aceia earora ii

ga-

rantau ordinea". Poldni, ea Zamoyski, e puteau vedea pretutindeni atunei cand Sadae-Pasa juca un rol important in

armata de ocupatie7. Se etpatt doci Inca din primele zile

ale lui Septembre o prima purificare, odata cu plecarea lui
Ismail-Pasa, trimes In Asia. Eliad nu fu crutat In aceste ba1 Wimpffen, o. c., p. 108.
2 Ibid., p. 148.
3 DrAghici, 1. c.

4 Wimpffen, o. c., pp, 133-4, 136. Cf. ibid., p.

5 Ibid., pp. 151-7.

115.

6
Stirbei statuse, bolnav, la Baden, langt Viena; Iorga, Cot%
$tirbei, II, p. 245, no. yr. De acolo anunta Sfatului apropiata revenire; D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, pp. 513-4.
ibid., pp. 506-7, 522-3, 533-5. La
7 Pentru rolul lui mai trziu;

plecare el adresase o proclamalie atre Moldoveni

ibid., pp. 562-3. Cf. Eliad, o, c., p. 333.

i Valahi";
17

58

I'regatirea tlnirii Principaielor

nuicli1. Mazar-Pasa fir, in sfilrsit inlaturat, i &lilac insusi trebui sit pardseasca Bueurestii 2
Instalarea Domnilor, voiLA. d3 Austrieci, fit privil tocmai

de aceia cu dusindnie it Turci. Cei cari, in loc s se duet

la Conslanlinopol, prefcraserd o sedare la Viena sau oriunde
aiurea In Apus, nil puteau fi niste credinciosi functionari-

ai Sultanului, care in aeel timp spera de la alianta sa cu

Anglo-Francesii cele mai marl resultate, pand la reanexarea
Crimeii, spre care, campania din Dobrogca neizbulind din
causa conditiilor de sanatate, se indreplau impundtoarele flote
ale Apusului 3. Omer plea la Coirasi ca sa nu fie de fatd;
ofiterilor austrieci li se eeru sd se abtie de la solernnitate;
Mazar-Pasa indemna In afie tipdrite i populatia s nu ias
inaintea unui Dornn care fusese totusi bun, drept si harnic;
miliiei i se porunci" sa nu primeasca solemn pe acela
care o refactuse. Steagurile la feresti furd oprite4.
Dar la Giurgiu, in ziva de 4 Octombre st. n., cel reenemat
in Scaunul sau prirnia onofuri rnilitare tUrcesti de musir",
pe cnd un delegat al lui Coronini adirgea salutarile aeestuia,
si ae

&ill boieri cari, impreuna cu episedpul die Buzau,

sd-i ureze bunk venire. In. Bucuresti lumea se ardtd miscatii

si, cu toad interventia lui Omer-Pasa, soldatii lui Francisc1 Raportul lui cu Dervis-Pasa, care-i impulrt revolutia de la
1848, izvor al relelor; ibid., pp. 301-7. De cc an proclamat Romania Mare?; ibid., p. 302. El iar pune ideia in sarcina radicalilor si mai ales a lui Ion Ghica; ibid., pp. 303, 305. Dar, In
cursul convorbirii, aruncl, la intrebarea Turcului: ia spune-mi

cine a iesit cu Romania Mare", aceast miindr sentin(ii: Ea nu e

iesit; ea exi.vld pdnd untie se vorbeste limbu roman& cum exista
si Germania si Italia, si asta nu e nici virtutea, nici crima nimului";
ibid., pp. 304-5. Voi un ducat vasal TurciloN ibid., p. 338. Dar
vedea i perspectiva regatnlui complect, cu print strain; ibid.;
cf. p. 378. Dusmania lui cu Czartoryski, Zamoyski si Sanc-Pasa;
ibid., pp. 308-10.
Fur retrimesi la Sumla i Stefan Golescu,
arestat la Vidin, care rAmanea legat de Romnlia Mare", si Tell;
ibid., p. 313 si urm. Eliad ii aminteste si de primirea lui la Brasov; ibid., p. 323.

2 Wimpffen, o.
3

V.

c.,

pp. 117-9, 125

scrisoarea prin care Stirbei anunta primirea invitatiei

prin Dervis-Pasa; lorga, Doc. Stirbei,

4 Wimpffen, o. c., pp. 139-40.

I, p. 167.

13roblema romtmeasa adusa inaintea Europe!

Iosif, Insiruiti plc strazi, dadura onorurile.La Palal erau, langa

Mitropolil si functionarii romani, Coronini i ofiterii statului-

major al ski (5 Octombre)1. Domnul se adresa in mythic.

iubitoare catre supusli sal 2.
Grigore Ghica, dupd a carui rechemare Dervis-Pasa se crezuse Indrepttit a numi el ministrii3, veni mai tarzin (la 14)

pe Dunare la Galati, si, pentru a-1 instala, mersera la Jasi

si Coronini Si Dervis-Pasa4.

Intre sfatuitorii Domni lor restabiliti nu se facura schimbari Insemnate. Rarnaser, la Bucuresti, cei doi Filipescu
si Otctelisanu, dar, Inlaturiindu-se Sltineanu si tnarul loan

Cantaeuzino, se pusera in Inc Nicolae Baleanu 5i ruda dom-

neasca Alexandru Plaginb. Ba chiar Campincanu intra In

Sfatul administrativ. Stirbei trebui s explice noului Mart
Vizir Aall ca a cautat sai-si sacrifice radele, care se retrasesera totui supt Rusi, loan Manu i Iancu Bibescu5. Ghica
aduce langa dfinsul pe fiul i ginerele sau, chiama pe Stefan
Catargiu pentru experienta lui, si introduce ca elemente noi
pc Boldur-LAtescu.

i pe provesistul" Ralet, om cult si de

spirit, prieten al revvlutiongrilor de la 1818, tinuti Inca de-o

parte 6.

Cum amlestecul turcesc era pestc masur de suparator,

Sadac oernd Inscrierea amicilor Rusiei pe o adevarata, si
nu nemeritata, lista de proscriptie
in Muntenia, Emanoil
Florescu, care fusese totusi delegat oficial pe langa Rusi7,
Solomon, care se grabi sa treaci In Ardeal 8, iar, in Moldova,
1 Ibid.; Iorga, Doc. $tirbei, I, p.

155.

2 Buletinul, Septembre 1854.

3 C.
i A. Sturdza, St. Catargiu, Teodor Bats si P. Mavrogheni;
D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, p. 519-20. Tot acolo primele acte
ale lui Grigore-Voda.
4 V. Slusanschi, 1. c pp. 78-9.
5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, pp. 512-3. LAmuriri pentru
Baleanu, Campineanu i Plaginb, Otetelesanu, I. Filipescu, VlAdoianu,
N. Cretulescu; ibid., pp. 513-4.
6 Wimpffen, o. c., pp. 142, 150-1; Iorga, 1. ult. c., pp. 156-7.
7 Ibid., pp. 496-7. Stirbei inlocui pe colonelul Paznanschi cu VIA-

doianu; ibid., p. 497, no. xxxvi.

8 Energicul protest al lui Coronini; ibid., pp. 492-3. El cerea
imediata rechemare a lui Solomon; ibid., p. 500, no. xxxix. I se
dadu explicatia ea el devastase 1 InseIngerase, pana la aruncarea tn

Mc)

Pregatirea Unirii Prineipateior

fratii Moruzi, Constantin si Panaioti, colonelul Singurov 1 ,

ajungAndu-se la arestkri si silind pe Moruzesli sg. treaeg.
Prutul, cum militia, jandarmii munteni erau intrebuintati
dupi burial plac turcesc, o intelegerc Intre Domni era
mai necesar5. decal oricand. Lasear Rosati, trimes dc Ghiea
la Bucuresti pentru a trata schimbgri In ce priveste
va fi avut si alte Inskrcinkri (Decembrc) 2. Se rspunse prin
misiunea la Iasi a lui Plagin6 3. Indalli se c5u.lii si legatura
liniilor telegrafice instalatc d Austrieci. Era vorba, In primavarg., si de o Inalnire Intre cei doi vecini, si pentru. a vorbi
asupra chestiunilor politice" comunicate si hii Coronini 4. Se
ajunse la fixarea pentru aceasta a zilei de 11 April, dar atitudinea presei moldovenesti MIA de Stirbei sili pe aceasta
s se plang g. fktis de nedreptatea ce i se fade en inggduinta
Guvernului moldoveaesc, mai ales tinand sam6 de solidaritatea positillor noasltre ii da identitatea de interese 5".
Dar Turcii trebuiserk si evacueze Muntenia. Omer se duse
in Crimela pe Mare, lgsg.nd comanda trupelor de la Dungre
hii Ismail-Pasa si lui Mahmud-Pasa, cari si ei plecar g. dup5.
egderea lui Resid in Decembre 6, rgmaind numai, pentru scurt
vreme, trupe de paz5. fatg. d aparitia sporadick a Rusilor
in Dobrogea 7.

In aceastk stare a lucrurilor, Stirbei trebui s caute tot

mai mult singurul sprijin probabil, al Austriecilor. El li se
plange lor de purtkrilc lui Colquhoun, acelasi vechiu dusman,
foc a copiilor, si cu Cazaci, audnd cloud tunuri, satele oltene Salcea, Pristot si Cusmir, amenintemd si Maglauitul, ca afltoare In
stare de turburare; ibid., pp. 500-1. Cf. si o acusatie din partea lui
Dervis; ibid., pp. 503-4. V. si Eliad, o. c., p. 321, confirmitnd faptele (proprietari treierfind desculti pe mracini, ibid., p. 321).
1 Lista celor numiti de Rusi, D. A. si D. C. Sturdza, o. c., I, p. 791,
2 Iorga, Doc. $tirbei, I, pp. 84-6.
3 Ibid., pp. 85-7, 87-9.
4 Ibid., pp. 88-9.
5 Ibid., pp. 90-2. Rspunsul (12 Maiu st. v.), ibid., pp. 92-3.
6 LegIturi ale lui Stirbei cu ei; ibid., pp. 521-2, 537, 542.
7 Ibid., p. 167. Stirbei Intreba ce s se fac fat6 de numirile
datorite Rusilor; ibid., pp. 491-2.

Problema romAneasla adus Inaintea Europe!

261

care publica in Zimbrul din Iasi, foaia cu atacurile contra

lui, cutare scrigoare a lui lord Clarendon, care, favorigand pe
progresisti pentru o demonstratie angloffl, Ii dadea dreptate
consulului contra Domnului muntean, si el acusa fatis pe
Ghica pentru ocrotirea acestei campanil 1 Domnul muntean se
arata adanc jignit de purtarea lui Stratford Redcliffe, pe and
Thouvenel, ambasadorul frances, II parea a 1-ar putea sprijini,
mai ales daca vine la Constantinopol noul trimesl al Austriei,
Prokesch-Osten 2. Primise in tara pe Maiorescu, pe care Ghica-1

privia cu bnuiala, 5i trimetea prin el Imparatesei Austriei un

costum oriental" 3.

Dar Austriecii nu crau multarniti cu administratia din

Oltenia, unde sute de oameni acusau In. strada. pe soldatii lor pentru um omor 4, de toleranta MO de agitatorii maghiari, poloni si italieni, cari ar lucra Intre trupe,
aga cg. trebui un ordin de zi, In April, contra lor i starea
de asediu5. Cum Stirbei voia sa mreasc niilitia tarii, Coronini-1 anunta c, nea5teptndu-se la o astfel de mgura, va
anunta guvernul sau 8. Dar el intrebuinta pe Domn ca s Unpiedece plngerile provocale de Turci contra purtgrii soldatului austriac7. Si el lu A. aprarea odor prigioniti i arestati
de Turcii in retragere, conform cu hotrirea unei conferinte
anume chemalfai pentru aceasta de Buol 8. In acelagi timP
se legau de tirbei relatii cu Schwarzenberg si se presintau
omagii, In Ardeal, arhiducelui Albrecht 8. Numai pUrtarea nou-

lui consul Mihanovich putu sa tulbure aceste raporturi".

Odatg ce armata austriaca singura raingsese si $tirbei,
dar nu gi vecinul sAu din Moldova, privit cu dusmgnie de
ocupantin, era silit sa-si caute in ei basa politica, la Cons1 Ibid., pp. 169-70 (clitre Coronini).
2 Ibid.
3 Ibid., pp. 91-2, 159-60.
4 V. i lorga, /. c., p. 185, no. xiv.
6 Wimpffen, o. c., pp. 175-6, 179-81.
6 Iorga, Doc. Stirbei, 1, pp. 170-2.
7 Ibid., p. 172.
8 Ibid., pp. 175-6.
9 Ibid., pp. 177-8.
10 Ibid., p. 194 5i urm. In Iulie el fu Inlocuit cq Weclibecker; ibid.,
p. 196, no. xxv.
12 Wirnpffen, o, c., pp, 172-3.

262

Pregatirea Unirii Principatelor

tantinopol intrigile contra lui rausind , nu mai putea

fi vorba de o realisare sti. In folosul oamenilor de la 1818 a
amnistiei anuntate, de la Sum la, de Omer-Pasa. Cum loan
BA lackanu i Ple$Gianu revenisera In Oltenia, Domnul munLean, care adrnisese intoarcerea preotului Sapcd. 2, 1111 voi cu

niciun pret sa adrnita pe oel de-al doilea, ofiter care se alipise la Islaz steagului revolutionar $i condusese la BUcuresti
pe Eliad, pdstrAnd i acuma titlul de colonel, dat de revolutie5. Se luau masiiri contra unei brosuri anti-austriece a

lui Aricaccu4. Stirbei afla de la Coronini ca s'a trimosl de

Kossuth un emisar sarb cui o proclamatie a lui catre Romanii
din Muntenia, avand a merge apoi In Moldova $i In Basarabia;
Eliad i Cantactivinii de la Hangu ar fi indicati ea aceia

la cari, pe 1AngI un numAr de Unguri i Germani liberali

din Bucuresti, s'ar putea adresa5.
Nu lipsira Insa, prin fiul Gheorghe, care fcea studii militare in Franta, si prirni apoi conducerea militiei muntene 6,
legaturi ale Dormmlui cu Guvernul Trances, de la care se
oereau ofiteri pentru militia munteand si cdruia i so oferia
aprovisionarea. Stirbei se plangea de activitatea dusmanoasa
a consulului Poujade, legat de familia Ghica7, $i se bucura
cit un alt represintant al Irnparatului Franoesilor so aseaza
la Bucuresti 8.

Dar Domnul care era adus a prigoni, $i contra caruia

continua sa se Indrepte o ura pe care n'o merita, se ocupa si
de situatia Anternationala a tarii sath, eulegea argumente pentru calitatea ei de Stat suveran", recunosculit si de un Mar1
2

Iorga, con lui $tirbei,

I, p. 188.

Ibid., p. 495, no. XXXIII.

3 Ibid., pp. 183-5, 525-6, 530, no. Lxxvi; p. 513. no. xciv; p. 549.
Dar si masuri contra lui C. A. Sutu; ibid., pp. 526-7; II, p. 238,
no. n; pp. 239-40.

4 Ibid., p. 203.
5 Ibid., pp. 189-90. E vorba si de un Iordachi Carnarasul, care din
Silistra spunea ea ar trebui sa se taie cateva capete de boieri; ibid.
6 Ibid., pp. 531-2. Coronini-i dit o masa; ibid., p. 216, no. vit.
7 Cf. ibid., II, pp. 238-9, 240-2. Pentru timpul cat Pouiade, Orasind, supt Rusi, functiunile sale, fusese acreditat pe langa armata
lui Omer-Pasa; ibid., I, pp. 494-5. Conflict eu consulul prusitm
Meusebach; ibid., p. 357 st urn,
8

Jbi,, p. 337 i urn

Problem roniAne'ise adusit inainlea Europel

263

tens, el pleda, contra boierilor conrupti, umbland numai

pentru Domnia ereditara1, potrivit si cu interesul

PortU, pentru scutirea de costisitoarea visita a Investiturii
dupa

61ujbe,

la Constantinopol, pentru. admiterea la functii a oamenilor

de merit, si dad nu sant boieri, pentru un imposit care s
nu apese numai asupra saracilor, ci set atingd piimantul, 1n
orice manii ar fi, ceia ce ar crea venituri man t. apoi, pentru o schimbare a Adu.narii Obstesti, de si nu in sensul
Mcatorilor de Constitutii", pentru liberarea tuturor TiganiIon, pentru introducerea, In favoarea si a taranilor, a unui
sistem de colonisatie mai intinsa" si. pentru. Inlaturarea capitalistilor 2. Si, in planurile de viitor, omul de geindire si de
experienta plead., nu de la principii abstracte si de la consideratii generale, ci de la constatarea claselor care se ridica
pe care de acum inainte Statul s'ar putea sprijini. Astfel

numai sc va ajunge la formuleje prin care s'ar lmpdca

ideile epocii cu situa(ia Orli si C7 nevoile practice ale paporului" 3. Progresul", afirm Stirbei cu dreptate, nu e ideia,

ci numai irnpaearea ideii cu nevoile veii intelectuale si

materiale a nattei, cu traditille, obiociurile, convihgerite
credinta lui religioasa".

E o sarcing

obositoare 'Nana la

moarte (martelle) aceira de a traduce teariile de scoaldi In

realitati politice, de a preface fantasii, patimi ale unei caste
intFo institutie de ordine si de securitate" 4. $i o Intreaggi
Constitutie se schiteaza., cu Domnia ereditara, cu un Consiliu de Stat permanent", de cinsprezece membri numiti de
Domn pe trei ant, din toate clasele, dupa meritele tar, cu
1 Candidati contra lui Stirbei se credeau a fi Alexandru Ghica,
Ion Ghica, C. Sutu, Billeanu, Vistierul Alexandru Ghica; ibid., II,
pp. 210-1. Fostul Domn era Invinuit cd a pldlit micarea din
1848, Imprumutnd 15-20,000 de galbeni, din vnzarea cdtre Milo
a moiilor sale Berca 81 Negoiu, lui N. Golescu; ibid., p. 212 no.
ni. Dervis ar fi fitcut o ancheld pentru gestiunea liii Stirbei; ibid.,
p. 241 si urrn. Arestarea lui Alccu Manu pentru intrigi contra Domlui; ibid., pp. 244-5. Raportul anchetei turceti contra lui, acusat
formal de Inaltd trddare", neascultare fatd de Suzeran, favorisare a
Ruilor. D. A. 0 D. C. Sturdza. o. c., I, p. 681 i urn].
2 Iorga, o. c., II. p. 286 i urm. Cf. ibid., pp. 297 0 urm., 303 i
urm. Supt forma de articol In presa strdina; ibid., p, 235 0 urtn,
3 Ibid., p. 304.
4

Ibid.

264

Pregatirea Uniril Principatelor

trei sectii: legislatie, administratie, contencios, initiativa lcgIlor

fiind ins a gurernului si presidentia a stapanului Insusi 1.

Cum se va vedea, o alt a. forma, cu Consiliu de Stat sit Aduflare Obsteasca, se va elabora In 18572, de eand e, de sigur,
si memoriul despre unirea, car-, atunci, ajunsese a fi socotita. necesara, a celor doat taxi S.
Dar, in Mart 1855, Nicolae I-iu inchisese ochii, lasand Iiului

sau, Alexandru al II-lea, sarcina de a pregati prin ultime

dovezi de eroism saraina unA paci onorabile, care ar permite
Imperiului s reviie, cu toate ingustarile rnomentane, destul
de iute, la situatia pe care o pierduse In Orient. Si la Viena
se deschideau conferintile care, Intre Rusi 5i aliati, in randul
carora Intrase, ca s afirme ideia nationall. italiana, si Piemontul, incepeau discutiile cu privire la mut stalut al Enropci Orientate, scoasa de surt tiranica hegemonie a Rusiei.

Ibid., p. 306

2 Ibid. 0 urm.

*1

urm.

3 Ibid., pp. 321-3. Cf. i Iorga, Barba $tirbei ca educator, In Meat.

Ac. liom seria a 2-a, XXXV, P. 175 i nun.

CAPITOLUL IX.

Chestia ronaneasth i Puterile europene.

In acea lung.' a lui Mart Inca 185, la acele conferinti pe care
rnndria austriaca le stiuse reserva In Capita la lui Francisc-

Iosif, nu fAra speranta ct s'ar putea pastra macar o ramasitA din marele plan de Intindere, Inteo forma sau In alta,
peste Carpati, dibacia ruseasca, represintata prin Gorceacov,
devenit acuma conducator al diplornatiei intperiale, in ce priveste, poireisirea protectiei exclusive", prinzandu-se de ideile
pc care le emisese In nurnele Cabinetului sau Prokesch-Osten,

initiat In rosturile rasaritenel, se aseza pe basa imbunglatirilor" (ameliorations) situatiA acestor iri romAnesti, a Intririi privilegiilor actuale i adaugirii lor In margenik posibilitatii,

spre a creste buna stare" (bien-Ctre) a lor". Si se

specifica de ce c vorba: totala libertate a comertului, cu In laturarea oricaror piedeci si abusuri, Domni, Hospodari", alesi de Divanuri, tribut unic, carintina si militie pentru paza
ei, Inlaturarea sapanirii otomane pe malul stAng al Dunarii
sti. a oricgrui amestec turcesc, cu p revisuire a Regulamentului, dar cu vremea i prudent, toate ca puncte introduse

In dreptul public europeart-; se poiate admite pentru acea

schimbare a orAnduirii launtrice In cele dougi principate consultarea dorintilor tarn" Insesi2. Vorbindu-se, in explicatii, de
o administratie independent't si nationald", kusia trecea deci
pentru Intdia oarei, contra doctrinei lui Nesselrode, pe plarzul
na(iunii romeinecti, cum facca si pentru SArbi, a caror situatie
i T. W. Riker, The making of Roumania, Oxford 1931, p.
i urm.
D. A. i D. C. Sturdza, o. c., I, pp. 623-1.

1 V.
29

266

Pregatirea Unirii Principatelor

politica Ultra sti ea In discutie. 1.7n. hatiserif constitutiv" era

consfinteasea peatru oele trei Principate" noua situalie

sa

de drept1.

Turcii raspunsera c au ei Insii In lucru un proiect eu

privire la aceste tari, pe care, cu invoirea aliatilor lor, de
altfel, le privian ca niste provincii ale lor, dar li se raspuuse c aceasta nu poate s1 Impiedece discutia asupra celor
presintate. Pentru intdia card Bourqueney, represintantid Fran-

ciei tnvingdtoare, supt anume slovstii venite de la Impdrata! 11470, stercara o propunere care ar fi Ingtkhdt a se
introduce tn discutie 1 cliestia Unirii 2, revenind asupra acestui proiect si la 26 3. Rialspunsul engles fu imediat: initiativa
In tot ee prive$e aceste tkari trebuie sa fie a Turciei, si, cum

represintantul otoman interveni In aeest sens, se

si

socoti

incidentul ca vidat". Faptul ca. In expunerea lui Bourqueney

era vorba de printul strAin face a Se crecte ca Napoleon mien
o pdrere asupra acestuia4.
De si ministrul de Externe al Angliei, Clarendon, arata, Inca
de pe atunci, si cu toga hotarirea, ca, preoeupat mai ales de

viitorul Turciei, el nu admite nici Wear un Dornn indigen

ereditar pentru ambele tifri 5, i la Constantinopol Franca
fdcuse intervenCii fn aces1t send 6.

Cum lucrul de capetenie era Insa altul: statutul dunarean,

nu se mai vorbi pana In Maiu de a:pestle schirnbari, fata de
care Rusia :time a se arata, incontestabil, pe atal. de late-

leapta In fond, pe eat de generoasa in forma. Dar fusese

vorba de a se trimeibe, eu Invoirea, fireasea, a Portii, informatori romani la Viena. Cum apoi, eonferintile furl suspendate,

Marele-Vizir Insliinta, In aceiasi limit, pe Stirbei ca nu mai

e casul a se trimete asernenea delegati, cari i fusesera desemnai Pen.tru Muntenia erau sit piece chiar trei aseme1

Ibid., pp. 625-8.

Ibid., p. 626; Riker, o. c., p. 30. Suggestii ale lui Titov si In

ce privesle Intocmirea militiei; Riker, I. c. Asupra unor initiative
englese pentru Unire v. mai departe.
3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 638-9. Riker, o. c., p 36,
2

p.

Ibid., p. 31.

Ibid. Anglia era si contra garantiei colective, a Puterilor; ibid.

30, nola 7.
6 Ibid., pp. 30-1.
7 jorga, Cor. lui $71rbei, I, p. 545, no. xLvu.

Chest la rom4neasc4 sl Niter Ile curopene

261

nea Informatori", /rare cari un Fdlcoianul, iar din Moklova,

al carii Domn se Intalnise cu vecinul la Focsani, In April,
Costachi Negri 2,

Totusi, Moil din toamna lui 1854, Colquhoun era pus de guvernul sdu s oeroeteze ce formd do carmluire ar voi Romanii,
iar, in cas de o vor represontativd, cum sd se alcdtuiascd. Adunarile, ce oaste nationalfd. ar fi sa se formeze si mai ales,
MA a se uita chestia, secundarit, a mAndstirilor Inchinate.
Locurilor Sfinte, ,,dac popiila4hl aoestor cloud Principate pot

prospera mai bine prin unirea celor cloud tri supt aoelasI
guvern i supt aceleasi institutii".
Aceasta era situatia (=land, In legdturile cu planurile la
cane nu remmtase Austria, Francisc-Iosif apart' la Cernduti
(Iunie), uncle merse sd-1 salute Ghica, s000tit ca fiind legat
mai mull de Francesi, cuni ii era Curtea, i, din partea lul
Stirbei, care n'aviuse vneme sd intrebe pe Turd, Gheorghe,
fiul mai mare al Domini.' lui muntean 4. Ca o urmare a visitei
limpArdtesti, se scant numdrul ostasilor ocupatiei 5.

tirbei era in relatii rele Insd si cu Coronini, care, In

urma deselor conflicte cu locuitorii a soldatilor sdi, ciom5giti prin mahalale pentru excesele ce-si permiteau, supunca
legii martiale pe oricine le-ar ataca, si mai ales cu Turcii,
cari-i imputau ca mdsura s'a luat cu voia lui. Cum fusese
o sesiune a Adunarii muntene 6, se sprijiniau de la Constantinopol oposantii; Domnul trebuia sa se Indreptilteasca pen-

tru cd, In grija de 'a acoperi datoria, care, din causa Intreitei
ocupatii, se ridicase pand la 26.000.000 de piastri, se adresase
si la veniturile mAnastirilor inchinate. Cum Fuad-Pasa era
acurna la carmid, aoesta aducea cu dansul sim1patLile i antipatiile din mrul 1818 1. El era prutru reprimirea in tart a
1 Ibid., p. 160, no. LII. Winipffen, p. 189, descrie pe cei designati
la Inceput.
2 Ibid. Dar Vislicrul Bals merge el la Viena, s prascA pc Damn;
ibid.

Eliad, o. c., pp. 310-1.

4 Iorga, Cor. 5tirbei, I, p. 552, no. mini; p. 562, no. cxx.
(5 D. A. si D. C. Sturdza,
o. c., II, p. 899 si urm.
6 Wimpffen, o. c., p. 194.
7 Ibid., pp. 553 si urrn., 562, no. cxrx. Ordine ale IM; ibid., p.
575, no. cxxxtx.
3

268

PregAtIrea Unirii Principatelor

lui Marin Serghiescu, zis Nationalul", lui Grigore Peret, banuit a a tras cu pistolul asupra lui VodA-Bibesca, 5i lui BoItntineanu, care dAdea la Paris o editie francesa a Orientalilor" lui: tustrei se adresasea direct Turcilor 1. Dommil, arAMud c primul a fost i la ocnA, Mud amestecat In actiunea iLu Miticl Filipescu, si a al doilea era Invinuit de atentat
contra persoanei stApAnitorului

ste

atunci, dAdea asupra poettildi

usoarelor, armonioaselor, dar netrainicelor Flori ale Bosforului" i Caicoelaneelor" aceste lAmuriri: d. Bolintineanu e
dintre putinii caH s'au distins prin parerile demagogice cele
mai Inaintate i prin activitatea ce a cheltuit-o ca sA, le rAspAndeasa In timpul misarii de la 1848" 2. Era atunci, obosit,
In retragerea din mAnAstirea Bistrita 3. Se ingAduia totusi In
cercurile turcesti ca o campanie contra lui s fie dusA prin
oficiosul frances La Pre.,se d' Orient 4.

Dar Sevastopolul, care ceruse ottliea jertfe de &Inge, cddeu

tn sfdrit tn toamnd, i pentru Domnii romAni, dintre cari

Stirbei orAndui manifestatii de trei zile spre a celebra mult
asteptata biruinui, aceasta Insemn-i o nou schimbare a situatiei, de care atArna soarta tArilor lor.
La Bucuresti, tineretul entusiast pentru biruinta aliatilor
demonstra pe strazi, de si i se refusase musica militara 5.
Incercarea de a scoate Patria, jurnal politic, literar si industrial" (sic), cu Cretenii, cu Baronzi, cu studiosul de istorie
P. Teulescu, cu Nenovici,cel asa de iirAt presintat ca tadator

al camel" rositor" de Eliad In scrisorile lui, din nou Inveninate, de pe acea vreme, colaborAnd Boliac si Adrian, nu
reusi prea mult dar foaia nu se deosebeste de Timpul lui
Bossueceanu (sic), ferindu-se de tot ce ar putea sl fie politica
zilei. Albumul Litterariu al acestuia, In 1855 7, cu colaboratorii
1 Ibid., p. 561, no. cxvia. Colonelul Joan Gigartu, care plecase
cu Ruii, Intrebuinta calea Vienei pentru a fi primit; ibid., pp. 567-8
2

Ibid., pp. 565-6, 569, ,C_7$,91

3 Ibid., pp. 566-7.

4 Ibid., p. 567, no. cxxvii.
5 Ibid., I; Wimpffen, o. c., pp. 195-6.
6 Cretzianu, o. c., II, p. 3.
7 V. Iorga, 1st. lit. rom. frz sec. al X1X-lea, III, pp. 249-50

dhesiia romaneaseN si Puterite eltropend

kb

marunti, Secolul, care urrneazI Patrici, nu indeplinesc rostul

unei prese de lupta 1.

Dar nicio actiune nu putea sa piece, in vederea ear cc

erau sa se desfasure, de la acest grup de liberali banuiti.
Prietenii de la Paris, complect descurajati dupa nereusita
legiunii, care ar fi fost cel mai potrivit mijloc de manifestare
a aderentilor causei nationale, si dupa masurile luate de Turci
contra celor cart ras6risera, ca sa-si c3rce norocul la Dunarea
olteana, nu mai putea:u urma pe linia revolutiet generale a
nepublicanilor mazzinieni. Am vazut ca., aupa descoperirea
unei prese clandestine in odaia lui Ion Bratianu, el ftt arestat,
achitat, apoi totusi condamnat ca tinuitor si statu oprit Rana
ce gratia noului Imparat 11 restitui cercului de luptgtori tentru tara cea now12.
Fratele lui, Dumitru, ascuns In tall, trecu apoi la Londra si
ramase acolo. Il vedem 4n legatura cu tanarul Peel, caruia-i
aminteste intentia acestaia de a crea un Stat independent la
Dunarea-de-jos, cu 5-6.000.000 de oameni" 3. Starea de lucruri
din tart era comunicata lordului Ellenborough, care anuntase o

interpelare in Parlament'. Austriecti, spunea el, sant mai

nai si decat Rusii, pe cari, de almintierea, li servesc de fapt
mai mull decal pe aliati; de ce n'ar fi ei inlocuLti printr'un
cOrp de armata romanesc", cane ar lupta bucuros contra.
tiranilor de ieri. Singura solulie buna, fatt de neajunsul celei
clte la Viena, ar fi intemoiarea Statultli neutra dupa exempinl
Belgiei, supt garantia dreptului public european, cu tribut
afro Turci sau cu o rascumpamane a lui; i s'ar pittea adaugi
si Basarabia5. Cum Layard, marele explorator al monumentelor asiriene, aratase vi el, inteun meeting din Main, si
intr'un artiool din Quarterly Reuleu, sentimente Nine fat6.
de Romani, i se presinta, amintindu-i-se atitudinea avuta cu
doi ani in urma, aceiasi formula. Lordului Clarendon6 i se
c.,

1 Totusi scrisori ale lui Mazzini catre D. BrAtianu; Cretzianu, o.

II, pp. 21-2, 23-4.
2 Smoching, 1. c., passim.
3 Cretzianu, o. c., II, pp. 5-7.

4 Ibid., p.

8.

Ibid.

V. si ibid., pp. 42-4.

2770

Pregthirea tjniril 1rincipa1etth4

araLa ca protectia in patru a Principatelor se va reduce la

vechiul control ruso-turc, cum w vette si din elausa care prevede paza contra agitatiilor periculoase pentru linistea Orli;

macar de s'ar fi chemat un singur represintant al natici CU

privire la care se luau hotaririle!" De la Romdnii tnsii trebuie si piece impuisul pentru schimbarea sitnariei lor1. Orice
actiunc serioasa a aripii stangi extreme Incetase: banuila,

supraveghiata, ea nu pu tea sa mai aiba vre-o legatura folositoare2. Se ajunse asa de departe, Inca! Palmerston, (tin
nou interesat In chestia romaneasca, ceru u.n memoriu si i
se vorbia series de co! 100.000 de Romani gata sa se ridice
pentru a forma oastea liberarii lor: rechemandu-se pribegii,
s'ar avea ea sefi Tell, Magheru ti ali ofiteri. S'ar pu.tea
pastra si Domnii, iar, daca nu, un singur locfiitor s'ar numi
pentru ambele (dri, pregdtind Unirea; se propunea N. Goleseu, acum la Paris. S'ar putea capala astfel tot Balcanul
contra Rusilor 3.
In cercurile oficiale franoese patrundeau acuma arlicole con-

tra Rusiei, dar ele se credeau inspirate de Ghiculesti4. Primejdia cea mare venia In.sa de spre partea Austriei. Pentru a lupta
contra ei, Ioan Bratianu publica, in west an 1855, Inteleapta sa

expuncre asupra Imperiului Austriei In chestia Orientului"

(Mmoire sur l'Empire d'Autriche dans la question d'Orient)5,
Aratand cum Austrieci i Unguri se Impacasera peste amin-

lirile din 1818, el ridica in fata pornirilor de anexare ale

unora, de desnationalisare a celorlalti, pe Romani, In numar
egal cu. Maghiarii" In Ungaria ,,5i cari, cu celelatte sase milioane ale Principatelor si ale malului drept al Dundrii, fac
o masa de mai mult de zece milioane, In, stransa fratie de

rasa, de sange, de spirit si de traditie cu toga rasa latina,

care se afla In capul civilisatiei". Ei s&nt neces'ari pentru
a opri o strababere economica a germanismului, care se co1 Ibid., pp. 15-9. Cf. i ibid., pp. 25-6. Se incerca i publicarea de
articole In Daily News; ibid., p. 20, no. cxxxtv.
i el va muri in curand
2 Voinescu II, bolnav de piept,
mergea s se caute; ibid., p. 23, no. cxxxvna. LegAturi cu Otway;
ibid., p. 27, no. cxut.
3 Ibid., pp. 27-37. Si catre Colquhoun; ibid., pp, 37-42.
4 Ibid., p. 22, no. cxxxvn.
5 Reprodusa In D. A. i D. C. Sturdza, o. c., II, p. 856 qi urn

thestid rot ?tneac

i Vuterile europene

271

boara pe hula Dunarii si se amtnta propunerea, facuta la

Bucuresti, do a se da Omani. la 00 000 de mamilii germane.
Afirmatii care se Inraresc prin observatii ca ale martorului
austriac al ocupatioi, ofiterul Wimpffen. Iii stralueibe pagini
de istorie se semnaleaza o politica de dibkie care tinteste la
hegemonia In Orient, chiar i cu concursul Rusiei rivale. 0
Romanic nationala unitrt ar fi o pieded opusa periculoasei
germanisAri lente, dar sigure.
In acelafi limp trisid Moldova lui Grit-tore Ghica Ultra

1:n

actiune prin oamenii de la MS.

Kogalniceanu era In fruntea lor. Incepu prin tiparirea
ziarului unionist, primit cu bucuri3 la Paris1, Steaua Dundrii,

la care lucra si o parte a tineretului, care, Willa atunci, cu

un Dasdlescu de la Focsani, cu un Dimitrie Gush, cu un
Sion, cu un Gheorgbe Tautu si Ghoorghe Melidon, scriitor
de schite de drum ca si de istorie, de pedagogic, se Intalneste
In noun publicatie Foiletonul Zimbrului.
Dar Alecsandri Insusi so aduna, In acest an 1855, ctt prietenul C. Negri, cu loan Ionescu si Ralct, Inlors din Orient, cu
Alecu Russo, care da duieasa Crintare a Romniei", cu Alecu
Cantacuzino, care incearca un roman din viata covurluinnI,

Inteo revista care se intituleaza Romania literard", proclainland astfel idekt Unirii, pe lftnga unii dintre batrani, ca
Negruzzi, cduittindu-se 5i scormonirea literaturii istorice.
Foaia avea si colaboratia lui Slamati si loan Sarbu din Basarabia, lui C. Hurmuzachi, scriind despre emanciparea taranului, apoi a Muntenilor, ca Grigore Alexandrescu2, i chiar a
expatriatilor, privii cu atata dustnanie la Bucuresti, Bolintineanu, Creteanu 3. Tendinta e hotarlt anti-ruseasca, dar ideile
politice apar numai foarte prudent, censura intervenind pentru

a chema la ordine, cum a fkut and a oprit din scrisul lui

Kogalniceanu asupra boiercscullui, asUpra robiei, pe care Grigore-Voda Ghica o desfiinta totusi4.
Domnul Insusi nu Impiedeei prea mlult, de si Kogalniceanu
1 De Rosetti, de Dimitrie Brtianu; Cretzianu, o. c., II, p. 45 si urm.
2 Se (IA si din Istoria lui Mihai Viteazul de Menem

8 Iorgi 1st. lit. ront tn sec. al X1X-lea, III, pp. 187-8.

Ibid., pp. 171-207.

272

15regii1irea Lnirii Principateldr

s'a crerut dusmanit de ditnsul, aoeste manifestri, care inkre-,

ceau cu mull ce putea face in situatia sa acela cdruia Bratianu
cel mare li doria sa. proclame nevoia Unirii supt un rege,
strain care ar putea sA fie indicat, fie si numai do forma, in
persoana duoelui de Cambridgel. El se ajuta tot cu oameni
vechi, ca Stefan Catargiu, ministrul din 1818 contra revolutiei, Iordachi Costachi, loan Cantacuzino, pe liigii Petru MaVrogheni

i Anastase Panu, singurul care putea fi privit ca

fiind castigat de miscarea nationala 2 Dar, in acest cerc chiar,

Mavrogheni, un Boldur Costachi si fiul francofilului Constantin Mavr000rdat, Alexandru, unlit din oamenii de la 1818,
declarau ca nu numai Moldovenii, ci natia moldo-romand"

s'a electrisat" k vestea luarii Sevastopolului, cd lumea din

Iasi s'a unit pentru. a o serbatori cu colonia frances si se
facea o Insemnata subscriptie pentru rnitii franco-englesi 3.

In (west timp insd rzegocierile pentru pace Inaintau, farii

a se cere lamuriri de la delegatii tarilor noastre, carl totusi
fusesera trimesi: Arsachi pentru Muntenia, si, cum am spus,
pentru Moldova Negri4. Austria-si spunea si ea cuvntul. Voia
Inlaturarea protectoratului Ruslei; Poarta singura, dar cu sfatul
aliatilor ei, va da o organisatie interioara uniforma cu nevoile

si dorintile populatiilor", armata lor va trece supt firma de

sistem defensiv permanent, reclamat de situatia geografica"(!),
In vederea raspingerii oricarii agresiutni straine", ceia ce era
totusi ceva. Dar, la 1854, urmAnd un vechin plan, aprobat si in
oercurile oficiale franoese5, care ar fi mutat &Are Nistru. cin-

gatoarea de aparare a Austriei Ins*, se cerea noului 'far

Invins oedarea, dar nu dire Moldova, ci catre Turcia europeanP, a u,nui teritoriu plccand din Imprejurirnile Hotinului
,i urmand linia de munti care se Intinde In directia Sud-Est
1 Cretzianu, o. c., H, p. 49.

2 V. si D. A. si D. C. Sturdza, o.

c., II, p. 839.

8 Ibid., p. 849, no. 459. EtAspunsul; Oid., pp. 959-60.

4 W. G. East, The union of Moldavia and Walachia, Cambridge 1929;
Riker, o. c., p. 26 i urm.

5 V. La revision de la carte d'Europe, Paris 1854 (si In D. A.

0 D. C. Sturdza, o. c., II, p. 852 si urm.). facile rometnesti alipite
Austriei ar pldti liberarea Build (vorn mai regni ideia). Brosura
a fost atribuit5 ImpAratului Francesilor,

liesRa romhneasea

pi.

Puterhe europene

23

ajunge la local Sabsic"; teritoriul concedat s'ar inloarce

la Principate supt suzeranitalea Portii", ceia ce insemna, cu

amintirea rpirii, adaugirea nu la singura Moldova, ci

la

unitate de aecia
chiar cari erau mai hotdriti contra aricdrii idei de unire
politicd1. Din partea e, prin de Thouvenel, ambasadorul Imparatului la Constanlinepol, diplomatia francesa nu, ridica in
calea solutiilor In mcrs din partea cealallii dealt intrebari,
intre care cra i aceia a Unirii si a printului strain, dar,
fireste, data fiind legatura ea Poarta, nu si a independentq.
Se prime i problema daca reformele ce ar fi s se introduca
se vor face de o cornisiune moldo-valaha" lucrilnd la Constantinopol sau, mai tarziu, de insusi noul regim 2
0 revelatie recent:a arata cI asa-zisa ideic francesd" nu era
teritoriul romancsc concep ii acuma ca

numai a lui Napoleon. Inca din Februar 1855, inainte de moarLea Tarului, Palmerston era de prere ca, de oare oe protectiei
rusesti irn i ie Nate substitui, cum se propusese, aceia a celor
cinci Puteri, ar krebui o Conslitutie, arrobata de Puteri, cu unul
ori doi Domni, fie si Fanarioti, chiar i fara stapfinire pe viata.
si donA. Adunari. In Octombne ins, in przajma conferintilor,

ministrul de Externe, Clarendon, evident de pe zirma reintreruptei propagande a lui D. Brdtianu, gandia altfel si scria
asa: Independenta Principatelor Unite i un rege strlin ar
fi cea mai potrivifld ordnduire pentru an popor care arde
de dorinta sd fie scdpat de ocupafia unuia sau celailalt dintre
puternicii ci brutalii lor vecini qi nu s'ar supune uor la mai
patine privilegii fag de cdrmuirea turceasca decdt se bucurd
acum". Cum Insa e si chestia interesului pentru ele al Puterilor si aceia a Dunarii, poate cel mai bun plan ar fi o unite a
amdndurora supt un print strain ereditar, dar privind totusi
pe Sultan ca suzeran", ca in Egipt. Fata de aceasta ideie,
ministrul de Externe franoes Walewski spunea lui Cowley,

ambasadorul engles la Paris, ca nu aprobd ideia Unirii

Principatelor supt un print strain". Fu cdstigat insd Impdratul (30 Octombre), care, legand ideia d3 planurile sale itaIlene,

ar fi awzat la DunAre pe ducele de Parma ori pe

1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., pp. 844-5, Cf. textul Nesselrode in

fata textului Buo1 Ibid., p, 888,
g Ibid., p. 892.
18

274

13regiitirea Unirii Principateldi

col do Modena. Clarendon mergea Si pinici la indcpendenP,

cu capitalisarea tributului, d si-i vedea piedecile. In calea
acestei propuneri se va ridica Insa atot puternicul Stratford
Redcliffe. Din parte-i, Claren.don va declara apoi c,1 .,e ig-

norant ca oricare altul In cc privesle starea de lucruri In

Prineipate" 1.

Dar, cu o opinie publio4 Med nepregitild la Paris, cu una

care abia incepea sa se forrneze la Londra 2, u nde se trezia
interesul lui Gladstone, li fu usor Austriei s introducd spiri-

tul ei in hotririle de la 1-iu Februar 1856 ale conferinfii

deschise la Paris. Textul lui Buol, peste propunerea lui Nesselrode-Gorceacou, era acceplat pe de-a'rztregul3. Se sacrifica-

sera doar Indrznetele pretentii ale unei Turcii pe care o

biruinp care-i fuse.se ca.stigata de altii o faceau s treadi
dincolo de margenile orieror posibiliti, pretentii ea: mrirea
tributului, reocuparea cetatilor de pe malul sting, numirea Dom-

nilor, si nu numai dintre indigent, si decretarea la Constantinopol, dupa consuRarea unor delegati rom,ani, a noii asezari
a Principatelor. Stratford recurbostea el Romnii, cugetnd
national, vreau Unirea, dar adaugia ca aceasta ar atrage corolarul independentei i ar deschide Poarta amestecului austrorus 4. Din parte-4 Anglia, tot asa de eau informata si neavand
niciun adevarat interes pentru chestia romneasca In ea Insasi, nu mai scotea macar inainte ideia unui proteetorat
austro-rus'.
Se ajunse, in sfdrsit, pe basa cererii turcesti, sprif.inite de Anglia, la ideia unei conferin(i la Constaritinopol, ceia ce insemna

readurerea inaintea Portii suzerane, considerat4 chiar ca proprietarii i Suuerami, a acelei ch, stii romduesqi, pe care represintantii nostri, pe base priucipiilor Marii Reuolutii, o uoiau
hotdritii de Ron-qdnii lnii, pukind

incredintatid cel mull unui

arbitragiu al Paterilor apusene, pe care si le socotiau femora1 Temperly, in Rev. hist. du S.-E. eur., 1837, n-le 7-9.
2 In instructiile date lui lord John Russell, trimes la Viena, se
1.6gdduia nevoia reformelor, dar se admitea cre0.erea tributului si
dreplul Sultanului de a tinea garnisone ca In Serbia (I); East, o. c.,
pp. 30-1. Cf. Riker, o. c., p. 26 qi. urm.
3 D. A. i D. C. Sturdza, o. c., pp. 908-9.
4 Riker, 0, c., p. 33.
5 Ibid., p. 32.

diestia romeineasca

Puterile europene

275

bile. Anglia, banuind pe Austrieci, cari, de altfel, se landau cu

aceasta, c voiesc s despoai3 Imperiul Otoman, avuse de grand
sS nu-i invite pe accstia, ceia ce na pu,tu sa fie evitat, Impitratul Francesikkr al/and in vedere, inainhe de oHce, acel concert
al Puterilor" pe care spera sd-1 poat a. presida permanent,

asigurnd dorita pace unei Europe de sistem frances1.

Deci acolo la Coinstantiinapal era sci se diseate, intr'o atmos-

turceascii, soarta poporului ramdnesc. Se putea crede

ca Domnii afllatori In Scaun vur fi ingaduiti sa-si arate parerile, si din Moldova veniserd Negri si chiar Vogoridi.
Parerea lui Grigore-Vodd Ghica, influentat de incunjurimea
sa tinereasca Si francesa, era hotarit pentru Unire, renuntfind
ferci

deci la orice viitor al lui personal. Dar, child Alison, poate istoricul, secretar al lui Stratford, fu Insarcinat 2 sa cerceleze starlea
de spirite.la Bucuresti, Stirbei se arata de aceiasi prere, de si

nu si pentru printul strain 3. Lisa nici noul conduchtor al

politicii francese, Walewski, nu mai tinea, ca sa nu se Incurce lucrurile, la Unirea cu print strain ca punct de hotarit
atuncea 4.

Dar, pe cand Nicolae Roznovanu mergea la Viena In numele boierilor5, partidul national din Moldova, care se poate

socoti ca fund acum constituit, mergea mai departe dect

Domnul 1nsusi, care Intelegea sa serveasca aceiasi causa, dar
In formele constitutimale existente, imprenna du Divanul sau 6.

I se parea acestui partid ca Domnia si-a facut timpul si

ca mntuirea Principatului est; a veni de la all forma de
guvern", care aceasta ar fi sa faca Unirea, altfel nerealisabila.
Aceasta pe vremea &And se arata lui Rosetti, In aceasta hotri:toare lunit Ianuar 1856, ea, Inca din. Decembre, s'a Mout de
catre boieri" o adresa i catra Poarta si catre ambastadorii
reuniti la Constantinopol 7.
1 Ibid., p. 34.
9 v i Cretzianu, o. e., II, p. 65, 1O. ow; Eliad, o. c., pp, 450-1,
459, 463.

3 Riker, o. c., p. 34.

Ibid., nota 7.
5 Wimpifen, o. c., pp. 218-9.
V. Ili. Cretzianu, o. C. II, pp. 61-2. $i la Bucuresti se desehisese
sesiunea ordinara a Divanului; Iorga, Con .5tirbei, II, p. 596, no.
coml.
Cretzianu, o. c., p. 51, no. cxi.VItt.
El

216

Pregatirea Uniril Principatelm4

Acuma, inaintea Domnului Moldovei Insiii, carJ-si chemasc

ministrii pentru. a redaeta un apel la coupes, se presinla o

delegatie compusa din boierii loan Cantacurino, Aleca Catargitt
Lase, fr Catargiu, din tinerii Kogalniccanu, Rola, Nicolae
Istrati, Dimitrie Cornea si Nicolac Mil lo, ea sa ceara, atirmand

si

nevoia Unirii, o desbisirel, care se mntui cu asigurarea lui

Ghica-Voda ca-$i va faoe datoria de Roman". Actul care
result si fu adus Inaintea unei mari Adimari din toate
clasele", adevarat Adunare Nationala, fu hotarit 5i curagios 2.

Se analisa punct cu punct decisiile care atingeau dreptul de autonomic al unei Oh care s'ar pntea i desface din
vechea legaturd feudala si se atingea si primejdia invasiei
evreiesti.

Se adause acestui act, trimes la 9 Februar, o petitie cu

trei sute de iscalituri, refusand doar a iscali candidatii la

Domnie, Teodor Bals si Costin Catargiu. 0 delegatie de trei
trebuia s plece la PariS3. Aceasta aduse insa un violent
raspuns al Domnului
vre-o catorvu turburAtori cunosouti
si desaprobarea
prin anteoedentele lor pn i Guvernultn"
Porti 4.

In fata, la straini, proieclul lui Prokesch-Osti2n arala un actinic

cunoscator al lucrurilor din aceste parti. Sant cercetate originile
regimului actual. Se asigura respectUl" de catre Pourtd, care va
impune si altora respect", pentru noul statut, corespunzand cu

actul din 1802, si se enumera ca datorii pentru viitor un non

sistem proportional de impcsit asupra pamantului, fara eapitatie i fard utiri, o usurare a taranilor". Se opria fortificarea liniei Dunarii. Ace tsta pe Yang privilegiile in vi1 D. A. si D. C. Sturdza, o.

c.,

III, p. 427 si urm.

Ibid., p. 965 si urm. Wimpffen II credo redactal de Kogalniceanu si Alecsandri; pp. 218-9.
V. si Slusanschi. o. c., p. 109
2

pi

urm. (dar Grenier se declard autorul: el ceteste actul in Adunare).

RAvunsul lui Thouvenel la prolestele Domnilor; D. A. si D. C.

Sturdza, o. c., II, pp. 1102-4; III, P. 106 i urm.; V, p. 888 si urm.
V. si ibid., II, p. 994; III, p. 427; V, p. 892. Cf. observatiile lui
Eliad, o. c., p. 503 si urm. El amesteca pe Alecsandri, Negri, Ralet,
I. Ghica, cart 1-ar fi pregAtik la Constantinopol.
8 Cretzianu, o. c., II, pp. 61-5; D. A. si D. C. Sturdza, o.

p. 966 si urm.; Eliad, o. c., p. 472 si urm.

1 D. A. si D. C. Sturdza, o. C., I, pp. 954-6

c.

II,

Cbestia romneasc

Puterile europene

277

goare. Se suprimil, cii indreptatiri In sprijin, boieria oelor

caH mi sant functionari i mostenirea acestei calitati. Se
refusa tarilor twice drept de a negocia In afara. Domnii pot
fi depusi pentru felonie constatata de suzeran i recunoscuta de Puterile garante". Va fi, cu optsWzoce si doispremee
membri, alesi de Senat, un principal Consiliui, si legislativ, cu
alti membri, pe viata, dintre marii demnitari, nurniti de Sultan.
Se pastreaza. si Divanul Administrativ. Vor fi comitete judetene
alese. Se supune rice maSur legislativA primirii de sitzeran1.
Proiectul turcesc reunia Ins t.rile romanesti si Serbia In
acelasi tipar, cu Domni pe vIa, putand fi depusi, cu. Divan
administrativ si DMA general2. Din parte-1, Stratford, considerand pe eele d'intaiu ca parbe inbegrantV, a Imperiului,
adaugia libertatea de cult, despagubirea pentru exproprieri, liberarea taranilor prin raseumparare, independenta puterii
unitatea administrativa 3. El se sprijinia pe proiec-

tul lui Thouvenel, care mai prevedea disparitia Bisericii titulare i dadea alta, formatie Senatului 4. Din parte-i ambasadorul franees refusase cererea englesa de amnislie pentru revolutionari 5.

In sfarsit, conferinta Incheie protocolul, redaetat de Thouvenel si de Prokesch, prin care se hotara c Regularnentud Organic, ea si tot ce resulta din tratatele dintre Rust si Turd, se va
desfiinta, urmand ca asupra alegerii Domnuhii si con,stituirii
unui Senat in locul Adunarii Obstesti,
ideia era francesa,

O. se diseute cu comisia moldo-valaha." la Constantinopol,

apoi c Poarta va numi Domni separati pe o lista de trei deseendenti ai marilor farni.lii 6, ca, va fi uni nou regim fis$cal, ca

strainii vor putea eurnpara

1
2

Lsandu-se la o parte

Ibid., pp. 925-38.

Ibid., pp. 942-5.
Ibid., pp. 945-8.
Ibid., pp. 939-42.

5
Ibid., p. 919; ibid., pp. 950-1. El vorbia i de refusul Portii
cu privire la ideia Unirii. Ar fi fost pentru prelungir,m pc un an a
Domnilor, pe cari-i aprd.
6 V. $i ibid., III, P. 994; IV, p. 423; V, pp. 892, 888 i urm.
7 Eliad credea cA putea fi intentia de a alege Fanarioti: un Cal-

limachi, tin VogorldI; o. c., p, 470.

278

Pregatirea Unirii Principatelor

si garantia Pluterilor, se punea In vedere instituirea unei Calmcdmii pentru vremea and se va proceda la o consultare,
fie si In aceasta formk a tarilor, masura care, deci, nu fusese
Inla,turatA, fiind admis si de Clarendon: un comisar otoman
va rmnea In tall pana la desvzirsiirea nonlui regim.

Inalcarea mergea asa de departe, Mat orice tratat de

Cornell, orice conve.ntie du Poartu vor fi obligatorii pentfriu

prouinciile Moklova si Muntenia, care fac parte integrantei
din Imperial Otoman",
din care nici Franta nu Intelegea

sA le desfack sa le clatine mkar din legAtura lor. $tirbei

insusi protestA, observnd a, prin confundarea Principatelor
in Turcia si strngerea legaturilar cu ea se fate jocul Rasici1.
Cu accastal prefiag pu(in incurajdloare, se oa deschide
Congresul pe care, fieicand toate concesiile i in ce priveste
pe Romani- ii gala a niai face f i allele pentru succesul lui,
Napoleon tiuse sii-1 atraga la Parisal sau, Capita la preuazutd
a noului sistem european (25 Febraar).
Inaintea acestui resultat, nationalii moldoveni, indignati 2,
oerur interventia direct a lui Grigore Ghica In munele unei
autonomii traditionale, consacrata Intru atva si prin felul redActArii Regulamentului Organic Insusi. Actul de protestare
se Mai, dar, firesbe, fara. nicio isprava 3. Astfel de chestiuni
nu erau doar de un interes european... Iar Stirbei, care vAzuse InlAturata ideia milirii, preocapanda-se de propria soartit
a sa, Isi trimetea fiuI Gheorghe si la Viena si la Paris Inteo

mishme al arii scop, neexprimat, se Intelege usor4.

Dar, pe and Domnul mimtean, se lupta acas'A ea noile
pari ale familiei Ghiculestilar, sprijinite de Turci, cari-1 socoliau ca un instrument austriac, pqnd Inteallta, inat oficiosul La Presse d'Orient tipiiri o pail fdtis a beizadelei
Costachi Ghica Impotriva administratiei usarpatorului in dauna
familiei sale, faptul c decisiunea definitiva asupra viitorului

romnesc era sb. se Me N Paris punea din nou chestiunea

frz sarna celor de acolo, a emigrafilor manteni, carora nu li
se Ingaduise Intoarcerea In tall si prin aceasta putinta unei
D. A. i. D. C. Sturdza, o. c., H, pp. 963-4.
2 Crelzianu, o. c., pp. 60-1.
3 Riker, o. c., p. 36.
4 Iorga, Cor. $tirbei, I, pp. 598 i urni., 606 i urtn.
1

Chest la rornaneasa

Puterile europene

279

colaborari cu un Domn avAnd In fond, cu alt fel de a cugeta,

acelasi Whin scop.

Ei Incepura ms g. cu pra, privind i pe Ghica insusi, ca

singura adevarata represintanta romaneasc e a lor, cu Nicolae

Golescu In frunte, ea mandatar general, pe clad Domnii

continua a fi doar niste instrumente rusesti1. Ei se cereau acask

prin Ingaduirea Portii, care numai silit ar fi admis destararea lor s. Si, osebit, Dimitrie Bratianu revenia pe langa
Clarendon,

a arui atitu.dine de pferfecta indiferentA, a doua

zi dupa deplina victorie asupra Rusilor, fata de dorintile romnesti, cane, In alte Irnprejurari, II iirteresasera totusi odata,
Cu cererea, atat de IndePArtata de interesele rninistrului de
Externe engles, a unui regat independent ca al Belgiei, sau
macar uninea cclor cloud tri, pentru a servi Europei in
apararea granitei ei rasaritene. Pe basa, nu a tratatelor dintre Rusia si Turcia, ci a pretinselor vechi capitulatii, sa
se stabileasca raporturile cu Puterea suzerana, margenita la

triba si la Investitura numai, fr acele firmane i hati-

serifuri" care au deschis pofta de amestec si Rusilor. Dreptul de perfeeba autonornie sa fie Inlarit Ronaniei unites. Rosetti, initiat in aceasta interventie, aslepta o cerere analoaga
din partea Moldovenilor, can In&t zaboviau, fiind In lupta
cu Ghica-Vocla. Era in pregatire si o petitie care Napoleon,
ca si atre Victor Emanuel Si chiar care regina Sardiniei, o
visita la Bruxelles*, unde Nicolae Ionescu va tipari forma
francesd, foarbe bine redactata, a Stelei Dunarii". Dar Muntenii consimtiau, Intr'o astfel de vreme, s serveasca si In
Daily News pasiunile nationalilor din Moldova contra Dornnului lor, care ar fi trebuit sa li. fie un prieten i un asociat 5.

De fapt Dimitrie Bratianu pulu fi prima, In Mart, de Clarendon si de Walewski 6.

Era Ina., de sigtur, prea tarziu. Si mai ales cra, In. toate
1 Cretzianu, o. c., II, p. 51 0 urm.; Corivan, Din activilutca emigran(ilor rorndni din Apus (1853-1857), Bucure0i. 1931, pp. 89-91
(2 Februar).
2

Ibid.

3 Cretzianu, o. c., pp. 55-7.

4 Ibid., pp. 59-60.

5 Ibid., p. 60.
6 Ibid., p. 65 i urm.

P.-cgatIrea Unirii Principatelor

280

aoeste sfortgri, prea puin. Imitate. Se luera nu numai separat, dar i dusnidneste, Intro Munteni si Moldoveni, Intre
ea din Bucuresti, cei din Paris si cei din Constantinopol, earl
erau contra Unirii si pentru none eetdti turcesti1,Intre Ghica
KogAlniceanu, care trimetea ne3ontenit lui Rosetti material
pentru a dovedi pe Domn cd a dorit pe Rusii In 1853 si ed
s'a furat supt dnsul'. Brosuri ea a lui N. Russo, apdrutg. la
Bruxelles, In sensul lui Eliad, ca accia, foarte Insemnatit
din punctul de vedere al dreptului public, a lui Vasile Boereseu 5, nu puteau fi oetite Inteun moment cfmd Napoleon

era asa de Obit Inca tratatul se va incheia, evitnd chestii

gingase ea a Italiei, pentru. care se agita Cavour,

el Intre-

buinta chestia nationald roil-IL-teased drept mijloc pentru a trezi

pe a unitdtii italiene , la 30 Mart, lasand pentra diseutii

care tinur g. pdnd la sfarsitul lui April o surnd de chestiuni
pendinte. Articolele prin ziare nu se legau Intre ele, ba une
ori represintau oiocnirea Intre interese inconciliabile.
Astfel, ln teribila grabd 4 la care mana. Walewski, Inhturand protocolul din Constantinopol, oausa romneasc d. se bu-

curd numai de o singurd mare sedintd, accia din 8 Mart,

In care se desfgsurd o ipocrild paradd de discursuri: de o parte,
unionistii, la cari se farcea a se rali Rusia 5 si nu se ardta acum

protivnie nici Clarendon, influentat de ambasadorul britanic

la Paris, Cowley, si ambii atarnau de Palmerston, iar acesta,

cu ureehea la opinia publied, aproba, dar ca sdi se deszdcal Indata eel se va lesi din aoeastt atmosferd internalionaldi,
si el va fi fatd in fald cu. o Franld gala de orice pentru pdstrarea legdturii englese, dar si desehisd pentru o noui; prietenie
eu vielean-Imbietoarea Rusie. De alta, Austria, dusmand png.
la ,,epilepsie", si ea amenintdrile de apoplexic ale lui Buol,

care eredea Inci in putinta de a ramanea peste Carpati, iar

Prokesch-Osben marturisia ca. se teme pentru supusii romdni
ai Austriei, cart s'ar lcisa .sedusi de ideia Statului indopen1 Eliad, o. c., pp. 469-70.
2 Cretzianu, o. c., II, 68 i lirm.
5 V. i Eliad, o. c., P. 477
* Opinia publicA In Anglia era pentru continuarea ritzboiului; East,
o. c., p.

61, nota 6 (dup Kingsley Martin, The triumph of lord

Palmerston).

5 Eliad credea c Tarul s'ar fi Inteles cu Napoleon pentru alegerea ducelui de Leuebtenberg; a. C., p. 470.

Chestia romkteasca si Puler Ile europene

281

dent, cuprinzand Bucovina, Ardealul, Banatul si aveind nevoie de lan(ul Balcanilor ca hotar 1, si Turcia, care stia cIt
nimic nu se va hobari, prin vointa de fier englesa, contra ei.
Astfel hotaririle ce se luara In sensul discutiilor anierioare
nu cladiau nimic sigur si atnamlntit pe ruinele protectoratului
rusesc; se reservau pentru. mai tarziu toate chestiile gingase.
Tar, cand se reluara discutiilc, in April, ele se Invfwtira cu
tot asa de putin resultat definit in jurul chestiunilor de evacuare, Austria facand sa i se acorde, pentru retragenea ttnor
trupe pe care &luta sa, le mentie In vedorea si a conflictului
iminent cu Franta pentru r3solvirea chestiei italiene, un termin de sase luni de zile" 2.
La 8 April se dadeau instruc(iilc peniru comisiunea speciald chematd si adune elementele si sd prepare baseie silltoarei organisa(ii a prouinciilor ddnubiene", titlu care ar fi
cuprins si Serbia, daca pentru (lama ar fi fost vorba de o
asemenea opera de reforme. Dup't dorinti care se gacesc usor,
numele national, sau mIcar c31 politic, al tarilor noastre fusese

evital. Trimesii Puterilor vor merge la Constantinopol dupit

ce va fi Inaintat evacuarea; ei vor trece pe la Bucuresti fara
prejudecati si Mira a lasa sa li se Aizeasca, sentimentele. Se vor
cerceta toabe domeniile vie0i publioe, fara a parasi basa tra-

tatului Insusi. Cnd se Vor alcatui apoi Divanurile ad hoc,

se Vor primi si cere parerile acesboral.
Dar oamenii cari cunosteau bine lmprejurarile, ca Thoitvenel, caruia i se promises ! si sprijinul prusian, prevedeau
In acest moment si opositia, d.! nezgmluit, a Turcilor, cu toata

pardrea, din 1854, a lui Resid-Pasa ca s'ar putea facie un

Stat rorniin pana la Marea Neagra, chiar cu independenta
rascumparata4 si opositia (Farzit a lull Stratford si obiectiile
lui Prokesch-Oslen contra Elvetiei" Romanilor", fineste de
a doua zi iredentisti, si ei socoliau cit, oricum, chestia Unirii
nu e pregatita diplomatic5.
1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II, pp. 1101-2.

2 Actele ibid.; analisa lor, nu totdeauna cu total dart, In East

si Riker, oo. cc.

3 D. A. si D. G. Sturdza, o. c., pp. 1097-70.

4 Thouvenel, Trois annes de

la question d'Orient, 1856-1859,

Paris 1897.

5 Ibid., pp. 1 i urm., 4, nota 1. Walewski credea ca la Curlea

englest se vrea, ca si de care Napoleon, Unirea; ibid., p. 8.

CAPITOLUL X.

Unirea thrilor libere prin Romani.

Coronini anuinta lui *tirbei Inca din April 1856 ca a primit

ordinul de evactiare succesiva."1, aproape In acelasi tiny

and I se oomunica de la Constantinopol ca masuri se vor lua
contra sfortarilor neputincioase" ale unor spirite ratacite"2.
Era vorba de miscarea Ghiculestilor, totusi sprijinita de Turci,

candidatura la tron a lui Alexandru-Vocla impunfindu-se tot

mai mult la Constantinopol. Dar actele cornandantllor austrieci, cari atatau pe tarani, 1ntrebandu-i de ce se pastreaza
iobagia desfintata, la ei, de Imparatul lor 3, nu se potriviau

de loc cu pregatirile de plecare

si

se ajungea la ciocnire

Intre soldatii Impartesti $i militia miunteana4. E vremea cand,

dupa ce Divanul Administrativ admisese negocieri pentru o

eale ferata, de la Viena venia propunerea unui traseu de

la Predeal prin Ploesti In legating si cu. minele de la Slanic,
si se credea chiar c lifnia s'ar pulea prelungi si pana la
Braila, intentia Tiind de a merge apoi pana la termul Marii 5.
Domnul se declara pentru acest proiect, cernd Turcilor sag
primeasca; si Camera de comert din Brasov se amesteca, $i un
inginer austriac veni pentru Muddle preparatoare. Concesia
cu o firma din Viena si en Maximilian von Huber din Cadsruhe, conceputa Intaiu prin Orsova $i Craiova, cu drept de
1 Iorga, Cor. 51irbei, I, p. 609, no. cimmI. Arndminte pentru evai cresterea militiei indigene, in Wimpffen, o. c., pp. 222-5.
Acolo ordinul de zi imperial pentru aceasta (20 Main); p. 225. Cf.
cuarea

Nistor,

o. c.

2 lorga, Cor. lui .5tirbei, I, p. 610, no. cLmocitt; pp. 611-2. Noi
asigurari turcesti; p. 613, no. ctxxxvm.
3 Cretzianu, o. c., II, p. 83.
4 Iorga, Cor. mi .5tirbei, I, pp. 616-7.
5 Ibid., pp. 614-5; Wimpffen, o. c.

Unirea trilor Iibere prin Romani

283

folosire a minder ce s'ar 061, se acora pentru directiile

Braila i Giurgiu, cu participarea rii printeo garantie de
50/o (2 Februar, 24 Mart) 1, dar s abovi hotarlrea pAng. In
Septembre. In acelasi timp, In Moldova se presintase o Banea
de Stat, Banca Nationa1N. din Dessqu; concesia se si dadu acestor

Grerrnani, eari, in rivalitatea, tot mai ascutitl, cu Austriecii,

baturA (Maiu) 2. De altfel, 5i Stirbei negocia cu acesti capita1,i.

listi, pe aceiasi basa a intelegerii cu marea proprietate, garantAnd cu moii1e ei: avem statutele Mncii Nationale muntene", care, nu s'a infaptuit din causa plecarii Domnului.
Ghica, ocupat cu noi reforme, privitoare la pres5., la Inchisori, la jurati, prirnise aceiasi instiintare de evacuare, cu
1ndemnul de a-si cresle militia 3, ceia ce s'ar ajuta de Coronini.

Dar legnura dintre cei doi Domni se rupse pentru totdeauna; Stirbei se plAngea c. tara-i e nN.padita de ziare moldovenesti care atat6 contra lui, cu voia lui Ghica Insu5i4.

Pe atunei Dimitrie Brnianu era primit si mai depart ?. de

rninistrii englesi, caH, ca legalisti constitutionali, nu admiteau

sa se voteze de cetAtenii unei Orr supt ocupatie strain si

eereau evacuarea 5, iar Palmerston 11 asigura a Adunarile,
arora li se d6du.se numele de Divanuri ad hoc", vor fi abase
de tara 6. Bratianu cerea deci sa i se trimeat din ambele
Capitate romthresti acte de multitmire" pentru Clarendon 7.
o

Wimpffen. o.

Ibid. Cf., pentru conditiile unei concesii de banca, avand par-

c.

ticiparea tuturor marilor boieri, la 1817, D. A. si D. C. Sturdza,

o. c., III, pp. 477-8; fors, Doc. 5lirbei, II, pp. 361 si urm., 401
si urm. $lirbei si Casa din Dessau; ibid., p. 363 si urm. Capital
de 3.000.000 de florini in 20.000 de actiuni. Se prevede patronagiul consulului Prusiei. Scutire de mice imprumut de Slat. Adunarea generala pe rand la Bocuresti si la Lipsca, pe vremea bah
ciului. Planul de contract cu Dommil; ibid., p. 396 si urm. Cf.
si protestul austriac contra proiectului Magnan; D. A. si D. C.
Sturdza, o. c., III, pp. 681-5, 747 si urm., 779, no. 653; pp. 780 1,
787, 816 si 822, 837-8, 841 si urm., 879. V. si Crelzianu, o. c.,
II, p. 96 si urrn.: scrisoare a lui Kogalniceanu.
3 Grazianu, o. c., pp. 69-70.
4 Iorga, Cot. lui $tirbei, I, pp. 239 si urm., 618-9.
5 Cretzianu, o. c., II, p. 80.
6 Ibid., p. 79.
7

Ibid.

284

pregatirea Unirli Pr Incipatelor

$i Nicolae Golescu, din parte-i, era primit de Imparatul

Francesilor, care se Intliti$a, precum o Muse fat de Clarendon 1, ca prieten alUnirii, din care putea face un precedent
pentru. a Italid 2, cu care se simtia dater, si el 1ndemna la activitate pe Moldo-Romni", ca a caror ideie se deprinsese; oerea
s4 i se arUe care gilt intentiile emigratilor, pe cari-i iertase
pentru pacabele lor revolutionare, in ce prive$te acea -Improprielrire a tiliranilor", do care vorbise N. Miloescu3 si
Voinescu II, diSparut $i el acurna dintre cei vii, $i care interesa pe un Suveran sacial cum lera Napoleon; dar el era de
prere c rechemarea pribegilor nu se poate face din afara 4.
In sfArsit Kogalniceanu credea, in starea sa de spirit deprimata, c nu va veni comisit de organisatie" sau, cum ajunse
a li se spune curent, comisarii"5. Grija oea mare la toti unionistil, si cei din tara $i acestialalti din strainatate, era felul cum

ei vor trebui g fie informati in oe prive$te cererile Romanilor6. Cbe funul dintre cei cari ajunsesera a se strecura
la Bucure$ti, $i pentru a Intemeia un nou jurnal, se ocupa
mai mult de lupta contra IW Stirbei, a ctirni atitucline unionista, i prin declara(ii kL congres, n'o puteau leiqddui 7.

In Septembre membrii comisiunii, a Orli sarcina Insernna

recunoasterea indirecta a existentei unei natiuni, de si Anglia, se Invoise la dnsa $i pe basa propriilor ei principii constitu(ionale, se aflau la Constantinopol. Faceau parte din ea
pentru Franta baronul de Talleyrand-Perigord, cu care emigratii avuserd legaturi, pentru Anglia Sir Henry Bulwer, apoi
de Basily, pentru Risia, un ,,mustegr" al Marelui Vizir pentru Turcia, Koller, Liehmann de Palmerode pentru Austria,
von Richthofen, care tralas:s, la 1847, afacerea de Barna a
1 East, o. c., p. 47.
2 Argumentele d-lui East contra acestei conceptii, o.

c.,

p. 54 si

urm., nu conving.

3 Prin Elias Rgnault, autorul unei lucrari despre isloria Principatelor (Histoire politique et sociale des Principauts Danubiennes,

Paris 1855), lucrarca lui Balcescu (Despre starea so(iald a muncitorilor plugari In Principatele Rumdne In deosebite timpuri, in
Magazin istoric pentru Dacia, MI (1846), pp. 229-46), cunoscutd
si de Karl Marx, cum a ardtat-o d. Zane (Economia de schimb in
Principatele romane, Bucuresli 1930 .

4 Ibid., p.

80.

Ibid., p. 78.
6 Ibid., pp. 80-1.
5

Ibid., p. 81 si urm.

283

mrea prilor libere prin nomtini

Moldovei cu capital prusian. pentru Prusia,

l3enzi. pen-

Era Sardinia.

PAO la aparitia lor in cele dou6 Capitalc, unde erau a-teptan cu. cele mai nerdbcfAtoore sperante, trebuia ca Domnii
s`a OraseaseA puterea, al cArii termin septenal sosise i ca
Austriecii sA-si retragA mAcar cea mai mare parte din trupei
a$a cum se hotArise la Paris.

Inca de la inoepulul lui Iunie, supt cuvant el pornesto

1. Inoat se
produse dcmisia" Dornnului Moldovei, de mult hotArit la
aceasta2, care fa primitl de Poarlit la 26 Iunie, numindu-se
Caimacam vechiul adversar i candidat la Domnic ToderitA
Bals 3. Ghica plecase Intr'o calatorie prin provincie, mergand
la Targul Ocnei $i la Galati 5i fiind prinlit pretntindeni ca
solul Unirii4. Intors la Iasi, el aflA plocarea lui tirbei (mpg
invitatia Marelui Vizir. Inteo frumoasa proclamane, duO

intr'o mud inspeetie, Sicirbei pArasise Bucure$Lii

oe lasase puterea, Ong. la venirea Caimacamilor, Consiliului de

ministri, cu. experientul Stefan Catargiu In frunte, el se des--

Oita de tara pe care o iubia adanc si o servise, in dauna

snthtii sale, acum plerdute, cu un devotament fArd margeni
(15-23 Iulie) 6 Pleca prin Galati spre Paris, de uncle nu era
sa se intoarc niciodatA, isprvind, supt miserabil2 calornnii,
prin sinuciderea din castelul de langa Melun7.
La 25 Iunie, din parte-i, tirbei anuntase din Pite$11 cA i s'a

mantuit o trudA de sapte ani care n'a foist decat o singurd

lung crisr 9 Peste cateva zile sosia firmanul, redactat in
termini onorabili pentru cel desArcinat, prin care el era invitat
a trece puterile lui Alexandru Ghica 3. Redactand ceia ce privia
1 Wimpffen, o. c.
2 Slusanschi, o. c., pp. 108-9. Demisia 3n Maiu; ibid., p.

118 si

urm. Grenier e trimes la Constantinopol ca s cerceleze terenul;

ibid. Cf. Cretzianu, o. c., II, p. 111 i urm.: scrisoare a lui Kogillniceanu.

3 Draghici, o. c.
4 D. A. $i D. C. Sturdza, o. c., III, pp. 565, 597.
6 Ibid., pp. 928-9.
6 Ibid., pp. 654, 656, 672.
7 Ibid., IX, p. 401.
Iorga, Viata $i Domnia lai B. $tirbei, p. 187.
9 Dupa ziarele muntene, ibid., pp. 187-8. Cf. $i Wimpffen, o. c. Iii
Maiu, refus al Portii; D. A. qi D. C. Sturdza, o. c., III, p. 489.

286

l'regaLirea Unirii Principatelor

ea un act de abdicarc, el pleca de acolo ca sa-si caute primul

adapost, ea simplu particular, in manastirea Bistrita, refrtetutit de dnsul 1

Prin aceasta inlaturare a oamenilor, ecruta, pentru Stirbei,

de Englesi, cari-1 priviau ca legal de Austria2, cari tinusera
piept attilor greutati, Vara a se injosi pe sine si a prirnejdui
tara care li era incredintata, Poarta uoise s4 (Orme dreptul

ei suueran" de a face in ele tot ce nu-i fusese interzis ab-

solut si formal prin conuen(iile care o inglobau n noua Europa, de care de fapt TUrcii se sim(iau legafi asa de pu(in.
De altfel si vcchile moravuri rimasescra.: s'a pasLrat actul
prin care Panalle Bals recu.noaste ea, a dat Grecului Adosides,
secretar intim al lui Aall-Pasa", pentru varul sau Toderita,
18.000 de galbeni, suma. care nu se va reclama de la aceasta

rudd, &cat dacit varul mieu va fi nurnit Domn al Madovei prin grija d-lui Adosides" 3.

Oricum, eliestia rometneascei era mutald aslfel acasd. Emigratii nu mai aveau glas: nici cei din Paris, niei cei din Turcia,

intre earl Eliad mergea in ura sa contra radicalilor asa de

departe, Inca", in aceste momenta, lauda pe Mihai Sturdza
pentru ea a avut si curajul si mijloacele sit dea in cap
celor ce au iesit cu steagul din consulatul rusese(!)" 4; el
hiera eu Inviersimare pentru dardmarea lui Stirbei, urit de
Turci ca om al Austrieeilor 5.
Acum, printeo serie de depese din Paris, Walewski comunica
lui Thouvenel la Constantinopol ea in sistemul european al lai
Napoleon inirei unirea celor cloud (dri, si, foarte bine infor-

mat, pana la intrebuintarea de euvinte romanesti, ca /7/0fneni, fostul ministru la Atena, viitorul autor de publicatii
privitoare la misiunile sale, presinta tot felul de planuri asupra
compunerii DiVanurilar inenite sa-si dea parerea asupra viitorului romnese, sid vedem propuind un singur Domn re1 Wimpffen, 1. c.

2 D. A. si D. C. Sturdza, III, pp. 491-2 (interpelare In Parlament, a lui Lord Lyndhurst).

3 Ibid., II, p. 1104, no. 501.

4 Eliad, o. c., p. 494.

5 Ibid., p. 495 si urm, (convorbire cu Moharnmed-Chibrizll, care

tinea locul lui Aali, plecat la Paris).

6 D. A. si D. C. Sturdza, o. C.j III, p. 43 6

$i

urm,

781

Uiilrca tArilor libere prin Rom Ant

presintat la Iasi printr'un Caimacam 1 Aceasta pe vremea

cand o brosurd oficioasa francesa vorbia de Principale ea de

,5partile aoeluiasi corp, natia romana", de o Rdumanie, cu
un singur sef, de nevoia la Danilre a unui popor organisat",
atacand si cenlralismul, neadmisibil fata de rnlitati, al Turcilor i sistemul de evitare a greutatilor al lui Fuad i Indaratnicia Austriecilor de a mentinea ocupatia2. Dar Clarendon,
menlindnd aprobarea sa principald, declara cd e totaqi legal
de resisten(a tarceascd3.
Papa' la venirea comisarilor se produsese in Moldova cioc-

rirea Mire spiritul austrofil al lui Bals, alat de iaudat, cu

twi cornplecia-i lipsa de valoare personala, de infaare si
de prestigiu, i intiv puternicul grup, care va strange mai
Intreaga tara In Turul sau, al nationalilor". Caimacamul cauta

sa distruga tot ce facuse Ghica pentru a castiga

maguli

pe Franoesi, dispaithnd astfel, odata cu libertatea presei, dlruit de Domnul demisionat, planurile de navigatie pe Si-

retiz, pe Prut, al mi Magnan4, dar si ruperea planului de

band. acordat Germanilor anti-austrieci5. Din cealatta parte
se serbatorise maiorul FitipescI, pe care Rusii fusesera siliti
libeireze; banchetul se dada, si primul care vorbi
fu Hatmanul Insu.si, Boldur-Latescu; se auzi glasul lui
Kogalniceanu, care-si ridica paharul pentru realisarea unei dorinti care este astazi In inima tuturor Romanilor,
gaj de glorie, de Were si dr intemeierea exislentei politica a Patriei, Unirea Principabelor", si celalt macre orator al Moldovei, Anastasa Paniu, Indemna, ca si un Vasile
Sturdza printeun act scris6, la cea mai stransa unire pentru
atingerea aoestui soop suprem, Dimatrie Ralet, care va spris-1

jini causa si printr'un poem publitat romaneste la Britxelles 1,

1 Ibid., p. 459.
2 Affaires d'Orient, Rorganisation des provinces danubiennes,
Paris 1856. In D. A. si D. C. Sturdza, o. c., III, p. 114 si urni,
Citat i un articol de la 1837 In Revue des deux mondes.

3 Ibid., pp. 524-5.

4 V. 0 ibid., p. 445, no. 523.

6 V., ibid., pp. 528-30 i Wimpffen, o. C.
6 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 439 si urm.
7 Romdnia dupd tratat. Si In D. A. i D. C. Sturdza, III, p. 273
urm

Pregthirea Unirii Principateioi

813

i cl, Glrica fiind incd in Scaun, ca ministru de Instructie 1. Panu nu uitit nici pe Romanii cari lipsesc in stritindtate" si cari au suspinal improuna cu. noi la toate nenorocirile noastre, au suferit Impreund cu nol i, neobositi apostoli
ai binelui patriei, au pledat i a apdrat pretutindenea dropturile Rornanici", ca apostoli ai nationalitatii noastre" 2. Si
Kogalniceanu se pleca, induiosat, Inaintca arnintirii lui Nicolae 1361cescu, marele istoriz na[ional"3.
Aceasta ca prefatid a constituirii, la 6 Lurie st. n, a comitetului pentru unirea supt print strain, din dinastie curopeand,

vorbia

dar nu din tdrile uecine. El se declara pentru locotenenta

domneascd a Regulamentului Organic si contra Cdimdcdmiei

care se astepta. 0 comisiune compusd din C. Hurmuzachi,

Kogdlnioeanu, Ralet, Rolla si N. Sutu trebuia sit se ocupe
de redactan3a unui rnemoriu asupra conditiilor in care au
Muntenilor li se trimqea cel d'intdiu
a se alege Divanele.
sol pentru Unificarea silintilor, In persoana liii Alecsandri.
Cei d'intaiu inscrisi sant, pc: langd oei de ma,i sus', biltranul

Stefan Catargiu, a qdrui va ar merita o cercetare pentru

cat a fost amestecat in afacerile publice, Petru Mavrogheni,
apoi, dintre Ghiculesti, mai vechi si mai noi: Leon, Constantin,
Iancu si Alecu, Alecu Catargiu, Negri, Pisoschi 5i, prin serisoare, Gheorghe Sturd.za 4. Ei erau incurajati si de ornul de mare

merit pe care Imbdratul frances 11 trimesese consul la Iasi,

cerceatorul antichitatilor asiri2ne Victor Plac-, care declarase
de la 1noeput, Ord reserve, cd e pentru Unire5. Indatd, din
toate oolturile ii.r1i alergard adesiunite, cuprinzand 15i boietri
din marile familii: Cantacuzini, Mavrocordati, Rosetesti, si in-

telectuali ca Inteleptul ganditor Stefan DdScalescu din Foc5ani, Gusti, A. Papadopol, fiu al unui ofiter grec si al unei
nice a lui Scarlat-Vocl Callimachi, poetul Sion, I. V. Adrian;
dr. Apostoleanu, ofiteri In functiune, ea Scheleti, Casimir,
1 Mlinescu Inchin pentru aliati. Nu se ilia Saint-Marc Girardin

pi

Quinet.

2 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 500. Ibid. Scrisoarea catre ei a

lui D. BrAlianu; ibid., pp. 514-6. V. 5i paginile urmtoare. $i o
poesie a lui Sion; p. 524, no. 542.
3 Ibid., P. 520 5i urm.
4
5

Ibid., P. 527.
Ibid.. Pp. 525-6.

dere opus.

Consulul angles represinta punctul de v.e

4 'L.

:to

Vasile Al ecsandri,

dup portretul, mai thrziu, de la Academia Romnit

Unirca Wilor lihere pria Romani

2 I)

Bojinctl, d-rul Fltu 1. Incercarea d; a infatisa Portii intreaga

miscare ca o intriga intercsalI nu reusi2.

Dar o a doua adunare, la Mihai Canlacuzino Pascarm,
nu putt.' s fie tilluth. nmnai in rnargenile singurului program
care sc impunea pentru momient 3. Ceitt ce e inkresant lii
toate aces& manifesta(ii e aparifia, dacd nu a unei burghesii
de afaceri, care nu se putuse forma, a unei Ouse de nzodesti
intelectuali, produs al noilor qcoli ale Regulamentului Organic. Ei, acesti fii de pdrin(i mai mull seiraci, de cele mai
matte ori fdr,d ranguri, uor fi, supt conducerea cdtoraa oameni

cu spirit puternic, fditritorii Unirii, pe generoasa fettled a

Moldovei lor. Cu ei se unege j mai toatd boierim!ca din prouincie. Ba vedem ca se adauga, supt conclucerea invatalului
%lumen DiOnisie, i cdlugdrii de IA Nearnt, cu profesorii colii

Afard de cd(iva crestini impdindnlenifi si de vechii

oaspe(i ai Moldouei cari erau, oa la Focsani, Armenti 5, nu e
lor 4.

niciun singur apel la acei strdini de cari wise a se serui

reuolu(ia de la 1818.
Se Incepeau i publicatiile. In numele clerului vorbia rentru Unire arhimandritul Neofit ScribanG. si-i rtispundoa, invocand trecutul moldovenesc,
va propun3 Si 0 statute care
ar face din Stefan-cel-Mare insusi adversand Unirii 7-, un Nicome Istrati.
1
2

Ibid.. pp. 531-2; pp. 512-3, 515 si unn.

Ibid.. p. 511, no. 552.

Ibid., pp. 543-4.

4 Ibid., p. 550. Cf. Banescu, SI iretul Neonil, Valenii-de-Munle, 1910.
pi Nistor, o. c., pp. 652, 741-2, 113. 531. 0 predied a arhimandritului
Melhisedec Stefdnescu, rector al seminariului de la Husi; D. A.
si D. C. Sturdza, I. c., p. 623 i urm. Mitropolitul Sofronie Miclescu
3

c al-Mat ca Inca indoielnic; ibid., pp. 555-7. El se temea sa nu

fie supus sefului Biscricii vecine i Intreba dacd prin(ul strain

nu amenintd ortodoxia.
5 Ibid., pp. 580-2.
6
LTnirea si neunirea Principatelor romdne, Iasi 1856. In D. A.
si D. C. Sturdza, o. c., I, p. 1 si urm. El arilla cii numai Romdnii

uniti ar impiedeca pc Slavii din Nord de a veni cdtre

cci diit
Sud i ca pentru Austria primejdia panslavisli Inlrece an mult pc
cca romAneascd.

7 Despre cvestia zilei in Moldova, Iasi 1856; reprodusa in D. A.

si 1). C. Sturdza, o. c., I, p. 126 i urm. Iasul ar ajunge un Harlan.
Apoi despre puterea legislatiud 1i priuilegille Principatelor moldocom(ble; in D. A. si D. C. Sturd7q, o c, TT, p 117 i urm,
IQ

2bo

Pregatirea L niiii irincipa kidi

Inca inainte de plecarea lui Ghica se schimbark prefect.ii

cari nu erau sigari, i Domnul care pleca fu calduros si curagios serbatorit, cu ()rice risc, de pfircalabul" tie acolo, Alexandru, fiul lui loan Cuza si al Grecei Sultana, dintre fotele
aduse de la Constantinop0 de a dotba sotic a lui Minai
Sturdza 1. Steam Duni ;di lua asupra-si propaganda, si poesia
duidea oda Unit-Li a lid Alecsandri:

Hai O. dam nifilla cu manA

Cei cu inima rorndna,
Sli jucam hora frAtiei
PC pant:tutu! Romatliei 2.

Dar nici In west indemn, nied I.n dialogul glumet deSpre

Unire, in care amesteca_ fara rost si fitrit gust figurile popu-

lare ale lui Pacala 5i randal3, nu e nimic nici din spiritul

ales al saloanelor care-1 admirau pe poet, nici din saltaretul
humor al poporului.
Rcsistenta grupului ntoldovenesc" era sprijinita de consulul austriac Goedel de Lannoy si de atitudinea Guvernului
otoman, mai ales dupa tntoarcerea din Apu.s a lui Aall-Pasa,

care aflase ca nu va fi o presiune pentru Uaire din partea

lui Clarendon si .mai ales din partea Austriecilor, cum o
spusese deschis Francisc-Iosif, oorbind si de primejclig Unirii
plentru pcistrarea Ardealului si. a Banaturui, si cit reistenta
va fi chiar tolerata, cum II asigurase Gorceacov, de Rusl 5.
in Journal
Un articol,
e drept, desavuat die Fuad,
de Constantinople, faCand din Bogdan, fiul lui Sbefan-oelMare un Pasa de a doua clasa, adeca beglerbeg (sic), pentru
servicii aduse Suvcranului in campania contra Poloniei", de1 Slu$anschi, 1. c. (dupl Insemarile lui ('irenier). C. D. A. $i D.
C. Sturdza, o. c., III, p. 559, no. 564.
2 V. ibid., p. 560, no. 564; p. 574.
3 Ibid., pp. 574-80. Alte versuri, de Donici.

'I un Teodor Porfiriu; ibid., p. 613 i urm.

4 Un Iancu Negura ii rAspunde lui Istrati; ibid., pp. 634-9. Alt

rAspuns e al lui Manolachi Cantacuzino; ibid., pp. 657-60. Vehement,

ea renegat", Istrati e atacat de C. Hurmuzaki; ibid., pp. 663-7.

5 Ibid., pp. 589, 604 si urm. Rusii fac sa apart In ziarul le Nord
lucrarea, plint de ascunsuri i cotituri, iscalitK k. Sancjouand, Les
Principauts roumaines devant l'Europe; reprodusa In D. A. $'1 D.
C. Sturdza, o. c., Iii, p. 352 si urm.

Unirea thrilor libere piin Itom'ani

291

clara tArile romanesti prorvincii indubitabil anexate"; recunoseandn-se asa-zisele acte de Inehinare, ele erau presintate ca
simple hatihumaiumuri1. Daca e vorba de Unire, nurnai Poarta
ar avea dreptul de a o hotart, din suveranitatea-i deplina. Nu
se poate insa un Stat intr'un Stat". A dada' se intreabq acefti
Romdrzi, de cc nu qi cele patru milionne sup use altor Pliteri?
E vorba Insa oare si de desmembrarea altor Imperii? $i, In
Europa, unde s'ar opri astfel de consultatii2?
Dar, si mai departe, manifestatii personale pentru Unire au
loe pe langa acelea de grup. Vedem astfel pe Constantin Rosetti

Tetcanu, care se va rosti mai tarziu cu aceiasi critica asupra

starii de lucruri, declarand ca se uneste mtmai pentru ea,

prin declaratiile ce se strangeau, pretutindeni, se vde ca nu
mai era vorba numai de un act al boierior pe cari In mari
Imprejurari nationale pune eel mai mic temeiu" 3.
In sfarsit glasuri straine se adaugiau: al vechiului prielen
Vaillant, care-si amintia crezul4, al tanrului l3ataillard, arhivist-paloograf, care cunoscuse pe Baloescu si pe fruntasii emigratiei si care presinta o solida opera de argumentatie islurica5, si, adaugia si o nota th adanc simpatie si de puternica. incredere In poporul romanesc insusi6.
In drumul spre Bucuresti comisarul franees eeroetase care
e atmosfera la Vieua, pe care o gasi hotarita la orice ca sd
hnpiedece Unirea7. Inainte de aparitia lui si a tovarasilor
lui, eu prilejul instalarii Caimacamului la Iasi,
Austriecii
cautand O. dea ceremonici un cat mai mare prestigiu mill-

tar , se adaugisera la eelelalte forme ale iluminatiei

si

embleme unioniste, si se danta pe strada hora Unirii8.

i Ihid., pp. 566-7.
2 $i... deosebirile Intre Moldoveni 0 Munteni; ibid., p. 570 si urm.
3 Ibid., p. 592.

4 Premier point de

la question d'Orient, Les principauts de

Walachie et Moldavie devant le Congres; i In D. A. si D. C.
Sturdza, o. c., III, p. 373 O. urm.
5 V. i Le firman turc puor la convocation des Divans Ad hoc
dans les Principauts du Danube, Paris 1857; in culegerea citath,

p. 341 si urm.
6 Ibid., p. 618-20.
7 Ibid., p. 689 si urrn. Pear lasase pe generatul Gablenz, ames
tecat si In afacerea bancii.
8

Ibid., pp. 672-4.

22

I3regatirea Unirli 1rincipateio0

Daca alcatuirea noului Ministeriu, cu Cos lin Calargin, Scarlat Rosetti, Teodor Bals si Alexandra C. Sturdza, arata limpede

ca se va face tot oe se poate pentru a pune pledeci

Intre dinectori gasim, Mug Asachi i Negruni, pe D.
Corne2 si chiar pe Alecu Russo 3, i Mitropolitul era clstigat
de adversarii Unirii4. Se capatA restabilirea censurii, si Kogillniceanu opri deci foaia sa5.
De allfel, trimesul turc Chiamil.-bei avuse ordin s thniteze rostul schimbalrilor ce au a se tnfteiptui la 0 revisie pur
exclusia administratio4: Regkmentul Organic are a se

revisui spre a Imbunalati administratia d'Iniluntru a tarii

a asigura Indemnarea i fericirea populatiilor" 6, adaugind

cx.7 nici uorbei 1111 poate fi de o ac(turde autononiti: imbunalatirile din Mantra care se vor desbate",
nu sd hotgrI
se vor Incuviinta si se vor pane In lucrare de Inalta Poarta" 7.
Tolusi Caimacarnul Bals avu bun& simt sa nu iea prin cuvin-

si in ofisul"
sau el asigura cA se va feri de mice inovatie pripite2.
tele sale de raspuns nicio indatorire politica

'3

Unionistii observara insa ci macar In tradueerea romneascti

firmanul primise pentru Sultan titulatura de ,..Suzeran", liii-

pusit de noua Europa". La Bucuresli, discursul lurcesc fu

acelasi, dar Caimacarnul Alexandri Ghica vorbi, nu de Regula-

ment, ci de institutiile acestei pri, consecrate de cdtre ai

scii glorio# stramo#".

i nu uita sa pomeneasca simpatia ce,

1 Ibid., p. 674.
2 Corespondenta lui cu N. Istrati; ibid., p. 755, no. 644.
B Ibid., p. 700, no. 623.
4 Ibid., pp. 745-6. Un Milo, unionist, la Constantinopol; ibid.,
pp. 788-9. KogtIniceanu d portretele noilor ministri; Cretzianu, o.
c., II, p.

123 si urm.: vcclii prieteni ai Rusilor, lupttori contra

Aliatidor. dusmani ai pranitor.

5 Ibid., p. 839, no. 691.

6 Asa si In circulara lui Fuad care agentii otornani; ibid., pp.

729-33. Ion Ghica era pentru numirea de Turd a Domnului; ibid.,

p. 736.

Ibid., p. 691.
Ibid. Generalii austrieci trecurA in revist Si trupele moldovenesti; ibid., no. 695. MAsuri pentru iernarea Austriecilor; ibid.,
7

pp. 805-6.
9

Ibid., p.
Ibid.

699.

Unirea tad lor libere prin Romani

293

ca Domn, i-o angtaserg locuitorii".. El vorbia de Augugii

44" pe cari i uitase Ba Is. In sfftrsit el Indritznia sit spuie
cg. _pulerile sale le razimit In protee4a M. S. Imperiale ii
in d ragosl ea c mccla(ani(or scii", ale cgrur drepiuri se (gimlet.
In acesle Imprejurgri intra in Bneuresti, unde eraU si
Goronini2 si comisarul turc Soliman-Pasa, la 17 Julie, Talleyrand-Perigord, salutat supt Caimgcgmia, care s'e va dovedi

rapede favorabila Unirli 3, a lui Alexandru Ghica, grgbit sit de-

clare ca Unirea e consacratg" de tratat, de dire ziarul oficios

frances din Capitala munteang. La o mare distantg de oras,
spune foaia, comisarul fu asteptat de sute de represintanti ai
celor mai bune familii. Se Inggdui celui primit cii flori sg, pHmeascg o deputatie a numereasei adungri, chematil Inteo gritding, care-i arittg sentimentele de recunostinta pentru Imparatul
Francesilor, In numele, nu al locuitorilor acestei tgri singure,
ci al patru. milioane de Romani. $i trimesul, ciilcand Invoiala

internalionAlg, se argta foarte bucuros cit e chemat sa ajute

la Iniplinirea niarelui act cara trebuie sg fixeze viitorul Principatelor i sg ii as,igure fericinea", nu Ming a sublinia cit
Turcia trebuie sa rgmaie suzerana i sg recom'ande cea mai
desavarsitg. liniste4 Plecand la Constantinopol dupg aceastil
1 Ibid., pp. 720-1. Nemultilmirea lui Chiamil; p. 756.

2 Plecarea lui; ibid., p. 737, no. 635. Marziani lull comanda generala.

3 Dar ca ministri batranul Constantin Cantacuzino si beizadeana

Costachi Ghica, apoi Costachi Baldceanu lngll ultimul Fanariot. Sutachi, Cretulescu (v. si memoriul pentru unirea netedti p deplina,

lasat la Constantinopol d6 un Cretuleseu, care se pave a fi acesta;

ibid.. p. 725 si nrm. , CU un necunoscut Meer Dumilrescu ca Secretar
de Slal. Dimitvie Ghica era Agg. Gheorghe Hagi-Tudorachi c Mirebuintat in calitate de controlor, i oameni noi, din birocratie, figureaza. ca directori; ibid., p. 701. Caracterisarea lui Alexandru Ghica, dc
Al. Palcologu;

Cretzianu, o. c., II, pp. 179-80. Plaginb

6i

Gh.

piece; ibid., pp. 713-4. Se scoas-ra din armata

toti membrii familiei Bibescu si prietenii ci; ibid., pp. 818 9. Fatil
de trimesul frances, Ghica se declara impartial; ibid., p. 713.
4 Mai PC urrnll va declara visitalm
ca nu poale promile
nici el. nici chiar Impgratul, Unirea; ibid., p. 714. Musa si un
banchet si o pelitie; ibid., p. 715. Dar primi de la neguslari o
adresii cu 200 de iscalituri; ibid., pp. 715-6. Goa 4 Mitr )polilulaj,
din Buzzw; ibid pp. 710 7.
Stirbei trebuirii

sll

294

PregAtirea Unirii Principatelor

prima visita, el trebuia .sa revie cu ceilalti nalenibri ai comisiunii 1.

Pana atunci se discuLau In. tara, mai ales In Moldova, con-

ditiile In care erau sa se Mel alegerile pentru Divanuri2,

pe dud JE). Bratianu, la Paris, se va ocupa, Inteo pubaicatie
anume 5, de circulara de la 31 Iulie a Portii. Sosit la Constantinopol, Richthofen, care va juca un rol important in politica germana, stia ca regele Prusiei e pe.ntru Unirea supt
un print strain, dar el credea ca pentru moment lupta trebuie data numai pentru principiul Unirii4. Grecul care represinta Rusia se arata nesigur si Guvernul. lui Insusi nu
Intelegea decat sa se foloseasca. de Imprejurarile care se Incurcau tot mai mult, pentru. a reveni pe dat se poate la o mai
buna situatie internationala. Se tinea fireste la scoaterea cat
mai iute a intrusilor austrieci 5. i Franta fnsdi cent aceasta 6.

Pentru a se ajunge la venirea formalia a comisarilor, cari

eran. acum cu totii la Constantinopol, Poarta crezu cA trebuie
sa, afirme din nou drepturile Sullanului prin redactarea firtnamilui pentru alegeri 7.
In prima redactie, acest act fixa cA exista numai privilegii
speciale acordate oh antiquo de Poarta Otomana fiecdreia
1 Ibid., pp. 678-9. Raportul lui Insusi; ibid., p. 682 si urrn. Fusese
asezat In casa Ghiculestilor, Dimitrie i Scarlat. dusmanii oamenilor
de la 1848.

2 Proiecte; ibid., p. 738 si urm.

3 Lettre sur la circulaire de la Porte du 31 juillet 1816, relative
a la reorganisation des Principauts; ibid., p. 758 si urm.
4 Ibid., pp. 773-4. V., pentru hotarirea Turcilor mai ales contra
prinfului strain, ibid., p. 775 si urm. Ei ar fi vrut, In casul cel mai
rAu, un Domn numit de dansii; ibid., p. 783. Campania din Journal
de Constantinople o purta Ahmed-Vefic, fostul comisar in Principate,

trecut apoi In Persia si care era socotit ca un viitor ministru de

Externe; ibid., p. 784. Aall se apArA cA ar fi Indemnat de Austrieci,

cari prin opositia lor servesc de fapt Unirea; ibid., p. 785 si urm.
Se s'lla cd Anglia se clatind; ibid., pp. 790-1. La nota turceascA se

rAspundea de Cavour cA IntAin trebuie sA se cunoascA dorintile populatiei; ibid., pp. 794 5. In acelasi timp sa se arAte Por[ii ce foloase pot iesi din crearea Statului Iii .,via(a realitatii romane".
5 Ibid.. pp. 829-30. Dar v. ibid., P. 831.
6 Ibid., pp.. 832-3, 810-1.
7

Ibid., pp. 855-6 si urm.

Unirea tarilor libere prin Romni

295

din proviinciile Valahia si Moldova, care fac parte integranla

din Imperiul nostru". Se repeta c e vorba doar de a se

revisui acele regolamente organice interioare ale fieclireia

dintre zisele prouincii", fail a se indica prin nimic participarea Rusiei la acordarea i alcatuirea kr.
Reformele sant acelea de care fiecare provincie are nevoie separat",
deed se inlaturI i unitatea de legislatie a
Regulamentului din 1834.

Tratatul din Paris era presintat, apoi, ca Incheiat Intre Guvernul mieu si lnaltele Puteri europene" si se apasa ca el a
confirmat si consolidat" drepturile sacre si surerane (sau suverane) ale Portii". Se va aduna deci un Divan special" In fiecare din cele dona provincii", In car. till exista dealt clase de
populatie". 0 colnisiune va fi compusa dintr'un delegat numit
de noi si din delegati trimesi de Inaltele Puteri contractanle".
Apoi va fi discutia lntre Poarta si aceste Puteri. In fine noul

regulament organic" va fi dat fiecareia din cele doua provincii printeun hati-humaium".
Pentru a se avea o adunare nesupusa igpitelor se prevede c
aceast represintare pe cIasa s vi. alcalui din alesi ai acelora
cari au panuint (500 de Mei In district sau proprietate In
orase, ori platesc patenta de prima clasa, adauglind.u-se mai

tarziu numai, supt anume presiuni, un numar de membri

ai Invatamiintului si de birocrati. In ce priveste pe alesi, la
boierii mari eligibili nu vor putea fi decal aoeia al caror bunic

cel putin a lost tot boier. La alesii Omni se prevede conditia de a fi mosneni i, daca se poate, de a avea o proprietate cu venit de 350 de lei. Se cere de la toti membrii
vrasta de treizeci die ani. Se va discula Intaiu pe clase si
apoi se va comunilca regultatul Adunarii generale, al carii
president,
si chiar secretarii ei,
va fi numil ae Calmacam. Se va lucra supt controlul comisarului turc, care sa
avea dreptul de a lua masuri daca se depaseste competenta
Adunarilor (1-10 Seplernbr3)1.
1 Ibid., pp. 862-71; forma presintall comisarilor; ibid., pp. 887-8.
Observatii lui Thouvenel; ibid., p. 912 si arm. V. si ibid., n-le urmatoare. Indata Walewski presintA observatii Cu privire la aceast6
limitare de compelent; ibid., pp. 874-5. Thouvenel despre firman;
ibid., p. 876 i arm. Audienta lui la Sultan, care Lionise a-1 vedea;
ibid., pp. 889-90.

2(.6

PregAtirea Unirii Principat2lor

Aceasta forma fu supus amb.sadorilor1, si al Rusiei oh-

serva a nu se spune nimie de acea garantie a Putieirilor,

pentru care, spnnea el, 'rand lsi retraseNe asa-zisul" protectorat. De allfel nu sr. facura decat schimbiri de stil. Dar In
Novembre Throwenel se pa uni ea Lobunou Ca si intrebe
formal Poarta daca au on flu voi 3 Divanarile sa trateze despre
runirea teriloriala si administrativa a calor douri Principate,
daca aceast unire e In dorintile kcuitorilor" i daa, avand
a se propune Congresului, ea s'ar Impotrivi 2.

Austriecii nu plecasea Ina,. 0 Bulwer era de parere c

s'ar plaea merge i asa pcintrlu a face cercetarea i, dup
discutarea de Puteri, a resultatului, sa se dea de cornisari
un program precis Divanunilor3.
Rana atunci Bals subscria oficial la statuia lui Stefan-eelMare, Inceptind prin a swim., In ofisul" su, ca e Indemnat
de gLindul pdstriirii Statulai Moldavpi, cu religia parintilor
nostri, cu ale ei drepturi natimale si autonome 4"
Noul Mare Vizir Resid era, acum, peste opinia, asa

de favorabila, din 1854, de aceiasi parere In chestia Principatelor ca si ireductibilul Aall. In zadar i se denunta
de un numar de boieri activitatel anti-unionista a lui Bals,
de si se credea ca noul regim ar ii dispus sa-1 Inlature 5. Se
vorbia totusi de posibilitatea ca locul dc Caimacam moldovean sa. fie dat tanandui Vogoridi, sustbiut de tata vi de
cumnat, Mihai Sturdza, care ar fi urmdrit situa(ia, la care
fusese invitat candua, de Domn al Prilor unite 6. Ceia ce nu
Impiedeca pc Ba4 de a jigni Divanul sau, presidat de Vasilc
Ibid., p. 916 si urm.
2 Ibid., p. 924. V. i ibid , n-I urmAtor, i pp. 944-5. Ohservatiile
lui Talleyrand; ibid., p. 928.
3 Ibid., p. 877. In0iintarea turceasa adi'csat
lui Ghica pentru
numirea comisarului turc; ibid., p. 916, no. 729.
4 Ibid., pp. 891-2. Cf. Thouvenel, o. c., p. 58 i urm.
5 V., pentru schimbare, Riker, o. c., pp. 77-8. Cf., pentru actiunea
Caimacamilor, Thouvencl, o. c, p. 71 0 urm.
6 D. A. i D. C. Sturdza, /. c., pp. 947-8, 969 0 urm. Thouvenel
ar fi fost pentru Stefan Catargiu; ibid., p. 971. Pe hasa prevederii
Regulamentului, el propunea un al treilea Caimacam pe lng Vasile
Sturdza, president al Divanului domnesc, unionist, pe Milo, ori
Latescu i Negri (ce dernier u'est pas fort, mais il est honnte").
Asupra venirii unui cillittor" engles la Bucure0i 0 la Constantinopol,
condus de I. Filipescu, ibid., pp. 972-3.
1

297

lor liberc prh Romani.

Unirca

Sturdza si de a-i provoca demisia 1

Mustrat de Place, el
ajunse a primi observatii serioase de la Poarta 2, dar aceasta
nu-1 Impiedeei de a face din Nicolae Istrati, cel mai in yoga
dintre carnpionii, spPijinili de Austria, raulra tni ru, utinb4Una Lucr:irilor Publiee

Tinerctul moldovean era intreg pentru. Unire, si din el se

recrutau cei mai harnici propagandisti. El trebuia lovit. Se
suprimarA clasele universitare", de Mosaic si de drept, apoi,
la cea d'intaiu neinsemnala tulburare de ordine, profesorii
trebuir .a. sa piece si Academia fa Inchisa4. Aoeiasi soarta
o avu i scoala de preoli de la mthastirea Neamtului. Se
adause Inchiderca, prin tinuturi, a dowazeci si dout de scoli
elementare5. Asachi publica Istoria Moldjuei, in care e criticath administratia lui Grigare Ghica, porneuindu-se si Adele
Oficiale, tiparite de N. Istrati , a Postelnicului Manolachi
Draghici, care, ca si traducalorul, din alta. familic, Vasile Drghici, fusese trimes pentru. actiunea anti-unionista prin tard 6.

Anul 1856 se isprvia in aceste Imprejurari. Discutiile la

Constantinopol mire ambasadori, Indath dominate de inteligentul i activul Thouvenel, ajunsesera in sfitrsit la slabilirea
formei definitive a firm(anului pentru Divanurile ad hoc. Se
In1titurase din preambul presintarea masurilor de luat ca venind de la singura vorinta a Portii, puindu-se, din potrivA, ea
factor decisiv Puterile, cu car Turcia se Invoia numai, adrmgind comisarul ei la cei numih dc dansele. Nu mai era
vorba de o discutie Intre Poarti. i Inaltele Puteri", nici de
hatihumaiumul" care singur putea sa deie statulul unor pro-

vince, termin aliituri de care se puma acela dc Principate", dc si fara alL designatie. Se tale si subliniarea care
1 Ibid., pp. 975-6.
2 Ibid., pp. 977-8. E inlocuit prin omul de rea faim N. Cantacuzino;

ibid., p. 983, no. 76; p. 1098 si urm.

3 Ibid., p. 984, no. 771. Comitetul, presidat de Asachi, pentru
statuia lui Stefan-eel-Mare; ibid., p. 935 si urm.
4 ibid., p. 1009.
5 IbW., p.
6

V.

o. c.,

1010.

Driighici, 0.

C.,

II, pp. 318-9.

U. A. si

D.

C.

Sturdza,

iii, p. 1025. Cu ei 4 un Mihai Gherglwl, tin Mihai Strajescu.

298

Preg5tirea Unirli Principatelor

osebia noile regulamente dup fiecare din zisele provinciP.

Se preMceau mult i conditiile corpului electoral, adkigindu-se
amAnuntite precisiuni In spirit frances. Sedenii hi genere vor
alegoe prin comunele rurale, compuse din (drani cldcasi, ()H-

oare ar fi clasa cdreia-i aparfin propetetarii peandatului, ii

ei vor trimete doi delegati, in formele ca pentru Sfaturile lor
comunale, 5i dintre ei se var osebi delegatii la Divan. La represintanfii oraselor se alipesc profesorii de Slat, menibrii
Acaderniilor sau societdilor literare fi stiintifice organisate,
ca rnedicii fi oamenii de lege,audnd diplorne regulate, inginerii chilli i mdsurdlorii", cu conditie s. aib.1 In rostut tor o

vechirne de trei ani. Se opreste orice amestec al Administratiei, afar de paza bunei rriduieli, si se arat cl rninistrii,
directarii de departarnente Si ispravnicii" nu pot candida. Pre-

sidarea va fi a MiCropolitului, vice-presedinlli si secretarii

avnd a fi alesi, si principiul de alegere e introdus 5i In
sinul comisillor (1 anuar 1857)1.
Dar, In asteptarea comisarilor, cani, chemati de Reid-Paa
sd asculte un act 11 care ar fi darit, mai ales Bulwer, sa fi
colaborat 2, puteau acurna sa-si indeplineascg misiunea, de 5i
oei mai multi credeau cd, din causa ultimtului termin. al our;
patiei austriece 3, 30 Mart, pot face Inca un drum la Viena, pre-

senta lor la noi fEnd ceruta doar In April 1, prigoana contra

unionistilor continua, pdtimasii. Se opria orice manifestatie,
OnIt si a portului romeinesc, se InlAturau din armata ofiterii
bnuiti, un colonel Frun4 un major Diamandescu, se arastau
trimesii comitetului de Unire, agentii puterii In uniforma rnergeau sil sloara iscalituri p3 actPle contra dorinUi nationale 5.
Dar tab5ra uuionista se forma ca mi comilet electoral al
Unirii, cuprinzand i pe lAtranul Gheorghe Sturdza, pe Stefan
1 Ibid., p. 1023 5i urm.
2 Ibid.. pp. 1057 5i urm., 1060 5i urni. Bulwer avu o cearai cu
irascibilul Stratford Redcliffe. Farina In care e expediat firmanul;
ibid., p. 1049 5i urm. Apreciarea acestei lucrAri de Talleyrand;
ibid., p. 1039, no. 1013.
3 In care servia acum Brancoveanu Bibescu; ibid.,
scrisoare a lui, In Nistor, o. c., pp. 323-6, no. 254.
4 Ibid., p. 1089 si urrn.

p. 1097. 0

5 Fapiele scint semnalate In editia francesil, de In Bruxelles, scoa3ii

de N. Ionescu, a Stelei DunArii"; ibid., p. 1034 si urrn.

Unirea prilor libere prin Romni

299

Catargiu si, Inco lo, numai reformisti tineri: Petru Mavrogheni,

Dimitrie Ralet, Dimitrie Cozadini, Constantin Hurmuzachi, Va-

sile MAlinescu, Rolla, Anastase Pain si Kogglniceanul. Relatii se si legaserA cu Muntenii, de la cari venise i un delegat,

de si erau deosebiri esentialc Intre ei si Moldoveni

pe multe chestiuni si, apoi, A. Gh. Golescu nu vedea bucuros

pe tArani In Divan, ca unii cari n'ar fi In stare sA latelealsrp
rostul Unirii 2; se credea cg fratii de peste Milcov, lucrati
de Austrieci, earl, In Moldova, voiau sA Intrebuinteze i pe
Invgigtori3, ar avea rele sentimente fata de boieri4. La Bucuresti influenta lui Stirbei era Meit paternicg, si chiar a
lui Bibescu, care, declarAndu-se si el, ca si fratele On, pentru Unire, ar fi voit sit instaleze dinastid familici sale, seotnd
Inainte pe tniirul Briincoveanu, care, filer In. armata Impgrateascg, ar fi sprijinit i d3 Austrieci5. Tinerii munteni,

ca si atfitia altii din primele riinduri ale aristocratiei moldovenesti, cereau indatg, ca o garantie cg alegerile vor fi
libere, Iniaturarea Caimacamlului pgrtenitor 6
Dar Bals se IrnbolnAvi greu Inainte de sffirsitul lunii Fe-

bruar si el trecea puterile sal; Sfatului Administrativ Extraordinar, In care la Culte era Panaite Bals, iar cond.uoerea
armatei fusese incredintata colonelnlui P. Scheletti 7. Peste
ateva zile el se stiingea8. Disparea astlel cea mai supus6
unealtg. a Austriel, da la care astepta tronul celei iu.ii umile
vasalitAti 9. Cel care-1 Inlocui, In ciuda petitiilor unioniste de
a se reveni la CaimActimia In trci, dupl Regulament 14, fu,
1

Ibid., pp.

Cretzianu, o. c., II, p. 142.

Riker, o. c., p.

Cretzianu, o. c., II, p. 113.

Ibid.

1107-8.
72.

6 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., II,

,n. 1139-42. V. i n-1 armillor;
p. 1145 (sprijinirea cererii de ciltre Place .
7 Ibid., p. 1161, no. 850. Dernisia ltd Istrati; ibid., pp. 1132-3.
8 Ibid., p. 1161 si urtn. Cumnatul vaduvei era Alexandru Moruzi;
ibid., p. 1175. In comisia funerartitor, si C. Negruzzi; ibid., p. 1176,

no. 861.
9 V. portrelul lui de liog5Iniceanu; Cretzianu, o. c., II, pp. 111-5.
I' Stefan Catargiu era cat pe-aici sA fie numit; D.A. si D. C. Sturdza,

o. c.,

IV, p.

32.

300

Preghtirea Untrit Principatelor

cu toatit nulitatea sa ridiculA1, Vogoridi, un dugnan cilpittAnos $1 cinic, ciu toate asiguritrile false date In scris 1W
Place a e pentru Unire cu prudenri", dae:i are san.se ht.
Cougres 2. Turcii. 0,6 aeesla era al lor, nu al Austriecilor,
credeau
poat zdrobi prin brutalitatea acestui otti de puVIZ inteligehta. $1 cu totul strilin de tura, de i bUscut la
Iai $i botezat la Sf. Sava3, partidul Unirii 4.
Intreaga chestiune a viitorului RomtInilor, stransit in jarul
acestui singur punct, era si se decidefi fn Moklova anului 1857.
De .$1. Clarendon se plngea ca se hulbura Europa din.

causa unei mici provincii barbare in caAtul ei"5, opinia

publiod europeand nu mai trebuia solicitatd decat dupd ce
se vor cunoaqle dorin(ile Moldo-Valahilar" i ua trebui deci
ca Puterile ocrotitoare scI iea o hoteirtre cu privire la ele.
Astfel in activitatea pribegilor,cu babe memoriile care tre-

ceau supt iseg.litura lui Magheru, fu, cava timp, o oprire.

Aceasta, de $i Dimitrie Brillianu continua A. fie primit amabil

de aeelasi Clarendon, care radea cn dnsul de planul ambasadorului oternan la Londra, Musuras-Paw, care vrea separarea Romnilor i pe Mihai Sturdza Domn In Moldova 6, si
el legase relatii i cii Bulwer7, ea Crowe8, cu Gladstone chiar,
an mare meeting
care se seusa di nu e deplin informal 9,
1 Portret de Crenier, In VI. I. Ghica, Snicuiri istorice, I, 1936,
pp. 103-4.

2 Riker, o. c., p. 90; Thouvenel, o. c., p. 84 $1 urni.; D. A.

D. C. Sturdza, o. c, IV, p. 8, no. 371; pp. 36-7, 48, no. 497.

Ibid., pp. 55-6.

Ibid., p. 18 i urtn. Canuchehaiaua trii, Fotiadi, li era cumnat.
p. 24. Place propusese pe Stefln Catargiu, Mavrogheni
Vogoridi;
ibid. Unit Turci vorbiser i de Costin Calargiu si de Cuza, ibid.
Candidali fuseser Vasile Ghica, Al. Moruzi i chiar N. Istrati; ibid.,
3

p. 6 si urm.
5 Riker, o.

c.,

p. 118. C. ibid., p.

128.

6 Cretzianu, o. c., II, p. 87. Corespondenta la Morning Post; ibid.

pp. 92, 187, nota 1. Incerari la Examiner, 'la Star; ibid , pp. 116-8;
pentru The Post, p. 137, no. crAcoctx. Matti cu Olway; ibid., pp.
117-8. Cf. $1 memorial; ibid., p. 120 $i urm. Pentru Daily News,
ibid., p. 167.
7 Ibid., P. 102, no. CLXXIII.
8 Ibid., pp 116-7.
9 Ibid., p 12,8. V. $i n-le urnirttoare i p. 131 i tirm.

70-3

cur1

tP1

tf4

itit
;.

ti,413,211!
.
V'h
A

giNg

IF

"

1.4 icA*4,
N,

P'

_frFa

Divanul ad-hoc muntean.

oi

Unirea tarilor libere prm Aoingni

(inu in Oclombre la Brighton'', fiind in.vitat i Grigore

iar Al. Golescu Negru vazuse la Turin pc CaGhica2
your 3. Boerescu-si tiparise, cu o prerat a doctrinarului Royer-Collard, foarte favorabilg. Romnilor, studiul de o largg
so

informatie si de o strlinsa argurnentare cu privire lii suvcranitatea, continun pgstrata, a Romanilor, dar Intr'o scrisoare

care Eliad, caruia-i trimetea lucrarca, ci Isi arata parerea

ca nu trebuic a se mai vorbi, ca odinioarg, si de Ba,sarabia
si Bucovina 4.

Actiunea In Paris, odalii cc Napoleon mentinea, mortis, punctul.sau de veclere: neaparata Unir ea Principalelor 3, nu mai era,

de altfel, necesark publicatiile care vor aparea la 1857 fiind

mai mult In legriturd cu. node irnprejurari cc se vor crea

in acest an, care pgrea hotaritor. La Londra Insa se pronunta

tot mai mult, alaturi cii grija, esentialk de a nu se slabi

Turcia, In sfarsit pusa pe ricioare i introdusii in Europaca membru egal, gelosia fati de Franfa napoleonkznd. Until
din corespondentii lui Dirnitrie Bratianu, Crowe, o spunc
limpede, Inteo scrisoare din Constantinopol, Inca de la 8
Septembre: .Lord de Redcliffe se tune de un Principal frances pe Dunetre ca Egiplul supt Ibrahim sau Said" 6, accl Egipt
pentru care, cu. vre-o dou.azeci do ani In urmg, antagonismul

Intre Franta protectoare

Anglia dusmand era O. aducg

razboiul european. Ace lasi observa cii visita lui Talleyrand
singur 7 la Bucuresti si triumfala lui prirnire fusese unq din
si

1 Ibid., pp. 170 i urm., 201-2. Mispunzind unei interpclari a lui

Otway, Pahnerslon mentiona cu laude pc D. Briitianu; ibid., pp.
205-6.

2 Ibid., p. 174, no. cm. Pentru succes, ibid., pp. 175-6, i East, a. C.
3 Ibid., p. 119.
4

Cii ar fi renuntat la aulonomie" nu e de crezut; Eliad, o.

c.,

pp. 548-9. Cf. ibid., pp. 553-4.

5 V. Thouvenel, o. c., p.

63.

El lucerca sii .convhvgg pc

Stratford c6 emigratii nu sant niste li,zeri, ci oameni mai maturi
decal represintantii din Iasi si Bucuresti ai aceleiasi cause; ibid.. p
145. El observa a la Constantinopol se lucra contra Unirii si de
corespondentul ziarului Times, un Maghiar; ibid., p. 117. Cf. Insg
6

Crclzianu, o. c., II, p. 144.

ibid., p. 167.

7 0 scrisoare pentru Unirc a lui, dare D. 13ratianu;

188-9

ibid., pp.

id2

.
Ilredltarda untrn

causele acestei stari de spirit'. Sprijinul dat de Francesi Rusiei

In chestia hotarului basarabean, Incurcat prin existenta unui
dublu termin geografic (Bolg:ad) sit a Insulei Serpilor adangi
la temerile de viitor 2. Inca In Septembre Colquhoun, Nachiu
adversar al Unirii, fu.sese instiintat el aceasta c politica oficiala
englesa3. Cand Napoleon facu sa se dea prin Moniielr asignrarea ea se va face totu.si Unirea, la Londra, neconSultata, fu

un strigat de indignare contra trufiei fostului alial4.

i A.

Gh. Golescu, recomandand nn apel la opinia publica, avea un

gest de indignare fat de guvernpl unei taxi asa de puternice

care nu stl la ganduri s Intind o curs unui bict popor

mic ca al nostru numai dintr'o miscare de ciuda, poate, con,tra guvernului trances" 5. Un alt Engles, Hartman, care, din
Constantinopol, venise la Bucuresta, scrie lui Dimitrie Bralianu c Guvernul engles tr:buie adus printeo actiune asupra

opiniei publice, sa-si modifice punctul de vedere6. Iar un

N. Browne, care nu credea In posibilitatea mome.ntana. a
Unirii, recomanda sa se preOteasca, prin mai bune institutii,
o stare a sulletelor care, In cativa ani, s. poatit wince si
unirea cu conationalii din Austria 7.
La acest fatal antagonism, care va face sa se verse ata,ta cerneala diplomatica si va clinti apoi pe Napoleon din prima lui
positie, care i se pramea c nu mai peate fi sustinuta, contribuia esential continua rivalitate, la Constantinopol, Intre ambitiosul Thouvenel, care izbutia O. se impuie In primul. loc,
si Intre vesnic Iracritul Stratford8.

Zabava, Incurajaloa.re pcntrn dusmanii schimbarii coustitutionale, durase asa de mult, InCat in tart se crease o stare
de spirit deosebit die nervioasa. Fat't de sovairile care se consr Ibid., p. 189. Cf. i ibid., pp. 162, 166-7, 172-3.
2 Ibid., pp. 162-3.

8 Riker, o. c P. 73.

4 Cretzianu, o. c., II, pp. 189-90; Riker, o. c., p. 85.

6 Cretzianu, o. c., p. 164. Rosetti contra ki; ibid., p. 170, no. clu,nc.
6 Ibid., pp. 183-4.
7 Ibid., p. 186.
8 Ibid., p. 151. V. qi observatiile d-lui Riker, o. c., pp. 54-5, 60
i urm. Din aceastA causl A. Gh. Golescu, care se afla la Constanti-

nopol, considera, In aceastA lunA Septembre, situatia ca pierduttt:

Cretzianu, o. c., p. 157.

linirea tarildr libere prin itoinani

Jo3

tatau din toate pArtile, trebuia sa. se ajungli. la convingerea,

care s'a dovedit mantuitoare, c solu(ia cli eslici romanesti era
In mdnile poporului romdnesc el tnsufi, Impolriva vechii si
nenorocitei traditii die a se astepte ceva de la hunavointile,
prieteniile si interesele altora1. Dimitrie Brtianu, al carui
i desilusii nu sldhise, scria lui
Kogdiniceanu: Geia ce ni lipseste mai cu saind este tocmai ce ni se core mlai malt astdzi: piept. S. firn dar mai

avant dupd atatea sfort,dri

tantosi, mai cu piept": la visita 1-11 Crowe in Iasi nu s'a ridicat

rndcar un Ohm- pentru Unire 2. Si el stdruia, nu Mrit succes, pentru. cdpdtarea dreptului de Intoarcere al emigratilor,
care ar fi permis concentrarea la fata loculid a fortelor nationale 3. Dar, cand, In primavard, Dirnitrie Brtianu, Nicolae

si Stefan Golescu, Rosetli aparurI pe Dundre, ei furd opriti

la Rusciuc multe sdiptdmetni, viin.d In &tar si la Galati 4.

Deci find d1nii, numai de cei din (and era sd se poarte

greaua luptd.
Prirnit rdu de la Inceput5, Vogoridi, sfltuit de rudele sale,

un frate era secretar al ambasadei otornane la Londra , se

desvalui Indatd, fIr d. acele metode de dibAcie care-i intreceau
inteligenta. El 'Astra Minisleriul lui GOdel", consulul austriac,

cu nescrupulosul Gostin Catargiu In frante, care declara cii

sit i

se radd mustata" dact iese vre-un singur unionist.

Istrati-i fu sfetnic de la inceput 6, I se ordonase de la Poorta

sa se tie strict de prescriptiile, une ori calcate de predecesorul sau, ale Regulamentului7 si de litera firmanului, iar,
In secret, sa nu se desparta de acesti oameni 8.
De si la Bueuresti Se dIduse Incit de la 10 Mart st. li. oftSul" pentru chemarea Divanului9, alegerile erau jsit fie Inca
1 Dar D. Bratianu, seriind lui Kogalniceanu, era Ingrijorat ca
efii miscarii moldovenesti merg la mosie sau la bai; ibid., p. 181,
no. ccv.
2 Ibid., p. 193. El cerea la Bucuresti o cancelarie moldoveneasca"
si la Iasi una munteana; ibid., p. 194. Cf. ibid., pp. 203, 559.
3 Ibid., p. 196 i urm. Cf. si ibid., pp. 177-81.
4 Ibid., p. 206 si urm.
5 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., IV, p. 18, no. 878.
6 Ibid., p. 27, no. 884. Instructii; ibid., p. 76 si urm.
7 Ibid., p. 19.
Ibid., p. 131 si urm. Demisionase numai Alecu Sturdza,
9 Ibid., pp. 28-9, 34-5. Instructii; ibid., p, 76 si urm,

go4

Pregatirea thiirii PrincipaLetoe

multa vreme zabovite, pernatfind unci diplornatii la care prea

adese ori ignoranta se unia cu spiritul de intriga,
biala

EuropP a lui Napoleon!,

s sc Incuroe si mai mult in
firele pe care le tesea neobosita. Anume nelamuriri in instructiile de la Constantinopol si patina intelegere in a le interpreta aduse aceast intrtrziere, care ingchti c'31or dotal par-

tide sa se gteasca de lupta.

Inca de and era la Iasi Cabull-Etendi, aducatorul noului
firman, i se presintase un memoriu pentru Unire, aratand-o
ca prielnica si intereselor turcesti 1 Si, de la Bucuresti,
dupa o Adunare Ingaduita de Ghica, prin Corniletele unite"
se raspundea cu proclamarea (27 Mart) cclor patru puncte:

drepturile din capitulatii, Unirea deplina, print strain ereditar, din dinastie europeand, farI restrictii, mostenitorii aviind

a II ereseuti In tara2.
Comisarii sosisera Insa,
In timp ce plecau ultimii AusPe tot parcursul, si, mai tarziu, pana la Iasi, vi-

trieci.

sitat Intaia cora, Talleyrand fu prima in aclarnatii pentru

Franta si Napoleon3. Primirea oficiala fu ca a unui Suveran4.
Raspunzilnd adresei care i se Infatisa, comisarsul frances de-

clara ca tine usa deschisa pentrrt oricine; el se feri sa vorbeasca de chestia In Might, Accasta pentru forma numai,
eaci, la 2 April, Napoleon scria pe margenea unui raport
al lui Thouvenel: A apasa puternic pentru a obtinca concursul lui Resid-Pasa pentru unire. A nit menaja nimic pentru a capata aoest resultat" 6.
Benzi, represinCuvinte calde f!ura adresate
taut al unui guvern care ne-a invatat cum o n.atie die cinci
1 Ibid., p. 37 gi urm. V. si apelul care tart din n-le urnittoare.
2 Ibid., p. 50 i urm.
Cf. Thouvenel, o. c., p. 92 si urin.
8 V. i Riker, o. c.
4 D. A. i D. C. Sturdza o. c., IV, p. 64 si urm.
5 Ibid., pp. 73-4. Cf. i ibid., p. 123 (descrierea de dansul a etlAtoriei). Alexandru Ghica mersese sa visiteze el eel d'intgiu pe
oaspete; ibid., p. 127.
6 Appuyer fortement pour obtenir le concours do Reschid-Nclui

l'union. Ne rien menager pour obtenir ce rsultat; ibid., p. 211,

no. 977. Dar In scrisoarea lui Walewski care Talleyrand (18 April):
a

Nous ne voulons d'une opinion factice, pas plus en faveur pie

centre l'union"; ibid., p. 360.

hula I. - N57.

11

Yet P.

Vs sti Lonis #

A.

Clara

mbl Salaam di

I.

A Ketrul. alpotrals

lama. 1.

Onus. a. he.

WARIt POLHILL El

rr-1717111.'1.,..41.11,11Ln6 'putt

1.staniitn.

AugnstA.

Lunt

A? 2.

IIT FRU'
t.

Alt
ot test.
..1 d
rani .14464 # leO

(AMC.... 1111111,1 Ol .14,611.2.1171 SI' 5011 0414..

Om

dttptul
Iti!.

1314.C1211111 12 2,1916e1,

47

limy. sille ne sal 41,41.al

one,. 111 An- .51111.1. 6.

. I I114.l4.

Imose

Lori .11 I. errs

tnotIltorp...un

11.1spnoule w fain. din Isnr so ;sap ..n. corks*

no *nig, Only
a"...
I *Yam'. . oprok Wm.,. hoc dd.
LULAtIL"1.4.71'n.arin'ttdps7..e.s7st ....I. V.." " - sii. IIla dope... Ii 111a-LITpebein 1, lama ..oes kanosmIn nstlettl
Ned odst Ia ass. as- imon, wao. 1, a, ....I so. ro eqpile
Entlitops stst awn tratn in leis Is Ay .
pc

1.....11/

Atali1spiln date is Asap, Annsnelnp de LoptIsll.,

fin

66.Z. al

1,

nul

11bnp i. 114.111.

di. *dray m .k. ty'r....... *ark, ne es. sot,, oetemuln apin lope ecIen-!stdr, IpensIr 1. I04 CI Psmusiel it III.; as
int/2.n. dero mikpi paap! n'a no.nit din 4tit seisHil Int c.1 me, .1 Ilmil e Ins Wm, toonl".........s! Coin. now. .n u., 4,,,,,....
nr
1.. ad .6....letT1, ne'nInIntl1, d'a M14.' 1. anis, oral
ant S. oede
einelt. kaielsmen les no, pnposod, maPnInd I.
antit 441. d."Ife nr.0
.12.,102 dm 1011 j, PIalulil,
toops safer role lop ta-11. 0, In t.,...e!t le,.
mopylo Dear.,
Ifeldssis LIpdt1 11.Irseostot 1. Mk, ix lontsmIal.
tinPs de imolAn

...At

..

"",I

. InIap de epistles, la noir

Solt Indcl Ascii

hen In yule Aesielmopli
poll, ..1.1 do Asod ilPp,I. atIe pool
[06.6. aaa . .1111 nnosDisol nil,
Unapt!. lop, mi rIvavokt-nd O. Is, nt.'s 1, auspon At dokitold usu.. ho npetttl onarIsi lop. Mope' nits EV0111.1 Inky:op. tpahloltl de In lisp., ml 4'AA slat nermolstd In sloospile
Main in I'mno. so I $ins etre. In lot. toot este: sawn loo ple0,ttleil
Lsm n1.1 as flAept stoop. sol.t.
d 4,44. A MU.* 4111101,
kV 1.mM' mope srlIcp wsnte tolept ddpingeIt odustpe. Ass, ,11sp se all esle 1111 P Indy+ men MAIO Lie a.
Intsp.1 IMloi..0.410nn 114. desran.r. 61.
'no
se
'not Soo., 11.1 bine nr its
.1..141" nII-I atm sera. soh.% o Ilia,. In si
dinleCstik, ko nen saris ..mstnstpi
:op
Ia ael naps satIA.O.,.. ns ob. fi co.Lit

'

...

relay 64

014.11

'''..

ku.12221 Londe,. 11.1.nrotos.

1,6 ... ogy h0111 Infrha Ito MA; 41411, flA1-a01 learra. . 1144
I sl .....1.. I 410 .4 .....e-o,- sob II
....y.y.
up, y.e, IM ma
r L....
py, , h. MI< soin. I.Septslen" mi nom non-c....thond I. se atm, odes Iota.* toreptlop Est.ptis

ap, A ..., .6, ryo b

I. iry...... ..

Dept An Olt 4. amount. ne cite kale.

4. loos na.em Wine, Is MY

.Ap-Ann Wt. as, 1,,,lest

Orals ItpluninstnInp nn
A .13 4, ape nor.

node* 1.5016. tnll lei tm-Ine so I Isdepes de nu sem

441.11 lute onIIn

"'ans... mgt."

.6 4.1.4.611Iserk

/snips stele newt! in 1,1.1 date op, o

.111
Os un ns. st nt ...en. At !state....

lno .2.

le novo nom.. saps

loslonps oaten

ne

Iskpat de

. Oh. 1s. 11,Sltalle, Its dopitn Ittisno on loll,. nes soless.211.

Ira

" nms, in

...Iran nth, amino mentlInp g. is .I., ai

dttanipilt
ltminspds el din imps. ns ue

spills

1..el

mi

I.

'pt,'

do

fa -

da.

.4

All,

to

ns operenta, de som neaten. oic1

...a .Born kerb, ts, to. n pavIs ..1.t.1.1. dr elehinsee
IpeAst 11.1

110

..........1., 4. ...pare ape Illt. 11 r.. '` ',J. do yelp. Pmts.

,.

Cep, 1,4, ,, y

.. I,, Hm Lemennie
p
UPC Ill slopmsnt. Dentin 410401 Ast tul 1111111 pinled
In.on la ...In ro epcfmrs nit...pees .Ieleil.l.Inewe pconnan "-I sem', 410,1.1 III
i
ononaIer, nts. In nkil von pool, Advil1 to tpekil In le 19. Wm.
on nIcon,

1. mai Inns de Stow, do Asian...1m de all kradtm;stp. 1.401.111,1 SOO,. se nu upIneak. ma

." de Malts nano ntnleatupes In surpana, t11
.11 - ..

"

14,04eue

Ipen'pes din arpt.. Hen.. ie. fepition dm lidps

n'ap ustes 4. eslenak o. three1 dise1Iell.1.0 Pt li' knot 1.. nnnt 1.1,4 !Infests!
N. Ittedrio so onIrm none no, dolt n lasasseepo-nel, land 'mil tumble .01

44fl.
" .*0.....
""`" 101,
'Is".... 4'
.......
..1.....5
./....1. .A.-I
p!, ,,,,,,,,, 0,..g. v., ,,,...- yy 1.,,,, rue. yell,

4:.

Ilr Leary tome.' Nal bine se a AM.. lest.

"" app,, Ito

I"I

014.1 lysyg.
Ipso, 0,0.11 .0.w...11s
conpoiAs, 111eDI ED VI lotalA, 41 !Man de o mope mod. A...dinanignosple PtanInisi, mi nom sinus, anol.ma is deecilein Au "Lapse rin LIIi ...lag onto keno se ye. 4, Asia. 51.1 .50154 uti 1.neutlinnel nsstns.. Isle. nen massos Imp* sapinI amtlta Sass 44 rude.. slap.; U. no i te ..jtni
... 'tOil,' 1,1111011 na
nep.1.1 de malt Dm Hint. stoop'. Itts- sae.
nsate Iri ally
Mails! -Dept rase nrolps 1104
tepoilti onlfikspil litt.I sal. moody i n's sal
Ls..
la /nal. Inustpe. Nial sal 111o1 Indnenik din nr- 1-.131 se-ml luironApe npiotin.al dpHislal nen, stout grAs hope troll. 416 Lao ... mapi
..... dm ams..1.1. ...ay mug La .......1 opt te. 40 IN ajals de r ne nom ajnIs nal In- ...Haul ye op 6 dot In 12.11...n dpentni mi
st, Won 11111 kond slpelthl S. nn 1ci10.t.. sire,. &ass etInpll din !nips, .1 Lao.......1... doer. la
se. dts...D, 11l IA In Ind,: '.1.01,4.1111,111 5.44. drag. Hurl. lottlaI skeiAll U 1' de. extepen Her nacinnele.
Aura. Long a ml dtmosta 4. oat, Aind Ace, fun II., kw,/ slpeInil PtIt Idols. bine!, ? 11.1 losnd,
Stapes ,!. sksio I voodoo um...pa so &teeP....1...,... Ana ill Isat 6.46.6 altio.Oiltit alprielf se ne dos Oben...lei Stpeillil is It pe-Iteteln fuaple mail do a rpm,. ripelosm ep. ...
colour epormieleten! Edneirdl loo Ile opc.Iies I-11.4.1. tea.. 4. wt.!. gar stptIvale din 1759.
...".' '...' 110I
Ston k... se no !Acts
11 at.. adesspal l Ponca sena Hahn WI. din InI I Siprinil
SP
o
a.. Ire. nanttele!
114.6. gra dm
gluo

.", "..". . 146... 's

k,

.1.
pi...

... I.

.4. I...- " ''s l I'.4..

.

'1. y.

Z ,P,,,,.

oe dearer Indsslpie1 SlocinI1

se

ne

faits qtr. Ie o minks, Ions ep

yaps

Its 'Ins. ken-

OC
*2,1,0.! 5141131111 II atnIpills !eaten notolu emus,. 1. or-al pereptan
tread L., als sdstApal 4. Cannon!. oeulp LA1 11 dpsnorpf!
itticeldst le Sau imnlpis1 bum
Akan' ml nof nissik. Ns. Ipettilip as/ de who
I. ntlepIle tui ye.. mode. roans din InIps, Hsi Cs
IlI octoO,sttnAnit
Inch kim neoant.to kcal- *On de compel P. praellto tmopetn mile Ina11 tenor mantle, lot IpeAsil
1a1s so slat optu
"'", 11*, aalk akt, 1145II - tape s'opIn cpsjmnutDop esistings no. Tale on-- ellele epartlespole 11.I,ll,A i Poll rtalpint
Wpm In tIto:Opes dpealspilnp nentlpoI sepal lope Ipso), mattut let 10.0 1.011.1.s. Tool
,Jkolps

oar..

.-

FOITA

rM

le Lade Ito ke-Imps ar -tucadelt utplinil. es de!k al doom 'A Credit pin tante 15 NA essl IS1,...lizna to. tonentrtpst AspOsteuttatt d. 61*
&Os ...An emotion paps. in suoleate, Ina train

tt:i!1

n.

(OWL ItUNTEL
,.........ye!. Mara 6.

.4*
11.411,

it.0...spinpOstes sonv. nine

tteedest, opt friary solo. Imps

'"'gyie..-

rota.

luys.1tepal. ANA eine fazes kilts ....malt 11.1.2 apt Sara. pasynktal ...I inmost 115.1H1 names.. Alla
Itaps
IBA!, all malls nt1eti4 ,11. 1.1es &pupa., loos ss. Ma
IhilIlOpIba Irma. O. 410.1.....
tk, moral 414,nlys dtwolslia bps sllinsleama
1114,1 ..ichas 4.1.1.011 511 .4.14 al 510it,1,011, on

::,r0.7,,.1,:1Tr.
!!'.-4 ,t11.".._;.7.7..:tJ;77t11.7;1;:::,,;,'..'r;.:,',k,:'::,,,5,7.:::::.1..r..;,:,:,::
..,.,...., ....... ,... 1 klq.lo WS ishi. S. otstinasp sepimi spin splatte, oplu lpciassa wi s

.......

ti tan nps stst de 1,, ta.; Stall

Idtilop I. on .icepllop pin toosp11. 3e111.1..
4I!11. 1..IIIntnIer. ne;cdrons in... .1 no Ion en, sulpil int psIpt npin 1..111 snei fiesomii ta nazi
11,",,,.,,,,,,,..,,,, .1.,. ..., ,,,,. mi oat p.,, .. nlont. les
ao,14.21.
1I.. I' '''''Ii I. V.,!*
ea
sIets dn. kfIlips. .1. L.10 mi Pood... rat Is tn., apintO.. mudettls
In voi Orem. al el CookA s sees. tai ksp ... noon. 4 se nen. Imintra
611.1 4.m. nataitsta a: .

tfINI

2,..

'F.,..nt.;

grfzesai2..
- '

..nti !tunes sop...,

..
1

'50.001 .1. 5..,..."",s,p, si ,..i11.-....1 on.p4o,' !apt lia n facts, sant4111ts. Wort not lpodatio Ism.n11 ..,oit'As tot AnIt.,.li. lass el foto Apo:My, Iis tt ii d'op K iroptt And tail in Immo imp, eon

161,111121/14 .44 polar a.

iltsts sOn. CatIneI jtt....

LII

!....,' F. L.
-

'
,..,...

I.
4.6 1,...
.

calsitiont'inainstr. ,.1.41.

'.... i,,,Ap,,,... i ,,,,

,
.

,,,,,.4,41,,r,,,,,

010..1u dOcePt.

'

'.

,.

,.

int.,. 11.1 no Ott, Itkatert. din vonwt," ...pule' nosnars. Ism . 0....1 up,Atiodttsso ds al
sonle,'test 1, moan. n.....ont tsp. ea nonS ...tont& nt at. romq...... a.. Is asen.1.11. anlie 4,1,
inlelni essenilip. s A
sticlAt op...O.:nap.' nat. A Jost a Ieninits end' ms. 11111511 . Alp*.

4 sat Iron

.
,

{i

La

i,...,,4' , .

,. Jingo loo
.04.,,, ..iv. mil, Wale. tui.dalitcs Insi. *lost, In set ne. I...spent.. istp, losleiste
stoke opl 'pinto'. .orla opt. I. fttsa . Ilon sod.: tot re, mon an nOlt11 A. I.A. .., 4. h.f1.11,4
.,

pm. sip

.1: 4!...7.....4

.. t.,...,, penults., ..... se psalms.

_
.I.
:
0,".
l .,?0,.
Anp.I.neli de nO,...1.,.,,,..,,,.l,,,,,,,,,,,t.,:...-,...h..,.enejt,
. son- ..11 mfrs.. in
mi n Ls!. 0
.

.11,,,,i 0,, 7:4.7.7

1.1.1

is 4,1

PIspitalt stStVala in Anist.e apsolt;th. n'als.11. ler...11: Is sttsn'iallo',7. l...."potl'llos"..!..:11:ifs ....... Cows a
.

oi

Ronnnul din 1857.

11''''.44::ie
..e Z..

tInirea tart lor tibere prin flomAni

863

milioane de oameni poate prin loialitatea si energia sa sh

inspire Ineredere si respect tot asa ca ,si marile Puteri",
si Benzi raspundea cd e bucuros cd, iefit din aceiqi rasd,
primeste eu memdrie numelt de frate",
In romaneste,
ce-mi dati"1. Lui Savfet-Efendi, care va mai fi aimestecat,
cu aceiasi dusindnie, in viata Romaniei, i se vorbia numai
de credinta fatd de Maiestatea Sa Imperiald Sultanul, gloriosul nostru suzeran" 2. Lui Bulwer insd. i se amintia, ceia oe
momientan nu era plaeut,
initiativa englesa macar pentru
consultarea libend a tarii, si de la el, atat de doritor sd. se

manifeste, se prirnia rtispunsul ca se poate avea Incredere

in Poarta, cd favoarea ei trebuie rasplatita prin liniste si
virtuti care se asteaptd mai putin de la ei", ca inteligenta,
visibild, are nevoie de cdlauzirea experientei pentru a deosebi practioa de teorie, posibilul de imposibil". Nu lipsiau

laude pentru neamul din care se cobora comisarul, pentru loaialitatea lui si reputatia die franchetd" 3. Lui Liebmann de Palmerode, trimesul austriac, i se arninti numai
datoria de nepartenire; el rerusk insd primirea adresei,

ca unul care na poate Inira In legdttird decat cu Divanurile ad hoc 4. Se &ill euvinte ealde si pentru Prusianul
Richthofen 5. Zdbovind pentru a fi oel din urmd, comisarul

grec Basily fu primit si de supusii lath pe care o represinta,

si de Greci, cari-i stiau originea, si de Bulgari 6. I se semnald,
Inteo adresa plind de recanoastere pentru binel6 ce s'a neut."
Romariilor adesiunea la Unire a t.arii lui 7.

Campania electoral.d. porni ci apelurile si Indatoririle rdspandite de comitetul unionist din Moldova. De la Bucuresti
li rdspunse adresa pe care o iscaliaa Ins, In lipsa pribegilor,
persoane de o mai mica importantt si notorietate: pe langa
C. A. Cretulesciu, care va publica apoi si o Istorie a culturii
1 Ibid., p. 57.
2 Ibid., p. 58, no. 908.
Ibid., pp. 59-60.
Ibid., pp. 68-9, 248, no. 998,
b Ibid., pp. 145-6.
8

a ibid., p. 211, no. 276; pp. 310-1. Indreptatia inior:iered prin

addict cd o parte din Turd erdit Inca la Duldre; bid., pp. 253-4,
t Ibid., pp. 264-5.

20

5o6

Prcgaiirea lfiilrll Principalcioe

umane 1, Alecu Golescu (Albu , un Filipescu, I.

1311.1ceauu2,

cu un C. Racovit pe 1iigi car:, se adauga, dintre tineri,

P. Cernatescu, Costaferu, Predesct, Ioranu 3, arhibectul AL
Ordscu, cativa negustoni s. a.v. Un apel unionist al proprietarilor5 e iscalit de Constantin I. Filipescu, Em. Florescu si
fiul Alexandra, Grigore N. Filipescu, un Barcanescu., Barbu
Bela si tnrul Barbu Catargiu.
De partea cealalta, cum un grup muntean daduse o lectie
cornitetului pentru, statuia lui Stefan-eel-Mare, trimettlnd, lii
numele comunitatii de limbi, origine si nationalitate", o in-

semnal contributie, N. Istrati Inapoi suma, pretextand ca

nu s'a %cut Inca s000teala cheltuielilor necesareg.
Abusurile se produser pretutindeni, de la talsitictarea listelor electorale pana la arnestecul Pips al administratiei. Era
vorba sa se destituie prefectul de Covurluiu, care se declarase
partisan al Unirii, i cel de Dorohoiu primi ordinal sa mearga
la consulul austriac ca s. i se dea instructii contra Unirii 7.
Se Ingadui tiparirea uned foi evreiesti, nu si a ziarelor Zitn&rut si Steaua Dundrii8. Plngeri fura adresate de la Inceput comisarilor, cari, strict vorbind, nu puteau interveni,
de si Vogoridi, pe care-1 cerceta o comisiune, Ii trimese la
aoesti represintanti extraordinari ai Puterilor , intre cari Talleyrand mustra pe sefii unionistilor munteni pentru ca introduceau in formula low si punctul printului strilin10.
Ele nu aduser niciun resultat, Vogoridi raspunzAnd Candva

lui Place a dare de oe sa se amestece In administratia inteUn articol al lui, la ziarul Concordia; ibid., p. 130 qi unn.
2 o scrisoare a lui; ibid., pp. 157-8.
3 Un articol al lui pentru Unire,In acelagi ziar; ibid., p. 120 qi urm.
4 Ibid., pp. 104-5.
5 Ibid., p. 162 si urm.
6 Ibid., pp. 102-4.
7 Ibid., pp. 183-4. Circulara ipocrit a lui Catargiu pentru legalitate; ibid., pp. 201-2.
8 Se refusal un raspuns scris. Place observa c Muntenii au cinci
fni; ibid., p. 182.
9 Ibid., p. 165 si urm.
10 Ibid., p. 197 i urm. Talleyrand dadea crczare acusatorilor lui
Ghica; ibid. Istoria acestor adunri, la care participara Barbu Belu,
I3ozianu, Costaforu, care avea directia colilor, D. Ghica; ibid.

Unirea. tlrilor libere priti lomni

861

rioarsa. a Orii1. Costin Catargiu Isi continua, astfel, opera. El

mergea asa de departe Incat ataca fnis urmNrile unei particle

din acest Principat, care si-a Insusit dreptul de a se constitui formal In comilet, a delibera asupra fiii4ei poitice a
aoestui Principat, a iscli jurnale, a publica probbrne si proclamatii, litogafiAndu-le": o astfel. de actiune neautorisat a. tre-

buie opra. de Administratie (15 April st. n.) 2. Se arest a. un

profesor i un boicr de a doua c1as1 3. Mai t4rziu casa lui
Rosetti Tetcanu fu nWlit noaptea de o adev6rath. bandk
Thouvenel clpAtI de la Resid o declaratie el Poarta n'are
nicio parte In ceia ce se face de Caimacam prin miuitrii ce
si-a ales fn toag libertateat . Dar comisarul otoman Isi chema
colegii pentru a li comunica adeshmea guvernulai slu la mIsura contra comitebelor si In Muntenia". Numai Divanurile

ad hoc ar avea dder3a sI trateze despre afacerile politice,

g se 6.011 o parere pe care el o putea socoti favorabil 6.
Agentul comercial trimes de Franta la Galati, contele de Brossard, considera chestica Unirii compromisg. dac nu se pro-

duce o interventie din afarI7. Totusi, prmiti de comisari,

Koglinceanu, Ralet si Alecsandri izbutiser g. a exercita o influent asupra lor 6. Se luI hotl,rirea carcethrii la fata locului.
Talleyrand c616tori In triumf, dupl demonstratiile muntene,
din oras moldovenesc In ora moldovenesc9. La Bac* ltd.sura lui fu deshapat si trisA de multime, cu streangurile
tricolare nationale ale Unirii. Din oealalt1 parte, pe cand
1

V.

Ibid., pp. 233-5,

Ibid., pp. 215-6. Protestul Comiletului central; ibid., pp. 279-81.

ibid., pp. 486, 494 i urm.

Ibid., pp. 222 qi urm., 245

i
3

.1

urm. $i la Roman; ibid., pp.

255-6, 262-3.

4 Ibid., pp. 260-1.

5 Ibid., pp. 355-7.
6 Ibid., pp. 320-2.
7 Ibid., p. 315, no. 1046. Cf. raportul lui Talleyrand; ibid., p.
330 qi urm. Fratele din Londra al liii Vogoridi Ii recomanda sit nu
se Indeprteze de sfaturile lui Giidel; ibid., pp. 343-5: Ce-ti pas dacd
oamenii pe cari ti-i recomand consulul Austriei au moralitate sau
skit vitio,01". Prokesch-Osten scria de-a dreptul liii Vogoridi, tncurajdndu-1; ibid., pp. 358-9.
8

La,

p. 331.

9 Ibid., pp. 350 si urm., 333, no. 1057; p. 433 si urin. Cf. Thouvenel, o. c., p. 89 i urrn.

PregAtirea tThirii Principatehni

Benzi era incunjural dc aoe1easi simpalii 1, dalorite fratelui"

de cei oe au ptstrat limba strtbunilor, i Inlocuitorulai hti
Bulwer, bolnav, Stanley, i se arrita recunostintt Richthofen
aflAndu-se Mire cunoscuti 3, Liehmann cra primit mai mult

de Evrei, iar Arabul" trimcs ca st Intarnpine pc Savfet

Impartia de pe capra trtsurii lovituri de sable celor oe aclaMau pe Sultan 4 Cum se arborasert colorile Unirii, Caimaca,mul
ordona arestarea cui va mai Indrtzni st le poarte 5. Fotiade

rocomanda, cu aoest praej, lui Costin Catargiu politica actelor lArt zgomot" 6 Se urmtria de la Constantinopol visita
gu.asi-oficiala a Englesului Dalyell, btnuit cit e pentru Unire 7.

Vogoridi era autorisat formal a opri reaparitia Foilor unioniste 8. Mitropolitul Moldovei, care era oarecum unionist", si
de pe urma continuei rivalitati cu episoopul de Husi, fratele

lui N. Istrati, primi neindreptAtite observatii, ca 'de la un

sef ierarhic, de la Patriarhul constantinopolitan Chiri19.
0 schimpare se produse prin InlAturarea stlbatecului aptrttor al unei cause pierdute, Costin Catargiu. Nu Mil ca si
Savfet st-si fi dat saint ea prin aptlicaturile sale el deserveste
causa In servicinl cAreia isi pusese toata pasiunea siTalleyrand
st fi amenintat cu plecama10, ministrul sprijinil ptna la capAt

de Austrieci trebui st piece de pe urma hotarkii energicei

fiice a lui Conachi care, retrast, la tart, Isi amenintase sotul
cu un divoq care ar fi insemhat pentru dansul intoaroerea
1 Ibid., pp. 431-2.
2 Ibid., pp. 405-6. Si adres cltre Mitropolit; ibid p. 414, no,
1085; p. 433.

3 Ibid., p. 416, no. 1087. Cf, ibid., p. 1019.

Ibid., pp. 388-90, 396-7, 431, no. 1093; pp. 471-2, 484. Dar v.
qi darea de saint din gazeta lui Asachi; ibid., p. 405.
4
5
6
7

Ibid.
Ibid., pp. 369-70.
Ibid., pp. 384-5.

8 Ibid., pp. 384-5.

9 Ibid., pp. 465-6. V. si Mid., pp. 509 si urm., 519, no. 1140; a
doua scrisoare, ibid. , p. 542. Se destitui pentru slniciune ministrul
de Culte, Beldiman; ibid., pp. 480-1, 506. E Inlocuit cu Al. Sturdza.
Costin Catargiu ai ministrul de Finante erau iscaliti pe o petitie
anti-unionistA cttre comisari; ibid., p. 481. $i Secretarul de Stat, P.
Bats; ibid., p. 502.

" Ibid., p. 505.

Unirea tArIlor libere prin Romni

L109

la skrcia de la Inceput1. Intre factorii cei mai harnici ai

opiniei publice unioniste erau femeile din boierimea Moldovei;

d-na Cantacuzino-Pascanu din Roman, care gazduia pe TalIeyraiid, d-na Ruxanda Roznovanu, din Tutova, care intervenia personal pentru a opri abugurile 2. Dar Vasile Ghica,

Inlocuitorul celui In sfiirsit dint, era sccotit ca fiind o

5I

mai sigurg. unealtg austriacg, 3. Bdtranul Vogoridi deplora piecarea lui Catargiu, care. ar fi datorit sp3rantelor de Domnie 4.

De altfel comisarii iesiserg cu totul din rolul si din prima

lor atitudine. Dacg. Talleyrand obsferva reserve, Liehmann,
Stanley si, fireste, Savfet se manifestau ca dusmanii hotgrIti

ai Unirii5. Deci eel d'intgiu si cu el Benzi si Richthofen.

se declarau, In Maiu, gata de pleeare 6. Alegerile fIcute supt
un astfel de rzgim", scria el, rpl pot sg. ofere nicio garantie7".
Poarta, care-si schimb mtinistrul de Externe, continua sg
cearg. Puterilor dreptul de a trimete In Principatele care ar
fi In piing tulburare trupe care sit garanteze alegerile.
La trecerea prin Moldo7a ngsgriteang cornisarii favorabili
Umrii furl primiti cu aceleasi demonstratii pe care nirneni
nu cuteza sit le opreascV. La Bucuresti, lipsa lui Savfet 11
Ibid., p. 479 si urm.
2 Ibid., p. 452, no. 1106.
3 Ibid., pn. 456-7. Thouvenel protestd contra inten(iei de a ecoate
pe Mitropolit; ibid., pp. 552-3, 601 si urm. V. audienta lui la Marele
Vizir pentru aceasta; ibid., pp. 578 si urm., 603 si urm., 608 si urm,
617-8. Cu acest prilej presinta encrgic i alte cereri In 1egatua cu
alegerile. Imediat Fotiadi Instiinteaa pe Vogoridi ; ibid., pp. 591-3.
1

0 lungl scrie de staruinti e in legAtua cu rechemarea lui Savfet

la Bucuresti i 1mpiedecarea ingerintilor In Moldova. Neofit Scriban

rilspunde dovedind autocefalia Mitropoliei Moldovei; ibid., p. 56 0
urm. Raportul oficial contra lui Scriban; ibid., p. 588 si urm. Pentru
Inlocuirea lui cu Vladimir Sohupan ; ibid., pp. 682-3. V. adresa Mitropolitului; ibid., p. 697 i urm. Cf. ibid., p. 701, no. 1234, pp. 718-9,
723-6, 729 si urm., 747-50, 787 i urm., 867 si urm.; V, pp. 1-2, 56-7.
4 Ibid., IV, pp. 513-4. Si Fotiadi i Prokesch; ibid., p. 517.

5 Ibid., p. 504 si urm.

6
7

Ibid., pp. 505, 544, no. 1151.

Ibid., p. 538.
Ibid., p. 545 si

urm. Savfet amase; Liebmann plea maj

trziu; ibid., p. 571, no. 1165. Cererea functionarilor anti-unionisti

egtre prim]; ibid., pp, 572-4. Raporlql liii Benzi; ibid., p. 674 si urtn.

310

Preghtirea Unirii Principatelor

Impiedeca s luerezel. Actiunea contra lui Vogoridi se mu-

tase la Constantinopol taif a se capata altceVa decAt circulari ipocrite 2. Acolo se hyt4ri In Iunie adunarea conferintii
care trebuia s decida In sfArsit chernarea Divanurilor 3, j.
din nou Puterile interesate zzrmdrird oselyirea Mire oele doud
Viri. Si, la Bucuresti, In acelasi scop, Incepeau si adunarili
comisarilor4, Thouvenel declarand a nu s'ar putea avea Lrelatii cu Divanul fabricat de Vogoridi, pe care Austria-1 deco-

rase de curAnd cu Coroana de tier'. Se adthigiau nemultAmiri si cu Ghica, invitat In zadar de rudele i amicii pribegilor sa Ingaduie Inboarcerea lor6.
Contra listelor electorale din Moldova, facute, dupa planul

austriac, Inainte de resolvirea unor Intrebari din Muntenia,

pentru a face atmosferd, produs al rafinarii fanariote", fu,
de la Inceput (Iunie), un singur strigat7. Acei cari lucraserd
Pah atunci, tn perfecld InteleVere Mfrs, lzotarele celei mai
perfecte legalittili se gdndiau la arma supremd a rdscoalei 8.
Din 3.600 de preoti se trecusera 205, din 2.000 de maH proprietari 350; din 20.000 de proprietari mici 2.264; din toti
intelectualii se alesesera 11; dintre proprietarii de case seapasera doar 598; dintre 1.200 de negustori i mestesugari1.190:

dar se turnasera, printr'o manevra, 167.222 Otani. Proportia

Intre orase lipsia cu totul 2. De toti, abia 171.998 alegatorio.
La 20 Lillie o violenta probestatie contra grosolanei mistificatii" era trimeasa comisarilor 11.
Deci la 30 ale lunii comisarii Franciei, Prusiei, Rusiei , de
si Gorceaccv,se plAngea de ingerinbe franoese, cat si de oele
1 Sosirea lui Savfet; ibid., p. 684.
2 Ibid., p. 671 si urm.
3 Ibid., p. 709 si urm.
4 Ibid., p. 720 si urm.
5
Ibid., p. 743, no. 1252; p. 753 si urm. Memoriul contra lui;
ibid., p. 805 si urm.
6 Ibid., pp. 754 si urm., 1000-10. Confliclul lui cu Spencer, ministrul Americei la Constantinopol; ibid., p. 766.
7 Ibid., p. 857, no. 1298.

Ibid., p. 881 si urm.

Pp. 882-3.

Ibid., p. 888, no. 1307. V. si Ubicini, In Etoile du Danube:

ibid., p. 967 si urrn. Excluderea ltd C, litwmuzakt; ibid., pp.987-8.
10

11

P. 904 si urm.

Unirea trilor libere prin Romani

311

i Sardiniei declarau c, emanatie a Congresutui", cred supt demnitatea lor a Intra In relafii cu Divanul
co s'ar tolege, fi la 7 Julie Thouvenet aranca printr'o nold
austriece

reispunderea asupra Por(ii1.

Fata de aceasta. hotarIre, Austria arata aplecare la uncle

concesii: In ce priveste Unirea, admitea o asimilare In administratie i legislatura", ro sistem foomun de apanre",
dar In Intelegere cu Poarta", si unirea vamala"2. Totusi, In
unire cu Stratford, se Impiedecq o anchet pe care Turcii
erau gata s'o trimeata 3.
In oe priveste pe acestia, Resid declara ca nu se solidari-

seaza cu Vogorldi, dar cil pentru a lua vre-o masura ii

trebute acea Intelegere Intre Puteri pe care 0 tia cu neputinta4.

Sustinul puternic, Caimacamul moldovean continua linistit

politica sa, numind In comitetele de revisie persoanele care
puteau s Intareasick listele falsificate 5 . Dintre toli dregatorii,
numai Alexandru Cuza, In care Vogoridi vazuse un prieten
si un sprijiflitor, reprimindu-1 In ntilitie ca subl000tenent,
pentru a-1 Inainta In cateva luni pana la gradul de major 6
si adjutant al sari., si dandu-i administratia Covurluiului,
cu amintirea particip6rii la evenimentele din 1848, demisiona ca protestare contra listelor schimonosite" i schimbarilar litre functionari, ci Insusi fiind trirnes in misiune

prin. Basarabia pentru. en In lipsa 1ii sa se poata savarsi

toate calearile de lege7. El brainta comisarilor traducerea
scrisorii sale 8. Nu gacia ca prin acest act face oel d'intaiu
pas catre cea mai Inalta situatie In Stat, la care In viata lui
de Maar nimic mi. 'Area sa.-1 poata indritui9.
1

Ibid., pp. 963-4, 967, no. 1348. Aprobarea lui Walewski; ibid.,

pp. 996-7.

2 Dup g. inedit engles, Riker, o c., p. 109.

3 Ibid., p. 117.
4 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., V, p. 9. Nous ferons quelque
chose"; ibId., p. 10.
5 Ibid., p. 38 si urm. V. Scrisparea lui Fotiadi calve Vogoridi; Thouvenel. o. c., p. 113 si urm. Pentru atitudinile urrnAtoare ale Caimacamului, ibid., p. 131 si urm.

6 V. si D. A. si D. C. SITurdza, I. c., p. 415, no. 1086. In ordine

civil avea taint de Vornic.
7 Ibid., pp. 47-8.
Ibid., p. 50, no. 1435.

9 Place II judeca. unul din functionarii cei mai capabili, cci mai

312

PregAtirea Unirii Principatelor

Alegerile din Moldova fard fixate pe zina de 12 Julie.

Inca de'nainte, taranii fusesera pusi, de forma, O. ivoteze"
pe delegatii 100% Un ordin smuls Portii impunea o zabava
de cineisprezcce zile 2, dar ambasadorii Puterilor dusmane Uniril

cerura o conterinta prealabil, care neputndu-se tinea, prelungirea se reduse la o singurl saptmna; pentru a reveni
la primul termin, cu ordin la Iasi SA se revada 1itele 3. 0
interventie a Sultanului Insusi pgrea cI ajutg. causa nioniLi4. Dar se Ingaduia vechii cunostinti Sad'ac-Pasa sa vie In Moldova-de-jos pentru propaganda anti-unionistts. Si Stratford

se prop tia cu toata hotaxIrea c slt apere pe falsificabortul

din Iasi. Thouvenel ajlungea s Intrebe la Paris dada n'ar
trebui slt oear a. un condediu pa.plt la schimbarea situatiei
In Moldova, dela ce ar aduce caderea lui Res1d6, si i se telegrafi sa proteste contra alegerilor care trebuie sa fie privile ca atinse de nulitate"7.
Dar Ghica se osebia tot mai insult .cfe colegul sau, restrfingAndu-se deci numai asupra adestuia Intreaga problema ro-

mfineasca. El deschidea, in sfarsit partile pribegilor. Ei Xi

erau, de altfel, necesari ca slt resiste agitatillor pe care Bibeseu,

de mult Won, le faidea Intre miarii proprietari8. Astfel Intrasera acasa la ei Eliad, Tell, Magheru, Nicolae Golescu, Stefan Golescu, C. A. Rosetti, D. Bratianu, Joan Bratianu 9, Boliac, Paleologu, Constantin ThIcescu, arhimandritul Iosafat Snagoveanul 10.

Alegerile clerului moldovean icirlt ru pentru Caimacain,

care, supt cuvuand ca se gatesc tulburari, scoase armata In
cinstiti si mai energici din tail". Vorbete de averea, de legaturile
de familie ale lui; ibid., pp. 53-4.
1 Ibid., p. 69 i urm.
2 Ibid., pp. 70-1.
Ibid., p. 71, no. 1449; p. 84. no. 1454; pp. 87-8, 108, no. 1471;

p. 111 i urm.
4 Ibid., pp. 71-2 si urm.
5
6
7
8
9

10

Ibid., pp. 109-10, 115 i urm.

Ibid., p. 275, no. 1593.
ibid., p. 286, no. 1599.
Ibid., IV, pp. 311, 317-20, 391.
Articolul lui, in l'Eslafette; ibid., V.

Ibid.. pp.

133-4.

Unirea trilor libere prin Romani

313

strata 1. La celelalte categorii alegatorii rdspunser prin abtineri In masg. 2.

Pe cnd In Comisiune se lupta cu Liehinam13, Vogoridii,

speriat, Ii dadu sama ca. a Ora peste cal.

Aturici cd.zu lovitura. Conform cu instructiile trimese de
Walewski, Thouvenel se presirdd Sultarurlui qi cent anidarea
alegerilor. In cuvinte aspre arata ca Mare le Vizir si ministrul

de Afaceri Straine au jignit pe Imparatul Franoesilor prin

actiunea lor reoenta. de Inselare. Cu aoestia nu mai Intelege
sil aiba nimic a face si amintesh tot odata datoria de remnostinta fata de Napoleonl.
Thouvenel prevedea amAnarea Divanurilor i apelul la o
noul conferinta oe s'ar linea la Paris, dar i caderea lui
Resid5, i In adevar se varbi In acest setts i ambasadorilor
Rusiei 5i Sardiniei.6. Se raspundea de la Paris cu autorisatia
ruperii legaturilor cu Poarta, care violeaza tratatul de la
Paris" 7. Dar ambasadorul Franciei, cu toate ca de la Paris
ii venlau nu odat a. instructii contradictorii, care-I puteau des-

curaja, era convins ca nu-1 vor lasa sa plece"8.

Inaintea aoestei aLitudini Poarta dadu Inapoi, dar fara 0
consimti s. primeasca de piano anularea oeruta a alegerilor:
se oferia s cheme la Constantinopol, pentru lamuriri, pe
ambii
Caimacami, cari ar fi Inloelliti prin vechili In lipsa
lor 9. Mai era vorba de o scrisoare a Sultantdui catre oei
patru Suveranilo. Se ajunse a se crede inteun tratat secret,
1 Ibid., pp. 243-4.
2 Ibid., p. 289, no. 1598; pp.
pp. 370-1.
3 Ibid., p. 378 q't urm.

326-9f,

395-6. Lista alesilor; ibid.,

4 Ibid., pp. 297-8. V. Thouvenel, o. c., p. 137 si urm., i amintirile d-nei Durand de Fontmagne (Drummond de Melfort , resumate
de N. Iorga, In Rey. hist. du S.-E. eur., 1938. Acolo, continuele
ciocniri cu Stratford.
5 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 302, no. 1615. In acest timp
Rusii se tineau la refusul de contact cu Divanurile; ibid., pp. 302-3,
314-6.

6 Ibid., pp. 320-2; Thouvenel, o. c., p. 111 si urm.

D. A. si D. C. Sturdza, I. c., p. 323, no. 1635.
8 Ibid., no. 1636.
9 Ibid., pp. 383-4.
10 Ibid., p. 388, no. 1658; pp. 389-90. In desacord cu ambasadorul
sau, Bulwer evita s se pronunte (3 August).
7

814

PregAtirea Unirii Principal 213r

antra Uniril, cu Austria si Anglia, si ambasadorul Tarului se

te.mea serios de o Intoarcere a Austriecilor in Principatel.
In sfArsit, la aceste Incercari de a se castiga timpu,1 se ras-

punse de Thouvenel cu anuntarea oficiall a ruperii relathlOr 2,

Indata ambasadorul se si pregati sa se suie pe bordul

vasului Ajaccio, cand Sultanul In Susi, tutors dintr'o excursie,
Ii iesi, adnc miscat, inainte. Aceasta nu aduse totusi bulbrirea. Turcii erau gata sa sacrifice pe Resid,
Mare Vizir
va fi Mustafa-Pasa i Aall La Afacerile Straine
daca Franta
s'ar Indatori s aduca Inaintea Divanurilor chestia Unirii 8.

Era, de fapt, propunerea care venia de la Londra 4.

Un ordin telegrafic de la Paris opri plecarea lui Thouvenel,
caci Anglia izbutise s birnie punctul de vedere frances la Intainirea de la Osborne (6-9 August) Inutile Napoleon si regina

Victoria, adec, In adevar, sotul ei, printul Albert, care, criticand felul de a se rosti al liii Palmerston, lua asupra-si punctul de veder.au al acastuia. De alifel, ideia, vag, a printului se

lovia de nepotrivirea oe era de ast-ptat Mire sisternele de

aplicat Principatelor: confederatie", guvurnele separate si Sultan, preferind numai Sultanul si, candva, un monarh crestin" 5.

In ziva

die

In fata Imparatului 51 a lui Walewski sta

numai Clarendon 6, canna i se adresase D. Bratianu Inca la 27

Main In numele a oelor cinci milioane de Romani"7,

si

ministrul engles s3 gandia la organul planuitei confederatii",

fiind I,n fond pentru a se pAstra o situatie veche de
0,zeoe secole" 8; o gne5eal de invitatie Impiedecase presenta
1 Ibid., p. 390, no. 1661.
2 Ibid., pp. 391, 393.
3 Ibid., p. 388, no. 1657; Thouvenel, o. c., p. 141 si urm.,
d-na de Fontmagne, 1. c.
4 D. A. 5i D. C. Sturdza, o. c., p. 415, no. 1667..
5 Harold Temperley, In Cambridge Historical Journal, V, n-1 din
3 Octombre 1937, no. 1; traducere in Rey. Ist., 1937, P. 333.
6 V. Temperley, ibid., n-le 7-9, Four documents.
7 V.
i Cretzianu, o. c., la aceasta data de August.
8 Ibid. N'am avult la indemana biografia lui Clarendon de Makwell,
Life and letters of George William Frederik, fourth earl of Clarendon.
Amanunte asupra IntAlnirli, In East, o. c., care dAduse, insei aclele,
In English Historical Review, LXIII, pp 409-12. Cf. si Riker, o. e.,

Unirea tArilor libere prin RomAni

815

prernierului engles, care se Inlalni cu Napoleon, deosebit, a

doua zi. De fapt, ministrul de Externe engles uoia ftlfifa pcirdsire a ideii Unirii, disolvarea Comisianii interna(ionale i renuntarea la Divanele ad hoc, singur Congreslul de pace audnd
s decidit.

In general, dupa mustrari reciproce pentru devierile de la

pactul franco-engles care Rusia, de o parte, catre Austria, de
alta, se ajunse la ciocnirea Intre ideia Imparatului Francesilor
ca rile noastre unite supt un print strain ar fi o piedeca In

fata planurior rusesti In Orient, orieat de putin simpatica,

i-ar fi personal banda" de la Constantinopol, i Indaratnic.1
afirmare englesa ea orrice fararniVare a unei Turcii concepute

unitar ar deschide iar Rusiei calea spre Bosfor, cu Wale

c intentia fusese negat fata de Napoleon de Mare le Duce
Constantin. Imparatul Francesilor tinea neaparat sa nu aiba
aierul ca a consirntit la o Intelegore cu Anglia, a carii alianta
o credea Inca necesara, prin parasirea hotarIrii sale pentru
Unire, si aceasta numai ca s1 capQte anularea, datorit prin
el Insusi, a listelor 1. Dar pu.nctatiile stabilite de partea englesa, admitand aceasta anulare si repeland prevederile Congregului

carap'oarbele cornisari10

i dorintile

Divanurilor

vor fi supuse unei c-reetari internationale la Parrs, asigurau,

dupa dorinta printului-consort, si suzeranitatea Sultanului, ca
si ordinea interioara nou5, basata pc privilegiile Principatelor". Se ajungea pentru aceasta l.a tfiechea propunere austriacd a institu(iilor organice similare i la sistemul conpin"
rapt cloud guuerne s-parate", mentionandu-se chiar uniunea
vamala pe rang unitatea de moneda si de tarif, cu. un corolar
judecatoresc i militar 2.

In realitate, Napoleon, cu toate Indreptarile aduse protocolului discutiilor de Persigny, ambasadorul frances, la Londra, era Invins
si Cowley, represintantul engles la Paris,
p. 130 si urm. V. si corespondenta lui Thouvenel, o. c., p. 149 si
urm. Cf. si expunerea, impersonalA, a lui D. A. Sturdza, atuncl
bolnav, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XXXIV-V.
1 Clarendon credea chiar cA Napoleon, bucuros cA scapA, ar fi

foarte culant" In ce priveste revisia listelor.

2 0 formA, In Alice M. Carter, n-1 precedent din revista de la
Cambridge; romAneste, In Rev. 1st., 1937, pp. 352-3.

316

Preggirea Uniril Principatelor

spunea lui Clarendon, la 22 August: ,,d-voastra ati cistigat esenValid,

In timp ce Franta luptd pentru o umbrP1. Aceasta

de si Walewski retfus s deie, prin senintura sa, o valoare

stringent achilui, si adevIrata biruintA era ea si la 1853, a
staruintii dibaciu strecurate de Bual.
Nici o parte, mid cealalt g. tao erau sineeri. Anglia, ocupat

eu strasnica rg,sooal din India, cNuta tot asa de mult st

scape din Incurc6turA ca si Napoleon, care vedea c5. nu poate

clinti pe Turd. Informat secret ca Franta a p6r6sit punetul

de vedere In ce priveste Unirea, pentru a obtinea in

schimb anularea alegerilor si asigurand a se va gsi mijei

locul de a astiga si Austria, eel-. ce putea euprinde ideia unei

zablvi, Ind6rAtnicul Stratford nu astepta decat atata, si el

somnala cd, astfel, clausa despre Unire trebuind Ad fie secretd, se prepara, prin cAstigarea, Ritis, a anularii alegerilor, friumful lui Thauveael. De la Londra se lAsa %msg. In
sama lui calea de urmat. Abia la 16 August i se orbia dc
o actiune comunli cu Viena, unde se eunostea acuma, si se
dAdea In vileag, elausa secret. Nurna,i clad un ordin formal
nu-i mai tag
sa ramfite pe vechoa lui linie, ambasadorul
en,gles deslegg. Poarta In chestia anulArii alegerilor moldovenesti.

In toath aceasta urIUt afacere de blnuiaa reciproca 2 0

1 Temperley, 1.'c., no. 6. Cf. ibid, n-le 2-5. In schimb, lord Malmesbury, care doria i independenta moldo-valahg, era de pArere ra
Palmerston a fost lnvins, Memoires d'un ancien ministre (1807-1869),
par lord Malmesbury, Paris 1885, pp. 247,8; cf. ibid., p. 277.
2 V. Thouvenel, I. c., i amintirile d-nei de Fontmagne. La Londra erau multrimiti c un adaus, imprudent, al ambasadorului Persigny dA autenticitate unui act pe care, altfel, Walewski 1-ar pulea
nega; Temperley, 1. c., no. 86. Si Clarendon II declara mincinos";
ibid., no. 96. Si in adevAr acesta tagAduia fall de Cowley c s'ar Ii
renuntat la ceva; ibid., no. 9 a. Oricum, el ar pune-o In legAturA
cu discutii anterioare; ibid., no. 10 a. Clarendon invoca i declaratiilc
lui Napoleon fata de reging. i printul Albert; I. e., no. 10 b. Ambasadorului austriac la Paris, Hfibncr, i se spunea de Walcwski cA dc
fapt se va lzotdrt in congres, pe basa raportului comisarilor; ibid.,
no. 11 a. Iar lui Thouvenel i se telcgrafia, la 8 filed, astfel : Guyer-

nul angles sf5tuieste Turcia sa se plece (dfrer) cererii noastre";

D. A. Sturdza si D. C. Sturdza, I. c., p. 421, no. 1671. Nina atunci
cea mai mare moderatie i buretele peste trecut"; ibid., p. 435.
no. 1678. Cf. si ibid., p. 464, no. 1694. E un oarecare [cinch In
plngerea lui Clarendon cA. nu se respectO de Walewski i chiar de

Unirea tArildr libere pent liomAni

311

de Incercare de a se lInsela i Intrece intr'o chesliune care

interesa viitorul Introg al utv,i natiuni nevinovate, asociatii
Franciei nu primisera insliintarea pe care guvernul engles
o strecura Indata noilor sai asociati In. politica Europei, la
Viena, care se ternoa continuu de o actiunc separatli franco,
rus5, i doria publicitatea clans& despre Unire. Napoleon observase totusi ca, frira a intreba Rusia, Prusia si Sardinia, el
n'are dreptul de a semna o Intelegere ca aceia de la Osborne.
Iar In scrisoarea din 9 August Inca, adresath. lui Bourqeney,
represintnnlul srtu la Viena, diplomatia frames/ incercase a-si
mantinea punctul dc vedere, declarand ca o larei uniune
adminisirativd va putea sci fie preferatii unei uniri complecie"

s'ar fi spus Englesilor ca, daei Unirea compiectd, i cu

un print strain, combinatie pe care o gasim mai bunil, ar
si

intlni prea mari greutati, (ImpAratul) ar fi gala a-si modifica

vederile, spre a evita un desacord cu aliatii sai"1.

Astfel se ajunse la declaratia din 22 August a lui Stratford
catre Poarta si la consecinta ei, care nu putea fi &eta anularea alegerior din Moldova2.
Napoleon o Intelegere de gentilomi". Dar Clarendon insusi romunicase lui Musureis, ambasadorul lure la Londra, secretul pe care
acesta-1 da tot.., secret, lui Aa 11. Cum s'a thuul de acesta secretul,
v. ibid., p. 474, no. 1701. Ministrul Spaniel 11 aducea, de la Aall,
lui Thouvenel; ibid., pp. 480-1, cf. ibid., pp. 435-6, 446-7 (noul sistem
ar fi ca acela dintre State le germane). Din partea lui, Aall-Pasa

se adresa ministrului Spaniei cu propunerea anuIri, daca o car

si Prat*. si Anglia si dac exist o lntelegere prealabil a Puterilor el se va inlatura Unirea; dar sA nu piece Thouvenel; ibid.,
pp. 434-5, 442 si urm., 475, no. 1704. El nu voia Insa decisitmea ultimz1 a Congresului.In Parlamentul angles Palmerston rAspundea id
Disraeli, tgaduind vre-o Intelegere asupra Unirli; ibid., pp. 447-8; re-

cunostea 1ns c erau incoutestabil motive aparente de iregularitate nedovedit", asa el e avantagios i pentru PoartiA" a revisui,
ceia ce ar admite si Austria, asa a armonia" franco-englesa e
neatins. Tot asa rspunsul la o interpelare In Camera Lorzilor;
ibid., pp. 461-2.
1 Temperley,

I.

c., no. 11 b.

Pentru situatia din Constantinopol sAnt noun si foarte jusle

observatiile lui Eliad, In Scrisori din exil, p. 583 si urm. El, care
fusese i la Malta, pleca, prin Atena, in Apus, si era la Londra in
2

Octombre; ibid., p. 586 si urm. (si recomandarea, In Times, ca Domn,

a ducelui portughes de Oporto; ibid., p. 588), Cf. Thouvenel, o.

13. 156 si urm,

c.)

518

PregRirea ttnirii Principateldi

Dar cei ce se tnteleseseri la Osborne nu prevekuscrd cd

delegatia Congresului ua avea o alta basd pcste care s'ar fi
putut trece cum s'a ci fdeut, numai calcond tn picioare principlul insusi al consultdrii poputitiilor", principiu scthnp
Imperiului plebiscikzr al lui Napoleon ca si opiniri englese,
deprinsa de veacuri a priui co legal numai ce iese din manifestarca libera a uointii unei natiuni.
Caci, din momentul Mild Napoleon sacrificase pc Romani
necesitatilor aliantei cu Anglia, resolvirea clzestici naticaale
romanesti revenia Romani lor tnsii.

Deocamdat ziva lui Napoleon fu serbatA la 13ucuresti si

la Iasi ca a unui statornic sprijinitor al Unirii, dar Talleyrand
fu cu paza, In rAspun.s 1 Aproape Itt acest timp, Walewski
declara lui Talleyrand c tasisi reuisuirea v.a trebui fcicM
numai de forma, pentru prestigiu, si cu noile Divanuri sa se
opinia lor fiind acuma indifemantuie cat mai rapede,
renta. Gomisiunea, tot asa de indiferenla, si-a Intrecut, cLe
atributiile, si se stie chic e vinovatul. Diplornatia fraucesa evikz orice conflict pc chestia intitulata ostenlativ moldovalahP 8. Walewski sc grabia sg. scrie ca nici plecarea lui Vogoridi nu mai e necesarA,3.Thouvenel Insusi ramnea Inmemenit
cgnd i se cetia de ministrul Spaniei depesils mi Musurus despr

in.voiala de la Osborne, si el primia expresia uimirii ambasadorului rus, In fond poate bncitros pentril cg. se vedea ct
plateste patronaOul Franciei imperiale. Bubeniev observa ea
nu doua Puteri pot decide, dar Goroeacov era mu1tmit4 el
i se ddea prilejul sa declare ca actittnea la care se raliase
Rusia un privestie Unirea5. Fat5. de Englesi i Austried, ambasaclaral Franciei trebui s se tie In ce numeste el un rol prisiv"6.
El marturiseste cu. parere de. rail- ca. tot Constantimpohil c1 D. A. s't D. C. Sturdza, I. c, pp. 467-9, 470-3, 478-9, 487-90
(raport supArat al lui Basily, care aratA cl la zilele Suveranilor
celorlalti comisari nu s'a fAcut nilnic). Comisarii, 1ndusmAniti, se
certau pentru candidaturile la tronul muntean. Manifestatii la Ploesti
si Carnpina; ibid., pp. 548-9.
8 Ibid., pp. 475-6.
8 Ibid., p. 484, no. 1910.
V. ibid., pp. 551 j urm., 591, no. 1770.
5
Ibid., p. 491, no. 1715. Protestarea lui contra atitudinii lui
Liehmann; ibid., pp. 494-5 i urm.
6 Ibid., p. 483.

ttnirea tArilor libere prin Ioinui

10

noaste acum o solutie de care oamenii destepti rad-'1. Incu-

rajati, TUrcii se gatiau chiar

raspunda ca nu se pot

anula alegerile decal dupk cererea tuturor Puterilor2. Si In

adevar aceasta fu motivarea anularii 3 (21 August , asa Incat
Walewski se tanguia Eric da lipsa de initiativk si onestitate
a Portii! 4.

Se pot inchipui sperantelc anti-unionistior, al ckror eonducktor, Nioolae Istrati, provoca printr'o brosurk contra admiuistratiei lui Grigore Ghica, din nenorocire crilicata si de
Kogk1niceanu5, si el aduse sinuciderea aoestuia, cu o expli-

catie ultiank care alma pe vinova4 inaintea tribunalului

lui Dumnezeu": nobilul fost Domn nu putuSe ajungo macar
pank la Napoleon G...
Dar, cilnd se afl, lotusi, de anulare, lumea romaneasck, necunoscand parlea asa-zisa. secreta", fu in culmea bucuriei, cum

o spune si Place'. Acosta insusi Inoepea sa-i &eased Insusiri

lui Vogoridi, pe care Thouvenel zadarnic Ii tot dorise reehtimat8, si el se emotiona ck ministrii Caimacamului, intelesi cu
GOdel, vreau s1-1 arestez& si sk-I depuie 9. Vogoridi inlatura
de la Interne pe Vasile Ghica, Incredintand Ministeriul oolonelului P. Scheletti, alt anti-unionist1o.

Alegerea delegatilor clerului dadu pe Filaret Scriban si pc

nepotul Mitropolitului, Calinic Miclescu, egumen de Slatina,
apoi pe Melhisedec i preolul Matcas din Roman11. Celelalte
alegeri urmark pe aceiasi linie 12, dar ziarul oficios frances din

Constantinopol avea dreptata sk afir ae: Aceasta nu ni si

pare eg..ar avea o mare Insemnktate dupa Intelegerea oe s'a
1 Ibid., pp. 483-4.
2 Ibid., p. 484, no. 1709.
3 Ibid., p. 504, no. 1722, pp. 538-9. Walewski pretindea ca succesul
e deplin (!) i ca In Principate trebuie revenit, acum, la normal";
ibid., pp. 491-2.
4 Ibid., pp. 492-3.
5 V. pasagiul privItor la aceasta din cartea lui Manolacbi Draghici.

6 D. A. 5i D. C. Sturdza, o. c., p. 499 5i urm.

Ibid., pp. 520 51 urm., 555 i urm.
8 Ibid.
9 Ibid., p. 562 si urm.
' Ibid., p. 560, no. 1751; p. 616 i urm.
7

11 Ibid., pp. 571, 609-10.

al Ibid., p. 583, no. 1764; p. 589, no. 1768.

J26

Pregatirea tinirli Principatelni

stabilit la Osborne"-, silind totusi pe Thouvenel sa declare,

protestand, ca acordul nu exista" 2
Alegerilc din Bucuresti se anuntasera mai zgomotoase. Se
presintase Nicolac Golescu, Rosetti, care f'kcea poesie politick
alkturi de viskrile filosofice ale lui I. Brillianu, in. foaia pe
care o intitula, ca un. steag de unire: litomdnul, pe Icing Costaforu, Orascu si a1tii3. All-Pasa era indignat ca Alexandru
Ghica permite o atmosferk -evolutionark4, pe o vreme cand

Benzi declara ck el merge la Tdrgoviste ca s se inchine In

numele regelui ostas inaintea moastelor lui Mihai Viteazul,
simbol al Un:rii5. Resultatul, dupd cxemplul moldovenesc, fu,
astfel, mai ales unionist 6, dar se alesera si fostii Domni $i
chiar Solomon?.

P.Ink atunci comisarii, cari nu-si deideau samd cd pesip

i luat hotlerile principale
Aall admitea ek se
poate discuta si In Congress
veniau la Iasi pcntru a-si In-

clansii s'th

deplini si ei forrna9. Lui Bulwer, Kogalniceanu, neinformat, Ii

vorbia de patria lega1itii i a libertAtii", de regina apkrkteare a drepturilor seculara ale Principatelor" si ale celor
cinci milioarre de Romani", si-si auzia, ca mijloc de potolire, cg, tot viitoral unui popor nu se face Inteo singurA zi"
$i dk nu e bine 2,a merge prea !kite", recurgand si la fabula
iepurelui si a broastei tastoase; nu v pot promite CIa yeti
ckpilta tot ce doriti"V. Din parte-i, Basily gasia rnomentul
sa vorbeasca de vechile Indaloriri venite de la Tani si afirma
tare ck nu se poate pune o limn. atribAiilor Divanuluit
care va sta gata sk rkspundk la orice Intrebare a Comisarilor n.
Aspectul deschiderii Adunkrii moldovenesti, care, fireste, nu
1 Ibid., pp. 575-6.
2 ibid., p. 576, no. 1761.
8 V. ibid., pp. 592-3.
4 Ibid., p. 622.
Ibid., pp. 577-8.
6 Ibid., pp. 655-6, 674 si urm.
7 V. si ibid., pp, 670 si urrn., 723 si
urm.
8 Ibid., p. 663, no. 1794.
9

Ibid., p. 649 si urm.

1 Ibid., pp, 652-4,

" Ibid., pp, 662.3,

Unirea (Ari lor lihcre pria Boman!

a21

Stia, nici el, nimic din bitelegerea secret/ de la Osborne, se flcu

solemn, cu cele mai bune spegante, Caimacamul f/t/rind cea

mai deplin/ intelegere cu aleii cari-i fuseser/ impusi Batranul Mitropolit lncepu cu formula lgo1do-Rom4niei" si cu rn91-

tiunea Rornnike, nu a Moldovenilor So strigi i Trdiascd

uutonomia!". Prin dantari, prin panglici, prin iluminatii, prin
StrigAte se cerea Unirea, pc care printep non/. cleclaratie
Poarta o r/spingea hotkrIt 3, pe cand Imp/ratul Franpesilor
admitea, dup/ cerorea austriaca, s/ nu se discute macar In
Comisiune votul eventual despre Unire i guvern representativ" 4.

La 19 Octombre dou,d glasuri singure erau contra declaratlei de Unire supt Domn strain, dip dinastii ne-yeeine,
numit de Congres, respectandu-se legalura cu Poarta.
Peste chteva zile dup/ hotArirea acestei Adundri, Iptro
atrnosfer/ mlai putin cald6, Incepeau i discutiile Divanului
muntean5.. Intr'o unanimitate care cuprindea .si pe Bibescu
si Stirbei, se votau aceleasi palm puncte 6.
dorinta imensei maforit4i a Romdnilor gdsia eciu In mai
toatd presa europeand, iar, la 16 Octombre, In Parlamentul eugles, Gladstone 1a6ea propunerea de,a se arkta Coroanei ,,paterpica speranpi a Camerel Cornunelor cd, in negociatiile zu.m4-

toare privitoare a aceast4 afacere se va face sit apese, dupa

cusdintd, in cumpdrad aceste dorinti pe care ploporal Valahiei
fi al Moldouei le-a exprimat conduct prin organul. represintan-

tilor aleqi potriult cu tratatur 7.

Propunerea Unirii foese flcut la Iasi, de KogEriniceanu. Se
al cArui acterent se
amintia, pe langa postulatul natiaal,
argase Napoleon , i o Intreag g. stgruint romaneasc de ailtea veacnri, In exercitiul de-a lungul timpurBor al dreptulni de
suveranitate, si prin tratatele ea s'au Incheid, cci leAtuxa cu
Imperiul Otoman lnsusi vine din dorinta de a /Astra aceast1
1 Ibid., p. 687 si urm.
2 Protocoalele edintilor; ibid., VI', p. 35.
6

Ibid., p. 724 si urm. Noll/ circular/ dup votul celor patru

puncte; ibid., p. 741 i urm.

4 Ibid., p. 734 si urm.

6 Ibid., P. 714 si urm,
6 Ibid., p. 736 i urm.
7 Ibid., p. 726, no. 1821,
21

522

i'reggiirea Unirii PAncipatelof

suveranitate", reservndu-se explicit autonomia; si In ufmg.

State europene au Incheiat tratate eu tgrile romnesti, iar de
la tratatul din Adrianopol Inainte nu e nicio tgigadg' a acestu.i
drept, cum s'a adeverit si in ultimele acte ale diplomatiei,
pgstrandu-Se doar Portii cela oe prevgd capitulatiile", pe care
ea nu. le-a negat. Se Incheia ca constatarea perfectei unitgti
a neamului, In nume, 1imb, lege, culturg, asezImintte, istorie
si aspiratii1.
La Inceput se cgutase chiar leggtura cu Divanul mMtean2.
Si acolo, la Iasi, unde, in pecunostinta lucrurilor, se votase
omagiul de recunostintg puternicilor Suverani" ai tratatdlui
se propuse oprirea lucrgrilor separate pentru ca asupra reformelor de introdus sg. discute Divanurile reunite, ceia ce s'ar fi
cerut chiar de la Bucuresti 4. Dar o comisie de noug l aleasg
totusi pentru pregglirea separat a modificgrilor de cerut, pe
cnd Muntenii se opriau dupg. dorinta oamenilor de la 1848,
cari dominau Adunarea, la votarea punctelor principale si pro-

vocau astfel interventia comisarior, care nu duse la niciun

elect 5. Urmarg. lupte Intre radicali, de o parte, Tell si A.
Golescu de alta 6, On ce, dup o propunere neplcutg. a lui
Florescu, cei d'intgiu prgsirg In grup Adunarea7. Se la
vacantg pgng. la 1-iu Februar. Stirbei si Bibesca se retrggeau
din Adunare 5.
Cu. toatg. opunerea liii C. Hurmuzachi, care argta c, votdnd
1 Protocoalele, pp. 63-8. In sprijin vorbi, pe langl Kogalniceam)
Insusi (ibid., p. 75 si urrn.). C. Hurmuzaki (ibid., pp. 68-74). LogofItul

Al. Bals, proprietar de 80 mii Midi, In Moldova, iubita sa patrie",

obiectase In scris c prin Unire se pierd privilegii mai man t. cleat

ale Invecinatului Printipat" 0 se pregAtesc lupte interne;

ibid.,

pp. 74-5. Loctiitorul episcopului de Roman se deszise, explicAnd c

adesiunea sa la Unire o fAcuse doar Intre patru ochi"; ibid., p. 75.
2 Protocoalele, p. 62.
3 Ibid., p. 742, no. 1831. V. protocoalele, pp. 89-90 (propunere a
lui Petru BrAescu).
4 Ibid., pp. 795-6, 807-8. PArerile lui Talleyrand; ibid., pp. 797-8.

El denunta teoriile ca ale lui Proudhon", din noile scrieri ale hit

Enact; ibid., p. 790.

5 Ibid., pp. 835-6.
6 Ibid., pp. 825-7.
7 Ibid., pp. 843-4.
8 Un memoriu al primului (1856); ibid., pp. 914-6; cf. lorga, Doe.
,Virbei, I.

Unirea trilor libere prin Ftomitni

823

ca pentru Moldova, punctele viitoarei organisdri, Adunnrea

se lndepdrtenzd de la concepria necesarei wlitiiti politice cu
cealalti tar, pe Iting4 faptid oci se subordoneazd autononda,
din care ar iei forrnete viitoare, hoteirtrii Congresuldi1, se votl,

deci, acolo, la Iasi, religia de Stat, cu libertatea cillturilor

in mArgenirea capitulatiilor", judecaLori inamovibili, un singue

sinod.2 pentru arnbele tan, organisarea puterii armate, cti interzicerea cetatilor tUrcesti, neutralitatea, egalitatea cetateneasca

$i darea proportionala, libertatile personale, responsabilitaiea

ministerial, inlaturarea Senatului separatia Puterilor, desfiintarea capitulatiilor, represintarea la Poarta,, fixarea internationala a hotarului, necontenit crampotit de Austrieci, instruetia generald obligatorie $i gratuita, recunoa$terea cu sfintenie
a proprietatii, fixarea de Puteri a tributului, reclamarea Deltei:

Times" declara ca e un 4 August roman"3. Numai asupra

eetateniei de recunoscut la toti pamantenii crestini4 i asupra
deeptului la pamant al taranilor, $i in aceasta lard, mai gene-

roas, diseutiile fur. lungi i aprinse.

Plangerea taranilor vorbia de sarcinile grele cazand numai
asupra lor, fr a uita vanzarea" care Jidovul orandariu,
ea s ni suga toata vlaga" prin. bautura scumpa si otravita",
si robia la oqiile straine. Si lotnsi ei tin intreaga tara: toata
bogatia, toata Imbielsugarea, bratele i sapele noastre o aduc.
Dunarea de mare si de larga, curge raul sudorilor
noastre, se duce peste mari si peste hotare, acolo se preface
in rauri die aur si de argint i curg iari inapoi de se revarswl,
in tara noastra". Cele douasprezece zile ale pontului" sant
ziva cat luna", fara a se obseeva serbatorile. Regulamentul
e aratat ea originea raului: Inainte de Reglement sateanul
avea zeoe, cincisprezeee $i pout ,. doulzeci de falci, radicam
vite, ni prindeam nevoia si era si tara folositd, ea cirezile cell;
mune care ie$iau din tara noi la cre$team. Cu Reglement munca

ni s'a ingreunat, iar pamanturile ni eau micsorat. Ni s'au

1 Protocoalele, pp. 90-2. El admitea doar fixarea unor base".
Manolachi Costachi, constatand aceste pared, vorbia de fapt tot

de base".

2 V. discursul lui Neofit Scriban; ibid., pp. 102-7. Al lui Melhi-

sedec; ibid., pp. 155-7.

3 Eliad, Scrisori din exil, p. 599.

4 Protocoalele. p. 229 i urm.

324

PregAtirea tinirii Principateidr

dat numai elite patru Mei celor eu doi boi, cam- fang. de boi
li eau. (lat. si mai putin". Aceasta pe Lang ce au luat Domniile grecesti". Ei cer, cu. legendaruI Loan Roata In frunte,
tdii, supirimarea
haucdelelor, capitatiei,
oprirea
api: dregtitori de ecil aAei, rdscumpdrared boicrescului.Vneau
drepdul la pilmeint pdnet la doud-treimi din movie1.

Marii proprictari vorbirg. de comunism" si, prirnind oelelalte puncte, afirmara puternic dreptul de proprietale asupra
mosiei Intregi i cerura Invoiala libera 2
Proprietarii mici se tineau h reforma din. 1851, admiteau
plata In bani a luernIut, dar opriau noi revendicatii 3. Un amen-

dament al clericilor pornia de la existenta la Incepul a proprietatii targnesti libere 4.

Kogalniceanu nu apard cu prea mult g. putere pe tarani 5,
ci, vorbind de viitorul regat 'al Romaniei", ceru amnarea.
Apararea o facu Insa, calduros, C. Bosie, de si mare proprietar 6.

Divanul muntean, care salutase, provocand un mare entusiasm, pe al Moldovei7, l'u Inchis la starsitul anului 1857
Ibid., pp. 342-6.
2 Ibid., p. 353 5i .urm. PArerea lui C. Rosati. Tetcanu; pp. 361-2,
388 5i arm. Pentru un pamflet al lui supt Cuza-VodA, v. Iorga, In
Mem. Ac. Rom., seria III, t. XIX (1937), p. 227 5i urm.; R. Roscai,
1

ibid., p. 237 5i urm.

3

Prolocgalele citate, pp.

36376.

lirmeazA obcrvaliilc lui Hur-

muzaki.

4 Ibid., p.

369

urm. E remarcabil

amendamentul Negri,

pp. 385-7.

Ibid.. p. 409 51 arm.

Ibid., p. 419 5i urm. Hurmuzachi e pentru marii proprictari, ca
i Miclescu. Se discut i dreptul electoral pranesc in viitoarele
Adunr4 ibid., p. 463 i urm. V. 5i ibid., pp. 507 5i arm., 517 5i urm.
Cf. Emeril,
Pentru oprirea invasiei evreieti, ibid., pp. 481-2.
Les paysans roumains depuis le trait d'Andrinople jusqu'd la
liberation des terres (1829-1864), Paris 1937, pp. 364-94.
7 Protocoalele, pp. 312-3. Propunerea era a lui Rosetti; VP, pp,
632-4 (o alta; ibid., pp. 180-1). E constatatA de Al. G. Golescu, care
cere revederea formei; ibid., p. 35. El spune: Dacl nu pot protesta
contra necuviintelor ce cuprinde adresa, In numele AdunArii intregi,
prolestez eel putin In numele unei minoritAti. $i-mi dau demi.sia cu
5
6

minoritatea, dact Adunarea pAseste pe astA cale i va trimite o asemenea adresA din parLea AdunArii. (Zgurnot mare In semn de nemultamire

din toate pArtile.) Nu mai pot face parte dintr'o asemenea Adunare.
(DesaprobAri generale.))". Inlervin Magheru si N. Golescu, apoi I. Bra.

Unirea tArilor libere prin Rom Ant

325

printeun nou firman1. Inchiderea celui moldovenesc nu zabovi: el singur Isi cleclarase misiunea ispravita2.
Intre actitmea celor cloud societati politice romanesti s'a
putut vedea de la Inceput o mar^ deosebire. dea Munteana
discuta principii atctracte, In dosul carora Sant adesea interese personale si ea se la-A. tardtia la deslntuirea pasiunilor,
care se hraniau din amintirile exilului, din regimal :rpm al
lui Stirbei si din contactul continuu cu aceia cari represintau
in Apus democratia revolutionara rosie. La Moldoveni avern
a face, afara chiar de temperamentul deosebit, cu oameni
ramasi In general acas, fara suggestii straine, deprinsi printeo
lung si grea luptd a lucra solidar, cu avocati cari's'au format
slupt influenta normelor juridic& si s'au deprins a deseoperi
partea vie a realitAilor, eu spirite care In genere au plecat
de la dultura pe care o serviserd la activitatea politica In care
aduceau Insusirile de masura, claritate si armonie capatate.ain-

colo. De aici o netagaduit superioritate, care se va mentinea. In Kogalniceanu, C. Hurmuzachi, Malinescu, Manolachi
Costachi, D. Miclescu se vaidisera, zi de zi, dthateri cari
puteau s stele alaturi cu oricari .din oride Parlament european.

Eliad, care ramasese la Londra ,,pentru niste afaceri particulare, de interes literar 3", citeaza din conversatia sa cu
tianu; Discursul d-lui m'a Innecat In lacrimi i ma simt ca nu pot
vorbi". Revine Golescu: Imi pare foarte rAu, d-lor, c m'am lasat
sl ml aprinz atata, A-mi puiu demisia Inainte; Insl ,astfel a fost
simtirhAntul mieu"; p. 67. Se credea de Bulwer ca aceasta ar putea
duce la disolvarea ambelor Divanuri; ibid., p. 819, no. 1859. V. si
ibid., p. 330, no. 1871.
1 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., V, p. 853, no. 1389. Protocoalele
Divanului In vol. VI2 al colectiei. Intre chestiile diseutate gAsim (p.

27): D. Chr. Tell se scull si zise cA pArerea d-sale este, dacl si

Adunarea prirneste, ca In tribuna destinatA pentru privitori sA se
reserve un loc i pentru doamne".
Slirbei cere sA i se ingAduie
a pleca: pAtimas fiind, precum e cunoscut de obste i, simtindu-ml
de cateva zile mai Intetit de board. slut silit, dupl hotArirea doctorilor,

a merge neapArat sA petrec iarna Inteo climA cAlduroasA". Si N.

Golescu se declare bolnav tocmai In zilele cele mai pretioase ale
vietii sale"; ibid., p. 179.
2 V. si protocoalele comisarilor la capAtul volumului citat. Divanul muntean protesta contra disolvArii; ibid.? p. 550.
8 Scrisori din ecil, p. 595, no. cr,xxxvn. Va sta la Paris pe vre-

325

Pregatirea Unirii Principatelor

un ambasador la Constantinopol aceste cuvinte, dureros de

adevarate: Soarta ta.rilor d-voastr3 este de mult decis a. intre
monarhii intelesi; sg. nu vg. faceti ilusiuni. Acesti comisari,
aoeste Divanuri, aceste intrebari sau adreAri catre dorintile
generale nu sant deal pro formal".
Prooegele-verbale ale comisqxilor arat In adevar o coinplecta abdicare de la rolul pe care crczusera ca.-1 pot juca.
Ei primesc documentele pentru Congres si adauga. observatii
critice care nu vor fi tinute In samA, informatii proprii care
vor avea aceiasi soartg.2. Transmiserd doar un memorandumi
care putea servi de basa la Congresa.
In ce priveste propaglanda In strkinatate, nu numai ca
era acum inutila, dar, cu prefacerea luptatorilor de odinioara,
chlar a unui Dimitrie Bratianu, in politiciani rosii", ocupati
sa combata in tara pe vechii lor dusmand, nu era eine s'o
duck. Eliad, care-si lua aceast sarcina, avea din nou dreptate
cAnd reguma oe se putea face, in. aceste cuvinte, atal de deosebite de gestul, tonul i stilul romantic de odinioarg: S
ni facem dar, cat putem, datoria din umbra, ca oameni obsouri
si hecunoscuti; caci, daca din repausul isolarli si m3ditari1or

se afla cAte un adeviar, acela, dat afara, ptrunde masele si

isi da. mai curand sau mai tarzh fructele sale". Acum nU
mai e timpul de polemice, a caror era era pAn a nu incepe
targul; acum e timpul de tgoere si de acoperire." Si el socotia terenul eastigat de la predica lui Lazar pang. In nnomentul
cand peste dolma aniilioane de oameni tin fruntea sus mai cu
mandrie decat Lazgr cand se numesc Romani"
mea Congresului, Weptand sa fie consultat. El trim etea un memorin
al lui Mocquart, eful cancelariei lui Napoleon; ibid., pp. 598-9,

600-1, 611. Aproband cele patru puncte, vede In raspingerea lor

de Imparatul Francesilor o lipsa. de. buria credinta" din partea lui;

ibid., p. 603.

1 Ibid., p. 590.
2 V. In colectia Sturdza, partea ultim a volumului VI2.
5 Benzi II cere de la D. Bratianu, In .Novembre; Cretzianu, o. c.,
II, p. 217, no. ccxxvi.
4 Elia& o. c., p. 606. V. 0 ibid., p. 607: noi bine facem cand acum
vorbim Intre noi i nu dam nirnic afara".
Era in legatura i cu
Dora d'Istria, fiica, do...mare reputatie literal* a lui Mihail Ghica,
printr'o persoana careia-i zicea familiar: Elena"; ibid., p. 610. Va
ajunge numai In 1858 sa revie la Bucuresti.

Unirea tahlor libere prin Romani

327

Totusi la 20 Ianuar 1858 membrii radicali din Divan ramasi

Inca la Bucuresti faceau din N. Golescu i Dimitrie Bratianu, unul fost vioe-presedinte, celalt fost secretar, delegati
pentru a sustinea drepturile natiunii" oriunde in Apus"1.
Dar, la Viena, Btuol declara ca-i primeste numai daca-i introduce ambasadorul Turciei2. Avea dreptate acel colaborator
al ziarului Journal des Dbuts care Incepea astfel uu articol:
Se pare ea a lost, In ultimul razboliu al Orientului, un mare
eveniment militar si politic ck care nimeni n'a vorbit...: cu.cerirea de Turcia a Principateldr romne"3.
Pentru tot ce s'a mai Incercat pana la redeschiderea sedintilor Congresului, In vara, stirile lipsesc. In preajma hotarIrii Ins dolegatii vor face, si n-i I ara succes, In opinia public,d, ,dack nu la cliplomatii i ministrii, de mult Intelesi,
o ultimg gfortare.
In Ianuar 1858, deschizandu-se sesiunea legislativa, Inainte
de atentatul Orsini, gest deplorat de toti Romanii, Napoleon,

care se Intalnise cu Tarul la Stuttgart (Septembre), jnat

de ce pregatia Principatelor, declara ca Franta, in politica
ei desinteresatd, a ocrotit totdeauna, cdt o angajau tralnIel,
dorintile populatiilor (sic) care-si Iutorsesera privirile sprei
clansa" si el vorbia de spiritul de conciliatie" care va InsuHeti noile d3sbateri ale Congresului4. Rvenirea lui Aali-Pasa,
dupa moartea lui Resid restaurat 5, dadea sperante. Piste doul
luni, Thouvenel negocia 1:nsa. ca Fuad, comisarid din 1848, revenit si el la guvern i pregatit pentru a represinta Turcia la Congres, asupra formei cc s'ar da acestor tari, facand sa se adopte

titlul dc Provincii (sic) sau Principate Unite". Se admitea

si o Adunare comunia., dar Aall nu voia cuvntul Senat, ci Divan, care, de altfel, s'ar convoca pe rand In cele dona Capi-tale, dar cu atributii legislative, na si financiare, acestea privind un Gonsiliu anume, un Consiliu de Stat, cu membri munteni si moldoveni. Ambasadorul Franciei prommea i numirea celor doi Domni de catre Poarta, pe o lista de trei candidati
1 Cretzianu, o. c., II, pp. 218-9.

2 Ibid., p. 219, no. ccxxix.

3 D. A. i D. C. Sturdza, o. c., VII, p.
4 Ibid., p. 41, no. 1993.
3 V. Thouvenel, o. c., p. 222 i urm.

11.

328

Pregglirea Unirli PAncipatelor

Era momentul cand nefolobitoarea Comisie, primith

odata cu atata entusiasm, rileca de la Bucuresti2.
Atunci, In asteptarea sedintilor care erau A. se deschida la
Paris, Gladstcme,-rugat si de delgatii romni, tcea interpelarea sa in Parlament, la 4 Mahr. El propunea o motiune exprimnd 'tarea speranta a Camerei Comuhelor ea In negociatia
ulterioar a. a acestei afaceri (a Principatelor Dunarene) se va
face a se all-Mari dapd dreptate dbrintile exprimate dindva
alesi 1.

prin otanuI represintantilor alesi, dupla zieul tratat (de la

Paris) 3. E vorba, spunea el, de binele a milioan z. de suflete". Scopal moRzznii e s constate Ca aceastd Camera e
favorabild Unirii Princimatelor Dandrene", cum o doresc am-

bele tari, aducandu-se ca dolma Insasi mentiunea Regulamentul Organic. Chiar daca dorinta printului strain nu se
primeste, oelelalte pu.ncte pot fi mentinute. Aittlel, va fi In
Principate un neseeat izvor de neliniste pentru politica europeana", pe cAnd asa s'ar crea tin Stat tampon Intre Rusia si Turcia4.
Intre sprijinitori erau, pe langa. Roebuck si Deasy, lord
fohn Russel Si lord Robert Cecil 5. Dar, de 5i Palmerston cazuse
si, In Cabinetul lui Derby, Externele l avea Malmesbury, cane

fusese pentru Unirea Principabelor Inteun Stat indep6ndent,

lord Fitzgerald, subsecretarul de Stat la Externe, fu foarte dur,
criticanci ca pentru prima oara s! aduce In Parlament o chestiune reservata mud Congres care sta sa se adune. Fatif se
spunea ,c1 Unirea Inseamna desmembrarza Imperiului turoesc", dar se Intrebuinta cuvntul de populatii romanesti".
Deasy observa ins ca Principatele n'au Mout parte niciodata
din,Imperiu , care n'ar fi desmembrat prin masura propusa; pen-

tru Roebuck aceste tari represinta un popor liber,avdnd o origins osebilid: vechial. Imperiu roman". Palmerston interveni
ins, obiectand ca, daca Principaifele nu fac parte din Imperiu,
de ce Gladstone a votat pentru raxboiu din causa oeuparii lor

de eatre Rusi, dici In ele Insele ele n'ar fi meritat o ase1 D. A. si D. C. Sturdza, 1. c, p. 86 i urm. Dar in afar4 Poarta
le va represinta. Cf. 5i ibid., p. 104 si urrn.
2 Ibid., pp. 136-7.

3 Ibid., p. 160 si urm.

4 Ibid.
5 Ibid., p. 161 si urru,

Unirea tAri for libere prin Rom Atli

329

menea decisiune"?. $1, cu o deosebitA rea eredintd, fdandu-se

a crede cd printul strain nu poate fi desfcut de chestia

Unirii, el ved3a Intr'Insul un Rus sau un ocrotit rusese ( I);

asa ceva nu trebuie populatiilor moldo-valahe. Pentru Disraeli s'ar rupe identitatea" politic existent cu Franta.
acesta lupta viol3nt cu ideia regatului fantastic" si fantoma
de independentd", de care nu vorbise Gladstone. Cu 178 de glasuri pentru, motiunea IntarnpinA resistenta a 292 aliele 1.

La aceasta datA din Maiu se cunostea mai de mull si la

Iai sentinta i Incepeau ambitiile candidatilor 2; C0116111111 Franciei panea In primul loc, acoperindu4 cu laude meritate, Pe
Petru Mavrogheni, considerat chiar ca adevdratul $ef al unioni$tilor 3.

Incepute Inca de la sfdrsitul lui Maiu, Adundrile plenipotentiarilor Congresului se zdbovird. Atanosfera de pres, cu
articole In Le Siecle, de veehiul prieten Lon Ple, In Reuue
des deux mondes, la care se adaugd 5i cate o brosur4, era
bund. Din pasiune contra Turciei, sinfpatiile rusesti pentru
Unire faviaiu, gdsindu-Si rostirea i fin Journal de St.-Petersbourg 5.

Revenind asupra Indatoririi luate fatd de Anglia, Walewski

uorbi, cel d'tnteiiu, liotdrit pentru Unite, cu soln(ia csa mai
bund i potriuitil chiar cu tratatele. Din partea englesa, se
ceru pdrenea Turciei $i a Puterilor limitrofe. Dar Fuad raspunse
ca punctul de vedere al Guvernului sdu rdmitne neschimbat:
doud tdri deosebite. Hamer, Austriacul, ardl ch, avAnd aceiasi

pdrere, nu crede mdcar in sinceritatea dorintilor exprimate.

1 Ibid., i n-le urmtoare; i P. 202 i urrn., 261-3
2 Ibid., p. 171 i urm.; Thouvenel, o. c., p. 171: Cf. ibid., p. 250
xi

urm. (raport consular din Bucuresti .

3 D. A. 5i D. C. Sturdza, I. c. DupA el Grigore Sturdza, intrebuintat

de Turci la fixarea granitei basarabene, fiMd In oastea br Muhlis-Pasa
(o petitie pentru el; ibid., pp. 231-2; cf. ibid., P. 261, no. 2061). El se
ofera lui Napoleon; ibid., pp. 398-9. Apoi Mihai Sturdza, Lascar Cantacuzino, Teodor i Alexandru Sturdza (Cod)); In fine Vogoridi i

N. Istrati; ibid.
4 V. L'empereur Napoleon III et les Principautes Roumaines, 1858.
V. aceiasi colectie, pp. 263-4. Cf. si L'Autriche et les Principautes
Danubiennes, Paris 1858 (mai ales asupra atiludinii Austriei fatii
de jurisdictia consulara).
5 Ibid., p. 226
i urm.

330

Pregatirea tJnirii Principatelor

Chiselev fu acela care vorbi In numele Rusiei, si el nu lipsi

sa-si Inceapa dovedirea de la Regulamentul Organic 1
Atunci Cowley, In Inbelegere cu Clarendon si Palmerston,
ahmeca spre formula mijlocie, care ar putea fi primita die
toti. Pe cand Hatzfeld, represintand Prusia, doria o expunere
istorica a legaturilor dintre Principate si Imperiul Otoman,
marchisul de Villamarina, In numele lui Cavour, se lsa atras
catre solutia austriaca a aprecierii Intre toate apreciatiile".
Si, In sfarsit, Walewski revenia la ideia ca, in loe de a Incerca
s se majoreze, Puberile semnatare ale tratatului s'ar putea
intelege.

Nu se putea ajunge mai elegant la sucrificarea Unirii.

La 5 ruIrdie, Walewski venia deci cu punctele de la Osborne, subliniind a ele na represinta parerea Franciei, ci
vreau s serveasca numai necesitItii unei Intelegeri. Dar,Turcia
abtinandu-se la Inceput, Austrieci si Englesi opuneau i acestui gest de conciliatie conceptia unei simple revisuiri a Regu-

lamentului, Hilbner repetnd ca dorintile exprimate de Divanuri nu represinta vointa populatiilor. El se arata inconciliabil, si Cowley adaugia, in ciuda Intelegerii din 1857, ca
in propunerea franoesa e uin fel de Unire", de Ia care nu
se poate pleca. Nici chiar Fuad nu era asa de dusman propunerii de hnpaciuire, ceia ce facea pe Walewski sit adu.ca si
punctul printului strain, ca facand parte din cea mai Nina
solutie. Se produse o arnana:.:, pentru ca plenipotentiarii Angliei si Prusiei sa poata oere instructii noua.
Se castiga, astfel, pana la 10 ale hmii, data: ca Anglia primia
basa franoesa, dar reservandu-si dreptul de a reveni la oealaltI.

In fata adesimnii prusiene, Austria-si Inceta oposilia. Rusia

singura arnitinea la primul punct de vedere, pe deplin. favorabil Rornanilor.

Dar si aourn Rbner, isolat, era contra titlului de Provincii sau Principate-Unite", Anglia nefiind atat de IndaratnicV. Austriacul era g contra Comitetului central de la Focsani. El refusa alipirea eventuala a steagurilor, propunand
doar o emblema" comuna, In care unii voiau sa introduca
1 V. scrisorile din Thouvencl, o. c., p. 370 qi urm.

2 Ibid., p. 287: Lord Malmesbury nous a fait savoir qu'il eonsiderait la denomination de Principauts-Unies comme une affaire
reglee". Cf. ibid., p. 275.

Unirea tdrilor libere prin Romani

331

semiluna otoman11. Singura. Anglia era pentru Domnia nu

viagerl, ci ereclitar. Mai departe Fluad dectar pentru

intia oar c Poarta recunoaste autenticitatea actelor aduse

inainte de Romani asupra suprirarii capitulatiilor i altor
puncte, ca acela privitor la Dunara. Prerile furl totusi deosabite

discutiile lungi. Astfel se ajunse la impunerea prin bite-

si

legere amical.N. a proiectului Thouvenel pe basa punctatiei de

la Osborne (19 August) 2.
Aceasta nond formd a ildrilor romidneti era sd fie dp.cretatid
dg Turcii singuri prin hatiferif i era sei se numeascd pentru aplicarea pe teren cei trei Caimacami ai Regulamentalui
Organic 3.

Partidul nafional din Moldova auu pruden(a s prirneosed

o aserreenea scldiderie a idealului de a cdrui realisare se crezuse sig1ur4. Aceasta In moment-11 and se puneau in miscare
actiunile pentru Domnie ale celor doi Sturdza, tatal i fiul 5,
a lui Vogoridi 6.

Puterea trecu deci, pentru Muntenia, in mnile btranului

Manolachi Bleanu, a lui Joan Mann si a lui loan Filipescu,
fiul lui Vulpe 7, iar pentru Moldova Caimacamii furl incercatul
Stefan Catargiu, unionistii Vasile Sturdza si Anastase Panu,
din doua generatii deosebite.
Cu o astfel de Cimacamie In Moldova nurnirile nu puteau

sa fie deal unioniste. Astfel de la Inceput V. Alecsandri Cu

Ibid., p. 273.
2 Protocoalele
ibid., pp. 336-7.
1

In colectia citatA.

V.

si circulara lui Walewski,

3 Ibid., p. 569 si urm.

4 Ibid., pp. 387-9. Place observa cl nu fall pritnejdie Cei Sapte Ii
bat joc de sperantele unui popor In suferintA; Thouvenel, o. c., p.
289. Bclard, consulul de la Bucuresti, prevedea resignarea"; ibid.,

P. 291.

5 Apelul lui Mihai-VodA; D. A. si D. C. Sturdza, 1. c., pp. 474-5.

Atacul grigoristilor" contra lui Vogoridi; ibid., p. 583 si urm. Adesiunea hti I. C. BrAtianu; ibid., p. 508 si urrn.
6 Ibid., p. 500 si urm. V. si ibid., pp. 517-8.
7 Caracterisarea lor In raportul, nu lipsit de ecoul mahalalei politice bucurestene, al lui Bclard; Thouvenel, o. c., p. 301 si urm.

El vede In Alexandru Ghica, fostul Domn, un fiu de Albanes In

fustanel.

332

Pregatirea Unirii Principatelor

numit secretar de Stat provisoriu, Joan. Cautacuzino la Finanite, Ouciureanu, fostul student In Apus 1, la Culte, Panaite Donici, inginer de formatiune nand, la Lucrki Pub lice,
iar Hatman al Militiei era Insusi Alexandra Cuza, Inaintat colonel 2. Cairnacamii Isi continuard 1lunci1e i ca ministri sau ea
president al Divamilui, Inlaturndu-se fostii lor colegi, dar nu
si dipectorii3. D. A. Sturdza, format solid In Germapia, la
Iena, uncle, si cu studii teologice, cdpsatase iubire pentru istorie si nurnismatica, fu namit secretar al Climdcdrniei. Fetiadi era desikcinat de Punctiunile sale la Constantinopol4. Maiorul A. Catargju, adjutant al Ciiimacdmiei, care demisionase

intr'o formd ofensdtoare, era dat In judecat69, pentru a fi

apoi iertat pe temeiul cd nu cunastea datoria ce-i impuinie
disciplina 6. Nu numai cd. se Ingldui reaparitia Zimbrului,
cu acelasi Teodor Codrescu, addugindu-i-se tndrul Vasile Alexan-

clrescu, nrai tdrziu Urechi, dar tittul fu prefdcut 'In sensul

ca Zimbral i V ulturul, si, In motivare, Alecsandri
ardta, lludand rolul Presei, ci prin Conventie ri1e revin.
la vechea lor auton.anlie si rnds'ura de libertate a tiparalui
Iliad de Grigore Ghica se restabilekste7. Aceiosi pernlisie se
&idea doctorului Varnav pentru publicatia lui, Timpul B. Steaua
Dundrii reapdrea In Novembre9.

In. acelasi timp, se Infra Ms In luptd cu Goedel, care refusa hartiile purtand fronlispiciul Principatele Unita ale Moldoviei i Valahiei" sau o -e.mbl-md analogan. kgenhil aus-

triac aducea Inainte, Intre allele, el el nu e acreditat nici

rnkar fatd de Comisiunea de la Focsani n. Totusi cai d.oi
1 El nu prilni; D. A. i D. C. Sturdza, o.

c.,

VII, p. 877; VIII.

pp. 2-3.

Ibid., VII, p. 612.

Ibid., pp. 629-30. Inca o schilnbare; ibid., pp. 684-5
moartea lui D. Ralet, ibid., p. 714 si urm.
I Ibid., p. 761, no. 2171.
5 Ibid.. p. 779.
2
3

6
7
8

Pentru

Ibid., pp. 843-4.

Ibid., pp. 620-1.
Ibid., pp. 622-3.

Ibid., p. 708 i urm.

o Ibid, p. 679, no. 2146; pp. 698-9, 735-1.

n Ibid., pp. 754-5. V. observatiile lui Place; ibid., pp. 765-7.

al CLiinnic'dmici in literalurrt; ibid., p.

Pecetea cu titbit unionist

ttnirca tarlior lihere Win flomAal

Caimacami rnerser g. nijai departe, impuntInd fortnula si tribunalclor 1.

Dar batrAnul Catargiu In lrg. imediat In conflict cu colegii

sgi, refusAnd s iea parte la luerarile lor 2. El se adresa

Marelui Vizir 3: icra bAnuit c vrteia. Domnia 1. Si Inahitela
lui Mihai Sturdza labors prin Galati pc un vas austriac ofiteri superiori se Inchinau ca pe vremea DomMei lui5.
Pe de allit parte, ambasadorii Pnierilor garante Invinuiau
pe cei doi Caimhcami cari continual' O. functioneze a au
alcat si prevederile Conventici si ale Regulamcntului Organic,
ca i datoriile de respect 'fat'l de Poarta 6. Afif-beifu, aduca-

torul firmianului de numire, care se vesnicia fgrg rost la

ceti acest non ordin, int:mail-4R de secretarul sgu grec,
Adosidi, un vechiu dusman al unioniskilor; Stefan Catargiu,
present, plea. Impreung cu Turcul and colegii sill cerura sit
delibereze, ca guvernamant national" asupra a ccia ee el Insusi
considera ca o poruncg."7. Sturdza si Panu observau Inteun
proces-verbal cit Afif vorbestc de destituirea lor si de o interventie militar5.8. Li se telegrafi de Fuad cit trimesul are
ordine care trebuie utmate9, dar ei trecurg, prin observatii
de formg, 5i asupra acestei intrusiuni. ligspunsul lui Sturdza

si Panu fu cg, In lipsa "Mei autorisatii special; cc a filed

sit ceteasea Mif-boiu nu. e deeat o p4rene personala"10. Incer-

carea lui Catargiu de a inlgtura pe directorul sgu, declarand

797. Ea n'a fost lns Intrelmintata; ibid., nota. Walewski gAsia ea
litlul e legal; ibid., p. 1011, no. 2238.
1 Ibid., p. 778, no. 2180.
2 Ibid., pp. 680 i urm., 722, no. 2158; p. 725 si arm,
3
Ibid.. pp. 732-3. flaspunsul celorlalti doi Caimacami; ibid.,
pp. 747-9. Alta scrisoare a lui Catargiu; ibid., pp. 759-61, $i ait
raspuns, ibid., pp. 768-70.

4 Ibid., p. 780 si urm.

6 Ibid., p. 754 si urm. Cf. ibid., pp. 805 si urm., 851-2.
6 Ibid., p. 774 si urm.
7

Ibid., p. .787 si urm,

Ibid., pp. 826-7.

Ibid., p. 854 si urm. Cf. si ibid., pp. 1006-7. V. si ibid., PP.

9
1029-30. Place era Indemnat de Walewski sa Impace pe Caimacami;
ibid., p. 1009, no. 2236. El desaproba destituirea lui Foliadi;
pp. 1010-1.
iv

Ibid., p.

790,

334

Pregdtirea linirii Principatetor

ca toate

lucedrile Cdimdedmiei" sant anulate, nu reusi

Sc

ORM i gruparea tunctionarilor In jurul grupulni unionist 2.

Totul se termind totusi prin protestri de fidelitate ale celor
atacati i printr'o telegramd amabild a ui Fuad 3.
Astfel, Guvernul Moldovei ard,tase cd nu se sperie. Ba Caimacamii cerard chiar rechemaroa mi Aft/ 4. Iar tefan Catargiu fu. Inlocuit de ministrul di Finante ,
Din cealaltd parte se publica ziarul Constitu(ionalul, par_
tidul Mud intitulat conservator-constitutional"6; o altd discu-

tie e In patria

Dar cartdidaturile la Donmia aduceau spdrturi In vechiul

front, perfect unitar, din 1857. Cu Grigore Sturdza era -an
A.lecu. Mavrocordat, eel dirt 1848, un Dimitrie Cornea, un
Dimitrie Miclescu i, pe lngi multi. 51 mann*, chiar Costachi Hurmluzachi9, iar, din straindtate, Vaillant9.
La Bueuresti Cdimdcdmia erg 1nsd hotarit conservatoare.
Bleanu i Manu, care afirma cd i s'a zvarlit pe feresti un
fel de bomb fulminantd, d sticld"113, se pldngea cd anurne
tulburdtori" due prea departe propaganda lor 11. In jurul lor
se strangeau, pe langd. Brdiloiu eel odatd reformist, boieri
tineri: un Constantin Fdicoiamt, un Ioan SlAtineanu, un Barbu
VIAdoianu 12, un Barbu Catargiu 13, care-si hmerca deosebitele
1

Ibid., pp.

791-2.

RAspunsul celorlalti doi Caimacami; ibid..

p. 793.

Ibid., pp. 794-5, 846-7, 1161-2, 1230-1; VIII, pp. 24-5.

Ibid., p. 1033, no. 2250. Cf. si ibid., pp. 1039-40. V. si ibid.,
p. 1084 i urm. Adresa cAlre consuli; ibid., pp. 1172-3. CAtre
Walewski; ibid., pp. 1174-9. V. si ibid., pp. 1127-8.
4 Ibid., p. 1240 si urm. Cf. si ibid., pp. 1295-7, 1339 si nrm.
PlAngeri contra lor; ibid., VIII, pp. 2-3 si urm., 131-2.
6 Ibid., pp. 97 i urm., 115 si unn. Protest al consulului engles;
2
3

pp. 123-5.
6 Ibid., p.
1013, no. 2240; pagina si n-1 urmAtor.
7

Ibid., VIII, p. 31 si urm.

Ibid., VII, pp. 1256-8.

Profesia de credintA a lui Grigore Sturdza; ibid., pp. 1163-4.

Rosetti recunostea cA era inuntru praf de puscA i pietricele";
ibid., p. 879. Cf. si ibid., pp. 938 i urm., 943.
3 i Ibid., pp. 849-50.
" Ibid. Cf. ibid., p. 859.
13 Scrisoarea lui cAtre Napoleon (contra lui Alexandru Ghica);
ibid., pp. 1382-9.
9

10

ti mrea tArhor libere prin fkomAni

335

insusiri ca ministru de Finante. Din cealalt tabrd, Nicolae

si tefan Golescu, D. Brftianu 1, I. Filipescu se plangeau de
abusuri 2. Ca ministru de Interne, Cairn acamul BAleanu polemisa cu dansii8 pe and ministrul Justitiei si Caimacam
loan A. Filipescu se despIrtia de colegii si 4.

1 Scrisoarc a lui crttre Napoleon (contra lui Stirbei ; ibid., pit

1380-1. Primirea In audient; ibid., VIII p. 130, no. 2394. Cf. ibid.,
p. 183, no. 2412.
2 Ibid., VII, pp. 1233-5. Msuri contra presei; ibid., VIII, p. 110
s unn.
Ibid., pp. 135-7. Wa'spuns la protestarea lui; ibid., pp. 151-6.
4 Ibid., VII, pp. 1180-91.

CAPfroLUL XI.

Alegerea si instalarea Domnului roman.

Adunarea menia s aleag. pc Domnul Moldovei se deschise la 28 Dem Mbre 1858 st. v. Adrefsa e iscalita de Vasile

Sturdza si Panu, cu adausul noului coleg I. A. Cantacuzino;

o redactase Vasile Alecsandri, care iscaleste ca Secretar de
Stat: se spune cu mandrie c s'a recapatat astfel dreptul de
a legifera si c vor sta represintantii natiei 3n. fata cu persoana Dominului" 1.

De la ineeput se presintau nu mlai putin deca.t. treiieci i

opt de candidaturi domnesti. Era 5i nn fost Domn, Mihal-Voda,
apoi doi fii de Domn, fiu.1 acestuia2 si beizadeaua Costachi al
lui Grigore Ghica, mai multi membri ai familiilor Bals (Teodor,
Grigore i Alecu), Catargiu (Stefan, Cos lin, Lascar), Rosetti (Petrachi Balanescu, Costachi Tetcanu), Sturdza (Alecu Al. C. si
C. D.), Ghica (Vasile, Teodor, R4ducanu, Scar lat.), Cantacuzino (I. A.), Costachi (Manolachi, Grigore), Mavrocordat(Dimitrie, Nicu), si oameni ai
Kogalnieeanu i Alecsandri 3. Dar Kogalniceanu, gandindu-se la dorinta de print strain,
se netnasese 4. Iar la 16/28 se adause Alexandru Cuza5.
1

Ibid., pp. 169-70.

2 Asupra lui Grigore Sturdza va fi o discutie, rspingindu-se. S'a

discutat purtarea lui in 1848. Lascar Catargiu n'o uitase; ibid., p.

304 si urm.

3 Ibid., pp. 179-80.

4 Ibid., pp. 286-7 (15 Ianuar).
5 Ibid., p. 321. Fusese trecut cu vederea; ibid., p. 321. Pentru
cariera lui v. si ibid., IV, p. 155 (cadet, 15 Septembre 1837; demisie
la 8 Februar 1840); V. p. 479 (president, director la Ministerial
de Interne), Pentru presenta in Ardeal, la 1848; Barit, Pddi alese,

Megerca

37

i instalarea Domnului romitn

Mitropolitul, In razboiu cu Cairnacamia, se fku bolnav

pentru a nu presida Adunarea de a cirii hoLarire era sg
alarm asa de mult soarla rii sale1; de allfel el declarase
ca. !nu va veni s o Ina din causa feluritelor abateri si
violatii a principiilor hoLarite prin conventia din 7/19 August 2".

In nesiguranta adnca asupra rcsultatului votrii s, Kogdinicearui Neu sci se (rated in Ad ware o noud of irmare
dorin(ii de Unire complectd, supt prin( sirdin, alesal din arest
moment avdnd datoria sd ajute aceastd realisare4. Dislcutand
lista civilii, el cauLa sil pregatease si mai mult terenul, spuind
ca e potrivit pentru aceasta spe0 de interimat un cettean bun
Roman, simplu si modest ca i tara noastra",
ceia ce Insemna excluderea lui Mihai Sturdza si a marilor boieri bogati 5. Se mergea pand acolo, pentru ca sa se afirme carac-

terul democratic" al viitorului Domn, Incat nu i se acorda,

prealabil, cleat o aripa din Palatul Administrativ si einci
ofiteri de suit 6.
II, p. 569. La 15 Mart 1857 Vornic; D. A. si D. C. Sturdza, o.
IV, p. 55; cf. ibid., VII,
NUL p. 47. In Basarabia,

la data de 11 Iunie

185G.

V.

c.,

si ibid.,

pe vremea alegerilor; ibid., IV, p. 733.

In conflict cu unionistii; ibid., p. 808. Chemal Ia Agentie; ibid., p.
812. Calificat de devou au Caimacarn"; ibid., V, P. 98. ,,Digne et
honne.le"; ibid., p. 99. Cf. ibid., pp. 105, 163 si urm., 382; VP,
p. 22. La 14 Maiu colonel; ibid., p. 173. Alegerea lui la Galati;
ibid., V, pp. 609-11. Ministru supt Vogoridi; ibid., VII, pp. 610,
877; cf. si ibid., P. 1256. Era, si vice-presedinte al AdunArii. Thouvenel scrie c avuse fn gdnd a-I face Caimacam la moartea lui Bal$,
c., pp. 334-5.
1 Unii candidati se retraserA, neavand vrAsta de treizeci i cinci
de ani. Asa I. A. Cantacuzino i aprigul dusman al Unirii, Grigore
Bals; ibid., pp. 309-10. RenuntA si Stefan Catargiu; D. A. si D. C.
o.

Sturdza,

I. c.,

p. 321.

2 Ibid., p. 106, no. 2380; pp. 232-3. Cuza propuse ca o deputatie sA

meargA sA-1 invite; ibid. Si Alecsandri era de aceastA pArere; ibid.,

pp. 233-4. Sofronie era pentru admiterea, refusatA de Adunare, a

locotenentilor de Scaun, numiti de el; ibid., p. 237. El revine asupra

chestiunii. Era vorba de Neclarie Hermeziu, anti-unionist, si de

Calinic Miclescu; v, protestarea lor; ibid!, p. 238. Cf. atitudinca lui

Manolacbi Costachi; ibid., p, 235.
8 Vaillant, rAmas credincios lui Grigore Sturdza, aratA c partisanii

lui Mihai-VodA se unirA cu nationalii; ibid., IX, p. 293 si um.

4 Ibid., pp. 306-7.

6 Ibid., p. 308.
a Ibid., pp. 321-2. Un amendment semnat de M. Coal:tali, Rolla,
23

538

Pregtirea dnirii 13rincipatelor

Pestle doul zile dup5. Inscrierea lui Cuza, Ila tman al Moldovei, Nicolae Sutu desainuia Intelegerea pan g. atunci secretg,

care resultase dintr'o votare preparatorie" a partidului national 1, artnd a, bolnav, trebuie sa voteze In scris, oda ce nu
i se 1ngadui, pentru noul eandidat, care in Adunare Meuse
numai cateva interventii, Impaciuitoare $i de bun simt2. ScuLandn.-se 1n pjcloare Sio aceast4 zi de 11 Iatruar st. n., Mitropolitul, pe care izbutisell, In sfarsit, a-1 aduce, rosti cuvintele: Ziva pentru a se alege Domnul t`drii a sosit.", $i el

1nalta o rugaciune pentru alegerea aceluia carele mai mult

merith. Incredere obsteasca 41 ale cgruia legaturi cu tara Inchezb.'$luiesc mai mult priincioascle cugetari ale sale catre
compatrioti",
aceste cuvinbe fiind salutate cu o Intreit
aclamatie cAtre dransul. Cu gandul la binele Principatelor
Unite si viitorul natiei romitne", se puroese la vot, cu sgrutarea evlavioas6 a Evangheliei $i a Crucii, zicilnd Jur, si
Dumnezeu sti-mi fie Intru rtjutor".
Se hotg.rise votarea IOW, $i astfel, la capatul operatiei care

era de mult puSit la cale, Mitropolitul ingusi, amintinduli

de cuvintele sale din anul trecut: unde este turma va li $i
pgstorul", voll si el pentru domnul colonel Alexandru Cuza,
Domnul Stitpknitor al Moldovei". Alesul intrunise toate cele
patruzeci $i opt de voturi afarit de al sau 3.
al ciirui nume va fi
Simplu, dar adanc miscator alesul,
apropiat, de catre Kog6Iniceanu, de al lui Alexandru-oel-Bun,-o frumoasa fig)u,r4, rosti aoeste duvinte, iesite din adncul

unei inimi a aril bogitie nu fuSese Ina. $tiutd: Jur, In numele Preasfintei Tneimi $i In fata Orli mele, c..6, voiu plzi
cu sfintenie drepturile si. interesele Patriei, cit voiu fi creAlecsandri, Lascar Rosetti, C. Hurmuzaki, Lascar Catargiu, Al. Moruzi, Gh. Cuciureanu, Rosetti, Gh. Iamandi, Pisoschi, C. Miclescu,
i Cuza, adAugia multamiri Puterilor garanle; ibid., pp. 316-7, 340
i urm. Motiunea insli, iscalit i de C. AL Ghica, D. Miclescu, un
Iacovachi i un I. Gane; ibid., pp. 314-6.
1 Thouvenel, o. c., pp. 333-4 (raportul lui Place din 25 lanuar
1859). AC.tul din 3/15, prin care, In sala Museului se iea Indatorirea
de a vota pe Cuza; D. A. i D. C. Sturdza, o, c., IX, P. 463, no.
2785.

2 Ibid., pp. 341-2.

8 V. rapoartele lui Place, qi ibid., IX, pp. 230 $i urm., 242 $1 urm,

Alegerea

t instalarea bomnului roman

339

dincios Constitutiei, In textul si in spiritul ei, ca., In toatA

Domnia mea, vaiu priveghia la respectarea legilor pentru
toti si In toabe, uitand toata prigonirea i toga ura, iubincl

de 0 potriva pe cei ce m'au iubit si pe cei ce m'au itrat,

neavand Inaintea ochilor miei decat binele si fericirea naliei
ronnaue. Asa Dumnezeu si compatriotii miei sa-mi fie Intru
ajutor" 1.

Deocamdata, alegerea lui Alexandru loan Voevod fu primita

de Romdnul lui Rosetti ca, o hotarire rnoldoveneasca potrivit
cu sentimentele alestlui 2. RI fu salutat telegrafic de Colegiul
electoral bucurestean si se pregati un banchet pentru el. Acolo,
In Bucuresti, alegerile, conduse de oCaimacamie conservatoare,

&Aur multi membri din randurile marii boierimi, care era

despartit printeo prapastie de zgomotosii, fanaticii radicali,
pe cand In Moldova cel mai mare proprietar, Alecu Bals,
votase pentru Cuza 3. Intors din Apus, unde avuse stranse
si trecand
si auclienta la Cavour4
legaturi i cu Benzi,
pe la Berlin, unde-1 primi printul Carol Anton de Hohenzollern,

presedinte al Consiliului prusian, Dimitrie Brcitianu putea si

aducd de acolo sfaturi folositoare in momentul decisia5.
Deschiderea acesteilalte Adunari fu fixota la 22 Februar
o Ibid., p. 340 si urm. Proclamatia, contrasemnald de Alecsandri,
fagaduieste cd, aplicand Conventia Impreuna cu fratcle nostru, Domnul din Valahia", Cuza va zidi pe observarea legilor o noug era; ibid.,
pp. 353-4. Ordinul de zi &dire armata; ibid., pp. 425-6. Primul Ministeriu cuprande pe V. Sturdza, Manolachi Costachi, Lascar Rosetti,
Rolla, V. Alecsandri, D. Miclescu i Hatmanul, do origine armeneasca,
C. Milicescu (Iulie); ibid., pp. 475-6. Panait Donici e director; ibid.,
p. 483. Se adauge apoi, Lascar Rosetti, bolnav, demisionand, tinrul
conservator Grigore Bals, la Finante. Programul Ministeriului; ibid.,
pp. 506-8. Koglniceanu, nemultamit de trecerea peste dansul, provoaca
Ins demisia din Adunare a ministrilor; v. si ibid., p. 533. El ataca

pe Alecsandri: In scrisoarea de la 19 Februar catre sotia sa, el

vorbeste de situatia rea din causa nehotarkii Guvernului", cu boarlri ce se schimba de pe o zi pe alta i nemultamirea ce resulta
de acolo; Iorga, Mihail Kogdlniceanu, p. 171: Nu stiu In adevar
ce trebuie facut pentru a guverna aceasia Tara".
$i

2 Ibid., pp. 371-2.

a Steaua Dundrii ataca pc Caimacamii din Buouresti; ibid..

458 sl urm.
Cretzianu, a. C., pp, 228-9.

6 D. A. i D. C. Slu.'dza, o. c) VIII, p, 469, no. 2168

p.

840

PregAtfrea Untril PrincipaLcioe

v. Niciunul din candidati, Bibeseu, StirbAli apoi si FiJi-

st.

pescu1, ai conservatorilor, N. Golescu, al liberahlor,

aici nu
se ceru inscrierea si verificarea
n'aveau sanse de reusitd
In ciocnirea puternicd a pasinn.ilor.
Domnul Moldovei se va impune astfel partidelor incapabile

de a se intelege asupra unui Munlean. Trebuia oare pentru

aceasta o sfiatuire secretd. sau o loviturd de tealru., cum conti-

nud a se crede, cdutandu-se acel cdruia ar fi s. i se atribuie meritul ideii sau acela, atilt de dubios. 5i de un. asa de
rdu exemplu, cum se va vedea, pentru viitor: adunarea in.
jurul incdperilor de la Mitropolie a unor cete populare, din.
Bucuresti sau din impreSurirni, cu amenintarea "oe putea sa
vie de la asemenea elemenbe nepregdtite si n61ntelegdtoare29

Credem cd nu. Inca din 16 ale lunii, cum Steam Dundrii

denuntase UR presupus oomplot prin care, cu ajutorul fostului sdu adiutant in timpul rdzboiului Crimeii, Wierzbowski
devenit In 'turcire Murad-beiu 3, Grigore Sturdza ar fi lost
s se proclame, In mijlocul unei revolutii tdranesti, Domn
Romaniel", oel invinuit de o asemenea actinne, atat de nepotrivia cu caracteru1 sdu, explica, In nurndrul de la 16 al ziarului, cum ca. este cunoscut cd, fnainte de alegerea Domnului,

s'a tratat, de public ;i de o mare parte din deputati, chestia

de a se proclama Untrea Principatelor, instituinda-se un Guvern Provisoriu, care or peoi la Foefani spre a se fntruni
cii Guuernfil ce s'ar numi fi din Valalzia pentru asemenea
(el". Proiectul e, de fapt, cunoscut si de Place, care vorbeste
g die votarea lunei noi legi electorale, pentru Adunarea comund 4. El, Sturdza, declara cd ar fi combdtut ideia, ardtand ce
s'a petrecut, la 1846, In Galitia, tard en. acelasi regim de clase

ca si Moldova". Si el aangia uceastd indicatie, plink' de inteles: Propunenea mea a lost cdAdanarea... trebuie sd aleagd
mai fnfidig pe Damnitor, clapd Corwteptie, Insx cii Indatorire
ca acel Doninitor, fmpreund ci Ad7narea, i In fn(elegere cu
1 Riker, o. c., pp. 202-3.
2

Ibid.,

3 Protestare a unui Polon, care-I taxeazA de renegat; D. A. i D.

C. Sturdza, o. c., VIII, pp. 566-7. Vaillant asigur cd era vorba de
vre-o treizeci de Poloni inrolati de unul din ei"; ibid., IX, p. 298.
4 Ibid., pp. 217-9.

17;=;:1:, .t

n_

.
9

y'9111:V?

. .",

ea

'
I. C. Bratianu.

i411

Alegerea 51 instalarea Dommului romAn

341

deci tdrld a so
Valahia, stI proclame Unirea Principatelor",
vorbi de un Domn acolo. De aoeia am i declarat in Adunare
al nu vbiu da yotul mica decat acelui Domnitor carele ua face
Unirea Principatelar". Mai mult, el se oIer lui Cuza pentru
aceasta, Ineredintandu-1 c m'a5 simri fericit sd contribuez,
cu orice sacrificiu, la aceastei mare faptd na(ionald, fiind gata
a da tot concurs& mieu Domnitorului spre a II ales Maria Sa
i lii Valahia"1.

E de observat apoi a solia moldoveneascd pentru a presinta alegerea Sultanului, compusd din C. Negri, N. Catargiu
si Mavrichi, era la Bucuresti Inca de la 17 Ianuar, serbatoriti printr'un banchet, la care vorbi si baltranul C. Cantatacuzino 2. Gheorghe Sion era si dansul acolo. Boliac se numan. Intre primii castigati, apoi I. Bra tianu, D. Ghica, Bozianu 3.

In aceste conditii, In Adunarea, in care se zabovira ea o zi

luerarile, nurndrul rosilor" era relativ mic. Intr'o atmosfera
de intriglt si de conspiratie, cu totail altfel decat la Iasi, nu
rasariau nici programe, nici nume; nu se injghebase nicio
discutie. De o parte erau practieele fanariote, de alta acelea ale cluburilor revolutionare din Paris 5i Londra. De o
parte se produsc, la 23, aducerea trupelor, de alta Intetirea
multimii 4. Se ivira conflicte personale pe care protocolul le

Inregistreaza far a voi sa

le desluseasca. Multi, nevroind

sa. se cornpromita, se absentard. Caimacamia lu numai ma-

surile de Impiedecare a unor tulburari oe ar sta sa se produca B. Se zvonia, In adevar, ca zeci de mii de Omni, dupd
amintirile de la 1848, stau sa intre in oras, 51 ca. se vor aresta
nu numai Rosetti, ci i Boerescu i chiar N. Golescu 6 Partidul Ghica, represintat prin. fostul Dornn 5i prin beizadeaua
Dimilrie, hip ta zgomotos, apostrofand 5i pe Mitropolit, cu
grupul lui Slirbei, al cdrui fiu, Gheorghe, si rd, colone-

lul Florescu, erau in Adunare. Se gasi forma pentru a ellIbid., pp. 486-7, 490-1.
Ibid., pp. 495-6.
3 Ibid., IX, pp. 464-5. Cf. Ricker, o. c., p. 203,
4 D. A. i D. C. Siurdza, I. c., p. 569, no.
192,
5 Ibid., pp 573-4,
6 Ibid., p. 579,
1
2

342

Pregatirea Unirii Principatelor

mina pe Alexandru-Ved4, pc Rada Golescu, pe Plesoianu,

pe lancu Manu, Cairnacamul, pe Barbu Be lu i pe Lens.
Treizeci de radicali, cii darmarea candidaturii lui Ghica,
infruntau acum pie treizeci si trei de conservatori, Impitrtiti
intre cei doi frati Bibe5ti, foti Domni 1
Atunci, cu. &Alia zile Inainte ds alegere, Ion Brii Liana s'ar
fi inteles cu seful mi1iiei, colonelul Vladoianu, Inlrebuintnd
mijlocirea colonelului Mavrocordat, pentru alegerea lui Cuza 2.

Oricum, a fost o primg zi urkg, eu strigatele multimii,

cu Ingramadirea taranilor, Invatati a cere Domn pe Golescu,
5 CU discursurile, ca la 1848, ale lui I. Bratianu 3. Se Indemnau soldatii a pune armele jos", daca se alege Bibescu,
si, In Curtea acestuia de supt dealul Mitropoliei, odinioara
locuinta pregatita de Constantin-Voda Brncoveanu celui mai

mare din fiii siti, poporul", adus de agitatori, fremata, pe

cnd rose erau gata. sa aleaga pe Nicolae Golescu i sa
faca apelul la popor" pe numele lui. Ctiva juni scolari",
Inca un ciudat amiestec, de stil hotar1t revolutionar,

fac

de garda la poarta Adunarii, controland pe cine Intr.a. 0

corespondenta a Stelei Dundrii da aceste amAnunte, a caror
autenticitate nu se poate, din nenorocire, contesta 4.
In sfarsit, la 24, zi cu totul linitith, ceia ce arata ca se luasera hotaririle capabile de a Impiedeca luptele In strada ale coteriilor, Boerescu ceru o sedintil socreta, In numele stngii,
InvitAndu-se i ceilalti. Apoi se Melt constiluirea Adunarii.
Cand Constantin Cantacuzino cer.1 imecliata alegere a Domnatal, aaugind el e un camp de alegere mai Intins decal

totdeauna, caci Conventia nu mai face nicio osebire hare

Moldovieni si Romni"6, se Intelege ce se putuse vorbi In
sedinta de taina,
De altfel, bucuros cit a zdrabit candidaturile adversarilor
1 Ibid., pp. 580-1.

2 I. C Brdtianu, Acte si constabiri, ed. G. Marinescu

C. Gre-

cescu, 12, 1935, p. 102, si confirmarea hii VIAdoianu, In Trompeta

Carpafilor din 13 25 Mart 1869. Opunerea liii Rosetii; ibid., p.

3 Mid., pp. 584-5.
t D. A. si D. C. SLurdza, I. c., p. 608.
5 V. raportul Iui 136cIard; ibid., p. 273,

110.

Alegerea i instalarea Domnului roman

343

familiei sale, D. Ghica o anuntase imediat afar4, provocand

strigatele: Gaza Domn, Ura, Cuza"1.
Atunci numai, In aceleasi conditli de evlavie ea si in Moldova

se vota, tot in unanimitate, dir ca bilete", Alexandra loan

I-iu, salutat, seara, pe rand de I. Bratianu, Boerescu si D.
Ghica, care, presintand apoi ideia ea venind de la el In mijlocul
tumultului din strada In ziva precedenta declarg. cat, atunci

cand s'a propus eandidatura printului Alexandra loan I Cuza

si cand s'a dovedit ca aeeasta Unire ne asigura de un viitor
ferice, IndatUt aceia ce se socotesc majoritate au prima aceasta
propunere cu o adevarata abnegare i entasiasm 3". Doritorii
de a aseza pe Alexandru-Voda eelalt ca Domn aveau bucaria

de a fi tnlaturat pe adversarii statorniei ai farniliei lor, Bibe.5t.ii. Din partea aceslora nu se rosti un singar cuvant: arnbii
candidati erau absenti 4. Dax e dnept ea, a doua zi, Gheorghe

Stirbei va cere ca ziva de 24 Ianuar sa fie serbatoare national 5.

Ibid., p. 609.

2 Ibid.. p.

654.

i arm. Pentru bibliografia de pres, Xenopol,

Domnia lui Cuza-Vodd, I, Iai 1903, p. 50, nota 1.
4 V. i raportul consulului frances Bclard; D. A. 0 D. C. Sturdza,
I. c., p. 262 i urm.
5 Ibid., p. 638. Ziarul Nationalul apaza, de altfel, printre vorbi3

Ibid., p. 592

toHi entusia01 de la 23 0 pe Gheorghe Stirbei

si pe fiul lui

Brancoveanu (ibid., p. 655), ceia ce nu se invedereaza pPm procPsulverbal. Dar aa spune qi l3clard; ibid., pp. 274-5.

CAPITOLUL XII.

Lupta pentru recunoatiterea Unirii.

Inca din ziva de 24 Ianuar 1859 Mitropolitul muntean Nifon

Instiinta telegrafic pe Alexandru loan I-iu. Domn Moldovei

51 prii-Romanesti" de alegerea sa, salutndu-1 cu respect
amor" 1.

Comisiunea ce se va alege pentalu a duce Domnului votul

Adungrii cuprindea, pe langa eriscopul de Arges, Climent,
pe Nicolae Golescu, candidatul liberal, pe langa. moderatii
Scarlat Cretulescu, Alexandra Florescu i Barbu Slatineanu
la can se adause apoi N. Opran (Inlocraind pe Golescu) si
Rosetti 3. In sfarsit Cuza-Vod trebuic s fi avut legaturile
sale la Bucuresti, de vreme ce, de la Inceput, el fke:a din cel
d'Intaiu trimes catre dansul presedintele Consiliului, cu loan
A. Fiipescu la Interne, adaugindu-se imediat loan, fiul de
mare cumintenie, al lui Constantin Cantacuzino, la Culte, apoi

C. A. Cretulescu, pricepulul Barbu Catargiu la Finante, Gr.

Filipescu la Control si la Externe D. Bral.ianu4, generalul
Barbu Vladoianu ramanftnd in fruntea arrnatei.
E caracteristic ca, In aceiasi zi, o telegrama mkstrit alcatuit, poate supt influenta consululut Place, devenit, din acel
moment, inspiratorul tainic al noului Domn, Instiinta pe Irnparatul Francesilor, care, In discursul sau la deschiderea Parlameintului, considera dolutia Convehtiei ca definitiva, de a

doua alegere a sa si-i cerea sprijinul In numele natiei

al

1 Ibid., p. 604, no. 2199.

Ibid., p. 629.
3 Discursul, foarle radical, al acesluia; ibid., pp. 720-2. Primirea
In Adunare; ibid., pp. 726-8. El telegrafiaza. c Donmul e gala a se
retrage pentru priniul strain; ibid., p. 718, no, 2536,
4 Ibid pp. 687-8:
2

345

Lupta pentru recuno*erea Unir Li

citrui singur sef ajun.sesel. In ac?iasi zi se &Wu rdsipunsul

de acceptare2 cu mAndrie i recunostintr, ceia ce excludea
orice putint g. a unei lovituri de teatru.
In nota Domnului cgtre Puterile garante, el se aseza pe
basa celor patru puncte, 1ntre cari $i acela al printuhii strgin
p6streazI vechiul crez, el adthigia: Lipsit
si, declarnd
de ambirie personald i nedorind alta deceit binele rii mele,
asa precum ea 11 linfeIege si 11 cere, rip am trebuin0 de a
declara c uoiu fi toldeauna gala de a mci Intoarce la viafa
privati fi cei nu voia oonsidera retragerea mea, az an sacrificiu, dacd Mari le Ppteri, ludnd tn Imiriare de sam4 dorinfile
ilegitime ale unei natii ce aspird a se desuolta si care cede
fnaintea sa deschizdndu-se calea unui nou 1itor, ar consimti,
prin a lor hotittrire, o combinafi* ce, pentrcu aoasIcl na(ie,
ar lndeplini toate sperantele ei" 3.
Portii i se comunied actul printeun arz-mahzar", al cgrui

titlu de implorare era asa de putin potrivit $i cu situatia

$i cu spiritul ttimpului 3; se Inlatuil si agentul muntean. la
Poart.I, vechiul Aristarchi 4.

Foarte loaial, fostul general turc care era Grigore Sturdza

propuse imediat convocarea Adundrilor la Facsani 3. Propunerea, sprijinitg. de Panu i d. Kognniccanu, se primi, si, pen-

tru a se pregali 1ntrunirea Adungrilor, acestia din urmii,

1mpreurA cu I. A. Cantacuzino, P. Rosetti $i Al. Mavrocordat, se trimet la Bucuresti 6. De acolo, N. Golescu cerea

Domnului o patrie tare $i independentg"7.

Primind depatatia BucuresteniIor8, Alexandru Joan I-iu

ti

1 Ibid., pp. 604-5. Prima leI3grama, din 11, cu aralarca dorintii

de print strain; ibid., XI, pp. 250-1, 261.
2 Ibid., X, p. 628.
3 Ibid., pp. 639-40.
4 Ibid., p. 714, no. 2528. El refus s piece; ibid., p. 851, no. 2556.
5 Ibid., p. 699. Pentru motiv de boall, Barbu Stirbei dcpune mandatul sau; ibid., p. 735. Discutii la Iai asupra cheltuielilor; ibid., p.

735.
6

Ibid., p. 699. Discutii

la Iai asupra eheltuiclilor;

ibid., p.

759 i urm.
7
Ibid., p. 791.
8 Sfaturi ale lui V. Alccsandri pentru legaturile cu Muntenii, Xenopol, o. c., II, pp. 283-5.

346

Pregatirea Unirii Principatelor

arata multamirea sa de a putea cunoaste In Capita la celeilalte

taH o bunghesie romneasca, pe care In Ia$11.1 coplesit de

jiidovime" n'o poate gasil. Primirea fa stralu.cita. si Inc odata,
fata de un entusiasrn care nu gsia totdeauna cuvantul expresiv,
Domnul fu, In scurtimea cuvAntarilor sale, de un tact degvArsit, ca i cum el ar fi fost descendentul unei lungi dinastii
solid Inradacinate 2. Gaud i se mnfatisa Regularnentul Organic

pentru a presta juramntul dupt formula lnaintasilor, el

II

Inlatura i, declarAnd ca gaseste In inima sa cuvintele potri-

vite, regeta formula rostita la kW.

El era la Ducure$1i4, cAnd pleca la Constantinopol, care pastra o amenintatoare Macre, deputati t pearl' anuntarea algerii,
in care, retragAnda-se D. Ghica, eran loan I. Filipescu, N. Rosett si colonelul Ieronim 5. Aeolo,la Bucuresti, primi el, prin
D. A. Sturdza, un memoriu al lui I. Bratianu, care de fapt ti cerea sit se liotitrascI inttre sprijinul 1e catre fo.tii emigra(i fi acea

boierime pe care memorial secret o presinta ca neimpacald

cu actul de la 24. lanuar i unellitnd contra Domniei efemere",
la Constantinopol fi tntre Ward. Ar trebu.i o solutie franca

a acestei politick d'inuntru"; grija noastra", se adaugia, nu

poate fi alta cleat aceia daca Maria Ta o s gasesti puterile
lrebuincioase acolo unde poate le cauti". I se recornanda energic ,,a alerga la sorgin(ile tPii ale nafiiei, caci numal d?.vota,

mental i entuskamul viitor.Llui poate s dea osteni si bani

tntr'asemenea ocasii" . Pentru acela care voiA s Inoeapa cu
concursul tuturora, cum o aratase alegerea mini$trilor sai,

era, In mijlocul serbarilor care Diu puteaa ameti un spirit

1. D. A. i D. C. Sturdza, I. c., pp. 793-4. Intre deputati, un
Penescu, un Disescu, un Nicolae Furca, de sigur Ardelean.

2 Ibid., pp. 881, 888-9.

3 Ibid.. pp. 992-3.
4 Pentru caltoria acolo, cu miile de oameni ieindu-i Inainte, v.
scrisoarea lul Marin Serghiescu catre d-na Kogillniceanu, Buzau,
7 Februar st. v. 1859; In Rev. 1st., III, pp. 142-3.
5 D. A. i D. C. Sturdza, 1. c, p. 993. Discursul lui Kogalniceanu
In Adunarea munleana; ibid., p. 1003 i. urm. Raspunde Boerescu;
ibid., p. 1003 i urm. In accl moment I. Otetelianu condamna i
micarea din 1821 i cea din 1818; ibid., pp. 1028-9. Gh. $tirbei se

ridica impotriva spirilului de partid i cerea minitrilor sl vie in

Adunare pentru a1i Infatia programul; ibid., p. 1081
6 Ibid., p. 1130 i urm.

Lupta pentru recunoasterea Unirii

347

moldovenesc mai curand rece si bine socotit, cea &Juninu

chemare la o realitate trist pe care o ascunseserk cateva

zile, discursurile festive si aclamatiile.
Napoleon nu raspunsese direct aceluia a carui situatie trebuia Incercata dupa. Conventie; el Tnsamina pe Walewski sa

o fact, i acesta-si aratn, alaturi cu satisfactia pentru ce se

inlamplase, petrerea de Mu o Impdratul nu putuse da Romanilor Insaufii mai conforme cu dorin(ile sale"1. Dar,
cand deputatia m`unteana fusese primita solemn la Iasi de
Cuza, sthgurii consuli cari crezurt ca trebuie sa asiste
pe langa Place, al Flusiei, al Prusit i si al Greciei 2. Gorceacov
i-ar fi recomandat Domnului o deoslebitia prudenta.
De aceia el se. intoarse de la Bucuresti Mth sd fi dat urmare
plamdui aclamat in Adunarea Moldouei: prochmarea la Ba-

curesti", cum o spunea Insusi, a unirii complecte, cu tOte

urmdrile ei" 2. Ramase deci, cum sftuia si Walewski 4, si cum
i

se spuse de Napoleon lnsusi la Paris lui V. Alecsandri5,

s se astepte adunarea, in Mart, a Conferintei 6.

HotarIrea era cu atat mai necesarl, cu cat nicio asteptare,

i ele fasesera asa de mari! , nu se Indeplinise. Nimeni

nu stia cand se vor lua In sfarsit hotadrile cu care alesul
din Ianuar nu voise sa risce viitorul san si al titrii care i se
Incredintase. Pe chcstia Imprumutului moldovenesc de cinei
milioane, care era cea d'inlaiu dintre newsitan, fata d slaba
administratie financiara a Caimacamiilor, Adunarea din Iasi
ridica obiectia c dupa Conventie ar trebui Intrebata Comisia
Centrala din Focsani pe care Cuza nu Indraznise a o crea,
1 Ibid., IX, p. 283, no. 2704.
2 Ibid., p. 284.
3 Ibid., p. 288. Cf. Thouvenel, Trois annes, pp. 338-40.
4 Thouvenel II considera ca partisan aI Unirii; o. c., p. 337.
5 Ibid., p. 292. Cf. V. Alecsandri, Extras din istoria rnisiunilor
mete politice (Intaiu In Cony. Lit., XII), p. 41 5i nrm. (5i ed. Al.
Marcu, Craiova 1930). V. qi Xenopol, Cuza-Vodd, I, p. 58. Napoleon
admise i un agent al Principatelor Unite la Paris; ibid., p. 64, no.
63.

Cf., acum, N. Corivan, La politica orientale di Napoleone III,

din Cerceldri istorice, X-111, MO 1937, p. 18 5i urm. V. qi ace1a5i,

Politica secretd napoleoniand, ibid., VIII-IX; Walewski, Napoleon
al III-lea 5i A. I. Cuza, In aceia5i revist, VIII-IX, 1932-3, 5i Din
actiuitatea emigrantilor rorndni in Apus; ace1a5i, In Rev. 1st., 1931.
6 D. A. 5i D. C. Sturdza., 1. c., p. 289, no. 2709.

348

Pregatirea Unirii Principatelm

E40. nerecunoscut cum eral; D. Bratianu, care capat de la

dnsul desfiintarea provisorie a censurii 2, nu putu s-1 facil
a iscali disolvarea Adunarii din Buicuresti, care continua sa
fie sfasiata. de certe Intre grupari 3.
Dar convocarea, ceruta insistent de Turci. a Conferiniei
zabovi. La sfarsitul lui Mart st. V. $tefan Golescu, caruia
printul Napoleon si Morny, pe Mng Talleyrand-Prigord, Poujade, Benedetti, li aratasera satisfactia pentru dubla alegere,
spunea la Berlin, unde fu bine prima In lumea oficial, c.
alegerea lui Cuza va fi sprijinita la nevoie cu armelel.
De fapt, Cuza Insusi declara, la Bucuresti 5, deschis, lui Col-

ouhoun, repetand de doua ori, ea, dacd Turcii intrd Irn (ard,
el se oa prune in frantea a celor 40.000 die osiqi pe cari-i
poate sitainge6. Cu conditia de a nu se merge mai departe,
si Englesii, de si Alecsandri fu. prima numai ca particular
de Malmesbury, care mustra pe Rom:111H revolutionari, cd&ttori ai Conventiei 7, erau. de parerea ea nu. Se poiate reveni
asupra alegerli !acute . Ministrul engles asigura Insa caPoarta
ar trebui s. fie nebana" ca s'.t refuse dubla alogere Oricum,
1 Ibid., LX, la aceastA data.
2 CreiZiantt, o. c., II, pp. 231-2.
3 D. A. si D. C. Sturdza, o. c., IX, passim; Corivan, o. c., p. 23.
4 Cretzianu, o. c., II, p. 233 si urm.
5 Aid un complot al unor strAini contra lui; Xenopol, Cuza-Vodd,
I, pp. 71-2.
6 Riker, o. c., p. 213. Dupa Alecsandri, In conversatia cu Napoleon, doar 10.000, rAu organisati i armati, dar, cu corpurile auxi-

liare, 25.000 de oameni purtatori de arme"; Cony. lit., XII, p.

45.

Cf. Xenopol, o. c., III, p. 239 si urrn.; raportul catre Domn; el

vorbia de o situatie ca in Suedo-Norvegia. Napoleon, care va fi

shut ce era In Serbia, perfect pregatita pentru razboiu, Intreaba:
N'aveti fonduri de tunuri, fabrici de capsule si de praf".
N'avem
nimic, Sire (I); ibid. Imparatul, aftand ca nu e un singur tun, arAta
ca ar darui doua baterii, pe langA 10.009 de pusli; ibid. Cum i se
vorbia de un Imprumut de 6.000.000 de franci, se ofcri s vorbeascit bancherilor pentru o stung Indoita; admise si tineri Romani
la scolile de-la Saumur si Metz; ibid., p. 49. Ba chiar recunoscu si decoratia ce ar funda Cuza; ibid., P. 52. Intalnire la Paris cu Chiselev;
ibid., pp. 154-5. Atitudinea acestuia, dubioasA; Thouvencl, o. c., p.336,

7 Cony. lit., XII, pp. 81-7. IsprAvi insa inlituland pe Cuza print-.
8 V. Riker, o. c., pp. 215-9.
9 East, o. c., P. 167. Alecsandri vede, pc Fang Malmesbury, pe

t-71'

;or.,

I. C. Bratianu tan5.r.

t up la pen Ertl rectinoalerea Ilnirli

34

boinnul cauta, pentru mice cas, si cumpere caleva zeci ck

mii de pusti In Apus 1. El ar fi you nct de alunel o misiune
francesa care sa-i reorganiscze armata, cerand pe generalul
Dieu, cu un grup de ofiteri din Wale specia1it5tile 2
Geia ce intarl siluatia Romnniei abia si nandestuntor formata erau Irnprejuritrile din. Italia, uncle Napoleon va intra
ca liberator In numele ideii nationale care Muse Unirea
roniiineascii. El cauta un .sprijin prelulindeni, pana la revolutionarii unguri, dintre earl. generalul Klapka veni In Principate sa disoute cu Domnul, care cerea concesii de autonomie

comunald fi de comitet fi formOuni militare deosebite pentru Romdnii din. Ardeal, chestia Unirii cu Ungaria avdnd a fi
resolyitd de o Adunare a provinci z dupd rozhoia, o alianta,
garantata de Sardinia, cu conditia codarii Bucovinei pe basa
unor conoesii in folosul Romanilor din Ardeal, In schinth pen-

tru admiterea Principatelor ea bask pentru o ofensiva maghiara 3, aj!ungandu-se si la un project de tratat, valabil, fire*,
mergdnd fi pdnd la confedera(ia ungaro-serbo-romdnd, numai
In casul unei resistente austro-turoesti la alegerea din IanuarFebruar 4.

In astfel de Imprejurari, cam era limpede c nu se poale

prevedea o apropiata adunare a Conferintii, intreruple, noul
Domn nu mai statu pe ganduri, dupii ce-si asociase pe Ion Ghica,
Munlean, dar fost profesor la Iasi, ocia oe se uita, In Minisleriul

din Ianuar, s Inceapti aloquirea Gomisiunii mixte, a treia

Clarendon gi John Russell ; Cony. lit., XII, p. 53. Dar cf. Corivan,
.
o. c., pp. 24-9 (Mahnesbury pentru anularea alegerii din 13

De sigur ca Malmesbury nu era, cum o arata

un cap clar. Dar v. i ibid.; pp. 36, 57, 63.
1 Cretzianu,

o. c., II, pp. 236-7.

Cf. i ibid.,

i Memoriile lui,

p. 246. Cuvantarea lui Grigore

Sturdza pentru armatl, In Monitorial pe 5 Maiu.
3 V. ibid. i pp. 313-4; Riker, o. c., p. 265 0 urm.; Marcu, o. c..
p. 141 0 urm.; Gh. BrAtianu, Napoleon III et les nationalits,
Bucureti 19343 Emerit, Victor Place et la politigue francaise
l'poque de l'Union, Bucure0i 1931.
4 V. Kossuth, Schriften aus der Emigration, II, p. 232 (de nude
In Codrescu, Uricariul, XIII, p. 33). $i Al. Marcu, V. Alecsandri tit
Italia, i mai ales Corivan, o. c., pp. 40 i urm., 80 si urm.; v.
cu deosebire p. 86, nota 2. Apol ibid., p. 131 qi urin,
2

Ibid., pp. 238-9.

PregaiIrea Iinirti Principatelor

350

putere publica a Statului", si a Inaltei Curti jUdecatoresti I.

In aoelasi timp, pentru. a afirma principiul Unirii, se schimbau trupe Intre amandoul Ladle.
Dar doua case ministerille se produsera, in Moldova, unde
atitudinea lui Malinescu si Cozadini, dar si a lui Kogalniceanu
Insusi, nu era, Inca In Mart, de loc loaiala fao. de Donn-13, si
In Muntenia. Aid, Ministeriul D. Bratianu4, rasturnat de con-

servatori, fu inlocuit prin al boierului cult, viitor autor al

unui Sumariu al istoriei universale a culturii", C. A.. Cretnlescu, cu tanarul I. Cantacazino, Scar lat Faleoianu, un Steriade luand interimatal Finantelor. Ce preocupa mai ales pc
Domn era Irma manifestatia militara care, In. cas de strivire
a Austriei, ar fi pulut sd.1 deschidi intrarea In Ardeal, unde
ostasii lui de
nerabdare 5.

la Furceni, lane. Ploesti, erau asteptati cu

Cdci Napoleon fdcuse pe Alecsandri s ardte pe hartd care

stint toate provinciile locuite de Romani, si el nu uitd nici pe

cei de peste Dundre, iar poetul visionar Ii vorbi despre ce

regat important ar constitui adeudrata Romonie, cu ale sale
optsprezece milioane de Romani, davit Providenta ar realisa
visul

aspiratiile lor" 6.

Adunarea Moldovei fu Inchisa dup votul celor opt mili-

oane pentru acel lagar care nu se putuse strange fara a

sili pe unii din soldatii moldoveni.
In mijlocul nemultamirilor si ingrijorarilor Ins, Conferinta
de la Paris se aduna la 7 April ca sa auda. plangerile Portii,
sustinute puternic de Austria, dar c.elelalte Puteri primird
dapitul tndeplinit". Astfel, Poarta, prin doui firmane deosebite, recunostea, fara a parasi opositia de principiu, pe Cuza
ca Domn de o parte si de alta a Milcovului, invilandu-1, potrivil
1

Ibid., p. 266 i urm., scrisorile lui Docan, vrul lui Cuza.

Asupra aciunii lui pentru Imprumut, v. Xenopol,

o.

C.

11,

pp. 265-6.

3 Ibid., pp. 311-2.

4 D. A. si D. C. Sturdza, I. c., pp. 304-5 si raportul urmator al

lui Place.

5 Si ibid., pp. 314 si urm., 320-2.

6 Cony. lit., XII, P. 47. I se recomandase i lui a nu merge mai
departe pe calea Unirii; ibid., p. 48.

tupta. pentru rdetinoaqierea Uriirti

3&1

cu prevcderile Conventiei la Constantinopol pcntru laves Laura

(31 Main)1.

Pant se ajunse acolo, Domoul abia ales avea sa indure de

la Adunarea din Focsani, unde, maim Moldoveni, si Kogalniceanu si Grigore Sturdza, de si hohariti adversari Intre ei, represintau o continuAl opositie, iar boierii munteni", Incurajati de
presedintele Radu Rosetti, ridicand necontenit chestia abdicarii
pentru printul strain, zguduiau situatia sefului pfiterii executive, presintdnd aceastei Comisie Centrald ca principalul organ al Unirii 2,
Astfel Cuza trebui sA lucreze prin decrete ministeriale pen-

tru. reformele In sens liberal care erau absolut necesare In

nona atmosfera 3. Incercarile de a strange pe toti In jurul lui
nu izbutisera 5, cu totul strain de ideia sprijinirii vechilor
privilegiati, necontenit loviti de mAsurile ce se luau In atalea
domenii, el nu Intelegea O. se robeasca unei stangi, cu. care
In zilele de la Paris nu lucrase ImpreunA si care nu-i oferia
nicio garantie.

Purta deci singur greaua sarcina a prirnelor reforme, sitvrite in oe priveste capitulatiile, lucrul la sosele sau rascumpararea lui, agentia lui Negri la Poarta., etc., In situatia
grea a unui sef de Stat Inca nerecunoscut. Incurajat de atitudinea lui Napoleon, el trimese In 4113, pentru a castiga alt
sprijin decat recunoasterea Conterintei care nu putea sa se
adune din nou, pe D. Bratianu apoi pe Joan Bratianu: ambii
trebuiau sI vorbeasca la Paris de neinlaturabila nevoie a proclamarii Unirii complete 5. Aceast.1 Uaire, spunea deschis, el,
care, dupa. Intaia experien0 c oamenii, egoisti, intriganti
si nepractici, li se simItia Cu mult superior, In ciuda InfAtisarii sale ironice 1 despretului pentru lucrul disciplinat si migitlos, nu. e bine sa se faica prin revolutie si ea dovedit cit nu

se poate face pe cane parlamentare. Adresandu-se atm un

1 V. Corivan, o, c., pp. 121-2.
2 Xenopol, Cuza-Vodei, I, p. 102 si urm. Discutia pentru Capihila
Bucureti, sprijinit de Kogalniceanu; ibid., pp. 118-20.
3

Ibid., p. 120 i urm.

4 Cretzianu, o. c., II, pp. 243-5.

5 Riker, o. c., p. 242.

352

i'regatirea Ufitril Principateibi

ImpArat,

Ii vorbia de Romania" ea de un lucru hide-

cane Incepuse cu o loviturti de Stat, el punea In

plinit1,
perspectivA, deci, o curagioasa dictaturA pentru a face lucrul inevitabil, cu discretie si fArA zgusluire" 2 Nu prilni aprobarea la Care spCra i aeest ',erns i se corminia prin cei doi
consuliz,.

Dar, In aceastA atmosferl, a dona zi dupd marile discursuri

festive 5i In acelasi Limp cu. discuilile faira sinceritate i lard

folos de la Foesani, viata economicA a Krii Ins55i se paralisa In acelasi timp cand Statul, cu. sau fAra drept, impunea
Imprumuturi In interior si L cersia In afarA4.
In sfarsit, la 6 Septembre Conferinta, adunalA la Paris, si
nu la Constantinopol, cum ceruserl. Turcii, cari continuau sii
ridice noi chestiuni in. C.1 priveste situatia Principatelor, recunostea pe Cuza, dar numai ca hospodar al Moldovei i Valahiei 6. Turciei i se promitea Insa pAstranea neatinsA a Conventiei, MA cane vor intorveni din nou, panA la msuri coercitive, Poarta i ambasadorii Puterilor, prin delegatii lor 6. Politica
Angliei,care se Invoise la aceast Tormuld, era acum condusA de
vechiul prieten Russell. De acuma tnainte cel contra recunoa--

terii cinzia se lucrase ap de malt pdtea uorbi fi pelfi altfe!.

El scria lui Napoleon el, astfel, WA:ma formalitate, care retinea
Inca avAntul Principatelor, pane a se fi indeplinit" 7. El crezu

astfel, c poate trail rece pe trirnesul turc, interzicand In

ambele Capita le orice ceremonie si ref us,and urnilitoarea sdrutare a firmanului 8.
Cuvintele spuse lui Tahir-beiu ca omagiu atre Sultan, scurte

si cuprinzAtoare, sant de fapt crt ale unui Suveran care se

simte obligat numai sA indeplineasa fata de Poart6 conditiile
impose de Europa garana i ocrotitoare: Presintati MaiestAt'd

Sale Sultanului" , care nu e macar calificat de suzeran",

Ibid., p. 246.
2 Riker, o. c., p. 212, nota 2. 0 spune si lui Gdel; ibid., p. 255.
1

3 Ibid., pp. 242-3.

4 Ibid., pp. 243-4.
6 Ibid., p. 247. Cf. Corivan, I.
6 Riker, o. c., p. 218.
7

Ibid.. p. 249, nota 3.

Ibid., p. 230.

c., p. 112.

Lipta pentru recunoa$terea doh- ii

s.5.1

,,omagiul oelui mai adne al mien respect $i asigurarea Inuna singural ;

lregului mieu zel pentru prosperitatea tarli"
,,asigurati de o potrivA pe Maiestatea Sa Ca Rom Ann",
$i
terminul cel nou ,* stin st fie credincia$i tratatelor",
nu Sultanuluil.
Nu se araa do toe dispns sa faca. anumul la Conspintanopol pentru o Investitura de cars nu sirntia nevoie. Dar, in
acelasi timp cAnd disolva acel lagar de la Furceni care era
de fapt i un rgspuns la miwarile de trupe turceai la Du!Are, de care vorbia zvonul public, impunea ordinea Bulgarilor din Basarabia, suparati de o recrutare contra privilegiilor oe avasera supt Rusi 2 si reprima o miware la Craiova 3.
Lutind personal conducerea armatei, Domnul se acIresa catre
Rom Atli", multarnindu-li peutru patriotica Thr purtare Inainte de actul inuestiturii, atunci p cand ambitiile personale

cutezau Inca a hrani oarecare sperari de$erbe", adaugind ca

o natie se mareste $i se Intareste atunci numai Cand ca
are constiinta Indatoririlor sale catre Patrie, catre Guvern si

catre legi", prin fnleiturarea luptelor de partid. Nu voim

a vedea Intre Romni nici partide, nici clase Indusmainite,
ci numai fii ai aceleia$i niame $i frati de aoela$1 strive".
Nu uita, In iubirqa sa, pe cei eari, rataciti de patimi violent; se expun a fi Infranati si a cadea $upt asprimea legilor". Noi vorn $ti mentinea orclinea legala: Innauntru
demnitatea nationald In afar14."
In Decembre, In sfarsit, Domnul cleelara ea epoca proviso-

riului si a tulburarilor politice s'a Inchis", cu sprijinul" Puterilor Inti i apoi al Curtii macrame", c. trebuie sa dispara din cateva capete oarecare sperari si visuri personale".
Deocamdata el, care schitase in mesagiul acesta de la 18 Decombre, un Intreg plan de reforme, i financiare 3, se gdndia sa-$i

faca Adu.nari mai ascultatoare si

Infraneze pe visatorii,

1 Mord (oral Oficial al 7'rli Romdneei, 28 Seplembre 1859; in

Iorga, Cuza-Vodei, Mesagii, proclama(ii, retspunsuri si scrisori ofi.
ciale, Vlenii-de-Munte 1910, p. 6, no. Iv.

2 Iorga, o. c., pp. 8-9.

8 Xenopol qi Riker, 11. cc.
4 lorga, o. c., pp. 6-7.
6 Ibid., pp. 7-8. Gontraseanteazd V. Aleesanciri. V. mai departei
'48

54

PregItirea Ijuirli Principiatelde

ideologii, oratorii, juristii si intrigantii de la Focsani, cant

proclamau Romania" si puricau in vcdere o Adunare Nationalk. In cei mai pondcrati oameni ai trilor, Ion Ghica pentru Muntenia, Manolachi Costachi pentru Moldova, el gksise
sefi de guvern p earl se put2a sprijini. E uremea de lucru,
acesta va fi 5i small adresei lui dare cele cloud Parlamente.,
pentru moment Iir valoare politick, si al aoeleia calre membrii Adunkrii comune, ckrora li se amintia c fuseserk numiti pentru msuri practice, nu p2ntru alcktuirea unei ciitezlitoare Constitutii, care incepea cu afirmatia, nu fAt intentic strecurat, a Domnului strain,
De fi alogcrile din Februar 1860 dddurd Adand,ri si mai
de dreapta, Donmul recurse la oameni de sicinga pentra a
conduce noile Ministerii: Kogalnioeanu pentru Moldova 5i N.
Goleseu, mai tarziu (abia in Iunie, dupa ce Tell spusese in
Adunare ck i s'a cerut sa ajute o loviturk de Slat', pentru
Muntenia. Fkoeau parte din Cabinclul munlean ambii Briltieni si Boerescu, Rosetti chiar, la Culte i Instructie (31 Main
st. v.) 1, Vladoianu, I. I. Filipescu. Dar Guvernul ya fi in1ocuit
peste putin cu oameni moderati, Intre cari I. Ern. Florescu,
ginerele lui Bibedcu2.
Nu persoanele care se schimbaserk intereseaz ins, ci acea
ac(iune personald a Domnului, care era recomandatk, cu adanc

simt patriotic si o depliak corectitudine personala, de chiar

D. Bratianu 3, tot mai mult deosebit de acea atmlosferk de
club In care ramksese 5i I. BrAtianu, dar mai ales, recomandandu-se, mai mull si deck stiinta dreptului, care se poate
dobandi cu vremea, probitatea si onorabilitatea persoarber, de
C. A. Rosetti 4. In aoel program din Deoembre 1859, se afla, In
forme lapidare si planuri de reform6, a Justitiei, a Finantelor,
creand o singura Cask, a Ministerin1W, promitand o Curte de
Control, o Bane de circulare, o Rana foncierh, Inlaturand ideia
continuelor Imprumuturi, puind aroi In perspectivk o operk
p. 353. V. i Filitti, Un proiect inectit de Constitutie al lui CuzaVodei; Andrei Radulescu, Organisarea Statului ta limpid Doinniei lui
Cura-Vodd, Bueure5ti 1932.

1 Iorga, o. c., p. 11 5i urai.

2 Ibid., pp. 37-8.
8

Biker, o. c., pp. 256-7.

Cretzianu, o. c.

Lupta pentrtt recurio*erea Jnirii

2.56

de creatiurue tehnicd, asemenea cu a lui Napoleon, Oricum

sd fie", spunea el, al cdrui glas Ii simim, i nu al ministrului
responsabil, eu prefer zece greseli cu bunid credintd decat o
singura prevaricatie". Ne vom ardta fard mild pentru judeeatorul care $i-ar cdlca sfintenia datoriilor sale." Promitea
introducerea procurorului, a judecatorului de pace, a grefierului pastrand sentintile. Politiei nu i se va Ingadui a lucra,
afard de casuri de flagrant delict, fdrd mandat judecdtoresc,
$i se va introduce principiul lui habeas corpus. Nu era ex
clusa, de. si zabovita, inamovibilitatea magistratilor. In Administratie erau sd se croeze circumscriptii mai largi pentru a mari iutoritatea, adaugindu-se silinti pentru a crea
basa morald a comuneil. Se prevedean. Cousiliile generale"
pe judete si, langd ele, comisiuni agricole", care nu s'au.
aledtuit nici phud &SItdzi. In. materie de armath., Domnul
preocupat de formarea cadrelor si de Inzestrarea tchnicA

nu, era de parere cX Ora poate spriiini o puternicd trupd

permanenta.

In ce privessle mijloacele de combnicatie, a cdror UNA,

In dauna agrilcnlLtMrii, e pretuitd dupd cuviintd, se recornandd

o Intelegere cu companii puternic2 de capitalisti Intreprinzdtdri, gata de a veni la noi peintru a execula, tntr'un timp
de einci-sase ani, i au banii lor, toate podurile, canalurile
si drumurile ce ni sdnt trebuincioase, fiind platibe cu
dobanda i o amortisare regulati a sumelor Intrebuintate";
iar total se va face supt privegherea Statului". Participand
la aceste luerdri, se vor forma arhitctii, ingincrii fi constrfuctorii", in lac ca tineri sd fie trimesi pentru acaasta In
strdindtate. Se va da astfel un impuls si industriei private",
$i ea interesala In aceste man lucrari. Se va rdspAndi prin
exemplul lor spiritul asocierii", $i In ()rase se vor face opere
edilitare $i prin initiativa privatd. Un cadastru trebuie sli
fie basa acestei vaste actiuni. Caile Ferate ar veni numai sit
hicunusne ce s'ar fi Mut pentru drumurile deschise productiei agricole. i pdnd la putinta Inceperii acestui nou capitol de mulled nationald sd se preeiteasci exploatarea minelor de carbuni si de fier.

1 Cf proiectul de reorganisam comunall alcdtuil de I. Ghlea; (100

publicatia InsLIi, Iorga, Iii Reti. lst., XX, p, 209 $1 urm,

bregliiirea ilnirii 13rincipa1eicii

56

In materie de 111%414im:int, e condamnare holarigt, aspr,

cade asupra tincretului: Da ctrsuAzeci i saple de ani, de

and exisUt coh1e noastre ele nu au realisat nicicum spe-

rantele natiei". S'au pregfitit doar tineri pentru profesiile

liberate", pe clind de altce-a era si este nevoie. Trebuie 0
instructie la niuelul luturor claselor. Da o instructie superioarg, cuprinzilnd Facultatile de Ina lt inv6tlimnt, ni este
folositoare, instructia elemeniar;i si primarA. ni este neaparat
spre a r6spAndi o viata noud in toatd tara." Ga O. sa ajung
la generalisarea cunostintii d t carte, so prevede participarea
elementului sidtesc. coala secundard nu trelnde sd se intincla cu profusie nesocotild". In genere, totul si fie adds
la ceirinfile adevdrate ale natiei: ,,Nu mai putin a uoi ca
sistemul total de froyd(citurd sd fie mai molt ;i mai special

apropiat trebuinfitor i naturii Romdnilor, decal imitat feud

rzicio chibzuire din cutare sau cutare institufil strdind". Mai
presus de Facultatile de Stiinti, de Drept, de MedicinV, starea de astdzi a Romdniei i viitorul ei cer numai decdt o Facullate de ;tiinfri economicd",
era epoca lui Michel Cheva-

lier In Franta, a lui Liszt, en economia nationaa", In, Germania , ,,precum ;i o Faclatalte de -ttinfd agronomk4
industriald ;i comerciald". Adminiutratori, finantiari, agricultori, industriali, comercianti, iat 6. oamenii de caH avert'
mai millt trebuint." Un doctor de agronomie sd afungd
in lard fri aceiafi cansiderare fi (la aceleagi) avantagii materiale, prccum ar putia (-gunge un doctor In Were.",
Cad, deocamdat6), cultura pAmantuhti este, pot zice, singura noastra Industrie si singurul object de comert la noi. Pentru aceasta, libertatea legfiturilor organice se impane: Guver-

nul sd intenfie cat se poate mai pup' in transac(iile particu-

laritor". Altfel, ocetidlenii ... .se obimuiesc

a da toate pe
socoteala Statului i a agapta total de la. el". Pe child In

schimbul libcr se desvolta, si iubirea de lucru" si demnitatea personalA, prin simPrea aspunderii". Numai sicuritatea i moralitatea transactiilor" trebuie puse In sama Statului.

Domnul urea un ,,sistem proteguitor", nici industrii artificiale, ce nu pot sd se fie decdt prin puterea unor legi speciale")
din care, de fapt, nu folosesc deal dear cAtiva parlizulaer..

Lupta pentru reeuaoasterea Unirii

357

State le care patimesc de aceasta rana. nu stiu cum O. se des-

bore de ea,." Nici monopoluri", nici privilege Brevete

de inventie", de perfectionare sou de importatie,

Statul va ajuta lucrul minelor

atilt. Dar

va iniia tnfiintarea de

ateliere pentru construirea i dresul masinilor agricole".

Munca In legatur cu situatia muncitorilor. Mai ales In
agrieulturA. Oricane ar fi desbinarile de azi Intre deosebitele interese, aceasta chestie tretPuie dar sd fie hotdrttd, i
va fi".

Totul Insa pe bask de dreaptd despdgubire". Nu cu

prouisarie", ci chestia sa fie studiata afund, cu toat finistea de care am fost lipsii pana acum din pricina preocuIn studiu
parilor politiee". Combinarea ce se arla acum",
hied din 18591

va aduze multantire tuturor dorintilor legicettilenii de pcimAntul patriei prin

time", legand pe tori

aceleasi legaluri de iubire i de interes". Pang. atunci simtire parinteasca" la proprietari, Indeplinirea datoriilor" la
trani!

Si
, iota In ce cuvinbe Domnul de abia cteva luni ameninta pe exploatatorii problemei sociale. Dad., pang la promnlgarea acestor mhsuri, si In vremea aplicarii lor, ar Indrazni cineva s cerce a raspandi prin tar seminte de tillburari si de grij, clack ar cuteza a atata ura 1ntre proprie-

tari si tarani, voiu privi fapta lui ca o crim, i-1 voiu pedepsi cu toga asprimea legilor. Un asemenea perturbator, 11
voiu considera ca dusman al natiei, si ca pe un (Tasman de
untie 11 voiu trata, prin organul Gurvernului".
Fata de straini, o alusie la Inlaturarea capitulatiilor, insa
trebuie a se pastra vechea ospetie romneasca", dar sfnt dd
la stramosi".
Ministeriile se vor inchide in statute sigure, cu furzctionari

de carierd, mai bine platiti, observnd ierarhia

si disci-

ciplina".

Trecand la pros, Domnul constata ca, dandu-i-se liber-

tatea pentru a colabora la opera de organisare, ea nu a

raspuns la toate asteptarile sale". Nurnai atacuri personale"
si porniri violente", hrnind ura. Nu se poate ingadui Insa
ca presa sa devie, In mnile unor persoane, un instrument
de neordine i dc desbinare tntre catei(eni",

358

PregAtirea Unirii Principatelor

Maretu1 program, cleat care n'a fost rostit altul, cu aceiatsi

Indrzneala cuminte i curagioasa autoritate, se termina cu
un calduros apel la unirea sufleteasca din partea acelui care,

ales fail rival, n'are amintiri anterioare suirii sale pe tron.

Cu laude pentru cei ce au hite les, crednd pidera executiod, singura lor misiune, opera legislatiud d pond atunci

fiind ardiald ca o intrusiun; de care nu este a se tinea

sami, el anunta noile alegeri, din care pot iesi i aceleasi
persoane, dar pentru altd misinne: e vorba de treblle si,
pot zice, de menagiul tarii noastre"1.
Cei Carl iscalese acest mesagiu-program, caruia nu-i sapa
nicio chestiune si dincolo de care nici astazi, and, din nenorOcire, nu toate tintele au fost atinse maear pe vechiul pa-

mant al patriei libere, nu se pot Intrevedea mai Intelepte

deslegari, sant Ion Ghica, Alecsandri, A. G. Golescu, I. Florescu, tnarul Gh. Creleanu, Steriad, Domnul aviind curajitl
de a face 0 singurd disoluare a ambelar Adv4ndri, cu contrasemnarea fmpreunid a unor ministri moldoueni i mulateni,

un pas thine Unirea depeiM, ce i se refusa tiled

i pe care era Iio1irII s'o duel la capat, contra oricui.
Partea ganditoruhii economic care 'era Ghica s'ar putea
recunoaste; el era In stare O. aduc a. si acea neuitata opera
pe care o Indeplinise, spre multImirea tuturora, si a strAisi rfied

nilor, ca guvernator, In insula Samos. Alecsandri, care nu era

numai un poet, si-a putut avea si el partea. Idei de libertal
puteau veni prin Golescu. Dar d.? la un capdt la all& acest
manifest national poartd pecetca Domnului.
Astfel Cuza nu mai e, cum 1-au presintat, fara dreptate

si fr pietate, i cercetatori straini mai noi, jucalorul de cart'',

7)lenesu1".cinicul", ci, In ciuda unor aparente care mascan
un suflet onest, nobil si tare, el e In adevar Voeuodul, duS
vechea datin g. a lui tefan-ce1-Mare. In el se tncorporeaxd
nafia, cu nevoile ei cele mai adanci i aspirafiile ei cele mai

tnalte.

In timp ce arunca acest program, el raspundea Constitutiei ce i se trimetea de Adunarea de la Focsani, cu o amanare pe vremea and ea ar putea servi, pentru moment fiind
lorga, iliesagii, elc., pp. 11-33.

Lupta pentru recunoaterea Untrii

359

vorba de altceva cleat de mkrete ideologii: de modesta faptl

spornica a organisarii, pe basele, care hila se pot schimba,
ale Conventiti. Lin singur om contrasemneaza: alt element
de ponderatie, Manolachi Costachi 1. Despartindu-se de ministrii acestia, Domnul U arata recuna5tinta pentru activitatea, experieuta, probitatea si Intelepciunea" lor 2
In cuvintele rostite la Anul Nou, el credea, apoi, cg, poate
spune: timpul agitatiilor va trece"3. Dar alegerile nu erau
sa-i dea dreptate. Alesilor el li Infatisa, totusi, programul din
Deoembre 1859 4.

Pentru a-1 aduce la executare Alexandru loan I-iu nu se

putu sprijini nici pe cele cloak Adunari noi, care nu aratara
nicio putere de initiativa. Ele aduceau necontenite crise ministeriale 5. Pe chestia arestArii lui Gheorglhe Stirbei, invinuit
ea ar fi atacat persoana sefului Statului, Ministeriul Ion Ghica

trebuise sa cada supt votul de blam pentru care se unise

Intreaga opositie, eateva zile dupa ce, In April, Manolachi
Costachi demisionase In Moldova, si, acolo, dupl. o Incercare
nereusita cu rnoderatii C. Hurmuzachi, P. Mavrogheni, St. Catargiu si Lascar Cantacuzino, puterea fusese data lui Kogillni-

ceanu, care veni cu amicul slu Cozadini, cu episcopul Melchisedec si jurisbul Bojinea6; el pusese In programill siin
odic doug chestii care preocupau pe Domn: cea tiIrgueasc:1
si cea electorala, adaugind pe aceia, veche, a averii manastirilor Inchinate.
La Bucuresti se instaleaza, in schimb, un Ministeriu pur radical, cu N. Golescu, Brtienii, Boerescu, Rosetti, I. I. Filipescu.
Dar Inca de atunci gandul Domnului fit sa scape de lanturile
pe care i le impusese aceastaConventie care nici nu iesise din
vointa poporului sau.Un apel contra rebelei Comisii Centrale
fu adresat deci, Inca din Mart1860,Sultanului. Se arata eat de
greu lucreaza Intr'un oras de provincie, Ma opinie, fail prtesl.,
Ibid., pp. 33-4.
Ibid., pp. 36-7.
3 Ibid., p. 35.
4 Ibid., pp. 35-6.
5 Xenopol, o. c., p. 151.
q Ibid., pp. 149-30.
1

360

PregAtirea Unirii Principatelor

acest organism hibrid, lang a. care era O. se aseze apoi i Curtea

de Casatie. Macar de s'ar muta In Bucuresti...Un memoriu plin
de bun simt politic tindea s arate i Puterilor el Aduntiri alese

cu un sufragiu aa de restrdns i trebnind th discute separat

acelea# proiecte sdrzt un lueru absurd i c4 deci Unirea
completd se impune d la sinel,
Domnul crezu astfel ca drumul la Constantinopol, pe care,
pentru preStigiul lor, 11 doriau TUrcii nolui regim, gata si
aduca si Insemnate sacrificii, numai O. se afirme nexul Principatelor Unite" cu Imperiul Otoman, 1i poate servi pentru aoeasta, i prin ce i-ar actaugi ca prestigiu conditiile primirii lui.
Inainbe de a pleca, el tinu sFi duel Insa, fara a intreba pe nimeni, mai departe Unirea 2. Incepu prin a face din I. Em. Florescu, care se dovedia un escelent organisator,un ministru de
Razboiu i pentru Moldova. In acelasi timp el anunta untda din
consuli ct va privi Bucurestii, uncle concentra conducerea
PostH, Vamilor, Serviciului medical, clrept principala sa Capitala si In cale Instiinta Comisia Centrala ca. In scull. Limp
nu va mai avea d.e lucru.
Cum Golescu se docnise In Adunare cu Barbu Catargiu
si nu fusese destul de sprijinit, cum I. Bratianu atacase public si Austria, care ar fi intervenit contra admiterii unui
deputat, si chiar Poarta, el demisionase9. Atund lid Manolachi Costaclzi i se dolga presidientia Ministeriulai nbantean,
care 'Astra pe Boierescu si I. I. Filipescu, dar introc4use
pie Costaforu i pe capabilul general Adrian, care e i scriitor
militar.

De si totul era pregatit pentru. caltitorie Inca din August,

Cuza, care refasa o Intalnire cu Vizirul venit pe linia

Dunarii turcesti 4, cent Intaiu garantii. Era bine Inteles ca
nit va aduce daruri, c1 va purta uniforma armatei sale, a
va fi gazduit potrivit cu situatia sa, ca, de oare ce nu mai era
de Inmnat niciun firman, el va face numai visita de omagin. liii Abdul-Aziz, Sultanul In stil european, mndru de
1 Riker, o. c., pp. 295-300.
2 Ibid., p. 301 i urm. Cf. ibid., p. 260
3 Xenopol, o. c., p.
4 Ibid,, pp. 157-8.

152

;1i

urm,

i urrn.

Lupta pentru recunoasterea Unirli

flota sa, de palatele sale fcute de arhitecti

361

decoratorif

apuseni, care va avea curajul a parasi si el, ca si tatal, Stam-

bulul sau, pentru a visita Expositia din Paris. In accast

gtabilire de program Negri fusese ajutat de ambasada Franciei.
Declaramil ca. merge la Constantinopol pentru interesele
romnesti", Stapanitorul roman plec de la Sulina In Octombre 1, pe unul din vasele de razboiu care erau mandria Sultanului. Ajuns Inaintea cetatii Imparatesti, de care erad legate
attea amintiri ale neamului su, pana. la vechile umbre tutelare, bizantine i romane, el fu primit In salve de tu.nuri si
trecu printre nizamii razboiului Crimeii, cari-i presintara armele. In palatul bogatului Resid, care-1 Muse stapanului sau,
la Emirgian, de unde abia plecase Mare le Duce Constantin, trimes de Tar acolo i pentru prestigiul numelui sau, el fu ospatat,
eu suita sa de saizeci de pergoane, Intre care si ofiteri, si salutat de amba,sadori, ca si de Fuad, minista-u de Externe. A doua
zi, Intre aceiasi garda de soIlati, cl fu condus de Vizir la Sultan, care-1 primi In picioare in mijlocul salonului, viind Intru
Intampinarea lui, dupa care-1 Intreba de sanatate. I se trimese o sabie de onoare. Cand visita pe Vizir, musica
turceasca Invatase cantece romanesti. Se vazu chiar acest
lucru rar pentru obicelfurile orientale: Sultanul asistfind din
lop sa la o represintatie de teatru oferit oaspetelui 2.

Dupa o conversatie cu Domnul roman, care castigase pana. si

pe Ludolf, ambasadorul austriac3, Bulwer, totusi, pc

vise-

Decretul pentru exercitarca puterii supreme de ininistri, 26

Septembre sL n., In Iorga, o. c., pp. 38-9.
2 Bolintineanu, Cdldtoria Domnului Principatelor U nite fn Constontinopole, 1860. Cf. Riker, o. c., pp. 263-4, si Xenopol, o. c., I,
O

pp. 157-60. Fe1icitniIe lui Mihail al Serbiei; R. Bossy, Agentia

diplomaticii a Romdniei fn Belgrad si legdturile politice romdno-

sdrbe sup! Cuza-V odd, In Mem. Ac. Rom., seria a 3-a, XV, p. 27,
no. ii.. Raspunsul; ibid., n-le in-iv. Doi ofiteri sarbi la manevrele
romnesti In 1863; ibid., n-le vm-ix 0 invitatie a lui Mihail la
Ruginoasa In 1865; no. xxxv. Scrisoarea, din acelasi an, prin care
se trimete In Serbia locotenentul-colonel IIerckt, director al Arsenalului; ibid., n-le xxxvn-ix. Cf., pentru calatoria la Constantinopol,
de acelasi, Agentia diplomaticd a Romdniei f n Paris si legeiturile
politice f ranco-romdne sup! Cuza-V odd, Bucuresti 1931.

3 Dar Inca din Mart 1860, prin Prolesch-Oslen, Austria li schimbase complect atitudinea; Paul Henry, L'abdical ion du prince Gaza

362

PregAtirea llnirii Principatelor

muri, un aspru critic al lucrurilor romAnesti, scria lui Russell, acurn cu total favorabil, c alesul din 1859 e un orn
extraordinar (above the common) 5i en o minte care se pare
In stare s4 profite prin simt de raspandere si experieng"1,
La Intoaroere, Cuza putea spune In salonul Palatului din
Iasi, de si vorbise la Bueuresti d- o simplA visig de curtuasie" 2, de izbanda realisatA: Va atarna nurnai cue noi, de
patriotismul, de prudenta 5i de concordia noastrA pentru ca
In curand aspiratiunile noastre ()etc mai fierbinti sA se realiseze i patria noastrA s redobAndeasel In Europa locul ce
i se cuvine" 3.

In situatia pe care i-o (Muse ducerea la un asa de bun

capSt al misillniii sale, Cuza ataca i problema bisericeasck
deschisA, supt anume influente strAine, de mai m'ultA vreme,
Intrebuintndu-se bAtrAnetele si sliibiciunile Mitropolitului Sofronie, supt care lucra grupul de cAlugAri de la Neamt, cari-si

aveau sucursala, cu acelasi nume, In Basarabia. $eful Bisericii moldovenesti, aoela care-i anuntase si binecuvAntase Dom-

nia, fu declarat, Inaintea tuluror celor de fag, cari tot mai

inult ajungeau sA Inteleag g. el au un stApAn, ca rau Incunjurat, rAu sfAtuit... pe o cale nepotrivitl, nici cu demnitatea
Bisericii, nici cu interesele Statului". Revolta" si anarhia",

el, Domnul, nu le va tolera nici acolo. Trebuie In viitor

capetele cele mai IndArtnice sg. se supuie legii!" E drept c5
Statul se amestecase In ce nu-1 privia la mAnAstiri, de altfel
cu cele mai bune intcnii, dar Mitrrpolitul lupta ou cArti de
afurisenie" si sunare de clopote la sosirea oercetAtorilor mi-

reni; se refusa slujba pentru Domn 5i chiar prirnirea serisorilor lui4. La Bucuresti se vorbi, In Decembre, tot asa de
tare, in chestia rniscrtrilor une,llite la Ploesti si la Craiova 5,
et l'avenement de la dynastie des Hohenzollern au trdne de Ronmanic, Paris 1930, p. 105, no. 1.
1 Riker, o. c, p. 303.
2 MOnitOnd muntean, 18 Octombre.
3 Iorga, o. c., pp. 40-2. Urtneaza critica Justitiei.
4 Ibid., pp. 40-8.
5 Ibid., pp. 19-50 (Turcii Incercar a cere informa1ii; Riker,
c., p. 305).

0,

Lupta peutru recuneasterea LTnirii

362

in acelasi timp cand, fat de intentia lui Klapka de a Incepe

revolutia ungureasd dc aifi, Domnul proclama o neutralitate
pe care va sti s'o aperel. Se ating3a la Bueuresti, cu prilepul
Anului Nou, $i nevoia de a se acupa de chestia trIneasd,
aclugind Ins4 cl se asteapt propuuerile Adungrii 2. La Iasi,
tot atunci, se inaugura, cu pomp'S. mare, Universitatea, In care
domina spiritul exclusiv r?rnan al lui Bilrnu4iu3.

Dar anul al treilea al acestei Domnii acurn tntemeiate nu

putu da isprava asteptat din partea Adurarilor.
Disohrarea Aduarii rebele din Muntenia $i Incercarea until
Ministeriu conservator cu Barbu Catargiu nu reu$i (Februar
1861). Ministeriul Manolachi Costachi nu fu mai fericit. I se

dutase pricinl. In anume dldri de lege, de dtre un carp

politic care nu vnia cu niciun chip sNrl sufere: nu lipsia
nici acmatia c. s'ar fi procedat cu brutalitate la potolirca
misarilor din Craiova 4. Un nou Ministeriu nmatean amosleca,
In Maiu, un singur Moldovean, M61inescu, Cu trei oameni
de la 1848: Stefan Golescu, Bolintineanu $i Constantin Balcescu,

anugindu-se Fanariotul" Grigore Arghiropol5. Tot odatN., In

Moldova, Kogiliniceanu

trehuise sL place, pentru. cd, ur-

mnd directia anticlericald, suspendase pe Mitropolit, mergaud i pAn la arestarea lui . Desbateri pItimave, In care se
introdused si alte IncMdri, tindeau la o dare In judecal5.
Si aceasta Ingh,dui marelui orator s ridioe din nou cheslin
sAteascl 7.

Inlocuitorul lui f Aaastasie Panb, ajutdtor loaial $i spirit

moderat, care se Incunjud de p6nd atunci ncrnultAmitul C.
Hurmuzachi, de Mavrogheni, si cl tinut la o parte, de Rolla, de

Cuciureanu $i de tilarul D. A. Sturdza, dar, In fata omului

ImpAcarii, Lascar Catargiu ridid public chestia ultimci do6
2

Iorga, /. c., pp. 51-3. V. mai SUS

Iorga, I. c., pp. 54-6.

3 V. Si ibid.. pp. 55-6.

4 Xenopol, I. c., pp. 185-8.
5 Iorga, 0. e., pp. 59-60.
6 Pentru greutAtile lui, scrisoarea ciltre sotie; Iorga, Mihail Kogdlniceanu, pp. 172-4.
1 Ibid., pp. 182-4.

364

PregMirea Uniril Principatelor

rinti a Divanurilor ad hoc, aded. Inlocuirea Domnului, aproapc

de capaul str4duinti1or sale pentru bine, cu awl print straln

pe care nimeni nu stia de undl sa.-1 ieie, si Ou un strigat
de triumf rIspundeau din Bucuresti i I3arbu Catargiu oi
Gheorghe Stirbei. Trebui s se declare prin foaia oficia15.
cA Puterile nu admit acest punct1. Apoi, prin artificii de
proceduil, se Impiedec la Bucuresti ca si la Iasi 2, repetarea
unor astfel de iesiri.
Dar Adunarea din Iasi se ganctia totusi, s se unleascq, la
Focsani cu noua Adunare munteant i pentru a discuta chestia rura15. 3. Intriga, supt masca ideologiei, nu se la.sa biruitA:

Domnul insusi era sti resolve tnsd, pe basa- resaltatelor de

la Constantinopol, Unirea.
Scriind si lui Napoleon dupN. Intorcerea aceasta de la Cons-

tantinopol4, el ar fi vrut ca InKturarea ultimelor piedeci In

calea Unirii sg. fie luate Intr'o conferintl europeang., dar el mAr-

turisia lui Negri c, de oare c ea 4.boveste, tara o va face

singurg. 5 Se vorbia si de o nouN. Comisiune europeang. 6. Nu-i

lipsiau lui Cuza crisele de constiintA, i Intre aceia cari 1-au

sprijinit In mijlocul lor trebuie st se Insemne Inainte de toate
Negri, prea putin Inteles i pret-iit de contemporani, care, la
sfarsitul aoestui an hotaritor, 1861, scria amicului si acarn Dorn-

nului sgu: Alteta Voastr sg. nu se descurajeze si. O. nu

vorbeasc g. de abdicare In niciun cas, ckci ar fi din nenoroOre a se plme totul In joc si a se parAsi tAri1e noastre I.n
Barna a c,ine stie ce triste eventualitflti"T. Lucrand altfel",
1 Xenopol, I. c., p. 196 si urm. Bolintineanu, prin Dambovita,
cerea di o Constituanta s proclame Domnia ereditara In familia
Cuza; ibid., p. 199. Se organisau petitii populare penlru aceasloc

ibid., pp. 199-200.

2 C. Negruzzi cerea Capitala la ... Galati; ibid., p. 211.

3 Riker, o. c., pp. 309-10.
4 Ibid., pp. 335-7.
5 Henry, o. c., pp. 105-6.
6 Ibid., p. 106.
7 Ibid., p. 107, no. 4. Nici sa se vorbeasca, adauge el, de aa
ceva nimanui; ibid., n-1 urmator. Ziarul engles de la Constantinopol
si anuntase aUdicarea. $i Riker, o. c., p. 311, nota 37.
Corespondenta din Constantinopol a lui Negri n'a fost Inca data publicului,
cu alle hartii de la Domuna Elena, prin Toodor Rosetti, dc d,
A. C. Cup,

Lap la pentra reddadasleeea Onir

Sdl

adgugia el, permiteti-rni s v'o spun ca amic sincdr, veti

avea grele socoteli de dat istoriei-.1. Si represintanlul tmrii
la Constantinopol se buidura de thcerea Portii la mernoriul
domnesc, pentru cd, i se pgrea cg raspunsul ar dace la Conferintg, iar Conferinta ar Irnpiedoca solulionarea chestiei romnesti prin vointa InslIsi a Romani lor. Era de pgrere ea,
la deschiderea clriar a noii Adunari muntene, Domnul sg
faca proclarnatia Unirii pe basa memoriului, lgrnurind-o lYnnt.fun manifest public 2.
Dar, rgspunsul turcesc viind In April 1862 3, In Iunie Aall,
care se gftndise intgla a retrage lui Cuza una din tgri(!) ori a
trimete un comisar 1, era acam pentru ra'spunsul favorabil pe
care Cuza-1 astepta de atdta wane. Se admitea cg mecanismul
stabilit de Conventie nu poate functiona, cit trebuie un singur
Ministeriu i o singarg. Adunare, dar se introducea copilkreasca reserva eit aceasta se admite numai pentru cit s'a

iertat a fi un singur Domn, iar pe urmit se va Intoarce la

vechiul sistem separat 5. Gorceacov va argla ce puting basit
poate avea aceasta solutic 6. Pentr.i. Conferintg, care s'ar iinea la Paris, si Negri socotia cg, In west cas, RomAnii n'ar
mai avea sprijinul de altg. datg, Rusia fiind pentru printul
strgin 7. Dar Franta fu contra Conferintei i, de altfel,
Sardinia devenind regatul trial nerecunoscui, al Italiei
lipsia unul dintre membri 8.
Pang atunci tar vot al Adungrli moldovenesli Indemna la
fusiunea celor doug corpuri legislative, dar Camera noug, rgspunznd la aceastg dorint.g., 'Asa ceasul la judecata Dom-

nului.

In tot aoest timp, greutati marl se ridicau la Bucuresti

1 Henry, o. c., p. 108, no. 5.
2 Ibid., no. 6.
8 Riker, o. c., p. 310.
4 Ibid., p. 312.
5 Dup Documents diplomatiques, pe 1861, ale Minisleriului de
Externe frances; ibid., p. 320.
6 Ibid., pp. 321-2. Pentru scopurile balcanice pe care el voia sit
le urrnreascl la Conferintg, i ibid., p. 322. $i ideia ruseasca a

Unirii provisorii pe trei ani";

7 Henry, o. c., pp. 108-9.
8 Riker, o. c., p. 321.

ibid., p. 321.

Preg5tirea tinirll Principatela

dim partea conservatorilor sau, mai bine zis, a proprietarilor,

cari, temladu-se c6 Domn.il urmUreste reforma agrari In

seins radical, Macau O. se decia, in aoest moment chiar,
di nu se poate frN. votul Adularilor ca un project electoral
s. fie presintat Puterilor 1. Li se rilspunse prin proieclul
Steege, in Comisia Gentralii, care, dup indemnul Donmnlui,

aduse inainte grgirea dreptului electora12. Petilii in mas

sosiau si la Bucuresti. Se putea aduce doci, caderea Guyernului liberal din Muntenia, dar actiunea lui Cuza contribui
la crearea atmosferei de care el avea nevoie pentru desvfirsirea Unirii.

Noul Ministeriu avea Iii truntei. sa, dui-A refusul lui C.

A. Cretulescu, pe D. Ghica3, impotriva aruia boierimea mi
putea sa se ridioe ca impotriva radicalilor pe cari izbutisei
a-i InlItura de la clirmtl. Domnul inLiturase pentru moment
chestia largirii dreptului electoral 4.

Se afiunse totufi la Conferintd qi aflame, pentru a satisface

pe Turci, chiar la Constantinopol (Seplenibre)5. Aici Aall Pica

ultimele sale sfortari pentra a preggti o viitoare rupere a

Unirii si o interventie militara' in cas de nesupunere a Principatelor" 6
Se ajiunse, si de pe urma somatiei lui Negri, care de1

Ibid., pp. 314-5. Austria sustinea accastil opositie; ibid., pp.

Rusia privia chestia electoral din punclul ei de vedere,

324-5.

fiind contra radicalismului; ibid., p. 328. Barbu Catargiu, cazut de

la Guvern, cerea s se cdmunice Adungrii corespondenta Domnului
cu Poarta; ibid., p. 315.
2 Ibid., p. 316.
3 Caracterisarea lui pasionall, de Paint; Xenopol, o. c., I, pp.
292-4.

4 Adresa cittre agentii in strain:hale; ibid., II, p. 295 si urm.

5 Ibid., p. 293.
6 Ibid., p.
327 si urm. (en tonic am5nuntele). Fusese vorba,
din partea Angliei i Rusiei, de inslituirea unui Scant; ibid., p. 299
si urm. Domnul observase c Rominii n'au elementele sociale pe

care o a doua Adunare s'ar putea sprijini. Incd de alunci el era

pentru Consiliul de Stat, caruia i-ar reveni i contenciosul administrativ". Regulamentele s'ar elabora acolo, uncle s'ar judeca si
amendamentele legilor elaborate de Consiliu,

Lupta pentru recunoasierea thiirii

cJar

367

lul Aall-Pasa c allfel Domnul va proclama de la sine

Unireal, la pastrarea, toLusi, a roservelor turccsti 2 in ce priveste

Unirea pe via, cu mentiunea, prin nola separatA si expres6, a

trimeterii unui delegat, ImpreunA cii comisari ai Puterilor,
pentru alegcrea duNA,, In cas de vaeantA, apoi mentinerea
unor Consilii locale, ramilner2a granitii. Dar parietal de cdpetenie: desfiintarea Ministerelor i Adundrilor deosebite era
edstigat.

Astfel, In Octombre, la obisnuita reeeptie, Domnul rispundea

lui N. Golescu, care aducea dorintiie de Unire deplira ale Co-

misiei Centrale, c. aceasta e i dorinta sa, cum a fost de la

inceput, 5i cd acum chestiunea e In sama Inaltei Curti suzerane si Marne Puteri garante". Cfind, deci, procesul, care
durase atata vreme, trezind atAtea interese, era distigat, proclamatia din 11 23 Decernbre a lui Cuza, care deelarase Portii

c. mArgenirea Unirii la o viati. pe are o putea taia un

atentat e pregAlirea de pe acum a distrugerli actului 5i, de fapt,
Impiedecarea oricarii guveriAri serioase 3, nu mentiona par-

lea Inaltei Porti si a Puterilor garante" decAt dup oe amincli faptal mdriet, dorit de generatiac trecute", a lost
,pclamat de Co,npurile Legiuitoure", chemat eu edIdard de
el", pentru a fi apoi recunoscut" de instanta europeanal pi
Inserts In datoriile natiilor4" fi el presinta fericitul resultal
tia

ca a operd a sa personald: Alesul irostru ve4 dci astd,zi o

singura Romdnie". Aceasta totusi, MA a tagadui ajutorul" ce a

avut de la Comisia Centrall Firmanul Insusi, in care se

vedeau margenirile acelea supgratoare, nu fu publicat decAt
cu o mare zAbavA, si numai dupI insistenta consulilor 6.

Pentru a se arAta ca niclo actiune de partid n'a contribuit la Unire si c4 de acum Inainte e de lucrat In aoela.
buna Intelegere, sprijinn pe ace! grup de liberali moderati,
1 Xenopol, I. c., p. 221, nota 85.
2 Poarta ceruse i oprirea cresterii puterii armate a Principatelor;
raport al lui Negri, in Xenopol, I. c., p. 220.
3 Ibid., pp. 221-2.

4 Iorga, o. c., p. 61, no. xxvtn.

5 Ibid., pp. 62-3.
6 Riker, o. c., pp. 343-6.

188

i'regati,rea

rokii

PrincipAteloli

pe care-1 doria de mutt Domini pulea pune supt aceasla proclamalie iscalitura acestor mernbri ai ultinielor Minislerii separate: pentru Muntenia, conservatorul moderat D. Ghica,
Fanariotul Arsachi, A. PlaginO, legat de familia SLirbei, Ion
Ghica si n.einsemnatii N. A. Nicolescu $i S. Falcoianu, iar,
pentru Moldova: A. C. Moruzi, de la Zvorfl$Lea, um de la

1848, ca presedinte al Consiliului dupt retragerea lui Panu 2,

si boierii Cantacu.zini, loan si Alexandru, apoi Ion Ghica 5i
C. N. Sulu. i, la 24 Ianuar st. v. 1862, a treia aniversare a
alegerii sale, el putea s vorbeasca membrilor intruniti ai
ambelor Adunari 3.

In acest discurs e un adevarat program. El Incepe prin

temporare, admise la Consa opune Unirii condifionate

tantinapol, Unirea iataogibitu1- N-1 ma indoiesc, domnilor, ca
z

nici Ina lta Poara, nici Puterile garanle nu vor cugeta a

desfiinta In vlitor Unirea ce au recunoseut-o atilt de necesana pentru fericirea Principabelotr", introducandu-se si In
dreptul public european".
Comuna conluerare", spunea el, e, acum, o datorie pentru
toti. Desavarsita securitate interioara" va sti s'o impuie el. Se
va purcede la unirea administrativa,cu o desoentralisare, pentru
Moldova, mai ales. Din nou apare, Impreung. en organisarea
comunelor, cu Curtea de Casatie $1. cea de Conturi, cu mentiunea celui al treilea Corp ponderator" (Consiliul de Stat),
cu unificarea legilor, chestia ruraPt. Iscalia Insa ea ministrupresedinte hotarItul conservator Barbu Catargiu, care insa recunoscuse public a total i se datoreste Domnului4, apoi Briloin, Arsachi, Al. Moruzi, alt conservator, Gr. Bal$, I. Ghica
singur represintgnd pe liberali, In forma cea mai cumpanita.
Intre oamenii stangii, cari un singur moment se Imparla-

sisera de putere si cari erau strAns Twill In cluburile lor,

sustinnd pe Domn numai pentru c albii" luerau continnu
g vehement contra lui, noul Minisberiu, legat de un asa de
1 Xenopol, o. c., II, p. 297.
?

Ibid., I, p. 212.

8 Iorga, o. a, pp. 63-8.

Xenopol, 1. c., pp. 224-5,

Lupia pCnrU iectinoaterca Unir

369

blare moment din viata natiei, fu. considerat ca o ofens 4. de

nesuferit. Aceasta cu gat mai mutt, cu cat Catargiu era hoOra s aducN. Inaintea unei Adunth-i de care dispunea absolut

proiectul de reform agrard pe care-1 alcauiser de mult

conservatorii din Comisia Contrail.
In sprIjinul acestei conceptii el aducea mijloacele unui om
de inaltthi culturd, ale unui ganditor cumpnit, urmArind cu

usurinta linia principalli si a celei mai grele argumenari, o

deshvarsith onostitate de convingori i un talent. cuceritor.
Comparat cu toti cedalti vorbitori munleni, era farg. Indoial
oel mai impresionant prin caracterul strans legat al doctrinei sale, si lui Ko0Iniceanu-i putea opune un caracter
neInduplecat i o viard privat care nn putea fi atins de

nicio critic. Un om aruia atata i-a lipsit pentru a face

epod. In istoria veaculul sgu: oH o adaptare la cerintile
imperioase ale vremii sale ori subordonarea puterilor sale
acelui conducaor al tArii care nu putea fi Inlocuit In functiunea sa.

El predica in fata unei demagogii de cluburi pornita, Ia

asalt i prin rnijloacele conspiratiei respectul fall de indivi-

dualitItile euperioaDe si fata do pulernicul factor economic

care e averea, supunerea in fata ierarhiei indispensabile vietii
oricltrii socierati. In chestia agrar, el relua inosbenirea acelora
cari sustineau mentinerea proprietMii integrale, de drept roman, oricare 1-ar fi originile si oricare i-ar fi Indatoririle,
impuse de conditiile timpului.
Contra lui Ise ridicarl, fireste, manifestatii ta,ranesti, ca aceia
din Buz 6u, porniri cltre imediab schimbthi in domeniul elec-

toral, atacandu,se regimul actual al celor 5.000 de proprietari mari", ca i sperantele unai legi agrare larg favorabile
tgranilor. Se raspunse din parte-i, In. mijlocul preocupatiilor
legislative mai mdrunte, cu o Ingustare a liberttii presei,
represintat acmn prin mai multe organe, intre care radicalul Taranul Roman.
La 25 Maiu st. v. In sfarsit legda rurall fu luat In discut-le, pe basa cea mai Inga sta. stabilit de boierimea Regalamentului Organic: proprietarul nu datoreste nimic tg.ranului.

De aceiasi pgrere se deelarl D. Ghica, Radu Rosetti, fostul

presedinte al Comisiunii Centrale, 51 chiar, dintre Moldovenil
24

57o

PregatIrea Untr

Principateke

pe Ifingii. Grigore Sturdza, a carui alitudine era de asteptalf

Al. Moruzi, acel revolutienar de la 1848.
In combaterea acestei conoeptii Kogalniocanu intrebuinta,
toate mijloacele convingerii unui suflet larg si gencros, ajtate de prestigiul obisnuitei aratorii euceriloare. Presedintcle
Consiliului le raspinse cu o reoe siguranta. Din partea nationahlor moldoveni mai vorbi doar Grigore Cuza. Partea lor
fusese acum Indeplinita.

Rosh" munteni, traind Inteun oras de populatie saraca,

gata oricand sa fie pus In miscare, aveau vechea lor lacilea, de care se folosisera 5i In alegerea din lanuar 1859.
Cand i se ceru lui Barbu. Catargiu, de represintantii claburilor,
s. Ingduie celebrarea aniversarei miscarii din 1848 1, care,
de altfel, insemnase asa de putin in ce priveste rsolvirea
chestiei

proprietatii, el refus autorisarea. Nu va Ingadui

slabirea linistii", preferand sa se expuie mortii, Ea V. astepta,

prin glontele din mani platite, supt gangul Mitropoliei 2.
Numele ucigasului, care ar fi fost un Ungur ratacit la noi, nu
merit Insemnat pe paginile istoriei; s'a vorbit si de doi intelectuali romani ardeleni, nedeplin identificati, Dunca 5i Grozescu. Nimeni nu a luat flti5 apa,rarea crimei. Incercarea ce

s'a facut de a arunca bannieli, care s'au ridicat Ora sus, nu

poate fi tinuta In sama nici fata de prefectul de politic, N. Bibescu, care Intorsia, In aceiasi trsura, pe ministru. Cat priveste pe Domnul Inscusi, care, cand se adresase, In dorinta de
pacificare, lupttorului conservator, campionului boierimii mun-

tent, li cunostea doar intentiile i nu-si ascundea cuprinsul

unui proiect care nu se alcatuise doar atunci de noul sfetnic,
el gasi cuvinte mobile pentru a Incerea sa mangaie pe vaduva,
1 $i In August 1861 fusese vorba de o dernonstratie taraneasca
Inaintea palatului, cu petitia de la 11 Iunie in protap", i se ieau
masuri militare, dar Voda, care radea si el de precantiile boierilor,
cnd a vazut ca-i este palatul mai bine pazit, a iesit ealare, nepazit
de nimic, i s'a preumblat dupa obiceiul sau"; scrisoare a lui P.

Orbescu, In Iorga, Mihail Kogdlniceanu, p. 203.

2 Cf. Al. Laiiedatu, In 31cm. Ac. Rom., 1936. P. Orbescu arata

ca s'au cercetat serios la Politic procurorul De.1iu, dar

i I. Glzica

colonelul Adrian, Inlocuindu-se prefectul de politic cu R. Roselti;

Iorga, Mihail Kogillniceanu, p. 204.

Lupta pcniru recudoaterea Don't

ealificand pe jertfa politick de orn de stat eminent, cc a

murit In serviciul rii, martir al convingerilor sale si pentru
cip4narea principlutai ordinii1".
Se clutk intre ooriservatori un supcesor al lui Catargiu, dar

Dimitrie Ghica refusk o sarcin asa de grea. Doinnul se

adres atunci la d-rul N. Cretulescu:
pkn la Int5rziata numire a acestuia, interimatul fir Incredintat experientulai dr.
Arsachi, care refusk s rm'aie, cum refus sk vie Alecu Catargiu, In a ckrui loaialitate putea sk se creadd, si acesta alcAtui nn Ministeriu a cgrui lipsk de prcstigiu desvelia pe
seful Statului. Era format din Teodor Ghica (Finante), Gheorghe ,Creteanu lc(Culte), Al. Florescu, D. Come, colonelul I.
Ghica (Rzboiu), C. Cantacuzino, Basarabeanul (Externe), apoi
si un Catargiu (Control). Contra lui se incepu deci o furioask
lupt de rksturnare: aceasta, a doua zi dup aclamatiile cu care

fusese primitk yestea malt asteptatei Uniri i dupk interpretarea pe care i-o dldirse Cuza, chemand In. jurid sku toate
elementele capabile sk consolideze un tron hick asa d subred.
Conservaitorii, cari erau de fapt partidul pretendentilor, cu
tfrbei i Grigore Brancoveanu In frunte, de si
r,idicau necontenit chestia, care s'ar impune neapkrat dupd
Unire, a printului strain, erau furiosi cl Domnul refusk sk
Gheorghe

promulge defectuoasa lege rurall votata In Iunie 2 Nu li rijungea participarea lui Cuza la durerea pentru pierderea aeelula
care fusese seful lor, cu neputintk tde Inlocuit,
i, de almin-

terea, ei nu arktau niciun zel pentrii lkmurirea crimei; si la

Inchiderea sesiunii Domnul Intrebuintase cele mai cAlduroase

cuvinte pentru a-si arkta plrerea de Ha: ImpArtsind de

o potrivk cu domnia voastrk sentimentele de o legitima, In-

tristare ce ati manifestat pentru pierderea omului de Stat

o
Oupez un raport al consulului engles Green, Gaza punea fn
causet pe I. Brenianu ca autor moral al atentatalui; Riker, o. c.,
p. 384. Cf. Hagi-Moscu, In Rev. 1st., XI, p. 228.
2 Dup P. Orbescu, Voda li-a zis (conservatorilor): Ati fcut acea
lege; poftiti acum de o i executati. Ce? Vreti sA chem Ministeriul
dintre liberali s v'o execute? Nu se va execula decal de dv., caci
aceia nu o primesc. Dar vreti armats? Nu ieau o astfel de raspundere pe capul mieu. Dv. trebuia s faceti legi pe care tara trebuie

81 le primeascd ca o binefacere, iar nu legi pentru care sa

hcalde In siinge; Iorga, Mihail Kogdlniceanu, pp. 23-4.

se

37

l'reghlirea tJnirii Principatelm1

chemat de noi In capul Guvernului inaugural in zina do

24 Ianuarie, Varerea noastr de rail este cu atilt mai vie,
cu cat descrtul ce el a lh'sat Inca nu este Inlocuit"1. Nicio
elitudine Ursa a Dotnnului, nicio concesie nu putea sl biruie hotarirea beizadelelor de a rasturna pe omul de o crestere inferioard pe care-I ridicase pe tron, un moment, o potrivire unica a Imprejurarilor2, si nirneni nu putea convinge
pe un Lased'. Catargiu, pe an Anastase Panu Ins1ui, cu Wale
demonstratiile credintii sfatuitoare pe care el le daduse, c noun

Romanic trebuie sa devie un apanagiu al farniliei Cuza, dovenita o dinastie. Neputand erea partidul moderat pe care-I
dorise, Cuza nu mai gasia la nimeni un sprijin in adevar prietenesc, hind silit sa. se Indrepte pe rand la oamcnii earl se
ridicasera contra lui, jignindu-1 adanc. Ceasul lui IogJniocaiiu va trebui sa vie, din causa superioritatii lui intelecWale i Inaltului ideal de dreptate sociala pe care-I represinta, dar, pentru a intelege starea lui de spirit rata de prietenul de odinioara devenit Domnu.I, glorificat de el Insusi,
al tarii, ajunge a receti scrisoarea-i intirna din Februar

al acestui an 1862, In care arata cum el a rasturnat, prin

initerpelarea aSupra scolilor si a veniturilor rnanastirilor inehinate, Cabinetul vechiului sau colaborator In miscarea de
la 1848, Alexandru Moruzi. Aceasta de si-si dadea sama de
primejdiile situatiei: Starea Orli e foarte nelinistitoare. Camera e reaclionara i toata tara cata nu e represintata, aproape
1 Iorga, Mesagii, p. 71, no. xxxvi.
2 v. cuvintele din 1861 ale lui D. Ghica, raportate de P. Orbescu,

director in acelasi an si viitorul ministru in Cabinettil din 1863 al

lui Kogalniceanu: Dar pana rand va avea Camera alftLa rndare a
suferi astfel Domnului?"; lorga, Mihail Kogillniceanu, p. 197. Guvernul de alunci impAcase i revolta pranilor
Ia BiIeti, mosia lui Gheorghe $tirbei; ibid., p. 198. E denuntat, ca agent al
legaturilor cu consulii pentru rasturnarea Domnului, Barbu Belt!,
lnsui propunatorul motiunii jignitoare din 1862; ibid., p. 199. El
ar fi spus: Trebuie s-1 rAsturnMn; acum e rAndul nostru a fi
revolutionari. Am pierdut toate ale noastre i nu ma1 e de suferit";
ibid. Orbescu desvAluie i legMurile lui Barbu Catargiu, socrul fostului
consul frances la Bucuresti, acum mutat In Egipt, Bclard, cu Liiders;
ibid. Raporturile cu consulii; ibid., pp. 200-1. Semnaleaza apoi trium-

ful prin chemarea la Guvern a lui D. Ghica a binisliilor, tombaterelor, pulregaielor"; ibid., p. 202.

37$

Lupta pentru recunoaslerea Unirti

revolutionarg." Recunostea marele talent ai liii Barbu Ca-

targiu, dar era foarte aspra pentrU colaboratorii lui,

mail

ales cei din Moldova, fiind sigur c Ministerial In Intregime

n'are Increderea Don:mutat. Ce Va vent pe urmg, Dumnezeu
kiel." In ce prive$te pe I. Brgtianu i Rosetti, nimic nii putea
O. mai apropie pe ace$ti apgrhori ai vechilor 146 revolutionare de acela care vbrbia la fiecare clipg. de nevoia auto-

ritii

ai

de dreptul lui de a o impune 2

Chematg In Novembre 1862 pentru, Votarea, in $edintg extra-

ordinal* a budgetului , se lucra tot cu cel din 18603,

verificarea vechilor cheltuieli $i unificarea Iegislativ, Adu.
narea, Inkrand In Decembre In sedinte ordinare4, se argtg
pornit la o necrulgtoure lupt, n.1 contra inofensivillui Nh
colae Cretulescu, ci contra sefului Insusi al Statului , care ar
avea datoria de a face loc printului strg,in, ceia ce se va cere .5t

de-a dreptul de la Impgratul Francesilor, ca de la un binefg.ator si permanent ocrotitor. Apgrarea pe care o va face Koggh
niceanu, cu lipsa de respect si de tact care sttea In a. spune
tare a alesul din 1859 nu e o personalitate exceptiona1 g. ca
sg. i se cearg mai mult deat ce diii, dovedeste cat de mult
dispgruse Ingltatoarea stare de spirit de la Inceputul Dom.
niei alese 6.

Aceasta pe o vreme and acum sosaserg. misiunile Irancese cerute lui Napoleon pentru reorganisarea armatei $i pu-

nerea In ordine a finantelor, pentru crearea de drumuri $i

poduri 7, Domnut, din parte-i, apsa tot mai mult &supra
Ibid., pp. 174-5.
V. Xenopol, o. c., I, p. 267
3 Iorga, Mesagii, etc., pp. 788-9.

1
2

i urm.

4 Ibid., p. 80, no. xu.

5
Cf. felul cum el Intelegea situatia creal prin uciderea lui
Catargiu: In urma unui trist eveniment, lutind insumi cdrma guvernului"; ibid., p. 82.
6 Xenopol, o. c., I, p. 260: Domnitorul e otn, nimic mai mult deca.t
om; nu are pretentiunea de a fi Un barbat mare. Samanta barbatilor
mari s'a pierdut de la $tefan-cel-Mare i Mihai Vitcazul: acum se cultiva samanta gandacilor de matas (1 ". Cf. scrisoarea lui Kogalni-

ceanu din 20 Ianuar 1863. El arata ca. se cerea printul strain cu

siguranta ca el nu va fi primit de Puteri si se va reveni deci la
cele dona Domnii osebite.
7 jorga, Mesagii, etc., pp. 82-3. Pentrit unificareu $colilor nliIitarc

374

PregAtirea Unirii Principatelor

sprijinului armatei, suprusa direct autorittii sale. Astfel cu

prillejul diseursUrilor de la 1-iu Ianuar 1863: M'am convins
e, alaburi cu armata, sant oameni devotati, activi, earl pricep ca i dansa ea Tara noastra are nevoie de ordine

Avem convictia cea mai adanca, a fericirea Tarii depinde

In mare parte de armata. Numai prin asigurarea ordinii
publice se Ira putea asigura desvoltarea institutiilor noastre
nationate"

Raspungul veni peste cateva saptamani eu prilejul r6spunsuhti la Mesagiu, In Februar, El samana cu vestita Intampinare a liberalilor francesi contri Ministeriuhd Polignac, si
de fapt contra lui Carol al
In 1830. La Inchinarea ca-

tre ImpNratul Francesior se adauge critica aspr, brutal a

ea si cum vina ar fi fost a
unui Intreg regim, supt care,
Domnului
nimie nu s'ar fi facitt, i aceasta nUmai pentru
ea lipseste sincera functionare a mecanismului constitutional",
pe cand concursul oamenilor n'a putut lipsi Mariei Tale",
membrii celor sasesprezece Minisbere iesind din guvrn fara
folos, doar lasandu-si reputatia liii politica". Se cere Domnitorului" sa-si Indrepte ministrii pe elite cele bune.
IscAlese, cu Panu In frunte, care alicatuise, dupA cat se
pare, acest adane jignitor rechisitoriu, pretendentii, cate un
alt vechiu conservator, liberalii cu Stefan Golescu, Ion Ghica,
I. Bratianu si Rosetti 2 In acelasi timp umbla prin judete o
petitie pentru printul strain, de care vorbisera In desbateri
si D. Ghica si Grigore Sturdza 3.
La primirea deputatiei municipalithilor, In aceiasi lun, Cuza

fIcea deci alusie la adarnici:a politicei" si a teorlilor constitutionale", pe cand interesele noastre materlale sant adevgratele interese ale tdrii". ArAtand Intregul sku program in
ibid., pp. 77-8. Pentru grija de invalizi; ibid., pp. 88-9. ARe legAluri
cu armata; ibid., pp. 89-94.
1 Ibid., pp. 82-3. Cuza introduce In Ministeriu, ca element militar de sprijin, pe Tell; Iorga, Milzail Kogdlniceanu, pp. 175-6.
2 Xenopol, 0. c.; Riker, o. c., p. 405 si urm.
3 Ibid., pp. 406-7. Prokesch-Osten propunea trimeterea unui co-

407-8. $i Negri denunta la Consapte de pretendenti; ibid. Se hotAri

sA se comunice consulilor cA ambasadorii desaprobA oHce atac
asupra Constitutiei", dar i oHce jignire a Domnului; ibid p. 409,
Consulii se declararA contra politicii acestuia; ibid.

misar In Principate; ibid., pp.

tantinopol pe cei douAzeci i

Lupta pentru recunoasterea Unirti

375

aceastl directie, el se scusa c dificultAtile guvernarnentale"

nu-i permit a merge mai rApedei,
In Mart KogAlniceanu arAta, Intr'o scrisoare privatl, cd
sprijinul din afard a lipsit i deci Cuza a Inchide, cnd
vrea, Adunarea, rAmaind astfel biruitor Impotriva celui mai
furios din atacurile Indreptate contra lui 2. Se refusase de
Adunare budgetul, dar Domnul era hotArit sa. meargA lnainte,
declarand consulului austriac cA. nu-si va pArAsi datoria de

a mentinea prestigiul autoritAtii sale: vor vedea ei de ajuns

cu eine au a face" 3.
Deci, far zAbavA, la 2/14 Mart, Domnul Inchidea aceast tulburatA sesiune, dominatA de ceia oe s'a numit coalitia monstru-

oasP, arAtand, cu o extraordinarl rAbdare si cu un superior spirit de iertare a ofensivelor, ce a asteptat de la Adunarea care-si fixase ca scop daramarea tronului salt: activitatea si silinta domninor voastre s'au pierdut In discutii
politice, In lupte de partide sau de persoane", esceptand
numai cAteva spirite linistite. Doar cAteva legi s'au puha
streoura, budgetul rmaind nevotat. In schimb s'au Indemnat
la neascultare functionarii.
Vina o dadea el doar pe neexperienta noastrA, netabdarea
noastrA, precipitarea adesea imprudentA a aspiratilmilor noastre

cAtre progres". In credinta c nu se poate ajunge la lull

resultat, sesiunea nu mai e prelungita deci, lasAnd pe fiecare
sa-si examineze constiinta. Nu se uita sa se adauge i shnpatia din partea Augusbei Curti Suzerane si 1naltelor Porti
garante" 4.

dupa ce Gheorghe Stirbei mersese Intr'o

In west timp,
misiune la Viena si la Paris, fiind Iurmat de Panu, In toamn,
se credea ci Bibescistii urzesc lucruri 'trate" pentru deschiderea Adunarii, hotarita sA-si continue lupta, i cdl se vor
1 Iorga, Mesagii, pp. 84-5. Cuza trimese In misiune secrel la
Paris pe V. Alccsandri, care-i ddea sari* In Decembre 1863, de
buna primire la Napoleon, cerind voie s mearga, pentru sanatate, In Egipt; Gh. T. Kirileanu, in Rev. 1st., III, pp. 119-20.
2 Iorga, Mihail Kogalniceanu, p. 177, no. xvu.
3 Riker, o. c., pp. 410-1.
4 Iorga, Mesagii, etc., pp. 85-8. Se incerc4 de oposilie refustd
impostlelor; Riker, o, c., p. [12.

376

Pregiltirea Unirii principatelor

da In judecat. Rosetti i Aricescu, pentru scrieri incendiare

si apologiste revolutiilor".
Vara aduse i incidental, In el Instisi putin lnsemnat, al

micului grup armat al Polonului Miroslawski, care incerd

s6. tread. In Rusia, pentru a inaugura revolutia, si care produse

o ciocnire, la Costangalia, cu soldatii romni, urmnd spol

liberarea prisonlarilor 2. Consulului rus, care nu era multlmil cu atata, Domnul Ii rdspunse, hotg,rit, d. nu e .,jandarmul Rusier 3.
Se Incercase, In Iunie, un nou Ministeriu, cu Cantacuzino

din Moldova, dar acesta cerea ca armata, pe care se sprijinia Domnul, sa fie la dispositia Adunrii. Cuprinderea In acest
Cabinet al lui I. Braganu fu r5spins de consulul Franciei4.

Un memoriu adta d nu se poate lucra In actualele forme

de Stat8, constitutionale, cerdndu-se un Senat i un Consilia

de Slat, ca suspendarea pe cinci ani a Adunirii. Na(ia ar fi

bucuroasd de o astfel de schinthare, i stdpdnitorut cii pretul
uie(ii o va face. Dac4 nu i so tngdduie, e gala sa* abdice.

Urm, ca o necesiitate, chemarea la putere, peste tot ce,

fusese Othi g. atunci, a lui Kogglniceanu, care, hotthil sg curme
abusurile administrative 6, aducea Cu dansul pe Bolintineanu,

pe Steege, pe N. Rosetti B115nescu, pe P. Orb%cu si pe

Ardeleanul, acum InoetAtenit In tara, unde lncepea tipArirea
adrnirabilei sale colectii de izvoare apusme, Tesaurul) Papiu
Harlan, care, de alminterea, se va retrage, fiind Inlocuit cu
P. Orbegcu 7.

Noul Ministeriu presinta totusi Adunarii, al drii sincer

presedinte era acum Inteleptul advers!ar al birocratiei 5i luptelor de partide, C. A. Cretulescu8, proiectul de lege pentru
secularisarea, pe baSa de mull figat.a., a averilor mAngsti-

re5ti, ceia ce Domnul considera ca unul din ,,actele natioIorga, Mihail ICogiilniceanu, pp. 334-5.
2 Xenopol, o. c., I; Riker, o. c., p?. 413-5.
1

3 /b;d, p.

415, n313. 4.
Ibid., pp. 116-7. N. Golescu pierdu silludia de adiulanl domnesc; ibid., p. 417. In aces! limp Domnal inclzeie contracte cu
4

strinii pentra banal* $i ced fcrate; ibid.

5 Riker, o. c., p. 118 gi urm.
Iorga, Mihail Kneilniceanu, pp. 176 7.
7 Iorga, Mesaqii. p. 106, no. LTV.

8 V. Iouga, in Nem. Ac. Rom, 1937, p. 227 qi urrn.

Lupta pentru recunoasterea Uniril

377

hale" care sAnt chemate a Mari tara si nation.alitatea noastra.

Dorind ca aceasta chestie O. fie hotarita In cea mai mare

graba, el cerea deputatilor si facit jertfa de a nu lua vacantit
pentru serblitorile CrAchinului 1 Data aceasita, el bind pe

'nal-Modell sai pnotivnici: ar fi lost si greu ca o astfel de

propunere s fie raspinsa (13 25 Deocmbre 2 Kogalniceanu
capatase unanimitatca. CalugArii trebuiau sa capete In schimb

pentru proprietatile lor 51.000.000 de piastri, pe cari nu-i

primirl. Refusal Turciei si al Puberilor de a acoepta solutia era un act de simpla formalitate, guvernul engles singar
manifestandu-si indignarea pentru aceasta sechestrare. Hotarlrea "mei conferinti, la 28 Mai-,, Wt urmari, fu ca veniturile s fie depuse la Constantinopol 3.
Situatia Domnului era acum complect consolidata, fata de
situatia din launtru. ca si fata de neoontenitul amestec al Su-

zerannlui si al protectorilor, cari, MI a se putea Intelege

vre-odata Intre dnsii, nu pierdeau nicio ocasie de a se Infar
tisa drept pedagogii diplomatic' ai unei Domnii care-si gasise acuma drumul, asteptnd, dupa proiectul franoes din
1863, de a da Austriei Principatele" In schimb pentru Galitia Intrata In Statul polon Inviat ori $i pentru Venetia, atribuite Italie' tincia nedesiaviirsite, noi idei de IhstrAinare a
unei natii ajunse la o nout treapta a liberarii ei 4. Credinta

unei armate pe care Londra o socotea ridiculd", era &sitvar$it, si lagarul de la Cotroceni putuSe fi Un. mijloc de a
infrAna ambitiile raisturnatorilor. Pentru secalariSdre i se presibtara lui Cuza felicitari de negustorii bucuresteni constituiti in
corp $i de deputatii suburbiilor Capitalci, i li se vorbi de
patriotismul si spiritul de ordinc al populatiei Bucarestilor" 6.
Cnd, apoi, la 1-iu Ianuar 1864, se infatisa pentru obisnuitele
omagii presedintele Adunarii, Domnul marturisi c intentia sa
1 Ibid., pp. 100-1.
2 Pentru atitudinea ltti Aall

5i

a ambasadorilo

Biker. o. c.,

P. 430 5i urm

3 Biker, o. c., p. 432 5i urm.

4 Temperley and Lilian M. Penson. Foundations of British foreign
policy from Pitt (1792) to Salisbury, Cambridge 1938, pp. 257-8,

pentru planurile de schimb teritorial in dauna Principatelor;

Sutherland Edwards. Sir William While, Londra 1902, p. 133
6 Iorga, Mesagii. pp. 102-3,

11.

378

PregAtirea Unirli Principatelor

e de a resolvi Indata toate chestiunile In zabava: Aceste felleitAri 1mi sant scumpe; ele sant de bun augur ca anului In
care Intrm Romania Ii va datori organisatiunea sa. Daca
aceasta organisatiune, dup expresia d-voastra, va contribui
a-mi face si mie o paging, in Istoria Tarii, ea nu mai putin
va contribui Intru a atrage asupra Adimrii binechvntarile
Natiunii".

Cum nu se ajunsese pang. In Februar la votarea legilor

financiare, sesiunea fu prelungita liana la 3/15 Marts, apoi
pang. la 1/14 April S. Ma, nu fail a se fi primit 1mprumutul
si o concesie de cale ferata, S ajunse la momentul, care
trebuia sd fie lwthrItor, al presintdrii noului proiect de lege
rurald.

Desudluirea proi-ctului ea.e fdcea pe forani proprietari pe

pankintul care ii fusese dat p..",!nd atunci in folosinfd, dar ldsa
proprietarului restul de cloud treimi lfl stdpanire deplinla, de

sdi de tinerefd martur al reformei agrare din Prusia, adusal de tinerefd martur al reformei agrare din Prusia, adaocrea la indeplinire a unui vechiu i mare ideal; pentru
Domn, in ciuda legendei create fn jurul mimetui sad, era
altceoa sau, mai bine, i altceva: prilejul bine venit pentru
realisa potrioit cu simful sail de neaparatd impunere a
principiului de autanitate, oechiul &du program de stdpdnire

de fapt, sprifinit pe altceoa decdt pe ootul unei oligarhii

electorale i pe capriciile unor clanuri boierefti i unor claburi de origine revolutionard.
Mesagiul din 14 26 Mart 1864 arata ea legea din 1863 n'a

putut fi promulgata pentru ca nu coresphndea la conditiile

de 1mbuntkire a soartei muncitorilot de pamant", potrivit
cu articolul 46 din Conventie, care prevedea formal ImbunatUirea soartei taranilor". Aducl deci 1nainte noua solutie,
iesita din deliberarile Consilialui de rninistri si presintata de
Kogalniceanu 4. Proieetul fu imediat dat pub1icit4ii. Pentru
a se avea ragazul trebuitor desbaterilor, sesiunea Adunaril
e prelungita pang. la 1/14 Maiu.5.
1 Ibid., p. 104.
2 Ibid., p. 105, no. ma.
3 Ibid., pp. 106-7.
t Ibid., pp. 107-8.
5 Ibid., p. 108, no. Lyn.

379

Lnpta pentru recunoaterea Unirii

Se Incerca, din partea aparatorilor vechii stari de lueruri,

o miscare defensiva prin votul de nelnereclere dat Ministecu o mare majoritate (83 fata de 36).
Kogalniceanu demisiona, dar Domnul raspinse dernisia pe
temetul ca votul de neincreder) fuses dat fail a se fi discutat proiectul de lege, cuprinzand, potrivit cu Conventia, so-

lutia pe care tara Intreaga o asteapta cu o legiuita nerabdare", si adaugind, eeia ce era adevarat, ca aceasta e n 1nsusi
hileresul asigurarii proprietatii funciare". Se supune, In aceIasi timp, Adunrii oligarhice proiectul de lege electorald,

tat asa prevAzut In Conventie si dorit de tard, ha chiar de

Insasi Adunarea. Prin el Romania poate dobandi a Adunare
hi care interesele tuturor claselor societdii uor fi mai deplin
represintate". Mearga deputatii de serbatorile Invierii Mantuitorului Omenirii" acasa, vada linistea tarii,
se zvonia de
rgscoala tkranUor si se cerea interventia strainal,
j sa. se
Intoarca apoi pentru a discuta asupra reformei electorale 2. La

2 14 Maiu, dupla o calatorie prin tara a Domnului, un noft

mesagiu chema Adimarea In sesintne extraordinara pentru acest
singur scop S.
Prin glasul lui Vasile Boerescu, AdUnarea, reservandu-si pa-

rerea asupra proiectelor de lege, refusA sa discute cu un

Ministeriu In care nu putea s aiba Incredere. Cum era de
asteptat, Kogalniceanu avea decretul de disolvare, caruia-i dAdu
cetire. I se rUpunse, dupa exemplul frances de la 1789,

cA deputatii se declard In permanenta. Dar si Kogalniceanu

stia istoria: dupa exemplul lui Cromwell si al lui Bonaparte,
el evaca sala cu soldatii 4.
Printeo proclamatie catre Romani", Domnul, care nu uita s6
pornenease reeunoseater i pe Inalta Poarta, Augusta noastr
Suzerane, i Marile Puteri ale EUropei", augustii subscriitori ai tratatelor care au ridicat Romnia", In legatura cu
institutiile liberale i hineracatoare" ce aU dat ei tarii prin
1

Riker, o. c., p. 441, dupl rapoarte consulare francese

en-

glese.

2 Iorga, Mesagii, etc., pp. 109-10. Se numise un nou ministru de

Rzboiu, de care Cuza era sigur, generalul Savel Mann; ibid., pp.
108-9.

3 Mid., p. 111, no. Lxt.

4 Recomandarea de cltre N. Cretutescu a dictaturii. In Maiu 1863;
Xenopol, o. c., II, pp. 323-5. Cf. i scrisoarea din Botoani atre
I3aligot de Beyne, secretarul lui Cuza, a unui Sachetti; ibid., pp. 327-30.

380

PregAtirea Unirii Principatelor

Conventie, arat ce statornica dusmanie a intarnpinat el In oei

sase ani de Domhie tdaruitar ide vointa poporuhti sau. Crede

a a dat nenumarate dovezi deSpre cel mai scrupulos

al

de i, adausalt respect pentru privilegiile parlamentare",

gim, Skit& romada nu era o nioniarhie parlamentarg, r9sultiaf dl clintr'o lungd desuoltare constitu(ionald
mergInd pang.
la necontenite cOnodsii cu sacrificarea propriilor sale drep-

turi si a unor prerogative suverane". Nu s'au tinut In sama

lucrurile mari oe a reusit sa Indeplineasca. Patimile vinov'ate" au stapanit necurmat Wald viala politica. Ele i-au adus
lui, alesul Romani lor", numai Ultragiul si calomnia", por-

nite, contra Intelepciunii unui numar de deputati", de la o

oligarhie turburatoare", paralisand orice actiune de Stat. Un
ultim apel, In. vederea Infaptuirilor, privitoare hi tarani, pe
caw, le cer marile principii de egalitate si de draptate ale
timpului nostru a adus un vot de blam Ministerialui insarcinat cu aceast actiune care, printeo lege de dreptate",
aduoea realis'area sperantelor legitime ale caor trei miIi
oane de tarani". El declard, treciind putin asupra initiativel
lui Kogalniceanu, ca acest proiect represinta propria cugetare a Sefului Statului" pe care-1 jigneste acest vot. E adus
deci O. se adreseze trtrii, In conflictul pe care nu 1-a voit,
dndu-i ei putinta de a se martifesta In adevar prin schimbarea

legii electorale. Adunarea nu vrea sa se ocupe de dansa.

Apelul la natiune se fdce deci prin plebiseit, intlatisancfurse
In forma unui project de Statut acea reforma electorala, de
care singura pentru un moment este vorba.
Peste cilteva zile, Intre 10 si 14 Mak st. v., voturile culese
In largul tarn, In numar de 682.621, contra 6.307 1, supt supraveghierea Mitropolitului Primat, aprobau masitra revolutionara a Domnului. De ziva Doamnei Elena, el se adresa deci
celor de fata pentru a-si arata multamirea: cu acest prilej amintia pe membrii vechi ai familiej sale, fpresintati ca ucisi pentru drepturile tare, i fagaduia st itrmeze, cii pretitl vietii, exemplul lor. Vorbind celui d'intaiu dintre arhierei, el Ii arata
o siguranta, care ramnea sa fie verificata asupra fOptului,
ca i Puterea Suzerand i cele probectoare vor recunoast6
curagiosul act savArsit, aproband crearea noilor institutii, din1

Consulul engles not 52.520 sau chiar 70.220 de alisentii

piker, o. c., p. 447

nota 3.

LUpla pentru rectinoasterea ilnirli

Ire care una, Consiliul de Slat, fusese votata, de allfel.,

3g1

del

care Adunarea discklvata.1.

Pentru aceasla se facu al doilea drum la Conslantinopoly

de uncle venise numai prestarea formata a lui Aali-Pasa 2 jignit ca nu se ceruse invoirea prealabila: el tot nu se las atrasy

dupt experienta trecutului, de invitatia lui Russell, reveuit

de la vechile sirnpatii pearl). Romani, de a face sa. Intro
ostile otomane 3 Acurna, Rush erau contra confiscatorului sa-

crileg al averilor mainaslirasti, si din nou Austria se ridica

dusmana, Prokesch-Osten fund pentru trimeterea unui comisar al Porta 4. Singur ambasadorul frances, de MousUer, se
declar a. pentru actul care imita pa acela prin care Ludovic-Napoleon devenise al treilea Imparat. Deci, supl influenka lui,
ambasadorii se unira ca sa declare ca actele Domnului roman

erau admisibile, dar nu si calcanca tralatelor 5. Cuza fu, nu

somat, ci invitat, prin consulul frances, din partea lui Moustier si, prin represintantul sau la Constantinopol, din partea
lui Aali, sa. vie penkrui explicatii 6, atunci cand el Insusi, ca

a evite tin act de supunere, presinta farii calatoria sa ca

venind din proprie vointa; refusand scrisoarea, ce i se cerea, a a calcat prevederile Conventiel, el se lnvoi doar s
declare c va zabovi pang. la Intorsul sau aplicarea rnasurilor pe care le avea In ved3re pentru, organisarca Statului 7
La 2 Iunie st. n. se fated, plecarea. Ftt prima In conditii
extraordinare, fluid gaziduit Inteunul din palatele imperiale,
chioscul de la Apele Dulci8: Auclienta la Sultan avu loc
.

la 8, fiind bondus prin poarta care nu se deschidea decal

pentru acesta. Sttlu pe canapea alturi cu suzeranul ski.
Aratnd motivele faptei sale, i se observ a. numai cd shnt In-

datoriri faa de Puteri pe care Imperiul trehuie O. le observe. Se vorbi i de progresul armatei otomane 9. Dar, la
1 Iorga, Mesagii, pp. 112-5.
2 Ibid., pp. 116-20.
3 Riker, o. c., p. 446.
4 Ibid., p. 448.

5 Ibid., p. 449.
6 Ibid., pp. 450-1.
7 Ibid.

3 IIenry, L'abdication du prince CUrd, p. 125, no. 20,

9 Raport al lui M3ustier; Biker, o. c., p. 453,

382

Pregthirea Unirli Principatela

banchetul (Merit de ambasadorul trances, cei mai multi dintre

colegii lui nu vofra s. asiste, de si Aali

lira

parte, ca si

ambasadorul prusian.

Cum hotarirea zabovia, Cuza avu pe ambasadori In fata

lui cu staruinte, and ameninta ca plena fail O. mai as-

tepte nimic. El 1.1s5. doar sa i se smulga neinsemnate schimbgri de amnunte In ce priveste conditii1e de alegere, regimul oensitar fiind mentinut1. In schirnb s recunoscu dreptul
de a publica, In lipsa Camerclor, decrete. Se dadu Statutului
numirea eufemistica de Act aditional la conventie", asa cum,
odinioar.4, noua Constitutie liberall a lui Napoleon I-iu la
intoarcerea de la insula Elba fusese proclamata ca Act aditional la Constitutiile Imperiului", cu admiterea, de cea mai
mare importang a complectei autonomii a (aril, liberd sd-fi
schimbe cum va voi legile de adminis1ra0e internd2. Domnul se folosi de aceasta explicnd tarn c modificarile irnpuse pot fi schimbate !de dnsa orisicnd.
La 2/14 Julie se comunica prin prociamatia lui ci
male institutii au lost confirmate la Constantinopol, dar se
presinta formula ca, ducndu-se acolo, spre a 1ntari autonomia Orli prin o noua Intelegere internationall", el a izbutit.
Schimbrile le-a adoptat, tmpreund cu Inalta Poarta si cu
adesiunea tuturor Puterilor garante", fall a se schimba sensul noilor asezAminte, care, cum ea observat mai sus, fiind
provisorii", pot fi revitzute chiar wie uiitoarele Corpuri Legiuitoare, In prima lor sesiune. Romania numai de asteizi

reintr In autonomia sa din Muntru, chprinsl tn

noastre capitulatii, tncheiate cu Malta Pbartiti
prin tratatul de pariss.

vechile

garantate

Indata., pe eand o comishme luera la legea ruraid, din

Nil a fi pregatit niciun material si a avea
la Indemna mijloacele de executare pe tiren,
caci si

nenorocire

Kogalniceanu era din aceiasi categorie a oamenilor ean l. cred

ati

reformele se Indeplinesc prin ele Insek , se luau, do

acela care era si ministru de Interne si de Agricultun si de

Lucrari Publice, o serie de masuri menite st fac5. impresic:
1 Ibid., pp. 454-5.
2 Ibid., pp. 455-6.
a Iorga, Mesagii, etc., pp. 120-3.

Lttpta pentru reeunoasterea IiniPi

383

introducerea sistemului metric, crearea primei scoli de coInert, instalarea celor d'intain Ca-mere de agriculturk si a
celei de Mine, pnefacerea Iasu lui In oras franc si intreposit comercial", inaugurarea expositiilor pc judetel. Se reglementau exproprieri1e2. Se va tncepe lucrul la noile Coduri
dup oele napoleoniene.
La 14/26 August legea ruri1 k. era gata. Sktcnilor earl a-

veau acurna pkmntul cc ii scIpase odatbi din mni trebuia s ii sune pestc mksurk de simpatic desfiintarea clkcii:
claca (boierescul) estbe desfiintattl pentru dc-a purnrea", spunea proclamatia domneasca3. Proprietarii erau sa fie despd-

gubili prin hartii de Stat, a ckror soarta se poate usor

In-

e1ege. Cu avAnt oratoric Kogalniceanu, al crui stil se simte,

arkta tranilor ce fericine4 asteapt44, fkr a se gdndi ca
orice capital li lipsia, cit n'aveau pe nimeni care sa-i conthi
i cA de la sine se impuneau. Impritmuturile amktk-

resti sau vesnica, Indatorire la boieri, dintre care unii, ca

d-nele Riickmann si Bkleann, se. grgbird, nu frk a-si vedea
interesul propriu, sit delimiteze partea datk de ccia pe care
o pstrau. Se dkdea in sama unor oameni desorientati si fIrS

solidaritate, earora erau sa ii cadk In parte odic mai rele

terenuri, toate rApele 5i 4krturi1e, ark macar ea acest lot
sk fie apgrat de fatala Imbucatktine, $i nu folosia pentru
moment promisiunea Intemeierii de scoli rurale, ciu lauda
emfatick a unei culturi care era sk consiste din pure teorii,
nefolositoare pentru felul lor de viatk. Nu era necesar sa li
se recomande sktenilor buna randuialk: ei dovectisera si In
cele mai rele Imprejurgri ck au instinctul pgstrkrii ei.
0 calktorie a lui Kogalniceamt rank In ftmdul Olteniei,
desfsurandu-se supt auspiciile fortii publice5, caci tArkniInca nu Intelegea totu.si In de ajuns dartil ce i se Meuse si
nu fusese deprinsa a-si arata sentimentele, contribui numai
la racinea rclatillor primului minigtru cu Domnul, care doria
1 Ibid., p. 121.
2 Ibid., p. 125.
3 Questiunea proprietdtei din punclul de uedere al dreptului si al
situatiunei, de un amic al ordinei, Bucureti 1864.
4 Iorga, Mesagii, pp. 126-8.
5 Xenopol, o. c., I.

g84

fregtire ttnirii Principateloi

ca recunostinta A. se Indrepte cAtre dlingul personal 1. N.

Cretulescu se folosia de aceasta nemultamire pentru a-si progati propriul Ministeriu, si o impdcare intre cei doi factori
ai revolutiei nu era O. dureze multA vreme.
Noul Parlement,
in care nu lipsiau oameni de saml,
dintre cei Inaintati: Kogillnicoanu, Tell, C. Hurmuzachi, dintre moderati: I. Strat, Steege, Teodor Bals, dintre conservatorii hotarIti: Catargiii, Stefan si Costin, I. I. Filipcscu, generalul Nasturel Herescu, contele Rosetti, Aadu Rosetti, po
16110 o gramadl de represintanti, total necunoscuti, ai noii
clase rnijlocii, dar Senatul cuprindea pc cei mai multi membri ai vechii clasp conduatoare 2,
care se desehise In Decernbre, nu cuprindea pe vechii dusmani ai lui Cuza. GAnd
1i saluta In mesagiul sags, vorbind de luptele de partid" si
de visurilc iunor ambitiosi", de factiunile" care Isi ridicasent capul panit la tron"4, Domnul nu prevedea ca din noile
Adundri Incetul pe incgtul ii uct ngstdri acriafi oposi(ie. El se
mndria cu Inflptuirile din ultimele sapte luni: instalarea
Consiliior comunale si judetene, descentralisatoare", decretarea codului penal, cu institutia, care era s6 functioneze asa
1 Acestc relatii ajunsera aqa de rele, bleat. Kogalniccanu trebui
sa prim easca aceasta tclegrama a caril ciorna, de mana insai a
Domnului, s'a pastral: Am judecat totdeauna pc oameni dupti actele

lor. Odat fixat aceasta, fd-ti deductiile in consecinla. Daca ar

fi

parasire i. sacrificiu, te Ine1i asupra victimei. Scandalul nu folosete

mai niciodall pang la capat decat celor ce-1 fac. Fii mai reflcxiv
i mai putin patima i mai ales mai circumspect in provocatiile
d-tale. Sliam c ai memorie. Iti aminteli cronologia istorica. De ce
uiti unele fapte recente? Intreaba pe Dimitrie Cozadini daca am Liut

sa tac i dna nu tiam sa-ti tin sama de meritele reale, sa fac parte
slabiciunilor i vicisitudinilor omen eti. De la suirea mea pe Iron
am ca reguld de purtare rdbdarea si clementa. Am avuL totdeauna ca

principiu sa nu stigmatisez pe vinovati decal cand nu puteam sa-i

readuc i sa-i ridic din non inaintea ochilor lor chiar. Crede totdeauna cit nu voiu uita nichmul din serviciile d-tale fitrit sa ai
nevoie a mi le aminti"; Gh. T. Kirileamt, in Rey. Ist., III, pp. 118-9.
2 Xenopol, o. c., II, pp. 6-7.
E curios ca el revine la titlul de Principate Unite" alaturi de
acela de Romania". Preedinte se numise C.. Negri, apoi Al. Em.
Florescu; Iorga, Mesagii, etc., pp. 146-7,
4 Ibid., pp. 129-30.

;71-7

-OA

- 0

filIk..e,

,..,

:el

I,
iS

.,LA:.1,1/40,,
,..,T-'.

,' --

..,?.r.'
Z,

'.I

; i e..

7:',

T1, r.:' N Jr:

fri4fe

._,...,

,.'e,...,___...__
e'
V_;,...,A

,Iii.,,,,
.;,,,
4._ --ariffll-.",
.,
_.,..

....

L.

4;7

Doamna Elena Cuza.

385

Lupia peniru reciumalLerea Unirii

de Hu, a juratilor, Codul civil, elaborat de Consiliul de Stat,

Cu asktoria civil, organisarea Bisericii, supt un singur Sinod,
in care e represintatk i nona episoopie de Ismail, favorurile aoordate catolicilor si Evreilor, pregratindu-se emanciparea Romanilor de ritul israelit", odata. aprig combkeuta
de Kogalniceanu,
se admitea i proprietatea ruralk a still.introducerea prin noua lege de Invklkmant a scolii
nilor
de Stat, obligatoare i gratuitl", crearea Casei de consemnatie, nouk lege a armatei, asa do credincioas, Imprumutul

de 48 de milicane Incheiat la Londra. Se promiteau diiimuri, poduri, ci ferate, port la Marea Neagr (la Jibrieni).
Se punea In perspectiva, cnd va deschide ma= Intreagay
libertati mai largi".
0 Intreag opera se pregklia care lrebuia sk puie pe alta
bask finantele. Inundatia din Bucuresti, In Mart, facu pe
Domn, care se Intinse Indelung, In scrisoarea care presedintele Consiliului, asupra acestei nenorociri, sa se gAndeascl la
regularea cursului Dmbovitei.
In acest act el Intrebuinta fatg. de Kogalniceanu, care nu
era, de sigur, administratorul cel mai atent, In acelasi limp
cand vorbia de oele aproape patruzeci de proiecte de loge

pe care le avea gata, un ton deosebit de asprul. Cgderea

aceluia care, din prietenul ce fusese, devOnise Un rival putea
sk se prevad. Urmasul rninistrului ckzut, ca form, Intr'tin
conflict fkrk mare importantk, cu Consiliul de Stat fu jUrisconsultul i omul de cart; Constantin Bozianu, care nu
aducea en dnsul tusk un deosebit prestigiu. Tot In Mart se
Inchei sesiunea Corpurilor Legiuitoare 2, dar pentru legi

privitoare la justitie, la lucrkri publiod st la stabilirnente

de credit" se deschise, In Maiu, o nouk sesiune, cu acelasi
prosedinte de Consiliu, avnd pe 14110 el trei Moldoveni:
Rosetti Blnescu, Savel Manu si loan Strat, pe lang g. recon-

ciliatul muntean Gheorghe Vernescu, odat un asa de hotarn adversar5. Se aduse atunci Codul de justitie militark I.
Comisiunea Mixtk" creat de Statut incepea sk functioneze5.
o

Ibid., pp. 157-63.

2 Ibid., p. 165, no. LXXV.

3 Era dintr'o familie de mopeni din judetul
4 Ibid., p. 168, no. LXXVIII.
5 Ibid., p. 171, no. totxxtit.

Buzilu,

25

386

i3regAtirea Unirii

rincipatetoil

Acusatia adusa lid Caza c, d-1 tin temperament lasator st,

pe langa aceasta, de mult bolnav de plgmni, se desinferesa
de afacerne publice, retragandu-se in Moldova, la rnosia sa
Ruginoasa, pentru sdptgmg.ni Intregi, cade astfel. Rare ori
in asa de putine luni s'art presintat aittea masuri tinzAnd
la alcatuirea, care nu se putea zabovi, a Statului ccliii nou.
Dar nici Minisberiul Bozianu, care nu se putea impune
Parlamentului, nu avii dainuire. La 14 Ernie st. v., el era
inlocuit prin formatiunea de oameni de Incredere, se vorbia
tot 'mai mult de camarila" alcatuitg din chelnerul" belgian
Liebrecht, de fapt un om foarte capahil, si de cativa Moldoveni,
pe care o presida doctorul Nicolae Cretulescu: Retragandu-se Bozianu, care pgstrase odic trei locuri ale lui Kogalniceanu, a lui Voinescu i lui Strat, Internele, Agricultura
5i Lucrgrile Publioe, Ministerele cele mai importante tr6ceau
asupra omului ca total sigur, nepretait colaborator In organisarea armatei, care era generahtl loan Em. Florescu. Alt
grup de departamente, unind, curios, Cultele si Instructia
cu Justitia, fu Incredintat interimar neinsemnatului pang. atunci
Dimitrie Cariagdil.

Dupa o mai lunga sedere la Ruginoasa a lui Cuza pentru

Ingrijirea sanattii prin iubirea Doamnei,pe care n'o putuserg
Indeparta de dansul legaturile, de multa vreme, en vgduva
Maria Obrenovici, nascuta Costin Catargiu, care avea ea sotul
ei, ofiter In serviciul Romfiniei, un flu, Milan, menit sa dom-

neasca In Serbia2, se lug, hotgrIrea, in credinta ca nu este

niciun motiv de neliniste, a anei caiatorii in Apus. Domnul
mgrturisia,
i apropiatul sfgrsit al vietii lui va dovecli
In de ajuns a avea clreptate,
cd sapbe ani tie maned. In
interesul Orli, sapbe ani de griji i-au zdruncinat Inteatat
sanatatea", de trebuie s. cv ite alinarea la tard.. El se Incredea In simtul ordinii si al Intelepciunii stramosesti", cerind
buna Intelegere" si nu uita s cearA satenilor, cari trecuserg.
1 Ibid., pp. 169-70. V., pentru Floreseu, generalul Rosetti, In Mem.
Ac. Rom., 1936.
2 V. Lucia Bor, Doamna Elena Cuza, i Iorga, Scrisori de Doamne,

passim. Doamna siltuse mai mult timp la Paris, de unde a scris fru-

moasa scrisoare dtre Hermiona, fiica lui Asachi, ajund sotia lui
Edgar Quinet.

Ltipta p^ntru recdnoa,tei:ea Untrii

printeun an greu din causa executrii ,defeetwase a legii

ware, care ntz pt-evedaa nici dreptul Ia islaz, nici afcWa
Ia pddure, ca, fn muncd solidard, s nu mai piard ii. vremea
cea folositoare pentru muncite campului". Civilisatia", spunea aoeasta frumoasI proelamatie din 6/18 Iu lie, vine totdeauna cu spicul In mAnI, cii spicul earele este semnul
eel mai doveditor al culturii si al avutiei unui popor1".
I se va raspunde prin tulburthile piuse la cales de vechii
ritvolutionari, cari, pe o vreme eand boierii se multAmiau
eu plangerile .prin scrisori private, ea ale lui Dimitrie Ghica
indreptate cktre Panu.s, sau cu prile la Paris ale unui Alexandru Mavroeordat i Teodor Ghica4, uneltiau In cluburi
continuarea politicei de lovituri cu mestesug pregglite, pe care
o inauguraser scenele din. ajunul alegerii aceluia care, cu
mice pret sir orice ar resulta plentru (arc care dupd disparifia lui Gaza nu mai avea nimic legal asigurat, trebuia
In16.turat, prin asasiinat sou, cum se va fi prPevA.zut Inca de

atund, prin apirea persoonei sale. Ioan Bratianu stia cd

Domnul, care se sprijinia pe Napoleon al DI-lea, nu putea s6
primeasca vre-odat ca sfetnic al su pe acela care fusese Invinull ea a participat la o conspiratie contra lui: Cuza Insfisi i-o
spfunea lmurit lui Negri in. 1863 Inca 5. Se castigau, la Paris,
vechi sprijinitori ai causei romnesti, ca Michelet si Colson,
ziare importanfe, ca Le Sie.cle6. In acelasi timp se lucra si
la Constantinopol: cum era vorba de o decoratie ce s'ar crea

de Cuza, se credea la Inceputul acestui an ea acesta se va

proclama, de ziva alegcrii duble, Suveran independent 7.

Tulburrile din August n'avurd de fapt importanta care

se doria de organisatorii aseunsi 8, cari se Ingrijisera si de
rspandirea unor veninoase si atatRoare pamflete s.

Intgiu eativa Olteni vanzbori de zarzavat, arora li

1 Iorga, Mesagii, etc., pp. 172-3.
2 V. Xenopol, o. c., II, p. 35 i urm.

8 Ibid., p. 364 i urm.

4 Henry, L'abdication du prince Cuza, p. 127, no. 23.
5 Ibid., p. 110, no 11.
6 Ibid., p. 123, no. 24.
7 Ibid., no. 25.
8 V. scrisoarea luL I. Brreianu, In Xenopol, 1. c., pp.
9 Ibid., pp. 36-7.

J.;--1.

se

388

PregAtirea Unir

Principateioe

impunea sa-si fach gherete, manilestara contra Primariei1.

Apoi o multime cu bete si pietr3 porni din Piga Sf. .Anton
si devast Palatul municipal. Nu sc vedea niciun conducator.
Rasping In Piata Mare, rasculatii se Impotrivira, i lupta urma
trei ceasuri. Trebuira, pe Ungi. focuri in aier, sarje de cavalerie, si chiar se trase cu tan,ul asupra caselor uncle se adapostise, resistand $i mai departe, multirnea, care las pe tam
$apte morti.

Totusi generalul Florescu puse O. se aresteze I. Bratianu,

care venise tocmai atunci la Bucuresti 1, in legatura cu invinuirile ce i se aduceau,
si el publicase o ciudata. seriscare
precum $i Rosetti, Golescu-Albu, Carada i obscurui
Serurie 2.

Dar oricum, Ii trebuia opositiei liberate un rasunator protest pentru a se pune In miscare toata strainatatea, care fu
Iticut s creada ca o carmuire rea a ridicat contra ei toata
lumea i c. Romania e In. pragul unei adevarate revolUlli
populare.

Astazi, tot materialul diplomatic e cercetat si se poate vedea ce zadarnicie, si. In informatie si in discittii si In masuri,

represinta diplomatia european din acel moment, care se

grabi s vorbeasca din nou de necesitatea trimeterii la Bucuresti a unui comisar otoman. Russia cauta de mull. pricing.
Dommului, care se afla In cele mai rele legaturi cu consUlal
Offenberg, aplecat sa reieie traditiile unui Rckmann si Das-

cov, dar scopul nu era deca.t sa-1 smulga de la Franta, cu

carie relatiile nu mai erau aceleasi si, In acest moment chiar,
consulul venia pentru sfaturi amicale In numele acelui nou
ambasador al Tartilui la Constantinopol, Ignatiev, care era
sk joace un asa de mare rol In chestia Orientului, bruscand-o
pentru a se ajunge la o silnica lichidare 3,
i i se raspundea ca. el, Domnul, nu e nici francofil, nici rusofil, ci Roo Pentru Intemni(area
acegtuia, v. Dirt corespondenfa familiei
Ion C. Bralianu, I, Bucuresti 1933, p. 21 0 urm. Fu retinut la
Prefectura Poliiei 0 la Casarma Pompierilor. Rosetti era la arestul
preventiv sau politic"; ibid., p. 35. Full arestati i Radu Rosetti

si scriitorul Radu Ionescu.

2 Serisoarea lui Florescu cAlre Baligot de Beyne; Xenopol,

c., P. 419 0 urin. Cf. ibid., II, P. 32 i urm.; Riker, o. c,
8

Henry, o. c., pp. 134-6.

o.

crz

0
*..4gC.:2'

Z-

4:
'

If

4.'"
"

1.

err.

Le.:.0-C4'

IX
;c
..

'

j,C"rt

."1

Ft,,

LL

1;:s."',4,glikkie: _,..... -!-,.,,

4....

...,,,,

;.1

Barbu Catargiu.

.g

,4. X%)(1

LupTa pentru recunoasterca Unirii

389

Eded, represinland Austria, se socoti, pe dreptatc,

ofensat de o proclamatie neroadl a Consiliului de mini$tri,
compus din patru persoane, dintra care una ad-interim, care
acusa politica austriad. de a fi provocat tulburarea prin transmAn 1.

miterea unor pamflete revolutionare venite din Elvetia. De mult

Anglia lui Russell $i Palmerston privia, cu toate silintile fkmitc
une ori de ambasadorul la Constantinopol Bulwer, pe Domnul

Romfmilor ca pe un evadat din legalitatea Conventiei2. Na-

poleon Insug se arktase neted nemultmit de sittiatia din

Romnia3, $i Drouyn de Lhuys, revenit la putere, 1$i retrkgea
vechile simpatii4. WTI lc continuu defavorabile pe care le dkdea
bolnkvieiosul consul de la Bueuresti, Til los, g seful misiunii

militare franeese5, puteau contribui. la aceasta. Era vorba

acum de o 1ntelegere, de altfel imposibil, Intre Cabinete

pentru a se Indrepta o sitnatie pe care erau total incapabile s'o judece.

Domnul, care a putut outage $i personal unele impresii In
limpul durei sale la Ems, nu asteptase Indemnul telegrafic pie
care Aall se crezu In drept si. i-1 adreseze; el s grni sk se
Intoarck la Bucuregi, unde Florescu, despre ale ckrui legkturi cu nemultkmitii se vorbise 7, putea fi considerat ea suspect'. 0 proclamatie linistit, la 30 August st. v., vorbia
numai de reprobarea Orli", dar se arkta ck nu se va ajunge
la capt prin orice Incercare de a rksturna institutiile
se aoorda $i deplink amnistie pentru toate delictele politioe.
Inch de la sfarsitul lui Septembre, cAnd foaia oficialk Irandesk II atAck violent de dousl ori, el crezuse ck se poate
adresa personal lui Napoleon, care nu primi cu plcere aceastk misivl. El nu sttu la 1ndoiaI s atingk acel proiect
1 Consubil recomanda, ca mai bun ministru din vecbile particle,
pe un Otetelianu.
2 V. raportul din 1863 al lui I. Alecsandri, in Henry, o. c.,
p. 115 i urin

3 Ibid., p. 112, no.

4 Ibid.,
5
6
7
@

13.

15.

129 qi urm.

Ibid., p. 140.
Ibid.. pi. 500.
Riker, I. c.
Nesagii, p. 174, no, r..xxvI,

goo

PregItirea Uniril Principatelor

pe care-I avea in adevar Iinparatul Franoesilor, preocupat de

a da Italiei Venetia,: de a darai In schimb Austriei Principatele,cum s'a vazut la. intrevederea lui la Salzburg cu FranciscIosif aceast nenorocita ideie putand sit explice schimbarea
de atitiudine a politica francese; prin ce nita cleat Inea-

pacitatea de a gaverna a Domnului, aoeia de a Li guVcrnata a tarii insesi se putea indreptati o aitfel de odioas propunere, egre trimete la aetele, reprobate do orice constiintii
politica, de impartire a Polonici? Na s'ar pulea intampla, spune

Cuza, ca existenta nationalitata romanesti independente sa

fie jertfita atata timp cat glasul Imparatului Napoleon va
fi preponderent in lume". Cu un gest cavaleresc, unit cu. un
limn simt al demnitatii sale, Domnul roman adause c, daca
Imparatulai i se pare ca. el, Cuza, n'ar putea stapani situatia,

dna socoate ea Romania trebuie sa fie incredintata,

fririt

pericol pentru autonomia ei, unor rnani mai, dibaoe decal ale
lui, e gala a se cohort de pe Iron". Aceasta fi1fr descurajare" i f.r frica". Void reintra bu..airos in vigla privqta,

prirdsind un tron pe care nici nu 1-am visaf, nici nu 1-anr

cdutaf, pe care nu barn datorit dealt stimei computriotilor
miei ;i pe care nu 1-am primit din chiar tnticlia zi decat ca
o grea sarcine2.
Dar Franta irnperiala, unde I. Bratianu se duse inteo nilsiimne de propaganda, ,--- pe cand Domnul trimetea la Napoleon
pe Alexandra Cantacuzino 3i
continua sa lacurajeze speran-

tele unui Nicolae Bibescu, fiul fostului Donan, care, ca si

fratele su, GhPorghe, luase serviciu In armata frances si
se bueura de favoarea maresalalui Bandon 4. Aceasta cu toate
asigurrile ministeriale in celalt sens5.
Din parte-i, Fuad, Marele Vizir, ornul de la 1848, crezu.se c5
trebuie sa atraga atentia Donmului, care trebuie sa pedepseascil
pe autorii unor tulburdri a caror causa nn e cunosruta"Portii,
asupra datoriei ce o are de a impiedeca repetarea unor asemenea fapte. Raspunsul pe care-I primi Vizirul e fara indoiala cel
mni frumos act de demnitate al celui care, obosit i desgustat,
1 Lamarmora, Un pa pia di lace.
2 Henry, o. c., pp. 132-3; Bossy, o. c
3 Xenopol, o. c., II, p. 58 .7i nota 8,
Henry, o. c., pp. 143-4.
104d., pp

14.5-U,

Lupta pentru recuneasterea Uniyii

391

va repeta si litaintea taxa cd e gata sa pdriseascd o situatie

in care fusese atAt de putin rdsplatit pentru ostenelile si
izbanzile sale. J1 Incepea protestand contra comunickrii si
tiparirii prealabile a scrisorii care avea aierul unei mustrilci
cu totul neacceptabild. El amintia aceluia care fusese amestecat si In toate negociatiile din care iesise noul Stat romanese ck In Conventie nu e nimic care sk. ingiduie o ingeriutd
a Portii In administratia tarn, cd. o interventie e prevkzutd
doar pentru casul unei adevarate tulburkri a ordinii, si atuncea numai dupd o Intelegere cu Puterile garante. Niciun
cas de acest fel nu s'a produs, si nici nu. s'a derut west
asentiment. S'a inventat,
si asa si era,
o revolytie care
nu existase si s'a vAzut In ea o expresie brutald a unei
nemultmiri generale". 0 informatie neIndestulAtoare nu putea sk /ndreptkteasck o desaprobare neingAduitk si nemarilatd.

Orland, se Va procedi tot asa de energic. Oriourn,

un amestec armat al Turcilor ar du.ce la consecinti In afark

de oric.e prevedere omeneasck". Se repetau spusele de la Cons-

tanlinoppl cu privire la avantagiile unor legAturi ca acelea

ale Domnilor de odinioard cu Sultani cari, departe de a
alktura Principabole la alte posesiuni ale lor, departe de a
Indbusi o nationalitate care ar fi putut fi la discretia puter-

nicelor lor arme, au vrut, din potrivA, sd-si fack din eh:
un zid de apiirare, sk respeeteze a lor independentd intericar d.

si sk intareascA autonemia si privilegiile popondui ro-

rade. Si, hotkrit, el deelara a. se va opune la orke interventie cu. forta: ,,Nu voiu avea niciodatd neiertata sIdtdeiune

de a ldsa Inaltei Porri grija de a lua, In asem-nea cas, nthsurile concertate ce Conuentia fi impune. Eu Infrlg mai fnalt

fi mai cu demnitale datoriile mele." Scrisoarea se termink

Ins k. prin cuvinte Impciuitoare1.

Tot odatd se proclama fatk de Patriarhul Ecumenic, care,

tocmai atunci, probestase contra noilor legiuiri bisericesti, cd
Biserica romaneased e stkplua acask la dansa 2.
LuAnd mAsuri, prin statul de serviciu, pentru ea funetilonarii sk-si Indeplineasck mai bine datoriile, Domnul anunta,
1 Iorga, Mesagii, etc., pp. 179-87,
2 ibid., pp. 189-99,

392

Pregatirea Unirii Principatelor

In mesagiul de deschidere a noii sesiuni parlamentare ca a-

corn, urmand exemplul lui Napoleon in perioada Imperiulsa libOrul, dreptul de interpelare. Programul prevedea
lege a tocrnelilor agrioole, un cod rural si amintia
decretarea codurilor i intemeiarea .,Bancii de scont si de
eirculatie. Se mentionau lucrarile de Cale Ferata. Intre Galati
o

Tecueiu si ispravirea studillor pentru traseul BucurestiGiurgiu, avand a se Incepe in April eladirea Garii din Bucuresti; se va face apoi legatara Capita lei cu Dunarea. Podurile de fier, incredintate Englesilor, sant In lueru. Opera
tehnica straina e primal in toata luinea si se aminteste cii
In anul vittor se vor aduna popoarele la Expositia din Paris.
Cartelul de extrkdare" si conventia tclegrafica cu Austria,
cea, In pregktire, cu Rusia, ce , Incheiata, cu Serbia, ca si
si

conventia cu Rusia, i cu participarea Austriei, pentru navigatia

Prutului,
ca Poarta se v.t negocia pentru Impartirea insu-

afirma dreptul Romniei de a lua angajalelor Dunirii,

mente internationale si Posta romana va Incepe serviciul International. Nu se uita nici schimbul de scrisori cu Fuad.

In sfarsit, in 1tura cu cas-1 din August, Domnul rostia

euvintele de Ina lta desinteresare prin care asigura ca nu va
caut st domneasc prin forta: Fie In capul tarii, fie alaturea cu d-voastra, eu voiu fi totdeauna cu tara pentru tang,

fr alta tinta decat vointa nationala si marile interese ale

Romniei. Eu voiesc A. fie bine stiut a niciodatd persoana
mea nu va fi o tmpiedecare la price eveniment care ar permite a consolida edificial politic la a cdrui asezare am fosl
fericit a contribui. In Alexandra Joan I-iu, Domn al Romanilor,
Romanii vor gsi totdeauna pv. colonelul Cuza, pe acel colonel
Cuza care a proclamat In Adunarea ad hoc si Camera electiv
din Moldova marile principii ale regeneratiei Romaniei si care,

hind Domn al Moldovei, declara oficialmente Inaltelor Puteri garante, cand primia i Coroana Valahiei, c el primeste
aceasta Indoita alegere ca expresiunea neindoielnica i sta!ma numai ca
tornida a vointii nationale pentru Unire,
un deposit sacru"1.
Dar la 16 Ianuar 1866 eel ce vorbia astfel trebnia sk constate
1

Ibid., pp. 187-97,

33

Lupta pentru recunoa5terea Unirii

ea In Adunarea electiva, al carii prescdinle, Manolachi Coslachi

insu$1, parafrasand declaratia domneasca privitoare la abdicare,

adausese pa,rerea de ram c de la conduoere s'au Inlaturat

veteranii luptei pentru Unire 1, s'a trecut peste drepturik cc
i se cuvin, ridicandu-se chestiuni cu tolul straine de desbaterile de care Adunarea era ocupata.". Facjand alusie Ia frasele despre alte posibiIithi in ce priveste persoana cfului
Statului, el observa ca. nu se piitea face din exprimarea unor
dorinti obiect de diseutiune"2.
Consulii vorbesc 3 de rcaua stare a finantelor,
dar noua
Barra Inaintase 6.000.000 de lei4, de neplata functionarior,

si a armatei chiar, de greutatea de a &I irnprumutul salvator, si pun aoeste neajunsuri In sama lipsei de simt practic

al Domnului. A-1 judeca numai astfel c a ignora Intreaga

mare opera pe care aocla care nu era chemat ca O. fie

controlorul, contabilul i garantul unei situatii d? mult cleficitare o Indeplinise. Toate aceste invinuiri, pe qare vechiul
rival, lucrand pe supt luring, Ion Ghica, si nepotul Doamnei
Elena 5i, mull timp, intimul Domnului, D. A. Sturdza, lc
vor ridica, In aspre acte de acusatie, contra ce4 In sfarsit,
dup a. o lupta eroica, raPu3, nu ating partea esentiaPt, rosin]
dus fericit la capilt, al acesbei Domnii. Din despret,

iar nu din constiinta unor greseli

savArsite si

care ar

fi

putut sa. se evite, nu li s'a dat niciun raspuns. Parerea cercetaitorilor straini, cari jud=a. din punctul de veclere constitutional sau financlar, are, fata de sensul acestei epopei nationale care va ajunge o drama si va fi terminata printr'un
act de urat tradare, aceiasi valoare ca si osanda moralistitilor cari, In ce priveste legaturile ea d-na Obrerlovici i atitudinea lui Cuza fat de cci doi copii nascuti din ele si
din cari, cnd ei furl recunoscuti, nu M.N. invoirea Doamnei
tuturor sacrificiilor 5i devotamentelar, lingusitorii faceau mostenitori presumptivi ai tronului Fara ereditate, se Infatisau ca

niste censori ai moravurilor Intr'o societate ale aril preo1 Renopol, o. c., II, p.
inlocuit cu N. Catargiu.

7.

El fu InlAturat ibid ,

2 Ibid., pps 197-204.

8 V. i Henry. 0. c., p. 155.
4 Ibid., p. 11Q, no, 39. Cf, ibid., p. 161

P. 743

Hind

394

PregAtirea Unirii Principatelor

cupari morale erau tocmai la nivelul acelora care patcaa

marea stapanire a lui Napoleon al III-lea. De mult bolnav,
foarte obosit, adapat zilnic cu toate amaraciunile, rau servit
de oameni manifest interiori, acela care a ramas In aminUrea rectrnoseatoare a urma$ilor: Cuza-voda." ntt arAta, cu
tot geStul lui maret de personart desinteresarey prin nimic ca
ar fi avut in vedere, fr. vre-o garantie Inauntru si sigurantil
in earl, s,6 lase tronul, pe care-I consolidase cat era ea putinta, In sama valurilor furioase ale patimilor politice si amenintarilor, tot asa de grele, din lulburele ccr conIns al niplonlatiei internaponale.

Din potriva, asigurarile cie stabilitate pe care le dase lit

Anal Nou erau Intemeiate prin ultirnele \Testi din afara. Clarendon, vcnit dip. non ht Ministcriul de Externe engles,

trimetea consulului Green instructia de a face pc Doinn sa

$tie ca, supt oonditia observarii mai exacte a Indatoririlor
inlcrnationale, el, $i el singar, va fi sustil,nut si mai &parte:
In vesnica rivalitate cu Franta napoleoniana, era un raspuns
la planurile parisiene de restaurare a Bibestilor 1. De altrol
$i carlitorul Tinos amintia lui Drouvn.. de Lhuys c aceiasi
e linia de conduita care i s'a recomandat, bi Inca su.bliniind
c e vorba de o energica" sprijinire $i contra revolutionarilor
$i contra pretendcntilor chiar 2 Totui la interventia lui Green
Cuza rspunse, plangfindu-se de lipsa unor ajutAtori mai buni,
a el e gata s fad toe oricai ar putea s asigure mai bine
situatia 3.

Evident ca $i din afara se urmati t fata. de dansui o acOrme lipsita de oneititate. Altfel n'ar fi pulut pomeni ambasadorul austriac la Londra d un denr-rs frances cu privire
la printul Cuza $i la. Inlocuir3a liii eventuald", de la Viena
artitarzda-se chiar disposiria unei Infelegeri i cu Napoleon si cu
Anglia asupra Infregii chesliuni a Principatelor", 1-are se
1 Henry, o. c., p. 150 si urm.; Riker, o.

c.

2 Henry, 1. c.
3 Ibid., p. 152. $i BolinlinPanu, In Viata lui Cuza-Vodci, p. 118;

Inseam/11i rul elect Mut prin asemenea declaratii asupra oamenilor politic!, cari nu s'au mai simtit legati de un simplu pro-

visorat. Cf. si Xenopol, o. c., II, pp. 57-.8. V. si declaratia liii Cuza
cAtre Petre GrAdisteanu cA in adevr abdicarea era ultimul punct

de program; ibid., p. 61, aola 10.

Lupta pen tru recunoasterea Un iri i

395

declarase astfel din nou deschisI 1, iar Clarendon vorbia brutal de brigandul" care la BueurAi urmAreste independenta
trii sale g, adngind Indata i alta calificative care se sprijiniau pe tot felul de anecdote neverificate 3. Aceasta ca sA
sA ajung6 si de Austrieci la pArerea cA, pentru moment, Cuza
trebuie toleral si sfAtuit, cAci prin(al strain n'ar putea fi
gasit cu invoirea tuturora.
Dar In Mile din. Viena se Ins-mna ea Ion BrAtianu a fost
primit de Drouyn de Lhuys i chiar de printul Napoleon, de
mult dorit ea Domn roman si care Meuse si o visitA la ,131.1curesti4, i Domnul ,stia de audienta dusmanului situ la
ministrul de Externe al Franciei5.

Fail a cunoaste aceastA actiune de subminare lentit, el

aralta dorinta de a se discuta chestia, care ratnelnea deci
deschisd fi pentru dans& 6, dar, aceastA dorintA nefiind ladeplinitA 7, se arta in stare sA pastr ze orclinca, ca unul care
nu se teme de dusmani pe cari-i dispretuia8.
De fapt se lucra pe ascuns pentru detronare, poate i de
teama ca din retragerea, frumos, dar imprudent, anuntatA. de
Domn, s nu ias1 candidatura ruseasch. la tron sau succe-ul
vre-unui pretendent din familiile ridicate de Regulamentul

Organic. Astfel, prin acea declaratie mai mult decat prill

greselile de guvernare, Cuza isi periclilase stApanirea.
Exploatandu-se desordinea finantelor, care, pentru o opinie publicA' vesnic bAnnielnicA si urlAtoare, era o ,,hotie".
cum o spuneau placardele ce rAsAriau pe stradA, se pregAtia o loviturA pentru chiar aniversarea a saptea a lui 24
1 Henry, o. c., p. 153, no. 34. RAspunsul lui Clarendon cl nu se
poate ajunge la o lntelegere europeand; ibid., pp. 158-9.
2 Ibid., pp. 165-6. In schimb se 'Astra sprijinut ambasadorului
de Moustier; ibid., pp. 166-7.
3 Ibid., p. 153 si urm.

4 Ibid., p. 160, no. 39. V. si Riker, o.

5 Henry, o. c., pp. 169-70.

c.,

p. 405.

6 Neincrederea lui Tinos, care nota felicitArile presentate de Anal

Nou i pentru fiii lui Cuza; ibid., pp. 159-60.

7 Tillos bAnuia a el s'a Inteles cu Rusia pentru a se da succesiunea

ducelui de Leuchtenberg, descendent al lui Eugeniu de Beaaharnais
ginere al lui Nicolae f-iti; ibid., p. 133, no. 31.

0 Ibid p. 154 qi unit,

396

PregAtirea Unirii Principatelor

Ianuar 1. Eden semnala Ministeriului existenta comiletului secret care finantase misiunea lui Ion Bratianu si care, In preve-

derile sale, ar fi mers si pang. 11. asasinatul care In adevar

era aproape O. fie savarsit, si el arata c poliia lui Alexandru Beldiman, de o incapacitate absoluta, crezuse ca descopere in batranul si total inofensivul Eliad pe marele uneltitor 2.

De fapt se stia In oercurile interesante ca misiunea lui Ion

i c tronul Ronfiniei ar fi dispus a-1
primi fratele negelui Belgiei, contele Filip dd Flandra, de
a arui andidatur se vorbise serios Inainte de alegerea din

Bratianu a reusit
.1859 3.

Pe langa aceasta actiune monarliica, de mult, Inca

din 1864, se aria In Apus, si In insula Gluernesey, a exilului

lui Victor ffugo4, redactorul ziarului suprimat al lui Rosetti,
Romeinul, Eugeniu Carada, care si cu alt prilej Isi va arata
marile Insusiri de conspirator, dar el declara ca. nu intelege
ca amici de lupta deolt presa sau revolutia"5.
Iar, In tara, Inca din Iunie 1865, nitre Rosetli6 i Panu,
de o parte, D. Ghica, Brailoiu 5i chiar Gheorghe tirbei i
BrAncoveanu, de alta, se luase Indatorirea de a se tinea mortis
la alegerea printului strain 7.

Pe cfind Domnul se gandia la un nou Ministeriu, de proprietari, nu fall aplecari catre Rusia,
caci se vorbia de
1

Ibid., p.

Ibid.,

168.
i p. 160,

no. 45. Planul de a ucide pe Cuza la balul

din 8/20 Februar; Xenopol,

o. c., II, p.

81, dupA Mernoriile lui

Papadopol-Calimah. atunci ministru.

3 V. i Henry, o. c., p. 45 si urm. Am mai vorbit i aiurea de
acest plan,
cred cA dupl editia francesA, tipAritA in Belgia, de
N. Ionescu, a Stelei Dundrii.
4 Xenopol, o. c., I, P. 406, nota 88. Acolo era familia d-noi
C. A. Rosati, Grant.

5 Ibid., pp. 381 si urm., 408, no. 92.

6 Scrisori ale lui contra plebiscitului, ibid., II, P. 397 si urm.
7 Ibid., p. 79; D. A. Sturdza, Treizedi de ani de Domnie ai
regelui Carol I-iu, I, p. xxv. Cf. La Write sur la Roumanie dcpuis la convention de 1858 jusgu'au coup d'Etat du 2 mai 1864,
In fap cu Le panslavisme, le prince Couza, la Roumanie et la
Russie. Paris 1866; N. Cretulescu, 11123 Fevruarie 1866; I. G. Valentineanu, Alegerea, detronarea 99 moartea lui Qugq-Vocid, 1898,

xl=imarA;

wda...,.
,117SUPW4Me

Alte. &Wit,

Vinovatii rAsturnarii lui Cuza-Vod.

ilManFVj

Lupia pentru recunoasterea Unirii

NI

Moruzi ca presedinte
vechea coalitie", care se mentinuse, adthigindu-i-se tiara boierime tntoars de la studii,. care
formase Societatea Progresului"1, capita aderenti in armata,
printre ofiterii legati de politica liberal,a: colonelii Haralamb,
D. Cretulescu, Berindei, I. Calinescu, Gheorghiu; capitanii:
Malinescu, Lipoianu, Handoca, Costiescu, Candiano-Popescu
apoi capitanul Constantin Pilat, ginerele lui Rosetti, i maiorul
Dimitrie Lecca, din Bacau. Se hotari astfel nvlirea, noaptea,
In Palatul Domnasc.
Amianuntele loviturii, desonoranbe si In. ea Insig de un in-

teres numai anecdotic, nu se vor putea fixa niciodata Cu

siguranta. 3. Cornandantii grzii din acea noapte de 11 23 Fe-

bruar putura patrunde pana. In odaia Domnuhli, a earth

us fu sparba. Gasind pe d-na Obrehovici, nici conspiratorii,
nici el Insusi nu putura, ca oameni apartinnd unei societati

de moravuri alcse, s mearga liana unde s'ar fi aruncal aceia cari de obiceiu savarsesc astfel de fapbe. Fara ameninth-4 de si ofiterii erau fireste armati si, In albe Imprejurari gata la orice, se ajunse, nu la iscalirea unui act adus din
afara, ci a aceluia pe care, cu o mAnla sigura, calm si &Oretuitor, Ii redact Cuza Insusi. El fik apoi condus din Palat
la Cotroceni, unde va sta ascuns mai multe ceasuri pana la
desvarsirea actului de abdicar:: silita Acest caracter el nu
voi, de altfel, sa-1 recunoasca, sprijinindu-se pe repetate1 6 sald

declaratii c vrea sa. fack loc printului strain; deosebirea,

va spune el cu demnitate i eleganta, Intre el si noii sta.pitni ai situatiei sta numai In alegerea momentului i n
metoda,
care, aceasta, atarni de inte1igenta5.
Cu G. Gr. Cantacuzino, N. Blaramberg, Gr. si Gh. Lahovari, Ent.
1
Cretulescu; Xenopol, o. c., II, pp. 78-9
2 Ibid., p. 80.
3

V. Insil mrturisirile vntorilor cum a au crezut ca vin sa

aresleze raufacAtori" si cit n'au recunoscuL In omul cu maul& care

a iesit din Palat pe Domri; Henry, o. c., p. 280, no. 167.
4 Xenopol, o. c. Stiri noi, la Riker, o. c., dupti declaratia lui Cuza
insusi &are ofiterul austriac St. Pierre. Ce se povesteste mai tarziu
e potrivit cu noile Imprejurari. Am cunoscut In copilitria mea pc

un, Canari care maxturisia a el a condus pe Domn.

5 Nur mit mehr Verstand als dies gegenwirtig geschieht. Ich
habe geglaubt den gilustigen Augeublick abwarten zu sollen; Henry,
o. c., p. 178. V. si pretioasele stiri din Kingston, Monarchs I have
met, 1887. Cf. Rev. 1st., XVI, p. 219 si urm.

TABLA MATtRIILOR
CARTEA I-a

Pregitirea Unirii Principatelor

(I

CAPITOLUL
CAPITOLUL
CAPITOLUL
CAPITOLUL
CAPITOLUL
CAPITOLUL

VI)

IV.

Spiritul nou in lupti cu protectoratul ruesc

Spiritul vretnn in itteratura noui
0 incercarc de rumantism politic
.
Spiritul nou de la 1840 .
.

V.
v1

Incercarea revolutionari din 1848

Revolutia romineasci in Ardeal

I.
II.

li

Pagina
7

40
66
85
117
185

CARTEA a II-a

Unirea
(VII

CAPITOLUL VII.
CAPITOLUL VIII.
CAPITOLUL ix.
X.
CAPITOLUL
CAPITOLUL XL

CAPITOLUL XII.

XII)

Propaganda romineasci prin emigrati

Problema romineasci adusi inaintea Europei
Chestia romineasci i Puterile europene
.
Unirea tarilor libere prin Romani .
.
Alegerea i instalarea Domnului roman
.
.
Lupta pentru recunoasterez Unirii .

197

237
265
282
336
344

TABLA ILUSTRATULOR
Pig.

1. - Adunarea munteana in 1831

2.

.... .

Pavia
8

Adunarea munteanA a Regulamentului Organic (1837), dupa

16

Raffet
n

h
A

.
,
11

3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.

10.
11.
12.

13.
14.

15.

16.
17.
18.
19
20.
21.

22.

, 23
24.
25.

,
,

,
,

.
.

26.
27.
28.
29.
30.
31.
32,

33

Voile Car lova

Grigore Alexandrescu
C. Negruzzi
Gheorghe Barit
Doamna Zoe Bibescu
Doamna Maria Bibescu
loan Heliade Radulescu
.
.
.
,Arhiva Romaneasca" a tut M. Kogalniceanu .
Dacia Literara" a lui M. Kogalniceanu
.
Mittaggliogalniceanu Mar

40
44

...

..
.......

48
60

68
80
82
90
.

N B51cescu
,Magazinul Istorica al lui Laurian II 1351cescu
Dimitrie Bolintineanu
August Treboniu Laurian
Simion Barnutiu

Fratil Go loll
Capit tineri ai miqcarii revolutionare bucurotene din 1848
Generalul Cristian Tell
Barbu Dimitrie Stirbei
Andrei Saguna
Grigore Aleaandru GhIca

C. A. Rosettl ca ofiter .

. ..... .

Vasile Alecsandri, dupa portretul, mai tarziu, de la Academia

Romana
Divanul ad-hoc muntean

Romanur din 1857

I. C &alarm
Aleaandru loan I-iu
I. Cs BrAtianu Mar
Doamna Elena Cuza
Barba Catargiu
Vinovatti fasturnaril lui Cuza-Voda

96
100
106
110
112

la
135
152
154
160
182
188

254
256
288
300
304
340
344
348
384
388
396

N. lorga

-:'

ISTORIA ROMANILOR

Vol. IX

UNIFICATORIL