Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
IORGA
uan
ISTORIA
ROM ANILOR
VOL. II
OAMENII PAMANTULUI
(PANA LA ANUL 1000)
BUCUR E T1
1936
www.dacoromanica.ro
CARTEA I-iu
AMINTIREA IMPERIULLII
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
www.dacoromanica.ro
4 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Fig. 1. Din luptcle Romanilor cu barbaru. Sculptun pe metal
aflate in Ardeal.
Arcb.-epigr. Mitt., XI-XII, tabl. 4,
I.
www.dacoromanica.ro
Distrugerea 5
www.dacoromanica.ro
6 Amintirea Imptcriului
www.dacoromanica.ro
Dietrugerea 7
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
Pr oyincialii"
Supt raportul politic de sigur cd hotdrárea lui Aurelian
nu era lun act de desertiune si umilire; s'ar putea admite
mai curdnd un motiv de localism ambitios pentru Insusi
inutul sdu de origine. Cdci, nascut si crescut In provincia
de la Sud, el a cdutat s'o Intdreascd pe aceasta printeo operd
de concentrare de care s'ar fi mdndrit. Dar o asemenea con-
sideratie nu e necesard Indaid ce ne gAndim cd Imperiul
putea ocupa si pArdsi militar o regiune sau alta, dar dreptul
sdu mai presus de al oricui, dreptul acesla uaiic rdmânea.
Cineva admite ehiar cá' Aurelian a Impoporat astfel cAmpiile
goale din Iliria (sic) si Moesia"1. De altfel si fatd de August
s'a pretins cd a dat numele de Germania" teritoriului de la
Rin ca sd acopere pdrdsirea militará' a Germaniei adevdrate2.
E adevdrat cä istoria nu Invredniceste pe provinciali" de
atentia et,.
In Egipt, asa de addnc pdtruns de creslinism, nu s'a gdsit
In sute de scrisori de papirusuri nicio urmd Inainte de
jumdtatea secolului al III-lea"3.
Ar fi de discutat asupra sensului lnsusi al cuvdntului pro-
vinciales. Dacii din sate, Incà incomplect romanisati, erais
ei cuprinsi In aceastd democratie?
.541 nu nitám apoi pe Dacii de peste hotar, asa de vioii
si de temutii Carpi, a cdror coborfire a trebuit sei urmeze
Thdatà dupd pdrdsirea oficiald a pro vinciei.
Rhein. Mus., III, p. 17.
2 Miss Manley, Effects of the Germanic invasions in Gaul, p. 30,
nota 19.
3Ulrich Wilcken, In Forschungen und Fortschritte, 1936, p. 90.
si Philippide, In Via(a Rom., Mart, April, Maiu 1916 (clespre
V.
ROIllapil supt nunte str4in),
www.dacoromanica.ro
Provineialii 9
www.dacoromanica.ro
10 Amin tirea Imp exiului
www.dacoromanica.ro
Provincialli 11
www.dacoromanica.ro
12 Amintirea Imp eriului
www.dacoromanica.ro
Provinciaiii 13
www.dacoromanica.ro
14 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Provincialii 15
C. 12.
2 V. Jullian,I. c., p. 41. Jullian nu vorbe0u de necesitatea mi-
litara de a avea c.elalt mal, ci numai de porninea fireasca a unor
triburi" ca ale Gletilor. Observatia lui se Intinde Insa i asupra
malurilor Marl
sO propunerte hasardata e aceia care apropie Saka ii Szeka;
Seca, In Arch.-epigr. Mitth., I, p. 115 (Goos).
4 V. i editia din publicatia bulgiara a Academiei din Sofia (1935).
www.dacoromanica.ro
16 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Provincialii 17
www.dacoromanica.ro
18 Amintirea Imperinini
www.dacoromanica.ro
Provincialii 10
www.dacoromanica.ro
20 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Fig. 2. Cetite romana din secolul al 1V-lea.
Notitia dignitatum, p. 84.
14
www.dacoromanica.ro
Provinciallic 21
www.dacoromanica.ro
22 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Provinnialii 23
www.dacoromanica.ro
24 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Provincialii 25
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL
Reromanisarea
L Teranii §11 apärarea.
O noug Incercare de romanisare e In legáturà cu voluta lui
Diocletian si a lui Constantin. De aici, si In Orient, o istorle
de laggre ca a lul. Amian Marcellin, o poesie care si In
terile de limbá greacg dg. pe Claudian si se Intinde pIng.
la Corip, supt al doilea Iustin, deci In plin seco! al VI-lea.
De aici cárti de istorie ca a lui Eutropiu s fabricarea
latinesle a Vietilor de Cesan i d.- la Adrian Inainte, dar, Incg
din secolul al V-lea, cu Dexip, cu Malchos 5i Prisc, istoriografia
redevine elenicd, ba Inca arhaisantg, Incurcatg. In vechi forme
greu de Inteles si pentru contemporani. In nona capitalà
singurg, vántul ce bate din toat... pártile máng spre traditiile
bizantine si pontice.
Grija cea mane e totusi sei se peistreze romanitatea In care,
cu toate coroanele orientale pe care le poartá. Imp4ratii, se
resumg Imperiul.
Pe arhitrava basilicei din Salona se cebeste In latina: Dens
noster, propinas esto reipublicae romanae; Doamne al nos-
tru" crestinismul s'a si impus fii binevoilor, Stahului
roman"I.
Chezási ai pgstrárll seculare a vechili ordini de lucruri,
teranii din acest Sud-Est continng In formg. lating oca mal
depArtatá viatá ruralg trad.. Intalnim ca nume Mucapor si
femeninul, Tataza Mucapora 2. Sântem astfel de acum In pling.
jergnime" care se va transmite In toate formele si supt toatie
biruind secolele.
Arch.-ep. Mitt., VIII, p. 113.
v Paul Allard, Persécutions, La persécution de Dioclétien. I, p.
253, nota 2.
www.dacoromanica.ro
Fig. 3. Cetate romana din secolul al IV-lea.
Notitia Dignicatum, p. 104.
M.
www.dacoromanica.ro
Reromanisarea politica 27
www.dacoromanica.ro
28 Amintire& Impebriului
www.dacoromanica.ro
Heromanisarea politicA 20
perarea Daciei trebuia sei fie neapeirat In pro gramul erei noi 1.
Mai departe, Magnentiude neam barbar" 2, e nAscut In
cele mai murdare locuri ale Moesiei-de-sus"3.
fiul lui Varronianus, e din aceleasi piirti ale Sin-
gidunului 4, iar Valentinian, al lui Gratian, din CibaIae 3; Im-
pAratul Gratian din Sirmiu 6.
Despre Impdratii terani, toti din Iliric, Sexlus Aurelius Victor
scrie a, de si incu/ti, dar plini de miscriile satului si ale la-
gArului, au fost foarte buni pentru Stal" 7.
Nu numai cA terani ca dânii, in diferile siluatii pAna la
coroanA, aparau mai bine sau prost, dar, macar in secolul
al IV-lea, pradau une ori cu barbarii si mai rdu dcitt diinsii 8
Ca muncitori la duly, o scrisoare a lui Symmachus aratA,
Iii secolul al IV-lea, ce datoreste aprovisionarea Romei gritului
macedonic 3, aceasta a doua zi dupà prdzile golice de la un
capN.1 al peninsulei la anal.
Un sentiment democratic" cuprinde si pe inteligenlul mar-
tur care e Sextus Aurelius Victor, cilnd, lndreptfindu-se contra
birocratilor, actuariilor, cari dàduserál un Imprirat, dephinge
pe aratorii, pe teranii pràdati de aceastd tagma lo.
V. la acelasi, XLI, podul pe Dunare si castra castellaque pluri-
bus locis commode posita".
2 Utpote geniis barbarae; ibid.
3 Si Silvanus Galias e un leran, ibid., XLII.
4 Sextus Aurelius Victor, Epit., XLIV: in solo agri singidonensis".
5 Ibid., XLV.
6 Ibid.
7 His sane omnibus Illyricum patria fait; qui, quamquam numa-
nitalis parum, ruris tamen ac rnilitiae miseriis imbuli, satis op-
timi reipublicae fuere; acelasi, De Ccvsaribus, XXXIX.
8 ZOSIM, IV, 1, 5. Apararea cu terani a limesului, Patsch, in
,Sitzungsberichle ale Academiei din Viena, 1929, p. 16 si urm. Dispo-
sitia lor de a se intelege cu barbarii i pentru cä' eran siliti a
aprovis'ona trupele limitaneilor , ibid., pp. 17-8. Intimitati"
cu acestia, ibid., p. 18 de citeaza cunoscuta hotruire din
Codicele Theodosian, oprind casatoriile mixle.
9 Quid romanis horreis macedonicus adic'at commeatus; ep. LV.
Se vorbeste si de aprovisionarea din Africa; ibid. V. si ',XXXII:
venierabilis pater patriae macedonicis commeatibus Africae damna
pensavit".
Fortunis aratorum infestum.
www.dacoromanica.ro
SO Amintirea
www.dacoromanica.ro
2.
4.
5 5.
IV,
www.dacoromanica.ro
Reromanisarea politica 31
www.dacoromanica.ro
82 Amintire,a Imperiulut
www.dacoromanica.ro
Reromanisarea politicA 83
www.dacoromanica.ro
34 Amintirea Imperinini
www.dacoromanica.ro
flcromanisarfe polLicä 35
1 Eusebiu, VElL, 17; cf. Eplz. ep., IV, p. 31, no. 311. Cf, Eusebiu
IX, 10.
2 Orosiu, VII, 25, 12 (strenue adversus Carpos Basterasque pug-
natum est; Sarmatas deinde vicerunt"); Jordanes, Getica, p. Sl.
3 Ex gente eorum qui, e Gothis tempore vicennalium terris suis
pulsi. Maximiano se tradiderant.. ul jill, barbaram servitutem fugien-
tes, Romanos dominarentur"; Lactantius, p. 23. Cetind acest pasagiu
extraordinar de important, Ring, (Rom. Landschaften, p. 404, nota
8), nu i-a väzut deosiebirea,
4 Dura texte legale, citate 5i d- Wallon, Histoire de l'esclavage
dans tantiquit& III, p. 293 qi urm , Jung, o. c., p. 405 5i nota 1.
www.dacoromanica.ro
36 Amintirea Imperiulai
www.dacoromanica.ro
Fig. 6. Colonic romana din secolul al IVlea.
Notitia dignitatum, p. 88.
V.
www.dacoromanica.ro
Reromanisarea politicA 37
www.dacoromanica.ro
38 Amintirea Imperiului
XVII, 13.
2 Limitem perrupere romant ni; il id.
8 Ibid.
4 Ibid.
5 Ibid.
6 Ibid.
7 i, dap Arnian Mareeilin, itt Wasner, d'n 1808, p. 615.
www.dacoromanica.ro
Eeromanisarisa politica 39
www.dacoromanica.ro
40 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Fig. 7. Constantin cel-Mare, dupa o medalie.
VI.
www.dacoromanica.ro
Reromanisarea politica 41
www.dacoromanica.ro
42 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Reromanisarea politica 43
www.dacoromanica.ro
44 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Fig. 9 Impiratul Diocletian.
55. 60.
www.dacoromanica.ro
neremanisarea politicA 45
www.dacoromanica.ro
46 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
tcromanisarea poHtic 47
www.dacoromanica.ro
48 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Reromanisarea politicA 49
4
www.dacoromanica.ro
50 Amintirea ImPeriu,lui
I Kat itly &coy 6ip6apov tran4 Cvv iv ancrAcag, Opera, II, pp. 363-4.
Pentru prAdAciunile din Tracia, v. Oratia XXIV, ibid., pp. 519, 521,
527, 532.
2 Jung, Passe, p. 13, notcle 6, 7; p. 14, nota. Cf. Arch.-epiglp.
Mitth, IX, p. 230.
2 Goos, Chron, pp. 158 de la acelasi si In comitatul Albei-de-jos).
4 C. 1. L., III, 3207. Cf. si ibid., 3211.
5 Arch.-lep. Mitt., VIII, p. 86, no. 6. Cf, , pentru pretuirea lui
actualà, Creffcken, Kaiser Julianus und die Streitschrif ten seiner
Geginer, in Neue Jahrbii cher für das klassische Altertum, 1908, pp.
161 95.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
Crisa gotä
Cum s'a vg.zut p5nä acum, pe frontal barbar al DunArii
tun niamAr de seminlii oonfuse, presintate In mare parte
supt nume arhaioe sant aceia, cari, cand supusi, cand In
revolte dan de lucru Romanilor, ranä dincolo de anal 360.
Nimic, In momentul mortii accidentale a lui Iulian 363,
nu anunta un conflict ca Gotii, pe cari nici nu-i vedem In
prima linie a interesului sau a primejdieii, ca Sarmatii, fiind
grAmIditi IncA, In vechile lor conditii de viatg., de-asupra
gurilor DunArii, in lageir. Si pentru Sfantul Ieronim Gotii
sftni doar un exercitus, o oaste, i trAlesc In ,,tentoria", In cor-
turi 1.
De fapt, i Franci, cine ;ti', ce resturi ceitice din Galitia
asiaticd, s'ar fi asezat la Marea NeagrN., dar ei ar fi fural
vase cu care se Intorc prin Stramtorile lui Hercule 2. Mica
princes5. Constantia, fiica lui Constantiu, trimeasN. spre Treviri
ca mireas5. lui Gratian, fiai lui Valentinian, era sO fie prinsA
la Prisla de barbari3.
AtAt numai cä granita aceasta ajunsese a fi rAu pg.zità. Ve-
getiu arat.à deaderea tehnicei militare. Romanii nu mai fac
www.dacoromanica.ro
52 Amintirea
X.
2 Oratia X.
'Epac6potG p.W.Xov xzE 165v lev8pz7c6Ecov xccrclXotG, otG 'MOTO Ovo,/ Eplov npooé..
MUTO xXstata cbvtozalica, xXeracc 8d xal lerspacOlocci.
4 Cf. Schneider, Anongmi de rebus bellicis Nene lahrbticher
1910, pp 327-42): R Neher. Det Anongmus de rebus bellicis, tesrt
din Tabingen, 1911. V. apoi i Reo. Arch., XVI 1922), P. 205 si urm.
5 De rebus bellicis, II. Descrierea Inghetului DunArii pe vremea
Grptilor, cari-i zic Dunavis sau Dunautis, In Pseudo-Cesariu de Na-
zianz, Anch. f. si. Phil., I, pp. 292-3. Se aratA osti trecand peste dAnsa.
E vorba si de Ilirli i Ripianii, vecinil Isfrului" (nzpec 1XXopieng
'PlaccavorG, worG napo(xoLG Pro0 "Icrepoo); se aratA si locuinta unor MxXatyrIvol
%al cDortovVcat ot xat 'AvoMoc npoocc-ropeu6p.svoL", eu legende despre felul lor
curios de hranA (p. 294). Intreg In Magna bibl. patrum, XI, Paris
1654.
www.dacoromanica.ro
Crisa gotit 53
www.dacoromanica.ro
54 Aminarea Impe,riului
nationale des etudes balkanIgues, II, pp. 94-5, cg. Gotii si Imperiul
lui Valens leirau politisch koordonierte Potenzen" si cA intAlnirea
ImpAratului cu Atanaric pe Diingre se poate compara cu cea dintre
Napoleon si Tarul Alexandru la 1807 pe Niemen.
8 ¡bid. Cf. Atanaricus, rex Gothorum, Constantinopolim vela
www.dacoromanica.ro
Crisa gotä 55
www.dacoromanica.ro
56 Amintirea Imperiului
Suidas, la AsòwctoG.
2 Waitz, Ulfila, p. 45. V., pentru cultura greco-latina la Gotii din
am:1st timp, Jacques Zeiller, La lettre de Saint Jér6me anx Goths
Suania et Fretela, in Comptes-rendus ale Academlei de Inscriplii din
Paris, April-Mniu 1935, p. 238 si urm. Pentru raporturige lui Ulfila cu
Capadociienii, de unde venia cu crestinismul sau, de veche ori-
gine, din Asia-Mica, vezi si Heinrich Boehmer-Romundt, in Zeitschr.
far wissenschaftl che Theologie, XLVI 1903 , pp. 233-69, 361-407. Si
Byz. Zeitschr., VIII, pp 229, 565-6; XVII, pp. 251, 293. V. si
Sheitberg, De gotische Bibel, Heidelberg 1908. $i Zeitschrift for
vierglei:chende Sprachforschunq. XXXVI 1899), pp. 257-64. Cf. Viata
Sf. Auxentiu, in Migne, Patr. Lat , CXIV, i Rev. Or. Lat VIII,
pip. 1-14. Ulfilas contra lui Constantin pnetendentul; Fotiu, Bibl., p. 261.
Schiller, o. c., II, p. 395. Pentru Goti i Dunarea, Pseudo-
Kaisarios; zap& "EXXlat U larpov, nap& 8i TcoRtztotG Accvo66tov, nap& 8d 116TOotg
Adrocacv npoacropa6opsy. Pentru Gotii la Nipm, Baynes, In The
Antiquaries Journal, Tulle, IV 1924). Pentru cultura gota la Du-
ane, ibid., pp. 216-9.
4 Amian Maroellin, XXXI, 6, /.
www.dacoromanica.ro
Crisa gota 57
www.dacoromanica.ro
58 Amintirea Impgriului
www.dacoromanica.ro
Crisa gotl 59
www.dacoromanica.ro
60 Amintirep Imperiului
1 VII, 32.
2 Acta Sanct., April 11.
3 III, Epilog.
4 Fragm. hist. gr., IV, p 608. no. 181, 2.
5 Waitz, Ulfila, p. 16.
6 VII, 33.
7 Hiesichiu de Milet, in Fragm hisf. gr., IV, p. 155, no. 6.
www.dacoromanica.ro
Fig. 11. Inscrintia romana de la Tropaeum Traiani rentru biruinta asupra barbarilor.
Arch.-(pigr. Mitt., XVII, p. 109.
www.dacoromanica.ro
Crita got.4 6i
www.dacoromanica.ro
62 Amintirea Imperiului
Cgei lucrul la cetate era greu Intr'un tinut farg pia1r bungi,
frà cArAmidk, fdrä var, trebuind sg. se aducA materiale peste
multe stadii ca mii de vile. i acum se vede Valens, ca un
nou Amphion, cherng.tor al pietrelor prin vrajg., Indeplinind
opera cu mantle ostasilor credinciosi, pe cari stie sg.-1 erute
printeo bung Impg.rtire a lucrului, puind la tunnel i Insgsi
garda sa i chiar ofiterii.
Cä Tropacul e acela la care se lucraazä o dovedeste i jocul
de cuvinbe, care se face, spuindu-se cà, acu,ma, nu e numai
trofeul de piatrA" ca apgrare, ci i trofeul" mloral al res-
pectului 1.
www.dacoromanica.ro
Crisa gota 63
www.dacoromanica.ro
64 Amintirea Imperfului
Ibid.
2 V. nota urmAtoare. Pentru supercilia Gerasi, care n'ar fi deck
termul rAului ca la Rin i Nil, v. si Jung, Petssr, p. 15, nota 4.
Dar si el admit& pasul BArgAului sau al Rodnei; ibid., p. 16.
3 A suplerciliis Gerasi fluminis ad usque Danubium, Taifalorum
teçrras praestringens, muros altius erigebat"; ibid.
4 Cf. Tamm, o. c., pp. 87-8, 91. Peintru expeditiile lui Valens, v.
Mommslen, In Hermes, XVII, p. 525 si urm. Pentru retragerea
Gotilor, Kaindl, Wo fand der erste Zusammenstoss zwischen Flannel'
und Westgothen staff?, In Mitth. des Inst. far &tern Gesch., XII
(1891), p. 304 si urm.; Mommsien, In Hermes, XVI, p. 602 si urm.
Pentru Romania si varbaricum, Waitz, o. c., ppi. 15-6; Amian Mar-
cellin, XVIII, 2, 14; C. I. L., X, 216. De frica Hunilor, s'ar fi ascuns
comori, nu numai la Pietroasa, dar si la SimlAu, la pasurile Bu-
pAuAui i VAlcantilui, la Sarmizegetusa Insäsi; Jung, Peisse, p. 17.
Tot asa cele de In Cosovoiu Dolj), dd la Cahul; Plopsor, In Ger-
mania, 1933, p. 272 i urm. BarWe de aur din plasul BuzAului par
a fi romane; v. Bock, Der Schatz des Westgothankönks Athanarich,
In Mitth. der Centralcommission, XIII 1868), p. 105 si urm.; Jung,
Passe, p. 19. D. Alfbldi pane o nAvAlire de Sarmati In Tracia
la 378, dup.4 Temistiu, alta la 385, spre Panonia; Untergang der
Rednerherrschaft in Panon'en, II. V., In Cronica numismaticd §i
arheologicd, XI, 103-4, p. 154, despre pretinsul mormAnt de la Chiojd
(C. C. Giurescu) fibulA de argint si aur cu pietre visigotice", ca-
pete de vultur.
www.dacoromanica.ro
Crisa gota tit
www.dacoromanica.ro
68 Amintirea impertului
www.dacoromanica.ro
68 Amintirea Imperiului
www.dacoromanica.ro
Fig. 12. Medalion al Impárarului lulian.
11
www.dacoromanica.ro
Crisa gotA 69
www.dacoromanica.ro
Crisa gota 71
www.dacoromanica.ro
CARTEA a II-a
CREATIUNEA ROMANEASCA
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
Formele de viatä
Barbarii n'au distrus $i n'au gonit pe Romanii" balcanici,
acum formati In veacul al III-lea mácar, ca si Galo-Romanii
cu o figurá bine determinatá din Apus. Ei i-au fdrhmitat §i
sdreicit: attita. N'au ocupat cu infenrie provinciile, ci au ucis
pentru Irian timp drumurile, Cu toate urmárile ce puteau
pleca de acolo.
Numele si rosturile vechi rámtin de-a lung,u1 Dunárii mij-
locii si de jos.
Aquincum devine Acinco In secolul al III-lea 1 Inteun timp
cand inscriptii In olloarea lui Maximian se gAsese In Pa-
nonia 2.
Diocletian $i Maximian, biruind pc barbari $i restabilind
pacea, intáriserd Trasmarisca 3 $i refacuserà sosele dobrogene 4.
Se trimesese un duce al limesului. Tomi-si acláugia porta
praesidaria, a strájilor 5.
Itinerariul lui Antonin 6, de fapt supt Diocletian, presintá
o viatá dunáreaná neschimbatá. Astfel Sucidava si toatá seria
ora$elor de pe malul drept, a celor din Scitia Minor5.7.
Notitia dignitatum aratá trupe $i la Talomoniu $i la Pla-
typegia, tot supt ordinal ducelui hotarului scitic", dim 11-
1 Notitia dignitatum, I, p. 95. Cf. si Contra-Acinco, ibid., p. 96.
Transacinco, ibid., p. 97. Pentru alte fenomene de limba: pone
Novata, p. 96*. Ad Namantia, p. 95*.
2 C. I. L., III, 3522.
3 lbid, 6151. Cf. Tocilescu, Nonumentele, p. 175.
4 Pârvan, Salsouia, p. 17 si urm.
5 C. I. L., III, 764, 14450.
6 K. Milner, o. c., p. Ilv si urm.
7 Sarmatii in luptà Cu Romanii si la 391; Sch'Iler, o. c., II, p. 404.
www.dacoromanica.ro
76 Creatiunea romaneascA
www.dacoromanica.ro
Form ele de viap. 77
www.dacoromanica.ro
78 Crealiunea románeaseA
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
Legea" romineasci
Una din manifestatiile acestei puternke vieti popularel,
putánd sá existe fárá a atrage atentia si a fi pomenitá in
izvoarele scrise, documente si povestiri, e fárá. Indoialá si
acel crestinism al nostru, al nostru al tuturora, si pe un mal
dunárean si pe celalt, intre Marea Neagrá si Adriatia; el
[rebulle cercetat si allfel decat printeo insirare de cuvinte,
printr'o interpretare de piese archeologice si printr'o chitare
In listele de martiri ori chiar si in biografia, indoielnicá, a
unui misionar. Numai puindu-1 In legáturá cu tot mediul
ca si, mai ales, cu o intreagá viatá a multimilor umile ii
putem gási adevAratul sens.
Intre oamenii kle multe neamuri cari au fost adusi In Dacia
ca ostasi 1, ca muncitori in mine si In ocnele die sare sau
cari au venit ca exploatatori si ca negustori e cu neputintá
ca, pe langl inchinátorli altor cAlturi, s6 nu fi fost si aderenli
ai acelei superstitii iudaice", cum a fost socotiiit mula vreme
crestinismul. Li s'au cAutat numele in pietre si In vase. Facu-
sem urmatoarele observatii asupra semnelor ce s'ar fi gásit
In Dacia, cand Incl ele, cum se va ardta mai departe, nu
fuseserá cercetate si ráspinse Inteun studiu cu totul recent2.
www.dacoromanica.ro
Ao Creatiunea ronigneasca
www.dacoromanica.ro
Legea romAneascA 81
6
www.dacoromanica.ro
82 Creatiunea románeasca
www.dacoromanica.ro
Legea romdneased 83
www.dacoromanica.ro
84 Creatitmea romgneascg
www.dacoromanica.ro
Legea romaneasdA 85
www.dacoromanica.ro
86 Creatiunea romAneascg
www.dacoromanica.ro
Legea romdneascd 87
www.dacoromanica.ro
88 Creatiunea romAnease5
www.dacoromanica.ro
Legea romAneascit 89
www.dacoromanica.ro
90 Creatiunea romAneascA
www.dacoromanica.ro
Legea romäneasca 91
www.dacoromanica.ro
Legea romlneasch 93
www.dacoromanica.ro
§4 Creatitmea romAneascA
www.dacoromanica.ro
Legea romäneascA
www.dacoromanica.ro
Creatiunea romdneased
ibid., p 88.
4 Dupg Analecta Bollan liana, XXXI, p. 261, Popa Lisseanu, o. c.,
p. 89 si urm.
5 DupA Pasiunea Sf. Nicandru i Marcian, ibd, pp. 92-4.
Ibid., pp. 93-4.
7 i ibid., I, la 2 Ianuar, pp. 82-3. Cf. i Septembre, IV, p. 55.
Punerea la punct a citatiitor o datoresc bunului mien elev LazArescu.
8 V. §i martirul MercuriuS, lA 25 Novembre; BO. Scitului Gordian
sufere In Asia MicA. V. Acta SS., August, V, p. 6, i Sinaxarul la
Netzhammer, Das altchristliche 7'onii, pp. 7-8.
9 Tocillescu, Inschriften aus der Dobrudscha, p. 35, no. 76,
www.dacoromanica.ro
Legea roingueasbA. §7
www.dacoromanica.ro
Legea l'amainase& 09
www.dacoromanica.ro
100 Creatianea rom:lucascg.
www.dacoromanica.ro
Fig. 14. Medalion al lui Constantin Chlorus.
www.dacoromanica.ro
L,egea romdneascd. 101
www.dacoromanica.ro
102 Creatiunea romkneasa
www.dacoromanica.ro
Legea romAneastA 103
www.dacoromanica.ro
104 Creatiunea romAneasc.il
www.dacoromanica.ro
Legea romkteascg 105
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
Neamul
Niciun Stat barbar neintemeindu-se pAnN. pe la anul 400,
cand vom reveni la istoria leggturilor cu Imperiul, pe malul
stang al Dunkrii, tara rg,ma.ne o Romanial si cine o locuieste
pAstreazä numele de Roman, care e corespuriztor lui homo
romanus din Galia, confundat In curand cu barbarii,
panii
Orosiu arat.l. cum Ataulf a aspins ispititorul gâ.nd de a
face o Gothic din Rontania 2. Romania e opusä conceptului
barbaries la poetul gal Venantins Fortunatus. Possidius, In
Viata Sf. August, numeste pe Vandalii veniti In Africa rAs-
turatori ai Romaniei" (Romaniae eversores)3.
sfarsit, pentru a se vedea larga r5spandire si sensul lui,
cuvfintul de Romania" pentru o tail romanisatil se gAseste si
In Britania Mare pArAsitA de legiulni, la Midas: Ita ut non
Britannia, sed Romania censeretur" 4.
www.dacoromanica.ro
M
www.dacoromanica.ro
Neanxul 107
www.dacoromanica.ro
108 Creatiunea romAneascA
www.dacoromanica.ro
Neamut 16*
De Adm. imp., cap. 32: Tcop.otvou.; Toi4 ',TA; AsXp.ocsfccv we/ Tt. ItuNcixacov
oixoNtaq... Cap. 29; OE_ Pay.ivot, afG 'a ncepx,X fag xiarpce bcsatiAlaccv xcti
1.o.ixpr. SOB velv xpwrogatv cc5set ata c Td8a xciavcc Tò 'Paoficrw, AoniXaBov,
tò TaTparoOptv, rlhacittopcc, "Ap61, BixXcc xed tat "OcPccpcc, obvtivv xat °Eat
Tops; taxpt. Toei viiv of *Peliffvot xcaoiiruct.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
www.dacoromanica.ro
Limba 111
www.dacoromanica.ro
timba 115
www.dacoromanica.ro
timba 115
www.dacoromanica.ro
116 Creatiunea romaneasel
www.dacoromanica.ro
Limba 117
www.dacoromanica.ro
118 Creatiunea romlneascl
www.dacoromanica.ro
Limba 119
www.dacoromanica.ro
120 Creatiunea romaneasca
www.dacoromanica.ro
Fig. 17. Moneda a luilIustioian.
X11,
www.dacoromanica.ro
Limba. 121
www.dacoromanica.ro
122 Creatainea romäneascl
www.dacoromanica.ro
Limba 123
www.dacoromanica.ro
124 Creatiunea romAneasel
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Limbo 126
www.dacoromanica.ro
i26 Creatiunea romAneascl
www.dacoromanica.ro
Limha 12/
r Ibid., p. 193.
2 Plink', Hist. Nat., XXV, 32.
3 Buglossos, boum linguae similis; Pliniu, Hist. Nat., XXV, 40.
4 Buthalmos, similis boum oculis; ibid., 42. Verbenaca (ibid.,
60) d'a dat verbina noastrg, care vine din verueine. Pentru crista,
creastd, intriebuintati In calitate de component la unele numiri de
Bori, ibid, XXVII, 23.
5 Skok, in EEG p.vliripo 27cupIacovo; Acipmpou, p. 468. Maruld ar fi de la
Bulgari, ibid.
www.dacoromanica.ro
128 Creatiunea romaneasci
Metalele sant toate latine: aur, argint, argint viu, fier, aramd,
cositor 2, plumb, ruginei; pe ring pucioasd (de la a pufi), safe,
salitrd, paczwàS dar si slavul dohot) §i marmure.
www.dacoromanica.ro
timba 129
9
www.dacoromanica.ro
18o dreatiunea romAneasd
www.dacoromanica.ro
Limba 131
www.dacoromanica.ro
132 Creatiunea romgneaseâ
www.dacoromanica.ro
Limba 133
www.dacoromanica.ro
134 Creatiunea romAneasca
www.dacoromanica.ro
Limba 135
www.dacoromanica.ro
136 Creatiunea romaneaseA
www.dacoromanica.ro
Limba 13/
www.dacoromanica.ro
138 Creatiunea romaneascA
www.dacoromanica.ro
Limba 139
www.dacoromanica.ro
140 Creatiunea romlneascii
www.dacoromanica.ro
timba 141
www.dacoromanica.ro
142 Creatitmen romAneascl
www.dacoromanica.ro
timba 143
www.dacoromanica.ro
144 Creatiunea romgneasd
www.dacoromanica.ro
Limba. 18
10
www.dacoromanica.ro
146 Creatiunea romaneascA
www.dacoromanica.ro
Limba 147
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
www.dacoromanica.ro
Gruparile politice fundamentale -149
tX,
ti4
4
XIV
www.dacoromanica.ro
GrupArile politice fundarnentale 151
www.dacoromanica.ro
152 Creatiunea romAneasd
www.dacoromanica.ro
6rupArile politice fundamentale 153
www.dacoromanica.ro
154 Creatiunea romAneasa
www.dacoromanica.ro
GrupArile politice fundamentale 155
www.dacoromanica.ro
156 Creatiunea romKneasc.g
www.dacoromanica.ro
8rupdriie politice fundamentale 157
www.dacoromanica.ro
158 Creatiunea romAneasck
www.dacoromanica.ro
Gruparile politice fundamentale 159
www.dacoromanica.ro
160 Creatiunea romgneasca
www.dacoromanica.ro
Grupgrile politice fundamentale 161
www.dacoromanica.ro
162 Creatiunea romAneascl
www.dacoromanica.ro
Gruplarile politice fundamentale 163
www.dacoromanica.ro
164 dreatiunea romaneasa
www.dacoromanica.ro
CARTEA a III-a.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I.
www.dacoromanica.ro
168 Intre Implaratul roman i Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
Opera ImpAratului Teodosiu 169
1 Sub a.
2 %al ODVtSX3Ta ô-rdp.o; =Ovum; xat xceLp6vuov 6p.o5 c@v a 6x,p6cipm xat
meow% Pcopaion ; Fotiu, Bibliotheca, p. 265. Ei au un fiu, Teo-
Tcbv &No
www.dacoromanica.ro
170 Intre ImparatuI roman si Hanul turanie
www.dacoromanica.ro
Opera ImpArandui Teodosiu 171
www.dacoromanica.ro
172 Intre Imparatul roman si Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
Opera impAratului teodosiu 113
www.dacoromanica.ro
174 Intre ImpAratul roman 0 Hanui turanic
i lb:d.
2 II, p. 39.
3 ¡bid., p. 88. Iliricieni si Mauri iliricieni" si In Osrhoena;
ibid, p. 90. Iliricieni In Mesopotamia, p. 93.
4 Ibid., p. 36.
6 Salsovia, V. observatia lui Biicking, ibid., pi. 456.
6 Ibid., III, pp. 38-100.
www.dacoromanica.ro
Opera impAratutui teodosiu 116
www.dacoromanica.ro
176 Intre Impliratul roman Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
Opera Impiiratului Teodosiu 177
www.dacoromanica.ro
118 Intre Imphratul roman si Ilanul turanic
www.dacoromanica.ro
180 Intre linpAratul roman si Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II.
www.dacoromanica.ro
182 Intre IrnpAratul roman §i Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
In umbra lui Attila 183
www.dacoromanica.ro
184 Intre ImpAratul roman i Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
In umbra lui Attila 185
www.dacoromanica.ro
186 Intre Impiiratul roman si Hanul turanic
P. 170.
2 Pentru rnied, v. Tolnai, In Ethnographia, XXX, 15, pp. 101-2.
3 Kdpov of 6de6aeoi sea2ofcriv and; ibid. Dar se face confusie Cu berea
din orz. Pentru uéâoç ca romanic, Heinrich Gelzer, Byz. Zeitschr., XXIV,
pp. 313-3.
4 _Kara xdniag reoTal, dvri ,u6tv °troy selyxeog, dvrl ô otvov ô piSog intro-
elan maAadgsvog; p. 183.
5 KaMag rijg ;dying; p. 184.
6 Ircacipog; ibid.
7 01 rijg grAnotov tMeetíovro whiting; p. 183.
8 P. 188
www.dacoromanica.ro
In umbra lui Attila 187
www.dacoromanica.ro
iss Intre Imparatul roman s't Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
In umbra lui Attila 189
www.dacoromanica.ro
190 Intre ImptIratui roman si I-Ianul turanic
www.dacoromanica.ro
In umbra lui Attila 191
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL III.
www.dacoromanica.ro
Crisa social a supt Imperial restabilit isa
www.dacoromanica.ro
194 Intre Impdratul roman §i Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
Crisa soctalà supt Imperiul restabilit 195
www.dacoromanica.ro
196 Intre Imparaltil roman i lIanul turanie
www.dacoromanica.ro
Crisa sociala supt Imperiul restabilit 197
www.dacoromanica.ro
198 Intre Imparatul roman §i Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
Crisa sociala supt Imperiul restabilit 199
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
www.dacoromanica.ro
'AX
www.dacoromanica.ro
Ridicarea elementului latin 201
www.dacoromanica.ro
202 Intre Implratul roman i Hanul turanic
lb:d.
2 Et illum Adtius)
Rure iubet patrio suetos mutare labores,
Fatorum currente rota, quo disceret agro
Quid possessomm maneat; ibid.
3 Sidonius Apollinarius, Panlegiricul lui Avitus.
1 Ibid. Tot acolo scutul sarmat, secenea Gelonului
A lb d.
6 Scr.sori, VII, v.
7 !bid., XII
8 lb:d.
www.dacoromanica.ro
Ridicarea elementului latin 203
1 V. Epistolele în versuri.
2 Paneg,iricul lui Antemiu.
3 Ibid. In Ep, IV, i, Geloni equintulgi, Alanii din Caucas.
4 Qui dictat modo jura sub iudice nostro; Panegiricul lui Maiorian.
b V12, p. 195.
In medio Dacia, ubi t Gothia; I, 2.
7 Ibid. In scrisorile lui Sidoniu: Anthedius, Pannyechus, Graems,
Euplirasius, Palladius, Hitmerius, Philagrius, Tryfetius, Megetus, Ore-
sius, ltingA Salonius i Nimbus. Apoi Afranius, Syagrius, Auxanius, I,
vn, Erdicus; III, in. Theodorus, X, Genesius, IV, vi. Evodius, VIII,
Elaphius, XV. g o vreme de grecisare arhaisantA la care se supliM
top scriitorii.
www.dacoromanica.ro
204 Intre ImpAratul roman si Hanul turanic
1 Faca pr:orum
Exsuperas, Auguste, Leo, nam regna superstat
Qui regnare iubet: I-Julius respublica vestra
Nunc erit una magis, quae sic est facta duorum.
2 C .1. L., III, 3873, 3874.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
www.dacoromanica.ro
206 Intre Impgratui roman qi lianul turanic
1 P. 24.
2 Basilica extra muros" la Petovio, p. 31.
3 La Tiburnia; p. 31.
4 Barbari, cum ad Italiam pergerent, promerendae benedictionis ad
eum intuitu deverterunt; p. 18.
5 Milites oppidorum... Pro custodia limitis publica stipendia; p.
31. Milites turmae..., numerus batavinus; ibid. Cei patruzeci dintre
Romani cari apArl un ora; p. 32. Veghilte" lor; p. 38.
6 P. 35.
7 Excidium opp:dorum... Omnis populus; p. 36.
8 Transfugae castellorum; p. 38
9 Pp. 22-3, 28 oppida vel castella" .
10 Extramum stipendium commilitonibus allatum; p. 31.
11 Raporturi 0 ea Milanul; pp. 34-5.
1' Danuvii navigatio; p. 32.
1s Rates plurimae de partibus Raetiarum, mercibus omustae quam
plurimis, insperatae videntur in litore Danubii, quae multis diebus
crassa, Aeni fluminis glacie fuerant colliolne quae Dei imperio mox
soluta eiborum copias fame laborantibus detulerunt; p. 14.
www.dacoromanica.ro
Viata populara romana 207
www.dacoromanica.ro
208 Intre Impdratul roman si Winu1 turanic
www.dacoromanica.ro
Viata popular5 rontanA 209
www.dacoromanica.ro
Viata populara romana 211
www.dacoromanica.ro
212 titre impIratul toman §i turanic
www.dacoromanica.ro
Viata popularà romang 213
www.dacoromanica.ro
214 Intre Imparatul roman qi Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
Viata popularg romang 215
www.dacoromanica.ro
216 Intre Imiraratul roman i Hanul turanic
www.dacoromanica.ro
-
XVI.
www.dacoromanica.ro
Viata populard romand 217
www.dacoromanica.ro
218 Intre ImpArgot roman §1 Hanul turanie
1 Novela a XXVI-a.
2 Iorga, HIstoire de la vie byzantine, I. c
3 Helmolt, Weltgesoh. IV, p 326.
Pärvan, Ulmetum, 112, p. 75.
www.dacoromanica.ro
CARTEA a IVa
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL 1.
Basa romani
Fusese odaia o Intreaga perioada cane se ponte numi In
adevar ordinea con-.stantiniana, ea o randuiald de Slat, un lucru
militar si achninistraliv, poruneit, ea o consecinP fireasod a
schimbàrii centrului de greutate al Imperiuluil.
Inert Inainte de 500 fenomenal popular biruie. La 192, in
oastea lui Anaslasiu contra Isaurilor, gasim Gott si
Bessi" 2. La 502 lupt.a. contra Persilor Grotii si Bessi si pale
popoare ale Traeilor" 3. La 539 un Bess, Burkentios, apare
In armala
Epoca lui IusLinian are un al treilea earader. Ea represinta
afluxul acestei vieri latine rurale, care risare atunri, intin-
zandu-se din Moesia ci Ririe si asupra Traciei 5, cere
drepturile, pe o vreme oand candidap la Imperiir, ca Vitalian,
eland Impqra(i, ca lustinian, Tiberiu, Mauriciu, sant
vreau sici fie latini, Romani In vechiul in(eles al covantilui,
eand prin influenfa Papel, prin ,ridicarea Impriratilor de ris-
coag a antar(ilor", si In Italia, invie rommismul, iar Galia
se pregatoste, primind pe Franci, set foal, supt regii acestora,
ca un imperiu al ei.
V., In genere, Holmes, The aje of Justinian, 1905; Mrs, Die
Reichspolitik K. Justinians, 1893.
Malalast p. 393.
3 Teofane, p. 224.
4 Procopiu, De bello gothic°, II, 26. V. si In Anthologia Palatina,
IX, 428: 'Ast.868ta. 576 aots6vivov "Apacc Beacsav (antici).
5 In acelasi timp el se concepe ca Imparat al lundi, chiar daca
se pAstreaza regi atitrnând diinsul, mentioneaza pe mo-
nede; v. Rey. Arch., VI2 1810 , pi 389 si tirm.
www.dacoromanica.ro
222 Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Basa reman 223
www.dacoromanica.ro
224 flegiÏnLil Noului August"4. Iustinian
www.dacoromanica.ro
tasa romana 225
15
www.dacoromanica.ro
226 Regimul No dui August" Justinian
tes Ti nactun Maius1, Taliat 12, Palma Lis, Ponies liana, row-
b e Crispae, Vicianum , Vind miola, Meridium, Palatiolum.
ele sant In I gdtu.rd cu Statul, ca Augustae, Aeraria, Mu-
ciani castellum, Galices, Lapidariae (carield , Ferraria, Ar-
gentares. O amintire de zei In Hercula.
Stdpanii par pomenitii In Calventiae, Marcipara, Longu-
Variana, Cassia, Romuliana, Valentiniana, Gratiana, Va-
Aureliana, Trasiana, Susiana, Quartiana, Florentiana,
Appiana, Musiana, Zitnacortis 4, Candidiana, Palatiolum, Ma-
xentium. Armata Burgt s Altus redat romanic: Burgu-
Altu , Morenburgul, Saltoburgui, Alicamburgul, name di-
format , Luoernariaburgul, Tulcoburgul, Lacoburgul, More-
burgul, Stiliburgul sau Siliburgul, Castellum Novum, Turris
Nova, Ducepratum (Aouxercpcitou), Castra Martis, Almyris, Armata,
Biglana (13pzvt), iar, In Dobrogea, rdman: Ulmetum, Aegissus,
Troesmis, Carsum, Axiopolis, Noviodunum, Kallatis, Tomis, pe
langd Securisca 5. Pdstorestí sant: Skeptekasas 6, Caput bovis 7,
Tuguria (bordeie , Cunae (sdlase), Tredecetilias (Treizeci de
tei), Lupofontana, Paulimandra (Turma luí Paul), Viconova,
Gemellomuntes, Luoopratus 8 Nume crestine sant Theodosio-
polls, SI. Ciril, la Axiopolis, i aiurea SI. Traían, SI. tullan,
Si. Sabinian, Sf. Stefan, Sf. Donat, Tilikion (Teii). Castelul
Kasibonti la Procopiu se leagd intr'o inscriptie latind cu Sanc-
tus Casebonus 9.
Gdsim l nume barbare: ale Sarmatilor si Hunilor, Bastar-
nilor. Tracice, arhaioe, par a fi Zerna, Kantabaza (= biza),
Muridava, Dorticum, Aedava, Sicibida. Tot asa Altinon, Alti-
num (care e desigtu- In legkturd cu Oltul, Oltina i Oltenita),
1 Ttliczetivop; Indreptat del Litzica, p. 43.
Indreptat de Litzica, p. 41. Inexplicabila e Litterata sau Lederata.
3 Ibid., p. 37.
4 Gurte.gc
5 Poate fi si xer.ptaxx # prepositia eiG. Pentru Sekuriska i Sa-
bulente Camas, Biu3r, A hist, of. the later Roman Empire, II, 1889,
pp. 127 si nota 1, 132
6 Dupl Litzica, p. 44; Septekasa.
7 Caput fossae, dupl Litzica, pp. 49 51.
8 Smornes, Kampses &Ant neidentificabile. V. si Jung, o. c., p.
373 si Tomaschiek, Zur Kunde der Haemushalbinsel, p. 62.
Jiredek, In Arch.-ep. Mitt., X, p. 53.
www.dacoromanica.ro
Basa romanA 227
www.dacoromanica.ro
228 Begimul Sloului August" iustiniali
www.dacoromanica.ro
Basa romanil 229
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL 11.
www.dacoromanica.ro
Romanii In Imperiul avar 231
www.dacoromanica.ro
232 Reginitd ,Nou1ui August" Imtin
www.dacoromanica.ro
Fig. 22. Iustinian, dupi o medalie.
XVII.
www.dacoromanica.ro
Romanil In ImpeIiu1 avar 238
No. 64.
2 td. Bonn, p. 319.
3 Getica, c. 53. Pentru teortia d-lui Diculescu, i Balkanarchiv, III
(1927), pp. 307-10; Revue des etudes hongroises et ftnno-ougres, IV
01926), pp. 187-91; Dapsch, In Mitteilungen des dsterreichischen
tuts, XLI 1926), pp. 428-30. V. Diculescu, Altgermanische Bestandteile
im Rumeinischen, p. 420 si urm Totul e de Inlriturat afar4 de
rofii, de primire modernA, i gdnd, ajuns insA pe cale slav4).
4 Ed. din 1648, p. 25; ct led. Pinder i Parthey, pp. 28, 202.
In qua nunc Unorum gens habitare dinoscittir, I. e
www.dacoromanica.ro
234 Regunul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Rom&nii In Imperiul avar 23g
www.dacoromanica.ro
286 Regimul Noului August" Iusdnian
www.dacoromanica.ro
Românii 3n Imperiul avar 237
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL
Sintesa slavi
O IntreagA scoalà de slavisti a cIutat, tanp de douX veacuri,
sà tulte cä Slavii au avut o iniliativk politica servia de o
organisatie militarN., a ei au urmArit constient, nu ea se-
mintii, ci ca nattme, o ideie de Stat". Ea ar fi continual.*
acoperind In Balcani once perpetuare romanicA i once uring
ronaKneascA, p5.11ä ce un epreetktor ceh, Peisker, a aijuns
aduc Vi golua dung.rean seminth de ciobani turci cari, ro-
manisandu-se, ar fi dat pe strAmosii nostri 1
Inceputurile Slavilor, împäriti i de cronicarul longobard
Paul Diaconul, din veacul al VIII-lea, in trei2, In aceste re-
giuni de dincoace de D-unlre se pot lumina numai In parte.
Am spus cä nu e exclusä o fiintd, a lor mai ales In Ardeal,
uncle sant atatea nulmiri topografice de origine slavg. care nu
au niciun Inteles comun In limba noastrà. Ei pot sit fi Intrat
Contra teoriei lui Peisker (Die Abkunft der Rumanen wirt-
schaftgeschichtlich unlersucht, Graz 1917, earl* despee care s'a
vorbit pirea m'ult), in Festgabe pentru Losert, i Gerland, in re-
vista d-lui Bees, Byzantinisch-Neugriechische lahrbiicher, I; cf. Kad-
lec, In Deutsche Literaturzeitung, 1918, pky. 33-6. El credea Insä.
Romilnii au fost adu§i aici de barbari ca pingan, Impreunti cu
ceva Slavi, dovedindu-se mai numero§i seal mai legati de bimba
lor. V. §i curioasa plrere a lui Heinrich Briken, despre o oolonisare
de terani la Inoeputul secolului al VII-lea sau In al IX-lea; Abriss
der Geschichte der Balkanstaaten, Berlin 1916 In Schriften zar
Zeit, 1, Gesch. 2): Die lateinische Grundschicht im romfinisc.hen
VoIkstum geht enNeder schon auf die Zeit des Kaisers Trajan
zurilck, der unter den thrakisohen Dakiern eine planmässige römische
Ansiedlung betrieben hat, oder auf eine aus dem Westen der Halb-
insel stammende rònr;sche Bauernschaft die sich in Anfang des 7.
Jahrhunderts oder erst des 9. Jahrhunderts in jenen Gegenden nie-
dergelassen hat".
2 Rev. G^t , c.
www.dacoromanica.ro
Siutesa slavl 289
www.dacoromanica.ro
240 Begimul Noului August" lustinian
www.dacoromanica.ro
Siniesa slava 5.411
www.dacoromanica.ro
242 Regimul IsToului August" Iustiniafi
www.dacoromanica.ro
ginlesa Alva 243
www.dacoromanica.ro
244 Regimul Noului August" fustiniari
www.dacoromanica.ro
Sintesa slavA 245
www.dacoromanica.ro
246 Regimul Noului August" Iustiman
www.dacoromanica.ro
248 Regunul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Sintesa stavA 249
www.dacoromanica.ro
250 Regimul Neului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Sintesa slavg
www.dacoromanica.ro
252 Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Fig. 24. Femei barbare (Gotc).
Sculpturile de la Tropaeum.
XVIII.
www.dacoromanica.ro
gintesa siaNtg 253
www.dacoromanica.ro
/54 Regirnui Nouiui August" iustiniati
www.dacoromanica.ro
Sintesa situ/I
www.dacoromanica.ro
2A6 negimui Nautui 61;gusi" tustinian
www.dacoromanica.ro
§intesa slava 257
17
www.dacoromanica.ro
2t8 Begimui Notitui Atigust" Instiniall
www.dacoromanica.ro
Sintesa slavg. 2514
www.dacoromanica.ro
260 Regimul Noului August" lustinian
www.dacoromanica.ro
Sintesa slavg 261
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV.
Influente slavo-rominwi
Ce a resultal din ackasa Indelungata alingere intre Slavi
si elementul romank, aruia-i putem zice: rom6nes0
Deosebirea Intre S'arbi si Bulgo.ri, cel- dota forme ale Iu-
goslavilor, vine din initiarea lor In romanism lnainte de a
trece Duarea.
La cei d'intAiu, cu Inmuiarea lui 1, cu apkcarea cAtre vocalele
clare, cu simpatia pentru formele In o si ao, fdrA a mai
socoti o sintaxA cu totul deosebità, e influenta unei limbi
romanice de la Durarea mijlocie, care era influentatl antic
de fondul celtic, acolo de basg. si uncle trAsaturi de spIlrit
ale Sarbilor yin de la amestecul cu. aceastä rasà de avitnt si
de capriciu. In schimb, aoPia dintre Slavi cari vor ajunge
a se cherna Bulgari, dupä banda de Turci" care i-a cucerit,
s'au cultivat roman prin elemental romanic de la Dandrea-
de-jos, i anume nu dupg. coborlrea In Moesia, ci, In limpul
stagiului, asa de lung, cum o dovedeste nomenclatura rImasA,
pe care l-au Meat la Nordul raului.
Sarbii yin In Balcani etipà ce fenomenul prefacerii lui
a al vechii limbi slavone In e: se terminase. Aceasta Inseamnä
cä trecerea primilor Slavi e mult Inainte sau cä acestia ivi
adus de la contactul cu Romanii, mostonitori ai Tracilor, o
schimbare care nu e In spiritul limbii lor. Dar trebuie re-
eunoscut cA aniline urme de if In documentele shrbesti ar
dovedi o iniluentg. tArzie, In veacul al XIV-lea, cum, de altfpl,
o veche inflluen16 italianit se poate admite de la inceput
pentru clarificarea vocalei h Slavii de Vest, veniti din Pa-
nonia, mide tnsA nu era fenomenul de Intunecare la natia de
/ma In a leviir IA Tirol germana e adusli a preface in vocale
www.dacoromanica.ro
Influente slavo-romanc3ti 263
www.dacoromanica.ro
264 'Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Influente slavo-romiine§ti 265
www.dacoromanica.ro
266 Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Influiente slave-roman e5ti 267
www.dacoromanica.ro
?68 Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
infiucnte slaVo-roinaneW 269
www.dacoromanica.ro
Oo Nouliti Augusi" iustiniah
www.dacoromanica.ro
influelite slavo-roinfinesii
www.dacoromanica.ro
Iteginnd Not'tut August" Iusdnian
www.dacoromanica.ro
hitluente slavo-románesti 278
18
www.dacoromanica.ro
274 ttegimul Stoulni August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
influeute slavo-romane5ti 'IS
www.dacoromanica.ro
Regimui Noului August" Iustiniati
www.dacoromanica.ro
Influente slavo-romAneqti 277
www.dacoromanica.ro
278 Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Influente slavo-romAneqti 279
www.dacoromanica.ro
280 Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Influente slavo-romAne$L1 281
www.dacoromanica.ro
282 Regimul Noului August" Iustinias
www.dacoromanica.ro
Influente slamo-remAnegti 283
www.dacoromanica.ro
284 Regimul Neului August" Iustiniau
www.dacoromanica.ro
intluente siavo-romane5ti ist
ain Nemroanie, ele trebuie sl fi Inlrat intr'o vreme cfind n
nu aziise inaintea lui i.
Dupd o ipotesa recentd, sufixul ita n'ar ti slav; el s'ar glsi
si la Retoromani 1 Unele sufixe, pe care nu le-am primit
cleat odatg. ca numele propriu format, astfel cele In mir
(allele sânt In gost), apar comane Slavilor si Germanilor 2
E interesant cum pentru aoeiasi notiunte sufixul slav 4 si cel
latin et stau aldturi Peris si Peret; v. si Cornet .
Negatiei laline ou je (est), care se mai Intrebuinteaz5. In
Vestul Ardealului, ca si este, iaste, i s'a rdspuns, supt in-
fluenta vecindtdtii sau pentra a evita omonomia, ca slavul
das. Prin oomert va fi venit na, pe &And ly-tide a fost pus
In leggturN. cu vechiul verb grec ercp.e, (ILYTE 4.
Ca aspecte si forte ale nalurii. &nib 5, !Meld, beznd, a mocni,
zloatd, moind (din ung. e moloqag), zdpada, negurd, ceard,
orrbdt, baltdref, crifkir (austru le latin . Toale aceste ar dovedi
existenta si a unrui pgslorit slay paralel ca al nostru, precum
ar fi acel din Vrancea, pe unde treoeau Insg., putând culege
astfel de termini, Mocanii ardeleni, cari duceau apoi noile
elemente de vocabulariu In Loge directiile.
Ca anUnale: cdrtird, dihor, ¡der, mdgar, nevdstuicd, lebdda,
liliac, MI000111 (asteptAnd pe turcescul whir), pdianjen Me-
glenitii zic: ndmol dup. italienesle poale) 6, mar/id 7, gadind,
res, poiatd, gufter, gu#erird, guzgan, nurcd blanN.; dupa ne.-
gustori), poate albinid (5i roiu), trdntor, gdzil, cdriibuf, On-
dac, rddard, omidd, popdaddu, cdrtird, scorpie 8. Ca pärti ale
corpului dobiloacelor: drob (pentru ficat), grebdn si grebeinos,
www.dacoromanica.ro
286 itegitnul Noului August" iustiniali
www.dacoromanica.ro
Influent° slavo-romAne§ti 287
Slavi, si a obloji.
De fapt vracii sant vMjitori y rajci, a or iji, langà farmec,
a fernieca). Dar, vi la noi ca la Ragusani 1, bilrbierul era
hirurg.
In ce priveste gospodAria, colac e, cum am spus, de la Slavi 2,
ca i covrigul, ca i pirogtele.
In materie de caracterisiri morale, avem ca sentimente,
aptdtudini, capaciali i sari de spirit: iubfre, dragoste, Sf jata,
grijd, inuncá, nacaz, gregeala, Wad, mila, apoi quia 32 ncluc,
niitang, prost, iar, in legaturI cu anumite ocupa(ii industriale
superioare aduse din lumea bizentincl: destoinic, vrednic, di-
body, iscusit (gi a se iscusi, dar nu iscustva), istef, a fi in
dugi buril 4, a gugui (gaga), mai toate introduse prin Bi-
seria peste cuvinte latine, anterioare, nepuandu-se admite
lipsa acestor notiuni In viata sufleteasa mai veche.
Pentru partea moralg tot prin traduceri s'a ajuns, pe 1ang,1
latinele cuget i pcirere, la slav-le gand gi grain.
Ca actiuni, se numesc cu termini de slavora; a za'ri, a
a lovi, a zugruma, a otanji, a rani, a ornorl, din noul lim-
bagiu osa.sesc, precum Francesii au litat de la Germani: frap-
per, blesser, tuer: de aici i nretima., (dugman e turanic Apoi:
.
www.dacoromanica.ro
ttegimul Noului August" tustinian
www.dacoromanica.ro
Influtente slavo-romAnesti 289
www.dacoromanica.ro
Influente slavo-romanesti 291
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL V.
www.dacoromanica.ro
Romanii pAnA la noile colonisAri de barbari sec. VII-VIII) 293
www.dacoromanica.ro
294 Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
flonidnii pAnA la noile colonisAri de barbari sec. VII-VIII) 295
www.dacoromanica.ro
296 Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL VI.
www.dacoromanica.ro
298 Regimul Nottlui August" Iuslinian
www.dacoromanica.ro
Elementul vechiu romanesc i colonisarea Bulgarilor 299
I V. p. 194 si urm.
2 O. c., II, p. 167.
8 Ibid., p. 169.
4 Ibid., nota 1.
5 Zeitschrift f. &leer. Gesch., 1872, p. 153.
www.dacoromanica.ro
800 Regimlul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
tlementui vechiu romAnesc si colonisarea 13u1garilor 301
www.dacoromanica.ro
A02 Begimul Noului August" Iustiniati
1 Teofane, p. 547.
2 Tenov, Geschichte der Bulgaren, p. 50.
8 Desjardins, Rev. Arch, VII 1868 , p. 267. D. Skorpil acorda lui
Isperic fArA niciun moliv) i valul de la Tulucesti (La Dobrodja,
p. 142).
4 Descom_riri noria, p. 53 Constructii ipytet ce eitulate si la Lla-
tarschi, I. C. Valul din Sudul Basarabiei ar fi fost flicut pentru Bul-
gari chiar dupà coborArea lor in Balcani (La Dobroudja, p. 47). Tot
Isperic, care se proclama souverain indépendant de la Dobroudja",
face i valul Gernavoda-Constanta, ibid. DupK aceia el fundeazg un
nolivel Etat Mara& bulgaro-slave", ibid. Ba ar fi ajuns p/InA la
Nistru, mergand poate i mai departe spre Nipru", p. 48, asa di
Dobrogea-i era une région intérieure". In Vest ar Li avut hotarul
Tisei, p. 49.
www.dacoromanica.ro
tlementul vechiu romAneSc i coloonisarea Bulgaridor 363
www.dacoromanica.ro
8O4 I(egimul Notad August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
hlementul vechhi romancsc i colonisarea Bulgarilor 305
20
www.dacoromanica.ro
gO6 negimul Noului August" Iustiniati
www.dacoromanica.ro
Elemental vechiu romgnesc i colonisarea Bulgarilor
www.dacoromanica.ro
gOa' Begimul isloului August" Iustinian
1 Ibid., p. 572.
2 Teofane: =brut 2adv rein) Bovlydecov xal isaci6cov.
8 A partibus Zachariae (sic) per loca Bulgariae, auxilio Bulga-
rorum regis.
4 V. Suidas, sub u. 6aaaan).
www.dacoromanica.ro
Elementul vechiu romanesc 5i colo iisarea Bulgarilor 309
www.dacoromanica.ro
Elementul vechitu roni'dnesc i colonisarea Bulgarilor 311
urm. Cf. si ibid., XVII, p. 208. Cf. P. 188, no, 41. V. i Ca-
tarov, Madura si Pliska, 1927; Notes sur la sculpttare rupestris de
Madara (Hommage Ouspenski Despkre vechea cultura bulgara, Zla-
tarschi, in Mélanges Leger, 1935. Pentru Pliska i Madaura, K.
Miatev, in Actes ale congnesului din Sofia, H, p. 830 si urm. Pentru
biserica de la Preslav, Al. Rasenov, ibid., p. 216 i urm.
1 VII, pp. 548-9. V. si Bury, The Bulgarian treaty of. A. D. 81't
and The Great Fence of Thrace, in English hist. Review, 1910, p. 283.
2 Mon. Germ. Hist. Ser., I, p. 408. V. Hauser, Le sel dans l'histoire,
In Rev, économique internationale, Bruxelles 1927.
3 Die heutige Wallachei sic) sowie der sadliche Theil der angari-
schen Ebene die Baéka und der Banat"; Kampf, p. 50.Dupà L. Mi-
letici, Bulgarii ocupan Muntenia si Moldova. Românii ar fi deci
iesiti din hicrucisarea elementului primitiv latin cu Slavii bulgari,
noi avAnd doar muatele (La Dobroudfa, pp. 69-70). El vorbestia
de o luptg. cu Bulgarii pe Siretiu", la 1486, citând pe Bogdan
Vechile cronici. p. 147, dar e vorba de lu#ta de la $cheia. Bul-
garia pl-nl là Prot" se IntAlneste la Niederle; Manuel, I, p. 112.
ßa chiar vechi BuIpri in Ardell; Slov. Star., II, i. 152. Niederle
prede i In Severii de la Severin; Manuel, I, p. 113,
4 Pié, /. c., pi. 62.
www.dacoromanica.ro
312 Regim,u1 Noului August" Iusiinian
www.dacoromanica.ro
Elementul vechtu romanesc gi colonisarea Bulgarilor 313
www.dacoromanica.ro
314 Regimtl Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Elemental vechiu romanesc si colonisarea Bulgarilor 315
www.dacoromanica.ro
316 Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
tiementul vechiu romanesc i colonisarea tulgarilor M?
www.dacoromanica.ro
A18 Itegimul Noului August" Iustinian
8 Ibid., c. 625.
9 Aura Tripon, Monografia-Almanah a 614arrei, judetui
1936, p. 16.
www.dacoromanica.ro
klementul vechiu romänesc çi co/onisarea Bulgariior 319
www.dacoromanica.ro
820 jtegimoi I\ o ului August" iustiman
www.dacoromanica.ro
ttegimul tsioulut August" Iustinian 82i
www.dacoromanica.ro
322 Riegimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Elementul vechiu romanesc î colonisarea l3ulgarilor 328
www.dacoromanica.ro
324 Regimul Noului August" Iusrmian
www.dacoromanica.ro
Fig. 25. Monecli a impiratului Heracliu, cu mama, Gregoria, si fiul, Constans.
Dupi Mionnet, o. c., 1, p. 435.
XIX
www.dacoromanica.ro
Elemenhil vechiu romAnesc i colonisarea Bulgarilor 325
www.dacoromanica.ro
326 Regimul Noului August" Iustinian
www.dacoromanica.ro
Elemental vechiu romanesc i colonisarea Bulgarilor 327
www.dacoromanica.ro
328 Regimul Noului Aug,ust Iuslinian
www.dacoromanica.ro
CARTEA a V-a
www.dacoromanica.ro
Stäri i mi§cari vlahe in Balcani
Schafarik admitea presenta Romanilor Intre secolul al VIII-
lea si al X-lea In muntii Daciei, Macedon,iei, Tesaliei, Al-
baniei, etc.0 Si, numai ca.nd vremile din non. au ajuns 14inistite,
ei s'au Intins asupra sesurilor vecine"1.
Asezarea Rom*ilor In Peninsula Balcanick e, de altfel,
bine delimitatl in secolul al XII-lea de sfdtuitorul politic si
social care e nuanit de obiceiu nepotul lui Kekaumenos 2:
1 0. c., II, p. 245, nota 1. V. Mih. Chrysochochs,B2dxoc xal ifovzoond-
zoi, Atena 1909. Ciobanii din Balcani si S,redna Gora Isi au salasunile
adevarate la Marea Egee, pe la Salonic, Seres si Enos, pie povárni-
write Pindului, i visiteaza acesti munti din interior, numai vara";
Jiredek, Arch.-ep. Mitt., X, p. 52. E curieasa pastrarea la Romani a
cuvantului piaiu, pe care-1 inta.nim la Teofane (p. 549) Inca (allyto)
si care e de sigur In legatura ca latinul medieval plagae. Pentru viata
pastorala In general Ovid Delsusianu, In Les Annales des .natio-
nalites, numéro consacré à ['etude de la Nation Roumaine, 1914. Si
M. Haberlandt, Gri-chen und Rumeinen, In Die Zeit, 23 Februar 1916.
Cf. Sufflay, Illgrisch-Albanische Forschungen V. la acelasi, Srbi i
Arbanesi, Belgrad 1925 si, passim, Pov jest sievenill Arbanasa, In
Arhiu za arbanasi starina, II 1924 , pp. 193-242. Cf. I. Apostolos,
'lame& rlyg Ecartazw,Atena 1929; dr. Fligier, Die Zinzaren, In Gaea, XV
(1879), pp. 337-9. V. i Picot, Les Roumains de la Macedoine, In
Revue d'anthropologie, Paris 1875, p. 402 s't urm , i Diamandi-Me-
donsa, Arorrulnii, In Revue Anthropologique, XXI. V., In fine, Patsch,
Beitrage zur VOlkerkunde von SOd-Ost Europa, III (1928), Viena-
Lipsca. Mai ales Capidan, Fiirscre (II, In Dacorom., VI, p. 1 i urm.;
Aromanii, 1923. Bogabe stiri In discursul de Intrare la Academia
Romana al d-lui Capidan (Romanitatea balcanied, 1936). Asupra
conclusiilor pomenite i mai sus, ale luí Peisker, In general, v.
Niederle, Manuel de l'ant'quité slave, II, p. 31 si nota 5 (si
grafia acestuia) sau Revue des etudes slaves, II (1922).
2 D-na Georgina Buckler crede c autorul /or e Insusi Katakalon
Kekaumenos (Bgz. Zeitschrift, 1936, p. 7 si unn.), dar pentru aceasta
propune identificari imposibile de persoane,
www.dacoromanica.ro
332 Romanii din jos In jurul anului 1000
www.dacoromanica.ro
SVárf í mirgri vlahe In alcani 833
www.dacoromanica.ro
334 Rominii din jos in jurul anului 1000
www.dacoromanica.ro
StAli i misceiri vlahe In Balcani 335
www.dacoromanica.ro
336 Remand din jos In jurul anului 1000
www.dacoromanica.ro
StAli i mi§dri vlahe niBale= 337
www.dacoromanica.ro
148 RomAnil din jos in jural anund t000
www.dacoromanica.ro
Sari j misciri vlahe In Ralcani 339
www.dacoromanica.ro
.340 Romilmi din )os In j irul anului 1000
www.dacoromanica.ro
.StAri i =sari vlahe in Balcani bit
www.dacoromanica.ro
342 RomAnd In joss.-- In jurui anului 1000
www.dacoromanica.ro
TABLA iLusTRATITLOR
Pagina
Fig. 1. Din luptele Romanilor cu barbarii. Sculpturi de metal aflate
in Ardeal 4
Cetate romana din secolul al 1V-lea
3.
2.
4.
, 19 y A 11
www.dacoromanica.ro
TABLA MATERIILOR
CARTEA I-A.
Amintirea Imperiului. Pagina
CAPITOLUL I. Barbarii t Imperial 3
CAPITOLUL II. .Provincialie 8
CAPITOLUL ill. Reromanisarea politica ,
Tan I apararea 26
Opera lui Diocletian si a lui Constantin-cel-Mare 30
Mostenirea lui Constantm-cel-Mare 45
CAPITOLUL IV Crisa gota 51
CARTEA A II-A.
Creatiunea romineaScii.
CAPITOLUL I. Formele de vtata 75
CAP1TOLUL II. Legea romaneasca 79
CAP1TOLUL 1II. Neamul 16
CAPITOLUL IV. 1.1mba 110
CAP1TOLUL v. Gruparile politice fundamentale 148
CARTEA A III-A.
intre impiiratul roman si Hanul turanic.
CAPITOLUL 1. Opera Imparatultu Teodosiu 167
CAPITOLUL II. In umbra lui Atila 181
CAPITOLUL UI. Crisa sociala supt Imperial restabilit . 192
CAPITOLUL IV. Ridicarea elementului latin 200
CAP1TOLUL V. Viata populara romana' 205
CARTEA A IV-A
Regimul .Noului Auguse Iustinian.
CAPITOLUL I. Basa romana' 221
CAPITOLUL H.
CAP1TOLUL III.
CAPITOLUL IV.
CAPIT LUL V.
VII-VIII)
Romanii in Imperlul avar
Sintesa slava
Influente slavo-romanesti . . . ..
Romanit pana la noile colonisari de barbad (sec.
230
238
262
292
CAP1TOLUL VI. Elementul vechiu romanesc si colonisarea Bulgarllor 297
CARTEA A V-A.
Rominii din jos in jurul anului 1000.
Stari I miscari vlahe in Balcani 331
www.dacoromanica.ro
Acest volum s'a tucrat, cu inteligen I abdare,_
dup& un text foarte greu, de cotaboratorii mieik
tehnict dd. M. Manolescu, I. Homer, D. Craioveanut
I. Alexandrescu.
www.dacoromanica.ro