Sunteți pe pagina 1din 229

STUDIU ISTORIC DUPA IZVOARE BIZANTINE

www.digibuc.ro

VLAHIA MARE
980 - 1259

www.digibuc.ro

EDITURA INST. DE ARTE ORAFICE (MINERVA, BUCURESTI


REPRODUCEREA OPRITA

www.digibuc.ro

GEORGE MURNU

ISTORIA ROMANILOR
DIN PIND

VLAHIA MARE
980-1259
STUDIU ISTORIC DUPA IZVOARE
BIZANTINE
G

BUCURE,STI

,IMINERVA,

Institut de Arte

B-dul IkeaGrafice i Editura.


Str. Edgar Quinet, 4
dentiei, 3
1913

www.digibuc.ro

Gr

(_aiezt at (-nett
ema e nerniztyfraa
itilfri.e

www.digibuc.ro

-recuno.iline,i

J. POPESCU B

Al11:OR,arat,
VOLYM&.Z77sia.agiairiG&/47?17`

Ni................ANUL.....422....
Scrierea, care se publica aici in volum, a

aparut intdia data in Convorbiri Literare


intre anii 1905 1907 ; ea dateazei din timpul studiilor mele la universitatea din Miinehen, unde mi-au stat la indemna izvoare
bogate pentru alcatuirea ei. Intr'insa se cuprinde istoria cea mai veche $i mai Intunecatei a Romnilor dinVlahia Mare (Tesalia),
adica o bunei bucatei din trecutul istoric al
Aromnilor de asteizi. Aceastet parte a istoriei nu intereseazet numai prin ea tnsd$i 'in-

fra cdt ne ajutei a cunoa$te trecutul unef


prti insemnate a neatnutui romdnesc, ci $i
prin faptul cd ea, cum se va convinge insu$i
cetitorul, ne poate lumina in multe privinte
asupra prezentului $i e, prin aceasta, de o ac-

.tualitate a$a zicnd palpitantd, mai ales


acum cdnd e vorba de drepturile $i soarta
Aromnilor. Drept-care cred cei-mi fac o da-

www.digibuc.ro

tonie tipeirind-o din nou si fcncllo accesibiM marelui public. Lucrarea ins nu trebue
socotitel in intregimea ei ca o 4implet" reproducere a textului publicat in Convorbiri. Ea
a .fost reveizutei, modificata ci inavutitd pe

alocitri prin unele citatii dupet scrieri cad


mi-au mai ajuns la cunodintet.
La cele trei studii apeirute in Convorbiri
adaog In acest volum ca anexei un rezumat
al istoriei Romcinilor din Peninsula Balmnicet, ated a grupului din Pind, a Aromnilor propriu zi$i, ceit $i a marelui grup de Romni medievali din muntli Hemos (Balcani),

cari au intemeiat imperiul romno-bulgar


sub Asanizi. Aced rezumat a fost publicat
in Luceafarul jubilar din 1906, unde a feicut
parte intregitoare din istoria pe scud a neamului romnesc scrisei de Domnii N. lorga,
V. Prvan i Dr. I. Lapa,s. Cred cei retipdrirea lui poate fi binevenitei acum pentru

mai de aproape cunoadere a trecutului istoric al Romnilor balcanici.


Bucure#1, 20 Noembrie 1912.
G. MURN1.1..

www.digibuc.ro

INTAIA APARITIE A ROMANILOR


IN ISTORIE

storia, cum e tiut, face cunonta


O mai
Intiu cu Romnii din dreapta Dunarei i
urma cu cei din Dacia TraianA lucru uor
db iMeles daca luam in seama nu numai Int etatea rolului istoric jucat de catre cei dinti,
imprejurarile culturale cu totul deosebite

in care se &eau ei mai aproape de poporul


drec, a carui istoriografie abia se Intrerupe
4ela Herodot Wand la Halcondyles.
Dela ivirea lor din starea haotic a veacului

e mijloc trec vr'o ctev sute de ani pna


cnd rsar la lumina istoriei fratii lor din Car; in acest rastimp istoricii din Bizant nu
pati ca ne fac destul de bine cunoscuti pe
numai

Romnii balcanici, ci ne i descriu aproape

www.digibuc.ro

G. MU MU

cu dearnanuntul luptele lor cu Grecii bizantini,

vrajmasii lor de moarte. Dar foarte razlete


scumpe la vorba sunt tri1e lor despre incei
puturile istoriei rornnesti. Pe lng asta, 616
niciodat nu ne vorbesc nemijlocit despre R
mni, ci numai in treact i intmplator intr
ct le da prilej subiectul ce trateaza, de o 1ceiu viata i faptele imparatilor bizantini.
$tiri de felul acesta, culese dela Tliunmaijn
incoace, au fost adeseori citate i discuta e
de catre scriitorii interesati de obrsia rom

nismului. Aici e vorba numai de un pas j,


afltor in Kedrenos, cel dintiu care porn
neste pe Romani in veacul al zecelea. D r
inainte de a-i impartas cuprinsul, s povesth

pe scurt intmplarea istorick cu care sta i


legtura.
La moartea energicului irnparat loan Tz
miskes In anul 976, dup incorporarea Bu
gariei la imperiul bizantin i stingerea dina
tiei nationale, Bulgarii se ridic In Macedoni
impotriva noului Imprat Vasile al II-lea sub
povata a patru capetenii, <deciorii cornitelui
Sisman, cari, retrasi in partea despre apus a

trii lor, pastrau Inca neatinsa libertatea


neatdrnarea ei.

www.digibuc.ro

1N1 klA APARITIn A ROM IAILOR IN 'STORM

Cel mai tnar dintre dnO, Samuil. ocupa


tronul din Ohrida, i autorul nostru ne spune
4oarta celorlalti trei frati, a cror peire a facut
putint intronarea neimblnzitului tar.
Vnul, Moise, a czut la Incunjurarea oraului
Serres; al doilea, Aron, fu ucis de fratele sau
fiindca ar fi tinut la Bizantini sau
ar fi rvnit la scaunul su ; iar cel din urma,
David, fu ornort intre Castoria i Prespa pe
la locul numit Stejarii-Framo,si de catre n4te
Vlahi
Cronicarul bizantin, cum se vede, inregis-

treaza faptul In chip sumar, fara sa ne dea


nici un fel de desluire la multimea de infreibari ce se imbulzesc in mintea noastr in le-

gatura cu prilejul acesta. El nu ne spune de


unde sunt ace0 Vlahi, daca sunt localnici
-ori din alte parti, cum pare a se intelege din
caracterizarea lor, i cum, cnd anume i de
ce au fcut ei acest omor.
Roesler, citnd pasajul, se marginete a
constat intaia amintire istoric a Romnilor)
1) Kedrenos, ed. Bonn. II, p. 435, 13 ; Aapla

v Eta; einEtit

icvayglai siaav Kaasoptar, xat Ilpianac zed Tat; ),eyoiiiveK KaAi


apric 7rapci -nvtav BXcly.cav b-m7o.

2) Bomdnische Studien, Leipzig 1871, P. 107.

www.digibuc.ro

10

G. MITRN

si nu mai pierde vremea discutndu-1, cad.


lui E este mai mult de dorita sa Incheiere final si nu de asemenea maruntisuri. Tomaschek identifica chiar localitatea Stejarii-Frumosi, unde a avut loc omorul, cu orselul
actual romtmesc Vlaho-Clisura1): lucru greu
de admis, caci nici pozitiunea lui (el e asezat

cu mult mai spre sudest), nici originea lui


mai noua nu permit aceast identificare. Pic,

care, fie din spirit de sikem, fie din necunostinta serioasa a literaturei bizantine, trateaza foarte vitreg istoria Rornnilor balcanici,

constata si el intia amintire a Romani lor


< intre Castoria si Prespa, deci in rnijlocut
unui tinut locuit de Slavi si adaoga : lucru_
caracteristic pentru ei, ca chiar In aceasta a
lor ivire dintiu iti gasim singuratici i rittiicitori 2).
1) In Sitzungsberichte der k. Wiener Akad., vol. 60 ; p. 401.
i Zeitschrift fiir oesterr. Gymnasien, an. 27 (1876), Viena,.

p. 345, KaMq apik (jetzt Kladoruby nrdlich von Vlachoklisura).

2)Ueber die Abstammung der Rundinen,Leipzig,

1880. 0.-

i5. Teza lui c in Peninsula Balcania nu au lost mase statormce,

de Romni $i cu inseinnatate politir, ci numai gloate lainice


$i de pripas, e gre,ita cum vom arata altildata mai pe larg ;
de altfel pArerea noastra in aceasta privinta se va lnturi intru
catvA $i din cele ce urmeaz. B. P. Hndeu, ,Pin Eigmologleam magnum Romaniae, ed. ll; si Strat i substrat, Buc

www.digibuc.ro

rri APUIIIIE 4 nokaismon IN ISTORIE

11

Comentariile cele mai ciudate insa la pasa


jul nostru se afla la invatatul francez Schlumberger, foarte bine cunoscut prfn lucrrile-i

monumentale din istoria bizantina. El, cunoscatorul adnc al lumii medievale din
Orient, e de-o prevenire i naivitate de necrezut, vorbindu-ne despre Romani. Dup
dnsul, David fu rapus de nite Wlaques
errants, c' est--dire quelques pasteurs de cette

race qui se trouvaient l dans leur patrie,


quelques-uns de ces sauvages bergers vlaques dont les reprsentants actuels,demeurs

presque aussi incultes qui' ils taient auxenvirons de l' an mille, constituent parfois
une rencontre fort dsagrable pour le voyageur egad' en terre de Macdoine ou de Thes
salie1). Pareri prea putin drepte i istorice in
generalizarea lor i deci cel putin curioase din
partea invatatului francez. Nici Bizantinii, oricat de mult erau ei porniti, i cu drept cuvnt
impotriva Romnilor, n'au rostit o asemenea
1894, p. 62, citeaza pasajul ca sa dovedeasca curnca in aceasta

vreme Romnii fugil! din Romnia nu erau incA asezati


nicaeri intr'un mod statornic, ci alciituiau deocamdat cete de

bejenari lard adapost .


IMpope byzantine la fin da 10eme giecle, Paris1896, p. 606.

www.digibuc.ro

12

G. MURNU

-csndire a unui neamintreg, cacilucru uirnitor ! Schlumberger crede c acesti Vlahi,


pastori slbatici, nelegiuiti, csont les anctres
des Roumains d'aujourd'hui ! ')

Dar siguranta, cu care se admite omorul


originea romneasca a ucigatorilor
bulgar, nu ni-i chezasuit prin nimic
hotartor. Kedrenos sau mai bine zis Skylitzes 2) nu este martor contemporan al Intmplarii povestite de dnsul i nici Intarnplarea aceasta nu-i ntarita prin veo marturie
anterioara lui. Din ce izvor va fi luat el stirea
despre acest omor, nu stim. Se poate, pe de

altd parte, ca nurnirea de Vlabi din pasajul


nostru sa fi provenit din o gresita descifrare
L. c. nota 2. Ar fi o singura iniprejurare uuratoare pentru
autor, daca ciuda-i napastuitoare i-ar fi inspirat-o vorbele nesoconte (coincidenta e izbitoarel) ale flecarului Sathas:Bibl.
yraecd, vol. VII, p. 140 (introducere)t of Blixot ollm (din MaS,. Opt_ptov Troy p.ccacedonia i Tesalia) notftivEG 7,11xv xal
Tasivrcov sip 'EXXciact /ThsrEN: aceti Vlahi erau pastorl i sunt

prasila de talhari cari au bantuit Grecia lucru contrazis cu


sute de marturii de-ale scriitorilor cei mai serioi ai Grecief.
2) Kedrenos, un necunoscut, a trait la sfaritul veacului al
Xl-lea i a copiat pe loan Skylitzes, un asiatic care a scris
nica in jumatatea a doua din acela veac. Vezi K. Krumbacher,

Gesch. der byz. Litteratur. ed. 2, Mnchen 1S97, p. 365 sq.


Despre confuzia i inexactitatea lui Kedrenos v. Schlumberger,

L'pope byz. II, Paris 1900, p. 43.

www.digibuc.ro

INTIIA. :U'ARIIE A ItomINmott IN ISTORIn

13

a manuscrisului. Dar mai probabil e ca aici


prin Vlahi autorul va fi intelegand peistori
sau nomazi, aa cum uneori de fapt ne intmpina la Bizantini '). Dar chiar daca amprimi ca autentica relatia dat de Kedrenos,
ramne inc discutabil calificarea morala a
omorului; cci nu putem sti in ce conditiuni
s'a savarsit el, ca s-1 tinem de o crima ordinara, de vreme ce se poate s fi fost la tnijloc-

o legifim aprare si deci sa avern Tnaintea

noastra un caz analog at cel petrecut cnd


cu moartea celui dintiu frate al lui Sarnuil.
Dar spusa Itii Kedrenos devine si mai indoioasa, dad luam in seam un izvor bulgaresc, dup care acest David n'a pierit atusi

de putin de moarte silnica, ci din potriva,

ar fi domnit intre anii 977-979 si pe la


an ul 980 arfi cedat scaunul fratelui ski Sam uil

si s'ar fi clugrit 9).


1) Vezi mult citatul pasaj al Anei Comnena (ed. Teubner
II, p. 8, 6 : 61scrot sOv vop.ortict 6(ov Mono (1:)4)cou soirrov; v) zown
maetv one St&Aocro): adectt ocei cari duc viat'a de nomad

5! cari In Iimba vorbita se chiama Vlahi inteles pastrat


pan astazi la Greci. Cf. i Jirecek, Geschichte der Bulgaren
p. '218: es 1st kein Zweifel, dass man unter Vlachen... damalQ

oft auch slavische Hirten verstand. Aceasta se intAmpla chid e


vorba de profesiune 5i nu de nationalitate ; cf. 51 Pouqueville

Voyage de la Grace, ed. IL vol. IL, p. 32b.


2} Schlumberger, I. c. I, p. 605 606.

www.digibuc.ro

14

G. 311,11NIT

Aceste consideratii, credem, sunt destule


pentru a discredita mcar pasajul in chestiune. El nu poate sluji nicidecum ca punct
de plecare In istoria Romanilor ; nu numai
istoricete nu are un singur punct de razim,
ci i sub raportul cronologic, topografic i
etnologic e ovaitor si nedesl4t. Trebue dar

sa cutam un alt fapt pozitiv, care sa introduc pe Romani in istorie. Din fericire
acest fapt exist i-1 gsim prizrit Inn= o opera

bizantina, asupra careia nu s'a staruit indestul pana acurn 1) Autorul, contemporan cu
Kekaumenos (din veac. al II-lea), nu e numit ;

dar, cum reiese din text, e de aprodpe inrudit cu nobila familie a Kekaumenilor, care
a jucat un rol foarte insemnat In istoria Eladei.

Stirea ce el ne da ocazional poarta un caracter oficial, caci provine direct din cancelaria marelui imprat al Bizantului Vasile
1)in Asiyog vou9apyr.w.k npiK 6xchldx, anexatla Cecaumen1 stra,

tegicon et incerti scriptoris de officiis libellus, ed. B. Wassiliewsky et V. Jernstedt, Petersburg, 1896.
Asupra autorulni i pasajnlui v. i Schlumberger, I. c., I. p.
635 i urm. precum i vasiljevskij (mie inaccesibil) In gJurnalul

minislerului invAtmntului public TM*, lase. de lunie, lulit,


August din 1E81, t. t. ccxv, pp. 242 249, ccxvi, pp. 102 171
..i 316 351. Vezi i p. 33.

www.digibuc.ro

INTAIA APARME A ROM tNILOR I\ ISTORILI

15

-al II-lea, ucigatorul de Bulgari, i pare a fi


insai transcrierea hrisovului original ce*se

afla in arhiva Niculikailor, o alia vestit


familie din Larisa, inrudit cu Kekaumenii ').
Anonimul nostru, nepotul lui Niculita, care
sub acest imprat a fost guvernator al Eladei,

ne comunica urmatoarele, p. 95 :
Bunicul men Niculit, dup multe osteneli
in slujba Romaniei (imperiul bizantin) a ajuns

i duce al Eladei ca rsplat din partea stpanirei pentru credinta sa. Aceast dregtode precum i domesticatul excubitilor o dobndise el fr drept de motenire pe temeiul
unui hrisov. Dar veni unul Petru, fiu de frate
1) Incuscrirea acestor doua familii o mhrturisete Kekaumenos, p. 65.

Era o inrudire de alianta, nu de singe. Si dupa nume i


dt pa purtare aceti Niculiteti nu par a fi de origina greaca.
hi lupta Bulgarilor cu Vasile vedem pe Niculita tradand cauza
bizantina i alaturandu-se la Bulgari; v. Kedrenos, ll, p. 452
i urm. Mai tarziu, sub domnia lui Constantin al X-lea Duca
(in anul 1066), un Niculita, prefectul din Larisa, se pune in
capul revolutiunei romitneti, v. Kekaumenos, p. 66 73. Edia
tvil lui Kehaumenos numesc familia Niculita bulgaro-vlahica}

(v. prefata, p. 5) ; noi credem ca ea este de obarie roma,


neasca. Pirerea lui Schlumberger (I. c., p. 638) cumca anoni
mul nostru e insu Niculita, conducatorul riscoalei Romft-

milor, e foarte putin probabili. Mai pe larg vezi in partea a


doua a studiului nostru.

www.digibuc.ro

16

G. MGR U

al imparatului Fran(ei
Germaniei) la ra
posatul impArat chir Vasile, in al patrulea an
aLimpratiei sale, si i-a dat titlul de spatar,
facandu-1 domestic al excabitilor Eladei. Si
a scris "imparatul catre bunicul meu : Cunoscut IV fac tie, Vestiere, ca venit-a in slujba im-

pratiei unul Petru, nepotul bun al imparatului Germanilor, i dupa cum zice, s'a le
gat sa fie si sa moara ca slujitor imparatiei
mele. Imparatia mea primindu-i juramantul
de credinta i-am dattitlul de spatar, i fiindca

e strain de legea noastra n'a gasit cu cale


faca strateg, ca sd nu injosim pe Romei,
ci 1-a numit domestic al excubitilor de sub po
runca ta. Dar stiind imparatia mea ca aceasta
slujba ai .primit-o prin brisov dela raposatul
meu tata, in locul excubitilor iti daruesc domnia peste Vlahii din Elada 1).
1) '0 ximr.o !Lou 6 Nocou-AKa IsoU/ zoraciaaz nip
atasiK cap& -..cov
via; 40am %al (3o1JE 'En ciSos eptlostplOd
apatavuov. Kat zip ply iF,oualav TCAT711, Eryp aBecRiclo ObOE xpuao6o6nou, Waa6sto; Si ma -02 Saviastataav tc1iv ibcouactov tik
'EXAcracl. ilpoarilOd Sd st voiliast lUtpo iSiXeprati

v Toi3 Cat:radon

(Oparyta np6 Tay ilancpitly Gaaada xrp Baaanov iv V.T.) TET4R


&wade% alkol Kai h(t/Jim airrv Trall&ptov rcpo2) Revov
cctv Boviamov T(70v iExou6taav TAXcitio. "Eypaga &
oy
7:47L7011 you : yvtocrriv gavo aoi, 13oa,
So apoaijleiv
15Xaniv 7-* 6zatXota flispoc
Tvilato tiveljnin TOU farrC rEpp.Ct "V5-

www.digibuc.ro

INTAIA APARITI1 .1

ROMANMOR iN ISTORIE

17

Din fericire autorul are grija de a insemna


anul and are loc aceast intamplare, i deci

putem preciza cu toat siguranta datarea


hrisovului comunicat de dnsul. Chir Vasile, care'i amintit aici, este fr indoeal
Vasile al II-lea. El se urc pe tron in 976,
dac schimbul de dregtorii se face in al
patrulea an de domnie al acestui imprat,
avem ca data hotrt pentru hrisov anul
980. E dar cel mai vechiu document istoric
nu numai amintitor de Romni, ci i bogat
in invtturile ce putem trage dinteinsul.
-.toil

Xiyet, ir6raoaev /Nat xal ineavatv iiotUo rig 6aoaeict p.ou7Ctattv cinoildep.A9
6ccal1ela ;lot) irktocrev atItv arraba. to xp.i.oavou. 'Eve
I avot; iartv oU xareanato

Farm rv
sticiptov

6ccaaelet Rot) Irpo6aX4aOat aarlov arocarmiv, Iv= Fo) ct, xpett6acop.r.v rob;

laXac xpoi6caero aarv aoplarutov Tea ius6 al ibcou6(rtuv.


6aaaria Ftou 'art &Teo Tot/ 1.1.00tapITOJ uou rarpl
st
rarro Bat ypuao6otSAXou, vri teu'v iEzouPirtov atopeiral aot rljv
ripAv Stay Eacixo3v 'Maciao;.
Duce 4i strateg inseamn la

4PCOV.Cdoin,

rtv6axoucra

Bizantini tot una i corespund cu eguvernator sau prefects


(la Turd corespunde cu valiul) ; domestic et-A seful unui corp

de trupe regulate ale provinciei. Dup Hopf (citat mai la


vale), spatharii i stratores erau simpli ofiteri, iar spatharo

candidati aveau rangul unui colonel. (bpayricc e expresia


popular pentru statele apusene, in special catolice ; aici
tine loc de Germania, cum se poate vedea mai jos. Petru
despre care-i vorba aici va fi un nepot al lui Otto al II-lea
(973-983), care prin sotia sa Theophano era incuscrit cu
curtea imperial bizantin.
G. MUHL, U.

Vlahia Mare.

www.digibuc.ro

18

o. MIIIINCI

Prin el, pentru inti data, ne incredintam


cA in veacul al X-lea nu numai asezati erau
Rornnii in Elada, ci cd si politiceste aveau

o pozitiune deosebit in aceast tara si nu


se confundau cu cealalt populatie indigen
slavo-greac, supusil propriu zisi ai domnului

din Larisa '). Aceasta presupune neaprat


c si geograficeste situalia lor era destul de
bine circumscris in mijlocul celorlalte neamuri. 0 asemenea utonomie national ga-

sim si la inceputul vietii istorice a Romanilor din Carpati 2). Dar care parte din Elada
ocupau Romnii in aceastA vreme? Sub num ele de Elada nu se mai intelege acum Grecia
1) Schlumberger (I. c., p 636) crede ca Vlahii din Elada
aici ar fi insemnand un corp de ostire alcatuit de Romani.
Ideea ni se pare riscata, cad mai intaiu In nici o provincie
bizantina (si erau destule intre ele care numarau barbari)
nu intampinam un Corp de armata extraordinar compus de
strini (afara de militia V trupele regulate obisnuite), si al
doilea, fiindca niciodatei nu gsim amintita existenta unei
asemenea trupe romanesti. Pe langa asta, termenii cu care
se designeaza noua functie a lui Niculita sunt asa de lamuriti,
hick o indoeala In aceasta privint e cu totul exclus. Vlahii
Eladei aici nu pot fi deck totalitatea locuitorilor Romani din
aceasta provincie. Aceasta concorda cu faptele V Virile de
mai tarziu.
'-') D. Onciul, Cony. 'Ate r. (1902), p. 726 : ttara Vlahilor avea

o pozitiune deosebit in regatul (ungar), cu oarecare autonomie national.

www.digibuc.ro

INTAIA APARITIE A ROMANILOR IN ISTORIE

19

dasic, ci tema (up, provincia) bizantina ce


cuprindea Grecia de meaz-noapte (afard de
Etolia i Acarnania) Impreuna. cu Tesalia
Eubea. Romnii, munteni prin excelent, cel
putin la Inceput nu puteau ocup deck locurile
ce li erau rnbiiate de natur i unde-i gsim
si mai tarziu, adic lanturile muntilor Inalti
adapostitori ce faceau din Tesalia o intritura
puternica (pozitiunea aminteste Ardealul), si
can, din mai multe puncte de vedere, i ridica

deasupra iobagilor dela ses. Cu deosebire


trebue sa-si fi ales ei, ca mai priitor, masivul
cunoscut cu numele de Pind, care pornind din
inirna Greciei formeaz spatele aprtor al
Tesaliei despre Epic i tae adanc teritoriul
Macedoniei. Aici au desclecat ei intaia data
si de aici au purees i s'au ltit mai departe,
cucerind ncetul cu Incetul cea mai mare parte
din aceast provincie i intiprindu-i acel
caracter national romanesc, care a silit i pe

straini, ba chiar pe nii pedantii elenizatori


din Constantinopole, s'o recunoasc drept
tarei romcineasai,Vlahia, ntaia tara rornaneasc cunoscut de istorie. Asezarea Romanilor pe coastele Pindului a fost asa de temeinic i definitiv, kick chiar dup. atkea

www.digibuc.ro

20

G. MURNU

npraznice rsturnri i valvrtejuri ce a suferit aceast tar in vreme de peste o mie de


ani, ea inftiseazA i azi pe o mare rntindere
muntoas acelas caracter romnesc, care trebue s1 fi luat din veacul intiu al asezarii
lor '). Aceast indrtnic si nepilduita rezistent a Romnilor din Pind in teritoriul ocupat

de dnsii dintru inceput (de cnd adic s'au


rupt din masa lor centrald) e caracteristic
neamului nostru intreg. Din cele trei grupuri
mari ale Romnilor din veacul de mijloc nu mai

unul a disprut cu desvrsire grupul celor


din Hemos (Balcani). Struinta milenara a Romnilor pe vile i podisurile Pindului alaturi
de un popor superior in raporturile sociale si
culturale (popor care a contopit multirne de
1) Ramurile lor se lteau dup Kekaumenos (p. 74) in Macedonia 0 Epir, i ajungeau de sigur pn pe muntii Etollei
altfel nu ne-am pute explicA existenta de
Acarnaniei
mai trziu a unei cMici Romnii, %Imp 13)azice, in aceste
dou din urm regiuni. Portiunea culminant a Pindului in
Iocul ce une5te cele trei tri : Tesalia, Macedonia i Epirul,
e dup G. Weigand adevratul oAromunenland. Tot d-sa ne
spune c o parte din aceast tara poart pn astzi numele
de Palia-Vlahia (Vlahia veche) ; v. Die Aromunen, Leipzig,
1895, vol. II, p. 282 ; cfr. i Cronica anonimei (in cronicele
Romniei, de M. Koglniceanu, ed. II, (Buc. 1872), Tom I,
p. 107 ; i locurile lor (a Cotovlahilor) unde locuesc se zire
Vlahia, iar trii acesteia ei i zic Vlahia cea mare.

www.digibuc.ro

INTAIA APARITIE A ROMANILOR IN ISTOR1E

21

Slavil ne d o dovad mai mult c stingerea


Romnilor medievali din Hemos, care de bun
seama au fost mai tari si mai numerosi dect
cei din Tesalia, nu se datoreste numai i numai

precum s'a zis (Slavii au fost etniceste totdeauna mai slabi dect Romnii),
ci in mare parte unei emigrri. Asezarea
expansiunea acestor grupri de Romani ne
prezinta un paralelisrn interesant. Date fiind
imprejurri istorice si geografice analoage,
astazi am fi avut poate trei Romnii apro' ape
tot att de puternice i intinse ; aceiasi smburi

deopotriv inzestrati de natur ar fi dat, fi


reste, roade asemntoare.
La intrebarea dac de pe acum adic din
veacuj al X-lea prtile muntoase ale Tesaliei

poart numele de Vlahie, asa cum se arat


mai trziu in istorie iv CEXXiat BXotzta), am
pute rspunde afirmativ ; existenta ei oricat de redus va fi fost ea in prima-i faz
este implicatin expresia anonimului domnia
peste Vlahii din Elada (ecpxt T6)10 BXxow `E)aSog)

i o putem deduce cu att mai lesne, cu ct


stim acum c sfera local i administrativ,
in care triau Romnii tesalioti, e curat de

www.digibuc.ro

22

G. ML RNU

elemente etorogene. Si dac ea nu e uumita,


este c nu s'a dat prilej la aceasta.
De altfel nu trebue s uitm c autoritatile
bizantine, zeloase pstrtoare ale traditiilor
vechi, cu greu schirnb numirile geografice
moWnite din vechimea rornan i elin. De1
numele de Vlahie va fi Lost pus in circulatie
de timpuriu, el nu ne intmpin in istoriografia
bizantin dect la inceputul veacului alXIII-lea,
in Nichita Honiate ca lisy60,71 Maxim ; intre-

buintarea-i anterioar ins ne e asigurat de


Beniamin din Tudela, i asupra ei nu incape
Indoeal. Dar e curios c vestitul rabin, care
a strbtut Grecia imediat dup jumatatea
veacului al XII-lea, prin Vlahie intelege nu
numai tinuturile muntoase sau marea Vlahie a lui Honiate, ci intreag Tesalia cu inl-

timile ce o inconjoar, in opozitiune cu reesurile despre Grecia


giones Grcorum
propriu zis 1). Cum se explicd aceasta con1) Vezi Tafel, De Thessalonica ejusque agro, Berlin I S39,
p.473 (unde e publicat intreg pasagiul lui Benjamin din Tudela
textul ebraic si trad. latin). In tratatul dintre Alexie al Ill-lea
cu -Venetienii (1199) se aminteste Vlahia (Tesalia) ; Jirecek,
Geschichte der Butgaren, p. 121 ; gresit citat la Heuzey, Le

mont Olympe et l'Acarnanie, Paris 1860, P. 44 (provincia


Vlachiw).

www.digibuc.ro

INTAIA APARITID A ROMANILOR IN ISTONIE

23

trazicere? Greutatea explicrii se inltur lesne

admitnd c, pe ct vreme Benjamin ne


transmite ceeace a vzut i auzit el ins4 i
ne d prin urmare o conceptie popular a
strei de lucruri de pe timpul su, Honiate,
istoricul curtii, ne face cunoscutnumele oficial,
aa cuin il va fi gsit in arhivele imperiale din
Constantinopol. De dar -tirea lui Honiate e

mai nou, ea ne inflieaz, fr indoeal, o


imprtire politica mai veche, stabilit din momentul cnd s'a simtit trebuint de a deosebi

Elada pi:opriu zis de Tara Vlahilor. Mai


trziu din veacul al XIII-lea Incoace numele de Vlahia .61,'EXXec8t Woczta, Aley6.X.fi BXoczia
sau simplu BXax(a)inlocueste aproape cu totul
savantul i oficialul Tesaliai dinuete pn
dup venirea Turcilor.
Din toate acestea rezult c nu e ctusi de

putin exclus putinta existentei unei Vlahii


pe muntii Tesaliei in veacul al X-lea ; hrtia
imprteasc publicat de poi o recunoate
indirect, recunoscnd un cerc de crrnuire'
deosebit pentru Vlahii Eladdi. Aceasta este
terra Blacorum din Pind. Fiinta ei dovedqte c Romnii rin puteau fi tocrnai de curnd aezati in Tesalia. Kekaurnenos vorbind

www.digibuc.ro

24

G. MURNU

de originea Romnilor pomeneste pe Daci si


Besi, pe Traian si Decebal, dar nu ne spune
nimic despre epoca descalecrii lor in Elada.
Se vede ea amintirea inceputului lor nu mai
er proaspt in mintea cofiternporanilor si.
Dac nici Kekaumenos, un reprezentant insemnat al clasei culte si nobile bizantine, nu
ne she relat cu sigurant un fapt ce intere-

seaza de aproape patria sa, ne credem in


drept s admitern una din cloud : ori c Ro-

mnii ca pstori s'au strecurat in grupuri


incetul cu incetul si fr sgomot 1), ori ca,
mai probabil, vor fi venit atunci, cnd tinuturile locuite de dnsii erau in stapnirea Bul-

garilor, caci numai asa se explic nestiinta


sau tcerea absolut a Bizantinilor in aceast
chestiune. PArerea cea din urma o confirm si
traditia local ce ne-o imprtseste Kekaumenos, cum c rnultimea Romnilor din in1) Precum s'a Intamplat mai tarziu cu Romnii In Croatia,
dupd Miklosich, Ueber die Wanderungen der Rumunen in

den dalmatinischen Alpen und den Karpaten. In den


Denkschrift. der k. Wiener Akad. der Wissench., vol. 30 (1880)
p. 6 : Romanii au ptruns In Croatia nicht in grossen Massen,
sondern als Wanderhirten in kleinen Gruppen, ohne Aufsehen

zu erregen, unbemerkt von den Chronistenp. Cfr. i Potr


queville, op. cit., ibid., p. 328.

www.digibuc.ro

INTAIA APARITIE A ROMINILOR IN ISTORIE

25

ceput s'ar fi revarsat peste locurile ce ocupa 1).

In cazul acesta situatia politica a Romnilor,


aa cum ne-o prezinta hrisovul lui Vasile al
II-lea, trebui sa dateze de pe timpul domniei
bulgare, sub care ei se vor fi bucurat de multe
drepturi i foloase, cci altmintrelea nu intelegem alipirea lor nestrmutat ctre Bulgari
In tot decursul istoriei.. Cnd Bizantinii au recucerit trile stpanite de Bulgari inaMte de
veacul al X-lea, aezarea i constituirea Romnilor era un fapt Implinit, i ei au trebuit
sa-1 recunoasc de voie de nevoie 2).
Ca sub Bulgari i cu Bulgarii au petrecut
Romnii o parte bun din veacul de mijloc
nu alturi de Greci, vadit ne arata i numele
Vlah, cu care Grecii cunosc pe Romani, nume
imprumutat dela Slavi ; tot aa mai trziu

Grecii cunosc pe Germani cu numele slay


I) A se vedea I. c. mai sus.
2) Taria locurilor ocupate deRomani era destula chezaie
pentru siguranta lor. In cettile bar naturale nu putea sa le
fie mai rau sub Bizantini decat pe timpul Turcilor. Ca aa
a fost i in cele dintai veacuri Oita la trecerea prin tara lor
a lui Beniamin din Tudela, ne-o spune acesta destul de plastic :

.nici un domnitor nu poate s-i supue (oneque rex ullus


eos domare potest) ; expresia aceasta e rsunetul unei convingeri capatate dupa un ir de experiente din partea multor
generatii anterioare din Grecia.

www.digibuc.ro

26

G. MURNU

N p.v4ot 9. Dac Grecii ar fi fost pururea in ne-

mijlocit atingere cu Romnii, n'ar fi avut


trebuint s recurg la un nume strin pentru
dezignarea bor. Covritorul numr de elemente slave in limba romn 2) i putintatea
celor de origine bizantin ne duce la aceeai
incheere ; deasemenea i atrnarea biseri-

ceasc a Romnilor din toat Bulgaria > de


biserica din Ohrida 3)
Din toate aceste reese in chipul cel mai invederat, c intia rzletire a maselor romneti
(intmpiat a proape simultan, cci cuvinte puternice de aceea naturd vor fi pricinuit-o) i
aezarea lor ca grupuri deschilinite in Pind, in
Balcani i in Carpati, unde ni-i inftieaz isto1) Zonaras, ed. Teubner, IV 233, NiRigot ; ba chiar din timpul lui Alexie I Nsia-7;cov : Hopf VI, 1119 (intr'un hrisov al

impratului ctre o mnstire din Patmos).


2) Foarte insemnator e ca una 0 cea mai de seam institutie social a Romnilor din Tesalia, Epir g Macedonia,
pstrat din veacul de mijloc pan astzi, poart o numire
slav : celnicatul, dela celnic = slay. celnik ; traducerea literala daco-romn prin efruntap ne arat ca. termenul nu erk
necunoscut in Carpati (in loc de celnic la celelalte grupuri
de Romni s'a intrebuintat cuvntul chinez). Despre vechimea

0 originea militar a cuvntului slay v. mrturia lui Kekaumenos, I. c., p. 28 : 6 Si aspatlyk 1 -Ay Botaytif coy iltalixty
TWootxo /iyerat.

3) Dup cunoscutul hrisov al lui Vasile al II-lea, dat in 1019.

www.digibuc.ro

INTAIA APARITIE A ROMINILOR IN ISTORIIII

27

ria medieval, dateazd, de buna s'eam dinaintea veacului al X-lea. Jirecek pune aceast
razletire prin veacul al VII-lea i d pricin intinderea elementului slay, a crui curgere peste
Dunre a luat sfarit tocmai in aceast epocd1).
Dar data asta mi se pare prea timpurie. Unitatea limbei romanqti constatat de filologie

adicd coincidenta aproape a tuturor fenomenelor linguistice observate in toate dialectele


romane0 si comunitatea multor elemente
slave *din aceste dialecte, vorbesc destul de
tare impotriva unei asemenea preri. Limba.
romn cptase fizionomia ei proprie unitar
i-i asimilase in acela timp o bund parte din
lexicul slay, cand a avut loc ruperea i d esmdularea romanizrnului. Inraurirea slav asupra

graiului romanesc de pretutindeni este atk


de intens i de o natur aa de intim uneori, Inc& ea nu se poate intelege deck prin
o indelungat convietuire contemporand a
tuturor Romanilor cu Slavii. Daca dar nici din
veacul al VII-lea, cand latinitatea elementului
roman nu era Inch' esential atacatd, si nici d upd.

veacul al X-lea nu poate data desprtirea Ro1) C. Jirecek, Die Romanen in den Stdten Dalmatiens
(Viena 1901), I, p. 34. M. Kogalniceanu era de acee4 parere.

www.digibuc.ro

98

G. MURNU

mnilor deolalt, atunci cu necesitate ea trebue s se fi intmplat Inluntrul acestor dou


date extreme. Cderea imperiului bulgar in
deceniile dinti ale veacului al XI-lea i deci
trecerea Roninilor sub un regim politic si
adrninistrativ nesuferit de dnsii le va fi dat,
foarte probabil, un nou prilej de bejnarit si
rschirare (credem c tocmai in aceasta perioad se va fi intrit si inmultit romnimea

din Carpati '); retragerea din Balcani spre


Carpati va fi culminat ins in epoca Asanizilor
si se va fi incheiat la venirea Turcilor), dar se
pare ca ruperea dintaiu si cea mai de apetenie
s'a savrsit in decursul veacului al VrII-lea si al

IX-lea, tocmai in epoca cea mai intunecoas


a istoriei bizantine. Pe atunci barbarii dela
Volga, revrsati peste Dunre, cutropesc prin
puterea armelor cea mai mare parte din cuprinsul Peninsulei Balcanice, iar pe de alt
parte imperiul bizantin, inghesuit in Europa
pe coastele mrii Egee si Adriatice, trece prin

grea cumpnd, care vrfueste nu numai in


1) 0 dovad c Romnii nu erau destul de tari si cornpacti pn atunci in Carpati ne pare a fi tcerea ce pstreaza
asupra lor Constantin Porfirogenitul in De admin. imperio,
cnd el d ananunte interesante despre toate neamurile ce
locuiau in veacul al X-lea spre nordul imperiului.

www.digibuc.ro

INTAIA AP A11171E A ROMINILOR IN ISTORIB

29

luptele strnite de iconoclagi, ci i in seedtuirea deplind a vietii culturale din Bizant 1).
A fost aceastd vreme ca o noapte viforoas
ce s'a abdtut peste peninsul i a invlm4it
popoarele i a sguduit din adnc temeliile i

rndueala din trecut. 0 lume nou rdsri,


deplin inchegatd, din aceste clou veacnri de
intunerec, din acest vhndag de neamuri
natiunil@ moderne. Pe mormntul popoarelor
asiatice i greco-romane se inalt adevratul

bizantinism natiunea greacd de astzi ; din


altoirea Bulgarilor barbari pe tulpina Slovenilor rsar Bulgarii pravoslavnici din amestecul unui popor slav cu rdm4ite1e latine se
nate natiunea srbd. Nu e de mirare dar cd
tot atunci din trunchiul marelui popor dacoi traco-roman, stdpnitorul Daciei traiane i

aureliane, in amestec mai mult sau mai putin cu Slavii se nate un nou vldstar, Romnii.
Dar patria lor, pe ambele maluri dunrene, pe

vremea asta era potopit de puhoiul strdin ;


i ei, cdluziti ca de o facld luminoas de sim-

tul firesc care pstreazd popoarele, au strdbatut valul i si-au cdutat mntuire i addpost
1) Vezi K. Krumbacher, I. c., p. 12-13.

www.digibuc.ro

30

G. MURMJ

pe plaiurile cele mai inalte si tari, in care i-au

putut inlimni fiinta i avutul motenit din


strbuni. 0 asemenea fapt, de s'ar fi intmplat trite() epoc linitit i normal, n'ar fi
scpat din vedere istoriei. Nici Kekaumenos
nu ne-ar fi vorbit ca de o poveste despre impr4tierea Romnilor, i nici Halcondyles, la
constatarea identittii Romnilor din Pind cu
cei din Carpati, n'ar fi strns din umeri intrebndu-se, dacd cei dint-di au venit dela ceilalti, ori dimpotriva1).

1) Laonikos Halcondyles, ed. Bonn., p. 35, 5.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS SI ROMANI!
IN VEACUL AL XI-lea

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS SI ROMANI!
IN VEACUL AL XI-lea

I.

Dela ivirea Romnilor in Tesalia (980) ar


fi trecut peste un veac (pan la domnia
lui Alexie Comnenul, 1081-1118) fr s avem

vr'o tire despre ei, dacd din bun intmplare

nu s'ar fi pstrat un manuscris bizantin In


biblioteca sinodal din Moscva, unde fusese
adus dela o mnstire din Sf. Munte. Diferite
extrase din el au fost pentru intia oar publicate i comentate de catre invtatul bizantinist rus V. Vasiljevskij In cunoscuta revist
a ministerului invtmntului public din Petersburg '). Mai trziu acela invtat, cu aju1) .11157pna.Erb mainerepeTea napowaro upoeM4enia, fasc. din

lunie, lulie i August 1881, sub thlul : Cosirrai 11 pasicaam


snaanTinexaro Cionpana XI Elm. In biblioteca statului i in
seminarul bizantin din Mnchen se gseVe ate un exemplar
G. Mumay.Vlahia Mare.

www.digibuc.ro

G. MURNU

torul elenistului V. Jernstedt, a editat intreg


manuscrisul inteun volum, insotindu-I cu un
bun aparat critic si cu o precuvntare latin,
in care a rezu mat rezultatele cercetkilor sale).
Scrierea, un monument de cel mai mare interes pentru cunoasterea timpului in care a trit

autorul ei, e mai ales pentru noi nepretuit,


cci ne procura stiri si date, care ne lumineaza
in chip neasteptat asupra strii sociale i politice a Romnilor din zorile existentei lor is-

torice. Dac Vasilijevskij a adus stiintei un


mare serviciu prin publicatia sa, serviciul e

cu ant mai mare pentru noi ; deaceea nu


putem deck s-i fim recunosckori.
Lucrarea, unic in felul ei in literatura bidin aceasta revist, fuse lipse0e anul 1881 i deci studiul
Itti Vasiljevsckij mi-a fost inaccesibil. Concluziile lui insa le-am

putut afla atat in prefata de care vorbesc numai decal mai la

vale cat 0 in G. Schlumberger, L'pope bizantine la


fin du lOme sibcle, Paris 1896, p. 620 sq. 0 in Byzantinische Zeitschrift, V. (1896), p. 616 (scurta dare de seam
de K. Krumbacher).
Cecaumeni Strategicon et incerti scriptoris de officiis
regiis libellus, edd. B. Wassiliewsky (et) V. Jernstedt, Petersburg 1896, extras din Baum= neTopintonuo.zonntecsaro
cpaicy.rrrera inmeparopcitaro C.-Ilerepe6yprc1aro yinmeporrera,

saers XXXVIII. Despre Kekavmenos i cartea lui, In afar


de paginile amintite ale lui Schlumberger, v. 0 notita in K.
Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Litteratio, ed.
a II-a, Mnchen 1897, p. 269.

www.digibuc.ro

KEN.AVUENOS

t ROMNII I

VEACUL AL XI

35

zantin, cuprinde dou parti deosebite, din


care cea dintiu si cea mai voluminoas (80 p.)
e intitulata strategicon, adec tratat de stra-

tegie. Titlul ins nu e tocmai exact, caci pe


langa lucruri privitoare la tactic i strategie,
ea contine In paragrafe scurte si slab intinate
intre ele o cornoar de sfaturi, care fac dintelinsa un fel de manual de moral si de bun
purtare, expus sub forma de invatturi adresate de un tat catre fiii saii.). Dar amnuntele
cele mai multe privesc arta militar (p. 24-78)
sunt concepute i expuse tot in acelas chip.
In acest scop autorul, orn vestit prin nastere
destoinicie, i impildueste sfaturile i povetile cu numeroase episoade din istoria militara, politica si diplomatica, episoade care
limpezesc i indrepteaza multe puncte intunecoase din istoria bizantina. Cele mai multe
din pildele sale sunt scoase din vremea traita
Schlumberger, op. cit., p, 623 ; cf. i invtturile lui Neagoe

Basarab la noi. 0 scriere inrudit In unele privinti cu a lui


Kekavmenos este tratatul de strategie propriu zis =IA =pailpop* aolip.ou (de velitatione bellica), transmis sub numele

impratului Nichifor Foca, dar scris de un ofiter al su


publicat sub Vaslle al ll-lea. Vezi Krumbacher, op. cit., p. 268.

Asemenea i Liber de re nzilitari (incerti scriptoris byz., saec.


X, rec. S. Vri), Lipsca (Teubner) 1901.

www.digibuc.ro

36

G. MURNU

de el si deci din experientele lui proprii


numai o parte dateaza din veacul anterior.
Cel mai mare episod istoric este cel privitor
la Romani. Dupa vioiciunea i multimea impresiilor si a cunostintelor ce ne comunica
despre dnii, deducem cu siguranta ca scriitorul strategiei e contemporanul intamplarii
descrise de el, daca nu chiar rnartorul ei ocular.
Stilul, cand stors i vested, cand umflat

intunecos ce imbraca de cele mai multe ori


cugetarea istoriografilor bizantini
marginindu-se a trece la raboj lucruri de interes
obstesc i cautand a se paun cu toate podoabele i mestesugurile unei limbi moarte,
pe alocuri In paguba adevarului e inlocuit
aici printr'o reproducere naiv i popular a
faptelor, care prin subiectivismul ei precum
prin multele concesii facute graiului viu, nu
arareori capata coloare i suflu de viata.
Drept-care, formal, autorul nostru s'ar pu-

tea socoti ca o treapta de coborare dela directia inaugurata in veacul al X-lea de catre
scriitorul-imparat Constantin Porfirogenituf
curentul extrem reprezentat, vr'o doua
veacuri mai tarziu, de catre un Teodor Prodromos i Glycas, prin cari graiul vorbirii
www.digibuc.ro

KIIKAVMEINOS

1 ROMANII IN VEACUL AL XI

37

comune greceti, desrobit definitiv, dobandeste o consfintire literar i formeaz, impreun cu limba traditiei i a colii, dualismul
ce se perpetu pan astzi la Greci. Deaceea
Il cetim uor i cu plcere. Dar nu numai din
acest punct de vedere ne inlntue.
Amnuntele foarte interesante, cu care ne
surprinde aproape in fiecare pagind, ne tran-

spoart de ast dat

i cat de rar e acest


lucru la Bizantini ! dela centru la periferie
si ne face, ca la descoperirea unei taine ascunse, cu btaie de inima s ptrundem in
cele mai intime colturi ale vietii provinciale.
Din fericire, el nu stpanete o deosebit culturd literar ; o seam de istorici preferiti ai
vremii i ai profesiei sale, pe lang scripturile

sfinte, vor fi fost singurele izvoare ce i-au


addpat cunotintele elementare c4tigate prin
scoal 1). In schimb ins, observator plin de
1) La p. 75, 30 ne spune a el n'a umblat la owlet ca
sa My* carte elineascd, pentru a, puteet strtiluct prin
bogettia l frumusetea frazei,

cti se teme cet unit U vor


invinul de neistiinfel, ; aceasta ns n'ar trebui a se se lu
litteram, ci ca o modestie retoricA sau mai bine ca o condescendenta fata de invAtatii i cArturarii de profesie, pentru
cari Bizantinii aveau un respect exagerat. CA Kekavmenos
nu erA un ignorant, cum au pretins unii, ne aratA, pe lAngA
nivelul cunogintelor sale, i expresia destul de aleasii i gra-

rnatical pentru un militar din provincie.

www.digibuc.ro

38

MURNU

pricepere i sarguint, el i imptuleaza in


minte o intins i sntoas stiint practic
cunoaste tot atat lumea in care treste, ct
trebile imprtiei, in slujba cdreia, impreun
cu vr'o ctev generatii ale familiei sale, si-a
inchinat anii tineretii si ai brbdtiei. Si intru
aceasta l'a ajutat rnult pozitiunea i chemarea
ce a avut, cci, dup cum ne incredintam din

spusele lui, el a ocup.at posturi inalte administrative si militare ; ba chiar Intr'o vrerne a
fost si duce sau strateg al temei Elada 1) Date
despre viata Si activitatea lui avem putine se

pare c cele din urm zile, in care i va fi


scris i tratatul de strategie, le-a trit sub Mihail al VII-lea Duca (1071 78), cel din urma

imprat pomenit de dnsul (p. 73, 18 si 25).


El insus nu se numeste pe sine nicairi. Avem
numai un singur pasaj, in care vorbind de bunicul su, il nu meste Kekavnienos (p. 65, 11),
ceeace i-a i hotrt numele de familie. Inteun
Cecaum., op. cit., p. 60, 10 : ioucrtgov-r v.ou Teal el
viprl 1:110EXAc2o;. Temele (-04Lata) erau la Bizantini mari dis-

tricte militare ; ducii sau strategii erau capeteniile lor (subTurci au lost inlocuite prin vilaete i valii). Inceputul unirei
puterli militare cu cea civil In mna strategului dateazA dela
Justinian. (527-565), ceeace a fost un progres fata de organizatia lui Diocletian.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS

I ROMANU IN VRACIM AL XI

39

alt loc ne spune c bunicul sdu a luat parte


personal la cucerirea unei intrituri in Armenia, luptnd in contra unui strateg bizantin
(p. 26, 12 i urm.). Vasiljevskij crede c el a
fost un domnitor de mna a doua de origin
armean (in Cecaum., op. cit., p. 4). In cazul

acesta numele lui (Kekavmenos arsul) ar


fi o tlmcire sau prefacere a unui nume armenesc. Mai trziu, sub Vasile al II-lea (dup
980) 11 gsim slujind Bizantinilor cu titlul de
strateg al Eladei ca m otenitor al lui Niculita1).
De altmintrelea el nu er singurul din corn-

patriotii si, care trai pe atunci in partea


apuseana a imperiului. Un istoric armean conternporan zice c in cele din urma decenii ale

veacului al X-lea o multime de Armeni fur


colonizati in Macedonia de guvernul imperial
cu scop de a se impotrivi Bulgarilor 2). E o

strmutare de popoare dinadins provocat


pentru stabilirea echilibrului, Masur obinuit a imperiului. FAcut-a parte Kekavmenos
Vezi p. 112 i urm.
2) Schlumberger, op. cit., p. 646. Insu imparatul Vasile
Macedoneanul era de neam armenesc. Despre rolul covilritor al Armenilor In impel-WI bizantin In decursul veac. al
X-lea i al XI-lea, v. C. Neumann, Die Weltstellung des byz.
Reichs vor den Kreuzzilgen, Leipzig 1894, p. 41.

www.digibuc.ro

40

G. MCIRNU

din aceti coloniti asiatici sau fusese ctigat


i adus mai inainte de cdtre Impratul Vasile,
sub careil vedem in capul provinciei Elada ?
Nepotul su tace in aceast privint, i nu ne

spune dect numai c, atunci cnd bunicul

ski s'a wzat in aceast tar, a dat de famil ii de origine strin, bulgar i romneascA,

cu care s'a incuscrit i a avut de aproape cunostint si prietenie.


Partea a doua a manuscrisului (p. 93-104),
intitulat Cuveint de sfat ditre impciratul
(Xyoq votAstristzbq npc Pacst),i cx), inftiaz ca
forma i cuprins asemnri izbitoare cu cartea strategiei. Autorul, iardsi anonim si con
temporan cu strategicianul Kekavmenos, se
adreseazd aid impratului 1) i ii arat ark

pe care el, ca monarh al Bizantului, poate


mai bine indreptti ateptrile supuilor si,

El numete ca bunic al su pe Niculita, pe


care 1-am cunoscut deja ca strateg al lui
Vasile in 980 ; dar el nu lmurete, dac
acesta e bunicul lui dupa mama sau dup
1) Cecaum., op. cit. p. 9. Vasiljevskij presupune a scrierea
ar fi fost aleatuit. pela 1080, adicit cu cativa ani mai tarziu
cleat strategicon si a era destinata pentru Alexie Comnenul,
care la 1081 se urea pe tronul constantinopolitan.

www.digibuc.ro

XEICAVMENOS kiI ROMA.N11 IN VEACUL AL XI

11

tat. Din faptul c in strategicon autorul,


vorbind de Dimitrie Polernarhios, un prefect al tarului Samuil, ni-1 designeaz ca bu-

nic al su matern (p. 29, 2), s'a dedus CA,


dac autorul cuvntului de sfat ar fi fost
nepot dup mama al lui Niculita, n'ar fi uitat
s ne-o spue rspicat, inlturnd astfel ori-ce
confuzie, cum a fcut nepotul lui Kekavmenos. Identificarea lui cu acest din urrn a fost
dar disputat i deaceea s'a admis c anonimul nostru a trebuit s fie un nepot de tat
al lui Niculita. Concluzia ins nu s'a mrginit
aici. Vasiljevskij, pstrnd o rezerv cuminte,

se ferete a se rosti in chip hotrlt asupra


identitatii acestui scriitor (incertus scriptor
ii zice in titlul publicatiei lui) ; dimpotriv,
Schlumberger, fr motive indestultoare,
vede in el nu numai un nepot de tat al lui
Niculita, ci chiar pe insu Niculita, care, cum

vom vedea, a condus revolutia Romnilor


in Tesalia '). Aceast prere va cdea dela

sine, de Indat ce vom cunoWe mai de


aproape neamul Niculitqtilor i rolul jucat
de ei in istoria bizantin. Santem siliti a strui.
I) Schlumberger, op. cit., p. 627.

www.digibuc.ro

42

G. MURNU

ceva mai mult asupra acestui lucru, caci el


std in strns legatur cu miezul chestiei ce
ne-am propus a trata in urmtoarele pagini.
Cel dintaiu Niculita cunoscut de noi este
tocmai bunicul autorului anonim si guvernatorul Eladei din 980. Se stie, dupa cele ce am
spus mai sus, c in acest an Vasile al II-lea,
pe lngd postul de strateg, ii incredinteaza
domnia peste Vlahii din Elada ca despgubire pentru pierderea postului de domes-

tic al excubitilor, druit acum unui nepot


al irnpratului Germaniei ; domnia asupra
Vlahilor trebue s-i fi lost datpe viatei, adicd

tot in aceea conditie, in care el primise si


postul de domestic dela impratul Roman al
II-lea (959 63), tatl lui Vasile. Dar dupa
Kekavmenos, nu mult dup anul 980, prefee-

tura din Larisa a trecut, precum am pomenit mai sus, in stpdnirea btrnului Kekavmenos. Din ce temeiu s'a intmplat aceast
schimbare si probabil punere in disponibili-

tate a lui Niculita, nu ni se spune. Se stie


numai c intre anii 980 986 tarul Sarnuil,
folosindu-se de preocuparea ostirilor imperiale de rzboaele interne, face dese navaliri
in Elada si cautd A-0 intindd domnia pnd

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS

I ROMNII IN VEACUL AL XI

43

in Pelopones'). Inlocuirea lui Niculita In dregtoria-i inalt ce ocupa coincidnd cu aceste


imprejurri, credem c nu se explic mai bine

deck dacd o punem in direct legtur cu


ele. Pe semne Niculita nu mai inspira lui
Vasile destul chezsie In relatiile de dusmnie cu Bulgarii i deaceea s'a grbit s dea
pe rnna sigur a lui Kekavmenos o provincie
att de primejduit.

Fapta ce urmeaz in curnd dup deprtarea lui Niculita dela postul su ne pare a
intemeia bnueala impratului. Tarul bulgar,
dup.. indelungate incercari zadarnice, izbuteste in sfrsit in 986 s pue mna pe puternica cetate Larisa prin ,mijlocul foametei si
multumit nevredniciei strategului care luase

locul lui Kekavmenos, chemat pe atunci la


Constantinopol.
In dreptul su de cuceritor, Samuil robeste
strmut Mtreaga populatie a Larisei, ne-

crufnd dect numai familia NiculifeAlor,


pe care o ia cu sine si o intrebuinteaz, cum
vom vedea in curnd, pentru scopurile sale
politice 2) Exceptia fcuta de tar cu familia
1) V. Kedrenos (ed. Bonn), II, p. 435 i urm.
Cecaum. op. cit., p. 65 66 ; cf. i Kedrenos II, p. 436, 4.

www.digibuc.ro

44

G. MUR NU

aceasta, din adins scoasa la iveald de Kekavmenos, e destul de bttoare la achi. Ea motiveaz, socotim, neincrederea lui Vasile fat
de Niculita i explica rolul de mai trziu al
familiei lui. De bun seam trebue sa fi fost
o intelegere intre Samuil i Niculita 2) ; se
poate chiar cd tocmai acestei intelegeri datora

in parte rzboinicul i neadormitul tar izbnda ce a avut la Impresurarea Larisei, cetate socotit pe atunci aproape cu neputint
de cucerit. Sd fi fost aceast intelegere o urmare a indeprtrii lui Niculita dela postul
&au de strateg al Eladei, sau pornea din sosoteli mai mari i bine chibzuite? inclinm
a primi cazul din urm, caci nu pricepem cum

o familie ca aceea a Niculitetilor, fruntaa


in aristocratia tesaliot 3), putea s trcleze
interesele statului, cruia Ii slujise vreme in2) Schlumberger, op. cit., vol. IL p. 222 si 395, crede chiar
ea e vorba de o trklare, dar Kekavmenos nu ne vorbeste deck

numai de purtarea prietenoas a lui Samuil ctre 4neamul


Niculitestilor ( p. 66).
3) Despre bundstarea familiei avem o indicatie in Ana Corn-

nena (ed. Teubner) I, p. 169, unde aminteste emoOile lui


Delfina Ian& Tricala. Kekavmenos la numele lui Niculitanepotul adaoga i pronumele Delfina (p. 68, 18 NucouArrr,k
aarviz), prin care existimandum est familiam maternam
significari dupii Vasiljevskij (Cecaum., p. 8).

www.digibuc.ro

KEXAVMENOS

E ROMANII IN VEACUL AL XI

45

delungat, numai din capriciu sau rzbunare,


fr a urmri o tint mai Malta? in acest inteles vorbete nu numai deplina tcere a lui
Kekavmenos, care ca aprtor neinduplecat
al vederilor bizantine, n'ar fi lsat necomentat purtarea Niculitetilor, ci i multa blndel i ingduire ardtat de Vasile al 11-lea

atre aceast familie dup risipirea puterii


bulgare.

Nu tim dac btrnul Niculita a supravietuit dup aceste intmplri. In 1001 (sau
1003) gsim pe fiul sat' pus de cAtre Samuil

in fruntea garnizoanei din Servia, cel mai


insemnat punct de intrire la hotarele dintre
Macedonia i Tesalia. In acest an Vasile al
II-lea, urmnd rzboiul sdu de rsturnare a
intinsei i slbaticei imprtii a slbaticului
Samuil, dup cucerirea Veriei se indrepteazd
spre aceast cetate i o inconjoard cu toate
puterile ce ii stau la indemn. in urma unei
impotriviri eroice Niculita a trebuit s cedeze
numrului i s'a predat impratului, care, in
loe s-1 pedepsesc, il ia la Constantinopol
d un rang de boerie. De aici ins scap

i se duce iar la Samuil, cu care impreun


vin apoi s impresoare Servia ocupat de

www.digibuc.ro

16

G. MURNU

imperiali. Vasile auzind despre aceasta, se


repede cu intreaga ostirea sa In valea Bistritei
fi sileste s despresoare cetatea i s fug.
Dar peste putin Niculita cade in curs bizantina i e adus in lanturi la Impratul, care II

trimite din nou la Constantinopol, ca sa fie


inchis 1).

Se vede insa ca. aici n'a fost bine supraveghiat si a putut sa se furiseze a doua oar,
caci mai tarziu, fn 1019, cand dup moartea
lui loan Vladislav, cel din urma tar din Ohrida, i dupa caderea sau predarea tuturor
cdpteniilor bulgare intreaga Bulgaria zacea
zdrobit la picioarele neinfrantului Vasile, Il
gsim pe Niculita continuand cu cea din
urm Inversunare lupta de neatarnare In potriva domniei bizantine. El se adapostise pe
muntii Gramos, pretele de desprtire dintre
Epir si Macedonia, adica prin partile locuite
de Romani, unde era hotarat sa duca pan
la capt razboiul cu Bizantinii. Dar trupe numeroase au fost trimise pe urmele lui. Atunci,
parte din tovarasii lui, vazand zdrnicia vdrsrii de sangejau pardsit i s'au predat de
Kedrenos, II, p. 452, 20 si urm.

www.digibuc.ro

KERAYMBNOS V Rom Awn IN VEACUL AI, xt

47

bun voie, parte luptnd au czut in mAna


imperialilor. Niculita, desndjduit i sleit de

atta impotrivire, se hotrste in sfrsit s


se predea. Se coboar dar intr'o noapte din
munti si se apropie de tabra bizantin, unde
se anunt i i arat dorinta de a se inchina
imparatului personal. Dar Vasile, inselat de
attea ori in ndejdile sale, n'a vrut s-1 vaz
si a poruncit s fie dus i intemnitat in Salomc1). Ce a fost cu el mai departe nu se stie.
Vasiljevskij presupune c va fi pierit in ternnit (Cecaum., op. cit., p. 8); mai de grah
ne vine a crede c, dupd bunul sfrsit al razboiului i ornduirea desvrsit a trebilor

in Macedonia, el va fi fost gratiat in vederea


netgaduitei importante ce avea familia Niculitestilor in Tesalia, locul ei de nastere. Tot
acelas motiv II va fi facut pe Bulgaroctonul,
dupa luarea Serviei, nu numai
ierte, dar
0 Kedrenos, p. 474. Ca Niculita se afla pe atanci in muntele

Gramos (roman. Gramoste) o vedem din randurile ce urmeaz in Kedrenos, care spune c pe vremea aceasta Vasile
se ocupa cn pacificarea tinutului Colonia, adica tocmai in
part& despre Gramos, spre apusul orasului Castoria. Cf.
Schlumberger, op. cit., II, p. 395, nota 3. Cfr. Jirecek, Gesch.
ddr Bulg., p. 175 : (vorbind de rispandirea i biserica Paulicanilor Armeni) zice: Eine der Kirchen, lag bei Kastoria,
auf den Hhen des Pindus.

www.digibuc.ro

48

G. MURNU

chiar s-1 i cinsteascd cu titlul de nobletd.

Dar argumentul cel mai hotrtor ni-I d


faptul cd in faza-i din urm familia Niculita
ne apare, sub irnpratii urmtori, ajuns iar

la vaza i cinstea din trecut. Ea s'a aezat


din nou in Larisa, unde fiul necredinciosului comandant al cettii Servia e aa zicnd reintegrat In drepturile motenite dela
bunicul ski Niculita, fostul guvernator al
Eladei. in aceast slujb ne intmpin el sub

Constantin Duca in 1066, and izbucnqte


:rscoala Romnilor in Tesalia.

Pentru completarea curpVintelor noastre


asupra familiei, in jurul cAreia se invrtete
intreag actiunea Romnilor, se impune s
amintim raporturile de inrudire ce a avut cu
neamul Kekavmenilor. Despre aceasta autorul strategiei ne d informatii precise.
Vorbind despre Kekavrnenos btrnul (p. 66,
10) el ii zice cascruo (appirgeepoc) al btrnului Niculita, ceea ce Inseamnd ca erau inru-

diti prin aliant, fie c unul ii dduse fata


dup fiul celuilalt, ori din potriv.
Apoi, in alt parte (p. 71-19) autorul insu
numete pe Niculita-nepotul cuscru al seiu
(6 csotiniaep6c pp) i ne d dovad c vechea

www.digibuc.ro

KMA1731IDNOS

x 710MINIL IN VIIIACUL AL XI

49

cuscrie dintre cele cloud familii a continuat,

poate va fi fost intarita printr'o noua incuscrire. Kekavrnenii Armeni erau inruditi tot in
acela chip i cu amintitul prefect bulgar Dimitrie Polemarhios, i dac, precum credem,

Niculita era Roman, uor ne facem o idee


despre amestecul de rasa al reprezentantilor
puterii publice bizantine, un fenomen analog
ea cel constatat mai in urm sub sceptrul sultanilor, mo0enitorii directi ai Bizantului.

G. Mematr.

Vlabia Mare.

www.digibuc.ro

Dup ce am cunoscut provenienta i felul


izvorului nostru istoric, s cercetam acum
care-i starea i rostul Romnilor din Pind in
epoca ce ne preocup. Cunoasterea mai de
aproape a imprejurrilor, in care tresc i se
miK, e neaprat spre a ne da searn mai
bine de intmplrile ce vom povesti mai la
vale.

Cea dintiu informatie asupra Romnilor


dela data ivirei lor in istorie !Ana la micarea
de sub domnia lui Duca ne-o d hrisovul lui
Vasile al II-lea din anu11019, privitor la drep-

turile arhiepiscopiei din Ohrida'). Dup ce


Cartea lui Golubinskil Ogepirt, acT upasour. nepaaett
Moscova 1871, in care (p. 263) s'a publicat acest hrisov imprenn cu alte dou relativ la biserica din Ohrida, fiind
toarte rara, istoricul Gelzer le-a retiparit i comentat in Byz.
Zeitschrift II (1893), p. 42 i urm., puntindu-le la indemana
tuturora.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS SI ROMANII IN VEACUL AL XI

51

prin enumerarea eparhiilor arata hotarele ei


de jurisdictie botare cari coincid cu ltirea
politica a Bulgariei sub Sarnuil impratul
dispune ca si Romanii ce locuesc peste intreg
acest teritoriu sa asculte lQisericeste.de aceea

capetenie religioasa 2). Statul lui Samuil cuprinde pe langa Bulgaria propriu zis, Ma-

cedonia si Albania, si se intindea pan in


partea despre rneazdnoapte a Tesaliei si a Epirului. Care sunt acesti Vlahi si unde cu deosebire locuiau ei inlauntrul acestui cuprins,
vom arata altdata mai cu deamanuntul. Deocamdata observam numai c aici prin oVlahii
cuprin,si in hotarele Bulgariei nu trebue s
intelegem numarul total al Romanilor din peninsula, cci pe lang ei mai erau si Vlahii
din celelalte eparhii ale trilor curat bizantine
si recucerite mai de vreme de Bizantini ; expresia actului imprtesc nu numai ca nu tagadueste acest lucru, ci rare chiar ca-1 accentu eaz. Intre aceti din urm trebue sa socotim

pe Romanii din prfile muntoase ale Traciei


Kal say
prAirw pwv

7Caaav BouXyaptav 13dckwv... Iva ivsk


Ttilav co'Av (se. TN &pre/tic:mono) xai capeatiat

,,EyAtu; xal cixoliEtv to ),6you casori, Byz. Zeitschr. H, p. 46. Mai

tarziu g5sim in jurisdictia diecezei din Ohrida episcopatul


Vlahilor

(intaxonii) ladextov, ibid. 1 (1892), p. 257 g II, p. 60.

www.digibuc.ro

52

MURNU

precum i pe cei din Tesalia, din care ntimai


o parte, dupa artrile precise ale hrisovului,
apartin arhiepiscopiei ohridene. Acest docu-

ment i are insemntatea sa special pentru


istoria bisericeasca a Romnilor ; valoarea-i
extraordinar pentru noi e c el, singurul si
cel dintiu, ne invedereaza mai bine marea
intindere a elementului romnesc la inceputul
veacului al XI-lea. Negresit, acest element ar

fi fost de mult cutropit de valurile slave sau


grecesti, dac ar fi fost pretutindeni rzlatit
farmat in mici catune indosite prin vaile
si pdurile balcanice, dup teza sustinut de
unii. E ins mai presus de indoeal c Romnii, care traiau raspAnditi peste toata Bulgaria (&v& Tcdtaav BoArpEotv) si aveau centre romnesti proprii, cu care veneau in atingere
si care le dadeau putinta de a-si pasha curtia
caracterului national, asa precum vedem
rostit in hrisovul lui Vasile.
Centrele lor de capetenie le-am numit aka
data : ele se aflau mai cu searna dealungul
Pindului i Balcanului precum in tinuturile
invecinate. Un popor att de numeros in imperiul bizantin trebui, fireste, s ias la iveala
tot mai mult in viata politica i militar., Nu
www.digibuc.ro

KEJKAVMENtIS I ROMANI! IN IrRAOUL AL XI

53

ne mirdar c, chiar dupa doi ani dela moartea


lui Vasile (1027), Vlahii apar cainglotire deo-

sebit in ostirea lui Constantin al VIII-lea la


expeditia inpotriva Saracenilor din Sicilia ').
Lucru i mai cu inteles va fi cand pela sfrsitul acestui veac Alexie Comneanul va cuta
s-si umple golurile sireagurilor lui chemnd

sub steaguri oameni din rodul pstorilor


vlahi. Neincetata crestere i intdrire a Romnilor in peninsula balcanic este de acum tot
mai des mrturisit de izvoarele contemporane i primit fr discutie de catre cei mai
de frunte istorici moderni ; ea st in raport
direct cu asfintirea puterii imperiale din Constantinopol. Veacul al 11-lea si al 12-lea e o
perioad de reculegere i preptire a Romanilor din Pind i Balcani. Cu ct ei cresc in

nurnr si in vrtute2), cu att se dumiresc


1) Dupa Annales Barenses ad. a. (M. G, V, 53), citate de
J. Jung in Zeitschrift fr oesterr. Gymnasien, an. al 27-lea,
Viena 1876, p. 327 ; . . . hoc anno descendit... in Italiam
cum exercitu magno i. e. Russorum, Guandalorum, Tur.corum, Bur garorum , Vlachorum, Macedonum aliorumgue
ut caperet Siciliam. Cfr. Xenopol, lstor. Rom. I., p. 575, nota

20. Jules Gray, L'Italie mridionale et l'empire byzantin


(867-1071), Paris 1904, pune expeditia ateasta pe seama lui
Vasile al II-lea Bulgaroctonul i o dateaz6. din Mull 1025:
2) G. Finlay, A histpry of Greece, ed. Tozer, Oxford 1877,

www.digibuc.ro

54

M(JRNL

dau seam de ce vor si pot; asteapta


numai vreme cu prilej ca sa-si incerce norocul.

Izbanda lor nu e desvarsit deck la sfarsittil


veac. al XII-lea, sub Asanizi, cand Romanii,
dand lovitura de gratie batrnei imparatii bizantine, devin cel mai insernnat factor politic
al Peninsulei Balcanice. Inltarea si covarsirea
Romani lor era o urmare fatala a caderii domniei bulgare, sub care ei, ca element romanic,
se mistuiser din zarea istoriei. Soarta lor au
imprtsit-o Sarbii i Albanezii. Aceleasi imprejurri fericite, care inlesnesc desvoltarea
Romanilor, scot din intuneric i pe aceste
cloud popoare. Sarbii vin In randul intaiu
apoi urmeaz Albanezii 1). Razboiul cu Bul-

garii, care a frmantat mintea lui Vasile al


II-lea peste 40 de ani, a avut ca urmare nu
numai cderea politicd a Bulgarilor, ci si, pana
111, p. 229, de0 nu she spune cauzele, dar constata ca
fapt sigur c the Vallachian population in the b yzantine

empire increased greatly in wealth and number during


the eleventh and twelfth centuries.
Acetia apar in istorie intaia data in anul 1079 (Skylitzes,

ed. Bonn, p. 739) in ogirea, cu care Nichifor Vasilakios,


ducele din Durazzo, a pornit spre Constantinopol vrand sa
detroneze pe Nichifor Boteneiates. Dup aceea dispar peste

o suta de ani, pentru a nu se ivi iar cleat pe timpul impartirei latine asupra Bizantului.

www.digibuc.ro

RERAVMENOS I ROMANII IN VEACUL AL XI

55

la un punct, nimicirea lor national. Ei prin


ei insisi nu vor mai juc in istorie dect un
rot secundar. A fost un rzboiu de strpire,
cum rareori au cunoscut analele istoriei. Pro.
vincii intregi din Bulgaria rmaser pustii de,

oameni. Tot pe atunci trebue s punem imputinarea i necontenita stingere a celor din
urm rmsite de colonii slave in Grecia de
nord. Aceste locuri deserte veneau acum Romnii sd le ocupe. Era dar in rostul vremii c
acest popor, lesne sporitor, in mare parte ps.:
toresc, satul de suferintele si lipsurile de tot
felul ce a indurat, vietuind din greu prin coclaurii i slbticiile muntilor, s'a simtit atras
de Frumoasele sesuri, ale caror pasuni grase
pmnturi roditoare le cunoste din ispita.
0 schimbare in profesia-i mostenit din strbuni era cu att mai necesara, cu cAt muntii
erau acum impnati de familiile i turmele lor.
Prisosul populatiei romnesti trebui revrsat
peste cmpiile despoporate din preajma plaiurilor locuite de dnsii. Procesul acesta, care in
parte dinueste pnd astzi, e cam din aceeas
vreme i comun tuturor gruprilor mari de
Romni. Ceeace se intmpl acum In Tesalia,
se intmpl in chip asemntor la poalele Bal-

www.digibuc.ro

56

G. MURNU

canilor i Carpatilor. 0 nzuint mai timpurie

de ltire i emancipare ne Intampin la Ro-

mnii din Pind. Putine, dar pretioase sunt


tirile ce ne d Kekavrnenos despre aceasta.
S struim deci asupra lor cu .dinadinsul i s
Intemelem spusele noastre pe mrturiile lui.
Contigernul Vlahilor rsculati l alctuiau
trei categorii de iocuitori. Cei dintai i, precum e de ateptat, cei mai rebeli sunt muntenii, promotorii probabili ai Intregei micri;

al doilea locuitorii dela ses, plugarii, i al


treilea ordsenii. Asupra celor dinti avem un
pasaj foarte interesant. Cpeteniile lor In Larisa, fiind Intrebate de Niculita : uncle sunt
acum (in
familiile i vitele tor , au
rspuns: Ape muntii Bulgaria > . Apoi autorul
ne d urmtoarea desluire : Ccici astjel e
obiceiul br, ca familiile ci turmele Vlahilor

s petreacd din luna Aprilie pnd in Septembre pe muntii cei

si in locurile cele

mai reci'). Din aceasta ntelegem c Romnii, cari triau din pstorie, iernau pe cmCecaumeni, p. 68-69: Eircvzo l x rpb; tol.); BAckx.ou noii
a yuvain %tiv ; Ct13%01 07COV ' EIG t pl

Eial scc ;ark tLitw X

BouXyageg. coOton yetp kouat Tifucov, Yva T6v BAcixtuv wripl ma at ya-

wl/at ccilT.trw slaty arch 'Anpatou palvo; go.); !urcEp.Mou parnic N


*Poi; pecn tOEh fuxpo-rcirote, Tema*

www.digibuc.ro

KIAKAVMFINOS I ROMANII N VDACUL AL XI

57

pine Tesaliei i ale Macedoniei, iar vara, pe


clduri, i duceau familiile i turmele pe culmile i vile muntilor inalti ai gBulgariet 1).
Obiceiul acesta e urmat cu sfintenie pan
astzi de catre populatia nomad a Romanilor. E curios c in decurs de aproape nou
veacuri (obiceiul ins trebue s fi fost mai
vechiu) nimic nu s'a schimbat in aceast privint. Dela Pouqueville i Leake !Ana' la G.
Weigand toti cltorii, cari i-au vzut in Grecia,

Epir i Macedonia (ba chiar in Serbia i in


Bulgaria) constat deopotriv acela lucru.
Dar acest obiceiu nu era, desigur, generalizat
la toat populatia munteneasc. Pe langa nomazi, o parte insemnat de Romani aveau,
precurn au i astzi, locuinti statornice prin
munti i petreceau prin fortretele lor naturale

trind din produsele industriei casnice, care


e strans legat cu indeletnicirea lor de cpetenie 2) Printre acetia mai erau, fie cat de
E numele dat Macedoniei ca parte integranta a Bulgariei politice, de cand Macedonia el-A cucerit de Bulgari
mai ales de cnd tarii i aveau resedinta in Ohricla ; el, dupa

cum vedem din Kekavmenos, se va fi Ostrat in popor


dupil aceea cat'ava vreme, dar mai Carziu dispare cu totul.
2) Ne incredintam, dup analogie, din cele spuse de N.
Acominatos (Honiate), ed. Bonn, p. 482, 5-7 si 487, 17-19,
despre multele i puternicele cetati ale Romnilor depe coastele
muntilor Balcani.

www.digibuc.ro

58

G. MURNU

putini, i altii, cari cultivau o parte din pamantul arabil din cuprinsul muntilor, a curn
afldm dela cdldtorii din veacul trecut i precum se obinuete si astdzi. Cd. i in mu ntii lor

Romanii nu au uttat, vr'odatd manuirea plugului, o dovedWe nu numai faptul acesta in

deobte cunoscut, ci si o seamd de termeni


agricoli de origine latin, pdstrati pana astazi

in graiul lor (agru, ar, aratru, trier, mnuchiu, etc.).

Dovada cea mai strdlucit ins e pasajul,


in care Kekavmenos ne vorbqte de Romanii
aezati pe campie i dedati de bund searnd la
munca campului '). Capii rsculatilor ii re-

cruteazd o mare parte din oaste in partite


raului Pleres, intre Farsala i Larisa. Acest
ru zice Kekavmenos are de o lature
de alta un >ges mare >i trece prin mijlocul
Vlahilor, desprtindu-i in cloud.
CA o populatie romaneascd sldluit la
camp nu e un basm scornit de Kekavmenos2),
Zicem de bunei seamei, cci ca nomazi ei n'ar fi avut
ce cuta la camp in luna lunie, adeca In toiul arsitei (sa se
tie seam de Tesalia). Am vzut mai sus c familiile pstorilor dela Aprilie "Ana in Septembre petreceau pe munti.
2) 0 recunoaste si Finlay fdra s fi cunoscut pe Kekavmenos; v. op. cit., IV, p. 29 :

in the eleventh century, the

www.digibuc.ro

KEKA.VMENOS SI ROMINII IN VEACLL AL XI

59

se adeverete i din traditia rspandit i azi


pe la Romanii din Pind. Weigand, cunoscutul
cercettor al neamului nostru, vizitnd marea
comund rornaneasc din Olimp, Vlaho-Livad,
afl dela locuitori c ei au venit dela camp cu
vr'o 400 de ani inainte, adic tocmai de pe
vremea venirei Turcilor. De teama cuceritorilor pcigni, observ filologul germ an,
clasele posesoare, i aceAa erau Romnii,
s' au ingri j it de o mai mare sigurantd. Atunci
le-a venit in nd sa se "impreuneze in numeir

mai mare $i astfel sei se retragei in munti,


unde erau mai siguri dead pe cmpie. Cd
Vlahii din Olimp locuiau "inainte mai spre
meazdzi pe cdmpia Tesaliei, reese i din imprejurarea cd multi din eistdpdnesc pe acea-

std cmpie mosii motenite de veacuri in


familiile lor1). Acela lucru ar ave de spus
despre un asemenea trecut i alte comune din

Pind 2), resturile vechei i numeroasei poVallachian race occupied a great part of the plains of
Thessaly.

0 G. Weigand, Die Sprache der Olympo-Walachen,


.Leipzig 1888, p. 11-12.
2) C. si W. M. Leake, Travels in Nothern Greece, London
1835, vol. I, p. 274 (el a caltorit in 1805) ; i R. Roesler,
Romanische Studien, Leipzig 1871, cap. VII (e vorba de comuna

www.digibuc.ro

60

G. MURNU

pulatii romanesti a Tesaliei, singura care indreptate0e numirea de Vlahie ce s'a dat acesteia in cele din urm veacuri ale evului mediu.
Cum c Romanii din veacul al X-lea i al
Xl-lea incoace s'au ocupat pe o scard mai in-

tins cu agricultura, ne putem incredinta 0


pe alta cale. Cam dela muntele Gramos Wand
la hotarele nordice ale Tesaliei loCuesc astzi
aa numitii Copeiciari, Romanii grecizati de

mai multe sute de ani. Numele lor e slay i


insemneaz vlugari, in opozitie cu pastorii
nomazi sau mesteugarii 1).

Stiindu-se cat de incet si cu cata greutate


prsesc Romanii nationalitatea lor (dovad
dup Insu d-1 Weigand, c Copciarii n'au
pierdut deck numai limba nationald, dar in
datine 0 port se deosebesc putin de ceilalti
Romani, ceeace se observ i la Vlahii din Acarnania i Etolia, cari se rspandesc iarna cu
turm de panin Atica), n'ar fi exagerat, credem,

dac dedarea lor la munca campului o vom


data din cele dintk veacuri dela desclecarea
lor in aceste locuri. Ba chiar suntem nevoiti sa
admitem aceast vechime a ocupatiei lor, caci
11 G. Weigand, Die Aro?nunen, Leipzig 1895, 1. p. 130,
nota ; y. i pazitia lor geografica in harta anexatit acolo.

www.digibuc.ro

KE1UVMENOS *I ROMANI" Th VEACUL

xi

61

numele. slay ce poart acest popor de plugari

in tinuturi cu totul neslave se urc desigur


pana la timpul stpanirei bulgare, deci pan
in veacul al X-lea. Noua lor ocupatie fiind legat cu trebuinta statorniciei i prin urmare a
unei culturi mai mari, a adus cu sine i desnationalizarea lor mai timpurie. Scoala i biserica greceasc puteau astfel s lucreze mai
lesne asupra lor deck asupra populatiei munteneti, atk de refractar inruririlor strine.

Si mai expuse erau familiile romneti ce


apucase a se statornici prin orae. Existenta
unor asemenea familii ne-o mrturisete Kekavmenos. Sufletul intregei revolutii er casa

unui Vlah din Larisa (p. 68, 15-16). Din


acest punct de vedere e cu mult inteles o alt
mrturisire din acela autor : lar dacei Vlahii

isi aseazei familiile in cettile Romaniei,


clei-le voe sei le aseze (p. 75, 2). Fr indoial c mcar unii din a numitii Lctriseni
Tricaliti (ibid. p. 67, 15 ; 69, 10 i 71, 32),

singuratice persoane cari au attat pe rebeli


ori au luat parte alturi de dnii la rscoal,
nu erau dect Romni ; dar ei, aezati de mult
In cetate i amestecati in relatiile lor zilnice
cu Grecii, ii perduser caracterul rustic care
www.digibuc.ro

62

G. MGRNCT

pe atunci completa intelesul numelui de vIah.


Ca or4eni sau cerdfeni (csoptocsrpitat zice Kekavinenos), bucurandu-se de mai multe drepturi i foloase, se identificau cu natiunea poArmeanul Kelitica, i incetul cu incetul

kavm enos ne sta ca pilda

se simteau ca

<,Romei, in opozitie cu barbarul dela camp


sau:dela munte). Aceasta era cu atat mai uor

cu cat comunitatea religioas inlatura orice


pi edica in grecizarea lor. Furia cu care ii atac

Kekavmenos ne arata rezistenta nationala a

acestor Romani, dar aceast rezistent nu


putea merge la nesfarit. La urrna era fatal
ca elementul roman s fie copleit, cci el nu
aducea decat taria fizic i ii lipsea arma cea

mai de frunte, cultura. singurul talisman in


viata popoarelor.
1) Zic cetateni sau orseni si sunt dator cu o lmurire. In
termenii acestia nu trebue sil se vad dect numai o calitate

si nu o clas socialti a populatiunei. Cat sa nu uitam c


burghezia (bourgeoisie, Bilrgertum sau Bilrgerschaft) asa
cum se inftiseaz In Apus, organizat si constienta de interesele sale proprii si in lupt spornic en celelalte start
sOciale, n'a eccistat in imperiul bizantin. Aceasta e una
din deosebirile ce constitue contrastul Intre statele europene
i orientate; ea a fost de o insemntate capital in evolutia

cultural a Europei occidentale. 0 dovad de lipsa acestei


stri sociale la popoarele din Rdsrit e c ele n'au un cuvnt
corespunzAtor pentru denumirea ei.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS

1 ROMINII IN VEACUL AL XI

63

Orasele balcanice in aceasta vreme erau


in deobste grecesti si slave, desi nu lipseau
in ele si alte elemente eterogene, precum bunaoar Armeni si Evrei si pe alocuri si Romani ; dar adevratul factor cultural si politic
il alctuiau Grecii si Slavii, prin care intelegem si multimea de grecizati si slavizati. Gre-

cismul si slavismul aveau un turn cu mult


mai puternic deck inssi puterea lor numerica: era biserica national si limba lor sfeintd,

care se impunea tuturor. Valurile Romanilor


se sprgeau ca izbite de stanc la pragul cen-

trelor mai mari. Orasele erau un fel de basinuri, in care se scurgeau fortele romanesti
si alimentau elementul strain. Aceast slbiciune a romanismului se vede 'Ana astzi,
mai cu seam in tarile ce stau sub stapanire
strain. Este scderea poporului, care ese din
starea lui trneasca inteo tara de cuceritori.
lnferioritatea aceasta social va nimici mai
tarziu romanitatea statului infiintat de Asanizi
si va opri pe loc romanimea din Marea Vlahie.
Necontenita straduint a Romanilor de a se

desface de aceste lanturi ii va sili aproape


instinctiv s se concentreze in Carpati, unde
vor fi la largul lor si vor putea sa se organiwww.digibuc.ro

64

G. MURNIJ

zeze fr primejdia de a fi cutropiti de grecism sau de slavism. Desrobirea bisericeasc


a Romnilor i deci a limbei romneti ar fi
insemnat mai mult deck neatarnarea lor

dar ea era cu neputint de conceput


mcar in conditiile de atunci. Aceast minune

anticanonial s'a putut svr0 numai dupd


marea reform din Apus. Trecutul nostru
istoric ne Inv* c ea nu Inseamn pentru
noi mai putin dect opera uria a clugrului augustin In Germania. Aceast cucerire
panic. a Romnilor Intrece In efect toate
luptele cte au purtat ei veodata. In virtua-

litatea ei st unirea sufleteascd a romnismului i a viitorului sau politic.


Dac Romnii aveau de acum trie i numr, s vedem ins care era starea lor social ci politicd. Din nefericire, aici ne lipsesc

amnuntele cu desvr0re 1): Imprtaseau


1) Ating In treact aceste chestii si mai ales pe cea din, cAci e greu s ma pronunt asupra lor In mod definitiv
in starea actual& a studitlor istorice bizantine. Nu numai pe
terenul administratiei, a finantelor si a justitiei e foarte mult
de fcut, ci i inssi cunoaste-ea deplin a istoriei externe
a Bizantului rmne rezervat viitorului. Un inceput foarte
bun pentru viitoarea cldire stiintific s'a facut In Prat*.
Pe lng lucrrile de necontestat valoare ale lui Schlumberger, pe care II citm aid, este si intreprinderea mult
tai

www.digibuc.ro

KERAVMENOS .1 ROMANI" r

NTIDAOUL AL XI

65

ei in imperiu soarta majorittii poporului de


rand, aa precum gsim mai tarziu pe fratii
lor din Carpati sub Sai i Unguri ? Nici Kekavmenos, nici vr'un alt izvor istoric nu adeverete acest lucru. Se pare ea intre Romanii
din Peninsula Balcanic, dup 'cum i indeletnicirea lor de frunte presupune, n'au fost
run-IL-1i i iobagi, cel putin In treapta de

injosire social in care erau acetia (se tie


de altmintrelea c erbia la Bizantini avea
o forma mai bland decat in alte parti), exceptie fcand poate de o seam de familii
romaneti druite manstirilor. Dar i acestea

nu se gseau inteo stare de plans, judecand


dup traiul ce duc Vlahii dela Sf. Munte ').
Numai in Serbia starea Romanilor, dup cum
ne arat documentele sarbeti, seamn a fi

fost ceva mai deosebit ; dar aceste documente ne vorbesc de o populatie rzleatd,
i apoi nu tim dac, pe lang slugile ma-

nstirilor, nu era i pe acolo, prin munti,


meritosului profesor la Sorbona, Ch. Diehl, autorul istoriei
lui Justinian. El si-a facut un cerc de Invtati, cari sub directia sa prelucreaz parti anumite din istoria bizantina cu
speciala considerare a chestiilor interne si sociale.

1) ph. Meyer, Die Sctupturkunden fr die Geschichte


der Athosklster, Leipzig 1894, p. 163-181.
G. Minoru. Vlallia Mare.

www.digibuc.ro

66

G. MURNU

ca in toat peninsula, o alt populatie romneasc, deopotriv in stare cu cea din Pind.
Fiind vorba exclusiv de cei din urtn 1)

--in intelesul strns al cuvntuluiputem


zice cu sigurant ca, aproape in intreg veacul
de mijloc, mai mult dect pe vremea ct au
fost raiale turceti, triau in conditiuni politice exceptionale ; i nu erau numai ei in
aceste conditiuni, ci mai toate popoarele muntene din imperiu, cu deosebire Isaurii asiatici,
Albanezii i Slavonii din Pelopones. Conditiile de supunere ale acestor din urma trebue

s fi fost pn la un punct, cel putin la inceput, identice cu ale Romnilor din Pind.
Dela stabilirea lor in Pelopones (587)

i pm

la 815 s'au bucurat de neatrnare deplina.


Dup aceea impratii, supunnd o parte din
triburile lor, le-au impus urmtoarele conditii:

a) s primeasc pe capii numiti de strategii


I) Inteleg populatia raunteneasc dealungul lantului de
munti ce formeaz masivul Pindului, cad locuitoril de la
amp au sulerit jugul serbieicel putin in veacul al XIV-lea
tot asa de mull ca si vecinii lor Greci, Albanezi si Bulgari.
In privinta asta v. Revue arehologique, nouv. srie, V
anne, vol. IX, Paris 1864, p. 153 si urm. (artic. lui L. Heuzey,

Les Couvents des Mtors en Thessalie d'aprs un manuserit gree).

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS SI ROMANII IN VEAOUL AL XI

67

bizantini, capi de cele mai multe ori alei de


dnii (strategul se mrginea s dea numai
investitura); b) s satisfacd serviciul militar;
c) s plteasc birul 1). Se intelege c aceast
autonomie ovia dupd imprejurdri i era

mai largd sau mai restrdnsd, dupd cum i


rimprdtia era mai slabd sau mai tare. Aceast
stare exceptional a muntenilor si in deosebi
a Romani lor i Albanezilor, cu care Romanii

au multe puncte comune, o mrturisete i


Jirecek : Pe lngei iobagi in Bulgaria ca si
in imperiul bizantin se aflauoameni liberi,
mai ales pe indltimile Balcanului si Rodopei, i in genere pe mun(ii nestrbeituti, pe
unde Albanezii si Romnii trillau in vechea
libertate 2).
Acela lucru constata i marele Hopf pentru
veacul al XI-lea i al XII-lea : Vlahii din Pind

se sus(ineau liberi pe coastele Pindului3).


Izvorul special al acestei preri a invtatilor
1) Vezi Pierre Grnier, i'empire byzantin, son evolution

sociale et politique, Paris 1904, p. 82 0 urm. Cf. i C.


Hopf, in Griechenland (ed. separata in 8 vol. din lexiconul
Brockhaus), vol. 6, Leipzig 1870, P. 126-127.
2) Geschichte der Bulgaren, p. 126 i 403-404.

:) C. Hopf , 4p. cit., p. 165 Osie behaupleten sich frei


an den Abhtingen des Pindos).

www.digibuc.ro

68

G. MURNI.T

este, pe langd scriitori bizantini de mai tarziu, Benjamin din Tudela. El este ins martorul veacului al XII-lea. Daca Hopf primete
acela lucru i pentru veacul anterior, asta o
face talmacind pasajul cunoscut al lui Benjamin, care implica ideea continuittii neintre-

rupte de neatarnare la aceti Romani, aa


cum o intelege i Jirecek. Dup publicarea
lui Kekavmenos, autor inc necunoscut istoricilor citati, santem mai lmuriti asupra vremilor 'dinnaintea cltoriei lui Beniamin. In
veacul al X-lea i-am gasit pe Romani supui

domniei bizantine, dar cu o administratie


proprie, pvs sub privegherea strategului din
Larisa, ins cu tin titlu deosebit 1.). Era aceasta

cu invoirea lor sau o intervenire a suveranului care hotarate dupa bunul sat' plac soarta
supuilor sal ? Se pare ca aceast atributie
noti a strategului Eladei i in deosebi a lui
Niculita era o dispozitie recent a lui Vasile
al Il-lea,caci in hrisovul de numire nu ni se
spune C postul ce i s'a incredintat ar fi fost
1) Am vAzut (p. 15-16) 6 Vasile al 11-ea drue5te strategului Niculita sip &Rip Troy Bkktuv 'Mao; domnia peste
Viahii Eladei ; din aceasta rezult c titiul su era apy_cov te6v
BXcixo.) 'EXXacK, adic domn peste Vlabii din Elada (i tarul

bulgar era pentru scriitorii bizantini tot un apxwv).

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS

i ROMANII IN YEACUL AL xi

69

ocupat de alt cineva linainte de dnsul. Din

aceasta presupunem c e un post nou, o


creatiune proprie a lui Vasile, impus de finprejurri, probabil dup ce el, restauratorul
dornniei bizantine in Peninsula BalcanicA, va
fi urnilit pe Rom ni prin puterea armelor. El
va fi crutat Ins organizarea lor nationalA Intemeiat pe datini i obiceiuri motenite, cci
altfel ocrmuirea lor deosebit In aceea provincie nu poate avea inteles.
Ei erau Impartiti In triburi i triburile aveau
cpeteniile bor. Kekavmenos ne vorbete de
asemenea cpetenii Oroxpyrot z6n 13)4)(04 La

Dacoromni i la Romnii din Serbia ei se


numiau cneji 1) (chineji) i voevozi, la cei
din Pind purtau numele de celnici. Insemnarea lor e aceea, adic toti aceti termeni
sunt de origin militard i sunt Imprumutati dela Slavi 2). S fi fost i institutiile ce
Vezi Pia, Aber die Abstammung der Rumnen, Leipzig
1880, p. 59 ; v. i Jirecek, op. cit., p. 218.
2) Kekavmenos traduce pe TZOLvixo cu crspccrly4=gvoe-

\rod', belli dux, adia nu cu intelesul ordinar de prefect


sau guvernator, ci ca atributie
; cf. Cecaum., op.
p. 2 : asparlys, ubi strategi vocabulum ducem militarem significat, zice Vasiljevskij dup Cecaum., p. 9, 4.
Cuvantul celnik (in sensul primitiv de fruntaf, de la celo
frunte) nu mai tnete la Bulgari ; In locul lui e moder-

www.digibuc.ro

70

G. MURNU

reprezintau de origine slavd ? Aceasta e cu


putintd. Obrsia lor se urcd de bund seamd
pn in epoca intei domnii bulgare si credem

cd ele au izvort din aceleasi nevoi sociale,


care sunt de cdutat numai 'in ntocmirea cu
caracter feudal a stgului hulgar si nu sub regimul absolutistic si centralizator al cezarilor
bizantini. Aceast institutie o(celnicatul), cu
numirea si originea probabildslavd, a strbtut

asa de adnc in viata Romnilor dela Pind,


Inct nici !And astdzl n'a dispdrut. Forma
sub care ni se infatiseazd la tribul Frsarotilor pare a fi cea mai primitivd si neaosa,
si ne permite unele concluzii retrospective 1).

Atributiile celnicilor trebue sd fi fost, mai


mult sau mai putin, asemenea celor constanul nacealnik gef ; iar voevoda la ei are astazi intelesul de cdpitan sau staroste de hoti. La Sarbii din Ungaria
exist expresia gradonacelnik, care corespunde cu germ..
Bargermeister. In evul mediu terminul celnic a fost adoptat
si de statul srbesc. Hopf, op. cit., p. 457, vorbind de imprtirea acestui stat intre feudalii sarbi dup moartea lui
tefan Dusan (1355) numeste pe Vucasin Sohn des celnik
Margnava, (Vucasin ocupa tara dela Serres pn la Dunarel.
1) Despre celnicul actual (Grecii traduc TU)tyyccs, el e

inlocuit in unele prti prin turc. chilid6) g atributtile lui ,


v. G. Weigand, Die Aromunen, I, p. 186 si urm ; cf. si
Jirecek, Das Fiirstenthum Bulgarien, p. 119 ; L. Heuzey,
Le mont Olympe et l'Acarnanie, Paris 1860, p. 274.

www.digibuc.ro

IMICAVMENOS klI ROMANII IN VEACUL AL XI

71

tate la cnejii i voevozii carpatini : ei erau un


element intermediar intre triburi i stpnire

i totui 4conductori autonomi ai poporului 1) Si la Romnii din Pind celnicatul evolueaz intocmai ca i voevodatul la Dacoromni ; dac el n'a ajuns la desvoltarea acestuia, asta se datorete imprejurdrilor vitrege,

sub care se gsea poporul romn in nordul


Greciei, precum am vzut. Chiar din timpul
lui Kekavmenos vedem pe capii lor conducnd poporul la lupt, ceeace ne face s credem c ei, pe lng autoritate teritorial, mai
aveau i atributii mili tare. Dac la aceasta vom

adoga rolul lor judectoresc, exercitat de sigur pe baza dreptului consuetudinar, asa cum
se practic pe alocuri i astzi de ctre cel.nici, vom completa cadrul in care se mic
aceti reprezentanti ai poporului romn. In
acest stadiu al lor amintesc pozitia privilegiat
ce ocup in veacul XIV-lea voevozii din Maramure2). Eiti din popor i rzimati pe dn-;
sul, ei identificau interesele lor cu ale multi-:
1) I. Bogdan, Originea voevodatului la Romelni, p. 3 ;
v. i D. Onciul, Originele principatelor romtine, Bucureti
1899, p. 134, nota 23.

2) V. N. lorga, Sate gi preoti din Ardeal, BucureVi


1902, p. 131.

www.digibuc.ro

72

G. MURNU

mei. Se apdrau dar pe sine, aprndu-i neamul de npstuirile stapanirei. In aceast neincetat lupt ei 14i intresc legturile intre

dariii i popor, i se prefac inteun singur


corp in fata primejdiei de afar. Aa-i intmpinrn in micarea lor din 1066.

www.digibuc.ro

In interesul povestirei, sa lrgim acum putin


orizontul cunotintelornoastre istorice asupra

Bizantului i s ne oprim mai indelung la


domnia lui Constantin Duca, subt care se intmpl tulburarile Romnilor.
Ca sa ne facem o icoan mai limpede de
ceeace este imprtia bizantina dupa incorporarea Bulgariei, am putea-o semui cu Aus-

tria Inainte de dualism, caci e singurul stat

modern, cu care are mai multe analogii.


Partea rsariteand, mai civilizat, in care
predomnete elementul grec, impreuna cu
Armenia, amintege Austria propriu zis cu
Boemia; cea apuseana, aa numita Peninsula Balcanied, ne face s gndim la Ungaria in hotarele-i actuale. Aceea balttura
de popoare cu aceleai conflicte i tendinti

nationale i cu acela aparat de stat mo-

www.digibuc.ro

74

G. MURNU

narhic, grecizat numai in exterior, dar in


adncul lui sprijinit pe temelii romane. Insii Grecii poart cu mndrie numele cettenilor romani i recunosc continuarea imprtiei dela August, intemeetorul ei, pnd
la cel din urm autocrat al Bizantuhii. Puterea cultural a elenismului, orict de mare
si de minuni fcdroare s'a socotit, n'a putut
sfrma aceast unitate, ba putem zice cd

ea a suferit o infrngere fata de spiritul


eminent politic si militar al cezarilor, ceea
ce explica i zilele lungi ale imprtiei. Nu

cultura i arta elin a restituit in veacul


al X-lea, veacul celei mai inalte mriri politice a Bizantului, vechile-i hotare, ci aa
zicnd redeteptarea spiritului roman in Vasile al II-lea, acest Traian al Constantinopolului, orn cu trup i suflet de fier. Daca
Traian a btut i zdrobit pe Decebal i pe
Daci, Armeanul din Macedonia, succesorul

su, noua veacuri mai trziu, a culcat la


pmnt pe Samuil i poporul su bulgar,
in care triau si se rzboiau propriu zis nu
Slavii rabdurii i supui, ci sufletul crud i
rzboinic al semintiei lui Asparuh i Crum.
Aproape trei veacuri i jurntate (679-1019)

www.digibuc.ro

KEKANniENOS

ROMANII IN VEACUL AL XI

75

a tinut stpanirea acestor barbari, cari au


schimbat fata Peninsulei Balcanice. Uniti i

la urma contopiti cu Slavii, ei au prilejuit


razletirea poporului roman din locuintele
sale centrale
provinciile nordice ale peninsulei i tot ei au risipit in mare parte
grecismul din Europa. Vasile Macedoneanul,
intruparea duhului razbunator al acestor cloud

neamuri, i-a strivit sub arma nemiloasa i


a restabilit pentru cea din urrna data vaza
Romei noua intre Dunare i Marea Adriatica.

Dar relele mari i felurite, care bantuiau

statul chiar i subt sceptrul lui Vasile, au


izbucnit numai deck dup.' moartea lui. Ele
erau mai ales de natur economica. instapanirea de pamanturi intinse, aa numitele
latifundii, i deci marile bogatii ce.i agoniseau, dedeau familiilor ambitioase provinciale putinta sa sgudue autoritatea mp-

rteasc. De aici urmau desele pronunciamente militare i nesfaritele lupte civile,


care, sleind puterile statului, pe deoparte inlesniau incercarile nationalittilor de a scutura jugul bizantin, iar pe de alta dau ragaz barbarilor din rsarit i meaza-noapte
s prade i sa ciunteasca impartia. Proprie-

www.digibuc.ro

76

G. MURNU

tarii mari despoiau pe cei mici i reduceau


la sap de lemn populatia dela tart fcnd-o
netrebnica la purtatul armelor. Trecea dar
prin intreaga imprtie o suflare de feudalism, care n'a cptat fiint i trie deplin

dect nu mult dup aceea, in amestec cu


cruciatii. Pentru strpirea acestor rele, se intelege, s'au pus legi i s'au luat nu arareori

msuri bune din partea celor mai energici


Imparati, dar relele erau prea adnci pentru
a fi cu totul tmduite. De la Vasile al II-lea
pan la Constantin Duca nu avem de insemnat deck neincetat slbire Inluntru i
infrngeri in afar. Turcii amenint a potopi Asia, iar hoardele fratilor lor aezati la
stnga Dunrei nvlesc i stric provinciile
europene, pe ct vreme Normanzii In Italia
intunec cu totul luciul armelor bizantine.
In aceast vreme de cumpn i ispit cade
nefericita domnie a lui Constantin al X-Iea
Duca (1050-1067), -care, din mai multe
puncte de vedere, s'ar putea socoti ca prototipul domnului fanariot din trile romne.
El a motenit tronul dela Isac Comnenul,
cruia i-a slujit cu rar iscusint ca ministru

de finante. Prin el incepe aa zisa erd a

www.digibuc.ro

REEAVMENOE I ROMINII IN VEACUL AL xt

77

Ducilor ci Comnenilor, era umanismului bi-

zantin, o renatere a culturei clasice, care


produce istorici vestiti ca Ana Comnena,
Kinnamos i Nichita Acominatos. Casa lui
Duca era deschis artelor i tiintei; i el insui, irnpratul, crescut de vrednicul su prieten i dascl, pompos numitul corifeu al filozofilor Mihail Psellos, tipul cel mai de-

svrit al invtatului bizantin, se indeletnicea dinadins cu crturria in chipul unui


sofist sau retor de odinioar i huzurea inteo

vreme and norii furtunoi mereu se tildeseau in preajma imprtiei. Dar rul cel mai
mare era dragostea lui nemrginit pentru

bard. Nscocea tot felul de mijloace ca s


ingrmdeasc avere in vistierie. Drept-care
sporea djdiile i adoga altele noi subt di-

ferite motive. Pentru a izbuti i mai bine


pe aceast cale, el d in intreprind ere dreptul
de percepere a drilor publice i pricinuete
astfel o i mai adnc nemultumire in popor.

Frd crutare, tae i rupe unde poate, numai


de dragul economiei. Scade simbria ostailor, desfiinteaz posturi mai gras pltite, ingrijqte putin de echipare i munitii i lash'
balt lucrrile de intrire a hotarelor. $i in

www.digibuc.ro

78

G. MURNU

scurt, militarismul, singurul element sntos

in aceste vremuri grele, e jertfit in favorul


biurocratiei i senatului, pe care ill impneaz
cu elemente democratice i-1 apropie de par-

lamentarismul modern. Aici nu lucra numai


dragostea lui de bani, ci i teama de aristocratia militar, care fce din armat o unealt
i se ridica impotriva dinastiei 1). Msurile-i

antimilitare au rupt stavilele rezistentei si a


dat pas cutropirilor duFnane. Selgiukii Inainteaz mereu i ocup definitiv Armenia ;
Normanzii ochesc provinciile despre Marea
Adriatic, iar Uzii din trile romneti, care
dupa neam i nunlr covrseau pe fratii lor
Pecenenghi, trec Dunrea (vr'o 60.000 de
oameni) i potopesc Bulgaria, de unde apoi
pornind pustiesc Macedonia i sosesc pn
in Grecia. Mare grij i spaiind la Constantinopol. Impratul cu toatei mhnirea ce
simtea povestete Zonara 2) tot amna

strngerea o,stirii sub cuvnt cei barbarii


prin multime sunt cu neputintei de respins,
1) v. Gelzer in Krumbacher, Gesch. der byz. Litteratur,
ed. II, p. 1007.

2) loan Zonara (ed. Teubner), vol. IV, p. 198 si 199 : v.


si Hertzberg, Geschichte der Byzantiner und des Osmanischen Reiches, Berlin 1883, P. 243.

www.digibuc.ro

KEKAVILENOS *I ItOMINII IN VEACUL AL \I

79

dar la dreptul vorbind pentrucei nu voia


Al cheltuiascei nici un ban. Toll erau supeirati de aceastei nepsare $i sgtircenie a
impeiratului $i au inceput sii-1 ocarasc fat4.

Acesta in sfdr$it s'a holeircit sei se mi$te


$i ludnd vr'o 150 de oameni de arme a e$it
din capital $i a apucat spre locurile unde
netneriser barbarii ; tot odatei dada poruncei set se strcingei o$tire. Aceasta era mai

mult o prefacatorie deceit o serioasei hotrdre de a lua ofensiva asupra potopului


de barbari. Norocul ins a scpat pe impetrat de primejdie $i ru$ine, caci in curtind

i s'a vestit desetvdrita ristpire a barbarilor : ei fusera bantuiti de:ciumii $i sparcuiti


de Bulgari.$i Pecenenghi, care mai ales au

ptimit de neivala Uzilor.


Subt un asernenea regim era lucru firesc
s izbucneasc tulburri i rzvrtiri in diferite parti ale imprtiei si cu deosebire in
tre popoarele care pndeau ceasul prielnic

ca s-i poata c4tiga neatrnarea dorit.


Dup un an dela npdirea Uzilor, in 1066,

vedem pe Romani in Elada lund armele


im potriva stpnirii. Prilejul II dduse fiscul

lcomia in veci nepotolit a lui Duca. Era

www.digibuc.ro

80

G. MIJRNU

acelas pretext care daduse nastere, cu vr'un.

sfert de veac Inainte, revolutiei bulgare si


sarbesti sub Mihail Paflagonul (1034-1041).
Fratele acestuia si ministrul su Ioan, tot asa
nechibzuit despoietor al poporului, n'a crutat

nici un mijloc de a-1 stoarce si Impi la pe


cale financiar. Msurile lui fiscale au apasat
mai tare asupra Sarbilor si Bulgarilor. Rascoala pornind In Serbia s'a Intins cu iuteala
fulgerului intre Bulgri. Acestia, condusi de
Petru Delian, sant pe cale de a intemeia din
nou domnia lor national, dar certele dintre
apeteniile lor au inlturat pacostea ridicat.
asupra Bizantinilor. Dac incercarea Bulgari-

lor a dat gres, Sarbii ins s'au sustinut mai


departe subt craiul lor Mihail, flul lui Stefan
Bojslav (1050-1084). Aceste precedente incurajau de ast data pe Romani.
Dar inainte de a ne ocupa de faptele lor,
s vedem ce fel erau drile cari duc in ispit
raladarea poporului.
Cu privire la aceasta avem o mrturie destul de lmurit pentru a intelege natura lor :

ele erau adaose de ddri -in sume mari de


bani 1). inteun pasaj interesant din gCuvant
1) Cecaum., op. cit., p. 70, 12:

., yip %CI n it V volitcy.cittov

aiiNast; 7torrlacq.

www.digibuc.ro

KICKAVMENOS

X ROMANII IN VBACUL AL xx

81

de sfat catre impratul autorul, adresndu-se


tanrului imprat Alexie Comnenul, justifiea
indirect rscoala fcuta de Romani (precum
oricare micare eventual de felul acesta)

cu urmtoarele cuvinte : gririle de subt


ta sei nu fie Impoveirate cu zilnice
adaose i sporiri si scorniri de biruri ci crede
ca nu se vor reizvreiti, ci din tot sufletul ifi
vor slaji, daca deirile de peste an cittre vistierie nu vor trece peste puterile lor'). Precum vedem, e vorba de nite impozite suple-.
mentare sau extraordinare, care
ceeace e
mai important In cazul de fata trebuiau
percepute In bani (vollEallcact). Daca tinem sea-

m de identitatea sarcinei fiscale ce a silit pe


Srbi i pe Bulgari in 1041 s ridice steagul

revolutiei, pricepem mai wr gravitatea birurilor puse de Duca. Dupd cderea domniei
slave i restaurarea imprtiei bizantine In Peninsula Balcanied, Vasile al H-lea, avnd in
vedere pe semne multimea populatiilor eterogene i mai cu seam inferioritatea lor culturaid In aceast parte, a luat inteleapta msura
ca contributille ctre stat sa fie pltite in na1) Idem, op. cit.. p. 98, 10.
G. Multru. - VI ahia Mare.

www.digibuc.ro

82

G. MURNU

tura ; din produsul lor se plateau apoi direct


prefectii i functionarii administrativi. Din po-

triv, provinciile asiatice plateau drile mai


mult in bani, i fiincicd veniturile lor erau incasate de vistieria central, era de sine inteles

ca i functionarii din aceste provincil s fie


retribuiti din casa statului. De msura aceasta
nu s'a tinut seama de ctre urmaii lui Vasile ;

ei au introdus i in partea apusean a impartiei sistemul fiscal practicat in Orient1).


Roadele acestui sistem, agravat i prin abuzurile perceptorilor-antreprenori, au fost : intaiu rscoala Bulgarilor i Sarbilor i acum e
aceea a Romanilor din nordul Greciei. Urma
dela sine ca acest sistern, lovind mai vartos in

populatia care se indeletnice cu economia


cmpului sau a vitelor, s provoace in primul
rand revolta lor.

1) C. Neumann, op. cit., p. 68.

www.digibuc.ro

IV.

Pe tern eiul celor spuse de Kekavmenos

(p. 66, 19-73, 23) lucrurile s'au petrecut


astfel :

Protospatarul Niculita vznd efectul nenorocit cel-au produs asupra supuilor si din
Elada noile impozite i descoperind firul unei
rscoale bine planuite tri potriva stapanire0),

prsete reedinta sa i se duce la Constantinopol. Situatia er prea grav i nu se pute


multumi numai s scrie impratului ; de aceea

s'a grbit s'i raporteze verbal, mai ales ca


chestiunea er destul de delicat i trebui
mult tact din parte-i pentru a impch interesele
prtilor reprezintate de el. La intaia-i inftiare
1) Ca era o revolutie In toata forma, ne-o arata termenii
intrebuintati de autor pentru dezIgnarea et : tapari, clvtapale,

ezoszal l p.oiato (= lat. tumultus, prin cderea silabei


initiate sub influenta articolului grec).

www.digibuc.ro

84

G. MURNU

impAratul n'a fost dispus s-1 asculte, ba chiar


gi-a poruncit sei tacd. Dar fiindc mai erau
si alte persoane clef*, protospatarul s'a mngdiat creznd cd numai din pricina lor s'a ard-

tat aspru fat de dnsul si si-a pus ndejdea


In viitoarea lui iintrevedere. Monarhul a continuat si de ast datd cu refuzul de a-1 ascult

si nici dup o lun de zile nu s'a indupjecat


s-i satisfac dorinta. Kekavmenos nu ne b'
nici o lmurire asupra acestei ciudate purtari
a despotului ; ea ar fi rmas o enigm penfru noi, dac din date istorice n'am cunoaste
motivele psihologice care o determina. Duca
er pe tron acelas precum fusese si in caput
departamentului de finante ; el pune socotelile sale mrunte mai presus de interesele mari

si vitale ale statului. Cdci sti el bine c Niculita nu se va margini numai la expunerea
faptelor, ci c va si stru pe langa dnsul sau
s revoace dispozitiile-i fiscale
prilejul extern al rscoalei sau s-i pue la Indemn

mijloacele trebuitoare, care s-i asigure izbAnda. Si una si alta Ins rsturn planurile
de economie si jigned adnc slbiciunea Bizantinului incoronat, al cdrui ideal, dup cum
am vAzut, nu era altul decAt a ingrmdi in

www.digibuc.ro

KEICAVMENOS

I ROMINII IN VEACUL AL XI

85

vistierie aurul, dup el, gsingurul sprijinitor


imntuitor al tronului i al imprtiei. Er
dar refuzul unui orn inct edintat de a-tot-puternicia argintului. Preferek in cazul cel din
urm A, s piarz provincia dect s se lipseasc

de venitul nou ce-1 atept sau s risipeasc


ceeace el strnsese cu grija i migloia tej-

ghetarului. Refuzul acesta a mhnit foarte


mult pe Niculita. Mhnirea i-a fost rnrit

de superstitie. Oki pe vremea aceea a rsacra pe cer o cometei, care erd mare asemenea unei grinzi sise ivea pe fiecare searit ca
luna1). Cetitorii de stele vedeau intr'insa
un semn i meneau a rele. Aceast artare cereascd prevestitoare de ru coincide i cu
oaptele ce se auzeau din Italia despre pregatirea printului Robert Guiscard de a nvll in
Albania i Epir. Aceste zvonuri i tulburdri
i-au umplut inima de grij i intunerec i 1-au
Cecaum., p. 66, 31p. 67, 1-2 ; cf. Zonara, op, cit.,
p. 201, 3, care spune c cometa se ivise in luna Mai
(1066); v. Attaliates (Corp. hist. byz., ed. Bonn), p. 91, 17,
Skylitzes, p. 658, 7. Luna aceasta trebue s fi petrecut-o
Niculita in Constantinopol, cad in lunie, dupA Kekavmenos,
are loc revolutia. Prin aceasta se hotArAste si data cronologica a intAmplArii acesteia ; v. Vasiljevskil In Cecaum., p.
12; .gresit la Schlumberger (op. cit., p. 627), care admite
anul 1067, adicA arml din urmA al domniei lui Duc7a.

www.digibuc.ro

86

G. MURNU

silit s nu-0 mai amne zadarnica edere la


Constantinopol. Deci dup 30 de zile se intoarce inapoi cu ndejdea ca prezenta lui va
amn, dac nu va impiedec cu totul izbucnirea micdrii pus la cale de rebeli. Dar in
Larisa II atept desamgirea, cAci lucrurile se

inruttiser. El afl c inceptorii rului, Incurajati pe semne de lipsa lui, i intinseser


itele rzvrtirii i se organizaser i mai bine.
In nedumerirea i necazul lui scrie hnpratului si-i d deslu0ri amnuntite asupra fierberei din Tesalia. Dar impratul a gsit iara cu
cale sa nu-i rspund i s-1 amrasc i mar
mult.

Capii rnicrii tineau conciliabulele lor in


casa unui Romn din Larisa numit Verivoi
(Beptpoo To6 Maxon) 1) Aici chibzuiau i se sfDespre un Verivoi ne vorbeste Kedrenos, 11, p. 4b4
12 : Iloptp4

arparrlyavu t

Xfou. E numai o coincidenta

de nume ? Sufixul oi sau voi II gsim si la alte nume :


Boyx6% v. Epirotica (publicat ca anex5. la Historiapolit.
et patriarch. Constantinopoleos, in Corpus hist. byzant.,
ed. Bonn), p. 238 ; Atrof36710 in Nichita Acominatos (Honiate),

ed. Bonn, p. 564; Amp% in Kekavmenos (p. 28); Neculai


Litovoi

Attopri; Nix6Xccoo), domnul sau seful garnizoanei

orasului Melenic din Macedonia : Acropolites (Teubner), p


76, 2 ; cf. Lytvoi, voevodul romfin. Vezi i Onciul, op. cit.

p. 172-173.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS

1 ROMNII IN VEACUL AL XI

87

tuiau capii Romani lor munteni, in intelegere


cu unii localnici, intre cari pe langa Verivoi
erau urmatorii Lariseni : loan din Gritniani clwavvv Tin FrotavErio, Grigorie Rumbacand (rpernaptoy tbyBoy.pentetv) i Teodor Scribon
Petastos (Seawpoy Exp(Pova Tv netacnov ; p. 68,
11

i 71, 32). Dei Vasilijevski Ii tine de Vlahi

(vezi numele lor la Cecaum., in index) e cu


putint ca Inii sa fi fost strini de neam, cum
ne face sd bnuim numele lor. Nu e mirare
sa fi fost Greci indemntori i prieteni ai partidului revolutionar, cci i pe vremea revolutiei bulgare o parte din populatia greacd
a manifestat nernultumirea alaturi de Bulgari
in potriva administratiei bizantine 1). Aceasta
arat numai cat de mari i nesuferite erau
abuzurile agentilor administrativi ai Bizantului. Ele au fcut in Italia i in Africa odioasa
domnia bizantina i incetul cu incetul au pregtit ucerirea arab i turc asupra cretiniI) Hertzberg, op. cit., p. 227. Asemenea cazuri s'au vzut
inainte, pe timpul luptei dintre Vasile i Samuit, chd
chiar oameni de inalt conditie din Salonic i Adrianopol
(deci din centre curat greceti) erau bnuiti c. tineau
Bulgarii (Tic BoAripcov cppovoilvce;) ; v. Kedrenos II, p. 451,
18 ; v. i p. 452 (c erau Greci, ne-o dovedgte numele lor:
flea% 6 Ilfrospo; 6 Btuftek, Malcoork 6 npcoToanctecf to;).

www.digibuc.ro

88

G. MURNIT

lor din Asia, cari pentru acest motiv salutau


pe pagani ca pe mntuitorii lor.
Niculita ti bine intrunirile i sfaturile Romnilor
ave doar prieteni printre ei i
acetia II puneau in curent
dar stte inchis
In cash" si nu cutez s ia nici o msurd in potriva lor. Se munce cu gandul i sta In cum-

pene, netiind ce drum sd apuce. Cci dac


s'ar fi hotdrt s atace pe revorutionari, se
temed, in cazul cel mai bun, ca nu cumva
impratul s-1 fac rspunztor pentru sngele vrsat fr invoirea i porunca lui i s-1

invinuiasc chiar c el n' a fdcut aceasta


dect numai de pizmd ci dud& pe biefii oameni, cdci aveet impdratul aceastd sldbiciune, hind, dup Zonara (op. cit., IV,- p. 198,
23), gorn bland din fire si de dreptate iubitor foarte. Dar se putea mai curnd ca Incercarea lui de a lovi pe dumanii ordinei s
nu izbuteascA, de oarece ei erau sprijiniti
de Vlahii cei din Pind i de oamenii din Tricala (BXeczoL xal TpotaV.rat) i acqtia erau multi
i puternici, i dac i-ar fi supdrat, puteau
sd-i ardd casele, sd-i ucidd copiii (doi &le(i
doud fete) si fratii, iar pe el sd-I impre-

www.digibuc.ro

KERAVMNNOS

I ROMINII IN VEACUL AL XI

89.

soare in Larisa, leisandu-1 spiear de foame


din lipset de hrand .
Dar nici capii rzvrtirii nu voiau s porneasc micarea frd sa-si asigure concursul
lui. S'au gndit dar s atraga in partea lor pe
insu protospatarul Niculita i sa-1 pue in frun-

tea micdrii. In acest chip erau ei siguri c


n'ar fi avut de luptat cu nici un dusman dinuntru si c pilda lui ar fi hotrt la lupt si
pe cei mai indrtnici sau slabi de Inger cari
rmneau tredinciosi stpnirii. Si in deosebi
se temeau complotistii, c in cazul unei neizbande s nu fie prigoniti si maltratati de el ;
caci si aceast alternativ trebui prevzut,
de vreme ce strategul aved oastea lui si cetate puternica $i multi din fard erau cu dnsul. Deci au ales oe doi dintre dansii si i-au
trimis la Niculita, ca s-i descopere intreg planul rscoalei si s-i Imprtseasc propune-

rea lor. Acesta n'a indrznit sd-i deszic si


le-a fgduit c va face tot ce vor face $i
Rspunsul lui a umplut de bucurie
pe conspiratori si le-a Inaripat nd ejdile. Drept-

care voiau cu toti s alerge la curtea lui ca


s-1 aclame, dar protospatarul i-a prevenit si
s'a dus el singur In adunare. Toti cei de fata

www.digibuc.ro

90

G. MIGINIJ

Il primesc cu insufletire i Il proclarna de cap


al lor. Totodat li roag
conduc i s le

arate chipul cum au s procedeze mai bine


ca s ajung la tinta.
abat
Niculita s'a incercat dintru
dela aceast hotrre, amintindu-le c <,/-apta

lor va atrage mnia lui Dumnezeu $i a ism-

pdratului, care are o$ti multe ci Ii poate


pierde 0. Apoi le-a atras luarea aminte asupra
greuttilor ce vor intmpin, incepnd reis-

coala in lunie, hind foarte nepotrivitei att


pentru locuitoriidela cmp, cci ei

aceastei

vreme sunt ocupati cu seceripl, cdt $i pen-

tru acei dintre Vlahii cart tot in aceastei


vreuie i$i au familiile si turmele pe mungi
Macedoniei, uncle poi fi reipite $i prdate de
parnenii impratului. Vlahii auzind cuvin-

tele lui s'au pus pe gnduri; dar, hotrti


.a duce lupta cu orice pret, au rspuns cu
energie, oat ei nu se vor Wei de planut lor
$i ea nu primesc altd povatei. La aceasta
ii Incurajau i indemnau Larisenii, Intre cari

un rol de frunte trebue s fi jucat numitul


Verivoi ; pe langa acesta Kekavmenos numete i pe al doilea frunta vJah, pe Slavota al lui Carmalac (Mapoyeety Tbv Kapp.c4-

www.digibuc.ro

NEKAVMEINOS ;;II ROMANII IN VEA(JUL AL XI

91

xilfyiv), care pare a fi fost cel mai mare celnic


al Romani lor.
Istoriografii bizantini ne-au transmis rareori
Cate un nurne istoric romanesc. Trebue dar sd

multumim autorului nostru, c a pstrat numele a doi Romani, cei dintai cari apar in istoria noastr nationald.
Cdpeteniile din Larisa, stand mai aproape
de cercurile hotratoare i puse mai bine in
curent cu cele ce se petreceau la curtea guver-

natorului, au inceput s cread c acesta Ii


poart cu vorba de azi pe maine, numai fiindc

nu se bizui s se declare in potriva lor, temandu-se pentru familia lui, si bnuiau cd el


astepth ajutor dela impratul. Acestea gndind i tiind c de acum sfaturile lor nu se
pot tinui, au struit pe Ian& tovarsii lor s
stea vartos i s caute cu orice chip s castige
pe Niculita. S'au dus dar toti la olalt la clansul si din nou l'au aclamat ca domn $i cap al
Ion> i l-au rugat s de porunc i povat in

tot ce au de fkut. Niculita a pregetat si i-a


respins de mai multe ori, cci stia din trecutul familiei sale cat de primejdios ar fi pentru
dansul un asemenea pas. El nu s'a cltinat de
cat numai and unii prieteni ai lui, cari aveau

www.digibuc.ro

92

G. MURNI;

legturi intime cu cei din sfatul revolutionar


(ori erau membrii acestuia) 1-au asigurat cu
jurminte c
vorbit s-1 omoare, de nu
se va potrivi lor. in sfarsit revolutionarii jubileaz ; ei si-au fcut pe voe, au cstigat pe

omul, in a crui stiint tactic si strategic vor

fi avut deplind incredere, si de acum se pun


repede la lucru. Mai intiu de toate gndesc la
intrirea lor numericd. In acest scop, sub con-

ducerea lui Niculita, ei pleac din Larisa


apuc spre vestita Farsala in prtile raului Ple-

res (de sigur anticul Apidanos, actualul Fersalitico), _care, cum am vdzut, desprfe in
dou populatia romneascd. Aici au tbrt ei
si aici au venit sub steagul lor popor mult de
Romni'). Simfindu-se astfel in vartute, Niculita ia ofensiva.
1) AlAturi de Romani vedem venind din Imprejurimi, de
ttproape sau mai de departe, i un numAr oarecare de Bulgari. Acestia proveneau, fart. IndoealA, din rAmAsitele vechei

populatii slovenesti, care cateva veacuri inainte de Romani,


Impins la vale de ravalirea Bulgarilor, potopiserA IntreagA
Grecia si se IntAriserA mai ales In Pelopones i In Grecia
de mijloc (ceea ce la un moment dat clAcluse Greciei inflttisarea unei tAri slave ; cf. vestitele cuvinte ale lui Constantin Porfirogenitul in De thematibus, p. 53,18: icrekr36071

I" 4 )6Pc, xca yyov

Pcto.poo.

Pe atunci. apar in Tesalia

triburile slovenesti : BEKtrat, 1321:ouvirat, Basystizat sub dorn-

nitori proprii. Mai tarziu, fiind supusi Bulgarilor, i schimba

www.digibuc.ro

KEKAYMENOS NI ROMNII IN VEACUL AL XI

93

Elada e provincia lui supus i nimeni nu


i se irnpotrivete ; deci el ii indreapt armele
spre miaz-noapte, in potriva Romanieio.
Dup demersurile fcute de dnsul, planul lui
er s treaca hotarele TesaFei spre a atac
cele din-Lai orase ce'i stteau in cale spre Macedonia ; din aceasta bnuim c el voi s
numele national cu cel politic, asa cura ii gsim amintiti
de Kekavmenos. In vrernea asta ei trebue s se fi rrit intre
locuitorii Tesalieidovada a chip& aceea nu mai auzim
despre dnsii pe cand, din potrilf, Slavonii din Pelopones
se sustin pan& la domnia Francezilor). Parte din ei va fi
emigrat spre nord In urma reastaurArii domniel bizantine,
parte va fi fost grecizat dup crestinarea lor si colonizarea
bizantin. a Tesaliei (v. Ph. Fallmerayer, Fragmente aus
dem Orient, II, Stuttgart u. Tbingen 1845, p. 238) si in
sfArsit parte va fi pierit cu prilejul luptelor crncene dintre
Greci si Bulgari ce au avut loc sub Vasile aI II-lea. CA putini si neinsemnati vor fi fost acesti Bulgaria cari au alergat sub steagul romnesc, nu ne patent Indol de loc,
deoarece caracterul revolutiei, cum vom vede mai la vale,
e curat romnese; foarte semnificativ e si faptul c nici nu
e vorb de o cApetenie bulgar. Rolul Bulgarilor in aceasth

m4care este de bunh seamh in miniatur asemenea celui


jucat de datiii, dup. vr'un veac si mat bine, hi revolutia
RomAnilor din Balcani. De almintrelea pasagiul lul Kekav-

menos e prea explicit, ca s confundrn pe Vlahi cu Bulgarii. Acesti din urm vor fi locuit alturi de RomAni intocmai cum fratii lor tot pe atunci vor fi fost rsfirati
printre Romnii dela poalele Carpatilor. Cu timpul ei dispar in masa Romnilor, nelsAndu-si urmele deck nuniai
in graiu si mai vArtos In toponimia trii.

www.digibuc.ro

94

G. MURNU

mute aici teatrul rzboiului, cdei aici era terenul de lupt mai intins. Avea deci trei ci des-

chise inaintea lui. Cea dintaiu, Tricala Stagus (Calabaca)


Grebena, btutd cu vre-o
jumatate de veac inainte de Vasile Bulgaroctonul, cand se intorcea invingtor din Bulga-

ria spre Atena trecnd prin valea Pindului,


era aprat de locuitorii Romani i nu putea
s-lpreocupe 1). Atacat pute sd fie numai din
dou prti : din directia despre cetatea Servia

ce domnqte peste stramtoareaSarandaporos


.(patruzeci de vaduri), ori despre Plata rnona

si Kitros, amndoud pe trmurile golfului de


Salonic. Si-a imprtit dar oOrea in dou, i
o parte, mai putin, a trimis-o in directia din
urm. Ea had calea nord-est, strbat valea
mretului Peneios (azi Sleimbria) cu minunatele Tempe i, cotigind poalele despre rsarit ale Olimpului, sosi la orau1 Kitros, ceIebra Pydna, uncle odinioara Paul Emiliu a
btut pe regele Perseu i a rapus puterea macedonean. Kitros pe vremea asta era o cetate
1) De altfel locul era usor de aprat ; v. Pouqueville, Vo-

page de la Grce, ed. II, vol. III, p. 330 : oce dfil dans
lequel une arme moderne ne pourrait pas s'engager sans
danger.

www.digibuc.ro

KEKAVIKEN08 qI ItOMINII iti VEIACUL AL. xr

95 .

bine intdrit i ave o deosebit insemntate


strategic 1). Din nenorocire Kekavmeno nu
ne d nici un amnunt asupraacestei expeditii.
Nu tim nici cine a comandat acest detasament, nici Intmplrile ce au avut loc pn la'
cucerirea cetatii. El ne spune numai ca' dui*
porunca lui Niculita cetatea a fost luat i zi,
durile ti fur drmate.
in aceea vreme Niculita cu temeiul ostirii
se Intoarce inapoi sp re Larisa i trecnd strm-

toarea Sarandaporos, pe lngd poalele despre

apus ale iinveci-introenitului Olimp, apucl


spre Macedonia. Dar inainte de asta el, ca s-i

indritueasc purtarea fat de Duca, trimite


acestuia un ultimat in termeni i urmtori : Spu-

su-ti-am din via graiu Mdriei Tale cd ilizmirit are Ai fie, $i Lard (i-am scris de acasii
despre aceasta. Crede mdcaracumcd oamenii
s' au sculat $i feicutu-m' au pre mine capul lor.
Multume$te dar lui Dumnezeu cd subt maw

mea e norodul $i pot sd pun capdt rdzyrdtirii, de md vei ascultd $i 'II vei scuti de &rile noi $i adaosurile ce ai pus asupra lor.
1) Insemnlitatea ei se vdete i din faptul a la imprtirea
imperiului bizantin de ctre Latini Kitros (Kidros in Villehardouin) e dat ca feud cavalerului Ditrich de Daun.

www.digibuc.ro

96

G. MURNU

Dar rdspunsul lui Duca nu sosi la vreme


i gloata inarmat, condus de Niculita, ii
urm calea !Ana ce ajunse in fata vestitei ceCucerirea ei alcatua baza operatti
Vilor sale in Macedonia. Servia, cetate margina intre Tesalia i Macedonia ')
interneiat in veacul al VII-lea sub Heraclie de nite
colonii srbeti, de unde ii trage i nurnele
era de o important strategic extraordi-

nar, cheea Tesaliei (Hopf). Ea baricada


strmtoarea Sarandaporos, care e cea mai de
seam trecere dintr'o tara intea(ta. Era zidit
in valea Bistritei2) pe o culme pietroas imprejmuit de stnci *Mahe i ascutite i de pitpastii foarte adnci i slbatice. Pozitia ei, de

o frumuset din cele mai ciudate i impuntoare, a fost intrit de mult i intrebuintat

ca punct de plecare in actiunile ce hotarau


soarta uneia sau alteia din cele douri tari in1) Cantacuzenos, ed. Bonn, II, p. 355, 6 :

p3tz.. nEpl

qi4v nat;., idem, III, p. 130, 8: ziAt4


FLEO6facc Osa).(
vra (Ilipptx) o3 p.txpi, v ReCloplot 132-cut:eta; nt1idv1 xal OecraccAl:N.

Orapl n'a pastrat decal numele dela Sarbi ; cci ei I-au


parasit chiar in veacul, in care l'au colonizat; v. Constant.
Porfirog., De Administr., cap. 32.
Bistrita, neogr.Blo-rptga, turc. Ingeearasu este anhcul
Haliaemon.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS

r ROMINLI IN VEACUL AL XI

97

vecinate. insemndtatea ei s'a dovedit mai cu


seama In luptele dintre Bulgari i Vasile al
L

II-lea. Tarul Samuil tinea morti s aibd aceast pozitie neasemnat, caci numai pe temeiul eili pute asigur stpanirea bogatelor i
mnoaselor campii ale Tesaliei. Geeralul lui,
Dimitrie Polemarhios, s'a cznit tul an intreg
s'o ia din mana Bizantinilor i n'a putut, cci
prin aezarea ei i tria zidurilor era cu neputinta de luat. Dac la urm a izbutit, aceasta
o dator numai unei stratageme, pe care ,Ke-

kavemenos ne-o povestete pe larg (p. 28).


Am vzut cum apArarea oraului fu Incredin-

tat de ctre Samuil tatlui protospatarului


Niculita i cu cat vitejie acesta s'a mpotrivit
otirii incunjurtoare a lui Vasile.
Castrul acesta a fost In mai multe randuri
drmat i prennoit sub Bizantini. Turcii au
priceput rostul lui i l-au colonizat cu oameni

multi de-ai lor. Pan astzi e oraul cel mai


turcesc despre hotarele Greciei. Restul populatiei, de vre-o 200 de familii, sunt Romani i
Greci1). Si acum cetatea se pstreaz ca IntI)

Vezi G. Weigand, Die Aromunen, I, p. 212. Interesant e

observatia autorului : (Merkwiirdig ist es, dass hier selbst


die Griechen aromunisch sprechen knnen odor wenigstens verstehens.
G. Munxu. Vlahia Mare.

www.digibuc.ro

98

G. MURNU

rire printre ruinele de ziduri i clAdiri bizantine i amintete mrirea i tria trecut 1).
Pentru ca sd atace o astfel de localitate, Ni-

culita trebui s dispue nu nurnai de oOre


numeroas i puternicd, ci i de mijloacele
tehnice neaprate pentru inconjurarea oraplui. Cum au sosit pe campul din fata cettii,

revolutionarii au i fcut tabr i dup. un


rstimp de odilm ei s'au rnduit ca pentru
rzboiu. Dar Servienii nu voiau sA se bat cu
Niculita, nici el cu dAnii 2) Drept-care acesta
a incercat atunci o intelegere cu oamenii din
garnizoana cettii i i-a poftit s vie la dnsul
ca s se prede. Dintiu, infricoati de multime
i nefiind poate pregtiti pentru lupt, ei s'au
cobort cAlare cu totii in vale, s'au lsat a fi
legati ca prizonieri i descalecnd de pe cai
s'au apropiat de cortul lui Niculita, In mijlocul

taberei i In fata tuturor s'au inchinat lui ca


la un stpn al lor i i-au fgduit supunere
i ascultare. Protospatarul se temeA s le de
1) Despre Servia v. pe lnga Kekavmenos (p. 28 si 70, 19) ;
Pouqueville, op. cit., vol. III, p. 85 ; Heuzey, op. cit., p. 207 si
urm. ; Schlumberger, op. cit., II, p. 221 si urm. Astzi poarta
acelas nume ; turc. Selfig.

2) Cecaum, op. cit., p. 70, 22 in loc de 6 p.ocato cetesc 6


NutoAlttet, pentruca numai asa are inteles.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS

I ROMANII IN VEACUL AL Xi

99

drumul, caci el creded c ei numai de nevoie


_au fcut acest pas si c, indat ce se vor intoarce in cetate si se vor vede in sigurant,
n'o s se tie de cuvnt. Dar la urm i-a Vasat
liberi, fiindc de bun voie veniser s se inchine lui ; prin aceasta el a urmat o lege

mallard veche, pe temeiul cdreia cel ce de

bund voie se supune unui imparat, unui


domn sau unui general, nu e opritde acesta,ci
Icisat in vote sd se intoarcil acaset la dnsul .
Prevederea-i n'a fost inselat, cci gratiatii
lui, oameni ru crescuti i nemultmitori, cum
au intrat i s'au adpostit in dosul zidurilor,
au si uitat multimea de vorbe i fgduinti,

cum zice Euripid, nscocite anume ca sa


scape, si au inceput s strige din metereze, s-1
defaime i sA-1 injure strnind furia
Obrznicia i ocrile lor I-au durut pe Niculita
si I-au zorit
impresoare i s-i loveasc
=<nu inset dininaemn propriu, cdci el nu lupta
pentru slavet, ci pentru popor, a cetrui uneallit

se facuse temnduli zilele. Dorinta arztoare de a-si rzbuna pe cei ce dduser dovad de atta perfidie era deopotrivd la toti ;
Niculita, cel putin acum, nu lucr peste voie.
Lupta din preajrna zidurilor va fi fost de bun
www.digibuc.ro

100

G. MIJENU

seamd anevoioas i crncen ; din nenorocire


nici aici n'avem vreun detaliu asupra executiei
tehnice strategice. Atta tim numai, cA bA.-

tAlia a tinut trei zile, in urma cArora cetatea


cz in mna revolutionarilor.
Aceast izbAndA art tuturor cA micarea
Vlahilor luase proportii ingrijitoare i nu er
aa de putin periculoas precum pare a se fi
crezut in Consfantinopol. Vlahii, confundati
pn acum sub steagul bulgar sau bizantin,
se iveau pentru intia dat poate bizuiti pe ei
inii, uniti i de sine stttori. Nimic nu ilustreaz mai bine starea spiritelor la Bizantini,
in .urma acestei micri a Romnilor, ca impresia de ingrijorare i temere ce a pricinuit
pAn i asupra lui Andronic FilocaleE, catepanul Bulgariei1).
Dar tocmai in acest moment hotrtor al
acestei mari intreprinderi intervine o imprejurare, care slAbqte avntul i rstoarn pe
yezi Cecaum., p. 72, 5-9. Catepanul (-4crtEr.ivog) er un
titlu analog cu cel de guvernator (extraordinar), dat mai ales
carmuitorului Bulgariei si al posesiunilor bizantine in Italia.

Astzi se crede a dela el deriv cuv. cdpitan din limbile


romanice. Provine dela xx:' cvo, ,txtcortivo superintendent.
(governor or prefect (Chronicle of Morea) : v. lannaris, Byz,
Zeitschr. X (1901), p. 204 si urm.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS SI ROMANIE IN VEACUL AL XI

101

neasteptate planurile Romnilor. Scrisoarea


lui Niculita si stirile serioase ce va fi primit
irnpratul dela fata locului i-au deschis ochii
si I-au fcut s-si de searn de grozvia urmarilor ce au avut msurile sale nesocotite.
Revolutia s'a pornit ca vjoiul de zapad si
arneninta s cotropeascd linuturile vecine. Cu

deosebire primejduit era Macedonia ; aici


printre Romnii munteni si Bulgarii dela ses
ar fi gasit un camp foarte prielnic ; ea pute
s aib rasunet pan in muntii Rodopei si in
Balcani, cari era plini de Romani. Bizantinii
nu uitaser desigur zguduirea ce au adusimprtiei cu cteva zecimi de ani inainte arm ele
lui Delian si nici jertfele nespus de mari ce au

trebuit s fac sub Vasile pentru doborrea


nedomolitului dusman. Reinoirea unei asemenea nenorociri nu prea peste putint. In
fata acestei groaznice perspective pasnicul si
comodul Duca s'a infiorat si s'a grbit s-si
puie in practic sistemul su predilect, giertare
daruri , mijloacele neputintei, care nu arareori au mntuit Bizantul de primejdii cu mult
mai mari si mai grozave. Deci plin de umilintd

si de buntate silit ii rspunde lui Niculita


feiceind cele mai strapiice jurminle, c el re-

www.digibuc.ro

102

G. p1URNI.1

nun(ei la toate masurile luate dela inceputut


domniei lui ci iarldpe loti siindeamnei pe Niculita sit nu pedepseasce ipe nimeni pentrupagabile publice si particulare pricinuite de neornduelile petrecute sub dnsul. Totodat,

ca neao bizantin, el deschide pentru capii


rului perspective de reisolatei ca Impd r(iri de

sluj be si alte juruinti, al cror efect trebuik


negreit s fie irezistibil '). Pe lng aceasta
caracteristic pentru vreme impratul, ca s

izbeasc in mod material inchipuirea poporului i s cucereasc simtirea lui de cpetenie,


insoteste darurile i generoasa-i scrisoare cu
o multime de icoane cu chipul Mntuitorului,
al S-tei Marii i altor sfinti de-ai bisericii. Toate
aceste au sosit tocmai cnd rsculatii luaser

Servia. Niculita, indelung btut intre ciocan


nicoval i netiind care va fi sfritul mi--

crii, se simte multumit c vede o zare de


lumina. Un deus ex machina i dde mnd
de ajutor i Il scp din incurctur i nedumerire. Deci, adunnd poporul cu cpeteniile
1) Kekavmenos (p. 23, 15-171 tlmcege minunat gandul
lui Duca sftuind, cnd un neam strin se rscoala Trimite

domnului lor daruri


indrzneala, dicinada prinde potele, iar pe oamenii cei mai multi darurile fi aurulo.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS

I ROMANII IN VFIACUL AL XI

103

lui i inftisndu-le icoanele sfinte, le-a citit

scrisoarea Impratului, le-a artat bunvointa


drnicia lui si a isprvit povtuindu-i pe toti
s inceteze cu vrsarea de snge, s se linisteasc i s se intoarne cu bine la vetrele lor.
Prietenii lui Niculita 1), precum i cei interesati
si mai ales cei ce nu se uneau cu pretentiile
Romnilor, vor fi dezarmat bucuros, dar marea parte din popor si din fruntasii lui s'aImpotrivit la propunerea lui Niculita si a cerut
continuarea rzboiului. Dar el a struit tot mai
tare s fac pace ; poporul Ins nu s'a Invoit
si a protestat mai departe cu strigte i zgomot
asurzitor. Niculita de bun searn sprijinit de
partizanii lui i adpostit fiind sub zidurile
cettii, ca s sperie poporul i s-1 sileascd la
supun ere, aresteazd pe Slavota al lui Carmalac
dintre Lariseni pe Teodor Scribon Petastos,
cari vor fi stat n fruntea celor ce voiau rzboiul. Gloata vzndu-se am enintat i temndu-se de soarta capilor ei arestati, rmne dezorientat si In sfrsit hotrste s cedeze
1) Ca ave prieteni intre revolutionari vedem din sfatul lui
Kkavmenos ce-I c16. acesta ca o invttura scoasa din patania lui Niculita : <cand eti cu revolutionarii, atrage pe unii
dintre clanii, pe cari ii ai prieteni de aproape.

www.digibuc.ro

104

G. MURNU

sa cear iertare. Si astfel s'aimpratiat poporul


i s'a isprvit o micare, al crei scop se pare

c numai in parte a fost ajuns.


Dupa aceea Niculita, ademenit de vorbele
lui Duca, lund cu sine mai multi fruntai
de-ai Romnilor i Larisenilor, a plecat spre
capital. Irntiaratul a cutat
ascund
mania i l'a primit bine. Dupa ce i-a lsat liberi vr'o patru luni s se plimbe pe malurile
Bosforului, el a trimis pe Niculita cu sotii lui
la patriarhul ecumenic, ca s-i judece pentr.0
greelile lor1). Duca se atepta ca patriarhul
s-I deslege de jurmntul dat i de legtura
ce fcuse cu dnii prin scrisoare, pentru ca
astfel, in cuget curat, s-i poat pedepsi dupa
pofta lui.
Dar pe vremea asta scaunul Sf-tului loan
Gur-de-aur era ocupat de chir loan Xifilinos
din Trapezunt (1064-1075), unul din cei mai
1) Buna primire a lui Niculita i amanarea pe atata timp
a pedepsei lui din partea lui Duca ne face sa presupunem
ca acesta la inceput nu era cu totul incredintat de vinovcitia
strategului. Se vede Ca In rastimpul acestor patru lupi el va
fi primit grave acuzari Inpotriva lui g a tovarasilor lui; numai asa pricepem mai bine aceasta neageptat schimbare a
Imparatului. Asupra acestei chestiuni v. mai pe larg In cap.
urmator.

www.digibuc.ro

ICIi3KAVMENOS 2t ROMNII IN VEACUL AI, XI

105

vrednici pastori ai bisericei ortodoxe, brbat


distins nu numai ca scriitor (a lsat mai multe
tratate juridice i filosofice precum i omilii,
din care numai resturi se pstreaz), ci si pe
terenul practic, artnd un deosebit interes
pentru cei scpatati i nevoiasi i contribuind
din rsputeri la ridicarea nivelului artistic in
arhitectura bisericeasca 1). Om cu fiin( de

carte in toate ramurile i unul din cei mai


strluci(i merbri ai Senatului2), el a inteles usor .gndul vinovat ce urn-tat-eh suveranul, dar cu greu se pute face unealta lui.
De aceea dnsul nu numai a intarit i mai
vrtos jurrnntul impratului i invoeala fcut, ci chiar a si iertat pe Niculita i pe tovarsii lui, negiisindu-le nici o
Duca s'a mniat grozav de sentinta patriarhului, dar nestiind alt mijloc mai potrivit de

rzbunare, a surghiunit pe Niculita in Asia


Mica, dincolo de Paflagonia, in tema Armeniacon, poruncind s fie inchis in cetatea Amasiei.
Ad a stat el indelung tnjind si ispsindu-si
pacatele.
1) V. Krumbacher, Geschichte der byz. Litter., p. 170-171.
zonara, op. cit. IV, p. 201, 10.

www.digibuc.ro

106

G. MURNV

De soarta tovarailor si nu aflm nimic._


Imprtit-au eu dansul amarul exilului i al
temnitei ? Ori au fost iertati i lsati In voe s
se intoarc in tara lor ? Autorul nostru tace i
nu se intereseaz dect numai de suferintele i
ptaniile fostului strateg al Eladei, ruda sa de
aproape. Acesta, dup un an de suprare i necaz, fu insfrit gratiat de urmaul lui Duca,
impratul Roman Diogenes (1067 -1071), cu
care s'a intmplat s fie prieten de pe vremea

cnd acesta se invecin cu el in calitate de


catepan al Bulgariei. Dar nici sub acest imprat n'a fost readus in slujb nenorocitul
cap al revolutiei, cu toat prietenia i L Lindvointa de care se bucur la palatul sfeint. Zavistia i rutatea duFnanilor si defimtori,
zice Kekavmenos, II urmreau cu inverunare.
ifceau cu neputint reabilitarealui. ln schimb
impratul a ridicat pe fiii lui la ranguri mai
inalte i a ingduit lui Niculita s se retrag in
patrie i sli petreac zilele in libertate 0 tihnd.
El n'a fost satisfacut deck patru ani mai in

urm, in vremea prea bldndului si indurdtorului impArat Mihail Duca (1071-1078),


care a avut mil de dnsul i l'a ornduit ca
ef In serviciul marinei bizantine (arfargrfis
avaipvps); T6)v TE mytotpiwy vat ..c@lo aXwituov).

www.digibuc.ro

%at

V.

Aceasta a fost miFarea Romnilor megalovlahiti i acestea au Jost episoadele i peripetiile prin care au trecut conductorii ei. Unui

dwnan neimpAcat al neamului nostru datorm recunotint pentru paginele ce ne-a


lsat, fie i fr voie, asupra celei dintiu i
mai de searn intmplri dela inceputul istoriei noastre. Multe ne spune strategicul bizantin, dar i mai multe ii cetirn noi printre
rnduri. Pentru a da de rostul celor spuse de
el i a ptrunde spiritul ce-1 insufletete in istorisirea lui, cloud lucruri sunt de subliniat cu
dinadins, anume raporturile strnse de familie
dintre Kekavmeni i Niculite0 i antipatia
ura neocolit a autorului nostru fata de Vlahi.
Stirn cd cea dintiu vene dela inrudirea
prin aliantrt a celor cloud familii fruntae. A-

ceast imprejurare nu trebue pierdut din

www.digibuc.ro

108

G. M1JRNM

vedere, dac vrem s ne lmurim mai lesne


asupra rolului jucat de protospatarul Niculita
in decursul rniscrii romneti. Cine citete

Cu luare aminte intreg pasajul respectiv al


scriitorului tesaliot i cumpnete efectele
pentru a pricepe cauzele, lesne va recunoate

o contrazicere de fapte. Cdci fr indoeala,


nevinovtia i lealitatea, al ckor apologist se
face, mdcar dup'prere, ruda sa Kekavrnenos,

nu ne desluete In deajuns marea greutate


ce intmpin recunoaterea lor oficial. A
trebuit s se perindeze pe tron trei imprati
pn a se rosti definitiva lui desvinuire.
Dar cbiar desvinuirea e mai mult un act de
mild (iXesty zice autorul) i legkurd personal, deck urmarea fireascd ce ar rezulta din
cumpria drepttii neovite. Din cotro dar
purcede nepotolita ciud i inverunare, cu
care amar de ani fu prigonit un our, in care
Kekavmenos nu vede vr'o intentionat abatere dela datoriile sale cdtre stpnire ? Sd fie
numai din rutatea oarb a oamenilor, din
neinfranata lor pornire de a ponegr meritul,
de a defdim i cobord vrednicia? Lucrul er
cu putint pe atunci, precum e cu putint i
astzi. Dar faptul c Niculita n'a fost oropsit

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS 1 ROMANI' IN VEACUL AL XI

109.

i desstpnit num& de Duca, iubitorul de


dreptate, ci .i chiar de un imprat cu care
se aved bine, ca vechi prieteni ce erau, nu lash'

nici o indoeal c au fost la mijloc cuvinte


mult mai serioase, care impuneau aceastd
strpicie a stpnilor si din Bizant fat de
dnsul. Oarecari indicatii ce ne dau intmplrile povestite de Kekavmenos, adogndu-se la trecutul familiei Niculita, ne vor d,
credem, cheea prin care putem desleg cev
mai simplu o chestie att de strns legat cu
episodul micrii populare a Romnilor.
Vasiljevskij, vrnd s-i dea seamd de faptele familiei Nrculita, s'a vzut silit s admit
originea ei romeino-bulgard 1); nu curat romn, ci 1 bulgar, pentru un singur cuvnt,

cci tatl protospaturului Niculita, fost co-.


mandant al garnizoanei din Servia, s'a artat,
precum tim, credincios ca tovar4 de luptd
al Bulgarilor i a inelat in mai multe rnduri
ateptrile lui Vasile. Aceasta ins nu e un
cuvnt indestuldtor spre a-1 bnui c a fost
Bulgar ; mai intiu, pentru c o asemenea inclinare i alipire ctre cauza bulgar din partea
1) Cecaum., op. cit., p. 5.

www.digibuc.ro

110

G. MURNU

unui Romn el-A dela sine Inteleas inteo


vreme cnd interesele mari ale celor dou'd
neamuri se identificau in lupta lor pe viat i
moarte cu puternicul vrjma comun. Apoi
deosebirea dintre Greci i Bulgari era ap de
izbitoare, inct scriitorii bizantini nu ult de
de cele mai multe ori a ne spune i origina,

cnd e vorba de un personaj bulgar '). Familia Niculita dar nu pute fi dect cel mult
politice,ste bulgar, precum fusese, la rndul

sdu, politice* bizantin.


Din potriv, noi avem temeinice cuvinte
s'o socotim de romneasc 2). Mai intiu ea
se trage din Tesaliaautorul nostru numete
pe Niculita Lariseanal (Aa.ptaaato)

adec

1) Numele Niculita (Nicolae-cel-mic dup talmcirea lui


Kedrenos, IV, p. 952, 20) nu dovedeste nimic ca origina ; di-

minutivul -ita la nume proprii era pe atunci, precum este


in parte i acum, tot atat de obisnuit la Bulgari ea si la Romani si a Greci. Romnitatea numelui se poate deduce numai
dui:A forma data de Kekavmenos (NtzoOart'a; (Niculita in loc
de Nl40Xtgi; dupa Kedrenos) ; acest u provenit din o neac-

centuat e caracteristic limbei romanesti; forma data de Kedrenos e grecizata. Cfr. i observatia independent a d-lui
Iorga In Geschichte des rumdnischen Volkes, I, p. 94, ca
Nicolita poarta un nume caracteristic rometnesc.
2) DacA autorul nu o numeste as, motivele sunt de cautat
in starea soeiala a Vlahului din vremile acele, dup cum am
artat in cap. 11 al acestui studiu (p. 50 si urm.)

www.digibuc.ro

IMICAVMENOS

1 ROMKNII IN VIOACUL AL XI

111

dinteo tara uncle elementul romnesc intrecea

add de mult pe cele strine, inct i-a dat i


numele ski. Si mai vorbitor e inc faptul c
aceasta familie a fost neincetat in atingere i
legatura de interese cu Romnii. Ne aducem
aminte cA bunicul lui Niculita fu pus (in 980)
de cAtre Vasile in fruntea Vlahilor din Elada.

Aceasta numire nu poate fi strain de


obaria familiei, cad stia marele imprat c
numai prin o asemenea concesie putea tanpach mai bine poporul roman, until din cele
mai rebele 'ale impattiei. Spiritul de impciuire i 'Malta pricepere politica, cu toat cru-

zimea-i exemplar,
calauzit pururea pe
Vasile Macedoneanul. Cine nu-i amintete
de cumptul i intelepciunea ce a artat el la
robirea Bulgariei, crutnd in mare parte regimul cu care era deprins poporul sub domnitorii lui nationali ? 1).
E dar uor de presupus ca acela principiu
Vezi.Byz. Zeitsch. II, p. 47, nota 1, Skylitzes, p. 715, 1
Kedrenos, II, p. 530, 10 : Bactikelou yap ro5 ficiatAiw, 6:ml=
kkgcvsk Tt veoyvalacct tio'v Blrov
BoOrpiccv inrircirro, IL
ku-iv ato5 car 67,0 Ot cepETipot pxoual TE et ifOurs
rOE

Lcutob5 bplaavtog is,t4iyEa'avt v.a4k Isou met

ro5 Ect[LowjX,

akt7o apxo)s iyivero. Msurd inteleapt, de care nu s'au tiflut

succesorii lui. Mihail Psellos zugrvqte foarte bine caracterul lui Vasile ; v. Schlumberger, op. cit., I, p. 654 i unn.

www.digibuc.ro

112

0. MURNU

politic l-a Mcut pe el s dea Rom nilor o capetenie care, cunoscnd limba, datinele i slbiciunile lor, pute mai uor s-i ctige pentru
imprtie. CA numai oameni eiti din snul lor
puteau s-i tie in fru i
imblnzeasc,
ne-o invedereazistoria lor mai nou. Se stie ca
pn la inceputul veacului trecut, Romnii din
Pind s'au bucurat de o neatrnare, pe care po-

poare mai mri decat dnii n'o cunoteau


in Turcia. A trebuit s vie in aceast vreme
un Ali Pap, faimosul vizir din Ianina, ca s
Ind uplece grumajii lor la jug i s-i facd simple
raiale ; dar nu sila i arm ele i-au fost mijloacele
de supunere i umilire a Romnilor, ci viclenia

i coruptia, cu care el a tiut s atrag si s


intrebuinteze ca instrumente oarbe pe cei mai
vrednici oameni de arme de-ai lor 1).
Dei procedeul lui Vasile er mai nobil, dar
in fond er acela i aducea rezultate id entice.
Mai tnziu, ce e drept, gsim familia Niculita
la Servia in slujba tarului Samuil. stirn tocmai
imprejurrile care au Facut s-i mute locuinta
in acest ora i tim rolul jucat aici de Nicu-

lita. al doilea, cnd a fost impresurat de Va1) Vezi G. Murnu, Runletnische Lehnwrter itn Neugriechischen, Mnchen 1904, p. 9-10.

www.digibuc.ro

KIONAVMEN08 I ROMANII IN VEACIIL AL /II

113

sile. Dar nici aici nu putem zice c el nu apra


interesele Romanilor, caci si Servia pe aceast
vreme nu cdea departe de centrul populatiei

romanesti. Resturile toponimiei geografice,


caracterul populatiei actuale si mai ales vecindtatea nemijlocit cu asa numiti Hei,so(i
Copeiciari, Romani grecizati, sunt dovezi netgdduite c romanesti erau locurile aceste in
veacul de rnijloc. Credem dar c cetatea vitejeste aprat de cdtre tatl lui Niculita impotriva lui Vasile era mai mult romaneasc
decks greceasc si bulgard 1). Si e foarte cu

putint c tot acelas simt practic si prevzator, care a fcut pe Vasile s tie seam de
pretentiile nationale ale supusilor sai, s fi
inspirat msura lui Samuil, and a chemat pe
acelas Niculita din Larisa si 1-a insrcinat cu

paza Servie; ; un conductor national era o


chezsie sigura de plecare si supunere credin-

cioasd din partea locuitorilor romani.


Dup vr'o jumdtate de veac dela surparea
domniei bulgresti gsim familia Niculita cuibrit iarsi in patria ei, in Larisa ; trecutul

plin de valuri si suferinti i-a slujit de invt0 Krause In Griechentand, op. cit., vol. IV, p. 333, vede
in Servia ..ceine bulgarische oder blachische Stadt.
G. Maawa. Vlahia Mare.

www.digibuc.ro

114

G. MURNU

tur. Apropierea i devotarea ei ctre


povdtuit de experient i impus de
imprejurri, era foarte probabil favorizat
de trebuinta ce va fi avut stpanirea de ajutorul ei la intemeierea pcii in Elada. Nu ne
surprinde dar c fiul nefericitului erou din Ser-

via, sprijinit poate si de puternica familie inrudita a Kekavmenilor, dobandeste la urma


si increderea perdut. Vaza si trecerea-i pe

langa cei mari a crescut asa de mult, hick


sub Duca, cum am vzut, nu capt numai titlul de protospatar (care corespunde
cu cel de general), ci i o demnitate din cele
mai inalte pe scara jerarhiei bizantine. Tema
Eladei nu era nici cea mai mic i nici cea
mai putin pretuit nitre ternele bizantine7 Ve-

cintatea ei cu tri locuite de popoare straine, din care cel slay se artase foarte periculos

stpanirii Bizantului in Europa, precum


insemndtatea-i economic Tesalia era unul
din granarele apusene ale imprtiei, o mica
Muntenie dupa natura solului plus primejdia de care era amenintata de jur imprejur de

elementul roman mereu sporit fie prin tria


din nuntrti, fie prin adaos din afar, toate
aceste erau destule cuvinte, pentru ca soarta
www.digibuc.ro

KEKAVMHNOS

I ROMANII 'IN VEACUL AL XI

115

acestei .teme s nu fie incredintat in manile


oricui. In fruntea ei trebuia pus un barbat care
s'o asigure in chip trainicdomniei bizantine. Si
acest brbat s'a gsit sub Duca tocrnai in persoanalui Niculita, fiul gtrdtorului si perfidului cap de garnizoan din Servia ?S credem
oare c cei din Constantinopol uitaser de tot
trecutul ptat al familiei ? Ori din potrivd,
curn e si firesc, isi aduceau bine aminte de
el, dar aveau incredere in statornicia si credinta noului guvernator? Dar oare pe ce se

bizuiau ei, c el n'are s urmeze la un moment dat pilda parinteasc? Oricum, lucrul
pentru noi se infatisaza ca o anomalie si trebue aiurea cutat explicarea lui. Inclinm
mai curand a crede ca numirea lui Niculita ca

strateg era fcuta mai rnult de nevoie. Familia Niculita era, WA doard, una din cele
mai cu trecere si puternice din Elada. Puterea

si vaza ei ins nu era numai personal, adec provenit din avutia si destoinicia mem-

brilor ei si din aliantele-i cu alte farnilii; la


spatele ei trebue s-i fi stat o alt mai mare
si mai statornicd putere: dragostea si increderea poporului roman. Ea va fi datat de pe

www.digibuc.ro

116

G. MURNU

vremea cnd Romnii erau subt oc.rmuirea


porunca btrnului Niculita, numit pe viat
dornn al Vlahilor. Numai o asemenea presupunere desluseste pe de o parte desvrsita
curnda reabilitare a familiei Niculita
dup rdzboiul lui Vasile cu Bulgaria, iar pe
de alta rolul suspect al protospatarului In rscoala Romnilor. C acesta n'a fost cu totul
leal fata de suveranul su si c, rnc'ar la rastimpuri, oarecari gnduri ascunse i-au frarnntat mintea i sufletul, se invedereaza tiu
numai din chipul cum au inteles la Constantinopol devolamentul lui, ci nu mai putin
destinuirile ce peste voie Ii scapa uneori lui
Kekavmenos, care cu toat statornica-i preocupare de a-1 apra, vorbind de trecerea lui
Niculita de partea Vlahilor rzvrtiti, i tradeazd gndirea intim caracteriznd purtarea
lui ca instrinare de legile lui Dumnezeu1).
i

1) Vezi p. 69, 25 26. De asemenea in alt parte, uncle.


incheind istorisirea nenorocirilor cuscrului su, ce au urn.at
din aceast cauz, zice : cci totdauna cel ce a i9zdreiznit

set se scoale asupra impetratului ?i a Romaniei Fi a


vrut s strice pacea, Ile sine s'a nimicit (73, 26-28).
Apoi pentru cine se potriveste mai mult ca Niculitestilor
invinuirea ce aduce Kekavmenos In genere neamului Vlah

c gacesta nici clind Tea pzit credingt nici ditre


pairatul, nici ditre ruda sa (p. 74,6) ? Oare prin faptele

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS

J ROMANII IN VEACUL AL Xf

117

La aceeas incheiere ne duce si o alt consideratie. Unanima hotrre si neabtuta struinta

cu care Romnii au cutat s cstige pe Ni-

culita ca s le fie cap i domn al lor, nu


nurnai risipeste orice umbra de indoeal
asupra originei, ci ne sileste totodat sa
presupunem

complicitatea lui, mdcar in-

directd, din punct de vedere bizantin. Alesul Vlahilor nu puted fi Grec, cci lucrul
ar fi fost neinteles lund In seam nevindecata vrjrndsie i urd dintre Romni
Greci
clasic mrturisit de Kekavmenos si nid strin de dorintele si ndzuintele ce imboldeau i puneau In miscare masele romnesti. In aceast vreme de scdere
inceat, dar sigur prbusire a rnprtiei,
cnd alunecata putere central era tot mai
viirtos sdpat si sdruncinat de puternica si
bogata nobilime provinciald, nu e greu s

credem c Niculifetii, sprijiniti de un nului nu calcase el credinta catre linprat l nesocotise legatura de prietenie i lnrudire cu Kekavmenii, stalpii neclintiti
al stapanirei bizantine ? In aceasta din urtn mrturlsire i
indeobte In furia defimtoare a lui Kekavmenos asupra
neamului romnesc, noi nu putem vcdea cleat aluzii la
adresa familiei Niculita, pe care se fere5te a o numi dirt
pricina inrudirei.

www.digibuc.ro

118

G. ISIURNU

meros popor de conationali, s-si fi legnat


inchipuirea cu visul unei stpniri proprii,
fie ea oricat de intrziat in viitor. Timp de
vr'o trei varste de otn, adec de vr'un veac
Intreg de domnie asupra Romnilor au avut
ei destul prilej sA-si netezeasc drumul in
vederea acestui ideal. Deci clduroasa si staruitoarea manifestare a itsculatilor Vlahi pen-

tru Niculita, cum ne-o arat Kekavmenos,


nu putea fi Can* de putin izbucnirea unui
simtimnt neasteptat i trector ; ea izvora
din stiinta sigur i intemeiat pe incercari
lungi, cA ei se adresau unui reprezentant al
lor, al crui trecut personal si printesc ria
credeau cA putea fi desmintit in momentul
de fat. SAmnta sdit mai de mult, acum
rodise, se astepta numai harnicul i hidemanatecul secertor, care s se stie folosi
de belsugul roadelor. Nehotrrca si pregetarea plin de scrupul ce am vAzut in purtarea lui Niculita i teama lui de a intreprinde

o fapt atAt de indrzneat, arat cd el nu


era tocmai omul situatiei. Se pare ins ca
nici timpul potrivit nu sosise. OricAt de sIAbit i injosit era imprtia, mai cu seam
subt crma lui Duca, ea tot avea Inca puteri

www.digibuc.ro

NEKAVNIENOS

l NOMNII IN VEACUL AL la

119

mijloace de ajuns ca s infrng i sa in-

franeze rebeli cu mult mai cumpliti dect


Romnii. Sfrsitul trist al revolutiei bulgare

era destul de proaspt spre a sluji ca pild


de descurajare; asisderea risipa i peirea nenumratelor gloate de Uzi nvlitori, intni-

plata cu un an inainte de rscoala


C izvorul de trie al imprtiei nu er

inc secat, o vedem in curnd dupa aceea,


cnd sccptrul lui Constantin cel Mare a incput
pe mna Comnenilor, cari prin geniul lor militar si politic au stiut s-i lungeasc zilele pe
un veac si mai bine. Toate acestea nu puteau
scAp necumpnite de mintea strategului Ni-

culita, in ceasul cnd i s'a imbiiat prilejul de


rAscoal. El prevede bine c, oricat de mari
multe i-ar fi fost biruintele, sfrsitul nu i
puted fi priitor. In cele din urm triumful
trebui s fie al ostirii imprtesti. De acest
lucru va fi cutat el de repetite ori s conving
pe capii Romnilor, dar se vede c partidul
pentru rzboiu er prea covrsitor ca s-1 fi
putut induplec dup voea sa. Valul intrtat
l-a rpit i pe el in vrtejul su, si cu toat
ferirea i ovirea lui a trebuit s desfsure o
activitate de general, ale crei izbnzi preli-

www.digibuc.ro

1 2-0

G. MURNI5

minare dovedesc nu numai vrednicie, ci


neftrnicia gandurilor lui. El nu i-a prsit
planul decat numai cand a vzut c prin cedarea imparatului i retragerea birurilor puse
de el, Romanii i ajungeau scopul nemijlocit
al rzvrtirii lor. Precum se tie, atata ceruse
el deocamdat dela Imparatul. Ca adevratul
tel al Romanilor nu era astfel ndeplinit, ne-o
spune nsu Kekavmenos. 0 parte mare din
ei a ramas nernicat fata de mrinimoasele
concesii, daruri si fgdueli ale Imparatului
i a struit din rsputeri s mearg Inainte cu
razboiul.
Dar ce voiau ei prin acest rzboiu i pe ce
se Intemeiau and cereau continuarea lui ?
Chestia dintaiu, dei neprecizata de autorul
nostru, se limpezete iis uor, dacd socotim
adanca suprare, cu care el, la captul poves-

tirii, defaim pe Romani i-i Invinuete de


rzvrtitori ,si necredincio,si. Rzvrtire i
necredint sunt expresiile legale, prin care Uri

orn de stat designeaza un atentat de rsturpare a ordinei existente. Era dar lucru foarte
firesc ca Kekavmenos, fanatic aprtor al statului, s pecetlueasc astfel o agitatie, care nu

avea i nu putea s aib alt scop decat o al-

www.digibuc.ro

NEKAVME1NOS I NOMINII IN VIIACUL AL xi

121

ctuire politic proprie a Rornnilor stui de


vitrega domnie straind.
CAt despre partea a doua a intrebrii, e greu

de rspuns cu sigurantd. SA credem oare cA


indrzneala si aventurarea atAt de timpurie a

Romnilor venea numai si numai din contrastul ce constiinta lor proprie le infatisa intre

taria lor de popor tnr, insetosat de fapte si


latire biruitoare, si vadita slbire si su bred itate
ce arta impArAtia sub sceptrul lui Duca ? Ori
mai erau si alte imprejurAri care incurajau in-

treprinderea lor ?
Am pomenit mai sus ca tulburrile ce amenintau sa izbucneasca printre Romnii tesalioti cdeau tocmai pe vremea cnd Normanzii se pregteau s nvleasca in provinciile
apusene ale imp 'Artiei. Oameni fr seaman
de cutezAtori si viteji, ei fusesera chemati din
Franta de catr papii de pe la inceputul veaculpi al II-lea, ca s scape Italia de suprematia
bizantina si de pustiitoarele nvliri ale piratilor arabi. Normanzii, folosindu-se de acest
prilej, au pus ghiara de leu in Apulia si de aici
si-au intins stapnirea peste toat Italia de jos.
Printul lor Robert Guiscard, tot atat de viclean

ca si energic, dup ce a strpit pe Bizantini

www.digibuc.ro

122

G. MURNU

in Italia, acum plnuia s treac in Albania


si de acolo s incerce a le da lovitura de moarte.
,

Si cum vedem, pregtirea lui pentru aceast


expeditie, zdrnicit nu stim pentru care motiv, se intnipla tocmai cnd Romnii din Tesalia inalt steagul revolutiei. Este aceasta o
simpl coincident sau cata s vedem in ea o
strns legAtur de fapte.?
Un invtat francez se declar pentru prerea a doua i presupune o intelegere intre Romani i Normanzi. Tot printeo asemenea intelegere explic el o alt intamplare istorica
de mai trziu, cnd acelas Robert Guiscard cu
o puternic ostire normand, risipind pe Bizantini la Durazzo (1082), a inaintat triumfAtor spre Macedonia ; silit ins a se intoarce
inapoi in urm a rscoalei vasalilor si din Italia,

el increde o parte din oaste fiului sau Boemund, spre a continua cuceririle si a duce la
capt rzboiul cu marele Alexie Compenul.
Din Castoria el s'a indreptat sper Ianina, capitala Epirului, pe care o si impresoar. O
asemenea fapt nu se putea svarsi deck numai cu invoeala Romnilor, cad almintrelea
cu greu se
observa amintitul invatat
explicei mersul lui Boemund prin muntii Ora-

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS E ROMNII IN VEACUL AL XI

123

mos ocupati de Romni fi leisarea in unna


lui a unui fir de pozitiuni, care erau incii pe
mna Grecilor. E probabil di prin(ul normand, numai stand di se poate reizima pe
aj utorul Romnilor, s' a indreptat ceitre acea-

stet lature, pentru a avea spre sud o &adde operatie sigurei, precum era aceea ce-i de_
dea Durazzo spre meazeinoapte 1).

Dac intelegerea presupus intre revolutionari si Normanzi a avut loc, si nimic nu ne


impiedied s'o admitem, atunci pricepem mai
bine atat cuteztorul pas al Romanilor cat si
brusca intrerupere a miscrii lor. Zdrnicirea planului conceput de printul Normanzilor
va fi adus cu sine si descurajarea lui Niculita
precum si a celorlalte cpetenii ale poporului
roman.
Ceeace putea mai ales s multumeasc acum

pe Romani era ins castigul moral. Din capitolul urmtor vom intelege cA n'a fost aceasta
cea dintaiu incerare sangeroas intre ei si a u-

torittile bizantine. Frecri dese trebue s fi


fost dela Inceputul contactului lor. Dar ele erau
de bund seam partiale si mrginite in tinuturi
1) F. Chalandon, Essai sur le rgne d'Alexis I Conmne,
Paris 1900, p. 85-86.

www.digibuc.ro

124

G. MURNU

rnuntoase, nude, curn e dela sine inteles, Romnii nu a veau mult de pierdut. De asta data
ins, mai tari i mai tiutori de sine, au prasa hrtuelile singuratice i s'au incumetat
pe cmpul liber sa ridice bratul Impotriva uflui

vrjmas, care nu de mult doborase poporul


bulgar. De ce se lrgete cercul nostru de cunostinti si vederi asupra imprejurrilor, sub

care s'a petrecut faptul acesta, de ce ne incredintm mai bine de insemnatatea lui pentru
istoria Romnilor din Pind. El e preludiul acelor framntari i lupte, mai mult ghicite dect
cunoscute, care dupa vr'un veac i jumtate

duc pe aceti Romani la deplina lor neatrnare politica i inlesnesc mai trziu inchegarea unui stat propriu in Marea Vlahie.

www.digibuc.ro

VI.

Nu mai putin ne My*" i ne atrage pagina


din urrnd, cu care Kekavmenos 4i incheie povestirea despre tulburrile din Tesalia 1)
Am spus cd el nu intercaleazd faptele istorice deck numai ca s-i ilustreze ideile stra-

tegice date in form de sfaturi copiilor si,


spre a le sluji In viata practicd. Dupd ce dar
istorisete tot ce tia despre rzvrtirea po1) Ea este tradus

i comentata pe scurt de B. P. Hasdeu

in Strat 6i substrat (Din Etymologieum magnum Bornaniae, Bucureti 1894, pag. 62-65), pe cat *tim, pentru
intaia data la noi. Concluziile lui privesc mai mutt originea Romani lor din Balcani, ceeace noi lasam deocamdata
la o parte, rezervandu-ne pentru mai tarziu un capitol deosebit In aceasta chestitme. Atat peritru intregirea partii tra-

duse de rposatul Ha5deu, cat si pentru o mai bun intelegere a comentariilor ce facem mai la vale, dam aici o
noua tlmacire mai apropiata de text, marginind-o Ia pasajele
ce cuprind relatiile dintre Greci i Romni. Vezi i observathle

lui Tomaschek, Sitzungsber. der k. Wiener Akademie der


Wissensch., vol. al 99-lea (1881), p. 492 i urm.

www.digibuc.ro

126

G. MURNU

porului i mizeriile indurate din aceast pricind de ruda sa Niculita, are prilejul sa-i arate
necazul pe Vlahii iscoditori ai rului, dndu-ne
asupralor cea mai posornort icoan rnorald :
Wei sfatuesc
zice el ctre fill si
att

pe voi cal $i pe copiii vo$tri, fiindcei neamul

Vlahilor e cu total necredincios $i stricat,


"infra cat nu are lege nici fatei de Dwnnezeu,
nici fatei de imparat ci nici fatei de rudele $i
prietenul sau, ci umblet pe toti sei-i nele $i
strapuc minte $i fura ; $i cu toate ca pe fie-

care zi face juramintele cele mai grozave


catre prietenii seii, le calcei u$or, $i se leag
prin fratii de cruce $i cumetrii, cugetnd ca
intr' acest chip va ademeni pe
pro$ti
$iintru cat niciodatei n' a peizit credinta cettre
nimeni
ba chiar sunt $i tare frico$i, ceici

au inirnd de iepuri $i indretzneala lor vine


numai din fried ;
deaceea va povatuesc
sa nu vei "incredeti

nici decwn.

daca se va intdmpla vr'odatei iar reiscoala


$i vor fateir dragoste $i credinta $i se vor
jura pe Dumnezeu ea' vor
nu-i
credeti ; caci e mai bine set nu va dea nici an
juramnt $i nici s le dati lor, ci
tineti
de rai. 0 nu, sei nu-i credeti pe dnii ceitu$i
www.digibuc.ro

ERRAVNIENOS

ROMANIS IN VEkC1.11, AI xi

127

de putin, ci s vei prefaceti si voi e le sunteti prieteni. Si dacei vr' odatel se va face reizmiritei in Bulgaria, cum s' a spus,
mar-

turisesc sau vei jurei prietenie, sei nu-i credeg ! lar daca vor a,seza familiile in o
cetate a Romaniei, lasei-i sei le agze ; ele sa
,sadel inlciuntrul zidurilor, dar ei ajar& lar
cand vor pofti sti vie la familiile br, sei nu
intre dect numai cte doi sau trei ; cnd

ace#ia vor ei, sa intre a4ii.

i sci fig cu

mare beigare de seam): la ziduri ci la porti.


asta filcnd, yeti fi in adeipost ; pe cnd,
daca yeti leisa sei intre multi la familitle lor,
cetatea va fi tn.-Ward de dn$ii ci yeti fi mu$-

cati ca de aspidei i atunci v yeti aduceaminte de sfaturile mele. Jar dacei yeti pdzi
areste pove(e, $i pe ei ji yeti supune i voi
ye(i trai rani de grija i).
L) Cecaum., p. 74, 1-75, 12: 112payyCAXto
61./.10V TOZO

it

TCA011,

TELatEEcr,&atr ,PE6SErat

;tit7tip pr.ou;

ealic

7MTEXcIS

FLATE EI patliac

xate StEcrEpap.p.ivov, ELATE El; OE6v Exov ntato

IE4re EZ CIIMEA

litav net' rot;

rd T(7310 BX4XOn 14%00; CIITtCrT6v g

eCrovIVRE110,1 nineX xcercotpx-

no70,2c xEcl ;abaci.

xec0E-

l'.)occoSEarcirou; Ecpb; sob; Icturo

XOU

aetoliv

Erotormo te aSeXcponotlicrEL; xxi auvrotvicc; xcE1 aoptr,e4Evov Bel


Tottopo

anareiv toll; einlouaripou;, oil'ainore Si iciE6).4s n(cntv ipt;


eloi xo

eelol

gylarq 221 soi.ito cinh

Er,cfcvu

Ace1wc7),

gx0VTE xecpS/av, ,pao; aE

SEiMa, 7Capayy1XXE0

015V

www.digibuc.ro

7:1.0"TE4717

128

G. MIJIINU

Inainte de a cerne cuprinsul acestor siruri


si a vedea miezul lor, relevm un lucru ce se
impune n rndul intaiu si de Fare poate [Ana
acum nu ne-am putut incredinta deplin, cu
toat limpezimea de vorb a scriitorului. Din
faptul c Kekavmenos isi indreapt biciul de
ocri asupra Vlahilor i fi face pe ei rspunztori de urmrile rele ale rscoalei, deducem
cu sigurant c aceast rscoald a fost cu desvrsire pus la cale i condus de dnsii si
c deci a fost o miscare a lor national. Ivirea pe alocuri a elementelor strine nu i-a putut atinge caracterul esential romnesc. P-

rerea aceasta e si a invtatului editor al lui


TOLTOtS ri avoXov, xal s ygyrycal note p.orarov (?) xeit insoxptvov:at

ciTirop met

iEop.v6p.svot EiC TV aEdV ?Lag= T2imp.

7LICFTE(.17lCE tO, xpeirrov Toip ianv bp.Tv FL

6.4;aa.aat pzov. yp

6pxiaca calrolg (I) >total.);

o5v pa] ntaretcto aircot t avolov.

inEOXONOU X21 Cal 90.0; av:in. el a X211COTE TEJ42ETIL CiVTEC0712

E?; Bouxyaptav, x2,8q1); 7E0041'M, XCE1 Ei pilot aou 61.totioroliatv

zc ap.vuvrat, [al narcen aiiroi. a 'a xast TO4 yuxliza; XESL T2


Thva aart;17 EiCrarJERV El; lb noia.rpov t 11covav(a, npir.ps+ov

eialyarto Ark,

'iv 80V TO5

11.002V. 28:01 gEu garolccv,

imitav Si airrol IFAOcuatv, CaXot ncatv daspxgaOtoalv cot. cirp(pxy

Si kE

TI7A TEIVCIPI Z

liarada gaN. E

7d TC1111

xal

7:00.7P/ 17.0X1.4's. 06Ttin 8i no ter) v

&EI nolAolg daaOstv el sa4

xorcarpov nap aIntliv

51:6 earnIclo, lea? Tine vja

tiredir,7,

v 7tEtparriAt610 Roth cav

puLiEEK (?) tctutog, REl; 221 LITOIK 61oxetplou aou


pocNrcatov npocryev4aerat.

www.digibuc.ro

ad' Tel Ci.

KRKA VMENOS

r ROMANII iN VEACUL AL XI

1'29

Kekavmenos (v. Cecaum. p. 8 si 12, unde-i


zice tumultus sau rebellio Vlachorum Thessalicorum). Cat despre invinuirile acestuia,,
atat din tonul lor exagerat, cat si din generaosandesc doar IntreagA romalizarea lor
nimea
Intelegern c nu trebue s le luarn
ad litteram. Oricine pricepe c graiul patirnei
vorbeste prin ele ; dovad indeosebi repetirea din randurile din urm, care nu e lipsit
de oarecare patos retoric. Parc'auzim un glas
de revolt& strigatul unui suflet rnit, care d
drumul pornirii sale, nesocotind i nestiind
msura ce se cuvine unui istoric de profesie.
Negresit, prin grele i dureroase Incercari
va fi trecut autorul de nu
putut pune frau
inimei, cand a fost vorba sA pretueascA pe
protivnicii neamului sat'. 0 scuz Ii poate fi
doar faptul c el se adreseaz familiei sale si
cA, prin urmare, nu avea a se sfil de judecata
dreapt a viitcrimei ; printre al lui putea deci
s-si verse amarul fr ca cineva s-i ia aceasta

in nume de ru 1) Deaceea nu-i putem bnui


sinceritatea simtirii ; de altfel vorba i e clestul

de caldA, ca s'o recunoastem. Cruzimea ex1) V. p. 75 :


CiUou

G. IC:TRIM -

eg notnzexivo soiiro auvize4ce


Rpin 01. xu ro clBanoiic aou, sob; i'vol); nanot.
all'. a Mare.

www.digibuc.ro

130

G. Td URN'S

presiei trdeaza tulburare, stare anormal sufleteasc, iar aceasta intunec judecata limpede, fckid-o s vadd ca printr'o sticl mTitoare insuirile rele ale celor judecati. El nu
mai gsete nimic bun i de laudd la Romani.
Ei nu au Dumnezeu, nu au lege, nu au nici o
simfire nobil $i frumoasei
sunt prin urmare cel mai micel, cel mai netrebnic, cel mai

stricat neam din lame !


Dar dacA-i aa, ce impiedica pe autorittile

bizantine sa le smulg dintele otravitor sau


hiar sa-i spulbere de pe pmant
lucru atk
de upr, dup Kekavmenos, cci Vlahii erau
frico$i ca iepurii , iar umanitatea bizantin

nu se opunea In aceste vremi ? Atunci ar fi


fost de prisos orice plangere amard i orice
msur de paz In pOtriva lor.
Dar tocmai plansul acesta platonic, tocmai
ockile i batjocurile cu care II incarc i tocmai struinta cu care de atkea ori indeamn
pe fiii si sd se fereasc de Vlahi, ne deteapt
alte ganduri deck cele voite de autor. Simtim
bine c nu sunt aceste cuvintele celui puternic

fat de cel slab i pckos. 0 pild din multele dintr'o lume mai apropiat de noi ne-o
procur un observator de Incredere, cltorul

www.digibuc.ro

IMKAVMENOS E}I ROMANII IN VkINCUL AL XI

61

francez Ami Bou. Bulgarii ---- ne zice el

nu stint pentru Turci deceit niste ghiauri


(adic oameni ca toat lumea, numai c nu au

aceeas lege cu dnsii), dar Albanezii nu li


se par decdt niste tlhari, pentru al nu vreau
-0 pldteascci birurile si ca oameni putin politicosi stint aeleseori grosolani cdtre Turci1),
de bun seam fiindc nu erau dezarmati ca
crestinii si si aprau drepturile cu arma fat

de stpniret Calificarea de talhari aici rezurn tot ce spune Kekavmenos despre Vlahii
din vremea lui ; e clasificarea moral ce o face
stpanul in neputinta lui. Ce insusiri frumoase

va gsi magnatul ungur in neamul lui Holia


si lancu ? Nu-1 va numi perfid, impreun cu
Jaksch, comitele Secuilor din sec. XV ? 2).
Nu-i va zice infidelis (ca si Kekavmenos amGroc), cum er numit in Buda Bogdan, fostul
voevod al Maramuresului, ceeace, dup cum

cu drept observ un istoric al nostru, inseamn omn puternic prin avere si influen(a
sa?8).
9 Reeueil d'itineraires dans la Turquie d'Europe, tom,
I, Viena 1854, p. 327.
2) V. pasajul Yeprodus cu data greit in A. D. Xenopol,
Istoria Romeinilor, vol. 1, p. 339.

3) L Bogdan, Originea voevodatului la Ronzlini, p. 10.

www.digibuc.ro

132

RNU

Cu toate aceste s nu credem cA hulitorut


Vlahilor e atras numai de vrtejul urei i iscodqte epitete MCA nid o bazd real. Suntern
Din lipsa de izvoare bogate neputand ptrunde in toate
tainele trecutului, e bine ca uneori s cautam cheea in prezent, depozitarul lui cel mai credincios. La Romani, i mai
ales la populatia pstoreasca, se pstreaza stAn i lucruri
aproape neschimbate din vremuri vechi pan astazi. Gasese
tocmai la un Invtat strain nite observatii, care, mcar ca
se refer& la un singur trib aromanesc, la Farsarotii nomaeA
din Acarnania (Grecia), arunca intru catva o lumina binevenit asupra chestiei dezbtute de noi i arat intr'un fel
superioritatea Romanilor in lupta eu Grecii :
Le paysan acarnanien (grec) les deteste ; c'est la haute
antique des populations sdentaires contre les tribus no-

mades. Il ne voit pas, sans une sourde colre, arriver


chaque anne ces bergers errants, ennemis dela proprite.
par Oat et par instinct, naturellement envahisseurs, com-

me les troupeaux avides qu'ils poussent devant eux....


Ces Valaques ne manquent pas de justifier la haine qu'on

leur porte ; ruses, toujours au guet, niarchant autant la


nuit que le jour, ils ne sont pas hommes perdre une
occasion de rapine, et refuser leurs moutons le pturage d'un champ de bl vert ou bien et laisser i ngtemps
sans maitre les bestiaux gares. Leur presence est une
source de querelles et de procs, dans lesquels les Grecs.

bien que plus nombreux, n'ont pas toujours le dessus.


Le Grec, malgr son esprit souple, mais plus artificieux
que vraiment fin, se laisse battre par le Valaque, dont

les ruses sont mieux conduites et la tactique plus patiente (il est facile de reconnatre les Valaques parmi
les Grecs... Les fatigues et les privations qulils supportent
en ont fait une race de fer ; on rencontre parmi eux des
hommes d'une force Et d'une taille tonnantes, avec (;es

www.digibuc.ro

KIiKAVMENO

4I ROMANI! IN VEACUL Al. XI

133

datori s recunoastem in relele ce le pune pe

searna lor mai muit dealt un smbure de


adevar obiectiv. Un pendant la invinuirile
sale avem celebrul pasaj al lui Benianim din
Tudela, care a vizitat Tesalia cu un veac mai
in urmd (t 1173, dupa Hopf). Alturnd spusele arnnduror, ele se completeaz si se verifica. Beniamin, in cltoria lui din Spania
la lerusalim, venind din Italia in Grecia, trece
pela Teba i de acolo ajunge la Zeituni (Lamia). Aici, ne spune el, e inceputul Vlahiei,
ai ceirei locuitori ocupei munfii, jar ei
poartd nurnele de Vlahi. Asemenea cexprioa-

relor de iufi la fugd ei se coboard in fara


Grecilor ca s despoae i sei prade. Nimeni

nu-i poate atacd prin rzboiu, nici un imlarges paules, cette poitrine paisse que la sculpture
prne II Hercule, p. 274). Ces &rangers, ces ptres, sont
une puissance (lane le pays ; ils ont pour eux une force
qui les maintient, en dpit de l'aversion publique; c'est
l'union qui rbgne dans les conseils et la confiance gulls
ont en leurs chefs. Chaque skouteris (celnic), ear d'une
rentaine de volonts qui vont d'accord avec la sienne,
est un personnage dans la commune oil il a plant sa
tente; et rivalise d'influence avec les dimarques (primarii
grew) et avec les capitains. Les villages grecs, au contruire, pleins de petites luttps et rivalits ne sont que division*. L. Fleuzey, Le mont Olympe et l'Acarnanie, Paris
1860, p. 279 i urtu.

www.digibuc.ro

134

(1. mtliou

parat nu-i poate supune. Datinele cre$tine$ti


nu le pazesc
dau nume jidovegi, din
care pricinet unit spun ca stint neam evreesc

$i ca pe Evrei li chiarnd frati ai lor ci pe


ctcebstia numai Ii atacit, dar nu-i despoae ci

nu-i ucid ca bundoara pe Greci $i al in


sfarssit vie(uesc fa-rat de legi ').

E netgduit c Rabinul nu a cunoscut de


visu pe Vlahi ; o stim din vorbele lui i cu
deosebire din calea btut de el (a ocolit muntele Othrys ce desprte Grecia de Vlahia si
luAnd-o pe trmul mrii a vizitat cteva orae
1) Haec est Valachiae initium, cujus incolae montes
incolunt ; gens ipsa Valachorum nomen gerit. Celeritate
cum capreolis conferendi, e montibus in Graecorum re-

gionem descendunt, ut spolium et praedam auferant.


Nemo illos bello lacessere potest : neque rex ullus eos
domare potest. Christianorum instituta non observant
suisque Judaica nomina imponunt ; unde nonnulli Judaeos fuisse asserunt, Judaeosque appellare fratres suos;
quumque hos offendunt, eos spoliare, sed non occidere,
quemadmodum occidunt Graecos; vivere denique exlegesTafel, De Thessalonica ejusque agro, Berlin 1839, p. 473
(cu textul ebraic). Gr. Xenopol, 1st. Rorn. I, p. 573, nota 11;
Hafdeu, Arh. ist II, p. 25 ; Odobescu,Istoria Archeologiei,
p. 733. Sathas, Biblioth. graeca I, Venetia 1877: N. Acominatos in discursul imparatuluiIsac Anghelul,p. 79 (vorbind

despre Romani zice): neam obraznic necredincios ca


o femee desfrtinatei ori ca o juncei gonitii de streche
(71 aracrro; a Tv) xal Rotxcal yen&

G6p (aspic).

www.digibuc.ro

t &ci;LaAt;

napotasplaaaat

KE(AVMENOS

1 ROMNII IN VEACUL AL XI

135

maritime ale Tesaliei si de acolo a trecut la


Salonic). El prin urmare ne raporteaz lucruri

auzite, adic tot ce i s'a spus de catre conationalii lui si de Greci cu cari s'a intlnit oriunde s'a abtut in cltoria lui. Deci stirile lui
nu ne transmit cunostinti si impresii proprii,
ci zvonuri care umblau printre elemente putin
binevoitoare Vlahilor. Dar zvonurile exage-

reaz cel putin faptele, dac nu le denatureaz. Cum c nu tot ce ne cornunic Beniamin e adevrat, o vedem dela ceeace ne
spune despre religia Romnilor si origina lor
comun cu Evreii, de care l'a rds si un coreligionar al lui 1) Nici judiciosul Finlay nu-1

crede cu totul serios in relatine lui despre


Romni 2). Cali ddeau nume jidovesti, e
foarte probabil. Obiceiul acesta de a-si da
1) L M. Jost (citat de Tafel, op. cit.), Geschichte der Israeliten, vol. VI, p. 377 (nota : emit den Walachen hat
er Britderschaft getrunken). E foarte probabil ins c phrerea lui Benjamin despre comunitatea originei Rumfinilor
cu Evreii are ca baz asernnarea limbei romne0i cu cea
spaniol vorbit de Evreii spanioli, din care fcea parte rabinul nostru.
2) G. Finlay, op. cit., vol. III, p. 229 (ea romantic account
zice) i vol. IV, p. 29. Ceeace spune Beniamin de necredinta

si nelegiuirea Vlahilor revolt chiar i pe Sathas, din care


cauz el ajunge la incheerea fal0 c aid Vlahi = Albaneji
(vezi E)).v". elviiaosce, vol. I, Atena 1864, prefata p. 12, 13).

www.digibuc.ro

13($

G. MURNU

nume biblict s'a pstrat la ei intru catv pti


astzi, coincident interesant- cu ceeace se
constat c a fost la Rom nii din Fgra 1).

C erau creOni, de asta nu se indoete nimeni. Cel mult un oarecare indiferentism religios Om' au credin( d cdtre Dumnezeu zice
Kekavmenos) li s'ar putea imput
poate
chiar Romnului in genere), cu toate ca se ti'
c populatiile din munti au de obiceiu mai viu
simtimntul religios. Pe cat cunoWem, tribul
FdrOro(ilor i mai vrtos Seirdcdcianii, un

alt trib nomad grecizat din Macedonia


Grecia, elemente curat muntenqti, nu arat
o deosebit grij pentru izbavirea sufletului 2).

Dar nu tim dac indiferentismul lor relativ


e o mWenire strveche sau rezultatul
moderne.
Beniamin afla ca. Vlahii trdiau En afard de
legi (vivere exleges). De asta, cum ne aducem
aminte, Ii acuz i Kekavmenos, sustinnd
nu au nici o lege. Aceasta e o vdit contra-,
zicere la cele ce am afirmat noi in cap. II. Con1) V. N. Iorga, Sate preofi in Ardeal, p. 148.
2) V. acuzarea aeus de tranul grec Farrotilur din Acarnania (Grecia), In Heuzey, op. cit., p. 280 (4aussiprtend-il

qu'ils sent peine ehretiens).

www.digibuc.ro

KEKAVMENOM I nomkur IN VFIA4 IA, AL XL

187

trazicerea e numai aparent, dac am tine


seam/ c autoiii notri, rep.reentanti ai unoisocietti mai civilizate si bine constituite, prin
legi inteleg legile formal enuntate, scrise.

Cum c i Romnii erau alcdtuiti intr'o formA

social, orict de rudimentard ar fi fost ea,


am ardtat mai sus, i asta nu poate fl pus la
indoeala : au doar si cele mai primitive societti norme indreptatoare in viata lor public f particular. Dreptul romnesc va
fi fost foarte analog pretutindeni, mai cu
seama ca el s'a intocmit sub aceleasi Impre:
jurari politice, adicd sub cea dintiu stapnire
bulgar. Dar un asemenea drept, 'pentru cei

ce cunosteau pe Rornni din auzite sau din


relatiile lor dusmrmase cu dnsii, ori nu exist

ori dac exist nu form un corpus juris, nu


pute inlocui volumurile concrete. si masive
ale digestelOr si novelelor bizantine.

Pe aceeas treapt social cu Vlahii 'din


Pind stateau, desigur, si Slavonii din Morea
acestia aveau, ca si dnsii, datinele lor, mai
tari dect legile, dar Grecii Ii tineau de :
&vOptivrou; eckatovotok x't??.) a(3Gvtat ticpivro,

oameni trufa$i $i dispretuitdri de staptin,


adic de strain, cci pmntean de-al for awww.digibuc.ro

138

G. MURNU

veau WA' indoeald. Ash dar organizatia lor


proprie national, dupd conceptia bizantin,
er nelegitim sau tot una cu starea anarhicd.
Ace las duh de rsvrtire si slbticie atribue
Ylahilor amndou izvoarele noastre, cele mai
vechi din cte avem cu privire la trecutul lor.
41Pe Jidovi i atacii (precum i-ar atacd si astdzi pe aceia ce duc viata parazitard de cAmdtarf, dacd umanitatea modernd nu i-ar fi luat

in aprare), dar nu-i omoard ca pe Greci.


Va s zic fat de cei dintiu erau mai omenosi dect fat de cei din urrnd. CA nu ataca
pe toll Evreii fr exceptie, ne arat simpatia
ce pe de alt parte, Beniamili constatd la Vlahi

pentru Evrei, pe cari ii numesc frati ai lor.


S fie oare aceasta numai o vorb, o scorniturd a localnicilor ca s insele bundcredinta
vestitului cAltor? Dar ce interes vor fi avut
informatorii !pi inselndu-1? Nu, aceste informatii ale lui Beniamin trebue sd se Intemeeze

pe oarecari adevdruri. Vlahii, orica de rdi si


slbatici sunt, nu se arat cu totul canibali,
cci mai au si oarecare omenie, oarecari preferinte fat de victimele lor, de ucid pe unii
crut pe altii. Aceste preferinte, pasa-mi-te,
nu sunt niste toane sau apucAturi patologice,

www.digibuc.ro

REKAVMENOR

1 ROMANIC IN VE WI1L AL XI

139

ci semne vdite c ei aveau simtire omeneasc. Evreii pasnici i harnici muncitori orseni
nu aveau legturi cu reprezentantii puterii publice sfdite cu supuSii, i deci Vlahii nu aveau

de ce s-i dusmneascd. Din potriv, fiii lui


Israil, sub stpnirea spiritului de netolerant
de atunci, nu erau mai putin prigoniti i urgisiti de Greci dect Romnii. Prin aceasta ei
erau oarecum frati de suferinte cu acestia ;
a trebue s explicm frtia dintre eis de care
ne vorbeste Beniamin l).

Fat de Greci lucrurile se schimb. Cu


dnsii Vlahii erau in vrajb, in rzboiu necontenit. Prdtorii i despoietorii poporului
domnitor nu trebue socotiti ca niste cete de
tlhari, ci de rzbuntori in felul haiducilor,

eroilor populari de odinioar, asa precurn


pn mai deunzi se aflau in Turcia. AdmiE curios cd pnd astzi domnete o asemenea buna intelegere intre Romnii i Evreii din Macedonia. Tot aa s'ar

puted tlrnci, cu privire la cele de mai sus, i ceeace ne


spune D. Cantemir despre Moldoveni in Descrierea Moldovei,
ed, de Miron Nicolescu, Buc. 1909 (Bibl. Socec), p. 229 :

a ucide sau a prd pre Turci, pre Ttari i pre Evrei nu


socotesc ca este pcat nici ucidere i cei ce locuesc aproape
de 'Mari, fulr i ucid cu sirguint l cnd fac vreo pradd
in Tara 'MAI-eased, zic cd n'au prAdat, ci i. au fntors numai
al lork,

www.digibuc.ro

140

G. MURNI1

nistratia bizantin acurn o stim er o pacoste pentru nea murile supuse si chiar pentru
iiii Grecii. Cele mai blAnde, mai asezate din
ele se inslbticeau sub sAlbateca exploatare
a bizantinilor, i dacA din vreme in vreme
nu-si fAceau dreptate cu armele, trebuiau sa
piar sau sA emigreze '). Nu mai citAm cazuri.
c sunt din belsug la Bizantini ; mnsi revolutia Pointinilor din Tesalia sub aceste nevoi
s'a dospit.
SA nu uitm cA si conditiile extraordinare,
iii cari trAiau Rom Anii de cAnd Ii rzbise puI) Vezi Nichita Acominatos (Honiate), p. 657, unde spune
-Ca din pricin ca' esfintenia i adevrul periser din generatia lui i nelegiuirea se inmultise, in urma deselor schim-

bri in domnie si a jafului si a rpirilor din partea stpitni torilor, caro n'au gandit i nici au fcut ceva bun si folositor

pentru cei de un neam cu dnii, multime de Greci in Asia


trecuser sub domnia Sultanilor din Iconion. Arhiepiscopul
Atenei Mihail Acominatos (cam intre 1175--1205), distinsul
frate al istoriografului Nichita Honiate, ne-a lsat un tablon infiortor despre ceeace a fost pe timpul sti administratia
bizantin l cu deosebire administratia Atenei.
Din lips de spatiu ne mrginim a cita concluziilelui Hopf,
op. cit., p. 175 : oWenn jemals, so wurden jetzt die grie-

chischen Provinzen als eine ergiebige Goldquelle Mr den


oder jenen byzantinischen Verres angesehen, in dem bedrng.
ten Lande herrschte ein legitimes Aussaugungs und Planderungssystem. Wie in Feindesland hausten die kaiserlichen
Beamten. Dac insus poporul grec era astfel obijdult, cum

trebuia s fie tratate celelalte neamuri din imperiu ?

www.digibuc.ro

KEKAVA1ENOS .`p ROMANH 3N VRAOL L. AL XL

141

hoiul Slavilor i Bulgarilor, nu puteau s lase

neprefacut caracterul lor moral. Retr4 in


munti fioroi, prin prpstiile lor adnci
vile lor intunecoase, i inghesuiti pretutindeni de popoare barbare cu care stteau in
venic harp.'

ei au trebuit s se acomodeze

pn la un punct cu lumea din preajma lor.


Instinctul de conservare le-a Insprit moravurile i i-a fkut s rspund cu aceea nesocotire i cruzirne, cu care erau loviti. Dar ar

fi o greal sau dovad de neOint, dac in


aceast a lor tare de semi-barbarie i-am privi
singuratici i in afar de mediul i timpul in
care tresc.

In zadar ne vorbesc istoricii bizantini de


blndete $i omenie greceasc. De fapt, din
veacul al X-lea incoace, Bizantinii erau tot
aa de perfizi, barbari i neomenoi ca i supuii lor. Ei InOi ne dau exemple nenumrate
despre aceasta: s spicuim ctev, spre a nu

pre scriitoi de cuvinte degrte.


In acea din urm ciocnire serioas cu Bulgarii, Vasile al II-lea a orbit 15.000 de ostai
dumani czuti in mna lui ca prizonieri, lasnd un ochiu la unul din o sut, ca s-i poat
coriduce ldornnul lor Samuil. Acesta vzn-

www.digibuc.ro

142

G. mcnNu

du-i, ametit de scarba si de groaz, a Cazur la


prnnt, i dup doua zile a murit in zvarcoliri cumplite. Nu mult dupa asta, cel din urm

erou bulgar al acestei lungi tragedii,


prin viclenie greceasc e rpus In ziva Inaltarii Sf. Marii. Istoricul grec, care povesteste
aceasta pe larg, nepastitor de mijlocul intrebnintat pentru omorul lui si de sfintenia zilei

in care s'a svrit, nu stie cum s-si arate


plcicerea $i minunarea pentru aceastei isprava1).
0 alt intmplare prin care vedern la Greci

o parte din ruttile atribuite Romnilor se


afl in Kekavmenos : strategul bizantin din
Ragusa, Catacalon Clyzomenites, voind s
piard pe Voislav, domnul Dalmatiei, se mprieteneste cu el trirnitndu-i daruri si caut
s-1 prind in curs. Domnul dalmatin, om
destept, darurile le primed si se Prefaced ca e
supus irnpratului prin buntate strategu lui.
Acesta, vztind c asa nu poate s-1 incurce,
s'a poftit dela sine s-i boteze copilul de curand nscut, ca astfel, cu prilejul Incumetririi
s-si indeplineasc planul. Slavul viclean a pri1) Kedrenos, Il, p. 470 i urm.

zed 04.curuSv zice el).

www.digibuc.ro

KEKAVISIENOS 1111 ROMANIC IN VIOACUL AL XI

143

mit, dar din pricina neincrederei dintre


au hotrat ca ceremonia s se fac la hotarel
provirlciilor lor, pe coasta marii Adriatice, pe

unde strategul i ascunsese corbiile, ca sa


se ajute de ele la un semn dat. Voislav r
l'a prevenit, caci inainte ca Bizantinul sa3i
eheme in ajutor pe ai si, au srit Dalmatinif
cari Il [Andean de aproape i au pus mana pe
el i pe fiul lui 1).
Un exemplu clasic de perfidie i.nelegiuire
bizantina : comandantul impresuratului Sirmium mijlocqte o intalnire papic cu generalul bizantin. Dup ce
dat srbtorete
jurmantul, ei se intalnesc intovriti numai

de cte trei slujitori. Dar abia au schimbat


cateva cuvinte i Grecul i scoate pumnalul
indosit i rstoarn pe comandant scldat
in sange 2).

Nu mai inmultim citatiile. E vremea doar


cand necredinta i slbticia, calcarea cuvantului de onoare i a jurmantului, viclenia i
inclinarea spre teal:tare, nscute i desvoltate
prin amestecul cu barbarii, deveniser Intru
catva principii de stat i strabtusera Intreaga
1) Cecaum., p. 27, 10 i urm.
2) C. Neumann, op, cit., p. 35,

www.digibuc.ro

141-

G. AtURNU

societate medievalA (in -Ap.us au.PAtruns dupa


RenWere). AtAt de mult scopul scuzA mijloaCele, in Cat Kekavmenos nu se sfiete a reco7

Manda fiilor sal iretenia, ba chiar desAvrirea ei prin nscocirea de noi tertipuri. Ceici
voiu svune, fiule, ca in firea omeneascd
inneiscutei viclenia (p. 131-10). Si tocmai

asta imput el Vlahilor. Acominatos ne da


rAspunsul unui Vlah in aceast privintd. El
spline c impAratul Ioanitiu starpea pe Greci
pentru cA na putea suferi viclesugurile aces-

tora si firea lor necredincioasei si adeseori


schimbdioare intr' un singur ceas1). Adevrul acestei acu2Ari pare a-I primi i autot ul
cAci nu zice nici un cuvAnt de al:di-are a neamului su. CA lucrul acesta er In deobte cunoscut i admis,.o aflAm dela un istoric frunta, la care nu ne putem brml nici o prtenire.

Grecii, zice el, erau (inuti odinioard de oameni cari din rdutate inneisculd si necredinta
innrdvitei erau porniti mereu spre trdare,
cu toate feigeiduintele si jurdmintele date2).
1,) N. Acominatos (Eloniate), ed. Bonn, p. 830, 11: otlicin
Tic; pv aolocppowiva; il(crutaht xcit si) imam. 1,Oo xeci
r4 can-71c e'ops; 7COVALCV.; naXtprezi pp6vr,113.

3) C. Hopf, op. cit., vol. VI, p. 214: Galten doch einnzal


die Griechen far Menschen, die aus angestammter Bos-

www.digibuc.ro

KEKAVAIENOS lt ROMANI' IN 11BACUL At. xl

145

De altmintrelea toti tim intelesul popular

al cuvntului obizantin i bizantinism


(care, dup un Krumbacher, la cortejul de InsuOri enumerate mai sus addoga intrigik de

curte si slugitrnicia), macar ca nu e deplin


intemeiat dect numai pentru unele veacuri
de domnie a Romeilor in deosebi din veacul al XI-lea incoace ; caci orice s'ar zice,
cultura i civilizatia bizantina era singura
forma mai impuntoare de imblnzire a moravurilor in veacul de mijloc. Tinta noastr e
numai sa artam. ca frumoasele epitete, cu
care Kekavmenos impodobete numele Vlahilor, nu erau flori exotice pentru Bizant. Ele
chungen und Schwitre stets zum Verrat geneigt waren. Un
alt German, Arisbertus, cronicarul lui Frederic Barbarossa, il
numeVe perfidi Greci (v. Fontes rer. Austriac., I Abt.,
V, p. 20). 0 bun confirmare din izvor francez in The Cronichlehof Morea (.6 zpovixbv TO 110 it0g), ed. Iohn Schmitt,

London 1904, p. 260, ver. 3932-3937:


Sacycinvo Teyflag via:cairn aeLnorePtop.afou vie E-/D 7cvnitFet
nori. 'Pwp.ctiou s3 ip-xneuq

?AZ ptlicoo if atit xetp.plav aurrivem


8t&

60,3a 0.0

yttrgqi

al

elhav Onst 7,21 &anat. soil

T61:E & Xe111.9 Et 015vT.M0v

aup.r.10epov Stic v. a

01(3E407:010511 T01.1

vat cri

zdtIVE

iEeo01,6173.

adeca: Cine a ausit vreodatrt eft s'a tnerernt In Grec, 4e dragul


kit san din prietenie eau avfind legiltnrit de lnrudire ? Sit nu crest

nidaatit Grecului pentru 1ot ce'lt spune en inritroftnt. Cind el ii


vane In wind i vrea s te Sneele, te face cumittru eau frate de crnee
ori te face ensern ea aft te peardit.
G. MaRNe.

Viable. Mare.

www.digibuc.ro

10

146

NURNU

creteau In capitala tot atat de spornic ca i


in provincii printre obarbari
Dar toate aceste rele nu erau numai de origina politica. Nu mai putin sporeau ele adpandu-se In izvorul urilor nationale. NemiloO,

vicleni i pagani erau Grecii, dar mai putin,


se Intelege, fata de ai lor. Virtuozitatea crimi
nala era indreptata. mai ales In potriva limbilor straine. Se pare ca mc*eniser ceva din
excluzivismul Elinibor, pentru cari toti erau
barbari afara de dnOi. Oricat de ortodoxe
i Invatate In coala lor erau natiunile ce-i Inconjurau, ei le priveau de sus. Cad cum

spune un reprezentant caracteristic al bizantini smului


barbaria nu sta nfelulreligiei,

ci in origina, in limba, in starea politica ci


culturala a unui neam. Doara noi cre$tini
suntem $i aceea$ credinta avem cu multe alte

semin(ii, dar tot socotim $i numim barbari


pe Bulgari, pe Vlahi, pe Albani, pe Ru$i $i
pe altii1).
'Icoivvou lizvapo6t1 G Mxylarpou 7sp6; rip atAivrip :qc
Alvou xst Ilap.o0pcbc714, ed. M. Lehnerdt, Lipsca 1900 (Teubner),

p. 15 (autorul &Ilia in jum. dintaiu a sec. al XV-lea). Ca de


ingust ne apare conceptia Grecului asupra barbariei fattt
de aceea a cronicarului Const. Cantacuzino Stolnicul I Cred
ca fac o plcere cetitorulul alaturand-o : (Dirept di este pi

heit und gewohnter Treulosigkeit frotz aller Verspre-

www.digibuc.ro

KEICAVMEG NOS 1 ROMANI! lN NEACUL AL T

147

Er vechiul .titlu de mndrie al Elinului


pstrat prin traditie i Imputernicit prin coal.

Aceast mndrie, putin Indrepttit in urrna


amestecului i corcirii nepilduite a neamului
grecesc cu tot felul de semintii asiatice i europene 1), a hrnit fanatismul lor national i.
a spat eterna prpastie dintre Greci i feluritele neamuri din impArtia bor.
Amenintate in tot ce aveau mai scump i
sfnt, aceste neamuri s'au gsit dela sine alturea in lupta lor cu vrjmaul comun, care
motenise nesleite puteri Imprteti. E o naise numege varvar, care nici obiceiu are, nici carte Ole
nici bdrbeclie, nici dreptate, nici miloseirdie are, nici frica

lui Dumnezeu, nici o bundtate sau nici vrednicie pre


sine se vede, ci mai mult silefte i trage a &di in voea
?i in pohtele sale deceit in legi i in drepteifi supupi,
cuprinpi sei fie, nu dupei aleasa fire omeneascei feicand,
ei ca un dobitoc va sei trdiascd fis gelndefte a treik Aceia

dard se chiamel i sunt varvari, cari sunt apez, metcarde ar fi vreunul din vreun neam bun sau i stdpecnitor, pi de va fi sau va OM cum mai sus se zice, iard
nu cu fapte bune, acela varvar este. N. forge, Operile
lui Const. Cantacuzino, 1901, p. 117-7.
Multul i indelungatul amestec al Grecilor cu apusenil,
il constata Inca de mult insusi Constantin Parfirogenitul In
iTatitElag noAXf, rtracc
De administr. imp. 86 (6; aiiyyEvel
voan (Dpkryot

:E Met 'Ponloc(oi;). Tot el face deosebirea de rase

pledeazi pentru puritatea nearnului din care face parte :


ibid. 89.

www.digibuc.ro

148

litiltNu

vitate a crede ca Bulgarii s'au susiinut in timp

de peste trei veacuri numai cu fortele


proprii. Bulgarii barbari nu au stapdnit in peninsula balcanied deck cu ajutorul i conlucrarea nu numai a Slavilor mai vechi balcanici
cu cari la urrnd s'au i contopit, ci i a Skbilor,
Albanezilor i mai cu deosebire a Romnilor.

Ca in mare parte tovar4i i nu robi ai Butgarilor au fost cei din urrna, avem o confirmare strlucit in Acominatos, care ne spune
despre Asanizi, ea ei prin revolutia lor voiau
set impreuneze doinnia Vlahilor ,s Balga-

rilor precum a fost odinioarei,1). Prin urmare Bulgarii turanici au gsit un teren foarte
prielnic ndzuintelor lor politice. Indelungata
lor stpnire nu se intelege deck numai prin
c4tigarea sirnpatiilor diferitelor neamuri conlocuitoare i deci atragerei lor pentru politica lor proprie 2). Cel putin pnd la slbirea

Bizantului nu vedem In peninsula deck numai doud tabere : deoparte Bizantinii, de alta
nationalittile balcanice izolate sau unite im1) N. Acominatos (Honiate) p. 489, 3 : a
mit saw B3uXycipow Suvaautly el v cruv4oucrtv

seilv Muclio'v

=can noti v.

(Mtwol, Mysii = Vlahi ; cf. lb., p. 482, 4).

2) Cf. A. F. Gfrrer, Byzantinische Geschichten, Graz


1873, vol II, p. 641 si arm., I Schlumberger, op. cit. II, p. 42

www.digibuc.ro

KEGKAVNICNOS

f ROMANII IN VNACUL AL XI

149

potriva lor. Conceptia colectiv a acestora


apare in chip foarte curios in literatura bizantina. Aa spre pild inteo epigram& datorit
unui Catrares (sec. al XIV-lea) cetim :
Vrei s 5tii a lui fptur
V lah e (Jamul din nscare,
Albanez la infatiare,

lar dup a lui tinut


Butgaralbanezovlah.

Bulgaralbanezovlahulacesta, carein plastic


ar corespunde cu un trimurti monstruos, e
ochii Grecului o fiinta real, de0 simbolic
conceputa ; e personificarea tendintelor antibizantine ale celor trei nationalitti, al cror
nume imprumut. Aceast personificare se
intregete cu adaosul Sarbilor, cnd acetia
devin primejdioi Bizantului ! Deit poart
uil nume personal (Bo1x6v), ea nu reprezinta
totui o singur natiune din cele patru, ci pe
toate laolalt ; acum e EeppaX131nrof3ouXiapopXxoc

(Sarbalbanezobulgarovlahul) '). Poate intru


ctva amestecul de ras, dar mai vrtos dispretul, pizma i teama Grecului bizantin au
1) V. Epirotica, op. cit. p. 238, I. cfr. Hopf, Chroniques
greco-romanes (Berlin 1873), la tablmd geneologic al despotilor i dinastiilor Epirului i Tesaliei amintete in p. 531 si
pe Vongo 6 asp[3.2Xpcivtropciyq.

www.digibuc.ro

G. MURNU

ndscut acest reptezentant tipic al natiunilor,


cu care el-A In lupt. Nu numai In istorie,
chiar i In monumente curat literare, unde mai
putin ne-am fi ateptat, strbate inverunarea
Grecului asupra lor : Cetind poema paserilor (o poem satiric& bizantin),siv znd ne-

cruNtoarele atacurt indreptate asupra Frncilor, Vlahilor, Bulgarilor, etc., cetitorul se

simte cu totul rpit in atmoslera conflictelor nationale moderne '). Dar dumnia
i ura cea mai fanatic a Bizantinilor se concentrau cu deosebire lmpotriva Vlahilor i Bu Igarilor, cele dou neamuri care mai mult decas t

altele le-au nimicit planurile de cutropire politic i national a peninsulei balcanice. Con-

curenta economic -nu trge mai putin In


cumpn, dar i aici lucr In mare parte antipatia de ras. Ne vine a crede c ura nemuritoare a Vlahilor impotriva Grecilor, despre care ne vorbete Acominatos 2), izvor d lit
Krumbacher, ,op. cit., p. 880 .
Nid Sarbii n'au fast cm-14 de scriitorii Bizantini ; iata ce
zice Acropolites, ed. Teubner, 1, p. 145, 17: yivo; Exanov8ov 'cat
Ftlilino.cs 3 lab; zciptv rots etc atIr6 iriiietExp.ivot xpyrniv, ;Wit'
tcct p.ocpb ti zipao; t t.(a chopphrrov xcit utscumcola )0=1),ot.

Trada era una din Wile cele mai grecqti fn veacul (Id
migoc. Stricarea oraelr infloritoare sf siarpirea eleMentu-

www.digibuc.ro

HEKAVMENOS

l ROMNII IN VEACUL AL xi

151

oveplica vra j mfie a latinismuluiimpotriva


elenismuluio, dup cum foarte nemerit observa un distins istoric francez ').
Bulgarii sunt tot aa urti Grecilor ca i
Vlahii. Ei nu au mai putini i mai slabi defimtori In rndul scriitorilor bizantini. ci nu
sunt numai nite vulpi ce es din vizuind, ,
cum ii numete un vestit scriitor din timpul
lui Tzimiskes 2), nu sunt numai atdt de lipsifi
de statornicie, tncdt mai bine te increzi veinlului dec.& prieteniei loro 3) sau onearn ur-

gisit de Dumnezeuo 4), cica sa prescurtez


tut grecesc din tot cuprinsul ei se datoreste Romnilor
Cumanilor pe vremea revolutiei fratilor Asan. Pustiitorii au
fost mai mult Cumanii, earl, invettaserd dela Vlahi in-

potriva noastrei uret nemuritoare deapururea moftenit

din tatil in fiu (aivstov


ix.Etv

EtXWiIOt, X2

7p

pi x0scev t BX4y.cov

p C 71211374 &no =Bar/ 1:2pCCIA.LICELV CiElp.V71-

(7:09-: N. Acominatos, op. cit., p. 831, 21-23. Rolul Turcifor in Asia Mica I-au jucat in Europa Romnii i Bulgarii :
ei au Ingropat pentru totdeauna Mar ea idee a elenismului;
Fanariotismul a fost o formi de rzbunare a acestuia pen tru

suferintele trecute. Dac dar noi putem zice cu Petru


Maior
cA tot retul dela Greci se trage., contrariul I-ar
putea zice Grecii nu cu mai putin dreptate.
1) A. Rambaud, L'empire grec au dixibme sicle. Paris
1870, p. 260.
2) Schlumberger, op. cit. I, p. 644.
8) Pacilymeres, I, p. 448, 5.

4) Cum le zice Constant. Porffrogen. in De Thetnatibus,


I. 45, 21.

www.digibuc.ro

152

G. MU1011.1

spusele istoricilor i sa m mrginesc a cit prerea care rezum i incoroneaz tot ce s'a zis

im potriva lor, sunt ceeace ne spune nu personaj cu mult mai mare deck Kekavmenos,
un celebru i mare bizantin, Teofilact, arhiepiscopul din Ohrida, care a trait ani mndelungati (cam intre 1090-1108) tri mijlocul
Bulgarilor, pastorindu-i. Intr'o scrisoare a lui
catre Nichifor Bryennios, ginerele lui AlOxie
Comnenul i sotul Anei Comnena, vorbind de
firea Bulganilui o numete mama tuturor
relelor (p.t-qp ricrtiq -1/xxictc 1). De altfel toat

corespondenta acestui Malt prelat e plina de


hula i de batjocura asupra turmei sale. glmi

miroase a mucigai, scrie intr'un rand din


Ohrida, precum ddnsii (Bulgarii) rdspdndesc mirosul cojocului 2). Aiurea aducandu-vi aminte de doctrina lui Empedocle 3) zice :

Ura produce capete fr trunchiuri,

aici

1) Migne, Patrologia graeca, torn. CXXVI, p. 444.


Migne, op. cit., p. 504 (ingoro acorplac, 6, gutvotr.05 sc:;;
xmlilrov 7p4aou).

3) Origina lucrurilor pmntul, aerul, apa i focul. El le


adoga ca principii superioare : dragostea i ura. Perioadele
de formatie erau bazate pe aceea cA fiecare principiu triumfa
pe rnd, Diferitele OW ale plantelor t antmatele s'au for
mat deosebit. La inceput capul, ochii, bratele erau Mate neatArnate una de alta (Chalandon, op. cit.).

www.digibuc.ro

KEKAVIAP.NOS ItIL ROMANI! IN VE1ACUL AL XL

153.

(la Bulgari) dezordinea a produs o mul(ime


de trunchiuri frel capete, cad fiecare ohridean nu e oare o fiin pa cap, care nu $lie

cinsti nici pe Dumnezeu, nici pe orn?


tocmai cu niste asemenea monstri sunt ne-

volt sd am relafii.. Cu orice fel de puteri


creatoare trebue s le lasi de neldejdea de a
pune vreodat un cap la aceste trunchiuri
Se poate un gra iu mai amarnic, mai Myra}
bit dect acesta ? Cine poate crede c el oglin-

dqte o adevrat stare de lucruri, impresia


cu totul obiectiv a decderii bulgreti, i nu
tpirea veninului neistovit de patimi i uri docotitoare, ce din adncul veacurilor au nscut
nesfritele ciocniri i incletri sangeroase
dintre cele dou natiuni rivale ? Indemnul exterior e uor de ghicit ; trebue s-1 cutm de
sigur in relatiile peste msur de incordate ce
vor fi fost intre pastor i turma sa, in mintea
careia se pstra Inca proaspata amintirea bunurilor pierdute ale domniei nationale. Vasile
Macedoneanul, dupd sfritul norocos al rz-

boiului su cu Bulgarii, nu spre Constantinopol ii indreapt paii triumftori, ei spre


Atena, spre templul Sfintei Marii, in care er
1) Migne, op. cit., p. 308-309.

www.digibuc.ro

164

G. MURNU

acum prefcut Partenonul, simbolul geniuluf


lin, i aici aduce el prinoase i sl'av dumnezeirii pentru biruintele sale. Er peregrinatul
impus de o vreme cand Grecul, de1 Bizantin,
deit Romeos i deci in fire cu totul abtut i
instrinat dela stralucita-i obrie, dar cltinat
in temeliile lui putr-ede, cat in neputinta sa
toiag de sprijin in legturile glorioase cu anticitatea pgn,

Nu e dar de mirare c Teofilact, prelatu


cretin crescut in tiinta elin, s se simt
printre Bulgari mai mult Grec dect eretin
i corn parndu- se cu ei s i se par ca e vul-

turul lui Zeus ndpdit de brocqte ordedi').


Ceeace-i mai gray aici, e e nu vorbete un
istoric, un orn politic, un Wean, ca bundoar
toare >>

Kekavmenos, ci un cap al bisericei, brbat


iscusit i cu inalte inytturi. dela care am f
ateptat mai m ult cum pat, mai mult stpnire

de sine. Dar el e tot aa de ptima, de nein-

frnat i uittor de datorie, ea i multi din


strnepotii lui din zilele noastre.

Dac aceasta e impresia general ce c1) Migne, op, dt., p. 444.

www.digibuc.ro

KEKAVMENOS

I ROMANI! IN VIIIACUL AL XI

155

ptm din corespondenta lui, totusi nu putem


zice' c prerea-i despre Bulgari nu e inspirata
mAcarintru ctva de realitate. Un adevr trebue

s fie la mijloc ; dar, oricum, nu att de crud


dup cum pretinde arhiepiscopul Bulgariei 1) :
att de ri i indobitociti, cum vrea el, nu
puteau fi Bulgarii cei ce intemeiaser i sprijiniser cu cinste o domnie, care de attea ori
amenintase existenta Bizantului. Dar erau ca-

zuti in robie bizantin,

e destul s stim

aeeasta ca s ne inchipuim ce locuste se abdtuser asupra lor spre a le stoarce ulti ma tri e
de rezistent si dernnitate. Aceasta o pricepem
ma i bine studiind istoria lor modern, unde
e vorba de isprvile clerului fanariot in Bulgaria. Citeasc oricine paginile lui Jirecek
i va fi deajuns. Cci nu pace si frtie, nu dragoste si impcare a sdit printre neamuri ludatul ortodoxism al Grecilor 2), ci smnt de
4Cre peuple grassier zice despre Bulgari ilustrul istotic al cruciatelor, Guillaume de Tyr (v. Historiens occidentaum deg croisades, tom. I, p. 77). Un catalog de popoare
vecIfin bulgresc (cam din veac. al Xill-lea) aseaman pe
Bulgar cu un bigot: Jirecek, op. cit., p. 215 (nota). i azi
numele de Bulgar In Turcia e despretuit (pe alocuri si in
Romnia) ; cap de Butgar i cap gros stint la Macedoromni sinonime.
2 ) Zic Grecitco i cred c numirea nu e in tolut exacta. E

www.digibuc.ro

156

MUItNU

vrajb i ur neimpcatd, pe altaral erora


sute de generatii an slujit de hecatombe si au
o
prefcutraiulcelor mai clasice pmnturi

vale a plngerii, spre binele nici unuia din


el si In paguba tuturor ').
vorba de Bizantini, levantinii corcituri din toate neamurile,
de clasele domnitoare, in mnile crora erau toate resorturile
statului. Aceast clas era tot aa neomenoas exploatatoare
a nationalitatilor, ca i a poporului grec.
1) Ceeace in ochii Bizantinilor erau in Apus Romanii
Bulgarii, in Asia erau Armenii. Locul lui Teofiiact II tine aid
Casia, poeta augrit din sec. al IX-lea. lat ce scrie ea in
versuri despre Armeni :

Tv

'App.evlwv r -dav6ratov yevo


Zino ti) 6v icret zeci 9213X4-2E; Et; al..,
11.2VIZak TE V.Ca TpERTOV 'cat Paxceivov,

Ise?uatcopivov nip 70, etasa xeci B6/ou ItAfipee.


ETri Tt; an0; Tcepl TO6Itov EiX6TWC
xicv ecaottBat,
'A pRivtot imam
p)6tEpO l 11vovrca Maa(livIe,
reXou:Ocorre 2i1 cpauX6Tatot z06lou,
ltEp7;AOUTLCIO6TES Si met stmOivtg

cpxole7ecp2u/Inetrot BE(Mouvral. nigt.

adic: Armenii sunt un neam cumplit, zca

i cu lotu/

retu, furios, nestatornic- pizmeitaret, nespus de-ingdinfat

si plin de viclenie. Cu drept zis un infelept despre


Armenii sunt ticloi cede./ vreme nu au nici o
stare; mai ticelloft de cum ajung la metrire, iar dacii se
imbogelesc sunt foarte ticloi, i insfetrOt, cand ajung
la cele mat muri avutii i onoruri, se aratit tuturor ca
drojdia rutii omenepti Pe larig asta amintim unpr3verb bizantin despre Armeni :

'App.dvtov gxet cpaoy, xeipov'

www.digibuc.ro

KISIKAVMEN04 J ROMANII IN VEACUL AL XI

157

Cu toate aceste s nu eim din cadrul istoriei. Noi constatm i nu criticdm. E vorba
numai i numai de a art curentele felurite
ce frmntau spiritele vremii, i asta am vzut-o desh4t. Administratia i fiscul, lupta
economicd i ura de rasa strniser rzboiu
pe viat si moarte intre Bizantini i nearnurile
de subt oblduirea lor. Rezistenta activ, sustinut cnd se pute, se schimba Intr'una pa-

six/ in vreme de pace i trie a imprtiei.


Supuii acesteia trebuiau s fie pururea Inar-

mati, pururea la pand, cad se gseau ca


inteo necurmat stare de asediu. Dac impotrivirea nu era .cu putint la cmp, dar se
puted la munti. Ca aceast stare Indsprise
populatiile muntene, asta o intelegern upr.
Dar nu er numai vina lor, dacd uneori treceau peste marginile ingAduite de lege ; doar
i dascdlii lor nu fceau mai bine. Benjamin
izopbv p.i, eac de ai prieten un Armean, nu-ri &bite mai
rdu dufman ; v. Krumbacher, /Casia,-Miinchen 1897, P. 316;

cf. 0 Theophanes, ed. C. de Boor, Lipsca 1885, II, p. 22,


35 0 urm. Vrjmsia aceasta cu Armenii se explic zice
Krumbacher, op. cit., p. 337 de bun searn din puternica
concurent ce aveau de sustinut Grecii In lupt cu Armenil
pe terenul comertului si al comunicatiei precum 0 la ocuparea posturilor de slat, mai ales In veacul al X-lea 0 al.
Xl-lea, cnd Armenii jucau rolul de frunte In imp,riu.

www.digibuc.ro

158

G. 311.11{NU

ne imprtdeste lucruri auzite fr s le Pdtrund rostul, aa precum un ir de Invtati


moderni, i unii chiar destul de respectabili,
cnd a fost vorba de Vlahi (poate neamul cel
mai npstuit istoricqte), s'a mrginit s repete cuvintele lui, fr a le supune unui control serios, frgt a arunc priviri lturalnieL

Constatdrile noastre, credem, vor reduce


cel putin invinovtirile tuturor la proportiile
cuvenite.

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PIND INTRE ANII

1204- 1259.

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PIND INTRE ANI1


1204

1259
I.

Dup luarea Constantinopolului in 1204

Cruciatii apuseni au imprtit intre


dnii impArtia Corn nenilor. Contele Bald u in

de Frandra, ales imprat, ocupd o parte din


Tracia i Asia Mica, Venetienii iscusitului
Doge Dandolo restul Traciei, iar marchizul
Bonifacio de Montferrat devine regele Salonicului (1204-1207) sub suzeranitatea lui Balduin i deci rmne sa-i ia in stpnire toat
tara din Apuscilt ar fi putut cuceri el cu cavalerii sdi Lombarzi. in expeditia ce a intreprins
in curnd in Macedonia si in Tesalia toate ora-

ple i s'au supus fr impotrivire. 0 multime


de nobili de-ai lui au dobndit parnnturi i

www.digibuc.ro

162

G. MURNU

cetati i au devenitiorstf el vasalii lui. Asa Ki-

tros, Pydna de Airiioar, si Platamona, in


partea despre meaznoapte a Tesaliei, fura
date lui Wirich de Daun si Rolando de Piscia,
Larisa cdz in mna unui nobil Lombard Guglielmo, contele Berthold de Katzellenbogen
a primit ca feud Velestinul, vechia Pherrae,
iar fratii Albertino i Rolandino de Canossa
Theba tesaliot i imprejurimile golfului Pagaseic (Volo de astzi). Grecul Leon Sguros,
neimbnzitul tiran din Nauplion i Corint,
care a inaintat invingtor cdtre Grecia de nord

spre a intmpina cu armele la valea lui Peneios pe Bonifacio, ingrozit la vederea cavalerilor leiti in zale de fieE, a rupt-o la fuga
nici mdcar la Termopile nu s'a abdtut, ca s aminteasc lumii inc odat pe vitejii lui Leonida. Pe langd el in Morea, tnenit
in curnd s cadd pentru multd vreme in mna
Francezilor, mai erau i alti domni bizantini :

Leon Hamaretos In Laconia si familia lui


Vranas i Cantacuzino in Mesenia. In aceeai

vreme o odrasld nelegitimd a nemernicilor


Angheli, care au prbusit tronul bizantin, vrul lui Isac Anghel, energicul dar foarte vicleanul si foarte putin scrupnlosul Mihail I,
www.digibuc.ro

ROMNII DIN PIND iNTRE ANII 1204-1259

163

cunoscut ca Mihail I Anghel (1204-1214),


folosindu-se de neoranduiala i tulburrile ce
au urmatdupd cdderea imperiului, pune mana
pe toat tara ce se intinde dela Durazzo [And
Marea Ionian, i interneiaz, cu scaunul in
Arta, ap numitul despotat al Epirului, put-land o stavild puternicd la ltirea puterii feudalilor Franci in Apus.
Din posesiunile otirii latine, dupd cat aflm
din izvoate franceze, fced parte i Vlahia sau

Marea Vlahie. Dar, precum am vzut mai


sus, Bonifacio n' a atacat i supus decat numai

o parte din Tesalia, i anume partea despre

-.

Rsdrit; cuceririle lui nu s'au intins inluntrul


trii deck pan la Lama. Acest lucru ni-1 in-

trete i cel mai mare istoriograf al vremii,


Acominatos ; el ne spune cd marchizul Bonifacio stpanea toat tara de langd mare a
tinutului Almyros i campia Larisei1). Partea despre apus a Tesaliel, orae ca Tricala,
Fanari, Stagi . a. nu se pomenesc intre feudele cruciatilor. Atunci care e Vlahia cucerit
i stpanit de acestia?
Un adanc cunoscator al acestor vremi, Hopf,
1) Nicetas Choniata (Acominatos), ed. Bonn, p. 841.

www.digibuc.ro

1(4

G. MURNIJ

sustine cA ,<Marea Vlahie s'a dat ca feud lut


Berthold de Katzellenbogen, mcar c el in-

su0 mrginete domnia acestui nobil german in oraul Velestin, care se afl in vechea tar a Slavilorb 1), un tinut despre RAsritul Tesaliei (nu departe de Volo). CA cu
mult inainte de venirea Cruciatilor Tesalia in-

cepuse a IL numele popular de Vlahie sau


Mare Vlahie, o putem primi ca sigur ne-o
spune. Benjamin din Tudela precum i un act
oficial in conventia comercial a lui Alexie al
cu Venetia. Mai trziu numele de Vlahia e att de familiar contemporanilor, Meat
ramne singurul valabil in transactiile comerciale i politice dintre aceast lard i strin-

tate. Pe lng aceast insemnare a Vlahiei,


Acominatos, in cunoscutul pasaj ata de des
citat, ne da o alta, mai special, cnd ne spune
c Marea Vlahie se nume0e cuprinsul muntos al Tesaliei 2). Explicarea coexistentei
acestor numiri am dat-o alt dat. 3). Cum a
1) Karl Hopf, Geschichte Griechenlands (395-1821), voL
6, p. 210 (face parte din cele 8 vol. publicate sub titlul de
Griechenland In enciclopedia Ersch si Gruber si a fost
extras separat), op. cit. mai sus.
Acominatos, op. cit., p. 841.
Vezi mai sus p. 19 si urm.

www.digibuc.ro

ROMANO DIN PIND INTRE ANII 1201-1259

105

ajuns Hopf s cread ca.' oVlahia Mare, fie


dup intelesul lui Acominatos, fie dup cel rs-

pandit atunci in popor, s'a dat ca feud ') destoinicului conte german, e greu de priceput.
A-1 bnui c a Mcut aceasta din oarecare
slbiciune pentru un conational al su
cum

a Mcut el iusui fat de invtatul Buchon,


care, lundu-s negresit dup Villehardouin,

nu o slbeA 21 onos Francais vorbind de


Francezii din Morea, ar fi prea neserios fata
de un istoric attit de obiectiv ca el. Lui Hopf,
desigur, nu i-a scpat din vedere amintitui pa-

saj a lui .icominatos si stia prin urmare ce


intelegea acesta prin Vlahia; dar -stia tot asa
de bine si acceptiunea mai general a acestei
numiri, si deaceea ne mira cu atat mai mult
contrazicerea in care cade distinsul istoric. E
drept ca hotarele Vlahiei Mari in intelesul lui
Acominatos sunt foarte elastice, dar oricine
intelege c ele in nici un caz.nu pot coincide
cu posesiunea feudala a contelui Berthold 2).
Ceeace a pricinuit aceast confuzie a in1) Dar nid el nu pare a fi sigur de ceeace a afirmat odat ;
cad in alta parte (ibidem, p. 207) ne spune c Tesalia sau
Vlahia mare a czut in manile (*irii lui Bonifacio.
2) E curios c insug Hopf nu cuprinde in Vlahia Mare
7esalia apusean ; vezi op. cit., p. 212.

www.digibuc.ro

166

MURNU

vatatului german ne pare a fi o intmplarer


peste care de data asta, in potriva obiceiului su, el a trecut cu nebgare de seama.

El a vrut cu orice pret s lmureasc si a


lmurit ru vorba lui Acominatos, c pe langa
toti domnii latini i greci din Grecia, Epir,.

Tesalia si Macedonia, citati de noi mai sus,.

mai er i un altul deosebit, care std.peineaVlahia Mare si anume pe muntii Tesaliei 1).

Pe acest domn ins nu-1 numeste istorio-

graful bizantin, fr indoial pentruc n'a


vrut, ori poate nu i-a stiut humele.
Anonimatul acesta I-a ispitit pe istoricul
german i intr'un heureca pripit a umplut
golul, fr s" ne dea i un motiv indestultor. Pentru el, cum am vzut, acel To7riprig

al Tesaliei muntoase nu este si nu poate fi


un boer pmntean, ci un cuceritor franc,
anume contele Berthold de Katzellenbogen.
2). Din cele spuse ins e lucru cu totul sigur,
c Vlahia propriu zis, Tesalia apusean cu

Dolopia veche si cu deosebire muntii, att


1) Acominatos, op. cit., p. 841. Acest anjov al Vlahilor
poarta aici titlul de tordcpxrA.

2) Hopf, op. cit., p. 165.

www.digibuc.ro

ROMANI' DIN PIND iNTRE ANH 1204-1259

167

cei despre meaznoapte cunoscuti sub numele


in vechime
Cambuilia,
de Hasa sau
Olimpul, cat si cei 9lespre rneazzi
sirul
muntelui Othrys /vsi mai pe sus de toate
lantul Pindului 'Imam neatinse de Cruciati nu
numai in aceast veme, ci si in tot rstimpul
domniei Francilof- in Grecia.

Pe cat de d4usit e Acominatos vorbindu-ne de domnia Vlahiei Mari, pe atata curg


mai tulburi stirile ce ne vin dela izvoarele de
mai tarziu. Delp nimeni nu avem o lumina
desvarsit asupkelatiilor politice in care se
gsete Tesalla in deceniile dintai dela cderea Constantinopolului. Spusa lui Acorninatos
nu poate fi pus la indoial : pe muntii Tesaliei, in Vlahia mare propriu zis, er inte-

meiat o domnie deosebit de aceea a lui


Bonifacio si a despotatului grecesc din Epir.
Dac aceasta i-a scpat lui Hopf, a vzut-o

Ins ochiul ptrunzator a lui Finlay, a ca.rui socoteal ) a fost numai incurcath de
un nenorocit pasaj al marelui poliistor Gre1) Finlay, A history of Greece, ed. Tozer, Oxford 1887,
vol. IV, P. 123. El admite c'd Mihail I a cucerit 4o parte din
Tesalias (a part of Thessaly) fr a spune anume care, dar
se fere5te a confunda aceasta cu Vlahia Mare.

www.digibuc.ro

168

G. KURNIJ

goras, care spune ca Mihail I a stapnit nu


nurnai Tesalia, ci i tara numita in vechime
Epir 1). sa vedem acum daca ceeace ne zice
el numai odatt 1, in cele cateva rnduri consacrate lui Mihail I, pot avea un temeiu hoOrator.
Cel care a fost in msurd sa tie mai bine
lucrurile, este dupa Acominatos istoriogra-

ful Acropolites (1217-1282), care nu e


numai cu vr'o 80 de ani mai btrn ca Gre-

goras, ci i ins4 in persoan ca general a


luat parte la luptele de mai tarziu ale Bizantinilor cu Epirotii (a stat chiar inchis in tern-

nita din Ianina, ca.zand in robi dupa o infrangere ce a suferit). Mrturia lui dar trebue s ne fie scump. Si ce ne spune el despre

Mihail ? Ca acesta a ocupat o parte din Epirul vechiu i era domn peste lanina i Arta
ajungea pana la Naupactos 2) Mai trziu,
zice el, despotul acesta mai adaoga la aceast
tart i o parte din tara Romeilor 3), adeca
i-a intins hotarele spre Macedonia si Albania.
Gregoras; ed. Bonn, I 13, 19 : x
0Eacrafa TE

xo.r

riv Epwcri

As xxl fly ;7a/cEtciv tvticcaco "Eircapov.

2) Acropolites, ed. Teubner I, p. 14, 1.


Ibidem, p. 24.

www.digibuc.ro

IMN PIND iNTRE AN1I 1204-1259

169

Dar despre Tesalia nimic. Ca aceasta nu e


decum o scpare din vedere i c autorul

stia bine istori acestor tri dovada e Ca,


mai pe urm ne vorbeste de cucerirea Tesaliei de ctre Teodor >, fratele i mostenitorul lui Mihail I '). Dac Tesalia ar fi fost supusa de Mihail I, nu et-A nevoe s'o mai supue Teodor. Gregoras a confundat, se pare,

pe Mihail I cu Mihail al II-lea al Epirului,


despre care deasemenea ne asigur c er si

domnul Tesaliei 2) Anacronismul lui insa


a fost luat drept moneda bun de ctre unii
istorici moderni incepand dela Gibbon pnd
la Paparrigopulos ; acest din urm se contrazice mai mult deck oricare altul, cci pe deoparte spune c Bonifacio a cucerit intreaga
Tesalie, iar pe de alta sustine ca Mihail I a
dobndit pentru despotatul su i partea despre apus a Tesaliei 3).
Compatriotul sdu ins Romanos, orn bine
informat i deplin stiutor de izvoare (bine pretuit de invtatii apuseni) nici nu-1 consult pe
1) ibidem, p.

25.

2) Oregoras, ed. Bonn, I, P. 47, 13 i p. 109, 24.


3) C. Paparrigopttlos, laropla TO

IXArvoto

(Atena 1887. ed. II), p. 21 i 22.

www.digibuc.ro

ZOvo:4,

torn. V

170

G. MURNU

Gregoras in aceastd privint ; pentru el despotatul lui Mihail I se intindea spre meaznoapte pn la Durazzo, spre meazzi pand

la Naupactos, avnd spre Apus ca hotare


Marea Adriaticd si Ionian, iar spre Rsrit

nsi Tesalia
0E0Odlia.10) 1).
E dar inafar de orice indoiald, ca deia
1204-1214, adic pnd la moartea lui Mihail I, Vlahia Mare, Pindul cu toate impre-

jurimile muntoase, alcdtuht o Ord neatrnata,

care asculta de un domn propriu, al cdrui


nurne din nenorocire a rmas pn astazi necunoscut 2). Prin rndurile ce urmeaza vorn

urrnr desf4urarea faptelor ce ating istoria atat de putin desluit a acestei Vlahii, i
ndjduim c pe la sfritul perioadei, ce ne
preocupd alci, vom da de oarecare urme sigure a unei familii domnitoare romneti, al
cdrei nume nu e pierdut. Prin aceasta nu vom
cunoate numai, fie i in trsaturi generale,
C17:0TCGTOU r IkE(p01.12 Corfu
1) I. A. Romanos, Ihpi ro
1895, P. 6 ; cf. i p. 12.
2) Cf. Finlay, op. cit. IV, p. 122, uncle vorbete de dotnnii

proprii ai Vlahiei Mari (its own princes) g amintege in


aceeas pagink nota 1, oteatetrnarea stetpelnitarului acestei
titriv dupii Acominatos (the independaAce of the Toparch
of great Vlachia at this period).

www.digibuc.ro

ROMINII DIN PIND INTRE ANIL 1204-1259

171

rolul Rumnilor din nordul Greciei in aceast


vreme, ci i imprejurrile anurnite care au pregtit, pe la mijlocul veacului al XIII-lea, infiintarea statului Vlahiei Mari in intelesul larg al
cuvntului
sub dinastia greco-romn din
semintia Anghelilor din Epir.

www.digibuc.ro

Il.

Noua faz prin care trece acum rom ni [ilea

tesaliota era urmarea fireascd a strii ei din

trecut. Am vzut mai sus cd inc in 1066


Romnii erau destul de multi i tail ca s incerce o zguduire a stapnirii bizantine in Te-

salia. De atunci se scurge un veac fr sa


auzim nimic despre danii '). Cuvntul trebue

cutat nu numai in srcia izvoarelor, ci, i


mai ales, in faptul c in curgerea acestei vremi
carma Bizantului fiind in mna de fier a strd-

hicitei dinastii a Comnenilor, orice micare


protivnic a provincialilor nu se putea pune
la cale uor.
Cu toate acestea Beniam in din Tudela, con1) Numai Ana Cornnena, 'AXEEtk, ed. Teubner, I, p. 169,
amintete (anul 1082) o localitate romneasca cu numele de
Ezeban (sau Exeban) dela poalele muntelui Kisavon (anticul

'Om).

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PIND NTRE ANII 1204-1259

17',3

temporanul marelui Comnen Manuil, afla ct


muntenii romani din Vlahia tesaliot nu pot
fi supui de nici un rege> . Vetile aduse de
el In Apus nu pot fi deck rsunetul adev-

rului, orick de mrit ar fi el ; ele nu ne n


gadue s tgduim cu totul gneatarnarea
Vlahilor munteni chiar pe timpul lui Manuil.

Ca er mult mai anevoe s fie domoliti de


catre urmaii acestui Imparat i indeosebi de
cei doi Angheli, sub cari sa prdbu impratia greceascd din Bizant, e de sine inteles.
Tocmai pe atunci (1186) izbuenete i revolutia Romanilor din muntii Bulgariei, fratii
celor dela Pind. Luat-au parte cei din urmd

la aceast micare, care a zguduit intreaga


peninsula balcanied? Nimic nu ne indrituete

s rspundem la aceasta in chip hotrkor.


Totce tim, e ca. Asanizii, la nevoe, i-au eau-

tat sprijin i adpost dincolo de Dunre, la


Cumani, dar niciodat spre Macedonia i spre

Pind. De o revolutie simultand a celor dou


grupri de Romani balcanici nu e de loc vorba,

de bun seam pentru ca. Romanii din cuprinsul Pindului nu aveau trebuinta s catige

un rost ce '1 aveau, mai mult sau mai putin,


chiar sub Manuil. E cu putinta ca unele C6te
www.digibuc.ro

174

MIIIINLJ

singuratice din plaiurile Pindului i Gramostei s fi alergat in ajutorul neamului lor din
Balcani, intocmai precum e logic ca Romanii
de peste Olt i din Carpati sa-1 fi sprijinit
i ei la randul lor 1). Singurul scriitor, care,
pe cat tiu, primete o conlucrare a I-Z.manilor dela Pind cu cei din Balcani sub steagul
fratilor Asan, e vestitul Fallmerayer, dar afirmarea lui nu se razim pe nici o mrturie is-

toric 2). 0 intelegere de felul acesta si in


deobte o deaproape legtura iatre cele doua
grupri mari romaneti din peninsula nu se
dovedete niciodat istoricete. De aici ins

nu putem admite lipsa desvarit de comunicatie intre dansii. C nu se instrainaser


cu totul i ca o parte din ei veneau mereu in
atingere, o putem deduce cu tot dreptul dela
felul lor de viat

pstoritul Ii fce pe multi

ei s se intalneasc la ernatul sau vratul


lor nenumrate pe muntii sau pe
1) Cf. D. Onciul, Originile principatelor rondine, p. 27.
2) 1. Ph. Fallmerayer, Fragmente aus dem Orient, vol.
II, Stuttgart-Tbingen 1845, p. 244 i urm. Parerea Frag-mentistuluia o prhnisern i eu (vezi introducerea la lucrarea

mea Rumtinische Lehnwarter im Neugrechischen, op


cit.); dar, dupti studii amnuntite, o resping acum ca nefiind
interneiat pe fapte.

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PIND INTRE ANII 1204-1259

175

esurile peninsulei, pe care o strbteau in


lung si in lat,precum si dela graiul Rom Ani .
lor din Pind, a crui romnitate nu s'ar fi putut, pstrA att de neao0, MCA neintrer pt
mijlocire pn la sfAritul veacului de mijloc
din partea Romnilor din Hemos (Balcani), al

cAror dialect, precum se vddete din rmsita lui la Megleno-romni, trebuiA s fi fost
un pod de unire intre limba Romnilor transbalcanici cei dela stnga Dundrii.
Din luptele purtate de Asanizi
rezultat
fatal al traditiei politice

ese o Bulgarie nea-

tArnata, un stat cu caracter nu national romnesc, ci slay, bulgresc, ca urmare a domniei anterioare a tarilor Simeon i Sainuil, singura forma legiuit i posibild a statului lor

dup dnii. Gndul Asanizilor nefiind altul


-deck restaurarea statului acesta, ei aveau tot
atta trebuint de elementul romnesc din
Macedonia si din Pind ca i de oricine, care'i
puteA ajutA in nzuintele lor ambitioase. De
aceea privirile lor i le-au indreptat spre Cumanii de peste Dunre, cei cari prin trie i
immr puteau s le fie
precum le-au i
fost aeve
un factor hotartor la indeplinirea indraznetelor planuri concepute de ei.
www.digibuc.ro

176

G. MURNU

Deci pe cnd, in 1204, intre Dunare s


Balcani se ridic o domnie strin din partea_
Romnilor, in Tesalia de apus, pe coastele si
la poalele Pindului se intemeiazd un inceput
de domnie national romneasc, al card rol

in lupta cu Cruciatii, cari se revars cutropitori in tinuturile din preajma lor, ne e din
nenorocire cu totul necunoscut sau abi ghi-

cit. Pentru ca toata aceast parte a Vlahiei


sa rmari
Vlahia Mare propriu zis
maie crutat de armele latine, trebuia, fireste,
ca acestea sa fi intmpinat o serioas-impo-

trivire din partea Romnilor sau trebui cel


putin ca Romnii, in intelegere cu despotii
Epirului, sa fi respins atacurile feudalilor apu-

seni si sa fi pus la respect pe acesti oaspeti


nepoftiti. Cazul din urm n'ar fi avut nimic
extraordinar acum cnd Romnii si Grecii
aveau de aprat aceleasi interese, aveau de
rpus acelasi dusman lacom si strain de credinta lor.1). Istoria nu ne cla nici un amnunt
despre aceste intmplri, precum nu ne spune

multe si mai cu searn dintr'o vreme de invlmsal si de furtun, ca aceea de dupa


1) Cf. Finlay, op. cit., vol. IV, p. 122.

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PEW INTRE ANIL 1204-1959

171

ImpArtirea Romanieiv. Un Acropolites, un


Gregoras, un Pachymeres abi insileazd ea-

teva fapte generale multumindu-se a 'hiregistra mai totdeauna numai ceeace interesa
soarta nolui imperiu bizantin addpostit sub
zidurile cettii asiatice Nicea i mai ales sacrosanta persoand a impratului, reprezentantul lui Dumnezeu pe pmnt.
Nenorocirea Romani lor era, eh' acum se
gseau Intre ciocan i ilu Intre despotatul
Epirulul i regatul lui Bonifacio. Cu toatd setea

de domnie i cu toat privegherea neadormit de care a dat dovad Mihail I, e lucru


Wit, 0 n'a tinut piept Latinilor dect cu tovria Romdnilor i nu cu supunerea i umi-

lor. Se pare ca.' o soared deosebit au


avut Romnii sub fratele i mWenitorul stt
Teodor (1214
1230). Dupd Acropolites,
acest despot tot att de aprig ca i perfid, ca
unul care, ca s intrebuintez spusa lui M.
Costin despre Vasile Lupu, era cu hirea
inaltd i Imprteasc mai mult decal domneascd, ajutat fiind de-o otire irnpestritat
de nationalitti, a inceput o luptd crancend
cu vecinii si intinzndu-i despotatul spre
meaznoapte I apus ; In chipul acesta el a cuG. MURNII. - V lahia Mare.

www.digibuc.ro

12

178

G. Id URNU

cerit in scurt vreme nu putin lard att dela


ct i dela Bulgari, cci a supus Te-

salia, Ohrida, Prilep, Albanon (Elbasan) i


chiar Durazzo.
Mai fritai cat s relevm insenmtatea
acestei tiri ce ne d istoriograful bizantin din
punctul de vedere sustinut de noi mai sus ; ea
este o intrire nemijlocit i cea mai bun a p-

rerii noastre c Epirotii nu stpneau pnd


acum nid o parte din Tesalia i cA cea dintai
cucerire a acesteia dateaz numai dela Teodor.
Cucerit-a acest despot in acela timp i Vlahia
Mare propiu zis ? Pasajul citat nu ne d un
rspuns lmurit ; cAci aici Tesalia nu e tot una
cu Vlahia Mare, o putem afl dela aceln autor,
caci el amintete de dou ori tara din urm cu
numele ei propriu, cu care o cunoate i Acominatos. escaaxia lui Acropolites poate dar sa

aib cloud insemnri una mai larga i mai


rar, regatul Tesaliei, aa cums'anumitregatul Salonicului infiintat de Bonifacio 1), i
Intelesul acesta larg despre Tesalia 11 gsim t mal Ina1nte ; cf. Nic. Bryennios ted. Bonn.), p. 147 : xr:iszE 6i xal
f)EaaaXovizy, bvollor.e.m (Salonicul, caiv deolaM? 1.trx.6noXtv,
pitala Tesaliei). Dup Const. Porfirogenitul, De Thematibus
lib. 11, 50 eSalonicul era capitala Macedoniel., iar Tesalia face

parte din thema Macedonia.

www.digibuc.ro

R OMANII DIN PIND iNTRE AND' 1204-1259

179

a doua, cea mai de crezut aici, Tesalia rsdriteana,regiunea ce am vAzut-o ocupat de cavalerii Lombarzi. CA lucrul e aa, o pricepem din
chiar spusa lui Acropolites, cA Teodor a cu-

cerit nu putin tara dela Italieni, adic tocmai inuturile stpanite mai tarziu de Manuil,
fratele lui Teodor2).
Cu toate acestea, o apropiere silit sau .conditionat intre Teodor i Romani i In genere
intre despotatul Epirului i vecinii lui nu poate
fi pus la indoial. In otirea lui Romanii, ca
i Albanezii, trebue s fi jucat un rol precurnpnitor.
necurm ate, care se sfaesc
cu Incoronarea lui ca irnprat al Salonicului,

in 1222, nu pot fi infelese altfel. Caracterul


domniei lui Teodor, dupa cum
inftipzA
scriitorii contimporani, era mai mult international deck national grecesc 3). Ei vd un contrast intre statul romeic din Nicea i cel din
2) Vezi Acropolites, p. 62 : 7Igi re Oaoicacov xal Aveptcrgl xcet
11karap.dwo5 xat 1;eot c6s,I.

In aceste prti aveau intinse lati-

fundii familii mari bizantine ca aceea a Melisenilor, care era

inrudit cu casa
3) 0 analogie gsim in veacul trecut sub domnia lui All
Pap, vizirul din lanina, in a crui armat corn pus din felurite elemente etnice se vorbea l cromAneVe dup cum
afirmA. martorul ocular Pouqueville, Histoire le la rgnration de la Grece, vol. I, p. 219 (notA).

www.digibuc.ro

180

G MURNU

Salonic a lui Teodor ; acest din urmd dup


spirit i organizatie er'a mai mult bulgaresc

sau mai b,ine zis barbar'). and mai tarziu


Salonicul cade in mana impratului Ioan Paleologul, ace14 scriitor se bucur c fosta capitl a lui Teodor acum a czut cu drept cuvant in mainele Romeilor, cci stpanitorii
ei erau duvnanii Rom eilor 2).
Romanii lui Teodor nu er nevoe s fie numai decat din Vlahia Mare. Populatia Epirului, leagnul di nastiei Anghelilor, er alctuit
din felurite neamuri. Pe lang Grecii proprietari negustori din orae erau tranii in buna
parte Al banezi i Romani E). a erau multi Romani in Epir, ne-o spune intai Kekavmenos 4),
Acropolites, ibid., p. 34. (BouXyar.uckspov j via)ov 63p6ctptv.ticov Tot; 7:pip.= -nras?iFeto).

2) Acropolites, ibid., p. 83, 112. Cat de vitreg i negreceasca a fost domnia Anghelilor epiroti i indeosebi a lui
Teodor tata de connationalii lor Greci, ne-o spune Gregoras
plangandu-se amar de ei, ca unii ce nu le-au facut mai putin
ru deck Cumanii i Cruciatii Latini (I, p. 27), si mai ales
de Teodor, care, 4pe cata vreme connationalli sai sufereau
si se gaseau fn stare de plans in urma nvlirilor italienesti
si bulgaresti, nu numai nu i-a fost mila de ei, ci le si addoga
nenorociri la nenorocirl i omorurf la omoruri. (I, p. 28).
3) Finlay, op. cit. vol. IV, p. 122.
4) Venind despre meazanoapte, Vlahit 4s'au rspandit
zice el -- peste tot Epirul Otelisipv,accv

Cecaumeni Strategicon, p. 74.

www.digibuc.ro

nian r

'117tEipto ; V.

ItOMNI1 DIN MI) INTRE AN1I 1204-1259

181

ne-o dovedete faptul c Viahia mica duo


Phranfzeser in Etolia, deci tot in desliotatul Epirului, asemenea marturia pe care o
gasim iutr'un manuscris din sec. al MI-lea')
nu mai putin numirea de tam Vlahiotilor>>,

..pe care o dedeau Sarbii uneori acestui despotat 2). Ca i l inceputul veacului trecut in
luptele pentru neatarnare a Greciei, Rornnii
erau de buna seam foarte mult pretuiti ca
contigent militar din partea domnilor epiroti ;
despre calittile lor osteti gsim in aceasta

epoca lauda unuia din cei mai distini istoriografi bizantini 3). Dar ce pozitiune anume
i) Cod. Graec., No 62, din biblioteca regala din Mnchen.
In acest manuscris arhiepiscopul Ohridei Chomationos (inceputul sec. al XV-lea) ne comunica un raport al episcopului
din Buthrotos (Epir), in care se vorbqte despre o localitate
romaneasca din eparhia sa (p. 153 verso).
Jirecek, Geschichte der Bulgaren, p. 218 : Das Despotat von Epiros nannten die Serben das Vlachiotenlando.
Despotul Epirului se intitula I principe al Vlahieb, Hopf,

op. cit. p., 356. Buchon, Le livre de la conqueste de la


More, JI, p. 516 : 13,a7iz se prenant pour l'Epire et pour
la Thessalie.. Parerea lui Sathas, E117,vuti civii2orao vol. t,
Atena 1864, introd. p. 12 13, ea in evul mediu se confunda Tesalia (= Vlahia Mare) cu Epirui o lsm nediscu-

Ian, cad nu merita sa staruim asupra el.


Pachymeres I, p. 83.

Cat de mutt tineau despotii Epi-

rului sa atraga pe Romani, vedem i dintr'un hrisov a .lui


Mihail II, prin care el scutete .de bir pe. Vlahii epirott (in
1236); v. Romanos, op. cit., p. 43.

www.digibuc.ro

182

G. MURSIJ

aveau ei fat de despotii din Arta i Ianina ?


Cei din despotat erau negreit supuii lor.
Daca i muntenii din Tesalia, Megalovlahitii,
i-au urmat In toate Intreprinderile lor rzboi-

nice, asta n'au fcut-o de cat parte ca aliai


in epoca lui Mihail ,-parte ca vasali dela
Teodor Incoace. Acesta e pe semne motivul ca

istoria acestei epoci nu ne vorbete Ina de


o Intreprindere proprie a Romnilor i nici de
o ciocnire Intre Epiroti i Romni. Ca ace0a

din urm pstreaz totui o stare mai mult


sau rnai putin neatarnat i c hotrsc dupa
imprejurri soarta lor, ne-o arat faptele de
mai trziu. Dar o putere de ltire cuceritoare,

de acaparare i stpnire nu gsim la ei. O


mare cpetenie rdzboinicd, impuntoare, care

s uneascd i s organizeze puterile lor insemnate acum, le lipsete cu totul, precum a


lipsit i vecinilor lor Albaneji in aceast vreme
ca i Romnilor din cetatea Carpatilor multa
vreme. Romnii i Albanezii au motenit,.

pare-se, trstura caracteristic a strbunitor Iliri i Traci, cari, dei popoare marl i
puternice
Tracii, dupa un scriitor antic,
e rau neamul cel mai numeros din lume 1auow.;

Pausania I, cap. IX, 5 : Opxxiilv st7.w nivran &Abe; 710L'ZIV Ci/OptilTC(09 (pe lAngA Celt.

Ei9-1

www.digibuc.ro

ROMANII DIN RIND iNTILD ANIi

12(4-1258

183

perit fr s se impreuneze subt acela sceptru


glorios spre a fptui cev mare i memorabil

in istoria universal. A trebuit s bat vntul


micrilor moderne europene, ca s detepte
la suflarea lui in cele cloud principate dunrene pururea desbinate intre ele dorul de a se
incheg inteun singur trup i suflet. Efectele
acestei tendinte, a zicnd centrifugale, a romnimii, datorit nu mai putin strii sale nepriincioase geografice i poate intru ctva
spiritului nomadului duman statorniciei, care
i s'a intiprit in urma traiului pstoresc din
lungile veacuri medievale, le vedem i la Ro-

mnii din Pind. 0 mare, o prea mare parte


din virtutea i vrednicia neamului nostru a
fost pus ca adaos pentru izbndirea cauzelor
strine. Pild clasic ne dau Asanizii i Romnii dintre Tisa i Carpati ca i cei dela Pind.

Nu le-a lipsit acestora avntul pentru idei


mari, nid dragostea mririidar cele mai geniale capete i bratele cele mai vnjoase ivite
dirktre dnii au slujit strinttii. De aceasta

te Incredintezi numai dect, dac rdsfoeti


putin istoria nou a grecismului. Nume mari
de eroi ai mintii i ai bratului, care fac mandria Grecului de astzi, sunt irnprumutate

www.digibuc.ro

184

G. 111-URN1.1

din plaiurile Pindului i Macedoniei. Un paralelism interesant ne-ar da o comparatie istoric 'nitre Romnii din Pind i cei din -Ar-

deal i Ungaria. Rolul i soarta din trecut


ale am n doror acestor ramuri oropsite ale nea-

mufui romnesc se aseamn din mai multe

puncte de vedere. Cea mai mare scadere


pentru cei din Pind, este c n'au avut la spatele lor temeiul romnimii, i ca rupti cu totul
de-ai lor, mai ales dela sfritul veacului de
mijloc, abia au putut s se strecoare sibgurul cuvnt potrivit prin vadul vremurilor,
mereu micorndu-se i risipindu-se far ndejde de mai bine. Simtul lor dezvoltat al pas-

trrii de sine, interesele proprii sau nevbile


vremii, fcuser acum s se supue i s asculte

de o cpetenie proprie, aleas sau imPus


poate dintre capeteniile lor, dintre celnici, stapanii diferitelor clanuri sau triburi, din care se

alckui poporul ; In acest chip ei puteau si


ap,ere rostul agonisit de generatiile trecute, s
ste tari In fata vrjmaplui venic pnditor ;
dar o Incercare de a rupe definitiv cu domni-:
torii de obt*e imperial spre a se IndrePt4
singuri, dup vrerea i intelegerea lor, in afiirk
i inuntru nu intmpindm Inca la dnO"!

www.digibuc.ro

ROMAN[l m PIND INTRE ANII 1204-1259

185

Cnd lu sfar*t Teodor, impratul


cade rob in mnile tarului Joan Asan in
urrna stranicei inf ranged ce a suferit pe ma-

lurile Maritei (1220), o mare parte din teritoriul ski a trecut in stpnirea Bulgarilor. C.0

acest prilej marele, blndul i evlaviosul tar


din Trnova a strabtut cu ostirea triumftor
Dana in Albania i in Vlahia Mare 1). Afara de
aceast seac amintire a faptului nu tim nirnic

despre rolul lui in Tesalia. Fost-a o apropiere,


o Intelegere intre dnsul i connationalii sdi
din Tesalia i Mecedonia ? Ori fiind cu sufletul
.'instrinat de ei, intrat-a ca duman i a cutat
s-r supue armelor sale ? CA
fost dect o
nvlire dernonstrativ, o vedem din spusele
lui Acropolites ct i din urmrile acestei expeditii a lui Asan. Dupa ce a supus fr vrsare

de snge tOate cettile i trile amintite de

autor, s'a artat att de bun si cruttor de


oameni, inCat a prut tuturora orn vrednic de
rifirare i binecuvntat, caci nu se slujea de
sal;ie i' ormaiuri nici in tara 1ufi nici in trile

cucerite dela Romei, hi felul inaintailor sl


BiAgari ; din care pricin era iubit nu fiurnai
.

Acropolltes, I, p. 43.

www.digibuc.ro

186

G. MURNU

de Bulgari, ci i de Romei i de alte- neamuri 1).

loan Asan a ciuntit numai imprtia lui


Teodor, iar incolo a lsat-o cum a fost sub
sceptrul neputinciosului frate a lui Teodor,
Manuil, care er inrudit cu tarul, caci el tine

o fata nelegitim a lui. Mai pe urm, ins,


Teodor devenind socrul lui loan Asan, i liberat fiind de acesta, i reocup tronul i silete pe Manuil s fugd la curtea din Nicea.
De aid, cu ajutorul impratului, Manuil se
duce in Tesalia i ocup partea rsritean
ei2).

Dup cderea lui Teodor (1330) rasare un

nou competitor al tronului epirotic : Cons,


tantin Anghel, cunoscut ca Mihail al II-lea, fiul

natural al lui Mihail I, care, dup moartea


acestuia, fiind ca bastard amenintat cu
moartea de unchiul su Teodor, se aciolase
la neamurile sale in Pelopones. Om de o ambitie i nepregetare ce trd firea tatlui

el, folosindu-se de imprejurrile tulburi de


atunci, izbuti s-i ia motenirea parinteasc ;

Intai ocupa Acarnania, i de ad, incetul cii


Acropolites,
2 ) Acropolites, 1, p. 44 0 61.

www.digibuc.ro

ROMANI! DIN PIN INTRIII ANIL 1204 1259

187

incetul, pe la sfritul anului 1236, fi Intinde

stpnirea peste Epir, Etolia i go parte din


Tesalia, reinfiintnd astfel vechiul despotat
fr nici o piedicd din partea pomenitului
Manuil 1).
Despre domnia lui Mihail al H-lea In Tesalia
gsim mai multe amintiri la scriitori. Gregora
ne spune categoric intr'un rnd, cd el gdomne4

in Etolia i in Tesalia 2), ceeace pare c se


intarete i de un alt istoriograf, dei expresia

acestuia nu e tocmai precis3), i mai bine


inc din inforrnatia ce ne d Gregoras, c
vestea ostilittilor lui Mihail Impotriva mprtiei au pornit odat din Tesalia 4). Mai
vorbitor e inc faptul, c solii iimpratului Vatatzes se intlnesc cu Mihail in Larisa 5).
Dar ocuparea Tesaliei de catre Mihail nu
poate s fi fost statornick nici deplind, ci cel
mult par(ialii, du pa pdrerea rostit de un invtat, care nu poate fi ctui de putin bnuit
de neprtinire 6). Alte tiri contemporane ne
1) Vezi Romanos, op. cit., p. 42.
2) Oregoras, t, p. 47, 13.
8) Acropolites. l P. 84, 16.
Gregoras, 1, p. 57, 1.
5/3 Acropolites, 1, p. 91-92.
6) Romanos; vezi citatia imediat de mai sus.

www.digibuc.ro

188

MURNU

conving despre aceasta. Adevratul titIU aflui


Mihail ni-1 d de dou ori Gregoras : Idomn

al Etoliei i al Epirului '). Cu'aceast concord i nurnirea lui Mihail ca AEtol -(A4(016;)2). Care-i, la dreptul vorbind, tara stpnit
de Mihail, ne-o invedereaz i o alt mrturie,
Cnd Mihail al II-lea, de teama apropiatei otiri

bizantine conduse de loan Sevastocratorul,


fratele impratului din Nicea, ia fuga inapoi
din Castoria, nu se indreapt spre Tesalia, ci
spre mun(ii Pirinei, care despart Epirul nou
$i vechiu de restulGreciel,si de tara noastrei

(Romania)3). Nehotrkea ce domnete in


chestia ocuprii Tesaliei de catre Mihail, se
vede i din expresia vag. rapt eartaXiccv , din

spre Tesalia) 4), cu care tot Gregoras ne indicd

locul de unde pureed intreprinderile acestui


domn. Ct de nesigur i ovitoare e numirea
de Tesalia 14 .acest din urm, se vdete i din

alt partg. Cnd (dup 1261) a incetat lupta


dintre Bizantini i Epiroti, acela autor zice:
a incetat rzboiul apusan i tesaliot, inteleg
1) Gregoras, ibid. p 71, 10; cf. 11 i p. 90, 10.
3) Gregoras, ibid., p. 92, 8, tot asa domnul loan al Tesaliel
nai tarziu se numete Tesallotul* (8sa7cafk); ibid. p.
3) Acropolites, 11, p. 166, 5-7.
4) Gregoras, 1,
56, 2.

www.digibuc.ro

ROMANI!

PIND INTRE ANII 1204-1259

189

rdzboiul cu Acarnanii si Etolii ') ; Tesalia


deci e confundat aici cu Acarnania i Etolia.
aceasta reese limpede, c hotarele
de sub sceptrul Epirotilor nu era tocm a i
bine trmurite ; ele se mrea sau se micora u
foarte des, In urma strilor politice foarte nesigure pe atunci ; dar rul aici trebue s-I punem i pe socoteala istoricilor bizantini, cari

in deobte nu cunoteau lucrurile dect din


auzite i nu le priveau deck din punct de vedere imperial bizantin. De aici vagul i generalitatea datelor ce ne procur. Cronicari
localnici n'au existat, deci aceste date nu se
pot control ; cu toate acestea suntem siliti s
cldim pe ele.
Perspectiva politic a Epirului, dup istoriografii bizantini, se inftigaz unitar ; apusul
cir despotul epirot in frunte. Dar o cercetare
mai deaproape a lucrului ne arat, c unitatea

aceasta e numai o iluzie optic. Elementele


eterogene, din care se compune otirea lui
Mihail al II-lea, dedeau domniei lui tot un caracter strin, negrecesc.
Teodor Phyles, generalul bizantin, ameIdem, p. 83, 3.

www.digibuc.ro

(. &warm

190

ninth' odat astfel pe despot: Afl cd in curnd


vei fi atacat de putere mprteasc i romeicii

te vei pocl, cnd nu vei aved nici un folos 1). Se vede i aici, ca i sub Teodor, contrastul intre armata bizantin, greceascd, i cea
pestrit, internationald a lui Mihail al II-lea. Pe
lngd Grecii din Epir i poate Bulgarii din Macedonia, el aved totdeauna cu dnsul Romnt
Albanezi (ba chiar Francezi i Italieni dela.

cei doi gineri ai lui, Gulielm Villhardouin,


printul din Ahaia i Manfred al Siciliei).
C Romnii nu se pierdeau in masa puterii
armate a despotului- i c prin urmare i pstrau fiinta lor national form And inglotiri pro-

prii sub cpetenii proprii, o putem deduce,


prin analogie dela raporturile ce existau
intre Albaneji i Epiroti, cdci aceste raporturi-

n u se puteau deosebl cu mult de acele ale


populatiei romneti cu cei din urm. Ele ne
incredinteaz c Albanejii nu se rdzboiau ca
simpli ostai cu sim brie in armata lui Mihail,
ci cd'O aveau capi de ai lor, cari recunoteau
sau respingeau suprematia despotului, dupd
1) Acropolites, I, p. 164, 10 : eavYao, d razo rEtpx0491e
(32oatxii icrzo xxi
0:26 CrOV

61163p.ccezik

iit,vciEtew xat yevin

133)EAO.

www.digibuc.ro

RETLEXO,

ItOMINII DIN PINO tNTRtil ANTI 1204-1259

191

cum interesele le dictau. Aa vedem intr'un


rand, ca Gulamus, domMil Albanului, parasqte pe Mihail al II-lea i se &A pe partea
tmparatului din Bizant 1).
Altdat aflrn c neamul Albanejilor se
rascoal inpotriva imprtiei i trece pe partea

despotului Mihail 2). Deosebirea va fi fost


doar tnti'atta, ca Romnii, data fiind pozitiunea lor geografic mai putin prielnica intre
Epir i Romania, simteau mai mult deal Albanejii nevoie de sprijinul Epirotilor, In care
vedeau aliati fireti fata de primejdia ce crqtea. mereu din partea puterii bizantine. Dar
doVada cea mai convingatoare despre aceasta
o afram In faptul ce-1 vom povestl mai la vale.

Inainte de asta Ins tinem s desluim o


alt chestiune interesant, care sta In strnsa
legkurd cu dscutia de mai sus: oare Vlahii,
de care ne ocupm aici, formeaza In mijlocul

popoarelor strine o nafiune cu litnIni proprie, eu rol politic sau ca numele lor e sinonim cu pstorul nomad i fr patrie, cum
inteleg unii invtati tendentioi i superficiali ? 3).
Acropolites, L p. 91-92.
2) Idem, 1, p. 142, 20.
8) Pia, Ueber die Abstammung der Rumanen, Lipsca 1880,

www.digibuc.ro

192

G. MURNIJ

Din fericire istoriografia ne sprijin i aici


si nz avern nevoie de o mare inclemanare dialectic pentru a ne convinge. In afar-a de celq
spuse de noi in stucliul asu.pra lui Kekavme7

noS aducem acum alte marturii, care pot


hoar definitiv aceasta chestiunc. Gregoras
contat inteurt loc identitatea credintei religioase la diferitele neamuri ce locuiesc in pe-

nidsula balcanied i anurne la Greci, la Iliri


(Abaneji), la Bulgari, la Tribali(SArbi) precum
i la Tesalioti (esttotoi) 1) ; ace0 din urma nu

pot fi altii deck Vlahii. Motivul ea nu-i numete Viahi, ci Tesalioti e acelq ca i la numirea de Tribali a Sarbilor i de Iliri data Al-

banjilor, ceeace e o tendint carturreas


aproape eomun istoricilor Bizantini.

In alta parte acel4 autor ne vorbete despre o datina militar 2) pastrata ia neamurile
p. 67, ne spune farA respect istoric, ca Vlahii din Vlahia
Mare, nu numai cA nu erau o natiune politica, ci 0 ea cluceau un train semi.seilbatic de kilhari, (ein halbwildes
Ruberleben ), Din potriva, Fallmerayer

cAt covarete

acesta prin talent 0 cuno0inta iV/OE relor !) gse0e (op. cit.


p. 243), ca ace0i Vlahi au avut i vremea lor de stralucire
0, de marire politica (ihre Periode des Glanzes und der poli tischen Grsse) insemnata in istorii Bizantinilor.
Gregoras, I, p. 116, 5.
2) Patina e cA prada averile, dar nu robesc i nu ucid
oameni deck numai cat, title rzbolul.

www.digibuc.ro

V.014.11411 DIN PIND iNTRE ANII 120,1-1259

193

(govij) din Macedonia invecinate cu Romeii,


adic tot cele de mai sus, intre care pune si
pe evrTaxoi, un neam care nu poate fi altul de
ct iardsi acel a Vlahilor1).
Numai acestei deosebiri nationale fata de
Greci se datoreste cruzimea neomeneascd, cu

care dupa vreo cteva zecimi.de ani mai in


urmd, cnd Vlahia Mare era stdpnit de loan

Anghel, Impratul Mihail Paleologul a dat


poruncd barbarilor Cumani de sub conduurea unui Nogai sd intre in Tesalia, ca sa
secere toat floarea tinerimii tesaliote in vrsta

de a purtd. armele 2) Cd acesti Vlahi ortodocsi nu se deosebeau numai dupd. neam


Greci (ca bundoard astdzi numerosii Vlahi
pastori din Grecia propriu zis, cari si-au pier-

dut de mult limba romneascd3), ci chiar


prin borbire, o stie i o marturiseste ii marele
Gregoras, II, p. 247, 8: Tic iv MaxeBovist `Pcup.aiot ip.opavra
'1X-Aopto( r
( Tp1.60aol %al 'Axcepvcive xtd
8Erreaol. In alt parte el II numete pe Tesalioti i IleXcarrol
2) Idem, 1, p. 14S, 20 i urm.
Atica i eotia sunt pline de ponacurile lor (catune)
de iarna ; vara el petrec in muntii Etoliei, altii pe Elicon
pe Parnas. In primavara anului 1903 i-am vizitat eu Insumi

0 am constatat identitatea lor cu Romanil dela Pind. Ei


n'au pierdut, deck numai limba ; Incolo se pastreaza intacti
in mijlocul populatiei greceti 1 albaneze. din Grecia.
G. MURNU. - V1ahia &tarp.

www.digibuc.ro

13

194-

G. MURNIJ

istoric i geograf mohamedar4 Sultanul Abul-

feda Biubidul (1273-1333), care nu numai


cunoate pe aceti Vlahi, ci i observ c au
o limbA proprie, diferit de aceea a popoarelor ce-i Inconjoarl),
Pozitiunea de sine stttoare a Romnilor
dela Pind fie ca vasali, fie ca aliati in rstim .
pul domniei celor trei despoti ai Epirului pomeniti mai sus, se invedereazd in chip hotdrt
fr putinta de contrazicere cu prilejul unei
intmplri pe care o gsim pe larg istorisit
de Pachymeres. E vorba de rzboiul din 1259
provocat de neastmpratul Mihail al II-lea,

al crui vis er restaurarea imperiului sub


sceptrul su. Stiind c acum tronul din Nicea
er ocupat de Joan Lascar, un copil de vreo
nou ani, a strns puteri mari din toate partile i a nvlit in Macedonia bizantin. Pe
lng cei 3.000 de cavaleri trimii de ginerile
ski Manfred, rege al Siciliei, i toat otirea
lui Gulielm Villhardouin, printul din Morea,
el ave in ajutorul sau i trupe romneti.
Aved cu dnsul, zice Pachymeres, ci pe iul

sciu natural loan cu oaire proprie, cu care


acesta Ii cleided eel mai mare ajutor, ceici
Vezi Hopi, op. cit., vol. VI, p. 431.

www.digibuc.ro

ROMANU DIX PIND NTW ANLI

1201-1259

105

acest loan lund de solie pe fata lui Tarona,

avO in stdpiinire un popor foarte ales,


erci in stare chiar singur sci crmueascii ostiri si sa faca cuceriri, de oarece el duced cu
sine pe asa numi(ii Megalovlahiti, chemati

in vechime Funi, cari au fost sub porunca


lui 24hile1). Ciocnirea ce urmeaz pe cmpia
1) Pachymeres, I, p. 83, 6 0 urm.:
'Icutivvnu ',Ana TO5 oixtiou
xcet

l xel-Thv

t voklai

Ta Firm. cruv2cp61.1.Evov bccivoc

Tip 07/ xalY airr6 Ti'd TOO Tapcovii Our* auve,v, Xabv
v %et p-6v0; arparilystv Vet 7:p0MiCIOM, tok
T =Oka& "ElInvac, oG; 'AXLVAEIJC 7j7E, NETXX013XMX/TrX5 XCatilV

cciparov EXCOv, BUVT

rep

In textul paleobulgar al cronicei troiane din vremea larului Simeon (1. 928) cetim, ca tpoporul lui Ahile odinioara
se numea Mirmidoni, ,iar acum Bulgari, Jireek, Gesch. der
Bulgaren, p. 70. Este aceeasi confuzie 'nitre ce e nou i vechiu
ca i in pasajul lui Pachymeres, confuzie rezultat din acelas spirit arhaistic amintit rnai sus, care a doninit deapu-

rurea in literatura bizantin (inraurirea-i aid a trecut i la


Bulgari). Dup cronica paleobulgara reese ca Ora prin
veacul al X-lea Ftiotida aceasta trebuie s hitelegem prin
tara locuita de poporul lui Ahile
era populata de Bulgari (v. p. 92, nota 1) ; ei, dup cum dovedesc randurile lui
Pachymeres, sunt mai trziu inlocuiti de Romani, de Megalovlahiti, o noua mrturie cu greutate ch. acestia nu sunt
.tindigeni) la nordul Greciei. Pouqueville, Voyage, op. cit.,
vol. JI, p. 328, preciseaz chiar locuintele Megalovlahitilor,
de care vorbeste Pachymeres : cLes Mgalovlachites habitent de nos jours les hautes montagnes du Pinde, que Nicetas appelle les Mtores de la Thessalie, tels que ceux des
cantons Malacassi et d'Aspropotamos.

www.digibuc.ro

196

G. MURNU

Pelagoniei (Bitolia) intre Mihail cu aliatii i


armatele bizantine conduse de Alexios Strategopulos i Joan Raul, nu ne intereseaz deocamdat ; ceea ce pentru noi e de cea mai
mare insemntate, e rolul cejoac in aceasta
expeditie Romnii Tesalioti, Megalovlahitii,
precum i tot ce ni se spune despre dnii. E
inthia data cnd o lumin mai bogat despich
vlul intunericu:ui i ne arat, mai inti, ca
Romnii nu sunt o cantitate de nesocotit, nici
un contigent numeric mistuit in masa elementelor strine ce alctuiau marea otire a luf

Mihait ci formeaz o otire proprie, pe


care despotul Epirului rzima ndejdi mari
de izbnd; c nu numai acest corp de ajutorare al Romnilor covare in tdrie restul
aliatilor i al contigentelor nationale, ci ca
insui poporul romn aveh o mare valoare
militar, cad cu el domnul su puteh face
cuceriri. Mrturisiri mai pretioase cu privire
la starea politica i importanta militar a romnimii tesaliote nici c se poate. Pasajnl citat

ne spune mai mult incA. El ne ajut s rspundem la chestiunea ce ne-am pus in fruntea

acestui studiu. In capul oOrii romneti gdsim pe loan pe loan Duca sau Anghel po-

www.digibuc.ro

ROMANIE. DIN PIND INTRIg AIN'T 1204-1 59

197

menit de noi mai sus,care, precum ne spune


istoricul nostru, e fiul nelegitirn a lui Mihail.
In ce calitate are el dreptul a 'conduce pe

Megalovlahiti in rzboiu? Bra indoial ca


dornn al acestora. Dar cum a ajuns loan s
fie domnur Romnilor ? E o intrebare, pe care

autorul a prevzut ea' are sa fie pus d cetitor, i deaceea el se grbete s-i dea i rspunsul cuvenit. loan a devenit domnul Vla-

hilor lund de sotie pe fata lui Tarona, a


crei frumuset da natere la Lin inferesant
epizod povestit cu mult duh de Pachymeres 1).
Din aceasta intelegem, c Taron sau Tar.Ona
fusese Jana atunci domnul Vlahilor i c tam

i Poporul acestora, peste care el era stapan


absolut, le-a dat Impreun cu fata sa ca zestre
viteazului i indemnaticului Joan, sub care
intreaga Vlahia Mare capt deplina i des-

varsita neatarnare i 'i incepe perioada de


mrire a vietei ei politice. Ca aceast infele,gere a spuselor lui Pachymeres nu este arbiraft i nid fcut din vre'o socoteal strain
adevruluiistoric, o arat chipul cum ele au
fost talmcite i de altii. Finlay vede in Taron
1). Ibid., p. 84.

www.digibuc.ro

198

G. MURNIJ

cpetenia ereditar a Vlahilor din Tesalia 1).

Chiar istoricii greci moderni nu interpreteaz


altfel pasajul 2), Acest Taron e eel dinti domn
al Romnilor citat de scriitorii bizantini ; sub

el vedem intaia dat unite puterile acestor


Romni. Dreptul de motenire asupra Vlahiei
Mari trebue s fie o achizitie mai veche a Taronilor3). CA acetia erau o familie localnicd

domnease, se constat i dinteun alt document contemporan4). E foarte cu putint ca


domnul anonim, pe careil amintete Acominatos cu titlul de torams al Vlahiei Mari dupd
1204 s fie un membru al acestei dinastii al

Tarontlor, poate nsui tatl sau bunicul lui


Taron eel pornenit de Pachytneres. Familia
aceasta se ive0e i mai trziu (In 1289) amin1) Finlay, op. cit., IV, p. 128 (hereditary chieftain of the
Vallachians o Thessaly).
2) Vezi AIov al societatii etnografice din Atena,
fasc. 13, p. 107 (Tciptova;

TOiS OtafinE6OVIO Tan MaTecoanxtri-ov)

Romanos, op. cit., p. 62 ; cf. si Kopf, op, cit., p. 281.


.10 Derjvatia nunrelui Taron nu e necunescuta. Un Taru
se porneneste ca celnic n Avdela (Pind) pela millocul yeacului trecut. In cazul acesta forma Taron e o grecizare a numeluf Milanese Taru prin influenta numeliti pritwiar arrnenese Taron, cu care Tarona megalovlahitul nu poate area
nici o legatur.
4) Manuscris in Mnchen, citat mai sus (uncle ni se vorbeste despre un Tarona apxwv ark(6pto4).

www.digibuc.ro

ROMANII DiN PIND iNTRB ANII 1204-1259

199

titintr'un hrisov bizantin, prin care Andronic al II-a confirm posesiunile unei mnstiri de lng Fanari, un oras dela poalele Pindului ; In acest hrisov e vorba despre pmnful Taronatilor ').

Cnd a avut loc incuscrirea intre familia


Taran i despotul Epirului nu stim precis ;14

1259 vedem numai, c ea erA un fapt


ceeace inseamnd cA inch' pe timptAl
dlomniei lui Mihail al 1I-lea, lOan devenise
dornnul Vlahiei Mari si o stpAneste ea tar
deosebitd, o nou dovad convingkoare despre nancetata sustinere a Vlablei ca alctuire

politicA cu hotare mai largi sau mai restranse dup imprejurAri in tot rAstimpul
stpnirii celor trei despoti ai Epirului. Ca
aceasta er cu putint, o pricepe mai cu inlesnire cunoscatorul de aproape a Tesaliei, o
Ord care prin asezarea-i topografica Imbie locuitorilor toate indemnrile de apirare si bizuire In puterile proprii2).
IA Fr, Mildosich et I. Mailer, Acta et diplomata monasteriorum et eeetestarunt _Orientig, vol. II, Viena 1857, p, 25s.

Gregoras ne spune (in cartea VII, cap. 7) despre Tesalia Strnitorile muntilor cu care firea din multe laturi
a ifitrit aceast tara da siguranti i inch-tat-teat-A focuitorilor
iar Malik ei aidite pc Inltimi, zdrnicesc impresurareao.

www.digibuc.ro

2(10

MURNU

La moartea lui Mihail al II-lea in 1271, fiul

su loan, dei nelegitim, primqte ca rnoten ire dela tatl su o bun parte din despotat,
al crui motenitor de drept rrnne Nichifor
(1271-1296). La tara sa proprie loan adaog
acum insemnate tin uturi dela sudul Tesaliei
Ftiotida, Dorida i partea apusan a Locridei
intinzndu-i astfel stpnirea clela Olimp
Pind pn la inltimile Parnasului ; intreag
aceast tail, care cuprindea aproape toat ju-

mtatea rsritean a continentului vechiu


grecesc, capt acum numirea de Vlahia
Mare '). Stpnirea Anghelilor asupra MegaPouqueville, op. cit. mai sus, vol. Ill, p. 315, observ acela
lucru : En voyant le pays, on com,:oit comment chacTme de

ces contres, par la nature de' sa position, dut former


lute multitude d'autohomies. SA ne amintim c in vechime
Do/opia, linutul sAlbatic dela poalele sudice ale Pindului, a
format mult vreme un stat de sine stAttor. Ramon Muntaner, cronicarul marei companii catalane, care a trecut in
.1310 prin Tesalia, ne vorbeste de neinvinsele greutAti- ce a
intAmpinat el si tovarAsii sAiaventurierii Gatalani, cari au
stArnit groazA pe atunci In imperiul bizantinpAnA sA strAbatA muntii Tesaliei ; la Blaquie, zice el, est le plus redoutable pays du monde ; v. in Collection des chroniques
nationales franvalses,
Chronique de R. Muntaner
trad. par I. A. Buchon, Paris 1827, vol. II, p. 230, cap. CGXL:
1) Kul AEXTIov, I, c. p. 107 si urm. ; Krause, op. cit. sub nu-

niele Hopf, vol. IV, p. 333 ; Gregoras, I, p. 109 si urm.


Gregoras, neindesturator informat, nu are stire de faptul Im-

www.digibuc.ro

-11.0MNII DIN PIND itsrntE ANII 1204 --1.259

201

lovlahitilor, legitimat prin legtura de snge


cu Taronii, formeaz o epoc nou, cea mai
glorioas a Romnilor din Pind, care, cu totul
liberi i neatarnati, lupt cu izbnd vre-o jumdtate de veac cu Epirotii i Bizantinii.
De acum avem date istorice multe i sigure

0 nu mai orbecm in intuneric ca in epoca


tratata in rand urile de mai sus ; aceast parte

a istoriei ins nu face obiectul studiului de


fat.

noastr a fost s lirnpezim cteva

puncte din perioada, care pregatete i exexplic epoca de mrire a Romnilor tesalioti,

s stabilim unele adevruri nescoase nc


la iveal sau rstlmcite de istorici

i poate

c truda noastr n'a fost zadamic.


partasit de Pachymeres, c loan domnea peste Megalovlahiti cu mutt fnainte de moartea lui Mihail al II-lea; deaceea
isi inchipue ca loan nu devine domnul eTesaliotilor cleat
dela rnoartea tatalui su i in dreptul s'au de mostenitor al
acestuia. Dar anterioritatea domniei lui loan asupra Vlahilor
ca consecint a castoriei lui cu fiica arhontului Tarona n'a
pus-o nimeni la indoial seriozitatea izvorului dela care
vine stirea e destula chezasie de temeinicia ei. Prerea lui
Hopf, op. cit., p. 281, c'a loan ar fi mostenit acum partea
de apus a Tesaliei, pe care tpoate ar fi carmuit-o inainte
un unchiu al sau ConStantin, e numai o presupunere fr
razim real, urmare fatara a gresitei interpretAri ce a dat el
pasajului lui Acominatos, cum am vazut altdatii.

www.digibuc.ro

ROMANI! DIN PENINSULA BALCANIC

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA

Romnismul balcanic, izvort din romanizarea popoarelor traco-ilirice, in cu-

prinsul vast dela Marea Adriatic pn la


Marea Neagr i dela Carpati pti la Nordul
Macedoniei i Traciei, dupce peste o junl-

tate de mileniu prefacu trile Dunrii rsritene inteo a doua Italie, se mistui din zarea
istoriei in mijlocul puhoiuluI de popoare slave,

care, curgnd despre meazdnoapte, a potopit


in sec. al V-lea i. al VI-lea aproape toat peninsula balcanic i i-a schimbat fata pentru
totdeauna.
Rupt astfel de imperiul roman din Rsrit

,.

i Apus de valurile barbare i apoi de cea


din urm hoard de pgni, de Bulgarii turanici (679), ell trete de acum cteva veacurl o viat unitar proprie, subt o puterwww.digibuc.ro

206

MURNU

nic inrurire slavd, care-i d fizionomia deo-

sebit, cu care a.pare mai tdrziu ca p-opor


romn sau viah, dupa cum -s'a recomandat
istoriei prin Slavi (Vlah, dela germ. Walh.,
inseamn la Slavi friti Roman, apoi Romn).

De0 limba lui a rmas In alctuirea-i nuntrica tot romand, ea ins, suferind o multime
de schimbri fonetice i insqindu-0 o Parte
insemnat din tezaurul limbei slave, a cptat
o infatiare nou, plin de originalitate i trie

inluntrul limbilor romanice. Fiinta intern


i extern a neamului romnesc er deplin
inchegatd, cnd nainte de veacul al X-lea
imprejurari, nedeslu0te Inca bine de istorie,
au despicat masele lui centrale n trei grupdri mari deschilinite, i le-au fcut a-0 cauta
pe plaiurile cele mai Mahe i tari addpost
rnntuire. Pe langd cei din vile i podiurile
Carpatilor, gsim, din sec. al X-lea incoace,
o populatie deas de Romni In muntii Balcani i In Pind. In afard de acetia mai erau

i alte grupri mai mid sau mai mari i am


puted zice, mai c nu erau munti i locuri de
pduni pentru vite in peninsula balcanic,
unde s nu fi fost Ca-tune de-ale Romnilor ;
acei

cari au jucat un rol istoric 0 se


www.digibuc.ro

Roranu DDT' PPINTNSULA BALCANICA.

207

impuri astzi studiului mostru, nu sunt decal


ce ce fceau parte din cele trei mad grupri
amintite. Cei dintai, din punctul de vedere
-cronologic hotrator in schita istoric ce dam
aici, sunt a numitli Romdni din Pind (Ma,

cedororpanii sau, cum 10 zic ei in00,


Aromdnii sau .Armnii prin adaosul
unui a initial, caracteristic in graiul lor).
Le zicem din Pind, cad muntele acesta,
care a fost vestit ca loca al muzelor In Irechime (el pornete din inima Greciei, desparte Tesalia de Epir i tae adanc teritoriul
Macedoniei), a fost i este cel mai statornic
locuit de aceti Romani. Locuintele lor insa
in evul mediu, dup mrturii sigure istorice,
se Intindeau mai peste toat Grecia de nord
ocupau o bun parte din Epir i din Macedonia. Dar mai concentrati erau in Tesalia
0 In Epir de unde cea dintai capt numele de Vlahia Mare precum Etolia, de Vlahia

Mied, iar partea Epirului Vlahia-de-sus.

Gruparea a doua a Romanilor balcanici


o gsim aezat peste tot cuprinsul muntelmi Hemos (Balcani), zidul de desprtire al
Bulgariei de Tracia ; ramurile ei ajungeau
pan In Serbia 0 nordul Albaniei i veneau,

www.digibuc.ro

-908

G. MURNU

de bun seam, In atingere cu populatia romneasc din stnga Dunrii, cari la Inceput

nu puteau s ocupe dect o parte anumit


din Banat i Oltenia i din muntii invecinati.
Tara Romnilor din Hemos se numea Vlahia
(alb?)

CA Romnii din Pind i din Hemos nu


erau localnici, ci veniti despre nord
dupa
toate probabilittile din Serbia i din Bulgaria apusean de astzi, nu poate fi nici
o Indoial ; despre aceasta ne incredinteazd
nu numai istoria, ci i mai ales documentele

vii ale limbii noastre, a crei unitateadecd


coincident aproape a tuturor fenomenelor
linguistice observate de toate dialectele romneti presupune cu necesitate unitatea
teritorial a romnismului primitiv. Limba
romneasc poart prea multe urme i amintiri balcanice, ca s'ne inchipuim c s'a for-

mat numai i numai pe teritoriul Daciei i


cA. a stat acolo izolat In o mare parte a veacului _de mijloc ; tiinta.filologic, ale crei

rezultate sunt astzi tot a de Intemeiate


c4 ale oricrei tiinte pozitive, nu ne mai
ingAdue s tragem o alt incheiere._ Nevoia
de-a deslui o multime de fenomene din graiul

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA.

209

nostru national ne silete sd restobilim pentru

tot veacul de mijloc podul lui Traian spre a


lega ele doti prti alcatuitoare ale romanimii.

Legkuri neintrerupte, legkuri intime au fost


negr4t dela inceput, intre marile grupuri de
Romani i au urmat, wick de slabite, And
in cele din urtna timpuri ale veacului de mijloc ; ele i numai ele ne dau deslegarea identittii lor etnice recunoscute aproape unanim
din cele mai indeprtate timpuri pand astazi.
Aceste legkuri nu erau greu de pastrat, cad
o mare parte din Romani erau indemnati;
prin insa indeletnicirea lor de frunte, pastoritul In cel mai larg inteles al cuvantului,
sa cutreere peninsula balcanied dealungul
dealatul, sd se apropie i chiar sa se amestece intre danii. Ca erau oarecari deosebiri

intre aceste grupri mari de Romani ne-o


arata cele dou'd dialecte mai insemnate romaneti, dialectul macedo-roman i cel daco-

roman. Graiul mijlocitor intre aceste amandoud dialecte a fost cel vorbit odinioara de Ro-

manii din Hemos i in genere in nordul peninsulei balcanice ; a cesta nu pare a se fi


deosebit de cel daco-roman deck prin elementele imprumutate in decursul 'vremii dela
G. Maim,. L. Vlahia Mare

www.digibuc.ro

14

G. MUEN El

romanismul din Pind. Reprezentantul lui e


astazi aa humitul dialect meglenoromn,
adeca a Romanilor din Meglenia, un tinut din

apusul Rodopei, in Macedonia.'


ROMANII DIN PIND

Cea dintai amintire a Romanilor din Pind


dateaza dela sfaritul veacului al X-lea.
Ucigatorul de Bulgari (776-1025),
patru ani dupa urcarea sa pe tronul din Bizant, daruete domnia peste Vlahii din Elada

(Tesalia cu tinuturile din sudul ei) lui Nicull-VA, guvernatorul


probabil roman-- al
acestei provincii. Stirea aceasta Imprtit
de tin scriitor anonim bizantin, ne lurnineaza

intru catva asupra starii politice, in care se


&eau aceti Romani in cele dintai veacuri
dela wzarea lor in aceste parti. Ei nu erau
confundati cu supuii Greci i Slavi, cari alcatuiau restul populatiei din Elada, ci se bucurau de o carmuire proprie, de-o autonomie
analoaga cu acea a Intaei alcatuiri a Romanilor din Carpati. Aceasta stare deosebit nu
putea s'o aiba decat multumita pozitiunii lor
geografice, ca ocupand muntii i indeosebi
masivul Pindului. Procesul ce vedem In viata

www.digibuc.ro

ROMANO DIN PENINSULA RALCANICA.

211

celorlalte grupri de Romani se intmpl


aicL Cu vremea inmultindu-se, ei se coboar
i se ltesc pe esurile dela poalele muntilor
ce i-au adpostit in timpuri grele 0, incetul
cu incetul, ocup i stpnesc cmpiile Te-

saliei ; singur faptul acesta explic de ce


aceast tar, din veacul al X-Iea incoace,
.schimb numele clasic cu cel de Mahie,
de Romanic, intia Tara a Romnilor cunoscut de istorie. Intinderea lor, impus de
repedea lor sporire, era inlesnit acum i de
golul ce lsaser, parte prin emigrare, parte
prin peirea lor in luptele cu Bizantinii, numero0 Bulgaroslavi, cari cu cteva veacuri
Inainte cutropiserd aceste locuri i le dcluser dupcum i toponimia arat un caracter aproape cu totul slay. 0 mrturie nemijlocit despre ltirea Romnilor pe cmpiile
Tesaliei o gsim in scriitorul bizantin Kekavmenos (din jumtatea a II-a a sec. al XI-lea).
El, pe lng pretioasele informatii ce ne d
despre Romanii balcanici, ne descrie i cel
dintai fapt mai insemnat, prin care Romanii
se introduc in istorie : revolutia lor in potriva

Bizantinilor in 1066 sub Constantin Duca


(1059-1067). Acest imprat, foarte bun fi-

www.digibuc.ro

212

G. MURNU

nanciar, dar prea putin priceput in politica,


a supus popoarele sale la grele incercari des.:
poindu-le in interesul vistieriei imprteti.
Fruntaii (celnicii cu atributii analoage cu cele
ale cnejilor sau voevozilor primitivi ai DacoRomani lor) conductori ai poporului macedo-

roman, care a fost mai vrtos apsat de birurile noi, s'au strns in capitala provinciei,
in Larisa, i-au hotarat rscoala generala, in
capul creia ei au izbutit sa pue pe Niculita,
guvernatorul local, nepotul celui pomenit mai
sus. Micarea a luat repede avant i in curnd

s'a intins in toat Tesalia. Doua din cettile


cele mai tari dela hotarele dintre Vlahia-Mare
i Macedonia, anume Servia i Chitros, au cazut in mnile revolutionarilor. Ei ar fi rasculat

intreag Macedonia i, intovraindu-se cu


Bulgarii, ar fi pus in primejdie imprtia, dar
Duca, ingrozit de urmrile nethibzuintei sale,
a recurs la tactica bizantina : in loc de otire
el a trim is oameni cu icoane i cu tot felul de
daruri i fgdueli ctre conducatorii revolu-

tiei ca s anunte cu jurminte infricoate


einta sa i retragerea tuturor drilor, cu cari
napstuise poporul. Niculita, reprezentantul
ordinei i al legalittii, trecnd in partea im-

www.digibuc.ro

ROMND DIN PENINSDLA BALCANICA

213

perialilor i c4tignd pe cei mai multi capi ai


Romnilor (intre dnii au fost Verivoi i Sla-

vota a lui Carmalae, cei dinti numiti In istoria romnimii), dei cu greu, dar a izbutit
in sfrit s pue capt unei micri, in care
Romnii ii vor fi pus multe ndejdi.
De la 1066 trece peste un veac fr ca s

Om nimic despre Romnii din Pind. Faimosul caltor evreu, rabinul Beniamin din
Tudela, care cltorqte dup aceast vreme
pe la hotarele dintre Grecia propriu zis i
AVlahia, ne vorbqte despre neateirnarea deplin a Vlahilor munteni, ca i despre desele
lor ciocniri sngeroase cu Grecii dela cmp,
-ope cari ii despoaie i-i omoar, pe cnd pe

Evrei Ii cruta. Cine cunoate inverunatele


uri nationale ce au frmntat pururea peninsula balcanic i mai ales neomeno'asa carmuire .a celor din urm veacuri de stpnire
bizantin, nu se va mira de Indsprirea moravurilor la Romni ca i la celelalte neamuri
supuse Bizantului. Revolutia Romnilor din
Ernos ce izbucnete peste putin (1185) ne invedereaz de minune ceia ce simteau ei fata
de elementul domnitor al Imprtiei.
Care e rolul Romnilor din Pind cu prilejul

www.digibuc.ro

214

G. MURNU

acestei revolutii? Ca cete singuratice dela ei,.

ca i dela cei din Carpati, vor fi luat parte


ajutand pe fratii lor din Balcani e cu putintd ;
o tire pozitiv ins despre aceasta nu avern.
Ceea ce tim e, c dupd cderea Constantinopolului in mna cruciatilor apuseni, Italieni
Francezi (1204), cnd imperiul e Impartit de
pradalnicii domni feudali, Romnii din Pind

apar neatrnati subt un domn a lor propriu.


Din nenorocire nu cunoastem dect numai
faptul general i nu avem nici un amnunt
despre noua stare a Romnilor. Nu tim nici
cum se numqte domnul lor amintit de scriitorul contemporan Nichita Acominatos (Honiatul), nici care erau hotarele Marei Vlahii;
aflam numai dela el, cd ea cuprindea partea
mutitoas a Tesaliei., Imprejurarile, un mo-

ment prielnice, se schimbd insd in curnd.


Marchizul Bonifacio de Montferrat, noul rege

al Salonicului, strdbate triumfal prin Macedonia i Grecia; partea despre rsdrit a Vlahiei Mari se inchind armelor lui i e impartitd

in forma de feude eavalerilor sai Lombarzi.


Deci Romnifor nu le ramne dect partea
despre Epir, unde mai erau fratide-ai lor (tinu-

tur:ile acestora se muneau Vlahia de sus).


www.digibuc.ro

ROMXNU DIN PENINSULA BALCANICX.

215

Aici ins, in aceast vreme s'a pus temelia unei


noi domnii, aa numitului despotatal Epirului,

sub energicul Michail I Anghel, o odrasl a


familiei Anghelilor, sub care a czut Cons'tantinopolul. Acesta, folosindu-se de turburhrile de atunci, a unit sub sceptrul su Epirul
vechiu cu Albania, Etolia i Acarnania, i spri-.

jinit de-o Wire impestritat de nationalitti,


a inceput lupta crncen pentru rnntuirea
lrii de Latini. Nevoia de a-i pastra rostul
br precurn i ura i teama. ce poateimpreun
cu celelalte populatii ortodoxe simteau fat de

cavalerii imbracati In zale de fier cei de aka


credint, au fcut pe Romani' s incline mai
mutt spre legitirnul revendicator al domniei
bizantine din Epir. In orice caz, ei trebuie s
fi jucat un rol Insemnat in lupta de neatrnare
purtat de Epiroti inpotriva Apusenilor. Chiar
ca supui de scurt vreme presupunnd
ca au fost astfel ai nvalnicului Teodor Ankhel, fratele i motenitorul lui Mihail 1, care
mai trziu (1222) ajunsese imprat al SaloniRomnii trebuie sa fi avut o pozitiurie
privilegiat intre populatia greceasck allmrrez i slav. Cel putin urmapl lui Teodor,

www.digibuc.ro

216

G. MURNU

Mihail 11 Anghel e silit a recunoate autonor


mia Romani lor din Epir (1236).
Aceast stare putin lmurit de istorie di-

nuete pnd la 1259, cnd aflm c fiul natural a lui Mihail al II-lea, rzboinicul i neadormitul loan, ia de sotie pq frumoasa fatd
a lui Tarona, domnul cu drept de motenire
al Vlahiei Mari?> i primete ca zestre dela
acesta, pe semne lipsit de motenitori,intreag

aceast tar, pe care, unind-o cu tinuturile


rnotenite dela tatl su la sudul Tesaliei, in-

fiinteazd statul neatrnat al Vlahiei Mari.


Scaunul Anghelilor tesalioti er deci in ochii

Romnilor de doua ori legitim ; impcarea


aceasta cu Grecii oreni era astfel pecetluit

in mod definitiv i cu ea el-A hotrt i viitorul lor national, putin deosebit de acel al
romnismului dintre Carpati i Tisa. Peste
jumtate de veac se sustine in cea mai mare
parte cu puteri rom netin eatrnarea Vlahiei-Mari in lupt grea i aproape necurmat
cu Epirotii i cu Bizantul Paleologilor. Dupa
moartea celui din urm domn din familia Anghelilor, Vlahia cade in deplin anarhie, i in

urm, dup ce sufer domnia partial a Al-

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA

217

banezilor si Catalanilor asezati in Grecia, e


incorporat la imperiul bizantin (1333).
Mai trziu (1342-1349) gsim ca domn
impus de Bizant al cettilor si trii Vlahia pe loan Anghel, rud deaproape cu impratul loan Cantacuzino. El pune ornduial in
tard si-o curt de dusmani. Dar acum se *Malta

cel mai mare tar al Sarbilor, Stefan Dusan,


care, folosindu-se de slbiciunea i decderea
Bizantinilor, se coboar biruitor pn in dncul Greciei. Dup rnoartea lui Joan Anghel el
octip Tesalia si-si mai adaog titlul de conte
al Vlahiei. Duan moare in 1355 si imprtia
lui cade prad feudalismului intro dus de dn-:
sul. Fratele lui Dusan ins, Simeon Uros, in-

coronat ca rege al Vlahiei in Tricala, ora


asezat la poalele Pindului, intemeiaz domni a

srbeasc, care-si prelungeste viata pn la


venirea Turcilor. Ce relatii vor fi avut Romnii din muntiiPindului cu stpnitorii srbi,

nu stim. CA ei mai trziu aveau libertate de


actiune si c ei singuri hotrau intru ctva
soarta lor ne-o dovedesc cele din urm lupte
ale lor cu Turcii, despre care ne vorbeste istoricul bizantin Chalcondyles (sec. al XV-lea).
Din aceste lupte ei au esit cu castig ; cci pa-

www.digibuc.ro

218

0-:

pitulatiunile ce-au incheiat cu foil stpnitori

le-au chezuit o stare, pe care le-o- pute


pizmui cea mai mare parte a raialelorturce0.
Cu toate aceste o descentralizare a maselor
lor a fost cu neputint de impiedecat. Tesalia,
ogrnarul imperiuluio, a fost ocupat i bantuit pe rnd de aventurierii Catalani, de triburile slbatice albaneze i in urm de Turci,.
cari au i colonizat cmpiile ei roditoare cu
Coniarii lor, inlturnd astfel o bun parte
a elementului romnesc. Apoi groaza de pa-

suferintele ce-au indurat dela dnOi


n'au adus mai putin pagub Romnilor din
Tesalia, Epir i Macedonia. Emigrrilelor din
Turcia mai c n'au contenit niciodat ; urmele
lor le gsirn, nu mult dup venirea Turcilor,.
rzltite' prt in Croatia i Slavonia.
Mai ales veacul al XVIll-lea a fost pentru
dttnii fatal. 0 multime de centre mari rom-

nqti in fruntea lor vestita Moscopole au


fost prdate i prefcute in cenuein urma revolutiilor interne ce sfiiau pe attmci impewiul

Sultanilor. Domnialui Ali- Pasa (1741-1822),

faimosul tiran din Ianina, inseamn deasemenea o data din cele mai triste in istoria romnimii din, Pind. Sub dfinsul .asfintesc ode

www.digibuc.ro

IV/NAND DIN PONTRSULA BALCAID1CX

21!)

din mind zile de autonomie, de care s'au bucurat locuitorii munteni din evul mediu aproape
fr intrerupere. Veacul al XIX-lea nu le aduse
binele ateptat. Emigrrile prilejuite de neno-

rocita stare economic, in care se aflau provinciile otomane din Europa, se tineau hilt
i au culminat cu alipirea Tesaliei la Grecia,
(1881), fapt de clou ori de plans, cci pe de
oparte muntil Tesaliei sunt in bun parte locuiti de Romani, iar esurile ei au fost intotdeauna iernatecul sutelor de turme romnesti.
Cu toate aceste, Macedo-romanii au avut
momentele lor de fericire i glorie. Prin rolul
lor important ce au jucat in comert i industrie, in cultura i civilizatia trilor locuite de
clanii, ei i-au asigurat pagini de cinste in

trecutul peninsulei balcanice. Servicii nemsurate au adus mai ales elenismului i prin
coloniile lor infloritoare din Austro-Ungaria,
romanismulul de dincolo de munti ; e destul

sa amintim numai pe u n 5'aguna i pe un


aojdu, a crui fundatiune cultural e unica
in intreg orientul ebiropean, ca s intelegern
rnisiunea Malta ceati avut de indeplinit printre
fratii for din Ungaria t deci, nemijlotit, din
Romania. Dar ceeace au triteput aici; detep-

www.digibuc.ro

220

G. MURNU

tati in atingere cu invtatii neamului romnesc, din nefericire n'au putut desvri in
patria lor. Imprejurri din cele mai vitrege au

zdrnicit incercrile lor de-a scutur tugul


coalei i bisericei grecqti, zidul de desprtire

dintre ei i Romnii dela Dunre. De vreo


chtevit zecimi de ani guvernul roman, ptruns
de insemntatea politica i cultural aMa&doromnilor, i-a sprijinit
sprijine din rsputeri
in lupta lor de emancipare national dndu-le
mijloace pentru intretinerea de coli i biserici

romneti. Dar ceeace n'a putut s. le dea,


este o organizare serioas, care s impace vederile celor din Bucure0 cu interesele poporului ; din aceast pricind rezultatele practice
de pn acum n'au rspuns pe deplin jertfelor
fcute.
ROMANI! DIN HEMOS

Kekavmenos ne da cea dinti tire despre


existenta unei populatii romnqti in Tracia,
pe care partea despre nord-vest el, du pa
geografia vremii, o numete Macedonia. Ince.pand cu veacul al XI-lea, aceti Romni cresc
repede in numui putere. Sub Alexie Comne-

nul (1081-1118) aflm c ei se inmultisera

www.digibuc.ro

ROMANII DIN PENINSULA BALCANICA

22.

<ca roiul de albine. Vreo 300 de famili de pas',

tori Vlahi trdiau chiar la Sf. Munte cu turmele


lor; ei se coborau de build seam din Rodope
i din Balcani.Scriitoarea)Jizantin Ana Cornnena, fiica lui Alexie, ne spune c tatl ei, in
lupt fiind cu Pecenenghii (1090), d porunca
generalului su s inroleze pentru armata imperial soldati din randul Vlahilor din prtile
raului Manila. Ca atari ii gsim numiti pe Romani Inca de pe timpul rsboiului din 1027;
purtat de bizantini impotriva Saracinilor diti
Sicilia. Mai pe urm (1166), sub Manuil Cornnen, vedem o mare multime de Vlahi din prtile Mrii Negre luand parte in otirea bizan-

tin, care a atacat pe Unguri prin tara romaneasc. Elementul romanesc din Balcani palle

a fi luat un mare avant sub acest imprat.


Imprejurarile politice li erau din cele mai prielnice ; Beniamin din Tudela, contemporanul
lui Manuil, trecand prin Constantinopol con-

stat cdragostea deosebit ce ave acest


mare Comnen pentru Romani. Acetia, ca
buni soldati, se bucurau negreit de privilegii
i drepturi deopotriv cu poporul domnitor ;

dar se pare c aceasta n'a tinut deck numai


pan la stingerea dinastiei Comnenilor.

www.digibuc.ro

22

G. MUMU

tenitorul lor pe tronul constantinopolitan,_ ne-

vrednicul Isac Anghel (1182-1195), are o


4inut dusmnoas fat de Romni ; el nu re-

strange numai drepturile lor, ci si cu tot dinadinsul ii apas si-i prigoneste. Cu prilejul
cstoriei sale cu Margareta, fiica regelui
ungur Bela al Ill-lea, acest bizantin incbronat,
lacom si mic de suflet, despoae pe supusii si

pentruca, cu banii storsi dela ei, s dea strlucirea si pompa cuvenit acestui eveniment
fericit. Drile ingreun mai cu seam populatia romneasc din Balcani ; oamenii crmuirii afi fost fr crutare fata de ea. Rpirea

turmelor si relele ce-au Matt au produs o


adnc nemultumire intre Romni, Doi frati,

Petru i Asan, cari faceau parte din apeteniile !or, oameni ambitiosi, energici si plini
de iscusint, folosindu-se de fierberea obstii,
s'au pus in fruntea nemultumitilor si-au semnat In popor gndul rsvrtirii. Dar Inainte

de a-1 mn la o rscoal WO, ei au vrut


s-si motiveze pasul cutezdtor printr'un act
diplomatic. Se 'nftiseaz dar la imparatul
Isac si cer s le dea inapoi drepturile, de care
se bucurau inainte sub Comneni ; dar Imp-

ratul le-a respins cererea, ba chiar unchiul

www.digibuc.ro

ROMNIL DIN PMNINKILA BALCANICA

228

Impratului i-a alungat cu ocara. Scump au


platit bizantiniirefuzul acesta. In curand (1186)

intreg muntele Hemos era In. flacari. Cu tot

ajutorul ce vor fi avut Romanii din partea


istovitilor vecini Bulgari, ostirea imperial a
reusit dintaiu sh impr4tie cetetie rsculatilor.
Petru i Asan, vazandu-se slabi fata de Imprtie, trecur Dunarea i gsir un puternic
tovaras de arme In Cumanii, cat-I pe atunci
stpaneau tarile romnesti de astzi. Ajutati
de multimea acestor barbari, ei cuceresc Bulgaria
intemeiaza neatarnarea ; Tarnova,
orasul dela poalele despre meazanoapte ale
Balcanului, devine capitala noului imperiu.).

Petru si Asan impart domnia kite


barbatati de izbanzile tor si vazand starea anarhic a imperiului bizantin, IndrAznetii frati
intinda puterea armelor tot mai
cauta

departe spre Tracia si Macedonia. Sui parea


domniei grecesti i fnlocuirea ei prin fortele
lor tinere era tinta lor. Nenumrate au fost
nvlirile fcute de dansii

In pile din

sudul Balcanului. Ele au fost continuate cu


o imai mare furie de Otre loanitiu, fratele
mai mic a lui Asan Petru i mostenitorul
lor pe troniillarnovit (1197-1207). Ostirile

www.digibuc.ro

224

G. liURRIJ

lui, deapururi sprijinite de un roiu de cete cu


mane, prefac In pustiu i gbun de locuit nu
mai de fiare una din cle mai Infloritoare 1
bogate provincii bizantine, Tracia locuit iri
cea mai mare parte de Greci. Motenind toat
ura de rasa Impotriva dumanilor seculari, el

n'avea ca lozinc dect starpirea lor de pe


parnnt. El voi s fie numit ucigkorul de
Greci, precum Vasile al II-lea cu vreo doti
veacuri inainte fusese numit gucigAtorul de
Bulgari. E cu putintd ca nepilduita-i cruzime,
de care ne vorbete criitorul contemporan
Nichita Acominatos, s fie exagerare fireasc
fat de un vrjma neIrnpdcat, dar oricum,

spusele lui trebuie s aib i un temeiu de


adevr. C Ioanitiu nu er numai i numai brbatul sangiurilor, ne dovedesc tratativele sale
diplomatice cu papa Inocentiu al III-lea ; co-

respondenta-i pstrat pan azi arat priceperea i istetimea unui adevrat brbat politic.
Ioanitfu el-A de fapt, precum er i recunoscut

de contemporani, tmpdrat al Bulgarilor $i


Romeinilor, dar titlul sau nu er consfintit,
ca de obiceiu, de biserica printr'un act oficial.
Patriarhului grec nu pute s se adreseze, cad
el er In lupt cu Grecii. S'a adresat prin ur-

www.digibuc.ro

1101CLNII DIN PNINSIIIA BALCANICA

225

mare cAtre Papa. Rezultatul tratativelor a lost

a In 1204 el fu Incordnat de catre un nuntiu


papal ca Imprat al Bulgariei i Vlahiei. Un
Imprat ins, dupa conceptia de atunci, nu
pute exist fr ca s aib alturea de el un
patriarhat, i deocamdat Vasile, capul bisericei bulgarcifromne din Ili-nova, capt
rangul de Primat. Astfel se Inltur din calea
nzuintelor sale toate piedecile ce i-au pus
cLatinii din Constantinopol, ca i regele Ungariei. Una din chestiile cele mai discutate cu
privire la dinastia Asanizilor a fost i nationalitatea lor. Fost-au ei Rom ni sau Slavi? Ca au
fost Romni, nu mai incape ndoial, cad documentele i mrturiile vremii intresc hide-

ob te obk0alorroman. Singura contrazicere


se vede numai4n titlul purtat de dn0i. Pe ct
vreme corespondenta cu Papa i scriitorii contemporani ni-1 arat pe Ioanitiu ca Imprat al
Bulgarilor i Romnilor, in documentele
slave el ne apare ca Imprat al Bulgarilor
Grecilor. S'a lepdat el oare de neamul sdu i
voi s treac numai de Bulgar ? Dup noi, titulatura cea dinti reprezint starea real a lu-

crurilor, aa cum era constatat de tot! acei


cari cunoteau mai de aproape pe supu0i,AsaG.

Manny. VhM Mare.

www.digibuc.ro

26

G. 303RNU

nqtilor. Dar, dupacurn faptele invedereazai


acegia pretindeau mai mult ; ei voiau s fie.
continuatorii unei stri legale de lucruri care
a fost odinioar ; s fie gsuccesorii impra-

tilor bulgari din cea dinti domnie bulgreasc ; ei tiau c numai aa i vor pute legitimA i asigur stpnirea lor asupra slavilor balcanici, fr cari nu-i puteau vedea Intrupat idealul lor politic. In acest scop ei au
adoptat deadreptul din chrti-titulatura fotilor

tari, netiind seam de actualitate. Ct prin


aceasta jertfeau pe connationalii lor, pentru ei

er lucru de important secundara In lupta


lor grea, In care arnhitia personal i calculul
politic erau totul. De aceea i vedem ca nu
mult dup intemeiarea imperiului, cldirea
inltat de rnintea i bratele romneti capt

firma traditiei, cad aa e vointa interneietoi


rilor. In chipul acesta, partea intAi a titulaturei este realizatk rmne acum ca Asanizii
s indreptteasc i domnia lor asupra Greeilot bizantini. Ca i tarul Simeon odinioara,
Ioanitiu lupt acum din rdsputeri pentru a-i
intemeia monarhia in peninsula balcanica. Incercrile lui ins s'au lovit. de un zid puternic,
de piepturile ferecate,.ale cruciatilor francezij.
3.

www.digibuc.ro

noidANn DIN PENINSULA BALCANICA

227

noii stpanitori ai Bizantului. Dei curand


dupa cucerirea acestuia floarea cetelor latine
impreuna cu impratul lor Balduin de Flandra
e secerata in Walla de langa Adrianopol, impotrivirea Apusenilor spulber totu visul ne-

obositului tar. and mai pe urm tronul din


Tarnova fu ocu pat de cel mai vrednic i intelept dintre Asanizi, de Joan Asan, impreju-

rrile sunt i mai putin prielnice pentru izbandirea gandului ce a framantat pe Asanizi.

Doua puteri nou i pline de viata i se pun


de-a curmeziul planurilor sale : una in Europa, domnia Epirotilor, i alta in Asia, im.prtia bizantina din Nicea, care mereu crete
i se infiripeaz in paguba Latinilor din Conkantinopol. In ciocnire cu aceste puteri nou;

Ioan Asan, ce e drept, biruitor, i-a intins


domnia peste cea mai mare parte a peninsulei balcanice, dar a murit frd s-i vaza visul
cu ochii : Constantinopolul cade iarai (1261)
in mana Bizantinilor, in a caror stpanire la,
mane de acum pana ce Mohamed al II-lea
pune capt agoniei lui in 1453. Pentru marea lupt de intaetate in peninsula balcanich
rolul celor ce succed Asanizilor e tot mai ters ;

Bulgarii nu sunt ,vredaici s poarte pe Lime-

www.digibuc.ro

228

G. MURNIT

rii lor motenirea neateptat ce le hrzise


soarta ; ei nu-i prelungesc stpanirea deck
numai multumit slbiciunii generale a puterilor balcanice
dovadd sigurd, c nu tria
i energia poporului bulgar a creat imperiul
lui Petru i Asan, ci vrednicia i inteligenta dinastiei lor. Era numai i numai o opera rom-

neasc, opera reprezentantilor unui popor


nou, dare venea, cu o vrtute primitiv,
aproape elementar, sa-i afirme dreptul de
existent in mijlocul unor popoare' istovite de

btrneta. sau In zbuciumul luptelor de mai


nainte. Asanizii, preocupati numai sa-i legitimeze titlul lor de tari i orbiti de traditie, n'au
inteles ca neglijnd sau inlturnd romnimea

din statul lor i intemeiau tronul pe nisip. E


foarte cu putint insa, ca ei s-i fi dat seam
deplin de insem ntatea factorilor ce aveau s-i

ajute la intreprinderea lor, dar Romnii, in


mare parte oameni de munti, ocupati in genere
cu pastoritul i cu industria ce decurge din el,
nu erau Inca deplin pregatiti din punct de ve-

dere cultural pentru a duce la capt ei prin


ei o opera att de uria0. Pe langa aceasta nici
numrul, nici pozitia lor geografica nu i-ar fi

favorizat. Concentrarea lor in Bulgaria, de


www.digibuc.ro

ROMANIC DIN PENINSULA BALCANICX.

229

s'ar fi conceput i pus la cale de .dnii, poate


le-ar fi dat putinta de a rspunde menirii istorice ce aveau de indeplinit prin Asanizi. Dar
p4unile din Vlahia i Bulgaria abia puteau
de acum s indestuleze turmele Romnilor
locali
att de mult se inmultiser acqtia.
Deci o concentrare a lor in Bulgaria ar fi fost
economicqte cu neputint, i aceasta cu att
mai mult, cd fiind dumniti cu Bizantinii,

Romnii pierduser mnoasele cmpii ale


Traciei, pe care iernau sutele i miile de turme
romneti. Ei trebuiau deci
caute o nou
patrie, tara fgduintii lor, i aceasta a fost

Dacia Traian, cu tinuturi mai mult deterte


de locuitori, unde er o parte din fratii lor
unde interesele economice, politice i nationale le deschideau un cmp intins de actiune
mai mult sau mai putin liber acum de pie&
cele din afar, dup nvlirea npraznic a
Ttarilor (1241), cari au curtit aceast Ord
de cele din urm rmOte de hoarde asiatice.
Din acest moment Tracia i Bulgaria, incetul
cu incetul, se golege de Romnii medievali,

din cari mai trziu nu se pomenesc deck


mimai cteva insule in Tracia oriental i in
prtile Rodopei. Emigrarea lor a fost deplin
www.digibuc.ro

23ft

G.

=RNLI'

pana la i dupd venirea Turcilor. Singurele


lor urme sunt astzi Megleno-rornnii. Istoria
lor, inceputa in Balcani, continua apoi la poalele Carpatilor, uncle ei au adus, pe langa altele, i formele de stat ale tarii, in care au trait
odinioar.

www.digibuc.ro

CUPRINSUL
Pagina

Prefatd
5-6
1. Intaia aparitie a Romnilor in istorie.. . . .
7-30
2. Xekavmenos i Romnii In veacul al XI-lea . 33-158
3. Rornnii din Pind intre anii 1204-1259 . . . 159-201
Anexa :

4. Rornnii din Peninsula BalcanicA

www.digibuc.ro

205-230

Preful: Lei

www.digibuc.ro

S-ar putea să vă placă și