Sunteți pe pagina 1din 624

I BOCUNIENTE

STUBI

ISTORIA"

PiOn MINILOR
LA
VII.

WIT DOMNErl, ZAPISE SI fillAg


Tip Arne in intregime

sail ca regeste i intovariiite de note explicative

-PRRTEFI IIIISTORIA LITERATURIf RELIGIOASE A ROMNILOR PAN' LA 1688


DE

N. IORGA
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTi

Fin la-URA_ MINISTERIULTJTC 0ID INs-rnuCTIT]

BUCURESTi
Stahilimental graft I. V. SOCECt, Strada Banal', 59

1904

www.dacoromanica.ro

STUDli

1 DOCUMENTE

CU PRIVIRE LA ISTORIA ROMINILOR


VII

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Acum patru ani tipriam, cu cheltuiala d-lui Al. Callimachi,

o Istorte a literaturii romine in secalul al XVIII-lea, saa


mai bine de la 1688 pnd la 1821 '.
Ea cerceta produse literare alcdtuite intr'o limbd, despre
a cdrei formaVie si dezvoltare n'aveam s'd md ocup $i se
opria in momentul chid se iveste literatura de imaginatie $i
poesia.

M'am crezut dator sd urmez cercetdrile mele $i innainte de


1688 si dupd 1821, pentru ca astfel intreaga noastrd literaturd' sd se inrgiseze in lucrdri intipdrite de aceleasi idei std.pirlitoare $i tesute dupd acela$I sistem. Mi-am propus astfel
sd dad mai intdill Istoria literard a veacurilor de la inceput,
in care s'a injghebat, prin muncitori din toate Tinuturile Rominimii, o limbd inteleasd in toate $1 de care aproape cloud vea-

curl, pand la rdtdcirile de acum cincizeci de ani, nimeni n'a


cutezat sd se depdrteze ; s ardt formele, tot mai desdvirsite,
in care s'a strdmutat pentru toatd lumea acea literatur religioasd. cu care incep toate popoarele crestine. ApoT era sd
duc innainte firul, innodat, dar nu rupt, de mine la data de
oprire 1821, pentru ca sd insemn cu toatd nepdrtenirea $1
in deplina cuno$tintd a motivelor, imprejurdrilor contemporane si urmdrilor, mersul, lupta intre sine, biruinta viitoare $i
incetarea curentelor in veacul al XIX-lea intreg.
Astdzi pot da cetitorilor, acelor cetitori cari ail primit cu
bucurie, ca un lucru folositor, saii une ori si cu iubire, ca un
lucru frumos, Istoria literaturil in veacul al XVIII-lea, un vo' Bucurqq, Minerva, 1901, 2 vol, si o bro,,,ura de tabil.

www.dacoromanica.ro

PREFA'a

lum de proportii mult mai restrinse - dup cum e, de alminted, $i subiectul-, in care se inftiseazd inceputurile literaturii romne$ti si crtile bisericesti contemporane cu cronicile

cele d'intiti, de care cronici am vorbit in Excursurile la


publicatia mea mentionatd.
S'ar prea c aceste scrieri, pstrate astzi in manuscripte
de multe ori neintregi $i stricate, in tiprituri sfsiate de
vremi grele $1 de vrem nepioase, n'ar avea interes decit pen -

tru teologul care ar voi sa-si dea seamd de calitatea crtilor


sfinte ce se intrebuintati la nol in deosebitele timpuri, pentru
filolog, care urmreste in ele forme de limb disprute, pe
care le descopere cu plcere $i le adun cu ingrijire, sail, in
sfirsit, pentru bibliograf, care vrea s $tie ce tiprituri anume
aii iesit din teascurile muntene. destul de vechl - chid priveste cineva intinderea tiparului in Rdsrit -, din cele ardelene, ceva mal nou, sati din cele ce s'aii a$ezat, mai trzhi,
in Moldova. Ele ar putea sluji deci numai la studii de exeges, la cercetri lexicografice si la investigatii bibliografice.
CdcI in ele nu e nimic original. Sint nu mai traducerl : din
slavone$te inthl, din ungure$te, din nemteste chiar, apoI si
din greceste. Partea de prelucrare, adaus pe lingl traducere,
e de tot micd. intdia operd in tru citva original e Psaltirea
in versuri a lui Dosoftei Mitropolitul Moldovei, din al treilea
sfert al veacului al XVII lea.
Poate exista un interes literar, un interes sufletesc, un interes national in asemenea imprejurri ?

Dupd ce am strbtut materialul si am cistigat conclusiile,


putem spune hot-at-it eh' acest interes exist.
A urmri, in adevr, aceste traducer-I e a merge pe urma
celor d'intdin pa$i pe cari poporul romin ii face pe drumul
greti al culturif, in care individualitatea, originalitatea, libertatea apar numal foarte trziti la toate neamurile, si mai ales

la unul care a trit in imprejurff asa de putin priincioase


ca al nostru. Vedem intAiii pe stenii si popii Maramure$ului,
cari auzise pn atunci numa mormitul neinteles al crtilor

slavone, inclzindu-se pentru legea crqtind curat pe care o

www.dacoromanica.ro

PREFAT

rdspindia in pragul veacului al XV-lea loan Hus Cehul

care lumina ca un vesel rsdrit de soare de pe rugul lui de


suferinte i de moarte. Unul dintre aceOf popi cutezd, in
mnstirea maramurqeand din Peri sag aiurea, prin acele
prtl, s dea pentru intdia oard o parte din Scriptur in romnqte ; acum intig slovele strine, chirilice, servesc pentru a insemna pagini intregi pe limba noastr. E aceasta numai un fenomen filologic sag literar-bisericesc vi nu vorbe.$te
el oare i - s. zicem - inimii noastre ?
Trece un veac i jumdtate. Ardealul e cucerit de Reforma
calvinilor i a luteranilor. Patronf literati de alt natie In-

deawn pe un cleric muntean fugar, Coresi, s tipreasc


vechile thnciff husite. El face aceasta, i, in curind sag
tot-odat, se adaug traduced nou. Publicatiile ardelene se
rdspindesc mai mult sag mai putin in toate prtile. Rominul de pretutindeni se deprinde a intelege cartea romdneasc in forma traducerilor maramureene i ardelene.
in acela0 timp, it-a-lurid polone mai ales aduc intrebuintarea acestei limbi a poporului in hirtiile Domnilor i boierilor,
in zapisele tirgurilor i satelor. Cine cetqte aceste rvae
i invoieli i urice, simtete numai o plcere

tiintific str-

btind rindurile duioaselor acte de de mult, care inseamnd


o revolutie, o mare revolutie in folosul nostru ?
i iat c, in Moldova i in Tara-Romneasc, Mihail Moxalie alugrul i clugrul Varlaam, care ajunse Mitropolit
al Moldovei, tlmcesc mai departe i mai bine decit innaintaiI; mireni ii ajutd intru aceasta, un logoft Eustratie, un
Udr4te Nsturel. Iar4i se intemeiaz tipografii: in Iasi, In
Govora, in Deal, In Cimpulung, mnstirile muntene, in Th.gov4te chiar. Tlmcirile vechf, ce se ingrmdesc, trec iar41' prin teascuri i se rspindesc ducind cu ele limba literar.
Ardealul d i el cele d'intAig traduced invtate.
0 nota oprire : rscoale, rzboaie i mult nenorocire. Dar
acel care va fi Mitropolitul cel not' al Moldovei, Dosoftei, lucreazA in chilia sa, tlmcind din nog, O. mai bine, une ori, lucruri

nou. Cind se ingrmdesc cat-tile gata, se face tipografia din


mnstirea Cettui de ling-A MO', i iardsi circul cArti nou.

www.dacoromanica.ro

PREFAT

Si acum li se rspunde din Tara-Ronaneasc. Serban Cantacuzino e Domn, de la 1678. Fratele sti Constantin Stolnicul

e cel mai invaat boier al timpului MO. Domnul are un plan


mare : el va da toat Biblia, nu Muntenilor, ci neamului ro-

mnesc. Si el d acestuia gale lui dintru ale lull), cdci Biblia

de la 1688 cuprinde, unificind, limpezind, curaind, tot ceia


ce se lucrase mal frumos pn atund.
Apoi trel tipografii muntene lucreaz la citi de invdtur, la crtY de petrecere chiar. Ele incep a da rugciunile de care aa nevoie preota. Exemplul lui Dosoftei e
urmat cu izbind. Cind Brincoveanu, urmawl lui $erban, se
duce la moarte, in Constantinopol, preoVI aveaa de pe ce
face toat slujba $i toate cetirile in romne$te.
E puOn si e indiferent aceasta ?
Ea am crezut cg. nu, $1 am scris aceast carte cu iubire
pentru oamenii de a caor muncd $i de ale cror insu$ifi e
vorba aid. intelegindo $1 scriind-o astfel, nu o indrept nu-

ma:I ctre speciali$ti, care profesori $1 care clericii luminaT,


ci o daa intreguluI public cult al Rominilor, care, intre atitea
altele, folositoare $i nefolositoare, trebuie s stie de unde $i
multdmit cui scrie limba pe care astzi o intelege tot neamul
$1 in care mai mult decit in (mice el se simte unul singur. .

www.dacoromanica.ro

ISTORIA LITERATURII RELIGIOASE A ROMNILOR

PN LA 1688.

71304. Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

LITERATURA RELIGIOASA IN VEACUL AL XV-Iea.


CARTILE SFINTE I MICAREA HUSITA. SCRIERI BOGOMILICE.

1. GENERALITITI.

inceputul literaturif romne$ti e noti, dar nu mai noti decit


al literaturilor acelor popoare de care sintem incunjurati. Din
potriv, se intimpl ca noi s avem unele cArt1 mai rdpede

si maI deplin decit cutare din aceste popoare pe care mai


pe urmg imprejurgri prielnice 1-ati dus la o mare inflorire
culturald si literar.
in multele veacuff de lupt, $i roditoare $i stearpg, care
alctuiesc evul mediu, - vremea de distrugere, creare $i prefacere, - viata spiritulur omenesc are forme particulare. Se in-

cepe In toate prtile EuropeI cu scrierf in acele limbl care


puteati fi intrebuintate singure pentru a imbrca ginduri innalte $i simtiff deosebite : latina in Apus, iar, in Rsdrit, greceasca. Poesif, poeme, cronicI, tratate de $tiintd, toate imit
de o potriv acelea$f genuri di'n mostenirea lsat de anticitatea mreat. $i strlucit. Peste vre-o patru veacuri numal,
o altd limbd, o limbl barbard, ci$tiga cireptul de a servi drept
vesmnt al operelor literare: limba slavond veche, multmit
acelor in loitori indrznetI $i fericitI, Chinn $1 Metodie cu
scoala lor, in cari Slavii din toate ramurile $i din toate terile cinstesc pnd astzI pe intemeietorif comunittiI literare
slave.

in limba deosebitelor nearnuri pe care le adusese vintul cel


mare al nvlirilor, ca $1 in limba latin decazut, simplificatd,

www.dacoromanica.ro

IV

VEACUL AL XV-LEA

nesupravegheatd, impestritatd si barbarisatd se alcdtuiesc numai

cintece de rzboig, cintece de dor si cintece de glum pe


care nu se gindia sd le setie nimeni, fiindc le stiag toff
aceia cari avea interes sd le cunoasc si gsiag plcere s
le cinte. Ele veniati fall pregdtire in inima oamenilor si se
pierdea dupd citva timp, fr prere de rag, fr nici-o
silintd de a le cruta prin scris de peirea, neapdratd altfel.
Era astfel o literaturd de consumatie, din care traditia nu
pstra nimic. Ce se cuprindea inteinsa ne putem inchipui
dupd sufletul, cunoscut prin alte mrturii, mult mai noud, al
acelor popoare si dupd imprejurdrile in care ele trdiag atunci.
Dar cunoasterea de-a dreptul, precisd si sigurd, e pierdutd
pentru noi, cari putem afla oricind prin cetire lucrurile, de
sigur mai putin vrednice de luare aminte, care s'ati turnat
in bronzul greoid al limbilor Invtate. Avem in ierbariul 11terar plantele de sell, pe chid podoaba de Maig a cimpiilor
a perit cu acele primdveri indeprtate care i-ag vzut inflorirea.

Scriindu-se numai in limbile invtate, scriitori ati rdmas s


fie numal ace cari le stiag. Ei erag putinii pe cari nevoia mestesugultfi lor ii silise sd invete aceste limbl : preotul, teologul,
care studi mai tdrzig la UniversittI. Literatura s'a dezvoltat
deci dup apIecdrile si gusturile acestora; afard de cronici,
ea infatiseazd dezbateri necontenite, pline de imprumuturi si
de citatii, asupra unor puncte de filosofie religioas care sag'
nu se pot descurca sag n'adug nici-un folos chid sint lmurite. Spiritul vig, innoitor, care innaltd si imbogdteste mintea
si inima omului, nu sufla incd nicdiri.
in terile Apusului incepur a se scrie in veacul al XIII-lea
abia, noud veacuri dup ce cdzuse Roma, poeme in limbile
vulgare, care cintag despre :eroil adevdratl sag inchipuiti ai
vechilor lupte cavaleresti: Artur din Britania, Carol-cel-Mare
bdtrinul imparat si voinicii acelor timpuri pierdute in zarea
de aur a asfintitului. Cintdreti rdtdcitor purta aceste povesti
armonioase de la o poartd zdvorit de castel la alta ; fiindc
multi gdsiag plcere sd se cufunde in raiul vitejiilor frd ca
trubadurul sag truverul sa fie la it-lamina' cu luta si graiul

www.dacoromanica.ro

GENERALITIV

sti deprins si fiindc tot ma! multi din lumea bund a timpuluf stiati acum sI ceteascd, s'ail pus in slove cintecele de vitejie (chansons de geste). Cutare cavaler simtitor si cu vorba

infloritd, bun cintdret si amorez vorbaret, prinse pe acelas


timp a-si spune si el bucuria si durerea, amintirea si dorul
in limba pe care totI o stiati fdr . s fi urmat la altd scoal
decit la dulcea scoald a mamei. Asa se nscu pentru acele
popoare mai fericite o poesie liricd si o poesie epicd. Prin
ele limbile vulgare se desdvirsir asa de mult, incit in veacul
urmdtor ele puturd fi intrebuintate in negociaVile politice,
unde vorbele trebuie cintrite si nuantele cugetrii bine ladstrate, in poruncile regilor, in stafetele dregAtorilor, in dezbaterile Adundrilor. hied ma! de mult cronica trecuse la mai
multe popoare si in limba poporului, si pnd la 1400 ea dduse la Frances! treI mari scriitori : Villehardouin, Joinville si

Froissart. Pe timpul chid Joinville povestia la btrinet, in


limbd naiv frantuzeasc, despre vitejia, bundtatea si marea
credint in Dumnezeii a sfintului rege Ludovic, Toscana dddea

Italie! pe Dante si tIcea din dialectul ei limba statornicA a


unel marl' literaturi glorioase, care e si cea mai veche si cea
mai bogat din Europa.
Rdsdritul a fost cu mult maI 1-'6.5 imprtit : si Rdsdritul
greco-slav si Rsdritul Ungurilor si Polonilor, de limbd literail si religioasd latin, si noi, cari ne aflam intre unii si
altii, cari luam, in toate privintele, si de la unif si de la altif,
cari ne aplecam chid care unii, cind ctre altil .si cari n'am
gsit clecit pe la 1400 constiinta despre ce trebuie sd fina
si despre drumul care duce ctre tintele noastre deosebite.
Aid nu sint nici cintece de vitejie, nici tinguirI si imnur!
amoroase ale cavalerilor -, fiindc nu era o cavalerie, fiindcd
nu era o clash' nobil strlucitoare, care sd inceapd a se lumina. Aid nu sint cronici decit : in latineste dincoace de Dundre, iar dincolo in Nechia limba greceascd. Aid limbile vechi
pdstreazA toate drepturile evulul mediu asupra corespondentif
oficiale.

in acest 12.5.sdrit, asa de rdmas in urmd in ceia ce priveste


trecerea la viata modernd, se petrec ins schimbr! insem-

www.dacoromanica.ro

VI

VEACUL AL XV-LEA

nate in secolul al XV-lea. Nu ins toate terile Europe' orientale se imprtsesc de ele, i ele nu ail pretutindeni aceleasT
urmri.

UimitI de frumuseta si boggia until trecut literar fr pareche, Grecii din Bizant urmeaz frd sovgire traditia. Totul
ran:line in elineste : crtile sfinte, tilcuirea lor, dezbaterile filosofice, cronicile, imnurile. Poesia popular rmine in intregime printre lucrurile pe care un crturar nu se poate cobori
s le scrie. Traditia, reteta, tipicul - pentru a intrebuinta insusI sacrul cuvint bizantin - domneste, dar el se pierde tot
mal mult in umbre nedeslusite. Un viitor cultural nu se poate
prevesti alcI, in lumea sfintelor mumif. Dup citeva zed de
anI, Turcii vor ingropa rmsitele Sfintulul Imperiu al Romanilor din RAsrit : cultura bizantin va fi atuncl prea slab

pentru a plinge la mormintul celta din urm imprat al acestei Rome Noud, acum asa de vechl ; cind ea se va destepta din amorteal, grija d'intdia if va fi sa-sI caute tipicul,
pe care-1 va regsi cu bucurie. Literatura neo-greac nu va
avea indrzneal s apar deck in veacul al XVIII-lea, in acest
adApost care a fost pentru aristocratia greceasca %erne noastre.

Cam tot asa de nou e literatura vecinilor nostri de peste


Dunre. Supt Tarn i CraiI lor, ca si dup peirea prin Turd
a Taratulta si Crid, Bulgarii si Sirbff ati fost legati strins
de fasele limbil sfinte, ale acelei vechI-slavone care se deosebeste asa de mult de limba poporuluI din deosebitele epoce.
Crtile sfinte rmin in aceast form de la inceput, comund
tuturor Slavilor i aproape neinteleas tuturora ; actele publice.

hrisoavele, sint abia inriurite de limba vie, care se preface


necontenit, dar pe care nimeni n'o inseamnd pe hirtie asa
cum se inftiseaz inteun anumit moment.
Altfel a fost cu Ungurif si Polonil i cu noI, cari cram a;-a

de mult amestecatI in viata kr in acele veacurI al XIV-lea


si al XV-lea, care duc la epoca modern.
innainte de a vedea literatura nou care se iveste la toate
trei popoarele in acelasI trap si supt aceiasi influentd, trebuie sd se vad in ce conditiI culturale ea si-a fcut aparitia.

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONA

VII

Ungurii eraii supusi sufleteste Bisericii romane, hied de pe la

anul moo ; reef lor erail apostolici, oarecum vasali al' Sfintului Scaun ; limba cdrtilor sfinte, a hrisoavelor, a cronicilor,
era limba latin. intr'insa ei nu produserd pnd la sfirsitul
veacului al XIV-lea decit citeva cronice, dintre cafe cea mai
veche e din timpul lui Bela al IV-lea, adec de la jumdtatea
veacului al XIII-lea. Poemele populare despre nvlirea si cele
d'intdid cuceriri ale nearaului, poeme pe care le intrebuinteazd
vechia cronic, n'ail fost puse in scris nici-odatd. Pn la
inceputul veacului al XV-lea singurul monument de limbd

ungureasc e o predicd foarte simpld, scrisd pe o foaie dintr'un manuscris latin din sfertul d'intiti al veacului al XIII-lea :
toti scolarli din Ungaria, asa de insufletit de spiritul pa-

triotic, invatd pe de rost acele citeva rinduri de pros strbund, care cuprind 274 de cuvinte i. S se mai adauge 70
de cuvinte dintr'un cintec in cinstea Maicei Domnului, scrise
de un condeiii din veacul urmtor 2.
Polonia, mai deprtat incd de vatra civilisatiei medievale,
care era Franta, Germania franconiand si Italia longobard,
n'are nici mcar atita. Cronicile sint mai putine si mai putin
intinse. Textele in limba vulgar se reduc la citeva glose din
veacul al XIV-lea, pe care le-a adunat Nehring la 1886 3.
Cum se vede, &kid vorbirn de cbarbaria trecutuluf nostru,
trebuie s'o imblinzim prin comparatia cu vecinii nostri, cu
tog vecinii nostri.
2. CULTURA SLAVON LA ROMNI PN LA 1500.

Rornini an avut in Biseric, de la o bucatd de vreme


- din veacul al X-lea, sail al XI-lea, cind s'a alcdtuit bine
Biserica bulgreascd -, ca limbd sfint limba pe care o aveaii
vecinii nostri de peste Dundre. Motivul se intelege usor : noi
i V. Histoire de la lztarature hongrorse de Horviith, A. Kardos i A.
Endrodi, prelucrafi de J. Kont ; Paris, 1900 ; Arpad Zigny, letteratura ungherese, In Manualele Hoepli ; Milan, 1892.
2 Ziginy, p. io.
.
1 Altpolnisc! e Sprachdenkinaler, Berlin, 1887, in 80.

www.dacoromanica.ro

VIII

VEACUL AL XVLEA

n'aveam decit bisericute de lemn, citeva chilif pentru callugri

si pustnici, popi neinvatatI, cari nu puteati face o scoala de


milt, de scris si de cintrI. Dincolo de muntl eraii UnguriI
catolid, de la cari nu puteam imprumuta nimic supt raportul
religios. Peste Nistru eraa in adevr Rusii, ca si in Nord,
unde regatul Rusid Mid, din Halicia, s'a intins maI tirzia
departe in jos ; dar aid populatia era foarte rard, si chiar
Biserica ruseascd era pe acea vreme abia la Inceputurile el.
in apropierea noastrd era o singurd puternica- ierarchie religioasd, stdpind pe oarecare culturd : cea bulgreascd ; malul
drept al DundriI avea in Silistra, in Vidin episcopl- a caror
putere trebuia neapdrat s treacd riul. and Vasile Bulgaroctonul a sfrimat cel d'intiii Imperiu bulgar si a grecisat
Biserica, inriurirea bulgreasca asupra noastrd a trebuit s
scadd sail s dispard chiar mai cu totul. PopiI nostri aii cdptat si acum hirotonisirea peste Duna-re, saii de la Vldid
de schit cari se sfintiserd la Vidin saa la Silistra ; ca limbd
a rugciunilor si slujbelor, fiecare se va fi ajutat cum credea
mar bine si cum if era mal- usor : s fi intrebuintat limba romdneascd, n'as crede, cad pentru aceasta ar fi trebuit cloud lucrurf :
un traducdtor si inaturarea prejudecalii ea- limba vulgard, din
mice parte, nu e vrednicd s'a imbrace Cuvintul luf Dumnezeii.

and ciobaniI aromini din Pind ail intemeiat o noud impartie bulgreascd, episcopiile dundrene ail rdspindit iarasi
cultura slavd, si rdspindirea n'a mai incetat nici-odatd. VIA.diciI din partea teritoriulu romnesc care a format ma:I tirzia
principatul muntean, salt ardtatl documentar de o scrisoare a

Papei din 1234, redactatd pe temeiul rapoartelor venite de


la misionariI de propaganda : fireste cd li se zice pstoff de
rtcire, pseudo-episcop 1

Miscarea de cAlugdrie la Bulgarl- dateazd din veacul al


XIII-lea 'hied : pe atunci clugrii unuI popor rdsdritean erati
si carturara lu-i, pe cind in Apus invttura si scrisul trecu1 Zimmermann-Werner, Urkundenbuch zur Geschichte der Deutschen in Sieben-

burgen, I, Sibiiii, 1892, p. 6o, no 69 : cquidam pseudoepiscopi Graecorurn riturn tenentes.

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVON

Ix

ser1 in parte si in mina laicilor. Lcasurile monastice maI


insemnate eran Rylo si unele din mdnstirile de lingd capitala imprtiei, Tirnova. Mnstirile sirbestI, destul de vechi
si ele, se gsiati in prtile de jos ale regatulur Nemanizilor
san ctre Marea Adriaticd. : mndstirea Decianuluf a fost intemeiat abia dup cel d'intliii sfert al yeaculuT al XIV-lea
Malul dundrean, care sttea in fata barbariei Cumanilor, apoi
a Tatarilor, stpinitoriI nostri din veacul al XIII-lea,n'avea
cldirI sfinte, de uncle s poat porni un indemn ctre indeletnicirile literare.

Cele d'intin mnstirf romnestI an de ctitor pe un cdlugr sirb, care sttuse multd vreme in acea minunat scoald
pentru tot felul de ucenicie religioasd, care era pe atunci

Atosul. Nicodim, popa Nicodim, cum i-an zis Rominii lui


Vladislav-Vodd, lui Radu-Vodd, liff Dan I-id si lui Mircea,
veni si la noi, supt ocrotirea cneazuluI sirbesc Lazr : el dui-A
mnstirile Vodita si Tismana, poate nc prin aniT 1370 2.
Ca un orn invdtat ce era, Nicodim intelese s rdspindeasc
invdtdtura prin aceste cloud fundatii ale sale, pe care insusI
le stpinia si le cdluzia spre munca spornic. La Museul din
BucurestI se pstreazd. Inca frumoasa Evanghelie, fireste slavon, pe care Nicodim a scris-o pe pergament in anul de la
Facerea Lumll 6913, adecd 1404 toamna sad 1405. Pe atunci

el era un pribeag, aci fusese silit a pdrdsi Serbia, npdit


de Turcif biruitori la Nicopol, filed din 1398 sati 1399 ; peste
citeva lunT el se stingea, de sigur foarte bdtrin (26 Decembre 1406) : rmsitele lui se odihnesc In biserica patriarhald
din Ipec 3.
Tismana primi visita luT Mircea-Vodd, care mergea s intilneasc pe Craiul unguresc Sigismund, la 1406, pe cind

tria inc Nicodim 4. Pe atund o altd mndstire se ridica in


acest tard a Banatului, pe care Nicodim o numeste eungu'
1 Engel, Geschichte von Serunen und Bosnien, pp. 263-4.
2 V. Al. tefulescu, lifnastirea Tismana, ed. a 2-a, BucuretY, 1903.
3 V. tefulescu, i. c., dupa cunoscutul articol al archimandritulul Ilarion
Ruvarac, tiprit in Archly fiir slavische Philologie, XI.

Arch. :stoma, I', p. 98.

www.dacoromanica.ro

VEACUL AL XV-LEA

reasc:i, pentru c in teorie atirna de regele din Ungaria, de


la care se cerea, la intimplare, si intrirea daniilor. Mnstirea
cea nou venia de la evlavia lui Mircea insusl : e Cozia, unde
se inmormint. ctitorul. Cotmeana, alt fundatie a lui Mircea,
un mitoc al Coziei, se ridic pe un plaid vecin din Arges.
0 in`drire a aceluiasi Domn pomeneste mndstirea Strugalea,
undeva ling Dunre, poate in prtile GiurgiuluI, uncle e scris

dania'. Snagovul, innltat de un boier cu numele de Vintil,


arat prin architectura-I modest i armonioas, prin frumoasele-i linii arcuite, ca si prin mrturii: scrise, c este tot din
vremea lui Mircea. Putin mai trzid era o mnstire la Bolintinul din Judetul Dimbovita2.
Cea d'intid dintre mnstirile Moldovei, Neamtul, a fost
locuit de clugri, dintre cari crturarii veniser de la Munteni, unde lucra scoala lui Nicodim. De aceia se gsesc intre
crtile de la Neamt un manuscript al corespondentii lui Nicodim cu vestitul patriarch Eftimie din Tirnova si un Tile
al Evanghelief de Teofilact, care a fost contemporan cu Nicodim'. Alexandru-cel-Bun ddu terii sale mnstirile Moldavita, Bistrita, Pobrata. Dupd dinsul, tefan-cel-Mare impodobi
tot pmintul Moldove cu eldirile de piatr si crtnid, frumos
lucrate si potrivite, ale lcasurilor sale amintitoare de biruint.

in chiliile acestor lcasuri de inchinare a sttut si inchintori ai lul Dumnezeii cu condeiul, maiestri caligrafi, de la
cari a rmas o sum de lucrrI frumoase, dintre care unele
s'ati rtcit prin locuri foarte deprtate, ca acel Evangheliar
din Neamt, de pre vremea lui tefan-cel-Mare, care a trecut
prin minile lui Petru Moghil ca s se gseascd astdzi tocmai in Biblioteca Regal Public din Miinchen 4. Foarte multe

din crtile ce s'ati copiat la noi, ad fost distruse in frdmin1 Arch ist., II, pp. 97-8

2 Operele lut Constantin Cantaeuzino Stolnu-ul, tiprde de N. Iorga, Bucure;itl, 1901, pp 24-5.
3 V. Melchisedek, Catalogul inanuserrptelor din Neamf, in Rev. p.ist., weh.
ri filologie, II, pp. 130, 139; cf. catalogul Iaymirschi, din 1898.
4 Codzees manuscripi Abhothecae Regiae Monacensls, composuit Georgius M.

Thomas, Munchen, VII, 1858, p. 327.

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONI

XI

:
ceia ce avem astrile vrjmase ale vremilor de pn
rzi vine mal mult din mnstirile Moldovei, de la Neamt
innainte de toate - cu deosebire din anil 1430-40 - si din lca-

surile fcute in epoca lul Stefan : Homor, Voronet i Putna. Despre unele dintre ele ni se spune C sint de o frumusetd deosebit, care se vede $ i din facsimilele, bune sa rele, ce ni stall la
indmin t: pe foaia netedd a pergamentului se desfac l-

murit literele, cam ptrate si grmdite fr interstitil, initialele cu aur si chinovar, chenarele si frontispiciile cu impletituri de linii care atnintesc custurile ve3mintelor popo-

rului sa dibacea podoab de ciubuce de de-asupra usilor


de la bisericile veaculuI al XVIea. Manuscriptul de Evanghelif

din Mnchen are chipurile celor patru scriitod aI Cuvintului


dumnezeiesc; pe acel de la Voronet se inftiseaz Stefan, in
genunchi, intinzind cartea cdtre icoana MaiciI Domnului :
un om tindr, cu fata rotund, pletele lungi blonde, mustata

groas si ochil blind albastri supt masiva coroand de aur.


Citeva nume de scriitori s'a pstrat : asa cunoastem pe clugrul Gavril, fiul lui Urie, care a scris, pentru cCndia Latco, prclabul de Hotin Tetravanghelul (Evangheliarul) din Neamt,
de la 1435-6, putin timp dup moartea lui Alexandru-cel-

Bun2, precum si un sbornic (manuscript miscelane slavon)


din 1440-13, un Minei in dou tomuri, din 1444-7 4, un alt
sbornic, fr an6, un Mrgrit din 1442-33, un ScArariti din
1445-67, in sfirsit, un sbornic din 1437-88.
La 1461-2 se afla la Neamt un clugr prescriitor de cdrtI care

iscaleste Atanasle tachav (tachigraf)2. La Putna peste vre o


' Revista .pentru at., arch. fi /U., I, plansele.
2 Biauu, In Columna inC Traian pe 2882, pp. 107-8; Melchisedek, Catalogmscr.

Neam,t, In Rev. p. ist. 1 fa., II, p. 141.

3 Melchisedek, p. 131.

4 Ibid., p. 138.
5 ibid., p. 139.
6 But., pp. 139-140.
7 Bid p. 142,

8 Ibid, p. 143.
9 Melchisedek, i. c., p. 139, no 84. Manuscriptele de la Neaml sint azi In
parte la Academie

www.dacoromanica.ro

XII

VEACUL AL XV-LEA

dotazedi de anI era tach cdlugrul Paladie'. Unii dintre


cAlugri se pricepea $i la legatul crtilor $i la sgpatul in
argint al chipurilor de sfinti care impodobia apoi coperVle
grele de lemn acoperit cu catifea : se spune anume despre
un manuscript al invtturilor Sfintului Macarie c5, a fost
legat de cAlugrul Siluan din Neamt 2
Pe acest timp se asternea pe pergament, in Tara Romneasc $i in Moldova, cArt domne$tI de danie $i intdrire,
care a, de obicei, o slov gruntat destul de elegantd.
Cei ce le scria, se chema in Moldova diaci. Cei d'intgi cari

se intimpind in aceast tard, par s fie Ruteni, precum eel


d'intiii dintre pisarii munteni vor fi fost adu$I de peste Dunre,

din Bulgaria, dar mai cu satn din Serbia, unde se fcuse de


curind o reformg a scrisorii, supt Despotul Stefan. Printre 6
se gsesc ins si Romini, ca Mihai C4el, Petru fiul lui Birlea,
Oantg, Sandru, Vulpa$, Negrila$, Steful, Borcea, Sandru, fiul
1111 Cirje. Unul e fi de preot, Toader Popovici : altul e fratele lui Ion dascdlul3, - dascl de $coal, credem, ia, cum
se zicea pe atunci, dascl de copii. Ghedeon, care apare
Inca' supt Alexandru-cel-Bun, pare Ins a fi un clugr. Copiatorul Evangheliarului de la Mnchen e numit in catalog
diaconus Theodorus Mrichescoula sa filius Mrischekuli ,

(Mri$escul ?) $i e vorba, fire,te, de un diac Teodor, oil care


ar fi cellalt nume al lui.
Ccf cluggrif tineati $i scoal : pentru diaci ca $i pentru
clerici. Sg. se $tie de chid am invlat e carte la Neamtu,
atunce era un diiac domnesc $i invta la 7 glasuri, scrie
un ucenic al acestuia, ajuns $i el diac, la 1700-I 4. Copii se
aducea la mnstire cu sila din toate prtile, era pu$1 aice,
tot cu sila, la invttur $i ajungea apo fruntag al* Bisericif ;
pe la jumdtatea veacului al XVII-lea, cdlugrif din Voronet
recunosc acest obicei, addugind c a$a se fac oameni de
I Acelasl, In An. Ac. Rom,, VII, pp. 232-3.
2 Acelasl, Catalogul, p. 334, no 45.
3 Uricarzul, XVIII, pp. 527-8.
4 Melchisedek, 1. c., p, 133, no 39.

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONA

XIII

treab : dintru aceia simt vldicI $i egumeni $i preuti $i dii-

aconi pre la svintele mnstiri 1.

Clugrii din Bistrita si din Putna sint aceia cdrora li datorim scrierea acelor insemnri despre faptele Domnilor, in
care se cuprinde tot ce $tim despre imprejurdrile periodei celef
mai glorioase din istoria Moldova Despre aceste anale ins
am vorbit In altd parte 2
Se poate deslu$i astzi destul de bine in ce chip s'a pstrat
traditia de cultur in mnstirile Moldovel. Iosif, cel d'intiti
Mitropolit, rud de Domn, a dat la inceput indemnul. A
fost urmat el de silinfle acelui cleric priceput in slavone$te,
fiindca se nscuse in Bulgaria, din print bulgari, care e
Grigore Tamblac? A fost acesta, - precum afirm la inceputul
veacului al XVIII-lea episcopul de Roman Pahomie, amestecat
mult in afacerile Neamtului si cdltor in Rusia, - odascl intiti
d'inceput in Moldova $i egumen in Neamtu 3 ? Mai mult : a fost
el Mitropolit al Moldovei $i este el acela$1 cu Grigore din vremea

sinodului din Florenta pentru unirea Bisericii Rsritului cu


Roma4 ? A vorbit el ca predicator cdtre Moldovenif lui Alexandru-cel-Bun in Suceava ? A intrebuintat el chiar - pioas
ilusie !- limba romneasc pentru a se face inteles de din$ii ?
Amestecul lui Grigore Tanblac in afacerile biserice$ti
ale Moldovei se reduce inteadevr la mult ma putin.
Pe chid doi archierei se lupta pentru Scaunul archipdstoresc al Moldovei, la sfir$itul veacului al XIV-lea, Patriarchul din Constantinopol trimesese in aceast: tar pentru cercetare pe Grigore preotul de la Patriarchie. El pare s fi
fost egumen al vestitei mn'stir a Pantocratorului din Constantinopol5. Grigore rdmase un timp In tar. intrebuint aceast

vreme ca s" tie predicI, potrivit cu me$te$ugul s de retor


1 Iorga, Documentele Bistrq et, I, pp. 45-6, no LXXIL

2 V. istoria laeraturd romne 'in secolul al X VIII-lea, II, Excursul I.


8 Melchisedek, Catalogul, p. 143, no 106.

4 Acelasl, in Revista p. ist., arch, fi filologie, II, p. 1 ai urm.


5 Miklosich, Acta "atrzarchatus, II, pp. 223, 241, 243-4, 256-7, 278-81,
283, 359-61, 494-5, 519, 528-33.

www.dacoromanica.ro

XIV

VEACUL AL XV-LEA

bisericese. Asa aCi fcut multi prelati gred in Suceava, Iasi


si Tirgoviste mai trzici. Mai pe urma, Tamblac ajunse Mitropolit la Chiev, dar el nu va fi mers acolo din Moldova, ci
dupa ce va mai fi stat un timp in Constantinopol. Sfirsitul

vietiI sale il petreci in Serbia, unde fu egumen la vestita


manstire a Decianului. Moldovenil se aleserd de la dinsul cu
Panegiricul slavon al SfintuluI loan cel Noti, ale caml moaste
furl strarnutate supt ochii sal de la Cetatea-Alb la Suceava, in
1400-I Er i rdspltir pstrindu-I ainintirea cu sfintenie si
tesind legende in jurul lui. Mitropolitul Grigore care se intelese cu Papa, nu poate fi Tamblac, care nu s'ar fi plecat pn
acolo, fiind un ortodox prea tare la cerbice. cUnchiul lui
Stefan-eel-Mare, Joan Tamblac (cZamblacho), care merse la
Venetia dup infringerea de la V alea-Alb spre a cere ajutor2, nu poate fi ruda cu Grigore, fiindc acesta din urtria era

drept si curat Bulgar, nascut in Tirnova.


Dacd Grigore ar fi jucat in Moldova rolul ce i se atrib iie, cultura de mnstire s'ar fi dezvoltat mal rapede in
aceast tard. Asa ins, trebui sa vie in Scaunul din Suceava,
cu citva thrin innainte de suirea pe trot' a lui Stefan-celMare, Teoctist, despre care s'a zis c a fost si el un Slav,
pentru ca studille de slavoneste s infloreasc.
De la Teoctist porneste un sir neintrerupt de crturai I de
slavoneste, pe un timp chid in Tara Romneased necontenitele lupte pentru Domnie opriati orice silinti spre
spre art. Puternica Domnie a lui tefan-cel-Mare da ragazul $1 rasplata de nevoie pentru ca sa atte sirguinta clugarilor invatati. Un ucenic al lui Teoctist, Visarion, merse
pana la Atos, nude lucr la prescrierea de manuscripte, in
lavra Zografului; poate lui if datoria biblioteca mndstirii din
Neamt o carte scrisd la Xenof, tot ht Atos3. Btrinul Mitropolit Iosif insusi se retrsese la Neamt, in apropierea crei mnstiri i se arta mai trzi chilia4. Poate tot de la Neamt
i urm.
c., p. x6
1 Melchisedek,
2 Hurmuzaki, VIII, pp. 23-5, 110 XXVII.

3 Melchisedek, Catalogul, p. 131, no 17 ; p. 133

4 Acela., Mmblac, p. 42

www.dacoromanica.ro

XV

MISCAREA HUS1T

venise $i Teoctist. Chid el i$I inchei viata, la 1477, urma$ul sg, Gheorghe, era un fost calugr din Wearnt, cdruia i
s'a $1 zis NeVanul : i el a lsat ucenicI la Nearnt, intre earl'
Ilarion ierodiaconul, copist '. Al doilea urrnas at lui Gheorghe,
in sfir$it, Teoctist al III-lea, era un fost egumen de Neamt,
care slujise la a doua sfintire a bisericii reinnoite de Stefan,
dup biruinta asupra Polonilor, la 1496 2. La moartea sa, el
d'aldu mngstira satul Ortd$tiI, pe riul Moldova, pe care-I

cumprase cu 300 de zloti ttre$ti de la Petrea Oartg, pe


vremea lui Alexandru-cel-Bun 3.

Aceasta e cultura pe care o puteag da invtatil din Moldova $i Tara-Rornneasc : cAlugrI dup astngnarea celor
din Serbia, ei tineag cu , indrtnicie la singura carte legiuit $1 plcutd lui Dumnezeil, cartea slavoneascd,

Literatura romneascX nu putea porni de la dinsii, cari


cintaii pe bulgre$te png $i isprvile lui Stefan-cel-Mare.
3. MI5CAREA IIUSIT. RSPNUIREA El' NTRE ROMNI.

Pe cind cele d'intdig mnstifi se intemeiag in Tara-Romneascd, deprtata Europa* apuseang era zguduit de o
mare mi$care de prefacere religioas. in Anglia se ivise un
preot invtat, inzestrat cu darul de a vorbi multimilor, care
propoveduia o lege nou ce nu era decit legea veche, mai
curat. El invta c mai presus de cuvintul preotului $i al
tilcuitorului este Cuvintul lui Dumnezeti,

$i

c in afar de

Biblie nu sint decit pgreri si orinduirl omenesti, pe care


fiecine e slobod s le primeascd sag s le rsping.
Acest orn se chetna Wycliffe: el gsi sprijinitori puternici printre cei marl, asculttori fanaticI printre eel' midi, a
cAror sgrcie, utnilint $1 apgsare nu mai putea rbda.
' Acelasi, Catalosul, p. 137, no 72.

2 Ibid., p. 140, no 91 ; cf. Bogdan, Veckile cronid, pp. 251-2. Pentru un


al doilea Teoctist in 1491, Octombre, v. Ist. lit. rom., II, p. 536, nota 1 ;
p. 540, nota I. Nu poate si fie o greseala de data In Ulianicki, care resuma
actul In care el apare ca martur a fost dec.( i un Teoctist al II-lea In 1491
(1490 ?).

3 Arch, StatuluI, Neaml, nle 1726, 1727, 1729.

www.dacoromanica.ro

XVI

VEACUL AL XV-LEA

Prerile lul Wycliffe se prinserd si mai bine tocmai in


Boemia,. pe atunci un regat supt dinastia strind de Luxemburg. Un alt magister, loan din satul Husinet, cruia pentru
aceia i s'a spus Joan Huss, rdspindi crezul cel noti, asa de
wt., de inteles si de urmat, asa de roditor in urrndri. El
scrise, discut, suferi si muri , pe rug innaintea Printilor
Bisericii adunati in sobor puternic si sprijiniti de sabia imparatulul.

Dar sufletul WI nu se risipi impreund cu cenusa sa rdspindit in Vint. Pe cind orasele si partea din nobili cari
erail de singe german tinead cu indrtnicie la vechiul catolicism, nobilii cehi al' tern' si stenii din toate unghiurile se
ridicard in arme. Ei aprati crezul Bibliei curate, al imprtseniei luate, nu in hostia sfint, numai din pine, ci din
potir, in pine si vin, asa cum Biserica romand ingduia numai
clericilor ; ei nu voiati s recunoasca drepturile episcopilor,

ci socotiail a li ajunge rugdciunea preotilor de rind ; inchinarea sfintilor li se prea un abus. (KLegea Evangheliei,
scriati predicatoril lor, c e prea indestultoare prin ea insdsi
pentru cirmuirea Bisericii, Mi de ceremoniile legii vechi si
riturile adause mai pe urm, care atac, micsureazd si *finpiedecd aceast lege, si care mai mult stricd, decit folosesc
pentru mintuire 1.

Teranir si nobilii cehi se bteati bine, si nici-o putere omeneascd nu fu in stare sd-I infrineze. in zdar duse in potriva
lor o lupt inviersunat impdratul Sigismund, acel care intri
de patru oriprivilegiile mnstirif muntene Tismana 2; in zdar
se strduir ccruciati veniti din toate prt"ile. Nu numal cd.
Husitii nu putur fi zdrobiti, dar ei cistigard pentru credinta

lor Tinuturi intregl din Ungaria si Polonia. Pe de o parte,


cetele lor parunser rzbuntoare in regatul lui Sigismund,
marele lor dust:clan : in 1432, orasul Simbdta-Mare cdzu in
puterea Husitilor, cari se inftisaserd ca niste pasnici negusI K. Hfler, Geschichtsschrezber der hussitischen Bewegung tn Bohmen, ln
Fontes rerum austruscarum, Scriptores ; II, 1865, p. 479.
2 5tefulescu, o. c., p. 156 i urm.

www.dacoromanica.ro

MICAREA HUSITI

XVII

tori ce venia la bilciu 1, in 1433, el' se rpd asupra Zipsului, in unghiul nord-ostic al Ungarier 2. Pe de altA parte,
umilii predicanti (praedicantes), cari stia mai multe limbi,

strbturd sat de sat, aducind cu eT Evanghelia cea nou.


Foarte multi Unguri II ascultar, si ei fur mai bucurosi sa-si
lase tara, deck s se intoarca la niste datini care primejduiati
sufletul. in 1430D, scri niste autori maghiari moderni,
tot Tinutul de la Szakolcza ping la Simbta-Mare era husit, si in 1436 Utraquistii (asa li se zicea Husitilor pentid c
admiteati impdrt4enia sub utraque specie 5i pentru mirenT)
cucerisera Csandul, Tinutul Oradiei si o bund parte din Ardeal. Era0 comune unde preotii conduceau reforma 8. in Ortile Trotusuluf, fugari venir s intreasc vechiul element
unguresc de dincoace de munti 4 ; de aici, e reticii se rspindir

pand la Prut, si chiar dincolo de aceast ap, in Bugeac : ei


se pstrard pin in veacul al XVI-lea, dar nu puturd de loc
s clinteasc pe Rominii moldoveni, bine supraveghiatl de
Vldicii lor, de la legea ortodox 5. Rscoala cea cumplit
a teranilor din partea apuseand a Ardealului, intimplat la
1437,

trebuie pus neaparat in legatur cu propaganda

husit : in adevr, se gseste in ea ura impotriva domnilor

de p4mint si impotriva preotilor catolici nestiosi de dijme,


care e unul din senmele deosebitoare ale directier celei mai
exaltate din miscarea husit 6 Cu sese anT innainte, Alexandru-

cel-Bun era bnuit de Poloni ea' ar fi Vinci anume la dinsul

pe un predicator husit ca s-I reformeze tara 7. Un preot,


Constantin, care se fcea a fi catolic, lucra in Moldova pentru
eresie la 1438 8 Secuimea era prins astfel din dou prtf.
Numai silintile misionariuluf Iacob de March,ia si ale tovardFessler-Klein, Gesehichte von Ungar'', II, p. 384
2 Palacky, Geschiehte Bohmens, 1113, p. 110.
3 FIorvdth, Karclos i Endradi, o. e., p. 41.
4 V. mad' departe.
5 Aceste Sturizt ft documente, 1-II, p. XXXIX.
1

6 V. actele privitoare la rascoal6 reproduse In Hurmuzak12.


7 Lewicki, Codex eptstolaris saeculz decunz quint!, n .Wonumenta PoIonia histoica , Cracovia, 1891, pp. 254-5, 267-8, 284-6 305-6.

8 V. vol. 141, p. xmuv.

li

71304 Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

XVIII

VEACUL AL XV-LEA

sului sti Dionisie de Ujlik, precum si ale Franciscanilor


din Boemia, puturA stirpi, innainte de 1450, buruiana rtcirii 1.

Sasii rmaserd neatinsi de husitism, intocrnai cum se intimplase cu frati lor Germanif din orasele boeme. Pentru
Romini era ins altfel: Husitii predica imprtsenia asa cum

erati deprin5I ei s'o primeasc, poftiau pe mireni la dezbaterea lucrurilor bisericestif si fcea inteleas legea prefcind-o
in limba poporulul. Mari foloase! Pe linga care disprea nea-

junsul putine cinstiri a sfintilor, si, cit despre deosebirile de


dogm, ele n'aveati nici-un pret pentru teranii, as zice chiar
pentru popilf nostri din Ardealul unde grija adevrateI credinte nu era cine s'o aib. EI se fcur decI Husiti pe un
cap, frd a-si da sama cal a prsit citusi de putin drumul
strmosilor, pe care tinea si el s mearg2.
Unguril avurd, multmit husitismuluf, inc din veacul al
XV-lea artile sfinte pe limba lor : un mare eveniment. Dup
o cronic minorit, intdia traducere se fcu de Toma Pcsy
si Valentin jlaky din Kamancze, addpostifi in Trotus, la
1416 : opera lor fu prescris apoi la 1466 de Gheorghe Nmethy. Copia coprinde numai Evanghelia3.
Pe acelasI timp aproape, pe cind Cehif avead patru Psaltiri intregi din secolul al XIV-lea, PoloniI tlmcir si eI, supt
inriurirea husit, aceast parte a Bibliei ; pe cind Cehi poseda mai multe Biblii intregi, Polonii prefcur pe limba lor
la 1455 o parte din povestirile biblice 4.
Pentru Romini propaganda husit trebuia s aib acelasir
rod literar. El se nscu neapdrat acolo unde miscarea era
maI putin stingherit, acolo unde curentul cel mai puternic
li atingea si pe dinsii. CArtile sfinte nu fur traduse deci in
' Bid
2 V. mai departe, despre rolul pregkdor pe care 1-a avut bogomdismul
pentru prmairea credintilor husite.
3 Friedrich Keinz, Zwer alteungartsche Texte aus einer Handschnft der k.
buyer. Hof- und Staatsbzblrothek, Munchen, 2879 , Florvdth, Kardos i Endrodi, 1. e,.
4 Nehring. In Arcluv fier slayache Philologre, 11, 13. 409.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA HUSITI

XIX

Trincipate, unde era pazd bung $i multg invgttur slavon 1,


ci inteun unghig slbatec din Marb.mure$ sag din Ardealul vecin
cu innltimile maramuresene. Psaltirea, Biblia, Evanghelia,- dar
nu si Tilcul eT, - Faptele Apostolilor, pe lingd ruggciunile obisnuite, se inftisard astfel in romneste pentru intdia oar in acele

vremi deprtate, si anume prin munca unui singur om, cAcI


in alegerea $i orinduirea imprumuturilor, in natura cuvintelor
strine, in notiunile de culturd ce se strvgd prin tlmcire, se
recunoaste acest singur orn : de bung samd, un preot de sat care
va fi $tiut slavoneste 1 El traduse $i o lmurire a legiI, in care

se opreste mult 5i stingacig asupra TreimiI $i face o mrturisire de credint catolicd in ceia ce priveste dogma, ch'cI
spune cg Duhul Stint e ediin tatl i fiiul nezidit.

and vorbim de husitiI romini, nu credem fire$te, c Romini! cistigatl de predicanp $i acel care ni vorbe$te pentru
dinsiI prin manuscriptele religioase pe limba noastrg din secolul al XV-lea intelegeag deplin si pstrati desvirsit nvtura legi curate. Pe acel timp, dac ierarchia se alcAtuise
bine in Moldova si intru citva in Tara-Romneasc, Ardealul
n'avea episcopT ca paznici ai ortodoxid, ci numal cite un
protopop sag egumen la o mngstire sgrac. Nicf-un popor

nu era maI pregtit pentru a primi eresurile de la Apus si


cele de la Rdsrit deck Romani!, rdpezI in intelegere, aplecatI spre orIce prefacere, pentru multa suferint ce o indurag, si lipsiti de &ice cercetare duhovniceasc vrednicd de
acest nume.
Prin Husiti vor fi primit al nostri legenda Duminecii, care
legend ar ft cgzut din cer intr'o piatrg minunat pentru mintuirea oamenilor clcatorI de lege. Dar ei $tiad inainte de aceasta
despre isprgvile Sfinte Vineri $1 despre toate pove$tile naive
$i stra$nice pe care le rspindiag inchingtorif Sfintului Pavel,
temtorif Satand, Bogomilif sag Pavlichienii bulgarl. in-

riurirea acestora a fost asa de adincg asupra noastr, asa.


E vidit c traducerea nu s'a fdcut dup5. ungureste : urmele unguresti In
sintaxi. si vocabular vin numai din eunoasterea limbii maghiare de traduckor.

www.dacoromanica.ro

XX

VEACUL AL XVLEA

de mult se stia in toate prtile cd Rominii s'ati imprtsit de


aceast rtcire, destul de grosoland in 4itele ca si in amenintrile ei, inch Sasul Reichersdorf, din vremea lui Petru
Rares, care ne judec pe top' dup elementele romnesti
din Ardeal, care-I eraii maI bine cunoscute, nu st pe gin duri O. spuie c eMoldovenil recunosc pe Hristos si pe
Sfintif Apostoli si, dup cit spun el', ati pstrat din capul locului si pin astzi legea Sfintului Pavel, cu mult veneratie
si evlavie '.

Bogomilismul, dusman al bogtiel, al puterii, al trufiei popilor, al serbtorilor, in care vedea de o potriv momeli ale
dracului, bogomilismul trist, chinuit, superstitios, lege a celor
mal umili si mai nenorociti dintre oameni, cari prin acest
eres intunecat se simtiail mai sus, mai aproape de Dumneze,
a trebuit s cistige mai ales pe acel. Romint cari aveail mat
multe de indurat. El n'a inriurit asupra ivirif husitismuluI,
care vine din Apus si de la teologi marl, de si supt presiunea
populard ce se simtia pretutindenf atunci in Europa, dar el
a ajutat rdspindirea acestei invtturi nou. De la bogomilismul strbun la husitismul cei nod nu era deck o de osebire
de dogind, pe care Rominit n'o pretuiati fiindcd n'aveati de
unde o intelege, si o schimbare binefcdtoare, care trebuia
sd-i umple de bucurie : tlinIcirea CuvintuluI lui Dumnezeii.

Si e vrednic s se insetnne c din acest cuvint dumnezeiesc


lipseste mai tot Testamentul Vechiil, cu c are, in adevrul
cugetului lor, Bogomilii nu voiati sd aib a face2, decit in
forma deosebit pe care 1-o dad ei in legendele lor despre
vechii patriarchi, prooroci si regi al' Iudeif 3.

Traducerea husit a cdrtilor sfinte in romneste s'a rspindit putin. Miscarea religioas din care pornise, s'a potolit
rApede si s'a stins peste citva timp cu totul : pe vremea reI Papiu, Tesauru de monumente istorice, III, p. 137; Hasdeil, Cuvente, II,
pp. 251-2.
2 Jire8ek, Geschichte der Bulgaren, p. 214.
1 Hasdert, Cuvente, II, pp. 255-6.

www.dacoromanica.ro

MIWAREA HIISITI

XXI

geluI Matias nu se mai vorbia decit rare ori de Husiti, din


mice popor, in Ungaria.
Dac insd aceste cArti s'ad pdstrat, aceasta se datoreste
caracterului lor neasteptat, ciudat, intditi, si apol si faptului
cd ele destdinuiad cetitorilor, inteo fortn oricit de putin
desviritd, intelesul acelor mintuitoare cuvinte slavonesti pe
care gura preotului drept-credincios le rostia in bisericd,
frd ca mintea lui chiar, in cele maT multe casuri, sl le priceapd. Cine nu era bucuros s stie cum a plins David nenorocirile sale si chinurile sufietului sda, cum a trdit in vechirnea cea mai mare Poporul ales de Dumnezeti, cum s'a
desfsurat pe pmint viata aceluf ce a luat cisuprd-si pdcatele
omenirii, cum ail vorbit cdtre neamurile, Ogine apostolii
lui Hristos, rdspinditori ai adevdruluT ? Scriptura e astfel,

inclt fiecruia i se poate prea O. e vorba inteinsa de indoielile, de mustrrile, de suferintile si cdinta lid insusi, si o bucurie ail preche trebuia s cuprind atitea suflete simple,
cind pentru intdia oard 41 vedead simtirea si &dui imbrdcate in cea mai strlucitoare form a poesiei rsdritene.
Psaltirea, pe care Husitii o cintati, s'a pstrat in urmdtoarele manuscripte :
1. Unul e o copie dupd o copie I, scris pe o hirtie care poartd

un semn, o filigrand de la sfirsitul veacului al XV-lea.2 si e


de origine silesiand. Literele sint scurte si groase ; cuvintele

se insir Mil spatiu, chid nu e un semn de interpunctie ;


cerneala e neagrd-glbuie : inftisarea e a scrisorii ardelene ;

vechimea arat a fi de pe la 1550. Doi scriitorl s'an urmat pen tru a da aceastd copie : ei sint din aceiasi vreme,
din acelasi loc si an intrebuintat aceleasi mteriale. Amindoi
ad cdutat sd reproducd intocmai cartea ce li sttea innainte ;
li-ati scdpat insd o multime de indreptdri in sens mai nod ;

ele se gsesc mai ales in partea din urind. Manuscriptul a


fost al lui Asachi, care se poate sd-1 fi adus din Ardeal, unde
1 V. Ovidiu Densusianu, Dm istaria amuprzi lu .u. final,
Academia Romlne, XXVI, 1904, p. zo.
2 Sbiera, Codu-ele Voronefean, CernauI, 1883, p. 323.

www.dacoromanica.ro

In Analcle

XXII

VEACUL AL XV-LEA

se stie cd a fcut o cltorie 1 : apoi el trecu in biblioteca


Sturdza de la Scheia. Druit Academlei Romine, unde formeazA astzi n 449, el a fost tiprit, in fototipie i transcriere,
de d. I. Bianu 2.
Cartea e intreagd : ea cuprincle Psalmii toti ; apoi, dup
patru rinduri in criptografie sati inteun alfabet oriental, yin
deosebite cintri din Biblie, - Exod, XV, Deuteronom, XXXII,
Regi, I, II, Avacum, III, Isaia, XXVI, Iona, II, Daniil, III,

Luca, I. La urmd de tot, se da o lmurire a legii, tradus


dup un text catolic : in ea se insist mai mult asupra dogma c Tatl, Fiul i Duhul Sfint sint un singur Dumneze :
derept-ace nu 3 ttri, nie' 3 fiI, ni 3 duhure intru acea
S[vr]t Troiti : ni-unul nu este mai vechii i ni mai pomai mare, ni mai mic ; ce aceale 3 [o]brazi de veaci
sus uru $i [sealmerea.
2. 0 copie ceva mai trzie decit cea d'intiii, pstrat intr'un manuscript ce se afl astzi la Academia Romin supt
niti, tile

n 693 $i care a venit acolo de la mnstirea Voronet din


Bucovina, intemeiat .1a inceputul Domniei lul Stefan-cel-Mare.
$i aceasta poate s fi venit din Ardeal, de si aici nu dovede$te
slova : va fi fost adusd de un cdlugr ce era din prtile acelea ;

cdd pn astzi mnstirile de la munte adpostesc o multirne


de cdlugri veniti de dincolo. Originalul slavon a fost adaus in
fat, ceia ce dovede$te o epoc mai trzie. Deosebirile intre
acest text $1 al Scheianei ati fost ardtate de d. Ovidiu Densusianu, in Studit de jiloleg-ie romind, I, Bucure$tI, 1898.

3. 0 copie intocmai ca acestea, pe care o tipri la Brapv


diaconul Coresi in 1570, apo in 1577, puindu-i, data aceasta,
in fata textul slavon. Coresi modernis ortografia $i inlocui
unele cuvinte : dar el nu recurse la original, ci indrept dup
prerea sa. El ls la o parte mrturisirea de credint catolia
pe care nu o puteangdui nid inteun chip. D. B. P. Hasdeii
a dat pentru Academie o reproducere a acesteI tiprituff S.
1 Ist. lzt. rom. in sec. al XVIII-lea, 11, pp. 519-20,
2 Psaltzrea ;charma, z482, BucurestI, 1889.
3 Psaltirea publicata in rondnefte la z,577 de diaconula
reW, ISSI.

www.dacoromanica.ro

Coresz ;

Bucu-

MICAREA HIISIT

XXIII

Din Vechiul Testament nu s'a tradus nimic. Aceasta se


poate crede mai curind deck c vechiul manuscript husitic
s'ar fi pierdut cu totul. Trebuie sd se tie samd si de aceia cd
Husitil cari cintag Psaltirea sise inflcrag cetind Testamentul
Nog, n'aveag aceiasi iubire pentru Vechiul Testament. Chid Co-

resi a inceput in a doua jumtate a veacului al XVI-lea tipdrirea pe romneste a crtilor sfinte, el a fost silit s lase la o
parte Palia: ea apru abia mai trzi, itrebui tradus atuncf pentru mntia oard - de-a-dreptul dupd originale.

Evanghelta s'a pstrat intr'o copie pe care a reprodus-o


Coresi in 1561. Dintr'insa s'ar pdrea clipsia citeva pagini pe
care tipdritorul ar fi fost silit deci sd le traducd din nog. Cornparatia intre locurile ce par adause la 1561 si textul primitiv pstrat inteun manuscript' ar ardta ce mari schimbri suferise limba
in decurs de un veac si jumdtate. Astfel, in vechea tlmcire stdtea: (Mate 13.) SA' ochiul t dereptg sdbldzneaste-te, ia-ld si-1
leapaidd de la tine : mai bine tie s piard un mddularig al tt-i,
nu tow.' trupul aruncatg s fie in matca focului, si, s te

mna ta sblznire dereptd, tae o si o aruncd de la tine : mai


bine tie sal piar un mddularig al Oa, nu totg trupul 2 . .
Coresi d in loc, in reproducerea din 1889, cu litere latine,
urmdtoarele rindwi 3 :

De te va smenti ocul cel direptu, scoate-1 si-1 leapd de

la tine, c mai blue easte s piee on mddular al tg, deck


tot trupul t sd fie aruncat in foc ; iard, de te va strca
mina ta cea dereaptd, tae-o si o leapdd de la tine, cd mai
bine easte sd piae on mddular al nil deck tot trupul t sd
fie aruncat in foc.

Dar avem a face numai cu o lipsd in exemplarul care a


servit reproducerif, lips intregitd de unul din proprietaril

lui. De fapt, toatd Evanghelia lui Coresi are aceiasi limb.


I

V. n-1 urmator.

2 Columna lu Tralanu, 1882, N. S., LI, p. 79.


3 Tetravanghelul thaconulu Cores:, reimprimat dup .a. editia prim din
1560-61 de arinereul dr. Gherasirn Timus Pitesteanu, cu o prefata' de C. Erbiceanu ; Bucuresti, Tip. (..1iIilor Bisericestl, 1889,

www.dacoromanica.ro

XXIV

VEACUL AL XV-LEA

Aceia$I Evanghelie romneascd se pdstreazd inteun manuscript copiat intre 3 Iunie si 4 Julie 1574 de pisarul a Radu
Grmticul fiul lui Drghici din Manice$ti, lingd tirgul Ru$1
pe apa Vedei. Radu prsise Tara-Romneascd dupd moartea
lui Pdtra$cu-cel-Bun, pe lingd care se gsia $i diaconul Coresi,
tot un fel de grmtic 1 Venind din no in Domnie, strapicul
Mircea Ciobanul incepu cu un mare mdcel al boierilor $i popilor : atunci cred e a fugit Coresi 2, $i

tot atunci grmd-

ticul Radu. El se temu s se intoarcd atita timp cit trdi


Mircea $i, chiar dupd moartea acestuia, el duse aceia$i fried
fatd de fiul luT, AlexandruVodd. La urm, Radu, care sttea

inteun sat bulgresc de pe Osma, unde scrise fel de fel de


cArtl slavone, ci$tigindu-si astfel hrana, se duse tocmai la
Rodos, unde auzise cd se afl Para$cu, fiul Domnului si
ocrotitorului sti de odinioard. Aici acest Pdtra$cu, care nu
e altul decit viitorul Petru-Vorld Cerce13, if ddu sarcina de
a scrie dupd un eizvod - deci dupd un manuscript - Evanghelid pe romneste, ceia ce el fdicu in citeva sdptmini. De-

prtat de mult vreme din tard, Radu nu putea cunoaste


tipdritura din 1561 a luI Coresi, iar Pdtrascu, un si mai
vechid fugar, 'filed mai putin. De alminteri, e drept c tipdritura lui Coresi si manuscriptul lui Radu stilt identice pnd
in cele mai mici amnunte1.
Faptele Apostolilor. Apostolul, cum zicea poporul, sad

Praxiul, dupd numirea cdrturarilor, cuprinzind un indemn


cdtre rspindirea invdtdturii adevrate a lui Dumnezeti si ldmurid asupra cuprinsului Evangheliilor, a trebuit s fie pre-

facut de Husiti in limba vulgard. Apostolul a fost tradus


in intregime. El nu se pstreazd insd astzi decit in cloud
forme, fragmentare : una manuscriptd., alta tipdrit.
Manuscriptul e sells in Moldova, pe hirtia cu semn silesian pe care e scris $i Psaltirea de la Scheia : scrierea nu
1 Nerva Hodos, In Prinos Sturzz, pp. 240-I.
2 V. cartea mea Sate p preop din Ardeal, Bucurqti, Carol Gobi, 1902, pp 21-2.

a V. Llama lid ithhar Viteazul, In Convordzsi lzterare pe 1902, cap. I.


4 V. Si Gaster, In Archivio glottolog-ico, XII, p. 201 0 urm.

www.dacoromanica.ro

XXV

MIFAREA HUSIT

s'a fcut in tnnstirea VoronetuluI, unde a fost gsit de d.


Cretu, cu prilejul serbrilor din 1871 pentru Stefan-cel-Mare,
ca si cum strmosul ar fi rspltit pietatea urmasilor prin
acest dar ; dar scrisoarea e vddit moldoveneasc, din vremea
lui Petru Rare sail a urmasilor si. Cuvintele nu sint deosebite si se pastreazd vechia literd e = r pentru ca transcriitorul a tinut s se deprteze foarte putin de original, a crui
limb a pstrat-o neatins, cum n'a facut copistul dup care
s'a scris Psaltirea de la Scheia.
La inceput paginile snt smulse pe intinderea a septesprezece capitole din Apostol. Apoi vin Faptele Apostolilor
propriu zise. in loc s urmeze dup dinsele crtile Sfintului
Pavel cdtre Romani, Corinteni, Coloseni, se trece deocamdat
asupra lor, pentru a da mnti cArtile sbornicesti ale altor
apostoli. Din ele se insird cele dou d'intitt si parte din a

treia: restul e rupt ; Apocalipsul lipsia.

Din acest text a dat o editie d. I. G. Sbiera 1, in 1885.


La o dat care se fixeaz ca 1563 2, Coresi a tiprit un
Praxiu, din care s'a pstrat un singur exemplar, cu lipsurI,
la lnceput si la sfirOt, care intrec jumdtate din intinderea

ce a avut volumul. A fost nimicite mai toate foile ce cuprindean Faptele Apostolilor si parte din <crtile sbornicesti,

si a rmas aproape in intregime numal Scrisorile Sfintuluf


Pavel. Astfel fiind, nu se poate face deck in mic parte cornparatia intre asa nurnitul g codice voronetian si partea corespunztoare din publicatia lui Coresi ; dac se va descoperi Ins
vre-odat - ceia ce e mai probabil decit descoperirea unui manuscript. complet - un volum intreg din Apostolul de la <c 1563 ,

se va putea incredinta oricine c peste tot diaconul n'a fcut


decit s lucreze in slove de tipar un Praxiu intru citva ca acela

de la Voronet3. 0 dovad despre aceasta e Inc de acum


3

Coduele Voronelean, Cernau0', Cf, Crevi, ln Rev. p. 1st., arch. p filologze,

an. III, vol. II, p. 145 i urm. ; I. Bogdan, In Convorbizr lzterare, pe 1886-79
p. 77 si urm.
2 Bianu si Hodos, Bibliografia romaneascd veche, p. 52.
3 V. Cre,-u, In Revista pentru istorie, archeologie p

filologie,

29 si uoo.

www.dacoromanica.ro

III, p.

XXVI

VEACUL AL XV-LEA

pomenirea in Biblia de la 1648 a intorsurei celei de mult


pentru o vorbd care se afl tocmai la acel loc $i in manuscriptul de la Voronet 1
0.1at. cu Sfinta Scripturd s'ag tradus anumite rugdciuni,
trebuincioase preotului in fiecare zi, precum $i 'fatal nostru,
Crezul. Tag Nostru era cuprins in Evanghelif ; Crezul a
trebuit sd fie tlmdcit deosebit. Chid, in 1564, Coresi ddu
la lumina*, impreund cu Tilcul Evangheliilor, $i un Molitvenic,
el cuprinse inteinsul un Crez care e de sigur din vremea celor

d'intdig traduced, dar din care editorul scoase pe filioque.


Cit despre rugdciunile din aceast carte, ele sint vadit mal
nou, din a doua jumdtate a veacului al XVI-lea 2
Acelasi cleric maramuresean sag ardelean din preajma Maramuresului, acelasi cunosetor de slavoneste,

care a dat

limbii noastre cdrtile sfinte, a inzestrat pe cetitorii din popor,


adecd pe umilii preoti din sate, cu o literaturd bogomilicd.

Fireste a aceasta n'a fost niciodatd tipdrita, precum nu


s'a tipdrit nici Povestea Durninecif sag a Vinerii - casti
iard$I apocrife -, nici unele fragmente de Cazanie, ea predica asupra TatluI Nostru, sag anume cuvintare a Sfintului
Joan Crisostom, care se prefcurd $i ele in romneste tot supt
neobositul lui condei de cdrturar - sag, cum zicea el insusi, de cdrtularig - sirguitor.
Ni le-a pstrat ins, frd alegere, amestecind printre ele,
cu o deplind neintelegere, $i Catechismul lui Luther, gdsit de
copist intr'o brosuricd romneasca tiprit la 1544, un preot
de la Mhacig, un sat de spre Mure$ in Scaunul secuiesc apusean al Arie$ului, - Grigore, care a trait pe vremea luptelor lui
Mihai Viteazul, frd s se incnilzeasc de loc de isprvile luI $i
urmind sd dateze copiile sale dupd 013atarficmon Crain, pre-

cum $i de citiva contimporani ai sai, de prin aceleas1 locurl.


' V. Sblera, I. c., pp. 352-3 ; cf. CreV.i, I. c., pp. 135-6.
2 V. Hodos, In Prinos Sturdza, p. 235 ,;,i urm. Crezul Catechismului din
1544, pdstrat Intr'o copie (Elasdeil, Cuvente den beitran) , II, pp. 103-4 ; cf.
1-lodo, 1. c., p. 236, nota 3), e mal noii.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA HUSIT

XXVII

intre aceste bucati, gsite deosebit prin fel de fel de cpii


mai vechi sail mai nou, dintr'o parte sail din alta a Rominimil
de peste Carpati, fie ele imbrcate 'Mc in haina ciudat a limbii
maramuresene cu n schimbat in r intre cloud vocale sail desfcute de dinsa 5i infatisindu-se in graiul obisnuit, - sint vdite

deosebiri. Unele trebuie s pard, deci, mai nou, altele mai


vechi. Legenda Durninecii si predicile tree in ceia ce priveste
caracterul anticvat innaintea tuturor celorlalte, si mai ales innaintea povestirilor bogomilice. Dar intrebuintarea exclusiv
a perfectului simplu, lipsa lul pre inaintea oricdrui nume de
acusativ, anumite urme de rotacism - un sur pentru sun,
in legenda Sfintei Vineri-, anumite forme vechi, anumite cuvinte care vin din alt tiny, anumite notiuni culturale care fac
parte din ciclul cunostintelor traducatorulu maramureseanardelean din veacul al XVie", arat c i la inceputul acestei
scrisori romd'nesti a fost acelasi initiator al intrebuintrif
graiului nostru in literaturd, - fie si in astfel de literaturd.
Manuscriptul mhdcean reproduce apol felul de a se scrie
cuvintele fr clesprtire care se intimpind in textele cele mai
vechi ; el d astfel icoana paleografica a acestora5.
Limba in care sint scrise crtile sfinte sa povestirile de
propaganda bogomilicd din veacul al XV', se deosebeste
usor si fdr putint de inselare de limba literard a epocelor
' Cf filsden, 1. c , p. 342 (C6lAtoria Maicil Doranulul la lad) :
1.4,1i episcupilp ;
p. 346 : 4feurites pentru fete , 1.1fron. = haidern,
p 350 ; 41azer., 13. 350; egint., ibid. , 4voinicI; pentru ostag, p. 352; vocativul .Doamne despuiatoarep (si ultirnul cuvInt e, cum se va vedea lndat, particular lirnbi vechiulditraduci.tor); 41:nisei mei), p, 356 , amide szt prorocifk,
p. 358; .g-zudeca-se-vor ; Ma.; esi1ele cerului, p. 362; 4cle?tins'in, p. 362;
4luaiii pew = trup, p. 364 ; ce vol. 1n groap6 mkpusetu., p. 364 ; envisup.
13- 364 ; 4,cuepescu., p. 416; 4sql., in loc de 4sinte(i), p. 417, dzi, p. 420 ;
4plinsu., .perylor,, p. 421 , come. In .Cugefri hi oara morpID, p. 451 ;
giu:)ozte., ibid.; <curd. = alergaiii, p. 452 , .hitlian tigure. , p. 452 ; eglasure
de cmpo, p. 452 , cle aducu de o lature, p. 453 ; 4voru bucina., p 454 ;
Scaunulu de gudeluv, p. 455; 4ceteri, , p. 464 ; theitiloru 2, p. 464. Fermi-Ile
Ant intru cltva ca In Evanghelia veche ; v. pp. 495-6.
2 Manuscriptul a fost, cum se vede din cele spuse, tiparit de d Hasdeil,
In Cuvente den bdtriinr, II, 1870.
dean

www.dacoromanica.ro

XXVIII

VEACUL AL XI-LEA

urmtoare. E sigur cd ea a inriurit simtitor felul de a scrie


romdtrieste pnd departe in veacul al XVIII', ed.* a impus
intru citva un stil $i o ortografie.
Caracterele ei grit urmdtoarele
in cei ce priveste fonetica, aceste texte aveal in forma

lor de la 1nceput n intre cloud vocale prefcut in r - sa


nr, ca in binre, minre. Aceasta e o particularitate de graiti care
stpine$te pn foarte tdrzil in Maramure$, $i deci $i in prtile
ardelene muntoase vecine cu aceast cettnie, in care $i limbd,
$i datinl al trebuit sd se pdstreze mai indelung i mai credincios. Dovadd urmdtoarea scrisoare maramureseand din vremea
lui Mihai Viteazul $i In care rotacismul e Inca neatins, dupd
aproape doud veacurl de la traducerea husitd a cdrtilor sfinte :
Cire iaste pan Pogan Jurj, span ot Maramore$, i pan
Toma, jurat ot tij, scriem inchindciure $i slujbi, pan Orban
birov i pan Simion pdrallabl ot Bistr4d. Dup' acia, de cia't

tremes omul vostru la noI, de rndul acestri o$t, cia a


trecutu prim Maramure$, vd ddm a $ti eh' a fost a lui Corne$ o mie de omiirI nimitI in ban[I] ; de altd laturd, acmu
nu $tim, c a fost doI omiirl a no$tri in Tara Leasiascd,
ece i-ati dzis cd nu e acolo nece o veaste ria. De' icia nrainte, pe ce vrem $ti $i ce vrem audzi, nol v vrem da $ti,
ea somsidzilor (ungure$te : szornszd, vecin) nostri. Derept
acia si acrnu avem orn acolo : de ne va aduce vr'o viaste,
vd vrem da a $ti, $i lard v rugdm, ce vretti audzi din Mol dua, c'arn inteles c avet ornearl in Moldua, ce viaste v
corn aduce, ne rugdm s ne datl a $ti, al de rdl, al de bire'.
Aceia$1' schimbare se vede la RominiI din MuntiI Apusera, la Moti $1 la RorniniI din Istria 2, ins dintre Moti nu
vorbesc astzI totI in acest chip, ci nurnaI acei din cornunele AlbaculuI-Arade, LpusuluT $1 ScdrisoareI, - asa incit
Horea, care era Nicolae Ursu din Albac, iese s fi vorbit in

grail rotacisant. Aceastd razd resteinsd a rotacismuluI in


Documentele Bistrife, I, pp. I-2, no Ii; cf. II I
no xxxi cu forme ca: ugice, agiuzln.

IN 2, 110 III ;

p. 24,

2 V. Teofil Frincu i Gh. Candrea, Rotacismul la Molt fi Istmen, Bucure;t1,


1886, p. 27 ei urni.

www.dacoromanica.ro

XXIX

MICAREA HUSIT

unghiul sud-vestic ardelean $i numrul foarte mic, probabil


totdeauna mic, al Rominilor istrieni ar dovedi c rotacismul,

in care unif ad voit s vadd un fenomen general, a fost


mdrgenit la anumite regiuni apusene, toate de muntel. Satul

Mdhacid, unde scria popa Grigore, nu e ins cq adevrat


intre Motl, de $i n'avem nici o altd dovad cd acest preot
ar fi venit el insu$T din mijlocul Motilor declt odat forma
ciri=eine, inteo notit a luI. in cuprinsul vechii Dacii, afard
de citeva forme $i focare rdzlete, rotacismul se tine de Maramures, unde el dinuieste ca stdpin pn foarte Drain.
Traduse in Maramure$, cdrtile din veacul al XV-lea se infti$eaz ins inteo form foarte mult deosebit de aceia a rdvasului pe care, pentru putinta und comparatif u$oare, 1-am dat
mai sus. in ceia ce priveste tot sunetele deocamdat, sint atitea
fenomene care pe la i600 dispruserd din vorba maramure$ean.

U final se auzia Inca foarte bine, $i in redactia de la inceput


el se gsia, de sigur, la sfir$itul fiecdrui cuvint. E innainte
de grupa nt nu trecuse in z, si se zicea cuvente, vwrmente,
cum se cete$te numai foarte rar, mai mult ca un archaism
ortografic, in cele mai vechi documente din vremile urmdtoare. Ca $i in unele nume pstrate prin documente slavone
moldovene$ti din veacul al XV-lea precum Uriacle 2, 1
muiat se pdstreazd 'hied : asa se gsesc forme ca gall i
ulta,-verbul a uita fiind acela care pistreazd mai totdeauna
acest I disparent, $i care-1 pstra, de sigur, frd esceptie, in
originalele pierdute ale acestor vechi monumente de limb.
Din cuvinte ca spu.idti,intdnt, ponitt, - acesta pentru apot se descopere $i pstrarea, foarte rar ce e dreptul, a lui n
muiat innaintea lui i. La", nei se mal afl pentru le, ne. D
nu trece totdeauna in z la plural, ci se zice : putredire ; am
aflat un cas $i pentru. t netrecut la plural in r.
in afar de aceste particularitti, se pot insira altele, pds-

Evident ea' nu caut s5. pun in legbaur pe Maramureen1 pe Istrieni,


fa'clnd din actia din urncia o colonic a celor d'infaiii.
2 Densusianu, Histoire de la langue roumame, I, Paris, Leroux, 1901,
PP. 394-5.

www.dacoromanica.ro

XXX

VEAOUL AL XV-LEA

trate si mai tdrzi, care aratd cd limba vechilor traduceri


era cea maramuresand. Asa, in loc de j, se scrie g: gudecdtorie, gudec. in multe dintre copiile ce avem, litera s pentru
sunetul dz, caracteristic si astzi pentru graiul moldovenesc,
s'a pierdut, dar in izvodul cel vechiii stdtea pretutindeni dzi,
dzic, dzeti. Une ori, cum se vede si in scrisori maramuresene
tdrzif, d.:,- se confunda cu g : gice pentru dzice.
in morfologie - adecd informele gramaticale -, cea mal

mare boVitie de elemente vechi o dal) verbele. Regula generald e cd se intrebui iteazd nu mai perefecte simple,-pe
dud la i600 nu se intimpind decit perfectul compus. Aceste
perfecte simple oferd multe forme dispdrute : feciii, dzip,
etc. Viitorul se alcdtuieste cu auxiliarul a voi in forma de
a vrea. Conjunctia conditionalului e totdeauna sit, - lat. si.
in propositiile conditionale, figureazd un imperfect al conjunctivului, care flexioneazd re,ri re, rem, ret, re , sil cdidare, d.
ex., si asa mai depal te. Participiul trecut slujeste in cea mai larg
mdsurd ca substantiv : asa despusulpentru pnutul,- si acesta
un substantiv verbal, $. a. Unele participii trecute care se afl.
apoi numai in situatia substantivald avea hied pe atund tot
rostul lor verbal : asa fapt pentru fa:cut. Formele incoative cu
esc nu se afld, a3aincit cetim : se-1 rapd, pentru sd-1 rdpeascd.

La substantive e s se observe vocativul singular nearticulat, cu e : ome, Dzeae, scurt si energic ; vocativul plural
egal cu nominativul : frap dragi, in locul noului vocativ
asemenea cu g en etivul- dativ : frafilor.

Se gdsesc o sumd de cuvinte ce nu sint cunoscute de aiurea,


citeva din izvor slavon', cele mai multe insd din vechea mostenire
1 A malah=a face semn; a s4blaza I, szblaznd; iaboste pentru dragoste ,govitonii, oajde pentru leeturl, curele , upovdmid, a apovli, a gatovi ; develnia, priatnee, nadauz=.-nd'ajduia, ()goad& a pesh, peslealii=a fabovi, zThav);
aiteafte=dobitoceste ; devele=clevetirl , pristanzste ; tar=povant , a sajleta=
a fi cu sufletul ; corabazer, a blagodari, Mnd=cvintre., in Biblia de la 1648 ;
"wag, frigurt ; a priMsh, podnojte , a se 'inglodzi, zavish u=zavIstnic ; savist,
nulash ; a hlzpz .=.- a se vieta ; sh-asle, chinurl ; cldprog-=-_
violent ; podobnie, abravre, Iminleir=desftIrt; mu; guire=must-arz; a se sriigui ;

zavistie , a

www.dacoromanica.ro

MIWAREA HTJSIT.

XXXI

latina, cuvInte care sund frutnos si sint o alevdratd podoabd

pentru frasd, cuvinte clare, pline de inteles, potrivite pentru


a trezi icoana innaintea ochilor. Cuvintele acestea, fie slavone, fie latine, apar tri orice text din aceast vreme, de la
acest scriitor, pe care-1 credem unic, i nurnai aid. Asa putern insemna : Dzea pentru : Dutnnezeil; Dumneads'ae=zeit
(a preapdri, a amagi e slavon) ; &Ica pen tru gurd,zizza Canzecilor
pentru Rusalli ; a cure, pentru a alerga, cu participiul curs ; gintul

pentru imam; necdturd pentru sugrumare ; miia,v pentru cdpitan peste o mie, ca suta,v pentru cel peste o sut.; swine

=giure, giunel=giurelu, pentru tindr ; nunuira-nominarepentru a ceti : nurndra ghiemonu cartia ; despus, despultariii,

pentru Tinut si cdpetenie de Tinut, care se nurneste 5i tzndtor sa eti.taetor ; a urdinra-ordinare-a apropia ; vlfzi1
=vixi, trelie ; lucoare, lseictune, a nuta=a vsli, a innota;
margzne.---4erm; lature=parte; veatrile=pinzele, ventres ;
nasul corabiel, arird, nisip, - dar si endsipu; linged pentru
bolnav ; opu=-nevoie : ce era spre opus ; scripturei=orIce
scrisoare : nece scripturd de ti.re n'amu preimitu de la
ludel ; spunere=expunere; a se inciiri=a se incdizi : snreatei-vs ; agru, ogor ; ascultdmint , strat=pat ; a in-

pota=imputare ; aldmajna=eleemosina; meser, mesearittate,

mesererie, dar si mifel; a se delunga=a se deprta ; dep.cfrratul, dorinta ; largdmint, a deftinge, a se cobori ; ceteri
=chitare ; fsat pentru asternut, Ideas ; veardse=viridia, pentru (mice verdeturi ; tristu; buczne=buciume, a teimptina=
tympanare; inveftire, premzedzare, a nvolbz, tunul pentru
tunet, inmrza = mama - poate de la inmdtna, inmnia,

a ricdi
a rient; a prdmadz------a locut, a przadd ; cr;idesele ; usize=gura ;
a omrzi ; izeaclean, a stritstut=a chinut ; a zepreti, a ostmpz, a prosfeti , Arte,
zlac; a sledi ; sloate, a povelt, Olive, a ucloni, bogdtate, zgarburd, nap ast,
a zas'aimpi - zdsamp se zice nc zdpodze - pstrat In toponimie , mojdane, dostomzcze, gadme, vietkl - se zice inck. la Brasov; a zapreati, a hldstuz, povoleanze, a temeli =a cldi, podnoja, nandroste, slatmd, a ugodr, pro-let, nendvattort, a pogdrzw, md;scozzi, steble -de lemne ; hrnzlnife, drglizcd,
ndeminc, mitar, mitarnze, pocerpeald, przlaz, hrborze, crinzie, ugodnice, a trufuluz, vihort. Alte vorbe ca acestea, adunate din Apostolul luI Unrest de d.
Gr Cretu, In Rev. p. 1st., arch. fi .fil., 1II 1, p. 42.

www.dacoromanica.ro

XXXII

aflindu-se si

VEACUL AL XV-LEA

mumeinia, dar fird n schimbat in r ; neaoa

pentru zdpadd, vipt-,vietus, hrand; auo=uva, strugure ; secerdciune, ang-ori.boale, teamt, botejune pentru actul bntezulul, aibnd, de la aib, in loc de avnd; clinrescu, oricine ;
vrgure, fete ; deferfie, suru, sunet ; reipostoare, moarte, etc.
Cu totul deosebitoare pentru stilul vechiuluf traducdtor sint
citeva cuvinte, de intrebuintare mai deas sa mai rat-A, care

nu se afld decit la dinsul, adecd in copiile de manuscripte


mai vechr decit 1500 si in tipdriturile lui Coresi dupd astfel
de cpii. Asa rutesu, pentru iarcif%, e pentru iar, si acelasi
e repetat : e, e, pentru afirmatia : da, da
si astzi- e, ie
sund in loc de da in vorba Rominilor din Nordul Ardealului si din Maramures - ; iuo pentru uncle, ca pentru chid
nefchit, nefchirel, pentru citva, putin,

niVel; aciaa,

acmii (dar si acumu).


Unele cuvinte ail la dinsul un inteles special : greafil inseamnd greutate : greata capului ; nu se zice piirzntesc,
ci tiitinesc, nid prinJ, ci
; martor inseamn martir,
rost e gurd, a ucide e pentru ea bate, cum $ i astdzi se zice
in Moldova si in Ardeal ; finut e si rdbdare, a se s-

ruta, sdrutare e ca se saluta,

salutare;

a ivi

se afld

pentru a da la iveald, drac inseamnd dusman - dupd cre-

pelip e trup, pelip,sti; trupestI, impelilat,


intrupat - si azi se zice drac impelivat -; crirmujuK zul bogomilic ;

azi cirmoj, in Moldova, bucat de pine, - pentru pomene ;


fericat e fericit.
Supt influenta originaluluI slay, de la care s'ati luat adjective in eamn, acusative in a i, ici si colo, nonsensuri, s'ari
construit o sumd de cuvinte compuse, din care mai nici
unul n'a rdzbdtut si n'a Minas in limbd argintu-Netor pentru argintari, in Biblia ardeleand de la 1648 si zldtariti
in aceia munteand de la 1688, omu-iubire, feird-mentele, cel
fdrd-de-minte, peinantu-ndscufi, ndscuti din pdmint, leagealceltoriul, feirei fundul, abisul, Desusul, cel de sus, moartepurtiitoria, i cite mal multe.
1

D. ex. .0 ca era marga.tdu ci apropiindu-me citr Damascup.

www.dacoromanica.ro

MIFAREA HUSITI

XXXIII

Nu lipsesc nici ungurisme caracteristice, in cuvinte said in


sufixe : hitlen,sig - hitlensg, a bseiclui, a . vorbi adecd, de la beszd, vorb ; fuglu, legat, - fogoly, - foarte dese ori
in Codicele Voronetean ; feleleat, ung. felelet, rspuns. Unele
vorbe rominestI chiar a inftisarea kr din Ardeal : painjina,
a gheta, pentru a gti, alcamure, pentru sireclicurI, neami,s,
pentru ales, scump.

Scriitorul avea oarecare cunostinti de latineste - ceia ce


arat iarsi 6. era Ungurean; odat el scrie pe margine
nota : ad est[e] ltiniaste acestu cuvntu 1, not pe care
copistii a introdus-o in textul Mint ca o parte integrant
din acesta. El stia ins ungureste, si de aceia s'ad putut
culege o sum de intorsturi de fras luate din limba maghiar 2, si, cercetind cu luare aminte, s'ar mai gsi si altele.

in alegerea cuvintelor prin care se exprimg notiunile de


culturd si de viat sociald din Scripturd se vede cercul stesc, terdnesc, conservativ i innapoiat in care tria traducdtorul. El stie de satu, sail de fsatu - mai zice coafs
pentru coapsit-, de case, ale aror stpini se zic casiltori

i veacul al XVIII-lea orinduielile de bir numesc pe gospodar.


in Moldova : csariti. El are muiare-mult mai rar fomeaie,

iards1 form ardeleand ; odat i boereas, formd ardeleand,


luat de la Sasi, - feciort, sad felt, si feate, l rude, se-

menfe. Casa, al cdrei pzitor la us se zice u,sarig, cuprinde


stratul, adecd patul, scanne, masa sa labia. CeI mai bo-

gati a in fat un comarnic -in traducerile din 1648 si


1688 ale Bibliei : ocerdac, cfoisor -, la care se suie, nu
trepte, ci pe spije. Irod are la palatul s
tinde. Vinul se tine in celariii. Se iea, de sigur, cprinz
pe escrio_ sad

cini ; la prilejurl de botejune sa nunt se cat"' uspele,


de uspetitoriul bucuros de oaspeVi, sail rudele i cunoscutil

se adund la prznuirea trist a until cumndar1,-cuvintul e


Cod:6.de Vorondean, p. 552, r. I de sus.
2 Crqu, i. c. p. 45 ; d, 118sdefi observa in Cuvente, II, p. 77, c. se aduc
modificri individuale la sintaxa slavon.

III

71304. Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

XXXIV

VEACUL AL XV-LEA

in intelesul de jertf adusd idolilor, la cumetri si firtciun. Se cintd din bucire -buciume, din cetere, dar mai ales din cimpoaie. Agrul -- ogorul - se lucreazd
cu plugul de bot; semdndtunle se coc spre secerdciunea
rspltitoare. Pdmintul mostenit se zice ocind; acel ce il are
intrebuintat

$i

e moftean. Uneltele easel sint : conobea, caldarea de arame, in


care se va fi facind mdmdlig de meig, stzclele, blidele, solnila.
Vefmintul e alcaluit din ccimafd mai mult ; brinele sint pline de
ardmi ; in picioare se poart cdqunt, cali trebuie sal fie opinci

legate cu oajde, curele ; numele de ocdciul sag pldrie


D'a gsit loc in traducere. Oamenil bogati se imbracd in fire i
in camhd -4( camocato , Xg.I.Lookit, stofd orientald,- dar aceia nu

stag prin (sate. Femeile lucreazd din pinzai $i mirefterguri,ster-

gare de sters pe mini, la spdlatul din toate zilele sag la o


ldutoare. Moara se chiamd rifnila satului. Stenii ag tocitoare.
La beisearecd i se zice $i sfintutoare, vre-un neologism

eretic -; preutul, papa, se numeste $i sfentitor, ceia ce mal


inseamnd fermeccitor. Vldolicil sint numai oameni puternici,

dar se $tie de piscup $i episcup1, cari s'nt catolici - acesta


e sensul cuvintului piscup in Moldova - $1 cdrora teraniI sint

totu$I silitl, innainte $i dupd rdscoala de la 1437, a li da


dijma. Dar, in afard de Scripturd i de rugt, omul aleargd
$i la descintton, cum sint $i vracii, medicif. Adunarea satenilor se chiamd zbor. La ea se fac giudeale, de mai marli
satului earl sint giudecil ' - de fapt, eel mal vechi stpinitoff din Rominime, pe cari viata organisatd. din Principate-i
gseste in decddere -; el' ascultd, la dziva tocmitd ii gindeatoare - Biblia de la 1648 are a scaunul giudecdtii,- ca
giudecdtorl, pe oamenii ce se piresc, i-' pun la gloabd sag
in verigi; in inchisoare, in legdturd, gin prinsoare se va
zice mai pe urmd, in temnzjit. Alci se mai afld $i bdtrinii
i mal mariti. Piritul sta.' intre feaje, ca sd i se vadd vina.
1 V. d. ex.: .Gudecii oamerilor adurati-se cu Dzeul lu Avraamu. GSchetana,

p. 147). cOamintlor st giudecilor.. cImpkOT p:Mntului $ i tcli oamini,


gudeci si toate gudqele Onintulu. (p. 478). .V1dicii. de Edom si giudecd. de Moavuo (pentru cdoronti . .. st boieril.). Odat: am esit bola? , de
sigur o interpolatie , Oa dati : giupaniasd. -E s i cuvintut judt ..

www.dacoromanica.ro

MICAREA HUSIT

XXXV

Judecata se zice : leag-e , iar cercetarea intrebatul legit. Se poate


$i rcizgiudeca cineva, dup o pira" noud. Ca despuietort - dis-

positores - mai midi, peste despusurt, se vd pirceilabit de


casd si vdtahit. Carte $tig numai ccirtularit, cari pot numdra
scripturi -nominare scripturas -, pentru cd ag urmat invdidturt: odat sc gdse$te si diact, poate un adaus mai trzig.
Scriitorul cunoa$te doinnr, cari ag pmintul, voevozt, ca
acel Voevod maramure$ean, Bogdan, care a trecut prin pasurile muntilor $i a intemeiat, cu vre-o treI sferturil de veac
in urmd, Moldova. La rtizboia se merge, nu supt sutaft sag
miiai- care slut cuvinte fabricate pentru nevoile tilculuI precum ghiemon (irtspAlw) e simpla reproducere a until
cuvint neinteles de traductor -, ci supt ace$tI voevozt:

tabra se chianal gloat& - celelalte BibliT ag, una : csireap, alta pole - ; sint cdldraft, sdgeldtort ; la un loc, tot!
lupttoriT se chiamd voinicl. Pdze$te straja. Arm e si spata.
Din loc in loc st cite o cetate, al cdrei locuitori se chiam
cetdlent, cite un tirg, unde stag trgart,- nu tirgoveti, cum
s'a zis mai trzig -; cuvintele unguresti a oras, orsan

lipsesc. La tirg si cetate slut oameni bogatI, ndrocift: ei ail


avere $i dag banI cu aslam, catnt. El ati ferbi, cari-i slujesc. Mai mare decit toti e Chesariul, Impdratul -e vremea
lui Sigismund, regele-imprat -, la vistzariul cdruia se dag
band, floz'intit, florinciomt, filearil, argintul in de obste, ca
dajde, cci el zeciuiafte dup. obiciuite. Numal oamenii lui
hotresc cine e dostoinic mortii, vrednic de moarte.
Din lucrurile mai deprtate, tilcuitorul stie marea, genunea,
unde nutd cu veantre curdbille, luntrile, indreptate cu crmuitoare, cu nasul $1 tinute la innltimea potrivit cu cdtqe. Carele

cu tarul, povara mrfilor, merg, pentru negol, in multe locurl', adec in multe laturt, la multe limbt striine, oprindu-se
acolo unde cdrmariul, circiumarul, d vin de aud, pstrat
in foale, $i vipt pentru cale. &nil $i-I duc in sumt, sommi,
pungile obi$nuite in Rdsrit 1. Sracif merg pe jos numai
cu punga $i taistra, adecd traista.
1 V. ale mele Notes et Extraits, I, Socotelile orapluI Caffa, in Crimeia,

v. 7 0 nota 2,

www.dacoromanica.ro

XXXVI

VEACUL AL XV-LEA

Lunile se zic in forma popular : Priere, Brumar. Seri:4torile ad vechi nume latine : Cinzecile pentru Rusalit.

Orinduirea cuvintelor nu e de sigur cea obisnuit, fie si


in cele mal vechi documente de limbI curentd a veacului al
XVI lea. Ca s se vadd aceasta mai bine, void da unul dup
altul rdvasul muntean din 1521, cea mai veche scrisoare romdneasc ce se cunoaste, si locuri mal alese si mai frumoase
din traducerile secolului al XV-lea.
IIIISApomS a IMEME111-1TOMS li

41-ICTIITOAIS [catre Hands Beng-

ner]. HEIM< dad stire domnie tale 3A lucrul Turcilor cum amd

auzit ed cd impratul ad esit den Sofiia, si aimintrea nu e,


<si se-ad dus in sus pre Dundre ; 1-111AK s stii domniia ta
cd ad venit un om de la Nicopoe si mie me-ad spus cal ad
vzut cu ochii loi (sic) cd ad trecut ceale corabii ce stiI si

domniia ta pre Dunre in sus ; IMAK sd stii cd bagd. den


tote orasele ate 50 de ominN, s fie in ajutor in corabii ;
aniu: s stii cumu se-ad prinsd neste mester den Tarigrad
cum vord treace aceale corabii la locul cela strimtul ce stii
csi domniia ta. IlliAlt spui domnie tale de lucrul lu Mahametbeg,

cum amti auzit de boiari ce sntti megilas si de genere-mid


Negre cumu i-ad dat impAratul slobozie lu Mahametbeg, cum,

pr [sters ; cud io i va fi voia pren Teara-Rumneasc, iar


celd s treacg. Ilmuc, s stii domniia ta c are fried mare si
Bsdrabd de acel lotru de Mahametbeg, mai vrtos de domniele vostre. IlnaK spuf domnietale ca mal marele mid, de ce-

amd inteles si ed, ed spui domnie tale ; iard domniia ta esti


cinteleptii ; si aceaste cuvinte s." VI domniia ta la tine, s nu
gtie umin[il multi. Si domniele vostre s v pzii cum
stiti mai bine.
Iata acuni locuri din vechile al-0 :
0 npirc diin cAldurd e.i si mucIed. ma.taa lui. Deci
deca vdzurd varvarii spndzurndu sarpele de md4ra lui,
grila urulu cdtr. alaltu : totu ucigtoriu iaste omulu acesta,
cela ce mntui noi de mare : osnda a vi nu lu lds. E elu
scuturd sarpele in focu, si nu chinui nemicd red.
RA:died-se si tremuratu fu pdmintul si urziturile pduriloru

www.dacoromanica.ro

MIFAREA HITSIT

XX XVII

smentird-se $i se rdicard, cd mni-se spre inse Dumnedzeg.

De mere glumia-se, $edzndu in u$1, $i de mere cnta,


bendu viru.
Lmurirea deosebirii, ce nu se poate tgadui, e aceasta :
intig

c avem a face cu o traducere dupg un text greg.

Aceast traducere e fcut inteo limbd cu totul nepreggtit pentru a exprima lucrurl mai innalte $i mai ginga$e. in
sfipit, traducgtorul nu $tia bine slavone$te $i era asa de
grbit, incit uit inteun loc s. traducd pe ua bulggrescul cu
la. Constructil particulare slavone ag rmas, precum e coinplimentul drept pus in dativ.
Fard nici-o pregatire deosebit insg si fr nici-o in$ffintare, orfcine vede ea aceast limbg se deosebe$te maI
ales prin lipsa lui pre de la acusatiy, chiar dup substantivele
verbale, prin punerea complimentului innaintea yerbuluT, ceia
ce e cu totul neromnesc - d. e. en'are unde capul inchina,

ea se toti mintui, - desprtindu se pentru aceasta pn $i


verbul de pronumele sg reflexly ; intrebuintarea permanent
a lui de, i in loc de den, din - cum se vede $1 maI tirzig -,
$i in loc de despre: enece scripturg de tinre n'am primitu de
la Iudef, addugirea deas a until -,s1 expletiv : cineg, etc.
$i, in sfir$it, obiceiul de a pune coinplimentul pronominal in
urma verbului: ftiu-o, razi-12, inndind chiar ma multe din
aceste complimente dup verb.

Sistemul ortografic care se vede a fi fost urmat in vechile texte biblice - $i care se poate intelege destul de bine
dupd cele doug copif moldovene$ti din yeacnI al XVI-lea e foarte putin fixat $i consecvent. Aceasta $i era de a$teptat
chid se ginde$te cineya c pin g. atunc limba romneascd nu
fusese scris cu slove chirilice decit in cele citeva cuvinte

ce se gsesc presrate in slavona documentelor sag a cronicelor, - acestea din Moldova numai.
in cuvintele de care e vorba, normele urmate in documentele moldovenesti si in cele muntene nu sint tocmal aceleasi. A si i, sunetul inchis si cel mai inchis, nu se deose-

www.dacoromanica.ro

XXXVIII

VEACUL AL XV LEA

bese prin caractere particulare. Si chid se gindeste cineva


la faptul c astzi, dupa atitea relatil zilnice si atitea influente
literare unificatoare, inteo parte a Rominimil se pronunt
ii acolo unde aiurea se aude - pind, pind, romitnese, rominese -, chid tine seama c sunetul intunecat de la slit.$kul cuvintelor, care e ii pretutindeni aiurea, se apropie,
dar nu se contope$te, pentru Rominii din Moldova de ,
atunci va intelege lesne de ce s'a intrziat atita vreme cu
osebirea prin scris a acestor doual sunete intunecate. A si
se exprim in Tara-Romneascal prin It $i Jk, frd nici o

normal alta deck aplecarea cutdrui pisar pentru una sail


alta din aceste buchi destul de urite ; in Moldova pn in
a doua jumatate a veaculuf al XV-lea, x e necunoscut, $i
pentru amindou vocalele umbrite se intrebuinteazd k, dar
un inceput de deslusire, un progres faV de tara vecina stal
inteaceia c, dacii k poate sluji $i pentru i', acesta-si are caracterul deosebit, care nu poate s insemne si pe ii : anume
ruteanul kl, care pentru Munteni, ca $i pentru vecinif lor de
peste Dunre, nu e alta deck i. Ce e dreptul ins, si la
acestia It innainte de dou consoane, saii, in silaba final, si in-

naintea uneia singure, are valoarea statornic de . Si

in-

& una si in cealalt din prVile libere ale Rominimil k inftiseaz totdeauna pe in grupele r, II intre cloud consoane,
chid atunci el se scrie, ca la SlaviI Dunril : pit, AK metatetic.
Pentru diftongul eala - c ci deosebirea intre ea i i'a
e $i

mai grea de perceput $i de ardtat deck deosebirea

dintre ii $i in anumite casuri -, Muntenii si Moldovenif ail


datinele lor proprii, care se datoresc aceluia$I fapt cd : la cei
d'intaki influer4a slavond a venit numal de peste Dunre, pe

cind la cellalt1 ea porne$te, $i intr'o masura foarte mare, $i


de la Ruteni. Deci sunetul de e deschis, diftongat, care se
scrie in Tara-Romneasca -k, apare in Moldova si in haina
mai greoaie
lui ra.

a lui ia

$i chiar - de

si rare

ori - a

in Moldova, se aud doti feluri de z, dup cum z vine


din d latinul sa e luat impreund cu un cuvint slavonesc : eel

www.dacoromanica.ro

M1SCAREA HIISIT

XXXIX

d'intdig sund dz i se inseamnd cu s ; in Tara-Romdneascd,


lipsind sunetul, lipseste si litera 1.
$i intr'o tara si in alta, H serveste pentru i, T rdmiind pentru anumite finale si pentru casul de dublare a lui i ; o e
represintat prin 0, w avind rostul sdg la Inceputul cuvintelor

si in unele monosilabe ; forma $ a luI u e preferatd forme


ov, care se intimpind numai foarte rar. Pentru lu intreg sag
scurtat in desinente : i, slujeste litera compus to.
Leglturile de slove, ca aceia care uneste t cu r inteo elegantd literd lungdreat, nu sint necunoscute.
Maramuresul ddduse la jumdtatea secoluluI al XIV-Iea pe
cel d'intdig Domn al MoldoveI neatirnate : cancelaria nouluI
stdpinitor va fi fost intdig latin, ca si moneda lu 2 ; cind
principatul inchegat in prtne de cdtre Baia innaintd spre Nordul si Rdsdritul strdbtut Inc de mult de influente rusest,
actele de Intdrire si de cirmuire incepurd a se asterne in slavoneste, care rmase limba Statului, precum era limba BisericiT. Pisarii furd lug( de la Ruteni sag de la Rominii din
jos. Dupd obiceig si dupd desfsurarea fireascd a Iucrurilor,
un mester la slove invdt. pe altul, si astfel scriitoriT lu Vodd
ajunserd a fi din neamul lui.

tnsd pe la 1400 legdturile Moldovei celei noud cu vechiul Maramures trebuie s fi fost foarte dese : familiile
mai erag 'filed imprtite intre o tard si cealaltd : pe la sfir.
situl veacului al XV-lea bled, Voevodul Ardealului, Ma.
ramureseanul Bartolomei Dragffy, din neamul luI Sas-Vodd,
Innaintasul si dusmanul lui Bogdan cel d'intig e numit de
cronica oftciald a terii, ruda, seminge - CRATTAN - CU tefanI PinI aci, s'a ntrebuirqat studiul d-lui: I. Bogdan, De la cine 9i cind ai
imp umutat Amami" alfabetul chtrilic, In Pnnos Sturdza, p. 585 si urra. Lucrinle d-lui hie Ba'rbulescu : tesa sa din Agrarn, despre alfabetul cirilic
publicOa sa recent6 : Fonetica alfabetulur cinlic in textele romine, BucurestI,
1904, nu pot fi judecate destul de aspru In cela ce priveste desordinea expunerif i caracterul ciudat al unor conjecturi prin care autorul caut s apar5,
ca un spirit original.
2 V. in Magnum Etymologicum, art. Ban.
3 V. Sate ti 'neon, p. 137 si urm.

www.dacoromanica.ro

XL

VEACUL AL XV-LEA

cel-Mare 1. Felul de a se scrie in Moldova ptrunse si in Maramures, unde, iarsy, Biserica era slavond, fiindcd astfel era
Biserica intregiI RominimI incunjurtoare.

Dupd grafia moldoveneascd, se scrie decI in textele husite d si i cu k, frd a recurge insd la combinatia ruteand
id pentru i', In deosebi ; pentru ea4a, se gdsesc de o potriv cele treI semne *, /A 0 Id, - aceste doud din urm,
speciale Moldovei.

ins scriitorul se foloseste de (loud litere dintre care Mol-

dova n'a cunoscut nicI-odatd pe una, iar pe a doua nu se


poate dovedi pdn acum c ar fi intrebuintat-o. Pe lingd p
se mai intilneste pentru r semnul 6 ; copistul din veacul al
XVI-lea al Codicella Voronejean, aceia al Psaltiret de la .cheia
il reproduc stingacia : s'ar putea ca in original s nu fi fost
pentru r decit aceast notatie ciudatd : ea arat s nu fie

alt ceva decit o viciare a lui r latin, asa cutn se scria in


evul mediu. A doua literd e 4,, care exist si peste D undre,
ca o variantd a luf A : de sigur a 4, a fost ales pentru a
represinta un sunet sovitor, n gutural, pe care Rominif din
alte 0111 il pronuntal si intreg, Oar : chid gsim bu.taul,
oame.rilor, ld.t,gd, ld.tsgedzI, sli,bte, aceasta nu inseamn
e a fost vre-odat in Maramures o pronuntie ca : lding,
lingedzI, sdimbdte, buinrul, oameinrilor, care e pe atit de
ciudatd, pe cit de neexplicabild, ci numaI ea' in : lngd, lngedzi, sinbdt, bunrul, oamenrilor, n era foarte umbrit; prin
vocala intunecatd ce preceda, sati prin r ce urmeaz, asa

incit pentru acest fel de n -fn frantuzeste bon, son - .1, se


punea ca o notatie consunanticd. Dacd pe ling aceste exemple
slut si altele ca 4chiserd, .1.blaiii, motivul este slIbiciunea

vocaleI intunecate la inceputul cuvintuluI, slbiciune asa de


mare, incit vocala dispare cu totul atund cind cuvintul precedent

se terming cu o vocal., sail se confund cu vocala tot intunecatd prin care s'ar mintui acel cuvint - se'ntinde,s'ntindd ;
scriitorul simtia ded la inceputul unor cuvinte ca : nchiserd,
inblazii numai o nasald slbit, si o represinta si aid' tot cu +.
l Bogdan, Cronice inedite, Bucured, 1895, p. 45.

www.dacoromanica.ro

MIVAREA HIISIT

XLI

in vechile texte, celelalte litere se Inatiseazd apoi ca in


norma valabil pentru amindoug terile dundrene. 0 deosebire ar fi numai aplecarea bgttoare la ochi pentru ov, care
alterneaz cu S. Aceastg aplecare se pstreaz g. de aid innainte in pr0e ardelene, unde, pe un timp end u se scria
cit mal expeditiv la noi, se ajungea i pn la oov pentru
acest sunet !

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL H

LITERATURA RELIGIOASA DIN VEACUL AL XVI-Iea.

1. CRT1LE R0MNE1,3Ti VECIII

I NRUHIREA LOH.

Crti le sfinte in romneste ati trebuit s fie privite cu neincredere, cu teatn de pedeapsa lui Dumnezeti, cu despretut
crturarului din vremile mai vechi pentru mice umit product
al poporului, de cetitorii din Moldova si din Tara-Romneasc. Natura cepiilor in care ele ni s'ati pstrat, arat
foarte bine aceasta.

Una e scris destul de in grab, pe o hirtie ieftend, fr


nici-o infloritur, de un Moldovean, un diac sati un cdlugr,
care vedea in asa o carte o minune literar da, dar nu din
acele minunI care se admir : pe manuscript nu e nici-o
altd insemnare deck a cuiva din veacul al XVHI-lea, care
hotdria c biata cdrticic veche, cu literele nedezlipite si cu
atitea foi smulse, nu e bun de nimic.
A doua copie vine din Ardeal : hirtia e tot asa de proastd,
literele sint disgratioase, latarete, aruncate fr nict-o ingrijire, tot intr'un sirag neintrerupt ; pentru asa o lucrare,
condeiul nu s'a muiat nicl odat in aurul, albastrul, chinovarul care impletiati chenaruff si initiate pe alte crti, a
cdror limb era nobila, sfinta slavon, de la Curtea lui Vodg,

de la Vldici si de la egumeni.
Cea de-a treia nu st i mai jos deck Psaltirea de la .,Scheia.
Dar si in Psaltirea de la Voroner buchile sint urite, inftisarea
e negligiatd. Amindou Psaltirile n'ati nicl o insetnnare : ele

www.dacoromanica.ro

NBURIREA CRVLOR VECH

XLH1

a zcut in uitare intre altele $1 pentru e peste citiva ari


cuprinsul lor a ie$it in slov de tipar.
Radu Logofaul al lui Drghici din Mnice$ti, un copist
care fcuse din acest rnete$ug mijlocul s de traiii, el care
transcrisese atitea asfinte carti duinnezeestI, anume : Tetravanghelul, $i Psaltirii Sfinte, si Pendecostare (sic), si Minee,
$i Octoi$e, $1 Triodure, si Metafraste (Simion Metafrastul),
$1 Pravilf, $1 Tilcuri, $i Sfintil Apostoli, nu s'ar fi gindit,
in mindria luI de caligraf ales si de om invtat, s 1nsemne
cuvinte romnesti cu pana lui me$terd dacd nu i-ar fi cerut
aceasta anume Petru Cercel : i mi-a zis el s5.-1 scria aceste
dumnezeie$ti carti anume Evanghelia.11. Cercel era un artist,
un poet, un spirit original, un innoitor de vocatie : pe el
trebuia s-1 intereseze asa o lucrare rar. Pentru aceia Evanghelia fcutd pentru dinsul e, printre toate copiile vechiuldi
tile, singura care se desfsur pe o frumoas hirtie orientald lustruit, are initiale, rinduri scrise in colori $i chiar

miniaturi 2.

Dar dovada cA erati si prti din Romininie unde curiositatea


nu indemna singur pe scriitorl la reproducerea, transmiterea $i rdspindirea Cuvintului Durnnezeiese in romneste, o
aduc cloud fapte. Inti, scoaterea, in intregime sa numai

in parte, a acelui fenomen de limb care ingreula in vechile


manuscripte intelegerea de obste: rotacismul ; in a doua parte
a Psaltirif Scheiene, el scade mult ; in Evanghelia lui Petru
Cercel el. nu mai exist, si nu exista nicI in izvodul de care
s'a folosit Logoftul Radu.
A doua dovad, e pstrarea bund a acestor crti ln Ardeal,
unde ierarchia ortodoxd era foarte slab, unde, pn la Reforma', nu se intilne$te alt Vldicd decit VIddica-egumen
din Vad, ling Bistrita3. Coresi, dorind s dea la tipar arti
romnestl, n'a avut deck s intind. mina. Ce n'a crezut el
1 Columna lur Traian, Ianuar 1882, PP. 54-5.
2
P. 49.
8 V. nartea mea Sate fi preog Bucurestf, 1902; Bunea, Vechile episcopir romcrneftt;Blaj, 1902; Teodor V.Pc oan,lstoriografrvechr,istorlograft noi; Sibii, 904;

rspunsul pr. Bunea, in Unirea, an, XIV, si al mie In Siinanittorul pc 1904.

www.dacoromanica.ro

XLIV

VEACUL AL XVI-LEA

cd trebuie s publice : apocrifele si legendele bogomilice, ad

fost copiate mai departe, de umili preoti de sat, chiar cind


ei stiati slavoneste, ca popa Grigore din Mhaciti.
0 influent mai largd n'ati cpdtat insd aceste crtI decit
tocmai prin tiprirea lor de CoresL Dar, pnd s ajungem
acolo, trebuie s se yacht' imprejurrile de cultur, fireste
slavon, ce se intimpind in Principate pn la 1544, data
celef d'intiti publicatif fcute in Ardeal pe romneste.
2, CULTURA SLAVONI iN MOLDOVA.

Avintul de cultura slavon, pornit din marile mnstiri


ale veacurilor al XIV-lea si al XV-lea, ocrotit de Stefan-cel.
Mare, intdrit prin starea de inflorire glorioas a terii in
Domnia ha, nu slbeste mult inc4 cincizeci de ani dup moartea

marelui Voevod.
Dar mnstirea Putna decade de la un timp incoace, analele
Domnilor nu se maI scriii acolo, ci laPobrata, pe care Petru Rares
o reinnoi, dup indemnul Mitropolitulul Grigore si unde, dupd

acelasI indemn, el alese locul de ingropare al sti si al famine


sale. Dupa" Mitropolitul David, mort la i-iti April 15091, nu se
maiintilneste mult vreme un Mitropolit cu metania de la Putna2.

Teoctist al II-lea e, cum am vgzut, din Neamt. Dup moartea


luI, in 1527 sati chiar 1528 - in Mitropolia din Suceava, fiind
de fat Dosoftei episcopul de Roman, Teofan al RdluVlor,
Macarie egumen de Bistrita, Acachie egumenul de Putnalsi alti
preoti si calugri 3 - urmeaz Calistrat, care se intimpin la

1528 4, dar nu era inc ales la 16 Ianuar, si apoi Teofan


de Rduti : ei poate s fi fost tot Nemten. Stim sigur
c din Neamt, unde fusese si egumen, era Macarie, in cu1 Ureche, p. 182.
2 C5. David venise de acolo, arata. pomelnicul din Erbiceanu, Ia. Mar.
Moldavud, p. Lvr.
3 Act din 16 lanuar 7036 (1528). prin care emonahul Nechrfor clruieste
Neamlul satul DolhestI pe omuz, inspirIndu-se de la o danie a IT( Teoctist
Insusii; Arch. StatuluI, Nealq, no 1726. Cf. Melchisedek, Chron. Romanulur,
1, P. 159.
4 Bibl. Ac. Rom., mss. slave, no 38 : nor inner:on+. AltiTp0flOAHTI, KFIll KaAFICT p 'IT

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVONA IN MOLDOVA

XLV

rind episcop de Roman, in locul lui DosofteIl. Alt Teofan, acesta

de sigur din Neamt, ajunge Mitropolit in a doua jumtate


a veacului al XVI-lea 2. Pn . la dinsul si in mijlocul pstorid ha, stah in Scaunul archieresc al Moldovef : Grigore, care
fusese dougzecf si tref de ani egumen la Pobrata, dar se retrase la

btrinet hi Neamt 3, si un Anastasie, in care as vedea pe


acela

ce era egumen de Neamt la 15284. Ctitoriile nou

ale Domnilor din acest veac al XVI-lea, Pobrata, Risca, Slatina, Galata, sint, in adevr, adposturi ale letopisetuluf domnesc, ce se urmeaz innainte, dar nu din ele pornesc marh
invttorf af Bisericif moldovene si conductorf ai eI.
Pe acest timp se inseamn ca scriitor Macarie de Roman,

care a ludat pe btrinul Rares inteo lucrare retoric, al


careI stil e luat de-a dreptul din vestitul cronicar bizantin
Manase, ce-T fusese cunoscut prin traducerea slavon, foarte
veche ; Eftimie, ucenic al acestuf Macarie, ludtor in acelasf
spirit si in aceiasf form a cuiva care era mai putin vrednic
de alese complimente bizantine, Alexandru Lpusneanu ; Isaia
episcop de Rdduti, sol in strindtate al luf Ioan-Vod cel
Cumplit si insemnat in istoria literar printr'o oper de com-

pilare a vechilor anale 5. Rostul acestor doi din urtn cade


ceva mal trzih si se cuvine a fi artat mai departe.
Dar traditia caligraficd slbise, iubirea pentru cdrtl, inchinarea luf Dumneze prin copiarea lor nu mai: era ca odinioar, cind Stefan innlta bisericI si mndstirf frumoase. pe
care trebuia s le inzestreze cu cele trebuincioase pentru
slujbd. Nu mai avem acum nici-un harnic si mester copist,
ca Gavril din Neamt, cu vre-o sut de ani in urm. Nu va
trece mult si cultura slavon ea inssi se va stinge : pe de
1st. Id. rom. tee sec. al XVIII-lea, p. 539 i urm.
2 V. Hurmuzaki, XI, tabla.
3 Cf. Arch. ist.,11, pp. 22-3 si documentele Neami, X X XVII, I -2 din
Arch, Statulul: la 28 Octombre 7088 (1579), Petru chiopul hotIreste inteun
proces pe care sGligorie fost Mitropolit si tot soborul de la SE mni5stire
Neamtul l ail, pentru satul Davideni, cu diacul Dr'agan Ciolpan.
* V. documentul lul Nechifor, citat mal sus. Cf. Hurmuzaki, XI, p. LIII,
nota 4. Dupfi pomelnicul citat ins5., el ar fi Putnean.
5 1st. ht. rom. 'in sec. al XVIII-lea, excursul 1.
1

www.dacoromanica.ro

XLVI

VE ACUL AL XVI-LEA

o parte, din pricina nesiguranteI $1 primejdiei timpurilor celor


noud de lupt, iar, pe de alta, pentru apropiarea invingAtoare

a unei epoce de prefacere adine in tot rostul vietii rom An e$ti.


3.

TARABOMNEASC.

I TIPARUL DE CRTI SLAVONE.

irl tot acest rstimp, imprejurrile a fost $i mai putin


prielnice in Tara-Romneasc $i rodul invtturii a rdsrit
$i mar slab.
E drept ca Radu cel cucernic, zis Radu-cel-Mare, pe ling
sprijinul pe care 1-a dat pretutindeni Bisericii drept-creclin-

cloase, a organisat, prin acel innalt cleric pribeag, ce sttea


adApostit la dinsul, patriarchul mazil Nifon, ierarchia bisericeased a tern' sale. Nifon era un Grec, $1 Gavriil Protul, care
a scris la Atos viata lui Nifon $1 pentru a vesti in lumea
rdsriteand meritele pentru lege ale Domnului muntean, era
si el un Grec, care a intrebuintat deci limba greceascd in
aceast Viat a Sfintulul celui noti t. Dar $i in mijlocul terilor slave, un curent grecesc nu se putea crea $i pstra la
Dunrea romnesc. Cultura slavond a fost deci intrit la
Munteni in aceia$I vretne prin doul intimplrf.
fotlia, cu zece ani innainte de plecarea lui Nifon din tar5.2,

se intemei o mnstire noud, in acel Banat oltean, care


adunase odinioar eel mai strlucit sobor de lca$uti sfinte.
intemeletorii mnstirii Bistrita sint fratii Pirvulesti, Craiove3ti sati Bsrbe$ti, vestiti $efi de partid din acest timp.
Ctitoria lor, foarte luxoasd, inzestrat ell moa$te scumpe, era
cluzit, de sigur, de vre-un stare; adus din Serbia, unde
fratii aveati multe legturi. ntre crtile strinse aid, se gsiati
unele de un foarte mare pret, precum Psaltirea cu tile din
t

'

V. 1st. lit. ?am. 'in sec. al XVIll-lea, II, p. 605.


Viap. lu - ed. Erbiceanu, Bucurestf, 1888, pp. 43-9 - pune plecarea

ln legtur cu cstoria suroril Domnului, Caplea, cu boierul Bogdan. Aceasta se


fcu ins dup moartea celul diutD scq al Caplel, Staico, mort la 1507 ; Ca-

plea inskl muri la 1511; Updatu, Vlad Calugarul, Bucurestl, 1903, pp. 64-5.
8 V. vol. IV, p. xLv; ManuscHfite din biblzotea strame, I, extras din Arnold' Academia Ilomne, XX ; p. 50.

www.dacoromanica.ro

TARA-ROMANEASCA.

1 TIPARUL DE CURTI SLAVONE

XLVII

1346, un manuscript atonic din 1408, citeva alte crti slavone din veacul al XV-lea, toate scrise cu mina, rmsite
din comorile literare sirbesti pe care le spulberase cucerirea
turceascd 1.

La 1506, adec nnmai cu citeva luni innainte de iesirea


lui Nifon din a.ra", e un cdlugar cu numele de Maximian, fiul luI
Despot, Tarul sirbesc, fcea, la Rimnicul-Sdrat, pacea intre
Radu-cel-Mare si Bogdan-Vodd al Moldovei2. El ajunse Mitropolit al terii, pe care o prsi apoi prin 1509, poate
pentru ea' aflase, in cursul soliei ce indeplinia in Ungaria,
uciderea boierilor de ctre Mihnea, urmasul lui Radu. Sotia
luI Neagoe, care ajunse indat Basarab al IVIea, era Milita,
vara sa; o nepoatd, Elena-Ecaterina, fu, mult mal trziti, sotia
lui Petru Rares5. Maxim va fi fost si el un invttor al
terii, unde petrecu destul de mult vreme.

Din Bistrita s'ati adus la Museul din Bucuresti, mai aunzi, nu mai putin decit 131 de manuscripte slavone si 30
slavo-romine. Ele n'ail 111S nici-o insemndtate pentru cultura
noastr, cdci cele mai multe ni-ati venit de-a gata, nu le-am

acut noi. Ar fi de pomenit doar o lucrare a pisarului Mardarie ; un alt manuscript a fost copiat mai departe la Atos,
dup moartea scriitorului care-I incepuse4. Dar cu citiva ani
innainte, aceiasi mndstire dduse cercettorilor nostri un numr de vechi tiprituri religioase. Acestea ati in adevr o important mare, pentru cal ele at1 fost cscrise cu tiparul in
Tara-Romneascal si cu sprijinul Domnilor el% Ele sint acele
crti, care fcur aproape frd folos scrierea, pn atund asa
de imbielsugat, a manuscriptelor de Bisericd slavone.

Tiparul de cArti cu buchi nu puted sd fie, la inceput, decit o afacere de negustori. De aceia curentul spre publicarea
crtilor sfinte slavone n'a pornit din Ungaria, unde Tipografia
Curtii lui Matias Corvin lucra inc de la 1473, cu un mester
1 Odobescu, In Revista Rolland, I.
2 I3ogdan, Crania inedite, p, 63.

3 V. WI 1V, p. xvir.
hav,:t'i, I.
4 Odubrscr, in-

www.dacoromanica.ro

XLVHI

VEACUL AL E VI-LEA

neamt adus din Venetia', ci de la acest ora$ chiar, care avea zilnice
si foarte insemnate leggturi cu Rsdritul $i care, pe lingg aceasta,
tinea supt ascultarea sa, pe malul din fat. al Adriaticei un mare

numgr de Slavi ortodoki. De sigur pentru Slavii din colonia


balcanicg s'ag lucrat cele d'intdia tiprituri religioase cu cirilice 2.

A p of tipografia slavond lucr chiar in Balcani. in tirgu$orul Cetinie, astdif capitala Muntenegrulul, stteati, inch'

de la sfir$itul veacului al XVlea, niste stpinitori de mina a


treia, din familia Cernoievici, cari-$T luail titlul de Domn1 ai
Zentei, unde incetase de mult vreme dominatia cre$tind $i
sirbeascd. Gheorghe Cernoievici sttea supt ascultarea Vene-

tiei, cu care el era in comunicatie prin portul Cattaro. in


astfel de imprejurri i se va fi ingdduit s-$1 iea un mester
venetian, cu toat gelosia cu care se impiedeca pe acest

timp instrinarea tainei roditoare a tiparului. Se crede cd la


Cetinie ai.1 iesit trel crti, dintre care una e Psaltirea, iar celelalte cloud cuprind rugciunI $1 cintdrI2. Ele poart numele
cdlugrului tipograf Macarie, care si-a fcut, neaprat, ucenicia in Venetia. Amestecul Turcilor in afacerile muntenegrene
aduse insg, intre al tele, $1 intreruperea lucrului de tipar 3.

Tipgrirea crtilor slavone nu-0 putea gsi un adgpost in


Balcani, in acest sfir$it al veaculta al XV'ea, chid ultimele

rmsiti de stpinire cre$tin se innecati in noianul turcesc.


Mesterii trebuird s-$ caute un sprijin, un ocrotitor, dincoace
de Dunre, unde se pstraii vechile forme de Stat. Aceast
ndreptare spre noi era cu atit mai impus, cu cit Venetia
nu maI voi s se ocupe cu lucrul tipografic pentru Slavi, $1
cu cit nicl-o alt tar prins in mi$carea tipografica nu se
arta dispus O. facg acest lucru. Astfel leromonachul Macarie veni in Tara-Romneascd, aducind cu el un sgculet de
buchi frurnos tdiate, de initiale inflorite $i de frontispicif dibaciti

impletite, in care se simte influenta, originea venetiang4.


1 Fessler-Klein, a. c., III, p. 213.
2 Asupra lor v. Nerva HodoI In Alinanachul tipogra.fic cMinerva, pe 1902,

0 In Convarbtrt literare pe acelas1 an.


3 V. Hodo, 1. c.
4 V. probele date k Bianu si Hodo, Bibliogra.fla romneY 0 facsimilele dup.

www.dacoromanica.ro

TARA-ROKANEASU

1 TIPILEIREA DE C:A.RTI SLAVONE

XLIX

La sosirea cucernicului mester Macarie, care era ail


indoiald un Sirb, acel ce tipdrise in Muntenegru, - el
socoate anul apusean de la Ianuar, nu de la Septembre, domnia in Tirgoviste Radu-cel-Mare,

pe linga acesta

se gdseste de la o vreme cdlugrul, apoi Mitropolitul sirb,


de neam mare, Maxim. intre Maxim, intre Macarie, intre
noua mndstire de culturd slavond, sirbeascd, intemeiat de
Craiovesti la 1497, Bistrita, e vddit cd trebuie sd fie o Iegtur. Cartea, invttura sirbeascd, gonit de Turd, pentru
cltdva vreme, din peninsula balcanic se oplosia in cea mai
apropiatd din terile romdnesti.
Pentru Radu-Vod incepu Macarie tipdritura unul liturghier,
precum cu cdrtf de slujbd se incepuse tipdriturile din Cetinie ; aceasta ar dovedi, c Radu doria sd se urmeze la
dinsul cu lucrrile incepute in Muntenegru. 0 astfel de

carte se putea mintui pe atunci numai cu gren - Coresi


le lucra in nu mai putin de trei, si chiar pnd la sese

luni - si evlaviosul Domn nu trdi s vad opera

isprd-

vitd. Ea se raintui abia in toamna anului 1508, pe cind


domnia acurn Mihnea, care de sigur n'ar fi poruncit clugrulul sd se pregdteascd pentru o astfel de lucrare. Teascul
de mind al lui Macarie trebuie s fi stat, sail la mndstirea
Dealu, lingd Tirgoviste, pe care o inndltase Radu din cele
mai bune materiale si dupd planuri deplin armonioase, sail
in cealalt noud ctitorie, in cealaltd mandstire tinrd, Bistrita,
unde s'a gsit unul din cele cloud' singure exemplare ce se
cunosc. Aceast rard liturghie a lui Radu-Vodd e un frumos
document tipografic, si el aminteste indemnul din care a pornit, prin stema Terii-Romnesti i prin coroana domneasc
cu trei ramuri ce figureazd in frontisPiciile el'.
tiprituri grecesti fcute la Venetia pe acest timp, in Horatio F. Brown, The
venetian printing- press, Londra, 1805, la pp. 42 0 44.
1 V. Hodos, I, c , pentru argumentele ce se pot aduce contra celor ce cred
ca. Radu ar fi fg cut un fel de comand in strintate, asa Incit tipritura nu
s'ar fi Indeplinit la not Se poate adtnite oare c, atuncl clad until ca Cernoievici avea ambipa ca tipograful sedS lucreze supt oclal, Radu s se fi in voit la un lucru In deprtare ? Si apoi cum s'ar putea crede c pe atuncY inch'

IV

71304. VOL VII.

www.dacoromanica.ro

VEACUL AL XVI-LEA

Mihnea nu mar ceru nimic lui Macarie, intre altele $i pentru


cd el era aplecat cdtre g eresul fluter DuhuluI Sfint sail cdtre
dogma catolicd $i era un mare du$man al cdlugdrimil'; nu

trebuie s se uite nicf aceia cd el a bdtut cu tunurile, ca pe


o tabdrd de rdscoald, frumoasa mndstire a Bistrite0. Dar
Domnia cruntului Voevod tinu putin $i, chid Vlad cel tindr,
fratele lui. Radu $1 prietenul Craiove$tilor, ajunse in Domnie,

Macarie, care poate s fi. pribegit $i el citva timp, urmeazd


cu tiparul. Ca $i in $irul de publicatii de la Cetinie, apare
acum ceia ce era mai de nevoie preotului dupd rugdciunile
Liturghief, cartea de cintri, Octoichul. El a ie$it de supt tease
in anul 1510, in care stdpine$te chiar de la inceput noul
Domn tindr.
4. NEAGOE-VODA. BASARAB.

Suirea in Scaun a lui Neagoe, care se intitula BasarabVodd, intrecu toate nddejdile preotilor, clugdrilor $i cdrturarilor.

Macarie tipdre$te intdid supt acest Domn, in chiar anul


intronrif lid, 1512, o Evaughelie intreagd, pe care o impodobe$te cu frontispicil superioare ca boggle $i me$te$ug celor
vechi ; $i lucrul fu ma:I rdpede data aceasta ; inceput In Mart,
el se mintuie in Iunie. De bund saind cd avem astdzI exemplarul lui Neagoe chiar in acea carte tipdritd, nu pe hirtie,
ci pe pergament $i coloratd dupd normele ce se observad hi
secolul al XVie3 pentru manuscripte : ea a fost gsita la Mstrita, care a dat 5i exemplarul pe hirtie al Evanghelief2. Din
aceast vestitd tpriturd s'a dat apol, la 1552, o editie noud,
sterna si coroana tend Inseamna numai ca de la Dosanul ei a venit cheltuiala ?
in sfirsit cum se face ca.' din aceasta opera, daca ea ar fi fost facuta.' aiurea,
A se pastreze exemplare numai la noi?

1 Viata lui Nifon, ed. cit., pp, 65, 71; Tocilescu, In Analele Academia
Romne, VIII, p. 191 : inscriptia de la Bistrita, din 1683, tot dupa. Viata lui
Nifon insa.

3 Pentru descrierea acestel dill i a celorlalte, v Bibliografia Romisnd citati.

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-VOD BASARAB

LI

cu foarte mici schimbdri, pdstrindu se intr'un loc si sterna


strind, in Belgradul sirbesc1.
Se poate s mai fi urmat si alte publicatii, dar din ele
nu s'a pstrat nici-un exemplar. indat dupd capodopera sa
din 1512, Macarie ajunse Mitropolit, cad fa/1 indoiald el e
Macarie, Mitropolitul muntean, care a supraveghiat din Arges
innltarea mdiestrei mndstirI de acolo, care a primit in August pe Patriarchul Teolept al Constantinopolei, pe patru
Mitropolitl ai Rdsdritu lui, pe tot clerul innalt al Atosului, cu
staretul cel mare sat' Protos-ul Gavriil in frunte, si a slujit
cu dinsii la sfintirea acestuf lcas, in sfirsit acel care a pus
in legaturd. Biserica sa cu Biserica-cea-Mare constantinopolitan si s'a strmutat cel d'intditi in noua Capita Id a teriT,
unde se ridicase o Mitropolie vrednicd sari primeascd 2 Dupd
acest triumf al sd, el nu trdi ins rnult vreme si, cind, dupd
moartea lui Neagoe, in 1521, dupd prinderea de Turd a copiblui Teodosie, Doamna-vdduvd, Sirboaica Milita, apue drumul
de pribegie in Ardeal, o intovrsia alt Mitropolit, Mitrofan 3.
Pang la venirea unuf alt pribeag sirb, cu alte buchl, nu
se mai rdspindir in lumea rdsdritean tipdrituri nou d. fdcute
in Tara-Rorndneasc supt ochif bucurosi ai Domnilor ocrotitori pentru ortodoxia nenorocit, fr add:post si urmrit
de prigoniri.

innainte de a se vorbi de noua serie de tipdrituri, citeva


cuvinte asupra operei de scriitor, de scriitor slavon a lui Neacroe-Vodd.

Neagoe era fiul lui Basarabcel-Tindr, cu o femeie, Neaga,


despre care cred cd era din neamul Craiovestilor 4. El a fost
sprijinit si incunjurat de acestia. in tineret se alipeste pe
lingd Nifon, organisatorul Bisericif muntene : pe atunci era
1

Ibid.

2 V. Via.a. lui Mimi, pp. 79, 115, 121 ; invalitturile lur Neagoe, Bucerestl, 1843, P 173 si urm.
3 Cf. Bogdan, Documente i regeste prnntoare la relafirle Tar-Rumneftt
eu Brafovul 0i Ungaria u secolul XV ?a XVI, BucurestI, 1902, p. 307, no
Ckxxx i Studtr fi doc., III, p. LxXv, n VIII.

* V. vol. III, p. lurv.

www.dacoromanica.ro

LII

VEACUL AL XVI-LEA

un sirnplu boierina 1, cad' obhia domneascd nu i se vdi de-

cit pe la sfirOtul Domniei lui Vlad cel Tindr, fiind Comis


al acestuia 2, chid boieril il scApar de moarte sail de slutire
zicnd cd este un adevrat fecior al nostril 3. El va fi cules

invtturA O. de pe buzele lui Maxim, ruda de Craid, care


ajunsese Mitropolit muntean. Sotia sa era Sirboalcd. FiiI sdi
poart nume sirbqti sa bizantine, - Teodosie. Iubirea sa
pentru art era cunoscut. Luxul Curii lui trebuie s fi intrecut cu mult tot ceia ce se pomenise pn. atuncl. Pentru
mqterf de cldiri i giuvaiergiI, el a trimes solff in sus i in
jos, in terile cu traditie artisticA : la Venetieni ca si la SaWCarturdria lui Neagoe-Vod n'a rmas frd folos ; in sufletul

acestui papic Doran, cu atita dor de frumuset cum nu mai


avuse altul innainte de dinsul, se destept dorinta de a scrie
sfaturi bune pentru fiul sil Teodosie, pe carel incunjura
cu atita iubire, prevestind pare ch.' moartea sa innainte de a-I
vedea fecior de vrist: pentru c, scrie el, ode veI rminea sdrac de mine pentru pcatele mele, mdcar cit de mititel, s nu te intristezI aci ai ramas de mic srac de mine,
ci s tii, ftul mie, c aa este rindul i obiceiul lumii acetia. Tot de la el avem i un alt cuvint de invttur,
indreptat edtre dol elugrI noi, slue credincioase ale sale
Vtah de vintorI, In Viata lui NIfon, p 69, intr'un loc unde e vorba de
gonirea fiulul lul Mihnea-Vod - t i zise cark ef: cine ail flout voao aceasta ?
Ei ziseri. Neagoe, vtahul de vntorlo - nu Inseamn vre-o dregtorie, necunoscut, intr'un fel de oaste, si el necurioscut,ci trebuie si. corespund origi1

nalulul : gb

4-iyozp.evo

Tay)

Stwxotivswv.

S1udz,s doc., VI, p. 592.


3 Viata luf Nifon, p. 75.
4 Cf. [Tocilescu], Curtea de Arge,r, publicatie jubilar ; Hasdeil, In Revista
,Voud, I, p. 121 si urm. ; Iorga, Doud documente din archwele ragusane, In
Arch. soc. /1. /i lit. din laist, 1898 ; Socotelile BrasovuluT, in Quellen der
Stadt Kronstadt, I; ale Sibiiulul, extrase In Hurmuzaki, Xl , scrisorile 1111
Neagoe, In Bogdan, 1. c.; Stud i doc., III, p. LXXV. Mnstirea a fost in
adevir clAciit de un naester din Rsrit, poate Sirb, dar poate fi Romhi, ucenic al celor ce zidiser mnstirea Dealulul. Sasul Vitus, sculptor i pictor,
adus In Tara-Romneasc, In lanuar 1523, clnd domnia 1116 In pace, Intre
dou pribegit, Radu de la AturnatT, n'avea alt scop decit a Impodobi cu sfintleffigiare
biserica, acum cu totul mIntuitii; v. Quellen, I, p. 505.
2

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-VODA BASARAB

LIII

si dragf, carele s lepddard de lume i sd deaderd vietri cdlugdrestI 1

Cdlugdrif nof snit Iosaf si Varlaam, cari vor fi fost pdn


atund boierf de la Curte : in Iosaf s'ar putea vedea cIosif,
sfintit la i 517 ca ntJ egumen de Arges - innainte de
aceast invdtdturd manuscriptul d aisaniia mandstirif Argesului, adecd sfaturf cdtre egumeni 2
iar in Varlaam unul
dintre Mitropolitif de waif tirziti ai Terif-Romdnestf 3 : amindof
sint numitf asa de Neagoe dupd povestirea rdsdriteand despre
Varlaam i Ioasaf, pe care o cuprinde in sfaturile sale pd-

rintestf. Li se dati numai indrumrf care se intilnesc in orIce


predied plutind de-asupra lucrurilor precise.
0 altd parte din compilatia luf Neagoe o alcdtuiesc indemnurf

erestinestf ce se pot da oricuf, orIcind si in orke fel de


imprejurdrf si pentru dovedirea bunttif cdrora el nu aduce
intimplrf din viata sa nsi, bogat hi ndprasnice schimbdri,
ci evenimente din Biblie sati din viata luf Constantin-cel-Mare,
pe care neapdrat ea' domnescul scriitor le-a cules din literatura slavond curentd a aceluf timp.
Cu mult maf insemnate sint cele citeva scrisorf de sfaturf
-cdtre coconul domnesc Teodosie, nenorocitul cporfirogenet
al acestuf Domn cu apucdturf impdrtest. Neagoe vrea sd-sf
invete fiul cum sd. cade Domnilor s add la masd si cum
vor minca i vor bea, si cum si in ce chip vor cinsti pre

baled si pre slugele lor cari vor sluji cu dreptate, cum se


cinstesc icoanele, cum se iubeste Dumnezeti, cu fried de
dinsul, cc std toatd lumea innaintea luf Dumnezeti ca o
picdturd de ploaie in strasina case:, cum se primesc solif,
-cum se trimet altif in schimb, cum se dati rdzboaiele, cum
Cele d'int1in in mie parte st In Archiva istoricti, 12, 13. i ii i urm., p.
120 si urm. ; in intregime, formind un volum de 336 de pagini In 80, ap5.rute In Bucurestl, la 1843, supt titlut. Avaititurzle bunulu u credrnaosulut
Damn al Tdrit-Romnefir, Neagoe, Basara, Voevod, atre ./fill sari Teoclosa
Voevod ; cea din urmii, in V iap. lul Nifun, ed. citat, p. 243 si urm. Pentru
forma slavon st greaca a Cuvintelor, v. Russo, In Revista Rom'inii a d-lui Ridelescu-Motru, 111, p. 280.
2 V. V iala lui Nifon, p. 119.
3 Cf. Lesviodaes, Istorra brsericeascd pe scurt, 1843, p. 398.
1

www.dacoromanica.ro

LIV

VEACUL AL XVI-LEA

se iart de DomniI vrednici rul ce li s'a acut in tineret


si strimtorare ; cum s facd judecata cu constiint si blindet, indemnind pe fratele WI ce se judec a spune pre

drept, ca sll putem lua seama si noi s te judecdm pre


dreptate. Cuviinta la ospete, petreceri, primill si alegerea
sfetnicilor si ajuttorilor ii par doud temeiurf mai puternice
ale unei Domnii asezate si sigure: in legturd cu ele, filosoful
bisericesc atinge mal toate cele ce pot privi pe un stpinitor.

E vrednic de luare aminte s se vadd in ce chip priveste


Mdria Sa Basarab-Vodd o cirmuire plcut lui Dumnezeil, folo-

sitoare oamenilor si menitd s lase in urmd un nume bun.


Domnul vine de sus : el face boieril, dar boieriI nu-1 fac
pe el; o mindrd mrturisire, pentru formularea creia Neagoe a trebuit s uite toat istoria terii sale de la Mircea cel
d'inthl incoace, o istorie de lupte, de ucideri, de sfsieri
sdlbatece. Dar nu se poate opri s atingd vorbele rele ce
se tot spun : iat cum a fost cutare Domn, altul iat cutare
cum si-au pus Domnia, si altul iat cum ati petrecut si cum
ail luat cinstea lui altul, si alte multe hied mal rele decit
acestea. Boieril unuI Domn si slugile sale de la Curte il
slut si siguranta si podoaba. SA fie slugile imbrdcate si
impodobite cum yeti' sti mai frumos,- cd aceia este lauda
si cinstea DomnuluL Sfltuitoril trebuie alesI cu ingrijire,
fiindcd de la alegerea lor atirnd atitea : Domnul sd nu se
plece stdruintilor si s nu ridice in treptele dregdtorilor oameni

fdr insusirl si frd tdrie de suflet, cari nu se pot recomanda


cleat prin aceia ea' aii pdrintl vestitI sag still a se face plcutl,
ea' pot face glume siveselle si risurI si slujesc de mscrici

la o Curte usuratecd si fr innalta constiint a datoriilor el'.


Odat numiti, boieril trebuie cinstiti dup cum li se cade :
nici locurile lor la masa stdpinuluI sd nu fie schimbate, pen-

tru c aceasta poate jigni pe eel' ce sint mai simtitori si


mai mindri : inima omului este ca sticla : deacd sticla, dead',

se sparge, cu ce o vei mai cirpi ?. Prin ingrifire, bund orinduial si trinicie, Sfatul si Curtea s fie ca o frumoas grddind, incunjurata de un zid tare : cGrdina mea si creasterile cele frumoase dintr'insa slut boierii mei ce mall si cins-

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-VODI BASAFAB

LV

tit!. Frinc Ica, o intr'aceast vreme ce am ajuns noi - asa s'a

scris de chid lumea - credinta s'a imputinat si oamenii, mai


legatl de pmint decit altg data, se cistig prin rspltiri,
- omul este ca porumbul : unde afl grunte mai multe,
acolo fuge - Domnul va lua din venitul sda, pe care insd il
va stringe si-1 va pastra insusi, - oval de Domnul acela
ce-sf da cinstea altuia si vai de tam aceia care o stpi-

nesc multi ! - o parte mare pe care o va da boierilor,


mosii si in ban!, de care nu se va mai atinge apoi. La
cercetarea din fiecare an a ostilor, cgutarea ostilor voastre
la anul, cum li-e obiceiul, O. se fac destule daruri pentru ca ostasi s iubeascrt pe acel care e chernat sa-I calauin

zeascg. Judecdtile sfi se petreac bine, si nu in caildura de dup.'

ospete. Datoria cere, in adevr, ca s se curgte, cu toat,


blindeta care irnpodobeste pe un cirmuitor, nuielele cele uscate, care nu fac rod, dar inlturarea lor sg se fac nurnai
ocu lege si cu judecat. Iar, innainte de osind, s se fi falcut intiii toate incercdrile de indreptare, ca unui arbore
bolnav ce poate ajunge iarasi de folos gospodarului. Oacum, sa nu fie adee oil paharul talti plin de singe de orn,
cdcI singele omului nu este ca singele vitelor sail al altor
fiare, sail al pdsdrilor.
La mese, Domnul s fie de fata, s se bucure de vorbg,
de cintec, de sunetele de otobe, vioare, surle de veselie si
de jocurile vechl si noug, s bea chiar, cad nu e menit.
pustniciei, dar nici-odat s nu cadd in uritul pdcat al betiei
si in cele ce vin dupg dinsa. Dac i s'a intimplat s iubeascd in dreapta si in stinga - cum era pe atund datina ;
si Neagoe el insusi era dintre copid domnesti insemnatI in
ascuns -, s nu-si iubeasc mai mult feciorif carii sint din
pcate, decit pe cei din casatorie, si s se pocalasc prin
dajdea lacrimilor, care sint earipile pocgintii. Domnul s fie
strlucitor si darnic, dar eel' ce-1 incunjurd s nu se inftiseze umilf pe ling boggtia lui de mtas, aur si pietre
scumpe, caci, cum s'a vzut si mai sus : sd fie slugile imbrdcate si impodobite cum yeti sti mai frumos, cd aceia este
lauda si cinstea Domnului.

www.dacoromanica.ro

LVI

VEACUL AL XVI-LEA

Dacd Teodosie va fi asa, el va fi incunjurat de oameni


ce-1 vor iubi pnd la jertfa vietif : Cum cugetati sd-si verse
singele si s-$I puie capetele pentru mine, asa-$I vor vrsa
singele si-sI vor pune capetele pentru tine, $i nicI-odat nu vor
da spatele vrjmasilor.
Neagoe a fost milostiv si comptimitor, darnic pentru ceI
ce aveati nevoie de domneasca lui drnicie. Asa trebuie s
fie Domnul. Tot prisosul lui va merge la sgracI si la mnds-

tirl. acI banil rmasI in Vistierie nu sint doar a! lui. dar


de-tI va mai prisosi venit din venitul Domnie, acel venit
s nu Oldest! c este cistigat de tine, ci iar l-aI luat de la
sracI si de la ceia ce sint supt biruinta ta, care i-a dat Dumnezeti supt mina. ta Hrpirea e cea maI mare rusine pentru
un crestin si Domn : rti este a sac:lea la raspintiI si a cere ?

Dar maI fan este a se imboggi omul cu nedreptate.


Dar totusI avem a face cu un ona de rzboiii care se infloard in toat fiinta lui &had aude goarna nvalelor si inch' ierdrilor. intre atitea citatiI din Sfinta Scriptur, din Efrena
Sirul, din Sf. Atanasie al Alexandria, din Aristotele chiar
- luat din vre-un cronograf -, intre atitea comparatif
de imprumut, iat de cloud ori, in doud forme deosebite,

o icoand de lupte, in care se simte avintul puternic al


inimiI pentru ceia ce-I place mar molt : e Mintea este steagul trupului, si, pn st steagul la rzboiil, tot iaste razboiul acela nebiruit si nepierdut, iar, deacd cade steagul,
rzboiul iaste biruit si nu stie unul pe altul cum piere !.
i, in altd parte : Mintea st in trupul omulul drept ca
si cum st steagul in mijlocul rdzboiulul si caut toat
oastea la steag, si, pn st steagul in rzboi, nu se chiam
acel rzboiii biruit, mcar de are si nval grea spre sine,
ci tot caut steaguluI si se adun imprejurul lui., iar, deacd
cade steagul, deaci toate ostile se rsipese si nu se stie unul
cu altul cum fac si incdtr merg1.
Pornirile acestea rdzboinice ale raseI sale de lupttoff fr
fried si de strasnicI DomnI, biruitoff si poruncitorI, se vd
' S-a" se observe 0 mindria cu care Neagoe vorbeste de Domnul de la
care ,,i a4if, dint.' alte erl', poftesc s'a" iea Invttur a. si sfat de la dnsul. .

www.dacoromanica.ro

LVII

NEAGOE-170Di BASARAB

din minunatul capitol, de sigur cu desdvirsire original, in


care scriitorul intelept incepe cu socoteala cuminte a solilor si
mlntuie, ca aprdtor al coroanei $i terii sale, prin strigdtul

de chemare la luptd pe viat si pe moarte!


Deci, chid vine un sol mare, de la un principe credincios,
sd-I primeascd incd de la hotare prin boierT de cinste, ce vor iesi
innaintea lui ; el va fi adus la Curte, hrdnit dupd cuviint si

tinut la o gazcld bund, dar departe de locurile de sfat ale


DomnuluI, doud-trei zile. El va vedea pe Voevod in jiltul sd 0,

sus de-asupra scaunelor in care se razimd sfetnicii bdtrinl si


eel' tineri, dar nu trufa$, ci smerit, cci si Dumnezeii e de
fatd. La ospdt, care va strdluci innaintea ochilor strdinului,
tocmiti Pdharnici, scoatetl pdhare de argint .frumoase $1 silitf

s a$ezati toate frumos, ca sdi se mire $i solul de acea podoabd $i rinduiald bund .. . Asijderea $1 masd sd gaiti frumoasd, si sd fac multe feluri de bucate, si s aduc pe rind
unele dupd altele, $i bduturi sa scoti de und veti avea mai
bune $i mai dulci. Solul va fi poftit prin ostasi mindri :
voinicl, oameni frumosI si de folos. I se vor da de toate,

dar nu va

grmdit cu pdharele :

fi

sd nu-1

silesti cu

vinul,-ca sd-ti vazd si el intelepciunea, adauge el cu finetd.


Ori-ce ar spune solul, sd nu i se tie in nume de rdir, cdcl
nu vorbeste de la sine. Din potrivd, s fie ascultat senin : tot

senin sd se ceard sfatul boierilor, sd li se dea timp pentru


cugetarea asupra hotairirif ce trebuie luatd, sd se primeasc
pdrerea cea mai bund si s se vorbeascd solului cu linistea intelepeiuni ere$tine. Sd fie toate rdspunsurile tale
mai bune, $i sd, fie stdpinului solului ca ni$te sgeti clacd le
va auzi.
Altfel insd va fi purtarea cu solii pdgini, ai Turcilor, de ochii
lacomi al' cdrora trebuie sd se ascundd bogdtia si strdlucirea:
es te fad innaintea lor sdrae $i lipsit $i nici inteunele sd

nu te flesti,)
Iar care nu cred in Hristos, Dumnezeul nostru, nici Preacurate ltil Maid', aceia n'ag atita minte nici intelepeiune,
ci toatd mintea si intelepciunea lor este mina cea intinsd,
$i darul sd li dai si sd li umpli gurile tuturor de toate.
:

www.dacoromanica.ro

LVHI

YEACUL AL XVI-LEA

Numai atunci vel avea pace cu &I-101 $i odihn. inc innain tea

acestora nimic din avutiile voastre sg nu artati, nici scule,


aid' haine, nici boieril tf s nu se impodobeascg innaintea
lor, ci sg te arti $1 s te facl innaintea lor srac $i lipsit,
si nicl intr'unele sd nu te fle$tf, si, chid vor veni dela din$if
soli marl', si vel gindi s trimitf innaintea lor cinste, tu tri< mite $i le fa cinste, insg numai cu bucate $i cu bduturd,
iar alt cinste sag avutie s nu arti innaintea lor, cg., mgcar
de vi s'ar fggdui cit de cu prietenie $1 cu dragoste, iar tot
sg, nu-I crezi, ilia sd li artI avutia ta, ci inc mai virtos
sg o ascunzi de din$H, $1, Ong af avere in minile tale, tot
cli d, cd toatg intelepciunea lor st in dare.

Sint ins vremi chid toat silinta de a impca, de a se


rscumpra rmin zdarnice. Atunci nu trebuie pribegie fricoas, infg$urat in haina umilintii, ci rzbolul in numeIe lui
Dumnezeg :

Deci, de vor veni asupra voastr vrd$ma$if vo$tri $1 yeti


vedea c slut cu putere mai mare decit voi, iar prietnicif
vostri v vor indemna s mergeti asupra lor fr de vreme,
sag v vor speria ca O. iesIti din tam voastrg, s pribegitl,
s nu credeti pre acei prieteni $1 indemntorf ai vo$tri ; crecdeti cl nu v voiesc binele. C eg am fost pribeag, $1 de
acela v spuiti c este traig $1 brand cu nevoie pribegia.
a Pentru acela s nu fad a$a, c mai bung este moartea cu
cinste, deck viata cu amar $i cu ocar. Nu fireti cd pasgrea
aceia ce sd chiaind cuc, care 41 d oule de le clocesc alte
pasdri $i scot puii, ci fitl ca $oimul -$1 vg pziti cuibul
vostru, cd $oimul, fill' me'l, are altg pildg, $1 are inimg viteazd
$1 bgrbat intru sine, si multe pasdri oblduie$te si biruie$te,

esi nici de una nu-f este fric, nicI se teme, nici vineazd in
toatd vremea.

Domnul va chema pe boleti $1-I va indemna s-1 apere


cinstit $1 credincios, sd li fie mild de capul sda, cum i lui
if este $i i-a fost de al lor. <Jar tu sd mere drept fatd la
fatd spre vrjina$if tal, fr nici-o fried. Iar, de vor fi eI multi,
nimic sd nu te infrico$ezI, nici s te indoiestI, cI omul viteaz
$1 rgzboinic nu se sperie de oamenif cei multi, ci, cum rd..

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-VOR BASARAB

LIX

sipeste un leg o cireadg de cerbi si cum omoard un lup o


turm de oi, &it de mare, asa si omul viteaz $i bgrbat si
hrbor nu se infricoseaz de oameni multi. Rude le boierilor
vor fi puse la adgpost, fiindcd, altfel, fiind prinse, fac pe
bojen sa trdeze, de durerea lor. Vor fi doug strji si apoi
toiul cel mare sag tabra ; hrtuitorii nu sint de nevoie.
Domnul nu va sta in frunte, ci la o parte, ferit de tunuri $i
sgetr, fiind acela de la viata cdruia atirnd toate ; el va fi
ascuns intre a doua sag intre a treia ceatg de laturea ostilor.
invins, el nu va lsa tara : din tara voastrg s nu iesiti,
ci s sdetf cu boierif in hotarle voastre, in niscare locurf
ascunse si de tain. De aici va astepta neaprata plecare a
Turcilor, cari vor lsa fr de osti pe Domnul care-I vor
fi aclus ei si care se va spulbera in vint. Iesind rg rzboiul,
Domnul e dator fat de urmasi a primi senin si moartea,
ad', mgcar de ti s va intimpla si moartea, iar numele
tti va rminea pe urmg in cinste.
Alturi de aceste paginf de intelepciune si de avint rzboinic sint altele de duiosie, in care el vorbeste despre sfirsitul vietii sale, ca o scinteie cind sare pre fata apei in adincurile cele intunecate i in valurile cele cumplite, de clipa in
care va apune soarele din ochii nostri, de peirea care, dupd

40 sag 50 de ani, va cuprinde pe toti cei ce-T stag in jur.


Dar nici inteun loc glasul sg nu se ridicd mai tremurtor
de adevrat i adincd durere, pe care abia o poate mblnzi datoria de supunere a crestinuluI, decit atund chid
el pomeneste ctre Mitropolitul Macarie pe mortii si ce se
strmut in biserica Maicei Domnului innltat anume pentru
dinsii la Arges.
El plinge intiiii pe maicd-sa Neaga, vorbind putinle cuvinte catre oasele maicii. Moartea i-a fost singurateca si el
nu-si iart c n'a fost in acea clipg de desprtire lingg dinsa.

Cu atita mal mult, cu cit dined si la moartea ta iti rmase


inima coprins de dorul si de mila mea si ochii Of nu
se sgturag de vederea mea. Ea n'a hotdrit nimic pentru
grija sufletului ei, stiind ce fig las in urma : Fiinde inima

www.dacoromanica.ro

LX

VEACTJL AL XVI-LEA

mea nici-odat nu s'a putut stura de dragostea iubitului mieti

fiti, a lui Neagoe, de aceia $i e acum puia toat nddejdea


sufletUlui mieti $i zic : cum m'am nevoit $i m'am ostenit ea
pentru dnsul, a$a doar s va osteni $i el pentru sufletul
miea. A adus-o deci, supt postavul venetian cu flori de aur,
nepotil si nepoatele : Teodosie, Petru, Ioan, Stana, Ruxanda,
Anghelina,
Mama a ales dintre dnif si a chemat lingd ea pe ceI doi fu mai
midi- $1 pe micuta Domnitd Anghelina. Joan $1 Anghelina s'aa

dus mai de mult, luind $i ei un locusor supt lespezile noud,


ale ldica$uluI de marmurd ; dup dn$ii a plecat Petru-Vool
si la pomenirea numeluf lul, singele ti$ne$te iard$1", cald, din
rana proaspt a printelui frd. mingliere :

0 fiul mie Petre, iatd cal trimit coroana, surguciul $i


diademele, pentru c tu erat salparea mea cea inflorit,
de care pururea s umbrea $i s rdcoria ochil miei, iar acum
stilparea mea s'aa uscat, $i florile s'ati ve$tejit si s'aa scuturat, $1 ochii miei a rmas ar$I $1 pirliti de jalea Infloririf
tale. 0 iubitul mieil Petre ! e gndiam $i cugetam s fif
Domn, $i s vesele$ti bdtrnetele mele oarecind cu tineretele
tale, $1 sd fii biruitor pdmintului, iar acum, fiul mieti, te vdz
lzcind sub pmint, ca un trup at fie$tecruia sdrac. inteo
vreme imi erai drag, iar acum te-am urt. inteo vreme imi

era mild de tine, iar acum nu-mi este mil. inteo vreme
eral bogat, iar acum e$tI sdrac. inteo vreme, fditul miea, te
vedeam pre pmint, iar acum ea te vz supt pdmint. in putine vreme te arta$T ca o floare frumoas naintea ochilor
miei, $i numai dect te puse$1 supt pmint. Ea poftiam sd
md vezi tu pre mine supt pdmint, dar te vdzuiti ea pe tine
ingropat. 0 atul miea ! cdcI nu m acoperi mai bine pe
mine pmintul dect pre tine, $i m Lsa$I la bdtrnetele
mele. Cnd fu vremea s se odihneascd de cdtre tine, tu
atunci n'ai nici-o grij de mine, ci m'ai lsat sd fie totdeauna inima mea arsd i aprins de jalea ta, $1 ochif miei sd
fie la btrinetele mele tot plini de lacrdmi ziva $i noap tea
V. [Tocilescu], Curtea de Auef, pp. 41-3, 47.

www.dacoromanica.ro

NEAGOE-VODI BASARAB

LXI

0 fiul miefl, mai bucuros as fi dat traiul si zilele mele ca

sd fif tu vi. E 41 gtiam haine domnesti ca s te

im-

bracI cu dinsele si s te impodobesti, ca s veselesti inima


mea, si s usuci aceste lacrml din ochli mid*, iar acum trupul tga se dezbrac de hainele care i-am gtit, si se imbraca in pdmint, dintru care all fost luat, dup cum
zice Durnneze : din pill/tint e-t vi iar in pmint te vel ingloarce, iar sufletul tti vede alte vederi si nu still, din teacele
vederi ce va fi vzind sufletul tdil, milostivi-se-va Dumnezeu
sd-ti imbrace sufletul nit' cu mila sa ? Ci md tern ca sa nu
fie sufletul tti rdmas cumva nestul de fata lui Dumnezea
pentru pcatele mele. Irish' dupd acestea toate iard call zic :
Scoal, ftul mie, scoald, cd ail venit si oasele moasd-ta la
tine, ca s se odihneascd $i ele ling tine, pentru c $i tie
41 este mum ca $i mie, si impreun cu dinsele am trimis
csi podoabele tale, coroana si surguciul WI la Pandocrator,
ca sd se impodobeascd cu dinsele, ca doar s'ar milostivi
Domnul Dumnezeti spre noi, si Var ddrui cununiile cele ce
nu vor trece nici-odatd. Iar diademele sd se puie la yesmintul Precistef, ca sd se milostiveascd spre noi, $i s v aco-

pere supt vesmintul ei la infricoata judecat si s v dea


viata cea de veci, care nu va trece nici-odatd.
Pe vremea lui Neagoe se scriail scrisori romnest, si avem
una de la 1521 de la un boier ctre Judele Brasovului, care
e foarte limpede $i lipsitd cu totul de piedeca archaismelor.
Dar, intr'un timp cind si cdrtile sfinte si tilcul lor si rugciunile se tineati dincoace de muntl in calusele slavone, e cu
neputint de admis c s'ar fi tradus romneste o carte care
privia numai pe Domni si boierimea care-I incunjura, cum
sint aceste sfaturi ale lui: Neagoe. Curn vom vedea, traducerea nu s'a fdcut decit mai trzl, la sfirsitul veacului, pentru un Dornn care fusese cistigat de curentul crtii romnesti
si care avea si el un' porfirogenet) de indreptat pe crdrile
anevoioase si pline de lunecusuri ale lumil. Aceast traducere pare sd se fi pierdut : pnd astzi ea n'a iesit la iveal.
Iar textul pe care 1-am adus innainte mai sus, vine dintr'o

www.dacoromanica.ro

LXII

VEACUL AL XVI LEA

a doua traducere care s'a fcut numai la 1654,


aceast dat, in timpul lui Mate Basarab.
.5

sati

pe la

AL DOILEA ;;;IR DE TIPARITURI SLAVONE iN TARA-HOMANEASCI.

Pn la Radu Pais le, al cdrui nume de la inceput - pe


care nu 1 a prsit cu totul nici-odat - era Petru, Tara-Romneasc a fost inteo vesnic frmintare pentru impunerea
si gonirea Domnilor. Cu aceasta ins sa fr aceasta, tot
n'ar fi fost tipriturI : ele porniserd intia oar din venirea
intimpltoare a unui mester de tipar sirb si, chid incepur
iarsl, alt Sirb, alt pribeag de peste Dunre, e acela care
pune la cale lucrul cdrtilor de tipar 1.
Domnia luI Radu Paisie sa Petru-Vocl se apropia de
-

sfirsit 2, chid Dimitrie Logoftul LiubavicI, Anepotul 10' Bojidar [Vucovici, din Venetia] , veni la Tirgoviste aducind cu
dinsul un capital de slove mai nou, dar ceva mai mite, scurte,
indesate, decit acelea de care se slujiser tipritora muntenT de
la inceputul veacului. Pe atund era inch*. Mitropolit Varlaam,
acela, creclem, cdruia Neagoe if dAduse sfatufl la clugrirea luI :
Varlaam indemn pe Dimitrie s-sI intrebuinteze slovele. Clu-

grul Moise, care ar fi invtat la Macarie, lu supt ingrijirea sa


publicarea unui Molitvenic slavonesc, care lipsia pnd atund.
Lucrul se inchei in Ianuar 1545, fiind acum Mitropolit Anania.
Dr. Atanasiu Mironescu - actualul episcop al Rinanicului Manasie - pomeneste in descrierea cgltoriei sale la Atos, -- 0 edatorie 'in Orient, Bucti-

resti, 1896, p. 130, nota - de un ..octoich slavon cu data de 7043 (1535), Vpgrit In Ungio-Vlahla, pe care 1-ar fi vgzut la mgngstirea Lavra. Cred cg
trebuie 0. fie la mijloc o confusie i 1535 a domnit la inceput un Vlad-Vodg,
care nu era crturar, lar pe urmg uciderea ha a stlrnit incurcturI din care a
ie0t numaI cu greg Domino. luT Radu Paisie. V. notita mea din Convorbir
literare pe 1904, nr de Mart. Observ st aceia c autorul mentioneazg printre
crtile LavreI o evanghelie scrisg de Matel al Mirelor - cum se stie, un scriitor
din intgia jumgtate a veaculuI al XVII-lea - tot la c7043 (1535) ; ibid. Mal
trebuie sg se tie sanag si de existenM a incg doug Octoise : pc atunci era
destul de putine crtT de tipar, pentru ca ele sg nu se repete la distante prea
:

scurte.

2 Pentru acest nume indoit, v. Hurmuzaki, XI, p. 1, nota I 0. notita d-lui


Cie Nicolescu, in ziarul Conservatorul din Mart 1904.

www.dacoromanica.ro

AL DOILEA SIR DE TIPARITURt SLAVONE

LXIII

Peste cloud luni, Radu era mazilit $i dus in Egipt : Domnul cel
noil fu Mircea-Vod, zis Ciobanul. Om foarte rbiti $i cumplit,
Mircea fcu pe boierI s fugal cu grmada in Ardeal ; Mitro-

politul Anania nu pare a fi luat si el aceast cale de mintuire. Ditnitrie Logoatul, proprietarul slovelor, rmase si el
in tard, si, luindu-s1 ca ucenicI pe do'f Rominf, doi diaci de
sigur, pe Oprea $i Petrea, el prinse s lucreze insusI la un
Praxiu sail Apostol, care lipsia iard$1. Tiparul incepu 'hied de

la 18 August 1546, si cartea era gata peste cele sese lunI


obi$nuite, la mijlocul id Mart 1547. Si acum, ca si in 1545,
se spune explicit ea' lucrul s'a fcut in Cetatea de Scaun
a Tirgovistei '.
Mircea Ciobanul nu ni se inftiseaz tocmai u$or de re-

cunoscut in aceast insu$ire de patron literar. Dacd tiparul


slavon a dat artI bisericest si supt stpinirea luI, aceasta se
datoreste, cred, altuI fapt. Cea d'intiii tipritur cu buchea
cea nou pornise de la Varlaam, cleric crescut in tradiOile
WI Neagoe ; era deci un reflex deprtat al Domniei cdrturdrestI a acestuia. A doua tiprtriturd incepe in August 1546,
$i in lunie precedent Mircea se cdstorise cu fata, de vre-o
15-16 an!, a puterniculuI Domn moldovean Petru Rare$ 2
$i a principesef sirbe$ti Elena, care era nepoata Mi*I lui
Neagoe. De la tinra Doamn va fi pornit indemnul, $i in
aceast privint e interesant ca.* Molitvenicul a fost tipArit $i
pentru fratele Chiajnef, tinrul Ilia$co, care urm in Domnie

lui Petru in toamna anuluf 1546. Un numr de exemplare


poart pe ultima foaie numele acestui tinerel Domn, care
oficial 41 zicea Die, cdrula ;ara ii spunea Bias $i care era numaI pentru a2f case! Masco ; la numele nevristniculd Voevod
se adauge si al mamei luf cDoamna Elena 3.
Cu aceasta carte tipAriturile se opresc pentru treizecI de
an!. Ele nu vor incepe in Tara-Romneasc chiar - cdcI maI
I Descrierea crtilor, In Bianu si Hodos, Z. C
2 111.1111111Zaki, XI, pp. iv-v.

3 Bianu si Hodos, /. c. Nu cred si se fi tiparit, in aceleasY condqii, st o


Evanghelie (ibid., pp. 513-4, no 61) : de aceast carte, alitoare la un negustor
din Ragusa, mi s'a vorbit $ i mie chid eram acolo.

www.dacoromanica.ro

LXI v

VEACUL AL XVI-LEA

tdrzid ele s'a.ti tipdrit in numele Domnilor din aceast tard


la Brasov, cetatea de gran4d - deck peste aproape un veac 1,
6. TIP IiRITURILE ROMINETT

SI

SLAVONE DIN ARDEAL.

La 1544 incep tipdriturile din Ardeal. innaintea tuturora


e Catechismul de la Sibihi, al cdrui fiintd., a crui text chiar
sint astzi afard de mice indoiald 2.
Ca Germani ce era, Sasii ardeleni se tinuserd de-o parte,
dusmneste, Ltd de marea miscare husitd ; ca Germani ce
eraih ei imbrdVsar cu o deosebit aldurd reforma pe care
' Dup aparqia Holavenzculur incep luptele In Iar, cu pribegil, i expeditiile
In Ardeal. Triodul-Penticostaria, descris In Bianu-Hodos, P. 31 i urm., pp. 516-7.

nu poate fi din Tara-Rom5nesc5, precum a crezut d. Hasdeil. El complecteazI


In adevr artile liturgice la nol si poart intr'un frontispiciu sterna Terri-Romnesti asa cum o vedem si in Evanghelia de la 1512. ins nu se pomeneste
nimic despre Domnul ce ar fi comandat cartea, despre Mitropolitul ;ertl, despre
acei ce ail lucrat la carte, i tim c acesta era un obiceill general pe aceast

vreme, - Domnii f5lindu-se cu astfel de lucrri in tot R5s5ritul. Litera e o


foarte urit liter rdrunOc5, de tot usat : ea 1111 corespunde decit unor tip5riturI mai trzil ale lul Coresi, piecum e acea din 1568, - Bianu si Hodes,
P. 54. Rindurile sInt strimbe, cum nu se mai v'd aiurea ; Intreg volumul las
o impreste de nepricepere i nelogrijire. Frontispiciul cu sterna muntean5 nu
e cleat o imitatie proast si stingace a aceluI din Evanghelia de la 1512 ; In

altul - I. c, P. 33 - se vede, lliteun chip mat rudirnentar, crucea impletit si


coroana cu trel ramuri din alte tip5rituri neagolene. IniOalele, care sInt frumoase i neobisnuite In Rsrit, mase ptrate cu impleticiri de ramurI, spinl
frunze, nu slot decit o localisare cirilia a maiusculelor iniiaIe latine. Plansele
sint si ele foarte frumoase, dar oricine poate vedea lesne ch ele copie earl, in
linil nesigure 1i aspre, un original mal bun, care e un original apusean, cum se
desluseste si din forma cruciT si din hterele latine - pe R Ins nu l-a. Int,eles
ai

copistul - de pe crucea rstignirit Cred ci. avem a face ea un mIxtum-onsposaunt tipografic, care si-a luat elementele din toate pi.rile; el se va fi tip5rit undeva In Turcia, si lipsa de Insemnare a locului s'ar explica prin pupna
dorin0 a tipiritoruluI de a i se afla slasul. Se stie ci. pe la mijlocul veacului
al XVI-lea s'ati tip5rit citeva dirti Inteo mnstire slrbeasc ; v. Jireek, Der
Gross-Vezier ilfehmed Sokolozne und die serbischen Palriarchen ilfakarg. und
Antonij ; extras din Archly "Ur slavische Philologie, IX. Anal 1550 pentru
tip5ritur nu poate fi stabilit declt dup5. aspectul tipografic ; cartea poate fi de
atuncl, dar si mai trzie
2 Textul, copiat de Grigore din M5.haci, se afl iii FIasdeil, Cuvente den
bdtreinY, II, p. 99 si urm. Cf., pentru probe, Bianu si Hodos, i. c., pp. 21-3.

www.dacoromanica.ro

TIPRITURILE ROMNETI SI SLAVONE DIN ARDEAL

LXV

o predicase Martin Luther, dindu-1 in acelasi timp si cdrtile


de capetenie, Cuvintul lui Dumnezen in nemteste si Catechismul cel noti. Acesta din urm fu primit pretutindeni, i la
1545 o adunare a oraselor sse$LI recunoscu in Confesia de
la Augsburg indreptariul credintif curate 2.
Cdrtile pentru Sasi le tipria Honterus, initiatorul miscarif,
in tipografia sa din Brasov. Supt ascultarea judelui din acest
oras, trdiati o multime de sate romnesti, dar ele eran prea

apropiate de granita munteand, prea inriurite de viata de


dincoace pentru ca Reforma sd gseascd asculttori printre
locuitorif lor : Rot/1'4111' din Brasov - Scheianii - si eel din
Tara Birsei rmaserd neclintiti in credinta veche, tocmai asa
cum fdcurd peste un veac si jumtate, chid cealalt Rominime trecea, plind de ndejdi marl' de imbunttire, la dogma
catolic, la Unirea cu Roma. ntre Rominii din jurul Sibiiulu, su-

pusi ai Sfatulul din acest ora$, propaganda reformat ptrunse


mai lesne. Catechismul din 1544 se tipri deci pentru dinsif.
Stim cine a ingrijit tiparul : e un anume Filip Maler, un
zugrav, care cunostea bine pe Rominii din Tara-Romneasc,

la cari fusese adese ori trimes in solie, ceia ce mai aratd


un lucru : e el stia bine romneste. Am crezut alt dat

cd el ar fi fost si traductorul Catechismului : astdzi sint de


alt prere 2.

Socotelile sibiiene pomenesc cei doi florini ce s'ati dat lui


magister Philippus ca supraveghetor sat' chiar ca lucrtor la
tiparul crtuliei ; de vre-o rsplat a lui - fireste mai mare pentru tlmcire chiar, nu se spune nimic. Pe urmd, ce limbd
romneasc va fi vorbit Maler, ni putem inchipui dupd scrismile romnesti ale Sasilor din Bistrita 3 ; de la vorbit pn
la scris, pnd la o ortografie, pn la o sintax a stilulu,
mal e drum, si Filip nu se consacrase asa de mult afacerilor
romnesti, inclt sd fi putut ajunge un bun scriitor in limba
noastr.
1 Sate ;ri 15reol, p. 20.

I Cf. volumul mieil Sate fi preog, p. 20 si Hurmuzaki, XI, p. 865.


8 Doc. Mstriter, 11, PP. 73-4, n ccxclx.
V

71304. Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

LXVI

VEACUL AL XVI-LEA

insd Catechismul din 1544 e scris inteo ortografie bund $1


consecventd, care se deosebeste de a scrisorii din 1521, in
care d e infdti$at numai prin k, dar ea samnd cu aceia in care
sint redate cuvintele romnesti in mijlocul documentelor slavone din Tara-Romdneascd: u se scrie totdeauna cu oy, s
lipseste, v se intimpind deseori 5i cu valoare de d, mai ales
la sfir$1tul cuvintelor; .s indepline$te rolul de in qi de n gutural ; pe lingd -k pentru ea, se gdse$te insd $i semnul moldovenesc A peitru diftongul, bine deosebit de cel d'intait,
kJ; la sfirsitul cuvintelor nu se afl vechiul u, ci noua insemnare a vocalei mute prin K. Cea

dicht

tipriturd romneascd

se presintd deci cu un fel de a scrie simplu si sistematic.


Cuvintele sint astfel, incit Catechismul se putea intelege de

oricine, in mice parte a Rominimii. Orinduirea lor e foarte


adeseori Inriurit de acea germand, cdci Catechismul a fost
tradus de-a dreptul din nemteste, cum $i era de a$teptat. Asa
gsim locuri ca acestea : Pre cine$ deade Dumnezeti evanghelia sa gall (herausgeben), Cap mai apoi (am letzten
[Kapitel]), ed.' ne va pre noi asculta. wird uns erhren 1.

in Catechism se cuprind neapdrat Crezul, Tatll Nostru $i


chiar citaVI din Evanghelie. Crezul e tradus din nod dupd

originalul german al cdrticelei ; Tani Nostru ins si locul


din Evanghelia lui Mate privitor la fringerea pinei se gsesc
aproape intocmai in Evanghelia veche2.
Slovele Catechismului nu le cunoa$tem : Cipariu e singurul

care spune e ar

fi

vzut la Blaj un exemplar din aceast

cdrtulie in-12 i cd ea ar fi avut altd infdtisare decit a cdrtilor

coresiene. E sigur, c materialul n'a fost turnat sad cumpdrat


anume, fiindcd atunci si alte cdrti de luminare religioas ar
fi iesit de supt teascul siblian. Maler va fi cerut la Tirgoviste de la Radu-Vodd, pe lingd care a implinit misiuni, litera ce-i trebuia pentru cele citeva pagini ale Catechismuluf ;
deci aceastd literd trebuie sd fi fost a lui Liubavici.
Persoana traducdtoruluf nu se va afla, probabil, nici-odatd. El
Cf. 0 Sbiera, zIsc,1 culturale, CernautY, 1897, pp. 99-103.
2 Tiprif, cum s'a mat spus, de Coresi, peste vre-o dougzed de anl, in
1561.

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE RC/MINES:A fiI SLAVONE DIN ARDEAL

LXVII

a trebuit sd fie ins un Romin, un Romin care $tia despre


cdrtile vechi in limba noastrd si un Romin care intelegea
bine nenate$te : va fi fost preotul cvalach din Sili$te, al
cdruI nume nu-1 avem. Poate chiar el sd-$1 fi oferit lucrarea
gata fcut $i Sfatul sa se fi invoit numar la tiprirea eI prin
expertul in cele romnestI, care era maestrul Filip : in adevdr, o tragere de inimd deosebit pentru RominiI din Scaunele
Jor nu ardtaserd incd Sa$if.
Cit despre soarta bro$uriI, ea n'a fost strlucit. In cdrtile
de propagand $i de inovatie ale lui Coresi, Catechismul nu

se pomenete. E adevrat cd. un Sas spune peste dol anI


cd uniI din preoti ad primit cartea ca build', dar nimic nu intdreste aceast asertiune. Cit de putin i$1 ddea seam popimea

noastr de insemnatatea Catechisrnului luteran, arat popa


Grigore din Mhaciti, care, transcriindu-1 ca tot asa de ortodox precum ar fi o poveste bogomilicd, spune despre aceast
Atrebare cre,s-tineascd - acesta era titlul, fdrd loe de tipar,
nicI alt insemnare, ca s se poatd strecura mai u$or - : cscrisam ed carte : ciri s va intreba cu altul, sd stie rspunde 2 ; ar

fi fost adecd un fel de joc de societate cu privire la cele


sfinte !

Catechismul din Sibiiti a rmas deci isolat. Din potrivd, in


Bra$ov s'a desf$urat o intreagd. mi$care. S'a crezut prea
mult timp cd ea a fost literar. AstdzI, tiind sam de existenta mult mai veche a traducerii Crtilor Sfinte, aceast miscare apare intid numal ca tipograficd, - ceia ce, cum se va
vedea, nu-1 scade insemntatea cultural.
In 1558 Mircea Ciobanul se intoarse in Scaun, dupd moartea
aceluI ce-1 gonise, Petrascu-cel-Bun. El veni insulletit de patima rzbunrii : din porunca lui perird frunta$iI boierimi,
Mitropolitul Anania $i unul dintre ceI doi episcopI. Cellalt
$i altir boied fugird in Ardeal, luindu-$1 si oamenii de casd.
$i ocrotitii. Cei mai multT se oprird, dup datind, la Bra$ov5.
1 Bianu i Hodos, p. 22.

2 Hasdeil, Cuvente, 11, p. 107.

3 Cf. Hodos, in Prinos Sturdza, p. 238 si urm.; Hurmuzaki, XI, p. 889,

www.dacoromanica.ro

LXVIII

VEACUL AL XVI-LEA

intre eI se gsia diaconul Coresi. Coresi era aiurea un


nume de familie, $i prin Galit'la umbla negustori greci, din
Chios, cu acest nume. Dar acest nume grecesc - Kopotiaot se prefcu la nol in nume de botez: se numia cineva Coresi,
cum se numia Paisie sau Anastasie sad Protasie. Un scriitor
de hrisoave Coresi - grmtic, diac, piset sail pisar, logofdt,
cum i$I zice -, se intimpind. intre 1527 $i 1538 san 1544, la
care dat fiint o biseric flcut de el, apoi in 1560 apare

alt Coresi diacul, care se poate urmri pnd pe la i 58i,


cind moare lsind un fin, Bunea. El' nu vor fi fost rude intre
ei. Tot deosebit de ei pare a fi Coresi diaconul, ceia ce in-

seamn, cred, pentru acel timp un cdlugr in ordines minares.

Acest Coresi, despre viata cdruia nu se $tie nimic alta decit c a fost $i a rdmas diacon, cd se pricepea la tipar, ca
ucenic al ultimilor tipograff munteni, $i cd a avut un fi Ser-

ban, se gsia la Brasov in 1560. Jude era acolo Hannes


Benkner cel tindr ' : foarte dese orI in legdturi eu Tara-Romneascd, el era de aproape inrudit $i cu anume persoane
duhovnicesti din Biserica nou 2. El tinea s rdspindeascd.
printre RomInI crtile sfinte pe limba lor, dar nu era acesta
singurul sentiment care-1 fcu s iea asuprd-$i cheltuielile und
tiprirI a vechii Evanghelii-.

Era $i nddejdea de ci$tig, ail indoiald., cad, abia mintui


Coresi cu Evanghelia romneascd, si Benkner it puse sa lucreze, in 1562, la o alta in slavone$te, artind, de data aceasta,
cd, a fost indemnat cde dragostea SfintuluI Duh $i de iubirea
sfintelor si dumnezele$tilor biserici. Dar Judetul bra$ovean

mai $tia un lucru: prin tiprirea de carp' romne$ti el acea


plcere Craiulul insu$1, regelui unguresc Ioan-Sigismund.
in adevr, sfdtuit de unii dintre aceia ce-1 incunjurati, fiul
catolicului Ioan Zpolya $i al Polonei Isabela, ea ins$I fiica
uneI Italience, trecuse la Reform, fr a deosebi deocamdat
Studir p doe., VI, 13. 597; VII . un Cores moldovean, Gaster, Chrestonzatte.
I, p. 92 (un Corisi muntean la 1641).
1 Bogdan, Reg.este, p. 278, no cx1.
2 _Mid., p. 176, n LXXL

www.dacoromanica.ro

TIFIRITUEILE ROMNESTI SI SLAVONE DIN ARDEAL

LXIX

intre luteranism $i calvinism. in dorinta lui de a cistiga &it


mai multe suflete pentru legea curata, i se aduse la cunostinta c unele sate romnesti, mai ales din acel unghi nordostic, care primise cu dragoste $i predica husit, apoi din
partite Ballgraduluf, Uniedoarei si Banatulul, aa trecut la Reforma. Fireste c trecerea aceasta n'o faceaa el cu incredintarea ca.-$I prsesc credinta strtno$easca. : dac atitora
dintre catolicii lutninati li s'a putut strecura gindul ca. prin
Reforma nu se aduce nici-o schimbare, ci se inlaturd numai
o multime de obiceiuri rele 1, cu atit mai u$or vor fi cugetat
a$a popii no$tri simpli, $i, unde, in lucrurile biserice$ti, zicea
popa c e bine, satul zicea dupd dinsul. Oameni se credeaa
numal crgtini, si dornnii cei mail II numiaa, in intelepciunea
lor, luterani sa calvini. Rorninii aa deprins cuvintele pentru
aceste idel noua : el a zis calvin, intelegind prin aceasta pe
un Ungur rail $i pe un spurcat eretic, $i a zis $i lotr ean pentru

cineva care era de legea Sa$ilor 2, dar nicI o dat ei nu si-aii


dat sam c ar fi trecut la geresurile acestora, precum nu-0
daduser sama nici cind primiser idei bogomilice saa ascultasera de predicatia husita.
Pana atunci Rominii avuserd un singur episcopat-egumenie

in Ardeal, la Vad, unde Stefan-cel-Mare poate innltase o


mnstire in legatura cu stapinirea sa la Cice 3. Cptind
$i ei priminturI in Ardeal, Domnii munteni facur, in cea
d'intdia jumatate a veacului al XVI-Iea, acela$I lucru ; a$a
se ridicard mnstirea din Gioagiul-de-jos $i aceia din Silva$,

a Prislopula Cea d'intaiii are de ctitor pe Radu de la Afumatl, care a stat ca pribeag in acel sat $i avea nevoie de
o biserica, potrivita cu rangul sag ; pe cealaltd a cldit-oZamfira, fata luf Moise-Vod, ceva mal tarzia. Staretii de
la Gioagiti i$i zicea si Vldica : cel din vremea reginei Isabela se cherna Cristofor $i, fiind aratat ca un cunoscator de
carte greceasca, el poate sa fi fost chiar Grec 4. Contempo 1 Fessler-Klein, 111, p. 637.

I V. An. Ac. Rom., XX, p. 458: eGrecl si FrAnci si Lotren1).


3 Sate ;ri preop; pp. 16-7, 322.
4 Sate fi preog, pp, 17-8, 323 si Ulm.

www.dacoromanica.ro

LXX

VEACUL AL XVFLEA

ranul s in Vad era Vidica Gheorghe, pus, ca de obiceiti,


de Domnul de atunci al Moldova
ins la 1567, cCraiul mustr cpe pastorif de biserici romanestl din acest regat al nostru al Ardealului, de pretutindeni, c nu ascult, nu hrnesc cu dajdea lor, ci batjocuresc pe Gheorghe din Singiordz, episcopul $i superintendentul bisericilor rumnestf; din aceast pricin, el nu poate
tinea dupd cuviint esinoadele anuale, pentru profesiunea unef
doctrine evanghelice mai curate 1.
eVldica romnesc veni la Brasov, unde se afla, in ScheI,
o rar biseric de piatr, durat cu ajutorul luf Neagoe-Vckl,
- in toamna anului 1560 inc 2. In anul precedent, $i anume
printr'o hotrire din 12 Mart, Benkner ereformase biserica
Rominilor din orasul sti si pusese pe popi sa ceteascd innaintea credinciosilor Catechismul luteran din 1544 J. Btrinul

popa Toma $i nepotu-sa de sori, popa Dobre, trebuird s


se supuie porunc cinstituhfi Sfat, cu toate c. Toma era un
ortodox cucernic, care peste putin trecu la MuntenI $i se
cdlugri in mnstirea Rncdciovului, cu toate c Dobre
clcase de multe ori prin Tara-Romneasc, unde SaiI li
trimeteati ca sol $i, intimpltor, ca spion 4, $i cu toate cd
acela$1 Dobre trimesese pe fiul sti Miha, in Tara Sirbeascd,
la Invtturd 5.

Deci, pe de o parte, regele fcea pe Vldica

Gheor

ghe (poate ace1a$1 care fu numit la Vad de Ilie-Vod Rares,


in 1550) episcop al tuturor Rominilor de supt ascultarea lui,
ded din Ardeal $1 din ecomitatele exterioares si superintendent, dup moda calvin, al bisericilorz trecute la Reform, ca si al celorlalte care, de voie sail de nevoie, trebuiati
s se uneascd $1 ele cu miscarea. El i ddea ca resedintd, in
1

Doc. Bistrzte, a, p. XLI.

2 Socotelile Brasovulul, ln Hurmuzaki, XI, p. 803,


3 a1559, die 12 Marta, lohannes Benknerus, index Coronensis, cum reliquis senatorihus, reformavit Valachorum ecclesiam et praecepta catecheseos discenda ilhs proposuits ; Quellen der Siadt Brass6, IV, Brasov, 1903, p. SO,
4 sterie Stinghe, istorita besrecer ,Sehezlor Brafovulut, Brasov, 1899, pp, 2-3.
5 ibid.

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE ROMNETI ,I SLAVONE DIN ARDEAL

LXXI

locul mndstirif in care se inchisese atita vreme vechea lege


de intunerec, marele sat Singiordz, din acela$i Tinut al Bistritei. far, pe de aka' parte, Bra$ovenii, innainte-mergdtoril
mi$cdrii luterane, chemati pe Vlddica-superintendent la din$ii
ca sd-f ajute la purificarea sufleteascd a Scheienilor. Mai
departe, Craiul poruncia 01 nu se ceteascd Evanghelia
decit in romneste, $i sinodul din 1567 al Vlddicd1 Gheor-

ghe lua hotdrirea solemnd de a se izgoni cu totul neinteleasa

limbd slavon. - latina acesta pdrti din Rdsdrit - din Bisericd ; dieta ameninta cu scoaterea din parochie a popilor
orbi cari vor pastra prejudecata limbli sfinte ; iar Bra$ovenii tineati pe cheltuiala lor incd din 1565 un predicator
care vorbia in romdneste despre lucrurile sfinte. in sfir$it,
Bra$ovenif puneaa pe pribeagul Coresi $i pe alt fugar, diacul
Tudor, sl tipareascd vechea Evanghelie husitd. Lucrarea fu
inceputd incd de la 3 Mahli 1560 ; ea nu apru decit peste
aproape noud luni, la 30 Ianuar al anului urmdtor.
in text, cum s'a spus, nici diaconul, nici diacul nu
avurd nici-o parte. in ortografie, nu se schimb nimic fat
de ortografia Catechismulul sibiian. Iar, ca inatipre, literele
slut mai mall, dar mai urite decit ale tipdriturilor anterioare, ceia ce aratd c.a.' ele fusese turnate anume, dupd vechea
slovd venetiand a lui Macarie $i a lui Bojidar Vucovici, dar
cu mai putin mdiestrie. Teascul e mai neindestuldtor $1 linille

se strimb. Frontispiciul mic e o imitatie foarte bine izbutitd - $i fdcut de sigur chiar la Bra$ov, de vre-un sdpdtor
sag, printre cari erati citiva vestiti, -a frontispiciului fd.rd stem
din Evanghelia lui Neagoe, tipdritd cu cincizeci de ani aproape
in urmd, dar rdmasd un vesnic model de executie tipograficd,

- $i nu nu maI intre Romini

Evanghelia ha Coresi era o carte care nu putea fi imbrdO$at de-a dreptul $i pretutindeni, cu toate cd ea nu cuprindea nimic eretic decit forma el* romdneascd. Si tiprirea
a la Bra$ov, in centrul propaganda luterane sase$tI, putea
s dea de gindit multora : de aceia, in epilog, jupinul Hanes,

adecd Benkner, se roag de cetitorl sd nu rdspingd cartea

www.dacoromanica.ro

LXXII

VEACTIL AL XVI-LEA

frd a o ceti : dupd aceaia v rugdmil toti sfenti printl, oare


vldici, oare ep[i]sc[o]pi, oare popi, in [a] cdrora mind va
veni aceastea cdrti crestinestl, cum, mainte s ceteascd, ne-

cetindil sd nu judece, ne s sduiascd.


Chiar popii din Ardeal o rdspinserd, eel mai multi dintre
dinsii. Vlddica Gheorghe muri Indatd, dar Craiul nu se
ls invins, ci puse in locul lui pe un alt apdrtor al Legii

noud, pe Pavel de Tordas sa Tordasi - Tordassy


care aratd s fi fost dintr'o familie de nemesi din satul Turda$. Al doilea episcop ales $i superintendent tinu si el un

sobor, la Aiud, unde iarsi se lud msura de izgonire impotriva popilor inddrtnici. Pentru 1571, loan Sigismund chemd
el insusi pe pastorii romini si pe aceia cari nu voia0 sd fie decit
tot popi de moda veche, inteun sinod regal la Cluj1. Dar incd

in Mart, ultimul Zpolya se stingea in resedinta sa din Blgrad 2.

Pn la aceast dat de 1571, cind se incheie epoca soboarelor de prefacere si Rominii slut lsati in linistea rtdciril lor ortodoxe si superstitioase, iat cum se inatiseazd activitatea tiparului pentru terile noastre.
Evanghelia romneascd nu ptrunde nici dincoace de Carp 41,

cu toate c in Moldova domni un Grec protestant, prieten


cu socinianil din Polonia, Ioan-Vodd Heraclidul, Despot de
Paros $i Samos, care se afla la Brasov in 1558 si-si tipdria
acolo genealogia fantasticd prin care ardta cd se coboard din
eroii anticittii3. S'ar crede c Doamna Chiajna, vg.duva lui
Mircea Ciobanul $i epitroapa fiultri el, Petru Schiopul, se va
fi plins de tiprirea une cliff de radcire ca aceasta si va fi
cerut s se dea mai bine la tipar Evanghelia cea bund si
sfintd, slavond, de $i ea apdrase odat ri Tara-Romdneascd,
la 1512. insd aceast Evanghelie are forme sirbesti si era
menitd mai mult si pentru Ardeal4; cum se va vedea, pentru
Cf. .Doc. BistnleY,
p. bxx.It , It, p. xLII; Sate fi "'reap; pp. 22-3.
I Fessler-Klem, III, p, 6o8.
3 Hurmuzakt, XI, p. 798; Legrand, Deux vies de Yean Basilikos, Pans,
1874, p. 59 i urm.
2 Gaster, I, Chrestomatia, p. xxix.
,

www.dacoromanica.ro

TIPRITURILE ROM:ANEW S.I SLAVONE DIN ARDEAL

LXXI1I

Tara-Romneascd se ddu peste putin altd Evanghelie slavon, ins. cu forme bulgare.
Noua Evanghelie e, ca $i cea de la Belgrad, o simpl retiprire a Evangheliei lui Neagoe-Vod. Afar de unul singur, care d vulturul muntean inteo cunun., frontispiciile reproduc stingacitl pe acelea din model. S se mai adauge
litera mai urit, mai mie $i numrul ceva redus al rindurilor pe fiecare pagin. intre acest produs al ha Coresi $1 lucrarea din 1512 e tot atita deosebire ca intre
burghesia italian si cea sseasc, sail ca intre Venetia $1
Brasov.
Pn la moartea Craiulul initiator al Reformer printre Romini.

Coresi, rmas in curind al-5. ajutorul OA, diacul Tudor, mai


scoase de supt teascul s o singurd carte slavond. La 1568,
Domnul muntean fusese schimbat : in cele d'inthl zile ale lui
Iulie 1, Alexandru-Vodg, fi din florf al lift' Mircea Ciobanul, lua
locul lui Petru Schiopul. La 12 ale acestef luni Iulie 1568, diaco-

nul incepea s a$eze slovele pentru o culegere a slujbei citorva


serbtori, publicatie al cref folos trebuie s fi fost foarte simtft.
Volumul ie$i in ziva de Sf. Nicolae. El nu mai poarta numele lid
Benkner, ci al Domnului muntean si al Mitropolituluf Eftimie.
Eftimie fusese numit de Mircea-Vodd, dup uciderea, in
1558, a lui Anania2, $i dupd rdposarea celor d'intiti urma$i ai
acestuia, Simion, Efrem, Mitrofan $i Daniil. Poate de la Eftimie
sail de la Doamna lui Alexandru, Ecaterina, o Perotd, care tinea
mult la ortodoxie, s fi venit porunca de tiprire atre Coresi 3.

in acest rsiimp ins, diaconul ddu la lumin o suml de


crti romne$ti : el alctui un fel de ciclu al acestora. Ciclul

tipriturilor religioase romne$ti se deosebe$te insd de cel


slavon prin aceia ca. grija de cpetenie nu e pentru forma
traditional a rugciunilor $i a cintdrilor, ci pentru acele
cArti care cuprind Cuvintul lui Dumnezeil. Aceasta se explia
' Hurmuzakt, XI, p. XIX.

2 V. Hurmuzaki, XI, p. VIII, nota 5; Studer fi doc., V, p. 629, nota I.


3 Contrebupunt la zstoria Meenteme 'in sec. al X VI-lea, in Analele fircade/me Rom'ine, XVIII, p. 1 0. urm.

www.dacoromanica.ro

LXXIV

VEACUL AL XVI-LEA

de altmintrelea, pe deplin prin norma protestantd - care

era $i vechea normd husit - de a pune in mina oricdrui


credincios cuprinsul Bibliei in limba poporului si de a ldsa
la o parte cu desvir$Ire liturghiarele, molitvenicele, sbornicele, octoisele, trioadele $i penticostarele, care fusese pnd
atunci privite ca mal folositoare decit orice altd tipriturd.
Apostalul sad Praxiul lui Coresi ni s'a pstrat numai intr'o
forma' foarte necomplectd. Din cit avem, se vede insd c diaconul muntean n'a fa'cut alta decit s reproducd vechiul manuscript al traducerii husite. Neavind prefata sad postfata,
ci dispunind numai de miezul cdrtif, nu putem $ti, Chid $i in
ce imprejurdrf s'a fa'cut editia : data de 1563 care s'a propus,
pare s fie, insd, cea adevratd.'.
Dup.' aceast tipdritur a venit editarea unui Tile al Evanghelie, al unei Cazanii sad Evanghelii invttoare, pe lingd
care se adauge $i un Molitvenic.
MOlitvenicul nu poate trezi mult interes, cu toate cd prin
limba sa el aratd e a fost anurne pregdtit pentru tiparul lui
Coresi. El a fost in adevr tlmdcit atunci chiar, de un traducdtor slab, dar totu$I de un Romin, care cuno$tea vechile
manuscripte religioase. Originalul era unguresc, $i forma d'intdid a cdrVii se cunoaste filed prin cele mai neingdduite neologisme de origine maghiard : tiiroas, oat (pricind), a otalma"..sui 2.

Mica lucrare nu cuprinde alt ceva decit Tatl Nostru, Crezul


$i unele formule $i rugciunI. Acestea din urmd ati un caracter calvinesc, care bate la ochi indatd. Ldmurirea st inteaceia c diaconul nu mai slujia acum interesele religioase
sse$ti, ci pe acelea ale Vlddical Gheorghe, care era calvin,
ca unul ce purta titlul de superintendent $i cirmuia prin sinoade anuale pastort' de biseric romne$ti. Gheorghe nu era

un om bogat, $i Benkner nu pltia pentru asemenea cdrti.


Ban!! ad venit de la alt cineva, o figurd noud in istoria tipdriturilor religioase romdne$tf: juptrulu Foro Micliu$U.

Familia Forr e ardeland; din mijlocul acestor mid ne, tranu i Hodo, o. c., p. 51.
2 Hodo, In Prmos Sturdza, pp. 245-6.

www.dacoromanica.ro

TIPRITURILE ROMINE$,Ti ,I SLAVONE DUI ARDEAL

LXXV

me$1 s'a ridicat $i o personalitate literard, Pavel Forr, care,


trind la Curtea Domnilor Ardealului de la sfir$itul yeaculuT
al XVI-lea si inceputul celui urmtor, a compus versuri latinestl si grecesti $1 a publicat la Debretin, in 1619, o Istorie
a lui Alexandru-cel-Mare, dup Quint-Curtiu '.. Nicolae Forr
de Haporton a fost amestecat in luptele politice, si a fost
odat $1 osindit la moarte pentru rebeliune, frd ca insd pedeapsa s se fi indeplinit2. Joan Forr, care se intilneste pe
ling Sigismund Bathory ceva mai trziti 3, poate sd fie un

fill al lui Nicolae, care, de bung sam, nu mai era in viatd


la aceast dat.
Cei ce fdceatt legea inteleas, trebulati s se ingrijeascd
$i de lmurirea ei cit mai deplin. Cazanii erati multe prin
crestintate si chiar prin crestindtatea rsriteand, - intre cele
ma:I vestite fiind Cazania lui Calist, patriarchul de Constantinopol,

care scrisese in grece$te, dar a cdrui opera va fi trecut rpede


$i in slavoneste. Dar o tilcuire a cuvintuluf Evangheliilor nu
se adause incd de la inceputul cArtilor sfinte in $iragul scump
de vechi mrgritare de limbl, al veacului al XV-lea. 0 cazanie romneasca ajunse ins in minile lui Coresi, care o tipri,
la 1564, probabil. Coresi mrturiseste limpede c n'a fcut alta
decit s. rspindeascd munca altuia, a until necunoscut, dintr'o
carte Visit Zi. Pip amti aflata aceaste tlcure ale ev[arighe]liilor,

pre Dumineci prespre anti, scoase de in Scriptura

prorocilor $i ap[ostojlilor si celor sf[i]nti printi, $1, deac'amti


cetitti, bine amii ispititil $1 socotitti, $1 amti aflatti ea' toate
tlcuescii, adevereazi $1 intresca cu Scriptura Sf[]nti, $1 mie

tare plcuri, si amti scristi cu tipariul voao, fratilor.


Limba din aceast. Cazanie e vdit alta decit aceia din cele
mai vechi texte romne$tI : nu toate caracterele graiului celui
d'intditi traducdtor - vezi-le mai sus - se intilnesc $1 in Tlcul
Evangheliilor. Dar cd e vorba de o lucrare noud, aratd multele
atacuri impotriva vechiiierarchii a cleruluf, pe care o combteati
cu inviersunare Luteranil $i Reformatii. in adevr, ce e maI inte1 Szmnyei, Magyar irk, la acest nume.
2 Sbiera, Mzscart culturale, p. 58
3 Quellen der Stadt Brass, I V, p. 157.

www.dacoromanica.ro

LXXVI

VEACUL AL XVI-LEA

resant ca stil in toat scriereasint mustrrile aduse oamenilor


de beseareca, cum sntii popii, patriar$ii, vIddicif, episcopii

$i totil fealiulil de preutIO. Coresi, care se scusd la sill-sit


pentru ele, a trebuit sd le primeasc ca s fac placere
acelul ce-i pltia tiparul.
Cdci Forr nu putea sa-$1 dea cflorintii pentru o lucrare in
sensul legil vechi. Deci acest Tile al Evangheliilor care se afld
innainteaMolitvenicului, e o carte de propaganda' calvin, foarte

bogat in mustrff si in indemnuri. E greLl sal se creadd cd


ea ar fi o lucrare cu totul originala : nu doar c nici-un preot
romin din Ardealul veacului al XVI-lea n'ar fi fost in stare
s. intrebuinteze cu oarecare stiint. Sfinta Scripturd, scotind
dintr'insa rmuriri la textul evangelic si sfaturi pentru viat..
Din potrivd, cetind cteva sfaturl din aceastd Cazanie d'intdi
$i dupg. dinsele Prefata aceld prti din Vechiul Testament (Pa-

lia), care a ieit peste paisprezece ani la Orstie, oricine va


vedea lesne o mare asmnare in ceia ce priveste felul de
orinduire si de expunere ; asmnarea se pdstreaza $i mai
departe intre cuvintele si stilul Pahei i acela al Cazania
E aceia$i limbd bogat in cuvinte vechl pe care scriitorul le-a
luat din deprinderea cu textele veacului al XV-lea - astfel :
sablaznei, a sdbld..5ni, hazad 2, - e aceiasi depHn usurint,
aceiasi mare mldiere si vdit frumuset a forma Se poate
foarte bine ca vre unul dintre luci dtorii romitil la Palte, sail
acela singur dintre Romini care pare sa se fi ostenit la dinsa,
predicatorul din Lugos a, s fi alcdtuit aceast carte.
Alcdtuirea aceasta trebuie s se inteleagd ins, oficum,
mult mai mult ca o tlmcire $1 compilare, declt ca o opera
originald. De sigur cd scriitorul n'a avut innaintea sa un text
' Citat :;a In Hodos, PrZIZOS Sturdza, p. 244.
2 CA diaconul tipograf si ucenicli ski. nu Intelegeail adese ori ce tip-

resc, se vede din aceia cd. ei nu pot deosebi cuvintele In anumite locuri din
manuscriptul fdrK interstilii, $ i le tiOresc astfel In bloc. Asa se esesc in
Apostal exemple ca acestea
cs'acntaretiic (cs. antketii), csfrumosul)
(csi frumosula), cmuerescavies (muerescii a vi), gmai nemeri[t]vremilc,
cesarly (ce s'arla), tsar' carei aditori (sail ca rei-falc-toric), ciolss'al se si
iveascl.) (aid s se), etc.), cs5.neart) (A ne-artl, es& ne-aril..).
3 V. maf departe.
:

www.dacoromanica.ro

TIPARIPURILE ROMNETf SI SLAVONE DIN ARDEAL

LXXVII

unguresc calvin care sd corespund hart' toate textuluI romdnesc calvin, care e India Cazanie a lui Coresi. Dacd intfun
loc, vorbindu-se de zddrnicia semnelor de recunoastere exterioard pentru acel ce este chemat a rdspindi cuvintul dum-

nezeiesc, se spune a.' e tot una dacd el va fi rasa in capii


ad ba - ceia ce e, fireste, o alusie la tonsura preotilor catolici -, dacd pretutindera atacurile impotriva vechii ierarchil,
vechii credinte, vechilor apucAturI ating intid pe PapI, dacd,
undeva, papistasif preced pe patriercasi, sint anumite locurI
care par sd priveascd asa de direct pe Romini $1 rtcirile,

adecd datinile lor, incit ele ar ardta c ad fost scrise de la


inceput de-a dreptul pentru din$11..
Cartea fiind pstratd inteun singur exemplar, daa aicI

citeva fragmente, dintre care unele privesc orice fel de neajunsuri ale textuluI religios, iar altele sint cu acel caracter
local, de care am pomenit maI sus :
Dereptd aceia nu v mirareti, fratif miei, si acmu deaca
patriarhuld si vldcliciI, egumeniI, cdlugril, popii nu spund
Cuvntuld lui Dumnezed dereptd mriia cestif lumi, ce maI
tare tin tocmealele oamenilor decitii a lui Hristos ; ce noi
propoveduim c in toatd vreamea el' ad fostd aleanesi si vrjcma$I dereptdtiei (?) ca si in zilele prorocilor $ cndti imbla

Isus Hristos pre ceast lume ...


Acmu 'hied vedeti eh' popit derept venitul lor ce lucru
facd pre noi .. Pind acmu socotitf ce-atl invtat : mai nemic, cd nu stiti nemica ; derep ce, cd n'atl intelesd, - cd.
!

popil ad boscoroditd hi besearec5.1.


Nu ziceti ce zicil unii : ad nu stitl ce-amd pomenitd ? aceaia
nu vmti ldsa pnd la moarte : in ce ati visti noao pArint'if
nostrif si mosii si strmosiI, noi nu vmd ldsa. Ce almintrea
grdiaste Scriptura . . .
Aceia nu credit' carel se roagd sfintilor morti : lu Sf[a]ritdPdtru si lu Sf [d]ntd-Paveld sad Sf AntuluI Nicolae sad Sf [i]ntel
e Mariei, cd numai unuld Isus Hristos iaste imbldtoriuld dereptd
I

Cf. In Moltvenic nu boscoroditl, c6 va bate voT Domnulti. , Hodo, In

Prinos Sturdza, p. 251.

www.dacoromanica.ro

LXXVIII

VEACITL AL XVPLEA

noI $i rugltoriul : nimea alta, nici in cerf, nici pre pdminta.


Cd sf[i]nti mortl nu auda rugdciunea noastrd.

cAasta nu creda carel zic cum a poate omula afla ispdsenie sufletulni $i ertciune pdcatelor prein faptele lora saa
a cdlugdriia sail cu postula sail cu alte lucrure, care ce-a
tocmita saa ail scornita oameniI, $i ace$tea totI nu mdrturisescil derept pre Hristos.
ApoI verva scriitoruluI, care caut sd inlocuiasc prin legea
until' singur Dumnezeil legea sfintilor celor multi', se indreaptd

pe rind in potriva celor care! zica a: Sf[d]nta Marlia iaste


cale spre mintuire, card maI creda pravilelora $i ce-aa
sorisa ot[e]tiI - adecd PrintiI BisericiI - dupd apostoli.
El tine de rdil pe clericil prea mult amestecati in afacerile
lumiT, prea mult legati de casa, masa, plata $i rdsplata principilor si cari pentru acela nu pot fi apd.rdtoril drepttii $i
ai aracilor, al mi$eilor :
o Cautd pre patriar$1 si pre vlddicI $i pre Mitropolitl $i pre episcopT $i pre alugirl $i pre popI cum el. antil $i Domni $1 sfeatnici

Domnilor, aci cd. tacil $i. nu mdrturisesca drepta pre Hristos,


ce gsesca dupd voia oamenilor, sd fie in cinste innaintea lor.
Si, peste multe pagini, aceia$T infruntare :
Santa multi episcopi, alugrl, egumenf, pop!, care! vadil
destule strimbititI in viata lor in ce-aa pomenit : sdnta unii
c carei grdesca ce vddil a placa Domnilor, boiarilor, cd se tema
de Voivodi, cd-I va ru$ina $i-i va scoate dein cinste, ace cd

sedil la masd, -a: se vora mdniia $i vora lua de la ei episcopila aa vIddichia.

Astfel de inprejurdrI nu se vor fi intimpinat asa de adesea


la innaltii cleric! catolicl, cari era maI la addposc de toanele
stdpinitorilor, marl $i mid'.

Scriitorul socoate a datoria clerului e a rdspindeasa in


graia inteles cuprinsul crtilor sfinte $1 sd ail:A cuno$tintile
ce trebuie pentru a-1 lmuri :
Ce folosu e loru, deaca popa grdia$te in limbd strdind Ruminilor, sdrbeaste, de nu inteleg, sail pre altd limbd ce nu vor
einteleage ascultdtorif ? ! . . . Popa sd fie $tiitoria artilor : a$a va
putea invdta pre mi$elamea .. .

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE RODIkNErf

1 SLAVONE DIN ARDEAL

LXXIX

Gresesc $i aceia carei stricd mnistirile : intru o vremia


ad fostd bune, nu ca acmu; cd in iale ad fostd de ddsclie
$i invdtturi; de in mndstirl ad esitd cdrtulari mari, episcopl si popi, in orase si in sate ; ce acmu nu e de ddscdlie
in iale, $i sdntti oameni leane$T, cdrora e uritti a sdpa si
a-sti hrni frneala si casa sa, si sntd buni numal de cearerea miri in tail de la mi$elame1.. . Nu strica dereptil aceaia,
cre5tine, beseareca, cum $i acestu suta$ti2 n'a stricatti ; ce
zideste si tine u.t. popd bunti intrins, sd fie invtitoriulti
crestinilor .. .

S se indrepte deci preotil cari se pot indrepta: ceilaltl,


oricit de multi vor fi $i de invier$unati, nu pot invinge.
Cum $i acmu, unde vdti uniI aleane$ii dereptdtieT cd lumea

si miselamea proast cu mare jelanie poftea$te si iubeaste a


inteleage $i a invdta Cuvintul lu Dumnezed, vor s moard
de cludd; ce Domnul va domni far, si dereptatea lui va veni
la lumind ; ceaia ce ne dd. noua, Doamne, amind.
Pentru credincios ca si pentru preot, temeiul tuturor lucrurilor se cade a fi Scriptura:
Lsat-ati noao Sf[i]nta Scripturd: tetroev[an]gh[e]lie -

cea tipdrit de Coresi - Praxiul - apdrut prin ingrijirea


ace1uia$1, cu vre-un an in urm, - Psaltirea lu Davidd Prorocd -a cdrei aparitie stdtea in perspectivd - ; din acealea
sd intrebmd, cd noao nu vine leagea nece din Ier[u]s[a]limti,
nici de la Roma, nici dein Tara Greceascd, nece Netnteascd,
nece Rumineascd ; nu e de la Le$ascd, nici de la Moschiceased', ce e lsatd si tocmit de la Isus Hristos.
Credinta singur folose$te, si toate vechile eresuri n'ad niciiun pret. Pe rind predicatorul le insird:
Dar5., cre$tine, iaste minciuni carei ad invdtatti sd pzeascl omul mortuld sdd dup noae zile $i la doaozecI de
zile $i la patruzeci $i la anuld ! Minciund e $1 aceaia carei zicd
cd potd folosi dupd moarte sufletelor,- c nu se schimbd loculd dupd ceast viatd, ce iaste scornit pentru lcomiia cdr-

tularilor.
I Alusie la Ordinele Ceretoare din Apus?
2 Din Evanghelte.

www.dacoromanica.ro

LXXX

VEACUL AL XVI-LEA

SA se lese descintecele, farmecele si oblojelile, mormielile


babelor :

Noi nebunii, deaca ne bolniviing, meargemg la nescare


muerl carele pre nof descAnt : deaca una nu poate folosi, noi is-

pitimg si la zeace sag la doaozeci, c nu gndimg, cu iale


nemica nu putemg folosi, cu frmictura sag cu altA dricie,numai s ne noao ajute ', ea' toat descintare nu e altd bunttate nemecd, ce numai dricie. Sntii nesti erbi bune si lea[cur]e : acealea-sg bune si lsate de . . Dumnezeg ; ce nu
potii noao folosi frd ajutoriulg Domnului.
Dutninecile trebuie s fie altceva decit zile de betie si de
.

ceart :

Nu numaT cu sederea si cu lsarea lucrului, s ne im-

brcmii in ceale vestninte mai bane, s sedem supti pdreti sag suptii umbre; s ne prhng sag s ne sfdimg, sag
sd clevetimg, sag in zi de serbtoare s meargemg la crchne
si s ne imbtmg ca niste porci.
Merit s se mai tie in sam si amintirea, ce se afl in
cloud locuri, a cuceririi de cdtre Turcii pgini a Rsritului
inpovrat de pcate :
cAcmu incd, harg Domnului cd se iveaste cuvintul luI
Dumnezeil, luceste ; ce oamenil mai iubescg untuneareculg,
rdii si-sg batg jocti de elg : mai tare eel mai maxi, vlddicii
si judecatorii; derept aceaia in tem cd ving si noi peri,
rg cdlcati de limba plgind, sA nu vmg priimi si s nu vmil
asculta.

Tltncitorul scrie pe intelesul oricul, si cartea lui era potrivit pentru a se rspindi lesne. La iesirea el'. ea va fi fost
intrebuintat de acel predicator sag, cum ziceag Rominil de
atunci, propoveduitorig al Evangheliel lui Hristos 2, care,

cum stitn, vorbia, la serbtorl si Dumineca, romneste Rominilor din Schei 'hied de la

1565, adecd aproape de la

publicarea Cazaniei 3. Mai trzig ceva, un astfel de predicator


1 Ungurism sintaenc.

2 Bianu si Hodos, p. 95.


3 Doc, Bistri,ter, I, p. XLIX.

www.dacoromanica.ro

TIPARITUDILE ROMNETI I SLAVONE DIN ARDEAL

LXXXI

lumina asupra credintil pe Rominii din Lugos 1. Cazania ar


fi fost imbratisat si in alte pdrti, dacd Reforma intre Romini s'ar fi razimat si mai departe pe bratul puternic al
Cirmuirii. E adevrat c dup moartea lui Vldica Gheorghe
gpastorii valachi cptard un no calduz, pe Pavel Tordasi, care se va fi oprit mai mult tot in coltul nord-ostic
al teril : el vine ins si pnd la Brasov in 1570, dupd vre-un
an de la numirea sa. Pavel era tot la Brasov in Septembre,
cind Sash' trimeteaa Craiului o crtulie, un cBtichlein al
luI 2. cCrtulia ar putea fi insasi Psaltirea, care iesi lii acest
an, la Brasov.
Coresi incepuse cu astile sfinte, cu Cuvintul lui Dumnezeti, si &dui sti trebuia sa. fie 41016 acela de a le da in
intregime. Se vorbeste de o Psaltire romaneasca, pe care
dinsul ar fi publicat-o hied din anu11568 3 : nu exist nici-un
exemplar din aceast carte, si e foarte putin de crezut cl,
dac Psaltirea romneascd ar fi iesit in acest an, ar ft fost
de nevoie s se dea o nou editie peste scurtul termin de
dol. an. Caci avem astdzi un exemplar din Psaltirea lui Co resi, dat la lumina in [570, pentru acelasI cavint pentru
care se tipariser si alte pfirti din Scriptur : pentru eh' mai
toate limbile a Cuvintubli luf Dumnezeti in limba lor, numai
noi Rominil n'avalnativ. Diaconul lacr tot la Brasov si aceast
carte, incepind cu Februar si incheind la sfirsitul lui Mai.
El nu intrebuint litera, mai micd si mai urita, care se intimpind intdiasi clan* in tipritura slavond din [568, ci tot
vechea slov innaltd si cu liniile relativ suptiri, care caut sa se
apropie de caracterele asa de frumoase ale publicatiilor-model
lsate de Macarie. Pentru ca volumul s fie ins mai plin, se
ddurd mai putine rindurf pe pagini, numai optsprezece.
' Bianu i Hodos, I. c.
2 Socotelile Brasovulul, In Hurmuzaki, XI, pp. 806-7.
3 Un giosari pentru dinsa, flcut de G. S5.ulescu, care a fast st un vestit
falsilicator de texte, s'a tip5.rit In Buciumul romn al lui Teodor Codrescu,
1875, p. 289 si urm. LasInd la o parte latinibmele nAscocite de Sulescu, cellalt material lexic se allai tot In Psaltirea de la 3570. Cf. I A. Candrea, In
Rewsta Romnd, rile de 15 Iume st 1-15 lulie 1901.
VI

71304. Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

LXXXII

VEACUL AL XV.PLEA

Ca si in Tile, Coresi vorbeste in numele sati, recomanciind


cartea cea noun, pe cind in toate tipriturile din 1561-3,
deci si in Apostol, trebuie s fi fost in rindul inti numele
jupinuluf Hanes.

Cit despre text, el e tocmai vechiul text husit, cu modernisrI neinsemnate.

Ar mai fi rdmas pentru desvirsirea marei opere de rominisare a cdrtilor de bisericd si de invttura bisericeasa,
s se dea o noud editie din Catechism. Stirn c acela din
1544 n'a prins, si am vzut c in Molitvenic, unde ar fi
putut s'o fac, diaconul-tipograf n'a intrebuintat de loc aceast

veche tipriturd. Pe cind ciudatul Down Despot stpinia in


Moldova, unde aclusese un episcop socinian - decf tot, oarecurn, reformat - din Polonia i fcuse o scoal de latineste,
cunoscutul calvin editor de artis slavone de propagand,
baronul Ungnad, care-si avea teascul la Urach, trimese pe
un Neamt din Fnfkirchen sa Pecs, ca s ofere Mriei Sale
Voevodul luteran slovele de nevoie ca s se dea un catechism. Dar Despot, care juca adesea numai roluri, rspunse
la aceast bunvoint, expediind fr zbavd la Constantinopol, in cele d'inthl zile ale anuluI 1563, pe bietul om,

care se astepta de sigur la mice alta deck la acest tragic


fel de a fi primit '. Dar fapta lui Despot isi gsia indreptdtirea in apucdturile neobisnuite ale lui Wolfgang, care se inftisa ca un mare Trimes imprtesc, intra la Curte ca la

dinsul acasg, l pusese in minte s insoare pe Domn cu o


principesd din Apus, si, mai ales, se gsi ca.' are la el o
cifr de intelegere ascunsd cu Cancelariul din Ardeal, care
era pe atuncI o tar dusmand lui Despot. Astfel, Trimesul
lul Ungnad lu drumul de robie al Constantinopolei, iar stdpini-

torul moldovean, care asiguL c, dac ar voi s tipreascg,


poate gsi lesne gnegustorr si librarl pentru aceasta, nu dgdu
supusilor sI Catechismul cel nog al legiI indreptate.
' Hurmuzaki, III, pp. 445-7, 451-2, 453-4, 459-60 , Hurmuzaki XI, p. 876 ;
Picot, Coup d' ail sur l'histoire de la typographie dans les pays rouniains au
XVI-e suede, Paris, 1895, p. 24, nota 3.

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE ROMNESTf SI SLAVONE DIN ARDEAL

LXXX1II

Moartea lui Ioan-Sigismund arunc Bisericd romneascd din

Ardeal in dihonie si umilinI. Stefan Bthory n'avea grija


indreptdrit legit' pnd si printre Rominii oropsiti. El nu sttea
la indoiald s fac episcop pe ori cine-T era inatisat de vreun orn cu trecere. Popa Eftimie, care fusese egumen in Moldova, la Neamt, unde scrisese laudele Domnilor, innainte de

a-i trda si de a se da de partea Domnisorilor, pribeagul


Eftimie merse la Ipek, marea Bisericd patriarchald sirbeascd,
sprijinit pe atunci de Marele-Vizir Mehmed Socolovici sail
Socoli , se hirotonisi acolo Vlddic ardelean si la intoarcere
fu recunoscut de Crab:I, de $i Pavel Tordasi se mai afla in
viatd. indatd dupd aceasta, Eftimie ducindu-se din Scaun - el
s'a intors, cum se va vedea, in Moldova -, Bthory numeste
pe un Cristofor, pe care-1 cred deosebit de acela ce fusese cu
vre-o douzeci de an! in urm episcop-egumen la Gioagiii2.

Lui Eftimie i se mai vorbise, dupd obiceiul cel noti, de datoria ce are de a lucra la intemeiarea Reforme intre Rominf;
Cristofor fu slobod s cirmuiascd asa cum intelegea eP.
0 rud, probabil un frate al ultimului superintendent, anume

Mihail Tordasi, fu cerut ca episcop, in 1577, de la diet de


popiI romini trecuti la calvinism. Cu un an mai innainte,
Stefan Bthory trecuse ca rege in Polonia, si cererea pastorilor de neamul nostru capt . invoirea trebuitoare : nici Mihail

n'a stat prin prtile rsdritene si muntoase ale BistriteT, ci in


apropierea residentif princiare. Din partea lor, Rominii cari
rmseser credinciosi leg-B. vechl" isi cdptard ca Vldic pe un

Ghenadie, care va fi stat in vre-o mnstire - poate in cea


mai build ce era pe atunci in Ardeal, in Prislopul Silvasului4.
Pnd la 1581, teascul lui Coresi nu mai lucreazd deci pentru
crti romnesti. Cele mai folositoare prtl ale Scripturii iesi-

ser in lume, intr'o slovd de tipar cam grosoland si sontit,


cu multe greseli de tipar, ce e drept. Dar ele ati adus totusi
1 V. articolul d-lul Jireeek, "io Arch. f. slay. Phil., Ix.
2 Sate fi preop", pp. 25-7.
3 Ibid., pp. 327-9.
4 Bunea, Vechtle episcopi, p. 59, .i mai departe; N. Dobrescu, in Luceafdrul, 111, pp. 197-9.

www.dacoromanica.ro

LXXXIV

VEACUL AL XVFLEA

un mare folos : ginclul cd, pot fi 0111 romnesti se rspindise


acum pretutindenI, - odat cu volumele diaconuluI din Brasov.

Cetitorif lor se deprinser a deosebi cuvintele unele de altele si cpdtar norme ortografice. inlocuirea luI u intreg

prin 6 la sfirsitul cuvintelor - afard de casul cind e precedat de cloud' consoane saa in cuvintele monosilabice 1 -,
scrierea lui d la sfir$itul cuvintelor cu A, intrebuintarea lui ,,&

pentru al doilea d din acelasI cuvint, pentru un ii urmat de


un n, pentru un ei in silaba din urm, une oil, ajunser traditie

pentru orlce scrisoare, din mice parte a RominimiL Marele


merit al acestor crti e poate acesta cd, trecind hotarele, ati
adunat suflete$te, prin viata cultural, pe totiI RominiI laolaltd.
Prin ele mai mult deck prin vechile manuscrise care circulati
grea $1 se copiaa putin, nedesvir$it, s'a intemeiat o viat

literar comund a tuturor Rominilor. Prin ele, aceste crtulif


unite, pstrate astzi in putine exemplare ferfenitoase, prin
gurile crora se primbld cariul, s'a intemeiat cevanepretuit pen-

tru mice popor, clef cuprinde in sine ceia ce va da form gindulul $1 simtiril generatiilor care se vor urma : limba literard.
Dar Coresi nu facuse alta decit s tipreascd cu schimbrf

de. tot mid textele husite

care-sit

pierduserd - saa poate

unele-sf pierdur atund, la tipar, - rotacistnele : pe u intreg


de la sfir$it, pe dz i citeva archaisme mai putin insemnate. Din ele rmsese ins, ca sunete, claritatea finalelor :
e, ci, care se schimbard sati se intunecard aiurea, puritatea
labialelor $i a consoanelor f i v innainte de i, multimea cuvintelor latine pline de frumuset $1 de expresie, mldierea
terdneascd a fraseL care, dincoace, unde era atita $tiint de
slavonete, putea intepeni in false forme strine. Orrce nou
miscare literard a trebuit s porneasc de acum innainte de
la resultatele mi$crif literare husite din veacul al XV'ea. Ardealul de Nord sag Maramuresul ni ddur astfel odat cu
cele d'intiti asp' limba lor. Toscana noastr aa fost acele
sate de plugar $i pstori din muntele de miaz-noapte al
largel Teri a Rominilor.
I V. Densusianu, U final, I

c.

www.dacoromanica.ro

CART! SLV0NI

CRTI SLAVONE

I SLAVO-ROMNE

LXXXV

I SLAVO-ROMNE TIPARITE N ARDEAL.

Deocamdat Coresi se fcu tipograful luf AlexandruVod al Teril-Romnest, care avea nevoie de crti slavone,
si numal de astfel de cart, pentru preotir sa.
Diaconul stAtea pe atund pe Ing noul VIddicd ardelean
Eftimie, era, adecd, dup spusa socotelilor BrasovuluI : e des
Wladica diaconus. Eftimie a fost numit la 3 August 1572 1:
el s'a dus, cum am artat, pentru intdrire in Serbia ; numirea luI
era fcut pentru scopuri calvine, mcar in form 2 Legturile
luI cu ierarchia romneascl de dincoace de muntl eraii totusi asa

de strinse si el era privit ca un asa de sigur ortodox, incit,


atunci cind Ioan-Vod cel Cumplit se hotri sd scoat din
Scaun pe episcopul Gheorghe de Roman, dindu-I vin de
sodomie, auzind c are avutie 3, el chem pe Vldica ardelean 4 ca s-1 cateriseasca 5. Eftimie caterisi deci, dar nu

pentru un altul, ci pentru sine, acl el rmase episcop de


Roman in locul lu Gheorghe 6. Dar nu se bucura mult de
o cinste cdpltat prin osinda si trimeterea la rug a altuia,
cci peste citeva luni infringerea si moartea luI Ioan-Vodd
incheia pstoria ; Petru-Vod Schiopul, noul Domn moldovean,

puse la Roman pe Eustatie 7. Cred c Eftimie s'a intors in


Ardeal, pstorind pnd la moarte in Tinuturile de Nord-Est 5.
S'ar prea c Eftimie avea de gind s tipreasc ceva pentru
Biserica luI ardelean : in toamna anuluI 1573 el vine la Brasov 9,

.,Doc. Bistrifer, I, p. mall.


V. mai sus, p. LEXXIII.
Ureche, pp. 224-5.

Februar 1574.
5 Pe Mitropolitul Moldovel, Teofan, nu-1 putea lntrebuina, cacY el fugise
Ureche, i. c ; Doc. Bistrlie, II, p. 115, n xvii; Isaia de 12.AcIutl era plecat
hi sohe , la prelqf munteni el nu voia O. se adreseze, hind du0nan cu Alexandru-Voa al TeriI-Rom'anesti.

6 Cf. cu Inegul Excurs din 1st. lii. rom. n secolul al XVIII-lea, Melchisedek, Chron. Romanu la, I, pp. 209-10. Eftimie de R.Icbauti e altul : el fu
Inlocuit innainte de aceasta, cu ori Dimitrie ; v. Hurmuzaki, XI, P. 589 i nota 5.
7 Melchisedek, i.

c.

8 Sate si preop, p. 39 ; cf. Bunea, in Unirea din Blaj, XIV, n0 25.


9 Hurmuzaki, XI, p. Sio.

www.dacoromanica.ro

LXXXVI

VEACUL AL XVI-LEA

$i in Decembre soseste acolo $i Coresi cu cei patru ucenici


ai sAl pentru a se apuca de lucru, dar nu std mai mult decit cincI zile, fiind tinut de Sa$i cu peste sdrat, mazdre si
ciuperci, ca In postul CrAciunului 1. Poate cd o Intelegere se
incheiase in privinta tipdriturii ce era de fAcut, co Domnul
muntean, cAci, cu citeva luni innainte, acesta trimesese pe
un gpopd spentru tipary 2.
Acest plan trebui sd fie insd intrerupt, $i abia in Maiti
1574 ineepea Coresi, frd a mai intreba pe noul Vldicd
Cristofor, intrit la 6 Iunie urmdtor, lucrul pentru un Octoich
slavon, menit s inlocuiascd pe cel de la 1510 3. Cartea
trebuie sA fie numal o reproducere a vechif tiprituri, de la
care se va fi luat $i marele frontispiciu cu stema terif, care
se afld si in Evanghelia de la 1512. Dar litera e nou : tot
a$a de urit ca si cea din Sbornicul de la 1568, ea e simtitor mai mare. Si aici ca si la acel Sbornic epilogul e scris
in numele Domnului muntean, care pldtise, si in al fiulu la
care acesta tinea asa de mutt, tindrul Voevod Mihnea. Volumul al II-lea al cdrtif tinu prins teascul lui Coresi in anul
urmtor, 1575.
0 psaltire slavond vdzu lumina la 1577 : Coresi o
fire$te tot la Bra$ov, de unde, s tot fi vrut el, $i nu 1-ar fi
ldsat Sa$ii sd se ducd, - in numele lui Alexandru si al lui
Mihnea, addugind $i pomenirea noului Mitropolit din Tara-

Rumdneasc, Serafim, cad cel vechiO, Eftimie, murise sal) pd.rdsise Scaunut la 1575-7 4. Iardsi el intrebuintd o literd noud
care alterneaz cu litera sbornicutul 5.

Coresi se gindi insd a cistiga mai mult, pe o alt cale,


din asemenea publicatif. CA lucrdrile lui romnesti nu se desfac, pentru cd sint privite in cele mai multe locuri ca eretice,
I ibid.
2 ibid.

a V. real' sus, p. L.
4 El e pomenit Mel in Octoich, partea 115.
5 Aceasta literi a servit si la tiOrirea altel Psaltai slavone, a carel dafal
si al crei loc de tipArire nu se pot hot5.ri. V. Bianu st Hodos, p. 529, no
181. No 26 din Bibliografr e, de sigur, tipbirit aiurea,

www.dacoromanica.ro

LXXX VII

CARTf SLAVONE SI SLAVO-11061iNE

aceasta putuse s'o vadd in destul : doar de aceia ldsase jupinul Hanes, care era un cucernic luteran, dar si un bun
negustor, grija sufletelor ronadnestI. Chid ins s'ar fi dat
textul slavon si numai in fat cu acesta, deci pe ling acesta,
traducerea romneascd, dusmanii nu mai putea zice nimic.
Obiceiul gloselor se rdspindise foarte mult, $i ele se insemnati
$i in mndstiri, ca o indeletnicire pldcutd de om cdrturar, pe
margenea manuscriptelor slavone ; asa avem de pe acest timp
o Pravild de ale lui Vlastaris cu astfel de note ldmuritoare1;
cuvinte ca ladurdturd dezmirddciurea, ar ardta o obirsie
nordicd, poate ardeleand-maramure$eand. Deci diaconul intre-

buintd in parte zatul de la publicatia sa slavond $i dddu o


voluminoasdi Psaltire slavo-romind, cu infdti$area destul de
uritd : el se feri, neapdrat, de a amesteca numele Domnului

'in aceastd tipdriturd de indrzneald $i rise ; epilogul vorbe$te


nurnai in numele tipdritorulul, care, oin naiv cum era, socoate
cd, trebuie s preceadd numele OA smerit, diaconti Coresi
de titulatura lui Alexandru-Vodd, de impdrtescul incipit :
cu mila lu Dumnezeii. Altfel, el spune acelea$T cuvinte ca

si in Psaltirea sa numai romneascd, dar nu cautd a vorbi


de aceast carte pe care o va fi privit ca pierdutd sa prin
amintirea cdreia nu void sd-si supere sprijinitorul de acum ;
mal mult : el se face, data aceasta, ea' a tradus insu$i cartea
din slavoneste, cdcl lmureste fratilor sdi preutl ed.' li-a
scris aceaste Psltiri cu otveatti, de-a scos de in Psaltirea
sirbeascd pre liinbd rumineasc, sa.' fie de intelegdturd $i grdmdticilor ; dacd vor ceti, precum if pofte$te, ei vor vedea
c e cu adevdru, deci c traducerea se potriveste cu ori-

ginalul slavon si nu e, cum se va fi spus de multi, cind ea


apdruse singurd, o ndscociturd ereticd, o nadd calvind.

Dupd un Triod slavon din 1578 - inceput si sfluit dupd


moartea ILI"' Alexandru, de $i numele acestui Domn 2 se vede
lingd al fiului si urma$ului sdiTi Mihnea 3 - dupd. aceast
I

I. Bogdan, la ConvorbIrr literare, XXIV, p. 727

urm.

2 f 25 1111ie 1577.

a Cf. Bianu st Hodo?, pp. 68-9 , Hurmuzaki, XI, p. xxxii.

www.dacoromanica.ro

LXXXVIII

VEACUL AL XVI-LEA

carte de cintrl, Coresi dal la lumina: un nog Evangheliar, care


reproduce pe acel din 1562, cu deosebirea 11 rnbi, care ar avea
o nuant bulgareascd '. 'Numele Domnului muntean lipseste :
in urma lui Alexandru-Vodd sotia sa Ecaterina, epitroapa lui
Mihnea copilul, nu maI urm a. traditiile crturrestI ale trecutulul.

Coresi isi cdptase acum un ajutor, care era vrednic sfi fie
nutnit

$i

in epilogul tipriturilor :

numele lui de Mnil

(Emanuil) se afl in Evangheliarul de la 1578-9. Sala poate


el era unul dintre cei cinci ucenici, rmas credincios maiestrului, pe chid un altul, diacul Lorint, se strmutase la Blgrad
chiar, in resedinta lui Cristofor Bthory : el dadu until' mester
s-I facd unele frontispicii noud, originate $i delicate, in care
puse vulturul muntean si coroana brasoveana ca o recomandatie, si cu slova cea veche, mare a lui Coresi, pe care o
strngea ins in tease mult mai rti dect dinsul 2, el public
in anul 7086, deci 1577-8, apt)! in 1579, un Octoich mic 3
si o Evanghelie slavon. Lorint, un Ungur care fusese prin
terile noastre ca scriitor latinesc $1 unguresc 4, $1 cdptase

cu acest prilej nu numai cunostint de limba terif, ci $1 de


buchile in care ea se scria, al./use grija s ceara de la principele Ardealului un privilegiu exclusiv pe timp de treizeci
de anI, si el nu uit sa-1 pomeneascal la stirsitul Evangheliei.
Lucrarea de acelasi fel a lui Coresi pstra inftisarea veche
pentru a nu bate la ochi si punea la urma, nu tuna $i ziva,
ci numaI anul, care putea fi si 1578 $i 1579-.7087 de la
Facerea Lumii -, ca s Impiedece (mice urmriri.

S'ar crede c, in acelasit timp, el urm a. planul siti de a


cistiga prin cdrtf in douI limb!, - si ortodoxe si deschise

pentru intelegerea oricui. De sigur ca' pe aceiasi vreme cu


noul Evangheliar slavon a iesit de supt teascuri ardelene,
pe o grosolan hrtie cenusie, fr nici-o invocatie de sta.1 V. maT sus, p. LXXIV , cf. Bianu si Hodos, p. 73 si urm.
= El introduse Ing si vre-o citeva litere nou5., compuse, sail pentru a se

arunca de-asupra rindurilor.


3 N 27 din Bzblsografie va fi fost tiliarit aiulea.
4
i Petru Cercel ceru in 1384 un diac pentru aceste doul limbi ; Tortinelmi Tr, 1392, p 694.

www.dacoromanica.ro

NOULE LUCRR RONfl1NEST1 TIPRITE iN ARDEAL

LXXXIX

pinitor, un Evarighellar slavo-romin, din care s'a pstrat numai un trunchii1, MA, inceput $1 sfirsit.
Dar si aceast publicatie era o 'carte de concurent a
lul Lorint, diacul fugar. Aceasta o dovedeste limba. Pe chid
Coresi ar fi repro& s in fata textulul lati vechiul sail Evangheliar romnesc-precum a fcut in casul Psaltirii-, tipritorul Evangheliarulur slavo romin a luat nurnal" ca bas forma
coresian ; el a dat-o cuiva s'o indrepte si s'o schimbe,
ceia ce s'a fcut, cu un folos foarte indoielnic ins . Cind a
venit lucrul la tipar. Lorin; a cules in limba romneasc aa
cum o vorbia: diftongiI $i vocalele noastre intunecate ail

avut s sufere foarte mult pe urma luI: oa se preface in o,


ca in piciorzle, porta; in loc de d se afl adese ori e-greind,
reul - sa a curat, ca in : Aparapa, pap fte, masurcl,
cazurd; intre u si a se furiseaz v: luvard, dzuva. Lorin;
cat sA fi stat mai mult in Moldova, ccI nu slut rare forme
moldovenesti, ca: f pentru fi, m pentru mea, cruce pentru
crucea, pcipfte pentru peifefte, pokti pentru poftz 2.
S. NOULE LUCRXIII RONANEl TIRkRITE IN ARDEAL.

De curind Ardealul avea un VlAdicd romnesc no de lege


pravoslavnic, pe lingd superintendentul din familia Tordasi.
Ghenadie lug obiceiul, noti si bogat in urmairI, de a se sfinti
ri Tara-Romneascd ; el se Intorcea la Brasov ca hirotonisit
al Mitropolitului Serafim la 23 Decembre 1578 3. inceputul
anuluf urmtor it facu in cetatea de Hugh' granit.
Aid el cunoscu pe Coresi, si-1 lua cu dinsul, cdci Ghenadie
avea de gind iarsi s rspindeasc tiprituri printre credinciosii sAI. Nu stim ins. hotrit pentru ce, diaconul trebui O. se
strmute din Brasov, unde petrecuse doudzed de ani incheiati
din viata sa, si sA meargd in orselul Sas-Sebes, asezat in unGa'sim cuvinte ca
usura, pronunot ungureste. Vainic = soldat,
are intelesul de hot. Se face confusie de genuri. Pentru dec71 se eseste nee*
2 V. Bogdan, in Convorbirt literare, XXV, p. 33 si urm. Cf. Thanu
Hodos, pp. So-t.
8 Hurmuzaki, Xl, p. Sty

www.dacoromanica.ro

XC

VEACUL AL XVPLEA

ghiul sud-vestic al ArdealuluT, in aceiasi regiune cu Prislopul,


uncle credem cal sttea Vldica : in marele sat romnesc vecin
Lancrm se adpostia odat, cu zece ani in urm, Pavel Tordasi Turdasul insusf e mai incolo, spre Apus, cdtre Orstie 2,

Si principele ardelean, pe atuncl Cristofor Bthory, tinu resedint pe atunci in Sas-Sebes3.


Supt scutul Vlaidiai, care era pe atunci bine privit de
Craig, Coresi putu s-si inceapd din nog lucrrile de tipar.
Odinioard el publicase un Sbornic cu slujba serbdtorilor ;
acum el it intregi, dind alte slujbe. Cartea nu e alt ceva de&it simpla reproducere a unef veclif tipAriturI venetiene, date
de vestitul Bojidar, ceia ce nu impiedecd pe Ghenadie, care
se intituleaz mundru - ca nicl-unul innainte de dinsul (Mitropolit al Ardealului si pomeneste pe ling sine numai
pe patriarchif RsrituluI grecesc, s vorbeasc de osteneala
ce ar fi cheltuit cu aceast lucrare, frd a ma! socoti necrutarea averii dat mie de Dumnezeg; la care laud Coresi adauge una, potrivit cu &Lisa, pentru sine insusf. Litera
samn cu aceia din partea aplrut mai de mult a culegeriI,
decit e mai grosolan si ma! strimb grmdit ; abia snt
citeva spturf in lemn, de aceiasf frumuset. in epilog se afl
un frontispiciu, ca acelea care ineitisag odinioard sterna Domnilor, dar el e potrivit cu imprejurrile nou: se vld dintif de lup
af Bthorestilor supt bereta de duce, si Is. Hr. ale numele luf

Hristos nu se afl de-o parte si de alta a cruel!, ci desprtite


printr'un semn oarecare, in care se pot descoperi dof B latini4.
Dar lui Coresi if era sortit s mintuie acolo uncle incepuse,
in cetatea Sasilor brasovenT, in adpostul pribegilor dintre
cari si el fcea parte, in vecindtatea Rominilor sdi din *chef.
Acolo apare la 1581 - terminat in sese lunf - Evanighelia

cu invtitur de in tuspatru Evangh[e]listf aleas


I Doc. &sir's:a, I,
nstrd,

p.

si dein

LXXIL Pentru sat, v. Silvetru Moldovan, Tara

Sibrt, 1894, p. 392

2 Moldovan, o. c., p 395.

a V. Hurmuzaki, XI, socoteltle Brawvului.


4 V. Hianu i LiodoS, PP. 81-5.

www.dacoromanica.ro

NOULE LUCRARf ROMNETI TIPARITE iN ARDEAL

XCI

multe dumnezeesti scripturi, $1 dat Besearicei lui Dumnezeti,

in toate Dumineci a se ceti, etc. Litera e aceiasI ca $1 in


Sbornic, dar frontispiciile, foarte frumoase si cu totul apusene, $1 proportiile fac din aceast ultim carte si cea mai
impuntoare din lucrrile lui Coresi.
Acel ce cheltuise, era acuma iardsi un noii jude brasovean,

Lucas Hirschel. Dar Cazania aceasta, care s'a rdspindit in


toate prtile romnesti 1, nu fu datorit numai socotelilor de
negustor ale ejupnulu Lucad Hrjilti - saa e Hirjihi -, ci
si altor imprejurri.
Originatul Cazaniei a doua nu mai era unguresc si calvin ca
al celei pentru folosul popilor ardeleni trecutl la credinta nou ;
el era slavon si ortodox, - poate chiar vestitul Tile al lui Calist. Hirschel il ceruse de la insusi Mitropolitul muntean Serafim,
$1 pentru intia oard cdpetenia Bisericii din Tara-RomneascA
era intrebat pentru o tipriturd ardelean pe limba lui. Aceasta
se datori de sigur $1 legturilor dintre Serafim si Ghenadie,
cdruia i se zice in Prefata de aid 2 carchiepiscop, poate cu

un gind la Eftimie, la Mihai Torda$1, cari erail episcopi in


alte prtI si ascultaii de Ghenadie ; si in Novembre 1582
acesta se intorcea de dincoace de munti3. Decl Mihnea-Vod
Munteanul primi cu bucurie planul und tlmciri si tiprifi
a Cazaniei fr eresuri. Coresi, cce era mester invtata intr'acest lucru, trece drept tlmcitor. Dar si aid el nu
e adevratul lucrtor literar.
Stim in adevr ce pret ati aceste afirmatii ale lui Coresi :
toate tipriturile sale nu fac decit s schimbe ici si colo cite
un cuvint din texte vechi, si incd dup inteles numai, fdr O.
alerge la originalul slavon pe care, ca diacon $i editor de atitea
crti slavone, nu rmine nici-o indoiald c-1 intelegea. Psaltirea

slavo rominl din 1577 e anuntat ca o traducere noud, pe


cind de fapt ea nu d in partea romneasc decit textul
vechil Psaltiri de la 1570, si, in loc s se foloseasc de noul
1 Hurmuzaki, XI, p. 656, e XCVI.
2 Prefata e pusi diva obicetul apusean.
3 Hurmuzaki, XI, p. 824.

www.dacoromanica.ro

XCII

VEAGUL AL XVI-LEA

prilej ca s iadrepte, in loc s compare necontenit cu originalul slavon, care sttea acum in fatd, pagin de pagind,
el s'a multamit a inlocui iarasi cite un cuvint .si a n'ai creat
apoi, fr voie, un element de deosebire, trecind cu vederea
un nurnr foarte mare de greseli de tipar.
Deci nu putem crede c insusi Coresi, ingreuiat acum si
de btrinet, a avut partea de cdpetenie in tlmcirea Cazaniei ortodoxe trimese de Mitropolitul muntean. Ca ajutatori
ai lui in aceast lucrare a tlmcirit se pornenesc preutif de
la beseareca Scheailora, de l.ftg cetatea Brasovuluf, anume

popa Jane si popa Mihai. ntre acestia trebuie de cautat


asturarul care a intors din slavoneste in rornneste Cazania,
&hid conternporanilor o carte folositoare si lsnd urmasilor
un insemnat monument de limba.
Popa Jane, de bun sapid' un Grec, era protopop in Sche; :

popa Voicul li eadusese, de unde putea s fie mai lesne


adus, din Tara-Romneascd . insemnrile vechi asupra bisericii Sf. Nicolae din Schei, care ail fost cuprinse intr'o
cronicd de parochie in veacul al XVIII-lea, nu vorbesc des-

pre vre-o invttur deosebit a lui Iane. Din potriv, se


stie ca Mihai, Miha, fiul pope Dobre, fusese trimes de
tatal sll la Sirbi ca s invete carte bisericeasc ; intors din
tara lor, impodobit astfel cu fairna unor cunostinti deosebite,
Miha fu inti preot in Risnov, fiind cerut de Scheaii de
acolo ; cu cheltuiala lor, el merse in Tara-Romneasca si fu
hirotonisit acolo la 1576. La moartea lui Voicul, care era si
la cetate scriitori, care alctuia deci pentru Sfat scrisorl
romnesti sa slavone, Iane-i lua locul in amindou slujbele sale,

iar Miha intr in preotie la Brasov la 26 Ianuar 1578 2. El


statu pe ling bisericd, unde slujise si tatl sti, vre-o treizeci de ani, ceru si cpt danif de la Domnif din Tara-Romneasca si din Moldova, un Petru Cercel, un Aron-Vodd,
ingriji de ridicarea tindei bisericii de piatr , de impodoclwan Popi, pomenit adese orI in Socotelile Brwvulul - Hunnuzaki,

XI, pp. 8ot, 807, etc. -, nu e popa loan, et un Ivan al Popei.


2 Stinghe, 1st. besfreat Schtlor, pp. 3-4.

www.dacoromanica.ro

NOUALE LTJCRARI ROMANN.Tf TIPARITE iN ARDEAL

XCIII

birea cldirii pe dinduntru si de acoperirea zidurilor cu sfinti,


cu cheltuiala lui Cercel, primi pe Mihai Viteazul la intrarea
lui Ardeal si merse in solie la urmasul ha, Radu erban, $i
muri la 25 Julie 1605, mai nainte de rsdritul soarelui,
lsind doi fii, Constantin si Vasile, cari ad fost si ei pe rind
protopopi in *cheil Brasovului '.
Cdrturarul era decl popa Mihai, fiul ltd. Dobre. LW' i se

datoreste prin urmare - gall de micI indreptdrI sad sfatuff


ale celorlalti doi - traducerea Cazanief din 1581. Aceasta o
dovedeste si limba, care e o frumoasd limbd cu un caracter
romnesc general, asa cum se putea astepta de la un Brasovean de ba$tind, care avuse atitea legauff cu TaraRonadneascd $i trise viata luI intreagd in preajma pribegilor,
care in sfir$it se putuse parunde prin crtile romne$tf tipd-

rite in ultimii ani de vechea limbl energicd a traducerilor


husite. Ardelenismele nu lipsesc -florine'or, ciudese, alcdmure

-, archaismele se intimpind adesea - cite un e, in partea


din urm, pentru : iard, prtenirea perfectului simplu fat de

cel compus, care ci$tiga tot mai mult intrebuintare -, dar


intiprirea pe care o las cetirea e a until stil simplu, destul de
mldios, liber si nod. Citeva rinduri pot sluji drept dovadd:
eIat am acela de patruzeci de zile postd, previre eh'
se deschide noao fratilor, iat am cd card u$a postului
$i nevointa sufleteasc innainte zace ;
acm
e(amu) spsenila noastr apropie-se, nu ca cdndu ne sdturamd
si ne indulciiamii $i prea-m4camd, iard, deaca se apropie

ajunsemd

lumina spseniei noastre, iard no! cu bucurie $i cu inimd


ebund si veaself s intrrn intru intdia deschidere a Oneri ei,
cd iatd am cd scpmd de cea bur rea $i iute $i de cearte
$i ajunsern la cea adpostitur bund si fr voroavd, la addepostd si la lind $i la fdr-scdrbd, $i, adevdrd, la spsenie, $i
escdpmd de nuoruld nesatiului si de bur $i de cufundarea Third

de msurg, scdpmti am de turbureala lutnieI si de valurile


cealea silnicile si de vntuld cela neopritulii $i greul, $i
one dezlegdmd de dulceata trupului si de grija pmintului $i
I

-ibid., 4-7.

www.dacoromanica.ro

XCIV

VEACUL AL XVI-LEA

t de voroave, $i de intuneareculti nestiinteI slobozimu-ne si


la limpezlia ce e de folosu sufletulul tinearea ajunsem. Dereptia

aceaia ahstd infrd.msetatd si luminatd zi cu dragoste

i cu

veselie sd, o priimim, si pdcla si intunecatulil, vdtAmdtoriult1


sufletelor noastre lucruhl pdcatului su lu lepdmn. Carele
ain sdnta acealea lucrure ? Curviia, necurdtiia, chinul rvnirei ceaia reaoa si asupriciunea, camdta $1 si alalte. Si s ne
imbrdcdmii intru arma ceaia luminata, cd, de vom vrea noI,
noi avem puteare a depdrta si a dezbrdca lucruhl cela Inc tunecatult1 i pdcatele ca o cdma $5. si s ne imbrdcdma intru
imbrdcdmintulti cela luminatulil i ah curdtieI si de sf[i]ntie,

ce sntil armele sufletulul, si ca intru zioa ceaia cinstita sd


oimblmti, c frd de cinsteI si a rusinef vina-I iaste pdcatuln,
iar cinstea $i omenlia elu o chistigd (sic) lucrulti cela bunula.

S. nu prea-md.rd.riel si betiet s ne bucurdmil, sd nu asternuturilor $1 spurcdciunilor sd lucrdmii $1 clevetelor i uri-

ciuniel s ne topim, cd de in ocdrire side in cdntecele betie, de inteacealea intru toate necurdtiile cddem; ce s ne
imbrdcdmn in Domnult1 Isus Hristos, c cine se imbracd in
Hristos, toate bunAttile are 1.
Partea lui Coresi std. Inteaceia c se reproduc Evangheliile dupd Evangheliarul luI. Ortografia coresiand rdmine
neschimbatd, precum n'o schimbase in tipdritura lui nicl
diacul Lorint. E interesant a se aminti cd Tatd1 Nostru

si Crezul, care se dati la sfirsit, nu sint acele din Molitvenicul luI Coresi, ci sint luate, fcindu-se oarecare indreptdri midi, din Catechismul luteran - ceia ce nu vor fi stiut
Doinnil si prelatif ortodoxi cari primird aceast carte in std.pinirile si eparchiile lor. Acela$1 lucru se poate spune despre
cele zece porunci, date si ele pe pagina ultima a cdrtiI.
Originea brasoveand a publicatiei si patronagiul lui Hirschel
se vddiail astfel.
Aceasta fu ultima tipdriturd a luI Coresi. E drept c

la mnstirea Hilandar din Sfintul Munte se pdstreazd o


Evanghelie slavond, lucrat de el si Mndild, in cel d'intid
' Fo 47-8. Reproducere $ i In Gaster, Chrestomatia, I, pp. 29-30.

www.dacoromanica.ro

NOULE LUGRRI ROMNE5.T TIPRITE IN ARDEAL

XCV

an al Domniei lui Petru Cercel, care a infrumusetat si mdrit


biserica din Schei,-la (7091 sail 1583 1. N'as crede insd c
in acest an s'a dat in adevdr o editie nou dintr'o carte care
apdruse abia in 1579, si hied in cloud forme, dintre care una
era $1 apIratd printeun privilegiu ardelean, pe trelzecI de aril.
De bund samd, Petru-Vodd, care avea legdturi strinse cu
Brasovul, va fi pus sd se adauge un fals epilog, cuprinzind
numele s, la Evanghelia slavond coresiand din 1579. La
1583, Coresi nu mai era in viatd, cdcI hied din 1582, cum
vom vedea, fiul sat"' lucreazd deosebi la Ordstie ; Mndil nu
mai apare ni6 in Cazania de la Brasov, in 1581 2
Dupd indemnul luI Mihnea-Vodd al Terii-Romdnesti, care n'a

pus el insu$I sl se tipdreascd nimic alta, sa dupd indemnul,


destul de puternic, al exemplului printesc si al intereselor
sale, $erban fiul lui Coresi a lucrat in Brasov si o carte slavond, acel Liturghieriul din 1588 pe care $i Cipari l vdzuse3.
Numele lui si al tovardsului s Marien diacul-Marien, $erban, Mndil, Lorent, fac patru din eel' cincI ucenicI pe cari-i

pomeneste maiestrul - sint legate insd $i de alibi lucrare :


Palia din Ordstia. Cu aceastd carte, apdrutd in Iulie 1582,
se mintuie era, asa de roditoare si plin de binefaceri culturale, a tipdriturilor ardelene pentru RominI.
Palia, cuprinzind cele dantaiii cdrti ale lui Moise : Facerea
si Exodul, saii, cum spun traducdtorri, cu cuvintele slavone :
Bitia si Ishodul, apdru, intr'un tipar nu tocmai strlucit, care
samnd cu al Psaltirif slavo-romdne din 1577 : literele sint
I Petru Cercel incepu Domma sa In Septembre ; Contributinn la istoria
Muntenia, In An. Ac. Rom , XVIII, p. 40.
2 V. Bianu st Hodos, p. 99, no 31. Nu-nii pot explica decit prin vre-o
editie speciaM sail de probd pagintle, deosebite de ale altora, ale und Evan-

ghelfi slavone brasovene din veacul al XVI-lea, semnalate In Bianu-Hodos, p.


529, no 34. Dar mal probabd e c avern a face cu O publicatte striing care
imit6 pe cele romAnestl i Intrebutnteaz5 hirtia ieften1 a fabricii de la Brasov.
Trebute s'a." se tie In samt si caracterul foarte unit al slovel. - Pentru Coresi.

v. pe lngl bibliografia citafal aid st In Sate p preor, N. Sulick Un capitol


din actzvaatea diaconulle Cores:, Brasov, 1902.
3 Analecte, p. XVIII. Cf. Bianu. si Hodos, pp. 99-100. Popa Mtha luerfi de
fapt la aceasM carte.

www.dacoromanica.ro

XCVI

VEACUL AL XVI-LEA

coresiene $i frontispiciul cu armele bthore$tf e acela pe


care-I intrebuintase Coresi in cel din urm dintre volumele
Sbornicului sti slavon.
Locul de aparitie e Orstia, mic ora$ din partea sud-vestied a Ardealului, unde in veacul al XVI-lea Rominii jucasera un rol mai mare decit aiurea, - vestitul Nicolaus Olahus,
umanistul $i episcopul de Erlau, ffind un Romin din Orstia,
unde-$I vor fi adus aminte de aceasta 1. Cheltuiala o purtd,
un magnat ardelean, care se hid dup urmele lui Forr, fr

s aduc prin drnicia sa foloase asa de marl credintii sale


calvine, cci Biblia era aceiasi pentru toate formele de credint crestind. Pe acest Mecenate, Francisc Geszty, tipritord il numesc gdomnil de steagti (chevalzer banneret)
vestit veteadzti, alesu hotnogiti Ardelului i Tre Ungure$ti,
lcuitoriti in Deva. El e foarte bine cunoscut, si a indeplinit
in viata sa misiuni importante. Cind Sigismund Bthory,
fiul $i urma$ul, in 1581, al lui Cristofor, incepu rzboiul cu
Tura, Geszty avu o bucat de vreme comanda ostilor din
Banat ; apol merse s ajute pe Aron-Vod din Moldova : inceti-

neala innaintrii crestinilor in aceast tar aduse scoaterea


hotnogiului $i mai trziti prinderea lui Aron-Vod insu$I ;
acesta peri in temnit la Vin t, iar Geszty cdzu trsnit pe cind
trecea prin Sighisoara $1 fu ingropat la Deva, care era ora$ul
st12.,- moarte nprasnic in care multi vzur urmrile otrviI3.

Lucrarea e infVsat ca un fragment ; traducerea intreag


ar fi cuprins $i celelalte cloud cdrtI ale lui Moise : Leviticul
$i Numerele, apoi Cartea Regilor i alti pr[o]roci cdtva.
DunzI s'a gsit Hugh.' Oradea un manuscript din veacul
urmtor, care d $i aceast urmare 4. hied mai de mult, d.
Hasdeti tiprise, in Cuvente den Beitninr5, o bucat din Le-

vitic, pstrat pe douA foi de pergament cu scrisoare din


veacul al XVI-lea in Biblioteca din Belgrad.
'
2

Sate fi preag PP. 13-4.


Hurmuzaki, XI, p. 1052, no 1516 lorga,

3 Acte lfragmente, I, p. 143. Cf. lorga, Istoria tut Miha-Viteazul; supt presI.
4 V. Mangra, C'ercetr literare-istorice, BucuretI, Carol Gobl, 1896; pp 13-4.
5 I, p. 6 i urm.

www.dacoromanica.ro

NOUALE LUCRARI ROMNETT TIPARITE IN ARDEAL

XCVII

Se spune c tlmcirea s'ar fi fcut cu mare mu.t.nc si


den limb jidoveasc $1 grehsc $i srbeascd pre limba romneasc. C s'a intrebuintat textul biblic in mal multe
limbI, va crede oricine va tinea samd de precisia i intelesul
deplin $i limpede al acesteI traduceri-model, care trebuie
pus maI presus decit orIcare alta acutd de RominI: pe
atunci era in Ungurime o mare rivnd pentru traducerea cartilor sfinte; nu ma! putin de septe tlmcirf partiale fur
acute la sfirsitul veaculta al XVI-lea, a$a incit se putu da
la 1591 o Bib lie maghiard intreaga", care a ramas clasica 1.
Ca traducAtorI se insir episcopul reformat nu carchiepiscop, nid Mitropolit, ca Ghenadie, care trdia nc, dar de
care nu se vorbeste nimic ln aceast carte - Mihail Tordasi,
*tefan Herce, predicatorul din Caransebe$, Efrem Zacan,
dascalul de ddsclie din acela$I Sebes, adecd, fireste
Cvran-ebe$, Moisi Pestisel predicatorul din Lugo$ $i
Achirie protopopul HuniedoareI. Dintre aceste persoane,
episcopul figur cu tot atita drept ca si Ghenadie in Cazania de la Brasov. Venind acum la cellaltI, cunoscAtorul de
greceste trebuie s fi fost Achirie, cel de sirbeste dasclul
Zacan ; cdrturarul cu stiint de evreieste a putut fi cu grea
un Romin, $i Herce era poate Ungur (Hercse). EI vor fi fost
intrebatI numaI, iar traducerea - dup un text slavon arat s'o fi fcut Pestisel, -incontestabil un Romin. Un text
latin n'a lost intrebuintat, cu toate c intilnirn in traducere
cuVintul prima = intia, destul de neasteptat.
Forma lucrrif e, cum am spus, foarte deslusit ; pe ling
aceasta, frasa scurtd, energic, perfect turnat ; nimic dintre
traducerile de pnd atunci nu se poate pune alturI cu Palia.
Ungurisme nu se afl, nicI constructq luate stingacitl - ca

in Cazanie chiar dupd slavoneste. Archaismele sint putine :


e, pen tru iar, sd, pentru dac, intrebuintat pretutindenI, int&niz7, pentru ntai, sdblazna% a seibleizni, pentru suparare,
a supra, seni, pentru sintem. Ici $i colo se prinde cite un
moldovenism : pintru, In loc de pentru; dz 41 are aid locul
Kont, p, 87.
VII

71304. Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

XCVIII

VEACUL AL XVI-LEA

pe ling. z $i se toarnd litera anume ; scriitorul are aplecarea de a inlocui diftongul oa prin o simplu, ca in scose,
intorse, etc. Traducatorul invtat, care $tia de Romani' $i,
cunoscind $1 limba latin, va fi judecat insu$I cd ea samnd
cu a noastrd, zice neamuluI s - pentru ntia oar. - :
Romha', nu eRuminID.

Pentru a se judeca insusirile aceste traduced, ldsm s


urmeze citeva rinduri dinteinsa :
[La.] inceput fdcu Domnedzet1 ceriulti $1 pmintul ; e pdmintulti era pustiiti $i inde$ert ; si intunearecti era spre adinc

si d[u]hul Domnului se purta spre apd. Si zise Domnedzett :


fie lumind, i fu lumina*. Si vdzu Domnedzeti c'arti fi bund lumina $1 despdrti Domnedzeti lumina de la intunearecti $i chem

lumina dzio $i intunereculti noapte, $i fu de intru sear si de


intru demineatd zua de 'ntniti. Si dzise Dumnedzeti : fie trie
in mijloculii apelor, s despart apele de la ape : $i feace Domneclzeti tdrie $i despdrti apele ce era de suptii tdrie de la
cealia ce era de supra tdrieI, $i fu asa. Si chemd. Domnedze
a tdrie ceriulti, $1 fu seard $i demdneat zua a doa. Si zise
Dumnezeti : stringd-se apele de suptti ceri inteunti loc, sd

se vadzd uscatulti, $1 fu asa. Si chemd Domnedzeti uscatulti


pdmintti $i strinsul apelor chemd. mare. Si vddzu Dumnezeti c fu bine. Si zise Dumnezeti : rodeascd prnintulil iarbd
vearde, fdcdndti sdmint, si pomi fcindil roduhl sti, dupd
fealulti sd, care sdmintd fie ntru sine spre pmntil, i fu a$al.

in curind flacdrile until' lung rdzbohl stored:tor de puted cupiindeati Ardealul, pentru stpinirea cdruia se luptati principil
din Alba-Iulia, TurciI, Domnri Munteni: marele MihaI $1 vrednicul sti urmas Radu Serban, Germanii, magnatif Ungariei
de sus. intre alte lucrurl care se nimicird in aceste prefaceri,
fu $i avintul tiparuluI romdnesc. In zddar se suird in Scau-

nele episcopale din Nord $i din Sud $i furd ntri.i in acelag an 1585 Spiridon $i loan din Prislop ; in zdolar pstrd
acesta din urrnd legdturile cu Tara-Romneascd, unde merse
sd se sfinteascd, in zddar II cldi MihaI Viteazul o mndstire
1

Reprodus

i In Gaster,

Chrestomatia,

I, pp.

33-5,

www.dacoromanica.ro

DEC:MAMA CULTURII SLAVONE

XCIX

pe dealul de ling Balgrad, capitala principilor ArdealuluI,


in zgdar II Men, dupd cucerirea sa din 1599 a provinciel, intig Mitropolit al Romlnilor din Ardeal, in zadar aduse el
in Maramures, in locul liff Spiridon calvinul, ca nog episcop
de lege ortodox, pe Sirghie, fost egunien al Tismand1. Aid'
pc mult vreme cultura nu mai putea inflori, dupd ce se culesese atita roadd de carte slavona, prin potrivirea imprejurrilor,

prin acel amestec al spiritului romgnesc si al curentelor apusene care a fa:cut totdeauna originalitatea cultural a Ardealulul si marele luI folos, pand daundz, cind inriuririle Europa ail venit pe alte calI de-a dreptul in valea DundriI.
9. DECDEREN CULTURa SLAVONE iN A DOUA .JUMTATE A
SECOLULUI AL XVI-LEA.

Limba slavon rmsese in Moldova si Tara-Romneasca


limba BisericiI, si de aceia se cereag necontenit de dincolo de
muntl ert1 slavone pentru preotI, de aceia cartile romnesti
erag oropsite dincoace, de aceia publicatiile in cloud limbi
dcleag o forma romneascd a Crtilor Sfinte numai pentru pia.-

cerea cetitorultif sag pentru dorinta de a intelege a preotultif.


De asemenea limba slavon rnlsese limba de Stat : din
cancelaria domneascd, de supt minile diacilor luf Vocl nu
iesiag decit documente slavone pentru danie si intgrire.
Dar in cunoasterea, rgspindirea si intrebuintarea acestef

limbI moarte se vedea de la o bucata de vreme o necontenit slabire si decgdere.


in Moldova, ceI din urma budf crturari de slavoneste se
intilnesc numaI in cea d'intalig parte a acesteI perioade. EI
sint ucenicil luI Macarie, episcopul de Roman si cronicarul:
Teofan Mitropolitul, Eftimie, despre ale egrul intimplarI a mal

fost vorba maI sus -, si Isaia de Rduti.


TeoFan e numit de Cronica terif ucenicul luI Macarie, si
ea adauge cd el fusese den tinerete episcop 2 ; dar aicI avem
I Sate ,d .preop, p. 35 si urm., p. 193, nota
; cf. Arch.Statulul, Trsmana,
netrehnice, pach. VII, no 6 ; Ghenadie Enkeanu, Din istona bisenceascii a
Rom'inilar, BucurestY, 1883, p. 144 i urm.
2 Ureche, p. 221.
1

www.dacoromanica.ro

VEACUL AL XVFLEA

a face cu o traducere gresitd : nu Teofan fusese den tinerete episcop, ci Macarie, al cdrui ucenic se zicea el, cfusese
mai de mult episcop. Teofan trecu de-a dreptul de la vre-o
egumenie la innalta treapt a Mitropoliei moldovenesti. El ingriji poate sd se urmeze scrierea CroniciP, care e de altmintrelea tot mai slabd, mai seacd. Venise dupd Mitropolitul
Grigore, care fusese silit s plece, la 2 2 Septembre 1564,
pentru c fdcuse greseala de a incorona pe Toan-Vodd. Despot, usurpatorul 2; la Tindal sdn, i acest Mitropolit fd.cu politicg.

Dupd moartea lui Alexandru Lpusneanu, dupd ple-

carea in Polonia a fiului acestuia, Bogdan-Voddi, Teofan vdzu


pe un non Ioan-Vodd, cel Cumplit, asezindu-se ca Domn moldovenesc : de frica lui, el fugi in Ardea11.
loan alese in locul fugarulul pe Anastasie, episcop de Roman 'Mc din anul 1557 si urmas de-a dreptul al lui Macarie,
urmas cdestoinic a primire slujba pdstoriei sale4 : Anastasie

pare a fi stat la Roman numai pad in 1571, dud fu numit


Gheorghe care peri ars pe vremea lui Ioan-Vod5.5. Pdstoria
noului Mitropolit tinu mai mult decit Domnia lui loan : el
nu fu scos de Petru-Vodd Schiopul deck in 1578, dup infringerea lui Joan Potcoavd6. Teofan fu credincios lu Petru,
dar tocmai de aceia el nu putu s se impace cu urmasul
acestuia, Iancu Sasul : in 1581 el pribegi impreund cu Ghe-

orghe Movil, episcop de Rdauti, si cu Movilestii

ceila111,

fiind poate rud cu aceast familie de mare viitor. Iancu-Vodd

it scoase din Scaun, li zise in acte Ifost Mitropolit, dar nu


cutezd a-1 inlocui', cu toate cd. Anastasie, care intr mai pe
Ist. lit. ram. in sec. al X

p. 542.
Cf. Ureche, pp. 211, 221.
3 ibid., p. 225.
.
, p. 210. El ar fi fost Putnean V. Melch6edek, Chron. Ramanulut,
I, p, 104.
5 Pe nite icoane numele lui Anastasie ca episcop de Roman apare la
18 Februar 1570, la i.i Ianuar 1568 ; Melchisedek, In An Ac. Ront., VII, p.
237. Tot art la x z Lille 1558 ; ibid., p. 238. Toate se afla la Putna.
6 Ureche, p. 232.
7 Hurmuzaki, XI, p. L

www.dacoromanica.ro

CI

DECADEREA CULTURII SLAVONE

urm in intelegere si cu Papal, nu doria nimic mai mult deck aceasta. in 1582, Teofan se intoarce odat. cu Domnia
cea nou a lui Petru Schiopul ; el nu prsi de acum drja
archipstoreasc pn la moarte, prin 1586-7 2.
Isaia de Rduti a inceput ca egumen la Slatina, $1 s'ail pstrat niste cronici scrise de el inteun sbornic slavon din aceast

mnstire5; una din ele e o compilatie proprie a vechilor


anale moldovenest. Dupd citva timp, el innaint ca episcop
de Rduti, in locul lui Dimitrie, ucis la 1565, inteo lupt
pe care o dddea in Ardeal un pretendent, pe ling care se
gsia4. El venise dup Eftimie, care fusese de fat la incoronarea 10' Despot si pltise poate aceast greseal cu caterisirea5. Vldica Isaia va fi $tiut $i latineste : Ioan-Vod,
care-I privia ca pe un orn de incredere, it tritnese in Ardeal, in Polonia $1 in Rusia, de unde trebuia s aduc. pe
Doarnna $1 pe fiul lui Petru, cari muriser ins, de rnult'. Cind

se intoarse el din aceast ultirn solie, Domnul sii nu mai


era pe lume $i Petru Schiopul stpinia Moldova. El pierdu
deci episcopia, mail curind sail mai tirzitl, $i hied din 1580-1
el era, nu nurnai fost episcop, ci si fost el insu$T, cci trecuse in schirnnicie, luindu-$1 si alt nume7. Isaia se aclposti
la mnstirea Agapia, aproape de Neamt, $1 se stinse abia in
1593, la 4 Ianuar 5.
Cellalti ierarchl moldoveni de pe acest timp arat s fi fost
niste simpli clugri fr cuno$tinte sat"' insu$irI deosebite.
Pn si fratele lui Ieremia $1 lui" Sirnion Movild, Vldica

Gheorghe, care trecu in 1587 de la Rdutl la Mitropolia


Moldovei, era un om foarte necArturar $1 grosolan, pe care
Tirolesif, cari-1 cunoscur cind el sttu, cu fugarul Petru Schiol Pietendeap domneft, In An. Ac. Rom., XIX, p. 242.
2 Hurmuzaki, XI, p. vim
4 1st. lit, rom. 'in sec. al XV.I.I.Tlea, 11, p. 544-5.
4 Hurmuzaki, XI, p. 7 2, 110 Mx.
5 V. Ureche, p. 212.
6 V. Hurmuzaki, XI, p. 809; Pretendeng domneftt, pp. 248-9

7 Melchisedek, Chron. Romanula, I, p. 211.


8 Wickenhauser, Radautz, CernlutI, 1890, p. 16.

www.dacoromanica.ro

..-=

56-7.

CII

VEACUL AL XVI-LEA

pul, in mijlocul lor, li judecati, cu oarecare bdIddrnie, c e


un bivol (ein Piffel) sat', cum s'ar zice la noi : gun botiO.
Pnd la innltarea mandstiriT Sucevita, de aceast familie a
Moviletilor, nici nu se scriii manuscripte frumoase, popil i
cdlugdrif avind acum la indmind din bielug ieftenele tipdrituri muntene, sirbesti, ruseti i ardelene. Ieremia-Vodd ddrui ctitoriei sale citeva cdrti bine scrise, dar unele eraii cumOrate de pe aiurea: astfel gsim o Evanghelie a lui NeagoeVodd i alta a luT Alexandru Mircea2. Pe cloud manuscripte
se iscdlete copistul, cdlugrul Prohor din Moldova3. Dar un
altul, ddruit pe acest timp mndstirii Putna, fusese copiat tocmai la Rohatyn in Polonia4.
Se mintuise vremea cind frumoase manuscripte fdcute in
Moldova se trimeteati de *tefan-cel-Mare i Petru Rare pnd
la Atos5!
Scrisul documentelor sufere si el o prefacere, dar aici nu

se poate vorbi de deadere. Deosebirile ce se intimpind tot


ma multe de pe la 1560 70 innainte se asamn cu acelea
ce se constatd in cancelariile Apusulut la trecerea din evul
mediu in epoca modernd. Pergamentul incepe sd se intre
buinteze mai rar ; forma solemnd a vechilor acte e jertfitd
adesea pentru o alta mai putin frumoasd, dar mai lesne de
alcdtuit, tried de la Stefan Rares avem hotriri domneti tnsemnate scurt pe un petec de hirtie obinuit, pecetluit cu
o pecete mica. Ele se puteati redacta aa de uor de ofisicine, incit, poate i de aceasta, Domnil trebuir s adauge
o chezdie de autenticitate, iscdlind in josul lor 6. Scrisoarea
l Hurmuzaki, XI, tabla.
2 Melchisedek, In An. Ac. Rom., Am, pp. 255-7.
3 Ibid., pp. 256, 261.

4 lbid, p. 234.
5 L Bogdan, In An. Ac. Rom., XI, pp. 5-12, 18-9.
6 Foarte multi dintre vechil DomnI, mal ales dintre .porfirogenqi., cari
primiat o educatie oarecare, vor fi stiut sa"-s1 scrie numele. IntimpIltor se afi
iscalitura unui Domn muntean din Ineia jumatate a veaculul al XVI-lea

(comunicatie a d-lui I. Bogdan). In Moldova incepe a iseli Ioan-Voda cel


Cumplit, iar in Tara-Romneasca' Mihnea Turcitul.

www.dacoromanica.ro

CHI

DECA' DEREA CULTURII SLAVONE

nu maT e aceia$I ca in manuscripte : groasd $i indesatd, cu


totul dreaptd ; dup norme apusene, cunoscute prin mijlocirea
ArdealuluT, dar cu mult maI mult prin a PolonieT, ea se apleacd,
se desf$urd. in Valli fine, se face lunguiatd, se prinde in curind

chiar in leglturT, care lipsia cu desdvir$ire vechiulu sistem


de a scrie. Pe vremea luI Petru Schiopul sati a Movile$tilor
adevdratI me$teri. ai noudi caligrafif documentare se ivesc, $i

de la

din$II ni-ail

rmas in numr maT mare acte a$a de

elegante, incit ochiul le cautd cu plcere intre celelalte hirtiT


$i pergamente : scrisoarea cirilicd din Rusia polond, influentan $i ea de caligrafia latin, pare grosoland $i stingace pe
lingd aceste minunate $erpuituri ale unor pene cluzite de
mini iscusite. Un Cristea Mihdilescul, un Ieremia Bseanu

sint vrednicI a fi pomenitl in analele artei romne$tI, cad


ei represintd, in ceia ce prive$te me$te$ugul scrisului, o fas

dinteinsa.
Carturarif a lipsit printre Domnif din a doua jumdtate a

veaculul al XVI-lea. Alexandru Lpu$neanu dAdu ins o


cre$tere bund fiilor s : pe atuncT nu era incd departe Domnia lui Petru Rare$, tatl Doamnei luT Alexandru-Vodd,

Ruxanda, $i Petru sprijinise mult cartea slavon, aducind si


scrierea Cronicii luT Macarie de Roman. Ce va

fi

$tiut

tindrul Bogdan Ldpu$neanu, nu se poate afla, dar un copil


din flori al bdtrinuluT Ldpu$nean, Bias, care n'a avut norocul
s domneascd, de $i s'a zbuciumat destul pentru aceasta,
avea destul invtturd ca s poatd copla direct $1. cuviincios
o carte slavond : in Biblioteca Imperiald din Viena se ps-

treazd o Psaltire pe care a scris-o

el in

Stiria, dup anul

Fiul Chiajnei, sora RuxancleT, Petru Schiopul, primi


$1 el oarecare lectiT, de la vre-un preot adus pentru aceasta
anume la Curtea din Bucure$tI : el vorbia $i cetia grece$te2,
1590

1.

V. Pretendent domnefi, p. 52, nota 4, dup notim lui I. Bogdan, in


An. Ac. Rom., XI, pp. 12-7.
2 V. spusele lui Ierotei de Monembasia, 13r43).ioy iccopt-,t6v,

scrisorile

grecestl primite de el In exiliul safi ; dar poate ci i le cetia i i le tlmAcia


gmerele sill Zotu, un Grec, sail popa grec Adam din Cipru, cari se aflart pe
lngl dnsul.

www.dacoromanica.ro

01V

VEACUL AL XVI-LEA

scria cu litere cirilice, dar cum nu se poate mar urit si se


zice cd avea aplecdri pentru musicd, adecd, fireste, pentru
cintdrile bisericesti 1. De cresterea fiuluI iubit pe care-1 avu
la bdtrnetd, :5tefan-Vodd, el se ingriji cu deosebire si tocmi
pentru a-I fi invdtdtor pe cdlugdrul, ieromonachul Tudose
Barbovschi, dinteun neam care (Muse Moldovei, pe vremea
lui Petru Rares, un Hatman 2 ni s'a pdstrat o lectie de
cronologie a luf, insemnatd pe o foaie de hirtie d ardtind,
dup cronografe, c an! sau strecurat hare intimpldrile de
cdpetenie ale trecutuluI si data de 1588, pe cind bietul copil
de patru-cincI anI trebuia sd-sf incarce rnintea cu astfel de

stiintd 3. NicI In diata san testamentul s Petru-Vod nu


uitd a pomeni pe dascal, puindu-1 aldtuff cu tovardsul luI
de pribegie, Mitropolitul Movil 4 ; tim CU cit era pltit pe
lun acest preceptor cu insemnata sumd de trel galbeni,
afard de toatd intretinerea 5. Dupd moartea lui Petru-Vodd,
el plecd luind cu sine rdsplata de 30 de galbeni si un caftan
pretuit cincI galben16. El trecu prin Polonia, ca s ajungd
pe urmd, cum se va vedea, Mitropolit al MoldoveI 7. Din
Tirol, el fu petrecut cu calificativul, de care se i'mprtdsia si
Mitropolitul, de : ungelerter Ossel, mdgar rf invdtd.turd. 8.

Pe acest timp, Domni in Tara-Romdneascd an fost maif


mult Mihnea-Vodd., fiul lui Alexandru, de care a fost vorbd
la tipdriturile ardelene, si Petru Cercel. Acesta din urmd, o
minutie a timpuluf si neamuluf s, frumos, indrdznet, vorbares, inzestrat cu un spirit poetic si cunoscdtor de maI
multe limb!, nu inseamnd nirnic pentru nor; innlttorul sdti
I

V. scrisoa romfiestl de ale lui, in Hurmuzaki, XI; altele, tn ale mete

Documente nouit, n mare parte romiinefti, relative la Pant .ych:opul vz


Viteazul, In An. Ac. Rom., XX, p. 435 i urm.
2 Doc. ,Bistrifel, 11, p. VII, nota 3.

3 Hurmuzaki, XI, p. 297, n cccxxv.


4 Ibid.. p. 443, il DLXXXIII.

5 ibid., p. 452.
6 /bid.; p 496, n DEXX.
7 /bid., p. 521, no DCLII.

8 Ibid., p 526.

www.dacoromanica.ro

DECADEREA CULTURIf SLAVONE

CV

imn ctre Dumnezeil e scris in Apus, la Curtea Franciei, in


limba ce se pretuia mai mult acolo : limba italiandl. Mihnea,
fiul und Perote, vorbia greceste si era mai mult Grec decit

mice alta, - cdcl si tatl sad isi petrecuse mai toat viata
intre Levantinii si Greer! din Pera : de la el, de la maic5.-sa
Ecaterina, s'a pstrat o intreaga corespondent greceasc,

care o sora a Ecaterind, Mgrioara, care era cgluggrit in


ostrovul Murano de lingd Venetia2. Niel in aceasta tard deci nu

mai putea s se pstreze cultura slavon, care fusese asa de


puternic inrdcinatd, totusi, cu citeva zed' de anI in urm.
artu rarii de slovenie erati aid si ma! putinT decit in Moldova. Mitropolitul Serafitn pare O. fi fost unul dintre acestia:
I-am vdzut trimetind o Cazanie slavon la Brasov pentru ca
s fie tlmcit si tiprit in acest ora$. Supt innainta$ul sil
Anania se scrise o destul de frumoas Evanghelie, care e
pstrat astzi la Biblioteca Imperiald din Viena3. Din vremea lui Serafim trebule sd fie alt Evanghelie slavong, astzI
la Sucev4a, $i care dd icoane de sfinV si chipurile lui
Alexandru-Vodd si ale lui Mihnea, acesta din urml, reprodus de mal. multe orIl. Urmasul s5.05 Efrimie, pare s fi fost
Grec: ales pe timpul rdzboiuluI lni Mihai Viteazul cu Turcif,
el intr rpede in legtura cu Patriarchia din Constantinopol,
care nu uit s aminteasc atone! drepturile el', datind, in
forma cea mai nou, de la Nifon, asupra Scaunului muntean.
El ceru luf Meletie Pigas, vicariul patriarchal $i cunoscutul
Carturar, o Evanghelie greceascg si un Nomocanon cu hotgriffle soboarelor ; cea d'intiti se si trimese, iar, pentru a
Contribuliun la istorm Muntenia, in An. Ac. Rom., XVIII, p. 87
I Memoriul citat in An. Ac. Rom.
3 Bogdan, In An. Ac, Rom., XI, pp 19-21.
4 Me:chisedek, in An. Ac. Rom., VII, pp. 255-6.
5 Serafim muri la 7098 (1589-90) (Odohescu, Scrier, I, p, 430: epitaful lul
la matiLtirea Snagov), Inc pe vremea lui Mihnea, care nu prsi Dumnia declt
In 1591. De oare ce luptele lui Mihal cu Turcii incep alma In 1594, urmeaed.
c5. a fost mgcar Ina un Mitropoln la mijloc. Aceasta se dovedeste si prin pomenirea la 17 August 1595 a Mitrupolitului Mihail [al Wes] (Melchisedek, In
An. Ac. Rom., III, p. 28). t'omelnicul mai inseamna in acest interval pe MItropolipi Mihail I-iii si Nichifor (Studir fi doc., V, p 629, nota 1).
1

www.dacoromanica.ro

C VI

VEACUL AL XVI-LEA

doua, se fgdui in cel mai scurt timp o copie'. Eftimie iscale$te, in fruntea celorlalti marturi, pe tratatul incheiat la
1598 de Mihai cu impdratul 2; il gsim la 26 Iunie 1599
dind mrturie pentru tratatul dintre Miha $i Andrei Bthory,
principele Ardealului3. El negociase $1 tratatul din 1595 al
lui Mihai cu cellalt Bathory, Sigismund" Eftimie nu se desprti nici-odat de stdpinul sti, dar dupn uciderea lui Mihai el
nu se impc mult cu urma$ul lui, Radu Serban, $i-g petrecu
anii din urm in pribegie $i uneltiri5. Grec poate, urmat de un
Grec neindoielnic, Eftimie pare a deschide calea unei influente

noun, care va fi cercetatn in curind.


Tara-Romnneascd n'are mdcar $coala de caligrafie cu care
se poate mindri Moldova. Pe material mai ieften $i inteo
form mai u$oar, pisarii intrebuinteaz acelasi fel de slov
ca si innainta$ii bor. inferioritatea ei in culturn se pstreazd
in decadent, dupa ce ea se vdise in strlucire.
i

10. iNCEPUTURi DE SCHIERE ROMNENSCrk iN PRINCIDATE.

Dar in drirnIturile vechii culturi incolteste $i pe acest


pnmint al Domnilor, ca $i in Ardeal, cartea noun. romneasc.
Se vad mid' innoirI $i indrzneli, inceputuri pe care le aduce
intdig numai nevoia, pipniell stingace in directia drumului noti,

pe care se va merge apoi in lumina deplind; incercrf care


nu izbutesc, dar vor fi urmate de altele invingAtoare.
in ceia ce priveste intniii cnrtile, e drept cn tipriturile
romne$ti ale lui Coresi s'aii gsit in Ardeal sati in prtile
ungure$ti, iar dincoace numai la cite o intinastire de ling
granit, cum e Ciolanul, unde ele ag putut fi aduse de un
clugr venit de dincolo. Dar ele nu erag oprite cu des5.1 Melchisedek, in An. Ac. Row , III, pp 42-3, duph.' Malisevschi, Meletie
Prgas (ruseste).
2 Hurmuzaki, HP, pp. 287-8, n =Mt: numele episcopilor de Rinanic
si Buiaiii lipsesc. Cf. vol XI, p. 359, n0 DLXIX. Cel d'intiii va fi lost Inea.

Efrern. V. Studl ;vs doc., V, p, 433, nota I.


3 Hurmuzaki, Ill', P. 330. Iar lipsesc eplscopiI.
4 Hurmuzaki, XI, p. 205. Cf. ibid., p. 50, n CVIII ; pp. 52-3, n CM.
5 Studa ;3'1 doc., IV, tabla.

www.dacoromanica.ro

iNCEPUTURI DE SCRIERE 11011NEASC.I

CVII

virsire. Pnd si un Domn ca Petru Schiopul, care nu intelegea slavoneste si totusi void sd stie si el ce scrie in cdrtile sfinte, se ldsd adus sd. cumpere Psaltirea-si cea din 1570

si cea din 1577- si Praxiul. Dupd moartea lui, la Bozen,


in Tirol (1594), se gdsird, intre atitea si atitea lucruri de podoabd rdsriteand, si niste cdrti, pe care archiducele Maximilian le ceni pentru dinsul ca pe niste lucruri ciudate ; intre
ele se inseamnd : go carte in folio, acoperitd de aclaz rosu,
Psaltirea lui David, intoarsd din slavoneste in romdneste;
o carte in 4'0, acoperitd cu aclaz cu flori: Faptele Apostolilor ; o carte in 4, legat in piele albastr : Psaltirea luf
David

Lista cdrOlor romdnesti din mostenirea lui Petru-Vod mai


cuprinde insd cloud numere : go carte in 4t0, legatd in taftd.
albastr : Rugdciunile Maicil Domnului, si o carte in 4`, le-

gat cu piele galbend : gChipul cum trebuie sd se poarte


cineva cu domnii marID 2.

Deci se vede ch.', pentru folosul luf Stefan-Vodd copilul,


cineva, poate chiar gdascdlul Teodosie, a primit sarcina de
a preface pe romdneste Sfaturile lui Neagoe-Vod cdtre fiul
sti: titlul va fi fiind acela al capitolului ginvdtdtura lui Neagoie

Voevod cdtre iubitul sil cocon si cdtre alff Domni cum


in ce chip vor cinsti pre boieri. Cit priveste cealaltd carte,
ea trebuie sd fie iardsf un manuscript, asemenea cu acela pe
care popa Grigore din Mhaciti l-a copiat in : gCuvnt de
imblare pre la munci : Sfrd_Inta Maria vria sd vadzd cum se
muncescu rodul crestinescu in Iad3.
Pe acelas1 timp se fgdduiserd literaturii romdnesti lucrdri

care nu i s'ati mai dat. Sfauit de Postelnicul sail Bartolomei Bruti, Petru Schiopul cutezase a intra in legdturd cu
Iesuitil cari lucra pentru credinta catolicd, din Galicia, unde
1 Hurmuzaki, XI, p. 555 ; cf. p. 557. Intr'adevdr, cea d'intdifi Psalhre e
mai mare deck a doua.
2 Ibid. c Gebet unser lieben Frauen si cManiera, wie man Mk grossen
Potentaten tractieren soil,.
3 Hasded, Cuvente den bittritn, II, p. 312 si urm.

www.dacoromanica.ro

CYHI

VEACUL AL XVI-LEA

aveaa la Lemberg un colegiu ; se merse atit de departe, incit Domnul si Mitropolitul sti, Gheorghe Movil, af aruia
fraV avea cele mar marl' simpatii pentru Polonr, scriser la
Roma, inchinind tara cltre Papa ; si unul si altul plnuiser
o cdidtorie la cpragul Apostolilor31. Dusmanii lui Vldica Gheorghe, fostul Mitropolit Anastase si un fost episcop de Roman, nu

uitar s scrie si el" aprtorulul firesc al Crestinttil coplesite de Turd 2 Doritorif de Domnie, cari rtdciati asa de
mult prin Europa, se indreptaii la rindul lor cdtre Sfintul
Printe

3.

Atund nunciul din Polonia fcu, in 1589, planul de a da


Rominilor crtf prin care s'ar introduce calendarul cel no,
care fusese abia hotrit de Papa Grigore al XIII-lea : cAr fi
bine si aceia, s se tipreasc niste calendare t mineie in
romneste dup calendariul indreptat, si s se r'spindeascd
in popor 4 Tiparul era s se fac, fr indoial, in Polonia.
Dar acest gind, care ar fi adus pentru noi inc un cistig literar, nu fu indeplinit nici-odat. l i totusi, dacd ar fi rdzbtut
in adevr catolicismul printre Rominf, el nu s'ar fi putut
sluji decit intr'o mic msur de limba latin, neinteleas, ci
ar fi trebuit s facd un loc larg limbil poporului. Nu trebuie
s se uite c, in Ungaria chiar, se rspunse din partea caD.

tolicilor la I3ibliile calvine prin marea Biblie catolic, aprutd


la inceputul veacului al XVII-lea5.
1 Hunnuzlki, XI, pp. Lx.n-vt.
2 Pretendeng domnepT, p. 242. - Grigore poart titlul de cepiscopus episcopatus Romanchae.. ApoI vin cuvintele : et in omnibus praepositus omnium
monasteriorum et totius Consdil terrarum Moldaviae. , Hurmuzaki, 1III, p. 125.
Acest titlu nu trebuia pus In legItur cu acele ale cutrul Vldic ardelean,
fost

i pe la nol -Melchisedek, Chron. Romanulu, I, p. 224 De fapt, nicI

nu e un titlu. Scrisoarea e tradus, i r tradus din romneste, i aid era


de sigur, dup numele pretendentulul si al celor dol prelatl esi totl egumenil mnstirilor si tot Sfatul tera Moldovei.. - Grigore trebuie sl fi

ps-

torit dup Eustatie i innainte de Agafton, intre 1579 0 1584, deci ; cf. regestele de la sfirsitul vol. XL din Hurmuzaki.
3 Ibid., passim.
4 Hurmuzaki, XI, p. LXIV.
5 Kont, I. c., p. 87.

www.dacoromanica.ro

CIX

iNCEPUTURi DE SCRIERE ROMNEASOX

Limba romneascd incepu s ptrundd pe acest timp si in


scrierea documentelor.

Innainte de iesirea tipriturilor ardelene, sint rare casurile


clod ea se intrebuinteaz. Asa, se pare c in romneste s'ar
fi fcut ciorna unui jurdmint al lui *tefan-cel-Mare ctre PolonI '-. Pe dosul unui act al lui Neagoe Basarab, datat 9 Maid
1519, o mind contemporand a insemnatc Ghimpeanif, aceastd
aceast carte priveste satul Ghimpeni 22,

carte, adecd

Peste doi anT s'a scris rdvasul de boier muntean pe care


1-am reprodus mai innainte 3. Glose romdnesti, iardsi con-

temporane, sint adause la un document al lui Mircea Ciobanul 4.

Se vor mai fi fcut si alte glose, alte insemndri pe dosul


documentelor : se va fi trimes $ i altd dat cite o scrisoare
romneascd unui strin, din partea cuiva care -nu-I cunostea
limba $ i nu voi sd scrie slavoneste pentru ca un al treilea
s nu afle stirile foarte tainice pe care le trimetea ; multe
acte politice vor fi fost asternute intdid in romneste si pre-

fcute numai dup acest izvod in slavoneste sad latineste.


Scrisorile lui Petru Rares care regele Polonie poart intipdrit in sintaxa lor caracterul romnesc si, dacd se poate ca
ele sd fi fost dictate pisarului, se poate iardsI sg i se fi dat
acestuia insemndrI sedse din partea stpinului sti 5.

Greutatea cea mare pnd la jumdtatea veacului al XVI-lea


era lipsa unel ortografif, unei stiinte a desprtiriI si scrierif
cuvintelor. Publicatiile lui Coresi dddur aceastd ortografie,
rdspindir normele trebuitoare pentru a scrie romneste bine
$ i inteles. Indat deci scrisoarea in limba noastrd bud un mai
puternic avint.
1 cHec inscripcioc., se spune pe V" actulul latin, cex valackico in latinum

versa est, sed rex ruthenica lingua scriptam accept. ; Leman,

I. c.,

Il, p.

337 ; cf. brosura mea Dauer cantering Socec, 1898, pp. 107-8.

2 Istoriile Domnilor pri-Romaneft de Constantin apitanul Filipescul


ed. lorga, Bucuresti, Socec, 1900, P. 49, nota 4.
3 V. p. Xxxvi.
4 Convorbirr literare pe 1900, p. 332.
5 V. Hurmuzaki, III si SupI. II, vol. I.

www.dacoromanica.ro

CX.

VEACUL AL XVI-LEA

Cancelariile domnesti pdstreazd incd, pnd la 1600, cu un


fel de respect religios, vechea datind a limbii de Stat slavone.

Dar romdneasca apare in mai multe feluri de hirtii, care nu


intdriail pdminturi, care nu erag menite sci fie multd vreme,
dar dintre care unele primiail si pecetea domneascd, md-

car pe cea de inel, dacd nu pecetea mare sail cea mic a


terii.

intdiii, atitia oameni din sate, cu mai putind stiintd de carte,


furd foarte bucurosi cd pot sail' insemne invoielile pe vre-un

petec de hirtie proastd, cu o cerneald stearsd, indoit cu


apd, Med.' sd meargd la cel mai apropiat tirg sail oras in cdu
tarea unui diac de slavoneste ; acorn popa, feciorul popel
puteati sd scrie si ei dupd spusa partilor ce se intelegea

intre ele si care de multe ori vor fi fost deosebit de bucuroase ed.' pricep si ele ce a pus in slove logofdtul. Avem astfel zapise terdnesti, adecd zapise acute la tall, fie si pentru
boierinasi, din Moldova de jos - Tinuturile Tecuchl, Roman,
Bacdti -, din judetele de munte, vecine cu Ardealul, ale Tern%
Romnesti ; astfel, din Dimbovita, Muscel, Prahova, din Vilcea'.
Cele mai vechi sint dintre anii 1570 si 1580. Scriitorif se
feresc de obiceiii sd-si insemne numele pe acte care nu puteag

sluji pentru lauda lor.


Se intimpla iardsi c unii dregdtori, cari aveail puterea de
a da mdsturie pentru a se face pe urmd hrisov domnesc pe
temeiul adeverintii lor, n'avead la indmind scriitori invdtati. EI mrturisiail atunci, cu umilint si frd voie, pe romdneste. Asa se intimpld cu pircdlabul de Tirgu Jig - TirguJiul sat trdind pe lingd a tirgul cel adevdrat, - cu insusi
Vornicul-cel-Mare al Terii-de-jos din Moldova, Bucium 2. in
unele tirguri mai mici s'a simtit indatd nevoia de a se pd.rsi limba slavond pentru mrturiI: asa s'a intimplat cu
Agiudul3 ; alt tlrg din acest Tinut locuit in parte de Unguri,
Trotusul, ii mersese innainte in aceast privintd, cdci avem
1 Hasdeil, Cuvente den biltrani, I, pp. 25-6, 28-9, 62-4, 66-7, 71-2, So,
roo-I ; Hurmuzaki, XI, p. 197, nota 5.
2 Cuvente den &Want, I, pp. 51, 56-8.
3 V. Studd p doe., V, p. 7 p urm.

www.dacoromanica.ro

iNCEPUTURI DE SCRIERE ROMINEASCA.

Cx1

un act de mrturie trotusean, datat incd din 1591 1 Boierl


insrcinatl de Domn, in Tara-Romneascd, sd aleagit mosi
disputate, - asemenea boierl se chemaa adeveritori-, sail
jurtort, cari eraii adusi de una din prtile ce se aflail in
judecat, inseamnd hotarele adevrate sati arat ceia ce still,
tot in rornneste 2.

Cit de puternic era valul curentului romnesc care venia


s umple golul lsat de peirea limbii slavone, arat faptul ea'
si in anumite mndstiri muntene se fac zapise pe limba terif.
Egumenul Eftirnie din Bistrita olteand, care fusese odat o
scoald de slavoneste, scrie in graiul poporului un zapis, in
care mrturiseste pentru niste ostenelI ale sale, la 1573, in
zilele lul Alexandru-Vod ; o mrturie hotarnicd privitoare
si la mndstirea Vieros e scris tot romneste ; o danie care
aceias1 mndstire Bistrita, danie venind, in 1599, de la niste
boierinasi, are acelasI caracter ; in sfirsit, un Sucevean care
d un Tigan episcopuluI de Roman Agafton, la 1597, crede

cd nu trebuie s se mai indrepte la un orn invtat, atund


clod insusi e in stare s arte romneste ce a hotdrit 3.
Petru Schiopul, care era un btrin foarte ingrijit de banul sti,
cu paz mare la cheltuiala luI, ccI nu-I plcea O. stoarcd prea
mult tara, isI face in romneste -o romneascl de toat
ciudtenia, cu cite-o vocald, un i, un u, furisat adesea
intre cloud consoane care in graiul obisnuit se ating : sichiris

pentru scris, Peturu in loc de Petru -, isI face deci in romneste toate socotelile cu gelepiI si boierii ; el pune s i se
inftiseze in singura limb pe care o intelegea si el, un catastih de cisle adec de venituri ale VistierieI 4. El alctuieste tot astfel insemnarea averii pe care o strinsese Indnstirii sale Galata : catastih de la manastire de la Galata,
s se stie de vesmintele besereceh, etc.5. Actul de cdstorie
Arch. istorzc'd, 11, p. 105.
2 Cuvente den biltranr, I, p. 38 , Studd fi doc., V, pp. 291-2, no 13.
3 Cuvente den bdtritnr, I, pp. 22-3, 38, 76-7, 89.
4 flurrnuzaki, XI, pp. 219-20, 232-3 ; Documente lz mare parte romaneftr.
etc , 'in An Ac. Rom., XX, p. 455.
1

' Cuvente den Li-di-ant, I,

13.

192 Si urm.

www.dacoromanica.ro

CXII

VEACUL AL XVI LEA

tdinuit cu roaba Irina, mama fiului OA Stefan-Vodd, aceast


neobisnuitd mrturie, se infali$eaz tot in romneste, $i scriitorul, nedibaciul scriitor e iard$1 Voevodul insusI 1.

Cind Petru pdrsi Moldova unde nu mai void sd creased


birul pentru a multdmi nestinsa sete de argint a Turcilor,
el urm obiceiul sda de a-$1 scrie insemndrile, de a-$ concepe actele in limba neamulul sda. Avem astfel de la dinsul,
pdstrate printr'o intimplare fericitd, lista locurilor pe unde
a trecut in drumul sdil de pribegie fard intors2, nota despre
cheltuielile ce a fdeut cu un drum de la Bozen la Innsbruck
pentru un proces cu ni$te Ragusani ce-I fusese vrdjma$T 3 ;
avem apoI conceptul uneI plingeri cdtre archiducele Ferdinand,
guvernator al Tirolului 4, o procurd data' luI Anton Bruni,
in procesul pomenit 5, un inventariii al averil finlui sdri tefan 6 $i tidule din testamentul sal) din urmd, redactat in 15947.
Pe lingd multe scrisori grecestI - nza-una insci slavonciPetru primi in surgunul sai, in care se prinsese de bun voie,
scrisori romne$ti cu $tirI despre mersul la Poartd al afa-

cerilor sale, - scrisorI dintre care ni s'a pdstrat una scris


limpede, in caractere frumoase $i cu o bund ortografie 8, Tot
in romne$te II venird, ales caligrafiate, dzvoadele mrturiiloro
in procesul sdri cu Ragusanii ; ele eran date in numele luI
Luca Stroici, ale lui Ieremia si Simion Movild, a treI Greei $1
al Polonului Dzierzek, vechi oaspe si bund cuno$tintd. a %erilor noastre ; scriitorul, care dd.' un model de litere cirilice
fine, innainte de scrierea polond, e Luca Stroici insu$19.
1 Hurrauzaki, XI, p. 218, n CCCLI.
2 ibid., pp, 219-20.
3 Documentele citate, pp. 443-2, 447.
4 Ibid., pp. 443-5. 0 scrisoare ckre acelasI ni s'a pstrat nuraal Inteo traducere latin cu totul strvezie, prin barbaria eI desvIrsit, In ceia ce priveste sintaxa romneasc primitIv. ; Hurmuzaki, XI, P. 278 $ i urm.
5 Hurmuzaki, XI, pp- 342-3, n Cce0xLI.

6 ibid, p. 395 si urm.


7 Ibui., p. 443, n DLXXXIII i Documentele citate, P. 446.
8 Hurmuzaki, XI, pp. 349-50 , n CCCCLXXXIII.

9 ibid., p. 317 0 urm. Cf. cc facsimilele unel scrisorl slavone a lul Luca,
in Hurmuzaki, Sup/. II, vol. I, I), 459.

www.dacoromanica.ro

INCEPITTURT DE SCRIERE ROMANEASCA

CXIII

Numele adevrat al lui Luca StroicI era Lupu ; familia sa


de sigur, aceia0 cu a boierilor Stravici din veacul al
XV-lea. Lupu era pe la inceputul anulu 1580, supt IancuVod Sasul, numal. Sulger, iar fratele s. Simion imbrca
e,

numai caftanul, tot a.a de modest, de Cdminar1; indat,


Iancu fcu din Luca Marele-Logoft al MoldoveI 2. El invtase carte polond
prefcuse si numele in acela, mai
crestinesc, de Luca ; de la dasclii sal din Polonia invgase

el a scrie romneste cu litere latine, precum a fcut in TaIdi nostru pe care l-a trimes unu cunoscut din acea lar 3 ;
de la dnsii deprinsese mqtesugul de a se iscli printr'o artisticd ingrmdire i impleticire de slove, care punea in
mierare pe oamenii din vremea sa si-I indemna s se iea
dup dinsul 4. Avem dovezi c pe atund i alfd decit copiii
de boierl mergeati s invete in orasele polone vecine Lembergul, de pildd5. Dintre frunta0I MokloveI de pe aceSt

timp, par a se fi adpat de la acelasi izvor de stiin0iscoala Stavropighiei ortodoxe din Lemberg - fratir Movilesti, Ieremia si Simion, cari a avut totdeauna o mare
aplecare cdtre veciniI lor de peste Nistru ei-si isclesc scrisorile in litere vddit inriurite de cele polone. Mal tinr decit Luca, Grigore, fiul bdtrinului Nistor Ureche, care, el,
nu pare s, fi stiut deck romnqte6, sttea pe atund inc.
Regestele la vol. Xl din coleqia Hurmuzaki, p. 897

2 Gaster, Chrestomatm, I, p. 39. Brosura dilut Hasded despre Luca Stroici unde s'a reprodus acest interesant monument ortoucurestl, 1864, in 16

-,

grafic, dupi. o culegere de legi polone, nu mai e, aproape, In Intrebuinare.


Acest Taal nostru sarndnd foarte bine In partea sa d'intdid cu acela din tipdriturile luI Coresi, pe care, ded, Stroici le cunostea $ i le avea la Ina:Mind.
El are alte asdmdnri cu Un altul care s'a tipdrit cu cincl anl Innainte Intr'o
coleqie germand ; v. dineanu, Istorta filolopeY romne, ed. a z-a, Bucureti,
1898, p. 14.
a Hurmuzaki, XI, p. XLIV.
4 Asa ad fdcut Nestor Ureche i Anastasie Crimea Mitropolitul : pentru cel
d'intdid, v. Arch. Statului, Neaml, IV, 300 , pentru cellalt, I. Bogdan, In An.

.de. Rom., XI, p. 22.


5 1st, lit. rom. 'in see. al XVIThea, 1, cap. I.
6 0 ldmurire a luI in aceastd. linabd, In Hurmuzaki, XI, p. 233, u0. CCCLVIII.

71304. Vol. VII.

VIII

www.dacoromanica.ro

CXIV

VEACUL AL XVILEA

innaintea dascdfilor polonI. Melentie Balica, un cumnat al


Movilestilor, pe a cdrora sord. Scheauca o tinea in cdstorie,
era si el printre cunosctorii si pretuitorii Regatului vecin,
unde merge odat hi solie impreund cu Stroici.
Prin acestI oameni cartea polond, deci cartea latin, a. pdtruns in Moldova, clupd ce de mult incd, supt Lpusneni, pdtrunsese moda polond, iar supt Ioan-Vod cel Cumplit veniserd

Cazacii prdalnici al Polonid, cu earl se frdmint, in toat


Domnia lui, Petru Schiopul. Dar intre directiile culturiI polone de la sfirsitul veacului al XVPea era si aceia care ducea
la o larga: imprtsire a limbii poporului in viata de Stat,
si Ungurii din Ardeal se supunea de altminteri si ei aceluiasi impuls. Astfel, din imitatia vecinilor, din nevoile pribegiei, in care lipsesc, fireste, diacii de slavoneste, si adesea
off si tlmacii, se rdspindi in lumea dregtorilor si boierilor
Moldovel obiceiul fericit de a scrie romneste. Pentru dinsii,
deocamdat, apoi si pentru cancelaria Voevodulul.
Tara-Romneascd, rtnas in urtn si in ceia ce priveste
cultura, urmh de departe, si mai mult din motivul nestiintil
de slavoneste, aceastd miscare.
Supt aceste semne ale viitorului se inchide veacul al XVPea,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL III

LITERATURA RELIGIOAS IN VEACUL AL XVII4ea.


1. CULTURA SLAVON LA NCEPUTUL VEACULUI AL XVII-LEA.

Dupd i600, anul care a vzut pe MihaI Viteazul in TaraRomneascl, in Ardeal O. in Moldova, urmeaz: peste treized
de anI de frAmintrI politice sterpe; DomnI vin de la Po loni,

de la Turd, de la ArdeleniI unguri chiar ; ei se lupt unul


impotriva altuia, se sap unul pe altul, se inlocuiesc unul pe
altul. Dintre dinOI ati mai mult statornicie : Radu Serban,
leremia MovilA, Constantin Movil, fiul lui Ieremia, i Radu
Mihnea.

Mihai ins4f trebuie s fi vorbit grecqte, i el stia i


ceva turcete; slavona i limbile Apusulta i-ati rmas ins
totdeauna necunoscute. Ca Domn, el are pisati bunI i
d frumoase hrisoave in vechea limb de Stat, dar insemnrile pe care le face, sint in romnete, ca i ale lui Petru
Schiopul ; mina cuceritoruhil asterne liniI suptirf, care se des-

f4ur ascutit, colturat, nervost ; cit despre limbA, ea e reprodus stirgaciti, i in aa chip, incit se vede bine cA MihaiVod n'avea tlint despre lucrrile popei Coresi i ale tovar4ilor luI2. Catastifele ce se scriti pentru dinsul, insemnind
Rev. p. ist., arch. fi filologie, IV, p. 543.
2 Insemnarea citatfi a lui Mihal a fost falti cetit de totY; ea trebuie sh se
Inleag.5. ast-fel : (do Mihail Voevoda datmu eti 6111iltel al[e] loru di mosiia si al[e] mele dfi s'a dscu[m]paratil d la min[e] satul Sulariu, si m'a clat
as. &Loco lnii Blgradu ; blastmatu si procletii s'al fie dg. 318 ot[e]1ii si de
mink] ceana va sparcea pomana ; aminz ; alte asemenea note, In Studgt p
doe , IV , p. i si urm.
1

www.dacoromanica.ro

CXVI

VEACUL AL XVIPLEA

veniturf sag daniI in tara, lu.at cu sabia, a ArdealuluI, sealcatuiesc in romane$tel. Corespondenta sa secret : cinvad.turi. sag instructii catre solif sI la imprat, la regele Po-

loniel, scrisorile cdtre acestl soli - toate acte care nu tre-

-,

buiag sd treacd supt all ochI decit al Trime$ilor


planurile
de traspunsuriv care suveranif strinl 2 sint in aceia$i limba;
in romneste se scrie, de chiar mina lui Mihai, care face aid
silinY spre caligrafie, o creditiv pentru solul trimes in 1598
la Imperiali 3. DregatoriI sal din Ardeal $1 din Moldova, OrcalablI de cetati, $i intre ei insu$1 Hatmanul Udrea, pirclab
la Suceava, dag Sa$ilor chitante romnesti, al caror cuprins
it intelegeag astfel si ace$tia 4. Dregatorif din Maramure$ din
familia Pogan, vechig neam din partea loculuI, fac rdvase
romne$ti catre cetatea sseasca vecin a Bistritei inca de pe
timpul chid Ungurii stdpiniag tam, - inc din 1594 5. Mari
boieff pdstreaz obiceiul de a scrie in limba lor ; astfel Barnovschi Pharnicul, Hatmanul Dima 6 ; Vornicul Or$ obisnuieste a da si porund in aceast limb 7. DregatorlI din Cimpulungul moldovenesc scri care Sa$il din Bistrita romaneste
inc din vremea lui Stefan Rdzvan (1595) 8. in sfir$it, avem
$i

o tinguire de rob moldovean cdzut in inchisoarea ardeleand 9:

ea nu poate fi decit din anul 1600.


Nu trebuie s uitm nicf aceia c atit fratif Buze$tT, &it $i
MihaI insu$1 ati pus s li se insemne in romne$te povestirea
' Documente 'in mare parte romdnefti"; pp. 464-9 ; Studi 0i doc., IV,
pp. 2-3.
2 Documente, II, passim.
3 D. A. Sturdza, in An. Al% Rom., VIII, anexa: cRogu MrteI Tale s
crez1 pre omul nostru, pre Gligorie Postealnicul, de ce va grain.
4 Chitana pIrclabilor de Fgras, In Doc. Bistrifer, T, PP. 3-4, n vi , a
lui Ildrea, ibid., pp. 4-5, no vm; a celul din Sighisoara, In Stud n dot.,
IV, p. 6, n vill ; tot asa face Vtstierul Brcan ; Doc, in mare parte rom.,
P. 491.
5 Doc. .Bistrije, I, pp. I-2, n0 ii ; p. 2, n In ; p. 24, no XXXI

6 Ibid., pp. 5-6, n x.; pp. II-2, no my.


7 Doc. in mare parte ram p. 492.
8 Doc. Bistri,ter, I, p. 2 si urm.
9 Ibid., pp. 6-7, n xi.

www.dacoromanica.ro

CULTURA SLAVON

CXVII

vitejlilor svir$ite : un fragment din Cronica lui Mihai pentru


1

ann. 1599-600 s'a pdstrat in ruseste 2 ; partea pn la 1597


se infAtiseaz d. inteo prelucrare latin contemporan 3.

Radu *erban era un simplu boier de tard, care invtase


numai a-$i scrie numele cu o frumuset deosebit, in midi
litere fine ; alt limbd decit romne$te nu $tia, $i testamentul
sail, scris in Viena, pe cind era pribeag, la 28 Februar 16204,
e aledtuit in aceast limbd, fiind astfel al doilea testament
romnesc al until Domn romin. Dacd hirtille sale ar fi fost
oprite, ca ale lui Petru *chiopul, de Cirmuirea austriacd, in
loc s treacd in minile fetelor lui, am ,putea pomeni incd
un numr de rvase si insemndri romne$ti la inceputul
veacului al XVIPea. 0 lung scrisoare pe care o Indreapt
care dinsul boierif munteni nemultdmitl cu stpinirea urmasuliff sti Radu Mihnea, a ajuns insd pn la noi, $i prin duiosia si puterea de care e intiprit, ea se cuvine a fi pomenit printre cele mai frumoase pagini ce s'ad scris in romdne$te6. 0 altd scrisoare, indreptat impotriva luI Radu de
boierii din partida turceased, a scdpat $i ea de nimicire6, pe
eind o a trela ni se infdti$eazd numaT in tlmcire nemteascA7.

Pe cea de-a doua se afl $i iscdlitura Mitropolitului Eftimie.


De la Movilesti in Moldova n'avem nici un rind scris romneste, afard de cuvintele : .xa$ea s fie, pe care tinrul
Constantin-Vod le inseamnd pe un document slavon8. EI $i-aii
dat toate silinile sd. pdstreze traditiile crturre$ti ale trecutula

in sfirsit, Radu Mihnea, fiul lui Mihnea-Vodd, era un fost


scolar al dascalilor din Venetia, avea cunostinti de latine$te
si de greceste, i trebuia s apar contemporanilor sdI din
Moldova $1 din Tara-Romneasc, unde a dorm-fit pe rind,
V 1st. lit rom. is?: sec. al X Val-lea, II, Excursul IL
2 Ghenadie Enkeanu, Din istoria bisericeasai a Romnilor, Bucure5tI,
1

1883, p. 144 5i urm.


4 De Baltazar Walter ; Papiu, Tesaur, I, no 3
4 Socotelile Sibiiulur, In An. Ac. Rom., XXI, pp. 290-1.
5 Cony. hterare pe 1900, p. 270 5i urm.
6 V. Hurmuzaki, IV', pp. 405-6, no CCCXLVIII.
7 Ibid., pp. 347-8, no CCX0IV.
8 Simla' 3s: doc.. V, p. 1, no 53.

www.dacoromanica.ro

CXVIH

VEACUL AL XVII-LEA

si destul de multd vreme, ca un mare invtat 1; stia pnd.


$i turce$te, $i pricepea limba literar a Turcilor, a arei bas
e, precum se $tie, araba 2 El tinu la Curtea sa pe un Mate,
Mitropolitul Mirelor, poet $i cronicar, pe un Ierotei Mitropolit de Monembasia, care a compilat un cronograf in care
vorbia cu laude $1 de neamul lui Radu-Vodd. El va fi schimbat scrisorl cu Meletie Pigas 3, a poftit pe Chirfl Lukaris, Patriarchul Alexandria, s vie la Tirgoviste spre a predich boierilor munteni 4. Cdstorit cu o Greacd, Arghira, bun prieten
al Grecilor din Constantinopol, in lumea cdrora a cutat $i o
sotie fiului sti Alexandru Coconul 5, pdrinte al unuf al doilea

fid cu numele de Nicolachi si al unuI al treilea care fu privit, cu dreptate, ca Grec : Mihnea al III-lea, avind lingd el
ca satuitor pe Grecul Vevelli din Creta 6 $1 pe cumnatul
sdd Levantinul Bartolomei Minetti 7, el pare cd intrupeaz
in sine un non curent de crturdrie strin neamuluI nostru :
curentul grecesc. in acela$i timp cu dinsul $1 cu fiul s
grecisat Alexandru-Vodd, stpIneste. apoi Alexandru Ilia$,
care fusese crescut in Rsdrit, unde trise o mare parte din
viata sa tatl sd, Hie Ldpusneanu : mamd-sa trebuie s fi
fost o Greacd, sotia sa, Elena, era fata lui Joan Catargiu Ba8

nul, alt Grec ; in Moldova $i in TaraRomneasc el veni incun-

jurat de Greci, in potriva cdsora Muntenil fcur

rds-

coald 9.

Unele incercari de a grecisa Biserica se observ pe acest


timp : la plecarea lui Eftimie locul de Mitropolit ti iea Luca
1

V. Ist. lit. rom. in sec. al XVIII-lea, I, p. 28.

2 Bid.
3 V. scrisoarea acestuia &Are Mihnea-Voda, tatl 1111 Radu. tiplrit de Legrand In colecOa scrisorilor luI Pigas, 1902, pp. 106-7.
4 ibid., pp. 28-9.
5 Acesta lu pe fata gealepulut Scarlati ; v. Socotelde Braiovului, In An.
Ac. Rom., XXI, 13. 168.

6 y. Studd fi doc., IV, Prefala.


7 Soc. Brafovulur, 1. c., p. 161.
8 V. mal sus.
9 V . Stud:r ,ri doc , IV, tabla.

www.dacoromanica.ro

CXIX

CULTURA SLAVONA

de Buz, un Cipriot invtat 1 ; MateI al Mirelor cdpt


egumenia la Dealul. Mndstirea Sf. Sava din Iasi, care avea
la 1625, supt Radu Mihnea, cind fu reinnoit de loan Postelnicul, nepotul lui Scarlati, un egumen grec, din Cipru 2,
era inchinat incg de Petru Schiopul unei mndstiff rdsritene, care-si cldise mitocul pe un loc dAruit de acest Domn 3.

Aicr inchinarea venia de la sine : cldirea cea nou era a


mnstira rsaritene, precum orice ctitor avea drepturile sale
asupra ctitoriei ce innltase. indat se vede ins o mndstire
nou a crei desvoltare e asigurat de la inceput de ctre
ctitor prin supunerea, inchinarea ei la un Loc Sfint din RAsdrit : Nestor Ureche si sotia sa Mitrofana 4 fcur s se zideasc, in apropierea mnstirif vechi a Neamtului, ling un
r secat, un no lcas de viat clugreasc ; el era gata
la I' Octombre 1604, cind Nestor, Mitrofana si coplif lor
Vasile, Grigore, Nastasia si Maria if druiesc mosiile Trpestif, Giurgestii si Giulestif, aceasta din urm A. fiind dat si
de Ioan Mogildea Vornicul de Poart ; la 15 April urmtor,
Domnul de atunci, Ieremia Movil, intreste stpinirea peste
aceste sate, precum si peste Ungheni, DrgusanT, Negrilesti,
Topolita, Poiana lui Giolici, Petricanif 5i ScociuhaniI, venite
de la evlavia aceluiasi intemeietor 5. Mnstirea lui Nistor
1 V. ht, lit. roni. 'In sec. al X VIII-lea. I, p. 28 ;
P. 465, no 58,

cf.

si Studa ir doc , VI,

2 Melchisedek, Notile istorice ,rz archeologice, p 2443 Arch. :storied, F, p. 127.


4 Fata lui loan si a Marie): - Melchisedek, Noti/e 1st. SI arch , p. 14,
nota 2 s nu fie acestia loan si Maria Movil, printfi Movilestilor ? Asa s'ar
Ilmuri lesne legturile steinse dintre Nestor Ureche i acest neam de bolerT,

care ajunse de la 1595 o dinastie. Cf. tefait OrIsanu, Cronicara moldovenr


din sec. al XVH-lez, Bucuresfi, 1899, pp. 50-1.
5 Arch. Statulni, Neaml, IV 300 si Neamt, no 1257, donaOile luI Ureche:
cea d'inti e tiprit In Arch. ist., I', pp. 46-7, cu data fal0. de 7108, In
loc de 7113 , ibid., Neaml, IV 301 : Intrirea lui leremm-Vod ; ibid., VI, 2 :
acela,J Domn Intreste, la 3 lulie 1604, schimbul fcut de Ureche cu mnstires Galata, pentru a cpta satul Petricanil ; ibid., Neam/, no 1131 . leremia
d mnstirii dou mom irrapcKm : adou sate ungurestIn, la 13 April
i6o6, ibid., Neaml, IV , 4: noul cumprtur a lul Ureche, la 28 Iunie 161o.
- Cf. Orsanu, 1. c., pp. 50-4.

www.dacoromanica.ro

CXX

VEACIII., AL XVII-LEA

Ureche nu primi un nume romnesc, ci pe acel grecesc de


Xiropotamul, care era $i al unef lavre din Atos ; Vornicul
moldovean insusi va fi fost acela care inchin cldirea sa
mnstirii rsritene, al caireI nume

'II

purta.

Peste doi ani de la sfintirea mndstirii Secul - cdci ap-f


ziceat'i toVi iXeropotamulub moldovenesc

-, sc4ia LogofkuluI

Ioan Gole inchina mnstirea innltat de acesta la Ia$T,


Golea, - pe care mai trziti o refcu numai Vasile Lupu, catre altd lavrd a Muntelui Sfint, Vatopedul '.
Dar marele inchindtor de mnstiri romne$ti a fost RaduVod Grecitul, fiul Turcitului Mihnea. in Moldova, el a alipit fundatia cunchiuluip sti Petru chiopul, Galata - nurnit
dupd o mahala tarigrdeand
Sfintului Mormint din Ierusalim, de care atirna $1 biserica Sfintului Sava din Ia$12.
and Radu drese $i impodobi mnstirea bucure$teand care-i
poart numele : Radu-Vodii, el socoti c o asigurd inchinind-o
la Atos, mnstirif Ivirului, unde se spune cd el ar fi petrecut in copilrie ca s invete bine carte greceascP. Mnstirea Stne$ti, a Buze$tilor, fu inchinat pe aceiasi vreme, de
Gavril Movild, Scaunului patriarchal din Alexandria, spre a
face plcere oaspetelui pretuit care era patriarchul Chiri14.
Cu acest act al lui Gavril-Vod incepe inchinarea la Locurile

-,

Sfinte a unor lca$uri, asupra cdrora. Domnul inchintor n'avea


nicl-un drept, intre altele $i fiindcd triad urma$iI ctitorilor.

Dar toate aceste strduinte, care se inteleg foarte bine


cind se ginde$te cineva la legdtura tot mai strinsd ce era
intre terile noastre $1 Constantinopolul Sultanilor, nu duser
la o mare izbindd a directief noud. Slavona decdzu necontenit, dar greceasca nu se art in stare s-T iea locul, $1 astfel curentul romnesc putu s se imputerniceascd, mdcar atita
vreme cit cartea innalt era lsat in prdsire, supt apsarea
unor imprejurdri grele.
Nimeni nu s'a gindit vre-cdat, cum i$1: inchipuie atia
' Melchisedek, Chron. Romanulze, 1. p. 237.
2 Melchisedek, Notzfe, pp. 280-1 ; cf. Hurmuzaki, XI, p. LXX, nota 5.
3 Constantin Calpitanui, ed. Iorga, p. 107,

4 StudIt p doc., V, p. 437, nota 1.

www.dacoromanica.ro

PATRUNDEREA LIMBII ROMNETI

CXXI

buni patriotr, a cdror culturd $i judecatd nu std la acelag


nivel cu sentimentele pe care le profeseazd, - nimenl nu s'a

glndit deer sd fac din elineasca lui Radu Mihnea si lur


Alexandru Ilia$, lui Chiril Lukaris $i lui Mate al Mire lor,
a Catargiestilor si a Scarlatilor, limba Statulur. in Bisericd,

aceast limbd n'a pdtruns decit in acele pdrti unde, in urma


actulur de inchinare, egumenul $i o parte din cdlugdri ajunserd a fi Greci, dar aceasta nu se intimpl decit simtitor
mar trzid si in foarte putine locuff.
Dimpotrivd, $i in viata de Stat, si in cartea bisericeascd, $i in
putina carte mireand care se injgheba pe lingd aceasta, limba
terif capdtd un loc care e destul de mare in anumite timpurr.
2. PTRUNDEREA LEVIBII ROMINESTI IN VIATA DE

STAT SI IN BISERICk

in Moldova nu s'a vdzut nici-un act domnesc de danie


sad judecatd scris in romdneste pind pe vremea lui Stefan
Tom$a, adecd in al doilea deceniu al veaculu al XVIPea. in
Tara-Romdneasc, mar putin awzatei i mar putin cultd decit

Principatul vecin, se gdsesc un numdr de hrisoave de intdrire pe care Simion Movild le &a' sprijinitorilor si slugilor
sale in anir i6ox $i 1602 : ele sint scrise de diaci moldoveni
sail muntenr, inteo limbd deslu$it'd si frumoasd. Fd.rd indoiald cd noul Voevod Shnion, care inlocuise din ii5oo Ina. pe
Mihar Viteazal invins $i intelegea sd-i pdstreze mostenirea,
dupd omorul din Cimpul Turder, n'avea o sldbiciune deosebit pentru limba poporulur sdd $i nu cduta sd fac o innoire in scrierea documentelor ; dacd totu$i el nu vorbe$te
slavone$te supusilor Domnier sale, aceasta e sd se atribuie
nesigurantei in care tria, vesnicei lui rtdciri printre rsculati sail isolrif lui inteo tail care nu voia O. stie de dinsul.
Pctosia si netrinicia stpiniril lui Simion se vd deci si
in aceste scumpe rinduri in limba noastr.
Dac P5 trascu, fiul lur Mihai Viteazul, face tot in romdneste o
inLdrire cdtre un credincios al OA, alegerea graiului terii n'are

alt explicare deck strimtorarea tinrului Domn gonit, care

www.dacoromanica.ro

CXXII

VEACUL AL XVIPLEA

nu gsia lesne la Bra$ov, unde era, un cuviincios diac de slavone$te '. Actul e o danie ctre biserica Sf. Nicolae din Schei, $l
intre marturi se afl $i popa Mihai, tlmcitorul Cazaniel, $i

un popd de Cernavoda, si popa din Zerneti $1 un grmtic,


$i un duhovnic al familiei, Timoteiti, $1 doi gdascll, Sava
$i Vasile ; dar scriitorul e noul popd din Bra$ov, Neagoslav,
care era de loc de la Tirgul-de-Floci, la gura IalomiteY,
$i fusese chemat de Schei filed de pe la 1591 2.
La inceputul Domniei sale, $1 Radu Serban d unele acte
in romne$te 3, din acela$1 motiv ca $i innaintasul sti. and
ins el ajunge s fie sigur de Domnie, Radu se intoarce la
datina slavon, pe care n'o prsise de bund vole. Neaprat
cd Radu-Vodd Mihnea, ca un om invtat ce era, a cdutat
O. dea hotririlor sale cea mai corectd inftisare slavond ce
se putea. Dar de la dinsul, si din Tara-Romneascd si din Mol-

dova, avem destul de multe documente romnesti. Acte de


acela$I fel pornesc de la toti urma$ii bor.
Ele nu sint ins alta decit porunci, in care nu poate fi.
nimic solemn: porunci care vtavi, care pirclabi, ctre de$ugubinari $i cdtre orase : scopul ce se intimpin mai des e
vestirea unor scutiri de avere rnnstireasc sati episcopal.
Pdn la restaurarea slavonismului supt Vasile Lupu $i Matei
Basarab se pstrd deprinderea de a se scrie rpede, romneste, pe o bucticd de hirtie obi$nuit, intdrit cu pecetea
cea micd, astfel de in$tiintdrY care dregtorii mai mid, earl
nicl nu $tian slavone$te.

Orinduielile Domnilor, msurile lor de reformd, trebuind


sd fie intelese pe deplin $1 de cercuri foarte largi, nu se pot finbrdca in haina tainicd a vechii limbi deStat. Astfel prin cuvinte
romnesti se afl hotrkile de indreptare luate de Miron Barnovschi pentru viata mnstireascd $i imprejurrile de viat la sate4.
i Papiu, Tesaur, I, pp. 385-7.
2 V. Stinghe, o. c., p. 4. De la Ptrascu mai avem Insemtiri rorak'nesti

acute in locul pribegiei sale dm Germania; Hurmuzaki, VIII, p. 400.


a Studir # doc., VI, 13. 460, no 31.
4 V. A. Urechil, in An. At.. Rom., X, p. 25! si turn.; Arch. ist.; P, PP.
175-6, no 259.

www.dacoromanica.ro

PTRUNDEREA Luasri R0MANE5 I

CXXIII

Alturi de asemenea acte romnesti, care pornesc din cancelaria domneascd, sint actele, mai intinse, mal interesante

$i mai folositoare, care se primesc acolo. Acestea sint rapoartele ispravmcilor lui Vodd, cari merg s hotarniceasa
si s aleagg, in urma unel pirl, in toate colturile terii. S'ati publicat dou acte de acest fel, supt care e de o potrivisclit Cdmrasul Seachil, dintr'o familie ungureasa, dar cdruia se vede cd-i
fcea pIAcere s-$I scrie mrturiile de cercetare in romne$te I.

Obiceiul de a se face testamentele in romneste se pastreazd. A fost vorba de al luI Radu Serban, redactat la Viena.
Mama lui Mihai Viteazul, Teodora, in calugrie Teofana, puse,
la 1602, pe clugrasul Gavriil logoft, de la schitulo Cozief
sd-I scrie romneste vointa cea de pe urna, $i el a indeplinit aceast sarcin, lsindu-ni una din cele mai duioase pagini din scrisul nostru cel vechig 2.
Si inscriptiile de pe morminte se sap in romneste. Astfel
se inftiseazd pisaniile lui Radu si Stroe Buzescu. Cite-va cuvinte romnesti se cetesc, la mndstirea Dealul, pe piatra care
a acoperit multd vreme capul desprtft de trunchiti al lui Mihai
Viteazul, si tot in romneste fcur nepotif pomenirea mamei
lui Mihai pe lespedea ce se vede inc la Cozia 3.
invtturile solilor vor fi fost scrise tot in limba terii.

Mal vrednic de luare aminte e faptul c tratate chiar se incheie in romneste cu vecini cari nu intelegeati lesne limba
slavon. Astfel tratatul lui Radu Mihnea cu Bra$ovenif, care
poart data de 1 2 Septembre 1612 4.
Iar mrturiile ordsenest, zapisele de la tard nu vorbesc in
curind altd limbd 5.
' Hurmuzaki, XI, pp. 906-7 ; Arch. 1st.. 11, p 22. Cf. raportul fdeut la 18
April 1612 de Mitropolitul Anastasia de Mitrofan episcopul de Roman si de
Marele-Logofk Voico ; In Arch. Statulul, Neamt,no 2259 ; cf. n 1258 ; Melc iisedek, Chron. Rom., I, pp. 240-1. V. si Cuvente den bdtriinY, 1, pp. 159-60.
2 Papiu, Tesaur, I, pp. 389-90 ; Aricescu, Revista Lf.'orica a archivelor.
II, pp. 101-3 ; D. Onciul, In Convorbirr hterare pe 1901.
3 An Ac. Rom., seria I, X, p. 305 ; Shall si doc , IV, p. xx, nota t ;
Gaster, Chrestomahe, I, p. 44, Do XV.
4 An. Ac. Rom., XXI, p. 170.

5 V. si Cuvente den btitreint, 1, pp 130-1 ; cf. Sludzsi doc., VI, pp. 1 3-4, 11 xII.

www.dacoromanica.ro

CXXIV

VEACUL AL XVII-LEA

Chiar in Biseric, pe ling destul slavond, se intilneste si


mo it'd romneascd.

incepind intia cu Moldova, Agafton de Roman, retras


dupd 16o6 1 la mdnstirea Moldavita, scrie romneste, din

acest adpost al bdtrinetelor sale, Sasilor din Bistrita 2. Teodosie Barbovschi, episcopul de Radduti de pe aceast vreme,
era, cum stim, un cleric ale cruI cunostintl se alctuiaU mai
ales din buna cetire si scriere in romneste : numit in locul
lui Mardarie, care fusese fcut Mitropolit in 1595 3, si al lui
Amfilohle, mort in 1598-9 4, el urm ca Mitropolit, intre 1604
si 16o6 5, lui Gheorghe Movild, care muri tot asa de neinvtat cum trdise, pe rind prieten al catolicilor si sprijinitor
al ortodoxiei strbune 6.
De la Teodosie n'a rmas nimic deck amintirea cresteriT
pe care a dat-o lui Stefan fiul luf Petru Schiopul 7. El a fost
silk s. prseascd Scaunul sdii de archipstor, fiind invinuit

cd a voit s otrveasc in imprtsenie inteo zi de Past pe


Melchisedek, Chron Romanulur, I, pp. 228-30
5 .Doc. Bistrifei, 1, P. 3, 00 V ; pp. 12-3, n xv.
3 Dup'al Nicanor - cf. Melchisedek, Chron. Romanulur, 1, pp 216-8 si
1

Studir ,s; doc., III, pp. 38-9 si nota 1 - st Mitrofan, ambit Mitropoliti al Jul
Aron-Voca. Cf, Relainle cu Lembergul, I, pp. III-3 , Hurmuzaki, XI, p. 40
n LXXXIX. E Insi ciudat a Mardarie se mai iveste odat. lit 1595, - Melchisedek, In An. Ac. Rom., HI, p. 28. Gheorghe Movilk Mitropolitul de
drept, era atunci pribeag,

4 Strad p dot , V1, pp. 609-I 0.


5 La 21 August 1604, el era Ina la Rdufi (Melchisedek, Chron. Romanulur, I, p. 232) ; in Octombre din acelasl an, Gheorghe

Mitropolit

(aceleasi NotVe, pp. 12-5) ; Ina de la 20 Ianuar 1606, gasim pe Teodosie ca


Mitropolit (acelasl, Chron. Romanulur, I, p. 237). El era Mitropolit la moartea
luT leremta Movil, In ziva de To Julie st. n. 1606 (Melehisedek, In An. Ac
Rom., VII, P. 260).
6 Melchisedek, in An. Ac . Rom , III, p. 28 si urm. Daa Melchisedek
(An. Ac. Rom., VII, p. 258) a cetit bine data de 7107 pe o icoadal de la
Sucevita, Gheofghe Movil s'ar fi retras la aceast ranstire, unde el ar fi
fost decT prin 1608-9.
7 V. mai sus, p. CIV ; pentru tin manuscript ce a diruit el SuceviteI, ctitoria Movilestilor, v. Melchisedek, in An. Ac Rom., VII, p. 261, no 1 1 ; cf si
n0 12.

www.dacoromanica.ro

PATRUNDEREA LIMBII ROMNE5:rf

CXX V

Domnul sti, Constantin-Vod Movil. ; aceast stire o avem

printr'un raport venetian din 161o, dar se pare c mazilirea


si supunerea la chinurI a luI Teodosie s'ag intimplat innainte
de aceasta, ccI hied de la 5 Februar 1609 o mrturie e
data de echir archiepiscop Anastasie Crimcovi, Mitropolit
de Suceava si a toatd tara MoldoveI 1
Anastasie Crimcovici sag, cum if zicea toat lumea, VIAdica Crimea 2, e cel d'intig crturar care de la moartea lul
Teofan incoace pstoreste Biserica Moldova Era un fecior de
boier: tatail sg se chetna Joan Crimea, iar mamd-sa Cristina 3
El pare s fi fost rudd cu Stroicestli, cci impreund cu Lupu
Stroici si cu fiul acestuia Ionasco innlt el frumoasa cldire
a mnstiril' Dragomirna, care rivalisa oarecum cu cealalt
mnstire nou. din Moldova, Sucevita Movilestilor, si mai
ales a innaintasultd sail Vlddica Gheorghe 4, i o intrecea prin
aleasa ei frumuset. La moartea, in 1608 sag 1609, a lui
Lupu Stroici, Anastasie era de fat, impreun cu Simion Vistiernicul, fratele bolnavului, cu Sptarul-cel-Mare Gheanghea,

cu Vasile fiul lui Lupu si cu Toader Boul care avea o datoile la Stroici si rug pe Mitropolit s o aminteascd celuf
ce avea atunci alte &duff decit al averilor de pe pmint 5.

Anastase iscleste cu aceleasi adusturf din condeig ca si


cochetul caligraf Lupu sag Luca Stroia Caligraf era si el,
Vldica, si in manuscriptele pe care le avem de la el - danii
ctre mnstirea sa a DragomirneI - dac n'a scris textul
chiar, el a adaos frumoase ilustratif, inflisindu-1 pe el insuO.,
pe tefan-Vod Tomsa, mai multe chipuri de sfintT si de inI Arch. StatuluY, Ma/it'', xxxvii, 7. Tot in 1609, in Septembre, el apare ca
Mitropolit In notita 11111.11 manuscript (Melchisedek, In An. Ac. Ram., VII,
PP. 285-7).
2 Asa st6. pe Vul actuluY citat
3 Melchisedek, In An. Ac. Rom., VII, pp. 385-6; cf. Studir fi doc., VI, p.

6c.9, nota I.
4 Melchisedek, I. c., pp. 289-91.

5 Arch. StatuluI, Neal* xxxvii, 7.

www.dacoromanica.ro

CXXVI

VEACUL AL XV1I-LEA

gerl, $i a pus insemndri, frumos scrise, la sfir$it, ca sd se


$tie din rivna cuI ad venit ele la mndstire 7.
S'ar putea ca Anastasie sd fi fost cel d'intdid egumen de
Galata2. Credincios fa.d. de Domnul sd, Petru-Vodd, el l-a
intovdrsit in pribegia lui prin Apus, dupd ce de fatd si cu
dinsul s'a fdcut cdsdtoria tainicd a lui Petru cu Doamna
Irina3. La Tulln, in Austria, Anastasie e martur in cea d'inVain diatd a fugarului7. Dar el nu se mai gdse$te in alaiul
pribeagului, si, pe de altd parte, Petru se plinge in 1594.
c i-a murit gun popd grec bdtrin, cel mai de cinste2.
E mai de crezut insd ed.' ad fost doi Atanasie $i c acel
care a mers cu Vodd in Germania $i a murit acolo, era un
Grec.
Cella It Atanasie, Moldoveanul, inlocui la Roman pe Teo-

dosie Barbovschi, trecut la Mitropolia din Suceava; apoi


peste doi ani il inlocui $i in Scaunul de Mitropolit, Domn
fiind pe atunci Constantin Movild. Anastasie, prin originea situatiei sale de ierarch, ca $i prin legdturile sale cu Stroice$tii,
trebuia s'a fie un partenitor al dinastiei Movild. Totu$I el se
Impdcd bine $i cu urma$ul lui Constantin-Vodd, Stefan
Tom$a, pe care-I zugrvi in manuscriptele sale $i la sfinVrea
mndstirif cdruia, So Ica - iard$I o mndstire noud -, el sluji

fruntea clerului moldovean, lingd Mitrofan de Roman,

in

fostul egumen al MoldaviteI6, Iosif poate, episcopul diocesei


noud, intemeiatd la 1598-97, a Hu$ilor, $i Efrem de RdduV,
fost episcop al Hu$ilors.
Melchkedek. /. c.; I. Bogdan, in acelea51 An. Ac. Rom., XI,
si urm.
2 Cuvente den brYtreini;

p,

21

I, p. 192.

3 Hurmuzaki, XI, p. 218, 11 CCCLI.


4 Ibid., p 251 ; p. 519, 110 DCLIX.
5 Ibid., p. 417, 11 DLV; V. i p. 465.

Doc. Butnier, I, pp. 12-3, no xv ; pp. 80, 99-too.


7 Studt p doc., VI, p. 610 ; cf, Melchisedek, in An Ac. Rom., III, p. 41.
Crearea diocese( nou se datori sfaturilor lul Nichifor, vicariul patriarchal,
care strbltu pe atuncI Moldova. V. tablele volumelor XI i XII din Hura

mu,aki.
8 Wickenhauser, Radautz, pp. 21-2. C5. t Anastasie ar fi fost episcop de

www.dacoromanica.ro

11TRUNDEREA LIMBI1 ROMANETI

CXXVII

La sfirsitul anului 1615 insd, Doamna lui Ieremia-Vodd. nvlt


in ar cu ceI doI coconi mai mici ai ei, dintre cari fdcu pe

Alexandru Domn al Moldovei pe citeva luni de zile Anastasie se grbi s incunune pe noul stpinitor. TurciI se adunard indatd impotriva lui si-1 inlocuird, nu cu Tomsa cel gonit,

ci cu Domnul muntean, Radu Mihnea, un om de increderel.


Radu schimb pe Mitropolitul trdtor si puse in locul lui
pe un Teofan, al crui loc de pornire nu-1 cunoastem ; un
noti episcop, Mitrofan, apare la Husi, iar in locul lui Pavel
din Roman se numi un Atanasie, clugr moldavitean2.
NoiI episcopi nu avail aceiasI soart ; cel de Roman si
cel de Husi rdmaserd in eparchiile lor si dup plecarea lui
Radu-Vodd, pe chid Mitropolitul Teofan trebui s prseascd
tara odatd cu dinsul, in 1619. Anastase Crimea lu iarsi
cirja archipstoreascd, pe care o pstr pnd la moarte, pe
cind Teofan trebui s-s caute un adpost in mnstirea munteand a Bistritei, unde el se afla la 1623, intitulindu-se cfost
Mitropolit al Sucevei 3 ; ceva mai trzia el st la mnstirea
Slatind, uncle era egumen Partenie 4. intoarcerea lui ar putea
fi in legtur cu noua Domnie moldoveneasc, sfirsit prin
moarte, In 1626, a luf Radu.
La 1628 Anastasie era ble in viat, dar peste trei ani
Atanasie de Roman if urmase 5. in 1632 si el facea loc lui
Varlaam, incd innainte ca strlucitul Doran Vasile Lupu s
fi luat in stdpinire Scaunul MoldoveI6. Noul ierarch fu hiroRadlgt, n'as admite numai pc temeiul und incripi raportate de Wickenhauser. - Pentru alt Efrem de R.5.auti, mort In 1616, care a scris o Psaltire
slavonk' Moldavitei, unde si-a incheiat vima, v. Wickenhauser, /. C., pp. 23-4
si Marian, Inscriplzunt de pe manuscripte ni cdrit vecht din Bucovina, Suceava, 1900. Cf., de acelasi, Candice mane-431mi' Sake, ibid., 1901.
' V. vol. IV, Prefam
2 Actul de Inchinare al nanfstiril Galata, 1617 ; v. Hurmuzaki, XI, p. Licx,
nota 1 ,

3 Tocilescu, in An. Ac. Rom., VIII, p. 196.


4 .Doc. Bistrilet, I, PP. 35-6, n xLvir ; p. 42, n LVI.
5 Melchisedek, Chron. Romanulut, I, pp. 254-5. Pentru Atanasie, v. si legenda raportat de Ghenadie Erfceanu, o. c., p. 161 $ i urm., 181 .,si urm.
6 V. Melchisedek, o. c., p. 255

www.dacoromanica.ro

CXXV1II

VEACUL AL XVIPLEA

tonisit la 23 Septembre 1632, si cuvintul de indemn I rosti


marele teolog al RdsdrituluI grecesc, Meletie Sirigul 1
in toat aceast vreme, Biserica moldoveneascd nu produce nimic decit luerdrile de caligrafie ale lul Crimea. De
vre-o miscare literar in romneste, nu poate fi nicl vorbd.
Mitropolitul muntean Luca, foarte ldudat pentru invttura
sa, n'a lsat in urm-I nimic decit niste manuscripte slavone
date mndstirii sale, Izvoranu, din judeSul Buzdti 2
Mai folositor a fost culturii romdnesti contemporanul sal
Teofil, episcopul de Rhnnic, care era de sigur Romin. Acest
prelat, care a ajuns pe urm si Mitropolit si a fost intrebuintat de Leon-Vod si in soul prin Ardeal, la pribegi 3, a
sprijinit pe scriitorii de slove frumoase, si pe vremea lui lucreazd in mndstirea BistriSeI, egumen fiind Anania, la 1627, un
caligraf cdlugresc cu numele de Mardarie 4. Din Bistrita, din

schimnicia ei, unde fusese stares, venise insusi Teofil, care


se afla acolo, addpostind, intre alti fugari innaintea Ungurilor,
si pe Mitropolitul grec Matei al Mirelor, in 1611 5.

Acelasi Teofil a pus pe un clugdr care sttea de sigur


la Bistrita si care stia bine slavoneste, Mihail Moxalie, s

traducd un Cronograf. Pentru intdia oar se dadea astfel


ROminilor acea povestire a intimplrilor biblice si a vieSilor

impralilor Sarigrdeni, care era o carte de cetire foarte


plcut si rspindita in Rdsdritul grecesc si slavon.
Mihail Moxalie-Moxav e o scurtare sa o gresald de copie
in Cronograf - un Romin, fiinde lucrarea sa romneascd
e facutd pre limba noastr, un Romin oltean cu oare care
carte sirbeascd - el zice Vidinului Diig -, nu e numai un
traducdtor. innaintea -lui n'-a stat un ningur lzvod pe care s-I
fi tlmcit asa cum era ; ci din mai multe serieri slavone el
a pregait, prescurtind, cronograful pe care i-1 ceruse Vlddica
Bianu, in Columna iu Traian, 5882, p, 212.
2 Bibl. Ac. Rom., mss. slavone 105, xog.
3 Studir ;r1 doc., IV, tabla.
Mss slavone ale Ac Rom. V. Odobescu, in Remsta Romtnd, I,
5 Manusempte din bibliotecr strerme, I ; in An. Ac. Rom , XX, p. 243.

www.dacoromanica.ro

PATRUNDEREA LIMBII ROMNESTI

CXXIX

Teofil. Ici si colo el adaoge de la dinsul cite o lgmurire, precum aceia c intre nvglitorii slavi dintr'o vreme indeprtat s'ar fi afiat si Rumini, spuind apoi anume : cRumini
muntenl1 ; el d, poate de la dinsul, si data intemeieril Principatului moldovenesc, asa cum ea se gsete in vechile cronici slavone ale acestei terT 2.
intia, Moxalie se oprise in mijlocul istoriei bizantine din
veacul al XIII", dupa ce alesese din cronografele sale mai mult
zugrvirea fetelor imprtesti si anecdotele. El pusese capt
lucrrii sale prin citeva frase retorice, artind si data chid
i s'a oprit condeiul, Septembre 1620. Gsind ins cake izvoade,

el fu indemnat, saa se indemng singur, a merge mai departe,


oprindu-se numai la hotarele noului letopiset. Cci acesta nu

mai era un cronograf, ci o cronicd a ,Scheilor de peste


Dunre, niste anale bulgaro.sirbesti care se intindea png
in veacul al XViea 3 : citeva rinduri de cronologie fcurg legtura intre partea intia si a doua a povestiri romnesti
despre viata impr4lor din toate neamurile. Cronica bulgreascd e urmat pang la 1413, iar de aci innainte vin la rind
analele sirbestl. Moxa insusi a dat poate o urtnare acestor
din urmg, povestind tot asa de pe scurt intimplrile din tara sa 4.

Felul de a prescurta al lui Moxa se vede lesne cind se


alturd aceast parte din urtng, a lucrrii sale cu originalul,
care s'a pstrat. Singurul lui scop e s fie mai scurt dect
izvodul, dar el nu va jertfi expunerea acestuia de cite ori e
o descriere ceva mai impodobit cu traditionale frase retorice.
Traducerea e bunisoard, dar i se intimpl lui Moxa O. lase
in slavoneste cuvinte al cdror inteles nu-1 poate deslusi. Limba
n'are nicin caracter regional, ci e vdit adaptat dupd
aceia din cdrtile bisericesti : nu arare ori se intilnesc si archaismele din acestea, pi-ecum si conditionalul cu sii, intre1 Hasde, Cuvente den batrnt, I, p. 377. tn alt parte el eke: .RumnY,
Romanilor.

I Ibid., p. 405.
8 Cf. Studa ,ri doc., III, p. i si urm. 0 I. Bogdan, in Arehiv ffir slavisehe Philologle, XIII.

4 V. Stude fi doe., III, p.

i si urm.

71304. Vol. VII.

IX

www.dacoromanica.ro

CXXX

VEAUUL AL XV1I-LEA

buintarea unor perfecte simple invechite, cd feaci, $i a unor


cuvinte anticvate, precum sint mesereare, 'cdrtulariii, $. a.
De altminterea, lucrarea tut Moxa, care s'a pstrat inteun

singur manuscript - care e ins, de sigur, o copie - n'a


prins in lumea putinilor cdrturati aI timpuluf, - in parte $1
din causa noului curent slavon care izvori peste putin dintr'o
stare de lucrurI maI lini$tit ; eel ce alctuir peste vre-o citIva anI cronografe romnetI n'aveati niel-o cuno$tint despre
acest innainta$ al lor '.
3. PETRU MOVIL

NRURIREA SA.

La 1631 ajunge Domn muntean prin lupt $i se pstreazd


ca Domn prin intelepciunea sa $i prin iubirea ce aii avut-o,
timp de peste douzecI de anl, cit a stpinit, toti pentru
dinsul, - Matet Basarab. El nu venia in Scaun numa pentru a
se trufi cu purtarea semnelor domne$tI, pentru a stringe banI
$i a lsa un nume rsuntor in amintirea urmasilor ; coboritor al Domnilor de demult, coborttor romin al Domnilor
rominl, viteaz din singele vitejilor, el avea scopurile sale scrise

pe steagul pe care-1 desfsurase, chemind tara in jurul luI ;

el voi s aducl innapoI trecutul, trecutul de bogtie, de


cinste, de putere, de mindrie $i de invttur. Privind in
urma vremilor, el zria la deprtare de un veac un chip de
sfint purttor de cunund lumeasc, impdciuitor de tard, infrtitor de boieri, innlttor de bisericI, sprijinitor al me$te$ugurilor 5i al stiintii celei bune de carte : cellalt Basarab
era Neagoe. Matel Basarab voi s samene luI Neagoe Basarab. Din mostenirea acestuia flcea parte ins $i cartea
slavon. Toff o uitaser aproape, precum uitaserd $i datinele
$i rinduielile bune : ca $i pe dinsele, el voi s'o invie pe
dinsa, socotind - aceasta era gre$eala luI - cd sint de o potriv de folositoare pentru innaintarea neamulul. Neagoe
vdzuse cum se tipresc supt ochif sl' crtI ce eraii s bucure
ortodoxia intreagd ; $i MateI voi s-$I aib tiparniciI sal pentru
crtile sfinte.
I Cf. si 1st, lit. ram. in sec. al XV.I.Iblea, tabla, la numele lui Moxalie.
Pentru amestecul lui In alte luctilri literare, v. maY departe.

www.dacoromanica.ro

PETRU MOV1L SI INRURIREA SA

CXXXI

Matei insu$1, Ag pnd la suirea sa in Scaun, lupttor al


lui Mihai Viteazul in tineretele pe care le lsase departe in
urm5.-i ', nu era un om invdtat : fdr indoiald cd el nu atinsese
acea inndlOme a invdtturif care era $tiinta de slavoneste, $i
la cdrtile ce ati iesit pe socoteala luf el nu se putea uita deck ca la lucrdri frumoase pe din afard : e vrednic de luare
aminte si faptul cd Viata lui NM-on, In care se cuprindea $i
atita din viata lui Neagoe insug, ed.* invtturile aceluia$1
Neagoe s'a.ti tradus pe vremea lui, poate ca s slujeascd
Domnulul insu$I 8. Mitropolitul sti Teofil, pe care-I punea in
fruntea soliilor 3 $i-1 aseza lingd el mai presus de totl ceflalti
sfetnici, bdtrinul VIddic Teofil, era dintre acei doritori de
-cetire cari avea nevoie de mijlocirea tlmacilor de slavone$te.
Urmasul sat la Rimnic $i mai trziti $i la Mitropolie, Ignatie,

era un pop din Nicopol, pe care-I innltase ajutorul dat lui


Matei-Vodd in timpurf grele 4 ; el $tia atita slavone$te cit

trebuia s $tie un cleric bulgar. Nu $tim ce insu$iri va

fi

avut in aceast privintd episcopul de Buzdti din acea vretne,


Efrem. Nici Stefan Mitropolitul, care inlocui la 1648 pe necunoscutul Dionisie, urmasul la 1642 al lui Teofil5, n'a lsat alt dovad. de invtturd decit cd a fcut citeva tltnciri u$oare $i c.a. i
s'a insemnat $i WI numele pe tipriturile pltite de Domnul OA.

invtatul in slavone$te a fost pe vremile lui Matei cumnatul sti Udriste Ndsturel din Fieresti, fratele Doamnei Elena.
Dar rostul lui cdrturdresc si politic incepe numai ceva mai
trziti. Tipografia Domneascd lucra de citiva anf de zile, cind

cdrti deale lui Udri$te intrard sub teascurile el.


intemeiarea acestei tipografii porneste din altd parte, de la
acel fill instrinat al terif, de la acea vlstare domneascd

luat departe de vintul pribegiei, care a fost Petru MovilG,


1

V. Studif ;ri doc., V, pp. 640-1.

2 V, mai sus, p. LIII, nota I.


3 &gait p doc., IV, pp. au, 215, 218, 221.
6 Illagazza zstoric, IV - Cronica luf Stoica Ludescu -, p. 324 : epopa Ignatie

Slrbul den Necopolep. Cf. Studd p doc , V, p. 629.


5 Pomelnicul din Tirgovite, In Studd fi doc , V, /3. 629, nota I.
6 Ghenadie Enceanu, o. c., p, 138 : not4ele ha Petru Movil..

www.dacoromanica.ro

CXXXII

VEACUL AL XVII-LEA

Petru-Vod. Moldoveanul, staretul $i Mitropolitul Chievului


rusesc. Dacl a fost o inriurire ruseascd asupra culturii romd-

nestI de atund, trebuie s nu se uite e ea venia din Rusia


polonA, si nu din Rusia Tarultd, care era cufundat incd in
adinc intunerec, si de la o Mitropolie ruseascd, unde un Romin ajunsese cea d'inti lumina a constiing a invltturil,.
a lucrului cu mintea. SA n'o uitdm nid noi, $i s n'o uite
nicI altii.

Petrascu s'a nscut la 21 Decembre 1596, pe cind tatl


sail Simion Movil era numai Hatman al Moldovel. N'avea
inc patru aril, clad Simion incepu lupta sa zdarnicd pentru
Domnia muntean; Doamna Marghita $i cu fiif eI rdmaser
neaprat in Moldova. Simion se intoarse si el aid, bAtut, dar
dup dtva timp el ajunse stpinitorul aceste serf, dupA
moartea fratelui sti Ieremia, in Julie 1606. Petrascu avea
atunci mal putin de zece ard, si el vAzu peste citeva lunl de
zile pe tatl sti mort. poate prin otrava dat de cumnata
NI, Doamna Elisabeta a NI Ieremia. Marghita voi s aseze
intr'un Scaun prea mare pentru el pe fratele cel mare al luf
Petrascu, pe Mihdilas, $i se isc supt ochiI plpindulul copil
un crincen rzboiti care se mintui prin fuga Marghitei, invins
de Constantin Movil.
Totusi Petrascu se int oarse in Moldova stpinit de yard.
sA dusnaan, Constantin-Vodd: la 15 Septembre 161o, el se
gsia la man Astirea familieI sale, Sucevita, uncle vorbia cu
un casnic al Movilestilor, pe care rivna pentru Damnezen il
fcuse sA se imbrace in rasa cdlugrului.
Aceste imprejurdrI de mortI nprasnice si bnuite, de rdzboaie inviersunate, de nestins urd intre oamed ce fceati
parte din aceiasi semintie, vor fi lsat o nestears intiprire
de groaz asupra lul Petrascu. Marghita, tot asa de iubitoare
de putere ca $i Elisabeta, lupta innainte pentru Domnia
odraslelor sale. MihAilas murise ; Gavril venia la rind, in
aceast cheltuire ambitioas a copiilor. in 1616, dupA multe
silintl, el fu numit, dar nu in Moldova, ci in Tara-Romneasc,

si, de oare ce Sultanul nu voi sal primeascA, el se intoarse


indrt in Polonia, unde maI sttu, asteptind norocul, sin-

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA ,5I INRWRIREA SA

gurul noroc pe care era invtat

sg-1

CXXXI II

inteleag, png la

161 91.

Petrascu veni $i el la Tirgovi$te $1 se imprt$1 de strlucirea Domniei, care tinu ins abia doi ani de zile2.
Dar Gavrila$, cdptind siguranta c va fi mazilit, fugi in
Ardeal la 2 8 Iunie 16203; el lug cu dinsul in aceast targ,
unde se insur ea o Unguroaica, si pe fratele sail loan, care
nu mai prsi nici el Ardealu14. Doamna Marghita $i cu
-fiii ceilalti, PetraKu si Moise, trecu iardsi in Polonia.3. in
1621, cind Turcii $1 Polonif se bteaii la Nistru, ea ndjdui
s: vad pe Petra$cu Dornn in Moldova, dar pacea de la Hotin II zdrnici aceast ultimg dorint de a stpini6.
Nenorocirea-I rdpise mostenirea de Domnie a tatluI sgii,
dar ea ii d'adu rggaz s invete. Tingrul de 25 de ani, care incheia la 1621 cariera sa de pretendent, era in adevr un
-orn cu neobisnuite cuno$tinti. Pe ling limba sa, el $tia latine$te, ruseste, poloneste, greceste, elineste $i vechia slavong.
Aceasta multdmit cre$terif sale in scolile polone, si anurne
la Lemberg, de unde-i venise si cel d'inthl dasc51, pe care
Simion Movil it tinea in casa sa, impreun cu citiva clerici
de la Stavropighle7, pe cind diaci din Lemberg erati intrebuintati de Ierernia-Vodd pentru corespondenta sa polon8.
La Lemberg, Petra$cu va fi fost colegul Moldovenilor Toma
$1 Gavril, de cre$terea crora se ingrijia cu deosebire Luca
Stroici 2 ; i chiar al lui Grigore Ureche, care invta in 1616 1 V Socotehle Brasovulur, ill An. Ac. Rom., XXI. i Studrr fi doc., IV.
2 Arch. ist., 12, p. 190 ; actul nu poate fi din Februar 1618, ci fireste din
Februar 1619.
8 Soc. Brafovulur, p. 153.
4 lbid., /3. 153 si Stud/3' p doc., IV, tabla.
5 Scrisoarea el din 30 lunie 1621, tiprit. de d, Hasde, In Cuvente den ball-der, 1, p. 225 si urm , nu poate fi decit din 1620. V. si ale mele N-te
crihce asupra culegerilor de documente interne ronurnestP; Bucurestl, 190,, p.,
24, nota I.
6 StudIr p doe., IV, p. exLVIII.
7 Ghenadie Enceanu, p. 165.
8 Ibid.

9 ibid., p. 168,

www.dacoromanica.ro

CXXXIV

VEACUL AL XVH-LEA

atunci Petrascu avea 20 de ani - la $coala aceld Stavropighif


ortodoxe, cu care Doman* Moldovei $i boierif lor stteati in
legturi de toate zilele
Acum ce era sA faca ? SA a$tepte ceasul fratelu s Moise,

care ajunse la 1630 Down al Moldove, pentru a se cobori


de cloud ori din Scaun si a muri apoi peste gran ita Nistru
$i in intunerec ? Citiva ani el duse hied
aceast viat de orn mare fr rost : sttu mai mult pe ling&
Hatmanul polon Chodkiewicz. Mitropolitul Chievuld, boy, il
indemn ins, la 1627, sa se fac rnonach la vestita mns-

in preri de rti

tire Pecersca din re$edinta lui. Petrascu primi : el ajunse la 31 de


ani clugrul Petru si staretul chinovie din pe$ter, mare-archimandrit al acestei Stavropighii, si, peste sese ani dup moartea lui
boy $i plecarea unui usurpator, Isaia, - Mitropolit al Chievului.

inc de la 1628 el incepu a tipri, dind in acest an o traducere a Sfaturilor lui Agapet. Ajuns Mitropolit, el imbundtti tipografia, lucr innainte pentru dinsa $i intemei mnti
la Pecersca, a cdrei staretie o pstrri toat viata,

apol la

emndstirea fratilor sa Bratca, o scoal vestit, care intrecu


indat si cu mult pe a Stavropighief, dup care fusese alctuit.

Ea se numia Gimnasiu - mai trziti i s'a dat titlul de Aca$i scolarii se intitulati, dup grece$te, spudel". Limbile de propunere erati : inti slavona, limba Bisericif, a aref

demies.

curtie a aprat-o totdeauna, cu $tiinta $i energia sa, Petru


Movil, apoi latina, limba Statului, a acelui Regat polon, in
care Movile$tif juca un rol mare, $i, pe urma, greceasca,
limba Bisericii celei Mari din Constantinopol, de la care Pecersca dobindise dreptul de Stavropighie, adecd de orinduire
nemijlocit supt Patriarchie, $i cu care Petru pusese de la inceput in legturi Biserica ltd. Se predail, cu toat impotrivirea catolicilor, $i a Regelui chiar, atitea $tiinte cite se afla
in programul oricrei $colI innalte latine: gramatica, retorica,
dialectica, aritmetica, musica, geometria, astronomia $i acea
cunun a oricaror cunostintl : teologia a. Ca mai multi dascli vor

fi

venit de la Lemberg, pe altii Petru i-a pregtit

Barwifiski, .Stir asupra familier Ureche ; in Prznos Sturdza, p. 203.


2 Ghenadie Enkeanu, pp. 207-8.

www.dacoromanica.ro

PETRU MOT1LA SI iNRiURIREA SA

CXXXV

insu$1, trimetindu-T si in strdindtate. in tot Rdsdritul slavon

nu era pe acel timp nici o astfel de $coald, nici o astfel de


tipografie si nici un Mitropolit ca acesta.
Pentru cultura bisericeased in Rusia, Petru Movild are o
covir$itoare insemndtate. Oamenii cdrturari $1 harnici era
foarte rarl in provinciile ruses1 ale Poloniei, $1 mai rail in
Moscovia : cdlugdirI de rind, ei nu fcuserd nici-o $coald deosebit si veniag in Scaunele ierarchice fail altd pregdtire
deck sfintenia lor, chid era, si meste$ugul lor de a-$1 apdra
situatia impotriva acelor ce ar fi dorit-o pentru dinsii. VlddicI
$i orn invdtat nu erag notiuni care sd fi trebuit neapdrat s:
se lege intre ele. Acum Petru Movild faicea din Mitropolia
si din chinoviile de la Chiev niste purtdtoare de lumind, nu

numai pentru cler, ci pentru oricine voia sd se instruiascd


frd a prdsi sag a primejdui legea sa pravoslavnicd.
Pentru soarta ortodoxief in prtile rusestI supuse regelui
polon. venirea sa in tronul archiepiscopal a fost o intimplare
minunatd. $i mintuitoare. innainte de a $1 incepe el opera, cato-

licli, Iesuitii, cari lucra de cel putin cincizedi de ant' - de pe


vremea lui Stefan Bthory - pentru inghitirea legiI grecesti
din aceste Tinuturi, pdreag ed.' se apropie de scopul lor.
Unirea cu Roma se dezvolta puternicd, $i ierarchul unit din
Lemberg se privia ca adevdrata cdpetenie religioasd a Rusilor din tara regelui Sigismund ; bietul boy Boretchi din
Chiev sag urma$ul lui, nerecunoscut de Rege, Isaia, apdreag pe
lingd rivalul lor din Lemberg ca niste rdmsite ale unui trecut sfrimat. Catedrala Sfintei Sofii, aceast filed a bisericii
lul Iustinian din Constantinopol, Mitropolia vechiului ora$
sfint al ortodoxiei rusesti, era in ruine. Fricog fatd. de Papi,

Mitropolitii din Chiev nu se gindiserd a se indrepta cdtre


Patriarchul din Constantinopol. Petru Movild a stat de la
inceput in relatif cu acesta ; el a cdpdtat numirea solemnd
din partea Cirmuiril polone, pe lingd care putea O. aibl destui

stdruitori ; ca sd ardte mai bine a el e stdpinul Bisericil


ortodoxe din Polonia, Petru se sfinti ca Mitropolit in Lemberg chiar, $1 pofti la aceast. ceremonie prelati din toate unghiurile, earl, venind $i stind de fao, II recunoscurd. De acum

www.dacoromanica.ro

CXXXVI

VEACUL AL XVII-LEA

innainte, vechea organisare pravoslavnicd era iardsi in picioare,

gata de lupt.
Pentru Biserica ortodoxd de pretutindenl, Petru Movild a
fost de mare ajutor. Dac el a putut fi invinuit, pentru cumintenia sa 5i pentru legaiturile de inrudire si prietenie ce
avea cu ceT mai mati oarnenl din Po Ionia, c e prea blind
fat de incercdrile de cucerire catolicd, noul Mitropolit al
Chievului se ardtd cel mai mare protivnic al eresiel calvine. Prieten al ambasadorului olandes la Constantinopol 1,
in strinse legauri l cu agentul ardelean in acelasi eras,
sprijinit cdlduros de unul si de cellalt, Chiril Lukaris, fostul
patriarch de Alexandria, ajuns apol ecumenic, fcuse insemnate
concesif Reformei lui Calvin. Supt numele lui apru la 1632,

in Apus, un Catechism, redactat incd de la 1621 2, al cdruf


cuprins nu se potrivia cu traditia ortodoxd. El putea ptrunde
lesne Il unele prti asupra cdrora, ca in Ardeal, se exercita
si o presiune oficiald pentru a le face s treacd la calvinism.
Petru Movild incepu o lupt neprecurmat impotriva eresurilor ce se strecuran supt numele impundtor al Patriarchului.
Prin sinodul ce strinse in Rusia, prin acela care, supt inriurirea lui, se adun in Moldova, prin alcdtuirea i rdspindirea
noului sdn Catechism - vestita cMrturisire ortodoxd3 -, el
dAdu Rd'sdritenilor si constiinta despre credinta lor si intelegerea trebuitoare pentru a infrunta si rspinge pe dusmanul. viclean.

Pentru no!, Petru Movild e, fr indoial, un pierdut, un


instrdinat, care, de cum s'a asezat in egumenia sa la Pecersca,
n'a mai scris romneste si care in testamentul s n'a gsit sd
pomeneascal pe nicl-un alt Romin decit pe fratele sti MoiseVodd 3. ins, cit despre aceasta, el a stat necontenit in atingere,

nu numal cu multele sale rude din Moldova, cu acef cad


avea interese fat de dinsul - in 1645 'hied, el dd o mdrV. Studa ;ri doc., IV, tabla.
2 Melchisedek, Bzrerica ortodoxii u lupt cu prolestantzsmul, In Analele
i

Academe' Rom'ine, XII, pp. 2-9.


8 Ghenadie Enaceanu, o. c., p 339.

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILA 1 INRIURIREA SA

CXXXVII

tunie luI Ptrascu Ciogole pentru stdpinirea mosief Osihilibi '

-, ci cu ierarchia eI bisericeasc si cu Dornnif eI.


Astfel, pe la 1627, el primia de la Hrizea, Marele-Logott al
luf Alexandru-Vod Ilias, din Tara-Romneasc, si de la Dra-

gomir Marele-Pitar, un viitor Vornic, un extras din cronica


luI MihaI Viteazul sali numar o mrturie, cu privire la minunile ce s'ati intimplat la Alba-Iulia chid s'a interneiat acolo
Mitropolia romneascd2: pe amindoI acestI boleti el if cunostea, de sigur, de pe cind stdtea la Tirgoviste lingd fratele OA Gavrilas-Vocid 3.

Pe acest timp Domnia in Moldova o avea o rudd a luI


Petru, Miron Barnovschi, care-s1 acidugia cu mindrie numele
de Movild. Miron-Vodd nu-si uit ruda instrdinatd: el ii trimete un manuscript din Neamt, care servi la tipdrirea, in 1630,
la Lavra Pecersca, a Octoickulut slavon 4 : o parte din exemplare numai poartd sterna Mitropolitulni ; sint altele care au

semnul domnesc al Voevodului MoldoveI5. in acelasi an,


patriarchul de Constantinopol Teofan, rdtcitor ca atitia
dintre fruntasii Bisericif rdsdritene din impdrtia turceascd,
se opri citva timp la Iasi, si aid veni un Trimes al lui Petru
Movild ea &A, afle de la dinsul dacd in adevr tipdritura calvind de la Geneva e a patriarchului Chiril Lukaris, pe atunci
mazil6. Cd lucrarea era in adevdr a luI, dovedeste declaratia
pe care o face luI Cornelis Haga, ambasadorul olandes, la
alegerea lui: ca patriarch, in 16227.

Prin 1635, veni la MateI Basarab un cdlugdr din Grecia,


Meletie, care-s zice Macedoneanul, dup. Tinutul unde se nds-

cuse. El Oa sd scrie cu tiparuls, si putem spune anume


unde a invtat acest mestesug, cdcf, clacd el venia din Ortile Rusiel, iubirea pentru mestesugul tiparului spune in1 Studa p doe., VII, p. 211, no 14.
2 Ghenadie Eng.ceanu, pp. 144-53.

3 V. mal sus, p. cxxxitt.


4 Picot, Pierre Moghila, In Legrand, Bibliographie hellnique, 117,
5 Ibid.
6 Ghenadie Erficeanu, 1, e., p. 285.

7 Studa p doe., IV, p. 182, nota 1.

www.dacoromanica.ro

CXXXVIII

VEACUL AL XVII-LEA

susi. ca I-a cuprins inca. de &kid luase schima monachiceasca.


la Atos, in manastirea Zografului. Dar in aceast provincie

polona nu se lucraii carti de tipar niciff aiurea deck la


Vladica Petru, in manastirea id, Pecersca. Aid, de la 1627
innainte, adeca indata dup asezarea luI ca egumen, mesterif
zetuiaa necontenit; ei eraa la inceput eel do Belinda, Stefan si Pamva, si Rusul Taras Zemca 2: Pamva a publicat in
1627 un dictionar slavon-rusesc, care a avut o mare rdspindire, fiindcd rspundea und nevol esentiale a carturarilor din
acea vreme. Architipografo, adeca sef de ateliere al Mitropolitulul, protosinghel in rangurile biserice$ti, el venise din
Galitia, unde lucrase la tipografia din Sniatyn -- foarte putin

cunoscut si roditoare -a episcopului liovean unit Ghedeon


Balaban ; sosirea lui se fcu odat cu aducerea literilor saii,
cum se zicea in partea loculu, sriftului. Ca ar fi fost Romin
din Moldova, s'a spus, dar nu s'a dovedit inca. 3.
Tipografia lui Movila dduse pand atunci, pe ling cloud
traduceri din greceste ale Mitropolitului, Agapit $i Doroftei
(1628), un sir de crti bisericest si sfinte, ce trebuiaa sa inloculasc pe cele intrebuintate pana atunci, care, de altfel,
se gsiati, de sigur, in numr neindestultor. Astfel, tot in
1629, apar un Liturghiar, un Acaftist, o Psaltire, in 1630 un
Menologhiu si Octoichul de care a mai fost vorba; in 163 i,
un Triod, in 1632 un Evharistiriu, in 1636 era O. iasa la
lumina un Antologhiu. Pe ling aceste crti, se dati si altele,
care at"' un cuprins religios fr s fie de nevoie pentru slujba:

astfel, la 1629, Petru Movila da a treia editie dintr'un Nomocanon, care mai fusese tiprit, la 1620, de Pamva Berinda,
si la 1624 ; la 1632 el publia o lucrare proprie : Crucea ha

Hristos ; in 1633, apare o Evfonie, in 1634 Paramitiaz si


Macarie Egipteanul. Chiar si opere polone si latine iese de
supt teascurile metropolitane : in 1633 Mnemozyne stawys
si Felix cometa - carticle care cuprind laude aduse de
1 Bianu si Hodos, p. 106, no 36.
2 Picot, o. c.: lista bibliografica
a V. Gr. Crepi, Lexicon slavo-roin'in de Mardarie Cozianul, Bucuresti, 1900,

p. 14 0 urm.

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVIL

i iNRiURIREA SA

CX XXIX

$colarif de la Lavr, chid el se intoarse in sfirgt in resedinta sa de la Chiev-, in 1635, un Pateric polon. Niciodatd
inteun centru bisericesc nu lucraser cdrturari si mesteri mai
harnici supt o priveghere $i o ingrijire mat bund. Rdpeziciunea cu care publicatiile vin una dupd alta, e in adevdr
uimitoare $i face de o potrivd cinste carchitipografuluil si
Domnescului Mitropolit.

Fairna tipografier de la Pecersca o cuno$tea Matel $i fdrd


spusele lui Meletie ; chid acesta-1 sfdtui s aducd $i el c$rift

pentru ca s poatd inzestra dup cuviint mndstirile pe


care le repara $i acelea pe care le clddia din noii $i, nu
mai putin, pentru a-g face un nume in analele culturii biserice$ti a Rsdritului, Domnul muntean se grbi a trimete pe
cdlugrul Nectarie din Pelagonia, prietenul luI Meletie, la
Chiev, cu o scrisoare de cerere care Petru Movild. Mitropolitul dddu slovele cerute : buchi de un caracter vddit rusesc,
unite, midi, strimbe, aplecate $i, impreun cu ele, si pe tipograful care era s lucreze supt cdlduzirea Macedoneanului :
el se numia Timoteici Alexandrovici si era intovrgt de
Ivan Glebcovici. I se ddidu o locuintd la Cimpulung, fcindu-i-se si un tain din dajdea acestui ora$. Prin ostenelile
celor doi Rug apdru la 30 Julie 1636 un Tr ebnic slavon 1.

Aceast carte fu aleasd pentru c ea n'ajunsese a se tipdri


la Chiev.

in acelag an 1636 incepu a lucra, frdi voia, $i une off


pare e in ciuda lui Movil, o a doua tipografie slavond din
Polonia ; ea fu alipit pe lng mndstirea $i $coala Stavropighiei din Lemberg : cea d'intdin opera a ei a fost Evanghelia iegtd in acest an, iar a doua un Antolog-hzu, din 1638.

In 1637 un V arlaam fi Ina.); carte foarte iubitd in Rdsdrit $i pentru povestirea ce coprinde $i pentru morala de
care e intovrgtd, se tipdria in alt tipografie noud, a cdlugdrilor de la Kuteinskij. Tot atunci o slugd a lui Petru
I

Cf. I3ianu

Hodos, pp. 103-4, 592-32 si Arch. soc. ft. fi lit, din loft,

1V, p. 324 i MM.

www.dacoromanica.ro

CXL

VEACUL AL XVII LEA

Movild fcea s apard la mo$ia acestuia, Mogilew 1, o Psaltire 2.

Niel tipografia muntean, contemporan cu acestea, nu


pierde timpul. Cel de al doilea produs al teascurilor ei e o
Psaltire, in care se poinene$te acum ca architipograf in
partea locului, Meletie 3. Cit intelegere era, inteo privintd,
pe aici pentru rostul Rominilor intre vecinif lor, aratd stingacea Predoslovie, in care Matel-Vodd se roag crestinilor
cari vor intrebuinta aceastd carte s-1 pomeneascd pe dinsul
$i pe Doamnd-sa Elena :

el

se indreapta in de ob$te care

toate neamurile de aceiasi lege $i care ati acela$1 vestit


dialect slovenesc ca limbly, iar mai ales celor ce n'ati de
unde lua cu inlesnire cartile lor de credintd, cetire $i slujbd :
Bulgarilor, Siibilor, Ungrovlachilor, Moldovlachilor, $i altora.

Fireste insd cd Domnul muntean n'a poruncit lui Meletie ce

trebuie s: scrie, $i poate c nici n'a stint ce a scris acesta


dupd intelegerea lui putind.
Pe cind ins tipografia-mamd din Chiev ddea in 1637 o
Cazanie a lul Calist patriarchul, in 1638 un Slujebnic i
cloud' lucrdri polone, in 1639 a treia editie din Liturghier,
un Apostol, un Octoich ; in 1640, o noud Psaltire $i un

Triod, pe chid me$terii de la Lemberg rdspundeau prin


Octoichul din 1640 $i Triodul din 1642, - tipografia munteand avea o soartd foarte schimbdcioasd $i prea a e menitd s se risipeascd.
Ce e dreptul, la 1638, in April, se incepu, de buil samd
tot la Cimpulung, o noud Psaltire, care fu mintuit in cloud
luni. Tipdritoril voird s-I adauge $i un Sinaxariii, dar cartea
rdrnase neisprdvit mult vreme, $i ea nu iesi deck in 1641,
prin munca aktfi tipograf $i in alte imprejurdri. Grija tuturora
era in acest timp rdzboiul cu Moldova, care, inceput in 1637,
fusese pornit din nou din partea vecinului rdparet care era
Vasile Lupu, Grecul oin Iasi, la 1639.
in 1640, la inceput, Meletie Macedoneanul era insd egut Mohilg, la Nistru ?
2 Picot, lista tubliografic citat.

3 Blanu 0 Hoclo, pp. 105-6, 532.

www.dacoromanica.ro

PETRU MOVILI St iNRIUREREA S N.

CXLI

men la Govora, 14)0' Olt, mndstire pe care Mater o reparase


de curind. El strmutase aid si tipografia. Incercarea fcut
pn atuncI va fi incredintat pe Donmul muntean c fat de
tipriturile necontenite ce se rspindiati din Rusia si Galitia
polon, cele muntene s'ar putea trece numat cu gre. Astfel

se prsi gindul de a se lucra mai departe crti slavone, si


colile trase din Psaltire mar asteptar inc momentul aparitier. Pentru a da dovad de rivn fat de cele sfinte si de
hrnicie carturdreascd, Vlddica Teofil, Mitropolitul tern', scoase

atunci la iveal un Nomocanon, pe care apucase a-1 traduce


mar de mult Moxalie. Domnul ingdui ca manuscriptul s se
tipAreasca. I se alese titlul de : aPravil : acesta iaste direpttoriti de leage, tocmelea Sf[i]ntilor Ap[o]s[tjoli, tocmite de
7 sdboar : ctr. aasta $i a preacuviosilor printi invdtAtorilor lumie[f]. Titlul arat destul de bine cuprinsul acestei
crti destul de voluminoase.
Praviler din 1640 i s'a acordat o insemndtate foarte mare de

cdtre tipritorif el% Se sp anume pentru &Lisa o stem a


terii, si Uriil sa Udriste Nsturel, care era pe atunci numa
Cmras, cred 1, fcu versuri slavone intru cinstea cumnatulur
sad, Domnul. Preotif fur indemnatr sd dea 2I de aconstande
de argint si s cumpere o scriere care-i va deprinde s tie
posturile dup cuviint $i-i va infti$a ca pe ni$te adevratI
cArturari.

Vlclica Ghenadie din Ardeal se invoi s se scoat o


editie pentru el, supt invocarea numelui WI. Plecind Meletie
din tar, in cursul tiparului, urmasul sti Stefan de la Ohrida
nu uit s. aminteascd $i meritele sale.

De fapt, lucrarea, care se imprtseste de insusirile cunoscute ale stilului lui Moxalie, n'a putut aduce nicl-un folos.
aPravila era pentru judecat, pentru judecata preotilor mai
ales, $i ea nu putea fi intrebuintat altfel decit de ierarchr,

crora in cele mar multe casurI textul slavon nu li era neinteles. Ea rtnine deer mar mult ca o lucrare fcut pentru
faitn $i ca o curiositate literar.
' V. Stude fi doc., IV, p. cLxxmv.

www.dacoromanica.ro

CXLII

VEACUL AL XVII-LEA

Se tradusese si Cazania, din ruseste, $i cartea era gata


de tipar inch' din 1638-9, cind Meletie se inseamnd $i pe
el ca ispravnIcti de pre izvoduluf scripturf si cuvintele-tocmitorip, dar cartea nu vzu lumina dect ceva mai trziti 1.
4. CATECIIISMUL ARDELEAN DIN 3640.

Deocamdatd de alurea veni o carte pentru Romini : din


Bdlgradul Ardealului.
Domnia lui MateI-Vodd fusese precedatd de luarea puterif

in Ardeal de cdtre destoinicul Gheorghe Rak6czy, a cdrui


inriurire a fost foarte puternicd si asupra Principatelor romne$ti vecine.
cCraiul ardelean stia sd se lupte si sd-sI pdstreze sag
s $1 intindd puterea si fdrd luptd.. Om cuminte si prevAzdtor,

el tinea cu statornicie si cdldurd la legea lui calvind si, ca


odinioard Ioan-Sigismund, el void s'o rspindeasc si printre
RominiI s5.1 din Ardeal.

Acestia avuserd in Joan din Prislop, Mitropolitul pus de


Mihai Viteazul, un pdstor drept-credincios, precum fusese si
Sirghie de la Tismana in Nlaramures 2 Dupd scoaterea din
stdpinire a VoevoduluI cuceritor, urm si in cercul umil al
Vlddicief romdnesti o vreme de schimbdrI rdpezI si de lupte.
Teoctist pstori cam in aceleasi imprejurdri ca si Ioan ; el
dd.du ascultarea cuvenitd. invdtatuluI Mitropolit muntean
Luca. ApoI veni din Moldova Dosoftel, care fusese pe lingd
Stefan Tomsa si sttuse la mnstirea Thsericanilor. El fu

bine vdzut de Gabriel Bethlen, principele Ardealului, si,


cind muri Spiridon de Maramures, nu se maI dddu un urmas acestuia, a;3a incit Dosofief putu s iea titlul resundtor
de i Mitropolit Bdlgraduluf, al toat Tara Ardeleneascd $i
1 Blum si Hode, pp. 122, 146.
2 loan Cernai, care se Inampini la 1599 In mnstirea Vadultii ca iepiscop sirb al unor biserici romlne., era concurentul in aceste 0311 nord-ostice
al calvinului Spiridon. SIrghte vent in locul le. V. Bunea, In Unirea, 1904,
11 25, p. 236.

www.dacoromanica.ro

C A TECHISMUL ARDELEAN

CXLIII

UngureascA, si celelalte, pe care-I poart inteo scrisoare

trimeas in Moldova. Ghenadie, care veni dupd dinsul, fu


lsat $i el s pstreze neatins in aparent ortodoxia trecutului.
Ghenadie, Mitropolit romin bine intemeiat, sand supt aripile

until principe puternic, se gindi la tiprituri. Pe atunci lipsia


in Ardeal si materialul $i mesteriI, spulberat'i de o potriv de
stra$nicele imprejurri din cei treizeci de ani din urm. Precum Mate-V.:KM' ceruse slova, $i pe cei deprin$I a umbla cu dinsa,

de la Petru Movil, astfel Ghenadie al Ardealului se indrept


pentru aceasta la Mitropolitul Teofil, care veni in curind el
insu$T, dincolo de muntt, in solia cea mare din Maiti 1640 1.
Se tritnese de la Munteni popa Dobre, care cati fcut tipare
aice in Ardel, $i cpt de la Gheorghe Rkczy privi-

legiul tiparului chirilic pentru RominI2. eDascalul - asa-I

zicea Ghenadie insu$I - incepu cu o nou editie a CasanieZ


brasovene, pe care Vldica o credea foarte de folos $i doria
s'o rspindeasc iar.$1' printre credincio$iI sAI. Lucrarea se
trgni ins, asa incit cartea nu vzu lumina deck dupd
moartea lui Ghenadie, intimplat la inceputul lul Septembre'
din acela$i an 3.

Pn atunci insd tipografia fusese intrebuintat $i pentru


alte scopuri care nu era(' ale lui Ghenadie. Rkczy Calvinul
avea pe ling el ca superintendent pe vestitul Stefan Geley,
orn invatat $i cu foarte mult rivn pentru snort', pentru tipriturI, pentru legea id reformat. Geley voi sa: calvineascd
in cel mai scurt timp $i pe ValachlI prosti, aI cror popl tot
mai credeati in superstitiile lor gbbe$tl privitoare la posturi,
rugciuni, sfintl $i ierarchie 4. El doria o tipografie romneascd

slujind scopurilor calvine, o scoal de clatineste, grece$te $i


romne$te in preajma Vldiai sat' in alt loc potrivit, pre-

dicatorl romlnI, cari s rupd cu trecutul, rspindirea Catechisrnuluf reformat $i a cintrilor, care, traduse in romne$te,
1 StudiP ,ri doc., IV, p. ccr.
2 Bianu si Hodos, p. 115.
3 Sate p .preolY, 13. 51.
4 Bunea, Vechile ej)iscopie, p. 88.

www.dacoromanica.ro

CXLIV

VEACUL AL X-VII-LEA

de un Bntean, se intrebuintaii in orasele rmase credincioase calvinismuluI

Lugosul si Caransebesul 1

Cintrile acestea, care nu sint altceva decit PsalmiI pusii


in versuri, foarte prost, de un urmas al luI Moise Pestisel si
stefan Herce, anume Stefan din Frigras - pe ungureste Fogarsi, precum Tordassy de la localitatea Tordas, - a rmas in
manuscript, si le cunoastem numai prin copiarea lor, cu orto_
grafia foarte ciudat a originaluluI, in toate asemenea cu cea
ungureasc, de loan Viski, predicatorul calvin din Sint-Mria
(Boldogfalva), in Tara Hategulta, de mult cucerit pentru Reforma, si din strvechiul Scaun episcopal al GioagiuluI-de-jos 2.
Fogarsi mat* fcuse o traducere mintuitoare de suflet pentru
Rominif si 3 : anurne Catechismul din Alba-Iulia sag aBiblia
Mic, redactat anume pentru folosul scolilor, pentru pregtirea

uneI generatif de Calvini conscientl, de profesorul Alstedius


de la scoala infloritoare din acest oras 4. Traducerea era_
scris ins cu litere latine, si lui Geley i se va fi prut ca"
o astfel de lucrare, bun pentru scolile bntene, care erati
infiinpte spre folosul Rominilor ca si spre al Ungurilor, nu
e potrivit ca s se impart popilor si teranilor spre a-I cistiga
pentru calvinism. El stia despre g cintrile luI Fogarsi, deci
tot asa-I va fi ajuns la cunostint si Catechismul tlmcit de
acesta ; ins el nu se opri asupra lul ca mijloc de propagand.

Astfel opera predicatoruluI din Lugos rmase in manuscript pnd la 1648, cind ea apru pe socoteala Banului
Acatiu Barcsai, viitorul principe al Ardealulul, care Ban al
partilor timisene, trimes adese orI in solie pe la noI, pare
s fi fost un cunoscAtor al limbii noastre5. Numal atund ea
se tipri la Alba-Iulia, inteo brosurd cu titlul unguresc, care
Bunea, i. c., p. 89 ; tlmcitoril nu pot fi aceiasi oamen1 cari ad dat RomIrnlor Palia limba lor e alta.
1

2 Silap, In Transdvania pe 1875, nie 32.4.


3 CA era Romln, dovedeste intitularea comunit5.0 din Lugos, asupra c6reia
avea supravegherea In cele dubovnicestl, ca : rvalaho-maghlara Eclesie, ; Prefata Catechismuld cu litere ladne din 1648 ; in Bianu $ i Hodos, pp. 160-s.

4 Cf. si Studi fi doe., IV, pp. 269-70.


5 Blanll i Hodos, p. 16o i urm.; Sludi si doe., IV, tabla.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA CULTURALA DIN MOLDOVA

CXLV

a avut ma! ales urmarea de a rspindi printre Bnteni intrebuintarea alfabetului latin, in versuri de ocasie, ca ale
lui Mihail Halicift 1, student in Basel, la 1674, sat"' in anumite
dictionare romino-latine de mai trziti 2.
Catechismul pe care Geley il dadu Rorninilor, cu cheltuiala
predicatorului Curti!, Gheorghe Csulay, pare srt fi fost tot al
lui Alstedius. Traducerea se fcu din latineste, dar, pentru
ca s sune maI bine $i ca s se prind mai u$or preotii, nu

se vorbeste in titlu numai de latineste, sad diecestez limba diacilor, a carturarilor -, ci se adauge $i mentiunea
until original slavon. Lucrul de tipar nu se fcu la AlbaJulia, unde scrisese numai tlmcitorul, ci in satul Prisac, de
ling aceast capitald, prin minile pope! Dobrea, care intrebuint doudzeci de zile, de la 5 la 25 Iulie 1640. Popa fu,
poate, chemat pentru acest scop din Alba-Iulia, fr $tiinta
VlAdic!, al crui nume nu se afl pe tipriturd3.
5. MISCAREA CULTURAL:1 DIN M0LU:1VA.

Rspunsul la acest Catechism veni din Moldova.


Mitropolitul de acolo, Varlaam, era un fi de teran din Ortile Putnei, care dolur peste putin timp $1 dol. Domni : pe
Gheorghe tefan $i pe Istrati Dabija.
Un frate al lui avu un fia, Andrei, care se intilne$te ca rdz5.$
in prtile Boto$anilor, $i o fat, Marita, care se mrit cu popa
domnesc Ursul Cergar, din satul Stoie$ti FocsanI 4 ; i maI gsim

in 1677 pe preutul Ursul $1 Toddra$co, feoril lui tefan .6-ati


1

Dasdeii, In Co/. lu Traian,18S4, PP. 413-4 , Gaster, Chrestomatza, I, p. 216.

2 AcelasI, In C'ol. lu Traian, 1884, p. 406 si urm. ; Cretu, In Tznerimea


Ron'inii pe 2898.
3 Despre cuprinsul CatechismuluI se poate lmuri cineva prin crticica de
polemic a Mitropolitulul Moldovei Varlaam. Un exemplar din aceasta din
urm a fost glsit criun'ii. ; ea se reproduce In An. Ac. Rom., de d. L Blanu,
care a avut bunkatea sa-ral comunice foile In corecturl. Cf. Sate p preop, p.
52 st urm. - Pentru micul catechism catolic cu litere latine tiprit la Roma
in 1677, de Vito Piluzio, archiepiscop de Marcianopol si seful Misiunilor din
Moldova, v. Papiu, Tesauru, I, p. 205 si urm.; Bianu, In Col. lur Trazan, 1883,
p. 142 si urm. ; Studir ;1 doc., 1-II.
4 Arch. 1st., P, p. 8o; V. A. Urechi, In An Ac. Rom., x, p. 348 , studir
fi doc., VII, p. 322, no 26 si Note explicative la documente.

71304. Vol. VIL

www.dacoromanica.ro

CXLVI

VEACUL AL EVE-LEA

Varlaam insu$I i cumpr vir $1 fcu morI pe cgirlele de hotar ale terii, pzite
fost frate Mitropolituluf Varlaarn

de ovritavi si me$terl, la Cofesti, $1 le ls parte nepoOor,


parte mn'stiril Secul 2
Prin aceste prt'i erati pe atunci cdascd1I de copii 3, i, la
15 Mai 1634, intre rdzesif ce dai1 o mrturie tocmai pentru
ni$te pminturi la Cofesti se afl. si Vicol dascal de Foc$ani 4.
Dar Varlaam isl va fi cdptat toat invttura $1 dorin0.-I

deosebit de a ceti $i scrie, toat priceperea-I caligrafic de


la mndstirea Secul, ctitoria lui Nistor Ureche, unde intr
incd din tineret, poate chiar de la intemelarea acestui
El ajunse egumen la Secul pe la 161o, $1 avem o hotrire
luat de dinsul impreund cu Mitrofan, fostul episcop de Roman
sl unul din clugrii mnstirif, pentru a curma o pricin de

mo$if 2. Numai dup vre-o douzeci de ani de egumenie, $1

fr s fi fost episcop undeva, ajunge Varlaam, ca om de


cincizeci-$eizeci de anf, la treapta cea mai innaltd din ierarchia
Moldovel 6.

innainte de aceasta el avu prilej s cunoasc pe indrepttorul ortodoxiel ruso-romneW, pe invtatul Petru Movild.
in notele lui slavone, acesta aminte$te o minune ce i-a fost
povestit de cVarlaam leromonachul,>, venit la el in Lavr,
la 3 August 1629, din partea lui Miron Barnovschi : e vorba
de ingreuiarea raclei lui Sfintul Ioan cel No de la Suceava
chid Mitropolitul Crimca se gindia, in 1621, s fug cu moastele de'nnaintea Cazacilor prdalnicV. Varlaam venise, de
sigur, ca s aduc lui Petru manuscriptui Octoichulia, care,
1 Par a fi fost deci dol popi lirsul, unul nepot adevfirat al lui Varlaam,
cellalt, sotul nepoatel lui. -Arch Statultii, /Yearn'', /11e 2521, 2522, 2523, 2576.
Cf. no 2514.
2 0 pringere a lui din 1634 CU privire la aceste mori, in Arch. Statului,
Neamt, no 2494. V. regestul acestul act i al altoia privitoare la Varlaam, in
notele explicative citate. p. 339. V. no 2508 ; Shidzisi doe., VII, p. 333, no 75.

3 V. Studir p aoe., VII, cf. no 24 un dasal din Focsaia, la 1715.


4 Arch. Slatului, Neaaq, no 2493.
5 Melchisedek, Chron. Romanului; I, pp 247-S
6 V. mal sus, p. cxXv.M.
7 Ghenadie Enkcanu, o. t., pp. 181-4.

www.dacoromanica.ro

MISCAREA CULTTJRALA DIN MOLDOVA

cum am spus, apru

CXLVII

cu armele Domnului moldovenesc,

in 163o '.

El putu s vadd la Chiev coala i tipografia, i de sigur


ed.' atunci i se alcdtui in minte planul de a strtnuta i in
tara sa aceste unelte de culturd. innltarea sa la Mitropolie,
sprijinul bogatului Vasile Lupu, cdruia if plcea strlucirea
i care nu voia s fie intrecut intru nimic de vecinul muntean,
pe care-1 uria, II ddurd mijloacele de nevoie pentru aceasta.
Nu se poate hotdri precis data cind Varlaam i Domnul
slii aduser la indeplinire intemelarea coli. 0 putem mar-

geni ins destul de apropiat.


tried la 1639 mnstirea cea noud a Treit Ierarchilor, innltat. din piatrd cioplit i aurit, era in lucru : turnul de
la poart era gata din 1638, dar intreaga bisericd n'a putut
fi mintuitd decit in primdvara anului urindtor, sfintirea fdcindu-se de Mitropolitul Varlaam in ziva de 6 Maiti 2 Manuscripte frumoase, cum nu se mai serial' de mult, furl
ddruite ctitoriei domneti celei mal noud. ; supt Varlaam, in
adevr, caligrafia mnstireascd luase un noil avint, i Liturghia pe pergament, impodobit cu aur i cu miniaturi, pe
care o scrise Ivanco la Rduti, pe vremea episcopului Anastasie de Moldavita, i care trecu, in Maiii 1643, din minile
Marelui-Logoat Teodor Ianovici in ale ILA Varlaam, nu-?i
mal afl prechea in tot ce s'a scris mai ales, mai simplu
i mai artistic in terile noastre 3. MoaSele Sfintei Paraschiva,
care trebuian sd creased i maI mult faima frumoasei clddiri
a lui Ienachi, meterul armean din Constantinopol, furd aduse,
in schimbul unei rdspltiri imbielugate, in 1641, de trei Mitropoliti greci : Ioanichie de Heraclea, Partenie de Adrianopol i Stefan al Vechiului-Patras ; la Ismail se aflati spre intimpirlare A tot Vlddicii - Varlaam, Evloghie de Roman,
' in 1637. scrisoare de la Varlaam. in Doc. Butr:/er, I, pp. 59-61,
no LXXX1

2 Melchisedek, Natip, pp. 169-71.


3 Ms., a cdruI legatur. cu ap1ica0 metalice pe catifea, e vrednic de cuprms, se af15. astkl In Bibl. Ac. Rom.: o notitg. asupra lui, de I. Bogdan, in
An Ac. Rant. pe 1903, partea administratiV. V. i Melchisedek, Notzp, p IS,

www.dacoromanica.ro

CXLVIII

VEACUL AL XVILLEA

Anastase de Rd4 si Gheorghe de Husi - si egumeniI.


Domnul insusI iesi innaintea Sfintei, si strlucitul alaiti isI
fcea intrarea in resedinta domneasc la 13 Iunie 1.

al' d'inthi clugrl vor fi fost luaff inteales din deosebite mnstirI mai vechI, dar egumenul d'intaiii a fost in-

susi rectorul de pn atund

al scolif luI Petra Movild,


Rusul Sofronie Pociatchi, care avea pe line: el ajutoare tot
dintre clugrif invtatl, dintre dasclii de la Chiev. La 1641,

in ziva de 15 April, Domnul cumpra de la fostul MareComis Mihail Furtun, cu pretul insemnat de zoo de lel
bdtuti, o cas de piatr, pe Ulita Ciobotdreascd, ling hlesteul Bahluiului ; aicI se asez scoala, iar ling (lima se
zidi peste citva timp un mare feredeil, o baie cu plat.
Vasile Lupu dduse pentru intretinerea Colegiului sti tref
mosil, Rchitenil, TrnseniI si Juganii, precum si veniturile
bri 2. Scriind in 1641 Tarului, cruia if supuse proiectul de
a creste pe fiiI boierilor si ai celor de rind prin clugrif
sal din Brgca, Petru Movil if spuse cd in Moldova s'ag si
trimes invttorI dintre acestia 3. In acelasI an 1641, VasileVod ceru slove de tipar de la Petru Movil si complect
instalarea tipografieI de la TreI Ierarchi prin lucruri aduse,
nu frd oarecare greutate, de la Stavropighia din Lemberg,
care ar fi vrut bucuros sal aib monopolul crtilor de tipar
in prVle noastre ; Inca la 12 Ianuar, el putea s multmeascd
fratilorz pentru invoirea ce cdptase de la dinsii. Sofronie
PocIatchi merse insusl la Lemberg ca s aducd cele de nevoie ; el to primit rti, ca unul ce fcea parte dintre concurentii pe toate terenurile al centrului ortodox liovean, dar
totusl dorinta lui Vasile trebui s fie indeplinit 4.
1 Melchisedek, Notife, pp. 173-4 ; Doc. Bistrite, I, n-le LXXIX, x.0 v i
Miron Costin, p. 310, cu data gresital de 7148, in loc de 7149 , Studi ;ri
doc., IV, p, 343,
Documentele Callimachi, I, p,
9 Uricariul, III, p. 283 si urm. Cf. Iorga,
450, nota I.
3 Ghenadie Enaceanu, o c., p. 276.

4 Scrisoarea Domnului InsusI, In Hurmuzaki-Bogdan, Sup/. II, vol. III, pp.


1-2, no I ; Arch. soc. ft. fi lit. din Art, II, p. 326 : scrisoarea luI Pociatchi

din 17 Februar 1642. Cf. scrisoarea care Pocla4chi a vestitului Invat grec

www.dacoromanica.ro

SINODUL DE LA IAO

1 LUPTA CU CALVINI

CXLIX

Astfel putea s fie multdmit Varlaam, care se tinguise


inc la 1643 pentru clipsa dascalilor $i a invtturei : cdtil
ail fostil invdtnd mai de multd vreame, acmu nice att
nime nu invatip1. Din aceast $coald aveail sa iasd atitia diaci
de slavoneste, cari eraii s intrebuinteze aceast limbd cu
deplind pricepere, fdr sd alerge la formularele 2 sail la dietionarele care se alcdtuiesc in Tara-Romdneascd pentru ajutorul
unor cArturari mult mai slabi $i lipsiti de pregdtirea $COlif 5;

de aid erail s porneasc atitia cunoscdtoff de greceste


pentru ajutorul capuchehaield de la Constantinopol ; aici era
sd se formeze un asa de harnic $i de destoinic traductor
si scriitor cum a fost Nicolae Milescu 4. Nu se poate zice ed.'
scoala de la Trei Ierarchi a fost un semn de trufie zalarnicd
din partea Grecului doritor de laude care sttea in Scaunul
domnesc al terif : ea a adus foloase adevdrate, potrivite, fire$te, cu spiritul timpului, 5i ar fi adus $1 mai multe daed
siguranta pa$nicd a Domniei ha Vasile Lupu ar fi tinut mai
indelung $i dacd ea nu s'ar fi inchis in vAlm$agul luptelo r
pentru Domnie din anul 1653.
6. SINODUL DE LA IASI

1 LUPTA CU CALVINII.

Prin tipografia alipittl la mndstire se putea face o concurentd, totdeauna pldcutd, luI Matei-Vodd Munteanul. Deocamdata ea sluji unui scop mai mare. Petru Movild luase mdsuri
pentru a lupta impotriva Calvinismului, nu intru atita pentru
c el ar fi atnenintat intr'adevr ortodoxia din Tinuturile
ruse$ti supuse Poloniei sat' pentru cd Movild ar fi cunoscut bine

silintile ce se fac in Ardeal pentru a calvinisa pe Romini,


&it pentru c el se privia tot mai mult ca represintantul
Teofil Korydalleus, In Revista teologzai din Iasi, II, p. 345 i urm., p. 359 ti
urm. Cf. Xenopol, 1st. Romi'mlor, IV, p. SI, nota 22.
i Bianu si. Hodos, p. 140 : Prefao, la Cartea de "inviipturd.
2 V. I. Bogdan, Cnezit roadnr, in An. Ac. Rom. pe 1903, p. 25 nota I.
3 V. Lexiconul citat al lui Mardarie Cozianul, tipirit pentru Academia
Romini de d. Gr. Crqii; In Prefat se dart bogate Innurni asupra altor Lexicoane

de acest fel, mal noua decit cel de la 1649.


1 V. mai departe.

www.dacoromanica.ro

CL

VEACUL AL XVII-LEA

dreptei-credinti rdsritene, ca lupttorul chernat pentru mmtuirea el de orIce primejdie.


Petru scrisese intditi un Catechism ortodox, destul de intins, pentru a rdspunde crtilor lesesti, .usoare la Inteles,
care se inftipti ca pravoslavnice si ispitia pe multi a
primi pdreri catolice ca ale Unit Hon Catechismul fu supus
it-Ica din 1640 until sobor provincial 1. Movil voia s facd

din el un indreptariti, un normativ al ortodoxilor de pretutindeni : pentru aceasta ar fi trebuit, sati o primire din partea patriarchului ecumenic, pe atunci Partenie, pe care el nu
voi s'o cear, sati un mare sinod al Rsritului. I se pdru
mai lesne s adune un sinod la Iasi, la care ar lua parte
Trimes1 al' Bisericii din Chiev, aducind cu dinOi Catechismul,

prelati moldoveni, munteni si poate ardeleni, iar din partea


Patriarchiei constantinopolitane niste delegati cu putere de
a primi sati a rspinge lucrarea. IasiI erati in adevr foarte
potriviti pentru o astfel de Adunare : in Chiev era puterea
regelui eterodox al Poloniei, in Constantinopol puterea SultanuluI pd.& al Turcilor, pe cind Vasile-Vod, deplin stpin al terii sale, era un aprtor firesc al credintii celei vechi
si bune.

hind din 1641 se stia c se stringe un sinod la Iasi. La


inceputul anulul urmtor, Pociatchi cere la Lemberg literele
grecesti de nevoie pentru a se tipri ce hotriri s'ar crede
c trebuie 2. in yard abia se strinser printii strini : din
Rusia veniser trei, dintre cari cel mai insemnat, Isaia Trofimovici, era doctor in teologie3 si, de la 1640, presedintele Sfatului duhovnicesc de pe ling& Mitropolit ; din Constantinopol,

erati de fat episcopul de Niceia, Porfirie, un barin care


fu primit de Vasile-Vod cu multd cinste, si vestitul teolog
Meletie Sirigul, pentru care Vasile intemei indatd episcopia cea nou a Proilavului sati a BrdileI Muntenif
1 Ghenadie ErfAceanu, o. c , p. 28o, 291
2 Archiva soc. 0 Inn/. ;iv la., 1. c.

i urm.

3 Ghenadie En'ceanu, o. c., pp. 293. Un al doilea era rector la Colegm; al


treilea, predicatorul de la Chiev,
4 ibid., p. 298 si urm. ; Melchisedek, In An. Ac. Rom., XII, p. 36 i urm.;

www.dacoromanica.ro

CL

STNODUL DE LA IA5f .1 LUPTA CU CA LVINU

lipsird.,

din causa

dusmanieT dintre Voevozif

Vasile

si

Matei 1.

Sinodul tinu trei lunl de zile si mar bine, fr s fi fost


dezbateri in public. Moldovenii eraa prea putin invdtati ca s.
se atnestece. Rusii si Grecii, Chieviii i Constantinopolitanii,
nu se inteleserd de la inceput, i urmard astfel pan la plecarea celor din urma. Pentru Greci, lucrul de capetenie era
osindirea solemn a lui Chiril Lukaris, pe care ei l recunosteaa ca adevdrat autor al capitolelor calvine incriminate ;
Sirigul, un orn al Patriarchllul Partenie, aducea poate cu

care s'a tiprit


mai pe urma tot la noi ; Patriarchul insusi daduse represintandinsul lucrarea sa (KKocz6c -Lotvrtsw 7.-sFylocko ,

tilor si o gramatd prin care se osindiaa aceste capitole, afard de

unul singur2 Pentru Rusl, era vorba innainte de toate sd se


intdreasca lucrarea Mitropolitului lor, in care Grecii vedea
neajunsuri si greseli in ceia ce priveste admiterea credintii
ca pdcatele se pot ierta si dup moarte si ea in impartAsenie
e insusi trupul lui Isus Hristos3 : e n'avea nici-o rdzbunare
de indeplinit fa# de Patriarchul Chinn si tineati ca scandaloasele capitole calvine sa fie Infatisate ca o lucrare apocrifd,
ca o plasmuire care nu atinge intru nirnic Biserir:a Rasariteand.

Resultatul fu acesta : Sirigul si tovarasul s plecard la


Constantinopol, ducind Catechismul luf Movild intr'o forma
greceasca si in alta latina. Moldovenii iscdlird osinda pronuntatd de Patriarch, si, ceva mai tdrziti, Biserica ruseascd din
Polonia adause iscaliturile membrilor ei episcopali. Iar de supt

teascul de la Trei Ierarchi aparu in greceste gramata lui


Partenie, cu data de tiparire 20 Decembre 16424. nnainte
scrisoarea din 6 Novembre 1642 a luY Scogard, medicul danes al Domnului,
in Hurmuzaki, IVl, 13. 668. Pentru calitatea de episcop hrailean a lui Meletie,
v. Ghenadie Eraceanu, o. c., pp. 298-300, 302. Pentru episcopii de Br5i1a,
Iorga, Chzlza sz Cetatea-Albli, pp. 234-5.
Studsr p dec., V, p. ccv.
2 V Melchisedek, I. c. Cf. 1st. 1st. sons. 'in sec. al XVIII-lea, I, p. 4 3
3 Sciisoarea doctoruluf Scogard, citata.

Bianu si Hodos, pp. 119, 135-6 (n 41).

www.dacoromanica.ro

CLII

VEACUL AL XVII-LEA

de plecare, Printil multmiser impreun domnescului lor


Ozduitor '.

Se stie c in 1643 Patriarchul intdri gramata sa din anal


trecut, adugindu-f iscliturile distigate ; tot in 1643, el aprob

cartea Id Movil, pe care Meletie Sirigul o dresese la Sinod,


dindu-I titlul de Mrturisirea OrtodoxIs -'0pfMooq 6p.o),.oy:g
Dar ea nu s tipri, cum fusese planul de sigur, in deosebitele limbi ale popoarelor drept-credincioase, cad un al

doilea Patriarch Partenie stric tot ce fcuse cel d'intdiii :


Meletie Sirigul fugi in Moldova, unde Vasile Lupu, dindu-I
Scaunul BrileL il indemn s I traduc din greceasca veche,

pe care se vede c n'o prea stia, in greceasca nou, care


era adevrata NI limb6.2. Iar Petru Movil tipri Catechismul
sti numaT pe scurt, in ruseste, - la Chiev, in 1645, supt titlul
Corp de invttur pe scurt : crticica fu foarte bine primitd, si alte editiL tot rusestI, aprurd la Moscova (1646) si la
Lemberg, in noua tipografie de la Mitropolia Sfintului Gheorghe 3.

Ea n'a fost tAlmcit ins in greceste, unde si preluci area


luI Meletie astept malt pn iesi la iveal, cu banii MareluI-Dragornan Panaioti Nikussios, in acea Olandd tocmai de
unde veniser pentru Chinn sfaturile rtdcitoare I. 0 Pravos-

lavnicti Mrturisire, care e cea iesit de supt indreptarea


Sirigului, face parte dintre tipriturile muntene ale luI Antim
Ivireanul, la sfirsitul veaculuf al XVIII" 5.

Dar tot din invttura !La Petru Movil, din dezbaterile


sinodului din Iasi, porneste o crticiat a luf Varlaam, care
a iesit la ivealg numaI dundif. in 1644, Vasile si Mate,
Domni dusmani af aceluiasI popor, se impcar in sfirsit : Var-

laam fcu parte din solia moldoveneasc prin care se intemei frtia". invtatif din cele cloud terI, Mitropolitul Moldova
I Melcbisedek, I. c., pp. 50-1.
3

1st. ht. rom. Fn sec. al XVIll-lea. I, p. 53.

3 Picot, lista bibliografic5. citat.


4 Legrand, Bibliographic hellntgue du XVII, si.)cle, II, p 202.
5

Ist, lit. rom. 'in sec. al XVIII-lea, 1, PP. 45, 418,

Sirbu, Mater-Vod h'dsdrabds auswartige Beziehungen, Leipzig, 1899, p.

225 ; Studa ,1-z

doc., IV, p. coxi.

www.dacoromanica.ro

TIPRITURI MUNTENE I MOLDOVENE

ei

CLIII

cumnatul Domnului muntean, se vdzur, in sfirsit, $i Var-

laam gsi cu bucurie la Udriste Nsturel o sumd de a cdrtI


nogg, si, intre altele, anrtulia micd a Catechismului eretic
din Blgrad.

El ceru cdrticica de la Udriste, acest a boiarin cinstit si


slovesnicu, si cu toatd destoiniciia si inteleagerea harnic, si
drept pravoslavnic crestin, al doile Logofdt, si irate Doamnei,

si se hotri a rspunde pe scurt indemnului scurt al Calvinilor. Pentru aceasta-sl aduse aminte de vechile discuii ,din
1642 i se uit de sigur, nu prin Catechismul cel mare al lui
Movild, din care un exemplar pe ruseste ji va fi stat la indrnind, ci in resumatul care iesise tocmai in acel timp la
Chiev. Cele citeva pagini de polemicd impotriva Calvinilor,
cari pnd in seapte mueri lag si-s tot popi, cari skit mai
rat deck pdginii, Turcif, Ttarii, lovesc in prerile dusmanului cu privire la icoane, - care nu skit idoli sag bozi,
strigd Varlaam
cu privire la puterea credintif pentru a mintui, la fiinta mai multor Biserici si la rostul maslului. Eruditia
e de imprumut, iar stilul foarte greg si incilcit. Astfel incit
cartea lui Varlaam - aRspunsurile lui, despre care multi
ist aceari mart ilusit -a trecut fr nici-o inriurire in viata
noastrd religioas $i cultural 1
Pdad la 1645 insd, teascurile muntene si moldovene dduser alte lucrff, acelea in adevr de folos, $i la ele venim
acum.
7. TIPIRITURi MUNTENE

51

MOLDOVENE PNI LA 1653.

Pe cind tipografia moldoveneascd se pregdt a numat pentru


lucrrile ei viitoare, teascul muntean din mndstirea Govora
incheia in 1641, supt egumenul Silivestru ataha (tachigraful),
Psaltirea, care statea de mai mult vreme in prsire . in
anul urmltor, mesterul Preda &Idea intr.' tin in -folio de apeste

de pagini, o nou. Cazauie, pe care, supt controlul lui


Udriste Nsturel, o tlmdcise, sag, ca s zicem ca dinsul, o
600

V. mat sus, p. 0X.L.v. Cf. Bianu si Hodos, pp, 150-1, no 48.


2 Bianu si Ilodos, pp. 106-7.

www.dacoromanica.ro

CLIV

VEACUL AL XVII-LEA

cscosese $i primenise din ruseste, trie de la 1638 (7147),


un ieromonah Silivestru, care e egumenul insu$I.
Originalul ei nu poate fi decit Cazania lui Petru Movild,
din 1637, care e alcatuit dup Omi liile lul Ca list. Cind Si livestru s'a apucat de lucru, Cazania ardeleand nu ie$ise incd,
asa incit cuvintele din Predoslovia luf Nsturel despre csrtile
ce momesc $i uoicl sufletul nu se pot raporta la aceast carte,
E indoielnic dacd Nsturel a avut vre-o-dat in mind Cazania.
destul de rail, de la 158o-1 - care n'avea nimic eretic in

ea - sad cea, foarte rar, din 1564, unde de sigur se

cu-

prindead lucruri ce trebuiad s pard otrvitoare Logoaituluf


muntean, care $tia asa de bine ruseste, care data documentele
scrise de el dup . computul moscovit de i Mart $i care
va fi petrecut vre-un an-doI la Colegiul luI Petru Movil,
cad prin 1635-40 el era Ina, un orn foarte tindr. Acest atac
impotriva artilor ortodoxe e ins, probabil, aruncat in treacdt,
fArd sA aib hi vedere o tint anurnit.
Lucrarea fu complectatd cu alte vre-o sut de foi, dreasd
in unele paginl, schimbatd pe 200 din ele, dupg o lungd zdbav, tot la Govora, fr s se spuie cine a prefcut si adaos,
sad, dacd acel cineva e tot Silivestru, ce 1-a inlemnat sd jertfease o asa de mare parte din lucrul sdd maI vechid. Lniurirea e ins, se pare, destul de usoar si destul de putin
cinstitd. intre 1642 $i 1644 ie$ise Cazania lui Varlaam, $i
aceast carte e reprodusd in noua tipritur munteand. 2,
si anume intreagd, afard de Viata sfintuluf moldovenesc Joan cel
Noti. Acest sistem se vede, de altmintrelea, $1 cu un alt prilej

rdzboiul cu armele incetase intre cel doI DomnI, dar incepuse


un rzboid, bogat hi prad, cu tipdriturile ! Tipograful e iard$I
Meletie Macedoneanul, care dispruse, cum s'a spus, incd din
1640. De atund el mersese in Ardeal, lucrase la Cazania din
acel an $i, dup moartea lui Ghenadie, rivnise Vldicia din
13511grad. Superintendentul Geley il chemase la cercetare duhovniceasc, nu fusese multdmit de rspunsurile luf, dar cdpatase asigurarea c lucrurile ce nu le $tie inc, le va invta.
&maw fi doe., IV, p. 651.
2 Gaster, Chrestomatia, I, p xxxlx.
I

www.dacoromanica.ro

TIPARITUR MTJNTENE I MOLDOVENE

CLV

Totusl Mate Basarab, bunul prieten al Craiuluiz de peste


munti, izbuti sd inldture pe Meletie, a cdrui fugd if stingherise tiparul, si s facd a se alege bietul Ilie Iorest, care trecu
peste vre-o trel aril de la dernnitatea sa archiereascd la
temnit si la chinuri 1 Niel cu acest prilej nu izbuti Meletie,
cdci cirja se dddu lui Sirnion, ce-sif zise Vlddica Stefan. Atunci

el se intoarse la MateI-Vodd, se uni cu un tipograf rus, cu


un Sirb, cu un croitor din Ocnele-MarI si cu un al patrulea
mester, si, in mndstirea Dealul, unde era acum egumen Varlaam Arapul, el at:1u forma cea noud a Cazanief lui Si1ivestru2.

Apor nu se mal aude de dinsul.


C azania lui Silivestru n'are decit o foarte slabd insenindtate literard. Limba din ea nu e mai bund deck aceia din
Cazania pe care de putin timp o tipdriserd din noti Ardelenii si pe care aceasta avea vddit tinta s'o inlocuiascd. E o
traducere cuvint dupd cuvint, grea de urmdrit, fdrd ritm,
frd miscare si mlddiere, lucrarea until orn care socotia c
pentru a traduce din ruseste in romdneste nu se cere deck
sd stie cineva ruseste si romneste. La intrebuintarea textului

Evangheliel nu se vede nici-odatd inriurirea tlmcirif strdvechi. Ortografia ins /Amine acea care se impusese incd
din veacul trecut.

in Septembre 1642 se tipdria o Cazanie pe scurt, o culegere de invdtdturi preste toate zilele. Limba e ma! vioaie
deck acea din Cazanie, cu toate cd se intilnesc in ea citeva
forme care sund strain. Acel care se dd drept talmdcitor e
Melchisedec egumenul de la mndstirea Uspeniei sa Adormirii Maicii Domnului din Cimpulung : el iscdleste prefata,

in care cetitorii slut poftitI s se ingrdmdeascd pentru a


rdspldti mandstirii cheltuielile fdcute cu tipdrirea acestor
6o de fol : CdcI cd, cum ar fi un negotdtoriti care ar fi dobndit o piatrd de mult pret, carea sd plteascd o mie de

galbeni, si apoI sd se vinzd numai drept Io galbeni, deci


apoi, de n'arii fi cumpdrnd piatra aceaia fiescare intelept, ar
1 Bunea, Vechile episcopir, pp. 86-94 ; Sate fi preoli, pp. 50 i urm., 337.
2 &awl i Hodos, pp. 144-7.

www.dacoromanica.ro

CLVI

VEACUL AL XVII-LEA

fi in$dlndu-se negotatoriul acela, $i luT singur foarte i-arti

parea rii mai pe urmd, asijderea va s

pat. si cela ce,


deaca va afla cartea aasta, $1 nu o va cumpAra, cAriia cin-

stea-i iaste mica, iard dstoinicia-T iaste foarte multd $1 mare.


Melchisedek a scris dou scrisori de afaceri, care se pstreazd
$i astzi in Archive le Brasovului ' : amindoud sint grece$ti,

cu toate ca.' Brasovenii ar fi inteles mai bine ce e cu Tiganii


mnstiril cimpulungene, dacd printele ar fi scris romneste.
Deci ar fi aplecat cineva sal cread c Melchisedek se laud
numai cu o carte pe care n'a facut-o, dar o precupeteste ;
ins unele grecisme din lucrare if adeveresc autor, $i, chiar in
locul ce am adus innainte, intrebuintarea cuvintuluf cinste
in intelesul de pre', ca in greceste rttril, lmure$te asupra
neamuluf din care fcea parte scriitorul. Melchisedek era, in
adevr, un Peloponesian saa un Moreot.
Poate c publicul crtilor religioase din Tara-Romneasc
n'a voit s-1 dea cinstea de costande pe cat e o cerea,
pentru ea' Melchisedek prsi cu aceasta cultivarea limbh
noastre. Tipografia de la Cimpulung, care nu e de loc mai
rea decit acea de la Govora, strmutata apoi la mnstirea Dealului, lucreaz de acum crti slavone, pe care i le cerea $i Dom-

nul, care dalduse, se pare, $i slovele si ilustratiile, destul de


bune, fcute la Chiev poate. Ca s se vada dacd nu e vorba
de o simpl retiprire, publicatia aceasta de a doua a lui
Melchisedek ar trebui alturat cu Antologhiul chievian din

1637 si cu acel liovean aprut in and urmtor. in apelul


ctre cumprtori - mai departe s stiti $1 s ne credeti
c cu multd cheltuiald am fcut aceast carte, far impotrivire s blagoslovitT, nu fr cheltuiald, ci cu pret destoinic
s. v cumprati aceast. carte $1, inveselindu-vg, s v par
c ati cptat-o in dar - recunoastem pe printele Melchlsedek ; ins slavoneasca acelei Prefete e a lui Udri$te, care
va fi fcut in satul sil Fiere$til si corectura. De altfel, tipografii erati Slavi, un Sirb $i un Rus, care, acesta din urmd,
lucreazd apol $i cu Meletie Macedoneanul.
I Socolehle 8rafovulut, in Analde Academe Romne, XXI, pp. 204, 264.

www.dacoromanica.ro

LTJCEARILE MIrROPOLITULU VARLAAM

CLVII

S. LUCRRILE MITROPOLITULIA VARLAAM 51 iNRiCII-1111EA LOR.

in Moldova erat1 mai multe manuscripte gata de tipar decit

in tara lui Matei Basarab. Traducerile din crti biserice$tI


slavone se ingrmdiserd. Ele se deosebesc printr'o limbd
inult mai puternicd, mai suntoare si mai plind de viatd, insu$iri care vor rmlnea pnd acum vre-o doudzeci.trelzeci
de ani caracteristice pentru lucrrile literare moldovene. Astfel,

Cuvintul pentru curd/ire, Molitvelnuul din intia jumtate a


veacului al XVII-lea, din care s'ati dat unele extrase 1, inving
mice altd opera de acest fel din Tara-RomAneascd sat"' din
Ardeal.

Printre tlmcitorii din Moldova, doi ni sint cunoscuti


anume. Unul a fost un Logoft, dar nu un Logoft-Mare,
nici mcar un Logoat al doilea, ci un treti Logofdt, sati al
treilea Logoft, care avea deci acea dregItorie putin strlucitoare, dar grea de indeplinit, in care se cerea buna cuno-tint a cloud sa mai multe limbi 2. Eustratie $tia slavone$te

$i grece$te, fr s putem $ti in ce chip i insu$ise aceste


cloud limbi, cad' viata tiff e aproape cu totul necunoscut.
Cu citva timp innainte de venirea ca Domn a lui Vasile
Lupu, el petrece la botezul fiului lui Lupul Hb4escul, loan,
impreund cu na$ul, Vasile Banul Vornic, $tefan Moimdscul
$1 alti citiva 3. La 1639, el prsise slujba, fiind numai un
pa$nic biv Logort intre crtile sale ; ce s'a intimplat pe

urind cu dinsul, nu se mai stie : a trait insd destul vreme


ca s insemne citeva observatii pe un manuscript al cronicil
lui Grigore Ureche, scris. in 1647-8. Miron Costin, care se
lupt impotriva prerilor lui istorice, nu I-a mai apucat4.
Eustratie a flcut nti, fr scop practic, frd indemn domnesc, $i numal pentru plcerea sa, o ePravild aleasd, scoas
din Zonaras, din Vlastaris $i din Harmenopulo $i tradusd de
' Gaster, Chrestomatta, I, p. 45 i urm., So si urm,
2 Cantemir, Descriptio Holdoznae, pp. SI-2.

8 Studa p Doc., VI, pp. 77-8, no 23.


4 Orgsanu, Cron. moldovenr, pp. 98-9.

www.dacoromanica.ro

CLVIII

STAMM AL XVII-LEA

el de-a dreptul din dimba cia mai suptire $i mai ascutit


de toate limbile, - ce s dzice eleneascd, cu carea a tocmitil D[u]mnedzati, de-ail cunoscut acestia intl lumina Dum-

nedzirel, carea nu o potu O. o inteleaga fiecine, de nu vor


fi prea iscusit $1 deprin$C1 cu dnsa1. Cu acela$1 gind de a

da in romneste povete luate din hotdririle soboarelor, traduse Eustratie, de sigur pe atund, ,,S'zapte taine a Besearech,
care cuprind lmurirI privitoare la deosebite intrebri de
natural religioas.

Eustratie arat s fi fost prietenul lui Varlaam, a cArui hirotonisire ca Mitropolit o inseamnd el la sfir$itul manuscriptului sat.' de Pravild din 1632. Varlaarn el insu$I n'avea cunostintele unui treti Logoft cum trebuie ; era ins un bun airturar de slavone$te, limb pe care o va fi invtat la Secul.
fried fiind acolo, de sigur, el traduse Ca,s-ania.

Aceast traducere are o indoit insemndtate. inti, ea nu


e facut dupd un singur original, ci, ca $i traducerea lui Eustratie, culege materialul din mai multe cdrti, il potriveste $i-1
adund in forma care i se prea mai potrivit'd pentru cetitoril
sdi : e deci, cum spune insu$1, dadunat din top' tlcovnici I
Evanghelii, dascali Besearicif noastre. Apoi forma are o

lrgime $i un avint cum nu se mal intimpin pnd atunci


in literatura noastr religioas, $i cum nu se va intimpina mult

vreme, pnd la tlmcitorul muntean, necunoscut, al invtturilor lui Neagoe-Vodd.


Iatai un loc din aceast carte miastr :

ans plnsul acestora s va intoarce intru bucurie, c


va sosi binele $i cinstea lor, $i mrirea cia netrecut: atungce s va arta Domnul Isus Hristos pre nuri,- nu pre-acestea
nuari ce ploa $1 intunecd soarele, ce pre-acei de aur, in toate
fealiurile de vdpseale podobiti, $1 frumo$1, cu o$ti de ingeri
nenumrati, $i innaintea luf s von:1 aduna toate limbile, si-f
va gudeca cum(' spune Svntita Evanghelie ...
Cumu-I apa cea de ploae, ce s pogoar chin nuri pre pgmntii, in multe chipuri lucreadz, pre cdinpl $1 pre codri, in
1 Bianu, in Col. lur Tnzian pe ISS2, p. 216.

www.dacoromanica.ro

LUCRARILE MITROPOLITULT.J1 V ARL A AM

CLIX

flori $i in pometi, de le creaste si le infrn-isadzd, albea$te $i


le rusea$te, abenea$te $i mohoritea$te, unele verdzI, altele
albastre,-sdvaI cal iaste apa numaI intfunti fealiti, iard in
multe fealiuff lucriadzd, indulcea$te $i amdra$te, - asia $i D[u]h[u]lii Svntir in multe chipuff lucreader, ca apa spald $i curdteaste, spald $i intairea$te 1

Socotind bine, aceasta nu e alta deck limba de la tall,


pe care n'o puteaii stdpini strdinif $i Curtenif din Tara-Roma-

neascd, dar care era singura limbd pe care o intrebuirita,


cu particularittile ei dialectale moldovene$tI- h pentruf -,
acest fig de teran care-$I trise pind la bdtrinet viata in
mijlocul unui Tinut de ternime mindrd $i viteazd. Cugetarea
cartilor de invgdturd bisericeasca slavone trecuse data aceasta
prin insu$1 sufletul poporului romdnesc ; ea se ndscuse astfel
din non in graiul, scris a$a cum se vorbe$te, al staretului Var-

laam de la Secul.
cTipariul cel domnescp de la Trei Ierarchi fu consacrat
de Vasile Lupu, dupd sfatul ltif Varlaam, pentru rdspindirea
acestor trei cdrti. Ele e$ird la lumind pe rind : intdin, la
16432, traducerea lui Varlaarn, supt titlul de : Carte roindneascd de invdtdtur dumenecele preste an, $i la praznice impdrte$Cf, $i la svinti marl, apoi, in 1644, cele .,S'eapte Taine,

in sfir$it, la 1646, Cartea roradneascd de invatdturd de la


pravilele imprtestI $i de la alte g' udeatel), care e o prescurtare dupd manuscriptul de Nornocanon al lui Eustratie.
Pentru aceste tipairiturI se intrebuintd o frumoasd slovd gratin-

tan, se lucrard, la Chiev sail la Lemberg, sdpturl in lemn


limpezi si bogate, inatisind pe ocrotitoarea Moldovel, Sfinta
Paraschiva, pe Domnul, sterna terif $i deosebite scene din
istoria sfintd.

E vrednic de luare aminte scopul pe care Varlaarn arat


fi avut cu aceste lucrari. Mai intdin, trebuie sd se tie
in seamd c.d. la Ia$I nu s'an lucrat - afard de decretul gres.-1.

1 FO 27, 157. Reproduse st in Gaster, Chrestomatia, 1, p. 103 si urm


2 Tiparul Incepu ins. din 1641: sint exemplare cu aceast. dat; Blanu st
1-lodo, pp. 536-7.

www.dacoromanica.ro

CLX

VEACUL AL XVII-LEA

cesc al Patriarchulul Partenie - decit opere romne$CI, dintre


care doud poart in slovele ro$ii ale titlului chiar aceastd
insemnare, innainte de toate, cd ele sint pe limba teriI. Nicio carte slavond n'a ie$it de supt teascul de la Trel Ierarchi.
Pe de o parte, ca un om cuminte, Mitropolitul Moldovel vl-

zuse bine c nu poate face concuren volumelor slavone


care se publicati la Chiev si la Lemberg in condidi mai bune
$i se puteati $i vinde mai ieften. Pe de alta, cunoscind scopul
Calvinilor ardelerif, din vrernea sa si din veacul trecut, de a
predic prin Cuvintul lul Dumnezeti pe romneste o schinabare de

lege, fiind unul dintre acei ortodoxi stricti earl credeag in


neaprata nevoie a limbilor sfinte, dind ca slavona sd std.pineascd. singur in toat slujba, el era multdmit cd se pot
cdpdta de la prietenii de peste granit cgrd noud, in slavoneste.

Dar el vedea foarte bine ca vechea limbd bisericeascd se


ultd, cu toat scoala intemeiatd de Domnul sgii, el vedea
cd toate popoarele RdsdrituluI incep a pogori Scriptura pre
intelesul oamenilor, pn ail inceput a scoate a$ea$I cene$i
pe limba sa, pentru ca sd inteleag fiecine $i sd inveate $i sd
mrturiseased minunate lucrurile lui Dumnezeg 10. El fcu
deer o deosebire intre cartea preotului $i a naireanului. Celui
d'intaiti ii dadu in slavoneste, prin cumpgrtuff de la Ru$T,
toatd Scriptura, toate rugdclunile, toat slujba $1 tilcul ; aces-

tuilalt if intinse, spre a-I lumina intunerecul ming spre a-I


stimpgra setea de a $ti $i de a pricepe intrebrile cele mai
mar!, - ccartea romneasc de invtturf, in care-f dddea, nu
numai Cazania propriu zis, ci, in parte, o nou si strlucitoare
tlmcire a Evangheliel $i o surnd de Viele de sfintf, dintre
care ale sfindlor ce ocrotiaii pe pmint romgnesc credincio$I

de limbg romneasc eraii adt de personal prelucrate, incit


pot fi socotite ca adevrate lucrrf ale lui Varlaam insu$I.
Cartea de invtturd era astfel cartea de cetire religioasd
a mireanului, Antologia lui bisericeasc.
at prive$te traducerile lul Eustratie, cu ele se urmgria altd.
Vintd. Pnd atunci judecata se Meuse dup bunul sitnt, dupd.
t Prefav. din 1643

www.dacoromanica.ro

LUCRRILE MITROPOLITULUI VARLAAM

CLXI

cumintia judectorulul, rzimat de datina, pe obiceiul pamintului, nescris. Acum ins locuitorii terii se inmultesc, bogtia lor era mai mare. Strainil din multe prti era adu$1
de interesele kr $i aduceati piff, une off foarte incurcate, innaintea judetelor moldovene$ti ; viata sociala nu mai infVisa deci simplicitatea patriarchald de odinioard : ea cerea dezlegari pentru care n'ajungea traditia trecutuluf si intelepciunea

Domnilor si a boierilor. Chid si chid, cite un judecator va fi


cautat in Nomocanoane, in Pravile, dintre care se pstreazd
unele manuscripte $i la noi. Un Domn ca Radu Mihnea va
fi deschis chiar adese orf pe Vlastaris, Harmenopulo $i Zonaras. Lucrarea de compilatie si traducere a Logofatului
era in adevar folositoare, cad nu ddea, ca Pravila de la Govora, numal prescriptii de canoane pentru clerici; ea trebuia
O. intregeasca $tiinta $i patrunderea celor chematI a descurca $i hotri pricinile.
in pretuirea lucrarilor aparute la Iasi mal trebuie s se tie
sarna de ceva. Ele nu sint scrieri moldovene$tI, care s priveasca. pe Moldoveni. Ca si cartile de propaganda din Ardeal, ele se indreapt catre tot neamul. Li se zice carte romneasca, nu drumneasca - Varlaam va fi cetit Palza
din Ordstia, va fi aflat cite ceva despre Romini din cronografe $i din convorbirile cu Logofatul-cel-Mare Toader
Ianovici, prietenul sat'', care cita pe Cicerone in scrisorile
sale latinesti adresate Bistritenilor din Ardeal ' ; in sfir$it

el va

fi fost inriurit poate de 'Poy.n.iot, Romani, apoi


Greci bizantini, in limba greceasca a evului mediu. In

Prefata de la 1643, se spune ca invtturile se indreapt


care toata semintiia romdneasai pretutindene, ce s afl pravoslavnicd, intr'aasta limbd ; publicatia e oferit cu mini
larg intinse, ca un dart"' limbilf romnesti.
A$a erati menite aceste carti $i a$a a fost in adevar,
caci vom vedea ca Muntenii le-ail adoptat; reproducindu-le
fdra a o spune.
Dar aceste tiprituri moldovene$ti sint foarte putine. De
1 Doc. BLante, I, p

1CCI.X.

71304. Vol. VII.

XI

www.dacoromanica.ro

CLXII

VEACUL AL XVII-LEA

la 1646 nu mai iese nimic la iveald. TotusI pe atund tara


sttea cu totul in pace si Domnia lui Vasile Lupu era in cea mai
mare inflorire a el. in 1645 se serbd cu o pompd. impdrateascd

nunta DomniteI Maria, fata lui Vasile, si a Tudosiei Bucioc,


intiia luI Doamnd, cu cneazul litvan Ianus Radzi will. Petru Movild., care veni flSUY, cu toff fratif sdi1, sluji la Trei-Ierarchi
$i puse ca nas cununiile pe fruntea sotilor 2 ; el tipdri la Chiev

$i un Cuvint duhovnicesc pentru cdsdtoria lui Ianus Radziwill cu Maria, fata Hospodarulur Vasile 3.

Tot pe atunci, in 1646-7, Grigore Ureche, care pdrsise


Vornicia-cea-Mare si, ca Eustratie innainte de dinsul, isl trecea
vremea cu cetitul cdrtilor si izvoditul dupd clinsele, prefcu

in romdneste vechile cronici slavone ale tern' si le addugi


cu stiri culese din izvoare strdine 4.
Vasile plaia pe atunci datoriile Patriarchilor 5 ; Patriarchul
de Constantinopol mazil Atanasie Patelarie se gsia in Ia$1
la 1645, $i-si lduda care Tar Dotnnescul oaspete in aceste
cuvinte : El este ajutdtorul tuturor celor cari cer : Vistieria
lui este deschis si mila-I se revarsd imbielugatd asupra tuturor sdracilor 6. Patriarch de Ierusalim fu pus Paisie, care
fusese pn atuncI egumen la Galata $i exarchul pentru administrarea mo$iilor pe care Patriarchia le avea in Moldova ;
hirotonisirea luI se fdcu chiar la Iasi, de cdtre Varlaatn, ajutat
de Atanasie al RomanuluT si de episcopul grec al KassandrieI 7. Obiceiul inchindrilor se intinsese foarte mult, si m5.nstirea lui Aron-Vodd lingd Ia$I se tinea acum de aceia din
Chalke, de lingd Constantinopol 8. Meletie Sirigul, asezat in
Capitala MoldoveI, episcop al BrAileI, era sfetnicul cel ascultat hi cele bisericestI. Grec de neam, vorbind greceste cu
inca.1, Chronica Romnilor, la anul 1644.

V.

Studa fi doc., IV, p. Cox.

5 Picot, I. c. Invitatia la nunt 6. din partea


lul Ianus, in ale mele Acte
fragmente, I, pp. 196-7.
4 1st. lit. ?vat. "in sec. al XVIII-Iea, II, Excursul 1.

5 Melchisedek, Aratqe, pp. 206-8.

6 Ibid., p. 208.
7 Ibid., pp. 209-10.

8 Studi fi doc., IV, p. 31, nota 1.

www.dacoromanica.ro

fi

LUCRIRILE MITROPOLITULUI VARLAAM

CLXIll

ai sal - amindoud fetele, Maria si Ruxanda, scrig numal


grece$te 1 - , el prea Grecilor din Rsrit ca un urma$ al
impgratilor de odinioar 2 Un fost episcop de Ohrida,
Meletie, l piri, tot in 1645, cd el ar fi voind ca, atunci cind
Sultanul se va duce cu rzboiti asupra ostroavelor Cretei si
Maltei, sg stringd osta$1 i sig se dual la Constantinopol n
locul Sultanulul 3, si ambasadorul venetian de pe lingd Poartg.

poveste$te $i el, la 15 April, de aceast pirl c o coroand


de aur, ca a Patriarchilor, trebuia s fie trimeas in Moldova
ca s incunune pe Domnul de acolo $1 c, la iesirea flotei
turce$ti in Marea Mediterang, totl Mitropolitii se indatoriserd
a stringe oaste pentru a-1 chema la aceast imprtie 4.

ins tocmaI acest curent grecesc, care se revars din


nog asupra Moldove, era menit s distrugg pentru citva
timp $i cartea slavond veche $1 inceptoarea carte rom5.neascg. PocIatchi $i cgluggrii si ru$1 prsird peste citva

timp $coala de la Trei-lerarchi, $i in mngstire intrar cdlugrI greci, cari nu tinurd nicr-un fel de $coal5.5. Varlaarn,
care merse peste putin timp in sorte la Cazaci, cari voia
$i prada terif $i o altd pracl, pe Do tnnita Ruxanda, pentru
Timu$, fiul Hatmanuluf lor 6, era bgtrin si nu maI avea gustul
tglmcirii cartilor. Eustratie maI tri, se pare, atita cit sd facd
insemnri pe margenea letopisetului celui nog al lui Ureche,
mort in cursul lucrrii 1u17. AltI crturarf nu-1 avea Mol1 V. Studit fi doc., VII, note explicative. Doamna Maria care isclqte in
zapisul grecesc din 1644, e ins fata lui Ieremia-Vod. Isclitura el trebuie
sal se ceteasc : Maria Firleiowa W. S... Cf. Papiu, Tesaur, 1 P. 140. W.
S. inseatnnii

Voevodeas de Sandornirn.

2 V si Calatorzile .patriarchulut Macarte de Antrochia, traduse de d-ra


Emilia Cioran, Bucurestl, 1899.
3 Melchisedek, Notite, p. 209.
4 Hurmuzaki, IV2, p. 535, n DCXXVIII. In genere, pentru Varlaam, v.
monografia d-luY t. Dinulescu, extras din Candela pe 1886.

!;,1

5 Urzcarml, III, p. 285.


6 Studit f: doc., IV, p. Ccxxxv.
7 V. Id, lit. rom. 'in sec. al X V Ill-lea, II, Excursul I ; Studa rs doc., III,
pp. 9-11. Manuscriptul, de unde s'a luat aceasti Prefa0, poart azi n1 1445.
in Bibl. Ac. Rom. Pentru Ureche, v. unele ;tirl in notele explicative la documentele volumulul VII.

www.dacoromanica.ro

CLXIV

VEACUL AL XVH-LEA

dova de pe acest timp, i astfel tiparul se opri, ne maI avind


nici-o menire ; el se opri aproape in acelasi timp cind inceteazd i tipriturile lui Petru Movil.
Mitropolitul Chievului tri pdnd in 1646. Varlaam avu o
viat mal lungd. Dar chid Gheorghe *tefan, Logofdtul-celMare, se tidied impotriva lui Vasile-Vod, Varlaam se retrase la munte, $i biruitorul fu incoronat numai de episcopul de Husi 1. Acesta se numia Ghedeon si pdstori nc
din 1645 ; s'ar prea c Vasile-1 fcuse invttorul fiuluI sfi

Sternit, care domni mai trzid in Moldova, dar formula


slavon de printe $i invdttor al nostru, pe care $tefdnit
o alipeste odat de numele lui Ghedeon 2, e stereotip si poate
nu inseamn si in acest cas decit respectul tindrulu Domn
pentru barinul Mitropolit retras la mnstire. Ghedeon era si
el de la Secul, unde a fcut si &nil si unde a fost ingropat 3.
Schimbarea lui Varlaam cu Ghedeon se fdcu indatd dupd
asezarea lui Gheorghe Stefan : in primvara anulta 1655,
robul lui Dumnedzd Varlaam Mitropolit biv Suavschii
face o invoial cu calugrii de la mndstirea NeamtuluI 4.
Si in 1657 II mai vedem la Secul, avind numai grija mosiilor si viilor sale pe care le lds mdnstirif de unde plecase
si unde se intorcea, pentru a se pregti de moartea apropiatd.
La 18 August el isI fcu diata din urm5.5. El avea Hngd
dinsul la i i Maid pe episcopul de Rduti Sava, care ajunse
in 1658 la Roman si poate chiar in cursul aceluiasi an Mitropolit 6. Sava era $i el un fost clugr de la Secul 7, unde
era deci mai mult invttur i mai mult viat printre mndstirile timpului ; el trebuie s ft fost unul dintre ucenicii lui
I Sludit ;r: doc., IV, p. CCXLV.
2 Document din 8 Iulie 1661, In Arch Statului, Neaml, no 2517. WU,S H
tlwraw Hwe.Cf. pentru Ghedeon si Index zolkieviensis, in Candela pe 1884, P. 753.

3 Melchisedek, Notzle, p. 23.

4 Neami, no 2507 ; Studa r, doc., VII, Note explicative ; Urec1ii In An.


Ac. Rom., X, p. sda.
Urechil, :bd., pp. 345-6.
6 Melchisedek, Chr on. Hufula, I, p. 222 ; Chron.Romanulut; I, pp. 277-SV. Sluda- sri doc., VII, Note explicative.
7 Erbiceanu, Mitr. Mold., p.

www.dacoromanica.ro

LUCRARILE MITROPO1.1TULTA VARLAAM

CLXV

Varlaam. Ling el doI se maI intimpin la acea data si Nistor


Batiste sail Baptista, fi, credem, al vestituluI Batiste Vevelli, sfetnicul luT Radu-Vodd Mihnea, si al uneI fete a lui
Nistor Ureche 1. tried din 1658, Varlaam nu maf era in viatd;
mndstirea Secul se judecd, la 16 April din acest an, cu ne-

poti rdposatuluT 2 El se dusese in sfirsit in casa cea de


lut a mosilor sl 3, $i oasele sale zac supt piatra pe care si-o
graise, puind-o lingd zidul bisericif incd din 16424.

La 1658 ins Dosoftei era episcop de HusI5, acel Dosofte

care era s porneascd o noud miscare de literaturd religioas. Aceasta nu incepu insd supt Gheorghe Stefan. Pe
vremea luT, se pot insemna ca oamenI cu o Invtturd deosebit numal doT scriitori.
Unul e mirean. La 1655, urmasul lui Vasile Lupu chemase
innapol pe dascdlif de la Chiev si intdrise scoala de la TrefIerarchi 6 : ca urtul ce avea multe i strinse legdturi cu Ardealul,

el va fi fost acela care a adus de acolo pentru latineste pe


dasclul Simion, de la care a rdmas o prelucrare a Cronicil
luT Grigore Ureche ; c. Simion era Ungurean se vede din

povestirile de origine ungureascd pe care le adauge letopisetul pe care-1 prelucra, iar c scria dupd incetarea DomnieI
luT Vasile Lupu, se intelege din felul cum U. aminteste in
Predoslovia sa, care s'a gsit ddundzI 7.
Clericul e Antonie din Moldavita. El stia latineste si sla
voneste, si era credinciosul lui Gheorghe Stefan, printre tovardsif de fugd al" cruia, prin Germania, Suedia si Livonia,
el se gsi, dar care nu-1 pArdsi, ca altiT, nicl pnd la moarte,
in fanuar 1668. Domnul pribeag voi s ceteasc, in singurdtatea luI, carte pe limba tern' luI deprtate, si, pentru a-T
l V. Studa
doe., V, p. 278.
2 Arch. Statulu, Neamt, no 2510.
3 PrefaM la Cazanie.
4 Melchisedek, Notile, p. 21. Si Sava a fost ingropat tot acolo ; v. Natile,
p. 22.
5 Melchisedek, Chron. Romanulur, I, pp. 277-8.
6 Uricarzul, III, pp. 283-5.
7 Studi ri doc., 111, p. TO ainsnildnd pAn la Domniia lui Vasilie-Vod5.).

www.dacoromanica.ro

CLXVI

VEACUL AL XVII-LEA

mingiia dorul, a scris Antonie, inteo slov frumoasd, Rdspunsurile lui Varlaam, la care adause o noud traducere romneascg. a Psaltirii, al cdrel autor poate s fi fost tot el '.
Peste cloi-tref anI erati s inceap tipriturile lui DosofteI,
adevratul urma al luf Varlaam. Activitatea luf literard daduse ins i pnd acum unele din roadele et
9. NOULE TIPRITURI MUNTENE DE SUPT MATEI BASARAB.

in anul 1646, cind se incheie publicatiile romeine,rn ale Moldovenilor, mndstirea rnuntean a DealuluI, unde era egumen

Ioan din Goraionita, mndstire din Bosnia, de unde trecuse


la Atos, &Ilea, din porunca Mitropolitului Teofil, un Liturghiar, foarte impodobit cu chipurf: ale Domnului, Doamnei
i unor sfinti ; se dovedia astfel ed.' Matei-Vorld poate patrol-id
cdrtI tot asa de frumoase ca i rivalul sll de peste Milcov.
Un Slujebnic urrn in acelaf an 2 Dup aceste csairtl slavone
se intilnete ceva in adevdr neateptat: Udrite Nsturel,
care, pe ling numele sti biblic de Uriil, isi d cu acest prilej pe acel greco-latin de Oreste - el era deci un slavonisant
de raocid, precum skit astzi francisantii de modd cari-0 trec
vremea cu versuri simboliste cu pecete parisian -, traduce
din latinete in . .. slavoneste vestita carte a Imztatie1 lu
Hristos, i o tiprete la Dealul, in ctipografia Domneascd
- titlul era luat de la Moldovetif -, la 1647, prirndvara 3.
AcelaI Udrite tlmdci din slavoneste in romnete, la 1648-9,

tot pe vrernea cind era al doilea Logoat, vestita poveste a lull


Varlaam i Ioasaf a lui Ioan Damaschin, de sigur dupd tipdritura
ruseascd, a luI Petru Movild. Dar lucrareardmase in manuscript,

i invtatul boier nu se cobori pnd acolo, incit s'o aeze in


rind cu publicatiile insemnate cu sterna muntean a cumnatuluI

sii 4. A publica astfel de lucruri profane ar fi fost acela.0


I Manuscriptul se pstreaz1 la Blaj, In minile pr. canonic I. Molduvanu,
cruia i-a fost Incredint spre publicare de Exc. Sa Mitropolitul Victor.
2 Thanu si Hodos, nle 49 si 51. Un Slzijebmc slavo-romnesc s'a scris
peste putin, supt Mitropolitul tefan, Intr'un splendid manuscript (Bibl Ac.

Rom., no 1790).

a Ibid., pp. 158-9.


4 Odobescu incepuse a tipiri opusculul, dar s'a oprit. Extrase In Gaster,

www.dacoromanica.ro

TIPRITUR MUNTENE DE SUPT MATEY BASARAB

CLXVII

lucru ca si cum s'ar fi dat in tipar acele Alexandrii $i Rojdanice $i Albine $i Florl ale Darurilor, acele minunate pcve$tI si frumoase anecdote $i interesante lmurirf de semne
in trupul omuluf, in visurf $i in largul naturif, pe care le copiati pe intrecutele popf de sate $i diadi din cef mdruntr, $i
pe care cetitorii le sorbiaii, cu toate sfaturile de infrinare ce
li se dAdeati de cdrturarif cei marl $i plicticosi 1.
in 1648-9 publicatiile slavone se continud prin Triadul,
care fu scos cu cheltuiala Doamnei Elena, sora lui Nsturel2:
ea oferi cartea lift Damaschin, Protos-ul de la Atos, care va

fi venit pe acel timp prin tard. Tipdritorul e tot clugdrul


Joan, care nu mai avea insd egumenia Dealuluf, ci lucra jos,
in cetatea de Scaun, in Tirgoviste. Mitropolit era incd de la
inceputul lucrrif Stefan, fostul episcop de Buzdti, $i el art
o mare dorintd de a se insemna prin tiptituri, de a in trece
in aceastd privin pe innainta$ul sdil Teofil. il indemna cu

atit mai mult la editarea de carp' slavone incetarea publicatfflor ruse$ti din Chiev si Lemberg. El face sd apard decI
un Triad pentru post in 1649, o Psaltire, cu lucrul cdreia se
insdrcin Grecul Melchisedek de la Cimpulung, in 1650.
in acela$1* timp ins, Stefan. inriurit de noudle tipdriturf
ardelene, incepute la 1648, facu sd se dea $i cdrtf romne$tf.

E insd firesc lucru cd ele nu era, ca in Ardeal, traduceri


ale CuvintuluI luI Dumneze, care nu putea prsi vechiul sti
sicriti greoiti, al limbii slavone, ci, said lucrrf literare, sati ceia ce e in adevr no in miscarea de romanisare a Bisericii cirti de slujbd. Frumoasa litern, frumoasele frontispicif noud

ale me$terilor munteni se intrebuintard de acum innainte si


pentru astfel de opere in limba vulgard.
Chrestomatie, I, p. 129 Si urm. Pentru alt ms., v. Jorge, Manuscriptek IntYndstirir Cernica, in 131s. ortadaxii pe 1002 ; n 52. V. ,,,i manuscrisele 2458,
2470 ale Ac. Rom.
1 0 airticid avInd acest cuprms, copiaf la 1620 in satul Simpietru de
linga Bra.ov, e analisatli, dindu-se ,,,i extrase, de d I. Bianu, In Col. her Trojan

pe 1883, P. 323 si urm., P. 445 si WM.


2 0 sol a el' avea o foarte frumoasi cas'51 la Vdr5.stf (Ilfuv). V. ChMtarttle
10 Macarie de Antzachia, P. 211.

www.dacoromanica.ro

CLXVIII

VEACUL AL XVIPLEA

Inceputul 11 fcu un simplu diacon, cu numele de Mihail,

care se ingrijia mult de felul cum i se va face slujba la


moarte, cad vdzuse cd unif cetesc unele lucruri, alii altele.
El cumpAr deci un text slavon $i unul grecesc, chemd. pe
ling dinsul oamen cdrturarf bunI $i intelepti, se ajut cu
el', $i duse la bun capt lucrarea. Apoi o tipri inteo brosurd de vre-o cincIzeci de pagini $1I adause o scurt. Prefatd,
in care sint pomenite si rudele lui, pentru ca evlaviosul ce-

titor s se roage pentru dinsele. Aceasta e Cartea ce s.


cheamd Pogribania preotilor mireani $i a diaconilor.
Cheltuitorul pentru cartea urmtoare, tipdritd la 1651, e
Mitropolitul insusI, care pune chiar, in locul obi$nuiteI sterne
domne$ti, csemnuld carele iaste dat de la Dumnezdil preasfintilor Mitropolitl a Trdi Ugrovlahief. Nu numai atit, dar
Stefan e si traducdtorul cartif, intitulatd. Mistirio sag Sacrament, ale crei elemente le-a scos din molitvenice grecestl
$i slavone. El arat cd a volt prin aceasta s. 15.mureased pe
preotif si asupra tainelor, ca sdi nu li se mai aduc ocara
cd, din cgrosime si grubie, nu li inteleg rostul. Deocamdat
d tainele de cpetenie : botezul $i mirul. Vor veni apoi, cu
alt prilej, si celelalte cinci taine 1.
Legaura intre aceast operd $i cele Seapte Taine ale LogofdtuluI Eustratie e vddit.. Stefan s'a inspirat de la treti

Logofdtul moldovean. De alminterea, un scriitor care, ca


dinsul, zice: Bisericd Munteneascd $i Tar Munteneascd in loc de Biserica' $i Tard-Rumneascd - s'ar pdrea a fi din
Moldova. Aceasta ar dovedi-o $i rivna lui de a da clerulu
ce-I era supus cr pe limba lui : nu cum ad fostd pand
acum slavoneaste tipicurile, carele nu le pot $ti cinstitii $i
cuceritii preoti, pentru nesebuiala lor, ce tot rumneaste toate
pre rndii. Stilul are toate insusirile puternicului stil moldovenesc din acest timp, si aceasta ar mai fi hie o dovadd.
ins, in Prefata de la indreptarea legil din 1652, tlmdcitorul, indreptlndu-se cdtre Stefan ca s-r multmeascd., lmurete c acesta era gdeinteund locd ca acela $1 satii de
' V. Bianu i Hodos, pp. 178-94. 0 a doua parte din Mistirin am esit-o
copiat elegant inteun manuscript de la mnstirea Cernica. Asfz ea se

www.dacoromanica.ro

TIPARITURi MUNTENE DE SUPT MATE BASARAB

CLXIX

josii aid Ungro-VlahieI ' : as crede cal acest Muntean trecuse


prin vre-o mndstire moldoveneascd, uncle va fi primit scoala

cea noud si bund a lui Varlaam.


Precurn Mistirio atirn de cele Seapte Taine, astfel si
marea lucrare tirgovisteand a indreptril legil porneste de
la tipritura moldoveneascd a lui Eustratie asupra Canoanelor
si legilor imprtesti.
Stefan void s se dea judecdtorilor si cetitorilor munteni
o culegere complet a hotririlor de sinoade si de impArati.

El cdpt textul, pe care-1 cutase in zdar la Constantinopol, de la Vistierul al doilea Gheorghe Carida din Trikke,
pe care-1 astept, in 1655, o moarte grozavd din partea Seimenilor rdsculati 2 ; volumul cuprindea judecata toat arhiereasc si, lngd dinsa, si inprteascd, cu toate canoanele
ale Sfintelor Sdboar si Apostolf, si a MareluI Vasilie, si a
altord dumnezeesti i sfintY Printl, inpreund cu theolog (sic)
dumnezdestilord bogoslovi,- scoas si tocmit cu porunca si
invttura blagocestivuluf inprat chir Ioann Comninuld, cu
mare si multd socotint, de pravoslavniculd intru dascali
diacon si pzitoriuld de toat pravila si canoanele Marii-Besearici, chir Alexie Rodinu[I]. Pentru a face traducerea dd
pre ellineaste pre cuvinte proaste rumneaste, Stefan alese

pe un calugdr din Ardeal, pe un Panonian, cu numele


de Daniil Andrean sad Andrian, Adrian, scolar al lui Ignatie Petrtzi si al lui Panteleimon Ligaridis, acesta din urm
teologul lui MateI-Vodd, precum Sirigul era teologul lui
Vasile Lupu 3. Acesta infalis lucrarea, intovrsit de o Preafri n Bibl Ac. Rom. D. Bianu a tip'rit-o in Apendicele la Discursul sii de
intrare In Academia Romin5.: Despre zntroducerea lzmbT romneft In Thserica

Remand, Bucuretl, 1904. Nunta de care e vorba, pare s fie a fetel

ce-

leT mai marT a Duc6I-Vod cu fiul lui Radu-VodS Leon (v. Constantin CSpitanul Filipescul, ed. lorga, pp. 15S-9). Atuncl era luck Mitropoht
tefan.
cAci Teodosie-1 luI. locul abia la 21 Maiii 1668 (Studi fi doe., V, p. 629,
nota 1).
1

Ibid., p. 192.

2 V. Studir si doc., IV, p. mom ; Constantin Capitanul, p. 133, nota I.


a 1st. lit. rom. Fn sec. al X VII1-lea, I, p. 30.

www.dacoromanica.ro

CLXX

VEACIM AL XVII-LEA

fat foarte umilit, in care se calificd insusi de nevrednic,


de trial micui, prostulti i plecatul prah de supt picioa-

rele cinstite ale Sfintiei Sale. Lui Stefan li plcu opera lui
Daniil, $i el scrise pentru dinsa o lungd introducere, in care
vorbeste de felul cum s'a alcdtuit legile imprtesti, cu
amnunte $i nume stilcite care trebuia s umple de mirare
pe oamenii din vremea sa. El comandi apof ilustratif asa de
frumoase, sfintl, soboare imprtestI, cum nu se mai vdzuser
pn atund la noi, si dadu totul mesterilor tiparnici, cari-i
aduser la 1652 un splendid volum de aproape 800 de pagini 1
Daniil, care s'a invrednicit a fi mai trzi Mitropolit in Ar-

deal, de la 1654 innainte 2, a dat frd indoiald o traducere


bun. Dar, om frd o invttur mai deosebitd, el nu s'a
priceput s schimbe in compilatia, cu totul fr form, pe
care i-o dAduse Mitropolitul. Pe ling aceasta, avind la indmin. Cartea de invrturd a lui Eustratie, el n'a tradus
din noti, ci a indreptat numai - si nu r - traducerea pe
care o dduse acesta, cuprinzind astfel in noua Pravil munteand, de si in alt orinduire, tot Nornocanonul moldovenesc.

Pe cind ins opera lui Eustratie, bine imprtit s, a putut fi


intrebuintat in judecti, amestecul greoiti si fard nici-o socoteald pe care-I tlmcise intocmai Daniil, n'a avut alt rost
decit acela de a fi cetit, si mai ales privit cu acea admiratie
pe care o inspir crtile voluminoase celor foarte multi cari
n'a nici chemarea, nici aplecarea s le deschid.
Tot in 1652, o traducere a Tirnosaniel, fcut dup greceste si slavoneste tot de Mitropolitul Stefan, inchidea sirul
tipriturilor muntene. in 1653, incepea rzboiul pentru scoaterea lui Vasile Lupu ; urmati tulburdrile Seimenilor. in 1654
' Retiprit de Misail i Blaremberg In 1871 si de Bujoreanu, In Collec/inne
de legiutri, III. Cf. Pie, Die rumanzschen Gesetze und Per 1Vexus mit dent byzan-

tt Pzilschen und slavischen Recht, Praga, i886 (o dare de sami.).-Ms. PravileT inOda, de la Govora, iscidit de aMoxalie Mihaii, e astzi 111 2471 din Bibl. Ac. Rom.
2 Bunea, Yee/tile episcopit, p. 110 al urm. Apol el se intoarse in TaraRomneasc, uncle apare cltva timp ca episcop de Strehaia, titlu noil, creat

numai pentru el. V. Bianu, Episeopia Strehazet, In An. Ac. Rom. pe 1904.
3 V. Xenopol, 1st. Rommlor, LV, P. 163 si urm. i mal ales C Popovid, in Candela, an V.

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE ARDELENE

CLXXI

Matei-Vodd se stingea, luind cu dinsul pacea, bogdtia


grija de carte $i invtdturd.

$i

10. TIPR1TURILE ARDELENE.

Pe cind Moldova tipreste cdr%1 de cetire, iar Tara-Romdneascd opere slavone sail slujbe pe romne$te, impreund cu
lucrdri de concurentd fatd cu acelea apdrute in Ia$1, Ar-

dealul incepe a da un al doilea $ir de carti sfinte, pe care,


ce e dreptul, n'avu rgazul s5.-1 clued la sfirsit.
Aceste tipdriturf sint insd -- ceia ce nu fusese toate publicatiile din veacul al XVI-lea - traduced noud, acute anume
pentru cetitorii din acest timp. Cetitorif ace$tia sint intele$T
inteun chip tot asa de larg, cum intelesese Coresi $i urma$iI

sl pe cetitoril lor. Nu e vorba numai de Rominii dintr'o


tard, ci de Rominii de pretutindeni,
deci de intregimea

neamului. Si Varlaam spusese cd vrea s vorbeasca tuturor


celor ce an graiul sti, dar acest gind innalt se exprim
mult mai deplin, mai puternic $i mai frumos in aceste cuvinte ale PrefeteI puse de Mitropolitul ardelean Simion Stefan
innaintea Noului Testament din Balgrad (1648) : Aasta
incI v rugdmn s luati aminte cd. RumlniT nu grdescu in
toate tdrAle inteun chip, fried neci o tar top' inteun chip ;
pentr'aceaia cu nevoe poate s scrie cineva s inteleagd toV,
grindn un lucru unii intr'un chip, altif intr'altil chip : an
vesmnt, an vase, an altele multe nu le numescu inteun
chip. Bine $timn c cuvintele trebue sd fie ca banii, c
banii aceia snt buni earn imbld in toate Wale, a$ia si cuvintele acealea sdntii bune carele le intelegn totl. Noi, dereptil
aceaia, ne-amn silit, de in cdt am putut, s izvodim a$ia cum
s inteleagd top' ; iard, s nu voril inteleage toti, nu-i de
vina noastr, ce-i de vina celui. ce-ati rsfirat Runidnif

priintealte OA, de $'ati mestecat cuvintele cu alte limbi, de


nu grdescu totf intr'unn chipti. Programul $i nevoia unei
limbi literare unice pentru toti Rominif nu se puteati ardta
mai bine decit In aceste rinduri ale Mitropolitului bdlgrdean.
Gheorghe Rakczy I-id, prietenul lui Matei-Vodd, se apropia
de sfir$itul stapinirif sale, chid el indemnd pe Simion Stefan

www.dacoromanica.ro

CLXXII

VEACUL AL XVII-LEA

sd dea credinciosilor sdf un Not! Testament pe romdne$te.


Mitropolitul insu$I nu era un cdrturar, cu toate cd $tia s
serie foarte limpede limba sa ; fost cdlugr in mandstirea de
lingd. Mitropote, el n'avuse unde sd. capete $tiinta de slavoneste

$i

greceste pe care de o bucatd de vreme o aveati

aceia dintre prelatii rominI ce se socotiati invtati. El d.du


sarcina traduceriT celei noud cdlugdrului Silivestru, venit din
Tara-Romdneascd, unde fdcuse acele traducer! din slavone$te,

slabe, luate cuvint dup cuvint, pe care le cunoastem.


Simion Stefan se laudd cd, nemultdmit cu lucrarea lui Silivestru, s'a apucat insu$1. aa posledui, si, unde n'ati fost bine,
amt.! isprvitti $i am inplut $i am tocmitii din cdtil amii
pututti : el ar fi intrebuintat traducerea slavond din Moscova
$i traducerea lui Ieronim, dar s'a tinut mai mult de textul
grecesc. El a mai pus $i resumatul, suma, care va ajuta
pe eel ce cautd. Sigur de lucrul st, el pofte$te pe cetitori
s compare cu gizvoadele, cdcl numai atunci yeti afla pe
ce cale amt.! imblatti.

E aproape sigur cd Mitropolitul a fd.cut o parte din aceste


lucruri prin altii. Dar cd a fost o prefacere a scrisuluT lui
Silivestru nu rdmine indoiald. Stilul Noulut Testament din
Balgrad nu e acela al Cazanter muntene : scurt $i cuprinzdtor, energic $i bine rostit, el samnd cu al Praia din 1582.
Mlddierea moldoveneascd lipse$te, dar, asa cum este, aceasta
era cea mai bund formd romneascd pe care pnd atunci o primise vre-o parte din Scripturd. Litera mdruntd, find, elegantd,
podoabele cumpdtate, sdpate dupd gustul apusean, erati $i ele
vrednice de aceast minunatd carte, care pLea, astfel, s apar
ca produs al unef tipografif princiare.
in ceia ce prive$te limba, nu e nici-o deosebire intre Naul
Testament din 1648 si Psaltirea care ie$ in aceleasI conditif la 1651. Dar aceasta e $i mai precisd si mai exactd, ca
una ce e tlmbicit de-a dreptul dupd dimba jiclovascd. Cei
ce ati indeplinit aceast sarcind de invdtat, nu $i-ati scris numete, dar pe lingd dinsii Mitropolitul, acela$1 Simion stefan,

a avut numa rostul de sfdtuitor,

si

nici Predoslovia nu e

fdcut in numele lui, ci in al tlmdcitorilor necunoscuti.

www.dacoromanica.ro

SCRIITORf NOI MOLDOVENES,TI

CLXXIII

Pe cind cirmuia ins. in Ardeal Gheorghe Rkczy al Ipea,

tiparul din Blgrad dddu, la 1656, un Rdspuns la cArticica


rdzboinicd a lui Varlaam, supt titlul de gScutuld catichizmusuluf cu rspunsu den Scrdptura Sv[dr]td inpotriva rdspunsuluf a doao tti frd Scripcurd Sv{an]td. Pe atunci starea
Mitropolie ardelene era cu totul neorinduitd, si nu s'ar putea

spune c acest non strigdt de lupt a pornit de la Daniil,


care se pare cd pstori pe atunci o dovad c autorul e
altul, se afl si in marea invtturd in ale Scripturif de care
el d dovadd, pe cind se stie c Daniil, clugrul Daniil Andrean Panonianul din Tirgoviste avea abia slabele puteri ale
unul traducdtor mijloci. ins la 1656 era superintendent
calvin acel Gheorghe Csulay, care, ca pastor al Curtii, cheltuise pentru tipdrirea cCatechizmusulu! atacat de Varlaam ;
ajungindul la cunostintd, cam tdrzin, ce e dreptul, combaterea
acestuia, el alcdtui de bund sam mnsui invdtatul rdspuns, pe

care-I tlmci pe romneste, destul de stingacia, un preot


oarecare, dintre eel" foarte multi' cari nu se deosebiail supt
raportul religios de calvinif cuceritorf 1. La rspingerea argumentelor lu Varlaam se adause si intreg Catechismul, asa
cum el fusese tiprit intdia oard, la 1640 2.
indat incepea lupta lu Gheorghe Rtikczy al III' cu
Turcri, frmintrile pentru Coroana Ardealuldf. in acest vlmdsag, activitatea literard incet si aid, cam in acelasI timp
cind ea se opria in Tara-Romneasc.
II. SCRIITORI NOI MOLDOvENESTI : NICOLAE MILESCU.

Pe vremea 110 Gheorghe Stefan inc apar in Moldova dol


crturaff : un cleric si un mirean.
' 0 edqie nouS a cir01 a dat-o G. Bar4iii, supt titlul : Catechismulu calvinescu, impusu clerului si poporului romanescu sub Domnea principiloru Georgiu
Rkoczy I. si II. ; Sibiiii, Krafft, 1879 ; cf. Bianu i Hodos, p. 537, no 64.
2
Cor. Gheor. Mol., de la sfirit inseamng. Correxit Gheor[ghe] Mol[niir)].
- 5f catolicil tip*Arni un Catechism pentru Rominl, la Pressburg : traducerea

se fcu dup lucrarea lul Paul Canisius, - vestitul Iesult, a ca'ruT amintire s'a
serbat crurfa'zI,"- de un cleric din Caransebes, In 1636. V. Socatdde 13; apvulur,

p. 287, nota 2, dupg. Archtv f. siebenbfirgische Landeskunde, N. F., XIX, p.

629. - V. si rnal departe, Eplogul.

www.dacoromanica.ro

CLXXIV

VEACUL AL XVII LEA

Mireanul, fost ucenic al $colii lui Vasile Lupul, era cel mai

invdtat din doli. Stia bine latineate, grece$te si slavone$te,


ceia ce pe atunci form pe un dodus trium linguarum in Rdsdritul slavo-romin. Era foarte harnic, potrivi t pentru misiuni diplo matice grele $i pentru obositoare cldtorii de cei cetdrI, pentru
tlmcirl rapezi, trebuincioase unei Cancelarii de Stat. Pe lingd

aceasta, de $i menit s'a" fie numai compilator in toat viata


sa, el da, prin alegerea pe care o face, un caracter personal
compilatiilor sale. i plac subiectele ciudate, tainele, proorociile si superstitiile, in care crede din toatd inima $i pe care
caut sd le rdspindeascd, El poate fi foarte credincios stdpinilor sl, dar pentru Moldova insd$T, pentru tard, viatd $i
limbg, n'are nici-o aplecare deosebitd. Astfel, el ajunse a culege $tirI prin China pentru Tarul rusesc, dupd ce-$i petre
cuse toatd copildria si tinereta intre Romini. Acesta e Nicolae Milescu Spdtarul, a cdrui soartd si muncd s'ar invrednici de un mai mare loc alci, dacd, fie $i in cea mai II-lied
mdsurd, condeiul lui neobosit ni-ar fi folosit si noud.
Marele povestitor Neculce, care a trit si el in. Rusia din
pomana impdratului crestin de acolo, dar care n'a mai
apucat pe Spdtar, mrturise$te cd Nicolae era un boier din
Tinutul Vasluiulul'. Lmurirea e adevdratd. : in 1693 se iscdle$te inteo marturie privitoare la satul Jigoreni din pdrtile vasluiene un Spdtar Stefan Milescul, care e de sigur o rud a scriitorului2. Fratele lui Nicolae se chema Postolachi $i era Uricar :

in adevdr, un Apostol Uricariul scrie supt Gheorghe-Vodd


Ghica acte in 16583; in 1661 gsim pe un d'ostolachi vtori
Spdtar 4 ; cred obi acela$i boier ajunse la 1668 Mare-Pdharnic5.
Nicolae Milescu va fi fost intrebuinO.t intdia la capuchehaieHeut moldovenesc din Constantinopol. intors in tard, el vdzu

sfrimarea Domniei lui Gheorghe Stefan, dar nu intovrd$i


' Letopisele, II, p. 190.
2 Studz i doc., VI, p. 95, no 100.

3 Bibl. Ac. Rom., doc. 73/LxI, 78/LxI, 1 I 1/Lxxxm. Cf Sbornicul Maropolitulul Gheorghe, reprodus i in Uricorzul, 1, p. 402.
4 Ibid., doc. 27/LYI.
5 Studir ;ri doe., VI, p. 87, 110 59.

www.dacoromanica.ro

SCRIITORI NOI MOLDOYENETi

CLXXV

in strintate pe bietul pribeag, $i acesta nu se folosi deocam-

dat de stiinta lui de limbi, in deosebitele sale solii, in care


eraii cereri de interventif in folosul sAti pe lingd Poart si,
pe ling ele, destul cer$etorie. Supt Gheorghe Ghica, el purta

titlul de Sptar, dar Spdtria lui nu era cea Mare, ci a doua


sail a treia1. Odat Ghica-ltrimese in Ardeal la Acatiu Barcsal,
care se lupta pentru stpInire cu Gheorghe Rkczy al II-lea ;

el avea cu dinsul o mie de o$tenI2.


Cum se impdcase cu Ghica, a$a se impacd Nicolae Spa.tarul si cu urma$ul acestuia, $tefnit fiul id Vasile Lupu.
Acesta-I ardt mare dragoste : II lua cu dinsul in trsur, il
tinea ling dinsul la mas, $i chiar ;giuca crti cu dinsul 3.
Se zice cd Nicolae, stul de atita bine, s'ar fi inteles cu pribeagul muntean Constantin-Vodd, care se afla in Polonia,
de unde rivnia, frl nid-un drept, Scaunul moldovenesc.
in Ianuar st. v. 1661, Costantin Serban, cu mila lui Dumnezeti Domn al Moldove), dAdea din Ia$i porund cdtre dregtorii sal, innainte de a lua innapoi drumul hotarulul 4, dar
MilesculuI nu-I era dat O. se bucure In pace de trdarea lui. :
glumind poate, in acest chip singeros, asupra porecld de
eirnul ce se ddea lui Constantin-Vodd, insemnat la nas pentru cd vinase Domnia, Stefnit'd fcu $1 din Nicolae un Om;
hangerul chiar al Domnuld sluji pentru aceast slutire 5. Nenorocitul fugi in lume, ca s-$1 dreag nasul $1 norocul : el
intilni in rtcirile sale pe Gheorghe Stefan, $i in 1667 era
primit la Stockholm, ca Trimes aI fostului Domn, eNicolaus
Spadarius, baro ac olim Generalis Walachiae ; aid el dddea
ambasadorului frances, un jansenist, o mrturie despre credinta
BisericiI RsrituluI in ceia ce prive$te c transsubstantiatia $1
alte citeva puncte controversatel., intitulind scurta sa ltnurire,
scris Intditi grece$te : (Enchiridion sive stella orientalis occi1 Cantemir, .Descriptio Moldaviae, pp. 82-3.

2 Miron Costin, p. 361.


3 Neculce, 1.

c.

4 Studit fi doe., IV, p. cccix, nota I.


5 Neculce, 1. c. Mitropolitul Gheorghe pretinde c5. Nicolae ar fi trecut la
Grigore Ghica i di acesta ar fi acut din el capuchehaiaua sa (Uricariul, 1. c.).

www.dacoromanica.ro

CLXXVI

VEACUL AL XVII-LEA

dentali splendens, Manual sati stea rsritean strlucind


in Apus1. inlulie, Ludovic al XIV-lea rdspundea lui Gheorghe Stefan pentru scrisorile aduse de le Baron Spatarius, cydevant vostre Gnral2. in Ianuar 1668, Gheorghe-Vodd
muria la Stettin, si Baronul Spatarius era liber.
Neculce crede cA el s'ar fi intors in Moldova pe vremea
lui Ilias Alexandru-Vod. Apoi ar fi plecat de grusine. E
mult mai de crezut c. et n'a mail intilnit prieteniile si imprejurrile prielnice de odinioar. Acum, in noua sa pribegie,
Nicolae nu alai apuc5. spre Apusul care avea destuf oameni

invtati mult mai bunl decit dinsul, ci se duse in Rusia,


unde invttura era inc un lucru de tot rar.
Aid el se adposti pe ling puterniculboler Artimon Matveiev, si acesta-i gsi destule ocupatii in slujba TaruluT Alexie.
I se ddu o dregtorie pe ling biuroul ambasadorilor : astfel,
el traduce in Septembre 1674 un discurs al ambasadorului

polon. in acelasi timp, i se cereaa de la Curte felurite tra-

duced din greceste, pe care in Moldova nu se gindise a le


face pe romneste, fiindcd nirneni nu-I ceruse aceasta ; literatura ruseasc inceptoare cApt astfel de la dinsul un
dictionarii1 grec-latin-rusesc, o carte de aritmetic, intitulat
Aritmologhion, o carte despre tilcuirea proorociilor, o culegere de cArti ale Domnilor, un cronograf, pe care-I numeste.
cu iubirea lui pentru titlurile intortochiate : Vasiliologhiu,
un tratat despre Muse si artele liberale, o carte despre Sibile,
o descriere a Sfintel Sofii din Constantinopol, o lmurire a
ieroglifelor, o lucrare a patriarchului Macarie de Antiochia.
in 1675, primvara, Milescu porni apoi inteo mare solie la

impratul Chinei, in tara caruia, de sigur, nu mai calcase


Moldovean 0n la acrsta. La 2 Maiti el era in Tobolscul
Siberiei. El NI incieplini cu bine misiunea, si din notele ce
strinse in cursul el, alcatui apol trei lucrri : una cuprindea
1 Reprodus In ....La perpetuit de la foy de l'glise catholique touchant l'Eu-

charistie,, Pails, 1669, II, 13. 50 0 urrn.


I Llurmuzaki, Supl. 11, P. 254, 01e CUCLx.x1V-v.

3 Un manuscript despre aceaqta fu Obit de patriarchul Macarie de Antiochia In Tara-Komaneascg. V. Ceilatorule luI, trad. d-rel Cioran, pp. 167-8.

www.dacoromanica.ro

SCRIITORf NO MOLDOVENEVi

ct_xxvii

pe scurt calea pn. la Peching, cealaltd intorsul ; iar cea de-a

treia era o descriere bogat a Chine, in care se intrebuintaii


si lucrrl mal vechi, de la a luf Marco Polo, VeneVanul din
veacul al XIH-lea, pn la cltoriile mal noud
Nimenh,
scrie cu mindrie, Cirnul, nimeni pn la mine n'a vgzut cu ingrijire si n'a descris locurile dintre /1111 Obi si inssi China. Cer-

cetarea luf a provocat un sir de msurf pentru deschiderea si


asigurarea dim murilor in aceste regi Un pn atunci necunoscute.
Toate trele descrierile eraii ins rapoarte oficiale, si ele
n'ati vdzut lumina. Dar in 1689, Patriarchul Dosoftei din
Ierusalim, asezat in terile noastre, trimetea Sptaruluf o

scrisoare prin care se cerea de la dinsul pentru patrie in sensul Patriarchuld -o povestire despre China in felul
povestirilor luI Pausanias si Tucidide. Chid ins Hrisant
Notaras, nepotul lui DosofteT, trimes la Moscova pentru ca s
cumpere slov tipografiei lui Antim Ivireanul, se intoarse in tar.

el aducea cu sine numai o traducere partiall pe


care insusl o fcuse, intregind-o cu stir din raportul de
misiune al lui Teodor Baicov (1653) si din experienta unor
in 1694,

persoane cunosctoare pe care le aflase la Moscova ; ea fusese revzut si indreptat de autor. Aceast KttaAct aouXE6oucia.,

Chzna supusd, i notele asupra drumului pna la Peching ati


ajuns cunoscute in manuscript pe aceast cale ; ele nu s'aii
tiprit decit in timpul din urmd, si aceiasI a fost soarta prtii
pe care n'o tlmcise Hrisant 2.
in 1694 Spatarul era la sfirsitul zbuclumatei sale cariere.
I V. cartea mea Rabozul din Extremul Os lent
China, lapania, Rusta
Asiatica, Bucurestl, Socecii, 1904 , partea a 11I-a
2 Gh. Sion a dat, dup.a. insarcinarea Academiei Romine, in Analele eI, X,
o traducere rom'aineasca dup greceste - manuscriptul intrebuintat e al Biblio-

teen* Centrale din Ia -a Claorici la Peching. (In alt mi., in posesia d-lul
Sofocle Lconomos, din Atena, e citat de Legrand, in Biblzothjyue greegue vulgaire,

III, 1881, pp. xxxiii-iv. lin al treilea se afid in Biblioteca mitocului Sfititului Mormint la Constantinopol , acelasi, ihd., p. )(XXIV Arseniev a tip'airit
in 1882 aceleas1 note de drum in ruseste , extras din Memoriile societ4ii imperiale geografice rusestl, sectia de etnografie, IX, fascicula ishl. Tot Arseniev
ddu, in 1896, notele celelalte, complectind astfel cunoaterea c5.1a.torief , extias
din Memoriile sectieI Orenburg a societaIiI imperiale geografice rusesti. Kttuto.

71304. Vol. VII.

XII

www.dacoromanica.ro

CLXXVIII

VEACUL AL X.VII-LEA

Fusese disgratiat odatd. cu Matveiev, sprijinitorul s, dar

pe urm i$I captase iarsi trecerea de la inceput. in 1689


el primia pe caltorif strini $i lt slujia drept calduzd, dupd
obiceia. Credem pe Neculce c.d. Milescu se insurase cu o 4Moscalcd si-$1' adusese $i rudele pe lingd dinsul. Dacd surgunirea

lui in Siberia e indoielnicd, e foarte cu putint ca traducerile ce fcuse prin 1672-5 s fi fost date in mina lui Petru,
tindrul fiti al luI Alexe, $1 Petru-cel-Mare de maI trziti. in

aceast a doua perioadd a vieti sale, Nicolae traduce numal


pe Simion de Tesalonic, dupd editia textuluI grecesc, data
in Ia$1' la 1683, precum $1, cnd $1 cind, cite-o informatie
politic. Neculce pune moartea lui Milescu in a doua Dom nie a luI Mihal Racovit, decI in 1707-9 '.
12

MITROPOLITUL DOSOFTEI :51 EXCHRILE LUi.

Dosoftef s'a nscut pe la 1624. inteo insemnare pe dosul


unul document ca $i inteun exemplar al Liturghiel ce i-a
trecut prin mind, el d numele tatluI s, Leontari, numele
buniculuI, Barila $i al mamei, Misira 2 inch' de pe cind era
cAlugr la Pobrata, el $tia. $i slavoneste, $i grece$te, si lad ne$te, $i poloneste : cele dou limbf din urtnd mcar nu se
putea invta ins la mnstire in Moldova. Cu toate c o
mtu$A a lui DosofteI poart numele romnesc de Stanca $i
c o sor l. a lul tinea pe un Serbul 3, aceste cuno$tintI neSoti),E-.6opau a fost tiprieg. de Legrand, in .8tblzolNyue grecque vulgaire, III,

p. 337 si urm. Asupra altul ms , v. C. Erbiceanu, in An. Ac. Rom. pe


1901. - Corespondenta dintre Patriarch j Spatar, In Sathas, Bibhotheca graeca

medn arm, IH, p. 92, in Legrand, i. c., p xxxV si urm. i Erbiceanu, Cron.
i urm. Cf. si Ist, ht. rom, in sec. al
X VIII-lea, 1, p 46.
1 Cf. Picot, Nicolas Spathar Milescu, in Mlanges omentaux, publis par

greet' card ai scris despre Romlnr, p. 104

icale aes langues omentales vivantes, Paris, 1883 , si in Legrand, Biblzograplhe

hellnique, IV. Studiul d-lul Hasdeil In Trolan pe 1870 e plin de presupunee( ingenioase, dar nelntemeiate. MaT v. Urechili, in ziarul Livia pe 1894
si G. Bogdan-Duid, In Cony, literare, xxxv, pp. 243-6.
2 Arch. ist., 11, p. 118. Originalul nu I-am putut gsi ins'd in actele Pobratel, In Arch. Statulul, de unde 1-a Intrebuintat d. Hasdeit
3 G. Popovicl, .Index Zolkieviensis., In Candela din Cernaufi, an. 1884,
pp. 750-1 ; Melchisedek, Chron. Romanulut, I, p. 279.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFTE I LUCRARILE LU

CLXXIX

obisnuite $i numele acelea vdit neromnesti de Leontari,


Bari la $i Misira ar face s se creadd c Dosofter venise din
Galitia, unde o sumd de Gred tria, Invirtind afacert, la
Lemberg mat ales. Un adnotator de cronici it zice fecior de
negutitoriti, iar insemnarea neam de mazil din Neculce '
nu dovede$te c DosofteI era Romin, ci numai c parintele
sg era la bir printre mazili. Simpatiile statornice ale lui Dosoftei pentru Polont, ultima lut fug la dinsit, dup care a rmas
in oraul olkiew, ar fi iard$1 indicatit ale unei obir$it strine.

Poate c DosofteI a fost egumen la Pobrata - el era Inc


acolo la 1649
dar despre aceasta n'avem nid-o dovad.
E sigur ins - din causa date - c smeritul popa Dosofteiii
igurnenul de la Neamt, care face mrturie pentru ni$te viI
la Cotnari ale mnstirit Pobrata, unde not am btrnit si
ne-am pomenit din dzilele Raduld-Vod, din Domniia d'intT,
$i tot le am pomenit eh' sint a sv[i]ntd mnstirl a Pobratel 2,
nu e viitorul Mitropolit. Acest al doilea Dosofte, fost la Pobrata $i apof egumen de Neamt, a fost pn la sfirsit duhovnicul lui Varlaam 3. La ro Maia 1658, Dosofter, viitorul
Mitropolit, in vrist abia de 34 de ant, era acum unul dintre
ierarchif Moldovet, ca episcop la Hu$14. El urm apoi lui
Sava, ajuns Mitropolit in 1659, la Roman. Dosoftet venia si
pe la Ia$T, stind la masa Domnului, a Id Dabija-Vodd, vorbind
-err puternicul Iordachi Cantacuzino, cptind ltnuriff de la
archidiaconul DosofteI, viitorul Patriarch de Ierusalim, venit
in Moldova cu Patriarchul de pe atund, Nectarie5. El drese

pe acest timp mnstirea sa, Pobrata, asupra creia trecuserd multe nevot, ruinind-o in parte 6.
Ca Mitropolit mai ales - el primi aceast dregtorie supt
I P. 233.
2 Arch. Statulu, Neaml, XIV, 27. Data, 7215, e adaos5. de alt candeiti,

faDe.

8 Urechii, in An. Ac. Rom., X, pp. 347-8.


4 Melchisedek, Chron. Romanulur, I, pp. 277-8 ;
;utter, pp. 125-6.
5 Melchisedek, Chron. Romanulut, I, pp. 280-I.
6 Acelai, Notz/e, p. 162 si urm.

cf.

acelai, Ch

www.dacoromanica.ro

lin-

CLXXX

VEACUL AL XVII-LILA

Duca-Vodd, la 1671 1 - Dosoftei fcu politica. in rdzboiul,

deschis intre Turd si Poloni, rzboiti care prea c se va


mintui prin biruinta hotdritoare a acestor din urm, priviti
de cei mai lumivatI dintre boieri ca viitorif stapirif al Moldove, dacd nu si ai Terii-Romanesti, Dosoftei, de loc el insusi
din Polonia, cetitor al scrierilor polone, dusman al paginilor
prin care Dumnezeti pedepsise o bucat de vreme pe RominI,
ajut din toate puterile lea pe crestini. and, in toamna anulur
1673, Stefan-Vodd Petriceicu, inlocuitorul lui Duca, fugi la
Poloni, Dosoftei, care se afla inca. din Iunie in tabdra de la
Hotin 2, urm pe stpinul sail intre strini, cari nu erati ins.
asa de strinl pentru dinsul. El credea ca Polonii, cari patrunser cucerind in tar, vor aduce iardsi in Scaun pe StefanVod, dar aceast ndejde ii fu inselat. Supt Dumitrascu-

Vod Cantacuzino, Domnul pus de Turd si adus de Tatari,


Mitropolitul, care pretuieste totusi insusirile acestuia - ,(certd.

pre viclianii de li diade fric 21, -, nu se va fi intors in tar


indata, si el sttu inchis inthl in mandstirea Sf. Sava din
IasI4, dar Duca-Vod, ocrotitorul lui cel statornic, nu-1 lsa
in prerile de rail ale pribegieL Teodosie, fostul episcop de
Roman si Mitropolitul de vre-o doi ani al hit Dumitrascu,
trebui sii piece, alegindu-si ca adapost al anilor din urm vre-o
mnstire din prtile Putnei, unde il vedern facind cumpraturi
la 1686, cu un garchiepis op Daniil (de Ardeal ?)5. Dosoftei
sttu in fruntea Bisericii moldovenesti si supt Duca, in aceasta.
Domnie a treia, si supt Dumitrascu Cantacuzino, care innainte
de aceast nou cirmuire cdpatase laudele lui Dosoftei (Mitropolitul, din partea lui, nu sprijini, data aceasta, incercarea

Polonilor, cari veniserd cu Petriceicu, prinzind pe Duca-Voda.


Melchisedek, Chron. Romanului, 1, p. 282.
2 Marturie data, la 20 ale lumi, de el, de episcopil Teodosie de Roman,
iSirafimp de RadauV st loan de llusi, precum i de boiern In dregatoril ri
de ceI mazili , Arch Statului, Neamt, no 1277 ; cf no 1278.
3 Versurile am Lam-glue si din Parimiile de la 1683.
4 N. Costin, pp. 12-3.
5 Studir fi doc., V1I, pp. 321-2, 00 23. El e pomenit pana la 1697. V. i
ibid , p. 323, no 30, si nota 3.
1

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFre I LUCRARILE Lut

CLXXXI

in satul DomnestI din Tinutul Putna); el i$I pstr locul acum ins el era aproape de 60 de anl - $i supt acel
mosneag, bun chid nu bea prea mult vin, care a fost Constantin-Vod Cantemir. Dar, pe chid minile slbite ale acestuia
tineag frinele boierimii, DosofteI fu ispitit ilia odat de

dragostea lui de tineret pentru Poloni. Biruitorul de la Hotin, Ian Sobieski, era acum regele Joan al III-lea, $i se putea
crede a acel ce despresurase Viena va fi in stare s smulga
Turcilor Moldova. DosofteI va fi primit deci cu multd bucurie in acest an 1686 pe Craiul liberriI, dar in curind
Sobieski trebui s Orseasa IasiI. Dosoftel nu crezu a poate
s rmlie in sigurant : luind moastele Sfintului Joan cel Noti,
vechiul ocrotitor al Moldovei, precum si odjdiile $1 hrisoavele Mitropoliei, el plea impreund cu oastea cresting.. Dimitrie Cantemir 1- spune cd Mitropolitul ar fi fost dus cu
de-a sila $i c s'ar fi rugat intia din destul ca Moldova s

nu fie despoiat de moastele si podoabele esi archieresti. ins


Constantin-Vodd, tatl 10 Dimitrie, care, oricum, trebuia s
$tie lucrurile mal bine, d dreptate prin purtarea sa cronicarilor
acestni timp, Nicolae Costin $1 Neculce 2. Dup ce chem in zdar pe Dosoftei, el ceru de la Patriarchrf RsrituluI- innaintea
tuturora, de sigur, de la Dosoftei de lerusalim, supraveghetorul
BisericiI Rominilor - afurisenia Impotriva fugaruluf $i tinuitoruluI de lucruri. sfinte. Dar aceste blesteme pornite pe urma luf
nu tulburari. pe DosofteI, care ajunsese din mila regelul Mitro-

polit lesesc la Zolkiew, unde tlmcia in lini$te cqi grecestI


in slavoneste 3. Nu-si va fi uitat tam, dar el putea s mai pstreze credinta c o va vedea, cad* Polonii aveati de gind s
cear la pacea cu Turcif Moldova, unde fcur o mare nvlire
$i in 1691. Pn la 1699 nu se va fi crezut sigur Sava, fost
episcop de Roman, pe care Cantemir-Vod-I innaint la Mitropolie. Dar in acest an se fcu pacea, asa de mult vreme
Vita Constantinz Cantemyrii, In Opere, VII, p. 44.
2 Letopisife, II, pp. 36, 233 ; Index 2olkieviensis, In Candela per 885, p. 98.
3 13mnu, Psaltirea in versur intocmit de Dosofter, Afttropolstul Afoldover,
'

Bucurfl, 1887, p. x, nota. Pentru documentele luate de Dosoftel, v. G. Popovici, Index Zolkzenzensis, In Candela, a. c.

www.dacoromanica.ro

CLXXXII

VEACUL AL XVII-LEA

a$teptatd, $i Moldova rdmase supt ocrotirea Tureilor. Poate


c Dosoftei nu mai teal s vada aceastd zi.
Neculee zugrve$te astfel pe Dosoftef : eMulte limb! $tia :
eline$te, latine$te, slavone$te, i alte. Adinc din erti' $tia ; si
deplin calugr, i cucernic $i blind ca un miel in tara noastr
pre aceste vreml nu se afl om ca acela i. Acest chip samnd
ea acel ce se desface din felul de a scrie al lui DosofteL din
unele stiff asupra lui ce se intilnese ici i colo in tilcuirile ce
a lsat dupd dinsul. Nu era un ora lacom de bani sail lacorn
de cinste acel care atinge odat in batjocur obiceiul ce I
:

cdptase uniI de a se impuna - cum facusera Movilestii,


Stroice$tii, Ureche$tiI, cum ad fcut pe urm Catargie$tli, iar
dincolo, in Tara-Romneased, Blcenif $i CantaeuziniI - cu
titluff strine : 'N.Tedem $i in zilele noastre c multi s nevoesed, unii $i cu platd, s-$I facd nume de $leaht, pentru

cinstea $i slava ace$tii lumi trecdtoare, - c unii silescd s


s rdspundzd dupa Coruna Le$ased, altdi din Tarigrad, altdI
dint' Antioehiia $i din Rmd 8. Cea mai ferieit parte din
viata lui ad trebuit sd fie aceI ani, acei multi anI de zile, din

tineretd, din brbtie, din bdtrineta, pe cari i-a petrecut in


lini$tea muntilor i pdurilor, seldati in aier limpede, la Pobrata, la Neamtul, mnstirile de la poalele 'Carpatilor. Aid
a scris, fard indoiald, tot ce a tiparit pe urm, chid Domnii
terii sttead gata s-1 ajute. t ce n'a isprvit aid, a desvir$it pe timpul, ma! tot a$a de pamic $i priincios, chid a
fost episcop la Roman.
innaintea la! Dosoftei a stat de la ineeput ea un model Mitropolitul Varlaam, rdspinditorul de carte ro mneascd. Luindu-se

dupd acesta, Dosoftel traduse Vieile Sfintaor. Dar el nu alese

ca Varlaam, dnd inteo singurd carte cu slovele destul de


mad ceia ce socotia mai frumos in povestirile despre minunile
acelora cari, erezind mai mult deeit ceilaltI oameni, a ciSigat
$i puteff maf mar! decit ale lor. El voia s dea Rominilor
intreagd povestea Sfintilor, si, daed n'a luat in adevr tot

din originalele grece$tI si csirbe$tI pe care le adunase, nu


Leto.pisi/e, II, p. 233.
2 Notele la Psaltirea In versurY.
1

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFTIA I LUCRRILE LU

CLXXX1II

frd oarecare osteneald, el a strins de sigur partea cea mai insemnat din cele doudsprezece Mineie, sag cethi despre sfintI
din zilele sag praznicele fiecdrei luni. Pe rind, de la Gheorghe Ghica (1657) incoace, toti Domnii 'II indemnard sd lucreze
cu struintd la aceastd. mare $1 grea operd. Cdutind harnic prin
dexicoane de a.gunsti, alegind cu mult simt de limbd cuvintele

potrivite, el mintul abia dup intoarcerea sa din Polonia ceia


ce incepuse cu multd vreme in urmd ; in ace.?tI viaci grei a
tdriI, de care se plinge, el gsise totu$I destul timp si destuld odihnd de minte pentru a da neamului sg o astfel de lucrare, cum n'o aveati nici vecinii pe limba lor. Dar Viatia $i
petriaceria Svintilor asteptd citiva ani pdn . ce ajunse la tipar.
Dosoftei credea c.a.' limba poporuluf poate fi primitd in Bisericd
$i odatd, rdspunzind arturarilor munteni, cari erag de altd pdrere in ceia ce priveste slujba, el pomeneste cuvintelelui Marcu de
Alexandria in favoarea limbil intelese '. Alta' datd, el recomandase cetireaPsaltirif romdne$ti, adu.cind innainte acea au toritate
a Sfintului Pavel care se afld asa de adese ori citatd in prefata
publicaVilor luterane si calvine din Ardeal, in veacul al XVII'.
Dar din Sfinta Scripturd inssii el nu facu o traducere cornpletd, precurn se facuse in Ardeal cu un veac innainte $1 curn se
fcu din nog, poate de Varlaam, la inceputul veaculuI al XVIPea 2

Gindul lui Dosoftei nu era intru atita indreptat la mirenil


cari ar putea ceti, &it la preotl, cari vor trebui sd foloseasc
lucrdrile sale. Astfel, in loc s dea un Testament Vechig $i
un Testament Nog, sag acesta din urrnd intreg $i cellalt in
bucti rdzlete, el aduna' numaI, in Parimiile de peste an,
acele bucati de Scripturd care se cetesc in bisericd, maI ales
in zilele postuluf celd mare. Traducerea lui e cu totul noud
si de o frumuset deosebit, de $i precisia si cunostinta originalelor nu sint in aceia$1 mdsur ca in vechea Palle de la 1582 3.
1 Prefata editiesi a doua dm Litwghze; Bianu si Hodos, pp. 262-3, no 77.
2 Ms. 296 al Ac. Rom. Pe el e scris si eTheofil iaste Intor. Scrisul e
databil 1620-30. Forma e foarte asemenea cu aceia din fragmentele evangelice
date In Cazanta lui Varlaam.
3 Cf. locul din aceasta reprodus mai innainte si aceast talniAcire a lui DosofteT : eLa 'nceputii fiace D[u]mn[e]dz6 ceriulii si pmliituffi. Iara pfimintul6

www.dacoromanica.ro

CLXXXIV

VEACUL AL XVII-LEA

Dar el 10 indrept luarea aminte cu deosebire asupra acelei


prti din Scriptura Veche care e Psaltirea.
Alegerea lui venia inti din obiceiul, destul de rspindit
la toate popoarele, de chid cu Reforma, de a se da Psalmii
pe intelesul tuturor : in Polonia, poetul Kochanowski preluerase aceast parte a Bibliei in niste versuri vestite, care se
tiprir adese ori si vor fi fost cetite multd vreme cu plcere, nu numai de DosofteI, ci de toat boierimea c stiint
de carte care invtase peste Nistru. Pe urm, din tot cuprinsul asa de felurit al Vechiului Testament, nu e nici-o carte
care s se poat mai mult potrivi pentru nevoile, pentru durerile $i nidejdile fiecruia ca Psalmii ; nici-una nu poate
sluji mai bine, cu toat imprteasca-I strlucire, ca ve$mint
pentru ori-ce simtire umil care nu e in stare s-$i gseascd
ins5.0 vorbele. in cele o sut cincizeci de mrturisiri, de rugaciuni, de imnurf, de tinguirl se afid tot sufletul omenesc
in intoarcerea lui asupra sa insusi si in avintul plin de sfial
$i de temere cdtre puteri mai mari decit dinsul.
Deci Dosoftei traduse Psaltirea. Cu lung osteneal, in
multi' ani, el cut, ajutindu-se de multe tilcuri, s-I luteleag bine cuprinsul, invluit adesea de alusii al cror inteles,
asa de vechi, s'a pierdut de mult. Astfel, el ajunse a da
acel text in pros care fu irnprt$it apoi cetitorilor in PsalUrea slavo-romin din i68r:I. Apo"' el incepu alt muncd, aceasta

cu mult mai grea. El voi s dea Psaltirii forma noul a viersulut, a cversului, zicea el, romnesc.
In aceast nou osteneal, el intilni o multime de piedeci,
pe care le invinse numat dup o sirguint de cinci ani (166671). Scurtimea stilului Psaltirii face cu neputint o prefacere
a ei in poesie fr aclausuri si schimbri: o Psaltire versificat exact ar fi adese ori neinteleas ; ea n'ar vorbi inimii
mai nici-odat. Trebuia, prin urmare, o prelucrare.
era nevldtutiri si netocmati, ,;,t 'titunearecti dAcia de-asupra prpstli si d[u]-

1[u]lti lui D[u]mn[e]di F a purta de-asupra apel i dils D[u]mn[e]dzii:


t-te lumin, si s fiace lumin i vdzu ll[u]nan[e]dz lumina c-1 blind, ;,i
despql D[u]mn[e]dziil lntre mijlocri de lurain. i,.i 'ntre mijloc de 'ntuniarecii,
si 'mini D[u]mn[e]dLtt lumina dzu t;.,i 'ntuntareculii chem noaptes, etc.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFTEI SI LUCRXRILE LU

CLXXXV

In ceia ce priveste forma, nu era mar usor. in romne$te se

fcuse pin atuncr numar foarte putine versuff arturdrestI


Scrierea lor fusese provocat de nevoia de a luda pe un
Domn tipritor de crtf in fruntea paginilor a cdror cheltuiald el o purtase. Varlaatn, Udriste Nsturel aii fost astfel
poetr o clipg pentru a face o plcere lui Vasile-Vodd sati luI
Voclg Mate. EI avea innaintea lor modle slavone $i grecestf, in care se tine sam numar de cantitate, si bucgt1 mai
nou, in aceleasI limbr, la care se adausese $1 rima. Bietir
tlmcitoff se cznir a scrie rinduri de aceia$1' mrime, care

s sune la sfirsit cam tot asa.'


Cel care incepu a fost Udriste, in versurile originate slavone

puse in dreptul stemer terif sale la Pravila din 1640. Varlaam vorbi apoi la 1643 in stihuri romnestf ca acestea :
De i vedzi clndva Omn groznicd,

SI DU te miff candii s arata putearnicti,


Ci putearniculd putearia-lii inchipuiate,
Si slavitul podoaba-lii schizmea,te.

Norma luf era, cum se vede, nu s puie tot atitea silabe


in fiecare vers, ci s potriveasc dup ureche acelasi numr
de accente tonice si sd aseze la sfirsit o silab asemenea.
Rdspunsul Muntenilor nu zdbovi. El se aft' in Evanghelsa
invdAitoare din 1644, $i n'are nicr-un rost, ca accent, cantitate sail rim:
Clasei t:!ar corbu poara intru peceatia ei.

Fericitu acum se-ad dat adaos pecqii


Scutt"' la pieptul corbului, cu un semn ca acela,
Om den jettil ezandu-s, toiag laudi acela.

Iarsr se aude apor din Moldova glasul printeluf Varlaam,


cintind in versuff scurte, la ,,Siapte Taine din 1644 :
Cap de bun., fiindil tare,
Arata putearia celui mai mare.

Apor din amindou prOle poeiYs se invoiesc s tac. Nu


mar sint de acum decit dedicatif versificate in slavoneste.
ins si pe vremea lull Dosofte overs insemna acelasi lucru
ca mar de demult. invtatul Vornic Miron Costin, priceput in

www.dacoromanica.ro

CLXXXVI

VEACUL AL XVII-LEA

poesia polon nu-$1 cldia altfel silabele,


acest chip inceputurile neamuluI nostru :

$i

el

inndlta in

Niaraulti trli Moldova de unde dradzI :


Din taro. Italie tot(' omulti s creadz.
Fliah In01, apoi Traian a adus pre-acice
Pre strraosil cestoril trl, de neam cu ferice.

Si toate laudele indreptate ctre Domnul muntean Serban

Cantacuzino a acela$I stil :


Sterna aasta yredruc s'alckulaste
Acestuia stpn ce pe dnsa doraneaste 2,

sa :
Soarele, luna, gripsorulii st corbulii Inpreun,
inc i spata cu buzduganulii, spre laud s adunii3.

Dosoftei avu indrAzneala s caute poesia aiurea, acolo unde

floarea ei se intid4a de veacuri, bucurind un sir de oameni


dupd altul, imblsmind viata grea a bietului orn de la at.5..
El nu se cobori in grddina ingustd a cdrturarilor, ci, cAlugr
cu mintea deschis pentru frumusea ce nu st in cdrti, el
lud drurnul deschis prin mijlocul ogoarelor. Ce spuncati lutarii $i flcdri la hord $i la $ezdtoare, nu era intru toate pe
intelesul lui, dar el prinse ceva din aceast frumuset. nesilit, care nu sufere nici-o piedecd, ci se dest$urd limpede
si cuteztor. Astfel, Psaltirea lui in versuri se desface in cloud'
parti : una, in care scriitorul nu vrea s se coboare, ci-$T
in$ir solemn silabele dupd datina celor invdtati, $i alta,

partea cea mai intins., in care el uitd mindria volumelor


rdsfoite ti se las furat de ritmul usor, sdiltdret, vioiti al &inteculul popular. De multe oil, el a netnerit tonul a$a de bine,
incit de aici innainte bdietif ce strdbat stradele incremenite
de ger purtind steaua soliei vesele a nasterii lui Hristos a
fcut s zboare in recele aier de noapte cintrT de psalmi
pe care nu le $tiaii, sdracil, din ce sfint gurd de om invdtat $i de cucernic Mitropolit a izvorit inteun ceas fericit
1 \ T. Isl, lit. rom. 'in sec. al XVIIllea, LI, Excurs 1.
2 Liturgkia din 168c).
3 Biblia din i688.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFTEI if LUCRARILE LIT1

CLXXXVII

Cine apropie versurile lui Dosoftef de traducerea in pros


a Psaltiril, care de la el a fost primit, cu schimbrl, in marea
Bib lie de la 1688, iar de acolo a rdzbtut $i aiurea, pn la

Biblia de la Petersburg, din 1819, va vedea u$or eft de


liber se poart DosofteI fao de originalul sil. De la acesta
el iea adesea numai inspiratia, motivul dominant ; de la el
insu$1, vine ceia ce se poate numi amplificare, dar trebuie O.
se judece $i dup valoarea proprie pe care o are. Si in aceast
amplificare se afl o sum de note de viat locald, care pot
fi cu adevrat de folos istoricului cultural 1, $i, pe lingd ele,
descried' puternice $i nou, iar, ici si colo, chiar cite o glumd,
floare slbatec adus de \Tint $i pe care ti-I mil s'o arunci
de pe straturile ingrijite ale grdiniI.
in zdar al' cduta in severitatea mreatd, de \rid de munte,
a psalmilor originali ceva care sd rspund. versurilor :
Nt-al suit plgInii in ceafd
Cu fal ce ne fac si ni cer leaf5.2,

unde e vdit c Dosoftei are innaintea ochilor pe ace nestio$f TurcI de cari se plingea si btrinui Neagoe $i de
cari Mitropolitul ar fi voit
Poloni
Evreil, primind mama,

s-$1'

scape tara inchinind-o la

... Nu cuta c li-Y gura plin,


Ce poftia peper.1 si slnin 3.

Nici--odat cintretul Psaltirii ebraice n'a dat sfatul :


SI v prsi(i colacil
al judecatY sracil 4.

and originalul pomeneste numal ea lupttorf pe Moab, Agar,


etc., DosofueI ii descrie pe fiecare, cum vine cu armele sale
deosebite :
3 Asa se vorbeste de arnosnle fr trsurg. (neconteAate) ale liff Sthena, de

cboiena, lul luda, care t s'a luat pentru trdare, de caftane, de darea (cu

uric' a mid er'f.


2 Ps. 65. Min ortografia actual.
3 Ps. 77.
4 Ps. Sr. Biblta de la Petersburg : ,,juilecati smerituluT si sracului..

www.dacoromanica.ro

CLXXXVIII

VEACUL AL XVII-LEA

Moav st Agar la sahddace,


Gheval ,'t Amon gAteaz lance,
Amalehipf fearec ptice,
Filistineani prastil s'arunce.
Tirul cu oaste st i el gata ;

Asur cu dinsil ...

eRdicati jertfe si intrati in curtile ILA e, pentru acest traducAtor care imbogteste:
Aduce i. colacI grmad

In cinbtita lul ograa


i s. v 'nchma41 tot omul,
In curtea ce sade Domnul ..

Pentru frasa : eCintati Domnuluil cu alut, cu alut si


glas de psalml, cu trimbite ferecate si cu glas de trimbit
de corn, avem aceast melodioas cheniare a melodiei :
Gint4 DomnuluI In strune,
In cobuz de viersurT inme,
i din ferecate surle;
Viersul de psdloml aS ude,
Cu bucin de corn de buor,S rsune pn 'n nuor 1.

Ca o pasre ce iaste osebit pe cas se preface in acest


figurd drglas:
Ca o vrabie rmas
In supt strea;ina de cas.

CA cenus cu One am mincat si butura mea cu plingere


am amestecat e turnat in aceste cloud versurI plastice :
Am mincat pline de zgur
Si lacrml In butur.

De la tlmcitor singur vine aceast parentesa drglas :


Tu stringl pasrile'n hvorbh,
La pr ce vin s soarb.

Acolo cordbille umbl se inftiseazd astfel :


Preste luciu de genune
Trec corbif cu minune.
I

Ps. 97.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOFTO L LUCRRILR LU

CLXXXIX

Comparatia: Ca o pAzitoare de poame, devine :


Ca o cram cind i

15. vinul 1.

Din citeva cuvinte ale Psalmilor, Dosoftei face :


0 scurmara [gradinal vieriT ceT grosl de la lunca,
Fyi zimbrit o past:. st'n coarne-o arunca.

Citeva descried si comparatii, amplificate spre mai marea


cinste a lui Dosoftei, se cuvine a fi reproduse pentru a se
putea vedea ce puternic a fost de la inceput, in forma populard potrivit cu dinsa, zborul poesiei romnesd :
i. Minunata-i unda maril ;
Ce-I mai mare Craiul 0111,Ca pe totT Craiul potoale,
Ca spuma mril cea moale 2.

2. lark Domnul i sa stie,


Ca-I Dumnezert In vecie :
Ceriurile cu cuvintul

Le-aa acut, si tot pamIntul.


De'nnamtea lui cu teama
Dvoresc Ingeri Earl seam,
De-1 marturisesc si-1 cInta
in frumseta lui cea sfinta. 3.

3. Fulgerele lui cu para.


Ard, de se vad preste tarL
PmIntul se 'mpl de frica,
Munii se topesc, de pica
Fi cur ca ne5te ceara,
VazInd pre Domnul In tara 4.

4. Nuoril tl-ai pusu-tI scat-a


Clod vreT sa cobori tri tail.

Call slut iutl ca vintul,


De marg unde

p-1 cuvIntul,

I Ps. 78.
Corespunde la : aMinunate-s Innalttrile Marti, mmunat este Intru cele
Innalte DomnulD.
3 Ps. 95 : Iara. Dumnezea cerunle ail fcut. Marturisire si frumuseta este
2

Innaintea luI, sfintenie si mare cuvnntt. Intru sfintirea luID.


4 Ps. 96 : aStralucit-ail fulgerele lui lumil, cazut-ail si s'ati clant pamIntul,
muntiI ca ceara s'ail topit de fata DomnuluiD.

www.dacoromanica.ro

CXC

VEACUL AL XVH-LEA

Si ca &dui mrg de tare


Ingeril t cel calare.
Si pedestrimea ca focul
Merge strlucind cu totul'

Odat, in vechea plingere a nearnului lui Israel, stra'bate ca

un adaos de durere, ca strigatul unef suferinV mai noud, a


Moldovel frd aprare calcat in picioare de toate neatnurile,
a card soart induioseaz in scrisele lor $i pe Dosoftei $I
pe Miron Costin :
Ce ne lasT ctrI pedeaps. 'n vreme lungI .
Ne-al brnitu-ne cu phne de plinsur
St ne-al adpat in lacrInfi cu msur ;
LasI de sintem inegiasilor de prad
pizmasilor de price si de sfad .

in acest ton de jale deosebit, ce se lamureste prin cele


indurate inteadevr $i de curind, sint scri$I doi psalmi pe
cari-i dam in intregime, adaugind, iardsf, in non.' $i textul traducerii exacte, in pros :
Psalmul 43
Doamne, auzit-am din printi poveste,

Cc-al lucrat cu d'insii, de tot ni-i la veste,


C'al pierdut pglni din slinta ta tarI.
S nu maI jertfeasc idolilor sfar
Si mosilor nostri li-ai dat s. petread.
In sfinta ta tars si zisa s-t1 fac
C ei, mosil nostri, n'ail mers cu sgeata
Cind ail luat tam, ingrozind co spata,

'mpungind pizmasil cu sulita 'n mate,


SI facn izbind cu a sale brate ;
Ce tu, Doamne sfinte, cu bratele tale
Li-ai flcut izbInd si li-al deschis cale.

St

Si sfinta-ti direaptl le fcea luminI,


Din sfinta ta fat 'n lucrare senin..
Alt imprat n'avea, Doamne, fr tine,
Tu portal rzboiul ostii cumu. vine.
I Ps. 103 : Cel ce pul norli suirea ta, cel ce umbh peste aripile vInturilor,
cel ce facl ngerii tat duhurl i slugile tale pail de foci,.
2 P.. 79 : cPusu-ne-al pre nol intru prigonire vecinilor nostri, i vrjmasiI
nostri ne-ail batjocorit pre noi.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLI'CUL DOSOFTEI SI LUCRRILE LU

Cu tine da chiot i ridica 'n coarne,


Nu putea pizmasii sh nu se tistoarne.
Si el, mosil nostri, nu se 'ncredea 'ntr'arce,
Niel chuta s'aibi lzbindh din lance.
Ce tu, Doamne, singur li-ai dat mintuinth,
Chef avea tare spre tine crechnth.

Si tu ial scos singur de la greutate,


Si li-ai dat cu sai dar cu bunhtate,
larh pre pizmasiT 1-aT scosu-I din tail

Si i-al dat s. fie lumii de ocark.


Pentru-acela, Doamne, slava ti s'aude
Ni sfintul fig nume pre nol sh rhspunde
Dar acum, chci ne urnestl departe,

Ne Ias la sminteall si nu ne til parte


i'n ostile noastre nu vil el-el tinzi cortul,
Ci la pre pizmasil de ne ieaii cu totul
Clt li prisoseste de nu ne mninch,
Ne mind ca lurma '11 lature adinch.
Oamenil t, Doamne, dedessi pe vinzare,
Si'n schimbarea noastr n'al pus pretul mare.

La sfinta ta cask al ceati. putink


'N straja ce se schimbh de pc sh.ptmln ;
Pusu-ne-al' de sintem In vecull ocarh,
Limbilor de-aproape, ce ni-s prejur tarh.

Chid vor sh se mustre, pe noT ne pun pild.


Si cltesc cu capul de-a noastrh osindh.

Obrazul ni-I negru de-atita ocarh,

Ce ne bate 'n fath din zi phnh 'n searh.


Ponoslu ne-apinge cind li vine toad.
Pizmasilor nostri, de ne lead in goanh.
De-acestea de toate ce ne vin *in spate
Nu ti-am uitat, Deanane, a ta bunktate.

ce ni-ai dat lege, ne sthm pe tocmealh


Cu inimh 'ntreagi, fkr de sfialh ;
Shval ch. ni este si chrarea 'nchish,
Cktrk tine Doamne ni-I inima tinsh,
NI,

Si, sval ch. sham rhului in soarte,


De ne Impresoark cu urnbr. de moarte,

Nu ne-am lhsat, Doamne, de sfiutul ti. nume,


Niel ne- am tins mina chtealt domn in lume.

www.dacoromanica.ro

CXCI

CXCII

VEACUL AL EVII-LEA

De-aceastia de toate veT face cfitate,


CA inima noastrA stil. fArA 'ntrebare.
CA noI, Doamne sfinte, sintem zma toatA

Ucisl pentru tine si cu viata moart.

Pe slugile tale ne junghe prin oaste


PizmasiT tall, Doamne, ca neste oi proaste.
Ce te scoalA, Doamne, dell stirneste somnul
Scoara s te vazA din fatA tot mill.
ce, Doamne sfinte, tl-ascunif sfinta fat
De nol ticalosil cu atita greatA,
Cit sulletul nostru in praf se sgirceste
Si vintrele nostru In pAmint se lipeste.
A!

Ce te scoal, Doamne, $ i vin' de ne-ajutA.


Cu sfintul fail mime, cu mila cea multA :
Psalmul 78 :
Doamne sfinte, pAginil venith

In tam ta de o asipirA,
Si sfinta ta casA o spurcarA,
Ce da cuviintA peste tarA,
Si feacerA Ierusalimul

Ca o cramA clnd i se lea vinul :


Trupurile zac pe jos cAzute
A slugilor tale ce-s crezute,
St carnea lor o mAnIncl hiara
Si pasArile din toat tara
Singele li stA vArsat ca apa,
Si nu-I nime sA meargA cu sapa
SA le astruce si sA. le ingroape ;
Mall cu milA nime de pe-aproape,

Ci zac prin oras $ i din afari,


De sintem vecinilor ocarA.

Si toti megiasii ni se strImba,


Si ne'nginA, viizIndu-ne In scirbA.
Dara pn cind, Dumnezeh sfinte,

'Ti vel porni mlnia cea ferbinte,


Cu urgia cea neastimpAratA,

Ce-T ca focul peste nol vrsat?


Muta-ti. Doamne, pe pAgini mInia
Si peste dins.I itl varsA urgia,

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITUL DOSOPTEI SI LUCRRILE LTA

cxcIll

Caril nu vor de tine A :,tie,


De numele cel stint In vecie,
Si peste Cr Ail s-tY itesti ura,
Ce n'or sg-ti asculte 'nvAtItura,

Cg mincarl. pe Licov ea totul,


kii 1-aii pustlit poste tot locul.
Si nu ponlem, Dumnezeil sfinte,
De a noastre gresale de'nnainte,

Ce de sirg sg ne vil cu b1inde0,


S ne 'ntimpini, si cu ieftinete.
La a noastrg grea miseltate
Sg. ne ajutoresti cu buntate.

CA tu ne esti Donin de mintuint,


Si te ruggm, Doamne, cu credintg,
Pentru slava sfintului MI nume,
SA ne trimiti izbvintg 'n lume.
Si ne de greseale curgteste
Cu numele ail ce ne slgveste,
Sg. nu ne piginii piscliascg:
cUnde-i Domtml sl vg. foloseascgi2,
Ce s prinzg si piiginil limbg,
Cg tu, Doamne, nu esti cu. schbA,
Si le vei da pizmasilor plati,
Litre ochii nostri 'n zi curat,

Pentru singele stint ce vgrsarg


A slugdor tale de prin tark ;
Suspinele celor din obede
Naintea ta, Doamne, se vor crede.
Cu mArirea sfinteloru-ti brate

Crut fiii celor prinsi in late,


De i-aii omorItu-1 all ving,
SI-Y apleacg cu sfinta ta mini.
Vecinilor s, le dal simbrie,

De seapte ori in sin cu urgie,


Si s li se'ntoarcg cu ocar,
Si li meargg vestea peste targ.
Sg-I cuprinz de toate pgrti scirbg
Penult cgce stag de ti se strimbg.
Iar noi, ce-ti sintem turm'aleas.
Si poporani de sfinta ta cas,

XIII

71304. Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

CXCIV

VEACUL AL XVII-LEA

Nc vom ruga tie, Doamne sfinte,


Ni peste vecY i vom tinea minte,
vom spune pm,te rod de rudd
Lauda ta in yea fdird trudd'.

lath' textul Bib lief de la Petersburg pentru acesti dol psalmi


.Dumnezeule, cu urechile noastre am auzit i pdrintil nostri ni-ad spus
noud lucrurI, care ad lucrat In zilele lor, in zilele cele de denault. Minis, ta
neamurI ad pierdut, i i-aii sdcht pre dnsfi chinuit-al noroade, si le-al gonit pe ele. Cd nu cu sabia lor ati mostenst pdmIntul, i bratul lor nu iaii mintuit pe el, ci dreapta ta, si bratul ad, i luminarea fetiT tale, cd bine aY voit
intru dinsiI. Tu estl Insutl Impratul mied Dumnezeul mied, cel ce poruncestl mlntuirile lui lacov. Intru tine pe vrdjmasiI nostri cu cornul vom Impunge, i intru numele tdil de nimica vom face pe cei ce se scoald asupra
noastrd. Pentru cd nu spre arcul mied void ndddjdui, j sabia mea nu md va
mintui. Cd ne-al mintuit pe nol de cei ce ne ncdjesc pe noi, si pe ceY ce
I

ne urdsc, i-aY rusinat.

tntru Dumnezed ne vom Iduda toatd elua,

si

Mtn' numele tdd ne vom

mdrturisi in veac.
lard acum ne-al lepddat, si ne-aI rusinat pe nol, ci nu vel iei, Dumnezeule, intru puterile noastre. Intorsu-ne-a7 pe no's' Innapol innaintea vrdjmasslor nostri, i eel ce ne oria pe nol ne-al jefuit lorui. Datu-ne-ad pe nos ca

oile de mincare, si In neamurI ne-aii iitsipit. Vindut-a pe norodul tdd fari


pret, st nu era multime Intro strigdrile noastre. Pusu-ne-ai pe nol ocard vecinilor nostri, batjocurd i ris celor din prejurul nostru. Pusu-ne-al pe noI spre
pildd Intru neamuri, cltire de cap intru noroade. Toatd ziva Infruntarea mea
innaintea mea este, si rusinea obrazului mieil m'ad acoperit, de cdtrd glasul
oelui ce ocreste i cleveteste, de atrd fata vrjmasuluY, si a celui ce goneste.
Acestea toate ad vend peste nol, st nu te-am uitat pc tine, si nu am fcut
nedreptate intru asezdmintul de lege al tail, i nu s'ail depdrtat innapol
inimile noastre, si ai abdtut cirdrile noastre de la calea ta. Cd ne-al smerit
pc nol In locul dosddirii, i ne-ad acopent pe mil umbra mortii. De am
ustat numele Dumnezeului nostru, si de am Intins mlinile noastre cdtre Dumnezed strdin, ail nu DumneLeil va cduta aceasta, ed. el .tie ascunsurile inimii ?
Cd pentru tine ne omorlm toataziva, socotstu-ne-am ca piste ol de junghiare.
Desteaptd-te : pentru ce dormi, Doamne ? Scoald-te, sd nu ne lepeal pdtid. In
sfirsit. Pentru ce fata ta intorci ? Usti sdrdcia noastrd si n'acazul nostru ; cd
s'ad plecat In trind sufletul nostru, lipitu-s'aii de pdmint pIntecele nostru.
Scoald-te, Doamne, ajutd noud, i ne izbiveste pe noI pentru numele tdd..
.Dumisezeule, venit-ad neamurile lntru mostenirea ta, spurcat-ail sfintd biserica
ta, pus-ad Ierusalimul ca o pdzstoare de poame, pus-ad stirvunle robilor tl mincare pasdrilor cerului, trupurile celor cuviosl al tdI fiardlor pdmintului. Vrsat-ad singele lor ca apa Imprejurul lerusalimului, si nu era cine sit. Ingroape.
Fdcutu-ne-am ocard vecinilor nostri, batjocurd i ris celor dimprejurul nostru.

www.dacoromanica.ro

MITROPOLITIIL DOSOFTEt I LUORRILE LUI

CXCV

DosofteI avea insd. &dui de a da Bisericif moldovenestI cdrti


de slujbd, ca unul ce $tia, cum si spune, cd vechea csirbie s'a
uitat cu totul. El traduse astf el din greceste Laturghia $1 Holitvelnicul, pe care nu le ddduse in romdneste nimenI pdnd la
dinsul inteo form atit de deplind $1 bund 1. Un Acaftist al Maicif

DomnuluI fu iard$ tradus de dinsul in acest timp de mimed


literard. in sfirsit vom vedea cd el a lucrat $1 la o Cazanie.
Dacd Dosoftel n'ar fi ajuns episcop $i apoI Mitropolit al
Moldovei, de sigur c aceste cArti ar fi rdmas in manuscript,
ca $i traducerile, care nu slot rele, ale lui Stoica Logofdtul,
ale luf Rafail cdlugdrul si ale atitor necunoscuti. Intrarea lui
insd in rindurile ierarchilor terif li ajuti s rdspindeascd rodul
ostenelilor sale literare trecute.
incd de la 26 Ianuar 1671, Duca-Vodd, a crui figurd de
prigonitor, judecdtor nedrept i vindtor de aveff strdine se

imblinzeste intru citva prin sprijinul nrinimos ce a dat tiparuluI de cdrV, Duca-Vodd, atunci Domn pentru a doua
oard in Moldova, scrie Stavropighier din Lemberg, pentru tipdrirea a cloud carti eromnestI sa cmoldovenestT - Dosoftei, din parte-i zicea : crombinetf, nu %<rumneW - :

Png cind, Doamne, te vei mInia png In sfirsit, se va aprinde ca focul rivna
to.) Vars minia ta peste neamurile care nu te cunosc 1i peste Inapgd tine care
numele till n'aii chiemat ; ci. aii mIncat pe 1acov i locul lul 1-ag pustiit. S
nu pomenestY fgrg-de-legile noastre cele de demult. De grabg s. ne IntImpine
pe nol lndurgrile tale, Doamne, c'g ara sgrgcit foarte. Ajutg Doug, Dumnezeule
mintuitorul nostru, pentru mrirea numeluI tilt. Doamne, izbgveste-ne pre nol,
curgleste pgcutele noastre, pentru numele tilt, ca nu cindva sg. zici neamurile unde este Dumnezeul lor ; si si se cunoasca Intru neamuri, Innaintea
ochilor nostri izbinda sIngelut robilor tgl ce
Vrsat. Sg. Intro Innaintea ta
suspinul celor ferecall. Dupg mgrirea brat-111m tilt, pgzeste pc 1111 celor ornoriV. Rgsplteste vecinilor nostri de septe orl In slim! lor ocara lor, cu care
te-ail ocgrit pe tine, Doamne. Iarg noi norodul tgg, si oile pgsunii tale
nagrturisi-ne-vom ie, Dumnezeule, In veac ; In neam i In neam vom vesti

lauda ta..
1 Pentru o traduccre a Molitvelnicului din c. 1633, v. Gaster, Chrestomatia,

I, p. 8o si urrn. ; pentru traducerea dIn 1669 a luI Stoica - tilmicitor si al


unei cgill de polemicg impotriva eterodocsilor, v. Melchisedek. Chron. Romanului, 1, p. 33-v. ibid., p. 183 si urm. Un cglugir Rafail din Dragomirna
a tradus un Paraclis, la 166i ; ibid., p. 178 si urm.;

www.dacoromanica.ro

CXCVI

VEACUL AL XVII-LEA

Psaltire $1 o Cazanie, cerind si 1 se ardte pretul. Manuscriptul

Psaltiril, care e, de sigur, Psaltirea versificat a luf Dosoftei,


il $1 trimese ; ea trebuia s se scoat in patru sute de exemplare.
Cazania era socotitd pentru cloud sute de exemplare, $i, in mo-

mentul din urmd, Domnul opri manuscriptul pentru ca el O.


mai fie revAzut odatd. Amndou lucrdrile erati menite, scrie
Duca, poporului, care nu $tie slavoneste 1

Se poate crede cd Duca nu s'a invoit cu fratii mnstirif din Lemberg in ceia ce priveste pretul. Dosoftei, pe care
lucrul il privia a$a de aproape, gsi ins tipdritori mai ieftenf,
la mndstirea Uniev din Podolia. EI fcurd sd. apard Psaltirea in versurT abia in 1673, asa inch cheltmtorul nu mat
este Duca, ci urma$ul acestuia Stefan Petriceicu. Lucrarea
iesi innainte de fuga acestuia la Hotin ; ea poartd o stemd
a Moldovel, care e imitatd dupa aoeia ce se gse$te in cdr-

tile de pe vremea luf Vasile Lupu. Tot in acest an, aceia$i


cdlugrf trirneteati lui Dosoftei $1 exemplarele Acaftistulia 2.
Apoi manuscriptele rmase asteptard incd nu mal putin de

$ese ani. Pe Scaunul domnesc al Moldoveif se strecur Dumitra$cu Cantacuzino, pe care-I inlocui Duca. Data aceasta
el avu o Domnie neobi$nuit de lungd, care se intinse de la.
1675 la 1683, $i s'ar fi prelungit $1 mai mult dacd rdzboiul n'ar

fi adus pe Poloni in lard' $i nu li-ar fi dat pe Domn in mind.


Aceastd din urm stdpinire a Grecului din Rumelia pe care
norocul 11 inndltase asa de sus, e zugrdvit in chipul cel maf
negru de CostinestY, $1 nici Neculce nu-T este mai blind. Dar
tot in acest rstimp apdrur cditi romd.nesti, pe care preotii
satelor le vor fi primit cu recunotint, $i citeva carti grece$ti, care atraserd lui Duca multe laude pe eline$te $i-T duserd departe faima $1 in Crestintatea rdsriteand.
Tipografia romneascd a inceput cea d'intiti, $1 injgheba-

rea ei se datoreste rdspinditorului de carte pe limba terii,


pe limba proastd, luf Dosoftei.
El cern slovele, nu de la Mitropolitul din Chiev, sad de la
2 Hurmuzaki-Bogdan, Sui51, II, III, pp. 84-5, 11 Li.
2 0 a doua edi0e, In-12, iesi mai frziii la Iasi. Patru pagini din ea slut lipite
pe exemplarul adus de la Mused la Academie al ilfoldvdmeulur.

www.dacoromanica.ro

MITHOPOLITUL DOSOFTEI I LUCRARILE LUI

CXCVII

calugrii din Uniev sag Lemberg, ci de la un prelat din locuri


mai deprtate. inriurirea bineflcatoare a lui Petru Movil,
care schimbase atitea lucruri in terile romnesti, pdtrunsese
si la Moscova, si astfel supt Patriarchul Joachim se intemei
aid o tipografie foarte bine inzestratd. Dosoftei ceru mijloacele de lumin de la Joachim, precum Varlaam le ceruse de

la Petru Movil. El putea s aibd un struitor in apropierea


marelui prelat, pe Nicolae Milescu, care fcea pe atunci
la Moscova cele d'intig traducer ale sale. Slovele sosir, si
pentru ele Dosoftei nu se oboseste s multumeasc ajuttorului si sprijinitoruluT sg. Aductorul fu diacul Ionasco Bilevici, fiul lui Bili 1
Cu litera ruseascA, rotund, mica, foarte frumoas, se tipri

deci la 1679 In Iasi Dumnedzgiasca Liturghie, in Prefata


creia recunosctorul Dosoftei asamnd pe Duca-Vod cu
David, Constantin-cel-Mare si cu impratul Teodosiu.
La inceput, mesterul de apetenie, garchitipograful era un
Muscal, Vasile Stavnitchii, iar spturile in lemn le fcea un
Stancul Faurul. in 168o, cind iese Psakirea slavo-romin cu o Predoslovie in care se citeaz Ptolomen -, cel ce face
cpecetea e Mitrofan calugrul din Bisericani. Bisericanii, de
unde porni peste citva timp un calugr, Pahomie, care ajunse
Mitropolit la Voronej in Rusia, era, se pare, o mnstire de
cdrturari 2. Iar Mitrofan rmase emester tiparelor - un nog
Coresi, - mai departe, ajutindu-se cu ucenicii sal, Ursul, Nicolae si Andrei. Si Vietile Sfintilor aprur in aceleasi conditH : publicarea lor se urmi pn in 1686, deci si in Domnia
cea nou a lui Constantin Cantemir 3. Fuga lui Dosoftei in
Polonia opri poate alte lucrff.
Din acesti ani din urm, petrecuti in Polonia, a! pribeagului
1 V. Prefata Molityelnicule din 16S1 st Dinulescu, Aft tropolaul Dosofte,
extras din Candela pe 1885, pp. 138-9. Un diac Gheorghe Bileyicl se intimpnial in anul 7183 ; Urreariul, XVIII, p. 529.
2 MeiChlsedek, Noti/e, p. 76 si urm.
3 Pentru alt g. traducere a lor, contemporan, y. Gaster, Chrestomatsa, 1, p.

221 si urm, - Pentra o a doua editie a Lituq.hier st un


st Hodos, pp. 262-3.

www.dacoromanica.ro

Octoieh, v. Bianu

CXCVIII

VEACUL AL XVII-LEA

Mitropolit ni-a venit o carte sail mai bine, cloud cdrti nuprinse in aceiasi legaurg '. Ele ne las sa vedem si cunostintile si aplecrile si grijile literare ale luI Dosoftef.

Cea d'intdin e un cronograf grecesc pe scurt : N

wocptc

atovf-pctiv isropt6w, aleituit de Cipriotul Matei Cigala si tiprit

la Venetia in 1650. in el, Dosoftel face crud' si semne pe


margene, zugrveste cu pana mitre archierestl in dreptul locurilor unde se arat schimbarea until' patriarch constantinopolitan, inseamnd botezarea stpinitorilor pgini, socoate anii.
Odat el lmureste, la pomenirea unul dinast de peste Dundre:
isman CraY2, aitirea el citeazd o cronicA polon, Kronik
polskas ; la povestirea luril Constantinopolei el adauge :

adevr. La numele celul din urm dintre SultaniI Tarigradului pgin el blastm numele lul : 1686, Fev. io. Si la
1688 pus[e]rd pre altul : implut-aii 40 de al pdginul si tiranul. Gindul la istoria terii lui li indeamni necontenit s
o puie in legtur cu intimplrile cele mari ale lumiI, date de
cronograf ; odat el scrie : 1 3 92, era Roman-Vod[] in Moldova ; 6900, tocmai asa leatul atunce 3 ; aiurea : in dzilele
luI Roman-Vodi, tatl lui Alexandru-Vodi 6-ati adus S[vintul

Ioan in Moldova s'ail adus pravila Credintil de la T[a]rigrad ; jar la anul 1492 : Tocma 33 mainte fcuti Moldova :

era Roman-Vod in Moldova.

A doua carte e o culegere de Viete de Sfinti :


-4o:Xo6p.e.voy

xvjv,

so!Tie

Oft')

OE

6)par.6Tepot

pioL viw

Ihpsiov
.-fiord,

scoasd din opera cea mare a luf Simion Metafrast si tiprit, tot

la Venetia, in 1663. Si aid Dosoftei face insemnrf ; la viata


unui Sfint ale crta moaste se pstreazd in Pecersca din Chiev,
el isi aduce aminte ea' a fost si el acolo, chid cu fuga d'intaiti,
cu Petriceicu : 7192 [1684], in luna lui Mart, in solie chid
am fost, srutatu-i-am s[vi]ntele mostiI in Chiov, in Pecersca,
de spre miadznopte, lngd oltarin : iaste adusi den T[a]rigrad
de o 'mprteasi, cind s'aii botedzat Rusi 4 . El scrie la sfirsit,
Bibl. Ac. Rom., ins. 1828.
2 P. 439.
3 P. 189.
1

4 P. /

www.dacoromanica.ro

MITROPOL1TUL DOSOFTEI SI LUCERILE DUI

CXCIX

in foarte frumoasd liter- greceascd, decretul lui Antonie Patriarchul Constantinopolei pentru mnstirea rnaramure$eand
a lui Drago$, in care Dosoftei vede pe Voevodul Cronicilor, el
mal pune, intorcinclu-se iard$1 la specialitatea sa istoricd, hrisovul till* Roman, pe care de la dinsul l-aa cunoscut Costine$tii 1,
dar care nu se afld $i astzi in minile istoricilor : La anul

dup vliatul cestui uricu iaste uricu de la Roman-Vocii, a$ia


incepind ..., $i la fr$it iaste 6900 tocmai. Dosoftel mai dd.',
apcii, versuri latine privitoare la Constantin-cel-Mare : caligrafiindu-le cu o mind deprinsd, el lmure$te cd sint scrise pre
tabl de aura pre pavdta ce s'ati afiat in Vistiariul pria-luminatului Cral Ioan 3 (Sobieski).
Si in cronograf, traducdtorul Vietelor de Sfintl alesese una
ca s'o tlmdceascd. La cartea aceastlalt el imparte bucatile
in tipdrite : as'ati tiprit, nefolositoare $i in acele care trebuie
adaose la cartea sa, la Prologaria, cum singur ii zice : s o
scriem, noteazd el odatd, c5.-I pe scurta tiprit in Prologaria.

Tot ca astfel de note trebuie s se priveascd acele pe care


el le adauge, tiprindu-le, la Vietile Sfintllor. Cea mai inte-

resantd, de sigur, e aceia in care vorbe5te de dusul sti la


1684 la Chiev, uncle a vdzut in Lavra Pecersca, In care zceaa

atifa PdrintI cucernici, itrupurile lora intregi, cu toti carnia


si pelita, cum ar hi de vr'o lund adorniita, $i zvintata, palmele,
unghile, urechile, nasula cu totulu-i intregi, neprdbusitil, si
hainele, rase, mantii, cditne5a, brda, ndfrmiora, uniI desculta,
unghile intregl. M'acuti mirata, adauge el, de minune marez,
precum si de mirosul trupurilor : cumu-I bosiocula, minta,
trandafirula, carofilula, lcrdmiialele (sic), topora$ele (sic), de
nu-$i samnd, $i cdria$a de caria s 'ntriace cu mirosulii.
Erama bolnava stricata , mlntuie el, $i amil e$ita atita sl-

ntosa, citil am venita pre gosii naintia callora, in treapla


srindil, de s mira tot, $'amil mars(' call ar hi a patra
parte de mill tot cu sdrite, si n'am mai ostenita, $i a
douadzi ca mai sdndtosii, - fiindu-mi oma de 6o de ani 2.
1 Letopiszle, I, p, 134, nota 2.
2 Via.a de t"fint de la 9 Ernie tp. 152. Cf. Erbiceanu, in Bisenca Ortodoxd, XI, pp. 821-2.

www.dacoromanica.ro

CC

VEACUL AL XVII LEA

El tria deci la 1688 si se gindia la o urmare a Proloagelor, iar gindul lui nu se desprtise inc de tar, de trecutul
si de limba el.
cTiparnita sfintei Mitropolii, atiparnia trii pare s fi
fost, nu la Mitropolie chiar, ci in noua mnstire domneasc,
ridicat de Duca-Vod in 1672 1 Sftuitorul sti la aceast
oper cucernic fu Patriarchul de Ierusalim Dosoftei, care cu-

nostea Moldova incd de pe cind era archidiacon al altui Patriarch si care juca acum rolul de indrepttor al legit' in

aceste prti, unde-si avea aproape statornic resedinta2. Dosoftei Patriarchul vzu lucrindu-se crtile romnesti ale lui Dosoftei Mitropolitul, si el nu voi s se lase mai pe jos : cu
cheltuiala lui, Mitrofan aduse literd greceasc, probabil de la

Venetia, si cu aceast frumoas liter fin se publicar', la


1682 si 1683, o carte de polemic impotriva Papei si vestita
combatere a eresiilor de Simion de Tesalonic. De si ajunsese
episcop de Husi, Mitrofan lucr si la aceste crti, care aveag
scopul de a impiedeca intinderea printre Greci a propagandei
catolice ;

dar Patriarchul i adusese un corector grec, de

loc din Heraclea 3.


13. TIPRITURILE MUNTENE.

Tipografia ardelean se oprise de mult, dar, cind pacea fu


iardsi statornicit in Ardeal, supt slabul si bunul sceptru de
vasalitate al lui Mihaf Apaffy, vechea tipografie incepu iardsi
a lucra crticele impodobite cu sterna, prost cioplit, a principelui nog. Dar acum nu mai erag Vldicii in fruntea miscdrii,
- numai odat se pomeneste episcopul Varlaam - si nu se
mai ddeati opere insemnate. Acestea iesiag peste munti, in
Principate. De fapt, ceia ce s'a publicat mai tirzig la Blgrad,
sint numai traduceri slabe din slavoneste sag ruseste, fcule de
un pop cevam a crturar de &it ceilaltr, Joan (Zoba din Vint,
I Nicolae Costin, In Letairszte, II, p 7 ;i nutele explicative la vol. VII
dio Studir j dacumente,
2 v 1st. ht. rani. n sec. al X VIH-lea, I, cap. 1.
3 kt, lit. ram. 'in sec. al X VHI-lea, I, cap. i t Bianu i Hodos, Br6lio.Trafia rom'in.

www.dacoromanica.ro

TIPRITURILE MUNTENE

CCI

pe Mures, ling capitala luf Apaffy, foast inchisoare a lui


Aron-Vodd, - preot care n'a fost nici o dat VldicA, dar e
amestecat in pirile $1 judectile Vldicilor. El a dat pe rind
Sicriul de aur din 1685, -o culegere de predici, Cdrarea
pe scurt spre fapte bune indrept&oare din 1683, Ciaslovul
din 1687, Rinduiala dzaconstvelor san diaconariul din acela$I
an $i Molztvenzcul din 1689, iesit in acela$1 timp cu Povestea

la p de Mucenia. Singurul interes pe care-I ad aceste tipdriturf, cu Prefetele scurte $i neinsemnate si rdspindirea putin,

e partea mai mare fcutd limbii romne$tI in acest Ardeal


rotranesc unde Calvinismul, npdind dogma $i datinele, fcuse

mcar acest bine. Si tipritorul e adus de dincoace : el e Chiriac Moldoveanul, de sicrb ur unul dintre ucenicii lui Mitrofan '.

La 1689 Dosoftef de Ierusalim era la Bucure$tI 2. Inca' de


la 1679, o puternic viat cultural pornise $i in Tara-Romneascd, $i prin roadele ce a adus, prin disciplina lucrului,
ea trebuie pus chiar mai presus de activitatea bogat a luf
Dosoftei.

in cursul luptelor dintre boierimea greceasc $i familia puternicd a Cantacuzinilor, care primise, in singe $1 in avere,
$i mo$tenirea Basarabilor, blindul Mitropolit Teodosie fusese

silit inc de la 1674 a prsi Scaunul $i a se adAposti la


Tismana 3.

inlocuitorul lui Teodosie fu un anume Varlaam, despre


care nu se $tie nimic decit anif pstoriel sale. Ni e ingbiduit
s credem c el nu era un mare crturar. ins'l iat cd in
cele din urm timpuri ale luf Varlaam, se lucreaz la dMitropolia Bucure$ti, unde se chemase deci la o viat nouN vechea
tipografie a lui Matei-Vodd, o lmurire a unor taine $i rinduieH bisericesti, pe care autorul originalului rus, Ioanichie
Galetovschi, archimandrit de Cernigov, o intitulase iCheia
intelesului. Cartea lui Ioanichie, tiprit. la Lemberg, ajunse
in mina Mitropolitului, care, neputind traduce insusi, ddu
1

Cf. Sate ;ri ,preo,tr, pp. S4-6.

' V. mai sus, p. CLXVT1I.


a V. Studir ;ri doc., V , p. 4S7. nie 25-6.

www.dacoromanica.ro

CCII

VEACUL AL XVII-LEA

aceastd sarcind la dascali invdtatl, cari cerurd o plat'd potrivit cu invttura lor. Varlaam se mai laud:a c ar fi adus
$i noi dascali de tipografie, i vorn intelege de unde, gindindu-ne c pe unul din el l cherna Ivan Bacov.
Cheia intelesului a fost tiprita supt Duca-VodA, cruia
poate ca i se cuvine o parte din merit. Dar intimplarea fdcu
ca ea O. apard in acele citeva sptdmini din anul 1678 in
care cuca muntean sttu pe fruntea luf Serban-Vod Cantacuzino, inlocuitorul lui Duca.

Serban inseamnd mult intre Domnii de innaintea si din


urma lui. Hotdrit, indraznet, dar totu$1 cuminte si chiar siret,
el indrAzneste a face in Tara-Romaneascd o politicA in sens
mare. Aceasta e ma! bine cunoscutd decit rolul s in dezvoltarea culturiI romine.

Totusl acest rol e covirsitor. De la vointa, de la nevoia


de lumina a lui Serban pornesc cele d'intdid cronici muntene : una cerutd de dinsul lui Stoica Ludescu, batrinul Logoat al famine! sale, cealaltd rdspunsul ptimas al lui Constantin Filipescu Cdpitanul la provocarea cronicii oficiale. El
e acel care a infiintat intai in Bucuresti o $coard de grece$te
si de slavoneste, care trebuie sa fi corespuns $colii, acum
inchise, de la Trei-Ierarchl din Iasi
Dar lui i se datoreste mal rnult recunostinta pentru cArtl
biserice$ti $i pentru alcatuirea supt auspiciile lui a celef d'intaiti
Biblii intregi in romne$te. Dacd in sprijinirea pribegilor cleric! si dascali greci, in claidirea Cotrocenilor pentru calu-

gdrii greci, a cairor chinovie era inchinata la Atos 2, el aratd


cd utmeaza stratnodlor no$tri de spre tatd, marilor Cantacuzinestf, carii cu mare facere de bine s'ati ardtat neamuluf
crestinescii, - prin patronarea prefacerii Cuvintulta Dumnezeiesc in limba, desa.virsita acum, a veacului al XVIP'a et urma

celor ce marl' si vechf s pomenescu Bdsrbest, dintre


V. 1st. lit rom. in sec. al XV11.1lea, 1, cap. I, p. 43 ci H, Excursul 11,
ti compi1a0a lul M,ha Cantacuzino, tiparit in grece;te de fratil Tunuslii,

qttopi, tt May*, - Viena, iSo6.


2 .Doc. Cantacuzinllor, 13. 113 i urm.

www.dacoromanica.ro

TIPARITURILE MUNTENE

CCIII

cari era marn-sa Elena, fiica lui Radu-Vod5. Serban. 01\15.cari1

ca.", se scrie in numele sti, nu aseamenea puternic acelora


fiindti no)",

iard cu pohta de bune fapte lorti nu ne de-

prtml.

E greti s se hotrasc cine a lucrat la traducerile ce apar


de la un capt al Domniei lui, 1678, pn la cellalt, 1688.
indat dup sosirea sa in BucurestI, Serban daldu iarsi, la 26
April 1679, Scaunul archiereuld Teodosie 2. Prefetele se

fac de cele mai multe ori in numele acestui prelat, dar ar fi


o gresal s i se atribuie vre-un rol literar, - bunul btrin
fiind innainte de toate un om cucernic $1 un credincios al
Domnilor din neam cantacuzinesc pe ling cari a stat 3. in
Prefata Bibliei se spune c la inceput a fost osteneala cpreainteleptului celui dentru dascali alesti> Gherrnan de Nissa
(Nis), dar acesta muri peste putin timp4. Odata. Serbau laud
pe fratele sdiri Iordachi in cuvinte care ar face sa.' se creadd c el
a tradus din grece$te Evanghelia din 1682, dar Serban a vrut s
zicd ca.' a prefcut aceast carte sfint din orinduirea pe capitole,
cum era la slovenie, in aceia pe zaceale , cum se zicea, pe cetiff, asa cum ti trebuie preotului in sirul Duminicelor $i serbtorilor ; co ail indereptata $i o ati aszatti precuma umbra cea

ellineasa i intru toate aseamene, dup ornduiala Besearecii


RsdrituluI) ; de altminterf, aceast carte nici n'a fost tradus
din noti, ci e indreptat numai dup Noul Testament din
Belgrad 5.

in Biblia cea mare isclesc la sfirsitul Prefetii fratif SerPrefata Apastalulur din 1683.
2 Stoica Ludescu, In illagazinul :stoic, V, pp. 17-8; Cipariu, Acte iii fragmente, p. 226.
1

3 V. ./st, lit. ram.

'in

sec.

al X VI1Pea, cartea I, literatura rdigioas.

p. 417.
4 si urmasul sti Mitrofan sttu la Curtea muntean ; v si 1st, l. ram. citata, I, p. 34.- C ar fi luat parte la aceast muncl literar, si Ind de supt
Grigore-Vod Ghica, pribeagul moldovean Nicolae Milescu (v. Uricariul, J, p.
402), nu se poate admite.
5 Cf. Gaster, Geschulite der u unuznischren Litteratur, I, p. 269

www.dacoromanica.ro

CCIV

VEACUL AL XVII-LEA

ban si Radu Greceanu, fii ai lui Tudor Strarul 1 : ei zic e


cad deslu$it mal mult pre limba rumneascd, asa incit s'ar
putea socoti, cum s'a si fa'cut de toti, cl lor li revine cinstea,
marea cinste a tlmdcirii. Acuma, e drept cd Serban a tradus
in grece$te leatopisetul lui Stoica Ludescu 2, cd. Radu Greceanu

a scris, destul de frumos, Cronica Domniei luf Constantin


Brincoveanu, cd fratii, lucrind tot impreun, ad avut pe mini,
cum spun $i singuri, publicatiile de mal tirziti, traduse din
grece$te, dar, uitindu-se cineva mai de aproape la intelesul
acelor cuvinte, se va incredinta cd Grecenif n'ati avut decit
sd facd ultima corecturd la un manuscript pe care-I pregtiserd altii, mai multi.
De ace$tia se vorbe$te fdrA a-1 deosebi prin nume: ei sint
numai alp' care s'ail intimplatil..., $i ai no$tri oameni ai loculut,

nu numal pedepsiti intru a noastrd limbd, ce $i de limba


elineascd avind stiintd ca s o tlmdceascd, sad acei ce
s'ail intimplatii dascalf.
Cine sd fie el ?
Neapdrat cd a fost, ca un cdIduz si sftuitor, Dosoftei de
Ierusalim, care $1 face la Biblie o Prefatd intins, hi care
pomene$te de Ulfila, Zlataust, Strabon, scriitoriul de pdmint,
vredniciia si mdrirea Ruminilor scriindti, de Ptolemed $i
Eusebiu. Tot lul Dosoftei i-ar reveni partea din Prefata de

la Liturghia din 168o, care aratd cartea ca o lucrare cu


totul noud, fail legdturd cu a lui Dosoftei al Moldovel, apd-

run.' in 1679 - ccaria intr'acesta chipd gndim cl acuma


intdi s'ad datil la lumind, intru folosuld tuturord preotilor $i
diaconilory, $i care osinde$te intrebuintarea limbil romne$ti
in acele part1 ale Liturghief unde fusese introdusd de acela$1
Mitropolit moldovean : lard liturghiia toatd a o prepune pre
limba noastrd $i a o muta, nice am vrut, nice am cutezat . ..,
$i pentru scurtd limba noastrd ce laste .. ., $i pentru lipsa
ddscdliiloril .. ce nu sntd intru ticdlos rodul nostru, $i
pentru neintelegerea ndroadelor, tainile ce sntd $i ce in.

I V. si tefan D. Grecianu, Scrierzle lur Radu Logofdtul cronicarul, Bucurestl, Carol Gbl, 1904.
2 1st. lit. rom. *in sec. al X VIII1ea, 1, pp, 35, 283.

www.dacoromanica.ro

TlEiRITURILE MUNTENE

CCV

semneazd, $i si pentru neobiaiul besearecii noastre ce pnd

astzi n'ati tinut '.


Dar in aceia$1 Prefatd se afl rinduri duioase cu privire
la cdderea adincd a neamuluT lomnesc, la ru$inarea lui prin
slbiciune $i neinvtdturd innaintea tuturor celorlalte. Si
ma! vrtos aasta $i den neinvtturd $i den neinteleagerea
limb!! pogoard, care noao jalnic si plnguros lucru iaste
intr'atdta mic$orare $i cdicare rodului nostru cestu rumnesc, carele odatd $i elti numrat intre putearnicile neamurI $i intre tarif oamenI sd numdra, lar acum atta de
supusil $i de ocdrtti iaste, cdt nice invtturd, nice $tiint,
nice arm, nice leg!, nicI nice un obiaiti intru 'totti rodul
ce s pomenea$te astzi Runidn - intre Rumni ce zicem
cuprindem si pe MoldoveanI, cd tot dintr'o fntd.nd curd nu iaste, ca ni$te nemearnicl $i orbi inteun obor invrtindu-se
$i infd$urndu-se, de la streinI $i de la varvari, doard $i de
la vrjma$ii rodului nostru cer $i sd imprumuteazd $i de
carte $i de limbd $i de invtturd. O grea $i duroas intdmplare ! ins dar ca de tot in praf $i in cenu$A lucrurile
noastre sd nu sd clued', drept cd, cdt ne$tine va putea, pentru
ca s ajute rodulti $i fealiulti lui, datori iaste, $i mdcarti o
scnteae cdtrd atdtea mil ale altora la focurf mar! ce s yd.&
zgndrnd, de a lumina denteun tduna$i ctil de micO,

incd ne$tine a o ldsa $i a s lenevi de a nu o mi$ca nu


trebue . .. Pmntul $i rodul nostru, care maI clcat $i mai
zmult decdt toate pmnturile ed.' iaste vedem si simtim tiranica puteare pdgneascd intensul hrnindu-se $i rdsfirndu-se
Cine a cetit literatura profand din acest timp, i$T aduce

aminte la strbaterea acestor frumoase rinduri de un scriitor


foarte invdtat pentru timpul sd, umblat prin strindtate,
petrecut pe la dascAlif grecI din Constantinopol- Gherasim
Cretanul

$i

Daniil 2 _, $i pe la ceI frinci din Venetia $i

Padova, de un scriitor cu forma plind, bogatd in deprinderf


retorice, de un cugettor puternic $1 original, care vede nea1 Cf. instrucdile, foarte priincioase limbil slavone, pe care Dosoftel le-a dat
MitropolituluI ardelean Atanasie , Cipariu, Acte 51 fragmente, pp. 243-4.

2 Operde Ile Constantin Cantacuzino, Bucurestl, 1901, pp. II-2.

www.dacoromanica.ro

CCVI

VEACUL AL XVII-LEA

mul romnesc ca o unitate - mult mai mult decit Miron


Costin, marele cronicar moldovean -, care sufere adinc de
urnilinta alor si, dar nu gseste altd mingiiere decit munca,
greaua muncd a scriitorului pentru a scoate in vileag trecutul mai bun, a-I spla de necunostinta celor de tard si de
clevetirile strinilor si a face astfel ca viitorul A. se coboare
mai fericit. Acest om intr'adevar rar e Constantin Stolnicul
Cantacuzino, fratele mai mic al lui Serban-Vod 1.

in tiparituri din vremea lui Brincoveanu, el e pomenit ca


indrepttor. Asa a trebuit s fie si aici 2. Dar numele nu
si 1-a pus, socotind c nu se cuvine ca un mirean sa marturiseasca partea ce ar fi avut-o la alctuirea de carti bisericesti.

Poate c nu trebuie uitat in aceasta' imprtire a muncii


fiecdruia si Sevastos Kyrnenites din Trapezunt, directorul
Academief grecesti din Bucuresti.
Comisiunea de adasclia nenumitl a 10 erban-Vod ince-

puse cu Liturghia, luptind, ca pe vremea lui Matei Basarab,

cu o tipritur moldoveneasc, pe care cuta s'o intreaca.


Dup Liturghie se urm cu crtile sfinte, dindu se Evanghelia, indreptat dup cea din Blgrad, de la 1648, si la
1683 un foarte frumos Apostol, cu minunate ilustratif datorite
spatoruluI in lemn, ieromonachul Damaschin Gherbest 3, Si
Cf. cu tlnguirile lui Cantacuzino In marea sa Istorie a Romlnilor
Aceast dar scdere mare si jale doar intr'acest norod, a nestiinMI si a
nevrerd si. lnvem, fiind, este pricin de este astzi, nu numaI de rasul altora
st de ocar, ci p orbI, muli, surzI sntem, etc. Operde ha' C. Cantaeuzino,
pp. 63-4.-Attea rodurr de oamenI strml si varvari preste dInsil ad dat. ,
I bid., p. 162.- In stepenea ce astzI s. afl [RomItul], In care ticiloas. si
ja;nic este, cine cum II este voia poate i zice i scrie ; p. 69. - Ins.
RumAnI s. InMleg, nu numal cestia de alcl, ci i cei din Ardeal, cari Inca
si maI neaosl snt, si Moldovenil, si toll cli si Intealt parte s afl, si art
aceast limb6) ; ita., p. 136. Acest din urm loc mal ales ni se pare
I

hotarltor.

2 Prefam illaq.dritarelor, 1691: La a cdrora nevoiuM avut-am Indirepttortii pe cinstitul, etc dumnealui Costandin Cantacozine, Prefam Pravodavnice Marturisir, din acelas1 an ; Mg virtos ajutoriti i Indireptatorid
maI grealelor cuvinte si noitne am avut pe dumnealui Costandin Cantacozirni.
3 I.XOSECT = Herbest ?

www.dacoromanica.ro

T1PRITURILE MUNTENE

CCVII

Epistolele Sfintulul Pavel, tdlmdeite tot de stiutii dascli,


sag prelucrate de dinsii dup vre-un manuscript. *i una si
alta din publicatiile bueurestene avea alt orinduiald decit
cea din Biblie : ele erag menite cetiriI, intrebuintrif in bisericd.

Nu se ma! urm insd ma! departe cu aceast publicare separatd a pdrtilor BiblieI, ccI nevoile slujbeI erag astfel indeplinite, ci ea apdru intreaga la 1688, intr.' un mare volum cu
slova micd, foarte elegantd, avind aproape 6o de rindurI pe
pagind, o desime neobisnuitd.

Cinci an! pentru o astfel de lucrare sint un timp scurt.


N'avem a face insd in Biblia lui Serban-Vod, care a servit
de acum innainte de basd pentru toate editille romnestf ale

BiblieI, cu o traducere nozed de la un capt pdnd la altul.


Din potriv, ea intrebuinteazd tot ce iesise pAnd atuncI :
Noul Testament si Psaltirea din Ardeal intru eitva, iar hate o
mdsurd maI mare Psaltirea in prosd a luI Dosoftei, Parimiile acestuia, pentru Vechiul Testament, precum si atitea
manuscrise maI vechI care n'ag vdzut tiparul. Menit tuturor
Rominilor, - pentru cea de obste priintd druitd neamulul
ruminescg -, ea is! luase elementele din luerrf alcdtuite in
toate pdrtile locuite de RominI.
indreptarea limbii st pentru textele moldovene in schimbarea cuvintelor dialectale, de origine slavond maI mult, in
inlturarea perfectului simplu si a inversiunilor, atit de obis-

nuite la DosofteI. Pentru traducerile ardelene, se observ


aceleasI norme, si se prsese cuvintele invtate, precum :
Ponfan, in loc de : din Pont. Legdturi. se pun pretutindeni
unde ele lipsiag. Pnd si flmdcirile muntene, chiar acele
din urmd, din vremea luI Serban-Vodd, sufr in unele partl

o revisie serioas, ingrijit, care face cea maI mare cinste


alcdtuitorilor BiblieI.

EI n'ag fost in stare s dea la o parte o sumd de confusil si de greself. Prin atita rotunzire, netezire, pieptnare,
limba a pierdut de sigur mult din energia ef cam slbatecd
si smuncitd, dar foarte potrivit pentru a imbrdca adevrul
dumnezeiesc, care se fdcuse cunoscut oamenilor cu cloud miI

www.dacoromanica.ro

CCVIII

VEACUL AL XVII-LEA

de ani in urm. ins limba aceasta fri frumusetl ascunse,


indrzneli $i naivittl, avea o insu$ire care-i rscumpra toate
slbiciunile $i neajunsurile : !impede cu desavir$ire, ea putea

fi inteleas in orice Tinut romnesc, de oricine ar


parte din neamul nostru.

fi

facut

si limba aceasta, indreptat cu mult pricepere, modernisat,


limpesitd, forma cea mai innalt expresie a limbi1 literare a
timpului. Urma$ii erati s se foloseasc de dinsa pentru a

da opere originale, pentru a irnbrca in ea &duffle nou


$i simtirile adevrate care nu fusese Inca' spuse pe romne$te.
IL EPILOG.

Tiparirea la Bucure$ti a strluciteI Biblii din 1688 a adus


o schimbare hotritoare in ceia ce prive$te rolul pe care-1
ad de-acum innainte in literatura bisericeasc cele treI teri
romne$ti, a cror munc pe terenul acesta se lega inteun
singur mnunchi in marea publicatie a lui Serban-Vod.
Moldova decade, $i pentru mult vreme, dupa ce ea stdpinise, prin calitatea lucrrilor el, pe vremea lui Varlaam, prin
cantitate $i prin calitate, pe vremea lui Dosoftei. Plecarea
din tail a acestuia, insu$irile slabe ale Mitropolitilor ce

urmar - cel de-al doilea Sava, Misail, poate comentatorul


lui Ureche ', arnindois fo$ti episcopi de Roman, $i Ghedeon,
venirea in Domnie a unui om necrturar ca ba.trinul Cantemir
$i, mai mult decit toate, starea foarte nenorocit a tern', imprtit intre cloud stpiniri, cea turceascd $i cea polon, pand

la pacea din 1699, amuresc aceast prsire a traditlilor


unui trecut mai frumos. Singurul om in adevr iubitor de
carte din clerul moldovenesc de pn pe la 1730 e Pahomie,
episcopul de Roman, care pornise din mnstirea Neamtului,

unde mai trzid era s inceapa., prin Paisie Rusul, o nou


viat. Pahomie intr in schima monachiceascd abia in 1697,
dar el fu numai cu numele de clugr nemtean, cdcl Polonii,
cari cucerird Cetatea Neamtului, cu mnstirea Sfintului NiI

V. Ofanu, 7. C., PP. 103-4.

www.dacoromanica.ro

EPILOG

CCIX

colae 1, stteati $i in mndstirea cea veche a Neamtului Abia


pacea din 1699 li scoase de acolo 2, asa. 'hick soborul clugrilor vechl $i al celor noi putu s lea in stdpinire biserica
si chiliile I Pahomie fu eclisiarch, apoi egumen, pn in
1703-4 4, scormonind in aceast vreme prin comorile de vechi
manuscripte ce se pstra Inca.' la Neamt. Faima cea mare a
Mitropolitului de Rostov, Dimitrie, cruia i se dadu numele
(de al doilea Hrisostom, II chem. ins in Rusia, unde stau
un an, pn-1 poftir s fie V15.dical la Roman, supt Mihai
Racovit, la 18 Decembre I7o65 ; la 18 Ianuar urmtor, el

isi lua Scaunul in stpinire 6 El sttu in Episcopie nu mai


putin de noud ani $i prsi locul sii numai la inlocuirea lui
Nicolae Mavrocordat, Dotnn a doua oar, cu Mihal Racovit,
binefctorul si patronul de odinioard. Dar el nu-0' aclposti
bdtrinetele in schitul Pocrovului, pe care el II zidise, ci porni
innapoi in Rusia Muscalilor, unde-1 primi pentru zilele ce-i
mai rmsese a tri, Lavra Pecersca, mnstirea din pe$terd
a lui Petru Movil.
La 1724, el trimetea de acolo sihstriei sale din muntii
Neamtului un numr de crti. Intre ele nu se afl produse noud
ale teascurilor moldovene$tI, care nu ddur decit intimpltor
Tlcul Liturghiet, tradus de Ieremia Cacavela, dasclul beizadelei Dimitrie Cantemir (1697), $i opera de compilatie filosoficd a
lui Dimitrie insu$1, tinerelul invdtat : Divanul sag Glceava

inleleptulu cu lumea (1698). Crtile tiparnice de bisericds


vin din Rusia Muscalilor, de care se indrgostise a$a de mult
Pahomie : Triodul de post, Antologhiul slavon, Psaltirea,

tPravila mares, cl3ogorodniciniculs. Dar, pe lingd aceste frumoase publicatii neintelese, mai pentru toatd lumea, Pahomie

ddruieste $i luctri in limba sa, pe care le daluserd in anii


din urm alte tipografif romne$tI decit cea din Ia$T, care
1 V. 9 N. Costin, p. 44
2 Melchisedek, Chron. Romanulur, I, p. 325.

3 lba., pp. 324-5.


' Urechia, In An. Ac. Rom , Xl, p. 113 si um.
5 Bid., 13. 325, nota 2.

6 ibid., p 328.
XIV

71304. Vol, VII.

www.dacoromanica.ro

CC X

VEACUL AL XVII-LEA

zcea in odihnd sati in risipd : c<un Mrgrint, poucenie rumneascd, o Biblie rumdneascd care mi-ati datii Savin
Banulti [Zmucild], fiindu-I duhovnicti si fiindu-mi datoriO cu
cdtva banI-Savin era pribeag in Rusia si el-, cunt"' Mineiti
mare, bunti, din Tara-Munteneascd, care l-amti cumprat
e cu al mii bani si l-amil dat mndstirii meale Neamtului
-unde maT era unul de acelasi fel-, a I 2 Meneia dint" TaraMunteneasc, carele le-ati data Mdriia Sa Nicolae Voevod
[Mavrocordat] mnstiril Neamtului, care e am scristi la
Mrila Sa si cu a mea poruncd si cheltuiald si rugdminte am
trimis pe Mihail de le-ati adus8 ' .
Cum se vede, crtile romnesti vin toate din Tara-Romdneascd., uncle se tiprise Biblia liff Serban-Vodd.
Cdci in Ardeal slbirea miscdrii literare si tipografice e
cam tot asa de mare ca si in Moldova. Propaganda catolic
biruitoare, care aduse inch.' de la 1697 incheiarea Unirii intre
biata Bisericd a Rominilor ardeleni si strlucitorul Scaun al

Romei, nu fu asa de roditoare ca vechea propaganda calving., care struia s se intrebuinteze in Biseric limba fiecrui popor. Pg.nd la suirea in Scaunul din Blgrad, in 1692,

a lui Atanasie, care era s ducal la capt schimbarea de


credint, nu se intimpind nimic, timp de trel aril" de zile,
dup incetarea activittii popif Joan din Vint. Afard de un
Catechism tipdrit in Simbdta-Mare, un fel de Chiev al catolicilor din aceste prti, in ceia ce priveste scoala 2, nu mai
gsim deck un Ceaslov, scos la Sibiiti, in numele lui Anastase, tot de vechiul tipritor Chiriac Moldoveanul, din Cettuia. Dup aceast simpl carte de slujbd, care nu e, de
altmintrelea, decit reproducerea Ceaslovulid din Blgrad, de
la 1685, avem cloud cdrti in 1699. Una, cu tot titlul ei not'',
sunind ambitios greceste : Chiriacodromion, nu e alta decit
o veche eEvanghelie cu invttur, in care s'ati schimbat
I Arch. Statulut Neami, 11 1903. Cf. Melchisedek, Chron. Romanulia, I,
PP. 340-1.
2 Bianu ,;,i

floclo, p. 339, n 100.

www.dacoromanica.ro

EPILOG

CCXI

la eizvodul cel vechi, numai unele cuvinte i forme: ea


fata cuvintului, all a vremiiv, pentru intelegere mai lesnicioas : indrepttorul e acelasi ca si tipograful, trimes anume
de Brincoveanu, Ardeleanul Mihal fiul lui Istvan, sail Istva-

novicl, si el a aplicat deci Cazaniel de la 1641, o retiprire


ea insdsi, dup cea din 1580-i, procedarea obisnuit in noule
ediii muntene ale cdrtilor religioase. Bucoavna din acelasi
an, aprut si ea tot in Blgrad, trebuie s fi avut menirea
de a strecura in mintea copiilor dogma cea nou, cu toate
c ea pomenia chiar in titlu gtainele Beserecii Rsritului, 1.

Apoi aceast tipografie se opreste pentru cincizeci de ani


de zile, artind &it de sterp era deocamdat supt raportul
culturii pur bisericesti catolicismul primit acum de Romini.
Catechismul catolic din Cluj, cu data de 1703, nu are a face
cu Biserica romneasc unit, ci e un dar al Iesuitilor, tiprit
cu litere latine, intr'o ortografie, care se adoptase de al
nostri in prtile bntene ; nici nu era mcar o lucrare noud,
ci numai o retiprire a Catechismului lui Canisius 2, tradus de
Gheorghe Buitul din Banat Pine a Pruncilor de Iesuitul Ba-

ranyai, care puse la cale Unirea, apru in traducere romdBianu i Hodos, pp. 369-70, no 113.

2 V. mai sus, p. CLXXIII, nota, si urnaktoarea scrisoare, Ostrafd la Roma, in

Biblioteca Borghese, iar In copie la Alba-lulia, In Bibl. Batthyllnyi, ms. K3,


1V2, p. 476, prin care se recomand5 de Stefan Csay, episcop-ales al ArdealuluT, eatre conducitorul Colegiulul Propagandei, din Roma, acest cleric :
.Praesentium latorem Georgiura Buitul, Caransebesensem; Transylvanum, quern

ab incunabulis fere et enutrivi et artibus hberalibus disciplina institui. Se


Praefatus lurong5 a fi prima 'in collegium germanicum et hungaricum
venis, studiis, cogente ilium summa corporis infirmitate, interraptis, cum Vienna
ad me in Transylvanian' profectus esset, ingentes perficha haereticorum et capitali in catholicos odio Gabrielis Bathorii, principis Transylvaniae, tumultus
exorti, persecutio non paucis verbis explicanda catholicos omnes invasit,
cumque ego cum nonnulbs ahis fuga vitam salvassem, in manus hostiuna incidit, omnibus suis spoliatus allisque ignominiis affectus, vix manibus eon=
ereptus est atque delituit quamdiu species aliqua tranquillitatis catholicis redderetur, 'umultu sedato, nihil ipsi magis fuit, quam ut catholicis fere omnibus
sacerdotibus privatis in chvinis ac alns pus christianae religionis exercitiis sub-

veniret, quod aliquot in locis summa industria ac labore magno suae patriae

www.dacoromanica.ro

CCXII

VEACTIL AL XVIILEA

neascd la 1702: tlmdcitorul era un Romin din Borbant,


Duma, care se inatiseazd ca elands
In acest timp, supt Domnia bogatuluT, darniculuT, lumina_
tuluf si ambitiosulu Constantin Brincoveanu munca tipdririf -

cu sail fdr o activitate literard adausd pe lingd dinsa- lua


un mare avint, si intre anii 1688 si 1716, cind peri si urmasul BrincoveanuluT, Stefan Cantacuzino, tot din porunca
osinditoare a Turcilor, nu mai putin de 80-90 de cdrti noud
a vdzut lumina.
Brincoveanu punea mal mare temeig pe publicatiile grecesti, menite s fie in minile multor preoti, cari erag sd-T
pomeneascd numele. Dosoftef de Ierusalim, indreptaorul Bi-

sericif muntene, ca si al cad moldovene, se asezase acum


la Curtea lui Constantin-Vodd acesta, lsnd pe cellalt Voevod Constantin, care nu stia carte si nu simtia nevoia de a
fi ldudat de cdrturarif Rdsdritului : invdtatul Patriarch va fi
indemnat pe Brincoveanu s imbogdteascd si mai departe
Biserica greceascd cu cdrlf folositoare.

Astfel, ieir, pe de o parte, cgrp sfinte sag bisericeftt in


greceste: Antologhiul din Snagov, la 1697, Psaltirea din
1700, Liturghia greco-arabd din 1701, Ceaslovul greco-arab
din 1702, daruri crestinilor din Siria, Sfintirea brserzcii din
1703, Acaftistul Sfintel .Ecatertna din 1710, Slujba bisericeased (BEpXo; ivtafystog) din 1709, Slujba Sfintulut Visarion

din 1703. Se stie cd Brincoveanu a fdcut cu putintd $i tipdrirea a cloud cdrtf numaT in limbf rdsdritene : Psaltirea arabd
din Alep, cu data de 1706 si Liturghia georgiand din 1710.
Odatd., un Grec din Chios pldti ca s se tipreascd o Slujbt
a martiref Chiopolitel.
commodo praestitrt ; novissime duobus et amphos annis Albae-Iuliae, in metropoli Transylvaniae, non solum iuventutem regni illrus hberalibus disciplinis
erudivit, sed etiam, absente Reverendo patre Stephano Szini, S. J. sacerdote,
sacris concionibus populurn in publico instituit. Cuius rei amplissimi testes
sunt proceres ac barones catholici Transylvaniae, qui saepenumero concionibus
elus interfuerunt ... Datum laurini, 55 septembris, anno 1659.
Bianu i Hodo, la aceasti. dafa.
1

www.dacoromanica.ro

EPILOG

CCXIII

Alte publicap ati scopul de a combate pe eterodoc$1, pe


CalvinI, cu cari ins lupta se cam incheiase de o bucatd de
vreme, $i pe catolici, cari, rzimatI pe Casa de Austria invingtoare, pusese mina pe Ardealul romnesc $1 amenintati
alte Tinuturi ale pravoslaviei greco-slave. Prin DosofteI, Biserica Rsritului incepu sd lumineze pe credinciosiI ei asupra deosebirilor de credintd intre ea $1 protivnicele ee .41
asupra motivelor si temeiurilor acestor deosebirI. Cu baniI
lul Brincoveanu se duse astfel un rzboi teologic invier$unat
cu arme grece$ti masive.
Atita teologie greoaie nu pornise nicl-odat din terile noastre, ca s zdrobeased intriturile celor de alt lege !

in 1690, avem cartea luI Maxim din Pelopones despre


Schisma Papistasilor, $i tot in acest an lucrarea Siriguluf
impotriva Calvinilor, - indoit pavzd intins ereticilor. Putin odihn, apoi, in 1694, DosofteI publicd opusculul s
impotriva rtcirilor dogmatice ale lui loan Cariofil, care era
compromis cu Calvinii'. Lied de la 1692 se lucra in lag la
marele conglomerat de polemicd al lui DosofteI, intitulat
Tttos zarv.),),o771;, sa Cartea schimbului, in care $epte scriitoff sint intrebuintatI pentru a rdzbi pe cpapista$I Cantemir barinul nu ajutase ham nimic aceast operd, i tipografia

din Cetdtuia, strmutat poate la Sf. Sava, se numia acum


Tipografia ie$and. a SfintuluT Mormint, al cdruI patriarch e
insu$1. DosofteI. Dupd ce Cariofil fusese mustrat, se d in
Tara-Romneasc, la 1697, un Manual al sti, cuprinzind
lmuriri la unele intrebrI ale 1111 Constantin Cantacuzino Stol-

nicul, a cruf ortodoxie cduta s fie deplin luminatd.2. Apof


iarsI la Ia$I, in 1698, se ive$te un Tlloq aicir.v; al lui DosofteI : Carte de iubire, dar impotriva Latinilor, -iard$I
o compilatie rzboinicd. in 1699, GreciI capdtd o editie nou,

dup cea din Olanda, a Mdrturisirii lui Petru Movil. 0


invdttur dogmaticd (Aoyttaxot-i MocaxaMa.), de Sevastos

Chimenitul, directorul scolif grece$ti din Bucurest, cuprinde


o sum de dezlegri la intrebrI incurcate. La 1705, Antim
1 Pentru el si ceilali scriitori, v. 1st ht. ram. 'in sec. XI/HI-lea, tabla.
2 V. An. Ac. Rom., XXI, pp. 106-7.

www.dacoromanica.ro

CCXIV

VEACUL AL XVIPLEA

Ivireanul, acum episcop de Rimnic, dd in tipografia resedintii sale un al treilea T Ii.o:; al lui Dosoftei, T [log zapag,

Carte de bucurie, cu alte argumente impotriva dusmanilor lui, LatiniI. in sfirsit, Panoplia dogmaticd din 1710
e o culegere bizantind, bund de intrebuintat contra orIcdror
necredinciosi, iar Expunerea credintii ortodoxe de Ioan
Damaschin (Iasi, 1715), o veche carte de teorie, potrivit
tocmai pentru aceste timpuri de luptd.
0 a treia categorie de al-0' grecestI e instructivd, frd sd
fie polemicti. Asa este Eortologiul lui Sevastos Chimenitul
(1701), o lmurire a rostulul tuturor serbtorilor, de unde-I
vine si titlul; apoI Descrierea (lipocnsuwriptov) Muntelui Stint,

de medicul loan Comnen, care ajunse Ieroteiti episcop de


Silistra ; cartea despre preotie a lui Chrisant Notara, nepotul
Patriarchuluf de Ierusalim (1702), indemnurile crestine si
politice (NouOssEat zpcszt6nivico-7ro)tmo.0, ale aceluiasI, care mostenise si rolul indreptdtor de lege al unchiulul sti de pe

mama, si Istoria Patriarchilor de lerusalim, marea lucrare

a lui Dosoftei despre innaintasiI sal'.

in sfirsit, in al patrulea rind vin tipdriturI care slut in leglturd cu tara sag cu familia domnitoare in BucurestI. Astfel, invdtdturile luI Vasile Macedoneanul cdtre imprd'tescul
sdii fiti (1691) furd tiprite pentru a sluji la cresterea fiilor
lui Brincoveanu - o traducere romdneascd se pdstreazd intr'un frumos manuscris cu sterna Cantacuzinilor 1 -; Slujbele
Sfintei Paraschiva si Sfintuluf Grigore Decapolitul se explicd
prin aceia cd moastele uneia se pdstreazd in Iasi, iar ale celuIlalt in Bistrita olteand ; Slujba Sfintului Constantin (1696)

era a patronuluI lia Vodd; tot de aceia s'a tiprit Panegiricul lui Constantin-cel-Mare (1697), al cdruI autor e Gherasim, Patriarchul Alexandrief, addpostit de Domn, - panegiricul fu strdmutat si in romneste, si un splendid manuscript
d impreund cu textul grecesc si aceast traducere 2. S'ail
1 Bibl. Ac. Rom., no 1505 ; frontispiciul e reprodus pe coperta publica0undor mele din 1901 despre Cantacuzird.
2 Bibl. Ac. Rom., ms. 766 ; cf. An. Ac. Rom., XII, seq. lit., p. 163 ,i urm.

www.dacoromanica.ro

EPILOG

CCX'88

publicat incercdrile literare, cuvintdrile festive ale fiilor DomnuluI, Stefan si Radu, si ale dascAlului lor de casd, Gheorghe
Maiota (1701-7), si tot asa o traducere a ParaleleIor luI Plutare in greceasca noud, de Constantin, fiul cel mare al Dom-

nului (174. Urmind acest exemplu, Nicolae Mavrocordat,


al doilea urmas al luI Brincoveanu, dddu la lumind, la 1716,
una din cdrtile tatdluI sd.d, Alexandru Exaporitul : looag.EvA.
Mutt maI putine sint cdrtile romnestI, dar insemndtatea
lor, folosul lor adevdrat si trainic sint covirsitoare.
Unele dintre ele urmeazd obiceiul de a se da preotilor
cdrtile sfinte in forma ce se potriveste pentru slujbd. Astfel
se d. la 1693 o Evanghelze greco-romind, cu indreptdtirea
c astfel, la mice nedumerire, se va putea vedea care e textul
original al Noului Testament : partea romneasc nu e luatd
dupd Biblia de la 1688, ci dupdEvanghelia din 1682. AceIuia scop if corespunde Psaltirea din 1694 - cu textul din
1688 -, in care Psalmii sint intovrdsiti pentru ntia oard
de ccathinnele cu tropare si cu molitve de rugdciunea. Evanghelza romneascd din Snagov, 1697, d aproape acelasi text
in aceiasi orinduiald ca in 1682. Psaltirea din tipografia rivald a BuzduluI, apdrutd la 1701 si retipdritd la 17031, nu
e aceiasI cu Psaltirea din 1694, decit care cuprinde mai
mult citeva adaosuri 4cdrtile luI Moise, Paraclisul MaiceI
DomnuluI si Pascaliile ; psalmif sint aid in slavoneste. Noul
Testament din 1703 singur se inatiseazd ca cacumti intAI
tiprit ntr' acesta chiptin, fiindcd el nu e deck forma deosebit din Biblia cea mare. Apostolul din Buzdd (1704) nu
orinduieste pentru slujbd. textul Apostolului din Biblia de la
1688, ci reproduce, indreptind, Apostolul din 1683 2,
in acelasi timp se lucraii la Buzda cartile de slujbd, care
fusese rdspindite pe romneste nu maI in Ardeal si, intru citva,

in Moldova. Acela care indeplini aceastd sarcind folositoare


si deschise graiuluf nostru usile altarulul, e un ucenic al lui
1 Bianu i Hodo, PP. 540-1.
2 Un Apostol moldovenesc scris la Bisericani, In 1652, de cAlugArul M,sail (mc 69 , cf. ms. 85 al Ac. Rom.), nu s'a tip'rit nicTodat".

www.dacoromanica.ro

CCXVI

VEACUL AL XVII-LEA

Dosoftei, fostul Vldic de Hus si tipritor Mitrofan. El


fugise din Moldova dup acelag expeditie a lui Sobieski
(1686), care aduse fuga in Po Ionia a lul Dosoftei insti$1. and
Scaunui Buzdului ajunse liber, Brincoveanu '0 ddu acestui
oaspe pretuit, din care fcu $i solul su in strindtate 1.

El incepu indat a tipri, ceia ce era meste$ugul, chemarea si bucuria lui. Triodul sti din 1697 e indoielnic. La
1698 inc, el incepea o culegere de Vietile Sfinplor, pe care
le intituleaza greceste Mineie 2, $i care cuprindea si rugciunile, in slavone$te ; textul romnesc e o adaptare dupd al lui DosofteT din Proloage, cu intrebuintarea, poate, a acelor Vieti care
gscrisu-s'ati pre rumnie cu invttura printelul Ananief egu-

menul sf[in]tei lavre Cozief, $i se-ah scris in zilele crestinulta


Domn Ducdf-Vod[], in cursul anilor 7183 [1675],3. in 1699
se (Id Molitvenicul, repetat in 1701, ins fait- prefacerea si
a tipicului in romneste 4. Octoichule din anul urmtor (1700),
ca si Trwdul, saii slujba Postului Mare. Cu Penticostariul din
1701, cu bro$ura sari tratajii Molitvelor Vecerniet din 1702 5
i cu Liturghia din 1701, care nu urmeaz' pe a lui Dosoftef,
ci pe a lui Teodosie, hied asa de incrcat cu slavone$te, se
incheie $irill cdrtilor de slujb.

Rugciunile asteptah inc vremea traducerif lor in rot/idne$te. Mitrofan nu fu acela care desavirsi astfel opera dus
aproape pn la capt de dinsul G Mitropolia privise, de
sigur, cu oarecare neplcere lucrrile romnesti ie$ite de supt
teascul buzoian ; hied la 1703, ea, urmind vechile datine $i
sfaturile Patriarchului ocrotitor, ddea Ceaslovul hi slavone$te7.
'

V. lsl. la. ram. 'in sec. al XVIII-lea, tabla, la numele sail.

2 MlyrAiot, adec5. .Vietile shntilor pe ficcare zi, asezate pe lunli,


3 Bibl. Acad. Rom., ni 2602.
6 CCeale me denainte tiprite nu s'antti cu tipiculil rumanescii ; dreptil aceia
m'am Indemnatil de o am tiOritil cu toate Inviit..turile rumanestf, pentru lntclegerea tuturor); Prefata editlei a 2-a
5 Bi.mu si Hodos p. 539, no I321.
6 V. Bianu, Discursul citat, p. 22.
7 Numrul Ceasloavelor manuscrise din veacul al X.VIllea e foarte mare.
Li Bibl. Ac. Rom. ele formeaA 018 206, 706. Molitvenice se dail In mssle

www.dacoromanica.ro

EPTLOG

CCXVII

Dar iat c Antim tipograful, egumenul slagovean, trecu ca


episcop la Rimnic. Aid' el gsi amintirea episcopului Ilarion,

un sprijinitor al carp romnetI, din a cruI biblioteca s'a


pstrat un Varlaam i loasaf ta traducerea luI Nsture11, $i
o Leastvigi, scris de Vlad Gramaticul2, o Psaltire cu tile,
slavo-romin, tradus de Alexandru Dascalu15 $i granduiala
sfintire ape! 4 El ciao:1u decI in ronanete, ajutat de Mihai
I$tvanovicI, care trecu peste citva timp tocmai in Georgia,
Vielile SfinOlor pentru sarbatori, Antologhiul din 1705 sati
(Floarea cuvintelor $i un Molavenic in 17065. 0 Slujbd a

Maicei Domnului- romneasc e data de el in anul acesta,


impreun cu un Octoich.
in 1708 ins muria btrinul Mitropolit Teodosie, $i peste
patru $i nine! an!, in t7 tz $1 1713, Antim, urmasul sti, publich in tipografia din Tirgovi$te OCtoichul, Evhologhzul,
dupd grece$te - si Liturghia, romneste de la un capt pn

la altul, cu Diaconarzul din 1687 ca adaus. De $i se ma!


intimpin o Liturghie slavo-romneascd, care apare la Ia$1

in 1715, - slavona era gonit din ultimul ei adlpost, $i graiul


romnesc se ridica liber care Dumneze.

Al treilea rind de cql romne$tI slat cele de polemicg,


de invttur si chiar de distractie, - un gen cu totul noti
In tipriturile noastre. Fra4if Greceni tlmcird o Cazanie greceasc-modern, dupd Zlataust $i al omi1eY; ea ie$i la
lumina" in 1691, supt titlul de (Mrgritare, pe care 1 maI

purtase $i alte CazaniI. Tot in acest an, Mitrofan de Buzti


imprtia (Pravoslavnica Mgrturisire. Cartea contra catolicilor
a luI Maxim Peloponesianul apru in 1699 supt titlul (Carte
2522. Cf. Gaster, Chrestontatta, I, p. 315 si urm. 0 Polunostin/d cu
rug:iciuni a fost scris6 la 1695 de tVasilie dascalul Mold[o]vanul, (Sturdzea),
la nAndstirea Plosca in Tinutul Huniedoarel din Ardeal (ms. 183S al Ac.
kom. V. si Mangra, 1. c.).
1 Bibl. Ac. Rom., ms. 2470
246

2 Ibid., ms. 2512: e copiat la 6 Decembre 1693. Cf. 1st. ht. rom. "in S.

al XI/HI-lea, I, p 434.
3 V Bianu, In Cal, 1. Tratan, 1882, p. 599 ti urm.
MS. 2465 al Ac. Rom.
5 Bianu si Dodos, pp. 541-2, 110 1501.

www.dacoromanica.ro

CCXVIH

VEACUL AL XVII-LEA

sa lumind cu dreapte dovediri din dogmele Besearicii RAsdritului asupra dejghin Aril Papistasilor. Invdtdturile crestinestI - in felul celor de la Cimpulung - sint din 1700 ; ele
erati scoase din greceste de Filoftei, cAlugdr invdtat, care
fusese si la Atos. 0 Floare a darurilor, ca aceia pe care o
copi la inceputul veaculuI al XVIPea popa Joan de la Simpietru,

e din acela0 an. Averiptura de fapte tame - care nu e o prefacere a celor S'iapte Taine traduse de Eustratie, Logofdtul
moldovean --, iese la Buzdti in 1702, - in editie separatd si
pentru Mitropolitul moldovean Antonie'. Pildele filosofesti
apar in 1713 romneste odatd cu Maximele filosofice in greceste. Iar in 17 to si 1714 Antim trimete preotilor sdI invdtturi

in romneste, - se stie cd el si predich in aceast limbd, ba


incl foarte frumos, cu toatd originea lui strdind, caucasiand 2 .
Pnd si despretuita Alexandrie a celor simpli si necdrturarI se
invrednici de cinstea tiparului domnesc la 1713.

Totusi rmdsese o sumd de lucrdri care nu se puturd imprtdsi de lumina tiparului. Literatura netipdritd e cu mult
mai intinsd decit cealaltd, si necontenit se descopAr elemente
noud dinteinsa.

Dintre cArtile de slujbd se pdstrd astfel numai in manuscript Slujebnicul3. Dintre povestirile religioase se intrebuintard numal asa unele Viete de Sfinti, de o intindere
mare, precurn e Viata Sfintului Nifon din Costandia Cilicid, tradusa din greceste 4, si a Sf. Vasile cel Noti, a Sf. Sava,
a lui Efrem Sirul ; Patericele sti Leastvitele5, cuprinzind vietile Sfintilor PdrintI 6, i din care o traducere a fost datd, in
1 Bianu si Hodos, p. 539, no 131.
2 0 predici romnieasal, Otitit" de la dasclul de Calafendesti, la 1639, e
pstraf In Bibl. Ac. Rom , ms 167.
3 Bibl. Ac Rom , mss. 1790, 1838. Cel d'intaiil, numal In mic parte roMnesc, e din vremea Mitropolitului muntean tefan.
4 Bid , Ins, 2670 ; Gaster, Chrestonzatla, 1, p. 287 .;:i umm., 354-5. D. Gaster
atrIbuie mai multe traduceri unui anume Cozma.
6 lorga, Doua biblioteer de mlindshrt, p. 23; no 2.
6 Un Ins, de la Pocrov, foarte frumos scris, In Bib]. Ac. Rom. no 287;

Gaster, a. c., p 304 si urm.

www.dacoromanica.ro

EPILOG

CCXIX

i de dascalul Rominilor din Scheii


1699-1700,
BraovuluI, Alexandru, un Po lon de origine, care a facut i

Rimnic, la

alte traducerl 1. Teascurile muntene nu dadurd decit o Cazanie

(Mdrgdritarul) pe cind cunoa0em din acest timp un Ciziriacodromion, deosebit de cel ce s'a tiprit in Ardeal 2 si 0 Cazanie Intreaga, scrisa innainte de 1688 de Stefan ieromonachul
din Cozia 3. Un Mc al Apocalipsului", tradus din slavone0e,
se pastreazd intr'un manuscript din 1704 4.

Afar de cdrti bisericestI ca acestea, s'aii tlmcit acea


combatere a Latinilor i Armenilor de care a fost vorba si
aiurea 5 apoI Mintuirea Pdcdtofilor, dupa `Ap,ocrrroXiiw awn7pEcc 6 ;

deosebite anecdote morale 0 invtturr creOine 1, cSv[an]ta


darovanie i carte aleas dirt toate cartile, dulce invatatura
omului, talmacire moldoveneasca 8, Isopi sati Fabulele luI
Isop 3, Minunile Maicel Domnulutto i, in sfir0t, cartea morala,
foarte rdspindit, care se intituleazd Dioptra sag Oglinda 11 :

tlmacitorul et e tot dascalul. Staico, despre care s'a maI


vorbit. ntre traducatorii ace0ia de crtuliI invatatoare se
aflati i innaltI clerid astfel o Albin sa Pceal a fost
Inceput de Mitrofan al HuOlor i apoI al BuzluluI, innainte
de a fi urmat de dascdlul moldovean Atanasie".
Astfel limba romneasca, imputernicita, limpezit, mldiata
1 Ms. 2452 al Ac. Rom. Traducerea s'a facut la Rimnic, in episcopie, cu
cheltutala le loan egumenul de Hurez. Cf. Ist. lit. ram. 'in sec. al XVIII-lea,
I, p. 434 ; Thanu, in Col. I. Traian, 1882, p. 599 si urm. Ms. acesta poarf
insemnarea alunc librum scripsi ego servus domini Alexandrus Preceptor

Polonus, 9.11110 Domini 1699, Ilagse fe. 21,.

2 Bibl. Ac, Rom., ms. 2319.


3 Ibid., ms. 2672.
4 Ibid., ms 2649.
5 Ibid., ms. 1917 ; Iorga, Doud bibliotecr de mndstir, p. 23, no 2,
6 Bibl. Ac. Rom. ms. 2517. Cf. Ist. lii. rom. fa sec. al XVIII-lea, 1, I. c.
Bibl. Ac, Rom., mss. 1429, 1570.
6 Ibid., ms. 1436.
9 Ibid., ms. 2456; Gaster, Chrestomatia, I) 11. 350 t urm.
1 Gaster, d. c., pp. 299-300.
1' V. Iorga, Doud bibluitect de mdnastiri, pp. 22-3.
12 Ghenadie al RimniculuT, in An. Ae. Rom., XII, seg. lit., 13. 139 si urm

www.dacoromanica.ro

CCXX

VEACUL AL XV1I-LEA

prin lucrul de treI veacurl al scrlitorilor ardeleni, moldoveni


i muntenI at- deosebire, puse stpinire pe Stat i Bisericl,
inteun timp cind, din sentimentul de partid, de famllie, din
sentimentul neamuluI rscolit de nenorocirI, izvori valul
puternic, de acum innainte neintrerupt, al CroniciI romdnestI,

in care trdieste, impreun cu viata strbunilor, -

sufletul lor.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR DIN ISTORIA LITERATURII


Numerele paginelor s'ail pus, pentru usur1fl0, cu arabice.

73, 88, 195. (Sora eT, Mkioara),

Acaftistul MaiceT DomnuluI (tradus


de Dosoftel). V. Mitropohtul Moldove DosofteT.
Acaftistul (SfinteT Ecaterina ; grec ;

tiOrit In 1710), 212.


Achirie (protopop al UniedoareT). V.
Uniedoat a.

Adrianopol (Partenie, Mitropolit de),


147-8.

Agapet (Cuvintiiile diaconuluT), 134,


138.

Agapia (minNstire), tot.


Agnid, 110.
Auld (sobor calvin al Rominilor,
la), 72.
Albina (sari Ada, culegere de bucitT
religioase i morale), 167, 219.

Alep (tipografia din), 212.


Alexandria (Marcu de ; Frinte al
Bisericil), 183
Alexandria (patriarchie), 120. (patriarchY :

Atanasie), 56. (Ghera-

sun), 214.
Alexand :a (carte popular), 167.
(tip.ariturg. dirt 1713), 218.
Alexandru-cel-Bun (Domn al Mol-

dove, 10-3, 15, 17, 198.


Alexandru (fiul luT Mircea, Domn
muntean), 24, 73, 85 i urm., 102.
105, I I I. (Doamna luT, Ecaterina),

105.

Alexandru Coconnl (Domn In amlndoug terile ; i Doamna lul), I IS.


Alexandru Bias (Domn In amindoutt
terile ; si Doamna luI ; i BiasVodi, Mtn luT), 118.

Alexandru Dasdlul (din Lemberg,


asezat la Rimnicul-VIlceT, apoT la

Brasov ; traduator), 217-8 ii n.


6. (Psaltirea luT cu tl1c), 217.
Alfabetul latin (intrebuintarea luT hi
rom'aneste), 145.
Alstedius (scriitor ardelean), 14-5.
Antologlzion (culegere de Vietl ale
Sfintilor Intiales) (rominesc din
217. (grecesc din Snagov),
170
212. (rusesc), 209.
Apaffy (Mite P6, principe ardelean),
200-1.

Apealips (Tile la), 219.


Apostol (Faptele Apostolilor, Praxtu ;
parte din Vechiul Testament) : ro-

nnesc (hush ; din Voronel), 24


si urm., 74. (tipairit de Cores.),
25 6, 74, 107. (manuscript, din

1652), 215 n. 2. (tipN.rit in 1683),

2,06, 215. (tiprit In 1704), 215.


(slavon, tiprit In 1546-7), 63.
Ardeal (episcopT rominT din, In ordinea cronologici): Gheorghe, 70-2.

www.dacoromanica.ro

CCXXIV

TABLA NUMELOR

Atanasie (dascSlul mlldovean, tra-

74, 81. Pavel Tordasi, 72, 8r,


83, 90. Eftimie, 45, 83, 85. Cristofor, 69, 83, 86. Mihal Tordasi,
83, 89, 9r, 97 Ghenache 116, 83,
89, 97.

Arges,

ducitor), 219
Atoe, 9, 47, 51, 102, 162, 166,
202, 218. (mnilstirf : Hilandar),
94. (lm), 120. (Vatoped), 120.
(Xenof), 14. (Xiropotam), 120.

51, (mgmstirea), 51, 52 n.


53,

(Zograf), 14, 138. (Protos sail


Mare-Stare : Damaschin), 167.
(Gavriil, autorul Va1tt7 la NVon

4, 59. (egumenul Iosaf,

(Vitus, pictor), 52 n. 4.
Aristotele, 56.
Aron-Voci (Domn al Moldove), 92,
96, 200-1.
Aron-Vod5 (mgni.stire), 162.
Asachi (Gheorghe), 21.

Patrlarchul), 46, 51.


Augsburg (Confesia de la), 65.
Austria (Casa de), 213.

a
Baicov (Teodor, ambasador moscovit In China), 177.
Balaban (Ghedeon, episcop gali(ian),
138, 182.
BMaceanu (familie), 182.
Balgrad (Alba-Iulia), 69, 72, 115
n. 2, 144-5, 211 n. 1. (mnIstirea
din), 98-9, 172 (Mitropolla din),

cipe al Ardealulur), 128, 211 n.


.

(Sigisinund, principe al Ardealu-

luT), 26, 96, ro6. (tefan, principe al Ardealulur), 83, 91, 135.
Batiste (Nistor) V. Vevelli.
Belgrad, 96.
Bmkner ((oan junior, Jude brasovean,
editor de eh-0' rornhnestY), 68, 70-3,

82, 87.

137.

Balica (Melentie si cheauca), 114


Balogh (Grigore Postelnicul), 116

n. 3.
Banat, 69.
Banul (Vastle, Vornicult, 157.
Baranyai (lestutul), 212.
Mrcan (Vistierul liir male Viteazul),

116 n. 4.
Barcsai (Acap, principe aidelean),
144, 175.
Barnovschi (Miron, Domn al Moldove), 122, 137, 148. (P6harnicul),. 116.
Basarab (familia), 202.
Basel, 145.
Bathory (Andre, principe al Ardealulul), ro6. (Cristofor, principe al
Ardealulut), 88, 90. (Gabriel, prin-

Bermda (.$tefan si Pamva, tipografT,


sciiltor), 138.
cel d'iritM
Bethlen (Gabriel, principe al Ardealulu)), 142.
Biblia din 1688 (a ILA *erban-Vodl),
187, 202-3, 207-8, 210, 215. (din
St.-Petersburg), 187.
BiP.toc. ivtrictos (tip5, it In 1709),
u

212.
BilevIcY (Gheoighe, urinal), 197 n. I.

(Ionascu, uricar), 197.


BisericanY (rangstire), 197. (cAluglrul

MBA i Aposlolul tradus de el


la 1652), 215.
Bistrila (din Ardeal), 65, 116, 124.
BlstriIa (mnlhstire In Moldova), 10.
(Analeledm), 13.
Bistrila (mnIstire In Oltenia), 46 7,

www.dacoromanica.ro

CCXXV

TABLA NUMELOR

49-50, 127, 214. (egumeni, Anama), 128. (Eftimie), III. (Macarie), 44. (Manuscripte din), 47(pisarul Mardarie), 47, 128.
Blaj, 66.
Bogdan-Vod (Orbul, Domn al MoldoveY), 47

Bogdan (boier, sotul CapleY, sora


lui Radu-cel-Mare), 46 n. 2.
BogoinilT, 19 i urm. (crtY-ice), 44.
Bogorodnicnic (rusesc), 209,
Bolintin (mnstire), IO,
Borbant (Ianos Duma din, traduc6tor), 212.
Boul (Toader, boier moldovean), 125.
Brila (episcopie : a gProilavultaa),

(Toma), 70. (Vasile), 93. (Vol-

cul), 92. (Predicator luteran pentru Rominf), 71, 80. (daselI), 218.
BrIncoveanu (Constantin, Domn mun-

tean), 211-3 (FhT IV), 214. (icrierile lor), 214-5.


Bruti (BartolomeY, boier moldovean),
107.

Bucmm (Vornic moldovean), I IC/.


Bucoavna (tiphrit. In BMgrad), 211.
BucurestY, 203. (mnstirea RaduVod), 120. (Scoala de greceste Il
slavoneste), 202. (Tipografia din),
201-2.
Buitul (Gheorghe, traductor), 173

n. 2, 211

.51

n.

L.

150, 152.
Brasov, 70, 81, 85, 89, 156. (Judele din 1521), 61. (Scriitornl de
scrisorY romlno-slave), 92. (Tratatul cu Radu Mihnea), 523. (TiphriturY neromnest5), 64 si urna.
(Genealogia luT Despot, tiprit

BulgarY (trnOrtia Asanizilor), 8.


(Sisman, (Craiiiv), 198. (PisarYStri Tara-Rornmeasc6.), 12. (Infloenta lor bisericeasch. asupra TeriT-

(ScheiT-ulta, suburbia

fan, episcop de). V. Mitrofan. (Stefan, episcup de), 167. (Tipografie), 215-6, 218.
BuzestY (fratil), 116-7, 120, 123

In), 72.

romneasc), 65, 70-1, 90. (Brenta'


din ScheY ; Constantin), 93. (Dobre), 70. (lane), 92-4. (Miha),
70, 92-4, 122. (Neagoslav), 122.

Cacavela (leremia; i Tilcul liturghie) ), 209.


Calendare catolice (plnulte pentru
Rominl In veacul al XVI-Iea), 108.
Calvira (lupta ortodoxie cu eY), 213.
(familia), 182, 201.
(Constantin Stolnicul), 206, 213.
(Dumitrascu, Domn al Moldovel),
180, 196. (Elena, sotia luT Constantin Postelnicul), 203. (Iordachi,
fratele luT Constantin Postelnicul),

Cantacuzmo

179. (lordachi, fiul le Constantin

RomAnesti), 8.
(episcopi), 67,

Buz6.5

106 n.

2.

(Efrem, episcop de), 131. (Mitro-

Postelnicul), 203. (Serban, Domn


muntean), 186, 202-3, 206. (Stefan, Domn muntean), 212.
Cantemir (Constantin, Domn al Moldove), x 81, 197, 208, 212-3. (Dimitrie, Dornn al Moldovel), 18 r,
209. (Scrierea luY: Divanul), 209.

Caransebe, 97, 144, 173 n. 2.


Cdrarea fie scurt (tifAritur ardeleang), 201.
Carida (Gheorghe, al doilea Vistier
muntean), 169.

71304, Vol. VII

XV

www.dacoromanica.ro

CCXXVI

TABLA NUM1CL0R

Cariofil (Ioan ; polemica luT Dosof-

teT de Ierusalim cu dinsul, Manualul luT), 213.


Cartea contra Latinilor i Armenilor,
219. V. si Stoica.
Cri populare, 167 i n. 1.
Catargiu (familia), 182. (Banul loan),
118.
Catechisme

I. Cato lice

Canisius, 173

pografia), 213. (Tipilriturl grecegl),


200.

Cetinie, 48, 50.


Chalke (mlnstire), 162.
Chem Infelesulul, 201-2.
Chiajna (Doamna, sotia lui Mircea
Ciobanul), 63, 72.
Chiev, 162. (Bratca), 134, 139, 148.
(Pecersca), 134, 136, 138, 146,

n. 2, 211. Din Pressburg, 173 n.

198, 209 (Sf. Sofia, catedrala din),


135. (coala i tipografia), 147,

2. Rominesc, din Cluj, 211. Ronanesc, din SImb ta-Mare, 210.


2. Luteran ; din Sibiu-a (1544), 64 si

tologinut din), 156. (Sa p Moil pentru ilustratff), 156, 159. (lerarchl :

al

luT

urm., 70, 82.


3. Calvinesa ; din Blgrad (1640),
145, 153, 173 Din Blgrad (1648),

144-5. Scutul (1656), 173 si notele.

Catohcil (lupta ortodoxiel cu el), 213.

Cazacl, 114, 146, 163.


Cazanil (a luT Cahst, patriarchul de
Constantinopol), 751 911140, 154.
(romInestY, manuscripte), 219. (cea
mal veche), 26. (a luT Coresi . 14),
74 Si urrn., 154. (a luT Corest :

a Ha), 93-1, 105, 154. (ardeleani, din 1640-1), 143, 154. (de
la Govora), 142,153-5,172, 185. (a
MitropolituluI Varlaam), 154, 158-

60, 185.
Ceaslov-

i. Slavon (tiprit In 1703), 216.


2. Greco-arab (tipArit In 1702), 212.

3. Rotnnesc (manuscripte), 216 n.


7. (tiOrit In t685), 210. (tipKrit
la 81bilii), 210.
Cergar (Ursu, preot, ruda Mitropolitulul Varlaam al Moldovel), 145.
Cernavoda, 122.
Cernoievici (dmastie muntenegrean),
48. (Gheorghe), 49, nota 1.
Cetatea Alb6, 14.
Cetatuia (mnstire), 200, 210. (Ti-

154. (TipHriturl), 160, 167. (An-

Isaia), 134. (loy Boretchi), 134-5.


V. si Tamblac (Grigorie), Mos. ill
(Petru). ( Rectorul i predicatcn ul ),

150 n. 3.
China, 174, 176 si urrn
Chios, 68, 212.
ChirlaCodroMlon, 210- I , 218.

Chodkiewicz (Hatman polon), 134.


Cicefi (castel), 69.
Cigala (Matel, autorul unel Mr/.
cyoI?:5), 198.
CImpulung (moldovenesc), 116.
Clmpulung (muntean), 139. (Tipografia), 155 6. (Melchisedek, egumen de), 155 6, 167. (AvdititurY
de ; tiOriturh), 217.
Ciogole (Ptrascu), 137.
Ciolanul (mnstire), 106.
Ciolpan (DrNgan), 45 n. 3
Cipru, 119. (Pops. Adam din, In suita
luT Petru-Vod5.

cl-nopul), 103 n. 2.

Cluj (sinod pro iectat pentru Rorranil


trecuti la calvinism), 72

CofestY (sat In T. Patin), 146.


Cornnenul (loan, Imprat), 169.
Comnenul (loan; autorul Proschinetas
Muntelui Atos), 214.
Constantin-cel-Mare (Imprat versurT latine pentru lauda luT), 199.
(Viata luY slavon), 53.

www.dacoromanica.ro

CCXXVII

TABLA NUMELOR

Constantin-Vodl Basarab (Domn


muntean), 175.
Constantinopol, 14, 82, 163, 169,
198. (Manitstirea Pantocrator), 13.

(Patriarchia de), 105, 134. (Patriarch!: Antorne), F99. (Atanasie


Patelarte), 162. (Nifon), 46-7, 5 I,
105. (Panic), 162. (Partenle cel
vechit), 150-1. (Gramata luY, tiparna la Iag), 15 t, 159-60. (Parte-

me al II-lea), 152. (Teofan), 137.


(Teolept), 51 (capuchehaiele), 149,
174. (lenachi, architect arrnean

din), 147.
Copist1 calugarul Prohor, 102.

Coresi (diaconal, tipograf), 24, 49,

64 n r, 68

st urm.,

86,

ir5.

(13ceniciT luI), 86. (AltY - ), 67.


(Serban, fiul diaconula ; si el
tipograf), 68, 95. (Ortografia ti-

pariturilor - ene), 109


Corvin (tipografia luY Matias), 47-8.
Costm (Miron), 157, 190, 196, 199,

206. (ca poet). 185-6.

Dabija (Eustratie-Voda,

Domn al

Moldova), 145, 179.


Damasclun (loan ; Expunerea traintd todoxe), 214.

Dandl (dascal grec din veacul al


X V It-lea), 205.

gDascalY de cola. (din mrOstirY si


sate), 12, 146.
Data ruseasca (pentru Inceputul anuluT), 154.

DavidenY, 45 n. 3.
Dealu (manastire), 49, 52 11. 4, 119,
123, 155, 166. (Egumenul Joan de
Gomionita), 166-7. (Egumenul Daniil Arapul), 155.(Tipografia), 156.
Decian (manstirea sarbeasc6), 9, 14

Costin (Nicolae), 181, 196, 199.


Cotmeana (manastire), 10.
CotnarT, 179.
Cotrocen! (mnastire), 202.
Cozia (munstire), IO. (egumenul

216. (calugarul Mardarie, scrlitor), 149 n. 3. (clugrul


Stefan, traductor), 218. (Logofatul Gavrill, diac), 123.
Cozma (traducator muntean din veacul al XVI(-lea), 218 n. 4.
A.nania),

Cozinin, 15
CraiovestY (familie), 5 o. .
Cretanul (Gherasim, dascl), 205.

Crezul, 26, 66, 74, 94.


Cronica poloni, 198.
Cronografe, 128-9
Cronologie, 104.
Csky (tefan, episcop ardelean ),

211 n. 1.
Csand (Tina), 17.
Csulay

(Gheorghe,

predicator

al

Curtil ardelene), 145, 173.


Cuyint pentru curdpe, 157.

Despot-Vodl (Doom al Moldove!),


72-3, 82, zoo- . (l;lcoala si episcopal lul), 82.
Deva, 96.
Mac! (din veacul al XV-lea), 15.
(Bunea), 68.
Duzeonardi (tipritura

ardeleani),
201, 217
Dictionare romlno-lattne, 145.
Dima (Hatmanul), 116.
Dzoptra (traducere), 219.
DolhestT, 44 n. 3.
DcannestY (T. Patna), 181,

Dosofta (Sf. ; scrier, 138.


Dosofta (Mitropolitul Moldova). V.
MitropolitiT Moldova.

www.dacoromanica.ro

CCXXVIII

TABLA NUMELOR

Drgfly (BartolomeY, Voevod al ArdealuluY), 39.


Dragomir (Vornic muntean), 137.
Dragomirna (mndstire), 125,
Dragos (ctitorul MATO-stuff mara-

rnuresene din Pee), 199.

DrNgusanY, 119.

Duca-Vod (Domn al amlnduror tertlor), 168 n. 1, 18D, 195-7, 202,


216.

Dunzineei1 ( Povestea), 10, 26-7.


Dzierzek (nobil polon), 112.

Efrem Shut ( Via/ a 1u1), 56.


Egipt, 63.

Presupus din 1546-7, 63. A lui


Cores], 68, 72-3. A doua a luy

Eustratie Logoftul (moldovean), 157

Coresi, 73, 88. A lui Petru Cercel,

si urm., 162-3, 168. (Traducerile


IM), 160. (cPravila aleas,), 1578. ((Carte romneasa de Invt-

2. Greceasci, manuscript, 105.


3. Romneascd. Husith, 23 si urrn.,

turAD), 159, 170. (ciapte tamer.),

71. A lui Coresi 0560, 23

158-9, 168, 185, 218.

urm , 68. Slavo-rominl, a diaculul


Lorint (1579), 88-9. A Mitropo-

Evanghelie e
1. Slavon. Manuscripte ; Humor,
. Munchen,
10.2. Neamt, I I.

94-5-

sl

litului moldovean Varlaam, ms ,


183 n. 2. Din 1682 (munteani),

Supt Neagoe-Von, 102. Tiprite


1512 (a lui Neagoe-Vod), 50-1,

203, 206, 215. in Biblia din 1688,


215. Greco-romneasc din 1693,

64 n. I, 71, 73, 186. Din Bel-

215. Din 1697, 215. - V. st Noul

grad, 50-I, 73. Presupus din Brasov, secolul al XVI-lea, 95 n. 2.

Testament.

Evhologhiu (tipr,t), 217.

Fgeras, 116 n. 4.

Fogarasi (tefan, predicator si scri-

FierestY, 156.
Filipescu (Constantin Citpitanul, cro-

itor), 144-5.
Forrd (familie ardelean ; i Nicolae,

nicar), 202.
Filoftei (traducator muntean), 218.
Floarea da1urilor, 167, 218.
Floci (orris), 122.
FocsanY (daschli de copli din), 146.

Galata (mndstire), 45, iii, 119 n.


5, 120, /26, 127 a, 2, 162. (Egumenul Anastasie), 126.
Galetovscht (ioanichte, scriitor rus),
201.

patron de tiprire a crtilor


trane0), 74- 5.

ro_

Furtun (Mille, Corms moldovean),


148.

Gahlia, 68, 107.


Geley (superintendent calvin In Ardeal), 143-5, 154.
Georgia, 217.
GermanY, 165,

www.dacoromanica.ro

TABL A. NUMELO R

Geszty (Francisc, nobil ardelean), 96.


Ghenghea (SpNtar moldovean), 125.

GiurgestY, I 19.

GlasurY (scoala de, la mastirl), 12.


Gole (familie), 120
Golea (mInN.stire In IasT), 120.
Govora (mg.nIstire), 141, 153-4. (Egumenul Stefan de Ohrida), 141.
(Tipografie), 156.
GrecT (si limbo. lor), 112, 115, I I 7,

Gheorghe Stefan (Domn al Moldove), 145, 164-6, 173

C CXXI X

i urm

Ghica (Gheorghe, Domn al Mol.


dove), 174-5, 183
GhimpenY, 109.

Gioagiul-de-sus, 69, 144.


Gio lid (Poiana-luT), 119.

120.
GrecenY (fratii, scriitorT), 203-4, 217.

GiulestY, 119.

Hab4sescu1 (Lupu si loan, boieri moldovenY), 157.

Latco), z I. (Pacea turco-polong.),

Haga (Cornelis, ambasador olandes

Hrizea (boier muntean), 137.


Humor (mg.nstire), il.
Huniedoara (protopopie), 97.
Hurez (loan, egumen de), 218 n. 6.

133.

la Poart0, 136-7.
Halicid (MihaY, scrutor), 145.
Harmenopulo (scrntor de drept), 161.
Heraclea (Mitropolitul Ioanichie de),

HusY (episcopie), 126 n. 7. Episcopl :


Efrein, 126. Ghedeon, 164. Gheor-

147. (loan de, coreetor la tipografia din CetMuia), 200.


FIerce (Stefan, scriltor), 97.

ghe, 148. loan, IS0 n. 2. losif,


126. Mitrofan, 127. V. si Mitrofan
al Illea (episcop de Hug).
Husit'f, 15 i tirm. (in Moldova), 17.
(eKrtY polone si cehe), 18. (traducltorl ungurY de crtY sfinte),
18, (liniba In textele romKnestl

Hirschel (Luca, jude brasovean, editor


de cgrtI romnestY), 91.

Hmilnitclu (Timus), 163.

Honterus (i tipografia sa), 65.


Horea (Nicolae), 28.

veclf0, 27 si um.

Hotin, 1 8o, 196 (pircAlabill Cindea

I
Iancu.Vod5. (Domn al MoldoveI),
Ioo, 113.
lanovid (Toader, boier moldovean),
147, 161,
1asY, 14, 137, 162, 171, 175, 179,
181. (Ulita Ciuboareascg, helesteul BahlumluY, Feredeul domnesc),
148. (sinodul de supt Vasile Lupo),

149 si um. (moastele Sf. Paraschiva), 214. (Sf. Sava), 119-20,

180 (Tipografia din), 213. (TreYlerarchI), 147 1 urm , 159 si min.,


162. (Scoala din), 163, 165, 174,
202. (Tipografia din), 209, 213,
217.
Ierusalim (Patriarchie), 120. (PatriarchI : Dosoftel), 177, 179, 181 200-1, 205 n. 1, 2 1 2- 3. (Operele
sale : eel treY Tttoi contra Latinilor), 213-4. Nectarie, 179.

www.dacoromanica.ro

CCXXX

TABLA NUMELOR

Mo 1(101,6), 45, 85, lOO, 102 n.


6, 114. (Doamna hit d'intliil $i fiul

IesuitY, 107, 135, 211.


Ilia Alexandru (Domn al MoldoveY),

et), IoI.

276.

Imitalla lut Hlistos, 166.

Ipek ($coala din), 70, 83.

Invayaturt cre,rtinegt, 217-9.


AvattYturd de cele Fopte Taine, 218.

Isabela (regin. a UngarieT), 69.


Zsopt (fabulele hit Esop), 219.
Ittvanovict (Mihat, tipograf $i corector), 211, 217.
Istria (Rom Ina din), 28.

l'nviitrYturY preste toate zilele, 155 6.

V. $i ampulung (muntean).
invhltwile (Mitropolitu'ut Antim),

Ivireanul (Annm), 213, 217. V.

218.

Ioan-Sigismund (rege al Ungariel),


68 $1 urm., 72, 81, 83.

7i

Mitropolitit munterff : Antim.


Izvoranu (mnstire), 128.

Ioan-Vod cel Cumplit (Domn al

J
Jugant, 148.

Jansenistt, 175.
Jigorent, 174_

Kassandria (episcop de), 162.

Kaaba aot)'etSoocch (de Milescu


Hnsant Notara), 177.

Kutein (tipografia din), 139.


Kymenites (Sevastos, dascl grec) :

$i

(Crlile le.

Kochanowskt (poet polon), 184.

oTp.atry'rl t8ocrza-

),Eci), 213. (Eortologiul), 214.

Korydalleus (Teofil, invtat grec),

148 n. 3.
L

Lancrm (sat in Ardeal), 90.

Lputneanu (Alexandru, Domn al


Moldove), 45, Poo, 103 (si flit
10), 114. (Bogdan, Domn al Moldove), lOO, 114. (Ilia$, pretendent), 103.
Leastvild (sari Pateric), 217, 219,
Leg Mull de manuscripte, 12.
Lemberg (Grect din), 179.
Lemberg ($colt din), 113. ($colart
rominT), 133-4.

eT), 139-40, 150,


156, 201. (TipriturT), s6o, 167.
(Shpturt In lemn), 159. (Scoala

197. (Tipografia

Stavropighiet), 133 (Colegml iesuit


din), 108. (Tipografia Mitropollet
Sf. Gheorghe), 152. (diact veniV

In Moldova din), 133.


Leon-Vocl (Domn muntean), 128.
Lexicoane slavo-romlne, 149 n. 3.
Ligaridis (Pantelirnon, crturar grec),
169.

Lemberg (Stavropighia), 148, 195,

Livonia, 155.

www.dacoromanica.ro

CCXXX1

TABLA NUMELOR

Lrturghie

Lugos, 81, 97, 144. (predicator calvin In), 76.

i. Georgiand (1710), 212.


2. Greco-arabl. (1701), 212.
3. Slavong (ms din veacul al X VIIlea),

147. (tiphitl. In Tirgoviste, 1508)

49. (tiphitl. In Deal), 166.

4. Romlneasd, tiphith (din

Iasi',

1679), 204, 206, 216. (din Bucurestf, 1680), 204, 206, 216. (din
70 1), 216. (din 1713), 217. (din
1715), 217.
Liubavie (Dimitrie, tipograf), 62 si
urm., 66.
Ludescu (Stoica, cromcar), 202, 204.
Ludovic al XlVlea (regele Frandel),

Lukaris (Chiril, patriarch de Alexandria si Constantinopol), 118,


120, 136, 151-2. (CateChism1.11
stil), 136-7

Lupu (Maria, fata lui Vasile), 162-3.


(Ruxanda, fata lul Vasile), 163.
(tefan, Domn al Moldovei), 164,
175. (Vasile, Domn al Moldovel),
120, 122, 127, 140, 147, 149,
150-2, 157, 159, 162, 164, 165
a_ 7, 166, 169-70, 196.
Luther (Catechismul le), 26. V. st

Catechismul.

176.

Mhaciii (popa Gngore din, copist),


Maiuta (Gheorghe, Invttor al fiilor
luI Constantin-VodI Brincoveanu),
215
Maier (Filir, uphitor sibiiau), 65, 67.

Malta, 163.
Mariase (cronicar bizantin), 45.
Mnstiff Inchinate, 119 si urm.
Mnicesti (Radu Logothul din, copisi), 24, 43.
Maramures, 28. (legbiturI vechl cu
Moldova), 39. (Sirghie, episcop

de), 99, 142. (Spindon, episcop


de), 98,

142 7i n.

1,

(familia

Pogan, dii,), 28, 116,


Marchia (lacob de, predicator Impotriva Husitilor), 17 .
Illtirgeii it (slavon,

din

(Doamna Elena, a luT), 140, 166-7.

(sora el), 167 n. 2.

26, 44, 64 D. 2, 67, 107.

veacul al

XViea), Ii. (tipint In 1691), 206


n. 2, 210, 217.
Mate-Voda Basarab (Domn muntean), 62, 122, 130-1, 137 si urrn.,
143, 151-2, 154-6, 166, 171, 206

Matveev (Ammon, bouer moscovit),


176, 178.
Mavrocordat (Alexandru, zis Exaporitul ; cartea luT : loo-6octvic), 215.
Mavrocordat (Nicolae, Domn In amlndnu terile), 209-10, 215
4faxtmele filosofilor, 218.
Maximilian (archiclucele, fratele tmpratului Rudolf), 107.
Meletie (Macedoneanul, tipograf mun-

tean), 137, 140-1, 154-6.


Metafrastul (Simion), 198.
Mihe Viteazul (Domn muntean), 26,

93, 98, 105 si n. 6, 106, 115-7,


121,

123. (duhovnicul luY,

Ti-

mofte), 122.
Mihnea-cel-Rotl (Domn muntean),
47, 49'50.
Mihnea Turcitul (Domn muntean),
86 8, 91, 95, 102 n. 6, 104.5 n. 5.
Mihnea al MI". (Domn muntean),
118.

www.dacoromanica.ro

CCXXXII

TARLA NUMELOR

ilescu (Nicolae Sp Itarul, scriitor),


149, 174 51 urm., 197, 203 n. 4.
(Postolachi 5i iefan), 174.

(Psaltirea lis versur1), 196. (Vieille S./in/110r), 182 3, 197, 199-200,

216. (Ghedeon P"), 164. (Ghedeon al Illea), 208. (Gheorghe 119,

Mineie :

1. Slavone (din veacul al X V-lea), it.


2. Catolice (proiectate), 108.
3. Rom5nestl (din Buzil), 210, 216.
Minetti (Bartolomer, boier), t 18.
MiniaturI (din veacul al XV-lea), ii.
Mntuirea pcillo,rilar, 219.
.Minunile Maicll Dommdul, 219.
Mircea-cel-Mare (Doran montean), io.
Mircea (fiul luY Mihnea-cel-RH),

52 n. 1.
Mircea Ciobanul (Domn muntean),
24, 63, 67 $i urns. (Glose marginale pe urk document din vremea
WI), 109.
Mirelor (Mate Mitropolitul, scrinor)62 n. I, 118, 128.
llaistew io sail Saciament, 168.
Mitrofan (episcop de IlusY, apoY de
Buzgii ; tipograf), 197, 200, 2151,
219.
MitropolitY (aT AidealuluT ) Atanasie), 205 n. 1, 210. Da1011, 169,

173, 160. Dosofte, 142. Ghenadie, 141, 143, 145. The Iorest,
155. loan, 98, 142. Stmi011 teurm. Teoctist,
fan, 155, 171
142. Varlaam, 200.
MuropolitY (a2Y Moldove :) Anastasie Pr', 45, too-I 51 100 n. 5,
i

log, 113 n. 4. Anastabie al Illea


Crimea, 123 n. 1, 125-7, 146.
(OrintiY lui), 125. (Antoine), 218.
(Atanasie), 127. (Calistrat), 44.

(David), 44. (Dosoftel), 165, 178,

183, 209, 215 (pirinta la), 178.


('raducerile

; Acaffistul lkfaica
.DomnuluY), 195. (Cazania). 195.6.
(Li/mg/lie:), 195, 197. (Molztveni-

cid), 195. (Parzmale), 207 . (Psalhrea slavo-romlni), 184, 197, 207.

15. (Gheorghe al Illea, MoV114),


100-I, 104, 108, 124 i n. 3, 6;
125. (Grigore P"), 13-4. (Grigore
al Elie"), 44-5, too. (Iosif 5i rivalul WO, 13-4. (Mardarie), 123,
n. 3. (Misail), 208. (Mitrofan),
124 51 n. 3. (Nicanor), 124 n. 3.
(Sava It
164-5. (Sava al Wea),
181,208. (Teoctist
), 14-5 (Teoclist al Wes), 15 n. 2. (Teoctist
al III1e"), 15, 44 5i n. 3. (feodosie, Barbovsch1), 104 (51 fami-

lia luI), 124


n 5, 6 ; 125-6.
(Teodosie al We"), 180. V.5, Roman (episcopul Teodosie), (Teofan

P"), 44. (Teofan al IIle"), 45, 85


n. 5, 99 51 urm (Teofan al IlPia),
127.

(Varlaam),

127-8,

145

5i

urm., 158, 162-6, 171, 173, 179,


182, 185, 197, 208. (Evanghelia

tradug poate de el g Cazania),


V. Cazania, Evanghdia.
MitropolitY (al TeriT-Romnsestl) (Ana-

nia), 62-3, 67, 73, 105. (Antim),


217-8. (Damil P"), 73. (Dionisie),
131. (Efrern), 73. (Eftimie Pe),
73, 86 5i n. 4. (Eftimie al IItea),
105 n. 5, 1 o6, 117.8. (Ignatie),
131. (Luca), 106, 118-9, 128.
(Macane), 48, 51, 59, 71. (Maxim),

47, 52. (Mihal P"),

105 n.

5.

(Mihai al 111ea), 105 n. 5 (M-trofan li"), 51, 73. (Slichifor 119,


105 n. 5. (Serafim), 86, 89, 91,
105 t i n. 5. (Suwon), 73. (te-

fan P9, 131, 167-8 51 n. I. (Slujebnicul ha), 218 n. 3. (Teodosie),


168 n. 1, 201, 203, 217. (Teofil),
128-9, 13i, 141, 143, 166-7. (Varlaam), 53, 62-3, 201-2.

www.dacoromanica.ro

CCXXXIII

TABLA NUMELOR

126, 132. (Elisabeta, Doamna luY


leremia), 127 (si fliT ei), 132.
(Gavril-Vocl), 120, 132-3, 137.
(Iereinia-Voda), 102, 112-3, 115,
119 si n. 5, 124 11 6, 132-3,

Mogildea (loan, boier), 119.


Mogilew (tipografia din), 139-40.
Moirascul (5tefan, boier), 157.
Moise, (cartile lift), 215.
Moldavita (ministire), lo, 124, 126
n. 8, 147. (Antoine din, tiaducgtor), 65. (Mitrofan, egumen de),

(loan-Voc1N.), 133. (Marghita, Doarn.


na luY Similar)), 132-3 (si fill. el).

Moldova (Interneiarea el), 198.


1Wolitvele Veco aid, 216.
foldvenuul .
1. Slavon (dM 1535), 62.
2. Romnesti (msse.), 216 n. 7. (din

(Maria Firley, fiica lui Ieremia.


VocR), 163 n. t. (Milailas-Vodg.),
132. (Moise-VoR), 133-4, 136.
(Simion-VocIa), 112-3, 121, 132.
Movit (Petru, Mitropolit de Chiev.
scriitor), 10, 131 si urrn., 143,

mntia junatate a veacului al X VIIlea), 157 (al luY Coresi), 26, 74

146, 162 (si fratft luY), 164, 197,


209. (0 perele lul), 138-9. (Cazanter

si urm., 34. (din 1689), 201. (din


1699), 216. (din 1701), 216. (din
1706), 217.
M0300ca, 177. (tipografia din), 152.
Moscovia, 209 n. io (Tani] Alexe),
162, 174, 176 i urm. (Tatul

id), 154. (CuvInt pentru asgtoria


Mane Lupu), 162. (1Jlarturnirea
pavoslavnIca), 136, 149 si urm.,
153. (in greceste), 213. (In ro-

126.

mneste),

152, 206 n.

2,

217.

(Prescurtati, in ruseste), 152'4.


(tipiriturile luT), 140.
Moxalie (Mille, traduator), 128-30,

Mihail), 148 (Patriarchul Ioachun),


197.
MotY, 28.
Movil (familia), Ioo, 117, 119 n.
4, 182. (Mexandru-Vocl6.), 127.

141.

Mrisescul (diacul Teodor, copist), 12.


Muntenegru, 48-9'
Murano, 105.

(Constantin-Vodi), 115, 117, 124,

Nsturel (1.3driste, traducg.tor), 131,

V. Ardeal (Eftimie, episcop de).

141, 153-4, 156, 166, 185, 217.

(Biblioteca), 14. (Odoichul din),

Neagoe-VocUt (Oomn munteau : Ba-

sarab al Ill-lea), 50 si urm., 63,


70, 107, 109, 130, 187. (Doamna
lift), 47, 51'2. (Mama lui), 5 I, 59(FnI si fetele), 6o-1. (Operele 10),
5 t i urrn. (invlaturile lta), 131.
(traducerealorin romneste), 158.

(0 scrisoare de pe vremea 10),


36, 66
Neamt (mnstire), Io 1, 13'14, 44,
164, 179, 182, 208-10 (egumeny).

137. (coala de la), 12. (CopistI


Atanasie), i 1. (Gavril fiul luI Erie),
IT, 45. (Ilarion), 15. (Visarion), 14(Legg.tori Silvan), 12. (Cetatea si
mn6.stirea din Cetate), 208-9.

Neculce (loan, cronicar), 174, 176,


178-9, 181-2, 196.
Negrilesti (sat), 119,
Nicea (Porfirie, Mitropolit de), r50.
Nicodim (pops, intemeietorul vietti
calugrestY a Rominilor), 9.

www.dacoromanica.ro

CCXXX1V

TABLA NTJMELOR

Nomocanoane, 105, 161.


Notara (Hrisant, patriarch de lerusalim), 177, 214. (Opere tiphrite
In Wile noastre : Despre preolie
ilnemnuri czestino-politice), 214.
Noul Testament (din BAlgrad, 1648),
171, 203, 206-7. (din 1703, IllUlltean), 215. V. si Evangheluz.

Nicopol, 131 si n. 4.
Nefon ( Via/a SfintuluY), 131, V.
Constantinopol (Nifon, patriarch
de).
Nikussios (Panaloti, Mare-Dragoman),
151.

Nisa (Gherman de), 203. (Mitrofan


de), 203 n. 4.

0
Olahus (Nicolaus, scrlitor), 96.
Olanda, 152. (ambasadorul el' la
Constantinopol). V. Haga
Oradea (Tinut), 17.
Ords (Vornic moldovean), 116.
Orhstie (tiprituri romnestY din), 95

Oarttt (Petrea, rdz6s), 15.


Ocnele-MarY, 155.
Octoick -

1. Slavone (15 io), 50. (pretins, din


1535), 62 ri. i. (din 1574), 86.
(mic, din 1577-8), 88. (din Chiev),

si urm.
Ortografia (textelor cirilice), 38-9.
Orp.stT (sat), 15.

146.

2. RomdnestY (1700), 216. (1706),


217. (1712), 217.
Ohrida (emscopul Meletie de), 163.

00h1MI (sat), 137.

P
Padova, 5o5
Palia (pe romneste, tipKritg. In 1582),
23, 76, 95 si urm., 144 n. I,

161, 172, 183,


Panegiricul (Sf. Constantin, grecoromIn), 214. (al Sf. loan cd Nog),
14.

Panomanul (Dandl Andreian). V


Mitropolitul Ardealulta Danbl.
Panoplza dogmatied, 214.

Paraclisul llfaice Doninulul, 215.


PasCallT, 215.
Patras (Stefan, archiepiscop de Ve-

chiul-), 148.
Pit trascu-cel-Bun (Domn muntean),
24. 67.
PAtrascu (fiul 1u1 MAIM Viteazul),

121-2 0 n. 2.

Pcs (Wolfgang de; trimes In Moldova), 82.


Pelagorna (Nectarie de), 139.
Pelopones (Maxim de : Despre schisma

papzstasilor sad Carte sail lumind),


213, 217.

Penticostarai (ll:41.4 In 1701), 216.


PerT (mdnstire In Maramures), 199.
Pestisel (Moise, traduchtor), 97,
PetricanT (sat), 119 si n. 5.
Petriceicu (Stefan-Vodh), 180, 196.
Petritzi (Ignatie, cdrturar grec), 169.
Petru-cel-Mare (Tar), 178.
Petru Cercel (Domn muntean), 24,
43, 92, 95, 104-5.
Petru Schtopul (Drunn In amIndoud
tulle), 45 n. 3, 73, 85, too, 103-4,
107, 111-2, 114-5, 117, 119, 126,

www.dacoromanica.ro

CCXXX

TABLA NUMELOR

Pravila munteanN. din 1652, 168.


PredicatorY strginY, 14.

(Doamna luT, Irina), 112, 126.


(Fiul luT, tefan), 104, 112, 124.

Pretendenfi domnestT, 108.

Pigas (Melette), 105, 118.


Pildde filosofestr (tiprite In 1713),

Prisac (sat In Ardeal), 145.


Prislop (mnstire ardelean?0, 69,

218.

.Pnea pruncilor, 211 2.


PirvulestT (famihe de holeri), 46-7.
Plosca (mnstire arde1ean5), 216

90.

Prodav (eptscopm), V. Brlla.


Psaltit e
1. Slavong. (din Bistrita. 1346), 46-7.
(Tiprit. In 1577), 86. (Tiprit.

n. 7.
Plutarc (Vietele Pa, alele, traduse in
romneste), 215.
Pobrata (mnb.stire), 10, 45, 178-9,
182. (Analele din), 44
PocTalcbi (Sofronie, egumen la Tret-

In

Chnpulungul muntean), 140,

167. (Tipb.rit in Govora),

153.

(TipXrit In Tirgoviste), 140.


2. Ruseascg, 209.
3. ArabN. (iiprit" in 1706', 212.

IerarchT si capul scoliY din aceast

nAnstire), 148 si rt. 3, 163.


Pocrov (schit), 209, 218 n. 5.

4.

Pos-ribania preoldor(tiphriain1650),
168.

Rornneawg. (Hu.i0), 21 si
urm., 82. (*cheian5), 21-2, 24-5,
42. (Voronetian), 22, 42. (tip,
riff de Coresi), 22, 81, 107 5i
n. I. (slavo-romIng, tipgriti de
acelasT), 87, 95-6, 107 i n. t.

Polo (Marco, clltor venelian), 177.


Polonia 41 Poloni, 104, 133, 175,
179-82, 187, 196-7, 208, 215.

(ardeleang, din 1651), 172, 207.

(regele Sigismund al III-lea), 116.

(din BucurestY, 1694), 2 :5. (din

Polunostinfd (din 1695), 2:6 n. 7.

1701 si 1703), 215. V. si Mitro-

Popovid ( roader, diac moldovean),

politul Moldovei Dosoftet (cu tilc,


de Alexandru Dascglid), 217.
5. Greceasa (tiparitg. in 1700, la
Snagov), 212.

12.

Potcoav (Ioan-Vod, Domn al Mol-

dove), 100.

Putna (ingnstire), II, 102. (egumenul Acachie, 44, (Copktul Paladie), 11-2 (analele din), 13, 44.

Povestea celor 40 de mucenza, 201.

Pravila cea mare ruseascg, 209.


Pi avila din Govora, 141-2, 161, 185.

Ft

R (vechea form a literd In manuscriptele romnestT), 25.


Raab, 211 n. I.
RchitenT (sat), 148.
Racovit (MihaY, Domn In amindoug.

terile), 178, 209,

126

(alt Efrem), 126 ri. S. (Ef-

timie), 85 n. 6, Ica. (Isais), 45,


85 n. 5, 10 . (Sava), 164, (Serafim), 180 n. 2. (Teofan P6), 44.
(Ivanco, pisar din), 147.
Radii (DomnY muntenl)

Mautl (episcopY): (Anastase), 147-8.


(Dimitrie), 8 5 n. 6, 101 (Efrem),

Radu-cel-Mare, 46 si urm. Radu de


la Afumatl, 52 n. 4, 69 Radu

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

CCXXXVI

Paisie, 62 si n. 1, 63, 66. Radu


Serino, 93, 98, 106, 115, 1 17,
122-3 Radu Mil-me, , 1,5, 117,

Risca (mnstire), 45.


Risnov, 92.
Rodinul (Alexie, scrinor bizantin),

II9 20, 122-3, 127, 161. (Doamna


luY, Arghira), Ii8. (fiul le, Nicolachi), 118. Radu Leon, 163 n. 1.

Rohatyn, 102.
Rojdanicul, 167.

169.

Roma, la (colegiul germanico-ungaric), 211 n. I.

Radziwill (Janus), 162.

Rafail (cAluerul, traductor), 195.


Ragusa, 112.

Roman (episcopl) : (Agafton), III,


124. (Amfilobie), 124. (Dosoftel
hiti), 44. (Evloghle), 148. (Gheorghe I-1U), 85, too. (Grigore), 108
n. 2. (Macarie, cronicar), 44-5,
99, 100, 103. (Mnroinn), 12 3
n. I, 126. (Mitrofan al II-lea),
146. (Pahomie), 13, 208. (Sava).

(principe ardelean),
142-3, 171-2.
RalcOczy al Wes (principe ardelean),
RalOczy

1'11

17.31 175.

Rares (Ilie, Domn al Moldove), 63,


70. (Petri], Domn al Moldovel),
102-3 (scrisorile le)/
109. (soura le, Elena), 47. (fata
le, Ruxanda), 103 (tefan, Domn

25, 44-,

V Rdutf. (Teodosie), 180 n 2.


Roman-Vod (Domn al Moldove),
198-9.
Rostov (Dirnitrie, Mitropolit
209.

al Moldovel), 102.
Reforma, 69 sl WM.
Reichersdorffer (Trimes ardelean), 20.
Rimnic, 218 si n. 6. (episcopY de),
67, 106 n. 2. (Antun), 217. (Efrem), io6 n. 2. (Ilarion), 217.

de),

RugIcrue husite, z6
Rugelciunile Medal Domnzdui , 107.

Rug (botezul lor), 198.


Rusia (provincie polonA),

(Tipografia din), 217.


Rimnicul-Slrat, 47.
Rinckiov (mbibistire), 70.
Rnduzala sfintiz il apa, 217.

13,

t 76.

Rutee (pisaft), 12.


Rylo (mnstire), 9.

5
Sas-Sebes (updriturY romkiest( din),

Sag, 18, 52, 64 1 urm., 67, 116.


Sbornice davone

Secul (mnstire), 119-20, 146, 158,


164-5.

89-90.

(din

veacul

al

XV-lea), 1 i. (tiprit in 1568-9),

73, 81, 86. (tiWirit in 1580), 90.


Scdrariii slavon (din veacul al X V-lea),
11.

Scarlati (nepotul Postelnicule), 119.


Scoctuharif (sat), 119.
Seachil (Cnnlras molclovean), 123.
SecuI (husitl), 17.

SeirnenI, 169 70.


Serbia, 46. (Despotul Stefan Lazarevie).

al - iel), 12. (pisart din -,

in Tara-Rom'aineascl), 12.
Sfinfa daz-ovanie (ms.), 219,
Sf. Ioan cel Noil (din Suceava),

146, 181, 198, Virda luI), 154.


Sf. Macanie (tnvil/dim-lie luY), 12.
Sf. Paraschiva, 148, 159. ( Vizda er\,
154.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

Snagov (ingnb.stire), to, 105 n. 3.


(Tipografia din), 212, 215.
Smatyn, 138.
Sobieski (loan, rege al Polonid),
181, 199, 215.

Sf. Nzfon (Via/a). V. Ntfan.


Sf. Vinerr (Povestea), 26-7.
Sfinlirea Biser-icit (tiOnt in greceste

la 1703), 212.
Siberia, 178.
Sicrml de aur (tipgriturX ardelea*,

Sokoll (Marele-Vizir Mohammed), 83.


StilnestY (mAnstire), 520.
Stefan-eel-Mare, 10 I urm , 25, 44,

200-1.

Sighisoara, 96, 116 n. 4.


Sigismund (imp6ratul), 9, 16.
SilesianA (hirtie,

69, 102. (act romhnesc de la el),

Intrebuinmta

109

In

Stefan (lItzvan, Domn al Moldovel),

Maramures si Ardeal), 21,

Siliste (sat line Siba), 67.

116.

Stefan-Vod Tonia. V. Tomsa.


Stettin, 176.
Stiria, 103.
Stockholm, 175.
Stoma (LogofAtul, traduator munlean), 195, 219.

Silivestru (traduchtor rnuntean), 153-

4, 72.
Savas, 69. V. Prislop.
Slmbgta-Mare (oras), 16-7, 210.
Stmion DascAlul (cronicar), 165.

Simpietru (popa loan din, copist),


167 n. 1, 218.
Singiordz (sat In Ardeal), 71,
Siria (cresting din), 212.
Strigul (Meletie, teolog grec), 128,
150-I, 162, 169. (Cartea lui im-

StoeistY.FocsanY (sat), 145.6.

Strehaia (episcopie), 170 n. 2.


Stroid (famine), 125-6, 182. (Luca),
112-4. (fig shY, Ionasco i Vasile),
113-4, 125. (fratele lui, Simion),

113, 125.
Strugalea (ingnistire), io.
Sturdzea (Vasile, copist), 216.
Suceava, 13-4, I It.
Sucevita (mn5stire), 102, 105, 14,

potriva Calvinilor), 213.


Slatina (mnKstire), 45,

10,

CCXXXVII

127.

(egumenul Partente), 127.


Slujbe de sfinli: (a Chlopolitel), 212,

(a Mated Domnulul), 217. (a Sf.

n. 7, 125, 132.

Constantin, In greceste), 217. (a Sf.

Suedia, 165.

Paraschiva si a Sf. Grigore Decapolitul), 214, (a St'. Visarion), 212.


Slujebnice, 203. (al Mitropolituld,

Sulariul (sat), 115 n. 2.


Szakolcza, 17.

Szini (Stefan, Iesuit), 211 n. I.

muntean Stefan , ms.), 218 n, 3. (tiOra In mlnIstirea DealuluY), 166.

T
T.irnKsent (sat), 148.
Tanablac (Grigore, scriitor), 13-4.
(loan, sunchiul. luY Stefan-cel.
Mare), 14.

rirpetI (sat), 119.


Tat& Noshu, 66, 74, 94, 113 n. 2.

(al Id Megisser), 113 n. 2. (al ld


Luca Stroid), 113.
TatarY, 153, 180.

Teodora (mama Id Mihe Viteazul),


123.

Teodosie (Domn muntean), 51 si urrn.

www.dacoromanica.ro

CCX.Xxvill

TABLA xuyffLOR

Tirol, 101-2, 104, 112.


Tismana (ranKsttre), 9, 16, 201.
Tobolse, 176.
Tomsa (Stefan al We", Dornn al
Moidovd), 121, 125-7.
Topolita, 119,
Torda$ (sat in Ardeal), 90.
Trebnic (tipbrit In 1636), 139.

Teofilact (Tlcul Evanghehilor de),


Io.
Tesalonic (Simion de, scrntoi ), 178,
200.

Tigar (Zotu, boier), 103 rt. 2.


Tipograff in tertle romine : AlexandrovicY (Timoteil),

139.

Bacov

(loan), zoz. Chiriac Moldoveanul,


201, 210. Dobre (popa), 141 145.
Gherbest (Damaschm), 206. Glebcovid (Ivan), 139. Lorint (diacul),
88-9, 94-5. Aldnnli, 88, 94-5.
Matien (diacu)), 95. Moise (cAlugArul), 62 Oprea i Petrea, 63,

Triod .
1. Slavon. (pretinsi. tiOriturg. mutt-

tean g. din c. 1550), 64 n. 1. (tipArit in 1578), 87. (din TIrgovi$te, 1649), 167.
2. Rusesc, 209.
3. Romntesc. (din 1697), 216. (din
1700), 216.
Trofimovid (Isala, Orturar rus), 150.

Preda, 153. Stancu Faurul, 197.


Stavnitchii (Vasile), 197. Tudor
(diacul), 7r, 73. (aY luY Matel Basarah), 155. V. $i ISvanovid,
Liubavid, Mitrofan.

Trotu$ (ora$), 17-8, 110.

Tulin, 126.

Tirgoritte, 14, 62, 66, 118. (Tipografia dui), 167, 217.


Tirgujiii, 'IO.

Turd, 57 i urm,,

96, 105 n. 5,

117, 153, 163, 173, 180-2, 212.


(SultanY),

Trnosania (tipgritur5. din 1652), 170.


Tirnova, 9, 14. (Eftimie, patriarch
de), I o.

198. (liinbi literarN, a

lor), 118

Udrea (Hatmanul), 116.


Ujlk (Dionisie de, predicator Impo..
triva Husitilor), 18.
Unghenb (sat), 119.
Ungnad (baronul Ioan), 119 n. 5.
UngurestY (sate - In Moldova), 119

Um!, (tipografie de rabn6stire), 196-7.

Unirea cu Roma : in Polonia, 135,

150. in Ardeal, 65, 210.


Urach, 82.
Ureche (familia), 113 $i n 4, 182.
(Grigore, crontcar, 113-4 si 113 n.
4, 119 Ii n. 4, 133-4, 157, 162-3,
208. (Nistor), 146.
Uricarl (Cristea Mthbilescul $i Ieremia Biiseanul), 103.

n. 5.
lingua (vechea lor literaturi), 7.
(Biblia lor catolic), zoS.
Uniedoara, 69.
V

Vad (episcopie ardeleanO, 43, 69,


70. (episcopul loan Cernai), 142

n. I.

Valea-Alb5. (lupta de la), 14.


Vr5.1tY (sat), 167 n. 2.
Vas laam ,si .roasaf (povestire), 217.

www.dacoromanica.ro

TABLA NUMELOR

Vasile Afacedoneanul ( invd/dtrerzle

lul), 214.
Veelnul Testament (si HusitiT), 23.
VelicTovschi (Paisie, reformator al
vieta monachale in Principate),
209.

Venetia, 7 3, 205. (solia luI tefancel-Mare la), 14. (a luY Neagoe-

CCXXXIX

Si, id, Minele i Mitropolitul Mol-

dove Dosoftet
Vmeri (Povestea). V. Sf. Vineri.
Vint (sat in Ardeal), 96.
Vint (loan din, traduator), 2o0-1,
210.

Viskl (Ioan, copist), 144. V. Fo-

Vod), 52. (tipografia slavonA din),


48. (tip6riturY grecestY din veacul
al XVII-lea), 198-9. (scolT din),

garasi.
Vlad (DomnY muntenT) : (cel TIMr),
50, 52. (al VI-lea), 62 n. I.
Vlad (GrArn6ticul . Botulescu ?) 217.

117. (postav de), 6c..

Vlastaris (legist bizantin), 87 161.

Vevelli (Constantin-Batiste

si Nis-

tor, boierT), 118, 165.

Viena, 117, 123, 211 n. I.


Vieros (rranstire), 111.
Vietz de Sfinll : (a Sf. Nifon de
eCostandial, a Sf. Vast le-eel-Nat,
a Sf. Sava, a luT Efrem Sirul), 128.

(De la Cozia), 216. V. si Efrem

Vodita (inftig.stire), 9.
Voico (Logoflt-Mare moldovean),
123 n. I.
Voronej (Pahomie, episcop de), 197.

Voronet (mnistire), ii. (Koala din),


12-3.

VucovicI (Bojidar, tipograf), 62, 71,


90.

Wycliffe (agitator religios), 15-6.

Zacan (Efrem, traducnor), 97.


Zamfira (Doamna, fata luT MoiseVocif), 69.
Zernca (Taras, tipograf din Cluev),
138.

Zapolya. V. Ioan-Sigismund.

ZernestY, I 22.

Zips, 17 .
Zlataust (Sf. Ioan), 217.
Zmucil6 (Savel, Banul), 210.
Zolkiew, 179-80.
Zonaras (scriitor bizantin), 161.

www.dacoromanica.ro

INDREPTARI I ADAUSURI
P. Xi, r. 14 de sus. In loc de Voronq : Humor.
P. xxxt, r. 16 de sus : veatrile e slavon, de la s-k-rinino, dar la primire
acestul cuvint de traductorul maramuresean poate sit fi Inriurit cuvintul yin
t;Re pentru pinze.
P. X LIV, r. 8 de jos, ceteste

cTeoctist al III-leap, In loc de : cTeoctist

al l I-lea..

P. Lxix, r. 8 de jos. p. cxLINT, r. II de jos. Radu-Voca a stat in Gloagiulde-sus, dar mnstirea era In Gioagiul-de-jos. Asupra episcopilor de acolo, v.
si cartea mea ;Stefan.cel-Mare p Maud Viteazul ea "intemeietart at Nitro/viler
din Ardeal (extras din cAnalele Academiel Roraine., i separat).

P. uxxvu. Mitropolitul Teofil d la 17 Ionic 7126-7127 (=i 619), din


Bistrim oltean, supt Radu Mihnea, o Pravil slavon acestel mnstiri (Ins.
2508 al Ac. Rom. ; v. fo 199). in manuscript, cu aceias1 scrisoare ca i celelalte fol, e si cuvintul pentl-u cureyie In romneste (fo 201 si urm.), care rmine astfel s fie foarte vechiii, - data aproximativA ce i se d In Gaster,
Chrestomatia, I, fiind deci Indreptkit.
P. CLXV. Ipotesa asupra descendentilor lul Nistor Batiste, se Intreste printr'un act alltor in Arch. Statului, Neamb no zoo6, cu acest cuprins :
Iasi, 20 Ianuar 7173 (1665) cNistor fieorul lui Costantin Batiste, nepot
de fatl lui Nistor Ureache Mar[elle-Dvornic, si de chlugrie monah Nicodim.
d Sitculul BrtestiI (T. Roman), cpentru sufletul maicif rueale MrecuO, c ail

fostu dzeastrele el.


ce cit si mosu-mieil Nistor Ureache si maica mea dzac
acolo In svnta mnstire.. Intre marturi : cdenaintea dumisal[e] vru-micii
lul Vasilasco Ureache si a surori-sa Alexandra, fata lul Ureache, si a nepoatl-mea Alexandra, fata lui NeculaI Ureache, si denaintea dumisal[e] luI Andome Portariul de Suav[a] si denaintea dumisal[el lui Mihlachi neguttoriul
de lasia. Nykodym Batista (sus : Batiste). - Cf. si no 2007.
La p. cxxvnt. De la Mitropolital Grec Luca avem acest act romnesc
ct Milostii bojiiu preaostinom Mitropolitu chir Luca vsoi zemle vlascoe.
71304. Vol. VIL

XVI

www.dacoromanica.ro

CCXLII
it Scris-am V1[5.]cl[t]clia Mea aceasta carte egumenului Vasihe de la SU.
Ghtorghie st acestor megdas anume Negulea. ol Musat de In Candest[1], pentru
o danie ficut de un cdlugir la uadn[llstirea lu Ciolan, uncle-I zac osele. Litre
vecinr, un BuhniN. Martur la judecat i cfrate-mid Epi[sco]pul de BuzIii ut
VI[did,ca Nichifor i multi egurnerd ... Pis msta Mal 31 : la sorocul dup[d]
Sti Petrea Sdnb)t[51, i sd meargd naintea frateluT Ipis[co]pul, in trgu Buz[e]ii.
Tarcetv gyiT]porcoMtlig OtixpoRtxxicz Aotiax. Pecete verde, ruptd.- Bibl.
Ac. Rom., acte necatalogate (?).
La capitolul penultim. Acte pr:vitoare la CetdOia in acest timp gsesc aceste

dou :

Arch. St, Sf. Sava, XXXIII. 39 :


Iasi, 2 April 7188 (168o).
Contis ce am fost Stolnic-Mare i cu fgmeaia mia Irina, fata lui Istratie
Logofatul, And Cet4uil un loc de cramd si pivnit. la Cotnarl. Iscilese si
Miron Vel. Log., Tudob[e] Dubdil Vel Sptar, Ionasco Bals biv Vel Vornic.
Arch. St , Sy. Sava, XXXIII, 39 :
lasi, To Maid 7185 (1677). Ed Nacul Stolnic si Nastasiia Stolniceas[a] si
fe6ori mel Dumitrasco Pitar si Ionnasco Armas i Costanttn Sisdar si Toderasco Medelnicerul aratd. cd Duca-Vodi-i facuse un Imprumut pentru a se

pldti de la niste Turd. Acura Duca-I cere prin Macarie egumenul nanstira
sale, Cet4ue. Dd vitle de la Cottlarl. (5 atbd a le scrti la catasttvul Cotnarulul. tntreste Mitropolitul DosofteI.

www.dacoromanica.ro

Acesta e al treilea volum de documente interne ce public


pentru ace! ce pot sa.-1 inteleag folosul. Cu el incheia culegerea mea.
Volumul VIII va da istoria culturif rom6nesti saii mai bine
tabloid istoric al acestei culturi : pentru alcAtuirea lui voiti
intrebuinta si materialele mele si toate cele tiprite pnd
acum.

Dar nu voiti lsa fr intrebuintare nici de acum documentele interne ce-mi vor veni in mina'. Dar, in loc s le
tipresc ca pain acum, voiii da din ele tot ce va fi informatie noud, supt rubric! care vor corespunde capitolelor Istoria culturd.

0 tabl a volumelor V, VI, VII, cuprinzind numele de


familii si numele istorice, se va da in curind. Tabla numelor
de sate, numelor de botez, notiunilor culturale, va face parte
din expunerea volumului VIII.

www.dacoromanica.ro

I.
DOCUMENTE DIVERSE.

71304. Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

I. Din Mehedintl.
r. Bucure5tI, 5 Iulie 7190 (1582)'. Mihnea-Vodd, pentru Filip
si fratif $i fiil luI, Marled mosie in Mgurceni. aDe Domnia

Sa a cutatd si am judecat pe dreptate l pe lege $i am dat


lega 6 oamen[I] buni $i dreptl, s jure cum c a avut a imprti., Martori: Ivasco Vornicul, Lpdat Logoatul, Dumitru
Sptarul, Costandin Vistierul, Radul Comisul, Danciul Stolnicul,
Gontea Pharnicul, Manea Postelnicul. - Traducere de pe la
1750

2. Tirgovi$te, 16 Iunie 7114 (1606). Simion Movil, luf


GIurcd Ergheviceanu, Ianculul sin GIurcd $i lui Nicola,
crora li s'ad orinduit doi judectorI, cGherghind Stolnicul,
Dumitrache Vel Postelnic, ca s li hotdreascd Erghev4a. oSi
a hotdrit acea mo$ie in treI locuri, dup obiceI, pd lingd
Dundrea $i, din drumul cel veichi, din piiatrd lui Bran, sus
in glmeid, la Piatr; din piatrd luf Bran, din jos, drept prin
cling ; $i seurgere apiI, - $i love$te in drumul veichf, $i trece la
stejar $i d in pirul (sic) la piatrd, $i apuc scurgerea apiI
sus $i love$te in drumul veich, $i taea priuld Muntele
$1 coboard jos in Feregu, din Feregu drept in poiana, la

piatr, din piatr n vlao, la scurgerea apif, iar in piatr,


din piatrd in vleao apiI iard$1. in piatr, din piatrd drept in
Comresti, din Comore$tI la drum in jos, la scurgerea apiI,
in girnita la piatr ; din piatrd drept la girnita lui Istodor,
$i din girnit drept in vleao, la Soci$1, $i din Socisl drept
la piatrd lui Baran, din Branu in scurgerea apil in sus, pnd
in drnmul veichi i piatrd, si din piatrd drept in sus, d'asupra
scurgeri apef ... sus la glmeid
iarA$I la piatr ... Si ad
ardtat Iancul innaintea Domnii Mele o diiata de la unul
Mrin, acel mo$fl stdpin, ce a dat-o de suflet Ianculta.,
1 Cf. vol. XI din col. Hurmuzaki, p. 898.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIVERSE, I

Marturi : Dan Vel Vornic, Theodosie Vel Logofdt, Pana Vel

Vistier, Enachi Vel Sptar, Stefan Vel Comis, Gherghind


Stolnic, Dumitrache Vel Postelnic. Scrie e Patru Vica,. - Tradus in 1839, clupd hrisovul cel adevrat slovenesc, precit
s'ati putut alege, fiind rig pstrat $i prpdit) 1.
3. BucurestI, 25 Ianuar 7137 (1629). Alexandru Ilia$, lui
Novae $i lul Cut-Ma din Ergheavit si fiilor lor, pentru aceast

mosie din judetul Mehedint, partea lui Mihart Postelnicul,


cu veciniI, : Tatomir fiul luI Toader $i fill' lui Opre 'POnasul. EI o cumprase (Novae $i Curia) de la Mihart, din
Sitoaia, pentru 10.000 de aspri gata, cu marturI goameni
bunT,, anume din Cernetu : popa Vidsan $i Grozav, $i din
Ergheavit Lupul $i Dragul. Din acela$1 sat li se confirm_
prtile lul. Prvul si Oance, fiiI lui Dragul, nepotii cpreazviteritifp luI Popa Stan din Ergheavit : pe aceast parte se
dase 8.000 de aspri gata, cu mrturie de oameni buni, anume

din Cernetu popa Vlsan $i Ion nepotul de fia al lui Lepdat


$i Avram $i Grozav $i Vlcomir $i Vidsan si Lala, $i din
Glmjoaia Dragomir $i Gripsor si Prvul, $i din Ergheavit
Lupul $i Dra ... frupt], $1 din Trovtu Nicsa $i Radoslavu
vtah, $i din Bistretu Nicolicea si Lupul $i Ptru si Dumitrup.
Marturi: Hriza Vel Vornic, Vladu Vel Logoft, Trufanda Vel

Vistier, Miho Vel Spatar, Dumitrachi Vel Stolnic, - Vel


Cornis, Costandin Vel Pdharnic, Condil Vel Postelnic. Ispravnic : Vladul Vel Logoft. Scrie Lepdat Logoftul. Monogram cu ros $i pecete. Pergament2.
4. 12 - [1628]. Alexandru-Vodd, lui Staico Postelnic din ...
' Acest hrisov exist, dar dup. InfIt4are se vede usor ea' e fals. i data e
fals, cci Simian Movilii a fast Domil muntean numal in 1601-2. Comparat
cu documental din 6 April 1602 (vol. V, p. 177, no 16), se vede Ins a
acesta de aid a urmat un model bun. Apol toponimia-sT p5ostreaz6 toat Insemiikatea.
2 rentru Mihart, v. vol.
V, p. 298, no 21. Divanul e acelas1 In Maiii
(ibid., p. 439, no 8): ultimul din ultima Domnie muntean a luI Alexandru

llias chiar. Lul Trufand (a,upra drum v. vol. V. pp. 480-:, n0 1 1 ; p. 483, 110
17) II int'resc satal Rusineztl din Romana0: Intaiii Alexandru Coconul, la 31
Maiii 7132 (1624 , TIrgovi;te). apoI Alexandra Ilias, la lc) Mart 7136 (1628 ;
Bucurestl) (Documentele familiel Golescu, depuse la Ac, Rom.). Cu privire
la el avem (thid ) ,;,i urm'torul interesant zapis:

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALA

imea1e , c de sal' fie

1 Rumdn anume Pdtru de in Bordscul,

cu fteciorii], . .. $i printii lui, $1 apucat $i de leg[d]tura luI Mihail


Voevoc11 ... lard dupd aceaia, cdndu ail fost ac . .. [Tara-R]umd-

neascd, iar Pdtru de Bordscul el ail rdicat Ord $i ati v[enit]


fat[d] In Divanul cel Mare cu Staico Postealnicul, $i asa Ord' ...

ni 1-a apucat legdtura a lu Mihail Voevod in Bordscul .

. .

Domnia Mea am cdutat $i am judecat pre derept $i pre


leage . . Si am dat Domnia Mea lu Staico Postelnic leage
de in Divan 3 boiar[I] : Stoica Postelnic i ot DrAgoiani Brdild
i ot Rogojina Diicul.... ail fost Pdtru Rumdri de in sat de in
Bordscul de mosie $i cum 1-a. , [B]ordscul $i cum iaste $i
.

acum ldcuitoriti tot in Bo[rdscul] .. . Staico Postelnicul el s'aii

adus leage deplin in Divan si ail jurat ...De ail rmas Pdtru
de leage si de judecatd... Rdvasele domne$ti la mdna luI Staico
Poste] nicul. D Monogram.

5. 14 Mai 7144 (1636). eZde Cletovtif ai lu Pdtru de


Larga, po im : ot Strdhaia Drumenta 1 ot TurceanI Duliman i
ot Strdnaba Judetul i ot Ciuturf Drdgoiti i ot Strmtel[e] Se-

verin i ot Sldvile$t[i] Roman, O. jure de cdtrd Mihaill den


Bordscul, cum nu iaste Pdtru Rumnu de in Bordscul de
mo$ie, ni 1-ati apucat leOtura luI Mihai Voevod in Bordscul. insd cum vor afla cu sufletele lor, $i zdoa la Sti. Petrd.

I is. Cernica Postelnicul, $i sd jure in Scaun la Craiova. Pis


7144 [1634,
Lep[d]dat u Bucure$t[1], msta Maill 14 dni,
Monograma domneasca $1 pecete cu chinovar (pe o foaie de
1

hirtie mica").

Alta analogd (8 Maiil 7136=1628), 1111 Staico Postelnicul


din Ohabd . .., Stoica Postelnic, Brdild din DrgoianI, Diicul
din Rogojina ca s. cerceteze cum 1-ati apucat leg[]tura lu
Mihail Voevod tot in sat.
6. 7156 (1647-8). SA' s stiia cum ail cu[m]pdratil Preada
alil lu Bidigae o ocind.
7. 6 Septembre 7205 (1696). Doisprezece boieff, ce sntem
.Scris-am eli PItre Sulger al mieil zapis, sa fie la m'ara jupinului Trufa ri]d.
biv Vel Vistiar, cum sl sI. stie ea". nu-m trebuie s. cumpr satul Crusuvul,
ci s5.-1 cumpere dumnealul : asea Mrturis-a[s]c. Pis nata Mal 24, vel[e]t 7135.,
1 V. I. Bogdan, In Pr rnosul Sturdza, p. 152 SI urm.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIVERSE, I

luati cu porunca Marie Sal[e] Domnu nostru Io Costandin


Bs[d]rab Voevocl, cu rvas[e] domnest[i], dup obiceI, de pd.rintel[e] Atanasie arhimandritul, egumenul ot sfnta mn[d]s-

tirea Tesmana, si de a1tI mosnean1 de la Erghevit[a] ot sud.


Mehd.,, pentru a hotrnici la Erghevita. Se adund la soroc,
la mijlocul loculuf, fiind ispravnic credinosul boerinul DomnuluI nostru, dumnealuI MateI Sacazldul Marele-Portar .. . Lea
am tras mosiia pe tref locuri .. . Skit 8 part1 marl; cum s'are
zice : opt funif, dintre care cloud' le vor tinea cmigiias[i] din
Erghevit[a], cpn[] in hotarul CernetuluI $i al Dedovitgi.
ntre rdzsI, c Gheorghe sn Necole1, cAnastasie feorul Grui,
nepotul Balicdf v. Isclesc : cMockoc Eontip,ii, Mi:Tocg Hopsh.p-qc.

Az Papa 0 tetelisan Vel Cdpitan za lef[e]cif, Vasile Vel CApitan za CernetT, Dumitrasco Cdpitan Bagdan, ot Slam Rmn[ic], Stnislav Logofdt Mresscul, Iancul iuzbas[a] ot Jidostit[d], Giuca Zanescul, Giurca Purecel ot Izvor, Dumitrasco
iuzbas[a] ot Baltd, Plvt Cpitan () za dorbant ot Izveta (?).
S. Noi 3 boiari si megiiasi ce sntem rnduit de dumnealui lordachie biv Vel Srdar, is. ot sud. Mh, de am indreptat hotarul Belif-de-sus de cdtrd hotarul Rudenif. Deti,
scotind innaintea noastrd si Stefan Srbul un zapis al Anutii
fata lu Dumitru iuzbasa Bobild den Gor-Bala, scriindn cum
O. an vndut partea el* den Bala-de-sus toat[d] cdt[] s va
gsi, al treilea den teiul boolescn si dentr' al(t) Gurgalur, in
rupt, dereptii bani gata e 13, din seliste de cas[], den cmpti,
den pdure $1 dupeste tot hotaruln ; cage] zapis 1-am vzut
$1 noi scrisn de la leat 7229 [1720-1], intrit cu multe mrturi, mosteni dentr'acest hotarti, care si de fatd an fast in-

naintea noastrg si an spus e iaste zapisul bun si dreptii, drepai aceaia $1 noi 1-am dat aast carte, ca s stpalneasc
acea parte cu bun[d] pace de cdtr'al alti mosteni de Bala, precum scrie zapisul a'easta. Octomvrie 14 dni, V 7254 [1745].
Vintil[] NI Postelnic. Md. C. Cerntenul.
Lupul Gozob ot Rudind. En Ptru Glivann ot Dol-Bala.
En Dobre ot Studina.
f Si, cdndn s'aii fcotti aaste, vinie dinn Vezurini, cu nime
n'am avotti nicI a pricing. Lat 7274 [1766].

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

[Adaus

Sud. Mehdt.

Peste aast[d] hotrnicie un Ptrasco CAI-sod i Mihdil[d]


Puscariul ot Bala-d-sus, tocmal acum s'ati sculat cu judecat[] ca sl scot p Mi Teo i Zova dinteaast[d] mosie,
puind temei de cuvAnt : intT, cA ar fi zapisul vnzrri iconimicos 1, a doao cu protimisis, c li s'ar cdea, fiind rudA cu
vnzAtoriul s[i] rdzasl; care, cunoscAnd c amndoaod cererile
le snt desarte; intT cA zapisul iaste bun precum 11 vdzuT s[i]
ea, dupA cum arat[] in& aZast[] hotrnicie ce iaste fcut

din porunca dml. Tordachie biv Vel Srdari, si dA. la vAnzarea mosii pn la hotrnicie snt anT 25, sidd la hotArnicie
pA'n acum sant ani 29, ce vine stpAnirea - numitilor cumpArdtori dA anT 54, rda caut[] jluitori a ispiti jud[elcata ; ce
am hotArdt si am intrit si e cu iscAlitura sA stpneasc[1

cu bund pace d catr'sil, intocmaT dupd cuprinderea zapisului s[i] acesti hotArniciT, - puind pe prtT de ail data si
zreapd ae'astd ; 1785, MaT 29. Isclitura.

9. 3 Mart 1784. cDumneavoastr ispravniciloru, aducAnd


pe Poenaru de fat, s'A ceretT ca sA vedetT maT intAia hotArArea

Domnii Mele ce s'ati fcut cu Divan spre a-s stpAni Poenariul mosiia Colaretul dupe semnele si hotarle ce s'a fcut la
fata loculul. SA caute si niste acte care la theoriia Divanului
nostru n'afi intrat. Pecete octogonald. IscAlestejos: Vel Logofdt.

o. cPerilipsis de toat cheltuiala morn' din ClosanT, cnd


am fcut-o intl ; 1820, SAptemvrie 27.
tat. par.
1.057. Pentru zile de lucru 2.114, cdte par. 20 zioa, care
s'ati lucrat numai la spatul si ziditul erugiT.

oo. Chiriia boilor ce at cdrat la piiatr de zidit.


150. Chiriia aratuluT tuturor lemnilor moriT.

190. Fcutul cask morir cu podul apei i cu tot cAt a


trebuit parid cnd s'ati dat pe find.
120. 2 perechl de pietri de la VaI-de-eT, in loc.
40. Chirlia adusuluI pietrilor de morl.
70 fierul s[i] lucru tiganilor.
Aded. : cu Ir4e1egere fUlnuit. Cf. Documentelt Callimachl, II, p 64, n 139

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIVERSE, I

14, 24 la osbiti oameni caril aa impuwat


piiatr pe erugd.
8
8

'2.6

spart la

[i] 2 ocar rachis, acutul uturilor.


sicuitul pietrilor morii.

65, 30 vedre vin.


25, ro vedre raichi.
75, pentr[u] o mie oa fdin de porumbl, cat[e] par. 3, s'aa
m[n]cat la lucru.

25, pentr[u] Ioo oc brana la lucrtori.


25, iarba de puF,ic cu care s'aa spart piiatr supt mor i
pe erug.
lo, 2 mie indrild.
1.982, 24, adecl : una mie noa sute optzdcl i doI, par.
doadaci [i] patru, afar[] de cheltuiala.
1.982, 24, ce este s a mal faa. cnd s. va pune pmnt
pe lng4 zidul eruglI
afar de stavila care trebue a a
fach la intratul apel pe erugd, [i.] altele ate mal trebuesc.
[iL]

Theodor Vladimirescu 1.

II. Acte pstrate In Archiva Episcopiei de Rhnnic.


1. (S s[d] tie banii ce am dat .. . frupt] Fato ticeanal, cum semneaz[] mal jos anume ; Sept. 19, It 7222 [1713].

ro. t1 i-am dat la Buc[u]reti, and aa mersa cu Vasilie


Logf. Poenaru.

p1 22 dat iar la BucuretI de a cumprat o preache de


cltunT MarieI...
4 p1

t1, i-am dat la o ghiordie ce a fcut Marie : blni-

t[d] ca sngeape.
3 t1 i-a dat neaica Costandin.

2 p1 io t1 ipac mai dat la Craiova, de a cumprat un


br mocadin Maria
7 t1 am dat de am fcut o rochie de dimie roie Mafiei,
cu zisa lealeI Frujnef.
1 Acest document se

MI5. In

colectia LiceuluI din Severin ; celelalte, la

persoarie particulare.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

t1 am dat de am fcut lealei Frujnei o rochie mgslinie.

pl 22 t' pac mai dat de i-am fa:cut o preche de caltuni


negri.

p1 0 pac mai dat la o preache de papuci negri


- t' am dat de i-am mai fcut un zgbun de atlaz albastru.
-e am dat de am fcut o rochie Marief, de alage.
2 t1 am dat la 3 prechi de cltuni, Maria
p' e am dat la o preche de papuci, Maria
6o t' pac mai dat la un brd6 sam, Marief.
p' 22 e la o preache dune, Mariei.
p' 22 t' la o preache cizme mamei Frujner.
I, 40 e dat mamei FrujneI, and mergea la balci.
-I- 2 e am dat la porumbu, la catane.
6o t' am trimis de la Bucuresti, sd cosasa, fn.
2 t1 a dat neaica Costandin iar pentru fan.
4 t' s'all cumprat vin de la munte.
[Pe Vo :]

MaI, 20 dn. 7224 [1715] dat-am Oprlf t' 1,44, s cosascd fn.

1,44 am dat lui Sofronie.


[Tot asa luf Lpdat, Arci, lui Vasile Miereanul, 120 bani.]

121 bani, am dat de-am invent casa cu trestie ffters].


EPlat unui chelari.]
2. I-iii lunie 7256 (1748). Zapis, dumnealui finului Andrei
Capt. ot Trgoviste : se pun zlog pentru o datorie niste prti
de mosie la Cnpii Stnestilori. Si am scris eil Costandin
Logf. sin Ianache. Capt. cu zisa lui.

3. ,22 Novembre 1791. Hotrire pentru jalba dumnei


Lucsandra Cojasca ..., pentru dumnealuf Dragoiti Ceaus Spa-

tresc, artnd c, avndu un loc, pe care are si cas, ce sd


vecineste pa de o parte cu locul bisericil Ssestf ', etc. Se
fcuse un ingrdis, care aduce procesul. Pomenit popa
Ioan, ot biserica Stejarului. Se arat cloud acte scrise de tot
un condeiti. Se aduce martur un lcuitor din alt mah[alla.
Acea biseried unde plteste chiriia Ceausul ... Si, vzndu
pricina atta de intunecat, am fcut prelungire si am pus O.
1 Din Rimnic. V. vol. I-ii, p. 448 i urm.

www.dacoromanica.ro

lo

DOCUMENTE DIVERSE, IL

sape ea sa gseasca rdcini de pari de grad sati de uluce ...


Si, din sapatura ce cu cercare s'ati facut, s'ati gasit radacini
de pari de gard mai nduntru locului jluitoarii. Se cauta
a se adeveri prin putere de blestem.
4. Preotii ce Ii s'ati dat pet. de,scuteald (1793). Unii ai Vel
Vornicului Brincoveanu, - iar ploc[onul] s-1 plateasca, alti ai dumn. Spatar Gianoglu (popii Bloi i DitI), si
de la biserica domneasca din Cernetl.
5. lictzeortzov vij zeptXn43-iig air) XVP-T6)V zzi aittVETOY) 7Cp1.11.1.1.6tT(09
Tfig

ytcmirri artaX01C1 l

Ty.vmEoo, XV.T6t Tb c/c0,1;' koq, 'Istwmpiou .

(Catastih al cuprinderii lucrrilor miscatoare si nemiscatoare din


prea-sfinta Episcopie a Rimnicului, In anul 18o6, Bin Ianuar).

Al doilea titlu, in interior :

KCLT6t5tt7.1. i(36`cloyne

6.(7Ex; a7noxoztiq a7Cb Ttpbt,00 1306),TCY.q, iv 3(:( p

& ov

Ttiq

T.O7V oizov6p:4,

6.7r?) kou 1796 116-ot Tot) :4-rotn. 1805-Tou. (Catastih al venitu-

rilor 5i cheltuielilor sfintei Episcopii de la Rimnicul \Men,


cit am fost econom, de la anul 1796 ptind la anul I8o5).
1. Cele de mincare.
Cheltuieli (1796): 4 lei oca de zahdr, 5 oca de cafea (x46v),
leti pentru patru grfi (7apipag), 1,20 rachia anison,

4 lei oca de dulcea0. (7Xux6v), daruri care protopop si diacon, 2 T(i) NATCIpawcCti &Ito!)

C6T7y3e T Raq (cantaragiului

care a cintarit sarea), cheltuiala cu camfurd (ximooupa), strafide, cheltuiala CU cmarele bucatar; i leO oca de orz, ro,io

la ziafetul ispravnicilor, 6 la farfurii pentru cas, ,z3,20


la 3 oca de sapun, 8 a-1g g!oaa gtav -71),Oev 6 EvezfiN a:et zb
X,..7(1 (8 cheltuielile facute cind a venit Stirbei ca s treaca
la Sibila), 15, elg goaov gzay az4tO1oey 6 Ilpotills eig rir)
irrtcr/..07rilv (la cheltuiala facuta chid a stat Brailoiul la Epis-

copie) (lanuar). - 62,20, i


xcal.y.comp.gocx TOO GI. XotvtCep-ij

40 6xa. x4.at, gray


(62,

id,Oey

20, pentru 40 de oca

de untdelemn, chid a venit Calmacameasa lul D. Hangeri)


(si alte cheltuieli cu dinsa; Februar). - Si in Mart cheltuieli
cu Stirbei. - April: cheltuieli cu Pharnicul Gheorghe,
&It a stat la Episcopie. - Septembre, cheltuieli cu p.otzatpwpoun si xouidtpLot (aingurl si servicii). - Octombre :
42,10, fidea pentru Caimcameasa, si alte lucruri.

www.dacoromanica.ro

MATER1ALE DE ISTORIE C:ULTURALA

11

1799. 3 ler, 5 care de lemne Cheltuieli cu Calmcmeasa. Bac$i$ ispravnicilor pentru scutelnicir din Drgsani v . 2,20, halvh.
1800, Octombre. At& rbv asprezijv Tor) Moopo6C1, 67ror.) ixet-

ei ry a7:16%07Cily ?A:Hi l b TOk 'AXCaNE.rot TOO (Pentru


serbetul lui Moruzi, chid a stat la Episcopie cu ArnutH lur).
Ihiasv

1801. 18,20, :soacr. Stec z0 6; To6p.ou 67:65 ziOrprzy Eig vv


iztcry.or-6v. 3,20 eta.v apg.asv 6 apZ. "AA tp.o;
8, 20 chel-

tuiel cu Turcii, chid a stat la Episcopie ; 343, 20, cind a


plecat archimandritul Antim).
1802. 2 lei, o cdprioard pentru ispravnici. 3 ler . .
Zzav ids0s9 6 Espain xcd 1:z6vmo 6,Evz.ot atdc to 7rpurconarias . . Ei SE6aLa to5 '1WPMTC1 AEOV7V.A, iv goy.) ixibriootv
Big

.11)o

alT:67tOefiv

7Cpbg

7.-66,4tv

(chid a venit Serdarul

si

Stolnicul Dined dup protopopi


ri cheltuielile lui Ionit
&it timp a stat la Episcopie, de paz> 11. -Iunie.
.

Leondari,

.1taifotyiI s;. Tb XaCotp.irov (hran la lazaret) (6o de lei). - i-i


August. 10 s7. E!r:ea. toiv stz7rpa.uvcx6)v c T.tV pill%) (a 10, la chel-

tuielile ispravnicilor, cind cu fuga).


1803. Februar-Mart. La ziafetul ispravnicilor. SeptembreOctombre, iitav &rv 111.vcspr7 v-ti (cind a venit Preasfintia Sa [episcopul] ). Pentru via Tiganilor.
1804. 3 el.'; Eva 7Tg.x),Yv. 5 si 7c,.(ATa.t z1 itort'iptot 67:65
iTC4.7.710m itvoyze; (o3 la o paclav. 5 pentru grfi $i palhare

crud s'a btut(?) betiviI).


1805. 2,20 <si atax6atoug alf,Xn.t (pentru 200 de sardele).

2. Haine.
Pentru calugArr, jimblarr, chelarr, cioban, purcar, viziter,
pentru portar, vier, boar, chelar, fesurr, anterie, dulame, salvari,
$ube, cciuli, papuci, ciac$iri, moz,equoa (cm$0, alage, calpac.

profilurI de blnI OrpoT6atot)).

3. Cheltuielf felurite.
1796.

Til.)

'AS44 (mediculuI Adam); 9,20 sis 20


7,7p TO5 IclApoug (sic) T-71; turoymEa iXe[s-

iscrpCp

-47.7cptpn.: at6t r

I Din causa n'avlirit Cirjalizlor. V. Dionisie Eclisiarhul, in Tesezzer, II, p.


201 Si urni,

www.dacoromanica.ro

12

DOCUMENTE DIVERSE, II

sig atpOcop xotpzai; met zotpo6TCaq


pentru acoperemintul prtil unde e ti-

8710I.9 ;:r T (P.s6I.)e3EAY,

(9,20, la 2 cdpriori
pografia; s'aii dat de poman de la Fedelesoi 1; pentru dresul caretel si cdrutiI).
1797. Vin dus la BucurestI cu un scutelnic.
1798. 2,25, eig rird rpTay TOE) pocznco5 ozosEou, acit s11871pov, 12 riji Zaziar,i, grow -T1),Oa v6c r4pr,1 6 a Xor. lia: 7crioatoyilv
cot) xatp.pzirri, ata rbv KOCZEaa.V-IIco6c (2,25, la poarta scoliI

romnestI, pentru fier; 12 iuzbasef, cind a venit s iea Sese


caI, cu porunc de la Caimacam, pentru Capudan-Pasa)2.
1799. 12
ILOCTY.

Eiq TODIJApEtov.

g TO7Co7p. 25,

12 TCp TurcoypiFp ata 7&. 'pap.geoax siq T 61.1.7:6pc TO5 `13-soupbt

(12 la fumrit ; 12 tipografuluI pentru slovele tipografice ;


25, cheltuieli pentru bilciul de la RiurenI).
i800. 20 sig apirov (c< la oierit). Tigan fugar la Cimpulung.

1 8o r. Pop trimes la Bucuresti cu scrisorI de rspunderea

poclonului erilq arov.piaacoq

IrXo7covEou).

2,20 si;

Tac

TCip.00'. To5 xotTaiEou 67co itC6.zyrnv oi Toijpxot (2,20, la gea-

murile cafasului unde s'ati btut Turcii).


4. Lefile.
aa. garpo. (dascAluluI grecesc5 (20

1796. ..ci;)
1.), dofto.rului Adam (201.), TCp 46t),,T7,1 Turoyp6tFp (opsaltuluI tipograf,)

(io leI pe hind).


Venituri.
De la mosiile: Modoaia, MihdiestT, Riureni, Copcelu si BirsestI, Dos, Muiereasca (Howyspria), LespezI, avaetul unti loc in
Rimnic, vin vindut la crisme, rachia tot asa, suhatul muntilor,

dajdea (661tp.ov) tiganilor birnici, 30 de oI. Venitul anual e


de 3.782 de lei ii 1796. Apoi, in anii ce urmeazd, de
3.728, 4.768, 4.129, 3.358 (1800), 3.767, 3.886, 5.126,26
(1803), 5.056,26 (1804), 2.136,26 (1805). Se noteaz: porumb,
podurI, podiste, fin (zproq), vite vindute, ca izvoare de venit.

Socotelile se incheie la 16 Februar ale fiecdrui an.


1 Care vernse la Dunire contra luT Pasvantoglu (Dionisie Eclisiarhul, in
Tesaur, 11, p. 198 si urm ). Cf Iorga, Dacum. Call:macla, I, p 116 ,,,i urm.
2 Mbinbisttre pentru care v. vol. V, p 484 p urm n 241.

www.dacoromanica.ro

13

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

La silt-sit, eheltuielile extraordinare : maY mult sume trimese


episcopuluI.

Averea In anul 1806 a episcopiei de RImnic. ntre crtT,


239 p,(3),E2 ni.tspmet Tor) KsiapEou Ai.ITWCE, 2 rv.ot T05 ToXliv .

intre cele romnestr:

TPf
1.1.Lxpi,

25 alvvy.

zpovypiqoc xstpypocp oc,

t;j'r

132

ptp),Ex pXn.y.r/h,

pt.p)ja.

GErintmc

,ppolvt't:SCr/./.,

2 zstp

payiXot Ea:

aWl.tara v.41.tCce,a,

'vracxc.

T. l9

v_nco7p7.?-i.c: 42 rrnot zotriril Tir; TO7Coypwi:Ea;, sic a6,

oevao6v.ta 7r2uta 1i.S3a. pOplvov.

4 ticmoDpx.

16 T

*.c

rqc avaptata

csEa-ripn.,

ay.oupta.op...iva.

arb Ti p.Y.p 31.m.o; csoupokrtaosapTil xg.1 Dag. ara-qpn. avaixati_


XsEnouv tLerAx4.

2 to6vTC:va. cpouvrotplyca..

337 xi.asc p.oXEpt aouEty.voy sic garpia.


2 irXfzoDpy. St& ris
3 7..a.vco'cvsq.

1 gtt limptyrCtxy at to6c r.CtripMq 2


6. (I)6ov ate.: 'set 3ov. axpl zofiaa ioae6O7rsci.v SI; rip/ ruzway.77,-EgN.
Tpcta 7ta.p6.6sc.

147
1

sic 98 d& 1i.o,

:p 7,:apiasc 60 vilv 6zotv.

sic gv apphpt.

- 36 ... (?) irovh.Sec, 7rp 6.


23,10 sic 31 67.6: cs:a-flpov, 7rpbc 30.
9

sic 1.1Eav LtJO

rixh. zaX,5t.

V. 1st. ht. rom., I, pp 446-7; H, p. 29.


2 .239 de c5rtf, Paterice ale lui Chesarie Daponte, 2 volume din Rollin . .
letopise scris cu mina, 2 crtl romnestY sense cu mina, 132 de volume,
de cbirti slrbesti, marl* si raid, 25 de volume de earti frantuzestY, 3 volume
nemtesti, I volum italienesc.
Averea tipografiel : 42 de topuri de hirtie ale tipografiei, puse in dou si
pete vechi.
4 teascur cu uneltele cele marY ale tipografid, ruginite ; si, din cele mmi,
surupuri, cuie i alte unelte de fier maY slut clteva.
2 fundamente de tuciii.
337 de ochi de plumb, intrebuintat la stove.
2 bhde penttu cerneal.
3 clopote.

na. r, mruntel, pentru Prinp..

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIVERSE, II

14

14,14 Ei; 41 7rilz-ri wavi

potao6ivmov.

22,20 et; 12 6xiaa; oXR, rpc; 75.


5
sic,. 100 apav.. aporript.
2,20 Elq 4 -fivxs

Ifirot xoXivta.
1,10 si; 2 zeTCceo YATC-iptEata..

2,30 al.; 11 raoraa...; ticota.C6., Xpb; 10.


24 eig 6 crppag, Xpbq 4.
25 sig v zotvl. zovTps).
1,25 Elq 5 Taar.aa; xapT1 'at& re, wpaapa.
1,35 el; 0et4:07) 7rtin Otzj..
5
sig a6o 6x6taa
239,09.
Oi

polo: Tor) rozoypa?siou xc0.

1.1.7.01T6iv.

150 si4 a6o 6apsa.r6pot4, rilva 7tivre, lrp 15 Tp.

Tb).

Mva

6 xotOeig.
30 e'l4 'ivav ist/stx6pov, v:014. TpEq, 7,-.pbg 10.

15

ct el; gym+ rtXtrpov, sig :4votv

300 TOO Turoyp7cpsE0u, ia

734,

aLO:X6T.g.

ir)9

11,-51a imobe.

TOti i660-flootv (?).

axpt to6as. 1808,

.lose6pEot)

14. - NEfipuTog

1:67-felo

5 Februar 1805. Alexandru Paladi Vel Ceasnic da zapis


tut Costandin Filipescu biv Vel Vistier 2, pentru co pereche de
7.

case in mah[a]laoa Stejariului, cu pamntul lor mostenescu, care


case imi sant 1-M3:lase si mie de la rapt. frate-mi Theodosie Pa-

lade, biv 3-ti Log[o]f[atj. E in hotar si cu cbiserica Sasilor,.


clzvod pentru cite p5In. acum s'ati cheltuit la tipografie.
lel parale
147

pentru 98 de oc de plumb, cite 6o de parale oca.

pentru un dulap.
. . . boiele, cite 6 parale.
23,10 pentru 31 oca . . cite 30.
9
pentru o oci i juniatate de mhlai (?).
14,14 pentru 41 de coli de postav brasovenese.
22,20 ',CLAM 12 oc de uleiti, cite 75:
pentru loo de dramuri de 1-urete,
5
2 V. editia mea a Cronica lui Constantin Cpitanul Filipescu, Fretata,

- 36

p. XXXII.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

15

8. Socotelile cheltuielilor episcopiel Rimniculul pe anul


1809. t5 Ie pe o psaltire romneascd. E redactat, i acesta in

greceste, fr impartiri si in mare desordine.


9. nnainte de 1816. Foaie de zestre : tin benis de atlaz
cu florl f.r bland, 25 tal[eril

noo cutite de mas, 12 furculite

dintr'un boheal[i]c de ginere s afl[] izmen[e]l[e], brao saltea de carton bund, umplut
n[i]sor, o batist[a], 40 ;
o rochie de
o plap[o]m de ghermesut
cu lina, 12 ;
croaz, o rochie de tulpan, o rochie de sali, o rochie de erbechir, doo fuste ghermesut si maldez, o scurteic croaz
imblanita cu norcd, o scurteic de plis cu cacom bun ...,
un bohalic de nas ..., 12 lingurf de cositor
o par[e]che
suiel[e] (?) de argint; darul gin[e]relui dinnainte nuntii : un
tacim de cal de ale bune, ins saoa turasca, sea/1 turcestf,
friti de ibrisim cu harsale, marasuri ; o sabie, un mintean de
postav de cel bun si cu eapraz de argint . un inel de aur
cu antic albastr, trel cart ruminestl
un raft de ibrisim
cu almurI, o parech[e] calimara .... un chiurt imblnit cu
nefea cu vrg spin[a]r[e] vulpe, o pair[eche] salvar[i] postav
16 ;

bun, gitan de mtase, o par[eche] potur[i] de postav asemen[e],

o dulam[] de postav asemene, o pr[eche] cizme cu caltunif

lor, doo camasf, dirt car[e] cu una s'a ingropat, o epingia


rosie, un ialc, un sal galben, doo par[echi] dsagi : un[a] de
2,20 pentru 4 .. (?) sail colane.

1,10 pentru 2 bucV de -.


2.30 peotru ii testele de Inacazii (9, cite to.
24 pentru 6 sfori, cite 4.
25 pentru o funie groasf.
1,25 pentru 5 testele de hirtte, la srindare.
1,35 pentru i cot i jumtate de abh,
5
pentru dota oc de untdelemn.
239,09.

Lefile tipografiei $ i ale ucerucilor.

iso pentru doi vrsgtorl, pe cinci luni, cite 15 lei pe lung. fiecare,
30 pentru un pilitor, pe treI luni, cite to.
15 iar pentru un pilitor, pe o lung. i junatate.
300 ale tipografiei, din cite i s'aii (lat.
734 5i 200 [de parale2], 011'6 acum, i 808, Decembre 14.-Neofit Singhelul.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIVERSE, IL

16

piele, un [a] de pr ; doo pdr[echl] pistoale : una de cal, cu


cobur, una de brid, cu sileafuri.
io. Procese de despartenie din 1816. Plingere de tit-di-lad
viat

.,

slutind-o $i la mini ... Purtindu-o catanel[e] $i za[p]cii

din sat bgat[] in fiard totdeauna dup[d] urma lul, a jeluit


la protopopEull pld$ii in trel rnduri .. . Ail prins-o si ad luat
sdcurea si a btut-o de moarte, fcindu-o tot sdnge .. Spuind
cd bdrbatu-sdd trece la Craiova, s'aii luat e$tarnetul dup[d]
el ... Pornenitd o cmaziloic - Plingere de bati : csugrumindu-o de git $i spinzurindu-o de preoare ... A i fost silit in vreme de iarnd a mnea prin coceni $i prin cringuri,
incit i-ati degerat Pii:oarele . .. La sfintele Pasti de iestimp,
ridicindu-$ piritul bucatel[e] de prinz $i tacmul mesei, s'ad
dus singur la Predesti $i a petrecut acol cu veselie, toatd
sdptmna luminat El spune c ea i-ar fi dat cu un cmosoru
.

in cap c$i, cind o chiarn la mas ca sd mdnince impreund cu

el, nu voe$te ...Un copila$ ce l ad, Lad bdgat in izind $i in


epilepsie ...Ia s afl in casa sa ca o nemernic[d] si cdrtoare,

fdr a avea voe slobodd a pune mina la ceva de ale casii,


ni era volnicd de a-$ fai.[e] de mincar[e] din strinsul lor, ci
trdia cu cer$itul prin oddi. Stiut este tuturor oamenilor casni
c fie$tecare amee in casa sa este stdpind pe strinsura casii
si, de v[a] da la niscai fmel lucrtoar[e] o leg[tur] de fdind
sad un mert[ic] de mlai sad putun[e] legum[e] sad in pah[ar] de
rachid, nu d de gaba, ce, ori pentru torturi, pentru tesut ori pentru innlbit, ori pentru alteajutorinte ale casii Ar fi spus el slugilor sd n'o asculte, ci s o injure cum va fi mal rail. Nu-1 face
haine. cRdspunsul, piritul ea' : i-ail acut $i el o rochie de croaz
$i o gubea mblnit cu samur. - Alt cas. A doazi de nunt[d],

fiind adunati la mas ief cu rudeniile $i cu na$u-sti, Nicolae


in multe rinduri i-ar fi zis socru-sti pentru fie-sa : bdtae,
btae ; car[e] cuvint auzindu-1 na$u sti, i-ad zis, de va ajunge

a sd tinea casa cu btala, nu iaste nie un lucru cu cuviintd,


$i cum cd de atun de cite off s'ati aldturat ca pre lingd o
sotie a o cerca de are dragoste asuprd-i, numal de cit s scula
de lingd iel si iesia afar[d] din casd, rizind $i btindu-$ joc
$i vorbind cu altii cum cd-i ieste urit, niC in ochi s-1 vaz. ...

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

17

N'ad cunoscut la iel vre o meteahnd de scirbiune, dup[]


cum sd intimpl la altiT . . . Iar, mai trecind vreme, a inceput
a O. dumestnici si a-1 iubi . Mal arat jluitorul cd, mergind
pre calea primare la socri, si intrebat hiind de dinsh cum le
iaste petrecerea, le-ad povestit fr de sfilald uriCunea ce are
fiica lor asuprd-T, iar iel, luind-o de mind, a pus-o lng dinsul.

ns ia indat, sculindu-s, ad fugit cu plingere. Atunci parintiT iei, vzind acest fell, a inceput s plng amindoI si
s o intrebe ce vin if gseste de-I iaste urit. Iar 'Arita nu
a dat nici-un rdspuns ; care vzind tatd-sdd si rnum-sa, l-an
mingiiat cu vorba, c s fie ingduitori, pnd s va ma:I deprinde i ia, si asa ad plecat amindoT de ad venit acas.
0 cvedea . glumind cu un Tigan ce-1 avea de zestre si trdgindu-se cu iel prin cas. ; carele si, rzglindu-o, i zia : Catincuta neici
Ad czut cu mare melanholie cum c cu
un Tigan s glumeascd sotia luI, iar p dinsul sd-1 urasc.
intrebindu-se pirita ce are ea sd. rdspunz la aasta, zise cd,
fiind TiganT crescut in casel[e] stpinilor sT, a aast in. .

drdzneald a sd obrznici. intrebatd de ce-1 ureste, de cdtre aT


ei, jar ia, tcind,
dat ni-un rspuns, si atunce, intrebind

pe o Tigancd bdtrin care era trimis de socru-sti pentru


buna povdtuirea ieT, cine iaste pricina, jeluitoriul sati pirita, a
rdspuns cu frica lul Dumnezed cum ea' pirita laste pricina. in
lipsa luT, care e negustor, ea glumeste cu o calf si arata cc
acele glume si risuri era semne ale iubestilor... Dupd venirea

luT de l[a] Bucurestl, intrind in toropeala aasta, ad inceput


a cerceta prin lzi, si a gsit o leg[d]tur[d] cu farmece i cu sorecle l cu multe fleacuri carele art de O. vzurd innaintea judectif, si hied a maT gsit si un inel al mai sus numitului Nicold Calfa, lar 27 rubinl[e] ii lipsesc. Iar, pentru aceste bol-

doase de farmece $ i de sorecie, cu alte fleacurf, fcu pirita tdcere


Inelu if luase pirita schimb pe neste metaniT ce le-a avut
iel in oglinda cash. Fusese trimeas la pazd, in casa CucernicieT

Sale cprotopopuluID. Aid( are intilnirI cin casa 6a mare.


io. Foaie de zestre : c 144 lei in galben[I] la git..., 4, i batist[d]
de oratie...Mirazur[i]l[e] Cale ce
lsat soru-sa, rposata /3dluta... ; i basmd., 4 batiste..., 2 castroane, i soln[i]t de cos[itorid].
71304. Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIVERSE, II

18

II. Pentru epitropul bisericiI Sf. Nicolae din mahalao Ungurenilor . Se cumpdrd un clopot de la un Bra$ovean. Bani
strdinI, care. s'ag dat cu embatichig pentru folosu sfintel bisdrid.

12. 1818. Foaie de zestre : binisti de poald, imbldnit cu


cacom, o roichie asanene, 1 tdtarc de atlaz, vrgatd cu fir,
cu $iretur[i], 1 rochie de atlaz, vdrgatd cu fir, cu antereu ei,
1 fastd de maldef, 1 rochie ghermesit sadea ..
1 gherdan de
gat .. . cdimd$ de fludd, fdimee$tI, cdmd$ fdinee$ti de pnz sup.

tire, arpf cusut cu 7 rdndur[I], greg, cu fir; 4 perine mid,


curdtate $1 cu fir. . . ., le[r]vete cusute .. . $e[r]vete vrgate .. .,
paplornd pe cutniel Oaltea de cutnie . . ., sfe$nic de alamd.
13. 27 Ianuar 1820. Alexandru Sutu, pentru 2 pod[u]r[I]
mart ce sdnt $i la acel ora$ al Craiovei, intocmindu-se osebit
venit. Se creazd un venit de 5.514 taleff pe an. Doad parale la leg, de la toate lefele CraioveI, $1 filed din potrivirea

de cite doad parale la leg de la simbriile ispravnicilor $i a


samesiloru de la cinci judetd ot preste Olt, depuindu-se la
Casa Lefilor $i la Vistierie. Comisia de administratie se va cornpune din episcop, CaimacarnI $i DivanitI, iar, casieru HagiEnu$. Va lua banit c$i de la iratul in du rds]tirif Obedeanul. Se vor
da cheltuielile $coalei: banii mdridstirif $i cdte e 289, la o diminie, din banit lefilor (26 Januar; e iscdlit Barbul Vdcdrescu Vel
Ban). Lista banilor. - Urmeazd mdsuff pentru asezarea $1
indreptarea antdnarilor ora$ului Craiovei (19 Februar
1820).

14. 1823. Foaie de zestre. cUn bohcealdc de na$, un


bohcealdc de socru, un bohcealdc de soacr, un bohgeaIda' de ginere, &lob; saltele de cit ... , o cadrilion, dood semizeturi . . . 360 lei, in 24 galbent chisaricestI, cdte tal. 15, al
sdlbiI.

15. 26 Maig 1823. MdsurI domne$ti pentru havaetul cu-

nuniilor, din e doI ori treI ce s luoa din vechime de la


fie$care nuntd.
16. 1827.- Plingerea contracciuluf mo$iilor sfintif mndstirI Sadova $i tovard$[I]. C1dca$11" de acolo ag tdiat o sumd

de pdure, cu cuvdtit cd face curturd de livezi .. . Nu numai

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

19

cd a livez de fac rnete indestul pentru dobitoacele lor,


ce Inca le prisose$te, de vnd cu$drile pe la Ungurenl.
17. C. 1830. Plingere catre episcopul de Rimnic si
otcirmuire sfintei MitropoliI, din partea crobilor sfintd mdndstir Tizmana, la satul Ceaurul. Dm copildriia noastr,

de la mo$i, strtnoi no$triI am avut rindi cu sdptrnina la


al arenda$I, $i ne da $i mertic de mincare $1 pa sdptdmina
care eram acase la noI. lard acum, de sint anI patru la Sfintul Gheorghe viit[o]ri, de cind a luat dumnealuI Dumitru Dudorohl moiia Ceaurul in arena, nu ne-ail ma:I 15sat rincli vara, in vremea lucrulul, ci, 641 sintemil in casd,

pe totI ne id in lucru, $i de mincare nu ne d macar un


dram de mdlaf sat"' alt ceva, incdt am ajuns murind de fome,
cu Tigance, cu copif cu tot, $i goI in piele gole, - c noptea facemi strajd la Curtea d-lui si zio lucrdm mortI d foame,
cu mica cu mare: $1, pd lingd acetea, ne.ad spdriiati cu btaia
in v[r]eam[e] cd nu sintem volidci s ne ducem la altd parte

s lucrm p mAlaI sail p o One ; ci incd, ce vede p la


nof, vite sa prune, neati luot tot, -cd numitul arenda$I ail fdicut
$aptezdcI de card de porumbi, lucrat de nol, iar noI, toat. Tignuia, n'am fdcut nid doo-trei card' de porumbi; $i mai ales noo,

ILA Marin i Dumitru, ne-ati luot $1 finu, an $i estimpi, plata

(sic) 28 $i trei card: de prune. Si nu mai $tirn ce sdi ne facern, cd nu patem s ne facem morte. Cer a fi scdpati de
acest groznic arenda$I, si vom da $i nol biri ca ceilant
robi ai sfintd mnstirID. Isclesc : Julea, Becoi, Dute, Sunoin, Porom.

18 Pe la 1830. Plingere contra until zapciti, Ne ajunde


(sic) de tot(' am cheltuial cite e 5 conacu $i, dacd n'avem
cdte un pui de gaind, chelcdm (sic) o jum[d]tate de sfanti.
Isedlesc si : Iovan Pobirce, Nicolae Gogan $i Gheorghe Boldan.

19. C. 1833. Plingere a unui Sava Bulucbaa. Dar atuncI,


peste putin vreme, sosind armiia ruseased aid, in pmntul
Trii-Rumdne$tl, $i de$chizndu-se in partea loc[u]lu filet,
maI vrtos fiind $1 pria (?) cu apropiere de Dundre, stiindu-se
ale primejdlie, $1 neIndrdznincl a merge acolo In fata locului,
n'ati apucat acel protopop s facd nid o cercetare.,

www.dacoromanica.ro

20

DOCIJMENTE DIVERSE, If

20. C. 1835. Plingere a robilor Tismene. NoI pnd acum


plteam birul, adec dajdia nostr, la Preosfintia Sa pdrintele Partenie, egumenu sfinteI mndstiff : cel maI de frunte
cdte tl 15-20 la un sfert, $i mijlocu cdte tl 8, $1 ceI mal de
jos cdte e 6 la un sfert, fdand cisl, care$I dupd puterea

luf, $1 tot ne venea cu grea, dup scdpdciunea nostrd $i


mare srzie ce sntem impresurat. Si acum, unde a$teptam
bucurdndu-ne $1 sldvind pe Dumnezda cd am ajuns supt mdna

unul prea-milostiv stpdn $i de tatdl ceresc lncorunat cu


toate cele desdvdr$t, a$teptnd ore$Ice indurare, vedem cd
acum maI mare jac $i amar aa cd.zut pe capetele nostre ; cd
ipistatu cel din cinstitd poruncd ornduit, impreund cu zapcii, s'ail pornit cu o r socoteald asupra nostrd, de ne-ati apucat
acum de l'am pltit bani sfertului ce urmeazd, a luf Sfntul
Gheorghe, de fie$Tcare, $1 bun $1 rdii, cdte t' 20 de una familie, $i flcdi nevdrsnicI, necdsdtorit, cum $i nevolnici ce
era ertatl, iar acum intocmal ca $[i] pe ceI bunI. Iscd.lese $i:
Zldtdroia, Minund, Zambu.
21. 1835. Plingere a Floric6.1 sin Pan Zbaroi, roba sfinteI
mnstiff Tizmana. Mg aflu numaI cu copila$1 $i capul
mica ;

altd nicI piora de vitd nu am, $1 m vaita c nu of

sd pod sd-I scota din fomete, $i ddtore sinta lel patruzdcf la


pdrintele potropopu AndreI ot Tdrgu[-Jiii] $1 la Dumitrasco
Tob. ot Tdmd$.4tI, iard zdce toat in bira. Si acu, de s vor
strAnge top' datornici, pote sd daa un copilii ca s ind p15.tesca, $1 nicT opined in piorile nostre pe iarna aasta n'am
incdltata, $i am earnata intr'o oercd de turd., c n'am testa

vrenici sd ne facem bordeI ... S. Ind eartI de birii, cd nu


maI sinta vrenic a da birti $1, nu numaI a da bir, ci nicI
copii a-I creste, cd numai furca, atatd-I harana m a cre$te
copii ; $1 nicI lucru de furcd nu maI gdssca pe la muearI,
nu mal gdssca sd-I hrnesca. Si cum va fi mila Priasfintii
Sale asupra ticdlo$11 mele. -E iertat de bir la 25 Februar.
22. 1835. Cerere de a fi numit slujba$ la episcopia RimniculuI. Se trimete de episcop la archimandrit. Pecete cu coroana, $i initialele : Ne[o]f[i]t, ep. Rmnc.; 1824.

www.dacoromanica.ro

21

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

III. Alte documente emnicene.

t. 10 Ianuar 1783. StenlI din Brezoaia $i Cline$tY se


invoiesc la pciuire a-$I imprti cheltuielile acute la cearta
lor. - Si aiurea se pomene$te cartea de pace. - Copie modern de d. avocat N. Iepure din R.-Vilcii.
2. 10 Iunie 1783. Zapis intre emo$tenii din satul Brezoaia
$i cei din satul Robe$ti, pentru hotarele lor. Gruiul luI
Dom [n] .. . Fintina izvoruluI .. in valea Cline$tilor, in
furciturd . . . Un picior de munte- al RobuluI, ce-I zic Gligomanu, poala muntelui din obir$ia izvorulul frumos . .. Si
multd gilceav $i prigonire avind intre nol pentru acest codru
.

poald de munte, al Robului, care in anul trecut fcindu-se


$i btae acolo in munte, de amindou prtile, s'a intimplat
de s'ati fcut $i moarte. Se adun acum la Pite$tI, $1 se
inteleg. Ne-am sacotit amindou prtile ca s nu ne mai
srcim cu cheltuiala judecatilor si cu atita frmintturd de
oamenI $i cu mrturisanie, $i, pentru ca s lipseascd toat.
pima $i vrjm$ia intre noi, amindoud prtile cu o dragoste
ne am invoit $i ne-am impcat, etc. - Copie modernd, de
d. avocat N. Iepure din Rimnicul-VilciI.
3. 1411 Iulie 7291 (1783). Mo$nenI din Robe$ti, Cbine$ti,
Brezoaia \rind iarba muntelui Gligomanului dumnealul V-

tafulu Dinulul, s o pasc vitele in anl 22 ., pe an cite


talere 14. Isclesc dol Lzureni, Ion Tilled, Mihil Lupu
$i altif. Scrie un pop. - Copie modernd, de d. avocat
.

N. Iepure din R.-VilciE

Iy. Documente din colectia d-lui profesor apcaliu din Cimpulung.


I . X POLI,A, B.SizSpiqui, 12 Illnie 6980 (1472). Radu-Vod,
fiul lui Vlad marele Voevod, pentru un Baico $i alVi, ce a

ocin la Du$e$ti. Tudor (?) Neagu Vel Vornic, Dragomir Manev,


Cazan Sahacov, [Neagoe] Borcev, Nan . .. Mal (?)-Vornic, Stan
Tepev Stolnic, Vlcul Vistier, Vintil Pharnic, Vladul Comis,

www.dacoromanica.ro

22

DOCUMENTE DIVERSE, IV

DrghicI, Jitiian, Stratornicf. Monogramd cu rosu. Pecete micA,


rosie, rupt. Pergament 1.
2. 8 Ianuar (filr an =1578-82). Mihnea-Vod, fete luf Vlaicul

Logoft, din Cotestf, Dobra, intrindu- ocina la Bughe, care I


era de zestre. Pomenit Vsiiii. Se del si Ketulu[n]. Ea era
sotia id Miritd. Frg, boierl. Ispravnic Mitrea Vel Vornic.
Scrie Brtil[]. Monogram cu ros. Pecete peste hirtie, cu
snur verde,
3. Gherghita, [data e ruptg, lipsind jumdtatea in lung a
documentuluI2]. MihaI-Vodd, lui Radu Vel Comis (Buzescu) si
fiilor luI, pentru o ocin cumvirat de el. Marturi: loan Vel

Vornic, - Stroe Stolnic, Serban [Pdharnic]. Monogram cu


rosu. Iscdlitura Dornnuly,./
4.. Tirgoviste, 19 April 7118 (i6io). Radu-Vod, pentru
jupanita Stanca Clucereasa si fiii eI, intrindu-li dol vecini
din sat din Nmesti, Dragomir si Stanca, si fiii lor, Stoica
5i Ducul ; <pe cari mg sus scrisif vecini i-a cumprat jupanita

Stanca Clucereasa dupd moartea jupanulul Radul biv Vel


Clucer Florescul 3 de la Bran din Bogtesti, drept 3.800 aspri
gata. MarturI . Cernica Vel Vornic, Lupul Vel Logoft, Nica
Vel Vistier, Mrzea Vel Sptar, Gligorie Vel Comis, Brcan
Vel Stolnic, Stanciul Vel Pharnic, Leca Vel Postelnic. Scrie
Nestor Logoft. Monogramd cu ros. Pecete rupt. Iselitura
DomnuluI. Slavon.

5. 8 Julie 7122 (1614). StenI din Geamenile dari zapis


Log[o] faului Vintil[] , cum i-am

dat noi un Rumnu

anume Stroe ..., ca s fie Log[o]ftuluf de mosie ..., pentru


o tocmeal[] ce-a fost fapt cu cumnatul Bla, c i-ati fost

vndut cumnatul Blo un Rumn, anume Stroe; de acel


Rumn nu i-ari fost stttorr, ce i-am dat pre cestalalt Stroe,
sg-I fie Rumn pentru Rumn. Marturi : Paraschiva Log[o]ftul si Stamatco si Ptru iuzbas[a] si Nan Logoftul de Mgu1 Cf. editia mea din Constantin Cpitanul Filipescu, p. 24, nota 2, Si
Lpdatu, in Transilvania pe 1902.
2 Trebuie sit fie din 1596. V. vol. V, p. 290, n 9. In acest an, pe vremea
nvliriY Tatarilor, MihaT-Vod sttu la Gberghim (Walter, In Papiu, I, p. 42).

3 V., pentru Florescul, vol. V, p. 682 (cf. ibid., p. 296, n0 16).

www.dacoromanica.ro

23

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

reanh. Scrie Stoi Catrgan. Dou iseliturf si o pecete


cu negru.
6. Tirgoviste, 8 Februar 7133 (1625). Alexandru-Vod, fiul
lui Radu, pentru satul Dragoslavele, scutindu-I 3a 1:KRAA CkC rk110AA, H 3" ME,1,2 H 3A KOCWK, H 3" 11011 H 3" R011 CACK1112 H 3A
CSKA MIRA H 3" W11101HAIII H 3,1 RA11111 WI' CSACTRO H 3" Kh1119YE
H 3" rompTila 3" WHO H 3" CRilli H 3" CURE CAS;EROKI (de cible
si cu fin(?), $1 de mied, si de ceard, si de boi, si de cai domnesti,

si de oaia seac, i de opcinasT, si de banif pe judet, si de


cdserie, side gorstina de of, si de pord, side toateslujbele), etc.

dar vor da
IiIt

RK

(AIMS "NS 110 ,A,FC'kT MCMTH, 1111 ,A,A WC1:1%,A,iifT

Aa flpiAACAME,

PCAKA111 110

83HAILIET

iliCao 3"

.C11

11h. KAM WKELItlitro 011tliillS


,1,1110 ATO. a

11 1111 3 WK11,S

110KA011
ORE11,

WK11,i 11k

1{11111EflEt1H0f,

RAH11i

Ad

AdA8T

No:Sr nitrrm, iii Aa


1111,1TO%

11110

CE

11131di Cif

,A,A MAST KATA r0AillS HA KAM

0111iIIS, H TiH AECI:TH aZiATI1 RAT AWRS

(pe fiecare lun cite

zece galbenl: nici s scadd, nicT s: creasa, $1 la vremea gostinif

oilor s dea Domnief Mele cite 208 ol pe un an, $1 alta


nimic; nicI s dea poclon, nicl ban! de oaie, nimic, afard de
cisla pe of ce zice mai sus, 01 dea in orf-ce an pe vremea
gostinef, si acestf zece galbenT pe lun) 1 Aveati privilegiu de
la tatl s, Radu. Marturi : Papa Vel Vornic, Fiera Vel Logoft, Vladul Vel Vistier, Mihu (?) Sptar, Vartolome! Vel

Stolnic, Bratul Vel Comis, Gherghe, Vel Pharnic, Dumitrachi Vel Postelnic. Ispravnic Fera Vel Logoft. Scrie Udriste1.

Monogram cu ros. Pecete rupt. Pergament slavon.


Cf. cu documentul din vol. V, p. 438, no 6, sa cu cel de pe pp. 4S1-2,
I., ibid. S se compare si cu actul din TIrgoviste, 27 Ianuar 7122 (1614)
al lui Radul Voevod (In titlu i feudele Almasulul si Fgarasulta), pentru
Mihail i Nasta i Negul Cornel (Komi' a), Lazar, Drghicl, Stnil, Stoica,
Invoindu-li s fie scutit 3d Hfl H
KXKIld H 34 CHI H 3d WH511
3d CSX WRIAS
I

no

11

H 3d d,H3ZA1S 34 11'10H H 34 repHyTh[d]


W1141i H

44 f141;01 MINIS H

3d CILHHH7

04,0 giviNfiliti H

paAi mkt,.

aaAi KOHN 34

a,V WM WT CSACTKW AA III

V43"TI

AT* S 31111' cmiatu


(ode bir si de clble si de fin si de al' si de oaie saclt $ i de dijm si de albine
S CII HM H paAi 5105

CAISMKOHE H AdiKEE linKi COVT 11013

si de gorstina de porcl si de mied si de cal de olac si de robot domneasc


si de vinriciii si de banl de judet, si s nu intre In satul lor, si de toate slujbele

si djdile ce slut preste an, In (am Domniei Mele.) (Hirtil Golescu, depuse
la Academia Roran).

www.dacoromanica.ro

24

DOCUMENTE DIVERSE, IV

7. 18 April 7144 (1636). Mai multi slteni &Ai un zapis


(la mdna Stoicd Popei ot Nmdia$t[i], ca sd fie in pake] $i
slobod de acorn nainte, $i de niminilea val s n'albd ; pentru cdce ne'fi fostu noal Rumn de mosie, $i, cdndu ain vdndut musie de in Ncinuia$t[i], de in sat, iar pre acestu oin,
anume Stoica Popa, nu 1-am vdndut, cdce a fostu numaT cu
capul, ce 1 am lsat s fie slobod. Iar, cndu a1 fostu acum in
zilele Domnulu[i] nostru Mateiti Voivod, noi 1-am iartat sd fie
in pace du rumdnie ... si cine se vah 1 scorni a sparge acesta a
noastr tocmald, s fie proclet, etc. intre marturi : gRadul
Jumra i Baklea] i Negut. 0 iscaliturd $i trei peceti.
8. Tirgoviste, 3 Iunie 7150 (1642). Mateiti-Voclai, unor steni din Gnesti. Nume : Prodana, Stoiana. Intre marturif zapisului de vinzare, $1 un Stan Stolnicul din Pite$ti. Mrturia boie-

rilor. Monogramd cu ro$. Pecete ruptd. Isclitura domneascd.


Pergament. Slavon.
9. 17 Mart 7156 (1648). Mateiii-Vodd, lui Stroe parcAla-

bul din sat din Nmesti, pentru a apiira acest sat $i satul
Danul (arnbele in Muscel), care sdntu ale coconulul ale lu
Mateias, de card' toff oamenii : nimenilea s nu umble cu vite
pre aceaste mosii. Iar pre cine va prinde prcdlabul oameni de

laturi dintr' altd parte umblndu cu vit pre aceaste mo$11,


s fie volnic cu ae'ast carte a Domnii Meal[e] s-I bat[] mult
$i sd-I goneasc afar de pre mosie, pn i va scoate de p[e]
hotarul acestor sate ce scriti mai sus, side nimenelea opreal[d]
s n'albd naintea cArtii Domnii Meal[e], - c a$a iaste invd[t]dtura Domnil Meal[e]. Monogramd cu ros. Pecete octogonald. cu chinovat. Isclitura domneased.
Io. 26 Mart 7163 (1655). Costandin Sirban, lui eLunea Ro$til din Nmesti ot sud Muscel ... , ca s[d] fie volnic cu
a'ast carte a Domnii Meal[e] de sd opreaasc pre Radul lu
Drgan de pre dealnita lui, carie iaste Lune dat[] zeastre
de la socru-s Gherghe Pit. den Lazure, carje] a fost den
partea lui, den partea Prvuleascd. Monogramd cu ro$.
Pecete micd cu chinovar. Isclitura Domnului.
' Pentru asemenea forme, v. vol. VI, p. 468

n. r.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

25

I I. 27 Octombre 7164 (1655). Costandin Srban, pentru


Vintil[d] Clu. i Dumitra$co Post., fill lul Negoe Log[ofatult nepotil lui Vintil Vornicul, <<de s aib a-$ tinearea satul Nrn[]e$til, cu tot hotariul l cu tot Rum[]nil, cat se vor aleage,

cum an tinut

i mo$d-sa Stanca, jup[]neasa lu Vintil[]


Vornic. Monogram cu ro$. Pecete micd, rotunda, cu chinovar. Isclitura domneasc.

12. Tirgovi$te, 20 Decembre 7166 (1657). En jupan Panno


Filipescul Vel Spat.', i Chirca Banul i Ventil[] Log., cu fratemien Dumitra$co, f e[o]riI lul Neghit[] Log., i noi feoril

lu Drghi Sluj. : Papa 6au$, Ventil Post., Mihain Spat.,


nepotri Ventildv Vor[ni]cu, clan zapis satului cDragoslavele

de la scal, uncle iaste chlia ot sudstvo Mus. i Pad. (sic), ca


s. s[a] $tie cum an fost un sat al nostru ma:I de nainte vr eam[e], lar, cnd a fost in zilelfel rposa[tu]lul Matein-Vod,

printii no$tri el an avut mult[a] Ord $i glav cu din$if


pentru rum[qnlia, si a luaat Dragoslaveanif $i leage de-an
jurat de catr ei cu 12 megia$, cum c nu le-an fost Ruiar, dupa aceaia, $i printilor no$tri cazandu-li-s[d] a
luarea leage preste leage preste dinsii, 24 de boiari, rposatul
MateI-Vod[] $i tot bolarii Divan[u]lui a socotit pentru
din$if, cleat s mal poarte printif no$tri pr si legi, mai
m[d]hi,

bine s fie o tocmeal[94 o pa[e] intru dinsif ; fiind $i Dragoslveanil un sat de marginaa tri, la hotar, $i purtnd attea
slujbe imprte$t[l] $i crde$ti, domne$t[i] si multe ol[]-

axle cu sohi $i cu toate trebel[e] Domnii si ale trl, intratan singur reposatul Mateiii-Vod[] $t tot! bolarii la miljlocul lor, ca s fie o tocmeal[] $i o pa[e] intre din$ii, sa-i lase
pre o rscumprtoare. Derept aceaia $i printif no$tri d[u]m[neallor incl an socotit $i se-an tocmit cu DragoslveaniI dennaintea raposat[u]lur Matein-Vod[d] $i a tut[u]ror boiarilor mari
$i mi, in Divan, de s' a rscumparat capetele $i fe{o ICA $i

toat[4] mo$ia lor, den hotar pn In hotar, de rum[]nie, $i


le-an dat lor treb mii de galbeni gat[a], cu bunk] voe a lor,
de $i i-an Impaitit ei, fiescarel[e] cat i-an facut partea, facn1

V. editia mea din Constantin Capitanul, Prefam.

www.dacoromanica.ro

26

DOCUMENTE DIVERSE, IV

du-le zapis la mna lor, cu atta boiarl marT mrturie, punind si blestern. Sta in pace ca la 16 anT. Acum, supt Costandin Serban, dup[] moarte parintilor nostri, inc neaam apucat de dinsiT pentru rum[]nia, $1 am vrut s lum
leage 24 de boiarl ca s-I clc4m, iar apoi noi, vznd zapis
de la printii nostri . . . , $1, cznd si eT, impreun[] cu multi
boiari, la nol, cu multe rugaciunT, am soc[o]tit s nu maT pur-

tm ni o glcav[], ce ne-am tocmit cu dinsii dennaintea


D[o]ainu nostru si a tot Divanul, si ne-ati dat Dragoslveanii
sinoao preste ceale 3.000 de galbeni inc ug. [300], de se-a0 fcut

de tot ug. 3.[3]c0 - si i-am scos din toate crtil[e] si den toate
hrisoavel[e] den cte n'ati fost scos de printif nostri. Blestem contra cur va clca invoiala. IscAlituri si peceti : Pan
Spt. Filipescul, Vintil[] Logoft siv Nagoe Post., Chirca blv
Vel Ban, impreun cu jupnesa m Dumitrana1, Radu Post.
i jupanita eg Gherghina, Popa Ceausul sn Drghi Vist.,
Vintil[] Drghian, Alixandra fata lu - triche (rapt : Chir-

che ?) Banul, Drgoi Cpt. 2.

13. 15 Iulie 7171 (1663). Niste stenT din Nrnesti da


zapis acestui Rumn al nostru, anum[e] Steful, $1 cu fratil
lui, $1 feorilor lor, si nepotilor, si strnepotilor lor . . ., de
i-am ertat de rumralnie, fiind slobozt de spre ori-cine den
rubedeniia nostr, pentru c ati fost inpresurat de alti boiari,
iar nor am gsit cdrtil[e] nostre, $1 i-am scos de la aceT
boiari $1 i-am ertat. Blestem pentru cine ar sparge zapisul.
Alta, iar i-am ertat cu locul caser $1 un loc in cmpti de
3 car[e] de fn. Marturi: Stroe prcdlabul i Bosiiut i Stan
Bercea

Oprea Maces. Scrie 111e Log[o]fat, sn Dum[i]tru

Grec ot Dlg[o]polea, $1 mi i-am pus si inelul maijos, cu is-

alitura. Peceti si isclitur.


14. 5 Februar 7173 (1665). Diicul Log[o]ftul ot MogosanI d zapis lui Vintil Logoftul, vinzindu-T un Rumin

din Nmdiesti si cu trei feorii ai luI


pentru c, fiindu
in satul dumnealui, altuia nu se'fi czt a luoa, i, fiindu-mi
. .

Sora lui Pan51 Filipescu.

2 V. actul domnesc din 22, In ed4ia mea a lul Constantin CApitanul, pp.
xn-m. Alt act pentru Dragoslave (privilegil generale), aicI, V, B.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE. CULTUEALA

$1 mie nevoi de ban[i], lem vndut dumisal[e] de a mea bun


voi $1 frd de nicl o sild, $i cu mo$iia, a patra parte din
inteo delnit. intre marturi : Radul Capt. S tirbeaI mrt[u]rie, Gligorie Buneavi, Ion Vel Capt., .
Stroevi, Barbul Felie$1an mrturie, Hamza Logoft.
15. 6 Mart 7173 (1665). Radul Leon-Vod, oamenilor
boiarilor Domnii Meal[e] Ventil[] Log. i Dumitrasco Log.,
ca s[] fie volnie' cu aast carte a Domnii Meal[e], de s[d]
. .

opreascd pre tot Ro$1eI de la satul Nme$tif dup[d] niste loc[u]re


ale lor. Monogram cu ro$. Pecete mare, rotund5., cu chinovar.

16. 13 Octombre 7174 (1665). Radul Leon, tie Ceausoae,


careI aI fostu fmeae LuniI Ceausul den Nmde$tI . . ., pentru

o mo$ie de aciia, ce s chiamd Drgan, pe care zice cd a


cumpdrat-o, frd a o putea stpini, Radul vtori Logoft. De
care lucru, iat[d] cd te oprescu Domnie Mea de la acea mo-

sie, de acum nainte s nu o mai

tif

tu. Iar tie, de-t va

prea strmbu, tu sd vii ai, naintea Domnii Meal[e], de


fat[d]. Monogram cu ro$. Pecete mare, rotunda', de chinovar.

17. 27 lanuar 7176 (1668). Radul Leon, lu Durnitrasco


Vornicul ot jile$t[i] .. ., de s[] apuce pre Ghiura $1 pre Tudorache, verii Paraschivei Cdrn[inal ot -, sd dea of 316 $1 vin
veadre 400 $1 ug. 40 $1 boI 3, va 2, care le-ad fostu luatu
eI de la casa lu Dumitra$co Vornicul, pentru o Ord ce ad
avut de fat[d] naintea Domnii Meale in Divan, zicdndu Ghiura

si Tudorache cum c ad dat vru-sai Paraschiva Ctn. niste


banI lu Dumitra$co Vornicul la nevoia lui, cdndu ad fost la
Moldova, insd ug.-. Iar Dumitra$co Vornicul el a$a ad zis
cum cd acei banI n'ati fostu al' ginere-sdti Paraschive Um.,
ce i 1-ad dat Costandin-Vod[d] I. Trite aceaia Domnia Mea datu-le-am la miljlocul 6 boiari adevr[]tori ca sd le id seama
$1 sd-i tocmeascd. El' condarnn pe Dumitra$co. Ci$tigdtoriI
merg la el ca (sic) un aprod . . . de i-ad luat aceaste bucate
$1 bartf ce scrid mai sus. Dumitra$co se plinge iar, $1 ad

cer$ut leagea WE. De Domnia Mea, dupe obiceaiul trt,


1 Pentru acest Duraitraco de Jilestl, fost partisan al lui Hrizea-Vodi ,,,i
pentru aceia fugar In Moldova la 1655, V. vol. IV, p. 36, no XLIII.

www.dacoromanica.ro

28

DOCUMENTE DIVERSE, IV

datu-i-am 12 boiati jurtorI,


bani ai Paraschivei Cm.,

s jure cum n'an fostu acei


ce a fostu de la Costandin-

Vod[d], si, cdndu a fostu la zi, a strnsu leagea deplinu,


$1 a jurat tot. De, de pre jur[d]mntu, iar an venit de fat[]
naintea Domnil Meale in Divan, si an ardtatu Dumitrasco Vor.
amndoao rvas[e]le domnest[i] si cartea celor 1 2 boiari, cum
an jurat; iard Ghiura si Tudorache, ei filed an cersut leage

preste leage, 24 de boiati, ca s[5.] jure, si le-am dat Domnia


Mea, dupre obiceai, 24 de boiari, pre rdvas[e] domnest[l].

Iar apoi ei nfe cum nu s'an apucat de leage, ce a fugit


aeas[] si an lsat amndoao rvasreJle, si an rdmas de leage.
Dereptn aceaia, am dat Domnia Mea lu Dumitrasco Vornicul
aast[d] carte a Domnil Meale, $1 cu sluga Domnii Meale ce
s[] scrie mai sus, sd-s id toate bucatele si banii ce 1-an luat
Ghiura $1 Tudorache; iar, pentru zeastrele featif lui, s aibd
a tinearea moside si Tiganif ginere-sIO Paraschivei Cdm., insd pn hi cdtu-s va plini zeastrele, atta s i $1 *1 Vie.

Pentru c a rmas Ghiura si Tudorache de leage $1 de judecat[d] denaintea Domnil Meale den Divan. Monogramd
cu ros. Pecete mare cu chinovar.
18. 23 Julie 7179 (1671). Antula, nora Dilcului Logoat
ot Mogosan [I], impreunp] cu fii-mea Bogdana, dati zapis
popei Radului sn Sranciul Rosul ot Nmdestl, pentru vinzare de mosie. Nume: Dragul, Drag[o]mir Flanda. Cu
stirea tutulor fratilor si boiarilor s'a megiiasilor calif snt
prtas in sat in NdrndestI, pre mosil. Marturi : Stroe pdrcallabul si unchiiasul Radul Schiopul si Neacsa (jausoaie si
Oprea Maces. Iscdlituri $1 pecetl.
19. Bucuresti, 27 April 7180 (de la Hristos 1672). Gligorie%

Vodd, fiul rposatului Gheorghie Ghica-Vodd, Ducului iuzbas


$1 j up [d] neasi lui, Velica, dindu-liocind la Cdlcesti (Mu scel), del-

nita ce s[] chiamA a cash", delnita Bertri. Nume : Costina,


Radu Brzoan. Mdrul eel brgescu. Marturi : Gheorghie Vel
Logofdt adleanul, Stroe biv Vel Vornic, Ventil[d] Vel Ban, Ni ea-

goe Vel Vornic, Hriza Vel Vornic, Toader Sturzea Vel/Spdtarul, Badea Vel Cliu., Stoia Vel Post., Curuia Vel Pdharnic,
Preda Stolnicul, Matel Vel Comis, Mate'. Vel Sluger, Stalco

www.dacoromanica.ro

20

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

Vel Pitar, Radul vtori Logofdt. Scrie Mihai Logofdtul. Monogramd cu ro$. Pecete peste hirtie. Iscdlitura DomnuluT.
20. 4 Decembre 7185 (1676). Duca-Vodd, tie popo Radule $i tie Dumitre Ro$, $i altor sluj[ijtori carii sntet in saat
in Nm[d]e$t[T] , pentru impresurare de mo$ie, la ni$te locull ale liff, anum[e] Bobul $i Mata, $i locul dd.' stupind..

Dd.' s[] va tinde feu-unul a lua mncar 010 un paid, va da


seamd. Monogramd cu ro$u. Pecete mica' octogonald, cu chinovar.

21. 29 April 7192 (1684). serban-Voci, cAtre o slugd al


lui Vintild Spdtarul de la NmdegI, ca s[d] fie volnic cu
aast carte a Domnii Meal[e] d s opreascd pre tot omul
dupre mo$dia Nm[d]e$tilor, verf-cin[e] cu ce ar fi, nimeanea

cu nimic s nu o mai calce d'acum innainte,

$i

O. aibd a

cosi $i livezile cu fdnu, care le-ad cosit $i mai cldnainte vreame ;

$i d cdtrd nimeanea opreaal[d] s n'aibd. Monogram cu


ro$u. Pecete octogonal cu chinovar.
22. 26 Iulie 7192 (1684). Megiia,s1 dad adeverint pentru
satul Nm[d]e$t, intr'o afacere de hotare.

23. 26 Iulie 7192 (1684). Adeverint de la

megiia$I

chemati pentru a hotdri locuri in NmdestI. Isedlesc, intre altif,


ced Gherghina judetul ot Cdmpullungu, c eti Vlcul Tintii

ot Rucdr (= 22 ?).
24. 6 Iunie 7195 (1687). Popa Radul $i Dumitru Vtaful
$i Isar $i fratele lui, c$i cu toat[d] ceaata noastrd de la Ndmdie$ti, dad zapis lui Vintild biv Vel Sptar, cum sd s[d]

$tie cd nea-am sculat noi d'am rdscumpdrat un Rumn al


dumnealuI .. . $i cu feorif lui ; care Rumn ad fost de mo$de al dumnealui. EI H ceread ca al lor, iar Vintild a adus
acum un vtori Portar, cu carte domneaascd $i cu cartea pd.-

rinteluI patriiarhul chir -, cu mare afurisanie asuprd la 12


megiia$I den imprejurul satului Ndm[d]e$tii. Megia$if dad
dreptate boierulifl. De noi, vzndu a$a, dat-am acest zapis al nostru la mna dum[i]sal[e] Vintild Sptarul, ca sd $
tie dumnealui ace$t[i] RumIni $i cu dealnitile, cu bun[d]
paa[e], pentru Ca' am umblat nol ca ni$t[e] oamen[I] fgr de
lucru, amdgindu-ne uniI $i altii IscAliturI. ntre ele, Ior-

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIVERSE, IV

30

dache Can[tacuzino] Stolnicul, mrturie, Srban Vel Comis,


mrturie, C. Br'ncoveanul Ve[l] Sptar, mrt[u]rie', $i un
.

. Ve[l] Dvor[nic] mrturiei.

25. 24 Iunie 7207 (1699). Srban biv V1 Com[I]s [Vldescu ; v. n precedent] d carte de judecat[] $i de mrturiseaal[d] dumnealuf Costantin V' Pitar i MihaI vt, Post. i Barbul
sn Vintil[] Banul Corbeanul, pentru c a avut intrebtlciune

de fat[] cu sluj[i]torif $i cu Dumitrul Vt. $i cu feorii popel


Raduluf ot Nm[]e,ti", pentru mosiia ce ati dumnealor acolo
in sat, zicand dumnealor c li-o impresoar[] $i o ar $i o
cosescu i stati impotriva ispravnicului dumnealor.. Domnul

trimete pe dinsul s aleagd mo$1a. Si incdlcgtorif mrturisesc drepturile Corbenilor, - care se confirmd. Martuff
pop Nicola, pop Ion, az Stanciul judetul ot Dlogopol, Marol[e] judetul ot Dlgopol, Radul judetul ot Dlgopol.
26. 20 Februar 7215 (1707). Vladul Dragos de Cmpullungu, cu ginerele sti, dat1 zapis jup[]nuluf Barbuluf Corbeanul, care $i-a aflat la Cimpulung dof Rumitil de ba$tind, din satul dumnealor de la Nmia$tI . fugit de multd
vreame. ET se aflati la casa mea, $i unul if era ginere.
Am venit la dumnealuf de ne-aim rugat de ni icati dat p
chieze$iia noastrd, de acum pn la Sfeti Ilie s aib a merge
iar la satul dumnealuI, la Nmia$tf, $1, cte dejdif $i slujbea
boiaresti ar fi, s aib a le trage la satul dumnealuf la Namia$tI. De, necrezndu-ne p noI, am adus p prclabul
dumnealor den Nm[]iastf. de ati intrat cheza p nof : de
nu s'ar Oa Stan Rumnuli brat ego Ion, $1 de nu va merge
pn la zi la satu, ci vor fugi, s avem noI a-1 cdutare, s
ducem la sat, iar, neclacndu-I $i fugnd RumniI, s aib
dumnealui a-I cdutare la noi Rumnif ; pentru c a$a nea-am
prinsu $i nea-am legat de a noastr bun[] voe. Martuff
it

si

chir Calot[] $i Manul Ph[arnicul].

I Iordachi era fratele lu erban-Vodg, iar erban Comtsul, ftel lu PIrvu


Vlklescu (Doc. Cantacuzznzlor, p. I I I , no Ian).
2 Pentru uneltirile alter Corben, Dumitrasco, fratele ltfi Vintill, si Matel,
contra lul Constantin-Vod BrIncoveanu, v. Iorga, Cronicele muntene (din An.
Ac. Rom., XXI), p. 30 = 332. Mihai e pomenit i in Doc. Cantacuzmilor,

p. 205. V. si ni urmator.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CTJLTURALI

31

27. Io Februar 7216 (1708). Constandin-Vod, tie, Stanciule prcAlabe Amra ot Rucr, 'yentru gun munte den
hotarul Nam[]estilor. S cautI unde atf dat bard!, s ti-I
lai, si s las muntel[e], ca s-1 stapneaascd boiariul Domnii
Meal[e] ce scrie mai sus. Porunc $i tie, Radule al Livril
ot Dragoslavel[e], pentru acelasI lucru. Monogratn cu ros.
Pecete mica, octogonald, cu chinovar.
28. 3 Novembre 7219 (1710). Costandin-Vod, luI Dumitru

Vtaful i popif Oprii den Ninde$tf, pentru ocina lor, pe


care o aa fost vndut rna[i]ca Todosiia, rmindu sracd de
brbat 1. Fusese judecat la Srban Prisiaanul biv VI Corn.,

fiindu ispravnicu la Cmpullungu. Monogram cu ro$. Pecete mic, octogonal, cu chinovar.


29. 4 August 7260 (1752). Iane biv Vel Pit. i Nicolachi
biv Vel C3oh., ispravnicl. Mu$celuluI, Dvorc. CmpulunguluI,

judec pe popa Gheorghie de la Nme$ti. $i pe Iani nepotul


VltavuluI Dumitru. Nurne : Isar, Sava. Iscaliturile.

V. Documente cimpulungene.
A.

Din colectia d-liff Gr. N. Balotg.

I. in scaunul ceratif in Arges (apriill), 23 Maia 7116 (1608).

Radu-Vod, luI Ptru ot Arges, pentru via lui din MdicnestI, partea luI Mrzan, luI Negut $. a. MarturI : Radul Cliu.
Buzes[cu], Cernic[a] Vel Vor., Stoica V. Log., Nica V. Vist.,
Mrdz[a] V. Spat., Brcan V. Stol., Gligorie V. Com., Stanciul Pdh., Leca V. Post., Cernica V. Vistier. Scrie Pdure man.
roam. Monogram cu ro$. Pecete peste hirtie, cusutd cu snur
albastru. Isclitur domneasc. Slavon. - Traducere din secolul al XVIII-lea.
2. io Mart 7133 (1625). Prvul ot Habd ot sudstvo Vla[e]
d zapis lui Preda i Oancea ot Lerestr, cariI snt de rudeniia mea, dindu-li partea mea ot Iacove$U, insd, de in
$as[e] dealnite de pm[]ritu, druitu-le-arn 3 dealnit[e] $i cu
Rum[A]nif at s vor afla, iar cealea tref dealnit[e], eti rn'am
1 SI fie Tudosca, vdnva lui Dumitrasco Corbeanul ? V. maY sus, n.

www.dacoromanica.ro

1.

32

DOCUMENTE DIVERSE, V

tocmit d'a a mea bund voia cu acesti boiarl ce snt mai sus
scris, de mi i a dat trei mie de basil, si le-am dat si cealea
trei dealnite ... Pntru c aceaste mosii fostati impresurate
de rudeniia lu Petru, anum[e] Sava, si feorii ei, anum[e] Mil
i Gherghie ot Pitesti; pntru c acestf boiarl ce snt mai sus
scris, mult[] cheltuial[5.] a fcut pntru aceaste mosii ale noastre, si ati fcut cheltuial[] c ail purtat sas[e] boiari luat
pre rvas[e] domnesti, tot cu cheltuiala lor. Drept aceaia

m'am tocmit cu ei, d a mea bun[] voia, s fie iar la mna


lor. Si mrturri ati fost : Ivasco Post. ot B1otest[1] i Tudor
Comis ot Izvor i Ludat Com[i]sul ot Viddeani i Vlaicul ot
Jugur[i] i Neagoe ot Cursor i Drag[o]mir ot Rzvoest[i] i Iva--

co Post. ot Rtest[i] i Stan Logft. ot Poenit[a]. Ispisah Io(?)


Petru Logft. ot Gureani, dol Jil. Peceti cu fum.
3. I-iti Ianuar 7135 (1627). Danie until diacon, pentru o anume

Negrita ; pentru cd ati murit Negrita necuminecat[], ce n'ati


avut Thoma cu ce o grij[i],_ce sll-i fac[] diaconul srdcust de
cuminectur[], si s o slujascd, si s o pomeneasc.

4. 21 Mai 7136 (1628). Stan Gunoi face o danie until


diacon, pentru slujbe fcute ttni-nostru.
5. 7153 (1644-5). Matei-Vod, lui Ivasco Vel Armas Cepariul, feCor Stan ului Logt. , intdrindu-T satul Ceparil (J.

Arges). Pn iu prul Olii si pn curmtur ... Si de


acolo trece cmpul si merge pan in muchea vdi trestii, si p

muche pn in calea oi si pre calea oi in sus, pn in pdrul SngeruluT . .. Pn la muchea -...---_-__--Tihdi'... Pnd in malul

GIurcli, si pg. valea i Stana in jos trece Topologul. .., si tine


sus pnd in groapa Zmeulta ... II

prul Orez[u]ita in

valea Corbului ... Pn5. in Roata Frnt ...) Nume de Rumini: Leontie, Badea, Opr a, Ghiga, Florea, Albul, Boierl :
Barbul V. Ban, Dragomir ." Vor., Radul V. Log., Stroie V.
Vist., Diicul V. Spat., Preda V. Clue., Mihnea V. Stol., Para
V. Comis, Costandin V. Post., Dragusin V. Paharnic. Scrie
Tudor Logoftul. - Copie din secolul al XVIII-lea,
6. io Mart 7170 (1662). 12 hotarnici, luati de <boiar[il
de Lerest[i] $ i de boiar[i] den Bnesti (unul dintre 6 e din
Racovit[]) hotresc. Peceti si isclituri.

www.dacoromanica.ro

33

MATERIALE DE ISTORIE OULTURAIA

7. 28 Maiti 7170 (1662). Pop Dumitru den orasul Argisul arat O., dndu at pe fie-mie Despa dup[] Vasilie, den
alt: zestre, den haine, den argint, i-am dat, iar, pentru bot
i-am dat locuril[e] den hotarul Danulut, care s chiam[] Podril[e] , ce le avea ede la jupneasa Samfira den Argi$. Marturf orosant $i preot, adecd dot preoti $i, intre altif, un Isar.
8. 8 Iu lie 7170 (1662). Eit Marco, denpreun[d] co frate-meti
Leca ... ot BnestI, daii zapis vrulut lor Drag[o]mir Postelnic ot Lerestf, vinzindu-I partea lor din acest sat $i Ruminil
(intre cari un Ludat, un Bale). Marturi : Gherghe Logoft
sill popiI MantiI ot Bocore$t[il (Bucurqa, in isclitur). Pecett si. iscaliturI.
9 i' April 7173 (1665). Sese boierI ($i Srbo Prodolescol,
Mihil Ro$[ul], Paraschiva), earn' amo fost 1u41 de domnilot jupan Gheorghe Vel Ban $i de boiarii din Lerest[f], de
Drag[o]mir Postelnicul $i de verif lot Oance Postelnicul, si co
fratii loI, de nainte Mrii Sal[e] Domno nostro Radul Voevod,
ca s[] le inpilim o mo$ii ce s[d] chem[] Iacovest[i], carii
ati fost a jupneset Stancdt, hot[d]rad co 12 boiar[I], - de not,

daca am vdjut carte Mrii Sal[e], not ne-m strnso, etc.


Arno tras co foni in cormezi$ de o am fcot 3 codri la tret
prta$. Iscdlituff $1 pecett cu fum.
io. BucurestI, 22 April 7173 (1665). Radu-Vod Leon d
carte de scutire din ruminie la niste stenI argeserff, de ca-

tre Marin Rosul din Arge$ $i at kit Fusese iertaV, de poman. Monogramd .cu ro$. Pecete peste hirtie. -Si copie de
pe la 1807.
ii. BucurestI, 6 April 718o (I 672). Gligorie-Vod, pentru Dragomir iuzbasa din LerestI, cu privire la mosia de acolo, btrnN

ocin[] inch' maI de nainte vreame, de la mo$if lor. In intia


Domnie a luI, mosia se hotarise : $i o aii co drit $i aii ales partea lu
Dragomir iuz. $i a nepotilor lui, in sili$tea satuldf, $dzutul caselor

lor ceale btrne, stnjni 6o ... Din mesteacdn in sus, gruiul


Fearegii $i runcul BouluI ... Si iar un codru den sus $i cu
dosul Ursului ... Pre de cindea de ap . .. Piscul poenit ...
De la fierstrti in jos, den hotarul Bne$tilor in jos, ce s[d]
chiam Gruiul-Mare, $i den muntI s'ail venit lu Drag[o]mir
71 304., Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

34

DOCUMENTE DIVERSE, V

iuz. munti trer, anum[e] Plaiul lu Nean i Vcarea $i Pecineagul, $i ad rmas doT munti neimpartitT, anume Comisul
$i Lerescul, de spre tot fratii. Ca lot[] vt. Portar fusese is
pravnic la hotrnicia cu 12 boierf. if mar intre$te I roan.'
$i jumAtate de moar[] de la Cmpulungu $i un Rumn. Si un
copil de tigan anume Rpa. Se pomenesc si alt1 Tigara : Trmndan, Bdjan. Nume de Rumin : BM] [A]. Sotia lui Dragomir se cherna Smeada. Costisul cu tufele, pn in muche ...
0 prticea de vie ... D cu cdptiul in casel[e] lu Drag[o]mir iuz[ba$a] ... Obr$dia vii luf Nean ... Malul Turcil ... in
cmpul de jos, care mearge alturea cu locul lu Drag[olmir.
Nume : Radul Verzea, Ddianul. Cumprare cu banf. ,Den
ulmet jurn[]tate. Pentru c s'ad fostu infrtit Oancea Log.,
tatl lu Drag[o]mir iuz. i, cu Tud[o]ran $i cu frate-sai Radul:

deer' er ad druit pe Oancea Log. cu acestu runcu ce scrie


mar sus si cu partea lur de ocin[d], iar Oancea Log., el inca
a druit pre dn$ir cu pret de ... 000 de ban[i], cu zapis
de frtie . Nume 2: Samfira, Vi$a. La Rumpinestr, ce s[d]
chiamd la Toplle
Locuril[e] ce vin de Curtene$ti (?) ale
Rum[]nestilor ... Un munte ce s[] chiamd Pee[e]neag[a],
ce iaste pre mo$iia Lere$tilor, care munte iaste al lor de mo$ie, de strmosble. Marturl: Gheorghie V. Log., Stroe
biv V. Vornic, Ventild V. Ban, Neagoe V. Vor., Hrizea V.
Vist., Toader Sturzea V. Spat., Badea V. C1iu., Stoian V.
Post., Curuia V. Pall., Preda V. Stol., Mateid V. Corn.,
Matei V. Slug., Staico V. Pitar. Ispravnic : Radul vt. Logoat.
Scrie Mihar fiul luf Stan Logoft. Jos : aro. Gherghe Vel
Logoft. Monogram cu ro$. Iscdlitura domneascd. Pecete

peste hirtie, cu $nur verde. Pergament.


1 Pentru Oaucea Lerescu ii un frate al saiti, v. vol I-II, tabla.
2 Cf., in priv1r4a frkliilor legate anume pentru o vinzare de mope, spre a
impiedeca ori-ce revendicaft din partea rudelor - de fapt era o simpl vinzare
in formi, de fitie -, p. urmhorul act, din Bucuresti, 4 April 7076 (1568),
de la Petru chiopul, care a. gVlaicului Log[o]faul . mope la Izvorani, din
partea lui Theodor a patra parte ... Pentru c ab venit singur Theodor Innaintea Domniel Meale de ail insOt i ab infrlit pe nepotu-s'a Vlaicul Log.
in mopia ce s'a zis mai sus, de la Izvorani preste a patra parte. Dup51

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

35

12 7 Mart 7181 (1673). Vinzare de vie din partea unuI


-aloma. Si ia o'm vndut prdste de ane 2.
13. 4 Maif1 7184 (1676). ese boierl luatI cu rva$ domnesc ($1 sot Pdtroe Mitria, in locul lu Dumitrasco Topolovenul, Iva$co Log.) hotresc la Iacove$tf. Fusese intrebatn

cfost ati 2 siliSI $i 2 hotar[e], sd s[] cheme Iacove$tY, ati fost-

ad numai un satu $1 un hotar, si sntii 2 sili$tI se s cheme


Iacove$t[r], $1 merge hotarul pan in Voia, ati nu merge. ntre

oamena bdtrint ce string el.: Gheorghe Cranga, Praja. Li se


cete$te $i cartea printeluI VIddicf, de afurisanie. Lere$tii
scot c multe cart1 bdtrn[e], de la mdtu$5.-sa Stanca, scriina Agdi
Negului pe ac mo$ie 1, [$i ail sc]os $i artil[e] rdposatului
Matei-Vod[] cum s'ail fostil prt cu feorh AO Negului

pe ac mo$1e. Ceilalt1 arat un act de cumprtur pentru


delnit 17 denteun codru, de s chem[d] iar Iacobe$t[i], care
iaste pe an sus de hotarul jupdnesii Stancal. Ace$ti ,K meglia$ fixeaz $1 chotardl[e] in lung', peste rstocii, pn in fun-

-dul Voii. Peceti cu fum.


14. 2 Februar 7185 (1677). Vinzarea ca Rumin a lui gRa-dul ot Danul, feorul lui Srban, catre Banul Gheorghie B.leanul, drept 35 de ugh!. MarturI : Brcan Bnescul, Costandin Petecd, Ptru Croitor, Voico pdralab, Barazig.
15. 8 Februar 7186 (1678). t Fota sn Vintil[d] iuz. ot
Bdlote$t[i], cu sotia lui, Tudora, fata lui Oancea Log.
de Lere$ti, d zapis cla mna unche-nostru Drag[o]mir $1
a coconilor dumnilor Mirit[5] $1 a lu Arsenic, - pentru imprtire de mo$1e. Nume de RuminI: Dediul, Mandea, Andronie. Care s'or afla neinprtit, fugit mai nainte vreame,
afar dentr'ace$te, or! in Tara Ungureasc, ori aice in Ord .. .
Ni s'aii venit in sili$te satuluI doi codrii hotrti .. , Gruiul Ferigii $1 Runcu Boului $1 Piscul luI Lal .. . $i maI iaste
un codru neinprtit : Fata Pojort ... Codro Corbulul ...
aceaia sluga DomnieT Meale Vlaicul Log. Inca ail si cumpirat aeasta mai sus
zisa mosie de la unchi-saii Theodor drept 6.000 aspri gata. Traducere de
dascalul Luppu (Bibl. Ac. Rom., HIrtil Golescu).
1 Pentru Aga Neagul, candidat de Domnie, v. vol. IV, tabla. Pentru fill

Jul, ibid., p. mum.

www.dacoromanica.ro

DOCIIIIENTE DIVERSE, V

36

Pe dn sus de Hrusa ... Piscurile lu Purice On den jos


de ferstrd . .. Vale Hristoase $i Vale Larg . .. Lunca
riulul, pn suptu Pupus . .. Stevioara ... Izvorul cu stlpa ... Pecinegul, den Pdpu$a in jos ... Si ad rmas doi
rnunt'i neinprtitl, care sd chem Comisul si Lerescul, $i s

otrdscii cu Tara Ungurescd ... Pe undea le'd fostu hotardle


btrne inc de la Negro Voivod. Dou peceti,

cel[e]

iscdliturf.

16. 14 Februar 7186 (1678). Necula Post. i Radul sin


Ivasco Arm. ot CeparI1 pun zdlog lui Iva$co biv VI Cliu. ,
fiindu-ne ps pentru ne$t[e] bani' de bir de hara, un Ru-

min $i o dealnit. Dea, d va lucra Rum[]nul la dumnealui Cliu[e]riul, s fie banii fr dobnd pan la Pa [Pa$C11,
iar, de nu va lucra Rum[]nul, s fie baniI zeace a doi.
Dac nu plte$te, zlogul ill va fi stt[]tor.
17. 20 Maid 7191 (1683). azan sn Ptrasco Postelnic
ot Lerestf dd zapis unchiului sdd Dragomir, vinzindu-I partea
sa din Leresti. Unche-med Drag[o]mir. Runcul BohuluT ...
Fata Pojordtului. Pecete $i iscdliturile marturilor.
18. 26 Octombre 7207 (1698). Sinet pentru un imp rumut,

in Arges, cu dobnd p. an I0 a don>.


19, 25 Ianuar 7208 (1700). Vinzare de vie la Micane$tI,
de cdtre Marica, fata lu ,Dumitra$co Logft. din ora$ din
Argi$. Martur : Zota Logft., sn Sima cup[e]t ... , az Galatiia
mrt[u]rie.

20. 21 Julie 7219 (um). GrAjdart sn Prvol Leresc[ul]


neane lo Arsenie . . . Am intrebat pe
1111
fratie mie $i pe toat[] roda, si n'ad vrut s cumpere. Pecete $i iscliturl de marturi.
21. 12 Maid 7213 (1705). Vinzare cdtre Arsenie Stdlpen[ul]
la Lere$ti. Am inbiet pre verit mil, cari nu voiesc s . o .

vinde partea sa

22. 27 Julie 7213 (1705). Zapis pentru un imprumut al


lui Ptru Seimeanul ot Micdnest[f]. Dacd nu va plti, csA
aibti a plti zeuiala omuliff domnesc.
23. I-id Decembre 7217 (1708). Vinzare catre Balot[6] apt.,
' Cf. Constantin Cpitanul, ed. mea, p. 138.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

37

de mosie. De, perind RumniI si rmind aast[] mosie


a luI stearp, i-o trec luI. Marturi si Gligorie Bleanul V' Von
TrgovistiI, Alixandru Vlsnescul V' Sufaru.
24. 15 Mart 7217 (1709). Vinzare la satul Danul. Martur
si Prvul cApt. Berindescu. Pecetea ArgesuluI : vulturul cu

cloud capete si legenda: Pe[]at. orasulu ot vorie (sic?).


25. Msta MaI 4 dni, lt 7217 (1709), a pat. KeK8 1677,
crugul soarelul I, crug. lun[i] 7, Wu,* irkTo (sic). Dumitru dia-

conul cden oras din Argeso vinde co falcie loc In Lstun.


26. 28 Julie 7217 (1709). Vinzare de loc de livade
de la Danul,

din partea ha Albul Juvin. Martur

si

Preda Cpt. Uescul.


27. 17 August 7217 (1709). a Tanasie Gdea ot Arge) vinde
un loc lui Balot CApt. ot Cepari. Marturn Ghenadie ig. ot
Arges, Ianache ot Brtian[I], Ispas cupet ot PitestI.
28. 20 April 7223 (1715). Tudoran sub'. Tudoran Postelnicul Lerescul vinde lui Arsenie partea sa din LerestI. Alte
rude cs'ail rs de mine, vzindu nevoia, si n'an vrut s o cumpere ... in partea ttini-rnie . .. ntre Rurile1 si Dobreasul ...
am vndut Brgilor.
29. 15 Mart 7230 (1722). Vinzare de vie la Cerbureani,
fcutd de Mihnea, cu sotia ha, Caplea, si fiiI, intre earl' Calul.
$i am but cu aldmsar[i] vin Vd 2, cte ban[1] 33.
30. 3 Malt"! 7230 (1722). Vinzare de vie la MicnestI.
Si pimnila ... si slomnul.
31. 17 Septembre 7250 (1741). Vinzare de vie ctre Cpt.
Stefan Balot[], si cu ingrdis[ul] vii.
32. 5 Novembre 7250 (1741). Vinzare de vie la MicnestI,
Nume : Dobrotd. Martur : Dumitrasco Post. Argisan.
33. 18 August 7256 (1748). Biala Menu] biv V' Log. za
Vistierie vinde (dui Toader feor luI Ion Jude din oras[ull
Argesultif .. . un loc de cas[] cu bimnit[d] . ., ins partea
Radului Fofeldii ..., s hotrste cu Rad[u] Caiafa. Martur:
pop[a] Calul ot Arges ... Am scris eti Eftene Logf. Tunsul
ot Arges. A
1

Pentra Intro Marl, V. vol. I-1I, tabla.

www.dacoromanica.ro

28

DOCUMENTE DIVERSE, V

34. C. 1750. insemnare de hotare cu Stefan Balotd. aIuchie vizuinilor .. . , piiatra cu urmele .. . , valea PeteuluI . ..,
pe lngd razurul cel innalt . . ., pgn in plopi cdrunti . .., apucg.

rzuru pntre cordinI, si la mesteacn d in vrtej, si trece


ran, si apuc rnd[ul] d slcil . . ., pnd in colnic[u]t brnisti,
in poteca Suicilor cea veche ..., drumul cdrpinisuluf..., muchea
Bunelii .. ., m ichea ranoagelor. . ., pgru PrezuluI . . ., vrful
Viisoarelor . . ., calea oi.
35. i-i Februar 1751. Hotarnic pentru mosia CdptinenI, a mnstirii Vierosul. (Pre viruga din sus de cires,
pin pietri, p lingd lcasul popii, si apuc vlceoa pi sus,
pin ciresii de la piscul gropil[o]r ... Rind supt calea oi, si
ping. in Haresdl; de aci sa intoarce spre Haref ... Pe muchea pirlit, pe gruiul Cptini . .. Ping in podu lui Ureche,

si apucd. pe Vlceaoa Virtoapelor, in sus, pin mgrcinI .7. in


gruiul hotaruluf, deacI pe drumul gruiuluI... , pin in mlaca
Stanii .. . Pin in virful Sorecariului, pi lcsor . .. in potriva
riurilor, pe plaiul pripoardlor si pe coastele riuluI, pind in obit.siia riuluI BudiI, ping. In hotarul ungurescu. - Hotarnica Poenarilor. Din bolovanul cel din riti .. . Pe d'asupra glodu410 luf Bogdan, pin gruiul Zinil[o]r .. De la mlaca Ratei ...

Pe calea cea bdtrin, pe hotar, pin ciresii cei marl ping. in


Cline, pe piscul Clinel[o]r pind in Musate ... Prin mrul
cel prescurat ... Pe muchea Scord pe plaiti, pin in Scaune ...
Mdguricea DobruluI... Si apuc . piscul pin mijlocul GoluluI .. .
Pin in lacul Podar[u] lui, la hotarul unguresc. - Copie modern
a amindurora.
36. I-ia Iulie 1755. Judecatd, innaintea luI Constantin-Vod

Racovit, a luI Arsenie Stlpeanul cu Stefan Balot biv Vel


Clucer ra Arie. Nume : Mares. Se aratd o carte de la Mitropolitul Stefan, de la leat 7240 [1731-2], care carte scrie care
Vasilie egumenul de l[a] mndstirea Cdmpullungu i Care dum-

nealui Ianachie biv Vel Srdar, filnd ispravnec in sud. Muscel i in sud. Arges. Fusese judecat si la MihaI-Vod, cind
era egumen Vasilie1.
Pentru Stllpeanu, v. vol. I-II

www.dacoromanica.ro

MATERIALS DE ISTORIE CULTURALA

39

37. 23 April 7267 (1759). Balsach[i] sin Balot[d] dd zapis nepotuluI sdu, Gheorghit, cd, avnd en pds de banI,
ii vinde o vie la satu Bleicl, in mdgurd ... ins pdrdsistea crit[d]
este toat[d], si din 'Ca lucratrd.] 5 rozoare. Marturl: doI sdteni
din CeparI. Constandin Vn[]tor, Serban Belega, Dima

Trufsil[d], Radul Trntus.


38. 21 Novembre 1760. Scarlat Grigorie [Ghical-Vodd, cu pri-

vire la judecata dintre Costandia Postelnicul &Ion', Arsenie


Stlpeanu si Ene Lerescul din Vlasca, pentru mosia Iacoveasca,
din acelasl Judet. SA' se cerceteze noule acte ce zice ed. are

Lerescul. Monogramd si pecete cu chinovar, aceasta dind


armele ambelor terI cu monogramd si data* (1175[8]). Jos :
Treapdd JudetuluI. Prot. vt. Logoat.-E inchis innuntru un
zapis de asdzdmnt, scris de un Logofdt, In Divanul cel
Mare.
39. 11 Ianuar 1761. Iord[achi] Col [fescul] biv Vel Paharnic,

cdtre dum[nea]v[oa]strd boeri: Logofete Stefane i Logofete


Lepdate, i Logofete CostandEine], ce sntet1 uati de spre
partea Postelnicului Cos[tan]clin Balot, i Logofete Albule,

i preote pop Oprea, i Eftenie ot Crdngul de sus, ce sntetl


luatl de spre partea NI Jane Leresc[u], - s implineascd la
fata loculuf hotdrirea DivanuluI, alegind prtile celor doI si
puind semne. NumaT sd vd feriti de hatdr si voe veghiatd,
sd nu sd fac nicr la o parte, nicl la alta, - ca sd nu cd.detI
in pradd. A6ast[al scriem.
40 17 Maiii 1771. TrimesI al Divanului si ispravniculuI
vin la satul BleicI, ca Ed caute ori ce s'ar gdsi pe urma
Badif ce ati fostii diiacu, pentru dumnealul Post. Balotd, ce
l-ati prddat . .. Si, fiindii s[i] Radul pdr[calabul] si Stefan Stolnicu

si cu totl poporanD] Ltd . . . Csa i cu pimnita i cu jgheabul


ih (sic) . . .. Fixeazd valoarea, si, oricine s va ailah 1 sd o

cumpere, sd aibd bun[] pace ... Am dat aast adeverint


lah mdna dum. Post. Gheorghit[a] Bal[ot], ca s sd tie
pecum cd s'aii dat supal zaptul d[u]m[nealu]l. Si s'an maI gsit si
un cazan veichf, spartil, cu tevil[e] sparte, si s'ati pretuit t'
1 V. vol. VI, p. 46S, n.

www.dacoromanica.ro

DOCUMENTE DIVERSE, V

40

12, ins[d] arama ati venit ocd. 15; fiind aram[] veiche, s'aa
puso pe acesta pretti. Marturi : doi din neamul Ohel (Ohdl),
Radu Bularcd, Stefan Stroesc[u]. cOprea steg[ar], mumbasiru.

41. 1773. Petitie romdneascd si, in fad, ruseasc, a lui


Gheorghit Postelnicul, feor Cluke]rului Balot[d], din Jud[e]tu

Argesului, pentru o datorie ce nu i-o plteste un Tigveanu.


Daca mergea bumbas[i]ri, dumnealui if tinea cu vorbe ca[e]
trei sptmni, s[i] s impca, ddricl[ulle trepdu. De car[e]
dumnealui si in ct[e]va rnduri in'aa chemat la casa d[u]m[neallui ca sd-m[I] plteasc, dar bani n'are, fdr[d] vite : ea am
priimit a lua s[i] vite. Dumnealui, daca mergeamu acolo, imi

aduc vit[e] si im cer pretu, cu ca nu era de a sd pretui si a


tocmi cineva dup cum cere d[u]m[neallui. Se roagd a se trimete

un strdnzaltu 1 pentru a aduce la Divan pe datornic. Cd mi


s'aa suprat d att[a] vrem[e] unblndu cu cheltuial si trepd-

dndu, s[i] nu aflu folos., Pentru alt zapis, zice c s'ar fi


plait d tot bani ; dar Balot are bguiald, (sic) cd nu.
Cere sd fie ornduitu cu re]pitac din Divan la jurmnt si,
d va priimi jurmnt, it voi lsa in plat[a] lui Dumnezda, c
va fi pcat s fia pdg[u]bas ; c ea, unde sntu dator, nu m
lase de la inchisoare pn implinesc bani.
42. 20 April 1773. Ordin isprvnices ctre trei mosneni.
Li s'aid izbrnit judecata prin carte de judecat, cine ce s
Pentru acel venit, ni s porunceste noao pre
stdpdneaasc
cartea Divan[u]lui, cu mumbasir, copil din cas, ca S cercetm ce venit are mosiia si ce venit are moara, ca, dup[d]
.

alegerea ce vorn face, s inplineasc mumbasir[ul] de la numitif


mai sus. S cerceteze ei, fat puindu-I pe toti . . cd aveti

si dumneavoastrd mori de potriva aceia . .. Este si carte de


blestem la mijloc.

43. 6 Maiti 1773. Porunc pentru Gheorghit Balot, de


la Divanul printipatului Trii-Rumnesti. A cheltuit jluitor[ull cu trepede si cu alte cheltueli, rx multe rdnduri, pe

la Buc[u]resti, e 64.,
44. i5 Mart 1775. Divanul citat. Gheorghit[] Balot s'a plins
' Un csergent, rus.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE 1STORIE CULTITRAL

41.

de niste oameni; cari, ela venirea armii nti, s'ag fcut catane,
$[i], avnd jluitorul t.' 740 daVi la pstrare la un unchias

Neac$ul de la satul Ceparii, dn sud. Arge$, mai sus num4ii


hc4este noaptea a mdrsu $i, caznind pe numitul unchiias,
1-ati luat toV banii. Sint prinsi si dusl la ispravnic. eDar
aii zis c nu-1 a, s-1 intoarcd innapot, $[i] i-ati pus ispravnici
la inchisoare, $i, sprgnd gros[un, ail fugit. Divanul $i el
li d platnia, e$[i], dup[d] a lor vind, s'ag ornduit la inchisoarea pu$crii. Se trimete apoi emumbasr, stegar d ar_
msdI : se dd averea lor pdgubitultd. EI o lea(' indrat. Noud.
ordine. Iscdlesc : un maior rus, si, in al doilea rind, eVel Logofdt, Vel Spatar, Vel Vistier, Scarlat Gre[a]n[uj.
45. lc) Julie 1775. Alexandru Ipsilanti intdreste anaforaua
boierilor rinduitl ea cerceta cu amdruntul pentru Gheor ghie

Post. Balotd, de ati fost volintir saii nu, si de iaste amestecat ceva la jaful ce s'ati fcut Curtif domne$ti, de avutul
Mriei Sale Grigore-Vodd Ghica. Dupd poruncd, am cercetat
prin boerina$ii de la sud Arges, ce s'aci aflat ai . Radul

bulucbap, ce a fost prapurgic, ail ardtat cd, viind cu stupaiul mnt in Bucuresti, ati gsit pe acest Postelnicel Balot
despuindu-1 volintirii in Curtia domniasc, de spre poarta din
sus. Postelnicelul Balotd, vzndu-1. a ndzuit la dnsul, $i, mrttuindu-1 de acolo, 1-ati dus la polcovnic Ilie i la printele Ar-

ge$anul $i Vier$anul, de 1-aii fcut aus de volintirf, in comanda mai sus numitului Radul Prapurgic 1 Gligori Vlsd[cd]rid a venit stufiind Postelnicelul Balot
paiul, scdpnd de la acia inchisoare, s'aii fcut aus la comanda
Radului Prapurgicul, dar, mergdnd pn la cas-$i, ai fugit
dintr'acia slujbd, $1-1 cuta. State Buc$enescul a ardtat cd, viind
Radul Prapurgicul la ora$ul Pite$tii, a vdzut $i pe Postelnicelul
Balotd, $i 1-ati intrebat intr'acest chip : ctu cu dn$ii de unde

nescul

cg.,

$i pnd unde, $i i-ati rdspuns el, aflandu-se in Bucure$ti,


dupd. ce 1-aii despuiat volintiriT, sa rugat de pdrintele Argesanul ca cu oamenii SfinOef Sale s marg pnd acasd. Mai
1

V Hurmuzaki, X, p. xi ; Ist. lit. rain. 2n sec. al XVIII-lea, H, p. 11S ;

Genealogia Cantacuzindor, pp. 171-2,

www.dacoromanica.ro

42

DOCTJMENTE DIVERSE, V

spuind c, pe drum viind, 1-ag fdcut clams, dar, mergnd pnd


acas, nu-I trebue aeast. slujbd. Costin Postelnicelul ag ardtat
cd, viind Radul Prapurgicul impreund cu altI volintiff la Curtia
de Arges, fiind si el acol cldtor, ag coprins numitul Prapurgic

gazda unde era caul lui ; de care acdndu-I veste o slug, a


alergat acol, si intre ceIali volintiff a vdzut si pe acest
Postelnicel Baton, stnd clare pe cal ; dar, de ag fost volintiru

sag nu, zice cd nu stie, - c numai atuncl 1-ati vdzut. Ionin


Bucsenescul ag ardtat c, aflndu-s cu sederea in orasul
Arges, a venit numitul Radu de la Bucuresti" cu nume de
Capt., $1 Baton cu nume de au$, dar, numitul Balotd fugnd,
it cduta. Pomenin judecata puscdiriel" si a DivanuluI, pentru

prii lui Balot. Pecete micd, cu chinovar.


46. 30 Decembre 1775. Plingere ctr Domn Din prostimea
mea m vd.z foarte npstuit d cdtr dumn[e]i maica ; car[e]
eg, fiindu fost neputinos in grain, ci mi-ag" dat Dumnezdg la
facere, etc. Cu pdcat va fi s m scoan dum[ne]ei maica din
economila tt[dini-mieg, cu niste biefi d copilasI ce am.
47. Mart 1779. Judecat a luI Gheorghe Balot cu vecinul
sdg de mosie, in Vlasca, Jane unchias. Acesta i se asazd
pe mosie $1 nu-I d. adettel i claca. Totusl" fgduise in scris

c is vor da dijma dn toate semndturile ce vor face pe


mosiia tut, si is vor face s[il claca dupd cbiceig ; ins nu dag
nimic la isprdvnicelul luI Baton.. Unchiasul obiecteaz cd
acest zapis, cdnd l-ag dat el, 1-ag dat frd d stirea feeorilor
lul, s[i], fiind-cd feeori lui nu snt isc4141 in zapis, nu s. sine
nici el dd acest asazta]mnt.
48. 2 April 1779. Antarea stril lucrurilor la mosia
lui Gheorghe Baton. din Vlasca Pomenit un Micsd. 0. 36
e dijma tutunului, ce a fost pe parte Postelnicului Balot,
insd Marin diiac i Andronache i Mics, inteun an, cte un
ciric. 60 t' dijma dupe merile ce s'ag vndut, ale lul Stan Dul-

vr, ce ail fost pe partea dumisale . 4 cez[vdrti] gr, dejm[]


pe doI anI, din ograda feeorilor lui Iane . 213 cez[vrt] porumb, cocoloas[e], in patru ani, afar din a treia parte, a luI unchias lane . dupd artarea apt. Cost[ar]din Pisc[u]pesc[u]

in toti" anii s'ag arat toate locurile dupe mosie. 5 vase cu

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALI

43

vin s'aa vndut pe mosiia dumisale .. . 0 dedem in mdna


mumba$ir[u]luI.

49. 17 Decembre 7289 (1780). Testament. Cunoscndu-mli]


ea neputinta vieti miele, c n[u] mai sndu d traia, $i fiind[u]-mi

clal pdcat, a rdm[a]nea biata sotie mea $[i] cu un copilas al mieti in belelile miele, fiind-cd $[i] eti, ca un orn in
lume, am avut cu Inuit me$tec[d]turi. Arata. tot, pan mi-am
fost in fire.
50. Maia 11785. Petitie catre Domn, de la Zmranda, sotiia
raposatuld Postelnic Gheorghe Balota ... SteniI ce s afl
$zatorI pe mo$iia mea Badulestil sud Vlasca uu vreaa sa-1
claculasc. Si sotul eI calpdtase porunca de la AlexandruVodd . . ., ca, ori s sta] rdice dupg mosie-m[I], saa s cldcuiasc $i s-rn[ij dea cele drepte $i obinuite ale mo$ii.
fricrall

Acum iar eI refus. Si i cu rdmtorii im[i] mnncd ghinda ce


s face in pdure. S fie opritI $i de la aceasta, sail sa."-m[I)

dea pretul ce-1 po lua d l[a] altii. - Ordin domnesc din


17 ale lunil (pecete cu chinovar).
51. C. 1790. insemnare de hotare, dup parola ce am dat.
intdi, carte domneasc, al Radfulul] Voivod, ce d locurile

acestea lui Ptru ot Arge$ $i feorilor lui [v. n I].


52. 1798. Ene Brtiianu biv Logofait za Vistierie, Matel
Balot. Postelnicel ..., Iordache Balotd, Costandin Stlpeanu,

catre Domn, pentru inclcrile lui Neculae Patarighel, cu


ceta$i lor, sud Vlasca ..., avnd noI o ching d. mo$ie in hotar[ul] Iacove$tilor .. . Nu-$ claa obiceiul pmntului

... Mai

sus numiti is fac hran p dansa.


53. 19 Iulie 1803. Schimb de Tfgance. Dar, fiind aiast[]
Neagd Tigancd a mea cu o copild si sarcinata., trind pan
la vrsta i (sic), s aib so s'o i, iar, ce este in sarcin, da
va face fat $i va tri, iar s s'o i.
54. 19 April 1804. Judecat a Balote$tilor cu Iane Br."tiian biv Logf. za Visterie. Se face o imprtire ntre Ef,
de un anume Vrabie. Dinteace$ti patru ftoff, p Mateiti
pizmuindul frate-sti Gheorghe, 1-aa omordt, $i partea luI, fiind
necstorit, aa rmas in mana mumi-sii, fiind-cd tatd-sii

murise mai nainte .. . CArora fete nu le-a dat numal ramasu

www.dacoromanica.ro

44

DOCUMENTE DIVERSE, V

pdrintilor ion Braiianul ar fi luat, la moartea el, oscrisorile


acareturilor si diata. El pretinde cd st <la casa lul ot Brd-

tienl. La moartea el' asistd popa Vlsan, i popa Stanu


igumenas de la Valera, osi popa Ion al besericiI din Ceparb.
A inciilcat pe Brtiianul a-I face pomenirile. imprtirea averii
se face opd obrazile a treI feCorI ai eI ... 0 chingd de mosie

ce sd numeste Bocdnita, i o vie de la Bleid ..., o chingd de


mosie ot Zdpozif ... Acest preot di multd betie s'aa esit din
minte.

55. 20 Iulie 1809. Contract de zidarI. Iscdlesc trei mesterl si un oGheorghe Scorburd.

56. 24 Februar 1811. Vinzare de oTigancd de vatr,

si

cu pretu cel hotdrtti, t1 150.

57. io Ianuar 1815. Foaie de zestre (osi s'ad pretuit in


urm, dupd nuntd, fiinta adevruluI). 1 rochie catrilet de
mdtase, cu ghierlant asemenea, 1 rochie croozea, 1 rochie
stanbd cadrilet, 1 rochie d malteh putin purtatd. [pretul lor
e intre 50 si mo de lel], 1 scurteicd (Id croozea cu samur,
18 tlr., o scurtelcd cu cacom, go ..., 1 al vrgat, dd cele
bune, 750 tl...., 6o zarfurI de argint cu feligenile lor, i tav
I cdnaase de chimbric, 1 cdmase dd meletu,
pieptii, mnecile tafta; 4 cmsi d pnzd suptire, pieptif,

si ibric, 90,

nadnecile meletu [toate= 160], I boscealdc dd.' ginere : catnap,


izmenile meletu, i brdnisor si batist cusutd, 140 ; 1 boscealdic
eld soacrd. : cdrnase i testemel, 70 ; I boscealc de nun, dd
meletu : brdisor, batistd, cu fir si cu beteald, 18o ; 1 gevrea
dd nund, sangulie, cu fir i cu beteald, 6o ; 1 asternut tulpan,

cu cinci perne cu puf i cu malteh; 1, ipac, alte fete de burnbac, la perne [toate -= 150], I sltea cu trei perne, de carton
bun, cotu po e 3'/2, cdpt[u]sala de bogasiti i deosebit fultucu dd pdnzd dd Bras[o]v suptire cu lnd toate =.- 1351; r
cearsaf suptire, in patru foi, coti 12, pentru asternut, 1 piapomd de atlazu cu bumbac, cu cearsafu eI de bumbac suptire, cotI 14 [toate . 130], I anteriti drt noaptea, dd. stambd,
40 , I scoart d pat, 50 ; I masd mare, dd. cop' 14, 30 ; r
mas mid., cotI 6, 15 ; 12 sdrvete vrgate cu borangic, 35;
12 talere, 6 dd cositori, 6 dd farfurie, 26 ; 12 perechi cutdte

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

45

cu lingurile lor, cositori, 24 ; 6 furiI (sic) pentru bucate, 9 ;


lighiian cu ibric de aram, 28 ; i prosop, 12 ; I mhramd
d mdinI, 6 ; io tin, 2 sfesnice cu mucrile lor ;
24, I lad
mare pentru haine; 200, 4 boi de gug ; 6o, 2 vacI cu lapte;

50, IO mtcI stupi, pentru care am dat un rzor de vie ...;


6 rzoare
cu o pimnit d lemnu ...; 350, 2 cal telegari,
cu ham[u]rile lor ; 2.000, I cas5., doo oddi p pimnitd, cu locul lor, din ulita Fntni pn in ulita Arecilor. ..., de l[a]
Roboae, are $[i] cdtva pruni $[i] un slon p sase furci sindrilite cu $45.... Pe aceste condice. s'ati isclit foaia ce am
dat-o innaintea nuntil, fr de pretuire.
Condeile ce s'a mai dat la nunt, insd : i giubea d ghelm[e]sut ro$ie cu nafeh si cu tup da' jder, cl purtare, drept
e 120. 3 testemelue bune, 34 ; i fes albu, 3 ; 3 simezeturi,

doaol cu orbote, unul sad, din care unul de zbranic, 36 ;


preche pantohl, 4 ; 2 pared-II strnhf, 6 ; i pereche izmene
de pafta, 16 ; I, ipac, d bumbac d casd, 12 ; i bast/1h d
nas, 2112 ; I ghierlant de floe, 6 ; 3'12 cotl panglice pentru
incinsu, 6 ; 2 cotf panglice inguste, 0/2 ; 2 basmale albe de
fcliI, 9 ; r testemel d, cumnat, 9 ; i batist d cumnat,
cusut ; i8.

58. 1817. Plingere a 10 Iordachi Balot, contra lui Rad[u]


Flocan ot FitenI.
59, 1822. Jalb a luI Nicolae Rucdreanu, capanl . . Ea,
aflndu-md mostean in ni$te muntl dintifacest jud[* cu
altif doi frati prta$I, anume Gheorghe Balotd si Iordachi
Balot, apururea si e i tat-mefi loam cu arend $i pr-

tile numitil[o]r de mal sus $i le lucram ca$cav[a]l, aflndu-ne


vechl capanlil, anadan babadan 1. Iar acum, de vre-o_treI anI,
un Serd[a]r Scarlat de aid', fcnd felurI $i chipurf de mijloace zavisnice, precum din na$tere este croit, ati cumprat

partea unuia, adic a le Gheorghe, in arend p zece anI,


pricum mi-a mrturisit-o 4asta chear fratele vnztoriulu,
cu toate c5. nu I-am inglduit cu stp[A]nirea, dar numitu,
in loc s s[] trag, s'ati pus de a cumprat $i partea lui
'

Turcqte: din tat6 in fiii. Cf. ,Sineanu, Infi. oriintald, II, p. 30.

www.dacoromanica.ro

46

DOCUMENTE DIVERSE, V

Iordachi in arend p doT anf, acum de prim[d]vard, precum


mi-aa ardtat prin popa Dimitrachi de aid $i zapisul cumprdtori de arendd. Pd carele neputndu-1 ingdui a stdpni
prtile ddvlmasilor, in puterea legiuitef pravilf a trlf, de
dreptatea ce-m[f] dd a rdscumpra prtile dvlma$il[o]r midi%
am mers la cinst. isprvnicie $1 am pus bani acolo, s i-I
i numitu. ApoT cad clocit alt viclenie, fcindu-se vechil
pentru vinzarea muntilor, smintindu-m[f] curdizma cd$erii, ce

cu luminat carte de slobozenie lucrez . Niel nu poate a le


stpni ei, fiind muntl care urmeazd. a I lucra neg[u]tdtorf
capanlt, precum ed if lucrez. Cere a fi intrebat piritul cu
jurdmint sad cu carte de blestem.
6o. 14 Iunie 1822. Ispravnicif de Mu$cel, cdtre ecinstita
ocrmuire a Valahii. Balote$tiT s'ad plins Lumingii Sale
Pa$if de dum. Logf. Nicolale Rucdreanu. ET venise din
Tara Nemteascd.. trie din vremea Domnii. Se decisese
odatd ca, pentru o pdure tdiatd, s std.] cerceteze prin vecini reza$ i stenT . Iar, pentru cheltuiala de e 500 ce ad
provalisit, etc. Rucdreanu trimete prin IC-Agas porunca de
cercetare a Pasif. Mmisindu-1 2. Pltire de treapdd.
B. Documente din colectia d-lui G. lonescu, fost revisor colar".

I. Tirgoviste, io August 6945 (1437). Vlad-Vodd, pentru


boierif Stoil, Radu, Petru, Bratul, Radul, Neagul, Bucuril, Sdrban, Stan, apreste Luciianf, intru mo$ie $i intru ohabnicie, lor

$i feorilor lor, nepotilor $i strnepotilor, pind in viiata Domnief Meale, $i pin in viiata celor nti nscutl fiiI Domnief
Meale: Mircea si Vladul. Si s fie in pace de vama de of $i
1 RInduiall (iineaau, zbu , III., P. 142 ; cuvintul Insusl lipseste ins5).
2 De la greceste : rgvt0, p.tii, chem.
3 D. G. Ionescu mat posea i un nunAr de manuscrise i diql rare, dintre
care InsemnaM pe urnialtoarele:
1. Adunarea Cazaniilor. Viena, ctipografita de bun neam n'a'scutului Stefan

de Novacovi, la anul de la Facerea Lumil


1793, a Indictionulul xi.

03T6,

iar de la Nasterea lul Hs.

2. cAle lul Isihie preotul ctt Theodul Cuvinte folositoare de sufletil, pentru
trezvire i fapfal hung, prin capete, lncep5iturl a lumin5.rif sufletului, adevIrate

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

47

de vama de rimatori si de dijmarit si de vindri si de gleatd, de dijm, de gloabd, de call, de podvoade, si de cositul finultd, si de toate slujbele si dajdile, mici si marl, cite
s vor afla intru singura stapinirea Domnief Meale, si sa nu
indrzneasca a-1" bintui pre dinsil nici judeg nici globnicif,
nict blrarit, nicI altii nimenea din bolarii sag din slugile Domniet Meale ce s vor tri [mete] dupd trebile si slujbele Domniet Meale. Ca, ispitindu-se a-1 supdra pre ei, macar de un
par, va lua mare rdotate si urgie de la Domniia Mea, ca un
necrednios si defaimatorig hrisovului Domnief Me{ale].) Blestem

pentru cine ar calca dania. i iat marturit : jupan Voico


Dvor., jupn Tudor, jupan Nanul, jupan Stanciul, fratele
Mircii, jupan Nan Pascale, jupan Stanciul Hanoi, Dumitru
Spat., Coica Vistiiariul, Semen Stolnec, Miclea Paharnec, Badea

Comis, [Stefan] Log[o]thet. Si Badea care am scris. - Traducere de dascalul Lupp


2. 4E.Lt mop aliniup), 9 Iunie 7025 (1517).
Basarab
Voevod, fiul marelui Basarab Voevod, pentru boierul Serbu i mosiile lui de la Stoenest[i i Dolgesti si Berislavestl.
Marturi : Barbul Ban, -(ters) V Vor., Hrvat (?) V. Log. ,
InvWturl, sftuirt care si. grescii Inprotiva cuvinttoare si rugtoare.r. - La
sfirsit: Sfirsitii si lui Dumnezeit laud, Avgustii 9 zile, 1795, de smeritulii
Intre schimonahl Dorofteil, de la schitu Robaia,1
3. *Inceperea st istoria rzbomlui de la cetatea Bebului, pre care o ad incungiurat

Turci si cu alte limbi.3


4. gCartea politiel rusestl i vitejiile Rusilorii, a monarhului Petru si altor Iraparap
stpInitori. Istoriile acestea sinta scoase de pe limba muscaasc pe
liniba rumineasc de domni:a lui chilio chir Rodion Popovict dascalulii orasului cet4I Coronil [Brasov ; e acelag cu Radu Tempea], si dup izvodul acela
s'aii semi"' a (Ina oar de smeritul robul lu D[u]muezeil Zafir Marco, Capitanii.
in zilele prea-luminatului i prea-InnlmtuluY Imperatorului Isifii aid doilea
si arhiereului loculul, prea-sf[l]nlitulu Ghedeonii, neunit, la ano 1788, Aprilie
20, Brasovitz
ApoI vine : dIstoriia a marelu cneaz Dimitrie Ioanovie, samoderjiml a toatel
Rosie
Tlnalcitu-s'a aast istorie din limba ruseascl pe lirnba rumneasc

de dum. chir dascalul Radu PopoviC. in Brasov, la anul 1785, Mart 12 *i


s'ail scris iar de robu lui Dumnezeil smerit Zanfir Marco, In Brasov, la anno

1788, April 29..


' Un act din 13 August 1437 se alibi la Venelin, p. 78.

www.dacoromanica.ro

48

DOCUMENTE DIVERSE, V

(sters), Radul Spat., .. .1, Hamza . Monogram curosu. Pecete


rnicd, rupta, pergament.
3. BucurestI, 1 2 Iulie 7084 (1576). Alexandru-Vodd, luf

jup. Dumitru V' Slug., pentru ca sa-I

fie

lui un Rumn

anume Neagoe din StefnestI, pentru cd ban cumprat, si an

lepdat 1.80o aspri feorilor lui Bncil, de la Drghi din


Gesti, drept pretul ce i-ad zis mai sus : pentru aceaia bolariul
Domniel Meale jupan Dumitru V' Slug. el aa vrut ca s leapede banif feorilor lui Bncild pentru acest Rumn ; iar niste
nepotl ai jupdnuluf Dumitru V' Slug., anume Albul si Dra-

gon, si Vlaicul, ei nicf cum n'an vrut sd lase pe jupan Dumitru V` Slug. s leapede banif feorilor lui Bncil pentru
acel Rumn, ci aLl zis innaintea Domnief Meale cum ca sant
ei mai volnici s cumpere si s leapede banif feorilor
lui Bncil. Tar feorif lui Bancild, Albul si Dumitru, ei s'aa
pirit de fap.' innaintea Domnief Meale cu nepoVi jupanului
Dumitru V' Slug., cu Albul si cu Dragot si cu Vlaicul, si
asa pir feoril luf Bncil cum c ei aLl intrebat pe Albul
si pe Dragot si pe Vlaicul, and all cumparat pre acel Ruman, iar el ati fost zis cum a nu pot sa' cumpere. Si asa
am aflat si am adeverit Domniia Mea, i aa ramas Albul si
Dragot si Vlaicul de leage dinnaintea Domniei Meal[e]. Iar
dup[5.1 aceaia boiariul Domnief Meale jupan Dumitru V' Slug.

aa avut Ord innaintea Domnief Meale pe feeorii luf Bncild


pentru acel Rumln, si asa pr boiarul Domnief Meale pe feorif lui Bncild cum ea' n'ati putut s leapede lor banif de
nepo.tif luI, de Albul, i Dragon., i Vlaicul, pentru c aa zis c
vor s dea si s leapede el banii feorilor lui Baincild. Domnul afld e nepotif lui Dumitru ad umblat cu cuvinte mincinoase, cde ni aa avut s cumpere ei, ni an lsat pe jupan
Dumitru V' Slug. s-t cumpere pre el. D vtlie acestuia ca
sa leapede banii feorilor lui Bncild: de indat, intru acel
Cas, ad lepdat lor banif... S5.-i fie 1111 acest Rumn anume
Neagoe stttoria i ohabnicu luI si feorilor lui, nepotilor
I CeIlalti boeti se pot intregi din documentul ce am dat in vol. V, p,
170, 110 2.

www.dacoromanica.ro

49

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL&

etc. MarturI: Ivasco V. Vornic, Neagoe V. Logoft, Stan


Sptar, Mitrea Vistier, Bratul Comis, Badea Stolnic, Gontea Paharnic, Stoica Postelnic. Scrie Dara Log. - Traducere de dascalul Lupp.
4. 2 - 7087 (1578-9). Mihnea-Vod, pentru un proces de
mosie al feciorilor luI Bncila de la Lucliani. Mrturie a bole-

rilor. cSi am scris en Stan de la Geamenele.-Traducere de


dascdlul Lupp.
5. Tirgoviste, 3 August 7095 (1587). Mihnea-Vodd, pentru

Rdi si fiiI, dindu-li ocin la BkleanI, partea luI Vitan, ce o


avea si acesta de la Vsiin, si alte p'rtI. Monogratn cu ros.
Pecete peste hirtie, cu snur ros. Pergament.
6. Bucurestr, 9 Ianuar [1592] (rupt). Stefan-Vod, fiul la
Ioan-Vod, d un zapis lu Rdi. Cumprtur cu aspri de
la Vitan, in satul Bdean. Boierl : Dan -, Danciul Vel Vornic
(rupt). Monogram cu rosu. Pecete rupt 1.
7. Bucuresti 2 . . Main 7101 (1593). Alixandru-Vodd, fiul
luI Bogdan-Vodd, - luI Blbose (6KAEOCEK)

fill, intArindu-li

ocin la Piscani, cumprat de la Mihnea cu 3.000 de aspri.


Marturl : Danciul Vel Vornic, Mitrea Vel Logoft, Belabrad
Vel Vistier, Radul Sptar, Tuduri Comis, Iane Pharnic, Manta
Vel Postelnic 2. Scrie Oprea Logoftul. Monogram cu rosu.
Pecete peste hirtie, cu snur liliachin. Pergament.
8. Tirgoviste, 6 Novembre 7116 (1608) [rescris data,
trzin]. Radu-Vodd, pentru o ocin. Foarte sters. Marturi.
Cernica Vel Vornic . . . 3. Iselitura DomnuluI. Monogram cu
ros. Pecete peste hirtie, cu snur brun-negriii. Pergament. Slavon.

9. Tirgoviste, 29 Mart 7119 (I6I1). Radu-Vod, pentru


Stan si firi, dindu-li ocin la BlilestI. Nume : Mircea lu
Addman, Dumitru Ftul filul StniteI (cTminlyzA), Raite fiul
Sorel. Marturi : Pani Vistier, Ventild Vel Vornic, Cernica Vel
Logoft, Stoica Vel Vistier, Crstea Sptar, Mihalachi .. .
()viers), Fote Vel Postelnic. Scrie Neagoe Logoftul. Monogramd

cu rosu. Pecete peste hirtie. Pergament. Slavon.


1 V. vol. V, p. zgo, no 7 ; p. 436, nota T.
3 V. Hurmuzaki, XI, p. 905,
3 V. restul Divanulul In vol. V, p. 296, no 16.
71304. Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

50

DOCUMENTE DIVERSE, V

io. f VA irnea otta i sna i s[veto]gl duhti, sta Troit nerazd[Cl] na, amin. Aceasta sA s[] stie cum am sells noi satul
Albestil, totf megilasiI, barnii, tineriI, a noastrA carte acestuI

orn den sat den BogAtestI anume Barbul, pentru ca s-I fie
lul mosie ocinaVlaiculuI ..., den sat den Albesti
si casele cu
grdina i cu tot sezutul den sat, za 7.200 as. gata. [Marturi :]

jupn Arsenie vatahul i Postel[nijcul lani i pop Jane Clisiar,


jupan Stoica Pittar i jupan Para Post., i pop Iane. Am sells ell
pop Negre, pop Bratul
Msta Fr. 13 dni. Tara dobnda
cestor bani ci-s maI sus scrisa, datI de Barbul, as. fcut 3.000,
as. gata. [TreI peceti.] Vleat 7129 (1621).
1. Tirgoviste, 21 Decembre 7129 (de la Hristos : 1621).
.

Radul-VodA, pentru Dragomir Dolofan si flu luI, dindu-li Stoe-

nestif (J. Arges) etoat ocina si si cu vecinfi, cumprat in


zilele lul Serban Voevod ; apo prtI din BerislvestI, ScuianI. Cumprarea se fAcuse rici Ko-kama sa Anna, H 3"
ltdAtiO, KkAa MI ATOM 031111 (pe vreme de lips1 si de
foamete, cind a fost anul 7113)9. Fusese proces la Domn, no
KAME (ITO O&M MI ren,e,Aui Kit FlpliKONCAEHTE flpf3 WAT, WT H3Aomic+ Kapotuol 11i111111K, Ha KAWI-111 Ra AORpaInpoil 6MISA WT
tiOA [MIKA Walla (ipe vremea cind am fost la primblare Domnia

Mea peste Olt, in jos de orasul Rimnic, la fintina lui Dobromir


Banul de la Ocna-Mare). MarturI: Ventil[] V. Vor., Papa V.
Log., Aslan V. Vist., Necula V. Spat., J3ertolomi V. Stol., Goga

V. Comis, Ion V. Ph., Trufanda V. Post. Monogramd cu


ros. Pecete ruptA. Pergament. Slavon 1.
12. Tirgoviste, II August 7159 (1651). Mateiti-Vod, unor
oamenI: Ratia si fratele, Iuga, fiiI luI Mircea din BAlilestI, c8A
morn., ca sA fie liberi de KggenanIe de spre Lazar Log. din LAzd-

restI si fiii si urmasii lui, ca unil ce fusese fAcuV slobozi.


Marturi boierii. Scrie Mares Log. Ghiurghiuvi. MonogramA
cu ros. Pecete peste hirtie, cusut cu un snur ros-albastru.
Pergament. Slavon.
13.

tat Februar 7161 (1653). Bolbos[e], impreung cu frate-

rnal Nan, vinde Logoatului Nan si jup[A]nes[i] dumneluI

un

I Cf. cu Divanul anulul urraaor, In vol. V, pp. 178-9, no 20, sail ibid.,
pp. 397-8, ri W.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

51

loc ard.tor in fata Gruiului, ci s chemd A[n]inis, dereptu asgata 330 ... Si iar 1-am mai vndut de in josul satului o
parte. Marturi Dragne vaah i Neagoe Pdh. i Bad[ea] i Voicu i
Stanul de acolea. Scrie erei Muat,
14. Bucure$t1, 16 Mai 7184 (1676). Duca-Vod, tuturor
steanilor den satul Ruc[d]rul ot sud. MuKel, ca sa fie de
acum nainte in pa[e] de vania Minh' si a mlaluluf $i de alte
bucate ce aril duce den teard pentru hrana caselor lor, $1 de
miel de turmd $1 de cArduri, de card tot1 schilearii, veri
carel[e] ar fi schileari acol[o] la Dragoslavel[e], $i de ctr
tot caugArii earn' sntu pu$ den mndstirea ot Ddlgopol,
acolo la schild. ET adusese innainte c sint acolo la munte,
de card' marginea trdi Domnii Meale, la hotar, $1s5.ntu purttori de grij[d] $1 pazni in toat[5..] vreamea $1 gata sluj[1]tori la toate ; de sdntu poruncil[e] Domniei pentru treaba
$1 paza trd, iar, pentru hrana caselor lor, ei n'ad nie o
hraan[d], pentru ea-6 c sntu acolo la acel munte, piatr seacd,

ci, mcard de ar i munci ei cu plugul si cu alte lucrure de


ar fi hrana casilor lor, nimic nu pot fake], ci s duc in teard
de-$ cumprd pane si mlaid $i de alte bucate pentru hrana,
si treab[a] caselor bor. lard schilearil $i caug[d]ril ei le lad
vam[] den pine $i den mlaid $i den toate. inteaceaia Domnia Mea pentru acestu lucru socotit-am Domnia Mea, inpreun[d] cu tot cinstitii dereg[d]torii Domnii Meal[e], de ce sntu
el mal intr'altu chip dect alt teard, care s afl lcuitori la
munte, de cumpr pine $1 mdlaid $1 de alte bucate, de-$ duc

la casele lor pentru hrana lor, $1 unii ca aceia nj o varn[]


nu &A lard ace$tea, fiindu acol[o], la acel loc cu nevoe si
frd (IA nie o hraan[d], $1 mai vrtos fiindu purttori de grij[d]

$i de paaz[] schealii $1 de alalte de toate de [e] le sdntu


poruncil[e] Domniel, iar apol ce-$I cumpArd i ce-$ agonisescu
dentealt parte de-$ due la casele lor, iar schilearii i eaug[d]rii de acolo ei ia vaam[d], mare nedireptate $1. mare
strambaate li s'ati fost fcndu. Chiar dacd a fost vechiu obi
ceiii de a se da vamd, nu era bun. Dereptu aceaia Domnia

Mea alte obiceaiuti ale tdra nid k scaz Domnia _Mea, nie
le adaog, ci toate sntu stt[]toare i necltite, cum ail fostu

www.dacoromanica.ro

52

DOCUMENTE DIVERSE, V

mai de nainte vreame, de la a41 pravoslavni6 $1 rAposat Domni.


Marturi : Radul Nasturel Vel Ban de Craiova, Vlcul Vel
Vornic, birban Catacozino Vel Logoft, Hriza Vel Vistier,

Lupul Buh[u]$u Vel Sptar, Coruia Vel Clucer, Iordache


Vel Postelnic, Stoica Vel PAharnic, Costandin Cantacozin
Vel Stolnic, Vladul Cocorgscul Vel Comis. Ispravnic : Costandin Brncoveanul vtori Logoat. Scrie Dumitra$co Logofatul. Monogram cu ros. Pecete peste hirtie, cu nur ro$.
Isclitura damneasc. Pergament 1
15. Bucurestl, 23 Mai 7184 (1676). Duca-VodA, Vlaicului Ro$ul $i cu fratii lui , din sud Mus[cel], pentru on
in sat in Jugur, partea lui lane feoriul Vlaicultif Logoit den
Jugur, cumprat cu ugh!. Marturf : Radul Nsturel Vel Ban,
Vlcul Vel Vornic, Arban Catacuzino Vel Logofdt, Hriza
Vel Vistier, Lupul Buhus Vel Pitar, Coruia Vel Clucer,
Iordache Ruset Vel Postelnic, Stoica Vel PAharnic, Costandin
Catacozino Vel Stolnic, Vladul CocorAscul Ver,Comis, Vaselache
Vel Postelnic, Radul Stirbeaiii Vel Serdar, Istratie Vel Postelni9,
Ispravnic : Costandin Brancoveanul vt. Logoft. Scrie Stan-

ciul Logofdtul. Monogramd cu ro$. Pecete peste hirtie, cu $nur


verde. in colt, jos, la dreapta: Serban Can[tacuzino V. Log I.
16. 8 April 7215 (1707). AdecA noi Suslne$til tot, anum[e]
Jum ... $ti, care sntemu din Rad[u] Mtti, $i nal Negute$ti,

care sntem din Negut vt[ati, care mai jos ne vom iscli,
stnsu-ne-am tot la un locu $i am stnsu toate cdrti1e $1 hotarnicile ce am avut de mo$ie, din tot coprensul hotarului
satului noastru Suslne$tii din sud Mu$cel, dup[] apa ArgiOl[u]lul. Pun eseamnil[e] hotarului . . .; am incunguratu totii
coprinsul satulul cu aast carte a noastrA . Ulita BcL..
Strja JumrdI .. . Coasta luf Vlad . Calea BA$ocurilor [sa.
$i: B$icurilor] ... Capul puscului . . . PA lngd salciia saabatied . Cornul Aini$ului, $i d'cole trage in valea mare, p in
trecAtoril[e] vlcelfellor. Pn fundul bradului . .. Coltul chiordI . P la curu Hodorulul. One! pecetl. Nume : cLachiti,
c Mare$ .
'

Acest document se pistreazi. la grefa tribunaluluI din Cimpulung.

www.dacoromanica.ro

53

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURAL.

17. 8 Iunie 7227 (1719). 0 sAteanc din Ber[e]voesti d zapis vruluf el, pentru vinzarea unei dealnile de zestre. Find

eg fugit in Ter[a] Ungureasa, in Ardeal, ina de mic dus[11


acolo, dumnealor m'at: tinut perit ; iar e, vzindg nevoia
acol[o] in Ardeal de foam[e], am tras de am venit la mosiia
tatd-mieg ; vindu aice, si ai in lipsa mar[e] de bucate, -e
silit a vinde pdmintul, acestui vr. Marturi : preotl i omeni,

megiiaii nostri de sat de Ber[e]voesti. Isaituri.


18. Pe un Triodion din 1649 : Aast sfnt carte ce s chiiam Mrgdrit, a scos-o pop[a] Stoica de l[a] Turd cu e 4, and
ag venit Turcil la Cdmpulungu ; Oct. 12, P 7246 [1737] '.
19. 21 Maiii 7270 (1762). Mitropolitul Grigore d cartea
Smereniel Noastre de protopopie cucearniculul intre preotl,
in sud Mwel, in plasa RduluI Doamnell).
chir popei Tudor .
Va auta ceale din afard necuviinte, [care] snt aceaste : de
vor fi besearicl dezgrdite si dezalite si va fi intr'nsele,
s dea invttur i poruna preotilor s le invleascd, s le
curdteasc si s le ingrdeascd, s nu intre dobitoacele in
tinde sag in slemnul (sic) beseariciI ; iar ceale din luntru necurtii snt aceastea : de vor fi potire sag discose de lut sag
de lemnu, s porunceasc intru acealea sd nu maI slujasc,
ci s.-s facd de cositorig ; Sfntul Mirti sd-1 tie in vas de
cositoriti i a de sticl, i sd fie bine astupat la gurd. cu
'Card.; sfntul agnetg s fie uscat bine si frdmat buct1 micI,
iar nu prigorit ; sfnta pricestanie a nu o tie pren case,
precum am inteles cd, fac unii din preotti, ci s o tie in oltar.

De vor fi besearici nesfintite si fr de antemise cu sfinte


moaste, s ne facd noao in stire. De vor fi tiind alugdrI
ieromonasI besearici d mir sag vor sddea cu mireaniI, s nu-1
ingduiascd. De vor fi preotl triini, s slujasc liturghie,
fdr de blagosloveniia noastrd, - s ne fac noao in stire. Niel

arum s nu fie aproape de beseaec, nid popa sag diaconul sd nu mearg la crum, nicI preoteasa sag dilconeasa sad slujnicile lor s nu vnzd vin si rachiii la casele
Pentru n5.1r1irea Turcilor In Ardeal In toamna anulu1
Fragmente, I, pp. 348-9.
1

www.dacoromanica.ro

1737, v.

Acte ji

54

DOCUMENTE DIVERSE, V

bor. Sd cerceteaze $i de ceia ce zic unil cum c morti sd.

fac strigob, $i, de O. va afla aeasta und[e]va$, s le dea invttur ce s fac, precum scrie la pravil, cap. 378 (iar
s nu-I arz.). S cerceteaze si pentru curviI $i preacurvil si
de amestecdrile de snge, de frate cu sor, de vr cu yard,
de cumetri cu cumetre, de vor face curvii, de feate marl $i
de vd[u]ve, de s vor afla greale, de ceia ce rdpescu featele
cu de-a-sila $i de ceia ce tin posadnice $i $4=1 necununat, $i

de eel ce tin a patra nunt $i de eel ce vor cununa pre


unit ca ace$tea, ori preotif ori na$11 lor, de votri san voatre,
de fermecdtoare si de invrbitoare, s porunascd preotilor
s nu cuminece pre nimeni neispovedit, off Romn fie, ori

Tigan, ci s-I cearte, ca mg int sa se ispoveduiascl ei $i


feoriI lor, $i apol s-I cuminece. Care ispravnicI, vlta$if
de pig i vorniceli i prcallabif din satele domne$ti i mnstire$t i boere$ti : s aveti a v feri de jud[e]cdtile besearicesti $i s nu indrznitI a le lua din mna protopopuluI pre
ceI ce s. cad[e] a s indrepta de la noI dup[] pravild, nici
a ddsprti pe cinevas $i s-I datI dup cine yeti" vrea, - c
v spunern c, orl-cine ar fi, verIce obraz, unul ca acela s
va pedepsi cu grea afurisanie $1 pedeaps biseariasc.
Iscdlit: Grigorie al Ug[rovlachiel].
20.

Ic August 1784. Mihg Sutu. RecurroaSere a in-

su$irif de mazil. Monogramd cu ro$. Pecete.

21. 11 Mart 1797. Alexandru Ipsilanti, pentru un contribuabil trecut la boierii de neam. Monogram cu ro$. Pecete octogonal, cu data de 1796.
22. t-iii Mart 1798. Costandin Gheorghe Hangeri, pentru
un boier de neam: privilegiu. Morrogram cu ro$. Pecete
ovald cu coroan cu cruce, vultur, in scut tinut de dof lei,
si initialele g Cst. Ggh. H. VV., 1797v.
23. I-ia Octombre 1799. Alexandru Muruz, pentru asezarea unui individ da briasla (sic) boierilor dd neamu.
Monogramal cu ro$. Pecete cu data de 1793.
24. i-ia Februar 1802. Mihail Sutu : privilegiu de boier
de neam. Monogram cu ro$. Pecete cu vultur $i initialele : ido

Mh. Cd. St. 1797.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

25. 1 -la August 1804.

55

Constantin Ipsilanti : recunoaslere

a calittii de boier de neam. Monogramd cu ros. Pecete


octogonald, cu data de 1802.
26. 2 Februar 1806. Judecatd pentru mosie la BerevoestI.
Pentru de a nu mai avea mditusi-sa Blasa parte in munte
si In moar, s'ati Invoit.
27. 18 Septembre 1809. Vinzare a mosiei diaconului Grigore
Fuindrcu : din valea MdtduluI apucd muchiia in sus . . .,

pn in hotarul Isdroiuluf .. . Merge drept inteun mrdcine,


unde este si un bol[o]van, si din mdr[d]cine trage drept iards
in alp doi bolovanI pusi . . Pn in virful Mdg[u]ricil cei
midi . . . Drept inteun tnr domnesc.
28. 3 Februar 1818. Foaie dd zestre : 2 telegari ... , 4 mantdci stupi (sic), 6 talere dd. cositorti, Io sdrvete, 2 peschire
dd.. obrazd, 4 perne albe ... , 4 perne dd. cartom ... , 2 scoarte . .. , 2 plocoade : unu alba si unu rosu, I rochiie gher.

mesut . . . , 1 scurtelcd za cacomu, ipac dd.. purtare ... , 1 buscuMc [boccealic] d. socru, I ipac dd cum[nat], 1 ipac dd ginere ... ,
1 pereche paftale dd argint cu colanu lot: ... , I salbd de 120
rubiiele i un funduc ; 1 sfesnicti cu mucdrile lui.
29. instiintare tiprit pentru noudle ddrI ale mazililor,
iscdlitd de: Marele Dvornic din Lduntru : Ghiorghie Filipescu,
Alecsandru Vil[a]r[a] Vel Vist... Secret. Stat : Barbu Stirbeia.

VI. Documente din Judetul Rimnicul-Srat 1.


1. To Octombre 7242 (1734). Varlaam iermonah, egumen
al sfintei si dumnezeestif mandstirI Aninoasei, cu soborul,
\rind luI Stan ce sd numeaste Vdtaful, ivii prdginite, pogoane 2 131, in Teis ; care vii li-aa fi fost cumpdrat Sfintiia Sa
rdposatul pdrintele VI[d]d[i]ca Dania' de la nepotii Vrzarilor,
iar pdragine. Si ea, vdznd ed.' sdd aciaste viI prsite de ani
20, $i nici un folos nu avia sflinta mndstire de la iale, avdnd

' Comunicate de d. V. Pirvan.


2 ApoI Mitropolit. V Ist. lit. rem. Fn see. al X V.17.1-lea, I, pp. 43 1-5

www.dacoromanica.ro

56

DOCUMENTE DIVERSE, VI

multe vii inteacest dial al Urichestilor lucrdtoare, $i fiind vinriciul al acestul dial inchinat sfintif mndstiri, ca s id de
la tot omul, de la fericitil Domni, - le vinde gin pret : pogonul
e 6o ... Si nol mired i-am dat la datorila mndstirei ce s'ati
fcut cu lucrul zidului ce s'ad lucrat la mndstire, rdindind

dator o sum pria mare de bani, - neapucdnd O. pldtiascd


Sfintiia Sa pdrintele Vl[]d[i]ca Daniil aast datorie, ce era
facut cu porunca Sfintie Sale. DecI nof socotit-am pentru
folosul easel. Iscdlesc: gVarlaam egumen ot Aninoasa [pecete],
Oav.Xlaro ilTo6p.ivog (1)04ocvEou 1, Iane Iovies Capt., Calistru monah

ot Aninoas[a], mai multi' CdpitanI $1 osta$1 (un Leul, un


Drago$), un hnsar, un ePavt.:l pdr[cdlab].
2. 2 Februar 7272 (1764). Mo$neniI de la Pope$tiI \rind
un kc sterpu ca s pun viia pogon, r, pol. intreabd

intdlii pe totI frtie rdza$I, unul pe altul, $i a$a ne'mu invoitu de amu vndut .acestu locu : pretu ne'd dat pe pogon
cdte talerl 2. Isalesc: Iosipu, Stoen, D[ulmitru Co$ug, Tudor
sin Necord. Scrie Mane Log[o]fdt.
3. 5 Maid 7276 (1768). Caloian i Drghiian i Mihai sin
MitriI vind idumnealui Ghiorghe sn Samoil o telind de vie:
jumdtat[e] telind curatd, $i junadtate cu pdduri ... Si acestd
loc iaste den mo$ie RosoiuluI eI Bogdnes, di sus. Serie
e Muce Log[o]fdt. Marturi : $i Stan Mocan, unche$ Dumitrasco

Hbegiu, Dotin zet Cocdrjan.


4. 28 Novembre 1771. Vinzare la Borde$tI. Intre marturi :
Alicsandru Bordiian, Cost[an]din si[n] Filimon.

5. 8 Ianuar 1[7)84. Vasile Meca vinde lui Necula Mocanul o vie IMO' Gherghii VdCan, $i de la vale este rdza$u

Stanu ocarid.
6. 20 Novembre 1785. Stan flcdu, sin Rad[u] Pdslar ot
Pope$tI, dd zapis Badii Voindi alderescu, vinzindu-I
ozvdrti vie. Care sd rdzoreste pe din sus cu Marin
Clddrescu $i pe din jos cu Neagu sitar. Eii Neagu
Dulgher fatd, ot Balind, ginere, la mnd luI Boddan, ed
Rad[u] Sitar, reza$.
1 De la Sf. Samuil din Focanl.

www.dacoromanica.ro

MATERIALS DE ISTORIE CULTURAL

57

7. 31 Ianuar 1786 (?). Zapis ternesc. Marturi : Oprea


Beboei, Cdrste sin Tucut, Mihai Buciuca$.

8. 9 Mart 1786. Vlad Cored, cu sotia lui Dobrita, dai1


zapis Logofdtului Gheorghie Argintu, pentru vinzare de
vie in del Runcului, $i cu loc de cram[] i cu tot[] obratiia el", ce o avea de la cumnat[ul] Neculai Iordchioiti, in

hotar $i cu Vsile Vtul. Martur: Vasile Vceanul, Mihai


Prc slos. (sic) (3aru$[u]lui, Vasile Pdra. Olbanman $i dol
aldnzekan. Scrie Vornecul Nan.
Pe alt foaie : barn' ce am cheltuit la aldma$ i la fcutul
zapisului :
t1, banl.
1

-, la fcutul zapisuluI.
90, aldma$.

12 Mart 1786. Drghian face o vinzare. Marturi :


Opre a BabiT, Negul ocar.
Io. 30 Mart 1787. Nepoata lui Dumitra$co GQomany dd.
zapis mosului Alexandru ... cd, din toate cele ce a rmas
ale printilor i la mna lor, fiind vreme rzmiriii, $i ernndu
osta$I, $1 hlind hotti multe, zisr c toatea s'a prpdit, neputndu-le chivernisi, iar -a rmas, zisrd c at1 fost pentru
9.

grija lor. Si, fiindc, rmind eti numai de trei ani, si crescnd in alte mini, streine, acum viind la pdrintescul pmnt,
asa fin spuse mo$ul mieti Alixandru, $i et dupe cuvntul
dum[nea]lu'i m'am slat (sic). Drept aceia i-am dat aast adeverint la mdn, ca de acum innainte nic s5.-1 mai cein ceva de
ale pdrintilor, nici s-f mai zic ceiva.) Martur $i : Drandahir.
Scrie preotul Mihali.
I I. 14 Novembre 1787. Mo$neni Tcut din delul Pope$tilor,
dati zapis lul Nidelcu sin Miron, vinzindu-I locu sterpu cu
pdure, pe pogon tal. 4, banti] 30. E lng DrghiCu,
Dumitru, Bode. Iscle$te $i un Nerioit, Negul Dulgher, eti
Dumitru rze$, martur. Scrie Radu fiorul Borci Mucip.
12. Februar 1793. Florea Vn-Ro$i d cumnatului
st.1 ni$te vil. Apoi urmeazdi : Dumneta Enache sd nu mai
fie p[d]rtoriil (?) di acuma ; iar, cu Florea ce-I aye, ti-i cuta,

cd io snt orn curat. Martur : Rada, flati cu note. Ne-

www.dacoromanica.ro

58

DOCUMENTE DIVERSE, VII

pltind la urmd, viT rdspundi innainte gudiedV inpreun cu


mine, ch., fined' s'ati mdritat sord-mea, o -jail de la tin[e] ; dicdt
ai mdica-oo dumneata, mai bine sd lucrezd..

13. 30 Ianuar 1796. Zapis cumnatului Ion sin Lupul i ...

sorA-mif Radii : vinzare de vie. Sd rdzoraste cu *Arbon Dardata: .. . si cu Zanhir Lernnar, din crivdt, in dealu Popestilor,
de la Neagoe Samoild. Martur si Fdtul, rezas, Stoica
femeia lui Paval Burducii.

14. 2 Novembre 1799. Mosneni Pvlache si altif dal,


lui Nedelcu sin Trsnea loc telind. Isedlesc : uncheas lVIiron

Enache pop[a], Bratosim Srcil, Ghiorghe Bubocd, Mihaia


ocan, Ioan Ldnd.
15. 22 Decembre 1803. Valcea zet Miron curelar ot Focsani vinde vie pdrinteluf Apost ot Popesti. i cu o
cdsut ce est[e], i o magaziord . Si sd rdzoraste pre dispre
namiez cu Vasile Meca, iar pe din criv s rdzoraste cu
Costandin Meca ... Si cu stirea tuturoru neamurilor mele i
cu a rdzasilor mei ... S'ati mai intmplat multe obraze de
chiste, bdtrdni si tineri ... E jupAn Valcea . .. i cu fiori mei
anume Dobrit i Zoit . .. jupdno Mironu, socru jupdnului Valce
..., Manta (Jobote-Noi, D imitra5cu Frutur, u[n]chesu Radu
Plesu, Stanul Socol, Gheorghie &led.
16. 6 April 1804. Zapis cdtre Stefan sin Dumitru Arnutul. Un pdr ce este in dreptul ddnaintif bisericif Popestil{or]. Pomenit : Anghel sin popa Ionit[d] Ropotel.
17. 27 Tulle 181o. Zapis intre terani. Marturi : Vlad sin
Borce Mucea, Stoica liubote-Noo, Cristea Groh, Ionitd. Sdntion.
18. April 1813. Asezare la boien de neam a lui Dima

Parepa, Alexandru Floru, Dumitru Caloian. Monogramd si


pecete cu ros.

VII. Documente din Odobeti.


P5strate In colecva

d-luT avocat

tefan Georgescu din Focsanl.

C. 164o. Gavril fior lu Porcel de Odobestli d viele


meale si mosief cdtd va hi a mea si a td[td]ne-mi ...,pentru
ce sintu dator lui Asian, cu lei bdtut. intre marturi:
1.

www.dacoromanica.ro

59

MATERIALE DE ISTORIE OULTURAL

aBilacI, Ciudin sin Dancului. i Gheorghe Nlban a fostu


de fat . i noT Vornici de Poart ne'm tmplat la Poarta
Mrii Sal[e] a lui Vod[d], i ne'ti mrturisit sngur Gavril sn
Puree], s sa stie
Corbe vtav am scris.
2. 27 Decembre 7170 (1661). Niste steni din Grozesti
vind aviia Mriii featii meale
dumisale lui Tnasie vdtav.
Si-a intrebat toti fratii. intre marturi : Dumitrascii cdpiGrigorie Birtos ..., Ion Pli. Punerea
t[a]nul de Igest[I]
degetelor si isclituri.
3. Iasi, 14 Novembre 7174 (1665). aGavril fiorul lui Purcel
din OdobestI, $i cu femeaia mea, cu Mierlusca, da lui Aslan

neguttoriul, pentru o datorie de lei bdtut, mosia lor


la Odobesti, la Putna. I se zice apoi lui Aslan : abcalul.
Marturl : Toader Vornicul din Odobesti ...,Ion Buzdugan,
si Vas[i]lie Nan din Odobesti si Gavril Ggld
Gavril
Ticul ..., Ion fiorul Frumosului ... si Macovei
$i Savin
de Veastelesti, sluga lui Buhus Vel Logofet, $i Aftenie din
Hordestf.

4. 6 August 7176 (1668). Fiorii Frncului de Groz$ti


vind vie alui Manoli -ati fost Cmnar, cu lei. intreab la
vinzare afratil si rze$i. intre marturi: a Tnasie Bogdan...,
si Toader
Stanul cu femeaia sa, Antimiia fata Frncului
.

Stez ot tam, Vasilie Susanul ..., Ion Cotoi

Dumitrasco

Turlia
Vasilie ,Argintu
Toader Galit
Rosca
Stefan Cdprariul. Punere de degete.
5. 13 Novembre 7181 (1672). aSimion sub: Tudur Plesea de
Grozesti, Gavril Balot asi cu fmeaia mea Pietra si cu fili
vind vie in acest sat dui Tbu i fmei sale Irinif, pe lei
btuti
Costantin feor lui Tudur Pleci (sic). S'a intrebat
la vinzare tot! fratii de pe mosie. intre marturi : eToader

al Cetinii ot Odobesti $i Ion al Brii ot tam i brat eg udin


si Iona$co Tatul ot tam si Gligorie 'zeat Apostoae si Ursul
de Ia$ si Radul ot tam $i Iasco ot tam $i Dumitru bcal ot
tam $i Marcul de Odobesti $i Simedriu ot tam $1 Costantin
ardusul ot tam $i Ghiorghie dascal Ne-am pus $i deagetele in loc de pecetl. Kb. Aim Ion Stefan Petr Voivod.
Martur $i un Grec : -iFqtple I.Lot[p]ruo.

www.dacoromanica.ro

60

DOCUMENTS DIVERSE, VII

6. Ctre 1680. cHilohie si fiul lui, din Grozsti, vind vie


egiupnului Malo le (sic) Cmnariul, pe lei. Intreab5. la vinzare si. semintiile. Inane marturi : Baneti de Focsani si Ion
Surcia tij ot tam si Ghiorghii ai (sic) Costchioi si Chira

Grecul, Pntelei Griped si Petrea Rotar, Alecsandru a DitI

si Bejan a lui Belel si Stanciul sn Mnisor ot Grozsti


i Toader Striazia ot tam si Baciul ot tam. Scrie cAgapie.
7. 20 Maill 7190 (1682). Tunica arat ob.' a vindut o
vie. Martur: Pharnicul Costandin de Tmas, cu io feCor[i],
cndu m'ati scos din temnit[] pentru cal vierilor Bejan Cr[]usul si vtralmanui Radul ot SrbI ... Si aldmas 2 berbe
si o "gumtaat[e] de vit[].
8. 9 Septembre 7191 (1682). Bejan fiorul olarului din
Grozdst[1] vinde, cu familia lui, o vie tndr[] la OdobestI
dui On (sic) fiorul lui Toder din Roman, doi pogone fr un
frtaiti, dereptu doidz2e si no? de lei btutl. Marturi : Tudor Cojin.
9. 16 Septembre 7196 (1687). Medan si cu feameae Mrie

si cu socr-m Ursa dati zapis gupnesi Sande, pentru


vinzare de 3 Covrff de vie in del la Odobesti drept o plat
in lei. ntre marturi, popa Tnasie ot Esi si Straulat Motoc

si dumnelui Panaite de E5 si Postolache ot tam si Pan ot


tam. MI Amt Ion Costantin Voivod. Panaiot iscleste greceste.

to. 20 Ianuar 7201 (1693). cPetre Epur[e] din trgu din


Focsan[no vinde vie la Odobesti, in hliza sogiascl ... lui
Gligorasco neguttoriul. Martuff : Costantin biv Vel Vames,

Panaioti neguttoriul, Nstas[e] sn Beliboti ot Focsan[I] si


Pan[] neguttoriul si Mazarach[i] cup[et] si Plade Fclieriul.
Isclesc greceste Panaioti si Mazarakis.

1. 16 Iunie 7204 (1696). Ursul nepotul Ursul lui Vlad

vinde lui Aftanasid de Roman asoia de la cdmpu

$i

un pogon la Odobesti. Marturi : Ursul Vlad, Ion Betica Cpitanut, Gligoras Marcul, Ignat chehaia, Ion Vieria, Idnasco
a Mlanei, Ionit[d] Giagia, Gligoras Esanul.
12. Iasi, 9 Februar 7205 (1697). Irina Grecutoae vinde
aglupnului Neculaiti negutitoriul din trgu din Iasi vie la

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

61

GrozdstI, care vie iaste Intr'un hat cu a glupdnulur Neculai.


MarturI : giupdnul Ghiorghie Alevra si dumn[eallui Toma
neguOtor de Ia$1..

13. Iasi', 29 Iulie 7205 (1697). Vas[i]liei Buruiani vinde


egiupnuluI Dimir bdcalul vie afari, la cdnpti, la Grozd$t1 ...,
in capul viil Chideneasi, de pe bdtrnul Faur. Marturi: preutul Pavl de la sv[]nta besiarici de la Vdvedeniie si dum-

nealui Panait Rdiz $i dumnealui Toderasco Bdtco si dumnealui Costantin Gusci $1 dumnealuI Dumitra$co slug1 dumisali
SpdtariuluI Savin. Scrie Toa er Orheianul diiacul. Si

cu viia i-am dat 2 cdzi

$i o

curitoare $i un ubdr $1. un

sjghiab. Gligora$ iscdle$te, a augind : priimsco.


14. Octombre 7206 (1697). Stanul cdlugrul de Odobe$t1", cu femeae m (sic), vinde vie la Odobe$tr, cu csoe
cu tot, 2 czi, tescu, un ubr. Martur : Ionit Birtoc, fiori ei Grjdenesi. Zapisul nu s'ati putut imprtiti, ce s'ati luat
la Gavril.
15. 27 Decembre 7207 (1698). Vasilie Buruend vinde vie.
Aceste treI ovrti sd 1 le &Ai dumisal[e] lucrate pe culesul

viilor, ace me'ti pltit lucrul viilor peste yard, pe ceste 3


ovrti. MarturI : Ion Mscul ot Vinesest1 $i dumnelui
Lupa$co Ceulg $i Toderasco zet Pdladie.
16. 15 Octombre 7208 (1699). gLupasco fiorul lui Dumitra$co sdponariului de Focsiani vinde vie la Groz4ti. Martuff $i cUrsul if Stnoae, Delean Hobjil[a].
17. 18 Octombre 7208 (1699). Alexandru indoild ot Sasul, cu so0a $1 cuconii sdi, vinde vie la Grozd$ti. Litre
marturf $1 elpnteleiti s" Man Leahul. Ek Alit Io Antoh
Costantin Voivod.
18. 16 Ianuar 7208 (1700). Eti Gligora$, feorul Mdricup,
vinde via dd la Grozd$ti fluff miali de botezia, Catrini, fiice
dumilorsali ginirilui Neculai $1 nepotef mele Stefanii ... Aleture
cu viil[e] dumilorsale. insd din capul until pogon -ati fost druit mar nainte unif cucoane ... Denainte a boeri de Curte ...

19. 14 Ianuar 7209 (1701). Ed Arimie $i cu femiae mia


Mdrie vinde gupdnului Gligora$co negutatoriuluT vie la
Odobesti.

www.dacoromanica.ro

62

DOCUMENE DIVERSE, VII

20. 16 Ianuar 7209 (1700. Ursa Echimoia ot Odobestib


vinde vie la Odobesti.
21. 20 Mart 7209 (1700. Vinzare de vie la GrozdstI si
OdobestI, lui NeculaI negutitoriul si gupneasi dumisali Stefanii. Moasea Mdriia Croitorita . .. Sotul mied Gligoras li-ati
vndut lul Iordachie Rust Vistiarnicul. Marturi: Sava (..;-ati
fostu staroste de negutitorif si Toma negutitoriul si Proca negutitoriul si Chiriiac negutitoriul si negustorlI Tnase, Ghiorghitd, Sandul. Isclesc greceste : Sava, Chiriac, Toma, Proca,
Sandul, Atanase, Gheorghit. Scrie Dumitrasco abgiar
(foarte frumos).

22. 12 Maiti 7209 0700. gIonds Bdbul vinde vie la Grozsti, gin bdtrnul cdruleseu.
23. Frd data'. MihaI Racovitd, pentru Adam Luca Sulgiiariul, ca sd stdpineascd niste Tigani. Pecete micd, octogonald,
cu chinovar (numaI armele MoldoveI).
24. 28 Septembre 7211 (1702). Ion sin Drgieni vinde
vie la [Odobesti].
25. 9 Mart 7213 (1705). aEil Ursul Betivul, ce'il fostu fiestru luI Gavril OlaruluI, nepotul UrsuluI Vlad, si eil, Marie
Oldrita, \find gupnului Dumitrasco Abgerului vie la [Odobesti]. Marturi : Ion Viere si Ion[i]t Scopul si Ion Tuguiti
si Vasil[e] ovlil.
26. 16 Mart 7215 (1707). Sora, femeia lui Ion ModriI, si
cu filed-In& Iona, vinde ApostuluI zet Mricdi Cetinoiuldi
gun rdzor in tarin[4] la Odobestt pe gun galbdn. Marturl :
Ionasco Tatul, Vas[i]lie Grjdian, Gavril Sptar, Ion Gode,
Toader Bobolata, Lienl.
27. 7221 (1712-3). gal' Cru'ean fi6orul luIDraghi6 din Vrancia,

ginerili Jul Ion Buurel, vinde vie la Odobesti unui negustor


si sotie lui, Stefancal. S'a fdcut denainte AbiliI elugrul. Martur si Toader Prle.
28. 20 Octombre 7222 (1713). <Dumitrasco, ginerele luI
Ion BonteI ot Dodestl, vinde vie la Odobestr.
29. 16 Februar 7227 (1719) Sora Motoas[a], vinde vie
la GrozdstI. Martorl : Mteu, Znica, Gligorit[d].
30 15 Februar 7243 (1735). Nastasie, fata lui Stefan Ned.-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

63

nelii, $i rudele ei vind vie la Odobe$ti. Marturi : Ursul

Salai, Negoe Busul.


31. C. 1740-50. fled Tdmasti, Gherghel Gabr, Gherghel
Copta, Giurgu Mate, Mrtin Timpul, Andrela$ Timpul, Martin
Pduletf, MihaT Borbule, Gherghel Iuje, Gligora$ Burbule, Petre Iuje, Mihai Pulet, Petre Pulet sin Mrtin, sint chemati
s mutm petrile cele lepdate din satul Trebe$ului-de-sus
$1 sd: le punem in apa Trebesului.
rturie inteun proces de vie
32. 22 Maig 7253 (1745 .
la Odobe$tf. Aducndu-ne Iane Rpa o carte de blestm,
del[a] Sfintlia Sa pdrintele Theofil, episcopul de Roman.
Pomenit feCorul lui Prohir.

33. 3 Octombre 7257 (1748). Vinzare de vie care Nechifor arhidiiacon.


34. C. 1750. Zapis. Pomenite : hotarul Ctle$tilor, cmoara

lui Lupop, emijlocul Tnosului.


35. 23 Mart 7262 (i754). Matei Ghica-Vod face carte de
judecatd unor oameni strnpot lul Gurguiii, pentru 4 pd.mnturf in Folte$ti (T. Putna). Pe acel loc are vii $i cdsoi $i
Ionit Arghirie neguttoriul din E$I care le dd ginerelul

sti, Toader Pascul cupetu. Se ara d un act de la Vasile


Lupu, din 28 Septembre 7154 (1645), pentru pmnturI
in tarind $1 rdzoare $i Ara, precum $i alte mrturii de la
oamen[f], in care iaste iscdlitu $1 rdpoosatul Costachi Razul
Hatm[an]u ... S'ail mai ltitu el' pe altu locu ominesc. Pecete mare, cu chinovar. Iscaleste $i Vel Logofdtul.
36. 26 Septembre 1763. Judecat a lui Theodor Com[i]s.

V. la data de 30 Ianuar 1778.


37. 6 Decembre 7272 (1763). Costantin Plopit[d] vinde
vie la Odobe$ti.

38. 17 Ianuar 1765. Testament de preot : cca sd

facti

diiatd, s dovedescu gndul mie cdtr mo$tenitorii mel, ce


voescu sd: stpneasc ale mele dup[d] moarte mea. D o
vie la Odobe$ti, in ograda popil Eli Panhilie, iar, pentru un
pogon ce iaste tot acolo, 1-am poprit pentru sufletul meii ; $i
am dat danie iar lui Ion fe[cio]rului meil jumdtate, sd fie pentru cheltuiala lucrului aceluf pogon, iar jumdtate s fie pentru

www.dacoromanica.ro

64

DOCUMENTE DIVERSE, VII

grillal mea, adec[4] s m[] plteasc zece zile, sa slujasc


sfnta liturghie, si, ce ar rmn, sa-m[i] Flue si o masN. Si

aast grij[a] sd s facral din an in an. ii mai da co caldarea de rachia mare, veche, WI Jane, feorului meth, si co
cldare de rachia miq].>. Casa am ornduit-o iar lui Ion.
cAsijderea pentru doo vite de cal', iar luI Ion ... Si pentru
doo leturghiil ce snt la biserica g[o]sp[o]d : una sarbeasca si
una rumaneasca, snt ale mele, si pentru o carticic ce iaste

de duhovnicie, am datu i lea pe dansa, iar a mea. Iar, pentru bani, am la Capitan Lup 28 lei, altif la Nastasie Cujbuleasa. Acestea toate le-am socotitu innaintea aril' sufletului met1.

39. 16 Decembre 1765. Vinzare de vie la Odobesti, Ita


cGavriil sin lui Enache Brasovanu : co firt de vie roditoare ..., la OdobestI, pe ulita Ghilib.
40. 4 Malt"' 1766. Mihlache Priveghi vinde 5 hirte de
tufe, in to lei, de la vr-miea Vas[i]le Vlaico ot Od[o]besth.
41. 22 Novembre 7275 (1766). cAntoh Drug ot Odobeste
face o schimbaturd cu un alt locuitor.
42. 20 April 7275 (1767). Maftela Mon.. ' vinde Mrii
Rpoe ctrif hirti la Odobesti, in razrul pentre corni s[i]

pentre ocanle. ntre marturi, cCron Praj[i]nar, Stefan


Slmnoiul .

43. 16 Ianuar 1768. Vinzare cdumnealui giupnului Costantin Panaite Lipsicanuh, de vie la Odobesti. intre martuff :
Carpu Pii[o]rag[] Vornic de Poart[] si alti trei Vornici
de Poart.
44. 30 Ianuar 1778. Judecat intr'o pricin a familid Ghirtocu din Odobestit. cSi tot atunce chemandu popa Costandin
pe cumnatd-sda Ion Ghirtocu fatal, vorbind amndoi gura cu
gura, s'ati invoit, etc. S'aa judecat la cdum[nealulf Theo-

dorache biv Vel Comis, ce era staroste de Putna (1763,


Septembre 26). Nume : Toader Bobolatii si sotia lul. Anghelita.

45. 29 Maiti 1778. Maria diaconita vinde unui preot si


ccoconilor MolitviI Sale, vie la Odobestl.
3 In isellitur.

Balot...

www.dacoromanica.ro

65

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

46. Io Iunie 1778, Ionascu Stoclii vinde 1111 Ion Rpa


si efemei dumisale Saghina vie la OdobestI. cCare si dum.
Ion Rpa iaste de mosie. Marturi si c Ciudin Paiul, Pavl

Strmbul, Anghel Paiulti, Vornic Toader Faor, mos Anghel.

47. Io Novembre 1778. Preotul Neagul sn Mihaiti Geangea ot Sindilarl si cu fiiI protopopuluI Mrzil ot VrtiscoN
vind unul alt preot vie pgrangind (sic) la Odobesti, si pe
un rzor Ssascg, din capulid viilor vtafului Andreiti, spre
cmpti. Pretul 120 lei . .. pe pogon.
48. 1782. U[n]chiesul Glegoare, cu sotia $1 feoriul mi
Lupul, %rind vie la Odobesti. Martur si prbalabul (sic)
Foloare.

49. 1782. 0 jalb se trimete de Domnie la

durn. Vel

Spat. Theodor Bals, staroste de Putna. Pecete mic, oval,


cu chinovar.
50. 19 Februar 1783. Nicolaie Costandin Carage Voevod,
pentru Avram, strein om ot Slam Rmnecu . .., neam de
mazal, si, de micu instreinndu-s, dup[] ce s'ati venit in
vrst, intorcndu-s[] la pmntu lui, ati intrat la dajde
intre streini Vist[i]erii, si, cernd de a-s afla indreptare la
ornduiala nem[u]ini lui, aduce si adev[e]rinta a unora
den mazll. Se admite. Pecete octogonal cu chinovar : iniVale sterse.
51. 20 Iulie 1783. cDiiaconita Mariia, a diiaconului Iovii
din PtstI vinde Svintii Sali preutuluf Stefan obus ot

Od[o]bestI niste ovrti de loc sterpu si patru prjhi $


acest loc in btrnul Lungo, alture cu ulita bisriciI . ..,
din ulita lui Ionas ..., rscurnprturf de la popa Stanciul.
Marturi cmulti oamenI bunI, btrnit si tined. intre eI, si :
Dumitru Bldnar ot Od[o]bestI.
52. 15 Iulie 1784. Mihai Sutu d un privilegiu pentru un mazil
din Slam-Rimnic. Monogramd cu ros. Pecete octogonald.
53. 26 Mart 1785. Panhile sin pop Sandul, proin protoFpo)pul ot Putna, vinde un pogon de vie, co hirt si un hiler,

cu So de lei de pogon, pe pmntul Dngulesca . . ., din


ulita lui Ioan$0. Litre marturI : Ilie Barb Lat[A], Pdure
71304. Vol. VII

www.dacoromanica.ro

66

DOCUMENTE DIVERSE, VII

Brghior, Grigori Priveghia, Ghilea, IonitI 51 Salmas, Simion


Dolhan. Scrie preotul loan Pdladi.

54. 17 Novembre 1785. Vinzare de vie la Odobesti. intre


marturi : B(e]jan Vraghie, Stanul Mica, Oprea Usturoia.

55. 7 Julie 1786. Nicolae Mavrogheni acord un privilegiu


de mazil. Monogram cu ros. Pecete octogonal.
56. 15 Februar 1789. Nicolae Mavrogheni acord un privilegiu
pentru un polcovnic fcut de dinsul. Monogramd cu ros. Pecete
octogonal.

57. 15 Octombre 1791. Mihai Sutu acord un privilegiu


pentru un mazil din Slam-Rimnic. Monogram. Pecete rotunda.

58. 14 Ianuar 1792. Anafor cdtre Domn, pentru judecata


lui Joan Ioands din satul Climanul de la Tin[u]t[u]lPutnii, cu
Dumitru Ghionoia biv Vornic de rancea, tot de la acel Tinut, pentru cd, fiind, la to moar in grla Putnii . .. , cearta-

pentru curgirea apa, s'a intimplat un omor. Ghionoi duce


pe ' vinovati la starostii de Putna, ce s afla la acea vreme
[1795, Novembre] dum[nea]l[d] Banul Mihlachi Cerchez si
cu dumEneayui] Cam[ina]r Fetala. Dupd ce i-ati pus la inchisoare, if s'ar fi invoit cu rudile mortului si, dndu-le 110
lei, i-ar fi ertat; de h care ail luat si scrisoare. Apoi Dumitru Ghionoia prin chipuri de sild ar fi mai luat de la dnsii
gloab 6o lei ban[I] gata si pentru 250 lei zapis, cu cuvnt
e-f d starostilor. Cerchez rspunde la plingere c n'aa
luat nimicd, ci sd-s caute cu Dumitru Ghionoki.). Ghionoia
spune cd avea datoria, ca zapcia, s urmrease ; iar pe
mort I-ail ingropat, cheltuind 20 lei ; apoi, vrnd s le fac
bine, aii mijlocit ctr rudile mortului, si, invoindu-s, i-aa
ertat, dar dum[nea]1[0] Cam[ina]r Fetal n'ati vrut s le d
drumul pn nu vor da gloabd 200 lei, si el iars, rugndus. lui Dumitru Ghionoia, ca s le facd bine cu aceI ban!, el
li-aa facut bine, si i-ati dat zapis pe 250 lei, puindu-i si

amanet o moar si doal pogoani de vie. Din banT, d o


parte Id Fetal, iar treTzd lei i-aa dat pentru a lui ostineala, ca un zapcia ci era, si pentru facire de bini ci hag fcut. fdluitorul aratd c i-aa zis Cminariul in fatal cd
ad luat aciii 200 lei .. . De vrem[e] ce jluitoriul cu ai si all

www.dacoromanica.ro

MATFRIALE DE ISTORIE CULTURAL

67

fcut fapt de rnoarte si s'a svir$it impcciunea de spre rudile mortuluf innaintea starostii, i starostil, ca ni$te dreg-Start, ati luat acei buff gloabd, ferindu-I de pedeapsa temnitii,
care cu drept li sd cdd, nu li sd cuvine lor a-I ceri acum
innapoi, ce s fie multdmit cu atta .) Se admite si luarea de
bani a lui Ghionoi, cca un zapciti ci era ... Mar ales cd ati
incredintat innaintea gudecatif cu frica luI Dumnezd c.a.' din-

tr'acei 200 lei ce a luat starostii, pe ansu nu 1-a imprtsit cu nimicd. Dar se restituie alti bani, luati pe nedrept.
- Domnul intre$te sentinta. Pecete a lui Alexandru-Vodd
Callirnachi.

59. 23 Mart 1792. Vinzare de

vie

la Odobe$tI. hare

marturI : Sava 6obotariul, Ghiorghi Mazilul, Gavrilti Odobdscul, Ghiorghi BuiacN, $i 'hied un Cobotariti.
6o 21 Februar 1796. Costantin sin preot Stefan obu$

ot Odobesti d zapis lui eCostantin sin Ion Rupa, pentru


vinzare de vie, in pmntul Leuluip. Era cumprturd de
la preot Neghiul Gege, zet popil Mrzd ot Vrte$coiti. Pomenite

cviile dm. CdpitanuluI Manolachi Avram. Martur si : Ion


sin Tatul Sdpunarul, Joan Ghemuleti, Neculaiti Berilav
Dmiian Mica 6au$.

61. 26 Octombre 1796. Vinzare a unui rdzo[r] din grindul Movililor pd.nd in hotarul Odobe$tilor Intre marturi:
Dmiian Dorul.

62. i-ia Mart 1798. Costandin Gheorghe Hangeri : privilegiu pentru un mazil. Monogramd cu ros. Pecete ovald.
63. a-ia Julie 799. Alexandru Moruzi: privilegiu fiscal
pentru un mazil. Monogramd cu ros. Pecete din 1793.
64. 8 Decembre 180o. Toma sin popa Costantin Cofer dd.un
zapis pentru schimbtur cu vie bune, fdcatoriv, la Odobe$ti, in

btrdnul lui Hortighie, pi fisul Tatului


, al[]ture cu olita
Zamfirif. Nume : Tebe. Alturi cU vie dumisali cucunii Catargioai. Scrie (foarte urit) Panaite dasclul.
65. 28 April 1801. eDumitru Grecul zdt Anita Srboaica,
vinde lui Costantin Rdpa o vie la Grozd$ti, in bdtrdnul lu
Hodor, di la vale di ulita BiliI , ce este supt stpdnirea
.Ghemulitd$tilor i a Boulestilor
Spre grindu, pnd undi s

www.dacoromanica.ro

68

DOCUMENTE DIVERSE, VII

vor implini... Pi pogon 8 lei pl. Martur $i Efrem sn Dumitru a Maftit.


66. t-ia Decembre 1801. Vinzare de vie dum[i]sale

Mi-

cutii. Carl rdzor este in hotarul Gdrlilor


Drumul VranciI .
PdmAntul Bechif, ce s rdzd$4te cu mine ... Me-am intrebat toti

fratii si rzi i mo$na$ii.


67.

t-ia Februar 1802. Mihai Sutu : privilegiu fiscal de

mazil. Monogramd cu ro$. Pecete ovald.


68. i-ia Mart 1803. Costandin Ipsilanti, Domn Muntean, d
un privilegiu fiscal pentru un mazil. Monogramd cu ro$. Pecete
ovald, cu armele ambelor teri.

69. 21 lulie 1803. Ioan sdn Tatul Florica ot Odobe$tf


dd. sdnetul mea de incredintarea lui Costandin Rdpa, pentru o vie, di la pdrintele Ioan Bland, zdt Toana Cdzdnoae.
70. 12 Iunie 1804. Vinzare de vie clum[nea]lui jupdn Lup
Ovreia cinci Cozvrti. Plata in talerf, iri mdinile mele
(vinzdtorului).

71. 22 Septembre 1804. Lupul Jidovuly/d zapis lui E-

nachi Vasiliu, pentru vinzare de hirti de vii in deala la


. , ldngd viile dumisali,
i rd.z4ti ea fiindu, cu tocameald drept 600 lei ; cari le-am avut $i e cupdrati de la
Iona$cu. Lupu iscdleste evreie$te, jar un martur, greceste,
72. 30 Iunie 1805. Vinzare de pmint. eTrei rdzoare, latul
$i in lun[gul] pmnturilor, adicd a rdzoarelor
Bdtrnul
Berbece in fd$iia Robeascdi .
asti Gheunoai.

Odobesti

73. 8 April 1806. Vinzare de loc la Odobest. ntre martuff : Tdriasdi Meches.

74. 27 Septembre 1806. Ordin de publicafie pentru o firtd

de vie a until podgorean $i cumpdrtor de la Odobe$ti.Adeverintd din 30 Julie 1806 c s'a $i fdcut, - din partea
zapczuha' i cu mrturia preotilor Faur $i Blenda - Pe
V $i alte mdrturil: un Todera$c[o] pop[a], zdt Furcoia, Sandu
zdt Drgunof .

75. 27 Iunie 1808. Vinzare de o sdcdtur ce o am in


spre mgurd.
76. 2 Octombre 1810. Vasli orecar arat e a clddit
frdle,ste, cu cumnatu-sda, hruba i $opronul la o vie, acumprLupeiti

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

69

turd de la nepot[ull Crdste ... Si pr la acest let ce am vdndut vin, ne'm rfuit, si de acum innainte ne-am invoit, cdt orn
av zdli noi 1 fiie'orif nostri, -ea hotdrreiT, s fie un an stdpdnescu el' $1 s'd pun[a] vin, $i un an cumnat[u] Costandin ...
Eil in an[ul] dumisaliI 01 n'am amestec, nicI dumneluI in
an[ul] met.' ; ori de a tin vin in anul dumisale, ori de a da-o
altuia, ell trebuintd sd n'am a o [lua] ; invoindu-ni, ce a da alt
strein, in an[ul] unul altuia, sd priimased, a fil mail volnic, - sail

dumnelui in an[ul] men, sati en in an[ul] dumisalii. Scrie


preot[ul] Radu zdt Burada.

77. 2 Ionic 1811. Vinzare, din partea lui Costandin Gogana, luf MihalciI Conduragiu : o cas in OdobestI $1
grddina cu pomI imbrdcatd, pe loc[ul; sfintii mndstiril Mera,
cu ota$nit[5.]. Martini: Chirild Burada, Pavel Tdrcldti, Ni-

culai Gavriloi, Tudor Ruso.


78. Februar 1812. Vinzare de vie, $1 in bdtrdnul Sogului.
Litre marturf, Stan Muntanul, Neculai Rdchitosul.
79. 8 April 1812. Vinzare de vie. Nume : Burudoia, Grigora zdt diiaconu Niculaiti Burada.
80. 26 Iunie 184. Vinzare de vie, tspri Putna, pan in
drumul Vrdncii, adied in drumul Movililor. Nume: Ionitd
sin Sandu Beca ,, Stanul Priveghig.
81. 1 1 Ianuar 1816. Ion Cofer vinde vie lul Zamfir
Dovlec : cu cramd de brne duratd, hrubd supt cramd, Or-

liu de cdrdmidd, casd pe pimnitd, lesd de pus pdp[u]sol,


$opron de fcut rachiti, osdbit ogradd impregur, la Odobesti, in bdtrn Longou, pe un pmnt.
82. I-iti Julie 1817. Vinzare de vie la Odobesti in bdtrdnul lul Berbece.
83. 26 Ianuar 1819. Alexandru-Vodd Sutu, cdtre un mazil

pe care-1 face Cdpitan la Cdpitdniia Virtescoiul, sud Slam


Rim[ni]c. Sd poatd face <pd.' totl ''slujtori acestiI Cdpitnii
zapt . .. S aibdi datorie a strejui in tot poporul Cdpitnii

sale de oameni rdI, de hoti, de tdlharl, de bolfas si de tot


aceia ce vor pricinui pagube. Va aduce pe vinovati la
ispravnicI, ea s li sd facd eczamen, si dupd ordnduiald sd-I
trimit la dum[nea]luI Vel Spdthar, $i s'al-I dea la deper-

www.dacoromanica.ro

70

DOCUMENTE DIVERSE, VII

tament[ul] de creminalion. SA fie cu grij de tot cei ce tree


prin poporul acestif CApitnif . . ., grijnd ca s le fie clto-

riia cu liniste si nebntuit de cdtre fctori de rele. Si IA


tot cei ce vor N?eni de la Bucuresti cAltorf streini, si p
carele este ornduiala din inceput de a trece cu rAvas de
drum de la dumn[eallui Vel Spthar, s5.-T cerceteze dupd
vechiul obiceig, si, pa carele nu vor avea rvas, s-i popreasc si s-I trimit la dumn[ea]lul Vel Spthar cu instiintare.

S nu supere pe locuitorf. Nici s cear cdpitanu sag slujtori conaace si s fac cheltuelf lcuitorilor prin sate,
precum nicf cal de cdlrie, c pentru aceia cApitanu I are
avaetul WI, iar slujtori snt scutiti. AsAjderea O. s fereasci

cpitanu 0 slujtori lui a nu prepune p cineva cu pricin

de hotie sag gazd de hot, fr de a fi adevrat, fcndu-o


intr'adinsu pentru vre-o pizm veche sag pentru vre-un
interes de dobndA nedreapt, ca s-I ridice si sA-1 poarte
de cole, pAn col ; precum si, la umbletele lor, s s poarte cu

bund ornduial prentre lcuitorf si cu cuvinte de omenie,


fr de a ocr si a injura, sag a bate si a czni, ca., verf
cAnd sd va dovedi c ag urmat In potriv, s va pedepsi
cu grea pedeaps. De apururea s instiinteze la dumn[eajlui Vel Spthar de yeti ce s'ar intmpla si s'ar smti in
partea locului. SA' fie svrsitor fr de cusur la toate poruncile Domnii Mele ce sd vor da, sag prin dumn[ea]lui
Vel Spthar, sag prin cArti domnestI. Si p slujtori Cdpitnii
sale s.-I aibA" nelipsit din slujbd, dup ornduial, cu cal', cu

arme si cu portul dup poruncile ce snt date, iar s nu-f


mituiase sag s-I fac locuri si cu acest mijloc s-I lipseased
din slujba Domnii Mele. S-si ea adetul CApitnii de la
slujtori, care din vechime este obisnuit, adied cdte doozed 0 (loch' de parale, poclonu ce s numeste al baltacului,
$ i cte trei zile clac pe an, iar nu mai mult. Monogram

cu ros. Pecete cu armele ambelor serf'. Jos, in dreapta :


Mijloc dincoace de Olt 1.

84 16 Mart 1819. Vinzare de vie. intre marturi : Neculaig


Amogitu, Ionit Collo]care, Vasli PAstrama.
1 E indicatia destinatia unel: categoriT de poruncl.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTOR1E CULTURALA

7L

85. 25 Ianuar 1820. Alexandra Sutu, Domn Muntean, catre


un Cdpitan de Margine, prin alegerea dumn[ea]lui cinstitului
si credinos boerului Domnii Mele biv Vel Ban Grigoriie Brincoveanu, epistat Sptrii (tot la Vrtescoi ; si instructiile ca si
in n184). PA' cei ce vor veni d decindea du peste Dunre, cerce.

tndu-I d unde skit si unde merg, s le dea tescherele, dup


obiceia, de trecd.toare, si pd toat sdptmna s instiinteze la
dumn[ea]lui epistat[uIl Sptrii de cdti aa trecut prin schela
Cdpitnii sale, att mergtori, ct si viitorf, trimitndu si rd-

acelora ce ad trecut d d cindea la dum[nea]lur


epistat Sptrii, ca sd-s dea seama dupd. obicei. Monogramd cu ros. Pecete. Jos, in dreapta : eMargine dincoace
vasele

de Olt I.

86. April 1820. Jalbd cdtre Domnie. Pentru dum[nea]lui


Sdrdarul Iancul Neculescu de la Rdm[ni]c, sud Slam-Rdm[ni _lc, a ,

ea fiind vdtaf la dum[nea] lui in anul trecut, la ori-ce aa acut


trebuinta i-am slujit, clod tot intr'acest an mi-aa luat dum[nea]lu
Cpitniia Vrtiscoiului dintr'acest Jud[e]t ; pe carea ziand cd,
ad dat t.' 700, i-am si rspuns ea t.1 650, rrnind sd-I mai dad'
t150 ; si, cdutnd ea Cpitniia pn la 8 luni dd.' zile, mi-a cerut
numitu Srd[a]r sa-I daa ace t' 50 ce ardt c rrnsese cusur.
Nu se inteleg de la bani. 4 Dum[nea]lui pd data, puind slugile
dumisale, m'aa btut, legat de slugi, chear cc mina dum[nea]- lui, foarte rda, cum aa vrut, si, inchizdndu-md in crama dum-

[nea]lui, ail trirnis oameni dum[nea]lui la casa mea si m'ad


prdat ca pe un rob al dum[nea]luf, cu cele mai jos ardtate;
din care speriindu-s si bliata sotie, zace si acum. Ispravnicii
il trimet la Domn. Lista lucrurilor : un cal, co Janice, pistoale, puscd, o ladd. Iscdleste : Asanache mazdl de la sud.
Slam-Rim[ni]c.
87. 1 1 Ianuar 1821. Vinzare de vie. Mosul mea aa fcut-o

din codru, pd.' mosdia noastrd di bastind .. . Bdtrnul Soghiului,

pi doau pmnturi si un rzor, un rdzor vrncinescu si un


pmntu Soriu, si altu pmntu Toadir Vornicul.
88. 2 1 Februar 1823. De la strostia Putnii cAtre un zapi

Cf. astfel de instracp1 in vol. VI, pp 509-12, nie 2S3, 2S6.

www.dacoromanica.ro

72

DOCUMENTE DIVERSE, VIII

did. 0 vdand din Odobesti se plinge cd un Vornic Spiridon, tot de acolo, i-ar fi luoat o scoart, si a dat-o la un
Turc ci a fost odobasi, si nicl de cum nu i-ar fi dat-o, ci ad
rmas pgubasi prd acum. Osbit ad mai artat cd in toamna

trecut tot prtut i-ar fi luoat niste fan pentru conacul cdpitanilor, si nici prd acuin nu i l-ad mai pltit. - Rdspuns :
cu adivrat

i-a luatu

scorsa, dar zici Spiridon cd a

luat-o de ad dat-o de asternut la Odobas[a] si, la schimbarea Odobasi, s'ad perdut: Turcu ad luat-o, sad cine, nu
stii . .. Nu stii anumi ins: scorti moldoveneascd, -aasta ad
fost, [ail] turcescd... Pomenit : Cpitan Costachi, omul lu
Vaguride i.

89. 12 Novembre 1823. Vinzare de vie. Marturf : Joan


Ardelen, Sandu sn Cabalortd (sic), Mrdari Cotrlan, Neculai Cinbreid, NeculaT Nutu, Ion Soltnol.

VIII. Documente moldoveneti amestecate


1. Suceava, 16 Novembre 6941 (1432). Stefan-Vod, roc-AlOilAtIKCK011, pentru Hodco Costiti, care i-a
slujit cu credint, - dindu-i ca rdsplatd. in tara noastrd un sat,
romp. 3EMAH

la Vorovoreni/Kopogolion-k),

Ha HMA 111110V11111,1111h Atom% (anume

Curtlle Anustel), i Hueteanii (x-ovFivknki) si Smestii, Ei11131%


i morile
KEI1E111,I*KA, si Glodeani, unde este Neanciul ;mom

la Seret (cgorrk), unde este voilti,K. Se d si sotiei lui, Vasiutca (Kacio-rn,-1c) Marturi : Mihail si Sit lui, Crstea si fin' lu,
Negrila Vornic, Dan si fiii lui, U[n]cliata, Petru Hudi, Banciul
$i fratele lu, Steful, Hrnaj, Albu asnic, Cliunic csi celalt,
marl' si mici. Ispravnic Neagoe Logoftul. Pergament. Pecete
cu snur violet-rosu, tdiatd2. - Comunicat de d-ra Tatos, din
Roman.

2. Suceava, 6 Mart 6995 (1487). Stefan-Vod, pentru Toader fiul luI Blos, care vinde o bucat de tard (3cunio) din
hotarul Petrestilor (iirrptimnop) (pomenit flOTON 1:001111/1011K
tefan Vogoridi, fostul Caimacam din 1821-2.
2 Cf Uricarrul, XVIII, pp. 456-7.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

73

uncle a fost casa luI Lazoro) luI Toader TAIICM Vrancki,


drept 6o de zlotI ttre$ff. Marturi : MI, Alexandru $i Bogdan-Vlad ; boierif: Zbiarea, Neagu, Duma, Gangur, DragosVornic, Hrman, Dajbog, Hudi, Ion si Steful pirclabi de

Hotin, Micota, Reates pirclabi de Neamt, Andreico Nrto[ro]vschi, Groze pirallab de Orheii, Ion Secard pirclab de
Roman, Clnii (KAKI-IltwA) Sptar, Boldor Vistier, Petru Stolnic, Andreica C;asnic, Iremiia Postelnic, Sandro Comis, Tutul

Logoat. Scrie Ion. Pecete cu $nur rosu, tiatd. Pergament.Bibl. din Belgrad, n' 3971.
3. Vaslui0, 2 Mart 7043 (1535). Petru-Vodd arat ed. Ion
Salce, fiul luf Toma Salce, a vindut partea sa din satul Salce,
care este dincolo de Ialan (3a laAMIK), cumprat de la Budza

$i de la fiiI luI, - WI Savu Lungul, cu 2.000 de zlotT ttre$tf.


Marturi : fiii DomnuluI : Ilia$ $i Stefan, Huru Vornic, Totrusan,

Scripca, Vlad si Toader piredlabI de Hotin, Daneul si Lieul


pircdlabf de Neamt, Crun $i Toader pircdlabi de Roman,
Mihu Portar de Suceava, Drag$an Spam-, Mtiias Vistier,
Albot Postelnic, Popiscul Cea$nic, Colun Stolnic, Draxin
Comis, Toader Logofdt. Scrie Lazar Goli. Pecete atirnat cu
$nur ro$. Pergament2. - Biblioteca din Belgrad.
4. HusI, 14 April 7055 (1547). Iliias-Vod, pentru pan
Cozma Ghlianghlia, pirelab de Cetatea-Nou, intrindu- satul
Hueteanii la gura Voronei $i Sine$tii. Marzuri : fratil Domnuluf, Stefan $i Costantin, $i boierii : Efrirn Huru, Borce Vornic,

Petre Crca, Sandru, Ion Sturdze $i Moghila poirelabI de


Hotin, Danul Huru $i Miron pirclabf de Neamt, Ion Iatco
pircdlab de Cetatea-Noud, Petre Varticovi Portar de Suceava,
Iurie Sptar, -Dan Vistiernic, Hrdbor Postelnic, Harnza, Pdtra$co Cea$nic, Neagul Stolnic, Plaxa Comis. Ispravnic Mateias Logoftul. Scrie Siandrea Czanovi. Pergament. Pecete
cu $aur ro$u-deschis, tlat3. - Comhicat de d-ra Tatos, din
Roman
5.

Iasi', i-ii:i April 7060 ([552) Stefan-Voda, pentru Ghian-

Cf. Uricaiml, XVIII, p 45

2 Cf. Arch. rst., I , p. 83.


3 Aceias1 boierl apar si in 1548. V. Uncariul, XVIII, 1 p. 136-7.

www.dacoromanica.ro

74

DOCUMENTE DIVERSE, VIII

ghea prcalab, care a slujit cu credint pe Domn si pe tatl


luT, Petru-Vodd. if dd HueteaniT, cumprati de el supt Petru,

la gura Voronel, $1 cu mori In Siret,

si. Sine$tif, RAHRKW

A, care ati fost cumprate de la Vasutca, sora


luT Avram, nepoata Anu$ciI, cu urice de la strmo$ul DomW811Mill MIMI

nuluf (A-kA), Stefan, si ruda ICI (HAEMENHK-k), Stefan cel Tindr,


$i a treia parte din sat MEME ctitiagtvio
mottE CHATEM, WT
1-1

IIET(1,1 pcS 11011a CEAA3 LIM rk Tempi% HAMISIT pWIUKaHiH (eintre

Suceava $1 Intre Siret, de la Petre Rusu, sat noti, care se


zice acorn Ro$canii),

partea de sus care a fost cum-

prat de la Andreica fiul luT Terpice $i de la sora lui, de


la Dragna, cu uric pentru strbunul lor Isaia, de la strbunul (IirkSuma) nostru, Stefan V oevod, $1 iar a treia parte
din sat, intre Suceava $i intre Siret, unde a fost Petrea
Rusul, care se chiam acum Ro$caniT, partea de mijloc (cfpgAirka), care este curnprat de la Mariica nepoata luf
Faraon
$i iar din a treia parte de sat din BilutT, care e
in Tinutul Hotinuliff, a treia parte, pe care at't cumprat-o credinciosul nostru pan Ghianghea pirclab si jupneasa lui Anghelina drept 300 de zlotT ttrestf, de la Nastasca, nepoata
Male! [maaii ; Malea, nume de femeie]..., i iar a patra parte din
sat din Ravacutl, pe care iar a cumprat o, drept dou sute de
zloti ttresti, de la ailEa 0MAKEIWIC11-1, flub 1111 Coste, nepotul
de frate (nparraiiiiii) al luf Teodor Ords, nepotul de fill al

Maruscii, fiica (Awl-ma) Pancovel (nauKoick). Marturl : fratele


DomnuluT, Costandin, fiul DomnuluT, Petru, $i boieril : Gavril

Vornic, Petre Crcovici, Danciul Huru, Veaverit si Ion H51riovi pirclabi de Hotin, Bodeiti $1 Spanoc pirclabi de Iasi
(napKaaasivm MCKIIKk), Ion $i Nechifor pircalabi de Neamt, Iatco

$1 Joan pirclabT de Cetatea-Noud, Ion Sturdze Portar de


Suceava, Petre Sptar, Ion Vistiernic, Toader Postelnic, Pogan
(:)a$nic, Dumitru Stolnic, Guzuca Comis, i ceilalt1 boierl, marl
si mid. Ispravnic : Lucociii (a8tavino) Logoft. Scrie Dumitru
Vascanovi. Pergament. Pecete cu $nur ro$-deschis, tiat 1.

Comunicat de d-ra Tatos din Roman.


1

Cf. Melhisedec, Cronica Romanulur, I, p.

1 SS.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

7 j.

6. Iasi, 20 Decembre 7 [14 (1605). Ieremia Movil, lui [Firvajn

fost AO, dindu-I prti din satul Rusil pe Iazera, dup . acte
de la *tefan-Vod. Nume ale vinzdtorilor : Gon0a, Mecea, Focsa,
Nedelea. Martuel fiii DomnuluI : Constantin, Alexandru $i

Bogdan, apoI boierii : Ureache Vel Vornic de Tara-de-jos,


Crste Vel Vornic de Tara-de-sus, Gheorghe pircdlab de Hotin,

Gheorghe $i Ionasco pirclabI de Neamt, Manulti $i [Ionasco '] pirclabi de Roman, [Vscan Or$ Hatman], CAriman Ceapic, Vorontar Comis, Brnovschie Postelnic, Veaverit Spatar, Gligorie Stolnic, Simion Stroici Vistier. Is-

pravnic Stroiciti Vel Logoat. Scrie Ene Bejan. Pergament.


Pecete atirnatd. - Comunicat de d. presedinte Vidra$cu din
Ia$1.

7. 30 Julie 7136 (1628). Miron-Vod d mndstiriI din Vasluiti 2 ci o ail inchinat la monastirea Zugraful din Sfntul Munte

Aftos, o moard pe prul Vasluiului, si cu grdini la fntna


rulur, si cu locurl de priscf, la o:obrsie pustii. - Citat inteo hotdrire din 1840 ; proprietate a d-lui Mavrocordat, din
Vaslui.
8.

April 7138 (1630). Alexandru-Vod (Coconul) dd

cmonastirii din Vasluiti o vii ..., ci all fost domniasc de ocolul

trgulu. - Citat in acelasi act din 1840.


9. 5 August 7139 (1631). Moise-Vod d monastirif de
Vasluiti o vie in dreptul trguluI Vasluiului i moard pe prul VasluiuluI, etc. - Citat in acelasI act din 1840.
10. 28 Mai(' 7176 (1668). LIlia$ Alexandru-Vod intreste
Pharniculur Postolachi o bucat de loc din hotarul trgului

Vasluiulul, ci i-ati fcut danie, din hotarul pe cari l-a hotrt Stoic. De Sturza $i cu alt rnduit boeff. Traducere
de Clur. Pavl Debre$. - Citat in acela$I act din 1840.
I I. 29 Maiti 7176 (1668). Ilias Alexandru-Vod d luI Pos-

tolachi Vel Paharnic eo parte de ldc din hotarul trgulur


Vasluiti, ca s[] fie hotar satului Ttra$il[o]r de indestul, cu
vad de moar in apa BrladuluI $i c 1 vad de moar uncle
1 V. Arch. 1st , III, p. 74.
2 Intemeiat de tefan-cel-Mare.

www.dacoromanica.ro

76

DOCUMENTE DIVERSE, VIII

d apa Vasluiului in apa Brladulu .

. Hotarul s incepi din


Cettui la vale, prin pdure . Pnd in capul Topililor, inteun
grind .. . Tufile celi rosiI ... improtiva casI lui Trohan
Movila luf Ntis . . Vale Murgestilor, in ulmi. . . Pre din gos
.

de Snte. - Citat in acelasi act din 1840.


12. 17 Maiti 7199 (1691). Costandin-Vodd (Cantemir)
lui Stefan Miclescu ci a fost Postelnic 1

d.

hotarul satultif T-

trasilor. - Citat in acelasI act din 1840. - intdrire cdtre


acelasi, biv Vel Strar, de la Costandin Duca-Vod, la 15
Novembre 7202 (1693). - Ibid.
13. 28 Septembre 7205 (1696). Antioh-Vod d SpataruluI
Mihalachi Racovit. 2 o bucat de loc din hotarul trguld

Vasluiuluf, aleas de Vornicul de Poart Stefan Pilat. in hotarnicd : Rddiul luI Vod . Poiana lui Mihai Ungurul . .
Prisaca Burghelestilor. -Ibid.
14. 20 April 7224 (1716). Manila, giupniasa rposatultd
Stefan Miclescu ci ail fost Srdar, vinde, impreun cu fiul
ei Frangole, satul TtrasiI, dup scrisorile celi vechi, Spa-.
tarultif Ioan Pladi 3. - Ibid.
15. Iasi, 30 Novembre 7249 1740). Grigorie Ghica-Vod5.,
pentru pira luI gDumitrasco si AndronacheI, feorif lui Silion,
nepotif lui Dumitrasco de ClimnestI si a Anita', strnepotii
lui Avraatn, cu Gheorghie fia)rul lui Vasilie Jitniceriul, nepotul Gheucules, pentru niste mosil ce sint la Tinutul TutoviI prea Jerav4u, anume JorstiI, sat intreg, si gumdtate de
.

sat de Romnestf si gumtate de sat de HrmnestI $1 gumtate de Comnesti ?I igumtate de sat de VicolenI, parte
de sus, de spre RomrtnI (sic); dzicndu feorif lu Silion c
aceste mosiI sintu drepte a lor, de pe strmosul lor Toader
Jora. Se judec innaintea luI Sandul Sturdzea Vel Logoft.
Silionestif arat un act de la rpAosatul Costantin Duca
Cf. vol. V, p, 591, nota la no 236. In ziarul Secalul din 2S Mal11 .1903,
d. I. Tanoviceanu pomeneste Intre 1661 si 1664 pe Grigore (Miclescu), Pi.harnic. V. si nO II.
1

2 Viitorul Domn.
3 Acest boier era sotul unel surorY a lui Mihai-Voa Racovitsa. V. tabla
1st ht. rom. Pn sec. al XV.117-lea, la numele sae.

www.dacoromanica.ro

MATERI ALE DE ISTORIE CuLTURALA

77

Voevo id, eispisoc de pail si de rtnas, ce ail avut de la


rpAosatul Duca-Vod[d] btrnul. Cealalt parte presint. A o
carte de la Antonie-Vod, data de volnicie lui Costantin fora,

ce a fostu Arrnas-Mare si luI Vasilie Gheuca, Logofatul al


doile, ca s popriasc satul Jordstiii si prtile din Romnesti,

etc., ccarile le tine Vrabie, cu nepotil lui, pn vor da un


uric de Tiganf a luf Simion Jora. Pecete mare, rotund, cu
chinovar. - Comunicat de o student.
16. 13 Ianuar 7265 (1757). Costandin Racovit-Vod5., Medelniceriului Neculahl Racovit si VorniculuI de Poart NeculaI

Bucur, aratind c a dat docul ct este drept domnesc la


trgul VasluiuluI, afard de vatra trgulur, monastirif Precista
din Roman 1 : s hotreasc - Citat in acelasi act din 1840.
17. 28 Ianuar 7265 (1757) Hotarnic4 de la Neculal Racovit
[v. n precedent] la tirgul Vaslui. Pomenit Podul Hatmanului
Miclescu. in zare dialuluf, unde s numesti Cettuia, drumul

postilor, gura vef popii, ci se numeste Hopul ..., prd in


ruptura drumuluI..., Valea HsculetuluI ... Unde esti iards o
ruptur5 si stilp de piatra a rposatuluI intru fericire Mihaiti
Vvd ... Dialul Bosti, mosia lui Vel Logoft Radul Racovit,
Poiana lul Feico, drumul Nebunif, anina Rlilor. Ibid.

18. tint-ire domneasc din 30 August 1776 (copie din 18


Februar 1783, de la Alexandru Costandin-Vocl. ; armele ambelor teri), pe o anafor. Priveste jalba luI Mihalache Craca-

liia mazdl de la Tin[u]tul CerndutuluI asupra dml. Iordachi


Cant. biv Vel Spat. . Cracalii/era ginere uniI Elenii fataIrimiaf Jora biv Vel Cdpitan... Soacr-sa Eliana alti copiI n'ati avut

fr numaI pe aast fan.", si aasta nu iaste fcut din brbat cu cununie, ci ar fi din srcie, fcutd in val[u]viia ei.
Averea o iea Iordachi. Acesta, prin vechilul sti, dutnt Ianachi
Cant. Vel Ban, presint diata Ilene, 'din 25 Mart 7263 (17 5):
arat. ea ca., avndu doao csatoriI, si copif n'aii avut, si ajungndu la vrsta bdtrnet[e]lor, si de spre alte rudenii a ei ne1 Fund4a DoranuluT.
2 Fiul lu Dunaitra?co i nepotul de frate al lui MihaT-Vod'.

www.dacoromanica.ro

78

DOCUMENTE DIVERSE, VIII

avnd nie o cdutare intr' atta ani -ati trait in vdduviia el,
apoi socotindu mai mult pentru sufletul ei si pentru cheltue-

lile Si grijile cele obihuite la moarte et $i dup[] moarte,


a ales pe nepotul sail, pe dumT Spat. Iordachi Cant. $i
l-a luat feor de suflet, si i-ati dat danie satul ei de la parinti, anume Melitinitii de la Tint. CernutuluI ... ; a$ijdire
$i pentru alte mosii, cdte ail mal avut, iar[a]s dum' s fie
clironom, ca s umble s le dezbat de pe la cari snt impre-

surate.v Iea de la el $i 300 de lei, de-0' da la datorii. Fetei


i se cer acte, saii macar de aci lsat cuvant catrA cineva
Eliana la moarte el precum c-I iaste fatdv : dar nu se afld.
Si pravila exclude de la mostenire pe fill nelegitimi. Iscalesc :

Vasile Razul Vel Logft., Dumitra$cu Sturzea Vel Vornic,


Costandin Sturzea Vel Vornic, Lupul Costachi Vel Vornic,
Costandin Paladi Vel Spat., Ilie$ Catargiu Vel Stolnic. Copla
o intdresc Mitropolitul Gavriil $i boierii. - Proprietatea d-lui dr.
Goilav din Boto$ani.
19. 23 Mart 1777. Grigorie Alexandru-Voda, pentru biserica Sf. Voevozi din Ocna, dupd cererea luf Ianache proin
protopop $1 preot ace$tii bisericiv. Pentru protopopa Ia-

nachi, de vreme cd dintru a sa ostenial $i cheituiald s'a


falcut aeast svant biseric, ial se fie volnic a a$eza preoti
la aast bisericd, iar altul nime se nu fie volnic a pune si
a aseza preoti la bisericd, farad de voe sa 1, Scrie Dumitrachi Varnav al doile Log. v . Pecete mica, cu chinovar. - Documentele bisericii citate.

20. Octombre 1782. Alexandru Constantin Mavrocordat.


Datorila nepregetatd iaste, dup toat leage, oblduitorii sd
s ingrijascd cu ceale spre odihna acelor ce snt supt obldduire, sati pmnteni sa streini, $i de orce stare vor fi, cu
cat mai vrtos $i pentru fiii si fiicile de Domn, de a nu-I
lsa nepus la rnduial cu ceali cdte O. cuvine a le aye dupd
dreptate sprea oare$care ajutori, fiind $tiut O. prea fin'
Domnilor ni6 innalOme starii, ni obiceiu nu-I lasa. a O. imprt$i c..1 cinurf de dregatorif sa cu alte chivernisdle, prea1 Pentru altS biseric5. din Ocna, a luT Radu RacoviO, v. :Rev. p, ist., arch.

p Al., V, pp. 170-3.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

79

cum altii, de alte strl, - fr numal cu cuprindire prin deosbit

ajutori ce H s d de card luminatii Domn1 cu aceali


ornduite $i nestrrnutate mile. CAC, cnd $i de aceaste ornduite

mile s vor lipsi, neavnd imprtsire ni din cinurile dregdtoriilor ce s cuvin altor stdri, cu strmbdtate $i fr cu-

vnt de dreptate va fi ca s rdmia i nehnnrtd$it din domnestile ornduite mile. Care aeasta, aice socotit $i de laudd,
gudecnd-o cu dreptate $i cu cuviint $i cei mai denainte
de noi fericit $i luminat Domnif, ati pus la cale ceale spre
folos pentru ei. Dee socotit-am Domnie Mea $i pentru luminatul pr-iubit fratile nostru Dumitra$co Voevod, c s cade
$i cu dreptate iaste a fi imprtsit cu orescare domnesc

ajutori. Nu numal c, dup ornduiala cuviinoas a fiilor


de Domnu, este cu cale a av, dar $i pentru multe faceri de
bine $i aprdri -aii avut tara aeasta in multe vremuri de la
fericitif intru pomenire mo$11 si printile Domniei Meale,
dup cum iaste $tiut de tot, cum si de ctrd Domnie Mea
if d deci o sun: de scutelnicI Iscdlitura domneascrt. Pecete cu
armele aminduror terilor, din 1782. Initiale, titlu $i inceput

cu aur. -Proprietatea d-lui Mavrocordat din Vaslui.


21. 2 April 1783. Alexandru Constantin-Vodd, epentru svnta bisdricd din Trgul Ocnif, unde s prznueste hramul Svintilor, mai marilor Voevozi cerestf, Mihail $i Gavriil, dupd
cererea lui Ianachi proin protopop $1 a preotilor : if d 4.200

de oc de sare de la Ocn si io ocd de untdelemn $i 3 ocd


de tmlie, eiar4 din Ocna g[o]spod. Si scutiri felurite. Boierii
(dupd fiul Domnului, Costandin-Vodd): - V. Log. de Tara-de-jos,

Costandin Ros[e]t V. Log. de Tara-de-sus, NicolaI RosLe]t


Vel Vor., Iordachi Cant[acuzino], Gheorghie Sturza V. Vor., Las-

carachl Ros[e]t V. Vor., Costachi Ros[e]t Hat., Alecsdi


Matei Cantacoz[i in V. Vist., Costandin Paladi V. Ag, Mihalachi Racoviti (sic) V. Spatar, -'V. Ban, Costachi Gherachi V. Comis, Grigora$ Sturza V. Camenar, Mihai Sturza
Dimitrachl Sturza V. Srdar. Pecete cu chinovar. Isclit tr. - Documentele bisericif citate.
Dumitrasco luase pe fata luI Dumitrascu Sturdza Hatmanul. El nu maI
plecI din Moldova (Gen. Cantaeuzinilor, p. 390'.

www.dacoromanica.ro

80

DOCUMENTE DIVERSE, VIII

22. 23 Iunie 1783. Marturiia BanuluI Sandul Miclesc[u]


in pricina dentre Clement vtorii Vistier cu monastire Dobrovat pentru moara din apa Vasluiului . Ati mers it-Italia la
tanterimul bisricii ci s'ati numit cu grevici (sic), si Pan cetit
carte de blestem, intrebandu-if unde aa fost targul vechiti maI
innainte, $i ni-a artat de la casdle domnesti in sus podi$ul,
fiind tot locuri de cash' $i tintirimurI de bisarici. Era numai
o ezaturd intr'o garl vechi ci-I zic Vasluetul Vechi. Citat in actul pomenit din 1840.

23. 15 Mart 1786. Zapis pentru vinzarea a trii firte de


vie, pe mo$ie Mitropolii ot Viddicen[I]. intre marturI :

Sandul Doba, Toader Mescal.


Goilav din Boto$anI.

- Proprietatea d-luI Gr.

24. 23 Februar 1791. Vinzare, cdtre liii Muste, a 3 firte


de vii lucratoarea $i 5 firte loc sterpu curatatu, la VlddicenI.
intre marturi : Andon Srbul, Costandin Budescul. Scrie
Gheorghii dascalul. - Idem.
25. 15 Septembre 1792. Iriana Doboai d zapis ginerimie Ilie Muste pentru o firta $i giumataati de viI la Via.diceni, ce-I vinde. Parte din pret i se lmplineste innainte
judecatii Hatmanii. - Idem.
26. ii April 1793. Ion Bat-lend din sat Galbinii d zapis
lui Gheorghie Buzdugan c, avind la acesta datorie Andreia
Bade, vrul s premare, i-a dat el, Ion, in loc ni$te vii,

din gardu in gardu, linga Capt. Toader si lngd Lupul


Gatin i lnga Paladie Nechita, alature, de spre soare apune,
in batrnul Frtimnestilor. - Comunicat de un student.
27. 18 Maia 1793. Hotarire a luf MihaI Sutu in procesul Cantacuzinilor (v. n 18 si mai departe). Iscaleste : M. Doni Clu6.
Pecete rotunda, cu chinovar. - in anafor se spune c maI avuse
clugrul o fat, dupd moartea fiilor lui. Pentru aceasta opre$te

satul Delenl, cu celi di pe impregiur silistf : Rusif, One$tii $i


P$canii, ce sant la Tinutul Harlului. Ea moare, $i aa fost legatefsit DeleniI nepotulul sti de sor, dum[i]sale Vistier Ianache Cant. h. Dar, murind sotul Mariutif $i maritind-o tatl eI
a doua oard, i-a dat Delenii, preferind astfel fiica fata de rudenie

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

81

de laturI. ApoI, temindu-se de nevestitoriul sfrsit, d nepotuluf satele de la T. Cernuti $i doi sate la Hotin : Novacautii $i
Nelepaut'a. Luindu-i-se, el lupta pand $1 la udect streine.

Arat to copie incredintat de la Cantelariia Socevii, di pe


o scrisoare a Pr-Cuvio$ii Sale Gherasim Cant :, din 1778,
Octomvrie 25, fiind atuncea Spatar, cg-I da partea ZoiVil:
Delenif, Ru$11', Onestii, P.$canii. ,zSi, ramind fiic-sa Mariuta

copal Camara in vaduvie, n'ati vrut ca s o las de ba$tin


instreinat, ci-I (la aceste sate. Usihlibr era di pe printile
sal Iordache Cant. Logofat, MalitinVa lilt de la Deana Joroae,
ca $i Niliputif $1 Novaclutii. Izvodul de zestre al Hama-

nesei era iscalit $1 de raposata so0a. lui Gherasim, Casandra,

de raposatul Mitropolit Gavriil, rpousatul Logoat Joan


Cant, i dumn[nea]luI Joan Cant. Vel Logoft', $1 dumn[eallul

Necolae Ros{ejt biv Vel Logoat, fiind atuncea Vel Vornic,


din anul 1778, Avg[u]st. Se citeaz1 in intregime capete de
pravild. A doua diat e din 4 Maiii 1783, fiind Gherasim Vel
Vornic, $i incredintat de pr-fericitul intru pomeniri Avramie patriiarhul Ierusalimului, aflndu-s aicea, si de rpousatif
Mitropolitul Leon $i Sofronie Irinopoleos, cum $i de Sfintila
Sa Anfilohie proin episcop HotinuluI2 $i de dumnealuI Vel Ban
Lascarache Ros[e]t, ffind atuncea Vel Vornic, i de dum[nea.]1ui Spatar Iordache Luca, fiind atuncea Stolnic, $i de rpousatul Comis Lascarache). - Proprietatea d-lui dr. Goilav, din
BotosanI.

28. 21 Maii1 1793. Mihail Sutu arata ca, dup deosbite


jalobe ce ni s'a dat intai de catra Pr-Cuvio$ie Sa Gherasm
Cantacuzin monah, al done de la fiica Pr-Cuvio$ii Sale,
dumneil Hatmanesa Mariuta Cantacuzinl, 'gupniasa cinstitului
si credin6os boeriuluI Domnii Meli dum[nea]luI Costache Ghica
Hatmanul, asupra dumisali Ianachi Cant. biv Vel Vistier, pentru
2 mo$i'i ot Tin[u]tu Cernutului, anuMe Osihlibii $i Malitinita,
se d judecata in sama MitropolituluI $i a velifilor boleti. La I I
zili a trecutuluI April ni-a adus Vat. za aproz $i anaforaoa de
Acesta e cronicarul, celalt omoniraul
2 Scriitoral, asupra c'ruia v. Ist, lit. rota. 'la sec. al XVIII-lea.

71304. Vol, VII.

www.dacoromanica.ro

82

DOCUMENTE DIVERSE, VIII

gudecat, din care se vede cd, la anul 1778. Octomvrie 25,

Pr-Cuviosie Sa monah Gherasrn Cant. prin a sa scrisoare


a fost legat danie nepotului sea, dum. Ianachi Cant. Vistier,
doi mosiI la Tin[u]tu Cernautului si 2 la Tin[u]tu Hotinulul,
care, dupd diiata Cuviiosii Sale dintru acelas an 1778, inceput
din zi Mtn a lui Octomvrie si sfrsit la 4 a lui Noernvrie, de

atunci, si dup noima izvoduluI de zestre -aa dat tot intru


acelas an, 1778, Av., durn[i]sale HatmanesAI Mariutil Cant., ca,

dupd moarte Cuviiosii Sall s aib a trece in stpnire dumisali Vistier ; apoi, in urma acel legate danii, Pr-Cuviosia Sa,
prin al doile legiuit diiat, din anif 1783, Mai 4, indemnndu-s[] din printasca iubire si rvn, li-aa dezlegat de la dumnialui Vistier Enachi Cant. si li-aa legat mostenire fiicii sali,
dumisali Hatmanesg Mariutii Canttacuzino]. Dup aasta, mai pe
urm, vzind Pr-Cuviosia Sa inmultire mostenitorilor de gos si

greutate casi gineriluf si a fliciI sale, socotit-a si prin osbit scrisoare de danie aa dat dumisali Hatmanesi daru desvrsit in viiate aceli doi mosii de la Tin[u]tu Cerndutului,
anumi satul Oihlibi i satul Malitinita .. . , din anul 1791,
Noemvrie 20 dni. Testatorul scrie lmurit ca dup moarte

sa s stpniasc dum. Vistier aceli mosii. Se decide a


ni vreodat se poate statornici darul de WA' ... SA' stinge
]egatul fr a mai fi supus intrebdrii de l-aa druit de said,
aa de voia, cum si obiceiul pmntului, de vreme cd pe toati
daniile aceli mai din urnid statorniceste. intrebat, in numele
Domniel, dac are ceva de obiectat, Ienachi-i rdspunde c
nu.

I se mar pune totusi soroc de treizeci de zile de la

cetirea anaforalef de ctre Domn: cca s fac apelapia


ctr Domnie Mea. Tree si septe zile pentru soroc. Se ordon.
VtavuluI de aprozi a-i lua si actele, dindu-le Mariutif. Marturi :
Domnul si fui :eIoan Voevoda, Grigorie Voevoda si Alexandru
Voevoda si boierif : loan Cantacuzin Vel Logoft, Costandin

Paladi Vel Vornic, Lascarachi Ros[e]t Vel Vistier, Drcachi


Depaste Vel Vornic, Neculai Ros[* Vel Vornic, Costandin
Bals Vel Vornic, Grigoras Blsachi Hatman i prclab Sucevschii, Alexandru Suciul Vel Postelnic, Nstsachi Iancul
Vel Ag, Lupul Bats Vel Sptar, Mihalachi Luca Vel Ban,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

83

Grigoras Ventura Vel Comis, Iacovachi Arghiropulo Vel


Camaras, Iordachi Mavro Vel Caminar, Vas le Lcostian[u]
/Vel Paharnic, Ionit Ros[ejt Vel Srdar, Andreiti Milo Vel
Stolnic. Trofeti in color!, cu semntura : N ihail Suciu Voevoda.
Isclesc : loan Cant. Vel Logort, Iordache 3 Logoft si

Mate! Costin condicar. Pergament cu initiale si cuvinte cu


aur si chinovar t. - Idem.
29. Io Iunie 1793. Miha Sutul catre Medelnicerul Toader
Carp : O. aleag locul de la VasluiU al mndstirif PrecistiLCitat in actul pomenit din 1840.
30. I-iii Iulie 1794. MihaT Sutu-Vod d CdminaruluT Arghiri
Citeva Bimurirl genealogice slut de nevoie pentru a Intelege aceste documente. Iordachi Cantacuzino Deleanul, Sptar, chluggrit apol ca Gherasirn

monahul, are un fig oma, care moan:, si o fatg, Zoita, care nu trgieste pang
la nuntg (Gen Cantacuzinzlor, pp. 49-50 i tabla genealogid alipita). Cealaltg
fa* Mriula,iea pe Costachi Ghica -Genealogia acestuia c, frndoial, aceasta:
Un 5,,ef de corporatie din Constantinopol, originar ins din Seres (de unde fiul
sail se numeste Serezll ; v. aceastg colectie, I-II, p. 455, n mu), Mihali, - deci
Basa (= sef de breasl)-Mihab, - are un flu Sulgerul lorgu sag Iordachi,
care joacl un mare rol In cisugarea si preschimbarea Domnilor. Una din fetele
sale, Sultana, lea pe Constantin Racovita. (Gen.`Cant , p. 44 , cf. N. G. Dosslos,
Studd greco-roadne, II-III, IaSI, 1 902 , p. 55 : sotia lui Gheorghe se cherna
Eufrosina), cealalt pe Mate'. Ghica (Doc. ('allzmachz, I, p. LRX). Supt amin-

dol ginerif, el vine in targ (v. vol. l-II, lac czt. i Galesescu, Eforza Sp nalelor
onvole, p. 239) . e pe rind Stolnic si Hatman, dar i se zice de obiceig, dupg
o mal veche dreggturie ocupati. de el, Sulgerul Basa-Mihalopol (fiul luI Mihali).
El are un fig Constantin, canna i se spune Flatmanul Iorgulescu (de la Iorgu),
Sulgearoglu sag Sulgearopol (dupa boierta tatglul slit) si un al doilea, Barbu,

(Gen. Cant., p. 370). 0 fat a luI iea pe beizadeb. Alexandra Nicolae Mavrocordat (tbzd , p. 393) Constantin Iorgulescu Sulgearoglu tine pe fata cca mai
mare a luY Alexandra Ghica Dragornanul. O fat, a lor, Sultana (dup numele
suroriI moarte a lui Constantm), e Doamna lui Constantin Mt:nazi (ibid., pp.
402-3) FiT ltui se nunaesc Alexandra (lenacht Kogglniceanu, p. 251) (dupg un
bunic Alexandra Ghica), Iorgu (dupl. cellalt bunic) si Cunstantin, Costachi
(dupi tata.). El, Iorgulestif, figureaza nti r ultirnul Divan muntean al lui
Constantin Mavrocordat, apol vin In Moldova cu Grigore Alexandra Ghica,
un unchig, In a doua domnie. Cumnatul Constantin Moruzi Ingadui ntit celul mic

a lua numele de Ghica, dupg maing si-1 inainteazi In boierfl (ibid., pp. 13.7,
403). Cf. polemicile pentru originea Ghiculestllor muldovera In Cony. lit. pe
1902. -0 sorg a lui Iordachi Cantacuzino, Safta, lea pe pribeagul rnuntean
Constantin Cantacuziim, si din casatoria aceasta se naste Ioan, lenachi Vis-

www.dacoromanica.ro

84

DOCUMENTE DIVERSE, VIII

Cuza' curt loc de cas in trgul VasluiuluI

alb:tuff cu za-

Pn supt piscul unde a umblat drumul


cel marl din vechiii. - Citat in acelasi act din 1840.
plazul bisdricif

31. 9 April 1795. Mihai Sutu-Vod d HatmanuluI Costachi

Ghica trgul Vasluiului, ecu tot locul de prin pregiur, ci


s va dovedi ea* este nedat danii de vre-un Domn. - Citat
in acela$T act din 18402. - intrire de Alexandru-Vod Callimachi,

la to Iulie 1795. - La 9 August 1796, Ghica face

cumprturI de la mndstirea Dobrovt.


32.

Septembre

1796.

Alexandru Joan

Calimah-Vod,

pentru e preotul Dimitrie de la biserica din Trg[ul] Ocnii.


Era ginerele luI Ienachi preotul, care murise. Aiindu-s[]

si om srac $i cu cas[] gr.& de fete, cere a fi iertat, .att


de baniI scoale, cum $i de poclonu vldicesc. Se incuvim-

tend. Pecete octogonal, de chinovar. Documentele bisericif


citate.
33. 2 2 August 1797. Alexandru-Vodd Callimachi, catre

Stefan Sturza biv Vel Ban si ispravnicii de Tutova, pentru


jalba lui Vasili Busild Cpt., de la VicoleanI, in proces cu
tin Grigorii Cp4ind i Sandul Blbanu $i alT erz$1, cari

ar fi zlozAt toat mo$iia la un loc, drept 150 lei. - Comunicat de un student.


34. 29 April 1801. Vinzare de vie la Tinutul Tecuci. Un
pogon iaste vii Vragin, numai rdcina, iar o firt locti
, la
sterpii ; cari vii o am $i e cumprat di la Frtiman
Chetri$, pe mosiia Galbinii... Pintre viia lui Chiriac Hu$tiul . .

Pomenit Jic. Iordachi Movila. - Idem.


35. io Ianuar 1802. Coste grdinar vinde o cas in Birlad,
tin drept[ul] movilii, la gura oco[lu]luI
ei s hotr$ti pi
din sus cu Sandul R$cnitii.
36. 19 Iunie 1803. Alexandru Moruzi d luI MateI Costachi
Banul s aleag chotarle mo$iilor ci snt date din locu trp. 5o). V. mat' departe In acest volum documentele ramurif moldovenestl a Cantacuzinilor.
tierul

V. vol. VI, p. 169, nIe I I I-2.


2 Originalul se afli la cl. Alexandru Hinna din la4. V. Tanoviceanu. In
Prinosul Sturdza, p. 430.

www.dacoromanica.ro

WhTfl

110CdoUrl, JJ,1H MCZAJIBIBIr.

AaKViirrpil,;i;441cfrwri
M4AA

M"NISIAK2

ArA

3it MilMOTi

TAttz otWA

a2 ctlitleM ipm`pi

KZ

la 3PKV,11410A

Ag triZAue;rr eitt 6iCT;10. clIALVONAt

dnT

Pml'irVA nepatitiA4 41pArt,a, CAolio3ifirtft CC%)


A A
'V
H mziAvic.t.kKoAlu
oyti,Avii:Aztatma
TplunAtti

WA

CK2rlirtl

flpE1 KL

frp,9Hilte

LIIA

Ae

,r, CHOArIA-

tiopl4,VAV4 IlTyrol

B.1 1,,,SV ta,Sp 4Kfleklitil.;Ae


cnpi rtrrti iwif: KZ
egtKT132LIJAV4E1 ATM'
MAg.
j_ ,
I
L flecKafl
Wil Ae Cno mirk rcgrrgpiq oinAnaTgulutiii.up MTri 4iAt.up SE CZ ActA2
4iiNt sbiCT0 CEldi dKiTsfAVI:K) K2 Mil
RiNZ lilei,4XHZ, IDA ctirtigti4Vo ;TAT A

111'6 rupCptE4 adAcrrpet K,34T WA 3 ifilottAW? gclfatTptl.

nityr03 'it'ACTA cVElpi KA'pette caxigTs KVtifierstinl cAososke) KW K4ft El 41.;TO KAIT 01,e ntft.vi'm cz NtCZ 41;4011
41AAPLVII .Aarropi4Hile WI Tame ROCTpot
nelvrp20AiturKzpiA6 mrkAE: nottrpV ici UN Cia/12,011pt w CSKApAW4prk 110111111,111107VAgrl 34cirgA iamx:rie grdrrii(lAerra Krk cl 345Az, w A KV tirk'Arkw 11p4iviAt EA C2,
t:4
sApw Toia HAI 'E'fri.
Kg ;IA( aip & 3 I1K ca-A2K7sliToprimup Mtuit2V:FITIrl: K2. lipO't1TA

,14AAr1g4 9Irr2 34 40M16.11e MIX AHA Oiti,VABLoie4,


g anzpvrdpi Kg 63c4TE3Apti'rrgpitAtulitaTifill ROT. eti nzp.fityl Ate RH hi 6 110RVHdetWEU, Ac1.1) KS 4MAIWitliMt C, 411A4iCT 44At ripe a%
HaTO1p1; A laCTpV.
,A.41
AI e
I
4A tibMHM, WH oyriii U,H
kV afHZA HAMS CI cnpik,JNOTHrE LJ6LpEWIll sdairui HO
p?4I1pi1.
rip Alt Kt Hti +TAM nAloe Mil.616A+1EA ok,e3HZSMAVHiutri rir HLU? HZBIAA
kIerk'cia aag ,4,2p,Vn'T

,iRzAix,Hrl`VpHAE

soampis cl titsZ;14.11HKOWl4111

iffrpV I1HMt1ic

9I1 C'UdiLIHHISZ.

1-1Vrit'pE CI Livta ArTH'TZ7 CX ilicA,CfSCKI ;FApastii'M Milp.

Gag cA919n4T

GDpwgrt fil (1.14, C(CT23ri AA 23: (Dkv04re. 18216

atv Vt'H4lifir r
La pp. 85-6, 110 42.

www.dacoromanica.ro

11

DTATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

65

gulul Vasluiului, care s5. stpnesc de Flatm. Costachl Ghica.-

Citat in actul pomenit din 1840. - Apoi intdrire, la 21 Decembre 1805.


37. 1-id Ianuar 1805. Vrlan Moisiu, Impreund cu sotul
med Iona, de la Vale-Rd (Tinutul TecucT), vind vii cla Chetri$,
cu 30 de lei pogonul. - V. n' 30.

38. 27 Iunie 1806. Mrturie a until bdtrin de peste 8o de


anT pentru hotarul Vasluiului. Cd, fiind un stejar insmnat
in vale Bhnaril[o]r din sus, cnd era el copil mic, a mers
cu alti bet, $i Lan dat foc, iar tatl sd.d, auznd de aasta,
1-ad luoat pe dnsul $i, ducndu-1 la rddcina stejarului, 1-ad
btut, zcndu-T ea' aciala ad fost cu bour, a mo$11" Dele (?), $i

el dup aceia a sdit doi nucT, cari $i acum s afl in locul


stejariulul. - Citat in actul pomenit din 1840.
39. 28 April 18ii. Ioan sn Costandin Dorin mrturise$te
pentru un loc din Birlad. MarturI: Hagi Iordachi Eftimiu,
Lupul Gherghiu. Adaus mrturia luT Dumitru Groza ot Prisacan pentru acela$T loc, al 1111 opatd. Amenintat cu carte
de blestem, pentru ca s lipsascd gurdmntul, din bun
voia m dad in scris pentru aciasta mrturii. Pomenit Ta$ul

Bldn[a]r. - V. n' 29.


40, 24 Maid 1816. Domnul cdtre Alexandru Ghica Vel
Vornic de aprozl pentru vinzarea, dup voia Casandrei Comisoaid, trditoare de piste Prut, a uneT vii de la Cotnari,
luar de la un Cdpitan Toader
- Proprietatea
d-lui Gr. Goilav din Boto$anT.
41. f-id Octombre 1816. C. Ba$ot (?) Ban siguripsgte cu

mo$1ile sale pe dordache Roset biv Vel Vistier, mai marele


fid al sotii mete Anastasiica Ros[e]t, pentru c i-a instrinat
mo$iile de la Orhei. -Idem.
42. Cditr noroclul trii Moldaviel. Lcuitori a acestuiloc al
Moldavief, vd facem $tire cd, cu ajutoriul $i mila d[u]mnezeiascd, toat Grechia ad innltat de ast.z1 flamburile scd'Aril de supt jugul tirniei, cerind slobozeniia sa, $1 ed inpreund cu toti simpatriotif miei nag duc acol unde m chiiam

trimbitile norodului Patriei meale. Vd dad dar ncredintare


$1 inchiez4luire, att de spre partea mea, cit $1 despre par-

www.dacoromanica.ro

36

DOCUMENTE DIVERSE, VIII

tea tuturor simpatriotilor mid' celor ce O. afld aicea (pe care


am cinste s5.-I ocirmuese), cd yeti" avea bund odihnd $i sigurantie, atit a insug persoanei voastre, cit $i a avearilor voastre.
Pentru aasta, fie$tecarele sd caute cu aceaia$1slobozenie cu carea

v aflatI indatoririle $i trebile voastre, $i intru cit de putin s


nu s turbure pentru mi$cdrile meale ; pentru cd $i obldcluirea si ocirmuirea printipatulul acestuia rmine tot aasta carea
s afid, $i cu acealea$I pravile va sdvir$i trebile ell% Cu adevr

vd zic, o lcuitorilor Moldavief, cd Proniia cereasc v'aii ddruit pe Domnul ce astdzI domnea$te, Mihail Sutul Voevod,
un apdrdtorig cu oserdie a driturilor Patriei voastre, un pd.rinte $1 de bine voitorig al vostru. Cunoa$tetI dar cd innltimea Sa iaste acest fealiti precum il numim, si uniti-vd cu Innltimea Sa spre ocrotirea ob$te$tif voastre norociri. Iar, deacd.,

din intimplare, niscaiva dezndjduiti Turd vor nvdli in pdminturile voastre, sd nu v infricopti intru nimica, cdcf stra$nicd puteare sd afl gdtit sd pedepseascd indrdzneala lor.
S'ati slobozit nora$ul IasiI, astzI, la 23 Fevruarie 1821.
Alexandru Ipsilant
Original tipdrit. Colectia d-neI Ecaterina Chr. Pilat, din Boto$anI (astzI actul se afl in Bibl. Ac. Rom.).
43. 14 Mart 1823. Privilegiu domnesc pentru Sava Cdpitanul din E$1),, care fusese multI anI cavaf al Curtii domnest'. .. ., $1 aflndu-s in urtn i Cdpitan de Margine la Tin[u]t[ul] Sorocif. Are $i hrisov ccie la procatohul nostru
Domnu Scarlat Calirnah Voevodv. Scutit de ddri. 40 dughian
cdvdfie>> $i o crmd cu butur, de[n] Ia$1 vor fi scutite de
banil agutorintif si de alte ddri, impreund cu trei calfe, find

holteI cu capul. Vinul din via sa va fi scutit de spre slujbasiI vddraff. Va avea $i 5 liude. Pecete mare cu chinovar. Actul de la Scarlat-Vodd e din 27 August 1814 (identic). -Idem.

44. 20 Lille 1823. De la Vornicia de Poart cdtre Vornicia


de Politie, pentru locul de dugheand ce are in Iasi Cdpitan
Sava Cavacbasi, Arman de aice din E$I, la ulita Cizmrii,
pe locul mnstirii BrnovschiI. E in hotar cu Post. Iftemii
Stvild. $i sotia lui IlencaiDima Cizmariul, crd'emariii,

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

87

preotul Andrei, ginerele lui Iftimii, dascalul Theodosd,


marturi.

45. Piatra, 19 Decembre 1829. Iixo,34Napn. Maupozopai-ca,


arat c d fiuluI
eI Neculai a m mosie Almasii, din Tnutul Niamtuluf, cu
toate silistile si dup putere scrisorilor ce are ea de la Cosnit-tip TV) aoca-igiou XorO. Koarn.vrEvou

tandin Bals. intreste si Meletie, episcop de Roman'. - Proprieratea d-luI Mavrocordat din Vaslui.
46. Novembre 1830. 1Vasili Alexandri Spa tar 2, vechilu cl'
Iacov[a]chi Paladio, din Basarabia, cvinde in posesgi cmosdia
dumisali d aice din Moldova, anume S.losnI, ce-i zic si

Bivolu, dd la 'put. Dorohoiuluiy, lui Cost. Joan Gherghel.


- Colectia Draganovici din Botosani ; druft Academie Komine,

47. 9 Februar 1836. Se d dreptul de ,xa te iscli mnti


in lucrrile SfatuluI Ocdrmuitorid Vornicului Costachi Ma-

vrocordat, gdupd incredire ce avem in persoana dumitale,


care ai dat dovezi de iubire de dreptate si de cuget nejgnit in deosbitele slujbe a patriei, cu care dupd vreme al
fost insrcinat 3. - Idem.
48. 20 Maid 1836. Cdtre Costachi Mavrocordat. Dupd
luare aminte asupra jalobif ea care aI intrat card noi, cernd pentru cdutaria sdnttif dumitale a fi slobod din foncsioanele Marelni-Logofdt a Drepttii, noI am priimit cu mhniciune acest demision, dar tot odatd, socotind cu dreptul a

da dumitale dovadg priintii noastre pentru rivna de care al


fost povtuit in impliniria acelui mai insgmntorid ram de
slujb a Statului pe care noi am fost incredintat dumitale in
pretuiria moralittil si a aleslor sentimenturi obsteste cunoscute, iat, prin acest domnesc decret, argtnd a noastrd multamire de spre struitoare indeletnicire in acel postd, intrim
dumitale rangul de Logoft, cu dreptate de a purt'a uniforma
dup asezmint, rmind intru depling incredintare cd nu
' Era sora lui beizadea Dumitrasco, asupra aruia v. mai sus. Ea linuse
pe Spatarul Alecu ((7ricarird, VII, p. 259 , cf. ibid., p. 261).
2 Tatgl poetului.
3 Pentru acest fruntas al partidului anti-rusesc, v. Hurmuzaki, X, p. Lxxix.

www.dacoromanica.ro

88

DOCUMENTE DIVERSE, VIII

veT pregeta a jrtvi si in viitorime, pre cdt sndtatia dumitale va erta, slujbe priineoasd cdtr patrie, asa precum af dat

dovadd in toate inpregiurdrile in care ad fost cersutd a dumitale impreun-lucrare.

Idem.

49. 31 Decembre 1839. Numire ca epistat nazdrii robilor


CArmuiriI a LogofdtuluT Costache Mavrocordat, avdnd in
vedere slujbile ci din viemi in vremi aT sdvdrsit patrieT, in
feliurT de insdrcindri cu credintd si cinstire. - Idem.
50. Hotdrire din 5 April 1840, pentru Elena Subin, proprietara VasluiuluT, in proces cu Log. Safta Cantacuzino,
proprietara Bhnarilor, pentru impresurare. Hotarnica Med.

Neculai0 Racovit ci este din 7265 aratd cd Podul HatmanuluT [Miclescul a fost la locul ci este insmnat pe hartd,
unde varsd apa RacovvieT in apa Brladulul
Grindul cd-

Citat un act din 7199 de la Costandin-Vodd.


Pentru actele citate, v. la data bor. - Idem.
51. 31 Iulie 1843. Numire ca ispravnic de BotosanT a luT
lugdritdlor.>

Alecu Mavrocordat AO' (fiul lui Constantin), in locul luT Theo-

dor Ghica, Postelnic. - Idem.


52. 17 Decembre 1845. insdrcinare cu presidarea biuroulu

de alegere a until deputat de IasT a luf Costantin Mavrocordat Logofdt. - Idem.


53. 9 August 1847. insdrcinare pentru Logofdtul Costantin
Mavrocordat de a presida biuroul pentru alegerea unuT deputat al Iatilor pretuind meritele care, att dupd vdrstd,
cdt si dupd osebitele calit, recomenduescu pe D-ta ca pe
unul din intdif boerT a tdrei. - Idem.
54. Io August 1847. Alegere ca g mddular al gheneralnicei
obinuite AdundrI a luT Costachi Mavrocordat Logofdt. :

Idem.

55. 14 Mart 1856. intdrire a Cdpitanulu Aleco Mavrocordat

ca sef poliii Capitalid (v. n 38). - Idem.


56. 1411 Maiti 1856. Numire ca major a sefului politiei din

fag, Mavrocordat.- Idem.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

89

IX. Documente p6strate n Biblioteca Urechia din


Galati.
. Hotin, 2 Septembre 7097 (-i588). Ghiorghie si Francescul,
pircalabT de Hotin, arat pentru vinzare a luT Drufu Nemis

ot Sendren[1], in Pliuscovfl, lui popa Romsa din cetate din


Hotin . Marturf : vtah Maxin, Danul vatah, Orlinschii vtah,
Iurii vatah, Dragsan vatah 2. - Slavon.
2. Iasi, 22 Mart 7114 (1606). Ieremia Movil, pentru o yinzare. Nume : Dumitru BeleaT, Isaico Pietrar , Czacul,

Zahariia hnsar, Angheniia. Pomenit un zapis al soltu12 prgarT din tirgul Bae. Marturl : fiiT tofT si bolerif. Pecete de ceara.- ros, cu snur ros (pembea)-albastru.
zuluT si a

Pergament.
3. Septembre

7125 (1616).

Enachl Mare-Ban de Craiova, Ven-

til[] V. Log Cristea blv V. Vornic, Leca biv V. Log. da


cartea lor jupneaseT Grajdanef, jupaneasa a Lecdi Spat.,
dindu-i vtile de la Ctun, ce sntu in dealul Pitestilor, cu
oL3a si cu RumniT $1 cu tot venitul , pentru ca aceaste
vif
iale a fost de mosie ale Leca.1 Spat., cumprate de
in zilele lu Serban Voevod, cndu ati fost Domnu intai feral'. lar, cndu a fost acum, in zilele Domnu nostru Radul
,

Voevold, feorul Mihnev Voevod, iar Domnia LuI a pierdut pre


Leca Spat. si a miluit pre jupan Bratul Vel Corn. Cu aceaste
viT de la Catun/.; $1 le-at finut pan ati fost Radul Voe-

vod aia in .ear, iar, deaca se-a mutat Radul Voevod de


aia de in tear[d] si de in Scaun, de-ati esit Domnu feral
Moldovel, lar jupneasa Grajdana ia ati avut Ord cu Bratul
Comisul
NoT am cutat si am judecat pre drept si prea
leage , intarind viile si restul averif GrajdaneT. Marturi : Badea Post. de Gre si Mihil Post. de VleanT $1 Freda Chat.

si Stamat[e] Compls si Matei Peh. si Nica Coln. si Drghi


Log. si Musat Post.. Scrie Lep[]dat. Pecetea luT Enachi, reActul e tiprit, Intr' o traducere rea, In Uncarrul, XIV, pp. 159-60. Pentru Imprejufrile din IIotin, v. vol. V, p. St, no 16.
2 Aclec nu In lunile de Demme relonoit. in 1611.

www.dacoromanica.ro

90

DOCUMENTE DIVERSE, IX

presintind un boier cu toiagul in mind (pe

ceard. verde).
Dedesupt : 'lioivv-fiq mvoi (?) 1.
4. Tirgoviste, 8 Decembre 7128 (1619). Gavriil Movil, pen-

tru o ocin cumprat Ilk ANY pLIASIla goerto,i, 1.1141EAll. Nume :

Vvulea. In coada vdcdritev, Goicea, Buteanil[e], Furciturile


boulov, grindurile Paturoasev, Frdtica [nume de persoand].
Marturi boierii. Monogramd cu ros. Pecete rupt. Perganient.
5. Iasi', 18 Decembre 7136 (1627). Dumitrasco Stefan V.
Log , Ghianshea V. Vornic, Nicoard. Hatman, Lupul V. Vist.,
Savin V. Spt., Aplos (sic) V. Armas, Ptrasco Basot[d] Log.,

Neagoe Post., Dumitru Buhus Log., Arsenie Vor. de gloatd


dail o mrturie. IscdliturI si peceti.
6. IasI, 19 Decembre 7136 (1627). Miron Bdrnovschie Mo-

ghila, pentru vinzare la sat la Scobenteara (T. Cdrligtura)


cdtre Gheorghie Rosca Vistearnic. Pecete cu cear rosie. Dumitrasco Stefan Vel Logft. tee.
7. 21 Decernbre 7215 (szc?=-- de la 1634). Vasile-Vod5., pentru
Nicoar snd Berdiloae si cu soru-sa Plaga, de la RomnestI.

8. ro August 7156 (1648). Supt Vasile-Vodd si Gheorghie


Muntul soltuz, cu 12 pirgari, K Tan a , fata diaconitdI Anghelinei,

vinde un loc de casd. lui Gheorghe c Bai ea . Marturl: Enachie


Blnar vecin si Ordachie sdbierul, si Vasilie 6alald0 si Curt sta-

roste de n[edutitor. Pecete orasuluI TecucI. - Fotografie.


9. 21 Mart 7157 (1649). Vasile-Vodd, pentru Ionascu Cujb
biv Vel Vornic, acordindu-I intdriturd la satul Vladomira, pe
Prut, ci esti in Tin[u]t[ul] Esilor, din sus di Cornu lui-Sasp5.
0 avea de la strnepotul lui Tatomir Tirds, cdruia I rdscumprase capul de la un Turc, supt Radu-Vodd. - Copie.
' Decl Leca Spatarul fu ucis lnnainte de 16 [6, clod Radu Mihnea trece
in Moldova. Uctderea nu s'a fcut la 1612, Mud cu incercarca de rscoall In
folosul lui Mihal Cam3ra4ul (Hurmuzaki, IV', PP. 479-80; cf. vol. IV din aceasta colectie, p. civ), ci mal tarziii, cad Inca la 1615 Leca-g ocupa locul
in Divanul domnesc (vol. V, p. 297, no 18). Supt Alexandru Ilias, noul Domn
din 16,[6, el nu mai apare lug (Mid, p. 4379 no 5). Pentru vcluva si averea lul, v, vol. IV, p. Ulm, nota 4, - Cf. si doc. i/xxxIx al Academiel
(altul, din Mgurele).
2 V. tabla vol. V-VI, la acest cuvInt.
3 Pentru Cornul-lui-Sas v. vol. V, pp. 572-3.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORLE CTJLTURALA

91

Io. 20 Novembre 7183 (1674). cRadul Cret[u]lescul Vel


DvornicVdd carte popef NeaguluI den Blte$t ot sud Saac,
intdrindu-i prtI din satul cu acest nume. Pecetea VorniculuiMare.

U Piatrg, It 7192 [1684], April 20 ... Adec[d] aU vinit


nnainte noastrg, prclabilor de Niamtu, anume luf Gligoras
Crlig $1 a lui Chiriiac prclabi, $i a lui Manoli Vornicul si
a luf Vas[i]lie Vgrnav $i a luI Patrasco Buzni, $i a $oltuzulul
din trgu din Piiatr, $i altor omeni burg, egumenul Dosofteiti de la Ping-At-4f, cu Micod, $i s'aii ptit pentru ne$te
pomi ce a avut Micot, pu$1 de un mo$I a lui, cglugr, prea
locul mnstiri Pngratilor. Se dg. dreptate mngstiriI. Jos,
trei pecet1.
11.

12. U Totru$, It 7194 [1685], SdpLetIlvrie 24. Ghiorghie


Savul din Brsnesti $i cu altii din neamul sail vnd partea

lor din Brtila-de-gos, din btrnul Oit$tilor, a patra parte,


partea lui Coste Medenca, 6-ati fost cumprtur[d] mo$ulu1
nostru luI Simion Tiul. Vnzarea se face dumisaalfe] luI
Alixandru Crupenschii Postealnicul1, cu lei* bgtutl. Se \rind si
prti din sgptur[I]. MarturI: Toderasco $oltuzul din Totru$,
cu prgarif seI, $i Iordachi Condrea $i altil, intre cari Ghiorgbit[] Buha, si oamenI bunI din trg $i de t[a]ri. Pecetea
tirguluI.

13. Brlad, 15 Octombre 7194 (1685). Vnzare de mo$ie


dumisali

PostelniculuI flies din Tifesti2. Martuff :

pre-

utul Ignat cel domnescu din tgrgu din Brlad $i preutul


Grjdean de acolo $i preutul Gligori ot CrnojanI $i dumnealuI Vas[i]I[a]chi sn pop cel domnescu din Brlad $1 dumnealuf Iftimie Gavrita $1 dumnealuI Dumitra$co Gavrita si Gavril
Antonachi $i Gavril Siva $1 NeculaI Toma $i Pascal Cpitanul
de Rusi $i EnCu $oltuzul de Brlad. Pecetea ora$ulu. Jos :
Az Vasili Vornic iscal. - Fotografie.
14. U Brlg$tI, 17 April 7197 (1689). En Costachi fiiul
1 Pentru acest Crupenschi, y. $ 1st. lit. rom. "in sec. al XVIIblea, PP 475-6.

2 E Ihe Tifescul, care a jucat un rol in Domnia WI Constantin Cantemn,


V , pentru el, tabla 1st. 1st. ram. 'in sec. al XVIII-lea.

www.dacoromanica.ro

92

DOCUMENTE DIVERSE, IX

rpdosatului printelui mie Gavril Costachi C-ati fost VornicMare de Tara de-Ros ', arat c tatl s, vdzind rnulte cas

de boiarl mari si mai de rndu, rmindu neasedzate de


pgrinti, si in urm trgndu-s la Divanurile Domnilor si pre
la bolari, li alege singur prtile fillor, din cmultl-putind agonesita dumisali ce a agonisitu ... Deci, indastrindu si pre

durnn[equi mal mare fratele nostru Vasilie Costachi Vel


Vornic cu toat partia ct s'ad indurat
alesu-i-ad si loc de
cas[] la Floriani, lngi Epuriani, mai la cmpu, unde 1-ail
fost casle dumisali nti. Apoi, tmplndu-s a s scorni

-,

aciaste rdscoali multe in t[a]ra noastrd, in dzileli Mgrii Sali


Ducf-Vod[], cnd au fost la Be [16831, sculatu-s'ati Savin ZmdcicAne si cu MON.: din Tara Lesascd, de ail venit in targ, si 'ndemnndu pe multi" caril li s'ad potrivit lor, si pre multi si cu

sila, i-a fcut de s'ail rclicat s marg s bati Bungacul.


Care, ce btae si izbndi at) facut, s va pomeni pn va rmnia un om pre acest pmnt. Deci, scpndu ei dintr'acia
oste a lor, ail lovit pe la Floriani, si a aprinsu casli duinisale fratelul nostru, lui Vasilie Vornicul. Deci, inc fiindu vi
rpdosatul printele nostru, si-vddzndu c agunss[e] la greali

vremi de traiti, socotit-ati dumnialut c departe un frate de


atm nu voin putia mai tri, nici dumnialui fratele nostru va
putia mal trii acol[o] unde i-ad fostu casle nti, fiindu mai
la cmpu, ce i ail dzis sngur dumnialuf rposatul printele
nostru s marg s-s fac cas. la Brbtesti, carif sntu lngd
Epuriani din gos, cdt si 1-ar a'gunge prilejul de bune s-si
faci. Care ati dzis tot fratii ; iar, de loc, atunce n'ad rspunsu.

Costachi primeste ca fratele s se aseze pre acest loc, care


e al luf. ntre hotare : pr in poclul -ati falcur Vornicul ,
pin capetele pmnturilor ce vin din gos si alturea cu ciali
ce mrgu la dial .. , di asupra Florintii ... Drumul ce intr
pin marginia poenit, di asupra priscii ceii bdtrne. Se face
dintru toti fraii, anumr,e1 Costantin Vel Pharnic $1 Pavl
.

Buj[o]ranul 6-ati fost Sulgiarin si Lupul Costachi si Solomon.


lscalesc : Costachi Gavril, Costantin VI Pharnic, Pavl Buj.
I

V., pentru familia Costchestilor, val. Vl, cap.

www.dacoromanica.ro

i notele referitoare.

MATERIALE DE 1STORIE CULTUP.ALA

93

bi[v] Sulgiar, Lupul Costache biv Sulger. Scrie Stefan s"


pop Gligori Pddure ot Suav[a];).
15. 2 Septembre 7221 (I712).(Raport catre Domn, pentru

o pird dintre egumenul de la Sf. loan Zlataust, cel de la


Aron-Vodd si niste slujitorI e-ail grdira si oddi acol[o]> .
Merg cu Loiz negutitoriul, ce 1-ati trimis staroste de negutitorl in locul lui, si soltuzul cu prgarii . Tree pe vechia
.
Pomenite : fntina luI Nrche . .. Readiul Aldial . .. Hldsteaul Aldeal. .. Valia a 7 oamerff .. . Un egurnn

stlpiturd>

bdtrdn, anum[e] Nectarie. -ati fost la Sfetif loan si iaste dus


la Rumiali. Scrie Axintie Uricariul. Iscdlesc Dumitrasco
soltuz de Est" si Ao-01;64 Trott-J(7.rd> . Pecete. -Fotografie.
16. to Mart 7223 (1715). Danie de loc <la sardrie cia
viache pe ulita Hagioai, ce merge la tdrgul FdiniI, Idngd Mihaf

Pieoraga si lngd. Tdnas[e] Pioraga, loc luat cde la Sultana mare boerias[d] ... Avdnd ... un alisveris cu nesti stupi..
Marturf : starostele de negustorI si altiI. Aproape toate isca"liturile sint grecestl. Scris cu rugdminte de imbe prtli.
17. Iasi, 26 Octombre 7230 (1721). MihaI Racovit[d], pentru

procesul ce fusese intre Ilie Catargiul Vel Logofdt si -lezovitul lesdscu, pentru un loc cu pivnitd in Ulita Mare,
lngd Mitropoliia Veachia. Se judec pentru incalcare. Pecete

mare cu chinovar. Iscdleste Sturdzea Vel Vornic, vd Divan.

18. 12 Ianuar 7232 (1724). loan Tdutul d mosie la Cimpulungul Rusesc, ginereluI sail. Simion Giurgeavan ' : vecini
si cu dvoriste in paliste, si cu lazuti cu jerebiI in cdmpu. Copie de Dumitrasco Stroidi 2
19. 7246 (1737-8). Scrisoare domneascd. care Vasile Roset
biv Vel $dtrar, staroste de Cernduti. - Traducere greacd.
20. 6 Octombre 7254 (1745). Monah Cozma Buhus, egumen
ot Bogdana, dd partea-I de mosie si Tigani, ce are ' dela tatdl
sda NeculaI Buhus Vel Armas, si de la mamd, Salta, fata
Postelnicultif Costantin Nbanu13, nepotulta miti luI Neculal,
1 Pentru care, v. tabla Doc. Callimachi.
2 In privinta ciruia, v. tabla citat si aceia a vol. V-Vi.
3 De supt Constantin-Voa Cantemir.

www.dacoromanica.ro

94

DOCUMENTE DIVERSE, IX

fiiul frSine-mea, ha' Todera$co Buhus Postelnic, pre carile

1-am luat fe6or de suflet. in schimb, nepotul if va cta de


suflet. Si cheltuelf ci-aa chekuit dumnealui Vornicul Iordachi Cantacozint la nunta surorii noastre Alexandrii, o sut[d]
cinclzdc lei, capetel[e], i-am pltitti ea cu dobnda lorti la Ahmet,

nepotul Srdariului ot Roman, iar trif sutea cincizdci lei, capetel[e], de la Hagi-Mahmet ot Roman, $1 grijile pdrinte$ti $i
cheltuelil[e] nuntif suro[r]i noastre, li-ati pltit frax-mea. Scrie

Stefan Stanovi 2. /
21. 16 Mart 7269 ([761). Act domnesc pentru o vinzare
de loc de cash.' in Iasi, in Muntenimea-de-sus, fost al Annei,
Doamna lui Mihaiti-Vodd, $i Doamna l-aa fost cumprat de
la Sanda Nroalca, nepo ta lui Gherman. Pecete cu chinovar.
22. Di pi danii PreosfnStul Anton Mitropolit ot E$, $i

inpreund cu frate-miea Slivestru, avnd ei un loc ot trgu


CernuSul, $1 dndu la mndstire la Horece, fiinduc'aa fost
titor mnstirii Horecif, $1 viindu printile egumnul ot Horece

cu scrisori de la Mitropolitul Anton, $i cercetndu acel loc


cu scrisori, n'aa apucat pi namul Mitropolitului ca s indreptdm locul acela de pe unde tai, $i, $tiind $i noi $1 alta
lcuitor[ij, am artat. Isclesc preutu Stefan, Ursul Serban,
Smion imbldtor, nipot Mitropolitul, Stefan Rspopa, Costa$
Buzanovschii, Ion Butnar sn Stefan, Stefan sdn Ghiorghi,
nepot Rdspopii, Ion Falcd, stegar de barn[i]. Pecete octogonal cu: Turgul Cernusi'.
23. 26 Julie 1771. Boeril Divanului Cnejii Moldovii, ctre
Gavril Miclesc[u] ispravnicul de Cirligturd, pentru jalba asupra
until' Grigori Paves, Sran ot arste$tf. in trecute zile avnd

trebuinS Iordachi la Ias, $1 purcegnd de acol, aa lsat pe


oaminii si plugari cu plugul, s-T are de mdlaT, iar acel Grigori $1 fiorul lui, in putere lui, $1 Mil $tire hif Iordachi, luind

plugul, cu boi cu tot, s'aa arat de India:I lor, ct li-aa fost


voe, Or aa trecut vreme plugulta, $i din pricina lor aa rmas
' Deleanul?
2 Asupra vechilor Buhue.,st. v. vol. V, p 574-5.

3 Cf. vol. V, p. 416, no 6.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALA

95

Iordachi fr mlai. Se plinge pguba$ul $i pentru necinstea


ce i s'a fcut astfel. Vinovatif vor primi deci sminta innapoi,
dar secerisul l va face cellalt. Si, pentru indrzniala -a fcut
cu nebgari de sam[d], s s certe, spre pilda lor $i altor

trani asemene lor, fiindu ca s nu indrzneasa alt[] dat


a lua lucru boiresc in slujba lor. Osbit de aasta, a mai
artat Iordachi precum i-ati vndut Gavril lui Iordachi opt
dimirlif orzu de smnt, dndu-i cate 18 parale de dimirlie,
$i, smnndu-1, find tot rti, n'ail e$it nimic dinteatta orzu,

ce a esit tot mlai, fiind prosde de an ; ziand Iordachi c


in prosi a mai smnat tot intfacel pmnt ovs, $i s'ati
fcut. Adaus : Si, de vreme c acel trani a luat cu obrdz-

nicie plugul lui Iordache, de li va lua mlaiul Iordache, s


nu SA' erte el, ci s-1 dea zapis cum cg de acum nainte nu

s'ar mal ispiti a face obrznicie ca aasta sati ori-ce alt, iar,
certndu-s, atanci ei s-s scere mglaiul, si sal fie aasta in voia

lui Iordachi: or mlaiul s1 iai, or sal s certe ate Io toege.


24. 20 Novembre 1773. Vinzare din partea lui Toader Huiban
a until loc al Agdi lui Rmdan, ci are la Ulita Mari, lng Mitropoliia Vechi, $i 1-ati dat dum[nea]lui acel loc cu bezmn la neg[u]titori . . . Era o arg de pivniti vechi. Va da bezmn.- Copie.
25. Un stean din Brte$ti (13rze$ti) (Tinutul Vaslui) se plinge

pentru c, fiind cu un boier vr primari, feorf din frat,


acesta nu voi s-1 recunoascd. Steanul aduce mrturie ... 40
oamenf batrnI dela stare locului, cu carte de blestem $1 izvod
de zstre, la Domn. Dup mazilia Domnului, Medelnicerul

Lupul Nacul, acest vr, iea cartea de judecat la el. La noul


Domn nu i se ingdduie a aduce marturi. AI lui Nacul sint
de la alt Tin[u]t, intre cari tEnache Ermejiull, ce este socru
dum[isale] (din Tinutul Neamt). Merge la Domn, $i cartea
de judecat i se afl din condicd. Cistig, dard logofeti cu
prelungire din zi in zi m'a zbvit Ong s'aii tmplat de
l-ati luat pe Mrie Sa [Alexandru Ipsilant] Nemtii2. Cere a
fi iar judecat,
1 Hermeziu.

2 E prins In 1788. V Acte si fragmente, II, pp. 237-S

www.dacoromanica.ro

96

DOCUMENFE DIVERSE, IX

26, 22 Decembre 1797. Cercetare la Sohodol, dup.' cererea


Vatavuliff Ion Pitariul si luT Toader Checherit, 11241. - Copie.

27. 20 Maig 1798. Vinzare de mosie ce fusese a Mariel


Roboae, ce ad tinut-o Mihalce Robul, nepotul pisarultd Mihail 001 (Vlddestii). - Copie.
28. Frd dat (dup 1832). invoial a cloud isnafurf, abagii si
pinzarif . Orl-cine va lua abale, sg alb a popri de la vinztor la
trezed de bucg.t1 cdte parale doaozed, cum si de la abalile de mg-

ras s popreascd la doaozed de bucdtif iargsf cite parale


doaozed. Cumpgrtora se vor face tref miini, si vor da
si el pentru capital[ul] cutii odat pe an. 2. Nimeni din
braslg, mester sag calfg, s nu fie slobodu de a artorosi chiriia prvlii unul altuia spre pagubg. Vinovatul va fi chemat

de ceaus la stgrostie si cercetat. 3. eNimenea din brasl sg


nu aibg voe a deschide prvlie unde nu-1 va ingddui bresla.
4. Mesteril earl! iii- vor face tovarosi din calfi in prvliia sa,

vor da 25 de leI la cutia bisericii, iar cel ce deschide el insusi, va da 50. 5. Prvliile vor fi inchise la inviere si la cele
12 praznice imprgtestI. Precum si din pinzaff sg nu fie volnici s dea la JidovI cmsi sag pinz in numitele zile. Cine
va necznsti pe un btrin mester, va fi chemat la adunare, 41
va lua reispleitirea $i va trece, cu eraportul strostii, la Vor-

nicia Politiei. 7. Cumpgrarea de abale O. nu se fac pe ascuns, ci prin bung intelegere. 8. Strinii ce vor deschide prdvlie, vor cere voie la breaslg si vor contribui la cutie. 9. Cal-

fele vor primi cite 50 de parale pe an. I0. Acestia isi vor
adeveri zapisul la starostie si se vor trece la condicl. I I.
Plata pentru adeverirea .gapiselor de tovrsie. 12. Starostea si epitropif vor decide toate afacerile. Mefterit li vor
da shnbrie. 13. S se scrie la condic toate calfele de
aici din toat politlia Bucurestilor, precum si la catastihu
ceausuluf, pentru breasl si pentru capitaliia Vistierid. De
s va cuveni vre unuia din mesterI cinci lucrtori, si va mal
avea prin mahalale iarsi cinci lucratoff, nu are voe de a
mai priimi si alfil in odaia prvlii .. . Ori tuzlucari, ori lu-

crgtori, tot in rindul cAlfilor de odae sg se Oe. 14. S


nu-sI zavistuiascd calfele. 15. S nu se iea calfele pe ascuns. 16.

www.dacoromanica.ro

97

MATERIALE DE ISTORIE CULTURALI

Se cere Cirmuirii a scuti pe staroste de rinduiala ddjda.


Semnat : Hagi Dinu sin Radu Chitu, starostea corporatii abagiilor i pinzarI.

X. Acte din Casa Obstif de la Birlad.


I. zo Februar 1774. Lupan Rate $1 eti Lupascu Rate $1 en
Gorghie Rate $1 e Vasil[e] Rate \rind luI Ionit Todosii
un loc de casd, fata de spre sor[e] apun[e] $1 lungul innapoit spre sore rsar[e]. MarturI Ion Ghizdan, Gorghii
Zneca, Stefan Barbul, Stancu Vraghii, Crste Gligoras, M[i]haiii Epuri. Scrie Crste Bode Vornicul.
2. 28 Iulie 1812. Vinzare did partea lui Toader Potole
din Bered. Nume: Cpitanu Costandin Bldban, strmoasa
sa Alecsandra, fata lui Ioniti Bant$, sor[a] Grozavili (mritat
cu Potole). Isclesc maI multi rze$I.
3. 5 Iunie 1812. Mai multi steni vind partea lor din Ple:

rif pe apa JravtuluI (T. Tutova), ci o avem di pi strmo$[u]

nostru Ioniti Bant$, a patra parte, parte luI Dumitru, carile


s imparte $1 parte lui Dumitru pe patru feori ci trag din
Dumitru Bant.
4. Opis de hrtiile ce priimesc din casa Epitropiei mosiei
trg[u]luI Brladu en Toader Gheorghi Sculi, vechil in pretenzie orndatorilor ; 1837, Noemvrie 18.

1818. Publicatie a 7 boeff $i 4 neguttorI, prin care vestescu c moie s vinde in ornd.
1818, Fevruarie 20. Contract a 14 tovar$ orndatori ctr
Epitropie, c ati luat ornda mosiei pe 20 Juni, cu 130.166
lei

1821, Ghenar 28. in scris conpromes, iscdlit de boerl


si neguttorI, $1 de insu$ orndatorii, prin cari imputernicesc
5 boeri $1 5 neg[u]ttoff ca s le rfuiasc socotelile nu Epitropie, dup[] cari apoi s rme multmiti
1821, Fevruarie 2. inscrisul pomenitilor boerf si neguttorI
comprimensari c a gsit de cuviint s pltiascl ei ordndatorii suma de 28.147 lei, 35 par. catr rposatul Postelnic
Mihai Iamanoli . $iapte smI a epitropilor, de la anul 1819
71304. Vol. VII.

www.dacoromanica.ro

98

DOCUMENTE DIVERSE, X

pd.n la 832, artdtoare de baniT ce ail stfns si precum ail


dat
.

./

[Ac ul de arendarel Fiind-c, ant dup lurninatd carte gospod,


ct si dupd alegire a tot norodul ce s afl lcuind in tdrg[ul] Mrladului, ni-am socotit persoanile aceste din boieri : Ag[a.] Costan-

din Sturza, Spatr. Gavril Iamandi, Pahr. Joan Cuza, si din


negutitori Hagi Iordache Efthemiu, Iani Gheorghiu, Stefan
Stoice si Iorga Glc, spre cercetare tuturor socotelilor fixgului trecute, impliriire rmsiturilor si alcauire implinirri
sumii ce nu agiungi spre istovire pltii banilor ce s afld
targu[l] datoriii, - deci, adunndu-ne tot acestie la un loc, si
luind sama cu amdruntul la toate chipurile prin cari pot a
s implini cu lesnire suma banilor si a nu sd insrcina sradii, nicT a s zminti legaura si priveleghie legat prin hrisoa-

vile gospod ce s'aii cheltuit si s'ai:i scos acestui oras,-n'am


putut afla altul mai de cuviint si mai lesnios decit sd s[]
vndd mosie in ordnd pe cdtd vreme pot sd ias[] acesti
bani, urmAndu-sd de cdtr cumprtoriul ce sd va lua dupd
ponturile ce in jos sd arat. Adec :
I. CumpArtoriul ari s a de toat binaoa, att cas cdt
si dugheand, Ole opt lei, neaprndu-s nici boeri, niel Tiganii boeresti si mndstiresti, ce sa afl szdtori, de aast
plat, cari sd nurndsc zli de boeresc.
2. Stdpnire cdmpului ari sd s[d] urmez[e] afar din emaI,

cari s rdmi cu totul slobod, s 6 din toate smndturile


dejmd din zci una, ori a cui a fi, si din fn, din sapti cdpiti una, neamestecdndu-sd in ema nici de cum, nestrdmutndu-s nici pe un lacuitoria din pmntul si locul WI, precum snt imprtiti de mai innainte, strAngndu-s insus cumpdrtoriul acele dejmuri.

3. Tot stnjnii ce nu s'aii plait pn acum de card unii


din l.cuitori, vor rmn a ordndatoriului, ca s-I stpniascd,
in vadeoa cumprturii.

4. Havaetul giugritului are s fii a orndatoriului, strngndug de pe la tot acei ce sd cadi, dupd cuprindire hriso_
vului gospod.
5. Britura vinulta ari s fii a orndatoriului de la acest

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

99

tdrg, neslobozndu-s nid-o persoan, ori boieriascd, sa negutltoriascd, a deschide crsind fr invoire orndatoriului,

afard de casli boeresti, cari mai mult decdt Ord la roo vedri vin s nu fii volnici a av pentru masa d-lor, iar, pi ce
s va gs mai mult, s s[] invoiascd cu orndator[iul] sa
sg-1 rdice di pi mosie trgului. Iar cari s va afla eh' va indrzni sa in crdsm sail la cas cd a vndut macar o ocd
de vin frd invoire ordndatoriulul, sd fii supus a i s lua
toat marfa cotrobont, si osdbit s pltiascd si ate un le de
toat vadra la Casa OpstiI.
-

6 Butura rachiului si a horelcif iar s fii cu tot opritd a vinde

cineva pdr nu sd va invoi cu orndator[iul], iar cari va lndrzni, s fii supus tot cuprindiril pontului vinului, al cincile pont.
Supt aceste ponturf dar s fie vnzare acestii mosii,
incepdndu-sd anul vnzrii dupd vechiurile (sic) obiceiuri,

precum sl a altor mosiI, de la Sfntul Gheorghii, prd cdrid


s dd.' de stire tuturor ca s s[] pue la cob', pentru mrfurile supus acestor ponturi, cari vor av, si, cari vor fi musterd, s treacd in dosul iduiiT acestie cdt if va da mdna s
d, si, la sfrsit[ul] lunif urmtoari, strngndu-s[d] tot mustereiI,

ari s s[] facd hareci : s aibd in stiintd insd mustereif cd


banii ce ari, s sui la acel de pe urmd haree .. .: asupra cui
va rmn toat suma banilor, pe sin aii sg.-i rdspunda, spre a
s plti si de cdtr noi creditorilor ; 1818, Fevr. 6.
[Iscdliturile : boieril irr rindul nti, apoi negustorif. - La
19, se constatd c Vasll Chirul Sluger i etovrsie sa a dat
78.100 de la]
5. 6 April
Epitropil mosid trgului Brlad[u]luI
s totl acei ce ad plaits, care Domn, pentru o jalbd ce a
dat eo samd de lcultorii acestui tdrgu pentru catahrisurile
ci s'ar fi urmnd de cdtr noI epitropil rr potriva ponturilor

4.

luminatilor hrisoave ci ari acist trgu, si o saind din 34 di

orndatorl ci a avut in orndd prin ponturi venitul acestui


trgu la anul 1818, spre dispdgubire lor, ati adus luminatd
carte gspd. din zo Mai, poruncitoare ca, luindu-ni toati
izvoadile di banif ci am luoat din fiisticari iraturi, si undi
.1-am dat, si s stei toatd lucrare Casi epitropicesti si a lui-

www.dacoromanica.ro

100

DOCUMENTE DIVERSE, X

plinirli banilor cum si a omului g[o]sp[o]d ci esti spre impliniri,


$i sd mergemu la cinstita isprdv. cu izvoadile, ca. s ni dmu
sama. Merg la Postelnicul Ioan Jora si Sptarul Joan Iamandiid

si cer a li se araa cartea domneascd si numele jaultorilor,


si la Banul Iancul

- ceia ce nu se face. Cautd in zddar

Miclescu. Cer a se face cercetare, cad esti impotriva cinstii


noastre. Milostivi Doamne : pizma, zavestiia, intregire (sic =g
intrigile) ci urmiazi la acist trgu, esti stiut tuturor di opstii, di

cdtrd unul, doi sad trii din boeff, cari s all i datori, is mai
alturiazi lng &dues patru-cinci din cii mai prosti, incd de la
cumprare acesdi mosii, precum si 'la anul 816, la rposat[ul] Calimah s'ad artat cu jlobi si iscalitur pisti 400, - cari
acesti isclituri ad fost mincinoasd. La cari pominit Domnu,
spre discoperire adivdruluI, ad triimds la fata locului pe rdposatil boeri Vor[ni]c[ul] Theodor Bal

i Postelnicul Mihdlachi

Mavrogheni, carHe, cunoscnd lucrdrile acestor persoani, si


cd sl cadi toati cheltuelile urmati dintr'acesti pricini s s[d]
plaiascd di catr acesti ci ad urmat intregile ; ins nnl-

me Sa, prin milostiviri, a gsit di cuviintd ca si aceli


cheltuele si dob'nzi s intre tot in analoghiia opstiasc, spre
linistiri, dupd cum pre largu arat'd luminata carte din 816,
Mart 30. ins dumr tot nu s Iasi, ci tot uneltesc chipuri
spre impilare si di istov sairdcila acestuI ticdlos trgu, ne-

vrnd a-s plti dreptul, cu ci s afl datori la opstii.


Iar, pricina orndatorilor, facim cunoscut innltimii Tale cd,
la anul 818, aflndu-s datoare mosiia cu o sumd de banI la
duml. Spatar tefanu Rust i la duml. Postelnic Mihaiti lamandiiti si la alta, i fiind trgu sdlit cu zapcii domnesti cu
luminat carte gspd., i cu alegeri di car toat opstlia, ad
ales pe fdposat[ul] boerid Aga Costandin Sturza, pe duml.
Postelnicul Gavrild Iamandiid si duml. Spat[a]r loan Cuza, si
trii neguttor, i li-ad dat comprominsu isclit, ca, cu schepsisul ci vor gdsl di cuviinti spre plata tuturor datoriilor ci
s afl datoare aast mosii i vor hotrd, s fil toat opstiia

priimit. La cari dumr. a gsit de cuviintd a s vindi in


ornd butura vinului si a rachiului i alte eraturi, in vad
de 20 luni. Iea Chirul cu 130.166 lei. Domnul intreste pon-

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE OULTURAL

101

turile. cLa implinire vadelif di 20 lunI, a adus luminate cdrtl


gro Jsp[o]d, cerndu-sl pretenti pentru pgubirili ci li s'aii intdm-

plat din pricina molipsiril ci a fost atunce 1 $i altor pricini urmate intr'acest trgu, aflndu-s inc datoriti pe la creditorii op$tie si la cpital[ul] lor de 50.500 lei, avnd inpotriva acestora
numai datorfi, $i $i aceste nu le 4ungia. Dup. multe Ina-

tosrI ci a avut la numitl boerl, in sfrsit a dat compromensu in scris la duml. Postelnicul Gavril Iamandii, rposat
Aga Petrachi Negre i duml. Spatar loan Cuza $1 amnr. Iordachi Giurge, att din parte orndatorilor, cum $1 din parte

a toat optiia, ca, cee ci vor gs di cuviinti, s fii primit


la toatj. op$tiia ; cari compromensu s 'afl la duml. Spat[a]ru Joan Cuza. Dumr. boerii comprominsarl ati ohotrt ca
orndatoriI, din 50.500 lei' ci ail pus cpital, sd pggubascl
gumtati, $1 acii ci vor fi datori pisti umtati, s pltiascd,
cum si acil ci ail a luoa, s. li O. pltiasc, si, di la acei ci a
luoat left' mai mult, s li dei innapol, cdci ail luoat pisti drept,
$i s impliniasc de la totl rm$lniciI ornzili, $1 O. s[d] dei
la aceI ci esti ornda datoare . .. Si, dup svr$ire acestora,
in curnd vremi s'ail intmplat $i rzvrtire. Dupd vinire
innltimii Tale la strAtnossc[ul] Scaun, Iamandi aduse edi-

dig pentru implinirea sumei ce i se datoreste. an urmd,


opstila acistul trgu, cu luminat carti g[o]sp[o]d, a fost slit
ca s-$ aliagd epitropi pi cini vor voi, spre disfacire si cutare

a tuturor pricinilor op$tiei, si s'ati ales dintre boerf pi duml.


Paharnic Iordachi Oprisanu si. Camnr. loan Liga, $1 dintre
negutitorI pi Ioan Gheorghiu $1 Neculaiil Alecsa, hotrndu-le in scris $i lea, $i indatorindu-s a li teslimarisi, att
hrtiile di rmsiturile de banl din analoghiia cumprturiI
moslei, ct si hrtiili in pricina ornzil . Dar, din pricina
. .

chesatului $1 a impotriviril a unora din casile boere$U, ci unel-

tesc feliuri di chipuri spre a nu plti banii cu cari sint drepti


datorl, putn isprav ail fcut . .. Dupd aceia, op$tiia alegn-du-ne pe nol' epitropi, am unnat intocmaI: ct am putut strnge,
1 Ciuma. V., in privinta eY, Iorga, Documente ,17 cerceeirr asupra rstoriet
financrare si economuw a principatelor ramble, BucurestI, 1900, p. 87 i urm.

www.dacoromanica.ro

102

DOCUMENTE DIVERSE, XI

am dat . Numit[ul] Slugr. si fratf sll, nu numai c pnacum n'ad dat nief-un banu la banif analoghii ace$tiT mo$il,
ci inc ad mncat din opstii, i acum iar.$1 uneltesc chipurf,
artndu-si cu jalobi c am fi fdc[u]t nof catahrisuri cu clcare di pontuff. Cer satisfacti, cdci esti impotriva cinstif
noastre. - La 6-io August 1825, se d cercetarea Vornicului
Ioni Pladi.

XI. Documentele moiei Rotopnet1 (T. Suceava).


Proprietate a d-luT Gr. Goilav din Botosani.

I. 25 Februar 7142 (1634). Moise-Vodd, pentru Costantin


Cnscd., dindu-f un vad de tnoar pe pruI Molna, la vrsarea In Sasca, in hotarul Bii, $1 co bucat de codru ct if
va fi dumisali di hrana porcilor. - Suret din sec. al XVIII-lea.
2. Iasi, 26 Februar 7144 (1636). Vasilie-Vod, pentru Mierla
cneaghina lul Strtulat Dobrenchii $i surorile eY, Nastasia,
cneaghina Naculuf i Mricuta, cneaghina lui Istratie biv Logofdt $i fratele ei Savin, - fiii lui Costantin Uricariul $1 al'
Tofani fata lui Mlaid vtah1, cari i$T impart o parte din Rotompnesti, cu CurV, morf, etc , o parte din satul Hreasca pe
*omuz, jireabif din Oncqtf

i o falce de vie la Cotnarf

8 op wvmupfu<, (la Tombricul de sus), precum $i locuri la


Nemirceanf. Pecete mare, rupt, de ceard ro$1e. Ptra$co Ba$ot[] Vel Logofdt. Borleanul (in cols, jos, la dreapta). Slavon.
3. 13 Mart 7155 (1647). Vasilie-Vodd, pentru Iona$cu $i
Dumitrasco Crstian $i cumnatul lor Vasile Brdescul, cari impart cu cumnatul Iona$co Postealnic : acesta iea Lmenif.
Cdrstienif avead o datorie la lordachi V. Vistier. Todera$co.

Vel Logoat. - Suret din 1784.


4. Ia$I, 14 Iulie 7158 (I65o). Vasilie-Vodd, la Dima pfclabul de Tinutul Sucevef, $i la Vasilie Vornicul de Suava,
pentru jalba lui Nacul pdrcAlabul de Tinutul SuceaveT, dzi-

cdndu c'ati avutu o parte de ocind in Nemirceani, a socrusd, i o'd oprit Dumitra$co Crstian, i o a schimbatu cu
V. vol. V, si Doc. Callimachz, tablele.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTDRALI

103

Septelicestil, i i-ati dat o parte din RtumpnestI, si i-ati dat


si niste iape. Acutn mrturisesc i Septelicestil ..., anumre]
Ilie Septeliu. SA-1 hotrniceasc. Asijdirea s avet1 a socoti de hotarul Rtumpnestilor 6-aq luat HorodnicianiI cu un

uric, din partia din sus, ca s[] avet a socoti tot direptu, si
s[] trageti cu funea, s fie tot frteaste ... Asijdire cum s'a
jiluit ... c i-1 dator cu niste ban [i] si cu nist[e] miare i cu
niste postav i cu niste vin si cu niste ar i cu alte unealte
cdteva, ca sp.] aveti a-1 implea toate ce vet socoti c iaste
adevrat dator. Pecete cu chinovar, mare. Vel Logoft u[il].
5. [Sfirsitul rupt.] Not' Toader Ncdrlie si Frncul i Ena-

chie, Vornicii de la Poarta Marie Sali Doran nostru Io Iliia


Voevodi, pentru Ora lu1 Iacomii feorul lui Andrusco neguttoriul cu Calodin zltariul, pentru un loc de cas, in
Iasi, epre Podul Vechi, luat de Andrusco e de la Bdboae
si imprtit cu Calodin supt Vasile-Vod, edupd -ati fostu
prad in t[a]rd de Ttar[11 1. Si s'a fostu vinit lui Andrusco

neguttoriul pivnita, cu loc cu tot, si in lungu si in lat, iar


din fereasta pivnita s'a vinit lui Calodin zltariul, precum
a artat Calodin zltariul si zapis scris armenescu ..., si ati
fost pus si stlpu de piiatr de spre uli, si din din (sic) gos
at1 fost stlpu fereasta pivnitif, iar acum, puind gardu Iacomii.. . pre unde a fostu stiindu i intilegndu c'ati fostu gar..
dul cel bdtrn, Calodin zltariul n'ati fostu vrndu, ce a rdicat glav[ i pr .. ., pentru cd a fost in tiles precum
ati perit zapisile ceale de cumpratur. Domnul trimete pre

doi Vorni de Poart, pre noi anume FrAncul i Enachie,


cari string e oamenI buni si btrnI si neguttori, din sus si
din gos, anume Ghiorghie a Frne.I, -ati fost Vornic de trg,
si Tnasie neguttoriul si Manta schimbdtoriul si Nacul VAtavul dumisale PostelniculuI-celui-Mare,

Nstasie -atl fost

prcdlab [de aid rupt].


6. 20 August 7176 (1668). Vrlan biv Comis si co sotumeti cu Alecxandra, si cu fratele nostru Toder Cdrstiian, se
tocinesc ecu dumnelui fratele Stefan Brescul [ce' fost Vtav]

pentru a patra parte din sat din IondsenI, ce era s d noi


*1 hi 1650. V. vol. IV, p. CCXXXIV.

www.dacoromanica.ro

104

DOCUMENTE DIVERSE, XI

300 lei bit., cat-if bani ati dat tat-nostru Ionasco Postelnicul,
ins frd altd cheltuiald ce s'ati cheltuit dup moarte ttne-

..., si am dat a patra parte de sat din Rtupnesti,


e'm dat pentru parte din IondsenI, si ne'ti mal dat ... doi
sute de leI si cindzdci bani ..., cu vecini cdti sintu pe ace
parte. Asijderile si pentru Pdtrutl, ca s n'aibd dumnelor
treabd, pentru cd.ce s'an vinit in parte nostrd.. MarturI:
nostru

Gavrilas Brescul ce'ti fostu Vornicn, si Ionasco Mtisescul


de PopenIn. Alexandra pune pecetea numai.
7. U StroestI, 24 Ianuar 7178 (1670). Mirla, giupdniasa
rposatuluI Straulat DobrenchiI, dd. zapis pentru rndul unif

ocene a meale de sat den Rotompnesti cincI jerebiI; care a

aa ocin mi-an rmas de la pdrintele men Costantin Uricariul, cndu an fost in dzelele luI Vas[i]lie-Vodd; iar dumnealul Nacul Stolnicul o' negutat de la mene, pentru optudzdci de galbeni; dece mi-ati dat doidzdicf de galbenI, si mi-ail
rdmas cu 60 ug. Iar dupd aceaia s'an prelejit de am cddzut
la bol[d] mare, si m'am sprilat de moarte. Dece lard am
chemat pe dumnealul Nacul Stolnicul, si I-am intrebat pentru
aa ocin[d], s m comnde. Dece dumnealuI s'ati apucat s
m grjasc ca pre un crestin, dup obicina cresteneascd.
innaintea feorilor miei si a ginerilor miel, a luI Mieruti de
IlisestI, preutului Ion de BldcenI, preutulni Ionasco de IlisestI.
Scrie un fost Vornic, Grigorasco Gherman. IscdliturI si pecetI
8. 5 Main 7185 (1677). Gligorasco Raupan vinde a

m mor[d] de sat de Rutupdnesti luI Toderasco sin Nacul


Stolnic, drepn triidzd de lei btutI, ban[i] gata. Marturi :
Stefan Brdescul cea aO fostti Comis-Mare si Soldan dechiiul de
la Sfnta Ndtropolie si dumn[ea]luf Toderasco de la Lomsen[i]
ce a fostn Comis si Vasilie Giocds soltuzul de Bae. Pe lingd

iscdliturf : pecetea Voronetului, cu un sfint pe tron, si, supt


cuvintele cpeetia Bdi, e intipdrit cu fum pecetea veche,
latind a BdiI, cu un animal, se pare un cerb cu crucea intre
coarne, intr'o trefl, si o inscriptie din al XIV-lea veac, din
care se vede clar : mold. si moc1.
1

Cf. vol. V, p 69, Baia-Cotnaff, i

fragment din aceias pecete, pusA pe

cear. ro0e.

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

105

9. 25 Decembre 7188 (1679). Stefan feorul lui Savin ce'n


fostu Visternic-Mare vinde partea-I din RotonpnestI, csi cu
doI vecini anum[e] Stefan Tplag[d] Ncul (sic) feCorul Dumitrdscoi , vrului Todera5co, feorului Naculni Stolnecului 1,
cu 310 lei. Marturi : Stefan Brescul ce a fostu Comis-

Mare, Savin ce'n fostu Sulgeri-Mare, Gheorghlt[] Albot[]


ce' fostu Armas-Mari, Gavril Brdescul, ce a fost Jicnicer, si
Savin ce'fi fostu Cdpitan.
10. [Jos rupt.] Costanclin-Vod [Cantemid, pentru Ion Botezatul, venit cu fmeaia sa, cu Mariia fata Chelsii, aducind
<a diiat[] fcut de soacr-sa Chelsiia, inma Marii, fcut
denainte dohovnicului s i a negutitori si a egumeni si

a nepotilor sI de aice de trgu de Iasi, dind casli eI, cu


pivniti de piiatr si cu cinci dugheane, ce-s pe Podul Vechi,
unde sedu arcarif, si doo vii, cari li sintu in vale, in Cozmoae,
si o vie din Sorogari, asijderile, si o prisac, si cu poiana
ce s[d] cheamd Hanul ; care i-ati fostu cumprtur[d] de la
Gligori Puscar,- cari mosie iaste la sat la Lungani, la Tinutul
arlegturib, precum 5i un loc de prisac, cu poian 5i cu
rmnic, cari iaste aice la Vlddiceni, la ocolul trgului,

parte din Djeni, a treia parte dintr'un frate, den vatra


satuld, etc., 5i venitul ce s'ar aleage pe a treia parte dintr'un frate. intgrire.
20 Ianuar 7209 (I701). COStantin Duca Vod, pentru
<Loiz negutitoriul de aid de Ias, ce arat un zapis 5i cu
isalitura. Savii starostii de negutitori de aid de Iasl 5i a
tuturor neguttorilor, pentru vinzare de case, de pe Podul
Vechi, in Arcari, cu pivnit[] de piiatr 5i cu dughene pe
pivnit[] . pn in fundul [ogrzil], ce loveste in gardul if
Mardagioe, 5i cu o csoar[] in ograd. Pretul e de 400 de
lei. Pecete mare, peste hirtie. don Costin Hatman, neintmI I.

plndu s[d] Vel Logf.

12. 7214 (1705-6). Mdrturie de la Athanasie 'egumen ot


Slatin[], Galerie starit, Gligorie proegumen, Ghidion Clisi1 V., pentru el, .Doc. Autritei,
table. - Islie 5, io-ii slut poate in vre-o
legkurl de persoan5. cu Rotop5.nestii.

www.dacoromanica.ro

106

DOCUMENTE DIVERSE, XI

arhu, de o parte,

si, apoT, Serafim igumen ot Homor


(scris ruseste), Selevestru proegumen, pop Ioan. Se adaug
pecetile mnstirilor : -I- CiA IlEtIETE CTALIAS MFICTlifik CMTIfild
i'.

f cin EINATIt crmS moHncmHoS xwmopS (una represintind Treimea ;


cealaltd, Adormirea Maicii DomnuluI). Pe a doua foaie : Atha-

nasie star[e]tti ot Vor[o]netu, ertimonah Epollite, carele am ndscut, si am crescut in Rotopneste si pete svntei mnstiri Vor[o]netuluI (mizgilituri fail inscriptie). ApoI : /- EreI Gligorie

ot DriguestI, Ion Baboe ot Drdguesti, Ursul vornicel ot Li-

tenI, Toader ot LitenI,

Vas[i]lie

Pistrug ot Horodniceni,

Andreian ot tam, Ion ot tam, Ursul ot Mih[]estI, Ghiorghii


star. ot Mih[d]esti. Pe coloana din fat: peCtia trguluf Bef,
pare a fi cloud capre intr'o trefl si : t Piaciatia trtigul Baia.

Nacul cel bdtrn ot Bae, Andrei meserciu ot Bae,


Vasilie cel btrdn ot tam, Iands Besicut[d] ot Bae, Gorcea
Ion star. ot Bae, Nacul lur Miron ot Bae, Anton Mtei ot
Bae, Ansentie Oiaga ot Bae [de aceias1 mind' toate aceste
isclituri], NicolaI Perjul, Pavl ot Rd[]sian, Iftimie ot RId[d]seni, Gda ot Rd[d]sianI, Gudanul ot Ldm[]senI, Tofan
ot Ldm[]senT, Andronachi si Hilip at Lm[d]sianI. Pe a
treia fat : Lariion ot RtumpnestI, ast. Gherghel ; Ghiorghit[d] Cretul ot IlisneilLizor cel bdtrn ot tam, Crstia ot
tam, Andonie ot RotumpnestI, Ion cel bdtrn ot tam, Nacul
ot tam, Dumitru ot tam.-EI fac mrturie pentru Toader Nacul, precum ail tinut mosul si printele dumisale Nacul
ApoI :

Stolnicul in partia de susu, impreund cu Ionascu Rotumpan1 i cu


gineriI lui, cu Leca si cu Bejan, totu frtiaste . . si hls-

teul de la Rosiia .. ., si moara din gos de motile lid Rotumpan si prisaca de la vie si de la Baniste ... Price sa svadd
intre dumialor n'an fostu. Iar acumu, Mdriia Ta, de cdndu ail
incdput dumnialul Jicniceriul Rugind, de la Pace incoce2, vedem

c dumnialuI nu vd O. tie locul si hotarul cum ail tinut Rotumpan si cu ginerif si : el a si partia dumisale lui Toader
Nacul $i-I scote din moiia pdrintilor, caria noI toti, Mriia
Ta, ne mirdm de mare strrnbdtate ceI face, c l-a srcit
1V. tabla Documentelor Butrife. Pentru Rotumpan, acolo, I, pp. 38-40; II, p. 3,

De la Carlowitz (1699).

www.dacoromanica.ro

MATERIALE DE ISTORIE CULTURAL

107

si casa Ian pustiitu. Mria Ta veT gudeca precumu a fi mila


Mrii Tale. S flY Nadia. Ta sndtos.
13. Ia$Y, 29 Mai 7214 (1706). Antioh Costantin-Vod, lui
Ion Bal$ biv Vel Stolnic, 'pentru Ora lui Toader Nacul $i
cu Gherghial Jicniciariul $i cu Pavl Rugin[] Vel Jicniciar,
pentru c acesta rAscumpArase partea din RotompAnesti a
i Cornoae, 6-a fost zlojit la Todiar Nacul. Ce acmu RUgin[] nu IA s- Jia aa a patra parte de sat, ce i-an luat

si mosiia lui Toder Nacului, iar a patra parte de sat, $1-1


urne$tea s iia in cea gum[]tate de sat de gos, cu Gherghial. Acesta zice cA e hotrit de spre Nacul si de spre RuginA, care mo$tenise aid pe mo$u-sti, Carstlan Log[o]faul
S cerceteze. Pecete mare cu chinovar. Nicolaf Costin V' Vor-

nic v Divan, nefiind V' Logft..


14. 15 Iunie 7214 (17o6). Ion Balse biv Stolnic face
raport Domnului pentru cercetarea sa la Rotopne$ti. Cartea
domneascA i-o adusese Lupasco Gherghel Jicniceriul. Se
mrturise$te de batrini c ati $tiut pe