Sunteți pe pagina 1din 460

/$ko

EXTRASE
VOLUM INTOCMIT

de Mustafa
A.

SFIR$1TLIL SEC,XV1

ehrr

1NCEPUTUL SEC. XIS

EDITUfcA ACAttEtlfEt

Pr

LIcti

ii*LiFti, Atli

ACADEMIA DE 5TIINTE SOCIALE BSI POLJTICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA


INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" ,
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

Izvoare orientale privind istoria Rorudniei

Iv

CRONICI TURCESTI PRIVIND TAR1LE ItOMANE


Extrase
VOL. III

Sfiritul sec. XVI

inceputul sec. XIX

Volum intocmit de
MUSTAFA A. MEHMET

EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

Bucuresti
1980

TURKISH CHRONICLES CONCERNING THE ROMANIAN PRINCIPALITIES


EXCERPTS
III

End of the 16th century

beginning of the 19th century

TYPEIAICHE XPOHHKH 0 PYMbIHCKHX KH5DKECTBAX


BbIgEMICKI4

TOM III KOHer; XVI

Hagan() XIX BB.

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA R 79 717, Ca lea Victoriei 125, Sector 1, Bucure#1

CUVINT INTRODUCTIV
Volumul al III-lea al seriei Cronici turcefti privind la'rile romdne (Extrase)

imbogItete colectia de Izvoare orientale privind istoria Romaniei" 1, care ii propune sa valorifice sursele narative i documentare turco-islamice referitoare la trecutul poporului roman. Volumul de fata invedereaza ritmul sustinut in care se desf6.oara munca in acest domeniu, ceea ce oblige !ma pe specialiti sa-i intensifice Si mai mult eforturile pentru a face accesibile, cel putin in traducere, istoricilor i altor cititori, necunoscatori ai limbilor turco-islamice, cronicile i documentele de provenienta orientala. In acest domeniu exists un cimp vast de investigatii, atit in privinta izvoarelor narative, cit i a celor documentare. In volumul al III-lea, din numarul mare de cronicari consacrati, ant fost nevoiti s selectionam i sa includem, din cauza spatiului rezervat unui volum, doar un numar restrins de autori care au trait qi au scris, in cea mai mare parte a vietii lor, in cursul veacului al XVIII-lea, dei unii dintre ei (de ex. Naima) s-au nascut in secolul anterior, iar altii (de ex Ahmed Asim) au trait i au scris qi la inceputul veacului al XIX-lea. Cit privete limitele cronologice ale relatarilor, volumul al III-lea cuprinde cronicile care descriu evenimentele otomane incepind din anul 1591 (1000 H.), cum este cronica lui Mustafa Naima, qi pink la anul 1808, data cu care se incheie opera istoriografului Ahmed Asim, informatiile for referindu-se astfel la o perioada de peste dou'a secole din istoria poporului roman, respectiv din preajma inscaunarii lui Mihai Viteazul qi pins la primii ani ai razboiului ruso-turc dintre 1806 i 1812, care s-a incheiat prin pacea de la
Bucureti (1812).

Pe de alta parte, se cuvine mentionat i faptul ca cronicarii selectati pentru acest volum se succed, fiecare tratind evenimentele in continuare, de la punctul lasat de predecesor, far. reluarea for de la inceputul istoriei otomane sau de la alte. date, aa cum se observe la cronicarii din perioadele
crearea postului de istoriograf oficial al Curtii otomane, cunoscut sub denumirea de vak'aniivis, in sensul de cronicar aulic.

anterioare (vezi vol. I i II). Aceasta continuitate stricta se explica prin


Este adevarat ca i in trecut, pe linga unii cronicari care i-au scris operele din initiative personals, pentru preaslavirea faptelor de arme ale

ai Imperiului otoman. Dar alcatuirea de cronici sub aceasta forma a avut multa vreme un caracter sporadic. Putem aminti, de pada, de Idris Bitlisi

turcilor osmanlii, au existat i cronicari desemnati fie de sultani, fie de marii viziri sau de alti dregatori. Aceqtia pot fi socotiti printre primii analifti oficiali
(m. 1520), care i-a redactat opera He,st Bihift (Cele opt Paradisuri) din porunca

1 PinA. In prezent au aparut: Cronici turce,sti privind Idrile ronulne, vol. I, Bucurefti, 1966 (ed. M. Guboglu si Mustafa A. Mehmet) ; vol. II, 1974 (ed. M. Guboglu); Documente turce,sti privind istoria Ronuiniei, vol. I (1455-1774), 1976 (ed. Mustafa A. Mehmed).

VI

CUVINT INTRODUCTIV

sultanului Baiazid al II -lea (1481-1512) 2, sau de Hodja-Sa'adeddin efendi (m. 1599), consideraf de unii istorici ai Imperiului otoman ca primul vak'anfivis" (cronicar oficial) 3. In disputa pentru intiietate in aceasta functie participa i NiandjiAbdurrab.man pap., care ar fi fost numit de sultanul Mehmed al IV-lea (1648descrie evenimentele epocii sale a. Dar titlul de vak'aniivis s-a incetatenit i a capatat un caracter perma-

1687), in anul Hegirei 1074 (1663/1664), printr-o porunca verbala", sa

nent la curtea sultanilor turci data cu Mustafa Naima, care a fost numit in aceasta functie in ultimul an al veacului al XVII-lea. Faptul a marcat totodata trecerea la o noua etapa a istoriografiei otomane, depaqindu-se astfel faza a4a-ziilor fahnamedjii (scriitori de cronici pentru sultan), care au cuprins o adevarata epoca, alaturi de cronicarii particulari sau de cei desemnati s5. consemneze diferite evenimente.

Discutind fazele istoriografiei otomane, indeosebi trecerea de la titlul


de fahnamedji la cel de vak'aniivis, istoricul turc Mehmed Arif a exprimat inca

demult parerea ca, intrucit in majoritatea istoriilor Naima este aratat ca

primul vak'aniivis, se impune sa acceptam schimbarea de la el incoace a titlului de ;ahnamedji in cel de vak'aniivis"5.

Tinind seama tocmai de aceasta trasatura caracteristica a istoriografiei otomane din secolul al XVIII-lea, in volumul de fats au fost incluse numai cronicile in care tratarea evenimentelor a fost .preluata de un autor de la punctul Mat de predecesor. Este adevarat ca in acest timp i alti cronicari au fost desemnati ca vak'aniivis, dar, fie ca an detinut aceasta functie un timp scurt, fie ca nu i-au putut desaviri insemnarile, relatarile unor astfel de autori an fost Inglobate in cronicile anal4tilor mai importanti, aa cum se specifics, dealtfel, i In biobibliografiile consacrate fiecarui cronicar care i-a gasit locul fns volumul de LW Astfel, opera lui Mustafa Naima a fost continuata de Mehmed Raid, la care Kiiciiik-Celebizade Ismail Asim Efendi a scris o anexd (Zeyl-i Rapid), urmind apoi cronica lui Mehmed Subhi, in care au fost incluse i relatarile
lui Sami i fakir, iar opera lui Mehmed Subhi a fost preluata de Izzi SuleimanEfendi, dupa care a trecut ca vak'aniivis Ahmed Vasif, alternind cu alti cronicari, ceea ce 1-a 9i determinat sa-i completeze opera i cu descrierile acestora, tocmai pentru respectarea continuitatii relatarilor. Doar intre sfiritul cronicii lui Ahmed Vasif (anul 1774) inceputul operei lui Ahmed Asim (anul 1787) se constata un hiatus de \ire 13 ani in cronicile deja tiparite. Pentru aceasta perioada exists izvoare suficiente, in manuscris, dar de nu an fost la indemina

noastra in cursul intocmirii acestui volum. In notele biobibliografice, dei acestea au mai mult un caracter general, informatiy, s-au facut unele aprecieri asupra autorilor qi operelor lor ; de aceea nu consideram necesar sa insit5.m aici asupra unor detalii.
Mustafa A. Mehmed, Hronika Idrisa Bitlisi v kacestve istocinika po istorii pokorenia Balkanskogo poluostrova turkami, in Revue des etudes sud-est europeennes", tome III, 1965,

nr. 1-2, p. 97.

3 J. von Hammer, Histoire de l'Empire Ottoman (ed. Hellert), vol. I, p. XXVIII. 4 Mehmed Arif, Silsile-i Vukuat-i Devlet-i Aliyede :apt edilmeyen 1142 senesi hildistits (Evenimentele din anul 114.2 (1729-1730) care nu an fost cuprinse in analele dinastiei otomane),

in T.O.E.M.", vol. I, nr. 1(1910), p. 53.


6 Ibidem.

CUVINT INTRODUCTIV

VII

Daca ar fi s ne referim totusi la unele trasaturi ale izvoarelor narative incluse in volumul de fata, putem spune ca, relatind evenimentele de la sfirsitul secolului al XVI-lea pina la Inceputul veacului al XLX-lea, ele strabat doua faze deosebit de importante din istoria Imperiului otoman: faza eforturilor pentru mentinerea mostenirii ramase de la Soliman Magnificul (1520a declansarii marii retrageri de dupa dezastrul din fata Vienei (1683).

1566), caracterizata printr-o stagnare relativa, si faza decaderii puterii turcesti in Europa pina la razboiul ruso-turc din 1806-1812, ca urmare
relatari despre campaniile repetate ale turcilor Inspre Ungaria si tarile romane la sfirsitul secolului al XVI-lea, despre razboaiele duse cu austriecii, polonii si rusii In decursul veacului urmator, despre marele asediu al Vienei din 1683, precum 1i evenimentele care s-au succedat dupa aceea pina la pacea de la

In consecinta, in cronicile din volumul al III-lea, cititorul poate gasi

Carlowitz (1699), despre campania de la Prut din 1711, razboaiele turcoturco-austriece, Incheiate cu pacea de la Passarbwitz (1718), venetiene ca si despre primele razboaie de proportii maxi duse de Imperiul otoman in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea 5i Inceputul celui urmator cu Rusia si Austria, a caror alianta capata o frecventa tot mai mare datorita fie unor scopuri politice comune, fie rivalitatii surde fata de viitorul teritoriilor ce puteau sa iasa din sfera influentei otomane. Evenimentele de mare anvergura din perioadele amintite au determinat integrarea istoriei otomane in istoria universals, cu implicatii serioase asupra sortii poporului roman, mai ales el tarile roman (Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania) deveneau adesea teatrul unor operatiuni militare pustiitoare. In acest cadru general istoric, cronicarii otomani au consemnat aproape Rate evenimentele mai semnificative, fie aducind elemente not fata de faptele In general cunoscute, fie confirmind celelalte izvoare narative sau documentare care amintesc de aceleasi evenimente sau fapte istorice. Luate separat, intre cronicile din volumul de fats se constata o disproportie vizibila in privinta cantitatii informatiilor despre tarile roman. Totusi, in totalitatea tor, ele cuprind relatari ample despre trecutul popbrului roman,
desi numarul cronicilor din acest volum este relativ mai mic fata de volumele anterioare.

Pe de alts parte, din lectura cronicilor incluse In acest volum rezulta cu mai multa claritate pozitia autorilor atit fata de cauzele decaderii Imperiului otoman, cit si fata de stiinta istorica in general, unii autori mergind pink la schitarea unor conceptii proprii asupra istoriei. Incepind cu Naima, considerat cel mai mare istoriograf al Imperiului otoman, i pink la Ahmed Asim, aproape fiecare cronicar a exprimat, intr-un fel propriu, necesitatea descrierii evenimentelor asa cum s-au petrecut ele, straduindu-se totodata sa gaseasca si cauzele reale ale slabirii treptate a puterii de alts data a turcilor osmanlii pe planul istoriei niondiale. De relevat este faptul ca, desi o buns parte din explicatiile for nu depasesc In general conceptiile cronicarilor medievali, viziunea istoriografilor otomani din veacul al XVIII-lea, indeosebi a celor inclusi in volumul de fata, dovedeste totusi efortul acestora de a lua in consideratie o serie de cauze objective ale dec5.derii Imperiului otoman, fie de natura social - economics, fie politico-militara. De asemenea, cu toata pozitia for oficia.15.', multi dintre
ei (Naima, Vasif, Asim s.a.) si-au indreptat adesebri ascutisul criticii impotriva unor personalitati pblitice care raspundeau de destinele Imperiului otoman.

VIII

CUVINT INTRODUCTIV

Aceste critici deveneau cu atit mai vehemente cu cit se refereau la personalitati

a caror activitate avea efecte negative, datorit5. insucceselor for politice, militare etc. Din punctul de vedere al limbii, istoriografii otomani din secolul al

XVIII-lea se caracterizeaza printr-o elocventa deosebita, In care plasticitatea expresiilor se Imbina cu retorica orientala, ajunsa la un stadiu de maturizare, in timp ce bogatia ideilor se finalizeaza adeseori intr-o serie de consideratii chiar qi asupra filozofiei istoriei. Astfel, istoriografia otomana din secolul al XVIII-lea a lasat in urma

metoda simplei Inregistrari a faptelor Intr-un stil mai mult sau mai putin apologetic, cronicarii din aceasta perioada ajungind la nivelul interpretarii

fenomenelor social-politice, In efortul for de a deslui sensul istoriei, In impre-

jurari deosebit de complicate, care afectau, direct sau indirect, soarta Imperiului otoman. De asemenea, pe linga alte cronici anterioare, marturii orale sau experienta personala, folosirea pe scars larga i a corespondentelor diplomatice fie prin redarea continutului for rezumativ, fie prin transcrierea partilor esentiale ale acestora, ca si copierea a numeroase tratate ale Portii cu alte state, tratate numite ahidname, confers cronicilor din veacul al XVIII-lea o importanti deosebita, dindu-le i o valoare documentary de necontestat. Uneori, ele servesc chiar i la datarea unor documente otomane sau la precizarea altor elemente mai putin dare din cuprinsul acestei serii de izvoare. Daca nu toate, cel putin unele din trasaturile amintite mai sus pot fi remarcate si In extrasele alaturate, dei ele se refers de obicei la fapte concrete legate mai mult de tarile romane. Din punctul de vedere al interpretarii evenimentelor istorice, aceasta oglindWe pozitia oficiala de la Curtea otomana. Tinem sy precizam totodata ca in acest scurt Cuvint introductiv nu ne-am propus sa facem aprecieri separate pentru fiecare cronicar In parte In privinta informatiilor referitoare la trecutul poporului roman, acestea
fiind amintite In notele biobibliografice consacrate fiecarui cronicar. Subliniem

numai faptul ca relatarile cronicarilor otomani cuprind multiple aspecte ale relatillor romano-turce din aceasta peribada, mai cu seama sub raport politico-militar, juridic qi social-economic. Dintre ele se desprind cu mai
multa pregnant5.: formele de manifestare a dependentei tarilor romane fat5. de Poarta, lupta poporului 'roman Impotriva oricarei dominatii strain, caracteristicile domniilor pamintene i fanariote, situatia i sarcinile ce cadeau asupra tarilor romane In timpul diferitelor razboaie care s-au succedat In

acest interval de timp .a. De asemenea, prin natura condijiilor istorice de atunci, informatiile
cronicilor din volumul al III-lea depa'esc hotarele tarilor romane propriu-zise,

relatarile referindu-se, Intr-o masura mai mica sau mai mare, i la spatiul balcanic, ca i la tarile Invecinate, cum ar fi Polonia, Rusia sau Austria, qi chiar la taxi mai indepartate, ca Franta, Anglia s.a. Largirea acestui cadru informational se impune pentru intregirea tabloului relatarilor cronicarilor respectivi cu privire la trecutul poporului roman. Faptul in sine Invedereath desfaurarea permanents a istoriei poporului roman In contextul relatiilor internationale, pe un plan general european.

CUVINT INTRODUCTIV

IX

aproape fiecare cronica, ele cuprinzind toata bogatia de stil i de expresii a celor trei marl limbi islamice orientale: turca, araba i persana. Se cuvine sa precizam aici i faptul ca, in principiu, materialele incluse In aceasta serie se bazeaza pe cronici deja publicate in limba turca, dupa un manuscris sau altul, fie considerat de editori ca mai reprezentativ sau mai complet, fie ca nu se cunoteau, la data editarii, alte manuscrise mai bune ale aceleia0 opere. Acest lucru a facut ca izvoarele narative otomane sa aiba In genere o valoare tiintifica inegala, inclusiv sub aspectul informatiilor privitoare la istoria relatiilor romano-turceti timp de mai multe secole. Cu toate acestea, luate in ansamblul lor, cronicile turceti prezinta, in cadrul izvoarelor narative strain, o importanta deosebita pentru elucidarea unor aspecte Inca mai putin dare ale istoriei poporului roman. Daca s-ar fi Weptat s fie descoperite toate manuscrisele unei cronici i apoi traduse, este mai mult ca sigur ca informatiile furnizate de cele trei volume aparute pina acum ar fi ramas Inca multa vreme necunoscute de majoritatea istoricilor, iar publicul larg de cititori nu ar fi aflat de existenta unor astfel de izvoare. . Introducerea acestor informatii in circuitul tiintei istorice romaneti, cel putin sub forma de traduceri, inlesnete un prim contact mai apropiat cu izvoarele narative otomane, atit al istoricilor, cit i al publicului cititor, necunoscatori ai limbii turceti in general i ai limbii turco-osmane in special. Desigur, ar fi fost de dorit publicarea acestor extrase atit In traducere, cit i in facsimile, dupa original, dar In conditiile actuale nu se poate Inca depai faza dezideratelor", facsimilele introduce in volumul de fata, ca i cele din volumele anterioare, avind doar un caracter ilustrativ.

Cit prive#e tradacerea textelor, s-a cautat ca aceasta s reflecte cit mai fidel continutul pasajelor originale corespunzatoare, chiar cu riscul sacrificarii, uneori, a formelor literar-artistice, la care se preteaza de fapt

Pe de alts parte, numarul destul de mare de cronici incluse in cele


trei volume a dus i la suprapuneri, in sensul ca aceleai evenimente sint des-

crise de doi sau de mai multi cronicari, fie datorita faptului ca au trait cam in aceea0 vreme, fie din cauza ca unii au reluat de la inceput tratarea istoriei otomane. Aceasta constatare este valabill mai cu seam& pentru volumele I i II, in care se suprapun perioadele, deci Si informatiile referitoare la tarile romane. In ceea ce privete volumul al III-lea, acesta are un dublu caracter. Pe de o parte, el reprezinta o reluare, dar intr-o sinteza superioara, a evenimentelor cuprinse i primele doua volume, incepind cu ultimul deceniu al veacului al XVI-lea, deci cu epoca lui Mihai Viteazul (vezi Mustafa Naima), iar pe de alts parte ofera cititorului evenimentele in succesiunea tor, datorita continuitatii cronicarilor aulici". Dar, in cele mai multe cazuri, urmarirea anumitor evenimente istorice impune totui consultarea tuturor cronicilor care se refera la el. Acest lucru este cu atit mai necesar, cu cit aproape fiecare cronica introduce elemente

not in tratarea faptelor istorice.

*
i in volumul de fats nu au putut fi Invinse toate dificultatile, mai ales in
privinta identificarilor de persoane, de locuri .a., fie din cauza formelor corupte

Trebuie mentionat i aici faptul ca, intocmai ca in volumele anterioare,

de autori, fie datorita alterarilor la care au fost supuse de editori. Totui, acestea nu constituie un impediment pentru intelegerea relatarilor unuia

CUVINT INTRODUCTIV

sau altuia dintre cronicari. Cercetarile viitoare pot aduce, desigur, unele
15.muriri Si in aceste privinte, dupes cum, pe masura largirii posibilitatilor de consultare a diferitelor manuscrise, vor putea fi extinse investigatiile i asupra

continutului informatiilor respective. Cazurile indoielnice au fost indicate prin mentiunea probabil". iar numele de persoane i de locuri ramase neidentificate au fost atenjionate prin ( ?).
Pe de alibi parte, dat hind faptul ca seria de Cronici turcesti nu cuprinde Indice (de persoane, de locuri), s-a considerat util, pentru consultarea volumului de fats, sa fie trecute i In note denumirile onomastice i toponimice din text, inlesnind astfel cititorului identificarea for in ansamblul volumului.
Cit privete datele Hegirei, acestea sint redate in cronici, in cea mai mare parte, in litere, iar Intr -o serie de cazuri sint incomplete, in sensul ca, in cadrul

descrierii evenimentelor dintr-o luna oarecare, autorii mentioneaza adesea doar ziva (de pilda 15, 20 .a.), cu specificatia din luna mentionata mai sus", fares a mai indica de fiecare data luna respective, iar asupra anilor corespunzatori reveneau i mai rar. Din aceste considerente, datele Hegirei, de asemenea, au fost coborite in note, efectuindu-se totodata i completarile necesare (luna

i anul), pentru a Inlesni, in felul acesta, consultarea volumului de fa4 i sub raportul cronologiei. In aceasta privinta, pentru a evita, pe cit posibil, unele dificultati tehnice de editare, intregirea datelor Hegirei s-a facut fail a se mai introduce

paranteze unghiulare (de pilda 15 muharrem 1050 si nu 15 <muharrem 1050)), iar tiparirea, in volum, a cronologiei musulmane in caractere cursive o diferentiaza si mai evident fats de datele erei noastre. Dupes cum s-a mentionat, dealtfel, i in volumele anterioare, la cronicarii otomani denumirea unor taxi tsi popoare difera oarecum de cele cunoscute in general: Bogdan sau Kara-Bogdan = Moldova, Eflak = Tara Romaneasca, munteni ; Erdel = Transilvania, transilva'neni; Leh = Polonia, poloni ;

Nempe = Austria, austrieci; Mosko = Rusia, rui, moscovifi etc. Acelai lucru se poate spune i despre unele denumiri de localitati: Biikres = Bucureti, Yerkokii = Giurgiu, Ibrail = Braila, Kalas = Galati, Kili = Chilia,
Akkerman = Cetatea Alba, Kule = Turnu <Magurele>, V arad = Oradea .a.

Aceste denumiri nu au fost repetate de fiecare data, in paranteze rotunde sau intr-alt chip, alaturi de denumirile ob4nuite, pentru a nu Ingreuia cursivitatea textului. Terminologia folosita de cronicarii turci variaza i ea in functie de natura raporturilor cu popoarele in cauza. De aceea i in volumul de fata pot fi Intilnite cuvinte de lauds la adresa unor principi, domni, regi sau popoare, dar lsi expresii dure, ca: raufacatori ( faki, dk, bed-faal ), blestemat sau afurisit (le in, in sensul de diavol), ghiaur (kcifir ), adica necredincios .a., care definesc, in fond, pozifia cronicarilor respectivi fata de unii domni,
principi, regi sau imparati, ca Si fata de popoarele la care se refereau. Dealtfel, asemenea expresii au fost folosite in mod curent de-a lungul epocii medievale atit de care turci fata de popoarele cretine, cit i de cretini fata de popoarele musulmane. Pe de alta parte, volumul de fata cuprinde i o serie de rezumate pentru

a se stabili o leg5.tura cauzala intre diferite informatii. Aceste rezumate au fost incadrate in < >, ca i cuvintele sau expresiile introduse pentru
lamurirea textului.

CUVINT INTRODUCTIV

XI

Pe de alta parte, fiind vorba de izvoare orientate, s-a considerat necesara si mentinerea unor termeni sau denumiri de institutii turco-islamice, oferindu-se astfel cititorului elemente mai- concrete si sub acest aspect. In limita posibilitatilor, au fost date si corespondentele for in limba romans, dar In cele mai multe cazuri denumirile respective au fost lasate asa cum s-au incetatenit ele in limba romans (ex. cadiu, capugibasi s.a.), dindu-se in paranteze rotunde si terminologia originals in turca moderns (ex. kadi, kapuctbao, alit beliik etc.). Institutiile mai putin cunoscute au fost transcrise Intr -o forma accesibila cititorului roman, pentru o lectura cit mai corecta, cum ar fi, de pilda : zilhidjge (zilhicce ), ogeac (Ocak ), tescheregiu (tezkereci ) s.a. De asemenea, dat ffind faptul ca extrasele alaturate nu sint insotite de facsimile, s-a preferat mentinerea in traducere si a unor termeni specifici ca: bei (bey) sau voievod (voyvoda ), pentru domnii roman, raiale (re'aya ), pentru supusi, vilaiet (vildyet), desemnind si tarile roman, ca si alte expresii care definesc adeseori chiar pozitia autorului fata de o situatie sau alta, fata de un eveniment sau altul etc. Pentru a veni in sprijinul cititorului, la sfirsitul volumului s-a Intocmit un Glosar, indicindu-se eventualele variante sau dindu-se explicatii In legatura cu termenii si institutiile turcesti In cauza. Terminologia turco-islamica cu caracter specific a fost plasata fie in text, fie In subsolul paginilor, pe de o parte pentru a nu ingreuia cursivitatea lecturii, iar pe de aka parte, pentru a nu suprainarca notele. Astfel, termenii mai simpli au fost lasati In text, in paranteze rotunde (de ex. ahidname, fetihname, bey s.a.), iar expresiile mai complexe au fost trecute in note (de ex. bind emini, Anadolu muhasebecisi
.a.)

*
privind Wile roman. Cele trei volume aparute 'Ana acuma cuprind stiri
despre trecutul poporului roman pe o perioada de peste cinci secole, respectiv, de pe la sfirsitul veacului al XIV-lea si pink* la Inceputul veacului al XIX-lea.

Cu volumul al III-lea se incheie primu/ ciclu din seria Cronici turcesti

Aceasta nu inseamna insa ca au fost epuizate toate cronicile otomane care privesc tarile romane. Dimpotriva, zeci de cronici otomane asteapta sa fie
ele cuprind, implicit, relatari si despre trecutul poporului roman. Aprecierea de mai sus este valabila si pentru cronicile referitoare la perioada cuprinsa in volumul de fata si care nu au putut fi incluse aici. Nu mai vorbim de celelalte categorii de izvoare narative, cum ar fi: Miinfe'at (Epistolare), Fetihname (Carte de cucerire), Gazavatname (Carte de expeditie sfinta) etc. Orice incercare de a intocmi o lista ekhaustiva in aceasta privinta ar ramine incompleta. Cade in sarcina specialistilor ca aceste izvoare A. fie cercetate, in masura posibilitatilor, pentru selectarea si publicarea informatiilor privitoare la trecutul poporului roman. De mentionat ca unele din aceste izvoare cuprind stiri pe linia cronicilor publicate In primele trei volume, iar altele dau informatii suplimentare sau descriu evenimentele Intr -un chip diferit, asa cum le-au trait si le-au vazut sau asa cum le-au cules din alte izvbare sau cum le-au auzit autorii respectivi. De aceea akatuirea unui alt ciclu de extrase din cronici turcesti,
6 Vezi Anexa de la sfirqitul Cuvintului introductiv din volumul de fata.

cercetate, unele ffind publicate demult, iar altele aflindu-se inca in manuscris. Descriind istoria Imperiului otoman, fie de la inceput, fie de la o anumita data,

XII

CUVINT INTRODUCTIV

precum si din celelalte izvoare narative otomane va impune reluarea informatiilor referitoare la tarile roman de la inceputurile raporturilor romanoturce pink in secolul al XIX-lea, pe baza acestor noi izvoare otomane, unele contemporane, iar altele mai ttrzii, unele mergind pe urmele stirilor deja cunoscute, iar altele cuprinzind relatari noi, adesea, nu lipsite de importanta. In consecintk, turcologilor le revine sarcina permanents de a pune mereu la indemina specialistilor, ca si a marelui public cititor, necunoscatori
ai limbii turce, cit mai multe informatii din cronicile otomane, care, impreunk cu seria: Documente turce,sti, in curs de editare, alcktuiesc, fara indoiala, unele

dintre cele mai importante izvoare straine ale istoriei poporului roman.

Este cazul sa mentionkm aici i contributia altor specialisti la alcatuirea seriei de Cronici turcesti. Asa a fost, de pilda, efortul depus de prof. Seit-Abdullah Muratcea, care a lucrat in acest domeniu timp de mai multi ani, traducind o serie de cronici destul de dificile, mai cu seams sub aspectul limbii. Aceste traduceri au fost incluse in volumele anterioare: cronica lui Tursun Bey (vol. I); cronica lui Sa'adeddin (vol. I); cronica lui Mehmed Ha life (vol. II); cronica lui Findiklill Silandar Mehmed Aga (vol. II).

Incheiem acest scurt Cuvint introductiv cu convingerea ca ambele serii (Cronici i Documente) vor fi imbogatite in anii urmatori cu alte volume. Ne exprimam, cu acest prilej, toata gratitudinea noastra fata de conducerea

pentru valorificarea surselor narative i documentare de provenienta turcoislamicl. De asemenea, multumim cercetktorilor Si specialistilor care, intr-un fel sau altul, au contribuit la definitivarea volumului de fat5.: prof. Alexandru Elian, pentru sugestii i indrumari, Marina Vlasiu, Maria AlexandrescuDersca Bulgaru i Ioan Matei, pentru referate judicioase, Mihail Guboglu, pentru unele verificari-traduceri (in colaborare). Totodata, prezentam recunostinta noastra conducerii Editurii Academiei Republicii Socialiste Romania, precum i Redactiei de istorie pentru efortul pe care it depun in vederea editarii in conditii optime a unor materiale deosebit de dificile prin insksi provenienta tor, dar utile, pentru elucidarea unor aspecte Inca mai putin dare din trecutul poporului roman si al relatiilor sale internationale.
MUSTAFA ALI MEHMET

Institutului de istorie N. Iorga", unde a fost initiata intocmirea colectiei de Izvoare orientale privind istoria Romaniei", i fata de conducerea Institutului de studii sud-est europene, unde se concretizeazk, treptat, eforturile

la Editura Academiei, in pregatire pentru tipar, a aparut, in


cadrul Universitatii din Bucuresti, Facultatea de istorie si filozofie, o Crestomage tura (multiplicarea dupel un text dactilografiat )* ,
Mihail Guboglu, Crestomalie tura. levoare narative privind istoria Europei orientate ,si centrale (1263-1683 ), Bucureti, 1978, 900 p.

NOTA. In timp ce volumul al III-lea din Cronici turce,sti se afla

CUVINT INTRODUCTIV

XIII

cuprinzind traducerea unor pasaje din diferite izvoare turco-

osmane, unele referitoare la Imperiul otoman, in general, iar altele privind relatiile romano-turce in diferite perioade. Lucrarea este destinata unui cerc restrins de cititori, dupa cum se mentioneaza intr-o nota speciall. Cititorul gasWe in aceasta crestomatie i informatiile despre tarile romane din cronica lui Mustafa Naima, incluse in volumul

de fats. In crestomatia mentionata, cea mai mare parte a informatiilor respective au fost atribuite unui alt cronicar, *arih-illMenarzade (p. 403-659), lui Naima revenindu-i doar o parte infima (p. 660-767), ceea ce nu este indreptatit, dupa parerea noastra, din care cauza in volumul al III-lea din Cronici turce,sti toate aceste pasaje sint considerate ca apartinind lui Naima.
Precizam faptul ca informatiile din cronica lui Naima despre tarile romane au fost traduse de not (M. A. Mehmet) acum mai bine de dou5, decenii, in cadrul obligatiilor de serviciu la Institutul de

istorie N. Iorga" i apoi la Institutul de studii sud-est europene.


M.A.M.

ANEXA
CRONICI OTOMANE NECERCETATE PRIVIND ISTORIA POP ORULUI ROMAN

Beir Celebi, Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), Ms. Bibl Izzet Koyunoglu, Konya; Istanbul, 1946 (ed. de Ismail H. Ertaylan). Se refers la Inceputurile raporturilor roma.no-turce. Kivami, Fetihname-i Sultan Mehmed (Cartea cuceririlor sultanului Mehmed al II lea), ed. F. Babinger, Istanbul, 1955 (descrie evenimentele de pe vremea domniei sultanului Mehmed al II-lea: 1451-1481). Hadidi, Tarih-i Al-i Osman (Istoria dinastiei otomane), ms. Istanbul, Bibl. Universitatii, T. 1268; Istanbul, Bibl. Silleymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2081 (vezi i G.O.W., p. 59-60). Sahname-i Nadiri (Cartea Sahului, de Nadiri), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 1124 (descrie expeditia sultanului Osman al II-lea la Hotin in 1621) (G.O.W., p. 169-170). Ibn Kemal (Kemalfiapazade, xn. 1535), Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), ms. Istanbul, Bibl. Nuruosmaniye, nr. 3078 (despre evenimentele de la Inceputurile statului otoman). Abdiilkadir Efendi (Tofipulark&ibi, m. 1645), Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), ms. Bibl. Nat. Viena, nr. 1053; Istanbul, Tiirkiyat Enstitusii, nr. 208/1956; Istanbul, Bibl. Siileymaniye,
fd. Esad Efendi, nr. 2151 (descrie evenimentele incepind cu domnia lui Mihai Viteazul).

Abdurrahman Abdi pap (m. 1692), Vekayiname ( Cronica evenimentelor), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapf, fd. Hazine, nr. 1363; Istanbul, Bibl. Baiazid, nr. 5154 (trateaz5. evenimentele dintre anii: 1648 i 1682 (1058-1093 H.) (vezi i G.O.W., p. 227-228). Damad Mehmed pap, Defterdar (m. 1717 = 1129 H)., Zilbdet-ill-vekayi, ms. Istanbul, Bibl. Universitatii, T. 6048; Bibl. Sfileymaniye, fd.

Hamidiye, nr. 949 (trateaza evenimentele dintre anii: 16561704 (1067-1116 H.) (vezi i G.O.W., p. 247-248).

Osmanli -Rus Tarihcesi (Istoria relatiilor otomano-ruse), ms. Istanbul, Bibl.

Millet, fd. Reid Efendi, nr. 625 (trateaz5. razboiul ruso-turc dintre anii 1768-1774).

Cavid, Tarih-i Ibretnuma-i Devlet (Istoria pildelor imparatiei), ms. Istanbul, Bibl. Universitatii, T. 5943. Ahmed Resmi (Giridi ), Sefername-i serdar-i-ekrem Yusuf Papa (Cronica expeditiei serdarului suprem Iusuf paa) (descrie razboiul turcoaustriac dintre anii: 1787-1791). Ahmed Resmi (Giridi), Huldsat-id-itibar (Rezumatul consideratiilor), ed. Istanbul, 1866 (1282 H.) (descrie perioada anilor 1768-1774).

XVI

ANEXA

Husein Hezarfen, Tenkih-i tevarih-i mitliik (Istorie universals), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Revan, nr. 1180; Leningrad, Bibl. Institutului de orientalistica, B. 719 turc. (trateaza evenimentele piny Ahmed Resmi ( Giridi), Layiha (Memoriu), ins. Istanbul, Bibl. Universitatii,

in jurul anului 1672).

T. 6182; Bibl. Stileymanyie, fd. Husrev pasa, nr. 886.

Ahmed Resmi (Giridi), Risale-i Eflakayn (Opuscul despre cele doua Valahii),

ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 445; Galati, Bibl. V. A. Urechia", nr. II, 60/105 cr.

Hasan Giridi (din Creta) Tarih-i Moskof. Sene-i 1123 (Istoria Rusiei. Anul 1711 ins. Leningrad, Bibl. Institutului de orientalistica (G.O.W., p. 307).

Keyfiyat-i Rusya der sal 1123 (Starea Rusiei in anul 1711), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 1627.
Sa'adullah Enveri (m. 1794), Tarih-i Enveri (Cronica lui Enveri), ms. Istanbul,

Bibl. Suleymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2089; fd. Halet Efendi, nr. 590; $.a. (vezi G.O.W., p. 320-322). Descrie evenimentele dintre anii: 1768-1774 (1182-1187 H.). Sanizade Ataullah Mehmed, Tarih-i .anizade (Cronica lui anizade), ms. Istanbul, Bibl. Siileymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2155 (G.O.W., p. 346) (descrie evenimentele dintre anii 1808-1820).
Nota: Pentru unele din titlurile mentionate mai sus, ca si pentru allele, care nu sint amintite aici, vezi si: G.O.W., Cronici turcefti ..., vol. I si II Introducere, precum si cataloage de manuscrise turcoislamice. Unele din cronicile turcesti procurate sub forma de microfilme, prin grija Directiei Generale a Arhivelor Statului din Bucudin seria Cronici turcecti privind larile romdne.

resti, sint in curs de cercetare in vederea intocmirii altor volume

ABREVIERI
= Encyclopidie de l' Islam ..., tome IIV, Leyden- Paris, 1908-1936 + 5 fasc., 1937-1938. G. 0.W. = Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen and ihre Werke ..., Leipzig, 1927. I.A. (Isl. Ansikl.) = Islam Ansiklopedisi (Enciclopedia islamica), ed. tura, Istanbul, vol. IXV, 1950-1972 (neterminata). O.M. = Bursali Mehmed Tahir, Osmanli Muellifleri (Scriitorii otomani), Istanbul, vol. IIII-I-Index. (1914-1928).
E.I.
O.T.M.

= Djemaleddin (Cemaleddin ), Osmanli Tarihi ye Milverrih-

T.K. S.M.

(Oglinda celor pretio0), Istanbul, 1896 (1314 H.) = Topkapi Sarayi Muzesi (Muzeul Palatului Topkapi),

leri (Istoria otomana si scriitorii ei) sau Ayna-i zurefa

T. 0.E.M. T.T.E.M.

Istanbul (Turcia). = Tarih-i Osmani Enciimeni Mecmuasi (Revue historique publiee par l'Institut d'Histoire Ottomane), Istanbul,

= Turk Tara Enclimod Mecmuasi (Revue historique


T.O.E.M.-u1).

1910-1931.,

publiee par l'Institut d'Histoire Turque) (continua

a
Evl. Evr. Evt. H.
loc.

= arab.

= evail, prima decada a unei luni. = evahir (evahir), ultima decada a unei luni. = evasit (evasit), a doua decada a unei luni. = Hegira (Hicret), fuga lui Mahomed (Muhanuned) de la Mecca la Medina in and 622 e.n. (Reprezinta ince-

m. ms., mss. pr.

= localitate.

putul anilor musulmani).

mort. = manuscris, manuscrise.

T, t.

= persan. = Turk, turc, turcesc.

LUNILE MUSULMANE
2. Safer = S. 3. Rebi-ul-evvel = Rebi I = Ra.
4. Rebi-ul-ahir = Rebi III 1 = R.

1. Muharrem = M.

6. Djemazi-ul-ahir = (Djemazi II = Dj.


7. Regeb = B.
( Receb )

( Cemazi-ul-ahir=Cemazi II =C.)

5. Djemazi-ul-evvel = Djemazi I = Dja. (Cemazi- ul -evvel = Cemazi I = Ca.)

( Rebi-ul-ahir )

10. Sevval = L.

8. Saban = S. 9. Ramazan = N.

11. Zilka'de .---, Za.

12. Zilhidjge = Z. (Zilhicce)

PARTICULARITATI ALE ALFABETULUI TURC MODERN

d = a (lung) c = dj (international)
F =L`

i = i (lung)

g = g (apropiat de h)

s (i fail punct) = i rom.

y=

5 = ca 6 (germ.) ii = u
la
Yemen

I
MUSTAFA NAIMA

Nascut la Alep in anul Hegirei 1065 (1654/1655), Mustafa Naima a venit la Istanbul dupe terminarea studiilbr In oraul sau natal, iar in anul 1688 a intrat ca halebardier In Seraiul Vechi. Mai tlrziu, el a trecut printre scribii Divanului imperial, uncle s-a atapt de Kalayli -Koz Ahmed pap., devenind divan-efendiul acestuia. Se crede ca, potrivit obiceiului din cancelariile otomane, Mustafa Naim efendi a fost poreclit Naima, nume sub care a ramas cunoscut ping. astazi. Nu se exlude inse nici posibilitatea ca
aceasta porecla ss i se fi dat chiar de catre cei din familia lui sau s-o fi adoptat el Insui. Cind Amudjazade Husein papa a fost desemnat mare vizir (1697), acesta 1-a folosit pe Naima ca mektupciu In divanul sau. Dupe 28 septem-

brie 1704 a fost numit In Contabilitatea provinciei Anatolial. A indeplinit i diferite alte functii, mai mult sau mai putin importante, ca: intendent de arhive2, scrib in Contabilitatea generals (Bafmuhasebe), secretar de silandari, incit viata de slujbaq a lui Naima a cunoscut faze ascendente i descendentep intr-un timp fiind chiar surghiunit (1706-1307) de marele vizir Ciorlulu All pap.. In 1715 a participat la expeditia marelui vizir DamadAli pap. in Moreea, in calitate de intendent al arhivei otii otomane, i a murit la Patras (Grecia) In primavara sau vara (aprilie-iulie) anului 1716.
Naima s-a preocupat de problemele politice i sociale ale Imperiului otoman din vremea sa i s-a straduit s le cunoasc5. indeaproape. El i-a imbogatit cunotintele pl cu studii de literature, manifestindu-se deopotriva i In domeniul tiintelor naturii, mai cu seams In chimie. Totui, Naima a ramas cunoscut ca unul dintre cei mai vestiti istoriografi otomani, cu el relulndu -se, totodata, la un nivel superior, i misiunea de cronicar oficial
al Imperiului otoman sub denumirea de vak'aniivis. El a fost numit in aceasta

functie in anul Hegirei 1111 (1699/1700), iar cei care 1-au urmat In mod oficial in acest post au purtat titlul special de vak'aniivis. Opera istorica a. Jul Naima, cunoscuta in genere sub numele de Naima Tarihi (Cronica lui Naima), poarta titlul: Ravzat-i41-Haseyin fi hfilasat-lahbar al-hafikayn (Gradina lui Husein in centrul evenimentelor dintre Orient i Occident), fiind dedicate principalului sau protector, care a fost marele vizir Amudjazade Husein pap. (m. 1702), semnatarul pacii de la Carlowitz
In 1699 i de la care Naima primise conspectele cronicii lui Sarih-ill-Menarzade

Ahmed efendi, principalul sau izvor de infdrmatie. Partea cunoscuta a cronicii lui Naima cuprinde istoria Imperiului otoman dintre anii 1591 (1000 H.) i 1660 (1070 H.). S-a stabilit Ins5. ca unele manuscrise Incep din anul Hegirei 982 (23 aprilie 1574), dar aceasta

prima parte (pina la anul 1000 H.) prezinta un caracter sintetic, evenimentele a peste doua decenii fiind rezumate doar in opt foi de manuAnadolu mahasebecisi. 2 Defter emini.

MUSTAFA NAIMA

scris3. De asemenea, exists vi dovezi precum ca Naima a tratat evenimentele pink. in anul Hegirei 1110 (1698/1699), dar ultima parte, respectiv de la 1660 incoace, a ramas doar in forma de concept" 4. In unele studii se indica chiar manuscrisele care contin informatiile nepublicate pina acum 5. Dupa cum s-a amintit mai sus, in alcatuirea cronicii sale Naima a avut ca bath opera istoriografului Sarih -ul- Menarzade Ahmed (fiul lui Mehmed sau Abduiilhalim) efendi (m. 1656), care scrisese o istorie universals de la Adam",

iar un capitol special, intitulat Vakayiname (Cronica evenimentelor), trata istoria osmanliilor pink in anul 1655 (1066 H.). In aceasta opera, Ahmed
efendi utilizase $ cronicari vestiti ca Mustafa Ali (m. 1600)
i

Hasan-beyzade8,

ale caror informatii an trecut astfel vi in cronica lui Naima. Dar Naima nu s-a multumit cu relatarile lui arih-iil-Menarzade Ahmed efendi, ci a apelat i la alti autori de cronici, printre care se numara: Karacelebizade Abthilaziz
efendi7, Ibrahim Pecevi8, Kiatip Celebi (zis i Hadji- Halifa)9, Husein Vedjihil, Abdi pap.11 s.a., precum i la informatii orale care au servit la imbogatirea

operei sale fie sub forma de expuneri paralele, fie prin prezentari comparative ale diferitelor evenimente istorice. Printre izvoarele lui Naima trebuie mentionath i cronica lui Mehmed Halife, intitulath Tarih-i Gtlmani (Cronica lui Gtlmani), care trateaza evenimentele osmanliilor intre 1632 si 166512. dateaza din 1734 (1147 H. ), in doul volume (Istanbul), i se datoreaz5. lui Ibrahim Muteferrikala, originar din Cluj-Napoca, fondatorul tipografiei cu caractere arabe in Imperiul otoman in prima jumatate a veacului al XVIII-lea (1729). In celelalte editii (1259 H. = 1843; 1280 H. = 1863/1864 9i 1281/ 1283 H. = 1864/1867), opera istorica a lui Naima a fost impartita in ,vase volume. In ultima vreme a mai aparut inca o editie turd., cu caractere latine,
pastrindu-se mai departe titlul obinuit de Naima Tarihi (Cronica lui Naima) 14.

Cronica lui Naima a fost editata in mai multe rinduri. Prima editie

Caracteristica ultimei editii consta in faptul ca ea se indeparteath de original

prin simplificarea textului i adaptarea lui la limba turd modern., sacri-

ficindu-se astfel limbajul lui Naima, pentru a se introduce cuvinte vi expresii pe intelesul generatiilor de astazi. Pe de alth parte, ea se bazeaza pe editiile vechi, iar acestea din urma ofera mult mai multe posibilitati de control cu
originalul.

De$ nu a indeplinit pins la sfir$tul vietii sale sarcina de vak'aniivis, totu$ Naima a reluat mai tirziu descrierea unor episoade, oprindu-se cu deosele cronicii lui Naima), in Istanbul Vniversitesi Edebiyat Fakfiltesi Tarih Dergisi", vol. I, nr. 1/1949, p. 35-52 (vezi p. 36-37). 4 Bursali Mehmed Tahir, 0.M., vol. III, p. 151, si urm.
5 Midhat Sertoglu, Osmanli Tarihinin kaynaklars hakkstsda bass dasitnceler (Unele reflectii

3 M. Miinir Aktepe, Naima Tarihi'nin yazma nfishalars hakksnda (Cu privire la manuscri-

asupra izvoarelor istoriei otomane), in TArkiyat Mecmuasi ", Istanbul, vol. XII, 1955, p. 148.

Cronicar otoman din secolul al XVII-lea.

dintre anii 1644 si 1682 (1054-1093 H. ).


is
14

(san tevkii). Cronica lui se intituleaza Tarih-i Ni,sanci Abdurrahtnan pa,sa si trateaza evenimentele

8 Ibidem, p. 469 si urm. I Ibidem, vol. II, p. 25 si urm. 10 Ibidem, p. 166 si urm. (Hasan Vecihi ). u Abdurrahman (Abdi) pasa (m. 1102 H. = 1690- 1691). A fost caimacam si nigindji

7 Vezi Cronici turce,sti..., vol. I, p. 527 ai urm.

12 AceastA cronica a fost editatii de Ahmed Refik In T.O.E.M.", nr. 1 (78), 1924; 7(84), 1925 (Supplement).

I.A., vol. V, 1950, p. 896-900. Naima Tarihi, vol. IVI (ed. Zuhuri Danisman), Istanbul, 1967-1969.

NAIMA TARIHI

sebire asupra rdscoalei din 1703, care izbucnise ca urmaxe a unor imprejurari complexe de la sfirsitul veacului al XVII-lea, inclusiv conditiile pgcii de la Carlowitz din 1699. Aceasta relatare izolata se afla anexatg la sfiqitul volumului al VI-lea al operei sale. Naima a redactat si unele opuscule cu caracter politic, intitulate Resail-i siyasiyye (Opuscule politice ), ramase insal ping azi in manuscris.

Informatiile despre tarile romane cuprinse in cronica lui Naima sint dintre cele mai bogate, incepind cu marea micare de eliberare condusa de Mihai Viteazul si ping la evenimentele din Moldova, Tara Roma.neascg i

Transilvania de pe vremea vizirului Kopruln Mehmed paa (m. 1661), perioada in care si raporturile Portii otomane cu Austria au cunoscut o serie de oscilatii,

ceea ce a avut profunde repercusiuni asupra istoriei poporului roman.

De remarcat este faptul ca Naima $i -a format o metoda proprie in aprecierea evenimentelor sociale i politico-militare, formulind i unele consideratii asupra tiintei istorice in general. De pilda, el considers ca o serie de oameni,

deli cunosc faptele, le denatureaza totui datorita pomirilor for spre imagi-

natie, raspindind astfel multe neadevalruri. De aceea, din punctul sau de vedere, istoriograful nu trebuie sal se multumeasca doar cu insuOrea pgrerilor raspindite, ci sal caute adevarul istoric din surse demne de incredere i s -I respecte

intocmai. Prin aceasta Naima se impotrivea de fapt acceptaxii necritice a relatgrilor orale sau scrise despre evenimentele istorice. De asemenea el mai cerea ca istoricul s nu fie fanatic, nici pgrtinitor,

iar pentru intelegerea faptelor recomanda sal se tins seams i de factorii


social-economici.

Naima a respectat in mare mIsural principiile formulate de el, numarindu-se astfel printre primii istoriografi otomani care s-au straduit s explice fenomenele istorico-sociale si prin cauze materiale, pe linga unele reflexii asupra filozofiei istoriei. De aceea opera sa, scrisa intr-un stil viu i atragator, abunda in critici la adresa celor care contribuiau la decaderea puterii otomane din perioadele descrise de autor. Debi o bung parte din vioiciunea stilului Sall din spiritul critic al operei lui Naima se atribuie, in genere, insuirii textului cronicii lui Sarih-iil-Menarzade, totui noutatea i valoarea tiintifica a acestei opere poarta amprenta capacitatii sale intelectuale, ca om de cultural i ca observator atent al societatii in care a trait i s-a format. De fapt, acest lucru rezulta si din alte opere de valoare scrise de Naima, ca filozof i ca om de cultural, el cunoscind indeaproape mai ales filozofia de factura islarnical a marelui ginditor al Orientului musulman Ibn Haldun (Khaldun). De aceea, diminuarea contributiei lui Naimal5 in alcatuirea cronicii care poarta denumirea de Naima Tarihi (Cronica lui Naima) nu se justffica, mai cu seama daca se is in considerare ansamblul creatiei intelectuale a acestui carturar, creatie care se ridica la un numgr apreciabil de opere din cele mai variate domenii. Astfel, Naima a depalit cu molt misiunea sa de a trece pe curat" (tebyiz ) i de a organiza" (tertib) conspectele (masvedde ) ramase de la $arih-fil-Menarzade, oferindu-ne o opera specificg personalitatii sale proprii, in care insemnarile autorului anterior i-au servit ca material faptic.
is Pentru unele concluzii in acest seas, vezi M. Guboglu, Cronica lui Naima, in ,Revista de referate yi recenzii (istorie-arheologie)", Bucuresti, vol. VIII, 1971, p. 264-280 (recenzie la

Naima Tarihi, ed. Zuhuri Danisman, vol. IVI, Istanbul, 1967-1969).

MUSTAFA ?TAMA

Aceasta rezulta si din comparatiile pe care le face adeseori Naima intre Sarih-

desc'rise. Este adevarat c5. Naima reproduce multe pasaje din conspectele autorului pe care 1-a luat ca baza pentru alcatuirea cronicii sale, dar In asemenea imprejurari Ii citeaza numele aproape de fiecare data, ceea ce nu ar fi fost cazul data ar fi fost vorba de o simply copiere integral% a izvorului. Naima insu0 a tinut s face urmatoarea precizare deosebit de sugestiva in aceasta privinta: Pe ling% faptul c% an fost adaugate i aranjate la locurile lornoteaza Naimaevenimentele cuprinse In Fezleke si in cronicile lui Aziz si Vedjihi, dar care nu se gaseau In acest conspect (miisvedde), au mai fost anexate, de asemenea, numeroase alte povestiri ciudate i din alte
culegeri (macmua)"10.

fil-Menarzade si alti cronicari in legator% cu acelea0 fapte sau evenimente

de Antoine Galland (1646-1715) in limba franceza", iar Charles Fraser a tradus i a editat in limba engleza primul volum al acestei operels. De asemenea, o serie de turcologi an reprodus pasaje importante din cronica lui Naima (M. Norberg, 1822; V. D. Smirnov, 1903; J. Karacson, 1916 .a.). Prin intermediul unora din aceste traduceri, cronica lui Naima a putut fi cunoscuta si In istoriografia romana mult mai devreme decit alte izvoare orientate. Ea a fost mentionata Inca la sfiqitul secolului al XVIII-lea, de Ienachita Vacarescu in a sa Istorie are puternicilor inperati othomani19, iar Nicolae Balcescu s-a referit adeseori la Naima, prin intermediul traducerilor europene, mai cu seams in analiza evenimentelor legate de Walla de la Calugarehi <1595), In Romdnii sub Mikai-Voda Viteazul. De asemenea,
N. 'organ a publicat extrase din cronica lui Naima, dupe traducerea lui A. Gal-

Tocmai din considerentele expuse mai sus cronica lui Naima a trezit de timpuriu interes In lumea occidentals. Astfel, ea a fost tradusa fragmentar

land, far% sa mai amintim de alti istorici (P. P. Panaitescu, C. C. Giurescu s.a.), care au reprodus pasaje din aceasta valoroasa opera. Prin punerea In circuitul istoriografiei a tuturor informatiilor din cronica lui Naima referitoare la trecutul poporului roman, specialistii, ca si publicul
larg de cititori, vor gasi not posibilitati de a investiga acest izvor, care a suscitat interes atit in istoriografia universala, cit qi, mai ales, in istoriografia romana.

Traducerea alaturata s-a efectuat dups editia din anul Hegirei 1280
(1863/1864) a cronicii lui Naima.

BIBLIOGRAFIE:
O.T.M., p. 43-44; 0.M., vol. III, p. 151 si urm.; AHMED REFIK, Alimler ye San'atkarlar (Inv&tati si artisti), Istanbul, 1924, p.256 si urm.; G.O.W., p. 245-246; Tiirkiye Ansiklopedisi, Ankara, vol. IV, 1957, p. 248; I.A., fast. 90(1960), p. 44-49 (art. Naima); I. H. UZUIIgARSILI, Osmanli Tarihi (Istoria otomanit), Ankara, vol. IV/2, 1959, p. 594-597; ASAF HALET CELEBI, Naima. Hayats, San'ats ve Eserleri (Naima. Viata, arta si operele), Istanbul, 1953.

le Bibl. TKSM, Istanbul, Bevan Koskti, ms. nr. 1169, fol. 674. Arhivele Statului Bucuresti, MicrofilmeTurcia, rola 26, cadrul 1 058.
translated from the Turkish by Charles Fraser, I, London, 1832, XVII + 467.

17 Bibl. Nat. Paris, Fonda Francais, nr. 12197. le Annals of the Turkish Empire from 1591 to 1659 from the Cristian aera, by Naima,
le In Temur de monuments istorice (ed. A. Papiu-Marian), vol. II, Bucuresti, 1863, p. 246. " Acts fi fragments cu privire la istoria romllnilor, vol. I, Bucuresti, 1895, p. 55-63.

NAIMA TARIHI SAU RAVZAT-UL-HOSEYIN FI HIYLASAT -UL -AHBAR VE-L HAFIKAYN


ed. Istanbul, 18630864 ( 1280 H.)

Volumul I (442 p.)


65
69

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 1

teniile crestine din jur, care erau atitate de Austria>.

<Se descrie incordarea relatiilor dintre beilerbeiul de Bosnia, Telli-Hasan papa, pi cape-

DESCRIEREA BATALIEI $1 INFRiNGEREA GHIAURILOR

In luna djemazi-ul-evvel din anul amintit mai sus, cind incepuse sa se imprimavareze, Hasan paa, ridicind iarasi stile i raialele Bosniei i pornind cu oaste mare spre partea ghiarurilor, a pus de au construit o cetate pe rtul Kupa, in apropiere de Yeni-Hisar, *i a trecut apoi in tinutul Croatiei (Iltrvat). _ Beii vestiti ai acelui serhat5 stapinii de cetati si banul Transilvaniei i guvernatorul Croatiei, adunindu-se la un loc, 1-au intimpinat cu oaste mare. Dupa o vreme de lupta, oastea islamica a ob$inut biruinta, iar ostaii ghiauri au fost infrinti. Urmarindu-i putin, au nimicit multi ghiauri. Toate taberele lbr fiind pradate, li s-au luat munitiile si sase tunuri colonborna, precum i celelalte avutii i proyizii, care au intrat in posesia musulmanilor. Dup5. aceea, facind incursiune in tinuturile Croatiei, au luat nenumarati robi i multe avutii. De asemenea, luindu-se 2 000 de tigve Si punindu-se In lanturi 200 de ghiauri vii, acetia au sosit la Poarta fericirii impreuna cu tunurile.
<Avertismentele lui Telli-Hasan papa de a se lua miLsuri nu au fost ascultate la Poart5.>.
V4

SEIHUL MEHMED EL-BUHARI

o vreme a venit la Istanbul>.

<Originar din Buhara, el a intrat in ordinul religios musulman numit Nakpibendi, iar dupl

Apoi, stabilindu-se la Silistra, din Rumelia, a murit pe la sfIritul anului 1000 al Hegirei. Este Inraomiintat In bazar, Intr-un mausoleu (turbe)
special ...
1 1000 H. = 19 octombrie
159 1

Cetnazi-sd-evvel 1000 = 14 februarie 14 martie 1392. 3 Telli-Hasan papa, beilerbei de Bosnia.

7 octombrie 1592.

4 Yeni-Hisar, Noua Palanka (?). 5 E vorba de cipeteniile creptinilor (de la margine de tad.).
Erdel bans. Yn Transilvania domnea principele Sigismund Bithory (mai 158 I
1597).

MUSTAFA NMMA

175

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE UNU7

78

MAZILIREA MARELUI VIZIR SIAVU$ PA$A 8 KOD JA-SINAN PA$A

$1

VIZIRATUL LUI

79

<Mazilirea lui Siavus pasa a avut loc la 25 rebi-ul-ahir 100 1 10, iar Kodja-Sinan pasa a devenit mare vizir pentru a treia oar5. la 1 cemazi I 1001> U. <Descriindu-se ispravile lui Telli-Hasan pasa, beilerbeiul Bosniei, se aratl cif, pe vremea viziratului lui Siavus pasa, acesta din urma ii promisese ajutor impotriva Austriel >. ... Mud lui Kirli-Hasan pasa eialetul Rumeliei, <Siavus pap.) it desem-

nase sa mearga in ajutor. Dar chid sus-numitul pasa a intrat in sangeacul


Sirmiurn. (Serem) cu ostile Rumeliei, dincoace12, Sinan pasa a devenit mare vizir.
<Din pricina unor neintelegeri din trecut cu Telli-Hasan pasa, marele vizir Kodja-Sinan
z

pass. a Vanua o schimbare >.


80

De aceea, pe la sfirsitul lui ramazanu, el 1-a transferat pe Kirli-Hasan pasa, cu rang de vizir, din Rumelia la Timisoara si a trimis pe propriul sau. fiu, Mehmed pasa, numindu-1 beilerbei de Rumelia.
<La un atac al crestinilor, condusi de Zirin-oglu 14, comandant de Kanizsa, Telli-Hasan pasa, beilerbeiul Bosniei, lipsit de ajutor, a fost infrint si a murit in timpul luptelor, inecindu-se impreund, cu a1 i bei>.

81

SERDARIATLIL LUI SINAN PA$A IN PARTEA UNGARIEI


82

Pregatindu2se in cincisprezece zile, el a plecat la expeditie cu orgoliu nespus si a pornit cu mare alai in ziva de joi, a douasprezecea zi a lunii sevval din anul 100115.
(1 a trecut prin Sofia si a ajuns
In Belgrad>.

83
83

90

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOI 18 ASEDIEREA STRIGONIULUI 17 DE CXTRE AUSTRIECI

91

92

<In timp ce se desfasurau lupte la Strigoniu), in veneratul ramazan18 au venit cu multe osti, din partea serdarului <Kodja-Sinan pasa), valiul de Timisoara (Temevar ) i valiul de Bosnia si s-au asezat linga Pesta. De la Strigoniu se auzeau bubuiturile de tunuri.
<Urmeaz1 descrierea unor ciocniri in lccalitatea asediath>. 7 1001 H. = 8 octombrie 1592 26 septembrie 1593. 28 ianuarie 1593; al treilea vizirat). Siavus pasa, mare vizir (4 aprilie 1592 16 februarie 1595; al treilea vizirat). 9 Kodja-Sinan pasa, mare vizir (28 ianuarie 1593 79 25 rebi II 1001 = 29 ianuarie 1593, 11 1 cemazi 1 1001 = 3 februarie 1593. 72 La Poartit. 79 Ramazan 1001 = 1 iunie 30 iunie 1593. 74 Zirin-oglu, fiul lui Zrinyi" ; Zrinyi Gyorgy (?). la 12 Fevval 1001 = 12 iulie 1593. 79 1002 H. = 27 septembrie 1593 15 septembrie 1594. 17 to text: Estergon, Estergom (rom. Strigoniu), Oran. 1 Ramazan 1002 = 21 mai 19 iunie 1594.

NAIMA TARIHI

ridicindu-se de acolo, au venit si s-au adunat la Komran20. In timpul acesta, cind valiul de Timisoara, sosit pentru ajutor, se afla la Pesta, a venit vestea ca s-a rksculat populatia unei palknci din tinutul sku. Atunci, sus-numitul

Intr-un cuvint, pink ce marele serdar <Kodja-Sinan pasa> nu s-a apropiat de Buda, ghiaurii nu au parksit Hatvanul19 gi Strigoniul. Apoi,

pasa, ajungind in mare grabs, i-a ucis pe toti rasculatii.


Rudolf al II-lea>.
<Asediul cetAtii Yanik

94-95
97

u si luptele cu crestinii, In frunte cu Mathias, fratele impasatului

INCEPUTUL RASCOALEI LUI MIHAI 22, VOIEVODUL TARII ROMANE$TI (EFLAK)

Voievozii Tarii Romanesti dkdeau Inca din trecut care de tunuri si cai pentru munitiile necesare expeditiilor. Mai inainte, el trimisese23 pentru expeditia din Veszprem24 doua-trei sute de cai. Totusi, mergind din Belgrad oameni

trimisi de marele serdar25, i-au cerut din nou cai, zaherea si bani (hazine). Neavind grija s5. ajung5. la timp la Belgrad, i se facusera reprowrin.

Yanik, dar, spunindu-se c5. nu au sosit la timp", s-a dat firman ca omul sku s fie ucis. Fiind salvat prin mijlocirea fiului sku25a, Mehmed pasa, i s-au refuzat darurile. Serdarul a zis: De ce trebuie ca astfel de tali sk fie in mina unor ghiauri nepasatori ? Cu ajutorul preainaltului Allah, in primavara aceasta expeditia noastra va fi asupra Tkrii Romlnesti 1". De aceea oamenii lui hiseserk inchisi; ei au fost eliberafi la Belgrad, la intoarcere. Astfel, fuseserk trimise <lui Mihai) porunci inalte si drastice. Ratacitul de Mihai insa era un ghiaur cu gindul de a se pregati pentru rascoalk. Acest fel de a-1 trata, cu minie, a fost un pretext de rascoala pentru el. Acestea vor fi povestite printre evenimentele anului urrnator.
100

Apoi, a facut sa ajunga patru sute de cai, vistierie si daruri linga <cetatea>

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREI 21 PIERDEREA UNOR AVANTAJE PRIN MASURILE NECHIBZUITE, PRIN NEPASAREA $1 PRIN LIPSURILE SERDARUL.I.II 28

<Enumerindu-se unele' rngsuri gresite, se arati cd serdarul Sinan pasa a permis distrugerea unor localithfi, ai aror locuitori s-au transformat in haiduci, si di a luat haraci pentru morile. din Belgrad).

Marea greseala 4 fost si aceea ca, nesimulind prietenie fatk de voievozii din Tara Romaneasca si Moldova (Bogdan), i-a persecutat pe acestia. Desi sosisera darurile sale 284, totusi el nu le-a primit si a vrut sk omoare pe oamenii

lui ( Mihai). Era o gresealk nechibzuita sk-i rkscoale prin minie nepotrivit5. si nefolositoare.
19 Hatvan, localitate in Ungaria. 22 Komran, Komorn, Komaron, Komarom, Kornarno (R. S. Cehoslovac1). 21- Yanik (Yam* ), Raab sau Gyor. 22 Mihal, Mihai Viteazul, domnul Tarn Romanesti (1593-1601).
23 Mihai Viteazul.

24 Besprem, ora' in Ungaria. " Kodja-Sinan pass., mare vizir. 26 Lui Mihai Viteazul. 288 Al lui Kodja-Sinan pap. (mare vizir). 89 1003 H. = 16 septembrie 1594 5 septembrie 28 Sinan pasa (pe atunci mare vizir).
488 Ale lui Mihai Viteazul.

1595.

MUSTAFA NAIMA

RASCOALA VOIEVODULUI MOLDOVEI"


101

Incepind expeditiile unguresti, cezaruP trimisese ituturor capeteniilor ghiaure scrisori. Si papa" invitase cele patruzeci de neamuri crestine la atac asupra musulmanilor. De aceea Transilvania (Erdel), Tara Romaneasc5. si Moldova, unindu-se, au hotarit A. se r5.scoale si au inceput sa atace localitatile de pe malurile Dunarii (Tuna). Domnul Moldovei de atunci era o creatura numita, de Sinan pasa. Ferhad pasa", dorind mazilirea acestuia, a trimis in locul lui pe un tinar cunoscut sub numele de ,,beizadea de Bogdan"". Acest tinar fusese crescut la curtea sa si se spunea chiar ca, trecuse la islamism. Potrivit obiceithui, el 1-a trimis cu capugibasi si cu un ceaus de inscaunare".

ajutor de la Poarta, <Ferhad pasa) 11 numise pe Mustafa pasa, care fusese mazilit de la beilerbeilicul de Maras", fund trecut la acest post din rangul de chehaia al lui Sinan pasa. 1.1 trimisese atasindu-i 2 000 de ieniceri si un numar oarecare de ostasi, precum si pe agalele sale cu zeamete mari, spre a-i scapa de darile poruncite. Cind au ajuns, Dunarea fiind inghetata, s-au asezat In sesul Rusciucului. In timp ce treceau tunurile spre partea Giurgiului
(Yerkiikii), ostasii ghiaurilor, dind un atac neasteptat, 1-au omorit pe Mustafa pasa, cu Inca multi oameni. Pe multi i-au facut prizonieri. Dupa aceea rascoala

Dar predecesorul sau, rasculindu-se, i-a Intors inapoi pe cei veniti. Cind cerusera

din Moldova" s-a intetit din zi In zi.

VESTEA RASCOALEI LUI MIHAI, VOIEVODUL TARII ROMANESTI

In Tara Romaneasca fiind multe oi si vite, miere si sare, on de cite on se schimbau voievozii, negustbrii si bogatasii din Istanbul dadeau bath si apoi mergeau si adunau de la raiale, pentru banii tor, oi $i miere si seu. 5i cerind aceste lucruri pentru cistiguri marl (murabaha), se iscau nenumarate certuri. Negustorii, cerind bath, Ii persecutau pe domni (bey) cu injurii i
afurisenii.
102

de creditori. Cei mai multi erau ieniceri si camatari bogati. In fiecare zi, acestia atacau si aruncau cu pietre In palatul sau $i, luind toate bunurile care incapeau in miinilor tor, ii bateau pe oamenii care se aflau la poarta lui <Millai>. Persecutiile si oprelistile for 1-au scos din rabdari. De aceea,
intr-o zi, i-a invitat pe acestia si, dindu-le sfaturi, le-a aratat generozitatea sa
28 Axon Tiranul (14 octombrie 1592-24 aprilie 1595). Evenimentele se refer& la Tara Romineasca. 80 Rudolf al II-lea, Implratul Austriei (1576-1612). 81 Clement al VIII-lea (1592-1605). 88 Ferhad pass., mare vizir (1591-1592; februarie iulie 1595). Era caimacam. 38 Bogdan beyzadesi. Este vorba de Bogdan vodA, fecior Iancului vodA" (Sasul), pre-

In Bucuresti (Biikre,s ), capitala sus-numitului Mihai, erau peste 4 000

tendent la scaunul Tarii Romanesti sau de Stefan Surdul, pretendent In Moldova.

86 Iskende Favu,su; In alte izvoare: isbemle diass. as Mara ;, oras si provincie In Anatolia. 86 Din context rezulta. c& este vorba de Tara Romanea,scA si de Mihai Viteazul.

1. Cronica lui Naima. Inceputurila. miscarii de eliberare condusli de Mihai Viteazul (vol. I, p. 97).

Ai

Y7

r e517, !rgers;""ftceio' r 4,C^ (511130,' ( crcerr 0-r4ic.:rnrx.c:ii)01)16.)(c etc tper' -1( z r 51Cir1
I

r.
1,-

;Irir cr. ;..rir (17(.77:1"-Irir.); 0-eft 5rr).(4.7"-rt7 rrlAv r:Cc e isle* irr:rr

cf.

'1:1;4

c."

Ce:1;t

Cyr11-5""V.4:111--:";:1731T

1^ !cr:

Artr

ic"rv- ice" f:r(vr

\r);( -;vIr.;"

'Cr 11,:rr re "51 Ve.I


tr:41revrinr

f "er:vq(clicc-r;:,
iCrrel, ki") let :i.mit-e

fAf
i'N's
I

nr

5,-r re -Cr' l nes% ir crvv:" 1(1.71C41.r. PrriT;rri


;c1,(rcr,...A ,crp

fir...17.5.)r. ?fr c4'..(.51trjr'


173.71'-r,

)5,r ter. t....1=7"


Yrrf

--r"TT 1r1" r;'76

or ;111:,
1;Tt

514^ 7 .fre islydef' Ct;IPT:fr CHrl :c7

e:ivrr;
<IG:1

r' lc'n

:41*

Cr fr""liCirr

Zelr:.:1rAn

t7-;(45(er r(rre7

w*ra-terir \crb mcr:4veZ`1"-)r.1c


ftwe !I'D CA IC wiris.f wircre Cnrct ;pie yea

"4:rr

4.3/

w"1-417

"lc :ref:

jr;

it 'or 9c^ -:v c!if? 4


:1(C2

c1rnr-f4rj1-rf

;1C "::1410 4

eir.i1)

4A

10

MUSTAFA MAMA

In cIteva cuvinte: Daca ma omoriti pe mine le-a spus el avutiile voastre se vor pierde. Veniti 9i asculati cuvintul meu! Duceti-va cu oamenii care sint numiti prin linuturile Tani Romine 9ti i aduceti bunurile strtnse i apoi luati din ele banii vo9tri". Dupa multe indoieli 9i impotriviri, ace9tia s-au invoit. Lucrurile strtnse i aduse nu erau indeajuns pentru toate datoriile; ei cereau
9i dobinzile. Atunci <Mihai> 1-a chemat pe cadiul de Giurgiu sa le fad. socotelile.

Acesta fiind gasit bolnav, a plecat naibul Alidjan efendi, deoarece, clack' In Tara RomIneascl era nevoie de o judecall cu musulmanii, mergeau cadiii de Giurgiu, find insarcinati cu aplanarea lor. Alidjan le-a facut socotelile precum urmeaza: omul care pretindea 60 de poveri (yak) de aspri prezenta dovada. <Creitinul zicea>: Intr-adevar, actul este al meu". <Musulmanul spunea>: Dar arata-mi felul 9i pretul obiectelor pe care mi le dai !". Atunci, dupa multe cereri i certuri, se invoia cu ceea ce i se arata. De exemplu, i se dadeau 10 poveri de aspri bath, un hanger impodobit in valoare de 20 de poveri de aspri, un harna9ament de cinci poveri de aspri. Toate se ridicau la 60 de poveri <de aspri). Dar musulmanul spunea : Lucrurile pe care mi le-ai dat, is -le cu un pret de patru on mai ieftin. Ceea ce imi dai cu cinci poveri, sa ti-1 dau cu o povara. la-I!" Dupa mil de certuri i gilcevi, <Mihai> 11 facea pe om s accepte 30 de poveri in loc de 60 de poven. Apoi fl punea pe cadiu s inregistreze i
s sigileze. De asemenea, punea 9i pe diacii lui sa scrie. Ceea ce era mai putin de zece poveri nu punea la socoteara, spunind ch. acestea sint Maruntiquri". In felul acesta, a facut ca toata datoria s5.4 scad5. la 6 000 de < poveri) aspri.

103

De la naibul mai sus amintit, Alidjan, s-au transmis urmatoarele: Am ie9it afara. Un vechi prieten ghiaur, apropiindu-se de mine mi-a zis: t Alidjan-Hodja, de douazeci de ani imi e9ti prieten. Sa pleci chiar acum qi sa nu mai ramii pins la chindie; sa nu stai pith la Giurgiu, ci sa cauti sa-ti arunci sufletul la Rusciuc. Totul s-a sfir9it ! *. Spunin d acestea, el a plecat. Intr-adevar, am vIzut ca in ora9 este mare Alva, iar cete de ghiauri strain
erau adunati in diferite colturi. Atunci, urcindu-m5. imediat In trasura (kodi), am sosit in grab5. la Giurgiu. Pin5. ce 1-am anuntat pe cadiu i pins ce ne-am

sculat sa plecam, in timpul acesta afurisitii ucisesera pe toti creditorii

pe musulmanii care se aflau acolo" si, venind in cete, atacau Giurgiul. Nemai-

raminind alts posibilitate i fiind un bun inotator, am trecut Dunarea Mot pe malul celllalt. A mai trecut Inca un om. Dar numai not amIndoi ne-am salvat. Ei au ucis majoritatea barbatilor si femeilor musulmane din cele peste 4 000 de suflete care erau la Giurgiu. Multi au fost facuti prizonieri, apoi 1-au incendiat". Acest eveniment s-a intimplat in anul 1002, luna djemazi-ul-evve138. Cei care se aflau prin parole Moldovei au trecut in partile Chiliei (Kill) i Akkennanului si Hir9ovei (Korsova). Din Rusciuc au trimis la Poarta ve9ti cu mahzaruri 9i au facut cunoscut5. situatia. Populatia Rusciucului s-a ridicat i s-a impra9tiat prin munti i pIduri 9i in imprejutimi. Fund

timp de lama, nu s-a adunat in grabs oaste la Poarta, ci a ramas pentru primIvarl
" La Bucureti.
38 Cemazi 1 1002 = 23 iannarie

21 februarie 15940 Aici este o greqea15.: 1002 H.,

is loc de 1003 H.

NAIMA TARIHI

11

114
115

TULBURARILE GHIAURILOR DIN TARA ROMANEASCA $I MOLDOVA g ATACUL

LOR ASUPRA BRAILEI (IBRAIL L

$1 AKKERMANULUI

Mai inainte, voievodul Moldovei venise asupra Benderului. I s-a opus Ahmed bei, emirul de Bender, luptindu-se impreuni cu gazii. Apoi, venind din nou asupra Chiliei si Akkermanului, el a asediat Akkermanul. Locuitorii vilaietului cerusera mai inainte ajutor de la Gazi Ghirai ban". Sosind Adil Ghirai" cu un numar oarecare de ostasi, cind i-a atacat <pc ghiauri), acestia an schimbat sederea lor in fuga. Unii dintre afurisiti au fost ucisi, altii au fugit si multi au cazut prizonieri. Voievodul Ta'rii Romanesti, afurisitul de Mihai, trimitind la Braila pe comandantul sau cel raufacator41, acesta a atacat-o prin surprindere. Populatia intrind in cetate, ghiaurii au distrus si au ruinat orasul (varcl) cetatii. Apoi, asezind tabara lor, au inceput sa asedieze <cetatea>. Trei-patru mii de ostasi tatari, iuti ca vintul, trecind din nou Dunarea, pe ghiatai si dind ajutor, tabara lor s-a stricat si au murit peste o mie de ghiauri. Afurisitii raufacatori, adunind iafasi aproape 20 000 de ostasi dintre rebelii unguri, transilvaneni si valahi, au vent cu tunurile la Braila. Cind an atacat cu gindul de a o asedia, locuitorii cetatii le-au iesit in fats si s-au luptat cu ei un timp oarecare. Dar
ghiaurii unaili fiind multi si rezistenta fiind grea si difici15., <locuitorii cetatii) au intrat in cetate si au inceput sa lupte de acolo. Afar/ de faptul ca, datorita dezghetului Dunarii, era greu sa se dea ajutor, ghiaurii afurisiti, la rindul lor,

116

an intrat in metereze si an inceput s bat/ cetatea. Sapind santuri subterane si dind lupte mari, locuitorii au fost cuprinsi de disperare. Atunci s-au sf5.tuit !litre ei sa iasa prin capitulare conditionata (vire). Kara-cavus Mehmed bei si Mustafa" cavils fiind mijlocitori, -<ghiaurii) au jurat in legea lor fat/ de beii maghiari 41" si au fagaduit ca nimeni nu va suferi pagube. S-au inteles ca locuitorii cetatii sa fie trecuti cu corabfile in partea cealalta <a Dunarii>. Dar, pe cind mahomedanii erau transportati, ghiaurii i-au scos cu forta, retinind lucrurile lor in valoare de aproape o mie de poveri (yiik), in timp ce tipetele si suspinele populatiei umpleau vazduhul. Ghiaurii, inconjurindu-i, an facut prizonieri pe cei mai renumiti dintre musulmani. De asemenea, pe unii i-au dezbracat, iar pe altii au inceput sa-i omoare. Kara-cavus, vazind aceasta situatie, le-a spus: Bre, mincinosilor, unde a ramas j uramintul vostru? Se poate asa ceva la o natie ?". Atunci beii maghiari, tmpiedicindu -i pe ghiauri cu sabia, an ucis pe citiva dintre ei si au trecut populatia 'dincolo de Dun/re si au trimis-o. Asa cum s-a povestit mai Inainte, afurisitul de Mihai si-a merit razvratirea prin uciderea lui Mustafa pasa", beilerbei de Maras, si a inceput s5. faca rautati in toate partile. Aproape 4 000 de ghiauri din oastea sa au mers spre Silistra pentru devastari 42a. Mustafa bei, mirvala de Silistra, fiind anuntat, a adunat oaste si a facut zid in calea afurisitilor. Din 4 000 de ghiauri nu au scapat nici o suta, iar ceilalti au fost trecuti prin sabie, el razbunindu-se astfel pe deplin.

turce,sti ..., vol. II, p. 36). "a Comandati de Albert Kiraly.


424 Conch* de Banul Mihalcea.

41 Banul Manta (era pabarnic). La Kiatip Celebi: Banul Mihalcea" (vezi Cronici
" Mai sus se afirmase cd acesta fuses ucis de domnul Moldovei.

Gazi Ghirai al II-lea (1588 noiembrie 1596 i 1596-1608). Adil Ghirai, calgai.

12

MUSTAFA NAIMA

SERDARIATUL LUI FERHAD PA$A " IN PARTILE TARII ROMANE$TI


SI MOLDOVEI

Mai inainte, cind a fost distrus Giurgiul, au sosit la Poarta fericirii


scrisori de chemare in ajutor. Afurisitul Mihai, cerind sprijin de la tarile ghiaure,

vecine cu el, a provocat distrugeri, cu aproape 100 000 de soldati purtatori de nenorociri, in toate tirgurile aflate pe malul Dunarii pi a pricinuit striaciuni celor ce se roaga lui Allah. Cind aceste tiri au ajuns la auzul imparatului, marele vizir a fost numit serdar i insarcinat sa mearga in primavara in acele
Par ti.
(Se descriu pregitirile de expedifie si poruncile date emirilor din Silistra, Nicopole Vidin Sn vederea construirii unui pod pe Dungse>.
119
gi

PLECAREA LUI FERHAD PA$A SPRE TARA ROMANEASCA

120

Pregatindu-se arme pentru expeditia impotriva Tarii RomAneti, in anul 1003, in ziva de 17 a lunii Saban", marele vizir Ferhad pap a ieit cu mare alai din capitala imparatiei i a descins la Davud-Pap". Ibrahim pap, care era al doilea vizir, a fost numit caimacam i IemipciHasan, aga de ieniceri, a ramas la Poarta, iar pentru expeditia imparateasca
a fost insarcinat zagargibai-aga cu 10 000 de ieniceri. Cu zece galere (kadirga)

s-au trimis la Rusciuc, pe Dunare, tunuri i alte arme de lupta. Dar Damad-Ibraim pap., care era caimacam, arata numai de forma
fata de Ferhad pap, trecea cu vederea pregatirile i neglija aranjarea celor
necesare.

interes pentru terminarea pregatirilor pi, pentru ca nutrea o dumanie ascunsa

Pe drum, Ferhad papa trimisese scrisori padiphului cerind ajutor. El facuse cunoscut de nenumarate on ca: dumanul este pregatit in fata Bucuretiului, iar noi ne-am apropiat de Rusciuc, care este granita noastra. Putinii osta0 care se gasesc linga noi grit bolnavi. Pentru a-I pedepsi pe duman avem nevoie de multa oaste i, in acest scop, osta4ii trebuie indreptati in aceste

parr.
121

<Se arata felul in care Ibrahim pasa 1-a discreditat pe Ferhad papa Sn fata sultanului>.

... In acest timp, la 5 ramazan", Moldova i Tara Romaneasca fiind transformate in eialet47, Moldova a fost data lui Djafer pap., fost beilerbei de Sirvan48, iar Tara Romaneasca a fost data lui Sattrdji- Mehmed pap,. Toate tinuturile Moldovei i Tarii Rom5.nqti fiind inregistrate ca mukataa, defterdarlicul for a fost dat lui Mehmed bei din IeniFhir49 S-a dat firman sa fie recrutati 12 000 de osta0 activi 5. " Ferhad pasa era mare vizir.
45 Davud-Pags, loc de popas la marginea Istanbulului. 45 5 ramazan 1003 = 14 mai 1595. 47 Eyalet; aici in sensul de pasalic turcesc", provincie otoman5.", care nu s-a putut res.liza, oastea otomanit fiind infrinti de Mihai Viteazul. 45 .Firvan, oral si provincie in Caucaz. 45 Irnifehir (Yenisehir ), oral In Anatolia.
55 Muvazzaf kul.
44 17 Faoan 1003 = 27 aprilie 1595.

HAIMA TARIHI

13

SOSIREA LUI FERHAD PA$A LA DUNARE

cheresteaua pentru pod era pregatita.

La sfir0tul veneratei luni evval51, cind marele vizir a intrat in Rusciuc,

Sosind tonbazuri de la Nicopole, la 1 zilka'de52 s-a inceput construirea. podului.


122

Prinzind niqte limbi", s-a obtinut tirea ca ghiaurul raufacator Mihai se afla cu oastea sa la Bucure0i 0i ca i-au sosit ajutoare de Ia transilvaneni li maghiari vreo 70 000 de oameni. La inceputul lunii zilka'de, Hasan paa, beilerbei de Rumelia, prezentindu-0 alaiurile, s-a ata4at ostirii cu cei aproape 500 de prizonieri i 4 000 de tigve luate de la valahi i maghiari. Marele vizir supraveghea construirea podului stfnd sub un umbrar sustinut de opt stilpi. In cincilase zile podul a ajuns pins in mijlocul fluviului, Ia insula din fats Rusciucului. Cealalta parte, pima la Giurgiu, fund larga, se putea completa cu 500 de tonbazuri. 0 portiune din apropierea cetatii fiind mai putin adinca, acolo au fost numiti sangeacbeii pentru fixarea stilpilor marl. In felul acesta, podul se construia, iar fostul defterdar, Ibrahim paa, statea la Belgrad cu cele patru bola-haat, dindu-le soldele. De asemenea 0i marele vizir Ferhad paa se gindea sa plece la Belgrad, dupa indepartarea nenorocirilor pricinuite de raufacatorul Mihai.
MAZILIREA VIZIRULUI FERHAD PA$A $1 VIZIRATUL LUI SINAN PA$A 54

...

Mihai; este de acord cu el In privinta nimicirii Wilor islamice grerala de a deveni ghiaur Si razvratit, prin nepasare".

El a fost invinuit ca are intelegere, pe ascuns, cu razvratitul de $i a trecut la

pentru a cere iertare. intre timp se emite firman ca Ferhad pa,sa sa fie ucis >.
123

<Urmeaza numirea lui Sinan pa,sa ca mare vizir *i Intoarcerea lui Ferhad papa la Istanbul

... In legatura cu sentinta, se da amanuntul ca, venind la Ferhad pasa jeluitori, de la cei mai multi dintre locuitorii de pe malurile Dunarii, acestia i-ar fi spus: Afars de faptul ca familiile noastre au intrat in robie la ghiauri, ace0ia pun in adunarile for ca sotiile noastre sa-i i serveasca cu pahare. Nu exists oare zel pentru Islam?". Atunci el ar fi spus cu asprime: Dar e

placut cind voi luati sotiile for In robie?"


125

<Ferhad pasa, ajunaJa Istanbul, obtine pentru un timp iertare, dar mai tirziu este ucis).

DESCRIEREA AMANUNTITA A EXPEDITIEI LUI KOD JA-SINAN PAM IN TARA


ROMANEA SCA

<Pornirea lui Sinan pa,sa de la Poart6, In calitate de mare vizir i serdar).

... El a sosit la ordie pe la sfir0tul lui iilkaide55. Mai sus pomenitul pod se intinsese pins aproape de cetatea Giurgiu. Dupa ce a fost terminat, pe la mijocul lui zilhidjge56, marele vizir a trecut cu toat5. oastea. Hasan
51 $evval 1003 = 9 iunie 7 iulie 1595. 55 1 zilka'de 1003 = 8 iulie 1595. 53 Dil tutulub. 55 Ace,asti schimbare a avut loc la 7 iulie 1595.

" Zilka'de 1003 = 8 iulie

55 Zilhicce 1003 = 7 august

6 august 1595. 5 septembrie 1595.

14

MUSTAFA NAIMA

pasa, valiu de Rumelia, a fost numit sa piece ca cerhagi cu oastea eialetului sau, iar Satirdji Mehmed pasa57, impreuna cu oastea siriaca, (,Sum), a fost numit la aripa dreapta, in timp ce beii de Salonic $i de Nicopole au fost numiti la paza podului. Cele sapte galere sosite de la Poarta, cu munitii pi arme, au acostat la Rusciuc. La 17 zilhidjge58 s-a pornit, de asemenea, si de la
Giurgiu.

126

S-a descins la capul vaii Calugareni (Kalugeran), care era o vale plina de stejari. Dincolo se intindea Valea Bucurestiului. De acolo, Bucurestiul era la o departare de patru mile. S-a poposit linga padurea aceea de stejari. Pe cind ostasii stateau linistiti, iar caraulele se dusesera la gura vaii, s-a vazut ridicindu-se praf dinspre valea Bucurestiului si au aparut alaiurile de ghiauri, Ingrijitorii de cai 59, speriindu-se, au vent la corturi. Ostasii
incalecind pe cai, au iesit in fata ghiaurilor, iar marele vizir, aranjind rindurile,

a pus de au intins scinduri, In mlastina care era In fata. Ienicerii au intrat in padure pi, scotind zece tunuri man (phi) la marginea padurii, au tras asupra ghiaurilor. Pe drumul de mijloc mergea oastea islamica. Respingindu-i pe afurisiti, au aranjat tunurile si au obtinut unele succese. 0 parte din ghiauri au fost distrusi, iar cei ramasi s-au postat dupa-amiaza in fata vaii, in stare
de impr5.stiere.

Toata oastea <turca> era pregatita. Vizirul a ramas la capatul celalalt al vaii Calugarenilor. Ghiaurii, aprinzird focuri in valea Bucurestiului, duceau In timpul noptii, cu strigate pi cu zarva pi cu steaguri, cirezi de bivoli. In Behdjet-fit-Tevarih 8 este scris ca In apropierea podului Calugareni

era un loc paduros pi mlastinos. and <turcii> au descins acolo, aparind un alai de ghiauri, au inceput s se lupte. Punindu-se tunuri pi puscasi la intrarea in padure, Satirdji-Mehmed pasa, Haydar pasa, Husein pasa, Ayaspasazade
Mustafa pasa au trecut podul cu oaste nenumarata si 1-au intimpinat pe dusman. De la amiaza pi pin5.1a chindie s-au dat lupte crincene. Capturindu-se 12 tunuri

de la dusman, se intrezarise, intr-adevar, victoria. Dar locul mai sus pomenit era un drum mlastinos pi paduros. Mai sus amintitul <Satirdji> Mehmed pasa
si-au gasit moartea de martini, inecindu-se in mlastini".

a fost rant, pe cind fugea, iar Husein pasa, Haydar pap. si Mustafa pasa
Potrivit zicalei: Cine seamana discordie culege nenorocire", in anul acela plin de necazuri, maria-sa marele serdar <Sinan pap.> insusi, fugind de atacul acesta al dusmanului, a nimerit intr-o baltoaca. Cazind de pe calul sau, iesea dintr-o baltoaca pi cadea intr-alta, statea jos 0 iar se scula. Ajungindu-1 unul dintre vitejii Rumeliei, cu numele de Hasan, 1-a luat in spinare si 1-a scos din mlastina. Mai sus-amintitul Deli-Hasan a ramas renumit cu numele de Batakci si apoi a devenit delibasiul lui Kodja-Murad pasa 81.
" Acesta a condus expedifia fmpotriva Oradiei in 1007 H. (1598). Vezi pi mai departe. 55 17 zilhicce 1003 = 23 august 1595. 59 At ollanlars. De fapt: Nuhbet-ilt-tevarih (CronicA aleas1), de Mehmed bin Mehmed (cf. Cronici turce,sti ..., vol. I, p. 418 pi nrm.) ei Kodja-Murad papa (Kuyudju-Murad papa) a fost vizir pe vremea sultanului Ahmed I (1603-1617). A participat la expedifiile din Orient pi Occident. A murit pe la 1611. El a contribuit la fncheierea pacii de la Zsitvatorok (1606).

127

NAIMA 'rARIHI

13

FUGA GHIAURILOR JOSNICI

In noaptea aceea s-a produs un zgomot asurzitorl, datorita faptului ca, fitilul unui ienicer atingind pulberea de la un tun darbzen, s-a aprins praful de pusca si focul a cuprins pulberea intinsa in apropiere. Oastea speriindu-se, voci de ruga s-au inaltat in vazduh. Ostasii ghiauri, creztnd ca oastea islamic5. a dat un atac peste noapte, s-au invalmasrt intre pi si au rupt-o la fuga, Raufacatorul de Mihai s-a dus in grabs la Bucuresti si un numar oarecare de ostasi
ghiauri a plecat spre Moldova. Apoi,

la Bucuresti. In ziva luptei, fiind vreme de strimtoare 1i fiind greu de ajuns pe sesul de dincolo de padure, <turcii> s-au intors si s-au asezat. Facindu-se un popas de doua zile, au adus prinsi de la ghiauri. Ei dind de tire ca ghiaurii au ajuns la Bucuresti, la 18 zilhidjge 62. Hasan pasa a trecut trecatoarea cu oastea sa i a descins la. ses. Akingiii, imprastiindu-se in imprejurimi, au adus cu ei prizonieri, taherele si animale. Mihai, evacuind Bucurestiul, s-a dus la Tirgoviste (Tergov4te). Dar, nestind nici acolo, s-a dus spre pa'durile greu de strabatut din partea granitei Transilvaniei. Marele vizir, trecind si el trecatoarea la 20 zilhidjge, a ajuns cu oastea la Bucuresti si a descins in ses.

stile, <ghiaurii> s-au stabilit

In bisericile din Bucuresti instalindu-se mihrab-uri i minbet-uri, s-au facut rugaciuni. Au spart bulele stralucitoare si crucile puse deasupra cupolelor

si au stricat chipurile <din biserici>.

SFATUL SERDARULUI PENTRU INLATURAREA GHIAURILOR SI PENTRU CONSTRUIREA UNEI CETATI


zs

In cortul marelui vizir s-au adunat notabilii marii demnitari. S-a spus ca vilaietele Tarii Romanesti si Moldovei fiind date ghiaurului, nenumaratele for stricaciuni si razvratiri pricinuiesc greutati. Inlaturindu-i imediat pe acestia, sa se construiasca, de azi inainte, p cetate puternica 0i ele sa fie transformate in eialet (eyalet) separat 626. De isemenea, la trecatoarea Tirgoviste sa se construiasca o cetate". Cei prezenti considerind bineyenita aceasta parere, au hotarit ca alare. De aceea au scris un raport (telhis), care a fost trimis la Poart5.. Eialetul a
fost acordat lui Satirdji-Mehrned pasaJ Marele vizir mergind cu toti demnitarii in orasul Bucuresti, constructorii au masurat intariturile cu etaje ale manas-

tirii voievodului Alexandru U, care era locul cetatii vechil Si ad inceput sa le construiasca. S-a poruncit pregatirea cherestelei si a celorlalte lucruri
necesare. La sfirsitul lui zilhidjge s-a inceput cladirea cetatii si a fost terminate

in 12 zile. Amanuntele vor fi povestite in <cursul evenimentelor din> anul urmator.


" 18 zilhicce 1003 = 24 august 1595. 41" Vezi mai sus, nota 47.
Voda".

" Este vorba

biserica, construiti de Alexandru al II-lea Mircea. Azi: Biserica Radu

16

MUSTAFA NAIMA

POVESTIREA FAPTELOR GHIAURILOR DE LA GRANITA UNGUREASCA <Dupl. 1 sevval", Mehmed pasa, f1u1 lui Sinan pasa, soseste la Kirez-Ilyas pentru paza granitei nnguresti>.

Beilerbeiul de Anatolia, beilerbeii de Bosnia, de Karaman, de Sivas, de Buda (Budin), de Timisoara, de Alep si de Sighetvar, precum pi intendentii de ieniceri *i spahiii pi silandarii si cetele de lefegii de dreapta si de stinga au stat adunati la vechea Buda.
<UrmeazI descrierea asedierii Strigoniului de catre austrieci>.
129

PLECAREA 0$TIRII ISLAMICE SPRE STRIGONIU 5I TOTALA EI INFRINGERE

... La inceputul lui zilhidjge 65, <Mehmed pasa>, fiul lui Sinan pasa, care era serdar, i beilerbeiul de Buda, Sofu-Sinan pasa, pi beilerbeiul de

Timisoara, Ahmed pasa din Mihalici, <si a1 ii s-au dus asupra austriecilor din

Strigoniu, unde au dat lupte cu ei>.

131

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRU OCUPAREA CETATILOR BUCURESTI $1 TIRGOVISTE DE CATRE MIHAI (MIHAL) CEL RATACIT
pi

132

13 muharrem 1004 6? a ajuns la sesul Tirgoviste. Populatia <Tirgovistei> fugind Inca dinainte, ea a fost gasit5.' pustie. $i aici, ca pi la Bucuresti, s-a Inceput construirea unei cetati din lemn. Ea a fost terminate intr-o luna, sapindn-se pi un pant adinc. A fost construita cu doua caturi. S-au pus in ea tunuri, munith osfi. Apoi, dindu-li-se zaherele *i solde, s-au intors de

Marele vizir Sinan pasa, construind o cetate din lemn, a pregatit tunurile munitiile necesare si a pus acolo o mie de ieniceri o mie de kuloglii. La

lor, raufac5.torul de Mihai a iesit din padure si a Impresurat Tirgovistea. La oaste se auzeau bubuiturile de tunuri. Luind orasul cu lovituri tari, in trei zile, el i-a prins pe Ali pasa pi pe Koci bei, care ramasesera inauntru. Bagind in ei sulita, i-a fript in fata focului, facindu-i chebab. Ceilalti, ostasi au fost facuti robi, iar cetatea a fost distrusa. Apoi, ( Mihai> s-a Tetras si a plecat.
In ziva aceea, cind i-a sosit serdarului stirea asediului *i i s-a cerut ajutor, ostasii islamici s-au intristat. Pe cind ei sta.' teau asa, au iesit din padurea aflata in apropierea menzilului for 300 de ghiauri. Cei din oastea de Rumelia ducindu-se acolo, toti s-au intors raniti pi infrinti. Oastea a fost cuprinsa de mare frica

acolo la 12 ale norocosului safer 68. In ziva cind au descins la menzilul din fata

si de nenorocirea urmarini. S-au sfatuit sa se Intoarca din nou in cetate.


gustori s-au grabit sa tread. (spre Giurgiu> care mai de care mai inainte.
" 1 Isevva1 1003 = 9 iunie 1595. 66 Zilhicce 1003 = 7 august 5 septembrie 1595. 841 1001H. = 6 septembrie 1595 24 august 1596. " 13 muharrem 1004 = 18 septembrie 1595. " 12 safer 1004 = 17 octombrie 1595.

Neavind insa posibilitatea s is nici un fel de masuri, in cele din urma au venit la Bucuresti. Dindu-se porunca sa ramina acolo 15 zile, oastea pi ceilalti ne-

Atunci au fost numiti, cu porunci severe, oameni ca 55. nu lase sa treaca nici

NAIMA TARIKI

27

indicate in harabale munijiile i au fost retrase tunurile care se aflau la


133

o persoana. Cind s-a vazut ca spaima celor din oaste crete tot mereu, au fost

Bucureti. Dup5. ce 1-au evacuat, au distrus cetatea pe care o construisera i, nemaifiind chip sa mai ramina, au pornit pe la miezul noptii spre pod. Trecind in graba trecatoarea 69, au ajuns la Giurgiu Si au ramas acblo trei zile. Din cauza buimacelii, au luat unele masuri nechibzuite. Astfel, au fost numiti la pod oameni ca sa incaseze pendjik (pencik) pentru cele aproape zece tali de harabale i pentru robi, deoarece mai inainte ostaii islamici, facind incursiuni la granita Transilvaniei, adusesera mai multe mii de harabale, robi i animale i le vindusera in oaste la pret ieftin. In timp ce negustorii,

luind turmele de oi, treceau podul i cu celelalte lucruri ale lor, eminii i scribii slateau i adunau aspri (akce) de la cei care treceau, zicindu-le s dea a cincea parte din prazi ".
i apoi s-a dat fiber pentru trecerea tntregii 0ti. Pina dimineata au trecut ienicerii, tunurile i o parte din munitii. Celelalte bagaje au raraas aruncate pe loc. In timp ce oamenii, din cauza incurcaturii, nu tiau unul de altul i
In timpul acesta s-a aflat ca fatacitul de ghiaur, Mihai, a venit cu oastea sa in apropiere. Renuntindu-se la acea dare, Sinan paa a trecut podul noaptea

se mirau, ca la locul de adunare din lumea de apoi, au ap5.rut pe vremea chindiei alaiurile de ghiauri i i-au aezat tabara in esul Giurgiului. Atacind poverile <turcilor>, ei au inceput sa be prade i sa be devasteze. 0 ceata de pedestrai,

tirinda-se ca pored, a mers pe malul Dunarii i, tragind de pe deal cu tunuri i cu puti, a niat podul pe la mijloc. Ostaii i bagajele care se aflau pe pod
asta data, trecerea musulmanilor din partea cealalta a apei in partea de dincoace

au cazut in Dunare. Unii strigau de pe pod: Allah, ajuta-ne 1". Fiind dui de cursul Dunarii strigatele for de deznadejde au cutremurat lumea. De
fiind impiedicata, ghiaurul i-a trecut prin sabie fara crutare. Neiertind nici
un suflet, le-a Varsat singele ca un torent. Multe raii de suflete au fost distruse

i au pierit. Majoritatea ostailor de akingii, aflindu-se in partea cealalta,


134

n-a mai scapat nici un om. Fund taiati atunci din radacina, akingiii au dec5zut. Tunurile i cea mai mare parte a munitiilor au intrat in miinile dumanilor.

Afurisitii, incendiind tirgul Giurgiului, au inceput sa ban cetatea. Nenorocire i pierdere mai mare ca de asta data nu s-au intimplat niciodata, tar o astfel de infringere nu s-a vazut nicicind.
OCUPARBA CETATII GIURGIU DE CATRE GHIAURI

Ghiaurii josnici, batind-o timp de trei zile, au cucerit-o prin lure in ziva de 10 a lunii safer 71. Omorindu-i pe toti musulmanii care se aflau in ea, au tutors tunurile i au inceput sa traga catre oaste.
SUPUNEREA MOLDOVEI DE CATRE HANUL TATAREsc

In timpul acela se inchisese in cetate un numar oarecare de ostai.

In timpul acesta au sosit agate de la hanul tataresc, maria-sa Gazi


Ghirai han 7a. Scrisoarea sa cuprindea ca hanul, venind cu oaste in Moldova, a garantat sa supuna. raiaua i s puns mina pe Mihai, cauza tulburarilor, i
" Bogas, e vorba tot de Vales. Calugkeni.
70 Mal-s hums.

ri 10 safer 1004 = 15 octombrie 1595. 7' Gazi Ghirai al II-lea.

18

MUSTAFA NAIMA

pe renegatul Razvan 73. De asemenea, el cerea ca, de' azi inainte, <moldovertilot> sa le fie numit domnitor ,unul din emirii tatari. Le-au explicat pe acestea pi agalele sale prin viu grai. Dar, nefiindu-se de acord cu aceste propuneri, ele au fost trecute cu vederea ...
135

MAZILIREA LUI SINAW NASA SI NUMIREA LUI LALA-MEHMED PASA.74

Au sosit sitiri t, datorlta masurilor proaste ale lui $inan papa, oastea islamica. a fost infrinta in partile Tani ,Romanesti pi ca, din pricina lasitatii fiului saws, ghiaurii au obtinut victoria asupra Strigoniului, iar el, Iugind, s-a inchis la Buda, nefiind bun de nici o treaba.
<Urmeaz& descrierea mazilirii lui Sinan pap. i inchiderea. acestuia).
138

CEARTA LUI HOD JA-SA'ADEDDIN EFENDI " CU SETH -UL-ISLAMUL In

Hodja <Sa'adeddin> Efendi a venit la felicitare pi s-a intilnit cu marele vizir In timpul acela au sosit scrisori de la Mehmed-pasazade Hasan papa, care se afla la paza malurilor Dunarii, precum pi mahzarurile pi scrisorile de umilire
cel renumit pi gloriosul vizir au inceput sa. le citeasca, a venit pe neasteptate la felicitare pi muftiul cu numele de Bostanzade.
tiicep discutii contradictorii asupra felului in care trebuia s5. se raspundl scrisorilor lui Mihai Viteazul>:
139

Cind lui Ibrahim pap. 7;a i s-a acordat sigiliul viziratului, a treia zi

ale siretului Mihai pi ale celorlalti boieri ai Tarii Romanesti. Cind Hodja

Hodja-Saladeddin Efendi laspunse: Deoarece boierii valahi pi Mihai au cerut iertarea vinovatiilor lor, se cuvine s nu se dea raspuns potrivnic, ci, drept semn al sinceritatii lor, A. fie cerut fiul lui Mihai ca ostatic. In felul acesta A fie scrise scrisorile !". Mufti-Efendi, negasind deloc potrivita pkerea lui Hodja-(Efendi, a pornit impotriva acestuia pi a spus: De azi inainte nu trebuie sa se creada nici in legamintul (and) lui Mihai pi nici in convertirea lui la Islam".
" Stefan Rlizvan (24 aprilie august 1595). " Lala-Mehmed pap., mare vizir (4-15 noiembrie 1595). " Mehmed pap, beilerbei de Buda (era fiul lui Kodja-Sinan pap.). 7$ Hodja-Sa'adeddin Efendi, istoriograf otoman (m. 1599). Vezi Cronici turl.eini ..., vol. I, p. 297 i urm.
Efendi.

77 .5.eih-ul-islam; se numea pi muftiu" (MikftU). `Pe atunci era Bostanzade Mehmed

6 Damad-Ibrahim pap, mare vizir (4 aprilie 27 octombrie 1596; 5 decembrie 1596 10 ianuarie 1601). 3 noiembrie 1597; 6 ianuarie 1599

2. Cronica

Efendi, dasalul sultanului,

lui Naima. Cearta dintre Sa'adeddin

ai eih-ul-islamul Bostanzade Mehmed Efendi, in leg&tura cu raspunsul care urma s.it fie dat lui Mihai Viteazul (vol. I, p. 138).

4"414
d;:t" jjp t..)!.',,k_.03..1

Z l44..)1,a.-1 It ',,I:i.r.iiii

a, .,

..(.... z, ski:; IL. 1:J1is) 45.! jra.a,:g. ,,11.11

jii.t4. ! (!1:....L .:a1 alic JIAL.,711:.)1.9 4, A..J ti-JS f


...C..t.-::1 Vim .) 4.,,.. L1 is:A.....:..c.t.1 c,1;.3

.ay .,,:. zLj). ...A., Jr. 1_5LAy r1...; 4.ttit r. iii 65.1 .z.3ji.4.. a.! IA j., jak::91 Zi.41.1110/.1l;,- ZJAA-1:t.0 a 1..3.1-%
A A:ao 4: ; at altt t:: J:.,,),,i; 6.4 Lit.t.lt .....)L:..
tzit rhij: .,A..1.2. 1.01 1. ;11

.1 L., ,1.y'. lt.. ,?jiiSjii..).).4.;;Ia.1,5.1J;;C j1.:z71:;

ti,4,4; ,,,,;l's 3L.i.,t: ..k.:1.1 z.t.:t: li- t_.,:ta .414 J.)1


..11,.v.11):i ..)

1,3)

%Lb!) 4 :Ala 1 j AS A:11j4 01 ...S.

.A'..'....- "'1 ts-A:el".c91 ,...;.121....,15),


ti,-..tlf,te,20.41 (e)1.11 'el: 453i1,:iJ...1.... A...lb:5; E1:7)
ja.; 1 At 1.);". LilLia: j I Z1:iii! r 71 ZA......b 1
Z.', )1 d #4

4a

ts).11,41,...4431 J.0j1:4Li... Ayerliol j..L.,...1. .


41,1

at!...,:f:

' . '7,`Ca :J.1 1:1. Li-''' .JI1:011 J v J v

Y I e..1..... 4;SL-A `) -1

%:.01.,:tvj Lci.x.:1A 4.1:t jj 1: j. tp '41..3 61 L:74,3 Lk.


ZA-Ltslci..), AIII :jt....4.: :1..- I jst. 4411/..12L. 6..11S Ls.) A .1;

If),Lit:4-.)041:.0..itstilliSa. eice&f? ...C./Z. I:. *;1.1; ji


11-))12ci:IJild'AIP:P:-1.)),'',1,14-; 41^dta A '14'151.::..
era Lea.
%..

'A.., 4$239'...s.)A,:..11 ,eial jli;j'e....1 3.z.

j.61 A z: 11;.), 4 j6,71) ;51 ..4;outs4-.1/45)..1,f,vji

0.))12:-444144:1. Al A;.) 4:1)441 C'TA. 44.1.C.I.Y. 4a: j:


SAil S4141; tP J% .C1 ,2),C,e...L.:4J14.:.4,11;- 6.15;1A ....IL .4:,...,,tai., A.,:a;t:..4..,1,1,:it.k..4:, .....511 ii)GA IL; LA) a;4911.4 j j .1: sit 1,3., 431;., Znp:,,i.), 411

4 E1:1*

20

MUSTAFA NAIMA

s-a supkrat pentru aceasta>.

.<De teama continuirii disputei, muftiul Bostanzade s-a sculat si a plecat, iar Sa'adeddin

Apoi, luind el singur masurile necesare, 1-a pus pe reis-efendiul 78 Musa Celebi sa scrie raspunsul cuvenit atit lui Mihai, cit gi boierilor, Dup5. aceea

s-a sculat si a plecat la locuinta sa


192

SFATUL DEMNITARILOR T.MPARATIEI PENTRU ALEGEREA DRUMULUI

DE EXPEDITIE

Agria " constituie o fortareard importanta, indeosebi printre finuturile austriece si ale Transilvaniei.
<Turcii au ales drumul spre Agria 9i sultanul a trecut la Seghedin>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCI 80

<Sosirea austriecilor si aliatilor lor, inclusiv transilvkneni, la Tokay si Mohkcs>.

Maximilian 81, fiind un imparat orb Si Fhiop, (Muse coroana fratelui sau hertogul Mathias 82 i 4i incredintase acestuia oastea.
In unele cronici se scrie ca acesta, la rindul sau, unindu-se cu Transilvania,

Muse mult cu gindul de a ataca oastea., In altele se scrie ca a fost numit cu el si Nadajdy, cel cu piciorul de argint" 83, care era sfetnicul (vezir ) cel mai de seams al craiului <Austriei>.
152
,

PORNIREA Q$TIRII ISLAMICE LVIPOTRIVA GHIAURILOR RAUFACATORI


, k obfine informatii>.

<La un popas al turcilor, Fetih Ghirai " a adus sultanului vreo 63 de ghiaurIlegafi, pentru

153

ca ghiaurii inainteaza, c5. au mute arme de lupta, ca toti craii s-au unit ca s5. distruga saminta Islamului si ca Impreuna cu ei era si principele (ban)
Transilvaniei, afurisitul Sigismund 85.
58 Reis-141-kallab.

Apoi au f5.cut ca cei prinsi sa irorbeasca. Ei au ar5.tat in mod amanuntit

58 Egri,Eger, Erlau (ram. .Agria), rag fn Ungarial Participa ins* sultanul Mehmed al III-lea. 80 1005 H. = 25 august 1596 13 august 1597. al Maximilian, impkratul Austriei (1563-1576). De fapt, domnea Rudolf al II-lea (1572, rege al Ungariei; imparat: 1576-1612). 82 Mathias; era arhiduce. A fost impkratul Austriei intre anii 1612-1619. " QiimapA yak; Nadajdy Ferenc ( ?).
Intoarcere el a fost numit ban, dar a fost ucis de Gazi Ghirai al II-lea (in acelasi an). 85 Jigmund. Sigismund Bithory.

" Fetih Ghirai era fratele hanului Gazi Ghirai al II-lea $i participa la expedifie. La

3. Cronica lui Naima. Cearta dintre Sa'adeddin Efendi, dascklul .sultanului, i seih-ul-islamul Bostanzade Mehmed Efendi, In legiturit cu rkspunsul care urma s6. fie dat lui Mihai Viteazul (vol. I, p. 139)

Nrita*

6:0 )k;:J ,'',...A c") 4. .:1--.

4 I. e. ;* 33 t 1::'

AC;A:11.1.3 -731 11:' 44'73.3), k.5 A:91 4L"/;" tS a`V tS4i.:./Q<",

uditAlg.. f..1?: LS V".-- 31.4t') LS.) -)1J.Y.3.$11 4,,,-

),e.:\ :..iv etit-1 sl 6 J- ,e):Ii., t at.. -.).,.: ii31

j-C
'' .1:?./

.4)11

a ...:1 "A u...11 :J. . )

LIkjt 4.11 CA:

t"'Ll'I.A."; Lit 61-,, -61 i,7113*- ,s-6\,-.9%.

,s1.014:1 ks .A.4.0 ZdA V.A...A.1,', :01131,.....611 4.01;-,..i).


:;s:1\)* i:C.P.1.:01: 414": I E) he 1.4 ) 'Af c

.113i 43,"

JA42,1J.L. & 4!? ; a 4t...1* 6 _;:.,1 ,,-)ki: ,.,),,y,le


e..."-a .1), .44i,

t j..%.:0,75... Att t.."r.- j AI i..o :ff.

44'6.. Y. 6.: .1 Sas .5 A; 41.5) A.. la...1.3 :,:\ LIJL.* 'nib\ ))12.k.!-lt.:) L5-k::' a--v.:11; e....:* ifk .3 a )3\7=-0 y-)tip' 3 :J 11 d; J) "k.6 316 '743 A'.. Stl.-

Sj<1-31. JL--Z.4 LIS'4f.4:::"1--:""t A;.--isi.%-,J,15\ r

._1; ....kI.

..4 ./.1) s.) 1#1.:.k 5:::0 II .6 %:;,..) 11. Zilf:

; :2 i, Ala,' -1-4..7,1).13 .s.., J:...wyJklz.,))4.. eLil 4,1 ---;42;!'" 4.5-ke)U3


(.5 ty: .I... ...,5.3....1 .1, l< j......1. .1.3 A..v.1:A 64 ly. tA:, )t....\

,.)5 e:01 Si A,..y.1 1 5 AL:A: ck ,....d .x..1 is. 1 ..,....:S .,11,.


%-.J jal: 3

45 334 .3\t, 4,117 ya r

V 0..j a at.r
js:5 41:,...

9e)31) P S--....., isia. (:)1,1 314%.0 .V.1%! rg' 01:0 A071)

,,) ek, tsAy 3;111...3.... ..ei; ,4. zdv sol ,_,.....gi*.x:z ..),......!..31 It. ...,;..1?

PAI Jii

.....t.!:); d;Lt,i-L \JO L lat: .3 Ila ;')y.L....c.L V31 e )15 :),J.,L-':

,......g:i /tells

22

MUSTAFA NAIMA

Pupa ce au spus acestea, toti cei prin0 au fost omoriti.


<Apql, la 4 rebi-ul-evvel 1005 as turcii pornesc la atac>.

De asemenea, carele i tunurile au fost legate. cu lanturi In fata pad*hului. Hasan pap, valiu de Rumelia, i beilerbeiul de Timipara s-au
apzat Intr -o parte ....
<Urmeazt, descrierea luptelor de la Agria).
172

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE ASE

<Intentia turcilor de a recuceri Strigoniul).


175

... In ziva de 12 a lunii mai sus mentionate 88 a sosit Tiryaki-Hasan pap.. In acest timp s-a adus tirea ca principele Transilvaniei 89 a asediat cetatea Timipara. S-au trimis porunci ca Mahmud pap., beilerbei de Sivas, i Ali pap, beilerbei de Rak'a, si Mehmed, pap, beilerbei de Adana 90, care nu intrasera Inca In oastea imperials, s mearga cu ostile aflate linga ei In ajutorul Timiparei.
<In acest timp, sosind vestea cd oastea ghiaurii a venit la Vadj (Vac), turcii au pornit intr-acolo in frunte cu serdarul Satirdji Mehmed paaa>.

178

In acest loc (spre Pesta) au sosit strigatorii dupa ajutor, spunind ca principele Transilvaniei asediaza Timipara de mai mult5. vreme. S-a luat masura ca s fie trimis Mahmud pap., beilerbei de Sivas, ataOndu-i-se oastea de Bosnia, precum i unii dintre emirii din Rumelia. El a pornit spre Timipara In a doua zi a lunii rebi- ul -ahir 91 ...
INCEPUTUL EXPEDITIEI ASUPRA CETATII ORADEA (VARAD)

184

185

de la hotare au spus: Prin uzurparile principelui Transilvaniei la granita Timiparei, ghiaurii au luat fortaretele Lipova si Ineu (Yanova) i Oradea
i Cenad, a,5a ca, daca, de asta data, nu se va face expeditie Intr-acolo, Timipara, de asemenea, va scapa din miinile noastre". De la granitele Timiparei au sosit mahzaruri In acest sens i au fost aduse i telhisurile serdarului94.

Avind loc un sfat mare la Poarta fericirii, cei cunoscatori ai treburilor

parti s5. fie data pe seama serdarului atit timp cit tabara ghiaurilor se afla

Djerrah-Mehmed pap. 92 a spus: Este mai bine ca situatia acelor

prin p'a'rtile Strigoniului i la Raab (Yamk), se vede ca paza acelor parti


este importanta". Au cazut de acord ca In acest an, dindu-se cetatilor zaherele si osti indestulatoare, este nevoie s se fac . expeditie ca, pink ce vilaietul Transilvaniei nu va,,fi devastat cu armele, Tara RonAnealca i Moldova nu

vor fi stapinite. Scriindu-se telhis In acest sens, s-a tmis un hatt-i-,serif cu


" 4 rebi I 1005 = '26 octombrie 1596. 87 1006 H. = 14 august 1597 3 august 1598. 88 12 rebi I 1006 = 23 octombrie 1597.,
88

80 Sivas, Raka, Adana, oraae gi. provincii, In Anatolia,

Erdel-oglu, domnea Sigismund lElo.thory.

" 2 iebi II 1006 12 noiembrie 1597. .

91 Satfrdji- Mehmed paaa (se afla la Belgrad).

Este tunoscut kai-lubwnumele de Djetrah pas.

92 Djerrah-Mehmed papa;_ a fost vizir, caimacana ai mare vizir (apriliedecembrie 1598).

MANIA VARINI

23

astfel de cuprins. In aceasta privinta, tanl fiind lasat pe seama serdaruluip i-a fost trimis cu caftan (hil'at). De asemenea, capugibasi Ali ag5, potrivit legii, a fost trimis la Gazi Ghirai han cu scrisori. $i cm bani de cheltuiala. S-a dat firman ca, ifnpreuna cu osti, numeroase, hanul s5. se uneasca cu serdarul.
<Urmeazg, descrierea adunArii ostilor turcesti din dliferite plrfi si a pregftirilor pentru plata soldelor>
186

,Hotarindu-se expeditie in vilaietul Transilvaniei, in ziva de (9 zilhidjge s-a inceput construirea unui pod peste fluviul Dunarea, mai la vale de Belgrad, la locul numit Taslik-Burnui Cu, marl sfortari, in 18 zile s-a terminat un pod

lung de vreo 1 850 de zira, Oastea islaanica a inceput 5a treaca In tinutul Transilvaniei. In ziva aceea sosind om din partea hanului t5.taresc, a dat Budei, an pornit din sesul Belgradului intr-acolo.

de tire c5, hanul a a.juns la Rusciuc. Dupa sarbatoarea sacrificiilor 94, 1?eilerbeii si ostasii eilaieturilor de Karaman i Maras, care erau insarcinati cu paza

In ultima decada a lunii zilhidjge 95.0 serdarul musulman a trecut podul si a descins in sesul Panciova
188

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE APTE 96 DESCRIEREA SITUATIEI EXPEtDITIEI IDE LA ORADEA (VARAD)

Anul trecut, Satirdji-Mehmed pap., care era serdar la serhaturile ungurest', fusese insarcinat cu porunci severe i i sC trimisese un hatt-i-serif ca s-1 pedepseasca pe aftirisitul numit Sigismund, voie'odul Transilvaniei, care, in anul acela, cblcind tratatul se aliase, in timpul evenimentelor' de la Agria, cu regii si se unise cu ei pentrti a pricinui pierderi musulmanilcr. SatirdjiMehmed pasa fusese insarcinat ca, intend in Zara Transilvaniei, s-o incendieze, s-o devasteze si s-o ruineze, riearatind bunavointa fata de nici o forareata si ta#a de hici 6 betate.
<Se descrie plecarea ostirli turcesti si aminarea expecTifiei din cauza Intirzierii hanului ttareso (55 de zile), pia. la 26 muharrem 1007 97>s
189

190

Dupa citirea scrisorii imperiale, in caKe timp hanul si serdarul si ceilalti au stat in picioare, si dup5, slujba au tinut un sfat mare cu batrinii (ihtiyar) de la granita si cif cunopcatorii hotarelor, pentru 4 sti pe care drum anume sa mearga in vederea deyastarii tarii Transilvaniei 98. Cunoscatorii serhatului au spus: Sint trei drumuri de intrare in Transilvania: unul din drumuri este prin Lipova, unul prin Sebe 99 i Lugoj, far altul este prin, Oradea". Gazi Chirai han axis: Sa se mearga pe un drum bun, incit sa fie cu putinta trans-, portarea bagajelor, haraba1elor si a demnitarilor. Si data ne va intimpina dusmanul, sa se poata da si lupta". Atunci, unul dintre batrinii de la serhat a graft ; Stapinul meta, drumurile prin <Cara* Sebes si Lugoj si prig Lipova hind prapastioa.se, nu pot
93 9 zilhicce 1006 = 13 iulie 1598. 94 10 zilhicce 1006 = 14 iulie 1598. 95 21-30 zilhicce 1006 = 25 iulie 3 august 1598. 9 1007 H. = 4 august 1598 23 iulie 1599. 99 26 muharrem 1007 = 29 august 159$: 99 Erdelistan (cu terminatia perearArtistan),
99 Sebe,s, Caransebes,

24

MUSTAFA NAIMA

fi trecute asa cum se cere. Dada apare dusmanul, nu ne putem gindi la lupta si la rezistenta. Insusirile cerute le are drumul dinspre Oradea, care estt drum larg si deschis". Gazi Ghirai han a intrebat: Ghiaurii care se afla in cetatea Oradiei slat in stare sa iasa si s provoace pagube, impiedicind oastea din
drumul ei ? Dada exists aceasta posibilitate, este nevoie ca filth sa se cucereasca

cetatea si apbi s se mearga mai depart6? Daca vom asedia cetatea, va fi necesar sa z5.bovim mult timp" ? Atunci, citiva lingusitori, din respect fata
de serdar si de hatirul lui, au aratat ca.: Cetatea poate fi cucerita cu doua-trei

lovituri de tun; e de preferat ca intti sa se cucereasca fortareata si apoi s se mearga asupra lui Sigismund"i De aceea au hotartt potrivit acestui sfat. Pornirea in partea aceea fiind hotarita, defterdarul ostirii, Etmekcizade 100 a inceput sa pregateasca cele necesare si sa aranjeze armele de lupta
de expeditie 11.

pentru a lovi cetatea. In timpul acesta, de la iesirea din Belgrad si pita la sosirea hanului trecind aproape doua luni, se apropiase jumatatea timpului
La Becicherec 102 poposisera 55 de zile si mai ramasese timp putin. La inceputul lunii safer 108 unul dintre agalele Timisoarei, cu numele de Yogun aga, a fost numit calauza pentru oastea islamica si s-a pornit <la

Cind au tras citeva tunuri, ghiaurii dinauntru au Mat cetatea si au fugit in munti si in padurile din imprejurimi. Fortkeata Cenad fiind supusa fara osteneala, cei din oastea tatareasca i-au urmarit pe ghiaurii fugari. Pe unii i-au omorlt, iar pe cei mai multi i-au facut prizonieri. In ziva aceea, in fata
191

drum>. Ajungind linga cetatea Cenad, de pe malul riului Mures, au asediat-o.

la cetatea Arad, ea a fost cucerita, flind gasita pustie. In timpul acesta, a sosit sol de la principele Transilvaniei (Erdeloglu) care a adus scrisori in care se spunea : Maria-sa hanul s ne impace pe not cu maria-sa padisahull". In acest timp cazind ploi mari, ele dadusera ostirii

cortului serdarului, au fost omoriti vreo 150 de ghiauri, iar conducerea Cenadului a fost data atunci lui aksaki-Ibrahim bei, care era nazir de Belgrad Apoi au descins linga cetatea numita Dilagos 104, dar chid au ajuns

multa osteneala. La 9 a lunii safer 108, Mustafa pasa, beilerbei de Erzurum, a sosit cu oastea eialetului sau. In ziva de 11 a lunii safer 18, oastea islamica, trecind apa Muresului cu mii de greutati, a descins, dupa ce a mers citeva conacg de-a lungul malului, la capatul unui pod din apropierea unei palanci virane, numita Ordubek 17. Acolo i-a intimpinat serdarul ostirii din Gyula si s-au pregatit doua padaluska, una din Gyula si alta din Timisoara. La 24 si 25 ale lunii mai sus aratate 108, trecind cu mii de greutati peste citeva rturi si mlastini, <oastea> a descins, la menzilul al optulea, in sesul Oradiei. In acel loc a sosit Iusuf pasa, beilerbei de Van. De la menzilul Cenad, hanul, despartindu-se, s-a dus pe un alt drum, devastind tinuturile ghiaurilor. El a venit si s-a alaturat <ostirii turcesti> in apropiere de Oradea. In ziva de
10 Eimekcizade

Restul anului era socotit ca nepotrivit pentru expeditie. Ioa B4kerek; localitate In Banat. 108 Safer 1007 = 2 septembrie 30 septembrie 1598.
104

1" Turcii obisnuian al Inceapl expeditiile la 23 martie

(fiul brutarului) Ahmed pasa.

di le termine la 26 octombrie.

Dilago,s, Vilagoss; $iria.

106 9 safer 1007 = 11 septembrie 1598. 1" 11 safer 1007 = 13 septembrie 1598.
10?

106

Ordubek, in alte cronici apare sub forma: Ererkik. 24-25 safer 1007 = 26 27 septembrie 1598.

NAIMA TARIM

25

amintita era, intre Transilvania si Austria, o fortareata Intarita i, de jur imprejur, avea orate (varos ), Rezistenta i intinderea ei erau in asa masura, Incit putea sa adaposteasca 20 000 de ostasi. De la oras ti pina la podgorii, casele ti locuintele se Intindeau, In dark cam cit de la zidul Constantinopolului (Kostantiniyye) ti pina la gradina din menzilul Davud-Pala. Viile ti
gradinile se intindeau ca o trecatoare mare, !nett nu pot fi descrise. Mai inainte,

29 a norocosului safer 109 au descins linga cetatea Oradea. Cetatea mai sus

intrind in cetate citeva mii de ostasi austrieci, acestia devenisera, de cItiva ani incoace, o pacoste. Cei de neam maghiar stateau In comune si prin sate.

II ASEDIUL ORADIEI Sosind mai intii oastea tatareasca in dreptul orasului, i-au iesit inainte
LUPTA
192

si, scotindu-i prin alte parti, au fugit. Tatarii, ajungindu-i din urma, pe cei mari i-au omorit, iar pe cei mici i-au oprit cu el. Pe scurt, s-au umplut de prIzi nenumarate. Dupa aceasta, hanul tataresc ti serdarul, facind sfat cu cei renumiti din oaste, au intrebat daca va fi deajuns sa devasteze imprejurimile sau e mai bine sa depuna sfortari pentru supunerea Oradiei. Toti, intr-un glas, au spus a Oradea este o cetate atit de puternica, In apropierea Imperiului otoman109a, incit constituie cheia Transilvaniei ti Austriei ti ea, pe drumul de trecere, este zidul zidurilor afurisitilor ti ca nu este bine sa se mearga inainte lasind-o la o parte. Cazind de acord asuprg. acestor pareri, in prima zi a lunii rebi-ul-evvel 110 era zi de vineri au intrat in casele solide de piatra ti impodobite ale orasului. Nu a fost nevoie s fie sapate meterezuri. Au inceput sa bath cetatea cu cele trei tunuri pe care le aveau

ghiaurii care se aflau acolo. Luptind o zi psi o noapte, la sfirsitul bataliei tatarii au distrus ti au incendiat orasul. Ghiaurii si-au pus in trasuri familiile ti copiii

ti sigur ca nu vor putea lua atit de repede o astfel de cetate intarita, De aceea au facut mare greseala ca, alaturindu-se serdarului, s-au apucat sa urmeze parerea sa fncftcita, cu gindul ca s tread. numai timpul. Cind au
inceput sa bath cetatea, ea fiind foarte intarita ti nu asa cum se daduse stirea, a inceput s se raspIndeasca zvonul ca, mai inainte, asediind-o unul dintre crai timp de 45 de zile, nu putuse s-o cucereasca ti se intorsese rusinat. Nefiind deajuns trei tunuri, i se trimisesera porunci lui Sofu-Sinan pasa, caruia i se daduse eialetul Anatoliei ti care era beilerbei de Agria, dindu-i-se firmanul: SI vii la ordie. S5. aduci la timp, Impreuna cu cele necesare, ti zece tunuri din

cu ei. De la Inceput au facut greseala mare ca, fiind insarcinati cu distrugerea tinuturilor, nu adusesera cu ei tunuri ti alte lucruri necesare ca sa loveasca cetatile fara a intimpina greutati. De asemenea, timpul fiind scurt, era clar

cele existente la Agria (Egri)".


193

Vazind ca se neglijeaza r5.spunsul, on de cite on se adresau capuchehai sale, cunoscut sub numele de Bayirtilkisioglu 111, acesta raspundea, mintind:

A sosit stirea ca tunurile au fost puse in harabale ti au fost injugati bivolii adunati din satele Agriei". Alteori el insela < oastea), aratind scrisori false. Nesosind ajutoare de la Agria, ghiulelele care se aflau in Imprejurimi, precum ti pulberea din palanci au fost adunate ti consumate Rutin cite putin.
209 29 safer 1007 = 1 octombrie 1598. 100 Mernalik-i mahruse.

110 1 rebi I 1007 = 2 octombrie 1598. 111 Boysrtilkisioglu, fiul vulpoiului de deal".

26

MUSTAFA( MAMA

Acestea nu au folosit la nimic. Au sapat qi citeva tuneluri, dar nu au ajutat la nimic, caci cetatea era intarita. In acest rastimp, on de cite on oastea tatareasca cerea s plece la incursiune, serdarul spunea: Cu ajutorul lui Allah, dupa, ,cucerire, plecam impreun5." si astfel el mu &Idea voie ostini t5.thresti si akingiilor sa mearga in vilaietul Transilvania. Si din porunca, lui Allah,
in zilele acelea au cazut ploi timp de peste 40 de zile far5. intrerupere. De aceea

sesul si yaile s-au umplut cu torenti maxi. Imprejurimile cetatii fiind din
pamint moale si. cele mai multe parti flind peste masura de m15.stinoase, oastea

194

a fost cuprina de mirare. Meterezurile ienicerilor; ,fiind inundate de torenti, s-au umplut cu noroi. Cei mai multi au venit la corturi. Capeteniile se necajira foarte mult. Riul care trecea prin oras, umflindu-se in fiecare zi, incepuse s impiedice trecerea <dintr-o parte in alta) si, astfel, in oaste nu se mai putea merge de la un tort la. altul, iar vintul era asa de puternic, incit nici corturile cu pari puternici nu puteau fi tinute pe lbc si erau duse de vint. Animalele intrau cu picioarele im pamint piny la pintece. In sfirsit/ timp de citeva zile oastea s-a s5.turat de carne de vita si de oaie, iar o oaie s-a cumparat cu un aspru sau cu doi aspri (akce). Cele mai multe din ele erau aduse din raiaua Solnoc 112 sip parte era luata de la raiaua dusman5., Snit sesul Oradiei se umpluse de turme si de cirezi. Insa, afurisitul din Transilvania se intarise, intrind in paduri greu de strabatut. Cind oastea islamic5., din cauza torentilor i baltoacelor, era coplesita de greutati si cind fiecare era satul de viata sa, au sosit pe neasteptate, din partea Budei, strigatori aducind arzumahzaruri precum ca. 80 000 de ghiauri au venit si au distrus Buda-Veche, ucigind si

persecutind populatia, ca au asediat cu tunuri mari cetatea Buda si data vor intirzia, trimiterea de ajutoare, Buda va scapa in mod sigur din, miini.

De asemenea, inainte de aceasta, yeneau zilnic strigatorii de ajutor, aducind

jalbe in care se ppunea: Tabara ghiaurilor a sosit la Raab (Yana) si este gata sa porneasca de acolo spre Vadj si spre Buda Veche. Dusmanul care
vine este un dusman puternic nu se poate <opri) cu trimiterea a 2 gp0 -3 000 de ostasi. De aceea trebuie sa vina serdarul in persoan5.". Din pricina acestor evenimente, serdarul si ostasii erau cuprinsi de groaza si, din cauza. greutktilor, oastea islamic5. ramasese prin partile Oradiei, iar ghiaurii sosisera asupra
Budei.

In timpul acesta s-a raspindit stirea, ca raufacatorul Itihai, la rindul

sau, trecind cu viclenie Dunarea, 1-a atacat pe yizirul Hafiz (Ahmed) pasa 113, care era de path prin partea Nicopolei si ca., alungindu-1 pe acesta, a pricinuit

man stricaciuni, /ndata dupa aceasta, a sosit si vestea tripta ca ghiaurii au invadat cetatile Tata, Veszprem si Papa 114, dill apopierea Budei, cucerite

mai inainte <de turd),


deasc6 vestea
195

<In fala acestor situafii, turcii hotArasc s6 trimit6. citeva mii de atari, care stt r6spinc.6 vin hanul si serdarul, pentru ca ghiaurii sit se sperie sipsa fugl>k

Nenorocirke abatute asupra ostilor islamice unnind unel dupa allele, i-au luat speranta de a-si realiza dele propuse. In timp de 20 de zile nu au mai ramat prbvizii fit comtinele lsi in imprejurimile Oradiei. De accea tatarii au fost nevoiti Sa aduca zaherele din marl departari. 0 chila de orz incepuse sa se vind5. cu A-5 galbeni. Mai inainte, on de cite on hanul cerea invoire
112 Solnoc

(Solnok ), Szolnok.

118 Hafiz-Ahmed pasa, muhafiz de Buda, Vidin, Nicopole, caimacam v.a, A murit in
1613/14 (1022 H.)

114 Cetati in R. P. Ungara.

NAIMA TARIHI

27

pentru incursiune Cu oastea Mara In vederea distrugerii Transilvaniei Erdecetatea nu a fost luata qi nici nu s-a facut incursiune a4a cum se dorea, iar din cauza frigului, incepusera sa nu-i mai Tina mlinile i picioarele.
iNTOARCEREA 0$TIRII ISLAMICE SPRE BELGRAD

listen ) , serdarul pierdea vremea Cu speranta el, cu ajutorul lui Allah, ter-

minind cucerirea cet5.tii intr-o zi sau doul, vom merge impreuna". Nici

Neputind, sa cucereasca Oradea In scurt timp, turcii> au pornit de


acolo spre tinutul Solnocului, ca sa mearga la Pesta in vederea salvarii Budei, Pe drum, din cauza ploilor mari, vaile devenisera ca <Marea deb Oman.

Pa4a de Timisoara, Ismail paal fusese sfatuit la plecare s construiasca poduri; dar, neinteresindu-s deloc, el nu pregatise nick macar un pod. La plecarea spre Oradea trecusera doar trei ape i numai una din ele avea pod. La intoarcere au fost nevoiti s treaca cu barcile peste 12 riuri mari i peste fiecare au trecut cu mii de greutafi. Nenumarate vite ale celor din oaste au
pierit in ape, iar ei inii s-au imbolnavit din cauza frigului. Din pricina lipsei de zaherele, mincind numai grin prajit, cei mai multi dintre ostai s-au imbolnavit de boala de zaherea" 105 Si au ramas risipiti <pc drumuri>. Tunurile au fost trase i trecute cu funii peste apelo mai sus pomenite. Kodja-Murad

196

paa, care In aceasta expeditie era beilerbei de Diarbekir, Mahmud paa, beilerbei de Alep, i Sofu-Sinan paa au tras tunurile, intrind fiecare la cite un jug. Pentru a Incuraja oastea, ei au preferat sa treaca prin greutati. In timp ce de la Gyula la Oradea ajunsesera In trei zile, de data aceasta Ina s-au Intors Cu mil de greutati In 12 zile. Datorita frigului, foametei i a lipsei de zaherele, ramineau in mlatini, la fiecare conac, sute de oameni.
<Urmeaza relatki despre Ascoala ienicerilor, potolirea for
Seghedinului>,
q1

stabilirea ostirii prin pktile

197

SCRISOAREA LUI HOD JA-SA'ADEDDIN CATRE SERDARUL SATIRDJIMEHMED PA$A

198

ati stat i ati poposit_55 de zile, ateptindu-1 pe maria-sa hanul. De aceea dusmanul s-a informat incotro anume yeti merge i, deoarece nu ati depus eforturi sa mergeti, ati facut ca dusmanul sa afle despre semnele de ezitare si sla'biciune ale ostirii. Raminind la trecatoare mult timp, lark motiv, ati facut ca oastea sa se strice, flind tinuta ca in temnita, iar duvnanii, aflind aceasta, i-au retras proviziile in munti i au reaparut cu .hagaje ware, facind
sa se creada c5. sent aparatorii lui Mihai. Dei s-a scris i s-a trimis In repetate rinduri <de la Poarta> ca nu este anul s se is cetati i cu toate ca se poruncise

,,... Construind

podul in partea Transilvaniei, dupa ce 1-ati trecut,

s intrati In Transilvania ci sa distrugeti, facind incursiuni, totui voi ati

zabovit cu doua cetati i, sosind vreme de lama, nu ati stins i nu ati indepartat

din tinuturile islamice focul intrigii dtqmanului. Nu era timpul s luati una sau doua cetati defile for ".
<Se arat'd a dusmanul nu slIbeste prin ocuparea de teati>.
115 Zahire marazs.

28

MUSTAFA NAIMA

...,,Se expediase hatt-i-humaiun ca sa trimiteti in Transilvania oastea islamica, cete dupa cete, precum i pe luptatorii Dsmanlii. De asemenea,

trebuia sa trimiteti valuri de osta0 tatari care, f5.cfnd incursiuni, sa distruga


familiile celor de acolo".
<In scrisoare se aduce acuzafia ci nu s-a facut nimic din toate aceste porunci>.
199

cerealele qi semanaturile, s pirjoleasca i s ruineze locuintele i sa nimiceasca

...,,V -ati taus

cu trei tumni asupra unei cetati puternice ca Oradea.

alaiurile musulmane, iar neglijarea apararii granitelor a avut drept urmare distrugerea Budei Si a imprejurimilor ei. Tinind oastea islamica linga Oradea i retinfndu-i pe tatari i interzicindu-le sa lack' incursiune, acelora care o

De la Inceputul descinderii i plea la Intoarcerea din expeditie ploaia a istovit

cereau, interiorul Transilvaniei a rams lini0it i nevatamat. Ati scapat

prilejul cind voievodul Transilvaniei ne era neputincios i cind oastea noastra era victorioasa qi astfel tinuturile for au ramas lini0ite. Mihai, fauf5.csatorul, de asemenea, vazind ca oastea e retinuta cu cetatea <Oradea> i fiind asigurat din partea Transilvaniei, a pornit in tinuturile noastre i locuitorii acelor tinuturi au fost jupuiti. In acest timp, pagubele si stricaciunile dinastiei otomane au fost Ara. masura. Allah s5. ne pazeasca de mai rau ! Cind este acuzat maria-sa

hanul, acesta scrie raspunsuri bine motivate. Cucerirea cetatii nu e trealia tatareasca. Sarcina t5.tarului este s faca incursiuni, sa distruga si sa prade tinuturi i s adune ghiauri, robi i zaherele ...".
202

DESCRIEREA OCUPARII DE CATRE GHIAURI A CETATILOR VESPREM, POLATA PAPA $1 TATA $1 INCEPUTU1, ASEDIERII BUDEI

Cind s-a hotarit pornirea expeditiei islamice asupra vilaietului Transilvaniei, Maximilian, care era comandantul ghiaurilor, a adunat linga Ianik pe cei 5 000 de calareti veniti de la frinci in ajutorul sau, in anul trecut. La fel, el a adunat i pe cei 12 000 de osta0 italieni puca0. De asemenea, a venit i fratele sau, arhiducele Mathias, cu peste 60 000 de pedestra0 i calareti, osta0 adunati dintre austrieci (Nemce), nemti (Alaman), unguri (Macar ) i alti ghiauri. Ei s-au sfatuit sa ajunga in ajutorul principelui Transilvaniei, dar, serdarul <Satirdji Meluned paa> asediind cetatea Oradea, iar cel din Transilvania ascunzindu-se in munti prapastio0, au spus ca nu este cu putinta ca el sa fie ajutat. Si au mai spus ca, partile granitei dinspre Buda raminind goale, este momentul pbtrivit sa asedieze aceasta cetate. Ei i-au zis: Ori o luam, obtinind victorie, ori, daca nu vom reu0, prin aceasta diver-

siune va fi salvata, cel putin, Oradea".


203

<Urmeazii descrierea asedierii cetatilor mai sus amintite>.

Luptatorii islamici asediati la Buda stateau in pozitie de aparare isi se bizuiau pe soarta, indeplinind porunca de aparare a cetatii. Ei au trimis serdarului i hanului tatar de linga Oradea, unul dupa.' altul, strigatori cu scrisori de ajutor i le-au spus: Data nu yeti veni personal, cetatea ne va scapa sigur din miini". In felul acesta ei au cerut ajutoare.
<Turcii an trimis o ceata de Wad care sl-i sperie pe ghiauri cu zvonul sosirii serdarului si a hanulni >.
111 Erdel voyvodass.

NAIMA TARIHI

29

204

Locul lui Sinan pasa <beilerbei de Mara.), care a devenit martir in lupta din ora*, a fost acordat lui Mihalidjli-Ahmed paa, beilerbei de Buda, iar Buda a fost data lui Dev-Suleiman paa, beilerbei de Timisoara, care se afla acum la ordie. Ata0ndu-i-se acestuia apte sangeacbei i citeva sute de oameni din oastea de bollik-halki, cu solde marite, ei au fost trimi0 unul dupa altul.
<Unii sfittuiau ca Pesta sA fie pArAsitA, pentru a aplira Buda).

Kulaksiz-Osman bei, care era bei de Solnoc 0 care facuse multe vitejii la Portile de Fier, sosind la timp cu gaziii serhatului de Solnoc, a impr5.0iat acest gind rau...
<Buda a fost salvatft >.
INFRYNGEREA LUI HAFTZ-AHNIED PASA LA NICOPOLE DE CATRE AFURISITUL MIHAI

Mai inainte, beilerbeiul de Bosnia, Hafiz-Ahmed paa, fiind insarcinat cu paza malurilor Dunarii, pornise la granita Vidinului. In luna rebi-ul-evvel a acestui an <1007>17, Ramazanzade <Meluned paa>, comandant de Adana, care fusese numit pe ling5. el pentru path, pornise din Vidin cu citiva sangeacbei. In timp ce mergea spre partite Rusciucului i Silistrei, cu scopul de path el a descins, In drumul sau, spre esul cunoscut sub numele de Senadin, din apropiere de Nicopole. In timpul expeditiei In Transilvania, raufacatorul de Mihai, prefb.'cindu-se ca regreta rascoala sa, incercase sa-i induca in eroare
205

dud la indeplinire viclenia sa. Trimitlnd cu solie, la Hafiz <Ahmed> paa, pe afurisitul numit Dimu 118, el a cerut invoke s se inchine i s-a grabit sa cear5. primirea inchinarii printr-un nou legamint (and). and solul viclean, Intilnindu-se cu Hafiz <Mimed> paqa, i-a facut cunoscuta aceasta situatie, paa, potrivit inttlegerii dintre ei, si-a aezat in ziva promith cortul sau pe malul Dunarii. Ratacitul de Mihai trebuia sa se inchine la picioarele gloriosului vizir. Pregatindu-se diferite lucruri frumoase, Impodobite i ornate, paa a a$eptat sosirea corabiei cu care trebuia sa tread. Mihai. La aparitia, de la
pe afurisitul de Dimu, solul lui Mihai. Acesta a raspuns ca sint carele de vistierie i de peqche. Pe cind ei stateau si ateptau, oastea dumana a aparut deodata dintr-o parte nebanuita i s-a aruncat asupra oamenilor care stateau, fad. munitii i fad. arme, gata sa priveasca. Oastea ratacitului de Mihai era de peste 20 000, iar ling5. Hafiz paa se aflau doar 3 000 de oameni; majoritatea for fara arme de lupta. Harabalele de daruri, care aparusera, fiind, de fapt, care de tunuri, ghiaurii afurisiti au atacat pentru lupta. Dindu-se un timp batalie, dar rezistenta fiind cu neputinta, <turcii> au ales fuga. Datorita aparitiei nea0eptate a acestei ()Si nenorocite, paa s-a buimacit i, aruncindu-se pe gitul calului, s-a dus infrint spre Tirnova 119. Multi mahomedani au murit ca martini si multe lucruri au intrat in miinile ghiaurilor. Dupa aceasta victorie, ratacitul Mihai a asediat cetatea
11? Rebi 1 1007 = 2 octombrie 31 octombrie 1598. ue Dimu, capuchehaiaua lui Mihai Viteazul. 118 Tirnovo, localitate In Bulgaria.

<pe turd). Indata ce a aflat de situatia Wirii din Oradea, el a inceput sa

distant., a unor trasuri acoperite cu postav row, 1 -au intrebat despre ele

30

MUSTAFA NAIesA

206

Nicopole. Dintre Tiopulatia Dobrogei (Broca) i Zagrei 120 adunindu-se multi ostasi, ei an pornit sa-1 In Mute si sa-1 Indeparteze <pq Mihai>. Wend c5. shit atacati din afark, dup5. o luptk. de ,20 de zile cu populatia cetktii, <ghiaurii>, pkrasind asediul, au trecut Dunana i s-au dus spre Bucuresti. Se vorbeste ca ei devastaserk $i prkdasera toatk averea 1u4 Hafiz pasa. Cind i s-au adus turbanul i hainele pe care le Imbraca <pasa>, atunci Mihai, afurisitul, pornit spre mutate, a Imbracat cu vesmintele si cu turbanul pasei o femeie de moravuri usoare 1i ridea, bucurindu-se de nenorocirea altora, i o arkta ostasilor sai, spunIndu-le: Uitati-v, 1-am prim pe serdar ! Nu 'este deosebire lntre aceasta si el"...
OMORMEA FOSTULUI SERDAR SATIRD JI <MEHMED> PASA $1 INCHIDEREA
LUI ETMEKCIZADE <AHMED PASA>

208

<Omul hanului 120' a dat de tire ca > Satirdji Mehmed pasa acordase eia-

letul Silistrei, ca arpalik, sus-numitului han fatkrasc, <Gazi Ghirai>.


213

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPT121

PORNIREA MARELIJI SERDAR IBRAHIM PA


214
216

IN PARTILE UIVARULUI

... In ziva a saptea a Jul safer 124, ajungindu-se 1la Banosek, 123 a venit

217

acolo ceausul Balikcizadq Mustafa, Impreunk cu solid Transilvaniei T. In a doua zi a lui rebi-ul-ahir X24, trecliid peste apa Abeiul 125 i Varad ?), in ziva a cincea 129 an clescins ilita lacul Sekmehal 127, din sesul din apropierea Uivarului In a doukzeci ai cincea zi a lunii rebi-ul-ahir 129, s-a ajuns la menzilul numit Egri-Azmak 129, S-a poruncit sk se opreasca acolo timp de citeya zile,

pentru a-i indeparta pe ghiaurii adunati in drumul torabiilor care se aflau


pe insula din apropierea acelei localitkti. Atunci s-a rkspindit 1 vestea ocuparii Transilvaniei de cktre afurisitul de,91/1fliai. La 29 <rebi II> 130, cind s-a ajuns la zombor (Softbor), au sosit din partea sus-numitului Mihai om 131 Si scrisoaite, grin care el facea cunoscuf c5. a ocupat vilaietul Transilvaniei si ca lai mentine supunerea <fata de Poard>...
Aso Zagra, Zagora, localitate in Bulgaria. 1200 Abdtilaziz aga; a declarat noului serdar, Ibfahim Paa (marele yizir).
1008 H. = 24 iulie 1599 12 iulie 1600. 118 7 safer 1008 = 29 august 1599.
121
122

218

184 2 rebi II 1008 = 22 octombrie 1599.


188 187

Banosek (?).

Abeiul(?).

128 5 rebi II 1008 = 25 octombrie 1599.


128 25 rebi II 1008 = 14 noiembrie 1599.
122 Egri-Azmak (?). Sekmehal(?).

no 29 rebi II 1008 = 18 noiembrie 1599? 181 Adam, in sens de sol.

NAIMA TARIHI

31
133

219 220

DIN POVESTIRILE LUI HASAN-BEYZADE 132 $1 ABDULKADIR

... Cind sultanul Osman <al II -lea) se dusese la expeditia de la Hotin, citeva sute de frinci, care formau restul acelei oti 134, insotisera alaiul ratesc i, la batalia de la Hotin, nu pierdusera nici un minut <1621> ...
CALITATILE DEMNE DE LAUDA ALE SERDARULUI IBRAHIM 1PA$A

Pecevi 135 spune:

in sangeacul Semendria i in partea Timioarei, venind la el, au luat steaguri Si s-au unit ca sa -i inlature pe rebeli. Raialele au luat un covora de Salonic, impodobit cu o figura de leu, care se acordase ca favoare capeteniilor lor, i au mers, falindu-se cu el. In timpul acesta raialele, bucurindu-se de rasfat, 1-au atacat pe cadiul de Pojega 136 i 1-au ucis. Dar serdarul, considerind acest

Toti tinerii, supui nemusulmani, capabili de lupt5., care se aflau

rau mai ink decit celalalt, <al rasculatilor>, le-a dat in mina un act in care se spunea: Eu am poruncit i el a fost sacrificatc Celor care fi obiectau
221

c5. a le da act inseamna a le da permisiune*, el le spunea: Cercetind raialele de la serhat, s le facem sa fuga in Cara dumana h. Mai tirziu aceasta simu-

Tare de prietenie a dat multe roade".


acele pArfi>.

<Raialele ii exterminarg pe rebelii haiduci care pustiau qi impiedicau circulatia in


MIHAI ARATA SUPUNERE

Dupa infringerea lui Hafiz-Ahmed paa, comandant al otirii islamice a fost numit Gfizeldje-Mahmud paa, care a condus oastea asupra lui Mihai. Raufacatorul de Mihai, flind sfatuit de raialele Tarii Romaneti, a inceput, In luna rebi-ul-ahir 1", sa ceara mijlocirea sus-amintitului pass, rugindu-1 ca domnia sa-i fie acordata lui. El promite c5. va trimite indoit haraciul pe care i-1 luase mai inainte asupra sa ca sa-1 plateasca an de an ...
226 227 228

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOVA ne

...in timpul acesta, sosind solul riufacatorului de Mihai, numit Dimu, adusese scrisori i daruri. Mai sus amintitul sol a fost trimis la Poarta fericirii dupa ce, in ziva a aisprezecea a lui safer 139, a trecut podul impreuna cu reisefendiul Hamza efendi 1" ...
las Hasan-beyzade, cronicar otoman (m. 1636). 133 Abdulkadir, Topcular-Katibi, cronicar otoman (m. 1645), contemporan cu Mihai Viteazul si participant la campania Jul Sinan pa3a. El a llsat o cronici contemporana deosebit de interesantit, ale carei informatii privind rile roman vor fi traduse qi incluse In volumul

urmItor din prezenta serie. 134 Vreo 2-3 mii de francezi veniserii prin 1599 in ajutorul austriecilor, dar, ulterior, trecilseri de partea turcilor. Austriecii, vi zind trAdarea lor, au uciS o mare parte din ei. Cei
care an reuit sa. se salveze an participat la campania de la Hotin (1621). 135 Pecevi, istoriograf otoman (vezi Crania gurce0i vol, I, p. 469 i urm.). 184 Pojega, localitate in R.S.F. Iugoslavia. 2" Rebi II 1008 = 21 octombrie 18 noiembrie 1599. 188 1009 H. = 13 iulie 1600 1 iulie 1601.

in 16 safer 1009 = 27 august 1600.


140

Hamza efendi, Iazidjizade, reis-efendi (1599-1600).

MUSTAFA NAIMA

32

238

MOTIVUL MAZILIRII CAIMACAMULUI

239

Mai inainte de aceasta, cind Hafiz <Ahmed> paa mergea in expeditia de la Kanizsa (Kanija), venise la marele serdar qi marele vizir Ibrahim pap. solul ratacitului Mihai, afurisitul numit Dimu, pentru situatia cetatilor Ineu pi Lipova. Mare le serdar 11 trimisese la Sub lima Poart5. cu unele arzuri i impreuna cu Iazidjizade <Hamza efendi), care era reis-efendi. Serdarul cel binevoitor, recomandase ss se arate prietenie formals fata de Mihai, pentru

a salva cele doua cetati din mina sa. Cind cei amintiti mai sus au intrat la Curtea imparateasca, atunci era caimacam Hafiz-Ahmed pap., care a
fost pomenit mai inainte. Pe cind acesta se afla la paza cetatii Nicopole, Mihai venise asupra lui cu viclenie i-1 facuse s fuga infrint. Atunci mai sus-amintitul Dimu, venind ca sol din partea lui Mihai, it inplase pe pa$, spunindu-i ca vine vistieria, dar carele acoperite cu postav rop, pe care <Dimu> le aratase ca fiind harabale cu vistierie, se dovedisera a fi carele de tunuri ale lui Mihai.

De asemenea i Mihai, atacindu-1 repede pe acesta, pradase avutia papi i ucisese multe suflete. Acest junghi statea in inima papi. De data aceasta, chid <Dimu> veni in persoana, papa a vrut sa se razbune pe acest afurisit i a cerut o sentinta (fetva) de la eih-ul-islamul Sun'ullah efendi i acesta

a dat un fetva amanuntit in care spunea: Atit Mihai, cit i solul sau cel

afurisit sint plini de rautate, iar legamintele (and) i amanul 141 for nefiind admise sub nici un motiv de eriat, trebuie ca ei $ fie omoriti i nimiciti". Ca urmare, Hafiz <Ahmed> papa 1-a executat <pc Dimu) flea intirziere, spinzurindu-1 de mijloc.
(Acest Hafiz-Ahmed pasa avusese si alte neintelegeri cu marele vizir la Kanizsa).

... De asemenea, adaugindu-se la acestea i intimplarea cu Dimu, marele vizir fusese martor la aceste doul tradari <ale lui Hafiz-Ahmed papa). <Marele vizir a scris la Poarta>: Dei, potrivit ratiunii i dup5. eriat, cei cu mintea intreaga resping persecutarea solului, totui el 142 1.-a ucis pe Dimu, ceea ce a fost o tradare fata de sarmanul de mine. Mara de aceasta,
240

de atunci incoace nu a mai sosit sol in partea aceasta, iar poarta pacii s-a inchis. De asemenea, nici din partea aceasta nu s-a dus nimeni la <Mihai>, craiul (hired) cel raufacator. De aceea va trebui s se renunte la mentinerea legamintelor. Aceasta inseamna ca de acum incolo parerile serdarului sa nu mai fie luate in seams i sa nu i se dea crezare ca este vechilul padiahului. Astfel, de acum incolo, cum va fi cu putinta intarirea pacii i cum sa fie aranjate treburile serdarlicului?"
<Urmeazft descrierea altor greseli ale lui Hafiz -Ahmed pasa ei ma2ilirta lui).

ibTFRINGEREA OSTIRII LUI MIHAI CEL RATA= 1424

acelea in stapinirea sa. Intriga pi gilceava raufacatorului Mihai nu mai con141 Aman, iertare". Mai sus a fost vorba de islams; trecerea sa la islamism". 10 Hafiz-Ahmed pass., pe atunci caimacam la Poara. la" Mihai Viteazul.

nesti, Transilvaniei i Moldovei, el luase prin viclenie i inplaciune vilaietele

Provocind de multi ani incoace mari rascoale prin partile Pill Roma-

NAIMA TARIHI

33

241

tenisera. Mai inainte de aceasta, serdarul vizir Mahmud pap, find trimis in acele parti, mersese cu oastea ce se afla ling5. el. De asemenea si heilerbeiul de Cipru (Karris). ,Saban pasa, care se afla cu flota de paza pe malurile Dunarii, trecuse cu galerele in partea Tani Rom5.nesti. Mai sus numitului pap i se daduse firman sa repare si sa intareasca foarte puternic cetatea. Giurgiului si sa fact pod peste fluviul Dunarea.
pornind din toate partile in incursiuni in vilaietul Tarii Romanesti, au stricat si au devastat resedinta si tara raufacatorului Mihai. Oastea islamica ajungind. in orasele numite Bucuresti si Tirgoviste, ratacitul de Mihai a trimis asupra ostirii calauzite de victorie pe serascherul si pe vizirul sau afurisit, ban de Craiova 143, numit banul Ca iota (Ka lila), cu oaste numeroasa. Cu ajutorul lui Allah, oastea islamica devenind victorioas5., cei mai multi dintre afurisiti au devenit prada sabiilor stralucitoare. De asemenea, serdarul for trecind in lumea cealalta, oastea islamica a venit la Divanul imparatesc, luind capul sau si timbalele si tobele si ,steagurile cu virfuri aurite. ,Afurisitul Mihai, la rindul sau, find infrint de doua on in lupta, norocul sau s-a intors. Cei mai

In timp ce incepura sa le construiasca, gazill purtatori de victorii,

multi dintre afurisitii care se aflau linga el find nimiciti, i s-au luat toate tunurile si pulberea si munitiile, iar el, pierzindu-si speranta in viata, a disparut
285

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE UNSPREZECE144

287

DESCRIEREA EXPEDITIEI SERDARULUI IN PARTEA TRANKINANIEP443

Contrar obiceiului, voievodul Transilvaniei 145, patrunend cu forta in


cetatea beiului numit Moise Secuiul 146, care era unul dintre beii independenti ai tarsi Transilvaniei, uzurpase multe lucruri din vistieria sa si din depozitele

amintit, fugind in timp de iarna, se ada'postise linga serdarul <Iemisci-Hasan pasa) si-i ceruse ajutorul, luind asupra sa cucerirea Transilvaniei. Serdarul, let rindul sau, crezind in cuvintul batrinului pbmenit mai sus, hotarise s piece. Dar cucerirea Osteni-Belgradului 147 find mai importanta, fi dadus intiietate acestuia. Cu ajutorul lui Allah, dupe ce a reusit cucerirea cetatii, in gindul sau nu a ramas nimic altceva care s5.-1 impiedicd. De aceea, cu gindul de a supune Transilvania, el a mers la Buda si a trecut peste pod in sesul Pestei ...
<Turcii auzeau bubuiturile tunurilor creqtinilor>.
288

sale de munitii, ucigind, de asemenea, si pe oamenii sai. Batrinul mai sus

<Iemisci> Hasan pasa a raspuns si i-a consolat 1486 astfel: Noi, de asemenea, auzim tunurile ghiaurilor. Dar Erdel-oglu 148, luind atitea cetati din eialetul Timisoarei, a clicerit si Lipova si Ineul. Nu este drept ca el sa fie lasat. In tabard find prezenti doar 6 000-7 000 de ghiauri, ei fac viclenii incontinuu, numai ca ,musulmanii sa nu mearga in Transilvania.
143

144

Krescu bans, in loc de ICtayova bans. 1011 H. = 21 iunie 1602 10 iunie 1603.

144a Iemisci-Hasan pave, mare vizir. 145 Gheorghe Basta, general austriac, guvernatorul Transilvaniei (1602-1603).
148 147

Mori, Sekel; spare ca principe al Transilvaniei in mai

iulie 1603,

148

Ustani-Belgrad, Stolni-Belgrad, Alba Regala, Szekesfehervar sau Stuhl%eissenburg. Erdel-oglu, Sigismund Bathory.

1483

Pe cei care ii sffiluiau s6 nu piece din Pesta, dumanii fiind aproape.

54

MUSTAFA NAIMA

a dat urmatoarea *tire: Stapinul meu, in noaptea aceasta a venit spionul meu. In tabard slut peste 80 000 de ghiauri cu 40 de tunuri. Scopul for este sa. asedieze Buda. Habil efendi O. inregistreze aceste cuvinte i daca va ie0
vud) indaratnic, nu 0-a retras cuvintul sau i a spus: Viclenia ghiaurilor
altfel s mi se vina de hac. Iemipi <Hasan papa) fiind insa un albanez (arnaa devenit ceva obinuit. Ea se face pentru a impiedica aceasta oaste de a pleca In Transilvania. Ei nu an putere nici A. asedieze i nici s dea lupte". Potrivit

Ei nu au putere sa se lege de nici o localitath. 0e aceea fiti veseli". Ali pap. 149

acestor cuvinte, <Lala), Mehmed pap., beilerbei de Rumelia, a spus : Pe mine s ma trimiteti la atac i s fiu upr echipat. Sa fac incursiune la Ffilek 0 la Sebham (?) i la Rasen ( ?) i sa devastez tinuturile ghiaurilor". Nedindu-i permisiune nici acestuia, a doua zi <Hasan pap.) a pornit spre Solnoc. Dupa patru menziluri, in prima zi a lui rebi-ul-evve115, a intrat la Solnoc cu cinci tunuri <mici) 0 cu o sula de tunuri imparate0i (fahi). In patru zile a trecut
peste podul de pe Tisa. La 14 ale lunii mai sus aratate 151 s-au apzat la palanca Sarva. De asemenea i Wile din Gyula i Timisoara au venit i au intrat in oaste. Cind se pregateau sa pill sfat, au sosit strigatori de ajutor de la Buda

i de aceea s-au tutors intr-acolo ...

<Urmeaz1 descrierea luptelor, insuccese, rascoala otilor etc.>


314

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOISPREZECE 152

SERDARIATUL LUI MEHMED PASA IN PARTEA UNGARIEI. EXPEDITIA LA CILADA $I INTOARCEREA HANULUI TATAR
<50 000 de ghiauri stiteau ling5. Pesta la Cil-Ada i-i impiedicau pe turd sci transporte zaherele la Buda. Turcii au tint sfaturi qi au zis>:
316

Nu este potrivit sa pornim inainie de a pune zaherele la Buda. Zaherelele A fie impartite osta0lor i sa fie transportate la Buda cu care i cu camile i s plecam dupa aceea". De data aceasta unii nu au fost de acord, presupunind ca imediat ce Iemipi va pleca in Transilvania, ghiaurul va asedia Buda.
<Turcii iau diferite intisuri de a-i impiedica pe ghiauri)1

352

MARII VIZIRI

(Se vorbeqte de al treilea vizirat al lui Sinan pasa, care a fost mazilit>.

... Ferhad pasa a devenit vizir pentru a doua oars. Serdarul a fost mazilit in timp ce, mergind in expeditie impotriva Tarii Romane0i, construia podul. El a fost ucis in anul 1004153. Sinan pasa a devenit mare vizir in anul

10031'x* pentru a patra oara. Iqind in graba la expeditie, el a c5.zut In mlatina


149 JUL pap, (kadizade), beilerbei de Buda.

I" 1 rebi I 1011= 19 august 1602. "I 14 rebi I 1011= 1 septembrie 1602. In 1012 H. = 11 iunie 1603 29 mai 1604.
153 1004 H. = 6 septembrie 1595

I" 1003 H. = 16 septembrie 1594

24 august 1596. 5 septembrie 1595.

HAMA TARIHI

'

35

in lupta cu Mihai i s-a intors la Rusciuc dezonorat i cu fata innegritl. In


353 354 365 368

Satirdji <Mehmed> pap este cel care, facind expeditie la Oradea, a fost ucis la Belgrad
DESCRIEREA NTIMPLARILOR LUZ DELI-HASAN DIN BOSNIA 155

1004 (1595/96) Lala-Mehmed pap a devenit mare vizir in locul lui Sinan pap...

... Pap, 156, la rilidul sku, trimitindu-1 pe ruznamegiul sku Mehmed

efendi, a incercat sk-1 atraga <pe Deli-Hasan> pi, explicind situatia la Poarta fericirii, a intervenit ca Deli-Hasan s fie mutat in eialetul Timiparei.
<Deli-Hasan a lost mutat din Bosnia la beilerbeilicul din Timisoara>.
374 382

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREISPREZECE167

Hafiz-Ahmed papa a refuzat de data aceasta serdarlicul, cad mai


inainte, In Bosnia pi in special in lupta cu Mihai, el bkuse erbetul de serdarlIc

i ii pierise pofta.
385

<De aceea mare vizir a fost desemnat Lala- Mehmed pasa>.


RASCOALA LUI STEFAN BOCSKAI 155, UNUL DINTRE NOTABILII DIN TRANSILVANIA

3S6

387

Ungariei. Dupa aceea, afark de faptul ca, lovind i bruscind, au supus pe cei care aveau averi, pe osta0, pe cklareti pi pe cei slabi; ei i-au i persecutat pi terorizat in diferite felun. Oprimate i atacate, familiile celor care erau de neam unguresc i transilvanenii s-au supus de forma In fata neamului austriac, caci nu mai aveau posibilitatea de a se mai apara ; dar dumania lor <fata de austrieci> era in ultimul grad. Austriecii ii urau de multk vreme pe unguri, iar demnitarii maghiari erau priviti cu dispret i cu rautate chiar i de austriecii de rind. De pilda, cind ungurii treceau pe drum, austriecii ii ghionteau, iar cind veneau din urma lor, le ridicau epcile i ii scuipau pe obraz. Ei se purtau astfel, deoarece, mai inainte, ungurii se fasculaserk de citeva on Impotriva lor, luaserk vilaietele lor i be tr5.sesera multe Pill. De aceea, Intre ei era duFnanie i rautate. Atunci, unul dintre beizadelele de viteji unguri, cu numele de Bocskai, adunind pe demnitarii ghiauri de acelai neam cu el, le-a spus: Pink cind vom suporta noi persecutiile i oprimarile acestui neam austriac? Pink cind vom tr'k'i sub stkpinirea lor Invini i cu cinstea patata ? Multumiti lui Allah, caci padiphii dinastiei otomane sint din timpurile vechi binefacatorii noWi. Craiul Iano 159, refugiindu-se la sultanul Suleiman han 160 locul sa-i fie In rai , a salvat Cara de la pieire pi ea a ramas venic In miinile fiilor pi urmailor ski. Nu este oare mai bine ca i noi, luind pilda inaintailor notri.
165 Deli-Hasan, fratele lui Kara-Yazidji, conducStori de rascoale ale gelaliilor in Anatolia 255 Mehmed pasa, serdar. 18 mai 1605. 157 1013 H. = 30 mai 1604

Austriecii, inarindu-se, au cucerit toate cetatile Transilvaniei pi

155 Bockayi Istvan, principele Transilvaniei (1609-1606). 259 Iano,s, Ioan Zapolya (1526-1590). 155 Suleiman Magnificul (1520-1566).

36

MUSTAFA NAIMA

i sprijinindu-ne pe puternica Poarta, s ne razbunam asupra dumanulm nostru? Nu e mai bine pentru not ? ". Demnitarii de acelai neam cu el au dat dreptate acestoe vorbe ale lui Bocskai i au socotit ca, intrind sub aripa ocrotitoare a sultanului, avutiile i

mai sus Amintit scrisori catre serdar cu scopult de a-1 alege pe cel amintit mai sus ca serdar i crai peste ei. Astfel, ei scriau serdarului: V5. rugam sa aratati la Poarta fericirii adevarul despre situatia noastra; ne luam angajamentul cal lurid prieteni cu prietenii si dumani cu dumanii padiahului, sa primim suptinerea Si sa intram sub aripa sa ocrotitoare. Astfel, vom servi
cu trup i suflet pe padiahul Islamului Si vom scoate sabia Impotriva vechilor notri dumani, ghiaurii austrieci, sub stapinirea carora ne aflam de nevoie".
<Poarta aproba aceasta supunere pi serdarul, marele vizir Lala-Mehmed papa, primepte poruncile cuvenite>.

familiile for vor fi salvate. Unindu-se Intre ei, au trimis pe la sfiritul anului

LUPTA DINTRE UNGURI SI AUSTRIECI

388

In scrisori el se ruga qi pentru un mic ajutor. A trimis apoi un mare numar de beizadele prizonieri. Renumitul serdar, la rindul sau, 1-a trimis pe Bekta paa, bellerbei de Buda, care a fost amintit mai inainte. ( Serdarul> i-a ataat lui Bekta paa un numar oarecare de ostai din oastea de Boluk-halki, cu conditia maririi soldelor, i 4 000 de Mari dintre acei care erau cu Tohtami Ghirai, numind comandant peste ei pe fiul sorei lui Tohtami. Lui Bocskai i-a trimis actul de numire ca crai al Transilvaniei, precum i hilat i uskuf i steag, acordate din partea Portii. Povestea lui tirmeaza in continuare:
RASCOALA LUI BOCSKAI

ca a cucerit i cetatea Tokay, ca a luat cetatea Casovia (Kara) i multe tinuturi austriece, ca, majoritatea Ungariei i s-a supus lui i ca, daca va fi ajutat, va Iua i de azi inainte In, mod sigur multe tinuturi ale austriecilor.

In ziva de 27 a lunii djemazi-ul-evve1161, din anul mai sus aratat, cele doua neamuri de ghiauri au dat o mare lupta Intre ele. Deoarece Bocskai se unise cu oastea islamica, el i-a Invins pe austrieci i a trimis pe oamenii sai la Poarta imparateasca cu peste zece mii de tigve ghiaure, cu multi prin0 si cu citeva steaguri. Serdarul, la rindul sau, ' pentru a-1 atrage, i-a trimis sabie i caftan. Bocskai, prinzind curaj, a luat cu asediu cetatea Oradea, care Ikea parte mai inainte din cetatile Transilvaniei. Austriecii o cucerisera prin victorie. 0 asediase i Satirdji-Mehmed paa. Bocskai, dup5. ce i-a ucis pe toti austriecii care se aflau In ea, le-a desfiintat oastea. De asemenea, afara de faptul ca el a distrus acolo multi austrieci, a facut cunoscut prin scrisori

Pecevii" spune: Emiru1163 care devenise renumit prin relatiile sale


cu Bocskai, cazind prizonier la ghiauri, nimerise la Bocskai. Intr-o zi, In timp ce lucra gradina sa, Bocskai a Inceput sa-i vorbeasca despre slabiciunea for In fata austriecilor. Emirul, la rindul sau, i-a spus: ti Trimite-ma pe mine la serdar ca s aduc toata oastea islamica In ajutorul tau i sa fiu chezas ca to
lel 27 cemazi 1 1013 = 21 Octombrie 1604. lef Ibrahim Pecevi, istoriograf otoman (vezi Cronici turcuti ..., vol. I, p. 469 pi urm.) . lee Mai departe se pomenepte de un oarecare Seid-Mehmed din Belgrad.

NAIMA 'TARIM'

37

sa fii numit crai in Transilvania . El'8" se gindea de fapt la aceasta Inca de mai Inainte, De aceea, dud se comunicase imparatului cretin ca e posibil sk se iveasca fascoala, el fusese virit In temnita, dar, negasindu-se nici un semn sigur care sa intareasca aceasta afirmatie, fusese eliberat. In raspunsul

sau, el i-a grait. emirului: Populatia Transilvaniei este In Intregime crestina si nu se supune turcului; altfel, ne-am supune . Emirul i-a spus: Pe timpul sultanului Suleimanl", supunindu -se, ei au fost liberir Acum de ce A nu fie <liberi> ? *. Si dupa multe discutii contradictorii, el I-a trimis pe emir la vizir.

389

Pe atunci Kayin-Mehmed papa era talmaciul lui Bektas pap.. Aducindu-I pe emir la vizir, dupa ce au vorbit separat, toti trei, o zi-doul, I-au trimis pe emir Inapoi. pupa ce a venit si s-a intors de vreo trei-patru orie <Bocskai> s-a fasculat, prinzind curaj prin intelegere. Luind In st5.pinirea sa cetatile din cele doua parti ale fluviului Tisa, care intrasera in stapinirea cezarului, el a cerut ajutor de la musulmani. Cezarul, aflind adevarul despre intentiile sale, a trimis In graba asupra lui pe serdarul sau numit Ghebrghe Bastal", cu oastea austriaca. Dupa lupta, oastea austriaca dezorganizindu-se, marele vizir a trimis In ajutorul lui Bocskai un numar oarecare de tatari, precum si oastea din Timisoara. Bocskai, intarindu-se, a pus sa se devasteze comunele si satele supuse austriecilor, a dat ospaturi cu prazi nenumarate si a cinstit oastea islamica in diferite feluri. Vizirul, la rindul sau, luindu-si angajamentul sa.-1 numeasca pe Bocskai crai cu coroana peste toata Cara ungureasca, s-a tinut de cuvint atuncI cind a ajuns la Poarta. Aceasta va fi povestita mai departe".
EVENIMENTELE ANULUI Q MIE PAISPREZECE 166

395
402

OCUPAREA FORTARETEI UIVAR DE CATRE BOCSKAI

Cind Bocskai s-a Infant cu oastea Inaltei imparatii, el a pornit in toate partile. Devenind invingator, In a doua decada a lunii rebi-ul ahir a anului 1014167, in timp ce marele serdar asedia Strigoniul, Bocskai a cerut ajutor de la oastea islamica., gindindu-se sa. solicite invoire pentru asediul cetatii
Uivar.
<Cetatea este cuceria. di ajutorul dat de turd i predat5. lui Bocskai.
403

In acest timp, fiind mazilit beilerbeiul de Buda, Bosnak-Mustafa papa, in locul sau a fost numit Kadiz' ade All pap., mutasarriful de Silistra. ()stile sangeacurilor de Semendria, de Nidopole, de Silistra, de Cirmen si de Vize au fost insarcinate cu paza Budei. Apoi, dupa repararea cetatilor, serdarul cel glorios ('marele vizir Lala-Mehmed papa) s-a pregatit sa porneasca spre
Belgrad.
VENIREA LUI BOCSKAI LA SERDAR

In anul trecut, cind marele vizir se dusese la Poarta, aratase In fata


sultanului situatia intelegerii cu Bocskai. La Intoarcere, adusese cu el o coroana
Ina Stefan Bocskai. let Suleiman Magnificul (1520-1566). 165 Basta Yorgi; generalul Gheorghe Basta, guvernatdrul Ttansilvaniei. 166 1014 H. = 19 mai 1605 8 mai 1606. 13 septembrie 1605. 167 Evasst rebi II 1014 = 26 august

scumpa, impodobita cu pietre pretioase, de vreo 3 000 de galbeni. Seid-

38

MUSTAFA NAIMA

Mehmed din Belgrad, despre care s-a pomenit mai Inainte, flind prizonier la Bocskai, devenise mijlocitor intre serdar i Bocskai i discutase chestiunile
404

tratatului. Fiind trimis mai sus aratatul Seid, fusese invitat Bocskai. Cind serdarul a descins pe partea Pestei, sosind tire, despre venirea lui Bocskai, s-au facut tronuri Imbodobite cu perdele, iar oastea islamica, inarmata i Impodobita, a stat aranjata in rinduri.
Punindu -se sub umbrare tronuri (sandali), dupa ce s-au facut preg5.tiri de zaiafet, potrivit obiceiului lor, a venit Bocskai cu grofii (bey) lui renumiti 0i cu vreo 10 000 de osta0 unguri. Cind el s-a Intilnit cu maretul serdar,
acesta i-a pus pe cap tadj (h/c)-ul impodobit cu aur, pe care ei ii numeau coroanci ( korona), i 1 -a lncins cu o sabie incrustata. Aa cum i s-a promis mai Inainte,

acordindu-i-se <lui Bocskai) craiia Ungariei, i-au predat si drapelul (alem) i steagul (sancak), trimise din partea padiahului 167C. Bocskai, la rindul sau, sarutind mina, a spus: Acum noi am devenit supu0i padiahului. De obicei,

Inchinindu-ne de bunavoie, vom sluji cu trup si suflet, cu toata supunerea si

supu0i cumparati cu bath (akce) slujesc cu sila, de frica Mali, dar noi,

a facut i dupa aceasta marl servicii religiei islamice, incIt ghiaurii austrieci, raminind neputincio0 i nefiind in stare s se ra'zbune prin lupte deschise, au uneltit sa-1 distruga pe <Bocskai> cu otrava. In cele din urn* cu un prilej oarecare, dindu-i mincare cu otrava, 1 -au omorit pe acel sa'rman Si, in felul acesta, i-au atins scopul dorit 186. Cind moartea sus-aratatului < Bocskai) a fost raportata la Poarta fericirii, a fost numit crai in Transilvania, cu uskiif i cu steag, Gabriel Bithory 169, tot din neamul nobililor din Transilvania. Dar rascoala celui amintit mai sus produsese nemultumiri i nelini0e in acele pgrti i, de nevoie, i-au plecat170 grumazul pentru pace.
<In continuare se aduc elogii pentru victoriile obtinute de turci in aceasta perioad5,>.
105

cu toata bucuria". Apoi, discutind acolo despre toate treburile, an Intarit tratatul i alianla. S-au tras salve de tunuri i el a plecat, luindu-0 ramas bun, dupa ce s-au facut mari petreceri 8i s-au dat zaiafeturi <Bocskai>

iNCEPUTUL TRATATIVELOR DE PACE CU AUSTRIA

Intrucit Bocskai a pricinuit foarte multe pagube i distrugeri austriecilor, fratele Imparatului Austriei, hertogul Mathias, care era duce de Ungaria171

0 care statea la Viena (Bec).0 se lupta cu musulmanii i vedea puterea islamice i indirjirea lui Bocskai, tiind Ca Transilvania, care era stilpul ostirii sale, va fi pierduta, a trimis oameni la serdar i a deschis poarta pacii. Afars de asta, trimitind scrisoare i fratelui sau172, in oraul Praga, aflat In Boemia,

adica Cehia, i-a adus la cuno0inta urmatoarele: Dac'a in zilele acestea nu. se accepts pacea cu musulmanii, Cara ne va scapa din mina pe nesimtite, dar In mod sigur. 0 parte va intra in rindul tarilor islamice Si alta parte va fi calcata de caii celui din Transilvania". Acesta, la rindul sau, tiind ca e mai potrivita pacea, a fost de acord cu parerea fratelui sau In aceasta privinta.
167a Ahmdd I (1603-1617).

anticipeath unele evenimente, 170 E vorba de austrieci. 171 Mathias; devine duce de Ungaria in 1608, iar impArat in 1612.
172

1" La 29 decembrie 1606. 169 Batori Gabor, Gabriel Biithory ; a devenit principe abia in martie 1608. Autorul
Impliratul Rudolf al II-lea.

NAIMA TARIHI

39

<Ei an lust legatura cu papa de in Roma in vederea pregfttirilor de pace. Papa rispunde negative La aceasta Mathias rtspunde):
406

Eu am preg5.fit inceputul acestei pad, gasind-o potrivita starii noastre, i, de azi incolo, nu voi da inapoi". Cezarul a murit'" in timp ce (Mathias) mergea spre Praga cu gindul de a se lupta, fiind aliat cu Ungaria i luind cu el o oaste mare, formats din ostaii veniti in ajutorul Transilvaniei, precum i dintre transilvaneni i
unguri.

Deoarece, potrvit obiceiurilor lor, chestiunile de intronare depindeau de parerile acelui nelaudat caruia ii ziceau papa, i desi mai sus aratatul Mathias era dispus sa devina imparat, totui nu i-a fost dat acestuia, pentru
ca

acceptase pacea.

<Certurile din Austria pentru domnie; se incheie cu turcii un armistitiu pe 20 de ani,


cu obligatia de a plati in anul acela 200 000 de gurui, urmind ca in anii urmittori O. se des unele daruri turcilor>.
412

LUPTELE LUI SARHOS-IBRAHIM PASA 13 IN CROATIA (HIRVAT)

Cind Bocskai ii luase sarcina de a ajuta oastea islamica, marele vizir Mehmed pap., dupa cucerirea Strigoniului, trimisese in ziva a cincea a lunii djemazi-ul ahir, anul mai sus aratat 175, ca sa distruga tinuturile ghiaure, pe nepotul sau de sora, Sarho-Ibrahim pap., beilerbei de Kanizsa, cu multa oaste, in total aproape 20 000, formats din oastea din Bosnia, din Ungaria si cu un numar oarecare de tatari, precum gi cu un serascher din partea lui
Bocskai.
<Urmeazi descrierea unor lupte cu austriecii. Se arata. supunerea majoritatii ungurilor pi victoriile asupra austriecilor>.

Majoritatea notabililor unguri, supunindu-se, venisera i intrasera In


413

mandantul de oaste al mai sus aratatului Bocskai fiind de rang inferior fata de ei, nu i s-au supus qi au trimis pe bas-capitanii 114 ...
421

oastea lor. Ramasesera numai Zirin-oglu 176 si Bakian-oglu 177, deoarece co-

OMORTREA LUI DELI-HASAN LA TIMISOARA

Se aratase ea, la inceput, lui Deli-Hasan, fratele lui Kara-Yazidji, i se acordase vilaietul Bosniei i fusese apoi mutat de acolo la Timiqoara. De asemenea, se pomenise i de nelegiuirile pe care le facuse el in Bosnia. El a fost valiu la Timioara timp de aproape doi ani. Purtarile sale nepotrivite facuseril necesar s i se puns capat. De aceea, intr-o zi, dupa cucerirea Strigoniului, la un semn din partea lui Mehmed paa 175, mare serdar, catre populatia din Timiqoara, unii nemultumiti de acolo, care ateptau ocazia, 1-au atacat 0 au omorit pe cei din suita sa, in timp ce acesta, ieind din cetate, mergea la
1" Rudolf; de fapt neglija treburile imperiului, fiind Inca in viata. A murit in 1612. 174. Sarhoq-Ibrahim pap.. A luptat 1mpotriva austriecilor piny aproape de Viena. A fost beilerbei de Kanizsa. 176 5 cemazi II 1014 = 18 octombrie 1605. 176 Zirin-oglu, Zrinyi Gyargy (?). 177 Bakian-oglu, Batthyani Boldizsar ( ?). 178 Lala-Mehmed papa, mare vizir (5 august 1604 21 iunie 1606).

40

MUSTAFA NAIMA

vintaoare. Deli-Hasan a fugit la Belgrad. Acolo, serdarul caimacam Gazi-Hasan pasa 1-a dus la conacul sau si apoi 1-a pus in cetate. Aratind situatia la Poarta,

sau trimis fetva, potrivit seriatului, $i porunci ca sat fie omorit. De aceea
pusese 1a cale o mare intriga. Trimitind ,scrisoare la venetieni ,(Venedig) i la papa, le-a spus; ,Voi sa veniti cu flota voastra dq la Nova la cetatea Resen (Resne) i s stati pregatiti, iar eu sa v5. dau cetatea mai sus aratata. Apoi sa v dau si celelalte cetati de pe malurile Marii Mediterane (Akdeniz).

el 178 i-a omorit pe Deli-Hasan, precum si pe fiul fratelui sau. Se spune ca, pe cind mai sus aratatul <Deli-Hasan> se afla In Bosnia,

Par sa-mi da'i acum, in fata cetatii Resen, 100 00Q de galbeni", Apoi, deoarece nu-i venise raspuns in Bosnia, el a trimis din Timisoara pe un blanar (kiirkfil),

422

supus nemusulman (zimmi), dindu-i 100 de galbeni. La rindul san, mai sus aratatul blanar s-a dus la Kodja-Murad pap., care pe atunci era serdar, si, aratindu-i scrisoarea, 1-a instiintat despre toata intimplarea. Pap, de asemenea, ca s vada ce se poate intimpla, 1-a sfa'tuit astfel: SI te duci si sa le duci scrisoarea lui, dar cind te intorci in aceste parti va trebui sa vii intii pe la not ". Apoi, cind mai sus mentionatul blanar, supus
nemusulman, s-a dus si a predat scrisoarea lui Deli-Hasan, atunci craiul Spaniei

a dat un om linga el. De asemenea i papa i-a dat un om. Acestia, venind cu un om de paza (yasakcs), de la granita cetatii Kilis, la Zemun, au intrat intr-o chg. Blanarul a venit si a dat de stire. Continutul Scrisorilor era urmatorul: Oamenii trimisi sint oamenii nostri de incredere; sa credeti in vorbele for ca i Cum le-ati auzi din gura noastra. S. nu va indoiti deloc".
<cretinii aceia au fort, omoriti, dup5, ce an spus cuvintele papei>.
423 424

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCISPREZECE180

<Lala-Mehmed pasa se plingea catre sultan, spunindu-i> : Cel putin, dad m-a fi dus cu titlul de serdar la Ossek181 si apoi trecind In partea Mekomorei 182, daca si Bocskai, la rindul sau, ar fi trecut riul de linga (Bec), ar mai fi Aims! oare #ara si putere la austrieci? Acum, teama mea adevarata este aceea ca nu vor arata prietenie fata de Bocskai i fata de populatia maghiara si, cu purtari nepotrivite, ii vor face sa se rascoale si iarasi se vor

Non, din partea cealalta, si data cele doua osti s-ar fi intilnit linga Viena

duce In Ant cei 12 ani de osteneala". FAcind din nou telhis. padisahului i-a spus: Cel putin, sa ma duc in expeditie in Ungaria si, mergind acolo, sa indeplinesc sarcina pacii ."
<Si;ltanu1 voia insa, sA-1 insAreineze cu expeditie in Orient>.
435

DESPRE iNCHEIEREA PACII CU GHIAURII AUSTRIECI

... 8-au dus 183 la treatoarea Zsidva f84, aflata intre Komoran i Strigoniu. Bell si imputernicitii austrieci si unguri, la rindul lor, VeniserS. acolo mai inainte. Bocskai, de asemenea, s-a Invoit qi a acceptat <pacea>. Pe partea
198 Gazi -Hasan pass.

18 1015 H. = 9 mai 1606 27 aprilie 1607. 181 seek, Eszsek, Aussig, Esseg, Osjek (pe Drava). 188 Mekomora (?), Komran (?), Moravia (?). 188 Imputernicitii Portii. 184 Zsitva-Torok, unde s-a incheiat paces 1ntre turci gi austrieci (11 noiembrie 1606).

NAIMA TARIRI

41

cealalta stind ei, iar In partea Strigoniului stand musulmanii, au vorbit, In

urcindu-se In niste barci. Dupa multe discutii si gilcevi, au hotarit pacea, din ambele parti, In felul urmator:
Pacea este cea incheiata acum si intra in vigoare la aceasta data, deoarece,

prima zi a lui regeb din anul mai sus aratat185, despre starea pacii, pe Dunare,

mai inainte, potrivit tratativelor cu Bocskai si <La la> Mehmed pasa, populatia maghiara, aflata toata in stapinirea lui Bocskai, precum si cetatile Ftlek sf Yanik si toate celelalte, unde se citise odata hutbe, erau pe punctul de a fi cedate. Discutindu-se si hotarindu-se astfet ele ramasesera pe atunci In stare de armistitiu. Dupa moartea marelui vizir <La la> Mehmed pasa, Bocskai, de asemenea, nu 'a mai putut detmne eforturi, iar <Kodja> Murad pasa a Incheiat pacea dupa dorinta celeilalte parti
436

REZUMATUL TRATATULUI DE PACE


1

Clauza a asea. Este urmatoarea: Zicindu-se ca, In timpul acestei paci, s nu fie atacate getati si ele sa nu fie lovite saw luate prin viclenie, iar dad vor fi luate, intr-un fel oarecare, s fie inapoiate, cetatile care Ii ant date principelui Bocskai sa-i lamina lui, asa cum s-a hotkit la Viena Clauza ya opta. Daca la granitele Timisoarei, Bosniei, Agriei si Kanizsei se vor ivi situatii care sa prejudicieze pacea, sa se faca arzuri catre capeteniile lor. Daca-nu se vor putea rezolva, atunci s se apeleze la beilerbeiul de Buda,

care va fi numit basbug peste toti; acesta sa fad. dreptate


KPacea a fost Incheiata pe timp de 20 de ani>
MOARTEA LUI BOCSKAI

440

441

Tiopa. Petros de la Casovia (Kara), din vilaietul Transilvaniei, si Aromandi, sfetnicul (musahib) craiului, trimitind scrisoare la Poart5., aratasera ca craiul Stefan Bocskai a plecat din lumea aceasta in ziva de 5 ramazan din anul mai sus aratat186 si ca, inainte de a muri, i-a invitat linga el pe cei ar5.tati mai sus, zicInduge ca in ahidnameaua dat5. mai inainte era mentionat ca, dupa el sa. fie .crai ginerele sorei sale si sfetnicul sau, numit Hemun187, care era until dintre bravii demnitari unguri. Acesta fiind desemnat crai In locul sau, i s-a trimis noului crai hilat st buzdugan (topaz), precum si un steag (sancak), impreuna cu porunca imp'a'ra'teasca adresata notabililor (bey) si capitanilor (kapudan) maghiari. Mai sus numitul Hemun-Bathory188 flind until dintre urmasii fiilor de crai, din trecut, ai vilaietului Transilvaniei, el fusese prefeiat. Membrii acelei familii shit Inca numiti, unii dupa altii, de catre imparatie crai independenti.
.

decembrie 1606. 187 Hemunnami, se poate citi ,Si Homonnay; Valentin (Ballad) Homonnay, pretendent la tronul Transilvaniei. 188 Aid cronica prezintA unele confuzii. De fapt, era neclara insAsi situatia din Transil-

1 receb 1015 = 2 noiembrie 1606. 188 5 ramazan 1015 = 4 ianuarie 1607. Dupl izvoare europene, Bocskai a murit la 29
188

vania, unde api ruser5. trei pretendenfi: Valentin Homonnay, Sigismund Ralthczi si Gabriel Bathory. De aceea cronicarul a preferat sA mentioneze numele a doi dintre ei (vezi pi Cronici turce,sti ..., vol. I pi II).

Volumul al 11-lea c450 p.)


EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE $A1SPREZECE
2

DESCRIEREA CETELOR DE D JELALII

sfortari pentru inlaturarea rautatilor i intrigilor pornite din partea ghiaurilor din Tara Romaneasca Si Ungaria impotriva tinuturilor islamice. Totui, data fiind proasta conducere a luptelor, oastea n-a dat dovada de indirjire. Din cauza unui du-te-vino neintrerupt timp de 15 ani i din pricina absentei
3

Mai inainte, pe vremea raposatului sultan Mehmed2 se dcpusesera mereu

otii islamice din patrie, rascoalele i razvratirile fiind puternice, raialele blestemate au gasit goala. Anatolia i au pornit pe drumul pradarii i devastarii.
<Autorul se referA apoi la rascoalele conduse de Karayazidp,Deli-Hasan,Kalenderoglu q.a.>

20

... Djelaliii stateau linititi in tirguri 0 sate, pe cind Nakka <Hasan> pap., impreuna cu oastea islamica, statea la es. Astfel, ostaii au inghetat i

s se alature otirii lui Nakka pap., impreuna cu oastea sangeacului sau i cu voluntarii din Dobrogea. Cind a ajuns la Giinans, i-a ieit in fatal Kalenderoglu4 i s-au razboit. Fiind cu neputinta sal vita ajutor din partea serdarului, sarmanul Dalgici-Ahmed s-a luptat pink ce n-au mai ramas locuri nevatamate pe corpul sau. In cele din urma, retragindu-se intr-o parte, el i-a dat
sufletul.
(UrmeazA descrierea Intiririi rasculatilor>.
21

au slabit din cauza iernii puternice. In acest timp Dalgici-Ahmed pap., guvernator (mutasarrtf) de Silistra, a trecut prin Galipole, fiind insarcinat

DESCRIEREA SITUATIEI LUI IBNI-D JANPULAD 5 ... Apoi, mai sus aratatul Djanpulad-zade Ali pap a fost trimis la serhat, acordindu-i-se beilerbeilicul de Timioara. Dar, dupa un an de edere, datorita

22

apucaturilor sale rele, a ieit la ivea1a firea de scorpion care se ascundea in


1 1016 H. --= 28 aprilie 1607
1 3

16 aprilie Mehmed al III-lea (1595-1603).


Sau Heyman, Gevnan (?).

1608.

4 Kalenderoglu, conducittor de rAscoale din Anatolia, ca ti Karayazidji si Deli- Hasan, mentionati mai sus .4 a Ibni-Djantulad, Djanpulad-zade (fiul lui Djanpulad), conducAtor de rAscoale din Anatolia.

NAIMA TARIHI

43-

la rindul sau, 1-a inchis pe mai sus aratatul <Djanpulad-zade> in cetatea Belgrad, sub pretextul salvarii si apararii lui din mina celor din Timisoara.
<Ulterior, el a fost ucis>.
23

sufletul sau. El a inceput sa persecute si sa oprime raiaua si oastea de Poarta.8. Ostasii, saturindu-se de el, s-au rasculat si au vrut sa-1 ucida. Fugind, el s-a dus linga Kadizade Ali pasa, care se afla la paza granitei unguresti. All pasa,

iNSCA.UNAREA HANULUI TATARESC

<Descrierea luptelor interne dui:4 moartea lui Gazi Ghirai al II-lea in 1608>.
24

... Pentru a-si slava viata, <hanul Tohtamis>7 a pornit indata la drum cu fratele sau Sefer Ghirai. El s-a pregatit pentru a merge la Poarta fericirii. Trecind apa Ozu8, cind an ajuns la Akkerman, ei s-au intilnit pe neasteptate cu calgaiul Mehmed Ghirai, care fusese trimis pe uscat, din precautiune fats de cel aratat mai sus. Cind s-au orinduit de lupta, supusii sai imprastiindu-se, Tohtamis han si fratele sau, Sefer Ghirai, au aruncat arcurile si sagetile.
<Dup5. ce o ceatA a for a fost nimicia, amindoi au fost ucii de Mehmed Ghirai. Han a devenit Selamet Ghirai: 1608-1610>.

25

SOSIREA SOLULUI LESESC LA POARTA $1 REINNOIREA PACII

Craiul lesesc, Sigismundl, trimitind sol la Poarta fericirii, s-a rugat pentru aceeasi prietenie de mai inainte, prin manifestarea sinceritatii si
26

devotamentului for ... ... Toate conditiile fiind aprobate de imparat, In anul 1016, a 20-a zi a lui rebi-ul-evvelll s-a emis un ahidname, potrivit conditiilor ahidnamelei acordate pe vremea sultanului Mehmed han al III-lea ...
<Din conditiile tratatului>:

Daca vreun dusman va pune in primejdie pe crai si acesta va cere ajutorul hanului, acesta it va ajuta, dad. i se va da firman. Locuitorii din
Moldova si Tara Romaneasca nu vor ataca vilaietul lesesc. Eminii si vamesii12 de schele ale beilor de Silistra si Akkerman nu vor lasa pe nimeni in vilaietul

lesesc, gall de negustorii celor doua parti".


EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE
61

<Alte clauze ale tratatului se refers. la negustori poloni ai turci>.


APTESPREZECE11

... Beiul sangeacului <Hertegovinei> fiind plecat in expeditie impotriva Transilvaniei, a sosit in grabs defterdarul Bosniei si, intend in cetate <Nova>,

a tras cu tunuri.

<30 de coribii spaniole care veniseri impotriva cetAtii s-au intors ai an plecat>. 6 Kul taifesi. 7 Fiul lui Gazi Ghirai al II-lea; ocupase tronul dup5. moartea tatalui siu. 8 Ozu, in sensul de Nipru (uneori se refer& la Bug).

6 De la Istanbul. 10 Zigmun, Sigismund al III-lea Wassa (1587-1632).


11 20 rebi 1 1016 -= 15 iulie 1607. 11 Emin ye badjdar (bdcdar ). 1 1017 H. = 17 aprilie 1608 5 aprilie 1609.

44 99
107

MUSTAFA NAIMA

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI $1 DOI 11

OCUPAREA tYNOR CETATI $1 DISTRUGEREA GHIAURILOR DE CATRE EMIRII DE MARGINE

108

Mai Inainte, Ketendji-Omer rasa, mergind In Moldova i in Tara Romaneasca, 4i instalase pe voievozii15 numiti de Poarta fericirii i pusese ordine in acele parti, unde, de pe vremea raufacatorului Mihai incoace, nu lipseau rascoale. De asemenea, i cel din Transilvania, din cauza acelor rascoale, ocupase unele cetati de prin partile Tim4oarei. Cind marele padiph a sosit la Adrianopole, cel din Transilvania, la rindul sau, speriindu-se, a evacuat

cetatile Lipova i Ineu (Yanova), iar emirii de margine s-au dus pi le-au ocupat. Apoi, cind s-a aflit sigur ca ghiarurii le0 au atacat Moldova, a fost trimis Deli-Ibrahim par., valid de Silistra, care a infrint tabara leeasca
113 117

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI

$1

TREve

<Cazacii, dupi ce au atacat zi prklat celatea. Sinop, au fugit pe mare).

118

Sakpki-Ibrahim pap., care mai inainte fusese insarcinat cu 60 de corabii s pazeasca. malurile Dunarii i ale Marii Negre (Karadeniz), aflind de aceste intimplari, i-a trimis corabiile pi, intrind pe fluviul pe unde treceau afurisitii aceia, i-a cercetat cu atentie. Dar afurisitii, aflind de aceasta urmarire, au ieit

pe tarmul Marii Negre, dintr-un loc oarecare, pi, urcinduli lotcile pe sanii, s-au gindit sa le treaca de pe uscat in partea de sus a fluviului.
<Cetele tatArezti i-au distrus zi i-au fortat

lase tot ce capturaserl. De asemenea ;i pa;a

simtind gindul lor, i-a urmArit Si i-a fAcut

POVESTIRE DESPRE CONSTRUIREA CETATII PE RIUL ozu

In acest timp, <Hafiz> Ahmed pap., beilerbei de Rumelia, fusese insarcinat printr-un firman ca, trecind cu oastea sa pe Dunare i prin Moldova, sa construiasca. cite o cetate pe ambele parti ale apei Aksull, care era trecatoarea rebelilor cazaci.
<CetAtile. nu an fost construite, din lipsa. de materiale>.
131

DESCRIEREA SITUATIEI LUI GABRIEL (GABOR) BETHLEN

Mai sus aratatul Gabriel Bethlen era dintre urma0i Bathore0ilor, principi ai Transilvaniei. Gabriel Bithory, care, mai inainte de el, fusese
crai in Transilvania, era cunoScut cu numele de Deli-Kira118. Fiind fara de

minte, el ataca averile capeteniilor i demnitarilor (a'yan) Transilvaniei. Cei care i se opuneau erau uci0 sau alungati. Unii fugisera de teams, de a fi legati. Gabriel Bethlen, de asemenea, fugise pe vremea lui Iemipi-Hasan19 i venise la Belgrad. Iemici-Hasan pap. fi fixase 120 de akcele ca leafs de
74 Radu Mihnea In Tara Romilneascb, (1611-16;6), iar $tefan 'romp. In Moldova (1611 1615). le 1023 H. = 11 februarie 16 14.30 ianuarie 1615. 17 Aksu, se referli la Bug. le Deli-Kral, Cmiul cel nebun". 11 Iemizci-Hasan paza, mare vizir .(1160 - 1600.
14 1022 H. = 21 februarie 10 13

10 februarie 1614.

NAIMA TARIHI

43

muteferrika, In iarria aceea el rainasese la Semendria. Apoi se Intorsese din nou in Transilvania. In anul 102120 el se refugiase din nou la Poarta, de frica

celui mai sus aratat. Pe cind Iskender papa era chehaiaua lui Hasan

132

papa, el venise la Poarta fericirii impreuna cu solul austriac cu numele de Nekron21, care vorbea limba araba si cea persana, si Nasuh papa Ii daduse <lui Iskender pasa> vilaietul Kanizsei. Atunci, mai sus arktatul Gabriel Bethlen, mergind la Nasuh papa, prin mijlocirea lui Iskender papa, capatase sfaturi de la Inalta Poarta. Vorbind despre situatia rea a dusmanului sau, care era craiul cel nebun", demnitarii imparatiei, la rindul lor, spusesera ca trebuie incepute pregatirile pentru inlaturarea si indepartarea acelui netrebnic, <Gabriel Bathory>. De aceea s-au trimis porunci inalte la granit5., spunindu-se ca este necesar sa se adune multk oaste pentru repararea unor mahalale ale cetatii Buda. Iskender papa, mergind la Sirmuium (Severn), a adunat oaste si ap'oi, pornind si de acolo, s-a dus la Timisoara. El a intrat in
Transilvania prin Portile de Fier22. Nasuh papa 1 -a numit pe Ketendji-Omer, papa serdar asupra ostii acelei parti, desemnind pi pe whin Chirai22, precum sl
pe beii din Tara Romaneasc5.24 si din Moldova25. Acestia, la rindul lor, an trecut

prin Tara Romaneasca si au intrat in Transilvania. De asemenea pi craiul


cel nebun"i la rindul s5.u, a intrat si s-a intarit In cetatea Oradea. Intr-adevar, Iskender papa s-a dus si 1 -a inscaunat pe Gabriel Bethlen la Alba Iulia26.

Dar cit timp traia acel afurisit era greu ca aceasta porunck sa se mentina.

De aceea Iskender papa, prin mijlocirea lui Bethlen, a atras, cu mii de mijloace,

de partea lui Bethlen citeva capetenii (voyvoda) renumite din Transilvania,


De asemenea, Intrucit populafia din Transilvania se satura se <de Bithory>,

dupa ce Iskender papa s-a ridicat si a plecat cu ceata sa, unul dintre capitani (voyvoda) a'stat de pinda la o trecatoare. Punind citiva puscasi, ei 1-au ucis cu arma pe craiul cel nebun" la mai sus aratata trecatoare, In timp ce acesta, iesind din cetatea Oradea, mergea s se pregateasca Impotriva lui Gabriel Bethlen. Apoi, Bethlen, raminind independent in craiie, a trimis vestea lui Iskender papa. Aceasta ,stire imbucuratoare a sosit In timp ce <Iskender pasa> era Inca la Portile de Tier. Intrucit Bethlen a camas independent in craiie, el a salvat cetafile si tinuturile Transilvaniei pi le-a anexat, asa cum erau mai inainte.
TRATATUL (AHIDNAME) C
TRANSILVANIA

133

Gabriel Bethlen adusese in trecut Inaltei imparatii multe servicii, cu sinceritate. Fiind totdeauna prieten cu prietenii pi dusman cu dusmanii <Imperiului otoman), el aratase sinceritate si prin purtarile sale, earl. de faptul ca daduse si act scris (temessuk) de mina sa propriel Rugindu-se pentru acordarea unui ahidname, ca cel .dat pe vremea raposatului sultan Suleiman han, s-a scris un ahidname In ziva de 23 a lui djemazi-ul-evvel
20 1021 H. = 4 martie 16 12 20 februarie 1613. 21 Nekron, Andreas Negroni. Cf. Hammer, Madre de L'Empire Ottcman (ed. Hellert),

vol, XVII, P. 136. 22 Prin Banat. Demir-Kapu. 22 ahin Ghirai nu a ajuns ban, el numai calgaii " Radu Mihnea (1611- 1616).

25 Stefan Tomsa (16 11-16 15) 26 Erdel Belgrade, Belgradul transilvan". insclunarea a avut loc la 23 octombrIe 1613

96

MUSTAFA NAIMA

din anul (mai sus aratat27. Conditiile erau urmatoarele: Data, prin moartea principelui sau printr-o situatie oarecare, va fi nevoie de sreinnoirea <principelui>, atunci sa fie ales, potrivit inaltului firman, unul crescut din spita principiilor din Transilvania si care s fie unul dintre cei pe care 11 doresc si-1 recunosc toti nobilii (bey) din Transilvania si demnitarii (ayan) celor trei natii27a. La arzul lor, el sa fie numit principe din partea Inaltei Porti $i domnia sa nu fie acordata altcuiva, fara voia demnitarilor' si raialei. De asemenea, s nu fie lasati cei care vor indrazni sa-o ocupe prin fort5.. Dad. prin-, cipele, nobilii $i demnitarii si raialele vor sta in supunere, nici un bei sau alts oaste din vecinatate sa nu atace deloc lara Transilvaniei. Dad. robii luati vor fi gasiti In legea cresting, s fie restituiti. Sate le si orasele de la serhaturile de la Solnoc, Gyula, Ineu, Lipova Si Timisoara, care, ping la rascoala lui Sigismund Bathory, dadusera data haraci si dari catre Solnoc, Gyula, Ineu, Lipova si Timisoara si se supusesera i, de asemenea, si orasul Dirsek28, dependent de Solnoc, care daduse mai inainte darea sa, ping la rascoala Transilvaniei, toate atirna de partea aceasta, ca si mai Inainte, si de aceea sa-si dea darile for potrivit obiceiului 0 s nu se faca deloc interventii 0 s nu se
puna piedici din partea Transilvaniei. De asemenea, sa nu se fad deloc incursiuni din partea Transilvaniei in comunele Salmas28 si in comunele din Sima-Dima,

Iarfart80, care se af1a in stapinirea capeteniilor de serhat. Data unele dintre raialele Imperiului otoman31, ridicindu-se din tarile islamice, au plecat in Transilvania, acestea A fie trimise inapoi la locurile for. De asemenea, ei82 sa -$i trimita la timp, ca si mai Inainte, haraciurile pe care be dau, potrivit
134

angajamentului, din trecut si ping acum. De asemenea, unindu-se cu voievozii Tani Romanesti si Moldovei si fiind de acord cu ei, A respecte conditiile de *hula vecinatate. La aparitia dusmanului, raul s fie indepartat cu ajutorul care se va da asa cum se cuvine. De asemenea, daca va fi nevoie de anumite servicii la granita Imperiului otoman $i dad.' beii le vor face cunoscut, ei s5. ajute si s faca aceste servicii cu sinceritatea cuvenit5.. Granitele dintre

partea austriaca si voievozii Transilvaniei s fie stabilite, iarasi, asa cum fusesera fixate mai Inainte potrivit tratatelor de pace si conventiilor din trecut. Sa nu se dea atacuri si acele hotare s nu fie incalcate. De asemenea,
nimeni sa nu impiedice pe acei emir] maghiari care se supun principelui (hakim) Transilvaniei".
CEIALALT TRATAT

maghiari de Mai sus se supusesera in aceasta parte, mai tirziu insa aratasera, de nevoie, supunere feta de imparatul Austriei $i apelau la el. Dar, in anii trecuti, aparuse dintre ei craiul Bocskai, care ti par5.sise pe austrieci, impreuna cu toti beii maghiari de mai sus, aratind supunere fata de statul osmanliilor. De aceea mai sus-aratatului Bocskai i se tritnisesera si i se acordasera: actul

Desi mai inainte, adica pe vremea sultanului Suleiman han, nobili

sau de domnie 0 o coroana $i un steag (sancak), precum 0 drapel (alem).


" 23 cemazi 1 1023 =,1 iulie
27a Cc millet; unguri, sari, secui (fara romani). 28 Dirsek, Diosig (?). " Salmas, Solmos, la nord de Mures. 80 Sima-Dima si /arfart (?), Rima-Szombath si Gyarmat (?).
31 82

1614.

Memalik-i mahruse. Transilvitnenii.,

NAIMA TARIHI

47

Salvind cetatile .care se aflau in miinile craiului austriecilor, ei apelau la craiul Bocskai, a intrat intre ei discordie i s-au supus din nou imparatului de la Viena. Austriecii, afara de faptul ca i-au tratat fara respect pe cei aratati mai sus, au rivnit i la cetatile care se aflau in miinile lor ii s-au straduit sa-i
Poarta i i se supuneau, fiind In dusmanie cu austriecii. In aceasta stare murind

converteasca cu forts la religia lor. AcWia, la rindul lor, au manifestat

135

dumanie fati5. i au pornit din nou sa se supuna Portii, 24a cum se supusesera mai inainte de aceasta. Ei 1-au trimis pe Gabriel Beth len, unul dintre oamenii lor renumiti, care, dupa nenorocitul de Sigismund, este Inca principele Transilvaniei, i s-au rugat pentru un nou tratat. De aceea la data mai sus aratata s-a scris i s-a trimis un ahidname cuprinzind unele clauze. Clauzele sint urnatoarele: ,De vreme ce capeteniile maghiare, precum i

ceilalti demnitari ai lor, supunindu-se din toata inima, vor fi prieteni cu prietenii i dumani cu duFnanii notri Si de vreme ce vor fi In unire si in intelegere cu Gabriel Beth len i, de asemenea, vor depune sfortari pentru indepartarea dumanului care va apare, atunci, pentru a dovedi supunerea

lor, ei s trimita anul acesta 11a Poarta pecheurile lor, potrivit recoltei pe care o produce Zara lor i In unire i in intelegere cu toti. Fijnd ajutati, la nevoie, in once privinta, nimeni sa nu atace cetatile i tinuturile care sint in mlinile lor si ei s fie linititi. De la vilaietul mai sus

aratat sa nu se ceara dare mai multa decit aceea care era In trecut. Daca craiul lesesc, precum i domnii (hakim) Tarii Romaneti i ai Moldovei vor don sa cumpere cetati dintre cetatile Transilvaniei, sa nu se dea aprobare. Daca vreunul dintre voievozii Tani Romaneti i ai Moldovei, razvratindu-se, va pleca in Transilvania, el sa nu fie lasat acolo, iar daca va pomi in alts parte, sa fie retinut i trimis la Poarta. Prizonierii s fie sloboziti fara bani. Cind principii Transilvaniei vor fi noi, steagul (sancak) i drapelul

(alem) i buzduganul i caftailul (hil'at), care se dadeau de la Poarta, s se acorde ca i mai inainte ..." Scriindu-se astfel, s-a trimis In taina
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI
137

PATRU

DESPRE TRATATUL DE PACE CU CEZARUL ROMAN u

rezumatul ahidnamelei date s-a scris aici: Muteferrika Ahmed aga, intendentul lui All pasa, muhafiz de Buda, si Gaspar Gratiani" s-au Intlinit la Viena cu primul i cu al doilea vizir al imparatului (imperator) ui cu marele sfetnic (servezir) i cu defterdarul vilaietului maghiar i cu oamenii sai renumiti, precum 1i cu Imputernicitli (vekil) sai. Ei au discutat acolo despre reinnoirea pacii Incheiate mai Inainte la trec5.toarea Zsidva, pe timpul lui Murad pasa 886.
<Tratatul a fost reinnoit pe 20 de ani>.
19 ianuarie 1616. 33 1024 H. = 31 ianuarie 16 15 " Roma casars, imparatul roman Mathias (16 12-16 19).

In anul acesta35 Incheindu -se o pace noua cu Mathias, cezarul Austriei,

" GaFir Garaciyan, Gaspar Gratiani. A domnit in Moldova In anii: 16 19 sea Pacea de la ZsidvaThrok (1606).

" 1615.

1620.

48
140

MUSTAFA NAIMA

146

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI V CINCI" DESPRE INTARIREA PACH CU AUSTRIA

Din partea imparatului Mathias, impreuna cu Aimed pap. beilerbeiul de Kanizsa, au venit la Poarta fericirii Si Gapar Gratiani22, caruia i se acordase ducatul insulei Naxos", precum i comandantul oraplui Praga. Ei aveau in mina scrisori pentru sultan i pentru marele vizir.
<S-au discutat conditiile de respectare a granitelor>.
148

SERDARIATUL LUI ISKENDER PASA IMPOTRIVA CAZACILOR $1

TRIMITEREA

UNEI SCRISORI IN TRANSILVANIA


Marea Neagrit>.

<Iskender pa,sa, beilerbeiul de Bosnia, a fast trimis pentru indepArtarea cazacilor din

In acest timp, venind solul Transilvaniei, a facut cunoscut ca, mai inainte de aceasta, beii numiti Homonnay i Serban," care venisera din partea austriecilor, devastind granitele Transilvaniei, fusesera pedepsiti stranic, dar, intorcindu-se ru0nati la cetatile lor, au raspindit tirea ca vor veni din nou

cu oaste la granita, iar transilvanenii, la rindul lor, s-au dus cu un numa'r oarecare de o0i la granita, in vederea apararii tarii lor. De aceea s-a scris ti s-a trimis o scrisoare aratindu-se urmatoarele: Unul din cele doua articole de pace, incheiata mai, inainte cu imparatul, era acela de a nu se ataca Sara Transilvaniei. De aceea nu este cu putinta

A se intervina din partea aceea in nici un fel. Indeosebi atunci cind an fost intrebati ambasadorii (elfi) celui mai sus aratat, care se afla la Poarta fericirii, ei an raspuns ca imparatul lor nu ar avea cuno0inta de aceasta chestiune. De aceea plecarea voastra la granit5. in aceasta clip., cu tunuri i cu oti grele, inseamna aprinderea focului tulburarii. Nu se da invoire imparateasca in aceasta privinta 1 Iskender papa, fiind numit serascher impotriva cazacilor, s-a indreptat catre locul destinat. SI mergeti in grab. i sa Va.' alaturati lui cu 15 000 de pucai, pedestra0 i cala'reti, adunati dintre supu0i votri. Ei A fie condu0 de propria voastra persoana sau de un serascher vestit, care A. va tins locul. S5. v5. ingrijiti i de predarea cetatii Ineu
(Yanova )". In cronica lui Pecevi ( Pecevili )41 se scrie ca Doamna42, sotia lui Iere-

149

mia,", fostul voievod al Moldovei, avea in Cara lepasca proprietati i cet5.ti. Until dintre nobilii 1e0 si ru0, cu numele de Korecki", era ginerele acestei femei. Pentru a face ca fiul cel mic al lui Ieremiaw A stapineasc5. Moldova
37 1025 H. = 20 ianuarie 1616
se Gradjban Ga,spar. 39 Naksa-Bara.

8 ianuarie 1617.

Tam Romineasa.

40 Humtabi i .5'ebhat; Gheorghe Homonnay i Radu Serban; al doilea fusese domn In " Vezi Cronici turcesti..., vol. I, p. 516 i urm. 42 Elisabeta, sotia lui Ieremia

" Eremiya; Ieremia Movila (1600-1606).

" Koreska, Samuel Korecki, hatman polon; ginerele lui Ieremia Movila 0 al Elisabetei. Se citsittorise cu Ecaterina Movill. 444 Constantin Movila, apoi Alexandru Movill.

NAIMA TARIHI

49

prin forts, ea a ridicat numai de la rebelii rui aproape 20 000 de ostai, iar de la lei tot atitia. Venind in Moldova, ea a cucerit-o, iar pe voievodul Stefan",

care era numit de impar5.tia <otomank>, 1-a alungat". Pentru a face ca

<Moldova> sa fie stapinita din nou de catre voievodul Stefan, au fost numiti: guvernatorul Silistrei, Sarho-Ibrailun pass, i beii de Bender i Akkerman, precum i oastea tatareasca. Acetia, la rindul lor, ajungind acolo, s-au intors infrinti. Pe atunci Iskender paa era mazilit de la Agria 1 se afla la Poarta in calitate de candidat Caimacamul Gurdji-Meluned pa4a48, acordind mai sus amintitului eialetul Bosniei, i-a atasat pe Ibrahim paa i ostile din Bosnia, Sirmium (Serem), Semendria, Cruevat47 $i Velcetrin, precum i oastea eialetului de Silistra Si, astfel, 1-a trimis In acea parte. Mai sus art-

tatul pass, mergind cu oastea norocoask s-a intilnit cu Doamna amintita mai sus si cu oastea ei in apropierea unfiia dintre orarle Moldovei, numit
oraul Stefaneti (Istefanes ). Cu sprijinul lui Allah, devenind victorios, el a

luat-o in captivitate pe Doamna mai sus aratata, impreuna cu cei doi fii ai ei", precum cu ginerele ei, Korecki, trimitindu-i la Poarta fericirii, impreuna cu vreo 500 de puai cazaci, ferecati in lanturi. In ultimele vremuri
nu mai venise in fata Divanului imparatesc un num5x atit de mare de ghiauri vii.

Lui Iskender paa, populatia i-a adus laude. Domnia Moldovei a fost acordata din nou voievodului Stefan", pe care Iskender paa 1 -a dus si 1-a instalat la locul sau de domnie. In timpul luptei, fiica Doamnei, sotia lui Korecki, o femeie foarte frumoask cazuse in miinile tatarilor si nu fusese cu putinta ca ea sa fie gasit5.. Ea a aparut mai tirziu In schimbul a 30 000 de gurui. Raminind insarcinata de tatari si nascind doua fete, povestea ei a circulat un timp prin taxa leeasca. Ea a devenit vestit5. in lume prin cintecele cintate despre ea.
150
151

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI p 5ASE" ARAN JAREA PACII DE CATRE ISKENDER PA$A

Pentru inlaturarea: cazacilor rebeli, care pricinuiau pagube la tarmurfle Marii Negre, fusesera numite mai inainte ostile norocoase ale vilaietelor de Rumelia i de Buda i de Kanizsa, avind ca serdar pe Iskender paa. Pornind din Bosnia cu astfel de oaste i alaturindu-i-se, cu ostile lor, principele Tran-

serdarul a descins in fata palancii numite Bodila" care se afla la marginea fluviului Nistru (Turla) tlin vilaietul Moldovei. In acest timp, hatmanul tarii leseti i serdarul i imputernicitul otirii lui Sigismund54, craiul leesc,
Stanislar Silko55, se apropia ca sa intre in localitatea numita Bazodja".
Stefan Tomsa. 433 Este vorba de evenimentele din 23 noiembrie 16 15 (lupta de la TAtitreni). 45 Gfirdji-Mehmed pasa; a fost si mare vizir (1622-1623). 47 Aladja-Hisar, Kruevao.
45

silvaniei, Gabriel Bethlen, precum i voievozii Moldovei" i Tarii Rominqti52,

48 Alexandru si Bogdan. Lupta de la Dacsani (3 august 1616). 49 Istefan;de fapt, Radii Mihnea (16 16-16 19) si nu Stefan Tomsa. 5 1026 H. = 9 ianuarie-28 decembrie 1617. 51 Radu Mihnea.
58 Alexandru Ilias (16 16-16 18). 53 Bodila sau Budila, Movillu (Moghilau).
554

Jigmun, Sigismund al III-lea Wassa.

5
56

Stanislar SiThoF, Stanislaw Zelkiewski, batman polon. Bazodja; la Hammer: Boussa (Histoire de 1'Empire ottoman, ed. Hellert, vol. VIII, p. 219).

50

MUSTAFA NAIMA

152

Tocmai cind urmau s5. inceapa lupta $i rakelul, s-a facut schimb de Intre cele doua parti, care an discutat situatia cazacilor. Tatarii qi cazacii rebeli ffind pricina stricarii plcii, era nevoie de inlaturarea 5i de indeplrtarea acestora. Mai sus aratatul hatman, la rindul sau, potrivit pacii de mai inainte, a garantat ca rebelii de cazaci nu vor mai cobori, pe apa Nipru (Ozu), la Marea Neagra $i astfel raialele vor fi lini5tite. De asemenea, hatmanul 5i beii aflati in. tabard s-au rugat pentru pace, ca ,Si mai inainte, zicind c5. vilaietele Transilvaniea, Moldova 5i Tara Romaneasca nu vor fi atacate $i calcate, iar dad. Hotabi- oglu57 Sirnan58 $i altii, din dorinta lor de domnie, vor voi 51 vin. asupra acestor trei tlri, nu li se va da drum prin vilaietul <1e5esc>, De asemenea, hanului <tataresc> i se vor da
.7

pe5che5urile care i se adeau pins acum. Ei au dat doua acte cu sigiliile lor, unul scris in limba turceasd, iar
altul in limba le5easca, urmind ca solul cel mare s1 mearga la Poarta cu sigiliul personal <al hatmanului>. Iskender pa5a, la rindul sau, a scris un act de pace 5i 1-a dat in ziva

de 26 ramazan a anului mai sus aratat". El a garantat ca, de azi inainte, nici neamul tataresc nu va mai pricinui pagube si stricIciuni tarii le5e5ti
155

ca negustorii se vor duce $i se vor Intoarce... $ehzade-sultan Mehmed, <fiul sultanului Ahmed I>, este cel care, In timpul expeditiei la Hotin, a fost facut martir datorita cruzimii sultanului Osman <al II-lea>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI V OPT 80

170

172

SOSIREAI $1 INTOARCEREA LUI BETHLEN

173

In anul trecut, cind Gabriel Bethlen cucerise si luase in stapinire tinuturile Transilvaniei, Iskender pa5a, pregatindu-se de lupta cu ghiaurii lesi,
Sl invitase

cu 13 000 de pedestra5i 5i 12 000 de dlareti si venise ling1 cetatea numita


Soroca.61, dintre cedtile Moldovei. Dar, sosind solul craiului le5esc 5i incheindu-se pace, el s-a tutors 5i a plecat in vilaietul sau.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI $1 NOVA
1;74

pe mai sus aratatul Bethlen. La rindul sau, Bethlen pornise aproape

INFRINGEREA TABEREI GHIAURILOR LE$I IN LUPTA CU ISKENDER PA$A

175

Cauza acestei lupte finpotriva ghiaurilor, Kiatib-Celebi" o descrie astfel in Fezleke: ,,Un ghiaur dintre ghiaurii frinci (Efrenc ), cu numele de Gaspar", facea negot prin cunipararea si eliberarea musulmanilor aflati robi in tarile frince. Ffind considerat ca un mare om de afaceri, el a fost trimis de citeva

on la austrieci cu invoirea lui Iskender pa5a. Ca rasplat1 pentru serviciul


57 Hotabi-oglu, cored: Homonnay-oglu, Gheorghe Homonnay.

50 $irnan, Radu $erban, fost down at Tara Romineati.


39 26 ramazan 1026 =-- 27 septembrie 1617.
81 Sordokna.

" 1028 H. = 19 decembrie 1618-7 decembrie 1619.

vol. II, p. 25 al unit.). " Gaspar Gratiani a devenit down al Moldovei (februarie 16 19septembrie 1620).

89 1029 H. = 8 decembrie 1619 -25 noiembrit 1620. " Kiatip (imp ) Celebi (sau Haci-Halife), istoriograf otoman (vezi qi Cronici

NAIMA TARIHI

51

lui de solie, i se d5.duse titlul de duce al insulei Naxos (Nakfa ). Apoi, dorind domnia (voyvodalik) Moldovei, el a luat-o cu multe cheltuieli de averi. Bei-

lerbeiul de Ozu, Iskender pasa, garantase ca mai sus aratatul (Gaspar) va sluji cu cinste. Stapinind timp de aproape doi ant dupa aceea domnia a fost data altcuiva. De aceea el a ridicat steagul rascoalei, fiind speriat de anumiti
intriganti. El a cerut ajutor de la lesi si a adunat oaste numeroasa, asezindu-se

in localitatea numita Tutora (copra), care se afla In fata Tirgului Iasi,

de la Raab (Yank), vestitul serdar al tarii lesesti, numit KfcilaB6, d5.duse mult timp lupte in localitatea mai sus axnintita, dupa care facuse pace, cu conditia sa dea hanului, in fiecare an, cite 10 000 de galbeni si piei de lei si zibeline. De aceea el a ales In mod voit localitatea aceea. Iskender pasa, cind
a auzit, in ramazan67, despre rascoala lui Gaspar, avea peste 1 000 de oameni ai sai. Dupa ce i-a adunat si i-a ridicat si pe tatarii de la Akkerman, pe ostasii

capitala Moldovei. In trecut, pe cind Gazi Ghirai hanu mergea la expeditia

a cinci sangeacuri, pe Devlet Ghirai, fratele si calgaiul hanului, a pornit


cu numeroase osti asupra lui Gaspar. Mergind si dind lupte marl si lark conlbiruinta. Ghiaurii infrinti au pornit la fuga, dar s-au gindit sa mearg5. punind
176

tenire timp de peste 30 de zile, in cele din urma oastea islamica a obtinut
In jurul for cite trei rinduri de harabale, iar pe linga cei aproape 20 000 de ghiauri pedestrasi au descalecat si cei aproape 30 000 de calareti, devenind i-au imprastiat pe ghiauri. Tatarii au capturat 120 de tunuri si mii de haraalte zaherele, precum si multe marfuri. In aceasta oaste bale incarcate lesii aveau peste o suta de nobili renumiti. Unii dintre ei au fost prinsi, iar altii ucisi. Serdarul for cel mare (baperdar ) , Zolkiewskie8, a fost omorit, iar al doilea serdar, Koniecpolski", cazind prizonier, a fost trimis In lanturi la trotiul Imparatesc".. ... Din povestirea mai sus aratatului <serdar Koniecpolski) reiese ca oastea ghiaurilor era de 53 000 de ostasi, pe cind oastea lui Iskendei pasa avea cam 10 000 de oameni ... In istoria pe care o trecem pe curat se povestesc astfel cele auzite din Oura lui Hasan agazade Ahmed aga: Mai Inainte, in timp ce Iskender pasa era belierbei de Bosnia, el a mers o data la expeditie impotriva <neamului> sakalliibe" si a cucerit renumita palanca cu numele de Preskova", care se afla Intre Moldova si tara leseasca. A doua expeditie a lui asupra
neamului sakalliThe a avut loc in anul 102972 si au fost luati prizonieri si omoriti
177

i ei pedestrasi. Din harabale au facut metereze. In timp ce mergeau, ei trageau In jurul for cu pustile. Tatarii nu s-au uitat la pustile for si, dind atacuri maxi,

foarte multi ghiauri. Apoi, Inainte de expeditia de la Hotin, voievodul Moldovei se numea. Constantin". Mama acestui tinar schiop, numita Doamn5.74, femeie necurata,
" Gazi Ghirai al II-lea (1588-1596 si 1i96- 1608). " Kvila (?), la Kiatib Celebi: Kapfalad. Stanislaw Koniecpolski (?), hatman polon. 69 Ramazan 1028 -= 12 august-10 septembrie 1619.

68 Zilekovski; Stanislaw Zolkiewski, hatman polon. es Konispolski; Stanislaw Koniecpolski. Se refer& la. evenimentele din anul 1620. 80 Sakallilbe, ilenumite data de musulmani popoarelot slave. n Prefkova, Rascov. Se refer la evenimentele din 1616. Vezi mai Sus< 89 1029 H. i= 8 decembrie 1619 -25 noiembrie 1620. Pa Constantin Movilg. (1607 - 1611). 84 Elisabeta, sotia lui Ieremia Movilk Cronicarul se refer& la evenimentele de dupli anul 1611.

52

MUSTAFA NAIMA

fluid vestita prin viclesugurile ei, a luat toate averile negustorilor care se aflau linga ea, precum 0 ale tuturor celor ce se gaseau in acele tinuturi 0 se ocupau cu negotul de miere. Afurisita Doamna, luindu-si pe fiul ei schiop si incarcindu-si averea In harabale, a fugit la slavi ssi s-a refugiat la craiul lepsc. Cerind de la acesta osti in ajutor, <craiul>, la rindul sau, i-a dat aproape 80 000 de ostasi, pe care i-a trimis, impreuna cu unul dintre fiii lui Kansir", sa distruga Rumelia. Acesta, Inca din trecut, era unul dintre printii nenorociti ai crailor

slavi, iar afurisitul de atunci era stapinul tuturor, Vizirul Iskender pap, valiu de Silistra fiind informat, a facut cunoscuta aceasta la Sublima

Poarta. S-a emis atunci firman imparatesc ca el sa mearga asupra for impreuna cu voievozii din Moldova si Tara Romaneasca, precum si cu stile tarilor lor.

De asemenea, s-a poruncit ca mai sus amintitului <pa$> sa i se ataseze si beilerbeiul Rumeliei, cu oastea eialetului sau.
Iskender pasa a pornit cu oastea pomenita mai sus si s-a dus la Oceacov (Ozu). De acolo a trecut la Akkerman. Aranjindu-si oastea, el a pornit impotriva dusmanului 0 1-a ajuns la al treilea menzil de la Akkerman, Cind a vazut ca ghiaurii josnici si-au aranjat trasurile in forma de tabara si s-au pregatit cu tunuri si cu pusti si cu arme de lupta desavirsite, Iskender papa ai-a ridicat oastea si s-a ciocnit cu ghiaurii. Para intrase foc in magazia de pulbere, Lupta fiind dirza si sus-numitul pass aratindu-si tot efortul, ghiaurii

au fost infrinti cu ajutorul lui Allah. Capul lipsit de noroc al fiului lui Kansir, care parea puternic si era
178

chipul rau al dusmanului, a cazut sub sabiile imprastietoare de singe". De asemenea, afurisita Doamna, cunoscuta sub numele de craiasa (Kral* ), a cazut in mina unei persoane cu numele de Omer aga, care era unul dintre spahii de Bosnia. De asemenea, a fost prins si fiul ei, Constantin cel $chiop, iar peste 50 000 de ghiauri au fost trecuti prin sabie. Osemintele for au stat
multi ani in acel ps unele peste altele. Cind Doamna a fugit cu fiul ei, din turnul

Galata, pazitorul (dizdar ) a fost spinzurat.

Yn acest timp, emirul vestit dintre fiii lui Mansur, renumitul si puternicul Kantemir Mirza77 al nogailor, continuind lupta sfinta, ucidea si lua in robie nenumarati ghiauri. Pe atunci, afurisitul Gaspar, voiev.odul Moldovei, rasculindu-se impotriva dinastiei osmanliilor, ceruse ajutor de la craiul lesesc pentru distrugerea granitei musulmanilor. Craiul rauf5.cator, la rindul lui, a trimis pe vizirul sau, nebunul de Kansir77', care era stapinul tuturor tinu-

turilor sale. Gaspar, de asemenea, s-a atasat lui, impreuna cu adeptii sai
din Moldova. Auzindu-se ca < ghiaurii) au pornit cu peste 60 000 de ostasi,

serdarlicul si eialetul Silistrei au fost acordate lui Iskender papa, cu titlul de vizir, si apoi a fost trimis <in Moldova>. Au fost insarcinati cu aceasta expeditie si beilerbeiul de Rumelia,
Iusuf papa, si Cerkez Husein papa si mutasarriful de Nicopole, Tiryaki Mehmed
75 Kan*: se pare cci. este vorba de Stefan Potocki, Samuel Korecki sau Stanislaw
Zolkiewski, mare batman polon. " Autorul simplifica descrierea. evenimentelor. Din relatarea faptelor reiese cl este vorba de expeditia din anul 1616, cind doamna Elisabeta, sofia lui Ieremia MovilA, si fiii ei, Alexandru ai Bogdan, au cAzut In captivitatea turcilor, ca fi ginerele ei, Samuel Korecki. Yn cronicit se vorbete de Constantin cel $chiop" (Constantin Movila), care de fapt, fusese prins in 1612, impreunA cu Stefan Potocki, un alt ginere al lui Ieremia Movila. 77 Kantemir Mirza, conducAtorul tatarilor nogai. El a participat la luptele de la Hotin (1621) si, pentru vitejia sa, i s-a acordat eialetul Silistrei. A dus lupte impotriva hanilor Crimeii pentru suprematie.

"a Vezi nota 75. Aici este vorba de Zolkiewski.

NAIMA TARIHI

53

papa, poreclit Sarimsak", si mutasarriful sangeacului de Vidin, KodjaHizir papa, care era unul dintre Mihaloglii, hanul tataresc Djanbek Ghirai 78 han, precum si ceata de nogai. La aceasta expeditie hanul a fost insarcinat impreuna cu calgaiul si fratele sat' printul Develt Ghirai pi cu nepotul de fiic& al lui Manned Ghirai, numit Nebred Ghirai. De asemenea, a fost desemnat si vestitul Kantemir Mirza, impreuna cu fiii lui Mansur si cu Orak-Mirza i cu Selman-$ah si cu Inaiet-$ah si cu Veli-Sah, precum i cu toti ceilalti demnitari mari si vestiti ai tatarilor. Ei au vent si au intrat in oastea lui Iskender

papa si, pornind de acolo, au trecut apa Prutului si au ajuns pe marginea


179

fluviului Nistru (Tuna), dincolo de care se af1a Cara leseasc5.. La stinga for se vedea Tirgul Iasi. Sosind la Iskender papa stirea ca ghiaurii si-au instalat taberele for in localitatea aceea si ca sint pregatiti pentru lupta, el i-a anuntat pe tatari. Tatarii, la rindul lor, vestind unii pe altii: Veniti, veniti, au aparut ghiaurii !", s-au scurs din toate partile ca niste valuri de fluvii. and a sosit stirea ca au iesit afar& din tabara cam 3 000 de calareti si pedestrasi ghiauri, au trimis inainte ca avangarda (perhacz), pe Mihalzade Hizir papa cu vreo 500 de gazii usor inarmati. Iskender papa, la rindul sau, a inceput sa-si aranjeze

rindurile, batind din tobe si cintind din zurnale si timbale. La dreapta lui
a stat Iusuf papa, beilerbeiul de Rumelia, iar mai incolo de el, aripa era format&

de cei din sangeacurile Rumeliei. Tot acolo, la capatul aripii, a stat cu oastea sa Si printul Devlet Ghirai. In partea stinga s-au asezat : Kor-Hiisein papa si Sarimsak-Mehmed papa, mutasarriful de Nicopole. Mai Incolo de el s-a asezat Es-Mehmed papa, iar mai jos de el s-au asezat ceilal %i emiri. La capat

a stat Kantemir-Mirza cu ceata de nogai ..4 In acest timp, (Kodja> Hizir papa, care se afla in avangarda (cerhan), se lupta cu ghiaurii. A sosit vestea ca., acestia obtinind victorie, Hizir papa a lamas impresurat de dusmani.

Atunci Sarimsak-Mehmed papa, faz& sa astepte sosirea poruncii de la vizir, a pornit asupra dusmanului, luindu-pi securea in mina pi pe cei aproape 500 de gazii care se aflau linga el, si, distrugind avangarda dusmanului, a ajuns ca un salvator linga Hizir papa pi 1-a scapat. Cind au ajuns in fata vizirului,

Iskender papa a inceput sa-i reproseze <in gluma> lui Sarimsal-Mehmed papa, zicindu-i: De ce to -ai dus farce porunca?". Atunci Sarimsak-Mehmed

papa, la rindul sau, i-a dat citeva raspunsur usturatoare", iar la urma.

180

<serdarul> 1-a mfrigliat. Dupa trecerea noptii, dis-de-dimineata, s-au aranjat rindurile. Era zi de vineri. Ghiaurii, iesind din tabara cete dup5. cete, s-au imprastiat pe cimpie si, aranjindu-si alaiurile, au umplut lumea cu valeleu!". Afurisitii, aranjindu-si rindurile for incetul cu incetul, s-au asezat in forma. de semicerc, ca niste coarne de bou. Atunci, serdarul 1-a numit pe Kor-Husein papa cerhagi, iar Husein pap., la rindul sau, laudind numele lui Allah, a desfaprat steagul in culori de smarald si a pornit inainte. Dupa el a pornit <Mihalzade> Hizir pap., dupa el pi Sarimsak-Mehmed papa, dupa el si Es-Mehmed

papa si ceilalti emiri arzati in rinduri, Tunurile din amindou'a' taberele au inceput sa traga, iar razboinicii se amestecau intre ei. Atunci Iskender pap., aratindu-si inalta sa mindrie, a trimis stire printului Devlet Ghirai <ca papa
sa atace primul. Are loc discutia intre ei pentru atac>. In cele din urma, printul

Devlet Ghirai spune: Daca Xserdarul) ma va impiedica de la atac, atunci ma voi intoarce inapoi cu toti tatarii". Atunci serdarul a ramas linga steag, iar Devlet Ghirai a pornit cu ostasii tatari, distrugatori de dusmani.
ae Djanbek Ghirai, hanul Crimeii (1610-1623 i 1628-1635). A ocupat tronul fi In 1624.

54

MUSTAFA NAIMA

La rindul Au, a inaintat i Kantemir Mirza impreuria cu nogaii. Yn


parted cealalta, ghiaurii, de asemenea, si-au aranjat rindurile. Atunci, <Kiir>
181

Husein pap pi ceilalti emiri, din rindurile din fata, 1-au atacat pe du0nan 0 au aprins focul luptei. Atunci, un numar mare de dusmani au mers 0 au

Inconjurat, pe la spate, pe gaziu hartuitori. Husein pap. i }Mir pap, pi Sarlm-

sak-Mehmed pap fiind incercuiti, vitejii aceia au ramas intre dusmani. De lupta lor' s-a mirat pi zeul lumii, Marte 78. Cei peste 12 000 de puca.pi pedestra0, aflati In fath ()pui tatare0i i condu0 de printul calgai, s-au ocupat cu aruncarea de ghiulele. Tunurile i pu0ile ghiaurilor, de asemenea, Improcau fara Intrerupere. Cktenii tatari, depa0nd cete dupa cete pe puFa.0i <din fata lor), i-au inconjurat pe la spate pe ghiaurii care Incercuisera pe cerhagii 0 au dat o lupta pi o Walk apa de mare, incit, de dimineata pina la chindie, 1-au distrus pe ghiauri pi i-au pus pe fug., salvind pe pa0i <Incercuiti>. Pina la fluvial Nistru, au trecut prin sabie, far. Indoiala, 10 000 de ghiauri. Dupa aceea ghiaurii, intrind in taberele lor, s-au ocupat cu apararea i cu intarirea lor. Afurisitilor prin0 In lupta li s-au taiat capetele In fata cortului serdarului. Kan0r i Gawar s-au Inspaimintat In lupta aceea. Din cauza spaimei foarte marl, Gaspar s-a despartit de tabard i a fugit in Moldova. Afurisitul sau
chehaia au numele de Bucioc 80 a cazut <prizonier). Kan0r, vazind ca situatia a ajuns la disperare, a trimis de frica un sol cu scrisoare, cuprinzind urmatoarele

angajamente: Gaspar ne-a Inplat pe noi pi ne-a adus aici spunindu -ne ca tatarii, vechii nostri dusmani, sint singuri. Dar nici nu aveam vreo du0nanie

cu dinastia osmanliilor pi nu faceam cusururi in respectarea obligatiilor noastre.

Noi nu 0iam ca venise i serdarul dinastiei osmane. Acum Gawar a fugit. Noi nu ne razboim cu oastea padiphului. De asemenea, atitea maceluri puteau fi evitate. Daca ne rveti trimite drept zalog pe Kantemir-Mirza i pe Cerkez-Husein pap, noi, la rindul nostru, va vom trimite drept ostateci pe
fiul sorei mai mici a craiului nostru 81 pi pe unii dintre renumitii nostri beizadele.

182

In felul acesta, noi s5. pornim i, ajungind la trecatoarea de la apa, sa trecem apa Nistrului. Acolo sa schimbam din nou ostatecii i apoi noi sa pornim sanato0 9i voi la fel. S. dam serdarului 82100 000 de florini ro0i 83, iar padiphului multi bani i haraci, precum pi dari". Cind solul a venit la Intilnire, serdarul i-a spus: Atunci i noi, la rindul nostru, sa ne sfatuim". Vorbind cu printul calgai pi cu ceilalti emiri pi demnitari, ei au fost pentru pace, din pricina multimii ghiaurilor i din dorinta de a-i bucura pe viteji prin pace. In momentul acela a sosit Kantemir Mirza 0 a intrat In cort cu o caciula stufoasa pe cap, ce semana cu un elefant rasturnat. El era un viteaz pi parea un pui de balaur pi, fiind ca un munte, inspira teama i respect. Potrivit obiceiului sau, zicind cu voce Inalta serdarului: Bun gasit", a trecut pe ling. toti emirii pi s-a apzat chiar ling. serdar. De Infatiprea acestuia solul a inceput sa tremure din tot trupul, far. sa vrea. El s-a ridicat
In picioare pi apoi iar s-a apzat cu teama. Kantemir a aruncat solului o privire

patrunzatoare i apoi, aplecIndu-se spre vizir, 1-a Intrebat: Ce-i cu acest ghiaur?". Papa i-a spusi Este sol, cer pace pi aman 0 se angajeath sa dea dari i A plateasca haraciul. Pina la trecerea apei, v-au cerut, drept cheza0,
88 Marte, zeul rkzboiului In mitologia antics. 88 Bucioc, vornicul lui Gaspar Gratiani. 81 Sigismund al III-lea Wassa (1587-1632). " Iskender pasa. Xwmus Novi.

RAMA TARIHI

55

pe tine qi pe Husein pasa". La aceste vorbe, ochii lui Kantemir s-au umplut de singe, devenind ca ni9te ce0i ro0i. Privindu-1 pe serdar cu foarte mare asprime, i-a zis: Tu, plecindu-te in fata averii ghiaurului, ai devenit ghiaur. Eu, de 30 de ani incoace, lovindu-i cu sabia, am ucis mamele si copiii acestora.
De ce sa ma predau In mfinile lor ? Ca s ma distruga pe mine, Infigind In mine

suliti i facindu-m chebab de viu? Acetia sint ghiauri, not nu avem pace cu el ! Noi ii lovim numaidecit cu sabia. Nu avem alta vorba cu ei !" Spunind acestea, el a gilt qi a ieit afara, mormaind ca un guzgan. De asemenea, i Husein paa a refuzat s piece. Pe sol 1-au bagat In Inchisoare. Pe chehaia Bucioc, care cazuse prizonier mai Inainte, 1-au spinzurat de stop. Dupa aceea, trimitind ghiaurului vestea de razboi, i-au supus pe afurisitii la chinuri mari. Ei i-au Incarcat In liniste trasurile i s-au retras, aparindu-se, 'Ana la trecatoarea cunoscuta sub numele de suba0 84. Serdarul, la rindul sau, a pornit cu oaste in urmarirea for i a Inaintat, luptindu-se cu ei. Ghiaurii din trasuri, fiind obositi, minau harabalele pe jumatate adormiti. In Intunericul noptii, vitejii tatari legau puternic de cozile tailor un capat al funiilor de la capestre,
iar celalalt capat 41 innodau i-1 faceau ham. Apoi, apropiindu-se, 11 puneau pe
183

gitul ghiaurului de pe trasura, care 10 continua somnul. Dupa aceea loveau cu biciul caii care aveau funia legatii. <de coada>. and ei se Indreptau In goana tailor spre oastea islamica, nenorocitii de pe trasuri erau trintiti cu forta la pamint de funiile care le erau trecute pe dupa git. In ,felul acesta, afurisitii cadeau cu fata la pamint si erau adu0 this, tra0 de funii. and au ajuns linga apa, Gaspar nu a putut trece mai departe. Gindindu-se 'acolo
be va curge singele pe git, inimile for s-au umplut de spaima. De la prima intilnire incoace, -nu au lipsit intre ei, timp de 22 de zile, nici cearta, nici gilceava

pentru aparare

si

pentru Indepartarea loviturilor. Indeosebi atacurile tata-

rilor i-au facut A. se sature de viata. Intr-o zi, din intimplare, un numar oarecare

184

de ghiauri, intrind Intr-un stufar4 de pe marginea Nistrului, se pregateau s treaca si s se salveze. Atunci, Kantemir-Mirza, care se afla acolo cu oastea tatareasca, a dat foc stufar4ului si i-a ars pe ghiaurii care intrasera prin stuf. Ei i-au distrus, de asemenea, si pe cei care gaseau drum de ie0re. Dupa primele evenimente, au pierit astfel Inca vreo 20 000 de ghiauri. Afurisitii au ramas putini. Kansir, de asemenea i-a pierdut curajul. Cind au vazut ca nu e cu putinta sa treaca apa, s-au gindit sa treaca munai calaretii, iar pedestrasii sa fie sacrificati. Pedestrasii, aflind aceasta, au intrat in lupta cu calaretii i, astfel, s-au. mace15.rit cumplit intre ei. Aceasta stare fiind adusa la cuno0inta serdarului qi tatarilor, ei au atacat din toate pantile pe dumani, socotind aceasta ca un bun prilej. S-au napastuit mai ales Kantemir-Mirza si calgai si tatarii sai. In acel camp de batalie au fost taiate capetele lui Kansir i ale tuturor celorlalti <ghiauri> renumiti. Toti cei care au scapat de sabii au devenit prizonieri. Dupa cum spun povestitorii, prieteni ai profetului 85, in timpul acelei expeditii victorioase, dintre ghiauri, care erau in total peste 60 000, au scapat doar 400, reu0nd sa treaca apa, iar ceilalti au fost trecuti cu totii prin sabiile, nimicitoare. Multe provizii, parale, mincaruri, obiecte interesante, arme si cuirase qi nemunarate pungi pline cu florini ro0i au fost norocul musulmanilor qi ei s-au imbogatit. Moldovenii 86, de asemenea, uci" Suba,st fnaeamnI ling& api", la capItul apei". Este vorba de malul Nistrulni. " Se referi la oamenii de Incredere. " E vorba de boierii moldoveni.

56

MUSTAFA NADIA

gindu-1 pe afurisitul Gaspar, au pus capat r5scoalei lui. Serdarul s-a intors la Silistra. Ca lgai si Kantemir s-au intors la vetrele for cu foarte mare belsug si cu faima desavirsiti ..1
185 186

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI INCEPUTUL EXPEDITIEI ASUPRA HOTINULUI $1 VIZIRATUL LUI HUSEIN PA5A 86,

DUPA MOARTEA LUI ALI PA5A "

Marele vizir Ali pasa 1-a atras pe padisah la lupta impotriva ghiaurilor si 1 -a atitat pentru expeditia contra lesilor, aratindu-i ca multi cazaci trimit mereu pe cei din neamul for cu vase in Marea Teagfa. i devasteaza si distrug

tinuturile de pe term.

pap), moare, iar local lui este acordat lui Husein pap).
187

<La sfat, deal unii s-au opus, totuai sultanul Osman al II-lea a hothrit expeditia. All
PORNIREA SULTANULUI OSMAN ao HAN IN EXPEDITIE LA HOTIN

<Plecarea are loc la 7 cemazi-ul-ahir and 1030> 91.

Pornind pe neasteptate de la menzilul Davud-Pala 92, inceperea unei expeditii asa de man era considerate ca nepotrivita. Dar soarta trebuia sa-si indeplineasca porunca. Multi cunoscatori <ai situatiei) au spus pe atunci
188

ca este greu ca la aceasta expeditie s se obtina vreun rezultat".


din partea lui Kantemir au anuntat c6. ghiaurii au tabere in trei locuri>.

<Deplasarea, oatirii gi greutlitile intimpinate In Balcani. La 20 *aban ", trei prinai aduai

189

GENEROZITATEA PADIAHULUI ISLAMULUI LA ISACCEA

La 22 Saban 94 ajungindu-se la Isaccea, locul unde se afla podul, s-a descins pe malul Dunarii. Au stat acolo pins la terminarea construirii podului.
190

<Urmeazli ceremonia impdstirii bacaiaului la ostaai de catre sultan>.

corabie din Belgrad. Dupe aceea unul dintre corturile imparatesti ffind instalat in fats podului, <padiphul> statea acolo ziva, jar noaptea trecea in mijlocul
ostirii
/NFRINGEREA CAZACILOR PE APA OZU "

La 28 Saban 95 sosind beilerbeiul de Anatolia, si-a prezentat alaiul sau. Sultanul s-a dus de citeva on fn partea cealalta a Dunarii si s-a intors cu o

Yn acest timp, sosind un om din partea lui Husein pasa, beilerbeiul de Oceacov, a facut cunoscut ca, 18 corabii de-ale ghiaurilor cazaci iesind sa devasteze imprejurimile Oceacovului, oastea de acolo s-a urcat in corabii
81 1030 If. = 26 noiembrie 1620-15 noiembrie 1621. '88 Husein pa,sa (Dilaverzade, Ohrili), mare vizif (martie--august 1621). 89 Gitzelce-celebi All paaa, mare vizir (ianuarie 1620-9 martiei 1621). 80 Osman al II-lea (26 februarie 1618 -20 mai 1622)? 91 7 cemazi II 1030 = 29 aprilie 1621. 92 Davud-Pala, loc de popas ling& Constantinopol. 93 20 faban 1030 = 10 iulie 1621. 94 22 Faban 1030 = 12 iulie 1621. 96 28 ,saban 1030 = 18 iulie 1621. " Ozu. In afara de cetatea. Oceacov (Ozu ), insemna gi Nipru, Uneori se referea la Bug.

NAIMA TARIHI

57

si i-a ajuns din urma pe cazaci. Dindu-se o mare bat5lie, cu ajutorul lui Allah musulmanii au iesit biruitori. Una dintre corabille <cazacilor> s-a scufundat, iar celelalte au fost luate <de turci>. Fiind trimisi zece ghiauri vii, ei au fost

ucisi in fata imparatului prin felurite torturi.

In prima zi de ramazan 97 a fost adus un prins si a spus ca ful craiului 98, trecind incoace, la 28 saban, 98a apa Nistrului cu 40 000 de ostasi, s-a asezat la granita Moldovei, iar craiul insusi si-a organizat o tabard cu ostasii ski la resedinta sa. A treia zi podul ffind terminat, s-a dat firman s tread. oastea.

<La expeditie au participat si Iusuf pasa, beilerbei de Rumelia, Tayyar, fiul lui Mustafa paa, bei de Urfa s.a.>. De asemenea, si ceilalti bei trecind
cete dupa. cete

<Urmeaza descrierea unei noi ciocniri cu vasele azAcesti si infringerea cazacilor la 5 ramazan 99).
191

FAPTELE PADI$AHULUI LUMII LA ISACCEA

Mare le imparat se ocupa de cele necesare razboiului sfint si de pregatirea


192

uneltelor de lupta. El insusi se obisnuise s5. foloseasca arma in asa masura, incit nu se vazuse un tragator mai bun. El a tras din menzilul mai sus aratat 100
de marmura in picioare. La 8 ramazan 191 s-a dat firman pentru construirea unei noi cetati la Isaccea. Demnitarii imparatiei adunindu-i indata pe mesteri in cimpia aceea, acestia au inceput sa construiasca intr-un loc potrivit o cetate

o sageata care a trecut Dunarea si a cazut la patru pasi dincolo de ea. In locul acela construindu-se un piedestal (sofa), s-a pus ca semn o coloana

puternica. S-au dat porunci in imprejurimi pentru a se stringe var, piatra si cherestea. Marele padisah a dat sfaturi cu privire la lungimea si latimea cetatii mai sus aratate.
TRECEREA FESTE POD A OFTIRII NOROCOASE

Linea pod au stat 18 zile. Dupa terminarea pregatirilor de expeditie, au pornit de la Isaccea in ziva de 10 ramazan 102 si, trecind podul cel mic, aflat pe malul celalalt al fluviului Dunarea, au descins in apropiere de Yeni Koy 103. La 12 ramazan 104 a venit iitzbasi ( yikbaft) cu mai molt de 300 de ghiauri, pe care fi capturase mai inainte beilerbeiul de Caffa, distrugindu-i pe

cazaci. Peste o suta dintre ei au fost omoriti prin taierea capului. Cei ra-

masi, de asemenea, find predati pe la corturile ienicerilor, au fost inecati peste ctteva zile.
<La 13 ramazan 188, hanul 188 Crimeii anunta ci a trecut Niprul (Ozu) cu vreo 50 000 de tatari si ci< asteapta porunci ca s'd via la oaste ai sA stea lntr-un loc, aproape de tabira ghiauri. A doua zi, dup5. omorirea a zece ghiauri trimisi de Husein pasa, beilerbei de Oceacov, oastea primeste solda>.

1 ramazan 1030 = 20 iulie 1621. Pe atunci in Polonia domnea Sigismund al III-lea Wassa. 986 28 ,saban 1030 = 18 iulie 1621. 99 5 ramazan 1030 = 24 iulie 1621.
In
98

100 Isaccea.

8 ramazan 1030 = 27 iulie 1621. 10 ramazan 1030 = 29 iulie 1621. los Yeni-My (Satul Nou), la stinga Dunarii. um 12 ramazan 1030 = 31 iulie 1621. 108 13 ramazan 1030 = 1 august 1621. 109 Djanbek Ghirai.
101

108

58
193

MUSTAFA NAIMA.

SOSIREA LUI DILAVER PASA109 SI, A OSTIRII TARII ROM/WEST'

La 20 ramazan 108, clnd s-a descins la menzilul numit Tatarani 109, a sosit Di laver papa, beilerbei de Diyarbekir, cu un mare alai. Majoritatea ostirii sale era imbracata in zale. Dupa el a venit pi a prezentat alaiul sau
pi beiul Prii Romanepti 110 cu vreo 6 000 de ghiauri inarmati. La 24 ramazan111

au fost adupi cltiva prinpi. and au fost cercetati, ei au spus urmatoarele: Ghiaurii fac panturi pi metereze in fata, cetatii numite Hotin. Ei au pus
acolo 50-60 mii d.e pupcapi. De asemenea, pi fiul craiului <polon> este pe cale de a sosi. Alegindu-se un numar oarecare de cazaci, ei au fost trimisi asupra

Oceacovului (Ozu)". Atunci a fost trimis indata in partea aceea Hadjiki papa cu un numar oarecare de ostapi.
YNFRINGEREA OSTILOR DE A JUTOR AUSTRIECE XN LUPTA CU BETHLENI110

In timpul acesta, sosind scrisori de la Gabriel Bethlen, principele Transilvanieima, acesta explica urmatoarele: Cind am aflat ca cezarul a trimis pe
pi tigvele luate". Oamenii sai, aducind steagurile pi tigvele mai sus pomenite,

ascuns craiului lepesc, pentru ajutor, un numar oarecare de ghiauri, i-am ajuns din urma pi i-am trecut pe toti prin sabie. Acum v-am trimis steagurile
s-au bucurat de favoarea Imparateasca. Pecevi spune: In anul acesta, mai sus aratatul Bethlen, ridicindu-se cu oaste mare i luind linga el pi pe musulmanii de la margine, s-a dus asupri.e cetatii Pojon 118 pi a asediat-o. Instalind tunuri, a batut-o. Oastea care se afla linga el, facind incursiune In imprejurimi, a incendiat pi a distrus totul. Venind asupra lui tabara austriaca, au dat lupte mari. Bethlen a devenit victorios. Beiul Transilvaniei a trimis pe serascherul sau, Hamop Yorghi 114, la granita Kanizsei. Bakian-oglull8 pi oastea ungureasca din acele parti, treclnd cu totii de partea lui, au pradat multe localitati dintre satele croate
pi austriece. $i venind in fata Vienei ( Pec ), i-au atacat imprejurimile, iar apoi
CEREREA HAIsTULUI ne PENTRU INCURSIUNE

s-au tutors, luind prazi uimitoare pi devastlnd prin partea de sus a yienei".

Mai inainte, se considerase potrivita ideea ca tatarii sa intreprinda incursiune in tinuturile ghiaurilor. and au ajuns in apropierea, menzilului
194

numit Deghirmen 117, au posit zilele de sarbatoare. A doua zii venind Mirza bei, vizirul hanului, a cerut invoire pentru incursiune. Dorinta hanului flind deopotriva cu dorinta padipahului, i s-a trimis, impreuna cu hilat, pi o scripi de Silistraf precum pi toieVodul Moldovei 118.
Dilaver pasa, mai tlrziu a devenit mare vizir (17 septembrie1621 19 mai 1622y 108 20 ramazan 1030 = 8 august 1621. 109 Tataran, localitate In Moldova, linga Vaslni. 110 Radu Mihnea (1620-1623). 111 24 ramazan 1030 = 12 august 1621. 112 Gabriel Bethlen. 11" Erdel hakimi. 112 Foams, Pozsony (Bratislava). 114 HamoF Yorghi, Haller Gy6187.
107
115 112 117

soare de invoke. Au venit pi pi-au prezentat alaiurile: )eilerbeii de Ahisha

118

Djanbek Ghirai. Deghirmen (Deli; men ), are sensul de moara": Morgreni? Alexandru Bias (10 septembrie 1620octombrie 1621).

Bakian-oglu, Fiul lui Batthyani".

NAIMA TARIHI

59

GONTROLUL IENICERILOR

In a sasea zi din evval 112, cind s-a descins la menzilul numit Bogclane0i120, s-a raspindit vestea ca ienicerii nu an mai gmas nici pe jumatate. Dindn-li-se cite o jumatate de gurus, ei au trecut unul cite unul prin fata padiahului. Din pricina acestui control, capeteniile din oaste (Ocak) s-au suparat.
SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI

Domnul Moldovei 121 neglijase curatirea drumurilor si trecatorilor i repararea podului i pregatirea zaherelelor. De asemenea, el intirziase 0 la intimpinare. Raspindindu-se vested ca a trimis ajutor in partea leahului, el a fost inchis, iar locul sau a fost dat lui ,Stefan 122.
LUPTA TATARILOR CU TABARA CAZACEASCA

om de la hanul tata'resc, a adus vestea urmatoare: Cazacii trecind apa

La 8 evval 122, cind se aflau la menzilul numit Conce0i 124, sosind un

Nistrului i venind cu doua conacuri mai incoace, tatarii i-au atacat noaptea, in timp ce ei dormeau. Unif au fost uci0, iar harabalele lor au fost devastate. Cei rama0 an facut tabard pe o cimpie. A aparut i cavaleria lor. In ziva aceea, dindu-se o Mahe mare, au fost uci0 vreo mie de cazaci". El cerea i citeva tunuri. De aceea au fost trimisi, cu 25 de tunuri, Nogai paa 125 cu oastea siriaca i Hasan paa din Ilbasan 122, precum si beiul de Aidin. Ptna s ajunga ace0ia, cazacii au prins de veste 0 au fugit la tabara lor cea mare. Vreo suta

de ghiauri cazaci se intorceau, devastind i capturind din Moldova niqte zaherele. Hadjilsi paa s-a dus asupra lor i a luat 60 de robi. Pe ceilalti i-a
prefacut in tigve i apoi i-a trimis in fata pad4ahul-0.
195

INFRINGEREA GHIAURILOR IN LUPTA DIN MOLDOVA g A CELOR DIN PESTERA

Inainte de aceasta, voievodUl 127 anuntase ca vreo 5 000 de ghiauri <poloni> plecasera s devasteze Moldova. Fusesera trimisi indata, la miezul
noptii, citiva sangeacbei i Cerchez-Husein paa. i voievodul Tacit Romane0i122,

cu oti nenumarate. Cind au ajuns acolo, s-a dat o mare lupta. Ghiaurii fiind infrinti, majoritatea lor au fost trecuti prin sabie. Prin0i i tigvele luate au
fost prezentate <sultanului>. In a 11 -a zi a lui sevval 129 s-a descins pe valea unde se (Muse lupta, aceea. Pe drum, aflindu -se prin munti o petera ingusta, s-au asezat in ea vreo 90 de ghiauri cu pu0ile lor i au inceput g se lupte cu

cei care veneau asupra lor. Pad4ahul, sosind repede linga pe0era, a asezat acolo corturi i a poruncit ca petera s fie umplutI cu fum. Cei care ieran erau uci0.
119 6 ,cevval 1030 = 24 august 1621. no) Bogrldnesti, localitate in jud. Suceava. ltl Alexandra

Als Stefan Tomsa (octombrie 1621august 1623). Datele menfionate In text difera.
123 8 ,cevval 1030 = 26 august 1621. 129 Koncan, in jud. Botosani. 1199 De fapt Hadji papa (vezi mai departe).

I" Ilbasan (Elbasan ), cetate In Albania.


199 11 ,cevval 1030 = 29 august 1621.

in Stefan Tomsa, domn al Moldovei (sau predecesorul sau: Alexandra Ilias). 199 Radu Mihnea (28 iulie 1620august 1623).

00

MUSTAFA NAIMA

La menzilul mai sus aratat, vreo 200 de cazaci, de pe malul celalalt al rfului Prut, se Intarisera fntr-o padure de stejari. Din partea aceasta a fost trimis asupra lor, cu tunuri, Hadjiki pap., care s-a luptat cu ei pfna seara. Dar ghiaurii Intarindu-se In padure, tunurile si piqtile nu ajutau la nimic. Seimenii 1" au fost trecuti pe malul ce Malt. Ei s-au dus qi i-au atacat. Padi-

phul, instalind umbrare Intr -un loc insemnat al rfului pomenit mai sus,

acorda binefaceri acelora care fi aduceau prini (dil) i tigve. <Cerkez> Husein pap., trecInd <Prutul) in partea cealalta, a continuat lupta. La sosirea noptii, ghiaurii au intrat In padurea de stejari. In timpul apusului de lung, ei s-au Impartit In doul bulucuri. Un buluc fugea In sus, iar celalalt In jos. In acest timp, unii din ei au scapat, iar ceilalti an fost uciO. A doua zi <turcii> s-au

mutat de acolo. In a 12-a zi an sosit din partea hanului 200 de ghiauri i 200 de tigve. De asemenea, i din partea lui Husein pap. s-au adus 30 de prin0 cazaci i multe tigve.
SOSIREA, OSTIRII LA HOTIN

196

La 15 evval131 s-a descins intr-un menzil paduros din apropierea_ Hotinului. Ling cetate se afla un pod, iar In fata ei o palanca. Chiar ling& cetate era tabara leeasca, iar In partea de jos <a cetatii>, pe fluviul Nistru, se aezase tabara cazaceasca. Cazacii nu intrasera in tabara i se aflau Inca In padurea mai sus aratata. Ei an fost atacati repede de &Ire i3lastea siriaca, aceasta respingindu-i In tabara. Padiphul, pornind In zorii zilei din menzilul
mai sus mentionat, qi-a instalat cortul sau Intr-un loc de unde se vedea tabara i a urmarit lupta mai de aproape. In ziva aceea s-a dat o mare batalie intre

avangarzi. <Turcii) au luat vreb 40-50 de prini si capete. Spre seara, ghiaurii, aducind oaste pedestra, au dat multe lupte. Vitejii au adus tigve

i au fost laudati. Ghiaurii Inirasera pe harabale sangeacuri i steaguri pentru ca cei care be vad s be is drept ostai.
SOSIREA HANULUI 132

sa tutors la oastea sa>.

<Sosirea hanului atAresc. Acesta dupl. ce a fost onorat cu daruri din partea lultanului,
A SEDIEREA TABEREI

de centru. Mai sus de ei s-au ezat sptile din Damasc (.Sam) i din Alep i cele de muteferrika i gramaticii (kiittab ). Ceva mai departe de ei s-au aezat, rind cu rind, beiul Tarii Romaneqti 134 esi apoi, la marginea padurii,
hanul tataresc. Astf el, au pornit la lupta prin locurile paduroase. La sosirea
130 Segban sau sekban (popular: seymen). 181 15 Fevval 1030 = 2 septembrie 1621. las Djanbek Ghirai. 138 16 Fevval 1030 = 3 septembrie 1621.
184 Radu Mihnea.

In ziva de 16 a lui ,serval 183 s-a descins intr=un luc aproape de tabara ghiaurilor. RespingIndu-i cu lupta pe ghiauri din locul de batiliei au deschis terenul. Pe marginea fluviului Nistru s-a aezat beilerbeiul de Diyarbekir. Mai sus de el s-au aezat: <beilerbeiul> de Anatolia, apoi cel de Karaman *i de Sivas 5i apoi ienicerii. La capatul for <au stat) spahiii i apoi oastea

NAIMA TARIHI

61

197

noptii, cele doua tabere s-au despartit una de alta. In ziva aceasta ghiaurii nu au iesit afara. Tragind dinauntru cu tunuri i cu pusti, ei au facut martini multi oameni. Beilerbeiul de Bosnia a cazut martin) fiind lovit cu un glonte prin gura.
METEREZELE $1 LUPTA

La 17 sevva1135, reluindu-se lupta, au fost asezate repede tunurile, iar ienicerii au intrat in metereze. Ghiaurii, la rindul tor, iesind cu Invalmaeala intre ei, au dat un timp mina unii cu altii Me. Sultanul, aezindu-si cortul imparatesc intr-un loc fink, privea mersul bataliei. Vitejii au adus opt tigve si patru prinsi. Bucurindu-se, <sultanul> s-a tutors spre cort ; i oastea, de

asemenea, <s-a tutors>. In timp ce tunurile ramase erau aduse la locurile tor, s-a lasat noaptea. Pe cind ienicerii mergeau de la metereze spre corturi, ghiaurii au ieit din tabara si s-au napustit asupra tor. Ei au dus multi cai. Nesosind ostasi din, ordie, <ghiaurii> s-au tutors si au dus cosurile fsepet), cu care au alcatuit inca o tabara. Dar ostasii din Milk halki, care sosisera mai inainte, s-au prefacut ca fug, In timp ce dadeau lupta. Ei i-au indepartat astfel pe ghiauri de tabara. Apoi, intorcindu-se, au macelarit 800 de cazaci, au taiat multe capete si an prins multe limbi" si au luat trei steaguri de alai. Ceilalti au fugit in tabara. In ziva mai sus aratata, In timp ce aduceau citeva tunuri balimezza, ghiaurii josnici i-au atacat din tabara. Sosind insa marele vizir Husein pasa si oastea din Damasc (am), i-au trecut prin sabie pe cei mai multi dintre ei. In timpul acesta, unul dintre pagii (icoglan ) lui Dilaver pasa 137 a fugit la ghiauri, devenind renegat. La 19 sevvall" s-au recrutat ostasi de sacrificiu (serdengecti ). De asemenea, s-a dat firman sa se construiasca un pod pe apa Nistrului. Voievodul Tarii Romanesti si-a luat asupra sa

aceasta sarcina. S-a mai anuntat ca a doua zi va fi lures !".


ATACUL 0$TIRII ISLAMICE ASUPRA TABEREI

198

In ziva de 21 a lui sevval 1", In zorii zilei, fiecare fiind pregatit, s-a dat firman ca silandarii si steagul alb A. insoteasca pe ieniceri, iar beilerbeii sa mearga in fata. Vreo mie de serdenghecitii si restul ostirii au atacat tabara (ghiaura)). Spre amiaza, s-a incins focul luptei si al macelului. S-a tras cu tunurile dints -o tabad. si alta pins la apusul soarelui. Tabara ghiaura fiind
inaintat din aripa otii din Rumelia. In fata for se aflau ghiaurii care venisera in ajutor de la austrieci. Ocupind citeva corturi ale taberei <dusmane>, au
nimicit citeva sute de ghiauri. Au luat si au adus douasprezece saklozuri 189a, 30 de steaguri si doua drapele mari si multi ghiauri vii dintre austrieci si lesi. Dar luptatorii, asemanatori cu leii, ocupindu-se de prada, ghiaurii au inaintat

invaluita de foc, de la un capat la altul, nu era cu putinta sa se inainteze deloc. In cele din urma, spre sears, aziii musulmani, depunind eforturi, au

i i-au respins. De asemenea, si ienicerii au dat un iures prin poarta de jos a taberei si erau pe punctul de a infige steagul. Dar, din cauza piedicilor, a
185

188
187

Adica s-au azboit.

17 ,sevval 1030 = 4 septembrie 1621.

las
188

Ina Un gen de tun de calibru mare.

Di laver papa, mai tirziu mare vizir. 19 fevval 1030 = 6 septembrie 1621. 21 Fevval 1030 = 8 septembrie 1621

62

MUSTAFA NAIMA

trecuyimpul, a sosit seara i s-au intors Bra a putea infige steagul. Cind prizomerii an fost Intrebati asupra situatieiluptei date, ei au r5.spuns: Data ati fi continuat lupta Inca putin i dad nu v-ati fi luat dupa prada i dupa avutie, nu Incape nici o indoiala ca noi, cu totii, am fi lasat tabara si am fi fugit". In aceasta lupta au fost trecuti prin sabii vreo mie de ghiauri. A doua zi tunurile au batut tabara fara ragaz; de nevoie, <ghiaurii> an facut alaturi Inca o tabara i s-au Intarit In ea.
ACORDAREA EIALETULUI OCEACOV LUI KANTEMIR -MIRZA
199

<Kantemir trecuse apa Nistrului Si Ricuse o incursiune In tinutul gbiaurilorj aducind


prazi N robi>.

focul ghiaurilor, cu oft inaintau, cu atlt erau,intorsi inapoi de tunuri si de fiusti. De aceea nu s-a obtinut nici un rezultat. At treilea atac. La 24 sevval "1, cind s-a dat firman sa se faca lures

Al doilea atac. La 22 sevval 1" s-a strigat din nou lures. Toata oastea, indreptat atentia asupra taberei. Dupapedestrasii i calaretii, mergind amiaza s-a dat un atac BSI s-a Inaintat. Dar ochii ostasilor infricosindu-se de

asupra taberei, au inaintat valuri dupa valuri pe la aripa de sus. Intli a mers valiul de Diarbekir1 cur oastea eialetului sau, pe malul Nistrului, apoi s-au dus cei din Anatolia, din Karaman si din Sivas si apoi ienicerii. Ei erau insotiti

de oastea de boliik-halki"; mai sus de ei se aflau cei din Damasc (am)


i oastea de miiteferrika. Dincolo de ea se afla,beiul Tarii Romanesti142. Mai incolo, oastea hanului tataresc sg insirase In apropierea padurii. Ghiaurii,

i Alep

aflind ca atacul va fi din partea. de sus, pusesera in partea aceea oastea for mai 'hula. Razboinicii, sosind pe cimpul de batalie, s-au luptat spre amiaza. Atunci, In partea de jos, la aripa unde se afla Dilaver pasa, oastea a inaintat
i Dogandji-Ali pasa a tras din tunuri nenumarate de pe malul celalalt al apei. Totusi, nu s-a obtinut nimic cufolos. Lasindu-se noaptea, s-au intors

o buna bucata de loc i s-a facut un mare macel. Dupa-amiaza inaintind steagul cel mare al spahiilor i silandarilor, acestia au dat multe MOIL De asemenea,

si au venit la corturi.

PRADAREA ZAHERELELOR GHIAURILOR DE CATRE TATARI

Un mirzac, fiind trimis din partea hanului asupra Cameni$ei, s-a dus si a atacat aproape o sula de harabale de zaherele. El a adus la caste robi fara numar. Imprejurimile ghiaurilor fiind Impresurate i drumurile for fiind Wale, acestia erau chinuiti de foame. Prinpii spuneau ca fugisera din cauza
200

foametei. La 25 sevval, aga de ieniceri fiind mazilit, In locul sau a fost numit
AL PATRULEA IURE$ $1 MOARTEA DE MARTIR A LUI KARAKA$-MEHMED PA$A

All aga, ginerele lui Istikamet efendi.


La 27 sevval 148 a venit beilerbeiul de Buda, Karakas-Mehmed pap., pi beiul de Zwornik
142 Radu Mihnea. I" 27 ievval 1030 = 14 septembrie 1621.

pi

s-a asezat in fata taberei. Impreuna cu el se afla


22 fevval 1030 = 9 septembrie 1621. 1" 24 penal 1030 = 11 septembrie 162 L.
140

NAIMA TARIHI

63

(Ipornik). .Pi doua. zi, dindu-se firman, 51 se depuna eforturi pentru cucerirea taberei, s-au aranjat rindurile. In timp ce se incinsese focul, macelului, s-a dat firman lui KarakaMehmed paa sa inainteze din aripa otii de Rumelia. Acesta, inaintind din aripa de sus, a intrat in tabard qi, luptind, a patruns foarte mult. Oamenii sai au infipt steagul i erau pe punctul de a cuceri <tabara>. Atunci el a cazut martir, fund lovit cu arma in piept, in doua locuri. Cei din suita sa i-au luat corpul si I-au scos ,cu mare greutate. Restul otirii intorcindu-se, ghiaurii
au strigat: Hei, hei !". Sultana de asemenea, s-a intors la cortul sau cu mare necaz qi intristare. Dupa aceasta, in ultima zi a lunii, i-au atacat pe
ghiauri i au pr5.'dat zaherelele lor, iar un numar de o mie de ghiauri, ieind din tabard, au fost macelariti cu totii de catre Cerkez Husein pap. i de Kan-

temir Mirza, care pe aflau pe malul din fats. In timp ce aproape o mie de ghiauri veneau in ajutorul taberei cu o suta de care, ei au fost atacati de
a cerut ajutor pentru cucerirea ei. De aceea au fost trimisi Husein paa, oastea

Kantemir <Mirza> cu gazii tatari i o parte din ei an fost nimiciti. Ghiaurii rama0 au intrat intr-o palanca din apropierea acelui loc, iar <Kantemir>

din Siria si Hadjiki pasa, cu apte tunuri.

MAZILIREA LUI HUSEIN PASA $I VIZIRATUL LUI DILAVER PA$A


20 1

<Urmeaza. descrierea unor schimbari de serdari si bei>.

Husein paa a fost numit serdar peste oastea de dincolo de Nistru.


ATACUL DAT DE GHIAURI tN TIMPUL NOPTII
202

<In timp ce unii viziri se aflau incercuiti pe malul celalalt al Nistrului), au ieit vreo 800 de ghiauri i, venind pe cursul de jos al apei, au atacat la ceasurile cinci noaptea 144. Timp de trei ore s-a dat o mare batalie. DogandjiAli paa qi-a gasit moartea de martir, iar beiul de Bolu a fost rant. Sosind gazii musulmani, ei an luat citeva tobe si timbale i au prins ghiauri vii. Husein pap. a fugit incalecind pe un cal acoperit cu o patura. Voievodul a ii Romaneti 145, aflindu-se pe pod, nu a suferit pagube,
cuceri cetatea Hotin>. Al Faselea iures. <Si la acest atac turcii s-au tutors sears f6.ril a reusi sI. o cucereascti. Au murit si au fost Aniti multi turci si cai. Prizonierii luati de turd fiind vreo 100 000, ei se vindeau foarte ieftin in oastea turceasca>. CEREREA DE PACE A GHIAURILOR

Al cincilea iureF. (La 8 zilka' de 1" turcii au mai dat un atac, dar tot nu au putut

203

Cea mai mare parte a tinuturilor ghiaurilor din tabard a fost calcata pradata i ruinata. Ei sufereau mult din cauza foametei i a scumpetei. De aceea, neavind incotro, s-au sfatuit ca sa ceara pace. La 13 ale lunii mai sus aratate 147, un alai de aproape 100 de ghiauri au venit cu steagul for la voie144 Circa orele 23. 166 Radu Mihnea.

1" 8 zilka'de 1030 = 24 septembrie 1621.


147 13 zilka'de 1030 =-- 29 septembrie 1621.

64

MUSTAFA NAIMA

vodul Tarii Romane*ti i s-a raspindit vestea ca se incheie pace. La 14148, au fost trecute peste apa Nistrului 31 de tunuri i aIi fost trimise lui Kantemir
impotmolisera mai inainte harabalele cu zaherele. Husein pa4a, la rindul, sau,

Mirza, care era ocupat cu asediul palancii din apropierea locului unde se
s-a dus *i a incendiat *i a devastat orawl, dupes care s-a tutors la oaste. In ziva de 20 zilka'de 149 au venit citiva soli dintre ghiaurii renumiti, spunind urmatoarele: Ne supunem i acceptam firmanul fericitului padi*ah. Sa ne ierte vines *i gre*eala pe care le-am facut. S scuze gre*eala i rascoala noastra".
<Sultanui a acceptat cererea lor de pace, potrivit conditiilor de pe timpul lui Suleiman
Magnificul 155>. 204

INCHEIEREA PACH $1 INTOARCEREA <LA POARTA>

Radul, voievodul Moldovei 151, era unul dintre beizadelele vestite ale demnitarilor Moldovei. Prin mijlocirea lui, au venit *i s-au dus oameni din ambele parti. Cetatea Hotinului fiind o fortareata intarita era cuprinsa in hotarele Moldovei Inca din trecut. Cind se rasculase Gaspar 152, o daduse craiului le*esc i le*ii pusesera In ea citeva sute de oameni. Cetatea mai sus amintita a fost inapoiata Moldovei. De asemenea, rebelii de cazaci urmau s nu mai devasteze tinuturile binepazite152a. Cu aceste conditii, s-a incheiat tratatul de pace. Pines la trimiterea da'rilor lor, au venit ca ostatici citiva ghiauri dintre oamenii lor de vaza. Sosind iarna, au pornit din acel loc in
ziva de 23 zilka'de 155 ,si s-au intors la Poarta
206

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI $1 UNU 154 INTRAREA PADI$AHULU1 IN CAPITALA $1 IMPODOBIREA ORA$ULUI

Find padi*ahul s-a intors de la Hotin *i cind, la 12 rebiul-evve1155 al anulm mai sus aratat, a intrat cu alai la Istanbul, s-a dat finnan ca in timpul at esta ora*ul sa fie impodobit trei zile.
207
211

<Aici se vorbeste de cauzele nereusitei expeditiei de la Hotin: c5.derea lui Karaka,sMehmed pasa, inspectarea ienicerilor de cAtre sultan Si nemultumirea lor, dusmania dintre diferiti bet etc.>. <Descrierea unor rascoale In oastea turceascl din Istanbul si urcarea pe tron a sultanului Mustafa 155, in locul sultanulni Osman 157. Oastea asculata elibereaz'd pe cei din inchisori. Uci-

derea sultanului Osman etc.>.

223

Dupes urcarea pe tron a sultanului Osman, <lui Davud pasa 158> 4 se acordase eialetul Rumeliei, iar apoi eialetul Silistrei
145
149

Suleiman Magnificul (1520-1566). Radu Mihnea ; era de fapt domn al Tarii Romanesti (1620-1623). In Moldova domnise intre 1616 - 1619.( 152 Gaspar Gratiankf fost domn in Moldova. 7596 Memalik-i m2hruse (Imperiul otoman). 152 23 zilka'de 1030 = 9 octombrie 1621.
759 751 154

20 zilka'de 1030 = 6 octombrie 1621.

14 zilka'de 1030 = 30 septembrie 1621.

285
158
157

158

1031 H = 16 noiembrie 1621-4 noiembrie 1622. 12 rebi 1 1030 = 25 ianuarie 1622. Mustafa I, sultan otoman (1622-1623). Osman al II-lea, sultan otoman (16 18-1622). Davud pasa, mare vizir (20 mai-13 iunie 1622).

NAIMA TARIHI

65

234

In timpul rascoalelor, Derviq aga aratase drumul pentru gasirea sultanului Mustafa. Lui i se acordase functia de aga de ieniceri. Apoi i se acordase eialetul Timiparei. Apoi, cazind de pe cal, fi ramasese gftul pe calul sau
VICTORIA LUI GABRIEL BETHLEN LA GRANITA AUSTRIACA

235

eialetul Bosniei, fl trimisese in ajutorul lui Gabriel Beth len.


236

Mare le vizir Merre-Husein pap. 159, acordind lui Sarbo-Ibrahim pasa 16


Cfnd Sofu - Mehmed pasa 161 era la Buda, iar solul se afla linga el, oasiea

trecuse peste pod. Solul Intrebind <despre trecerea otirii peste pod>, i s-a

r5.spuns ca oastea trece ca sa faca cercetari. Cind au ajuns acolo, osta0i au primit porunca s5.-1 ajute pe Gabriel
Beth len. Ei au devastat Zara ghiaurilor i i-au pricinuit mari pagube. Tabara austriaca venise linga localitatea numita Sakolom 162 $i se arzase In apropiere. Bethlen, mergind asupra ei, a batut-o cu tunurile, Austriecii dezorganizindu-se,

unii au intrat In cetate, iar altii s-au fmpratiat in Imprejurimi. Bethlen s-a
intors in vilaietul sau cu prazi nenumarate i cu multi prizonieri
293
i

cu bogatii

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI in urma luptelor dintre rusi si poloni>.

$1 Doi 168

<Sosirea la Istanbul a solilor poloni si rusi pentru a cistiga pe sultan de partea lor,

244

VICTORIA LUI KANTEMIR-MIRZA ASUPRA GHIAURILOR LE$1

Mai inainte de aceasta, ghiaurii lesi irimisesera vreo 20 000 de ostai pentru devastarea Tarii Romanqti qi a Moldovei. Cfnd voievozii for 164 auzisera de aceasta, cerusera ajutor de la Kantemir - Mirza, pap. de Silistra. Sosind cu oastea tatara, el f5.cuse o incursiune in vilaietul lersc, dupa ce fi infrinsese pe ghiauri.

Luind prizonieri fara numar, <Kantemir> Mirza s-a intors teafar i satul. Leahul, de asemenea, a trimis sol la Poarta, cerind indepartarea lui Kantemir de la Silistra 165. Marele vizir nu 1-a ascultat <pe sol>, deoarece, aducind unele lucruri ca perches, nu a adus haraciul pe care fl promisesera la fncheierea pacii.

- 279
280
296

<Dar Kantemir-Mirza a cerut retinerea acestor soli pint la venirea haraciului>. <111scoala ostirii de ieniceri si de spahii, care a cerut pe ucigasii sultanului Osman. Rascoala lui Abaza-Mehmed pasa>_
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE TREIZECI $1 TREI165

... La inapoierea din expeditia de la Hotin, <Abaza-Mehmed pap.> fusese beilerbei de Rumelia
259 Merre-Husein pasa, mare vizir (13 iunie-3 iulie 1622 si 5 februarie-3 august 1623). 160 Sarhos-Ibrahim pasa; era nepotul lui Lala-Mehmed pasa. 161 Sofu-Mehmed pasa. A devenit mare vizir (august 1648-21 mai 1649) pe vremea sultanului Mehmed al IV-lea (1648-1687). 162 Sakolom (?). in alte cronici: Sakundja. Probabil, Szeghalom. 165 1032 H. = 5 noiembrie 1622-24 octombrie 1623. 164 Radu Mihnea in Tara Roma.neasa si Stefan Tomsa in Moldova. 165 Pentru meritele sale, lui Kantemir-Mirza i se acordase eialetul Silistrei. 166 1033 H. =-- 25 octombrie 1623-13 octombrie 1624.

66

MUSTAFA NAIMA

325

RASCOALA LUI MEHMED GHIRAI 117 $1 ACORDAREA HANATULTJI LUI D JANBEK GHIRAI 188

<Hanil tlitari erau maziliti si numiti de sultan>.

Mehmed Ghirai si fratele sau $ahin Ghiraim, asezindu-se In sesul Akkerma-

nului, stateau linistiti intr-un loc, aproape de rusi (Rus). Ei faceau totdeauna incursiune asupra gbiaurilor rusi, cu ceata de tatari care se afla sub stapinirea lor. Luind robi, ei isi scoteau soldele prin vinzarea lor. Apoi, din cauza prazilor imbelsugate, prinzlnd puteri, se adunasera linga ei multi ostasi din

neamurile tataresti, cu speranta de a lua prazi si bogatii. Ei ajunsesera la o astfel de stare !licit inclinase spre ei chiar si oastea hanului tataresc. De
aceea hanul Djanbek Ghirai incepu sa se ingrijoreze. Ins5.' ei, fail a tine seama

326

de aceasta, luau mereu robi de la rusi si de la slavi (sakallab) qi Ii vindeau la Akkerman. Hanul Djanbek Ghirai a raportat ca ei se rascoala si a obtinut de la Poarta porunca pentru ca sa mearga si sa-i distruga. Djanbek Ghirai s-a dus asupra lor cu o oaste nenumarata dintre neamurile tataresti. Mehmed Ghirai si Sahin Ghirai, la rindul lor, si-au adunat stile si, pe sesul Akkermanului, au dat o lupta asa de mare .cum nu se poate descrie.
<Hanul tataresc Djanbek Ghirai a invins>

329

In anul 1030170, cind s-a mers la expeditia de la Hotin, Mehmed Ghiraim

venise cu oastea tatareasca si mersese alaturi de scara mariei-sale sultanului Osman han. De asemenea, Kantemir, care era unul dintre emirii neamului nogai, popor din spita hanului Djudji 172, adusese multe servicii insemnate In timpul acelei expeditii. De aceea, acordindu-i-se beilerbeilic, el fusese numit

Mirza, it invidia si pentru faptul c5. i se acordase acestuia eialetul Silistrei ...
331

Kantemir pasa. Dar Mehmed Ghirai, care era in dusmanie cu KantemirNUMIREA LUI REGEB PA$A 178 $1 LUPTA LUI MEHMED GHIRAI

332

<In scrisoarea de rispuns atre Regeb pasa, $ahin Ghirai arata ca. fratii lui Kantemirl Mirza vor veni impreuna. cu toti ceilalti mirzaci asupra lui. Se descriu citeva lupte ale turcilor

cu tAtarii, care erau ajutati si de cazaci>.

334 339

INFRINGEREA FLOTEI <TURCE$TI> IN $ESUL CAFFEI

... Dupa aceste nelegiuri 174, <Mehmed Ghirai> s-a dus cu o oaste mare de la Caffa in Rumelia. Trecind, ca un torent agitat apa Dunarii, el a pornit cu atac si cu rascoall sa cucereasca din tarile otomane localitati ca : Akkermanul si Chilia si Ismailul si Giurgiul, care se aflau pe malurile Dunarii.
162 Mehmed Ghirai al III-lea, hanul Crimeii (1623-1628, cu o scurt5. intrerupere in 1624)

Vezi si nota 78. Pe atunci era calgai. lea Djanbek Ghirai. 269 Sahin Ghirai; acesta nu a ajuns han. $ahin si Mehmed erau fiii lui Saadet Ghirai. 170 1030 A.= 26 noiembrie 1620-15 noiembrie 1621.
171 De fapt, Djanbek Ghirai (1610- 1623). 172 Djudji, fiul cel mai mare al lui Ginghiz Han.

128 Regeb pasa, originar did Bosnia; a fost bostangibast si, cu titlu de vizir, a fost
trimis pe Marea NeagrA. In 1623 a fost capudan-pasa, in 1626 caimacam, iar in 163 1 a devenit

mare vizir. A fost omorit in 1632. 174 Victoria de la Caffa si alte fapte ale lui Mehmed Ghirai.

NAIMA TARIHI

67

El a pus pe tatari sa prade i a coborit la marginea Dunarii, avind ginduri rele <de a merge> asupra Adrianopolei.
LUPTA LUI KANTEMIR PA$A CU $AHIN GHIRAI $1 INFRINGEREA LUI $AH1N
GHIRAI TN DOBROGEA (Dobrica)

Cind Kantemir a aflat despre nimicirea dinastiei sale, a venit la Poarta pentru a se plinge. Instalindu-se in partea numita, Ebu-Eyyub-i-Ensari 175 s-a jeluit i s-a plins la Poarta padiahului impotriva lui ahin Ghirai i a luat un firman de invoire pentru nimicirea lui prin lupta. El a luat oastea
sangeacului de Silistra, unde era mutasarrif, i s-a aezat pe intinderea numita. Dobrogea, adunind aproape 30 000 de tatari. De partea lui au fost, de asemenea, i Hadjiki paa, unul dintre emirii Rumeliei, precum lsi multi alti emiri renumiti. Ei i-au propus sa se razbune. Cind Sahin Ghirai s-a hotarit s distruga

Babadagul, locuitorii acelei regiuni s-au sfatuit intre ei i s-au hotarit s se punk'. Au mai hotarit sa atepte i sosirea firmanului imparatesc. De la Inalta Poarta a sosit porunca ilustra in sensul ca: toate ostile Babadagului

turarea dugnanului rauvoitor". Apoi, ostile Babadagului i ale Dobrogei


310

i ale Dobrogei, unindu-se cu Kantemir paa, sa lupte impreuna pentru 11115.-

i s-au alaturat lui Kantemir. Kantemir paa, la rindul sau, aranjinduli oastea, s-a dus asupra lui $ahin Ghirai care se afla pe malul Dunarii. Sahin Ghirai,

de asemenea, i-a aranjat oastea. S-a dat o lupta mare, ca a lui Rustem 178.
<$ahin Ghirai, fiind Infrint, a trecut Dunkea si a fugit).
OCUPAREA LOCALITATII YENI-KOY 177 DE CATRE CAZACI

<Cazacii au atacat strimtoarea Bosforului, ceea ce nu se pomenise ping. atunci, devastind. cartierul zis Yeni- Kay).

SITUATIA LA GRANITA CU AUSTRIECII

In anul acesta, sosind scrisoare de la Gabriel Bethlen, se arata ca au venit la el oameni de la craii Olandei (Felemenk ), Danemarcei (Dan ya ) i Suediei (Isvec ) i ca 1-au rugat s5. le mijloceasca prietenia cu Inalta imparatie.. Fiecaruia <dintre acqtia> i s-au trimis scrisori. De asemenea, s-au dat porunci si scrisori i lui Sofu-Mehmed iSaa, vizir i serdar i beilerbei de Buda, ca sa se sfatuiasca cu Bethlen i cu oastea de acolo, referitor la reinnoirea pacii
356

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI SI

CINCI 178

INFRYNGEREA CAZACILOR TN LUPTA DE LA KARA-HARMAN 110

<Regeb pasa soseste la yarn cu 43 de cor5.bii>.

Kara-Harman i Soluna 181 si Chilia si prin strimtoarea Akkerman, ei au ajuns


173 Ebu-Eyyub-Ensari, un cartier din Istanbul. Cartierul Eyub. 178 Rustem, rege legendar la popoarele islamice. 177 Yeni-Koy, cartier la Istanbul. 178 1035 H. = 3 octombrie 1625-21 septembrie 1626. 179 Kara-Harman, localitate la nord de orasul Constanta, azi Vadu.
4

Pornind de acolo si trecind prin Kelgrad 180 i Balcic i Mangalia

$i

180 Xe1gead, e vorba de Capul Caliacra. 131 Soluna, Sulina.

68

MUSTAFA NAIMA

in fata cetatii Kilburnu 182 de line Oceacov. Cind populatia acelei localitati

a fost intrebata despre situatia saicilor cazacesti, s-a dat stirea ca: Noi am vazut cam 300 de saici; ele se plimba pe aceste maluri".
57
359

<Turcii an stat pe acolo cam o luny, si jumatate. Apoi au venit spre Kara-Harman, unde au intilnit Oldie cazacesti. Din cauza lipsei de vint unele corabii turcesti ramaseserl in urml. Vase le clzacesti atac& yi, la inceput, devin victorioase, 20-30 de vase azacesti atacind un
vas turcesc. Dup& un timp, apare vintul care determin& ca turcii s& obtin& victoria. Din 350 de vase etzlcesti an sapat abia 30. Multi cazaci au pierit si multi an lost rAniti. Afar& de cele scu-

fundate, turcii au capturat 172 de vase clizacesti si 781 de prizonieri. Cind an sosit la Balcic, un vint contrar a distrus patru vase. Corabiile si prizonierii an fost prezentati sultanului>,
397

CONSTRUIREA DE CETATI PE APA OZU 182a

<La trecatoarea Togan de. pe Ozu sultanul Suleiman Magnificul construise o cetate care, in decursul timpului, se ruinase. Se consider& necesar& construirea unor cetati pe malurile apei
398

Ozu. Este trimis capudanul Hasan pasa).

De asemenea, s-au trimis porunci ilustre ca si voievozii din Tara Romaneasca si din Moldova 183 sa pregateasca cele necesare, iar tatarii, de asemenea, s fie prezenti la toate serviciile. Spunindu-se ca fostul valiu de Bosnia, Mehl

med pasa, este capabil de pregatiri si de masuri bune, eialetul Oceacov at fost acordat celui afatat mai sus. Pentru ca partile Oceacovului sa fie o poarta" independents, a fost desfiintat Defterdarlicul de Dunare 184 i s-a numit la Oceacov un alt defterdar. Pentru construirea cetatilor era necesar Pi fie umplut riul aflat in partea crimeiana a Oceacovului si cunoscut sub
letului Caffa s scoata cite zece raiale cu cazmale si lopeti. Dupa plecarea flotei, s-au trimis din nou lui Mehmed Ghirai si Sahin Ghirai scrisori, sabii si hilate pentru construirea cetatilor.
SITUATIA FRONTIEREI AUSTRIECE

numele de apa Belega 185, iar apele acesteia trebuiau sa fie acute sa coteasca. De aceea s-au trimis porunci beilerbeiului de Caffa pentru ca din satele eia-

Gabriel Bethlen, mergind cu oastea maghiara la minele din partea de nord de Menlek 186, luase avutii nemasurate. Murtaza pasa, pornind cu oaste de la Buda, asediase Novigradul. La sosirea taberei austriece, 1-a la'sat si s-a

asezat linga palanca Virekil (?). Ajungindu-i din urma tabara austriaca,

amindoua partile s-au imprastiat, si <turcii> au fugit. Toate carele si poverile au ramas pe loc. A venit apoi ghiaurul si le-a luat. Oastea a ajuns la Buda, fugind. Din indemnul lui Bethlen au fost omoriti Ahmed pasa, beilerbei de Agria, si fiul lui Nasreddin din Buda si citiva zaimi din Aladja-Hisar si citiva

timarioti din Buda. Nu se stia in mod clar vina lor. Bethlen a pornit spre Transilvania, luind cu el prazi multe si pretioase. Straduinta mai sus aratatului <Bethlen> nu era pentru a ajuta si a sluji pe musulmani, ci pentru cis183

Ifilburnu, i se spunea Kinburn, cetate in nordul Marii Negre,

1824 Vezi n. 96.


1629).

183 Alexandru Coconul (1623-1627) si, respectiv, Miron Barnovslci (20 ianuarie 1626184 Tuna Defterdarlsis. 185 Belega (?). 186 Menlek, in alte cronici: Deghirmenlik (vezi Cronici turce,sti..., vol. II); poate h loc de Fitlek.

NAIMA TARIHI

69

399

tigurile i afacerile sale proprii.

Yg Fezieke 187 se scrie a Pecevi ar fi spus urmatoarele: De nenumarate on am auzit din gura lui Bethlen: t Ajutorul

meu fata de musulmani nu este nici de dragul credintei for i nici din dragoste

pentru ei, ci este numai pentru propriile mele interese i pentru inlaturarea

pagubelor mele >. Nu toti ghiaurii sint din inima i din suflet prieteni ai musul-y

manilor. La timpul potrivit ei ii arata dumania for ".


<In continuare, autorul iii exprim5. neincrederea fat& de sinceritatea crestinilor. Naima
consider& ca folositoare Invrajbirea crestinilor Intre ei>.

SITUATIA GRANITEI LESESTI

an fost bltuti de ei>.

<Soseste la PoartA un ambasador polon care cere prietenieisi arati in ce fel cazacii

400

Mai inainte, cind cazacii ieeau la Marea Neagra i cind Mani i Kantemir, care locuia cu tatarii sai prin partile Chiliei i Akkermanului, loveau vilaietul leesc, <leii> cerusera de nenumarate on ridicarea tatarilor. De aceea padiahul a trimis scrisoare hanului tataresc i, astfel, Kantemir i toti tatarii din Bugeac, dei se stabilisers de multi ani in acele tinuturi, an fost ridicati, vrind-nevrind, i trimii in Crimeia, pentru ca raialele ambelor parti sa fie linitite.
<Dupa citeva ciocniri, cazacii an fost distrusi pe mare si an acceptat pacea, ca si haraciul pe care-1 dadeau hanului, Inc& de pe vremea lui Suleiman Magnificul>.

401

413

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI 51 SASE 188 SITUATIA GRANITEI AUSTRIECE

414

Bethlen, principele Transilvaniei, trimitind caimacamului o scrisoare, 1-a anuntat ca in anul acesta austriecii pornisera cu 30 de tunuri mari i cu. o oaste de 50-60 de rnii de soldati, in stare s poarte sabie, dintre care 30 000 erau pucai pedestrai i 20 000 calareti austrieci, cunoscuti sub numele de filorsanl". De asemenea, se aflau i citeva mii de soldati maghiari i croati. Ei ramasesera in iama aceea in sangeacurile din tinuturile binep5zite, ca: Hatvan, Solnoc, Seghedin i Pesta. In primavara aceea venisera cu tabara for in apropiere de o min. de Strigoniu, cu gindul de a face marl. rautati, i atacaser5 satele i oraele padiahului, luind in robie populatia acestora. Murtaza paar la rindul sau, adunase oastea islamica pe esul Pestei. De asemenea a. sosit in grabs i Bethlen. Dupa adunarea lor, s-au dus in fata taberei i au dat lupte. Dupa ce au fost ucii mii de austrieci, au sapat metereze in jur i tabara for a intrat in metereze.
<Prin asediu si prin foamete, austriecii an fost infrinti lsi fortati s& accepte pacea>.

INCHEIEREA PACII
<Turcii si austriecii au f&cut schimb de acte pentru armistitiu>.

1" Fezleke, opera lui Kiatib Celebi (vezi Croniei turce,sti..., vol. II) . 188 1036 H. = 22 septembrie 1626-11 septembrie 1627. 188 Filorsan, in alte cronici apare expresia: fikurq, cu acelasi sens. Corect: Jegyveres (din lirrtba maghiarl).

70

?dUSTAFA NAIMA

Murtaza pap s-a intors cu oastea de serhat din localitatea numita


Karmusban 190 si s-a dus la Buda. De asemenea, .0 Beth len, dupa ce a scris si a trimis scrisoarea aceasta din localitatea mai suss aratata, la rebi-ul-evvel 1036191 s-a intors in Cara sa. Oastea austriac5. venita de asta data nu fusese vazuta de 7-8 ani incoace. Dupa ce Beth len a ajuns in vilaietul sau, a trimis pe capuchehaia sa cu scrisoare prin care, datorita faptului ca nu avea moste- ' nitori, cerea ca, prin unirea celor trei neamuri1910, principatul Transilvaniei sa fie acordat sofiei sale numita Caterina de Brandenburg 292. Potrivit acestei dorinte, i s-a scris si i s-a trimis ahidname In ziva de 8 regeb a anului mai sus
aratat 193. ...
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI 8I APTEIN
424

415

ACORDAREA HANATULUI LUI DJANBEK GHIRAI


c$e descrie din nou riscoala hanului Mehmed Ghirai si a fratelui slu Sabin Ghirai>,

Sahin Ghirai, fratele sau, mergind asupra Dobrogei si luptindu-se

cu Kantemir, fugise. Dupa aceea, acordindu-i-se din partea portii lui Kantemir sangeacul Gomfildjine 195, acesta fusese sfatuit s5 se pregateasca pentru nimi-

cirea hanului tatar.

<La sfirsitul lui ramazan 1037 195 a fost numit han Djanbek Ghirai 197, iar capudanul Hasan pasa a fost insarcinat s1-1 instaleze. Pe uscat au fost trimisi: Husein pasa, Kenan pasa si Kantemir Mirza. Mehmed Ghirai fi Sabin Ghirai an fost bltuti la Caffa, iar Djanbek Ghirai a

fost numit han>.

425

Hasan pasa a yenit ling5. apa. Nipru, (Ozu) si, iind granita tarii islamice, a construit acolo o cetate pentru aparare Impotriva afurisitilor rusi. Dindu-se

provizii si osteni, Husein pasa a lamas acolo pentru paza Oceacovului


Djanbek Ghirai si de Kantemir Mirza).

( Mehmed Ghirai se uneste cu p3lonii si cu cazacii, dar, in lupta dusk ei sint invinsi de

427

TRIMITEREA UNEI SCRISORI CATRE LESI

In acest timp a sosit din partea teahului solul numit Itorilika 199. S-a scris urmatoarea scrisoare de raspuns: Mai inainte, beii de Oceacov si de
Akkerman si de Bender si de Silistra 0 de Nicopole, precum si beii de akingii 199

si t5.tarii din Bugeac fusesera anuntati cu porunci ca nimeni sa nu fad. incursiune In vilaietul lesesc. Craiul lesesc aflindit-se de trei ani In lupta cu Suedia

iar anul trecut hatmanul si fiul sau fund In expeditie, impreuna cu el, se incheiase un ttatat pfecum ca nu vor mai iesi cazacii pe Marea Neagra Totusi, sosind strigatori de prin pktile Anatoliei si Rumeliei, anuntasera
t

190
191

Rebi I 1036 = 20 noiembrie-19 decembrie 1626. 110 Up millet: unguri, sari, secui (romanii erau exclusi). 191 Katerina Brandivurg. 199. 8 receb 1036 = 25 martie 1627. 194 1037 H. = 12 septembrie 1627-30 august 1628.
1113

Karmusban (?).

G6maldjine, finut si localitate in Macedonia greceasck.

199 197 199

uno Akdji, greqealli de grafie, In loc de akIngi (attics).

Ramaran 1037 = 5 mai-3 iunie 1628. Djanbek Ghirai a treia domnie (1628-1635). Korihka, Korycki, a fost sol $i In 1629.

HAMA TARIHI

71

iesirea in mare a rebelilor de cazaci, precum si stricaciunile provocate de ei. Trimitindu-se oameni si prinzind limbi dintre ei, cind au fost intrebati, acestia au raspuns ca iesirea lor in Marea Neagra nu era dupa voia lor, ci mii de cac- zi
428

au fost trimisi, din partea lesilor, In ajutorul lui Sahin Ghirai. De aceea, dupa trimiterea capudanului Hasan pasa cu flota fn Marea Neagra, au fost

trimisi olaci in partile Oceacovului si Caffei pentru confirmarea stirii mai sus aratate. Acestia, la rindul lor, au 2.dus vestea data de beii de margirie precum

ca sosisera ajutoare de la lesi pentru Sahin Ghirai si ca, zilnic, cazacii vin prin partite Oceacovului. Atunci au fost trimisi pe uscat, pentru paza Oceacovului, Kenan pasa 200 si oastea a 14 sahgeacbei si toti akingiii si oastea de Dobrogea si alte osti, ca s nu se provoace pagube vilaietului lesesc. Dad.

Sahin Ghirai si cei care au fugit cu el vor merge in partea aceea, ei s fie legati

si trimisi la Poarta fericirii. Sa li se villa de hac si cazacilor care vor merge

linga el 201., In caz contrar, oastea tatareasca, cu Kantemir pasa, si comandantii

de serhat vor merge acolo unde va meige $ahin Ghirai. Ce va urma dupa aceea s nu ne atribuiti noua". 0 astfel de scrisoare a fost trimisa <craiului
lesesc> SITUATIA DE LA SERHATUL AUSTRIAC

<Se repet1 confinutul scrisorii anterioare a lui Gabriel Beth len cu privire la intenjiile rele ale austriecilor si infrbigerea tor).
429

INCHEIEREA, P4CLI DE LA $ESUL SONBOR202 $I COPIA TRATATULUI (allidname)

Murtata pasa, serdarul-vizir care se afla la paza Budei, platorita titlului sau de imputernicit absolut 203 si potrivit inaltului firman, i-a numit ca imputerpiciti pe Mehmed pasa, beilerbeitil de Agria, pe mevlana Isa efendi, muftiul de Buda, pe Ahmed bee", beiul sangeacului de Strigoniu, pe Muharrem bei,

beiul de Solnoc, si pe Djihan aga, aga al azapilor de Buda, ear din partea principelui Transilvaniei, Gabriel Beth len, 1-a dele6t pe omul sau numit Mihail (Mihal). Ei s-au intilnit pe sesul Sonbor cu imputernicitii imparatului 24: palatinul ( filatono$ ) vilaietului Ungariei, episcopal de Vadj 206 si al

doilea general al partii de dincolo a Dunarii si altii si altii.

<Aici, la 1 maharem 1037 206 au ad1ugat unele clauze la tratatele de pace incheiate mai inainte la Buda, Vadj, Komoran qi Gyarmat. Dup5. aceea a sosit la Poarti un sol austriac, prin care s-a trimis tratatul (aXidname ) Porjii, pentru 25 de ani).
431

CUPRINSUL SCRISORII LUI BETHLEN

In ramazanul anului mai sus aratat 207, Bethlen, in timp ce se afla la cetatea Alba Iulia 208, capitala sa, a trimis o scrisoare la Poarta, scriind ca,

.2 Kenan paa (Sari), unul dintre vizirii sultanului Murad al IV-lea. A fost trimis pentru inlaturarea. cazacilor i pentru expedijie In Polonia. El a dus lupte si cu ungurii. A fost de doug on caimacam. 01 Adica. ling. Sabin Ghirai. 202 Sonbor, Szambor, Szonyi. 203 Velik-i mutlak. 2" Ferdinand al III-lea (1625-1657).
205

2" 1 muharrem 1037 = 12 septembrie 1627.


2" Ramasan 1037 = 5 mai-3 iunie 1628. 23 Erdel-Belgrade.

Udj, grafiat gresit; recte: Vadj, Vacs.

72

MUSTAFA NAIMA

432

nefiind de acord cu cusurul savirvit de imparatul Austriei in preamarirea padivahului lumii In actul de capitulare (vire), ira trimis htrtiile tnapoi vi ca pacea s-a obtinut prin sfortarile sale, dar ca serviciul sau nu este recunoscut de catre demnitarii Portii. Plingindu-se de acest lucru, el scria ca a trimis actul de pace scris de mina a aiului austriac insuvi vi sigilat cu sigiliul sau propriu, printr-unul din oamenii sai renumiti, numit Lazar Croatul. El mai spunea; Sa o traduceti vi sa aflati cuprinsul ei, dar cel care o va traduce trebuie sa fie un bun cunoscator al limbajului diacilor (diyak)". El arata apoi a dregatorii imparatiei ]-au facut arz la padivah cu invinuire
de lipsuri in aceasta privinta. El ivi marturisea durerea sa vi parerea sa de eau pentru faptul a <imputernicitii paciivahului> au lasat ca austriecii sa is inapoi coroana Ungariei vi ca, potrivit acestei paci, tinutul Estrehia 209, care avea

hertog (gersek) vi care &idea in fiecare an produse in valoare de 100 000 guruvi, va trebui s fie dat Austriei vi ca craiul Austriei, care dadea principelui Transilvaniei, anual, cite vase mii de guruvi, nu-i va mai da nici pe acevtia, iar locurilq date zaimilor vi timariotilor, care serveau de opt ani in Sara ungureasca, vor trebui sa fie inapoiate <austriecilor> vi, de asemenea,
ostavii din cele $apte comitate" 210, din tam ungureasca, ce erau stapinite impreuna cu tinutul Cavoviei (Kafa)i care se supuneau Transilvaniei, vor trebui s fie siliti A nu scoata sabia impotriva austriecilor vi ca de acevtia depinde prietenia Austriei cu padivahul vi ca aceasta pace, incheiata cu pierderi vi cu lipprilejul era in mina lor, totuvi nu 1-au indeplinit vi ca, deli Austria era invinsa

suri, se datorevte masurilor rele ale demnitarilor de la Poarta vi ca, dell

din toate punctele de vedere, totuvi, cauzele renuntarii la lupta se datoresc poruncilor nechibzuite care s-au emis de la Istanbul vi ca efendiii carturari (ulema) de la Istanbul, in loc sa-vi vada de poruncile legate de credinta, s-au amestecat in altfel de treburi, deli nu cunovteau situatia razboiului, vi ca starea de acuma se datorevte initiativei nefolositoare a acestor efendii vi ca, daca nu ar fi sosit astfel de porunci aspre, acum lupta ar fi fost in tarile
austriece vi, obtintndu -se foloase peste avteptari, s-ar fi incheiat o pace trainica,
433

ava cum se dorea, dar acum s-a intimplat contrariul vi ca prilejul a intrat in mormint. La urma, el cerea scuze.

209 Esteria (Esteriya ), Styriae. *to Yedi nahiye.

Volumul al III-lea (435 p.)


2
40

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI SI NOUA 1

PLECAREA LUI KENAN PA$A PE MAREA NEAGRA

Raufacatorii cazaci, iesind in Marea Neagra, au provocat stricaciuni


pe coastele de la Chilia, Ismail, Midia, Balcic, Varna si Suze-Bolu2. ,Acestea fiind auzite de padisah, iar capudanul Hasan pass aflindu-se in Marea Media

terana, s-a poruncit sa fie pregatita flota si pentru Marea Neagra. A fost numit serdar Kenan pasa, care era pnul dintre viziri. Cu ostenii veterani

(oturak) i de paza si cu celelalte osti aflate la Istanbul, precum i cu ostaii ramasi la arsenal formindu-se o flota de 14 galere, a fost trimisa in Marea
Neagra. Iesind in ziva de duminica, ultima zi a lunii safers, din schela Poyraz4 cu un vint potrivit de sud (Lodos ), au ajuns la insula Manastir si au ancorat acolo. Cazacii avind vreo 300 de saici, in fiecare din ele se aflau cite 350 de cazaci neascultatori. Incarcind lucrurile si prizonierii, ei pornisera spre
Sari-Kami2.
<Dupa ce se dau lupte maritime intre turd si unele corabii clzIcesti raspindite pe mare, la 28 octombrie 1629 (20 rebi I 1039 ) papa se intorsese la Poarta>.
46
63

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI 6

SITUATIA TATARILOR FATA DE NENOROCITII GHIAURI RUSI <Lupta dintre printul calgai si rusi si infringerea lui calgai. Lupta. lui Kantemir cu rusii si infringerea lui (1039 H. = 1629/30 ). PregAtirea atarilor impotriva rusilor si dorinta sultanului de a merge si tatarii la expeditia din Orient>.

64

RENNOIREA PACII CU GHIAURII LE$I

65

in anul acesta tratat de pace cu serdarii vilaietului lesesc i trimisese <tratatul> la Poarta cu o scrisoare de raspuns din partea primului hatman Istaslav
Korsa7.

Serdarul Murtaza papa, care se afla la paza <cetatii> Oceacov, incheiase

Acest tratat de pace cuprindea apte articole...


1 1039 H. = 21 august 1629-9 august 1630. 2 Suze-Bolu, Suzopol, localitate pe malul Marii Negre (R. P. Bulgaria). ' Safer 1039 = 20 septembrie-18 octombrie 1629. 4 Poyraz; are si sensul de vint de nord". 6 Sart-Kamif, finut si localitate in nord-estul Anatoliei. ' 1040 H. = 10 august 1630-29 iulie 1631. 9 Istaslav Korsa, Stanislaw Korska (?).

74

MUSTAFA NAIMA

Articolul 7: Kantemir i Aytemir i Orak (Ovak ) mirzale, precum i locuitorii Akkermanului vor fi sf5.tuiti a nu pricinuiasca pagube vilaietului lepsc. S-a scris in felul acesta la bill safer9, punh' idu-se pi sigiliul de supunere al mirzacilar aratati mai sus.
66

LUPTA LUI HASAN PASA PE MAREA NEAGRA SI MOARTEA LUI fN TIMPUL PREGATIRII O5TIRII PENTRU A DOUA EXPEDITIE

cu flota imperials in Marea Neagra pentru a se lupta cu ruqii. Ajungind la Chia, i se atapse capudanului i Murtaza pap., muhafizul de Oceacov. Hasan pap fl Imbracase pe acesta cu hilat. <Murtaza papa), prinzind patru limbi (dil) de la ghiauri, fi adusese lui Hasan pap..
<Urmeaza sosirea lui Kantemir, lupta cu uncle vase cAz6.cesti pi infringerea lor>.
67

In lunile venerate (fakir ) ale anului 10399 capudanul Hasan pap plecase

tre asemenea, capudan-pap a construit i" a reparat cetatea Oceacov i, Funind ordine la granita aceea, s-a intors la Istanbul.
<Neintelegerile dintre Hasan pass., Murtaza papa pi caimacamul Regeb papa).

Ling5. Oceacov, Hasan pap, simtind ura lui Murtaza papa impotriva
68

sa, voise chiar sa-1 prind5. i sa-1 omoare, dar Murtaza pap., fiind un om prevazator, nu cazuse la poalele lui, ci fugise din Crap spre Akkerman.
<Mai tIrziu, Hasan papa, raazilit de la capudAnie, este InsIrcinat cu pregatirea ostii In
Rumelia, uncle Lpi: glseste sfirsitul>.

127
136

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI BSI Dox

Lui Hadji-Ayvaz Suleiman agar intendentul lui Husrev pa,5a11, i s-a acordat beilerbeilicul de Timipara
EVENIMENTELE DE LA POARTA SI SCHIMBARI :<fic FUNCTII>
<Se produc o serie de schimbAri In rindurile demnitarilor Port.ii>.

137

Capudanul Djafer pap.12 a ieqit in Marea Mediterana cu patruzeci de


galere i a ocolit carmurile. Lui Abaza papa acordindu-i-se eilaetul Ozu, acesta a raportat c5. raialele Tarii RomanWi se pling de beiul 1009. Fiind trimis la
ahir19>.

Poarta fericirii un capugibai, dupa ad s-a prezentat pi s-a aflat adev5rul; a fost numit pi trimis voievodul dorit de raiale14 AD <Inainte de luna rebi-ul1 safer 1040 = 9 septembrie 1630. 1109, In loc de 1039 H. = 21 august 1629-9 august 1630. 10 1042 .11.r = 19 iulie 1632.7 iulie 1633 11 Hilsrev papa, mare vizir (1628-1630). 22 Djafer papa, capudan (kapudan). 12 Radu Ilia (iulie-septembrie 1632).

9 14

is Rebi II 1042 = 16 octombrie-13 noiembrie 1632.

Matei Basarab (1632 - 1654).

NAIMA TARIHI

75

139

UCIDEREA IN CAPITALA IMPARATIEI A VOIEVODULUI (BAN) MOLDOVEI,


BARNOVSCHI 16

tuturor angajamentelor i dupes legea motenii 5 din moii i stramoii ghlaurilor din Moldova i de la padiahul Djem" twoace, .domnii lorle erau numiti

Aceasta face parte din evenimentele anuhif mai sus aratat. Potrivit

din partea inaltei Impara4ii12. Din cauza intrigilor zurbagiilor, uzurpatorli gasisera prilej. De aceea i ghiaurii din Moldova au mazilit pe domnul for (banlarin) numit din aceasta parte, Afurisitul numit Barnovschi era dintre

cei apropiati ai voievodului numit Radu (Radula), care, In anii trecuti,


pe vremea sultanului Osman, fusese voievodul Moldovei20. El facuse bravuri i fusese primul care luase limbi de la lei in expeditia

140

de la Hotin. La moartea lui Radu i la recomandarea acestuia, el ocupase tronul Moldovei i fusese trei ani domn (ban) al Moldovei. Cind a ieit la iveala tradarea lui, el a fugit la craiul leesc, marele print al slavilor. Apoi, Intorcindu-e iarai i ffind momentul potrivit, In timpul tulburarilor, s-a inteles cu cei care erau partizanii lui i, alungindu-1 pe voievodul numit de la Poarta, s-a apzat el Insui prin uzurpare pe scaunul voievodatului i al baniei Moldovei. Pe atunci Abaza- Mehmed pap, fiind insarcinat cu paza
malurilor Dunarii, era serdar de Vidin. Pentru interesele imparatiei, el reInnoise i numise pe voievodul Valahiei Negre21. Voievodul cel numit de Abaza pap.,

inchinindu-se Portii fericirii, fusese onorat cu un hilat din partea imparatiei <otomane> i cu o boneta (iiskilf) din partea ogeacului de ieniceri22. Mai sus aratatul Barnovschi, la rindul sau, se aezase la domnia Moldovei i, aratfndu-se din partea imparatiei nepasare In privinta lui, el fi puse In gind sa se rascoale i sa provoace distrugeri. In anul acesta norocos el a venit In capitala imparatiei, bizuindu-se pe voievodul Tariff Romaneti. Deoarece rascoala lui de mai fnainte era sigura i tiuta, el a fost inchis la Yedi-Kule pentru vinovatiile sale din trecut.

la Divanul Imparatek i condamnat la ucidere cu sabie


157 165
191

Fiind un afurisit cu sufletul plin de intrigi, el a fost adus In luna zilhidjgen


EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI $1 TREI14

... Suleiman pap." ffind mazilit de la Timisoara, locul sau a fost acordat lui Ridvan paa, care ieise din functia de bostangiba1. <El a fost ucis cfnd a ajuns oastea la Alep>. Acordindu-i-se <lui Abaza Mehmed pap.> sangeacul Vidin pentru paza malurilor Dunarii, el plecase In partea aceea. Apoi fusese

insarcinat cu paza Silistrei i Oceacovului.


(Abaza paa, la rindul sau, se pregatise s5.-i atace pe poloni>.

16 Bratoska, Miron Barnovschi-Movila (1626-1629 al 1633). 17 Djem, rege legendar In mitologia persan5., turd. ai a altor popoare islarnice.

18 Ban, In sensul de domn, voievod.


29 Devlet-i aliyye.

eo Radu Mihnea (1616-1619; a doua oara: 1623-1626). 91 Kara Eflak; uneori se referees si la Moldova, dar in special desemna Oltenia. Aici e vorba insa de toata Tara Romaneascl. Radu Ilia9 (?). es Eflak (Tara Romaneasci), In loc de ogeac (ocak ), in sensul de ienicerime. 99 Zilhicce 1042 = 9 iunie 1633-7 iulie 1633. 24 1043 H. = 8 iulie 1633-26 iunie 1634. 99 Chehaiaua lui Husrev pasa, mare vizir (1628q630).

76 192

MUSTAFA NAIMA

El desemnase pentru expeditie pe emirii de sangeacuri, pe zaimi i timarioti, precum i pe ceilalti spahii purtatori de victorie, care mergeau sub steagul sau. De asemenea, numise qi celelalte cete de osta0 i pe acei
care erau capabili de expeditie, ca i pe cei din populatia Dobrogei care aveau putere sa calareasca i sa tins arena. El daduse porunca s plece in expeditie i fiii lui Kanternir, Orak-Mirza i Husein Mirza, care venisera cu cetele for

de nogai, precum i cu restul marii o0i de tatari pradalnici. De asemenea,

desemnase i pe voievozii Moldovei i ai Tarii Romane0i26, care venisera sa slujeasca potrivit obligatiilor tor. Pornind cu toata aceasta oaste nenumarata, el trecuse Dunarea i mersese spre tinuturile nordice. In ziva de 15 rebi-ulevvel a anului 104328 el descinse pe intinderea numita Tabara Veche22,' aflata in fata cetatii Camenita, din dreapta cetatii Hotinului, aezata pe marginea fluviului Nistru29. Acolo daduse lupta cu ghiaurii lesi aposatul gaiiu, sul-

tanul Osman, Aici se instalase cortul.

<Dupii un schimb de vederi pentru nn tratat, turcii ii atacasera pe poloni i In 4? ore


ii puseserA pe fugA spre tabara for din Camenita>.
193

S-a, aflat ca unii cazaci, ill din fire, i-au atacat pe at-oglanii care mergeau pentru solde qi zaherele i ca au ucis i au luat prizonieri pe multi dintre ei. Paa se ridicase cu oastea i plecase in grabs, urmind partea moldoveana a fluviului Nistru (Tuna). Spre sears, el ajunse intrun loc. In apropierea acelui loc se aflau munti <atit de inalti>, incit virfurile for ajungeau la cer.
Turcii an atacat aceasta palancl-insull>.
<Litre Nistru i tara leeasca se afla o palanca cu opt turle, unde erau adunafi cre*tinii.

194

De asemenea, i c4tile din Tara Romaneasca i din Moldova nu s-au dat indarat din lupta. Dar ghiaurii <poloni>, ie0nd pe furi prin poarta, se aparau atacind pe oamenii care aduceau paie (sap). Astfel, ei impiedicau apropierea de palanca i ingramadirea de paie, Fiind cu neputinta ducerea for cu harabale i aranjarea for linga palanca, gaziii au fost cuprin0 de zel.
<Palanca a lost cuceritA cu ]upte gre16.

195

unei alit palanci, urmind, ca i mai inainte, malul fluviului Nistru, prin
partea Moldovei. Dar ghiaurii cei nenorociti, impr5.0iindu-se, lksasera totul pustiu.
<Incursiunile tAtarilor i intenfia pasei de A ataca qi alte cet54i polone>.

and s-a facut dimineata, paa, pornind cu oastea sa, a mers impotriva

Dar voievozii Moldovei i ai Tkrii Romanesti 1-au adus to supunere pe craiul leesc cel raufacator. El i-a luat obligatia sa trimita la Poart5., cu daruri, pe solul mare al sau 0 a luat asupra sa sarcina incheierii pacii, zicind ca numai

in aceasta sa constea amenintarea i primejdia".


el comunicase situafia la Poarta>.
27 Eski.-Tabur.

<Abaza-Mehmed pa,sa se intoarse la Silistra, unde ramAsese In timpul iernii. De acolo

" Moise MovilA (25 iunie 1633aprilie 1634) i Matei Basarab. 28 15 rebi I 1043 = 19 septembrie 1633. 82 Tuna (DunArea), In loc de Turks (Nistru).

NAIMA TARIHI

77

SOSIREA SOLULUI LE$ESC <Sosind solul" craiului lesesc, acesta ceruse sa se incheie pace ca pe vremea. sultanului Suleiman 31, dud ei dIdeau bani mai putini>.
196

ca se cer dari potrivit tratatului sultanului Osman han din anul expeditiei la Hotin, ca nu se poate altfel $i el, pe atunci, craiul leesc luase asupra sa plata unor sume man. De asemenea, el i-a mai facut cunoscut ca pacea va fi
posibila numai dad. vor da $i banii $i haraciul ramasi la ei de zece ani incoace,

Dar Abaza pasa daduse solului un raspuns de jale. El i-a facut cunoscut

ceea ce fac o vistierie mare. Tot in acest sens facuse el arz i catre Poarta ...
206

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI $1 PATRU"

210

<Hasan pasa, valiu de Bosnia, a fugit in muntii Bosniei si s-a stabilit intr-o pesters din muntele Erigan( ?). Din fntimplare, intr-o zi, un vlah (Eflak ), mergind in padure, in, timp ce isi vedea de treburile lui, 1-a vazut
pe Hasan pasa, precum $i pestera in care se ad'a'postea. El a venit $i i-a comunicat lui Suleiman pap33. Acesta a trimis o ceata, punindu-1 pe vlah calauza. Cind s-au apropiat de acel loc, vlahul a lasat in urma pe oamenii aceia, iar el

s-a dus din nou inainte pentru cercetare. Hasan pasa urmarea totdeauna cu binoclul drumurile din imprejurimi. Cind el s-a apropiat de pestera, Hasan
pap a arm cat o sageata i, ffind un arca renumit, 1-a strapuns pe acel necurat

in piept, iar acesta a cazut la pamint.


211

<Primlvara, Hasan pasa s-a dus la Istanbul si a obtinut iertare>.


SERDARIATUL LUI MURTAZA PA$A YN PARTEA LE$EASCA

212

$ahin aga, care fusese trimis mai inainte in partile lesesti, spusese ca
craiul se supune de forma. Dupa terminarea schimbarilor <de posturi la Poarta>,

pe la inceputul lunii safer" a fost numit serdar impotriva tarii lesesti viteazul

Murtaza pasa fie pentru pace, fie pentru razboi.

de ostast bosnieci si vizirul Djanpulad-zade Mustafa pasa cu oastea din


Rumelia, precum si stile de ieniceri (Kapukulu ) i altele, aflate la Semendria, precum si in celelalte parti ale Rumeliei. Mahmud efendi, fiind defterdar de oaste, a pornit sa pregateasca podul $i zaherelele $i altele. Murtaza pasa, la rindul sau, pornind cu oastea care i-a fost incredintata si parcurgind repede distante, a ajuns la Rusciuc $i a descins pe malul Dunarii. Construind podul,

El a fost trimis cu 25 de tunuri. I s-au atasat $i Suleiman pasa cu 20 000

dupa trecerea in sesul Giurgiului a venit beiul Tani Romanesti" si a fost imbracat cu hilat. Sosind din nou scrisori de la *ahin aga, acesta spunea ca supunerea <leahului> este sigura i cerea sa se mai zaboveasca clteva zile. De aceea au poposit acolo ...
" Alexandr Trzebinski.
81 Suleiman Magnificul (1520-1566).

82 1014 H. = 27 iunie 1634-16 iunie 1635. " Numit valiu de Bosnia. 34 Safer 1044 = 27 iulie-24 august 1634. u Matei Basarab.

78

MUSTAFA NADIA

213

UCIDEREA RENUMITULUI ABAZA-MEHMED PASA <Se enumerl motivele pentru care a fost ucis Abaza-Mehmed papa>.

219

$eihzade efendi, numit pentru fetvale, povestete ca in timp ce Abaza <paa> era serdar in partea Tarii Romaneti, se facusera plingeri din cauza tiraniei sale. Atunci padiahul se gindise omoare. Acesta aratind insa credinta i luindu-i angajamente, ii fusese zgiriata numai ceafa de, hisui mina sultanului, pentru ca juramin' tul sa fie ind,eplinit. Yindecindu-i-se rana, el isi facu multi prieteni la Adrianopole,
<Abaza pasa era un om cAruia 4i plAcea fastul
sultan>.

imita la imbrAcarninte chiar si pe


SCI

237
262

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI

CINCI 313

ALTE EVENIMENTE DE 1/4I1 POARTA

In timpul pregatirilor ce se faceau pentru venirea pad4ahului musulmanilor, a fost spinzurat, pentru afacerile sale lumeti, un nenorocit nemusulneqti88.
<Urmeaza descrierea unor serii de schimbari in lunctii>.
264

man (zimmi) numit Kurd", care era capuchehaia voievodului Tarii Roma-

OCUPAREA CETATII REVAN u DE CATRE $AHUL PERSIEI

<Se face cunoscut la Poarti c6 sahul persan intentioneaa s6 atace Erevanul. Turcii se pregatesc pentru a rezista>.
265

Kenan, paa a fost trimis in eialetul Silistra ca sa adune oaste din partea dreapta" i de pe malurile Dun5xii. Patru viziri au fost numiti in patru parti pentru recrutare de cOi.
<Dupa luptele care s-au dat, turcii an cedat cetatea trevatt>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI V $ASE n

271

285

DESPRE LUPTELE DINTRE TATARI <Se descriu dusmaniile vechi dintre nogai si hanii tAtari. Nogaii erau impArtifi in trei ramuri: 1) Nogaii marl (zisi Ulu nogay ), 2) Nogaii mici si 3) Nogaii Mansur:).

Kantemir-Mirza era beiul acelei cete care se numea fiii lui Mansur". Se aratase ca, la expeditia de la Hotin facind vitejie i servicii, i se daduse post i fusese introdus in rindul beilerbeilor.
<Acesti , nogai au dus multe lupte cu hanii crimeieni. and Inaiet Ghirai a devenit hen U, el a numit calgai pe Iltissam Ghirai, fratele stiu, iar ca nureddin 1 -a desemnat pe Saadet Ghirai, fratele sAu mai ink. La thtari rangul de calgai e mai mare decit nureddin. Hassan' Ghirai 1 -a

indemnat pe han sa distrugA, neamul lui Kantemir>.

al 1045 H. = 17 iunie 1635 4 iunie 1636. " Kurd Celebi, grec influent la Poarta.
38 Matei Basarab.
39

" Self kol. De-a lungul MArii Negre, spre Dobrogea. " 1046 H. = 5 iunie 1636 25 mai 1637.

Revan, Erevan, astazi capitala R.S.S.Armeana.

" Inaiet Ghirai (1635-1638).

NAIMA TARIHI

79

286

la Poarta fericirii i apoi s-a tutors.

< Kantemir), punind toata averea i familia sa in cetatea Chi lia, a venit

<Cind hanul a mers asupra lui Kantemir, acesta s-a sfAtuit cu fratii ski, dar vAzind cif nu pot rezista, au carat aman. Hanul i-a iertat; totusi, oastea de tAtari a prAdat tinuturile lui Kantemir),
287

289

stricatul caruia i se zice Kantemir. Daca vor spun ca acordindu-i-se eialetul Ozu i Silistra, Kantemir a devenit unul dintre bell no,tri", aceste cuvinte vor fi motive de gikeava.
i

... Maria-sa hanul a distrus partile Akkermanului, hotarind sa duca in Crimeea satele tata'reti supuse lui Kantemir i a ucis pe multi supu0 de ai lui Kantemir. Venind asupra cetatii Chi lia, el a cerut averea i familia lui i a tras cu tunuri in cetate. Cind a vrut s-o asedieze, populatia cetatii, neavind incotro, i-a dat avutia i familia mai sus aratatului < Kantemir) ... ... Daca maria-sa pad4ahul 42a nu ni-1 va da pe Kantemir", atunci vom trece Dunarea i, mergind personal in apropierea Portii, voi cere pe paginul

<El a cerut garantii de la Poarta pentru a slobozi oastea sa. Nogaii s-au rAsculat intre
apa Ozu i cetatea Ozu si au venit la trecAtoarea Ozu, eliberindu-se de sub tAtari. Hanul, auzind aceasta, s-a mirat si nu i-a rAmas altA posibilitate decit sa se refugieze la PoartA >.
292

SITUATIA DIN TRANSILVANIA $1 RASCOALA LUI RAKOCZI "

293

dud se rasculau, nu-i supunea cezarul austriac. Un astfel de popor erau ei. Tinuturile for flind invecinate cu tinuturile musulmane, cetele i caraulele for umblau mereu i nu* lipseau din acea granita. In vilaietul Transilvania Thud crai batrinul numit Kodja- Bethlen46, el traia ca supus fata de inalta imparatie. El respecta tratatele i trimitea in fiecare an sol i peche. Dupa cum hanul tataresc era mijlocitor <intre Poarta) i craii din Moscova, tot aa pentru el mijloceau vizirii marl care se aflau la paza Budei. and, din intimplane, a murit principele Transilvaniei, Kodja-Bethlen, i cind in locul sau a devenit crai fratele sau Stefan (Istvan ) Bethlen", acesta a fost mult timp crai in acele4 conditii. Apoi, din anumite pricini, iscindu-se neintelegeri intre capeteniile populatiei transilvanene, acestea i s-au impotrivit lui Stefan Bethlen. Nu i s-a supus nici fiul sau mai mare, ieind din ascultarea sa. De asemenea, i comandantii de cetati i oastea sa intrehga nu 1-au ascultat. De aceea Stefan Bethlen s-a dovedit neputincios in a-i mai stapini. El a luat atunci legatura cu principele Ungariei de Mijloc, cu numele de Rakoczi, care era unul dintre beizadelele de Orta-Madjar i care devenise vestit printre ghiauri prin aria sa i prin curajul sau. Stefan Bethlen s-a inteles cu el i
" Spune hanul Crimeii, Inaiet Ghirai. " Gheorghe Ralthczi I (1630-1698). ' Orta-Macar, Ungaria CentralA. " Kodja Bethlen. Gabriel Bethlen (1613-1629).
47

Sa se ,tie ca vilaietele populatiei crWine numite Orta-Madjar" se afla intre Austria i Transilvania. Tinuturile i oraele, precum qi teritoriile aflate in miinile for sint manoase i aveau alti crai. In fata unei primejdii ei se supuneau i ascultau de craii austrieci. De asemenea, i in restul timpului ei traiau supunindu-se austriecilor. Dar ei nu respectau deloc tratatele de pace dintre cezar i osmanlii. Craii for incheiau qi respectau alte tratate de pace. Atunci

42a Murad al IV-lea (1623-1690).

Stefan Bethlen (1630).

80

MUSTAFA NAIMA

au simulat in act de intelegere in sensul ca el va preda calla sa lui Ralcoczi,


considerindu-se pe sine mazilit, iar RalcOczi va supune pe fiul sau rff pe adver-

sarii sai si-i va pedepsi pe cei care i se impotriveau rff, dupa ce va pune in tars orinduiala, va preda craiia din nou lui Stefan Beth len, iar ca rasplata pentru acest serviciu, Beth len ii va preda lui Ralcoczi citeva cetati rff i le va da in proprietate. RakOczi, fiind viteaz si bray, cind a yazut ca este o treaba folositoare rff ca i se creeaza o cradle fara nici un fel de osteneala, a primit
aceasta propunere. De aceea, Beth len s-a retras rff Ralthczi a ajuns crai. Cistigind inimile oamenilor prin curajul sau, el a prins pe fiul lui Beth len si 1-a inchis. Ceilalti, care se impotriveau <lui Beth len>, s-au pupus cu totii. Desi

Ralthczi era numai principele de Orta-Madjar, el a pus totusi stapinire sff

pe tinuturile Transilvaniei48. Apoi, cind naivul numit Beth len i-a spus ca intelegerea a luat sfirSit" si a cerut tronul sau, Ralcoczi i-a dat urmatorul raspuns

aducator de jale: Bre nepriceputule sff prostule, tara rff stapinirea tariff si a eialetului se cuvin celui destept rff victorios prin sabie. Vrei sa-ti dau in gura ca o halva tara in care am pus ordine prin fora ? Cum poate sa-ti treaca prin minte una ca asta ?" El a vrut s-1 prinda pe Bethlen sff sa-1 inchida. Bethlen, vazind in ce fel de nenorocire a cazut cu propriul sau end de intriga, a fugit si a venit la Agria cu citeva sute de capetenii dintre supusii sai. Stind acolo vreo zece zile, s-a dus la Buda si apoi, raminind un timp la Pesta, s-a plins muhafizului de Buda, Nasuh pasazade Husein pasa", si a cerut ajutor pentru a-;i salva tronul din mina lui 126.1c6czi, promitind multe daruri. Cind Husein
pasa i-a trimis scrisoare lui Ralcoczi, acesta a dat un raspuns chibzuit, cu urma294

toarea stire de refuz: ,,Cei din Orta-Madjar nu 1-au vrut pe el si 1-au gonit pentru ca era slab si nu era capabil sa stapineasca tara sff sa aranjeze treburile populatiei. Tara aceea se afla acum in stapinirea mea prin unirea rff prin voia tuturor ungurilor. Nici o persoana din neamul unguresc nu mi se impotriveste in aceasta privinta. De asemenea, nu am nici un cusur in ceea ce priveste prietenia rff supunerea fats de maria-sa padisahul lumii. Tot ce este, perches sau haracii trimit la Poarta. Eu nu am nici o tirguiala cu muhafizul Budei. Supunerea mea o arat personal padisahului. Domnia-voastra sa aduceti la

cunostinta situatia lui Bethlen. Eu nu sint razyratit. Tara aceasta mi-au

predat-o locuitorii49a unguri prin unire. Ei nu -I doresc <pe Bethlen>. Nu este bine ca, rivnind la averea unui om slab, s5.-1 faci sa devina o pacoste pentru cel puternic". Husein pasa, miniindu-se, a raportat lay Poarta fericirii situatia

for si a cerut invoke pentru pregatirea expeditiei in vederea indepartarii lui Ralcaczi si a numirii lui Stefan Bethlen ca principe in Transilvania. Incepind pregatirea expeditiei pentru pedepsirea lui Ralcaczi, el a imprastiat porunci ilustre ca s fie adunate ostile din Bosnia si Timisoara, precum

si stile din acele serhaturi.

EVENIMENTELE DE LA SALONTA

eInd arzul lui Husein pasa a sosit la Poarta, unii dintre demnitarii imparatim au aratat invoire. De aceea, potrivit parerii mai sus amintitului pasa, s-a emis rff s-a trimis firman, ca'ruia i se supune toata lumea, pentru
48 Erdelistan. Tam Ardealului", adici Transilvania.
48 Nasuh papasade Husein papa; a participat i el la evenimentele din Salonta, fn calitate
4871 Adica nobilii.

de comandant al ostii turcesti.

NAIMA TARIHI

81

ca RakOczi sa fie inlaturat, iar Beth len, sa fie numit crai in Transilvania. Daca Ralthczi se va indaratnici si se va opune, atunci sa i se vina de hac. Nasuh pasazade, la! rindul sa.u, a adunat oaste potrivit firmanului. Bekir pasa, beilerbei de Timisoara, si Salih pasa, beilerbei de Bosnia, an pornit spre Buda cu ostile cialetelor lor. Salih pasa a ajuns la Buda in patru zile,
mergind prin cimpia Mohacs. Husein pasa era prezent acolo. Iesind din Buda,
295

ei au condus repede oastea si, in patru zile, an ajuns linga cetatea numita Solnoc50. RakOczi era insa un afurisit prevazator si nu a stat nepasator. El s-a a sezat in orasul numit Alba Iulia51, care era resedinta Tr4nsilvaniei, si a cerut ajutor de la toti crestinii. Aducind de la fiecare ceata necurata un
numar oarecare de ostasi, el se pregatise cu grija. Cind Nasub pasazade a ajuns

la Gyula, oastea pe care o chemase s-a adunat in localitatea aceea. Sesurile Gyulei si Lipovei se umplusera de osti. Husein pasa a ramas in acea localitate, iar pe Bekir pasa, beilerbei de Timisoara, 1-a trimis in partea Transilvaniei,
numindu-1 serdar asupra ostii, ca fiind cel mai b5.trin. El i-a atasat si pe beilerbeiul de Bosnia si pe ceilalti emiri de sangeacuri. De asemenea, le-a dat drept c'alauza pe Stefan (Istvan ) Bethlen, cel care era cauza tulburarilor, impreuna
ienicerii din Buda si oastea pedestra. Locurile acelea erau drepte, iar din pricina

cu supusii sai ghiauri. Acestiai la rindul lor, an pornit la drum intr-un ceas bun. Pentru a fi odihniti la locul de lupta, ei au pornit punind in carute pe

unor ape i a unor lacuri erau foarte numeroase terenurile greu de umblat i stufariile. Existau mlastini in care se putea pierde un calaret, daca ar fi nimerit in ele. Fara calauza, drumul a fost foarte greu pentru oaste. Din cauza bratelor de ape si a lacurilor care se intindeau, drumurile lungi de mai multe zile an fost parcurse numai prin mlastini si stufaris. De pilda, ei mergeau ce mergeau si, negasind drum, veneau din nou la locul de unde plecasera. Era un loc de trecere pe unde se putea ajunge la locul dorit, dar in ambeler 1341i se afla o intindere periculoasa de noroi, asemenea unui ocean. Trecatoarea
aceea fiind gasita cu mii de greutati, an trecut-o si au ajuns la palanca ghiaura numita Salonta, care se afla intre Gyula si Timisoara. De asemenea, aproape de localitatea aceea se gasea si cetatea Oradea (Varat), care, fusese asediata, mai inainte52 de Satirdji <Mehmed> pasa. Cind colo, Rik6czi fsi adunase oastea

in cetatea Salonta si se pregatise acolo. Aparitia dusmanului fiind sigura, Bekir pasa a dat sfaturi ostii, care s-a aranjat in rinduri. Ghiaurii, la rindul
lor, venind impotriva lor, si-au orinduit alaiurile, potrivit obiceiului unguresc, in forma de coarne de bop. si an aparut ca niste turme de porci. Ei au atacat indreptindu-si lancile (nize) lor numite kostanidje(?). Pornindu-se din partea aceasta cu pieptul deschis, s-au ciocnit puternic. La primul atac, respingind oastea islamica, ei au ucis multi gazii. and an ajuns la stile pasaielor, acestea

296

s-au napustit zicind Allah, Allah" si an improscat nenumarate gloante pe fetele ghiaurilor. Afurisitii nu s-au intors si cei mai multi dintre ei au cazut la pamint, din cauza fanilor pricinuite de pusti. Vitejii ieniceri, aruncind din nou gloante, ca ploaia, i-au intins pe ghiauri la pamint. Afurisitii, neavind incotro, s-au Tetras.
Stefan Bethlen legase cite un servet de bratele celor 5-6 sute de ghiauri care se aflau cu el, pentru ca, fiind imbracati la fel cu dusmanii, era nevoie sa fie semn in lupta precum ca ei nu sint dintre ghiaurii potrivnici.
60 Sonlok, Szolnok. 61 Erdel-Belgrade.

52 L 1598.

82

MUSTAFA NAIMA

Afurisitul de RakOczi, vazInd aceasta situatie, a legat si el servete de bratele multor sute de ostasi ai sai pentru ca acestia s nu poata fi deosebiti de supusii lui Beth len. Afurisitii aceia cu servete " au pindit rindul <ostenilor> lui Beth len 0 s-au amestecat cu ei. Ostasii lui Beth len, vaztndu-i cu aceleasi semne, an crezut ca grit de-ai for si nu s-au grabit s se apere. Atunci, napustindu-se cu sabiile, ei au trecut prin, sabie aproape toata oastea lui Beth len. Acest eveniment s-a Intimplat to anul 1046 in djemazi-ul-evvel 54, In ziva de miercuri. Lupta se daduse dupa-amiaza. Intr-adevar, din partea musulmanilor multi oameni au devenit martin, dar si peste 2 000 de ghiauri cazind
pe cimpul de batalie, prin loviturile de sabii si pusti, sufletele for au fost trimise to iad. Pe scurt, oastea isLamica i-a respins pe ghiauri, distrugindu-i. Se spune

297

ca dad. i-ar fi urmarit nu ar fi putut scapa de la ei nici un om. Clnd s-a lasat noaptea, cele doua osti, neputindu-se distinge una pe alta, s-au retras. Desi oastea islamica se asezase cu mindrie si desi oastea ghiaurilor fugise de la lupta, totusi, din Intimplare, diavolul a scos din gura unor prosti si renegati strigatul: In noaptea aceasta RakOczi va trebui sa vina si s dea un atac 1". Din pricina acestui zvon, oastea s-a Infricclat si s-a produs invalmaseala. In astfel de Imprejurari, chiar dad. sosirea dusmanului ar fi fost sigura, cel care era serdar de oaste trebuia sa se fereasca de Imprastiere In timpul noptii
si trebuia sa ramina pe loc, InnoptInd acolo cu oastea sa. Mai ales dud dusmanii,

Invinsi, o luasera la fuga, si nu se parea probabila stringerea for din nou, nu era deloc sanatos sa se dea crezare unui simplu zvon. Dar Bekir pasa, dind crezare acestor cuvinte ale bstii, s-a gindit sa se Intoarca de acolo si s vina la locul unde se aflau corturile si poverile. Indata ce a rostit vorbele: tntoar-

cere r si vedeti-va de cai 1", s-a raspindit In oaste vestea ca serdarul a 0 fugit. De aceea ostasii, agittndu-se In zadar, s-au Imprastiat valuri dup5. valuri

0 au pomit sa fuga. Nu an avut timp sa spunk: Bre, nu este adevarat, pasa se afla skit", ostasii, lasIndu-si caii si bagajele, au si inceput sa se reverse tnapoi ca un rtu, grupuri dupa grupuri si cu frica In suflet. Serdarul, vazind aceasta Invalmaseala si neavind Incotro, a Inalecat Impreuna cu cei din suita sa si a venit tnapoi, la locul unde se aflau corturile.

a nenorocirii date de Allah, ostasii au fost cuprinsi toata noaptea de mare


spaima, Inctt, pita dimineata, au umblat cete dupa cete buimaciti prin locurile

Tocmai cei care dau zvon despre o Intimplare o iau la fuga 1 Ca dovada

acelea prapastioase si cu paduri dese.

298

si de nesomnul din timpul noptii, precum si de spaima patrunsa In suflete. Nestiind drumurile si neavind calauze, ostasii au umblat si s-au invirtit in locuri muntoase si prapastioase. Oricit umblau prin locuri straine, drumul, for nimerea Intr-o mlastina si, neavind Incotro, se Intorceau tnapoi. Cei care, din Inttmplare, au dat peste trecatoare sau cei care, gasind calauze, an fost condusi la trecatoare, au venit la oaste. Nenumarate suflete de pedestrasi si calareti, care, negasind trecatoarea, au nimerit cu caii for In mlastini, au ramas Impotmoliti In noroaie. De aceea au pierit foarte multi musulmani. Ghiaurii acelor locuri, care dadeau si haraci In partea, aceasta, prindeau pe cei care ramtneau Impotmoliti In acele mlastini si, dezbractndu-i, Ii duceau cu miinile for proprii st-i predau ostasilor lui Ralthczi. Pe cei care nu se lasau prinsi si se opuneau, tI ucideau. Intr-adevar, putini oameni au nimerit pe dru" Oamenii lui Gheorghe Ralc6czi I. " Cemazi 1 1046 = 1 octombrie-30 octombrie 1636.

Clnd s-a facut ziva, oastea era distrusa de oboseala luptei din ziva trecuta

NAIMA TARIHI

83

mul salvarii. Din cei rama0, unii au murit ca martini, iar altii an pierit In mlatini. Cei mai multi au cazut prizonieri. Cei care erau bogati au scapat cu timpul, dind avuii. Papiele pi ostasii irapratiati, care au scapat, au venit la Nasuh papzade <Husein pasa> i i-au explicat situatia Intocmai. Pap, mindrindu-se, de forma, de distrugerea dumanului, i-a imbracat pe paple cu hilaturi. Dar pe Bekir pap, caruia Ii purta ura Inca dinainte, 1 -a pfrit
padiphului, aruncind pe seama acestuia Intimplarea nenorocita, ca i spaima pi fuga. Apoi, pornind de acolo, el a venit la Lipova i s-a apzat in partea de dincoace a apei Mures. Din zi in zi, cei rama0 din oaste au venit mirati i

cu inimile Infricopte. Deli, distrugindu-se oastea lui Rakoczi, situatia lui se schimbase In rau, totu0, cind el a aflat despre situatia ostirii islamice, s-a lacomit i, pregatind o oaste grea ling5. Salonta, a pornit asupra <cetatii> Lipova. Unii dintre gaziii viteji au vrut sa mearg5. i s5. dea mina cu ei 55, dar vizirul, vazind nelinitea osta0lor, i-a impiedicat s tread. apa Mureplui
pi sa mearga la duman. Scopul lui era s mearga el cu oastea, dar, din intimplane, cazind ploi multe, pamintul a devenit un ocean de noroi. Ap cum se intimplase i in oastea lui Bekir pap. 555, tntr -o noapte s-a

raspindit zvonul ca vizirul a atacat i el pe ostaqii ghiaurilor, iar ace0ia, la rindul lor, s-au impr5.0iat fara motiv in timpul noptii i an luat-o la fuga. Cei din oastea islamica, prinzind de veste, au trecut cu totii apa i au vazut ca <ghiaurii) au fugit in grabs, lasind multi cai i multe munitii pi arme pi corturi pi alte lucruri. Fugisera lasind chiar qi vinurile i chebaburile lor In
299

frigare i gainile i celelalte mIncaruri pregatite, pe care nu le putusera minca, Ciudata intimplare ! Ostaqii islamici, petrecind cu acele bogatii, s-au intors
'

imbraca in haina lor i, intrind !titre ei, Ii iscodea. El 1-ar fi chemat pe acel alaibei i i-ar fi promis, pe ascuns, 1 000 de guru0 ca sa ridice oastea ghiaura, cu un viclepg oarecare, spre a ocoli lupta. Atunci, alaibeiul, impreuna cu citiva oameni, care ptiau limba ghiaurilor, imbracindu-se in hainele lor, s-ar fi amestecat spre seara, tntr -un fel oarecare, In optile lor. In timpul noptii, dezlegind friurile citorva cai i lasindu-i sa intre printre osta0, ar fi inceput sa strige fiecare dintr-o parte in limba lor : Bre, ne-a calcat vizirul, sintem pierduti ! De ce stati ?". Crezind ca este adevarat, ghiaurii ar fi fugit. Nu este exclus ca aceasta masura inteleapta s fie a unuia dintre vitejii isteti din serhat, care cunosc limba ghiaurilor. De acolo, Nasuh papzade s-a Intors la Buda i a slobozit oastea. Salih pap a venit i s-a apzat la Benaloka 5

imbelpgati, dupa ce au pradat optile lor. Unii spun ca. Nasuh papzade era un vizir meter In arta vicleniei. Un alaibei din sangeacurile Budei, care tia limba neamurilor ghiaure, se

iar Bekir pap la Timipara.

bMORIREA LUI BEKIR PASA

Arzul lui Nasuh papzade <Husein pap> fiMd aprobat, nenorocirea


a cazut asupra lui. Bekir pap. i s-a dat firman pentru intoarcerea Jui. Venind capugiii, 1-au luat pe Bekir pap. din Timipara 0, punindu-1 In lanturi de fier,

1-au adus cu caruta la Poarta. Sarmanul Bail- pap. zicea: Daca padiphul

"

AdicA

556 Despre intimplarea cu Bekir papa vezi paginile anterioare, se Benaloka, Banya-Luka, oral In R.S.F.Iugoslavia,

el se rlzboiasa.

84

MUSTAFA MAMA

300

ma 'va lasa sa vorbesc, eu ti voi face cunoscut care este originea Dar, nefiind lasat sa vorbeasca deloc, i-au taiat g1ttil indata ce a venit la Divanul imparatesc. Mai sus aratatul fusese mare imbrohor (misahor ). Era un batrin incercat si servise mult in trecut. De asemenea, el fusese si Valiu dct Bosnia. Nimerind peste o astfel de penorocire, data de Allah, a pierit printr-o intimplare ciudata. In locul lui, eialetul Timisoarei a fost dat lui All papa si apoi lui Hasan papa
Completare. Autorul cronicii 67, in comentariul sau, spune: Cind Stefan Bethlen, fugind la Buda, se refugiase la Nasuh pasazade,_ acesta ticluise un arz fals, ca din gura ghiaurilor din Transilvania, zicind ca: Noi it vrem crai pe Bethlen; Ralcoczi a ocupat Cara noastra prin forta si uzurpare. Rugam

ca Ralcoczi sa fie Inn.' turat si sa fie numit Bethlem Acel arz si malizarul lui <Nasuh pasazade> Husein papa fusesera trimise la Istanbul prin zaimul numit Atesi-Mehmed aga, din Belgrad, renumit prin iuteala si prin abuzurile sale. Cind mai sus aratatul predase padisahului cererea pasei si ma.hzarul acela, talmaciul Zfilfikar se uitase la ele si spusese:
4

Cererea pasei este buna, dar aceasta jalba. (mahzar ) este falsae. Nu se daduse

1nsa crezare spuselor tahnaciului. Atesi-Mehmed, intrind in vorba, ceruse: 4 Padisahul meu porunceste ca Bethlen sa fie numit. Dad eu nu-1 voi clistruge pe afurisitul caruia i se spune RalcOczi, atunci sa mi se taie capul >. Zicind acesteai el 11 convinsese pentru emiterea firmanului. Cind intimplarea nu a reusit, padisahul I-a adus pe Atesi-Mehmed, 1-a predat lui Kara-Ali si a pus sa fie omorit, facindu-1 chebab (kebab) la flacara focului ...".
302

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI

ApTE58

papa a fost onorat din nou cu chemare la Serai si, dupa ce s-a discutat cu el despre treburile imparatiei, i s-a acordat eialetul Oceacov. El a fost numit serascher pentru paza acelor parti. In ziva a zecea 60, cind a iesit 0 a plecat cu alai, i s-au dat si hassurile sale de vizir ...
OMORIREA FOSTULUI HAN INAIET GHIRAI 51

... in prima zi a lunii rebi-ul-evvel ae fostul vizir <Tabaniyassi> Mehmed

<Inaiet Ghirai, hind mazilit pentru luptele lui cu Kantemir, fusese inlocuit cu Bahadir Ghirai 69, fiul lui Selamet Ghirai 68. Kantemir Mirza Si Inaiet Ghirai au venit, amindoi, In Istanbul>.
303

M'a'ria-sa padisahul lumii, adresindu-se lui Inaiet Ghirai, i-a spus: Vezi, Inaiet Ghirai, not nu ti-am facut nici un rau, dimpotriva, ti-am dat tron si devlet si eialet. Ca raspuns, to to -ai rasculat si, nerecunoscind binefacerea pe care ti-am facut-o, ai asediat si ai distrus din imparatia mea cetatile

Caffa si Chiba si ai omorit, pentru nimic, un beilerbei si un cadiu si multi


musulmani".

57 Naima nu precizeaz1 de care autor este vorba aid. El se referk desigur, In principalul situ izvor, care este cronica lui Sarih-I11-Menarzade.

55 1047 H. = 26 mai 1637-14 mai 1638. 69 1 rebi I 1047 = 24 iulie 1637. 10 rebi 1 1047 = 2 august 1637. Este vorba de Tabaniyassi Mehmed papa. I Inaiet Ghirai (1635-1638). el Bahadir Ghirai (1638-1642). " Selamet Ghirai, fost han (1608-1610).

ITATMA..TARIHI

83

Padisahul a poruncit i Inaiet Ghirai a fost strangulatg De asemenea, a fost omorit Kantemir, pentru curmarea neintelegerilor dintre 'Mari si
OCUPAREA CETATII AZOV (AZAK) DE CATRE GHIAURI
304

Sub pretextul de a-i invita la expeditie, Hussam t hirai adunase pe tatarii-nogai care locuiau de mai inainte prin partile cetatii Azov, pentru a duce la indeplinire propria sa rascoala. Aducindu-i prin partile Akkermanului, partile Azovului ramasesera goale. De aceea rebelii cazaci, pornind
cu ajutorul craiului de Moscova, au asediat cetatea. Azoy. Musulm.anii care se aflau inauntru s-au luptat. Cei mai multi au murit ca martiri, iar unii au cazut iprizonieri ,i.
SITUATIA DE LA POARTA
<Aparitia unei epidemii la/ Istanbul si unele schimbAri in funcfii >.

305

308

Mai inainte, in timpul aparitiei rascoalei hanului, Kenan papa fusese trimis la paza cetatii Oceacov. Dup5. ce Mehmed pap. 64, car fusese mazilit de la vizirat, s-a du acolo, Kenan papa i Nasuh papzadg au venit amindoi i au stat la Divanul imparatesc. Ivindu-se unele fapte rele ale. lui Iani 65,

309

care era voievodul Tarii Romanqti, se emisese firman pentru prinderea i uciderea lui, iar Mehmed papa, aezindu-se in localitatea numita Tulcea, 1 -a invitat la el. Acesta a pornit, dar cind a ajuns la o distanta de un menzil, a auzit de la populatie despre unele uneltiri. De aceea s-a intors O. a plecat in vilaietul sau. Cind au vb.'zut ca nu poate Ii adus, i-au dat, ca act de atragere, o scrisoare de raminere, mai departe, la domnie. Maimed pap., la rindul sau, s-a dus i a iernat la Silistra . ... Musa pap., beilerbeiul de Buda, fiind insarcmat cu paza capitalei imparatiei, locul sau a fost acordat lui Mehmed papa 95a care se afla la paza
1,

<eialetului) Oceacov, iar Silistra 66 a fost data lui Nasuh papzade 66a. <Prima decada a lunii evval 1047 67).
311

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI V OPT es

326

... In sfirit, mai sus aratatul Piri papa a devenit apoi valiu de Hertegovina (Hersek ) i apoi din nou valiu de Kilis. Mai tirziu, in tinipul rascoalei hanului tata'resc, a fost mazilit i s-a dus la Silistra, unde s-a pus in slujba lui Kenan papa pentru paza Oceacovului
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI V NOUA 139

395
397
398

EXPEDITIA LUI CHEHAIA PIALE


... Mai sus aratatul chehaia, potrivit poruncii sultanului, a ieit pe mare i, mergind mai intii la, cetatea Oceacov, a reparat-o in intregime. Dupa ce a pregatit cele necesare, prinzind de veste ca unele t'rmuri ale tinuturilor

" Mehmed papa, Tabaniyassi, mare vizir (1632-1637). " Iani, gresea15. de grade, in loc de Matei. E vorba dg Matei Basarab.
115a

86

6a Nasuh pasazade Husein pasa. ,evval 1047 = 16 februarie-16 martie 1638. a 1048 H. = 15 mai 1638 -3 mai 1639. 1049 H. = 4 mai 1639-22 aprilie 1640. 99

Tabaniyassi Mehmed pa.Ta. Silistra sau Oceacov se refer& la una si aceeasi provincie.

86

bfUSTAPA NAIMA

islamice au fost devastate, iar populatia exterminate de catre zece Oki


<cazaceti>, a pornit In partea aceea. Intllnindu-le la insula numita Tenza70, le-a luat pe toate zece.
<In ziva de Kasim 1049 77 el s-a fntors la Poartfi>.

OMORIREA CAIMACAMULUI TABANIYASSI MEHMED PA$A

In timp ce se afla mai Inainte la Oceacov, mai sus aratatul papa, datarita lacomiei sale de avutie, incercase A. dea domnia Tarii Romanqti fiului

399

pentru a-i realiza dorinta, el a Incercat sa atraga pe padiph de partea sa, facindu-1 s numeasca pe mirahorul cel mic, Siav114 aga, pentru instalarea noului voievod. Mirahor aga, luindu-1 pe noul voievod, a pornit cu oastea moldoveana In Tara Romaneasca. Voievodul mazilit, neavind Incotro, a pornit sa se opuna. de frica. Intr-o noapte, el a atacat oastea moldoveana i a Impr4tiat-o. Dupa aceea 1-a trimis pe mirahor aga, la Poarta fericirii cu cinste i cu. onoruri, pentru a se ruga ca domnia sa-i fie lasata tot lui.
Padisahul, nelin4tit de ivirea noii situatii, in ziva de 20 a lui aban731-a trimis pe pa0. la Yedi-Kule pi a pus ca In noaptea aceea sa fie gituit. Pine la venirea marelui vizir, caimacam a fost, timp de vreo 20 de zile, Husein pap.. Aceste
povestiri sent cele scrise In Fezleke de Kiatib Celebi 74. Dar raposatul Vedjihi 76,

voievodului Moldovei 72, dar nu fusese In stare de aceasta. Devenind caimacam,

care era mub.urdarul lui Kara-Mustafa pap, devenit i el mare vizir <din functia> de capudan i rams la Bagdad, scrie in Cronica (Tarili) sa contrariul, ziclnd ca, pe and sus-numitul vizir Tabaniyassi <Mehmed) papa se afla la paza Silistrei, voievozii Tarii Romaneti i ai Moldovei nu i se inchinau atit cit ar fi dorit el, fiind un vizir mazilit de la posedarea sigiliului (miihr)76. De aceea, suparindu-se, pentru a se razbuna pe ei, el a determinat sa fie sthimbat mai Intli voievodul Tarii Romaneti. Cind capucb,ehaia beiului mazilit al Pill Romaneti, promitInd bani multi lui Silandar pap, a cerut sa ramina mai departe <Matei Basarab >, <Silandar pap>, fiind suparat pe faptul ca pi mai Inainte se facuse caz la imparatie in legatura cu mazilirea, fara s5. se fi cerut parerea lui, a raspuns astfel capuchehailor amintiti mai sus: Acum nu e cu putinta s fie convins padiphul, dar cind va veni cel
care este numit, <Matei Basarab> sa nu-i dea voie sa-i is domnia i sa-1 trimita

pe mubaqirul mirahor aga cu daruri scumpe pi pompoase pi cu scrisori de Inchinare, pentru a se ruga sa ramina tot el 77. Atunci se pot depune sfortari ca sa ramina tot el. In felul acesta se poate obtine ceea ce se dorete. Atit timp cit not sintem de partea lui, sa nu-i fie teama ca va fi pagubit". De asemenea, ar fi dat, pe ascuns, i scrisoare. De aceea acetia, la rindul lor,
nepermi%Ind <noului voievod> sa ocupe scaunul Tarii Romaneti, ar fi Indraznit

sa-1 trimita pe mirahor aga cu daruri scumpe pi cu scrisori de rugaminti. Chid padiphul a auzit ca voievodul Tarii Romanqti nu a primit mazilirea,
70 Tessa sau Teneza. 77 Kasim 1049 = 26 octombrief 7 noiembrie 1639. 71 loan, fiul lui Vasile Lupu. " 20 paban 1049 = 16 decembrie 1639. " Cronicar (vezi Cronici turcegi..., vol. 11).
76 Ibidem.

" In sensul a. fusese mazilit din postul de mare vizir.


77 Matei Basarab.

NAIMA TARIHI

87

400

a hotarit sa se faca pregatiri pentru numirea de serdari si pentru trimiterea de osti in vederea pedepsirii lui. Atunci Silandar <Mustafa> pasa, pentru a linisti mania padisahului, a spus in mod amanuntit urmatoarele: De citiva an incoace oastea islamica, fiind ocupata cu lupte pe uscat pe mare, n-a mai avut zile de odihna. De aceea sa fie pedepsiti cei care au prezentat in fata imparatiei voastre astfel de tulburari si sa-i mentineti <pe voievozi) la posturile lor, mai ales ca au facut arz pentru ascultare si supunere. In felul acesta, pe de o parte se poate inlatura gilceava, iar pe de alts parte se poate pastra in intregime si cinstea inaltei imparatii". Linistind astfel mina padisahului, Silandar pasa 1-a aruncat in foc pe sarmanul <Tabaniyassi> Mehmed pasa. Atunci s-au scris numaidecit scrisorile de raminere pe loc pentru voievozii mai sus a.ratati si ei au dat imparatiei &rile lor fixate, dupa ce maria-sa

Silandar pasa a inghitit cei 50 000 de florin. Dar cronicarul $arih-ill-Menaroglu.78, dind ceva mai multe amanunte despre acest eveniment, spune urmatoarele cu privire la omorirea lui Tabaniyassi Mehmed pasa: Mai sus aratatul pasa a fost un vizir renumit. El a luat din nou sub control tinutul Egiptului, iar cind a devenit mare vizir, chiar si atunci el a slujit din suflet cu sinceritate pe maria-sa padisahul, omorindu-i pe zurbagii".
401

402

<Mind mazilit de la vizirat, Tabanwassi Mehmed pasa a fost trimis in partea Budei Dupl cucerirea Bagdadului, el devine caimacam la Poarta. Silandar Mustafa pasa urmArea uciderea marelui vizir Kara-Mustafa pap, ins& Mehmed pap fiind 1ntrebat de padisah, acesta fi spune sd fie chemat <Kara-Mustafa papa> la Istanbul si si< fie intrebat. Silandar pasa era in dusmAnie cu Kara-Mustafa pap, care se temea cA acesta Ii va lua locul. Mehmed pasa, fund
caimacam, 11 apAra pe marele vizir Kara-Mustafa pasa, aflat in Orient. Amindoi fiind albanezi, ceilalti, Silandar' Mustafa pasa si partizanii lui, erau nelinistiti de renumele lor. De aceea au

cAutat s1-1 omoare cit mai repede, cel putin, pe Mehmed pap>.
403

ca Aga Matei 79, banul Tarii Romanesti, s fie mazilit, deoarece se opune prearii avaieturilor si zaherelelor fixate pentru bucataria noastra $i se scuza fata de omul nostru care s-a dus acolo. SA-1 maziliti pe acesta si s numiti pe cine credeti de euviinta". El stia ca mazilirea lui Matei Basarab 80 $i numirea fiului voievodului Moldovei se planuiau in taina i ca se cautau motive pentru realizarea acestor ginduri. De aceea $i -a inceput intriga prin a sprijini dorintele lui 81. Caimacamul, fiind un naiv, a considerat ca satisfacerea dorintei lui Silandar poate determina raminerea sa in post, dar s-a pacalit, deoarece acesta era doar un motiv pentru realizarea propriului sau scop 82. Astfel, el a fa'cut arz padisahului, asa cum s-a spus, si 1-a pus de 1-a mazilit <pe Matei

<Silandar pasa) 1-a rugat astfel <pe Mehmed pasa) : Este important

Basarab). Silandar pasa, atasind pe omul sau, numit Tatar-Suleiman, pe

404

linga mirahor aga, care era trimis pentru instalarea noului voievod, i-a scris in taina lui Aga Matei si o scrisoare, corespunzatoare sfaturilor date capuchehaii acestuia si in care li facea cunoscute urmatoarele: Sa nu accepti mazilirea trimitindu-1 pe mubasir multumit, s to rogi pentru o scrisoare de raminere". Chid Aga Matei i-a alungat pe cei care se dusesera, padisahul s-a miniat de
78 Sarih-til-Menaroglu Ahmed efendi, istoriograf otoman (vezi si nota biobibliograficA despre Naima).

7 Aga Maid, Matei Basarab. 80 In text: Caimacam", in loc de Aga-Matei", adica Matei Basarab.
81 Ale caimacamului Tabaniyassi Mehmed pap.. 8 Silandar Mustafa pasa.

88

MUSTAFA NAIMA

aceasta, iar Silandar pap a gasit prilejul sa-i vorbeasca. El i-a spus: Padiphul men, abia s-a inlaturat pericohll persan. Cit timp In partea Transilvaniei se afla un atitator afurisit ca RakOczi, este mai potrivit s fie ucii cei care an condus *i an pus la tale astfel de intrigi" 33. Ce o mai fi spus, dar pe <Tabaulyassl> Mehmed pap. 1-a trimis la Yedi-Kule. Se spune ca In hatt-i-eriful emis pentru 1ntemnitarea lui Mehmed pap., acesta era insultat i amenintat timpuri, sa fiu pus sa mazilesc pe voievodul Tarii Romaneti!" Se mai spune ca neputinciosul Mehmed pap. pastra In buzunarul sau tescherelele sosite In

pentru aceasta treaba i se mai scria: Ce mare tradare este ca, in astfel de

acest sens " de la Silandar pap..


CA

<El s-a rugat s fie duse, la pultan, dar nimeni n-a Inch-knit. Silandar pap, cind a aflat Mehmed papa este inchis, a poruncit sa, fie gituit de Indata>.
COMPLETARE $1 DESPRE 1NTOARCEREA 0$TIRIL ISLAMICE

407
408

Dupa trei menziluri, <de la Musul spre Diyarbekir>, a sosit la oaste muteferrika-bast al marelui vizir, care plecase cu vestea cuceririi 85 in Tara
Romaneasca OL Moldova.

Auzindu-se de abuzurile lui peste masura, pe drumuri, el a fost omortt <Intre 27 safer i 15 rebi-ul-evvel 1049 88>.
420

COMPLETAREA EVENIMENTELOR

424

... In luna aban 87, din pricina voievodului Tarii Romaneti, vintul miniei 1-a lovit pe fostul vizir, caimacamul Tabaniyassi Mehmed pap.. Cind a fost trimis la Yedi-Kule, mai sus aratatul papa pastra anume in buzunarul sau tescherelele lui Silandar <Mustafa> pap., sosite in aceasta privinta, ca s le trirnita padiphului. S-a straduit i a depus eforturi pentru indeplinirea

acestei indatoriri a sa, dar nu i-a fost cu putinta. Prin uneltirile i atitarile lui Silandar pap., el a fost ucis fara intirziere. Silandar pap., punind sa i se aduca acele acte, a scapat de primejdie
428 432

VNTRONAREA SULTANULUI IBRAHIM HAN I" CELELALTE EVENIMENTE DIN ACELA$I AN <1049>

In zilka'de 88 eialetul Budei a lost acordat lui Musa pap.. ilandar <Mustafa> pap a fost transferat la Timisoara. Ibir <Mustafa> pap. a fost trimis la Silistra, iar Djendi-Halil pap. a fost mazilit
433

MAZILIREA LUI CAPUDAN-PA$A 89

punind in lanturi pe cazacii prinsi, 4i trimisese la Poarta. In timp ce el se


as sa as as

<Deli> Husein pap., devenind capudan, iesise In Marea Neagra. Luind 30 de vase din cele ale afurisitilor ruqi, el iesise cu fata curata. De asemenea,
In sensul de a-1 mazili pe Matei Basarab. Pentru mazilirea lui Matei Basarab.
Bagdadului.

27 .safer-15 rebi I 1049 = 29 iunie-16 iulie 1639. Saban 1049 = 27 soiembrie-25 decembria 1639. 87a Ibrahim I, sultan otoman (1640-1648). 98 Zilka'de 1049 = 23 februarie-23 martie 1640. 89 Deli-Husein pap. (pe la 4 cemazI 1 1050 = 22 august 1640).
87

NAIMA TARIMI

89

afla ilia pe Marea Neagra, capudanlicul a fost acordat lui Siavus aga, care
era silandarul padisahului $i care, mai inainte, se 1n5.1tase la aceasta demnitate
434

cu titlul de vizir. <Deli> Husein pasa a fost insarcinat cu paza Oceacovului, Cind a sosit stirea de mazilire, el a lasat flota pe seama intendentului Pia le si a plecat, potrivit poruncii, la locul unde a fost trimis ...
REINNOIREA MONEDEI

<Reforma monetary s-a flout la sfirsitul lunii ramazan >.


435

de galbeni, haraciul Transilvaniei. El a fost Inapoiat In luna ramazan ",


dindu-se linga el muteferrika Ismail aga cu o scrisoare de raspuns din partea Portii fericirii ...

... Sosind solul lui 116.1thczi, principele Transilvaniei, el a adus 15 000

" Ramazan 1050 = 16 decembrie 1640-13 ianuarie 1641.

op. cit., vol. X, p. 13).

91 Ramazan 1050 = 16 decembrie 1640-13 ianuarie 1641. Au fost doul solii (of. Hammer,

Volumul al IV-lea (459 p.)


4

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCIZECI $1 UNU

Oceacov, a fost numit serdar pentru cucerirea Azovului $. De asemenea, s-a dat firman s mearga cu el i hanul <Crimeii> i capudanul <Siavu papa). Ibir <Mustafa> pap, care era mazilit de la Silistra, se afla la Filipopol (Filibe) ca beilerbei de Rumelia. De data aceasta, mergind la Istanbul, mazilit, i s-a dat eialetul Mara ...
5

In luna muharrem 2, <Deli> Husein pap, care se afla la paza cetatii

9
10

Vizirul Husein pap, cu oastea de Silistra, hanul tata'resc Bahadir Ghirai, cu oastea tatareasca, i pap de Caffa, Iusuf pap., toti au fost insarcinati pentru expeditia aceea. Fiind sub comanda lui <Husein papa, ei au. asediat cetatea Azov. <Turcii nu au putut cuceri cetatea asediata>. <Deli> Husein pap a fost trimis de la Silistra In eialetul Bosniei
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCIZECI V DOI
OMORMEA LUI SILAHDAR <MUSTAFA> PA$A

Potrivit relatarii r5.posatului Vedjihi 5, pe cind Silandar <Mustafa> pap., beilerbei de Timioara, se afla, mai inainte, la Haremul imparatesc, el era un om de incredere al padiphului lumii i i se raspindise faima in popor.
<DatoritX acestei increderi, el facea multe abuzuri $i, la indemnul marelui vizir, a fost. sugrumat in cetatea. Timisoarei>.
18 51

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCIZECI $1 TREI7

Apoi, la urcarea pe tron a sultanului Ibrahim 8, <Kara-Mustafa. pap> 9, devenind mare vizir, 1-a aruncat pe Silandar <Mustafa> pap. la
Timioara
1 1051 H. = 12 aprilie 1641 -31 martie 1642. 9 Muharrem 1051 = 12 aprilie--11 mai 1641. 3 Azak, cetate la Marea de Azov. 4 1052 H. =-- 1 aprilie 1642 -21 martie 1643. 6 Husein Vedjihi, istoriograf otoman (vezi Cronici turce#i..., vol. II). 6 Murad al IV-lea (1623-1640).

1053 H. = 22 martie 1643-9 martie 1644. a Ibrahim I (1640-1648). 9 Kara-Mustafa pa-5a, mare vizir (1639-1644).
7

NAIMA TARIHI

91

52

... Dar Silandar pap. nu statea 1inistit, ci, dorind sa scape de Timisoara i sa villa la Poarta, trimitea pe ascuns hirtii la Haremul (Enderun) Implratesc. Pentru a-si mentine postul de mare vizir i din teama de a-si pierde propriul sau cap, <marele vizir Kara-Mustafa pap.> 1-a omorit (pe Silandar Pa a) ...
SITUATIA DE LA SERHATURILE CU AUSTRIA g POLONIA

62

Yn anul acesta, in luna sevval 10, imparatul Ferdinand <al III-lea), trimitind scrisoare capuchehaii sale de la Poarta, Ii scrisese citeva clauze cu privire la discutarea din nou a situatiei pacii. Trecuser5. ase an 11 de la pacea incheiata mai inainte, pe timp de 17 ani, in esul Son 12 0 mai ramasesera Inca unsprezece ani 13. De aceea el spunea sa se mai adauge inca noun ani 14 la ce a mai ra.'mas i sa se discute din nou situatia pacii pentru o durati

de 20 de ani. Mai sus amintitul, la rindul sau, a prezentat-o <la Poarta). In acest

articol, el se plingea de faptul c5. Gheorghe Ralcoczi 15, voievodul Transilvaniei, era in du0nanie cu el i se ruga ca R:a.lcOczi s inapoieze cetatile luate

de la austrieci si sa fie indep5xtat din acel vilaiet. De asemenea, a sosit scrisoare, adresata marelui vizir, i de la tarul
(hakim) Moscovei, Mihail Feodorovici 16. In cuprinsul acestei scrisori, el arata bun5.vointa cazacilor de a fi 15.'sat cetatea Azov. De asemenea, se plingea ca oastea t5.t5xeasca i cei din Caffa, atacind citeva tlrguri din vilaietul rusesc,

au luat robi.

s-a vazut ca el se plingea de hanul tataresc


din Bugeac i mai scria si alte citeva articole.

Si de la craiul leesc a sosit scrisoare cu articole. and a fost t5.hnacita,


si

cerea indepartarea tatarilor

Si despre hirtia lui Gheorghe Reloczi, prinsa pe drum in evval se scriau citeva lucruri: Unul este acesta ca, sosindu-i scrisori (lidgit) din

partea Frantei i Suediei, ele cereau <lui RakOczi> sa is invoke <de la Poarta) ca sa porneasca din Transilvania cu oaste Si s faca expeditie asupra lui Ferdinand18, imparatul roman, 0 ca it vor ajuta pe el. De asemenea, Ii cereau sa mearga asupra vilaietului Ungariei Superioare 19. Austriecii, simrind aceasta, aratasera situatia la Poarta fericirii cu scrisoare i se rugasera pentru indepartarea lui 126.1cOczi, precum si pentru rein-

noirea pacii.
to Sevva1 1053 = 13 decembrie 1643-10 ianuarie 1644.
18 Son, Szonyi (cf. Antal Gevay, Az 1627 Szept.-13 dikan Kolt Sz.,ny Bekeklitis cikkelyei (Articolele tratatului de pace incheiat la Szony), Becz, 1837. 18 De fapt mai ramAsese un an.
le Ar trebui 19 ani. 14 Gheorghe Ralthczi I (1630-1648). " Mihanlo Kodoroz, bey, Mihail Feodorovici Romanov (1613-1645). 17 Sevval 1053 = 13 decembrie 1643-10 ianuarie 1644. 18 Ferdinand al III-lea (1625-1657). Era perioada rAzboiului de 30 de ani.

II De fapt 16 ani.

19 Yukaru Macar; pe baza aliantei din 16 noiembrie 1643, semnatl la Alba Iulia cu Franta ai Suedia.

92
63 68 69

MUSTAFA NAIMA

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCIZECI ALTE EVENIMENTE

PATRU20

Djendi-Halil papa a fost mazilit de la Timiqoara i locul sau a fost dat lui Sari-Siavu pap., care era cunoscut cu porecla de Kamalak i care era mazilit din Alep. El a venit impreuna cu noul arhitect <Meremetci Mustafa

aga> i au imbracat hil'aturi la gradina din Davud-Pap.,, sarutind mina


<padiahului>
vo

Mostari-Mustafa papa a fost mazilit de la Silistra, iar in locul sau a fost numit vizirul Iusuf pap....
SITUATIA UNGARIEI

94

(Lupta dintre unguri paza frontierei>.

austrieci

1nfringerea ungurilor. MAsurile luate de turci pentru

Djendi-Halil paa era renumit cu titlul de musahib. El fusese numit


valiu de Timioara in locul lui Husein, fiul lui Serho Ibrahim papa, care era

valiu de Timioara in locul raposatului Silandar <Mustafa> pap.. Dupa


opt luni, a fost mazilit de aici i, dindu-i-se ca arpalik sangeacul Tire, a trecut prin trecatoarea Galipoli i a plecat la Tire. Timioara a fost data lui Siavu

pap....
90

LGILCEAV.A DINTRE TRANSILVANIA $1 AUSTRIA

Mai inamte, )mparatul de la Viena daduse lui Gabriel (Gabor) Bethlen, din paminturile tinuturilor austriece, apte comitatena aflate la granita Transilvaniei. In tratatul for de pace se pusese condijia ca ele a fie inapoiate austriecilor dupa ce el le va fi stapinit cit va trai. Pupa moartea lui Bethlen, Rakoczi i0 intinsese acum mina asupra acelor comitate. Imparatul nefiind de acord cu

aceasta, RakOczi s-a inteles cu oastea suedela i a trimis la Poarta fericirii oameni i scrisori, una dupa alta, cerind urmatoarele: Este momentul potrivit. Serdarul suedez 21, sosind pe drtmul principal cu oaste grea $i cu
i

91

Bersakom 28, Pe de alta parte, dei beiul palatinus 24, care este unul din cei apte electori i serdar asupra tinuturilor Transilvaniei, venise cu oaste grea, totui a fost nevoit sa se intoarca inapoi. Oastea transilvaneana, mergind dupa ei, u distruge i ii gonete in fiecare zi. Daca s-ar da ajutor cu o mica. oaste, s-ar obtine multe lucruri". La rindul sau i imparatul, scriind scrisori la Poarta fericirii, se plingea

70 de tunuri, a impratiat oastea rara a austriecilor intre oraele Tirburgdem 22

pacii. Sosind iaraqi scrisori de la Rakoczi, acesta spunea : Imparatul nu


cere in zadar pace. Dei serdarul otilor sale venise o data in partea aceasta
20

de RalcOczi i facea cunoscut ca e gata sa trimita din nou sot pentru reinnoirea
cu 3 000 de pucai i cu 7 000 de calareti i ajunsese pins la cetatea Semendra24,
1054 H. = 10 martie 1644-26 februarie 1645.
Torstenson sau Drozenthal. Tirburgdem, Juterbock (?), Magdeburg (?). Bersakom (?) ; e vorba de Walla de la Kolding. Palatinus, Jean Rudolf de Puhaimb (?) ; e vorba de palatinul Ungariei. Semendra, Szendrov (Hammer, op. cit., vol. X, p. 115).
205 Yedi nahiye.
21
22 23 24
sus

NAIMA TARIHI

93

una din cetatile celor apte comitate, totui, cind Wile din Transilvania s-au adunat pe marginea Tisei, cam 10 000 de pedestra0 i calareti, beiulpalatin s-a sculat Si a plecat la Ak-yaylak, deoarece oastea suedeza i-a impratiat pe austrieci i a iernat in vilaietul lor ; i suedezul va trimite ,scrisori la Poarta fericirii. Tocmai de aceea imparatul cere pace". Se daduse ajutor cu vreo 1 500 de calareti dintre cei din oastea de serhat 1, In luna de mijloc a toamnei, transilvanenii se infruntasera cu austriecii. Din oastea austriaca cazusera multi oameni cunoscuti, iar multi altii pornisera, ca i infrinti, pe drumurile inguste ale padurilor, aruncind pe drumuri nenumarate poveri. Dei palatinul, trimitind oaste, asediase una din cetatile Transilvaniei, numita Pecena 26, totui Rakoczi ajunsese i o salvase. Serdarul suedez Druzendul mersese cu 9 000 de pucai qi cu 1 800 de calareti, <iar> comandantul ostirii Danemarcei (Danya), numit Ostavus 28, pornise cu 10 000 de pedestrai i cu 7 000 de calareti. De aceea imparatul ii ridicase familia din cetatea Viena 9i, trecind Dunarea, inapoi, intrase in cetatea numit5. Londja 29. De asemenea, qi suedezii patrunsera adinc in tinuturile austriece. De aceea Ralthczi se aprindea si fierbea in scrisoarea sa, spunind: Sa nu se aprobe dorinta ce92

o pace victorioasa". Dar, In partea aceasta, din cauza neintelegerilor i certurilor, nu a fost cu putints ca el s fie ascultat. <Ungurii> au prins pe cspitanul pus de palatin in cetatea Pence 30, una din cele Sapte comitate, impreuna cu opt oameni ai sai, iar pe ceilalti i-au ucis. In timpul acesta, a sosit scrisoare din Ungaria Centrals, in care se jeluiau ca Rakoczi vrea cu acest pretext sa se rascoale i a distrus 50-60 de sate de la granita". Acest lucru a fost folositor pentru cezar. In cele din urma, oastea austriaca s-a int5rit i a stat In cetatea numita Leva (Lifiva), care avea in trei parti anturi mari i mlatini, iar intr-o parte se afla cetatea. Oastea transilvana, neputind obtine victone, s-a Intors. Cezarul, la rindul sau, 1-a pus ca mijlocitor pe craiul leesc, Ladislau Laios g1, 0 a cerut pace cu Transilvania. Voievodul Rusiei 82, venind din partea leeasca in Transilvania, a adus vorba despre pace. S-a hotarit cele apte comitate sa ramina Transilvaniei
(Urmeazd alte evenimente referitoare la Suedia ei Austria. Cu privire la aceste lupte
Naima arat6 c6 descrierile sint mai detaliate fa Cronica. lui $arih-01-Menarzade decit in Fezleke,

zarului, a el ss fie impiedicat de la aceasta. Ss vedem ce se va intimpla. S-ar putea, cel putin, ca, in felul acesta, in situatia lui slabita, A. se incheie

opera lui Kiatib-Celebi).

93

SOSIREA SOLULUI AUSTRIAC

98

Cuprinsul scrisorii sale era ca. RalcOczi, principele Transilvaniei, nu se multumea cu cele Sapte comitate care i se dadusera. El se ruga sa se trimita un om cu porunca imparateasca specia15., pentru ca <R516czi> sa opreasc5. persecutiile qi atacurile pe pamintul Austriei. De asemenea, el se rugase sa se incheie pace ca cea de mai inainte. Din partea padiahului s-a dat invoire pentru lndeplinirea dorintei sale.
23 Pecena (?), la alti cronicari: Iaicea (YayFa ). Druzendul, Drozenthal (?).

" Ostavus, in loc de Gustav (?). " Londja, Linz.

30 Mai sus: Pecena. 31 Ladislav Laios, Vladislav al IV-lea Wassa (1632-1648). 32 Rusya voyvodass, tarul Rusiei. 33 Pacea de la Linz, din 29 august 1645.

94

MUSTAFA NAIMA

SITUATIA LEAHULUI

De asemenea, craiul leesc, Ladislav, trimitind scrisoare la Poarta fericirii, se plingea de hanul tataresc 88a. El spunea : Cazacii care fa.ceau, nelegiuiri

au fost stapiniti in partea aceasta. De asemenea, i tatarii sa fie stapiniti acolo, pentru ca pacea sa nu se strice. Darea fats de han nu este datoria

noastra, dar ea s-a dat din trecut i pina acum, dupa promisiunile stramoilor

notri". El s-a rugat ca tatarii din Bugeac s fie ridicati, spunind ca dei
au fost trimi0 mai inainte in Crimeea, totu0 ei au venit inapoi i s-au aezat din nou".
HARACIUL TRANSILVANIEI

In trecut, sultanul Suleiman hanul 84 fixase pentru vilaietul Transilvaniei un haraci de 10 000 galbeni. In timpul sultanului Selim 85 s-au luat
citiva ani cite 15 000 <de galbeni). and s-au cerut din nou 15 000 <de galbeni),

RakOczi a trimis in aceasta privinta o scrisoare de umilire 0 a spus: Este


adevarat ca timp de citiva ani s-au dat cite 15 000 <de galbeni), dar in timpul domniei lui Gabriel Bethlen se renuntase la 5 000 i se hotarise s se dea din nou 10 000". In felul acesta el se rugase sa se ierte 5 000 <de galbeni). Neprimindu-se aceasta de catre Poarta fericirii, a sosit din nou scrisoare de la el 0 a cerut aminare IAA la Sf. Gheorghe 36, spunind ca atunci se vor intilni cu totii i se va lua hotarire in aceasta privinta". Deoarece iara s-au rugat

cu totii pentru iertare, a ramas la 10 000 de galbeni.


99

COPIA SCRISORII SUEDEZULUI

Traducerea scrisorii pe care serdarul Suediei a trimis-o lui Ralcoczi, principele Transilvaniei, i pe care acesta, la rindul lui, a trimis-o la Poarta.
(In aceasta scrisoare sa aduceau la cunoatinta principelui Transilvaniei luptele de la. Magdeburg (Mardeburgum ) al victoria suedezilor asupra. austriecilor. De asemenea, se mai arata cg. In primlvar6 suedezii doresc sa porneasch, asupra Vienei>.
106 107

SCHIMBARILE DE DREGATORII

menziluri la Istanbul ca sa prezinte arz. Pentru acest fapt el a fost inchis doua zile. Fiind din nou iertat, el a ramas in viziratul sau. Apoi, dupa sarbatoare (iyd) 87, lui Ibir < Mustafa) paa i s-a acordat Timioara, dar tot in ziva aceea i s-a luat inapoi 0 a fost lasata mai departe lui Siavu pap. ....
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCIZECI BSI MCI"

Iusuf paa, muhafiz de Silistra, parasind eialetul sau, a venit in patru

112
161

Mostari-Mustafa paa fiind mazilit de la Silistra, aceasta i s-a acordat


lui Siavu papa care a fost mazilit din Anatolia <intre safer i cemazi II 1055 88).
saa Mehmed Ghirai al IV-lea (1641 1644) sau Islam Ghirat at III-lea (1644 1654). " Suleiman Magnificul (1520-1566).

" Salim al II-lea (1566-1574).


31

" Ruz-t-Hsztr. " In anul respectiv a coincis cu 8 februarie 1645: Kurban-Bayrams.

" Safer

1055 H. = 27 februarie 1645-16 februarie 1646.

cemazi II 1055 = 29 martie-22 august 1645.

NAIMA TARIHI 171

95

DESCRIEREA SITUATIEI DE LA GRANITA UN(UREASCA

Austria cu privire la imparatie, neamul suedez, prin atltarea Frantei, a pornit cu Wi in tinuturile crailor Germaniei, adica ale Austriei, i, din anul 1040 40 incoace, nu incetau deloc devastarile qi stricaciunile lor. Din cauza atitarilor Suediei i Rakoczi, voievodul Transilvaniei, la rindul sau, s-a pus In miFare i nu inceta deloc atacurile i persecutiile sale asupra tinuturilor austriece. Cind s-a aratat i s-au primit tiri, la inceputul anului mai sus aratat 41, c5. el a asediat cetatea Semendra 42, din apropierea Agriei, care se afla sub administratia impa'ratului Austriei, atunci nu s-a dat invoke ca el sa patrunda pe pamihtul Austriei, nemultumindu-se cu cele Sapte comitate, care, dupa cum se aratase in pacea incheiata din nou cu Austria, se aflau sub administratia principelui Transilvaniei. De aceea a fost trimis, din partea marelui vizir 42a, Beyzadecavu Mehmed cu scrisori care contineau diferite sfaturi i

lip. cum s-a spus mai inainte, din cauza certurilor dintre Franta i

avertismente. In a 18-a zi a lunii rebi-ul-evvel ", ceausul mai sus aratat a sosit la Buda, de unde Husein paa 1-a trimis la Agria, dindu-i si un om cu scrisoare. Pap. din Agria, la rindul sau, 1-a trimis mai departe, dind ling5. el i pe aga de calareti (farisan ) Muhtar aga. Ralakzi, dupa ce distrusese oraul Semendra, pe care-1 asediase mai
175

inainte, renuntase <la asediu> Si pornise cu gindul de a asedia cetatea austriaca numita Fiilek. El a distrus, de asemenea, ,Si a incendiat varoul acestei cetati. Ceausul mai sus mentionat 1-a ajuns pe Rakoczi in apropierea ceta ii numita Rima-SoynOb 44, care se afla la vreo doua mile de localitatea mai sus aratata. Acolo i-a predat personal scrisoarea cu sfaturi i i-a explicat ceea ce se porun-

cise. El a motivat in diferite feluri i s-a scuzat spunind: Am intelegere si alianta cu suedezii. !litre not existind multe angajamente, ma duc sa ma
intilnesc cu ei". Si, pornind numaidecit, a venit in localitatea numita Sendjan"

care se afla la vreo cinci mile de Buda. De acolo, trecind prin Kiarmat i Lipva, s-a dus la Uivar 46. Husein paa a aratat <la Poart5'.> ca, venind de
dincolo i oastea suedeza, daca se intilnesc 47, atunci nu va fi bine nici pentru

aceasta parte. Trei-patru sute de comune, supuse cetatilor Agria, Hatvan, Novigrad, Solnoc i Sendjan, care dadeau dari in partea aceasta i erau in stare de supunere, au fost ruinate din pricina otilor celui aratat mai sus, far raialele for au fugit. De aceea, din soldele ostailor de Agria i de Buda au lipsit peste o suta de poveri ( yiik ) de aspri (alece ), far veniturilor zaimilor i timariotilor s-au adus mari pagube.
1040 H. = 10 iulie 1630-29 iulie 1631. a 1055 H. = 2 februarie 1645-16 februarie 1646. 42 Semendra, la Hammer Szendrov (op. cit., vol. X, p. 115). 426 Mehmed pasa (31 ianuarie 1644-17 decembrie 1645).
40 43 44
46
46

Rima-Soynob, Rima-Szombath. Sendjan, Szeczeny.

18 rebi I 1055 = 14 mai 1645.

47

Kiarmat, Gyarmat; Lipva, Liva (Leva); Uivar, Ersekujvar, Neuhausel. Oastea, lui Ralcoczi $i cea suedezi.

96

MUSTAFIANADIA

SITt.TAVIA AUSTRIEI

(Sosirea la Viena, cat soli Vui Iusuf ceaus, trimis de la Roarti>.

cetatea austriaca numita Berim 48, situata cam? vreo opt mile de cetatea Vienei, de pe partea cealalta a amarii, i o batea de fnulta vreme.
176

Potrivit povestirii i scrisorii ceauului aratat, oastea suedez& asediase

De asemenea, i Iako", serdarul ostii lui Rak Oczi, se plimba in tara craiului

din Viena dincolo de Ak-yaylak. Datorita persecutiilor sale, populatia satelor fugise, iar Ralcoczi, la rindul saw era gata sa adune oti i sa porneasca. Imparatul fiind foarte uimit i necajit, a pus sa se sape anturi zdravene In jurul fortaretei Vienei i s se construiasca din nou in jurul cetatii porti i ziduri de pa'mint. Mai inainte de aceasta, fratele sau se retrasese de burl voie. Aducindu-1, in intelegere cu demnitarii, 1-a numit comandantul armatei i i-a poruncit ca, trecind Dunarea cu vreo 25 000 de ostai, s mearga asupra ostirii suedeze.

De asemenea, numind comandant impotriva lui Bukas 50 pe groful Buham 51, care era capitan de Komoran, i-a ataat vreo 20 000 de ostai dintre austrieci i maghiari i croati. Imparatul a poposit pe esul Pozsony, Fiul lui Bakian 52 i fiul lui Zirin 58 i fiul lui Nadajli " au venit linga crai.
nu vor iei i nu vor pleca in vilaietele lor. Ralcoczi a stat doua zile linga cetatea Nova, apoi a pornit spre localitatea numita Sependik 55, care este un tintt cu minereuri. De aceea ostik austriece s-au impartit in trei i au stat gata pentru orice imprejurare. Ele fiind in picioare, s-a dat firman pentru adunarea Wirii de Bosnia la Eszek (assek). Iaka 56, la rindul sau, a trecut In partea cealalta a cetatii Ak-yaylak, in Moravia, i s-a intilnit cu vreo 2 000
de ostai din neamul suedezilor i au venit la cetatea numita Netre 57. RalcOczi

Ei au ales din Wile for vreo 12 000 de oameni, care au'stat pregatiti pe cimpia Pojon (Boron) pentru a merge asupra ostailor lui Rakoczi, in caz ca acetia

nu a dat nici o ascultare poruncilor cu avertismente care i-au fost trimise. de


maghiare, a venit ling& generalul austriac, groful Bohan 58, comandantul ce177

la Poarta fericirii i nu a incetat persecutiile sale impotriva austriecilor. Forgacs, comandantul (kapudan) cetatii Uivar, fiind serdar asupra ostii tatii Komoran. Oastea acestuia, trecind Dunarea, a pornit asupra cetatii
Fillek. In luna dejmazi-ul-ahir 58, trimitind scrisoare lui Hasan paa 59', el a facut cunoscute faptele lui Ralcoczi, contrare pacii, Si numirea lui ca serdar, pentru apararea Orli, cerind sa nu se judece altfel. Ca urmare, au sosit oameni i scrisori cu sfaturi severe din partea lui Husein paa, beilerbei de Buda, care
Ralcoczi, precum i la mai sus aratatul (grof>, dupa care s-a incheiat pace intre ei. In luna regeb 80, Rakoczi intorcindu-se la Caovia (Ka$a), a pornit i groful
48
48

so
51 55
33

Berim, Brno (?). Iako,s, mai departe apare sub forma, de Bukap. Bukap, mai sus; Iako,s, comandantul ostilor lui Ralthczi. Bohan, Jean Rudolf de Puhaimb(?).

54
Bs

Bakian-oglu, fiul lui Batthyani". Zirin-oglu, fiul lui Zrinyi". Nadajli-oglu, fiul lui Nadajdy".

so
37 39

Sependik (?), poate in loc de Sendjan, Szeczeny. Iakap, mai sus a fost Bukas, de fapt Iako,s. Netre, Nytra. Boham sau Buham, Puhaimb (vezi mai sus, nota. 51).

39

Cemazi II 1055 = 25 iulie-22 august 1645.

59a Probabil, Husein papa, beilerbei de Buda. 60 Receb 1055 = 23 august-21 septembrie 1645.

NAIMA TARIHI 180

97

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCIZECI SI ASE 61

217 218

SITUATIA HANULVI TATARESC ,$1 A PARTILOR AZOVULUI


<Sosirea sot 11i ruses eu plingeri impotriva hanului. Vesti despre adunarea ostilor rusesti>.

De asemenea, au fost trimise <la Azov), cu vizirul Hasan pasa, care fusese mazilit de la Trablus 62, doul bulucuri dintre cele din bulucurile inferioare 63 si un numar de zece odale de ieniceri, cu capeteniile lor, dindu-li-se firman s stea la paza Silistrei.
<Hasan pasa si hanul tAtAresc an dus lupte cu oastea ruseasca venitA la Azov, pin& ce au distrus-o>.
220 221

Povestire Apoi, renuntindu-se la banii 83a ceruti de la Dervis-Meluned pasa, el a fost numit serascher in partile Silistrei si a fost fnlaturata rascoala aceea. Silistra a fost .acordata lui Dervis-IvIeluned pasa, iar Siavu pasa, care

a fost mazilit de la Silistra, a primit Anatolia ...


244
279

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCIZECI V OPT "

SITUATIA CAZACILOR

In prima zi a lunii rebi-ul-ahir 65 venise un om din partea hanului Crimeii. Cei din neamul cazacesc, care in trecut locuiau in locurile numite Sari-Kamis

si care, trecind cu vasele for prin Bug (Alau),, caruia ei fi spun apa Ozu,

Si iesind in Mama Neagra, devastau Si distrugeau i provocau pagube tinuturilor marginase, iar in expeditia de la Hotin se luptasera cu oastea musulmana, intrind in tabara, traisera pins acum in supunere fata de craiul lesesc.
<Ulterior, cazacii s-au supus hanului tatAresc si au pomit la luptA cu tAtarii impotriva zusilor. Dupl aceste lupte sultanul a cerut socoteall hanului pentru faptul de a fi dus lupte
cu rusii cind ei se aflau In pace. Hanul, motivind atacurile neintrerupte ale rusilor, a spus urmAtoarele>:
280

Daca vom fi rabdat si anul acesta, ei, ocupind in intregime vilaietul


Akkermanului, ar fi luat in stapinire, in mod sigur, pi toate tinuturile Moldovei. In cele din urma, 3 000 de cazaci, incendiindu-si aicile, ne-au devenit cal5uze. Cind am facut incursiune, ni s-au supus 40 000 de cazaci. Am luat prizonieri multi ghiauri, impreuna cu un mare hatman de-al tor. Ei vroiau sa faca siret-

licuri. Cu voia lui Allah, scopul meu este sa fac astfel incit craiul rusesc s5.

fie numit din partea imparatiei, ca si in Moldova.


- <Hanul tatAresc a motivat incursiunile sale in Rusia si prin faptul ca, dad, tiitarii nu
fac incursiuni, nu an cu ce a se intretinA>.
ei

"

1056 H. = 17 februarie 1646-5 februarie 1647. Trablus (Trablus Sam ), Tripoli de Damasc.

63 AP IS-bona.

"4 Era vorba de 20 000 de gurusi.

" 1058 H. = 27 ianuarie 1648-14 ianuarie 1649.

"

1 rebi II 1058 = 25 aprilie 1648.

98
281

MUSTAFA. MAMA

SCHIMBARILE DE DEMNITARI

In rebi-ul-evvel 66, Hamza pasazade, fiind suferind si nefolositor, a fost mazilit de la Buda. In eialetul Buda a fost numit Siavus pasa care venise

de la Silistra si care fusese in trecut capudan


341

<Dogangibasi este numit valiu de Silistra... 1648>.

370

... Dar pentru ca se raspindise vorba, latrinul <mare> vizir <SofuMehmed pasa), nefiind sigur <de vizirul Fazil pasa> 67, i-a acordat eialetul
Timisoara si, poruncindu-i sa piece in graba, I-a scos in ziva aceea din Istanbul...
COMPLETAREA EVENIMENTELOR

375

peste 40 de cetati de-ale neamului lesesc caruia i se spunea slay (sakalliibe) i 1-a adus in stare de nenorocire, ca 40 000 de cazaci, care erau ostasii sai proprii, au trecut in partea aceasta 89 si ca printul calgai a iernat pe malul

La sarb5.toarea sacrificiilor " a sosit vestea ca hanul tttaresc a luat

Dunarii, in tirgul Chilia ...


377
384

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCIZECI SI NouA.70

Lui Dervis <Mehmed) pasa, care venise la PoartA, schimbat din


eialetul Bosniei, i s-a acordat in acest timp eialetul Silistrei si a fost insarcinat sa treaca oastea prin Strimtoare.
<Descrierea luptei maritime cu ghiauri in Marea Mediteranft: 24 rebi-ul ahir 1059 71...>

454

VEST! DIN MIAZANOAPTE

<Lupta hanului tat .rest cu polonii

yi

corAbii rusesti atacaserli coastele tAtaresti>.

intoarcerea lui de la expeditie. Intre timp, unele

455

plare, a trimis tarului Moscovei urmatoarea stire: Ce inseamna aceasta. rautate si lipsa de bunacuviinta ? E timpul sa to pregatesti, deoarece vom merge sigur asupra voastra cu tot neamul lui
Ginghiz 1".

Cind hanul tataresc s-a intors din expeditie si a auzit de aceasta intim-

Spunind aceasta, s-a poruncit pregatirea expeditiei asupra Moscovei


(Mosko). De asemenea, au anuirtat si in Dobrogea si la Nicopole si au pornit la mari pregatiri spre a merge asupra rusilor, <in zilhicce 72>.

" Rebi 1 1058 = 26 martie-24 aprilie 1648. S-a urcat pe tron Mehmed at IV-lea (8 august 1648-8 noiembrie 1687). 07 Fazil pasa. A fost omorit in Luna safer 1068 = februarie-rnartie 1658. " In anul respectiv a cAzut la 25 decembrie 1648.
" La tAtari, de la poloni.
7 1059 H. = 15 ianuarie 1649-3 ianuarie 1650. 71 24 rebi II 1059 = 8 mai 1649. n Zilhicce 1059 = 6 decembrie 1649-3 ianuarie 1650.

Volumul al V-lea (439 p.)


2
26

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE SAIZECP

OMORIREA LUI HUSEIN EFENDI, USEFUL ASTROLOGILOR

32

44

la Istanbul o suma de bath, rugindu-se pentru omorirea lua Pavlachi, dar chehaiabei a facut sa fie trecuta cu vederea
45
95

Luind multi bani de la capuchehaile tariff leeti i Moldovei, precum .0 de la patriarliii cretini, toate treburile acelor neamuri erau aranjate de el. Pe linga acestea, el se amesteca i in treburile beilerbeilor i ale vizirilor ... Mai inainte, pe timpul marelui vizirat al lui Djivancapugibai <Sofu> Meluned pap, fusese adusa la Poarta fiica beiului Moldovei numita Ioana 2. Apoi, on de cite on o cerusera ghiaurii, ezitasera s-o trimita. Cind <Kara> Murad pap devenise vizir Si se intelesese cu Bekta aga i, luind de la ghiaurul numit Pavlachi 200 000 de gurui, trimisesera fata aceea cu invoirea de a o cas5.tori cu. craiul Ungariei. A sosit tirea ca, pe cind Pavlachi, predind suma promisa 1 luind fata, o ducea la unguri, i-a ieit In fata hatmanul celor 40 000 de cazaci, care se supusera hanului tatarilor qi care umblau In acele parti, si , luind fata de la Pavlachi, a luat -o el in casatorie 4. Cind soarta a facut ca fata sa tie a cazacilor, beiul Moldovei 5 a trimis
1

EVENIMENTELE ANULUI d MIE 5AIZECI V UllUe

<Agalele de ogeactu i si unii dregatori> trimiteau oameni la Erzurum i In alte parti ale ,Anatoliei, precum si In Rumelia i In Tara Romaneasca. 0 Moldova ca sa aduca of din acele parti. Toti banii existenti la cadiii din acele parti, precum i la cei care se aflau in slujba In acele tinuturi erau banii

agalelor. Totul se &Idea pe of i tot ce era, viu sau mort, se vinciea dupa dorinta.

lor, iar banii li se cuveneau lor, cu pitiguri,cu tot .., <Rascoala la Istanbul)..
F
+

24 decembrie 1650. Ioana; nu se tie de o Mc& a lui Vasile Lupu cu acest nume; se tie insa de Maria, cas5.torita cu Ianusz Radziwill (1645), marele hatman al Lituaniei, $i dG Ruxanda, c&s&torit& cu
2

1 1060 H. = 4 ianuarie

Timus, hatman azScesc, fiul lui Bogdan Hmelnitki. Din text reiese ci de aceast5. fata estevorba. Cas.i.toria Ruxandei a avut loc in 1652. 3 Kara-Murad pasa, mare vizir (21 mai 1649-5 august 1650). 4 De fapt Timus, fiul lui Bogdan Hmelnitktir
5

Vasile Lupu. 1061 H. .= 25 decembrie 1650-14 decembrie 1951.

100
139

MUSTAFA MAMA

[OMORiREA FOSTULUI AGA, KARA-gAVU$ <AGA DE IENICERI>

Lui Mustafa aga, caruia i se spunea Karacavu, acordindu-i-se eialetul Timioarei, acesta fusese necajit i scos din ora in ziva fixata.
etv

(El a fost prins ps drum si ncis, fiind acuzat de unele intrigi la Poartl>.

150

... Lui Melek-Ahmed papa 7, care fusese mazilit de la vizirat, i se acordase eialetul Silistrei, iar Del vip <Mehmed> papa fusese transferat in Anatolia. Acum Melek-Ahmed papa, fiind, tutors, a fost exilat la Malgara

161

Lui Dervi* <Mehmed> papa, care fusese mazilit de la Silistra, i s-a

acordat eialetul Anatoliei Si i s-a dat firman ca, trecind cu oastea prin Galipoli, sa mearga *i sa pazeasca cetatea Bursa ...
180

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE SAIZECI $I D010

223 227

<Se spun, CI. Timisoara a fost acordat lui Giirdja-Mehmed pasa, fost mare vizir>.

SITUATIA DE LA SERHAT

Melek-Ahmed pap., cu *tiri despt e situatia hanului tataresc. El scria ca hanul tataresc, Islam Ghirai han 9, In fntelegere cu, cazacii, facuse expeditie asupra

In timpul acesta au sosit scrisori din Silistra pi 'Nicopole, trimise de

leahului i, ducind lupta mare, ucisesera cam 30 000 de ghiauri i luasera nenumarati robi. De asemenea, fi venise i muftiului scrisoare de la Murad papa, muhafizul Budei, care scria: Pap. de Kanizsa, eyhoglu-Ismail paa,
pi papa de Agria, Selim pap., sint n4te oameni neincercati in lupte i defaimati.

La fel este pi valiul de Timioara, Ahmed pia, care este i sotul printesei Gfilsum. Stind nepasatori, din aceasta cauza, o ceata din neamul unguresc
a ieit la prada i a venit pe neateptate pe drumuri neumblate pi prin munti. Parcurgind un menzil de vreo doua sangeacuri, ei au atacat Cenadul 1O, pe neateptate pi fara tirea nimanui. Prinzindu-I pe beiul de Cenad, 1 -au dus viu i au omortt multi <musulmani> i au pricinuit multe stricaciuni. Este

228

bine ca eialetele mai sus aratate sa fie acordate unor persoane potrivite i cu experienta. <Luna regeb 106211)
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE SAIZECI $I TREPt SITUATIA DE LA NORD

257

In cursul acestei luni 13 a sosit scrisoare de la hatmanul cazacilor catre muftiu. Persoana care a adus-o a spus adevarul In felul urmator: Am vorbit
separat Cu hatmanul 14; el mi-a deschis toata inima sa. El ar fi fost, mai Inainte, robul uneia dintre capeteniile arsenalului, care locuia la Kasim Papa is. Fiind
7 Melek-Ahmed papa, mare vizir (5 august 1650 2 1 august 1651). 6 1062 H. = 14 decembrie 1651 1 decembrie 1652. 0 Islam Ghirai al III-lea (1644-1654). 10 Cenad, localitate in Banat. 11 Receb 1062 = 8 iunia-7 iulie 1652. 11 1063 H. = 2 decembrie 1652-21 noiembrie 1653. la Muharrem 1063 =-- 2 decembrie -31 decembrie 1652. 14 Timns Hmelnitki sau Bogdan Hmelnitki. 16 Kasim-Pass, Cartier in Istanbul.

NAIMA TARIHI

101

258

un cazac cu tiinta de carte i voinic i iscusit, ar fi gasit ocazia i ar fi fugit In vilaietul sau, convingind i citiva xobi. La origine ar fi progenitura unui mare tienorocit 18. Datorita iscusintqi sale, a, devenit, cu timpul, batman. Dar, In timpul robiei sale in partea aceasta, ar fi trecut la Islamism i dragos-

tea pentru credinta mahomedana ar fi patruns In inima sa. De aceea ar fi pornit sal slujeasca sincer credinta 0, Imparatia. Dark ca sa faca un serviciu prin puterea afurisitilor adunati pe capul sau, nu le-ar fi spus ca el este musulman. El ar folosineamul cazacesc cu mare atentie. Apoi, ar fi facut cunoscuta situatia sa hanuluj, jar cind s-ar fi intilnit cu hanul, acesta nu 1-ar fi crezut. Dar cind a f5.cut slujba de sears Impreuna cu hanul 0 a citit din Coranul cel
maret, atunci hanul, la rindul sau, 1-ar fi crezut. Apoi, cazacii care i se supuneau,

aflind ca mai sus aratatul este musulman, s-ar fi rasculat Impotriva lui i ar fi vrut s5.-1 omoare. Pacalindu-i cu mii de viclenii qi depunind juramint dupa dorinta for i construind anume pentru ei o biserica i pornind sa fad.. lucruri care i-ar convinge i care ar fi pentru necredincio0, i-ar fi facut pe cazaci sa se convinga ass cum trebuie".
Cuprinsul scrisorii sale i ultimul cuvint adresat celui care aducea scrisoarea erau: Avind aproape 300 000 de cazaci, am pornit sa slujesc pe padiahul musulmanilor. Sa-mi porunceasca Indata servicii. Ma voi stradui din

trup i suflet". Scrisoarea mai sus aratatului era scrisa astfel: Fiul hatmanului

care acum a devenit ginerele voievodului Moldovei 18, poseda 40 000 de puca0". Mai sus se pomenise ca fiica unuia, dintre beii Moldovei 18 se afla mai inainte cu ostatic5. la Poarta fericirii, iar beiul Moldovei 20, cerind fata, pro-

misese avutii. Nu i se daduse vole, socotindu-se ca ar duce la unire cu du manul. Chihr i Melek> Ahmed pap, setos de bogatii, dei Ingaduise s5. fie atacate atitea bedestanuri (bezazistan) sj sa se is cu sila obiecte i animalede la negustori i de la bogatai, nu socotise totui bine ca fata s fie trimisa, luindu-se 6ani de la cel din Moldova. De asemenea, ei promisesera multeavutii i In timpul viziratului lui Mevlevi-Mehmed pap. 21, dar acesta nu primise. Apoi, cind deVenise vizir Murad pap 22, voievodul Moldovei ceruse din.
.259

nou fata, prezentind pungi intregi de bani. Atunci, Bekta aga 28, sfetnicul lui Murad pap., trimisese fata, Inghitind multa avere necinstita. and ajunsese acolo, fata fusese data fiului hatmanului i, astfel, Moldova 24 pi cazacii devenisera aliati. Atit voievodul Moldovei, cit i hatmanul fiind multumiti deBekta, ii soseau acestuia totdeauna daruri i corespondau Intre ei, asa incit Bekta devenise un fel de capuchehaia al acelor afurisiti. Acum, persoana care-

a adus scrisoarea a raspindit vestea ca hatmanul, care se hotarIse pentru slujirea tnalttllui Devlet i pentru supunere, cind a auzit de omorirea lui
Bekta, s-a Ingrijorat i a lasat sa se Inteleaga ca ar vrea sa se tazbune. Mai
us Hinny, avind sensul de pore".

17 Timus Hmelnitki. 18 Eflak (Tara Romaneasci), in ice de Bogdan (Moldova). Casatoria Ruxandei cu Tirnus, Hmelnitki avusese )oc la 14 august 1652 la Iasi. `18 Eflak beyi. Corect: Vasile Lupu, domnitorul Moldovei.
20 Idem.

Mevlevi (Sofu) Mehmed papa, mare vizir (1648-1649). 22 <Kara) Murad pass., mare vizir (1649-1650).
21

23 Bektas aga. A fost aga de ieniceri pe timpul sultanului Mehmed al IV-lea (1648-1687)Era un om influent pe ling& Valide-Sultan i se amesteca In treburile *parapet.

" Eflak, in loc de Bogdan, ca $i mai sus,

102

MUSTAFA NAIMA

Inainte de aceasta, i se trimisese hanului tataresc, prin stegarul 25 Ahmed aga, sabie Si caftan. in timpul acesta sosind qi Ahmed aga, a povestit astfel; Chid sabia i caftanul au fost puse in fata hanului, el statea cu contoul sau pe umeri; mineca stings o imbracase, iar mineca cireapt5. i gulerul le lasase mai jos de umar. Nu s-a sculat deloc i nu a aratat nici un respect. Nici macar contopl nu 0 1-a pus pe umar. El nu a ar5.tat nici un respect i nici o cinste. I-am pus sabia in fata. Nici nu s-a uitat la ea 0, adrestndu -se noun, ne-a spus: a Eu aveam in cetate doi robi ghiauri renumiti. Ace0ia, fugind din cetate, s-au dus la Istanbul cu corabfile i s-au ascuns la Galata.
Cind demnitarii imparatiei au aflat de ei, i-au prins Yi i-au eliberat, vinzindu-i

ghiaurilor pe multe pungi de bath. Se cuvine oare ca robii sa fie ai mei, iar banii sa-i is ei, vinzindu-i? Mai ales ca, renumiti mirzaci de ai mei fiind prin0 de ghiauri, eu ma intelesesem cu ei s salvez din robie, cu cei doi robi, 200 de musulmani vestiti*".
260

<Ahmed aga poveste#e mai departe cele spuse de han in sensul c dad. nu i-ar opri el pe cazaci, acetia ar distruge lumea etc.>.

Mai sus aratatul Ahmed aga a mai spus: El si-a adunat oastea la local numit Kilburun. Afara de faptul c5. ii sint supu0 i cazacii i Tara Romaneasca (Eflak), aproape 200 000 de tatari ateapt5. i ei firmanul s5.'u. Mai cu seams, trecind in partea ceastalalt5. a Dunarii un numar de peste 40 000 de diavoli din neamul calmucilor, care nu
se supuneau niciodat5. hanilor, el ii respects i pe ei. Toti levenzii 26 din imprejurimi, care doresc s loveasca sa devasteze, se alatura o0ii sale. Desi i se porunci sosite de la Poart'5., el arata dorinta de a lovi Moldova. Daca va ingheta

poruncise: a s nu-1 jigne0i pe moldovean, totu0, nerespectind aceste

Dunarea, e posibil sa fie rau Si primejdie. El a dat sfaturi de mai multe on cu deosebire in privinta robilor". Chestia robilor, care -1 supara pe han, este urm5.toarea: Doi robi, dintre
fili posesorilor de avert ai slavilor, fuseser5. capturati In timpul luptei cu tatarii

se intelesese cu ghiaurii sa-i schimbe cu mirzale i cu alti multi musulmani

i hanul 4i tinea inchi0 pe ace0i robi intr-una din cetatile de pe coasts. El

care erau robi la ghiauri. In timpul acesta, cind ienicerul numit Mehmed, reisul (reis), statea cu corabia sa la marginea acestei cetati, i-a furat prin videpg <pe ace0i robi) i i-a adus cu corabia sa la Istanbul. Cind acest lucru s-a aflat de c5.tre oamenii de afaceri ai imparatiei, a intrat in aceast5. treaba i solul ghiaur care statea la Dragomanat. Acesta s-a angajat sa-i dea vizi261

rului Tarhondju27 vreo 200 de pungi <de aspri>, cheltuind de asemenea, multi aspri $i pentru cei care erau mijlocitori. Astfel, robii au fost eliberati pe ascuns. Unii spun el, in realitate, dtnd acelui reis multi bani, furtul i aducerea acelor

robi ar fi fost de fapt videnia acelui sol. Cind s-ar fi aflat <toate acestea>, el ar fi cheltuit multi avere $i ar fi f'5.cut ca demnitarii ss taca din gur5.. Robii, fugind, ar fi ajuns in Moldova. Beiul Moldovei, de frica hanului, i-ar fi scris acestuia o scrisoare, spuntndu -i: S-a primit tirea ca robii au sosit in partea
25 Mir-i-alem.

" Tarhondju Ahmed papa. A fost mare vizir (1652-1653) pe vremea sultanului Mehmed al IV-lea. A stat ca vaLiu in Egipt. A fost omorit in anul 1653 (1063 H. ).

" Levend, marinar; aici in sens de tnercenar.

NAIMA TA.RIH1

103

aceasta". Cind hanul a Inchis drumurile, tot beiul Moldovei, din viclenie, i-ar fi slobozit pe robi ca unul care nu tia nimic, Dar, In timp ce fugeau, robii ar fi devenit prada tatarilor care inchisesera drumurile.
262
274

<Ceara Inire tAtari pentru robi i motivul duminiei 'hanului fat& de Poartil>. ... Mai inainte, Siavu paa fusese mutat din Rumelia la Silistra
STAREA DE LA MIAZANOAPTE

275

Din partea hatmanului renumit cu numele de cazacul frate"28 i care arata acum supunere fates de ban au venit patru soli (elci) blonzi i cu ochi albaqtri, aducind o scrisoare de interventie, in care se spunea: Hatmanul este robul padiahului; orice serviciu care i se poruncete el este Bata s5.-1 indeplineasca. Este sigur ca puterea i oastea lui sint mai mari decit ale Tarn Romaneti i Moldovei. Acum, el a pornit cu hanul la expeditie Impotriva leilor. El roaga sa i se trimita si s i se acorde cu berat: toba (tabl) i steag falem), precum .i o bucat5. de pamint de la granita Moldovei, ca eialet". ntr-o zi de simbata, dupes sfat, toti cei patru soli ai sai an fost Imbracati cu hilaturi i s-a gasit de cuviinta s se aprobe dorinta sa. Cu titlul de eialet, i s-au acordat tot locurile sale de mai inainte nu s-a gasit de cuviinta s fie atacat pamintul Moldovei. Dindu-i-se in acest fel beratul de eialet i toba Si steag, supunerea, de bunavoie, a balaurului s-a considerat o mare victorie. Mai inainte, hanul prezentase rugamintea sa de a se da cirmuirea epitropiei (tediyet) Ismailului unuia dintre supuii sai. Pe atunci epitropia mai sus
toff

tea

aratata se afla in mina agalei eunucilor Palatului29, S-a raspindit vesca agaua eunucilor, Bayram aga "a, a acordat-o acum unuia
dintre baltagii, pe care 11 dorise el, qi ca, astfel, a impiedicat Implinirea dorintei

hanului. Cind hanul a aflat ca rugamintea lui n-a fost luata in seams, a trimis
kizlaragasi. Daces vei face contrariul, atunci mergind repede din partea aceasta

un iarlic (yarlig) cadiului din Ismail, spuntndu -i: Dind epitropia aceea In sta'pinirea cutarui om de-al meu, sa alungi pe omul numit din partea lui
i ajungind acolo, to voi spinzura pe tine i pe cel dare e miltevelli. S. tii acest lucru 1". Cadiul, la rindul sau, punind-o in arzul sau propriu, trimisese aceasta porunca prin solii sositi din partea hatmanului. Solii, dupes ce au Imbracat hilaturile qi dupes ce an luat beratul de acordare a eialetului, au dat vizirului arzul <cadiului> si iarlicul <hanului>. Vizirul, la rindul

spunind: SI vedems`, n-a mai zis nici o vorba.

<In timpul acesta, Suleiman pa,sa, fost agl de ieniceri, promitea pentru postul de mare vizir .500 de pungi (hise ), dar, nefiind om de treat* nu i s-a aprobat>.
297

SCHIMBARI
-

defterdar-paa fiind mazilit, i s-a dat eialetul Timioarei Vizirul, la rindul sau, fiind nemultumit de stradania i de serviciul lui,
U ICardef kazaliz.
31

In prima zi a acestei luni djemazi-ul-evvel", care corespunde cut aprilie,

1-a trimis la Timioara, iar pe Emir paa, fost defterdar, care era la Timioara 1-a trimis la Kanizsa
Darassaade-agass.

211 La I. H. Vzuncarph (Osmanh Tarihi, vol. III 1, p. 276): Behram aIa ).


3

Cemazi 1 1063 = 30 martie-28 aprilie

1653.

104

MUSTAFA MAMA

300

...

Mai Inainte, venind citiva cazaci din partea hatmanului frate",

acesta se rugase pentru toba $i steag si pentru o bucat5. de pamint de la granita Moldovei. FiMd vremea <viziratului >lui Ahmed pa4a.31, ei fusesera imbracati

cu hilaturi 0 se hotarise ca hatmanului mai sus aratat sa i se dea, cu titlul de eialet, vechiul sau pamint, dar nu se daduse Inca hotarirea definitiva. and Der* pa44.82 devenise <mare> vizir, <hatmanul> luase pentru fiul sau pe fata beiului Tarii Roman Will. Rugamintea cazacului ghiaur, care se inrudea prin casatorie, a -lost respinsa, spunindu-se ca a-i da ghiaurului cazac pamint din tarile binepazite ar insemna ca un strain sa-0 puns piciorul in tart i ar fi semn de slabire 4 imparatier. De aceea, la cererea acestuia, i s-a raspuris astfel: Pint acum to depinzi de maria-sa hanul. Iti ajung paminturile pe care le-ai luat de la lehi. Respectul tau trebuie sa se arate tot prin mijlocirea hanului. Nu se cuvine sa ceri tinut din partea aceasta". St to multumesti cu locurile unde stai i sa apelezi la han ! ...".
349

ZILKA'DE35. SITUATIA TARII ROMANESTI SI A MOLDOVEI

De nenumarate on aratat ca, pentru a cere fiica domnitorului Moldovei, care se afla la Istanbul ca ostatica, se oferisera vizirilor, de mai multe ori, mari avutii. De$ nu ie ingaduise sa se is bani, totu0, pe vremea viziratului lui <Kara> Mural` pasa, eful astrologilor fiind orinduitorul treburilor tarii, datorita lacomiei acestuia fusesera trimise 0 se luasera multe avutii. Apoi, ea fiind data hatmanului cazacului frate", Moldova se bucurase, prin casatorie, de sprijinul neamului cazacesc. Din intimplare, afurisitul care era diaculse beiului Moldovei, fugind din slujba acestuia, s-a dus in serviciul voievodului Tarii Romanesti, Aga Matei37. Acesta era un vechi ghiaur batrin. Datorita unor motive, diacul a bagat atIta intriga Intre ei, incit Aga Matei s -a hotarit sa porneasca cu oaste i s duca lupta impotriva Moldovei. Este
adevarat ca beiul Moldovei era vecin i avea legaturi cu beii cazacilor i lesilor.

350

tindu-i ca daca voi obtine victoria asupra beiului Moldovei, to voi numi domn (bey)". Acesta, la rindul sau, 'rivnind la domnie, a pornit la tradare fata de domnul (efendi) sau. In felul acesta, ei au facut de citeva ori schimb de scrisori si au dat de tire unul altuia. Una dintre scrisori intrind in mina beiului Moldovei
si In ea fiind pomenite atit numele serdarului, pe care-1 numise, cit i numele altor trei qhiauri, el a aflat de tradarea lor. Chemindu-1 pe serdar si aratindu-i

Totu0, <Matei Basarab>, zicind ca. de vreme ce In momentul de fata exista du0nanie Intre lesi i cazaci, victoria asupra Moldovei va fi sigura", s-a lacomit 0 a pornit impotriva Moldovei. Beiul Moldovei, la rindul sau, a numit serdar pe unul dintre boieri (bey) i i-a ata4at osti. Dar Aga Matei a trimis pe ascuns scrisori acelui boier care fusese numit serdar si 1 -a atras de `partea sa, promi-

Dervis-Mehmed papa, mare vizir (29 martie 1653-28 octombrie 1654). 83 De fapt al Moldovei, Vasile Lupu. Mai sus s-a spus c6 aceasta c6sAtorie a avut loc pe vremea viziratului lui <Kara> Murad papa (1649-1650).

n Tarhondju Ahmed papa, mare vizir (20 iuni1e 1652-29 martie 1653).
Se De la turci; respectiv, din Moldova. Zilka'de 1063 = 23 septembrie-22 octombrie 1653. ae Gheorghe Stefan, marele logofAt al lui Vasile Lupu. 87 Aga Tatay, Matei Basarab (1632-1654).

"

NAIMA TARIHI

105

scrisoarea, el 1-a omorit fara iertare38. De asemenea, i-a ucis qi pe cei ale caror

nume erau amintite in scrisoare. El s-a gindit astfel: Oastea Tarii Rotrane0i este o oaste mare i intre boierii (a'yan) tarii mele a intrat zizanie. De aceea nu este potrivit sa ma lupt, increzindu-ma intr-o oaste cu pareri impartite". Aa ca el a Tidicat toata bog5.tia si vistieria sa si, pornind cu suita sa In vilaietul lesesc, a ajuns pins la Hotin. Aga Matei, la rindul sau, a venit cu oastea sa, dar, aflind de plecarea beiului, s-a intristat i s-a intors, dupa ce a numit bei pe acel diac" care b'a'gase zizanie intre ei. Trimitind scrisoare la Poarta, <Matei Basarab> a aratat urmatoarele: Voievodul Moldovei era razvratit i tulbura' tor atit fata de voi, cit i fata de noi. Fiind aliat cu neamul lesesc, care Inca se af1a in du0nanie cu hanul, el a fugit la leah, ca urmare a tradarii sale. De aceea am numit in locul lui pe un supus bun si credincios". El s-a rugat sa i se trimita, ca semn de nun ire, un berat, uskuf i un steag. Dupa ce voievodul Moldovei s-a refugiat la ginerele sau, hatmanul cazacilor", el s-a
intors apoi in Moldova cu 4A 000 de osta0 cazaci, precum Si cu fiul hatmanului.

Atunci a fugit ghiaurul care fusese numit, iar Moldova a intrat din nou in sta, pinirea celui de mai inainte. El i-a scos cu sila i cu bataie pe muntenii (Entail)

care se aflau in Tirgul Iasi i in alte tinuturi ale sale. Cetatea Suceava",

pe care o cucerise mai inainte raposatul sultan Suleiman" si care este o cetate
rindul sau, a lasat in cetatea aceea, cu toata avutia, pe sotia sa, care era cunoscuta i care plecase de la Poarta, iar el a pornit cu oastea cazaceasca cu gindul

mare, el a acordat-o fiului hatmanului, ginerele sau. Fiul hatmanului, la


de a ruina Tara Romaneasca. El a incediat i a darimat satele valahe peste care a nimerit. Aga Matei, la rindul sau, cind a auzit ca cei numiti de el sint alungati, a-adunat din nou oastea rii Romane0i. Cind s-au intilnit la granita $i au dat o lupta mare, Aga Matei a ieit victorios i, din 40 000 de cazaci, aproape 8 000 au cazut prizonieri. Cei mai multi au fost nimiciti. Fiul hatmaAga Matei a venit la Iasi cu oastea ungureasca i cu cea a Tarii Romane0i i 1-a numit din nou domn (bey) pe acel diac. Toti boierii Moldovei an fost supu0 cu forta, iar rebelii au fost trecuti prin sabie. El a pus stapinire
cu forta pe toat5. Moldova. De acolo, mergind asupra cetatii Suceava, a cerut-o pe sotia fiului hatmanului, precum i toate lucrurile i averea acestuia. <Cei din cetate> nu le-au predat i el a asediat-o. Fiul hatmanului, la rindul sau, venind in grabs i pe nea0eptate, intrase in cetate pentru pe cei asediati. Tatal sau, fiind nevoit sa mearga in expeditie in Cara leeasca, n-a putut sa-1 ajute. Acestea vor fi descrise mai departe. Fiul hatmanului a ramas asediat cu fiul sau i cu familia sa. Afurisitii valahi i unguri, incendiind oraul <cetatii>, au ucis i au pradat pe cei care se aflau in afara zidurilor. Cei care ramineau in viata fugeau in cetate i,

351

nului a fugit, salvinduli viata cu greu.

astfel, asediul a durat mai multe zile. Fapte curioase: Fiul voievodului Radul" se plimba la Istanbul in haine de- musulman si dorea locul tatalui sau, decedat. Se tia ca dupa Radu n-a

08 De fapt, Gheorghe Stefan, cel care fusese numit serdar, a devenit domn in Moldova
(1653), cei ucisi fiind complici: Logofatul Costin Ciogolea, spfttarul Pitrascu Ciogolea ai serdarul Stefan. " Gheorghe Stefan. 40 Autorul confunda pe Bogdan H.melnitki cu fiul sau, TiMtlf.
1 Sad jar, Suceava. Zn alte izvoare apare Sad jay (Siicav ). " Suleiman Magnificul, in 1538. " Mihnea al III -lea Radu; se d1dea drept fiul lui Radu Mihnea. A domnit in Tara Romineascii. (1658-1659).

106

MUSTAFA NAIMA

ramas nici un alt fiu de-al sau. Totui, cind muhafizul Silistrei, Siavu paqa, fost

vizir", a auzit ca un ghiaur necunoscut, dintre haiducii de linga Nipru (Ozu), se dadea drept fiul lui Radu, 1-a chemat linga el pe haiducul mai sus aratat. Respectindu-1, de nevoie, 1-a Imbracat i 1-a impodobit i i-a dat infatiare de om serios. Auzind aceasta poveste qi (fiul lui Radu) fiind impotriva ghiaurului diac45, care fusese numit de el" in Moldova, Aga Matei s-a gindit ca., <Moldova> fiind avutia tatalui sau47, daca ar cere 48 domnia Moldovei, aceasta ar da natere la tulburari in treburile ei. De aceea, temindu-se, i-a

352

trimis lui Siavu paa our in valoare de 8 000 de guru0 i multe (piei de> zibeline i alte darun, cerindu-1 pe cel cu pricina. Siavu paa, din politete, i-a trimis pe un alt ghiaur haiduc, imbracat bine, ca 0 cum acesta ar fi fost fiul lui Radu. Dupa. sosire, Aga Matei 1-a cercetat cu atentie i acel ghiaur i-a pus adevarul, informindu-1 ca el este haiduc. Atunci <Aga Matei) 1-a izgonit i, trimitind paei veste, i-a spus: Se cuvine oare sa ne fie trimis un alt ghiaur, fals?". Paa, aratind iarai politete, i-a scris o scrisoare in care spunea: Adevaratul fiu al lui Radu se afla linga mine, iar cel pe care vi 1 -am. trimis se gindea sa fie fill] lui Radu. Socotind ca pe acela 1-ati cerut, vi 1-am. trimis. Oare se cuvine sa fie trimis adevaratul fiu al lui Radu?". De asemenea, a pus i pe cel care era miljocitor intre ei sa scrie o scrisoare, in care se spunea: E greu sa fie luat din mina mariei sale paei fiul lui Radu, care se af1a linga dinsul. Doar sa se mai trimita lucruri ceva mai multe !". In felul acesta, 1-a pus i pe el sa fie mijlocitorr. Aga Matei, la rindul sau, trimitind 5 000 de gurusi, paa i-a trimis qi pe acel ghiaur. La sosirea acestuia si la cercetarea cu grija, a reieit ca nici acesta nu era fiul lui Radu. <Aga Matei) s-a miniat din pricina ca, datorita unor nascociri, i s-au pierdut atitia bath 0 1-a ucis pe ghiaurul cat e venise la 0. Apoi, Aga Matei facuse i arz la Poarta fericirii cu rugamintea de a se trimite iiskiif si steag aceluia care fusese pus de el in Moldova", lag. nu se daduse nici un raspuns din partea Inaltului Devlet, ateptindu-se sa se vada ce va iei din. aceasta situatie. Intre timp, pentru aranjarea rugamintii sale, el a trimis la Poarta fericirii 20 000 de florini care au fost distribuiti, prin capuchehaiaua

sa, celor care se aflau la cirma treburilor. Zicind: Nu va grabiti, sa dam rugamintii sale un raspuns intelept1`, demnitarii imparatiei ali tonsiderat bineveniti acei florini si i-au inghitit. Potrivit vorbei: Averea ghiaurului se purifica in mina credincioilor", sa le fie de bine ...
!

OCTJPAREA TINLITURILOR LE$E$TI DE CATRE TATARI <Hanul Crimeli, Islam Chirai5, trimite pe Sefer aga la hatmanul cazacilor dig Oceacov, care-1 informeazit despre pregatirile de lupta ale polonilor. Hanul si hatmanul pornese In expeditie. A irenit si hatmanul mare cu un nuseltr oarecare de citlareti). " Simons pasa, mare vizir (septembriettoiembrie 1651). El a devenit mate vizir si
1656.

45 Gheorghe Stefan.

47 A lui Radu Mihnea, Socotit tat51 lui Mihnea alII-lea Radu. 48 Mihnea al III-lea Radn. " Lui Gheorghe Stefan. 50 Islam Chiral al III-lea, hams? tittarilmi (1644-1654). In alte cronicl apar Osman aga (vezi Cronici turceti vol. II, p. 109).

" De Matei Basarab.

ca sot_

NAIMA TARIHI

107

voievodul Moldovei si fusese mazilit. Sarutind mina, beii cazaci si batrinii


care venisera au imbracat hilaturi si apoi s-au intors la oastea lor. Ei au discutat

El s-a intilnit cu hanul, aducindu-1 si pe Lupu151, care fusese mai inainte

situatia popasurilor si a drumurilor ...


cer pace, deli se apAraserA lingA Hotin>,
365
403

<UrmeazA descrierea devastArii tinuturilor polone de catre tAtari si cazaci, pia. ce polonii

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE

AIZECI V PATRU 52

VESTI DIN NORD <Atacul cazacilor asupra Varnei si trimiterea unor slid impotriva lor>.

404

405

Cind cazacii au atacat granita de la Balcic, Siavus pasa de la Silistra s-a dus in grab& si i-a atacat pe ghiaurii care iesisera pe uscat. Au prins o corabie si un numar oarecare de ghiauri, iar ceilalti au fugit pe mare ... ... Si in acest ramazan53 au sosit si au intrat in vistierie 700 de pungi (kise)", tributul (hazine) nenorocitului de Aga Matei55, care se prapadise
ca voievod al Tarii Romanesti. 450 <de kise> au lost date ca solde (mevacib).

St Vasile Lupu.

62 1064 H. = 22 noiembrie 1653-10 noiembrie 1654. 53 Ramazan 1064 = 16 iulie-14 august 1654. " La Kiatip Celebi: 1 000 kise (Cronici turps* ..., vol. II, p. 104). " Aga Tatay, adicA Matei Basarab (m. la 9 aprilie 1654).

Volumul al VI-lea (429 + 54 p.)


2

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 8AIZECI 51 CINCI1

28

dupa ce fusese guvernator in eialetele: Bagdad, Anatolia, Alep, Bosnia 5i


Silistra 3..
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 8AIZECI 51 8/kSE2

... Mai sus aratatul Dervi <Mebmed> pap. devenise amiral (kafturlan )

122
132

SITUATIA CANDIEI 51 A INSULEI CRETA (GIRID)


<Turcii asediasera. Candia qi raportau ca situatia e grea pentru ei, deoarece oastea slabise).

Sfatul s-a terminat, astfel ca Siavu5 pap, in prezent valiu de Silistra,


133

fost mare vizir, va merge la Creta cu titlul de seraschers, trecind prin Binef5a4.

De asemenea, cu el vor merge 5i ostile zise a5agi-boliik". S-a hotarit ca Husein pa5a, care era serdar la Creta, sa villa la Poarta fericirii cu corabifle
statului, care vor trece aceste o5ti la Creta, iar dupa ce se vor face toate prega-

tirile de plecare a flotei, sa porneasca, cu titlul 5i cu onoarea de capudan, in Marea Mediterana. Eialetul Silistrei a fost acordat vizirului Sari-Kenan
pa5a5
154

SOSIREA MARELUI VIZIR SIAVU5 PASA LA INALTA POARTA.

161

Vizirul Siavu5 paqa, sosind in grabs din partea Silistrei doar cu 4050 de oameni, a intrat la Poarta in a 19-a zi a lunii mai sus aratate6, in ziva de joi <Dupa 9 receb>7 amiralitatea a fost acordata beilerbeiului de Silistra, vizirul <Sari> Kenan pa5a
1 1065 H. = 11 noiembrie 1654-30 octombrie 1655. 2 1066 H. = 31 octombrie 1655-19 octombrie 1656. 6 Siavu pass e numit din nou mare vizir (5 martie-30 aprilie 1656). 4 Bineffa, Benefge sau Menekqe, vechea Menemvasia (in estul Moreii). 3 Sari-Kenan paa, ginerele lui Siavu paw. A fost valiu de Buda, de Silistra i amiral
(Raftudan ).

19 cemazi I 1066 =I 15 martie 1656. 7 9 receb 1066 = 3 mai 1656.

NAIMA TARIHI

109

170

REIFNOIREA CAJMACAMULUI

171

Cind Siavus pasa devenise <mare> vizir, conducerea eialetului Silistrei, unde fusese el guvernator, fusese data ginerelui sau Sari-Kcnan pasa. Dar cind Firari-Mustafa pap, care era capudan, obtinuse postul de guvernator de Egipt, predind 400 de pungi, Sari-Kenan pasa devenise iarasi capudan, inainte de a trece in guvernarea Silistrei. Atunci, un genereos, cu numele de Giirdji-Osman pasa, obtinuse postul Silistrei cu maxi sume de bani, luate pe datorie, dar, Inainte de a-1 ocupa, zicind ca acesta nu face cit Rumelia, fusese schimbat, de curind, din Silistra In eialetul Rumeliei.
<Dupa ce Kodja-Iusuf pasa, caimacamul marelui vizir8> a fost schimbat si mutat in eialetul Silistrei, a fost numit caimacam Haydar-agazade Mehmed
pasa 9 ... ... Cu scopul de a-1 face pe acel vinat salbatic s cada In capcana raz-

174

bunariil, a s-a acordat eialetul Silistrei. ... Dan Seidi-Ahmed pap., speriindu-se de pedeapsa pentru nelegiurile si pentru vinovatiile sale din trecut, se gindea ca acordarea eialetului Silistrei este tocmai pentru a-1 face sa cada In capcana.
<Mai tirziu el a fost iertat pentru vinovAfiile sale>.

175

185

Kodja-Iusuf pasa, care fusese mazilit de la caimacamie, pornise spre Silistra. Dar cind Silistra a fost acordata lui Seidi-Ahmed pap., lui Iusuf pasa i s-a dat firman sa se intoarca din drum si sa stea la Malgarall Seidi-Ahmed pasa pornise spre Silistra cu intreaga lui suits. In apropiere de Vizel2 i-a sosit stirea Infringerii flotei imperiale.
pe uscat pentru devastAri. Pentru vitejiile sale, el a fost onorat cu daruri de la sultan si, fiind desemnat amiral (Aapudan ), a fost satuit sd alb . grip. de pazl. >.
<El a pornit 15.1'd poruncA imparAteascA asupra ghiaurilor si 1-a distrus pe cei care iesiserii.

198

Lui Haydar-agazade Mehmed pasa, care a fost mazilit de la caimacamie, i s-a acordat postul Silistrei, care ramasese liber dup. Seidi-Ahmed

pap.
232

<Haydar-agazade Mehmed pa,sa fiind scos din orasul Istanbul, cu titlul de guvernator al Silistrei, a fost ucis la ciftlicul Au de atre bostangibasi>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE SAIZECI sI SAPTE 13 SPINZURAREA PATRIARHULUI 14

235 252

S-a pus mina pe scrisoarea falsa si cu un cuprins plin de minciuni a intrigantului patriarh grecesc de la Istanbul, trimisa unui necurat cu numele de Constantin15, voievodul Tariff Romanesti. In Cuprins, el cauta sa-1 insele
Siavus pasa. 9 Haydar- agazade Mehmed pasa, caimacam la Poartg.. Omorit in anul Hegirei 1066 (1656), inainte de a pleca. spre Silistra, unde era numit beilerbei. 19 Seidi-Ahmed pasa. A fost mare amiral (kapudan ) pe vremea sultanului Mehmed al IV-lea. A condus expeditii in Transilvania. De asemenea, a fost si valiu de Bosnia. A fost ucis de KOprtiltt-Mehmed pasa. rI Malkara sau Malkara, localitate in Rumelia. 12 Vise, oral In Rumelia, in apropiere de Constantinopol. 15 1067 H. = 20 octombrie 1656-8 octombrie 1657.

" Partenie al III-lea (1656-1657).


16 Constantin Serbati. (1654-1658).

110

MUSTAFA NAIMA

pe voievod. Astfel, s-a aflat de tradarea lui. Chid i s-a aratat <scrisoarea> i cind a fost Intrebat, <patriarhul) a raspuns: In fiecare an am trimis mereu astfel de scrisori pentru a se stringe daruri". Sustinind aceasta, el a fost spinzurat la Parmak-Kapu. Cuprinsul scrisorii afurisitului era urmatorul: A ramas putin pentru pieirea musuimanilor. Strigatul pentru credinta lui Iisus va cuprinde din nou lumea. Sa fiti pregatiti pentru aceasta. In scurt timp
va trebui ca toate vilaietele s intre In miinile cre$inilor, iar adoratorii de cruci i de clopote vor deveni stapinii tuturor tarilor".
<Acest patriarh se amesteca In toate intrigile din Istanbul 1. umbla In haine de ienicer. Yn casa lui s-au gAsit 40-50 de rinduri de fesuri cu turbane i alte lucruri pe care el le utiliza in scopuri de intriga).
257 258

Hatmanur neamului rebel care devenise renumit cu porecla de cazacul frate" a trimis sol la scaunul Curtii milostive a sultanului ?i, ar5.tindu-0 supunea, s-a rugat sa i se dea i lui din partea Inaltei Curti: cuc5, (bark) impodobita cu our i tui (tug) i steag, ap, cum se facea pentru voievozii Tarii Romaneti i Moldovei. Dar nu s-a dat deloc crezare in supunerea aratata, de forma, de cel cu sfirit nenorocit. Era clar ca favorurile
pentru e11 -ar fi suparat pe hanul tataresc. De aceea cererea sa nu a fost aprobata. I s-a raspuns indata ca sa se poarte bine cu hanul si ca prietenia lui cu tatarii se

intoarce tot in partea aceasta


289

LUPTA HANULUI TATARESC IN TRANSILVANIA

Din pricina dumaniei pe care craiul leesc o purtase fostului han Vitarescll, se facusera expeditii asupra lui time de aproape zece ani. raffle sale fusesera distruse i ruinate, raialele sale cazusera in robie, iar oastea sa fusese impratiata. De aceea starea for devenise jalnica, iar plaminii for se umplusera de singe.

linititi un timp oarecare, prin ocrotire. Dar, afurisitul numit RakOczi", craiul Transilvaniei, se gindise astfel: Din cauza tulburarilor i pirjolului din Zara lerasca, prin sfortari ar fi cu putinta supunerea ei". De aceea el
se intelesese cu voievozii Tarii Romaneti20 i Moldovei21 qi, pentru a deveni

Incheind pace cu Mehmed Ghirai18, care este acum han la tatari, fusesera

stapin independent, a cerut ajutor i de la craiul suedez. El pornise din ree-

dinta sa cu 60 000 de ghiauri renumiti i se dusese asupra tarilor lesesti. Cind aceasta Stire fusese anuntata la Pragul imparatiei, s-a emis mai intli o porunca imperials pentru ca gloriosul han tataresc22 sa plece in expeditie asupra mai sus aratatului ,RakOczi i sa-1. pedepseasca pe cit va fi posibil.
cu 200 000 de tatari vinatori de dumani i ajunse la granita Imperiului otoman. Rakoczi tocmai venea asupra tarii lesesti revarsindu-se ca un torent de apa.
" Bogdan Hmelnitki. 12 Islam Ghirai al III-lea (1644-1654). 28 Mehmed Ghirai al IV-lea, hanul Crimeii (1642-1644 i 1654-1665). 28 Gheorghe Rtikoczi al II-lea (1648-1660). 88 Constantin $erban (1654-1658). fl Gheorghe Stefan (1653-1658). n Mehmed Ghirai al IV-lea (1654-1665, a doua oarA).

Gloriosul han, la rindul sau, indeplinind obligatiile aratate in firman, pornise

Cind a aflat de pornirea hanului cu oaste nenumarata, el i-a aezat tabara

NAIMA TARIHI

111

in locul unde ajunsese 0 a avut convingerea ca a tras zid in fata tatarilor


290

infuriati ca marea. Pentru a-i risipi pe cei netiutori, intin0 pe es, hanul I-a insarcinat pe printhl calgai, cu peste 100 000 de osta0, sa devasteze si s prade vilaietul lui Ralcoczi, iar populatiei s5.-i pricinuiasc5. pagube. De aceea oastea distrugatoare a pornit in Cara Transilvaniei i a intrat prin casele qi tinuturile for ca

un quvoi aducator de nenorociri. Ralcoczi, aflind de aceasta masura buns <a hanului>, s-a gindit sa-si

apere vilaietul i, scotinduli din cap dorinta de a deveni crai lersc, a parasit tabara pe care o pregatise pentru a-i servi ca intaritura qi a pornit in apararea Orli sale. Fata i spatele inchise de Wile printului calgai i de ale hanului, el nu mai avea cum sa scape de cele doul osti. Indata ce s-au intilnit, ei s-au ciocnit in lupt5. i macel ca valurile unui ocean. Potrivit versurilor :
zefirul cuceririi i victoriei a suflat din partea musulmanilor i copitele cailor vitejilor au calcat pe acel cimp de Mahe oastea dumana. Astfel,
cu mina rece i viteaza, ei au devenit victorio0 ca in epopeea batrinului Rustem224

Au prefacut, cu singe de duman, esul intins intr-o gradina de lalele",

Sagetile ostii latarWi, care curg ca lumina,

De0 in lupt5. <Wile> transilvane nu puteau fi atinse macar, totu0 ele s-au facut de ru0ne in aceasta batalie. Din partea o$irii musulmane au ramas

pe loc, prin ranile produse de sageti, doar nouazeci de tatari, pe cind din partea ghiaurilor au fost trecuti prin sabie aproape 20 000 <de osta0>. Alti

20 000, impreuna cu peste 700 de ghiauri renumiti, au fost ferecati in lanturi. Afurisitul care be era capetenie a scapat doar cu vreo 300 de oameni; ceilalti au fost distru0, au cazut prizonieri sau au fost risipiti. Pungi pline de drahme i dinari, multe mil de care pline de provizii si 150 de tunuri marl de cetati, toate au trecut in miinile gloriosului han. Dupa aceea, oastealeeasca a devastat vilaietul lui Ralcoczi-oglu i 1-a pradat, darimind pins la pamint multe sute
291

de cetati vestite. Aceasta tire a ajuns la Poarta fericirii impreuna cu un prizonier renumit ,sr cu vestea ca pentru eliberarea unei rude apropiate a lui Ralcoczi-oglu au dat hanului 300 000 de guru0. Pentru a inveseli inimile oamenilor s-au facut marl petreceri, iar ca rasplata pentru acest serviciu

s-au trimis gloriosului han, prin chehaiaua capugiilor, scrisoare imparateasca de felicitare i hilat imparatesc qi hanger i sable Si briu impodobit cu aur, precum i pietre pretioase. Ele fiindu-i acordate, i s-a trimis si un cort imparatesc tot atit de pretios. Aceasta lupta cu cel din Transilvania s-a relatat dupa povestirea lui Aziz efendi qi Vedjihi29. Isazade efendi2 Si Mehmed Halife27 tot aa au povestit in cronicile for aceasta intimplare. Ei au povestit qi o masura buns a hanului tatarilor In aceasta expeditie: Mai inainte de aceasta, murind principele Transilvaniei", in locul lui domnia (bank* ) Transilvaniei se acordase unui nedemn cu numele de R.61c6czi-oglu Gheorghe29, care era inchis la Yedi-Kule. Cind acesta s-a
Rustem, erou legendar in mitologia orientall. 24 Aziz efendi, Karacelebizade, istoriograf otoman (vezi Cronici turce,sti vol I). 25 Husein Vedjihi, istoriograf otoman (vezi Cronici turcefti, vol. II, p. 166-188). 28 Isazade Abdullah efendi, istoriograf otoman (cf. G.O.W., p. 278). " Mehmed Halife, istoriograf otoman (vezi Cronici turceFti..., vol. II, p. 189-202). 28 Erdel bans, Gheorghe Itak6czi I. 29 Gheorghe Rakoczi al II-lea.
23

112

MUSTAFA NAIMA

asezat la reedinta sa de guvernare, gindul sau fiind la intrigi, a dezvaluit cu amanunte cetelor de ghiauri vetile intimplate in timpul cit a fost inchis, precum si tulburarile intervenite in orinduia1a si le-a spus: Eu cunosc starea

de rezistenta, iar situatia lor este tristk datorita neintelegerlior sf dusm5.niilor existente intre ostasi sf demnitari. In timp ce ei se ocupa in partea marii cu venetienii, not s5.-i atacEn de pe uscat. Pink. la Istanbul nu exists
oaste care s villa in fata noastra si s5. ni se opuna". Spunind astfel, el s-a inteles si a incheiat alianta cu ghiaurii din jur. Cunoscindu-se indeosebi intelegerile si hotaririle sale cu voievozii Tarn Romanesti si ai Moldovei, fusese insarcinat hanul tataresc, Mehmed Ghirai, pentru a-1 invata minte sf pentru a-I pedepsi.

ostii si situatia vistieriei Dinastiei otomane. Le lipseste, in mod sigur, puterea

292

Numai ca voievozii Tarii Romanesti i Moldovei nu erau impreuna cu el, ci trimisera, cu toate ostile lor, numai pe boierii lor curajos'i sf renumiti. Cind oastea tatareasca a venit in apropiere ca la vreo doua conacuri de locul unde Rakoczi-oglu i i facuse tabara, cu cetele sale de ghiauri, < hanul) a luat o inteleapta masura si anume: prinsesera de la ghiauri citeva limbi. Imbracind citeva mii de viteji din oastea tatara in inf5.tiare de ostasi osmanlii, el i-a trimis, in timpul noptii, in afara ostii sale. $i in zori de zi, ducindu-i pe prinsi (dil ) la locul de executie, i-a pus sa spunk <tot ce stiu>. Tocmai in momentul find urmau s fie omoriti, au venit in grabs citiva vestitori tatari sip intrind

la Divanul gingizid, au anuntat astfel; Hanul meu, sa-ti fie o veste buns ca s-a trimis din partea padisahului o oaste de 15 000 de oameni echipati
usor. Au sosit acum". Ca si cum ar fi drept multumire, prinsii au fost iertati. Acestia, iesind din Divanul hanului, au privit oastea care aparea cete dupa cete In infatisare de osmanlii sf apoi au trecut in partea taberei lor.
osmanliilor sf ca in noaptea aceasta sau in noaptea urmatoare vor da, in mod sigur, un atac asupra ostii. La aceasta veste, Rakoczi-oglu a fost cuprins de groaza, dar pentru ca ostasii sa nu se risipeasca si sa nu fie urmariti de oastea

Spunind lui RakOczi-oglu care este situatia, ei au grit ca, afara de atitea mii de ostasi Mari, au sosit in ajutor 15 000 de ostasi si din partea

musuhnana, el nu a raspindit aceasta veste. El le-a zis: Unul dintre beii


cetatii din cetatile apropiate m-a invitat pe mine. De aceea ma duc la zaiafet".

293

s-a despartit de oastea sa si a fugit in timpul noptii. In ziva urmatoare sosind oastea tatareasca si nedind nici un ragaz ghiaurilor, i-a ucis. Tatarii au luat robi vreo 40-50 mii dintre ei, neajutati de nimeni. Majoritatea capeteniilor Transilvaniei au pierit in aceasta Mahe sau au cazut prizonieri. Vestea acestei victorii si a intoarcerii ostirii tataresti, norocoasa sf biruitoare, sosise mai inainte de vestea cuceririi insulei Bozdja30. Iscindu-se evenimentele din Transilvania, povestite mai sus, iar supunerea ghiaurilor Tarii Romanesti si ai Moldovei fats de <transilvanean) fiind sigura, s-au adeverit stirile cuprinse in arzurile si mahzarurile care veneau de la serhat. De aceea a devenit necesara restabilirea ordinii in acele parti si pentru aceasta s-au trimis marelui vizir81 hatt-i-serif, sabie sf hilat. Cind s-a intors vistiernicul Solak-Mehmed aga, care i le dusese, marele vizir a trimis prin mai sus aratatul aga un arz
ao Bozdja-Ada (Bozcaada ). al KOprt1111 Mehmed paa (1656-1661).

$i luind cu el citiva nenorociti, in care avea incredere si care it ascultau,

NAIMA TARIHI

113

catre tronul impar5.tesc si a facut cunoscut ca pentru indepartarea mai sus aratatei rascoale din linuturile de miaza-noapte este necesar ca padisahul sa porneasca la Adrianopol, vechea resedinta. Prin urmare, hotarindu-se plecarea padisahului in capitala Adrianopol, s-a inceput pregatirea celor
necesare
302

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE $AIZECI V OPT 12

PORNIREA IMPARATULUI SPRE ADRIANOPOL ua

expeditie pe uscat impotriva venetienilor si pentru a pune ordine 4ri situatia Tarii Ron anesti si Moldovei si a altor tari nordice, care fusesera tulburate datorita intrigilor lui RalcOczi-oglu, se hotarise ca maria-sa padisahut, ocrotitorul lumii, sa se indrepte spre Adrianopol (Edirne).
ziva de duminia, 20 muharrem 10680.
308

Printre evenimentele anului trecut s-a povestit ca, pentru a porni o

<Padisahul a pornit spre Adrianopol in ziva de joi, 25 zilhicce, anul 106738 si a sosit in

SCHIMBAREA VOIEVODULUI TARII ROMANESTI $1 AL MOLDOVEI $1 SERDARIATUL LUI FAZIL (Faz/s) PA$A IMPOTRIVA ACESTORA

Se scrisese mai sus ca, mai inainte, cind Rak6czi-oglu, craiul Transilvaniei,

pornise din resedinta sa de domnie cu 60 000 de ostasi asupra ghiaurilor lesi, el fusese zdr .obit de hanul t5.taresc, care isi facuse datoria fata de firmanul imparatesc. Atunci iesise la iveall ca voievozii Tarii Romanesti si Moldovei, care aratau fata de inalta impa'ratie supunere de forma, se intelesesera i facusera alianta pe ascuns cu afurisitul mai sus aratat. Cind ma.'ria7sa padisalull

309

lumii, podoaba fetei pamintesti, pornise sa-si is revansa asupra ghiaurilor venetieni, se trimisesera de citeva on si voievozilor din Tara Romaneasca si Moldova ilustre porunci de acest fel: S va pregatiti cu stile voastre pe cit va fi cu putinta si sa veniti la expeditia victorioasa !". Afurisitii, pricinuitori de stricaciuni, fiind mindri de vistieriile lor, se apucasera s prezinte scuze neintemeiate si nu se conformasera, dind raspunsuri cu pretexte si ca vor intirzia. Era lege din trecut ca atunci cind marii sultani ai dinastiei otomane, stapinii lumii, onorau cu prezenta for norocoasa capitala Adrianopole, voievozii Tarii Romanesti si Moldovei sa vina s se inchine cu peschesuri multe la scara imparateasca si sa slujeasca cu ostile for in expeditiile la care pornea imparatul. De aceea ei fusesera poftiti la Adrianopol. Dar fiind hotariti pentru gilceava, ei au pornit din nou pe calea scuzelor si motivarilor si nu au venit. Mai mull, voievodul Tarii Romanesti, ghiaurul fricos caruia i se spunea Constantin, s-a agitat nebuneste aruncind cuvinte ca: Daca ma duc, ma duc cu sabia mea!" Astfel, atitindu-se zelul, a devenit necesara schimbarea lui. Lui Fazil pasa, aflat la Strimtori, i s-au acordat sangeacurile Silistra si Nicopole si a fost trimis in acele parti.
32

1068 H. = 9 octombrie 1657 28 septembrie 1658. 32 Mehmed al IV-lea (1648-1687). u 25 zilhicce 1067 .= 4 octombrie 1657. " 20 muharrem 1068 = 28 octombrie 1657.

114

MUSTAFA NAIMA

Potrivit aliantei for din trecut, afurisitii, despre care s-a spus mai sus, au cerut din nou ajutoare unul de la altul *i au pornit la r5.scoala. Acestea fiind cunoscute de imparat, s-a trimis mai into gloriosului han un hatt-i-

humaiun pentru ca sa trimita un serdar renumit cu 30-40 mii de osta*i

Mari, 9i, potrivit ilustrului firman, sa a*tepte prin partile Chiliei *i Akkenxta-

310

Silistrei, sa se preg5.teasca cu oastea de serhat pe care o avea. De asemenea, au fost trimi$i, in partea mai sus aratatului pass, citiva bei dintre emirli Rumeliei. Potrivit ilustrului firman al imparatului, maria-sa hanul tataresc a numit pe print calgai Gazi Ghirai 35 serdar peste o oaste de vreo 30 000 de osta*i tatari i-a trimis in localitatile poruncite. Fazil pa*a, la rindul sau, s-a dus la. Rusciuc cu oastea sa de garda, ridicind *i pe ienicerii si pe zaimii cu chehaile si cu alaibeii *i cu osta*ii *i pe timariotii, impreuna cu serdarii din vilaiet, care se aflau printre populatia din Dobrogea si prin acele imprejurimi. Ei s-au adunat acolo Si a*teptau firmanul. In timpul acesta au fost mazilii voievodul Pali Romane*ti, Stefan 88, care era unul dintre necredincio*ii maghiari, *i voievodul Moldovei, Constantin 37, iar in locurile tor, voievodatul Tarii Romane*ti a fost acordat, din partea Curtii, ocrotitoarea lumii, supusului cretin numit Radul-oglu Mihnea 38, iar voievodatul Moldovei a fost acordat supusului cretin numit Ghica 39. Potrivit ceremoniilor din trecut, dupa ce au fost imbracati la Divanul imparatesc cu hilafe si cu askaf-uri, ei au fost trimi*i impreuna cu Ismail aga, ceau*ba*i, pentru a fi instalati la re*edintele for de domnie. Cind au ajuns la Silistra, predecesorii tor, aflind de mazilirea tor, au adunat o*ti, facind marl pregatiri si, intrind in tabere, stateau gata de lupta si macel. In timpul acesta, osta*ii Mari, flind insarcinati sa devasteze acele parti *i sa pricinuiasca stricaciuni, an macelarit cu sabia pe cei care li s-au opus, au luat robi *i au ferecat in lantqui pe cei care an cerut aman. Un alai <de ghiauri> se intarise in tabard cu vistieria purtatoare de nenorociri si cu multe munitii. De aceea, oastea impra*tiata nu a putut s5. mearga asupra for MA. pregatire. Dar, devastind 1i pradind imprejurimile qi distrugind qi darimind satele si cimpiile, nenorocisera toate colturile. Fazil pa*a, care era serdar, mergea insa incet, spunind ca a merge cu un num5x mic de oast6 asupra taberei *i a da lupta nu ar insemna decit infringere si distrugere. A*a cum s-a aratat, din devastarilor *i strica'ciunilor, raialele tarii s-au necajil pricina pradarilor BSI s-au supus cerind aman. De asemenea, 0i cei care se aflau in tabard s-au impra*tiat treptat, iar afurisitul 40 cel faff de credinta, neputind sa mai stea, a fugit cu rudele sale in partea Transilvaniei. Punind pe tron, la re*edinta sa, pe noul voievod 41, dupa ce grijile de aici au fost indepartate, ei au pornit asupra Pxii Romane*ti. De asemenea, nici pregatirile voievodului mai sus aratat 42 nu au folosit la nimic, deoarece boierii si cei renumiti dintre raialele sale, venind, s-au supus $i s-au inchinat. Atunci el, la rindul sau, ridicinduli avutia *i familia, a fugit in partea lui Ralcaczi-oglu. De asemenea, si voie85 in text: pe printul calgai si pe Gazi Ghirai". " Gheorghe $tefan, de fapt al Moldovei. " Constantin $erban, de fapt al Tarii Rominesti.
se

nului. In al doilea rind, s-a dat firman lui Fazil pa*a, care se afla la paza

Erdel-ogiu , in loc de Radul-oglu, Mihnea al III-lea Radu (martie 1658noiembrie 1659).

ao Gheorghe $tefan, domnul Moldovei.

Lika, Gheorghe Ghica (martie 1658noiembrie 1659).

al Gheorghe Ghica, In martie 1658.

42 Constantin $erban.

NAIMA TARIHI

115

vodul Tarii RomanWi fiind instalat la locul sau 43, s-a raportat la Pragul califatului ca grijile pricinuite de ambii <voievozi> au fost indepartate cu uurinta. Atunci, serdarul ostii tatareti, printul calgai Gazi Ghirai, a obtinut
favoruri din partea ahinahului lumii i i s-a trimis cu chehaiaua de capugii,
311

Kadri aga, un lant de our 0 hanger impodobit. Ceea ce s-a scris ping aici este descrierea lui Vedjihi, dar descrierea amanuntita a lui Isazade este urmatoarea: Lui Fazil pa4a "a i se emisese o scrisoare imperials several spunindu-i-se: # Cu once pret, sa pui mina pe afurisitul de Constantin, voievodul Tarii Romaneti". Noul voievod,
venind la Rusciuc cu ischemle-agasi, sosise i tirea ca oastea tatareasca venise

in apropiere. Atunci, deli era necesar ca ostile ghiaurilor s fie atacate din toate partile, totu0, Fazil paa, fiind naiv i lipsit de priceperea de a lua masuri i de a face pregatiri, a pornit cu intirziere, deli Bucuretiul (BiikreF) se afla la un menzil de Giurgiu, iar Tirgovite la (long menziluri. El motiva ca, de frica pregatirilor sale mafi, stile for vor fi nimicite cu uprinta. Abia dupe ce ghiaurul numit Constantin a trecut cu averea i cu familia
paa> nu s-a dus asupra taberei i nu s-a luptat cu ea, deoarece ar fi primit din mina ghiaurului care era talmaci intro ei cei 20 000 de galbeni promi0 pe ascuns, ca sa intirzie cu oastea sa ping. ce Constantin va fugi cu averea i cu familia sa i ca, pentru lacomia i la0tatea sa, el ar fi retinut oastea in loc. Armata tatareasca, lovind satele lor,a luat in robie populatia. Atunci, serdarul mai sus aratat a pus oameni la trecatori i a luat robii de la Mari, citi a putut, 0 a oprit pentru el pe cei care erau buni pentru crWinatate 44.. De aceea, oastea tatara fiind nemultumita de el, intrase dumanie intre printul calgai i serdar. Numindu-1 pe Mihnea 45 voievod la Bucureti, cind s-au intors la Giurgiu, venisera acolo Kadri aga, chehaiaua capugiilor, cu lant i cu hanger pentru printbl calgai, precum i haseki Ibrahim aga, cu spade impodobita i cu hilat impgratesc pentru serdar. Atunci, zaimii i timariotii, precum i restul ostirii, care se afla linga serdar, jeluindu-se lui haseki Ibrahim aga, i-au spus: K Daca ar fi dorit serdarul nostru, nu incape indoiala ca s-ar fi pus mina pe Constantin. Dar el a dat dovada de nepasare. Un menzil de doug. zile 1-a parcurs in 17 zile i astfel, ca i vbit, i-a permis lui Constantin sa fuga cu averea sa i cu lucrurile sale. In timp de luna am dormit atitea zile pe zapada. Cei mai multi .dintre not ne-am imbolnavit 0i cu totii sintem istoviti de obosearg. Gricare ar fi situatia, acum misiunea e terminate, dar el tot nu ne de voie 7i ne persecute, cerindu-ne bath (akce) pentru slobozire ..."
OMORIREA LUI FAZIL PA$A, VALIU DE SILISTRA

sa la granita maghiar5.40, el a ajuns, cu mare greutate, in 17 zile, la Tirgovite si, gasind pustiu oraul, I-a incendiat i 1-a darimat. Povestitorii spun ca (Fazil

312

316

Aa cum s-a povestit mai inainte, Fazil paa, care fusese insarcinat cu numirea voievozilor in Tara Romaneasca i Moldova, pentru prinderea fWilor voievozi, precum i pentru rinduiala in acele tinuturi, micindu-se incet i cu nepasare, oastea fusese nemultumita de el, datorita masurilor
Mihnea al III-lea Radu, in martie 1638. 436 Era valiu de Silistra (Oceacov).
43

43b Adica in Transilvania.


44

" Mihnea al III-lea Radu.

Kilfrete, (?), probabil, in seas de crotini destoinici" I

116

MUSTAFA NAIMA

sale proaste. Ibrahim aga a povestit marelui vizir, cu amanunte, halul acestuia, iar din cauza prizonierilor luati din miinile tatarilor si din alte motive, intrase dusmanie intre el si printul calgai. De asemenea, el calcase hatirul hasekiului

Ibrahim aga, care fi daduse hilat $i sabie, si nu-1 respectase. El a povestit, de asemenea, si tot ce auzise de la oaste cu privire la situatia acestuia. Chehaiaua capugiilor, care se dusese la printul calgai, a povestit si el, la rindul sau, atit in fata marelui vizir, cit Si in fata padisahului invinuirile pe care le auzise. In scrisorile trimise de printul calgai se vorbea de bine despre Kadri aga. De asemenea, el fiind un om de treabi si relatind stirile pe care le obtinuse in legatura cu situatia acelor parti si aratind si sinceritate, in ziva de 16 a lunii regeb "i s-a acordat eialetul Silistrei. Pentru Fazil pasa, predecesorul sau, fusese numit un capugibasi spre a fi adus la Adrianopol. La inceputul lunii ramazan 47, chiar in ziva cind a sosit la Adrianopol, a fost impotriva Tarii RomAnesti, De ce nu ai pus mina pe ghiaurul Constantin? Un drum de dous conacuri parcurgindu-1 in 17 zile, ai impiedicat oastea de la lupta 9i ai necajit-o cu greutatile iernii aspre. Ai permis ca Constantin sa fuga cu averea $i cu suita sa. Eu te credeam om, tu insa ai fost un las ! Cind.
oastea islamica a trecut Dunarea pe ghiata, cadiul din Rusciuc tocmai dormea,

dus in fatb. imparatului, care 1-a dojenit astfel: Eu te-am numit serdar

317

fiind un .om care nu se deranja. Dar, desteptindu-se la bataile tobelor, el

s-a suit pe cal $i, alergind pe ghiata, a trecut pe partea cealalta ca sa te treaca pe tine. Bre afurisitule, tu esti serdar ? Fara a-ti fi rusine, te-ai urcat intr-o bard., ai leght-o cu funii si ai trecut <Dunarea> punindu s ti se traga barca

pe ghiata.

<Dup5. o serie de alte acuzatii el a fost ucis imediat, din porunca sultanului).

PORNIREA EXPEDITIEI IN TRANSILVANIA

318

invitaji la expeditia victorioasa (impotriva venetienilor), se trimisese, de asemenea, porunca imparateasca. ai lui RakOczi-oglu ", care era principele Transilvaniei. Principatul mai sus aratat era o crafie independents. Cind raposatul sultan Suleiman han locul sa.-i fie in rai ! cucerise cetatea Buda si darimase ai devastase tarile austriece si germane, atunci fusesera
supuse si acele tinuturi 51. Ei luasera asupra lor haraciul, cu conditia ca prin-

Mai inainte, cind voievozii Tarii Romanesti 48 ,si ai Moldovei 48 fusesera

cipii lor sa. .fie numiti din partea Inaltului Devlet. De atunci pins acum ei trimiteau in fiecare. an 10 000 de galbeni haraci ai, potrivit obiceiurilor din trecut, trimiteau anual daruri si peschesuri vizirilor ai demnitarilor imparatiei. Ca si voievozii din Tara Romaneasca si Moldova, cind murea unul din principii lor, cel care urma sa fie principe, potrivit legilor lor, apela la Poarta fericirii. I se trimiteau hilat si surguci, iar din partea ogeacului de ieniceri i se trimitea fiskfif. Din partea Inaltului Devlet mergea un capugibasi cu ran& de ischemle-agast 52 si, astfel, erau pusi pe tron la resedinta lor de
46 16 receb 1068 = 19 aprilie 1658. 47 1 ramazan 1068 = 2 iunie 1658. 18 Constantin Serban. Gheorghe Stefan.
Gheorghe Re.koczi al II-lea.

si Tinuturile Transilvaniei.
as Iskemle- agass.

NAIMA TARIHI

117

domnie. Fiind numit pe timpul domniei mariei-sale sultanul Ibrahim han 53, raposatul, RalcOczi-oglu, care se afla pizza acuma la domnie, potrivit firii sale de hain, pornind la intriga, dorise, mai inainte de aceasta, calla tarii lesesti,

319

pentru a-1 face pe fiul sau principe in Transilvania. El adunase oaste mare, cerind ajutor i din Suedia (Isvec), Tara ROmaneasca *i Moldova. and el a mers asupra tarii lesesti, craiul leFsc "a a apelat la Pragul cel Malt i a cerut ajutorul acestuia. Se povestise mai sus c5., pentru a-1 lovi gra crutare, fusese desemnat hanul Crimeii i i se daduse mai sus aratatului afurisit pedeapsa cuveni16.. Neastimparindu-se Si neascultind nici poruncile inalte care i se emiteau, el trimisese raspunsuri false i scuze nelntemeiate. De asemenea, i voievozii fugiti din Tara Romaneasca si Moldova, refugiindu-se ling5. el, i s-a trimis acestuia pentru a treia oars ilustru firman in care i se spunea : Pe mai sus aratatii <voievozi> sa-i trimiti la Poarta cea ocrotitoare a lumii, iar to sa to inchini personal la Pragul imparatiei pentru reinnoirea domniei". Dar el nu a respectat nici aceasta <porunca>. De aceea s-a aminat atunci expeditia asupra venetienilor i s-a hol5.rit expeditie pentru restabilirea ordinii in Tara Romaneasca i Moldova 0 pentru razbunare, prin pedepsirea celui pomenit mai sus. Astfel, in a zecea zi a lui regeb din anul mai sus aratat ", cind primavara vestea semne de bun augur, cortul imparatesc a fost aezat in esul Adrianopolei
INTRIGA LUI NAKKAS-HASAN $1 UCIDEREA LUI, PRECUM $I A UNOR PROVOCATORI DE TULBURAR1

<Nakkai-Hasan aga fusese iertat prima data, fiind doar mazilit>.


320

... In timpul acesta, cind oastea islamica fusese desemnata pentru a merge in expeditia din Transilvania, el s-a gindit s is o slujba folositoare...
VENIREA PADISAHULUI, OCROTITORUL LUMII, LA CORTUL IMPERIAL $1 SERDARIATUL MARELUI VIZIR KOPRtILID MEHMED PASA YN EXPEDITIA IMPOTRIVA TRANSILVANIEI

321

In a douazeci si doua zi a lunii ramazan 56, sultanul " a plecat de la. Adrianopole la cortul sau din Fs. El 1-a numit serdar Si 1-a onorat cu daruri pe marele vizir KOpr010 Mehmed pw. In vederea expeditiei, multi au- fost imbracati cu hilaturi i cu veminte scumpe
339

DESCRIEREA PLECARII MARELUI SERDAR IN VILAIETUL TRANSILVANIEI $1 CUCERIREA CETATII INEU (YANOVA)

marele vizir se ridicase din Adrianopole cu oastea'musulzmn pi pornise asupra


Ibrahim I (1640-1648). 8" Jean-Cazimir (Jean II) Wassa (1648-1669). " 10 receb 1068 = 13 aprilie 1658. as KOpralil Mehmed pasa, mare vizir (1656-1661). 54 22 ramazan 1068 = 23 iunie 1658. 57 Mehmed al IV-lea (1648-1687).
as

A,sa cum s-a scris mai inainte, in ziva- de 22 ramazan a anului 1068,

Transilvaniei. Inainte de aceasta, se trimisese o ilustra scrisoare imperials

118

MUSTAFA NAIMA

pentru ca gloriosul han tataresc " sa porneasca repede cu oastea tatara i cazaca i s se grabeasca In drum spre Transilvania. Mare le serdar, parcurgind distante, a intrat la Belgrad. Fusesera Insarcinati s mearga la lupta
340

sfinta, alaturi de serdar, i muhafizul Budei, Kenan pap., cu oastea de serhat, i beilerbeiul de Silistra, Kadri pap, cu oastea eialetului sau propriu i cu levenzii din Dobrogea i hanul tataresc, cu nenumarati tatari, precum si peste 12 000 de ostai din partea craiului lepsc. Facind slujba de Bayram " la Filipopol 60, ei s-au indreptat spre Transilvania. Cind au sosit cu oastea purtatoare de victorie la granita dupaanului, au construit din nou un pod peste fluviul numit 61, care curge In acea parte. Oastea asemanatoare unui ocean, trecind, ca un torent ce se agita, peste podul trainic, a intrat in Zara dusmana. Cetatea puternica numita Ineu, care se afla In acel loc, era cheia tarilor ghiaure. Ea fusese anexata prior osmane i fusese stapinita de comandanti ai Imparatiei Inca de cind raposatul sultan Suleiman han se indreptase In expeditiile Impotriva tarilor austriece (Nemee) i germane (Alaman). In timpul nenorocirilor din expeditiile Impotriva maghiarilor, care avusesera
loc pe vremea sultanului Mehmed 62, ea cazuse, pe o cale oarecare, in miinile ghiaurilor i, din neglij enta serdarilor de margine, ramasese la ei pina in clipa
aceea.

Cucerirea i intarirea acelei cetati fiind mai importanta decit toate,

s-a descins in partea aceea. Beilerbeii care fusesera insarcinati cu distrugerea, cu devastarea i pradarea Imprejurimilor au distrus In grabs., prin incendii, orapl <cetatii>. Afars de cetate, nu au lasat nici o bucurie. Dumanii credintei, intarindu-se In cetate, se pregatisera pentru lupta i macel. In noaptea aceea s-a dat firman ca ienicerii sa intre in metereze i, pe la miezul noptii, ei au

intrat In ele. Dupa ce fiecare s-a pregatit In antul sau, au fost aranjate in jurul ei tunuri mari si grele. De asemenea, pe locurile pe unde se putea umbla, au fost apzati, dupa porunci, puFai i, folosindu-se toate mijloacele, <cetatea> a fost asediata de jur imprejur. Dupa aceea, cind, dis-de-dimineata, ostasii nenorociti au vazut ca sint asediati din toate partile de oastea asemanatoare unui ocean, ei i -au pierdut, de frica, mintile i, pentru a se salva, nu au vazut alts ieire decit aceea de a preda cetatea. De aceea au trimis pe

citiva oameni vestifi dintre ei cu rugamintea de aman. Potrivit continutului versetului iertare din partea celor victorioi !'`, rugamintea for a fost
acceptata cu maretie i li s-a dat aman, cu condifla ca pIna seara s iasa <din

cetate). Era prima zi a lunii zilka'de " cind intrasera In metereze, iar in

ziva urmatoare cetatea a fost cucerita i ocupata. Dupa aceea s-a dat permisiune ca cetele de ostasi sa porneasca cete dupa cete asupra acelor pilcuri nedemne pentru devastarea i pradarea tinuturilor inamice. Dar cind hanul tataresc, potrivit ilustrului firman emis mai Inainte, a cakat granita dusmana cu mai mult de 200 000 de ostai tatari i cazaci, aceqtia au devastat i an pradat pe unde au nimerit, pe unii, locuitori luindu-i prizonieri, iar pe altii ucigindu-i, Indata ce au sosit In orapl numit Belgrad U, care era capitala afurisitului mai sus aratat, ostasii cazaci nu au finut seama de tunurile i
56 Mehmed Ghimi al IV-lea (1654-1666).
as Bayram (rom. Bairam), Aici e vorba de Ramazan Bayrams, din I Fowl 1068(2 iulie 1658).

" Filibe; azi Plovdiv, ora., in R. P. Bulgaria. ei Spatiu liber. E vorba de riul Mure.f.
62 Mehmed al III -lea (1595-1603). " 1 zilka'de 1068 = 31 august 1658. " Alba Iulia.

NAIMA TARIHI

119

Necredinciosii, neputind sa stea in acele parti, fugisera pins la o cetate puternica aflata In apropiere de granita austriac5.. Cei care ramasesera, ca ostasi, de asemenea, neavind capetenii, nu au putut 55. stea pe loc si au fugit spre a se adaposti in muntii greu de strabatut. De aceea, In tinuturile aratate, nefiind nici ostasi i nici comandanti <ghiauri>, oastea <musulmana> se plimba in voie. Tatarii, vinatori de dusmani, cautindu-i i distrugindu-i fat% frica, i-au trecut prin sabie pe cei mai multi dintre ei, iar familiile for au fost luate In robie. Acei care se numeau raiale, suferind din cauza persecutiilor ostii, au cerut sa se umileasca i sa-si raneasca inimile prin supunere pi inchinare.

pustile for si au intrat repede sub zidurile cetatii. In mai putin de 3-4 ore de lupta ei s-au urcat cu scarile deasupra <zidurilor> cetatii si au deschis portile orasului. Atunci, ostasii Mari, care erau insarcinati cu distrugerea i cu darimarea, intrind in cetate, au pradat orasul in sus si in jos si din colt in colt. Ei au smuls prazi dintre lucrurile pretioase si demne de admirat.

Ele au cerut aman, iar cind au intrat in oastea victorioasa, rugamintea for a fost ascultata pi primita. Dupa ce oastea devastatoare a fost oprita de a mai lua prazi, a fost numit principe in Transilvania un beizade cu numele
342

de Acatiu Barcsai 65, care era unul dintre beizadelele Transilvaniei si care, mai inainte, fusese in serviciul de defterdar al lui Ralthczi-oglu. La cei 15 000 de galbeni, pe care-i dadeau anual ca haraci catre inalta imparatie, s-au adaugat Inca 25 000 de galbeni, completindu-se cei 40 000 de galbeni. Dupa ce <Acatiu>

a acceptat si a luat asupra sa ca 55. trimita la Curtea imparateasca, numai in anul acela, 1- 000 de pungi (kise), drept semn pentru acordarea principatului, i s-au dat hilat, cuca si buzdugan (topuz) in ziva de 15 a lunii zilhidjge ". In ziva de 11 a lui zilhidjge 67 Timisoara a fost acordata lui Cenghizade Ali pap, care era mazilit de la Agria. Conditia era ca cel care va fi valiu de Timisoara sa stea acolo. Se hotarise sa se mearga asupra. cetatii Yeni-Kale, pe care o lutarise afurisitul cel mai sus aratat. Dar tocmai in momentul inceperii asediului cetatii sosise, din partea padisahului, haseki -aga cu un hatti-i-serif prin care 11 invita <pe vizir> A. se intoarca in grabs. Dar marele vizir nu raspindise stirea invitatiei, ascunzind-o. Dupa ce a reusit cucerirea Ineului a fost necesar sa dea ascultare invitatiei imparatesti i sa se intoarca la Adrianopole pentru indepartarea necazurilor provocate de djelalii. Nefiind cu putinta zabovirea la acea margine, a fost anume rant impotriva lui R'akbczi -oglu, cu oastea de serhat, Kenan pasa, valiu de Buda, pentru paza Ineului, iar treburile acelor tinuturi au fost date tot pe seama vizirului cel aratat mai sus. Marele serdar, hotarind sa porneasca cu oastea islamica spre Adrianopole, 1-a insarcinat pe telhisciul Mustafa aga s duc5 vestea cuceririi cetatii Ineului
343

<La primirea acestei vesti se fac petreceri si unele schimiAri in dreg&torii>.


66

BarFigay Akof, principe al Transilvaniei (1658-1660). 15 zilhicce 1068 = 13 septembrie 1658.

17 11 zilhicce 1068 = 9 septembrie 1658.

120

MUSTAFA NAIMA

344

AICI S-AU COPIAT TELHISUL 51 SCRISOAREA, ASA CUM AU SOSIT ELE

LA SCARA iMPARATEASCA N ZIUA DE ShIBATA, A TREIA ZI A LUNII ZILHID JGE"

Mai Inainte de aceasta venisera la oastea imparateasca vechili numiti


din partea demnitarilor celor trei neamuri ale vilaietului Transilvaniei, impreuna cu ghiaurul numit Barcsai 69, care era reprezentantul si banul arii. Discu-

tiile fusesera Mate pe seama lui Kenan pasa, muhafizul Budei. Intrebarile si raspunsurile din ambele parti, la prima adunare (meclis ), au fost pentru
precizari. DUO. aceea s-au tinut Inca citeva medjlisuri si domnia Transilvaniei a fost luata de la hainul Ralcoczi-oglu. Dar banuindu-se a el va fi mentinut,

raialele si beraialele s-au tulburat. In cele din urma, s-a tinut sfat cu toti
vizirii si cu mirimiranii si cu emirii si cu cei din ogeacul de ieniceri si cu cei din cele Sase bulucuri" 7 si cu oamenii mai marl si mai mici de la granita

si cu batrinii care cunosc situatia. Aici s-au luat angajamente si s-au pus urmatoarele conditii: Afars de faptul ca s-au luat In seama priceperea si &duffle mai sus aratatului ban 71, s-au adaugat Inca 25 000 de galbeni la
haraciul de 15 000 de galbeni, care se d5.dea in fiecare an, astfel ca transilvanenii si-au luat asupra for obligatia sa dea anual, drept haraci, 40 000 de galbeni. Deoarece ei au fost cauza acestei expeditii, s-au angajat, de asemenea, sa dea la vistieria impa'rateasca, numai In anul acesta, 1 000 de pungi (kise) pentru cheltuielile acute. Mai inainte, din doua cetati, cu numele de Sebe 72 si Lugoj, care erau pentru saracimea celor doua orase sfinte 78. Ghiaurii, care pusesera stapinire prin victorie pe cele doua.' cet5.ti numite Sebes si Lugoj, s-au obligat s le Inapoieze Impreuna cu tunurile si cu munitiile care se afla in ele, precum si cu toate satele din Imprejurimile lor. De asemenea, vor Inapoia si toate raialele

395

stapinite de valiii de Timisoara, se adunau in fiecare an 3 500 de galbeni

care au plecat din satele de la serhat si s-au supus celui din Transilvania. Luind, astfel de angajamente si toti care se aflau la adunarea aceea fiind de acord, principele Transilvaniei a fost Imbracat cu hilat si, In felul acesta, s-a luat hotarirea definitive. Atunci cInd Kenan pasa, valiu de Buda, a facut medjlisuri si a avut discutii cu banul Transilvaniei, Barcsai, intrebarile si raspunsurile din timpul discutiilor, precum si hotarkile luate se refereau la
urm5.toarele:

Primul: Kenan pasa s-a adresat astfel: Cetatea Oradea va fi evacuate


si predate padisahului. De asemenea, si localit5.tile Sebe si Lugoj si locurile lui Ferendj 74 alipindu-se Impar5.tiei padisahului, fixarea granitei in partea aceea va fi dupe dorinta Imp5.rateasca si aceasta treaba va fi astfel aranjat5.".

Atunci ei au raspuns: Porunca este a celui care da firman. Toata Zara Transilvaniei este a
mariei-sale gloriosului si marelui padisah, ocrotitorul lumii. Raialele Transilvaniei slut tributare si not sintem supusii sultanului, cu cite o mina legate.
" 3 zahicce 1068 = 1 septembrie
7 Alts-bolak.
1658.

Acatiu Barcsai. Era ban de Lugoj si Caransebes.

n Acatiu Barcsai.
n SebeF, Caransebes.

7' Harenseyn (Mecca si Medina). 77 Ferenc yerleri. Este vorba de tinnturile apartirdnd lui Bebek Ferencs.

NAIBIA TARIAI

121

346

Dar In tratatul imperial de pe vremea mariei-sale gloriosului i r5.posatului sultan Suleiman han 75, prin care se acordau cinste i onoare saracimii transilvane, se afla scrise intelegerea si hotarirea ca: (De azi inainte sa nu se mai ceara cetati 0i pamint din vilaietul Transilvaniei*, iar noi nu am apelat 'Ana acum la aceasta clauza. Afars de aceasta, este qtiut de demnitarii imparatiei ca In fiecare an se aduna de la raialele <Cann) sebeului i Lugojului 3 500 de galbeni pentru venerata Medina. Ne rugam pentru aceste cetati i pentru aceste paminturi, Si vom fi recunoscatori de la pamint pins la cer daca yeti avea milk de aceti robi i sa nu se ceara ceea ce nu putem Indeplini, deoarece vom gre# daca vom spun ca le vom da i nu vom fi In stare s indeplinim obligatiile pentru care ne-am angajat. Dad. cetatile i paminturile pomenite
mai sus vor fi date, atunci ne vom face de rls fiind atacati de hainul de RakOczioglu, precum i de toate popoarele cre0ine din jurul nostru. Speram ca maria-sa

fericitul mare vizir i mare serdar va intelege aceste imprejurari. In schimb,


ilustrului firman, vom depune toate eforturile noastre, dind piny i cam5.01e de pe noi, pentru ajutorarea vistieriei. A0epta'm in aceasta privinta Inaltul firman".

vrem s sprijihim, in lhnita puterilor noastre, marirea haraciului. Potrivit

Articolul doi: Cind au fost Intrebati: Care este raspunsul vostru in privinta satelor supuse din trecut cetatii Ineu Ii mentionate In registrele
Casei otomane, i vor trebui s fie stapinite de azi inainte de Inalta imparatie" ?,

ei an raspuns: In aceasta privinta nu avem nici o impotrivire. Cetatea Ineu este din trecut proprietatea prin mo0enire a puternicului i marelui nostru padiah. Nu ne prive0e i nu ne amestecam nici la raialele ei. Rugamintea noastra este doar ca, respectind granit's vilaietului din trecut, scrisa in condicile vistieriei imperiale, s nu se permits i s nu se dea voie de a o depa0". Articolul trei: Majoritatea satelor din sangeacul Solin 76 0 din cetatea Ineu, care erau inregistrate din trecut la zeametele $i la timarele i la vakifurile din vilaiet, nu s-au supus. De aceea dorinta padiahului este ca de acum incolo ele A. se supuna ca i mai inainte. In aceasta privinta care este raspunsul
vostru 7!'

347

Si In aceasta privinta nu avem nici un cuvint contrar fata de vointa lmparatului. Intr-adevar, locuitorii acestor sate apartin neamului haiduak. Acetia sint cei care au tulburat Transilvania totdeauna. Ei sint cei care ataca. Le vom trimite i scrisori i sfaturi drastice, cerindu -le s se supuna fata de Poarta fericirii mariei-sale padiahului cel fericit, asa cum ne supunem sarmanii de noi, i s faca In ass fel ca stapinii de acolo sa-$i pastreze satele mai sus aratate. Daca vor respecta cuvintul nostru i-1 vor asculta pe sultan, atunci vor fi fericiti, iar daca, de acum inainte, vor face contrar firmanului imparatesc i nu vor primi sfaturi, ii prive0e pe ei. De asemenea i noi, intorcindu-ne fata de la ei, vom arata Inaltei Porti fericite a ei sint impotriva, pentru ca, dupa aceea, sa se faca asa cum cere zelul padisahului". Articolul patru: Dorinta imparateasca a padiahului este de a-1 nimici pe necredinciosul RalcOczi-oglu. Care dintre voi este In stare s faca acest lucru?".
" Suleiman Magnificul (1520-1566). 76 Solin, Solnoc, Szolnok (?).

122

MUSTAFA NAIMA

Mara de mine, nimeni nu este in stare sa face acest lucru. Dad sapinirea Transilvaniei va fi considerate potrivita pentru robul de mine si dad., cu ajutorul lui Allah, ea imi va fi acordata prin intelegerea imputernicitilor
neamurilor 78, atunci voi lua asupra mea obligatia de a-1 nimici pe 125.1c6czioglu". De asemenea, imputemicitii celor trei neamuri, care se aflau linga el,

Cind s-a pus aceasta intrebare, mai sus aratatul ban 77 a raspuns astfel:

au inarit cuvintele lui, graind: asa cum a spus, e capabil si poate s-o fad". Articolul cinci: ,,Stiti ca pentru aceasta expeditie s-au facut multe

tot de la voi. Care este raspunsul vostru in aceasta privinta ?" Cind li s-a adresat in felul acesta, ei au raspuns: Porunca si firmanul sint ale mariei-sale fericitului mare vizir ! Oricare va fi inaltul firman, vom servi atit cit vom fi In stare si nu ne vom da in laturi, atit cit vor suporta puterile noastre. In orice caz rugam s aveti mild de noi".
si

cheltuieli din vistieria mariei-sale gloriosului si marelui nostru padisah. Cheltuielile ffind acute din cauza voastra, e necesar ca despagubirile s5.' fie luate

padisahul a fost instiinfat despre toate.

Aceasta situatie, descris5. mai sus, a fost raportaa la scara imparateasca.


sa

Onsti., din cauza amenint5.rilor djelaliilor din Anatolia, marele vizir fusese invitat se intoarc6. In grab la Poarta>.
356

357

Fazil pasa era originar din Bosnia. Iesind din Haremul imparatesc, el devenise mutasarrif in eialetele Buda, Bosnia si Silistra ... and el a fost serdar impotriva Tarii Romanesti, incetineala cu care s-a miscat, din cauza lacomiei, a dus la omorirea lui.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE SAIZECI fI NOUA <rntoarcerea marelui vizir de la Ineu (Yanova ) la Edirne in 20 de zile>.

389

pasa, care era in Bosnia, a fost numit la Buda 0 a fost insarcinat cu paza <cetatii) Ineu
401

Eialetul Bosniei fiind acordat lui Melek-Ahmed pasa, Seidi-Ahmed


SOSIREA SOLULUI AUSTRIAC

In ziva de marti, 23 a lunii mai sus aratate 80, s-a facut Divan in fata cortului imparatesc i solul 81 care venise din partea craiului austriac s-a inchinat la inaltul tron cu peschesuri, cu daruri si cu scrisoarea sa. Apoi, cind scrisoarea a fost tradusa si rezumaa, s-a vazut ca in ea se acea cunoscut
ca hainul zis RalcOczi-oglu, care fusese principele Transilvaniei si care se rascu-

402

lase, 1-ar fi rugat pentru mijlocire. Aceasta mijlocire nu s-a gasit potrivita pentru credinta 1i gloria padisahului, ocrotitor al lumii, si nu s-a acceptat scrisoarea de mijlocire. I s-a dat raspunsul urmator: Dad gindul cezarului81a este de a respecta pacea incheiata intre noi, atunci sa pura mina pe acel necredincios si s5.-1 trimia la Poarta fericirii". Apoi, i s-a dat voie solului A. se intoarca. S-a emis firman imparatesc in ceea ce priveste pregatirile pentru o noun expeditie in Transilvania, in prinavara
77 Acatiu Barcsai.

78 Este vorba de unguri, secui $i sasi. 78 1069 H. = 29 septembrie 1658-17 septembrie 1659. 8 23 zilka'de 1069 = 12 august 1659. 81 August de Mayem (cf. Hammer, op. cit., vol. XI, p. 85-86). e" Leopold I (1658-1705).

NAIMA TARIHI

123

409

MAREA VICTORIE A LUI MEHMED GHIRAI HAN IN LUPTA CU OASTEA GHIAURILOR MOSCOVITI

In afara de faptul ca inalta imparatie nu inlaturase napasta de mai bine de zece ani a ghiaurilor venetieni, fusese nevoita sa duca expeditii i impotriva
410

djelaliilor din Anatolia, precum i impotriva maghiarilor. De aceea, o parte a otirii islamice se afla in Arhipelag, alta parte la paza tarmurilor. De asemenea, ea era impratiata cu asedii i cu lupte i in cetatile de margine. Craiul Moscovei 82, socotind ca din aceste motive adunarea for nu va fi posibila, a crezut ca este momentul potrivit. De aceea, pe de o parte, recruta oaste nenumarata, iar pe de alta staruia in dorinta greita de a tulbura iniparatia cea venica otomana prin distrugerea tinuturilor sale. Pentru aceasta, el aduna oti de mai bine de doi ani i pregatea acme pentru expeditie. Potrivit adevarului ca neamurile ghiaure se unesc" $ datorita necazurilor provocate de voiezovii din Ungaria i din Tara Romaneasca i Moldova, el i-a pierdut rabdarea i a trecut la fapte pentru a conduce la victorie oastea sa i pentru

a ocroti credinta i tarile neamurilor sale.

<Tarul se gindea sd distrugl oastea tatareasca i s5. devasteze tinuturile turceti, precum i pe cele ale cazacilor de Oceacov, care nu-i tr5.dau pe tatari. La porunca sultanului, hanul porne#e cu o oaste mare i it infringe pe tarul Rusiei, devastindu-i tinuturile>.
416

SITUATIA TARII ROMANE$TI $I A MOLDOVEI

417

Mai inainte de aceasta, Giirdji-Kenan pap, valiu de Buda, i DjanArs lan pap, beilerbeiul de Silistra, fusesera insarcinati sa stea prin partile Transilvaniei pentru a face ascultate poruncile noului ban care fusese numit in vilaietul Transilvania ". Mihnea 84, voievodul Tarii Romaneti, cerind invoke de la Kenan paa s mearga in vilaietul sau, nu apelase la DjanArslan papa pentru aceast5. invoire. Dupa ce luase permisiune, in momentul
de adio, Djan-Asian papa daduse de ciuda.' un picior in burta bietului Mihnea i, chiar in fata sa, 11 trintise pe spate, insultindu-l: Bre, afurisitule, eu sint valiu de Silistra i nu to cobori ca sa apelezi la ocrotirea mea, cerind invoire?". Mihnea ieise indignat i plecase in vilaietul Transilvania 85, spunind cu infumurare: Jur ca nu voi ierta aceasta ocara I Va vedea el cum se lovete cu piciorul !". Apoi, Djan-Arslan pap., la rindul sau, fiind invoit de catre Kenan papa sa mearga la posful sau, cind a intrat in vilaietul Tarii Romaneti, Mihnea i-a aratat de forma ceremonie de sinceritate i prietenie, dar apoi s-a rasculat,

atacindu-1 pe Djan-Arslan papa cu populatia Tarii Romaneti. Rezistenta fiind cu neputinta, Djan-Arslan papa a ales fuga, neavind incotro. El a trecut Dunarea, cu mii de greutati, prin fata SiSovului 86 i a aratat situatia la Poarta fericirii. De asemenea, Mihnea, primind ajutor de la unguri, a adunat multa oaste, iar Constantin 87, care era mai inainte voievodul Tarii Rom5.neti i care fugise, venind, la rindul sau, cu ajutoare de la Rakeczi-oglu, puse stapinire cu fora pe Moldova i dadu natere la tulburari. De aceea,
82 Alexei Mihailovici Romanov (1645-1676). 88 Acatiu Barcsai.

" Mihnea al III-lea Radu. " De fapt, in Tara Romlneasca.


88 ZigOVi, azi Sviqtov. 87 Constantin Serban.

124

MUSTAFA MAIM 1.

a sosit tire despre stricarea pi tulburarea ordinii in acele serhaturi. Afars de aceasta, asa cum s-a aratat mai inainte, Koprulu Mehmed pap., mare vizir al acelui timp, cucerind Ineul, numise din partea Inaltului Devlet crai in Transilvania pe ghiaurul dintre transilv5.neni cu numele de Acatiu Barcsai, in locul craiului Transilvaniei, Ralcoczi-oglu, care se rasculase pI fugise,
418

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE SAPTEZECI88

... Yn ziva de vineri, 10 djemazi-ul-ahir 89, al doilea mirahor cel mic, <Merzifonlu Kara> Mustafa aga 89a, a fost numit in eialetul Silistrei
419

EVENIMENTELE DIN NORD

Cind maria-sa padisahul, ocrotitorul lumii, venise de la Bursa la Adrianopole, 41 sfatuise sever pe maria-sa marele vizir sa faca pregatiri in vederea indepartarii rAscoalelor din tinuturile nordice. Dupa sfat, valiul de Bosnia, vizirul Seidi-Ahmed papa, fusese mutat in eialetul Buda, fiind totodata numit pi pentru paza cetatii Ineu. Acum, inlaturarea intrigii hainului, zis RalcOczioglu, precum si aducerea in Transilvania a lui Barcsai si numirea acestuia la domnia Transilvaniei fusesera 15.'sate pe seama mai sus aratatului vizir Seidi-

Ahmed papa. De aceea i s-a trimis strasnica porunca imparateasca.

De asemenea, considerindu-se potrivit ca oastea tatareasca sa fie trimisa, ca un vint, asupra voievozilor din Tara Romaneasca si Moldova, i s-au trimis pi hanului cel glorios porunca imparateasca, sabie si hilat. Ahmed bei, guvernator in sangeacul Ilbasan, cel care facuse mai inainte multe servicii, aratind vitejie pe cimpiile de lupta din Tara Romaneasca si din Moldova, si caruia, drept rasplat5., i se acordase sangeacul respectiv, fusese sfatuit sa astepte la Silistra, cu 1 000 de viteji rumelioti, sosirea ostii Ware pi, alaturindu-se, sa depuna sfortari pi s slujeasca in vederea distrugerii dusmanului credintei pi pentru victoria sprijinitorilor padisahului. Cu acest scop, el fusese trimis la acele serhaturi. Lui Ghica 90, care anul trecut fusese numit din partea inaltei

impkafii domn in Moldova si care, la ocuparea ei de care Constantin 91,

420

fugise pi venise la Adrianopol, i-a fost acordata domnia Tarii Romanesti 92. De asemenea, domnia Moldovei a fost data fiului voievodului Lupu 93, care mai inainte fusese timp de 20 de ani domnitor in vilaietul mai sus aratat si care statea inchis la Iedi-Kule. Acestia au fost trimisi <in Tara Romaneasca si Moldova). Cind ei au venit, Gazi Ghirai, care era calgaiul gloriosului ban, sosise in apropiere, potrivit firmanului imparatesc, cu vreo 50 000 de ostasi. De asemenea, pi lesii trimisesera in ajutor un numar oarecare de osti, care se atasasera ostii Ware. Ghiaurii josnici, la rindul lor, formasera in fata ora-

sului numit Iasi sapte tabere si, gala de alti luptatori, pusesera in tabara si vreo 13 000 de puscasi si asezasera in fata for douasprezece tunuri, fiind gata pentru lupta pi macel. Nenumarate raiale si osti din partea populatiei
1070 H. = 18 septembrie 1659-5 septembrie 1660. 10 centazi II 1070 = 22 februarie 1660. 999 Viitorul mare vizir Kara-Mustafa pasa, asediatorul Vienei In 1683. Gheorghe Ghica, domnul Moldovei (martie 1658noiembrie 1659). 99 91 Constantin 5erban Basarab (noiembrie 1659). " In noiembrie 1659, Mihnea. al III-lea Radu fiind mazilit. la Gupta (Vasile Lupu) ; fiul lui era Steflnitit Lupu (noiembrie 1659-1661).
98 89

NAIMA TARIHI

125

Luind maSuri pentru inlaturarea taberelor dusmane, cu invoirea ostilor islamice an pus sa mearga inainte ostile cazacesti si lesesti. Ele insele au pomit

vilaietului au venit si s-au supus noului voievod, fiul lui Lupu (Kupul).

dupa acestea asupra taberei. Ajungind si venind fats in fats, au inceput indata lupta si macelul. In timpul luptei, au distrus si au imprastiat majoritatea ostilor lesesti si cazacesti, care se aflau in fats. Cind si ceilalti ostasi
i-au atacat, lupta in tabara cu afurisitii a devenit foarte grea. De aceea oastea

islamica s-a prefacut ca este infrinta si s-a retras pe de cimpul de lupta in Fs, pentru a-i desparti de tabara si pentru a-i scoate la camp deschis. Dar ghiaurii netrebnici nu s-au pus pe urmele lor, ci s-au intors in taberele lor.
Cu aceasta s-a renuntat la lupta in ziva aceea. Atunci, afurisitii necredinciosi,

421

aruncind din tunuri si pusti, au facut ca locul unde se dadea lupta sa para ingust in fala ochilor tatarilor si nu i-au lasat sa se apropie de ei. $i ziva aceea a trecut in felul acesta. A treia zi au pornit iar5.si din toate partile la lupta si la macel. Ori de cite on ghiaurii josnici se aruncau in lupta, oastea islamica, la rindul ei, se prefacea el este infrinta si se dadea inapoi. De aceea ghiaurii, condamnati focului din infern, inaintau mereu atacindu-i si, in felul acesta, s-au despartit de taberele lor. Oastea islamica, la rindul ei, potrivit versetului foloseste in lupta siretlicul", a luat masuri pentru a-i imprastia cu viclenie pe cei aratati mai sus, urmind ca apoi, dupa ce se vor fi prefacut
ca fug, sa-i prinda si sa-i nimiceasca cu usurint5.. De aceea Iali-agasi Mehmed bei a plecat indata in alts parte cu 3 000 de viteji care i se supuneau, pornind spre muntii din apropierea terenului de lupta. De asemenea, a plecat in alts parte si oastea de Rime lia, impreuna cu Ahmed bei. De asemenea, si renu-

mitul Gazi Ghirai, care era capetenia ostirii tatare, a pornit cu restul ostii

spre Fs, ca si cum ar fi fost infrint. Atunci, dusmanii, cu ginduri rele, socotind

ca sent in culmea biruintei, au sarit cete dupa cete sa-i prinda din urma si au cazut in ispita de a vina oastea imprastiata. Astfel, oastea lor s-a risipit,
iar in momentul in care erau imprastiati pe ses si prin mun$i, vitejii si curajosii razboiului sfint s-au intors si au tras spada setoasa de singe asupra dusmanului

422

credintei. Venind din toate partile, ca niste lei, dusmanul raufacator a fost infrint si calcat intr-o clips, iar sesurile si muntii s-au umplut de cadavrele lor. Cu ajutorul si cu grija lui Allah adeverindu-se versetul: biruinta este cu Allah", dusmanii credintei au fost invinsi si distrusi, iar gaziii musulmani au devenit victoriosi si triumfatori. Voievodul cel josnic fugind in partile Tara Romanesti cu un numar mic de crestini (zimmi) raufa'ca'tori, oastea care pornise pe urmele lor i-a ajuns si i-a trecut prin sabie fara crutare. Ostasii islamici, flind onorati cu prazi nenuma'rate, au pus la resedinta sa pe noul voievod, <tefanita Lupul>. Dupa ce au ramas citeva zile, ei au pornit spre Tara Romaneasca pentru a pune la locul s5.0 si pe voievodul acesteia. Voievodul intrigant al Tara Romanesti, caruia i se zicea Milraea 94, in zilele tineretii sale, fusese un baiaf cuminte si, timp de peste 20 de ani, fusese educat impreuna cu pajii ( ifoglan ) lui Kodja-Kenan pasa, cuceritorul cetatii Ahisha. El se impodobea cu caciula de samur si cu haine de musulman si, fiind s'atul de sare si pline, citea si stria din carti in limbile araba si persana si turc5. si spunea: Voi fi un musulman adevarat !".
" Mihnea al III-lea Radu.

126

MUSTAFA NAIMA

Pe vremea raposatului Murad 95 han gaziul, el se straduise pentru a obtine eialetul Tani Romaneqti. Apoi, cu timpul, fiind onorat cu beilic 96, se hranise din binefacerea dinastiei inaltului Devlet otoman. Totusi, el s-a rasculat si s-a razvratit provocind multe intrigi .i gilcevi. In timpul rascoalei sale, el a pus sa fie uciqi peste 1 000 de negustori care se aflau in Para sa *i a indraznit s se opuna cu o ceata de ghiauri care se adunasera linga el, dintre maghiari qi croati. El a aflat ca voievodul Moldovei nu a putut sa se lupte cu atita oaste si ca a fost infrint. Cind a fost in*tiintat ca oastea islamica va veni indata si asupra sa, el s-a zapacit *i *i-a pierdut vointa. Neputind s lamina pe loc nici o clips, si-a ridicat vistieria ( hazine ) si avutia sa qi, impreuna cu suita sa, a fugit linga 13.5.1c6czi-oglu. Sosind Indata oastea islamica, nu s-a gasit nici o urm5. de afurisiti. Au cautat cete dupa cete *esurile qi muntii, pins la granita, *i au trecut prin sabie pe cei care ii intilneau *i aflau de la ei ceea ce cunoaqteau despre suita celui mai sus aratat. Ei au curatat Cara aceea de razvratiti, distrugind in total 12 700 <de ghiauri> qi au a*ezat in re*edinta
sa pe noul voievod al Tarii Romaneqti 97.
<Sultanul, aflind toate acestea., 1-a onorat cu daruri pe emirul titarilor si apoi i-a dat voie sd se intoara la resedinta sa>. (Uciderea lui Kadri pap., fost valiu de Silistra).
425

LUPTELE LUI SEIDI-AHMED PASA CU OASTEA UNGUREASCA.

Rakoczi-oglu, care In trecut era principele Transilvaniei, fusese mai


426

eliberat dind 100 000 de galbeni. Cind el ii aratase gloriosului han situatla sa, hanul aprobase si daduse voie sa trimita un om in vilaietul sau ca sa is banii pentru slobozirea celui mai sus aratat. In timp ce rudele qi prietenii acestuia se straduiau s adune banii aratati, aflase aceasta voievodul Tarii Romane*ti caruia i se spunea Djivan-bei 1" si, avind legaturi din trecut, trimisese *tire gloriosului han 0-1 ceruse pe Kemeny, in schimbul promisiunii sale de a-i trimite despagubirea de 100 000 de galbeni. Hanul, la rindul sau, crezindu-1, i-1 trimisese <pe ,Kemeny) cu citiva osta*i tatari renumiti. Dar afurisitul care se numea Ioan Kemeny parea un ghiaur priceput in viclenii Si plin de rautati diavole*ti. De aceea, cind Kemeny a venit linga voievodul Tarii Romane*ti, 1-a tutors pe acesta, cu felurite sfaturi, de la supunere fata
de padi*ah *i a devenit astfel cauza rascoalei *i a razvratirii pe care *i le planuia de mai inainte in sufletul sau. Voievodul Tarii Romane*ti, dupa ce i-a ucis pe tatarii care venisera sa ceara banii, precum si pe cei peste o mie de negustori turd, care se aflau in acele tinuturi, 1-a trimis pe Kemeny linga Rakeiczi-oglu
si

inainte cuprins de dorinta domniei tinuturilor le*eqti. De aceea, in prima parte a anului 1067 98, pornise din re*edinta sa, avind cu el vreo 60 000 de osta*i calauziti de diavoli. Totusi, oastea lui fusese distrusa qi supusa cu loviturile sabiei tatare*ti. Toate acestea au fost aratate la local lor. Afurisitul numit Ioan Kemeny 99, orinduitorul tarii sale, cazuse in lupta in miinile o*tii tatare*ti si statuse inchis mult timp. Apoi el se rugase sa fie

apoi, pregatindu-se cu vreo 10 000 de ghiauri haini, a facut cunoscuta


96 Murad al IV-lea (1623-1640).
96 Cu domnia.

99 Gheorghe Ghica (noiembrie 1659septembrie 1660). 98 1067 H. = 20 octombrie 1656-8 octombrie 1657. 99 Kelbano,s (pentru Kemeny Ianos). ioo Djivan bei (Civan Bey ), Mihnea. al III-lea Radu.

NAIMA TARIHI

127

nesupunerea sa fats de Ina ltul Devlet, precum i unirea i intelegerea sa <cu Rakeczi-oglu>. Afurisitul Kemeny, ajungind linga. RalcOczi-oglu, 1-a atttat si pe acesta, indemnindu-1 s ceara tinuturile sale de motenire. In felul acesta, ei au inceput sa adune oti. In scurt timp, <RalcOczi-oglu> a pornit asupra
noului voievod, Acatiu Barcsai, cu vreo 20 000 de ghiauri afurisiti bine preg5.titi
427

i inarmati. Mai sus aratatul, neavind putere sa reziste, adusese la cunotinta Inaltului Devlet in cel hal ajunsese. Atunci, Seidi-Ahmed paqa a fost mutat din Bosnia la Buda, fiind Insarcinat cu paza <cetatii> Ineu i cu inlaturarea rascoalei prin Transilvania. Noul voievod 101, trimitind om care s anunte. sosirea in apropiere a lui Ralcoczi-oglu, ceruse ajutor de la Seidi-Ahmed paa. Vizirul cel mai sus aratat, la rindul sau, alegind vreo 4 000 de viteji i oameni renumiti din oastea de serhat, care se aflau linga el, i-a trimis in ajutorul celui mentionat mai sus, Impreuna cu Sarl-Husein paa, fratele lui Siavu paa. De asemenea, i el, pregatinduli cele necesare, a pornit Indata <spre Transilvania). La rindul sau, necredinciosul, care era capetenia ghiaurilor, fiind informat de faptul c5. Husein paa a venit in apropierea sa cu o oaste viteaza de vreo 4 000 de oameni, precum i de faptul ca renumitul serdar, la rindul sau, va veni indata cu o oaste nenumarata, a trimis un numar oarecare de ostasi necredincio0 i afurisiti la paza unei trecatori greu de trecut, care se afla in drum, pentru a impiedica trecerea otii islamice. Husein papa a aflat de aceasta viclenie 0 a trimis in grabs serdarului o tire, f5.cindu-i cunoscut ca daca nu va trece inainte de sosirea otii ghiaurilor, nu va sdpa nici unul dintre gaziii musulmani care se afla linga el i ca toti vor fi distrui de sabia

428

La rindul sau, serdarul, viteaz ca Rustem, indlecInd chiar in ceasul sosirii acestei tiri, a trecut, cu ajutorul lui Allah, prin trecatoarea mai sus aratata inainte de sosirea ghiaurilor. El adusese vreo 5 000 de ostasi care i se supuneau i venise asupra cetatilor ... 102, unde se afla noul voievod. Ina cei care se aflau in cetate pregatisera toate cele necesare qi ambele parti au pornit la lupta i la macel. Oastea musulman'', care se afla in adapost, ieea necontenit spre tabara
de dumani. In felul acesta, lupta a continuat aproape cinci luni. Oamenii care erau trimi0 de catre maria-sa renumitul pasa, ca sa ceara ajutor, venisera de multe on i arataser5. situajia. Dar, datorita iernii grele nefiind posibila nici o actiune, aminasera <ajutorul> pentru primavara. Cind au sosit zilele de primavara, paa ceI viteaz i-a scos corturile sale pe es. Dupa ce s-au pregatit pentru a porni in tinuturile ghiaurilor, s-a tinut cu oastea de serhat un sfat privind lupta.
dumana i dadea atacuri fa'ra flick. Cu ajutorul lui Allah, ea nu a fost invinsa

dumana.

feluri. Un grup fiind inzestrat cu calitati razboinice i de razbunare, da cu sabia qi distruge. Ceata aceea este renumita prin porecla de haiduak. Dupa
ce vor fi pradate i stricate tinuturile acelui neam i dupa ce cetatile i celelalte

Atunci, unii au spus cu tarie: Populatia Transilvaniei este de trei

localitati ale for vor fi distruse, iar avutiile i lucrurile for vor fi devastate 0 pradate, abia dupa aceea va fi uor, cu ajutorul lui Allah, sa se raspund5. celorlalti". Aceasta parere fiind socotita mai dreapta i mai potrivita, au pornit In partea aceea. Plecind cu gaziii de la granita glorioasa i cu vitejii care se
101 Acatiu Barcsai.

1" Loc alb.

128

MUSTAFA MAMA

929

aflau in slujba sa, au parcurs distante si au intrat cu totii in tinuturile haidusacilor. Cei din ceata mai sus aratata, la rindul lor, aflasera ca vor veni stile musulmane. De aceea afurisitul zis Barkoci 1", unul dintre apropiatii lui RakOczi-oglu, care era comandantul unei cetati din acele tinuturi, numit5. Oradea (Varat), renumita prin intariturile si prin santurile ei, adunind peste 20 000 de ostasi, pornise in grabs s5. is trecatoarea unei vai inguste care se afla la granita si sa impiedice intrarea ostii islamice in Cara lor. In momentul cind <turcii> treceau pe valea mai sus aratata., au sosit si afurisitii. VAzind trecerea ostii musulmane prin trecatoare, inimile lor au fost cuprinse de spaim5. $i, cunoscind taria lor de rezistenta, s-au pregatit s5. fuga. Socotind ca sfortarile lor se vor termina cu infringere, s-au intorg pe drumul pe care venisera. Ostasii viteji, la rindul lor, pornind in grabs pe urmele lor, i-au trecut prin sabie pe cei pe care i-au ajuns. Pe multi altii i-au prins si i-au facut_ prizonieri. De asemenea, au fost luate si tunurile din alaiul lor si munitiile lor. Apoi <turcii> au descins cu hotarire asupra vestitei cetati cu numele de Boceai 104, devastind satele si tirgurile peste care dadeau si incendiind si stricind fortaretele si palancile lor.

108 Barkoci, BarkOczy; veche familie ungureasa. Pe la 1660 se afla in viata Bark6ozy Istvan al II-lea, care s-a luptat in don& rinduri cu turcii (m. 1679).
104 BOcay, sau Pocay, Pocsaj, Poceai.

II

MEHMED RAID

Istoriograful otoman Mehmed Rasid s-a nascut la Istanbul, unde tadl sau, molla Mustafa, originar din Malatya, era cadiu. Anul naterii acestui cronicar nu se cunoate. In orice caz, el s-a nascut pe la mijlocul celei de-a doua jumatati a veacului al XVIII-lea. La inceput a indeplinit diferite functii carturareti (1692-1714), care au continuat i mai tirziu, concomitent cu alte slujbe. Astfel, in anul 1714 (1126 H.) Rasid a fost numit istoriograf oficial (vak'anuvis) al Imperiului otoman, continuindu-1 pe Mustafa Naima, dei intre timp postul respectiv fusese acordat pentru scurta vreme lui Rif'at efendi. Raid a ocupat aceasta functie pina in anul 1722 (11'34 H.), cind a fost trimis la -Alep in calitate de cadiu, dar nu a stat mult, fiind mazilit. Mai tirziu, Mehmed Raid a plecat ca sol in Persia (1728/1729 = 1141 H.)1 cu rangul de beilerbei de Rumelia, clnd a purtat i titlul de pa$2, far in anul 1729 (1142 H.) a fost numit cadiu de Istanbul. Din cauza unor intrigi urzite in jurul lui Raid, in timpul rascoalei din 1730, el a fost exilat in insula Kos (Istankay), dar in scurt timp a fost pus in libertate. Cu toate acestea, adversarii lui Raid au reuit s5.-1 exileze din nou la Bursa, de unde a fost trimis in insula Lemnos. El a scapat din surghiun abia in 1733/1734 (1146 H.), dupa trecerea lui Ali paa in postul de mare vizir (1732). Spre sfiritul vietii sale, Raid a indeplinit i functia de cadiasker de Anatolia (1734 = 1147 H.)

i a murit la Istanbul in iulie 1735 (safer 1148).

Mehmed Rasid este cunoscut atit ca poet, cit i, mai ales, ca istoriograf. El se numara printre poetii de seamy ai literaturii turce din epoca otomana. A compus o colectie de versuri, intitulata Divan. A scris o serie de carti de cucerire (Fetihname) 9i alte corespondente oficiale. In calitatea sa de istoriograf oficial al imperiului, a redactat o cronica numita Tarih-i Rapid (Cronica lui Raid), in care povestete evenimentele incepind din anul 1660 (1071 H.) i pina la 1722 (1134 H.).
Cf. si M. Cavid Baysun, Miiverrih Rasid Efendenin Iran elcililine dair (Despre solia cronicarului Rasid efendi in Persia), in Ttirkiyat Mecmuasi", Istanbul, vol. IX, 1951, p. 145-150. 8 M. Mtinir Aktepe, Vak'a nilvis Rafid Mehmed Efendi'nin Ep-ref *eih nesdindeki elfilili ye buna tekadditm eden siyasl muhabereler (Solia cronicarului Mehmed Rasid Efendi la Esref han si relatiile politice care au precedat-o), in TOrkiyat Mecmuasi", vol.XII 1955, p. 155-179.

130

MEHMED RAID

Limba folosita de Ra0d In opera sa istorica este relativ upara fata


ei a tratat evenimentele i faptele demnitarilor otomani punind accentul mai mult pe elogierea diferitilor conducatori ai imperiului. Str5.duindu-se s serie o opera nepartinitoare, Racid a cautat sa Impace diferitele tabere ale caror interese economice sau politice se ciocneau intre ele. De aceea, cronica sa pierde mult din obiectivitate. Cu toate acestea, opera istorica a lui Ra0d reprezinta una din sursele principale pentru cercetarea istoriei otomane dintre anii: 1660 i 1722 ('1070-1'134 H.). Cronica lui Ra0d confine relatari deosebit de ample 0 despre trecutul poporului roman, ele referindu-se mai ales la perioadele critice ale istoriei
au cuhninat cu marele asediu al Vienei de catre turci in 1683, iar dezastrul otoman din fata capitalei austriece a favorizat prelungirea starii de razboi cu Liga sfinta", care a durat peste un deceniu i jumatate, afectind profund i situatia din Arlie romane piny la pacea de la Carlowitz (1699). Aceasta cronica reprezinta unul din putinele izvoare narative turce0i pentru desf4urarea campaniei de la Prut din 1711$, ca si pentru razboiul turco-austro-venetian care s-a incheiat cu tratatul de la Passarowitz (1718), adincind tot mai mult criza orientala dedanata dupa asediul Vienei. Pe ling o serie de documente oficiale sau informatii orale, studiile comparative au aratat ca printre izVoarele folosite, dar nespecificate, de Raid se numara i cronica lui FindIklili Mehmed aga (Silandar)4, mai cu seams partea intitulata Nusretname (Cartea gloriei)4, precum i conceptele cronicii lui Rif'at efendi, care fusese numit pentru ? vreme cronicar oficial dup5.
Naima.

de aceea a altor cronicari. In ceea ce prive0e continutul acestei cronici, autorul

otomane, cind razboaiele succesive turco-austriece, turco-polone si turco-ruse

S-a folosit i de cronica lui Sari-Mehmed paa (Defterdar Zfibdetiel-Vekayi (Esenta informatiilor).

m. 1717),

Cronica lui Ra0d a fost editata de doua ori: prima editie a aparut In 1740/1741 (11.3 H.) la Istanbul, In 2 volume, iar a doua, tot la Istanbul, In 1865/6 (1282 H.), in 5 volume. Extrasele alaturate privind t'arile romane

shit date dupa editia a doua. Din cronica lui Ra0d s-au facut i unele traduceri In diverse limbi
europene, De ex.: M., Norberg, Turkiska rikets annaler, Hernosand, 1822, III, 653-1079 .a.

BIBLIOGRAFIE:
Rapid, Tarih, vol. V, p. 449-454; O.T.M., p. 44-45; 0.M., III, p. 55-57;
E.I., III, 1936, p. 1200 (art. Rashid) ; G.O.W., p. 268-270; Ahmed Refik, Alimler ve san'atkdrlar (invalati pi artisti), p. 302-328; M fakir, Rapid, in MO", nr. 19/1948, p. 13-14; Ali Kemal, Mehmet Rapit miiverrih mi, fair mi? (Mehmed Rapid este cronicar sau poet?), Istanbul, 1334 H., 112 p.; Tiirkiye Ansiklopedisi (Enciclopedia Turciei), vol. VI, Istanbul, 1958, p. 170; I.A. (art. Rapid de M. Kemal
Ozergin).

la Prut (1711), in Studii, Revista de istorie", 1961, nr. 4, p. 920-933. Cronicar otoman (vezi Cronici turcepti..., vol. II).

I Vezi pi Mustafa A. Mehmet, Cronica lui Mehmed Rapid ca izvor pentru campania de

5 Orhan F. KoprilltI, Rapid Tarihi'nin kaynaklarsndan biri: Siltlhdar' sn Nusretndmesi (Unul din izvoarele Cronicii lui Rapid: Nusretname a lui Silandar), in Belleten", Tfirk Tarih Kurumu, Ankara, nr. 43/1947, p. 473-487.

TARIH
ed. Istanbul, 1865/66 (1282 H. ), 5 vol.

Volumul I (532 p.)


11

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE APTEZECI 41 UNU'

A sosit tirea imbucuratoare ca maria-sa generosul vizir All pasa ...2, numit serdar in partite unguresti, mergind cu un numar oarecare de distinsi ostasi viteji, a imprastiat <ceata> dusmanilor i apoi, asediind i fortind cetatea Oradea (Varat), o astfel de forta'reata puternica a devenit proprietatea sultanului credintei, cu tot ce avea in ea si cu tot ce depindea de ea.
OCUPAREA TRANSILVANIEI DE CATRE OASTEA AUSTRIACA.

Mai inainte de aceasta, maria-sa marele vizir Kopriilti Mehmed pasa?, i supunind cetatea Ineu (Yanova), trimisese, dupe aceea, craiului numit Akos!, pe care-1 numise din partea Inaltului Devlet crai in Transilvania, repetate firmane pentru ca demnitarii Transilvaniei sa i se supun5.. Dar afurisitul cel lacom numit Ioan Kemeny2, care era conducatorul
cucerind

treburilor lui RalcOczi-oglu, cel pierit in lupta de mai inainte cu vizirul

viteaz Seidi-Ahmed pasa, si care fugise din cimpul de batalie si care, de atunci incoace, statea i locuia in vilaietul austriac, aflind de plecarea in Transilvania

a mai sus mentionatului Acatiu (Akof ), numit crai, precum si de pornirea serdarului Ali pasa spre locul de iernare, a adunat pe capul s5.0 vreo 30 000 de austrieci si a inceput s distruga cetatile transilvane, pe care le intilnea in calea sa, fiind numit din partea austriacului7 crai in Transilvania cu conditia ca austriecii sa ocupe toate cetatile Transilvaniei. Mai sus numitul- Ioan Kemeny, fund in trecut conducatorul treburilor lui Rakoczi-oglu, era respectat i renumit printre transilvaneni. De aceea, cei mai multi supunindu-i-se lui, el a asezat oastea austriaca in cetatile ocupate, far apoi a pornit asupra lui Acatiu, care era crai. Mai sus numitul Acatiu, neavind putere sa-1 intimpine i sa i se opuna, s-a tntarit intr-o cetate.Ioan
12

Kemeny, la rindul lui, asediind cetatea timp de citeva zile, a luat-o prin capitulare. Dar cind Acatiu a iesit afara, el 1-a omorit pe acesta, nedindu-i aman, si a pornit sa ocupe toat5. Transilvania
I 1071 H. = 6 septembrie 1660-26 august 1661.
2 S-a renunfat la unele formule. Este vorba de vizirul Kose-Ali pa,sa.

3 Koprillit Mehmed pass, mare vizir (1636-1661). 4 Ako,s, Acatiu Barcsai (1658-1660). 5 Hemeano,s; pentru scurt timp principe al Transilvaniei (ianuarie 1661ianuarie 1662). 6 Gheorghe Rakoczi al II-lea. 7 Leopold I (1655-1705).

132
13

MEHMED RAID

ACORDAREA TITLULUI DE VIZIR MUTASARRTFULUI DE SILISTRA

<Kara> Mustafa pap, fostul beilerbei de Silistra, obtinind mai inainte glorie prin serviciile sale fata de tronul imparatesc, <a fost numit vizir in
eialetul Diarbekir>.
14

OMORTREA RENUMITULUI VIZIR SEIDI-AHMED PA$A

Maria-sa marele vizir, avind ura pe vizirul viteaz Seidi-Ahmed pap., a carui bravura i vitejie devenisera cunoscute peste tot, cauta motive pentru distrugerea i nimicirea acestuia. De aceasta data, acuzindu-1 de nepasare si de unele cusururi In masurile de prevedere, s-a emis catre vizirul Ali pap, serdar asupra Transilvaniei, firman pentru omorirea lui <Seidi-Ahmed pap>. Acesta s-a grabit sa.-1 omoare i i-a trimis capul taiat la Curtea de la Poarta Imparatiei
NUMIREA LUI KOPRIYLtYZADE AHMED PA$A IN POSTUL DE CAIMACAM LA POARTA

Inrautatindu-se sanatatea mariei-sale marelui vizir Ktipriilii Mehmed pap. i eforturile sale flind indreptate pentru expeditie in Ungaria, el 1-a adus pe fiul sau, gloriosul vizir Ahmed pap.9, care era valiu de Siria9 i pe care dorea mult s5.-1 intilneasca, qi 1-a numit caimacam la Poarta fericirii
tocmai In momentul plecarii
15

20

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE SAPTEZECI $I DOI' SITUATIA TULBURARILOR $1 A RASCOALEI DIN TRANSILVANIA

loan Kemeny (KimyanoF ), care ocupase craiia Transilvaniei prin rebeliune i uzurpare, dupe ce pusese stapinire pe toata. Transilvania, ii scrisese serdarului Ali pap., rugindu-1 ca el sa fie confirmat la locul sau de catre !mita imparatie. Acesta ii daduse raspunsul urmator: Sali trimita fiul ca ostatic (rehin) ca s avem Incredere In supunerea lui i In serviciul lui devotat i pentru ca, In felul acesta, sa fie realizata dorinta lui". De aceea, din partea

lui Kemeny nu venise nici o tire. La sosirea primaverii, mai sus numitul serdar se Indreptase spre Transilvania Impreuna cu oastea norocoasa, desemnata sa mearga cu el. El pradase i ruinase satele i tirgurile intilnite In calea lui, pentru faptul de a i se fi supus lui Kemeny, i luase in robie populatia lor. Dupe ce majoritatea demnitarilor Transilvaniei se grabisera sa se supuna i sa ceara scuze pi se Prin supunerea demnitarilor Transilvaniei, partizanii sus numitului Mihail Apafi s-au inmultit din ce In ce mai mult. Vazind aceasta, Kemeny s-a grabit sa fuga, cu suparare pi cu necazuri, in partea austriaca.
s KOprilltIzade Fazil Ahmed pasa; a devenit mare vizir in 1661 ai a ocupat acest post pinit in 1676. P Sam (Damasc). in 1072 H. -= 27 august 1661 -15 august 1662. Mihal, Mihail Apafi I (166 1-1690).

rugasera pentru iertare, de aceea, cu ruga i cu sprijinul lor, Ali papa numise din partea Inaltului Devlet crai in Transilvania pe ghiaurul zis Mihail Apafill.
21

TARIH

133

Intr-adevar, Kemeny, vazind ca serdarul mai sus aratat s-a tutors la iernat, a venit cu niste afurisiti intr-un loc apropiat de cetatea care eq. resedinta lui Mihail Apafi. Luindu-se masuri de prevedere, beilerbeiul de
Ineu, Kiicilk-Mehmed pasa, fusese numit pentru paza craiului mai sus aratat. Af lind de atacul lui Kemeny, el a mers in grabs asupra lui si and a inceput sa se lupte cu el, Kemeny Ianos si-a g5.sit beleaua In timpul bataliei, bind din cupa mortii12. In felul acesta Mihail Apafi a ramas singurul crai independent al Transilvaniei. Atunci, cerindu-se si de la el cei 1 000 de pungi (kise ), pe care isi luase angajamentul sa le plateasca Acatiu, numit mai inainte crai din partea

vrut sa se intoarca spre local de iernare de la Timisoara, impreuna cu oastea norocoasa care se afla linga el. Atunci, mai sus numitul crai, Apafi Mihail, de teama vicleniei predecesorului sau Kemeny, nu a avut curajul s ramina singur In Transilvania. De aceea, pentru a-1 linisti pe cel amintit mai sus, a fost numit un beilerbei spre a-1 pazi.

Serdarul All pasa,dupa ce a pus rinduiala In craiia Transilvaniei, a

Inaltului Devlet, el a motivat ca nu are putere sa procure suma mai sus aratata si s-a hotarit s se faca arz catre Inaltul Devlet ca s se reduca cu 500 de pungi. Restul de 500 de pungi au fost Impartite pe cetatile din Transilvania si, dupa ce au fost strinse, au fost predate la locul cuvenit ...
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE SAPTEZECI $I TREF3 NUMIREA SERDARULUI SUPREM IN PARTEA AUSTRIEI

24 26

On de cite on ghiaurii austrieci atacasera unele cetati si intarituri din tinutul Transilvaniei, care erau dintotdeauna anexate la tinuturile padisahului, li se scrisese sa renunje la aceste ginduri si sa se fereasca de a face contrar pacii. Dar, afara de faptul ca ei s-au indaratnicit i au continuat s5...atace si sa provoace pagube tarii amintite mai sus, au sosit de la valii (viillat) si de la judecatori (hiikkeim ) arzuri si mahzaruri, aratIndu-se ca <austriecii) au inceput sa persecute si unele hotare islamice. De aceea, potrivit hatt-i humaiunului purtator de glorie, emis pentru discutarea acestor stari de lucruri, s-a convocat un medjlis in fata mariei-sale marelui vizir, iar gindurile austriecilor de a calca tratatul, precum si chestiunea pornirii unei expeditii asupra for au fost discutate cu demnitarii prezenti ai imparatiei. Ei au inceput sa vorbeasca in sensul dorintei mariei-sale marelui vizir, spunind astfel: De vreme ce atacul $i incalcarile ghiaurilor austrieci la hotarele islamice sint sigure, nu se cuvine deloc s se porneasca spre partea venetienilor (Venedik), Intrucit ghiaurii venetieni nu sint in stare sa pregateasca osti, dinspre uscat, incit s provoace teams si ingrijorare, si nu sint In stare P.' pricinuiasca pagube si stricaciuni la hotarele islamice. Pe clod ghiaurii austrieci sint dusmani puternici. De aceea, in aceste vremuri, chestiunea cea mai importanta este sa se depuna toate eforturile pentru aparare fata de
Astfel, luindu-se hotarire In acest sens, discutiile au fost Incheiate cu 0 rugs, iar situatia a fost facuta arz si comunicata la scara imparateasca ...
<Marele vizir Kopzilltizade Fazil-Ahmed pasa a fost desemnat serdar impotriva Austriei>.
12 lE151filia de la Seleusul Mare din 22 ianuarie 1662.

austrieci".

" 1073 H. = 16 august 1662-4 august 1663.

134

MEHMED HASID

28

DISCUTAREA STARII DE PACE SI RXZBOI CU SOLII AUSTRIECI 14 4

29

(Se mentioneaza faptul cl, in afar& de internunfiul imperial de la Poarta, care fusese dus impreunA cu oastea otomana, in timpul expedi$iei, mai venise un sol, care fusese retinut la Timisoara de serdarul All pasa, iar un alt sol fusese trimis spre Belgrad de cltre imperiali, dup& ce acestia aflasera de pornirea ostii otomane Impotriva Austriei. Tap trei soli si-au exprimat dorinta de a se intilni cu marele vizir Kaprilltizade Fazil-Ahmed pasa la Belgrad; dorinta for a fost acceptatit>.

20

nostru ca s relnnoim paces pe care o avem cu Inaltul Devlet i s5. intarim temelia prieteniei dintre noi". Atunci maria-sa serdarul suprem li s-a adresat astfel: Daca impatatul vostru dore$e A continue Si s intareasca pacea 0 prietenia, atunci de ce, de doi ani Incoace, contrar tratatului de pace, a construit o cetate noua pe pamintul padiahului nostru i, punind Wile austriece qi maghiare in cetatile Transilvaniei, a pricinuit pagube marl prieteniei? ... Dar nu s-a pierdut Inca nimic. Daca imparatul vostru dorete intr-adevar pace i daca avei in miinile voastre imputernicirile cuvenite, atunci, potrivit celor vorbite la Poarta, A distrugeti cetatea noua, construita in fata Kanizsei, contrar clauzelor Oa, sa izgoniti 0 sa scoateti din Transilvania oastea aus-

Cu ce treaba ati vent ? ", ei au raspuns: Am venit din partea cezarului

Cind maria-sa serdarul suprem" i-a Intrebat, prin mijlocirea talmaciului:

ca: noi sintem insarcinati din partea imparatului nostru ca sa nu incheiem. pace cu Casa osmana pins ce nu vom lua vestita cetate Sekelbed", precum i alte citeva oraqe din Transilvania", s-a suspendat medjlisul, iar solul care venise la Belgrad s-a rugat sa se intoarca cu o scrisoare, scrisa catre primul ministru (bafvekil ), continind cele discutate ...
31

triaca 0, in felul acesta, A. incheiem definitiv pacea. Capuchehaiaua raspunzind

SOSIREA SCRISORII PRIMULUI MINISTRU AUSTRIAC, ADRESATA SERDARULUI SUPREM

Sosind o scrisoare din partea primului ministru, in cuprinsul ei plin


dou5. parti, ni s-a scris 0 ni s-a pus in vedere s evaculm cetatile din Transilvania, care se g5.sesc in miinile noastre, 0 sa distrugem cetatea construita ling5. Kanizsa. Printul meu, noi ne-am mirat de faptul cum pot fi oare infaptuite astfel de lucruri Inainte ca ele s fie discutate i hotarite intre cele doul parti ? ... Dar daca pacea 0 prietenia dorite de noi, intre cele doua state, nu vor fi acceptate din partea inaltimii-voastre, pe baza celor ce exista in realitate, atunci toad lumea s fie martora c5. nu noi vom fi cauza tuturor faptelor rele care vor aparea de acum incolo" ... Atunci maria-sa marele vizir i-a trimis pe solii <austrieci> in cortul lui kethuda-bei i a dat firman ca s se discute acolo. Cind s-a pornit la discutii,
1" Baron de Goes si Simon Reniger von Reninger. 14 Eoprfilil zade Fazil-Ahmed pasa, mare vizir (1661-1676) . 14 Sekelbed, Szekelhyd (cf. Hammer, op. cit., vol. XI, p. 137); Sacueni.

de ineIaciuni se scria: ... Inainte de a se scrie ceea ce s-a vorbit la Poarta fericirii, intre cele

TARIH

135

33

Nu e deloc cu putinta de acceptat din partea imparatului nostru ca, renuntind la Transilvania si luindu-ne angajamentul distrugerii cetatii de linga Kanizsa, s dam anual ti 30 000 de galbeni". Si, zicind ca aceasta cerere o intariti cu cit va apropiati de vilaietul nostru", ei s-au indirjit in acceptarea articolului trei. De aceea s-a dat firman pentru trimiterea solilor spre Buda ...
SFATUL YNALTULUI SERDAR CU DEMNITARII imPARATIEI

chehaia-bei, potrivit instructiunilor primite din partea mariei-sale serdarului suprem, le-a spus: Retragindu-v din Transilvania 1i distrugind cetatea pe care ati construit-o in fata Kanizsei, sinteti nevoiti sa. da'i anual paditahului nostru i cei 30 000 de galbeni, pe care v-ati obligat sa-i platiti potrivit pacii incheiate pe vremea mariei-sale raposatului sultan Suleiman" ". De asemenea, solii au raspuns:

Dupa ce maria-sa serdarul suprem oastea islamica 1-au instalat corturile in tesul Budei, el a tinut un medjlis in ziva de 10 zilhidjge a anului respectiv17, cu toti vizirii man, emirii gloriosi, cu agale de ogeacuri18 si cu ceilalti oameni incercati, care se aflau in oastea imparateasca. El le-a zis si i-a intrebat: Iata ca ne-am apropiat de tara dutmanului credintei noastre. Acum problema se pune din ce parte trebuie sa patrundem si sa atacam tara inamicului. Dintre cetatile Raab ( Yana ?), Komoran si Uivar, care se afla in fata noastra, asupra careia dintre ele sa mergem?"
<Marele ;rizir motiveaz'd ca nu se poste merge asupra ma:01r Yanik i Komoran, ele fiind

neimportante i avind drumuri m16.stinoase. El a spus):

35

,,... Dar cetatea Uivar este o forta'reata care merits osteneala ti este retedinta celui de-al doilea sfetnic de oaste al cezarului austriac. Cele patru parti ale ei slut renumite cu cetati 0i tirguri .supuse ei. De asemenea, este vestita i prin bogatiile ei de minereuri in argint si aur. Speram sa anexam carilor paditahului o astfel de cetate, cu toate cetatile ti fortificatiile existente in tinutul ei, precum ti cu celelalte sate ti cu raialele ei. De asemenea, speram ca oastea islamica sa aiba parte de prazi din imprejurimile ei. De aceea ar fi bine s se hotarasca pornirea asupra Uivarului". Cind el a aratat Coate acestea in fata celor prezenti la medjlis, toti au

fost de parerea aratata mai sus.

NOI DISCUTII DESPRE PACE $1 PRIETENIE CU SOLII IMPARATULUI AUSTRIEI


36

spus: Sinteti <In timpul convorbirilor) Ali pasa, la rindul sau, de acord cu pacea incheiata pe vremea mariei-sale sultanului Suleiman tau cu aceea incheiata cu serdarul Ali pass. ?18 Nu va fi cu putinta o noun pace pins ce nu yeti retrage oastea austriaca din Transilvania qi, dupa ce yeti
16 Suleiman Magnificul (1520-1566). 12 10 zilhicce 1073 = 16 iulie 1663. 18 CApetenii de ieniceri. 1 Mai departe: Kodja-Murad pasa (zis si Kuyudju-Murad pasa), care contribuise la fnche-

ierea pica de la Zsitvatorok (1606).

136

MEHMED RA.5ID

distruge cetatea construita linga Kanizsa, nu va yeti lua angajamentul sa dati banii pe care-i plIteati c5.tre Inaltul Devlet, potrivit actului imperial cu privire la p5.cile anterioare, mentionate mai sus". Atunci solii au spus: Nici end nu poate fi de bani, dar dati-ne un ragaz de 15 zile. In acest timp, voi sa stati cu oastea pe rsul Budei, iar not sa mergem s5.4 scoatem
pe austrieci din Transilvania si s5. darimam noua cetate din apropierea cetatii

Kanizsa". Atunci All pasa le-a zis: Ce treaba ati avut pina acuma ? Dupa ce am ajuns aici cu o oaste atit
37

de numeroasa, mai cereti citeva zile de ragaz, ca s-i Ynselati pe gaziii musul-

mani de a supune cetatea pentru care au pornit ?". In timpul acesta, and cele doua parti se certau

5i nici una nu se 15.sa, maria-sa marele vizir auzea din dosul cortului, MA a fi vazut de cei din medjlis,

toate discutiile desarte. Vazind ca se pierde vreme, el n-a mai putut rabda 0i, onorind cortul cu prezenta sa, s-a adresat solilor astfel: Zicind ca t sintem desemnati cu Incheierea pacii ati pierdut pins

acuma vremea cu atitea vorbe zadarnice. Daca. Intr-adev5x doriti remnnoirea pacii, atunci sa dati un act (temessiik ) precum ca, scotindu-i pe austrieci din Transilvania darimind $i distrugind cetatea din apropierea Kanizsei, yeti achita fie cei 30 000 de galbeni pe care v-ati angajat sa-i dati la pacea cu sul<Solii, nefiind de acord en plata sumei arltate decit sub forma unui dar oarecare, au fost trimii spre Buda>.
39

tanul Suleiman han, fie cei 300 000 de aspri pe care v-ati angajat s5.4 dati c5.tre Inaltul Devlet la pacea incheiat5. cu Kodja-Murad pasa ..." <In 1606> .

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE APTEZECI V PATRU20 YNCEPUTUL ASEDIERII CETATII UIVAR

43
44

SOSIREA PRINTULUI AHMED GHIRAI, FIU DE HAN, CU OASTEA TATARA

... El a fost dus la un Malt cort impodobit si pregatit la ordia imparateasc5.. Dupa el si-a prezentat alaiul si fratele sau, printul Mehmed Ghirai,

cu vreo 15-20 mil de ostasi cazaci Dupa ei, tot In ziva aceea, 0i voievodul Moldovei21 a aratat alai cu oastea sa de moldoveni. La sosirea lor, a intrat o mare spaima in ghiaurii
josnici care vedeau aceste alaiuri de printre zidurile cetatii <Uivar>
SOSIREA A JUTORULT.JI DIN PARTEA CEZARULUI SI INFRINGEREA

45 49

<Cucerirea ai supunerea cetAtii Uivar de eltre turci prin capitulare conditionati (vire )>
SOSIREA CRAIULUI TRANSILVANIEI LA ORDIA IMPARATEASCA.

Din ziva cind maria-sa serdarul suprem pornise de la Poarta in expeditie frnparateasca., el pFuncise, de citeva ori, cu scrisori, lui Mihail Apafi, care era craiul Transilvaniei, sa vina cit mai repede si sa se ataseze ostii implatesti.
" 1074 H. =-- 5 august 1663-24 iulie 1664. Eustratie Dabija (1661-1665).

4. Cronica lui Raeid. Sosirea principelui Transilvaniei, Mihail Apafi, la oastea marelui vizir, In timpul expe-

dilutor din 1663 1664 (vol. I, p. 49).

.0-4 ar;

(ti) A

11 %.,t1

j ) 241
J.L...1.11

rt
I

aC...":14,

;JAL..

ziy 51 j ji.dd
y

17; 4.505.7 .) c.a.;


JA:61

.5-41.;*,7 Lt:i 11. 4...0j'.5 ,is


4,1.131)1:.-15 ).% 3 )1 .Sal
A.:10

yr )

4:4CLiCil.. 6:7 die' 4.7-'7) it


ss

)t. /4s la:10 jaIf


41,:

31 f
3

.:.))33414064;) .3,;*
T

r."1 )'
Low
%-+

(v y " a a !Jii
J

4 - jt: :
v
to 44;0

ail 5 NA 614 Zy. Lao SI > >1 01,15

4..)
ti.

J. 4 :A: kiY Z,P131 J j; j 4)1

4:...14;16--L) jam!

ji.)

sty ri.A;1
ksj

Ji- .-J,1-!/I ; -fs efl )14,, 6_1; o L.:

SA
iy

)1

L.

")11-.:01 Ai:Jo:131
....di). pi

J}:jk:20.

1k1
J L., a 1:1,1.1-1 IL...! 31. ),1

.1e 411,c.t

.)J; j',A.' vIll


..1:r
so. AC,

6-1.*- k:).1"*`"S

r.to

53;

611..
Le>

J1) .7:5 4)1+1. *kris.. cia.i.e:312;c4 zapk y.La csi .k)(


A:.1

jt;,AI A4 L.. J....L..1..12'. jtliI ,A.1 4.,CA Z32.'


4:/!r.
A:1;i1

ote

J.J.11

; orgy...) j I-j31 C4.4 t14,:pkip.

ej.1..kaj'alt jaw/ &KA &limey. Avo ,:j A:11. 0.5J.1(


414.1 1.711C

Jr...,1

4.0 ,e,i0,.;

ijCZ JL Z:st;12. :4i A.) jLS:k1 j


Cj.14. )11

`)

138

MEHMED RAID

Dar craiul mai sus aratat, temindu-se ca, datorita unor arzuri de curind, va fi omorit de catre serdarul suprem, i-a cerut scuze i 0-a mentinut scuzele on de cite on se emiteau scrisori i porunci pentru venirea sa la expeditie. El

zicea: Daca merg la expeditie, afara de faptul ca tezaurul padiqahului nu

va fi adunat, tara poate fi ruinata prin ocuparea ei de catre dumani". Maria-sa

serdarul suprem, cel ager la minte, simtind ca pricina unei astfel de purtari provine nu din nesupunere, ci din frica acestuia, a chemat in fata lui, dupa cucerirea Uivarului, pe capuchehaiaua craiului mai sus aratat, care se afla la oastea imparateasc5., i i-a zis: De ce craiul taraganeaza 1 intirzie, in felul acesta, sa dea ascultare poruncii ? In privinta supunerii sale, el s fie

sigur de nor.

Spunindu-i in felul acesta situatia adevarata, el a trimis in Transilvania,


cu o noua scrisoare cu acest cuprins, pe capuchehaiaua sa impreuna cu Muhar50

Jurind ca nu are nici un fel de gind r5.0 <fata de crai)', el i-a mai spus: ),Scopul invitatiei noastre este de a discuta cu el numaidecit unele chestiuni".

rem aga, unul dintre agalele sale22. De ast5. data, Mihail Apafi s-a gr5.'bit s se supuna, cu doua-trei sute de calareti, fara nici un fel de intirziere. Cind el a anuntat ca a sosit intr-un
loc apropiat de oastea imp5.'rateasca, a fost intimpinat de citiva ceau0 de divan, de deliii qi voluntarii marelui vizir, precum Si de voievozii Tarii Ronlaneti23 i Moldovei". El a fost intimpinat cu mare alai i i s-a trimis un cal impOdobit.

Fiind adus in cortul marelui vizir, dupa ce a fost aezat pe scaunul pregatit, marele vizir a onorat cortul cu prezenta sa i 1-a tratat pe crai cu prietenie si cu bun5.vointa. Craiul, la rindul sau, a sarutat de citeva on poala marelui vizir i, prezentindu-0 cu mare ru0nare scuzele sale pentru faptul de a fi intirziat sa arate supunere pina acum fata de porunci, cusurul sau a fost iertat,
iar dupa ce a fost imbracat cu o bland de samur, i s-a acordat invoke sa mearga fn corturile pregatite anume pentru crai, dindu-se ai firman in vederea procurarii tuturor proviziilor i zaherelelor sale ...
COMPLETAREA MUNITIILOR NECESARE PENTRU CETATEA UIVAR $I INTOARCEREA ORDIEI iMPARATESTI

52

Reparindu-se locurile ruinate din cetatea Uivar, pe care reu0sera a o cuceri i supune, iar cu ajutorul otilor din Tara Romaneasca i Moldova sapindu-se a.nturile sale, aa cum trebuie, s-a hotarit intoarcerea la locul de iemare (kufla), dupa ce au fost pregatite ai aezate in ea *ase tunuri mari balimezza, precum. i alte munitii de lupta i de distrugere f.. Oricum, cind au putut fi aezate corturile pe malul riului Izu25, s-a reu0t, cu sprijinul otii Tarii Romine0i, O. se construiasca, intr-o zi i o noapte, trei poduri peste riul mai sus aratat, dar din cauza numarului mare de oti, abia s-a putut trece in doua zile si dou5. nopti
22 Ale marelui vizir, Kopriduzade Fazil-Ahmed pa,sa. " Grigore Ghica (1660-1664). 24 Eustratie Dabija.
25 LTU sau Asa (?)

TARIH

139

54

iNTOARCEREA DIN BUDA A CRAIULUI TRANSILVANIEI $1 A VOIEVOZILOR TARII ROMANETI MOLDOVEI

Maria-sa serdarul suprem, str5.batind cu oastea imparateasca distante peste distante si sosind la cimpia Budei, a acordat lui Mihail Apafi, craiul

si invoire de a se intoarce acum in tinuturile for si le-a dat firman si Nina cu osti multe la expeditia victorioasa care s-a hotarit si s-a stabilit pentru anul urmator. Craiul a fost imbracat cu o bland (kiirk) de samur, iar voievozilor Tarii Romanesti si Moldovei li s-au dat hilaturi.
<Trimiterea inapoi, prin pArtile Timi*oarei, cu o scrisoare, a solului austriac, care venise la Belgrad Si care fusese inchis pia. atunci in cetatea Buda, deoarece nu se ajunsese la o intelegere>
59

Transilvaniei, precum si voievozilor Tarii Romanesti si Moldovei permisiune

PLECAREA DUSMANULUI CREDINTEI PENTRU ASEDIEREA CETATII SIGETVAR

<Primindu-se vestea a in ziva de 25 decembrie 1663 (26 cemazi-ul-ahsr ) austriecii, impreunA cu Zrinyi-ogluz5a i Batthyani (Yekdnoglu ), au asediat Sigetvarul, marele vizir Fazil-Ahmed pa,sa a poruncit diferitilor comandanti de oqti A i se supunl>.
60
61

... Inlaturindu-se necazurile provocate de dusmanul care, in timpul unei astfel de ierni puternice, facuse ca oastea islamica sa tread. la fapte,

pasa la Pozsega, iar pe capudanul de Behke, alaibeiul de Bosnia si mutesellimul de ..Buda la Koman26 si Cluj 27, iar pe pasa de Timisoara, precum si citeva cete de ieniceri la Pecs28. De asemenea, cetele de osti adunate au fost numite pentru paza cetatilor si palancilor aflate in imprejurimile serhatului ... <februarie 1664>.
SOSIREA SCRISORILOR CU VORBE VICLENE, DIN PARTEA AUSTRIECILOR, CATRE SERDARUL SUPREM

serdarul a numit pentru paza pe Mehmed pasa la Sigetvar, pe Kaplan (Mustafa>

...

prieten, se face cunoscut ca, sosind scrisoarea voastra ilustr5., pe care ati trimis-o prin Djivan- Guyos29, solul stapinului meu imparatul, ne-am mirat cind am aflat ca in continutul ei aruncati asupra noastra stricarea pacii si cauza razboiului, care a fost inceput din partea voastra, precum si urmarile care an decurs de aici. Afars de faptul ca not ne socotim nevinovati in fata
acestor acuzatii, este ]impede pentru toata lumea si faptul ca., de cind au inceput

In cuprinsul ei se scria: Dupa salutul adresat fericitului nostru

certurile din Transilvania, am trimis in partea voastra fie oameni, fie scrisori cu Iiecare prilej. Ceea ce scriam era aceea ca, inlaturindu-se din ambele parti

neintelegerile si tulburarile care au aparut la granita, A se restabileasca linistea in vilaietul nostru ...".
25a Zrinyi Nicolae (1616-1664) sau Petre (1621-1671). 22 Koinan, Kopan.
27

28

" Djivan Guyos, Baron de Goes (Cf. Hammer, op. oat., vol. XVII, p. 137).

Cluj-Napoca. Pecevi, Ffinfkirchen.

140

MEHMED RAID

62

SOSIREA SCRISORII CU VESTI IMBUCURATOARE DIN PARTEA CRAIULUI TRANSILVANIEI

scria ca. Clujul, precum si unele din celelalte palanci dintre cetatile Transilvaniei, care fusesera ocupate de ghiaurii austrieci, au fost smulse supuse

Sosind chehaiaua craiului Transilvaniei, a adus o scrisoare in care se

<de transilvaneni>, unele cu forta, iar altele prin masuri chibzuite, si ca, de aceea, dintre cetatile mai sus aratate, numai doua cetati au ramas fn stapinirea austriaca si ca, dupa cum s-a aflat, si capitanii for au de gind A. se supuna. Aceste stiri au bucurat oastea islamic5....
SOSIREA $TIR1I DESPRE ASEDIEREA CETATII TATRA $1 TRIMITEREA DE A JUTOARE PUTERNICE

suprem i-a scris o scrisoare strasnica lui Husein pasa, <muhafiz de Uivar), ca sa porneasca asupra dusmanului credintei pentru salvarea de la asediu a cetatii mai sus aratate. De asemenea, s-a cerut ca beilerbeiul de Oradea, Kuciik-Meluned pasa, sa mearga cu oastea eialetului sau, beilerbeiul de Ineu, Kasfm pasa, s mearga cu ienicerii (kul) din Then si Timisoara, beilerbeiul din Agria, Hall pasa, sa mearga cu ienicerii Agriei, iali-agasi, Ahmed aga, s mearga cu oastea tatara, care se afla la iernare la Bacika, iar de la Buda si Strigoniu sa fie numiti un numar oarecare de ostasi in ajutorul vizirului mai sus mentionat, impreuna cu ienicerii din Uivar.
<Cetatea Tatra a fost predatit intre timp austriecilor de catre unguri>.
65

Atunci a fost emisa o fnalta porunca, iar drept urmare serdarul

... In acest timp, sosind o scrisoare din partea pasei de Kanizsa, Husein pasa, se facea cunoscut ca ghiaurii austrieci, venind cu toata oastea lor, au pornit la asedierea cetatii Kanizsa Facindu-se cunoscut lui Mihail Apafi, craiul Transilvaniei, ca atacurile dusmanului asupra cetatilor de margine s-au intetit, asa cum s-a aratat mai sus, s-a cerut printr-o scrisoare, scrisa de catre serdarul suprem, ca el sa porneasca cu o zi mai devreme cu oastea din Transilvania st sa se indrepte spre partile cetatii Tatra. Totodata, el a fost sfatuit s se grabeasca pentru a sosi in partile .Serhaturilor islamice,
SOSIREA UNEI ALTE SCRISORI DIN PARTEA PRIMULUI MINISTRU (BASVEKIL) AL IMPARATULUI AUSTRIEI
<La 3 sevvalo marele vizir are o nouS. discutie cu capuchehaia Austriei, caruia i -a spus printrele altele:)

67

,,... $i de asta data, in timp ce pacea si linistea, semnate in trecut, erau respectate asa cum trebuie de catre Inaltul Devlet, voi ati construit, contrar clauzelor pacii, o noun cetate in fats Kanizsei, care este granita islamica, ati asezat oastea austriaca in Transilvania, care face parte din ta'rile dependente de imparatia otomana, 5t ati indemnat pentru ivirea unor tulburari in Transilvania. Datorita faptului ca ati creat aceste motive de dusmanie si vr5.jmasie si deoarece, on de cite on vi s-au trimis stiri in care vi se cerea
80 3 fevve1 1074 = 9 aprilie 1664.

TARIH

141

sa renuntati la aceast5. dorinta i s nu ca.kati angajamentul luat i sa puneti capat r5.utatilor pe care le -afi inceput, voi, neascultind deloc cu,vintul nostru, v-ati aratat dumania si afi continuat afuriseniile voastre, de aceea, neavindu-se

incotro, s-a pornit la aceasta expeditie obositoare ...".


74

NUMIREA VALIULUI IN SILISTRA PENTRU TRANSPORTAREA TUNURILOR DIN CETATEA ESZEK (OSSEK)

75

...

teasca, a celor 20 de tunuri mari, retinute la Eszek, s-a emis in grabs firman in acest sens catre vizirul <Hadji> Husein paa, valiul de Silistra, i vizirul Mustafa paa, valiul de Maras ...
76 82

In vederea transportarii, cu o zi mai devreme, la oastea impara-

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE SAPTEZECI V CINCIR INTOARCEREA OSTIRII INSARCINATA CU ASEDIEREA CETATII LEVA

pentru a salva cetatea de asediu, s-au preg5.tit armele de lupta de ambele park s-au razboit !titre ele. 0tile din Tara Romineasca i Moldova au zis: Noi nu puttm s dam Si haraci i s luptam in acelai timp i cu dumanul" i s-au retras din lupta. Atunci serascherul Husein paa a fugit, de nevoie, spre cetatea Uivar, neavind putere s reziste cu restul otilor ramase. Astfel, au lasat s cads in mlinile ghiaurilor multe i multe harabale i hazerele.
<Urmeaza relatLri despre inaintarea austriecilor qi incheierea plc*.
87 88

In momentul plecarii la expeditia imparateasca fusese trimis din Uivar valiul de Buda, gloriosul vizir Husein paa, spre a asedia cetatea Leva. Acesta, mergind cu beilerbeiul de Agria i cu 1 000 de ostai tatari i cu osta0 din aagi-bollik, cu voievodul Tarii RomA.neti82 i cel al Moldovei", care fusesera trimii cu el, asediase cetatea mai sus aratata, dar a sosit din spate murdarul serdar numit Juje" cu vreo 30-40 miff de osta0 austrieci i, pornind la lupta

SURETUL SCRISORII IMPARATEM DE PACE CATRE CEZARUL AUSTRIACI"

Sultanul Mehmed" han, fiul sultanului Ibrahim han", fiul sultanului Ahmed han", ahinahul de tari i padiahul Timioarei, al Budei, care este capitala tarii unguretr, al cetatilor i intariturilor supuse ei, al Transilvaniei, al Tarii Romaneti, al Moldovei, precum i al atitor altor cetati qi finuturi, care nu pot fi descrise aflind ca in acest an 1075, cu incepere din ziva de 16 muharrem cel venerat", s-a incheiat pace i prietenie pe timp de 20 de ani
<Urmeaza clauzele plcii cu Austria.
31

1075 H. = 25 iulie 1664-13 iulie


Grigore Ghica.

1665.

32 33 34

Eustratie Dabija. Juje, Contele de Souche (?). 34a Leopold I (1655-1705). " Mehmed al IV-lea (1698-1687). 38 Ibrahim I (1640-1698). 37 Ahmed I (1603-1617). 88 16 muharrem 1075 = 9 august 1664.

142

?JERKED RAID

97

SCHIMBAREA CAIMACAMULUI DE LA POARTA

Vizirului Uzun-Ibrahim paqa, caimacamul de la Poarta, acordindu-i-se eialetul Bagdad, acesta a fost trimis prin Malta porunca Impreuna cu KiirdHasan aga, mirahorul cel mic, iar pentru Suleiman pa4a, fost mare vizir si muhaflz de Akkerman, s-a emis in grabs o porunca sa vina cu o zi mai devreme <la Poarta>, fiind desemnat caimacam
102

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE $APTEZEC1 $I 5ASE39

117

MOARTEA MUHAFIZULUI DE BUDA

<Dupa moartea vizirului Kodja-Giirdji Mehmed paa, care era muhafizul Budei>, s-a hotarlt ca eialetul mai sus aratat sa fie acordat lui Kasim pa4a, muhafizul de atunci al Timiparei qi fostul ciohodar impa'ratesc. Deoarece eialetul Buda se acorda Inca din trecut vizirilor, s-a dat sfat ca pa4ei mai sus aratat s i se acorde rangul de vizir.
128

<Moartea lui Cil-Ahmed papa pi a lui Giirdji-Ibrahim papa).

S-a emis un hatt-i-humaiun pentru ca elaietul <Erzurum> s fie dat actualului vizir de bola' si fostului mare vizir Suleiman paa, iar Silistra, <unde se aflase Suleiman paa>, sa fie acordata lui Iusuf aga, in prezent bostangiba0 la Istanbul ...
137
138 148

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE $APTEZECI $I OPT 40 <C1slitoria lui Fatma-Sultan cu Iusuf papa, muhafizul de Silistra>.

149

AratIndu-se bunavointa imparateasca In privinta lui Karaka-Ali aga, care era ceauba0 la inalta scars Imparateasca, i s-a, acordat beilerbeilicul eialetului Silistrei
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE $APTEZECI V NOVA "

156
157

ACORDAREA EIALETELOR CAIRO, DIN EGIPT, SILISTRA $1 TIMISOARA

eialetul Cairo, din Egipt, a fost acordat beilerbeiului de Silistra, Karaka-Ali papa, iar eialetul Silistra a fost acordat lui Mehmed paa din Kavala (Kabalali), care se afla la Timipara, si locul acestuia s-a dat vizirului Iusuf
papa
<Numirea lui $eyh-Mehmed papa ca valiu de Timisoara, in 1081 H. =-- 1670/71 >.

In a aisprezecea zi a lunii regeb42, prin inalta bunavointa Imparateasca,

250 260
261

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPTZECI 81 TREI 43

TRADUCEREA SCRISORII LE$E$TI telor de pace>. <Polonii trimiserl pi un grup de oaste pentru indepartarea tAtarilor de la Akkerman>.
<Polonii contest& acuzatiile care li se aduceau de clitre turoi pentru cllcarea angajamen-

262

" 1076 H. = 14 iulie 1665-3 iulie 1666. 4 1078 H. = 23 iunie 1667-10 iunie 1668. 41 1079 H. = 11 iunie 1668-3 1 mai 1669.
4 16 receb 1079 = 20 decembrie 1668.

"

1083 H. = 29 aprilie 1672-17 aprilie 1673.

TARIH

143

266

PORNIREA SULTANULUI LA ADRIANOPOL $1 DESCRIEREA AMANUNTITA A EVENIMENTELOR CU OCAZIA EXPEDITIEI IN TARA LESEASCA

268

... In ziva de 27 <safer>" cortul a sosit la menzilul Hadji-oglu-Bazari", in ziva de 28 in satul Musa-bei", In ziva de 29 la Kurnali-Dere, iar In ziva de 30 <safer> cortul a ajuns la menzilul Karasu47, numit Tekfur-Suyu". In prima zi a lunii rebi-ul-evvel s-a poposit in localitatea aceea. A doua zi, inaltul cort a fost apzat in localitatea numita Valea lui Uzun-Ali", a treia zi in localitatea Mufti-Yaylasi, iar In a patra zi inaltul cort a fost apzat cu mare alai In esul Babadag. S-a dat firman ca in ziva urmatoare sa se po-

poseasc5.acolo i, potrivit obiceiului, aga de ieniceri a pornit inainte. Dupa aceea,

valiul de Bosnia, vizirul Ibrahim pap., care fusese insarcinat s participe la expeditia imparateasca, prezentind alai in fata cortului imparatesc, impreuna cu oastea sa de garda, precum i cu oastea eialetului sau, a fost imbracat

cu o bland de samur, atunci cind s-a prezentat In fats padiphului. Apoi,


cind a fost onorat cu o intilniresi din partea mariei-sale marelui vizir, el a primit

Inca o bland de samur, iar paisprezece dintre oamenii sai mai renumiti au
fost Imbracati cu hilate.

Sultanul lumii considerind potrivit ca maria-sa sultana favorita" s5.

stea la Babadag i, socotind ca este potrivit pentru ea, s-a dat firman ca vizirul de bolta51, Ibrahim pap., care era desemnat in serviciul ei de garda i de paza,

sa-i pa'streze in continuare slujba de paza. In ziva a asea a lunii mai sus
aratate52, pornindu-se din esul Babadagului, cortul imparatesc a fost deschis la menzilul Cataloi, iar In a aptea zi s-a ajuns la menzilul Isaccea.
269

Mai inainte, cind se hotarise expeditie imparateasca In aceasta parte, pregatirea unor corabii, in vederea construirii de poduri pe Dunare, fusese data pe seama zaimului numit Iusuf aga, un batrin chibzuit. Din indemnul celui mai sus aratat, linga oraple Garadaka 53 i Pojega, aflate pe malurile riurilor Sava qi Drava, s-a terminat construirea de pontoane numite tonbazuri, iar dupa ce celelalte lucruri trebuincioase au fost pregatite i procurate din Moldova i Tara Romaneasca, s-a construit, cu ajutorul lui Osman pap., matusarriful sangeacului de Nicopole, un pod pe fluviul Durarea, la schela Isaccea, cu peste 57 de tonbazuri. Podul avea lungimea de 750 arsini (zira)
Deoarece podul era pregatit, s-a poposit pe esul Isaccei, iar In a opta zi a lunii mai sus aratate, potrivit firmanului imparatesc care a fost emis, au trecut beilerbeii peste aCel pod. In a noua zi, a trecut podul, in partea cealalta, aga de ieniceri. De asemenea, pi maria-sa padiphul cel norocos, In ziva de joi, 11 a lunii mai sus aratate, pornind din sesul Babadagului, cu noroc i fericire 1 cu toata oastea purtatoare de noroc, a ajuns cu inalta sa suita la
" 27 safer 1083 = 24 iunie 1672. " Bazargic. Azi Tolbuhin, ora., in R. P. Bulgaria (nord-est).

pi latimea de 10 arsini.

" Musa-bei, sat in R. P. Bulgaria.

denumire a oraplui Medgidia, jud. Constanta. 48 Tekfur-Suyu (Apa monarhului), ar fi Tekirghiol, dar din text reiese cd oi Karasu se mai numea, Tekfur-Suyu. Aa apare i in documente. " Uzun-Ali caytrz, azi Remus Opreanu (lingo Medgidia).
55 Haseki-sultan. 51 Kubbe veziri.

Karasu, vechea denumire a vaii care se intinde de la Cernavodl. spre Medgidia. Vechea

88 6 rebi I 1083 = 2 iulie 1672. 58 GarculaFka, Gradifka (cf. Hammer, op. tit., vol. XI, p. 301).

144

MEHMED RAID

menzilul Cartal. Voievodul mai sus aratat ", socotind ca dumanul s nu treaca la distrugerea pi la ocuparea Moldovei, a intiintat Inaltul Devlet ca el nu are putere sk se opuna atacului din partea inamicului. De asemenea,
cei trei prini (dil), trimii de el, tonfirmind cele scrise de voievodul mai sus

pomenit, an fost numiti: valiul de Bosnia, vizirul Ibrahim papa, pi beilerbeiul de Anatolia, All papa, impreuna cu Wile eialetelor lor, ca sa mearg
mai inainte spre a feri partile Moldovei de mina tiranica a dumanului i spre a pazi menzilurile din imprejurimi, precum i zaherelele pregtite pentru gazii musulmani.
270

a fost data pe seama lui Osman papa, mutasarriful sangeacului de Nicopol, iar transportarea tunurilor, precum i a altor munitii, la timp, a fost data pe seama lui Murad papa, mutasarriful sangeacului de Kiangiri, iar paza podului construit pe Dunare, ling schela Isaccea, a fost lasata pe seama lui Mehmed papa, mutasarrif de Hudavendikiat. Poposind acolo, in a 12-a zi <a lui rebi I), valiul de Alep, vizirul KaplanMustafa pasa, beilerbeiul de Karaman, All papa, mutasarriful sangeacurilor de Hamid i Beyehir, Kficiik-Mehmed-papa, precum i beii de Kirehir i de Serem i-au prezentat alaiurile in fata cortului imparatesc, cu toate Wile lor de garda i cu Wile eialetelor i sangeacurilor lor. De aceea valiul de Alep a fost imbracat cu blank de samur, iar ceilalti cu hilaturi. Pornindu-se de la esul Isaccei, in a aisprezecea zi a lunii rebi I cortul imparatesc a sosit pe esul de la Ghirekul 66. Atunci, in fata cortului imparatesc au aratat alai beilerbeiul de Adana, Husein papa, i beiul de Silifke, Ibrahim bei, impreuna cu Wile care se aflau ling ei. Ei an lost onorati cu hilate de catre marinimosul padiah. In a aptesprezecea, zi, menzilul Hendek-ili 56 a devenit locul
de edere a Wirii cu semne de victorie. Ina optsprezecea zi localitatea Zerni 57

De asemenea, aducerea corabiilor de pe Dunare spre apa Prutului

a fost onoratk cu prezenta frumosului cort imparatesc. In a nouasprezecea zi s-a descins in satul Pratene ", iar in a douazecea zi la menzilul numit
trecatoarea Ghegheci-Bogazi 59. In a douazeci i una zi s-a ajuns in localitatea Laputa 60, iar in a douazeci i doua zi la menzilul Iagul 61. In a douazeci i treia zi s-a descins in localitatea Pervezeti 62. In timpul mersului, s-a emis

271

un ilustru hatt-i-humaiun pentru ca <toti demnitarii sa -pi aranjeze Wile lor pentru parada>. ... In a doulzeci i patra zi cortul a fost aezat in localitatea nuinita.
Tutora 68, aflata in apropiere de Iai, care era reedinta domneasca a voievodulul Moldovei. In a douazeci i cincea zi, maria-sa padiahul, ocrotitor al lumii, a onorat cu plimbarea sa oraul Iai. Cu acest prilej, Duca ", voievodul

Moldovei, a Wernut in fata mariei-sale, ocrotitorul lumii, multe tesaturi, prezentind totodata la pragul imparatesc ca peche: un hanger impodobit,
54 Gheorghe Duca (1668-10 august 1672). 55 Ghirekul, Grecul, Greceni, localitate la nord de gurile Dunlrii (U.R.S.S.).
11 Hendek-ili (?),

59 Zerni, sau Zerinep, Zarnesti (?). 58 Pra,stene, Brefcani (?), Berezeni(?).


59 Ghegheci- Bogazf, Gura Tigheciului.

10 Ldingta, Lapusna(?).

el Iagul, Vales Iagului. In unele izvoare apare: Pagul. II Perveze,sti, Beresti sau Grozesti.
88 gocOra (cit. Ciociora). 1 Gheorghe Duca.

TARIH

145

beiul de Cirmen au fost desemnati sa construiasca in pod pe apa Nistru (Tun la). S-a emis firman imparatesc pentru ca slujba de fixare a locurilor
de popas (menzil) s5. fie acordata beilerbeiului de Adana.

doua blanuri de samur foarte bune, precum i stofe de matase de diferite feluri, iar din partea padiphului el a fost onorat cu hilat Dupa aceea, muhafizul de Oceacov, vizirul Ha lil pap., beilerbeii de Anatolia i Karaman, precum i

De asemenea, i mutasarriful de Kiangirit, Murad pap., care fusese numit mai inainte la Chi lia (Kili) pentru transportul tunurilor, a adus de
272

acolo, la oastea imparateasca, tunurile i celelalte munitii. Aceste munitii au


fost impartite zaimilor i timariotilor eialetului de Bosnia. De asemenea, potrivit obiceiului, li s-au predat tuturor i toate zaharelele cuvenite. Dupa ce s-a

poposit timp de apte zile la menzilulqutora i dupa ce au fost completate i celelalte munitii de expeditie, in a treia zi a lunii rebi II 85 s-a pornit din localitatea mai sus aratata pi corturile au fost apzate la menzilul Papura. 66.

<Sosirea unei scrisori din partea lui Selim Ghirai han in care se descriu uncle ciocniri cu polonii>.
273

iar in a asea zi s-a ajuns la localitatea Kercin 0. Pentru pregatirea cherestelei necesare In vederea construirii unui pod pe apa Nistrului (Tuna) a fost numit pi trimis mai inainte vizirul Ibrahim pap., muhafiz de Bosnia. S-au grabit s emita firman adresat vizirului acela, pentru ca podul s fie ispravit cit mai repede. In a opta zi a lunii mai sus aratate sultanul a pornit spre menzilul Modedka 69. in momentul descinderii In localitatea mai sus pomenita, tatarii mariei-sale Musahib-Mustafa papa intorcindu -se din incursiune i aducind cu ei, pe linga clteva mil de vite, i vreo doua sute cincizeci de robi ghiauri, au fost onorati cu favoruri din partea mariei-sale pad4ahul. In a noua zi, miercuri, cortul Imparatesc a sosit la menzilul PinarBast 70, aflat la o distanta de vreo ora fata de cetatea Hotin. Atunci, ghiaurii din palanca numita Zwaniec (Izvanca), care se afla la o distanta de o ora
fata de menzilul mai sus aratat, pe malul celalalt al Nistrului, aflind de sosirea mariei-sale marelui sultan i neavInd posibilitatea sa reziste in fata maretei stele a sultanului, au fugit chiar In noaptea aceea, preferind s5.-0 paraseasca locuintele lor. In ziva urmatoare au fost numiti pentru paza ei Kiiciik-

... In a cincea zi a lunii mai sus aratate s-a descins pe esul Valaslonidia71

Meluned pap. i beiul-de Silistra, impreuna cu cinci ortale de ieniceri. De asemenea, au fost apzati in cetatea mai sus aratata trei sute de calareti dintre seimenii 1naltului vizir, 200 de pedestra0, precum i 150 de osta0 dintre sei-7
menii lui caimacam-pasa. Mare le vizir i caimacam-pasa, mergind peste podul construit, au stat acolo 1ntr-un cort mic, straduindu-se ca podul mai sus aratat

sa fie terminat cu un ceas mai devreme. De asemenea, presupunindu-se ca ar putea sa apara viclenii din partea dumanului i considerindu-se ca e bine sa fie atenti pi cu grija, s-au construit meterezuri in partea ceastalalta a riului mai sus aratat, iar pe malul celalalt au fost puse palisade (prampo).
60 Papura, Yapurd sau Bayura (?), Bulora( ?), Iepureni(?). e7 Valaslonidja(?). Yn alte izvoare: Usludja (Cronici tureefti ..., vol. II, p. 233). 88 Herein(?). in alte izvoare: Berberina sau Copaceni (Ibidem ).
e Modedka. Mai departe: Modolka.

" 3 rebi II 1083 = 29 iulie

1672.

70 Pinar-Bain, inseamnii: Linea fintinA ".

196

MEHMED RAID

274

(Om), vizirul Ha lil pap, a trecut, cu barcile construite, pe partea cealalta a fluviului mai sus aratat. De asemenea, s-a emis Malt firman ca peste o zidoua s raearga linga el i Murad pap, mutasarriful sangeacului de Kiangiri.
In a *aptesprezecea zi, beilerbeiul de Sivas, Murtaza pap, i beilerbeiul de Maras, Husein pap., aratind, potrivit obiceiului, alai in fata cortului Imparatesc, au fost onorati cu hilate i apoi i-au instalat corturile for la marginea
oI diei imparateti.

In a douasprezecea zi a lunii mai sus aratate 70a muhafizul de Oceacov

275

ceiului. Dupa ce a fost imbracat cu hilat, el a intrat in oastea purtatoare de victorie. Mare le pod, a carui construire pe Nistru incepuse, fiind terminat cu eforturi in a zecea zi, care coincide cu a optesprezecea zi a lunii mai susaratate, In a nouasprezecea zi, simbat5., a trecut pe partea cealalta aga de ieniceri cu toata oastea de bekta0i 72. In a douazecea zi, de asemenea, i maria-sa padiphul cel glorios ti -a apzat cortul, cu toata oastea imparateasca, pe partea cealalta a podului, pe parnintul lepsc. Locul mai sus aratat fund la o distanta de patru-cinci ore fata de cetatea Camenita, potrivit firmanului imparatesc emis, caimacampap i valiul de Alep, vizirul Kaplan-Mustafa pap, i valiul de Bosnia, vizirul Ibrahim pap, precum i unii alaibei i topcibaiul au fost numiti i trimii spre cetatea mai sus aratata, M vederea cercetarii locurilor pentru metereze. Tocmai cind ei priveau de pe fnaltimile cetatii, dumanii credintei au tras mult, din cetate, cu tunuri, dar, datorita grijii inaltului Allah, nu au atins pe nimeni, afara de un segban ,sr un cal. Segbanii paplelor, ciocnindu-se cu ghiaurii pedestrai, care ieisera afara, au luat o fats 9i o tigva i, intorcindu-se, au sosit spre seara la oastea imparateasc5.. Atunci caimacam-pap, impreuna cu maria-sa marele vizir, prezentindu-se in fata padiphului, au povestit cu amanunte intimplarea la tronul celui fericit. Padiphul, aflind ca voievodul Duca, voievodul Moldovei, neglijind i neluind in seamy indatorirea sa pentru expeditia la care fusese insarcinat, a devenit nedemn, a dat firman sa fie inchis. Hanul Crimea, maria-sa Se lim Ghirai han, sosind aproape de oastea imparateasc5., a cerut voie sa se inchine la tronul celui fericit
<Prezentarea hatmanului Petre Dorosenco la sultan si primirea unor favoruri>.

De asemenea, i voievodul Tani Romaneti 71, fiind chemat sa vina la expeditie, a sosit acum ,Si i s-a Ingaduit sa-si prezinte alaiul sau, potrivit obi-

276

Apoi, cerindu-se mazilirea voievodului Moldovei, Duca, care fusese mai inainte inchis intr-un loc, pentru banuiala de neglijenta si nepa'sare,
domnia Moldovei a fost acordata boierului numit Stefan 72.
<Se relateaza despre 1nceperea luptelor de la Camenita>.
278

Valiul de Diarbekir, Hasan pap., care, fiind insarcinat la expeditia imparateasca, venise cu toata oastea sa de garda i cu oastea eialetului sau i care, trecind prin trecatoarea Isaccea, fusese numit, printr-un finnan emis,
74 12 rebi II 1083 = 7 august 1672. 21 Grigore Ghica (1672-1673). n Bel:ft:pi; e vorba de oastea de ieniceri, de la numele lui Hadji-Behtaf-Veli, considerat sf Intul ienicerimii otomane". 78 Stefan Petriceicu (10 august 1672noiembrie 1673).

TARIH

147

sa aduca la oastea imparateasca tunurile si cele doua mil de cintare de pulbere ramase la Isaccea, fusese, de nevoie, insarcinat, cu oastea de linga el, pentru

paza Babadagului. F.1 a trimis prin chehaiaua sa si prin iali -agast (Yeas beyi ) pulberea pentru transportul careia fusese insarcinat mai inainte, iar pentru transportarea tunurilor, de asemenea, a fost numit Osman pasa,
mutasarriful de Nicopole.
<Urmeazd asedierea cetatii, luptele si predarea conditionata a cetAtii Camenita, pe baza a cinci clauze, de poloni catre turci>.
282
283

Impreuna cu maria-sa ilustrul han <Selim Ghirai> au fost insarcinati


sa mearga si sa distruga cu totul tinuturile inamicului si valiul de Alep, vizirul Kaplan <Mustafa> pasa, numit serdar, impreuna cu beilerbeii de R umelia,
Romanesti.
<Urmeazd descrierea ocupSzii unor alte ceati si incheierea p5.cii cu polonii>.

Anatolia, Karaman, Sivas, care au mers cu stile eialetelor for si cu suitele lor. De asemenea, an fost numiti si Dorosenco, precum si voievod ul Tarii

284
286

REINNOIREA TRATATULLTI DE PACE SI PRIETENIE CU GHIAURII LE$I74

... De asemenea, tinuturilor lesesti sa nu se pricinuiasca stricaciuni din partea imparatiei mele, cum ar fi: marii mei viziri, mirimiranii, emirii si ostasii mei, purtatori de victorie, si nici de catre tatarii aflati in Moldova

sau in Dobrogea sau la Akkerman sau la Bender sau la Oceacov si nici de catre altii ...
287

... Dupa acest tratat imparatesc (ahidnatne), dad. cineva dintre populatia tatara sau dintre populatia Moldovei sau altcineva, mergind In tara leseasca, va face prad5.ciuni sau va scoate robi, cind acestea vor fi acute

ma duc eu insumi sau daca numindu-se un serdar, acesta va porni asupra acelui dusman cu oastea mea, impreuna cu voievozii Transilvaniei, Tarii Romanesti si Moldovei, si daca din partea dusmanului meu va merge om la el si va cere sprijin, atunci, pentru devotamentul sau Si cinstea sa fall de Poarta fericirii mele si pentru indeplinirea cerintelor prieteniei si acordului, craiul lesesc sa nu-1 ajute pe dusmanul meu cu oastea sa si cu vistieria sa...
288

cunoscute de catre crai, cei care vor fi fost scosi dup5. data incheierii acestui tratat imparatesc sa nu fie vinduti in tinuturile mele bine pazite. De asemenea, si cei care apartin acestei parti 75 sa nu fie vinduti, de azi inainte, In tara leseasca. De asemenea, daca, ivindu-se o expeditie a mea, purtatoare de victorie, asupra unuia dintre craii ghiauri sau asupra altcuiva, va fi nevoie A

<Tratatul a intrat in vigoare luni, 25 djemazi II 1083>m. <Intoarcerea sultanului spre Adrianopol>.

289

In prima zi a veneratei luni regeb 77 am ajuns la menzilul Binar-Basi de linga. Hotin ...
<Plecarea hanului t5.thresc si a lui Dorosenco>. 74 Regele Poloniei era Mihail Korybut Wisnowiecki (1669-1673). 75 Imperiului otoman. 76 25 cemazi II 1083 = 18 octombrie 1672. " 1 receb 1083 = 23 octombrie 1672.

'148

MEHMED RAID

290

.g. Maria -sa, padisahul, ocrotitor al lumii, pornind cu oastea imparateasel., In a saptea zi a lunii mai sus aratate, de la menzilul Modolka 78,

i-a adus cortul cu noroc in localitatea numit5. Berberina 79. In ziva urm5.toare cortul a fost asezat pe sesul Islandja 8Q. La menzilul mai sus aratat s-a poposit o zi. In acea zi cortul a fost asezat la menzilul Kobican g1, In a unsprezecea zi in localitatea Papura 82 si a in douasprezecea zi pe sesul Tutora care este resedinta voievodului Moldovei. In localitatea mai sus aratata s-a poposit
timp de o zi, iar in a paisprezecea zi cortul a ajuns in tinutul menzilului Grorast83.

In a cincisprezecea zi s-a descins in localitatea Iagul 84, in a- saisprezecea zi


la menzilul Beretin 85 i in a saptesprezecea zi In locul numit Gllegheci-Agzi 86. In a optesprezecea zi cortul imparatesc a ajuns in regiunea localitatii Zerine 87.

In localitatea mai sus aratata a venit la Curtea fericirii scrisoarea generosului vizir Husein pasa, valiu de Bagdad, <vestind moartea vizirului Kara-Mustafa

pasa, valiu de Basra>.

In a nouasprezecea zi s-a descins la menzilul Isac 88, in a douazecea zi la menzilul Grekul 89, iar in a douazecisiuna zi corturile au fost asezate in
291

si patra zi, facindu-se popas la menzilul mai sus aratat, a fost organizata, in acele parti, vinatoare. In a douazeci si cincea zi corturile au fost Intinse la Hadji-Kislasi 90, in a douazeci si sasea zi la Ciftai 91 si in a douazeci si saptea zi in Valea lui
Uzun-Ali 92. In a douazeci si opta zi s-a descins la menzilul Tekftir-Koyii 93 si, la menzilul mai sus aratat, s-a poposit o zi. In a treizecea zi s-a ajuns la

localitatea Isaccea. In a douazeci si doua si in a douazeci si treia si in a douazeci

menzilul Kurtlu-Dere ", iar la intii saban 95 cel maret, la menzilul numit
Musa-bei. A doua zi, din cauza iernii grele, s-a poposit o zi in localitatea mai

sus aratata. In a treia zi corturile au ajuns in orasul Hadji-oglu Pazati.


293 294

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPTZECI gI PATRU" PORNIREA PADISAHULTA LA ADRIANOPOLE SI CELELALTE EVENIMENTE

DIN TIMPUL EXPEDITIEI IN TARA LESEASCA

<Plecarea si Musa-bei>.

otomane de la Poart6. si trecerea of prin Hadgi-oglu Pazari, Kurnali-Dere

" Islondja(?). In alte cronici: Usludja (vezi mai sus).


81 Kobifan, Copaceni.
.

78 Modolka(?). Mai sus a fost: Mododka sau Modedka. " Berberina(?).

82 Papura sau Yapura, Iepureni(?), Buzora(?). " GroraFt: probabil, Grozeti. " Iagul, Vales, Iagului. In unele izvoare spare: Pagul. " Beretin, mai sus apare sub forma: Pragene, Bretcani(?), Berezeni(?). " Gegef Alai, Gura Tigheciului. 87 Zerine,s sau Zernip, sat in apropiere de Cahul. 88 Isar, Vadul lui Isac, pe valea. Prutului, In apropiere de Cahul.
91 Ciftai (cif tay ); In alte cronici: Ceagatai (calatay ). Existau doul. localit 4i cu acest nume (de Sus si de Jos). " Uzun-Ali gayirs, Remus Opreanu (ling6. Medgidia). " Tekfur-Koya, Satul imparatului", ar fi Tekirghiol, dar este vorba de Karasu (az i Medgidia), care era In drum. " Kurtul -Dere, in alte pIrti apare sub forum: Kurnali-Dere. 88 1 paban 1083 = 22 noiembrie 1672.

88 Grekul, Greceni. " Hadji-Kiplapf (Hacs-Ksplass ), intre Isaccea, i Babadag.

" 1084 H. = 18 aprilie 1673-6 aprilie

1674.

TARIR
2,96

149

acolo s-a poposit timp de patru zile. In a douazeci i cincea zi au trecut prin satul Ester 97, iar In a douazeci i asea zi prin localitatea Mufti-Yaylasi. In a douazeci si Fptea zi ciftlicul Hadji-Koy a devenit locul de popas al trupelor victorioase. La menzilul mai sus aratat s-a poposit, de nevoie, timp de noua zile. Dupa aceea, In a opta zj a lunii djemazi II 28 s-a ajuns pe esul Isaccea. De asemenea, au hotarit sa sada un timp 9i acolo pentru cornpletarea munitiilor de lupta. In a unsprezecea zi a lunii mai sus aratate, a sosit la oastea imparateasca vestea ca cele citeva mii de cete cazacesti dintre ceata moscovita i dintre altii, care venisera cu zece tunuri asupra noii cetati aflate pe apa Don (Ton),

In a unsprezecea zi corturile au ajuns pe esul Karasu. De nevoie,

dependents de cetatea Azov (Azak), dupa ce au asediat cetatea mai sus aratata timp de aptesprezece zile, s-au intors cu pierderi i dezonorati. Cu aceasta, in oastea credincioasa s-a produs bucurie mare. Dar pentru ca cetele cazacesti, despre care s-a vorbit mai sus, sa nu treaca In partile Akkermanului i sa nu provoace pagube tinuturilor imparatiei otomane,
au fost numiti i trimii, pentru paza Benderului, un numar oarecare de ieniceri, precum i citeva sute de segbani, dintre segbanii mariei-sale marelui

298

vizir Si ai celorlalti viziO mari. Lui Iusuf paa, mutasarriful sangeacului de Avlonia, cu titlul de arpalik, care fusese numit comandant asupra lor, i s-a recomandat qi i s-a cerut sa aiba grija de paz5.... In prima zi a lunii regeb 99 cel maret a fost numit un serasker In partile Iailor. Acesta a fost insotit de citiva mirimirani si de zaimii si timariotii eialetelor de Alep, Sivas, Anatolia i Karaman, precum i de citeva sute de ieniceri de Poarta, ca sprijin. In a doua zi a lunii mai sus aratate, ei au trecut
prin trecatoarea Isaccea, in partea cealalta, spre Moldova, i au pornit, potrivit poruncii. In a douasprezecea zi <a lunii regeb) s-a auzit ca, dintre cetele cazaceti,
macel.

venind multi ghiauri asupra segbanilor care fusesera numiti mai Inainte de aceasta pentru paza trecatorii Cioplidje 100, Intre ei s-a dat o mare lupta i
In a douazecea zi a sosit la Inalta Poarta vestea neplacuta ca voievodul Moldovei 11, unindu-se cu ghiaurii, a fugit In Cara leeasca cu gindul de a se rascula. Atunci, s-a dat firman ca locul sau sa fie acordat cretinului numit DumitraFu 12, care era capuchehaiaua lui la oastea Imparateasca i, imbracindu-1, potrivit obiceiului, cu hilat, sa porneasca spre Iasi. In prima zi a lunii aban 13 cel maret, sosind olacul gloriosului vizir <Sari> Husein pa$a, valiu de Silistra, care se afla in partile Hotinului, tmpreuna cu beilerbeii de Rumelia, Bosnia si Sivas, In scrisoarea adusa de el se scria

299

ca ghiaurii lei, trecind cu multe trupe apa Nistrul, prin trecatorile sale, au ajuns Intr-un loc aproape de cetatea Hotin. Cind aceasta tire a ajuns la urechea pad4ahului, s-a intristat mult din cauza acestei scrisori cu tiri nepla" Ester, sat zis a Esterabad (orasul Ester). " 8 cemazi II 1081.-- 20 septembrie 1673.

" 1 receb 1084 = 12 octombrie 1673. 100 Cioplidje, (coplace ), Ciuburciu(?). 101 Stefan Petriceicu (noiembrie 1673). 102 Dumitrascu Cantacuzino (noiembrie 1673). 108 1 Faban 1084 = 11 noiembrie 1673.

150

MEHMED HASID

cute. De aceea s-au trimis indata inane porunci intarite, cu muba0r, ca sa


fie adusa inapoi oastea care fusese invoita sa mearga la iemare. De asemenea,

cei de la oastea imparateasca au fost sfatuiti sa pregateasca arme de lupti

posibilitatea ajutorarii Wilor islamice aflate la Hotin De0 mai inainte se stabilise Silistra ca locul de iemare a mariei-sale sultanului i fusesera numiti oameni sa pregateasca cele necesare pentru iarna, totu0, din cauza rautatilor pricinuite de dumanul credintei, locul de iemare a fost schimbat in oraul Babadag.
300

i macel, iar marele vizir Kopriazade Ahmed papa a fost numit serdar suprem din partea padiahului. Lui i s-au dat sfaturi pi i s-a spus sa se gindeasca la.

pe esul Isaccea, in a unsprezecea zi a lunii mai sus aratate, maria-sa padi*ahul, ocrotitor al lumii, a vrut sa pomeasca impreuna cu Musahib-Mustafa
papa, pe care abia 11 numise caimacam la Curtea imparatiei, cu vizirul Niandji

Dupa ce s-a poposit timp de aizeci i una de zile cu oastea imparateasca

Abdi papa i cu cadiasker-efendii Maria-sa padiahul lumii, pornind in directia voita, a doua zi, care coincidea cu a douasprezecea zi a lunii mai sus aratate, a ajuns la esul oraului Babadag i pi-a oprit corturile acolo.
ATACUL GHIAURILOR LE$1 IN PARTILE HOTINULUI,
YNTOARCEREA OSTIRII $1 AMYNAREA EXPEDITIEI PENTRU PRIMAVARA

al tarii Lituaniei, de asemenea, supusa tarii lesesti, precum pi voievodul

Marele hatman i hatmanul cel mic al craiului leesc i marele hatman

301

de atunci al Tarii Romane0i 105, afurisitul plin de ea'utati, separindu-se de oastea islamica, s-a atacat la adunarea acelor afurisiti. Marea tabara in care erau intarite ostile islamice fiind prea intinsa pi cu neputinta de stapinit, de dceea, atunci cind ghiaurii josnici au pornit in mod nefast asupra acelei tabere pi au atacat oastea islamica, serascherul vizir <Sari> Husein pap., valiu de Silistra, i beilerbeii care se aflau linga el an fugit, cu putine poveri, din tabara 0 au minat caii in graba spre Hotin, trecind apoi in partea cealalta a riului Nistru, peste podul aflat in fata Hotinului. Ei s-au oprit in cetatea Camenita. Restul Wilor islamice, dorind, de asemenea s scape, a inceput sa treaca peste pod, in partea cealalta. Atunci, din cauza
invalmaelii mari, stricindu-se podul pi trecerea pestelel nemaifiind cu putinta,

Moldovei 104, care fugise mai inainte, adunindu-se la un loc, au pornit asupra Wilor islamice care erau insarcinate cu paza Hotinului, dupa ce i voievodul

calitatea numita Tutora (copra), a fost chemat la serdarul suprem. De


14 Stefan Petriceicu (fn noiembrie 1673 fugise In Polonia). 105 Grigore Ghica (noiembrie 1673).

nenumarati osta0, din dorinta de a se salva, s-au aruncat in apa. Unii dintre ei, neputind sa treaca pe malul celalalt, s-au inecat in riul mai sus amintit. Afars de aceasta, cei mai multi osta0 i-au pierdut viata in timpul luptei Sosind aceasta trista tire la oastea Imparateasca, s-a facut arz i s-a expus in mod amanuntit la tronul imparatesc. Atunci s-a constatat ca a porni pe timp de iarn5. atit de apriga asupra du0nanilor credintei pentru a-i pedepsi i pentru razbunare nu va aduce nici un folos, ci doar suferinte supu0lor i distrugerea munitiilor i vitelor. De aceea s-a hotarit i s-au luat masuri ca expeditia s fie aminata pins la primavara. Vizirul Kaplan <Mustafa> pap., beilerbeiul de Alep, care se afla in lo-

TA Rill

151

asemenea, s-au scris inalte porunci ca i restul otilor s se indrepte la locurile

for de iernare. Datorita faptului ca expeditia fusese aminata pentru primavara aceea, oraul Isaccea, care era locul de edere a otii imparateti, devenise neincapator spre a fi c11a pentru intreaga oaste imparateasca. De aceea cila mariei-sale serdarului suprem, cu toata oastea imparateasca, s-a mutat in tirgul Babadag, iar locul imparatesc al mariei-sale padiphului cel maret a fast schimbat in crawl Hadji-oglu Bazari. In a douazeci i treia zi a lunii mai sus aratate 108 ma'ria-sa inaltul stapinitor de tinuturi i Musahib-Mustafa pap, care era caimacam la tronul cel sublim, an pornit foarte incet spre Hadji-oglu Bazari, care fusese destinat ca lac pentru iernarea imparatului. De asemenea, i cadiasker-efendiii pi ilustrul sangeac i mantaua cea venerata, precum pi generosul vizir N4andji Abdi pap, pornind din oraul Babadag in ziva de 28 <pban> 1", au intrat in ora.ul Hadji-oglu Bazari in a treia zi a binecuvintatei luni ramazan 108, strabatind distante peste distante ... De aceea, in tirgul Hadji-oglu Bazari, care era repdinta pentru cortul imparatesc, in oraul Babadag, care era locul de iernare a otirii impsarateti, precum i in alte tinuturi au fost numiti crainici cu inalte porunci pentru a se face petreceri timp de trei zile i trei nopti i, in felul acesta, in localitatile mai sus aratate au fost impodobite pietele i dughenele ...
306

OCUPAREA PARTILOR MOLDOVEI DE CATRE STEFAN 1C9

Dupa cum s-a aratat mai inainte, datorita faptului ca expeditia imparateasca a fost aminata pentru primavara, beilerbeii care se aflau prin partite orawlui Iasi, pornind spre cilale i, impreuna cu ei, intorcindu-se spre Isaccea i DumitraFu, voievodul Moldovei, s-a auzit ca predecesorul celui mai sus aratat, Stefan, voievodul Moldovei, care fugise, zicind ca acum este momentul potrivit", a dat un atac asupra Moldovei, impreuna cu citeva mii de afurisiti
inainte sa mearga asupra Hotinului, a fost oprit s se mai duca acolo, datorita faptului ca, ap cum s-a spus mai sus, serascherul Husein papa se intorsese. De aceea, fiind numit sa vina in ajutor la Iasi, el a pornit impreuna cu vreo 2 000 de serdenghecitil, dintre spahii i silandari. A pornit, de asemenea, i printul calgai cu vreo 20 000 de oti tatare. In drum, intilnindu-se cu citeva mii de ghiauri josnici, care fusesera numiti din partea duFnanului credintei

din partea hatmanului leesc, i a patruns in Iasi cu gindul de a-I ocupa. Atunci, beilerbeiul de Adana, Kiird-Husein pap, care fusese numit mai

preainaltului Allah, cei mai multi dintre afurisitii demni de iad au fost trecuti prin sabie i nimiciti. /ndata ce a aflat despre aceasta situatie, raufac'atorul Stefan, care se afla la Iai, a fugit de frka acolo de unde venise, in3preuna cu ghiaurii josnici aflati linga el. Dupa aceea, mai sus pomenitul Husein pap. i printul calgai s-au dus pi au stat la Iai. Ajungind aceste veti la urechile

pentru pradarea malurilor Dunarii, cind au pornit la batalie, cu ajutorul

imparatiei sale, ele au pricinuit mare bucurie la tronul imparatesc.


toe 23 piban 1084 = 3 decembrie 1673. 107 28 faban 1084 = 8 decembrie 1673. 108 3 ransamn 1084 = 12 decembrie 1673.
um Stefan Petriceicu.

152

MEHMED HASID

307

SCOATEREA TUIULUI YMPARATESC $1 INVITAREA HANULUI CRIME!! LA EXPEDITIA IMPARATEASCA

In a 28-a zi a lunii zilhidjge no, la locul de iernare din Hadjioglu Pazari a fost scos, potrivit obiceiului, printre ieniceri (kapuhalki J tuiul imparatesc al pad4ahului pentru expeditia asupra ghiaurilor lesi. De asemenea, s-a dat firman catre maria-sa hanul Crimeii, Selim Ghirai han 111, i i s-a trimis prin Omer bei, unul dintre capugibaqii inaltei Curti, hilat si spada i i s-au dat 15 000 de galbeni pentru ca, pregatinduli toate armele de expeditie, sa se ataeze ordiei imparatpti.
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE OPTZECI SI CINCIus
308

<La Bazargic au fost onorafi cu daruri diferiti bei: valiul de Sivas, gavuszade Ahmed paw., beilerbeiul de Silistra, .a.; apoi, s-a pornit de acolo mai departe>. INTYLNIREA MARELUI VIZIR CU MARELE SULTAN SI EVENIMENTELE CE AU URMAT

Marele cort imparatesc, str5.batind distante peste distante, in a 16-a


zentat serviciile fata de tronul imparatesc Asupririle si tiraniile beilerbeiului de Silistra, Hasan papa, provocind strigate si plingeri, iar mina sultanului flind hotarlta asupra lui, acesta, de frica pedepsei, a disparut i s-a ascuns In a douazecea zi au ajuns la menzilul Cataloi, iar in a douazeci i una zi cortul a fost aqezat In localitatea Isaccea. Facindu-se acolo popas timp de citeva zile, beilerbeiul de Silistra, Hasan papa, a obtinut iertarea sultanului, prin mijlocirea m5.riei-sale Musahib <Mustafa> pap.. Insa beilerbeilicul sau
a fost Sers din condica vilaietului si i s-au acordat zilnic 200 de aspri, ca pensie,
310

zi a lunii mai sus aratate 113, inainte de a ajunge la menzilul Ciftai 114, a fost intimpinat de marele vizir Ahmed papa, aflat la Babadag, i acesta si-a pre-

309

din veniturile vamii din Istanbul ... ... In a 26-a zi a lunii mai sus aratate, ostaqii ieniceri, precum qi 'beilerbeii de eialete au trecut peste podul Isaccea, in partea cealalta. De asemenea, in a 27-a zi, luni, a trecut in partea cealalta, peste podul aratat mai sus, i maria-sa sultanul conducator de oti, impreuna cu toti vizirii mari i cu toti demnitarii renumiti. Facindu-se popas timp de dou'a zile in localitatea numita. Cartal, s-a impartit oqtilor islamice, potrivit obiceiului, toata zahereaua lor. In ziva de joi, prima zi a lunii rebi-ul-evve1115, i cortul imparatesc a fost
110 28 zilhicce 1084 = 5 aprilie 1674.

111 Selim Ghirai I (1671-1678). 119 1085 H. = 7 aprilie 1674-2T martie 1675. na 16. rebi 1 1085 = 20 iunie 1674. 114 giftay: in fate cronici: Ceagatai (calatay ). IN 1 rebi li 1085 = 7 iunie 1674. De fapt: f rebi II 1085 = 5 iulie 16741

5. Cronica lui Racid. Ocuparea Moldovei de cittre

Stefan Petriceicu in lama anului 1673/1674 (vol. I,

p. 306).

(r
,)15 .1.01 4.1 ..:a I 1.1 .19 j.3

sail., I. ..I.,. 46 till. jta;i..5 .411(4:146 *lis ,5/1::1:0 157)4

ajar, 0Ati

bi

al.1 ..)11.

jftILL. Azo -r t:C v.


YADI.;

6.9X1.-

.9i

AA) *AO A. JAIJ

(ILA sl

5ft:4;-t; j14! J.21 saLL-06 ." 6)55/ 4:e1:151.01% kA.116 :))/.91 4:41 0- 4:--L; 1;1! )ist;)1: 41 )4.11:11ja.a 0..415 V.A1.4 1,310 tr
:A:apt
oay.3
z.m..1,1)

4' c4-0)t.
j...411

j4 L.J.;. 4,!F )y.1, olob e..:),3 Juliaji d1,:t '1 Ciges. 6.4.4, c .43,1 et;.40 41.41 f:) A l 69
Lstu -4-Je
4;41 C))1,1

jx.ji

6E -11

at.1.11c4.2.:
..31.4.1

.3.). ,$1.):41;t1.,1 v JIA s)t-J15

Ls)l-a 6: Lia-11:1;
.1

-;

).}. t.
>t, t;

..);

43jc ZA...lali L0;3 jiL..ksC.tra

LiAt..1 410 Z.,:-Cd..3 61; ...its

j )3,1

. 314., str

:,t_

t ji'ar 41.4 El;

CJI;131 t*J;:s; :)114.1

tj.pa.Z*.-.0)th 451 jilt; ;Ai :Jr! ...C.A;


apt 4.4-..t.t! 41...)1k1t.X; j4;
j1s",..)Yi

itap 4 tit.4

A-44 ./..;r1 fijr4th

Jciaix)sx:lai) E.kt. ,Koscstt:.


LOS:Ay )1 ;I;

jv41,Lsub
:4.a. )1! :fr. 3,46 i.-13a

-:1

)13 ,:)1,1a1... v Mk

jmm cl /401 Z.1344


is .X.131

154

MEHMED RAID

asezat la menzilul numit Grecul, care se atTa.' in apropiere de Dunare, iar a


alaibeiul de Keigi 116, care era numit basbug peste zaimii, posesorii de timaruri,

doua zi la locul numit Isac de lingi malul Prutului. In ziva aceea aratind
precum si peste alaibeii de Erzurum, a fost imbracat cu hilat. In a patra zi
au pornit spre Zerni 111. Atunci au sosit unele stiri despre miscarile persanilor in partile Bagdadului, pricinuind ingindurare i intristare. De aceea, de nevoie, acordindu-se eialetul Diarbekir valiului de Alep, vizirul Kaplan-Mustafa
311,

pasa, care era numit serascher asupra ostilor islamice adunate la Iasi, s-a dat firman sa porneasca in graba in directia aceea, urmind ca suita sa si oastea eialetului sau sa porneasca dup5. el ...
..4 In a cincea zi a lunii mai sus aratate, s-a ajuns la menzilul Grozesti 118, iar In a sasea zi la menzilul Ghegheci-Agzi 119, in a aptea zi s-a ajuns la menzilul Beratan 120, iar in a opta zi s-a ajuns la menzilul Iagul 121. In a noua zi,

facindu-se popas la menzilul mai sus aratat, hanul Crimeii, maria-sa Selim Ghirai han 122, s-a prezentat In fata sultanului lumii. Dintre inaltele favoruri imparatesti, i s-a acordat o bland de samur, un surguci impodobit, o spada incrustata <cu pietre pretioase> si un cal foarte bun. De asemenea, si fiului s5.0 i s-au acordat un hilat scump si multe alte daruri. In a zecea zi s-a ajuns la Agruresti 123, iar in a unsprezecea zi s-a facut popas in sesul Tutora. Atunci stile de eialete ale beilerbeilor aflati la Iasi, precum si stile de ieniceri, asezindu-se in rinduri, au prezentat salutul lor, insotit de cintece, in fata mariei-sale padisahul lumii. Atunci corturile au fost asezate cu mare alai la menzilul mai sus numit pentru stabilirea celor ce

urmau sa fie indeplinite.

SCHIMBAREA EXPEDITIEI IMPARATESTI IN PARTILE GHIAURULUI


MOSCOVIT

<Din cauza cazscilor se intreprinde o expeditie impotriva ru0lor, deli se pornise impotriva
polonilor>.
312

teasca, Kara-Hasanzade <Bekri> Mustafa aga, care fusese chemat de la Poarta fericirii, pentru a fi numit in functia de aga de ieniceri. Cind el s-a prezentat In fata marelui vizir, a fost imbracat cu bland si a fost investit cu puterea care se cuvenea unei asemenea slujbe. Pentru nimicirea ghiaurilor din cetatea Hotin, care se intarisera acolo din anul trecut, de cind se petrecusera evenimentele de la -Hotin, si pentru cucerirea si supunerea cet5.tii
mai sus aratate fusese numit Husein pasa, valiu de Damasc. Acesta, potrivit misiunii sale, mergind cu trei cete de ieniceri, cu grenadieri 125 si lagimgii 126 pe care i-a adus din Camenita, a asediat cetatea mai sus aratata. Aruncind
us Keygt, localitate in finutul Erzurum din Anatolia.
ID Zerni,s, Virne0i(?). 118 Grose,sti; este mentionat ,Si in alte izvoare.
119 Ghegheci-Ages, Gura Tigheciului.

In a saisprezecea zi 124 a sosit in localitatea Tutora, la oastea impara-

12 Beratan, mai inainte a lost: PervezeFti; Bereoti sau Berezeni. 121 lagul, Valea Iagului. Pagul, Valea Pagului (vezi i mai sus). istg Selim Ghirai I.
121 Agrurepti, Armaneti(?).

124 16 rebi II 1085 = 20 iulie 1679.

125 Hambradji (hambracs, humbaracs ). 126 Lagimdji (lattmcs ).

TARIH

155

ghiulele timp de citeva zile, cind <ghiaurii> au aflat de saparea unei subterane, s-au invalma0t afurisitii josnici, care au zis c, e mai bine s capituleze inainte

de a se da foc subteranelor. Procedind cu prevedere, ei au predat-o, prin


cerere de aman, Inaltului Devlet. Sosind aceasta tire imbucuratoare la oastea

imparateasca, in a douazeci si doua (yedi!) zi a lunii mai sus aratate s-a produs, din aceasta cauza, o incurajare in rindurile luptatorilor. In aceeasi
zi imparatia-sa a pornit din sesul Tutora mai departe, iar a doua zi s-a ajuns in localitatea Bayura 127, in cea urmatoare s-a trecut si peste menzilul Copaceni 128 Dupa aceea, In a 24-a zi a lunii rebi I <I>, gloriosul cort a fost asezat in sesul Kodjorina 129, iar in a 25-a zi in sesul Baldja 130. Din menzilul mai sus men-

tionat a fost trimis Inainte, cu grabs Defterdar <Ahmed> pasa, pentru a depune sfortari in vederea terminkii podului care urma sa fie construit peste Nistru. In a 26-a zi stile purtatoare de victorie si-au Infipt corturile in localitatea Kaynardja 131, iar in ziva urmatoare pe malul apei Nistru, In apropiere de cetatea Soroca, ce se afla la granita cealalta a Moldovei. In toate localita313

tile mai sus aratate, parcurse de la menzilul Tutora, neexistind nici macar o bucat5. de aschie de lemn, dificultatea de procurare a lemnelor necesare a

obosit foarte mult oastea. Pentru ispravirea podului de pe Nistru, peste care urma O. se treaca

in partea cazacilor, au depus eforturi, din partea aceasta, Defterdar <Ahmed>

pasa, iar de pe malul celalalt, valiul de Sivas, vizirul cavuszade Mehmed pasa $i, cu ajutorul preainaltului Allah, podul a fost terminat In citeva zile, iar oastea islamica a inceput, potrivit firmanului emis, s treaca cete dupa cete pe partea cealalta. Pentru ca mai frail s treaca oastea peste pod, gloriosul sahinsah al lumii a stat, timp de cinci zile, pe malul mai sus aratat, iar dupa aceea, in a sasea zi a lumii djemazi 1132, a trecut cu mare pompa
tsi

cu suita sa tara supusa a cazacilor. Corturile au fost asezate pe sesul numit Cimpia Espel 133, aproape de malul fluviului < Nistru). In localitatea mai sus aratata s-a poposit timp de doua zile pentru ca 1i restul munitiilor, al carelor de provizii, precum si restul ostirii sa treaca peste pod. Voievodul Moldovei 134 a fost trimis la Iasi ca sa expedieze 50 000 de chile de griu $i faina, iar voievodul Tariff Romanesti 135 a fost numit s se ingrijeasca si sa depuna sfortari pentru construirea de poduri, necesare la menzilurile urmatoare.
(Mai departe se vorbe#e despre sosirea unui sol moscovit, despre faptul cd nu s-a ajuns
la intelegere i ca. expeditia a continuat pink la apa Bug ( A ksu ), iar Selim Ghirai a plecat pentru

cu noroc

1i

cu fericire 0i cu m'a'retie peste pod, pe malul din fat5., $i a onorat

salvarea lui Dorosenco, care era asediat>.


318

S-a dat firman imparatesc, adresat mutesellimilor de Silistra $i Nicopole, ca s fie adusi la oastea imparateasca, legati $i ferecati in lanturi, ca127 122

128 Kopican.
180
131 732

Bayura sau Buyora(?), Buzora(?), Iepureni( ?).


Kodjorina(?), Berberina(?). Baldja, BMW?) ; In alte cronici: Lobnice, Lobnice(?).
Espel-Ovass.

Kaynardja(?), probabil in loc de Izvandja, Zwaniec. 6 cemazi I 1085 = 8 august 1674.


Dumitrascu Cantacuzino (februarie 1674-1675). Gheorghe Duca (1673-1678).

133

734 735

156

MEHKED FtA51D

diii de Silistra 5i Nicopole 5i cadiii a nouasprezece cazale din imprejurimile lor, precum 5i cite trei oameni de slujba, sub acuzatia 5i invinuirea de nepasare 5i neglijenta
320

A.4 In a 20-a zi 3A6, ajungindu-se la localitatea zisa, Cimpia-Espel, maria-

sa padi5ahul cel glorios s-a despartit, la menzilul mai sus aratat, de oastea imparateasca, dorind s porneasca inainte spre partile Isaccei impreuna cu supusul <Musahib> Mustafa pa5a. Atunci, la plecare, el a acordat marieisale marelui vizir o bland 5i apoi s-a indreptat in directia vela. De asemenea, gi maria-sa serdarul suprem, dupa ce a stat in localitatea mai sus aratata timp de 29 de zile, pentru a pregati 5i completa cele necesare pazei acelor margini, a pornit de acolo cu oastea imparateasca in a treia zi a lunii regeb'87 5i. a ajuns la Isaccea, locul de 5edere al sultanului lumii, 5i s-a intilnit cu gloriosul padi5ah. Dupa ce pentru a completa cele necesare pe drum, au stat
citeva zile
328
5i

de simbata, an pornit cu totii, indreptindu-se spre partile Adrianopolei


EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPTZECI V $APTE189
337 338
338

pe sesul Isaccei, in a patra zi a lunii Saban 138 cel maret, in ziva

<RAscoala hatmanului Dorosenco si trecerea lui de partea. Rusiei>.


EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPTZECI 5I OPT140 SOSIREA $TIRII PENTRU INTOARCEREA HANULT.JI CRIMEII $1 A SERDARULUT DIN EXPEDITIA ASUPRA CEHRINULUI

342

In ziva de douazeci Si cinci a lunii mai sus aratate 141 au sosit scrisorile hanului Crimeii 5i ale gloriosului serdar <Seytan> Ibrahim paqa, care, mai inainte de aceasta, fusesera insarcinati sa salveze din miinile ghiaurilor moscoviti cetatea Cehrin. Scriind ca cucerirea si supunerea cetatii mai sus aratate au intirziat, cu ajutorul lui Allah, in acest an, s-a dat firman ca mariei-sale hanului Crimeii sa i se acorde permisiunea de a se intoarce in Crimeea, iar
serdarul Ibrahim pa5a sa petreaca iarna la Bender, impreuna cti oastea islamica

aflata linga. el ...


344 345

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPTZECI $1 NOU/1142 PORNIREA PADI$AHULUI SPRE $ESUL DAVUD-13A$A

perea luptelor. Turcii hind fnfrfn$i ling' Cehrin, se trimit ajutoare>.


347

<Se descrie adunarea de osti din diferite parti si pornirea impotriva Poloniei si apoi ince-

Mustafa pa5a, valiu de Diarbekir, i s-a pus in vedere sa se ata5eze ilustrului han, 142a impreuna cu oastea sa de garda, cu oastea eialetului sau, cu cei peste

$i de data aceasta, fiind numit maria-sa vizirul cel glorios Kaplan-

1 000 de spahii not de serdenghecitii, pe linga emirii de Kurdistan, qi cu zaimii, timariotii si osta5ii de cetate din Timisoara, cu cei citiva sangeacbei (mirliva )
180
137

20 cemazi II 1083 = 21 septembrie 1674.


3 receb 1085 = 3 octombrie 1674. Ar trebui mai mutt. 4 ,caban 1085 = 3 noiembrie 1674.

188 189 140

1087 H. = 16 martie 1676 5 martie 1677. 1088 H. = 6 martie 1677-22 februarie 1678. III 25 cemazi II 1088 = 25 august 1677. 149 1089 H. = 23 februarie 1678-11 februarie 1679.
1425 Murad Ghirai, hanul Crimea (1678-1683).

TARIH

157

352

numiti pentru serviciul de caraula in oastea imparateasca, precum si impreuna cu zaimii si timariotii de Hudavendighiar, Bo lu, Kostendil si Salonic (Selanik). Serdarul-suprem, maria-sa <Kara> Mustafa pasa 1425, avind toata oastea

imparateasca purtatoare de victorie, s-a intilnit la Silistra cu padisahul cel maret, fiind onorat cu favoruri imparatesti si cu inalte dislinctii. Dupa aceea a sosit stirea cuceririi si supunerii cetatii Cehrin cu ajutorul lui Allah cel atotputernic ...
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE NOUAZECIus

356

... CLADIREA UNOR CETATI LA LOCURILE DE TRECERE A CAZACILOR

In anul trecut, la intoarcerea marelui vizir, Kara-Mehmed pasa, fiind numit serdar, iernase la Babadag, cu oastea care fusese desemnata. La sosirea primaverii, oastea se adunase linga el, iar valiului de Bosnia, vizirul Defterdar Ahmed pasa, i se daduse firman A construiasca doua cetati
pe Ozu 144, pe locurile de trecere a cazacilor zaporojeni 145...
357

NUMIREA LUI DEFTERDAR AHMED PASA PENTRU YNREGISTRAREA LOCUITORILOR CAMENITEI

Dupa ce valiul de Bosnia, gloriosul vizir Defterdar Ahmed pasa, si-a incheiat misiunea care i se incredintase, aceea de a construi cetatile pe malul

apei Ozu, el a fost numit la paza cetatii Camenita si pentru recensamintul


satelor. De aceea, deli venise la Isaccea s-a intors inapoi si a pornit spre cetatea Camenitei.
<Sosirea qtirii despre calcarea tratatului de cAtre tarul Moscoveim i pornirea expeditiei impArate#i intr-acolo>,

In urma sosirii unei scrisori din partea hanului Crimeii, Kara-Mehmed pasa, care era serascher in partile Babadagului, a facut cunoscut ca ghiaurii moscoviti se aduna si fac maxi pregatiri ...
366

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOUAZECI SI DOP47

du-se pace pe 20 de ani, la 13 februarie 1681>.


369

<Deai Divanul hotarkste rizboi impotriva Rusiei, se renunt.l. totui la aceasta idee, inchein-

SCHIMBAREA VALIILOR DIN TMPRE JURIMI

Locul lui Hain pasa, muhafiz de Bosnia, fusese acordat generosului <Abdurrahman> Abdi pasa, fost valiu de Cairo, iar valiul de Alep, care se afla serdar In partile Babadagului, a fost sfatuit s mearga la postul sau. Lui Bostangibasi Mustafa pasa, beilerbei de Silistra, acordindu-i-se titiul de vizir, i s-a dat firman sa fie caimacam de serdar la Babadag pita la
sosirea solului moscovit iar <Bekri> Mustafa pasa din Tekirdag, aga de ieniceri,

a fost onorat cu rangul de vizir si a ramas mai departe la postul sau ...
14lb Kara-Mustafa paa, mare vizir (1676-1683).
143 144 145 146 147

1090 H. = 12 februarie 1679-1 februarie 1680. Ozu; aici cu sensul de Nipru qi nu de cetatea Oceacov (Ozu ). Tordjan Kazags (Torcan Kazais ). Feodor Romanov (1676-1682). 1092 H. = 21 ianparie 1681-9 ianurarie 1682.

158

MEHMED RAID

375

NUMIREA LUI HASAN PA$A, MIRIMIRAN DE ORADEA, CA SERDAR IMPOTRIVA TARII UNGURESTI

Pentru curmarea certurilor care s-au iscat intre Ungaria Centrals 148 i Austria fiind nevoie de numirea unui serascher, a fost numit serascher Hasan pasa, care era beilerbei de Oradea si care se afla in acele parti. Linga el au fost numiti si jumatate din zaimii si timariotii aflati in eialetele Agria ti Timisoara, toti zaimii si timariotii sangeacului de Seghedin, Mihail Apafi, craiul Transilvaniei, cu oastea transilvaneana, cite 500 de oameni de la voievozii Tarii Romftnesti 149 $i Moldovei 150, impreuna cu cite un boier, 0i Thokoly 151, craiul de curuti (kers), precum si alti peste 15 000 de ostasi unguri. In a 15-a zi a lunii saban a acestui an, o mie nou5.zeci si doi 152, ei s-au idunat pe cimpia Oradiei si apoi, trecind prin trec5.toarea Poceai 153, au pornit asupra cet5.tii numite Sermin 154, care fusese construita de austrieci la granita, contrar clauzelor p5.cii si prieteniei.

376

fost darimata si distrusa, s-a mers asupra cetatii numita Kallo155. Ghiaurii austrieci, intariti in cetatea mai sus aratata, cerind aman, li s-a acordat iertare, iar cetatea a fost predata craiului de curuti. Apoi, mergindu-se asupra cetatilor Cetvar158 si Sakmar157, deli ele au fost asediate ti s-au depus eforturi, asa cum se cuvine, pentru smulgerea si supunerea lor, totusi nu s-a putut obtine victorie si nu au putut fi cucerite din cauza intariturilor lor. In momentul acela, aparind oarecare gilceava ti dusmanie intre Tholthly Imre si craiul Transilvaniei, Thokoly Imre a plecat, impreuna cu oastea supusa lui, de linga cetatea Sakmar $i a pornit in localitatea numita Tokay, careia i se mai zice si Capatul fluviului Tisa"155. De asemenea, Est craiul Transilvaniei, luind invoire in acel loc de la serascher-pasa, s-a indreptat spre Cara lui. De asemenea, ti serascherul cel aratat mai sus155, impreuna cu restul ostilor care fi erau incredintate, s-a tutors in a doua zi a lunii sevval 15, iar
la menzilul numit Koceai150 a dat invoire ca fiecare s mearga la locul de unde a vent. Dupa aceea, venind in cetatea Oradea, el s-a pus in serviciul de paza,

Dupa lupta, ea a fost cucerita cu cerere de iertare, iar dup5. ce a

asa cum fusese insarcinat mai inainte, $i a f5.'cut cunoscuta situatia catre maria-sa marele vizir. Deoarece serascherul, (Muse invoire, din propria sa initiativa, ei imprastiase oastea adunat5., inainte de a se fi emis malt firman din partea Inaltului Devlet pentru slobozirea ostirii si pentru intoarcerea fiecaruia la locul sau, m5.ria-sa marele vizir s-a suparat pe el si, scotindu-1
din cetatea Oradea, 1-a degradat, acordindu-i sangeacul Hertegovinei (Hersek)
pasa 11" ...
148
149

iar pentru paza cet5.tii Oradea a fost numit Mavruloglu Giirdji-Mehmed


Orta Macar. $erban Cantacuzino (1678-1688). Gheorghe Duca. Tekeli Imre, Emeric Thokoly, mai tirzdu principe al Transilvaniei (1690 - 1691). 15 Faban 1092 = 30 august 1681.

150 151

359

Ise
154 165

Sermin ( ? ), Debreczen(?). Kallo, Nagy Ke.116. 158 Cetvar, Nagy-Ecsed. 157 Sakmar, Satu Mare. 155 Nehr-i-Tisa bast. 1559 Hasan papa, beilerbei de Oradea. 159 2 ,cevval 1092 = 15 octombrie 1681. 199 Kocay, Poceai(?). 1809 I11 alte cronici: Mazitloilu (Mazalzade ), fiul celui mazilit".

Bodjay sau Budjay.

TARIH

159

380 385
386

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE NOUAZECI $1 TREPel

NUMIRE DE SERDAR IMPOTRIVA AUSTRIECILOR

... Gloriosul vizir, maria-sa Uzun-Ibrahim pap, muhafiz de Buda, a fost numit serascher, iar linga el au fost da'i: Abdurrahman <Abdi> pap., care era mutasarriful eialetului Bosnia, Kiiciik-Hasan pap., beilerbeiul de Rumelia, impreuna cu oastea eialetului sau, cu sangeacbeii, zaimii i cu timariotii lui, Seidizade Mehmed pap., beilerbeiul de Tiznioara, Osman

pap., beilerbeiul de Agria, Mavruloglul6" Mehmed pap., beilerbeiul de Oradea,

Mustafa pap, valiu de Silistra, precum i pap. de Nicopole, capetenia sansongiilor, cu optsprezece odale de ieniceri, bulucii inferiori162, dintre spahii, i Mihail Apafi, craiul Transilvaniei impreuna cu oastea transilvana. Adunindu-se pe esul Pestei, ei au pornit spre cimpia Keresztes (Karastos ). In luna regeb a anului mai sus ar5.tat1.68, ei au asediat mai kali cetatea Honotl", care era una dintre cetatile pe care raufacatorul imparat o luase din mina craiului curutilor.
Incheierea unui tratat de pace cu ThOkoly Imre si insaunarea, lui in Ungaria de Mijloc>.
387

SCHIMBAREA POSTURILOR VIZIRILOR DIN IMPRE JURIMI

388

... Vizirul Abdurahman <Abdi> pap, muhafiz de Bosnia, a fost numit pentru paza Camenitei, aparatorul cetatii mai sus aratate, vizirul <Defterdar> Ahmed pap, a fost mutat pentru paza Timioarei, iar Seidizade <Mehmed

papa, care se afla la Timioara, a fost numit pentru paza Kanizsei ...
389
391

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOUAZECI $1 PATRUN5

395

<Pornirea pentru asedierea Vienei in 1683>.'


YNTIMPINAREA MARIEI-SALE HANUL m31E11166

395

<Kiiciik> Hasan pap, i beilerbeiul de Anatolia, Osman papzade Ahmed pap., mergind, i-au indeplinit misiunea for de intimpinare i 1-au adus pe Ilan, cu alaiul pregatit, la cortul serdarului suprem 167
400

Valiul de Silistra, generosul vizir Mustafa pap., beilerbeiul de Rumelia,

PORNIREA O$TIRII ISLAMICE SPRE CETATEA VIENA (EEC) <Sfat pentru stabilirea obiectivului armatei $i neintelegerile>,

403

... Dupa ce au fost date sfaturi catre aga de ieniceri pentru ca in locul
mai sus aratat168 s construiasca poduri, a mai fost numit s mai construiasca
In 1093 H. = 10 ianuarie-30 decembrie 1682. lua Vezi nota 160 a .

un pod i muhafizul Timioarei, gloriosul vizir i fostul Defterdar Ahmed

In Aga: With
161

led
I65
11111

Receb 1093 = 6 iulie-4 august

1682.

Honot, Onod.

167

1094 H. = 31 decembrie 1682-19 decembrie 1683. Murad Ghirai (1678-1683). De la Stolni-Belgrad, Stuhlweissenburg.
In cronicii: riul Raab. Hammer mentioneaza ca e vorba de riul Saia (op. cit., XII, p. 64 )

118

160

MEWED RAID

pasa, iar pentru un alt pod an fost desemnati muhafizul de Bosnia, generosul vizir Hizir pap., $i valiul de Silistra, vizirul Mustafa pap..
404

CUCERIREA CETATILOR TATA $1 PAPA

Dusmanii purtatori de rautate, care erau intariti In cetate, vazind aceasta situatie, au cerut aman cu mlinile intinse pi, dindu-li-se invoke sa piece In cetatea mai sus aratata, Tata, au fost numiti <s5.-i dud, cu paza)
beiul de Cenad, Mehmed bei, pi 400 de viteji dintre pedestrasii din Timisoara
NUMIREA PRINTULUI NURREDDIN ThiPOTRIVA TABEREI AUSTRIECE

Rasp1ndindu-se stirea ca In fata se afla tabara nenorocita a ghiaurilor josnici, In a douasprezecea zi a lunii mai sus aratate a fost numit printul

405

nurredin sa mearga inainte cu vreo 15 000 de tatari iuti ca vintul. Si, In ziva aceea, terminindu-se toate podurile 1ncepute, muhafizul de Buda, gloriosul vizirul <Uzun> Ibrahim pap., valiul de Silistra, vizirul Mustafa papa, citeva mii de osti, precum pi un numar oarecare de ieniceri, gebegii pi tunari an fost

retinuti pe maul rlului mai sus aratat, cu tunuri pi munitii fndestulatoare pentru paza podurilor
407 409

<Distrugerea si supunerea tinuturilor ghiaurilor>.

SOSIREA 0$TII 1MPARATE$TI PE $ESUL VIENEI


(Se descrie asediul Vienei In 1683, ar&tindu-se
pt

ordinea de 'Wale>.

410

parti nu e posibila cucerirea ei, iar afurisitii aflati Inauntru -nu pot fi fortati asa cum trebuie. De aceea, In ziva urmatoare, era zi de vineri, s-au gindit ca voievozii Tarii Rominesti pi Moldovei sa fie pusi sa construiasca, In doua locuri, poduri peste Dunare, iar ei s-au apucat de lucru.
(Descrierea Infringerii din fate. Vienei). (Smiles ostii lesesti pentru asediul cet6fii Strigoniu si trimiterea de comandanfi turd, printre care si valiul de Silistra, vizirul Mustafa pap., valiul de Bosnia, Hizir pap).

S-a spus ca atit timp cit cetatea nu va fi asediata din cele patru

411 421

422
423

Yn timpul luptei, valiul de Bosnia, Hizir papa, a cazut martir, iar valiul de Sivas, Ha lil papa, pi valiul de Silistra, Mustafa papa, au cazut prizonieri.
<In cele din urmiL, cetatea a fost predate austriecilor gi polonezilor).
NUMIREA LUI KOPRVIATZADE <MUSTAFA PA$A>169

425

PENTRU PAZA BENDERULUI

Fiind nevoie de numirea unui muhaflz In partile Babadagului, s-a emis malt firman ca el A. fie numit serascher in acele parti, acordindu-i-se eialetul Silistra, cu anexarea sangeacului Nicopole, pi s-au emis porunci grabnice ca s porneasca inainte de sosirea padisahului la Adrianopol
166 Fazfl-Mustafa pap din familia Hoprelh. A devenit si mare vizir.

TARIH

161

429 430

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE NOUAZECI SI CINC.P70

<Biografia lui Kara-Mustafa paa caruia i se acordase gi beilerbeilicul de Silistra In cemazi II 1070 171 >.
RXSCOALA NEAMULUI CAZACESC

484

Deoarece ghiaurul numit Konoskam, dintre cazacii barabasi, tia ca hanul Crimeii", mergind cu toata oastea Mara la expeditie asupra Vienei, nu se intorsese Inca Si ca tinuturile dintre Bender i pin5. la Chi lia 0 Ismail erau, din cauza aceea, lipsite de o0i. Astfel, luind steaguri i de la craiul leesc si cu le0i care i s-au supus acestuia, el a ridicat steagul rascoalei, cu gindul rau de a prada $i distruge satele i oraele aflate in imprejurimile acelea. El s-a aliat si cu afurisitul numit boierul Cerchezi" care era capetenia (litiOug ) unui numar oarecare de afurisiti dintre ghiaurii Moldovei. Ei au trecut apa Nistru, intre localitatile numite Soroca si Mumlal", i au ridicat cu mindrie

steagul spre partile Benderului, impreuna cu tabara lor nenorocita.

De asemenea, toti ghiaurii satelor de pe partea ceastalalta a Benderului, cunoscute sub numele de satele de coasts, supunindu-li-se i intrind in cetele lor necurate, numarul lor a crescut din ce in ce mai mult, ajungind la 30 000,

prin ataarea, din zi in zi, sub steagul rascoalei lor, a afurisitilor adunati
dintre ghiaurii barabali, serkei, moldoveni i de alte neamuri, din imprejurimi, potrivit zicalei: Tot' ghiaurii sint uniti". De asemenea, capetenia hanului Crimeii, comandantul satelor de farm,

Ialiagasi, impreuna cu renurnitii tatari de Bugeac, erau plecati tot in expeZitia impotriva Vienei. De aceea loctiitorul saul", adunind vreo 3 000 de Mari,

din diferite friburi, s-a indreptat asupra taberelor mai sus aratate, dar s-a intors, socotind ca nu va fi cu putinta sa opuna rezistenta, cu caste atit de 11 zile sub zidurile cetatii Bender, au pornit intr-o noapte asupra cetatii

putina, celor 30 000 de pagini. Afurisitii, la rindul lor, poposind timp de vreo
435

mai sus aratate, cu gindul de a o ataca. Atunci gazii islamici, aflati in cetate, au pornit la aparare cu tunuri si cu puti. Deoarece atacul lor, afara de distrugerea citorva case din oraul cetatii mai sus aratate, nu le-a adus nisi un folos, ei s-au ridicat din locul aceea i au pornit, cu pierderi i ru0nati, spre oraul Ismail, pe drumul cunoscut sub numele de Iali-icir". De asemenea, Si afurisitul raufacator numit Petriceicul", care mai inainte fusese voievod in Moldova si apoi, fiind corupt, se razvratise i se rasculase, a atras in acest timp, cu mii de viclq-uguri i iretlicuri, vreo 10 000 de afurisiti dintre modolveni i dintre alti ghiauri din imprejurimi i apoi, mergind, a pus stapinire pe orasul Ia0, care apartinea Orli Moldoveil". Iusuf aga, care pe atunci era intendent de vakifuri (miiievelli ) la Ismail,
era un om mindru i curajos i, stind in acele parti un timp indelungat, cunotea
1" 1095 H. =, 20 decembrie 1683-7 decembrie 1689. 171 Cemazi II 1070 = 13 februarie-12 martie 1660.

1711 Konosha, Cunitchi, hatmanul cazacilor zaporojeni. 175 Murad Ghirai (1678-1683) i apoi Hadji Ghirai al II-lea (1683-1684). 174 Cercliez, boier din Moldova, pretendent la domnie. 175 Mumla, MovilSu (Moghillu).

1" Al lui iall-agast

177 Tall -ici (Yds ici ) aici se refers la drumul care merge pe la tArm.

1" PetrafiAa. Stefan Petriceicu, fost domn in Moldova.

175 Stefan Petriceicu a intrat In Iaqi la 25 decembrie 1683.

162

MEHMED RAID

toata situatia de acolo. De aceea el s-a straduit *i a depus eforturi ca s5. adune In orasul Ismail pe demnitarii musulmani capabili de lupta, pentru a-i pregati sa -i intimpine pe ghiaurii care vor veni asupra lor. Cind ghiaurii aceia au venit

la o distanta de opt ceasuri de Ismail, fiul renumit al mariei-sale hanului, ajungind inaintea tatalui sau, cu un numar oarecare de Mari ale*i, a intrat cu lovituri de sabie in adunarea ghiaurilor qi a luat vreo suta de tigve qi de primi (WO. Cind Konoska, serdarul murdar al ghiaurilor, a aflat ca a doua zi
*i maria-sa hanul Crimeii, Hadji-Ghirai han, a sosit in orasul Ismail, s-a tutors In grabs Is partea Moldovei, din cauza spaimei care-1 cuprinsese. De asemenea,
aceia.
436

maria-sa ilustrul han *i vitejii musulmani, pe care ii adunase Iusuf aga, mutevelli de Ismail, s-au grabit *i s-au straduit sa-i urmareasca pe afurisitii
tents, a ie*it in noaptea aceea din oastea sa, sub cuvint ca sta de caraula, *i a fugit de pe malul Prutului, unde statea cu oastea sa, cu vreo trei sute de oamem ale*i, refugiindu-se linga afurisitul numit Petriceicu, care stapinea orasul Iasi. A doua zi, maria-sa hanul, tragind sabie asupra acelei cete nenorocite, a nimicit-o *i a impra*tiat-o intr-o clips, trimitind cea mai mare parte dintre ei .fn infern. Pe scurt, afurisitii cei josnici invalmaqindu-se 'nitre ei, multi s-au aruncat in apa Prutului din dorinta de a se salva. Cei care au ramas, au cazut prizonieri *i au fost nimiciti. Nesffr*itele zaherele, munitii, avutii *i alte lucruri, pe care le aveau ei, ou fost pradate de gaziii musulmani, care s-au saturat de prada *i, cu ajutorul lui Allah, au devenit noroco*i *i victorio*i., obtinind o astfel de izbinda.
pe loc, de Erica *i de spaima care 1-au cuprins. De aceea, cu tristete *i cu necaz, el s-a grabit sa fuel la locul numit Suceava (Sucava), aproape de tara lepasca.

Indata ce Konoska a aflat aceasta, gindindu-se ca nu poate opune rezis-

Petriceicu, care se afla la Iasi, auzind de cele petrecute, n-a mai putut sta
Konoska., la rindul sau, care fugise pe aseuns Mind pe nea$eptate ceata sa afurisita pe malul Prutului, s-a grabit spre localitatea numit5. Mamlaval", care era locul de *edere a afurisitilor. Cind a ajuns acolo, ceata cazacilor s-a unit *i 1-a omorit pe mai sus aratatul Konoska pentru faptul de a fi cauzat in zadar pieirea atitor suflete pe malul apei Prut Si de a fi fost mereu pornit spre intrigi *i gtIceava. Aceasta *tire i-a bucurat pe musulmani ...
439

OMORIREA FOSTULUI DEFTERDAR HASAN PASA

Hasan pap., care mai inainte era bas-defterdarl" *i caruia i se acordase eialetul Timiparei, fiind mazilit datorita legaturilor sale apropiate cu raposatul vizir cel ucis 181a, a pornit spre Curtea padiphului. <Pe drum a fost ucis>.
441

INVITAREA LUI KOPRULUZADE MUSTAFA PASA LA ADRIANOPOL

Gloriosul vizir, KOprfilazade Mustafa pap., care era serascher In partile Babadagului, intorcindu-se la Adrianopol, ca serascher asupra oqtilor islamice aflate la paza Babadagului a fost numit caimacamul <Sari> Suleiman pap., <zis *i Bo*nak-Suleiman pap.> ...
1" Mamlovd, Movilau (Nloghilau).
"1.

.Fskk-s-evvel.

18" Kara-Mustafa pap. (mare vizir).

TAR1H

163

443

INTOARCEREA HANULUI IN PARTILE BABADAGULUI

s mearga linga Suleiman pasa care era serascher prin partile Babadagului ...
444

Maria-sa hanu1182, dupa o sedere si odihna de citeva zile, a fost ineArcinat


SCHIMBAREA POSTURILOR VALIILOR DIN IMPREJURIMI

Vizirului Osman pasa din Hertegovina (Hersekli ), valiu de Bosnia, i s-a acordat sangeacul Pojega, iar eialetul Bosnia a fost dat lui Osman pasazade Ahmed pasa. Seidizade Mehmed pasa a fost onorat cu eilaetul Timisoara, fiind totodata insarcinat si cu toate treburile serhaturilor din acele parti ...
445

SCOATEREA INTREGII O$TI IN PARTILE BABADAGULUI

Facindu-se arz din partea lui Suleiman pasa, care era serascher in
partile Babadagului, precum c5. are nevoie de mai multi ostasi, a fost numit in eialetul Silistra fostul intendent de vama si actualul chehaia al sultanei favorite, Elhadj-Huseinaga, cu scopul de a aduna toata oastea din Rumelia ...
449

pasa, valiul de Timisoara).


459

<Se arata c in timpul luptelor de la Vadj (Vac) ) cu austriecii a cazut gi Seidizade Mehmed

SALVAREA CETATII CAMENITA DE ASEDIUL GHIAURILOR LE$1

In momentul cind ghiaurii austrieci au impresurat cetatea Buda, ghiaurii lesi, la rindul lor, au venit cu tabara for nenorocita asupra cetatii. Camenita si au asediat-o. Cind vizirul Bosnak-Suleiman pasa, care era serascher in partile Benderului, a auzit aceasta, s-a dus cu ostasi curajosi aflati linga el. Sosind in ajutorul sau si maria-sa Selim Ghirai han, ma'retul han al Crimeii, cu oastea tatara, ei au asediat tabara nenorocita a inamicilor rataciti.
i au plecat>.
460 469

<Se arata a, in cele din urna, polonezii au p5.rAsit meterezurile de asediu ale cetAtii
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE NOUAZECI
1

$ASE188

PREGATIREA MUNITIILOR LA SERHAT

a trimis pulbere si mttniliile necesare pentru toate cetatile de serliat. De


asemenea, s-a str5.duit s5. numeasca si un numar suficient de aparatori: Afars de faptul ca pulberea aflata in acele parti era socotita cam de patruzeci de mii de cintare (kantar ), au mai fost numiti oameni de incredere pentru a se lucra pulbere si in pulberariile de la Poarta, din Galipoli, precum si din Timisoara. De asemenea, pentru unele cheltuieli necesare vizirului Suleiman pasa, care era serascher in partile Babadagului, s-au trimis 220 de pungi de aspri
(aRce ).
470

Maria-sa marele vizir Ibrahim pasa, numind mereu oameni de ineredere,

Acordare de fonduri din vistieria sultanului pentru soldele ostilor de la Buda, Kanizsa, Ineu, Agria etc. Lui Thokoly Imre i s-au dat 50 000 de gurusi ca sa cumpere zaherele pentru osti.
182 Selim Ghirai I (1684-1691), fusese nou numit de Poarta pentru a doua oars. Pin& atunci fusese in insula Rhodos. 183 1096 H. = 8 decembrie 1684-27 noiembrie 1685.

164

MEHMED RAID

MOARTEA LUI MAHMUD PASA LA CETATEA CAMENITEI


471

mai sus aratate a fost numit Biyikli-Mustafa pasa, care se afla prin partile
Babadagului
OCUPAREA DE CATRE GHIAURI A CETATII SOLNOC $I APARAREA EI

El a plecat in lumea linistii <lovit de o ghiulea>, iar ca muhafiz al cetatii

472

In timp ce (fostul> chehaia al lui Seidizade <Mehmed pasa) numit


Osman pasa, care era valiul eialetului ad Timisoara, pazea cu oastea eialetului

sau cetatea Solnoc, aflata in eialetul Timisoara, a venit afurisitul numit Heissler (Hayzer ) cu vreo 10 000 de afurisiti rataciti. Pentru ca pasa cel

gaseau la paza palancii Sarvasi", de Erica si spaima care i-a cuprins, au evacuat cetatea 0 au fugit inainte de atacul ghiaurilor. Ismail pasa, beilerbei de Rumelia, care se afla acolo, hotarindu-se cu oastea eialetului sau sa dea dovada de vitejie i eroism, s-a ciocnit cu acea
47

aratat mai sus nu avea putere sa se opuna sa reziste, cetatea Solnoc a cazut in miinile dusmanului credintei. De aceea, cind au aflat aceasta, cei care se

parte din oastea dusmanului credintei care venea inainte si se numea oastea de avangarda. Dupa citeva ore de lupta i macel, ghiaurii blestemati au suferit infringere si oastea islamica s-a umplut de prazi nenumarate. Dar dusmanii vicleni intelegindu-se de mai inainte cu raialele ghiaure, pedestrasii si cavalerii au pus in fats tunurile 0 au mers, valuri dupa valuri, cu alaiurile for asupra ostii islamice.

stricat ordinea optii, i nefiind cu putinta sa reziste, ostasii au fugit dupa aceea pentru a se salva. Vizirul mai sus aratat s-a dus cu oastea eialetului Rumeliei si a intrat in cetatea Timisoarei. Apoi, a doua zi, a iesit din nou numai cu oastea sa de garda si a pornit spre cetatea Buda, iar oastea eialetului sau a fost numita sa pazeasca, in iarna aceea, cetatea Timisoarei.
ASEDIEREA SEGHEDINULUI DE CATRE HEISSLER $1 FUGA GHIAURILOR

Dindu-se pins dupa amiaza o Walk din cele mai inversunate, s-a

Dupa lupta de care s-a amintit mai inainte, afurisitul Heissler a ales
Solnocul ca loc de sedere pentru afurisitii care se aflau linga el. Apoi, in timpul iernii, ei au atacat pe neasteptate cetatea Seghedin si au asediat-o. Aflindu-se

in ea vreo doua mii de ostasi egipteni, ei an dat lupte mari $i au facut maceluri. De asemenea, grabindu-se sa-i ajute si oastea de Rumelia, cea din Timisoara, precum i populatia eialetului Timisoarei, ghiaurii cei rataciti au plecat intr-o noapte in partea Solnocului, fiind echipati usor, deoarece, neavind posibilitatea de a trimite inapoi tunurile si pustile aduse cu ei, le-au ascuns pe toate in pamint
476

ADUCEREA CRAIULUI CURUTILOR LA BELGRAD

Dindu-se de stire ca in gindul craiului de curuti, Thokoly Imre, zace tulburare, i s-a cerut, cu bunavointa, sa villa la Be grad si a fost retinut

acolo potrivit inaltului firman care fusese emis, iar cei din oastea lui, supunindu-se austriecilor, au predat i cetatile aflate in st6pinirea for
161 Sarva,s, Szarv, localitate in Ungaria riskiteana.

TARIH

165

483

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOUAZECI $1 $APTE1"

495

FIXAREA LOCULUI DE IERNARE PENTRU PRINTUL CALGAI,


CU TATARII

Considerindu-se potrivit ca i printul calgai sa-i petreaca iarna in eialetul Timioarei, i s-au pregatit zaherele, precum qi cele necesare pentru iarna ...
496 499
500

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOUAZECI $I onus MOARTEA VIZIRULUI SILAHDAR- HtJSEIN PA$A

Dupa un an, i s-a dat firman sa se intoarca la Poarta, iar dupa sosire, el a fost numit la paza Budei, cu eialetul Timioarei. Dupa doi ani, a fost onorat cu eialetul Basra ...
OCUPAREA CETATILOR DIN TRANSILVANIA DE CATRE GHIAURII AUSTRIECI

529

La inceputurile marelui vizirat al fostului mare vizir <Sari> Suleiman paa, ostaii cezarului poposiserk i se aezasera in tinutul Maramure (Marmarcq), care atirna de Transilvania, cu scopul de a ierna acolo. Ei pornisera din toate partile s is in stapinirea for fortaretele i cetatile Transilvaniei, iar rascoala ivita in rindurile otilor islamice daduse prilej afurisitilor ghiauri s pregateasca viclenii i ine15.ciuni. De aceea, afurisitul care era cumnatul ceza-

rului, ocupind Transilvania, cu toata oastea cezarului i cu mii de feluri de viclenii i inelaciuni, a atras din nou spre cezar inimile nenorocite ale locuitorilor Transilvaniei. Ocupind toate cetatile aflate in toata Cara Transilvaniei, el a numit in fiecare cetate capetenii din partea austriecilor.

186 1097 H. = 28 noiembrie 1685-16 noiembrie 1686. 188 1098 H. = 17 noiembrie 1686-6 noiembrie 1687.

Volumul al II-lea (595 p.)


EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOUAZECI V NOUA1
2

40
%

<S-a intronat Suleiman al II-lea: 9 XI- 1687): <Acordarea eialetului Silistra, de pe malul Dunarii, lui Kara-Mustafa pasa, fost beilerbei de Karaman).
MANIFESTAREA DORINTEI BAILULUI OLANDEI (FELEMENK)

42

DE A SE INCHEIA PACE CU AUSTRIECII

Bailul Republicii Olanda aflat ]a Poarta fericirii, prezentindu-se In fala mariei-sale marelui viziria, a raportat cal cezarul Austriei, precum si demnitarii lui doresc si fnclina sa faca pace cu Ina ltul Devlet si ca, pentru treburile privind pacea si prietenia, au cerut mijlocirea generalilor olandezi.
Mare le vizir a fost de acord cu aceasta. Afars de aceasta, si Hazinedar Husein pasa, muhafiz de Belgrad, precum si vizirul cavusbasi Mehmed pasa, care se

afla la paza cetatii Oradea, au facut arz ca comandantul suprem al ostirii


daca s-ar trimite oameni de incredere din partea Inaltului Devlet, cezarul ar dori si ar cere s se incheie pacea ...".
cezarului, <Antonio> Caraffa, trimit-; in aceasta parte stiri una dupa alta, iar

<Sfat la PoartA $i hotarirea de a se trimite solii in capitalele europene, inclusiv Austria, cu prilejul urcArii pe tron a noului sultan Suleiman al II-lea (1687-1691). Poarta nu dorea sa se creeze impresia unei solii de pace, care ar insemna semn de slabiciune. La Viena pleacA 2filfikar efendi si dragomanul Alexandru Mavrocordat>.
44

RASCOALA OSTII DIN CETATEA TIMI$OARA

In urma zorbalelor ivite, an avut loc incercari de razvratire si rAscoala si din partea unor cete de ostasi ieniceri care se aflau in unele cetati de margine ale tinuturilor otomane. De asemenea, si cei din cetele de ostasi care
45

se aflau in cetatea Timisoara, datorita intrigantilor si razvratitilor care se gaseau printre ei, intelegindu-se si unindu-se, 1-au atacat pe gloriosul vizir
Ibrahim pasa, muhafiz de Timisoara, sub pretextul cererii de solde. Adunindu-se

la seraiul sau, ei s-au dedat la rautati, iar vizirul mai sus aratat, neavind cunostinta de aceasta situatie, nu a gasit cale sa fuga. Cftiva ambitiosi si
Indar5.tnici, dintre acei calai care nu d5.deau aman, 1-au f5.cut martir pe vizirul

mai sus aratat. Cind aceasta stire trista a ajuns la urechile vizirului Hasan
1 1099 H. = 7 noiembrie 1687-25 octombrie 1688. 15 Siavus pasa, mare vizir (23 septembrie 1687-1 februarie 1688).

TARIH

167

pap., care se afla ca serascher la Belgrad, acesta 1-a ntunit pe Djafer papa pentru paza cetatii mai sus aratate i 1-a sfatuit pe ascuns sa-i prind5. i sa-i pedepseasca pe raufacatorii care erau cauza dainuirii acestei tulburari ...
55

SOSIREA GHIAURILOR AUSTRIECI PENTRU ASEDIEREA CETATII


BELGRAD

57

<Fuga lui Yegen-Osman pasa si imprastierea ostirii turcesti. Unii se ineacA in DunAre, incercind sA treaoS. la Timisoara. Situatia fugarilor din Belgrad in corabiile de pe fluviul DunArea. Oprirea coribillor turcesti din Belgrad in fata cetAtii Cladova (Feth-ill -Islam ) de cAtre austrieci
si salvarea for de cAtre Thokoly Imre>.

61

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA *

84

SALVAREA CETATII ORSOVA (Irfova ) DE ATACUL GHIAURILOR

Asupra cetatii Orpva, care intrase mai inainte in mlinile ghiaurilor i care trecuse apoi din nou in partea islamica, a venit un Inumar oarecare de dumani cu gindul de a o ataca. Oastea purtatoare de victorie, care se afla
in acea parte, indirjindu-se foarte tare, s-a razbunat pe acei afurisiti, trec1ndu-i,

intr-o clips, prin sabie.


LUPTA FLOTEI IMPARATESTI DE PE FLUVIUL DUNAREA CU VASELE GHIAURILOR

Afurisitii austrieci au distrus oraple i satele aflate pe malul Dunarii, iar pentru a 1mpratia galerele flotei imparateti, care erau pe Dunare, ei au turnat tunuri speciale pentru cele patruzeci i una de corabii ale lor, construite pe insula Komran, punind un numar suficient de purtatori de infringere i in corabiile zise cam, care erau peste doua sute la numar. Cind ei au venit, cu flota for bine pregatita pi plina de munitii facatoare de rele, in fata cetatii Orpva, aflata pe marginea Dunarii, atunci All pap., capudanul de Dunare, la rindul sau, i-a intimpinat cu galerele flotei imparatqti, trecind la lupta. i macel. Cu ajutorul lui Allah, zefirul cuceririi pi victoriei
suflind din partea musulmanilor, iar vintul Infringerii suflind in partea ghiau85

rilor demni de inferu; cea mai mare parte a otirii indemnate de diavol a pierit sub loviturile de tunuri i de puti. Cu ajutorul lui Allah, toata flota raufacatorilor a trecut in miinile musulmanilor.
CUCERIREA $1 SUPUNEREA CETATII CLADOVA

0tile islamice desemnate pentru salvarea cetatii Cladova, care mai inainte de aceasta intrase in mfinile ghiaurilor, dupa ce au asediat-o timp de aptesprezece zile, cu ajutorul i sprijinul lui Allah, au trecut-o din nou sub ascultarea sultanului ...
2 1100 H. = 26 octombrie 1688-14 octombrie 1689.

168

MEH?&ED RAID

ATACUL $I INTOARCEREA GHIAURILOR DIN PARTEA


89

TARII ROMANESTI

cezarului austriac, sosise, impreuna cu oastea nenorocita, aflata linga el, la granita Pill Romanesti. Fiind sigur ca va intra in Tara Romineasca,
voievodul Coristantin5, care era domn in acea tart a f5.cut cunoscut pe ascuns aceasta situatie mariei-sale ilustrului han tataresc, <Se lim Ghirai I>, precum i vizirului Mustafa paa, serascher de Babadag. El s-a mai rugat sa fie ajutat cu oaste, data va mai fi nevoie. El insu0 s-a intarit in cetatea Cladova, aflata pe partea cealalta a Dunarii, iar cea mai mare parte a locuitorilor Tarii Roma-

Afurisitul numit Heissler, care fusese numit in Transilvania, din partea

90 92

neti s-au aezat prin imprejurimile muntilor inalti. Tocmai in momentul cind oastea raufacatoare, intrind in Tara Romaneasca ataca Bucuretiul, reedinta voievozilor acestei tan, voievodul de mai sus, fiind un om abil, a recurs la viclenie 0 a luat numaidecit masuri pentru a-i scoate cu uprinta din Tara Romaneasca pe aceti diavoli afurisiti. Astfel, cu ajutorul vicleniei i ireteniei i avutiei, inlaturind pagubele i persecutiile dumanilor, el a potolit razboiul 0 macelul 0 a ramas la domnie ca 0 mai inainte.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA UNU4

<Ocuparea de cltre ghiauri a cetatilor Vidin si Cladova>


125

INFRINGEREA OSTII LUI HEISSLER IN PARTILE TRANSILVANIEI

Pe and serdarul murdar cel ratacit, numit Heissler, care era trimis din
126

partea cezarului austriac, statea in interiorul Transilvaniei, cu vreo optsprezece miff de afurisiti josnici 0 cu misiunea de pall, oastea islamica, pe care o desem-

nase maria-sa serdarul cel chibzuit ca Platon (Eflatun)4a, potrivit propriei sale pareri, in momentul pornirii expeditiei imparateti de la Adrianopol, pentru a taia posibilitatea for de atac din tara mai sus aratata, a ajuns la granita Transilvaniei, impreun5. cu Cerkez-Ahmed paa, mutasarriful eialetului Oceacov, precum 0 cu craiul curutilor, trecind prin Tara Romaneasca in luna zilka'de a anului mai sus aratat5. Si cind s-au Minna cu ghiaurii care erau cu Heissler, cu ajutorul lui Allah, tabara nenorocita a fost infrinta i cea mai mare parte a otilor diavoleti, aflate linga afurisitul Heissler, a fost trecuta prin sabie. Sosind tirea ca, impreuna cu mai sus aratatul Heissler, au mai cazut prizonieri i capitanul de Agria i alti optsprezece capitani renumiti, precum i un numar de douazeci i doul de steaguri nenorocite de ale lor, gaziii musulmani, aflati in meterezuri, s-au bucurat foarte mult 0 au tras cu tunurile 0 cu putile, facind petreceri, in timp ce afurisitii, care erau intariti i cu inimile intristate, se mirau i se necajeau. In acest timp, s-a aflat de la cei prini ca, pentru a impiedica pe ostaii musulmani care asediau cetatea Ni qi pentru a veni in ajutorul afurisitilor intariti acolo, afurisitul numit Veterani, care fusese numit din partea afurisitilor austrieci,
8

1101 H. = 15 octombrie 1689-4 octombrie 1690. 4a Este vorba de marele vizir Kapritliizade Fazil-Mustafa paa. 5 Zilka'de 1101 = 6 august-4 septembrie 1690. Vetaran; general austriac: Frederic Veterani. 4
4

Constantin Brincoveanu (1688-1714).

TARIEI

169

impreuna cu vreo 15 000 de ostai diavoleti, venise pins la menzilul Yagodina7,

dar ca., pe linga faptul de a fi auzit de infringerea afurisitului numit Heissler (Hayzer) in Transilvania, a mai primit din partea cezarului i porunca de a se intoarce in grabs spre Transilvania, pi ca., parasind localitatea numit5. Yago-

dina, s-a tutors spre Belgrad impreuna cu tabara nenorocita. De aceea, cu ajutorul marelui Allah, i acest mare necaz a fost inlaturat
130 137

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA DOI


CUCERIREA SI SUPUNEREA INSULEI ADA <KALEH> DE PE FLUVIUL DUNAREA

Afurisitii austrieci au construit cu palisade un puternic an pe insula (ada) aflata in mijlocul fluviului Dunarea, iar inauntrul ei an pus tunuri pi luptatori, impiedicind astfel trecerea vaselor de zaherele spre Belgrad.
Ocuparea pi luarea ei fiind importanta pi necesar5., maria-sa serdarul suprem

a propus ca maria-sa ilustrul Se lim Ghirai han s se indrepte spre Poarta fericirii, iar pentru ocuparea *antului9 respectiv, maria-sa serdarul suprem s-a gindit s. pomeasca personal pe drumul Vidinului. In cetatea Be lgrad a fost numit pentru path fostul bostangibai, gloriosul vizir Husein papa, iar
in oraul din afara cetatii a fost retinut pentru path vizirul Kemanke-Ahmed
138

pap.. Li s-au dat sfaturi strapice ca s. respecte porunca de path, iar oastea imparateasca, pornind cu noroc, s-a indreptat spre Vidin. Deoarece o parte din locuitorii eialetului s-au plins de gloriosul vizir <Topal> Husein papa, valiul de Bosnia, s-a emis firman ca 55. i se is postul
din Bosnia i s fie mutat la Silistra, iar eialetul Bosnia i s-a acordat vizirului Djafer pap., muhafizul Timioarei. Dupa ce apararea cetatii Belgrad i paza ei an fost pregatite aa cum se cuvine, au pornit de acolo, iar cind au a4ezat corturile intr-un loc aproape

de insula Ada <Kaleh>, numita *ant, despre care s-a spus mai inainte, a

fost desemnata oastea pentru cucerirea i supunerea acelui *ant. Cind cetelor nezredincioase, care se aflau intarite in insula, li s-au spus pi li s-au facut cunoscute supunerea i cucerirea cetatii Belgrad", ele nu au crezut i au raspuns:

Nu e cu putinta ca Belgradul sa cada; aceasta vorba trebuie sa fie neadevarat5.; nu credem ! Va vom preda insula numai daca ne yeti acorda aman pins ce vom ajunge la Belgrad". Rugamintea lor a fost acceptata pi, potrivit
cererii lor, li s-a dat hirtia de aman. Pentru a-i liniti pe afurisiti pi pentru a-i

apara pe ghiauri, au fost numiti linga ei i oameni Dupa ce maria-sa marele vizir, serdarul suprem, a intarit bine insula i a pus in ea un bei cu un numar suficient de aparatori, s-a gindit s tread. pe la cetatea Vidinului ...
140

<Construirea de corabii pentru fluviul Dunkea>.


CUMPARAREA DE ZAHERELE CU BANI DE PE MALURILE FLUVIULUI
DUNAREA

Spre a se cumpara pentru oastea islamica zaherele in cantitati suficiente, de pe malurile Dunarii, au fost trimii anume cump'aratori in porturile Chilia,

Rusciuc, Nicopole i Silistra. S-au dat dinainte porunci intarite in miinile


7 Yagodina, Negotin (?).

8 1102 H. = 5 octombrie 1690-23 septembrie 1691. Sans, Sant; astfel se mai numea insula Ada-Kaleh din cauza fortificatiilor ei. " Belgradul a cazut la 9 noiembrie 1690.

170

MEHMED RA5ID

lor pentru ca cei care au ascuns zaherele, cu scopul de citig, PI be vinda la pretul curent qi pentru ca nimeni sa nu impiedice cumpararea de zaherele, incit oastea islamic5. O. nu sufere.
TRIMITEREA DE O$TI IN PARTILE TRANSILVANIEI GHIAURILOR

INFRINGEREA

191

Mai inainte de aceasta, afurisitul cel fail de minte, purtator de infringere, cu numele de Heissler, fusese numit peste cei optsprezece mii de osta0 calauziti de diavol i fusese trimis de cezarul austriac pentru paza tinuturilor Transilvaniei. Acesta statea in Cara respective cu misiunea de path. S-a tinut sfat pentru ca afurisitii aceia sa fie izgoniti din locul mai sus aratat ca Tho Imre, craiul curutilor, sa fie numit in craiia Transilvaniei. De aceea beilerbeiul de Oceacov, Cerkez-Ahmed paa, a fost numit in calitate de babug, iar linga el au fost desemnati un numar oarecare de gebegii i osta0 de sacrificiu (serdengecti) de la Ina lta Curte, beilerbeiul de Silistra, Findik-Mustafa paa, i Mehmed pap. de la serhat i Tatar-Salih paa i printul nureddin, cu un numar oarecare de thtari, vinatori de dumani, precum i craiul curutilor cu lui pedestre i calari, care se aflau linga el. Trecind prin Tara Romaneasca, atunci cind ei au ajuns intr-un loc aflat la trei ore departare de trecatoarea numit5. Brasov (Birafav), care este trecatoarea Transilvaniei", a descins toata oastea. Dar, deoarece afurisitul Heissler construise o palanca in treca-

constatat ca trecerea prin trecatoare nu va fi upara.

toarea mai sus aratata i inchisese trecatoarea cu tabara sa nenorocita, s-a

In cele din urma, s-a hotarit s se intre prin alts trecatoare, dar pentru a-i inpla pe dumani au fost pu0 totu0 sa strige telali precum ca se va trece prin trecatoarea Braov i ca s-a hotarit sa se riming. trei zile la locul unde fusesera apzate corturile. Atunci au fost ale0 i numiti un numar oarecare de calareti echipati uor, iar in fata trecatorii Braovului, intr-un loc apropiat, au fost apzati cerhagiii. De aceea iscoadele afurisitilor au facut cunoscute lui Heissler cel

afurisit aceste miFari ale o$tirii. De asemenea, in noaptea aceea oastea


desemnata a fnfipt steagurile la intrarea in trecatoare 0, in timp ce afurisitii depuneau eforturi ca sa impiedice trecerea Wilor islamice prin trecatoarea mai sus aratata, luptatorii care se aflau in oaste s-au dus noaptea pe o alts cale, ffind iwpr echipati, spre o trecatoare pe unde se putea trece mai upr. Reqind sa intre prin trecatoarea unde nu erau afurisitii demni de infern,
192

ei au in0iintat i pe gaziii viteji care fusesera trimi0 mai inainte in fata trecatorii

Brapv ca s ajunga repede dupe ei tocmai pentru a-i deruta <pc dumani>. Afurisitul Heissler, aflind aceasta situatie, s-a ridicat cu oastea lui nenorocita, dar pina s vine acolo, osta0i musulmani au trecut prin trecatoare i au cucerit granita Transilvaniei. Neavind incotro, afurisitii josnici, cu toate otile lor, calari i pedestra0, au stat pregatiti in fata gaziilor musulmani. Gaziii victorio0, la rindul lor, s-au apzat in coloane de lupth. Pina la amiaza nici una din parti nu s-a m4cat din loc. Dupe aceea, un buluc dintre alaiurile ghiaurilor josnici a pornit la atac asupra. alaiului o0ii tatara0i, iar ceilalti au atacat ceata gaziilor. Cind s-au apropiat ca de o aruncatura de puFa, gazii viteji au tras deodata din pu0ile lor, apoi i-au atacat pe ghiauri cu sabiile purtatoare de otrava.
94 BranRucar.

TARIH

171

manilor, totusi, neputind sa reziste in fata atacurilor vitejesti ale gaziilor purtatori de victorie, rindurile ostasilor ghiaurilor au fost imprastiate fntr -o clips, cu ajutorul lui Allah, iar ochii for s-au intunecat. Cei mai multi dintre

Desi numarul ostii dusmane era de citeva on mai mare decit cel al musul-

vreo mie de ghiauri au putut scapa cu viata. Impreuna cu raufacatorul Heissler, care era serdarul murdar al acelei osti purtatoare de infringere,
au cazut prizonieri si capitanul de Agria, precum 0 alti saptesprezece capitani renumiti <dintre austrieci>.
mereu nimiciti !
143

ei au cazut prada sagetilor si sabiilor, iar.unii au fost ferecati in lanturi. Numai

Preainaltul Allah face sa reuseasca totdeauna gindurile si masurile mahomedanilor, iar pe afurisiti, care sint dusmanii credintei, ii face sa fie Oastea musulmana, care a obtinut aceasta mare victorie, fund doar de vreo sapte-opt mai, iar cetele necredincioase, potrivt celor spuse de cei renumiti, care fusesera prinsi, de vreo optsprezece mii de luptatori, unitatea ostilor islamice si atacurile for repetate au dus la biruinta. Preainaltul Allah a sprijinit totdeauna rabdarea si perseverenta mahomedanilor, spre a pastra neclintita temelia credintei for si pentru a-i duce la multe alte victoria mari, asemanatoare acesteia. In toata aceasta b5.talie si ciocnire, din partea islamica a cazut martir doar Cerkez-Ahmed pasa, care era basbug, iar dintre ceilalti gazii vestiti au fost foarte putini cei care s-au onorat cu rangul de martini. In noaptea aceea s-au odih.nit acolo, iar in zorii zilei s-au inteles si au hotarit sa fad. o adunare si au gasit de cuviinta
ca beilerbeiul de Silistra, Findik-Mustafa pasa, sa fie numit comandant asupra

ostii islamice, S-au pregatit toate cele necesare transportului si miscarii, iar pentru ca cetele transilvane aflate in cet5.tile Transilvaniei s fie fortate sa se supuna <craiului> curutilor 1, au fost distruse si nimicite, mai intii de toate, palanca construita de afurisitul Heissler in trecatoarea Brasovului,
precum si tabara nenorocita, care fusese asezata acolo. In fiecare zi corturile erau asezate linga o cetate sau ling5. o palanca si sedeau cite o zi sau doua. Transilvanenii care se aflau in ele, on de cite on se intilneau cu comandantul, aduceau zaherele si daruri. S-au depus eforturi si staruinte in privinta supunerii for fata de craiul curutilor. Facind astfel, cind s-a ajuns la marea manastire de ling5. Sibiu (Sibin), craiul curutilor a fost imbracat in acel loc cu o

144

blaria ttimisa de serdarul suprem, prin Ghendj-Mehmed aga, unul dintre capugibasii, urmind .5. stea in Transilvania, iar dad. , cu ajutorul lui Allah, va reusi inlaturarea atacului dusmanilor asupra Transilvaniei si dad. va reusi ocuparea tariff mai sus aratate, atunci craiul curutilor urma sa fie numit crai in Transilvania. De nevoie, s-a poposit timp de citeva zile in localitatea aratats mai sus, pins ce ghiaurii transilvaneni din imprejurimi vor veni si i se vor supune lui. Desi era important ca, inainte de intrarea ostii islamice in Transilvania sa fie ocupata si pazita, de partea de dincoace, trecatoarea numit5. Portile

de Fier 11, totusi, in aceasta privinta, datorit5. unor masuri nechibzuite, s-au ivit unele neajunsuri si, facindu-se greseli in ocuparea acelui loc, gazii musulmam au aflat ca pe acolo a intrat in Transilvania afurisitul numit Veterani, trimis din partea cezarului, impreuna cu peste 20 000 de dusmani necredinciosi, si ca vine asupra lor.
10 Thakaly Imre (Emdric). 11 Timur-Kaps. Se refers la intrarea in Transilvania prin partite Banatului.

172

HEMMED RAID

Atunci, trimitindu-se iscoade, s-a primit tirea ca dumanii credintei erau multi i foarte bine pregatiti. De aceea au tinut sfat i, neavind destula incredere in raialele Transilvaniei, care incepusera sa arate supunere, au spus: Decit sa poposim In acele parti, ar fi mai bine sa pornim indata spre tinuturile locuite de neamul savior, care este un neam nesupus hick. din Transilvania i sa cutreierkm locurile acelea, aducindu-i la supunere pe ghiaurii transilvaneni intariti in
cetatile din acele parti. In cazul ca va veni tabara austriack., fiind numeroasa cu echipamente multe, ea nu ne va putea ajunge i, In felul acesta, ocolind
risitii aceia". Ei s-au inteles In felul acesta i au umblat timp de cincisprezece

pe urmele noastre, va obosi de tot, iar pins atunci s-ar putea ca, prin grija lui Allah, sa ne soseasck. ajutoare. Numai aka e potrivit sa ne luptam cu afuzile in Transilvania. Apoi, gebegiii pedestra0, intelegindu-se cu cetele lor, au zis: A sosit Sf. Dumitru 12, iar oastea care trebuia sa vina in ajutorul nostru nu a sosit Inca. Este sigur ca nu va veni nici de acum incolo. Nu este de conceput ca, gra ajutoare, sa ne intilnim cu atiti necredincio0 afurisiti. De acum incolo not nu vom mai sta in acest tinut". Depunind sfortari i insistind in aceasta parere a lor, ei s-au separat indata de restul o tirii i au plecat spre a trece in vilaietul Tarii Romaneti,

145

pe la trecatoarea prin care intrasera mai inainte in tara mai sus aratata. In partea aceea au limas doar capeteniile de ogeacuri, paalele i craiul
curutilor. AcWia, la rindul lor, s-au adunat din nou la sfat. Deoarece tiau ca, dupa plecarea vitejilor otirii, ei nu vor avea putere sa se opuna atacului dumanului i nu vor putea sa stapineasca tara mai sus aratata, au pornit i ei sa-0 salveze capul i viata si, neavind incotro, s-au intors trecind prin trecatoarea pomenita mai sus ...
(S-a urcat pe tron Ahmed al II-lea: 22 VI- 1691).
169

ATACUL GHIAURILOR LE$1 SPRE GRANITA $1 RIDICAREA TUTUROR GLOATELOR PENTRU APARARE

Primindu-se tirea el craiul leesc 13 are ginduri rele, adica vrea sa trimita

pe hatmanul numit Alacika 14 cu aizeci de mii de ghiauri i, indraznind sa asedieze cetatea Camenita, vrea sa devasteze partile Isaceei, s-a scris in grabs si s-a trimis, celor ce se aflau la Silistra i dincolo de Balcani, firman de ridicare a gloatelor i s-au luat masuri grabnice pentru pregatirea celor necesare

In vederea pazei i apararii acelor tinuturi. Cind mica oaste nenorocita a ghiaurilor 1e0 a venit asupra cetatii Camenita, viteazul paa din cetate a ie0t cu gaziii musulmani i ei s-au luptat 0 au facut ca drumurile sa pars inguste afurisitilor josnici
170

TRANSPORTUL DE ZAHERELE LA FORTAREATA INTARITA A


TIMI$OAREI

In momentul chid era sa se trimita soldele la Timioara, ghiaurul a asediat cetatea Lipova, aflata in apropierea Timioarei. De aceea se ingreunase trimiterea de zaherele la Timioara. Totu0, aga de ieniceri, EkinliMehmed aga, fiind un om bray; viteaz i capabil de orice lucru i devenind
14 RAz-s Kassm 1102 = 26 octombrie/7 noiembrie 1690. De fapt, trecuse.

14 loan al III-lea Sobiecki (1674-1696). Ia Alacika ( ), Hatchi(?), general polon de artilerie.

TARIH

:73

babug, a incarcat multe zaherele unui numar oarecare de osta0 din ogeacurile:

ghedikli, spahii i silandari, precum i osta0lor tatari, cu ajutorul carora s-a grabit s5. transporte zahereaua la Timioara.
SALVAREA CETATII LIPOVA DE ASEDIUL GHIAURILOR CU A JUTORUL MUHAFIZULUI DE TIMISOARA

Muhafizul de Timioara, gloriosul vizir Topal-Husein paa, grabindu-se sa vina in ajutorul cetatii Lipova, s-a luptat cu dumanii afurisiti, asediatori, i, multumita preainaltului Allah, trecind prin sabie un numar mare de ghiaurik a ajutat la salvarea cetatii mai sus amintite 4..
171

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA TREI15

SCHIMBAREA VALIILOR DE LA GRANITELE ISLAMICE $I PREGATIREA ARMELOR DE LUPTA

Dupa mazilirea beilerbeiului de Rumelia, Kficiik-Djafer paa, eialetul mai sus aratat a fost acordat lui Mahmud paa, fiul lui Mehmed bei, iar KodjaHalil paa, care se afla ca serascher la Belgrad, a fost pus in retragere. Husein paa, care mai inainte se ridicase la vizirat din functia de bostangiba0, a fost

numit ca muhafiz la cetatea Timioara, iar muhafizul Timioarei, TopalHusein paa, a fost .numit ca muhafiz la cetatea Belgrad.
Dupa ce s-au pregatit i s-au completat zaherelele i munitiile de lupta, precum Si aparatorii de care era nevoie pentru cetatfle Timisoara $i Belgrad, s-a dat firman sa porneasca el insu0 15 in partile Moreii cu titlul de serascher.
173 183

<Vizirul Mustafa pasa, fostul valiu de Silistra, scapi din captivitates. polona>.

ATACUL GHIAURILOR AUSTRIECI ASUPRA CETATII ORADEA

Din pricina arogantei de dupa victoriile marl obtinute in anul trecut, ghiaurii austrieci, in luna muharrem a acestui an 1103 18 pornind cu toata tabara for nenorocita de prin parole Varadinului i trecind prin Seghedin si

Solnoc i Sonbor, au pus piciorul, in a asea zi a lunii mai sus aratate, sub zidurile cetatii Oradea i au inceput s-o asedieze din cele patru parti. Ei au distrus

0 au ruinat tot ora04. acestei cetati i au construit in doua locuri metereze stranice. Dupa lupte i batalii, care au durat, zi qi noapte, timp de treizeci i
apte de zile, ei au transformat in tabard o palanca intinsa numita Ta.-Kapu 17,

care era o parte din oraul aflat in fats acestei cetati. Ei au aranjat tabara for i in orasul numit Ulasin 18 i, dupa ce au pus in ele vreo cincilase mii de osta0 austrieci si maghiari, precum i tunuri i hambrale, hertogul for cel afurisit a intrat sa iemeze cu oastea lui cea nenorocita in cartierele din Debretin (Debrecin) i din imprejurimi.
Ghiaurii aflati in taberele pe care le-au aezat in locurile mai sus aratate au persecutat zi i noapte, cu tunuri i cu hambrale, pe mahomedanii aflati in cetate.
18 1103 H. = 24 septembrie 1691 -11 septembrie 1692. 18 Vizirul Kodja-Djafer pass. 18 Muharrem 1103 = 24 septembrie-23 octombrie 1691.

17 TapKapu, Poarta de piatri".


28 Ulasin sau Avlasin (?).

174

MEHMED RAID

184

Toate locuintele din cetate au fost distruse i ruinate si nu le-au ramas case in care sa poata locui in timp de iarna. Li s-au terminat, de asemenea, zaherelele. Ei au stat peste opt luni asediati, fara nici o putinta de scapare. Mara de faptul ca erau necajiti din pricina lipsei totale de zaherele i alte provizii, intr-una din zile a mai cazut si o ghiulea in depozitul lor de pulbere si, distrugindu-li-se i magazia de pulbere, nu le-a ramas nici pulbere cit le trebuia. Dupa un asediu neintrerupt de noua luni i saptesprezece zile, nemaiavind incotro, ei au vrut, in cele din urma, sa predea cetatea, cerind unele clauze pentru salvarea sufletelor lor. Ei au cerut conditii serioase ca afurisitul Heisslet,

care era serdarul murdar al ostilor ghiaure, sa numeasca paznici dintre austrieci pe linga musulmanii asediati in cetate, luind angajamentul sa -i aduca teferi pins la localitatea numita Panciova si sa nu provoace deloc pagube avutiilor si sufletelor lor. Cei trei mii de oameni, citi au mai ramas, teferi si r5.niti, din noul mii de ostasi renumiti, care se aflau asediati la inceput, au golit cetatea si au descins pe sesul care se af1a in fata cetatii, iar dusmanii credintei au patruns in cetate. Desi se luase angajamentul ca <musulmanii> sa ramina in acel loc timp de 12 zile, pentru a se aproviziona cu zaherele si cu cele necesare, totusi, zicind ca se spune ca oastea voastr5. tatareasca ar fi in partite Panciovei", a doua zi <austriecii> i-au incarcat pe toti in harabale i i-au trimis spre localitatea numita insula arbatak 12. Dupa aceea i-au retinut in localitatea aceea timp de citeva zile si apoi le-au spus: A sosit scrisoare de la hertog si nu putem s v5. dam drumul pins ce nu yeti face sa fie salvati prizonierii nostri care sint acum retinuti la Belgrad i pe care maria-sa marele vizir Kopriazade Mustafa pasa i-a luat cind i-a scos din Sant 20, de pe fluviul Dunarea, pe care 1 -a cucerit". Conditionind salvarea lor de eliberarea prizonierilor aratati mai sus, s-a trimis la Belgrad un om $i sarmanii aceia nu s-au putut salva pina ce nu au sosit o sula zece ostasi dintre captivii care se aflau Inca la Belgrad
187
.

INFATI$AREA CRAIULUI CURUTILOR LA TRONUL IMPARATESC

Craiul curutilor Thokoly Imre, venind in orasul Adrianopol, a cerut

189

invoire sa se inchine la scara imparatiei. De aceea, construindu-se un cort mic in fata Hasodalei 21, cind mai sus aratatul crai s-a infatisat la picioarele aurite ale tronului, a fost imbracat, din partea inaltei imparatii, potrivit obiceiului, cu hilat imblanit cu samur, acordindu-i-se i un buzdugan (topaz) ... De asemenea, s-a dat firman ca fostul aga <de ieniceri>, Iusuf pasa,

s mearga la paza Babadagului.

190

NIMICIREA GHIAURILOR HAIDUCI (HAYDUD)

Cetele de haiduci, adunindu-se in apropiere de ghirdapul de pe malul Dunarii, renumit sub numele de Ghirdapul Inlek 22, si intarindu-se in niste munti greu de strabatut, pricinuiau pagube corabiilor de zaherele care mergeau la Belgrad, precum Si credinciosilor lui Allah care treceau pe acolo. Acest
arbatak adass, Sarospatak. ans.' e vorba de Ada-Kaleh. n Hasoda, difer5. de Arzodass (sala de receptie). n Ghirdapul Inlek, In partea dreaptit a Dunlrii, pe la Portile de Fier.
19

"

TARIH

175

lucru fiind sigur, inlaturarea for devenise una din treburile importante ale credintei i fmparatiei. De aceea se dadusera sfaturi stranice ca All pa*a, capudanul Dunarii, sa mearga to flota de Duare pe fluviu, jar pe uscat sa
mearga beilerbeiul de Silistra, impreuna cu oastea Rialetuhii sau i impreuna

cu craiul curutilor, care pe atunci se afla in serviciul de paza a tinuturilor

cu pricina.1 De asemenea, se atrasese atentia sa fie pedepsiti cei care vor arata nepasare in slujbeld mai sus aratate. Mergindu-se asupra lor, s-au dat lupte, i maceluri 0, cu sprijinul lui Allah, afurisitii aceia nenorociti aul fost, distrui si nimiciti in Intregime .1.
202
203

EVENIMENTELE DIN Aran? 0 MIE 0 SUTA PATRU28


MAZILIREA HANULU,; PRIMEIT SAADET pHIRAI HAN"

Cind a ajuns la prechile monarliului ca, de1 hanul CrimeiLi Saadet Ghirai han, numit sa. mearga la expeditia imparateasca, ajunsese cu oastea tatareasca, adunata ilinga el, in localitatea numita Portile de Fier, totui acolo oastea tatara 11 parasise, iar maria-sa hanul mai sus aratat, uimindu-se, vroise sa se intoarca Fu vreo trei sute de supu0 credintio0 ai sal, atunci a devenit clar ca. el \nu mai post stapini, de azi inainte, thlutul Crimeii. De aceea, pe la inceputul lunii rebi-ul-evvel c 1104) 25 mania -sa Selim Ghirai han 26, care statea la ciftlicul sau din apropiere de Istanbul, a fost invitat is tronul imparatesc si i s-a acordat inaltul rang de han
204

INTOARCEREA MARELUI VIZIR, SERDARUL SUPREM, <HAD JI-ALI PASA>

DE LA BELGRAD SPRE ADRIANOPOLE (Edirne)


...

De asemenea., reparatiil, mari din cetatea Timiparei au fost date

pe seama muhafizului eii Topal-Husein paqa, trimitindu-i-se i destui aparatori,

bath, precum i zaherea ri.


210

SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI

Sosind la Inalta Poarta vestea ca voievodul Cantemir 27, care era domnul

Moldovei, a raposat i a pornit pe drumul infernniui, domnia yoldovei a fost acordata, din partea Inaltului Devlet, crestinului numit Duca-oglu
212 .Constantin 28, in a asea zi a lunii mai sus aratate 2W... Ogoartea beilerbeiului 213 de Oceacov, Mahmud pap. i desemnarea vizirului Tusuf pa4a>.
23 1104 H. = 12 septembrie 1692-1 septembrie 1693. " Saadet Ghirai al II-lea (1691). 28 Rebi I 1104 = 10 -noiembrie-9 decembrie 1692. " Selim Ghirai I (1692-1699). In alte cronici se spune c6. Saadet Ghirai a fost inlocuit

cu Safa Ghirai (1691 - 1692).

" Constantin Cantemir (1685-1693). 28 Constantin Duca (1693-1695). " 6 isaban 1104 = 12 aprilie 1693.

176

MEHMED RAID

218

PLECAREA OSTIi IIVIPARATEFTI SPRE TRANSILVANIA

219

Pentru expeditia impotriva Austriel) planuita si stabilita, se conside4 rase potrivit sa se porneasca tot pe drumul de mijloc 8, asa cum se obipuia din trecut. Totu0, atunci cind s-a scris din partea mariei-sale hanul Crimeii, Selim Ghirai han, ca plecarea spre Transilvania In acest -an binecuvintat ar putea constitui pentru dumanul credintei un prilej de distrugere i nimicire i ca ar fi de parere s se is masuri pentru discutarea chestiunii mai sus aratate, atunci Insu0 maria-sa pad4ahul lumii 861 a onorat inalta reedinta a marieisale marelui vizir sob, sub pretext de spat (ziyafet). Dupa aceea s-a tinut medjlis In fata ilustrului padiqah, impreuna cu marele vizir, eih-ul-islam efendi, cadiaskeri si u ceilalti demnitari ai imparatiei. and s-a pus In discutie din care pate este mai bine si mai uor s se porneasca asupra ghiaurilor austrieci, s-a spus ca: pentru moment nu s-a aflat 0 nu se tie data afurisitii nenorociti au de gind sa porneasca spre Belgrad. Dad. Inaltul Devlet ar porni spre Transilvania, atuncirmiqcarea dusmanului credintei nu ar fi posibila decit in doua on se va gindi la paza Transilvaniei, on nu. S-ar putea gindi i la ocuparea. Belgradului. Daca, sub pretextul apararii Transilvaniei, ar avea de gind sa intimpine oastea islamica, atunci se va porni la lupta i razboi, iar data va merge sa atace Belgradul, fn timpul pregatirii armelor de aparare i paza a Belgradului In acest caz vom porni la lupta pentru salvarea Transilvaniei". De aceea s-a

considerat potrivit sa se porneasca spre Transilvania, iar pentru nevoile expeditiei s-au acordat mariei-sale marelui vizir 200 de pungi de aspri din partea inaltei Imparatii.
PLECAREA SERDARULUI ,SUPREM PINS ADRIANOPOL SPRE RUSCIUC

220

In a doua zi a lunii zilka'de 32, luni, au pornit de la esul Adrianopolei i, asa cum se planuise, s-au Indreptat spre Transilvania. Dupa ce au parcurs distante i au strabatut menziluri, au aezat corturile pe esul Rusciucului. Fiind siguri Ca maria-sa Hadji-Selim Ghirai han, care poruncea in tara Crimeii, va sosi i se va ataa, in acel loc, la oastea imparateasca, s-au gindit sa poposeasca timp de citeva zile la locul aratat mai sus.

Intr-adevar, cind ilustrul serdar a auzit ca i rharia-sa hanul mai sus aratat, yenind cu nenumarata oaste tatara, viinatoare de du0nani, a ajuns In partea Tarii Romane0i in a douazecea zi a lunii amintite 33 i a trecut
Dunarea dincoace, marele vizir s-a grabit, !potrivit obiceiului, sa faca prega-

tiri, ce se cuvin hanilor, cu cetele (Orli imph.rateSi din fat, cortului, iar Cerkez-Ibrahim paa, mutasarriful eialetului de Karaman, a fost numit in
misiunea de intimpinare.
so

so Ahmed II, sultan otoman (1691-1695). sob Bozoklu Mustafa pasa (27 martie 1693-14 martie 1694).

Orta kol. Drumul: AdrianopolSofiaNisBelgradBuda.

De atre turci. " 2 zilka'de 1104 = 5 iulie 1693. " 20 zilka'de 1101 = 23 iulie 1693.
81

TARIH

177

<Urmeaza descrierea primirii hanului Crimeii>.


221

..1 Ei 34 au trecut din nou in partea, cealalta, spre Tara Romineasca,


fiind insotiti de un alai 'Ana la marginea Dunarii, asa cum se facuse la primire.
menea, i woievodul Tarii Rominesti, trecind fluviul Dunarea, prin schela

Ei s-au asezat pe sesul Giurgiului, asteptind, oastea. Imparateasca. De ase-

222

223

Giurgiu, in partea aceasta, la Rusciuc, a fost onorat cu infatisarea sa in fats naarelui vizir si, dupa ce a fost imbracat cu hilatj a trecut din nou In partea Tarii Romanesti, fiind insarcinat A. se stra'duiasca pentru pregatirea munitiilor trebuincioase glorioasei osti. Dupa ce maria-sa ilustrul han s-a intors si a trecut in partea Tarn Romanesti, maria-sa serdarul suprem a stat si a poposit Inca cinci zile pe sest4 Rusciucului pi s-a straduit sa completeze cele, necesare pentru trecerea ostilor islamice. Apoi, in a douazeci ii sasea zij a, lunii mai sus aratate 35, in ziva de joi a trecut in partea Tarii Romanesti, prin trecatoarea numita Turtucaia (Tutrakan), cu corabii numite iistii-afik, i s-a asezat, intinzind corturile in localitatea numita Oltenita (Oltenica). In sfirsit, terminindu-se trecerea, In partea Tarii kom5nqti, a tuturor Wilor islamice aflate in oastea imparateasca, precum i a harabalelor de munitii, tunurilor, muni%iilor pt zaherelelor, cind,,in felul acesta, Steagurile imparatqti au fost fnaltate i s-au Indreptat, de azi incolo, spre Transilvania, asa cum se planuise i so hotarfse, In acest timp a sosit arz de la gloriosul vizir Djafer paa, muhafiz de Belgrad, precum i oameni cu mahzaruri de la populatia Belgradului In sensul ca afurisitul numit Heissler, care era serdarul otii murdare a ghiaurilor austrieci, a trecut pe paitep, cealalta, spre Belgrad, pe riul Sava, peste podurile pe care le-a construit pe neateptate in locul numit insula Cinghene 36, aflata in partea stings a Belgradului, Impreuna cu peste o suta de miff de osta0 ghiauri bine echipati In a cincea zi a lunii zilhidjge 37, in ziva de vineri, serdarul suprem a asezat corturile pe un loc larg din apropiere, care era adapostul marieisale ilustrului han. S-a trimis o scrisoare ca s se adune in locul acela maria-sa hanul, precum si vizirii mari, mirimiranii, emirii, agalele de ieniceri (Ocak) capeteniile de oaste care se aflau la ordia Imparateasca. pi Dupa ce au 'vent toti, maria-sa serdarul suprem a expus in fata acelei adunari adevarul despre situatia ivita si a lacut cunoscuta ' tuturor vestea trista care' a sosit din partea muhafizului de Belgrad. Apoi, i-a intrebat pe toti: Cum e mai potrivit i mai bine sa facem acum si sa pornim pentru inlaturarea acestei mari nenorociri ?" Dupa multe discutii contradictorii pi dupa multe certuri, in cele din urmA, unindu-se intre ei, si-au exprimat parerea si au hotarit sa is urmatoarele masuri: Intrucit dusmamil egoist a pornit sa asedieze Belgradul 38, care este un hotar insemnat, nu mai este nimerit sa mergem, de azi inainte, asupra Transilvaniei, ci s se dea porunca pentru a se porni in grabs in ajutorul Belgradului. Decit sa mergem sa cucerini ,si sa supunem alta tail, este mai potrivit pi Mai important sa depunem sfortari mari pentru salvarea, din miinile dusmanilor, a unei cetati inthite care se afla deja In miinile noastre".
u Tatarii care il insotiseril. pe han.
38 Dar-u1-Djihad (Dar-ul-Cihad ).

35 26 zillia'de 1104 = 29 iulie 1693. at Cengdne-adass (Insula figlneasca).

" 5 zilhicce 1104 = 7 august 1693.

178

MEHMED RAID

and s-a pus In discutie 0 chestiunea: Prin care trecatoare este mai nsor 0 mai lestie de trecut, din nou, din partea Tariii Rominesti in partea Belgradului?", s-a ajuns la urmatoarea intelegere: S se dea Malta porunca pentru ca twig oastea islamick cu toate armelO de expeditie, -sa mearga
pe partea Tarii Rominesti, undo se rafla deja, ping -n dreptul Vidinului; apoi 5a treaca pe partea cealaltg, iar tunurile sa fie trecute peste Dunare cu vasele. Pe de alts parte, Mahmud pasa, beilerbeiul de Rumelia, mergind pe malul de dincolo, priff partea Vidinului, sa se duca s.i sa construiasca poduri peste aCresttor masuri chibzUite. In a Opta zi a lunii mai sus aratate 39, in ziva de

riurile si mlastinile aflate pe drumurile ostii islamice. Indata dupa aceea s-a. pornit si s-au depus eforturi pentru indeplinirea

sprezecei ,zi a lunii mai sus aratate oastea islamica a asezat corturile In loca.litatea numita Vii 40, In fata Vidinului, 0 a pornit s treac5. valuri dupa valuri
224

luni, oastea imparateasca a pornit spre Belgrad, prin partea Tarii Romahesti, iar oastea de Rumelia a ,pornit prin partea Rusciucului. In a cincipe malul celalalt, spre Vidin, cu bacurile. ,Ei au gasit de cuviinta sa poposeasca timp de citeva zile pe sesul Vidinului, 'Ana la adunarea ostilor, munitiilor si zaherelelor care fuseseraIntoarse din drum, in urma schimbarii directiei dinspre Transilvania spre Belgrad.
<!n paginile urmatoare se descriu luptele de la Belgrad dintre turci $i austrieci, Ma a se aminti de thrile romine>:

226
237

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA CINCI41

REPARAREA BELGRADULUI SIIPREGATIREA DE ZAHERE4 PENTRU TIMI$OARA $1 GYULA

cu mirimiranul mai sus aratat, s-a trimis, de asemenea, si o malts porunca scrisa, adresata populatiei satelor si tirgurilor din tinutul Agriei, ca: arhel 42 si Oradea( (Varat) si, Tor 4$, aflate in imprejurimile Timisoarei $i Gyulei. In ea se spunea: Dad, voi,i ca si celelalte cete de raiale si ceilalti, crestini (ximmi), sinteti supusi i vg Inchinati padisahului lumii, atunci, sa duceti,
ca si mai inainte, pppulatiei din cetatile Timisoarei si Gyulei zahereaua pe care

... ,Apoi, beilerbeiul de Rumelia, Mahmud pasa, cp oastea rumeliota, si caJgai-sultant cu oastea tatara, au fost insarcinati, sa transporte la destinatie zaherelele preggtite si necesare pentru cetatile Timisoara si Gyula. Impreuna

o dadeiati, Inca din trecut si ping acum. Afars de aceasta, sa v grabiti totdeauna sa duce la timp zaherele pentru gaziii musulmani aflati in cetatile mai sus aratate, spre a fi cumparate cu bath. lar data nu v supune# poruncii padisahului sau aratati neglijenta, se poate porni asupra voastra cu sabiile

238

Dupa uer an transportat cu pine zahereaua. mai sus aratata in cetatile Timisoara 0 Gyula, au( trimis si inaltul firman emis pentru locuitorii satelor i tirgurilor pomemte mai sus, dar acestia, impotrivindu-se, an dat semne de razvratire $i au continuat indirjirea lor. Atunci mirimiranul si calgai-sultanul,
4 Vii, greseali de grafie, in lcc de Dii, vad ling& Calafat.

pentru a vg distruge gra aman",

" 8 zahicce 1101 = 10 august 1693.

IL 1105 H. = 2 septembrie 1693-21 august 1694. II Szarhely (cf. Hammer, op. cit., XII, p. 344). II Tor, Tomya (ibidem ).

TARIH

179

cei aratati mai sus, s-au repezit asupra for cu vitejii vinatori de dusmani, aflati linga ei, si i-au distrus i i-au nimicit. Pe cei mai multi dintre ei i-au dat prada sabiilor, iar pe mUlti altii i-au luat ca robi .1.
246

ATACUL TATARILOR, PURTATORI DE VICTORIE, YN INTERIORUL TARII TRANSILVANIEI

oarecare de osta0 din celelalte neamuri tatare0i, vinatori de dusmani, treand prin Cara Moldovei in Transilvania, dupa ce au distrus cu totul localitatile pe care le-au intilnit in calea for i dupa ce au pricinuit pagube marl tinutului (nahiye) cunoscut sub numel5 de tinutul Cibik 44, afara de faptul ca au pus mina pe prazi nenumarate i pe robi gra numar, an mai luat ca rob, cu avutia, cu cerealele, cu copiii i cu familia lui, i pe boierul cu numele de Sandori Ianos 45, care era unul dintre boierii renumiti ai tarii mai sus aratate, i pe urma an pomit victorio0 inapoi, spre Crimeea .r.
260 262
264

A sosii vestea imbucuratoare ca tatarii nogai, precum, i un numar

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA SASE 44


<Asedinl ceatii Varadin, amg.nunii-deSpre situatia expeditiei, retragerea ostilor otpmane la. 2 bctombrie 1694>.

... $i pentru a ramine la paza. Timioarei au fost numiti, cu cite cinci-

265

sprezece aspri la inceput i cu conditia de a-i spori mai tirziu, opt sute de spahii,

silandari de sacrificiu i cavaleri, iar cu cite zece aspri, ca solda de pensie, au fost inscri0 trei sute de ieniceri, doua sute de gebegii, aizeci de tunari, precum si zaimii Si timariotii eialetului Sivas, impreuna c1Y alaibeiii lor, i beilerbeiul de Sivag, cu thata bastea sa de gar ...
<An fost numite rosti qi pentru, paza Gyulei>.j

fost duse cu bine is Timioara, trecindu-se a itreia zi prin Panciova. Dar nu s-a putut trece peste podul de pe riul Mures, care se afla la o distant5. de peste paisprezece -ore de Timioara si In drum spre cetatea Gyula. S-a mai primit stirea ca, dintre trecatorile aflate la margine, doua cetati, numite Lipova si Cenad, erau de asemenea in miinile dumanului credintei, Afara de aceasta, Weterani, 46' care venea din partea Transilvaniei, deta0ndu-se cu vreq douasprezece mii de afurisiti de tabara nenorocita. a sapat cu ei metereze la .capetele trecatorilor i a aezat tunuri, avind de gind
Timisoara, in sensul ca zahereaua i soldele cetatii Gyula, despre care s-a vorbit, sa fie pastrate in cetatea Timioara, spre a se depune-sfortari ca sa fie trimise, cu ajutorul preainaltului Allah, in zilele de iarn5....
" Cibik sau Cik, probabil imprejurimile orasului Miercurea-Ciuc. " .Fandor lano,s, Ion ,Sandru. 4 1106 H. = 22 august 1694-11 august 1695. "a Frederic Veterani, comandant in oastea. austriacA (in. 1695,

Pentru soldele muhafizilor care se aflau 4inainte In cetatile Timisoara i Gyula, ca i ale celor inscri0 dirt nou, ad fost trimise, cu (Wile desemnate, trei sute paisprezece pungi de aspri, care s -au scog scum din vistierie, si au

sa linpiedice trecerea in partea cealalta. Yn urma acestor tiri, s-a emis inalta. porunca, adresata gloriosului vizir <Topal> Husein paa, care era muhaflz de

180

IMEHMED 161.5ID

269

PLECAREA ILUSTRULUI HAN' PE DUNARE SPRE RUSCIUC

Cind <hanul) a onorat, pentru plecare, cortul marelui vizir, el a fost cinstit, la rindul sau, cu o bland de samur acoperita cu stola, cu un cal impodobit si cu o mie de galbeni erifi. Cei trei fii ai sai, de asemenea, au fost imbracati cu cite o blan4 de samur, ca s se bucure odata cu maria-sa hanul cel pomenit mai sus. t A doua zi, care comma.ea cu a douazecea zi a lunii mai 6s aratate 47, urcindu-se pe vp.sele de Dunare, pregatite la Belgrad, ei au pornit spre Rus
ciuc
276

Maria-sa ilustrul han al Crimeii, Hadji-Selim Ghirai hank a cerut invoire ca pins la Rusciuc sa mearga, prin Belgrad, pe vase de Dunare, doar cu oastea sa de garda. De aceea maria-sa marele vizir 566, la rindul sau, a dat firman s5. se pregateasca un numar indestulator de vase pe Dunare.

PORNIREA 05TII IMPARATESTI DE PE SESUL BELGRADULUI SPRE ADRIANOPOL

Cind gloriosul vizir Djafer pap., dupa ce qi-a Incheiat misiunea de a


transporta zaherele la Timirara, s-a 'intors spre Belgrad, vizirul mai sus aratat

a fost Inaltat la postul de muhafiz de Belgrad, fiind Imbracat si cu bland de samur, aa cum merita.
277

,<Se arata mat departe ca la. 25 rebi II 1105 48 oastea otomana a pornit din Belgrad spre
Filipopol>.

323

MAZILIREA LUI IUSIR NASA, AGA DB IENICERI,


SI NUMIREA I,UI MAHMUD AGA

Lui Iusuf paa, care era aga de ieniceri cu titlul de vizir, i se acordasera, ca arpalik, sangeacurile Hudavendighiar i Saruhan 49 i i se daduse firman s stea de paza prin partile Babadagului, iar titlul de aga de ieniceri a fost acordat lui Mahmud aga, cunoscut sub numele de Delibaltazade, care a fost invitat la Inalta Poarta i care, fiind mai Inainte chehaia de ieniceri 50. fusese mazilit i Inchis
332

SFAT IN PRIVINTA EXPEDITIEI

Sofiei, pentru ca toata oastea islamica insarcinata cu expeditia Imparateasca, s vina i s se atarze la oastea Imparatea.sca, au inaltat apoi steagurile i

Dupa ce maria-sa pad4ahul 506 lumii a poposit i a stat o zi pe rsul

s-au sculat i, parcurgind distante, in a douazeci i opta zi a ilustrei luni zilhidjge au arzat corturile pe esul Belgradului, care era Dar-ul-Djihad.
aeb Ali pa.sa (Sarmeli), mare vizir (14 martie 1694-2 mai 16951. 47 20 rebi II 1106 = 8 decembrie 1694. 48 25 rebi II 1106 = 13 decembrie 1694. 49 Provincie in Anatolia aptisean6..
5

44 Mustafa al II-lea (7 februarie 1695-1703). 51 28 zilhicce 1106 =. 10 august' 1695.

Kul kethudass.

TARIH

181

Pentru a lua masurile necesare, s-a considerat mai important decit altele ca sk se grabeasca de a se tine un sfat spre a se discuta din care parte anume ar fi bine sk se porneasca asupra dusmanului credintei. De aceea, potrivit firmanului fmparatesc frniS, s-au tinut sfaturi mai filtfi In cortul mariei-sale marelui vizir 51 si apoi in cortul maret al padisahului cu: Seihul-islam efendi, vizirii mari, mirimiranii, marii emiri, agalele de ogeacuri si
gindul de a asedia cetatea Varadin sau este mai potrivit ca, trecind pe partea

eapeteniile marl ale ostirii. S-a pus problema urmatoare: Este mai bine oare ca, trecind In partea Zemlinului (Zemun), pe rful Sava, s pornim cu

Timisoarei, pe fluviul Dunarea, s smulgem cetatile Lipova, Caransebe (Sebe$) i Lugoj si apoi sa pornim spre cetatile de acolo?" Dupa multe discutii contradictorii si nepotrivite, s-a spus ca: de la
un timp incoace ghiaurii austrieci ar fi construit numeroase subterane (mahzen)

333

in cetatea Lipova si ar putea sa fi adus si multe tunuri, grenade (humbara), munitii, ghiulele si zaherele". De aceea, cei de fatA au socotit el e mai bine sa se porneasca asupra Lipovei i au preferat sa treaca pe partea Timisoarei
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA SAPTE 52

CONSTRUIREA PODULUI CEL MARE PE DUNARE PENTRU TRECEREA OFTILOR ,ISLAMICE

Asa cum s-a arktat mai fnainte, deoarece toti au hotarit, de comun acord, iar padisahul cel neobosit a dat Invoke si a fost de parere s se tread

pe partea Timisoarei, s-au grabit sa construiasca, pentru trecerea ostirii


victorioase spre Timisoara, un pod pe fluviul Dunarea, In fats satului numit Visi6sa 53, Aflat in apropierea Belgradului. Acest pod a fost terminat, potrivit dorintei padisahului, in a treia zi a lunii muharrem " cel venerat. Socotind ca in momentul construirii podului dusmanul ar putea recurge la viclenii si la siretlicuri, s-au luat masuri de prevedere. Pentru aceasta, au fost trecuti cu bacurile pe malul celalalt beilerbeii de Rumelia si Anatolia, cu stile eialetelor lor. Ei au construit santuri si metereze puternice la capatul podului dinspre partea Timisoarei si au asteptat si an vegheat pentru trecerea ostii imparatesti.
CONSTRUIREA DE INTARITURI DE APARARE $1 NUMIREA DE 0$T1 PENTRU PAZA BELGRADULUI

Spunindu-se ca, dupa trecerea ostii Imparatesti pe partea Timisoarei, dusmanul legii s-ar putea gindi sk asedieze cetatea Belgradului, sultanul
credintei a fost de parere ca, pentru a preveni aceasta posibilitate, s se repare si sk fie Intarite locurile care aveau nevoie de reparatii, iar fn ,cetate s fie

pusi multi aparatori


<Se mai arata c'd s-a dat firman In acest sens, iar o parte din armatl a fpst trimis acolo).

522 Elmas-Mehmed pass (2 mai 1695-11 septembrie 1697). 1007 H. = 12 august 1695-30 iulie 1696. 52 as Vimita ( 1). 54 3 muharrem 1107 H. = 14 august 1695.

182

DIEHMED RAID

334

MAZILIREA 51 SCHIMBAREA CAPUDANULUI DE LA DUNARE

Ali paa, care de la o vreme incoace era capudan la fluviul Dunarea, fiind mazilit, de nevoie, in locul lui a fost numit Koc-Mehmed paa.
TRIMITEREA CRAIULUI CURUTILOR" LA POARTA FERICIRII

Deoarece s-a considerat ca sederea la Belgrad a lui That') ly Imre, crai de curuti, care mai inainte de aceasta fusese pus sa locuiasca la Belgrad, era zi de zi motiv de intristare, el a fost imbarcat pe o corabie de Dunare, cu vreo douazeci de supui al sai, *i a fost trimis la Poarta fericirii, iar cei vreo doua sute de levenzi maghiari, care se aflau linga el, au fost trimii in
graba la voievodul Tarii Romaneti M.
TRIMITEREA HAREMULUI PADISAHULUI DE LA BELGRAD SPRE CAZAUA NICOPOL

Deoarece se socotea ca atunci cind, cu ajutorul lui Allah cel preainalt, sultanul se va intoarce cu noroc *i cu victorie de la expeditia imparateasca el nu se va intoarce prin Belgrad i deoarece s-a hotarit ca sultanul cel glorios s tread. Dunarea printr-un loc potrivit, ocolind prin Tara Romaneasca, de aceea familia (harem) padiahului a fost trimisa cu vase, pe Dunare, spre
Nicopole.
TRECEREA OFTII IMPARATESTI PE PODUL DE PE DUNARE 51 UNELE DATE DESPRE EXPEDITIE

In a paisprezecea zi a lunii muharrem <1107> 87, maria-sa sultanul cel zelos a trecut pe partea Timiwarei, peste podul construit pe fluviul Dunarea,
335

cu toata oastea purtatoare de noroc care se afla la ordia imparateasca. Au inaltat cortul in fata satului numit Poricea 58. $i pentru ca Wile islamice sa fie insufletite, s-au dat sfaturi ca, de azi inainte, potrivit firmanului imparateso emis, sa se bats de doua on tobele, seara i la miezul noptii, mai intii in fata cortului imparatesc i apoi in fata cortului marelui vizir i in fata corturilor celorlalti viziri mari.
A doua zi, descinzindu-se la menzilul Panciova 59, s-a poposit timp de doua zile in localitatea mai sus aratata, pentru a se imparti otilor islamice toate zaherelele. Apoi, menzilul Ali-Plum-16, la care urma sa se mearga, fund la o distanta de opt ore *i pe drum neexistind deloc apa, s-a facut socoteala ca, clad va trebui O. se mearga ziva, ienicerii i gebegiii, tunarii i alti ostai pede*tri vor suferi foarte mult din cauza lipsei de apt i din pricina
" Thbkoly Imre, Emeric Thoko ly. 36 Constantin Brincoveanu. 67 14 muharrem 1107 = 25 august 1695. " Poricea, Borita (Porizza), insult lingt Ada-Kaleh, pe Dunare, (cf. Hammer, op. cit., 36 Panciova, localitate pe stinga Duntrii, in fata Belgradului.

XII, p. 384).

" Ali-Psnars, Fintina lui Ali", numita. mai tirziu Carlsburg (cf. Hammer, op. ca., XII, p. 384).

TAM

183

munitiile de lupta si tunurile, precum ei alte poveri au lost trimise- dupa apusul soarelui, iar noaptea s-a indreptat spre menzilul mai sus aratat si maria-sa ipadisahul lumii, cu restul ostii im.paratesti. In localitatea amintita s-a ajuns la rasarittil soarelui, iar in ziva urmatoare s-a putut descinde pe malul riului numit Tisa, Chid padisahul cel )zelcis a auzit ca cei vreo afta cincizeci de ghiauri
nenorociti, care se aflau intariti in palanca cunoscuta sub numele de Ohdja 61, de pe malul rfului Tisa, pricinuiesc mereu pagube $i stricaciuni dregatorilor

soarelui. De aceea, in a optsprezecea zi a lunii mai sus aratate cetele amintite,

de la serhat, a socotit 0 a gasit de cuviinta ca aceasta cetate sa fie supusa


distrusa, iar pentru aceasta au fost numiti
ei

336

dintre pasalele de arnauti au fost numiti Adem pasa, prechm si Kaplan pasa, impreuna cu ostile de arnauti, cu pedestrasii ei calaretii care> se aflau linga ei. Chid au ajuns acolo si au asediat palanca mai sus aratata, ghiaurii care se aflau inauntrul ei s-au aratat dornici de lupta. Deb aceea an asediat-o timp de o zij iar dupa aceea, cucerinc170 pt supunind-o prin iures, i-au nimicit si
i-au distrus en sabiile pe afurisitii nenorociti care se afalu acolo si apoi au rapor-

Mahmud beyoglu Mahmud pasa, cu oastea eialetului mai sus aratat, iar

trimisi: beilerbeiul de Rumelia,

oarecare de ostasi, au fost trimisi, ding pasa cel aratat mai, sus si 1j s-a dat firman s asedieze cetatea Lugoi. Apoi, pornindu-se de la menzilul Tisei) corturile au fost asezate intr-o localitate care se afla la p distantl de, o ora de vadul ziS Ceatal-Ghecidi 62 al riului1 Timisoara /. La menzilul mai sus, aratat s-a poposit timp de o zi, pentru ea munitiile si ghiulelele sa, fie trecute in parteaxealalta, peste ppdul construit, iar tunurile sa fie trecute prin trecatoarea inentionata mai sus. In a dou'azeci pi doua zi a lunii amintite ", steagurile au lost asezate pe sesul
Timisoarei. Deoarece gebegibasi All aga nu daduse praf de pusca ostirii care fusese

tat si air facut cunoscut ca au distrus-o si au ruinat-o, potrivit firmanului imparatesc. Atunci, alegindu-se din oastea imparateasca Inca un numb

desemnata sa supunO. palanca Ohdja, ci daduse doar praf de tunuri, s-a aflat ea aceasta oaste a suferit foarte mult. Deoarece top musulmanii inteleg ca, In aceste yremuri derazboi cu dusmanul legii, a nu da pstirii cele necesare insea-mna o lipsa ei neglijenta fata de porunci5 s-a dat firman, pentru acest lucru, ca mai sus aratatul aga s fie mazilit si sa se is masuri ca sa fie aruncat in inchisoare in cetatea Timisoarei 0, de asemenea, toata avutia pt toate lucrurile lui sa lie luate pentru mirie. Dupa ce s-a poposit timp de trei zile pe sesul. Timisoarei, zahereaua adusa, timpreuna en oastea imparktep.sca, pentru ostile islamice care se aflau 1 paza cetatii mai sus aratate a fost) predata celor care au fost insarcinati, cu primirea pi luarea ei. De asemenea, s-a terminat pi acordarea soldelor care li se cuveneau.
337

Topal-Husein pasa, O. fie luat impreima cu oastea imparateasca, fiind cunoscator al sithatiei ditsmanului legii. De aceea, ca muhafiz de Timisoara a lost numit Husein pasa, care se ridicase la rahgul de vizir din functia de bostangibasi de Adrianopol, iar paza si apararea cetatii i s-au incredintat lui, dindu-i-

Totodata s-a gastt de cuviinta, ca muhafizul de Timisoara, maria-sa

se si sfaturile cuvenite.
61 Mafia
? ).

62 Ceatal-Ghecidi, (catal-Geridi ) ,.Vadul bifurcat" sau Doug. locuri de trecere".

" De fapt Tim*

66 22 =shaman 1107 = 2 septembrie 1695.

184

MEHMED RAID

au fost. Inaltate, cu ajutorul lui Allah, impotriva cetatii Lipova. In cetatea mai sus aratata se afla un numar mare de ghiauri austrieci maghiari. Lubadu-se dupa scrisorile adresate comandantului Lipovei de serdaxul murdar al taberei austriece, hertogul de Saxa ", care era pregatit cu peste cincizecivaizeci de mii de ostavi, precum ca va sari repede In ajutorul tor, ei au vrut sa se opuna vi an pregatit armele in fata atacului ovtii islamice. Dar, indata
ce ovtile islamice vi-au avezat corturile in fata Lipovei, ele au inceput sa atace -ca nivte lei, pe cimp deschis, fan' sa construiasca meterezuri. Atunci, duvmanul

Dupa aceea, in a douazecivivaptea zi a lunii mai sus aratate 65, steagurile

egoist a, depus sfortari continue de aparare cu tunuri etorturi cerevti, neluind Insa deloc In seams tunurile

tragea In ei din cetate, asemenea unei ploi, au ocupat cu lupta mai intii oravul cetatii at apoi au depus toate sfortarile pentru supunerea cetatii. Intr-adevar, ei au pus indata piciorul In cetate, au cucerit-o vi an supus-o nimicind cu

puvti. Gaziii, cu puvtile cu care se

taivul sabiilor cea mai mare parte a afurisitilor, afaxa de alte prazi, au mai luat prizonieri nenumarati barbati si femei dintre ghiauri. De asemenea, ei au capturat treizeci si noun de tunuri balimezza $i
338

facut pe toti sa ramina uimiti de acest fapt ciudat. De asemenea, la oastea islamica din fata cetatii Lipova a. sosit vtirea ca'., atunci cind, in a patra zi a lunii muharrem 87 cel dint, ghiaurii din Croatia vi din Kutur " au pornit sa ocupe locul numit Koprilz-Yaylak, aflat in eialetul Bosniei, fostul defterdar, Kirli-Ismail pava, care era insarcinat cu paza acelor tinuturi, aflind aceasta, i-a intimpinat pe afurisitii nenorociti cu oastea sa de garda, precum si cu celelalte ovti care erau sub conducerea lui, far cind au pornit la lupta vi la macel, cu ajutorul lui Allah, in ceata ghiaurilor a patruns frica ai spaima risipirii vi au inceput sa fuga si, vazind aceasta, vitejii gazii i-au urmarit pe afurisitii nenorociti vi le-au dat pedeapsa cuvenita celor mai multi dintre ei. Aceasta tire coincizind Si cu cucerirea cetatii <Lipova >, oastea islamica a avut un nou prilej de bucurie.

colomborna, un numar de cinci obuziere ( havan ), precum ai pulbere, munitii, ghiulele si zaherele, pe care ei le pusesera in aceasta cetate cu gindul de a asedia in acest an cetatea Timivoarei. Toate acestea au fost trimise in cetatea Timivoarei. Deoarece aceste lucruri fusesera pregatite pentru asedierea cetatii Timivoarei, ele an intrat acum in miinile locuitorilor acestei cetati, ceea ce a

Dupa supunerea cetatii Lipova, s-a poposit acolo timp de vase zile,
pentru ca cetatea sa fie darimata, distrusa ruinata ava cum gaseau de cuviinta demnitarii priceputi ai ithparatiei. In aceste zile, pe la sfirvitul lunii muharrem

cel binecuvtntat, a sosit la oastea imparateasca Si hanul Crimeii, maria-sa vit obiceiului, cu hilat scump din partea stapinitorului lumii. S-a primit vtirea c5. In acest timp tabara austriaca intinsese corturile nenorocite pe malul rfului Murev, in apropiere de localitatea cunoscuta sub numele de Cenad, cu gindul de a veni in ajutorul cetatii Lipova vi ea, aflind deg ocuparea cu uvurinta, de catre oastea islamica, a cetatii Lipova, a trecut
" 27 muharrem 1107 = 7 septembrie 1695. 66 Sakas Hersek, Ducele de Sass.", Frederic. " 4 muharrem 1107 = 15 august 1695. 68 Kuhn', Cattaro.

Hadji-Selim Ghirai han, cu nenumarata oaste t5.tareasca si, obtinind invoirea de a se prezenta in fata padivahului cel purtator de lumina, a fost onorat, potri-

339

TARIH

185

pe partea cealalta gi a construit un pod pe apa aratata mai sus. S-a mai aflat, de asemenea, ca pi afurisitul numit Veterani ", care se gasea in vilaietul Transilvaniei, voia sa vina aproape de Lipova cu cei peste doulsprezece mii de calareti austrieci, bine pregAtiti gi bine inarmati, precum gi cu trei mii de pedestragi si c5. ei s-au inteles gi au pregatit viclegugari, pe ascuns, cu serdarul murdar al taberei, ca s& atace oastea islamica din doua parti, prin surprindere. Dupa aceea a sosit arzul trimis de beilerbeiul de Rumelia, Mahmudbeizade Mahmud paga, care fusese mai inainte insarcinat s supuna cetatea Lugoj.

Acesta stria: Afurisitul numit /Veteranii pia infipt corturile in apropiere de Lugoj, impreuna. cu vreo doulsprezece mu de calareti austrieci bine inarmati
,Si bine pregatiti, in gad. de ogtiie pedestrage care se af15. ling5. el. Oastea care

340

se afla ling5. noi fiind in cea mai mare parte pedestra, iar oastea calare fiind puling, nu am gasif potrivit gi nu am socotit nimeriiisa pornim la atac asupra ghiaurilor afurisiti. Potrivit relatarilor obtinute de la pringi (dill, e sigur ca ei au de gind s dea un atac nocturn asupra noastra. De aceea noi am agezat stile in metereze gi am sapat ganturi adinci in cele patru parti." Intrucit el le facea cunoscut pi cererea sa i se trimita un numar oarecare de ostagi calari, s-a tinut un sfat in fatal marelui vizir, impreuna cu ilustrul han $i cu celialt1 viziri-mari, ca sa se discute cum ar ,fi mai bine sa se procedeze. Cei priceputi cazusera de acord pi hotarisera, de bine de rau, ca e mai potrivit s se mearga, mai !nth, cu tcata oastea imparateasca asupra ogtii lui Veterani pi, cu ajutorul lui Allah, dupa ce Adunarea acestuia va fi distrus5. gi impragtiati, sa se depuna sfort54 in vederea intilnirii cu tabara austriac5.. Dar .tocmai atunci Mustafa bei, care fiind iratele mariei-sale marelui vizir, fusese onoratcuserviciul de chehaia al sau, a propus masura ca, inainte de a se intilni cu tabara demna de infern, sa se aleaga ostagi din ordia imparateasca pentru a fi trimigi in ajutor 1a. Lugoj. Repetind de inenumarate on in medjlis aceasta masura nepotrivita, el a purtat multe discutii contradictorii cu cei

care nu erau de acord cu el gi a insistat in parerea sa aratata mai sus. De

aceea deyenise clar ca el va fi pedepsit de padigah. Totugi, prin ruga lui efendi, a ilustrului han, precum gi a mariei-sale marelui vizir, padigahul indepartat si si-a schimbat hotarirea de a-1 pedepsi i astfel el a fost of orat

ca vizir cu paza Timigoarei. In a cincea zi a lunii safer 70 cel norocos, s-a pornit din fata Lipovei cu toata oastea islamica, dar, din cauza unor ploi mari, drumurile fiind mlagtinoase, o distant& de apte ore a fost parcursa pins seara ou mii de greutati pi tecazuri gi s-a descins la menzilul numit Sart 71. Deoarece nu toate tunurile

imparategti (fahl) au putut fi aduse in noaptea aceea la menzilul mai sus aratat i deoarece sosisera Cu greu a doua zi, aceasta intirziere a fost pus& pe seama neputintei, neglijentei gi nepasarii capeteniei surugiilor de care

pentru tunuri 72. De aceea el a fost mazilitriar postul amintit a fost acordat lui topcibagi All aga. De asemenea, s-a dat firman s fie luate apanajele (gedik) zaimilor care in ziva aceea nu au fost prezenti ling& ilustrul sangeac, aga cum erau insarcinati, Si s fie acordate altora. In momentul pornirii din Lipova, mutasarriful sangeacului de Mentege, Findik-Mehmed paga, fusese numit ca cerhagi si trebuia s insoteasca oastea islamica, pazind-o. Padigahul lumii,
69 Frederic Veterani (vezi n. 96 a). 70 5 safer 1107 = 15 septembrie 1695. 71 Sart( ?), Siria (?).
Toparabacebap.

186

MEHMED RAID

391

1-a mazilit ; a Jost ridicat si rangul sau de pasa. Postul mai sus aratat a fost acordat lui Djafer aga, care era chehaiaua generosului vizir Topal-Husein.
pasa. Acestuia i s-a dat firman s& stea ling& muhaf1zul Timisoarei, In a saptea

auzind c& el, aflindu-se in fata, nu-si respect& misiunea, asa cum fusese numit,

zi a lunii mai sus aratate, corturile Intregii osti impa.ratesti au fost asezate
iarasi pe sesul Timisoarei. S-a emis !nail firman s5. Arina eft mai repede si sa se

ataseze ostii imparatesti in sesul Timisoarei cei care fusesera retinuti, din precautie, pentru paza Belgradului: Valiul de Alep, care era vizirul TursunMehmed pap, cu oastea eialetului aratat mai sus, agalele de hass, impreuna.
cu Wile de arn5.uti, care se aflau linga ei, boliikba0 Fazil din Bosnia, impreun5.

cu cei trei mii de ostasi pedestri si levetizi de ,Bosnia, care se aflau Iinga el, biiliikbas1 de darabane (taraban), cu cei cinci sute de ,ostasi pedestri. Pentru. aceasta a fost Insarcinat Ali aga, unul dintre capugibasiii Inaltei Curti.

Mai inainte, cfnd oastea imparateasca trecuse din Belgrad pe parteai cealalta, spre Timisoara, atunci, potrivit firmanului dat i se trimisese gloriosului vizir Djafer pap, muhafiz de Belgrad, tin numar suficient de ostasi
pedestrasi, dintre ostile aflate la paza Belgradului, precum si flota dunareana, ca sa cucereasta 4i sk supun5. cetatea Tltel, aflat& acolo unde apa Tisei se varsa In Dunare. Intre timp, a sosit stirea el ei au risipit tntr -o clip& adunarea ghiaurilor pe care o g5.sisera in afara eet &Iii si, intend 1ndata ini cetate, au trecut-prin focul s5.biilor majoritatea ghiaurilor int5.riti In ea si an cucerit 0 au supus fortareata mai sus ar5.tat5..

Aceasta stite a fost hportata alum nla tronul sultanului cel cuceritor
de tari. Cea mai Mare parte a poterilot de bltalie si proviziilor ostirii Impar5.-1 testi flind oprita in cetatea Timisoara, oastea echipat5. Oor si plina de eforturi a 1naltat steagurile purtatoare de victorie, din sesul Timisoarei, Iii a unsprezetea zi a lunii safer 78 cel norocos, dorind s poposeasca intr-o localitate la

vreo trei ceasuri distant de cetatea Lugoj. De aceea at fost trimisi inainte,
cu ostile eialetelor lot, inaria-sa ihistrul han, Cu toata oastea tatara, vinatoare de dusmani, valiul de Anatolia, gloriosul vizir Ibrahim pap, .raliul de Diara" bekir, glotiosul vizir ,Sabin-Meluned pap, precum si beilerbeiul de Riimelia, vizitnl Malunud-beizade Mahmud pasa. Ei au stat si au poposit in noaptea aceea, pina dimineata, In fata Lugojului si a taberei hil Veterani. A doua zi,

dis-de-dimineat5., maria-sa padisahul cel curajos, ridicindu-se de la locul


sau spre
'a

Imparateasca si aranjata In ordine de bataie obisnuita, a desfasurat asupra taberei lui Veterani steagurile purtatoare de victorie si noroo. Afar& de faptul lui legii, erau Aline de mlastini, iar hi spate se aflau codri, dusmanii legii,
la rindul lor, 10 puseser5. Cat baricade In jur si carele for de provizii, precum si

porni la lupta, impreunit cu toata oastea islaznica. existents la ordia

ca 1mprejurimile tlului Timis, locul unde se afla tabara nenorocita, a dusmanu-1

cele .de munitii si stateau gata de lupta, arat1nd statornicire. Atunci maria-sa padisahul cel zelos a stat In inijlocu1 ostirit impreuna cu ppahiii, silandarii, ghedikliiif zaimil si cIi slujitorii si a emis un hatti-i-humaiun catre maria-sa serdarul suprem pentru ca dusmanui legii sa fie atacat din toate partile. De aceea mania -sa ilustrul ban a trecut cu oastea tatar& pe partea cealalta a riului Timis si, ocolind prin partea padurii, a pornit sa depuna eforturi ca sal loveasca pe dusmanul legii dintr-o parte.
78 11 safer 1107 = 21 septembrie 1695.

TARIH

187

Restul -o*tilor; pedestra*ii i calaretii, netinind seama de tunurile *i puqtile trase din partea inamicului, i-au atacat ca ni*te lei pe afurisitii nenorociti, fiecare ceat5. ataclnd din partea de unde a fost desemnata *1, cu ajutorul
343

lui Allah, stricind aranjamentul rindurilor ghiaurilor *i, datorita atacurilor curajoase, patrunzind In interiorul taberei afurisitilor, le-au venit de hac, in
scurt timpe i i-au ucis

afurisitul numit Veterani, care era capul nenorocit al ghiaurilor nelegiuiti, a cazut mort in timpul bataliei. Chiar pi unii dintre capii otirii ghiaure au pierit, iar altii au cazut prizonieri. Afars de acestea, au mai fost, luate i capturate tot ceea ce ex,ista in
tabara for nenorocita: care, zaherelef munitii, gloante, ghiulele, douasprezece tunuri, nenumarate pu*ti, precum 5s alte arme de lupt5.5 Pia socoteara.
de silandari, ca s5. dea indata iure* asupra cetatii Lugoj. De aceea, intr-o clip.,

irau nimicit ca leii cu taipl sabiilor tari. De asemenea,

De asemenea, s-a emis firman impkatesc, adresat celor din ogeacul

ei s-au urcat din toate partile, cu strigate de Allah e mare", pe zidurile nu


nenorociti aflati In ea, cetatea mai sus aratata s-a reintors, in felul acesta, la tinuturile atapte tarilor binep5.zite. In timpul luptei cu tabara austriaca, dintre capii o*tii, valiul de Diarbekir, gloriosul vizir Sahin-Mehmed pap., *i beilerbeiul de Rumelia, Mahmud-beyzade Mahmud pap, s-au dus ca mar-

prea inalte ale acelei fortarete *i, razbunindu-se, prin macel, pe toti vrajma*ii

.341

marl au fost-imbracati cu blanuri de samur, iar ceilalti gazii musulmam au fost onorati cu favoruri. Dintre eialetele ramase vacante dupa moartea de martini a unora, eialetul Rumeliei a fost acordat lui Arnavud-Suleiman pap, care era unul dintre vizirii mari, iar eialetul Diarbekir a fost acordat lui TopalHusein pap., fostul muhafiz al eialetului Timiparei. Aga de ieniceri, Mahmud aga, care intr-o mare batalie sfinta aratase eforturi mari, a fost inaltat la rangul de vizir, obtinind hilatul de vizir *i primind in mina sa beratul de favoare. Dupa aceea s-a planuit supunerea cetatii ,Sebes 74. Pentru aceasta au fost trimi0 inainte: gloriosul vizir, valiu deg Diarbekir, Topal-Husein pap.,

tiri, cu hilate trandafirii, in gradina paradisului *i au obtinut fericirea. Geilalti viziri mari, mirimirani, emiri *i agale de ogeacuri au fost invitati In fats padi, ahului i au fost felicitati pe rind *i dupa rang peutru victorie pi cucerire. Atunci, maria-sa ilustrul han i maria-sa marele vizir, precum alti viziri

zade Ibrahim pap.. In ziva urmatoare au inaltat cu totii steagurile, desfaprindu-le spre cetatea mai sus aratata. and Husein pap. *i Ibrahim pap., care fusesera trimi*i mai inainte, au ajuns la cetatea <Catan> Sebe*, ei au gasit-o golita de ghiauri pi numai cu *aisprezece tunuri ornate, turnate din font5., argint *i din alte metale, cu nenumarate munitii, gloante *i cu citeva hambare pline cu f5.ina, pe care le-au luat *i le-au retinut pentru mirk.
<Acordarea de feudet Vi favoruri ranor viziri pentru cueerirea.) Sebeplui>.

care fusese numit cerhagi, precum qi valiul de Anatolia, gloriosul vizir Misirli-

De asemenea, i eialetul Ined (Yagova) a fost acordat lui KatanaMustafa bei, cu rangul de mirimiram. 'Lui i s-a dat porunca *i a fost sfatuit bine sa aiba grija de serviclui de paza *i de aparate, linga tnuhaftzul de Timipara.

A,sa cum s-a spus mai inainte, tabara lui Veterani neputind rezista atacului vitejesc al musulmanilor, ceata lui fusese risipita in intregime, iar cei mai multi dintre ghiauri fusesera trecuti prin focul loviturilor de sabii. S-a aflat ca hertogul de Saxa (Sakas), care era serdarul murdar al taberei
74 ,Febef, Caransebe*.

188

MEHMED RA$1D

austrieci, auzind aceasta, a renuntat la gindul de a se mai intilni cu oastea islamica ,si a preferat sa apere Transilvania gi a, de teama ca oastea, islamica sa nu mina asupra lui, a plecat in mare graba in vilaietul Transilvaniei. Mara de aceasta, apropiindu-se iarna, s-a socotit a anotimpul de lupta si de macel s-a incheiat si, de aceeaj s-au flout pregatirile necesare pentru apararea Timisoarei i altor cetati de margine. Considerindu-se potrivit s se- tread. -prin Nicopole, in a optsprezecea zi a lunii saferJ7 cel norocos s-a pornit inapoi, cu toata oastea islamica, in directia hotarita. Strabatind distante si parcurgind menziluri, in a cincea zi a lunii rebi 17 au reusit sa ajunga in fata Nicopolei. Atunci, maria-sa yadiphul lumii a trecut in partea Nicopolei impreuna cu suita specia15. a Curtii impa'ratesti. De asemenea, 0 restul ostii imparatesti a pornit sa treaca cete dupa cete pe Dunare, spre Nicopole, du salci si cu bacuri ...
348

for mari *i nenorocite, Idu vreo cincizeci-gaizeci de mii de ostagil alesi dintre

INALTAREA LUI IBRAHIM PAS LA RANGUL DE VIZIR


$1 SCHIMBAREA /POSTE:RI:LORI UNOR VIIZIRI

... Eialetul Adana a fost acordat vizirului Kalayli-Ahmed pasa, iar eialetul Silistra a fost acordat mai sus aratatului (Iirnakci> Ibrahim pasa, care obtinuse rangul de_ vizir... ... Eialetul Anatoliei a fost inregistrat pe numele marelui vizir Mustafa pasa, care eia serascher prin partile Babadagului, iar beratul de numire a lost predat, spre a-i fi dus, capuchehaii sale, care se afla la oastea imp'ara.-

teasca....
357

SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDQVEI

Schimbindu-se, de nevoie, voievodul Moldovei 77, slujba mai sus ail-tata a fost data pe seama crestinului numit Kantemir-oglu 78, care era un fiu de voievod 79. El a fost imbracat la Divan imparatesc cu vesmintele
care ge acorda- dupa lege...
363

INFRINGEREA sSI FUGA UNOR GHIAURI AUSTRIECI DIN FATA FORTARETEI NOUA-PALANCA"

364

cealalta a Dunarii. Gaziii viteji, care se aflau intariti in cetate, ridicindu-se ins' pentru, a, se apara de dumanii legii, au omorit si au nimicit cu tunuri, pusti, lanci si cu sabii pc multi dintre afurisitii aceia. Atunci, afurisitii au fugit, de nevoie, cu rusine si cu pierderis spre interiorui 5.rii for nenorocite,,..
u 18 sizfer 1107 =7-- 28 serl.cmbrief 1695. " 5 rchi I 1107 = 14 octombrie 1695. t onstintin Duca (1693-1695). 76 Kantentir-ogle, Antiolr Cantemir (1695-1700)J " Al lui Constantin Cantemir, damn al Moldovei (1685-1693).
717

au dat pe neasteptate un atac asupra cetatii Noua Palanca de pe partea

Intr -o noapte, vreo doua mii cinci 5ute de ghiauri din neamul austriac

II Yeni-Palanka.

TARIH
365

189

YESTEA DESPRE SOSIREA ZAHERELELOR TN CETATEA CAMENITA

A sosit la Jnalta Poarta vestea imbucur5.toare precum ca a fost terminate importanta misiune de a se aduna 0 procura zaherele i de a le duce la destinatie asa cum, mai inainte de aceasta, se daduse firman valiului de Silistra, vizirul Iusuf pap, aflat ca. serascher prin partile Babadagului, i printului Gazi Ghirai, pe seama, ckora se 15.'sase sarcina de a procura zaherele, Fumparindu-le de la triburile tatare0i, si de a le duce in cetatea Camenita, pentru oastea islamica aflata la paza cetatii Camenita ...
368

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA OPT a SOSIREA $TIRII DESPRE ASEDIEREA CETATII TIMISOARA $1 PORNIREA PADISAHULUI PENTRU SALVAREA CETATII MAI SUS ARATATE DIN MIINILE GHIAUEILOR ASEDIATORI

afurisitul netrebnic numit <ducele de> Saxe. (Sakas ), care era serdarul murTimioara, a Inceput sa o asedieze i a inceput sa-i forteze pe gaziii Islamului,

Sosind la urechile padisahului cel zelos tirea neplacuta precum ca

dar al ghiauriloi austrieci, venind cu toata tabka nenorocita asupra cetatii

;69

Impresurati in cetate, padiphul lumii a g5.sit de cuviinta c5., mergind cu o clipa mai devreme asupra lor, Cu toata oastea islamic5., A traga sabiile asupra dumanului credintei si sa depuna eforturi asa cum trebuie pentru a scapa de asediu cetatea `mai sus aratat5.. De aceea au pornit s treaca pe partea cealalt5., spre Panciova, peste podul care fusese construit mai inainte pe fluviul Duran i au poposit timp de vreo vase zile pe sesul Panciovei spre a se da o0ii islamice toate zaherelele pentru douazeci de zile si spre a se completa toate celelalte arme de lupta i macel. S-a primit tires ca dumanii legii au construit santuri pe insula aflata la gura Tisei, precum i la o distanta de un teas de cetatea Titel, tot de pe malul rtului mai sus aratat, dar mai in interior fata de insula (ada), si c5. de jur imprejurul for au sapat anturi man i au facut intarituri cu gindul de a Impiedica trecerea, intr-o parte qi alta, a corabillor flotei impar5.te0i
i ca, afara de acestea, desemnind pentru locul mai sus aratat, impreuna cu gali-

onul care purta nume1e de Patrona, Inca alte trei galioane, ei pricinuiau multe necazuri flotei imparatesti care trebuia s treaca pe acolo.

pregatiri pentru inlaturarea acestei nenorociri qi apoi s se Indrepte spre Timioara. Afars de aceasta, deoarece unul din drumurile Timioarei era tocmai prin locul mai,sus aratat, adica pe drumul care merge prin sesul Lacika,82, trebuia s se treaca prin locurile mentionate. De aceea 4u hotkit s porneasca pe acest drum. Dupa aceea au fost pregatite vreo treizeci de tonbazuri si celelalte unelte pentru construirea unui pod pe riul Tim4, peste care trebuia sa se treaca, iar directia micarii a fost schimbata spre partea aceea. Valiul de Sivas, vizirul Tursun-Mehmed pap, a fost numit in avangarda (cerhaci) ostirii, iar valiul de Damasc (,Sam ,), vizirul Osman pap, a fost numit in ariergarda (diimdar ) (Orli.
" 1108 H. = 31 iulie 1696-19 iulie 1697. 82 Lacika, Latka(?).

De aceea s-a socotit mai potrivit i mai nimerit ca s se fac5., mai intii,

190

MEHMED HASID

370

tite corturile au reupit sa ajunga pe malul riului Timip. Atunci s-a pornit la eonstruirea a doua poduri mari cii tonbazurile care fusesera transportate cii harabale. Ele au fost ispravite In ziva aceea, pina seara. Pe- la miezul noptii, a trecut intli ceata ienicerilor peste podul mai sus a`tatat, pe partea cealalta, pi apoi ad trecut celelalte cete de op& A doua zi, dis-de-dimineata, a trecui peste pod nAria-sa padipahul, purtator de putere, impreuna cu toti supupii sal, cu vizirii pi dregatorii mari pi au apezat corturile intr-un loc la o distanta de un ceas fata de gura riului Tisa. De asemenea, pi capudanuli de la fluviul Dunareai Apci-Mehmed papa, a venit cu vasele flotei imparatepti aproape de acel loc. Dar, fiind nevoie ca panturile afurisitilor nenorociti sa fie asediate pi de pe uscat, de aceea panturile mentionate an fost asediate de pe uscat de catre valiul de Alep, gloriosul vizir Djafer papa, care 1:lecaSe cu dun numar oarecare de opti, apa cum fusese insarcinat. De asemenea, si capudanul cel mai sus arktat, Apci-Mehmed papa, la rindul sau,, atacind cu vasele flotei imparatesti pantul aflat pe insula, la gura riului tisa., a pupus acel pant la primul atac pi a trecut prin sabii fulgeratoare pe afurisitii care se aflau in el. Djafe papa, la rindul sau, dupa ce a luptat pina seara cu ghiaurii aflati in pantul pgcarei asediase, dindi lure*, la apusul soarelui, a trecut prin focal} pabiilor pe cei mai multi dintre afurisitii nenorociti pi a luat prizonieri o parte din ei si i-a legat 1r lanturi. Afar& de faptul ca vteo citeva mii de ghiauri din cetatea Titel si din alte cetati din jar pu venit in ajutorul celor din santul aflat pe partea ,cealalta,
spre cetatea Titel, ei an tras pf galioanele for mai aproape-de pant, pi au pornit

In a treisprezecea zi a lunii mai Put aratate 83 steagurile an fost imitate pi s-a pornit de pe pesul Panciovei, iar in a paisprezecea zi a lunii amin-

sa bdmbardeze oastea islamic'ai aflata pe partea .cealalta, cu gindul de a se opune atacului optilor islamice. Atunci capudan-papa, cu vasele flotei imparatepti, A pornit la atae spre locul unde se afla adunata ceata aceea a duppartea afurisitilor nenorociti, a ancorat pe ,malul fluviului,Dunarea; in partea unde, se afla pantul maisus amintit, pi, trecindu-i repede pe levenzi pe uscat, a pornit, cu ajutorul preainaltului Allah, un iures asupra afurisitilor demni de infern, Sara sovaiara pi pe fata. Atunci, atacul mare al gaziilor, purtatori cle victorie, bagInd spaitnk in inimile khiaurilor, adunarea for s-a impraptiat intr-o clips pi cei mai multi dintre ei au cazut prada sabiilor Insingerate. Afars de aceasta, fiind urmariti, li s-au dat pedepsele ciivenite si celor care fugisera,
aflau in cele patru galioane amintite mai sus, cercetind pf vazind starea jalnica a ghiaurilor nenorociti aflati fir lupta sir fnacel pe uscat pi simtind pi dindu-pi

manului credintei p, neluind deloc in sena tunurile pi puptile trase din

371

De asemenea, pf acel stall khiauri, purtatori de nenorocire, care se

seama a nu-pi vor putea salva sufletele, s-au grabit sa fuga spre Iara for pacatoasa. Se pare ca, in momentul fugii, afurisitii incendiara trei galioane ale lor. De aceea ele an inceput sa arda, Flax unul a fost capturat. De asemenea unul dintre cele trei galioane, care ardeau, a intrat in miinile gaziilor dupa ce arse pina la jumatate pi a fost stins. S-a reupit sa se is tunurile care se
83 13 muharrent 1108 = 12 august 1696.

XAR111

191

aflau. in el, si A se puns stapinire pe ele. Celelaltq cloua galioane, arzind in intregime, s-au distrus de tot.
douAzeci si doua zi a lunii mai sus aratate 84 au pornit de pe malul riului

Multumita lui Allah, aceasta grija hind inlaturata cu usurinta, in a

372

asupra taberei for nenorocite si pentru izgonirea for din acea trecatoaret Dupa aceea au fost pregatite-rarmele de lupta. S-au intilnit mai intii cu duSmanii credintei: vizirii si mirimiranii, emirii sir ceilalti ostasi calari si, in ziva aceea, s-a dat lupta si macel Ora seara. A doua zi, s-a dus si oastea pedestra

Tisa spre Timisoara si au reusit sa aseze corturile in localitatea numita Haberi Ghiaurii cei josnici care, intririd in metereze la locul numit Hisar-Ardi 88, asediau cetatea Timisoara cti tunuri si cu hambrale, auzind CA. stile islamice se apropiau de locul acela,I au pornit din fata cetatiii in a noua zi de asediu Si si-au asezat tabara for nenorocite intr-o trecatoare mlastinoasa in ambele parti, aflata. in drumul ostilor rislamice, si s-au straduit sa pregateasca cu grija armele de lupt5.. Deoarece la dreapta si la stinga locului mai SliS aratat, unde era tabara klusmanului credintei, se .aflau ,mlastini si intrucit trecerea spre Timisoara nu era posibila prin aka parte, s-a tinut sfat pentru a se merge

ca sa intre in metereze si, din loc in loc, au inceput s fie asezate tunuri. Dupa aceea, toate oastea pedestra si calare a pornit la lupta cu dusmanul credintei.

Dar dusmanul viclean, stiind ca gaziii purtatoti de victoria vor face a doua zi lures astipra taberei for nenorocite, ridicindu-se pe la ceasurile trei noaptea 88 diri fata trecatorii amintite, s-a grabit sa se intoarca la localitatea numita Bereksu-Korusu ", de pe malul riului Bega, la trei ceasuri mai departe, schimbindu-si astfel locul. A doua zi bstile islamice, vazind ca dusmanii afurisiti si-au schimbat locul, de frica sabiilor, a nimicirii si a razbunarii, Si -au asezat cu mare bucurie corturile for in fata trecatorii care era locul de adunare a ostii dusmane lacome. In ziva aceea maria-sa padisahul cel fericit, acordind favoruri imparatesti tuturor vizirilor, demnitarilor si capeteniilor de osti, a preferat sa poposeasca in ziva aceea acolo si sa se
odihneasca.

373

In ziva urmatoare, era a douazeci si opta zi a lunii mai sus aratate 88, steagurile au fost inaltate si s-a pornit asupra taberei nenorocite cu gindul de nimitire si razbunare. Dupa ce corturile au fost infipte tot pe malul riului Bega, la o distanta de jumatate de ore dincolo de tabara nenorocite, s-au depus sfortari ca, de jur imprejurul ostii imparatesti, sa se face tabark din harabaled Dar ataChl asupra taberei nenorocite aminindu-se pe a doua zi, s-a gasit de euviinta sa se face popas in ziva aceea la locul amintit. Locul dintre tabara for nenorocita si oastea imparateasca fund un loc pIduros

momentul", au dat spre seara asupra ostii islamice un atac pe neasteptate, aducind nenorocire In rindurile ostilor islamice din corturi. Ostasii imparatesti, considerind ca dusmanul legii era slab si ca ei erau intariti, in cele patru parti, cu convoaiele de harabale, nu se asteptau la
" 22 muharrem 1108 7-1- 21 august 1696.

si ghiaurii vicleni, aflind ca in ziva aceea oastea islamica a amtnat lupta sica se ocup5.' de pregatirea armelor de lupta si, de asemenea; zicind a acum e

u Hisar Ards, textual: Spatele fortiretei". " Adica la trei ceasuri dupL apusul soarelui.
87 Bereksu- Korusu,. Pidurea, Bereksu"(7)4 64 28 muharrem 1108 = 27 august 1696.

192

SIEHDIED

9.41D

tilmid i nu se gindeau aeloc ca <duFnanii> vor avea urajul s atace tabara i nu-i facuser& nici un fel de pregatire de paza cu armele spre a fi gata in orice moment.
deloc zdruncinata de atacul nea4teptat al, inamicilor. De aceea ei s-au ridicat cete dupa cete impotriva ghiaurilor nenorociti i au indreptat sabiile nimi-

Dar, cu ajutorul preainaltului Allah, temelia rabarii lor nu a fost

citoare qi razbunatoare asupra fetelo necredinci*lor care ii atacara. De asemenea, i padiphul cel zelos a incalecat in fata cortului sau, impreuna cu spahiii, silandarii i vizirii, i intr-o clips a trimis firman pentru

rinduirea cetelor de oti ass cum trebuie. Poruncile cuprindeau, de asemenea, cuvinte de imbarbatare a inimii fiecarui supus. El a cerut ca gaziii luptatori sa depunk sfortari pentru rezistenta. Acordind favoruri marl indeosebi lup-

374

tatorilor pentru credinta care aduceau prini i tigvq in fata cortului sau, tigvele au fost facute gramezi, iar in rindurile ghiaurilor nenorociti s-au ivit descurajare i nelinite. De aceea, atunci cind s-a lasat seara, afurisitii, fiind aproape distrui i nemaiputind sa reziste la lupta pi la macel, au socotit prilej potrivit 15.sarea intunericului de dupa apusul soarelui i, parasinduli tunurile i carele lor, s-au grabit s fuga spre tabara lor nenorocita. Mara de faptul ca, in timpul luptei, au fost trecuti prin sabii insingerate peste cincisprezece mii de ostaqi ghiauri, au mai devenit prada sabiilor i unii comandanti renumiti dintre ghiaurii austrieci ca: afurisitul nenorocit Heissler, (Hayzer ), ghiaurul demn de infern, care era serdarul murdar peste oastea
din Transilvania, citiva icapitani insemnati i alti comandanti renumiti dintre ei. De asemenea, i ghiaurul necredincios numit Gabrava 89, care adeseori

era numit serdar i era apreciat de cezar, a fost rant cu o ghiulea de tun, dar n-a putut fi nimicit.
Dumanii iegii qi plini de rautate care scapasera de sabii, adunindu-se

In noaptea aceea in tabara lor nenorocita, s-au grabit, dis-de-dimineata, sa fuga cu greu i cu pierderi spre Zara lor purtatoare de nenorocire, Cind

au fost alei i pregatiti Si trimii un numar oarecare de ostai calari pentru urmarirea acelor ,afurisiti, demni de iad, de0 acetia se aruncasera asupra lor, fart, incetare, cu atacuri distrugatoare, totu0 ghiaurii, aranjind de, jur

imprejur carele lor 4 provizii, au pornit sa se apere foarte tare. De aceea nu a fost chip s se patrunda printre ei, iar adunarea lor, bing rinduita, nu a putut fi impratiata. Dar, afara de faptul ca au nimicit qi au distrus foarte multi ghiauri, cu ptitile i cu arcurile i cn sa'getile, i-au mai silt sa lase i foarte multe munitii i provizii i au pus mina pe acestea. In timpul luptei de la tabara, au fost raniti din oastea islamica: aga de ieniceri, gloriosul vizir Baltazade
Mahmud pap., muhafiz de Timiwara, i vizirul Mustafa pap., ,fratele marieisale marelui vizir, iar beiul de Egipt, care era serdar peste oastea egipteana,

a Mut diii cupa de martir.


373

De asemenea, i muhafizul cel ranit al Tim4oarei, vizirul Mustafa pap. cel aratat mai sus, fratele liii Elmas <Mehmed> pap., decedind, dup5. lupta i macelul cel nenorocit, din cauza acelei rani, i plecind in gradina lui Allah, corpul sau neinsufletit a fost trimis spre Timioara i a fost inmormintat in cetatea mentionat5. mai sus. Ca recompensa pentru ateasta mare victorie
" Gabrava, Enea Silvio Caprara, general Italian In serviciul Austriei, feldmaresalul Transilvaniei (cf. Hammer, op. cit., XII, p. 388).

TARIH

193

si pentru indeplinirea misiunii si pent= multumirea cuvenita, au fost imbracati cu hilate scumpe, potrivit obiceiului vechi, vizirii, emirii si capii ostirii, iar cetele ostasesti au) fost onorate cu favoruri, potrivit celor cuvenite dupe situatia iiecaruia, asa incit foata lumea a fost onorata si cinstita ,cu multe
favoruri.

De asemenea, nu s-a mai socotit potrivit ca, de azi inainte, dusmanul credintei sa fie urmarit de oastea imparateasca, deoarece lupta Fi inacelul fusesera usurate. De aceea s-a socotif potrivit s se porneasca spre Timisoara ca sa fie reparate acele parti ale cetatii intarite a Timisoarei care suferiser5. stricaciuni cu prilejul asediului amintit. Astfel, suita imparateasca a fost indreptata si pornita In directia aceea, iar in a doua zi a lui safer 9 cel norocos au reusit ca steagurile s fie inaltate pe sesul Timisoarei. Rangul de muhafiz de Timisoara fiind vacant, a fost acordat gloriosului vizir <Kodja) Djafer pasa, De aceea si repararea Timisoarei a fost data pe seama lui si. au fost impartite soldele ostasilor care se aflau, la, serviciul de pail. Apoi, a fost numit si insarcinat pentru paza Timisoarei si valiul de Rumelia, vizirul Arnavud-Suleiman pasa, impreuna cu zaimii si timariotii eialetului Rumeliei, precum si cu ostasli levenzi arnauti pedestrasi. Prin urmare', nemaifiind de astazi incolo motive de sedere si raminere prin partile Timisoarei, au pornit spre Be 'grad prin Panciova.s
376

<Urmeaz5, descrierea unor lupte prin pArtile Belgradului pe la 16 safer 1108 91).

381

SCHIMBAREA POSTiMILOR UNOR VIZIRI MARI

Valiului de la Babadag, vizirul Iusuf pasa, i s-a repartizat serascheratul eialetului de Oceacov (Ozu), iar lui Ali pasa, care era trimis pentru paza p5xtilor Oceacovului i s-a acordat rangul de vizir. De asemenea, si Ibsir-Hasan pasa, primind rangul de vizir, a fost onoraf cu eialetul Silistra,
iar predecesorul sau, Tirnakci-Ibrahim pasa, fiind onorat cu eialetul Karaman, a fost insarcinat pe linga Iusuf pasa, serascherul de Oceacov
396

PREGATIREI FLOTELOR DE PE CELE DOUA MARI SI DE PE FtUVIUL DUNAREA

397

... De asemenea, s-a dat firman ca si pentru flota de pe fluvlui Dunarea sa se is de la schelele aflate pe malurile Dunarii, ping la Nicopole, Rusciuc, Silistra Si Belgrad, cele douasprezece saici ale capudanilor de ogeaclicuri, cite 6 aicl. de la muteveliii de Ismail 0 Isaccea si de la c5.peteniile satelor Bogaz 92 0 Taia 92 si doua saici de la nazirul de Chilia, precum si cinci said de la voievodul Tani Romanesti. <Restul flotei se va preg5.6 din partea miriei).

" 2 safer 1108 = 31 august 1696.


91 16 safer 1108 = 14 septembrie 1696.

poate Daia, sat ling& Hirsova.

" Boaz, probabil Bogaz-K6y, azi Cernavoda. " Taia, Tulcea (cf. Cantemir, Istoria .4mperiului otoman, ed. Hodof, p, 98, nota. 9);

194

MEHMED HASID

ANULAREA RANGULUI DE VIZIR AL LUI IBSIR-HASAN PA$A

Sosind la urechile padisahului de la Poarta fericirii plingerile precum ca., din. cauza tiraniei i opresiunii peste masura $i din pricina miinii lungi .*i acaparatoare a valiului de Silistra, Ibsir-Hasan pasa, sarmanele raiale scuipa singe, el a fost mazilit si i s-a anulat rangul de vizir si a fost mutat, cu gradul

de aga (agalik), spre a fi in slujba lui Ali pasa de prin partea cetatii Kerci (Km). Toata averea pi toate lucrurile lui au fost luate pentru mine. S-au mai luat de la el cincizeci de pungi de aspit in schimbul avutiilor adunate cu sila de la sarmani
399

INSARCINAREA LUI IUSUF PA$A $1 A /XI HUSEIN4 PA$A


IN PARTEA OCEACOVULUI (OZU)

coViilui sa sta.pineasca

rascher de Oceacov, Pentru a-I ajuta in vederea cheltuielilor sale, i s-au acordat din partea miriei cinci mii de gurusi pentru cheltuieli
404
405

iar Husein pasa, cel care plecase de la bostangibailik i al barui rang de vizir fusese anulat in knul 1106 94, a fost din nou onorat, ca si mai Inainte, cu titlul de vizir i i s-a dat firman s porneaSca linga vizirul Iusuf paSa, care era se-

Iusuf pasa, serascherul de Babadag, a fost insarcinat in partea Oceapi s conduck toate stile eialetelor numite pe linga el,

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE O SUTA NOVA 95

CUCERIREA PAUNCH <CARAN> SEDE$ PE CATRE MUHAFIZUL


DE TIMISOARA

Vizirul Djafer pasa, muhafiz de Timioara, a trimis, sub forma de cete, un num5x oarecare de ostasi in partile pa15.ncii Sebes, care apartinea acelui eialet, dar care se afla in miinile ghiaurilor <austrieci>. Cind ei au ajuns in

apropierea palancii mai sus aratate, au nimerit peste capitanul cetatii respective, care umbla in acele parti zicind ca merge la vinatoare. Cu ajutorul lui Allah, atunci ei 1-au vinat pe cel aratat mai sus si 1-au inirebat despre situatia palancii Sebes. Cind au aflat a in ea se gasesc doar vreo citeva sute de ghiauri paznici, s-au Indreptat, cu ajutorul lui Allah, asupra palancii si, cu ajutorul pi cu porunca lui Allah, au reusit s-o cucereasca pi s-o supuna. Pe unii dintre ghiaurii care erau in ea i-au ucis, pe altii i-au luat, iar avutiile
pi lucrurile

for au fost capturate ca prada. Distrugind si depozitelelor de munitii,

ei s-au intors dinmou la Tixnisoara. Apkratorul Timisoarei, mai sus arktatul

vizir <Kodja> Djafer pasa, fiind insarcinat s yina la Belgrad inainte de sosirea ostii islamice <de la Adrianopol>, 4 a adus impreuna si pe c'k'pitanul prins, precum pi citiva ghiauri pe care i-a prezentat in fata padisahului. Atunci,

cei adust de el flit's:1 cercetati, <pas* a fost cinstit din partea sultanului cel genetos cu blana de samur. S-a considerat potrivit ca oastea imparateasca sa poposeasca si sa stea pe sesul Belgradului, in asteptarea craiului curutilor 96, care isedea la Istanbul
" 1106 H. = 2 septembrie 1693-21 august 1694. 96 1109 H. = 20 iulie 1697-9 iulie 1698.
91 Emeric Thokoly.

JTARIII

195

406

qi care primise firman sa vin la oastea imparateasca, impreuna cu valiul de Siria, vizirul Mustafa pa*a, precum i pina la sosirea unor o*ti islamice, care urmau sa vina din urma, Luindu-se aceasta hotarire, s-au trimis qi transportat la cetatea Timipa.rei cu camilele trizeci de mid dg chile de zaherea, cum era necesar qi important. Haiducii raufacatori atacau i faceau mereu persecutii incepind de la Hisardjik, Semendria i Belgrad i pizza la, Cazanele de la malurile Dun Arai De aceea au fost numiti, cu conditia de a pazi i de a feri acele parti, cite up capudan Ja. Hisardjik, Semendria, Koyntik, Bogiirde len i Ipek, dindu-se

fiecaruia cite patruzeci de aspri, iar capudanul de Semendria a fost numit


ba4bug Cu o solda de qaizeci de aspri
907

SFAli PENTiU PORNIREA EXPEDITIEI SI AMANUNTE DESPRE SITUATIA LUPTEL DESPRE iNFRINGERE $1 NTOARCERE
<Se discutit pe ce drum sa se mearga. asupra dusmanilor. Vizirii s-au supitrat pe marele vizir Elmas-Mehmed pasa>.

De aceea aut sustinut i au indemnat la o masura nepotrivita i primejdioasa de la prima vedem cum a fost aceea de a se trece Dunarea spre Timi-

oara, pentru a se strabate apoi Tisa.


<Se discut3i luarea de 'amid ractice
409

si posibilit&3ile de actiune ale inamicului).

aezate pe malul riului Tisa. Dar atunci dumanul credintei, retraginduli inapoi, din acel loc, tabara sa nenorocit5., a numit vreo ppteopt raii de austrieci pedetri pentru paza cetatii Titel
411

Trecind, mai Rntii, cu mii de greutati i necazuri, pe podul intins peste fluviul Dunarea, an strabatut apoi i apele Timis i Bega i steagurile au font

Dupa aceea, pornind cu oastea imparateasca din fata insulei Kupala 97, an trecut i peste podul de la Felvar. Apoi corturile au fost aezate pe malul riului Tisa, in localitatea numita Zenta (Senta). Ei 98 au staruit in indaratnicia for pentru a se lua masura nepotrivita de a se trece dincolo de riul Tisa, spre partea Timioarei. pe aceea maria-sa marele vizir, la rindul sau, neavind incotro, a fost nevoit sa se supuna parerii tuturor celorlalti. Astfel, au inceput s construiasca un pod ,pe 11111 Tisa in apropiere de 4enta.
<Trecerea peste podul construit la Zenta, pe Tisa).

912

Cei mai multi oameni au urmat pe cei din suita imparateasca i s-au grabit sa tread. spre Timioara. AP cum g-a aratati, dumanii legii, dupa ce au ajuns in partile cetatii Varadin, aflind ca majoritatea ostii islamice a trecut Tisa, spre Tim4oara, qi ca maria-sa marele vizir a r5mas, impreuna cu
otile viziril.,r i comandantilor, pe malul de dincoade, 98 la Zenta, ca sa treach munitiile.
Adic5. vizirii. 988 Se referit la partea in care se afla marele vizir Elrnas-Mehmed pass, nu yi regiunea dinspre Timisoara.

harabalele de echipament qi proviziile pe partea cealalta <spre Timipara>, au socotit acest moment un prilej deosebit i au inceput sa-i pregateasca
" kupala, Kobila sau Kubila.
ee

r96
415

MEHMED HASID

<Rezistenta marelui vizir in fata atacului austriecilor. infringerea otii islamice $i moartea marelui vizir Elma.g-Mehmea pap., ,impreun4 cu alti marl detnnitari>.

Ei m 1-au determinat pe maria-sa padiphul iumii 55. se intoarca cu o clips mai devreme spre Timirara. Cu toate acestea, ei nici nu au stat macar In noaptea aceea, pin5. dimineata, ci, parasind in grabs atitea lucruri, munifile, ghiulelele *i corturile, an pornit In graba, urr echipati, spre Timirara. Unii dintre cei incercati in expeditii, tiind ca dqmanul legii nu poate P.' treaca riul in mai putin de trei zile, s-au impratiat dui:4 ce toata oastea imparateasca a pornit spre Timirara i, intrind in corturile pline de lucruri, dar goale de once duFmn i prieten, le-au pradat. In noaptea aceea, era a douazeci *i patra noapte a lui safer cel norocos 100, maria-sa padisahul lumii
s-a straduit sa se intoarca cu griji i cu necazuri. In a dotazeci i cincea noapte a lunii mai sus aratate, la miezul noptii, i-au aezat steagurile in fafa. Timi-

rarei i au poposit acolo. Dupa trei rile, a venit la oastea islamicl din Timirara cineva, clruia ii placea foarte mult halvaua, incarcind toate cutiile de halva intr-un car cu boi.
LUI ABDI PA$A, CHEHALWA FOSTULUI MARE VIZIR,

I SE DA RANGUL DE VIZIR
416

Lui Abdi aga, care facea slujba de chehaia al fostului mare vizir, raposatul martir Elmas-Mehmed pap., i s-a acordat din partea inaltei imparatii titlul de vizir cu eialetul Rumeliei i i s-a cerut s stea ca muhafiz la Timirara. De asemenea, s-a dat Iirman i valiului de Alep, vizirul Osman pap., ca s'.1 ramina pentru paza celatii mai sus ar5.tate.
<Chemarea de la Belgrad a lui Amudjazade Husein pap pentru demnitatea de mare vizir ma. Padiphul s-a convins de justetea paxerilor sale, expuse inainte de trecerea o#irii in partea Timiparei; neascultarea lui a dus la infringerea relatata mai sus).
PLECAREA PADISAHULUT DIN $ESUI, TIMISOAREI

417

... Devenind clar ca era potrivit ca de azi inainte s5. se porneasca spre Adrianopol, In a cincea zi a lunii mai sus aratate 101, s-a pornit impaatete din fata Timisoarei i, in a zecea ti, trecindu-se peste fluviul Dunarea, s-a reuit instalarea corturilor pe esul Belgradului ...
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA ZECE102

435

cu ajutorul lui Allah cel preainalt, un numar de vreo mie din familiile vlahe i croate ...
22 Demnitarii otomani.

... Pentru a se razbuna pe afurisitii demni de infern 103, au nimicit,

100 24 safer 1109 = 11 septembrie 1697. ma Amudja-zade Husein pap, mare vizir (17 septembrie 1697-8 august 1702).

101 5 rebi I 1109 = 21 septembrie 1697. 12 1110 H. -= 10 iulie 1698-28 iunie 1699.

103 Autorul se refera la necazurile pricinuite de generalul austriac de la Carlowitz si de

banul de Croatia".

TARIH

I97

431

SOSIREA HANULUI CRIMEII, HAD JI-SELIM GHIRAI HAN, LA OASTEA IMPERIAL), $1 VICTORIA TATARILq <El a venit la sesul Semendriei cu 30 000 de atari>.

Mergind pe neasteptate, ei an trecut prin focul sabiilor 104 vreo citeva sute de ostasi ghiauri nenorociti si apoi s-au intors in grabs spre Timisoara cu unele prazi si cu vreo patru sute de ghiauri legati in lanturi ca prizonieri. inainte de infringere, ghiaurii demni de infer; alegind dougsprezece mu de osta0 pedestri si calareti, Yi trimiseser5. pentru stricaciuni prin pantile Timisoarei. Cind ei an ajuns aproape de cetatea Timisoarei, gaziii musulmani, care se aflau acolo in serviciul de paza, aflind aceasta, au dat un atac asupra
tor.
438

<Trecerea prin sabie a ghiaurilor care atacau Timisoara).


MAZILIREA GLORIOSULUI VIZIR BIYIKLI-MEHMED PA$A, MUHAFIZUL BELGRADULUI

440

<A fost jiumit in eialetul Trabzon),

Pentrir ca zahereaua care urma A. fie trimisa la cetatea Timisoara sa fie transportata cu pine la destinatie, au fost numiti gloriosul vizir TursunMehmed pap, precum si beilerbeii de Rumelia si de Anatolia si un numar oarecare de tatari
446

SCHIMBAREA CA1MACA.MULUI DE" LA POARTA FERICIRII,

PRECUM $1 A UNOR VIZIRI MARI

eialetul Silistrei, vizirului Daltaban pasa, valiu de Bosnia, i s-a dat eialetul Rakka, iar fostul muhafiz de Timisoara, Celebi-Iusuf pasa, a fost onorat cu eialetul Diarbekir. inaintasul sau, vizirul Tursun-Mehmed pasa, a fost mutat in eialetul Erzurum, iar valiul de Erzurum, vizirul Abdulbaki pasa, a fost mutat in eialetul Trabzon ...
449

Vizirului Iusuf pasa, care se afla prin partite Babadagului, i s-ap.cordat

TRATATUL DE PACE CU CEZARUL AUSTRIAC 106

450

Articolul intii: Vilaietul Transilvaniei, aflindu-se in stapinirea cezarului, va ramine sub stapinirea lui, marginindu-se, din partea sesului Podoliei pina la marginea vilaietului Tani Romanesti, cu muntii care formau vechea granita, inainte de inceperea acestui razboi, si care se afla intre ei si vilaietele Tarii Romanesti si Moldovei si, de asemenea, marginindu-se, de la marginea Prii Romanesti si pina la apa Muresului, cu muntii care formeaza vechea granita. Aceste granite sa fie respectate de ambele parti si s5. nu to mai savirseasca atacuri nici incolo si nici incoace.
104 In jurul localitatii Becicherek (din Banat), azi Becicherecn. IN Pacea de la Carlowitz (1699).

fee

MEHMED RAID

Articolul doi! Eialetul Timisoarei, depdndent deb cetatea Timisoarei, cu toate districtele si rlurile lui, va 'Amine in stapinirea Inaltului Devlet.
Hotarul lui dinspre partea Transilvaniei,, de la capatul hotarului Tarii Romanesti si pin& la apa Mures, este vechea granita a Transilvaniei, descrisa mai Suss iar hotarul dinspre partea Muresului, pina la 'isa4 se invecineaza cu malurile de dincoace ale riului Mures'ma, De asemenea, toate fortificatiile ce se gasesc 4n, hotarele amintite ale Timisoarei, cum sint <Caran> Sebes, Lugoj,
Lipova, Cenad, Kansova 106, Becse (Beki ), Becicherec, Zabik 107 si pe malurile

de dincoace ale apelor Mures si Tisa, aratate mai sus, car; mai inainte de aces% razboi, format; hotarele Transilvaniei, sa fie darimate de cezar, spre a nu mai fi reconstruite de azi incolo, iar eialetult aratat mai sus s fie evacuat in intregime. De asemenea, nici in locurile aratate si nici in tinuturile mai mid sau mai mari din apropierea maltrilor Muresului si Tisei sa nu se construiasca nimic si aceste locuri sa nu fie transformate in infatisare de cetati. Raialele ambelor parti sa se foloseasca deopotriva de apele Mures si Tisa pentru adapatul si pasupatul vitelor si pentru pescuit, precum si pentru alte lucruri de trebuinta.

451

Din locurile supuse cezarului, in partea superioara a apelcir mai sus aratate, corabiile de marfurif ale austriecilor, precum si alb altor raiale Asa treaca in voie, pe apa Mures, la friul Tisa si, prin Tisa, pe fluviul Dunarea. Sa. nu se puna piedici la, yenirea si la intoarcerea, la intrarea si la iesirea acestora si sa nu li se pricinuiasca nici un fel de pagube. Ele sa vina si sa piece nevatamate. De asemenea, si vasele de pescuit, precum si alte barci ale raialelor din

Timisoara sa circule nestingherite pe baza prieteniei. Tot astfel, morile de apa sa fie construite, in cinstea Vrieteniei si cu sprijinul si cu invoirea capeteniilor de la hotare, in locuri potrivite spre a nu stinjeni trecerea corabiilor de negol.
Apa MureS,-iiefiind un rit mare, sa nu fie micsorata prin folosirea pentru

mori sau prin scurgerea ei prin alte parti sau sub alte pretexte, pentru ca sa rim mai Impiedice trecerea, intr-o parte si intr-alta, a vaselor cezarului. De asemenea, insulele care se gasesc pe riurile mai sus aratate, fiind in posesia cezarului, sa ramina mai departe in stapinirea lui. Iar raialele ambelor parti, traind in prietenie unele cu altele, sa fie aparate cu firmane drastice de persecutie, de tiranie, precum si de fapte potrivnice clauzelor p5.cii.
454

<Se mai precizeaz& (art. 10) ca transilvInenii ungurii care fugiser& de la austrieci in Imperiul otoman s& fie asezati la oarecare distant& de frontiera>.

iimparatului austriac si, din respect pentru dainuirea si siguranta pacii si


460

Daca unii dintre ei vor dpgi. 0. se ini oarc5. iarasi inapoi, fiind considerati ciintre cetele de raufacatori, sa nu fie sprijinii si primiti de cei care sint supusii prieteniei, acestia sa fie prinsi

Devlk .,.. <24 re,geb 7110> 1"

predati capeteniilor de la margine ai Inaltului

1056 In text: Tisa. 106 ICansova, Micu1 lianizsa (cf. Hammer, op. cit., XII, p. 457). 107 Zabik, Sabacs, Sabha sau Sabila. 108 24 receb 1110 = 26 ianuarie 1699.

TARIH

199

CLAUZELE PACII GHIAURILOR LE$I CU INALTUL DEVLET

t61

tindu-se buna intelegere si stabilindu-se din nou prietenia veche, care era sincera, au fost inlaturate oprelistile din ambele parti; iar pentru ca raiaua si berliaua sa fie linistite si in siguranta, ca Si, mai inainte, sa ramia mai
departe hotarele vechi, care se respectau din trecut de cele dou5. parti. HOtarele vilaietului lesesc.i sa se margineasca cu vechea granita, fie, cel de la vilaietul

Articolul intii: Cu ajutorul preainaltului Allah, du.,smania care a contintiat de atita vreme cu Inaltul Devlet fund inlaturata Sir intregime sj garan-

Moldovei, fie din alte tinuturi, care lac parte din tinuturile dependente de Inaltul Devlet, iar de azi inainte, nemaidindu-se atacuri nici incolo, nici
ficari ji fara schimbari.

incoace, aceasta veche granita sa fie pazita cu foarte mare respect, fara modi-

Articolul,doi; Oastea leseasca, aflata in momentul de fata fie pe teritoriul de peste ,vechea grarlita a vilaietului Moldovei, asa, cum era ea inainte de acest razboi, fie in toate celelalte cetati si In alte locuri, marl Sam mici, sa fie evacuata si eliberata, iar Zara Moldovei, fiind curatata de tot ide osti>, fericita, asa cum era mai inainte de acest r5.zboi. samai tirziu si care sta in interiorul Moldovei, s fie indepartat. Vechile hotare
Articolul trei: a .. Hatmanul cazacilpr din Ucraina, cart a fost numit

ale vilaietului lesesc si ale Moldovei fiind cunoscute, dad. timpul va fi favorabil, sa se inceapa evacuarea la 1 martie si oastea leseasca sa fie scoasa din Moldova cu atit mai repede cu tit v2i fi mai cu putint5_, iar toate cetatile si localit5.tile sa fie evacuate si tilaletvl Moldovei sa fie gofit

Artico/u/patru:1,.t Vizirii si beilerbeii, fericitul han al Crimeii, calgai si nureddin si alti pnnji, precum sir voievodul Moldovei 1 sa fie sfatuiti cu ilustre porunci dare sa respecte cu. straduinta nizamul kranitelor si cele necesare mentinerii acestei paci. cei care vor lua robi, Vor duce turme sau vor
pagubi raiaua leseasc5. tntr-un fel sau altul, precum i cei care, calcind condiIiile pacii si prieteniei, vor da loc la revolter sa fie urznar4i cu grija si atentie, iar cind vor fi gasili, sa li se villa de hac Spre a fi pilde pentru tiff. De asemenea, sa fie pusi sa gaseasca lucrurile luate cu forta si ele s5. fie tnapoiate stapinilor.
463

Cei care dau dovada de nepasare in aceasta privinta s5. ,fie pedepsiti dupa cum merits si diiP5. leggy, fie prin mazilire, fie prin omorire. De asemenea, aceste conditii ale pacii fiind respectate cu cea mai mare
straduinta si din partealeOlOr, iimeni 51 ituT indrazneasca sa savirseasca fapte contrare

Articolul sase: In timpul luptelor, tatarii din Bugeac, precum si alti tafari, parasindu-si locuintele, au int/at pe Amin,Iul Mold pyei. Atacurile si incalcarile de acest fel, savirsite de ei, sint impotriva ahidnamelei imparatesti, acordata mai inainte craiului lesesc si Republicii lersti. De aceea, fiind necesar ca toti sa fie indepaitati de acolo, cetele tataresti O. fie scoase din toate locurile, din ciftlicurile si cislele pe care le ocupaser prin abuz si pe care he infiintasera in Moldova si, fiind aseza.ti din nou In vechile for camine, sa stea is locurile for si sa nu supere pe nimeni ..t
1O

Antioh Cantemir.

200
465

MEHMED RAID

466

Artico lul zecer Potrivit oelor scrise in ahidnamelele- date in trecut, atit timp cit craiul leesc isi mentine prietenia lui cu Poarta fericirii, voievodul Moldovei s fie in stare de prietenie cu el, aa cum a fost prieten cu el din trecut 0 pine acum, sit in felul acesta, <moldovenii) sa stea lini0iti ca 0 mai inainter intocmai ca celelalte raiale ale Inaltului-Devlet. SI nu fie primiti cei care fug din vilaietele Moldovei i Prii Romanesti <in Polonia). Dace vor fi unii care, intr-un fel oarecare, refugiindu-se in, vilaietul lor, vor cauta apoi sa tulbure Zara, astfel de oameni sa fie predati, cind vor fi ceruti. Acett articol fiind clar in ahidnameaua care s-a dal mai inainte, de aceea s5. fie pazit asa cum se cuvine. De asemenea, cei care, fie dintre raialele lese0i, fie cazaci de oricare neam, vor face tulburari si pradaciuni,r s nu fie primiti dincoace, ci sa fietrefuzati ... <24 regeb 1110> 11.
SQSIREA REI5:EFENDIULUI111 RAMI EFENDI LA ADRIANOPOL CU DOCTJMENTELE DE PACE $1 COMPLETAREA TRATATIVELOR DE PACE

474

475

Pentru fixarea hotarelor si pentru infigerea steagurilor Ia Sirmium (Serem), Timioara si in alfe parti de pe acolo au fost Insarcinati vizirul All pasa, mulpfiz de Belgrad, qi fostul muhasebegi din Anatolia, Sarni Ibrahim efendi
SCUTIREA DE TR1BUT (C/2 1',E) A RAIALELOR DIN TIMISOARA $I BELGRAD IN ANUp 0 MIE 0 SUTA UNSPREZECE 112

481

182

Sarmanele raiale care locuiesc in eialetele Belgrad si Tirnisoara, aflindu-se in apropierea granitelor, se impra0iasera din cauza expeditiilor de ani de zile si fusesera pecajite prin necontenitul du-te-vino al trupelor ambelor parti. De aceea, cei in drept, facind cunoscut la Inalta Poarta, au explicat precum ca ele nu sint in stare A.-0 achite, in nici un chip, gizielele lor. Presupunindu-se ca dffa impozitele, care apasa pe raiale, vox' fi anulate si 14urate, acestea se vor organiza mai bine ca inainte si vor sta cu rabdare p& locurile lor, s-au emis porunci i dispozitii dire cadiii aflati in eialetele mai sus aratate ca, pe anul 1111, sa fie iertate in intregime gizielele pe care urmau s le plateasca raialele dependente de Belgrad si Timisoara
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA UNSPREZECE 118

483 488

EVACUAREA CETATILOR AFLATE LA GRANITELE LESESTI

In timpul tratativelor de pace care s-au desfaurat la Carlowitz 114 s-a inclus In clauzele `tritatului de pace, semnat cu consimtamintul ambelor parti, si chestiunea evacuarii cetatilor Tutora (copra), Dubnita (Dubnica ) si Soroca (Sorika ), aflate pe pamintul Moldovei, precum si ale unor manastiri i biserici. Evacuarea lor fiind terminate i completata, au fost predate voievodului Moldovei. De asemenea, pentru scoaterea i transportarea mu)

110 24 receb 1110 4 26 ianuarie 1699. 111 Reis-ttl-kattab. Rami-Mehmed efendi (a devenit pas& si mare vizir). 112 1111 H. = 29 iunie 1699-17 iunie 1700. 113 Vezi nota anterioari. ua Karlovica. Se refera la pacea din 1699 dintre Imperiul otoman si Liga %Intl (Austria, Polonia, Venetia si Rusia).

TARIR

201

489

pi altor lucruri aflate in cetatea Camenita, care, urma sa fie evacuata de catre Ina ltul Devlet, au fost scovi pi trimivi ciorbagii, cu un numar oarecare de ostavi din ogeacurile de gebegii vi de tunari, precum pi vapte sute de harabale, cu cite vase vi patru boi dati din partea voievodului Tarii Rom5.uevti. S-a dat totodata firman ca iTievodul Moldovei s scoata harabale vi salahori (cerakar) cit va fi nevoie. Apoi, prin mijlocirea lui Karaman pava, care se afla ca muhafiz in cetatea aratata mai sus, s-a Inceput evacuarea. Mai intii, cu carele de boi, scoase din Tara Romaneasca, au fost transportate de la Camenita linga riul Nistru (Turla) patruzeci vi opt de tunuri de fonta, o suta douazeci pi doul de tunuri de fier vi douazeci pi trei de obuziere Pavan), care au fost duse apoi spre Bender vi Akkerman cu bacurile cOnstruite pe riul mai sus aratat. Ostavii locali, precum pi companiile de ieniceri aparatori, care au ievit din cetatea sus-mentionata, au fost impartiti in cetatile din acele imprejurimi

nitiilor, ghiulelelor

492

NUMIREA LUI ELCI-IBRAHIM PAS/6i PENTRU PAZA TIMISOAREI

Eialetul Timivoarei fiind hotar de seama vi deosebit de important din toate punctele de vedere i, de asemenea, fiind inconjura.t intro parte
Dunarea, beilerbeiul de Timivoara, Ahmed pava, a facut cunoscut Ca, devi nu era nici un motiv de discordie, totuvi, Imputernicitul cel rauf5.cator, care era insarcinat din partea austriecilor pentru fixarea hotarelor, fiind foarte plin deg vine_ ti indaratnic, prOvoca zilnic discutii contradictorii si nascocea motive de gliceav5.. Ahmed pava, la rindul sau, nu. era imputernicit vi nu avea cunovtinte pentru a purta aceste discutii. De aceea a fost nevoie sa fie gasit un valiu mai potrivit pentru Timivoara. Astfel, s-a socotit c5. Elci- Ibrahim pava, legind prietenie i devenind intim cu delegatii austrieci pi cunoscind toata situatia lor, va fi folositor Inaltului Devlet in privinta fixarii hotarelor acestor parti: El insusi fiind pe cale de a sosi la Belgrad, intorcindu-se din misiunea de solie (elci) cu care fusese insarcinat, i s-a acordat. eialetul Timivoarei, cerindu-i-se
Tisa
pi

de muntii Transilvaniei, iar in celelalte, trei parti de riuri ca:

Murev,

ca indata ce, cu ajutorul preainaltului Allah, va sosi la Belgrad, s trimita


493

cu un om al sau de Incredere scrisoarea sau depeva, ce-o fi, pe care o avea la


muhafiz.
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 -SUTA i3OISPREZECE 115

el vi sa porneasca direct la Timivoara. De asemenea, predecesorului sau, vizirului Ahmed pava, i s-a dat firman sa ramina in cetate cu slujba de

506

DESPRE CEARTA DINTRE GAZI-GHIRAI DEVLET GHIRAI

HANUL CRIMEII,

<Se descriu certurile care s-au ivit Intre fiii lui Selim Ghirai: Devlet Ghirai, care era han, 5ehbaz Ghirai, Gazi Ghirai, Saadet Ghirai qi Kaplan Ghirai. Dintre acestia, Gazi Ghirai, aducind ceata de atari gi de nogai, a venit la Bugeac, cerind sa. fie han, din nou, tatal sau, Selim
vizirul Iusuf paces, beilerbeiul de Caffa, Murtaza pap, gi Devlet Ghirai. Atunci Gazi Ghirai

Ghirai, on el insu0. Au fost numiti irnpotriva lui mutasarriful eialetului Oceacov (Ozu ),

115 1112 H. = 18 iunie 1700-7 iunie

1701.

202

MEHMED RAID

au cerut iertare
508

s-a predat fltrii lupta Iii Iusuf pasa, cerfild sd mearga la Poartli, Tfitarii qi nogaii, supusii lui, 4i s-an angajat, printre a1te14 la (urnitoarele):

Acei dintre ei care locuiesd In Moldova si stew la Hain Pasa Turdu" cake este vechiul lot fnut de sedere, precum si in alte locuri potrivite. Astfelt ei A. nu atace neamurile lesesti si rusesti, prevazute In tratatul de pace, si nici raialele Moldovei si Tarii Romanesti, care se gra In Imprejurimile lor...
EVENIMENTELE ANULUI Q MIE O SUTA TREISPREZECE 116

519 524

Prin interventiile de acum ale austriecilor cerindu-se ca Thokoly Imre, criaul de curuti, care sedea intr-un loc la Poarta, in apropiere de Fener-Kapu, sa fie dus departe de Poarta fericirii, s-a procurat din partea miriei un ciftlik <la Iznikmit (Izmit)) si s-a dat firman ca mai sus aratatul crai sa ilocuiasca

de azi inainte acolo...


526

REPARAREA $1 REFACEREA CETATILOR BELGRAD $1 TIMI$OARA

Din cauza preocuparilor necontenite ce expeditii, repararea cetatilor de margine, dar mai ales a cetatilor Belgrad si Timisoara, fusese arpinat5, pentru timpuri mai linistite. Mai ales cetatile Belgrad si Timisoara aveau nevoie de intarire i fortificare,Aar intarirea granitelor islamice era necesara pentru Inaltul Devlet. De aceea au fost numiti zaimii si timariotii a patru-cinci sangeacuri dintre zaimii si timariotii eialetului de Rumelia, impreuna cu alaibeii loL Sa socotit pottivit sa se depuna eforturi si staruinte mari ca si cetatea
Nis, care se afla pe drum deschis, sa fie intarita intocmai ca si cetatile Belgrad si Timisoara...
531

EVENIMENTELE ANULUI O MIE O SUTA PAISPREZECE 117

542
543

MOARTEA FOSTULUI MARE VIZIR AMUDJAZADE 1-IUSEIN PASA

.4. La expeditia mariei-sale padisahului lumii din anul (o mie o suta>


trei 118, marele vizir Husein pasa, aflindu-se muhafiz de Belgrad, la medjlisul care se tinuse la Belgrad, in fata padisahului, el aratase neajunsurile mari in cazul trecerii prin partile Tiplissarei si aratase cay, daca.R9rnireat spre dusman

este stability si hotarita, atunci sa se treaca peste Sava spre Varadin. Intr-adevar, la trecerea prin Timisoara ivindu-se greutatile aratate de el, parerea lui fusese laudata de padisahul lumii si de aceea fusese onorat cu inaltul grad de mare vizit in locul lui Elmas <Mehmed> pasa, care devenise martin...
118 1113 H. = 8 iunie 1701-27 mai 1702. 117 1114 H. = 28 mai 1702-16 mai 1703. 118 1103 H. = 24 septembrie 1691-11 septembrie 1692. De fapt: 1109 H. = 20 Julie 1697-9 Julie 1698 (vezi mai sus).

TARIH

203

549

INCERCAREA CONSTRUIRII UNEI INCA. cETATT LA Alc4NTLBURNU 119

<Se aratA cg. la construirea acestei cet54i de pe ling5. trecatoarea Ithci all Participat si salahori roman):

iar baltagiii si salahorii (cerahor ) au fost adusit din Tara Rom5.neasca si


Moldova ...
560

... Fierul necesar acestei cetati a fost procurat de prin partile Samako 120,

ACORDAREA EIALETELOR BOSNIA $I TIMISOARA

561

paza Timisbarei, iar predecesorului sau, Elci-Ibrahim pasa, i s-a acordat

... Lui Ali pasa, muhafiz de Agriboz, i s-a dat firman sa porneasca pentru

eialetul Rumeliei. Lui Hasan pasa i s-a dat paza Belgradului, iar predecesorului sau, Huseiri pasa, i s-a acordat o pensie ...
TRIMITEREA DE 0$T1 LA BABADAG

565

Sosind mereu unele vesti de prin partile Crimeii, pentru unele masuri de prevedere au )fost desemnati, dintre ienicerii trialtei Curti, doua mii de ieniceri, care au pornit prin Kirk - Kilise, 121 iar o mie case sute de levenzi, dintre levenzii galioanelor miriei, au plecat de la Poarta spre Chilia cn said.
IZBUCNIREA INTRIGILOR TATARILOR $1 RASCOALA HANULUI CRIMEII, DEVLET GHIRAI HAN

566
568 569

<Se descriu tulburirile tatarilor, in urma cArora s-a hotarit s3 fie din nou numit Selim
Ghirai ca han al Crimeii. El se afla la Constantinopol si a fost trimis spre Crimeea cu titlul de han>.

... Fiul salt mai mic, printul Kaplan Ghirai, care se afla pe atunci linga el, a fost numit nureddin. De asemenea, pe linga el a fost numit si Ali aga, unul dintre capugibasii Inaltei Curti. De asemenea, au fost emise si trimise

inalte porunci intarite si valiului de Oceacov, Iusuf pasa, precum si voievozilor din Tara Romaneasca 122 si Moldova 123, f5.cindu-li-se cunoscuta situatia si

cerindu-li-se sa fie pregatiti din timp, in cazul in care se vor ivi tulbur5ri. Dupa aceea, in a treisprezecea zi a lunii Saban 124, hanul cel mai sus aratat, mania -sa Selim Ghirai ban, a pornit spre Crimeea ...
575

POTOLIREA RASCOALEI TATARILOR

pe Devlet Ghirai, care a fugit>.


576

<Se aratg. cli., la adunarea ostilor si la trimiterea for spre Crimeea, tatarii 1-au pirgsit

din Bugeac inaintea lui Devlet Ghirai han si prinzind curaj pentru atac,
pradase impreuna cu tatarii din Bigat 125, aflati linga el, dobitoacele si vitele,
si Bosforul Crimeii". in Samako, orav in apropiere de Sofia (R. P. Bulgaria). 121 Kirk-Kilise, localitate si tinut in Turcia europeani; azi: Ktrklar-eli.
122 Constantin Brincoveanu. 122 Constantin Duca (1700-1703). 112 Akintt-Burnu, denumirea strimtorli dintre Marea Neagrg si Marea de Azov. Se numea

De asemenea, si calgaiul Saadet Ghirai, care, pornind cu rebelii de t5.tari

124 13 oaban 1114 = 2 ianuarie 1703. 11' Bigat, probabil greseala in loc de Bugeac.

204

MEHMED RAID

avutiile i lucrurile locuitorilor dirt satele de prin partile Tomarovei 126, Ismailu-

586 580

lui i Chiliei, dar chid a ajuns la Ismail, aflind de fuga faimoasa a lui Devlet Ghirai han, a fugit In grabs i el spre Circazia 127, pe urmele hanului cel . pomenit mai sus. Multumita lui Allah, rascoala aceea linitindu-se fn felul acesta i zicindu-se ca. nu mai este nevoie de nici o reprimare", s-a dat firman sa se acorde Invoke otilor adunate din diferite parti s mearga la locurile lor. De asemenea, pentru lucrurile pradate de tatarii aceia, rebelii de prin partile Tomarovei, Ismailului $i Chiliei, au fost nurniti cadiul i muftiul de Babadag, precum si cadiii de Ismail, Chi lia i Akkerman. S-a dat firman ca, dupa ce se va stabili in fats for ce anume lucruri au fost pradate, ele sa fie luate cu ajutorul capeteniilot numite de maria-sa Selim Ghirai han 128 0 sa fie inapoiate stapinilor for ... ... Vizirului Kosedj-Halil pap., care fusese trimis mai inainte de aceasta

prin partile Babadagului, i s-a acordat eialetul Erzurum.

<E1 a fost numit serdar impotriva Gruziei (Giircistan)pu oastea din Orient>.
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA CINCISPREZECE129
,

'26 Tomarova, Reni. 127 Ceram (Cerkez ).

127 Selim Ghirai I, hanul Crimeii (1702,1704, a patra domnie). 126 1115 H. = 17 mai 1703-5 mai 1709.

Volumul al 111-lea (390 p.)


50

TRIMITEREA GRABNICA DE PORUNCI YN VILAIETUL, RV1IELIEI

Pentru aparare impotriva certurilor t5.tare, care aparusera inainte de


evenimente 1, au fost trimise in graba firmane, prin capugibai-aga al Inaltei Curti 2, pentru ca Hazinedar-Ibrahim pap., valiu de Rumelia, care, aflindu-se in Rumelia, fusese apoi insarcinat in partile Babadagului, sa vina cu oastea din Rumelia, iar Mahmud-beyoglu Hudaverdi papa sa vina cu Lece mii de

arnauti, iar ceilalti pai sa vina cu Wile de gard5., cu fiii cuceritorilor" 3,

aflati in Rumelia, precum i cu segbanii pedetri, pe care sa-i scoata din locali-

Utile apropiate de Adrianopol, i, cu un ceas mai devreme, s5.-i aeze cu totii corturile pe esul Adrianopolei (pentru a inabui r5.scoala>.
MAZILIREA SI SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI

89
90

Raialeler Moldovei, facind o jalba (ruk'q ) catre Curtea cea binevoitoare i dreapta de la Adrianopol, ar5.tasera ca voievodul tor, Duka-oglu 4, le asuprea i ipi luasera angajamentul sa-1 indeparteze de pe capul tor. Durerea for fusese

lecuita cu promisiunea de a fi numit voievod unul dintre boierii pe care 11 vor dori ele, dar, din pricina marilor piedici de pe vremea tulburarilor, indeplinirea acestei promisiuni fusese aminata pins la sosirea <sultanului> la Poarta fericirii. Astfel, acum, promisiunea a fost realizat5., flind numit ca
obinuia ca ei sa fie imbracati cu hilate, la Divanul, imparatesc. Dar urmele marilor evenimente ale rascoalei nefiind Inca inlaturate pe deplin, nu se reluasera Inca sfaturile Divanului imparatesc. De aceea, in a douazeci i doua zi a lunii djemazi I , dupa amiaz5., dupa prezentarea la Iali-Kopko' a mariei-sale marelui vizir, in fata padiahului, voievodul pomenit mai sus a obtinut ferici,rea de a se. $nchina la pamintul tronului plin de drept5.ti i de a fi imbracat cu caftan (hil'at ). /ncalecind pe un cal nenorocit, izgonit din gtaulul imparatesc, el,s-a indreptat in directia menzilului sau.
voievod al Moldovei boierul cu numele de Mihail 5, dorit de ele. Ori de cite on voievozii Moldovei i Tarii Romaneti erau reinnoiti, se

r Ynainte de rAscoala din Acirianopol (Edirne) in vara anului 1703. Sultanul Mustafa al II-lea fiMd detronat, in locul lui a trecut Ahmed al III-lea (23 august 1703-1 octombrie 1730).
3 Evlad-s-fatihan; astfel erau denumiti urmasii Inusulmanilor stabiliti in Peninsula Balcanica. 4 Duka-oglu, Constantin Duca.
2 Dergah-s-dli.

5 Mihail Racovita. (1703-1705). 6 22 cemazi I 1115 = 3 octombrie 1703. 7 Iali-K5,sAi1 (Yale-K5,ski ), Seraiul de pe Moral (Istanbul).

205

MEHMED RAID

SOSIREA SOLULUI MOSCOVIT tN FATA MARELUI VIZIR


<Solul venise mai inainte, dar, din cauza tulburitrilor, nu putuse fi primit. Mare le vizir Ahmed pasa (22 august-17 noiembrie 1703), i-a spus c3 ru5ii construiesc cetati la granita, contrar clauzelor pS.cii. Solul aratit ca aceastit situatie poate fi cercetaa si discutatA>. <Masud le luate de muhafizul de Oceacov, Iusuf pasa>.
RASCOALA LUI RAKOCZI-OGLU 8

91

125 128

De un an incoace, aparuse de prin partile lesesti un maghiar care apartinea urma0lor lui Rakdczi. El a adunat lyre 50,1166 de mii de ghiauri din Ungaria, de la hotare, precum i dintre alte neamuri dumane. Afar. de faptul

el a ocupat tinuturile austriece, a pus stapinire

si

centrale 9, precum i pe unele cetati ungure0i. Aceasta i-a jignit pe durnanii credintei, dar ne0iindu-se care este scopul adevarat al rascoalei sale, potrivit hatt-I-humaiunului emis in a douazeci0opta zi a lunii mai sus ark' tate 10, au fost rnumiti, ca masura de precautie, cite cinci cute de ieniceri la, Beigrad i Timirara i, in feint acesta, ,acele tinuturi au fost ferite de persecutiile

pe tinuturile Ungariei

sale .
131

UNELE SCHIMBAR1

Vizirul Ali pap. din Izmir (Lzmir/i), care mai inainte de aceasta fusese numit ca muhafiz de Nis, a fost onorat cu paza Timirarei .4
132

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA SAISPREZECE11 SCHIMBAREA FUNCTILLOR VIZIRILOR

Valiul de Diarbekir, trizirlil Hasan paa din Eyub, a lost onorat cu eialetul Bagdad, iar 'local tau a fost acordat vizirului Iusuf pap., muhafiz
155

numit muhafiz' la Bellgrad. Aluhafizul Belgradului, Hasan pap., care. era cunokut cu porecla de valiul de Yiiriik", a fest numit tnuhafiz la Timirara
171

de Timirara. Vizirul Ali pap. din Izmir, care eta tnuhafiz de Timirara, a lost onorat en eialetul Rumeliei, iar inaintarl sau, Firari-Hasan par, a fost
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA SAPTESPREZECE 1,1/41

172

UNELE EVENIM`$NTF APARi.JT

IN TINUTURItE LESESTI BSI MOSCOVITE

<Se aratit cl Frederic August, fostul rege al Poloniti, fugind in Rusia, a promis rusilor cetatea Camenitai ca sg. fie ajutat de cittre tarul Rusiei spre a reveni in Polonia>.
I

...

tesc prin care inuhaffzul de Babadarg, vizirul Iusuf papa, era Insarcinat cu oastea eialetului sau propriu, precum st cu oastea eialetului de Rumelia, sa pazeasca si sa aiba grija de liniqtea acestor regiuni i sa mareasca i s intareasca ceta-

In a patra ii a lunii muharrem a s-a emis un hatt-i-humaiun iimPara-

Camenitei, atunci el, impreuna cu oastea Mail a hanului Crimeii, sa dea ajutor 1e0lor uniti cu Inaltul Devlet
Orta-Madjar (Orta-Macar ). I 28 zilka'de 1115 = 3 aprilie 1704.

tea Bender, iar in cazul el neamul moscovit va porni, cli ginduri rele, asupra

Rakoczi-oglu, Francisc al II-lea, Rakoczi (1703-1711).

11 1116 H. = 6 mai 1704-24 aprilie 1705. 22 1117 H. = 25 aprilie 1705-14 aprilie 1706.
II 4 muharrem 1117 H. = 28 aprilie ,1705.

TARIH

207

185

SCHIMBAREA UNOR POSTURI ALE VIZIRILOR MARA

ba0 Hasan pap, unul dintre vizirii mari,


pasa ...
190

De asemenea, tot in ziva aceea s-a facut schimb de eialete intre cakirgii valiul de Silistra, Cerchez-Iusuf
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA OPTSPREZECE )4 REINNOIREA MUHAFYZULUI CETATIr TIMI$OARA

203

Ali pap din Izmir, hind invitat la Poarta fericirii, eialetul mai sus aratat a fost acordat in acest timp lui Karayilan-oglu, All pasa care fusese scos cu rangul de vizir din tu.nctia de bostangibasi de Adrianopol r.
204

In a douazecisitreia zi a lunii mai sus-aratate 15, muhafizul de Thnisoara,

ACORDAREA EIALETULUI EGIPT (MI$IR) VIZIRULUI ALI PA$A

205

Paza Timisoareir fusese acordat5. lui All pap, care fusese eliberat din dregatoria de bostangibasi. Pentru a-1 invita la Poarta fericirii pe fostul
muhafiz Ali pap/ din. Izmir, ma'ria-sa marele vizir 1-a trimis pe Haydar aga,) silahsorul padiphului, acesta fund omul sau de incredere. La Intoarcerea mai sus aratatului aga de la Timisoara la Poarta, pe drum, el a fi fost onorat de vizirul mai sus aratat pi ar fi primit favoruri. Astfel, Haydar aga, care era un om viclean, a cazut in lacomie

<Se aratii a marele vizir, aflind aceasta, l-a trimis pe Ali pafa in Egipt, iar lui Haydar aga j s-a dat domiciliu fortat la Adrianopol) f
211

SCHIMBAREA ROSTURILOR UNOR VIZIRI MARI

In a douasprezecea zi a lunii mai sus aratate 16, ... Keci-Mehmed pasa care de zece ani Incoace se afla la paza Oceacovtilui (Om), A fost onorat cu eialaetul Tunis ...
215 234

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 ADE 0 SUTA NOUASPREZECE 17

SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI

Facindu-se plingeri Impotriva voievodului Moldovei, Buyuk Kantemiroglu 18, a devenit inecesara mazilirea lui. De aceea, in a douazecisitreia gi a. lunii mai sus aratate 19 a fost numit din nou ca voievod al Moldovei Mihaili ", care fusese mazilit tot din functia de voievod al Moldovei. Potrivit obiceiului,i Inchinlndu -se la tronul imparatesc, el a fost imbracat cu cuc5. i hilat.
24 1118 H. = 15 aprilie 1706-3 aprilie 1707. 14 23 rebi I 1118 = 5 iulie 1706. 14 12 ramazan 1118 H. = 18 decembrie 1706. 17 1119 H. = 4 aprilie 1707-22 martie 1708. Is Buil& Kantemir-ogle, fiul mai mare al lui Cantemir", adicA Antioh Cantemir (1705-1707). 14 23 cemazi II 1119 -= 23 septembrie 1707. " Mihai Racovita (1707-1709).

208 242
250

MIMED RAID

EVENIMENTELE ANULUI 0 'MIE 0 SUTA DOUAZECI ri

SOSIREA pTIRTI DESPRE MOARTEA VALIULUi DE BELGRAD

In a douazeciicincea zi a funii mai sus aratate 22 a sosit la Inalta Poarta tirea cu privire la moartea, cu voia lui Allah, a generosului vizir Elci-Ibrahim paa, muhafiz de Belgrad. Locul lui a fost obtinut de muhafizul de Timioara, vizirul Karayllanoglu All paa, iar vizirul cakirgibal-Hasan paa, care era

mutasarrif la sangeacul Solonic, a fost numit ca muhafiz de Timioara.

254
257
266

&supra Chiliei qi Ismailului, precum si de fuga kJ din fata valiului de Babadag, Iusuf paa, la Ismail>.

(Se reaminteqte de rascoala de dinainte a hanului Crimeii Devlet Ghirai, de atacul lui

EVENIMENTELi ANULUI 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI $I UNU 23

285

NUMIRE DE 0$T1 PENTRU PAZA BENDERULUI

Auzindu-se despre unele ginduri rele ale craiului Moscovei, in a opta zi a lunii mai sus aratate 24 au fost recrutati de la Poarta fericirii, pentru paza Benderului, 3 000 de ieniceri si, dupa ce $i -au prezentat alaiul in fata pad4ahului, an fost trimii In partea aceea cu corabiile pe Marea Neagra.

287
299
300

(Legaturile regelui Suediei, Carol al XII-lea, cu vizirul de Oceacov, Iusuf paqa, si solia lui Mehmed efendi din Giurgiu Yerhailkii) in Suedia>.

MAZILIREA LUI ABDURRAHMAN PA$A, MUHAFIZ DE OCEACOV

301

In timp ce craiul Suediei 25 venea spre Bender, in momentul cind utma sa treac5. dincoace de riul Nipru (Ozu), care era una dintre trecatorile ruseti de ling5. Bug (Aksu), el a trimis om anume la Abdurrahman paa care se afla la paza Oceacovului i care plecase acolo din functia de gebegib4lik, cerindi-i

un pretext de gilceava pentru duman 28, dar in realitate gindindu-se doar


la profitul sau propriu, a stat putin la indoia15. i nu i-a trimis barci sau zaherele pins ce nu a primit de la el sume mari de bath.

cu plata un numar suficient de barci de trecere, precum i nite zaherele cu bani. Mai sus aratatul pa5., obiectind c5. aceasta chestiune ar putea constitui

Pe multi dintre baieti i multe fete suedeze i-a luat paa ins4, precum i cei din suita sa, ca i populatia Oceacovului, facindu-i robi. In acest timp
pagubele pricinuite. Cind ceatqul care se afla pe acolo pentru aceasta treaba

sosind din urma oastea moscovita, el s-a facut vinovat de distrugerile i

a povestit i a ar5.tat la Inalta Poarta purtarea necuviincioasa a mai sus

aratatului papa, acesta a fost mazilit de la paza Oceacovului i a fost dus spre Bender, de catre gloriosul vizir Iusuf papa, muhafiz de Babadag.
<El a fost iertat in urma interventiei regelui Suediei, Carol al XII-lea>.

" 1120 H. = 23 martie 1708-12 martie 1709.


n 25 receb 1120 = 11 octombrie 1708.

24 8 cemazi I 1121 = 16 iulie 1709. 23 Carol al XII-lea. Dupl infringerea de la Poltava (8 iulie 1709), acesta se refugiaz4 in Imperiul otoman, la Bender. n Rusia.

as 1121 H. = 13 martie 1709-1 martie 1710.

TARIM

209

NUMIREA DE OSTI NUMEROASE PENTRU PAZA TINUTURILOR BENDERULUI

Unii spioni au dat de veste ca, atunci cind rill] Nistru (Tur la) va ingheta, tarul Moscovei 27, trimitind pe neateptate un numar de osti asupra craiului Suediei, are de gind sa-1 nimiceasca. Intr-adevar, era sigur c5. afurisitul tar al Moscovei, fiind foarte orgolios i egoist, nu va respecta mull timp pacea i prietenia. Acest lucru se dovedise i prin aceea ca., mai inainte de aceasta, cind suedezii, fiind infrinti, intrasera dincoace de hotarele Inaltului Devlet, cu gindul de a st refugia in partea Inaltului Devlet ,Si de ali salva sufletele lor, atunci el 27, contrar tratatului imperial, intrind pe o distanta de patruzeci0opt de ore dincoace de hotar, avusese curajul de a se lupta i de a se razboi cu suedezii pe malul apei Bug (Aksu). De aceea, potrivit tirilor date de iscoade, s-a1 socotit ca el ar putea s ridice cu siguranta, In timpul inghetului, steagul rascoalei. Pe de alts parte, era necesar ca i craiul Suediei s fie bine pazit, fiind sub aripa ocrotitoare a padiphului. De aceea pentru paza Benderului au fost numiti i Insartinati: zaimii i timariotii din Rumelia, cu alaibeii lor, mutasarriful sangeacului de Ianina (Yanya), fostul defterdar Mustafa paa, mutasarriful sangeacului de Tirliala, cav4m0 Elhadj-Mustafa paa, mutasarriful sangeacului de Klistendil, Davud pap., mutasarriful sangeacului de Ohri, Karayilanoglu Mehmed pasa i mutasarriful sangeacului de Elbasan, Mahmudbeizade Hudaverdi pap.
<Au mai plecat i valiul de Anatolia i alti viziri>.
303

ATACUL MOSCOVITILOR ASUPRA OSTIRII CRAIULUI SUEDIEI

Dupa ce s-a stabilit aproape de Bender i dupa ce 0-a vindecat rana, craiul Suediei, incalecind pe cal, mergea mereu la vinatoare in imprejurimi sau se plimba. Intr-o zi, hotarind pe neateptate ca in termen de 15-20 de zile A. se
ridice i s mearga in Cara sa, el a vrut sa trimita vreo doua mii de osta0 suedezi

prin tinuturile Moldovei spre localitatea numita Peciova 28. ,Muhafizul de Babadag, Iusuf pap., ti spunea: Oamenii votri 10 pierd astimparul cind 11 vad pe inamic. De aceea, neputind sa se abtina, ei al putea s porneasca la razbunare, iar not avem pace cu du0nanii vostri, li,sa fiind, nu este bine ca osta0i sa se du0naneasca i sa se lupte cu ei pe pamintul nostru. Pe de alts parte, near fi greu sa-i observam i sa-i supraveghem pe osta0i votri in partea aceea. S-ar putea sa se intimple vreo nenorocire. Renuntind la aceste ginduri, a nu-i lasati de linga voi pe osta0i votri". Dar craiul, indaratnicindu-se, a ales i a trimis totu0 oastea sa in acele parti, zicind, potrivit gindului sau, ca In acele parti ar fi uor de obtinut veti 0 s-ar putea usura uncle treburi". Astfel, in timp ce suedezii, mergind In orapl Cernauti (Cernauci), I0 petreceau timpul i zilele cu bauturi, oastea moscovita, care se afla in acele parti, i-a atacat, pe neateptate, prin invoirea i atitarea voievodului
304

Moldovei, care era in alianta cu neamul moscovit. Oastea moscovita i-a nimicit

pe suedezi i a luat avutiile lor.


" Petru cel Mare.

2e Pcciova, sat in apropiere de Cernauti.

210

MEHMED RA5ID

SOSIREA SOLULUI SUEDEZ LA fNALTA POARTA

Muhafizului de Babadag, Iusuf pasa, i-a sosit o depesa (kaime ) din partea marelui vizir in privinta trimiterii unui sol de catre craiul Suediei la Poarta fericirii pentru prieteme cu Inaltul Deylet si pentru a fi intrebat cu privire la gindul ,craiului de a pleca in viiairtul sau 22, precum si pentru a raporta toate acestea la Inalta Poarta. De acem, vizirul mai sus aratat pergind la Arai, dupa un timp oarecare de cliscutil obisnuite, craiul a zis in gluma:

insine si, cu, voia lui Allah, ne-am refuliat sub aripa Inaltului Devlet"". El a mai spus a in citeva zile va trimite la Poarta fericirii pe unul dintre oamenii

In loc sa trimitem sol pentru prietenie cu Inaltul Devlet, am venit noi

sai, ca sol, dind totodata s se inteleagg. c5.1 prin solul sou, 30, el va prezenta si va face cunoscuta Inaltului iDevlet increderea sa in eforturile man si in

mila inaltei imparAtii, iar in cp priveste plecarea lui in conditii bune, prin
lucturi au fost insemnate de catre, Iusuf pasa si raportate 1a Poarta fericirii. Atunci, spre a ,merge teafar fu tara sa, i s-au trimis, ca semn de linistire, din partea marelui vizir maria-sa Ciorlulu 31 Ali pasa, o scrisoare, un cal foarte frumos impodobit si un hanger incrustatt Cu pietre 'pretioase. Craiul amintit, at-kind mare multumire si avind speranta de a obtine favoare, s-a grabit, fara sa astepte sosirea invoiriif sa trimita indata sol, cu scrisoarea sa cuprinzind rugamintile sale mai sus aratate. Sosind la Poarta fericirii, solul amintit a intrat la Divanul imp'aratesC in a patra zi a lunii pomenite mai sus 32 si a predat scrisoarea. Dupa ce a facut cunoscute Inaltei Porti scopul si dorintele craiului, el a fost trimis inapoi, fara zabava, cu o scrisoare imparateasca cuprinzind Invoirea sa.
<Sosirea ostii suedeze la Bender 1 un atao al ruilor asupra lor>.

Cara leseasckin vilaietul sau, are nevoie pe drum de ostasi osmanlli si de tatari, In stare s-1 apere de dusmani_ Explicindu-le cu scopul de a fi scrise, aceste

305

307 309
310

CONVORBIRILE SOLULUI TARULUI MOSCOVIT CU IUSUF PAA

Deoarece unele incakari ale tratittlui de pace cu neamurile dusmane, cu are exista pace, se discutau, din trecut si pins acum, intre cei care se aflau la paza hotarelor ambelor parti, de laceea soseau, unul dupa altul, soli din partea tarului Rusiei catre maria-sa gloriosul !vizir Iusuf pasa, muhafiz de Babadag, E133 zicea :" Cind dusmanul nostru suedez, precum si hatmanul
la Inaltul Devlet, nu trebuia, din respect, sa-i primiti pe cei aratati mai sus, ci trebuia sa-i izgoniti si sa-i indepartati din tara voastra. In loc sa faceti aceasta, voi i-ati retinut linga voi si ati pus stapinire pe ei. De acum incolo sa-i izgoniti de linga voi pe cei aratati mai sus si s reinnoiti in felul acesta prietenia care exists intre cele dou5. part'. In caz1 contra'', puteti fi cauza izbucnirii unor tulburari, si gilcevi."
<Turcii au refuzat s6 expulzeze pe regele Suediei si pe batmanul Mazeppa>.
11.

Mazeppa, care s-a rasculat si ne-a tradat, invinsi in lupta cu noi, au fugit

vizir intre anii: 1706 *i

29 In Suedia. n Martin Neugebauer (oficial) si generalul Stanislav Poniatowski (neoficial). 31 Ciorlulu (corlulu), din Ciorlu", localitate in Turcia europeanA. All pa4a a fost mare
1710.

n 4 ,caban 1121 = 9 octombrie 1709. " Petru cel Mare.

TARIH

211.

312

MAZILIREA VOIEVODULUI MOLDOVEL MIHAIL u

Asa cum s-a descris mai sus, fn timp ce vreo doua mii de ostasi suedezi ai craiului Suediei stateau In localitatea numita Cernauti, dirt tinutul Moldovei, ca sa iemeze acolo, rusii, atacindu-i, i-au ucis i i-au nimicit. Din aceasta fapta constatindu-se tradarea lu1 Mihail, care era voievodul Moldovei, s-au facut pregatiri grabnice, iar in a opta zi a. lunii sevval cel maret 35 el a fost mazilit si inchis. Cu rangul de voievod a fdst trimis in Moldova Iskerlet-oglu Nicolae ", care era dragomanul Divanului imperial.
SCHIMBAREA POSTTJRILOR IN UNE11 VILAIETE DIN IMPRE JURIMI

Sosind stirea despre moartea beilerbeiului de Bosnia, Sefer pasa, Ira


locul lui a fost numit muhafizul de Agriboz, gloriosul vizir Koprithizade Nu'man

pap., iar in locul lui a fost numit muhafizul del Timisoara, vizirul Hasan
Mustafa pap
313

pap, iar in locul lui a trecut mutasarriful de Ianina, fostul defterdar.


SCHIMBAREA FUNCTIILOR UNOR VIZIRI MARI

Nu'man pasa i s-a acordat paza Belgradului, iar muhafizului de Timisoara valiul de Yfiriik`r, Hasan papa, i s-a acordat paza Agrlbozului. Liii Mustafa
papa, fostul defterdar, care era insarcinat cu paza Benderului, avind sangeacul
indeplinirea serviciului der path, sa piece cu o zi mai devreme din tirgul Ismail, unde sedea pentru a-si petrece iarna
CERCETARI IN LEGATURA CU ATACUL MOSCOVITILOR $1 REINNOIREA PACII

In a treia zi a lunii zilka'de 87, mariei-sale gloriosului vizir Koprillazade

Ianina, i s-a acordat paza Timisoarei. I s-a atras totodata atentia ca, pentru

311

Potrivit depeselor sosite valiului de Babadag, vizirul Iusuf papa, din partea mariei-sale marelui vizir Ciorlulu Ali papa, au fost numiti: sangeacbeiul de Aladja-Hisar, Mehmed bei, citiva dintre ofiterii (zalrit ) din Bender, un aga, precum $i citiva 1poieri din partea voievodului Moldovei $i, mergindu-se din orasul Cernauti, la locul de batalie, unde rusii atacasera oastea suedeza, au fost cercetate urmele bataliei. Dupa cg s-au primit informatii precise despre momentul si locul pe unde au venit rusii si despre felul cum s-a dat lupta, toate acestea au fost gcrise si inregistrate. De la incheierea pacii incoace, ofiterii {ui negau in intregime atit faptul ca rusii au avut curajul sa persecute, contra tratatului, pe demnitarii de la granitele islamice, cit si ceea ca mai tirziu au provocat pierderi suedezilor la trecatoarea Rus-Ghecidi 38, de la marginea Bugului (A ksu ). Dar nefiind cu putinta sa nege, trr nici un fel, faptul ca ei i-au atacat pe neasteptate pe suedezii care sedeau in orasul Cernauti, din tinutul vilaietului Moldovei, care se numara printre stapinirile imparatiei otomane $i nici aceea ca au luat si au distrus tot ce aveau, se facuse cunoscut la Inalta Poarta ca in aceasta privinta se adeverise thIcarea tratatului de catre moscoviti.

"

Mihai Racovitit, a doua oat% (1707-1709).

" 8 ,sevval 1121 =. 11 decembrie 1709.


341 Nicolae Mavrocordat (1709 - 1710).

" 3 silka'de 1121 = 4 ianuarie 1710. IS Rus-Ghecidi, Trecatoarea rusului".

212

MEHMED RA.51D

Pint sa i se trimita scrisoard vizirului Iusuf papa pentru a descoperi i pentru a face cunoscut adevarul cu priv#e la chestiunea mai sus aratata, au
vent mereu soli i scrisori din parte?, Moscovei, cerind ca regelui Suediei s nu i se dea vole sa piece, hatmanul Mazeppa A. le fie predat lor, iar cheile Beth le-

315

emului (Kamama) sa fie luate din miinile francezilor i sa le fie predate lor. t ,AfarA de faptul c5. venisera. i numeroase scrisori, cu solii lor sositi mai inainte, continind rugaminti pentru reinnoirea pacii In privinta chestiunilor mai sus aratate, in depea sosita de astA data se mai stria: Nu au fost acceptate numeroasele noastre scrisori de rugaminti pe care le-am trimis cu speranta ca regele Suediei sa nu fie primit, din respect pentru tratatul de pace i prietenie care exists intre noi, iar hatmanui. Mazeppa sa fie predat Vartii noastre. De0 era obiceiul ca du0nanul sa fie urmarit in once loc i sa fie prins, totu0 generalul nostru, care era ins5rcinat cu trmarirea regelui Suediei i a hatmanului Mazeppa, s-a oprit la Bug, cu gindul ca ar putea s prejudicieze pacea care exists intre noi i Inaltul Devlet. De- aceea, de0 noi respectam cu orice pre i sintem atenti sa pazim pacea i prietenia, totu0 primind pe dumanii notri i ocrotindu-i i sprijinindu-i, Inaltul Devlet nu acorda deloc atentie respectarii cerintelor pacii Atunci, marele vizir 39 r5.spunsese solului mai sus aratat : In scrisoarea sosita de astA data de la tarul vostru se motiveazA ca generalul care era numit cu urrnarirea suedezilor nu a trecut apa Bug, pentru a respecta pacea. cu Inal-

tul pevelt, 0 a negat faptele intimplate in marl Cernauti. Acura am numit oameni de mare Incredere pentru constatarea adevarului cu privire la intimplarea aceea. SA vedem ce raspuns va sosi; atunci se poate discuta cu tine",. Prin urmare, In privinta aceasta, descoperindu-se i aflindu-se opresiunea i tradarea moscovitilor, se cuvenea s se dea hotarirea ca i-au calcat angajamentul i sa se porneasca la expeditie impotriva lor. Totu0, discutindu-se din nou cu solul mai sus aratat, s-a dat un nou ahidname imparatesc in care, in afara de clauzele tratatului de pace 0 prietenie incheiat mai inainte,

pe vremea mariei-sale sultanului Mustafa han al II-lea 40, se mai adauga faptul c5. tarul Moscovei se invbiete ca regele Suediei sa piece in Zara sa prin hotarul Moldovei, pe unde va dori. In felul acesta, solul Moscovei s-a inapoiat i Inaltul Devlet a reinnoit pacea cu moscovitii. Potrivit deperi marelui vizir, au fost pu0 s strige telalii in tinuturile Benderului i populatia a fost anuntata pentru ca, de azi inainte, s se fereasca de faptele contrare prieteniei <Cu ru0i>.
317 335

EVENIMENTELE DIN' ANUL 0 MIE 0 UTA DOUAZECI V DOI u

TRIMITEREA DE IENICERI PENTRU PAZA BABADAGULUI

S-a emis firman imparatesc ca sa fie numiti i trimi0 cinci mill de ieniceri

336

pentru paza Babadagului, spre a-I apara la nevoie. De aceea, potrivit inaltei porunci imperiale, s-au depus eforturi sa se scoata, dintre osta0i prezenti la odalele din Istanbul, cinci raii de ieniceri ale0. Terminindu-se cele necesare pentru drum, In a aptesprezecea zi a lunii mai sus aratate 42, ei au pornit de

la Poarta.
22

40 Mustafa al II-lea (1695-1703). " 1122 H. = 2 martie 1710 -18 februarie 1711. 42 17 faban 1122 H. = 11 octombrie 1710.

.Fahar-i devlet, Cirolulu Alb

pap.

TARIH

213

mare vizir Kara-Ibrahim paa, aflat dincolo de Edirne-Kapusu, i a dat

Maria-sa padiahul 42a lumii a urmarit alaiurile lor de la ciftlicul fostului

hilate pretioase lui sansongiba0-aga, care era capetenia lor, precum i celor zece ciorbagii ti lor
338

EXPEDITIA PURTATOARE DE NOROC ASUPRA GHIAURILOR moscoviTi

Potrivit informatiilor date fie de maria-sa hanul <Crimeei >421', fie de mirahor-aga, precum i potrivit mahzarurilor populatiei de la serhat,
aflata la Bender i Babadag i in alte parti de granita cu moscovitii, devenind evidente tradarea si gindurile de intrig5. ale moscovitilor, s-a hotarit sa se discute cu demnitarii imparatiei ca e necesara pornirea expeditiei imparate01

asupra lor i s-a dat de tire tuturor. In a douazeci0opta zi a lunii mai sus-aratate 43 au fost invitati la palatul imperial toti vizirii, carturarii (ulema) si agalele de ogeacuri i hogii
de Divan si secretarii i batrinii de ogeacuri. Facindu-se medjlis chiar in fata padiahului, in locul numit Sofa-Ko0cii, s-a cerut mai intli ca emirii de serhat, care venisera sa anunte aceasta stare de lucruri, sa dea stiri celor de aici asupra situatiei dumanului.
au pornit la fel de fel de viclenii i inselaciuni i se pregatesc zi inoaptecugindul
339

Atunci, toti intr-uri glas au inceput sa povesteasca starea de lucruri care se crease. S-a spus ca : glaiaurii moscoviti, inca de la inceputul p5.cii,
de a atkca Inaltul Devlet. De aceea, la serhaturi nemaieXistind nici o sigurants, de frica inelaciunii i a rautatii lor, a inceput sa se nelini0easc5. chiar i populatia din Istanbul. Daca se va mai crede Inca un timp in pacea Si in

angajamentul lor i data se va arata nepasare si mi vor fi luate in seams pregatirile lor, nu amine nici o indoiala ca ei, atacind pe nea0eptate, vor ocupa serhaturile". Dupa ce ei au spus aceste adevaruri, au fost citite, de asemenea, i mahzarurile de prin partile serhaturilor. intr-adevar, Inca de la incheierea pacii tntre Inaltul Devlet i tarul Moscovei, in anul 1 1 12 ", deli din partea Inaltului Devlet nu s-a irosit nici un minut in respectarea tuturor clauzelor pacii, totu0 moscovitii au avut totdeauna purtari pQtrivnice i au facut contrat pacii i i-au aratat &fata viclenia i hainia lor ... De asemenea, ei 44 au pug stapinire i pe Rakov 46, aflat la opt ceasuri distanta de Bender, au ocupat partea de dincoace a fluviului Nistru, cetatea numita Estalin 47, aflata in fata oraplui Iasi, care este capitala voievodatului Moldovei, precum i cetatea Hotinului i, de aici, toate tinuturile
phi& la palanca ungureasca.
428 Ahmed al III-lea (1703-1730). 424 Devlet Ghirai al II-lea (1708.-1713). 44 28 ramazan 1122 H. = 20 noiembrie 1710.

duffle lor rele asupra tinuturilor musulmane. De aceea, calcfnd angajamentele luate, devenise evidenta du0nania lor fata de Inaltul Devlet si dadusera pe

340

" 1112 H. = 8 iunie 1700-7 iunie 1701.

" Rusii.

48 47

Ra,skov, Rascovo.

Estalin, probabil Seuleni sau Sniatin.

214

MEHMED RASH)

Afara de aeestea, in lupta tare s-a dat cu craiul Suediei 48, cind suedezii, pentru a-vi salva sufletele lor, au fugit in tinuturile islamidei aflate in imprejurimile locului de batalie,r rusii, contrail tratatului imperial, trecind peste granita cu patru zeci 0 opt de ore in interior, an pus mina pe trei sute de oameni dintre ostasii suedezi care sedeau pe malul fluviului Bug si i-au dus in tara lor.

De asemenea, la trei luni dupa intrarea craiului Suediei la Bender, care se considers tinut launtric, acesta trimisese pentru iernare in orasul Cernauti vreo sapte sute dintre ostasii sal, prin tinuturile Moldovei. In timp
ce ei sedeau acolo, vreo ,case mii de moscoviti, contrar clauzelor pacii, atacind i patrunzind in interiorul Moldovei, i-au calcat prin surprindere pe suedezii

care se aflau la iernare; pe unii dintre ei i-ap omorit iar pe altii i-au lust
prizonierl.

Indeosebi in a saisprezecea zi a lunii muharrem 49 al acestui an, binecuvintat, adunindu-se un numar oarecare de rusi vi luind vi pe cei din ceata de calmuci, care li se supuneau, ei au patruns in. Crimeea, prin trecatoarea

lor si au dus o mie apte sute, de vite.

numita Hakceken 50, si au ucis douazeci, de yiusrilmani. ,E.1 au pradat avutifle

Pe seurt, Inca de la incheierea pacii vi prieteniei, neamul moscovit, on de cite on a gasit prilej, a omorit oameni la granitele islamice si a pradat multe avutii, savirsind multe fapte vi actiuni nepotrivite, din care rezulta incalcarea tratatului. Astfel, fie grupuri de ostasi, fie insu0 tarul moscovit, trecind prin tara leseasca, au facut, prin inseraciune si prin intimidare, ca unii demnitari lesi sa i se supunk lui. Treptat, tarul a ocupat netatile lesesti, prin uzurpare
341

not, punind in toate munitii, arme de lupta, ostasi si zaherele. In felul acesta, el a determinat sa i, Se supuna si cazacii zaporojeni 51. De asemenea, a pus ostasi rusi si in cetatea Camenitei. El are de gind sa se apropie zi de zi de tara Moldovei si de alte hotare musulmane vi, sa ocupe tinuturile islamice. De aceea an discutat $i au cazut de acord ca cererile lui necontenite qi rugamintile sale ca InaltuliDevlet sa respecte pacea vi prietenia sint cu signranta cu scopul de a sustrage atentia Inaltului Devlet, pins cp ivi va completa cele necesare. Cind despre aceasta problems a fost intrebat maria-sa Basmakcizade Esseid-Ali efepdi, el ja dat sentinta (felva), zicindl Deli, dintre ghiaurii dusmani ai padiphului Islamic, califatul lui sa dainuie pins in ziva de rapoi !tom, se facuse pace cu tarul neamului moscovit, totusi

i supunere. In special la trecatorile aflate la hotare el a infiintat palanci

-tarul mai sus aratat, omorind multi musulmani, care lormeaza populatia hotarelor islamice, iar pe multi altii luindu-i prizonieri, a, calcat pacea si a devenit hair. De aceea, pentru indepartarea rautatilor acelui tar din tinuturile islamice, -este necesar ca padisahul Islamului, trimitind osti asupra lui, . duck razboi tu el, potrivit eriatului". Cu aceasta, hotarindu-se expeditia imparateasca asupra ghiaurilor moscoviti, medjlisul s-a terminat ftl acest fel i discutiile au fost incheiate cu ruga de aprobare.
48 Carol at XII-lea. 19 16 muharrem 1122 = 17 martie 1710.
So

HakFeken ( ) )

61 Baraba, vs Potkali.

TARIH

215

Dupa aceasta s-a emis inalt firman ca sa se recruteze din nou 30 000
de ieniceri, 10 000 de gebegii 0 7 000 de tunari i, afara de galioanele i cekdiriii flotei hriparate0i, s se mai construiasca sa se faca galioan4 fregate (firkata), vase mari cu pine i alte corabii, necesare dupa. imprejurari i potrivite pentru

342

Marea de Azov. De asemenea, an fost emise inalte porunci intarite ca sa se dea de veste vizirilor, emirilor si altor capetenii de o0i din imprejurimi pentru ca, la sosirea primaverii, sa se adune, cu ajutorul lui Allah, pe esul Adrianopolei, Inainte de Nevruz. Mars de aceasta, a mai fost numit i trimis in Egipt, cu hatti-humaiun, Hadji-Ali aga, primul imbrohor (mirahor), ca sa scoata 3 000 de osta0 egipteni.
MAZILIREA, INTEMNITIREA $1 LUAREX AVERIf VIZIRULUI IUSUF PASA

bine ituatidl serhatului, viclenia pS iretenia dumanului legii $i, teparind o fortareata puternica cum era tetatea Benderului si punhid ordine cum .se cuvine in treburile hotarelor islamice, apara cu toate puterile sale religia si imparatia. Atit timp cit el s-a aflat in partile Benderului, cele mai multe din treburile de /granita erau date pe seama lui. Faptul ca el ajunsese omul de incredere al Inaltului Devlet, devenise un pretext de ura. ascunsa i de invidie pentru maria-sa hanul <Crimeii, Devlet Ghirai). De aceea el qi-a zis: Cind se 1:a, fade expeditia asupra ru0lot, Iusuf pa4a. ar putea sa ma puns in umbra. 0 in pritriejfhe. tin, de asemenea, ca el nu ma va lua ip seama in situatiile care depind de el. Atit timp cit el va fi la Bender, eu nu voi putea sa indeplinesc angajamentele dil /mite servicii
care imi shit incredintate". Atunci (hanul> a cerut de mii de on qi s-a straduit ca un astfel de vizir priceput sa fie mazilit intr-un moment atit de nepotrivit.

Vizirul Iusuf paqa, fiind de 15-20 de ani muhafiz de Babadag, cunoscuse

s-au incredintat anumite misiuni, ar putea sa-1 nemultdmeasca si sa-1 descurajeze, determinindu-1 sa nu treaca la fapte, de nevoie, vizirul mai sus aratat a fost mazilit i a fost aruncat in Inchisoare la cetatei Kilburun. Paza Babadagului, a fost acordata valiului de Rumelia, vizirul Kara-Mehmed pa4a
SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOYFI
343

Existind temeri ca neindeplinirea cererii hanului mai sus aratat, caruia i

Voievodul, Moldovei, Iskerlet-oglu Nicolae 52 se *anise din mo0 stramo0 eft piinea i binefacerea Inaltului Devlet. be aceea nu se atepta nimeni

la vreo tradare din partea lui. Cu toate acestea,Flatorita faptului ca a avut lipsuri in a arata supunere Si onoare fats de maria-sa hanul, acesta a spus la imparatie starea sa, zicind ca da dovada de hainie i ca nu este potrivit in nici un chip ca Ix. astfel de vremuri el s ramina voievod in Moldova i s-a rugat s fie numit voievod al Moldovei necredinciosul hain numit Kiicilk-

bindu-se aceasta cerere, deli nu era lege ca in timp de Bayram sa se tins


U Iskeria-ogra Nicolae, Nicolae Mavrocordat (1709-1710) 41$ Kfiffilt-Kaniemir-ogle (fiul cel mai mic at lui Cantemirjy Dimitrie Cantemir.

Kantemir-oglu svcare, fiind vechi prieten al 114 Tavil-Ismail efendi, capuchehaia sa, se supunea a4a cum se cuvine hanului, prin mijlocirea acestuia. Apro-

216

MEHNIED RAID

Divan, totu0 in a treia zi a lunii sevval M s-a tinut Divan Imparatesc 0 sus humitul Kantemir-oglu, care fusese numit voievod al Moldovei, s-a inchinat in fata inaltului trod; dupa te vizirii mari au intrat la arz. Atunci, potrivit vechiului obicei, i s-au acordat cuca, siipurghel si cabanita de samur, captusita cu catifea
346

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI V TREI" SCOA1EREA TITIULUI PURTATOR DE '

348 349

purtator de victorie pentru expeditia asupra moscovitilor, in ziva de joi, prima zi de muharrem 57 cel dint, s-au adunat in seraiul marelui vizir toti vizirii, carturarii (ulenta), seih-efendii i alti demnitari ai Imparatiei si mai marii sultanatului. Dupa aceea, potrivit obiceiului, ei au scos printre oastea de Poarta tuiul purtator de victorie. Tunurile man (fayka) carer arunca ghiulele de patruzeci i cinci ocale, numeroase tunuri balimezza i colonborna cea mai mare parte a munitiilor si armamentelor au fost incarcate in 5.icile din Marea Neagra, spre a fi transportate la schela Chilia (N111) ...
DESCRIEREA AMANUNTITA. A EXPEDITIEI PURTATOARE DE VICTORIE

Maria-sa marele vizir Teberdar 56 Mehmed pasa, fiind numit { serdar

358

and maria-sa serdarul suprem, parcurgind distante i strabatind menziluri cu oastea imparateasca, a trecut prin trecatoarea Isaccea pe sesul
359

Carta, s-a primit stirea ca dusmanul legii a sosit in localitatea numita Tutora Atunci, pornindu-se asupra lor, In a doua zi a lunii djemazi-ul-ahir 58, corturile au fost asezate pe un ses larg, la ,o distanta de o ora i jumatate de trecatoarea Fakiu, de pe malul riului Prut. Dindu-se firman pentru con-

(copra), aflata in tinutul Moldovei.

peste vreo tinci sau zece triii de ostasi, avangarzile (perhaci) purtatoare de infringere ale tarului cel nenorocit. De aceea unii dintre gaiiii musulmani, renumiti prin vitejie, aruncindu-se in apa, au tras sabiile distrugatoare asupra celor nenorociti i s-au luptat i s-au razboit in focul luptei pina seara. Dusmanul credintei, neavind Insa putere s se punk, s-a lasat de dorinta de a pune piedici, iar gaziii tausulmani, la rindul lor, lasindu-se noaptea, s-au
tutors victoriosi la ordia Imparateasca. In noaptea aceea s-a inceput construirea

struirea de poduri, din citeva locuri, pe riul mai sus aratat, tocmai in momentul inceperii,,s-a opus ghiaurul numit Seremetoglu Mihail, care era serdar murdar

dimineata. In zori au inceput s treaca peste poduri serdenghecitiii de ieniceri, spahiii i silandarii, In mimar de vreo 40 000, asezati drept avangarda-ostii", precum i alti curajosi hi credintei. Cind s-a 'primit tirea ca ghiaurul numit Kiiciik Kantemir-oglu. 55, - care, in momentul pornirii acestei expeditii Imparatesti, fn urma staruintei lui Tavril-Ismail efendi, capuchehaiaua hanului,

a trei poduri p s-au depus sfortari ca sa fie terminate si completate pin5.

u 1123 H. = 19 februarie 1711 -8 februarie 1712. " Teberdar (persan) saw Ballad ji (turc), halebardier. El este cunoscut sub numele de Baltadji-Mehmed pasa (mare vizir: 18 august 1710 -20 noiembrie 1711). U I muharrem 1123 = 19 februarie 1711.

"3

evaal 1122 =I 25 rioietnbrie 1710.

" 2 cemazi II 1123 = 18 iulie


61

1711.

Kilffik Kantemir-ogle, Dimitrie Cantemir.

TAR1H

217

360

precum si a cererii mariei-sale hanului, fusese numit, dupa in15.turarea voievodului Iskerlet-oglu Nicolae 80, ca voievod al Moldovei, avind marl datorii fata de negustorii Portii fericirii si sperind o victorie din partea moscovitilor, a fugit mai inainte, la moscoviti, pentru a se alatura tarulni r5.ufacator si a preferat sa tradeze Ina ltul Devlet, voievodatul a fost acordat, ca si mai inainte, voievodului Iskerlet-zade Nicolae si s-a dat firman ca fratelel sau( Ianaki al, care era dragomanul Divanului imparatesc, sa stapineasca momentan Moldova cu imputernicire. Cei 40 000 de gazii, care, asa cum s-a aratat, primisera inaltul firman sa

treaca peste podurile construite, intilnindu-se din non cu serdarul murdar al dusmanului legii, cind s-a inceput, din ambele parti, schimbul <de focuri) de arme de lupta si macel, dusmanii credintei, neputind sa opuna rezistenta in nici un chip atacurilor luptatorilor islamului asupra ghiaurilor, au preferat, de nevoie, sa aleaga fuga rusinoasa si au fugit pins la tabara nenorocita a tarului cel afurisit. Noaptea aceea a trecut cu pregatirea de arme de lupta si batalie din ambele parti. A doua zi, cind maria-sa marele vizir a trecut in grabs peste poduri, cu oastea islamica, el s-a intilnit cu gaziii musulmani care trecusera
mai inainte si s-au depus eforturi grabnice de a se Merge asupra taberei nenorocite a dusmanului credintei. In ziva aceea s-au intilnit cu tabara cetele de

ieniceri pedestri, care erau obosite din pricina parcurgerii unei distante de

6-7 ore.

Dar, vazind atacul vitejilor, inimile ghiaurilor nonorociti au fost cuprinse

de frica si spaima si se parea ca ei se vor hotari sa fuga cu usurinta, inainte de bafalie. Dar ma'ria-sa hanul incercuindu-i cu toata oastea tatara, pe la spate, si inchizindu-le calea, ei au fost nevoiti sa dea lupte si sa se razboiasca. Pornind la lupta, tarul cel nenorocit, cind a vazut vitejia in lupta a ostirii credincioase, $i -a pierdut cu total speranta de a se impotrivi, iar puterea si rezistenta steagului sau s-au tasturnat. Cind au simtit ea, de va fi nevoie sa se continue razboiul si macelul, nu va scapa nici un om din miinild gaziilor, ei au inceput s inchida calea nimicirii si pieirii cerind aman si inaltind ctntul iertarii. In tabara for nenorocit5. ivindu-se din loc In loc steagul capitulgrii, mai sus aratatul Seremetoglu, precum si unii ghiauri respectati au venit cu cereri in miinile for si..s-au plecat la picioarele norocoase ale mariei-sale serdarului suprem.
Cei mai sus aratati au fost pusi sa stea intr-un cort, iar m5.ria-sa hanul 62, precum si craiul Suediei 63 au fost invitati sa vina la picioarele marelui vizir. Cind s-a tinut medjlis fn fata marelui vizir, el s-a adresat tuturor si i-a intrebat

pe toti cei prezenti, zicindu-le: Se spune ca tarul rusilor a cerut aman prin cererea de pace si ca, dind tot ce i se va cere, s-a angajat si a cerut iertare, cu conditia de a se supune tuturor cererilor Inaltului Devlet. Ce aveti de spus? In cazul ca va proceda potrivit dorintei noastre, atunci sa consimtim la pace sau, neluind in seams amanul lui, sa depunem eforturi pentru lupta si macel?".
60 Nicolae Mavrocordat (mazilit la 23 noiembrie 1710). 61 Ionaki, loan Mavrocordat, caimacam In Moldova (iuliedecembrie 1711). 62 Devlet Ghirai al II-lea (1708-1713).

" Carol at XII-lea.

218

MIMED RAID

Atunci, unii 0-au aratat dorinta for pentru pace, zicind: Daca se
invoieqte s n4 predea cetatile cerute de noi si s indeplineasca unele propuneri

necesare, atunci nu exists altceva mai bun decit pacea. Daca nu s-ar lua in seams amanul sau, la ce ne-ar folosi -staruinta pentru lupta si razboi ? Chiar dac5. i-am micelariVe toti acetia, ghiaurii tot nu se ispravesc, iar in cazul cind nt vom consimti <la pace), atunci ei ar depune, in once caz, eforturile

lor, tiind ca Yor muri. Fereasca Allah de ceva contrar, Oar s-ar putea s apara vreo nenorocire I Aici este loc de lupta. Aici nu se poate s te bizui pe

ciune sau pe putere; indeosebi la ciocnirea de ieri ostile noastre 0-au intors fetele din cauza focului improcat de ghiauri qi abia cu lasarea serii nu i s-a mai dat prilej dumanului. Mari de aceasta, fiecare din cetatile pretinse de noi cer multe expeditii tri mil de greutati. Din moment ce atitea cetati vor intra in miinile noastre fara greutati gf fara osteneala, daca noi, nepretuind aceasta binefacere, ne vom ingimfa in fata acestui prilej, fereasca Allah/
362

atunci s-ar putea s avem urmari grave. Nu te poti indoi de aceasta in razboi !". Atunci maria.-sa serdarul, neluind in seams pe hanul tataresc i pe craiul

incheierea pacii pe baza parerii tuturor celor din sfat 0, dupa certuri de citeva ore intre cele doua parti, s-au impacat pentru unele clauze i au cazut de acord

Suediei, care nu socoteau aceasta pace ca demna de lauds, a consimtit la

pentru incheierea pacii, potrivit hotaririi, tuturor. Dupa aceea, maria-sa


marele vizir, potrivit rangului sau de imputernicit absolut, a acordat, in acest sens, o scrisoare de iertare pentru tarul Moscovei.
anumite clauze. Data: 6 gemazi II 1123> ".
365

<Urmeazi Cuprixisul scrisorii de pace data, tarului de catre marele vizir, prevAzindu -se

SOSIREA NOULUI VOIEVOD IN TARA MOLDOVEI

Voievodul Iskerlet-oglu Nicolae 65, - care fusese numit voievod al Moldovei, in locul lui Kantemir-oglu ", care, ffind mai inainte voievodul Moldovei, fugise in partea tarului Moscovei, ajungind in grabs de la Poarta
fericirii in Moldova, fratele sau 571%. dragomanul Divanult1i imparatesc, care -1

inlocuia, s-a intors la oastea imparateasca.


INTOARCEREA GHIAURILOR DE LA PRADAREA BRAILEI
366

Separindu-se,Inainte de batalie, vreo 12 000 de osta0 din tabara ruseasca, ei pornisera. la drum pentru a pricinui pagube cadiatului Brailei. Dupa aceea, in momenta pacii, tarul purtator de rautate a facut cunoscut

ca a trimis oaste asupraf Brailei Sl a spus ca be va scrie scrisoare pentru ca ei A. se intoarca, dar gi din partea otii imparateti s fie trimi0 in grabs oameni pentru a.-1 anunta pe cei mai sus amintitidespre incheierea pacii. Atunci s-au grabit sa trimita oameni, pentru treaba aratata mai sus, atit din partea ostii imparateti cit si din partea tarului cel raufacator, Dar Ora la sosirea acestei veti la Braila, ghiaurii trimi0 mai inainte ajunseser5. acolo 0, dind pe nea4teptate lupte mari i micelarindu-se cu populatia Brand, provocasera pierderi si stricaciuni hi acel tinut. Pentru a-i opri, cei trimi0 le-au spus plespre incheierea pacii i au bat inapoi robii si avutiile aflate in miinile lor
64 6 cemazi II 1123 = 21L iulie 1711. " Nicolae Mavrocordat (septembrie 1711decembrie 1715).
66 Dimitrie Cantemir. 67 Ioan Mavrocordat.

TARIH

219

/NTOARCEREA SERDARULUI SUPREM 47a CU OASTEA IMPARATEASCA

367

Maria-sa serdarul suprem incheiase, intr-adevar, un act $i un legamint de iertare cu tarul Moscovei, potrivit aprobarii demnitarilor imparatiei. Dar tarul Moscovei, dupa plecarea lui, a cautat sa intirzie predarea cetatilor, iar neglijenta lui fiind o dovada ca nu-si va indeplini angajamentul luat, serdarul suprem s-a cait ca. 1 -a scapat din mina pe tarul cel viclean si s-a ingrozit ca s-ar putea sa se ruineze tot ce cistigase. De aceea, de teams ca va fi prins de sultan si cu gindul sa. a:rani eze oarecum treaba, dupa ce s-a intors de la locul de Mahe pe sesul Cartal, el s-a intins acolo In lung si In lat. Dar, pe de Q parte) din cauza nepas5sii tarului raufacator In predarea cetatilor, iar pe de alts parte cerindu-i-se, din partea sultanului, sa se intoarca

cit mai degraba la Poarta fericirii, el a pornit, de nevoie, cu toata oastea

nopolei, In a doua decada a lunii mai sus aratate " ...


376
390

imparateasca de pe sesul Cartal si, strabatind distante, a ajuns pe sesul AdriaEVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI I PATRU"

STARUINTELE PENTRU TRIMITEREA CRAIULUI SVEDIEI IN TARA SA

Pacea incheiata cu moscovitii, in anul trecut, fiind Inca neindeplinita, craiul Suediei cerea sa se porneasca o noua expeditie asupra for $i staruia cii indirjire A. se dea porunca pentru intoarcerea lui in tara sa. De aceea s-a trimis porunca ilustra serascherului de Bender, ilustrului i gloriosului vizir Ismail pasa, prin imbrohorul cel mare, Mehmed aga, ca A se depuna eforturi atit in privinta trimiterii grabnice a craiului mai sus aratat in tara sa, cit si in privinta depunerii de eforturi pentru indeplinirea clauzelor pacii Incheiate
cu moscovitii ...

Celebi Mehmed pasa a fost desemnat in partea Oceacovului (Ozu).

67. Marele vizir Baltadji-Mehmed papa.

" 11-20 Faban 1123 = 25 septembrie-3 octombrie. 1711. " 1124 H. = 9 februarie 1712 -27 ianuarie 1713.

Volumul al IV-lea (395 p.)


13
2.5

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI $I SASE'

SOSIREA STIRII PESPRE PLECAREA CRAIULUI SUEDIEI IN TARA SA

26

Craiul Suediei, Carol 2, care de vreo patru-cinci ani se afla sub ocrotirea Inaltului Devlet, a cerut, de bunk voier s piece, de azi inainfe, In tara lui. De aceea, dup5. ce i s-au pregatit i completat cele necesare pentru calatorie i toate celelalte lucruri i dupa ce i s-au dat bath de cheltuiala i i s-au acordat cai buni, in a zecea zi a lunii ramazan $, el a pornit de la rqedinta sa din Dimotika cu vreo patru sute de oameni ai sai, iar din partea imparatiei au fost numiti ling el Mustafa aga, chehaiaua fostului muhafiz de Oceacov, raposatul vizir Iusuf pa*a, precum 0 Suleiman paa-zade Iusuf bei, care era dintre capugibaiii tnaltei Curti. Cind a ajuns in localitatea numita Bidest 4, din Tara Romaneasca, aflata in apropierea granitei Transilvaniei, el, i-a impartit in cinci bulucuri pe cei doua mii cinci sute de osta0 aflati linga el i a numit cite un general peste fiecare buluc. Dupa ce i-a sfatuit ca fiecare s mearga pe un drum oarecare, el a pus pe vreo zece oameni din suita sa proprie sa-0 lase barbs i, astfel, s-a indreptat pe ascuns spre Transilvania, pe drumul care trece prin Kizil-

Rule 4, 0 a pornit spre tara sa.

31

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI g APTE 6

159
160

el a refuzat).

<Se aratli ci autorului cronicii de lat.& Mehmed Ra.,id, i s-a propus sa fie ni,sangi, dar
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA DOUAZECI $I OPT 7 TREBURILE PRIVITOARE LA EXPEDITIA IMPOTRIVA AUSTRIEI

179 217

Au fost scrise i emise porunci ilustre catre muhafizul de Belgrad i voievozii din Tara Romaneasca i Moldova, zicindu-li-se ca, datorita expeditiei impotriva venetienilor i austriecilor, dumanii credintei trebuie sa corespondeze intre ei i sa trimita iscoade pentru a afla tainele imparatiei.
<Li sc poruncea A, puna. paznici la drumuri si sa-i cerceteze pe cei banuiti>.

1 1126 H. = 17 ianuarie 1714 -6 ianuarie 1715. 2 Karim. Carol al XII-lea. 8 lll rantazan 1126 = 19 septembrie 1714. 4 Bidest, Pitesti. El mergea prin Tara Romaneasca. 5 Ksstl-Kuk, Turnu Rosu. a 1127 H. = 7 ianuarie-26 decembrie 1715. 7 1128 H. = 27 decembrie 1715 -15 decembrie 1716.

TARIH

221

218

INVITAREA LUI RAKOCZI-OGLU a, CRAIUL TRANSILVANIEI

Mai sus aratatul crai al Transilvaniei, RakOczi-oglu, fiind, mai inainte, crai al Transilvaniei, cu titlul de odjaklik, se luptase un timp cu imparatul

mare probabilitate, se refugiase ling5. regele Frantei. Cu acest prilej 84, toti generalii transilvaneni i maghiari se rugau ca
acesta 9 sa se intoarca. Realizarea acestei dorinte depinzind de Inaltul Devlet,

Austriei, care it atacase, si neputind sa i se opuna, fugise apoi si disparuse. Cu

mai sus aratatul RakOczi-oglu ceruse de nenumarate on acest lucru, prin mijlocitori, de la Inaltul Devlet. De la un timp incoace, chiar sfetnicul sau,
numit Papal Jam 10, 4$i petrecea pe ascuns timpul prin partile "[aril Roma-

ne0i, cu gindul de a cere acest lucru. Era clar ca atit timp cit paces dintre Inaltul Devlet i austrieci era in

vigoare, nu era cu putinta sa fie acceptata ruga.'mintea celui aratat mai sus. Acum, Papal Janos (Yani), aflind de anularea tratatului de pace cu austriecii, i-a spus parerea sa voievodului Iskerlet-zade Nicolae 11, care era voievodul Tarii Romane0i, i i-a zis: Daces se d5. consimtamintul Inaltului Devlet, atunci e sigur ca craiul mai sus aratat 11a, ivindu-se din nou, va sluji fares ovaire Inaltul Devlet", El a mai facut cunoscut ca, de asemenea, toti generalii transilvaneni qi unguri, care pot face ceva, fiind partizanii craiului

mai sus aratat, doresc sa se supuna Inaltului Devlet.


219

Voievodul aratat, socotind c5, intr-adevar relatiile de pace dintre Inaltul Devlet i austrieci s-au rupt si ca acesta 12 ar putea sa provoace pagube austriecilor, a facut cunoscute la Inaltul Devlet cele spuse de Papai Jani cel aratat mai sus. Intr:adevar, dupes ce s-a pornit la lupta i batalie impotriva austriecilor, maria-sa serdarul suprem 124 s-a gindit sa aprobe cererea sa, pentru ca, in felul acesta, s-ar putea produce daune puterii dumanului credintei. De

depea in care i se cerea sa. cerceteze gindurile generalilor unguri i se lasa pe seama voievodului cercetarea acestei chestiuni. De asemenea, craiia Ungariei fiind acordata.' mai sus ar5.tatului Rakoczioglu, i s-a scris o scrisoare din partea padiphului, in care se aratau urm5.toarele: Craiia Transilvaniei i a Ungariei, care faceau parte din tarile noastre mo0enite i care_au fost, de citiva ani incoace, ocupate de oastea austriaca, ti s-a acordat acum tie, de catre Inaltul Devlet, ca i pe vremea marilor no0ri stramo0". Si pentru ca_aceasta scrisoare sa ajunga la el, prin Papa}, ( Janos) cel amintit mai sus, a fost trimis de la Adrianopole, cu scrisoarea imparateasca, unul dintre agalele de viziri i anume Ahmed aga din Lipova, care, mergind in Tara Romaneasca, urma s5.-1 conduces pe mai sus pomenitul Papal la muhafizul de Hotin, Mehmed pap. ...
Francisc al II-lea Rakoczi (170 3-17 11) ; a murit in 1735. " Odata cu pornirea expeditici otomane impotriva Austriei.
Rdhdczi-oglu.

aceea, serdarul suprem a trimis mai into voievodului Tarn Romanesti o

to Papay-Yani (Papal Janos ), trimisul lui Francisc al II-lea Rakoczi la Poartl. 11 Nicolae Mavrocordat (17 15-17 16 pi 17 19-1730) . lla Vezi Symposium on Rdkoczi Ferenc II and the Hungarian Refugees in the Light of Turco-Hungarian Cultural Relations (31 May-3 June 1976), University of Istanbul, the Faculty of Lettres, Istanbul, 1976, 239 p. 1 Francisc al II-lea Ralc6czi. 1a Se referg la perioada marelui vizirat al lui Damad-Ali pap. (m. 3 august 1716).

222
231

MEHMED RA$1D

... Mustafa paa, beilerbei de Alep, fiind chehaiaua raposatului vizir cel viteaz Iusuf paa, care fusese mai inainte aproape timp de douazeci de ani muhafiz de Oceacov, cunokea toata starea acelor tinuturi i tia toate treburile privitoare la acele parti. De aceea el a fost numit serdar de Isaccea, impreuna cu zaimii i timariotii eialetului aratat, i i s-a dat in grija paza Oceacovului pi Hotinului, precum i a altor parti aflate la sexhaturile ruseki

232

s-a emis inalt firman fostei chehaiele de oaste, Ahmed aga1 care se afla la paza Brailei (Ibrail), c4, desf5.urind optsprezece steaguri, sa inscrie trei mii ase sute de ieniceri serdenghecitii, punind cite doua sute de ieniceri sub fiecare steag, cu conditia ca sa le dea la inceput agalelor cite, patruzeci de aspri (aloe), iar bairactarilor cite douazeci de aspri
INCEPEREA SAPARII SA:CM:VI LA PORTILE DE FIER 18

i leeki ... Dar fiind nevoie de recrutarea a Inc. unui numar oarecare de ostai,

234

S-a emis ilustra porunca mariei-sale gloriosului vizir Cerkez-Mehmed paa, card era imuhafiz la Portile de Fier, in sensul ca, din cauza. temerii i a
afla in slujba de paza in apropiere de Oqova 14, aflata la locul renumit cunos235

masurilor de prevedete, ca aukriecii sa nu ocupe aceste parti, cei care se


cut sub numele de Portile de Fier, sa construiasca un ant pentru a se !titan in el, la nevoie, i pentru popas. De aceea, in a optsprezecea zi a lunii mai sus aratate 25, a fost numit ca mubair fostul intendent al arsenalului, Serbetci-zade Husein efendi, care urma. sa' Scoata trei mai de pedestrai i calareti salahori valahi, care sa taie i sa transporter cheresteaua necesara constructiei antului i sa-1 pazeasca.
rr

mai sus aratat i, totodata, trebuie sa aleaga, din munitiile care fusesera
transportate la schela Vidin pentru expeditia impotriva Austriei, cinci tunuri

De asemenea, el firma sa inceapa cu o zi mai inainte construirea antului

mari (fahi), care arunca cite o oca (vekiye), cinci sute de ghiulele, zece

cintare de carpe, cinci cintare de gloante, cinci ocale de fitil, precum *i 3040 de cintare de pulbere. De asemenea, Mihal-beyoglu Omer bei a, fost numit pentru paza i apararea acelor parti.
1TRIMITEREA DE OSTA$I PENTRU PAZA UNOR CETATI

Intarirea serhaturilor, dinspre partile Austriei fiind o treaba importantil in imprejurarile de atunci, s-a emis, de asemenea, inalt firman ca sa fie instalati la Timioara alti optsprezece ostai hambragii priceputi in mekeugul lor, afara de cei care se aflau acolo, la Timioara, Inca. cfinainte
239

FUGA A DOI OSTA$I DIN TARA AUSTRIACA

In a doua zi a lunii mai sus aratatel au fost adui din partea Belgradului doi ostai austrieci: unul din ei a preferat sa treaca la islamism i,
cu voia lui, a stat la Belgrad, iar celalalt, aa cum s-a constatat din scrisoarea
Is DemirsKatts. 14 H1,-cova, in loc de Irsova, pentru Oroa, cum -apare in alte peril. 25 18 cemazi I 1128 = 9 mai 1716. 14 2 cetnasi II 1128 =- 24 mai 1716,

TARIH

223

pe care a trimis-o muhafizul de Belgrad, Ha lil paa; a fost prins ca iscoadi (dil). and ei au fost icercetati pe rind, an spus ca austriecii x-au. cait pentrui scrisoarea pe care an trimis-o mai inainte, prin care aratau ca anicalcat pacea, i ea, neavind incotro, an pregatit wreo 120 000 -de osta0 dintre austried, unguri, croati,i cazaci i s-au sfatuit i s-au gindib sa-i Imparts in patru cetei dintre care una sa mearga asupra Belgradului, alta asupra Timisoarei, a treia asupra Bosniei, iar a -patra, teats sa mearga asupra Tarii Romanesti, spre a
napastui acele parti. Ei an mai spus ca intre ei circula zvonul precumick osman-

liii au trimis In partea Suediei vreo aisprezece galioane ea a le aduca oti si ca aceasta tire a provocat foarte multa ingrijorare In rindurile uotabililor
austrieci a.
<Dupii primirea acestor informatii s-a dat porunch, pentru ca solul austriact care pomise de la Poarta en finnan adresat Austriei, sit fie oprit la Belgrad).
244

UCIDEREA LUt PETRU rTJ SECRETARUL PRINCIPAL AL AMBPISADORULIJI (BALYOS) FRANTEI

245

Intre menzilurile Iagodina si Batocin 28, aflate intre Ni . si( Belgrad, in. timp ce Petru, unul dintre dragomanii ambasadorului Frantei, care fusese luat la expeditia imparateasca, mergea In fruntea alaiului, an ieit din padure cincilase osta0 gebegii raufacatori si, napustindu-se asupra dragomanului mai sus aratat, 1 -au lovit cu arma i 1-au ucis, dupa care au fugit iar5.0 in padure. Unul dintre ei a fost prins, iar ceilalti an scapat. In aceasta privinta, adevarul relatat, de unii, cp.re eunosq tainele este urmatorul: Dragomanul mai sus amintit era de neam francez, dar timp de vreo cincizeci de ani el i-a petrecut viata calatorind din tarn in tarn. De aceea el cuno0ea toate starile din cea mai mare parte a Transilvaniei i a altor regiuni. De asemenea, el adusese multe service si in cam ce prive0e trimiterea in Cara sa a craiului Suediei, care 10 petrecuse eltiva ani ai sai la
Inaltul Devleti De aceea; Inca de pe vremea expeditiei <din 1715> in Moreea, el era mereu luat pentru rezolvarea treburilor privitoare la ghiauril
<El insistase si pentm aminarea expeditiei in anul Irm/stor. Se tknuia

ci ar fi scion).

De aceea, hehaiaua Ibrahim paa pregatind 1ndata citiva haiduci, In ziva chid urma sa se ajimg5. la Perakina, doi gebegii au descaxcat armele asupra lui. Dar, nesosindu-i Inca sfIr0tul, nu au nimerit si el a scapatt Totu0,
246

dupa doua zile, intr-un loc din apropierea menzilului Batocin, in timp ce mergea cu frica, uitIndu-se In toate partile, impreuna cur dragomanul Divanului Imparatesc Iskerlet-oglu 18 i cu capuchehaile Tarn Romanesti, 1-au
lovit in padure, aa cum 10 inchipuia el, citiva rebeli i 1-au ucis pe sarmanul.
BELGRADUL $1 UNELE EVENIMENTE PETRECUTE ACOLO

247

<La sfatul titiut in fats. marelui vizir lingi Beigrad, acesta a spiis3I

Cum este mai bine sa procedam not In momentul, 1e lap) Sa. trecem. Dunarea qi sa mergem In partea Timisoarei sau, trecind peste Sava, sa pornim asupra Varadinului 7"
17 Petru (Pare ), om umblat, care Amlisese in serviciul Portii dupl trecerea lui Carol al XII-lea, regele Suediei, in Imperiul otoman (cf. Hammer, op. cit., XIII, p. 306). 18 BaiOCina; probabil, Paracin. 11 Iskerlet-oglu, loan Alexandru Mavrocordat (1709-1716).

224
249

MEHMED RAID

Husein, aga de ieniceri, de asemenea, a spus i a aratat amanuntit urmatoarele a St5.pinul meu, sk trecem Dun5.rea in partea Timisoarei;

daca duqmanul credintei va dori s5. se intilneasca cu not si s5. lupte,t ne vom stradui cu trup i suflet, iar clack nu va apareatunci sa ne multumim in acest an cu pierderile lCi stricaciunile pe care le vom pricinui in tinuturile nenorocite. De asemenea, maria-sa hanul si vina incoace, prin trecatoarea Transilvaniei, devastind $i calcind sub picioare tinuturile du0nanului`c. Beilerbeiul de Rumeliac <Sari) Ahmed paga, a spus: Ceea ce inteleg eu este aceea ca nici

una din aceste propuneri nu este potrivit5.. Mai intii, daca va fi nevoie sa

trecem in partea Timisoarei, acolo se afla multe ape pink la granita tinuturilor dumanului legii. Ar trebui sa mergem timp de cinci sau zece zile ca s5. patrundem in interior. Apoi, cele mai multe ape nu pot fi trecute f5ra poduri;

de aceea ar trebui sa procuram nenum5.rate tombazuri i unelte. Afars de acestea, cum putem accepta sk r5.minem intre doi dugmani ? Situatia din anul Zentei (Septa) 20 este cunoscut5. tuturor. Si daca oastea t5.tark ar veni prin trecatoarea Transilvaniei, aceasta, distrugind tinu-

turile du0nane, se va transforma intr-o femeie gravida 21 gi nu va face treab5. 0 nu va, depune eforturi. In schimb, e mai bine s5. trecem peste Sava gi sa mergem asupra cetAtii Varadin
263

<Discu$ia nu s-a tefminat si marele vizir nu s-a hotftrit asupra nici unei pared, ca inamicul sIL nu afle adevarul. Mai departe se descrie moartea marelui vizir All pasa in lupti si Infringerea turcilor la Varadin la 5 august>.

284

'OASTEA IMPARATEASCA PRIME$TE VESTI DE LA ASEDIATH DIN CETATEA TIMI$OAREI


bd.

La urechile Celor din oastea imparateasca a sosit gtirea &, prin vointa lui Allah, afurisitii ghiauri, dupa linfringerea o,Stii islamice, socotind aceasta un bun prilej, an pornit cu toata tabara for nenorocitk asupra cetatii Timigoara ca an Inceput sa se pregateasca pentru asediu prin,,saparea de anturi ,Si gropi adinci in toate partile, ceea ce a virit o groazk foarte mare in ei. Dar, de azi inainte, fiind necesark ajutorarea ei grabnica, an fost inscrisi, in urma masurii luate de defterdarul Elhadj-Mehmed efendi, serdenghecitii si terakkilii cu cite cinci aspri dati inaintertrei mii de ingrijitori de cai (seis ) i catlrgii (harbende ), cu cite cincisprezeee aspri soldk 0 cite doulzeci i cinci gurugi bac** Ei au fost trimisi cu conditia sa intre in cetatea <Timisoara>
286

ACORDAREA RANGULUI 'DE VIZIR DEFTERDARULUI ELHADJ-MEHMED EFENDI SI LUI SARI-AHMED PASA

<Confirmarea titlului de vizir at defterdarului Elhadj-Mehmed pasa>.


287

Pentru a sprijini treburile serhatului, demnitarii gtatului, aflati la


oastea imparateasc5., socotisera potrivit sa se acorde rang de viziri muhafizului de Belgrad, Sari -Ahmed paga, gi muhafizului de Timigoara, Elhadj-Mustafa pap.. Aceasta dorintk fiind facuta a:1.z la tronul imparktesc, se emisese gi se trimisese un hatt-i-humaiun tnaret. Dar sosind tire desprd atedierea cetatii Timigoara nemaifiind cu putintk sprjinirea treburilor serhatului de tatre

muhafizul de mai sus i Oat fiind ca acesta fusese motivul pentru care i se
F

20 Din 1697.

21 Adica se va incarca cu prazi.

Team

2,25

acordase titlul ide vizir, s-a emis un nou hatt-i-humaiun impa'ratesc ca S se

anuleze hatt-i-humaiunul care ti fusese trimis mai sus pomenitului ElhadjMustafa paa. pentru rang ...
291

TRIMITEREA AGAI DE IENICERI DE LA CURTEA IMPARATEASCA LA CETATEA TIMISOAREI

De la populatia Timisoarei soseau, uncle dupa altele, cu rugilmintir se ajutor din partes otii imparateti, ,strigke de disperare din cauza 4tacului
dumanului legii.

El a intiintat oastea imparateasca precum ca, din cauza numaruluiL mare al dumanilor legii, a merge asupra for nu ar avea alt sfirit decit infringerea. De aceea, cind s-a tinut sfat in fata marelui vizir 2161, toti au aratat ca nu se poate face nimic i an ovait in luarea unei hotkiri in aceasta, privinta. Atunci aga de ieniceri, Husein agar vIzind ca toti sint cuprini de teams., a aratat bravurA, zicind: Data poruncip, vom merge, deoarece nu se poate sa stam i sa privim aa 1". Lui i s-a acordat indata titlul de vizir qi i s-a dat firman sO se ataeze otii aflata linga mai sus aratatul vizir Kurt <Mehmed> paa, care se afla la Panciova. Chehaiaua de oaste, Mehmed aga, a fost numit loctiitor de aga. Mara de faptul ca vizirul <Husein aga), cel mentionat mai sus, a luat cu el pe propriii sav ostasi de garda, au mai fost pui sa strige telalii, ,zicind; SA vita ostaii care sint viteji i au in inimile lox bravura. Sa mergem sa-i ajutam pe fratii notri de aceeai. credinta !". In doua zile el a trecut podul de peste Dunare, impreuna cu vreo cinci mii de ostasi voluntari, i s-a grabit sa se nttlneasca cu pastea care se afla la Panciova
292
293

numar oarecare de ostasi cu solde marite (terakkili), satea la Panciova.

Kurt <Mehmed> paa, care mai inainte de aceasta fusese, numit cu un

ACORDAREA. RAN(ULUI DE VIZIR LUI MIRZA-MEHMED PASA

Din cauza asedierii Timioarei de dire dumanul credintei, penigu a pkzi malurile Dunkii si partile Tarii Romineti de viclenia si de iretlicurile dumanului, fusese numit, mai inainte de aceasta, cu doua tunuri, pentru paza Giurgiului, bamuteferrika Mirza- Mehmed aga, socotindu-se ca 4epune

porunci i firmane in acele parti, atunci cind va fi nevoie, s-a socotit potrivit ca mai sus arkatului pasa sa ise acorde titlul de vizir. De aceea, acordindu-i-se inaltul rang de vizir, i s-a atras atentia i a fost sfatuit sa depuni toate eforturile pentru, paza acestor regiuni.
CADEREA CETATII TIMI$OARA IN MIINILE GHIAURILOR NENOROCITI

rivna pentru imparatie i ca este un om priceput. Dar, ca sa poata sa dea

ce au Sndepartat din toate partile once posibilitate de ataci an sapat i au construit cite o tabara, din loc in loc, cu ajutorul a peste 30 000 de raiale ghiaure, intkituri de pamint, asemenea unor cetati de pamint, iar cu ajutorul
na Hadji-Halil pap,.

Dumanii credintei care asediau <cetatea) Timioarei ffind in numOr de peste 150 000 de afurisiti, ei au sapat, in tabara nenorocitO, anturi i gropi adinci si largi i au aezat tunuri, barind astfel calea otilor islamice. Dupa

226

MIMED RAVED

tunurilor si humbaralelor au provocat greut5.ti si pierderiinari barbatilor,


femeilor 4,i copiilor asediati In interiorul cetatii de mai, sus. In acest timp aga de ieniceri, vizirul Husein pasa, Impreuna cu serdenghecitiii de spahii, spahiii cu solde mkrite (terakkili ) i alte categorii de osti,

aflate linga el, in total vreo 10r15 mil de ostasi fricosit carp la infringerea trecuta de la Varadin fugisera la adapost din cauza atacului ghiaurilor, au atacat o data, de nevoie, tabara ghiaurilor. Dar, vazind santurile din jurul ttaberei, Iiiimarul mare al du0nanilor credintei sii def. asemenea, vazind si lipsa de zel a ostirii pentru lupta cu ghiaurii afurisii Si convingindu-se si de parerile ostasilor care marturiseau neputinta for si ar5.tau din .suflet dispretul
for fata de lupta cu du ?manii josnici, el s-a tutors cu ei si a pornit spre Panciova.
294

Atunci dusmann legii au spus: Iat5., si oastea care venise in ajutorul `vostru of fugit si s-a intors infrinta. De ce taraganati de arum latch predarea cet5.tifn Si au inceput sa forteze si mai mult <pe cei din cetate> cu tunuri, pusti i hambrale. Afars de aceasta, aparatorii cetatii, ca: Elhadj-Mustafa

pasa, precum si aga de Timisoara, Salih aga, 'care era mazilit din functia de chehaia de oaste 22, an tenuntat la conducerea luptei si au deveriit neputinciosi de g mai pregati oastea. Ei ziceau cat de saptezeci si doua de zile aseditil si nu e nici un seam si nici 0 veste de ajutor. Ce s5. facem 2". rport5.ra de faptul ca ei spuneau astfel de cuvmte, care degcurajau oastea si Afars
puitatori de viclenie, la rindul lor, incercau sa convinga populatia si s-o insele, kieind f Data v predati, nu numai-c5. Puteti pleca In liniste, cu toate

bogatlile .0oastre, dat not putem sa si platim toate lucrurile voastre". Astfel, ei puneau l tale viclenii si Inselaciuni ca S. Ia cetatea cu o zi mai devreme. De aceea, ceata de ostasi, precum si populatia cetatii asediate, folosindu-se de presiunile pe care be facean capeteniilai ostii, au cerut sa-si fsalveze vietile si avutiile si in a patra zi a lunii zilka'de 23, au predat ghiaurilor cetatea In mod conditionat. Prin porunca lui Allah, acest eveniment a sfisiat inimile locuitorilor, deoarece cetatea mai sus ar5.tata, deli famasese mai inainte, in timpul ocupatiei Belgradului timp de vreo trei-patra ani, ca un punt inaintat in tinuturile ghiaure, statuse totusi in miinile musulmanilor datorita staruinei def use

pentru apararea cetatii de un muhafiz dirz ca raposatul Djafer

pasa si datorita hotaririi sale pentru a shiji cinstea, onoarea si credinta, precum

si imparalia. , 0 astfel de etate intarit5., care era died granitelor islamice si lacatul rii Romariesti si al Moldovei, precum si al altor tinuturi aflate pe partea tealalta a Dunarii, a intrat In miinile' ghiaurilor din cauza delasarii gi nep5.'saril'aparatbtilor, desi avea In ea Inca netumarate tete de osti i, chiar data asediul ar fi durat timp de patru-cinci ani, tot it fi avut tantit5.ti suficiente
295

cel zelos, "precum si demnitarii devotati se intristara foarte mult, totusi,

de zaherea, munitii si arme de lupta. Desi arzumahzarul care tuprindea aceasta veste trista sosise la Curtea Imparateasca de la Adrianopol si desi padisahul

stiindu-se sigur ca inimile musulmanilor, care se vaitau din pricina infringerii de N Varadin \rot fi Inihnitd si mai mult, data cu stirea. neplacut5. despre Timisoara, aceasta "vette a fost ascunsa si abia dupa ce, timp de vreo cincisprezece- douazeci de zile, ait birculat In popor 'zvonuri ca : ba Timisoara a cazut, Wt. fin a. c5.zut", s-a aflat, in cele din urma, adevarul, iar atunci populatia

a fost reniStinsa de jale si de suferinta.


" Kul kelltudass. " 4 zilka'de 1128 = 20 octombrie 1716.

TARIH

227

tNTOARCEREA ()STU ISLAMICE- LA ,ADRIANOPOL

La oastea irtiparateasca s-a primit tire ca muhafizul Elhadj-Mustafa pap. i fostul chehaia de oaste, Salih aga, precum i restul otii, cu care se aflau

asediati la Timioara, ieind din cetate, in mod conditionat, au pomit spre Panciova 9i ca vor incepe sa tread Dunarea pre Belgrad. Atunci matia-sa serdarul suprem, alil pap., tinind tin sfat cu toti demnitarii afla%i la oastea imparateasca, a 'fscut cunoscuta aceasta veste aducatoare de nenorociri la inaltul trop imparatescr
<Se hot 4.
306

intoprcerea la Adrianypol>,

SOSIREA $TIRYI DESPRE PRADAREA BUCURESTIULUI (BUKRE$) BSI PRINDEREA VOIEVODULUI TARIt ROMANE$TI

In a cincisprezecea zi a lunii mai sus aratate 24 a sosit cu menzil" 25 ciohodarul fostului defterdat, gloriosul vizir Mustafa pap., muhafiz de Belgrad. In scrisoarea adusa de, el se scria el 400 de ostai ghiauri din ceatai
austriaca, atactndu -1 pe neateptate pe voievodul de acum al "j: aril Rominetii

voievodul Nicolae 26, in Curtea (Kurta f sa din Bucureti, care este capitala
pe oamenii lui, iar dupa ce 1-au prins pe el insui, 1-au dus cu ei In nenorocire, punindu-i dupa git o funie. Aceasta veste nenorocita a uimit pe toti demnitarii

voievozilor TIM Romaneti, destinata ca reedinta a acestora, au omorit

Mai sus aratatul voievod era unul dintre slujba0i devotati ai Inaltului,Devlet, din moi-stramoi. IIi serviciul in care se afla, pentru a-i manifesta sinceritatea sa, el scria necontenit scrisori de informare despre starea austriecilor,
Ralcoczi-cglu, ca s afle unde anume se gasete Sn prezent Raltdczi-oglu, sa vada dad., fiind invitat, va depune sau nu ftoate eforturile pentru lua inapoi tinuturile motenite. De asemenea, el fusese insarcinat sa dea de tire

imparatiei 4i a intristat populatia zeloasa a islamului, In aceasta privinta, adevarul pe care not 1-am aflat este urmatorul;

iar in timpul evenimentelor privitoare la domnia Transilvaniei, el fusese numit sa-1 Intrebe pe calugarul Isaia 27, care era, omul de incredere al lui
307

dad. este adevarat sau nu faptul ca, pentru a ajuta pe venetieni, austriecii

pregatesc cele necesare, gindindu-se A, cake tratatul. El mai primise misiunea de a se alia cu creptini, ca Raltoczi-oglu sau alti generaliunguri i transilvaneni, care ar putea pricinui agube (austriecilor) 275.

De asemenea, el nu savirOse pacatul, ca predecesorii sai, de 1. se intelege pe ascuns cu austriecii, spre a le spune secretele i miqcarile Inaltului Devlet. Afars de acesteal voievodul respectiv nu aratase prietenie fats de austrieci, nici pe ascung t nici pe fata.
24 15 silhicce 1128 = 30 noiembrie 1716. 25 Adica cu poqta. " Nikola, Nicolae Mavrocordat.

De aceea, el scria necontenif la Inalta Poarta despre aceste lucruri,

" Isaia (Isate ). Cf. Hammer, op. cit., XIII, p. 321.


524

Vezi Symposium on Rdkdczi Ferenc II and the Hungarian Refugees Llis Istanbul, 1976.

228

MEHMED RA.51D

Mai mult decif atit, toate scrisorile sale, adresate Inaltului Devlet, cu stiri despre straduinta $i eforturile partii dusmane, fiind duse, de nevoie,
impreuna icu oastea imparateasca, incapusera in miinile dusmanilor credintei cu prilejulinfringerli de la Varadin, fAustriecii aflind, de cuprinsul lor, mina si ura lor au crescut fata, de voievodul mai sus aratat pentru a se razbuna,

au depus eforturi si straduinte ca sa, puna mina pe el. Nu patru sute de ,ostasi, cj chiar daci patru mil de Fatane ar i avut curajul s5, patrunda cu dusmanie intr-o tall mare ca Tara, Romineascar ea tot ar fi avut putere sa se apere. Era lucru greu ca, fara Sirea atitor aparatori ai pazitori, sa ajunga cineva pe neasteptate in orasul Bucuresti, aflat la celllalt capat al Orli. In special Seraiul, care se numeste Curtea Voievodului, era mai Intkit decit o cetate oarecare. Zidurile-i fiind imprejmuite, iar in interiorul i exteriorul lui aflindu -se foarte multi seimeni de paza, era de neinteles cum anume

308

cele patru sute de c5.tane austriece laza de minte au putut sa p5.trunda pe neasteptate in interiorul Curtii. Dar, in trecut, se facuse cunoscut la Inalta Poarta precum ca: voievodul Constantin 28, care fusese mult timp voievodul Tarii Romanesti si care era cunoscut sub numele de beiul Valahiei Negre 29, avind bogatii nenumarate, adusese iii timpul indelungatei lui domnii multe
acme pentru a se opune $i a pregati o rascoala, asteptind ca sa-si arate dorinta de a domni in chip absolut si independent, ca si alte capetenii austriece. De aceea, pe la inceputul marelui vizirat al fostului mare vizir SehidAli 20, acesta pregatise, asa cum s-a amintit si s-a descris mai inainte, prinderea si pedepsirea lui Constantin <Brincoveanu>, i, fiind prins, acesta fusese trecut prin sabie, impreuna cu fiii sai. Atunci se raspindise vest ea ca,

in gala de averea care-i fusese luata, cea mai mare parte a bogatillor sale dispathsera, dindu-se ca pierdute. Se mai spunea ca ele vor fi adunate de la
boierii dare ar fi fost partizanii voievodului omorit. De aceea, din cauza devotamentului voievodului iskerlet-zade Nicolae fata de Inaltul Dev1et, boierii aoeia si-au zis c5. s-ar putea O. se adevereasca stirea ca. acesta va depune eforturi pentru indepartarea gi pedepsirea boierilor haini. In felul acesta, boierii se fereau de voievod, iar voievodul de boieri. De aceeapin clipa cind, prin ocuparea Timisoarei, se parea ca victoria va 'fi de partea austriecilor i oind boierii au aflat ca - (austriecii) doresc s se razbune pe voievodul Tarii Romanesti; pentru motivele aratate mai sus, s-au inteles atunci cu ei si au piis la cale intriga i ratacire, zicindu-le : Ostasii numiti din partea austriecilor trebuie sa fad, asa Si asa in dusmania aceasta I",

Tarii Romanesti, toti negustorii care mergeau sa cumpere zaherea din Tara Romaneasca se opreau acolo, De asemenea, tot, acolo asteptau terminarea treburilor i agalele care mergeau, cu unele treburi din partea jnaltului Devlet. Astfelis.10 de asta data, se gaseau acolo foarte multi negustori musulmani, precum si slujba,0 Ai imparatiei Dup. ce <austriecii> au, indraznit s savirseasc5. fapta nenorocit5. ca toti <negustorii slujbasti> s bea, din serbetuf cupei de martir 31, iar dupa ce au pradat si au jefuit avutiile si provizifle lor, 1-au luat pe voievodul mai sus aratat si 1-au dus got -golut i cu sufletul plin de jale.

thcalitatea numita Bucuresti fiind din trecut resedinta voievozilor

" Kara -Eflak beyi, In sensul de Banul Olteniel ". " Damad ($eltid) All pap., mare vizir (1713-1716). Qn sensul de; ,,i-au micelarirr.

1111 Constantin Brincoveanu.

TARIH

229

309

Au inceput sk soseasca din toate partile arzumahzaruri preeum ca aceasta nenorocire i-a inspaimintat pe locuitorii din oraul Giurgiu, aflat In partea dinspre Tara Romaneasca a Dunarii, i c& fuga acestora pe malul
de pe malul Dunarii, ca Rusciuc i altele. De aceea, tinindu-se medjlis In palatul marelui vizir $la, cind s-a discutat aceasta situatie, toti au spus, din toate partile, cu tipete i strigate: Pentru moment, trebuie sa fie numit In grabs un voievod in Tara Romaneasca, iar pentru pair tinuturilor Dunarii trebuie si fie degemnat 9i trimis un serdar cu un numkt oarecare de 6ti. In felul acesta populatia orarlor si tinuturilor aflate pe acolo s fie asigurata fats de viclenia i inelaciunea dumanilor. Astfel, atacarea, pe neateptate, a oraplui Bucureti $i 'prinderea unui om ca voievodul Tarii Romineti, stkpin pe 'baste i puternic, provoack pierderea increderii in rindurile celor aflati In alte tinuturi dunarene, iar clack se va neglija paza i protectia lor, far& indoiala ca atunci, de frica ocupatiei i de groaza mortii i a sclaviei, ei fsi vor parksi locurile i tinuturile for ". Toti au fost de parere ca pentru domnia Tarii Rcmaneti este potrivit
fratele mai mic al voievodului Nicolae, cel captiv, Ianachi 32, care in momentul

de dincoace a b5gat groaza i in rindurile populatiei aflate In satele i oraele

acela era dragomanul Divanului imperial. La Inaltul Divan preg5.tif In a aptesprezecea zi a lunii mai sus aratate 33, in seraiul m&riei -sale marelui vizir i s-a acdrdat mai sus aratatului dragoman domnia Tarii Romineti i,
potrivit obiceiului, fiind imbr5.cat cu hilat i caciula, i -a dat firman sk porneasc& cit mai devreme acolo 'uncle era trimis.
310

SFATUL IN FATA PADI$AHULU1 PENTRU PAZA TINUTURILOit. <La cererea sultanului de a pleca personal, dad. va fi nevoie, pentru a incuraja pe cei din kegiunile DunLrii, cei de la Divan nu an fost de acord pi an cerut ca expeditia sit aibti. loc in anul urmator. De asemenea, s-a discutat si despre han si despre problemele referitoare la expeditia din trecut, adicit la infringerea de la Varadin, la pierderea Timipoarei, pi s-au spus
7

urmatoarele*

311

reuit sk fack nici o treab5. in expeditiile imparkteti care au avut loc de doi

Maria-sa hand Kaplan Ghirai 34, care este acorn hand ilustru, nu a

ani incoace. Indeosebi in and acesta, de'i au fost emise atitea firrnane i hatt-i-humaiunuri ca sk se ataeze in graba la oastea impkrateasca, totui
el nu s-a grabit s& soseasca nici Inainte de infringere i nici dupa infringere
mlinile ghiaurilor 7..3"
315 317

0 nu a venit la granita Tarii Romineti pink ce Timisoara nu a intrat in


EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA DOUR ZECI $I NOUA u

ACORDAREA SANGEACULUI SALONIC LUI DEFTERDAR ELHAD J-MEHMED


PA$A

Dupa evenimentele petrecute la Varadin, oastea imparateasck statea, de revoie, pe eSul Belgradului i atepta sk vad& cum se va sfiri situatia cetatii Timisoarei.
ala Hadji-Ha lil pa,sa, mare vizir (22 august 1716-26 august 1717). " loan Mavrocordat (1709 -1716, dragoman) a devenit down in decembrie 17 16 (vezi in continuare). as 17 zilhicce 1128 = 2 decembrie 1716.
f

" Kaplan Ghirai I (1707-1708; 1713-17 16; 1730-1736).


34a

u 1129 H. = 16 decembrie 17 16-4 decembrie 1717.

Timipoara a cazut la 20 octombrie 17 16 (vezi mai sus).

230

MEHMED RA$ID

Mai departe se arata ca., in timpul acestor evenimente se planuia ca sigiliul de mare vizir ,fie dat lui Defterdar Elkadj-Mehmed pans, dar, dup.% Intoarcerea la Adrianopole, el a fost numit muhafiz la Salonic, mare vizir aminind mai departaHalil paa. Urmeazit apoi descrierea
sS,

unor schimbariii la Hotin>.


322

FREpATIREA DE MUNITII IN OASTEA AIAGHIARA

'iind timpul potrivit sa se pregateasca munitii spre a pricinui austriecilor pagube din toate partile, s-a raspindit stirea ca s-a apropiat Ralcoczi-oglu33,

austrieci, pornise spre Curtea ocrotitoare a Inaltului Devlet, rugind sa fie protejat, Dat find faptul ca neamul maghiar arata foarte mare interes si atasament, pentru craiul aratat mai sus, se auzise ca foarte multi ostasi din neamul acela fugiserk lingi until dintre generalii unguri numit Berceni 37, care se afla in tinuturile Tarii Rominesti. Afarl de faptul ca acest lucru s-a auzit la Inalta Poarta, ei 4i luasera $i angajamentul de a depune toate sfortarile pentru a se razbuna pe austrieci. De aceea pentru a atrage si a sprijini ,inclinatia iieamurilor din Transilvania si Ungaria spre partea ceastalalta,
323

care, mai inainte fiind craiul Ungariei, fugise iu Jlranta din cauza neputintei de a se opune ghiaurilor austrieci si care acum, pentru a se razbuna pe ghiaurii

$-a. pus problema ca toate raialele unguresti si transilvanene, fugite in numar atit de mareA sa fie inscrise cu bacsis ssi cu solde si, in felul acesta, sa se formeze o oaste numeroasi cu,cei amintiti mai sus, De cind ghiaurii austrieci au ocupat

Transilvania, ei i-au ingrozit pe locuitorii de aid cu tirania for continua. De aceea ei erau mereu cuprinsi de teama ca nu cumva aceasta tarn sa nu
treaca din nou, cu putina straduinta, in miinile musulmanilor. Pentru aceasta,

ei aveau grija si luau masuri sa pazeasca tara mai sus pomenita mai mult chiar decit tara lor. De aceea, punind ca oastei adunata de la unguri sa fie data pe seama unuia dintre viziri, pentru a porni in tara respective, spre a o cuceri si a o supune, s-a propus ca, in felul acesta, A. se provoace pagube
. ghiaurilor austrieci. Astfel, potrivit angajamentului luat de generalul mai sus aratat, Berceni,

fost numit fostul basbakikulu Abdi aga sa. arate ca din partea Inaltului Devlet se ced inscrierea de ostasi unguri ssi sa aranjeze bacsisurile soldele bor. Pentru aceasta, au fost scrise inaltele porunci necesare gi s-a propus sa
i se predea pentru cheltuieli o suta zece povefi de aspri 38 din partea miriei
324

SFAT PENTRU DISOUTAREA SITUATIEI SERDARULUI iDIN TARA RomANEAscil

Sosind scrisoarea trimisa la Inaltar Poarta de catre aga de ieniceri, viteazul vizir Husein pasa, care fusese numit serdar prin pantile rii Romanesti, in ea se scria: Dusmanul credintei fiind in localitatea numita Tirgoviste ", era nevoie de tunuri pentru a se putea merge asupra lui. Cind am
36 Francisc al II-lea Rakaczi. '7 Berceni, Miklos (Nicholas) Bercsenyi (cf. Hammer, op. cit., XIII, p. 326,. 340): " 110 kise akce. La inceputul secolului al XVIII-lea o punga. (kise) ) continea 50 000
a* Tsrogavul.

de aspri (atfe ).

TARIH

231

cerut tunuri de la muhafizul de Braila, acesta a refuzat sa ne dea. Nu se poate merge asupra dusmanului legii dad nu slut tunuri osti !". Cind s-au aflat acestea, s-a tinut un sfat s-a emis ilustru hatt-I humaiun m5xet spre a se face arz la tronul Smaiet pentru a se vedea cum anume trebuie procedat In aceasta privinta. In a doulzeci cincea zi a lunii mai sus aratate 40, tintndu-se un medjlis la seraiul mariei-sale marelui vizir si, discutindu -se starea 1i situatia mai sus aratata, au spus si au hotarit: La ce poate ajuta ca el A. piece asupra dusmanului dd la Tirgoviste si s5. Endure In zadar greutati cu o oaste Aeorganizata care, datorita nenorocirii data de preatnaltul Allah, Incepind cu primele

328

si care au fost tnfrinti in luptele de dinainte nu va avea alt rezultatfereasca Allah 1 decit o nou5. nenorocire. Se cuvine ca serdarul ,mai sus aratat s puns ordine, pe cit posibil, in armele necesare- pentpx paza acelor tinuturi, pentru ca dustnanul sa nu le ia. Sa ne abtinem de la fapte ca : dusmanul s ne lasam de gindul de a-1 e In cutare loc, hair,sa mergem asupra lui ataca pe inamic cu osti putine cu munitii recluse. Ar trebui sa i se porun,ceasca s se Intoarca Incoace s organizeze ostile islamice, deoarece este o treaba important1 ca, Inca de pe acum, ele sa fie instruite si organizate, ca s putem, cu ajutorul lui Allah, s ne Warn revansa de la dusmanul legii ,.." .L. S-a raportat si s-a cerut invoke de la tronul imparatesc pentru Intoarcerea in partite Adrianopolei, asa cum s-a descris mai sus, a. agai de ieniceri, vizirul Husein pasa, care fusese numit serdar In partite Tarii Romanesti
<Se dd. firman In acest sens>1

lupte, a fost mereu Infrinta din cauza lipsei de rezistenta si a sovaielii. A merge asupra dusmanului cu ostasi ai caror inimi sint pline de teams si spaima

337

SOSIREA AGAI DE IENICERI QI INALTEI CURTI,


VIZIRUL HUSEIN PASA, DIN TARA ItOMANEASCA. LA ADRIANOPOL

Asa cum s-a descris mai Inainte, un numar oarecare de ostasi, de-ai ghiaurilor austrieci, numiti catane, ataca,sera Curtea, aflata In Bucuresti,
338

a.voievodului Iskerlet-zade Nicolae 41, voievodul Tarii Romanesti, i 11 prinpesera pe voievodul pomenit mai sus. Ei umblau fie pe la Tirgoviste, fie In

alte locuri din interiorul Tarii Romanesti cu gindul de a o ocupa. Pe de alts parte, si unele dintre raialele valahe afurisite se rasculasera pe fata. De Aceea agaua ienicerilor Inaltei Curti, vizirul Husein pasar fusese numit pentru a Inlatura stricaciunile dusmanului, pentru a Indeparta rascoalk, din tarn, precum ii pentru a sprijini aranjarea treburilor noului voievod al Tarii Roma nesti, dar, neizbutind sa faca nimic, se socotise potrivit ca el s se Intoarca iarasi In partite Adrianopolei, dat fiind faptul ca sederea lui In acele parti nu adusese nici un folos. Astfel, i se daduse firman sa. se Inapoieze cu o -zi mai
devreme.

De aceea, strabatind nienzilurile, el a sosit, trecind prin partite Rusciucului, In orasul Adrianopole In ultima decada a lunii rebi- ul -ahir 42..1
l

" 25 muharrem )129 = 9 ianuarie


4'

1717,

Nicolae Mavroeordat.

" Evahsr rebi II 1129 = 3-12 apriliel 1717.

232
342

MEHMED RAID

CRESTEREA FLQTEI AUSTRIECILOR NENOROCITI4 PE DuNAR4

DeoarFce ghiauri austrieci au ocupat Timioara, ei au scos pe fluviul pITArea, ocolind prin riul Tisa, pisprezece corkbii din flota for nenorocita. Acestea luptindu-se cu flota de la Dunare, cu ajutorul lui Allah, toti ghiaurii
aflati In vasele for au fost trecuti prin sabie i nimiciti, jar toate cele pisprezece vase arktatp au cazut In mlinile <flotei otomane>. Capudanul lor,, care a cazut

prizonier, a fost trimis la Curtea imparateasc5.. Cu aceasta vete, populatia credincioask q-a )ilucurat f
SCHIM1331RA VIZIRULUI HUSEIN PASAi AGALIA. IENICERILOR

INALTEI cupTi

numar oarecare de oti ghiaure pentru aparare. Atunci, ceata 'afurisitilor nenorociti flind impratiat5. i devastata, marele vizir cel amintit mai sus
luase toad oastea i se intorsese spre Ni
i

Pe vremea marelui vizirat al fostului mare vizir, martirul i r5.posatul Koprillizade Mustafa paa 424, fusese trimis in Transilvania Cerkez-Ahmed pap., raposatul, ciiun numar oarecare de ostai Mari, uor echipati i vinktori de dumani. De asemenea, dumanii credintei trimisesera in acea parte un
Belgrad. Atunci, pentru a se putea

lupta cu austriecii, se considerase potrivit sa se tread la pregatirea de oti imp5.rateti mai puternice decit oastea ghiaurk trimis5. In Transilvania. De asemenea, dumanii eredintei fiind Infrtnti In oricare parte sd aflau, reu0se cucerirea cetatilor Ni q i Belgrad. Astfel, se hotarise A. se trimita oaste In Transilvania, tiindu-se ca va aduce foloase mart De aceea, i de data aceasta, toti demnitarii imparatiei au cazut de acord c5., daca s-ar numi i s-ar trimite acum in Transilvania un numar oarecare de oti, este In afark de orice indoiala ca s-ar pricinui man pierderi dumanilor legii. Dar vizirul Husein pap., care era agl de ieniceri, cu titlul de vizir, s-a opus categoric, zicind': Oastea care va merge In Transilvania de unde I i va procura zahereaua ?" De0 auzise c5. Si Cerkez-Ahmed pap., care plecase In Transilvania cu atitea i atitea oti, umblase 'pe acolo nenumarate zile i g5.sise zaherea i
provizii din belug i cu toate ca flu putuse sa dovedeasca indirjirea sa, totui <Husein papa) a insistat In indarktnicia -sa. Atunci padiphul i-a zis c5. dac5,

se va intImpla ea acesta sa mearga la expeditie, desigut ta, rielulndu -1 In seams pe serdarul suprem Hall pap, se va opune In toate chestiunile i se
Iva *Ica sa faca aa cum va crede de cuviinta". De aceea a cerut A. fie mazilit, iar rangul de aga de ieniceri a fost dat lui Mehmed aga, chehaia de oaste, care

a fost imbracat cu bland de samur In fata marelui vizir ...


SOSIREA STIRII DESPRE OCUPAREA

pVPUNEREA P#LANCII MEHADIA

Mehmed papa, valiul de Erzurum, care fusese numit pentru paza Portilor de Fier, In ele se scriau: In timp ce dumanii credintei se pregateau sa repare, s trial-easel i sa transforme intr-un loc de edere a otilor m5.nastirea aflata in localitatea cunoscutk sub numele de trecatoarea Mehadia, de pe partea Tarii Romaneti, aceasta a fost atacatk prin surprindere de oastea islamica aflata la paza Orovei i, producindu-se ciocnire cu afurisitii nenorociti,
ua A fost mare vizir fntre anii: 1689-1691.

Sosind la Poarta fericirii scrisori, prin silandarul vizirului Cerkez,

TARIH

233

345

au fost omoriti i nimiciti vreo citeva mil de ghiauri, lax cei scapati de sabii au fugit apoi spre Timisoara. De asemenea, ei au fost urmariti rail in apropiere de <Cara* Sebe i Lugoj, incit cei mai multi dintre ei i-au primit pedeapsa". Facind cunoscuta aceasta situatie i trimitind capeteniile lor, cu steagurile lor, silandarul s5.0 a fost imbracat cu hilat ...
TRIMITEREA VIZIRULUI REGEB PA$A IN TRANSILVANI

350

351

Trimiterea de oti asupra Transilvaniei pe vremea raposatului martir, marele Vizir Kopriiliizade Mustafa pap., dusese la cucerirea cetatilor Ni i Belgrad, iar pe vremea viziratului raposatului Biyikli-Mustafa pap 426, cind dumanii legii asediasera cetatea Belgradului, pornirea vizirului mai sus aratat, cu toata oastea islamica, in partile Transilvaniei ti silise pe ghiauri sa renunte la asedierea Belgradului. De aceea in mintea padiphului staruia gindul ca trimiterea de oti in Transilvania provoca spaima printre ghiaurii austrieci. Afars de aceasta, atunci cind( valiul de Diarbekir7 vizirul Regeb pap4 plecindu-se in fata tronului imparatesc, ceruse s fie trimis in partea Transilvaniei, el a fost numit impotriva Transilvaniei cu vreo 30 000 de osta0 alei din diferite cete. Deoarece insa dumanii legii aveau A. se straduiasca la asediul Belgradului, vizirului mai sus aratat, Regeb pap., care fusese trimis cu multa oaste aleasa spre Transilvania, 'i g-a expediat hatt-i-humaiun strapic in sensul ca, in loc de a merge spre Transilvania unde fusese trimis, sa vina impreuna cu cei vreo 30 000 de ostasi alei, aflati linga el, la Panciova, pe partea cealalta
a Dunarii 420, i, ocupind podul pe care dumanii legii 11 eonstruisera pentru transportul de zaherea i munitii in tabara lor nenorocita, s5. depuna eforturi spre a provoca pagube i a-i impr5.tia pe afurisitii nenorociti. I s-a cerut s renunte la gindul de a pleca in Transilvania i, sosind cu o clips mai devreme
dumanii legii, in timp ce din partea ceastalalta ii va inconjura serdarul suprem cu oastea islamica aflata linga el i, astfel, folosindu-se i de eforturile musul-

in partea Panciovei, vizirul Regep papa s5.-i inconjure din partea aceea pe

manilor asediati in interiorul cetatii Belgrad, sa fie tngradite, cu ajutorul lui Allah, persecutiile i ocupatiile lor la granitele islamice. Acest hatt-i-humaiun fusese emis pentru vizirul mai sus aratat tot la cererea i la indemnul sau. Cu toate acestea, el, zicindu-i c5. ,;cetatea Mehadia este o piedica serioasa pentru trecerea in partea Panciovei`gi a pornit, spre a pierde vremea, la asediul manastirii de linga cetatea Mehadia, clicerind-o i supunind-o cu ajutorul

Si straduintele lui Abdullah pap., perceptorul (muhassil ) de Aidin aflat


inalte porunci, unele dupa allele, zicindu-se: Deoarece a fost cucerita cetatea Mehadia, despre care faceai cunoscut a era o piedica in trecerea. otii i tntru-

linga el, precum i a celorlalti ofiteri i emiri de oti. Dupa aceea au fost trimise

cit, in felul acesta, piedica a fost inlaturata, s to grabeti A ajungi cu o clip, mai devreme in partile Panciovei". Dar el a spus c5. atit timp cit Noua Palanci " nu va fi cucerita i supusa, nu va fi cu putinta trecerea spre
Panciova", i ,motivind, din note a inceput s5.-i petreaca timpul cu pregatirea

de arme pentru cucerirea acelei palanci ...


I

42b Mare vizir 1ntre anii: 1693-1694. (Se numea: Bozoklu Mustafa pw). 420 Socotind din nord spre sud. 69 Yeni-Palanka.

234
365

MEHMED RAID

PITUATIA TRAGICA Ar SERASCHERULUI VIN TARA ROMANASCX VIZIRUL REGEI) PAA

Dad. valiul de Diarbeicir, vizirul Regei) pasa, asa cum s-a spus i maid Inainte, s-ar fi straduit.sa ocupe podurile construite de dusmanii legii pe fluviul Dunarea, in parfile Panciovei, si ar fi depus eIorturi pentru a provoca. pagube
si a-i imprastia pe afurisifii nenorociti, asa cum fusese insarcinat, si dad., in zilele chid oastea imparateasca s-a ciocnit cu tabara penorocita, vizirul mai sus aratat ar fi venit, pe partea de dincolo a Panciovei, asupra podului inamicilor, era stiut de tofi ca ghiaurii ar fi suferit maxi pierderi. Afars de aceasta4 tabara nenorocita care asedia Belgradul sg baza pe zahereaua, de

prin parfile Timisoarei, iar raialele Timisoarei, venind cu carele lor, erau nevoite

sa treaca peste podul de la iPanciova. De asemenea, fit afara de prinful Kaplan Ghirai, cu peste 10 000 de ostasi tatari, iufi ca vintul, MO. el mai eras, 40 000 de ostasi dintre akingiii si voluntarii alesi din Rumelia si Anatolia.
Indeosebi, i se trimisesera de la imparafiei prin serahori44, de doua oni hatt-i-humaiunuri speciale pentru. ca el s ocupe podul de la Panciova, Totusi,

366

din cauza delasarii lui prea mafi, ad-mind pretexte fafs de parerile demnitarilor imparafiei, el si-a petrecut vremea iin timp la manastirea de tai treed.toarea Mehadia, iar apoi a zabovit pentru eucerirea si supunerea cetafii Ieni-Palanka, zicind ca aceasta este o piedica pentru trecerea Ostii glorioase. In felul acesta, pierzind vremea, dupa, cncerirea Mehadiei, el s-a dus asupra cetafii Ieni-Palanka si se gindea sa inceapa asedierea eiy Dar tocmai atunci dusmanii ocupau finuturile aflate in imprejurimile palancii numite, Feth-u1Islam, de pe malul Dunarii, dinspre Belgrad. De aceea.i aflind sigur de caderea

Belgradului in miinile dusmanilor legii, de asemenea si prinsii din IeniPalanka intarind presupunerea lui, el 1-a numit in avangarda ostii pe Abdullah, pasag perceptor de Aidin, care era unul dintre mirimiranii desemnafi linga el, si s-a intors repede i in grabs spre Orsova, tot pe drumul Mehadiei. De asemenea, nepoposind deloc la Mehadia, a pornit sa treaca spre partea Vidi nului. Atunci, vizirul Cerkez-Mehmed pasa, care se afla la apararea Vidinului, 1-a rugat foarte multi zicindu-i: Daca dumneavoastrai ca serascherj yeti trece dincoace, de frica de a fi urmarit de dusmanii legii, atunci in aceasta cetate nu va ramine nici un om si, in felul acesta, cetatea va cadea in miinile ghiaurilor". Trecind totusi impreuna cu toata oastea musulmana care se afla linga el, si-a asezat cortul in fafa Vidinului si a facut cunoscut la /naltal Curte imparateasca precum c5.; De aici e cazul sa mexgem spre Nis". Dar in momentul acela, auzind ca sigiliul de mare Vizir a fost dat mariei-sale
Nisangi Mehmed pasa, a facut cunoscut si a cerut ,,sa se acorde si s5.' se trimita doua sute de pungi de aspri pentru aranja,rea treburilori pentru paza si aparare, precum si pentru sedere pe sesul Vidinului, caci e sigur ca dusmanul legii ya
367

baza pe parerea si m5.surile unor oameni incercafi, care participasera lalatitea si atitea expedifii din trecut. Atunci cind fostul mare vizir, raposatul KOprii-1 lilzade Mustafa pasa, voise sa asedieze cetatea Nis, el se gtndise s5.-1 numeasca, si sa-1 trimita in partile Transilvaniei pe vizirul Cerkez-Ahmed pasa. Atunci,
44 Serahor, in toe de emir-i-ahor, mirahor (rom. imbrohor).

veni in aceste finuturi". Trimiterea vizirului cel aratat mai sus ca serdar nu era in zadari el se

TARIH

235

tabara austriaca mergind pentru 'efiberarea TraftsiIvanief, nu rmasese oaste dumana care s5. sq ()pun& ordiei imparateti. De aceea oastea islamica odstent& asediase, filra dumani, cetatile: Sarkey, Nis, Semendria i Belgrad i, cu ajutorul lui Allah, reuise cucerirea acestor cetati. Cerkez-Ahmed pap, rapesata obtinfnd chiar victorie, fl prinsese pe afurisitul zis Ileissler Dacl i Regeb pap., in zilele kind oastea islamica sosise linga Belgrad, s-ar fi aratat macar o data in fata dumanului legii pe esul Panciovei, apa cum fusese numit, era foarte probabil ca in noaptea aceea tabara austriaca s fi fugiticu ajutorul lui Allah, Dar, afara de faptul ca nu s-a grabit s mearga, el nu a; stat la intoarcere nici macar la Orrva, ci a trecut spre Vidin. Toate acestea au facut -ca acele tinuturi sa cada in miinile dumanului legii.
371

SOSIREA LUI RAKOCZI-OGLU ", CRAIUL TRANSILVANIEI,


LA ADRIANOPOL

Cind raposatul martir, marele vizir All pap. 46, se preg5tise A. mearga asupra austriecilor, el se gindise sa provoace pagube dumanului legii i din alts parte. De aceea, pentru a pricinui pagube dumanului legii, el se gindise sa-1 atraga de partea sa pe Rak6czi-oglu, care, mai inainte de aceasta, fiind la craiia Transilvaniei, nu putuse s reziste in fata ghiaurilor austrieci, deveniti

pacoste asupra tarii mai sus aratate, i fugise in Franta.

372

El se gindise, de asemenea, s5.-1 numeasca pe cel pomenit mai sus crai In Transilvania i s5.-1 ajute din partea Inaltului Devlet, cu scopul de a provoca stricaciuni dumanului i din alte parti. De aceea <Ali papa) 11 adusese pe generahil <lui Rakoczi>, aflat in Zara lerasca 44a, i-i acordase solda i venituri. De asemenea, fl onorase i pe omul sail cu numele de Papay Iani 47, care era secretarul sau particular. Dupa aceea <Ali papa) it trimise pe secretarul mai sus aratat ca s1-1 aduca pe craiul acela la Inalta Poarta. Dar <Ali papa) devenise martir in luptele de la Varadin, inainte de plecarea secretarului amintit mai sus. Dupa aceea, maria-sa marele vizir Hall pap. 47', care trecuse in locul lui <Ali pap), urmind calea Inaintaului sau, it trimisese pe secretarul acela in Franta. Apoi, gindindu-se c5. s-ar putea ca regele Frantei A. se opuna in a-1 trimite pe craiul mai sus aratat", 11 trimisese In Franta i pe Kiiciik-Bahri aga, care era unul dintre capugibaiii Inaltei Curti, iar el, personal, pornise spre dumanul legii:" Mai sus aratatul aga, mergind in Franta, inchiriase o corabie cu 5 000 de gurui navlu i, dupa infringerea de la Belgrad 47b, adusese pe craiul amintit la Galipole. Facind cunoscut aceasta la Curtea imparateasca, craiul a fost dus pe uscat la Adrianopol i a fost arzat la menzilul pregatit linga Mihal-KOpriisii. Pupa aceea craiul a primit solda indestulata i a fost cinstit cu toate onorurile cuvenite.
11.

" Francisc al II-lea Rakoczi.


46

Damad (Sehid) All papa, mare vizir (17 13-17 16). "a Este vorba de Miklos (Nicholas) Bercsdnyi. U Vezi mai sus, nota 10. "a Fusese mare vizir intre 22 august 1716 -26 august 1717.
47b La 16 august 1717.

236 378
382

MEHMED RAID

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 AurA TREIZECI 48 EMITEREA ItNALTE1 PORUNCI PENTRU XI APOIEREA ROBILOR (ESIR) DIN TARA ROMANEASCA

La Intoarcerea din expeditie, Otani Crimeii li nogaii, care se aflau ling& mAria-sa ilustrul han, au cerut sa se intoarcl la locurile for i li s-a acordat invoke din partea inaltului Devlet.r S-a dat firman s& fie eliberati robii capturati de neamul tatar de la raialele TArii Romane0i care nu se rIsculasera. Urma ca aceastA treaba sa se faca prin mijlocirea mariei-sale hanul i a voievodului TArii Romane0i "' i prin mijlocirea seriatului. De aceea au fost numiti imamul (nprivekkst) Abdurrahman efendi din Hezargrad 49 i Ebussud-efendi,

cadiaskerul mariei-sale ilustrul han. Li s-a recomandat celor mai sus aratati sa tina la Bucurqti o inalta adunare a seriatului.
<Urmeaz5, inceperea convorbirilor pentru pacea de la Passarovitz>.

48 1130 H. = 5 decembrie 1717-23 noiembrie 1718. 684 loan Mavrocordat (1716-1719), 0 Hezargrad, Razgrad, oral in sud-estul Bulgariei.

Volumul al V-lea (454 p.)


20

iNCHEIEREA PACII CU GHIAUBII AUSTBIECI SI VENETIENI


<Oastea otomana porneste din nou spre Sofia, impotriva Austriei. Sfat la Poart& pentru pace sau razboi>.

22

... Pentru a-si acoperi vina in legatura cu caderea Timioarei in miinile ghiaurilor, ell spusese cu glas i cu mirlit de leu: Nu se poate Aceasta hotarire2 nu este potrivita deloc ! Atit timp cit Timioara se af1a in miinile ghiaurilor, ce inseamna sa inchei pace ? ".
<Se aratl mai departe ca, intfelul acesta,Va oprit pe Mustafa pasa de a merge la austrieci pentru pace>.

26

Timioarei, toti au vazut qi au cunoscut gradul dd straduinta i de vitejie in lupta al.ostailor notri. Acum credem ca in anul urmator ne vom intflni cu dumanii legii i vom lua inapoi cetatea Timioara. Este clar tusk' ca ele nu pot fi realizate cu astfel de cOi. Ma tem ca mai tirziu sa nu avem pierderi i mai mari. Ar fi mai potrivit ca, acceptind, cel putin, atitea 1ndatoriri, sa rinduim oastea, s intarim tezaurul, iar pina la pregatirea armelor de lupta s se amine pe alta data chestiunea rizboiului i a razbunarii". In felul acesta el indemnase pe demnitarii imparatiei la incheierea pacii cu orice pret ...
<Convingerea marelui vizir Halil pasa in privinla foloaselor pacii. El se ails, ling& Belgrad>.

... Maria-sa caimacamuls, cu minte de Aristotel, gindindu-se drept i explicind foloasele pacii, spusese: Fie la lupta de la Varadin, fie la eliberarea

Data nu s-ar fi pornit anul trecut la incheierea pacii, oastea islarnica nu ar fi suferit o astfel de infringere in fata Belgradului i nici nu ar fi cazut in miinile dumanilor o cetate ca Belgradul. Dar unii dintre demnitarii Imparatiei se indirjisera in parerile for proprii, iar citiva nepriceputi au afirmat ca
pasa. Ei nu putusera s5. salveze Timisoara de asediul dumanilor i nu putusera s-o apere. Dupa ocupare, zicind: Ce ar insemna pacea pina ce Timioara nu va fi eliberata din miinile ghiaurilor?", el nu acceptase masura dreapta a mariei-sale vizirului (Ibrahim
1 Marele vizir Hall pasa (22 august 1716-26 august 1717).
2 incheierea pacii. Mai tirziu mare vizir: Damad-Ibrahim pasa (9 mai 1718-1730). De la 26 august 1717 si pint la 9 mai 1718 mare vizir a fost Mehmed pasa.

Aa cum s-a aratat mai sus, cu scopul de a se incerca oastea, se spusese astfel:

infringerea de la lupta de la Varadin s-ar datora supararii armatei pe Ali

238

MEHMED R.4.51D

30

papa) i de aceea se IntImplasera atit infringerea totala din fats Belgradului, cit i aceea ca o cetate intarita ca Belgradul cazuse imediat in miinile ghiaurilor In ziva de 18 a ilustrei luni zilhidjge4, serdarul suprem, maria.-sa Mehmed pap, i-a chemat in cortul sau 5 i, dupa ce au discutat intre ei, a inceput sa le spuna motivul invitarii lor, zicindu-le: V-am numit imputemiciti din partea Inaltului Devlet pentru convorbirile care se vor duce in vederea incheierii pacii cu cezarul Austriei 5a, ap, ciml. a fost mai inainte. S. depuneti

straduinte i sa. luptati pentru lu&ret finapoi a Timiparei i Belgradului. Sa nu dati nici un raspuns categoric pina ce nu yeti face cunoscuta Inaltului Devlet fiecare chestiune i pina ce nu yeti cere aprobarea fmparatiei. Voi yeti sta aici i yeti proceda, de acum inainte, potrivit poruncilor pe care le yeti priori de la Inalta Poarta.
<Sclzimburi de scrisori intre cele doul par1i).
33

s., In a aisprezecea zi a lunii rebi- uJ, -evvel 8 sosise o scrisoare de la primul ministru (bafveki/)/adresata marelui vizir. Armistitiul de mai inainte, atribuit lui Mustafa paa, nu era recunoscut i acceptat de Inaltul DeVlet ca baza de discutii pentru pace. Ca raspuns la aceasta aluzie, el scria ca nu se poate trece la discutarea altor clauze ale pacii pina ce nu se vor definitiva clauzele principale i alte premise indoielnice ale paciik precum i pina ce nu se va realiza pacea cu Republica venetian, De asemenea, el mai scria ca din partea cezarului au fost numiti ca delegati sfetnicii: groful numit Virmond 7 precum. i Mihail, Thalmann 8. El cerea, de asemenea, cat delegatii Inaltului Devlet sa stea in tirgul,Claclova, aflat mai jos de Orpva, iar delegatii cezarului sa pda in partea Tarn. Romaneti in locaytaiea (ernet 9, aflata pe partea cealalta a Dunarii 1 pe partea de dincoace a: Oltuhn. El mai scria r apa cum a fost la Carlowitz, sa se construiasca, cu sprijinul ambelor parti,

31

a cladire pe insula aflata pe fluviul Dunarea, Pe asemeneia., mai cerea ca, intre cezai, craiul leesc i Republic venetiana existfnd intelegere pentru razboi p pace, e necesar s vink i sa participe la discutii i solid

Republiai venetiene. Totodata mai scria ca. Imputernicitul principal of cezarului aflindu-se la distanta mare, sa se inceapa tratativele cu Imputernicitul l doilea, Mihail Thalmann, care se afla la Belgrad, gasindu-se potrivit sa se intruneasca. cu totii la mijlocul lunii martie pentru discutarea pacii. De asemenea, s-a scris i -a trimis, o scrisoare i din partea marelui vizir, adresata primului ministru <austriac), cuprinzind aceea ca s-a dat firman sa fie prezent la discutii i voievodul Ianaki ", voievodul Tarii Romaneti. De asemenea, s-a predat in miinile delegatilor actul, de imputernicire cu care se von prezenta din parteaJInaltului Devlet. In actul de imputernicire era scris astfel: ,,... Cu ajutorul lui Allah, cetatile Timipara i Belgrad, care au intrat in miinile ghiaurilor, s fie ptai
18 zilhfcce 1129 = 23 noiembrie 1717. s Pe Ibrahim aga yi pe Mehmed efendi, ziq Yirmisekiz efendi, care urmau sd fie trimisi

pentru tratativele de pace cu imperialii,


56 Carol al VI-tea (171 1-1740).

16 rebi I 1130 = 17 februarie 1718. 7 Hugo Damianus, conte de Virmond (cf. Hammer, op. cit.i XIII, p. 341). Mihail Thalmann, rezident la Poarta (cf. Hammer, op. cit., XIII, p. 338, 341)1 Djerbenep. La Hammer apare Comes (op. cit., Vol. XIII, p. 341). io Ianaki, Ioan Mavrocordat (1716-1719).

TARIH

239

pinite din nou de catre Inaltul Devlet, asa cum au fost st5.pinite in trecut. Daca nu se poate ca cele doua cetati ss. fie Iuate inapoi dintr-odat5., atunci Timisoara sa fie parasite pentru moment, iar cetatea Belgrad sa fie inapoiata Inaltului Devlet, asa cum a fost in trecut. Daca nu va fi posibil ca Belgradul
sa fie luat intr-un fel oarecare, de catre noi, atunci, pina la sfirsitul termenului pacii incheiate la Carlowitz, sa se renunte la lupta intre cele doua parti ,Si sa se interzica macelul, iar pacea sp. se incheic astfel ca ostile sa. nu fie retrase $i s nu se conteste granitele.
.36

<Prim-secretarul consulului Angliei la Constantinopol, care plecase spre Viena, stria:)

38

42-43

Mi se pare ca, daca Inaltul Devlet va, grata intem pentru pace, oastea austriaca nu va porni la nici o actiune: Qastea pedestra. Ka austriecilor> este gata sa se puns in miscare, clax ca.valeria i i poate porni repede dial cauza, lipsei de nutret $i finete. Cei mai multi dintre ci se afla in Uhgaria, Mregiunile Timisoarei, iar altii sint la, iernat. La Belgrad Se afla yreo mie de aparatori"...

pefterdarul Mustafa pasa, fostul aparator de N9vobrodo 11, care

fusese insh.'rcinat js5, vita la Nis, in yederea supravegherh discutiilor, ajungind la Ni in a doua zi a lunii djemazi-ul-evvel 12, tmputernicitii n plecasera cu trei zile inainte spre locul unde urmau sa se poartg discutiile. Vizirul inai sus aratat avind citeva clauze de propus cu privire la discutii si devenifid necesar ca ele s fie exprimate in scris, a intocmit d scrisoare, zicindu-le: Cu ajutorul

lui Allah, sa discutati cum trebuie cu solul, olandez si cu Voievodul T5.rii Romanesti. In discutarea clauzelor pacii s sustineti mai cq task fata de delegatii austrieci interzicerea luptelor in toate serhaturile. Pupa ce, potrivit
obiceiului, veti face schimb de documente, sa faceti cunoscut ifi partea noa.stra

cum ati hofa'rit si cum ati aranjat chestiunea felului cum vim- fi disctitate
celelalte acticole ...".
47

COPIA (SURET) ACTULUI IMPERIAL DE IMPUTERNICIRE


<Acest act este un fii-man imperial prin care delegatii otomani sint iuvoiti Sl, 1ncheie
pac6 cu austriecii la PassarovitT 14>.

49

Delegatii austrieci s -au opus' in privinta participarii la medjlisul de tratative a voievodului Tarii Romanesti, Voievodul Ianaki 15, care venise
cu citeva zile inainte la Passarowitz, fund desemnat impreuna cu imputernicitii

Inaltului Devlet. Ei au zis: De vreme ce voievodul mai sus aratat nu a fost numit s participe la discutii in calitate de imputernicit din partea Inaltului Devlet, nu este cu putinta ca el s stea la medjlisul de convorbiri intocmai ca delegatii. Dar, data, stind in picioare, va face pe dragomanul, la aceasta nu ne opunem". Ei au aratat obiectie intocmai ca si delegatii Inaltului Devlet care, mai inainte, la pacea incheiat5. la Carlovitz, se impotrivisera in privinta participarii la tratative a unui om de incredere al cezatului, care fusese insarcinat sa participe impreuna cu delegatii austrieci. Se socoti ca daca voievodul amintit mai sus, care este posesorul unui titlu cu doua tuiuri, va sta in picioare si va face pe talmaciul, aceasta va insemna desconsiderarea ldi in fata celor

de o seams cu el.
11 Nevaberde.

14 2 cemazi I 1130 = 3 aprilie 1718.

14 Murahhas efendiler. Pojorofdja (Pojorofca ). 14 Ianaki, Ioan Mavrocordat (17 16-17 19).

210

MEHMED HASID

De aceea se considers potrivit ca el sa nu participe la discutii, iar la serviciul de talmaciu sa fie numit secretarul sau particular, care este un om de Incredete i capabil sa tonduca discutia i savorbeasca limba cretineasca.
<Urrnearit descrierea desfilsurlisii discutiilor si Sncheierea pb.cli de la Passarowitz>.
56

SCRISOAREA IMPERIALA (HATT- I- HOMAYUN) DIN PARTEA PADISAHULUI CU PRIVIRE LA ACCEPTAREA CLAUZELOR PACII, IN URMA ACTULUI DAT DE CEZARUL AUSTRIEI

57

59

<Titulatura sultanului Ahmed) ... stapinul, indeosebi, al tinuturilor tatareti, al DWi-Ktpceacului, al trilaietului Caffa si al tuturor neamurilor aflate Iri acele regiuni, al tinutului Bosniei, al Tarii Romaneti i Moldovei i multor altor tari i tinuturi care nu pot fi descrise calificate Dupg. citeva convorbiti i discutii, in acest an 1130, in a douazeci i doua zi a lunii .11:1an cel maret 16, delegatii celor doua parti s-au inteles asupra a treizeci de articole i an Incheiat pace pe termen de douazeci i patru

de ani
60

Arlicolul 7. Vilaietele Moldovei i Tarii Romg.neti se marginesc intr-o parte cu Cara leeasca i intr-alta parte cu Transilvania. Inca din trecut, ele se marginesc i se Snvecineaza prin muntii aflati intre ele"t Sa se respecte, ca Si i nici dincoace. Tinutul de dincolo de Olt, din Tara Romaneasca, impreuna cu cetatea Timioarei, aflindu-se sub stapinirea i ocupatia imparatului roman, sa ramina

mai inainte, vechile for hotare i sa nu se treaca deloc nici dincolo

in stapinirea i sub ocupatia lui, potrivit intelegerii asupra starii de fapt"1'" care a fost luata ca baza. Partea rasaritean% a riului mai sus aratat se afla. in stapinirea Inaltului Devlet, iar partea apuseana se gasqte sub ocupatia 0 in posesia imparatului roman. Pina la varsarea in fluviul Dunarea a riului Olt, care izvorate din partile Transilvaniei, iar de aci incolo fluviul Dunarea, ping. la locul unde, inainte de a se ajunge la Orova, apa Timoc, de pe partea cealalta, se unete cu Dunarea, aceste ape O. fie hotare. Aa cum s-a procedat
mai inainte la riul Mures, raialele ambelor parti A. se foloseasca de ele in comun

pentru adapatul vitelor i pentru pescuit i pentru altele i sa se foloseasca. de ele deopotriva. Din partea Transilvaniei s circule in linite pe apa Olt,. spre Dunare, vasele man fie ale austriecilor, fie ale raialelor. Corabiilei de pescuit ale raialelor Tarii Romaneti, precum i alte barci ale acestora s.
lucreze fax% piedici.
61

Prin tntelegerea i mijlocirea capeteniilor de la hotare, morile de nil. sa fie repartizate la locuri potrivite, ca s nu stinghereasca trecerea vaselor de negot 0, in felul acesta, sa, se arate intelegere dintr-o parte i alta. Unii dintre boierii i dintre alte raiale cu stare mijlocie din vilaietul Tarii Romaneti, aflat in stapinirea Inaltului Devlet, se duseser4, in zilele de r5.scoalk, in partea cezarului. Potrivit acestui tratat de pace, cei amintiti mai sus s% villa din nou la vechile for locuinte i, stand linititi, sA-0 is in stapinirea. for avutiile i paminturile intocmai ca i ceilalti boieri
II 22 paban 1130 = 23 iulie 1718. it Intre Polonia si Transilvania, de o parte, si Tara Romineasci si Moldova, de BIM
"a I I kle-ill-kavlehu.

parte.

TARIH

?,11

65

Articolul 12. Toti prizonierii de mirk, care au f.gst prini de ambele parti, atit in timpul razboaielor i luptelor din trecut, cit i in timpul acestui razboi, i care se afla in inchisorile de beilic, speri sa se salveze In cinstea acestei paci sfinte. Pe de alts parte, raminerea prizonierilor, de azi inainte, in suferinta nu se cuvine sentimentului de generozitate, precum i bunavointei imparateti a padiahului. De aceea ei sa fie eliberati cu totii, de ambele pArti, potrivit vechiului obicei, pins -n termen de aizeci de zile de la data actului de pace. Indeosebi Iskerlet-zade Nicolae 18, care se afla inchis in cetatile din Transilvania, impreuna cu fiii i suita sa, sa fie schimbat cu baronul de Astin Is
qi cu baronul de Betra 2, care se af1a inchii la Iedi-Kule din Istanbul, impreu-

66

na cu oamenii aflati linga ei. Pin5.-n termen de treizeci i una de zile de la


data tratatului de pace ei sa fie eliberati i schimbatila hotarulTarii Romaneti..,

68

72

Articolu115. Pentru a nu prejudicia linitea i bunastarea raialelor aflate la granit5., Rakdczi, Bercsenyi (Percini), Esterhazi, Anton Forgacs, Vayi Adam, Czaky (saki) 21 i alti unguri care, in timpul luptelor, renuntind la supunere fats de imparatul roman, au intrat i s-au refugiat in Inaltul Devlet, sa fie aezati, dupa cum se cere, intr-un colt al Imperiului otoman, departe de hotare, iar famillilor for s li se dea invoire ca, venind linga sotii lor, sa stea impreuna cu ei la locurile indicate. ... Scris in prima decada a lunii ramazan cel binecuvintat, anul 1130 22.
SURETUL ACTULUI IMPARXTESC ADRESAT CEZARULUI IN U11MA INCHEIERII TRATATULUI DE COMER'S INTRE IMPERIUL OTOMAN $1 AUSTRIA

73

74

Potrivit tratatului de pace fncheiat in a houazeciidoua i a lunii. aban cel maret din anul 1130 23, s-au intilnit 24 intr-un loc din apropierea oraului Passarowitz i, dupa multe adunarit i tratative s-am.hotaxit asupra a douazeci de articole, le-au intocmit i au facut schimb de acte spre a fi respectate de ambele parti ... Articolul doi. Vasele comerciale ale celor doua parti sa circule i sa faca convert pe fluviul Danarea, fara piedici. Negastorii cezarului mad sus aratat sa scoata la Vidin, Rusciuc i in alte parti marfurile i lucrurile nduse de ei pe fluviul Dunarea i sa aiba voie A. le transporte n locurile dorite de ei,

incarcindu-le in carute cu chirie obinuita. Dat fiMd faptul ea vasele de


Dunare ale negustorilor imp5xatului roman nu au voie sa iasi fn Marea Neagra,

ele sa mearga pe flnviul Dunarea la Braila, Isaccea, Chilia tsi la alte schele in care se afla 5.ici i corabii. Acolo sa -$i scoata lucrurile i marfurile for i,
incarcindu-le cu navlu in corabiile negustoreti care circula pe Marea. Neagra, ei sa nu fie impiedicati de a merge i de a face negot 1 Istanbul, in Crimeea, la Trapezund (Trabzon), la Sinop, precum si la alte schele din Marea Neagra, unde se vind marfurile for la pretul curent ... Scris in prima decada a lunii ramazan cel binecuvintat, anul 1139 25.
18 Nicolae Mavrocordat, dupa capturarea lui de cltre imperial', in noiembrie 1716. 12 Astin, Stein (cf. Hammer, op. cit, XIII, p. 333). 20 Beirab Petra; (Thidem ). 21 Czaky Mihail (pentrn toti acestia cf. si Hammer, op. cit., XIII, p. 346). 22 Evail ramazan 1130 = 29 iulie-7 august 1718.
" Delegatii Portii otomane $i Austriei. " Evail ramazan 1130 = 29 iulie-7 august 1718.
23 22 aban 1130 = 23 iulie 1718.

82

212
119
121

MEHMED HASID

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 tiVRE 0 SUTA. TREIZECI SI UNU s.

PREGATIREA SOLPgLOR PENTRU 0$11LEI DIN CETATEA HOTIlsr

Muhafizul de Hotin- Mtrza-Mehmed pasa4 a, facut ounoscut ca soldele pe anul 1129 117 ale ostasilor pedestrasi si cavaleti locali, aflati la paza Hotinului, care le ffusesera repartizate (havale) din tributul (cizye) Tarii ;Rominesti si Moldovei, nu le-au sosit inca ostasilor amintiti mai sus. Dp asemenea,

e1 mai grata ca voievodul Moldovei, care primisealirman a le transporte zaherete din schela Galatir (Kalas ); a transportat of parte din ele; dar near jeata -trUnsportarea reStului zaherelei si W.., de aceea; pina la procurareai
dintr-o parte oarecare, si aducerea zaherelei necesare ostasilOr aratati mai sus pentru anul 1i31 P, sa li se' dea 10 000 de gurusi pentru a cumpara o "Cantitatie ortrecare de zahereal. De adeea s-a emits si s-a trimis malt firma strasnic WI, 29/fivoievodul Moldovei, In sensul ca, din sums del 40 6171/2 de kurusie care fusese iipartizata mai Inainte, din tributungoldovei, drept sold pentru ostasii <mat set aratati, ,2,7 2551/2 de gurusi is se dea In grabs, din banii strinsi, iur testul do 14 362 de gurusi scV de lasemenea, sa fie predat cii d clip5. devreme. S-a mai poruncit ca 91 celeinite zaherelek care urmau Sa

122

fie transportate din Galati, s fie carat cit mai repeder De asemenea, si voievodul Iahaki al, Noievoclul Tarii IRomanesti, a fost sfatuit si avertizat sa predea celor care fusesera desemnati cu primirea sumei de 41 000 de' gurusi, baTiii de solc15., facuta havalea) din Tara Romaneasc5.. De asemenea, h> fost sfattitti.si avertizati drastic cu ilustre porunci
si mubasirii care fuseser5. Insarcinati cu transportatea zaherelei mai sus aratate, precum si cp. procurareao banilor de solder ca pa se fereasca de pepasare
173
199

EVENIMENTELE DIN ANUL Cf. lVIIE 0 SUTA TREIZECi 91 DOI8i

PORNIREA LUI RAKOCZI-OGLU LA TEKIRDAG as PENTRU A pocui ACOLO

In timpul discutiilof care s-au purtat la PassaroWitz pentrd incheierea pace nitre Inaltul Devlet Si cezarul Austriei, delegatii austrieci cevuser5. ca Rakoczi-bglu, despre eare s-a Vorbit In mod amanuntit mai Inainte, ia fie legat i. predat In-mlinile austrieciloi, dusmanii sai de moarte. Ei se Indkjisera zicInd ca ,atIt timp cit Inaltul Devlet va arata nepasake In aceasta privintak nu poate fi inchemita paeea. cu Austria". Atunci, delegatii Inaltului Devlet au aratat ck raiul cer pomenit mai sus fihid.oaspetele Inaltului Devlet, nu e cu putint5. ea el sa fie predat Iii Intinile dusmauilot sai nti numai legat In lanturi, dar nici cju cintte sau cii onoare
"I 1131 H. = 24 noiembrie 1718%3 noiembrie 1719.

ri 1129 H. = 16 decembrie 1716-4 decembrie 1717. 18 1131 H. = 24 noiembrie 1718-13 noiembrie 1719. u Mihail Racoviti. 10 Totalul este calculit gresit. u loan Mavrocordat. u 1132 H. = 14 noiembrie 1719-1 noiembrie 1720. U Tekirdag, localitate in Turcia europeanS.

TARIH

243

274 280

EVENIMENTELE DIN ARM 0 MIE 0 SUTA TREIZECI p TREI"


CERCETAREA SERDENGHECITHLOR

Asa cum s-a descris mai sus, atunci cind, in anul o mie o suta douazeci i opt 85, ghiaurii austrieci asediaser5. cetatea Timiparei, oastea imparateasca, in timpul intoarcerii cu infringere de la Varadin, ii intinsese corturile,

cu uimire, pe esul Belgradului. Prin moartea serdarului suprem ", vizirul El ceruse ca, pentru ajutorarea Thniparei, sa fie trimi0 un numar oarecare de serdenghecitii, de silandari i de spahii. In expeditiile anterioare, on de cite on se recrutau astfel de serdenghecitii, se obinuia sa li se acorde solde marite (terakki), cu scopul de a se obtine ceva din misiunea lor. Daca indeplinirea acelei misiuni era grea, atunci se obipuia ca ei 37 s fie solicitati la alte servicii pins la sf. Dumitru 38. De asta data 89, cu scopul de a merge la Tim4oara, fusesera inscrii 1 000 de ostai spahii i silandari viteji, acordindu-se fiecarui osta cite 25 de gurui baci i cite 15 aspri solda marita i, asa cum s-a amintit mai sus, fusesera indreptati i trimii spre Timioara. Nu numai ca ei nu intrasera in cetatea Timioara, dar nici nu se luptasera cum trebuie cu tabara ghiaurilor, care asedia cetatea, *i se intorsesera numaidecit spre Belgrad.
<Urmeaza descrierea rlscoalei acestor serdenghecitii, dupe care se face o noul reglementare a acordttrii de solde marite>.

Defterdar Elhadj-Mehmed pasa devenise pe atunci supraveghetorul treburilor.

281

" 1133 H. = 2 noiembrie 1720-21 octombrie 1721. 35 1128 H. = 27 decembrie 1715 -15 decembrie 1716. " Ali pasa, mare vizir, a cazut In lupta de la Varadin la 5 august 1716. ri Ostasii voluntari de sacrificin zi$ serdenghecitii (serdengedi ).
38 Rtiz-s-Kassm.

39 In anul 1128 H. (vezi nota 35 ;i nota 36).

III

KCCICK-CELEBIZADE ISMAIL ASIM EFENDI

Asim efendi este fiul lui Kilciiik-Celebi Mehmed, fost reis efendi (m.1706).

De aici i numele sau de Kficiiik-Celebizade sau, mai simplu, Celebizade. El s-a n5.scut la Istanbul, probabil, In jurul anului 1685. Celebizade a ocupat diferite functii In ierarhia Portii. Astfel, intre anii 1708-1732 a fost dascal (maderris ) prin diverse institutii cartur5/eti din Istanbul, iar apoi a devenit judecator (kadi ). Ca atare, in 1732 U gasim cadiu de Yeniehir (din Anatolia), In 1738/39 (1152 H.) cadiu de Bursa, apoi de Medina (1744), iar in 1748 cadiu de Istanbul. Dei a stat o vreme mazil, Celebizade a ocupat totu0 mai tirziu i functia de kadiasker de Rumelia,
reuind sadetina, spre sfirOtul vietii sale, chiar i titlul de qeih-ul-islam (1759),

cel mai inalt rang in ierarhia ecleziastica mahomedana. Celebizade a murit la Istanbul la 15 februarie 1760 (28 cemazi 111173 ), dupa ce a stat ca eih-ul-

-islam timp de opt luni. Celebizade a fost renumit atit pentru bogatia cunWintelor sale in domeniul jurisprudentei musulmane, cit i pentru talentul sail poetic. Fiind desemnat In anul 1723 (1135 H.) cronicar oficial (vak'aniivis )

in locul lui Mehmed Raid, Celebizade a ramas cunoscut In istoriografia otomana printr-o cronies intitulata: Tarih-i Kiiciik-felebizade. De fapt, el a continuat opera lui Ra0d, descriind evenimentele cu incepere de la 3 iulie 1722 (8 zilka'de 1134), respectiv, de unde ramasese predecesorul sau, i pin5. la 29 iulie 1729 (3 muharrem 1142). De aceea opera sa este in general considerate ca o Anex5. la Cronica lui Raid ", numit5. Zeyl-i Ra0d" mai ales ca ele se confunda i din punctul de vedere al stilului in care au fost redactate. De0 la urcarea pe tron a sultanului Mahmud I (1730=1143 H.), Celebizade detinea Inca functia de vak'aniivis, el nu a apucat totui s descrie faptele ping. la zi i, intrucit nici urmaul sail nu a reluat, din anumite considerente, relatarile din punctul lasat de Celebizade, au ramas, in felul acesta, descoperite, in analele istoriografiei otomane, evenimentele anului Hegirei
1142 (27 iulie 1729

16 iulie 1730) 1.

1 Cf. M. Arif, Silsile-i vuku'at-s Devlet-i aliye'de zapt editmeyen 1142 senesi hadisats (Eve-

nimentele din anul 1142 (1729-1730) ramase nedescrise in analele otomane), in T.O.E.M." , vol. I, nr. 1 (1910), p. 53 si urm.

246

xrciUR-CELEBIZADE

Referindu-se la o perioada de relativa liniste din istoria Imperiului otoman, informatiile date de Celebizade despre tarile roman apar relativ putine fats de alti cronicari. Cronica lui Celebizade a Post editati la Istanbul In 1741 (1153 H.)
*i In 1865 (1282 H.) intr-un volum separat. Cea de a doua editie a stat la baza extraselor al6.turate. In domeniul literaturii, Celebizade a scris si o colectie de versuri (Divan),

in care Ii elogiaza pe sultanii vremii sale: Ahmed al III-lea (1703-1730) si Mahmud I (1730-1754). El a facut si unele traduceri din limbile araba si persan5. In. likaba. tura. Asffel, subt titluilJAdja0I-iil-letaifi (Anecdote ciudate), a tradus jurnalul de calatorie In China al unui oarecare HodjaIn solie pe la anul 1419 (822 H.) de hanul Sah-Ruh, fiul si urmasul lui Timurlenk. Celebizade a tradus din persana si o alt5. opera, tot despre China, intitulata: Tarih -i, nevadir gin-i-Macin (Istoria rail a Chinei si Indochinei), scrisa pe vremea domniei sultanului Murad al III -lea (1574-15p5).
Giyaseddin Nakkasi, care calatorise prin Asia timp de peste doi ani, fiind trimis

BIBLIOGRAFIE:
Q.T./W., p. 45.-P46 7 0.M., -031. III7 p. 43-45; E.I., I (1908), p. 853; G.O.W

p. 293-294; Bibb, History of the Ottoman Poetry, IV, p, 79; I.A., vol. III
1995, p, 370-375.

TARIH
Istanbul, 1865 (1282 11.), 24 + 625 p,

9
13

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 0 SUTA TREIZECI V CINCI1


$i

<Sosirea qtirii despre moartea vizirului Abdi paw., muhafiz de Hotin, la 3 safer 11351, numirea lui Mustafa paw., chehaiaua fostului serascher de Babadag, in eialetul Oceacov (Ozu), Iusuf paai Reamintirea luptelor de la Zenta i Tim4oara>.
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA. TREIZECI V SASE 3

72

95

SCHIMBAREA POSTURILOR UNOR VIZIRI MARI

Maria-sa vizirul Sirke-Osman paa, mutasarrif de Cane e (Hanya),


a fost numit muhaffz la cetatea Vidinului, dindu-i-se i sangeacurile Nicopole i Tfrha la, iar muhaffzul de Vidin, vizirul Ben lit-Mustafa pa.a./ a fost numit serascher_asupra oti lor i spahiilor din cetatea Oceacov, precum i peste intregul eialet Oceacov
178

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA TREIZECI $I APTE

276

asatoria printesei Aye-Sultan cu vizirul Mustafa pass, valiu de Hotin, fost chehaia al marelui vizir Iusuf pap. 5 ...
RASCOALA $1 FUGA LUI DJANTEMIR, UNUL DINTRE EMIRII

289

<TRIBULUI> SIRIN DIN CRIMEEA


<Hanul Si tatarii-au jurat sd nu-i primeasca printre ei pe Djantemir si pe partizanii lui. Ei au Scut cunoscuta la Poarta hotArirea for, cerind ca Djantemir qi oamenii sal s& fie primi>.
290

prezentat la Italia Poarta, s-au irimis fn grabs. fnalte porunci adresate in acest sens muhaffzilor de Azov (Azak), de Cetatea Noua a i de Oceacov i de Bender, precum i cadiilor i capeteniilor militare i demnitarilor de
vilaiete de la locurile de trecere; Chilia, Babadag, Caffa, Odesa (Acts), Akker-

De aceea, pentru ca <Djantemir> A. fie prins acolo unde se afla i sa fie

man, Isaccea, Ismail, Braila (Ibrail) i Taman ...


2 3 safer 1135 H. = 13 noiembrie 1722. 2 1136 H. = 1 octombrie 1723-19 septembrie 1724. 4 1137 H. = 20 septembrie 1724-8 septembrie 1725.
1135 H. = 12 octombrie 1722-30 septembrie 1723.

3 Iusuf pa,sa, mare vizir (13 noiembrie 1711-12 noiembrie 1712). 1 In text: Kal'a-i-Cedid; forma arab& a denumirii: Yeni-Kale. '

248

xecluxcELEBIzADE

293 299 300


301

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA TREIZECI $1 OPT 7

se amesteca in treburile atarilor>.

<Comandantii din Oceacov, Caffa, Kilburun '.a. primesc alte porunci, in sensul de a nu NUMIREA ILUSTRULUI HAN PENTRU INDEPARTAREA RASCOALEI LUI DJANTEMIR $1 A PRINTULUI BAHT GHIRAI

<Aceastli cliestiune se lasa pe seama hanului Mengli Ghirai at II-lea>.

... Se daduse firman, pe la sfirsitul lunii mai sus aratate 6, ca printul Adil Ghirai sa depuna eforturi ca sa-i scoata, cu o zi mai devreme, pe tatari din Bugeac si apoi, mergind linga maria-sa hanul, sa procedeze potrivit parerilor sale. De asemenea, si muhafizii de Azov si de leni-Kale si de Oceacov si de Bender au fost desemnati sa urmeze parerile si masurile mariei-sale hanului si si depuna sfortani pentru indeplinirea celor semnalate de maria-sa hanul
370
379

SCHIMBAREA POSTURILORt UNOR VIZIRI MARI ...

... In a 24-a zi a binecuvintatului ramazan g, vizirul tenli-Mustafa pasa, care era mutasarriful eialetului Oceacov, a fost mutat in eialetul Trapezund (Vabzon), cil honditia de- a ipazi $i hetatea Azov, jar' inaintasul sau, Kara-Mustafa pasa, a fost mutat In eialetul Oceacovf cu conditia de a pazi cetatea respective
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 WTI TREIZECI $I NOVA io MAZILIREA LUI MIHAIL 11, VOIEVODifL MOLDOVEL $1 NUMIREA LUI ISKERLET-ZADE n, DRAGOMANUL DIVANULUI IMPERIAL

903
909

Mihail, care era voievodul Moldovei, dorind domnia Tarii Romanesti si cerind aceasta din toata inima, si tot fafletul lui,inclinind in partea mai susaratata, isi facuse legaturi cu unii boieri din Tara Romaneasca si, astfel,
se nascuse dusmanie intre el $i bunul for voievod care era Iskerlet-zade Nikolais.

410

Ivirea unei astfel de stari intre voievozii aratati mai sus ar fi putut da nastere la rascoala in tars si ar fi putut duce la imprastierea raialei. Afars de aceasta, trecuse mult timp de cind domnea Mihail cel mai sus numit, astfel ca dorinta lui pentru Tara Romaneasca (Muse nastere la banuieli. De aceea s-a soeotit mai potrivit ca el sa fie mazilit si i s-a dat firman sa vine la Istanbul $i sa stea in palatul (Ya/t) sau de la Kuru-cesme. In a opta zi a lunii safer 14, simbata, domnia Moldovei a,,fost acordata lui Iskerlet-oglu Ligorascu 15, a carui intelepciune si pricepere se dovedisera in cei zece ani de slujba ca dragoman al Divanului imperial si a carui familie era vestiti grin devotament si dragoste in slujba fat5. de, Inaltul Devlet, iar eu functia de dragoman all Divanului imparatesc a fost onorat Alexandru 1g, fratele\ sau
11311 H. = 9 septembrie 1725-28 august 1726. Muha#rem 1138 = 9 septembrie-8 octombrie 1725. 24 ramazan 1138 = 30 mai 1726. 10 1139 H. = 29 august 1726-18 august 1727. n Mihail Racovitti. (1715-1726). " Grigore Ghica al II-lea (1726-1733). 77 Nicolae Mavrocordat (1719-1730), 14 8 safer 1139 = 5 octombrie 1126. 15 Grigore Ghica al II-lea. ie Alexandru Ghica (m. p4
9 5

TARIH

244

470

ASEZAREA UNOR CETE DE NOGAI PE PAMNTURILE DE LA TRECATOAREA ISMAIL $1 LA AKKERMAN

sera certuri intre moldoveni i ceata mai sus aratata. De aceea, curmarea certurilor i Impiedicarea persecutiilor lor fusesera lasate, printr-un ilustru firman, pe seama hanului Crimeii, maria-sa hanul Meng li Ghirai 18. Atunci se constatase ca nogaii atacau paminturile Moldovei. De aceea, prin mijlocirea lui Adil bei, care fusese numit din partea mariei-sale hanul, ei fusesera Intori i a4ezati din nou la Halil-PaF-Yurdu. Dar se observase ca locul aratat mai sus nu era suficient pentru ceata de nogai. De asemenea, era evident ca, de azi inainte, ei nu pot fi a4ezati pe pamintul Moldovei. De aceea toti mtrzacii i toti batrinii lor s-au dus la maria-sa hanul, rugindu-1
sa le dea amine i sa be desemneze un loc unde s se stabileasca. Atunci hanul, tinind sfat cu emirii Crimeii i, In ace14 timp, fiind clar ca iurta aratata mai

Cetele de nogai, care mai inainte fusesera aezate la locul numit HallPaF-Yurdu 17, nemultumindu-se cu locul ce le fusese desemnat, Incepusera A. atace paminturile Moldovei din vecin5.tatea lor. Din aceasta cauza se isca-

sus nu este suficienta pentru ceata sus-mentionata, a raportat i a facut


cunoscut ca demnitarii i aianii sai sint de parere s li se desemneze <nogailor>

o suprafata de teren oarecare din paminturile cadiatelor de Akkerman i

trecatoarea Ismail, invecinate cu Halil-Pap.-Yurdu, care be fusese repartizata mai inainte, iar ca sa nu )se amestece ou cei din Bugeac, socot potrivit sa li se precizeze i sa li se delimiteze locurile.
He gezati in cadiatele mai sus aritate>.
484 549

<In a doua decada a lunii zilka'de din )L13918, sultanul &I porunca pentru ca nogaii O.

EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE 0 SUTA PATRUZECI 88 DESCRIEREA RA.SCOALEI LUI ADIL GHIRAI 51 A TATARILOR NOGAI 51 NUMIREA ILUSTRULUI HA/s1 PENTRU INDEPARTAREA TULBURARILOR LOR

In timp ce Inaltul Devlet era ocupat cu expeditia de la Isfahan, unii dintre raufacatorii tatarilor-nogai din Bugeac, Indeosebi Ur-Mehmedcglu
la o pace, Ii curind, au socotit a este momentul potrivit sa tread la indeplinirea pornirilor rele din sufletele lor. L-au atras printre ei i pe printul Adil Ghirai care, fiind mazilit, dd nevoie, din rangul de calgai, primise porunca sa stea la ciftlicul sau din Ianbolu. Dei era sigur ca, din aceasta cauza, el se suparase pe maria-sa Mengli Ghirai, hanul Crimeii, totui, In urma cererii i rugamintif hanului mai sus aratat, i se daduse voie <lui Adil Ghirai> s se Intoarca In partea aceea. De aceea <mirzacii> voiau s-1 foloseasca drept unealta pentru Implinirea gindurilor lor rele. Ei s-au adunat la un loc sub pretextul de b. fi fost scoi mai inainte de pe paminturile Moldovei, potrivit ilustrului firman, prin mijlocirea marieisale hanului mai sus amintit, i de a fi fost asezati i stabiliti din nou In tinuturile Halil-Paa-Yurdu, care era, de multa vreme, locul repartizat pentru neamul aratat mai 'sus.
19- Halil-PaFa Yurdu, Vatm lui Hall Para ", care despArtea Bugeacul de restul Moldoye,i (cf. Gh. NLstase, Hotarul lui Hald papa Fi cele cloud ceasuri", Bucure#i, 1934).

Iusuf Mtrza i fratii lui i alti citiva mirzaci, care erad partizanii lor, nesperind

550

18 Mengli Ghirai at II-lea (1724-1730; 1737-1740). 29 Zilka'de 1139 = 20 iunie-19 iulie 1727. 8 1140 H. = 19 august 1727-5 august 1728.

250

K0CIUK-CELEBIZADE

Prin mijlocirea rnuhafizului de Bender, ei an trimis la Poarta-fericirii mahzar in care Spuneaut Data maria-sa hanul nu va fi mazilit si hanatul
nui va f p.cordat mknei-sale hanului Kaplan-Ghirai si dack tatarii- nogat, care au lost scosi de pe paminturile Moldovei, nu Vor fi asezati din nou pg acele paminturi, atunci not toti vom parka aceste meleagurir, preferind sk ne stabilirrt gn tara lieseasck. CIO locuitorii Crimea au auzit aceasta, Doti Farturarii si toti oamenii piosi, precum. i seihii si emirii din Cara Crimeii an prezentat la Poarta fericirii un mahzar de credinta, aratind ca toti sink, multumiti de mkria-sar hanul cel pomenit mai sus, intrucit purtarea si faptelg acestuia, pint potrivite cii cerintele seriatului si cu legile vechi si ca el apart. totcleauna si asa Fum se cuvine p4 aiani, pe bogItasi si pe grad si c5, in once imprejuraree el propecleaza potrivit prescriptiilor seriatului. De asem enea, arktind,ck nu existk nici un motiv de amestec al nogailor

din Bugeac tin 'privinta mazilirii si nu.mirii hanilor crimeii$ ei s-au xugat, totodata, ca acesti raufacktori, care, adunindu-se, au avut curajul sk provoace astfel de dezordine si tulburare, sa, fie pedepsiti pe masura faptelor lor,, deooarece, din punctul de vedere al seriatuluil ei merita o astfel de pedeapsk.
Cu aceste rugkminti ei 1 -au trimis Sndata catre Inalta Curte pe Hadji-Murtaza Mirza care era luminat printre emirii sirini. si omul cel mai respectat si iubit de populatia Crimeii. De aceea, mkria-sa hanul a fost mentinut la postul t'au

551

(Adil Ghirai> i s-a trimis inalta porunca in sensul ca sa vink si sa sada, ca si mai inainte, la ciftlicul sau. De asemenea, s-au expediat inalte porunci cuprinzind sfaturi si cuvinte convingatoare ca invatatii si mirzacii nogailor din
Bugeac sa stea la locurile lor. Cei care fuseserk scosi de pe paminturile Moldovei

de han, fiind onorat cu favoruri impkratesti, iar printului mai sus aratat,

s fie asezati din nou pe acele paminturi, pentru ca in felul acesta adunarea lor s fie imprkstiata, iar data vor continua rascoala si intrigile lor, atunci se va pregkti pedepsirea lor potrivit ilustrei fetva, iar pentru stingerea focului rkzvrAtirii lor a fost insarcinat maria-sa hanul mai sus aratat 21, ca s5.4 pedepseasca pe cei care merita sa fie pedepsiti. De aceea s-au scris si s-au expediat Inane porunci separate ca hanul s adune populatia Crimeii si stile lui de garda, precum si ostile locale, iar muhafizii de Oceacov si de Bender sa-i adune pe toti zaimii si pe timariotii din eialetul Oceacov, iar serdarii si apeteniile de ieniceri de prin partile trecatoarei Ismail si din cadiatele Chilia (Kill) i Akkerman s stringa pe toti ostasii si pe ostasii localnici si pe toti pedestrasii si calaretii si pe demnitarii capabili de luptk si macel, precum si pe voievozii Tani Romanesti si Moldovei. S-a trimis totodata o alta porunca inalta si valiului de Hotin, vizirul Mustafa papa, ca sa procedeze potrivit plrerilor mariei-sale hanului, acesta fiind numit serascher peste toti. Dar nici sfaturile date din, partea imparktiei si nici sfaturile date de maria-sa hanul nu au avut nisi o inriurire asupra rlufkcatorilor arktati mai sus. De aceea, de nevoie, maria-sa hanul a pornit din Crimeea, asa ck a fost nevoie s porneasca si cea mai mare parte a ostilor desemnate mai inainte, precum si ienicerii Inaltei Porti, aflati prin pantile Oceacovului (Ozu), Benderului, Hotinului si altele. De aceea a fost numit si trimis Abdulbaki aga care era basceau la ogeacul ieniceresci De asemenea, lui Regeb papa 22, care

"

Mengli Ghirai al II-lea.

ft Loma, In loc de papa.

TARIH

251

552

era mutasarriful sangeacului cle Kostendil, i s-a acordat mai departe acelasi sangeac, cu rang de mirliva, dar cu titlul de beilerbei. De asemenea, i lui Kolcak-Ilyas beii,care avea la Hotin titlul de mirliva si era aga peste cei din LCalea din dreapta" 25, 1 s-a acordat sangeacul Prizren, ca sa alba mijloace de intretinere, dar cu conditia sa se prezinte la slujba mai, pus aratata. De asemenea, se simtise ca In aranjarea acestor treburi valiul de Hotin, yizirul de mai sus, arata oarecare delasare. De aceea fusese numit ca baOug valiul de Rumelia, vizirul Muhsinzade Abdullah pasa, cerindu -i -se sa mearga prin partile trecatorilor de la Chi lia si Ismail, A. adune linga el ostile mai sus aratate si sa stea Intr -un loc spre a proceda dupa indicatiile si parerea. mariei-sale hanul. Raspindindu-se stirile ca maria-sa hanul cel mentionat mai sus a trecut

apa Nipru (Ozu), cu oastea crimeeana si ca viiirul mai sus amintit a fost numit sa mearga impotriva tor, cu oastea purt5.toare de victorie, intrigantii
au fost cuprinsi de teams si de panics, iar picioarcle lui Adil Ghirai au Inceput

s tremure de spaima. De aceea, neavind incotro, s-a refugiat la maria-sa hanul Meng li Ghirai, rugindu-1 totodata sa iritervina la Inalta-Poarta ca sa 1, se ierte vina. Atunci, inaria-sa hanul cgl1 amintit 1-a trimis la ciftljcul sau pe niai sus pomenitul print, impreuna cu hazinedarbasiul Mehme4 aga. De asemenea, el a mai trimis si o scrisoare, de mijlocire (pefaatname) la Poarta fericirii ca A. fie iertata recenta purtare necuviincioasa a lui Adil Ghirai. In aceste imprejurari, mai sus mentionatul Iusuf Mirza sL Timurhan si Hapadj si fratii for au fugit in Cara leseasca. De aceea, pentru despagubirea obiectelor for pradate si jefuite, precum si pentru ederea s stabilirea unora
dintre nogai, a fost nevoie sa li se desemneze o suprafata de teren oarecare din paminturile Moldovei. Atunci, maria-sa hanul a orinduit si a Impartit ostile

in felul urmator ca sa iernezet oitile tatare de sub comanda sa vor ierna in tinutul Bender, din tinuturile Akkermanului, ostile de garda ale tnariei-sale
553

Abdullah pasa, <beilerbeiul de Rumelia>, precum si ostile aflate sub comanda sa vor ierna prin satele tinuturilor Akkermanului, iar tatarii nogai si de Bugeac, aflati prin cadiatele Chilia, trecatoarea Ismail si Isaccea, precum si muhafizul de Oceacov, Ali pasa, impreuna cu ostile lui, Vor ierna In comuna Tatar-Bunar ", din tinutul Akkerman. El insusi, sosind in a saptesprezecea zi a lunii

regeb <1140> 25, la trecatoarea Ismail, s-a intilnit cu vizirul aratat mai sus si a discutat cu el, asa cum se cuvine, toate problemele privind despagubirile de lucruri, fixarea granitei i a terenului, precum si toate cele privitoare la aranjarea situatiei nogailor. Dupa aceea hanul a mers la Chilia, unde i-a invitat la el si i-a adunat la un medjlis pe toti mtrzacii nogai care erau capeteniile celor aratati mai sus, pe oamenii de incredere dintre locuitorii satelor, pe agalele si pe oamenii decuvint ai tatarilor din Ghevapli ( si a hotarit urmatoarele: Afars de Halil-Pala-Yurdu, din sangeacul Bender; care fusese mai inainte acordat celor din neamul mai sus aratat <al nogailor), li se mai repartizase, din partea Inaltului Devlet, celor din neamul nogai, Inca un tinut,

de la riul Prut pins la fluviul Nistru (Tun/a), avind o intindere de 32 de

ceasuri in lungime si doua ceasuri in latime, cu conditia ca moldovenii ( Bogdanla ) s nu se amestece acolo. Apoi, In anul <11>34 26, li se mai daduse un
23 Sagkol cigass. De la Istanbul spre gurile Dunarii.

" Tatir-Bunar, localitate In U.R.S.S. " 17 receb 1140 = 28 februarie 1728. 36 1134 H. = 22 octombrie 1721-11 octombrie 1722.

252

KOCIUK-CELEBIZADE

fad. locuinte i loc din Moldova. De aceea ( nogaii) nu vor mai putea sa se stabileasca In alte locuri, decit in cele mentionate, 0 nu vor mai dep5.0, de azi fncolot, granitelerespective,0 nu vor mai persecute -0 nu vor mai pricinui nici un fel de pagube si stric5.ciuni raialei din Moldova. De asemenea, mai

un sinus.

fnainte, fiecare familie <de nogai> dadea cite o' rubie, acum Insa va da cit e
T <UrmeazA descrierea fi a altor conditii impuse to tarilor nogaj, Toate acestea au fost fLcute

hoget (frUccet ) In a doua decada a lunii saban 1140) 27


570

MAZILIREA VIZIRULUI IBSIR <HUSEIN> PA$A DIN EIALETUL CAFFA $1 N\JMIREA LUI ALI PA$A
<Descrierea unei incercAri de rascoala a ienicerilor din caiia i Cetatea-Noui (YeniKale ) sfi trimiterea nnui arz la PoartA. Urmeaza nnele schimbari de posturi in scale pArti>.

72

In a aptesprezecea zi a lunii mai silk aratate 28, i s-a acordat lui IbOr paa sangeacul Kilburnu, cu conditia de a pazi Oceacovul, iar inaintavlui sau, Ali pa4a, i s-a acordat eialetul Caffa, cu conditia de a pazi- i cetatea
Ieni-Kale. S-a dat, de asemenea, firman ca mai sus aratatul Abdiliaziz, muftiu de Caffa, precum ICi adeptii lui sa fie Inchi0 In cetatea Tulcea. Pentru aceasta au fost Insarcinati ca muba0r bacapugiba0u1 ... 29 aga
PORUNCA DATA VALIULUI DE RUMELIA SPRE A SE INTOARCE LA PAZA CETATII N1$

Mai fnainte, pe vremea rascoalei hogailor din Bugeac, valiul de Rumelia, Abdullah paa, fusese numit comandant peste oastea norocoas5., puss la dispozitia mariei-sale hanului Crimeii, Mengli Ghirai. Ei au potolit rascoala din Bugeac 0 an ltmutit chestiunea despagabirilor de obiecte. ,Ram5.sese doar problema aFzarii i stabilirii <nogailor> pe pamintul Moldovei. In privinta

despagubirii, s-a hotarit ca nogaii s predea inapoi stapinilor lor obiectele i avutiile pe care le jefuisera, iar in lipsa acestora, sa dea pretul lor, dupa ce se va constata ca, intr-adevar, obiectele i avutiile nu mai sint. In aceasta privinta s-a hotarit ca totul sa fie fnregistrat. In ceea ce prive0e clauza a4ezarii lor, se hotarfse i se socotise potrivit, Ica ei s se stabileasca pe pamintul Moldovei, acolo unde locuisera mai fnainte, cu conditia, respectarii angajamentelor pe care 0 be luasera. Dupa toate acestea, ilustrul han 30 intervenise ca <Abdullah paa> sa fie invoit sa se intoarca la postul, sau. De aceea spre sfir0tul lunii mai sus aratate al vizirul <Abdullah pasa> s-a tutors fn Rumelia.
573

573
576

<Pentru aranjarea treburilor a fost desemnat muhafizul de Bender, Sirke-Osman pasa>. LSe relateazA ca pe vremea riscoalei nogagor din Bugeac to rAsculase $i prinful Baht Ghirai prin partile Kubanului. Fuseserl numite impotriva lui o setie de o5ti din Crimeia, din eialetul Oceacov, de prin cetatile de pe malurile- Dunarii, precum pi basceausul Abdulbaki aga care, pe atunci, se afla prin pArtile Bugeacului. RAscoala lui, Baht Ghirai neprinzind r5.dicini, el s-a supus din nou, mai ales el $i rascoala din Bugeac se linistise Sutra timpe iar Ibsir Husain pass, din Ieni-Kale, a fost inlocuit cu Ali pasa, muhafizul de Oceacov).

27 $oban 1140 = 13 martie-10 aprilie 22 17 zilha'de 1140 = 25 iunie 1728;


23 Lac alb.

1728.

20 Mengli Ghirai al II-lea.

21 Evahir zilka'de 1140 = 29 iunie-8 Julie

1728.

iv
MEHMED SUBHI

Printre istoriografii otomani din secolul al XVIII-lea se numark Mehmed Subhi. El este fiul beilikciului din Divan, Halil Fehmi efendi, i s-a nascut la Istanbul in anul Hegirei 1121 (1709/1710). Subhi a fost un timp
iliac in divanurile unor viziri, dupa care a ocupat diferite alte slujbe, ca beilikciu, techeregiu la finante .a. In 1756/57 (1170 H.) era intendentul Monetariei imperiale 1, iar pe vremea domniei sultanului Mustafa al III-lea a fost numit scrib la trupele de ieniceri. In 1761/1762 (1175 H.) apare ca intendent de arhive 2, iar cinci ani mai tirziu 11 gasim in Contabilitatea generals (Bamuh,asebe).

De retinut este faptul ca Mehmed Subhi a murit in Dobrogea, la Babadag, in cursul lunii iunie 1769 (safer 1183), pe cind participa la o expeditie impotriva Rusiei. In slujba de cronicar de Curte (vak'aniivis ), el a urmat dupa Mustafa Sami 3 i Husein Sakir 4, indeplinind aceasta functie intre anii: 1739-1744

din 1735/36 (1148 H.) i pia. la 1743 (1156 H. ). Ea a fost editata la Istanbul in 1783/84 (1198 H.), incluzindu-se, pentru continuitatea evenimentelor, i insemnarile lui Sami i ,Sakir, care se refers la istoria otomana dintre anii: 1730 (1143 H.) 1735/36 (1148 H.). Astfel, operele acestora din urma au trecut pe seama lui Subhi, fapt care ne determina sa nu insistam asupra acestor doi cronicari, intrucit relatarile for i-au pierdut oarecum individualitatea. Numai ca, ass cum s-a mentionat i in nota biobibliografica despre KiiciiikCelebizade Ismail Asian efendi, evenimentele anului Hegirei 1142 (1729/1730) au ramas nedescrise, nici unul dintre cei care au indeplinit in perioada respective functia de cronicar oficial al Portii neangajindu-se la aceasta, probabil pentru a evita relatarea tulburarilor mari care izbucniser5. in Imperiul otoman

(1152-1156 H.). Subhi a intocmit o cronica a Imperiului otoman, intitulata: Tarih -i vekayi (Istoria evenimentelor), care trateaza faptele osmanitilor incepind

la sfirOtul domniei sultanului Ahmed al III-lea (1730).


I Darbhaxe mini.
2 Defter emini. 3 A murit In 1733/34 (1146 H. ). Cf. O.T.M., 46-47. ItA murit in 1742/43 r1155 H. ). Ibidem, p. 47.

254

MEHMED SUSHI

Pe MO o serie de referiri la situatia interns si la raporturile directe ale Principatelor Romane cu Poarta, cronica lui Subhi descrie pe larg mai cu seams desfasurarea razboiului ruso-austro-turc din anii 1735-1739, care s-a Incheiat cu pacea de la Belgrad, $i fiI timpul caruia Tara Romaneasc5. si
Moldova au avut cel mai mult de suferit. Aceasta cronica, destul de arnanuniita In ce priveste prima parte a domniei sultanului Mahmud I (1730-1754), a fost folosita ca izvor si de Ierachita Vaarescu In opera sa Istoria otomaniceascd a Area puternicilor fi marilor impart*: 5, autorul recurgind in aceeasi masura si la cronicile lui Naima 9f Rasid. Extrasele alaturate cuprind atit zelatarile lui Subhi, cit $i ale lui Sarni

$i fakir despre tarile roman.

BIBLIOGRAFIE:
p. 48-49 ;( P.O. WI, p. 298-299; Tiirkiye An,siklopedisi (Enciclopedia Turciel), vol. VI, Ankara, }958, p. 170.
O.

5 Vezi Tezaur de monumente istorice (ed. Al. Papiu-Ilarian), II, Bucureti, 1863, p. 237-302

TARIH
Istanbul, 1783/84 (1198 H. ), 238 f.

Partea I
4
14

CRONICA LUI SAMI-SAKIR

EVENIMENTELE DIN ANUL 1143 1

SCHIMBAREA VOIEVODULUI TARII ROMANE$TI

Iskerlet-zade Nicolae, voievodul Tarii Romanesti 2, plecase cu doua luni mai inainte in lumea infernului. Slujbele familiei celui amintit mai sus, precum si credinta yi devotamentul ei fiind cunoscute Inca de mult, domnia a fost acordata, ca favoare, fiului sau, Constantin3. Cu toate acestea, domnia amintita a mai fost ceruta si de Mihail 4, care fusese mai ripainte voievodul Moldovei si care statea acum la palatul (klifk) sau din Kuru-Cesme 5. De aceea el a fost ales pentru domnia Tarii Romanesti si, In cursul lunii de mai sus 6? i-a pus cuca'. la Divanul imperial, potrivit obiceiului, . desavirsindu-si astfel faima printre cei de o seams cu el ...
24

EVENIMENTELE DIN AMA. 1144 7

32

NUMIREA VOIEVODULUI IN TARA ROMANEASCA

Iskerlet-zade Nicolae 8 fusese multi ani voievod in Tara Romaneasc fiind batrin, apucase drumul infernului, iar in locul sau fusese numit fiul sau, Constantin 8. Dupa ce statuse un timp oarecare pe scaunul sau de domnie, acesta fusese mazilit adus la Poarta fericirii In timpul evenimentelor 10. El se obligase s achite s predea vistieriei imperiale o sums oarecare de bani pentru ca avutiile $i lucrurile pe care le agonisise tatal sau, timp de mai multi ani, s nu fie confiscate pentru mirie. El a platit In rate suma amintita mai sus, pentru care Iii luase obligatia, si statea mazilit in coltul sau, supraveghindu-si mostenirea. Sinceritatea, credinta si devotamentul familiei mai sus aratate in serviciul de dragoman erau cunoscute de demnitarii Impa.'ratiei.
1 1143 H. = 17 iulie 1730-5 iulie
1731.

Nicolae Mavrocordat (1719-1730). ' Constantin Mavrocordat (3 septembrie-4 octombrie 1730), fiul lui Nicolae Mavrocordat. 4 Mihail Racovitii, numit In Tam Romaneasca. (octombrie 1,730-13 octombrie 1731).

I Kuru-cepne, cartier din Istanbul.


Nicolae Mavrocordat.

6 Rebi II 1143 H. = 14 octombrie-11 noiembrie 1730. ' 1144 H. = 6 iulie 1731-23 iunie 1732.

a Constantin Mavrocordat. E vorba de domnia dintre septembrieoctombrie 1730. 10 In aceasta perioada In Imperiul otoman au fost rLscoale care au dus la detronare. sultanului Ahmed al III-lea (1730).

256

DIEnMED SUSHI

De aceea, In ziva de marti, a 14-a zi a lunii djemazi 111, mai sus aratatul a primit cuca, potrivit obiceiului, la Divanul imperial, punindu-i-se pe spate pi caftanul (haat) de voievod 12. Fiind prezentat dup5. aceea In fata padisahului, renumele, rangul i cinstea sa au fost inaltate fats de ghiaurii de o seami

cuel ...
66
70

EVENIMENTELE DIN ANUL 11481a

<Vorbindu-se de acordarea unor posturi demnitarilor Porta, se spun):

Erau bine cunoscute cralinta pi devotamentul voievodului Tarii Romanesti, Iskerlet-oglu Grigore 141/4 in sh.jba de dragonian al Divanului imperial, pe care el o indeplinise mai )nainte de aceasta 15. De asemenea, el se distinsese printre cei de o searn6 cu cl 11 in timpul domniilor din Tara Romaneasca $i Moldova 1517, prin buna conducette a tarii si prin grija fata de sarmani, precum i

prin atentia i purtarea sa dreapta i prin stradania sa fata de raiale. De aceea sultanul a socotit scum ca el este capabil sa apere hotarele Moldovei. In felul acesta, i s-a acordat, ca favoare, din partea sublimului sah, domnia
Moldovei 16, iar Constantin voievod, care era voievodul Moldovei 17, a fost

investit cu domnia Tarii Romaneti 18, urmind sa alba grija $i sa depuna eforturi pentru indeplinirea sarcinilor care ii fusesera date. Astfel, caftanele (hil'at ) for au fost trimise la resedintele for de domnie prin cei care fusesera desemnati pentru instalarea for
<Numirea lui $ahin-Mehmed pasa, cu un numk oarecare de osti, ca sd stea prin partile Babadagului, spre a apka granitele Moldovei de atacurile cetelor rusesti N azacesti etc.>.

11 14 cemazi I 1144= 14 noiembrie 1731. I8 A doua domnie a lui Constantin Mavrocordat In Tara Romineasci (1731-1733).

Is 1148 H. = 24 mai 1735-11 mai 1736.


14

Grigore al II-lea Ghica; pins. atunci domnise in Moldova (1726-1/33) si in Tara

RomAneasci. (1733-1735).
11117 Vezi nota 14.

16 intre anii 1716-1726.


16 Lui Grigore al II-lea Ghica (16 noiembrie 1735-3 septembrie 1739). 17 Constantin Mavrocordat (aprilie 1733-16 noiembrie 1735).

Is La 16 noiembrie 1735 (a treia domnie).

73

Partea a II-a

CRONICA LUI MEHMED SUBHI

<Se aminteste de expeditia din 1711 (1123 H.) in Moldova si de cererea de pace a tarului Rusiei, Petru cel Mare, cu acest prilej, ca si de promisiunea de a restitui multe cettiti. Se recapi-

tuleaza unele evenimente de atunci>.


76
79

... La Babadag a fost numit ca serascher valiul de Oceacov, maria-sa Mehmed pap 1... S-a considerat potrivit ca maria-sa marele vizir 2, fiind numit serdar, sa porneasca spre Babadag i Isaccea, impreuna cu toate Wile islamice, fluturind steagurile.
<Corespondents, vizirului Mehmed pasa, serascher la Babadag, cu hanul tataresc, in vederea

ajutorarii celor asediati la Bender de catre nisi).


80

EVENIMENTELE ANULUI 1149 3

ACORDAREA TITLULUI DE VIZIR MIRIMIFLkNULUI KOLcAK-ILYAS PA$A .... AFLAT LA PAZA HOTINULUI

<Pornirea ostii de la Poarta spre Isaccea).


'81

NUMIREA VIZIRULUI MEHMED PA$A PENTRU PAZA CETATII CAFFA

Mai inainte de aceasta, Mehmed pap., serascher la Babadag, trecuse prin Isaccea pe sesul Cartal, de dincolo <de Dunare>, cu oaste nenumarat5., data sub comanda sa ...
luate de turci>.
83

<Se descriu atacurile date de rusi asupra cetAtii Azov si asupra Crimeii si unele mdsuri

Afar5. de aceasta, pentru apararea, asa cum se cuvine, a hotarelor norocbase se scrisese i se ceruse ca i muhaffzul de Hotin, Kolcak pap. 4, precum

i Grigore 5, voievodul Moldovei, s fie prezenti la ordia Imparateasca.


<Sosirea lui Kolcak papa si a hanului tataresc Fetih Ghirai pe sesul Isaccei, in luna cemazi II 1149 6>.
1 $ahin-Mehmed papa. Seid-Mehmed papa, mare vizir (9 ianuarie 1736-4 august 1737).

a 1149 H. = 12 mai 1736-30 aprilie 1737. 4 Kolcak-Ilyas pass. 5 Ligor, Grigore al II-lea Ghica, domnul Moldovei (1735-1739). 6 Cemazi II 1149 = 7 octombrie-4 noiembrie 1736.

258

MEHMED SUSHI

DISCUTII IN LEGATURA CU $EDEREA IN TIMPUL IERNII


84

Oceacovului, Moldovei i Hotinului s-a poruncit ogeacurilor de tunari si de arabagii sa ierneze la cetatea Isaccea, iar ortalele de ieniceri si de gebegii,

Temindu-se de eventuale atacuri din partea dusmanilor prin partile

care nu sosisera Inca la tirgul Babadag, sa ierneze in cetatile Chiba, Ismail $i Braila, precum si in alte locuri potrivite ale serhaturilor islamice. De aseme-

nea, s-a dat firman, asa cum s-a scris mai inainte, ca levenzii si oastea de provincie, recrutata din dialetul Bosniei, sa ierneze in Moldova, iar tunurile i munitiile existente la ordia imparateasca sa fie puse in cetatea Isaccea
95-96
PORNIREA 0$TILOR IMPERIALE DIN $ESUL BABADAG SPRE ISACCEA
<Luna zilhidjge 1149 7. Schimbarea locului de convorbiri la Nemirova, la cererea internuntiului Austriei>j
96
101

EVENIMENTELE ANULUI 1150

NUMIREA UNOR CETE DE OSTA$I PENTRU PAZA HOTARELOR

In acest timp, ma'ria-sa marele vizir s-a straduit, cu ajutorul lui Allah, sa organizeze Si s aranjeze treburile hotarelor islamice. Pentru aceasta, el a trimis incontinuu ostasi i zaherele in Moldova si Tara Romaneasd, precum si in alte locuri mai apropiate de granita, intarindu-le i fortificindu-le. Apoi, numindu-1 pe boliikbasi Djevher aga basbug peste ceata de levenzi ai lui Deli-Regeb acesta a fost trimis impreuna cu beiul Tarii Romanesti 9 ca sa-i scoata pe afurisitii austrieci de la hotarul pe unde patrunsesera
113

<Discutii cu internuntiul Austriei, Thalmann, cu privire la razboi si pace. In numele


pArtii otomane participl la tratative Ragib Mehmed efendii Austriecii acuzh pe turci de aducerea ostirii la Babadag. Ragib pasa prezinth marelui vizir 10 un raport cu privire la mersul convorbirilor si sp une urmAtoarele>:

114

a primului ministru, atunci sa ne Inapoiati, de asta data, cetatea Nis, pe care ati luat-o fara stire. In caz contrar, dad va opuneti, not avem porunca sa ne intoarcem4. Atunci austriecii ne-au facut cunoscut printr-o scrisoare sigilata ca nu va putea fi incheiata pacea pins ce nu li se va da cetatea Nis

Acum n-a mai ramas timp. Daca doriti sa reinnoim pacea potrivit scrisorilor sosite mai inainte la oastea imparateasca din partea cezarului de la Viena i

Intr-o zi, trimitindu-se un om imputernicitilor austrieci, li s-a spus:

i pins ce nu le va ramine partea cealalta a Pill Romanesti 11 si pin& cc nu li se vor da citeva cetati de la hotarele Bosniei. Ei ne-au trimis aceasta scrisoare ca fiind ultimul for cuvint".

<Se mai arath a, in urma acestor discutii zadamice, delegatul turc s-a intors la oaste >.
7 Zilhicce 1149 = 2 aprilie

I 1150 H. = 1 mai 1737

10 Mare vizir devenise Muhsinzade Abdullah pasa (5 august 11 Adica Oltenia.

20 aprilie 1738. Constantin Mavrocordat (1735-1741).

30 aprilie 1737.
19 decembrie 1737).

TARIH

259

CUCERIREA

SUPUNEREA CRAIOVEI

<In Craiova se g5seau vreo trei mii de austrieci. Muhafizul de Vidin a aflat cd ei asupresc raialele de acolo>.

De aceea, depunind eforturi pentru a indeparta i a inlatura din acele parti i din acele tinuturi nebuniile afurisitilor amintiti mai sus i pentru a
salva oraul acela, aflat in miinile for nenorocite, el 12 i-a trecut, cu un numar oarecare de oti, cal5.uzite de victorie, peste podul construit, pe Husein aga,

chehaiaua sa, i pe Suleiman aga, miralemul mariei-sale sultanului, i i-a trimis in localitatea amintita mai sus. Acetia, la rindul lor, au pornit in grabs spre oraul Craiova, asa cum primisera porunca. In a patra zi a lunii
regeb cel unic 13, luni, au pus, cu semne de victorie, piciorul in orasul amintit, impreuna cu ostile purtatoare de glorie. Cind au atacat cu dumanie hanul de piatr5., pe care vrajmaii cei afurisiti 11 construisera in oraq i in care se intarisera, avind in jur anturi i palisade, at