/$ko

EXTRASE
VOLUM INTOCMIT

de Mustafa
A.

SFIR$1TLIL SEC,XV1

ehrr

1NCEPUTUL SEC. XIS

EDITUfcA ACAttEtlfEt

Pr

LIcti

ii*LiFti, Atli

ACADEMIA DE 5TIINTE SOCIALE BSI POLJTICE A REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA

INSTITUTUL DE ISTORIE N. IORGA" ,
INSTITUTUL DE STUDII SUD-EST EUROPENE

Izvoare orientale privind istoria Rorudniei

Iv

CRONICI TURCESTI PRIVIND TAR1LE ItOMANE

Extrase
VOL. III

Sfiritul sec. XVI

inceputul sec. XIX

Volum intocmit de
MUSTAFA A. MEHMET

EDITURA ACADEMIEI REPUBLIC!! SOCIALISTE ROMANIA

Bucuresti
1980

TURKISH CHRONICLES CONCERNING THE ROMANIAN PRINCIPALITIES

EXCERPTS
III

End of the 16th century

beginning of the 19th century

TYPEIAICHE XPOHHKH 0 PYMbIHCKHX KH5DKECTBAX

BbIgEMICKI4

TOM III KOHer; XVI

Hagan() XIX BB.

EDITURA ACADEMIEI REPUBLICII SOCIALISTE ROMANIA R 79 717, Ca lea Victoriei 125, Sector 1, Bucure#1

CUVINT INTRODUCTIV
Volumul al III-lea al seriei Cronici turcefti privind la'rile romdne (Extrase)

imbogItete colectia de Izvoare orientale privind istoria Romaniei" 1, care ii propune sa valorifice sursele narative i documentare turco-islamice referitoare la trecutul poporului roman. Volumul de fata invedereaza ritmul sustinut in care se desf6.oara munca in acest domeniu, ceea ce oblige !ma pe specialiti sa-i intensifice Si mai mult eforturile pentru a face accesibile, cel putin in traducere, istoricilor i altor cititori, necunoscatori ai limbilor turco-islamice, cronicile i documentele de provenienta orientala. In acest domeniu exists un cimp vast de investigatii, atit in privinta izvoarelor narative, cit i a celor documentare. In volumul al III-lea, din numarul mare de cronicari consacrati, ant fost nevoiti s selectionam i sa includem, din cauza spatiului rezervat unui volum, doar un numar restrins de autori care au trait qi au scris, in cea mai mare parte a vietii lor, in cursul veacului al XVIII-lea, dei unii dintre ei (de ex. Naima) s-au nascut in secolul anterior, iar altii (de ex Ahmed Asim) au trait i au scris qi la inceputul veacului al XIX-lea. Cit privete limitele cronologice ale relatarilor, volumul al III-lea cuprinde cronicile care descriu evenimentele otomane incepind din anul 1591 (1000 H.), cum este cronica lui Mustafa Naima, qi pink la anul 1808, data cu care se incheie opera istoriografului Ahmed Asim, informatiile for referindu-se astfel la o perioada de peste dou'a secole din istoria poporului roman, respectiv din preajma inscaunarii lui Mihai Viteazul qi pins la primii ani ai razboiului ruso-turc dintre 1806 i 1812, care s-a incheiat prin pacea de la
Bucureti (1812).

Pe de alta parte, se cuvine mentionat i faptul ca cronicarii selectati pentru acest volum se succed, fiecare tratind evenimentele in continuare, de la punctul lasat de predecesor, far. reluarea for de la inceputul istoriei otomane sau de la alte. date, aa cum se observe la cronicarii din perioadele
crearea postului de istoriograf oficial al Curtii otomane, cunoscut sub denumirea de vak'aniivis, in sensul de cronicar aulic.

anterioare (vezi vol. I i II). Aceasta continuitate stricta se explica prin

Este adevarat ca i in trecut, pe linga unii cronicari care i-au scris operele din initiative personals, pentru preaslavirea faptelor de arme ale

ai Imperiului otoman. Dar alcatuirea de cronici sub aceasta forma a avut multa vreme un caracter sporadic. Putem aminti, de pada, de Idris Bitlisi

turcilor osmanlii, au existat i cronicari desemnati fie de sultani, fie de marii viziri sau de alti dregatori. Aceqtia pot fi socotiti printre primii analifti oficiali
(m. 1520), care i-a redactat opera He,st Bihift (Cele opt Paradisuri) din porunca

1 PinA. In prezent au aparut: Cronici turce,sti privind Idrile ronulne, vol. I, Bucurefti, 1966 (ed. M. Guboglu si Mustafa A. Mehmet) ; vol. II, 1974 (ed. M. Guboglu); Documente turce,sti privind istoria Ronuiniei, vol. I (1455-1774), 1976 (ed. Mustafa A. Mehmed).

VI

CUVINT INTRODUCTIV

sultanului Baiazid al II -lea (1481-1512) 2, sau de Hodja-Sa'adeddin efendi (m. 1599), consideraf de unii istorici ai Imperiului otoman ca primul vak'anfivis" (cronicar oficial) 3. In disputa pentru intiietate in aceasta functie participa i NiandjiAbdurrab.man pap., care ar fi fost numit de sultanul Mehmed al IV-lea (1648descrie evenimentele epocii sale a. Dar titlul de vak'aniivis s-a incetatenit i a capatat un caracter perma-

1687), in anul Hegirei 1074 (1663/1664), printr-o porunca verbala", sa

nent la curtea sultanilor turci data cu Mustafa Naima, care a fost numit in aceasta functie in ultimul an al veacului al XVII-lea. Faptul a marcat totodata trecerea la o noua etapa a istoriografiei otomane, depaqindu-se astfel faza a4a-ziilor fahnamedjii (scriitori de cronici pentru sultan), care au cuprins o adevarata epoca, alaturi de cronicarii particulari sau de cei desemnati s5. consemneze diferite evenimente.

Discutind fazele istoriografiei otomane, indeosebi trecerea de la titlul

de fahnamedji la cel de vak'aniivis, istoricul turc Mehmed Arif a exprimat inca

demult parerea ca, intrucit in majoritatea istoriilor Naima este aratat ca

primul vak'aniivis, se impune sa acceptam schimbarea de la el incoace a titlului de ;ahnamedji in cel de vak'aniivis"5.

Tinind seama tocmai de aceasta trasatura caracteristica a istoriografiei otomane din secolul al XVIII-lea, in volumul de fats au fost incluse numai cronicile in care tratarea evenimentelor a fost .preluata de un autor de la punctul Mat de predecesor. Este adevarat ca in acest timp i alti cronicari au fost desemnati ca vak'aniivis, dar, fie ca an detinut aceasta functie un timp scurt, fie ca nu i-au putut desaviri insemnarile, relatarile unor astfel de autori an fost Inglobate in cronicile anal4tilor mai importanti, aa cum se specifics, dealtfel, i In biobibliografiile consacrate fiecarui cronicar care i-a gasit locul fns volumul de LW Astfel, opera lui Mustafa Naima a fost continuata de Mehmed Raid, la care Kiiciiik-Celebizade Ismail Asim Efendi a scris o anexd (Zeyl-i Rapid), urmind apoi cronica lui Mehmed Subhi, in care au fost incluse i relatarile
lui Sami i fakir, iar opera lui Mehmed Subhi a fost preluata de Izzi SuleimanEfendi, dupa care a trecut ca vak'aniivis Ahmed Vasif, alternind cu alti cronicari, ceea ce 1-a 9i determinat sa-i completeze opera i cu descrierile acestora, tocmai pentru respectarea continuitatii relatarilor. Doar intre sfiritul cronicii lui Ahmed Vasif (anul 1774) inceputul operei lui Ahmed Asim (anul 1787) se constata un hiatus de \ire 13 ani in cronicile deja tiparite. Pentru aceasta perioada exists izvoare suficiente, in manuscris, dar de nu an fost la indemina

noastra in cursul intocmirii acestui volum. In notele biobibliografice, dei acestea au mai mult un caracter general, informatiy, s-au facut unele aprecieri asupra autorilor qi operelor lor ; de aceea nu consideram necesar sa insit5.m aici asupra unor detalii.
Mustafa A. Mehmed, Hronika Idrisa Bitlisi v kacestve istocinika po istorii pokorenia Balkanskogo poluostrova turkami, in Revue des etudes sud-est europeennes", tome III, 1965,

nr. 1-2, p. 97.

3 J. von Hammer, Histoire de l'Empire Ottoman (ed. Hellert), vol. I, p. XXVIII. 4 Mehmed Arif, Silsile-i Vukuat-i Devlet-i Aliyede :apt edilmeyen 1142 senesi hildistits (Evenimentele din anul 114.2 (1729-1730) care nu an fost cuprinse in analele dinastiei otomane),

in T.O.E.M.", vol. I, nr. 1(1910), p. 53.

6 Ibidem.

CUVINT INTRODUCTIV

VII

Daca ar fi s ne referim totusi la unele trasaturi ale izvoarelor narative incluse in volumul de fata, putem spune ca, relatind evenimentele de la sfirsitul secolului al XVI-lea pina la Inceputul veacului al XLX-lea, ele strabat doua faze deosebit de importante din istoria Imperiului otoman: faza eforturilor pentru mentinerea mostenirii ramase de la Soliman Magnificul (1520a declansarii marii retrageri de dupa dezastrul din fata Vienei (1683).

1566), caracterizata printr-o stagnare relativa, si faza decaderii puterii turcesti in Europa pina la razboiul ruso-turc din 1806-1812, ca urmare
relatari despre campaniile repetate ale turcilor Inspre Ungaria si tarile romane la sfirsitul secolului al XVI-lea, despre razboaiele duse cu austriecii, polonii si rusii In decursul veacului urmator, despre marele asediu al Vienei din 1683, precum 1i evenimentele care s-au succedat dupa aceea pina la pacea de la

In consecinta, in cronicile din volumul al III-lea, cititorul poate gasi

Carlowitz (1699), despre campania de la Prut din 1711, razboaiele turcoturco-austriece, Incheiate cu pacea de la Passarbwitz (1718), venetiene ca si despre primele razboaie de proportii maxi duse de Imperiul otoman in a doua jumatate a secolului al XVIII-lea 5i Inceputul celui urmator cu Rusia si Austria, a caror alianta capata o frecventa tot mai mare datorita fie unor scopuri politice comune, fie rivalitatii surde fata de viitorul teritoriilor ce puteau sa iasa din sfera influentei otomane. Evenimentele de mare anvergura din perioadele amintite au determinat integrarea istoriei otomane in istoria universals, cu implicatii serioase asupra sortii poporului roman, mai ales el tarile roman (Moldova, Tara Romaneasca si Transilvania) deveneau adesea teatrul unor operatiuni militare pustiitoare. In acest cadru general istoric, cronicarii otomani au consemnat aproape Rate evenimentele mai semnificative, fie aducind elemente not fata de faptele In general cunoscute, fie confirmind celelalte izvoare narative sau documentare care amintesc de aceleasi evenimente sau fapte istorice. Luate separat, intre cronicile din volumul de fats se constata o disproportie vizibila in privinta cantitatii informatiilor despre tarile roman. Totusi, in totalitatea tor, ele cuprind relatari ample despre trecutul popbrului roman,
desi numarul cronicilor din acest volum este relativ mai mic fata de volumele anterioare.

Pe de alts parte, din lectura cronicilor incluse In acest volum rezulta cu mai multa claritate pozitia autorilor atit fata de cauzele decaderii Imperiului otoman, cit si fata de stiinta istorica in general, unii autori mergind pink la schitarea unor conceptii proprii asupra istoriei. Incepind cu Naima, considerat cel mai mare istoriograf al Imperiului otoman, i pink la Ahmed Asim, aproape fiecare cronicar a exprimat, intr-un fel propriu, necesitatea descrierii evenimentelor asa cum s-au petrecut ele, straduindu-se totodata sa gaseasca si cauzele reale ale slabirii treptate a puterii de alts data a turcilor osmanlii pe planul istoriei niondiale. De relevat este faptul ca, desi o buns parte din explicatiile for nu depasesc In general conceptiile cronicarilor medievali, viziunea istoriografilor otomani din veacul al XVIII-lea, indeosebi a celor inclusi in volumul de fata, dovedeste totusi efortul acestora de a lua in consideratie o serie de cauze objective ale dec5.derii Imperiului otoman, fie de natura social - economics, fie politico-militara. De asemenea, cu toata pozitia for oficia.15.', multi dintre
ei (Naima, Vasif, Asim s.a.) si-au indreptat adesebri ascutisul criticii impotriva unor personalitati pblitice care raspundeau de destinele Imperiului otoman.

VIII

CUVINT INTRODUCTIV

Aceste critici deveneau cu atit mai vehemente cu cit se refereau la personalitati

a caror activitate avea efecte negative, datorit5. insucceselor for politice, militare etc. Din punctul de vedere al limbii, istoriografii otomani din secolul al

XVIII-lea se caracterizeaza printr-o elocventa deosebita, In care plasticitatea expresiilor se Imbina cu retorica orientala, ajunsa la un stadiu de maturizare, in timp ce bogatia ideilor se finalizeaza adeseori intr-o serie de consideratii chiar qi asupra filozofiei istoriei. Astfel, istoriografia otomana din secolul al XVIII-lea a lasat in urma

metoda simplei Inregistrari a faptelor Intr-un stil mai mult sau mai putin apologetic, cronicarii din aceasta perioada ajungind la nivelul interpretarii

fenomenelor social-politice, In efortul for de a deslui sensul istoriei, In impre-

jurari deosebit de complicate, care afectau, direct sau indirect, soarta Imperiului otoman. De asemenea, pe linga alte cronici anterioare, marturii orale sau experienta personala, folosirea pe scars larga i a corespondentelor diplomatice fie prin redarea continutului for rezumativ, fie prin transcrierea partilor esentiale ale acestora, ca si copierea a numeroase tratate ale Portii cu alte state, tratate numite ahidname, confers cronicilor din veacul al XVIII-lea o importanti deosebita, dindu-le i o valoare documentary de necontestat. Uneori, ele servesc chiar i la datarea unor documente otomane sau la precizarea altor elemente mai putin dare din cuprinsul acestei serii de izvoare. Daca nu toate, cel putin unele din trasaturile amintite mai sus pot fi remarcate si In extrasele alaturate, dei ele se refers de obicei la fapte concrete legate mai mult de tarile romane. Din punctul de vedere al interpretarii evenimentelor istorice, aceasta oglindWe pozitia oficiala de la Curtea otomana. Tinem sy precizam totodata ca in acest scurt Cuvint introductiv nu ne-am propus sa facem aprecieri separate pentru fiecare cronicar In parte In privinta informatiilor referitoare la trecutul poporului roman, acestea
fiind amintite In notele biobibliografice consacrate fiecarui cronicar. Subliniem

numai faptul ca relatarile cronicarilor otomani cuprind multiple aspecte ale relatillor romano-turce din aceasta peribada, mai cu seama sub raport politico-militar, juridic qi social-economic. Dintre ele se desprind cu mai
multa pregnant5.: formele de manifestare a dependentei tarilor romane fat5. de Poarta, lupta poporului 'roman Impotriva oricarei dominatii strain, caracteristicile domniilor pamintene i fanariote, situatia i sarcinile ce cadeau asupra tarilor romane In timpul diferitelor razboaie care s-au succedat In

acest interval de timp .a. De asemenea, prin natura condijiilor istorice de atunci, informatiile
cronicilor din volumul al III-lea depa'esc hotarele tarilor romane propriu-zise,

relatarile referindu-se, Intr-o masura mai mica sau mai mare, i la spatiul balcanic, ca i la tarile Invecinate, cum ar fi Polonia, Rusia sau Austria, qi chiar la taxi mai indepartate, ca Franta, Anglia s.a. Largirea acestui cadru informational se impune pentru intregirea tabloului relatarilor cronicarilor respectivi cu privire la trecutul poporului roman. Faptul in sine Invedereath desfaurarea permanents a istoriei poporului roman In contextul relatiilor internationale, pe un plan general european.

CUVINT INTRODUCTIV

IX

aproape fiecare cronica, ele cuprinzind toata bogatia de stil i de expresii a celor trei marl limbi islamice orientale: turca, araba i persana. Se cuvine sa precizam aici i faptul ca, in principiu, materialele incluse In aceasta serie se bazeaza pe cronici deja publicate in limba turca, dupa un manuscris sau altul, fie considerat de editori ca mai reprezentativ sau mai complet, fie ca nu se cunoteau, la data editarii, alte manuscrise mai bune ale aceleia0 opere. Acest lucru a facut ca izvoarele narative otomane sa aiba In genere o valoare tiintifica inegala, inclusiv sub aspectul informatiilor privitoare la istoria relatiilor romano-turceti timp de mai multe secole. Cu toate acestea, luate in ansamblul lor, cronicile turceti prezinta, in cadrul izvoarelor narative strain, o importanta deosebita pentru elucidarea unor aspecte Inca mai putin dare ale istoriei poporului roman. Daca s-ar fi Weptat s fie descoperite toate manuscrisele unei cronici i apoi traduse, este mai mult ca sigur ca informatiile furnizate de cele trei volume aparute pina acum ar fi ramas Inca multa vreme necunoscute de majoritatea istoricilor, iar publicul larg de cititori nu ar fi aflat de existenta unor astfel de izvoare. . Introducerea acestor informatii in circuitul tiintei istorice romaneti, cel putin sub forma de traduceri, inlesnete un prim contact mai apropiat cu izvoarele narative otomane, atit al istoricilor, cit i al publicului cititor, necunoscatori ai limbii turceti in general i ai limbii turco-osmane in special. Desigur, ar fi fost de dorit publicarea acestor extrase atit In traducere, cit i in facsimile, dupa original, dar In conditiile actuale nu se poate Inca depai faza dezideratelor", facsimilele introduce in volumul de fata, ca i cele din volumele anterioare, avind doar un caracter ilustrativ.

Cit prive#e tradacerea textelor, s-a cautat ca aceasta s reflecte cit mai fidel continutul pasajelor originale corespunzatoare, chiar cu riscul sacrificarii, uneori, a formelor literar-artistice, la care se preteaza de fapt

Pe de alts parte, numarul destul de mare de cronici incluse in cele

trei volume a dus i la suprapuneri, in sensul ca aceleai evenimente sint des-

crise de doi sau de mai multi cronicari, fie datorita faptului ca au trait cam in aceea0 vreme, fie din cauza ca unii au reluat de la inceput tratarea istoriei otomane. Aceasta constatare este valabill mai cu seam& pentru volumele I i II, in care se suprapun perioadele, deci Si informatiile referitoare la tarile romane. In ceea ce privete volumul al III-lea, acesta are un dublu caracter. Pe de o parte, el reprezinta o reluare, dar intr-o sinteza superioara, a evenimentelor cuprinse i primele doua volume, incepind cu ultimul deceniu al veacului al XVI-lea, deci cu epoca lui Mihai Viteazul (vezi Mustafa Naima), iar pe de alts parte ofera cititorului evenimentele in succesiunea tor, datorita continuitatii cronicarilor aulici". Dar, in cele mai multe cazuri, urmarirea anumitor evenimente istorice impune totui consultarea tuturor cronicilor care se refera la el. Acest lucru este cu atit mai necesar, cu cit aproape fiecare cronica introduce elemente

not in tratarea faptelor istorice.

*
i in volumul de fats nu au putut fi Invinse toate dificultatile, mai ales in
privinta identificarilor de persoane, de locuri .a., fie din cauza formelor corupte

Trebuie mentionat i aici faptul ca, intocmai ca in volumele anterioare,

de autori, fie datorita alterarilor la care au fost supuse de editori. Totui, acestea nu constituie un impediment pentru intelegerea relatarilor unuia

CUVINT INTRODUCTIV

sau altuia dintre cronicari. Cercetarile viitoare pot aduce, desigur, unele
15.muriri Si in aceste privinte, dupes cum, pe masura largirii posibilitatilor de consultare a diferitelor manuscrise, vor putea fi extinse investigatiile i asupra

continutului informatiilor respective. Cazurile indoielnice au fost indicate prin mentiunea probabil". iar numele de persoane i de locuri ramase neidentificate au fost atenjionate prin ( ?).
Pe de alibi parte, dat hind faptul ca seria de Cronici turcesti nu cuprinde Indice (de persoane, de locuri), s-a considerat util, pentru consultarea volumului de fats, sa fie trecute i In note denumirile onomastice i toponimice din text, inlesnind astfel cititorului identificarea for in ansamblul volumului.
Cit privete datele Hegirei, acestea sint redate in cronici, in cea mai mare parte, in litere, iar Intr -o serie de cazuri sint incomplete, in sensul ca, in cadrul

descrierii evenimentelor dintr-o luna oarecare, autorii mentioneaza adesea doar ziva (de pilda 15, 20 .a.), cu specificatia din luna mentionata mai sus", fares a mai indica de fiecare data luna respective, iar asupra anilor corespunzatori reveneau i mai rar. Din aceste considerente, datele Hegirei, de asemenea, au fost coborite in note, efectuindu-se totodata i completarile necesare (luna

i anul), pentru a Inlesni, in felul acesta, consultarea volumului de fa4 i sub raportul cronologiei. In aceasta privinta, pentru a evita, pe cit posibil, unele dificultati tehnice de editare, intregirea datelor Hegirei s-a facut fail a se mai introduce

paranteze unghiulare (de pilda 15 muharrem 1050 si nu 15 <muharrem 1050)), iar tiparirea, in volum, a cronologiei musulmane in caractere cursive o diferentiaza si mai evident fats de datele erei noastre. Dupes cum s-a mentionat, dealtfel, i in volumele anterioare, la cronicarii otomani denumirea unor taxi tsi popoare difera oarecum de cele cunoscute in general: Bogdan sau Kara-Bogdan = Moldova, Eflak = Tara Romaneasca, munteni ; Erdel = Transilvania, transilva'neni; Leh = Polonia, poloni ;

Nempe = Austria, austrieci; Mosko = Rusia, rui, moscovifi etc. Acelai lucru se poate spune i despre unele denumiri de localitati: Biikres = Bucureti, Yerkokii = Giurgiu, Ibrail = Braila, Kalas = Galati, Kili = Chilia,
Akkerman = Cetatea Alba, Kule = Turnu <Magurele>, V arad = Oradea .a.

Aceste denumiri nu au fost repetate de fiecare data, in paranteze rotunde sau intr-alt chip, alaturi de denumirile ob4nuite, pentru a nu Ingreuia cursivitatea textului. Terminologia folosita de cronicarii turci variaza i ea in functie de natura raporturilor cu popoarele in cauza. De aceea i in volumul de fata pot fi Intilnite cuvinte de lauds la adresa unor principi, domni, regi sau popoare, dar lsi expresii dure, ca: raufacatori ( faki, dk, bed-faal ), blestemat sau afurisit (le in, in sensul de diavol), ghiaur (kcifir ), adica necredincios .a., care definesc, in fond, pozifia cronicarilor respectivi fata de unii domni,
principi, regi sau imparati, ca Si fata de popoarele la care se refereau. Dealtfel, asemenea expresii au fost folosite in mod curent de-a lungul epocii medievale atit de care turci fata de popoarele cretine, cit i de cretini fata de popoarele musulmane. Pe de alta parte, volumul de fata cuprinde i o serie de rezumate pentru

a se stabili o leg5.tura cauzala intre diferite informatii. Aceste rezumate au fost incadrate in < >, ca i cuvintele sau expresiile introduse pentru
lamurirea textului.

CUVINT INTRODUCTIV

XI

Pe de alta parte, fiind vorba de izvoare orientate, s-a considerat necesara si mentinerea unor termeni sau denumiri de institutii turco-islamice, oferindu-se astfel cititorului elemente mai- concrete si sub acest aspect. In limita posibilitatilor, au fost date si corespondentele for in limba romans, dar In cele mai multe cazuri denumirile respective au fost lasate asa cum s-au incetatenit ele in limba romans (ex. cadiu, capugibasi s.a.), dindu-se in paranteze rotunde si terminologia originals in turca moderns (ex. kadi, kapuctbao, alit beliik etc.). Institutiile mai putin cunoscute au fost transcrise Intr -o forma accesibila cititorului roman, pentru o lectura cit mai corecta, cum ar fi, de pilda : zilhidjge (zilhicce ), ogeac (Ocak ), tescheregiu (tezkereci ) s.a. De asemenea, dat ffind faptul ca extrasele alaturate nu sint insotite de facsimile, s-a preferat mentinerea in traducere si a unor termeni specifici ca: bei (bey) sau voievod (voyvoda ), pentru domnii roman, raiale (re'aya ), pentru supusi, vilaiet (vildyet), desemnind si tarile roman, ca si alte expresii care definesc adeseori chiar pozitia autorului fata de o situatie sau alta, fata de un eveniment sau altul etc. Pentru a veni in sprijinul cititorului, la sfirsitul volumului s-a Intocmit un Glosar, indicindu-se eventualele variante sau dindu-se explicatii In legatura cu termenii si institutiile turcesti In cauza. Terminologia turco-islamica cu caracter specific a fost plasata fie in text, fie In subsolul paginilor, pe de o parte pentru a nu ingreuia cursivitatea lecturii, iar pe de aka parte, pentru a nu suprainarca notele. Astfel, termenii mai simpli au fost lasati In text, in paranteze rotunde (de ex. ahidname, fetihname, bey s.a.), iar expresiile mai complexe au fost trecute in note (de ex. bind emini, Anadolu muhasebecisi
.a.)

*
privind Wile roman. Cele trei volume aparute 'Ana acuma cuprind stiri
despre trecutul poporului roman pe o perioada de peste cinci secole, respectiv, de pe la sfirsitul veacului al XIV-lea si pink* la Inceputul veacului al XIX-lea.

Cu volumul al III-lea se incheie primu/ ciclu din seria Cronici turcesti

Aceasta nu inseamna insa ca au fost epuizate toate cronicile otomane care privesc tarile romane. Dimpotriva, zeci de cronici otomane asteapta sa fie
ele cuprind, implicit, relatari si despre trecutul poporului roman. Aprecierea de mai sus este valabila si pentru cronicile referitoare la perioada cuprinsa in volumul de fata si care nu au putut fi incluse aici. Nu mai vorbim de celelalte categorii de izvoare narative, cum ar fi: Miinfe'at (Epistolare), Fetihname (Carte de cucerire), Gazavatname (Carte de expeditie sfinta) etc. Orice incercare de a intocmi o lista ekhaustiva in aceasta privinta ar ramine incompleta. Cade in sarcina specialistilor ca aceste izvoare A. fie cercetate, in masura posibilitatilor, pentru selectarea si publicarea informatiilor privitoare la trecutul poporului roman. De mentionat ca unele din aceste izvoare cuprind stiri pe linia cronicilor publicate In primele trei volume, iar altele dau informatii suplimentare sau descriu evenimentele Intr -un chip diferit, asa cum le-au trait si le-au vazut sau asa cum le-au cules din alte izvbare sau cum le-au auzit autorii respectivi. De aceea akatuirea unui alt ciclu de extrase din cronici turcesti,
6 Vezi Anexa de la sfirqitul Cuvintului introductiv din volumul de fata.

cercetate, unele ffind publicate demult, iar altele aflindu-se inca in manuscris. Descriind istoria Imperiului otoman, fie de la inceput, fie de la o anumita data,

XII

CUVINT INTRODUCTIV

precum si din celelalte izvoare narative otomane va impune reluarea informatiilor referitoare la tarile roman de la inceputurile raporturilor romanoturce pink in secolul al XIX-lea, pe baza acestor noi izvoare otomane, unele contemporane, iar altele mai ttrzii, unele mergind pe urmele stirilor deja cunoscute, iar altele cuprinzind relatari noi, adesea, nu lipsite de importanta. In consecintk, turcologilor le revine sarcina permanents de a pune mereu la indemina specialistilor, ca si a marelui public cititor, necunoscatori
ai limbii turce, cit mai multe informatii din cronicile otomane, care, impreunk cu seria: Documente turce,sti, in curs de editare, alcktuiesc, fara indoiala, unele

dintre cele mai importante izvoare straine ale istoriei poporului roman.

Este cazul sa mentionkm aici i contributia altor specialisti la alcatuirea seriei de Cronici turcesti. Asa a fost, de pilda, efortul depus de prof. Seit-Abdullah Muratcea, care a lucrat in acest domeniu timp de mai multi ani, traducind o serie de cronici destul de dificile, mai cu seams sub aspectul limbii. Aceste traduceri au fost incluse in volumele anterioare: cronica lui Tursun Bey (vol. I); cronica lui Sa'adeddin (vol. I); cronica lui Mehmed Ha life (vol. II); cronica lui Findiklill Silandar Mehmed Aga (vol. II).

Incheiem acest scurt Cuvint introductiv cu convingerea ca ambele serii (Cronici i Documente) vor fi imbogatite in anii urmatori cu alte volume. Ne exprimam, cu acest prilej, toata gratitudinea noastra fata de conducerea

pentru valorificarea surselor narative i documentare de provenienta turcoislamicl. De asemenea, multumim cercetktorilor Si specialistilor care, intr-un fel sau altul, au contribuit la definitivarea volumului de fat5.: prof. Alexandru Elian, pentru sugestii i indrumari, Marina Vlasiu, Maria AlexandrescuDersca Bulgaru i Ioan Matei, pentru referate judicioase, Mihail Guboglu, pentru unele verificari-traduceri (in colaborare). Totodata, prezentam recunostinta noastra conducerii Editurii Academiei Republicii Socialiste Romania, precum i Redactiei de istorie pentru efortul pe care it depun in vederea editarii in conditii optime a unor materiale deosebit de dificile prin insksi provenienta tor, dar utile, pentru elucidarea unor aspecte Inca mai putin dare din trecutul poporului roman si al relatiilor sale internationale.
MUSTAFA ALI MEHMET

Institutului de istorie N. Iorga", unde a fost initiata intocmirea colectiei de Izvoare orientale privind istoria Romaniei", i fata de conducerea Institutului de studii sud-est europene, unde se concretizeazk, treptat, eforturile

la Editura Academiei, in pregatire pentru tipar, a aparut, in

cadrul Universitatii din Bucuresti, Facultatea de istorie si filozofie, o Crestomage tura (multiplicarea dupel un text dactilografiat )* ,
Mihail Guboglu, Crestomalie tura. levoare narative privind istoria Europei orientate ,si centrale (1263-1683 ), Bucureti, 1978, 900 p.

NOTA. In timp ce volumul al III-lea din Cronici turce,sti se afla

CUVINT INTRODUCTIV

XIII

cuprinzind traducerea unor pasaje din diferite izvoare turco-

osmane, unele referitoare la Imperiul otoman, in general, iar altele privind relatiile romano-turce in diferite perioade. Lucrarea este destinata unui cerc restrins de cititori, dupa cum se mentioneaza intr-o nota speciall. Cititorul gasWe in aceasta crestomatie i informatiile despre tarile romane din cronica lui Mustafa Naima, incluse in volumul

de fats. In crestomatia mentionata, cea mai mare parte a informatiilor respective au fost atribuite unui alt cronicar, *arih-illMenarzade (p. 403-659), lui Naima revenindu-i doar o parte infima (p. 660-767), ceea ce nu este indreptatit, dupa parerea noastra, din care cauza in volumul al III-lea din Cronici turce,sti toate aceste pasaje sint considerate ca apartinind lui Naima.
Precizam faptul ca informatiile din cronica lui Naima despre tarile romane au fost traduse de not (M. A. Mehmet) acum mai bine de dou5, decenii, in cadrul obligatiilor de serviciu la Institutul de

istorie N. Iorga" i apoi la Institutul de studii sud-est europene.

M.A.M.

ANEXA
CRONICI OTOMANE NECERCETATE PRIVIND ISTORIA POP ORULUI ROMAN

Beir Celebi, Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), Ms. Bibl Izzet Koyunoglu, Konya; Istanbul, 1946 (ed. de Ismail H. Ertaylan). Se refers la Inceputurile raporturilor roma.no-turce. Kivami, Fetihname-i Sultan Mehmed (Cartea cuceririlor sultanului Mehmed al II lea), ed. F. Babinger, Istanbul, 1955 (descrie evenimentele de pe vremea domniei sultanului Mehmed al II-lea: 1451-1481). Hadidi, Tarih-i Al-i Osman (Istoria dinastiei otomane), ms. Istanbul, Bibl. Universitatii, T. 1268; Istanbul, Bibl. Silleymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2081 (vezi i G.O.W., p. 59-60). Sahname-i Nadiri (Cartea Sahului, de Nadiri), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 1124 (descrie expeditia sultanului Osman al II-lea la Hotin in 1621) (G.O.W., p. 169-170). Ibn Kemal (Kemalfiapazade, xn. 1535), Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), ms. Istanbul, Bibl. Nuruosmaniye, nr. 3078 (despre evenimentele de la Inceputurile statului otoman). Abdiilkadir Efendi (Tofipulark&ibi, m. 1645), Tevarih-i Al-i Osman (Cronica dinastiei otomane), ms. Bibl. Nat. Viena, nr. 1053; Istanbul, Tiirkiyat Enstitusii, nr. 208/1956; Istanbul, Bibl. Siileymaniye,
fd. Esad Efendi, nr. 2151 (descrie evenimentele incepind cu domnia lui Mihai Viteazul).

Abdurrahman Abdi pap (m. 1692), Vekayiname ( Cronica evenimentelor), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapf, fd. Hazine, nr. 1363; Istanbul, Bibl. Baiazid, nr. 5154 (trateaz5. evenimentele dintre anii: 1648 i 1682 (1058-1093 H.) (vezi i G.O.W., p. 227-228). Damad Mehmed pap, Defterdar (m. 1717 = 1129 H)., Zilbdet-ill-vekayi, ms. Istanbul, Bibl. Universitatii, T. 6048; Bibl. Sfileymaniye, fd.

Hamidiye, nr. 949 (trateaza evenimentele dintre anii: 16561704 (1067-1116 H.) (vezi i G.O.W., p. 247-248).

Osmanli -Rus Tarihcesi (Istoria relatiilor otomano-ruse), ms. Istanbul, Bibl.

Millet, fd. Reid Efendi, nr. 625 (trateaz5. razboiul ruso-turc dintre anii 1768-1774).

Cavid, Tarih-i Ibretnuma-i Devlet (Istoria pildelor imparatiei), ms. Istanbul, Bibl. Universitatii, T. 5943. Ahmed Resmi (Giridi ), Sefername-i serdar-i-ekrem Yusuf Papa (Cronica expeditiei serdarului suprem Iusuf paa) (descrie razboiul turcoaustriac dintre anii: 1787-1791). Ahmed Resmi (Giridi), Huldsat-id-itibar (Rezumatul consideratiilor), ed. Istanbul, 1866 (1282 H.) (descrie perioada anilor 1768-1774).

XVI

ANEXA

Husein Hezarfen, Tenkih-i tevarih-i mitliik (Istorie universals), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Revan, nr. 1180; Leningrad, Bibl. Institutului de orientalistica, B. 719 turc. (trateaza evenimentele piny Ahmed Resmi ( Giridi), Layiha (Memoriu), ins. Istanbul, Bibl. Universitatii,

in jurul anului 1672).

T. 6182; Bibl. Stileymanyie, fd. Husrev pasa, nr. 886.

Ahmed Resmi (Giridi), Risale-i Eflakayn (Opuscul despre cele doua Valahii),

ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 445; Galati, Bibl. V. A. Urechia", nr. II, 60/105 cr.

Hasan Giridi (din Creta) Tarih-i Moskof. Sene-i 1123 (Istoria Rusiei. Anul 1711 ins. Leningrad, Bibl. Institutului de orientalistica (G.O.W., p. 307).

Keyfiyat-i Rusya der sal 1123 (Starea Rusiei in anul 1711), ms. Istanbul, Bibl. Muz. Topkapi, fd. Hazine, nr. 1627.
Sa'adullah Enveri (m. 1794), Tarih-i Enveri (Cronica lui Enveri), ms. Istanbul,

Bibl. Suleymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2089; fd. Halet Efendi, nr. 590; $.a. (vezi G.O.W., p. 320-322). Descrie evenimentele dintre anii: 1768-1774 (1182-1187 H.). Sanizade Ataullah Mehmed, Tarih-i .anizade (Cronica lui anizade), ms. Istanbul, Bibl. Siileymaniye, fd. Esad Efendi, nr. 2155 (G.O.W., p. 346) (descrie evenimentele dintre anii 1808-1820).
Nota: Pentru unele din titlurile mentionate mai sus, ca si pentru allele, care nu sint amintite aici, vezi si: G.O.W., Cronici turcefti ..., vol. I si II Introducere, precum si cataloage de manuscrise turcoislamice. Unele din cronicile turcesti procurate sub forma de microfilme, prin grija Directiei Generale a Arhivelor Statului din Bucudin seria Cronici turcecti privind larile romdne.

resti, sint in curs de cercetare in vederea intocmirii altor volume

ABREVIERI
= Encyclopidie de l' Islam ..., tome IIV, Leyden- Paris, 1908-1936 + 5 fasc., 1937-1938. G. 0.W. = Franz Babinger, Die Geschichtsschreiber der Osmanen and ihre Werke ..., Leipzig, 1927. I.A. (Isl. Ansikl.) = Islam Ansiklopedisi (Enciclopedia islamica), ed. tura, Istanbul, vol. IXV, 1950-1972 (neterminata). O.M. = Bursali Mehmed Tahir, Osmanli Muellifleri (Scriitorii otomani), Istanbul, vol. IIII-I-Index. (1914-1928).
E.I.
O.T.M.

= Djemaleddin (Cemaleddin ), Osmanli Tarihi ye Milverrih-

T.K. S.M.

(Oglinda celor pretio0), Istanbul, 1896 (1314 H.) = Topkapi Sarayi Muzesi (Muzeul Palatului Topkapi),

leri (Istoria otomana si scriitorii ei) sau Ayna-i zurefa

T. 0.E.M. T.T.E.M.

Istanbul (Turcia). = Tarih-i Osmani Enciimeni Mecmuasi (Revue historique publiee par l'Institut d'Histoire Ottomane), Istanbul,

= Turk Tara Enclimod Mecmuasi (Revue historique

T.O.E.M.-u1).

1910-1931.,

publiee par l'Institut d'Histoire Turque) (continua

a
Evl. Evr. Evt. H.
loc.

= arab.

= evail, prima decada a unei luni. = evahir (evahir), ultima decada a unei luni. = evasit (evasit), a doua decada a unei luni. = Hegira (Hicret), fuga lui Mahomed (Muhanuned) de la Mecca la Medina in and 622 e.n. (Reprezinta ince-

m. ms., mss. pr.

= localitate.

putul anilor musulmani).

mort. = manuscris, manuscrise.

T, t.

= persan. = Turk, turc, turcesc.

LUNILE MUSULMANE
2. Safer = S. 3. Rebi-ul-evvel = Rebi I = Ra.
4. Rebi-ul-ahir = Rebi III 1 = R.

1. Muharrem = M.

6. Djemazi-ul-ahir = (Djemazi II = Dj.

7. Regeb = B.
( Receb )

( Cemazi-ul-ahir=Cemazi II =C.)

5. Djemazi-ul-evvel = Djemazi I = Dja. (Cemazi- ul -evvel = Cemazi I = Ca.)

( Rebi-ul-ahir )

10. Sevval = L.

8. Saban = S. 9. Ramazan = N.

11. Zilka'de .---, Za.

12. Zilhidjge = Z. (Zilhicce)

PARTICULARITATI ALE ALFABETULUI TURC MODERN

d = a (lung) c = dj (international)
F =L`

i = i (lung)

g = g (apropiat de h)

s (i fail punct) = i rom.

y=

5 = ca 6 (germ.) ii = u
la
Yemen

I
MUSTAFA NAIMA

Nascut la Alep in anul Hegirei 1065 (1654/1655), Mustafa Naima a venit la Istanbul dupe terminarea studiilbr In oraul sau natal, iar in anul 1688 a intrat ca halebardier In Seraiul Vechi. Mai tlrziu, el a trecut printre scribii Divanului imperial, uncle s-a atapt de Kalayli -Koz Ahmed pap., devenind divan-efendiul acestuia. Se crede ca, potrivit obiceiului din cancelariile otomane, Mustafa Naim efendi a fost poreclit Naima, nume sub care a ramas cunoscut ping. astazi. Nu se exlude inse nici posibilitatea ca
aceasta porecla ss i se fi dat chiar de catre cei din familia lui sau s-o fi adoptat el Insui. Cind Amudjazade Husein papa a fost desemnat mare vizir (1697), acesta 1-a folosit pe Naima ca mektupciu In divanul sau. Dupe 28 septem-

brie 1704 a fost numit In Contabilitatea provinciei Anatolial. A indeplinit i diferite alte functii, mai mult sau mai putin importante, ca: intendent de arhive2, scrib in Contabilitatea generals (Bafmuhasebe), secretar de silandari, incit viata de slujbaq a lui Naima a cunoscut faze ascendente i descendentep intr-un timp fiind chiar surghiunit (1706-1307) de marele vizir Ciorlulu All pap.. In 1715 a participat la expeditia marelui vizir DamadAli pap. in Moreea, in calitate de intendent al arhivei otii otomane, i a murit la Patras (Grecia) In primavara sau vara (aprilie-iulie) anului 1716.
Naima s-a preocupat de problemele politice i sociale ale Imperiului otoman din vremea sa i s-a straduit s le cunoasc5. indeaproape. El i-a imbogatit cunotintele pl cu studii de literature, manifestindu-se deopotriva i In domeniul tiintelor naturii, mai cu seams In chimie. Totui, Naima a ramas cunoscut ca unul dintre cei mai vestiti istoriografi otomani, cu el relulndu -se, totodata, la un nivel superior, i misiunea de cronicar oficial
al Imperiului otoman sub denumirea de vak'aniivis. El a fost numit in aceasta

functie in anul Hegirei 1111 (1699/1700), iar cei care 1-au urmat In mod oficial in acest post au purtat titlul special de vak'aniivis. Opera istorica a. Jul Naima, cunoscuta in genere sub numele de Naima Tarihi (Cronica lui Naima), poarta titlul: Ravzat-i41-Haseyin fi hfilasat-lahbar al-hafikayn (Gradina lui Husein in centrul evenimentelor dintre Orient i Occident), fiind dedicate principalului sau protector, care a fost marele vizir Amudjazade Husein pap. (m. 1702), semnatarul pacii de la Carlowitz
In 1699 i de la care Naima primise conspectele cronicii lui Sarih-ill-Menarzade

Ahmed efendi, principalul sau izvor de infdrmatie. Partea cunoscuta a cronicii lui Naima cuprinde istoria Imperiului otoman dintre anii 1591 (1000 H.) i 1660 (1070 H.). S-a stabilit Ins5. ca unele manuscrise Incep din anul Hegirei 982 (23 aprilie 1574), dar aceasta

prima parte (pina la anul 1000 H.) prezinta un caracter sintetic, evenimentele a peste doua decenii fiind rezumate doar in opt foi de manuAnadolu mahasebecisi. 2 Defter emini.

MUSTAFA NAIMA

scris3. De asemenea, exists vi dovezi precum ca Naima a tratat evenimentele pink. in anul Hegirei 1110 (1698/1699), dar ultima parte, respectiv de la 1660 incoace, a ramas doar in forma de concept" 4. In unele studii se indica chiar manuscrisele care contin informatiile nepublicate pina acum 5. Dupa cum s-a amintit mai sus, in alcatuirea cronicii sale Naima a avut ca bath opera istoriografului Sarih -ul- Menarzade Ahmed (fiul lui Mehmed sau Abduiilhalim) efendi (m. 1656), care scrisese o istorie universals de la Adam",

iar un capitol special, intitulat Vakayiname (Cronica evenimentelor), trata istoria osmanliilor pink in anul 1655 (1066 H.). In aceasta opera, Ahmed
efendi utilizase $ cronicari vestiti ca Mustafa Ali (m. 1600)
i

Hasan-beyzade8,

ale caror informatii an trecut astfel vi in cronica lui Naima. Dar Naima nu s-a multumit cu relatarile lui arih-iil-Menarzade Ahmed efendi, ci a apelat i la alti autori de cronici, printre care se numara: Karacelebizade Abthilaziz
efendi7, Ibrahim Pecevi8, Kiatip Celebi (zis i Hadji- Halifa)9, Husein Vedjihil, Abdi pap.11 s.a., precum i la informatii orale care au servit la imbogatirea

operei sale fie sub forma de expuneri paralele, fie prin prezentari comparative ale diferitelor evenimente istorice. Printre izvoarele lui Naima trebuie mentionath i cronica lui Mehmed Halife, intitulath Tarih-i Gtlmani (Cronica lui Gtlmani), care trateaza evenimentele osmanliilor intre 1632 si 166512. dateaza din 1734 (1147 H. ), in doul volume (Istanbul), i se datoreaz5. lui Ibrahim Muteferrikala, originar din Cluj-Napoca, fondatorul tipografiei cu caractere arabe in Imperiul otoman in prima jumatate a veacului al XVIII-lea (1729). In celelalte editii (1259 H. = 1843; 1280 H. = 1863/1864 9i 1281/ 1283 H. = 1864/1867), opera istorica a lui Naima a fost impartita in ,vase volume. In ultima vreme a mai aparut inca o editie turd., cu caractere latine,
pastrindu-se mai departe titlul obinuit de Naima Tarihi (Cronica lui Naima) 14.

Cronica lui Naima a fost editata in mai multe rinduri. Prima editie

Caracteristica ultimei editii consta in faptul ca ea se indeparteath de original

prin simplificarea textului i adaptarea lui la limba turd modern., sacri-

ficindu-se astfel limbajul lui Naima, pentru a se introduce cuvinte vi expresii pe intelesul generatiilor de astazi. Pe de alth parte, ea se bazeaza pe editiile vechi, iar acestea din urma ofera mult mai multe posibilitati de control cu
originalul.

De$ nu a indeplinit pins la sfir$tul vietii sale sarcina de vak'aniivis, totu$ Naima a reluat mai tirziu descrierea unor episoade, oprindu-se cu deosele cronicii lui Naima), in Istanbul Vniversitesi Edebiyat Fakfiltesi Tarih Dergisi", vol. I, nr. 1/1949, p. 35-52 (vezi p. 36-37). 4 Bursali Mehmed Tahir, 0.M., vol. III, p. 151, si urm.
5 Midhat Sertoglu, Osmanli Tarihinin kaynaklars hakkstsda bass dasitnceler (Unele reflectii

3 M. Miinir Aktepe, Naima Tarihi'nin yazma nfishalars hakksnda (Cu privire la manuscri-

asupra izvoarelor istoriei otomane), in TArkiyat Mecmuasi ", Istanbul, vol. XII, 1955, p. 148.

Cronicar otoman din secolul al XVII-lea.

dintre anii 1644 si 1682 (1054-1093 H. ).

is
14

(san tevkii). Cronica lui se intituleaza Tarih-i Ni,sanci Abdurrahtnan pa,sa si trateaza evenimentele

8 Ibidem, p. 469 si urm. I Ibidem, vol. II, p. 25 si urm. 10 Ibidem, p. 166 si urm. (Hasan Vecihi ). u Abdurrahman (Abdi) pasa (m. 1102 H. = 1690- 1691). A fost caimacam si nigindji

7 Vezi Cronici turce,sti..., vol. I, p. 527 ai urm.

12 AceastA cronica a fost editatii de Ahmed Refik In T.O.E.M.", nr. 1 (78), 1924; 7(84), 1925 (Supplement).

I.A., vol. V, 1950, p. 896-900. Naima Tarihi, vol. IVI (ed. Zuhuri Danisman), Istanbul, 1967-1969.

NAIMA TARIHI

sebire asupra rdscoalei din 1703, care izbucnise ca urmaxe a unor imprejurari complexe de la sfirsitul veacului al XVII-lea, inclusiv conditiile pgcii de la Carlowitz din 1699. Aceasta relatare izolata se afla anexatg la sfiqitul volumului al VI-lea al operei sale. Naima a redactat si unele opuscule cu caracter politic, intitulate Resail-i siyasiyye (Opuscule politice ), ramase insal ping azi in manuscris.

Informatiile despre tarile romane cuprinse in cronica lui Naima sint dintre cele mai bogate, incepind cu marea micare de eliberare condusa de Mihai Viteazul si ping la evenimentele din Moldova, Tara Roma.neascg i

Transilvania de pe vremea vizirului Kopruln Mehmed paa (m. 1661), perioada in care si raporturile Portii otomane cu Austria au cunoscut o serie de oscilatii,

ceea ce a avut profunde repercusiuni asupra istoriei poporului roman.

De remarcat este faptul ca Naima $i -a format o metoda proprie in aprecierea evenimentelor sociale i politico-militare, formulind i unele consideratii asupra tiintei istorice in general. De pilda, el considers ca o serie de oameni,

deli cunosc faptele, le denatureaza totui datorita pomirilor for spre imagi-

natie, raspindind astfel multe neadevalruri. De aceea, din punctul sau de vedere, istoriograful nu trebuie sal se multumeasca doar cu insuOrea pgrerilor raspindite, ci sal caute adevarul istoric din surse demne de incredere i s -I respecte

intocmai. Prin aceasta Naima se impotrivea de fapt acceptaxii necritice a relatgrilor orale sau scrise despre evenimentele istorice. De asemenea el mai cerea ca istoricul s nu fie fanatic, nici pgrtinitor,

iar pentru intelegerea faptelor recomanda sal se tins seams i de factorii

social-economici.

Naima a respectat in mare mIsural principiile formulate de el, numarindu-se astfel printre primii istoriografi otomani care s-au straduit s explice fenomenele istorico-sociale si prin cauze materiale, pe linga unele reflexii asupra filozofiei istoriei. De aceea opera sa, scrisa intr-un stil viu i atragator, abunda in critici la adresa celor care contribuiau la decaderea puterii otomane din perioadele descrise de autor. Debi o bung parte din vioiciunea stilului Sall din spiritul critic al operei lui Naima se atribuie, in genere, insuirii textului cronicii lui Sarih-iil-Menarzade, totui noutatea i valoarea tiintifica a acestei opere poarta amprenta capacitatii sale intelectuale, ca om de cultural i ca observator atent al societatii in care a trait i s-a format. De fapt, acest lucru rezulta si din alte opere de valoare scrise de Naima, ca filozof i ca om de cultural, el cunoscind indeaproape mai ales filozofia de factura islarnical a marelui ginditor al Orientului musulman Ibn Haldun (Khaldun). De aceea, diminuarea contributiei lui Naimal5 in alcatuirea cronicii care poarta denumirea de Naima Tarihi (Cronica lui Naima) nu se justffica, mai cu seama daca se is in considerare ansamblul creatiei intelectuale a acestui carturar, creatie care se ridica la un numgr apreciabil de opere din cele mai variate domenii. Astfel, Naima a depalit cu molt misiunea sa de a trece pe curat" (tebyiz ) i de a organiza" (tertib) conspectele (masvedde ) ramase de la $arih-fil-Menarzade, oferindu-ne o opera specificg personalitatii sale proprii, in care insemnarile autorului anterior i-au servit ca material faptic.
is Pentru unele concluzii in acest seas, vezi M. Guboglu, Cronica lui Naima, in ,Revista de referate yi recenzii (istorie-arheologie)", Bucuresti, vol. VIII, 1971, p. 264-280 (recenzie la

Naima Tarihi, ed. Zuhuri Danisman, vol. IVI, Istanbul, 1967-1969).

MUSTAFA ?TAMA

Aceasta rezulta si din comparatiile pe care le face adeseori Naima intre Sarih-

desc'rise. Este adevarat c5. Naima reproduce multe pasaje din conspectele autorului pe care 1-a luat ca baza pentru alcatuirea cronicii sale, dar In asemenea imprejurari Ii citeaza numele aproape de fiecare data, ceea ce nu ar fi fost cazul data ar fi fost vorba de o simply copiere integral% a izvorului. Naima insu0 a tinut s face urmatoarea precizare deosebit de sugestiva in aceasta privinta: Pe ling% faptul c% an fost adaugate i aranjate la locurile lornoteaza Naimaevenimentele cuprinse In Fezleke si in cronicile lui Aziz si Vedjihi, dar care nu se gaseau In acest conspect (miisvedde), au mai fost anexate, de asemenea, numeroase alte povestiri ciudate i din alte
culegeri (macmua)"10.

fil-Menarzade si alti cronicari in legator% cu acelea0 fapte sau evenimente

de Antoine Galland (1646-1715) in limba franceza", iar Charles Fraser a tradus i a editat in limba engleza primul volum al acestei operels. De asemenea, o serie de turcologi an reprodus pasaje importante din cronica lui Naima (M. Norberg, 1822; V. D. Smirnov, 1903; J. Karacson, 1916 .a.). Prin intermediul unora din aceste traduceri, cronica lui Naima a putut fi cunoscuta si In istoriografia romana mult mai devreme decit alte izvoare orientate. Ea a fost mentionata Inca la sfiqitul secolului al XVIII-lea, de Ienachita Vacarescu in a sa Istorie are puternicilor inperati othomani19, iar Nicolae Balcescu s-a referit adeseori la Naima, prin intermediul traducerilor europene, mai cu seams in analiza evenimentelor legate de Walla de la Calugarehi <1595), In Romdnii sub Mikai-Voda Viteazul. De asemenea,
N. 'organ a publicat extrase din cronica lui Naima, dupe traducerea lui A. Gal-

Tocmai din considerentele expuse mai sus cronica lui Naima a trezit de timpuriu interes In lumea occidentals. Astfel, ea a fost tradusa fragmentar

land, far% sa mai amintim de alti istorici (P. P. Panaitescu, C. C. Giurescu s.a.), care au reprodus pasaje din aceasta valoroasa opera. Prin punerea In circuitul istoriografiei a tuturor informatiilor din cronica lui Naima referitoare la trecutul poporului roman, specialistii, ca si publicul
larg de cititori, vor gasi not posibilitati de a investiga acest izvor, care a suscitat interes atit in istoriografia universala, cit qi, mai ales, in istoriografia romana.

Traducerea alaturata s-a efectuat dups editia din anul Hegirei 1280
(1863/1864) a cronicii lui Naima.

BIBLIOGRAFIE:
O.T.M., p. 43-44; 0.M., vol. III, p. 151 si urm.; AHMED REFIK, Alimler ye San'atkarlar (Inv&tati si artisti), Istanbul, 1924, p.256 si urm.; G.O.W., p. 245-246; Tiirkiye Ansiklopedisi, Ankara, vol. IV, 1957, p. 248; I.A., fast. 90(1960), p. 44-49 (art. Naima); I. H. UZUIIgARSILI, Osmanli Tarihi (Istoria otomanit), Ankara, vol. IV/2, 1959, p. 594-597; ASAF HALET CELEBI, Naima. Hayats, San'ats ve Eserleri (Naima. Viata, arta si operele), Istanbul, 1953.

le Bibl. TKSM, Istanbul, Bevan Koskti, ms. nr. 1169, fol. 674. Arhivele Statului Bucuresti, MicrofilmeTurcia, rola 26, cadrul 1 058.
translated from the Turkish by Charles Fraser, I, London, 1832, XVII + 467.

17 Bibl. Nat. Paris, Fonda Francais, nr. 12197. le Annals of the Turkish Empire from 1591 to 1659 from the Cristian aera, by Naima,
le In Temur de monuments istorice (ed. A. Papiu-Marian), vol. II, Bucuresti, 1863, p. 246. " Acts fi fragments cu privire la istoria romllnilor, vol. I, Bucuresti, 1895, p. 55-63.

NAIMA TARIHI SAU RAVZAT-UL-HOSEYIN FI HIYLASAT -UL -AHBAR VE-L HAFIKAYN

ed. Istanbul, 18630864 ( 1280 H.)

Volumul I (442 p.)

65
69

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE 1

teniile crestine din jur, care erau atitate de Austria>.

<Se descrie incordarea relatiilor dintre beilerbeiul de Bosnia, Telli-Hasan papa, pi cape-

DESCRIEREA BATALIEI $1 INFRiNGEREA GHIAURILOR

In luna djemazi-ul-evvel din anul amintit mai sus, cind incepuse sa se imprimavareze, Hasan paa, ridicind iarasi stile i raialele Bosniei i pornind cu oaste mare spre partea ghiarurilor, a pus de au construit o cetate pe rtul Kupa, in apropiere de Yeni-Hisar, *i a trecut apoi in tinutul Croatiei (Iltrvat). _ Beii vestiti ai acelui serhat5 stapinii de cetati si banul Transilvaniei i guvernatorul Croatiei, adunindu-se la un loc, 1-au intimpinat cu oaste mare. Dupa o vreme de lupta, oastea islamica a ob$inut biruinta, iar ostaii ghiauri au fost infrinti. Urmarindu-i putin, au nimicit multi ghiauri. Toate taberele lbr fiind pradate, li s-au luat munitiile si sase tunuri colonborna, precum i celelalte avutii i proyizii, care au intrat in posesia musulmanilor. Dup5. aceea, facind incursiune in tinuturile Croatiei, au luat nenumarati robi i multe avutii. De asemenea, luindu-se 2 000 de tigve Si punindu-se In lanturi 200 de ghiauri vii, acetia au sosit la Poarta fericirii impreuna cu tunurile.
<Avertismentele lui Telli-Hasan papa de a se lua miLsuri nu au fost ascultate la Poart5.>.
V4

SEIHUL MEHMED EL-BUHARI

o vreme a venit la Istanbul>.

<Originar din Buhara, el a intrat in ordinul religios musulman numit Nakpibendi, iar dupl

Apoi, stabilindu-se la Silistra, din Rumelia, a murit pe la sfIritul anului 1000 al Hegirei. Este Inraomiintat In bazar, Intr-un mausoleu (turbe)
special ...
1 1000 H. = 19 octombrie
159 1

Cetnazi-sd-evvel 1000 = 14 februarie 14 martie 1392. 3 Telli-Hasan papa, beilerbei de Bosnia.

7 octombrie 1592.

4 Yeni-Hisar, Noua Palanka (?). 5 E vorba de cipeteniile creptinilor (de la margine de tad.).
Erdel bans. Yn Transilvania domnea principele Sigismund Bithory (mai 158 I
1597).

MUSTAFA NMMA

175

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE UNU7

78

MAZILIREA MARELUI VIZIR SIAVU$ PA$A 8 KOD JA-SINAN PA$A

$1

VIZIRATUL LUI

79

<Mazilirea lui Siavus pasa a avut loc la 25 rebi-ul-ahir 100 1 10, iar Kodja-Sinan pasa a devenit mare vizir pentru a treia oar5. la 1 cemazi I 1001> U. <Descriindu-se ispravile lui Telli-Hasan pasa, beilerbeiul Bosniei, se aratl cif, pe vremea viziratului lui Siavus pasa, acesta din urma ii promisese ajutor impotriva Austriel >. ... Mud lui Kirli-Hasan pasa eialetul Rumeliei, <Siavus pap.) it desem-

nase sa mearga in ajutor. Dar chid sus-numitul pasa a intrat in sangeacul

Sirmiurn. (Serem) cu ostile Rumeliei, dincoace12, Sinan pasa a devenit mare vizir.
<Din pricina unor neintelegeri din trecut cu Telli-Hasan pasa, marele vizir Kodja-Sinan
z

pass. a Vanua o schimbare >.

80

De aceea, pe la sfirsitul lui ramazanu, el 1-a transferat pe Kirli-Hasan pasa, cu rang de vizir, din Rumelia la Timisoara si a trimis pe propriul sau. fiu, Mehmed pasa, numindu-1 beilerbei de Rumelia.
<La un atac al crestinilor, condusi de Zirin-oglu 14, comandant de Kanizsa, Telli-Hasan pasa, beilerbeiul Bosniei, lipsit de ajutor, a fost infrint si a murit in timpul luptelor, inecindu-se impreund, cu a1 i bei>.

81

SERDARIATLIL LUI SINAN PA$A IN PARTEA UNGARIEI

82

Pregatindu2se in cincisprezece zile, el a plecat la expeditie cu orgoliu nespus si a pornit cu mare alai in ziva de joi, a douasprezecea zi a lunii sevval din anul 100115.
(1 a trecut prin Sofia si a ajuns
In Belgrad>.

83
83

90

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOI 18 ASEDIEREA STRIGONIULUI 17 DE CXTRE AUSTRIECI

91

92

<In timp ce se desfasurau lupte la Strigoniu), in veneratul ramazan18 au venit cu multe osti, din partea serdarului <Kodja-Sinan pasa), valiul de Timisoara (Temevar ) i valiul de Bosnia si s-au asezat linga Pesta. De la Strigoniu se auzeau bubuiturile de tunuri.
<Urmeaz1 descrierea unor ciocniri in lccalitatea asediath>. 7 1001 H. = 8 octombrie 1592 26 septembrie 1593. 28 ianuarie 1593; al treilea vizirat). Siavus pasa, mare vizir (4 aprilie 1592 16 februarie 1595; al treilea vizirat). 9 Kodja-Sinan pasa, mare vizir (28 ianuarie 1593 79 25 rebi II 1001 = 29 ianuarie 1593, 11 1 cemazi 1 1001 = 3 februarie 1593. 72 La Poartit. 79 Ramazan 1001 = 1 iunie 30 iunie 1593. 74 Zirin-oglu, fiul lui Zrinyi" ; Zrinyi Gyorgy (?). la 12 Fevval 1001 = 12 iulie 1593. 79 1002 H. = 27 septembrie 1593 15 septembrie 1594. 17 to text: Estergon, Estergom (rom. Strigoniu), Oran. 1 Ramazan 1002 = 21 mai 19 iunie 1594.

NAIMA TARIHI

ridicindu-se de acolo, au venit si s-au adunat la Komran20. In timpul acesta, cind valiul de Timisoara, sosit pentru ajutor, se afla la Pesta, a venit vestea ca s-a rksculat populatia unei palknci din tinutul sku. Atunci, sus-numitul

Intr-un cuvint, pink ce marele serdar <Kodja-Sinan pasa> nu s-a apropiat de Buda, ghiaurii nu au parksit Hatvanul19 gi Strigoniul. Apoi,

pasa, ajungind in mare grabs, i-a ucis pe toti rasculatii.

Rudolf al II-lea>.
<Asediul cetAtii Yanik

94-95
97

u si luptele cu crestinii, In frunte cu Mathias, fratele impasatului

INCEPUTUL RASCOALEI LUI MIHAI 22, VOIEVODUL TARII ROMANE$TI (EFLAK)

Voievozii Tarii Romanesti dkdeau Inca din trecut care de tunuri si cai pentru munitiile necesare expeditiilor. Mai inainte, el trimisese23 pentru expeditia din Veszprem24 doua-trei sute de cai. Totusi, mergind din Belgrad oameni

trimisi de marele serdar25, i-au cerut din nou cai, zaherea si bani (hazine). Neavind grija s5. ajung5. la timp la Belgrad, i se facusera reprowrin.

Yanik, dar, spunindu-se c5. nu au sosit la timp", s-a dat firman ca omul sku s fie ucis. Fiind salvat prin mijlocirea fiului sku25a, Mehmed pasa, i s-au refuzat darurile. Serdarul a zis: De ce trebuie ca astfel de tali sk fie in mina unor ghiauri nepasatori ? Cu ajutorul preainaltului Allah, in primavara aceasta expeditia noastra va fi asupra Tkrii Romlnesti 1". De aceea oamenii lui hiseserk inchisi; ei au fost eliberafi la Belgrad, la intoarcere. Astfel, fuseserk trimise <lui Mihai) porunci inalte si drastice. Ratacitul de Mihai insa era un ghiaur cu gindul de a se pregati pentru rascoalk. Acest fel de a-1 trata, cu minie, a fost un pretext de rascoala pentru el. Acestea vor fi povestite printre evenimentele anului urrnator.
100

Apoi, a facut sa ajunga patru sute de cai, vistierie si daruri linga <cetatea>

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREI 21 PIERDEREA UNOR AVANTAJE PRIN MASURILE NECHIBZUITE, PRIN NEPASAREA $1 PRIN LIPSURILE SERDARUL.I.II 28

<Enumerindu-se unele' rngsuri gresite, se arati cd serdarul Sinan pasa a permis distrugerea unor localithfi, ai aror locuitori s-au transformat in haiduci, si di a luat haraci pentru morile. din Belgrad).

Marea greseala 4 fost si aceea ca, nesimulind prietenie fatk de voievozii din Tara Romaneasca si Moldova (Bogdan), i-a persecutat pe acestia. Desi sosisera darurile sale 284, totusi el nu le-a primit si a vrut sk omoare pe oamenii

lui ( Mihai). Era o gresealk nechibzuita sk-i rkscoale prin minie nepotrivit5. si nefolositoare.
19 Hatvan, localitate in Ungaria. 22 Komran, Komorn, Komaron, Komarom, Kornarno (R. S. Cehoslovac1). 21- Yanik (Yam* ), Raab sau Gyor. 22 Mihal, Mihai Viteazul, domnul Tarn Romanesti (1593-1601).
23 Mihai Viteazul.

24 Besprem, ora' in Ungaria. " Kodja-Sinan pass., mare vizir. 26 Lui Mihai Viteazul. 288 Al lui Kodja-Sinan pap. (mare vizir). 89 1003 H. = 16 septembrie 1594 5 septembrie 28 Sinan pasa (pe atunci mare vizir).
488 Ale lui Mihai Viteazul.

1595.

MUSTAFA NAIMA

RASCOALA VOIEVODULUI MOLDOVEI"

101

Incepind expeditiile unguresti, cezaruP trimisese ituturor capeteniilor ghiaure scrisori. Si papa" invitase cele patruzeci de neamuri crestine la atac asupra musulmanilor. De aceea Transilvania (Erdel), Tara Romaneasc5. si Moldova, unindu-se, au hotarit A. se r5.scoale si au inceput sa atace localitatile de pe malurile Dunarii (Tuna). Domnul Moldovei de atunci era o creatura numita, de Sinan pasa. Ferhad pasa", dorind mazilirea acestuia, a trimis in locul lui pe un tinar cunoscut sub numele de ,,beizadea de Bogdan"". Acest tinar fusese crescut la curtea sa si se spunea chiar ca, trecuse la islamism. Potrivit obiceithui, el 1-a trimis cu capugibasi si cu un ceaus de inscaunare".

ajutor de la Poarta, <Ferhad pasa) 11 numise pe Mustafa pasa, care fusese mazilit de la beilerbeilicul de Maras", fund trecut la acest post din rangul de chehaia al lui Sinan pasa. 1.1 trimisese atasindu-i 2 000 de ieniceri si un numar oarecare de ostasi, precum si pe agalele sale cu zeamete mari, spre a-i scapa de darile poruncite. Cind au ajuns, Dunarea fiind inghetata, s-au asezat In sesul Rusciucului. In timp ce treceau tunurile spre partea Giurgiului
(Yerkiikii), ostasii ghiaurilor, dind un atac neasteptat, 1-au omorit pe Mustafa pasa, cu Inca multi oameni. Pe multi i-au facut prizonieri. Dupa aceea rascoala

Dar predecesorul sau, rasculindu-se, i-a Intors inapoi pe cei veniti. Cind cerusera

din Moldova" s-a intetit din zi In zi.

VESTEA RASCOALEI LUI MIHAI, VOIEVODUL TARII ROMANESTI

In Tara Romaneasca fiind multe oi si vite, miere si sare, on de cite on se schimbau voievozii, negustbrii si bogatasii din Istanbul dadeau bath si apoi mergeau si adunau de la raiale, pentru banii tor, oi $i miere si seu. 5i cerind aceste lucruri pentru cistiguri marl (murabaha), se iscau nenumarate certuri. Negustorii, cerind bath, Ii persecutau pe domni (bey) cu injurii i
afurisenii.
102

de creditori. Cei mai multi erau ieniceri si camatari bogati. In fiecare zi, acestia atacau si aruncau cu pietre In palatul sau $i, luind toate bunurile care incapeau in miinilor tor, ii bateau pe oamenii care se aflau la poarta lui <Millai>. Persecutiile si oprelistile for 1-au scos din rabdari. De aceea,
intr-o zi, i-a invitat pe acestia si, dindu-le sfaturi, le-a aratat generozitatea sa
28 Axon Tiranul (14 octombrie 1592-24 aprilie 1595). Evenimentele se refer& la Tara Romineasca. 80 Rudolf al II-lea, Implratul Austriei (1576-1612). 81 Clement al VIII-lea (1592-1605). 88 Ferhad pass., mare vizir (1591-1592; februarie iulie 1595). Era caimacam. 38 Bogdan beyzadesi. Este vorba de Bogdan vodA, fecior Iancului vodA" (Sasul), pre-

In Bucuresti (Biikre,s ), capitala sus-numitului Mihai, erau peste 4 000

tendent la scaunul Tarii Romanesti sau de Stefan Surdul, pretendent In Moldova.

86 Iskende Favu,su; In alte izvoare: isbemle diass. as Mara ;, oras si provincie In Anatolia. 86 Din context rezulta. c& este vorba de Tara Romanea,scA si de Mihai Viteazul.

1. Cronica lui Naima. Inceputurila. miscarii de eliberare condusli de Mihai Viteazul (vol. I, p. 97).

Ai

Y7

r e517, !rgers;""ftceio' r 4,C^ (511130,' ( crcerr 0-r4ic.:rnrx.c:ii)01)16.)(c etc tper' -1( z r 51Cir1
I

r.
1,-

;Irir cr. ;..rir (17(.77:1"-Irir.); 0-eft 5rr).(4.7"-rt7 rrlAv r:Cc e isle* irr:rr

cf.

'1:1;4

c."

Ce:1;t

Cyr11-5""V.4:111--:";:1731T

1^ !cr:

Artr

ic"rv- ice" f:r(vr

\r);( -;vIr.;"

'Cr 11,:rr re "51 Ve.I

tr:41revrinr

f "er:vq(clicc-r;:,
iCrrel, ki") let :i.mit-e

fAf
i'N's
I

nr

5,-r re -Cr' l nes% ir crvv:" 1(1.71C41.r. PrriT;rri

;c1,(rcr,...A ,crp

fir...17.5.)r. ?fr c4'..(.51trjr'

173.71'-r,

)5,r ter. t....1=7"

Yrrf

--r"TT 1r1" r;'76

or ;111:,
1;Tt

514^ 7 .fre islydef' Ct;IPT:fr CHrl :c7

e:ivrr;
<IG:1

r' lc'n

:41*

Cr fr""liCirr

Zelr:.:1rAn

t7-;(45(er r(rre7

w*ra-terir \crb mcr:4veZ`1"-)r.1c

ftwe !I'D CA IC wiris.f wircre Cnrct ;pie yea

"4:rr

4.3/

w"1-417

"lc :ref:

jr;

it 'or 9c^ -:v c!if? 4

:1(C2

c1rnr-f4rj1-rf

;1C "::1410 4

eir.i1)

4A

10

MUSTAFA MAMA

In cIteva cuvinte: Daca ma omoriti pe mine le-a spus el avutiile voastre se vor pierde. Veniti 9i asculati cuvintul meu! Duceti-va cu oamenii care sint numiti prin linuturile Tani Romine 9ti i aduceti bunurile strtnse i apoi luati din ele banii vo9tri". Dupa multe indoieli 9i impotriviri, ace9tia s-au invoit. Lucrurile strtnse i aduse nu erau indeajuns pentru toate datoriile; ei cereau
9i dobinzile. Atunci <Mihai> 1-a chemat pe cadiul de Giurgiu sa le fad. socotelile.

Acesta fiind gasit bolnav, a plecat naibul Alidjan efendi, deoarece, clack' In Tara RomIneascl era nevoie de o judecall cu musulmanii, mergeau cadiii de Giurgiu, find insarcinati cu aplanarea lor. Alidjan le-a facut socotelile precum urmeaza: omul care pretindea 60 de poveri (yak) de aspri prezenta dovada. <Creitinul zicea>: Intr-adevar, actul este al meu". <Musulmanul spunea>: Dar arata-mi felul 9i pretul obiectelor pe care mi le dai !". Atunci, dupa multe cereri i certuri, se invoia cu ceea ce i se arata. De exemplu, i se dadeau 10 poveri de aspri bath, un hanger impodobit in valoare de 20 de poveri de aspri, un harna9ament de cinci poveri de aspri. Toate se ridicau la 60 de poveri <de aspri). Dar musulmanul spunea : Lucrurile pe care mi le-ai dat, is -le cu un pret de patru on mai ieftin. Ceea ce imi dai cu cinci poveri, sa ti-1 dau cu o povara. la-I!" Dupa mil de certuri i gilcevi, <Mihai> 11 facea pe om s accepte 30 de poveri in loc de 60 de poven. Apoi fl punea pe cadiu s inregistreze i
s sigileze. De asemenea, punea 9i pe diacii lui sa scrie. Ceea ce era mai putin de zece poveri nu punea la socoteara, spunind ch. acestea sint Maruntiquri". In felul acesta, a facut ca toata datoria s5.4 scad5. la 6 000 de < poveri) aspri.

103

De la naibul mai sus amintit, Alidjan, s-au transmis urmatoarele: Am ie9it afara. Un vechi prieten ghiaur, apropiindu-se de mine mi-a zis: t Alidjan-Hodja, de douazeci de ani imi e9ti prieten. Sa pleci chiar acum qi sa nu mai ramii pins la chindie; sa nu stai pith la Giurgiu, ci sa cauti sa-ti arunci sufletul la Rusciuc. Totul s-a sfir9it ! *. Spunin d acestea, el a plecat. Intr-adevar, am vIzut ca in ora9 este mare Alva, iar cete de ghiauri strain
erau adunati in diferite colturi. Atunci, urcindu-m5. imediat In trasura (kodi), am sosit in grab5. la Giurgiu. Pin5. ce 1-am anuntat pe cadiu i pins ce ne-am

sculat sa plecam, in timpul acesta afurisitii ucisesera pe toti creditorii

pe musulmanii care se aflau acolo" si, venind in cete, atacau Giurgiul. Nemai-

raminind alts posibilitate i fiind un bun inotator, am trecut Dunarea Mot pe malul celllalt. A mai trecut Inca un om. Dar numai not amIndoi ne-am salvat. Ei au ucis majoritatea barbatilor si femeilor musulmane din cele peste 4 000 de suflete care erau la Giurgiu. Multi au fost facuti prizonieri, apoi 1-au incendiat". Acest eveniment s-a intimplat in anul 1002, luna djemazi-ul-evve138. Cei care se aflau prin parole Moldovei au trecut in partile Chiliei (Kill) i Akkennanului si Hir9ovei (Korsova). Din Rusciuc au trimis la Poarta ve9ti cu mahzaruri 9i au facut cunoscut5. situatia. Populatia Rusciucului s-a ridicat i s-a impra9tiat prin munti i pIduri 9i in imprejutimi. Fund

timp de lama, nu s-a adunat in grabs oaste la Poarta, ci a ramas pentru primIvarl
" La Bucureti.
38 Cemazi 1 1002 = 23 iannarie

21 februarie 15940 Aici este o greqea15.: 1002 H.,

is loc de 1003 H.

NAIMA TARIHI

11

114
115

TULBURARILE GHIAURILOR DIN TARA ROMANEASCA $I MOLDOVA g ATACUL

LOR ASUPRA BRAILEI (IBRAIL L

$1 AKKERMANULUI

Mai inainte, voievodul Moldovei venise asupra Benderului. I s-a opus Ahmed bei, emirul de Bender, luptindu-se impreuni cu gazii. Apoi, venind din nou asupra Chiliei si Akkermanului, el a asediat Akkermanul. Locuitorii vilaietului cerusera mai inainte ajutor de la Gazi Ghirai ban". Sosind Adil Ghirai" cu un numar oarecare de ostasi, cind i-a atacat <pc ghiauri), acestia an schimbat sederea lor in fuga. Unii dintre afurisiti au fost ucisi, altii au fugit si multi au cazut prizonieri. Voievodul Ta'rii Romanesti, afurisitul de Mihai, trimitind la Braila pe comandantul sau cel raufacator41, acesta a atacat-o prin surprindere. Populatia intrind in cetate, ghiaurii au distrus si au ruinat orasul (varcl) cetatii. Apoi, asezind tabara lor, au inceput sa asedieze <cetatea>. Trei-patru mii de ostasi tatari, iuti ca vintul, trecind din nou Dunarea, pe ghiatai si dind ajutor, tabara lor s-a stricat si au murit peste o mie de ghiauri. Afurisitii raufacatori, adunind iafasi aproape 20 000 de ostasi dintre rebelii unguri, transilvaneni si valahi, au vent cu tunurile la Braila. Cind an atacat cu gindul de a o asedia, locuitorii cetatii le-au iesit in fats si s-au luptat cu ei un timp oarecare. Dar
ghiaurii unaili fiind multi si rezistenta fiind grea si difici15., <locuitorii cetatii) au intrat in cetate si au inceput sa lupte de acolo. Afar/ de faptul ca, datorita dezghetului Dunarii, era greu sa se dea ajutor, ghiaurii afurisiti, la rindul lor,

116

an intrat in metereze si an inceput s bat/ cetatea. Sapind santuri subterane si dind lupte mari, locuitorii au fost cuprinsi de disperare. Atunci s-au sf5.tuit !litre ei sa iasa prin capitulare conditionata (vire). Kara-cavus Mehmed bei si Mustafa" cavils fiind mijlocitori, -<ghiaurii) au jurat in legea lor fat/ de beii maghiari 41" si au fagaduit ca nimeni nu va suferi pagube. S-au inteles ca locuitorii cetatii sa fie trecuti cu corabfile in partea cealalta <a Dunarii>. Dar, pe cind mahomedanii erau transportati, ghiaurii i-au scos cu forta, retinind lucrurile lor in valoare de aproape o mie de poveri (yiik), in timp ce tipetele si suspinele populatiei umpleau vazduhul. Ghiaurii, inconjurindu-i, an facut prizonieri pe cei mai renumiti dintre musulmani. De asemenea, pe unii i-au dezbracat, iar pe altii au inceput sa-i omoare. Kara-cavus, vazind aceasta situatie, le-a spus: Bre, mincinosilor, unde a ramas j uramintul vostru? Se poate asa ceva la o natie ?". Atunci beii maghiari, tmpiedicindu -i pe ghiauri cu sabia, an ucis pe citiva dintre ei si au trecut populatia 'dincolo de Dun/re si au trimis-o. Asa cum s-a povestit mai Inainte, afurisitul de Mihai si-a merit razvratirea prin uciderea lui Mustafa pasa", beilerbei de Maras, si a inceput s5. faca rautati in toate partile. Aproape 4 000 de ghiauri din oastea sa au mers spre Silistra pentru devastari 42a. Mustafa bei, mirvala de Silistra, fiind anuntat, a adunat oaste si a facut zid in calea afurisitilor. Din 4 000 de ghiauri nu au scapat nici o suta, iar ceilalti au fost trecuti prin sabie, el razbunindu-se astfel pe deplin.

turce,sti ..., vol. II, p. 36). "a Comandati de Albert Kiraly.

424 Conch* de Banul Mihalcea.

41 Banul Manta (era pabarnic). La Kiatip Celebi: Banul Mihalcea" (vezi Cronici
" Mai sus se afirmase cd acesta fuses ucis de domnul Moldovei.

Gazi Ghirai al II-lea (1588 noiembrie 1596 i 1596-1608). Adil Ghirai, calgai.

12

MUSTAFA NAIMA

SERDARIATUL LUI FERHAD PA$A " IN PARTILE TARII ROMANE$TI

SI MOLDOVEI

Mai inainte, cind a fost distrus Giurgiul, au sosit la Poarta fericirii

scrisori de chemare in ajutor. Afurisitul Mihai, cerind sprijin de la tarile ghiaure,

vecine cu el, a provocat distrugeri, cu aproape 100 000 de soldati purtatori de nenorociri, in toate tirgurile aflate pe malul Dunarii pi a pricinuit striaciuni celor ce se roaga lui Allah. Cind aceste tiri au ajuns la auzul imparatului, marele vizir a fost numit serdar i insarcinat sa mearga in primavara in acele
Par ti.
(Se descriu pregitirile de expedifie si poruncile date emirilor din Silistra, Nicopole Vidin Sn vederea construirii unui pod pe Dungse>.
119
gi

PLECAREA LUI FERHAD PA$A SPRE TARA ROMANEASCA

120

Pregatindu-se arme pentru expeditia impotriva Tarii RomAneti, in anul 1003, in ziva de 17 a lunii Saban", marele vizir Ferhad pap a ieit cu mare alai din capitala imparatiei i a descins la Davud-Pap". Ibrahim pap, care era al doilea vizir, a fost numit caimacam i IemipciHasan, aga de ieniceri, a ramas la Poarta, iar pentru expeditia imparateasca
a fost insarcinat zagargibai-aga cu 10 000 de ieniceri. Cu zece galere (kadirga)

s-au trimis la Rusciuc, pe Dunare, tunuri i alte arme de lupta. Dar Damad-Ibraim pap., care era caimacam, arata numai de forma
fata de Ferhad pap, trecea cu vederea pregatirile i neglija aranjarea celor
necesare.

interes pentru terminarea pregatirilor pi, pentru ca nutrea o dumanie ascunsa

Pe drum, Ferhad papa trimisese scrisori padiphului cerind ajutor. El facuse cunoscut de nenumarate on ca: dumanul este pregatit in fata Bucuretiului, iar noi ne-am apropiat de Rusciuc, care este granita noastra. Putinii osta0 care se gasesc linga noi grit bolnavi. Pentru a-I pedepsi pe duman avem nevoie de multa oaste i, in acest scop, osta4ii trebuie indreptati in aceste

parr.
121

<Se arata felul in care Ibrahim pasa 1-a discreditat pe Ferhad papa Sn fata sultanului>.

... In acest timp, la 5 ramazan", Moldova i Tara Romaneasca fiind transformate in eialet47, Moldova a fost data lui Djafer pap., fost beilerbei de Sirvan48, iar Tara Romaneasca a fost data lui Sattrdji- Mehmed pap,. Toate tinuturile Moldovei i Tarii Rom5.nqti fiind inregistrate ca mukataa, defterdarlicul for a fost dat lui Mehmed bei din IeniFhir49 S-a dat firman sa fie recrutati 12 000 de osta0 activi 5. " Ferhad pasa era mare vizir.
45 Davud-Pags, loc de popas la marginea Istanbulului. 45 5 ramazan 1003 = 14 mai 1595. 47 Eyalet; aici in sensul de pasalic turcesc", provincie otoman5.", care nu s-a putut res.liza, oastea otomanit fiind infrinti de Mihai Viteazul. 45 .Firvan, oral si provincie in Caucaz. 45 Irnifehir (Yenisehir ), oral In Anatolia.
55 Muvazzaf kul.
44 17 Faoan 1003 = 27 aprilie 1595.

HAIMA TARIHI

13

SOSIREA LUI FERHAD PA$A LA DUNARE

cheresteaua pentru pod era pregatita.

La sfir0tul veneratei luni evval51, cind marele vizir a intrat in Rusciuc,

Sosind tonbazuri de la Nicopole, la 1 zilka'de52 s-a inceput construirea. podului.

122

Prinzind niqte limbi", s-a obtinut tirea ca ghiaurul raufacator Mihai se afla cu oastea sa la Bucure0i 0i ca i-au sosit ajutoare de Ia transilvaneni li maghiari vreo 70 000 de oameni. La inceputul lunii zilka'de, Hasan paa, beilerbei de Rumelia, prezentindu-0 alaiurile, s-a ata4at ostirii cu cei aproape 500 de prizonieri i 4 000 de tigve luate de la valahi i maghiari. Marele vizir supraveghea construirea podului stfnd sub un umbrar sustinut de opt stilpi. In cincilase zile podul a ajuns pins in mijlocul fluviului, Ia insula din fats Rusciucului. Cealalta parte, pima la Giurgiu, fund larga, se putea completa cu 500 de tonbazuri. 0 portiune din apropierea cetatii fiind mai putin adinca, acolo au fost numiti sangeacbeii pentru fixarea stilpilor marl. In felul acesta, podul se construia, iar fostul defterdar, Ibrahim paa, statea la Belgrad cu cele patru bola-haat, dindu-le soldele. De asemenea 0i marele vizir Ferhad paa se gindea sa plece la Belgrad, dupa indepartarea nenorocirilor pricinuite de raufacatorul Mihai.
MAZILIREA VIZIRULUI FERHAD PA$A $1 VIZIRATUL LUI SINAN PA$A 54

...

Mihai; este de acord cu el In privinta nimicirii Wilor islamice grerala de a deveni ghiaur Si razvratit, prin nepasare".

El a fost invinuit ca are intelegere, pe ascuns, cu razvratitul de $i a trecut la

pentru a cere iertare. intre timp se emite firman ca Ferhad pa,sa sa fie ucis >.
123

<Urmeaza numirea lui Sinan pa,sa ca mare vizir *i Intoarcerea lui Ferhad papa la Istanbul

... In legatura cu sentinta, se da amanuntul ca, venind la Ferhad pasa jeluitori, de la cei mai multi dintre locuitorii de pe malurile Dunarii, acestia i-ar fi spus: Afars de faptul ca familiile noastre au intrat in robie la ghiauri, ace0ia pun in adunarile for ca sotiile noastre sa-i i serveasca cu pahare. Nu exists oare zel pentru Islam?". Atunci el ar fi spus cu asprime: Dar e

placut cind voi luati sotiile for In robie?"

125

<Ferhad pasa, ajunaJa Istanbul, obtine pentru un timp iertare, dar mai tirziu este ucis).

DESCRIEREA AMANUNTITA A EXPEDITIEI LUI KOD JA-SINAN PAM IN TARA

ROMANEA SCA

<Pornirea lui Sinan pa,sa de la Poart6, In calitate de mare vizir i serdar).

... El a sosit la ordie pe la sfir0tul lui iilkaide55. Mai sus pomenitul pod se intinsese pins aproape de cetatea Giurgiu. Dupa ce a fost terminat, pe la mijocul lui zilhidjge56, marele vizir a trecut cu toat5. oastea. Hasan
51 $evval 1003 = 9 iunie 7 iulie 1595. 55 1 zilka'de 1003 = 8 iulie 1595. 53 Dil tutulub. 55 Ace,asti schimbare a avut loc la 7 iulie 1595.

" Zilka'de 1003 = 8 iulie

55 Zilhicce 1003 = 7 august

6 august 1595. 5 septembrie 1595.

14

MUSTAFA NAIMA

pasa, valiu de Rumelia, a fost numit sa piece ca cerhagi cu oastea eialetului sau, iar Satirdji Mehmed pasa57, impreuna cu oastea siriaca, (,Sum), a fost numit la aripa dreapta, in timp ce beii de Salonic $i de Nicopole au fost numiti la paza podului. Cele sapte galere sosite de la Poarta, cu munitii pi arme, au acostat la Rusciuc. La 17 zilhidjge58 s-a pornit, de asemenea, si de la
Giurgiu.

126

S-a descins la capul vaii Calugareni (Kalugeran), care era o vale plina de stejari. Dincolo se intindea Valea Bucurestiului. De acolo, Bucurestiul era la o departare de patru mile. S-a poposit linga padurea aceea de stejari. Pe cind ostasii stateau linistiti, iar caraulele se dusesera la gura vaii, s-a vazut ridicindu-se praf dinspre valea Bucurestiului si au aparut alaiurile de ghiauri, Ingrijitorii de cai 59, speriindu-se, au vent la corturi. Ostasii
incalecind pe cai, au iesit in fata ghiaurilor, iar marele vizir, aranjind rindurile,

a pus de au intins scinduri, In mlastina care era In fata. Ienicerii au intrat in padure pi, scotind zece tunuri man (phi) la marginea padurii, au tras asupra ghiaurilor. Pe drumul de mijloc mergea oastea islamica. Respingindu-i pe afurisiti, au aranjat tunurile si au obtinut unele succese. 0 parte din ghiauri au fost distrusi, iar cei ramasi s-au postat dupa-amiaza in fata vaii, in stare
de impr5.stiere.

Toata oastea <turca> era pregatita. Vizirul a ramas la capatul celalalt al vaii Calugarenilor. Ghiaurii, aprinzird focuri in valea Bucurestiului, duceau In timpul noptii, cu strigate pi cu zarva pi cu steaguri, cirezi de bivoli. In Behdjet-fit-Tevarih 8 este scris ca In apropierea podului Calugareni

era un loc paduros pi mlastinos. and <turcii> au descins acolo, aparind un alai de ghiauri, au inceput s se lupte. Punindu-se tunuri pi puscasi la intrarea in padure, Satirdji-Mehmed pasa, Haydar pasa, Husein pasa, Ayaspasazade
Mustafa pasa au trecut podul cu oaste nenumarata si 1-au intimpinat pe dusman. De la amiaza pi pin5.1a chindie s-au dat lupte crincene. Capturindu-se 12 tunuri

de la dusman, se intrezarise, intr-adevar, victoria. Dar locul mai sus pomenit era un drum mlastinos pi paduros. Mai sus amintitul <Satirdji> Mehmed pasa
si-au gasit moartea de martini, inecindu-se in mlastini".

a fost rant, pe cind fugea, iar Husein pasa, Haydar pap. si Mustafa pasa
Potrivit zicalei: Cine seamana discordie culege nenorocire", in anul acela plin de necazuri, maria-sa marele serdar <Sinan pap.> insusi, fugind de atacul acesta al dusmanului, a nimerit intr-o baltoaca. Cazind de pe calul sau, iesea dintr-o baltoaca pi cadea intr-alta, statea jos 0 iar se scula. Ajungindu-1 unul dintre vitejii Rumeliei, cu numele de Hasan, 1-a luat in spinare si 1-a scos din mlastina. Mai sus-amintitul Deli-Hasan a ramas renumit cu numele de Batakci si apoi a devenit delibasiul lui Kodja-Murad pasa 81.
" Acesta a condus expedifia fmpotriva Oradiei in 1007 H. (1598). Vezi pi mai departe. 55 17 zilhicce 1003 = 23 august 1595. 59 At ollanlars. De fapt: Nuhbet-ilt-tevarih (CronicA aleas1), de Mehmed bin Mehmed (cf. Cronici turce,sti ..., vol. I, p. 418 pi nrm.) ei Kodja-Murad papa (Kuyudju-Murad papa) a fost vizir pe vremea sultanului Ahmed I (1603-1617). A participat la expedifiile din Orient pi Occident. A murit pe la 1611. El a contribuit la fncheierea pacii de la Zsitvatorok (1606).

127

NAIMA 'rARIHI

13

FUGA GHIAURILOR JOSNICI

In noaptea aceea s-a produs un zgomot asurzitorl, datorita faptului ca, fitilul unui ienicer atingind pulberea de la un tun darbzen, s-a aprins praful de pusca si focul a cuprins pulberea intinsa in apropiere. Oastea speriindu-se, voci de ruga s-au inaltat in vazduh. Ostasii ghiauri, creztnd ca oastea islamic5. a dat un atac peste noapte, s-au invalmasrt intre pi si au rupt-o la fuga, Raufacatorul de Mihai s-a dus in grabs la Bucuresti si un numar oarecare de ostasi
ghiauri a plecat spre Moldova. Apoi,

la Bucuresti. In ziva luptei, fiind vreme de strimtoare 1i fiind greu de ajuns pe sesul de dincolo de padure, <turcii> s-au intors si s-au asezat. Facindu-se un popas de doua zile, au adus prinsi de la ghiauri. Ei dind de tire ca ghiaurii au ajuns la Bucuresti, la 18 zilhidjge 62. Hasan pasa a trecut trecatoarea cu oastea sa i a descins la. ses. Akingiii, imprastiindu-se in imprejurimi, au adus cu ei prizonieri, taherele si animale. Mihai, evacuind Bucurestiul, s-a dus la Tirgoviste (Tergov4te). Dar, nestind nici acolo, s-a dus spre pa'durile greu de strabatut din partea granitei Transilvaniei. Marele vizir, trecind si el trecatoarea la 20 zilhidjge, a ajuns cu oastea la Bucuresti si a descins in ses.

stile, <ghiaurii> s-au stabilit

In bisericile din Bucuresti instalindu-se mihrab-uri i minbet-uri, s-au facut rugaciuni. Au spart bulele stralucitoare si crucile puse deasupra cupolelor

si au stricat chipurile <din biserici>.

SFATUL SERDARULUI PENTRU INLATURAREA GHIAURILOR SI PENTRU CONSTRUIREA UNEI CETATI

zs

In cortul marelui vizir s-au adunat notabilii marii demnitari. S-a spus ca vilaietele Tarii Romanesti si Moldovei fiind date ghiaurului, nenumaratele for stricaciuni si razvratiri pricinuiesc greutati. Inlaturindu-i imediat pe acestia, sa se construiasca, de azi inainte, p cetate puternica 0i ele sa fie transformate in eialet (eyalet) separat 626. De isemenea, la trecatoarea Tirgoviste sa se construiasca o cetate". Cei prezenti considerind bineyenita aceasta parere, au hotarit ca alare. De aceea au scris un raport (telhis), care a fost trimis la Poart5.. Eialetul a
fost acordat lui Satirdji-Mehrned pasaJ Marele vizir mergind cu toti demnitarii in orasul Bucuresti, constructorii au masurat intariturile cu etaje ale manas-

tirii voievodului Alexandru U, care era locul cetatii vechil Si ad inceput sa le construiasca. S-a poruncit pregatirea cherestelei si a celorlalte lucruri
necesare. La sfirsitul lui zilhidjge s-a inceput cladirea cetatii si a fost terminate

in 12 zile. Amanuntele vor fi povestite in <cursul evenimentelor din> anul urmator.

" 18 zilhicce 1003 = 24 august 1595. 41" Vezi mai sus, nota 47.
Voda".

" Este vorba

biserica, construiti de Alexandru al II-lea Mircea. Azi: Biserica Radu

16

MUSTAFA NAIMA

POVESTIREA FAPTELOR GHIAURILOR DE LA GRANITA UNGUREASCA <Dupl. 1 sevval", Mehmed pasa, f1u1 lui Sinan pasa, soseste la Kirez-Ilyas pentru paza granitei nnguresti>.

Beilerbeiul de Anatolia, beilerbeii de Bosnia, de Karaman, de Sivas, de Buda (Budin), de Timisoara, de Alep si de Sighetvar, precum pi intendentii de ieniceri *i spahiii pi silandarii si cetele de lefegii de dreapta si de stinga au stat adunati la vechea Buda.
<UrmeazI descrierea asedierii Strigoniului de catre austrieci>.
129

PLECAREA 0$TIRII ISLAMICE SPRE STRIGONIU 5I TOTALA EI INFRINGERE

... La inceputul lui zilhidjge 65, <Mehmed pasa>, fiul lui Sinan pasa, care era serdar, i beilerbeiul de Buda, Sofu-Sinan pasa, pi beilerbeiul de

Timisoara, Ahmed pasa din Mihalici, <si a1 ii s-au dus asupra austriecilor din

Strigoniu, unde au dat lupte cu ei>.

131

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRU OCUPAREA CETATILOR BUCURESTI $1 TIRGOVISTE DE CATRE MIHAI (MIHAL) CEL RATACIT
pi

132

13 muharrem 1004 6? a ajuns la sesul Tirgoviste. Populatia <Tirgovistei> fugind Inca dinainte, ea a fost gasit5.' pustie. $i aici, ca pi la Bucuresti, s-a Inceput construirea unei cetati din lemn. Ea a fost terminate intr-o luna, sapindn-se pi un pant adinc. A fost construita cu doua caturi. S-au pus in ea tunuri, munith osfi. Apoi, dindu-li-se zaherele *i solde, s-au intors de

Marele vizir Sinan pasa, construind o cetate din lemn, a pregatit tunurile munitiile necesare si a pus acolo o mie de ieniceri o mie de kuloglii. La

lor, raufac5.torul de Mihai a iesit din padure si a Impresurat Tirgovistea. La oaste se auzeau bubuiturile de tunuri. Luind orasul cu lovituri tari, in trei zile, el i-a prins pe Ali pasa pi pe Koci bei, care ramasesera inauntru. Bagind in ei sulita, i-a fript in fata focului, facindu-i chebab. Ceilalti, ostasi au fost facuti robi, iar cetatea a fost distrusa. Apoi, ( Mihai> s-a Tetras si a plecat.
In ziva aceea, cind i-a sosit serdarului stirea asediului *i i s-a cerut ajutor, ostasii islamici s-au intristat. Pe cind ei sta.' teau asa, au iesit din padurea aflata in apropierea menzilului for 300 de ghiauri. Cei din oastea de Rumelia ducindu-se acolo, toti s-au intors raniti pi infrinti. Oastea a fost cuprinsa de mare frica

acolo la 12 ale norocosului safer 68. In ziva cind au descins la menzilul din fata

si de nenorocirea urmarini. S-au sfatuit sa se Intoarca din nou in cetate.

gustori s-au grabit sa tread. (spre Giurgiu> care mai de care mai inainte.
" 1 Isevva1 1003 = 9 iunie 1595. 66 Zilhicce 1003 = 7 august 5 septembrie 1595. 841 1001H. = 6 septembrie 1595 24 august 1596. " 13 muharrem 1004 = 18 septembrie 1595. " 12 safer 1004 = 17 octombrie 1595.

Neavind insa posibilitatea s is nici un fel de masuri, in cele din urma au venit la Bucuresti. Dindu-se porunca sa ramina acolo 15 zile, oastea pi ceilalti ne-

Atunci au fost numiti, cu porunci severe, oameni ca 55. nu lase sa treaca nici

NAIMA TARIKI

27

indicate in harabale munijiile i au fost retrase tunurile care se aflau la

133

o persoana. Cind s-a vazut ca spaima celor din oaste crete tot mereu, au fost

Bucureti. Dup5. ce 1-au evacuat, au distrus cetatea pe care o construisera i, nemaifiind chip sa mai ramina, au pornit pe la miezul noptii spre pod. Trecind in graba trecatoarea 69, au ajuns la Giurgiu Si au ramas acblo trei zile. Din cauza buimacelii, au luat unele masuri nechibzuite. Astfel, au fost numiti la pod oameni ca sa incaseze pendjik (pencik) pentru cele aproape zece tali de harabale i pentru robi, deoarece mai inainte ostaii islamici, facind incursiuni la granita Transilvaniei, adusesera mai multe mii de harabale, robi i animale i le vindusera in oaste la pret ieftin. In timp ce negustorii,

luind turmele de oi, treceau podul i cu celelalte lucruri ale lor, eminii i scribii slateau i adunau aspri (akce) de la cei care treceau, zicindu-le s dea a cincea parte din prazi ".
i apoi s-a dat fiber pentru trecerea tntregii 0ti. Pina dimineata au trecut ienicerii, tunurile i o parte din munitii. Celelalte bagaje au raraas aruncate pe loc. In timp ce oamenii, din cauza incurcaturii, nu tiau unul de altul i
In timpul acesta s-a aflat ca fatacitul de ghiaur, Mihai, a venit cu oastea sa in apropiere. Renuntindu-se la acea dare, Sinan paa a trecut podul noaptea

se mirau, ca la locul de adunare din lumea de apoi, au ap5.rut pe vremea chindiei alaiurile de ghiauri i i-au aezat tabara in esul Giurgiului. Atacind poverile <turcilor>, ei au inceput sa be prade i sa be devasteze. 0 ceata de pedestrai,

tirinda-se ca pored, a mers pe malul Dunarii i, tragind de pe deal cu tunuri i cu puti, a niat podul pe la mijloc. Ostaii i bagajele care se aflau pe pod
asta data, trecerea musulmanilor din partea cealalta a apei in partea de dincoace

au cazut in Dunare. Unii strigau de pe pod: Allah, ajuta-ne 1". Fiind dui de cursul Dunarii strigatele for de deznadejde au cutremurat lumea. De
fiind impiedicata, ghiaurul i-a trecut prin sabie fara crutare. Neiertind nici
un suflet, le-a Varsat singele ca un torent. Multe raii de suflete au fost distruse

i au pierit. Majoritatea ostailor de akingii, aflindu-se in partea cealalta,

134

n-a mai scapat nici un om. Fund taiati atunci din radacina, akingiii au dec5zut. Tunurile i cea mai mare parte a munitiilor au intrat in miinile dumanilor.

Afurisitii, incendiind tirgul Giurgiului, au inceput sa ban cetatea. Nenorocire i pierdere mai mare ca de asta data nu s-au intimplat niciodata, tar o astfel de infringere nu s-a vazut nicicind.
OCUPARBA CETATII GIURGIU DE CATRE GHIAURI

Ghiaurii josnici, batind-o timp de trei zile, au cucerit-o prin lure in ziva de 10 a lunii safer 71. Omorindu-i pe toti musulmanii care se aflau in ea, au tutors tunurile i au inceput sa traga catre oaste.
SUPUNEREA MOLDOVEI DE CATRE HANUL TATAREsc

In timpul acela se inchisese in cetate un numar oarecare de ostai.

In timpul acesta au sosit agate de la hanul tataresc, maria-sa Gazi

Ghirai han 7a. Scrisoarea sa cuprindea ca hanul, venind cu oaste in Moldova, a garantat sa supuna. raiaua i s puns mina pe Mihai, cauza tulburarilor, i
" Bogas, e vorba tot de Vales. Calugkeni.
70 Mal-s hums.

ri 10 safer 1004 = 15 octombrie 1595. 7' Gazi Ghirai al II-lea.

18

MUSTAFA NAIMA

pe renegatul Razvan 73. De asemenea, el cerea ca, de' azi inainte, <moldovertilot> sa le fie numit domnitor ,unul din emirii tatari. Le-au explicat pe acestea pi agalele sale prin viu grai. Dar, nefiindu-se de acord cu aceste propuneri, ele au fost trecute cu vederea ...
135

MAZILIREA LUI SINAW NASA SI NUMIREA LUI LALA-MEHMED PASA.74

Au sosit sitiri t, datorlta masurilor proaste ale lui $inan papa, oastea islamica. a fost infrinta in partile Tani ,Romanesti pi ca, din pricina lasitatii fiului saws, ghiaurii au obtinut victoria asupra Strigoniului, iar el, Iugind, s-a inchis la Buda, nefiind bun de nici o treaba.
<Urmeaz& descrierea mazilirii lui Sinan pap. i inchiderea. acestuia).
138

CEARTA LUI HOD JA-SA'ADEDDIN EFENDI " CU SETH -UL-ISLAMUL In

Hodja <Sa'adeddin> Efendi a venit la felicitare pi s-a intilnit cu marele vizir In timpul acela au sosit scrisori de la Mehmed-pasazade Hasan papa, care se afla la paza malurilor Dunarii, precum pi mahzarurile pi scrisorile de umilire
cel renumit pi gloriosul vizir au inceput sa. le citeasca, a venit pe neasteptate la felicitare pi muftiul cu numele de Bostanzade.
tiicep discutii contradictorii asupra felului in care trebuia s5. se raspundl scrisorilor lui Mihai Viteazul>:
139

Cind lui Ibrahim pap. 7;a i s-a acordat sigiliul viziratului, a treia zi

ale siretului Mihai pi ale celorlalti boieri ai Tarii Romanesti. Cind Hodja

Hodja-Saladeddin Efendi laspunse: Deoarece boierii valahi pi Mihai au cerut iertarea vinovatiilor lor, se cuvine s nu se dea raspuns potrivnic, ci, drept semn al sinceritatii lor, A. fie cerut fiul lui Mihai ca ostatic. In felul acesta A fie scrise scrisorile !". Mufti-Efendi, negasind deloc potrivita pkerea lui Hodja-(Efendi, a pornit impotriva acestuia pi a spus: De azi inainte nu trebuie sa se creada nici in legamintul (and) lui Mihai pi nici in convertirea lui la Islam".
" Stefan Rlizvan (24 aprilie august 1595). " Lala-Mehmed pap., mare vizir (4-15 noiembrie 1595). " Mehmed pap, beilerbei de Buda (era fiul lui Kodja-Sinan pap.). 7$ Hodja-Sa'adeddin Efendi, istoriograf otoman (m. 1599). Vezi Cronici turl.eini ..., vol. I, p. 297 i urm.
Efendi.

77 .5.eih-ul-islam; se numea pi muftiu" (MikftU). `Pe atunci era Bostanzade Mehmed

6 Damad-Ibrahim pap, mare vizir (4 aprilie 27 octombrie 1596; 5 decembrie 1596 10 ianuarie 1601). 3 noiembrie 1597; 6 ianuarie 1599

2. Cronica

Efendi, dasalul sultanului,

lui Naima. Cearta dintre Sa'adeddin

ai eih-ul-islamul Bostanzade Mehmed Efendi, in leg&tura cu raspunsul care urma s.it fie dat lui Mihai Viteazul (vol. I, p. 138).

4"414
d;:t" jjp t..)!.',,k_.03..1

Z l44..)1,a.-1 It ',,I:i.r.iiii

a, .,

..(.... z, ski:; IL. 1:J1is) 45.! jra.a,:g. ,,11.11

jii.t4. ! (!1:....L .:a1 alic JIAL.,711:.)1.9 4, A..J ti-JS f

...C..t.-::1 Vim .) 4.,,.. L1 is:A.....:..c.t.1 c,1;.3

.ay .,,:. zLj). ...A., Jr. 1_5LAy r1...; 4.ttit r. iii 65.1 .z.3ji.4.. a.! IA j., jak::91 Zi.41.1110/.1l;,- ZJAA-1:t.0 a 1..3.1-%
A A:ao 4: ; at altt t:: J:.,,),,i; 6.4 Lit.t.lt .....)L:..
tzit rhij: .,A..1.2. 1.01 1. ;11

.1 L., ,1.y'. lt.. ,?jiiSjii..).).4.;;Ia.1,5.1J;;C j1.:z71:;

ti,4,4; ,,,,;l's 3L.i.,t: ..k.:1.1 z.t.:t: li- t_.,:ta .414 J.)1

..11,.v.11):i ..)

1,3)

%Lb!) 4 :Ala 1 j AS A:11j4 01 ...S.

.A'..'....- "'1 ts-A:el".c91 ,...;.121....,15),

ti,-..tlf,te,20.41 (e)1.11 'el: 453i1,:iJ...1.... A...lb:5; E1:7)
ja.; 1 At 1.);". LilLia: j I Z1:iii! r 71 ZA......b 1
Z.', )1 d #4

4a

ts).11,41,...4431 J.0j1:4Li... Ayerliol j..L.,...1. .

41,1

at!...,:f:

' . '7,`Ca :J.1 1:1. Li-''' .JI1:011 J v J v

Y I e..1..... 4;SL-A `) -1

%:.01.,:tvj Lci.x.:1A 4.1:t jj 1: j. tp '41..3 61 L:74,3 Lk.

ZA-Ltslci..), AIII :jt....4.: :1..- I jst. 4411/..12L. 6..11S Ls.) A .1;

If),Lit:4-.)041:.0..itstilliSa. eice&f? ...C./Z. I:. *;1.1; ji

11-))12ci:IJild'AIP:P:-1.)),'',1,14-; 41^dta A '14'151.::..
era Lea.
%..

'A.., 4$239'...s.)A,:..11 ,eial jli;j'e....1 3.z.

j.61 A z: 11;.), 4 j6,71) ;51 ..4;outs4-.1/45)..1,f,vji

0.))12:-444144:1. Al A;.) 4:1)441 C'TA. 44.1.C.I.Y. 4a: j:

SAil S4141; tP J% .C1 ,2),C,e...L.:4J14.:.4,11;- 6.15;1A ....IL .4:,...,,tai., A.,:a;t:..4..,1,1,:it.k..4:, .....511 ii)GA IL; LA) a;4911.4 j j .1: sit 1,3., 431;., Znp:,,i.), 411

4 E1:1*

20

MUSTAFA NAIMA

s-a supkrat pentru aceasta>.

.<De teama continuirii disputei, muftiul Bostanzade s-a sculat si a plecat, iar Sa'adeddin

Apoi, luind el singur masurile necesare, 1-a pus pe reis-efendiul 78 Musa Celebi sa scrie raspunsul cuvenit atit lui Mihai, cit gi boierilor, Dup5. aceea

s-a sculat si a plecat la locuinta sa

192

SFATUL DEMNITARILOR T.MPARATIEI PENTRU ALEGEREA DRUMULUI

DE EXPEDITIE

Agria " constituie o fortareard importanta, indeosebi printre finuturile austriece si ale Transilvaniei.
<Turcii au ales drumul spre Agria 9i sultanul a trecut la Seghedin>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCI 80

<Sosirea austriecilor si aliatilor lor, inclusiv transilvkneni, la Tokay si Mohkcs>.

Maximilian 81, fiind un imparat orb Si Fhiop, (Muse coroana fratelui sau hertogul Mathias 82 i 4i incredintase acestuia oastea.
In unele cronici se scrie ca acesta, la rindul sau, unindu-se cu Transilvania,

Muse mult cu gindul de a ataca oastea., In altele se scrie ca a fost numit cu el si Nadajdy, cel cu piciorul de argint" 83, care era sfetnicul (vezir ) cel mai de seams al craiului <Austriei>.
152
,

PORNIREA Q$TIRII ISLAMICE LVIPOTRIVA GHIAURILOR RAUFACATORI

, k obfine informatii>.

<La un popas al turcilor, Fetih Ghirai " a adus sultanului vreo 63 de ghiaurIlegafi, pentru

153

ca ghiaurii inainteaza, c5. au mute arme de lupta, ca toti craii s-au unit ca s5. distruga saminta Islamului si ca Impreuna cu ei era si principele (ban)
Transilvaniei, afurisitul Sigismund 85.
58 Reis-141-kallab.

Apoi au f5.cut ca cei prinsi sa irorbeasca. Ei au ar5.tat in mod amanuntit

58 Egri,Eger, Erlau (ram. .Agria), rag fn Ungarial Participa ins* sultanul Mehmed al III-lea. 80 1005 H. = 25 august 1596 13 august 1597. al Maximilian, impkratul Austriei (1563-1576). De fapt, domnea Rudolf al II-lea (1572, rege al Ungariei; imparat: 1576-1612). 82 Mathias; era arhiduce. A fost impkratul Austriei intre anii 1612-1619. " QiimapA yak; Nadajdy Ferenc ( ?).
Intoarcere el a fost numit ban, dar a fost ucis de Gazi Ghirai al II-lea (in acelasi an). 85 Jigmund. Sigismund Bithory.

" Fetih Ghirai era fratele hanului Gazi Ghirai al II-lea $i participa la expedifie. La

3. Cronica lui Naima. Cearta dintre Sa'adeddin Efendi, dascklul .sultanului, i seih-ul-islamul Bostanzade Mehmed Efendi, In legiturit cu rkspunsul care urma s6. fie dat lui Mihai Viteazul (vol. I, p. 139)

Nrita*

6:0 )k;:J ,'',...A c") 4. .:1--.

4 I. e. ;* 33 t 1::'

AC;A:11.1.3 -731 11:' 44'73.3), k.5 A:91 4L"/;" tS a`V tS4i.:./Q<",

uditAlg.. f..1?: LS V".-- 31.4t') LS.) -)1J.Y.3.$11 4,,,-

),e.:\ :..iv etit-1 sl 6 J- ,e):Ii., t at.. -.).,.: ii31

j-C
'' .1:?./

.4)11

a ...:1 "A u...11 :J. . )

LIkjt 4.11 CA:

t"'Ll'I.A."; Lit 61-,, -61 i,7113*- ,s-6\,-.9%.

,s1.014:1 ks .A.4.0 ZdA V.A...A.1,', :01131,.....611 4.01;-,..i).

:;s:1\)* i:C.P.1.:01: 414": I E) he 1.4 ) 'Af c

.113i 43,"

JA42,1J.L. & 4!? ; a 4t...1* 6 _;:.,1 ,,-)ki: ,.,),,y,le

e..."-a .1), .44i,

t j..%.:0,75... Att t.."r.- j AI i..o :ff.

44'6.. Y. 6.: .1 Sas .5 A; 41.5) A.. la...1.3 :,:\ LIJL.* 'nib\ ))12.k.!-lt.:) L5-k::' a--v.:11; e....:* ifk .3 a )3\7=-0 y-)tip' 3 :J 11 d; J) "k.6 316 '743 A'.. Stl.-

Sj<1-31. JL--Z.4 LIS'4f.4:::"1--:""t A;.--isi.%-,J,15\ r

._1; ....kI.

..4 ./.1) s.) 1#1.:.k 5:::0 II .6 %:;,..) 11. Zilf:

; :2 i, Ala,' -1-4..7,1).13 .s.., J:...wyJklz.,))4.. eLil 4,1 ---;42;!'" 4.5-ke)U3

(.5 ty: .I... ...,5.3....1 .1, l< j......1. .1.3 A..v.1:A 64 ly. tA:, )t....\

,.)5 e:01 Si A,..y.1 1 5 AL:A: ck ,....d .x..1 is. 1 ..,....:S .,11,.

%-.J jal: 3

45 334 .3\t, 4,117 ya r

V 0..j a at.r
js:5 41:,...

9e)31) P S--....., isia. (:)1,1 314%.0 .V.1%! rg' 01:0 A071)

,,) ek, tsAy 3;111...3.... ..ei; ,4. zdv sol ,_,.....gi*.x:z ..),......!..31 It. ...,;..1?

PAI Jii

.....t.!:); d;Lt,i-L \JO L lat: .3 Ila ;')y.L....c.L V31 e )15 :),J.,L-':

,......g:i /tells

22

MUSTAFA NAIMA

Pupa ce au spus acestea, toti cei prin0 au fost omoriti.

<Apql, la 4 rebi-ul-evvel 1005 as turcii pornesc la atac>.

De asemenea, carele i tunurile au fost legate. cu lanturi In fata pad*hului. Hasan pap, valiu de Rumelia, i beilerbeiul de Timipara s-au
apzat Intr -o parte ....
<Urmeazt, descrierea luptelor de la Agria).
172

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE ASE

<Intentia turcilor de a recuceri Strigoniul).

175

... In ziva de 12 a lunii mai sus mentionate 88 a sosit Tiryaki-Hasan pap.. In acest timp s-a adus tirea ca principele Transilvaniei 89 a asediat cetatea Timipara. S-au trimis porunci ca Mahmud pap., beilerbei de Sivas, i Ali pap, beilerbei de Rak'a, si Mehmed, pap, beilerbei de Adana 90, care nu intrasera Inca In oastea imperials, s mearga cu ostile aflate linga ei In ajutorul Timiparei.
<In acest timp, sosind vestea cd oastea ghiaurii a venit la Vadj (Vac), turcii au pornit intr-acolo in frunte cu serdarul Satirdji Mehmed paaa>.

178

In acest loc (spre Pesta) au sosit strigatorii dupa ajutor, spunind ca principele Transilvaniei asediaza Timipara de mai mult5. vreme. S-a luat masura ca s fie trimis Mahmud pap., beilerbei de Sivas, ataOndu-i-se oastea de Bosnia, precum i unii dintre emirii din Rumelia. El a pornit spre Timipara In a doua zi a lunii rebi- ul -ahir 91 ...
INCEPUTUL EXPEDITIEI ASUPRA CETATII ORADEA (VARAD)

184

185

de la hotare au spus: Prin uzurparile principelui Transilvaniei la granita Timiparei, ghiaurii au luat fortaretele Lipova si Ineu (Yanova) i Oradea
i Cenad, a,5a ca, daca, de asta data, nu se va face expeditie Intr-acolo, Timipara, de asemenea, va scapa din miinile noastre". De la granitele Timiparei au sosit mahzaruri In acest sens i au fost aduse i telhisurile serdarului94.

Avind loc un sfat mare la Poarta fericirii, cei cunoscatori ai treburilor

parti s5. fie data pe seama serdarului atit timp cit tabara ghiaurilor se afla

Djerrah-Mehmed pap. 92 a spus: Este mai bine ca situatia acelor

prin p'a'rtile Strigoniului i la Raab (Yamk), se vede ca paza acelor parti

este importanta". Au cazut de acord ca In acest an, dindu-se cetatilor zaherele si osti indestulatoare, este nevoie s se fac . expeditie ca, pink ce vilaietul Transilvaniei nu va,,fi devastat cu armele, Tara RonAnealca i Moldova nu

vor fi stapinite. Scriindu-se telhis In acest sens, s-a tmis un hatt-i-,serif cu

" 4 rebi I 1005 = '26 octombrie 1596. 87 1006 H. = 14 august 1597 3 august 1598. 88 12 rebi I 1006 = 23 octombrie 1597.,
88

80 Sivas, Raka, Adana, oraae gi. provincii, In Anatolia,

Erdel-oglu, domnea Sigismund lElo.thory.

" 2 iebi II 1006 12 noiembrie 1597. .

91 Satfrdji- Mehmed paaa (se afla la Belgrad).

Este tunoscut kai-lubwnumele de Djetrah pas.

92 Djerrah-Mehmed papa;_ a fost vizir, caimacana ai mare vizir (apriliedecembrie 1598).

MANIA VARINI

23

astfel de cuprins. In aceasta privinta, tanl fiind lasat pe seama serdaruluip i-a fost trimis cu caftan (hil'at). De asemenea, capugibasi Ali ag5, potrivit legii, a fost trimis la Gazi Ghirai han cu scrisori. $i cm bani de cheltuiala. S-a dat firman ca, ifnpreuna cu osti, numeroase, hanul s5. se uneasca cu serdarul.
<Urmeazg, descrierea adunArii ostilor turcesti din dliferite plrfi si a pregftirilor pentru plata soldelor>
186

,Hotarindu-se expeditie in vilaietul Transilvaniei, in ziva de (9 zilhidjge s-a inceput construirea unui pod peste fluviul Dunarea, mai la vale de Belgrad, la locul numit Taslik-Burnui Cu, marl sfortari, in 18 zile s-a terminat un pod

lung de vreo 1 850 de zira, Oastea islaanica a inceput 5a treaca In tinutul Transilvaniei. In ziva aceea sosind om din partea hanului t5.taresc, a dat Budei, an pornit din sesul Belgradului intr-acolo.

de tire c5, hanul a a.juns la Rusciuc. Dupa sarbatoarea sacrificiilor 94, 1?eilerbeii si ostasii eilaieturilor de Karaman i Maras, care erau insarcinati cu paza

In ultima decada a lunii zilhidjge 95.0 serdarul musulman a trecut podul si a descins in sesul Panciova
188

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE APTE 96 DESCRIEREA SITUATIEI EXPEtDITIEI IDE LA ORADEA (VARAD)

Anul trecut, Satirdji-Mehmed pap., care era serdar la serhaturile ungurest', fusese insarcinat cu porunci severe i i sC trimisese un hatt-i-serif ca s-1 pedepseasca pe aftirisitul numit Sigismund, voie'odul Transilvaniei, care, in anul acela, cblcind tratatul se aliase, in timpul evenimentelor' de la Agria, cu regii si se unise cu ei pentrti a pricinui pierderi musulmanilcr. SatirdjiMehmed pasa fusese insarcinat ca, intend in Zara Transilvaniei, s-o incendieze, s-o devasteze si s-o ruineze, riearatind bunavointa fata de nici o forareata si ta#a de hici 6 betate.
<Se descrie plecarea ostirli turcesti si aminarea expecTifiei din cauza Intirzierii hanului ttareso (55 de zile), pia. la 26 muharrem 1007 97>s
189

190

Dupa citirea scrisorii imperiale, in caKe timp hanul si serdarul si ceilalti au stat in picioare, si dup5, slujba au tinut un sfat mare cu batrinii (ihtiyar) de la granita si cif cunopcatorii hotarelor, pentru 4 sti pe care drum anume sa mearga in vederea deyastarii tarii Transilvaniei 98. Cunoscatorii serhatului au spus: Sint trei drumuri de intrare in Transilvania: unul din drumuri este prin Lipova, unul prin Sebe 99 i Lugoj, far altul este prin, Oradea". Gazi Chirai han axis: Sa se mearga pe un drum bun, incit sa fie cu putinta trans-, portarea bagajelor, haraba1elor si a demnitarilor. Si data ne va intimpina dusmanul, sa se poata da si lupta". Atunci, unul dintre batrinii de la serhat a graft ; Stapinul meta, drumurile prin <Cara* Sebes si Lugoj si prig Lipova hind prapastioa.se, nu pot
93 9 zilhicce 1006 = 13 iulie 1598. 94 10 zilhicce 1006 = 14 iulie 1598. 95 21-30 zilhicce 1006 = 25 iulie 3 august 1598. 9 1007 H. = 4 august 1598 23 iulie 1599. 99 26 muharrem 1007 = 29 august 159$: 99 Erdelistan (cu terminatia perearArtistan),
99 Sebe,s, Caransebes,

24

MUSTAFA NAIMA

fi trecute asa cum se cere. Dada apare dusmanul, nu ne putem gindi la lupta si la rezistenta. Insusirile cerute le are drumul dinspre Oradea, care estt drum larg si deschis". Gazi Ghirai han a intrebat: Ghiaurii care se afla in cetatea Oradiei slat in stare sa iasa si s provoace pagube, impiedicind oastea din
drumul ei ? Dada exists aceasta posibilitate, este nevoie ca filth sa se cucereasca

cetatea si apbi s se mearga mai depart6? Daca vom asedia cetatea, va fi necesar sa z5.bovim mult timp" ? Atunci, citiva lingusitori, din respect fata
de serdar si de hatirul lui, au aratat ca.: Cetatea poate fi cucerita cu doua-trei

lovituri de tun; e de preferat ca intti sa se cucereasca fortareata si apoi s se mearga asupra lui Sigismund"i De aceea au hotartt potrivit acestui sfat. Pornirea in partea aceea fiind hotarita, defterdarul ostirii, Etmekcizade 100 a inceput sa pregateasca cele necesare si sa aranjeze armele de lupta
de expeditie 11.

pentru a lovi cetatea. In timpul acesta, de la iesirea din Belgrad si pita la sosirea hanului trecind aproape doua luni, se apropiase jumatatea timpului
La Becicherec 102 poposisera 55 de zile si mai ramasese timp putin. La inceputul lunii safer 108 unul dintre agalele Timisoarei, cu numele de Yogun aga, a fost numit calauza pentru oastea islamica si s-a pornit <la

Cind au tras citeva tunuri, ghiaurii dinauntru au Mat cetatea si au fugit in munti si in padurile din imprejurimi. Fortkeata Cenad fiind supusa fara osteneala, cei din oastea tatareasca i-au urmarit pe ghiaurii fugari. Pe unii i-au omorlt, iar pe cei mai multi i-au facut prizonieri. In ziva aceea, in fata
191

drum>. Ajungind linga cetatea Cenad, de pe malul riului Mures, au asediat-o.

la cetatea Arad, ea a fost cucerita, flind gasita pustie. In timpul acesta, a sosit sol de la principele Transilvaniei (Erdeloglu) care a adus scrisori in care se spunea : Maria-sa hanul s ne impace pe not cu maria-sa padisahull". In acest timp cazind ploi mari, ele dadusera ostirii

cortului serdarului, au fost omoriti vreo 150 de ghiauri, iar conducerea Cenadului a fost data atunci lui aksaki-Ibrahim bei, care era nazir de Belgrad Apoi au descins linga cetatea numita Dilagos 104, dar chid au ajuns

multa osteneala. La 9 a lunii safer 108, Mustafa pasa, beilerbei de Erzurum, a sosit cu oastea eialetului sau. In ziva de 11 a lunii safer 18, oastea islamica, trecind apa Muresului cu mii de greutati, a descins, dupa ce a mers citeva conacg de-a lungul malului, la capatul unui pod din apropierea unei palanci virane, numita Ordubek 17. Acolo i-a intimpinat serdarul ostirii din Gyula si s-au pregatit doua padaluska, una din Gyula si alta din Timisoara. La 24 si 25 ale lunii mai sus aratate 108, trecind cu mii de greutati peste citeva rturi si mlastini, <oastea> a descins, la menzilul al optulea, in sesul Oradiei. In acel loc a sosit Iusuf pasa, beilerbei de Van. De la menzilul Cenad, hanul, despartindu-se, s-a dus pe un alt drum, devastind tinuturile ghiaurilor. El a venit si s-a alaturat <ostirii turcesti> in apropiere de Oradea. In ziva de
10 Eimekcizade

Restul anului era socotit ca nepotrivit pentru expeditie. Ioa B4kerek; localitate In Banat. 108 Safer 1007 = 2 septembrie 30 septembrie 1598.
104

1" Turcii obisnuian al Inceapl expeditiile la 23 martie

(fiul brutarului) Ahmed pasa.

di le termine la 26 octombrie.

Dilago,s, Vilagoss; $iria.

106 9 safer 1007 = 11 septembrie 1598. 1" 11 safer 1007 = 13 septembrie 1598.
10?

106

Ordubek, in alte cronici apare sub forma: Ererkik. 24-25 safer 1007 = 26 27 septembrie 1598.

NAIMA TARIM

25

amintita era, intre Transilvania si Austria, o fortareata Intarita i, de jur imprejur, avea orate (varos ), Rezistenta i intinderea ei erau in asa masura, Incit putea sa adaposteasca 20 000 de ostasi. De la oras ti pina la podgorii, casele ti locuintele se Intindeau, In dark cam cit de la zidul Constantinopolului (Kostantiniyye) ti pina la gradina din menzilul Davud-Pala. Viile ti
gradinile se intindeau ca o trecatoare mare, !nett nu pot fi descrise. Mai inainte,

29 a norocosului safer 109 au descins linga cetatea Oradea. Cetatea mai sus

intrind in cetate citeva mii de ostasi austrieci, acestia devenisera, de cItiva ani incoace, o pacoste. Cei de neam maghiar stateau In comune si prin sate.

II ASEDIUL ORADIEI Sosind mai intii oastea tatareasca in dreptul orasului, i-au iesit inainte
LUPTA
192

si, scotindu-i prin alte parti, au fugit. Tatarii, ajungindu-i din urma, pe cei mari i-au omorit, iar pe cei mici i-au oprit cu el. Pe scurt, s-au umplut de prIzi nenumarate. Dupa aceasta, hanul tataresc ti serdarul, facind sfat cu cei renumiti din oaste, au intrebat daca va fi deajuns sa devasteze imprejurimile sau e mai bine sa depuna sfortari pentru supunerea Oradiei. Toti, intr-un glas, au spus a Oradea este o cetate atit de puternica, In apropierea Imperiului otoman109a, incit constituie cheia Transilvaniei ti Austriei ti ea, pe drumul de trecere, este zidul zidurilor afurisitilor ti ca nu este bine sa se mearga inainte lasind-o la o parte. Cazind de acord asuprg. acestor pareri, in prima zi a lunii rebi-ul-evvel 110 era zi de vineri au intrat in casele solide de piatra ti impodobite ale orasului. Nu a fost nevoie s fie sapate meterezuri. Au inceput sa bath cetatea cu cele trei tunuri pe care le aveau

ghiaurii care se aflau acolo. Luptind o zi psi o noapte, la sfirsitul bataliei tatarii au distrus ti au incendiat orasul. Ghiaurii si-au pus in trasuri familiile ti copiii

ti sigur ca nu vor putea lua atit de repede o astfel de cetate intarita, De aceea au facut mare greseala ca, alaturindu-se serdarului, s-au apucat sa urmeze parerea sa fncftcita, cu gindul ca s tread. numai timpul. Cind au
inceput sa bath cetatea, ea fiind foarte intarita ti nu asa cum se daduse stirea, a inceput s se raspIndeasca zvonul ca, mai inainte, asediind-o unul dintre crai timp de 45 de zile, nu putuse s-o cucereasca ti se intorsese rusinat. Nefiind deajuns trei tunuri, i se trimisesera porunci lui Sofu-Sinan pasa, caruia i se daduse eialetul Anatoliei ti care era beilerbei de Agria, dindu-i-se firmanul: SI vii la ordie. S5. aduci la timp, Impreuna cu cele necesare, ti zece tunuri din

cu ei. De la Inceput au facut greseala mare ca, fiind insarcinati cu distrugerea tinuturilor, nu adusesera cu ei tunuri ti alte lucruri necesare ca sa loveasca cetatile fara a intimpina greutati. De asemenea, timpul fiind scurt, era clar

cele existente la Agria (Egri)".

193

Vazind ca se neglijeaza r5.spunsul, on de cite on se adresau capuchehai sale, cunoscut sub numele de Bayirtilkisioglu 111, acesta raspundea, mintind:

A sosit stirea ca tunurile au fost puse in harabale ti au fost injugati bivolii adunati din satele Agriei". Alteori el insela < oastea), aratind scrisori false. Nesosind ajutoare de la Agria, ghiulelele care se aflau in Imprejurimi, precum ti pulberea din palanci au fost adunate ti consumate Rutin cite putin.
209 29 safer 1007 = 1 octombrie 1598. 100 Mernalik-i mahruse.

110 1 rebi I 1007 = 2 octombrie 1598. 111 Boysrtilkisioglu, fiul vulpoiului de deal".

26

MUSTAFA( MAMA

Acestea nu au folosit la nimic. Au sapat qi citeva tuneluri, dar nu au ajutat la nimic, caci cetatea era intarita. In acest rastimp, on de cite on oastea tatareasca cerea s plece la incursiune, serdarul spunea: Cu ajutorul lui Allah, dupa, ,cucerire, plecam impreun5." si astfel el mu &Idea voie ostini t5.thresti si akingiilor sa mearga in vilaietul Transilvania. Si din porunca, lui Allah,
in zilele acelea au cazut ploi timp de peste 40 de zile far5. intrerupere. De aceea

sesul si yaile s-au umplut cu torenti maxi. Imprejurimile cetatii fiind din
pamint moale si. cele mai multe parti flind peste masura de m15.stinoase, oastea

194

a fost cuprina de mirare. Meterezurile ienicerilor; ,fiind inundate de torenti, s-au umplut cu noroi. Cei mai multi au venit la corturi. Capeteniile se necajira foarte mult. Riul care trecea prin oras, umflindu-se in fiecare zi, incepuse s impiedice trecerea <dintr-o parte in alta) si, astfel, in oaste nu se mai putea merge de la un tort la. altul, iar vintul era asa de puternic, incit nici corturile cu pari puternici nu puteau fi tinute pe lbc si erau duse de vint. Animalele intrau cu picioarele im pamint piny la pintece. In sfirsit/ timp de citeva zile oastea s-a s5.turat de carne de vita si de oaie, iar o oaie s-a cumparat cu un aspru sau cu doi aspri (akce). Cele mai multe din ele erau aduse din raiaua Solnoc 112 sip parte era luata de la raiaua dusman5., Snit sesul Oradiei se umpluse de turme si de cirezi. Insa, afurisitul din Transilvania se intarise, intrind in paduri greu de strabatut. Cind oastea islamic5., din cauza torentilor i baltoacelor, era coplesita de greutati si cind fiecare era satul de viata sa, au sosit pe neasteptate, din partea Budei, strigatori aducind arzumahzaruri precum ca. 80 000 de ghiauri au venit si au distrus Buda-Veche, ucigind si

persecutind populatia, ca au asediat cu tunuri mari cetatea Buda si data vor intirzia, trimiterea de ajutoare, Buda va scapa in mod sigur din, miini.

De asemenea, inainte de aceasta, yeneau zilnic strigatorii de ajutor, aducind

jalbe in care se ppunea: Tabara ghiaurilor a sosit la Raab (Yana) si este gata sa porneasca de acolo spre Vadj si spre Buda Veche. Dusmanul care
vine este un dusman puternic nu se poate <opri) cu trimiterea a 2 gp0 -3 000 de ostasi. De aceea trebuie sa vina serdarul in persoan5.". Din pricina acestor evenimente, serdarul si ostasii erau cuprinsi de groaza si, din cauza. greutktilor, oastea islamic5. ramasese prin partile Oradiei, iar ghiaurii sosisera asupra
Budei.

In timpul acesta s-a raspindit stirea, ca raufacatorul Itihai, la rindul

sau, trecind cu viclenie Dunarea, 1-a atacat pe yizirul Hafiz (Ahmed) pasa 113, care era de path prin partea Nicopolei si ca., alungindu-1 pe acesta, a pricinuit

man stricaciuni, /ndata dupa aceasta, a sosit si vestea tripta ca ghiaurii au invadat cetatile Tata, Veszprem si Papa 114, dill apopierea Budei, cucerite

mai inainte <de turd),

deasc6 vestea
195

<In fala acestor situafii, turcii hotArasc s6 trimit6. citeva mii de atari, care stt r6spinc.6 vin hanul si serdarul, pentru ca ghiaurii sit se sperie sipsa fugl>k

Nenorocirke abatute asupra ostilor islamice unnind unel dupa allele, i-au luat speranta de a-si realiza dele propuse. In timp de 20 de zile nu au mai ramat prbvizii fit comtinele lsi in imprejurimile Oradiei. De accea tatarii au fost nevoiti Sa aduca zaherele din marl departari. 0 chila de orz incepuse sa se vind5. cu A-5 galbeni. Mai inainte, on de cite on hanul cerea invoire
112 Solnoc

(Solnok ), Szolnok.

118 Hafiz-Ahmed pasa, muhafiz de Buda, Vidin, Nicopole, caimacam v.a, A murit in
1613/14 (1022 H.)

114 Cetati in R. P. Ungara.

NAIMA TARIHI

27

pentru incursiune Cu oastea Mara In vederea distrugerii Transilvaniei Erdecetatea nu a fost luata qi nici nu s-a facut incursiune a4a cum se dorea, iar din cauza frigului, incepusera sa nu-i mai Tina mlinile i picioarele.
iNTOARCEREA 0$TIRII ISLAMICE SPRE BELGRAD

listen ) , serdarul pierdea vremea Cu speranta el, cu ajutorul lui Allah, ter-

minind cucerirea cet5.tii intr-o zi sau doul, vom merge impreuna". Nici

Neputind, sa cucereasca Oradea In scurt timp, turcii> au pornit de

acolo spre tinutul Solnocului, ca sa mearga la Pesta in vederea salvarii Budei, Pe drum, din cauza ploilor mari, vaile devenisera ca <Marea deb Oman.

Pa4a de Timisoara, Ismail paal fusese sfatuit la plecare s construiasca poduri; dar, neinteresindu-s deloc, el nu pregatise nick macar un pod. La plecarea spre Oradea trecusera doar trei ape i numai una din ele avea pod. La intoarcere au fost nevoiti s treaca cu barcile peste 12 riuri mari i peste fiecare au trecut cu mii de greutafi. Nenumarate vite ale celor din oaste au
pierit in ape, iar ei inii s-au imbolnavit din cauza frigului. Din pricina lipsei de zaherele, mincind numai grin prajit, cei mai multi dintre ostai s-au imbolnavit de boala de zaherea" 105 Si au ramas risipiti <pc drumuri>. Tunurile au fost trase i trecute cu funii peste apelo mai sus pomenite. Kodja-Murad

196

paa, care In aceasta expeditie era beilerbei de Diarbekir, Mahmud paa, beilerbei de Alep, i Sofu-Sinan paa au tras tunurile, intrind fiecare la cite un jug. Pentru a Incuraja oastea, ei au preferat sa treaca prin greutati. In timp ce de la Gyula la Oradea ajunsesera In trei zile, de data aceasta Ina s-au Intors Cu mil de greutati In 12 zile. Datorita frigului, foametei i a lipsei de zaherele, ramineau in mlatini, la fiecare conac, sute de oameni.
<Urmeaza relatki despre Ascoala ienicerilor, potolirea for
Seghedinului>,
q1

stabilirea ostirii prin pktile

197

SCRISOAREA LUI HOD JA-SA'ADEDDIN CATRE SERDARUL SATIRDJIMEHMED PA$A

198

ati stat i ati poposit_55 de zile, ateptindu-1 pe maria-sa hanul. De aceea dusmanul s-a informat incotro anume yeti merge i, deoarece nu ati depus eforturi sa mergeti, ati facut ca dusmanul sa afle despre semnele de ezitare si sla'biciune ale ostirii. Raminind la trecatoare mult timp, lark motiv, ati facut ca oastea sa se strice, flind tinuta ca in temnita, iar duvnanii, aflind aceasta, i-au retras proviziile in munti i au reaparut cu .hagaje ware, facind
sa se creada c5. sent aparatorii lui Mihai. Dei s-a scris i s-a trimis In repetate rinduri <de la Poarta> ca nu este anul s se is cetati i cu toate ca se poruncise

,,... Construind

podul in partea Transilvaniei, dupa ce 1-ati trecut,

s intrati In Transilvania ci sa distrugeti, facind incursiuni, totui voi ati

zabovit cu doua cetati i, sosind vreme de lama, nu ati stins i nu ati indepartat

din tinuturile islamice focul intrigii dtqmanului. Nu era timpul s luati una sau doua cetati defile for ".
<Se arat'd a dusmanul nu slIbeste prin ocuparea de teati>.
115 Zahire marazs.

28

MUSTAFA NAIMA

...,,Se expediase hatt-i-humaiun ca sa trimiteti in Transilvania oastea islamica, cete dupa cete, precum i pe luptatorii Dsmanlii. De asemenea,

trebuia sa trimiteti valuri de osta0 tatari care, f5.cfnd incursiuni, sa distruga

familiile celor de acolo".
<In scrisoare se aduce acuzafia ci nu s-a facut nimic din toate aceste porunci>.
199

cerealele qi semanaturile, s pirjoleasca i s ruineze locuintele i sa nimiceasca

...,,V -ati taus

cu trei tumni asupra unei cetati puternice ca Oradea.

alaiurile musulmane, iar neglijarea apararii granitelor a avut drept urmare distrugerea Budei Si a imprejurimilor ei. Tinind oastea islamica linga Oradea i retinfndu-i pe tatari i interzicindu-le sa lack' incursiune, acelora care o

De la Inceputul descinderii i plea la Intoarcerea din expeditie ploaia a istovit

cereau, interiorul Transilvaniei a rams lini0it i nevatamat. Ati scapat

prilejul cind voievodul Transilvaniei ne era neputincios i cind oastea noastra era victorioasa qi astfel tinuturile for au ramas lini0ite. Mihai, fauf5.csatorul, de asemenea, vazind ca oastea e retinuta cu cetatea <Oradea> i fiind asigurat din partea Transilvaniei, a pornit in tinuturile noastre i locuitorii acelor tinuturi au fost jupuiti. In acest timp, pagubele si stricaciunile dinastiei otomane au fost Ara. masura. Allah s5. ne pazeasca de mai rau ! Cind este acuzat maria-sa

hanul, acesta scrie raspunsuri bine motivate. Cucerirea cetatii nu e trealia tatareasca. Sarcina t5.tarului este s faca incursiuni, sa distruga si sa prade tinuturi i s adune ghiauri, robi i zaherele ...".
202

DESCRIEREA OCUPARII DE CATRE GHIAURI A CETATILOR VESPREM, POLATA PAPA $1 TATA $1 INCEPUTU1, ASEDIERII BUDEI

Cind s-a hotarit pornirea expeditiei islamice asupra vilaietului Transilvaniei, Maximilian, care era comandantul ghiaurilor, a adunat linga Ianik pe cei 5 000 de calareti veniti de la frinci in ajutorul sau, in anul trecut. La fel, el a adunat i pe cei 12 000 de osta0 italieni puca0. De asemenea, a venit i fratele sau, arhiducele Mathias, cu peste 60 000 de pedestra0 i calareti, osta0 adunati dintre austrieci (Nemce), nemti (Alaman), unguri (Macar ) i alti ghiauri. Ei s-au sfatuit sa ajunga in ajutorul principelui Transilvaniei, dar, serdarul <Satirdji Meluned paa> asediind cetatea Oradea, iar cel din Transilvania ascunzindu-se in munti prapastio0, au spus ca nu este cu putinta ca el sa fie ajutat. Si au mai spus ca, partile granitei dinspre Buda raminind goale, este momentul pbtrivit sa asedieze aceasta cetate. Ei i-au zis: Ori o luam, obtinind victorie, ori, daca nu vom reu0, prin aceasta diver-

siune va fi salvata, cel putin, Oradea".

203

<Urmeazii descrierea asedierii cetatilor mai sus amintite>.

Luptatorii islamici asediati la Buda stateau in pozitie de aparare isi se bizuiau pe soarta, indeplinind porunca de aparare a cetatii. Ei au trimis serdarului i hanului tatar de linga Oradea, unul dupa.' altul, strigatori cu scrisori de ajutor i le-au spus: Data nu yeti veni personal, cetatea ne va scapa sigur din miini". In felul acesta ei au cerut ajutoare.
<Turcii an trimis o ceata de Wad care sl-i sperie pe ghiauri cu zvonul sosirii serdarului si a hanulni >.
111 Erdel voyvodass.

NAIMA TARIHI

29

204

Locul lui Sinan pasa <beilerbei de Mara.), care a devenit martir in lupta din ora*, a fost acordat lui Mihalidjli-Ahmed paa, beilerbei de Buda, iar Buda a fost data lui Dev-Suleiman paa, beilerbei de Timisoara, care se afla acum la ordie. Ata0ndu-i-se acestuia apte sangeacbei i citeva sute de oameni din oastea de bollik-halki, cu solde marite, ei au fost trimi0 unul dupa altul.
<Unii sfittuiau ca Pesta sA fie pArAsitA, pentru a aplira Buda).

Kulaksiz-Osman bei, care era bei de Solnoc 0 care facuse multe vitejii la Portile de Fier, sosind la timp cu gaziii serhatului de Solnoc, a impr5.0iat acest gind rau...
<Buda a fost salvatft >.
INFRYNGEREA LUI HAFTZ-AHNIED PASA LA NICOPOLE DE CATRE AFURISITUL MIHAI

Mai inainte, beilerbeiul de Bosnia, Hafiz-Ahmed paa, fiind insarcinat cu paza malurilor Dunarii, pornise la granita Vidinului. In luna rebi-ul-evvel a acestui an <1007>17, Ramazanzade <Meluned paa>, comandant de Adana, care fusese numit pe ling5. el pentru path, pornise din Vidin cu citiva sangeacbei. In timp ce mergea spre partite Rusciucului i Silistrei, cu scopul de path el a descins, In drumul sau, spre esul cunoscut sub numele de Senadin, din apropiere de Nicopole. In timpul expeditiei In Transilvania, raufacatorul de Mihai, prefb.'cindu-se ca regreta rascoala sa, incercase sa-i induca in eroare
205

dud la indeplinire viclenia sa. Trimitlnd cu solie, la Hafiz <Ahmed> paa, pe afurisitul numit Dimu 118, el a cerut invoke s se inchine i s-a grabit sa cear5. primirea inchinarii printr-un nou legamint (and). and solul viclean, Intilnindu-se cu Hafiz <Mimed> paqa, i-a facut cunoscuta aceasta situatie, paa, potrivit inttlegerii dintre ei, si-a aezat in ziva promith cortul sau pe malul Dunarii. Ratacitul de Mihai trebuia sa se inchine la picioarele gloriosului vizir. Pregatindu-se diferite lucruri frumoase, Impodobite i ornate, paa a a$eptat sosirea corabiei cu care trebuia sa tread. Mihai. La aparitia, de la
pe afurisitul de Dimu, solul lui Mihai. Acesta a raspuns ca sint carele de vistierie i de peqche. Pe cind ei stateau si ateptau, oastea dumana a aparut deodata dintr-o parte nebanuita i s-a aruncat asupra oamenilor care stateau, fad. munitii i fad. arme, gata sa priveasca. Oastea ratacitului de Mihai era de peste 20 000, iar ling5. Hafiz paa se aflau doar 3 000 de oameni; majoritatea for fara arme de lupta. Harabalele de daruri, care aparusera, fiind, de fapt, care de tunuri, ghiaurii afurisiti au atacat pentru lupta. Dindu-se un timp batalie, dar rezistenta fiind cu neputinta, <turcii> au ales fuga. Datorita aparitiei nea0eptate a acestei ()Si nenorocite, paa s-a buimacit i, aruncindu-se pe gitul calului, s-a dus infrint spre Tirnova 119. Multi mahomedani au murit ca martini si multe lucruri au intrat in miinile ghiaurilor. Dupa aceasta victorie, ratacitul Mihai a asediat cetatea
11? Rebi 1 1007 = 2 octombrie 31 octombrie 1598. ue Dimu, capuchehaiaua lui Mihai Viteazul. 118 Tirnovo, localitate In Bulgaria.

<pe turd). Indata ce a aflat de situatia Wirii din Oradea, el a inceput sa

distant., a unor trasuri acoperite cu postav row, 1 -au intrebat despre ele

30

MUSTAFA NAIesA

206

Nicopole. Dintre Tiopulatia Dobrogei (Broca) i Zagrei 120 adunindu-se multi ostasi, ei an pornit sa-1 In Mute si sa-1 Indeparteze <pq Mihai>. Wend c5. shit atacati din afark, dup5. o luptk. de ,20 de zile cu populatia cetktii, <ghiaurii>, pkrasind asediul, au trecut Dunana i s-au dus spre Bucuresti. Se vorbeste ca ei devastaserk $i prkdasera toatk averea 1u4 Hafiz pasa. Cind i s-au adus turbanul i hainele pe care le Imbraca <pasa>, atunci Mihai, afurisitul, pornit spre mutate, a Imbracat cu vesmintele si cu turbanul pasei o femeie de moravuri usoare 1i ridea, bucurindu-se de nenorocirea altora, i o arkta ostasilor sai, spunIndu-le: Uitati-v, 1-am prim pe serdar ! Nu 'este deosebire lntre aceasta si el"...
OMORMEA FOSTULUI SERDAR SATIRD JI <MEHMED> PASA $1 INCHIDEREA
LUI ETMEKCIZADE <AHMED PASA>

208

<Omul hanului 120' a dat de tire ca > Satirdji Mehmed pasa acordase eia-

letul Silistrei, ca arpalik, sus-numitului han fatkrasc, <Gazi Ghirai>.

213

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE OPT121

PORNIREA MARELIJI SERDAR IBRAHIM PA

214
216

IN PARTILE UIVARULUI

... In ziva a saptea a Jul safer 124, ajungindu-se 1la Banosek, 123 a venit

217

acolo ceausul Balikcizadq Mustafa, Impreunk cu solid Transilvaniei T. In a doua zi a lui rebi-ul-ahir X24, trecliid peste apa Abeiul 125 i Varad ?), in ziva a cincea 129 an clescins ilita lacul Sekmehal 127, din sesul din apropierea Uivarului In a doukzeci ai cincea zi a lunii rebi-ul-ahir 129, s-a ajuns la menzilul numit Egri-Azmak 129, S-a poruncit sk se opreasca acolo timp de citeya zile,

pentru a-i indeparta pe ghiaurii adunati in drumul torabiilor care se aflau

pe insula din apropierea acelei localitkti. Atunci s-a rkspindit 1 vestea ocuparii Transilvaniei de cktre afurisitul de,91/1fliai. La 29 <rebi II> 130, cind s-a ajuns la zombor (Softbor), au sosit din partea sus-numitului Mihai om 131 Si scrisoaite, grin care el facea cunoscuf c5. a ocupat vilaietul Transilvaniei si ca lai mentine supunerea <fata de Poard>...
Aso Zagra, Zagora, localitate in Bulgaria. 1200 Abdtilaziz aga; a declarat noului serdar, Ibfahim Paa (marele yizir).
1008 H. = 24 iulie 1599 12 iulie 1600. 118 7 safer 1008 = 29 august 1599.
121
122

218

184 2 rebi II 1008 = 22 octombrie 1599.

188 187

Banosek (?).

Abeiul(?).

128 5 rebi II 1008 = 25 octombrie 1599.

128 25 rebi II 1008 = 14 noiembrie 1599.
122 Egri-Azmak (?). Sekmehal(?).

no 29 rebi II 1008 = 18 noiembrie 1599? 181 Adam, in sens de sol.

NAIMA TARIHI

31
133

219 220

DIN POVESTIRILE LUI HASAN-BEYZADE 132 $1 ABDULKADIR

... Cind sultanul Osman <al II -lea) se dusese la expeditia de la Hotin, citeva sute de frinci, care formau restul acelei oti 134, insotisera alaiul ratesc i, la batalia de la Hotin, nu pierdusera nici un minut <1621> ...
CALITATILE DEMNE DE LAUDA ALE SERDARULUI IBRAHIM 1PA$A

Pecevi 135 spune:

in sangeacul Semendria i in partea Timioarei, venind la el, au luat steaguri Si s-au unit ca sa -i inlature pe rebeli. Raialele au luat un covora de Salonic, impodobit cu o figura de leu, care se acordase ca favoare capeteniilor lor, i au mers, falindu-se cu el. In timpul acesta raialele, bucurindu-se de rasfat, 1-au atacat pe cadiul de Pojega 136 i 1-au ucis. Dar serdarul, considerind acest

Toti tinerii, supui nemusulmani, capabili de lupt5., care se aflau

rau mai ink decit celalalt, <al rasculatilor>, le-a dat in mina un act in care se spunea: Eu am poruncit i el a fost sacrificatc Celor care fi obiectau
221

c5. a le da act inseamna a le da permisiune*, el le spunea: Cercetind raialele de la serhat, s le facem sa fuga in Cara dumana h. Mai tirziu aceasta simu-

Tare de prietenie a dat multe roade".

acele pArfi>.

<Raialele ii exterminarg pe rebelii haiduci care pustiau qi impiedicau circulatia in

MIHAI ARATA SUPUNERE

Dupa infringerea lui Hafiz-Ahmed paa, comandant al otirii islamice a fost numit Gfizeldje-Mahmud paa, care a condus oastea asupra lui Mihai. Raufacatorul de Mihai, flind sfatuit de raialele Tarii Romaneti, a inceput, In luna rebi-ul-ahir 1", sa ceara mijlocirea sus-amintitului pass, rugindu-1 ca domnia sa-i fie acordata lui. El promite c5. va trimite indoit haraciul pe care i-1 luase mai inainte asupra sa ca sa-1 plateasca an de an ...
226 227 228

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE NOVA ne

...in timpul acesta, sosind solul riufacatorului de Mihai, numit Dimu, adusese scrisori i daruri. Mai sus amintitul sol a fost trimis la Poarta fericirii dupa ce, in ziva a aisprezecea a lui safer 139, a trecut podul impreuna cu reisefendiul Hamza efendi 1" ...
las Hasan-beyzade, cronicar otoman (m. 1636). 133 Abdulkadir, Topcular-Katibi, cronicar otoman (m. 1645), contemporan cu Mihai Viteazul si participant la campania Jul Sinan pa3a. El a llsat o cronici contemporana deosebit de interesantit, ale carei informatii privind rile roman vor fi traduse qi incluse In volumul

urmItor din prezenta serie. 134 Vreo 2-3 mii de francezi veniserii prin 1599 in ajutorul austriecilor, dar, ulterior, trecilseri de partea turcilor. Austriecii, vi zind trAdarea lor, au uciS o mare parte din ei. Cei
care an reuit sa. se salveze an participat la campania de la Hotin (1621). 135 Pecevi, istoriograf otoman (vezi Crania gurce0i vol, I, p. 469 i urm.). 184 Pojega, localitate in R.S.F. Iugoslavia. 2" Rebi II 1008 = 21 octombrie 18 noiembrie 1599. 188 1009 H. = 13 iulie 1600 1 iulie 1601.

in 16 safer 1009 = 27 august 1600.

140

Hamza efendi, Iazidjizade, reis-efendi (1599-1600).

MUSTAFA NAIMA

32

238

MOTIVUL MAZILIRII CAIMACAMULUI

239

Mai inainte de aceasta, cind Hafiz <Ahmed> paa mergea in expeditia de la Kanizsa (Kanija), venise la marele serdar qi marele vizir Ibrahim pap. solul ratacitului Mihai, afurisitul numit Dimu, pentru situatia cetatilor Ineu pi Lipova. Mare le serdar 11 trimisese la Sub lima Poart5. cu unele arzuri i impreuna cu Iazidjizade <Hamza efendi), care era reis-efendi. Serdarul cel binevoitor, recomandase ss se arate prietenie formals fata de Mihai, pentru

a salva cele doua cetati din mina sa. Cind cei amintiti mai sus au intrat la Curtea imparateasca, atunci era caimacam Hafiz-Ahmed pap., care a
fost pomenit mai inainte. Pe cind acesta se afla la paza cetatii Nicopole, Mihai venise asupra lui cu viclenie i-1 facuse s fuga infrint. Atunci mai sus-amintitul Dimu, venind ca sol din partea lui Mihai, it inplase pe pa$, spunindu-i ca vine vistieria, dar carele acoperite cu postav rop, pe care <Dimu> le aratase ca fiind harabale cu vistierie, se dovedisera a fi carele de tunuri ale lui Mihai.

De asemenea i Mihai, atacindu-1 repede pe acesta, pradase avutia papi i ucisese multe suflete. Acest junghi statea in inima papi. De data aceasta, chid <Dimu> veni in persoana, papa a vrut sa se razbune pe acest afurisit i a cerut o sentinta (fetva) de la eih-ul-islamul Sun'ullah efendi i acesta

a dat un fetva amanuntit in care spunea: Atit Mihai, cit i solul sau cel

afurisit sint plini de rautate, iar legamintele (and) i amanul 141 for nefiind admise sub nici un motiv de eriat, trebuie ca ei $ fie omoriti i nimiciti". Ca urmare, Hafiz <Ahmed> papa 1-a executat <pc Dimu) flea intirziere, spinzurindu-1 de mijloc.
(Acest Hafiz-Ahmed pasa avusese si alte neintelegeri cu marele vizir la Kanizsa).

... De asemenea, adaugindu-se la acestea i intimplarea cu Dimu, marele vizir fusese martor la aceste doul tradari <ale lui Hafiz-Ahmed papa). <Marele vizir a scris la Poarta>: Dei, potrivit ratiunii i dup5. eriat, cei cu mintea intreaga resping persecutarea solului, totui el 142 1.-a ucis pe Dimu, ceea ce a fost o tradare fata de sarmanul de mine. Mara de aceasta,
240

de atunci incoace nu a mai sosit sol in partea aceasta, iar poarta pacii s-a inchis. De asemenea, nici din partea aceasta nu s-a dus nimeni la <Mihai>, craiul (hired) cel raufacator. De aceea va trebui s se renunte la mentinerea legamintelor. Aceasta inseamna ca de acum incolo parerile serdarului sa nu mai fie luate in seams i sa nu i se dea crezare ca este vechilul padiahului. Astfel, de acum incolo, cum va fi cu putinta intarirea pacii i cum sa fie aranjate treburile serdarlicului?"
<Urmeazft descrierea altor greseli ale lui Hafiz -Ahmed pasa ei ma2ilirta lui).

ibTFRINGEREA OSTIRII LUI MIHAI CEL RATA= 1424

acelea in stapinirea sa. Intriga pi gilceava raufacatorului Mihai nu mai con141 Aman, iertare". Mai sus a fost vorba de islams; trecerea sa la islamism". 10 Hafiz-Ahmed pass., pe atunci caimacam la Poara. la" Mihai Viteazul.

nesti, Transilvaniei i Moldovei, el luase prin viclenie i inplaciune vilaietele

Provocind de multi ani incoace mari rascoale prin partile Pill Roma-

NAIMA TARIHI

33

241

tenisera. Mai inainte de aceasta, serdarul vizir Mahmud pap, find trimis in acele parti, mersese cu oastea ce se afla ling5. el. De asemenea si heilerbeiul de Cipru (Karris). ,Saban pasa, care se afla cu flota de paza pe malurile Dunarii, trecuse cu galerele in partea Tani Rom5.nesti. Mai sus numitului pap i se daduse firman sa repare si sa intareasca foarte puternic cetatea. Giurgiului si sa fact pod peste fluviul Dunarea.
pornind din toate partile in incursiuni in vilaietul Tarii Romanesti, au stricat si au devastat resedinta si tara raufacatorului Mihai. Oastea islamica ajungind. in orasele numite Bucuresti si Tirgoviste, ratacitul de Mihai a trimis asupra ostirii calauzite de victorie pe serascherul si pe vizirul sau afurisit, ban de Craiova 143, numit banul Ca iota (Ka lila), cu oaste numeroasa. Cu ajutorul lui Allah, oastea islamica devenind victorioas5., cei mai multi dintre afurisiti au devenit prada sabiilor stralucitoare. De asemenea, serdarul for trecind in lumea cealalta, oastea islamica a venit la Divanul imparatesc, luind capul sau si timbalele si tobele si ,steagurile cu virfuri aurite. ,Afurisitul Mihai, la rindul sau, find infrint de doua on in lupta, norocul sau s-a intors. Cei mai

In timp ce incepura sa le construiasca, gazill purtatori de victorii,

multi dintre afurisitii care se aflau linga el find nimiciti, i s-au luat toate tunurile si pulberea si munitiile, iar el, pierzindu-si speranta in viata, a disparut
285

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE UNSPREZECE144

287

DESCRIEREA EXPEDITIEI SERDARULUI IN PARTEA TRANKINANIEP443

Contrar obiceiului, voievodul Transilvaniei 145, patrunend cu forta in

cetatea beiului numit Moise Secuiul 146, care era unul dintre beii independenti ai tarsi Transilvaniei, uzurpase multe lucruri din vistieria sa si din depozitele

amintit, fugind in timp de iarna, se ada'postise linga serdarul <Iemisci-Hasan pasa) si-i ceruse ajutorul, luind asupra sa cucerirea Transilvaniei. Serdarul, let rindul sau, crezind in cuvintul batrinului pbmenit mai sus, hotarise s piece. Dar cucerirea Osteni-Belgradului 147 find mai importanta, fi dadus intiietate acestuia. Cu ajutorul lui Allah, dupe ce a reusit cucerirea cetatii, in gindul sau nu a ramas nimic altceva care s5.-1 impiedicd. De aceea, cu gindul de a supune Transilvania, el a mers la Buda si a trecut peste pod in sesul Pestei ...
<Turcii auzeau bubuiturile tunurilor creqtinilor>.
288

sale de munitii, ucigind, de asemenea, si pe oamenii sai. Batrinul mai sus

<Iemisci> Hasan pasa a raspuns si i-a consolat 1486 astfel: Noi, de asemenea, auzim tunurile ghiaurilor. Dar Erdel-oglu 148, luind atitea cetati din eialetul Timisoarei, a clicerit si Lipova si Ineul. Nu este drept ca el sa fie lasat. In tabard find prezenti doar 6 000-7 000 de ghiauri, ei fac viclenii incontinuu, numai ca ,musulmanii sa nu mearga in Transilvania.
143

144

Krescu bans, in loc de ICtayova bans. 1011 H. = 21 iunie 1602 10 iunie 1603.

144a Iemisci-Hasan pave, mare vizir. 145 Gheorghe Basta, general austriac, guvernatorul Transilvaniei (1602-1603).
148 147

Mori, Sekel; spare ca principe al Transilvaniei in mai

iulie 1603,

148

Ustani-Belgrad, Stolni-Belgrad, Alba Regala, Szekesfehervar sau Stuhl%eissenburg. Erdel-oglu, Sigismund Bathory.

1483

Pe cei care ii sffiluiau s6 nu piece din Pesta, dumanii fiind aproape.

54

MUSTAFA NAIMA

a dat urmatoarea *tire: Stapinul meu, in noaptea aceasta a venit spionul meu. In tabard slut peste 80 000 de ghiauri cu 40 de tunuri. Scopul for este sa. asedieze Buda. Habil efendi O. inregistreze aceste cuvinte i daca va ie0
vud) indaratnic, nu 0-a retras cuvintul sau i a spus: Viclenia ghiaurilor
altfel s mi se vina de hac. Iemipi <Hasan papa) fiind insa un albanez (arnaa devenit ceva obinuit. Ea se face pentru a impiedica aceasta oaste de a pleca In Transilvania. Ei nu an putere nici A. asedieze i nici s dea lupte". Potrivit

Ei nu au putere sa se lege de nici o localitath. 0e aceea fiti veseli". Ali pap. 149

acestor cuvinte, <Lala), Mehmed pap., beilerbei de Rumelia, a spus : Pe mine s ma trimiteti la atac i s fiu upr echipat. Sa fac incursiune la Ffilek 0 la Sebham (?) i la Rasen ( ?) i sa devastez tinuturile ghiaurilor". Nedindu-i permisiune nici acestuia, a doua zi <Hasan pap.) a pornit spre Solnoc. Dupa patru menziluri, in prima zi a lui rebi-ul-evve115, a intrat la Solnoc cu cinci tunuri <mici) 0 cu o sula de tunuri imparate0i (fahi). In patru zile a trecut
peste podul de pe Tisa. La 14 ale lunii mai sus aratate 151 s-au apzat la palanca Sarva. De asemenea i Wile din Gyula i Timisoara au venit i au intrat in oaste. Cind se pregateau sa pill sfat, au sosit strigatori de ajutor de la Buda

i de aceea s-au tutors intr-acolo ...

<Urmeaz1 descrierea luptelor, insuccese, rascoala otilor etc.>

314

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOISPREZECE 152

SERDARIATUL LUI MEHMED PASA IN PARTEA UNGARIEI. EXPEDITIA LA CILADA $I INTOARCEREA HANULUI TATAR
<50 000 de ghiauri stiteau ling5. Pesta la Cil-Ada i-i impiedicau pe turd sci transporte zaherele la Buda. Turcii au tint sfaturi qi au zis>:
316

Nu este potrivit sa pornim inainie de a pune zaherele la Buda. Zaherelele A fie impartite osta0lor i sa fie transportate la Buda cu care i cu camile i s plecam dupa aceea". De data aceasta unii nu au fost de acord, presupunind ca imediat ce Iemipi va pleca in Transilvania, ghiaurul va asedia Buda.
<Turcii iau diferite intisuri de a-i impiedica pe ghiauri)1

352

MARII VIZIRI

(Se vorbeqte de al treilea vizirat al lui Sinan pasa, care a fost mazilit>.

... Ferhad pasa a devenit vizir pentru a doua oars. Serdarul a fost mazilit in timp ce, mergind in expeditie impotriva Tarii Romane0i, construia podul. El a fost ucis in anul 1004153. Sinan pasa a devenit mare vizir in anul

10031'x* pentru a patra oara. Iqind in graba la expeditie, el a c5.zut In mlatina

149 JUL pap, (kadizade), beilerbei de Buda.

I" 1 rebi I 1011= 19 august 1602. "I 14 rebi I 1011= 1 septembrie 1602. In 1012 H. = 11 iunie 1603 29 mai 1604.
153 1004 H. = 6 septembrie 1595

I" 1003 H. = 16 septembrie 1594

24 august 1596. 5 septembrie 1595.

HAMA TARIHI

'

35

in lupta cu Mihai i s-a intors la Rusciuc dezonorat i cu fata innegritl. In

353 354 365 368

Satirdji <Mehmed> pap este cel care, facind expeditie la Oradea, a fost ucis la Belgrad
DESCRIEREA NTIMPLARILOR LUZ DELI-HASAN DIN BOSNIA 155

1004 (1595/96) Lala-Mehmed pap a devenit mare vizir in locul lui Sinan pap...

... Pap, 156, la rilidul sku, trimitindu-1 pe ruznamegiul sku Mehmed

efendi, a incercat sk-1 atraga <pe Deli-Hasan> pi, explicind situatia la Poarta fericirii, a intervenit ca Deli-Hasan s fie mutat in eialetul Timiparei.
<Deli-Hasan a lost mutat din Bosnia la beilerbeilicul din Timisoara>.
374 382

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREISPREZECE167

Hafiz-Ahmed papa a refuzat de data aceasta serdarlicul, cad mai

inainte, In Bosnia pi in special in lupta cu Mihai, el bkuse erbetul de serdarlIc

i ii pierise pofta.
385

<De aceea mare vizir a fost desemnat Lala- Mehmed pasa>.

RASCOALA LUI STEFAN BOCSKAI 155, UNUL DINTRE NOTABILII DIN TRANSILVANIA

3S6

387

Ungariei. Dupa aceea, afark de faptul ca, lovind i bruscind, au supus pe cei care aveau averi, pe osta0, pe cklareti pi pe cei slabi; ei i-au i persecutat pi terorizat in diferite felun. Oprimate i atacate, familiile celor care erau de neam unguresc i transilvanenii s-au supus de forma In fata neamului austriac, caci nu mai aveau posibilitatea de a se mai apara ; dar dumania lor <fata de austrieci> era in ultimul grad. Austriecii ii urau de multk vreme pe unguri, iar demnitarii maghiari erau priviti cu dispret i cu rautate chiar i de austriecii de rind. De pilda, cind ungurii treceau pe drum, austriecii ii ghionteau, iar cind veneau din urma lor, le ridicau epcile i ii scuipau pe obraz. Ei se purtau astfel, deoarece, mai inainte, ungurii se fasculaserk de citeva on Impotriva lor, luaserk vilaietele lor i be tr5.sesera multe Pill. De aceea, Intre ei era duFnanie i rautate. Atunci, unul dintre beizadelele de viteji unguri, cu numele de Bocskai, adunind pe demnitarii ghiauri de acelai neam cu el, le-a spus: Pink cind vom suporta noi persecutiile i oprimarile acestui neam austriac? Pink cind vom tr'k'i sub stkpinirea lor Invini i cu cinstea patata ? Multumiti lui Allah, caci padiphii dinastiei otomane sint din timpurile vechi binefacatorii noWi. Craiul Iano 159, refugiindu-se la sultanul Suleiman han 160 locul sa-i fie In rai , a salvat Cara de la pieire pi ea a ramas venic In miinile fiilor pi urmailor ski. Nu este oare mai bine ca i noi, luind pilda inaintailor notri.
165 Deli-Hasan, fratele lui Kara-Yazidji, conducStori de rascoale ale gelaliilor in Anatolia 255 Mehmed pasa, serdar. 18 mai 1605. 157 1013 H. = 30 mai 1604

Austriecii, inarindu-se, au cucerit toate cetatile Transilvaniei pi

155 Bockayi Istvan, principele Transilvaniei (1609-1606). 259 Iano,s, Ioan Zapolya (1526-1590). 155 Suleiman Magnificul (1520-1566).

36

MUSTAFA NAIMA

i sprijinindu-ne pe puternica Poarta, s ne razbunam asupra dumanulm nostru? Nu e mai bine pentru not ? ". Demnitarii de acelai neam cu el au dat dreptate acestoe vorbe ale lui Bocskai i au socotit ca, intrind sub aripa ocrotitoare a sultanului, avutiile i

mai sus Amintit scrisori catre serdar cu scopult de a-1 alege pe cel amintit mai sus ca serdar i crai peste ei. Astfel, ei scriau serdarului: V5. rugam sa aratati la Poarta fericirii adevarul despre situatia noastra; ne luam angajamentul cal lurid prieteni cu prietenii si dumani cu dumanii padiahului, sa primim suptinerea Si sa intram sub aripa sa ocrotitoare. Astfel, vom servi
cu trup i suflet pe padiahul Islamului Si vom scoate sabia Impotriva vechilor notri dumani, ghiaurii austrieci, sub stapinirea carora ne aflam de nevoie".
<Poarta aproba aceasta supunere pi serdarul, marele vizir Lala-Mehmed papa, primepte poruncile cuvenite>.

familiile for vor fi salvate. Unindu-se Intre ei, au trimis pe la sfiritul anului

LUPTA DINTRE UNGURI SI AUSTRIECI

388

In scrisori el se ruga qi pentru un mic ajutor. A trimis apoi un mare numar de beizadele prizonieri. Renumitul serdar, la rindul sau, 1-a trimis pe Bekta paa, bellerbei de Buda, care a fost amintit mai inainte. ( Serdarul> i-a ataat lui Bekta paa un numar oarecare de ostai din oastea de Boluk-halki, cu conditia maririi soldelor, i 4 000 de Mari dintre acei care erau cu Tohtami Ghirai, numind comandant peste ei pe fiul sorei lui Tohtami. Lui Bocskai i-a trimis actul de numire ca crai al Transilvaniei, precum i hilat i uskuf i steag, acordate din partea Portii. Povestea lui tirmeaza in continuare:
RASCOALA LUI BOCSKAI

ca a cucerit i cetatea Tokay, ca a luat cetatea Casovia (Kara) i multe tinuturi austriece, ca, majoritatea Ungariei i s-a supus lui i ca, daca va fi ajutat, va Iua i de azi inainte In, mod sigur multe tinuturi ale austriecilor.

In ziva de 27 a lunii djemazi-ul-evve1161, din anul mai sus aratat, cele doua neamuri de ghiauri au dat o mare lupta Intre ele. Deoarece Bocskai se unise cu oastea islamica, el i-a Invins pe austrieci i a trimis pe oamenii sai la Poarta imparateasca cu peste zece mii de tigve ghiaure, cu multi prin0 si cu citeva steaguri. Serdarul, la rindul sau, ' pentru a-1 atrage, i-a trimis sabie i caftan. Bocskai, prinzind curaj, a luat cu asediu cetatea Oradea, care Ikea parte mai inainte din cetatile Transilvaniei. Austriecii o cucerisera prin victorie. 0 asediase i Satirdji-Mehmed paa. Bocskai, dup5. ce i-a ucis pe toti austriecii care se aflau In ea, le-a desfiintat oastea. De asemenea, afara de faptul ca el a distrus acolo multi austrieci, a facut cunoscut prin scrisori

Pecevii" spune: Emiru1163 care devenise renumit prin relatiile sale

cu Bocskai, cazind prizonier la ghiauri, nimerise la Bocskai. Intr-o zi, In timp ce lucra gradina sa, Bocskai a Inceput sa-i vorbeasca despre slabiciunea for In fata austriecilor. Emirul, la rindul sau, i-a spus: ti Trimite-ma pe mine la serdar ca s aduc toata oastea islamica In ajutorul tau i sa fiu chezas ca to
lel 27 cemazi 1 1013 = 21 Octombrie 1604. lef Ibrahim Pecevi, istoriograf otoman (vezi Cronici turcuti ..., vol. I, p. 469 pi urm.) . lee Mai departe se pomenepte de un oarecare Seid-Mehmed din Belgrad.

NAIMA 'TARIM'

37

sa fii numit crai in Transilvania . El'8" se gindea de fapt la aceasta Inca de mai Inainte, De aceea, dud se comunicase imparatului cretin ca e posibil sk se iveasca fascoala, el fusese virit In temnita, dar, negasindu-se nici un semn sigur care sa intareasca aceasta afirmatie, fusese eliberat. In raspunsul

sau, el i-a grait. emirului: Populatia Transilvaniei este In Intregime crestina si nu se supune turcului; altfel, ne-am supune . Emirul i-a spus: Pe timpul sultanului Suleimanl", supunindu -se, ei au fost liberir Acum de ce A nu fie <liberi> ? *. Si dupa multe discutii contradictorii, el I-a trimis pe emir la vizir.

389

Pe atunci Kayin-Mehmed papa era talmaciul lui Bektas pap.. Aducindu-I pe emir la vizir, dupa ce au vorbit separat, toti trei, o zi-doul, I-au trimis pe emir Inapoi. pupa ce a venit si s-a intors de vreo trei-patru orie <Bocskai> s-a fasculat, prinzind curaj prin intelegere. Luind In st5.pinirea sa cetatile din cele doua parti ale fluviului Tisa, care intrasera in stapinirea cezarului, el a cerut ajutor de la musulmani. Cezarul, aflind adevarul despre intentiile sale, a trimis In graba asupra lui pe serdarul sau numit Ghebrghe Bastal", cu oastea austriaca. Dupa lupta, oastea austriaca dezorganizindu-se, marele vizir a trimis In ajutorul lui Bocskai un numar oarecare de tatari, precum si oastea din Timisoara. Bocskai, intarindu-se, a pus sa se devasteze comunele si satele supuse austriecilor, a dat ospaturi cu prazi nenumarate si a cinstit oastea islamica in diferite feluri. Vizirul, la rindul sau, luindu-si angajamentul sa.-1 numeasca pe Bocskai crai cu coroana peste toata Cara ungureasca, s-a tinut de cuvint atuncI cind a ajuns la Poarta. Aceasta va fi povestita mai departe".
EVENIMENTELE ANULUI Q MIE PAISPREZECE 166

395
402

OCUPAREA FORTARETEI UIVAR DE CATRE BOCSKAI

Cind Bocskai s-a Infant cu oastea Inaltei imparatii, el a pornit in toate partile. Devenind invingator, In a doua decada a lunii rebi-ul ahir a anului 1014167, in timp ce marele serdar asedia Strigoniul, Bocskai a cerut ajutor de la oastea islamica., gindindu-se sa. solicite invoire pentru asediul cetatii
Uivar.
<Cetatea este cuceria. di ajutorul dat de turd i predat5. lui Bocskai.
403

In acest timp, fiind mazilit beilerbeiul de Buda, Bosnak-Mustafa papa, in locul sau a fost numit Kadiz' ade All pap., mutasarriful de Silistra. ()stile sangeacurilor de Semendria, de Nidopole, de Silistra, de Cirmen si de Vize au fost insarcinate cu paza Budei. Apoi, dupa repararea cetatilor, serdarul cel glorios ('marele vizir Lala-Mehmed papa) s-a pregatit sa porneasca spre
Belgrad.
VENIREA LUI BOCSKAI LA SERDAR

In anul trecut, cind marele vizir se dusese la Poarta, aratase In fata

sultanului situatia intelegerii cu Bocskai. La Intoarcere, adusese cu el o coroana
Ina Stefan Bocskai. let Suleiman Magnificul (1520-1566). 165 Basta Yorgi; generalul Gheorghe Basta, guvernatdrul Ttansilvaniei. 166 1014 H. = 19 mai 1605 8 mai 1606. 13 septembrie 1605. 167 Evasst rebi II 1014 = 26 august

scumpa, impodobita cu pietre pretioase, de vreo 3 000 de galbeni. Seid-

38

MUSTAFA NAIMA

Mehmed din Belgrad, despre care s-a pomenit mai Inainte, flind prizonier la Bocskai, devenise mijlocitor intre serdar i Bocskai i discutase chestiunile
404

tratatului. Fiind trimis mai sus aratatul Seid, fusese invitat Bocskai. Cind serdarul a descins pe partea Pestei, sosind tire, despre venirea lui Bocskai, s-au facut tronuri Imbodobite cu perdele, iar oastea islamica, inarmata i Impodobita, a stat aranjata in rinduri.
Punindu -se sub umbrare tronuri (sandali), dupa ce s-au facut preg5.tiri de zaiafet, potrivit obiceiului lor, a venit Bocskai cu grofii (bey) lui renumiti 0i cu vreo 10 000 de osta0 unguri. Cind el s-a Intilnit cu maretul serdar,
acesta i-a pus pe cap tadj (h/c)-ul impodobit cu aur, pe care ei ii numeau coroanci ( korona), i 1 -a lncins cu o sabie incrustata. Aa cum i s-a promis mai Inainte,

acordindu-i-se <lui Bocskai) craiia Ungariei, i-au predat si drapelul (alem) i steagul (sancak), trimise din partea padiahului 167C. Bocskai, la rindul sau, sarutind mina, a spus: Acum noi am devenit supu0i padiahului. De obicei,

Inchinindu-ne de bunavoie, vom sluji cu trup si suflet, cu toata supunerea si

supu0i cumparati cu bath (akce) slujesc cu sila, de frica Mali, dar noi,

a facut i dupa aceasta marl servicii religiei islamice, incIt ghiaurii austrieci, raminind neputincio0 i nefiind in stare s se ra'zbune prin lupte deschise, au uneltit sa-1 distruga pe <Bocskai> cu otrava. In cele din urn* cu un prilej oarecare, dindu-i mincare cu otrava, 1 -au omorit pe acel sa'rman Si, in felul acesta, i-au atins scopul dorit 186. Cind moartea sus-aratatului < Bocskai) a fost raportata la Poarta fericirii, a fost numit crai in Transilvania, cu uskiif i cu steag, Gabriel Bithory 169, tot din neamul nobililor din Transilvania. Dar rascoala celui amintit mai sus produsese nemultumiri i nelini0e in acele pgrti i, de nevoie, i-au plecat170 grumazul pentru pace.
<In continuare se aduc elogii pentru victoriile obtinute de turci in aceasta perioad5,>.
105

cu toata bucuria". Apoi, discutind acolo despre toate treburile, an Intarit tratatul i alianla. S-au tras salve de tunuri i el a plecat, luindu-0 ramas bun, dupa ce s-au facut mari petreceri 8i s-au dat zaiafeturi <Bocskai>

iNCEPUTUL TRATATIVELOR DE PACE CU AUSTRIA

Intrucit Bocskai a pricinuit foarte multe pagube i distrugeri austriecilor, fratele Imparatului Austriei, hertogul Mathias, care era duce de Ungaria171

0 care statea la Viena (Bec).0 se lupta cu musulmanii i vedea puterea islamice i indirjirea lui Bocskai, tiind Ca Transilvania, care era stilpul ostirii sale, va fi pierduta, a trimis oameni la serdar i a deschis poarta pacii. Afars de asta, trimitind scrisoare i fratelui sau172, in oraul Praga, aflat In Boemia,

adica Cehia, i-a adus la cuno0inta urmatoarele: Dac'a in zilele acestea nu. se accepts pacea cu musulmanii, Cara ne va scapa din mina pe nesimtite, dar In mod sigur. 0 parte va intra in rindul tarilor islamice Si alta parte va fi calcata de caii celui din Transilvania". Acesta, la rindul sau, tiind ca e mai potrivita pacea, a fost de acord cu parerea fratelui sau In aceasta privinta.
167a Ahmdd I (1603-1617).

anticipeath unele evenimente, 170 E vorba de austrieci. 171 Mathias; devine duce de Ungaria in 1608, iar impArat in 1612.
172

1" La 29 decembrie 1606. 169 Batori Gabor, Gabriel Biithory ; a devenit principe abia in martie 1608. Autorul
Impliratul Rudolf al II-lea.

NAIMA TARIHI

39

<Ei an lust legatura cu papa de in Roma in vederea pregfttirilor de pace. Papa rispunde negative La aceasta Mathias rtspunde):
406

Eu am preg5.fit inceputul acestei pad, gasind-o potrivita starii noastre, i, de azi incolo, nu voi da inapoi". Cezarul a murit'" in timp ce (Mathias) mergea spre Praga cu gindul de a se lupta, fiind aliat cu Ungaria i luind cu el o oaste mare, formats din ostaii veniti in ajutorul Transilvaniei, precum i dintre transilvaneni i
unguri.

Deoarece, potrvit obiceiurilor lor, chestiunile de intronare depindeau de parerile acelui nelaudat caruia ii ziceau papa, i desi mai sus aratatul Mathias era dispus sa devina imparat, totui nu i-a fost dat acestuia, pentru
ca

acceptase pacea.

<Certurile din Austria pentru domnie; se incheie cu turcii un armistitiu pe 20 de ani,

cu obligatia de a plati in anul acela 200 000 de gurui, urmind ca in anii urmittori O. se des unele daruri turcilor>.
412

LUPTELE LUI SARHOS-IBRAHIM PASA 13 IN CROATIA (HIRVAT)

Cind Bocskai ii luase sarcina de a ajuta oastea islamica, marele vizir Mehmed pap., dupa cucerirea Strigoniului, trimisese in ziva a cincea a lunii djemazi-ul ahir, anul mai sus aratat 175, ca sa distruga tinuturile ghiaure, pe nepotul sau de sora, Sarho-Ibrahim pap., beilerbei de Kanizsa, cu multa oaste, in total aproape 20 000, formats din oastea din Bosnia, din Ungaria si cu un numar oarecare de tatari, precum gi cu un serascher din partea lui
Bocskai.
<Urmeazi descrierea unor lupte cu austriecii. Se arata. supunerea majoritatii ungurilor pi victoriile asupra austriecilor>.

Majoritatea notabililor unguri, supunindu-se, venisera i intrasera In

413

mandantul de oaste al mai sus aratatului Bocskai fiind de rang inferior fata de ei, nu i s-au supus qi au trimis pe bas-capitanii 114 ...
421

oastea lor. Ramasesera numai Zirin-oglu 176 si Bakian-oglu 177, deoarece co-

OMORTREA LUI DELI-HASAN LA TIMISOARA

Se aratase ea, la inceput, lui Deli-Hasan, fratele lui Kara-Yazidji, i se acordase vilaietul Bosniei i fusese apoi mutat de acolo la Timiqoara. De asemenea, se pomenise i de nelegiuirile pe care le facuse el in Bosnia. El a fost valiu la Timioara timp de aproape doi ani. Purtarile sale nepotrivite facuseril necesar s i se puns capat. De aceea, intr-o zi, dupa cucerirea Strigoniului, la un semn din partea lui Mehmed paa 175, mare serdar, catre populatia din Timiqoara, unii nemultumiti de acolo, care ateptau ocazia, 1-au atacat 0 au omorit pe cei din suita sa, in timp ce acesta, ieind din cetate, mergea la
1" Rudolf; de fapt neglija treburile imperiului, fiind Inca in viata. A murit in 1612. 174. Sarhoq-Ibrahim pap.. A luptat 1mpotriva austriecilor piny aproape de Viena. A fost beilerbei de Kanizsa. 176 5 cemazi II 1014 = 18 octombrie 1605. 176 Zirin-oglu, Zrinyi Gyargy (?). 177 Bakian-oglu, Batthyani Boldizsar ( ?). 178 Lala-Mehmed papa, mare vizir (5 august 1604 21 iunie 1606).

40

MUSTAFA NAIMA

vintaoare. Deli-Hasan a fugit la Belgrad. Acolo, serdarul caimacam Gazi-Hasan pasa 1-a dus la conacul sau si apoi 1-a pus in cetate. Aratind situatia la Poarta,

sau trimis fetva, potrivit seriatului, $i porunci ca sat fie omorit. De aceea
pusese 1a cale o mare intriga. Trimitind ,scrisoare la venetieni ,(Venedig) i la papa, le-a spus; ,Voi sa veniti cu flota voastra dq la Nova la cetatea Resen (Resne) i s stati pregatiti, iar eu sa v5. dau cetatea mai sus aratata. Apoi sa v dau si celelalte cetati de pe malurile Marii Mediterane (Akdeniz).

el 178 i-a omorit pe Deli-Hasan, precum si pe fiul fratelui sau. Se spune ca, pe cind mai sus aratatul <Deli-Hasan> se afla In Bosnia,

Par sa-mi da'i acum, in fata cetatii Resen, 100 00Q de galbeni", Apoi, deoarece nu-i venise raspuns in Bosnia, el a trimis din Timisoara pe un blanar (kiirkfil),

422

supus nemusulman (zimmi), dindu-i 100 de galbeni. La rindul san, mai sus aratatul blanar s-a dus la Kodja-Murad pap., care pe atunci era serdar, si, aratindu-i scrisoarea, 1-a instiintat despre toata intimplarea. Pap, de asemenea, ca s vada ce se poate intimpla, 1-a sfa'tuit astfel: SI te duci si sa le duci scrisoarea lui, dar cind te intorci in aceste parti va trebui sa vii intii pe la not ". Apoi, cind mai sus mentionatul blanar, supus
nemusulman, s-a dus si a predat scrisoarea lui Deli-Hasan, atunci craiul Spaniei

a dat un om linga el. De asemenea i papa i-a dat un om. Acestia, venind cu un om de paza (yasakcs), de la granita cetatii Kilis, la Zemun, au intrat intr-o chg. Blanarul a venit si a dat de stire. Continutul Scrisorilor era urmatorul: Oamenii trimisi sint oamenii nostri de incredere; sa credeti in vorbele for ca i Cum le-ati auzi din gura noastra. S. nu va indoiti deloc".
<cretinii aceia au fort, omoriti, dup5, ce an spus cuvintele papei>.
423 424

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE CINCISPREZECE180

<Lala-Mehmed pasa se plingea catre sultan, spunindu-i> : Cel putin, dad m-a fi dus cu titlul de serdar la Ossek181 si apoi trecind In partea Mekomorei 182, daca si Bocskai, la rindul sau, ar fi trecut riul de linga (Bec), ar mai fi Aims! oare #ara si putere la austrieci? Acum, teama mea adevarata este aceea ca nu vor arata prietenie fata de Bocskai i fata de populatia maghiara si, cu purtari nepotrivite, ii vor face sa se rascoale si iarasi se vor

Non, din partea cealalta, si data cele doua osti s-ar fi intilnit linga Viena

duce In Ant cei 12 ani de osteneala". FAcind din nou telhis. padisahului i-a spus: Cel putin, sa ma duc in expeditie in Ungaria si, mergind acolo, sa indeplinesc sarcina pacii ."
<Si;ltanu1 voia insa, sA-1 insAreineze cu expeditie in Orient>.
435

DESPRE iNCHEIEREA PACII CU GHIAURII AUSTRIECI

... 8-au dus 183 la treatoarea Zsidva f84, aflata intre Komoran i Strigoniu. Bell si imputernicitii austrieci si unguri, la rindul lor, VeniserS. acolo mai inainte. Bocskai, de asemenea, s-a Invoit qi a acceptat <pacea>. Pe partea
198 Gazi -Hasan pass.

18 1015 H. = 9 mai 1606 27 aprilie 1607. 181 seek, Eszsek, Aussig, Esseg, Osjek (pe Drava). 188 Mekomora (?), Komran (?), Moravia (?). 188 Imputernicitii Portii. 184 Zsitva-Torok, unde s-a incheiat paces 1ntre turci gi austrieci (11 noiembrie 1606).

NAIMA TARIRI

41

cealalta stind ei, iar In partea Strigoniului stand musulmanii, au vorbit, In

urcindu-se In niste barci. Dupa multe discutii si gilcevi, au hotarit pacea, din ambele parti, In felul urmator:
Pacea este cea incheiata acum si intra in vigoare la aceasta data, deoarece,

prima zi a lui regeb din anul mai sus aratat185, despre starea pacii, pe Dunare,

mai inainte, potrivit tratativelor cu Bocskai si <La la> Mehmed pasa, populatia maghiara, aflata toata in stapinirea lui Bocskai, precum si cetatile Ftlek sf Yanik si toate celelalte, unde se citise odata hutbe, erau pe punctul de a fi cedate. Discutindu-se si hotarindu-se astfet ele ramasesera pe atunci In stare de armistitiu. Dupa moartea marelui vizir <La la> Mehmed pasa, Bocskai, de asemenea, nu 'a mai putut detmne eforturi, iar <Kodja> Murad pasa a Incheiat pacea dupa dorinta celeilalte parti
436

REZUMATUL TRATATULUI DE PACE

1

Clauza a asea. Este urmatoarea: Zicindu-se ca, In timpul acestei paci, s nu fie atacate getati si ele sa nu fie lovite saw luate prin viclenie, iar dad vor fi luate, intr-un fel oarecare, s fie inapoiate, cetatile care Ii ant date principelui Bocskai sa-i lamina lui, asa cum s-a hotkit la Viena Clauza ya opta. Daca la granitele Timisoarei, Bosniei, Agriei si Kanizsei se vor ivi situatii care sa prejudicieze pacea, sa se faca arzuri catre capeteniile lor. Daca-nu se vor putea rezolva, atunci s se apeleze la beilerbeiul de Buda,

care va fi numit basbug peste toti; acesta sa fad. dreptate

KPacea a fost Incheiata pe timp de 20 de ani>
MOARTEA LUI BOCSKAI

440

441

Tiopa. Petros de la Casovia (Kara), din vilaietul Transilvaniei, si Aromandi, sfetnicul (musahib) craiului, trimitind scrisoare la Poart5., aratasera ca craiul Stefan Bocskai a plecat din lumea aceasta in ziva de 5 ramazan din anul mai sus aratat186 si ca, inainte de a muri, i-a invitat linga el pe cei ar5.tati mai sus, zicInduge ca in ahidnameaua dat5. mai inainte era mentionat ca, dupa el sa. fie .crai ginerele sorei sale si sfetnicul sau, numit Hemun187, care era until dintre bravii demnitari unguri. Acesta fiind desemnat crai In locul sau, i s-a trimis noului crai hilat st buzdugan (topaz), precum si un steag (sancak), impreuna cu porunca imp'a'ra'teasca adresata notabililor (bey) si capitanilor (kapudan) maghiari. Mai sus numitul Hemun-Bathory188 flind until dintre urmasii fiilor de crai, din trecut, ai vilaietului Transilvaniei, el fusese prefeiat. Membrii acelei familii shit Inca numiti, unii dupa altii, de catre imparatie crai independenti.
.

decembrie 1606. 187 Hemunnami, se poate citi ,Si Homonnay; Valentin (Ballad) Homonnay, pretendent la tronul Transilvaniei. 188 Aid cronica prezintA unele confuzii. De fapt, era neclara insAsi situatia din Transil-

1 receb 1015 = 2 noiembrie 1606. 188 5 ramazan 1015 = 4 ianuarie 1607. Dupl izvoare europene, Bocskai a murit la 29
188

vania, unde api ruser5. trei pretendenfi: Valentin Homonnay, Sigismund Ralthczi si Gabriel Bathory. De aceea cronicarul a preferat sA mentioneze numele a doi dintre ei (vezi pi Cronici turce,sti ..., vol. I pi II).

Volumul al 11-lea c450 p.)

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE $A1SPREZECE
2

DESCRIEREA CETELOR DE D JELALII

sfortari pentru inlaturarea rautatilor i intrigilor pornite din partea ghiaurilor din Tara Romaneasca Si Ungaria impotriva tinuturilor islamice. Totui, data fiind proasta conducere a luptelor, oastea n-a dat dovada de indirjire. Din cauza unui du-te-vino neintrerupt timp de 15 ani i din pricina absentei
3

Mai inainte, pe vremea raposatului sultan Mehmed2 se dcpusesera mereu

otii islamice din patrie, rascoalele i razvratirile fiind puternice, raialele blestemate au gasit goala. Anatolia i au pornit pe drumul pradarii i devastarii.
<Autorul se referA apoi la rascoalele conduse de Karayazidp,Deli-Hasan,Kalenderoglu q.a.>

20

... Djelaliii stateau linititi in tirguri 0 sate, pe cind Nakka <Hasan> pap., impreuna cu oastea islamica, statea la es. Astfel, ostaii au inghetat i

s se alature otirii lui Nakka pap., impreuna cu oastea sangeacului sau i cu voluntarii din Dobrogea. Cind a ajuns la Giinans, i-a ieit in fatal Kalenderoglu4 i s-au razboit. Fiind cu neputinta sal vita ajutor din partea serdarului, sarmanul Dalgici-Ahmed s-a luptat pink ce n-au mai ramas locuri nevatamate pe corpul sau. In cele din urma, retragindu-se intr-o parte, el i-a dat
sufletul.
(UrmeazA descrierea Intiririi rasculatilor>.
21

au slabit din cauza iernii puternice. In acest timp Dalgici-Ahmed pap., guvernator (mutasarrtf) de Silistra, a trecut prin Galipole, fiind insarcinat

DESCRIEREA SITUATIEI LUI IBNI-D JANPULAD 5 ... Apoi, mai sus aratatul Djanpulad-zade Ali pap a fost trimis la serhat, acordindu-i-se beilerbeilicul de Timioara. Dar, dupa un an de edere, datorita

22

apucaturilor sale rele, a ieit la ivea1a firea de scorpion care se ascundea in

1 1016 H. --= 28 aprilie 1607
1 3

16 aprilie Mehmed al III-lea (1595-1603).

Sau Heyman, Gevnan (?).

1608.

4 Kalenderoglu, conducittor de rAscoale din Anatolia, ca ti Karayazidji si Deli- Hasan, mentionati mai sus .4 a Ibni-Djantulad, Djanpulad-zade (fiul lui Djanpulad), conducAtor de rAscoale din Anatolia.

NAIMA TARIHI

43-

la rindul sau, 1-a inchis pe mai sus aratatul <Djanpulad-zade> in cetatea Belgrad, sub pretextul salvarii si apararii lui din mina celor din Timisoara.
<Ulterior, el a fost ucis>.
23

sufletul sau. El a inceput sa persecute si sa oprime raiaua si oastea de Poarta.8. Ostasii, saturindu-se de el, s-au rasculat si au vrut sa-1 ucida. Fugind, el s-a dus linga Kadizade Ali pasa, care se afla la paza granitei unguresti. All pasa,

iNSCA.UNAREA HANULUI TATARESC

<Descrierea luptelor interne dui:4 moartea lui Gazi Ghirai al II-lea in 1608>.
24

... Pentru a-si slava viata, <hanul Tohtamis>7 a pornit indata la drum cu fratele sau Sefer Ghirai. El s-a pregatit pentru a merge la Poarta fericirii. Trecind apa Ozu8, cind an ajuns la Akkerman, ei s-au intilnit pe neasteptate cu calgaiul Mehmed Ghirai, care fusese trimis pe uscat, din precautiune fats de cel aratat mai sus. Cind s-au orinduit de lupta, supusii sai imprastiindu-se, Tohtamis han si fratele sau, Sefer Ghirai, au aruncat arcurile si sagetile.
<Dup5. ce o ceatA a for a fost nimicia, amindoi au fost ucii de Mehmed Ghirai. Han a devenit Selamet Ghirai: 1608-1610>.

25

SOSIREA SOLULUI LESESC LA POARTA $1 REINNOIREA PACII

Craiul lesesc, Sigismundl, trimitind sol la Poarta fericirii, s-a rugat pentru aceeasi prietenie de mai inainte, prin manifestarea sinceritatii si
26

devotamentului for ... ... Toate conditiile fiind aprobate de imparat, In anul 1016, a 20-a zi a lui rebi-ul-evvelll s-a emis un ahidname, potrivit conditiilor ahidnamelei acordate pe vremea sultanului Mehmed han al III-lea ...
<Din conditiile tratatului>:

Daca vreun dusman va pune in primejdie pe crai si acesta va cere ajutorul hanului, acesta it va ajuta, dad. i se va da firman. Locuitorii din
Moldova si Tara Romaneasca nu vor ataca vilaietul lesesc. Eminii si vamesii12 de schele ale beilor de Silistra si Akkerman nu vor lasa pe nimeni in vilaietul

lesesc, gall de negustorii celor doua parti".

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE
61

<Alte clauze ale tratatului se refers. la negustori poloni ai turci>.

APTESPREZECE11

... Beiul sangeacului <Hertegovinei> fiind plecat in expeditie impotriva Transilvaniei, a sosit in grabs defterdarul Bosniei si, intend in cetate <Nova>,

a tras cu tunuri.

<30 de coribii spaniole care veniseri impotriva cetAtii s-au intors ai an plecat>. 6 Kul taifesi. 7 Fiul lui Gazi Ghirai al II-lea; ocupase tronul dup5. moartea tatalui siu. 8 Ozu, in sensul de Nipru (uneori se refer& la Bug).

6 De la Istanbul. 10 Zigmun, Sigismund al III-lea Wassa (1587-1632).

11 20 rebi 1 1016 -= 15 iulie 1607. 11 Emin ye badjdar (bdcdar ). 1 1017 H. = 17 aprilie 1608 5 aprilie 1609.

44 99
107

MUSTAFA NAIMA

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI $1 DOI 11

OCUPAREA tYNOR CETATI $1 DISTRUGEREA GHIAURILOR DE CATRE EMIRII DE MARGINE

108

Mai Inainte, Ketendji-Omer rasa, mergind In Moldova i in Tara Romaneasca, 4i instalase pe voievozii15 numiti de Poarta fericirii i pusese ordine in acele parti, unde, de pe vremea raufacatorului Mihai incoace, nu lipseau rascoale. De asemenea, i cel din Transilvania, din cauza acelor rascoale, ocupase unele cetati de prin partile Tim4oarei. Cind marele padiph a sosit la Adrianopole, cel din Transilvania, la rindul sau, speriindu-se, a evacuat

cetatile Lipova i Ineu (Yanova), iar emirii de margine s-au dus pi le-au ocupat. Apoi, cind s-a aflit sigur ca ghiarurii le0 au atacat Moldova, a fost trimis Deli-Ibrahim par., valid de Silistra, care a infrint tabara leeasca
113 117

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI

$1

TREve

<Cazacii, dupi ce au atacat zi prklat celatea. Sinop, au fugit pe mare).

118

Sakpki-Ibrahim pap., care mai inainte fusese insarcinat cu 60 de corabii s pazeasca. malurile Dunarii i ale Marii Negre (Karadeniz), aflind de aceste intimplari, i-a trimis corabiile pi, intrind pe fluviul pe unde treceau afurisitii aceia, i-a cercetat cu atentie. Dar afurisitii, aflind de aceasta urmarire, au ieit

pe tarmul Marii Negre, dintr-un loc oarecare, pi, urcinduli lotcile pe sanii, s-au gindit sa le treaca de pe uscat in partea de sus a fluviului.
<Cetele tatArezti i-au distrus zi i-au fortat

lase tot ce capturaserl. De asemenea ;i pa;a

simtind gindul lor, i-a urmArit Si i-a fAcut

POVESTIRE DESPRE CONSTRUIREA CETATII PE RIUL ozu

In acest timp, <Hafiz> Ahmed pap., beilerbei de Rumelia, fusese insarcinat printr-un firman ca, trecind cu oastea sa pe Dunare i prin Moldova, sa construiasca. cite o cetate pe ambele parti ale apei Aksull, care era trecatoarea rebelilor cazaci.
<CetAtile. nu an fost construite, din lipsa. de materiale>.
131

DESCRIEREA SITUATIEI LUI GABRIEL (GABOR) BETHLEN

Mai sus aratatul Gabriel Bethlen era dintre urma0i Bathore0ilor, principi ai Transilvaniei. Gabriel Bithory, care, mai inainte de el, fusese
crai in Transilvania, era cunoScut cu numele de Deli-Kira118. Fiind fara de

minte, el ataca averile capeteniilor i demnitarilor (a'yan) Transilvaniei. Cei care i se opuneau erau uci0 sau alungati. Unii fugisera de teams, de a fi legati. Gabriel Bethlen, de asemenea, fugise pe vremea lui Iemipi-Hasan19 i venise la Belgrad. Iemici-Hasan pap. fi fixase 120 de akcele ca leafs de
74 Radu Mihnea In Tara Romilneascb, (1611-16;6), iar $tefan 'romp. In Moldova (1611 1615). le 1023 H. = 11 februarie 16 14.30 ianuarie 1615. 17 Aksu, se referli la Bug. le Deli-Kral, Cmiul cel nebun". 11 Iemizci-Hasan paza, mare vizir .(1160 - 1600.
14 1022 H. = 21 februarie 10 13

10 februarie 1614.

NAIMA TARIHI

43

muteferrika, In iarria aceea el rainasese la Semendria. Apoi se Intorsese din nou in Transilvania. In anul 102120 el se refugiase din nou la Poarta, de frica

celui mai sus aratat. Pe cind Iskender papa era chehaiaua lui Hasan

132

papa, el venise la Poarta fericirii impreuna cu solul austriac cu numele de Nekron21, care vorbea limba araba si cea persana, si Nasuh papa Ii daduse <lui Iskender pasa> vilaietul Kanizsei. Atunci, mai sus arktatul Gabriel Bethlen, mergind la Nasuh papa, prin mijlocirea lui Iskender papa, capatase sfaturi de la Inalta Poarta. Vorbind despre situatia rea a dusmanului sau, care era craiul cel nebun", demnitarii imparatiei, la rindul lor, spusesera ca trebuie incepute pregatirile pentru inlaturarea si indepartarea acelui netrebnic, <Gabriel Bathory>. De aceea s-au trimis porunci inalte la granit5., spunindu-se ca este necesar sa se adune multk oaste pentru repararea unor mahalale ale cetatii Buda. Iskender papa, mergind la Sirmuium (Severn), a adunat oaste si ap'oi, pornind si de acolo, s-a dus la Timisoara. El a intrat in
Transilvania prin Portile de Fier22. Nasuh papa 1 -a numit pe Ketendji-Omer, papa serdar asupra ostii acelei parti, desemnind pi pe whin Chirai22, precum sl
pe beii din Tara Romaneasc5.24 si din Moldova25. Acestia, la rindul lor, an trecut

prin Tara Romaneasca si au intrat in Transilvania. De asemenea pi craiul

cel nebun"i la rindul s5.u, a intrat si s-a intarit In cetatea Oradea. Intr-adevar, Iskender papa s-a dus si 1 -a inscaunat pe Gabriel Bethlen la Alba Iulia26.

Dar cit timp traia acel afurisit era greu ca aceasta porunck sa se mentina.

De aceea Iskender papa, prin mijlocirea lui Bethlen, a atras, cu mii de mijloace,

de partea lui Bethlen citeva capetenii (voyvoda) renumite din Transilvania,

De asemenea, Intrucit populafia din Transilvania se satura se <de Bithory>,

dupa ce Iskender papa s-a ridicat si a plecat cu ceata sa, unul dintre capitani (voyvoda) a'stat de pinda la o trecatoare. Punind citiva puscasi, ei 1-au ucis cu arma pe craiul cel nebun" la mai sus aratata trecatoare, In timp ce acesta, iesind din cetatea Oradea, mergea s se pregateasca Impotriva lui Gabriel Bethlen. Apoi, Bethlen, raminind independent in craiie, a trimis vestea lui Iskender papa. Aceasta ,stire imbucuratoare a sosit In timp ce <Iskender pasa> era Inca la Portile de Tier. Intrucit Bethlen a camas independent in craiie, el a salvat cetafile si tinuturile Transilvaniei pi le-a anexat, asa cum erau mai inainte.
TRATATUL (AHIDNAME) C
TRANSILVANIA

133

Gabriel Bethlen adusese in trecut Inaltei imparatii multe servicii, cu sinceritate. Fiind totdeauna prieten cu prietenii pi dusman cu dusmanii <Imperiului otoman), el aratase sinceritate si prin purtarile sale, earl. de faptul ca daduse si act scris (temessuk) de mina sa propriel Rugindu-se pentru acordarea unui ahidname, ca cel .dat pe vremea raposatului sultan Suleiman han, s-a scris un ahidname In ziva de 23 a lui djemazi-ul-evvel
20 1021 H. = 4 martie 16 12 20 februarie 1613. 21 Nekron, Andreas Negroni. Cf. Hammer, Madre de L'Empire Ottcman (ed. Hellert),

vol, XVII, P. 136. 22 Prin Banat. Demir-Kapu. 22 ahin Ghirai nu a ajuns ban, el numai calgaii " Radu Mihnea (1611- 1616).

25 Stefan Tomsa (16 11-16 15) 26 Erdel Belgrade, Belgradul transilvan". insclunarea a avut loc la 23 octombrIe 1613

96

MUSTAFA NAIMA

din anul (mai sus aratat27. Conditiile erau urmatoarele: Data, prin moartea principelui sau printr-o situatie oarecare, va fi nevoie de sreinnoirea <principelui>, atunci sa fie ales, potrivit inaltului firman, unul crescut din spita principiilor din Transilvania si care s fie unul dintre cei pe care 11 doresc si-1 recunosc toti nobilii (bey) din Transilvania si demnitarii (ayan) celor trei natii27a. La arzul lor, el sa fie numit principe din partea Inaltei Porti $i domnia sa nu fie acordata altcuiva, fara voia demnitarilor' si raialei. De asemenea, s nu fie lasati cei care vor indrazni sa-o ocupe prin fort5.. Dad. prin-, cipele, nobilii $i demnitarii si raialele vor sta in supunere, nici un bei sau alts oaste din vecinatate sa nu atace deloc lara Transilvaniei. Dad. robii luati vor fi gasiti In legea cresting, s fie restituiti. Sate le si orasele de la serhaturile de la Solnoc, Gyula, Ineu, Lipova Si Timisoara, care, ping la rascoala lui Sigismund Bathory, dadusera data haraci si dari catre Solnoc, Gyula, Ineu, Lipova si Timisoara si se supusesera i, de asemenea, si orasul Dirsek28, dependent de Solnoc, care daduse mai inainte darea sa, ping la rascoala Transilvaniei, toate atirna de partea aceasta, ca si mai Inainte, si de aceea sa-si dea darile for potrivit obiceiului 0 s nu se faca deloc interventii 0 s nu se
puna piedici din partea Transilvaniei. De asemenea, sa nu se fad deloc incursiuni din partea Transilvaniei in comunele Salmas28 si in comunele din Sima-Dima,

Iarfart80, care se af1a in stapinirea capeteniilor de serhat. Data unele dintre raialele Imperiului otoman31, ridicindu-se din tarile islamice, au plecat in Transilvania, acestea A fie trimise inapoi la locurile for. De asemenea, ei82 sa -$i trimita la timp, ca si mai Inainte, haraciurile pe care be dau, potrivit
134

angajamentului, din trecut si ping acum. De asemenea, unindu-se cu voievozii Tani Romanesti si Moldovei si fiind de acord cu ei, A respecte conditiile de *hula vecinatate. La aparitia dusmanului, raul s fie indepartat cu ajutorul care se va da asa cum se cuvine. De asemenea, daca va fi nevoie de anumite servicii la granita Imperiului otoman $i dad.' beii le vor face cunoscut, ei s5. ajute si s faca aceste servicii cu sinceritatea cuvenit5.. Granitele dintre

partea austriaca si voievozii Transilvaniei s fie stabilite, iarasi, asa cum fusesera fixate mai Inainte potrivit tratatelor de pace si conventiilor din trecut. Sa nu se dea atacuri si acele hotare s nu fie incalcate. De asemenea,
nimeni sa nu impiedice pe acei emir] maghiari care se supun principelui (hakim) Transilvaniei".
CEIALALT TRATAT

maghiari de Mai sus se supusesera in aceasta parte, mai tirziu insa aratasera, de nevoie, supunere feta de imparatul Austriei $i apelau la el. Dar, in anii trecuti, aparuse dintre ei craiul Bocskai, care ti par5.sise pe austrieci, impreuna cu toti beii maghiari de mai sus, aratind supunere fata de statul osmanliilor. De aceea mai sus-aratatului Bocskai i se tritnisesera si i se acordasera: actul

Desi mai inainte, adica pe vremea sultanului Suleiman han, nobili

sau de domnie 0 o coroana $i un steag (sancak), precum 0 drapel (alem).

" 23 cemazi 1 1023 =,1 iulie
27a Cc millet; unguri, sari, secui (fara romani). 28 Dirsek, Diosig (?). " Salmas, Solmos, la nord de Mures. 80 Sima-Dima si /arfart (?), Rima-Szombath si Gyarmat (?).
31 82

1614.

Memalik-i mahruse. Transilvitnenii.,

NAIMA TARIHI

47

Salvind cetatile .care se aflau in miinile craiului austriecilor, ei apelau la craiul Bocskai, a intrat intre ei discordie i s-au supus din nou imparatului de la Viena. Austriecii, afara de faptul ca i-au tratat fara respect pe cei aratati mai sus, au rivnit i la cetatile care se aflau in miinile lor ii s-au straduit sa-i
Poarta i i se supuneau, fiind In dusmanie cu austriecii. In aceasta stare murind

converteasca cu forts la religia lor. AcWia, la rindul lor, au manifestat

135

dumanie fati5. i au pornit din nou sa se supuna Portii, 24a cum se supusesera mai inainte de aceasta. Ei 1-au trimis pe Gabriel Beth len, unul dintre oamenii lor renumiti, care, dupa nenorocitul de Sigismund, este Inca principele Transilvaniei, i s-au rugat pentru un nou tratat. De aceea la data mai sus aratata s-a scris i s-a trimis un ahidname cuprinzind unele clauze. Clauzele sint urnatoarele: ,De vreme ce capeteniile maghiare, precum i

ceilalti demnitari ai lor, supunindu-se din toata inima, vor fi prieteni cu prietenii i dumani cu duFnanii notri Si de vreme ce vor fi In unire si in intelegere cu Gabriel Beth len i, de asemenea, vor depune sfortari pentru indepartarea dumanului care va apare, atunci, pentru a dovedi supunerea

lor, ei s trimita anul acesta 11a Poarta pecheurile lor, potrivit recoltei pe care o produce Zara lor i In unire i in intelegere cu toti. Fijnd ajutati, la nevoie, in once privinta, nimeni sa nu atace cetatile i tinuturile care sint in mlinile lor si ei s fie linititi. De la vilaietul mai sus

aratat sa nu se ceara dare mai multa decit aceea care era In trecut. Daca craiul lesesc, precum i domnii (hakim) Tarii Romaneti i ai Moldovei vor don sa cumpere cetati dintre cetatile Transilvaniei, sa nu se dea aprobare. Daca vreunul dintre voievozii Tani Romaneti i ai Moldovei, razvratindu-se, va pleca in Transilvania, el sa nu fie lasat acolo, iar daca va pomi in alts parte, sa fie retinut i trimis la Poarta. Prizonierii s fie sloboziti fara bani. Cind principii Transilvaniei vor fi noi, steagul (sancak) i drapelul

(alem) i buzduganul i caftailul (hil'at), care se dadeau de la Poarta, s se acorde ca i mai inainte ..." Scriindu-se astfel, s-a trimis In taina
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI
137

PATRU

DESPRE TRATATUL DE PACE CU CEZARUL ROMAN u

rezumatul ahidnamelei date s-a scris aici: Muteferrika Ahmed aga, intendentul lui All pasa, muhafiz de Buda, si Gaspar Gratiani" s-au Intlinit la Viena cu primul i cu al doilea vizir al imparatului (imperator) ui cu marele sfetnic (servezir) i cu defterdarul vilaietului maghiar i cu oamenii sai renumiti, precum 1i cu Imputernicitli (vekil) sai. Ei au discutat acolo despre reinnoirea pacii Incheiate mai Inainte la trec5.toarea Zsidva, pe timpul lui Murad pasa 886.
<Tratatul a fost reinnoit pe 20 de ani>.
19 ianuarie 1616. 33 1024 H. = 31 ianuarie 16 15 " Roma casars, imparatul roman Mathias (16 12-16 19).

In anul acesta35 Incheindu -se o pace noua cu Mathias, cezarul Austriei,

" GaFir Garaciyan, Gaspar Gratiani. A domnit in Moldova In anii: 16 19 sea Pacea de la ZsidvaThrok (1606).

" 1615.

1620.

48
140

MUSTAFA NAIMA

146

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI V CINCI" DESPRE INTARIREA PACH CU AUSTRIA

Din partea imparatului Mathias, impreuna cu Aimed pap. beilerbeiul de Kanizsa, au venit la Poarta fericirii Si Gapar Gratiani22, caruia i se acordase ducatul insulei Naxos", precum i comandantul oraplui Praga. Ei aveau in mina scrisori pentru sultan i pentru marele vizir.
<S-au discutat conditiile de respectare a granitelor>.
148

SERDARIATUL LUI ISKENDER PASA IMPOTRIVA CAZACILOR $1

TRIMITEREA

UNEI SCRISORI IN TRANSILVANIA

Marea Neagrit>.

<Iskender pa,sa, beilerbeiul de Bosnia, a fast trimis pentru indepArtarea cazacilor din

In acest timp, venind solul Transilvaniei, a facut cunoscut ca, mai inainte de aceasta, beii numiti Homonnay i Serban," care venisera din partea austriecilor, devastind granitele Transilvaniei, fusesera pedepsiti stranic, dar, intorcindu-se ru0nati la cetatile lor, au raspindit tirea ca vor veni din nou

cu oaste la granita, iar transilvanenii, la rindul lor, s-au dus cu un numa'r oarecare de o0i la granita, in vederea apararii tarii lor. De aceea s-a scris ti s-a trimis o scrisoare aratindu-se urmatoarele: Unul din cele doua articole de pace, incheiata mai, inainte cu imparatul, era acela de a nu se ataca Sara Transilvaniei. De aceea nu este cu putinta

A se intervina din partea aceea in nici un fel. Indeosebi atunci cind an fost intrebati ambasadorii (elfi) celui mai sus aratat, care se afla la Poarta fericirii, ei an raspuns ca imparatul lor nu ar avea cuno0inta de aceasta chestiune. De aceea plecarea voastra la granit5. in aceasta clip., cu tunuri i cu oti grele, inseamna aprinderea focului tulburarii. Nu se da invoire imparateasca in aceasta privinta 1 Iskender papa, fiind numit serascher impotriva cazacilor, s-a indreptat catre locul destinat. SI mergeti in grab. i sa Va.' alaturati lui cu 15 000 de pucai, pedestra0 i cala'reti, adunati dintre supu0i votri. Ei A fie condu0 de propria voastra persoana sau de un serascher vestit, care A. va tins locul. S5. v5. ingrijiti i de predarea cetatii Ineu
(Yanova )". In cronica lui Pecevi ( Pecevili )41 se scrie ca Doamna42, sotia lui Iere-

149

mia,", fostul voievod al Moldovei, avea in Cara lepasca proprietati i cet5.ti. Until dintre nobilii 1e0 si ru0, cu numele de Korecki", era ginerele acestei femei. Pentru a face ca fiul cel mic al lui Ieremiaw A stapineasc5. Moldova
37 1025 H. = 20 ianuarie 1616
se Gradjban Ga,spar. 39 Naksa-Bara.

8 ianuarie 1617.

Tam Romineasa.

40 Humtabi i .5'ebhat; Gheorghe Homonnay i Radu Serban; al doilea fusese domn In " Vezi Cronici turcesti..., vol. I, p. 516 i urm. 42 Elisabeta, sotia lui Ieremia

" Eremiya; Ieremia Movila (1600-1606).

" Koreska, Samuel Korecki, hatman polon; ginerele lui Ieremia Movila 0 al Elisabetei. Se citsittorise cu Ecaterina Movill. 444 Constantin Movila, apoi Alexandru Movill.

NAIMA TARIHI

49

prin forts, ea a ridicat numai de la rebelii rui aproape 20 000 de ostai, iar de la lei tot atitia. Venind in Moldova, ea a cucerit-o, iar pe voievodul Stefan",

care era numit de impar5.tia <otomank>, 1-a alungat". Pentru a face ca

<Moldova> sa fie stapinita din nou de catre voievodul Stefan, au fost numiti: guvernatorul Silistrei, Sarho-Ibrailun pass, i beii de Bender i Akkerman, precum i oastea tatareasca. Acetia, la rindul lor, ajungind acolo, s-au intors infrinti. Pe atunci Iskender paa era mazilit de la Agria 1 se afla la Poarta in calitate de candidat Caimacamul Gurdji-Meluned pa4a48, acordind mai sus amintitului eialetul Bosniei, i-a atasat pe Ibrahim paa i ostile din Bosnia, Sirmium (Serem), Semendria, Cruevat47 $i Velcetrin, precum i oastea eialetului de Silistra Si, astfel, 1-a trimis In acea parte. Mai sus art-

tatul pass, mergind cu oastea norocoask s-a intilnit cu Doamna amintita mai sus si cu oastea ei in apropierea unfiia dintre orarle Moldovei, numit
oraul Stefaneti (Istefanes ). Cu sprijinul lui Allah, devenind victorios, el a

luat-o in captivitate pe Doamna mai sus aratata, impreuna cu cei doi fii ai ei", precum cu ginerele ei, Korecki, trimitindu-i la Poarta fericirii, impreuna cu vreo 500 de puai cazaci, ferecati in lanturi. In ultimele vremuri
nu mai venise in fata Divanului imparatesc un num5x atit de mare de ghiauri vii.

Lui Iskender paa, populatia i-a adus laude. Domnia Moldovei a fost acordata din nou voievodului Stefan", pe care Iskender paa 1 -a dus si 1-a instalat la locul sau de domnie. In timpul luptei, fiica Doamnei, sotia lui Korecki, o femeie foarte frumoask cazuse in miinile tatarilor si nu fusese cu putinta ca ea sa fie gasit5.. Ea a aparut mai tirziu In schimbul a 30 000 de gurui. Raminind insarcinata de tatari si nascind doua fete, povestea ei a circulat un timp prin taxa leeasca. Ea a devenit vestit5. in lume prin cintecele cintate despre ea.
150
151

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI p 5ASE" ARAN JAREA PACII DE CATRE ISKENDER PA$A

Pentru inlaturarea: cazacilor rebeli, care pricinuiau pagube la tarmurfle Marii Negre, fusesera numite mai inainte ostile norocoase ale vilaietelor de Rumelia i de Buda i de Kanizsa, avind ca serdar pe Iskender paa. Pornind din Bosnia cu astfel de oaste i alaturindu-i-se, cu ostile lor, principele Tran-

serdarul a descins in fata palancii numite Bodila" care se afla la marginea fluviului Nistru (Turla) tlin vilaietul Moldovei. In acest timp, hatmanul tarii leseti i serdarul i imputernicitul otirii lui Sigismund54, craiul leesc,
Stanislar Silko55, se apropia ca sa intre in localitatea numita Bazodja".
Stefan Tomsa. 433 Este vorba de evenimentele din 23 noiembrie 16 15 (lupta de la TAtitreni). 45 Gfirdji-Mehmed pasa; a fost si mare vizir (1622-1623). 47 Aladja-Hisar, Kruevao.
45

silvaniei, Gabriel Bethlen, precum i voievozii Moldovei" i Tarii Rominqti52,

48 Alexandru si Bogdan. Lupta de la Dacsani (3 august 1616). 49 Istefan;de fapt, Radii Mihnea (16 16-16 19) si nu Stefan Tomsa. 5 1026 H. = 9 ianuarie-28 decembrie 1617. 51 Radu Mihnea.
58 Alexandru Ilias (16 16-16 18). 53 Bodila sau Budila, Movillu (Moghilau).
554

Jigmun, Sigismund al III-lea Wassa.

5
56

Stanislar SiThoF, Stanislaw Zelkiewski, batman polon. Bazodja; la Hammer: Boussa (Histoire de 1'Empire ottoman, ed. Hellert, vol. VIII, p. 219).

50

MUSTAFA NAIMA

152

Tocmai cind urmau s5. inceapa lupta $i rakelul, s-a facut schimb de Intre cele doua parti, care an discutat situatia cazacilor. Tatarii qi cazacii rebeli ffind pricina stricarii plcii, era nevoie de inlaturarea 5i de indeplrtarea acestora. Mai sus aratatul hatman, la rindul sau, potrivit pacii de mai inainte, a garantat ca rebelii de cazaci nu vor mai cobori, pe apa Nipru (Ozu), la Marea Neagra $i astfel raialele vor fi lini5tite. De asemenea, hatmanul 5i beii aflati in. tabard s-au rugat pentru pace, ca ,Si mai inainte, zicind c5. vilaietele Transilvaniea, Moldova 5i Tara Romaneasca nu vor fi atacate $i calcate, iar dad. Hotabi- oglu57 Sirnan58 $i altii, din dorinta lor de domnie, vor voi 51 vin. asupra acestor trei tlri, nu li se va da drum prin vilaietul <1e5esc>, De asemenea, hanului <tataresc> i se vor da
.7

pe5che5urile care i se adeau pins acum. Ei au dat doua acte cu sigiliile lor, unul scris in limba turceasd, iar
altul in limba le5easca, urmind ca solul cel mare s1 mearga la Poarta cu sigiliul personal <al hatmanului>. Iskender pa5a, la rindul sau, a scris un act de pace 5i 1-a dat in ziva

de 26 ramazan a anului mai sus aratat". El a garantat ca, de azi inainte, nici neamul tataresc nu va mai pricinui pagube si stricIciuni tarii le5e5ti
155

ca negustorii se vor duce $i se vor Intoarce... $ehzade-sultan Mehmed, <fiul sultanului Ahmed I>, este cel care, In timpul expeditiei la Hotin, a fost facut martir datorita cruzimii sultanului Osman <al II-lea>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI V OPT 80

170

172

SOSIREAI $1 INTOARCEREA LUI BETHLEN

173

In anul trecut, cind Gabriel Bethlen cucerise si luase in stapinire tinuturile Transilvaniei, Iskender pa5a, pregatindu-se de lupta cu ghiaurii lesi,
Sl invitase

cu 13 000 de pedestra5i 5i 12 000 de dlareti si venise ling1 cetatea numita

Soroca.61, dintre cedtile Moldovei. Dar, sosind solul craiului le5esc 5i incheindu-se pace, el s-a tutors 5i a plecat in vilaietul sau.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE DOUAZECI $1 NOVA
1;74

pe mai sus aratatul Bethlen. La rindul sau, Bethlen pornise aproape

INFRINGEREA TABEREI GHIAURILOR LE$I IN LUPTA CU ISKENDER PA$A

175

Cauza acestei lupte finpotriva ghiaurilor, Kiatib-Celebi" o descrie astfel in Fezleke: ,,Un ghiaur dintre ghiaurii frinci (Efrenc ), cu numele de Gaspar", facea negot prin cunipararea si eliberarea musulmanilor aflati robi in tarile frince. Ffind considerat ca un mare om de afaceri, el a fost trimis de citeva

on la austrieci cu invoirea lui Iskender pa5a. Ca rasplat1 pentru serviciul

57 Hotabi-oglu, cored: Homonnay-oglu, Gheorghe Homonnay.

50 $irnan, Radu $erban, fost down at Tara Romineati.

39 26 ramazan 1026 =-- 27 septembrie 1617.
81 Sordokna.

" 1028 H. = 19 decembrie 1618-7 decembrie 1619.

vol. II, p. 25 al unit.). " Gaspar Gratiani a devenit down al Moldovei (februarie 16 19septembrie 1620).

89 1029 H. = 8 decembrie 1619 -25 noiembrit 1620. " Kiatip (imp ) Celebi (sau Haci-Halife), istoriograf otoman (vezi qi Cronici

NAIMA TARIHI

51

lui de solie, i se d5.duse titlul de duce al insulei Naxos (Nakfa ). Apoi, dorind domnia (voyvodalik) Moldovei, el a luat-o cu multe cheltuieli de averi. Bei-

lerbeiul de Ozu, Iskender pasa, garantase ca mai sus aratatul (Gaspar) va sluji cu cinste. Stapinind timp de aproape doi ant dupa aceea domnia a fost data altcuiva. De aceea el a ridicat steagul rascoalei, fiind speriat de anumiti
intriganti. El a cerut ajutor de la lesi si a adunat oaste numeroasa, asezindu-se

in localitatea numita Tutora (copra), care se afla In fata Tirgului Iasi,

de la Raab (Yank), vestitul serdar al tarii lesesti, numit KfcilaB6, d5.duse mult timp lupte in localitatea mai sus axnintita, dupa care facuse pace, cu conditia sa dea hanului, in fiecare an, cite 10 000 de galbeni si piei de lei si zibeline. De aceea el a ales In mod voit localitatea aceea. Iskender pasa, cind
a auzit, in ramazan67, despre rascoala lui Gaspar, avea peste 1 000 de oameni ai sai. Dupa ce i-a adunat si i-a ridicat si pe tatarii de la Akkerman, pe ostasii

capitala Moldovei. In trecut, pe cind Gazi Ghirai hanu mergea la expeditia

a cinci sangeacuri, pe Devlet Ghirai, fratele si calgaiul hanului, a pornit

cu numeroase osti asupra lui Gaspar. Mergind si dind lupte marl si lark conlbiruinta. Ghiaurii infrinti au pornit la fuga, dar s-au gindit sa mearg5. punind
176

tenire timp de peste 30 de zile, in cele din urma oastea islamica a obtinut
In jurul for cite trei rinduri de harabale, iar pe linga cei aproape 20 000 de ghiauri pedestrasi au descalecat si cei aproape 30 000 de calareti, devenind i-au imprastiat pe ghiauri. Tatarii au capturat 120 de tunuri si mii de haraalte zaherele, precum si multe marfuri. In aceasta oaste bale incarcate lesii aveau peste o suta de nobili renumiti. Unii dintre ei au fost prinsi, iar altii ucisi. Serdarul for cel mare (baperdar ) , Zolkiewskie8, a fost omorit, iar al doilea serdar, Koniecpolski", cazind prizonier, a fost trimis In lanturi la trotiul Imparatesc".. ... Din povestirea mai sus aratatului <serdar Koniecpolski) reiese ca oastea ghiaurilor era de 53 000 de ostasi, pe cind oastea lui Iskendei pasa avea cam 10 000 de oameni ... In istoria pe care o trecem pe curat se povestesc astfel cele auzite din Oura lui Hasan agazade Ahmed aga: Mai Inainte, in timp ce Iskender pasa era belierbei de Bosnia, el a mers o data la expeditie impotriva <neamului> sakalliibe" si a cucerit renumita palanca cu numele de Preskova", care se afla Intre Moldova si tara leseasca. A doua expeditie a lui asupra
neamului sakalliThe a avut loc in anul 102972 si au fost luati prizonieri si omoriti
177

i ei pedestrasi. Din harabale au facut metereze. In timp ce mergeau, ei trageau In jurul for cu pustile. Tatarii nu s-au uitat la pustile for si, dind atacuri maxi,

foarte multi ghiauri. Apoi, Inainte de expeditia de la Hotin, voievodul Moldovei se numea. Constantin". Mama acestui tinar schiop, numita Doamn5.74, femeie necurata,
" Gazi Ghirai al II-lea (1588-1596 si 1i96- 1608). " Kvila (?), la Kiatib Celebi: Kapfalad. Stanislaw Koniecpolski (?), hatman polon. 69 Ramazan 1028 -= 12 august-10 septembrie 1619.

68 Zilekovski; Stanislaw Zolkiewski, hatman polon. es Konispolski; Stanislaw Koniecpolski. Se refer& la. evenimentele din anul 1620. 80 Sakallilbe, ilenumite data de musulmani popoarelot slave. n Prefkova, Rascov. Se refer la evenimentele din 1616. Vezi mai Sus< 89 1029 H. i= 8 decembrie 1619 -25 noiembrie 1620. Pa Constantin Movilg. (1607 - 1611). 84 Elisabeta, sotia lui Ieremia Movilk Cronicarul se refer& la evenimentele de dupli anul 1611.

52

MUSTAFA NAIMA

fluid vestita prin viclesugurile ei, a luat toate averile negustorilor care se aflau linga ea, precum 0 ale tuturor celor ce se gaseau in acele tinuturi 0 se ocupau cu negotul de miere. Afurisita Doamna, luindu-si pe fiul ei schiop si incarcindu-si averea In harabale, a fugit la slavi ssi s-a refugiat la craiul lepsc. Cerind de la acesta osti in ajutor, <craiul>, la rindul sau, i-a dat aproape 80 000 de ostasi, pe care i-a trimis, impreuna cu unul dintre fiii lui Kansir", sa distruga Rumelia. Acesta, Inca din trecut, era unul dintre printii nenorociti ai crailor

slavi, iar afurisitul de atunci era stapinul tuturor, Vizirul Iskender pap, valiu de Silistra fiind informat, a facut cunoscuta aceasta la Sublima

Poarta. S-a emis atunci firman imparatesc ca el sa mearga asupra for impreuna cu voievozii din Moldova si Tara Romaneasca, precum si cu stile tarilor lor.

De asemenea, s-a poruncit ca mai sus amintitului <pa$> sa i se ataseze si beilerbeiul Rumeliei, cu oastea eialetului sau.
Iskender pasa a pornit cu oastea pomenita mai sus si s-a dus la Oceacov (Ozu). De acolo a trecut la Akkerman. Aranjindu-si oastea, el a pornit impotriva dusmanului 0 1-a ajuns la al treilea menzil de la Akkerman, Cind a vazut ca ghiaurii josnici si-au aranjat trasurile in forma de tabara si s-au pregatit cu tunuri si cu pusti si cu arme de lupta desavirsite, Iskender papa ai-a ridicat oastea si s-a ciocnit cu ghiaurii. Para intrase foc in magazia de pulbere, Lupta fiind dirza si sus-numitul pass aratindu-si tot efortul, ghiaurii

au fost infrinti cu ajutorul lui Allah. Capul lipsit de noroc al fiului lui Kansir, care parea puternic si era
178

chipul rau al dusmanului, a cazut sub sabiile imprastietoare de singe". De asemenea, afurisita Doamna, cunoscuta sub numele de craiasa (Kral* ), a cazut in mina unei persoane cu numele de Omer aga, care era unul dintre spahii de Bosnia. De asemenea, a fost prins si fiul ei, Constantin cel $chiop, iar peste 50 000 de ghiauri au fost trecuti prin sabie. Osemintele for au stat
multi ani in acel ps unele peste altele. Cind Doamna a fugit cu fiul ei, din turnul

Galata, pazitorul (dizdar ) a fost spinzurat.

Yn acest timp, emirul vestit dintre fiii lui Mansur, renumitul si puternicul Kantemir Mirza77 al nogailor, continuind lupta sfinta, ucidea si lua in robie nenumarati ghiauri. Pe atunci, afurisitul Gaspar, voiev.odul Moldovei, rasculindu-se impotriva dinastiei osmanliilor, ceruse ajutor de la craiul lesesc pentru distrugerea granitei musulmanilor. Craiul rauf5.cator, la rindul lui, a trimis pe vizirul sau, nebunul de Kansir77', care era stapinul tuturor tinu-

turilor sale. Gaspar, de asemenea, s-a atasat lui, impreuna cu adeptii sai
din Moldova. Auzindu-se ca < ghiaurii) au pornit cu peste 60 000 de ostasi,

serdarlicul si eialetul Silistrei au fost acordate lui Iskender papa, cu titlul de vizir, si apoi a fost trimis <in Moldova>. Au fost insarcinati cu aceasta expeditie si beilerbeiul de Rumelia,
Iusuf papa, si Cerkez Husein papa si mutasarriful de Nicopole, Tiryaki Mehmed
75 Kan*: se pare cci. este vorba de Stefan Potocki, Samuel Korecki sau Stanislaw
Zolkiewski, mare batman polon. " Autorul simplifica descrierea. evenimentelor. Din relatarea faptelor reiese cl este vorba de expeditia din anul 1616, cind doamna Elisabeta, sofia lui Ieremia MovilA, si fiii ei, Alexandru ai Bogdan, au cAzut In captivitatea turcilor, ca fi ginerele ei, Samuel Korecki. Yn cronicit se vorbete de Constantin cel $chiop" (Constantin Movila), care de fapt, fusese prins in 1612, impreunA cu Stefan Potocki, un alt ginere al lui Ieremia Movila. 77 Kantemir Mirza, conducAtorul tatarilor nogai. El a participat la luptele de la Hotin (1621) si, pentru vitejia sa, i s-a acordat eialetul Silistrei. A dus lupte impotriva hanilor Crimeii pentru suprematie.

"a Vezi nota 75. Aici este vorba de Zolkiewski.

NAIMA TARIHI

53

papa, poreclit Sarimsak", si mutasarriful sangeacului de Vidin, KodjaHizir papa, care era unul dintre Mihaloglii, hanul tataresc Djanbek Ghirai 78 han, precum si ceata de nogai. La aceasta expeditie hanul a fost insarcinat impreuna cu calgaiul si fratele sat' printul Develt Ghirai pi cu nepotul de fiic& al lui Manned Ghirai, numit Nebred Ghirai. De asemenea, a fost desemnat si vestitul Kantemir Mirza, impreuna cu fiii lui Mansur si cu Orak-Mirza i cu Selman-$ah si cu Inaiet-$ah si cu Veli-Sah, precum i cu toti ceilalti demnitari mari si vestiti ai tatarilor. Ei au vent si au intrat in oastea lui Iskender

papa si, pornind de acolo, au trecut apa Prutului si au ajuns pe marginea

179

fluviului Nistru (Tuna), dincolo de care se af1a Cara leseasc5.. La stinga for se vedea Tirgul Iasi. Sosind la Iskender papa stirea ca ghiaurii si-au instalat taberele for in localitatea aceea si ca sint pregatiti pentru lupta, el i-a anuntat pe tatari. Tatarii, la rindul lor, vestind unii pe altii: Veniti, veniti, au aparut ghiaurii !", s-au scurs din toate partile ca niste valuri de fluvii. and a sosit stirea ca au iesit afar& din tabara cam 3 000 de calareti si pedestrasi ghiauri, au trimis inainte ca avangarda (perhacz), pe Mihalzade Hizir papa cu vreo 500 de gazii usor inarmati. Iskender papa, la rindul sau, a inceput sa-si aranjeze

rindurile, batind din tobe si cintind din zurnale si timbale. La dreapta lui
a stat Iusuf papa, beilerbeiul de Rumelia, iar mai incolo de el, aripa era format&

de cei din sangeacurile Rumeliei. Tot acolo, la capatul aripii, a stat cu oastea sa Si printul Devlet Ghirai. In partea stinga s-au asezat : Kor-Hiisein papa si Sarimsak-Mehmed papa, mutasarriful de Nicopole. Mai Incolo de el s-a asezat Es-Mehmed papa, iar mai jos de el s-au asezat ceilal %i emiri. La capat

a stat Kantemir-Mirza cu ceata de nogai ..4 In acest timp, (Kodja> Hizir papa, care se afla in avangarda (cerhan), se lupta cu ghiaurii. A sosit vestea ca., acestia obtinind victorie, Hizir papa a lamas impresurat de dusmani.

Atunci Sarimsak-Mehmed papa, faz& sa astepte sosirea poruncii de la vizir, a pornit asupra dusmanului, luindu-pi securea in mina pi pe cei aproape 500 de gazii care se aflau linga el, si, distrugind avangarda dusmanului, a ajuns ca un salvator linga Hizir papa pi 1-a scapat. Cind au ajuns in fata vizirului,

Iskender papa a inceput sa-i reproseze <in gluma> lui Sarimsal-Mehmed papa, zicindu-i: De ce to -ai dus farce porunca?". Atunci Sarimsak-Mehmed

papa, la rindul sau, i-a dat citeva raspunsur usturatoare", iar la urma.

180

<serdarul> 1-a mfrigliat. Dupa trecerea noptii, dis-de-dimineata, s-au aranjat rindurile. Era zi de vineri. Ghiaurii, iesind din tabara cete dup5. cete, s-au imprastiat pe cimpie si, aranjindu-si alaiurile, au umplut lumea cu valeleu!". Afurisitii, aranjindu-si rindurile for incetul cu incetul, s-au asezat in forma. de semicerc, ca niste coarne de bou. Atunci, serdarul 1-a numit pe Kor-Husein papa cerhagi, iar Husein pap., la rindul sau, laudind numele lui Allah, a desfaprat steagul in culori de smarald si a pornit inainte. Dupa el a pornit <Mihalzade> Hizir pap., dupa el pi Sarimsak-Mehmed papa, dupa el si Es-Mehmed

papa si ceilalti emiri arzati in rinduri, Tunurile din amindou'a' taberele au inceput sa traga, iar razboinicii se amestecau intre ei. Atunci Iskender pap., aratindu-si inalta sa mindrie, a trimis stire printului Devlet Ghirai <ca papa
sa atace primul. Are loc discutia intre ei pentru atac>. In cele din urma, printul

Devlet Ghirai spune: Daca Xserdarul) ma va impiedica de la atac, atunci ma voi intoarce inapoi cu toti tatarii". Atunci serdarul a ramas linga steag, iar Devlet Ghirai a pornit cu ostasii tatari, distrugatori de dusmani.
ae Djanbek Ghirai, hanul Crimeii (1610-1623 i 1628-1635). A ocupat tronul fi In 1624.

54

MUSTAFA NAIMA

La rindul Au, a inaintat i Kantemir Mirza impreuria cu nogaii. Yn

parted cealalta, ghiaurii, de asemenea, si-au aranjat rindurile. Atunci, <Kiir>
181

Husein pap pi ceilalti emiri, din rindurile din fata, 1-au atacat pe du0nan 0 au aprins focul luptei. Atunci, un numar mare de dusmani au mers 0 au

Inconjurat, pe la spate, pe gaziu hartuitori. Husein pap. i }Mir pap, pi Sarlm-

sak-Mehmed pap fiind incercuiti, vitejii aceia au ramas intre dusmani. De lupta lor' s-a mirat pi zeul lumii, Marte 78. Cei peste 12 000 de puca.pi pedestra0, aflati In fath ()pui tatare0i i condu0 de printul calgai, s-au ocupat cu aruncarea de ghiulele. Tunurile i pu0ile ghiaurilor, de asemenea, Improcau fara Intrerupere. Cktenii tatari, depa0nd cete dupa cete pe puFa.0i <din fata lor), i-au inconjurat pe la spate pe ghiaurii care Incercuisera pe cerhagii 0 au dat o lupta pi o Walk apa de mare, incit, de dimineata pina la chindie, 1-au distrus pe ghiauri pi i-au pus pe fug., salvind pe pa0i <Incercuiti>. Pina la fluvial Nistru, au trecut prin sabie, far. Indoiala, 10 000 de ghiauri. Dupa aceea ghiaurii, intrind in taberele lor, s-au ocupat cu apararea i cu intarirea lor. Afurisitilor prin0 In lupta li s-au taiat capetele In fata cortului serdarului. Kan0r i Gawar s-au Inspaimintat In lupta aceea. Din cauza spaimei foarte marl, Gaspar s-a despartit de tabard i a fugit in Moldova. Afurisitul sau
chehaia au numele de Bucioc 80 a cazut <prizonier). Kan0r, vazind ca situatia a ajuns la disperare, a trimis de frica un sol cu scrisoare, cuprinzind urmatoarele

angajamente: Gaspar ne-a Inplat pe noi pi ne-a adus aici spunindu -ne ca tatarii, vechii nostri dusmani, sint singuri. Dar nici nu aveam vreo du0nanie

cu dinastia osmanliilor pi nu faceam cusururi in respectarea obligatiilor noastre.

Noi nu 0iam ca venise i serdarul dinastiei osmane. Acum Gawar a fugit. Noi nu ne razboim cu oastea padiphului. De asemenea, atitea maceluri puteau fi evitate. Daca ne rveti trimite drept zalog pe Kantemir-Mirza i pe Cerkez-Husein pap, noi, la rindul nostru, va vom trimite drept ostateci pe
fiul sorei mai mici a craiului nostru 81 pi pe unii dintre renumitii nostri beizadele.

182

In felul acesta, noi s5. pornim i, ajungind la trecatoarea de la apa, sa trecem apa Nistrului. Acolo sa schimbam din nou ostatecii i apoi noi sa pornim sanato0 9i voi la fel. S. dam serdarului 82100 000 de florini ro0i 83, iar padiphului multi bani i haraci, precum pi dari". Cind solul a venit la Intilnire, serdarul i-a spus: Atunci i noi, la rindul nostru, sa ne sfatuim". Vorbind cu printul calgai pi cu ceilalti emiri pi demnitari, ei au fost pentru pace, din pricina multimii ghiaurilor i din dorinta de a-i bucura pe viteji prin pace. In momentul acela a sosit Kantemir Mirza 0 a intrat In cort cu o caciula stufoasa pe cap, ce semana cu un elefant rasturnat. El era un viteaz pi parea un pui de balaur pi, fiind ca un munte, inspira teama i respect. Potrivit obiceiului sau, zicind cu voce Inalta serdarului: Bun gasit", a trecut pe ling. toti emirii pi s-a apzat chiar ling. serdar. De Infatiprea acestuia solul a inceput sa tremure din tot trupul, far. sa vrea. El s-a ridicat
In picioare pi apoi iar s-a apzat cu teama. Kantemir a aruncat solului o privire

patrunzatoare i apoi, aplecIndu-se spre vizir, 1-a Intrebat: Ce-i cu acest ghiaur?". Papa i-a spusi Este sol, cer pace pi aman 0 se angajeath sa dea dari i A plateasca haraciul. Pina la trecerea apei, v-au cerut, drept cheza0,
88 Marte, zeul rkzboiului In mitologia antics. 88 Bucioc, vornicul lui Gaspar Gratiani. 81 Sigismund al III-lea Wassa (1587-1632). " Iskender pasa. Xwmus Novi.

RAMA TARIHI

55

pe tine qi pe Husein pasa". La aceste vorbe, ochii lui Kantemir s-au umplut de singe, devenind ca ni9te ce0i ro0i. Privindu-1 pe serdar cu foarte mare asprime, i-a zis: Tu, plecindu-te in fata averii ghiaurului, ai devenit ghiaur. Eu, de 30 de ani incoace, lovindu-i cu sabia, am ucis mamele si copiii acestora.
De ce sa ma predau In mfinile lor ? Ca s ma distruga pe mine, Infigind In mine

suliti i facindu-m chebab de viu? Acetia sint ghiauri, not nu avem pace cu el ! Noi ii lovim numaidecit cu sabia. Nu avem alta vorba cu ei !" Spunind acestea, el a gilt qi a ieit afara, mormaind ca un guzgan. De asemenea, i Husein paa a refuzat s piece. Pe sol 1-au bagat In Inchisoare. Pe chehaia Bucioc, care cazuse prizonier mai Inainte, 1-au spinzurat de stop. Dupa aceea, trimitind ghiaurului vestea de razboi, i-au supus pe afurisitii la chinuri mari. Ei i-au Incarcat In liniste trasurile i s-au retras, aparindu-se, 'Ana la trecatoarea cunoscuta sub numele de suba0 84. Serdarul, la rindul sau, a pornit cu oaste in urmarirea for i a Inaintat, luptindu-se cu ei. Ghiaurii din trasuri, fiind obositi, minau harabalele pe jumatate adormiti. In Intunericul noptii, vitejii tatari legau puternic de cozile tailor un capat al funiilor de la capestre,
iar celalalt capat 41 innodau i-1 faceau ham. Apoi, apropiindu-se, 11 puneau pe
183

gitul ghiaurului de pe trasura, care 10 continua somnul. Dupa aceea loveau cu biciul caii care aveau funia legatii. <de coada>. and ei se Indreptau In goana tailor spre oastea islamica, nenorocitii de pe trasuri erau trintiti cu forta la pamint de funiile care le erau trecute pe dupa git. In ,felul acesta, afurisitii cadeau cu fata la pamint si erau adu0 this, tra0 de funii. and au ajuns linga apa, Gaspar nu a putut trece mai departe. Gindindu-se 'acolo
be va curge singele pe git, inimile for s-au umplut de spaima. De la prima intilnire incoace, -nu au lipsit intre ei, timp de 22 de zile, nici cearta, nici gilceava

pentru aparare

si

pentru Indepartarea loviturilor. Indeosebi atacurile tata-

rilor i-au facut A. se sature de viata. Intr-o zi, din intimplare, un numar oarecare

184

de ghiauri, intrind Intr-un stufar4 de pe marginea Nistrului, se pregateau s treaca si s se salveze. Atunci, Kantemir-Mirza, care se afla acolo cu oastea tatareasca, a dat foc stufar4ului si i-a ars pe ghiaurii care intrasera prin stuf. Ei i-au distrus, de asemenea, si pe cei care gaseau drum de ie0re. Dupa primele evenimente, au pierit astfel Inca vreo 20 000 de ghiauri. Afurisitii au ramas putini. Kansir, de asemenea i-a pierdut curajul. Cind au vazut ca nu e cu putinta sa treaca apa, s-au gindit sa treaca munai calaretii, iar pedestrasii sa fie sacrificati. Pedestrasii, aflind aceasta, au intrat in lupta cu calaretii i, astfel, s-au. mace15.rit cumplit intre ei. Aceasta stare fiind adusa la cuno0inta serdarului qi tatarilor, ei au atacat din toate pantile pe dumani, socotind aceasta ca un bun prilej. S-au napastuit mai ales Kantemir-Mirza si calgai si tatarii sai. In acel camp de batalie au fost taiate capetele lui Kansir i ale tuturor celorlalti <ghiauri> renumiti. Toti cei care au scapat de sabii au devenit prizonieri. Dupa cum spun povestitorii, prieteni ai profetului 85, in timpul acelei expeditii victorioase, dintre ghiauri, care erau in total peste 60 000, au scapat doar 400, reu0nd sa treaca apa, iar ceilalti au fost trecuti cu totii prin sabiile, nimicitoare. Multe provizii, parale, mincaruri, obiecte interesante, arme si cuirase qi nemunarate pungi pline cu florini ro0i au fost norocul musulmanilor qi ei s-au imbogatit. Moldovenii 86, de asemenea, uci" Suba,st fnaeamnI ling& api", la capItul apei". Este vorba de malul Nistrulni. " Se referi la oamenii de Incredere. " E vorba de boierii moldoveni.

56

MUSTAFA NADIA

gindu-1 pe afurisitul Gaspar, au pus capat r5scoalei lui. Serdarul s-a intors la Silistra. Ca lgai si Kantemir s-au intors la vetrele for cu foarte mare belsug si cu faima desavirsiti ..1
185 186

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI INCEPUTUL EXPEDITIEI ASUPRA HOTINULUI $1 VIZIRATUL LUI HUSEIN PA5A 86,

DUPA MOARTEA LUI ALI PA5A "

Marele vizir Ali pasa 1-a atras pe padisah la lupta impotriva ghiaurilor si 1 -a atitat pentru expeditia contra lesilor, aratindu-i ca multi cazaci trimit mereu pe cei din neamul for cu vase in Marea Teagfa. i devasteaza si distrug

tinuturile de pe term.

pap), moare, iar local lui este acordat lui Husein pap).
187

<La sfat, deal unii s-au opus, totuai sultanul Osman al II-lea a hothrit expeditia. All
PORNIREA SULTANULUI OSMAN ao HAN IN EXPEDITIE LA HOTIN

<Plecarea are loc la 7 cemazi-ul-ahir and 1030> 91.

Pornind pe neasteptate de la menzilul Davud-Pala 92, inceperea unei expeditii asa de man era considerate ca nepotrivita. Dar soarta trebuia sa-si indeplineasca porunca. Multi cunoscatori <ai situatiei) au spus pe atunci
188

ca este greu ca la aceasta expeditie s se obtina vreun rezultat".

din partea lui Kantemir au anuntat c6. ghiaurii au tabere in trei locuri>.

<Deplasarea, oatirii gi greutlitile intimpinate In Balcani. La 20 *aban ", trei prinai aduai

189

GENEROZITATEA PADIAHULUI ISLAMULUI LA ISACCEA

La 22 Saban 94 ajungindu-se la Isaccea, locul unde se afla podul, s-a descins pe malul Dunarii. Au stat acolo pins la terminarea construirii podului.
190

<Urmeazli ceremonia impdstirii bacaiaului la ostaai de catre sultan>.

corabie din Belgrad. Dupe aceea unul dintre corturile imparatesti ffind instalat in fats podului, <padiphul> statea acolo ziva, jar noaptea trecea in mijlocul
ostirii
/NFRINGEREA CAZACILOR PE APA OZU "

La 28 Saban 95 sosind beilerbeiul de Anatolia, si-a prezentat alaiul sau. Sultanul s-a dus de citeva on fn partea cealalta a Dunarii si s-a intors cu o

Yn acest timp, sosind un om din partea lui Husein pasa, beilerbeiul de Oceacov, a facut cunoscut ca, 18 corabii de-ale ghiaurilor cazaci iesind sa devasteze imprejurimile Oceacovului, oastea de acolo s-a urcat in corabii
81 1030 If. = 26 noiembrie 1620-15 noiembrie 1621. '88 Husein pa,sa (Dilaverzade, Ohrili), mare vizif (martie--august 1621). 89 Gitzelce-celebi All paaa, mare vizir (ianuarie 1620-9 martiei 1621). 80 Osman al II-lea (26 februarie 1618 -20 mai 1622)? 91 7 cemazi II 1030 = 29 aprilie 1621. 92 Davud-Pala, loc de popas ling& Constantinopol. 93 20 faban 1030 = 10 iulie 1621. 94 22 Faban 1030 = 12 iulie 1621. 96 28 ,saban 1030 = 18 iulie 1621. " Ozu. In afara de cetatea. Oceacov (Ozu ), insemna gi Nipru, Uneori se referea la Bug.

NAIMA TARIHI

57

si i-a ajuns din urma pe cazaci. Dindu-se o mare bat5lie, cu ajutorul lui Allah musulmanii au iesit biruitori. Una dintre corabille <cazacilor> s-a scufundat, iar celelalte au fost luate <de turci>. Fiind trimisi zece ghiauri vii, ei au fost

ucisi in fata imparatului prin felurite torturi.

In prima zi de ramazan 97 a fost adus un prins si a spus ca ful craiului 98, trecind incoace, la 28 saban, 98a apa Nistrului cu 40 000 de ostasi, s-a asezat la granita Moldovei, iar craiul insusi si-a organizat o tabard cu ostasii ski la resedinta sa. A treia zi podul ffind terminat, s-a dat firman s tread. oastea.

<La expeditie au participat si Iusuf pasa, beilerbei de Rumelia, Tayyar, fiul lui Mustafa paa, bei de Urfa s.a.>. De asemenea, si ceilalti bei trecind
cete dupa. cete

<Urmeaza descrierea unei noi ciocniri cu vasele azAcesti si infringerea cazacilor la 5 ramazan 99).
191

FAPTELE PADI$AHULUI LUMII LA ISACCEA

Mare le imparat se ocupa de cele necesare razboiului sfint si de pregatirea

192

uneltelor de lupta. El insusi se obisnuise s5. foloseasca arma in asa masura, incit nu se vazuse un tragator mai bun. El a tras din menzilul mai sus aratat 100
de marmura in picioare. La 8 ramazan 191 s-a dat firman pentru construirea unei noi cetati la Isaccea. Demnitarii imparatiei adunindu-i indata pe mesteri in cimpia aceea, acestia au inceput sa construiasca intr-un loc potrivit o cetate

o sageata care a trecut Dunarea si a cazut la patru pasi dincolo de ea. In locul acela construindu-se un piedestal (sofa), s-a pus ca semn o coloana

puternica. S-au dat porunci in imprejurimi pentru a se stringe var, piatra si cherestea. Marele padisah a dat sfaturi cu privire la lungimea si latimea cetatii mai sus aratate.
TRECEREA FESTE POD A OFTIRII NOROCOASE

Linea pod au stat 18 zile. Dupa terminarea pregatirilor de expeditie, au pornit de la Isaccea in ziva de 10 ramazan 102 si, trecind podul cel mic, aflat pe malul celalalt al fluviului Dunarea, au descins in apropiere de Yeni Koy 103. La 12 ramazan 104 a venit iitzbasi ( yikbaft) cu mai molt de 300 de ghiauri, pe care fi capturase mai inainte beilerbeiul de Caffa, distrugindu-i pe

cazaci. Peste o suta dintre ei au fost omoriti prin taierea capului. Cei ra-

masi, de asemenea, find predati pe la corturile ienicerilor, au fost inecati peste ctteva zile.
<La 13 ramazan 188, hanul 188 Crimeii anunta ci a trecut Niprul (Ozu) cu vreo 50 000 de tatari si ci< asteapta porunci ca s'd via la oaste ai sA stea lntr-un loc, aproape de tabira ghiauri. A doua zi, dup5. omorirea a zece ghiauri trimisi de Husein pasa, beilerbei de Oceacov, oastea primeste solda>.

1 ramazan 1030 = 20 iulie 1621. Pe atunci in Polonia domnea Sigismund al III-lea Wassa. 986 28 ,saban 1030 = 18 iulie 1621. 99 5 ramazan 1030 = 24 iulie 1621.
In
98

100 Isaccea.

8 ramazan 1030 = 27 iulie 1621. 10 ramazan 1030 = 29 iulie 1621. los Yeni-My (Satul Nou), la stinga Dunarii. um 12 ramazan 1030 = 31 iulie 1621. 108 13 ramazan 1030 = 1 august 1621. 109 Djanbek Ghirai.
101

108

58
193

MUSTAFA NAIMA.

SOSIREA LUI DILAVER PASA109 SI, A OSTIRII TARII ROM/WEST'

La 20 ramazan 108, clnd s-a descins la menzilul numit Tatarani 109, a sosit Di laver papa, beilerbei de Diyarbekir, cu un mare alai. Majoritatea ostirii sale era imbracata in zale. Dupa el a venit pi a prezentat alaiul sau
pi beiul Prii Romanepti 110 cu vreo 6 000 de ghiauri inarmati. La 24 ramazan111

au fost adupi cltiva prinpi. and au fost cercetati, ei au spus urmatoarele: Ghiaurii fac panturi pi metereze in fata, cetatii numite Hotin. Ei au pus
acolo 50-60 mii d.e pupcapi. De asemenea, pi fiul craiului <polon> este pe cale de a sosi. Alegindu-se un numar oarecare de cazaci, ei au fost trimisi asupra

Oceacovului (Ozu)". Atunci a fost trimis indata in partea aceea Hadjiki papa cu un numar oarecare de ostapi.
YNFRINGEREA OSTILOR DE A JUTOR AUSTRIECE XN LUPTA CU BETHLENI110

In timpul acesta, sosind scrisori de la Gabriel Bethlen, principele Transilvanieima, acesta explica urmatoarele: Cind am aflat ca cezarul a trimis pe
pi tigvele luate". Oamenii sai, aducind steagurile pi tigvele mai sus pomenite,

ascuns craiului lepesc, pentru ajutor, un numar oarecare de ghiauri, i-am ajuns din urma pi i-am trecut pe toti prin sabie. Acum v-am trimis steagurile
s-au bucurat de favoarea Imparateasca. Pecevi spune: In anul acesta, mai sus aratatul Bethlen, ridicindu-se cu oaste mare i luind linga el pi pe musulmanii de la margine, s-a dus asupri.e cetatii Pojon 118 pi a asediat-o. Instalind tunuri, a batut-o. Oastea care se afla linga el, facind incursiune In imprejurimi, a incendiat pi a distrus totul. Venind asupra lui tabara austriaca, au dat lupte mari. Bethlen a devenit victorios. Beiul Transilvaniei a trimis pe serascherul sau, Hamop Yorghi 114, la granita Kanizsei. Bakian-oglull8 pi oastea ungureasca din acele parti, treclnd cu totii de partea lui, au pradat multe localitati dintre satele croate
pi austriece. $i venind in fata Vienei ( Pec ), i-au atacat imprejurimile, iar apoi
CEREREA HAIsTULUI ne PENTRU INCURSIUNE

s-au tutors, luind prazi uimitoare pi devastlnd prin partea de sus a yienei".

Mai inainte, se considerase potrivita ideea ca tatarii sa intreprinda incursiune in tinuturile ghiaurilor. and au ajuns in apropierea, menzilului
194

numit Deghirmen 117, au posit zilele de sarbatoare. A doua zii venind Mirza bei, vizirul hanului, a cerut invoire pentru incursiune. Dorinta hanului flind deopotriva cu dorinta padipahului, i s-a trimis, impreuna cu hilat, pi o scripi de Silistraf precum pi toieVodul Moldovei 118.
Dilaver pasa, mai tlrziu a devenit mare vizir (17 septembrie1621 19 mai 1622y 108 20 ramazan 1030 = 8 august 1621. 109 Tataran, localitate In Moldova, linga Vaslni. 110 Radu Mihnea (1620-1623). 111 24 ramazan 1030 = 12 august 1621. 112 Gabriel Bethlen. 11" Erdel hakimi. 112 Foams, Pozsony (Bratislava). 114 HamoF Yorghi, Haller Gy6187.
107
115 112 117

soare de invoke. Au venit pi pi-au prezentat alaiurile: )eilerbeii de Ahisha

118

Djanbek Ghirai. Deghirmen (Deli; men ), are sensul de moara": Morgreni? Alexandru Bias (10 septembrie 1620octombrie 1621).

Bakian-oglu, Fiul lui Batthyani".

NAIMA TARIHI

59

GONTROLUL IENICERILOR

In a sasea zi din evval 112, cind s-a descins la menzilul numit Bogclane0i120, s-a raspindit vestea ca ienicerii nu an mai gmas nici pe jumatate. Dindn-li-se cite o jumatate de gurus, ei au trecut unul cite unul prin fata padiahului. Din pricina acestui control, capeteniile din oaste (Ocak) s-au suparat.
SCHIMBAREA VOIEVODULUI MOLDOVEI

Domnul Moldovei 121 neglijase curatirea drumurilor si trecatorilor i repararea podului i pregatirea zaherelelor. De asemenea, el intirziase 0 la intimpinare. Raspindindu-se vested ca a trimis ajutor in partea leahului, el a fost inchis, iar locul sau a fost dat lui ,Stefan 122.
LUPTA TATARILOR CU TABARA CAZACEASCA

om de la hanul tata'resc, a adus vestea urmatoare: Cazacii trecind apa

La 8 evval 122, cind se aflau la menzilul numit Conce0i 124, sosind un

Nistrului i venind cu doua conacuri mai incoace, tatarii i-au atacat noaptea, in timp ce ei dormeau. Unif au fost uci0, iar harabalele lor au fost devastate. Cei rama0 an facut tabard pe o cimpie. A aparut i cavaleria lor. In ziva aceea, dindu-se o Mahe mare, au fost uci0 vreo mie de cazaci". El cerea i citeva tunuri. De aceea au fost trimisi, cu 25 de tunuri, Nogai paa 125 cu oastea siriaca i Hasan paa din Ilbasan 122, precum si beiul de Aidin. Ptna s ajunga ace0ia, cazacii au prins de veste 0 au fugit la tabara lor cea mare. Vreo suta

de ghiauri cazaci se intorceau, devastind i capturind din Moldova niqte zaherele. Hadjilsi paa s-a dus asupra lor i a luat 60 de robi. Pe ceilalti i-a
prefacut in tigve i apoi i-a trimis in fata pad4ahul-0.
195

INFRINGEREA GHIAURILOR IN LUPTA DIN MOLDOVA g A CELOR DIN PESTERA

Inainte de aceasta, voievodUl 127 anuntase ca vreo 5 000 de ghiauri <poloni> plecasera s devasteze Moldova. Fusesera trimisi indata, la miezul
noptii, citiva sangeacbei i Cerchez-Husein paa. i voievodul Tacit Romane0i122,

cu oti nenumarate. Cind au ajuns acolo, s-a dat o mare lupta. Ghiaurii fiind infrinti, majoritatea lor au fost trecuti prin sabie. Prin0i i tigvele luate au
fost prezentate <sultanului>. In a 11 -a zi a lui sevval 129 s-a descins pe valea unde se (Muse lupta, aceea. Pe drum, aflindu -se prin munti o petera ingusta, s-au asezat in ea vreo 90 de ghiauri cu pu0ile lor i au inceput g se lupte cu

cei care veneau asupra lor. Pad4ahul, sosind repede linga pe0era, a asezat acolo corturi i a poruncit ca petera s fie umplutI cu fum. Cei care ieran erau uci0.
119 6 ,cevval 1030 = 24 august 1621. no) Bogrldnesti, localitate in jud. Suceava. ltl Alexandra

Als Stefan Tomsa (octombrie 1621august 1623). Datele menfionate In text difera.
123 8 ,cevval 1030 = 26 august 1621. 129 Koncan, in jud. Botosani. 1199 De fapt Hadji papa (vezi mai departe).

I" Ilbasan (Elbasan ), cetate In Albania.

199 11 ,cevval 1030 = 29 august 1621.

in Stefan Tomsa, domn al Moldovei (sau predecesorul sau: Alexandra Ilias). 199 Radu Mihnea (28 iulie 1620august 1623).

00

MUSTAFA NAIMA

La menzilul mai sus aratat, vreo 200 de cazaci, de pe malul celalalt al rfului Prut, se Intarisera fntr-o padure de stejari. Din partea aceasta a fost trimis asupra lor, cu tunuri, Hadjiki pap., care s-a luptat cu ei pfna seara. Dar ghiaurii Intarindu-se In padure, tunurile si piqtile nu ajutau la nimic. Seimenii 1" au fost trecuti pe malul ce Malt. Ei s-au dus qi i-au atacat. Padi-

phul, instalind umbrare Intr -un loc insemnat al rfului pomenit mai sus,

acorda binefaceri acelora care fi aduceau prini (dil) i tigve. <Cerkez> Husein pap., trecInd <Prutul) in partea cealalta, a continuat lupta. La sosirea noptii, ghiaurii au intrat In padurea de stejari. In timpul apusului de lung, ei s-au Impartit In doul bulucuri. Un buluc fugea In sus, iar celalalt In jos. In acest timp, unii din ei au scapat, iar ceilalti an fost uciO. A doua zi <turcii> s-au

mutat de acolo. In a 12-a zi an sosit din partea hanului 200 de ghiauri i 200 de tigve. De asemenea, i din partea lui Husein pap. s-au adus 30 de prin0 cazaci i multe tigve.
SOSIREA, OSTIRII LA HOTIN

196

La 15 evval131 s-a descins intr-un menzil paduros din apropierea_ Hotinului. Ling cetate se afla un pod, iar In fata ei o palanca. Chiar ling& cetate era tabara leeasca, iar In partea de jos <a cetatii>, pe fluviul Nistru, se aezase tabara cazaceasca. Cazacii nu intrasera in tabara i se aflau Inca In padurea mai sus aratata. Ei an fost atacati repede de &Ire i3lastea siriaca, aceasta respingindu-i In tabara. Padiphul, pornind In zorii zilei din menzilul
mai sus mentionat, qi-a instalat cortul sau Intr-un loc de unde se vedea tabara i a urmarit lupta mai de aproape. In ziva aceea s-a dat o mare batalie intre

avangarzi. <Turcii) au luat vreb 40-50 de prini si capete. Spre seara, ghiaurii, aducind oaste pedestra, au dat multe lupte. Vitejii au adus tigve

i au fost laudati. Ghiaurii Inirasera pe harabale sangeacuri i steaguri pentru ca cei care be vad s be is drept ostai.
SOSIREA HANULUI 132

sa tutors la oastea sa>.

<Sosirea hanului atAresc. Acesta dupl. ce a fost onorat cu daruri din partea lultanului,
A SEDIEREA TABEREI

de centru. Mai sus de ei s-au ezat sptile din Damasc (.Sam) i din Alep i cele de muteferrika i gramaticii (kiittab ). Ceva mai departe de ei s-au aezat, rind cu rind, beiul Tarii Romaneqti 134 esi apoi, la marginea padurii,
hanul tataresc. Astf el, au pornit la lupta prin locurile paduroase. La sosirea
130 Segban sau sekban (popular: seymen). 181 15 Fevval 1030 = 2 septembrie 1621. las Djanbek Ghirai. 138 16 Fevval 1030 = 3 septembrie 1621.
184 Radu Mihnea.

In ziva de 16 a lui ,serval 183 s-a descins intr=un luc aproape de tabara ghiaurilor. RespingIndu-i cu lupta pe ghiauri din locul de batiliei au deschis terenul. Pe marginea fluviului Nistru s-a aezat beilerbeiul de Diyarbekir. Mai sus de el s-au aezat: <beilerbeiul> de Anatolia, apoi cel de Karaman *i de Sivas 5i apoi ienicerii. La capatul for <au stat) spahiii i apoi oastea

NAIMA TARIHI

61

197

noptii, cele doua tabere s-au despartit una de alta. In ziva aceasta ghiaurii nu au iesit afara. Tragind dinauntru cu tunuri i cu pusti, ei au facut martini multi oameni. Beilerbeiul de Bosnia a cazut martin) fiind lovit cu un glonte prin gura.
METEREZELE $1 LUPTA

La 17 sevva1135, reluindu-se lupta, au fost asezate repede tunurile, iar ienicerii au intrat in metereze. Ghiaurii, la rindul tor, iesind cu Invalmaeala intre ei, au dat un timp mina unii cu altii Me. Sultanul, aezindu-si cortul imparatesc intr-un loc fink, privea mersul bataliei. Vitejii au adus opt tigve si patru prinsi. Bucurindu-se, <sultanul> s-a tutors spre cort ; i oastea, de

asemenea, <s-a tutors>. In timp ce tunurile ramase erau aduse la locurile tor, s-a lasat noaptea. Pe cind ienicerii mergeau de la metereze spre corturi, ghiaurii au ieit din tabara si s-au napustit asupra tor. Ei au dus multi cai. Nesosind ostasi din, ordie, <ghiaurii> s-au tutors si au dus cosurile fsepet), cu care au alcatuit inca o tabara. Dar ostasii din Milk halki, care sosisera mai inainte, s-au prefacut ca fug, In timp ce dadeau lupta. Ei i-au indepartat astfel pe ghiauri de tabara. Apoi, intorcindu-se, au macelarit 800 de cazaci, au taiat multe capete si an prins multe limbi" si au luat trei steaguri de alai. Ceilalti au fugit in tabara. In ziva mai sus aratata, In timp ce aduceau citeva tunuri balimezza, ghiaurii josnici i-au atacat din tabara. Sosind insa marele vizir Husein pasa si oastea din Damasc (am), i-au trecut prin sabie pe cei mai multi dintre ei. In timpul acesta, unul dintre pagii (icoglan ) lui Dilaver pasa 137 a fugit la ghiauri, devenind renegat. La 19 sevvall" s-au recrutat ostasi de sacrificiu (serdengecti ). De asemenea, s-a dat firman sa se construiasca un pod pe apa Nistrului. Voievodul Tarii Romanesti si-a luat asupra sa

aceasta sarcina. S-a mai anuntat ca a doua zi va fi lures !".

ATACUL 0$TIRII ISLAMICE ASUPRA TABEREI

198

In ziva de 21 a lui sevval 1", In zorii zilei, fiecare fiind pregatit, s-a dat firman ca silandarii si steagul alb A. insoteasca pe ieniceri, iar beilerbeii sa mearga in fata. Vreo mie de serdenghecitii si restul ostirii au atacat tabara (ghiaura)). Spre amiaza, s-a incins focul luptei si al macelului. S-a tras cu tunurile dints -o tabad. si alta pins la apusul soarelui. Tabara ghiaura fiind
inaintat din aripa otii din Rumelia. In fata for se aflau ghiaurii care venisera in ajutor de la austrieci. Ocupind citeva corturi ale taberei <dusmane>, au
nimicit citeva sute de ghiauri. Au luat si au adus douasprezece saklozuri 189a, 30 de steaguri si doua drapele mari si multi ghiauri vii dintre austrieci si lesi. Dar luptatorii, asemanatori cu leii, ocupindu-se de prada, ghiaurii au inaintat

invaluita de foc, de la un capat la altul, nu era cu putinta sa se inainteze deloc. In cele din urma, spre sears, aziii musulmani, depunind eforturi, au

i i-au respins. De asemenea, si ienicerii au dat un iures prin poarta de jos a taberei si erau pe punctul de a infige steagul. Dar, din cauza piedicilor, a
185

188
187

Adica s-au azboit.

17 ,sevval 1030 = 4 septembrie 1621.

las
188

Ina Un gen de tun de calibru mare.

Di laver papa, mai tirziu mare vizir. 19 fevval 1030 = 6 septembrie 1621. 21 Fevval 1030 = 8 septembrie 1621

62

MUSTAFA NAIMA

trecuyimpul, a sosit seara i s-au intors Bra a putea infige steagul. Cind prizomerii an fost Intrebati asupra situatieiluptei date, ei au r5.spuns: Data ati fi continuat lupta Inca putin i dad nu v-ati fi luat dupa prada i dupa avutie, nu Incape nici o indoiala ca noi, cu totii, am fi lasat tabara si am fi fugit". In aceasta lupta au fost trecuti prin sabii vreo mie de ghiauri. A doua zi tunurile au batut tabara fara ragaz; de nevoie, <ghiaurii> an facut alaturi Inca o tabara i s-au Intarit In ea.
ACORDAREA EIALETULUI OCEACOV LUI KANTEMIR -MIRZA
199

<Kantemir trecuse apa Nistrului Si Ricuse o incursiune In tinutul gbiaurilorj aducind

prazi N robi>.

focul ghiaurilor, cu oft inaintau, cu atlt erau,intorsi inapoi de tunuri si de fiusti. De aceea nu s-a obtinut nici un rezultat. At treilea atac. La 24 sevval "1, cind s-a dat firman sa se faca lures

Al doilea atac. La 22 sevval 1" s-a strigat din nou lures. Toata oastea, indreptat atentia asupra taberei. Dupapedestrasii i calaretii, mergind amiaza s-a dat un atac BSI s-a Inaintat. Dar ochii ostasilor infricosindu-se de

asupra taberei, au inaintat valuri dupa valuri pe la aripa de sus. Intli a mers valiul de Diarbekir1 cur oastea eialetului sau, pe malul Nistrului, apoi s-au dus cei din Anatolia, din Karaman si din Sivas si apoi ienicerii. Ei erau insotiti

de oastea de boliik-halki"; mai sus de ei se aflau cei din Damasc (am)

i oastea de miiteferrika. Dincolo de ea se afla,beiul Tarii Romanesti142. Mai incolo, oastea hanului tataresc sg insirase In apropierea padurii. Ghiaurii,

i Alep

aflind ca atacul va fi din partea. de sus, pusesera in partea aceea oastea for mai 'hula. Razboinicii, sosind pe cimpul de batalie, s-au luptat spre amiaza. Atunci, In partea de jos, la aripa unde se afla Dilaver pasa, oastea a inaintat
i Dogandji-Ali pasa a tras din tunuri nenumarate de pe malul celalalt al apei. Totusi, nu s-a obtinut nimic cufolos. Lasindu-se noaptea, s-au intors

o buna bucata de loc i s-a facut un mare macel. Dupa-amiaza inaintind steagul cel mare al spahiilor i silandarilor, acestia au dat multe MOIL De asemenea,

si au venit la corturi.

PRADAREA ZAHERELELOR GHIAURILOR DE CATRE TATARI

Un mirzac, fiind trimis din partea hanului asupra Cameni$ei, s-a dus si a atacat aproape o sula de harabale de zaherele. El a adus la caste robi fara numar. Imprejurimile ghiaurilor fiind Impresurate i drumurile for fiind Wale, acestia erau chinuiti de foame. Prinpii spuneau ca fugisera din cauza
200

foametei. La 25 sevval, aga de ieniceri fiind mazilit, In locul sau a fost numit
AL PATRULEA IURE$ $1 MOARTEA DE MARTIR A LUI KARAKA$-MEHMED PA$A

All aga, ginerele lui Istikamet efendi.

La 27 sevval 148 a venit beilerbeiul de Buda, Karakas-Mehmed pap., pi beiul de Zwornik
142 Radu Mihnea. I" 27 ievval 1030 = 14 septembrie 1621.

pi

s-a asezat in fata taberei. Impreuna cu el se afla

22 fevval 1030 = 9 septembrie 1621. 1" 24 penal 1030 = 11 septembrie 162 L.
140

NAIMA TARIHI

63

(Ipornik). .Pi doua. zi, dindu-se firman, 51 se depuna eforturi pentru cucerirea taberei, s-au aranjat rindurile. In timp ce se incinsese focul, macelului, s-a dat firman lui KarakaMehmed paa sa inainteze din aripa otii de Rumelia. Acesta, inaintind din aripa de sus, a intrat in tabard qi, luptind, a patruns foarte mult. Oamenii sai au infipt steagul i erau pe punctul de a cuceri <tabara>. Atunci el a cazut martir, fund lovit cu arma in piept, in doua locuri. Cei din suita sa i-au luat corpul si I-au scos ,cu mare greutate. Restul otirii intorcindu-se, ghiaurii
au strigat: Hei, hei !". Sultana de asemenea, s-a intors la cortul sau cu mare necaz qi intristare. Dupa aceasta, in ultima zi a lunii, i-au atacat pe
ghiauri i au pr5.'dat zaherelele lor, iar un numar de o mie de ghiauri, ieind din tabard, au fost macelariti cu totii de catre Cerkez Husein pap. i de Kan-

temir Mirza, care pe aflau pe malul din fats. In timp ce aproape o mie de ghiauri veneau in ajutorul taberei cu o suta de care, ei au fost atacati de
a cerut ajutor pentru cucerirea ei. De aceea au fost trimisi Husein paa, oastea

Kantemir <Mirza> cu gazii tatari i o parte din ei an fost nimiciti. Ghiaurii rama0 au intrat intr-o palanca din apropierea acelui loc, iar <Kantemir>

din Siria si Hadjiki pasa, cu apte tunuri.

MAZILIREA LUI HUSEIN PASA $I VIZIRATUL LUI DILAVER PA$A

20 1

<Urmeaza. descrierea unor schimbari de serdari si bei>.

Husein paa a fost numit serdar peste oastea de dincolo de Nistru.

ATACUL DAT DE GHIAURI tN TIMPUL NOPTII
202

<In timp ce unii viziri se aflau incercuiti pe malul celalalt al Nistrului), au ieit vreo 800 de ghiauri i, venind pe cursul de jos al apei, au atacat la ceasurile cinci noaptea 144. Timp de trei ore s-a dat o mare batalie. DogandjiAli paa qi-a gasit moartea de martir, iar beiul de Bolu a fost rant. Sosind gazii musulmani, ei an luat citeva tobe si timbale i au prins ghiauri vii. Husein pap. a fugit incalecind pe un cal acoperit cu o patura. Voievodul a ii Romaneti 145, aflindu-se pe pod, nu a suferit pagube,
cuceri cetatea Hotin>. Al Faselea iures. <Si la acest atac turcii s-au tutors sears f6.ril a reusi sI. o cucereascti. Au murit si au fost Aniti multi turci si cai. Prizonierii luati de turd fiind vreo 100 000, ei se vindeau foarte ieftin in oastea turceasca>. CEREREA DE PACE A GHIAURILOR

Al cincilea iureF. (La 8 zilka' de 1" turcii au mai dat un atac, dar tot nu au putut

203

Cea mai mare parte a tinuturilor ghiaurilor din tabard a fost calcata pradata i ruinata. Ei sufereau mult din cauza foametei i a scumpetei. De aceea, neavind incotro, s-au sfatuit ca sa ceara pace. La 13 ale lunii mai sus aratate 147, un alai de aproape 100 de ghiauri au venit cu steagul for la voie144 Circa orele 23. 166 Radu Mihnea.

1" 8 zilka'de 1030 = 24 septembrie 1621.

147 13 zilka'de 1030 =-- 29 septembrie 1621.

64

MUSTAFA NAIMA

vodul Tarii Romane*ti i s-a raspindit vestea ca se incheie pace. La 14148, au fost trecute peste apa Nistrului 31 de tunuri i aIi fost trimise lui Kantemir
impotmolisera mai inainte harabalele cu zaherele. Husein pa4a, la rindul, sau,

Mirza, care era ocupat cu asediul palancii din apropierea locului unde se
s-a dus *i a incendiat *i a devastat orawl, dupes care s-a tutors la oaste. In ziva de 20 zilka'de 149 au venit citiva soli dintre ghiaurii renumiti, spunind urmatoarele: Ne supunem i acceptam firmanul fericitului padi*ah. Sa ne ierte vines *i gre*eala pe care le-am facut. S scuze gre*eala i rascoala noastra".
<Sultanui a acceptat cererea lor de pace, potrivit conditiilor de pe timpul lui Suleiman
Magnificul 155>. 204

INCHEIEREA PACH $1 INTOARCEREA <LA POARTA>

Radul, voievodul Moldovei 151, era unul dintre beizadelele vestite ale demnitarilor Moldovei. Prin mijlocirea lui, au venit *i s-au dus oameni din ambele parti. Cetatea Hotinului fiind o fortareata intarita era cuprinsa in hotarele Moldovei Inca din trecut. Cind se rasculase Gaspar 152, o daduse craiului le*esc i le*ii pusesera In ea citeva sute de oameni. Cetatea mai sus amintita a fost inapoiata Moldovei. De asemenea, rebelii de cazaci urmau s nu mai devasteze tinuturile binepazite152a. Cu aceste conditii, s-a incheiat tratatul de pace. Pines la trimiterea da'rilor lor, au venit ca ostatici citiva ghiauri dintre oamenii lor de vaza. Sosind iarna, au pornit din acel loc in
ziva de 23 zilka'de 155 ,si s-au intors la Poarta
206

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI $1 UNU 154 INTRAREA PADI$AHULU1 IN CAPITALA $1 IMPODOBIREA ORA$ULUI

Find padi*ahul s-a intors de la Hotin *i cind, la 12 rebiul-evve1155 al anulm mai sus aratat, a intrat cu alai la Istanbul, s-a dat finnan ca in timpul at esta ora*ul sa fie impodobit trei zile.
207
211

<Aici se vorbeste de cauzele nereusitei expeditiei de la Hotin: c5.derea lui Karaka,sMehmed pasa, inspectarea ienicerilor de cAtre sultan Si nemultumirea lor, dusmania dintre diferiti bet etc.>. <Descrierea unor rascoale In oastea turceascl din Istanbul si urcarea pe tron a sultanului Mustafa 155, in locul sultanulni Osman 157. Oastea asculata elibereaz'd pe cei din inchisori. Uci-

derea sultanului Osman etc.>.

223

Dupes urcarea pe tron a sultanului Osman, <lui Davud pasa 158> 4 se acordase eialetul Rumeliei, iar apoi eialetul Silistrei
145
149

Suleiman Magnificul (1520-1566). Radu Mihnea ; era de fapt domn al Tarii Romanesti (1620-1623). In Moldova domnise intre 1616 - 1619.( 152 Gaspar Gratiankf fost domn in Moldova. 7596 Memalik-i m2hruse (Imperiul otoman). 152 23 zilka'de 1030 = 9 octombrie 1621.
759 751 154

20 zilka'de 1030 = 6 octombrie 1621.

14 zilka'de 1030 = 30 septembrie 1621.

285
158
157

158

1031 H = 16 noiembrie 1621-4 noiembrie 1622. 12 rebi 1 1030 = 25 ianuarie 1622. Mustafa I, sultan otoman (1622-1623). Osman al II-lea, sultan otoman (16 18-1622). Davud pasa, mare vizir (20 mai-13 iunie 1622).

NAIMA TARIHI

65

234

In timpul rascoalelor, Derviq aga aratase drumul pentru gasirea sultanului Mustafa. Lui i se acordase functia de aga de ieniceri. Apoi i se acordase eialetul Timiparei. Apoi, cazind de pe cal, fi ramasese gftul pe calul sau
VICTORIA LUI GABRIEL BETHLEN LA GRANITA AUSTRIACA

235

eialetul Bosniei, fl trimisese in ajutorul lui Gabriel Beth len.

236

Mare le vizir Merre-Husein pap. 159, acordind lui Sarbo-Ibrahim pasa 16

Cfnd Sofu - Mehmed pasa 161 era la Buda, iar solul se afla linga el, oasiea

trecuse peste pod. Solul Intrebind <despre trecerea otirii peste pod>, i s-a

r5.spuns ca oastea trece ca sa faca cercetari. Cind au ajuns acolo, osta0i au primit porunca s5.-1 ajute pe Gabriel
Beth len. Ei au devastat Zara ghiaurilor i i-au pricinuit mari pagube. Tabara austriaca venise linga localitatea numita Sakolom 162 $i se arzase In apropiere. Bethlen, mergind asupra ei, a batut-o cu tunurile, Austriecii dezorganizindu-se,

unii au intrat In cetate, iar altii s-au fmpratiat in Imprejurimi. Bethlen s-a
intors in vilaietul sau cu prazi nenumarate i cu multi prizonieri
293
i

cu bogatii

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI in urma luptelor dintre rusi si poloni>.

$1 Doi 168

<Sosirea la Istanbul a solilor poloni si rusi pentru a cistiga pe sultan de partea lor,

244

VICTORIA LUI KANTEMIR-MIRZA ASUPRA GHIAURILOR LE$1

Mai inainte de aceasta, ghiaurii lesi irimisesera vreo 20 000 de ostai pentru devastarea Tarii Romanqti qi a Moldovei. Cfnd voievozii for 164 auzisera de aceasta, cerusera ajutor de la Kantemir - Mirza, pap. de Silistra. Sosind cu oastea tatara, el f5.cuse o incursiune in vilaietul lersc, dupa ce fi infrinsese pe ghiauri.

Luind prizonieri fara numar, <Kantemir> Mirza s-a intors teafar i satul. Leahul, de asemenea, a trimis sol la Poarta, cerind indepartarea lui Kantemir de la Silistra 165. Marele vizir nu 1-a ascultat <pe sol>, deoarece, aducind unele lucruri ca perches, nu a adus haraciul pe care fl promisesera la fncheierea pacii.

- 279
280
296

<Dar Kantemir-Mirza a cerut retinerea acestor soli pint la venirea haraciului>. <111scoala ostirii de ieniceri si de spahii, care a cerut pe ucigasii sultanului Osman. Rascoala lui Abaza-Mehmed pasa>_
EVENIMENTELE DIN ANUL 0 MIE TREIZECI $1 TREI165

... La inapoierea din expeditia de la Hotin, <Abaza-Mehmed pap.> fusese beilerbei de Rumelia
259 Merre-Husein pasa, mare vizir (13 iunie-3 iulie 1622 si 5 februarie-3 august 1623). 160 Sarhos-Ibrahim pasa; era nepotul lui Lala-Mehmed pasa. 161 Sofu-Mehmed pasa. A devenit mare vizir (august 1648-21 mai 1649) pe vremea sultanului Mehmed al IV-lea (1648-1687). 162 Sakolom (?). in alte cronici: Sakundja. Probabil, Szeghalom. 165 1032 H. = 5 noiembrie 1622-24 octombrie 1623. 164 Radu Mihnea in Tara Roma.neasa si Stefan Tomsa in Moldova. 165 Pentru meritele sale, lui Kantemir-Mirza i se acordase eialetul Silistrei. 166 1033 H. =-- 25 octombrie 1623-13 octombrie 1624.

66

MUSTAFA NAIMA

325

RASCOALA LUI MEHMED GHIRAI 117 $1 ACORDAREA HANATULTJI LUI D JANBEK GHIRAI 188

<Hanil tlitari erau maziliti si numiti de sultan>.

Mehmed Ghirai si fratele sau $ahin Ghiraim, asezindu-se In sesul Akkerma-

nului, stateau linistiti intr-un loc, aproape de rusi (Rus). Ei faceau totdeauna incursiune asupra gbiaurilor rusi, cu ceata de tatari care se afla sub stapinirea lor. Luind robi, ei isi scoteau soldele prin vinzarea lor. Apoi, din cauza prazilor imbelsugate, prinzlnd puteri, se adunasera linga ei multi ostasi din

neamurile tataresti, cu speranta de a lua prazi si bogatii. Ei ajunsesera la o astfel de stare !licit inclinase spre ei chiar si oastea hanului tataresc. De
aceea hanul Djanbek Ghirai incepu sa se ingrijoreze. Ins5.' ei, fail a tine seama

326

de aceasta, luau mereu robi de la rusi si de la slavi (sakallab) qi Ii vindeau la Akkerman. Hanul Djanbek Ghirai a raportat ca ei se rascoala si a obtinut de la Poarta porunca pentru ca sa mearga si sa-i distruga. Djanbek Ghirai s-a dus asupra lor cu o oaste nenumarata dintre neamurile tataresti. Mehmed Ghirai si Sahin Ghirai, la rindul lor, si-au adunat stile si, pe sesul Akkermanului, au dat o lupta asa de mare .cum nu se poate descrie.
<Hanul tataresc Djanbek Ghirai a invins>

329

In anul 1030170, cind s-a mers la expeditia de la Hotin, Mehmed Ghiraim

venise cu oastea tatareasca si mersese alaturi de scara mariei-sale sultanului Osman han. De asemenea, Kantemir, care era unul dintre emirii neamului nogai, popor din spita hanului Djudji 172, adusese multe servicii insemnate In timpul acelei expeditii. De aceea, acordindu-i-se beilerbeilic, el fusese numit

Mirza, it invidia si pentru faptul c5. i se acordase acestuia eialetul Silistrei ...
331

Kantemir pasa. Dar Mehmed Ghirai, care era in dusmanie cu KantemirNUMIREA LUI REGEB PA$A 178 $1 LUPTA LUI MEHMED GHIRAI

332

<In scrisoarea de rispuns atre Regeb pasa, $ahin Ghirai arata ca. fratii lui Kantemirl Mirza vor veni impreuna. cu toti ceilalti mirzaci asupra lui. Se descriu citeva lupte ale turcilor

cu tAtarii, care erau ajutati si de cazaci>.

334 339

INFRINGEREA FLOTEI <TURCE$TI> IN $ESUL CAFFEI

... Dupa aceste nelegiuri 174, <Mehmed Ghirai> s-a dus cu o oaste mare de la Caffa in Rumelia. Trecind, ca un torent agitat apa Dunarii, el a pornit cu atac si cu rascoall sa cucereasca din tarile otomane localitati ca : Akkermanul si Chilia si Ismailul si Giurgiul, care se aflau pe malurile Dunarii.
162 Mehmed Ghirai al III-lea, hanul Crimeii (1623-1628, cu o scurt5. intrerupere in 1624)

Vezi si nota 78. Pe atunci era calgai. lea Djanbek Ghirai. 269 Sahin Ghirai; acesta nu a ajuns han. $ahin si Mehmed erau fiii lui Saadet Ghirai. 170 1030 A.= 26 noiembrie 1620-15 noiembrie 1621.
171 De fapt, Djanbek Ghirai (1610- 1623). 172 Djudji, fiul cel mai mare al lui Ginghiz Han.

128 Regeb pasa, originar did Bosnia; a fost bostangibast si, cu titlu de vizir, a fost
trimis pe Marea NeagrA. In 1623 a fost capudan-pasa, in 1626 caimacam, iar in 163 1 a devenit

mare vizir. A fost omorit in 1632. 174 Victoria de la Caffa si alte fapte ale lui Mehmed Ghirai.

NAIMA TARIHI

67

El a pus pe tatari sa prade i a coborit la marginea Dunarii, avind ginduri rele <de a merge> asupra Adrianopolei.
LUPTA LUI KANTEMIR PA$A CU $AHIN GHIRAI $1 INFRINGEREA LUI $AH1N
GHIRAI TN DOBROGEA (Dobrica)

Cind Kantemir a aflat despre nimicirea dinastiei sale, a venit la Poarta pentru a se plinge. Instalindu-se in partea numita, Ebu-Eyyub-i-Ensari 175 s-a jeluit i s-a plins la Poarta padiahului impotriva lui ahin Ghirai i a luat un firman de invoire pentru nimicirea lui prin lupta. El a luat oastea
sangeacului de Silistra, unde era mutasarrif, i s-a aezat pe intinderea numita. Dobrogea, adunind aproape 30 000 de tatari. De partea lui au fost, de asemenea, i Hadjiki paa, unul dintre emirii Rumeliei, precum lsi multi alti emiri renumiti. Ei i-au propus sa se razbune. Cind Sahin Ghirai s-a hotarit s distruga

Babadagul, locuitorii acelei regiuni s-au sfatuit intre ei i s-au hotarit s se punk'. Au mai hotarit sa atepte i sosirea firmanului imparatesc. De la Inalta Poarta a sosit porunca ilustra in sensul ca: toate ostile Babadagului

turarea dugnanului rauvoitor". Apoi, ostile Babadagului i ale Dobrogei

310

i ale Dobrogei, unindu-se cu Kantemir paa, sa lupte impreuna pentru 11115.-

i s-au alaturat lui Kantemir. Kantemir paa, la rindul sau, aranjinduli oastea, s-a dus asupra lui $ahin Ghirai care se afla pe malul Dunarii. Sahin Ghirai,

de asemenea, i-a aranjat oastea. S-a dat o lupta mare, ca a lui Rustem 178.
<$ahin Ghirai, fiind Infrint, a trecut Dunkea si a fugit).
OCUPAREA LOCALITATII YENI-KOY 177 DE CATRE CAZACI

<Cazacii au atacat strimtoarea Bosforului, ceea ce nu se pomenise ping. atunci, devastind. cartierul zis Yeni- Kay).

SITUATIA LA GRANITA CU AUSTRIECII

In anul acesta, sosind scrisoare de la Gabriel Bethlen, se arata ca au venit la el oameni de la craii Olandei (Felemenk ), Danemarcei (Dan ya ) i Suediei (Isvec ) i ca 1-au rugat s5. le mijloceasca prietenia cu Inalta imparatie.. Fiecaruia <dintre acqtia> i s-au trimis scrisori. De asemenea, s-au dat porunci si scrisori i lui Sofu-Mehmed iSaa, vizir i serdar i beilerbei de Buda, ca sa se sfatuiasca cu Bethlen i cu oastea de acolo, referitor la reinnoirea pacii
356

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI SI

CINCI 178

INFRYNGEREA CAZACILOR TN LUPTA DE LA KARA-HARMAN 110

<Regeb pasa soseste la yarn cu 43 de cor5.bii>.

Kara-Harman i Soluna 181 si Chilia si prin strimtoarea Akkerman, ei au ajuns

173 Ebu-Eyyub-Ensari, un cartier din Istanbul. Cartierul Eyub. 178 Rustem, rege legendar la popoarele islamice. 177 Yeni-Koy, cartier la Istanbul. 178 1035 H. = 3 octombrie 1625-21 septembrie 1626. 179 Kara-Harman, localitate la nord de orasul Constanta, azi Vadu.
4

Pornind de acolo si trecind prin Kelgrad 180 i Balcic i Mangalia

$i

180 Xe1gead, e vorba de Capul Caliacra. 131 Soluna, Sulina.

68

MUSTAFA NAIMA

in fata cetatii Kilburnu 182 de line Oceacov. Cind populatia acelei localitati

a fost intrebata despre situatia saicilor cazacesti, s-a dat stirea ca: Noi am vazut cam 300 de saici; ele se plimba pe aceste maluri".
57
359

<Turcii an stat pe acolo cam o luny, si jumatate. Apoi au venit spre Kara-Harman, unde au intilnit Oldie cazacesti. Din cauza lipsei de vint unele corabii turcesti ramaseserl in urml. Vase le clzacesti atac& yi, la inceput, devin victorioase, 20-30 de vase azacesti atacind un
vas turcesc. Dup& un timp, apare vintul care determin& ca turcii s& obtin& victoria. Din 350 de vase etzlcesti an sapat abia 30. Multi cazaci au pierit si multi an lost rAniti. Afar& de cele scu-

fundate, turcii au capturat 172 de vase clizacesti si 781 de prizonieri. Cind an sosit la Balcic, un vint contrar a distrus patru vase. Corabiile si prizonierii an fost prezentati sultanului>,
397

CONSTRUIREA DE CETATI PE APA OZU 182a

<La trecatoarea Togan de. pe Ozu sultanul Suleiman Magnificul construise o cetate care, in decursul timpului, se ruinase. Se consider& necesar& construirea unor cetati pe malurile apei
398

Ozu. Este trimis capudanul Hasan pasa).

De asemenea, s-au trimis porunci ilustre ca si voievozii din Tara Romaneasca si din Moldova 183 sa pregateasca cele necesare, iar tatarii, de asemenea, s fie prezenti la toate serviciile. Spunindu-se ca fostul valiu de Bosnia, Mehl

med pasa, este capabil de pregatiri si de masuri bune, eialetul Oceacov at fost acordat celui afatat mai sus. Pentru ca partile Oceacovului sa fie o poarta" independents, a fost desfiintat Defterdarlicul de Dunare 184 i s-a numit la Oceacov un alt defterdar. Pentru construirea cetatilor era necesar Pi fie umplut riul aflat in partea crimeiana a Oceacovului si cunoscut sub
letului Caffa s scoata cite zece raiale cu cazmale si lopeti. Dupa plecarea flotei, s-au trimis din nou lui Mehmed Ghirai si Sahin Ghirai scrisori, sabii si hilate pentru construirea cetatilor.
SITUATIA FRONTIEREI AUSTRIECE

numele de apa Belega 185, iar apele acesteia trebuiau sa fie acute sa coteasca. De aceea s-au trimis porunci beilerbeiului de Caffa pentru ca din satele eia-

Gabriel Bethlen, mergind cu oastea maghiara la minele din partea de nord de Menlek 186, luase avutii nemasurate. Murtaza pasa, pornind cu oaste de la Buda, asediase Novigradul. La sosirea taberei austriece, 1-a la'sat si s-a

asezat linga palanca Virekil (?). Ajungindu-i din urma tabara austriaca,

amindoua partile s-au imprastiat, si <turcii> au fugit. Toate carele si poverile au ramas pe loc. A venit apoi ghiaurul si le-a luat. Oastea a ajuns la Buda, fugind. Din indemnul lui Bethlen au fost omoriti Ahmed pasa, beilerbei de Agria, si fiul lui Nasreddin din Buda si citiva zaimi din Aladja-Hisar si citiva

timarioti din Buda. Nu se stia in mod clar vina lor. Bethlen a pornit spre Transilvania, luind cu el prazi multe si pretioase. Straduinta mai sus aratatului <Bethlen> nu era pentru a ajuta si a sluji pe musulmani, ci pentru cis183

Ifilburnu, i se spunea Kinburn, cetate in nordul Marii Negre,

1824 Vezi n. 96.

1629).

183 Alexandru Coconul (1623-1627) si, respectiv, Miron Barnovslci (20 ianuarie 1626184 Tuna Defterdarlsis. 185 Belega (?). 186 Menlek, in alte cronici: Deghirmenlik (vezi Cronici turce,sti..., vol. II); poate h loc de Fitlek.

NAIMA TARIHI

69

399

tigurile i afacerile sale proprii.

Yg Fezieke 187 se scrie a Pecevi ar fi spus urmatoarele: De nenumarate on am auzit din gura lui Bethlen: t Ajutorul

meu fata de musulmani nu este nici de dragul credintei for i nici din dragoste

pentru ei, ci este numai pentru propriile mele interese i pentru inlaturarea

pagubelor mele >. Nu toti ghiaurii sint din inima i din suflet prieteni ai musul-y

manilor. La timpul potrivit ei ii arata dumania for ".

<In continuare, autorul iii exprim5. neincrederea fat& de sinceritatea crestinilor. Naima
consider& ca folositoare Invrajbirea crestinilor Intre ei>.

SITUATIA GRANITEI LESESTI

an fost bltuti de ei>.

<Soseste la PoartA un ambasador polon care cere prietenieisi arati in ce fel cazacii

400

Mai inainte, cind cazacii ieeau la Marea Neagra i cind Mani i Kantemir, care locuia cu tatarii sai prin partile Chiliei i Akkermanului, loveau vilaietul leesc, <leii> cerusera de nenumarate on ridicarea tatarilor. De aceea padiahul a trimis scrisoare hanului tataresc i, astfel, Kantemir i toti tatarii din Bugeac, dei se stabilisers de multi ani in acele tinuturi, an fost ridicati, vrind-nevrind, i trimii in Crimeia, pentru ca raialele ambelor parti sa fie linitite.
<Dupa citeva ciocniri, cazacii an fost distrusi pe mare si an acceptat pacea, ca si haraciul pe care-1 dadeau hanului, Inc& de pe vremea lui Suleiman Magnificul>.

401

413

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI 51 SASE 188 SITUATIA GRANITEI AUSTRIECE

414

Bethlen, principele Transilvaniei, trimitind caimacamului o scrisoare, 1-a anuntat ca in anul acesta austriecii pornisera cu 30 de tunuri mari i cu. o oaste de 50-60 de rnii de soldati, in stare s poarte sabie, dintre care 30 000 erau pucai pedestrai i 20 000 calareti austrieci, cunoscuti sub numele de filorsanl". De asemenea, se aflau i citeva mii de soldati maghiari i croati. Ei ramasesera in iama aceea in sangeacurile din tinuturile binep5zite, ca: Hatvan, Solnoc, Seghedin i Pesta. In primavara aceea venisera cu tabara for in apropiere de o min. de Strigoniu, cu gindul de a face marl. rautati, i atacaser5 satele i oraele padiahului, luind in robie populatia acestora. Murtaza paar la rindul sau, adunase oastea islamica pe esul Pestei. De asemenea a. sosit in grabs i Bethlen. Dupa adunarea lor, s-au dus in fata taberei i au dat lupte. Dupa ce au fost ucii mii de austrieci, au sapat metereze in jur i tabara for a intrat in metereze.
<Prin asediu si prin foamete, austriecii an fost infrinti lsi fortati s& accepte pacea>.

INCHEIEREA PACII
<Turcii si austriecii au f&cut schimb de acte pentru armistitiu>.

1" Fezleke, opera lui Kiatib Celebi (vezi Croniei turce,sti..., vol. II) . 188 1036 H. = 22 septembrie 1626-11 septembrie 1627. 188 Filorsan, in alte cronici apare expresia: fikurq, cu acelasi sens. Corect: Jegyveres (din lirrtba maghiarl).

70

?dUSTAFA NAIMA

Murtaza pap s-a intors cu oastea de serhat din localitatea numita

Karmusban 190 si s-a dus la Buda. De asemenea, .0 Beth len, dupa ce a scris si a trimis scrisoarea aceasta din localitatea mai suss aratata, la rebi-ul-evvel 1036191 s-a intors in Cara sa. Oastea austriac5. venita de asta data nu fusese vazuta de 7-8 ani incoace. Dupa ce Beth len a ajuns in vilaietul sau, a trimis pe capuchehaia sa cu scrisoare prin care, datorita faptului ca nu avea moste- ' nitori, cerea ca, prin unirea celor trei neamuri1910, principatul Transilvaniei sa fie acordat sofiei sale numita Caterina de Brandenburg 292. Potrivit acestei dorinte, i s-a scris si i s-a trimis ahidname In ziva de 8 regeb a anului mai sus
aratat 193. ...
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI 8I APTEIN
424

415

ACORDAREA HANATULUI LUI DJANBEK GHIRAI

c$e descrie din nou riscoala hanului Mehmed Ghirai si a fratelui slu Sabin Ghirai>,

Sahin Ghirai, fratele sau, mergind asupra Dobrogei si luptindu-se

cu Kantemir, fugise. Dupa aceea, acordindu-i-se din partea portii lui Kantemir sangeacul Gomfildjine 195, acesta fusese sfatuit s5 se pregateasca pentru nimi-

cirea hanului tatar.

<La sfirsitul lui ramazan 1037 195 a fost numit han Djanbek Ghirai 197, iar capudanul Hasan pasa a fost insarcinat s1-1 instaleze. Pe uscat au fost trimisi: Husein pasa, Kenan pasa si Kantemir Mirza. Mehmed Ghirai fi Sabin Ghirai an fost bltuti la Caffa, iar Djanbek Ghirai a

fost numit han>.

425

Hasan pasa a yenit ling5. apa. Nipru, (Ozu) si, iind granita tarii islamice, a construit acolo o cetate pentru aparare Impotriva afurisitilor rusi. Dindu-se

provizii si osteni, Husein pasa a lamas acolo pentru paza Oceacovului

Djanbek Ghirai si de Kantemir Mirza).

( Mehmed Ghirai se uneste cu p3lonii si cu cazacii, dar, in lupta dusk ei sint invinsi de

427

TRIMITEREA UNEI SCRISORI CATRE LESI

In acest timp a sosit din partea teahului solul numit Itorilika 199. S-a scris urmatoarea scrisoare de raspuns: Mai inainte, beii de Oceacov si de
Akkerman si de Bender si de Silistra 0 de Nicopole, precum si beii de akingii 199

si t5.tarii din Bugeac fusesera anuntati cu porunci ca nimeni sa nu fad. incursiune In vilaietul lesesc. Craiul lesesc aflindit-se de trei ani In lupta cu Suedia

iar anul trecut hatmanul si fiul sau fund In expeditie, impreuna cu el, se incheiase un ttatat pfecum ca nu vor mai iesi cazacii pe Marea Neagra Totusi, sosind strigatori de prin pktile Anatoliei si Rumeliei, anuntasera
t

190
191

Rebi I 1036 = 20 noiembrie-19 decembrie 1626. 110 Up millet: unguri, sari, secui (romanii erau exclusi). 191 Katerina Brandivurg. 199. 8 receb 1036 = 25 martie 1627. 194 1037 H. = 12 septembrie 1627-30 august 1628.
1113

Karmusban (?).

G6maldjine, finut si localitate in Macedonia greceasck.

199 197 199

uno Akdji, greqealli de grafie, In loc de akIngi (attics).

Ramaran 1037 = 5 mai-3 iunie 1628. Djanbek Ghirai a treia domnie (1628-1635). Korihka, Korycki, a fost sol $i In 1629.

HAMA TARIHI

71

iesirea in mare a rebelilor de cazaci, precum si stricaciunile provocate de ei. Trimitindu-se oameni si prinzind limbi dintre ei, cind au fost intrebati, acestia au raspuns ca iesirea lor in Marea Neagra nu era dupa voia lor, ci mii de cac- zi
428

au fost trimisi, din partea lesilor, In ajutorul lui Sahin Ghirai. De aceea, dupa trimiterea capudanului Hasan pasa cu flota fn Marea Neagra, au fost

trimisi olaci in partile Oceacovului si Caffei pentru confirmarea stirii mai sus aratate. Acestia, la rindul lor, au 2.dus vestea data de beii de margirie precum

ca sosisera ajutoare de la lesi pentru Sahin Ghirai si ca, zilnic, cazacii vin prin partite Oceacovului. Atunci au fost trimisi pe uscat, pentru paza Oceacovului, Kenan pasa 200 si oastea a 14 sahgeacbei si toti akingiii si oastea de Dobrogea si alte osti, ca s nu se provoace pagube vilaietului lesesc. Dad.

Sahin Ghirai si cei care au fugit cu el vor merge in partea aceea, ei s fie legati

si trimisi la Poarta fericirii. Sa li se villa de hac si cazacilor care vor merge

linga el 201., In caz contrar, oastea tatareasca, cu Kantemir pasa, si comandantii

de serhat vor merge acolo unde va meige $ahin Ghirai. Ce va urma dupa aceea s nu ne atribuiti noua". 0 astfel de scrisoare a fost trimisa <craiului
lesesc> SITUATIA DE LA SERHATUL AUSTRIAC

<Se repet1 confinutul scrisorii anterioare a lui Gabriel Beth len cu privire la intenjiile rele ale austriecilor si infrbigerea tor).
429

INCHEIEREA, P4CLI DE LA $ESUL SONBOR202 $I COPIA TRATATULUI (allidname)

Murtata pasa, serdarul-vizir care se afla la paza Budei, platorita titlului sau de imputernicit absolut 203 si potrivit inaltului firman, i-a numit ca imputerpiciti pe Mehmed pasa, beilerbeitil de Agria, pe mevlana Isa efendi, muftiul de Buda, pe Ahmed bee", beiul sangeacului de Strigoniu, pe Muharrem bei,

beiul de Solnoc, si pe Djihan aga, aga al azapilor de Buda, ear din partea principelui Transilvaniei, Gabriel Beth len, 1-a dele6t pe omul sau numit Mihail (Mihal). Ei s-au intilnit pe sesul Sonbor cu imputernicitii imparatului 24: palatinul ( filatono$ ) vilaietului Ungariei, episcopal de Vadj 206 si al

doilea general al partii de dincolo a Dunarii si altii si altii.

<Aici, la 1 maharem 1037 206 au ad1ugat unele clauze la tratatele de pace incheiate mai inainte la Buda, Vadj, Komoran qi Gyarmat. Dup5. aceea a sosit la Poarti un sol austriac, prin care s-a trimis tratatul (aXidname ) Porjii, pentru 25 de ani).
431

CUPRINSUL SCRISORII LUI BETHLEN

In ramazanul anului mai sus aratat 207, Bethlen, in timp ce se afla la cetatea Alba Iulia 208, capitala sa, a trimis o scrisoare la Poarta, scriind ca,

.2 Kenan paa (Sari), unul dintre vizirii sultanului Murad al IV-lea. A fost trimis pentru inlaturarea. cazacilor i pentru expedijie In Polonia. El a dus lupte si cu ungurii. A fost de doug on caimacam. 01 Adica. ling. Sabin Ghirai. 202 Sonbor, Szambor, Szonyi. 203 Velik-i mutlak. 2" Ferdinand al III-lea (1625-1657).
205

2" 1 muharrem 1037 = 12 septembrie 1627.

2" Ramasan 1037 = 5 mai-3 iunie 1628. 23 Erdel-Belgrade.

Udj, grafiat gresit; recte: Vadj, Vacs.

72

MUSTAFA NAIMA

432

nefiind de acord cu cusurul savirvit de imparatul Austriei in preamarirea padivahului lumii In actul de capitulare (vire), ira trimis htrtiile tnapoi vi ca pacea s-a obtinut prin sfortarile sale, dar ca serviciul sau nu este recunoscut de catre demnitarii Portii. Plingindu-se de acest lucru, el scria ca a trimis actul de pace scris de mina a aiului austriac insuvi vi sigilat cu sigiliul sau propriu, printr-unul din oamenii sai renumiti, numit Lazar Croatul. El mai spunea; Sa o traduceti vi sa aflati cuprinsul ei, dar cel care o va traduce trebuie sa fie un bun cunoscator al limbajului diacilor (diyak)". El arata apoi a dregatorii imparatiei ]-au facut arz la padivah cu invinuire
de lipsuri in aceasta privinta. El ivi marturisea durerea sa vi parerea sa de eau pentru faptul a <imputernicitii paciivahului> au lasat ca austriecii sa is inapoi coroana Ungariei vi ca, potrivit acestei paci, tinutul Estrehia 209, care avea

hertog (gersek) vi care &idea in fiecare an produse in valoare de 100 000 guruvi, va trebui s fie dat Austriei vi ca craiul Austriei, care dadea principelui Transilvaniei, anual, cite vase mii de guruvi, nu-i va mai da nici pe acevtia, iar locurilq date zaimilor vi timariotilor, care serveau de opt ani in Sara ungureasca, vor trebui sa fie inapoiate <austriecilor> vi, de asemenea,
ostavii din cele $apte comitate" 210, din tam ungureasca, ce erau stapinite impreuna cu tinutul Cavoviei (Kafa)i care se supuneau Transilvaniei, vor trebui s fie siliti A nu scoata sabia impotriva austriecilor vi ca de acevtia depinde prietenia Austriei cu padivahul vi ca aceasta pace, incheiata cu pierderi vi cu lipprilejul era in mina lor, totuvi nu 1-au indeplinit vi ca, deli Austria era invinsa

suri, se datorevte masurilor rele ale demnitarilor de la Poarta vi ca, dell

din toate punctele de vedere, totuvi, cauzele renuntarii la lupta se datoresc poruncilor nechibzuite care s-au emis de la Istanbul vi ca efendiii carturari (ulema) de la Istanbul, in loc sa-vi vada de poruncile legate de credinta, s-au amestecat in altfel de treburi, deli nu cunovteau situatia razboiului, vi ca starea de acuma se datorevte initiativei nefolositoare a acestor efendii vi ca, daca nu ar fi sosit astfel de porunci aspre, acum lupta ar fi fost in tarile
austriece vi, obtintndu -se foloase peste avteptari, s-ar fi incheiat o pace trainica,
433

ava cum se dorea, dar acum s-a intimplat contrariul vi ca prilejul a intrat in mormint. La urma, el cerea scuze.

209 Esteria (Esteriya ), Styriae. *to Yedi nahiye.

Volumul al III-lea (435 p.)

2
40

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE TREIZECI SI NOUA 1

PLECAREA LUI KENAN PA$A PE MAREA NEAGRA

Raufacatorii cazaci, iesind in Marea Neagra, au provocat stricaciuni

pe coastele de la Chilia, Ismail, Midia, Balcic, Varna si Suze-Bolu2. ,Acestea fiind auzite de padisah, iar capudanul Hasan pass aflindu-se in Marea Media

terana, s-a poruncit sa fie pregatita flota si pentru Marea Neagra. A fost numit serdar Kenan pasa, care era pnul dintre viziri. Cu ostenii veterani

(oturak) i de paza si cu celelalte osti aflate la Istanbul, precum i cu ostaii ramasi la arsenal formindu-se o flota de 14 galere, a fost trimisa in Marea
Neagra. Iesind in ziva de duminica, ultima zi a lunii safers, din schela Poyraz4 cu un vint potrivit de sud (Lodos ), au ajuns la insula Manastir si au ancorat acolo. Cazacii avind vreo 300 de saici, in fiecare din ele se aflau cite 350 de cazaci neascultatori. Incarcind lucrurile si prizonierii, ei pornisera spre
Sari-Kami2.
<Dupa ce se dau lupte maritime intre turd si unele corabii clzIcesti raspindite pe mare, la 28 octombrie 1629 (20 rebi I 1039 ) papa se intorsese la Poarta>.
46
63

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI 6

SITUATIA TATARILOR FATA DE NENOROCITII GHIAURI RUSI <Lupta dintre printul calgai si rusi si infringerea lui calgai. Lupta. lui Kantemir cu rusii si infringerea lui (1039 H. = 1629/30 ). PregAtirea atarilor impotriva rusilor si dorinta sultanului de a merge si tatarii la expeditia din Orient>.

64

RENNOIREA PACII CU GHIAURII LE$I

65

in anul acesta tratat de pace cu serdarii vilaietului lesesc i trimisese <tratatul> la Poarta cu o scrisoare de raspuns din partea primului hatman Istaslav
Korsa7.

Serdarul Murtaza papa, care se afla la paza <cetatii> Oceacov, incheiase

Acest tratat de pace cuprindea apte articole...

1 1039 H. = 21 august 1629-9 august 1630. 2 Suze-Bolu, Suzopol, localitate pe malul Marii Negre (R. P. Bulgaria). ' Safer 1039 = 20 septembrie-18 octombrie 1629. 4 Poyraz; are si sensul de vint de nord". 6 Sart-Kamif, finut si localitate in nord-estul Anatoliei. ' 1040 H. = 10 august 1630-29 iulie 1631. 9 Istaslav Korsa, Stanislaw Korska (?).

74

MUSTAFA NAIMA

Articolul 7: Kantemir i Aytemir i Orak (Ovak ) mirzale, precum i locuitorii Akkermanului vor fi sf5.tuiti a nu pricinuiasca pagube vilaietului lepsc. S-a scris in felul acesta la bill safer9, punh' idu-se pi sigiliul de supunere al mirzacilar aratati mai sus.
66

LUPTA LUI HASAN PASA PE MAREA NEAGRA SI MOARTEA LUI fN TIMPUL PREGATIRII O5TIRII PENTRU A DOUA EXPEDITIE

cu flota imperials in Marea Neagra pentru a se lupta cu ruqii. Ajungind la Chia, i se atapse capudanului i Murtaza pap., muhafizul de Oceacov. Hasan pap fl Imbracase pe acesta cu hilat. <Murtaza papa), prinzind patru limbi (dil) de la ghiauri, fi adusese lui Hasan pap..
<Urmeaza sosirea lui Kantemir, lupta cu uncle vase cAz6.cesti pi infringerea lor>.
67

In lunile venerate (fakir ) ale anului 10399 capudanul Hasan pap plecase

tre asemenea, capudan-pap a construit i" a reparat cetatea Oceacov i, Funind ordine la granita aceea, s-a intors la Istanbul.
<Neintelegerile dintre Hasan pass., Murtaza papa pi caimacamul Regeb papa).

Ling5. Oceacov, Hasan pap, simtind ura lui Murtaza papa impotriva
68

sa, voise chiar sa-1 prind5. i sa-1 omoare, dar Murtaza pap., fiind un om prevazator, nu cazuse la poalele lui, ci fugise din Crap spre Akkerman.
<Mai tIrziu, Hasan papa, raazilit de la capudAnie, este InsIrcinat cu pregatirea ostii In
Rumelia, uncle Lpi: glseste sfirsitul>.

127
136

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI BSI Dox

Lui Hadji-Ayvaz Suleiman agar intendentul lui Husrev pa,5a11, i s-a acordat beilerbeilicul de Timipara
EVENIMENTELE DE LA POARTA SI SCHIMBARI :<fic FUNCTII>
<Se produc o serie de schimbAri In rindurile demnitarilor Port.ii>.

137

Capudanul Djafer pap.12 a ieqit in Marea Mediterana cu patruzeci de

galere i a ocolit carmurile. Lui Abaza papa acordindu-i-se eilaetul Ozu, acesta a raportat c5. raialele Tarii RomanWi se pling de beiul 1009. Fiind trimis la
ahir19>.

Poarta fericirii un capugibai, dupa ad s-a prezentat pi s-a aflat adev5rul; a fost numit pi trimis voievodul dorit de raiale14 AD <Inainte de luna rebi-ul1 safer 1040 = 9 septembrie 1630. 1109, In loc de 1039 H. = 21 august 1629-9 august 1630. 10 1042 .11.r = 19 iulie 1632.7 iulie 1633 11 Hilsrev papa, mare vizir (1628-1630). 22 Djafer papa, capudan (kapudan). 12 Radu Ilia (iulie-septembrie 1632).

9 14

is Rebi II 1042 = 16 octombrie-13 noiembrie 1632.

Matei Basarab (1632 - 1654).

NAIMA TARIHI

75

139

UCIDEREA IN CAPITALA IMPARATIEI A VOIEVODULUI (BAN) MOLDOVEI,

BARNOVSCHI 16

tuturor angajamentelor i dupes legea motenii 5 din moii i stramoii ghlaurilor din Moldova i de la padiahul Djem" twoace, .domnii lorle erau numiti

Aceasta face parte din evenimentele anuhif mai sus aratat. Potrivit

din partea inaltei Impara4ii12. Din cauza intrigilor zurbagiilor, uzurpatorli gasisera prilej. De aceea i ghiaurii din Moldova au mazilit pe domnul for (banlarin) numit din aceasta parte, Afurisitul numit Barnovschi era dintre

cei apropiati ai voievodului numit Radu (Radula), care, In anii trecuti,

pe vremea sultanului Osman, fusese voievodul Moldovei20. El facuse bravuri i fusese primul care luase limbi de la lei in expeditia

140

de la Hotin. La moartea lui Radu i la recomandarea acestuia, el ocupase tronul Moldovei i fusese trei ani domn (ban) al Moldovei. Cind a ieit la iveala tradarea lui, el a fugit la craiul leesc, marele print al slavilor. Apoi, Intorcindu-e iarai i ffind momentul potrivit, In timpul tulburarilor, s-a inteles cu cei care erau partizanii lui i, alungindu-1 pe voievodul numit de la Poarta, s-a apzat el Insui prin uzurpare pe scaunul voievodatului i al baniei Moldovei. Pe atunci Abaza- Mehmed pap, fiind insarcinat cu paza
malurilor Dunarii, era serdar de Vidin. Pentru interesele imparatiei, el reInnoise i numise pe voievodul Valahiei Negre21. Voievodul cel numit de Abaza pap.,

inchinindu-se Portii fericirii, fusese onorat cu un hilat din partea imparatiei <otomane> i cu o boneta (iiskilf) din partea ogeacului de ieniceri22. Mai sus aratatul Barnovschi, la rindul sau, se aezase la domnia Moldovei i, aratfndu-se din partea imparatiei nepasare In privinta lui, el fi puse In gind sa se rascoale i sa provoace distrugeri. In anul acesta norocos el a venit In capitala imparatiei, bizuindu-se pe voievodul Tariff Romaneti. Deoarece rascoala lui de mai fnainte era sigura i tiuta, el a fost inchis la Yedi-Kule pentru vinovatiile sale din trecut.

la Divanul Imparatek i condamnat la ucidere cu sabie

157 165
191

Fiind un afurisit cu sufletul plin de intrigi, el a fost adus In luna zilhidjgen

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI $1 TREI14

... Suleiman pap." ffind mazilit de la Timisoara, locul sau a fost acordat lui Ridvan paa, care ieise din functia de bostangiba1. <El a fost ucis cfnd a ajuns oastea la Alep>. Acordindu-i-se <lui Abaza Mehmed pap.> sangeacul Vidin pentru paza malurilor Dunarii, el plecase In partea aceea. Apoi fusese

insarcinat cu paza Silistrei i Oceacovului.

(Abaza paa, la rindul sau, se pregatise s5.-i atace pe poloni>.

16 Bratoska, Miron Barnovschi-Movila (1626-1629 al 1633). 17 Djem, rege legendar In mitologia persan5., turd. ai a altor popoare islarnice.

18 Ban, In sensul de domn, voievod.

29 Devlet-i aliyye.

eo Radu Mihnea (1616-1619; a doua oara: 1623-1626). 91 Kara Eflak; uneori se referees si la Moldova, dar in special desemna Oltenia. Aici e vorba insa de toata Tara Romaneascl. Radu Ilia9 (?). es Eflak (Tara Romaneasci), In loc de ogeac (ocak ), in sensul de ienicerime. 99 Zilhicce 1042 = 9 iunie 1633-7 iulie 1633. 24 1043 H. = 8 iulie 1633-26 iunie 1634. 99 Chehaiaua lui Husrev pasa, mare vizir (1628q630).

76 192

MUSTAFA NAIMA

El desemnase pentru expeditie pe emirii de sangeacuri, pe zaimi i timarioti, precum i pe ceilalti spahii purtatori de victorie, care mergeau sub steagul sau. De asemenea, numise qi celelalte cete de osta0 i pe acei
care erau capabili de expeditie, ca i pe cei din populatia Dobrogei care aveau putere sa calareasca i sa tins arena. El daduse porunca s plece in expeditie i fiii lui Kanternir, Orak-Mirza i Husein Mirza, care venisera cu cetele for

de nogai, precum i cu restul marii o0i de tatari pradalnici. De asemenea,

desemnase i pe voievozii Moldovei i ai Tarii Romane0i26, care venisera sa slujeasca potrivit obligatiilor tor. Pornind cu toata aceasta oaste nenumarata, el trecuse Dunarea i mersese spre tinuturile nordice. In ziva de 15 rebi-ulevvel a anului 104328 el descinse pe intinderea numita Tabara Veche22,' aflata in fata cetatii Camenita, din dreapta cetatii Hotinului, aezata pe marginea fluviului Nistru29. Acolo daduse lupta cu ghiaurii lesi aposatul gaiiu, sul-

tanul Osman, Aici se instalase cortul.

<Dupii un schimb de vederi pentru nn tratat, turcii ii atacasera pe poloni i In 4? ore

ii puseserA pe fugA spre tabara for din Camenita>.
193

S-a, aflat ca unii cazaci, ill din fire, i-au atacat pe at-oglanii care mergeau pentru solde qi zaherele i ca au ucis i au luat prizonieri pe multi dintre ei. Paa se ridicase cu oastea i plecase in grabs, urmind partea moldoveana a fluviului Nistru (Tuna). Spre sears, el ajunse intrun loc. In apropierea acelui loc se aflau munti <atit de inalti>, incit virfurile for ajungeau la cer.
Turcii an atacat aceasta palancl-insull>.
<Litre Nistru i tara leeasca se afla o palanca cu opt turle, unde erau adunafi cre*tinii.

194

De asemenea, i c4tile din Tara Romaneasca i din Moldova nu s-au dat indarat din lupta. Dar ghiaurii <poloni>, ie0nd pe furi prin poarta, se aparau atacind pe oamenii care aduceau paie (sap). Astfel, ei impiedicau apropierea de palanca i ingramadirea de paie, Fiind cu neputinta ducerea for cu harabale i aranjarea for linga palanca, gaziii au fost cuprin0 de zel.
<Palanca a lost cuceritA cu ]upte gre16.

195

unei alit palanci, urmind, ca i mai inainte, malul fluviului Nistru, prin
partea Moldovei. Dar ghiaurii cei nenorociti, impr5.0iindu-se, lksasera totul pustiu.
<Incursiunile tAtarilor i intenfia pasei de A ataca qi alte cet54i polone>.

and s-a facut dimineata, paa, pornind cu oastea sa, a mers impotriva

Dar voievozii Moldovei i ai Tkrii Romanesti 1-au adus to supunere pe craiul leesc cel raufacator. El i-a luat obligatia sa trimita la Poart5., cu daruri, pe solul mare al sau 0 a luat asupra sa sarcina incheierii pacii, zicind ca numai

in aceasta sa constea amenintarea i primejdia".

el comunicase situafia la Poarta>.
27 Eski.-Tabur.

<Abaza-Mehmed pa,sa se intoarse la Silistra, unde ramAsese In timpul iernii. De acolo

" Moise MovilA (25 iunie 1633aprilie 1634) i Matei Basarab. 28 15 rebi I 1043 = 19 septembrie 1633. 82 Tuna (DunArea), In loc de Turks (Nistru).

NAIMA TARIHI

77

SOSIREA SOLULUI LE$ESC <Sosind solul" craiului lesesc, acesta ceruse sa se incheie pace ca pe vremea. sultanului Suleiman 31, dud ei dIdeau bani mai putini>.
196

ca se cer dari potrivit tratatului sultanului Osman han din anul expeditiei la Hotin, ca nu se poate altfel $i el, pe atunci, craiul leesc luase asupra sa plata unor sume man. De asemenea, el i-a mai facut cunoscut ca pacea va fi
posibila numai dad. vor da $i banii $i haraciul ramasi la ei de zece ani incoace,

Dar Abaza pasa daduse solului un raspuns de jale. El i-a facut cunoscut

ceea ce fac o vistierie mare. Tot in acest sens facuse el arz i catre Poarta ...
206

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI $1 PATRU"

210

<Hasan pasa, valiu de Bosnia, a fugit in muntii Bosniei si s-a stabilit intr-o pesters din muntele Erigan( ?). Din fntimplare, intr-o zi, un vlah (Eflak ), mergind in padure, in, timp ce isi vedea de treburile lui, 1-a vazut
pe Hasan pasa, precum $i pestera in care se ad'a'postea. El a venit $i i-a comunicat lui Suleiman pap33. Acesta a trimis o ceata, punindu-1 pe vlah calauza. Cind s-au apropiat de acel loc, vlahul a lasat in urma pe oamenii aceia, iar el

s-a dus din nou inainte pentru cercetare. Hasan pasa urmarea totdeauna cu binoclul drumurile din imprejurimi. Cind el s-a apropiat de pestera, Hasan
pap a arm cat o sageata i, ffind un arca renumit, 1-a strapuns pe acel necurat

in piept, iar acesta a cazut la pamint.

211

<Primlvara, Hasan pasa s-a dus la Istanbul si a obtinut iertare>.

SERDARIATUL LUI MURTAZA PA$A YN PARTEA LE$EASCA

212

$ahin aga, care fusese trimis mai inainte in partile lesesti, spusese ca
craiul se supune de forma. Dupa terminarea schimbarilor <de posturi la Poarta>,

pe la inceputul lunii safer" a fost numit serdar impotriva tarii lesesti viteazul

Murtaza pasa fie pentru pace, fie pentru razboi.

de ostast bosnieci si vizirul Djanpulad-zade Mustafa pasa cu oastea din

Rumelia, precum si stile de ieniceri (Kapukulu ) i altele, aflate la Semendria, precum si in celelalte parti ale Rumeliei. Mahmud efendi, fiind defterdar de oaste, a pornit sa pregateasca podul $i zaherelele $i altele. Murtaza pasa, la rindul sau, pornind cu oastea care i-a fost incredintata si parcurgind repede distante, a ajuns la Rusciuc $i a descins pe malul Dunarii. Construind podul,

El a fost trimis cu 25 de tunuri. I s-au atasat $i Suleiman pasa cu 20 000

dupa trecerea in sesul Giurgiului a venit beiul Tani Romanesti" si a fost imbracat cu hilat. Sosind din nou scrisori de la *ahin aga, acesta spunea ca supunerea <leahului> este sigura i cerea sa se mai zaboveasca clteva zile. De aceea au poposit acolo ...
" Alexandr Trzebinski.
81 Suleiman Magnificul (1520-1566).

82 1014 H. = 27 iunie 1634-16 iunie 1635. " Numit valiu de Bosnia. 34 Safer 1044 = 27 iulie-24 august 1634. u Matei Basarab.

78

MUSTAFA NADIA

213

UCIDEREA RENUMITULUI ABAZA-MEHMED PASA <Se enumerl motivele pentru care a fost ucis Abaza-Mehmed papa>.

219

$eihzade efendi, numit pentru fetvale, povestete ca in timp ce Abaza <paa> era serdar in partea Tarii Romaneti, se facusera plingeri din cauza tiraniei sale. Atunci padiahul se gindise omoare. Acesta aratind insa credinta i luindu-i angajamente, ii fusese zgiriata numai ceafa de, hisui mina sultanului, pentru ca juramin' tul sa fie ind,eplinit. Yindecindu-i-se rana, el isi facu multi prieteni la Adrianopole,
<Abaza pasa era un om cAruia 4i plAcea fastul
sultan>.

imita la imbrAcarninte chiar si pe

SCI

237
262

EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI

CINCI 313

ALTE EVENIMENTE DE 1/4I1 POARTA

In timpul pregatirilor ce se faceau pentru venirea pad4ahului musulmanilor, a fost spinzurat, pentru afacerile sale lumeti, un nenorocit nemusulneqti88.
<Urmeaza descrierea unor serii de schimbari in lunctii>.
264

man (zimmi) numit Kurd", care era capuchehaia voievodului Tarii Roma-

OCUPAREA CETATII REVAN u DE CATRE $AHUL PERSIEI

<Se face cunoscut la Poarti c6 sahul persan intentioneaa s6 atace Erevanul. Turcii se pregatesc pentru a rezista>.
265

Kenan, paa a fost trimis in eialetul Silistra ca sa adune oaste din partea dreapta" i de pe malurile Dun5xii. Patru viziri au fost numiti in patru parti pentru recrutare de cOi.
<Dupa luptele care s-au dat, turcii an cedat cetatea trevatt>.
EVENIMENTELE ANULUI 0 MIE PATRUZECI V $ASE n

271

285

DESPRE LUPTELE DINTRE TATARI <Se descriu dusmaniile vechi dintre nogai si hanii tAtari. Nogaii erau impArtifi in trei ramuri: 1) Nogaii marl (zisi Ulu nogay ), 2) Nogaii mici si 3) Nogaii Mansur:).

Kantemir-Mirza era beiul acelei cete care se numea fiii lui Mansur". Se aratase ca, la expeditia de la Hotin facind vitejie i servicii, i se daduse post i fusese introdus in rindul beilerbeilor.
<Acesti , nogai au dus multe lupte cu hanii crimeieni. and Inaiet Ghirai a devenit hen U, el a numit calgai pe Iltissam Ghirai, fratele stiu, iar ca nureddin 1 -a desemnat pe Saadet Ghirai, fratele sAu mai ink. La thtari rangul de calgai e mai mare decit nureddin. Hassan' Ghirai 1 -a

indemnat pe han sa distrugA, neamul lui Kantemir>.

al 1045 H. = 17 iunie 1635 4 iunie 1636. " Kurd Celebi, grec influent la Poarta.
38 Matei Basarab.
39

" Self kol. De-a lungul MArii Negre, spre Dobrogea. " 1046 H. = 5 iunie 1636 25 mai 1637.

Revan, Erevan, astazi capitala R.S.S.Armeana.

" Inaiet Ghirai (1635-1638).

NAIMA TARIHI

79

286

la Poarta fericirii i apoi s-a tutors.

< Kantemir), punind toata averea i familia sa in cetatea Chi lia, a venit

<Cind hanul a mers asupra lui Kantemir, acesta s-a sfAtuit cu fratii ski, dar vAzind cif nu pot rezista, au carat aman. Hanul i-a iertat; totusi, oastea de tAtari a prAdat tinuturile lui Kantemir),
287

289

stricatul caruia i se zice Kantemir. Daca vor spun ca acordindu-i-se eialetul Ozu i Silistra, Kantemir a devenit unul dintre bell no,tri", aceste cuvinte vor fi motive de gikeava.
i

... Maria-sa hanul a distrus partile Akkermanului, hotarind sa duca in Crimeea satele tata'reti supuse lui Kantemir i a ucis pe multi supu0 de ai lui Kantemir. Venind asupra cetatii Chi lia, el a cerut averea i familia lui i a tras cu tunuri in cetate. Cind a vrut s-o asedieze, populatia cetatii, neavind incotro, i-a dat avutia i familia mai sus aratatului < Kantemir) ... ... Daca maria-sa pad4ahul 42a nu ni-1 va da pe Kantemir", atunci vom trece Dunarea i, mergind personal in apropierea Portii, voi cere pe paginul

<El a cerut garantii de la Poarta pentru a slobozi oastea sa. Nogaii s-au rAsculat intre
apa Ozu i cetatea Ozu si au venit la trecAtoarea Ozu, eliberindu-se de sub tAtari. Hanul, auzind aceasta, s-a mirat si nu i-a rAmas altA posibilitate decit sa se refugieze la PoartA >.
292

SITUATIA DIN TRANSILVANIA $1 RASCOALA LUI RAKOCZI "

293

dud se rasculau, nu-i supunea cezarul austriac. Un astfel de popor erau ei. Tinuturile for flind invecinate cu tinuturile musulmane, cetele i caraulele for umblau mereu i nu* lipseau din acea granita. In vilaietul Transilvania Thud crai batrinul numit Kodja- Bethlen46, el traia ca supus fata de inalta imparatie. El respecta tratatele i trimitea in fiecare an sol i peche. Dupa cum hanul tataresc era mijlocitor <intre Poarta) i craii din Moscova, tot aa pentru el mijloceau vizirii marl care se aflau la paza Budei. and, din intimplane, a murit principele Transilvaniei, Kodja-Bethlen, i cind in locul sau a devenit crai fratele sau Stefan (Istvan ) Bethlen", acesta a fost mult timp crai in acele4 conditii. Apoi, din anumite pricini, iscindu-se neintelegeri intre capeteniile populatiei transilvanene, acestea i s-au impotrivit lui Stefan Bethlen. Nu i s-a supus nici fiul sau mai mare, ieind din ascultarea sa. De asemenea, i comandantii de cetati i oastea sa intrehga nu 1-au ascultat. De aceea Stefan Bethlen s-a dovedit neputincios in a-i mai stapini. El a luat atunci legatura cu principele Ungariei de Mijloc, cu numele de Rakoczi, care era unul dintre beizadelele de Orta-Madjar i care devenise vestit printre ghiauri prin aria sa i prin curajul sau. Stefan Bethlen s-a inteles cu el i
" Spune hanul Crimeii, Inaiet Ghirai. " Gheorghe Ralthczi I (1630-1698). ' Orta-Macar, Ungaria CentralA. " Kodja Bethlen. Gabriel Bethlen (1613-1629).
47

Sa se ,tie ca vilaietele populatiei crWine numite Orta-Madjar" se afla intre Austria i Transilvania. Tinuturile i oraele, precum qi teritoriile aflate in miinile for sint manoase i aveau alti crai. In fata unei primejdii ei se supuneau i ascultau de craii austrieci. De asemenea, i in restul timpului ei traiau supunindu-se austriecilor. Dar ei nu respectau deloc tratatele de pace dintre cezar i osmanlii. Craii for incheiau qi respectau alte tratate de pace. Atunci

42a Murad al IV-lea (1623-1690).

Stefan Bethlen (1630).

80

MUSTAFA NAIMA

au simulat in act de intelegere in sensul ca el va preda calla sa lui Ralcoczi,

considerindu-se pe sine mazilit, iar RalcOczi va supune pe fiul sau rff pe adver-

sarii sai si-i va pedepsi pe cei care i se impotriveau rff, dupa ce va pune in tars orinduiala, va preda craiia din nou lui Stefan Beth len, iar ca rasplata pentru acest serviciu, Beth len ii va preda lui Ralcoczi citeva cetati rff i le va da in proprietate. RakOczi, fiind viteaz si bray, cind a yazut ca este o treaba folositoare rff ca i se creeaza o cradle fara nici un fel de osteneala, a primit
aceasta propunere. De aceea, Beth len s-a retras rff Ralthczi a ajuns crai. Cistigind inimile oamenilor prin curajul sau, el a prins pe fiul lui Beth len si 1-a inchis. Ceilalti, care se impotriveau <lui Beth len>, s-au pupus cu totii. Desi

Ralthczi era numai principele de Orta-Madjar, el a pus totusi stapinire sff

pe tinuturile Transilvaniei48. Apoi, cind naivul numit Beth len i-a spus ca intelegerea a luat sfirSit" si a cerut tronul sau, Ralcoczi i-a dat urmatorul raspuns

aducator de jale: Bre nepriceputule sff prostule, tara rff stapinirea tariff si a eialetului se cuvin celui destept rff victorios prin sabie. Vrei sa-ti dau in gura ca o halva tara in care am pus ordine prin fora ? Cum poate sa-ti treaca prin minte una ca asta ?" El a vrut s-1 prinda pe Bethlen sff sa-1 inchida. Bethlen, vazind in ce fel de nenorocire a cazut cu propriul sau end de intriga, a fugit si a venit la Agria cu citeva sute de capetenii dintre supusii sai. Stind acolo vreo zece zile, s-a dus la Buda si apoi, raminind un timp la Pesta, s-a plins muhafizului de Buda, Nasuh pasazade Husein pasa", si a cerut ajutor pentru a-;i salva tronul din mina lui 126.1c6czi, promitind multe daruri. Cind Husein
pasa i-a trimis scrisoare lui Ralcoczi, acesta a dat un raspuns chibzuit, cu urma294

toarea stire de refuz: ,,Cei din Orta-Madjar nu 1-au vrut pe el si 1-au gonit pentru ca era slab si nu era capabil sa stapineasca tara sff sa aranjeze treburile populatiei. Tara aceea se afla acum in stapinirea mea prin unirea rff prin voia tuturor ungurilor. Nici o persoana din neamul unguresc nu mi se impotriveste in aceasta privinta. De asemenea, nu am nici un cusur in ceea ce priveste prietenia rff supunerea fats de maria-sa padisahul lumii. Tot ce este, perches sau haracii trimit la Poarta. Eu nu am nici o tirguiala cu muhafizul Budei. Supunerea mea o arat personal padisahului. Domnia-voastra sa aduceti la

cunostinta situatia lui Bethlen. Eu nu sint razyratit. Tara aceasta mi-au

predat-o locuitorii49a unguri prin unire. Ei nu -I doresc <pe Bethlen>. Nu este bine ca, rivnind la averea unui om slab, s5.-1 faci sa devina o pacoste pentru cel puternic". Husein pasa, miniindu-se, a raportat lay Poarta fericirii situatia

for si a cerut invoke pentru pregatirea expeditiei in vederea indepartarii lui Ralcaczi si a numirii lui Stefan Bethlen ca principe in Transilvania. Incepind pregatirea expeditiei pentru pedepsirea lui Ralcaczi, el a imprastiat porunci ilustre ca s fie adunate ostile din Bosnia si Timisoara, precum

si stile din acele serhaturi.

EVENIMENTELE DE LA SALONTA

eInd arzul lui Husein pasa a sosit la Poarta, unii dintre demnitarii imparatim au aratat invoire. De aceea, potrivit parerii mai sus amintitului pasa, s-a emis rff s-a trimis firman, ca'ruia i se supune toata lumea, pentru
48 Erdelistan. Tam Ardealului", adici Transilvania.
48 Nasuh papasade Husein papa; a participat i el la evenimentele din Salonta, fn calitate