Sunteți pe pagina 1din 377

-o-so

.-CRIPTORES BYZANTINI
I

tifobql

m bro

din

DIN DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA


ANII 1451-1467
y

:,
.

,Irtro

EDITIE DE

IL

VASILE GRECU

EDITURA ACADEMIEI

REPUBLIC,

www.dacoromanica.ro

POPULARE ROMINE

"

DIN DOMNIA
LUI MAHOMED AL II-LEA
ANII 1451-1467

www.dacoromanica.ro

SCRIPTORES BYZANTINI

Iv

CRITOBULI IMBRIOTAE

DE REBUS PER ANNOS 1451-1467


A MECHEMETE II GESTIS

edidit

BASILIUS GRECU

EDITIO ACADEMIAE REIPUBLICAE POPULARIS ROMANICAE

1963
www.dacoromanica.ro

PREFAT A
Istoria celor dintli f aptesprezece ani, mai exact saisprezece si jumatate,
din domnia sultanului Mahomed al II-lea, cuceritorul Bizantului, scris de
Critobul din Imbros, ni s-a peistrat intr-un singur manuscris grecesc, En
biblioteca fostului serai al sultanilor otomani; manuscrisul se afla astazi En
Topkapi Sarayi Miizesi Miidiirliigi Sultanahmet Istanbul, sub cota Kritobulos 3;

o copie fotografica a fost depusa in Muzeul din Constantinopol.


Textul a fost publicat in secolul trecut En Monumenta Hungariae Historica,
XXI, 1. Aceasta editie Ensa a fost atit de neingrijita si arbitrara,incit, dupa spusele lui K. Krumbacher (Geschichte der Byzantinischen.Litteratur, Munchen,
1897, P. 310), ea nici n-a fost pusli in circulatie. Din Entimplare, un exemplar

din aceasta editie se afla. in Biblioteca Academiei R.P.R. din Bucuresti, sub
cota A 18501. Critobul a mai fost editat apoi de C. Muller, profesor de filologie
clasica la Gottingen. Acesta credea ca unicul manuscris ramas este o copie din
secolul al XVI-lea si ca, facind inca o colationare copistul a adaugat lipsurile
si Endreptarile pe marginea si deasupra liniei. De aceea, la stabilirea textului,
C. Muller a dat precadere acestor completari si indreptari. Cerceteitori ulteriori
cred insa di acel manuscris este chiar exemplarul prezentat de Critobul sultanului.

E greu de presupus ca acel manuscris a avut vreo rspindire, Encit .94 mai fi

fost copiat si ca numai o copie sa se fi pastrat in seraiul sultanilor. Apoi,


C. Muller a fost un distins filolog clasic; si cum Critobul e un imitator servil
al lui Tucidide, C. Muller a cautat sa dea textului publicat de el o infatisare
consecvent clasica. Cu toata tendinta vadit clasicizanta a autorului, manuscrisul
ne prezinta in multe locuri forma si termenul cel bun bizantin, care trebuia
pastrat En textul publicat.
Astfel, nu trebuia unificat iq .,si elg, GUN, si v, inconsecvente de acestea
fiind foarte obisnuite la istoricii bizantini; Ocvdurocuatv nu trebuie Enlocuit cu
Trp6cro8ov, tikyoc nu e nevoie de indreptat En tLkya.v, fiind o forma bizantina
obisnuita. Dar la istoricii bizantini inconsecventa En limba e ceva foarte obisnuit.
Aceste consideratii, precum si faptul ca de la editia lui C. Muller au trecut
mai bine de nouazeci de ani si ea de mult timp nu se mai gaseste, ne-a

www.dacoromanica.ro

PREFATA

determinat s dam scrierea istorica a lui Critobul nu numai En romineste, ci


si textul ei grecesc, desi nu am putut avea la indemina manuscrisul
lui Critobul, nici macar microfilmat. Editia lui C. Muller este insotita de un
aparat critic alcatuit foarte constiincios, a,sa ca el ne-a putut fi un - ghid destul
de bun in locul manuscrisului original. La stabilirea textului, am dat prin excele* precadere variantelor, asa cum ni le indica aparatul critic al lui
C. Muller ca aflindu-se in insusi textul manuscrisului, trecind completarile
de pe margine fi indreptarile de deasupra liniei aproape toate En aparatul critic,
pe cind in textul publicat de C. Muller se procedeaza invers.
Tot asa trebuie pastrata in textul publicat si versiunea scrisorii de dedicaie
catre sultan, aceea care intr-o forma mai scurta se gaseVe chiar in textul manu-

scrisului, si nu aceea care intr-o forma mai amplificata f i pastrata pe foi


izolate a fost publicata de C. Tischendorf si pusa in text de C. Muller. Amindoua versiunile scrisorii sint autentice. Dar numai cea scurta face parte din
insusi textul istoriei, cea lunga a fost scrisa deosebit si cu ea Critobul si-a
trimis exemplarul sultanului, ca acesta dintr-o repede ochire sa-si poata da

seama de cuprinsul cartii si de valoarea ei. Pe baza unor studii proprii


(publicate in Mlanges Drouhet, 1940 si Byzantinoslavica", 1957), am
dovedit Ca scrisoarea formeaza un material aparte fata de acelasi text prescurtat, aflat in cuprinsul cronicii. De aceea am procedat invers ca C. Muller,
in text a ramas versiunea scurta, iar variantele din versiunea amplificata au
ajuns sub linie.
Folositor si de prep fi astazi 'Inca este comentariul cu care C. Muller si-a
insolit editia si de care nu o data ne-am folosit in notele subliniare.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE
Mijlocul secolului al XV-lea a insemnat pentru Imperiul
otoman unul din cele mai feudale 0 mai militariste
regimuri, bazate pe jaf, prdare i asuprire 1, cum
spune K. Marx o reluare pe scar5. mare, sub semnul
rzboiului sfint (djihad), a campaniilor de cucerire, introducindu-se in
tinuturile subjugate un fel de feudalism latifundiar 2, in cadrul cruia
Expansiunea
turceaseil i diderea
Biz antului

cuceritorii ii rezervau pentru ei toate functiile, atit cele miitare, cit

cele civile i judecgtoreti 3. Initiatorul acestei noi ofensive de mari proportii

a fost sultanul Mahomed al II-lea, stgpinitor arOgos, iubitor de glorie,


perfid i necrutind pe nimeni i nimic pentru satisfacerea pasiunilor sale,
dintre care cea dintii a fost pasiunea cuceririlor cum 11 caracterizeaza
N. G. Cernievski 4.

Prima victim6 mai insemnat6 a fost ins0 capitala Imperiului bizantin.


Redus la o existent,5. precard, cu totul srabit economicete prin ruinarea
total6 a produatorilor directi i decklerea meteugurilor i a negotului 5,
2 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. IX, ed. rus, p. 374 si urm.
2 F. Engels, Anti-Diihring, ed. a III-a, Buc., E.S.P.L.P., 1955, p. 206.
3 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. IX, ed. rusS, p. 397.

1 Cf. I. M. Borozdin, H. F. clepubitaeocicuil o6 ocade U 133RMUU Koncmanmunononn myptcamu (Planoputteacan samemtca), In Busairruilcuml ripentemmx , VII, 1953, p. 87-92.
Vezi si Franz Babinger, Mahomet 11 le Conquerant et son temps 1432-1451. La grande
peur du monde au tournant de l'histoire. Traduction de H. E. del Medico revue par l'auteur. Preface de Paul Lemerle Paris, 1954. (Bibliotheque historique).
6 Cf. de ex. A. P. Kajdan, Azpapinae omnoutenun e BU3GUIMUU XIIIXIV ee.,
Moscova, 1952; B. T. Goreanov, Marea proprietate feudald in Bizan( in secolele X111-XV,
In a Probleme de istorie , 1956; idem, Busanmullocoe xpecmuancmso npu Haneonorax, in

B143aHTMICKHil npememmx, III, 1950, p. 19-50; idem, Bu3aumuSercuzi zoo() XIIIXIV ee.,

In Busairriulaudi spememunc XIII, 1950, p. 162-163; E. Frances, La feudalite et les


vales byzantines au yule et au XII" siecle, In e Bizantinoslavica s, XVI (1955), nr. 1;
D. Zakythinos, Crise monetaire et crise economique a Byzance du XII.le au XI Ve siecle,
Atena, 1948.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

zguduit de puternice frAmintdri sociale i politice 1, milenarul imperiu s-a


prAbu0t, nu MrA o disperat rezistentd de ultimA orA 2.

CAderea Bizantului a produs consternare generald In Europa, de0


cirmuitorii din Apus nu fAcuserd mai nimic pentru salvarea lui 3. Dimpotrivd,

dupd cum arat K. Marx, prezenta mantiei de purpurd (a cardinalului


Isidor, legatul papal n. n.) In ora, tocmai in perioada In care turcii asaltau
zilnic orqul, provoca dezbinare 4, fapt pentru care marele duce Lukas
Notaras, cel mai influent om din Imperiul bizantin, declara In public c el

preferd s. vadd In capitald turbanele turce0i decit epcile latinilor >> 5. La


rindul lor, genovezii din Pera, In timpul asediului turcesc, ziva dddeau
ajutor grecilor, iar noaptea turcilor , inlesnind trecerea flotei otomane In
Cornul de Aur, i ca atare suburbia genovezA Galata a fost crutat de turci.
Genovezii ca 0 mai inainte 10 vedeau de negotul lor, ei se bucurau de o serie
de privilegii ca i venetienii... G.
Dar cdderea Constantinopolului se datore0e ln primul rind atitudinii nobilimii feudale, care exploatind crunt pe producatorii direcci, intraserd de timpuriu

In strinse legdturi cu negufatorii italieni ce storceau populatia b4tinad


1 Cf. M. M. Freidenberg, K ucmopuu maccoeou 6ops6u 6 Buscuanuu 6 XII eace, fn
Ymeigrae saimcm Bennicopyccxoro roc. neg. mi-Ta u, 1954, p. 32-49; vezi si B. T. Goreanov, Boccmanue 31M017206 e Busamnuu ( 1342-1349), in a I/13Becniu Axagemm Hayu CCCP ,

Seria istorie-filozofie, 1946, nr. 3, p. 92-96.

2 Cf. M. V. Levcenko, 3aeoeecznue mypicantu Koncmanmunonomt e 1453 zody u ucmopuveacue nocitedcmett.n amozo cothonun, in 13133211THIICIalii spemeatikm, VII, 1953, p. 3-8;

M. Mordtmann, Die Belagerung und Eroberung Constantinopels durch die TOrken um Jahre

1453, Stuttgart, 1858; Achmed-Muktar-Pacha, The conquest of the Constantinopol and


establishement of the Ottomans in Europe, 1902; E. Plars, The destruction of the Greek
empire, Londra, 1903; G. Schlumberger, Le Siege, la prise et le sac du Constantinople
par les turcs en 1453, Paris, 1914.
3 Interesanta este in acest sens povestirea rusului Nestor Iskander, care a fost de
fata la cucerirea Constantinopolului: i nefiind fratii imparatului acolo, pentru aceia
alergara in partile latinesti; la papa trimisera i alte criiii, rugindu-se cu lacrimi pentru
ajutor. Iar latinii nici nu vruril sa auza rugaciunea grecilor, ci Inca poftia i acea paguba
a lor, pentru ca talianii si frantujii de mult se cerea sa ia Tarigradul i pentru aceia
nu-i detera ajutor zicind: Lasa sa ia turcii, Tarigradul, iar noi ii vom lua de la turci".
Pentru aceea, gindeau ei asa ca sa nu socoteasca cineva (a s-au ridicat ei fara pricina asupra
grecilor. 0 rusine mare, surpindu-se Ellada, adica imparatia greceasca, nu pricepura
nebunii c vor surpa si st5pinirea lor . (M. A. Smirnov, Hcrnoputtecxoe snattenue pycacoli
Iloeectnu Hecmopa Hcxandepa 8 B3RMUU mypicamu Koncniamunononn 6 1453 zody, in
((Bmairmilcumil sperdiennmc, VII, 1953, p. 50-71).

4 Arhiva Marx-Engels, vol. VI, ed. rusa, p. 206.


5 K. Marx si F. Engels, Opere, vol. IX, ed. rusa, p. 669. Vezi si Z. V. Udaltova,

Eopb6a eusanmutictcux

napmuil na Onopenmuficrcom

co6ope

u porn, Buccapuona Htacetictcozo

e sanniottenuu ynuu, fn Bkiaax:ruticimit npeneinim< III, 1950, p. 106-132; idem, Eopb6a


napmuu e Busanmuu XV e. u denmenanocma Buccapuona Huxeucxozo, In aBi3aumiJcIn

spememmx II, 1949, p. 294-307; B. T. Goreanov, PeAuzuomo-natteAtunecxan mimepamypa no eonpocy o6 omnowenuu K namtainnam e Busanmuu XIIIXV ee., In BmaairrnilCKFIR spementaix, VIII, 8, 1956, p. 132-142; FI. Vast, Le cardinal Bessarion, Paris, 1878.

Arhiva Marx-Engels, vol. VI, ed. rusd, p. 207.


7 Vezi de ex., M. P. Sokolov, Beneuun u Busanmun npu nepebtx lIcuteoitozax ( 1263
1328), in Buaarrnficimii Bpeinemunc, XII, 1957, p. 75-96.
a

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

i socoteau acum cd ajungerea cettii in mina turcilor nu le va diminua


avantajele materiale Un exemplu este insu0 Critobul care dupa' cum
vom vedea a mijlocit In numele clasei dominante supunerea insulei
Imbros care turci, obtinind el insuO, prin aceasta, unele avantaje 2
Autor al unei istorii a lui Mahomed al II-lea 3, Critobul
din Imbros a tinut sa. i-1 ia de model la ald.tuirea scrierii
al lui Critobul
sale pe istoricul clasic antic de la sfirsitul secolului al
V-lea I.e.n., Tucidide, dup6 care se silete sa' se tind cit mai aproape i In
forna i In compozitie. i precum Tucidide, la inceputul i in cursul istoriei
Adevilratul
Immo

1 Povestirile lui Nestor Iskander, de pildri, ne relateaza sub forma unei anecdote aceasta atitudine a clasei dominante din Bizant: Iar Mahomed, daca lug Tanigradul, porunci cetatenilor de adusera toate avutiile lor intr-un loc ; de a caror multime
se mina Mahomed si le zise: Oameni nebuni, unde este mintea voastra cea mai dintii?
Cu atita avutie, nu numai Ca nu mi-ati fi putut sta impotriva, ci nu stiu pe eine n-ati
fi putut birui? Pentru aceea nu vi se cade mai mult sa tr5iti pe lume, facindu-va singuri pierzatori mostenirii voastre". i porunci de-i taiara pre toti boierii cei mari si rasa
numai pre norodul cel prost si pre muieri i copih> (N. A. Smirnov, Hanoptetectwe snaueuue pyccxort o Hoeecrnu Hecmopa Hocandepa o 83nUU mypicamtt Koncmaumuuono.a.n e 1453 way,

in Bmaarmicwurici spememnix. VII, 1953, p. 50, 71. Vezi si Z. V. Udaltova, 0 ettympennux nputtunax nadenun Busamnuu 8 XV e., in Bonpocur ncropull, 1953, nr. 7, p. 10-120;
idem, Hpedamtwbcnan nonumuica ybeoda.ebnort znanzu Busanmuu 6 nepuod mypeyxozo saeoeeauun, in

BH3aHTHIICKHa speraemmx, VII, 1953, p. 93-121 ; E. Frances, KAaccottan nosttuun ausattmuuctrux Oeodaiwe a nepuod mypetpwzo satweeanun, in BuaairniPicrurii spemexHinca, XV, 1959,

p. 71-99.

2 Cf. Z. V. Udall,ova, Eopb6a napmuil 8 Hertonouese ao apenta mypeuxozo saweeanun, in

Cpemine Beim, III, 1951, 160-179 ; idem, K eonpocy o conuartbuo-nontanttwoutx eszAndax


ausaumuliatozo ucmoputca XV e. Kpumo6y.aa, in B1433HTHACRoti Bpememimo>, XII, 1957,

p. 172-197 ; G. Zoras, Orientations ideologiques et politiques avant et apres la chute de


Constantinople.

3 Editata prima data de Carolus Muller, Fragmenta H istoricorum Graecorum, vol. V,

pars 1, Paris 1870. (Unele exemplare au anul 1883; cuprinsul insh este exact acelasi,
si prefata poarta tot data din 1869 asa incit e aceeasi editie) ; p. XIV XVI despre

manuscris; p. LILV viata si opera lui Critobul; p. 40-51 rezumat din istoria lui

Critobul; p. 52-161, textul grecesc 5i comentadu. Vezi si N. P. Andriotis, Kpt.T6(3ouXog


6 'Ilif3pLoc xcci. TO to-TopLx6 TOU gpyo [Critobul din Imbros si opera sa istorica], in 'EAXT)vmck *, an II (1928), p. 167 200, studiu mult dependent de C. Maller, dar i cu contribu-

tiuni proprii; Adolf Deissmann, Forschungen und Funde im Serai, Berlin-Leipzig, 1933,
p. 35 si 43-44 cu lamuriri noi despre manuscris pe care-1 crede antograf ; Karl
Krumbacher, Geschichte der byzantinischen Literatur, ed. a II-a, Manchen, 1897,
p. 309-312 (indeosebi in ce priveste bibliografia mai veche); Gyula Moravcsik,
Byzantinoturcica I. Die byzantinischen Quellen der Geschichte der TiirlcoOlker, ed. a II-a.
Berlin, 1958, p. 432-435 (mai ales pentru bibliografia mai noua). Nic. V. Torna1cavaravrtvourc6Xecog (1453).
Kpyrofila.Aou
Eppavr-Ti =pi Cad.loco.);
dake, Aotixa
Euvcryoyil xetv.bocav [..te-rec 7poX6you xoct (itoypoccpotc7ro 1.1.e-ner-tH.Lioro.w 7rpl. T15\0 -ce(racipwv ba-ro-

ptoypcicpcov, Atena, 1953, p. 77-133; Ch. 'P. Riggs, History of Mehmed the Conqueror by
Kritovoulos, translated from the Greek, Princeton, New Jersey Princeton University Press,
1954 (Aducem profesorului Franz Dlger care din biblioteca sa ne-a pus la dispozitie aceasta
carte multurnirile noastre). Vezi despre aceasta Fr. Babinger, in Ilistorische Zeitschrift ,
180 (1955), p. 407. Trimiterile la locurile din istoria lui Critobul se fac din carti, capitole si
paragrafe; tot dupa capitole i paragrafe sint facute trimiterile la Ducas, Istoria turcobizantina ", ed. Vasile Grecu, Buc., 1958; din ceilalti istorici bizantini duph editiile din Corpus Scriptoruni Historiae Byzantinae, aparut la Bonn, iar din istoria lui Laonic Chalcocon-

www.dacoromanica.ro

10

INTRODUCERE

sale despre Rdzboiul peloponeziac (431-404) se indica pe sine ca autor, tot


asa o face si Critobul. Scrierea i-o Incepe cu aceste cuvinte, imitate dupg
Tucidide: Critobul din insula Imbros a scris aceast scriere .a.m.d.
Cd a fost originar din insula Imbros nu e nici un motiv de Indoiald ; nu e
ins d. tot asa in ce priveste numele Critobul. Acesta sund asa de putin bizantin
si nu se Intilneste aproape de loc In prosopografia bizantind, care e doar atit
de bogat ; In schimb, sund atit de clasic. De aceea sintem mult Indemnati
sd bdnuim c autorul scrierii noastre, precum a cdutat s dea cu orice pret
o Infatisare cit mai anticizant limbii din scrierea sa, tot asa i-a anticizat i
numele. Istoricul grec Spiru Lambros a semnalat 2 un loc din descrieiile de
cdldtorie ale negustorului italian Ciriaco de'Pizzicolli din Ancona care, fcind
ceildtorii de comert, dar adunind cu multd stdruint i inscriptii antice, ne spune c, ajungind prin 1444 In insula Imbros, a vizitat localiti1e, Insotit de prea
1nvdtatul nobil din insula Imbros Hermodor Mihail Critobul 3. Pe istoricul
nostru 1-a chemat deci Mihail, nume foarte obisnuit la bizantini, pentru care nu
e nici un motiv de indoiald. Hermodoros e iardsi neobisnuit la bizantini i dacg

Critobul ar fi avut acest nume, In tendinta lui formald atit de pronuntat


clasicizantd, de bung seamd cd 1-ar fi amintit. Neamintindu-1, se vede cg
nici nu 1-a avut. i e mai mult decit probabil cd Hermodoros e un adaus
anticizat fdcut de admiratorul aritichitii Ciriaco din Ancona. Cdci acesta,
pe la 1448, cgldtorind prin Epir, ne spune ca la Dodona, localitatea cu faimosul
oracol antic, a fost Insotit de al sdu liberto Hermodoros 4. Va s zicd

tot Hermodoros , adicd un dar al zeului antic al negustorilor si al cglgtorilor Hermes, este un fel obisnuit de exprimare In limbajul antic clasic elin,
cind voiai sa ardti Ca Intr-o Imprejurare oarecare ai avut parte de o intimplare norocoas. De cind cu descoperirea lui Spiru Lambros, numele Hermodoros Mihail Kritobulos a fost acceptat 3, dar credem cd trebuie sd rdmind
numai Mihail, iar Hermodor trebuie InIdturat cu totul ; i chiar Kritobulos
trebuie s fi sunat putin altfel, In schimb insd cu totul bizantin.
dil dupa Eugenius Dark6, Laonici Chalcocandylae Historiarum demonstrationes, Budapesta
1922-1927, in 2 vol. si dupii Laonic Chalcocondil, Expuneri istorice, in romineste de Vasile
Grecu, Editura Academiei R.P.R., 1958. Numarul intii arata pagina, cel de-al doilea rindul.
Locurile din versiunea autentica sint aratate dupa Fewpyiou Ecppocv-v-7] xpovc.x6v vAxp6v
[Gheorghe Sphrantzes, Cronica mica], retiparita in Migne, Patrologia, Series Graeca, vol.
156, col. 1025-1080.
1 I 1 ; i in I 75, 1 vorbind despre sine, adauga la nurnele Critobul i cuvintele

n scriitorul acestei istorii ; cS e originar din Imbros, ne-o mai arninteste in III 14,1.
2 Sp. Lambros, T6 70,ng volla To13 taToptx6i5 KpvropoiAou [Numele deplin al

istoricului Critobull, in Mog 'EXA-/vot.t.vilt.taw s, VII (1910), p. 95.

3 una viro cum doctissimo et Imbriote nobili Hermodore Michaele Critobulo D.


4 Vezi F. Pall, Ciriaco d'Ancona e la crociata contro i Turchi, in Bulletin de la
Section historique de l'Acadmie Roumaine , tom. XX (1938), p. 52.
5 N. P. Andriotis, Critobul etc., p. 167-170 si 181 ; G. Moravcsik, Byzantinoturcica
I, p. 262, In editia a II-a din 1958, p. 432 insa nu mai apare.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

11

Cad mai intilnim un scriitor bizantin tot Mihail, fara Hermodor, ci tot
din Imbros, al carui nume de familie Insa e atit de bizantin, i anume
Kritopulosl, adica descendent dintr-o familie de judecatori. Acesta pare sa fie
una i aceeaci persoana cu istoricul nostru, care printr-o ward modificare, Inlo-

cuind pe p cu b a devenit Kritobulos, adica <eel bine sfatuit, chibzuit . Pe


numele lui adevarat, trebuie sa-1 fi chemat Mihail Critopul i in tendinta-i
anticizanta In scrierea sa istorica ei-a spus Critobul Imbriotul, dupa cum
ci-a spus i modelul sau Tucidide Atenianul 2
Viata lui Critobul

Tucidide, In istoria sa despre Razboiul peloponeziac,


arata ce rol a avut ci el Insuci in acest mare eveniment

din istoria antica. La fel a procedat i Critobul ci nu este exclus ca, In staruinta

lui de a se lua intru toate dupa modelul sau, sa nu-ci fi exagerat oarecum
rolul ce ei-I atribuie, caci nici unul din istoricii contemporani nu numai ca
nu-1 amintesc de loc, ci i evenimentele respective ni le istorisesc altfel.
Socotim totuci folositor faptul ea a tinut s vorbeasca i despre sine, caci
la urma urmei ceea ce ctim despre dinsul este numai atit cit ne spune Insuci
In scrierea sa istorica.
La cucerirea Constantinopolului, dregatorii bizantini din insula Imbros,
Lemnos ci Tasos au fugit cu corabille italiene ce scapasera din lupta. Locuitorii inspaimintati voiau ne spune Critobul sa fuga i ei, deoarece se
temeau de un atac din partea flotei turcecti. Atunci el, Critobul Imbriotul,
Ii linictecte j trimite In taina un om de Incredere cu daruri la amiralul turc
Hamza de la Galipoli ci-1 face sa nu intreprinda nimic ram In contra insulelor.
Prin mijlocirea acestuia, trimite el apoi soli la sultan pe preotul insulei i pe

un dregator din partea locului, cu daruri, oferindu-i predarea insulelor ci un


tribut anual i In schimb insulele sa ramina cu administratia de mai Inainte.
Sultanul le implinecte cererea i d. insulele, precum erau orinduite ci In
timpul Imparatului bizantin, adica Imbros lui Palamed din Enos ci Lemnos
ei Tasos lui Dorino din Lesbos ; caci i acectia trimisera soli la sultan, cerindu-i
acelaci lucru ; i solii lui Critobul, potrivit indrumarilor primite, le-au lost
de ajutor In multe privinte. Astfel, insulele nu au mai fost atacate de flota
turceasca (I, 75).
1 Vezi C. Litzica, Catalogul manuscriptelor grecesti. Biblioteca Academiei Romine,
Buc., 1909, p. 257, nr. 576 (166), punct 4 si 5: Drtxor. i axi) Kpl.TorcolAou AlLysciiX ro
1143pLov. Apoi D. Russo, Studii si critice, Buc., 1910, p. 109-110 si N. P. Andriotis, Critobut etc., p. 199 si notele 3 si 4, care crede c5. Critobul e una i aceeasi persoanS
descoperd In scrierile religioase ale lui Critopul stilul istoric literar al lui Critobul, adugindu-se in vocabular influenta limbii bisericesti. K. Krumbacher, op. cit., p. 311, punct. 4

fl scrie gresit Kritobulos in loc de Kritopulos.

Die
2 V. Grecu, Kritobulos aus Imbros. Sein wahrer Name. Die Widmungsbriere.
Das Geschichtswerk, in 6 Byzantinoslavica , XVIII, Praga, 1957, p. 1-4.

Ausgabe.

www.dacoromanica.ro

12

INTRODUCERE

Dupd moartea lui Pa lamed din Enos, urmasii sal, luindu-se la ceart
pentru impdrtirea domniei, amiralul turc Ionuzis (Junusbei) se abate pe la
Imbros si, fiind timp de iarnd si furtund, n-a putut sd intre in port. Dar
printr-un trimis al sdu 1-a chemat pe Critobul si-i dd lui in seamd toatd insula

si cetdtile dintr-insa ca sd le fie ocirmuitor si pdzitor (II 16,1). Aceasta s-a


intimplat in timpul iernii, la inceputul anului 1456; si la aceastd situatie a sa
se vede eh' se gindeste Critobul cind, ardtind c este autorul scrierii, vorbeste
despre sine ca despre un conducdtor intre imbrioti (I, 1,1).
In anul urmdtor, 1457, apare in Marea Egee o flotd trimisa de papa
Nicolae (1447-1455), spune Critobul de fapt insd de papa Calixt al III-lea
(1455-1458) ca s'a elibereze insulele ocupate de turci. 0 parte din aceastd

flot vine si la Imbros si comandantul ei Conto incepe tratative pentru


predarea ei cu Critobul, care stdtea in fruntea insulei. Critobul reuseste insd
s5.-1 induplece cu vorbe bune si cu daruri, incit acesta se multumeste cu
asigurdrile verbale si nu mai intreprinde nimic pentru ce venise ; el se intoarce
cu scrisori, cuprinzind cuvinte prietenoase si chibzuite de la Critobul la
amiralul flotei papei (II 23, 6-8). C. Muller, in schita biograficd si in aprecierea ce i-o face lui Critobul 1, bdnuieste, cu drept cuvint pe cit se pare,
ca. Critobul in aceastd imprejurare trebuie sd se fi prefdcut cal e de partea
latinilor si asa a izbutit ca flota sd-1 lase mai departe in fruntea insulei.
Doi ani mai tirziu, adicd in 1459, prin trecerea ce o avea la locuitorii
fruntasi din insula Lemnos, care doreau sd scape de apdsarea grea a italienilor si se temeau si ca flota turceascd sd nu le WA mari stricdciuni, Critobul
stie sd-i determine la predarea insulei cdtre sultan 2. Dupd ce primise declaratiile lemnienilor cu care se intelesese, pleacd in scopul acesta la Adrianopole
si stie sd aranjeze lucrurile astfel, Inca sultanul in schimbul unui tribut de
trei mii galbeni anual dd insulele Imbros si Lemnos despotului Dimitrie
Paleolog din Peloponez, care de mai inainte ii scrisese lui Critobul despre
aceasta. Cu scrisori apoi din partea sultanului, Critobul, dupd un popas de o
zi la Imbros, debarcd in taind la Lemnos si prin tratative, prin desfdsurdri
de forte armate si bath, in timp de peste trei luni, ajutat de locuitorii care
erau intelesi cu dinsul, ii scoate pe italieni din toatd insula si cere despotului
sd trimitd dregdtori, cdrora sd le-o predea (III 14 si 15 si 18).
Se prea poate ca rolul ce-si atribuie Critobul la indepdrtarea cordbiilor
papei de la Imbros si la trecerea insulei Lemnos de partea turcilor, sd. nu
1 In editia sa, p. LII.
2 Cf. Z. V. Udaltova, Eopb6a napmuil e Heitonone3e eo epentfri mypetpcozo saeoeeauun,
in Cpeximie nexa, III, 1951, p. 160-179; idem, Hpedamertbacaft noitumulca Oeoda.abnou
mama Busanmuu e nepuoc) nzypeuxozo saeoeeanuR, in Bkmaimicicimil spenieinni, VII, 1953,
93-121. E. Frances, Knaccoean no3utaut eu3aumuticKux y6eodarzoe e nepuod mypezficow saeoeeanuR,

in 13143airmilcmiii npememimc, XV, 1959, p. 71-99; G. Zoras, Orientations ideologiques


et politiques avant et apres la chute de Constantinople.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

13

fi fost chiar asa, precum ni-1 prezintg. el. Cdci Laonic Chalcocondil 1, tot
contemporan, ne spune c insula Imbros a fost ocupat de flota papei i, dupd
plecarea acesteia, a fost ocupatd de amiralul flotei turcesti Ismail ; si cd
tot Ismail a ocupat i insula Lemnos ne-o spune nu numai Laonic, ci i Ducas 2
alt istoric tot contemporan si bun cunoscdtor al evenimentelor din apro-

pierea coastei egeene a Asiei Mici. De aceea credem ea' nu este exclus
ca Critobul, in stdruinta sa de a fi intocmai ca i modelul &au Tucidide 3, sd nu-si fi exagerat rolul ce si-I atribuie in evenimentele descrise
de dinsul.

In situatia de guvernator al insulei Imbros, Critobul trebuie s fi rgmas


ping in anul 1466, cind insula a fost ocupatd de venetieni 4, fapt pe care Critobul 11 trece sub tdcere in istoria sa
cgci poate se va fi simtit i insusi vinovat de pierderea ei desi, cind venetienii cautd s facd pace cu sultanul,
tine sd semnaleze cd acesta le cerea s dea inapoi insulele Imbros si Lemnos
pe care le ocupaserd (V, 15,2).

Dupg pierderea insulei ce-o guverna, Critobul trebuia sd se fi mutat


la Constantinopol, deoarece, ciuma ce-a bintuit acolo in vara anului 1467,
o descrie, ce-i drept, dup modelul descrierii lui Tucidide a ciumei din anul
429 i.e.n., dar Idsind impresia unui martor ocular (V 18). La Constantinopol,
spre a se apropia poate din nou de sultan, de care se va fi instrginat din
cauza pierderii insulei, al cdrei guvernator i apdrator fusese, se va fi hotdrit s
scrie istoria domniei lui Mahomed al II-lea. Sultanul Msg.' pare sg nu fi fost
prea multumit de scrierea istoricg a lui Critobul ; i atunci se prea poate ca
acesta sg se fi cAlugarit, precum se poate bgnui din scrierile de cuprins religios ale lui Mihail Critopul, numele adevgrat al lui Critobul 5.
In prefata la scrierea sa istoricg, Critobul ne mai spune cg a avut gindul
sd scrie i o istorie turceascd din timpurile mai vechi. Nu stim insg. dacd isi
va fi realizat planul, cdci altg stire decit aceea pe care insusi ne-o spune, nu
avem de nicdieri.
Aceasta este totul ce putem sti despre viata ipersoanaistoricului nostru6.
2 p. 268, 13-14

2 XLV 2.
3 Tucidide, Rdzboiul peloponeziac, IV 104-107.
4 Ed. C. Muller, p. 158, comentariu la V 13 si Sphrantzes, ed. I. Franz, p. 90 (ed. Bonn,
425, 20).
5 Andriotis, op. cit., p. 181.
6 In versiunea amplificata a cronicii lui Sphrantzes (Phrantzes, 417, 21), a carei
autenticitate e pusa cu drept cuvint la indoiala (vezi R. I. Loenertz, Autour du Chronicon
Maius attribud a Georges Phrantzes, in Miscellanea Giovani 1Wercati, III, Studii e testi,
123, 1948, p. 273-311), se aminteste un Critopul, doctor al despotului Toma Paleolog
si dascal al copiilor acestuia si care, pribegit cu familia despotului in Italia, ramine s
aibd grip dupa moartea domnului sail, de copiii acestuia. In versiunea scurta, sigur autentick nu intilnim asemenea stire, asa hien seamana sa fie un adaos de mai tirziu, pe care

nu se poate pune temei.

www.dacoromanica.ro

14

Critobul om Inviitat

INTRODUCERE

Critobul tine sd-si compund dupd cum s-a spus

scrierea

sa istorica dupd un model antic, care e istoricul clasic

Tucidide ; pe acesta deci trebuie sd-1 fi citit temeinic. De asemenea si din Josephus Flavius, dupd cum 11 citeazd, trebuie sd fi citit Istoria reizboialui iudaic

a acestuia (I, 3, 8). Dar Critobul avea cunostinte nu numai din literatura
anti* ci i din cea bizantind. Anumite locuri i intorsdturi de frazd In scrierea
sa istoricd ne fac sd putem descoperi pe care istorici bizantini Ii are In vedere
i pe care deci trebuie st-i fi citit. Din felul cum amintete de cucerirea Constantinopolului In 1204, de ostasii cruciadei a patra, pare sa." fi cunoscut voluminoasa si Insemnata scriere istoricd a lui Nichita Choniates, cdci subliniazd cd.
monumente de artd au fost duse in Apus, sau date pradd focului chiar In oras
(I, 69,1), fapt asupra earuia Nichita Choniates stdruie pe larg i In chip deosebit
(856, 12 urm.). 5i precum Nichita Choniates scrie despre latini ca, in calitatea
lor de coboritori din troianul Eneas, ar fi spus & au rdzbunat ddrimarea
Troiei (864, 6-8) 1, tot asa i Critobul scrie despre Mahomed sd fi spus ca,
In calitatea lui ca asiatic, i-a fdcut pe greci st-i plateasca aceeasi vind (IV 11,5).
Descrierile lui Critobul, cum bizantinii sint tiriti in robie, cum icoanele si
odoarele sint pingarite iar cdrtile vindute (I, 51 0 52), descrieri ce-i drept
mai -terse, totusi aduc aminte de aceleasi descrieri miscdtoare i impresionante din Ducas (ed. V. Grecu, p. 391-392). Din felul cum spune In prefata,
c. s-a scris de altii istoria sultanilor de mai inainte, nu bine si In ordine cronologica, ardtind rdzboaiele si biruintele prin care cu timpul au micsorat pe
Incetul marea Impardtie bizantind, pind ce au cucerit-o i nimicit-o cu totul,
pare sa Led aluzie tot la Ducas, dar mai ales la Laonic Chalcocondilas 2.
Ca si Laonic si Critobul spune c. scrie In limba elinilor, pentru cii aceasta
limbd este cunoscutd In toatd. lumea 3. Tot asa si ideia c Mahomed al II-lea
cu turcii lui, prin cucerirea Constantinopolului si nimicirea Imperiului bizantin
au rdzbunat, fiind asiatici, cucerirea i ddrimarea Troiei de catre grecii antici
(Critobul, IV 11,5) se intilneste si la Laonic (I 167, 1-4).
Om invatat si cunoscind istoria si mitologia anticd, Critobul nu odatd
caut In scrierea sa istoricd s facd apropieri de intImpldri si persoane istorice
i mitologice antice.
1 Aceeasi apropiere o fac si cronicarii latini apuseni contemporani care au descris
cucerirea Constantinopolului din 1204; vezi mai jos, nota la IV 11,5.
2 Cf. Critobul: 'yin/ -Ec7.)v 'Po)v.a.kov 1.2.ey0,-/v &pzilv TOL) X pdvou Ispadv.rog xccrec ti.Lx(3bv
iTarcetvcacrocv ve xat gg 1-68e xccrilyczyov, gcoc izetpdxsocv-ro micrav xect xcx0eUov TeAeicoq (I 2,1)

cu Laonic Chalcocondil

Eo.)c Trk. Teo'v 'EAkilvo.w irpo'cyp.ccra MGT& filpaxi!) eordAeTo p0et.p6vec

67rb Tv To6pxwv (vezi mai jos, p. 34, nota 2).

3 Cf. Critobul: j Tc7.)v 'EAAo)v cpcovii p.kyLaT011 tXcucra nape( 7rEicn .rt Oleg.
xal Tag earcepEoLc airmen Tc73v yev&N ( 3 din Scrisoarea de dedicatie) cu Laonic Chalcocondi]: j ye TCONI 'EAMD,CONI yowl) noXXocxil &vac rv obccuilivlv SLearraptat. (I 2, 1; vezi

mai jos p. 26, n. 2).

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

Scrierea istorici
a lui Critobul

15

Scrierea sa istorica, aa cum ni s-a pastrat, Critobul

trebuie sa o fi terminat de scris dupai 1467, deoarece pina


la acest an inclusiv ajunge cu istoria sa 1 despre faptele
si domnia lui Mahomed al II-lea. C. Muller 2 crede c
i-a terminat-o Inca
inainte de 1470, pentru ca. de altcum, el, care se silea sa slaveasca domnia

lui Mahomed al II-lea, nu s-ar fi oprit la anul 1467, an de putina glorie


pentru eroul sail din cauza ciumei 0 a insucceselor in contra lui Scanderbeg,
ci i-ar fi incheiat istoria cu 1470, an de stralucit biruinta asupra venetienilor
dupa un razboi greu i indelungat. Se poate. Dar tot aa de bine se poate
ca Critobul intentionat sa se fi oprit In preajma unor fapte stralucite ale lui
Mahomed al II-lea, spre a-1 face astfel pe sultan sa-i Incredinteze mai de graba
continuarea istoriei sale. Si la aceste fapte stralucite pare sa faca aluzie cuvintele pe care cu ajutorul lui dumnezeu le vei mai fi savirit din scrisoarea
mai lunga cu care i-a trimis scrierea. Si de altfel in versiunea mai scurta a
scrisorii de dedicatie in 1nsui corpul istoriei, Critobul ne spune de ce s-a
oprit, unde s-a oprit, pentru ca nu-i strinsese Inca toate informatiile foarte
necesare i necunoscute, din care cauz rn-am i oprit pina aici cu Intreaga
scriere .

Scrierea istorica a lui Critobul, pe care, precum insui ne-o spune, a


impartit-o In cinci sectiuni, cuprinde istoria primilor 1.6 142 ani din domnia
sultanului Mahomed al II-lea (1451-1481), adica anii 1451-1467. El i-a
inchinat-o cu o dedicatie in forma unei scrisori, trimitindu-i un exemplar
insotit de aceeai scrisoare de dedicatie, dar scrisd Inca odat pe file deosebite
i aratind ceva mai pe larg cuprinsul scrierii. Daca ii scrie Critobul sultanul Ii va gasi scrierea Mina i va aproba-o, atunci dinsul, Incurajat, cu bucu-

rie se va apuca de continuarea ei. Dar pe cit tim, n-a mai continuat-o 3.
Dupa scrisoarea de inchinare, i Critobul ca i toti istoricii bizantini, potrivit obiceiului motenit de la istoricii antici, Ii incepe istoria cu o introducere.

In aceasta repet 0 el locurile comune din astfel de introduceri, anume c.


scrie pentru ca fapte atit de man & nu fie acoperite de noianul vremii i
pentru ca urmasii de mai tirziu sa aiba folos i invatatura din cunoaterea lor.
Si adevarul 11 va pune mai presus de toate. Pe linga' locuri comune de acest
fel, ne d Mg i tirea ca va scrie i o istorie veche turceasca, aratind cum
turcii au reuit s micoreze putin cite putin marea Iraparalie a bizantinilor,
I Tot In anul 1467 se terminA i singurul manuscris cu istoria turc a lui Urug b.
Adil; dar descoperitorul lui observ c manuscrisul, asa cum ni s-a p5strat, este vddit
incomplet la sfirsit (vezi Fr. Babinger, Die Geschichtschreiber der Osmanen und ihre
Werke, Leipzig, 1927, p. 24).

2 Editia sa, p. LIII.

3 Cf. V. Grecu, Scrisoarea de dedicalie a istoricului Critobul ciitre Mahomed II Cuce-

ritorul, in Mlanges Drouhet, Buc., 1940, p. 197-202.

www.dacoromanica.ro

16

INTRODUCERE

pina ce au desfiintat-o cu totul: caci cei ce au scris despre aceasta mai


Inainte n-au scris exact si cu grija. Dar aceasta lucrare o amina pentru mai
tirziu. Acum va descrie pentru generatiile viitoare faptele marelui Imparat
de acuma Mahomed, care a intrecut pe toti imparatii din toate neamurile
si timpurile. Si Critobul se simte oarecum apasat de vina cd preamareste pe
acela care a adus inrobirea poporului sau; si de aceea tine sa." se dezvinovaleascA. Nimeni, nici acuma, nici in viitor, se roaga dinsul, A. nu-i fad,
vreo invinuire ca, in loc & jeleascA si sa se simtA infrint, (15 in vazul tuturora

suferintele si nenorocirile poporului sail. Exprimind punctul de vedere al


clasei din care facea parte si care cauta sa gaseasca o justificare pentru atitudinea ei, Critobul arata CA domniile si Imparatiile nu slut vesnice si neschim-

bdtoare, ci tree de la un popor la altul; au trecut si s-au oprit cind la asirieni, mezi si persi, cind la greci si romani. Nu e deci de mirare incearca
el sa justifice cedarea in fata turcilor ca Imparatia si norocul i-au pardsit
acuma pe bizantini si s-au mutat la altii, precum de la altii au venit la dinsii.
El nu-si Ingdduie de altfel sa aduca nici o invinuire poporului sAu ; caci daca
unii din cei ce au condus statul nu 1-au condus cum trebuia, aceasta nu este
vina poporului, ci numai a lor ; si pe acestia spune el dupa exemplul lui
Josephus Flavius e cu dreptate s-i tragem la raspundere, precum cu dreptate e pe cei vrednici sa-i Faudam, si ne incredinteaza ea' nu ascunde de loc
nimic, ci intru toate pastreaza cuviinta si adevdrul.
Cu toata incredintarea aceasta, ins, scrierea istorica a lui Critobul e de

o vadita tendinta panegirica, precum nici nu se putea altfel, o data ce a


prezentat-o sultanului 1. Totul ce ar putea micsora gloria sultanului Mahomed

al LI-lea sau i-ar intuneca figura e trecut sub tacere sau mult indulcit. Din
anul al patrulea de domnie, in care evenimentul principal este o expeditde
putin izbutit asupra Serbiei, acest eveniment nu este amintit de loc ; desi
insemneaz5. cu grij sfirsitul fiecarui an de domnie, de asta data sare de la
anul al treilea (I 77,4) la cel de-al cincilea (II, 9,8). Dupa pierderea luptei
navale de care amiralul ski Baltoglu la Impresurarea Constantinopolului, la
Critobul (I 41,1) sultanul, suparat foarte, da pinteni calului si se indeparteaza
In tacere, la Ducas (XXXVIII 7, p. 335, 22-25) si Laonic Chalcocondil
(p. 228, 13-15) sultanul, scos din fire, se repede &Mare In mare, ocdrind
furios 2 in 1456 la Belgrad, Mahomed al II-lea sufera din partea lui Iancu
de Hunedoara o infringere simtdtoare, care la Critobul e o retragere de bunavoie, dup ce Iancu a fost respins din tabara turceasca in care patrunsese
1 Cf. V. Z. Udaltova, K eonpocy o conuanano-nonumuttecnux 832.endax eu3aumuzlacozo
ucmopuna XV e. Kpwno6y.aa, In o Binanneiconi4 spensemnum, XII, 1957, 172-197.

2 Aceeasi stire o repet si interpolatorul cronicii lui Sphrantzes 249, 8-13 lulnd-o
probabil din Laonic Chalcocondil.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

17

(H. 19). ExpediVia lui Mahomed din 1462 in contra lui Vlad Tepes, care la
Ducas (XLV, p. 432,22) se sfirseste cu fuga rusinoasd a sultanului, Critobul
o face sA fie o mare izbind asupra voievodului rAu platnic al tributului pi
umblind cu ginduri de rravrAtire, desi era indatorat la gratitudine fald de
sultan. CA Vlad Tepes atacd tabAra sultanului i pAtrunde noaptea intr-insa
nu e o faptd de vitejie si mare indrAzneald ca la Ducas (XLV 22, P. 432,

17-22) si Laonic (p. 287,30-288,36) ci, dupti Critobul, un simplu act de


desperare (IV. 10). La Chalcocondil (p. 268,20), ocuparea insulelor Tasos
si Samotrace e arAtatA ca o inrobire, la Critobul insd populatia din aceste
insule e mutatA la Constantinopol din dragostea ce o avea sultanul cAtre
acest oras de a-i reda mArirea si strAlucirea de mai inainte (III, 17,4). Pentru
cucerirea Peloponezului (III, 19 si 20) vinovati sint sfetnicii si marii dregAtori
ai despotilor i indeosebi unul care, de capul lui, 1-a chemat pe Mahomed
al II-lea sd vind asupra Peloponezului. Si locuri de acestea ar mai putea fi
sporite din scrierea istoricd a lui Critobul. La el, peste tot, nu Mahomed al
II-lea este cel agresiv in cuceririle sale, ci el este nevoit mereu sA intervinA
in fiecare an undeva, pentru CA sau nu i se aduce tributul la care s-au obligat
domnii tdrilor respective sa i-1 plAteascA, sau acestia isi calca jurAmintul

1-au facut, sau el intervine spre a inAbusi rAscoale i rAzmerite


pentru CA populatia nemultumita 11 cheamd. El e i un mare iubitor
de invAtAturd si tine sA viziteze si sA vadA Acropolea din Atena (III 9,6)
pi ruinele Troiei si, oprindu-se la mormintele eroilor Ahil, Aias si ale
altora, ii fericeste cA au avut parte de un Homer sA le laude faptele de
vitejie (IV, 11, 5).
Critobul nu e un revoltat ca Ducas i Gheorghe Sphrantzes 1 in contra
asupritorului turc care le-a subjugat tara si le-a robit poporul, ci dupA
cum am vazut un supus devotat al noilor stApinitori 2; totusi, nu uitai
ca e bizantin. Desi cautA s5. fie cit mai pe placul cuceritorului Constantinopolului, vorbeste cu compAtimire de bizantini, subliniind ca se luptau vitejeste ; Ci trebuia bietii bizantini in sfirsit sa cadA sub jugul robiei i sd
guste amarul ei * (I, 58, 3). Cucerirea i pustiirea Constantinopolului de
&are turci o aseaminA cu a Troiei, Babilonului, Cartaginei, a Romei si a
Ierusalimului, dar nici o nenorocire n-a fost asa de mare. Acum InsA totul
ce i

pi

s-a sfirsit si Critobul deplinge pe fatd robirea i batjocurirea capitalei bizantine


si tine sil remarce coincidenta surprinzatoare ca sub un Constantin, fiul Elenei,
a ajuns la cea mai strAlucitd mArire si tot sub un Constantin, tot fecior al unei
1 Acesta e numele adevarat al istoricului cunoscuL de obicei sub numele de Phrantzes; vezi V. Laurent, in Byzantinische Zeitschrift , XLIV (1951), p. 373-378.
2 Vezi i Z.V. Udaltova, K eonpocy o coyucumno-noriumuneacux 6321:Max 6u3aumuliczcozo
uonoplaca XV e. Kpumo6yrzcz, in BilaairrifacHnk spememmx, XI I, 1957, p. 172 197.

2-c. 348

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

18

Elene, s-a prabuit In robie (I, 68 i 69). Pe cel din urnia." impgrat bizantin,
Constantin al XII-lea Paleolog, II elogiaz cu fraze decalcate dupd Tucidide 1,
asemAnindu-1 cu Pericle (I 72).
Tendentioas i panegiricg, nu o data cu reticente i oarecum i cu inexactitati, scrierea istorica a lui Critobul e vdit a are scAderi, totui fat de
istoricii contemporani Ducas, Sphrantzes, Chalcocondil, care, intre altele,
descriu i ei aceleai evenimente i fava de care i ca istoric i ca scriitor
rmine in urn* 1ndeosebi fag de primii doi, Critobul aduce unele completari
si tiri care la aceia lipsesc, ca bundoara cucerirea fortului Terapion i Studion
i a insulei Prinkipos (I, 32 i 33) v.a. Pentru cunoaterea domniei lui
Mahomed al II-lea, scrierea lui Critobul e un izvor istoric, mai ales verificat
si controlat prin scrierile istoricilor contemporani, de pret net5g6duit. De pret
sint i tiri1e ce ni le d. despre popoarele i rile cu care acest sultan a avut
de luptat 2.
Dna'. din punct de vedere istoric, scrierea lui Critobul este de valoare,
nu tot acela0 lucru s-ar putea spune i din punct de vedere estetic literar.
Descrierile lui sint terse i lipsite de culoare, frazele banale i comune. Descrierea bun'anaral a palatului ce i-1 ridic Mahomed al II-lea la Constantinopol

e tinut mai mult In generalitti, Incit numai foarte putin Ii poti face o imagine cum a fost realitatea (V, 9). La el e multal vorbrie, f drd vreun continut
real. La Critobul nu intilnim caldura i dramatismul lui Ducas, nici claritatea i durerea lui Sphrantzes, ci mereu aceleai fraze in situatii i la ocazii
asemAn6toare 3.

Luptele, expeditiile, pustiirile, Impresurrile i cuceririle le descrie


mereu dup acelai tipic. Acelea0 Intorsauri de fraze retorice le repet6 uneori
din cuvint In cuvint 4. Pe marele vizir Mahmud 11 caracterizeazA cu aceleai
fiaze Imprumutate din Tucidide, cu care 11 caracterizase i pe impratul Con-

stantin al XII-lea Paleolog 5.


Critobul este un imitator servil i neiscusit al neintrecutului istoric antic
clasic Tucidide. Ca i acesta, ii impgrtete i Critobul materialul istoric dup6
1 Caracterizdri Imprumutate i aplicate altui personaj au fost constatate de Franz
Dlger si la Ana Comnena (4Bizantinische Zeitschrift XXIX (1929) p. 304). Totusi

aceasta e o scriitoare de talent, alaturea de care Critobul nu poate sta.

2 Cf. Z. V. lidaltova, Buzaumuilaadi ucmopuu Kpumo631.6 o 703ICHUX caczemiax u apyzux

xapodax EarocaucKozo nonyocmpoea 6 XV 6., In o Binammicmaii spememmo, IV, 1951,

p. 91-121 ; vezi

I.S. Dostian, Bopb6a 1oolcuocna6Rucuux Hapodo6 npomue mypetpcou azpeccuu

X1VXV 66.3 In a Busamuilcouil Bpememmo a, V I I, 1951, p. 32-49.


3

E.

B.

Aumepamypaou

Veselago, Mcznoputtecuoe cotameaue .7lacmuxa Xamcoxonauna (Onum


xapaxmepucmuxu),
In a Bmazindicxxii
spememinx, XII, 1957,

p. 203-217
4 Cf. de ex. III 16, 3-4 cu V 11,2 sau I 37 cu I 40 s.a.
5 Cf. I 77, 2 cu I 72,1.

www.dacoromanica.ro

INTRODUCERE

19

ani i anotimpurile anului 1, la el Ins6 impArteala aceasta cronologica devine


cu totul mecanicA, chiar dacA nu are nimic de spus. Aa se face cA repet5.
mereu i monoton aceeai pregAtire de rAzboi de peste iarn a sultanuIui sau
grija lui de repopularea i Infrumusetarea Constantinopolului. La Tucidide,

bogAtia i profunzimea de idei tine pas cu varietatea frazei i bogAtia In


expresii. La Critobul, ideile lipsind, dar cautind s scrie neapArat la fel, stilul Ii devine pleonastic i incArcat peste mAsurA, incit la traducere iti lipsesc
uneori termenii potriviti ca sA poti reda atitea sinonime.
Dar din punct de vedere istoric-literar e remarcabil fenomenul c un istoric
bizantin de pe la mijlocul jumAtAtii a doua a secolului al XV-lea, scriind istoria
unui sultan turc, tine s-o facA dup modelul unui istoric antic clasic i Inca
al unuia ca Tucidide.

Tinindu-se dup modelele antice, nu e de mirare c limba lui Critobul


e pronuntat anticizant5. In tendinta-i anticizantd, el cautA sA Intrebuinteze
denumiri geografice antice pentru denumirile din timpul sdu ; dar identificdrile nu corespund Intotdeauna. Astfel identific5 greit antica Tegea cu

cetatea din timpul sdu Muchlion, Tigranocerta cu Erzerum .a. Pentru


popoarele din timpul sAu, se sileste, ca i cei mai multi din istoricii bizantini,

s Intrebuinteze denumirile popoarelor care in antichitate au locuit sau au


stApinit prin aceleai tan. Astfel, albanezilor le spune iliri, croatilor dalmati,
sirbilor tribali, bulgarilor misi, rominilor din Tara Romineasca geti, iar celor
din Transilvania, Banat i Ungaria daci, ungurilor peoni, iar turcilor uneori
peri .a.m.d. Sigismund, care a condus In 1396 expeditia de la Nicopole,
e ImpAratul peonilor i al dacilor (I 1640) ; tot asa i Matei Corvin (V, 44) ;
Vlad Tepe e ighemonul getilor (IV 10, 1), ca i fratele sAu Radu (IV 10,7
i 10), iar Iancu de Hunedoara e ighemonul peonilor i dacilor (II 18,4 i
IV 10,1) ; interesant e c pe Iancu nu-1 numete Ioan Dacul, ci loan Getul
(IV 10,1), confirmind astfel versiunea c5. e romin din Tara Romineasca i
nu din Transilvania. CAci Critobul In chip consecvent i 15murit face aceastA
deosebire fare Transilvania, care e tara dacilor, i Tara RomineascA, care e
Tara geticA. Tara tribalilor, adica Serbia, prin Istrul, adicA Dungrea se
natirginete cu Tara dacilor i a peonilor, cu Banatul adicA i Ungaria, &AM
Istrul curge prin tara peonilor i dacilor, i se sfirete In Tara geticA i sciticA,
adicA Tara RomineascA i Dobrogea (II 7,1). Gheorghe Brancovici, craiul
Serbiei, pe care Critobul, dup obicei turcesc, 11 numete consecvent cu numele

bunicului sAu Lazdr, fuge din fata lui Mahomed al II-lea In Dacia, adia
In Banatul de azi (II 18,1).
1 In Grecia antic5, fiecare din orasele-stat mai importante implicate In Rilzboiul
peloponeziac, 10 avea calendarul s'au (vezi Tucidide, II, 1-2); spre a putea stabili o
cronologie sigur i miliaria, la Tucidide aceastiii-netoda cronologica a fost ceva necesar
si folositor, In vreme ce la Critobul e o imitalie goal.
2*

www.dacoromanica.ro

20

INTRODUCERE

Prin stiri ca acestea, precum i prin altele, Critobul e un izvor narativ,


nu Med pret, i pentru istoria rominilor. Scriind istoria celor dintii 16 1/2 ani
din domnia sultanului Mahomed al II-lea, el ne vorbeste si de luptele ai
conflictele acestuia, cu Iancu de Hunedoara, cu Vlad Tepe fi cu Matei
Corvin. Fireste ca, dupd Critobul, din toate aceste conflicte Mahomed iese
bine, desi la Belgrad in 1456 a fost infrint de Iancu de Hunedoara si din
Tara Romineasca in 1462 a trebuit sa se retraga in chip rusinos.
0 data Critobul ne d. chiar o stire izolata si din timpurile de mai inainte.
Voind s inceapa razboiul de cucerire a Constantinopolului, Mahomed al II-lea
tine un mare sfat de razboi si, cu acest prilej, Critobul 11 face pe sultan sa rosteasc5. un discurs care, se intelege ca e fictiv 1 o compozitie retorica literara

a istoricului nostru, cu multe fraze intregi imprumutate din Tucidide. In


acest discurs, Mahomed al II-lea, preamarind isprvile 1naintasi1or si, intre
multe altele, spune ea' i-au facut tributari i pe getii de dincolo de Istru, adica
pe rominii din Tara Romineasca.
Izvor de toata insemndtatea pentru istoria fostului Imperiu otoman in
special si a popoarelor balcanice, ca i pentru istoria universald in general
si, in oarecare masura i pentru istoria romina, credem c scrierea istorica
a lui Critobul face sa vada lumina tiparului si in romineste.

1 N. B. Tomadakes, Ai nap& KptropoOAca 8-iilvtiyoptat. A1caoct210 p', Atena, 56 (1952),

p. 61-68, pentru c i alte izvoare amintesc de aceste discursuri, crede Ca discursurile


pe care Critobul (I 14-15 si 48-51) le pune in gura lui Mahomed al II-lea, au fost in

oarecare m5sur5 discursuri reale (dup5. Byzantinische Zeitschrift , XLVI (1953), p. 202).

www.dacoromanica.ro

SI GLE
Textul din editia lui C. Willer.
A

It

Textul din unicul manuscris al lui Critobul, Codex Seragliensis n-r 3 Kritobulos afkltor in Topkapi Sarayi Mazesi Mudrlugi Sultanahmet Istanbul, asa
precum ni-I aratil aparatul critic din editia lui C. Muller.
Textul scrisorii de dedicatie publicat de C. Tischendorf, tot dup5. C. Muller.
Textul publicat in Monumenta Hungariae Historica XXI, 1. de Ph. A. Dethier,
din care insil n-au fost trecute decit putine variante, despre care am crezut c5
e bine sA fie semnalate.

www.dacoromanica.ro

SIGLA
A

13

Textus editionis C. Muller'.


Textus Codicis Constantinopolitani secundum C. Mii Bert apparatum criticum.
Codex Seragliensis 3 Kritobulos, Topkapi Sarayi Miizesi Mtidar liigi Sultanahmet Istanbul.
Textus, secundum C. Mii Beni editionem, epistolae dedicatoriae a C. Tischendorfio publici iuris factae.
Textus editionis Ph. A. Dethier, ex qua nonnullae solum discrepantiae notatae
sunt. Monumenta Hungariae Historica XXI. 1. 1 346.

Nota! Ilium Constantinopolitanum codicem, vel ipsum, vel phototypice expressum


ob oculos habere non potui. Quam ob rem in textu Critobuli restituendo apparatu Caroli
Miilleri critico magna cum diligentia constituto tantummodo usus sum. Carolus Miillerus
illum codicem saeculo XVI. transcriptum esse opinans illius correctiones intergrationesque
suo textui inseruit, quarum plurimas ego in apparatum criticum transtuli.

www.dacoromanica.ro

DIN DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA


ANII 1451 - 1467

www.dacoromanica.ro

SCRISOAREA LUI CRITOBUL


CATRE PREA MARELE IMPARAT, ARAT IND SCOPUL CARTII
PENTRU CARE A saus-oi

CAUZA

Prea marelui singur stdpinitor, improatului imp sdratilor, norocosului,


victoriosului, biruitorului, triumfdtorului, nebiruitului Mehemet, cu voia
lui Dumnezeu domnul pamintului si al mrii, Critobul insularul, slujitorul
slujitorilor tel.

10

15

20

1. Vdzind, prea mare improate, c insuti ai svirsit multe fapte mari


si c pe multi cdpitani i impilrati mari, ma gindesc la cei din antichitate,
nu numai ai persilor i ai altor neamuri, ci si de ai romanilor i elenilor,
ii intreci, si in slav si in intelepciune si in brbdtie si in virtute militara,
incit nici nu se pot asemana citusi de putin, am crezut c5. nu e cu dreptate,
ca aceia i faptele i isprdvile lor, de atunci i pin6 acuma In curgerea vremii
s5. se gdseascd in istoriile i scrierile elene, spre a fi in gura tuturor cu mult
laudd i s'a" aib parte de o vesnicd amintire, tie insd, un astfel de om i atit
de mare, care stdpinesti aproape tot pamintul de sub soare i i esti vestit prin
fapte man i strdlucite, s-ti rmind virtutea fbir marturie pentru timpul
de mai tirziu i cele mai mari. gi frumoase din faptele tale, ca si cum ar fi
niste lucrrtri ale unor oameni neinsemnati i necunoscuti, cei de acum sa
nu le afle vrednice de a fi semnalate i descrise in greceste, ci sg. lase sd se
scufunde in noianul uitdrii, in timp ce faptele altora, desi-s mai mici si nu
2 dup c5rtii adaugel i cuprinsul ei in rezumat B116 insularul
slujitor B1118 cele mai A; cele mai multe si B.

7 ttii A: umil

1 Scrisoarea ni s-a pastrat in cloud redactii; le dilm aceleasi sigle ca si C. Miller in


editia sa, i anume redactiei mai scurte, din insusi textul manuscrisului, sigla A, iar celei
mai lungi, pastrat pe foi izolate, sigla B.

www.dacoromanica.ro

KPITOBOTAOT EIIIETOAII
11P0E TON MERIETON ATTOKPATOPA IIEPIEXOTEA TON EKOI1ON
TOT BIBAIOT KAI TIIN AITIAN MIAOTEA TIIE EITEPA(1)IIE
AUToxpiTopc [LEyEcrap, pm:RAE:L. poccra6oN MEZEgTEG, ei)Tuzzi:, vv,c1T7], Tponoccoky, D-pLcy.3euT, dc-ITT+17(), xupEcp y.74 ;cat 0-ccX117-771g

PouXog v-laL(rralc, 80Xo; Tc7)v solAcov 're

O3 D-eX4taTL, KpcT6-

aCov.

1. TIoXV.6v xca I.J.syCcAuw gpycov ccirroupyOv OvToc as Op/ 3v,

xpl7o)p, xca TcoXViiv xca ElsylXcov Tc


xpx7oi5vToc, o

7COCXOLL

cT.)

plyiaTs OCUTO-

cplp.1 aTpx-7ye6v TE xcci. PocaLX6cov

wivov fIspac7)v Ts xcd. Ti Tov Dacov ysveSv, Da VI xoci `Pcoti.cc[wv

Ts ma 'EAX-;lvcov, &rci. TT) 86Z-n rod. cppovilasc xd avapz Ecr. xx i. arpocTlycz-,71 apsT-1/)
a.)8' Oaov &F,Ei:voct

xcci, TCCEpocP(IXXF,cv,

gpycc xaci. Tcpc'ceLc &

&x.sivou LLXP

TOCk 'EXX-fnn.xoci:; taropEoct; xcti.

()I')

xoci.

atxocr.ov e?-01, Ltdvou; %Oa


s,

& &xer.'vcov

aLocsoz-Ti Tou xpOvou rcapoc8o0iv-roc

TOCOL.TOV 6VTCC XZ T7IXDC0i5T0112 7TC'CCF7ig TE

Aoo xpacT013via xoci. Aocturpoi.c x.at p.syc"cAoL; asv.vuvOl.tsvov gpyo4,

L; TOv enet-rot zp6vov dct.acpTupov gzsLy

apF.Tiv Y-Ca r& 1.1.6yLcrroc. ;cat xDacaTcc

TiLv gpycov TE5v ci5v (1)ansp Tcva. Troy cicoccvCov xcri cia6Ecav trOst.tt.Fc.; yoi7w 1.1.v4.7)c
'7)

10

uyypoccpca.c 4.asaUxt :ca). 0-ccui.ccgeallxc rcccpdc rciac

)(at pr.c1; sic ata,ov eacoxoc6av, a. a=,


crxei3Ov I-71c tip'

Euyypoccp7;q `EAXiptx.iN &Lt TO1'.P.; vv, eav L9..acct, Toci5Toc AijO7); nccpccaG07,voct

pueozg, xcet. TOL 1.LEV O'CXXCIP) gpycc, 7L.XpC T

vToc xoci.

I<OLT'

068ENI ETCEOLXOTCC To "C.g

oi.g,

ci ia-ropoUp..evoe %MT' envrop.ip B Ii 6 v-qn6T-r,g,


criLv
3 post. fiePAiou add. xca r& &v
A: 866Xog EU-reXi)c B 1110 ecvSpeioc xat cppovilcsei. B 1114 c
B: & m II 16 post Ta. ad

70,cl:cr.= xcti. B.

www.dacoromanica.ro

15

26

SCRISOAREA DE DEDICATIE

1-4

pot sta de loc alaturea de ale tale, sa devina mai stralucite ei mai vestite
in fata oamenilor din cauza elinilor care le-au scris istoria in greceete ; fap-

tele tale trig, atit de mari 0 intru nimic mai prejos de ale lui Alexandru
Machedon ei ale cdpitanilor ei impdratilor celor asemenea lui, & ramina nescrise
5

10

16

20

25

30

in greceete 0 nici sa. nu fie pastrate pentru timpurile viitoare, spre lauda ce
nu se trece ei spre cinstea celui ce le-a savireit, ca o piIda ei invatatura prea
frumoasa pentru cei zeloei. i tu doar, singur intre imparati sau numai cu
putini de tot, la fapte ai adaugat ei vorbe intelepte ei preocupari filozofice
ei grija de domnie, insuei fiind bun imparat, dar ei luptator cu tarie I.
2. De aceea am crezut ca e un lucru dupa cuviinta ei cu dreptate, sa
iau asupra-mi aceasta munca, bizuindu-ma pe norocul tau cel bun, ei sa
descriu intr-o istorie greceasca, pe cit imi va fi puterea, faptele ei ispravile
tale vitejeeti, care intrec mult pe ale altora 0 ca numar ei ca insemnatate.

3. Poate c ei multi din invatatii arabi ei perei (turci) le vor descrie


mai amanuntit ei le vor transmite celor ce vor veni dupa noi, deoarece le
etiu mai bine ca unii ce au fost fata la evenimente; dar nimic nu e ca limba
elinilor, care se bucura de cea mai mare faima la toti 2. Si cele scrise de
aceia vor fi etiute numai de arabi ei pergi (turci) ei de cei ce inteleg limba
lor. Aceast scriere insa va fi cunoscuta nu numai elenilor, ci ei tuturor neamurilor din apus, pina chiar dincolo de Coloane (strimtoarea Gibraltar) ei
locuitorilor din Insulele Britanice; ei multor altora cele talmacite in limba
acelora le vor fi spre obeteasca cinstire ei admiratie, cad sint iubitori de greceete ei studioei de scrieri de acestea. i chiar faptul acesta in-a indemnat
ei mai mult la aceasta, cind ma gindesc ca voi avea multi judecatori ei marturisitori pentru scrierea mea.
4. Dup ce deci ra-am ostenit mult, prea raarite imparate, ca sa pot
afla etirile cele mai exacte, pentru ca insumi n-am fost fata la evenimente,
ca sa le pot eti acestea cu toata exactitatea, ci informindu-mal totodata ei
culegind etiri de la cei ce le etiau, ei examinindu-le cu grija, am compus
aceasta scriere; ei inceputul istorisirii 1-am facut chiar cu inceputul domniei
tale, cind, dupa mutarea din viala a tatalui tau, ai trecut mai intii din Asia
in Europa.
30 dupd scriere ad. pe care am impdrtit-o In cinci p6rti B: numai la margine are A.

1 Homer, Iliada, 3, 179; e un citat obisnuit la istoricii bizantini, asa Incit nu se

poate sti dacd Critobul I-a luat chiar din Homer sau din vreun istoric bizantin; vezi buildoard Istoria lui Vasile I Macedoneanul (867-886) scrisS de nepotul sdu Constantin al
VII-lea Porfirogenitul (913-959) in Theophanes Continuatus, p. 352, 15.
2 Cf. Laonic Chalcocondil, In romineste de V. Grecu, p. 25, 19: a graiul elenilor
este cel mai rdspindit in lume si e tiut de numeroase natiuni .

www.dacoromanica.ro

.SDIDS I

VINWOG

mac 101 lod3a.o?Alothin.c?

pox

En

GUM:41101 rIV VarI-II

oodailqvxm? 5?

aLcpdomp 5n0

fx3n3

Lg

2A.

a ALOAt.ityy

pox Ski

51

2
5 `513/pcl3t. 510191A371 31 5x,p90 pox ,ziox n?Rr,to
monl;1,.xxa, 51o3do1D1 clx09A3A.
5x9nxio3op m91 C39A103,(V, fl0 001 50A923X)ON VOX MOL ,110X A0/123X3 19 M9ILL1/7d 31

'Ac9VD74 tfri 5cormtve(3 5? 5ooi 5Ionlkyxa DonkooRx? 32kT1


1013TI Z1(001
AomrazR
vox
n01
(bAoca .nontkoDvochou 5?
43T1 r././17 (9/3
nip-111
'5o19xco0dco1lox loriktrti
PDX

Te

5101 .51opognoow loipox

3/ l/.2 5on9ni m9roinod te:


pox
170X
51o,13yo oolc3R Szip..ncLo
5noA.9y
foolthopoy2th pox 'Ar33loprd 9
591910 AT 5931(19,4
590)olf 9c331rdx 31 5lf.1UX70T1 (<
91v
O7 1 A9xUDOd2L 31 707119 MC 1101XXIR
U.1 it.o UomAio facia. --(pc)c)r.c,
'VOX

A0191X1(12X

XTittOri

cup

Livriox An

oj

ImooD n91 ooln9cbou


Ac9L

mova

iros..:9o?Rlonlo pox 5v.. 5)op 331.91d/o5x) pox 45131,odi.c. Myyou.

AOAOLL

r1R 3th d 5X/990 r170X 31 509k1(11 pox '5o03.A.3i1 5o? A930 1

ItcbodlAnD -nonnopothou.
.E 5(09L, A3TI Cb7A. 110X

011. 101(y

Ac01 MOT)1.A.OV(?

no<3311-qd IDnortoodAionp 5zmair1 pox 51o1

31 (TP(Mi 5 pox 5319xk9noxoxkdru.

51q?

01 So?yx

(Lxintvm

A0-40/3y, al. pox m9Dd311 -1dxf

,031-1 5)011r.f.

4A19009(n106031. 1011371)019111.?

nor

.51oCd3 A2cto

5loi

'10-ti

OT

Cf.

moi monipc(a,

qi.tvocb

9I

7on13x)23/ ATri 517oDdni pox

nvimdy. 17o11o?
oori1c3mAl 51on9ri pox 5ioi ntf...1 m9n33x? 1Dnovol.c? A. AZI1C0y 1010101 2 1pkv(a,'Xr,to
`Aonori love..? pox 1 510 31L03 51036 19X)14 AC01 cA(9/13.A. OX 1.!., 1,X)X 5101 (.9?,2 Amyttla
pox 51o1 5)pi 5;exmo_t3da 5nocort.A tonono pox zt. 5iovo 5loyla t,tAlox 511 .nozzq -ova)
A0.2.91/?71 10.0007.R

19/73/

1913103.1.

)03Th1 pox lorimo.c, 513

oolmoloi -51o3r2noaLo

41

Acon33x3 moza.c9V. (101n70n3nkr1d3 (.0((31(16 19 aL 1.090 pox

tpg ari pox

novoorl

AoArtifi pox 57ovidx pox 5rdruch,orl LtI

.9 (nnn3o,/, T

gad:41711

3dk 5odat `olnol 5oovolt. ni3/3 -11ox


-5kdnodUnD

reolz. 5rs4nou

Rc,to

cy.

5219)o

Siol

oi

5?didno A(01901 110A3R13 '1T110X? ,1(10? 0191 A0A 31 nip


'pcx 5(1) 'AIL(? 5(9jiclocp `Ac9)301.3? 1011706410.0 11001
i `nordld AG.Xdp 5k1 5ktbocULAnD 5on3rbpoklou (332LnIk 110X 501910 (09t.1.1031? 5k1
ALCILTd 91 IL 01(0d A '510dX)12 50.1A7JIDZIaTI 109
,51033,0Dvd xT 5U.1 51019V, 513 Atis.1
5.1oldR cnti.dwat.

Fx

Off=

pox

lon7, r.f.R

A3T19 50 MO1 AL910R13

noa. -59dilooL

511-th

ui

5.137pt:33L
II

mnpx?

51LL
ILJ..1:q11?

ui

au

51.n?
51t.m9d)
I

II!

:ay

57orp.pao
,0371 5:"Itit

etOdutu
MO,

'1.L?

.nonn13 ir1,oX.3

gz nod nolytd pv
I 'JD

1.q7pdaL

le

313iL

"woH 'II 'III

Og

o.z.?

5te.ri3

'thonodxolc,m

v.

:v

11

zy

p zz

NULIOU

:v

:v

a.101.7.1.Aq

11! 01112.1UU.1

`g .GI

www.dacoromanica.ro

-xcuaq

vonopu?
AZ.1.1.(0)(1
P.071 5)0.0 w II tZ 67021 Ati. V :

sauutidoeui `strvenupuoD `zge .gy

39 so3luour/ csarSpuoaoarrto r

:v5tLcbrxl,llar3

LT Atp.

)9 Mr)cb At!. In Ez El.11021 5709 :y


413213 w gy cldtinne. 70100 1 11(10

GM/. 197:11 MpVIR

!OLT

LU

:V 51q3tb? Ilul

olnoi ui

11

9g

5-6

SCRISOAREA DE DEDICATIE

28

5. Ea cuprinde razboiul cu bizantinii ci cucerirea Constantinopolului ci


Intimplarile in legatura cu orasul Enos si cu orasele Focea 1 si indeosebi
cu tribalii (sirbii), cum s-au desfasurat, i toata infringerea i robirea acestora ;

cuprinde inca intlia si a doua expeditie a imparatului In Peloponez si cum


5

10

15

20

1-a subjugat intreg si cum a cucerit orasele dintr-insul, unele prin bund Invoiala,

altele cu razboi, fiind foarte intarite i insemnate, ma gindesc la Corint ci


Sparta, la Tegea si la Patras din Ahaia, si foarte mune cetati foarte puternice si tot Peloponezul 1-a Mcut tributar ; mai cuprinde apoi intiia expeditie
asupra Iliriei (Albaniei) si pustiirea ei i prada cea foarte multa ce a luat-o.
Pe linga aceasta mai cuprinde i intimplarile in legatura cu Sinope i Trapezunt, orase man i bogate si resedinte imparatesti fiind, si cum le-a
cistigat pe acestea prin bund intelegere i toata tara din jurul lor a supus-o ;
mai cuprinde Inca cladirile din Constantinopol stralucite si somptuoase
de temple si palate imparatesti si hale si cetdti si celelalte lucrari, pe rind
cum au fost facute, si Inca discursurile din cele mai insemnate ale imparatului, un rastimp de 17 ani 2.
6. Asadar scrierea o supun imparatestii ocrotiri i intelepciuni, spre
a fi cercetata si judecata ; i dacd va fi gasita ca e un lucru vrednic i potrivit
cu adevarul i pe masura faptelor tale, si ar putea avea aprobarea ta impardteasca, multumire voi aduce lui Dumnezeu si tie, imparate, care mi-ai oferit
un material ca acesta de fapte din cele mai strdlucite, spre a fi expuse in
4-5 cum ba subjugat intreg 18 cercetati i judecat5 A: cum a lost cucerit intreg
orasele si cettile dintr-Insul si a lost fiicut tributar; mai cuprinde intimphirile in legdturd cu Sinope iT rapezunt, orase insemnate si din cele renumite, si cum ele s-au
supus prin bun5 intelegere si toat5 tara acestora a venit sub ascultarea imparatului.
Cuprinde apoi rSzvratirea lui Draculea \lad Tepes) si r5scoala getilor (rominilor din
Tara Romineasc5) si expeditiile imparatului in tara lor si infringerea i robirea lor i cum
a fost pus de imparat dornn peste acestia Radii, fratele sau, Draculea fiind izgonit, si
cucerirea Mitilinei si a intreg Lesbosului, una din Cele mai renumito insule printre cele
dinLii si foarte cunoscut5 pentru faima, mArimea, puterea i bogatia ei. Mai cuprinde
Inca expeditia intiia si a doua in contra dalmatilor, bostrilor (bosniecilor) si peonilor
(ungurilor) si cum a fost infrint5 si supusd toatd tara acestora si orase au fost cucerite
si cet5ti, putin lipsind 0115 la trei sute, si domnii acestora au fost prini. Si mai cuprinde
inCS intiia si a doua expeditie in contra ilirilor (albanezilor) din golful Ionic (de la Marea

i infringerea lor; si rilzboiul de cinci ani cu venetienii si intlia si a doua


Infringere a acestora de c5tre satrapi (guvernatori) i cum iinparatul a doborit mindria
acestora. Pe lingS acestea mai cuprinde si cladirile stralucite din Constantinopol, de
temple si santiere pentru corabii si de palate, bale si foisoare i bai i intiirituri de ziduri,
apoi infiintAri de orase si celati foarte de folos si de trebuinta la strirntoarea Elespontului si a Chersonesului .si Bosforului, si multe altele de acestea si incS i discursuri
din cele mai insemnate ale imparatului. S,li rastimpul in care acestea s-au petrecut, e
de 17 ani. Toate acestea descriindu-le si istorisindu-le in aceasta scriere, ti-o trimit impiiratestii tale ludri-aminte i Intelepciuni spre a fi cercetatd i judecatil. 13.
Adriatic5)

1 Erau douti: Focea veche si nowt


2 Exact 16 ani si 6 luni, adic5 din februarie 1451

www.dacoromanica.ro

august 1467.

'STUDS

g
7?-1.

31

9-9

'Uni1011}1D

72 (191 31

137,71c/31i

Ski nonw

AOT13)(01L

pox nc91 nco?x000

ematito1 nkchofhprztoox pox


AZd71(13e Atl.y0(j93 201 3(197Dd

`olmiApd13X3

57?1, n77-1

5.10n)0 00Md9M
Vad(pc3d) X19131(IL

1)0X

ms:noy3 110

'1933,(IL

pox

orio

')0110191111(163

31 5?

513y9lf. SzvoA.371 31

Is)ox.

OTIC9,14 AC) 110X

(..2

Ar+1

5a1 5(03)(9= 'A19(9)02

pot nmi norcoorc-ildi

tk

113 31

Sro `koZ),,odit? pox

5?3 A0.0aM191LOy311

502 3.A.70)1.2/1 AZDX721

pox 5)?1

AalTd1L

Llfl7I 513y92.1.

nki

1107,

MOD:011.

1,ZX

29a193177X moD)01L eL1

50d2L

.:?

51011,101 771 31 70l10%

(-o3

Os.1

5X?31(

nkivpma pox ')olnno-33.nodi

modrioX nmIc,00 01)opc,or3127.3 9d1L

512,y3Intoic

el(23e1

(v)l.

AF.

n?-1-1

31 ptrr, ncor.vinorj pox nrodoLp pox -nodo5

"...7odo1)2dxo1cm

`)oz.mon.t.

nonoR

pox k2 pox 5w3dolk-rIkR

31 Soo'zya

kl -flit?

Sochi.
91

(01/1-1311 Af1/901

LL

az.-ocLozrj (109 iopoz1911L3

11 /%01XMA31 a0Sdf;3 r3TJL

'(.014:170

al

ixx

1o)folo

.non3Tiosokop)orlixo2

31 iolzokNop notynorcjilq

1,10X

A(91.

M99

`noverrb?th? a1 1 1it1)(1910d a32.0(Odnit 4(76r/..11 Md707. 31 n3-rlo.oklOyOt chi


31 6311 pox '3OD 'n3Ncuo-kd nklcomoi nkv) MTHk lnoXDTchoaL
5i 5.DoiD3d)? no)i
nooA.c)

:ay

A(9.2. MO fl
g Acnx,m)
AV-quox.co(f) UI
91 R -DX711X0
f.x? 3)..r.A.G.2/9 AnDrIc.
A0A37109k0
5C? LOTd13-13 ZDZIL pox 31) fq U.1r,170 513)(011. CY,
x1d9Ockb
D.1.0?lzx noc396
.5Ly3101L9 113D0dis. 2 2 701 X1XX 0.a.r.cptvvr; izx 'zi..nno.`22aLzdj, 513X0.1L cako 570n70 1XX AV31 -9707-10A0
M01 izx 50) nm9D.dri72dza 1m19)2 `iO3,loyorio 1XX 709701C tL M01fl01
Xr3ViA [1XX] 500-41XX 3A0A.31.
61. .13\(197.1 113 31 1471 At/.1 M970197GA701:3 Artoxzdy pox nmaaj n701931.903q 1,70-4 Al./.1 S3 Ar./.1. nount
ntf.xod9? nol 5c9?,0974 pox n',i,.dpoda_ozalox pox nz32)(902 `noxbD X 5cf) k1971xx 5oldr,tx nc91901 9
502za, zdziL 901 45m?xl1zod 5oln.:ozxzaL7? Ixcioxzdy 001 .001:1),(3RX AU.1 31 50111AT x -D?\T
no,E) nomx 5',/..07p11. (109U.A X1331 3)..
5)olcodlc ltg5vni M)1 M01973110A0 X (Az= nc97-1y3c9ra p.t?
1,70X 1303)1,371 ZX
31D)Dc
pcx .61.,99)(2t. 113
AL-1. 5? 57o1z-ric7Jy pox 599d1D9a pox 5znoixli
Akicod.u. pox Azd,314132 Ar...!.yoFJD? OX 5cf, IL0cpc113%.3 XDX1L /.; APX1901 1XX 't/.(1)X61/331.70X z_trriDI(01: 31
crop? pox mc:19odti)
Al3R 70190XX1d1 1XX 10 AOlf,t01 53n9r13.1,-; mpli.06LA? 59thl
3.. (41
53 5c1a7dnyxi, 5c1O1 A3
ch7nof kuxox (ALcndil pox tood3.1.932 Abs.xcpEJ:q FX (1(1s. A031(.101 -9701XX.
.e4dodl A01 31 LI-13701h= A0113X01C AV./13AR, 1XX AU.1 M01(101 nka.CpChL 1XY. A70d3103R AX11U, A? -0)(31J
5.191991
6/9G.M021 rig:boaL AV11 `M0100d1.709 1ZX 5g) 393(30193 01 M91ft01 xranodcb 9 .5(,13,(11)X Syche
5F1100Y.:10 31 5zdurizx n? U.1 13(9.11 Mp3A 31 1V/.. ACO3C3(036 17:)7( ACD13`(1974 1MC M7d0.)..70 173x AC9019
I

:v

Ito

px

no40

pox 4m,x3lnox pox

OT

S7orlooxlo n?

5101 .7ox?R

'9

Aodod>

5)0110t1C2cl3 1CY 7713V9)0d '5)09510 1XX 502 01/09b;.193d/O1L 51)1(091

xv(39 nco1 noold3 SteR3 5c? koZ)cdat.?


A(9?)0(101L9

Soacooll

xv3c3nyyj, nkitpdat nkycqjso3 pox nLoNt./..e 5k19r1 FS(

13)(911 5),,odivriloN( 31 pox


`ncryld 1 )o 31

6g

ArHrl-II

'i031(pcyr1? 5)F, 72 1,70x 467-13N(0:11 5/71)1(0d(lX3 31 5)09(,0 VOX (10/9),(


lilkth pox nklchpa.t. pox n-L31?j, pox 5)od11 5ki SzpoXy, pox

.ay3101Lcl 1
3.4.

Mol

MIKOHITIV

.foopyno

nki nkyo

ix

mi

ITINIVOCE

(?.2

3z. pox 5121)1?.x.ionq nvidnod6 1XX nma.zr191)(01L nnzat moripkdY.


001 noln9aL9D.xxa-, pox no9l,..nr412-x 91.97-4;49a clOI `99(391:99a

59orlia131
X1XX A01

170X 'AV317)X.A.70A10 AC91

pox )2(3313 x90 r.),k.3y9 `mlnzlol zx 1L 1MX 5731c10)J./.7itq M01. nnza.c. nmpo2nolts) C/01 .5()3,(11)74 non9dx
31 500U.,(1t A? 510 7010701 013A3L3 U.13 X1.1L3 59cl2L 5191 xxn JoLcool tt.g mInzaz. Son37-17,4:od,U.q -ztq)
'63x.FN coanip 91(191 U.1 U.X1y193J ao.o iciinoz.sm?
nep.A. wi (1.179ui izx 5on3rize.a.lzd7 3 326)1
vox io76oD A9,37-19D5.0..Thx0R 3,,
.2T19Dti.0ldx a II T 5(?(321
njdns oidpos 59thc 31.
y umpunoas w ZI 1103A al /sod AV,)3A 31 pv iiX M)d(O3 :a 117 1.11)211
LI ,clz.zc
c;22.972 v :a ,drzc. ti-19r "Ill

www.dacoromanica.ro

30

SCRISOAREA DE DEDICATIE

6-7

scrierea mea; i totodata Incurajat fiind, ma voi apuca 0 de Intreaga munca


urmatoare 0 cu bucurie voi pa0 la descrierea celorlalte fapte, apuc1ndu-ma
numai sa-mi adun informatii multe din cele ce-mi sint foarte necesare 0
5

necunoscute, din care cauza rn-am i oprit Oda aici cu Intreaga scriere.
7. Iar daca scrierea mea 10 va 'Area fiind cu mult In urma faptelor tale
0 nu va ajunge la maretia acestora, ceea ce neaparat trebuie sa fie aa, 0
cartulia se va fi aflat netrebnica, atunci 0 eu, Inchinaciune aducIndu-ti din
departare si hotarindu-ma pentru tacere, voi lam altora sarcina istoriei,
care slut cu mult mai destoinici ca mine la astfel de lucrari.

2 dupci fapte adaugd pe care cu ajutorul lui Dumnezeu le vei mai fi silvirit B 11
scriere A: omite B.

4 din care

www.dacoromanica.ro

SCRIS. 6-7

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

31

rcpc'cecov c irci.8EcEcv Tc7.)v 4H.teTepcov AOycov, xcc . ap.cc accfliSovreg TcpOg OXov TO), kEijc

ecyc73vcc Caco8ucr6p.e0oc xcd veTec xcepFcc rcpOg Tck AGM& Taiv gpycov xwpirrollev, nue61.Levot Siq p.6v0v xo et. iroAAck Tc7P., cscpapoc ecvocyxccitov xcd Ocyvooup.kvcov i5T3T 80 &

xai kg .3eiipo rv 2criv Euyypcccpilv ecv7IpTilacv.


7. El. E yonzatv Ot 4,viTepoL A6yor. TcoXX67) 'CZ-6V CSEW gpycov Ov Teg xocToc8e6aTepoc xcd. Tcp Og TO plys.Oog Toirrcov cUx ecxvoil..tevot, 8 ram( TcccOztv ccirroUg ricv&yx-q,
TO Te 1343Af.ov (.1)g Ccxpe-Cov dcrco3oxy.ccotri TVAXOCTITCC & /ad ockOg no" (Sc.,Oev Tcposxuv.hcrocg xed accorcilv Occs7cccaCclievog, iTkpocg nocpoczcopirco -rijg izTopiccg, rcoAX(.7.)
Ta Tococi5Toc

&ci5 Pekriocrt.

2 post xokooi.t.6, ad 6,1 MAI .3v:a am Trmrpgetou B 113-4


oin Bil 9 PEATkoat. AB: PeATEoaLv m.

www.dacoromanica.ro

8E,' &

6.v)IpTilaccp.ev A:

CARTEA INTII DIN LUCRAREA ISTORICA. A LUI CRITOBUL

ACEASTA CUPRINDE INCEPUTUL DOMNIEI PREA MARELUI IMPARAT MAIIOMED CUM A LUAT DOMNIA, I FAPTELE I ISPRAVILE LUI SI ZIDIREA
UNEI CETATI NOUA LA TARMUL BOSFORULI I SI RAZBOIUL IN CONTRA
CONSTANTINOPOLULUI SI CUCERIREA ACESTUIA: UN RASTIMP DE TREI AN I

Prefala

10

1, 1. Critobul insularul, conducator intre Imbrioti,


a
a

scris aceasta scriere, crezind c e bine ca lucruri, atit

de mari si de minunate, intimplate in timpurile noastre, sa nu ramind neauzite,


ci descriindu-le s le transmit generatiilor viitoare, incit fapte viteze si vrednice de istorisit i intru nimic mai prejos de cele din antichitate sa nu dispara
dintre oameni, acoperite fiind de vreme, i nici urmasii de mai tirziu sa nu

poata raminea pagubill de lucruri foarte mari, neavind parte de o istorie


si o invaiatura ca aceasta, pe de alt parte si cei ce le-au Infaptuit sa aiba
15

20

95

pentru timpul de mai tirziu de pe urma acestei scrieri istorice si din aratarea
faptelor un monument prea frumos de barbatia i vitejia lor.
2. Dar am crezut c trebuia sa scriu neaparat aceasta istorie de acuma
si din urmatoarea cauzrt: Faptele cele vechi fiind foarte de demult i foarte
mari, oamenii le acceptd oarecum greu si abia de le mai ascultd careva, ca
si cum ar fi imbatrinite de vreme i greu de crezut ; sau fiind prea mult
obisnuite in amintirea fiecaruia, nu sint bagate in seamrt; caci te saturi de
tot ce e prea mult i saturarea aduce dezgust. Evenimentele de acum insa
fiind noi si actuale, le accepti usor, ca fiind si stiute, i te leaga prin actualitatea lor si-ti mai store i admiratia ; i cu atit mai mult, cu cit sint mai interesante intr-adevar si de crezut prin faptul c slut lamurite i cunoscute ; si
oamenii de cele mai multe ori se bucurd de fapte mai noi, dorind mai mult

sa se tina de acestea.
3. De aceea, i pentru alte pricini ca acestea, mi s-a pdrut lamurit ca
aceastd scriere este de neaparata trebuinp. Caci fapte man

www.dacoromanica.ro

i minunate s-au

KPITOBOTAOT
ETITPACIHE I/TOPIQN IIPOTH
HEPIEXEI HAE APXHN THE BAEIAEIAE MEXEMETI MErIETOT ATTORPATOPOE KAI HAPOLON EIE ATTHN, EPrA KAI IIPAIF,EIE ATTOT, TEIXIEMON
TE TOT EN BOEHOPP NEOT OPOTPIOT, HOAEMON TE TH E EON ETANTINOT
HOAEDE KAI AAOEIN TATTHE XPONOT HAHOOE ETH TPIA

1, 1. KpE.T6PouAo4 6 vlat.dyri];, TA rcp6.)-ra x6ix 'Igiptto-riLv, rv uyypapip


Tipo3e Euv6ypo4e, 8c.xsucc)cra; p Tcpa-roc oUrco ti.sylAcc xx 0-xup.occrra i<p' -1/4.65v
yeyoverra p.elvoa Avilxouccra, &AAA uyypocvo; Tcapx3oi5vat Tat; p..s0' 1);.2.3c; yeveaZg,
[Liyre gpyoc yevvIZA Te xx d. gtacp-hylra xxi. Tc7.p.s TrxXxl.Co'v Astarcip.s:vx 1113evO;
Avepckccov dcpxyccre.sil, djr o yeyovOre; g; tIcsrE.-pov

xpOwp xcaucpaivra 1

Tti.1

At./..oLkaavre; [aro pr.a; -re xx ii,x0haecoc, xod Ot TariTa


86 7cplavre; gzcocri. TL [LWI V.EZCA) xIAXtcrrov eic TOV ITZLTCC p Ov ov T.7); acpc-ov ocUrc73v
c'xv3peia; xod &pet-7N ix Tijo-3z T.71; 1.)yypczcp5 i; xcd
TiLv gpytov doroaziEect);.
2. 'E86xet. 36 [Lot xcd 8r3c T63e o illxtcrra avayxcda etvat -1)3z j v3v uyypoccpiy
Tec ()Iv yap 7caAca& TE:w epycov, ITp.scrora.ros OvTOC xod plytara, 3uarrapi3txr1 ITS);
gcrrt xod i; rixoip gpZETCCL 1.1.6r4, Tc7) zp6vcp (Lcurep yr)piaxovra xod 3taracrroli.eva,
[..111LaTCC

'ti[J.l.COOZZEN), Totcdrrl;

ij 'rep ye TcoAXCp Tij; p.v-ht.t.1;

10

TO:

15

uvE.-Otcrti.(7,3 xat XaracppoTou. lrFcv y3cp TO 7cAsovd,cov

6; xOpov
x6pog 36 cil3f,av pIpv -cci 31 vi5v xcavc -re Ovrcc xcd Tcpocrexii, xod
()c ric'opt.p.a eU7rapc3exTec Te Lt. xai. xx-rizerca xcd eo; npocrex-7) [faXXov Oau[Lercxat Tocram) p.F0aov Ocycp xod p..500,-)v xppvr
j xcd rip niartv gX01)TOL
1-(7) 6Cqd xoci yvcop:licp, xoapOvrcov Te Tc7.)v Av9p:foTrcov, 4.); TA MOW TOT.; xama-

20

T6pot.c Tc.7.)v gpycov xai. To&rot.; p..50aov iOz....A6v-rcov grrecrOat..

3. Ata. Tai.5-ra 6 xcd trepa TOLOOTOC AvayxaEa [Lot xxrecpc'orri etvat. ij3e. I) guyypacp43. gpya TE yap a"? (Lsy&Ac xd 0-auliaar& iv Toi.; v5v xxtpot; xxl TA3F. grcp1x07),
6 Tpta addit in marg. A II 21 Toao6ry v.EIXAov Ocry m: Toao5To
24 cruyypaph A: uyypacpii m.
3

c. 348

www.dacoromanica.ro

,OO,Ao,..

Ocro A (I

25

34

10

P1IEFATA

1,

2, 4

fricut si acestea din timpurile de acum, ca i In antichitate la eleni si la barbari si la romani Inca ; i fac mare aratare de barbatie si vitejia bdrbatilor
prea straluciti ; i s-a pus copal celei mai mari si mai vechi imparatii, din cite
stim, a romeilor 1, intr-o lupta nu de lunga durata. i a fost aceasta o
pornire mare Intru toate i o schimbare a unei stari de lucruri de cea mai
mare insemndtate.
4. i le descriu toate, cum s-au intimplat Intocmai, potrivind cuvintele
cu faptele i faptele nedeslipindu-le de loc de timpul lor ; i ordinea ce era,
si la persoane i la imprejurari, pastrind-o cumsecade, i adevarul punindu-1

mai presus de toate.


2, 1.. Evenimentele dinaintea noastra si toate cite se tin, in
timpurile de mai demult, de acest neam, sau faptele minude full
nate de vitejie cite le-au sAvirsit dupil vremuri imparatii
(sultanii), coboritori din ei intr-un sir neintrerupt pind la noi, si rdzboaiele ce leau purtat, i biruintele ce le-au cistigat, prin care, cu timpul ce trecea, au micsorat putin cite putin marea Imparatie a romeilor (bizantinilor) 2 si au adus-o
Subiectul scrierii

15

20

25

in asa stare, ping. ce au cucerit-o Intreaga si au desfiintat-o cu desavirsire,


unele ca acestea au fost spuse de multi inaintea noastra ; i deocamdatd nu
este intentia noastrA sa tratam despre aceasta, i nici nu este subiectul scrierii
de fata, ci despre aceasta, daca va da Dumnezeu, voi scrie mai tirziu in alte
carti, alcatuind o lucrare anume, in care voi povesti exact si in ordine cronologica i despre fapte i despre cei ce le-au savirsit cu bine.
2. Cgci, daca multi au vorbit despre acestea, n-au scris insd istoria bine
si in ordine cronologicA, precum trebuia, ci dup cum le-a venit in cap, fie
dupd parerea lor subiectivA, fie dup cum s-a intimplat sa-si aduca aminte,
sau dupa cum aveau cunostinta de evenimentele descrise ; sa descrie Irma

in mod exact, n-au prea avut grija.


3. Prin urmare, nu acestea vor fi subiectul scrierii noastre de faVa, ci
numai descrierea i povestirea, pentru generatiile viitoare, a faptelor marelui
30

imparat de acum Mehemet, care sint cele mai mar* si neintrecute de cele
din timpurile de mai inainte, spre a le pune astfel inainte drept pilda i nazuint, prea frumoasa pentru cei ce tind spre ele i dau dovadg. de un suflet
barbatesc.

4. Caci acesta a intrecut pe imparatii dinaintea lui nu numai pe cei ai


35

altor neamuri, ci i pe cei din neamul sau, si In virtute i barbatie si in stra1 Adica' bizantinii care Ii considerau Imp6r5tia ca o continuare a imperiului roman.
2 Cf. cu Laonic Chalcocondil, in rornineste de V. Grecu, p. 28,6: e cum statul elenilor
cu fncetul s-a peabusit, ruinat de turd .

www.dacoromanica.ro

I 61

1010

01

4Z

vox '51ochoddrd 117D0da R pox `Sloporkod, Auls-IA.371


Skl3chp pox 51033d2o? (\col Aco1sp1D3ArdslaL3 'AcodAlo /..XC)/0 31

,Q13R92Lp n3119X3dm.f.

k0yA3l7ox k1931371

ttf..R

(I.17,01q93(31.1. M2 'A37191 X90 A?

170X

539k9X 31

A(01 cAC9370T1(9cla

E!.

92

V2I7-II

Ipkyxa

A01700011. A2

470.0130kTi

irli aawolivw 7V

:7111101I110 VININOG

6C(01L 6A0dX -3y0a10110X

h AC9111= A3A0.41

U.1911371

U.1570 170X 7013TI

te.yod M913011).70d2L 90 M01 .AC0IA9X(11

mrtopdd

I&

ra...ontTorx

01363,4 '5C0d7600

50?

57ozappod= pox 5701 570d7ZX

52.01

A(1)C,09 170X

g
`Snorq.X.

nc01ro,o1L.

771

Tj,
Itt,

ATri A90

moir,tm )pl)ox Sctodllox

`rooDkrkiz pox Sxmin

rvira.

At/cI AkA3Ti0A).1.A.

5ncok)(fi
odu norrit;. pox r.09
51(37.Tri ncoriff.

A)q)oda/

Scoi

.t?

riZo2m2
pox

707)0AA3A.

'AO(req31.C? ,12 M2 A[f.1

519

31

c10-1.

flO).9

97-Ichon

nol

50.2407dp0d11

721371

A01973.\(21 AO.k.50( .50&371col0w.

lo .`a ncon33x?

7099

non9dX 5o1no1oc3aL v..xx ncidxvri

com,9

SrtonodX

734 32nol rtol

13X3Dod lorL37-191)oi7ox 513)0D)od

.c.

pox Sc-CoriToal. Soo Oat? Mr)370TIM,L Ak1(70).371 AD,..XChp (m1

`),,o1Dxr1coo.c,
M9.1.

5? 3291 `n0,loo.kle.1)ox Sc93


01A709(7d73X3 009702L 7,70X Aoyizo-rox `5(7/3x3.1.
t/A solcoolol 570y)(02L aa uo1kd2,3 odal.
pox
91
cto
92Lox.0
`morIG.
tvrrIGI. !.-q
Aydrai.
1d3 iwylratol 'Dmn3,1 (-,1c)
SkDr,todru.

31

A729C01932L702.?

'VOX

rep?

(Lyn MIA .5(467od.A.A.rq

'AvriosplAct

AzyJR1

0d1XXAl M91 31

7
31

?a cy.

Sk-ticr,m/

re.,

'Aod31D9

A?71

non,

M91 31 Scovox AQ,Apio.k.d.2332.1?

MO-177/1)677(31L

rco?

loxyom. 1d3u. Acol9o1 'AiDsoxfpd13


Asoy:

`501A9212

`ol.A30?Aq x

91 notmod.riq

51s.i k.rirprai

It

Ao.km .&x,p11&ocicb3
Anox90 (Jo ld3aL Anictol 9 S0A.9(

As,.?

Ski

5l0yi9

A?

cto

91

5.1orcE3lE3

Scodldx-p 531A7ooknrinq M01

lon37-1)?DkazIn `eoopilorldloodat.

370X 50.) 732,3 Atf.1

Ski

70inwi

OT

3/

r19x,

)ei-ox

M1

AsvkaL? 51019so

Acoi ACO.npri.bodu

t4.

2clo

xu..)ox

570d337.1.

Scovox

91 Anoxo2
'n0X13

03

Ski

5,o33dIdsoo

5corci.ozd

m.A.d3 'C0319T13X3IAT T.I.D11?-11

Acoz.coo `solAol.c.pysoi7ox 5)321

sprikrirri 31 p0X

Aolnopoi,

5?

chEa

3a,

AO.L.CYlyy)pt

so1,A9

pox

,cop

5co3.c.9

1L01 Ann

lx)x Aso37132k-ri AI,.y0cjc332/.9

51o/i3s41kthf

51o1 51oAFInodpo

,031-1

n0vp13T1

5ioi

9d2L

5v-rit; `A3riullodloat.

lsox Stanr1) AsopcJ2Af

)21.c-po

5o12o 90 Aonori moa, Acovo 5901 odL

!,-non?.4. cbmcm 513141D)od

risox a

Al..13chp pox Asopc3RA/o

`nolp rcop la

pox

pox ArIALt_t?oda..o pox

sup A.? thyyoa y ut .21ew Ilds.t.ly? 9 9/2/D 20].DMX70MX 17fl ,p1 ui II 91 9/21D 3J...op Aod pv
nuv2u 'vpunaas spun ui 07 "^307^q :V ^rD30M V "oas Ilnuvw Eg 6nox90 fT)

IVIOX90 (10 :V"

,
E

tidssoddllq

707-1970290219

79nonpothou,r; 531A7,0odu

59o1 x?

nyrir;. 'Ann

MDT()

MI

.J3 soowowi `sapcpu000'eu I

`L

.9

www.dacoromanica.ro

93

PREFATA

36

I 3, 1-5

tegie si in noroc si in stiinta rdzboiului, asa de mult, pe cit de mult imparatii


din neamul au au intrecut prin aceste calitati pe inaintasii si contemporanii lor.

Scuza ca descrie prii.


busirea neamului sau
b

3, 1. Si-i rog foarte mult si pe cei de acum, si pe cei de


mai tirziu, daca vor da cumva peste aceasta scriere a mea,
s nu-mi faca o villa de nerozie sau de rautate, ca, in loc

sa jelesc impreuna asupra nenorocirilor noastre si s ma simt apasat de


prdbusirea neamului nostru, am preferat s5 descriu si sa dau in vileag si in
vazul tuturora suferintele noastre, cind as fi trebuit mai degraba sa le acopar

pe cit e cu putinta si sa nu le aduc de loc in fata multimii.


10

2. Caci mai intii nu spre a-i face vina neamului meu si nici spre a-I vorbi

de rau sau a-mi bate joc de ale noastre, am fost impins la aceasta scriere;
departe e acest gind si de aceasta lucrare istorica si de scopul ce-1 urmaresc,

ba chiar si de felul meu de a fi; nu sint eu doar atit de nesimtitor si de


15

20

25

30

inacrit la suflet, inclt In fata nenorocirilor ce s-au petrecut, in loc sa incerc


mai degraba un simtamint de compdtimire, sa am dorinta de a ridica mereu
invinuiri si de a le arunca asupra neamului.
3. Si apoi nici nu sint asa de naiv si lipsit de judecata si cu totul strain
de firea asezarilor politice omenesti, Incit sa nu stim soarta lor schimbatoare,

cit de nestatornica si nesigura este si far nici o regula; ci, data fiind o
inclinare atit de mare a lucrurilor omenesti spre rasturnari si schimbari si,
data fiind slabiciunea comuna firii omenesti, sa cer numai de la neamul
meu sa aiba o fire sanatoasA si ceva statornic si cu totul neschimbator, ca
si cum s-ar gasi cu totul In afara de toate acestea sau ar fi de o fire superioath' si nicidecum n-ar putea fi la fel cu celelalte si asemenea lor.
4. Caci cine nu stie ca, de cind e lumea, Imparatfile si stapinirile n-au
ra'mas in aceleasi miini si nici nu s-au marginit la un singur popor si un singur neam, ci ca, si cum ar fi mereu ratdcitoare si s-ar muta pretutindeni
din popor in popor si din loc In loc, au trecut si s-au oprit cind la asirieni,
mezi si persi, cind la eleni si romani 1, raminind o bucata de vreme si un
numar de veacuri si netrecind niciodata din nou la aceiasi.
5. Nu e deci nimic de mirare, ea' si acuma se face si se intimpla tot asa

si ca pe romei i-a parasit impratia si norocul si au trecut si s-au mutat


1 Adicd la romanii antici si la bizantini, continuatorii politici ai acelora. Gindul
despre nestatornicia asezrilor politice II intilnim si la Laonic Chalcocondil, in romineste
de V. Grecu, p. 26, 11-20; din Chalcocondil a trecut, probabil si la Pseudosphrantzes:
8 Precum deci impilriltia asirienilor a fost desfiintat de babilonieni, ceea a babilonienilor

de persi, a persilor de macedoneni, a macedonenilor de romani, tot asa 0 a romeilor


a fost desfiintat de otomani . (G. Phrantzes, ed. Bonn), 314, 14-17 (Vz. R. I. Loenertz,
Autour du Chronicon Maius attribu a Georges .Phrantzs, in Miscellanea G. Mercati III
(Studi e Testi 123) p. 273-311.

www.dacoromanica.ro

68

S-

4191

Ifli

:111110111:1D VINIVOli

VOX

A9)1 moxI713102L. nxidnavri? vepd3c33act`013

(41

AC9179 31 110X 1XIX

's

V31-II

CIHIVOHIMI 'IV

LS

nopo 10M3X? 5901 Ochl

5col2x, 5non371oA31 5-m19o1 n)orbndx?ap

mrinol.nocholl 2 3 5901 31 MIA 5901 31

301 lLi Liozdaq

A0d3199 3101/ 5nonrioD3nq

(;)(l003X

(00139'?.0X)OX 1)0(10)0.)01)0X 'ACOTIff 13 311;71

Awl713k71 Amdk1x3d)p

nol

531A901)00M1 51)01 51)0d31371t; 51)0].A.xdILOX)0X 31fp71 tic2 51)oi

`51)0dOcbTiq x()3711f.d1t0d)1 M3(1)2(3.A.)0A)? 31 p0X

5C9d3(1)0(1)

5non?). lon371stodrfEj

M3932L7I0ILX3 pox ni3c3ritploi2

Siol

1)1 oc43xl0 `);oxIox Ao?R n.131aLc000xAq Acocool-ri 5? m-rbonct2 pox TyrboRkri

510ocolz.

xd0cloo9 -Aziaplorx

pI

nolcodil

319()

Xcto

cbpA.,

)oni1 Iwitooldmi. Ma. 13nA. ,2c10 pL?

A1(1)7I.311

301

5m000x M32L13 31 p0X 1)0d99)01R )?/. )0d31371L(. 5?

ox Ski

5Loctothou 531o7il)oci2t pox

5906 .0-titp
5101

oio

X90

top 51oxxx

21eop

chpl

n01

ILIC

fol.

non37113xod2L `901/0X9

5137 101kly10410 1XIX 106(111.

A13)000ACID cncocoo-ri

cb3.

.A371k0740d0L Cqs302L d70). 01(101

pox

re(10

1f2 1)0X

OT

901

31.1)(2

5ocia
Anthdicioda A-i3vo?

`AkT1(2111

AL(s.1

Arriolk1lox

1)ox n131n.E.-pd33.c Cbi -13n?J.

m1132.1.ax 4R90 5(1)1cy) 5130.93

14.

5(2393dX)012 10d107112 1)0X M91 t1(91'931.0)(30&10

5(0y0 '501X3 5(2 3471 5)p/ M-91901 110,9213 5)0X91 31 pox '5)2xody)1371 34)-1

A(91)?TI.A.X(3)1

93, n01lo1D),2

Int

nopod?d)o pox `Aoyvric,00p

Nop

U.1coo.o01

((91'1"11)0d31. 1XX 5101 OX 510,0 5101 5(93996 ls:noritp.Locosishp Tdloo.f.

590A?J. A131k)
Al9W2q1(0021.

5u

-9

pox

5ki

oi

53).A.9

5019,

izx

31

11C093(3

(4.

1371rk1 Al3y-opfEjr 51oa.

thp.A.

no

qi.OD33yx ,-rop

'n3zio

502

5co3D9d) pox

31

ci019 n1coon9A.3).

137p

tj3d1013T1 37,k

1,10X

iOnX)1/0

rtonyri 901 n0d313-rit;

norboRk-ri

AZ (1)13

A(91901

non?-riznq

-?dorict

oa

510-rop,

el3M37.13 1IL? A(21 )0 `11(91(1

5C2 )2A3T1(211)0X11.

noXr_tAraz.

1.siDcalq

31 )0X A07179r19 pox 5cny9 `n01ttn3xf 5rn

59no1133dx Soma,

5kXdp ,290 5(-0)(0

dprif ra.no

9T

pox 3

31

1)0X

'1021.0)4)&39 TA-

,g90

1113

Ski

&two? knop, pox 5nouol


nnn

X A(02L01

5no3dnaciv,
pox 5nojvricod., `i Tioox 5ritodlrx

`U.J.D?1c3321.

pox 5no2tphi -pox `54o.oci?ll nnn ?R 513 5rAIma


31 pox 5n0R91d32z. nminriA? co-haz? rItoospid 31

5103311D7od

13A3A. 31 1,XX 1340 -31d311.

pox

ATri

523

3.3..oaquo

pt.?

moi

1)OX

`Aiswou pox

9g

mo1.210

r2.9xkli3d

t\gc,10 non3ol noLoxyriorc. rox Artn /01 (1(019)03 3)09Xc32 31

5noporimd., nv-1

11.i.

9 lon371c1oddvd

-JD

AGIch? pcx th.i. &Law, `Ai3anyolc/o Soda 5nod?L?

ponU.dlol a.

v.

soo!uov1 "oret[D

i oz o

sozu.xqdopns `sozwedqd) pa '(uuoa

www.dacoromanica.ro

1,8

't

38

URCAREA PE TRON

3, 6 4, 2

la altii, dup5. cum de la altii au venit la ei, imparatiile i norocul pastrindu-si


pretutindeni firea i rinduiala lor particulara.
5

6. Prin urmare, cum as putea pe buna dreptate sa-mi ingadui sa ridic


Invinuiri impotriva neamului meu, ca n-a fost in stare sa mentina mereu
situatia fericita i sa-si pastreze domnia i norocul neclintite?
7. Daca unii din cei ce au avut in anumite timpuri grijd de conducerea
statului, nevrednici fiind din fire, s-au ardtat rai la stapinire i n-au condus

le

statul, cum trebuia, aceasta nu este vina neamului, ci a acelora care s-au folosit de situatiile lor politice in mod eau, i asa cum nu trebuie ; i e cu dreptate, ca numai pe acestia sa-i tragem la raspundere 0 nu s invinuim neamul ;
precum e cu dreptate ca pe cei vrednici sa-i laudam i faptele lor sa le admiram In tot chipul si sa le cinstim, iar nu din cauza slabiciunii i rAutatii

15

20

unora, sa-i lipsim pe cei buni de lauda i rasplata virtutii lor. Caci n-ar fi
cu dreptate.
8. De acest fapt deci dindu-si seama i Iosif Evreul, ca unul ce este
iubitor de adevar i observa bine trebile publice, gdseste In cartea sa despre
cucerirea Ierusalimului cuvinte de lauda pentru norocul i vrednicia romanilor i, potrivit adevarului, Ii ridica in slava In istoria sa, face insa. imputari
acelora din neamul sdu, care s-au aratat rai, ei-i scuteste de orice dojana.
pe cei ce n-au facut nimanui nici o nedreptate ; aceasta o vom face si noi

In tot chipul si nu dosim de loc nimica, ci intru toate pastram ce se


s trecem la subiectul

cuvine i adevarul. Dar destul despre acestea i

ce ne-am propus.

26

30

Urearea pe tron

4, 1. Cind a fost anul de la Inceputul lumii 6959, a Ince-

tat din viata imparatul Murad, traind 52 de ani de toti


i imparat fiind 31 de ani 1, un bhrbat destoinic in
toate i marinimos, dar foarte talentat si in arta militara
Si savirsind in viata lui lucruri viteze i minunate, precum insesi faptele
lui stau marturie, coboritor fiind din neamul prea stralucit al otomanilor,
a

lui Mahomed al
II-lea (1451)

al saselea in rind, 2, ales dintre cei alesi.

2. Acestia se trag din neamul stravechi al Ahemenizilor i Persizilor,


din neamul cdrora 10 au obirsia toti imparatii persilor ; caci erau i alte nea1 Cf. Ducas, Istoria turco-bizantinci, ed. V. Grecu, cap. XXXIII, 6-8; Laonic Chalcocondil, In romineste de V. Grecu, p. 218,34 urm.; G. Sphrantzes, In Migne,
vol. 156, col. 1053 A (G. Phrantzes, ed. Papadopulos, 210,19).
2 Osman, mort 1326; Orchan, 1362 ; Murad I, 1389; Baiazid I Fulgerul, 1403;

Mahomed I, 1421 si Murad al II-lea 1451 ; ceilalti doi urmasi ai lui Baiazid, anume Soliman
(1402-1410) si Musa (1411-1413) sint trecuti cu vederea, intrucit i Mahomed I

domnea In uncle parti din Asia; apoi Mahomed I era bunicul noului sultan si Soliman
Musa erau niste riizvrtiti fat de acela.

www.dacoromanica.ro

't

'S

:rmaoinip

mlym

1)ox `Dopkth9X701.3-r1 d32Lom

vaq-II

VINNOU Ifl'I CIRIVOIIVW 'IV

68

5? '5901901 noXxaroon /41. maigl

31 x

mD9c1)

to .1o1Mlodk1

-9 5(011

A11939

AC,10

5c0poxIR 5n0A91. 1/0X O).k `Al3d 5C2 licri 5o1nT0knn2 ig 70

Tilf.

pax rk.okdki

5(101(91 A13X0z1mt A1I.1 roop0TI1J0K3

0,1df

&Lica.

pax

nUs...1.

tkX91 ra.00 -

!noInslopinad

?g 53M1

510d.1ox 510321 M01

A?

IL AC913771,707d

17J1.011L? 4531(1(10

0XOT1 IL 7'9d

5(03.096 1010DX 191C)A9)l3.A. id= ..Atf,..1 (l,!-Xd .pox 5101 Aunorilooda.r., xclo 53 &on `01Ar0l.f.dX9
x(-,10 11.0.9 01(101 n01 5noA9/ `)arlk:-cl-n-rho Tyvp AC91 5C910DX 31 110X 5C? X20 132? X d
M9A37-1

5101

1L

550

.A19107111pd

1,10X

AOIVX32 5(101\911

,,,o399rp 10Cyf kr1 001

5(10A9A.

klmc -

pox 5cto1 5clowo.lop voza.c? 1/0X 101 M91901 101d X? 501A7011. nolLodl
COM A13)/211 31 pox `ro3-r1Dox pox Lfcri
)FIR 1Ak M03A3 AZ371(1054 31 17:9( AX/XX)X
31902L70 Al3d A.)9.x.90? 5rioI9o1 AC91 M-99191L? IsTX AC01 Amy03? 5ki .5kladx) ,vor2
d331.09

`A.13do.A.

OT

-evynoxIR

olnoI

-8

AnA301 vox

502ADTI, 9 501)odda,

10)orik.odzi. 5(troox `Aml,01(1)? 13A11031?

kX91 A

A?

01(10t)

'VOX

AC2

noporiod,

91

31. noxI,u3odz.t.

pox nIf.1 fool3orpo2 .531no)mi) pom 1 M9.190

ll3T1 `51X39

irop
M91 32
Og

tv9&Tr113)todal. -7con1c,9X?

I 501ax

617

A311

Ac10

13X(f.1913A? AC01

OLIO

5)o.oIi..

XL

dt!.eLT

Iffle(011. 1761011
1.)a

eviDnoc)
5VA3A-c13

,ctlo p.

`tal

/01A0XL,L1A33.1

loyx7p,

n01 nollo.Lodarrbo.(

32 01 a ctoaialrkvalc

M0A31. 30 AC01

nans

-JD

VOX

pox

n9i

5),ach,?

11C7X

pox A9100.xk1A3a.f.

no33 5kL)pdolv 9

eq, pax lolnox)old1 'T


19 5olzmpx1A.G.2,)ad pox

110X `)?2,970T1(1)CLO, C2 31LD d

500A9A. m-2

1.5:nod

k -nichor]

'Amoorktozy, 5017(3 '5919)o

A3A.93 AC0

C:1311

MOD

'V

noA.

513y1Dxd

^1.3m=q o7cIuds ^n^ V

8Z ^,231Dd311

Bmr.'au

092

513)oc2.t. `3X)12)0

(11,
II

19/011.

'Acodo9,00.3-(1
1 no typy) 5on3-r1-1.-32-11LT 1d 10170AA31

7 0 1012.

1VIdop2L.

50191c/3:2 A?

A0110AAR

5kXdx,

Soda/. 5101 51o3Domom? 32. pox `51o3y1X.olmq? pax iolci3x31

'593y

91

pax cbl

5omooinii cloaLodl `A3T1014101L kTi A32 10A311/2031901L11 oi.. `rkm.opdxli.

5137-1(?:

5101

AC91 A? hi- 13A9il


cbdt.syx 5c90...voxlth `13,63xaq Doi3i2frovx
31
M91
M0213A9
1311reoa2q
9 2 pax
'Acoviox 5cloi
92kr1 51019xkx10.

pOX Af...1.3d10

A(01A9(oocb

19Z31.

Arl

5k
(b1 Ski 5(030mvp 1-yrukid 1
65(1,-)R19

II

niD23
531A102L

9.1 13(31702q

ul

pox 4no2.1.3.od3H
01,Aolt!..3.1ox Ar.04. nTri dTA. If.2 pox

ncorarilxXv,

II

31.

SZ 5^311';)Y132111.? 'All

`sEona .pa `rmaJO IIIXXX 8 t so0luovi `sapCpuopooreto


'103 890I V '110) 'sazitredqd -pa `soindovead

"9.d 91

www.dacoromanica.ro

J `ZT7I i

'(6I

5^3y17;3"-'3

'D `sazwunids

gg

URCAREA PE TRON

40

I 4, 2-4

muri de ale persilor, precum istoriseste Herodot1, dar de jos si de rind; numai
acestea au fost neamuri alese de imparati, avindu-si din vechime obirsia de

la Ahemenes si Perseus. Iar acesti doi erau eleni, coboritori din Danaos i
Lincheus 2, care dintru inceput fiind egipteni din orasul Chemis, asezat linga
o balta 3, s-au mutat in Elada. In timpurile de mai tirziu, urmasii acestora,
i Ahemenizi i Persizi, dupd Imprejurari In vremuri grele, trecind in Asia,
si-au asezat domnia in Persia si, acestia murind, au lsat tarii neamul
i

numele.

3. Murad, precum am spus, savirsindu-se din viata, domnia a luat-o


10

feciorul au Mehemet, al saptelea in rind, in virsta fiind de 20 ani; i


a fost chemat din Asia, pentru ca acolo Ii aliea domnia ce i-o daduse
tatal sau 4.
4. Atuncea i puterea dumnezeiasca, de indata si in chip neasteptat,
a aratat unele semne neobisnuite i minunate, precum s-au IntImplat si la

16

20

nasterea lui, tot asa si la urcarea lui pe tron: cutremure neobisnuite


si ciudate i zguduiri de pamint
i semne ceresti, tunete i trasnete
furtuni i fulgere Infricosatoare ; i s-a vdzut o lumina stralucitoare i multe semne, precum Ii place Dumnezeirii sd prevesteascd deseori,
cind se intimpla prefaceri i schimbari mari in lume; i profetii ce
poarta pe Dumnezeu IntrInii, i ghicitorii i prezicatorii multele tilcuiau

si au prevazut viitorul i aratau totodata, ca norocul i virtutea noului


Imparat va fi mai presus de toate i ea domnia lui va fi cea mai
mare Intru toate i va intrece pe told Imparatii dinaintea lui si se
va deosebi nesfirsit de mult de ei in slava si bogatie, in putere ci
26

fapte mari 5.
Herodot, I 126.
2 Ahemenes era considerat str5bun al imparatilor persi din dinastia Ahemenizilor
care si-au Inceput domnia cu Cyrus (550-529). Critobul spre a da eroului sau, sultanul
2

Mahomed al II-lea, o origine si mai veche si mai strillucit, II pune pe Ahemenes in legatura

cu Perseu, erou legendar din mitologia antica greceasca, fecior al lui Zeus, iar dup
mama str5bun al miticului Danaos, tat51 celor 50 de Danaide, dintre care una singura,

str5buna lui Perseu nu si-a ucis pe barbatul ei Lincheus. LegStura ce-o face Critobul nu
exista In mitologia antica si este numai o Miscocire a istoricului bizantin Intru glorificarea eroului sau.
3 Inexact pentru ca acest oras din Tebaida Egiptului nu era asezat linga vreun lac.
Probabil e o confuzie din cauza unei insule cu acelasi nume.
4 Ducas, X X XIII 3, ne istoriseste In chip amanuntit si impresionant cum s-a tutors
In graba cea mai mare Mahomed din Magnesia la vestea mortii tatalui salt.
5 La Critobul, se prea poate ca toate aceste prevestiri minunate i tilcuirea lor sa
fie numai un loc comun decalcat dup scrieri istorice antice si bizantine, In care se Intilnese nu o data, tinind s Impodobeasca si el istoria eroului sdu cu ceva asemanator. Sintem
Indemnati la o banuiala ca aceasta cu atit mai mult, cu cit aceste semne le reda In termeni
generali, fara sa spuna ceva precis ; nu lipsesc nici urme din literatura hagiografica, de
ex. lumina stralucitoare ce s-a aratat.

www.dacoromanica.ro

't

lova) krq),. `moDc33ll


?2

Ifli

VINDIOCI

fooDrk m-o1

xuadpo?

7on9.11

2o1noXp

ii

53A1110

lollaLcaly

s? (41

r2fyiH,

5oloRodll,

So?

10120

.nt.;.Xcho

53a.n9

53nkuao

01 skXd7q?

IV varl-n

rye?

`13dolD3

`morcuDwd 91 n3cfroxp%)?

,R fooprk

)pxl1or1k2 pox `Taviox 101nr1

nonrilloXy, pox Sco9Dd3ll

911.)?

olop olonxv

lonaryoo:oox pox `5(o,3x.kav

sorriri?x z

x.? 5(9302.t.

Tt

stka, A?

MI 5t/.47-113x13y3

,Aw.okoD3x613-ri 510A9dX ?2 A0d31.0(,) 30 m-019o1 `lono.koinp -11oXy,

31 pox '1ZR1316311

IJOR3A3T1

OHNOHVW

x)1.10x

5-fdodniq

531Afd)012 5?

`0019y, f3 1R79d3ll

AG.1

oi

141 Altadf 0LAIOD1)31)0X 'pox 531A7o.oti.ln3y31 '1o12o noarivamx

5orqA, pox

62L91

1.41. AJO1TICIAMIL? 6)2.

.E solAxaAtin3y3J, 4,2 dmi.y, 'AkthR `co3nothoix 13nfdrboy)odra ea/.1 nx)33.xto.rd


5k1.37.13X3W 9

nolcitoi '591n 50Ti0Rd3 `591(po

SolarrI3anpird ?

fbi 59dlra
recoil

5)010y,

,R Sc1093

3191 pox Fhow.

mAll pox i. `kgc2J-rda d321.1)(2


A)033X11:00d

pox

v.

13x?

.5C,0A0A.3.4.

k Apt III

620d)O2L 0T1913.0 31 thg.

A011)07,13

dT/

ci

Xj

)0:10

)K(031.

10A? '19)09.A.31

1on37iclodod)o3 vox (R 1)0x 10.1.91(07-19kdX


31.1.7

1Al2.

pox

1X0C

pox 51o/nTa

ci

Md332Dp

.noi,i3vofc-J31.E.9
31E?

6DTri

pox loliDlodd 5k1

a.

VOX

re(02L

12L?

At/ca.

11070]:3032L?

non. cto?n

A0191.1.?Ti A?

SctoL odaz.

1Lo pox

A1.07011.

-lord
1,02,D3

noltpo 51oTi.o)od Myyolt

eo19oya.L.

pox

pox

io331zoonn2

olzx -lcoorkpod

5c97,u0V.

gg Dorpcoaddmv;

z
g

v
'y

5171X V

II

Og 31

:V 7P919p tu

II

9T

hz.53dkiDkd 513go0xldcb

31 51o1 19001C(?71 iroD3n31. pox lorip )ol&nole,t2..othou

6).2x,no

513 Altt.1

.5170y0d)013T1 10 32, 5131Ari 31

1,0X 102L0d1103.6,

50-qy AkAp109? 1d32L 2019= &taw- pox `nt.pladf

5o/Tdx

Art tti

?a.

51Xre(012. Al3)2d1060dIL 13Vcb 01 A013.6,

51Z1 51)0193137i M01 AMIC,9193910X 51701T1010/110X 31

FX n0E3

CR

OT

Mitpo

&oa kotp?

(91no

00.11;101. '139lpAA3A.

`Sloptlyt?..

R 5oln9

'Atild)?

Atf.1

590m3 krilpnv,k

512(y.f.)? 1107.

Ski

MOL1O k2t,/.

'notoodcto polnodd 31. pox poanodID/o pox lozaLkx.D pox

pox 5,00D Ao&371;9,39 vox

pox

0i3

1g

1d32L

7.)/^',"/ :ux L'D^31qc331L

.91

i
`s!tutuat(p smEqatu, `scpn uou aa
thi 13)(3 Ei!s -pa) -3 'palim -d gg -u pE
aunb Eivalso u!inuo onuanu! llnqovap plsou assa -.inluappk

www.dacoromanica.ro

JJ

(g

Oa

CONSOLIDAREA DOMNIEI

49

Consolidarea

domniei, pregatiri
pentru lapte mari

5,

5, 1. Ajungind mostenitorul unei lmparatii mari si a


multor averi si devenind stapinul multor arme si domnul

unui mare numar de ostasi si armate, caci doar partea


cea mai mare si mai frumoasa din Asia si Europa o avea
sub mina sa, s-a gindit oh' nu-i sint de ajuns acestea i n-a fost multumit de
ce avea, ci de Indatd a cutreierat In gind intreaga lume i domnia acesteia
o avea In minte i ochii i se indreptau spre Alexandru si la Cezar i la

10

imparatii i cdpitanii asemenea acestora.


2. Caci i firea lui ii ajuta la aceasta bine, fiind energic i repede la
toate ; i sufletul Ii era pe masura unui mare domnitor i imparat ; dar mai
ales il mina la aceasta marea lui intelepciune si faptul c intreaga antichitate
o cunostea foarte bine. Poseda toatd stiinta arabilor i persilor (turcilor) si

15

tot cit a fost tradus din greceste in limba araba si persa (turceasca), adica
scrierile filozofilor peripatetici i stoici, avind de dascali pe cei mai de seama
invatati in astfel de stiinte dintre arabi si persi (turci)
3. Stapinit de acest plan si purtat de aceste ginduri, n-a pus nici o
intirziere in executarea lor, ci de indata ii s-a dedicat cu totul. i mai Intii

90

incheie un tratat de pace cu romeii (bizantinii) i cu impdratul Constantin 2,


dupa aceea si cu domnul Frigiei de sus si al Ciliciei Caraman, socotind
deocamdatd aceasta de folos pentru domnia lui 3.
4. Apoi si-a revazut organizarea intregii impardtii, luind din scurt satrapiile (pasalicurile) tuturor neamurilor de sub mina lui; i pe unii din satrapi

25

(guvernatori) i-a Indepartat, pe a1ii i-a numit din nou, care i s-au parut
ca se disting de altii prin pricepere militara, Intelepciune i indeosebi prin
dreptate ; caci inainte de orice a avut grij ca tara de sub mina lui s fie
administrata cit mai bine si mai cu dreptate.
5. A revazut Si listele i marile unitali ale armatei de cavalerie i infanterie i oastea Intretinutd din vistieria Imp ardteasca 4; i mai ales avea
grija de curtea militara imparateasca si-i sporea numarul; ma gindesc la
7 dupd al do ad Pompeiu si A pe margine
1 Despre dragostea de invdtilturd a lui Mahomed al II-lea, vezi i Cronica amplificatd

a lui Gh. Sphrantzes, Phrantzes, ed. Bonn 93,8 (ed. I.B. Papadopulos, 96,21-97,5):
# si el nu era lipsit de invatatura si era nu putin initiat in arta astrologiei. 1i plAcea sd
citeascd mereu faptele si vietile lui Alexandru Macedon si Octavian Cezar, Constantin

cel Mare, Flaviu si Teodosiu, din Spania, irnpdratul Constantinopolei, cdutind fel si chip
fdicind planuri sa-i intreacd pe toti i granitele impardtiei s i le impingd cit mai
departe s. Vezi si mai jos, nota la V 10, 4.
2 Despre acest tratat de pace vezi pe larg in Ducas, XXXIII 12, ed. V. Grecu, p. 289.
3 Cf. si Laonic Chalcocondil, p. 219,18: si-a pus la cale treburile domniei, dupd
cum credea cd in imprejurdrile de fatd Ii va fi mai de folos .
4 Corpul ienicerilor.

www.dacoromanica.ro

:rffigOInia

'Li

69 -1 5-fiD,oizm
3

M910(01L

'AcoOLO

aTa
xno nkeZoaq

SklopAvri SkXdp 1)ox moyyou. tvri `tvolrikca


3 A011(9117:d1D 31 VOX moi9X0.1.XX. 50A31-19A3A. so1d9x

SolioAodkyx
O-PC,COU

x1Di3y2L 'fox

rlD'ardx 5L 5;9.ov,

()190 4419'01

A391119A3

3X3c1lq 1

MOD/OIL

(17I1c0Hylk.

5k1102d9a A07X3 o3,69 'Aoln


5101 03/ tvLonod 'nsDkoq)l.t. ,\nop Snorp

2f',10

1iOX

nkA1inox2o thi dyr1D.Uoy pox Oci Skin-oz. nkXchp

10X 59d1L A0d2/0131(y,

506 10X 5901 c110X 590A13X3

70(30,73 l'OX 093)0M

n3X2.3 (13 4(9A

513)(19/0

31 pox

-5;10A.kamdi..D

pox

3xia

qo

A311 dy.A. VOX At,..1

1d32.c. ')olmeoli.

oinoi nolkA?

59daL

pox 91

nolcoo

th

A1996 fooDnO1d3Aq `5(oNoox 91 31 Ao1c3L1.1D)od2 Skixpo

Ski

SkXnrill foo13:2 A9x1Xcho

31 ryboD pox 91

lo1m,oaz, )p1

pox .norntunod m1D10711

&col molxyza.c.

Trn323 .5covox

OT

A709101L Alf.1 AcodTdy, VOX moDd311 pox kDo AC91. Aff)&f.)((H., 53


31
VOX M99d311 A7099C9yA, `4093Akrldko3ri
Modfdy,
k M91 91/70 901
pox
31
pox
nolloandm
Ski `Slooix 5170143p= 50A3117,09kdX M9dy,
M99d311 5101

013X9V, chg. 53 A0dX3?

4.

510112101102901/9 31 pox SiothoD

(-ono

-E

wiranol

2 3 Sk-rk20. MoXR pox 510190101 SoA3Tk7c1X

SiorIolloy nzir13290 )op -

gT

Al.p(o(a 12.9 (1-7119(9232 31 ()d170X 51011)0X cA1.01071,10pdaL iC(70 59093 50X9 M91(10117013A1).
VOX 101(9d11. A311 17013921.0 51037071(9c14 VOX

13y1974 t-bnpArlDm0){
pox 6A,o71ochox cbi Ski conw Sz3),ndo 31 pox 5loperom `11m0Xchpaq
M3y31199y olnol 5101 9019/0 (viD)orl)opchi. c50&37i-0k.A.Gt
701131.E.a. 5?

nun:an? Imnoisylont Ski

2 3 01(101

101311
S

3A.,

01 nodoa

5Loto 45kXcho 5/01 31 Acol 0L9 Marcoo

Og

motel), 5r332.Dod1rD cM9X13Aoylth vox 5riloi 671 'M-9100,0x? 5901 3 M917,09131A10 M91
'M-9100d1109 1099 61901 M-10X92? 5031k170d19 31 VOX 131qM1 M3d$1o1R mo1 moyyr,
170X Attf.11 VOX

U.A9D01zone aokyTrl?

VOX 701/019170X12

10191dr,

dxa pox olnol odu.


A1097011

Aftti ,th9 Cb19/0

M91

norm

(101 502

`Micoo

A10Cd'f -11c0DismoIR

ila,c

-9

59o1 SnoLovoi)ox 1/0X 5X)1 513701 M91 M9170119317061.0 '39701(n3


91 31 n9xlat.x.1 )3.1139 pox A9x11.1x2L9 5901 31 st? 201 nornoDq (-m3317121 .5no9Tioth3d1
pox

.0-nop-t1

ppo

px

7.

k Aftti A013y1914 Atp(9/0

7sod

Amt.??

'ppo

ovo w

II

Ti

7e1

:w

AkdXou)p

50R11A0thb 0.12.3102L? 5kV(OIL

ncodXorp vadns oldyas

A.4:

:V ,1371 17n w II 6 lrx


5no31n-loll V 111 JIM!.2 '9/31/72 w x
y ppv u? II0W2nul TT la gI Amddy, V E"Z; Inw- :V noi1

,
-JD

II

.9 saziuonidopnasd `saziuumId)
`suona iiiXXX .n
soomovq `sapcpuopooretip II `T

.pa) uuog .(E6 ONA P.IJUI10 A OIc


E
'JD

VOX

*P0

Eyi `(sopiodoWod '96

www.dacoromanica.ro

513 121.3

;sod
d3,1

zdc;-q

.iAL

'96IF,

9g

44

10

15

20

CONSOLIDAREA DOMNIEI

I 5, 6-6, 2

acei tineri ostasi pedestri proveniti din robi eliberati, pe care Ii are in jurul
sdu i pe care in limba lor ii numesc in mod obisnuit ieniceri 1 , cuvint ce
inseamna ostas din unitatea noua, stiind bine ca asa ii consolideaza tronul
intareste nu numai paza persoanei sale, ci i domnia intreaga. Pe linga
acestea, a inceput sa faca depozite de arme i sageti si de toata munitia
pregatirea de care e nevoie si care e folositoare la razboi.
6. Dupd aceea a inspectat vistieriile 2 tat:011i sau i indeosebi a cercetat
mult pe vistiernicii acestora; a examinat cu de-amanuntul pe cei ce aveau
conducerea stringerii impozitelor si-i silea s faca dari de searna. i multi
bani publici i imparatesti, a gasit & se facea risipd cu ei pentru cheltuieli
inutile, cam mai bine de a treia parte din darile anuale, pe care i-a i intors
vistieriei imparatesti si a pus sd fie bine pastrati in viitor ; si a sporit mult
incasarea darilor anuale i pe multi din conducatorii incasatorilor i-a incumintit cu spaima si a facut dintr-insii oameni credinciosi i cuminti in
stringerea i pastrarea lor. Caci tatal su avea o atitudine oarecum mai
blajina in treburile publice si nu dadea mare importanta astor fel de lucruri.
7. Cu preocupdri de acestea ale imparatului (sultanului) 1i cu luarea
de masuri pentru o administratie cit mai buna si mai frumoasa a imperiului
si cu facerea de pregdtiri pentru lucruri mai mari s-a sfirsit anul vase mii
noua sute cincizeci i nou de toti, fiind cel dintii an din domnia
imparatului 3.

6, 1. i de indata intreg gindul i-a fost la executarea


planului ce gi-I Meuse. i acesta era urmatorul: s-a fost
hotarit sa zideasca o cetate puternica pe partea europeana
a Bosforului, in fata cetatii de dincolo din partea Asiei, unde Bosforul e mai
strimt 4 i mai repede, i sa inchida vadul i sa lege amindoud continentele,
Construirea
eetatii Rumelibisar

25

30

Asia si Europa, si trecerea din unul in celalalt s o aibd in mina lui, cind o
s vrea el, si sa nu depinda de altii, ca sa treaca sau nu si sa fie stapin, pe
amindou nemaifiind despartite 5.
2. Caci stia bine cit de mult si in tot felul le-a dat aceasta de lucru in
timpul de mai inainte sub strabunii si sub tatal lui i cit de potrivnica a fost
1 Cf. Ducas, XXIII 9.
2 Ibidem, XXXIII 9: insusi a inceput s cerceteze vistieriile i tezaurele Orintesti; si a gasit comori nenum5rate in argintrie, vase de aur, pietre scumpe i galbeni

sume mari si le-a sigilat cu sigiliul lui personal si le-a pus inapoi in vistierie .
8 De fapt primele sase luni, din februarie pind la sfirsitul lui august 1451.
4 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 223,3: o unde e locul cel mai strimt de trecere
din Asia .

6 De fapt, Mahomed al II-lea nu urmdrea atit de mult inchiderea trecerii dintr-un


continent in altul, care se afla doar in puterea lui, pe cit oprirea oricrui trafic din Marea
Neagr pentru aprovizionarea Constantinopolului incd bizantin.

www.dacoromanica.ro

5, 6-6, 2

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

Air.) 6

&,c7t.v 3.)ye.

45

To Oq veo8cq.2.68et.c ToUTouc xod 7CEeTccEpou; xod. TO rcept ocUrOv

ay-vcc, ofie 0(5 apc7Jv yAdyrrn yevTgc'cpouc 1 xcasi.v etOiccaL, viov crUvr.cccc Tc

voxn,

loo.)v-71c

zoa

puAox

aseog Tocry) TO xparoc TcpccrOv c(?),(7,.) xca

rj

TOU ady.G(Toc

TiA,4 6?ajc apx--6;. 11pOc 8e TO6TOLq OnAcov 're xod, PeX(.73v xod 1-Cov

ig

'rip) Toi5 TcoAi [Lou zpsEccv TE xcd. Tcocpoccrxeui)v avccyxcawv TE XCEL xplaElLGAO EoXAoyv

broLEZTo.

6. Meta ai TOCliTa ToOc alo-ccupok eicvlpelSvoc 2 ToOc TuacTinxoLc, avocxptvwv


&rt. imat.crrcc TOO; TOLTWV TOCIJA0Cg, Tok TS TCOV &T-ylcri.o.)v cpOpow Ipxovrac ecxptfiiiic

iMyr4e xod ic c'(.vayx-iv xotOto-Toc, Ao1cOecni6v. Kod TroAAa,

8-;)

TiLv 87)1.,t,ocritov TE xcd

c3c(stAtxi.;)v. xpilli.dt-row o0po xcxxik aGOTOCV61.LEVOC xod, etc ov avccALcrx.Op.evoc s&ov,


Tpt-c-vOpt.Ov Tcou 1./.&ALcrcoc,

T(.7)v

irceTetwv pOpcov,

&

10

xod. Trp Poccrtat,x(7.) TocilLetcp bccc-

vEa(crotTo, Etc TE TO iVi,c xocAik sien'w-tcrc Ti)v Toirco)v cpuXux1)v, ToUc TS iTyrtouc
cpOpouc &

ttEytcrTvo irctaocnv ijyayE, 7TOAAOLg TE Tv opopo?viycov apzOvTo.)v cr()cppo-

viaccc Tic) co6f3y, xat mar oUc xcd cppovittoug CKVTLY.ATOta-r4)crocc ceyriiiv Etc Ti)v Toircoov

WOLoyliv Te xod, couAccx-ilv

yc'y TOL TrecTilio cdrroii OcrcAadyrepOv Trcoc Toi.c Tcpaytmat

16

TcpocescipETo xat TiLv To1.06-ccav ppoczUv &Troist. Aeryov.

7. AcocTt0Ellivq.) 85 Taw oUrcog T(j) PocatAii: xcd Ta XaTet TY/V Cipk)V

'cipLaTct

xoct xdaXtaroc&OLXOT.NTL xoct TcpOc (1,EL6vcov gpywv Tcocpcccrxeu-ilv ETOGligovTL VilLE!,

TO 7rey-c7y:too-76v xcd evvcccov grog TcpOc ToZc LA/co:oak/4 xoct ictxt,frzt,Motc Tag

OXoLc, Tcpc7)Toy a 7g apzi-ig Tc,) pacrt,X.


6, 1. '0 8' el')OUc OAoc yEveTcd roil Tcpoxey.ivou axoTcoii. '0 .3e

20
790

cppoUpt,ov

iputLvOv gyvo.) TetzEaccL iv T(7) BoarcOpcp arcO T05. T7); E467C71; (.,6pouc xaTcevrtxpO
Toi5 Tripccv cppoupiou T-71c 'Acricq, TocUT-n

arevdrrocT6v 3

TE X.Ott (5o626a-rce-rov,

xcd. at.ccAccpaiv TOv nopOp.Ov met, Euvatimr. Tag -hrceipouc amooTipac 'Acri.ocv Te xod

Ei.yerrclv, xcd icp'


&vo

71, sod

0.11

cd.),(7)

TcovilaccaOca

Tip Toincov al.cfcflact.v, &row ccUTc) PouAo-

ETC' aXAot,c etym. sLOCP7OICCE TS xcd Fri), liltp3

at.LaTagvcov apzav

cd)T6p.,.

2. "1-11.3Et. yap xocX6'); Oacc xod otce 71po'cy11.0C7CC TO TOLOT1TOV TCC(p6crzev

iv (7) TcpoToii xjAvy

TOL

7rt. Te TCov 7COC7OT0)V XOCI, TO5 TcaTpOc xott Oo-lv ivcontwat,v

1 vecoku.68EK A I Trgritt-r6 p ouc m II 9 xcacyvx A: ys m (xctOicrrce cui suprascriptuin


l're A) II 15 CarAolZyrepov A: C7rAo6Tepov m: dotAotxdrrepov?

1 Cf. Ducas, XXIII 9.


2 Ibidem, XXXIII 9.

a Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 147, 4.

www.dacoromanica.ro

26

CETATEA RUMELIIIISAR

46

10

6, 3-7, 3

aceasta stare de lucruri intereselor Imparatiei lor i deseori era cit pe ce sa


piarda unul din continente, pe de o parte cind imparatul romeilor, sezind
la adapost in Constantinopol i stind mereu la pinda, dupa timp i imprejurari, caci In bund parte era Inca stapin pe mare, se putea uneori s ridice
cu armata asupra lor pe care ar voi din neamul lor 1 si sa le faca stricaciune,
pe de alta parte cind i italienii si indeosebi venetienii, In cursul conflictelor
cu dinsii, puteau deseori s. intre cu vasele de rdzboi In Bosfor i Helespont
ei sa impiedice trecerea.
3. 5i nu numai aceasta II indemna, ci i in vederea scopului ce-1 urmarea,
credea ca e bine & aibd cetate zidit i, la Impresurarea Constantinopol
la care se gindea de aproape, credea ca-i va fi de mare si mult ajutor, inchizindu-i nu numai continentele Asia si Europa, ci si amindoua mdrile, de sus
Marea Neagra prin Bosfor, de jos Marea Egee i toata Marea Elenica prin
Helespont.

15

20

4. Gindindu-se astfel, In cursul iernii porunceste & se pregateasca toate


pentru zidirea planuita, anume pietre, lemne, fier i toate celelalte cite sint
de trebuinta la aceasta, punind in fruntea lucrarilor pe cei mai zelosi mari
dregatori si mai cu experienta ; i le d ordin cit mai in graba st-i puna toate
la indeming, ca la ivirea primdverii 55. Inceapd lucrarea 2 Si el deci a procedat asa.
Soil bizantini

la sultan

7, 1. Impdratul Constantin ins i constantinopolitanii


aflind aceasta, au socotit ea' e un lucru grozav si un

inceput de mari rele, prevestind pornirea lui sd-i robeasca,


pentru c ei se gindeau, ceea ce era adevarat, c cetatea aceea pentru ei
25

pentru oras se pregateste ; i ei sufereau din greu.


2. Si atunci, potrivit situatiei, s-au hotdrit sa trimita o solie si sa incerce,

poate ar putea, pe orice cale cu putinta, sa opreasca aceasta. incercare ;


o trimit deci.

gi

3. 5i sosind, au incercat cu tot felul de vorbe, aducindu-i aminte de tratate


invoieli i ca in toate conditiile de pace ce le-au stabilit mai inainte in

30

35

scris in timpul strabunilor i tatalui sdu, ba chiar i in tirnpul lui, s-a oprit
cu desavirsire sa zideasca cineva In locul acesta vreo cetate sau altceva, ba
chiar pe acela care ar vrea sau In genere ar incerca-o, e de datoria aminduror
partilor sa opreasca In orice chip ; i aceasta conditie a fost tinuta In seama
de atunci si pina acum: Locul liber au spus ei i c numai simplu vad
Critobul se gindeste la politica imparatilor bizantini, care, spre a se apara de
sultanii dusmani, scotcau contrapretendenti, din neamul lui Osman, la tronul turcesc.
2 Cf. Ducas, XXXIV 5: s'a fie gata la primavar pentru construirea unei cetati
la strimtoarea Bosforului mai sus de Constantinopol .

www.dacoromanica.ro

`9

`!,

F,

"IIIIWAUD vININOCI icyi (1211VOilyw rly varl-II

I:

3X/319 01001 5101

Lt

Amths) `limils.)pdot pox 50)

0013y0 3Dk90 51X/piy02L ALa A'IOC331


01001
001
`Al3yxidD2Lp
A911
5c02'o.ord Mal chAC9/47N9 A9 1=9 6d1ZX 5t/.1 LI 5(931(0 (10A9'dk(prai pox 5olA093d3cb9 13p 5101 51oduox 31 pox -.1.-0.1/
'19107i 1;11 31 re,coo.t. 5olAno1locixoDD)ooo.e. pox 5o1Aol.r3aL3 5101Q70 1103 319 n01
moth.o f;noAA. Ao Al? '1Ly909 pox (501A01anptcd 01201 R 110X Mal mayr1T, 1X 1D'IT
(HI Mal m-013,,a, A 5Po1 nmaarl moths) 517odothm AiD3dLy)(31 Acrn,Ao?vvat.? 5podxm1
51)ope0lt. A01 31 Aodoawoa pox Liplma,`Ao1Ao1 pox AmAonycox nI?..1 m-01901
5001c00 Mal M9d3314t

-tvwx)d-p1R

-c

20

r_trool

9 A0A071 A3.t.t.1.A9 'A02-rpO

A021.0XD 50P(10X A13X3

,Icop 119

13x029 01 AOldclOdth 'A9091X131

ACtA9Tico13)(3T1

Arptdolyool. 5ki So-nyou

AC013y1L Calc1X,

90 Aompi

5I

57oloproo.G. '577d910671)2 (9A/9 11911 A01


9 A01 31 Acmolly pox moimaz. Altt.1

(-ono

4:130koArT
'1493)0037,DZdZIL 50001y 91

110M39a

int

pOX

ttyl31.11311:0d1L

50d11 A(!.1 AoDo

`Ao1r19dnXDI

`Akamdcta )'vo?

AOIA011 V12

AXD.orco.ij

rp pox

nol

110iL

OILD0a 'clod

01

03132 -

5)ei

Cal),07t

yie 001 (10-1119119kyya,

5oAcorh3X ) A97 )?1 50d2L Aktl rkt.r100)C:10 701A)p.c. 73c,13y.sx


1T1Ltth

loyn pox Aodk2p ptat .r.00 7ovo 5odu,


OI
57old3 Srpl 5110110101)nnoaLD 31 pox

VOX

olnol '7:rrh9f0Y. 5)olAoXdp Dkin.


":nolzIodnaLt Sw37-177031A? Alf.1 Ak1.01;601
thi 6A.dR T pom

ldct MA311olo
L, T 5rp.,0D7oa

59du. h02.

A0T1D1X13111L9 A31-1-19A3

AlOpy, 31

S-,;(t0d33a1lt

irx

o ii

1014002LT?

10 k2L3C31(,13

'17)09n

5c? xrri39

-5colc,}o

pox lo 5ki 5c-rr3y9H olnol 531A99ori AoAl3R


pox
moxxx
mov,o),..37i
lorikkda
Attc.Xtho pox 5)opyrio2 AoyttRochz. `Afi.rldoeof
'531/%0)T7ion d3IL9 Aft. '590kyr el07191X13112L3 19169 31 5101010 VOX G.1 13X02L 10110X 1)7093F137:9 `o1n01 pox 5(-9d9thDn2 nod3th3
30g,a Ac10 5(1) 7(9 Mal &COI/loch= 5101(00 A)334D3du 31 M321:1192/ 110X -1321.
3 Swvilmo.:L.DAcom

Og

olA2o4 9i

11COD1Od

13 01A110A(12

pox 19nolt71pL

621.0d1

(a1kA02 141 MIAdj3X121.9 Ak12101

11A771L

.A13c0(COX

gg

In

Mal 31 M9XkO'lq 1:0X M91


7)OLTIL
pox
A?
50,-)
SPoApikA3A3kodit 31 VOX
MaArlik,loyorkp '531A07tDtpA1/1770Af
p.t?
31
Am/
Aco2L2L)p.
pox
nol
7Fcco UA)
51)2A91111XdA.3.4..)0A70 5101910 51102A01LD

3)

10A3ti9xIcb7s) 51odloy 31 510101ATIL '01M9dX9

rI

11OX

`no1To

AimoaD,o1Axat.

6.133.1.x n?

olkdraDp k1

ou3? '11 re02 pox Aol

z1Lyri
0A37-190oc.j
Al3c1VaX 61L0t31 '11A)01L 1/Cat tot(0931R 01 9

'506.70 n1m6:712

vi

3.19

'ty gg
51'19)3 y
7,oiR Aimod

A0A011

5op2op

and 1111711dyasaidns 90 V

II

61, cbA.7rbotfo?

II

OZ

:y

?sod

PI"

11

40

Aold9odth

3111.T1

A(91)) Amd?zarIct 0In31ood1Aconpr

4(00.0)06,3

(101.
?I? -2.n9zu

II

MI

(101911-DkVCH :V 9"1.913 nnO W t RI AI


A2.0 w 51o1r,tz :w
em?rio ryg .2 Acto
ye o 51od?loth71
5noOlodyr1 w Cell

rfo?

51970d7712 'UT

'ID `nDnG

'oda

cbdcpX

pox 51od?locbrip
t 5coyo 701Aos)!?...d13X13/?
00A13X9 1d)C31 pox ArtA i> 9 StodcOX -ti2y?

vddns wnsdan ol!soddv


513dp3d2L

3261 MI

AIXXX

www.dacoromanica.ro

:v
:y

OE

CETATEA RUMELIIIISAR

48

10

15

20

26

30

8, 1-9, 1

de trecere a armatelor voastre dintr-un continent in altul si a altor lucruri .


*i. totodata cereau sa nu desfaca pentru niste motive mdrunte tratatele de
pace, incheiate ieri-alaltaieri, si sa nu le faca mare nedreptate lor care nu
le-au facut nici o nedreptate.
8, 1. Raspunsul ImpAratului (sultanului) Insa a fost: N aarbati romei,
cred c nici you'd nu va fac vreo nedreptate si ca nici de conditiile din tratatele
de pace nu ma ating prin lucrul acesta, ci vreau numai ale mele sa le asigur,
fdra sa va fac voila vreo paguba. Ca fiecare sa-si pazeasca ale sale si sa le
puna la adapost, far sd aduca vreo vatAmare celor cu care are tratate de
pace, e doar ceva cu dreptate si nu se poate face nimdnui nici o villa si e
ingaduit tuturora.
2. Eu, precum vedeti, domnesc si peste Asia si peste Europa, continente
despdrtite unul de altul, si dusmani si potrivnici ai domniei mele sint multi,
si intr-un continent si In celdlalt, si eu trebuie s fiu prezent pretutindeni si
sd fac fatal primejdiilor din amindoug, daca nu vreau sd le pierd, facind pe
placul dusmanilor mei.
3. *tild doar bine cite necazuri de tot felul ne-au facut in timpul domniei
tatdlui meu, triremele italienilor, cind voiam & trecem In contra peonilor
(ungurilor) 1, care au nal/Alit In tam noastra, triremele patrulind prin marea
noastra si oprindu-ne trecerea.
4. Trebuie deci s le ingrAdesc aceasta indrazneald si sA-mi pun tam
In siguranta si pentru ca, pe linga o 'stare pagubitoare, sd nu ne facem si de
rusine in ochii tuturora, ca unii ce nu sintem in stare s ne pAzim marea
noastra si domnia.
5. Acest loc, in care am de gind sa zidesc cetatea, este al meu si din
ale mele e trecerea de sus, si din Asia in Europa si din partea asta in cealalt,
si-i pacat sa. pierdeti vorba in zadar, dacd vreti sa tineti pace; de cumva si
Insiva ati vrea sa ne opritd de la aceasta trecere, atunci vorba mi-ar fi alta.
6. Pacea nici nu o desfac si nici voia nu-mi va fi, daca si voi ramineti
locului si nu v mai bateti capul si nu mai vreti sa va amestecati in treburile mele 2.

35

9, 1. Dindu-le acest rdspuns, i-a lasat pe soli sa. plece. *i aceia Inapoindu-se, ii spun toate imparatului Constantin si marilor dregatori romei, intre
altele mai ales cd nu e cu putinta de loc sa opreasc aceasta incercare, nici
sa-1 induplece cu vorba, doar numai cu puterea, daca s-ar putea.
1 E vorba de intimphlrile dirt preajma luptei de la Varna din 1444, asupra cdrora
staruie si Ducas, XXXII 4.
2 Despre trimiterea soliei si rilspunsul sultanului relateazti pe larg si Ducas, XXXIV 6.

Dupd Ducas sultanul si-a incheiat rAspunsul cu amenintarea: *i cel ce vine de acum
inainte pentru aceastd chestiune, va fi jupuit de piele .

www.dacoromanica.ro

9. 1

9, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

TE &AA(.011 a7TO Cr/21)6V

49

eh ipreEpou ig lircetpov *. Kat 6%.1..t.oc lAiouv

arrov8ac x%;
xod. 7rpcf,y)lv yeyevv.tevoc.; lity.prov EVEXOC, pi
a&x0i5vTac a6rok.

1c.qLo

Vietv TOc:,-

c&x&v ENAELV VEX',

8, 1. BotcrtAeUg 86 obroxpive-rocc To6Totc. I OUTe a8r.xe%.:v 6(154, eivapeg Pc1)yoi5p.oct, 069e TcapOc TO1 uyy.ef..[..tevot 7Cp..TTELV xc
& crnov8C/4 iv T4)8e T4)
gpyco, &crycc?gesOoct 8

gxocaTov 86 Ta

Ai 116,Totyz ov.ETkpatc-

vipiov TQ kw.),07:), (1 LcT

plaaTTEL, X

51-0Sorp.19 906; &vcr7.:6v8O1.); PXo'crcTov-roc

f3ePocto,75v

0.
xoa. aveilicriTov >tat 75CM kcpsi.Tcct.
2. 'Ey4) 86, 4E; OpErcTe, 'Asia; 're ;cod Eljp67T1C;

8Exoctov

ISC'1"G

pp iirceEpcov 8ttaTcy.ivcov

c'cAA-0)car xca Tro))Aok exco ToUg ivocvTtoutilvoug Ts xat avOtsTatthvou.; T-T?

04411ee9rp

10

ap-z-,7] iv &xceripa.T0117.6)v, xca SeT 7rotvToczoi.; TE na.peZvcc.i. t.LE 1COCI &V. yo--.-6pottc OtpxsZv,
et ye t.t...); PouXotp..7)v gicr-roccOoct Too-ccov Exeov e/voct T riGc

3. "IsTE

pz-76 p o L; LiOpoZg.

Se 8ii7ot) xocAik Osot xaa otoc nplytlocToc rrap6azov

d To

Tpt.i)petc Tc7)v 'I-rocA(7.)v 3ouXop.6votc; 8tocrvca xoc-ra Ilca6vcov 1

tou rocTpO.;

LTeAO6v-ro.)v Ty)

43p..eTkpa, 7rept7cAe6ousoa -re Tilv 111.LeTkpctv DIXacro-ccv xoct xu.)A1Souscu. ataViivcct. h51614.

4. &T. oi5v anoTetxisoct 71

15

-r-'tv irrtzetp7)atv TOCUTY)V OC6T 01.4 xca exacpcxXEsccsOcct

Thy iwz-rkpocv, xca eh 7TpOg T4) PAocPepc7,.) xca nasty OsoXetv cti.szi.)v-r)v

-`rIti.OEg 4)g

8uvotplvou; cpuXc',:ccr. 7i-0) 111.teTkpocv DT5cXxcraccv xott apAv.

5. 0 86 (iopoc oii-rog, iv 4) TO ppoUptov 116XXo.) Tevigetv, i]pkrep6 4 T6 isTt


xca T(.7)v 4H.I.ET6pcov 81.4occrtg 6Evcothev, &ITO Te

ig Tv 6T&potv, xoa a.) 8e7:

'Asia. 1; T63 EUE)67-c-/v xca a76 Toconi

90

417C011 noAurrpocyl.tovei:v 6Acog 6!../..C.c.c., et ye Po6Aoto-Oz

etplIv.tiv &yew, eE k TC011 xoct ocUTot T.7); 84cksec,4 Tccircl; stpyetv

03p..20

poo,oviee-

Toilro yap oao; av el:7) A6yoc.


6. Errov8k 86. orrre Aim) or)Te PoukPicrop.ca, 1..t.ev6vTcov xca 61.).(76v xocTa xc'opccv
xed. 5140105106 7,1 lip.6Tepot TroAurrpayp.ova)v-mv tilrj3i rcepteyplecrOxt PouXot..t6vcov* 2

9, 1. Tal-5TOL Oc7coxptv6cp..evoq ducorr&p.net. TOU

rcp6sPetq. OE 86 irravlptov-reg

&-gocyy6AXou5 t 7CdOTCC TC7? PocatAsi" Kwva-rccv-rEvy xoa Toi% &v TiAst `Pcop.ociotg, Tcft TE

1AAcc xod. 8-;) xca (Lc; oz veaTtv OAci);

A6yot; os TretOoi, PEa 116v-rotye

27

[..tOwn,

xoXicu TV inwEplatv Tco'.)Tlv OUTS


EL.

86voctvTo.

136.4LocioLg cui suprascriptum `Po.)1.todcov A.

Cf. Ducas, XXXII 4.


2 Ibidem, XXXIV 6.
4

e. 348

www.dacoromanica.ro

25

CETATEA RUMELIIIISAH

50

9, 2-10, 6

2. Iar ei, aci vedeau a e lucru grozav foarte pentru dinsii, dupd cum
doar si era, neavind fireste ce face, stdteau linistili, fdrd sd si vrea.
Alegerea locului

pentru cetate

10

15

20

10, 1. Dar impdratul Mehemet, cum s-a ivit de primayard' si toate ii erau de-a gata la indemind, a echipat

treizeci de trireme si le-a inarmat bine ca pentru o lupta


pe mare, dacd ar fi sd fie nevoie de aceasta in cazul vreunei impotriviri; si
a mai pregalit si foarte multe alte cordbii de transport si le-a trimis de la
Galipoli in Bosfor ; insu0 insA, cu mult armatA a plecat pe uscat 1
2. Ajungind a saptea zi la vad, si-a asezat armata in tabdra ; si el luind

citiva din marii dregatori, dar si pe unii bdtrini, despre care stia a sint
oameni cu experient desvirsit la astfel de lucrari, umblind cAlare pe
aproape, a cercetat bine locul si asezarea lui si cit de strimt e vadul si cum
se ingusteaa foarte si cotiturile serpuite si iesirile dese in afard ale promontoriilor si golfurile cu intrari inguste si cit de repede este cursul apei si virtejurile multe si necontenite ce se formeaa din cauza cotiturilor, si curentele
de apd in sens opus si toate cite fac vadul foarte greu de plutit si de trecut.
3. Vechii Eleni care au fdcut observatiile acestea, au si numit locul
Simplegade 2 si au spus ea Hercule a trecut cel dintii pe acolo si dupd el
Iason cu Argonautii, fireste cu osteneald foarte mare si cu spaimd din cauza
strimtorii locului si a vadului, de parc ar fi inchis si imprejmuit ; si in urma
deselor intrAri si iesiri ale marginilor, atit cei ce plutesc in sus, cit si cei in
jos, au senzatia a sint inconjurati de uscat, iar cei ce sint prinsi la mijloc,
amenintati de primejdii, ca intr-un lac mic fdrd iesire ; si apoi in urma scurgerii

26

mari de ape ce sint minate in jos, cdci venind de sus dintr-o mare largd si
bogatd, Marea Neagrd, in jos si ajungind cu totul in strimtoare si inchise
fiind, prin violenta si repeziciunea curentului, vuiesc si se rostogolesc si repdd

30

spre tdrm corAbiile, izbindu-le de pietre si zdrobindu-le, dacd navigatorii


n-au cumva mare grijd si stiinta marindreascd.
4. Masurind vadul intre larmuri, chiar unde ar putea fi cel mai ingust,
a aflat cel mult vreo 7 stadii 3.
1 Dupd G. Sphrantzes la 26 martie ; Migne, P.G., 156, 1060 B (Phrantzes, ed. Bonn,
233,16); la Ducas, XX XIV 7, dupd sfirsitul lui martie.
2 Dupd Critobul tarmurile intortochiate de la locul ales pentru cetate. Dupil mito-

logia anticd insd, la iesirea Bosforului in Marea Neagra, erau cloud insule stincoase, numite
Simplegade, adicii insule ce se ciocneau, prima corabie care a reusit sd se strecoare printre
ele, dind mai intii drumul unui porumbel, a fost a Argonautilor. Acestia, in frunte cu Iason,

In cdutarea linei de aur, au plecat pe acolo inspre tarmul de rdsdrit al Marii Negre. De
atunci insulele au rdmas locului nemiscate.
3 Dui:A Herodot, IV 85, sint abia 4 stadii la iesirea in Marea Neagrd, ceea ce, avindu-se In vedere lungimea stadiului antic de 177,6 m, e mai exact, cdci Bosforul, la locul
cel mai Ingust, n-are decit 550 m.

www.dacoromanica.ro

I 9, 2-10, 4

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

51

2. Ot Se, xoct yap se)xet. ocizroZ; npErcyp.a spapa Sens6v, 6a-trep SiiTGC xoct .71v,
1.01 gxovTe; plwrotye &rL xat spcfccratev, xoct circxoNrce; -110-oziocv Tyr ov.

10, 1. Mexki.teTL; Se O PoccrLAek, 40; gxp UrcepatNev liS7] xat ncivora ot

-71%,

ekperc, TrX-ipeoo-a; TprhpeL; TpLCotowroc xat xocA(); Irrc Marc; 7 & vaup.ocziocv, Er.
ye To&rou 8Ef,CrELEV, et no-rk TL; evav-riwn; en], rcapacrxeuc',csoc; Se xat gTEpoc. TrAoia
axsuocycoya TrAeZa-ra,

OcrcO

KaAALourcOAeo); kUrrep4ev

irt BOarropov airrOg Se

aTpariii 7COXAcT) XCATOt y-7r.) krcopeUe-ro 1

2. KaTa Aoc(383v Se TO%) 7ropOpOy ic3Sop.atog, xaOlet, V crTpcc-rt.cfcv xat akOc


ckvaAocPaw Ti.5v iv T6AEC Tr.v1g, doack VI

xat yepOv-ro.w avtou;, or); t'aEL ritiv Totoirro)v

captr3-7) .rcei.pocv ex0VTac, TrapurnelS(*)v xa-recrxTreL TOv xrDpov TV Te 0-6o-cv mirror)


xoct TO xotit.3-7] o-TevOv

10

Tot nopOp.oi5 xod crp6spcc auveo-TaAgvov, Tok -re kAmoeL8e7.;

&yxerlvac xat Taiv rrpowv Tex; nuxvdc; ko-Acfcc TE xat k; Ta at.mers-e&; TE xat xat.urk,
TOT5 -re (Sol.; TO%)

TTOV

pOp..ov xoct TOO; kyyLvop.kvag akip SEA TOO; dcyx()va;

uvezzi; SEva; xat 7raAoia; xat Y.AALyyocc, xat Ocra Dact SucrexrcAO-raTOv TE xod
Sua3LeMT-Irrov 'note: TOv 7copetiOv.

3. "A

5-'q

15

xat ot Tra ?awl -cc-ov 'EX?Avcav xoc-ravo-hcrav-rec EuOolyilaa; TOv

xWpov Wvey.ocaccv, xat `HpocxAka TOv Tcpc7yrov gpacav StaVijvat. Tocirra; xoct (JET&
Toi5-roy <E1')> Toi;'Apyovairrocr.; 'IOc(rova crOv rcOvq) p.kvTotye rcXetaTo) xoct Toirrou;

3Lci TE TO xoc-rio-cocatapivov xat otovet 7reppocypivov 'TE xat 1.)(1.7TX-7/yrTov Ty] TE


CrTev61-71. Tot zo)plou xat TOT-) TropOp.oli xoct Tat; TruxvocZ; ;Sy cYcxpwv 160XCCI:c TE
xat oyt, (73; SoxeZv x6xXo.O.z.v iirretpov etvoct ToZ; avarcAelSoual -re xat xa-rarcAeLoucn, ocko6; 8' iv Tc7,) [Liao) Ocrcer.A/p4.1,evoug, 6Sarrep v Af+Lvil Ppazeia, pjacc-

20

p.oii SteoSov gzeLv, grt. -re TCp 7TOAAcT) (5GOicp xat T?). acp6Spa P[1.11 Ti6v xa-rapkpo-

[Amy Ladcro.)v, &-re Cote. pzylcrrou xat eUpu-rciTou 7ceAciyou; Clvo,Oz:v Tot EUEeivou

II6v-rou xotTepxopivaw xoct &


Ttp. Te 03OLCT[1.4) xrd

TY)

a-revOv xotuSii TeAeu-r(Lv-raw -re xat

1.)yxAeLot.t.kvow,

26

Pia TO (50 xaxX(g6v-ro3v Te xoct EuveAtacrOv-row Ot[La xat

krroxeXA6v-ro.w -re( axcien xca. Irpoaapocaaeprmv TaZ; nkTpat.; xoct xocTayviiv-ro)V, el


Amu rcoAA-h -rt.g int.ileXeLoc ef.1 Ti;:w klucAe6wro)y xat krcLaTiA.q.

4. 'AvalleTpUiv Se xoct TO (LeTaEU Tot rropOp.oil, tvocnep TO aTevdyra-rov etri,


etipr.crxe p.Catcr-rl TCOU CITOCatollg btTck.

12 goy* m: gapVcc A lo-uvve6aetg A: EtAleUcreLg m. II 14 nocXAcppotac A II 18 VA, ad


pocrocpccaadonow A.

m: om A I criqi. A: Eip., m II 26 xa.yxXg6v.cow A II 27 irmor.EXAOvrcov A !

1 Cf. Ducas, XXXIV 7 ; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, 1060 B (Phrantzes, ed.
Bonn, 233, 16).
4*

www.dacoromanica.ro

30

CETATEA RUMELIIIIS 111

52

Terminarea
deserierea eetafii

11, 1-5

11, 1. Dupa ce s-a uitat bine la toate i le-a cercetat


Si judecat temeinic, parindu-i-se totul foarte potrivit,
s-a hotarit aid s zideasca cetatea ; i cuprinde intre

semne locul care avea sa-1 zideascd.


2. Schitind planul i marimea cetatdi, temelia turnurilor mari si a celor
mici i departarile intre ele i Inca bastioanele i meterezele i portile si toate

celelalte bine, precum le avea in minte, a repartizat lucrarile intre marii


dregatori, poruncindu-le sa termine cit mai repede lucrul ; i le-a pus in
vedere mari rasplati celora ce au savirsit cel mai repede si mai bine ; insusi
10

15

90

a luat in seama sa partea dinspre mare a cetatii.


3. Incepind zidirea la mijlocul primaverii acum i cu tot,i intrebuintind
pe intrecute lucratori multi la lucrare, cu mult cheltuiala i si1in, termina
incd inainte de sfirsitul verii de zidit cetatea, una din cele mai intarite, mai
puternice si mai vestite cetati din P,Ite au fost vreodata ; si era construit
din pietre foarte mari, asezate pe alese si legate cu scoabe, cu fier mult ci
plumb, si intarita. fiind foarte tare cu multe alte lucruri, cu turnuri foarte
dese, man i foarte inalte, cu turnulete i metereze puternice ; i zidul era
foarte inalt i gros.
4. Latimea zidului unde era cel mai lat, era de doisprezece coti, iar
inaltimea de patru ori pe atita ; i cit despre marime, nu era ca o cetate, ci
aproape ca un orasel. Si cetatea o face in forma de triunghi, unghiul drept
avindu-1 sus in virf 1, caci locul era o coasta. lina ; i unghiul era ca un bastion

iesit in afara, cu un turn foarte puternic si mare, impreunind cele doud laturi
ce veneau piezi, i pazindu-le ; cele doud unghiuri de baza erau jos spre
25

()

tarmul marii la amindoua capetele laturii care se tine de %arm, fiind

ci

aceste unghiuri intarite cu turnuri foarte man i puternice ; cit despre laturi,
sint aparate i ele de turnuri dese, ca marime insa mai mici decit cele de la
unghiuri, dar si ele puternice foarte.
5. Forma si asezarea aceasta a cetatii, a nscocit-o, ca pe de o parte sa
cuprinda cit mai mult din tarmul marii cu tunurile aruncatoare de pietre, care
aveau sa stea dese pe ea, indreptate spre mare, ca sa inchida trecerea, spargind
corabiile, pe de altd parte sa aib in paza sa i marginea de sus si pe dusmani
sd-i tina cit mai departe, ca acestia aruncind de sus asupra capului, sa nu aduca
stricaciune celor de pe creneluri, ci sd fie speriati i alungati de departe.
1 Critobul n-a Want cetatea, pentru cii descrierea ce ne-o dii, e gresitri; la mare
nu era o laturi a triunghiului, ci numai un unghi cu un turn foarte puternic; latura de

bazil a triunghiului era inspre uscat in susul coastei, cu cite un turn tot pe atit de puternic

la fiecare unghi. Cf. Ducas, XXXIV 7-8 si Laonic Chalcocondil, p. 223,9-14, care,
indeosebi primul, dau relatii mai bogate si mai bune asupra cetiitii, ale 01.6 rimiisite,

bine pastrate si astazi sint impuniltoare. Pupa' acestia s-a luat probabil si in terpolatorul
cronicii lui G. Sphrantzes (Phrantzes, ed. Bonn, 234,11-18).

www.dacoromanica.ro

'II

:11MOJAIID YIKKOG urri

(..!

'TT J

rinri

nr,to )olrovaLp

aammivw

iv vaill

Soyoox Szpkdo-)20)onr) 31
13n7?-,17-17)\voig

50n3rhort13x.o)o1lox

oi noido-)X

61

`n01)o19d1X1t.3 loonm1n3
k 51opi1kp n91 `nockoZ n9 3vo./-13

3.32.q 10 oi3npoth3.7...xx

y cbrID1L0 ri.o1c332 59on.bolg


n133X1.3.1 conA3 91 .no1d9odth pox

3)0X

tg

.n13)37,13

p),o1g3Xx

noI noldnoddo AkI

el7D3.G

31

170X

01 '5003J-37i

M0-1,

31

AMA.d9.2L

pox no-yj/dnino.2,31-1 S)pi Srap-nd pox n?`S13.o-niDo1 113 3z. oolld91Lodit pox S13)opiL3 pox
Szy9iL pox ri:)3 lova coyxx 5 31 1)0X (-.) 5 0. 619)0 7,7-1.70X 'nnon 1331)07-1033X701Xr4 5'101
n3 `13c31 S)op9.s3x 119 )01.91X)pi n132.19n)? 91 noild3 pox )oycpp 3xk0nodu mipncynx

ol 51

70

70]...0113

pox loiL)17.)pi

olnol .Slon3r1D)oild133

pox

9i

5214-po 32

)pd;o2L

nki

nkDDroo.G.

Sodri nol

pox

OT

no3dRodd) -19n)20.1oy
Son37-1)2S,dy, 32 SILL Skriogoxp 501M-10993r1 Sodx3

U.A-,22.00R '1,XX

141011.9

1)0X 39!p1710)(161.1.417? 7 1.161AF.L.

'L(.2f4.

3d13X 31

oi

50

OIL U.Xy

AoiLdR `MiOnTrikCa2x
Nicht no)(9 01. SodN M3XL,q3 1.337.731 01 'nolo/cloth!) nolzion7ind3 ncolnopu. pox -)od)p)o
A01)011:qy pox &col. 3loam1L
d no d no)3 `,101)0117-pl0mi 5700p( 31 01931371 57 ),,DA.0y
510113T11:3031Aq
moNTrip)old13`...:, (bdkg.w 31 011 (4)x)( pox `i9gc:Istyorl Sooa. tlod)-tio),
c3:21

91

Slonr1kXD2n3 pox Sioyyou. Slovo non3-ric9dnZcol)ox 31 170X `non3TIDovocbDkliox no),l.dnot


31 &mut. 71k1..9 pox 12071371 pox ioy.,-nood)D)? .t.3 Sort,9 `mon3-rldk 0217013T1 A(931d 31 1)0X
m-o3Nopot.7 310))0X `71k10d 731)9 31 poit t:noX331 -11k1cChou.
o92 pox 4rx:n 5ort,5 32 .nolo)pvmd1.31
(L 'nolxlcidn3 51:34a.t.
sod2a

i 'Xa

110x

5003.kri

90

'70170X

`nold9odd)

roop

li&XTNOIL

.59xloaDod3t A0M913dI

-D)ol/ox

Og

no113)on3x noidnodd) 9L `IcrrikXD nki n371 nkodo rooincol con39 Sod= 91 531n)on32 noX3
pox n3
rickdox
4 oho), )orl3dk 531n)oDodu 01 `norkoZ d3.c.o(-2 )pnii. -od
oyod
no).du nkn3r1kyd3rjodu no.nolodnX.D1 31 pox 'thisy,a3-11 oppnolit)onn

i1

31 5)pi o9g Szi.od)ox13 5odn3)cit pox .1\709nolip(nat) Sopa. 32 ostg Szino)A.


5o)3/?)
coa.),ox
noi noyrapo n2ocod31)ox3 SkL `S)odn3yaL (4. noinoa. `137.32L3 pox ST.2.910 -d9v.
32 o podn3yiL 5lold9az.
51o1 5loilolodnXD1 3i. pox 51o1L)313.ri .5)on3r1.o.nood)14 ox
0.09)7(3
19
eCOL
5.nol
`1701M0AX91L3IL
i1
cb.i
130713T1
'51r3m91 larbpnr12
Sloc33.13

in

n3g90 -1Dno3goono
.g oLno
91 rilkXs) pox nk19)oi &kJ- nLo3.e, oLocLoknooXki-I3 noi `no3dnodcb
1
A71 ,(12, 5e) AolDisylt. 1LX3it.3 noi `novolkoo oplg S)ol Sncqodod132.t. `5/2nrXkl1 .1/0
ponxm.c. 1d31c, n9.1.910 nov(3-e3 i..non2.3 irn37-17-bod13 9dat
wn2 G,.2 nol nnoy2Lx3ig
oFo,
3g
pox
con39
`79(09V9X nonnn)l)oox
Ad))oxp li.1
nk1 foodxv
noX3i)ox 31 pox -nodd)
',mod pOX 5001 01L 37-13( 0 50 0.A.d13 A 5C?
0)1701C9d 109 ki 3319 d 70(3)37t Sky 1o12o
no)3y)21c3
12L3
ncoi
59o153.1noleci4
'n1pcol2t.rd reco DoJ-n(-pjoD)on)? ty2fro92l.,

'D'O.

91 6)3d,,q0T1 5101 :V 5.101c9EdroCo'd In

II

Zi; ^?

:V 59da nnd

'JD `suonCI ATXXX 8-6 t sooluori `sapqmoopreto II


8I
saziaeaqd `santreaqd) pa '(uuoEf `tcz
'I

www.dacoromanica.ro

UJ

`L

!LT-ZI -0 -optlasj

9g

OE

54

CURTEA IMPARATEASCA

I 11, 6-12, 2

6. Dup ce a zidit cetatea, asa precum s-a spus, o inzestreaza cu tot

felul de arme, s5ge-0 si arcuri si sulit,e, Inca si cu scuturi mici si mari si cu


multe alte de acestea; pe linga aceasta, Inarmeaza toate crenelurile turnurilor si a turnurilor mai mici Intre ele si bastioanele, cu tunuri mai mari si
mai mici, aruncatoare de bolovani, iar tunurile cele mari le asaza sub zid
la mare, inghesuindu-le jos de-a lungul Intregii laturi indreptate spre mare,
cum spuneam, nu in aceeasi directie, ci un tun intr-o directie, altul in alta,

a marl, si incrucisindu-se, unele din dreapta Indreptindu-se spre stinga,


iar cele din stinga spre dreapta, si tragind din locuri mai inalte si oprind,
10

cum spuneam, trecerea.


7. Cad i. aruncau pietre foarte mari si rotunde, de parca Inotau la supra-

fata marl, din cetatea aceasta 'Dina in partea cealalta si de dincolo pina in
cetatea aceasta alte tunuri In acelasi fel nu lasa & treaca nici un fel de vas
si trirema sau alt corabie, fie mare de comert sau mica de transport, ba
15

nici cea mai mica band, fara sal nu o loveascd si s-o sfdrime si s-o dea la fund,

tot asa ziva ca si noaptea, daca n-ar asculta de cuvintul comandantului


cetatii.
8. Astfel a construit cu grijd cetatea si in acest chip a legat continentele
si a pus stapinire pe trecerea vadului. i inzestrind-o deci si inarmind-o bine
20

25

i facind-o de necucerit pentru oricine sau mai bine zis, Incit nimeni nu se
putea apropia, a pus intr-insa o garnizoana Indestulatoare si a numit comandant pe unul din oamenii lui cei mai de incredere, si la tunuri a pus oameni
care s se foloseasca de ele bine si cu pricepere ; apoi se Intoarce la Adrianopole, toamna fiind acuma pe sfirsite. i s-a implinit vase mii noua sute
aizeci de toti, al doilea an din domnia imparatului 1

Construirea
palatului

30

12, 1.. In timpul acela isi construieste si stralucite curti

imparatesti in Imprejurimile Adrianopolului, undeva pe


linga riul Hebros dincolo de oras, Curti Impodobite cu
pietre stralucite si marmura lucitoare, scinteind de mult aur si argint si
Impodobite Inca si cu ornamente in relief de diferite culori si cu picturi si cu
alte diferite podoabe, lucrate somptuos si executate iscusit cu mult
cheltuiala.

2. *i In jurul curtilor sadeste gradini cu tot felul de plantatii si pomi


35

roditori cu bogate coroane si Incarcati de fructe frumoase ; si pune Intr-Insele


diferite soiuri de animale domestice si salbatice si cirduri de pasari si le

Infrumuseteaza cu multe alte lucruri frumoase, cite pot aduce desfdtare si


totodata podoaba si. placere.
1 Cf. Ducas, XXXIV 12.

www.dacoromanica.ro

6IT 9

VININCla 1111 CIRKOHVNI 'IV

`Z,T

.9 5xiiI,X131
31 pox.

51C91

510al0

52da.c.

Aol A0n7-i1td13 `noatodI 13021(.011/3

Txx `A1sixd92

IfR 2XX 1.032Lo72

lxx

5i02dn.G,

99

5103016/011.

":"Ioyao

lxx Siovoic

3.1:13y3ij

5IOx

-101

5oiioi. 51019dGdl3iz. 5.IxAxXlk7i 19033T1 31 1707t 1003:711 5XS:)IL 5/F1


A(91
31
513)021L3
AmAdcla.c. ixx Aco?Adnano.n.:171 pcx t'Aco3.kdnaccd1 5T/
5r:,.o31.37-1 mg/
AcoAxXkri wk0i1 TdioL. Attu. At.t.o.mfryx.G, cpu; 01 50X131 porboX 5:op(-2Axn= :ccboa Akyo
n7F3n3y2f. 5xn.3.11-rixda.32. 3 'AxDpxyn d3aL11. 'AMR x90 ,aL? 57;3.7093 `57cDc,odo ,vop
film pox U.1102 n01 `5n0.Ay32L pnt '5X).0c101d3106T1101LT 5)1 A3'11 1:7013R 11/3 7p1 -D1dT
oio132 5xsx-,od9 pox ? Acon3d3a.E.9 57C9Slovood lxx
`Td31 51
5xd31.oldlo 'pc?
no/ 'Anoyavxm d314 'Aka?, ixprougx

pos)1316-v, cho). 5nco)y 513W31-171ou 31 pox 500y9.1..l.od/D A? McIX 5kiDD;ovo.e,


d32/..oc,? 5n0ATrI00Xkn 9ani) 31 001 no3dnodd) 3V101 1dX.II1 001 'nxd?2L pox ,ano (tonrx?
Apopo.: laL? 3R9/ n91 A9.1.9)o Ao3./.9d1 1xd3/3 lxfooXkl-1 x90 wpm pc.onsylool t!...11 119 al.
xgTxy9 imx kcitp1d1 k cxy39 A(9111 Acokzdoth ixx 'AI9kMAX03X.0 Nop .1'290 91 -Tri.o

no/r19dx

A011)0X/7 1101

t/cTI

11q1011GX

`1xnn02xchoaL col90 101 591x0A d33.tsm.2

31 pox .nortodlAn.o pox Ao1X9dijoun 61 thond


pox `5xdp1G. 13 tyri noaL leixx AktonA. 1&3

rlo/ .noXchpdnodcb
.8 5c9l0 61.2,c,no T1 n01 no1dnodcb `4413y31-1? pox nolnol A01 A011.0d1 5101 31
tnodys.att 34ACW ixx A1 A1D)ocijm ,enct (blc110 .7)01k301/311 5-7oDfrizxD1ta, Ann30l 9/9r
5myrx pox 510.0:1y11.9 VOX 5'101 A1.0702L n0lcod33Xf 5xskl.ololxx `14. novvori 'Al311.23 5coyo
`Aolkd33X1=snlo mcdnodth 31 AD,..nxxl Ac-?arnoolxxl? pox noXxd9cdcb xn3 mg/ -01911/
Am.noi (1)11;00 '510T33201/10 51/01 31 l5ixorak7 5rDtplt12t? 5ct0l 5(2)0ox 31 1/C7X -kl.olaq

OT

9T

3).

Og

5mA9rt `S:noApio.okdX Awl3ATit.? 5 Atf.1 'f..10A101dRy, nodTaLon106, 501noA30th


pom oxk?
5o 59(31z, 5101 5103.00)00AA? 31 'VOX 5103141X-017t/q? 5101 5loyo 4013(4
JD,

5ki. 5t/16p MI isytord


A21 nolcm Aon9dX 1311o2oxlo pox x13y3mod Tdinixy idea AI.!.1
6g1 .T Timm
`nonloldRv, no/To no= 1d31L Aoi Aod92 AT-bolo= mod?a.t. no/ '5o31.039 51oop( 32, -rizx
51odu pox 5loch,orichori ':GATrik1iDox3x1D?nxthriR th.ondZ 31 emozt. pox cbdr,uldT -Dximx
Mid31.932

gg

`TA31191a.txd1 11R 2 ti.xlcbny), pox bat:1)rd). Ltea?.1 lon?Privx1031.331. pox 51ododo1R


5ixca 5-no3syan.nyoat. 5corillovd) xn?orlDri3133 pcx .rATrikx.o(1.

a 1393ando 1d3= 101970 5loanch 31 52030.1/mu pox 51odRAn


pox
510d 5.ra,mori0x
51o3Lcbox 5lopodc? `5x).1,Ac0lds) AC0(2 31 xd06101R kA3A. M0f33711;
31 pOit ACrYjdko? 1Xret MAIL= 5101(3,A.10 5101c101 '131(102d7.13 1/01t 5101C(OIL 5.1ova 13vo,o)..)?
`511:10ox rD9 AvIld?./ vrip pox AorlDox 20.3 nnd?cb pox .A11.1.noglf.
.z noppexdrll

;sod qiyo ppv vox Ltyy?? y nwvw .aas vidns 'wvaun apun w ii g mod 5v.o9d9
V 71211VW .0.95 vrdns tuvatin aptin w II I 1710031(3=19 :V 1709(13)(2.0t31R V ?mow "aas
apun w II 87*-L mod mnari9lanodIvraiox 'ppv A3002A3 0C1)C /13(M3, V 122/73W "00s spun UI II gE
4

pp?) 31

,g

13`cclotri? :u1 13)0,0d3q

`s'onCI AIXXX 'Z1

www.dacoromanica.ro

OE

SFAT DE RAZBOI

56

1 12, 3-14, 1

3. Si in apropierea curtilor ii organizeazd cu inimd largA Poarta impdrateascd i construieste o cazarmA foarte mare pentru corpul de gard5. al
ienicerilor i primprejur din toate pArtile ia mAsuri de sigurang pentru
resedinta impArAteascd. Si despre acestea atita I
5

Mare slat
de rilzboi

13, 1. Dar dinsul, planul care-1 preocupa de mult ei


gindul care-i muncea sufletul i spre care II Impingea
toatd strAduinta de la inceput 2, socotea cA trebuie acum

sA-1 ducA la capAt i sA inceteze orice aminare i sA nu mai tArAgAneze: adicA


sA porneascA rAzboi cu romeii i cu impAratul Constantin si sA InceapA
10

impresurarea Constantinopolului.

15

2. CAci se gindea, ceea ce si era, cd, dacA o va cuceri cu orice pret ai


s-ar face stApin peste totul ce e in oras, atunci nu va mai fi nici o piedicA,
in putin timp sA le strAbat5. toate celelalte i sA si le supund, pornind dintrinsul ca dintr-o cetate a intregii lumi.
3. De aceea nu mai putea fi oprit i socotea c5. nu mai e bine sd rdmind
la aceeasi stare de lucruri si sA tind pace, ci credea cA repede trebuie sA inceapA

20

rAzboi si sd cucereascd orasul.


4. Si la aceasta 11 impingeau mai ales si unele semne dumnezeiesti si
profetii l i prorocii i zvonuri i orice alta la care isi atintea atentia i cu
ajutorul cArora oamenii prind viitorul, toate duceau spre aceeasi t,intA si-i
dadeau mare nAdejde cA va putea lua orasul.
5. Convocind deci pe toti marii dregAtori, satrapi3 adicd i generali si
comandanti i cdpitani de unitAti mici i mari, i fAcind o adunare, le-a vorbit
urmAtoarele:

25

Discursul
lui Mahomed al II-lea

14, 1.. Prieteni ai domniei mele, cA inaintasii nostri au

dobindit aceastA domnie pe care o avem, cu multe lupte


i primejdii foarte man i i ca pastrindu-ne-o din tatA in
fiu prin mostenire, mi-au transmis-o mie, o oiti bine cu totii, deoarece unii
din voi, citi acum in aceasta virstd asezatd VA intimplati sA fiti cei mai bAtrini,
30

ati fost chiar pArtasi impreunA cu aceia In oarecare mAsurd la acelea fapte,
iar altii citi sinteti tineri, le-ati auzit de la pArintii vostri. CAci intimplArile
nu sint din cele de tot vechi, nici din acelea Melt multimea timpului sa le
fac5. uitate, ci mai degrabA cei ce le spun, le mArturisesc ca martori oculari
1 Adica guvernul s5u i palatul guvernamental.
2 Cf.

i Ducas, XXXV 4-6.

Adici viziri i pasale, cdrora Critobul In limba-i arhaizantd, le spune satrapi, care
erau guvernatori civili si militari in imperiul antic al persilor.
3

www.dacoromanica.ro

12, 3

14, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

3. KocroccrAeuast 8i xat (3aaiXecov


otx-t)acv Orc
Trept

TrAei.a-c-rjv TCOLEZT(G 1.4.6)1,1

0C6Tliv,

7-Cocv-m-ACOE:v

cpcXoTtp.o.);

57

l'iveyyuc Toirrcov, xat

xa.TOCX6ycov xat rceerocipo3v iv ock-i] xat

dcacoaX61.Levoc

rLIL

Paai.Xecoc.

Kat rairra

p.ev

ic

TOCC01-5T0v.

13, 1.

13 86, T'sqV Tra Aocc of. E.LEAETtoplvijv pou?Av xat

-r;-4 4Jugi xat Tcp Oc

v apepev airrg,) Tcavra axoTrOv &

apxc 1,

v 6S8cve Xoymt.cOv &v

L, Tripac &yet)/ ili871

acevoetro xat (./.7).46-rc ileAA-/acv tria' iv avapoXcci.c etvocc- 11 8i rilv 7c6Xstiov ieveyxei.v

`Po4taiocc xat PocacAeZ Ko)varavrtvy xoct 7ro Mop:day rij 116Acc.


2. 'EvrSp.ce yap, &rep xat IV,
L TOC1)1771V EAOL Tp(irccp TCOLVTI. xat TWV TC(677y.,X1)(DLO; XOCTOCGT.Othl, [2.7]8iv

ei.vat. TO x(1)Aillsov arc iv-rOc 6Af.you zp6vou (

Trav-aov xocv:i); axporcOXeo); Tairrt); Opp.d.)p.evov

x Tr.voc

10

XOLTCGC rc6.).017CC XOCTocapocliziv xat

TrocijaccaOac.

6cp'

3.
16vEcv

ec

o oU8at.coi".7 xxOexTOg

Eou xat

pI<o

v arc, 06a' bd. ri5v allreov roi

Aoc-rroi.,-

&yew, doaa 7CoAEpir6oc of. 8oxet eIvocc iv Tc'cxec xat

Ti9s/

iacperia.

15

4. 'EvriNov atirOv (..c1Xcara irpOc Too xat 'DzOCililLEZOCE TWEg, ETL Si [tav-reZat.
xat oicovcap.ot xat xX7)86vec xat IXAcic arra, oic re npoaeZze Travu xat otc T) (..ciAXov
ot avOponroc 47)pCovrac, a7TCXVTCC ic rairrOv apepe, xat xpiyarck ot Urcertasc D7ct8ac
aAoSactiov elvocc T-ily Tc6Acv A0T13.

5. XuyxxX6aocc oiv roUg iv TeX= navrac, Gar panac TE cpyitu xat arparwoOc

20

xat EACEpzac xat TOCWOCTOtpXOCc xat INZIAVOC; Tc7.)v TG',c,scov xat EUXAoyov -rroac
aXee TOLOcae.

14, 1. eAvapec co(Aor. xat Tij; 411.2.e-ripac ap-,c7K, errc [..1,6v of. 11(.2.6-repoc 71p6yovoc ri,Lo ipfr,v ripSe o azop.ev, [LET& 7roAX6-3v Otyeovcov -re xat xcv8iSvo.w Tirul
op0 sLocs0) 5) T acp(.7.)v airriLv 8taad.)aavrec, Tcoac
Ileytaro)v ixvilaacvro xat
nocp& TrarpOc ix8E.I.Op.evoc, 7capi7ce4av

Up.Cov xat xocvovot

41/16/v

6[16, 7CO6TEq tare sii7C011 xaXtoc, ot I.Lev

apycav iv Ilipec yeyovOrec ZZEivotc, Oaourep iv T'flas T.'"n

vi5v i.caAcara xaOzarIlxutc,c ilAcxta ruyzavere 2 TCpECT(3UTIXTOG OVTEg, ot & xat rcapa
Tc",Sv 7car6po)v axoy) ITOCpak/cOOTEq, 6o-0c vim iari. 0U8i yap eiac TetiV navu 7raXac(7.)v,

unde m

'

Teo4L76pcov m II 7 1/6X3v A: tLeAX-haet.v m 1113 post ALci add. TOL A nzanu 2.,
11 17 &TOL A: eiTTOC
II 23 dcaiis cui suprascriptum co'JX:4; A.

Cf. Ducas, XXXV 4-6.

2 Cf. Thucydides, 2, 36, 3 (C. Muller).

www.dacoromanica.ro

25

58

DISCURS DE RAZBOI AL LUI MAHOMED AL II-LEA

14, 2

decit s le confirme din auzite de la altdi care le-au vdzut, deoarece aceste

to

15

fapte s-au petrecut mai ieri-alaltdieri.


2. Cdci Inca i acuma se pot vedea ldmurit pretutindeni in tara noastra
adevArate monumente, artind faptele acelora, ziduri de cettd i orase drimate mai ieri-alaltdieri i pdmintul aproape crusit i amestecat cu singele lor
gi multe alte monumente de acest fel, mdrturisind oarecum foarte frumos si
In chip de neuitat bdrbtia i vitejia lor i cit de inimosi au fost in primejdii
grele ; caci in toate imprejurarile au avut o inim5 atit de viteaz5. i un cuget

atit de statornic i un gind atit de mdret, incit indata de la inceput, din


primele inceputuri atit de mici ale puterii lor, au putut s prind gindul s
pun6 capgt domniei romeilor si s5 le incolteasc nddejdea de intreaga stgpinire asupra Asiei i Europei ; i fireste c nu s-au dezmintdt.
3. Cci pornind de la inceput din muntii Ciliciei si din muntii Taurus cu
putere mica, precum spuneam, dar cu planuri i cu ginduri foarte mari, strbat de indat Licia i Pamfilia i Frigia de sus, Ii supun pe lidieni i carieni,
pe misi i frigienii de jos, pe ionieni si tot tdrmul elenic, mai subjuga Inca
Galatia si Capadocia, Paflagonia i pe Chalibi 1 i Bitinia i Helespontul,
Intr-un cuvint toad tara mdrginit de Muntii Taurus ce se intind din Cilicia
pind in Sinope de la 1,6rmul Mdrii Negre 2, tara numita Asia de jos, pe care in

20

putin timp o ocup5 si pun stdpinire sigur pe ea.


4. F5.cindu-se domni ai acestei tri intregi 1 i ai trmului marii amintit
si in orasele de pe tdrm fiindu-le stpinirea bine inchegat i asezindu-si
resedinta la Brusa, trec peste Helespont, putini la num6r de tot, crIci treceau
nu In vederea unui rdzboi pe fatA, ci deocamdat la jaf i prad,

25

30

35

fiind totodat opriti de la marea de acolo, deoarece romenii erau Inca


stdpini pe ea.
5. Ajungind la marginea muntelui din fata mormintului fecioarei Heles3
de ling strimtoarea Chersonesului i ocupind aici prin atac sau viclesug
o cetate 4, porneau de acolo mai intii si intreprindeau expeditii neardtoase de
prad i jafuri, peal:11nd locuitorii din apropiere.
6. Cum Ins, inaintind cite putin i numrul lor sporind mereu i cucerind
citeva din cetatile din apropiere, unele cu puterea atacului, altele prin viclesug,
s-au intrit si au coborit In cimpie, aici nu c numai nu-i oprea nimic, ci era
cimpia intins6 si sate au fost prklate i orase cucerite i cethli drimate
osti infrinte i multe alte neamuri mari subjugate i, In putine cuvinte spus,
1 Mai tirziu si-au spus Chaldei. Critobul Ii asaza gresit la apus de Taurus, cdci trAiau

in partea de rdsdrit a provinciei Pontos.


2 Aceleasi cuvinte despre intinderea Muntilor Taurus le mai reoet IV 4,2.
3 Figura mitologicd, dup care s-a numit strimtoarea Helespontului, Dardanelele de azi.
4 Cetatea Timpe (1V.q.m7)), astrizi Gemenlik.

www.dacoromanica.ro

`ti

,R90

:1111101DID vININOCI IlY1

zio pox Ti2 non9dX

uawortvw

500r.voL, `ivivopomox

:rep

'11/

51(1)9

varl-11

TIO1roo1

6g

13d(1d11

&COI -A0A.3X

tst, M91 M91apd9 ipx)?


52X pox nkmdat. .rn?-riknz/3A.
11.03thou thp/ 5(othrD 113 lzx twin noodo rIcarinza.t. Ski 510d13711/i. 7013T1ILD MO1
M-9,93)9 Modl.d; 70A3TiclAx13R bacbon? kX331 31 A(9driodd) 1,xx M93y92/ 5?0X pox Attc,9d22.
'rewlrhoxDsIzx &kJ. 31 5101 a9&33x3 wrripo &923)Co 13 nkrk3r1oDD1M0d) pox -Jorimi
nknri pox opxyoa.t. 101 101mo `Xl311kM1 X191)(1(10X 5kI anni3x? 2mo Sz3d pox 51t1362 pox

MO1

A0NCOO71

CI

5k1 n? 5:191

5i0ro3 57)3Xnrt)93 z1.okar13310 .xndcathorl 1Lig4901


d 5o3c3ao
5kXn
pox 5k71(,-m). 11k1o3d3iD pox Loth])Solvay dypoo1.371 id= ziAza.c. `oltoo.olOX? 5c7
5c1093 ? `SkXdp x? nnzar. modxrd aoXchp 51t1 '5(93Tb2M1R 523 mion 11CODT(10d MTC:OMt
Attf.1 APY)X7iC0,1., AX3A07i34 A7/0101.L1)01C 1X).o3Ly? Ar.1 St/.1 5)01.0y, 31 Vox 5k2giodcla .AltXdp

irx

3.1.101A3ri xcio tuoDk0v;i3(1)?


-E 531n,30krido,
ntfi nVchp cpa?

OT

a91 5z3x.nom pox nocir,ou a9d9 zaari

'5)odowrip d3aL9 'nkthp `599X.91 no1D313-1 TAloInTri n0rlD1101( pox '5011o71Lpt0dd) -r1)ox

tortoXda. eTri 5c41093 ealxcw pox aorocbrizll


`5(;10ny `57Ad103,1 `590DCIN 5)0Atide) 5901

(xop,

110X

'nxilndo

1)011\06019)01)9X

ntponkyya,

9I

tooroodraz. 113 TR 1)01/V10c313X


'Smcogrataoom (Sxn2J.zycbrjj `Sydrnopx
'59oAn97a '5no1Ao2c.okyya, 5e-Poop 4A131[13 A109101L n(6. 9 5odrooj, 521n3 `133c19 93.0?
g
5)03X1Y13.1 4thOaL
Cr11,:n 5k21.A7Ma 5k1 L 59d3
eo&i3na `61A9
k (91)7}1
roopy 'n3Drcb nolpe? non9dX 1101An0ch3X vox Aci 5-lolmoT ScopodTiEj -11o1nn0loaL
-9 53.1-ropaznolzm TR lold;ix 5k1too1 Skinpono pox Ski 5r3xzdza.c. `5k1c-po pox n9)1
Llicoo nonyou. 531AX)d).9 .? 65(131:4dx) A913y1974 31 M?..1 mopnodil l0narbp.ok11zInt
ononpodnR A91 noznoawIfyyg, 102.147103d793 'neopze. Taio x99 FT en-ir(oll. `13ooth0dlt.
Ayr p.cT io3Ti-Dli.y 6d3)01f.90thL 31 pox ttatoyx 531fopgz12 pox 5kivri3o, tacoo.a.. St,cpsn,oxn
`lon37191.d13 m91 noryporiom, 1.13 nornapizdx ctz .5k1

Og

`pood

'(-01)0X `Szno-qx ems:mu

AI?..L

/1/4((t,

531n9dz\voimm TR e1/4L!..i toodx39 noi 5ctod9 nol odic. fol soinikp 5ki skva,
pox 5ki noDtpnoDdax (1071091 (10/Vr1l3x izx no3dnodcb
5k71odvi3 k 5kaioaLlo dzy 5311%9
01
A:3013n
`noicoo
nTri noindaL
lonmicyrid? 5po3s1DLLy 31 oincodXT pox SporiociRraxx

w?a0thf Inc Smionod= 7on37-19V,ty 5r,t01 .59A11?


zi.xx nodxrri 531n9l0c2t pox pf 5no33y2.L l0n3ri9n3A pox

zal

59A.J.?

5kriodvaz? `ioid ooi TR Lti)oaq 531M1(3 moDk.nodx? pox 5? (i)1


`nc93c3nodcb Ts. nTri
x0roolnT
&gamy 1.1.3x90 4290 Met 51019)0 'MpROILTI3 r(XT) )0')233.L 31
no3g31l. `foo.ok(j?..txx
oi&c.)paLak12 513,031..17ot 0.2Auxsype; int zu:390(36 0131u.rxD3170x
013X1,3 ixx

intx

pox

rinfrpirdiD

oii4 yox

ke,?A.

rty02t int

)0,021311 `olnochTXT pox 23X:odE1

(bloy

9 1097-171XYX.03173X :V M9A3T1T170X931.70X :V nuom "g apun dui 9 Isod `rinikoi ppv za..139
vicIns pqyas v II Ey 6=9 :v nnovui cbatsv OAIS d3u, .w 9y pox Stu. :V p01( (101 Stu,
W 6z Scal? :y ScuUmq V 712/73U/ "g apun .111
W:

11

3
'I
aPIA la AI 't 7
"PICaniLL

'EL

*D)

Plik*(al

www.dacoromanica.ro

gg

OE

DISCURS DE RAZBOI AL LU1 MAHOMED AL II-LEA

60

I 14, 7-11

nu In mult timp strabat toata Tracia si Macedonia si-si supun pe misii 1

dinduntrul tarii, si pe cei ce locuiesc la Istru si Inca pe iliri (albanezi), tribali


(sirbi), elini (bizantini) si cuceresc cetati puternice si multe orase mari, unele
asezate induntrul tarii, altele la tarmul marii.
7. Si ce & ma mai retin enumerind popoare si orase? Tot teritoriul la
sud de Istru de la revdrsarea lui in Marea Neagra in sus pind la revarsarea

Savei intr-insul si de acolo inguntrul tarii intre peoni (unguri) la sud de


Sava si intre iliri (albanezi) spre miazazi si spre vintul de sud pin la golful
Ionic (Marea Adriaticd), il supun bine si-1 cuceresc si pe toti locuitorii dintr-insul

fac tributari i cu ei, si pe getii (rominii din Tara Romineasca) de


dincolo de Istru, nu numai atit, ci si intreg teritoriul spre mare afara de Pe lo-

10

si-i

15

ponez, un teritoriu avind un inconjur de peste zeci de mii de stadii 2


8. Si aceasta, nu fard sfortAri grele, asa simplu, precum ar povesti-o
careva si nici fard impotriviri si oprelisti foarte mari ; si domnia au tinut-o
i au pastrat-o pind acuma nu fara varsare de singe si primejdii mari, ci

cu multa varsare de singe

si

cu

multe rani,

cu multd sudoare

si

munch' grea.

9. Caci multe neamuri in Asia si Europa au ridicat armele in contra lor

si au luptat stralucit pentru libertate cu vitejie pind la moarte si multe


20

25

30

orase mari de ale lor intarite cu ziduri si avind osti si arme si locuitori avuti
si viteji, orase puternice si prin multe alte mijloace s-au ridicat sd se apere ;
si cetald intarite si de necucerit si locuri de nepatruns si multe greu de strabtut si riuri dese si nu lesne de trecut si multe de acestea ii opreau de la
inaintare, dar piedeca indeosebi cea mai mare erau ostile romeilor (bizantinilor) de pe uscat si ap, mereu stindu-le impotriva fat4 in fata si luptindu-se si impotrivindu-se si pricinuindu-le multa osteneala.
10. Dar totusi nimic din toate acestea nu i-au oprit din inaintare, nici
n-au stavilit navala si vitejia lor, pina ce subjugind si cucerind toate pind la
capat, si-au consolidat domnia in mod sigur si au ardtat tuturora ea e cea
mai puternicd, ei raminind pind la sfirsit barbati destoinici si nelasindu-se
de loc de gindul si planul lor de la inceput.

1.1. Caci invingind pe dusmani, exploatau cit mai mult biruinta, iar
fiind in.vinsi, nu cddeau, nici nu pierdeau nadejdea de mai bine, ci totul
36

lasind in seama curajului lor hotdrit si a nddejdii in viitor si inch' a fatalitatii,


se tineau staruitor de intreprinderile lor, cutezatori peste putere, iar primejdia
1 Bulgarii din Peninsula Balconied, misii numiti putin mai sus in 3, fiind locuitorii
provinciei antice Mysia din Asia Mica.

2 Stadion era masura de lungime la grecii antici, egala cu 177,6 m (in Olimpia
192,27 m). Aici insa. Critobul spune in chip retoric ca inconjurul teritoriului cucerit de
turci era foarte mare.

www.dacoromanica.ro

'II u--t.

vw CIHIV.011 'PT NTYI-II

:111E1011119 vININOCI I.YI

19

19noX0I10a10x Avi no A? 6-pc(o1L (1-)A9dX Akxiodo A109J011)9 pox 'n101n0g3x9v -701MX


.nolnoclqd
Sn0s)(11v 5n01 31 A? Ltz. 593101:1311 pox S9da.c.
Mdlsq '57o2Avno
,
1_13 R
s dodd
`5noldnyy1
`Snovoodld `5)oAkyya iAnochsx
)proind 1-kx
513y91.t. 57,oxy02L pox '5)ovp.A.3-t1 51E1 e3r1 A3 (Li cio33I0D311
3 A? lLi 5zA2Til3w.50F(v3m.L.
L 1031 3.1, 13SJ 5301.t. pox U.A03 701n0.4yrInc M3d1d11012 t MOD)01/.. (.4 9 SodIDL,
n0rvi2n AOIA9II Ii.A9lA
501A7 '131(39 91110 M-91 Aco0Jx.2 (101270 M91 Sodu Aol

5I

IdX3T1 M-91 M9)(0d93 (1010a M91 52 'e191(,00 A3013700-4 101 Ski '51013.A.093T1 1/A91 (1)013T1
M9M71)011 31 M91 591A? (lora .)ox Am.idnyu, 59e3.21. roo3ddrItz..o3.r) 1)1X ft01,9el A07-130,2
51dXri (101601, (1011)(9X 1701M10d13X 31 Sropodzd pox Izi.Aoth?dlinolzx pox (lodod)
1)01M10101L 513)(3101L9

5Z1(%),021.

5(101 A3 qi.1c170

(\q

5101(p7

3 1X)X 5(101 AX(331/.. (101

'kl

,5)02.7j

flO A0A9Ti

'3 ")(}1

'noDG.A.

d?an Snoi

5n03dn-r1 5c-ko3),o1D Ano1vjd31.c. roo.onoXR

.8 mlnrj,

1,XX A)097)11

(6,1 mor(r6oa.c.

ntr.yaz.

nothsq

OT

-noiLovll

n no

5(0 A10 511 f2coyzop 1o0y71.c3 cbl 'cbkoy rIO


1,1,k,Lorl-f 'ATri no
31
pox
M-91
AcoilorkoliATA?
moivrInvox
`M911)1A.3-(1 ,RRO iLtorhvoo 1,)ox Acom-amx
31
1)0X
01A719(2931R
coX 51d AOXID3
Ar...t.1 AffIchp
IdX9Y1 'AflA r(\()? 1113T1 moN(y01.1. gncolyripv
/1(9()(031 3 'ncowtimod1 ncox.va.c.
Aco1(2c33 pox 11(991/
n3Ax?

rtyoi pox

31 iopv, pox Vamdng wilArAT Slo1no1


)ovols.ri
Scodavrboy d?22.n 5r3d3on.sy? olArDimovl4 laXTr) rto1)1A71.c, pox ,zari
`Sklachp pox 513\cial. A? 51o1nl1 poycolL, pox Po/,)1371 pox ID3X331 pox limilmD pox 5loyato
pox Mlnovi. pox Li.12cho mo1 AcolAnomon? 1)ox. Sloyyoa 51ovo 110A3110odaXm 59da
oi)"

d keq.A.

91

t.

volt> olfoodlk pox

Og

loicoNopDri pox loaLoi lo1odDn2 pox


AloAm-139 `oa,AxaD3A7o1R pox vidnockb
)A.ric-id pox
11o3c3c9XDn pmoat pc)x iorboloaL 513Z3ACI pox no ')X?3
lo1xd),71 pox moat )o1molo1
no1
9/.
3R
3,3
moz.
Snoln:o
`co.00d=
noil.c32.3
'A0191,47-1
Aco3r-rimd, 51arbpA4 )21.1ox 31
pox
roops:novo.c.
1:3)?
x).1.)ox
Ak)..
Aoluopodat. 51o1nr 1on311hp1i19nn 1,7:rx pon37197.1o1l pox

0,..cy01i (VID(911100A3 31 poX Ar3Aco.bp 170Dno7dra.c.


-0T ,:xxv, 5(91-19 3v:10 AC91c101 Y032L
Oi(
(101 '(999d1L flO
2(1(pX
M91c101
31
pox
)ol000lv
3oA37
31
1)0X
dis.1
hort)3d1D)o1rx
5319.x.-30)ox
111,1.,Tid9
'At,cis:dr? 5co3
Sco.3y21 0-1.A7CA91X,dx? k..
tLXd Scolrsd Int 5loi Alont Ak1FiodnX.o2 'Aryin?lop
53c32A-n loorlp loA3719A3.A. 1tilR 5noy31 pox A?gtol no1 5 SkXdf 507X9 53163.cbci
nori pox -5oaw71IpAodd)
.TT 531Anonocl1 A?-11 dTA. Ar-n. 307.?
oioXdk iXsi `novoa.E. lonaricoxin
no `AolanaL?A/o ?no 51 5v..$)kca Anot31,Lth/o `5)ogp.n(? 101()0,0 MI 31 moths) Acolvo
z pox
MX9rt)n3
(a /?Icy? no1 SoLAoyy?ri 91 Ant '531,,coa7dlut? 113 pox MI 5LLI

gg

-Lo

ppo

c isod 57cAkxyg .ppv

'oV Si

AP7C319L. 31, VOX M1C91:37-1,(73V

naun `anlualap 7!snidas In

.j3 `sampSoolli I
`nlop1q1. IT `6E

III

G.A.O.

gz

DI Ats.11..oc3A7.

'CIL E

.3) WIN .(Jo

II

V u! 'auOnnu opun UI II c, ?sod (A;01311


apun w EP,-, oi. C999(511. v ruth vonpsuall
vacIns i oldyds 3 nnennu ntLIFi.mdaY.? In

7Gxxo

U!JW

:v

I '3) How '(o

www.dacoromanica.ro

OE

62

DISCURS DE RAZ130I AL LUI MAHOMED AL 11-LEA

14, 12-14

infruntind-o peste asteptare ; in nevoi plini de nadejde, la greutate


nelasindu-se, increzuti fdra sovaire c. trebuie sa le mearga bine, nu stateau pe
ginduri la mice e bine, patrunzatori in a chibzui ceea ce trebuie, i repezi
s. schimbe in fapta ceea ce au chibzuit.
6

12. Bucurindu-se de expeditii indepartate, spre a cistiga mereu ce nu


aveau Inca, i niciodata neraminind in liniste in ale lor, i nici pe alii nelasindu-i, ceea ce aveau socotind intru nimic, deoarece nazuiau mereu la ceea ce
le lipsea, iar ceea ce nu aveau, dar le era planul sa o dobindeascd, socotind-o

io

15

ea si a lor, de cele prezente bucurindu-se foarte putin din cauza dorintei de


mai mult, mereu ostenindu-se pentru dobindirea i folosirea a ceea ce nu le
statea Inca la dispozitie, de viata lor, la infruntarea ostenelilor si a primejdiilor, folosindu-se ca si cum nu ar fi a lor, necrutind-o de loc, deseori dind
gres, dar in sufletul lor rminind mereu neinfrinli i astfel incordindu-se tot
veacul acesta i viata lor ducind-o in lupte i osteneli, au ridicat imperiul la
atita marire i putere i prin ostasi i prin bani, arme, trireme si toata cealaltd
avere i 1-au facut cel mai mare si sa dispuna de tot ce-i trebuie in timp
de pace si de razboi 1; si asa ni 1-au lasat noua.

13. Fata de acest imperiu, sa nu ne aratam, in ce ne priveste, ca niste


20

25

30

35

tradatori si nici sa. nu facem s dispara faptele de vitejie ale inaintasilor nostri
i nici sa nu ne pierdem acea faima a noastra, pe care am avut-o de mult timp,

renumiti fiind in ochii tuturora pentru barbatia i tiinta noastra militara si


pentru vitejia noastra, i trecind si fiind nebiruiti 'Ana acuma, daca ne-am
lam batuti de acest singur oras (Constantinopol), care pe deasupra nu mai
poate avea in timpul de fata nici o nadejde pentru el, ci fiind aproape cu totul
golit de locuitori, toate avantajele de mai inainte pierzindu-le i despoiat
fiind de ele cu desavirsire in cursul vremii indelungate i prin necontenitele
incursiuni i impresurari din partea noastra, incit nici nu mai e oras decit
numai dupd nume ; de altfel nici nu cuprinde, precum vedeti, decit ogoare si
gradini de zarzavat i vii i cladiri fara rost i ziduri goale si din aceste cele
mai multe In mina.
14. *i-1 vedeti doar, cum, asezat in mijlocul teritoriului nostru, intr-un
loc foarte potrivit la primint si mare, cit de mult ne-a dat de lucru In felurite
chipuri din capul locului, mereu razboindu-se ; i 'Inca i acuma ne da de lucru,
stind la pinda contra noastra i mereu intervenind, cind sintem la vreo greutate 2 si pagubindu-ne in cea mai mare masura.
1 Ca si multe altele din acest discurs fictiv, compozitie literarA retorica a lui Critobul,
tot asa i acest elogiu ce-1 face Mahomed al II-lea Inaintasilor sal i statului condus de ei, e
compus cu expresii i fraze intregi scoase din discursurile ce le-a pus Tucidide, Rcizboiul
peloponeziac, I 68-70 si II 35-39, in gura lui Pericle si a solilor veniti din Corint la Atena.

2 Cf. I 16,6 si 4S,6.

www.dacoromanica.ro

314H ti

''1/111011119 yINNOCE 1111 CIalkOHITW 111

5Lac1 'thyr.5.vp 51orpo olnoX2,9 m92. AC91T7-1.A.rdu


VOX '0101L. 'earkpfa
`Nrrbom-,12 531A093nnvx
1,70X

(411 19193/%)? I9T

A3 '519/%9= loAoto39 z

Val-II

S9

'5(,)A7T/C9i3. 531AC97])(01

pi

VDX x.)d)ooL

51o1 510M3R 531A9 532111.)(323


3 Sodal. Al= 91 A)092 23
M3X '5101270

ncovox `polD.xvil 5132


1
oDkoM 21 `no?2 51211o1
91 A:Mk0A C.O.A.dR '1109r(31
Zy 5Irrik202Ly, y 31 5podocor1 531nodpoX ls)p 5odaL 91 pcomoax 11 A(91 X20
'ACO1A9 VOX 31.01L32k71 531.A0A3T1 11L? AC91 Wompo ki1
5cloa. 5novv,9 ? 531M2 't 91 A.11
g
5? A?czta lo&37-19)1,loy ?FIR 91 1370 el(91 ACO1A010? `IxoDs3th? 91
Kodric
tf.ri kgci.
59dac

n?2ILT1

9
5C? AO '531.A.0X31XX WILVIXTA(3 A3T1 531A0210)(01LT

'N:rokax eLi.okomaq
/FIR At:..1 (101

AMA9X
A3DLLIX

5ono3aL

31 FX 'AlDroo,(92op 5101

'toD3thR 1,3f 3R 5314V1C0X07i


Azfri

nicoorimp

5nono3L. 32. pox `5noncivv1x ,2k1-1 5coyo

5xi.

ioikii

5)FX(11)

iio

1C91

141

7,)1

AM1 -601L2
tt(.7i

nth1A2

51o3dlovop lonTdmdX 52d2L 5noi


1oeari9v36, pox now%ployylooD '51ocrcou
-5")

`52.inorqr1 pox 5c9.1-no ilOy9 A91 A010

70A(01X)

`o

531A(106X0'11

5? olnol 5(q22 aL
pox ScomirmiR Ardf.f.. Atp. edf.Xcho pox 11:ooriml-.1 pox isno-tit,cdZ pox 5loy:Lo VOX 193dtpd1
110X 191011. 510.L 'ILICIOXChOIL2 Ak191A.371 31. Al01323100 pox 52daL Aothx9at. pox AkAtf.d13
AO1A(pA.10A?

31

1XX Aono1L311? 5101210 10A3Thp9k1970110X Atp.

.Akix(3101270

cy

&IL

L!..71

A3TICOM005

531921ROd3t 91 31

AMTItf.

ncoi nomolodaL
/%31-1coDli.d.nonf 'AX)92 Ate,.
5319 ,aL? X3d2q) pox ioi.kkzxdID

`sodri

T2kri i,

AC912/0

pox Tuschp pcx loa,Dlnc,oloolmoop `.7.3 Od(132 VCX 531A(10X02 lzx '5319 5/01T1 AC1A 50)3y91L
i n?dpox d?aLcL o?45(Lmi, rev?
'10971k114 pSX 5k1c1701 3192 nol A1311ible kDraioX?
(10y91R
AC91
r.LopaL
2
701 A7.099d11. r(rx -7D'XIC331L
5knr-kon3x3x
M9d91kX10 'n923XD
5kAp1TIOX 31 pox 5kn?rikdGild3aL 5copy3J, cbi 31 cbdocx.ri 61%96X pox 51x1 ls-.)X3rct
`u 2)o.rio9 no/%91-1 .5kipcioe-)D
od 51);tri pox oiyoaL 5Poixd `ncnritf. pox 2L/..1-1 5c9sx9=
,2 'ova 5l.L1 noripodp pox ncolnd) pox mrpoarrbp 52yotd3aL 'ID? p '31Zd9 pox
AC93/01)011 AC01110ROXIO 31 pox nc,-)X3oi. m-9n3x pox M91.201 &MI/13d3 M1011 AC91933y1L.

.y[ L3.1../OCI0 cy.

5cp n? cb1 MD?ri kn?-rinx 5D.a. 5)od?1.37-4 `5kXcho A? -1aL?


pox
thdpox
`5kDD",p0o,g, rpo pox /Or 101)01-14d1L. A3XD3ChOlt
`5(LXthp 13)?
5k.A.
pox
nn&
123
')09(1001L
'13.X(3)011. 5101 510(3?137-4 A19/0714d1L T.Cln023dR30 pox 5poi
8 pox x1
nc9-rit; 51x3dpoxf 137,2 Implocidym?
I/pi
rDnoiaopyd

`saMPS3m1,L

t `1119P2r
`tuaMr I

9
8

44/2/3:/q/ I
`2119P."1/

j 'o

u 'au0.nnu apun .tu

*(joIIPTAT)

`0C, 7,
`OL,

'1:1

`OL 8

`zu9PNI" I 9`0L
*JD

gZ

vk

&col. ncodl.37.1G.

`waRiti/ I '06

03

-ox

ko

*JD

gT

1,ZX AlT1(f. 'AX.002-3.c)101L

5)o-i0.4.1cd2rop '/%3TicoD3mcd)x) ki1


Atf..1 AlVd3I3Titt.
A3I-10XL/ ol cimp= 'novo= 101.0ZTIOA9 xchou AlDX1L

9g noriff. :le-

OT

I '91 9 onblv `St '9

www.dacoromanica.ro

OS

64

10

15

20

25

DISCI:RS DE HAznoI AL LUI MAHOMED AL II-LEA

I 14, 15

15,

15. Cci cine nu tie cd in timpul bunicului meu, a vestitului Baiazid,


impAratul din Constantinopol a pus in miscare in contra noastr intreg
apusul, galati (francezi) apuseni de la marginea oceanului si de la Masilia si
spanioli de la Pirinei si din nord de pe malurile Rinului pe celtd (francezi)
i pe celtiberi (englezi) i pe germani i pe impdratul peonilor i dacilorl,
ducind cu el o armatA colosald i Inca trireme pe fluviu 2 in jos. Acestia trecind
peste Istru i tbrind pe malurile lui in tara noastr, nu se purtau cu planuri
mici, ci sA distrugh toata puterea i imp6r4ia noastr i s5 ne alunge si din
Europa si din Asia, dacd atunci stiinta militarA, experienta i curajul lui Baiazid nu Impiedica aceasta si nu le-ar fi zAdrirnicit planul, invingindu-i cu desdvirsire i zdrobindu-i, pe unii taindu-i pe loc, pe altii fAcindu-i sd se Inece
in Istru, incit din foarte multi, au scApat citiva putini i acestia abia.
16. Iar dup5 putin timp 1-a ridicat asupra noastrA si 1-a adus pe scitul
Timir 3 de la Babilon ; i stiti ce am suferit de la acesta ; cit pe ce era atunci
sli pierdem toad domnia i puterea noastrA.
17. Si de atunci i pina acuma n-a incetat s ridice i s5 ne inarmeze pe
unii asupra celorlaltd 4 i sA ne loveascA i sA provoace tulburAri si sA strice
imp6rAtia ; mai ieri nu de mult a ridicat asupra noastrA pe Getul loan cu
peonii si dacii5 care a si trecut de cloud trei ori Istrul si ne-a invadat cu oaste
tam noastr si mult Mu a f iicut tatAlui meu.
18. Si tree cu vederea neajunsul atit de mare al transfugilor, nu numai
robi, ci acum i oameni liberi, si paguba si stricaciunea ce-o suferim zi de
zi din cauza aceasta.
19. Nu-i nevoie de vorbd multa ; nu a stat in pace si flu va sta niciodatA

de a ni se opune si a ni se impotrivi mereu si nu va inceta cu r5zboiu1 si


cu uneltirile in contra noastr, cit timp o sA-1 lasam s rmin5. in starea de
acum si nu o s-1 desfiintdm cu totul sau nu ni-lvom supune sub mina noastr.

15,1. Un oras deci ca acesta, dragi prieteni, care ne-a stat mereu impotrivd si care pe fate: i intr-ascuns toate le face contra noastr si vrAjmaseste
1 Sigismund al lingariei, domnind si peste rominii din Transilvania si fiind si imparat

al imperiului roman de apus de nationalitate germanicd, conducatorul expeditiei de la


Nicopole din 1396.

2 Adic5 pe Dun5re, c5reia istoricii bizantini nu o dat5 ii spun simplu no-rxtik fluviu,
riu ; vezi Ducas de ex. pp. 259, 16 si 21 ; 263, 30; 271,26; 273,12; 277,13 ; 421,25.
3 E vorba de mongolul tdtar Timur-Lenk care 1-a batut i prins pe Baiazid I Fulgerul
la Ancara in 1'102 ; pe acesta insA nu 1-a chemat imparatul bizantin, ci alti sultani, goniti

de Baiazid ; vz. Ducas, XV 4 ; XVI 5 urn. si Laonic Chalcocondil, p. 76 urm.


4 Aluzie la luptele intre feciorii lui 13aiazid, ajutati si asmutiti unii asupra altora de
Manuil al II-lea Paleologul.
5 Iancu de Hunedoara cu ungurii i rominii transilv5neni ; Critobul pe rominii din
Transilvania ii numeste daci, iar pe rominii din Tara Romineascd geti ; prin urmare pe
Iancu de llunedoara 11 credea originar din Tara Romineascd si de aceea ii numeste getul,
nu dacul.

www.dacoromanica.ro

1 14,15

15,1.

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LE 1.

65

15. Ti4 yckp ox ot8ev, c`Dc int TO 411.2.e-ripou npoy6vou 1100:44FOU iZE:EvOU
7TeiCTOCV Tip icrnipocv ixEv-icss xocO' -keen, 6 Ta.61-1; Pastasc, &7C
Moco-csaMocc

LV c'oxsocvoU xcct

rocAc'eTag -re To6c icsnepEouc xoct Hup-tpociouc xoct 'Icrnocvo6c, cin6 8i

`Pipou no-rocEloU xoct TCov 7Tpoaocpx-cf.wv KEATo6c xat KeX-rikpdcc

re xat repp.avok,

T6iv -re HacOvo.w Te xod Accx&iv Pastaia noXIS Tr. zp:imt.oc arpocTiac Sc-rovm, Lt. xoct

ata T01/ noTalioU Tpc-pet,c oi xoct 8caplvTec TO "IaTpov xoct 7tocp3c TAC; TOLT011 OzOxc
iv TY] 4)11,e-76po,c aTPCTOTOEUCTOWTEc, 063i. ivev60uv (..uxp6v, doaa naaocv T-(%) -hp.sTipccv
86vapm xoct ckpAv xocOzAei.v xoct T EUpd.)nr); -re xoct 'Acria; 41[1C-cc ixpaXel:v, et
Ili) 13 T0 15 lloac-roy TOTe crTpx-rtyrEcc xcct 4/nap:a xat T6A1/.1) TOL;TO smuaucre
xat 81Xuas, XOCTez ltpOcT0.6 aU-ro6c vtx-i)aocadc Te xat xa0eXoUaoc, xoct To6c [Ay aUTo5

10

xxl-ooto7Ciivca, To6c 8' kvanon-wy-71vat. rcT) 'IaTpcp nenoi-ixev, Sx no'cvu noAX6v ppaxei.c
Tcvocc xat ToUTou; (..LOycc 7CEptcr0)aivrocc.

16. Kat nc(Xcv lisTa tuxpOv Tcp..-4t,ov TOv ExUOlv arc?) Boc13uXc7)vbc avocar41caeca xoc0' 4)(16-)v liyayev 1 6cp' o nen6vOat.tev oicc tare, xoct c:)c nap' ,06av i;xeop..Ev
TOTE ITOCal; Tijc 1111.eTepoc;

dcpy.71; xoct 8uvoecoc ixneav.

17. Koct TO &E ixsEvou p.ixpc viiv o


xx-r' dcXX-ilAcPv To6; 4][1e-ripouc xoct
1311eTepocv

TE

15

6X7rev ine.cicyoual -re xoct OnAC.ouaac

uyxpolScroccroc xat TapITTouaa xsa pAd7CT0116Ot

apx43v, -,(01c -re xxt npO 6Aiyou TOv PiT-Iv 2 'IWIp [LeTdc HacOvcov

xxt 1xxv

XtlriCtoccra. xa0' 41116iv, 8;

3i; Te xat Tptc TOv "Iarpov ataPOcc VP,

Suvc4tet xoct Lc Tip 11[LETepccv iapa.A6v, noW., ZOCTac TOv 4.6v naTipoc nenoi-Ixe.

20

18. Kat nocpbw.t, TO T6iv ocirro(16X0)v npaylioc TOCCOti5TONO X0a Tip ci7TO To&rou

f3Ac431v Te xat -)1[1.iocv xa0' -4cipocv iyyLvopiv7p -h1.2.1"v, o

6vov ao6vov, eox irsi

xoct aeu0.:pcov.
19. Bpocz6c 6 X6yoc. 060' 4)alizocaev, oar 6A0.4 410-uxcret TCOTE avOLCSTOCVATI
XOCI ivOCVTL011tleV7] TOZ; li[LE.-TkpOLg, 06a

CrTir7STOCG T01-5 xtx0' 4][..crov 7TOX.L.p.011 xCci, Tijc

Aov it
5cv oc5r4iv int T0p, atirrov, xoct 1133 7T&VV7 )
67.0) xeZpoc asocliv nonlac'o0x.
15, 1. Ta6T-/c Toivuv, T cpi.Aot, C'cv8pec, T0to6T71; 7T6AECt4 av-rtxocOzarylxuEac
xf,v-crzeoc, go.)c E'cv tzivecv

4][..dv xoct no'cvTa npoc-r-roUal; xocO' 1]p..Cov pavspir); TE XXi. dtpX116; XX T4p., Ile-ripav

3 Ilupwatouc AI 4 KEA-AP/pas m: KeX-rOlpes A 115 post diyov-ra add. =tee rip) A


in margine, unde m 1112 Tt.t.t.-4tov m: nii.-ov A: qua de causa p.txpdv -ct TeDLov mil
28 ante -roccdirrl; add. :cod m.

1 Cf. Ducas, XV 4; XVI 5 sequ. et Laonicos Chalcocondyles, I 97, 2 sqeu.


2 Critobulus Vlachos Transilvaniae Dacos, Vlachos Valachiae G..tas nuncupat;
ergo Ioannem Hunyadem a Valachia oriundum esse opinabatur. Reapse in Valahia exstat
vicus, cui Corbeti i.e. vicus corvorum, nomen est.
5

C. 348

www.dacoromanica.ro

25

66

DISCURS DE RA7,1301 AL LUI MAHOMED AL 11-LEA

I 16, 1

imperiul nostru, noi mai stam pe ginduri si nu-i dam nici o importanta si nu
ne grabim, inch' inainte de ce sa ne fi facut rau, sa-1 desfiintarn, ci ne legadam cu gindul di depinde totdeauna de noi sa dispunem de Fazboi, cum am
voi ? ! i nu vrem sa stim ca, In ce priveste razboiul si ocazia potrivita, nimic
nu Famine pe loc si ca orice, cu timpul, se poate intimpla si Ca lucrurile
sortii, pretutindeni sint nestiute si ca sfirsitul statelor e schimbator si Ca'
nu se poate cunoaste si ca acei ce au minte, trebuie intotdeauna unele ca
acestea sd le prevind si cind li se ofera prilejul potrivit, atunci sd atace pe dus-

mani, dar nu intli sa astepte si sd o pateasca rail si atunci sa se apere, ci


10

inca si inainte de ce sa sufere, mai bine insisi sa actioneze si s-o ia inainte cu

planurile lor decit s aibd a se impotrivi planurilor viclene ale altora ; sa


BAJA credinta ea aceasta e un avantaj in astfel de imprejurari, dacd cineva
a putut s-o ia inainte, amagind sau fortind pe inamic. Caci asa e firea rdzboiului I Nu se tine de anumite reguli ; ci de cele mai multe ori, daca poti
15

i vrei, s-o iei pe ascuns sau inainte si sa nazuiesti la ceva mai mult, asa prilejuindu-se, se face victoria.

16,1. Barbati, avind eu aceasta parere si preocupat de unele ginduri


20

25

30

36

si consideratiuni ca acestea si impins Inca de invinuiri foarte mari 1, v-am


adunat aici, pentru ca cred ca nu mai e de rabdat ; si am bun temei sd
cred ca toti schimbindu-va parerea, o impartasiti pe a mea ; si a mea este,
ca trebuie sa ne apucam si sa pornim in graba la razboi si sd cucerim Constantinopole, declarindu-i razboi, cu toad rivna si cu toata silinta ; sau aceasta
stapinire a noastra si toate bunatile ei sa nu le mai socotim ca ale noastre
si ca pe viitor nu ne mai sint sigure.
2. Caci e cu neputinta sa domnim si sa le stapinim fail nici o teama si
in siguranta, daca acest oras nu-I cucerim sau nu-1 facem sa dispara.
3. Rationamentul este simplu: avem de ales, sau avindu-I pe el, sa avem
si imparatia noastra, sau fdra el, sa ne-o pierdem si pe aceasta ; caci avindu-1
in mind, stitl bine ea cele ce posedam sint In siguranta, si cele ce nu le posedam se pot cistiga ; fara de el insa sau raminind asa cum e, nimic din ale
noastre nu putem avea increderea cd ne ramine ; si nimic din ale altora
nu putem avea nadejde sa dobindim.
4. Caci fie & acestia, detinind orasul si siliti de noi, o sa caute o alianta
mai puternica si se vor face stapini pe marea din par-tile noastre si atunci
statul nostru va avea mereu de sustinut razboaie primejdioase, costisitoare
si pagubitoare; si sfirsitul razboiului e nestiut ; cdci deseori multe se Intimpld de obicei In astfel de imprejurari impotriva oricarei socoteli si la care
1 Poate aluzie la marele vizir Chalil i altii care ii fceau o vina din eventuala incepere

a unui razboi cu bizantinii.

www.dacoromanica.ro

'91

VIMWOU

IfrI

GalVDITITI11

vai-II

rly

L9

310

5kD;l0n3yn0d13.L? 'AkXdf 513rit; yy?rhoi2 A3T10 .pcx A0,k9y )042r,t0 'x0371901011


Aiclu

50xnt

110910(32 tt. 451071 A37102231L9

rev?

141210 `m3y.--13

MTH!.

.111011 113110 ,C11)3

02031)02 Ix() &cu. 'myri3y93.1 (.1 xoTriloynod VOX X20 A3T1/022,0 50) )01 A(91
AM-13X= 1XX MG1 M9d1XX 10.4.e3 20 7,313A3T1 `I int (b1 eor,odX 92ci0 'nol.oucvece
T1 Ski. 5taria, loxku `noXrifooaL, pox 91 norm. A0)1)77.11)ocla.L. 5o01 Ao1k710p,o1s.no z
110&13 13)0

4.

pox `A01cho7i7917p

du o rho(A13(%),Od 31

132 701 101(00101

1,XX

.137o

Aochlox 57)1A07p, 'X09303111(3 5101 510(30'4 1XX 1tt71 M3A3Tb0M0


roco d noI Alsip= nowori 52012Z AX(32
ho00)0A97

d 31i)2910150A A91

iaL?

5xlA0X3 Trx

11(10A

11130)031 50)XXX 1XX


170X

3121

A1323y(10d12.1.30d=

Sioi 5101.9co0l 9 la, nr, lod)2yocht, 511


5o2d.7x
AOd0X3 101(00101 d)p. ZI n01 .norimpoi. no A1D13

d11L31100 1\1323Y(10 1XX 1(101. 0 A13)37-lon

szcotplloinq?

59ol

50? )91 x)yyclaz.

'9

A?

n01 n0n?rbonn2 pox nonploynod

01

k dal 0 -XX

t12010,(

51olks3 `1,
d M3 11 'OCX 4110911.1X31l03)(21 0120 A0X9)0(3)01L Li. kx,r 1101391
691 .T c?.kg, A?-1-1 Ano col5o 5ktoAA. CAmXR c2 '53(3299 pox 510120101 1911 -91.4.0y
5110311 (137t)(3X 450 1/390(3U 32 1/0X 510.1.93/k.371 1.0107-113 (Max ATi 50
52,071 110X

xtp
5non?riconlookr A13IVOMOX 5ki
X131k7i 113 13X/01 1XX 141 Amu
elOLZA.Iplq orq c32), '51019

k1

5k1

1:1R

50A3-ri9oLf.t.

7012.X970A10

5kTITA1.

orl?

'x3l3c317o3

pox

tio7pai.
1.:R

5)od?iaTIGI.

kr) 5ka, 5(o3yoit. 5k2-cooa, k 5L(.91303)ky

41101l13

.0 5noyuy,

.5o.k9y orinocIpo

(4.

cryncxIR 5.7)1A-rni.

r?lkc313X'1 po9.3 rrikth

f.?

1)0X

'IJOA2,3
701.

:oc)313-rit; kr) A? dlthrb? 510y

3/ 5-93(11%0). )(3 .(109371

cf. 111Ti

(13Ti 5k1c00 VOX

141

(f. 100,631.37i

A13X3 'AfpXclf

pox
.Al2)(X/d01110Aq 0.311 5klcoo
AZTH.. lolr.ij?d pox 7pl kr) 1019 'Ipatux n392 32 tk12101 5 te.,. 20X3 k9 5 5(,) 413XR 11(1)1
Mr)(331 132(10 4A219111 A()1 31 A(00(30, A390 .&91.011Ly3
re:

5kl.rpol

'oho), 3 no '32,D1

516c9X 1/0X 1l1(.1(i001 J.

312,a dTA. 531AoYR lo12o 0.19)oa. pox of,3719)old


72.0drIXD1 AXd )7113
13)2
(,-2o1

Do11(9

ox 5kl

corx

,d)03.f.

arnit;

5)orilf. 5kDD3orloo-G, X (914-7..)0C) 41%19

v.

lolAo

a -3731.1.

nr3X7YriTlq
A? 5101-1?xolc

xcbirrIt} .nolsq pox SloArnmx pox 5Dompano 57oirikla? pox 91 5,odp. AoNtk239
notxon.f. XYY021. 621 ox doiL AoA.9 `51xmou pox AT xcto A39 511 -9RzDoclat.

pod royou ppy


I 'JD "FdantIL I

z
g

`u013?9/-

'w9/9!9/
,u,Opyil

II

Attic1701

u?

'au!amut Omni

tu

`nT I '3) THIN

III '69

,zzi, 3
ouounooi snriqouJD op snotuagoow otuums odIslu!ui oppu 'onbspoloo mb
tuoiounpapi 'exTuoo uHodnuntrepuoj mum olion 'weqon2re ossuvol .m2oo
9

91

-syou

iopinooda.t. 1/0X 1t2(10).L9 Agi Aorivoal.


5kirpoi Ary(xx S Acopx.io

pox

Stachp
0913103111AT 1X 2t4-1-1 A.13Tri0n n01 noznoy xrnod?d
.z AonoAny, c3),p1 Aki-To1 ai. Al3thcl_tf VCX
`5non?-rhoch?

rA2.3 pox

grb

sg

www.dacoromanica.ro

Og

68

10

15

20

25

30

35

DISCURS DE RAZBOI AL LUI MAHOMED AL II-LEA

I 16, 5

10

nimeni nu s-a asteptat ; i rzboiul prelungindu-se, ajunge de multe ori in


situatii ce se ivesc la intimplare.
5. Sau fie ca neputindu-1 'Astra, II vor incredinta altora mai tari ca ei
pregaiti foarte bine cu osti si bani si trireme si arme i cu toate celelalte ;
i aceia se vor tinea i cu mai multd tarie de lucru si 1-ar putea socoti ca o
cbestiune a lor, atunci ginditi-vA in ce stare va fi situatia noastra.
6. Un oras asa de mare, asezat la Intilnirea intre uscat si mare si mereu
stind la pinda si cautind s. prinda momentele noastre slabe i s. cistige o
putere, rupind orice echilibru in luptd cu noi, eu unul cred
ci nu vreau
5
cobesc nimic, cuvintul cel mai rau intoarce-s-ar pe capul dusmanilor, dar
e grozav sd-1 auzi numai, unele ca acestea nu vor fi spre binele nostru
si al tarii.
7. De aceea nu mai trebuie s stam pe ginduri, nici dud avem prilej, sd
mai tArAganam, ci cu totii sa-1 atacm cu toata oastea i puterea noastra si,
cit

Inca ingerul pazitor este cu noi, sa nu crut,dm nimic din ce se

cere la razboi, nici viatA, nici bani, nici arme, nici nimic din toate acestea si
nici sA nu avem alte ceva in vedere, Odd ce sau Ii desfiintdm cu totul din calea
noastrd, sau II aducem sub stApinirea noastrd.
8. Si nimeni din voi sa nu creada ca e lucru cu neputinta sa-1 cucerim,
gindindu-se la ce s-a Intimplat sub tatal i bunicul meu 1 si cum acestia,
cu acest gind de la inceput, au pornit de indata razboi neImpacat In contra
Constantinopolului, Inconjurindu-1 cu armata i putere mare si cu arme multe
si Inca sldbindu-1 Intreg, timp indelungat, prin asediu i prin foame multa,
totusi n-au putut sa-1 dovedeasca.
9. Cdci daca acest oras ar fi rezistat atunci numai prin puterea i taria
lui i s-ar fi dovedit mai tare ca adversarii si, pentru ca ar fi fost Inzestrat
mai bine cu osti i bani si arme i cu toate celelalte sau daca acestia s-ar
fi dovedit mai slabi cu ostile i pregatirile lor, nefiind de loc in stare sa-1 cucereasca, teama i acest gind al vostru ar avea temei.
10. Acuma Insa eine nu stie ca din miinile lui Baiazid a scapat-o, fard
s nadajduiascd, un noroc ce i s-a ivit pe neasteptate, dupd cum deseori ii
se Intimpla oamenilor din partea divinitii, caci constantinopolitanii convenind, dupd anumite zile, sa se predea cu oras cu tot 2, cdci nu mai puteau
s reziste foamei si Impresurarii indelungate, dintr-o data apar, din Europa
mai intii, Imparatul peonilor i dacilor 3, din Asia, putin mai tirziu, Temirtis
1 De fapt strabunicul, Baiazid I Fulgerul, cad bunicul, Mahomed I, a stat in legdturi de prietenie si pace cu bizantinii.
2 Ca bizantinii sufereau greu sub apasarea lui Baiazid, e adevarat ; vezi indeosebi
Ducas, XIV 1 ; dar ca s-ar fi hotarit sa predea Intr-un termen hotarit orasul, aceasta o stie
numai Critobul.
3 Vezi mai sus, p. 64, n. 1.

www.dacoromanica.ro

'91

01

:1,)f101111D

muovoa

1111 OHIVOIIVIV

IV II Val

69

'n3Dkx nT 5101 Slolnolol to3npod710 '130(1) 9 31 507131(01L 50A3TIOAMATI 5? 5/07..(11


7F1 rocozt. *7)2177-1.937d33L
.g
31 nly)22.c. 1f.71 l0&3-rhp&ng t\13(pD
510c313 5.1063I0dnZ.ol Amens:, -laq
170X
C,0.0
'1Dcort)01
IDW71 p)x 1Dr71lp3X 110X 1.03CP./.1d1 17)X 510)4=9 1XX 5101 A19/03.1. >D1D1C)39
'510n7r1nIdk9 10
n0(33.14:T3r1colO3 DoLmq7.0rop n01 n(91-frridUodlt. pox 5(-1) m923n0
11
'01Mn41031.11A) 31131LOXD (2 5102,0 VJI md313'11.
oll C92.90 nkyr.A.37-1 A cbdpoxlaq 5k1 pox skDron, `nkrq-rh.sx A7pDf0ridoth?
31 5101 5106313TR!.. 13)? 1X1X 5101 A(07irf. AkA?TiOCIth11.C? '510,60/09 Aid/MCA 31 AkA9ThOLAIX
A02L0s)5)31eqa 92Lr (101 (1097, AITII;t. '&137'131(0U ?it.? A?Ti `Into :cop cl0 IZTIOVIOd A13/3(
q299 `503Xix12 9110=01 ,g 523 5Ti M91 n(9(30X3 51Footh3x 91 `noradLorN Alpo!.
27ox cbinoto3R .n:Drioxl: `I no 59(31.L. MoTitt. 3..t. pox 001 ?137-1L; nod noloox
3A. -.01(11T101
.L Tly olnol 00 In nnyv-ri SOTIL '1 QO 32 A9C3110/C 51016073 1/0093c1VOAT
NO? 1/V093031UL3 tilc1101 5771A/212. U.D/p/ 1/0X 1(313X pox 13ThoncT pox 7o1sYrop-ri 5(93 too
pox )pi 2n0riDo200 103T1 morit; 4Y: 59n3k71 5937-19213th MOl 53 (.91 `A07b(921. 311yr1
A(0110TIC09 311f.71 M9131TH.CdX 31t./.11 M0)(1/9 311,01 00V(39 001 nmi m91(,-t0l0i '59n3290

ri

ova

,gLeTi

11

OC)21. (10.A..d9 A(01. Acrn..tupaLT 'Don707.1. 5(93

X? C109311 lar1k3se.

te.,

nr.

te:

141ArIL Ak1coo1

0.1

91

53,9x33

92in xc13X nmoD -x037-13x.oklou

ACOTIC) 70110ASTIO IrA13 Ak10X)1 'Al3y3 50A3719)110y 91 nol


31 pox `59d1x= pox 5c,) 10129 n1(.191o1 531n9XD ett+i, nkrImeul
5Iridlo pox norivol.c. 2nolLo9 n0 lonvrhpthp ht.59d nr!./nr d13X
I/T(9u pox
5319X-01(33n 110/t 451001.9 113 31 61/10CYX io3xdoIxoaL pox cbrip,t (-4xxolL tooDxac

.8 13937iON 31 513kT
g
C10(331311t1. auvraL. o n

590c13
137-1xmn2

5319Xnd131x? xno ooDkotpnagIi. 5corlo 5k1nz1 -poop?6,311c331.t.


-6 2g n71 dTA, 11..14;170 3191 31 U.TIC,9S) 31 pox e 1371rA0 3X931A7? 17a1C A(01113dX
U..(071? AC91 `nc9inctorizpaniop 3.139 19/0T1(2.0 pox 13::no-riti.dX pox 51910/.9 pox 5ioi Slova
eviDmai. knp-Ivnood)Dtf. `5(9vox tL 19190 5i)oi 51/023x2o 11)3713onnR pox 5.non3xD)odraz. -noy?
f nol9x 91
5noi 531.9 `rmik.c37.3-Drat norInkri 5314%90km-12 eLkinwi fo3y3 3X2.3
503
pox Soino 9 597-1.m.kox
(knNI

5(94xovo

32 531 xno

rauo

Scp AC71 (37-1

/0.013100611L? xxboaz. &o.A.ox

foi noltp)opou

,e,3DraLdn

m9c113X

7o2OaL9 )FccDaL

51x/pcool.

TdloaL

no1

I3Ap0d1iq A.0A37i33XAq CbsO.A. 510-Icir


51r1k1 57)odrilf
Donnovq 5991 5loiroat. Alif..1 31 royou .pox `5(-itolcoq 3139 A0?)(11. Isc71 5nop1onn to3Xv.rop
(billy 3.L pox ioixdolyou, iodxr-ri `c 5kmbpo 53in?emthiaq X? il
Skaapdcig n(99.noll
1/0X AcOlOCV 59310Drd `no(3319da.c. x 32 5r2Dy, nodxrd nod31.95 5.v.AL).th1 9

.33

:v

"PSamil

1XA92'V?

I `gg

7,

v vjalp `711IBUI apun


.3)

11

Ec

oda9d :y

TIM

noLmdiL

'y

asdeou snnEodd sop!squa u!nb SIlke snotnaupopi j s!unuesSa smarm irnj


oingo49D 91)01.1111mm".
soupirezSa Os anbtuacian msuNa adapEd1 osspianuoD
.snw!Bay .y3 `seonG Anc 1 onbie AX '9

www.dacoromanica.ro

93

(aria 5ji ea0ou

no2myripoR 5191 5102a2d0op

yg lzn(2o9n?

Og

OE

70

DISCURS DE BAZBOI AL LUI MAHOMED AL II-LEA

1 16, 11-13

babilonianul 1 0 1-au facut s inceteze cu impresurarea i sa. se Intoarca


asupra lor ; i aa s-a fdcut ca s. scape Constantinopolul i sa se salveze
printr-un noroc nea0eptat.
1.1. Iar tatal meu, tii cu cita pregatire i putere a pornit asupra Con5

10

stantinopolului, i Impresurindu-1, s-a dovedit aa de mult mai puternic, incit


nici chiar zidul nu era In stare sa izbaveascd pe luptatorii din rindurile frith,
loviti fiind din arcuri cu sagetile i din turnuri cu bolovanii; i astfel avea
ora011 in miinile lui. $i 1-ar fi cucerit cu puterea armelor prin lupta, daca'
cei mai de aproape ai lui In care avea cea mai mare Incredere, n-ar fi lucrat
pe ascuns In contra planului lui, tinind, pentru c4tiguri1e lor proprii, mai
mult cu cei impresurati ; acetia deci 1-au facut sa' ridice asediul i au salvat
Constantinopolul. 2.

12. Dar chiar dac a. s-ar fi intimplat, caci sa presupunem i aceasta,


15

Constantinopolul sa fi fost superior atunci prin propria-i putere, tau%


nu mai sint acuma ace1ea0 Imprejurari i pentru ea 0 pentru noi ca atunci.
Atunci Constantinopolul avusese bdrbati mai priceputi si cu mai multd tiintA
militara i hied i Imparat i mari dregatori cu mai multa experienta In con-

20

ducerea statului ; 0 era pazita de locuitori mai multi i asupra marii, cit se
tinea de ea, era, pe de o parte, Insa0 stapina, iar pe de alta parte, marea
era stapinitd de italieni i intr-o masura dobindise acuma ajutorul lor
spera sa mai obtind Inca ; i multe alte imprejurari le mai avea In ajutorul ei.
13. In toate aceste privinte, acum e mai slabd i intru toate intr-o situa-tie mai rea; caci de locuitori s-a golit in partea cea mai mare, stapinirea mdrii

25

a pierdut-o cu desavir0re, iar imparatul i marii dregatori din jurul lui sint
astfel, cum 0-ar dori cineva s i-i aiba de adversari; i in ce privete ajutorul din partea italienilor, foarte mica le e nddejdea, chiar mai degraba se

pot a0epta cu totul la dumanie, deoarece sint In lupt unii cu altii In


privinta dogmei divine3; i situatia-i launtrica e plina din cauza aceasta de
1 Vezi mai sus, p. 61, n. 3.
2 Toata istoria cu asediul Constantinopolului de Murad al II-lea, aa precum ne-o Infatieaza Critobul e trasa de par i neconforma cu adevarul. Murad al 11-lea, suparat pe Manuil
al 1 1-lea Paleolog ca i 1-a ridicat contrapretendent pe unchiul sau Mustafa, sustinut odinioara ci

de Mircea cel Batrin, a impresurat oraul in vara anului 1422, din 10 iunie pina la 24 august,
Lira succese osebite. Atunci imparatul Manuil al 11-lea Paleologul i-a scos in cale un nou contrapretendent in persoana unui Irate de-al lui Murad al 1I-lea, copil Inca, tot cu numele Mustafa. Aceasta 1-a fScut pe sultan sa se lase de asediu i sa piece spre Niceea in Asia Mica, unde,
prinzindu-1 prin tradare pe Mustafa, 1-a sugrumat ; vz. Ducas, XXVIII 6 ; Laonic Chalcocondil p. 1115,14-146,18 *i Oh. Sphrantzes, in Migne, P. G., 156 col. 1029 D urrn. (Cronica

amplificata, 0. Phrantzes, ed. LB. Papadopulos p. 117,21 urm.). Asupra acestui asediu
ni s-a pastrat i o descriere contemporana a lui loan Cananos care a luat parte la aparare
(Vezi ed. Bonn impreuna cu 0. Sphrantzes, p. 457 479).
3 E vorba de divergentele intre Bizant .51 Roma privitoare la unirea bisericilor, care
nu se puteau intelege cu privire la dogma despre purcederea spiritului stint, Bizantul
crezind ca purcede de la Dumnezeu WW1, iar Roma de la Dumnezeu tatal i fiul. Cf.
Ducas, XXXI 9 i XXXVI 2-6.

www.dacoromanica.ro

1 16, 11

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

1:i

71

BaPDAcf)vcc); aveaTlo-Ocv -re OcUTOv Tijc 7CoMopxEccq xoct TpetiJavTe; &

akok,

o5-rco

uv6[3-rj Ta-rino 7ZEpLyev6crOoct. avairEaTcp TUx-r) TCEptacoaticrocv.

H. 0 8k ye naTilp 4z6q, icrTe 1.4e0' otag napoccrxet* ;tat auvc4cetog karpckTeucrev &Tr' ockiv xoct eoc Tocroii-rov Trn rcoAcopxi.a. TouST7).; txplTyicrev, 4) ; p.18 ocirrO
TO

xog 11x.ecv iFccrocc ToUq Trpop.axop.evou; iArif)Ozpov, PocAXollevoug Tag -re TI:Socc

xat TOtc dcrcO TWV

Ai0c)cg- o5-rcog eTzev OLlYrilV

V )pO(.V X&V IXe pf4 -rag

OrcAocg p.ocx6p.evoc, et [al To) g ap68poc oixei.00q xat ot; ti.IXt6TOC LTEcr-reuev, &VV.np&-c-rowrocc &pave:4 ay.,' cirri!) xoct TO nAeov Tij yvoSmc,- vki.covTocc Totc; 7coAcop-

xotylvocg 18i.0ov i'vexoc xep86v 06T0L TO(NUV T TE TCoXt.optiocg ocliTO), Scv6a-nicrocv


10

xod, TocUT-tiv 7tEpteo-thcrOCVr0 1.

12. El 8e xoc i. tat. auvdcf.I.EL TOTE TrepcyevecrOxc


xoct TO1-5TO,

OcAV

oU

tO

ocinOc Ti;iv 7.6Te xoct

(Lev yOcp oci'yrt) Euve-c0rr6poLc TE


Ild cTCOV

tprer.popocc
e
ixlzp-tyro

7CAsioaLv

-r

Tv

uvef37),

D-651.cev yap

viv xacp6v 'MUT?) TE X(Xi. 111-6.V. TOTE

xd

crTpcc-nlycxcoT1pocc, npocreTc se XOct T03V npocy-

Tc7,)

TE PCCCFLACZ xat Totg apzovacv, olxirropat Te

cppoupsZTo, Trir; -re ,D-ccAcfccralc-, 1>c 116p01.4 kxpc'cret Tc XOCT' OCI'Yrip), TO( Te

1ircxouptac Tijg

imp& TO:w

v eTUyzavev 1,31, Tijc

ai

Arciacv

16

v, xat

&AM 81 no232c size Tec (30)103i5VTOC.

13. Ta. 8e

s-;)

viv OccrOvgcrrepl -re ocUTY) xat Toi.g SAocg xeEpcb -r&iv Te yap oixl-

T6pcov TrAeZaTov xexevorroct, -r.7)g -ce 3.ocAdcacrry.; TeAdwg kaTepl-rocc, 5 TE pacrask


T

xoct oi nept ai!)-rOv Tocoi5To r. stem), oi'mu; d'cv Ttq egacTo Ccv-raycovcarOcc crxetv,

TO( 81 rcapdc TE6v '1000630 xoci, crp68poc

iv 1X7ricrcv ocUTo, t.CciXAov p.1v ajv xoct

Tc&v-rl exOpC,c, exrcermAs[Lcopivcip, T-11 Tcept TO D'el:ov

064, Tcic TE gva0V

craccrecoq

2 dtvantcp A: Coricrro.) A in marg.

1 Dequa obsessione Critobulus noster nonnulla minime accurate tradit. Cf. Ducas,
XXVIII 6 ; Laonicos Chalcocondyles ed. Darko, II 13, 15 sq.; G. Sphrantzes, Migne, P.G.,
156, col. 1029 D sq (G. Phrantzes, ed. Papadop., p. 117, 21 sq.), sed imprimis Ioan. Kananos
(ed. Bonn, una cum G. Phrantze, p. 457-479).

www.dacoromanica.ro

20

72

DISCURS DE BAZBOI AL un MAHOMED AL II-LEA

I 16, 14-17

nemultumire i tulburare ; si de te-ai uita bine, le-ai mai putea afla Inca multe
alte scaderi.

14. In ce ne priveste Insa pe noi, imperiul ni s-a ridicat Intr-o mare


masurd prin multe adaugiri; cdci multe i bune i foarte bine inarmate sInt
6

10

15

20

ostirile noastre si de cavalerie si de infanterie ; si mai ales corpul de tineret 1


niciodata n-a fost mai numeros si mai viteaz ; iar curtea noastrA2 dispune de
cel mai mare imperiu; bani avem foarte multi si in vistierie si din tributurile
anuale ; belsugul de arme ne este foarte mare si de tunuri si de alt echipament

de razboi si numarul triremelor nu ne e mic i multe alte mijloce ni s-au


adaugat, asa melt toate acestea nu numai In contra acestui oras, ci si a
multor altor orase, pe masura acestuia, desi mijloacele iii s-ar imparti, ar
fi de ajuns s. ne luptam cu toate.
15. Mai sintem i stapini pe mare, cit se tine de tara noastra i toata
cit se tine de Constantinopol ; i ne-am asigurat-o bine cu cetati din sus
si de jos, dinspre partea aminduror continentelor de-a lungul strimtorilor,
Inchizind Constantinopolul de la uscat si de la toata marea. Dar mai avem
Inca nu putine i alte avantaje mari, pe care bizuindu-ma, am mare nadejde
ca nu va rezista de loc, ci c5. atacind-o cu puterea armelor, o vom cuceri
sau ea, printr-o impresurare nu indelungatd, o vom lua.
16. Numai s nu mai taraganam i s nu-i dam ragaz sa mai unelteasca
In contra noastra, ci sa ne aratam cit mai repede barbati viteji i sa-i dovedim Constantinopolului i lumii intregi, ca nu din lipsa de vitejie sau din teama

slabiciune, ci mai degraba din nepasare, usuratate i comoditate ne-a fost


superioara pIna acuma ; nici sa nu facem de rusine faptele de vitejie si
barbatie ale strabunilor nostri si nici sa nu ne aratam nedemni de ei, lasind
In mijlocul imperiului nostru care e atit de mare, un singur oras sa-i stea
impotriva ca un tiran ce umbla In tot chipul cu planuri vrajmase in contra
lui, ci mai degraba sa dam dovada ea le sintem urmasi vrednici si tot atit
de barbati si de viteji ca i dinsii.
17. Cad aceia, in putin timp, Infruntind osteneli i primejdii, au ocupat
ei si-au dobindit intreaga Asie i Europa. si au cucerit multe orase mari
si au luat cetati puternice si au subjugat neamuri nenumarate. i noi, dup
ei

25

30

36

cucerirea acestui oras, pornind dintr-insul ca dintr-o cetate de pe virf de


munte, In putin timp i fr mult osteneal, vom strabate ce-a mai ramas ;
i nimica nu ne mai opreste in Inaintarea nostra si nimic din cit mai este
nu va putea sta In contra puterii i domniei noastre, ci In putin timp vom
fi stapini pe uscat si pe mare.
1 De ieniceri, aclica ostasi tineri, noi. Cf. Ducas, XXIII, 9.
2 Adicd, guvernul meu.

www.dacoromanica.ro

:111$101lin VINIKOG

LI

111

`9

5kXrdr/lrx

737)3.A.

Ati.1.9701

A.

Atf..7..

liii

vai-ii

WilvorIvIc rly

dm:up

pox xiyyoaL

el312

571 70(393 771)774;011X7y7

771000 AC91LOX.0

.5cocilldxf
32 pox T1 5k1 5kXthp 11L? 70.4.371 Dolq nemoa.t. .13Dog1q 3o.kovpIrx
ncolyrinaiwd143 loxunq 31 Mt 107(1311 101.0131(1/ 1,X)X 10197100px 1777t (10170101(1/093

9T torla,

(3T.A.

A0100771 (3319,3 3.1.01L

Fot Ski93n z

oi csoir3x

no.unlpi

13X

'51033131/?

1,10X

ncoors:Twol

9T

rev?

12.1xTILIAX

31

A171tf.

703(301193 k)0(021 ox

AC01(119

`nothyou. pox 5.13c1k1c3i


nk1rpo1 `tviyolt,

7ospood2mon3

no

Vcoa.t. pox

101913101

joXk'r

AR

(.1.

7odpar1tf. kxnx) Ann

31 5iodmoDk-g,

170X

570306

pox mon3xDrcboaz. moi. 57 n9i


nto,oat no i. Sod empi

17o.krui pox rro,c) Tyyou `o.1.3t913aq


A1931(931

5.noyyou

nf 51oli.9ld1

Lta.coo ma,n701:11d311

r3o3xdtk -7o1)ox

.570.07.f.

lia 31 5k1 ,e)ox

5)71-11;

5kDinpoo.6, n3T1no1iodx pox 5ki., ,i)ox nklcoo

65ko)piop

pox coi-fx zoarholoroothiott T12 M9/. AC0710CIOIL ACO1 31 3334 nex3 'nex3v..ocbr1f 531no).d2,3 ntf.i.To 5k1 pox SkiLoroo-g, .5kmpuT 7710(30 31 Al1D390d1L
Aril; x90 )oA.3y9 )orili.1x3no3yai.')o1 Slo 197031 (9C2170-e pox ct(vrii. 'C09319111 7t90 tp7,..071A)? A739 Spro `nklcoo ,ylop Ie..
5k-riodv.t? ioN) 5)oriG. io 5lov.c.9 6131(3 'eo,9 re.. 90 idootrti
pox 51o3dnodcb tltf-197)

co9so

91

io3xdolyoa.c. m31)11.dloo
Nay

non9N

roop

`moriL;

jodonf`51o2i.c,
ox

Dcri

4n3Ticovori 32kri n3rico212 larpo nciodllox

o0o393v-tod gox

n3ricotood) 119 ma.D1X.p.. 53d2roR lowol..)? 177x A3T1C9332 1.12:0 31.

5c2

xno iorIvootop

14.

5T-1.34

1777t

5oc13137-1(!. ti.Xchp

'A371(0A0C.0770170x

nmayki a

177X

ioro.s2 ox ,:b33,v2oDf 139Ipcori 32 nowori pox

503X10100T) Af9Titp 3A013.4.1(3311 1(3X3T1 C101 'An&

5X)19r1rdeop

1.1.3

3A.

toolou

io37-3901od

?2k-ti 57p. A(01 mod.,127-11. nemokodaL

,2kri 1c1:pop n3rIconzeo `Arm33x?

(kD90 nryri royou. 531,nco? d33.Lo,e?

Og

A3

LIDO
notvoodni -1)30xx

771.9711 A0319d1 A77900931(00(6111L3 't.t..tvo rev? Acoccori fl3T10)33R 3


M0193X3
31 531A0 pox III ncon33x3 ild2eop pox 1L2.3thp loqr1kdX3x
LT 3oto3xa, 31 Ch01 too.oxat. toopv, 31. pox nko.vpd9a
13X)odd MnodX -)ochoaL
31
pox
Fot
510321
5706911
51on9vix
513)(92.c. 5)oylu;laL, pox
10A3Thp9k19
`tooDkri9nodkyx3

irmol 'e

5)ovpA.31-1
51:31-1k

31

Mt

3K0
,vop

'oleooDTch3X3 pox ooldctodth

oprvrinc13

`noyi33 pox

tvon31. nc9d33a.no ?.tooDk1)pdx

31 Ak19771 '531n9y3 5e? xR 5otol 5(93youodxf lon3Thprido


cbchrx Ta. >plumy oolopaL `r03-ri9orhodTo.nox pox q2no Tk

mova

A(91

13X)odd

I 'JD

`geona

onkicollop

tc2c)

lold9x

Ixxx

51&A.

fi

77013DIf.nn2 U.1 7.7d713Titt. 13ThpACIR

pox 5k.oDroo.g,

onbve IAXXX

9g

)003.7-19D

'9-g

unuonzpuOI
"JD `suona Irnoc '6
t *JD "PS3n9J, jsouo0aI
`7,7L 8 D) *(1ILIN

www.dacoromanica.ro

6130

emoo.L.

oi. fl '(090311.
31 1)0x Tacho

OS

74

IIOTARIRE DE RAZBOI

I 16, 18 17, 3

18. Sa, nu mai nscocim deci motive de taraganare, ci in graba sd


navalim asupra Constantinopolului cu tot ce avem, hotariti fiind sau s-o luam
si s-o desfiintdm sau de loc sa nu ne lasam de ea, chiar de ar fi sa si murim,
5

pina ce nu ne vom face stapini pe ea.


19. Si eu unul voi fi printre voi si cu Avila voi lua parte la toate ostenelile si voi avea buna grijd de toti; pe cei viteji ii voi cinsti cu daruri demne
de ei, pe fiecare dupd vrednicia si vitejia lui si dui:a cum fiecare se va remarca
la primejdii sau se va distinge cu orice alta isprava vitejeasca".

10

ltilzbohtl
este hotilrit

17, 1. Spunind unele ca acestea, a si hotarit razboiul,


i aproape toti cl-ti erau de fap, au aplaudat cuvintele

Imparatului (sultanului), laudindu-1 pentru judecata,


cumintenia si barbatda lui si cealalta' virtute, si dind si ei acelasi sfat, 11 indem-

nau si mai mult la razboi, unii din ambitie si dor de cistig, cu nadejdea
ca de pe urma razboiului vor avea si mai mult si buna lor stare va spori in
15

mare masura, iar altii spre a fi pe placul imparatului (sultanului) si totodata


cu gindul la cistig si dinsii de pe urma unor imprejurdri ca acestea, altii
In sfirsit, pentru ea nu stiau ce e rdzboiul, mai ales citi erau tineri si nu aveau

nici o experient4 la astfel de lucruri.


20

25

2. Iar cei ce nu erau de parerea sa se faca acest razboi, si din alte consideratiuni si din cauza greutalilor inerente starii de razboi si a nesigurantei
rezultatului lui, precum e de cele mai multe ori, acestia ar fi vrut sa spund
ceva pentru inlaturarea razboiului dar vazind staruinta si pornirea imparatului (sultanului) si repezeala tuturor celorlalti In acelasi sens, de fried cred
ca, far sa si vrea, au cedat si s-au alaturat majoritdtii si asa razboiul este
hotarit de toti.
3. Prin urmare, porunceste de indata satrapului Europei 1 sd adune
in graba armata si sd navaleasca chiar asupra Constantinopolului si imprejurimilor lui si a celorlalte locuri, cite mai erau sub stapinirea romeilor. Iar

acela fara nici o intirziere adunind de indata armata, navdleste asupra


30

35

Intregii imprejurimi a Constantinopolului si asupra orasului, chiar pina la


portile lui si face multd pradaciune ; navaleste asupra Silivriei si a imprejurimilor ei si pune stapinire pe marea ce o inconjoara, si pe Perint si pe celelalte localitati; prin buna intelegere trece sub puterea lui cetatea Epibate 2 j
totodat face sa treaca de partea lui si toate localitatile de la Marea Neagra,
cite erau supuse romeilor (bizantinilor); pe lingd acestea ocupd si cetatea de
1 Beglerbeiul de Rumelia Caragea ; vezi mai, jos cap. 27 3; cf. i Ducas, XXXVII 2;
Laonic Chalcocondil, p. 224, 14 ; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 236, 18.
2 Despre accast cetate vezi Ducas, X XXIV 10 In notil.

www.dacoromanica.ro

1 16, 18-17, 3

CRITOBUL: DOMNIA LW MAIIOMED AL II-LEA

75

18. Mil Toivuv rivccPo?%ocZg grt. xexpd4Leax, &XX& =Tat Tdczog iap&X)%cap..ev ig
ocUTilv TCFCCTL Toi.g Lrco'cNcoucrcv, oi.STO4

yve.)[1.1; gxovTeg,

i30%cog Tccir-clg ATCANACTT:ipCCL, eV ye MI

Tocinlv kAetv TE x0c.i iEXE.61),

xod TeOvcfcvccc Sim, go); Ocv TociyrIg yevia-

p.e0oc x8pc0r..

19. 'Eyeo Sk xod. ocUTOg 'Maga-oval. Up.:(A xc

TWV TCOVWv 7Cp006110);

Ita.a..e-

Tocaxirso) xoci. Tram. intaTcc-rilso) xxX6Sg, Tcgcao Te ToOg dcyccOoUg Toig ecV.ocg 86pocg

i'xoccrrov xoc-rdc Te c7cio)o-cv zatav xcd, ecpeTilv xod Onwg Tcg iircpcorilg iv xcvnvotg
yeTellotTocc, 1) in' gc?0%-n -my!. s&ompitkr, ScvapccyccOLoc )).

17, 1. '0 p.kv

NI TOLcarct eirceov irce4)1)cpccsev

3J

TOv 7c6Aep.ov, Troy 3k 7cccp6v-

T0)), 7C6C.VTE; axe3Ov inexp6-rtysccv TrpOg Tat Trap& T01-5 PacrOlcag [S-101:v-roc, inacvoijv-reg
[IL) oc8-rOv Tijg e8PouXf.ccg Te xcd.

uvicrecog xcd. r 6'0%Xlg clv8piocc xoci. cipeT-7)g,

10

uvccc-

rro xcci [1C-00%ov TcpoUvov-rec kg TOv 7c6Xep.ov, ot [Lev EsEctg gvexev

voiivTeg 8k xc

cpcXoTt.p.i.otg, xcd. xepaiLv, i?oti.ov-reg ix Toi5ae 701011 gELV MCI TA ocirreLv 67a veyoc
zcopliaeLv, o 8k xcc[gOlievoi, Te c) Pocaaet xcd ap.oc xep8cd.vecv xcd ocUroi, &ITO TeLv
Tocoirmov 467%ovTeg, k'Tepoc. SI dcyvoiq. Tc7)v T01.1 TroXillou, Ocroc -re vko c. ijaccv xoci. Tito

15

T0L06TOW obTE(pO(TOL.

2. Oig

xocTa: yvc'omv TO irpamcc &Cc 're Ttvccg licXXocg oci-riotg xod Tecg dcvoc-

cpuovIvccg .3-;1 Ti;) 7roMp.cp Sucrzepetccg xcd

Tkag

Tck Tro?aci, oi.;-roc 8)1 i3olf0%ov-ro

tc.kv EITCEZV TL 7rpOg ecrco-rporri;v TOL) 7C0X4L0ll, Oprov-rEc Sk Tv T0u pcxcrO%Log Ivcr-roccrtv
xod. XCCTOCap0f.Lip T-;)v '71 TWV 03\0)1/ TCAVTG.W irpOg TOL/TO OpE.J.4)v, aeiaccvTeg,

&o

20

aoxsZv, xoci. axov-reg 7C0Cpexciapirrav xod Euvocnia07)crocv Toi.q -rco?aag, xoct xupoi5Toct
81)

oryro);
CcidcAProw 8 7r6Xsp.og.
3. KeAelSer. Toi.vuv ockixcc TOv T.7)g apdyrric aocTpc'7rilv 1 crrpoc-rcv ecyeEpocv-vx

XCXTA TIXO;

Tip TE 116?%cv crv lOtt r& rcipc

-rcto-rlg IOCToc8pogletv, `Oaoc -re &X)%ct

87cO `13o)p.ocioc; "tiv. '0 Sk [J..)18kv p.e?allaccg, ei)38g cr-rpcc-rcav ayeipocc xocTuTpezet.

(liv r& =pi. Tip


xx-rocTpixec

7c6Xtv anocwroc xcd TO &ay.) [J.ixpcg carc7)v Tiilv 7TUX6511, xod ?%-tge.Tccc-

miXuPpiocv xcci TA 7CEpi cciYr1iv, eccloccrTE 're s-a: 7rEpt Tip TC6T7p ,D'exAccarrocv,

Ilipv,O5v -re xat T& Aourdc, Trpocrzo)per, &


Otto)%oyia, EuvoccpyrTO:c

6TCil xcd TO Tea'v 'EmpocTCov cppoUpcov 3

Si xod ra 'rept TOv MaAVOC 116vTOV Ocroc `Pcop.odocg 157rxocc

1 xexpe.)p.c004, m: zexklizOcc A 115 post ocink add. rcpc1ii-cog A in margine, unde m11
8 yewhaercu cui suprascriptum yi:vovro A 11 8 8Lanpi4et.] Sianpitk cui suprascripturn
a,cutp64,ot A: 8Lcurp41 m jj 12 i; TOv 776Asv.ov A: ig To T . . . (ceteris litteris abscisis) A in
marg.: ig r rcoActleiv? m II 25 lizAAllaocc m: [LeA-hacq A 1127 EuXATIPpi.av A 1128 Heipt.v0ov A.

1 Vide infra cap. 27 3; cf. Ducas, XXXVII 2; Laonicos Chalcocondyles, II 149, 4,


G. Pseudophrantzes (Phrantzes), ed. Bonn, 236, 18.
3 Vide Nik. Gregoras, ed. Bonn, II 585, 10-20 atque 602, 17; Ioan. Kantakuzenos,
III 345, 23.

www.dacoromanica.ro

26

IMPRESURA REA CONSTANTINOPOLULLI

76

I 18, 1 5

la Mesembria, care si ea a trecut la el prin bunA intelegere, i toate le


pradri si le orinduieste cum crede c e bine.

Dezmidejde
5

10

15

i pregatiri

18, 1. Imparatul Constantin si dregAtorii capitalei, Inspdimintati de repezeala schimbArii si de n5.va1a neasteptat

vAzind c impotriva oricarei n5dejdi a venit asupra


lor un rAzboi fgrd de veste, caci de curind se intimplase
de au incheiat tratate de pace, au pierdut orice nddejde s5. mai trimit
despre acestea soli si st-i aminteascd de invoieli si de pace.
de aparare In era,

si

2. CAci stiau starea lor neputincioasii, cind se uitau la pornirea imp5ratului (sultanului) i toate cite le Meuse de indat g. de la inceput, si cum toate

acestea n-au dus la nimic bun, ci se asteptau la impresurarea ce le va veni


foarte In grabd si la un rAzboi neimpacat i pe mare si pe uscat i la toate
relele cite le aduce un razboi, la cucerire si la suferintele cuceririi, uciderea
brbatilor, prAthiciunea averilor, robia i batjocorirea femeilor si a copiilor.
3. hi dAdeau doar cu socoteala c5. nu vor rezista nici cit de putin,
dacd un rAzboi atit de mare vine asupra lor si pe mare si pe uscat. Astfel,
din capul locului si-au schimbat de indata pArerile i deznAdejdea i-a cuprins

20

cu totul si la nimic bun nu se asteptau pentru ei. Dati pradd gindurilor de


deznklejde neasteptatd, se socoteau pierduti cu desdvirsire si nu mai aveau
pentru viitor nici o n5dejde de scdpare.
4. Cauza deznadejdii lor era, cd la impresurdrile de mai inainte aveau
multe avantaje i nddejdile cele mai bune Ii sustineau ca au sa ias5. biruitori ;
ca'ci dinspre mare, In ce-i privea, erau stgpini i numai dinspre uscat aveau
de purtat fAzboi, pe care-I puteau suporta usor, avind de infruntat pe inamic

25

numai dintr-o singura parte, dinspre uscat, iar dinspre mare in amindou
directiile drumul le era liber pentru coralii de transport si de r5zboi si cornertul le era deschis, aducind din belsug toate cele de trebuint si orasul era plin
de cetAteni i d e strAini si vistieriile publice i particularii i bisericile aveau
sume mari de bani ; apoi erau bine pregAtiti cu arme i cu corAbii i cu munitii

30

1 cu toate celelalte, incit o Impresurare nu li se 'Area lucru mare atunci.


5. Acuma ins toate acestea erau vddit drept dimpotriva. Marea le
era inchisA si de sus si de jos prin cetAtile de la strimtoarea Bosforului
nu se putea naviga de loc, laturile dinspre continente ajunseserd dusmane,
o flot mare se astepta s. atace i zidurile dinspre mare ; si din lipsd de oarneni 1
1 DupA Sphranizes care din ordinul imparatului a filcut socoteala celor capabili a
purta arrnele, s-au aflat 4700 localnici afar de vreo 200 straini; vz. Migne, P.G., 156 col.
1060 I) urm. (Phrantzes, ed. Bonn 240) ; iar dupl. Ducas, XXXIX 14, (p. 360,16) toti oamenii
bine inarmati nu treceau de 8000. Dupd Leonard din Chios, Migne, P.G., 159 col. 933 1)
si 934 A, erau 6000 lupttori bizantini .5i 3000 latini.

www.dacoromanica.ro

'1

:111101IIID VIKIVOU 1.1q

ixx

'Act po1noch3X 31 SodaL 51(:)1;101

`rooLts.droXLodai. "f1 31 vcoo,

-r

681

LL

91 n? io'jc3d71kL3w `nold9odth l'o.ploNtorio pox


1r13)3kx pot 5v3aL 91 n2oxoR lsb..031x12

5Csi3109XJa ?R 50M1A701.0ACOM VOX 20 55.1 Sco349as.

61

lc,00 9

31 cbodolo 5G.1 -x1371

31 cbLovcdzar 5k1 cloud)? 531m?.A.xy1lx1xx pox A0Ti3y9a.c. noaxndxf A33..L3


pox oho),
19161) 10A37-1109X)3.G ,C3)031 `x232.t.v
9da.t. nodxrd noXna.,? -ok3A.

61

5ky(o(d
1011120

Dom& 01rpo Si po

`poRnoup

5kd13

m03Lootr1n pox

irx

7)1eopaz,

craivouvic 1V If VH1

AZ-03vp

cheA.

)?1 rA3TikA3k3A.

,31.ct

kk

1x0D3c,13dD3dax12 n?ri

toi

11009ti.AT1371

nono

id=

ixx

n(91901

mDloanolmozt. woLcon.A.?loo

A01zA9vo `Ao 5odz.r. 31 tap. ro1 Scor(umE) A1!:rid9 531Ar0d0ch/o


nolrpo 520ca 3
pOx 50? LAJOIL oolnxi 5? q220 m1LA(3X

'Xd

kk

23Lodaz. mox9 noLo xno

'3(3363 roo3xdo.nooat

01fl

'pot

11009393,

myr13yo2L.

OT

v,

TInt

&ILI 31 pox moLLoovo.G. pOX )099 notyolt `)poot t'99CTO 31 pox


5D.1
Sco3Dotoo 'ti.(ppaL AOA26 31 AM1 n? io3x1y1,; ixx ntfl000Ldmg &col no-1A9Xdoolc.9 pox -noR
AoRnous;99

Adrl

noopy pox

.c

notyou.

dJ.
)?1)7,{

pox

5D.Xchp

pL? noc3x.rri

.51olroo

?R

Mt

Ako

31

ACOA3

51X921.

viox

5orr1pz?

-xg3a.t.1(?

(101 .1)00.03A3A1d31L 5k1 31

Akk loATrUxualudop 5101

rrinYc.c. Act 19pCX9

ixx

x).A. d

31 M01.1.

VOX A(91970 `3T13.A.R 171)crrift.ca


)oyaz.9

5c?

AR

mova

31

31 pox 53ke,

`too3nooth)o

5ioi 51onlox pox


izx kyTii ),72. 31
170113

3191 91

13xoR I a chol

ooLsoxvo.0,

AX?xdorvaL.

kT

'51001L

gg

"Ai3X0

tvIN

xamoi, xlmoaL,

nop-roonctoi

eA..

31 pox

31 loch3u4
`o1ArydroaL3nq 5oxolD 31 /Tri 5r olooxoR3Lodu pox 51()i oplxx fooLDryon ID3X331.
`mop(odoz. pox 51o1rdo rImAcipp 5my9 1)0A2.3 13x9e3 Ma, d-rt-l?yozt 59c31L ra.topt. A01
5101thlod A01 MAW

lsod
U.V;1701

OZ

5103olo.L `51odxxa1

xL(IOX9cholt. nc91 m.-)3xxLreop pox moi,

pot 5191 52.oc332 xn37-133xoaq


myyrs lo1A)p.t. Smyrx tanz `olDx93x.o3c3rat

`von31-19aLwcl1

.A(912)0

&Ga. mmorl 9 Sori3x9IL 51012)0 `Alt A9

51O1 51o3R2

oort31.t.

1,d31L

(3)pl 52x1, 517oDctododaL 51xIxdwoom. )0C(01L

In? (4)1.13c1Fri

ski. 5kDDloyx.g, 5rd3i,rx

703doarrl? 13Xl.,(.19130)0X

5icyricrilo(

51,31

nol riolnoy 5x3dk1ow

5clolcm 5(kLioroo.g. `mloi.r(3x? pox )ollox

31.

91Amov(li. a 5)oi 5rr1TAI 5clor3 ?

A? 1911L'(3 51101C113T1 A)09(1. 13)p

A0X13 And?thxmo `Sco7vof)

pCX

n?-11

nol9oLoz.

01

`oLno 01A91aL?

,c1?

Isnt A019kca A3220 An09A3A3

AX79.3.ys,on.kmq

5xeoD 5cloat,tx 1,XX mo31-130o A0X13

AOX13 )71 101A(100kOd

FI

tv13.o(q.Dlieve

nolznavorop 31 ixx nolAxoglo

nolvw
,17CY,

top.

31 VOX .AX99)7)(10,G, 5(9190

ALLA.

tvwxat..p.uooa.c.

50d2L cITI 1

olAnocho

ACOXIXMII 31 loox -mnpoat.

VOX

11px

AC9.1.49Xdzalc;
111

JVW

Aoy]0do oloacx331g pox 5(-9y9 5o.Lcov.c.39 ,e4

.ppv pox AmlLycls)

rc

twx331

11:1

'au:'2Jvw aptin w

0.tArQty01L311? yzo wnidadosvdclns

www.dacoromanica.ro

:v

:1,X,

6Z

twINI

olAcorl:ro.u3iL37.

tu

78

10

D1PRESURAREA CONSTANTINOPOLULUI

I is, 6-19, 1

vedeau Ca le e cu neputintg sA poatA face Ltd In rgzboi pe toatg lungimea


zidului cetdtii. Se mai adguga o lipsg totalg de bani i la stat si la particulari ; in tot orasul, cele de trebuintd erau rare de tot, iar vreun ajutor nu
li se ardta de loc de nicgieri.
6. Nu putin i-au tulburat i semnele miraculoase, de atunci, ce le
credeau trimise de Dumnezeu, cutremure stranii i neobisnuite i zguduiri
de pdmint si semne ceresti, tunete i zbucniri de trgznete i fulgere infricosritoare i o zare de lumina i vinturi ndstrusnice si ruperi de non i inundatii
ei furtuni i ardtdri neregulate i disparitii de astri neobisnuiti i cu orbite
rtdcite, alii stind locului i emanind fum mult timp.
7. 8i multe alte semne infricosgtoare de acest fel si neobisnuite, le trimitea,

15

divinitatea, prevestind viitorul i indicInd o mare schimbare i prefacere a


stdrii actuale de lucruri. Icoanele prin biserici i coloanele si chipurile sfintilor asudau, bdrbati i femei in chip neasteptat erau obsedati de un entuziasm miraculos, nimic bun prevestind ; oamenii cu darul profetiei proroceau
multe nenorociri, o samg de vorbe vechi erau repetate i prorocii din vremi

trecute autate cu stdruint si cite de toate se intimplg de obicei in astfel


de imprejurAri ; toate s-au petrecut, i toate pricinuiau fried mare si neliniste
20

25

ce nu duce la nimic bun si-i fdcea sd-si piardg cu totul mil-101e si sd nu


aibd nici o nddejde bung de viitor.
8. Dar totusi, cum se reculegeau putin din atitea rele, se pregdteau,
pe cit le inggduiau imprejurdrile, curdtind santurile si dregind zidul, pe unde
era stricat, inarmind parapetele turnurilor si ale zidului intre ele i luind
mgsuri in tot lungul zidului i dinspre uscat i dinspre mare ; mai adunau
sdgeti i unelte de tot felul ; refgceau intdriturile de afard, inzestrindu-le
cu arme i punind ostasi de pazd si luau mAsuri de siguranp in insule ; apoi
portul cel mare si intreg Cornul de Aur, de la santierul naval din Galata si
ping la portile Sf. Eughenie, unde era cel mai ingust', 1-au inchis cu lanturi lungi.

9. 8i bani au adunat din vistieriile publice, de pe la particulari si de


30

prin biserici ; grine aduceau i provizii si in toate celelalte privinti luau mgsuri,

pe cit le era cu putintd 2, si fceau toate pregtirile in oras si la ziduri, ca


unii ce se asteptau sd fie impresurati i dinspre uscat i dinspre mare.

194. Pe lingd toate acestea, trimiteau soli in toate pdrtile, de unde


65

aveau vreo ngdejde de ajutor, pe de o parte in Peloponez la despotli de acolo,


cerind griu i oameni intr-ajutor, cdci credeau cg. vor avea de sustinut un
1 Lanturile au fost intinse la intrare, unde Cornul de Aur nu este cel mai ingust;
cf. Ducas, XXXVIII 6; Laonic Chalcocondil, p. 225, precum i cronica interpolats a lui
G. Sphrantzes (Phrantzes, ed. Bonn) 238,6. Despre aceste lanturi vezi R. Gilliland, La
datine de la Corne d'Or, in 'Erce-nwk `E.Toupec 1314cev-m.w.-ov Enou86.w", XXV (1955)
p. 88-120.
2 Cf. Ducas, XXXIV 11 (p. 306), XXXVI 7, XXXVIII 1.

www.dacoromanica.ro

I 18, 6

19, 1

rcepipoAov

CHITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

c;cpxe.i."v

79

6At.yocv0pco74 1 Met& Te Trocv-reXilg xpip..Ccraw xcd xotArv

xcd. Esicov err55v, fj TE TrOXtq Tc-av Coocyxodwv 7CcionoN crrcdtvt,ev, errmoopi.cc -re ocirrotc

OULL

cLacpcp..oi.5 rcomrocx60ev epcdve-ro.


6. 06)c -TITTOv 8e ou'rroUg gOpctr-re XO T& rap& Ayov TO-re yr.v6p.evoc, anep elg
Otocriglefav eAdy.Potvov, creLatioi. -re ail Oetq xcd. Uvot. xca ppocallot y-7K, TOC TE &E
oUpocvoi.5 ppovrod TE xod. durrpourod. xoc-rocclkyvtiElevoct. xod xepowvot cppLx(Ast.g xcd

aaccg Opeollevov ;cod 7rvei 14m-roc f3todoc xod. Ac3poN 6e7c7.,v .Trt.xX6c:retg -re xod xcrrapopcd,
g:t se dogrkpow dcauvi3Oow &TOOCTOL cpotcret.; xod. 8p6p.or. TrerrAco.rill./6vot.xod. rclAt.v &pa-

vtcrtioi, trepot. 8' ocii xoc-recrT-t)ptypivot.TE


7C0A6V s=r, xpOvov xXrcvov int opodvov-roc.
7. "Marx -re rcoAAOc TOL005TOC Tepoc-rth87) TE xod. 7rocpec TO eto.,06g inrea-hp.ouve
TO 4eZov, TO -re (16XXov TrpocootPcgov-roc xod. p.eyi.c-r7)v int ocpod.vovroc xouvo-roviocv
T6.)V x-,Oza-reo-rcov -re xod p.sToci3ok1p eix6veg -re yap t8pouv kv tepoi:g xod. GT-7iXoct.

xx civapEocv-rec TE.:w
xpv Ocv8pCov, xocToxcd -re xod bOournacrv.ot av3pCov Te
xxt yuvcdxiiiv Trap& 86ocv ipod.vov-ro, ov octatov 7Tpop..7p6oucrocr., ot Te p.Ocv-retc
dumb:roc TroAX, -cE.01:fccov, Acircfc Te Trcactui per, x
)(p1ot OnnipeuvE.iv-ro,

10

15

xxt Oaoc arcAAoc i) Tor.c T0r.06-roK 1.)[..tPcdvet.v cotAeZ, Tr Ivroc iyi.veTo, & TCOVITCC 6; G1'211
ZPVTTOV cgpovroc p63ov Ts TCCEpsize TroAOv xod exywviccv otirroitg xod ctu-rc7)v OXo.K
rrc xxi. Trept 00 (L&AAovTo GUX E)L8ou 0-cx4ei.v.

8. IDchv ye ail c'oc & xxxotg p.txpOv &voccgpov-reg


OVTO, -r&cppou:,- TE xx.aptipowrec xod.

TOt

X Tc7.w &Jew-my 7CapecrxeuCc-

rcerrovvdrroc T0 1) TsiZ011q OcvopOoi5vTeg, TOcg TE

20

ixo'cAer,g Orr?gov-reg Inf)pyo.:v TE xod. p.e-rocrcupyi.o.w xod. TO Tei.zoc Irrow bricrxeu&ov-reg XXTA y55).? TE xcd. ,Dc'(.Aoccraocv tct. 8e OTtXm TE )(Mt Pe Ac73).) Waoyip, LTOI,Oi5vT0
>tat (1.7)X0CV1WATWV TCMVTO[WV, & TE gZ(.1.) TCP) cppoupicov LTEC:rxv5gov, OrrAoc xx .

couXcxxAg errt.74.7rov-reg, Trk -re *sop.; licrpoOgov-ro, tier se TO 1./.6yocv Alvoc


xxi. TO Icipocg arrow, cimi ye TEA) T015 l'ocAocTai vecopicov p.6)(.pt. T(.7.w D'iyeviou tuAv,
firrep TO cr-rev&rcc-cov v, ca o-eat. tiocxpclic aLEAGq1130Cv0v 2.
9. Xp-4/..ocTdc Te CoTO TS TWV XOLVWV X Cd. TWV %Joy xod. TCov kpv uvaeyov,

25

-re xod. Tdc i; 8Loc-rpockv LsexO4ov, Toi.q TE dcXXor.g TCFCCM (.`,4 auvccTOv 3
i7)pT6OVT0 xcd. -rag OXor.g errecrxeocov Tin! TCOXIN TE xoct rh Teim, (1) XOCTA yv
ai."-rew

xod. 4CcAoccraocv 7CoAopwriOlcr6p.EvoL.

19, 1. 1464 8e TaJTOLg Trpeaf3ei.oq glTE11.7C0V 7CCiCvTOCZ015, OOev

30

v ou'rrotg eArctg

irtmoupiocv geLv TC1dc, TOTJTO [LEV et; IleAoTrOvvyrov 7cup3c. ToUg TOCUT11 8ea7c6Tocg,
ev6p.t.0v yclp TC0CpctreNacaOca.
cri.T6). TE xOct aVapCICg etc entxoupi.otv oci-rolIrreg,

14 kyoclvovro A: gyLVOVTO A in marg. unde m II 32 geLv A: c:rx170-EIN A in marg.

1 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1060 D sq. (Phrantzes, ed. Bonn p. 240);
Ducas, XXXIX 14 (p. 360, 16); Leonardus Chiensis, Migne P.G. 159 col. 933 D sq.
2 Cf. Ducas XXXVIII 6; Laonicos Chalc., III 150, 11 ; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn) 238,6.
3 Cf. Ducas, XXXIV 11 (p. 307); XXXVI 7; XXXVIII 1.

www.dacoromanica.ro

IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLULUI

80

I 20, 1-21, 2

asediu Indelungat i c orasul nu va fi cucerit prin atac cu puterea armelor,


precum a fost cucerit, pe de alta parte la marele arhiereu al Romei 3, In care
aveau mare nadejde, si 'Inca la alti domnitori ai Italiei si ai altor neamuri din
apus, rugindu-i sa le fie aliati si sa le dea ajutor cit mai grabnic, daca e vorba
sd nu cad, fiind ajunsi la mare primejdie. i ei erau preocupati de acestea.

20, 1. Imparatul Mehemet ins, dupa ce Incepuse acum


razboiul in chip stralucit i cutreirase i pradase regiunea
Si localitatile afard de oras si unele le Meuse cit treaca de
armata si flota
partea sa, altele le-au cucerit 2, se pregatea deodata
cu primrivara s atace i insusi Constantinopolul de pe uscat si de pe mare.
2. *i mai Intli pi-a adus si concentrat ostile si armatele i le-a adunat
de pretutindeni si din Asia si Europa, si cavalerie i infanterie, si-a strins
Inca ostasi greu inarmati si arcasi si prastiasi i lancieri ; i orice alta unitate
a cercetat-o si a pregatit armele de scutire pentru elementele de soc, scuturi
rotunde i coifuri i zale i scuturi mari dreptunghiulare, Imbrdcate din afard
cu fier, apoi s'ageti, sabii i sulite; si tot ce credea Ca trebuie pentru o lupta
la ziduri, fricea & fie gata cu multa siguranta. Pe linga acestea pi-a construit
tunuri de tot felul pentrubaterea zidului, intre altele i aruncdtoare de bolovani,
tunuri noi nemaiauzite si de necrezut, dupd cum a aratat experienta si care
au si fost in stare sa infaptuiasca toata isprava
Mahomed
1st preghteste

10

15

90

3.

21, 1. Dar Inainte de toate a avut grija de flota, construind trireme,

25

30

unele cu totul noi, altele uzate de timp innoindu-le, altele sparte reparindu-le
Indreptindu-le ; a mai pregatit si corabii de rdzboi, unele cu punte si vase
repezi cu cite treizeci si cincizeci de lopeti i orice alt lucru ce era de trebuint
pentru inzestrarea tuturor acestora, pregatindu-1 i dregindu-1 cit mai in
graba, fara s'a crute nimic in scopul acesta.
2. Apoi a mai adunat marinari de pe tot tarmul asiatic i european de
sub stapinirea lui, alegind vislasi pe brincile de sus si de jos si de serviciu
pe punte i cirmaci Inca i efi de echipe i capitani de trireme si vase
i comandantd ; i toata echiparea vaselor a indeplinit-o cu mult grija

pi

silintd. El adica credea ea, la asediu i la razboi, va putea face mai mult
isprava cu flota dinspre mare decit cu armata dinspre uscat ; si de aceea
i-a i dat mai multd atentde si a depus mai multd silinta si mai multa rivna
1

Papa Nicolae V (1447-1455); cf. Ducas, XXXVI 1.

2 Cf. Ducas, XXXVII 8 (p. 327,9) si Laonic Chalcocondil, p. 224,17.


3 Intre atitea generalitdti banale, acea.sta e observatie build a lui Critobul, pentru
ca. de fapt la asediul Constantinopolului din 1453, artileria a fost folosit pentru intiia oard
1ntr-o Indsurd neobisnuitil pind atunci si a fost hotdritoare pentru cdderea orasului. Cf.
Ducas, XXXV 1,3; XXXVII, 1 si XXXVIII 9; Laonic Chalcocondil, p. 224,11 si 225,19

226,12; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, dd. Bonn), 237,4).

www.dacoromanica.ro

I 'Oi; I

'1(7

"IfilIolnD

F-

vIKKOCI 1.11 ClaNCIIIATN. 'Iv

vaill

18

nxixdolloai 5iolxoo 1c)7..Tri 'noyyom. pox G.T1 3 5kr1ocig1=3 1d 510)(1/9 irmovo `np
0ln01 2? Tdrai n91 eml?ed r2d31Xcho Ski 5krk-pd `i (- pox nolcoorl
d20ik `tooDcovo?

A0X3.3 .e,'M2dcch0

1i3 3g pox .)od)oli

51,101 5(1010(30 5,0/10713.A.Lf.. 5G.1.

50310011,

M01

VOX

mova

Ipt

Ar01d3aLo `M0A3,l, 10A3T1932 5)037.rTiTiq 31


5X3d(10)(11.L3 Ar.p. Ak1.037.;01 `M3X.C11
M3DS13MIRMX
fl?
ncon9gAlx
kri A310yy2-1-1
ti.Thty)
k1i .5319xt1D20rx irm 10 971

3A.

5101901 mott
60g -f 5c13)0Dra 72 T '5113Ti?X3J1% I./A.13u? A01 A0T]31(911. 5codaLTIV( A3X.k3k9 'Or..gf.l. VOX
M91 C9/3, )o1 n27-1 2rhod?21)ox pox `3Dr2idkl? 7o1 3g `3DkID2Inp 1
2 01(7x312X? `g
lrx
12x901
pox
(Lupo La
0.1,.../0170x
-m310tx,-1DocIi.crawDve?-e
013).ron2x.o3drii id39 laff.
7 pom lo1(2d0L
3.kknq 5),p1 3TM pox 1319c1x3nq pox T1 )01)0T1c131)00)19
A300XXLIMIL t1310d()If.nq 7:3 31 5)039V, 3XX `5k1L(pdcla )2X111.11.3 31 pox `pc12:2. 113
.3g 54013.10/0 31 pox 5)o19o1 pox 5)olti.no?n3c-ID 2,7,3y31rx pox `5/21.olinox-e pox too.orzi
&Luca
`13>011n? 01019 31 A3>0ci3X931X/X 5,3 fool3VOthDf fLC01 nconTrioX)oriodai
5.)ovimp 21 pox kro2dx .pox 5rxxickp.o, pox 5no2dn-g, n2oco3 5nolx/pdthrzlox `cbd1i..?1D
59da 2? ky3d 31 pox riimpop 1OX tr.cbn 'pox W99 ;0(10 30 523 mo.rhorl0X121 12x9?3

/..?

pI

)012?kami? `.non23

701A7JIL )?13T1

5kyy00L

3".0T,13X.0317)X Tb1 13X131 '510301100= 5301

2100L3

.5k?nOILD 9d2i

3 51019c:11

5)ova pox 5),p1 5noyodod13=


nkoxf `n01D124 Scr? ns.T)2?3
31

9T

5)Fmon-ri
5)01l1Z.1.

'di
its.R

po 3g
pox & `5)od31o3 do
A0An 3101{ 523
L&
pox 91 Mom. moDkoknn?? .1-,o0D;o.o)pld31zx
'T odll nma.mpaL 72 no1 noxumon `o12\01-120i? 513dk1d1 5)?1, es27.1 x? n02n
p
`506.37-Inc).k2Lcoon 5T1 -72 MI (Imoca 57o]nXkel01.L31L `moodotop 5x)1. .3g 5noXodOol?
5r.opo m0r,13x)orve pox .Ac0033ood3.g, 113 32 riovi )othooli `3>C1r,13X931;07; ):J1 7.2 '001t --fizz
`01x/odd) 1,1ox 5)opLo1 Smon 5nodoinovioldi 31 3)OX n23i 5nodolnoxk1 1XX Atp. Akyv?

31 3Vit M033dX M0))2T11013 31 &If. In< 50A311900d01? 119


`ra.olkra. 59n2?k7i ncoi 5? olnol mo1noc336 5or3Ti9?i3cb
11 59d 3g Sloinoi noxilmon n312y?nq 7L3 5k.0:;01L 5ki nolvo 5xrivocholi 5kmolspv,
zl pox oaicodna `5)o1 5ri2d? 31 5712n-4(3.0,1)oz pox 5norrirvo.G pox 5no1 pi? m21
no)l)orkodli, '50/L371913)c0L3 113 2? 5x1knd3tjnx 1,/ox `5/21.on2.,t2x 5noXch2dkidi 31 pox
5noXch,omon pox 5noa1rd1D pox )pa. mxyp .3g 7o1)o-iimdkvi &col, mosn v-211 5kvou
3g

OT

AZ.0)02L7) AT01(,101 AL:J.137..911i?

9F,

31 pox 5k?c-toaiD .noc3r.poi:n2 no?vi cho.A. evi3DnX1 5? Alf.1 11Z3Xd011(02L 31


(.o1 &07-13)(92i 12x9?3 01 TI)ox , mcD.ory)24 Imo& c-bxi k 1.1.1 x)1xx nkA. 'io11)od1D pox
01n01 ol
no. 27-12A3 5k1 5r32(27-1101.2 `61cdo pox U.9)21L ti.gnooLD pox 'ioydnoodzi

5)0331(3T11113
1)0X
oF12

81

11z-A

:\- l!odtap

Iii

IAXXX 1
ITAxxx 8 d) `t7.8 (6 sooluouri `soLgpu0000retip II `6iiI '6
'wpm'
, Jam 'Timm oUnb moiopnt[ sningo19,3 'Jolson oulIssflood op smaugulog
T

'JD 's311(1

losuoo

ul auo!p!sqo soolodnunualsuop soloinotjoalif s!pdnquioq opm Jo1l2aq uuuu9d snsn iso


oaun0 osduoJ woolan -1!dao JD `seong A-xxx- '1 :8 IIAXXX !I IIIAXXX .6 SODIU0r1
"31OLD II `6II-Fg`8 !7, 'T91-'4191 ri 'saquvaid)soziwenvlopnasd'D -pa `L87,'(unoa
o ',I3
"PSontlI IIA Ft .3) (.101[13IV
9

*0

PIP,

www.dacoromanica.ro

OS

IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLULUI

82

I 22, 1-23, 1

la pregdtirea flotei, ardtind mai mult5 ambitie in sensul acesta si erezind ed


e lucrul de cApetenie pentru scopul sAu 1.

Flota Lured

in feta orasului

10

22, L Invaluit de aceste preocupAri si fcind aceste pregatiri in timpul iernii, s-a ivit si primavara acum si cit

mai de indata pregatea corabiile sd le scoata de la Galipoli,


cdci acolo erau concentrate.

2. Cordbii erau de toate, precum se spunea, trei sute cincizeci 2, afard


fireste de cele de transport si de cele ce au sosit pentru vreo altd trebuintd
sau s faca negot ; i corabiile au fost aduse in mare grabd cu rdenet i zgomot
i strigdt de rdzboi in cintecele vislasilor si in strigdte de indemn si in
pocnetul lopetilor, luindu-se la intrecere unele cu altele, de rdsuna Helespontul,
si bdgind in uimire i spaimd mare pe cei ce le vedeau.

15

20

3. Cdci de mult timp nu s-a mai vzut o flot atit de mare si asa pregdtiri pe apd ; aceasta apdrind pe neasteptate, i-a inspdimintat si mai mult pe
bietdi romei (bizantini) i i-a impins la mare deznddejde i descurajare i
orice sperantd de mai bine i-a pdrdsit.
4. Cdci inainte vreme, cind ndvdleau dusmanii asupra lor, erau impresurati numai dinspre useat, pe mare insd ei erau stdpini i aveau din belsug
cele de trebuintd din comertml de pe mare 3, si rdzboiul ii suportau usor i
atacurile le respingeau fiir greutate, dispunind de oameni multi, iar dusmanii purtind lupta numai dintr-o singurd parte, cea dinspre uscat. Acuma
insd, vdzind c5. sint amenintati cu rAzboi i dinspre uscat i dinspre

mare, eu drept euvint s-au inspdimintat, nestiind de loc ce sA faed, i


cuprinsi fiind de fried si groazA. i flota de pe mare a fost trimisd de
25

impdratul (sultanul) asa.

Sultanul

vine si dinsul

30

23, 1. Insusi insd ridicindu-se din Adrianopole cu toata


armata de cadreti i pedestri, mergea prin mijlocul Orli,
pricinuind peste tot locul invd1mdsea1A, tulburare, teamd,

neliniste si fried foarte mare, pe unde a putut ajunge, ducind cu el totodat


i tunurile ; dupd zece zile ajunge in fata Bizantului i-i asazd tabdra in
1 Nu ne vine a crede cMahomed al II-lea, la cucerirea Cons tantinopolului, a dat mai
mare important operatiunilor maritime decit celor terestre ; mai degrab5. credem c Critobul,

In stdruinta-i de a se lua intocmai dupd Tucidide, a cilutat pe eroul sdu sal apropie cit
mai mult de Pericle care, in R5zboiul peloponeziac, sustine hotdrit c pe flotd i stapinirea
mLirii se intemeiaza puterea imperiului atenian.
2 Vezi si Ducas, XXXV1II 6; Laonic Chalcocondil, p. 225,1-2 si G. Sphrantzes,
interpolat (Phrantzes, ed. Bonn), 238,2 si 240,1-12 care dau diferite cifre.
3 Repetitie, vezi mai sus, 18,4.

www.dacoromanica.ro

I 22, 1-23, 1

CIUTOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

83

Trpoa&rt. ye [Lip xat cpaoTtlxicf. TcpOg TO gpyov izprirro, npotipyou TL


(j)v etvaL

To vo[LE-

22, 1. 'Ev To 15Totg 8' Ov Tog aUToii xat -napao-xeuaollevou xetv.Covog, Ital. TO
gAp UrcicpaLvev 3, xod OTL eLOUg Tag lib) veig Trapecrxetiaev ig avaycoyi]v arcO
KaAALourrOXecog, ixa yap lcsav OCI)11.7) Eumpivou..

2. 'Ham, 8'

oct TOv dcptOv.6v,

ONEU [LEVTOC ye Taiv axsuaywyiLv xat TiLv xocT' &AAv Tr.va xpetav
voutlivoiv at 8' OcvllyovTo Tdczet. rroAACp

?Iyovro, Tptax6aLat xat


-3")

TCEvTipiovTa. 2,

ii../.7copiav &pot-

1),) (307) xoct ,aopUpcp xat aAocAaw, elpeato

TE XPW[LEVOL xat TC0Cpaxaeuol4 xoct naTdcycp xoct avTLyraoTy.-haer. lzpOg aAAldac,

87-cepaoticroct. TOv `EAMIcrnovrov, gx7r2olt,v n xoct cp63ov ern 70dEaTov Trocp6zouaoct

Tag

10

Op&SaL.

3. Ata noXAoi.; yap xpOvou o88ap.oi5 Toaoi5Toc aT6Aoc VEIL)) x(XL Itapao-xeuii
Tocn'18e xocTa 0-daaaaocv i-yeyOvey 8 8i] xat 1J.EiXAov 'sok T.00XOLLTCWpollc

136.1.1.ccioug

iUrcAle 7cap' iX7cE3oc cpaviv, xat et; OuT6yvo.)acv xat exOutziocv tleytaniv iviPocAs
xat nelaav 61?aqv ixTasoc xplaT4iv aixrc7)v 7C(Xkpro.
4. 11p6Tepov !ley yap i]vixoc nporgi3aUov ccirrag ot 7roXiticot., sacra yjv

15

i7ToAt.opxoiivTop.Ovov, Tij 8e D-ocAciacnic; ix pOcTouv xat eir.zov Tc'c TE ircyn'18eta atcpOovoc


Ty) XOCTOC 0-ciAotaaav 11./.7coptcf. xpdy.evor.3, TOv Te 7c6Ae[Lov (Soc8tcog avicpepov xat Tac

7rpOCF30Ak o

xocAeTrilic arcexpoUovTo sLac noAuxecpiccv, T(.7.)v rcoAel.LE(JA) iVI gper.

xat I.L6vo,3-74) xocTa yijv [Lazo plvo)v- vi5v 8e xaTa TE yap xat 0-1Xacsaav int,OvTa OpiLvTec

20

T6v n6Ael.tov, eix6To4 lerrAircTovTo xoct elg anoptav [Leytarr]v xat cpcipov 8etvbv
ivircurrov. Kat 6 [Lev xxora O&Aocaaccv GT6A0q rq pocaLXci. OUTo4 aviryeTo.

23, 1. AUTk 8e dtpag x Tilq 'A8pcavoi5 7cavT1 TO'? aTpocT4) tructxrp 're xal
TCELX(7.)

sr.& Tijc ixecroyetag ixoSpeL,

'OCITCCVTOC

1JyXUXGSV TE scat EllvTocpl-mov xat

cp6f3ov xat ecycoviocv xoct ppixlv [LeyEary)v ipcorLv xaO' GU; O'cv yivotTo, Euve7ray6-

Revog allot ot xoct Tag 1.unzocvecc- xoct cicpcxveiTac 8exocTocZog I; TO BulvTtov xat
4 &v. scripsi: Og Am II 5 post Euvvytilvou. add. irysliva xcd. crrpoc-mOv EncaTirrac
cerroa.g liccAT6yA-tp TOI) Gal-On-qv KaAAtou7.:6Ascaq A in marg., unde m.
1 Mechemetem Constantinupolin expugnare maluisse vi maritima quam terrestri atque
magis illa quam ista se fulcire voluisse, credat ludaeus Apella. Critohulus noster, Thucydidem, I 142-143 imitari volens, Mechemetem ita ut Thucydides Periclem, qui vim Atheniensium imperii in mari classique sitam esse declarat, censere vult.
2 Cf. Ducas, XXXVIII 6; Laonicos Chalcorondyles, II 150, 8 ; G. Pseudophrantzes
(Phrantzes, ed. Bonn), p. 238, 2 atque 240, 1-12.
3 Cf. supra, 18, 4.
6*

www.dacoromanica.ro

25

IMPRESLHAREA CONSTANTINOPOLULUI

84

1 23, 2

25, 1

preajma orasului undeva pe aproape de zid, ca la patru stadii, inspre poarta


numit5 a lui Romani.
2. Corbiile acosteaz5 in fata Constantinopolului ici-colo de-a lungul
continentului, cuprinzind intreg tdrmul mrii dinspre ores.
3. Intreaga armat era, dup cum se spunea, de peste trei sute de mii
de oameni luptAtori2, afar5. de cealalt mul time ce o urma in nurniir foarte mare.

24, 1. Romeii (bizantinii), cind au vazut venind asupra


pregatesc ss reziste lor o flot5 si o armat atit de mare pedestr5 si atita pregtire de r5zboi pe p5mint si mare, s-au inspaimintat de
privelistea neasteptatd si de repeziciunea nvalei, dar nici dinsii nu au
neglijat mAsurile de rdzboi i pregnirea de rezistent, ci fdceau totul, fdrti
sa treac cu vederea nimic.
2. Mai tali, coraiile cele mari le-au pus una linga alta cu prora inainte
pe lingd lant la gura portului celui mare si lingd ele triremele de rdzboi, ca
astfel s opreasc6 intrarea vaselor dusmane.
3. Intimplarea a voit ca atunci s5. fie in port si trireme din Italia, sase
venetiene, venite nu pentru rzboi, ci pentru treburile lor, i corabii mari
din Greta, venite pentru negot ; pe acestea le-au rugat si le-au retinut, induBizantinii se

10

15

plecindu-le sti r5ming la r5zboi 3.


20

25, 1. In zilele acelea soseste i un barbat italian cu numele


Iustin, om cu avere, intre cei nobili, i cu mult5 experient

Sosirea lui Giovanni


Giustiniani

in ale rzboiului i foarte viteaz, avind cu el si cloud


coraii de cele mari pe care insusi de acasEi le-a echipat bine, si cu
ostasi i cu tot felul de arme, cici aveau pe bord patru sute de oameni
25

in zale grele si se atinea pe la Chios si Rodos si prin marea de acolo,

30

pindind niste potrivnici de ai si. Acesta, cind a aflat de mai inainte de rgzboiul romeilor (bizantinilor) si de impresurarea Constantinopolului ce se va
produce foarte curind, si de pregtitirea cea mare a lui Mehemet asupra ei,
a sosit cu aceste cordbii, nechemat, in ajutorul romeilor (bizantinilor) si al
impdratului Constantin ; sint insti i unii care spun ea a venit chemat
1 Cf. si Ducas, XXXVII 9 (p. 327,6) ; G. Sphrantzes interpolat, ed. Bonn, 23740.
Un stadia egal 177,6 m.
2 Dupa Ducas, XXXIX 7, la lupta. au luat parte douS sute de mii; de toti sa fi fost
Insa patru sute de mii: Ducas, XXXVIII 4. Acelasi numar ii da i Laonic Chalcocondil,
p. 224,28. Cronica interpolata a liii Sphrantzes, (Phrantzes, ed. Bonn) 240,16 spune
ea au fost 258.000.
3 Cf. si Ducas, XXXV I 1 (p. 315,11) si X X XVIII 8 ; si G. Pseudophrantzes (Phrantzes,

ed. Bonn), 238,8

20.

www.dacoromanica.ro

I 23, 2-23, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MADOMED AL 11-LEA

CFTpoCTOTCEaEUETOCL npOc

7C6AEL

85

"y"ri); 700 Toti Teizoug, 60.. 76 crra8Ecov Teacrapcov,

Tr() Og Tai.c xaXoollivoug -rcitiXatc TO-15 `1D6)11.C{v013 1.

2. Ai 8e v5jeg Oppgovrat, 1XX-fi xat au-t 'ri irceipou xaTavrt.xpi.) T7 7c6Aeu4,


v -raU-rn Trapa Macy.

TCA)IpWaccaoct. 7rEcrav

3. '0 8e cr:pa-L-Oc 6.7Z04


ph.ZL[../.011 2,

V,

(s); iXiyc-ro, l'A-cep Tag TpLaxovra t.tupLaaa 0

6Neu p.ewrotye Ou IAX01) 6[..d.Aou,

24, 1. NotiaZot.

81 crrpa-rOv TocroilTov

1-coAk etrre-ro.

746v

TE "XCCI. vOLUTDCO11 xx 7rapacxeuip

Tocripas xx.rez =ip xcd D-aXacscrav errLoiksav Op6v-reg iercXiiTTO\ITO ply T(i) TS =paA6y6,) Tg 0-eag Ti.i) -re (144) Tr 4c erctfleas.cog, o
TOv 7cOXellov

xat

tdiv ilE.L6Aouv ye xcet. akoi. Tc7N ic

'7'53 evav-dav 7rapacxeu-ip, OtAXo. rravTa ercof.ouv,

2. Kai. npiLrov

[J.

Irony

- Axcx ileyaXag 7cept TS 'rip caumv xai.

1.1.sycaol) ALI_Levog avrorp6poug

26(v,

TO

puo' xc. Tppag ilaxpag

Uciof.ev7sc.

10

crr6p.a on)

7tept ai.yrac,

c'oq Tal'yryl TOv ganAouv T(,))) 7t0X.E[LiCI)V xcoVicrovreg.

3. "E7uxov aL TOTE rrapoi5cat. xo. Tpt.4st4

&E

'ITaXia;

'Evev.xat, wiz erci.

rcOXellov, au6: %OCT& XpEEctv May, xat OXxa8eg ti.eyaAal. x Kplirry; asoLyp.evat

15

xas-' ep.rcopiav, &g aVocrec xa-ceazov, rceicav-.-eg 7apap.eZvar. -c(.7) TcoAe(i.cp 3.

25, 1. 'Ev Si Tal.g akg1)1.kepat.c aptx.vei:Tat. XL TL avi)p'PraA6g, 'Icrucrri:voc


Ovo[la, Sin/TO; TE xc T(7)V E5 yeyovOtwv, doaa

I.Lcaa yevvog, gxpv [LEO'

xod Tat e:, 7c6Xep.ov gpirapoc )(ad.

oro5 xoci. 86o -rii7A, p..eyaAcov OAxa8cov, 61g oixoOev airrOc;

int.o-xevaaat; O7cMcrag xaAik 1v8p1crt.

xoci.

OrcAoLg Trav-coiot.g, etze yap rv xa-ra-

0-Cpcop!c-ccov Totin-cov Ivapaq xazappdcx-couq TeTpaxocriouc, ate-rpt(3e nepi.

xal. 'P63ov xal. Tip, Taiyr,f) OcfcAao-cav, AoXv TWOC; TO31)

CCUTE":3

TE

20

Xi.ov

atacp6pcov ag 7cp0-

p..a08)v -r6v -cc rc6Aep.ov "Pcollaicov xat T4iv Ocrov oi -7-"4; 7r6Aecoc eaop..frip rcoXt.opxi.av xai. -rip p..eyaX7p TOT.1 PacriA664 MEZEVETE, napaCrXEUiV )(AT' OCOT.:11;,

'ij")CE1)

min6-

xXvroc 5v Tat% 6Axam. (3o-Olccov Tcop.aioLg xcd pac-,LXei. Kawcrrav-rivcp etat. t3

1 Cf. Ducas, XXXVII 9 (p. 327,6); G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn),

237,10.

2 Ducas, XXXIX 7 tradit ducenta milia militum pugnantium, sed omnium quadringenta milia secundum eundem Ducam, XXXVIII 4; eundem nmerum tradit et Laomcos
Chalcocondyles, II 149, 22. G. Sphrantzes, ed. Bonn 240, 16 indicat ducenta quinquaginta
octo milia.
3 Cf. Ducas, XXXVI 1 (p. 315, 11) atque XXXVIII 8; G. Pseudophrantzes
(Phrantzes, ed. Bonn), 238,8-20.

www.dacoromanica.ro

25

86

IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLULUI

I 25, 2-26, 1

de el, fagAduindu-i drept rasplata dupa razboi, pentru ajutorul dat,


insula Lemnos1.

10

15

2. Acesta in putin timp, dind bung dovada de intelepciunea i caracterul


sau i legindu-se intreolalta prin juramint, este primit i cinstit in chip stralucit de impArat si de marii dregatori si de oras si este pus de ei singur comandant suprem 2 peste tot rAzboiul, cunoscind toate planurile stiute i cele de
taina i armele i nevoile i toata pregdtirea de razboi 3.

3. Ajuns Intr-o situatie ca aceasta, a luat tot felul de masuri pentru


apararea orasului, punind pe intreg zidul dinspre uscat i pe parapete
tunuri aruncatoare de bolovani si tot felul de arme, distribuind pe luptatorii
si aparatorii acestora i punind pe fiecare la locul lui i povatuindu-i, cum
trebuie sa se apere in contra atacatorilor si cum sa pazeascal zidul. i portul
Inca 1-a pus bine in siguranla, cum am spus, cu cordbiile celc man i cu triremele si cu tot felul de tunuri ; i intreg zidul dinspre mare, 1-a inarmat indeajuns ca i pe cel dinspre uscat ; caci era omul, cum spuneam, priceput la razboaie i avind mai ales multa stiinta in lupta la ziduri.

4. El ia asuprA-si apararea partii de zid din fata taberii imparatului


(sultanului), ca fiind un loc mai expus la atac, unde se si gasea cea mai aleasa
20

parte din armata i ceata imparateasca 4 i curtea i i unde dusmanii trebuia


s aducA tunurile 5, asa incit insusi cu oamenii ce-i avea, se lupta aici din
rasputeri i statea de paza ; caci avea sub mina lui, cum am spus mai inainte,
patru sute de oameni in zale afarA de ceilalti marinari de pe corabii.
5. Cei din oras au facut atunci i o mica iesire 6 contra unora din armata
care o apucaser inainte, fr nici o ordine, si au ucis citiva dintr-insii si

25

putini au fost rAniti. Dupd aceea insa, pusi fiind pe fuga de mai multi care
au alergat din armata asupra lor, au fugit in ora i, incuind portile, nu mai
faceau iesiri, ci stateau numai de paza orasului.
Mahomed al 11-lea
eere predarea oraplui

30

26, 1. imparatul Mehemet punind tabdra pe acolo pe

linga zidul de mijloc numit Miriandrion 7, nu departe de


zid, ci cit mai aproape i cit sa. nu fie In bataia sagetilor,
a crezut ea' mai Intii trebuie s procedeze cu vorba fata de romei
1 Cf. Ducas, XXXVIII 2 ; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 241,18-242,3.

2 Protostrator la Ducas, p. 331,6.

3 Gheorghe Sphrantzes in insemndrile sale ne spune cd numai impAratul si cu dinsul


stiau exact numdrul apdritorilor ; vz. Sphrantzes, Migne, P.G. 156, col. 1061 B ; (Phrantzes,
ed. Bonn, 241,12).
4 Corpul ienicerilor.
5 Cf. Ducas, p. 330,9.

6 Ibidem, p. 330, 14 si XXXVIII 3: ((*i deseori sdrind si din sant, afard, bizantinii se incdierau cu turcii, uneori iisind. alteori luind .
7 Zidul dintre Poarta sf. Roman (Top-Kapussi azi, Poarta tunului) i Poarta lui
Charsias (Edirne Kapu, azi Poarta Odriului sau a Adrianopolului).

www.dacoromanica.ro

'II; r

`9i;

flJJJflJ

Ti

YINNOCI IfYI (IHNOHVISI

p pox Il01(ky7021311 4.1.0)0 1x0o3n31

varT-IT

p:noth ,chou nolcoo noA11kX.o3a.c9 T13T1

Aol Aorbyou

noormi Ski Sx130kod AL&1 Aomikv 6-)19)o -I


So120 A? 6.A.2x9 toodi3u, 5L(.1 (10.1.0V 5k71(20. 31 FX evn1 moa.c9d1 kdold000
`mn)anochou pox 5131E12 SctoR pox `Amdry 1m3X3 pox Irmorili TchoaL 31 (101 Scoro.or.ij
pox fuel n3 13131 pcx Ski Sz3311-va.c. 'Se-Aar/boy vox 1o1)31D3(pox ,dra.t. /minx,

pcx Solcicat nol not-ou 591roolc


S9kka.-4c311) dmi.Tclxo.mpo
VOX
VOX
moyaL9
vox SUIT!. Ski (101 02L
M-911./.1101L70
g

pt:ix

5kynod

n07

VOX M-91(1.1

31

5)O33dX

VOX

5t.4,.(13X.0)OthO2L

(41 '1\1011L 91 31 10170X


31
5)01 5131002/3 510X9d0d1331.
Ak.k. 50X131
-1MAXXO.T1 1)ox 51cloimon
'510y1LO 5001 31 5(10(13TIOXX1IOdIL 31 pox 5)Olnnor13)(oatodat A(924;l01 M911r1X3 Scovox
pox MT)1D1OxX )09, no19)09, tic '132 pcx `moy31,lxdzu, 5c9a9 (OX 5ctoi 5ra.n9l2q -91170
'E 5T1.0)01)0M io
MOIL??

A? cb.1.

(l(91(2L9

17COD3A VOX A1311/01016

Fx

'30)101

5C9101(1702L 3)0(iI3X.03313

VOX

01 lq.SoX131 32 AOl

rphy 5elyzx `oloocrpooth.olt d321(i. '1101Ad13

1D3dtpd1 pox 51wrooXtoi 5.nopinza pox 91 TInt nrs.navon moaq '50X131


d3211:9 tH VOX 91 Ski `nod23aLlt. Soainsioxch? .n3D-nozA2 n d-fl 9 dlf.mp neyrir(011.
och3arril .5 24 d3
'Akd 1)OX X)1 5a nr3X)o-lioX13.2. 7o.Linvp-ri 5(-9100X3 'M.97;
1)0133613X.ka, 0$ VOX 01 cdx.woollcx fbI 5coms:nod no32co1:rd1D 59d3r1
no1 `5noX331 5C? A0)6071311.3 31 'no, tai.,9 fq vox 91 noiricpd)ocpox (4 no1 nolvdiD VOX
9
5013(19)0d ky2, 31 pox lf.y9)o vox 51212.o SlotooXkil 13U t7ctol 5nop-13you m3Aiodfoopoda.c. `9
1.0rXy0 31

31DT M3T13y021.0d2L 31 591coo nolp pox pooD3Xriodu pox n13111106 ),,o137-1 31 M91
ev:1
.619r 3X13 cbp. thrt 't\91n 5(p (lkeR 'M;911.13 SnoixOcbrIxx 5(10190XX/d1315.rd2Av
(13(1 31 M91 turPou kyat &con:Aced I1(91 M.9311.
-g 1w13nid ?g 3191 2rx 511 tpiod2x? lo13Xrd

M91

011.72 5t1.1.

!molly?

57ou..loda.D

5V1(19dpaxxoda.t.

2 3 pox .AlopmciaR lo13h1 TR )olcool

cm)? 5ka. `51olilod1D Aolnth?i7ox 523 Atf.1

M91 x?

SkI

Sco3x9a.t.

5C91X721)? VOX (MA131X31Lf

5noln?

:v

olt,txDG.

in

-2.12fnu

apun huT

7sod 51oA.9X .ppv 5loldtumdrkLo

v in 2.nnu .

t 'D sazwenidopnasd `rw -SI Flgtg 'sazine.nm) -pa (utmEj umpunoas 'wean -(1 -91,CE
s umpunooS uoopio.no sniqui
'au2M) "D'd 991 goo 1901 a l `sazweatid) -pa taloa
`1,g (gy opoluwnwel snunurTsuoD doleaadug anbye srnaloaD sazitredtids tun.laumu

'ID `geona

IIIAXXX

dmaiodi.00lcod2L,

unmllui -itreciaosouBoo
g
9

turuonzieuaj --eultuae
-jD

'nano

-(1

Igg

`wapyil 'd 'LEE ZI

-8

nbi

IIIAXXX

"E

www.dacoromanica.ro

Og

`m-9.1.To

9a9 M9V(olt. MOIA0ThOdRX31(11p


(moat vox 531ArD23yx 5)1 5mystat 113)90
5,31A:roloy3Act

5(m3-r13 nompo no= 1,33= 91


lo
vox
oi
AoA3Pr19oyxx AolX1319D3W
old2A7pIdnik
codloaz. no1 a.`SnoXp No? 119
pox
noDo
(r).o;
ku
nmy3d '11)&1.3 Aolcoda A91-1 A132 coAAR 5lod1.9y lx0DvDtpdX
coificulA?

ncoX3

g1

Sodu SmAli

`no3onnq A02 (1011V(0? o9u Mtt..1 foviat


'9z T 5.113-ri-?X3N 32 9 5c3y1D.rd noR3a911cd1D

gf

01

gg

IMPRESURAREA CONSTANTINOPOLULUI

88

(bizantini), dae ar vrea s

10

15

I 26, 2 27, 3

se predea cu oras cu tot prin invoieli

intArite cu jurdmint 1 i sa rAmind cu soliile i copiii lor i cu intreaga lor avere


fArd nici un neajuns i fAr s sufere nici un ru i sd se bucure in pace de
ale lor. i trimite oameni sA le spunA aceasta; i acestia sosind, le-au spus
vorbele trimise de impAratul (sultanul) 1

2. Ei ins n-au volt sA primeascA aceste condiii, spunind cA in alte


condilii vreau sd incheie pace, dar orasul s-1 predea e cu neputinl.
3. Imparatul (sultanul) auzind acestea, a ras intreg pdmintul lor si a
pustiit toate localitAtile primprejurul Constantinopolei. Dupd aceea, luind
cu sine pe Zagan i pe Chalil, cei dintli din oamenii lui si cu aceia i cu alti
satrapi (pasale), merge de-a lungul pArii dinspre uscat a orasului, uitindu-se
la zidul de acolo, unde ar fi mai usor de atacat i unde nu i unde trebuie
s aducA tunurile ca s-1 bait.
27, 1. Dup aceea rinduieste2 intreaga oaste, pe satrapii
(guvernatorii)3 Si comandantii de cete si batalioane si pe
generalii de armate, dind fiecAruia unitatea i locul
lui unde trebuie S stea de pazd i s lupte si povAluindu-i ce trebuie
Blocarea
Consianiinopolului

s facA.

2. Imparlind intreg orasul i zidul dinspre uscat si mare in sectoare, ii


20

25

incredinleaza lui Zagan i celor de sub comanda sa i altor ciliva din comandanli impresurarea Galatei 4 si toat partea dinspre Galata cu Corul de
Aur i intreg portul mergind pind la Poarta numit de Lemn a orasului,
insArcinindu-1 s facg. i un pod 5 peste vadul de acolo al Cornului de Aur de la
Cheramicos6 pina dincolo, deoarece si in fo%a acestui cartier se intindea zidul
orasului; cAci se hotdrise s treacd i acolo ostasi i arcasi, ca sA inconjoare
din toate pArlile orasul i sd incheie complet blocada.
3. Lui Caralia, guvernatorul Europei 7 i altora dintre satrapi (pasale)
le dti in seamil partea mergind de la Poarta de Lemn pinA la Palatul lui Por1 Aceasta era o formalitate pe care turcii o filceau intotdeauna potrivit cerintei

Coranului, ca rdzboiul s6 fie evitat mai intii i sil nu-I inceapii din vina lor.

2 Critobul ne informeazil mai amilnuntit ca Ducas, p. 326, 7-10; Laonic Chal-

cocondil, p. 22'1, 22-28 5i Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn) 237, 11-21, asupra
felului cum Mahomed 5i-a inip5rtit astile la impresurare.
3 Satrapii erau, la persii antici, guvernatori de mari provincii, avind 5i toatd puterea
militard.
4 Dupd Ducas, XXXVIII 5, genovezii din Galata tin pace cu Mahomed, dau insil
intr-ascuns bizantinilor ajutor.
5 Cf. Ducas, 279, 11-19; XXXVIII 21 ; Laonic Chalcocondil, p. 227, 17-23 5i
0. Pseudophrantzes, (Phrantzes, ed. Bonn), 252, 1-10.
6 Cartierul olarilor i cArdmidalilor.
7 Beglerbei de Itumelia, adicd al partilor de apus.

www.dacoromanica.ro

I 26, 2 27, 3

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LE 1

89

7rpOg Teop.ocioug, et PoUXoLv-m napaa6vTeg ockii;) -rip) TE TcOXcv xod. eauTok [Levi
1)1113.orccrecov xat Opxcov 7GO-TEN xOaO

v yuvoccF,t xat TixvoLc xod Toi:c 1!)774)(01JCFL

anccOsig, circoAocUov-reg Troy zstwv ei.ppcx65c. x0d, 7611.7CEL

76c(SL ac7)4 xoct

TOk TOCi5TOC &poi5vTocc, ot xoct 7apayev6p.evot. arc-hyyeLXav

Tdc

Tcapcic TO15 pacra6o4 1

2. Ot ae o6x eaeco.Prc) ent TooTotc;, ein6vTeg d'cXXag arcovadc; Nam noLetgOat,

TV

7T6Atv ae CcaUvocT( eivoct rcapaa()cretv aUTE;:).


3. BocatAs6; ae TOUTOP.) docoUcrocc,

xecp6 TE Tip) yv xat Tat Trept.

7GfolTa.

Tijc 116Aswg eal)(Ase. MET& se TO-6TO enicampaw TOv Te Liyavov xat XaM.X7p,,
Ocvapac

clor 7p(kup) 7socp'

TO ItatT'

oci.)Toi% se xoct iT6pot; Ti;iv aa-cparrCov, -neptilet.

StliTct,

plpoc T 7cOXe64, xocTocaxon&iv TO Ta-rn TeZzoc, :11 -re encp.az()-

rce p

L rcpocrcZym Tacc p.iaawk, 6ScrTE

rcpoa-3oA4pr, :f] TE. c%.7:61..ta7ov, X

TOCTOV Er.-/

10

xocTarreizat, aUTO.
27, 1. MeTc3c aL TO15TO exTc'co-cret. 2 7CFC6CCV TV aTpaTEdcv, Tok Te o-aTpc'crcocc

xat tAlpzac xat Tayp.ocTo'cpzac xat liyep.civotc Tc7ri Tc"(,)v, st.3oUc ex&a-r6,) xat TIELv
xoct TOnov,

-)

sez cpuAciTTEtv xat ii.cfcxecrOou, xat rcapayy6XA(Av, Ot &T. TCOLEf.v.

T)

2. AccAeov se xoc-ra

76Atv 1-,Tocaocv xat TO TEZZog XOCTOt yriP) TE xat

4dcAoccraav, Zay&wp ely xat TOZ.; Urr' al'rrOv Viv yE xoct iT&pocc Ttzt
xoc-ralicaTeUeL -Hp) TE TcoXcopx[ocv -roi5

7c6Xecog, evaok ooy() xat


Tijg

TrOXEcog

TOE6Tag,

eog

1.).67,..pt

eyvwcrTo
'ecv

TWV

Xoxarliv

X0d, TO XGCT' OC1!)TOV p.kpo4 CroTocv

FOCAOLT5.3

Uv ye Tiis Ii6pocTc xoct Aylvt.TCOCret. Ccvc6vTr.

TE TEN Kepap.cx(7)v 5

15

gxpt, T4q Ow4.1.ac)I.L6v-lq EuXiArig 7.6)cig


tRv Tairrn 1TopOp.Ov TOT3 IcipUTOC &ITO

p.)pO

20

TO5 7c6pav xoct xa-ravTrzpii TOUTON 6v-rog TEEz01.4

yap

7cavTaz6Oev

otirrq)

xat

TaUTil

rcpoo-PcaXot

T-11

acaPLPO:CTOCE.

67XiToc

xat

Ccxpt43 .71

7-c6Aet,

TE

xat

noAtop-

xtav TCOLOZTO.

3. Ka.pocTioc. se Tp T7 5'; Eiy67^/g E7Ci.PX.G.) MAI iTkpOt TEN craTpani.rw TO


dc7TO T'ijc

FLUAE\r/q (.2.6zpt. TiLv

pccaLAeicov Toi5 Hoppupoyevv4Fou 6 Md. cpOlvoyTt.

5 OE Si A: cui supra scriptum `Pay.utot I

e-repc,Ec]

itipGu; m II 21 Te A: ye m.

1 Quod Turci secundum doctrinam Corani semper faciebant, ut ne ii bellum gerendi


causam darent, sed inimici, qui eorum pacis conditiones accipere nolunt.
2 Cf. Ducas, p. 327, 6-9 (XXXVII 8) ; Laonicos Chalcocondyles, II 149, 12-21 ;

G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 237, 11-21.


3 Sed cf. Ducarn, XXXVIII 5.

4 Cf. Ducam, XXXVIII 21 ; Laonicos Chalcocondyles, II 153, 25; G. Pseudophrantzes

(Phrantzes, ed. Bonn), 252, 1-10.

5 Suburbium figulorum ollasque fabricantium.


6 Tekfur Serai.

www.dacoromanica.ro

36

IMPHESURAHEA CONSTANTINOPOLULUI

90

I 27, 4 28, 3

j ajungind pina la Poarta numit Charisus 2, dindu-i i citeva


tunuri i tunari sa batd zidul de aici, unde ar fi slab si usor de atacat gi
firogenit 1

sa-1 strice.

4. Lui Isaac, guvernatorul de atunci al Asiei 3


E

10

15

i vizirului Mahumut,

oameni viteji i admirati pentru stiinta lor in ale razboiului i pentru Indrazneala lor cea mare, le lash' in grija lor partea de la Miriandrion pina la Poarta
de Aur i partea dinspre mare de acolo.

5. Imparatul (sultanul) insusi cu cele dou pasale, Chalil i Saratia, 10


opreste partea de la mijloc din zidul dinspre uscat al orasului, unde si credea
cel mai mult ca este eel mai usor de cucerit, avind cu sine toatA curtea impArateased, m gindesc la ieniceri si la arcasi i scutieri i toata garda personala;

aceasta era partea cea mai aleasa a armatei.


28, 1. Rinduind astfel oastea de uscat i inconjurind zidul de aici din
toate pdridle cu mult grijd i cuprinzindu-1 cu armata, rzbolul pe mare
11 Incredinteaza lui Paltoglu 4, bdrbat viteaz gi cu multa experient4 i tiinta
in cele marindresti, pe care 1-a ales conducator al 1ntregii flote si al intregului tarm asiatic i european si care atunci era satrap (guvernator)
la Galipoli.

20

25

2. Acesta a si 1nconjurat cu corabiile intreg zidul dinspre mare de la


coltul Portii de Aur pind la santierul naval de la Galata, la vreo 43 de
stadii, cu lantul 2 i cu vasele i corabiile ancorate lingd el ; i unde, atacind
zi de zi, se razboia, cautind sa forteze intrarea in port, ca astfel 0 tot zidul
din Cornul de Aur sa fie deschis razboiului.
3. Si intreg inconjurul orasului cuprins de armata i dinspre uscat
dinspre mare, socotindu-se bine, era de vreo suta dougzeci i ase de stadii;
din acesta nepAzit era numai zidul din Cornul de Aur dindardtul lantului,
treizeci i cinci de stadii, tot celdlalt era pazit in Intregime 5.
1 Ruinele acestui palat Imp5riltesc bizantin sint bine p5strate i-s cunoscute sub
numele turcesc de Tekfur Serai.
2 Poarta lui Charsias care a construit-o in 447, a7i Poarta Odriului (Adrianopolului),
turceste Edirne-Capu.
3 Beglerbei de Anatolia, adic al pdrtilor de rdsdrit.
4 Cf. Ducas, XXXVIII 7, p. 334, 33 urm. i Laonic Chalcocondil, p. 228, 15-20
*i 293, 16.
5 MAsuratorile lui Critobul, daca lungimea stadiului se ia de 177, 6 m, precum era
in antichitate, sint aproximative. Lungimea zidului celui mare dinspre uscat, de la Marea

Marmara pina la Cornul de Aur este de- 6700 m (vz. Harta lui M. Is. Nomidis;
XcipTrIc T(i)V xepacdcov Tel.x()v

-7-7)g

p.ecroutavt.z.716

Kcavcrrav-rtvourc6Accac [Harta zidurilor din-

spre uscat a Constantinopolei medievale], Istanbul, 1938). Dupd Critobul hist, daca scadem

din periferia intreaga de 126 stadii, laturea nepAzita din Cornul de Aur de 35 stadii i
partea impresurat5 de Baltoglu, din Marea Marmara, de 43 stadii, ar raminea pentru
zidul cel mare dinspre uscat 48 stadii, care inmultiti cu 177, 6 m, ar da 8524, deci cu
aproape 2 km mai mult. Cf. Laonic Chalcocondil, p. 227, 24 *i 225, 9; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 238, 5.

www.dacoromanica.ro

27, 4-28, 3

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

pixpc Trilq 6votcocop.evric

UX7);

sijc

91

Xocpccroiiq 1 &yxecpir,ec, so,,4 ockip )(ad. Tcyczc

Tc;,) paocviLv xcci, paccvonocol'ic =day TO Tao

Tetzoc, i;)

"Ocv dosCIE\4g

xcd Lri.t.tazov

ety), xoct xoc-recretecv ccUTO.


4. 'Icroc&xc;) se TCp T.71g 'Acriocc LtdcpxovTc TOTE ;cod Mo9coup.olirrec x6(2.7yrc, rivapcicac

yevvocEocc -re xod. Ty) xocTac oT6Aellov 4.7Tecpi4 xoct TOX[rn ,D-ocup.ocol.tevocg noXA-7), TO
&TO)

Tot Mupcocv8pEou pixpc Tc7)v Tij

Xpucliocc nuAcTiv xcci. v./1g TOCiyril D'ocAdcacrIg

pipoc Zrrc-cpfrrec.

5. AUTO se 6 poccrtAeOc EUv Tac aucsi, noccadcaoccg TE'p TE XOODCI) xoct Eccpoc-rio,c
TO [Lecrov ' 7r6Xecoq xoct Tot xoor' 247-recpov Teixouc, xoct

-7)

ticiAccr-coc Zv6p.t4ev

Ltt-

1.1.(XX6TOCTOV Etv(XL, gX6)1) (-LEO' EMUT0i5 Tip POCCTLAMip oct'Aip rcFcaocv, Aeyco a4, TOU.;

TO xocaxpeyrocTov

v 0

10

Akiv rrepi. ocirrOv 11,X-rp, 8 ail

TreeTocEpouc; TE xOti T(A6TOCg =1. Urroccmccrraq xoci. Tip


'rpocTou.

2 8, 1. 'ExTofcEocg se orrrco Tip xaTac yv aTpcc-rtav xrci, Trocv-rocx6Oev TO Tattyrri


Tei.zoc clacpocXuscrcv.evOg TE xoci. TCEpiAccf3aw

Tc-p

aTpocr, TOv XXTet .adatoccraccv 7c6Xellov

Zyzecpi2,-ec flockr6yA4 2, ecvapt yevvoticp Te xoci Ti5v wry& Do'cAocacsocv ip.rreipcp Te xc4
o-Tpoc-nlytxip,

15

V ilyet.t6voc Toi5 vocu-rmot; TrcorrOq eacTo xoct T-71g ncxpocMccc C7ccifca7)g,

,Aatccv7)g TE xcci, EUponctictc, acc-rpOunp Ovrcc KcOaLou7c6Aecog.

2. "Og 8i] TO xaTcit 0-1Aoccraocv 6.(Trocv TeZzog -mac vaucri. rrepLeEkicpe, &ITO se -riic

XpuaLcc Toi5 &xpou pixpt.

3-"g

Tpioc xoci. TEacrapcbcovrot,

v ye

6AxOcaLv

xocc Tc7.w vecopicov

Tot

FocXocTEC, crro'caccfc not) (IduaaTOC

T7) Do5CTEL /Mt Toci:g kcpopt.caiacccc TOCI)T1) vocuaixoct

20

oi5 8i) xcci xoce' ly.epocv Trpoaf3DtAcov TOv TCOAEV.Ov ITCOLEZTO, PouX6p..evoc

TOv earcAouv PLOCCsIcsOCCL Toi5

Aylvog,

c`og

Ccv xxi. TO XOCTec TO

Kpocc &now Tei.xc,c

avoiE,7) noA4up.

3. THv

Se 6 Tceptf3oXoq &TCCI:q

Tc Treascog 6 TCEpavpOsic ,r(7) aTpocTc7) XOCTOt yijv

Te xoci, 0-Doccraav eotpLPik Aoyt4cvy aTdcatoi 7T011 tdcAcaTcc 6

ToT4 Exce-r6v cirri) To&rcov

xoct encoac 7rpOq

v eccpAcot-rov p.6vov TO Toil K6pcc-cog TeZzog r6

v-rOg

6.X6crecog, a-r&atot, 7c6v-re xoct Tpc&xowroc, TO 8e /XXo nay icpuAc'erTeTo 3.

4 post x611,-Irrt. add. 5v-rt. -r6 -rlvt.xccii-roc A in marg.,


XocW,-7) A 1111 77.1.a.E.Tip wig Am.

unde m 116 Xpoacciaq A 118

1 Porta Charsiae, Edirne Kapussi, Porta Adrianopolitana.

2 Cf. Ducas, XXXVIII 7 (335, 29 sqq.); Laonicos Chalcocondyles, II 155, 14 et 267, 17.

3 Stadio an tiqua 177, 6 metra computato, Critobuli computatio veritati tantummodo

appropinquat. Cf. et Laonicon Chalc., ed. Bonn, 388, 18 atque 384, 12 ; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 238, 5.

www.dacoromanica.ro

25

92

1URNAREA TUNL7LLI CELLI MARE

Turnarea until tun


foarte mare;
atria lui

to

15

I 29, 1-4

29, 1.. FAcind acestea asa, cheama turndtorii de tunuri


si tine sfat cu dinsii asupra tunurilor i zidului, cum sA
fie ddrimat mai usor. Iar aceia ii fAgaduiesc, c. darimarea

zidului e foarte ward, daca la tunurile existente, caci


ei facusera mai inainte i altele, vor mai face Inca unul, care, dupd socoteala lor, sA fie in stare sa sfarme i s surpe zidul ; si pentru acest
tun e nevoie de multa cheltuiala si de foarte multa arama si de
multe altele 1
2. i el de indatA, mai repede decit cuvintul, le pune din belsug la
dispozitde tot ce le trebuie, iar ei toarna 2 tunul, un lucru infricosator la
vedere i cu totul de necrezut, daca. i 1-ar spune. i am s spun, pe cit e
cu putinta, cum a fost lucrat, cum arata i ce putere avea.
Multe zile in rind a fost framintat lut, incit s5. poat a. fi lucrat, dintr-un

pamint foarte gras si curat si fin in compunerea lui si a fost amestecat


bine cu totul la un loc, cu cilti de in si cinepa i cu altele de acest fel, taiate
in bucdtele, care leaga bine, asa incit sa fie cu acestea un singur aluat ce
se tine intru una i nu se poate rupe.
3. Din acesta a fost facutd o forma rotunda lung ca un shribure pentru
o

20

teava ; lungirnea ii era de patruzeci palme ;

i jumatatea de dinainte,

unde avea s fie bagata piatra, avea dougsprezece palme 3, in cerc, circumferinta grosimii, jumatatea de dinapoi insa. la coada, unde avea sa fie pusa
asa-zisa iarbd 4, avea patru palme circumferinta grosimii, sau i ceva putin

mai mult, ca in proportie, cred, cu intregul.


*i a mai fost facuta si alta forma exterioara, ca s incapa cea dintii,
25

30

scobit cu totului tot, ca un fel de teacd, numai mai largrt, incit sa poata cuprinde simburele i cu un gol imprejur ; iar golul Intre amindoud formele era
egal peste tot in toate partile ca de o palma sau i putin ceva mai mult ;
acest spatiu avea sa primeasca bronzul topit din cuptor, ca chipul tunului sa
se inchege.
4. Forma aceasta, cea din afar adica, a fost fAcuta tot din lutul acela ;
si constructia in intregimea ei a fost incins i intarit cu fier si lemne i pe
dinalard, sprijinita cu pamint i pietre, ca greutatea cea mare a bronzului,
curgind inAuntru, sA nu spargA forma si s strice chipul tunului.
1

Despre turnarea acestui tun, vezi Ducas, XXXV 1 si 3 ; de altfel si XXXVII, 1

XXXVIII 11, 12 ; Laonic Chalcocondil, p. 225, 19 urm.; G. Pseudophrantzes (Phrantzes,

ed. Bonn), p. 239.


2 Ducas, XXXV, 1 (p. 306, 27) atribuie turnarea, Inca' la Adrianopole, a acestui tun
unui mester ungur de neam ; Laonic Chalcocondil ins5, p. 225, 29 ii da numele Orban si

spune cd era dac de neam ; i Chalcocondil cu daci desemneazd pe romIni, pe unguri numindu-i peoni.

3 La fel Gb. Spbrantzes interpolat, 239, 2 (Phrantzes, ed. Bonn).


4 Praful de puscrt.

www.dacoromanica.ro

`673

,r1f11101IIM vIKIKOCI

Ti

66g .T 51q)pcq11 39

IXI wiKolivic 'Iv

CO1c,t0 7o1(1)01 1-4113)0oxx)131-1

26

V2VI-II

Sci01 5r,tonaLomoXkii pox -0Mox

po123A0x 5101;101 3136321. A(01 AC0AX7Xkri pOX (101 '5(10X331 SC911.9 top. xu.ol'os/ (1.3:303chrozx
:Ss'9 loolenorainatct (1)1coo
noo325od loo9.3 ntr.1 noiLOI '6193d110/0X 2,3 3).. 59dar. 51)01
`51/0AakT1 /0.1:4
d 5101cM LLk VOX A2099d11110d313 '11C9T1k101L331 1101t AXX3313
07.0(10XOR
'19(0.010.1L Atf1
5101.(0 Atfemxi poq3 1/0913c)o1mt 01 50X13i pox `m3y2.0rx
pox
59dat tA
Ac91Fric9y1omo Acov(oaL pox ncwooX n0lD33xaL pox ?m0d31 xrp Acolro
laz3AR 3dX -1
51701:TO

lmm 59

'5c,i9(,13 A0.3.1)o4 k
'o)..o TIAr2L3o
io
39
c19(10F131<DX110X
At+i `noop3X
Aki
,

'XkT

vrIA.xdo.L.

1-,0x 5? A!,.c.1x72 5coy0 2-91aq M9 31 imx .&01x32)2(3)02LDnR


31 pox 5c)92.3 X (41 `A-413.A.d3A3 5c1) A9A?

59ykll
31

'VOX

013Ds;opco01L3

011. nr-rct `mor3371Ct 31..oc2

Sklooloodw000x pox Sklopiolit.ax (Li

5IOn 13X?drat

Scoylr'poR

139:717.4)012

Aollo1xnd3dod)

9 Ak1 AL!.(131(.0)01WX

dat. 59
A1321

5k/cm

OT

0.oxac)317ox
`1 5D.A. 5k.3. 5k1/p1.011L
e9Ar( 31 Uf../,0AXX1,70)( VOX 5101(10101

5loyy-0 510X113Aq a1. 'pox 5loxl.Lx3nq 5lonTrism)rldzx3xrixx 5ooyo noxol2


S0n71,1.1r1371 1ZX `50n3-1-19dnclorIn 5? rq, Xak0.9 1X093A1),. 5101(101 53)C3M1 31 pox -D/olvp
A1911

ci

"A01.9731L

'e

501L9j, Lg 7.3 (101(101 ol3)pri.37.931)0X '5oy9A.A.od1D `51./.213oycpo `5kxk711at?


5? Awoothrio .1109.3 50XPIT) (4)1901 .)o:..Aox-ndr.tzaiporboonw 20 01 A37I Ao10.o9dani?
'0.0111c! 01 50611. /47.020110 noa. `nowy AMT)70011LD c10:4221:07tOne A91. A0yX9X VOX AkI

5or

nol

Am3d3thld32L. 3X2.3
51/.1

`5c-toZ:ov..

91

tvzoinaLo nprrith. kj..

'5Zdc10

01

1. 17)X A0d10,17-3

ADc7.02011(;150(32L

og

5kA3T1010TI0A0 '5kA1010d M9T110011L9 A(od'41131


50d11. 3X13 10,1
oi '5noXo Scr) OIL. 59 nr.f.a. `toovl.oyrnf `norilo nol .noy2,
50d3lao ?9 5011.c11 59.1.x? .59d1z. Atis.ZoRoalct nolclo1 1.3)pn3X-031)0X `0 5ovox 5oyo

A/013(3361d=

n0o(912 pox Aolo

kxL!...g,

pOX ,13T1 .5(0391219011.)?

511 '1WA2.3 SOC331fildcl3 39 'A0A911 319(2

51.0r1D93q

A.

no)u.i)12 5k.o32L? `A3oolmoa AwD9 loporboolaLD

A91

A?
te.

(1).2.,

1:4X

11C0.0103 A01(101 592.(110

qz1311 nrol mouca toothrlf moyo

oano 5f,/.1 5-433moZ 5? Aoripli.dmaq ao. 5(-100,3 5f./.1 5D.A)oXkri


5oltnz, '50120 0 'CO133 Trath 37713X93110Y,01 (1)1 cblcoo Axku

flOxya A0h3T103X913

9 0,

5010 l2 n0y9 50A371.000312 31 VOX 5onTdDly-469ti..110% e9cP;(.1D 31 pox Sloyn pox U.A.
pox 51007y R A3Oc0 50rTikerl0ebx62.9 pox '50A31ict00.0d ;0,9
01 011 co(
:91A?
no
Ao1no1
pox
n?-032/7
nol
913
5o
i?
xvoZ Iir..,1.11r19
91poik0-pl.d?no1xrd2L39
5ki 55.ArXkri

5c,4

9
'

9g

Aoclxrri t. `59da 511r1!. 3v(3712 pool:non

01)2111

pod
m

.pTo 1.W3
TT.

ILTir

:v

171)

t3OT

81 nolcr;Jez...ri ic
v ?Wow
'AL! ,pun in
IUJIL). d:?S14.1.1.)s MS?Id.) iii
c7. trA9 ol(IpoFie,RIns rsov:

v r! lit

IXA13

, ono opow

S040111011001\1. urem Lumwmu wupreqwwi ipunj '1!.1030.1 J0 'Llwona


la c t uniaoloo la ITA-x-xx- I : IIAx-xx I 'II F.T t so:Iwo-el 'sopcpu0000ptc)
6cF, `sozpreatid) po (uuoa
d 98c, pa) (uuog t 9 `sozitre.wdopnasd
umpunoa 'Lomita A-xxx I -d) 'COE (vC, aup.wgwoq xopi,w snapfunn `l!nj soowoul
woltw `soiSpuoolooreln II 'IcI 7:1 wna tunumpo aEoveci swooru ludnourtu pndv
umowour[ 1..n3B1Jrill dahlias wodud 'iuns !owl tuoinu NoPIA
, tom .9 sarwuagdopnosd `sozlimw(j) po `Wuou 7. `61 ..i.-

Aix-xx

www.dacoromanica.ro

OE

TLRNAREA TUNULUI CELUI MARE

04

29, 5-30, 3

5. Aproape insd, de o parte i de alta, au fost fAcute dou'a cuptoare


pentru topirea bronzului, foarte taxi si temeinice, pe dinuntru lucrate din
cgrilmizi arse si din lut bine lucrat i foarte gras, iar pe dinafar5 pe de-a
intregul din bolovani foarte mari i din var i intdrite cu orice alte materiale
bune la aceasta.

6. In topitoare a fost aruncat o mare cantitate de aram6 i cositor


in greutatea de multe talante, precum se vorbea, la vreo mie cinci sute talante

peste acestea a fost pus6 si o mare multime de jar, in topitoare si stive de


10

lemne pe dinalarg, ca si cldite i de sus i de jos i hive lind din toate partile
pin6 la fund cuptoarele, afard, firete, de gurile de scurgere.

7. Imprejurul cuptoarelor suflau foi din rAsputeri, i au tinut aprins


necontenit focul trei zile intregi i tot atitea nopti, Rind ce tot bronzul a fost

16

20

topit cu totului tot si dizolvat, de curgea ca apa. Dupa aceea deschizind


gurile de scurgere, s-a revdrsat bronzul prin fggap in forme, pida ce s-a
umplut cu desavirsire intreg spatiul gol i a invelit in intregime simburele
dinuntrul i a mai curs peste acesta un cot deasupra. i aa tunul era
turnat acum.
8. Dupd aceea, bronzul rcindu-se i int6rindu-se, a fost curalat de
simburele dina'untru i de inveliul de dud i rdzuit i lustruit, lucea cu
totului tot. *i asa a fost turnat i aa arat tunul 2 i am s5. spun
i tria lui.
30, 1. Mai intii era turnat asa-numita iarba, de umplea indesat toat
partea dinddral i teava tunului pia. la gura celeilalte Orti a tevii, unde
venea pus bolovanul.

26

2. Apoi, In gura aceasta era bagat un cep mare de lemn foarte tare,
care, btitut cu drugi de fier, era indesat cu putere apdsind indircdtura
din5untru, InchizInd i stringlnd iarba de puc asa de tare, Welt,
mice s-ar intimpla, s nu poat fi scos de acolo In alt chip decit
prin puterea ierbii, cind a fost aprins. Dup aceea era bagat bolovanul

30

i apa'sat induntru, pia ce ajungea alturea de cep 0-1 Intepeneau de


jur-imprejur.

3. Dupd aceea, indreptind tunul spre tinta in care aveau s5, bat,
35

ai

potrivindu-I spre tinta prin oarecare mijloace i calcule in legatur cu depth.tarea, aduceau apoi birne mari de lemn, proptindu-le bine ; i deasupra lui
puneau bolovani foarte mari, ingreunindu-1 i Intepenindu-1 de sus i de
1 Talantul antic grec era o unitate de greutale egal cu vreo 26 kg, iar cel roman
37; si atunci 1500 de talanti pentru un tun e o greutate cam prea mare pentru timpurile
acelea, desi Ducas, XXXVII 1, ne spune c pentru transportarea lui a fost nevoie de 30
perechi de boi.
2 Dup Ducas, XXXV 1, (p. 308, 16) constructia si turnarea tunului a durat trei
luni de zile.

www.dacoromanica.ro

608-9

46g

"IfilIaMID

f:

VINAIOCI

Gah101IVII 'IV

96

1oj1 ?R octR 5n113ncLo M91(4101 A3I9d3lOcb1lf 01A07?n3X-031)0X 513 '5rpna)X


2ol)ol9c)nX.0? 10iA?T1 1X)X '10140191)43d 71 A311 (1029 ? 5D.12L9 no9Arvi. -D)o,U3131)ox
3 10y9 M9)(012
loArd pox noyluz. 5r-Poox non37ID)old.13 pox `nol)plout.
pox
pox
nuomL,
510011( 1930.p.3TITIvIL
5.1ovo lonrimdnXm 59ohc. Oi.nol 51o..11.pokca
Mmo1.11
.9 noxvox

nodi.i.oLnox sqou 11 mirldX p)x 5olmovpinyolc tpty9 -3n2


)21A)o)01
nou loismcfrd loly3X pox `mo9molA3u.
(3 .013A3 1213
oltkyd?d `511033AcoX
31
(-goat
11
pox
01:30313313
51oisioa. Acoxrd0Ap
51)01 51)033M9X 'A3Crr)11
Soo'Llo.t.
moridox
311.1)(7 d )on?-ritcrio2oxeol.c3 A.3.0-9A39 31 pox n.s.0-9.1-pc pox n.s.o?Loln)ou. 5? 5omod 5cloi 5nonaq
moz. -mordolD
'7o.1,Aolacc000x.k.n n3A39
?R pox

?g

53dkikpno

5r4tompo 5con?..rbo13112.1 53.1m9Dnch

pox 5(.921.9x)ow A.1

A1vid1 51ry9 51)od31it} pox AnnA `5DoD2, 5(93 9 59wooX


Solnd '1)01kA71 7012a AC91. moploiD
9
M91
5m3 U0917131
'At-olA?Iloop 0113X3D3
59xvoX
Acont5.xmo A? 51o1
(0021.3?
01
1XX
VOX
A01
A011.91
A0y9
noy912 pox
5(933\01
A0A37I9X32.03
Ibfq(Xx
501A3
U.DT(dc132.U;1 C101c101 AcaLuc rA3 )?1.2ox 91 COA?? pom 5co.no k9(k oi..pudtpDp (.; (pnloXk-ri
v..3N olnoi ?R 5olmoD3oano nol noxyx1 pox nodXnAp '5o19AoA.31 ol3dix0lox3
mol. 591A? AmaL91 pox Am/ 59lx? 'pox kATrioq pox ILA3r1othm0. `Als)dklpq -9dILTIV(?

AkAT11.3xm? &Ivo 531AolanA?

5co9 noyole

513xx.1.. 1X)X 5139(1)0012 5k2C,9c/21 1)0X

kyo noy912

coTc

OT

A?

013A

1)0)1 k1Cp010.1. 9T1

to-137,...0771.70X

vox 91 500.3 ski.

9T

5c.i.Axakr1

?R pox Ati.a. -Am3A.d39

60s

I oi.kj Aold2
pox nol now()

ILATrInoyxx 'ILA/p.lcd viDnodkyli. 5codnXsi


5ka. 5tifooXkri 5(93 noa. nor-dol.$) nol noci3ln32

A30.olaz.9 A1Ly9 mopncoX


noycoo C101 noArdO3R

`noaTiod

`nov;

Aomy
631 11)oriols) (blcwl
51odk2to 2,o10Cori

7ol3aa.

5c000pcniolz.

koni.

109C1013yX0102

.i7OX

noyn nol

-nXvi

5c9pold `o2.120m kn?-rinodc9Xon3ID IsaL?


lo.onoX?nq Aki nknflod (91(,)0 lol `5cocInXol 5c? ,2k11

pcx `ollon?A. i;oAtiokAn9 nki,(poi dm)) (()J,


tkopiod 5ILDroimop
-5o3d mia n91 ncoix
pcx AollIthp?AnD
1)olkA?A.
lLi
e910,0997011.
d)dX
2,3

olU.yd7d? klp313.T.1

5ki

L9

nnodoth3aL 531nnoom `59ln3 5(1)3 A?


-A30-oix-,.x

ooi

1'

531A043d1 Atic1 / Al...AMX37 59(31z. 9 AnpolL `3yy3iR


1xx 51191c000nlo 59da.t. n91 `noaLcxD nnoc)963:!3
531A)optp.d Atis.19)o
5rpodsx 57)y)?137.1 Acolo-A UuTo 5coyxx 531Ao911chocb? pcx 5ncopc Anooriali? -3T1T1702L
`513071 531Aondrij Atficlr
53..tnorooth9)01XX n999 31 1107t n30-917x pox nsorrato
70131A1

3 0-1.401

nmoccionp
nonctoFidmx y vi .2.rew I 51x33ncoX !no unid!dosuJdns nag,c,/R 'y apun
gy 5IL2c,ochogr,t iii 717) Opudillydnp 0.1qn (1.10.1.19 07;11 p
olky*,4? :y oaayd7d3q
tu II 'Eg gg '5ovoDwp2L 6-rv3ps:mal :tu `Sovo.copat 6yrJimai. V II 8Z "cIAA-161)..^q :u1 -.7m1
ii SloxmX31-ppo v vi "Lidviu spun
ACOCA.169
AO.U169311CLO v vrauv nuout II op, sod
tu II
7sod Lii -ppv n3oo-n.Tx 531no9nnodi..Doal9 pox AT u! "Odnui apun tu

=pumas

sasuaw -4!sdumsw

wuoula AXXX)

'd `60

(9T

xaman avpualowad avpduquwq

www.dacoromanica.ro

OE

TURNAltEA TUNULUI CELUI MARE

96

1 30, 4

jos si dinddrat

si din toate partile, ca & nu fie miscat din locu i


prin puterea repezirii si prin taria smunciturii i sa nu bata undeva dincolo
de tinta.

4. Apoi ii dddeau foc, aprinzind iarba de pusca printr-o gaura mica


5

10

dindarat. i aceasta aprinzindu-se mai repede decit cuvintul, mai intii se


facea un vuiet ingrozitor i pamintul dedesubt pina departe se zguduia si

se producea un bubuit nemaiauzit i dupd aceea cu o trasnitur5. strasnica


si cu tin pocnet infricostitor, totul de primprejur fiind cuprins i innegrit
de foc 1, cepul dinauntru impins de suflarea uscata si fierbinte, cind iesea,
repezea bolovanul cu multd putere.
5. Dus cu iuteald mare, se izbea cu putere strasnica de zid i deodata
zguduia si-1 surpa si-1 strica i farimita in multe bucati, imprastiindu-le in toate partile i omorind pe cei ce se intimplau pe
aproape. i uneori darima o parte intreagd, alteori o jumdtate, alteori
11

15

mai mult sau mai putin din zidul dintre dou turnuri sau din parapet
nimic nu era asa de puternic sau de rezistent sau o grosime de zid atit
de tare, incit sa poata rezista cu succes puterii atit de mari cu care era
gi

izbit bolovanul.
20

23

30

6. Si era un lucru de necrezut i o ardtare stranie acest tun, pe care


i capitanii din antichitate nici nu-1 aveau, nici nu s,tiau de el;
ca de 1-ar fi avut, nimic nu le-ar fi stat impotriva si nu le-ar fi rezistat la
asedii si nu le-ar fi lipsit mult sa strice i s ddrime i zidurile cele
mai puternice ; i nici osteneli nu ar fi avut s zideasca ziduri i sa
tragd santuri si s ridice valuri i s. faca galerii subterane i altele de
acestea, spre a-si supune orase i cuceri cetati, ci toate Ii s-ar fi supus
mai repede decit cuvintul, zdruncinate i culcate la pamint de tunuri ; ci
nu erau de acestea.
7. Gici aceasta e o inventie noud a germanilor 2 si 3 celtilor de vreo
suta cincizeci de ani sau ceva mai mult, o nscocire foarte inteleapta si
adinc gindita; si mai ales compozitia ierbii de pusca i pregatirea ei dintr-un
amestec de materii pline de caldura i foarte uscate, din silitra, pucioasa
gi carbune i ierburi datatoare de un gaz uscat i fierbinte care, inchis bine
Intr-un corp strimt i puternic de bronz i biltucit i neavind de loc alta
imparatdi

1 Cf. Ducas, XXXV, 3 (p. 310, 7).

2 Vezi i Laonic Chalcocondil, p. 60, 22 si 144, 24.


3

Si

xcd e in manuscris; C. Muller lush' indreapta in 1) o sau , dar nu e nevoie

de aceasta coniecturil, pentru ca istoricii bizantini sub Pepl.t.ccvot si Keivro). inteleg


acelas,i popor. Ducas, p. 84, 23-24; Manuil Paleologul a plecat in Germania, adica
Fran ta .

www.dacoromanica.ro

'08 t

:111R0,1,11E)

lxx ,&299xximou )09 tcd


50d23

VI 1.11 (rAIVOHN'IV.

\-.1110(1

Iv

ii rT1

6'

Ski

km ivid

5kricic2 110X (bd.. cbc)Roth.o Ski Smdoth Skd.. SX33X10


fol. 00110X9 Lbod
Tlg Ski n3ocr1aL9 57o.).3Xxdd Slolyx-rIndd, 53meoorfopo2

`10913100d110dJO2L (00,3101L 1011

.1.2a daL noloodp? qtaxpo


ntfi .AkA)?10d
nkirpoi Skpisodno1-1 1170.0
'5oA.9( xmcocht. nTri o13tvp.3 59,19G.xn-ri
ixx Ski cos)rho.t. pcx Sorlodd Solo '53322o
59c)3dod::, -1,xx 5w9xx Ski 5k9-rhaxo212
x1133.1 191,311 SG.Lnodd 5x/Dnq? ixx nolL9o2 5noRcpx1c36 pcx Sodnad. xi 3:u.
loimpaL
I1/40

Sod.nokr(dyriq pcx 501A0A3V(311 n-30neR ke9rIn00o?


eor1c13-6, 5copold 13tvix3 n01 nowy S,? -knrioZda

ff.

50100.0.0pL 11/0t13111L

(-bdk

Txx

q 0,

110C

3g 301,3110d36 1013Ti 5/03d

5coc13 313.031XX 31

noXr1AX11. 31 1.10)-nS.N.-0X)1R

5k1/210dp69

1XX 5k7191 311111.1390d1L (1)1 13X331

3431XX 1XX

1c110 0 1XX

X-V,110 110X

A0110(1)

53 xxxx0IL 1-achoa newt.G.$) pox 2 `m1x-Iy31


M01 AC01110X01.00d1L .M0101L 110X 31011.

OT

1311111131,XX 50d311 `110\(9 3101/ 3+ '11.0171f/ 31011 3R A03)(11 k. no11):10 fo.kd93._t


Scomi-)o nodn7.sxl Lu. noainlpop (4. SoLoat
no3A.dclarkiari k 'pox `Sonvoai? 'pox A2flO
A3T1

noirloraincl? `SnoXrd..

noi floor(

5(-? .DoDka.n)oldlo

nnol 2 nonkoknn

tt rs-rzY.Dhleop Scoyo (Li tacooDod.,

icid 31 pox iodoth

.9 5comcm

91

mikca pot no.kovod=

n91.0121.39 .11

a. 9

542.3

olfol 5m

'XkT

3y1s:n4 51 31 1XX 10.l.kixd19 31(p A0X2.3 31(p .n0x_oc0e913 13


4R2o
vvr
d7o). `AOXI3
ft0X2.3 51o.L2r (\onlx411K)? 3fl0 rk063Th,7191Dodii. el? 51711 -d011(01L
3V0
ACMOIL
A10 111033 0 53 01 1109139101XX
`51/03X
ILX131 31 pox &.)3.pod01xx pox 01

d32w0 10 lcmovoaL.

n311

`r1m9n-t1nd? ,Joo-rikrdaz..3grp
531A0d;p0 xx 531A0990011c1

pox 531no93delz1 Trx /011orlog


)011x '53/A00101L 31.5n) PoplopkID,otholL

roo noZ2.3 53.1..nolZ131121.?

mi..DR

2o pox

lova

pox 1X0.cnopt-0d13X '1010390dd) 7eyyx) ,1AF/1. Ar. A3X13 5101QZ A011Xt 4 50.1.9y -int
13c)(2X.wodad. )2n311913cno1)ox 31 pox inciliftaicx)on3ri001 5.Doi .5potooXkli ,yyx, xrp Jf
.L w7-1.sda 3g 0.1.001 A031% 1:.,D3 ncomor1d3d E pox E `nco.vpm moi.3 fon 70191y10TI
101107,ff.11311. 7X 1101/0X3
MA.p(o 'nmt.,913L no.moimthos) nmpaL pox .nonTrikon3eod321.
pox lo.2..olyri kg G. SG.d. ioJ
G..yo-riq 31 110X /0397003X0 3 mog23 kt7r113xlq -d3G,
51..E...y9a.f.

Est.

nonolori irx 'AcniriLodk nodlin pox


m0T1(334

rrinvut. 'AcOltvtoyv..oiD2

597-10kxnr1

5c))10lxr.vr1 V
Ui
Tig

1insv06 nppn 45()y9 apun


1!.n3xD V U1 0/0./v/i1

no33.6, pox nonctorc-jthox pox ncon)od.od

d3119 A01\371013\(X01LX&3 6100.1.319

pcx

y3oropat. 50

:y

(6

:w 5cockolt

NT

1,10X

i9dk

-pox

Cbd07,01 VOX

81 non3rholD1.00ddL V.1(177S:V

u! 'WU tr! nixai -wo w

II

9g x3oznozD

:v -rlzx

AXXX '8 'd) `HE (L


ap!A la soowoeq `sopu0000tetip II `Of, 81
tundaH sodoldpas wronzSa anwou ionvridm la loIxsim wapuno wrundod -unu
lundn.) opu `snonci AIX :9 x'4.nonzw) o (5(3yi1md 13olog3 513 nx?e3rld3J 104 eooll,l.zd(J)
po) 'noodo 41 '98 :F. -pa `uuoa '99 (8 : ja A -6 io ix 7: 'sc0000m au `smaq flj `8 :T 5?
10 Afjet lo).),.Fd(/) ir_wloyxx op!A la !uouirreoop `uoagialvris, pa H- ST-Atamssum
590A707163,1
-A 'wolsudar d '96 :6 506.1311 :71X119dr(S97? AT mi. 5(-701)7od .t.r?)...t.zda, la op umpoo odlod
'96 :riy Sodim o 5011Ara 5oirj,omp oi.
5)ii 57o3nx-rld3,1 souuroj soumuwm uladoindodun
tundounuidoo o '59nm-h3w, wo2od wndooundA inainu 9 S9morid3J lednaunu pg 'uuou
'69 6 10 -0I
'JD

z
g

og

8h

www.dacoromanica.ro

9g

CUCERIREA CONSTANTIN OPOLULUI

98

I 30, 8 31, 3

iesire decit aceasta, impins dinguntru cu multa tarie, are drept rezultat o

10

putere i o repezire atit de mare i de insemnata, ba deseori face ca bronzul


sa crape 1
8. 8i pentru aceasta mainarie nu se gaseste nici un nume antic, doar
daca 1-ar fi numit careva maina distrugatoare de ziduri, iar oamenii de
acum o numesc toti cu un nume comun tun. 8i particularitatile tunului sint
unele ca acestea, pe cit mi-a fost cu putinta sd le aflu i pe cit am fost in
stare &A le expun.

31, 1. Dupd ce turnarea tunurilor a fost terminata cu


bine, imparatul Mehmet a poruncit turnatorilor de
zidul
tunuri sa le aduca acum aproape de ziduri; si
Constantinopolului
pe la zidul de mijloc, linga care Isi avea tabara,
unde ii era si cortul, sa aleaga trei tunuri, cele mai mari i mai puterTunurile bat

nice,
15

20

sa.

puna sa bata

sa

zdruncine acolo zidul, iar celelalte

tunuri a poruncit sa le duca unele intr-un loc, altele in altul, aproape


de zid i sa aleaga din zid locurile cele mai uor de batut i mai
slabe, caci hotarise sa bata in mai multe parti zidul 2, pentru ca dind
razboi in multe locuri, sa-1 poata cuceri mai lesne i mai uor, precum s-a
i intimplat.
2. 8i tunurile aduse aproape de zid il bateau i-1 stricau, impli-

ninduli menirea lor. Iar imparatul (sultanul) cauta sa umple antul 3


din fata tunurilor, aducind i aruncind pietre i lemne si Virina i
orice alt material, ca atunci, cind zidul va fi surpat i va fi cazut
acum, ostaii sa poata trece mai uor i sa navaleasca i sa plitrunda
25

inauntru.
3. Mai poruncea i oamenilor specialiOi in stipatul pamintului sa sape

pe sub zid i sa faca pe sub pamint galerii 4 pina in ora, ea ostaii, furi30

Ondu-se noaptea, sa intre printr-insele. 8i lucrul se facea; ci aceasta osteneala


a fost socotita mai pe urma de prisos i. cheltuiald zadarnica, tunurile
savirOnd totul.
1 Cf. si Laonic Chalcocondil, p. 227, 33, de unde si cronica interpolat a lui Sphrantzes

(Phrantzes, ed. Bonn 239, 18). Ducas, XXXVI II 11 ins5 istoriseste cum turcii stropind

tunul cel mare cu untdelemn si invelindu-1 cu p5turi de lind, II fereau s5 crape.


2 Cf. Ducas, 271, 22 ; XXXVIII, 9 ; Laonic Chalcocondil, p. 225, 24 si G. Sphrantzes
(Phrantzes, ed. Bonn, 239, 5).

3 Constantinopolul era aparat dinspre uscat de trei rinduri de int5rituri: un zid

mare si puternic, apoi urma, dupd oarecare loc liber un zid mai mic si in fata acestuia un
sant mare si adinc.
4 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 226, 18-24, de unde si interpolarea in Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), p. 244, 3.

www.dacoromanica.ro

I 30, 8-31, 3
Eup.rrentAvLevcp

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

99

maalloi5

stgo8ov gxov

creop..a.Tc

1.05 xaAxoi5,

12,18at5j

xoct

n a61-7), Tc73 evaov cLOccs14) xat T-1) i34 xt.voUllevov, rv Toaa6T1v


xcd TlXcxx6T/v Pia)) Te xoct popiv, Da& sh xod, c,igLv T65 X0CAXG1-5 1 TCOAAdotLg
ipygeTac.
8. 'AAX' o6se gvop..a rcocAcccOv e6pEaxeTac Tairry)
p...raocql, et [01 7C66 Lc
airr'fpo XF'..iToAcv etnoc, xocvcp a' OvOilaTc Talfrnlv xocAoi5crc 7cctvTeg ot vilv OvTec
crxeuip. Kat Tac tAv -r
cvj TOLOCi5TCC cLq ZvOv ip.to xca x TiLv 8uvocTi;Sv
6aXo0r, 7C".

OciTayyetAccat.

31, 1. MexetLeTcc ae 6 pacrask,i7recui ot

Tdc Ti3V I.L71ZOLViLV OcrrilpTco-To xaArog,

Trpocrciyecv 9.7) TaUTac ToZg -mixes!. xeXeUec ToUg invavoltocaic, xoct xocTerc ply TO
[.tecroTeixcov, oi5 TO aTpaTOrceaov etzev, tva a-;) xoci.

oo

a6.74),

10

Tpei.; no-

Aeoct./..biovg Tag p.eytaTocc Te xat lappOTO'cTOCq TCLOE.T.voct, -rtatecv TO Toc6T7) Tei7zog xat

xaTacreiscv, Tac; 8e OtAAccg 6tXX-n xoct 031 Toti TeEzoug npoadtyecv kx6Aeocrev brcAe-

Eallevoug Tat incp.azdyrocToc xoct dm-OE:veal-a-roc TOT5 TEEXOUc, gyvcoaTo yacp ocUTZT)
noAAolg
TcoAet,t.cp

gpeac 2 xaTai3caXecv TO Teixog,


eUxzEpcoToc

aUT(.7)

xoct

f5ocatoc

4.4

Olv

7-coAAocxii npoa3aA6vTl. 117)

To6Tou atpeatc yev-trocc 6Sanep

15

Si)

xoct y6yove.
2. Kat at ply p..11zocvoct npocrazOzZaocc
(SircTouv, apc7)aac Tac

OTESV.

TC9

Teixec xocTecrecOv Te cciiT6 zoct xocTei5-

BacrcAs6g & Tip) xaTex Tacq mzocvacg TOccppov exciovvue,

AE0oug Ltcloop6iv xoct UAcc xat x.c;t5v xat nasav Daolv i3X.r)v 1.)?Akycov, eog &v, xotTotcrecaOlvTog Toi5 Tetxou; xoct nercTcox6Toq 1)31,

cata

-col% 67TAtTacg

sLe,pocacg et1

elq oc6TO Tclpo86g 're xat Tcpocrf3o4


3. "Etc aL Tok Tecop6xou; 67cop1TTecv TO Tot; ixaeue, xoct 67cov6p.oug
6noyetou; 3 "TpOc rip 7c6Acv TCOLetv, c av sta TOUTCOv vuxTOg Aca)wcrcv Icre?,06vTeg
xoct 4

OrcAl:Tac. Kcct l'jvUeTo TO gpyov &XXac TOUT() tiev UaTepov 7CEpt-rrOv gaoEe xat ilaTccta
8a7dcv-r),

TO'S%)

1.c1rzavLiv TO ITRV xccTepyoccsapivwv.

3 post cpocniv add. Toil XE0ou A in marg., unde IT1 II 6 post arm!. add. i) Ot9vri1pLov A
in margine, unde m 1112 inLOaval, m: .3elvc t. supra scripto int. A

1 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 154, 17; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed.


Bonn), 239, 18; Ducas, XXXVIII 11.
2 Cf. Ducas, XXXVIII, 9; Laonicos Chalcocondyles, II 151, 24; G. Pseudophrantzes
(Phrantzes), 239, 5.
3 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 152, 8; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed
Bonn), 244, 3.
7*

www.dacoromanica.ro

20

100

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

32,

33,

'*

32. 1. In timp ce acestea se petreeeau, imptiratul (sultanul) luind citeva detasamente i intreg corpul impdrdtese de ieniceri, a mers asupra cetAtii Terapia, foarte
puternica de tot ; i asezind tunurile, a batut-o si a
surpat partea cea mai mare dintr-insa. $i dintre cei dinguntru multi au
murit de pietrele aruncate din tunuri, iar cei ce au rdmas din apilrtori,
nemaiputind rezista, i s-au supus, invoindu-se s'd facd, ce o vrea cu dinsii;
iar el i-a tras in teapa, fiind patruzeci.
Cueerirea eetiitilor
Terapia si Sluilion
si a insulei Prinehipos

10

2. $i de acolo a niers asupra altei cetti numit Studion gi batind-o


i pe aceea cu tunurile, a cucerit-o in aceeasi zi i pe bilrbati i-a tras in teapa"
i i-a adus in fata zidului Constantinopolei, ca sa' poatii fi vuzuti.
33, 1. In zilele acelea i Paltoglu, amiralul flotei, a hisat pe loc eele
mai multe coribii s stea la gura portului lingd lant, ea s nu poatd nici

15

20

25

intra nici iesi nimic, iar el insusi luind celelalte cordbii, la porunca impdratului (sultanului), pleaca asupra insulei Princhipos; si era acolo o cetiltuie
foarte bine addpostitd i intdritti, avind o garnizoan5 de treizeci de oameni
bine inarmati in zale, afar, fireste, de locuitori.
2. Impresurind-o i aducind aproape de zid tunurile, I-a britut i o
portiune oarecare a surpat-o i, dind mivald li incercind in tot chipul,
totusi n-a putut-o cuceri. In sfirsit s-a hotarit sa' dea foc cettdi i s incerce,
dac6 s-ar putea, la ivirea unui vint, s-o ard.
3. Porunceste deci s'a ingrdmAdeascal in mare graba i sd aducd fasine
cit mai multe de tot felul, de trestii, de corzi de vita de vie uscate, de fin
si de orice alt material usor inflamabil i sd le arunce lingd zid. Aceasta
fcindu-se foarte repede, data fiind multimea miinii de lucru i materialul
aruncat ajungind la mare intiltime, ii dau foc, aprinzindu-1 cu pucioasd si
pkura. Intreg materialul cuprins de indat de foc si suflind un vint potrivit,

s-a fdcut o pllaie atit de mare cu limbi de ficri atit de multe, incit
intreceau crenelurile zidurilor si se revdrsau intiuntrul cetatii si pe multi
30

din cetate i-a ars si putin a lipsit sa-i nimiceascd pe toti cei dinthintru.

4. Cei ce, cu toate acestea, au mai ramas si abia au scdpat cu mare


primejdie de foc, i s-au supus fr nici o conditde. Luindu-i pe toti ca robi
de rdzboi, pe locuitori i-a vindut, iar din aprirdtori citi au rdmas, i-a ucis.
Si acestea s-au intimplat asa 1.
1 Din toate descrierile cuceririi Constantinopolului din 1453, grecesti, 1atinesti si italiene, numai Critobul *Lie de cucerirea prealabilii a forturilor Terapia i Studion si de expeditia lui 13altoglu in insula Princhipos; descrierea irnpresurarii si cuceririi cetatii de Baltoglu
e decalcata cle Critobul dupil descrierea i.npresurdrii oras ilui Platea din Tucidide, fbizboial
peloponeziac, II 75-77, incit tot ce ni se istoriseste par silk fie o nriscocire a lui Critobul.
X ezi V. Grecu, Kritobutos aas hnbros, in Byzantinoslavica i>, XVIII (1957) 15. Aceeasi
observatie a facut-o si Fr. Dolger despre Ana Comnena, in Byzantinische Zeitschrift ,
XXIX (1929/30) 304.

www.dacoromanica.ro

ts I

`se

:111.ETO1IIn VINTWOCI I1VI

Ti

amoIrm iv

TOT

zinza. `0139A7 9 50D)od l'llpd1000100 5/01\11 tl(91 AC93)?/


6D9
11L7
n01 no33aLzd30 `noldctodch no1m1on11nd7
A'+xpormd MVO, 'A)99101L
ZX 5rDtf.Ltina? 5:omon.71 ?.ovz:D?:..xx 31 1/GX 31)11d71x1( noIratol 01 .n07x2.c. pox

4gE

zx
`rtnIpaz.

1 M2 Soln? ioxyoat nonxvinp 5101

921.10

mol ncomoVi.ri

`5100-p( 10

532A70613-vd3a
ncodnodth
lon371FnR m3X713o `LIR nrs)kdo?X.s.oDdaz, 591oyor10 pcocooDipdX
0.3Z,170 51 9 11
.9119yclod 9 3 31411.9)(cxD3rop :no.2.9o1 wl.noxy;dzDD31 5zino
m2013x)om ,th? Aod323 13'4 noldflOd6 no?2noLa `nor,31-1r,totczx pCx 01(,1/0 70110X 5709139 5noi `SnotooXkri nodsram `ol.rpfl...1..osdxat. pox 5ckol 5rd2n-5) 'n3salatoyox.o3nlo

no?),..rd'o? -udzat. oa. 5oXisi


Loom -f

'cc

A3T1

5)p.i..coo

5(1013y2L l,031 M9311

'139c1)00

5oinr.o no.

`noirl

ki `5eny9ril

nDi tpi

nolcoo

n137y49

11

45CO3)(11Md 13,(11.11L?

nsls

5rdr-Itf. pcx 5G.10.9.2.:voll 9 (101 fl0)(91.0 ATTI34


tsrldoth? cbi uoorkp....o l. no 09111X 5 1XX
'IVIST(1LX? Sompo
no,-)dxxvon),2
`5)paloy
MaLix,rodll
noid9odd) -DroothDT

d5 :,r 5nolx-fdthrLxx ')oz.noxFida.

591n?

nticx,o\(no!) noZR

513mothz2ax

)on2,

n3n:o

skioinpi
91

mod91kxio

91TO 1XX

.10Ar

5rD!ixdolyo11

M?1)01/090dIL 62, 137.131. 313.931XX

5701110M.:d

pcx t.5)ompdisi MaL9di


c
ko'r.en6 5oTrIo
MITio droi. c5z217
eo3dnodth pox
50Lxiricusna `non7rIon3A.uq 1)q7yeoza.xx 91coo
n3r1

Sod?-1-1

:n-.)-t7xzcb

moLd77. pcx
pox

wo

noLcIoL pox `31)111?2,xx nnsrvods)pdat.

1393y3m (snes?01

-C

OT

Ll.Vfl

m3.copftdza

-13%331,

5fr.loqo1foci1L, nco.rbp(xx

pot

`1wDzd132.L.

mo231)o-r-IG.)(x

17noiD33,0..E. At/.1 Ak1917.)01 5)0141X9r/..A /11360Cb131?


5o19n0A.3.4. zAR nr3d137,n)02/.. pox

k.L

5rJ.i 5Ii.v)
5ort)9 `5tr.D3.30d)p dr= IDnovc/412.q ti.19:oL nrA (-bpi; pcx
-5rippme
IL ,2 5c.org li.n7riz"/-zdR 31 no:- 59dnal. pox Soirrlipna.c. nodocb1=7 z.orkoZnl. ntr.19z.00L
? 3Dkioii zA.Tc.i) pcx f.01(109)1 kodk
5n2 pox nn-n m9sy)21.L3 ncolcoo
pon!Ld-ion pox 53 ),:11. C993 no:, no-idnodo5 `Don!./.037. izx Po?o.1..7cx SciouolL emi
'63.3..coo

nol3x? sp(sq? SzImpz.E. ird130s5x42 5o. not\R


3A. 0,.7-1
`532.47019vd2it 51)(9'll 170X X)1,371 nonnmx nouoaL 5:32-modvol2
AX.Okth2Z390d1L. 6)1.r,00 pot n3n-,,9 .5rvloyori9 Sclo pcx mrs)d)o)( f;nDlcpvoriXpo
ncoL modnodth -x71.op
:7cloa. n37-I 5zdoli.f.sto

novoni

-9 5corio
92- `dnat.

'5)oi.n)paL

'3A131 110M 1011001 nTri U.Icova.

no;i3217od20

MT( V Ddaliv

lsod

501x-rIcI3es:s.

:w xp=xds0
upun

ppn

oldioasuodns no

91 SnDL.xdoqo11

nod9cbu:.:,?.

:v

`.91.113.1,01U

dp1111

8 is.od 51)oroonri

III

71!

'pp)

rDY,

'au!Alinit dpun

tti

, `unouompo(IXH onnb ur deo T.E: la tx `dnluennua snincionip Jolson polmunios


wupowoul mpeol pond pe wouwp!sqo n-l!owdd aeinsw spde 'moods sningol!.r3 -Song"
s!P!P II .:!. aP U111,Milelrild ouwp!sqo wauwieneu uou urenbunu snuorgoan ..mlulwg
-3) *(JalltlIV wen?) go 1.1.10.1 !do!J isaiod wrib swwo !Ingo-H.13 anti da11110 0111 swo onuanw 1!s
op!A 'A 'InaJo sopuplyjj snn `sorquq- o eJIAPpouqueziCa `o IIAX 1%961) '9.I waPI ..1.4
dalipla op now wop 'won Thvendt.sgo otiosp.muezSa z tprgosm 'cc XIXX (OP,I6F6i) "ME
(

www.dacoromanica.ro

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

102

Alte intarituri
in locul zidului

surpat
5

34, 1-35, 2

34, 1. Romeii (bizantinii) insA si Iustin 1 vdzind zidul


bAtut si zdruncinat de tunuri asa de tare, atit cel interior,
cit si cel exterior, mai intii au prins de zid de sus birne
mari si au atirnat de funii pldsi pline indesat cu find;

1 punind in fatd lucruri de acestea, rupeau, pe cit se putea, izbitura


pietrelor si o fringeau.

2. Dar cum mdsura aceasta nu avea decit un efect mic si cu totul


10

15

90

neinsemnat, cdci tunul toate le vintura si le imprAstia si zidul il surpa, caci


o build parte din zidul mic cdzuse, dar si din zidul cel mare 2 doug
turnuri si partea de zid dintre ele, nAscocese alta ceva: aducind pari
mari, ii bAteau in pilmint de-a lungul zidului surpat, adicd a celui
exterior, si-i legau bine unii de altii; si aduceau tot felul de material, pietre
si lemne, fasini din vrejuri si din corzi de vita de vie uscate si trestii si
multe altele, amestecate cu lut si, punindu-le grAmada, ridicA intAritura
la mare inAltime.
3. Iar materialul si IntAritura erau acoperite cu piei crude si tAbAcite,
ca sd. nu poatA prinde foc de la sAgetile incendiare. Apoi dinduntru mai
aveau in faVA si un val mare, ca sa fie de sprijin IntAriturii si sd tinA locul
zidului si totodatd, pentru ca si bolovanul ce venea cu putere, sa se infunde,
lovind in pAmint moale care ceda usor, si nu in ceva rezistent si virtos care
sa fie sfArimat.

4. Iar deasupra intAriturii si a valului de pAmint au pus in rind lAzi


mari de lemn pline cu lut, ca sa fie de scut apArAtorilor in locul crenelurilor,

incit sa nu fie loviti de sAgeti.


25

30

35, 1. Dar impAratul Mehemet, dupd ce s-a intors de


la cucerirea celor cloud cetAti, s-a hotdrit dupd citeva
respinse
zile sa faca o incercare asupra orasului, in locul unde
se surpase zidul, si, luind ostasi deplin inarmati si arcasi si lAncieri si
toata ceata de ieniceri ce o avea pe lingd ,sine, sa dea cu putere ndvala
asupra zidului, cAci si santul il umpluse acum.
2. i ienicerii de indatd, cu mari strigAte de rdzboi trecind peste sant,
Atacuri turcesti

s-au apropiat de zid. i mai intii au incercat sd dea foc materialului din care
era ridicatA. intAritura si sA. o aprinda si asa sA. produca invAlmAsald si
spaima In bAtAlie. Dar planul acesta neizbutind dupd glndul lor si apArAtorii,
36

rinduiti sus pe intdritura, luptindu-se bine si stingind focul, se apucd de


altceva.
1 Vezi mai sus, I, 25, 1...
2 Vezi mai sus, p. 98 nota

3.

www.dacoromanica.ro

'It '98-1

:rIfla0.11119 VINIVOCI JSfl (IHNOIIVIV 'IV

loiloricod,

6178

TR

lxx

59ox)R

01 50)(131 53111C9d0 50190 5(2d(1)(91 02L9


'A0A31i9011/1(i) 91 31 591A3 91 31 '59.1x9 nolcodu

53inoiatx5 A3omeop, noi 5noX33i 1XX 5(10X9dd 531(031601? 1XX


m03d3 lxx zNwi xinxriol u.531noroplipid3 A(2\(x7op ST noirm-t2 ArR.1

5zNop13-11

5101X/F9 510193T1
ATidOel) &(-91

ROI

'50A.119(101,

AC91 MOAXakr] A0A3719739701XX 1XX

nTri

val-II

lzx -&o.occixx3.;-7
winxi 9Xxdd lxx nTR99

&Mgr(

55

TR

II

pox no.kox nol?? 'n3nt4 Feop x1AxL

n3>n..xD312 (,} f,,.roo)Ck-r1 pox 91 5oX131 `&312.viskji.xx kO. dx.A. cooaL, li


3931L1xx not:N.17-1519i 45noZ331 reop TR pox noi no.volvri oct2 IsxxloAdcut. `nolAch;luraarl
OXyr. 11 .19(1001101? 5101Xd3X 5xopA.37-1 5:31nolx1r2L? nnodcoolD3a.00 zi.xx
-Iks:/13thou
noi `5noX331 (9),..3.\( TR noi '59ix? S3inon&q Sxicoo .5codnX.D1 1rx (AV) -311.?
nnodocb mo3omool.E. (\mop( lxx `m-oyq Snov,xoch 31 nm1nen ixx mo2311orIttxx ixx morhplocx
pot nova 'normat z1311 noxku Snonp1111137-1 nogkridod) 531A.7011An 1,10X 91 -91019
xn-lx3x31R pox

OT

vrIcod 5? 5orInt 5Tinodpo


-E xixritxxx)dll
moDtk Lti lky(1 pox cbi 11m1TdnxiD 513ddn pox 'llod.md)12

lia

noi

TR rricoX rA.3T1 nnoX; 9aq nmi SoinT


1Fri Siodocbdna.c. 5,oi,o 1x0D311IocJ
noyznypdop 5101901 5(0X3.00(31L AX)1301.,,t0d 31 cba. 7.3.4orip,-)dx1.1) pox 11Af 5noX321 `12oft3
x9-13? TR Tn2, ixx 9 5c0Tx )p13'11 57,31(ij 501\3119Xd3 1Z1k9tWOX/31xx li.XXO`VOT1 ixx (b1x33n3

91

ixx kri AT5103Lr,a1 1XX 510dti.XX0 m-ox,y3ILD0thl. tylLtd moalt-rld


Nop.u.a, TR rwi 31 SolzrimdmoiD ixx noi 50ir1iTX 5r3c1cothrbp 5n0vpl3ri

nmiavpLoodu.

Iti

LU.

5notvptn 513dtpoL. Skit. n0RkX111) `nnc0313113 1iAO ncrnTepaq 1=13 5101 5109TIOXIOTIOdaL
319(2 Lyri lx0931mij 5191 .5191929

Og

1XX 'ALI..X0d)Chi.

13x1Dxd &col AcorInodth 11A90)(307113 30U ,13T1 rLO


5r(y01L Sydrit, 1x9Dx.ofd3atoan? Ski Seraxoat. loixx xi mrp-1.A.U.depcboac noi 5noX331
pox unodzyzeop 5901 31 5x13yal.,9 xx 5xiooi pox 510..t.oilnowp 1XX A/7.0)71L AC!.1. 1d3aL.

'9c T

11.37-1?X3N TR

61

nolipo nkv, (V01 AC0d3x1331L 131(100d90d1L bi 13X)31 .5(2d07.91 kW dzA. vox If Sodthloi
Minx SILdtpoL
1rm 10 10d1zi23IL 59923 An U.Od 1XX (4)1i.A.701(Va 531Afd41R Akti nodthra.

9Z

na.t. d
toorripochz. di '13X.)31 pox mcoda.t.
1\13X/A111 fla0d33X331? U.1 T.1(9 MA:1,
91 31 rriodoinoiD 41Dcospditr:7 pox 513 lei xrva 1119C(X).n IVIA.C991p.A.d? 1XX l'11(X.1(1L/F.LXX
(b_1.

671710z ST

,R QO

7admXpd2

02.5291

501107R2d M0113T11101310d2L M-9A?T)OXVTI

31

Siolctv "p.m(

5ortrx

&30.2(1 (101 -(17019

`&no& AC01

1/0X m-91ASIAA3d9

91 'drat.. ,aq

ova

.19nodcoX

u:i

pi isod

.iaire
dPtin in

'num

Nr

1)33AvuvoXvi-zx
MIcl?vno>11. 'IU
I

II

:v ncold9X mrano2olnloat v
apun In y 111 "V : al at
:v 5on3T19cl3th
gauganzu

wawa `nuolu apun Hui


nkv,-,t .ppv 5ixacool
moi.ncb
IU 11 1 Z 5(101WD:17137) if : Af9A3TUATI3Ti
maim "nunzu
spun w II gl 7371c9X :in 70Tio V II LI, 5on3719X63

'auganzu apun

:111

ixannATXmliox V

11

11^9t00:1&13

www.dacoromanica.ro

II

7.1?

w;

^c2dx'Xzt`7P

11

9Z

Og

CUCEHIREA CONSTANTINOPOLULUI

104

35, 3

37, :3

3. Infigind pe virful lancilor cngi, cautau s traga in jos lazile de lemn


sa descopere pe aparatorii din fat, ca sA poata fi
umplute cu pamint 1
loviti ; cAci lazile acestea tineau locul crenelurilor de pe zid. Si arcasii si
prAstiasii si sulitasii nimereau mai usor in locurile descoperite; iar altii
5

aducind scari, le asezau la intdritura ridicata i incercau sd se urce pe ea.


Si tunurile batind intr-una cu pietre asupra aparAtorilor, friceau multa stricA-

ciune. Si acestia se luptau asa.


36, 1. Iustin insa cu oamenii lui, caci acestia fusesera rinduiti la locul,
unde se surpase zidul, dar i multi romei (bizantini) cu dinsii, imbracati
10

fiind in zale, sAgetile nu le faceau nici un rAu i nici celelalte lovituri, ci se


osteneau cu tarie, luptindu-se vitejeste i luind masuri in contra atacurilor
si zAdarnicindu-le.

2. In sfirsit Iustin i ronieii dovedindu-se mai tali, i-au respins nu cu


greu i i-au gonit de la zid, ranindu-i pe multi dintr-insii; nu putdni au i
15

murit. Zilnic se friceau i alte atacuri asupra zidului, unele intr-un loc, altele

intr-alt loc, si mai ales unde s-a fost surpat ; dar in aceste atacuri Constantinopolitanii n-au suferit niei o infringere, ci se luptau cu putere i rezistau
vitej este 2
20

37, 1. Paltoglu dup ce a luat cetatea din insula Princhipos, s-a inapoiat
in port, unde erau ancorate celelalte trireme, si a doua sau a treia zi primeste
de la imparatul (sultanul) consemnul ca, pregatindu-se bine si scotind
corabille in linie de bataie, sa" ataee cordbille si triremele ancorate la gura

portului linga lant, ca poate ar putea forta intrarea in port.


25

2. Caci se hot:arise ca in orice chip sh cucereasca portul i Cornul de Aur,


incit sa poatil ataca orasul din toate partile, i dinspre uscat si dinspre mare.

Caci credea cum si era, cd, daca. si in partea aceasta zidul va fi deschis
rAzboiului, va putea cuceri mai usor orasul, din lipsd de oameni 3, nemai ajun-

gind aparatori pentru intreg inconjurul zidului, fiind foarte mare.


30

35

3. Paltoglu punind in linie de bAtaie toate corAbiile i marinarii luptatori


de pe ele i dindu-le din belsug arme, porneste cu mare navala i avint si
repeziciune Si cu Menet si strigat de razboi asupra corabiilor de lingd lant.
Si mai intii oprind putin corabiile sale, au ineeput sAL se hartuiasca i sa se
lupte de departe, loyind i loviti fiind de saget,i si de pietrele aruncate din
tunuri; apoi deodat cu mare iuteala intra in mijlocul corabiilor de linga
lant. Si de indata, ostasii inarmati de pe bord, unii aduceau fee en miinile,
Cf. G. Pseudoplirantzes (Phranlzes, ed. Bonn), 260, 14
17.
2 Lupta descrisil in cap. 35 si 36 se pare 0 n-a avut loc niciodat5 chiar asa. La zid
s-au dat rnulte lupte i Critohul cred cS no dA o descriere inchipuit5 pentru toate, tinutS

in termeni general).
3 Vezi mai sus, p. 76, n. I.

www.dacoromanica.ro

6LS

6t1

:1M10.1,111D

1:

E 5101

510699 A(01

v-IKNoa

liii

(Imv()Iivik 'IV

V":11-II

c.:0T

mo3110do 53odnx13o ? `531A70'4.1Cr1 A39(997 AC91193110X Sfi01

f 53c3dodn1 `tr 531nnonLozq

5n01 .5norq11oX3or1oda/.. SkI .5C/Aodpd11 30o d-fA. liMo


31
'VC%
A701)
AC03`3.ppal?
.5101910 110% 10 01 11019 110X A3651) 1101'1/.0 110% -D11A0X
5(10X331.
poi 5(03254 novoccb 11L3 1 `Folca 10xx10 3 510xmliyx 531nod3th eLoAkiwdv. Mi
:7:floor( 5notit.ns)
313o-dmdnrip pox eo3npodl3LT oimodnaq .c.r)ict)i pcx pc n3o7k-d 110

1)09131672 Xant M01 `nm/vTrio7.30-doclat 2-) :(0dx111 nola.00R 7).1 30 nTrI 5(91,90
69c .1 sorvaimoli 2 3 110% 10 Aq `61c110 0 1010 d-fA. 01/m7321313 Tizx ZL -d3c3ML
3 110X A(0170TIOM, lcqyou (svA `5301910 loix)odcbpilcx
X113T1lks) (101 `5(10X331 rcoo
'5314 foop-132o 01n0Z323 na.druj )pd)02.L. 31 nmi m01(3d pox moi `ncolc(3,0 Avp 5mi.omdcp
nc01c110 lzx
0iA0)3m04 30/%33-19X3031 31 Sco110m,31 pox 30A3TimmoZkrhimp :oda 7oi

rixrdan)

OI

-531nr,mx13e

501(31, 53100.0(17.D1d32Ll 20 31 101)07103d, pox 50/3113n0k 91010c10dX311.10


Snoinol to 5manyzX 170X (101 5CIOX13I 'AZDCOn? 5c10V(07.1 A(011,00 .531oopi1xolmod1

x20 10.4.3y? TR pox n0nx072.n? poN 'novo


poyodszoodat ,orx rood37-11+ oinon31? LLco,9
pox lbcco noi `5n07.331 17)X \Cprl 10191 Fool( 101 `rnridl.kds33cbou /1 51)0 XV noilim
10 St./.1 5m.3011 `A07:13 ,V(70 5(2d(17-91 21 01A0X)7ri3 pcx t,o7.331eop 50-,3-4//3.A. z

'LE 'T 5U-V1`91V1_1 3 01 AOldnockb `A(0(3`..13 5100M 13y1/11L? C91 `3/L3-r1iNt d3.c2o
po 1vc19 533cP,./..1d1 'nnorldmth? pox 3?13-11 moc)31c13 tr, Aki3di toodritt. DoL37_n rrikvn
)pd1Oa.c (101 `Dc-o3o.o)4 sCO21.9 5c-opox 50/131-FpX)(13xDrdzaL 1ItY. 51ZATO.)02-31Aq 51W1
iDmon U.D!.f.X3o-dmorool 59c2c 31 53c1 53cv,ox-,to 1xx. 5;01 dkd1.
5)2i :3oDno-rldoo5? cb1
11vr191D noi

-z

50,v3-ri1( pox t.ti `32Dnv? 50)=13

(1.3:30FLAn

r.,c?

nnoyaLDR

9.1

OZ

irocnopFid

omJc1

(4.4. Mlcir 7,.;T 50.1.(m1q (10.1C9d1 A01 31 WA3Ti1X 17LX 01 570d3)1 ,d)ci
(101(1707 `11C09)09l.f.1011. .`;t-n evz? n3.097.zimolt. 3p1.3ox 31 nf,./.),. pox AX)9910C.G.q 10)0;490d:1 11.1
.13)(9= oi33-r1orq `drk d31.L9 ixx `nr.s. 5m 13 pox oi fiin3o1 5o7.331
`M-113yoat
eoo3iod MC ')lfl 141 5k1 5(03)(9 roiD3d2x 41rosqn3.A., xr,10 AO)1A90Hde; AQ)1
-vdod
X o M0A3T) al. d 50 )01A1011. A01 noyod3d3aL `503aLcod0rokno noLs.ra3-/-1 )oino
53)o1rdo :n0-1137.yd 5rde,39
5k.V.91Noo11 R3 5)1 31 CA :(1 5)5D3o.l.np 1-Lx 5n01
si
pox
3D-fxv9
pox
53o)pix?
53oD3y2L9 `5coyzx 5-ool33yanIt?
U1 13s)n)(-.9 ta-A Lt-rid? Coco=
-ix)x M-114, pox
'li.rin 3:p 2 Utod pox -M-ril3cxvop pom loicoc13.t. 631-1 noclxvti -mx)onT

130

43g

53imoDniX 53oi `5root 53oriplyoodxf oi/askdX? n.30-ockhaL pox `5-Doc/33aL, 53in0vocd


pox on3719y\ood 1 01 19707if13 31 pox :loop( 5301 oa.no moi momoZkri `53w,33-133/3-if 113aq,
ityyou.
5.1,01:q1-1 ? 13,copJ71 51)01 .11:noxvi, pox lo laq M01 ncolyric9OLDzirx
Po/..iyat 5ciock3 10

5)ocict-Ai.f

A371

dna

A0(33631/3 51701 `111Dd37. Al3L2LrA)? 10A3T1C,00AZ1R `5102-9X1

:w 5)odr,a4 v

nbulo `nuout spun w

II

/-JE

isod

-0 saziur.wdormosd

c r..7o-ri(pdrocID

scoot%

pp/)

nocK2

oldwseddns

5w.9.

ovj

3Y:j31
170A13

e zclo :v
ur `su.te.anu

liv

es3?r,K)

spun 'In

`saw1uem1d) p .(uuog
wtwbunu ussmwo3 assa aniANA pv ununw
miniu wiaoJd mwAnd -tuns anlyiu tuningolp-3 odd wuwo upoad mewl Inotiowipasdp
T

"J7

wdnd

mewl

u! de.)

i,1

iiwu

LT

aJogrw.id wnpuosuo.) so

www.dacoromanica.ro

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

lflG

37, 4 38, 3

cu gindul sd aprind corbiile, iar altii dAdeau cu sAgeld incendiare i altii


incercau s5. taie funiile de la ancore, iar aIii agAtindu-se de ancore i scari,
incercau sd se urce pe corAbii i altdi loveau in aparatori cu halebarde, lanci
si sulite lungi; si nAvala lor era mare, stAruitoare i aprig5..
4. Cei de pe corAbii insa, cAci fuseser5. pregAtiti la aceasta de marele
duce 1, care a fost pus peste acestia i avea paza pe mare, pentru ca se luptau
din loc inalt i aruncau de sus cu pietre, lAnci i sulite multe, mai ales foarte

de sus de pe virfuri de catarge pe multi i-au rAnit si nu putini au ucis;


10

16

si Inca vase mari atirnate i pline cu apa i bolovani grei, legati sus cu funii,
dezlegindu-le, le dadeau drumul de sus, Wind mare si mult stricAciune.
5. Din amindoud pari1e, ambitia i rivna era foarte mare, unii voind
sa invinga i s5. forteze intrarea in port, ceilalti insA sd reziste bine si s
apere portul i corAbiile i s-i alunge pe cei ce atacau. In sfirsit cei de
pe corabiile (bizantine), luptindu-se cu tArie, i-au pus pe fuga i i-au gonit,
rAminind pinA la capt bArbati de ispravA 2.

Un tip non
de tun

20

26

38, 1. Neizbutindu-i aceast incercare, imparatul Mehemet se apucA de alt plan i, convocind pe turnAtorii

de tunuri, i-a intrebat dac s-ar putea s spargA

i sA

inece acolo cordbiile ce stationau la gura portului, lovindu-le cu bolovanii


sloboziti din tunuri. Acestia mush' i-au spus ca aceasta e cu neputintA din
cauza zidurilor ce imprejmuiesc Galata si care Impiedica foarte mult din
toate pArtile.

2. Iar el le propune acestora alt plan si un- tip nou de tun. CAci le
spunea &A, dac ar voi, ei ar putea, schimbind putin forma, s toarne alt
tip de tun, care .s6 poatA. arunca bolovanul in sus si acesta, venind in jos,
s cad in mijlocul corabiilor i s le scufunde, dup ce prin oarecare mAsurAtori
calcule i potriviri ar orienta i ar indrepta tunul asupra corabiilor ; si

30

le expuse planul noului tun 3.


3. Ascultind ei expunerea, au aflat prin calcul ca e lucru posibil si
toarna un tip de tun, precum ii 1-a schitat imparatul (sultanul). Cercetind
si locul, asezd tunul putin mai departe de marginea Galatei pe un deal 4
ce se ridica usor in partea opus corabiilor din port. Potrivind tunul bine
3

Luca Notara; cf. Ducas, XXXIX, 8, p. 354, 20 si G. Sphrantzes interpolat

(Phrantzes, ed. Bonn, n. 254, 17-19).

2 Lupta aceasta pentru fortarea intrdrii in Cornul de Aur ce ne-o descrie aici Critobul,
luindu-se dupd Tucidide, n-a avut loc, pe cit se pare, niciodatd. Vezi comentariul din editia

lui C. Muller, p. 81 82.

3 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 241, 3-7 4 bdtind cu tunurile Mehl-late in sus pdrtile
dinduntrul orasului (Novobrod).

4 Cf. Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn), 259, 5.

www.dacoromanica.ro

'a `se-t

un

:'111EICL1I113 VINWOCI

GHWOHVW 'IV

Val-II

LOT

5i,

lo 9 5lodothdnu

510.1-D29 'no.rpoR .10.cu


Snon3oXD MOl moc3ux1)? A13A7l310un
30
R
3xx
g01n0d132L?
10A3T1oi9X1ItilloAT Slxd9x112
A1711X n13A1od1a19 01M03132L3 AC91
2
xx
5101.0q
Sioiza 3xx 1.oxdoR 51oc3xx71 nolin9xkixx 5901 --x-riodu
'AMA 30

31

`5n0n3710X .71do

30 qg

novip1,371
`Afpxxxncf)

111?

Si0in no

`A(.0RXX1(9 1009(1. do1L

`159xnn 59
3/1 ,c1))? noxkrt19
Ikx

k.

01

AO).d

pox x3-rino0du

/1.020(13X02th= 10A3 Soch.c. 01(101 92L9

fbI

ps? 5101901 S0nr71bloo131 3xx Ski Skips:Too-6, 3Xp `nk1

110x 1910(39R

xdx171 d321.

531.A0(Vpd Or( 510 31 1XX 51010011


W1Dlyri ,672 `noi-floykrt19 Ski nc0i. no3i.o3 `5knx4131.1)

10/%3719X/011 1ZX /130C0Alls)

51011,10)02 1,Xx

5r314orimodi 31 5901 59010(01/ 01.1\01(313 1)0x nnodli.n)? xno `5noil3y9 1:3 2 -odyrif
5)70 Snovolarl 513dlyp.t. nt01-f99 5non7.1-bo713dxx3 Txx y 5no0 `513drd 5103n1oXD '39x

OI

5non7i3R 'n20c0nw 531nocqoano nki,D3A.371 olno>pld33 .Akdrylij


-9 x31-11loyio ai nk lo 51odp.odyr1 kip31371 pox (nnoa.t.o &col net-1 irokc331432.1.9
5mxxx
ncon?-rloynod pox nol nnoyaul `11CODXST1d &Col
Dint0A.)? 'moor 3xx .rx)?yud:,
A91 31 xATilly pox 5)01 59ZA 1VX 12C0.0)09(p3111 .5(101901 50y71 10 111? A(91 (MerX1(9
501.0(pd93 10A37I9XX)71 AT.113(311 31 Snol901. pox `oinrs)cp3aLf 5.3dn39 1on3r1onslioordlT

91

7o1g

5noy1

'ss

-[ 5930Dlog

`51.137-17,3JAI

k213aq 5kicooi

Ski

`5klotEjDocht. `koo9odx3an?

59c3u. nod313 5knrX371 5oR3.3 13c3mX pox 5)0.03\(xx.I.q 5901 `59oloatonxXk-r1 `01332,3
9L no.)1
23 31 A0110A(IR
SW99011(3063
11X)7i919 n01. 5o/71.1.1-,( szvoxy9 5,oi
01y
901910
9031.
3xx
.nc.onplxx
30
2
i
oinoi
motooXkri 510A9T131cb/
570
1X41(3111(19

51

5da

5coilonnvp Ni3XR 'ArDzthR 5oinno0podamq

119 )0191)0711 A7.001A101/ (101 (1oy9d1d3aL

Og

nol

-ri..)oxrd

A02/9(31 A0(3313 1701131k93 510_1901 1Xx 51/Aak71 50Z13 A0(3319A1XX


31 `01Aloyciod A01)0A(12 Doni3 5knxak71 not:3313 5o23.3 .nornon...morizx
-dsa.xx
A9cha71 .isnorcoodrac 91 `wr1kX9 Ao&arboAng Dm.13c1)).2 A91 ncmy 5?, `50(b9 n91
Ti.rx
3xx
31:111
pox
'n139voncx 510c31371
5101-10x1D
non3.119X n13.vood-rl?
5r.oTr1 5x)1 5mon
pox 51m3Aoloomo 3Dn0n9on31tf 31 110X AID(101399312 5lompo 59du
5xwxxo nki
R

`03T.A. ;13

.ntpalk.r1

int 91

5i

.)o-rikXD

3,11q Doi/

Imp mol gncolxnng pox


nol0aL9
9
5l.cnzXkyl.i.onoyax.orl.rx 5oR3.3 `nolnoloa..
593.v.mcd '3910n3XD3i.op -)01)031
110X A01 A0dOX
531A10.91p1L0X9
Ak19101 dit1T1 A0 toc3?iminp 5(4.2, 5xdx39 nol
va,xnood
nol noA.3y9 5oinoX7nr no69y p 9c3xu-too1ox At01 .Acovoxy9 -3on3xolaq
9

-E

lorlJoodaL. 5311991c.ri (-)1

APAnuf V
vriti.XD

:y

-ppu nod3i9du

cbriviloy noxvichp

torml

ii

II

21:1

v II y pi? vjclnszna wn!Icladas 910.0 V II 9g 1D11Fardru


in au?.e.nnu 7vqaqap) (lorfli.mraXpraa-ri iitu gg 7sod 510TiorlD

g slrod91.X.10

1.0;CDp.MT1701311

`92172.11JUI

apun ui

'd `998 61 'D `sozwealds t9.6 61-LI `sozItuedqd) .pa a (uuo


oingoip3 tuowSontu aluellutt eidposop uou urenbunu
USSIIIIWOD OSS9 :0110MA opIA .3 pamily urelou d g8-I8
s 'JD sooplowl
`sopCpuoometo II 'LLI '9
, .3D 'D saziunatidopnosd
sozlue.nm) 'pa `(inloa '69g '9

'JD `TeonCI XIXXX 8

aunb

9g

eand

sllen'eu

www.dacoromanica.ro

08

CUM-UREA LUNSTANTINOPOLU .11

10S

38,

39,

indreptindu-1 dupd anumite calcule, ii dau foe, dupa ce 1-au inearcat ;


Si tunul aruncd bolovanul la o indltime mare, iar acesta venind in jos, n-a

nimerit intii in cordbii, ci a cazut pe aproape in mare.


4. Potrivindu-1 din nou i plecindu-1 putin intr-o parte, trag iarasi
bolovanul ridicindu-se la o inaltime nespus de mare, vine in jos cu un vijiit
foarte puternic i loveste cu mare izbitura in mijlocul unei corhii si o sfarima

10

15

20

de indatd intreaga si o da la fund 1 si oamenii de iw ea, pe unii Ii ucide,


pe altii ii ineaca ; putini de tot, eiti n-au murit, abia au inotat la celelalte
corabii i tr:rerne care erau aproape de ea.
5. Aceastd intimplare neasteptata i-a tulburat pe toti cei din oras si
i-a bagat in spaima i frica foarte mare. Totusi dind, pe cit se putea, putin
mai la o parte celelalte cordbii si trireme .si ducindu-le intr-un loc mai adapostit i fiind pe pazd, n-au indurat mai departe nici o paguba din cauza
holovanilor, ci pdzeau cli tarie portul si Cornul de Aur.

Mare

39, 1. In timp ce aceia se preocupau de acestea, n-au

lupla

trecut nici trei sau patru zile si apar plutind in largul marii
trei corabii mari, pe care arhiereul Rornei (papa) le trimisese din Italia cu
provizii i cu ajutoare pentru Constantinopole ; cdci auzise acuma de razboi
si de impresurarea ce sta sa cada asupra orasului, si le-a trimis inainte pe
acelea intr-ajutor, pina ce va pregati alta flot5. Caci preg5tea sa trimit
in urma aeestora din Italia treizeci de trireme si corabii man In ajutorul
romeilor (bizantinilor) si imparatului Constantin ; acestea ins5 au venit
prea tirziu 2.

2. Oamenii zarind cordbiile plutind in hug, anunta irnparatului (sul95

tanului) ; si acesta triniitind de indatd dupa Paltoglu, amiralul flotei, porunceste

sa inarmeze cit mai in grabil intreaga flota i sa echipeze bine toti vlsIaii
de pe corabii si ceilalti marinari, oamenii de pe punte si sa-i puna in stare
de lupta si sd-i inzestreze bine cu zale i eu tot felul de arme ; mai incarck
pe corabii
30

mult alt armament: scuturi mici

si

mari ; coifuri, zale,

sageti Inca si land i sulite lungi i iatagane i alte acme bune la lupte
de acest fel ; pe ling acestea mai urea in corabii si ostasi eu toatk
armatura i arcasi cit mai multi si din ienicerii curtii sale pe cei mai
buni si mai aprigi luptAtori
pe cei mai bine inarmati. Echipind si loanmind bine [iota cut oameni
cu tot felul de arme, o trimite. poruncindu-le sau sa prinda eorabiile si sa i le adurii, san nici ei sd
se mai
i

35

1111

intoared teferi.
1 Cf. Ducas, XXXVIII 20 si Gh. Sphrantzes interpolat (Phranzes, cd. Bunn
2 Vezi mai jos, cap. 79, 1.

www.dacoromanica.ro

25), 21.

,11URLIIT) VINIWO

'os

'Ss

531A709 39 Ak1coo

y `531.A9

te.

V31-II

1.1'1 ORNOIIVIii 'IV

5coyrx pox ArDkrlor.:-D 31

601

SlodiTri `510m 1Dn01a.crAr cfro.L -rduc?


91 A371 /101(9thL 3X(1131rf

39 &911.0k3(b)p &903y 53 sorior, ')01971 9 31 M00)(31)0X

M91 `A(9VOXN(9

59/13

(1031 ATD3IL)0110X A3 111 qi.91.)-f000,


531AX9:0n3X911LH, 39 510(,1)0 pOX A9dX171 531/1)0AT(XX3(31021. ./11.07)1(b)?

9 39 Door(
1D131rx
pox
nodnall 51:30chp
r1.171 nodlrlra.c noariodRoth.o
5kricid pox r.1...rx
)0R),oxy9
pox
A109)0.1L
pox
13;i1o1xx 5? noond 'T
tris..112:xvolijii?
Sn093
13d3dIew1

5? 5ott19

nkDri

A(91

no-n-rta.t? 5n01 nTrl


412c31 5noi.
19,l,r(9 `(1/1"flt. 01nrkA31D2 51101-1 Soda Sri

1,7ox

.139RrIzx loDo

35)0(31

510R-pty? pox

kr1
5701

`nonro?ur
513dG.1d1

Sn,l..k3Acq SrDc,-,lo

q oinoi

rcholc nlooR 59/19.A.3.A. 39kd9d003 5)0110211 5n0i A? ki 1302/.. pOX 53


A(91)0/14 119dX1T1 -xschoaL.
A019113TI Aodoeo pox MCievol.f .n3yr.7.n3 50Yri9 3A. Atfli X3
Mol
moRrxy9
pox
pOX
S3.1.7vIon3yx 5r1 5rd313
5101. 513dlf.1(31
531/19.A.)0/001XX 1=3 91 -X)(19)0
A0(331931( pox Akxv(nci, `52ino71 foo371.ncto noi noarloy kJxcJ oinoX?R? rcholL A(01.

'moor( cyyr

66E

oiiid

ScodnXD1 /191 31 mn?rily pox 91 Srd?m


Ag4 S1o1cL0i .9 Acolno `Acompo macno 1 mold It r1.2,31 mod MODnowdraL

nor3 1MLAonizaootop 513d1 A(91 Acovol:rd

sloped',

5/9

nolrxy9

A?

-3111.f.

-tpoci

pox Ak1 noDo cio 5k1cool


nkATrIoD? Ar.jxclolyoat. pox da n3)031931/)00 51p-cm `5clo0kotj 5(93 Ar. pox A.0 Aosu-6)
3>ory3xD3dr2.c..A0y91D1r1G..D31cho? c3rA. :o4? 5r1'1o1I, ra.nonoldi Sl.sdkldi pox SrRrxxo
Ma.coixx oiioi
5nook0rj 1o.x131.Don.no 5103)011(9d pOX 13y1910tj `6n31nrIDncom
ox

Li

dr1

AG!.

5(?XkOZ7137-1 A01 3L no-113)01c

03

fooDkc)?iig,i -z

.z 531.n91Irm

Ano

5r1 51oRrxy9

Snodo23z:37-1 5rDno3yn.f.

19noy311mop lavDrd

Snon3 nky.A.91yril /191 )0/191134 (191 (10019 50A37170y1319101311 `a 1)0931(IL0


13(,13y3X nki nk1D3Xx1 rImpat no1 Aoy911-.) 19X 5r,i01 A? SlIo1 1DnrA SrlAra.c Sr.2.9(3?
pcx 5noi Snovoo 5w.2.rdla? FX 1 5C,10 iaL? ColA moIrric9diDra.rx 5noori3Xxrd
5cov:x pox Snoixrdclnoirx 1)01:A1031 S10301/001L .51oyaL9 12),od1d1at? 39 irx ryy39 loya.to
rxyol.c 5? 5)i 65n7CA 5)0R31/9)0 31 irx 5no3c3n.g, pox kArclx pcx `51oxrdm.0, 119 39
31 pox runoxr pcx rird9R Tdxxal pcx S71.p.cox pox rDo ry0,9 57 /191. sRLI.1 nor13you

pot

9T

(bi 131r(32L 10tho31371 'IrDno?ya.E.

&21-0-1331p, 9 5!/.1 5t/..T1(9d, 45c13d317.ch0 A9TID111D11/3 5rDcw7..? ox

1.sx9u

mo129 Lii

OT

A.

59,

93

kcj

loilDkdX
A(91 collo

5loictol Sw1r(aL.9 31 pox Swi9o1 119 5noaD3.50.t. `137)d'Id1113 pVX


Ski 5r32I Skcyr 5noi SnoiricorhX1o1 rut pox 5noir/D3Dcboorp 5? Snoi
59c/ac e 3

(*coif Sr pox
iDrolReop 31
1113.A.Thlop

le.g

pox .SnolrLoyaLon.3 5M9F13X9121a,

,tan

1)07t 510301(002L ,510v.t.9


Sr.orpy3x
so? 1914:00 le: 3Rkri 5901TO /113X(/.11)011.3 '5(99

g /sod no= 'ppn AC91f6.1. V 111 Jail(92110 dpUTI w


5r.." V II Og pod xlevrxzlcil. ass!pp:ra 513dr1.1d1 aldaJ lasuda

T
7.

pox 5rDr.(1.1.9 A0i DAoy91 Scoyrx

'JD `s1e3ll(1 IIIAXXX 03


..J3 `11.1.111! 'OL

la

7,1

Ls!:

571

570V0XX9 5W1/19(j)0N(

':3xxxsd= :w

7p.ippv

9 soqueRidopnasd 'au) '(uuoa '697, '13

www.dacoromanica.ro

Armyx?thcaL

OE

110

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

1 40, I

(-)

40, 1.. Paltoglu porneste cu Intreaga flot de indat5. cu mu1t5. putere


avint asupra corabiilor; avind ambitia si mare nAdejde sd faca
isprava; cAci cit nu credea c le are acum In min. Cum au ajuns
5

10

insA In bkaia sAgetilor, oprindu-se mai intli putin, au Inceput sA se


lupte de departe, tr5gind cu multd tdrie din arcuri cu sAgetile si din tunuri
cu pietrele i dind In catarge si in corAbii cu sAgetd incendiare cu gindul
sa le aprinda 1
2. Cei de pe corAbii InsA se luptau i dInii vitejeste, cdci duceau
lupta de sus, mai ales de pe catarge si de pe turnuri de lemn, dind
cu tArie din Inktime cu sAgetile i cu sulitele i cu pietre i nimerind
de cele mai multe ori; si era din amindou prlile strigAt mare si omor si
multi rAniti 2.

3. Dup5 ce s-au luptat asa indeajuns, deodatA. Paltoglu cu strigal mare,


indemnind i pe cei1a1i sA facd la fel, &A hires cu mare navald, vislind repede
15

20

25

30

35

din lopeti, In mijlocul cordbillor si astfel lupta se face acum din apropiere,
toti inckerindu-se cu armele in miini, si era o invAlmAsealA ingrozitoare;
unii aduceau foc sa aprinda corabiile de jos, altii ucideau cu lncile i cu
iataganele, autind s spargA peretii acestora, altdi rAneau de jos pe aparAtori cu sulite lungi i cu cele de azvirlit; altii insd aruncau cu s5geti i pietre;
ceilalti insa se agdtau, apucindu-se de ancore si funii, i incercau sA se urce
pe cor5bii; i unii se luptau intr-un fel si altii intr-alt fel si tdiau i erau
tiai cu mare pornire i cu mult minie.
4. Cei de pe corabii ins6 fiind apdrati de zale si cu putere luptind de
mai sus de acestia, respingeau cu tdrie pe avAlitori. i mai intii vase mari
atirnate pline cu apd i bolovani grei legati cu funii, dezlegindu-le, le dAdeau
drumul de sus 3, stingind focul i uc.gind pe multi. Cdci acestea cAzind grele
si cu putere, pe tori cei de jos, pes.e care nimereau, pe unii Ii inecau, pe
altii Ii stilceau.
5. Dup5 aceea, unii
impungeau pe nAvalitori cu sulite
lAnci i halebarde, iar altii aruncau de sus cu pietre, a1ii retezau cu iataganele miinile celor ce Incercau sd se urce, iar a1ii cu maciuci i ciomege,
repezite de sus, loveau i zdrobeau capetele acestora. i din toate pdrtile
se ridica tipAt i strigat mare, lovind i fiind loviti, ucigind si hind ucisi,
strivind si hind striviti, blestemind si lnjurind, amenintind i vdietindu-se
i toate groz5vii1e sgvirsindu-le 3.
6. Totusi 1 i asa, desi cei de pe corAbii se luptau cu mult5. trie, cei de
la flot le erau superiori, mai ales prin multimea numarului, succedindu-se
1 Vezi mai sus, cap. 37, 3 i 4.
2 Cf. mai sus, cap. 37, 4.
3 Cf. mai jos, cap. 68, 2.

www.dacoromanica.ro

9T

'Of

aapicaprik

:rinETamia laiminioa

vai-zi

111

4ot T 5kyl9ivo11
to)2xy9

3 xu-topat. A01 A01(91.0 `nc,odvvochoa 5rd39 Scorp 13yav11t3 51:oi


31
pox
Uvricps)
Uncoa
`5037-1(19')dIL 3111; Alpi 5711101(16 31 310X 1R31/(? (101 omxx d -

.poDmo nompi

('10 thp.A. A3

eviod3X A31719n2

evi3X 5)21.(po

4.55

3 c01)3

ngrod

Inon7.t.T `o

nolcoda rqri 531n)op(pXonmmo `nodriii SiorlDlyododxf 5.1o1-1odnXD1 `olrooDIOX?


3D7oricit3oa. 31 pox Sloop( Sloi 92Lf Acol mon-aGeri `Sl0n3ri3loblo 113 3 IZX 51odothdnu
rood 531m0 ),o1 3L 103193 310X 5"f1 `510V0XX0 1X1100/1)? 10A371c100AM1R 5r19oo1 -E

=3

10 2

n(9.1.

nol-fxv? olnoXFIT pox lolcoo

`5coponn3A. 3139

,thf noldA.(ki

norlsyou 1on3-1-19o1o3L pox 1sYnorri.)o oaf 31 M91 M031D3 3)0X M01 M0A3%(q cp., mold
nsoc9,99 531novod 51o.11)12 pox Slop-lodoR pox Sloor( `5cod2othp pox xupporri 12L3 `531A0A70X1(11 li,..1(1)0dX 31 (pe(OlL XIx 101MTIC,00(31 370X 5096 Lc3)021. mod?locIrrif ol3e917
AOL

.s

OT

5ky/910011 5001,13 Z.411 5X)9I.;.0) rox 01 Si S10VC9


50A371)110C13y3X4 (71c10 'Ai3101/.. L'etyou. 31 UTICA Trx 6)1 6300s) ,e110X SzDTri nvorjr1?
5x).1 '57oux\(9 pox Scom;to
k X3 ncooll3X lst kXTl `olsnyl.?
SlovL9 M91/001L
R3

M91c101 51V9 4A071.3

5loX7137,4
dna noc)30a? 53iolaqonp
91.pc
5 `5)oRlox\(9 o R olyza Si pox nlopLox 'nonDox Sctoi.noncyakdribonlp noZjoi S
noolctol .lonmiovtod lovu 39Xd92 31 Sflicoxori lox Slop-no:10 noxocodlpq -o12..)2x
A34 5clo1 `nonTr1oZzyr1o6.1.c lo 32 3o3vd 31 pox 5logly .novo43
od313 3 -c,oXvildomp
lonrri pox Snodr,kx.loo pox 51o3moXD 713dxx3
',o nnnpodlaq ncol norm aL7 `olmod3
pox lova 5covo `01A0X)2713 3TX A011L0X3 310X OlA0121.9X3
Afl tilid0 pox '(07-14,
ncoln9voori3nr.c-, `6).1.r,00 )010211.1)7X

Alet

(10710 701 .J0/1132 30 A3T1

gI

M01 ncov,ox.x9 lolvoodth)olmx 53.1no pox nsocon),2 oaf MOLc101 -C,0ck,13


ScolD `lon3719X)ori Sctoi ? 5:oln9l2L Oa-now/RI. ScndnXD, 370N 701(0d1L fq71 bp 5:odocb1

.9 10 2

12L?

Og

L).)(aL 513d ncol..)pv;1 5nonT1ho113dxx3 'pox Snoop( 513cho) 5non97132s27q5loinloXi)


n.socon39 53/A091(02LT g nonnqd.o? 31 01 dal./ ixx OV(011.
.nnocfli.mp J013-11 `...-nod-fd

Snovoks-ri

dit.

pox Sw3d

loi90 lon3Tiod36)ollox

nTri `nonR71xx Scitoz. 32 -nocInoth712


v.-3N 32 01(101 10 A3T1 no-n-rpo

top.`5r1

Scloa, 5:olnonx)Xlcu-Doda A30c0npx

oi 5c
ga

Sio3lnox)o pox 5cl0151o1Dq 5)oin9n!..?


O
3
Slooix novvoR 'n:30con-R lovu 19321.0X 5v.. Szdi3X M01 Al3A3Zr,J11/3
`eo11n9)4
nconTricod132L `Aolatostanp 0(3313 315110M0d0x1 cx 51ovpaol 5v-SlonTriod36)onoxnzo-on-fi
pox SnooLG, Af
M91A1011.X2 -9d13/3
5F(7)(1)3X M9IC,L01 531/v.-po3o .MTP(97Aq 370X lf.0d
9 pox1910d

feu=

`Sonrri `ncolnovood `M0A3TIOICOOd `M-019A131x 'ACQATri0M31X `nco/ncloom `nconTrInoo


`moinctorlkobinoNd `moln9)16dc:1 `ncolnctoNo3af `M91A9A319 JO.LAT01. TAISR eM91M,10101/.
pox 50).1(,)o 5ms)(pdct3 M0A37101M011? M91 A? S'1101 `1.olpxx9
5C0T100 31
10
(101
noy9.3.1) )p1R oc3c31:3Xnxoat rsiplyyri pox novo5jlorip X2 StrlovoiR
nctoda.d3a.tn0)ox

:v U.7191 z
6
A30(999 .ppv 9JD? molctol. y 21191173 MIMI! U7 11.92/12.17M
:v no:p_t>i.n9:ttt.mod
<tu v v.! lomui LI noyy343 :w novoR y lonzricpX11cpcnT
:w ion3719Xndcbcn7? y dns rdalq oid!Jos
81 51molc1xAlc :w 517cm:3911p v Ez 5nodcb,cd v
z

c,o1 tb1

111

nox.ocoda.11?

II

Ct

LZ

10`003 V

II

OE

`4,93-^9`04 "),v7710V'Sd 'V

JD "earu! -dEo

IT

tt
'89

r .jD `wdns 'Lg 8 la


`leadns .cNo 'Lg
g

Ls.

-y

www.dacoromanica.ro

11

OE

112

CUCERIREA l.ONSTANTINOPOLCLUI

cu schimbul la lupta

41,

altdi luind locul celor raniti sau i ucisi i umplind


rindurile. $i cei de pe corabii luptind i apdrindu-se, ar fi pierdut orice nadejde
in mersul razboiului, daca un vint de la miazAzi, ridicindu-se dintr-odata
cu tarie, n-ar fi umflat pinzele si cu putere si mare iuteald n-ar fi impins
inainte corAbiile si astfel triremele, neputindu-se tinea de corabii, n-ar fi
ramas peste putin in urma, i, razboiul linistindu-se acum, nu s-ar fi refugiat
la celelalte corabii din gura portului, scapind, fard sa se astepte, de primejdie.

Printr-o atit de mare primejdie trecusera.


41, 1. Dar imparatul (sultanul) stind &Mare la marginea marii, se uita
io

la ce se facea, i fiind in vazul tuturor, ii incuraja pe ai sal i totodata astepta

is

sfirsitul batttliei; caci, in orice chip, socotea ca flota sa va birui corabiile si,
prinzindu-le, le va aduce in fata lui ; si era foarte vesel. Cind a vttzut insa
vintul batind cu tArie i corabiile iesind invingatoare, schimbindu-se dintr-o
data la fa, s-a suparat nespus de tare i, dind pinteni calului, s-a indepartat
In tdcere 1.
2. $i au murit din oamenii de pe corabii, precum se spunea, douazeci
doi de toti, raniti au fost instt mai bine de jumdtate din echipaj, iar din
oamenii flotei au murit ceva peste o sut i raniti au fost peste trei sute.
3. Amiralul flotei Paltoglu a fost lovit de o piatra in ochi i acest f apt

20

a ajutat corabiilor sa scape

lui Paltoglu insusi sa nu moard de mina

ImpAratului (sultanului), care socotea fuga corabillor drept un lucru strasnic

25

30

si suferea mult din cauza aceasta si-1 Invinuia pe Paltoglu de lasitate Ji


lipsa de barbatie, dar mai ales credea c nepAsarea i incetineala acestuia
poarta toata vina i cd a tradat interesele sale.
4. CAci neizbinda fata de corabii, o socotea drept semn ran pentru
toga intreprinderea sa. Ii ia deci de indata conducerea i preda flota si
guvernarea de la Galipoli lui Chamuza, unul din tovarasii de arme, in care
avea cea mai mare incredere pentru asa ceva.
5. Romeilor (bizantinilor), fireste, aceasta intimplare neasteptata le-a
adus atunci oarecare usurare i incurajare nu mica i i-a umplut de nadejdi
mai bune, nu numai pe urma vestilor despre intimplarea de acum, ci gi
despre alte prielnice, cit timp acestora urma s le mearga bine si nenorocirea

nu era Inca aproape ; dar bucuria lor nu avea sa tina mult timp, deoarece
au fost cuceritd si peste ei au dat toate relele, robie i sclavie, omor si pradaciune
36

i batjocorirea femeilor si a copiilor. Si cu ei s-a intimplat asa.


Altfel descriu aceasta lupta navala ceilalli istorici bizantini contelnporani; cit

despre sultan, acesla pierzindu-si mice cumpat, se napustesle in apa cu calul, iar pe arniralul

Paltoglu, insusi, ii loveste cu toiagul sau. Cf. Ducas, XXXVIII 7 ; Laonic Chalcocondil,
p. 228,5-20; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 247, 19-250, 15. Critobul se
sileste, cu va.diti partinire, s;i atenueze neizbinda sultanului.

www.dacoromanica.ro

'It

Val-II

Mol M9A3T1(0d131 pox ncolnox.oknooun 5901 5(101(.91 31 VOX 51


51x)1 linpxto 10/%37106711 pox
AcnInctodkv.snmo 9011 A021131L/0 0

410A3T10)1M9.A.)? VOX

513n1 noym

ETT

C,(

531nn071349aL0cht tLi 139)01)0d/011 (101 `(-10113.\40z. 23 tvii 50713/%29 StLAthan 5019A 5)0.093A1L
50d2069 39(p )0170X M9D371 tunl 'n(93.1.1)1 pox "eiari 5x9r-j 3kt.91951oD;u3rd 31 5n1 Slovoxxo
45(2c3PXD2 pox (ono na.)ox nochtiri mon3r17113y3x02cn
'n(93dtpd1 61 G.1-1 Pool:noun
AiDnx(9
pox
r101
(
5171
`pcoD32/.3
5z
(;-riciToa.r. 501ncothe0 `G.O. (009k0,9D312 59c3aL
53Rnx)(9 59(3u. 91 w1191D n01 5091-h( pox n01 n0nn2n3x 73dz2.E. mo92 -nolcIthm TcbolI

n01ri0D01 nage!: (10(1(412MX


T
3\09)0g
3 )?choal, n01 Acrosrapo 5(91D3 5010/163 lod(p3 n:, `nn311c2dR
509d7). 31 M91011713 Siol (101910 S0n37i9nin6 pox vrl-xi foz (1011T(011. 01 50(31 -0X903172
.M911 31710A3 dn).
501n)oun (10a.codl 691 rt01(po A0)(91D M-91 ncovow,c9 G.A3.4.1d3a.s
pooD3D pox 531nwpG.1.ndx 5(10riZpo 29 Al2 5n1To 50) .n91coo pox 5G.thoX1(332L, Arlt.
5?j,
xdo,? 3(2dothr, n01 A071392 wInnsprpeas 2nx Sni Swffxy9 -onr71kn3.1.3)i(33u.
nosroodn13-ri 590r,t3 01W1ALt. 3110 5(0inoveorcid pox f.pos 15)q A0 AO1L19 (2X3AT 3D1ld M911(919 41

'It

n0too03aLyc

M91

A371 A3

51)01

50? 401.A0A.3)(3 10 .5319011

M9),0X1(0 52.dAl2

OT

91

OcT VOX `190X73 V031)07-1(1)/d1 101A3T1 MCIXK9A.3). d311(? :901 513D2r1G. M91 gmoLloricodkv.c.
mna. 2 3 031)2 (101 tioy91.0 (b.A.ro .7001311
`1\91)ox3 Tr21)or1cood1 1016.91i roDwn913A.

daL( 5901 -5(103Doxvd1


.nolTrooa
pox 511..,(191:poll 9 (101 19 (10N(0 M?T13.4 1 A0 A071\00960 4(.901X
0X 1 3X.A.3A.Aq 01(101 51n1 nTri .wrx..,07; `nr3dk1ms)
91OJJ
n2,3nwooan?
T1
oau; 45(7-q+oprd
A0M3R 1_19 r1Dmor1 02-n14101s3 A!/,.1 AG-A.0601)3 A(21 `Aolnxxo
pox 91 x/rIloochs 5(0C3X)rj '3'4).3(4 MOIX132 31 17Jit (001C32/00(110 500(WOITX (101 4a0.(191ril
novurri
(0013',(37h0 VOX AY)371005C1 (101(;101 01 AOX0 :-.)0.01110A 1)0A23 1ZX 100:1900C331.

6o

M91 noaxpo m-)1)211L)oda.E.


.9 (-,10 Across( dnA. 20 A0M910 A3>T10A3 1:0A13 53 31 01 A0A31113X0d1L A0).d3
A(91 M9VFX)(0 AX3X(11.02LX 139V.0(3X)11 701A37) 24t. A01(101 59023 5G.1 5G.Xd)? X
-70d)31L

n0x91D pcx (G.1 moraoodIns) 5(03\ounolvoom ic)(101113x


Ac0cipo.lq
IMI pox (.2 xlirooyri n1 )Inn101 3(131911L3
.g 51021orlmd, 19191-1 3k 91(101 cd1C2L nvi
5060A.2.A.. AG:Ln(1-1)onn M1 3191 1nx
(:10
pox
M010(1-r1)06031. A3713,4
Ar1d1311
ncod.Lowl.i.dX ncog3a.nQ `n3DO.(1L.7n3 (,10 Aonori
nyyn
VOX
5101 `numodnat.
51Z-1. kdX 51)019 M-91
5(03 0190113R
hi
A13-011
5(0X)OX VOX (0110 AD.d7011 1111 .)2A132 r,L0 chol S-T ro?dx)o.r1 ni3DG.dDoX `no\ocar1R 531n9xn

Og

.9g

1.00:R12 A01 31

pox ISM= 5107.10X `531n7oDid3.11 iopcovniZpo pox io33V102 pox (1)&96 pox
2-,ox 13d0 nownonnk 31 VOX -A(0R2na.s pox 20 971 50o1}0

ci pod ;(240(bD ppe


in cau!O.natu apun

!MU711

'Damn apun

.J3 `seana IIIAXXX !G scrquoul 'sai.cpuoJoatutn


6t
clt
`Sa7.1upaid) pa (uuouR

5314701)163T]

ii

.3 Shg

www.dacoromanica.ro

li_knaLchol

:V 531&70rqZ?

ci 9 sozweaidopnasd

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

114

I 42, 1-7

42, 1. Imparatul Mehemet insa a socotit ea ar putea izbuti


Corabii turcesti
aduse pe uscut

mai iute cu planul su, daca ar pune stApinire pe port


si ar deschide Cornul de Aur pentru corabiile sale sd
In Cornul de Aur
stationeze intr-insul ; i deoarece cu toata incercarea ei
cu tunurile n-a putut sa forteze intrarea in port, nascoceste o nascocire
inteleaptA, vrednic5. numai de mintea i puterea lui si care i-a prins bine
la planul sau si a pus capal la toate.
2. Porunceste asadar capitanilor de pe corabii s furl in mare graba

io

fagase care s5. duca din marea exterioara, de la locul numit Diplochionion 1,
in marea dinauntrul portului, adica in Cornul de Aur, si fagasele sd le astearna
cu birne.

3. Drumul acesta de la o mare la alta este de vreo opt stadii 2 si mai


bine de jumAtate este urcus mare, pinA ce ajunge pe culmea dealului, si de
15

20

25

30

acolo e coboris pina la marea dinduntrul Cornului de Aur.


4. Fagasele fiind facute din cauza mulimii miinii de lucru mai repede
decit cuvintul, aduce intr-insele corabiile i, punind sub ele valatuci mari
si de amindoua laturile proptele, care sa le in drepte, i legindu-le bine cu
funii, le prinde cu odgoane lungi, legate de incovoietura prorei, i le-a dat
armatei sa le traga, unii cu miinile, altii cu niste masini i cabestane.
5. Corabiile deci erau trase repede, iar marinarii de pe ele, ca si cum
hicind glume i rizind de ce se facea, le echipeazd pe uscat ca i pe mare ;
si unii desfac cu strigate pinzele, ca si cum le-ar intinde, i pinzele luind
vint se umfld ; iar altjj stind jos pe banci cu lopetile in mina, le miscd asa,
ca si cum le-ar visli ; i efii de echipe, alergind pe locul de coborit catargul,
Cu fluiere i strigdte i pocnind din bice, poruncesc vislasilor s visleasca,
iar corabiile, duse pe uscat ca pe ap, unele sint trase in sus pe deal, altele
insd sint coborite pe coastA in jos in port, pinzele fiind strinse cu rdcnet
strigAte de razboi.
6. i era de vtizut un spectacol straniu si din auzite de necrezut, afard
doar de nu 1-ai vtizut insuti cu ochii, corAbii ducindu-se pe uscat, de parca ar
pluti pe mare cu intreg echipajul lor c i cu pinzele intinse i cu tot celalalt utilaj.

7. Eu unul cred ca acest lucru e mult mai mare decit strilpungerea

36

Atosului de Xerxe si mai minunat de vazut si de auzit ; mai ales ea' aceasta,
facindu-se mai ieri inaintea ochilor nostri, ne face sd credem si pe celalalt
cd s-a facut, incit Med de asta acela ar fi poveste i s-ar pdrea spus in desert.
1 Adiai portul de la Coloana Ingemanat5, Beictah pe turce0..e, unde stationa flol a
lui Mahomed al II-lea.
2 Opt stadii (vezi mai sus, p. 90, n. 5) e vdit distantU mult prea micS. Probabil
trebuie citit nu 8, ci 18; vezi comentarul in editia lui C. Muller, p. 87, care brinuiqte cS
poate e 0 greea15. pentru 20 sau 40.

www.dacoromanica.ro

`791,

:11111011113 vINIVOCI

un aawolivw

vari-ii

9IT

-[ 5n3vDra
52131i3X3IN noLdpoc32L 21 Acol-rion 1101\13 10 53 01 (311. 13X0A01
31
Ai3x3
pox
91 57oc:33)I noTmAlo
110A311
lon?-riv,c
51h3R1 A1Dnhe1/4 `A2311d0th3 k2232L3
eco.ozaL each= pox AkmoXk-ri ATA.rpodaL xno kokAnO.
Anoy2LD `22o0inwypEj Alpood

Si.
i

d 1)01393V-10

pox

pox Son7D1 `mo-.1,`?22


pox Soda
pox
197/31
5101
3.o3xdli,..
570c1311. -3xk033L3
23n3y3m AnAlol Snoi 12L3 51h1 ipcoon SnoA311dlr131 119 70191Xf1 M3101L 50070(0
5101A0d3(1) 010? 5t./.1 3 co 5k997,7\01G 59dL AG..1 (093 A10.09-9)(10G (101 31 `SoArlix TrIkd)
pox n01 `501hd3)1 7?.110/i 3A. 91 noi noyaLvc Sonolm `noA3-1-i9loriono pox ModiDoz.t.r; eon& Sloictoi Sr,toxo2
1413AC1

5lLA911 5l1.1 11011,110 51o3oAx4R

fr,..

91 A9A311)3xod2L 10 Scovox

o.

SodcoX 591(10 1193 A3-ri 92L-to 5kDD)roo0, 5? 11109910,(30-G liAnoc31311 101/019


.T2.x9
22,$)? 3 loc329d2s) Skimomo nvi71kC332Ln 'Acolnoi Sro? to,f2 131.3 1101 clo69),(
loiD2)071
pox Ski Skthndox `Doi.kA?). A3013x30x 6202L. )m (1o/ SnolAp:oox Pol3d3th SodaL Ak/
-E

C993 10099)Dy7i. 1101 -501)0(33)1


tt(-21 3 11.1)%1(9 Ao19n0l3i.

.5nzA
3190)

177X 51311.0(31

11hq AO

5o.loy nig

14.

OT

'11101(313X11.1(01L 13,l.101L3 5191

5)0)02).311 513002L0 5-Do1nz 110X 5)01/0d3iL 3110x3 1130'9d

moi

'AC9c1113)(11.

9T

int

51011110XL) ,101R 571902 45(9.1(101t 1313Lp3 Snonoloclu Snodxhri


pox
45)o.ok2x3
Alpto232:odr2L Anxy? til 4501110(319 Sioi
43c313Xol(po
pox 2o22 AcomoXkri (owl. pox AcotopUlori
1V A311 nno 53kA 01A0xy23 `n0/114, 10 3 -Dol7yEl13L3 'Acoinoi chiLDT -ncliA32L3

1113X31172 '5)21c170

AC91 AcoATXA.20

Sloi,

531A(9th 5101 510113TIOMA. 31 1X1X `532..Aco3,U321? S31AnodkyaL 52picoo 12L? Ski no.ocW
c)321s)T
'5I.L99poo1J 10 A371 A011/1/1)?132L3AY? An u...A.n.d. 701 ,ri1D3 ST &2.0,ze -70A10
01C7L
`10A3T13.4. )?-1.
)211(13(111. 31 0137.3e? irx `oinoidnx? 30 e 3 la? Ski. 52o3D3c313
A3TIG 10

Og

aq

110X131VX 5101 52o2LTx A3 (33Z A10 510113Tik1L0c3131 c3311.9(2 4531-A0113(33 170X 10 1.919(13VX
"-AMR AO

53:

11L3 5!./.1

Snoi pi? 5k1

`5D.V.In0191

51/Y393c/13

(33119Co 11L3 '5C10.1.12X311.


.--fs

Am22L

oinolki)ox

510TU1.1c1119

A13113d
171

11311

31

1110A-11.117?

ILInwdx pox Slortx3Indth 531Aopo2L

170x

1110123X31i31
7F12

Ski

1/0

53f/A 12L?

noi

Sno].&72A)? 12L?

nochd?X llon3Tioc3cb
A91 Aodooy 'con?? po

noz. Sno.2A7?imx 5? Aol '7oATrily DocimvoZ

hi

ria.123

9g

An tiod

pox -6)-11,l-kyvoo

pox

Angl

AoAn pox 5Trox)p 110191100 AkyaL Acoi `mon?rho3032.


5b.1 510'13A093T1 d3th '5771137-10 1:331L9(2 11/3 5k9910107.0, 5719(1031(1L 1013.11 31 M91
kylL 11(91127-10)(3 11(01(07 pOit M01 Ac031D1 172x Ski Skyvo 55.n3x.00lop
L TIR,
corrion lwx St" ar'cIF'' (90V. 5k).cdo, 1.1o12.71 oino11101\13 `62c0aL
pox 91L 02td Ao(3319 pox A23.1 pox .1701MTX2 ri
5?0X pox ?dal. morlyx09
(Lk

2orbo34'

Scoot\ 12L?

Acod?2,3-r1C}

So00-ri

(0,2

oioi

59Ao).31 mo.,D43d Mn33x1ox


`120012?A31237.3d)011.11119311. ST n3Ar 31 nolnoi
mt. 0A.3X3 pox 23)(9e3 Akl?p-ti A0A3719.1.3y

5111. 5;tox2R :v snolpi


v 8z 61-117ovoylo :y ImaL

6
nowpxLy-ri

51oxo8 V

111)

6vccou

II

er.2

numu vidns lioviyas 81 now,olAvri

'au?2.1vui apun

poro umfteds avaD snInbu!2uoj umnb opo


uinpu0201 t

-A

wulou

`pauniv -d

-e!crels

lso

-L8

www.dacoromanica.ro

tu

SISSEpod

?in pox

:uuL

77)92

9V

116

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I 42, 8 44, 2

8. Asadar corabille au fost duse in Cornul de Aur, in sinul numit Ape le


Reci 1, putin mai departe de Galata, o flot nu mica, saizeci i sapte de corabii,
arunca ancorele acolo 2.

10

15

20

Bizantinii speriali
tau eontramitsuri

43, 1. Romeii (bizantinii) insa. vazind c un lucru atit


de mare s-a facut intr-un chip asa de minunat i ca in

Cornul de Aur corabii dusmane sint ancorate, la ce nu se


asteptau niciodat, s-au inspilimintat la vederea de neinchipuit si au ajuns la
mare nevoie i strimtoare, nernaiavind ce s5. facd ; si deznddejdea i-a cuprins.
2. C5ci mai inainte nu aveau de pazit zidul din Cornul de Aur, aproape
de vreo 30 de stadii 3, oameni, nici cetateni, nici straini, i asa neavind destui

pentru paza celuilalt zid si pentru lupta de apdrare, ci abia un luptator la


doud-trei creneluri. Iar acuma siliti fiind sd pazeascd i acest zid expus
atacului, au fost nevoiti s goleasca alte creneluri, mutind oamenii incoace.
Aceasta forma o primejdie vadita, celdlalt zid fiind golit de aparatori i cei
r5masi nefiind indestuldtori sa-1 pdzeascd, deoarece erau prea putini.
3. Lucru grozav era nu numai aceasta, ci i pentru cA podul fiind
terminat 4, ostasi i arcasi treceau peste el asupra zidului ce trebuia aparat
si acolo. Apoi i cordbille i triremele i celelalte vase de la gura portului
si de lingd lant aveau acuma nevoie de pazd mai mare, putind fi atacate
i din5untru i dinafard. $i de multe ori li se pdrea cd nu mai au incotro si
Ca' nu mai au ce face, dar nu se lasau, pe cit era cu putint in imprejur5rile date.

44, 1. Iustin, adica a luat de la gura portului o corabie din ale sale si
95

30

trei trireme italiene si le pune la intrarea sinului in care erau ancorate cordbiile
imparatului (sultanului), i ancoreaza acolo gata de lupta, spre a opri corabiile dusrnane din sin, ca sa nu poata iei niedieri i sd nu poata. face vreo

striedciune in port si vaselor dintr-insul. $i s-a parut c aeesta e un plan


si o contramasurd foarte bund, dar pentru deocamdata numai.
2. Caci imparatul Mehemet cunoscind aceasta, a zadarnicit-o in chipul
urmdtor: A poruneit tunarilor s5. clued in taind noaptea tunurile i sa le
aseze la tarm in fata locului, unde erau ancorate corabia i triremele, si sa
tragd in ele cu bolovani. Indeplinind ei repede porunca, lovesc drept in
A7i li se simile Apele Dui( i din fundul Cornului de Aur.
Descrierea lui Crilobul, cum au fost trecute corabillo peste useal, se ;Nei-0115mi cu
aceea a lui Duras, XXX \III 8, care vorheste do 80 direme si acoasta fant5 a lui Mahomed
ii pune alalurea de trecerea lui Xerxes peste II,lespont ; mai J. si Laonic Chalcocondil,
p. 226, 26 urm., are aratS (.5 an fost la 70 de vase cu cite 50 si 30 do lopeti. Dli. Sphrantzes interpi lat (Phrantzes, ed. Bonn) 251,
23 aminteste si de alte fapto asem5naloare
din 1recut.
3 Vezi mai sus, 28, 3, nude se India 35 de sladii.
4 Vezi mai sus, cap. 27, 2.
2

www.dacoromanica.ro

I 42,8 44, 2

CHITOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

8. KaT&-yovTcct. Toi.vuv iv 7(.7? x6X7c0,)


l.m.xpOv dt7T(.0146.) TOi5 FMACKTE, aT6Xog o

T(7)v

Tuzpc7.)v

117

xxXoupivo.),

68c'/.To.o., 1

txp6c, v 7c& xoct

xovrc, xat

OpvgovTac airTGii 2.
43, 1. 'Pwp.oci.ot. 8e iTpaiwa TOGO5TOV 7rap 3'. 86av yeyovOg DEOCG1t.LEVOL xat
TC;) K6paTt. vocii4 TroXep.. ecpoptioilvTccc, grrep oc')x &V 'MOTE 7Cpocre86x-riaav, 6460
7rXdcrici-o'cv

Te

Tc7?

7rapaX6y(f.) T; 0-iag xat

evercecrov,
Oywocnv.

gi.GVTE4

1.1.eyi.aT.7)v

xcd,

TO115

L,-

Aocnoi-)

av...,,z2vEav
TL

xat

xat

doaa

ap/CrOCLEV,

2. Kcc i. ydcp citcplAaxTov gzovTeg 71:p6Tepov TO Tot)" KepaToc Tazoc,


gyyip.; /mu TptdotovToc 3, 06,K.. oiSTO4 ET.zov eitpxcAivTo)c TC
Dar..tc
TcpoeplAaxiiv Te )(c.d. p.c'.czy]v oryce ot dcaTot oke o. gvot, 1XX' LT6.?e.cg

doTopi.av
84)

CrTa81.cu,..;

LV g:, ye

10

o xat TpeZq

ei.zov gva 7Tp:7-r.oAsp.oiivTa vi5v 8e xoct TOtiTO TO TEZZOc ay0Lyiv Tqi 7-coXipAp cpuXO.TTer.v

avdcyx-ilv gzovTeg, +Ivayxc'cov-co Tic 1XXocg brci.X41.g doToyup.voi:iv xxi.p.z.-Taxopiecv


evToOx Tok C'cv8pocc 67zep iv xi.v8uvoc npopawilc, xevouplvcu T6iv 7Tpop..ocxollgvcov
Tc.5

eiXXc,u Ter.zcuc xat

[xi)

dcpx-..6v7.-cov

eyxocTaXeXectilvo.,v,

Cdoiyo,v OvTcov,

15

cpuArit-rretv ock6.

3. 06 Tc5To 8i

00 yipupa TiXo; XaPoticra 4


U,-cotg 8car,.3aivcvTag LTA TO TeT.zoc, xat gast. pu?k-c-,ELV XeotEZ'

11.6vov -7-iv TO 8ecv6v, DOC 8171. met.

OnXiTac-, iaZETC) v.cd.

8i T6i.si Atplvoc; xat 07, &Xlicrec 6Xx.,18ec tc xoct Tpc-i,pecg xoct


Oc?aat. vc; &v lip AtiLv cpuXaxc )48-1 Exa?atcv 6secv-7..O 7.Xei.ovoc, gvace-:, TE

xat cht TcpOf.,- 56:1 crT61..t.a.-A


oc.

xai EoOzv 7ToXep..c6p.evac. HoAX0z.v oiv ociiTcitc 6:1Tcpa


yz.

04 cl'sx ''r,p.iAcuv x

44, 1.

.7E

ICT,V EV6VTCOV T(.7)V 8uvaTi.-ov.

'IcucrTi:v(c-, yo.p,

F(pocg p.f.av Ti;')v

6Axd.8cuv

akci5

dc.ITO isT61.1.aTog Toi.5

Acylvoc xat Te.).v 'ITaAg)v rpvspo.v Tpsi.c, E-77.C4.yEE


46 cr-:61.ta -roi5 x6X7cou, or)
gcpc41..couv oct vri;sc, TCU Pao-E.Acog xod OpLL aUT(Z, tv' 117' ocUTCP, 7TocotTo TON)
7c6Aep.ov xott

20

xoct i81.xEL,

xpyi Tac. 7Tr XEI.Liac VJ &V Trp x6X7c(;), t..cr,8ati.01) at.ex0coUaa

pAc'crTetv auvaplvac Teiv Te Xttleva xat Tdc 67 airaT) ci-x&cp-rj. Kat g3oe To5To apEaT1
PcuX-;) xat c'oTcTgav-riacc, 7pOe_ xacp6v t.lbTOL.
2. Mezep.eTi4 yap 6 PaciAetig TOUTO yvoi); avTE.TezvaiTat Toc6v8e. KeXeUec
)(CY.Vk D-Ei.VOCL 7rapa TO))
TOL/C Iriaavo7uocok vuxTOc. doTayocy6vTcxc AoOp
T

aira7dpi do.iTcxp6 oi5 icppv.ouv at v7,e4 xac

6Ax&c, xat d:cpEivat. ToUg Xf.Ociug ;cal'


a6-;-(7.)v. O. 8e 4ar:5cm%, TOCk0 rcoccocvTe: rt.')o'cXXoucc via," TOTAr Tv:we-coy xaTa picov

29 yvok A: i883v A in marg.

1 IIodierno tempore: Aquae Dulces.


2 Quo modo Turcorum naves per terram in Cornu sinum deductae sint, cf. et Ducas,
XXXVI1I 8; Laonicos Chalcocondyles, II 153,3; 0. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed
Bonn), 251, 4-23.
3 Vide supra, 28, 3, uhi 35 stadia dixii.
4 Vide supra, 27, 2.

www.dacoromanica.ro

25

2,)

30

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

118

10

I 44, 3 45, 4

mijloc una din trireme si o ineacd cu tot cu oameni, afarA de foarte putini
care au inotat la celelalte trireme ; si oamenii de pe ele le duc de indat cit
mai departe si aruncA ancorelel. Cdci de n-ar fi fAcut-o aceasta repede,
triremele si corabia s-ar fi inecat cu tot cu oameni, fArd sA-si fi dat mdcar
seama, de unde le-a venit nenorocirea. Asa de aproape au fost de prilpad,
pentru CA tunurile stAteau gata sd tragd cu bolovanii in ele.
3. Asadar romeii (bizantinii) dind gres si cu aceasta, nu aveau ce face,
decit numai trAgeau cu tunurile de pe zid si aruncau pietre si sAgeti in corAbii
si le opreau de ori unde ar putea izbuti sA iasA. Si trireme din cele de la gura
portului ieseau in contra lor zi de zi, fugArindu-le si oprindu-le sd facA vreo
stricAciune in port ; si deseori le Impingeau pinA aproape de tarm la ai lor,

altele InsA iar se intorceau, cind triremele se inapoiau, si se tineau de ele,


trAgInd uncle asupra altora; si asa se hArtuiau in fiecare zi.
Semne rele

45,1. In zilele acelea s-a Intimplat si urmAtoarele semne tri-

mise de Dumnezeu, prevestind nenorocirile care aveau s5


villa in curind asupra orasului. Cu trei sau patru zile inainte de luptA, toti care
si-au inchinat viata lui Dumnezeu, bArbati si femei din Constantinopole, umblau
in procesie prin oras cu icoana Maicii Domnului 2, care fArA nici o pricinA sau vreo
20

putere ceva, dintr-o datA lunecind din miinile celor ce o duceau, a cAzut
cu fata la pAmint. Cu strigAte alergind de indatA cu totii, ca &A o ridice de
jos, icoana s-a fAcut ca de plumb, de parcA ar fi lipitd de pAmint, si nu se
lAsa de loc dezlipita.

2. Si aceasta a tinut destul de mult, pind ce cu multA greutate si mare


strigare si cu rugAciunile tuturora, preotii luind-o abia au ridicat-o si au
25

pus-o pe umerii celor ce o duceau.

30

3. Aceastd Intimplare minunatA a bAgat multd Ilia. si mare spaimA


In sufletele tuturor, caci credeau, precum si era, ca. aceastA cAdere nu e de
loc semn bun.
4. Pe urmA insd n-au apucat sA meargd putin Inainte si IndatA dup5
aceea, In amiaza mare cu cer senin, s-a innorat deodatd cu trAznete si tunete
multe si a inceput a ploua cu gAleata si a bate o grindinA mare, incit nu
mai puteau tinea si merge inainte preotii si cei ce duceau icoana si multimea
din procesiune din cauza ploii si a grindinii mari ce cAdea, opriti fiind si
tinuti in loc.
1 Dupil Ducas, XXXVIII 19-20, Giovanni Giustiniani a incercat sil dea foe cordbiilor turcesti trecute in Cornul de Aur. Dar turcii aflind de la oameni din Galata, au stat
de veghe noaptea si, dind cu tunul, au inecat trirema trimisd de Giustiniani; iar a doua zi
mai lovesc si ineac5 o corabie de-a negustorilor din Galata. Cf. si Laonic Chalcocondil
p. 227, 3-9 si G. Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn) 256, 16-258, 5.
2 Cf. Ducas, XX XVIII 10 si G. Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn), 271, 9-16.

www.dacoromanica.ro

`tt

"111IIWAU3

'917

inmicoa irri ciaisioxvisi 'Iv val-II

61

pox cvoilox mono Aodvooipo &GAIL mokro ompaL knoup AmA?Prho 5)215? 57ovo,? '53d(pdi.
pox lo A? 51)oicoo 5324.9 Sno23 pnol.),oaq 31 5)F19)0 502 0)17010)1101L 1)0)C M9(103-rid9
oinoi 50X)p1 `13A9L3A3 ,1n0rn31)ox A-e po 53dk11 l0dgAr19:o pox t} '57oxxo
chpL13

ACIOM1Atf. fOl rtOXIOX ..noDnoXD 50)/c}0 MCDIt. 5c1.4 noi -rod:m.1R


A0)1
'1VAC)
11C2M0)th.T1 A0)T1101. A(39(,10 1r/1236510 5cl01 Snowy ,i)OX -Ap..212)o
-E loivricod, loieqr) pox noicloi
331Ao1dlor1 x2o Ao7.13 9 11 3A. A0d313 -7o12
`IrIncoodaz. SlzamXkrri ?R Aonori 51oxodoc313az. 9aq 1 ClO SooX331 1)0X A193(3d A0\C(743

,gkri AlDkoo;po AfOL

5)099030X3'T A030332ta, 3 pox 513(3k7di. A(01


Ard?-tik >opcLox(212 31 5)01TO pox Polonoldro?
foi (pi tv)31.x..m) n? cbi "In?rilx 517..re0zi. R 3 pox ldX311 Soda Aki Ak1 PoDnoyy?xoaL?
Sodu Sipa. 'Acoinoo? pa ?R MV,001 `11063d19301.(1 MT).0(1063d1970Mp M01 'n(-)3cllf.le pox
ant 51o2921. 'ActooctoyoxIt polmoyvoc) pox moA31-19vood pox (0190 oinolyolEjodxf.t.

57F1 5n)0A 170X lt0).d73A)? 101/9 10X1+6014

9102 (101 501)071919

noi `SoArily pox

Apox mod?riLt
.T Tnom ?g i.

6f,

5i.ct

pox loriplodlocbodaz.

MOSA

AC9d),01131 A09d371t;t

201

51od?rit.;

k07,.3nknq pox `3Vp1 d321.)2 3)013Tik.003.G 53M1


20 ILL 13y9a 'A00M32 9djj thg. Adi

A031 AMAT/109T t1090

(10717y021. A0)1Actolkyx03.,G, el0)1A7JIL AC01 A? 111 131011

OT

91

ACOdR)

C10719 31 pox 'nforDonn.k pox M-0&3110Xd31d311. Ak1(p0 )p1371 Ski 50n9X13 Ski -r1.71030
01 `35od (1.19)0 MO1 M0d13X 5kAd)1,X) WIN-10931Ln A001 'A0)1A9X3110X 5)01Tbk71 /01090M1.0tf.

SocbrR? m(0lopil A20 -kodrAT


11D)A Ski `50n9x13 kII A0')fl k01dd?
(girt noRdclyori `Akx?s) (332ug2 kA37ikXo1A3 cbi 136),o3 pox Scoyo 501)019910094 Ak
7 pox 01(101 ,c1)? Akmon d `o13A3A.3 Sco? 20 X137-1 5rid 5U.xyoa.c. pox 5kA.modx
5l,tvol3ri pox 5c03/43 A0)1op3L 1,0 31 513d31 pox p1spmd 531n0 51y97i A7,09V1SqA)? 31

5vid `5tuqi-hoDk)k 51.f.nkd2z.


moitopp Sck023 pox mol9otkrbodg32Aq 3
Skx.klomp

ttc

Alp-c00 51011)7x A()1 ANIA9d36

.E

oinoy

1)0x A0d9d)

Slot?

At,!.1

M90)11L Akmpoi -P000?A31


7(90 MO9k0)3 A9dx171 `1)00.1j0d11 pox 5n0c13 Taari

'01401

71k1)371

pox 392

,5)0,33010.3.D

poinodd

poroa pox

3A.

31 pox -5n0nTrI0nyc0x

v II L-9 lxu,n(91-Fcisno1R :?sdyas Dolnox,di.00lg uzy


"0`0:'3 V II OI 1109noxvxwq :w Izsprtoroxmaq v II yg ;sod ntLx3g 'pv Gtplonndnd
it! 'auagmui apun w gg irnkdodu :y 531.ropdocht r wally 'nu= apun .tu
g vig5s2.91dm1 Ui : lg 531.ncicIl371Z

^0X

9g

poanodalno MODLlops3011ox >F1371 `5nodqn


A0d(Ejr( 1\9139 )p-1.37-1 5k7olooX `5kilpiocl2ocbD 311x2 r..!.11 Dow:no/on ni3X?Itop
Al3Apodocht 112 5n01 513d31 pox 5101AodS A1l.1 701%97(23 VOX 91 500r,LyIL AC91 -90y0oop
'moo U.i dod A0)1 moA3710d3c1)701X)X Aconpici pox III iold ki 5k)7,olooX 5n0n?rl0nnchod

5ksx,p

5103dd

Og

.ArDk07o.t3

Tchou mo92 59n0131 Akx3d6 31 Akvoz.r. pox Ax3m0.lop kJ.3T


M9)02/ .Avood?A? Aorrion? `chpl dm.t.D,c? ?R pox 'IA 3,L? in3gclo d-p(Ttriq

, zanoia

Cb.tckdX

(1393113, ,o.t?

Ull

6I

T
OZ ! sooluouri `saufpu0000ptip II '891 !L '9 -opnasd
'JD `nOnla X X IAX I 'I
'pa '(uuog '99g 91 '89g g
saziuwqd
`sozwenid)
z 'ID
`nona IIIAXXX OL ! *9 sazmnidopnasd `sazu.m.iqd) *pa '(uuCIEI .91-6'LLZ

www.dacoromanica.ro

08

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

120

I 45, 5 47, 2

5. Iar multi copii din procesiune au si fost in primejdie sd fie luati de


ape si inecati, dusi fiind de curgerea repede i puternicd a apelor, dacg
bArbatii nu-i apucau de indat cu greu si-i scApau din suvoiul de ape. Asa
5

de straniu si de neobisnuit era aspectul ploii si al grindinii aceleia care ardta


hotdrit c toate merg spre o repede pierzare i c vor fi luate i prpadite

ca de un suvoi de munte cu ape mari.

10

46, 1. i in ajun s-au intimplat acestea, iar a doua zi dis-de-dimineat


un nor greu a acoperit intreg orasul din zorii zilei pind seara. Aceasta ardta
hot5rit CA' Dumnezeu a plecat din ora i s-a indepgrtat i ea' 1-a p5rrisit cu
desdvirsire ei ei-a intors fata de la el, cAci ascuns in nor vine Dumnezeu 0

tot asa i pleac5.. i acestea s-au petrecut asa. i nimeni sd nu o tragd la


Indoia15 ; cci multi din strini si din constantinopolitani le-au vdzut si le
pot mrturisi 1.

15

20

47, 1. ImpAratului Mehemet insa toate ii iesiser bine si


nimica nu-i mai sta in cale, caci zidul si interior si exterior
fusese darimat de tunuri pina la pamint i arrtul intreg
umplut ; Cornul de Aur i intreg zidul dintr-insul fusese prins in lupta in
chip strAlucit i orasul era incercuit cu grij din toate prtile i scdrile 0
turnurile de lemn i toate celelalte fuseser pregRite foarte bine ; i impresurarea tinea acum destul de mult, cAci se tilrAgAnase cu ea aproape vreo
cincizeci de zile si era oarecare team6 s' nu se iveasc6 vreo schimbare nou
sau vreun ajutor s nu apar pe mare din vreo parte, c5.ci aflase acum c5.
la Chios au fost trimise coraii 2 Si atunci impa'ratul (sultanul) s-a hotdrit
Mare sfat fnainte
de ataeul general

s'51 nu mai tdrAgdneze i cd nu trebuie s astepte mai mult, ci in grabd


25

30

sl

porneascd lupta hotdritoare i s atace intreg orasul cu toat silina ei cu


toat puterea i dinspre uscat i dinspre mare ; si acest atac sA fie din partea
lui pentru Constantinopole cea mai grea i cea din urrnd incercare.
2. Convocind deci pe told marii dregatori ai imprdtdei i toata suita
sa, adicd pe satrapi (guvernatori) i generalii comandanti, pe cpitanii de
cete si unithti i pe conduciltorii de osti si Inca pe ofirterii comandanti de
cite o mie si de cite o sutd si de cite cincizeci de ostasi i garda si toat curtea
sa i pe lingd acestia pe cdpitanii de coraii si de trireme si pe amiralul flotei
intregi i Wind o adunare, a rostit cuvintarea urmiltoare.
1 Cf. G. Sphrantzes, interpolat (Phranizes, ed. Bonn, p. 264, 14), care aininteste

de o lunnn5 stranie ce s-a hisat noaptea peste ora, pe care WITH la inceput o socotir5 scion
bun pentru ei, apoi insa ca un semn r5u.

2 Cf. G. Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn, p. 263, 20), mai adaug5 c

in tab5ra turceascil s-a fost r5spindit zvonul, cS lancu de Hunedoara e pe cale s vinS in tru
ajutor cu multe armate de caldreti si pedestrasi.

www.dacoromanica.ro

69t

6Lt

q moll

ncol

..7g

molrgcl

1o13s)lf.X.10 pox

X1AX2LQ

'Of

pox lb,

n3tfmyrX31d311.

fst/1 nr.,1-rikgoaLr

n.ocoatlxx1/013n3A.

G.

fbI

drl

.7z,R

31 pOX

53x41.1

Sr2tdorv:...L Sonxx;
IXX Son lpint!. (pat. 11 IXX

LL

1XX

A1t1

V.

wod

nr1zy31

-rdraLlxx

A013C, ncn3r191aLndx

OT

nco:.1.1

pcx n3gclo nonolt.i?

Slxna.k71 fj?1,XX 011/1d

51(37.3.71

`06),n_3

Scodaairy
t It X';X.do1yoaL A:9XX1AX1L U.I '131(91/ 3X 31 -7yx

dri

1xd.Tr:(;.
U-9(9717-03A

ts!.

x1e'CA1L

moaL39

f:(rocx 'o:Dxri10.:r.;

gT

9 31 70A9d7.

(/.) X02dX11. M U.Lclx 5(1A).? CIO= X!!..11321 '701M.

1XX 5.12.7p1.701.:.0d

6-)33( Aoyol...00ano

.jo

10313A371

moc31331

p.x

5)cd.1 yrx 91 IXX Olfx Sokrai

12.(92.L CLLflL ti.gnonID

yyrd.90d 2,A0

Sco3y9a

)01MG2L10 tkaL3d1c13nIt.

59:n 11

ItJ1dXO

dr1 0l3nr0nnaq pcx n91


'n.isyv-rbolg 2kr1 n01 noanoy
pox );31kd13X1aq

01

Ski

dqn o

0/no Scoltupa

St-o3 -S,xdaLiD3

M91 31 Mr)fs:A

`5113tZ2BI tql:31L3

k
AXD

th?.A.1.36?6.

10 10,0)0.? lcOldtu.E. IXX )F1 xvc,(2

Iti

cg i9X(3319c1 MEO(93

Srroda.r. 5r329,4

1:01103.0,

31 Sodcbri koomXT `rDraL 91 31

lzx

ki

n31.-1102-nr1 *(911)0 1XN (9173.1.911.0? 10:1D13y2.c..513gLir1

507.131 91 31 501A3 91 31

Lt.k?ontl. 621 46)71.7.yo2c XX

4013/%713

n0334J X IX MiDkth;OXX)Ap X?

1r13Xd3ir pox

sv2.)0Dra

rlmol

our

4thodzi)03.0,0

1CX

molnol S...dnldr-ri

LT,

.1m1.3.ofO(.o/od0aL

iod.LodaL

A31I

SkIcool XI? ripl3VOIX M

'113 91

f.f.71

0)1(,;t0 -)pc3/011

fbi

91 rrikcri.

530G.39 Att.

Altt1 M1)(92L AIODX21.

10

31

n0120 pox Sk1 LZxX `.:An32x3 d3aL9 n0le.r.g3


Ak1 nLus1Xr1 m0)1 ncoyo `A)0131(Tar pcx 119 r7-1137. d nod n1Lx7R pcx n0)1r10dgocbD
pox

69.A.01( 11

dril.

ponkdnprdza

rlcoo 5k1 Sxdoth n0)1001 .n0raLd'.r.?,3

53dgm,9 Scon3 l0n3119111cdg 51A9TI

noytn?

TZT

31>n3nclgn.ix3

norichopou

m0)n3-ri02L3

va-n

UHISIOHITI 'Di

5cdothS) 1XX X1Xlcj lir191 M91 moz-nR9 `xn31-19d3dnodrai. 13

pOX 1XAD.IIA1LOILf tim

5(01n10az.

Ix!

,1111101D-la viNivoci

Z:

M1k2.9ri

oar S.U.DDryx.e,

M91 n(93A `,

`1)onT2

pot

nzooa

rwo

tonAR 113.xturi

)02..10.13y0aL r?

13-iirArk ,,,01xx 31

GLIcIX

fon

.L.33moth

1XX

Ak.X.

1xx

/A191k3r1 21

Og

1:37.7s1.

-9V02.6,

roopoin2'(31

-m2x13n3.00dat

5)097V0an7.7

irx 9oilkirdip

1.cI0

5r1nr=

Sci01

fq 13)(31 31 1X

31! ld 'A919)0

SJOILrdlx9

?a. 1r1kcb

1xx Sznori3J.I.1. M91 `nc-o3r1 113 3g


1xx SnoXcholnoixx3 IXX Xkl631L ifloXdriAr 91 31 XrdkA.19 1XX fi. 7d3=
noXch,orvX
noax,00 fooDru nr.f.yrpo 1xx Soda 51olcaol Sno7.37mon 31 pox SnoXdrdkldi cx noi -3.Mt.

rnTri (101

Cil

apun w

ox

n0y911-.)

5x1d)pyl pox

SrXdr:...riri

Solnra pox nolovuA

ti.97friO3A :tu 5.eTTIZ(.93n V oz: isnd noX91139:47?


gz.,- eVT :y Atvo mans onlyos u! V apun Lu

..19

.9 saziirentdopnosd `sozmutid) 'pa (uuoa

33.o

-3g0.101

M. 'pin)

`89g

www.dacoromanica.ro

esoxlvoz.I,

!!!

'au!fldnur

gg

122

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I 48, 1-5

48, 1. Dragi prieteni si tovarasi din acest razboi, eu nu


v-am chemat aici, facindu-va vreo imputare de incetineala
sau nepasare in lucrul acesta, nici ca sa va fac mai aprigi in lupta aceasta 1
Caci de mult va vad pe unii din voi cu atita rivn i silin apucindu-va de
lucru, incit mai degraba old voi sa patild orice decit sa plecati de aici fara
isprava, iar pe altii Ii 14:1 ca nu numai ei Inii slut asa, ci i pe ceilalti ii
indeamna sa se apuce de lucru din rasputeri.
Diseursul sultanului

10

15

20

2. Nu pentru aceasta deci v-am chemat, ci numai sa amintesc mai


intli ca si tot binele ce-1 aveti acum, 1-ati dobindit ImpreunA cu mine, nu
fiind lasatori si nepasatori, ci numai muncind din greu i cu mari lupte
si primejdii i ca mai degraba aveti o rAsplata a vitejiei i barbatiei voastre
decit un dar al norocului ; apoi insa ca sa va arat cit de mare si ce fel este
si rasplata ce Va sta acum inainte, i cit glorie cu cistig i cinste va aduce;
si pentru ca totodatd s-o stiti bine & pentru mare lucru este dusa lupta.
3. Caci mai frith in acest oras este avutie mult si de tot felul si la curtile
1mi:16ra-testi si in casele boieresti si in cele particulare, dar avutia cea mai
frumoasa i cea mai mare este adapostita in locasurile sfinte, bogatie de
obiecte inchinate si de odoare de tot felul, lucrate din aur i argint, pietre
scumpe i margaritare de mult pre i nesfirsit de multe odajdii stralucite,
afara de alt gatire i avere de prin case, peste toate acestea, voi yeti fi
stapini I
4. Apoi bArbati alesi i foarte multi si de neam mare, din care unii va

vor sluji you'd ca robi, iar pe alii ii veti vinde; i femei foarte multe
foarte frumoase, tinere i alese la infatisare i fecioare bune de maritat,
25

30

nobile si de neam mare; si unele din ele 'Inca neatinse de ochi de barbat 1
si asteptindu-si mirele dintre barbaldi cu stare mare ; i dintre acestea unele
v vor fi voila sotii, altele va vor fi servitoare, iar pe altele le veld vinde ;
si veti avea mult de cistigat i pentru placerea voastr i totodata pentru
ca sa fiti servild i pentru ca averea voastra sa va o sporiti ; si baieti foarte
Multi i frumosi si de neam mare si Inca i biserici frumoase si palate publice
si case stralucite i gradini i multe lucruri de asa fel, Melt sa fie placute
la vedere i totodata s-ti faca viata mai pling de bucurii, placeri i desfatari.
5. *i la ce sa mai lungesc vorba, Insirind toate acestea? 1 Cetate mare
ei cu multi locuitori, resedinta imparateasca a romanilor de altadata, ajunsa
la culmea indestularii, fericirii si a maririi, devenita capitala a lumii intregi,
you'd va. o dau acum spre prada i jaf, avutie nesfirsit, barbati, femei, baieti
si toata cealalta podoabd i avere dintr-insa. De toate acestea voi va yeti
m

1 Cf. Joan Anagnostes, Cucerirea Salonicului, 511, 9 fecioare multe pe care mai
Inainte barbati inc nu le-au v'alzut .

www.dacoromanica.ro

48, 1

CHITOI3UL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL H-LEA

48, 1.

123

<( "Avapeg cptXot xxt Toi3 TC0CpcivTog dcyClivoc 4.01 x.)r.vcovoi, ky8.) 1Sp:cig

iv

uvexIXesa oi (5aOulliav Tr.va xxTcvo


dq..tiXetav kg TO8e TO gpyov,
06a' tva npoOup..o-ripou; kg TOv TrapOvTa ayiLva Trovilso.). IrlAat yap Opi3 ToUg Elev
Up.Cov Tocra&rn npoOupla xxi arcourn Tcept TO gpyov
eac Tray OTtoi.iv
Ctv p.FaXov eXotlevou; 7Ta0v
arcpctx-rou; TC7P) (1)3E avazwp7,aat, To64 se oe I.J.Ovov

aixra.);, doaa xx ToUg 6EXAow; TrapoUvov-rag, TCdurr) auvocp..er. TrpOg TO gpyov xcopiEv
2. 06 Totvuv aLa TOI5TO LE.Lai6 1.)vEl.tiukeCTOC, Da' iLare tlvov avaprilaat, rcp"th-rov
[ley 4.4 xxt Ta 7rap6v-roc aya01, & xETE, o
Oup.oi5v-reg xxi 0111,EXOTivrEc, cwa xxl
acp68pcc rcovoiiv-reg XXI tieTa p..eye,o,cov arLVWV TE XXL xtv8iivcov [leer LOV ixr4rmaOs
xxi CiOAx T71; i.)116.)v (X1)TiZ1v apeTiig X3 av8piag gx.ETE 1.16000V ti] T6x7); aCopoc. grret-ra

10

kvOrl3e

-71

x:zpour

8e 4.)g xxi. Ta vi5v Tc't -re npoxstileva ari0Aa &agar. tiv.5c; Oax xxi dot kart, xxi. Tilv
.36Eocv OrcOcrIv gzet ilia& TOU xSp8oug xxi TL[1.4r), xxi, alICC tvCC yv(.7.)-re xxXik Sat
1..teyta-rotg Trotolevov TOv ayiLva.
O

3. lipErrov [Lev yap TrAoi5r6g Ti kart TCCAUg XOCt Ttocv-ro800rOg iv Tii8s Trn rcOAet,
t.tev iv Toitgi3aaraetotg, O 8e kv Toi:g oixotg Tc7)v allvaTtiw, 6 ai iv TO-E.; TE)V taL(0,6sy,

15

6 8e xxXAtcov xxt p.eicov iv ToZg tepoi.g CorcxzttLevog etvaOlg-ro.)v xxi x:r.p.lAto3v

TECCVTOECJV iX xpuaoi.; xxi &pyOpou xrreaxsuota[liwov, AEOcov TE Ty.ECOV XX vapylpop.)


rcoXuTeAirav, ircircAo.)v Te 6t7Tetp6v Tr. xpijt.ta Aaprpc7.)v, Otveu 8-;) Tijg 6EXX1g xxT' otxov
xocrotaxzu-^4g XXI rceptouatac joy Ot7TIVTCOV Ulla; gaea0e x.1.)ptot.

4. "ErcetTa Iv8peg ayocOot TEXEIa-rof. Te xxt alas/ kr.) yeyov6Tcov, (Toy ot E.Lev Sou141.Z).), ot se kg arr68oatv gcrov-rat, yuval'xig -re TrAsZa-rocr. xxi xiAAtarott,
var. xxi CcraOuti. TOG; OtlJer.; xxi TrapOivot. TcpOg yotilov Wpatar. eUyevag Te xxi EE eirfevCov, xxi OciS(Sivcav OpOcap.oig gar XC viv a1/2aua-rot 1 gnat ToU-row xat TcpOg yOqi.ov

20

AeUaouo-tv

OpiLaat p.syciAcov av8pWv, 'cliv at [AV ga0VTCCL Up..i.v 8e yuvoaxec, at 8e irpOg ,0-epa7cei.av

Ccpxiaoustv, at 8e TcpOg Ot7r68oar.v, xxi xepaaveZTE XXTert TCOAAA g; Te dcrcOAxuatv


O[Loi.; xot 0-epooref.c.v xoi TrAOUTOV xo Traneg Ot.toZcog 7CXei.crrot xat xotAAtarot xai
Tclv rob yeyovO-rwv, &Tr. 8e ve6Sv TE xcAXi xxi 81p.oato)v oix.p8op.rglot-mv, xxt
oixtat. Aaturpott xxi TCMpl8et.crot. xxt Total-5'ra rcoAXa g; -re ,Hav Otkoi.5xxi .0-6p4m xxi

42aovip xxl aTc6Aaucnv txxvci.


5. Kai Ti SET. TaiiTa mivra xx-raAeyovra 8tarpi3etv; 7r6Atv IlEyD110 xxi noAudtvOpconov,f3aaiXer.6v, Te TE6V 7CcaCCI. `Po.4,LOCE63V, xxi eig &xpov ei)8attLoviag xxi Txlg

xxi sgl; kACcaocaav, x:cpaA1po Te yeyev-rillkv-ip Tg obtoup.iv.1; jovial; 8i3o.y.t.


4.1.7.v kg ataprocrilv TE XXt XEECCV, 7CX0i5TOV OtcpOovov, ertvapag, yuval:xxg, Tratkg,
v a7r&v-rolv ktcpopPi5ea0e
nctv-ra TOv blAXov aUT-7ig x6crt.tov xxi Tin) xx-raoltzu4lv
\IUV

23 eickucrrot A: poc.Tor. A. in margine, unde m 1124 post Opc-oacin add. ira.paviLv xat A

altera manu, unde m.

1 Cf. Ioannes Anagnostes, 511, 9:

x6pcct. TroUxi.

1./.1)7ro)

www.dacoromanica.ro

7rp6-repov civ8pticnv 6cp0etaccE.

25

30

124

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

1 48, 6 49, 3

impartasi, ea la o masa mare stralucit, si din toate acestea voi va yeti


indestula i copiilor vostri le yeti lasa avere multd ; si lucrul cel mai mare
e ca yeti cuceri un oras ca acesta, al carui renume a umplut lumea intreagd.
$i e lucru vadit, cu cit e mai mare domnia i marirea, la care a ajuns acesta,
5

10

cu atit mai mare va ajunge i gloria barbatiei i vitejiei voastre, care ati
luat dintr-un atac un oras ca acesta.
6. $i ginditi-va, care buna stare e mai stralucit sau care placere e mai
mare sau care bogatie de avere e mai frumoasa, decit aceea care ne va veni
impreund cu cinste i glorie ? Dar lucru cel mai mare din toate e ca vom
dobori un oras care de la inceput ne este dusman i totdeauna urzeste
impotriva bunurilor noastre i umbla in tot felul sa ne piarda domnia noastra ;
i pentru viitor, binele ce-I avem acum, ne va raminea asigurat i o vom duce

15

20

25

30

in pace bund i siguranta, dezbarindu-ne de o vecinatate dusmanoasd si


deschizindu-ne perspective noi pentru viitor.
7. $i sd nu credeti cd situatia este asa, incit orasul sd fie de necucerit
si ea de zid sa nu te poti apropia si trece peste el si ca pentru cei ce atacd,
primejdia este mare, fiindca e ca o cetate ce nu poate fi luata usor ; ci iata
doar, precum vedeti, intreg santul a fost umplut, iar zidul dinspre uscat
in trei locuri a fost atit de surpat, incit poate fi trecut cu usurinp nu de
ostasi i oameni bine echipati ca voi, ci chiar de cai i calareti bine inarrnati
Astfel vd dau sa treceti cu armele nu peste un zid greu de cucerit, ci peste
o cimpie buna pentru alergari de cai.
49, 1. Cit despre situalia celor ce ne stau in fata, ce sa mai spun ? Caci
si oameni au putini de tot si aceia mai mult neinarmati si nestiutori in ale
razboiului ; si, cum am putut afla de la fugari, spun ei c abia de sint doi
sau trei aparritori la un turn si tot pe atlia pentru locul dintre turnuri, incit
se intimpla ea un singur om trebuie sS. lupte i s apere trei i patru creneluri ;
si acesta sau e cu totul neinarmat sau prost inarmat.

2. Cum asadar acestia se vor putea masura cu noi care sintem in numar atit
de mare ? ! $i mai ales cri noi ne luptam cu schimbul i mereu oameni proaspeti

35

vin la luptd, incit avem ragaz i pentru somn i pentru masa si odihna, iar ei
trebuie necontenit i incordat sd se lupte intr-una si nu au nici un ragaz
nici pentru somn, nici pentru mincare sau biluturd sau odihna sau sLI ajunga la
altceva de acest fel, deoarece noi dam mereu zor cu rdzboiul, silindu-i la lupta.
3. Caci nici nu ne vom mai lupta, tragind de departe i facind navaliri
si dind atacuri numai de incercare ca mai inainte, precum cred ei, ci incepind
sr' ne razboim, lupta va fi neintrerupta i intr-una, ziva i noaptea faith'
incetare i ragaz, pina ce o sa se termine cu aceasta, incit cred eLi. ei vor fi
siliti, in urma luptei neintrerupte si a ostenelii si a foamei si a lipsei de somn,

40

55.

ni se predea cu usurint,5.
www.dacoromanica.ro

'St 9

,unachum9 V1N1OG

'GI' E

'idanimy iijx

d3azige? n? ZpC(993

IfYI ORNOHVIV.

iv

Vael-II

3139(!..my71lmgn3A.3 513Tict 31 1107t

9gl

5oi

510d31sit

191702/

nolnoyaz. A.clyon.c. `313riv13vo1xx pox 91 'noap-I 119 myou nkix,Lmol o `31.3DlO1


91 5o?y)c mo.oric nkl.soykaL? nknrinoxp pom noyk2 1.19 5? noD9 e371bod3 k 5k.2.,r,00_t
vino7134 cx '/oriR 53 nolno.00l 7cx 01 nod31371n So?yx .Doi..3436/p Ski 57o3dvoo
pox `5I.Lischp royoa Akicooloi M0.1/19)(3 z? 5kyodD0daL
*9 pOM 31131C0X9 531 znxda.c.23

ri.ono1d311. floyivocx

le.. 53i le,..f.o0. (.913-ri A Li. 531 nolritoyaL


pox
5k71hi
tr.q9g 1xLirpodli. ,vrritf. ! oj 3 k no)1371

).1.371

t1,.

ry )0d31oda.t.71

`nm-loi>

&Iv/a 5o)d0X? moDnr:/.3, nvriti;


5kXcho Iszx nkn?rionthlu?1,10 .119 -3-ritf
5loyxx pcx rinza nolL9d:, a.t.? nzDno9oji n(?.1 nzd3i3i,G. ntrldf 101z0xx
pcx noi (-mum 3oicyz 31 '1/0fil3ej 01'3 A.271 )F1. zinochou 7Egmt.lo 1,7cx n.? Li.nkc313

3.7.01od

pcx

'no)LopaL. 119

oda

zanoy
-L

`nsTiozle
r,37103onf

ioizv,ochs.)/p

nzdn

1,70}1 f.T1

5..2.1",?A./ov()011.f r,od97.? '5oLlc71knoindI. 1:ox

01. 31k9i71OA 10:.(a.1

A3T1

DC9120 4M37q A0Z)0712app

-.?.?

OI

59dat ZI

nki.Don13 nly9a.c

mno.o9d2.t.$)nR 31, lzx no/74pin pzx nonr1Rn-/x cio nodx.171 noX?


rvi -;:)(i) 0)7 2; A2 .2.-Mla AO 4c(`dz.A. .7(9 `21-,od? k n?-ri 5odth)?1

pcx 91 5k1cooi oY2a

5ioi `roo112.? :7,02


x97011. `kirt-g? oi
kil n0n9r1

cii

ox

51x)13y1L9 31 pcX

191d1 1.03d311 coi(,)0

io

1)0( .A9.2.7401R

50)1(;10

h.o/p.a.9no71 17-kom fjx:12 Donk tv-A


M01 mo9-riJool..3.111.nzi (mitt. 31 kcr/. pox
10A.;y9 pcx 10 tnorqu l0vx..039 pcx noittoa.t.

510vio

`nvrin Fmo
61, T zsi

`1r.:2.oddizx

noMpc13 'ntozdRn-f dzaLsx.) `51371(; zyyz)

pcx 51z1.9ztaLl non.yri.olyam


A.oZ-47.1

6.?

5o7.13.1.

LiJ

`....coyxx 9-(,).;gios1

no3222.c

51oauL2 51olc,00
(20

50X1Si -9aLf

!ni3)4y 5:3dN2 dzA. 11)13


t;(1) dr), coX3 -zonnu
lzoDsn ic1 `nc,-,)(97-lo:_rpo 51y971 1.ozth orn (4. 51sda. f-,xd?nz .nonr 5cloi n? 6-)2, (.9),AciaL
..non?-rloZzriodaL isxx 313 d .7(1) :rtoicLormi n?
`631draczisrl alDc? tvizn.J74-rin. )on
i
p:x
noico
zdRn3c nisrisnou.odlc
lzo.ozZzric,claL novidi Li. A0:03.1 'AC9:q113 xx

nnzaL.

91

co

03

Aciv.co?? kim,o=

(4.

59XX

cg

non371.01y2LT

.z Scoji n2o 5? noino.poi Okyl.t So norrit;. nlortoi)..yzdz !IO2.ct0 pcx za.olyz71 mo-riff
O
x?
VOIR Dii.7.0 ne-m?rio:o(r.,A.)? pox 13-f mochozn ty-91913 ?
n;r1
`n0,l.c33 pox nodixx
m9.1..n9X? 1)cx nor,:v.c; p0X.1X0D13C11/0 A0119

a.

1101C.

Al3c1102.1.10/02

`.c1010.00, AC9.1(210

.1.*

ic911.0X701ff

pCx f:(10A371/02-3L111.3 nconTric,Z)orl is/2 pcx 7on?tkr1 A9d1/CX M91A9Z? k (10A1t.fl k no31.1.1)
(lov(-5 (101 &ma. moictolcil `M3r,-/iLt_vvois-ri AOTIG. -1.5xl1t.?
(4. tkvoca.noto2

OE

tvcvTrl
do-ri?yon.c pcx ncoln9wirc-J
?Rr,to (hp), 1.,151oTID-iyoodx-c ros7-19DrAdX pc); :71x71odp(32:.? pcx 51wyoDcdoi
pcx 51zdizac `...717onori d32L.Dm `630D9d= zoxx `nl.onorrion Ayf ACOA3T17qdf A137)3)(01L
9 5o1-13y9u. 5!../.Z3nq 170.1D? xx
5o:Loxr1 docslxckeL pcx ,osri `ood37-1(. morrisk71 m-oX
A-/J.
nt/..Xcr.xt(cf
`nzy3172.3x3 5co?
5/0d31/ t41)/p)( 7p1. ,LXX. .A01(270 31.9(2 (93710A 5001ci01

9E

te,

no.2,9u

:-31

a.

cb71yon.L1sIsnq izx
Scojios3 ni3D(nn? niritf

cbi.

4,

Aod31.7

id `91 19
:

01

:y

nork;

cb_t Mn9a.c

ThIdijU

4r,d313Tit,,t 61,!.-164:
111)U1 1 I

ixx

cri

`mintu spun

drrily

Lu

Gtlizx

6 5.16xxx

1b3A1Lnd4 52.1n?0D:311.txazx

:y

'imam) dpun

Ui

5.uxxx ut tunpunaas

icd313e..!. 07i) U.7 w I 51.srict :v Mrk


9E A13(v.....x.xxL3-ti \ 6137-voci..311 UI

v : ljnovili Li

www.dacoromanica.ro

Ul

cil
14z:

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

126

I 49, 4 50, 3

4. Cit despre italienii, care isi au pozitiile lingt zidul surpat, desi lupta

cu ei ar putea 'Area cuiva grea si ca ei ar fi in stare sa respingd atacul,


ca unii ce sint inarmati bine si clii in rdzboaie, mai ales cind este
vorba de cetati, ci eu cred ea* si incerctrile lor se vor dovedi cu totul
5

inselttoare.

5. Caci mai intii, avind ei doar minte, nu vor voi ei s. lupte pentru
binele altora i sa se osteneasc t. si sa se arunce in primejdie vadit, fara nici

10

15

un cistig pentru dinsii; apoi, sint numai o adunaturt de oameni, veniti unul
dintr-o parte, altul din alta, avind in vedere numai s apuce ceva i st plece
teferi, dar nu sa moart luptind ; de aceea ei se impotrivesc acum mereu
si-si tin locurile, pentru CA noi trtgind numai de departe i luptind
ca iii glurna cu intreruperi, ei cred ea' si mai departe noi vom incerca
numai tot asa.
6. Dar cind o st vadd, c lupta se incinge din toate prtile si cit staruie
in chip stralucit si infricosator i c moartea le-o aduce inaintea ochilor,
atunci nepasindu-le de nimic, aruncind armele si dind dos, vor fugi fart

sa se mai uite inapoi, si nimica nu-i va mai


reline de loc.
20

25

opri, nici

nu-i va mai

7. Iar dact i ramin oricum pe loc, ci noi, cu puterea i cu stiinta noastrt


militant i cu indrtzneala noastrt, Ii vom pune usor pe fuga, asa ca nici
aceasta imprejurare cred ca nu e mare lucru pentru noi.
50, 1. Prin urmare, toate imprejurarile ne arata ca victoria e cu noi
si ca putem cuceri orasul. CAci intreg, precum vedetd, este prins ca intr-o
plash' i dinspre uscat i dinspre mare si nu mai are cum st scape de armele
i din miinile noastre.
2. Fiti deci barbati de isprava si voi insivt i indemnati si pe toti cei
cu voi st vit urmeze vitejeste i sa se apuce de implinirea datoriei cu toata
rivna i cu toata si1ina, gindindu-se ca trei sint pricinile unei lupte cu

30

35

40

izbindt: sa vrei, st nu te faci de rusine i sa asculti de conducatori; aceasta


inseamna, fiecare sa stea bine pe locul sail si in liniste i ordine st
porneasca la implinirea datoriei sale, asa incit sit asculte cu toatt atentdunea poruncile i st le transmitt de asemenea i altora si, cind trebuie
sit mearga la atac tacind, st tact' si, cind trebuie sit strige tare si sa
chiuie infricosttor, s-o fact aceasta I Oki dact acestea-s de folos si de
altcum in rtzboaie, apoi cel mai mult, cind e vorba de lupte in jurul zidurilor ; si intre altele, spuneti tuturora, toate sit le indeplineasca bine si in
ordine desavirsita.
3. Luptati-vA deci bine si in chip vrednic de voi insiva si de faptele
voastre de pint acuma si nu va lasati moale nici voi, vazind pentru ce lucru
mare vt este lupta, nici pe altii din cei care sint cu voi, nu-i lasati s-o ia moale.
www.dacoromanica.ro

6F

609

:111110IIUD VINIWOCI IfYI CIRWOHVIAI

\mil

LgT

10 2 9 pq 001 00A:711T111131701( 500X331 A(01 m9x101I, `10n371k1013.3 13 pot cbi


evi)oxpe ioZzrioano p0n2.3 lxx lonxxl 5901 5101n9ia19 `Ixo.o3mirbo 5(1) to)yxx 31 13iya.c.(1)
iconpi 2xx m-91-13n01L `lodislur13 pox lolDlylorl AP91 n? 5101 `51o3dood6 ,yyp lori? pox )pl
noLctol 101l)11L),9 1.sxo kleopat ixx -33y)od)s)
-g nolcodH A3T d)pA. xrp tor10s4y70T &non 531n073 daL9 ru-odloyop nmorip
1x0D3X)711 lxx M3A01/ pox .t.? m0li.t20d2L mmqnJx. nr3rt10&'T `5901;l10 A3kT 53Inonpod3x
.101010 x113a13 5T-2nix1r,q 91 11/p lxx lov39 n.so-Ax39 `.3.1.conyb..y3nq 1113 ()1 A-13V(
531A0IL3(d A0A911 1Xx A170)(324 `,(9.0 )(90 laq cbl 10A3TI9XIO7I .M3AX0011.f 319p1) MIA
A3/1 1701A0X91A10 5(01,0011. ptx gA1900A71 x3 m91.);orly113y)olR nc9n.-rtio)1yododxf pox
A3 '5o1R1)o1L

monTrioXvti `mlyrik d3aLDc?

nol. nol.noy
.9 foo.20
non37-13sx

531norrion m9lciolcu.

imx

0D-td133o

m9-11(f.

19(90 A01 A0T131(91L )01A031i)1(331L 11C/t A:309X7DIAJO2L 50/62/T6:0(


1xx zInnodoe) pcx nol nolvoc.o, odu m97-ivc062 `rsons-riolmaq 3121
3

531Ax.otpyy3ri `5(9y9 531/antic) )o1


A3(s10 polD3

1Oya.c.9

-12L?

pox x1(-9n R 531A9 A1.900.0)0(3ROILf 631113d1.0)013Tif

21 no.onyccx 5c019x

113 te, DILLO11L3 n0 5(0y9


2H
pox 11)n0qrhodr1L pox 4A009(91L9 ,y)(7? itf.513-7 (:)?.(.400
5c9-fOos3 x031-19rf,scl1
ri:ric,os) 31 17CX jd131LT13 pox gUriy91 31.0() 3T;k0 A(01901, x-rino4 fl&XL 11 emit;. .1x&13
rviviaL
609 T DoInnx3sy MIMOI
403-iim-91op3no APYTIti. eLlp.170q3 Akxin pOX 1
rDx11.
11\11
701X)X
31
pox
-cnovc.0,
mni!?. ntplcrpop
`O)21 2-,c? `31xd d33.nForx
tiALII/C.0
nkl
mos) '1701.013yx3x.01op 17CH x90 A1193A9 U.1970 (101 noanoy xi xd31-p1tt. ryaLo vcx 5,1F1
1,705(

OT

9T

5x(313X *M3A.athr12

0-J

2093ALI nrjo 53de\?? wok)? 3019X) 31 1)0(513119 ,037.1!%901 AP079 5X11ATIL. -xdzL
soD393y.sx tvrIonoycxf 31 5(93/0AA3k nrict Li..077:11Xx iorrinor...da 170( (400319 f:3 91 A01(33
`11C9Dkcazx 5/016.037i0A 001 2:(9y/CX A13712,1(011 xd.1. 110A13 '10111x 91 31 evisvo? pcx 21
01001 ,R 12_,D?
nzT1 noliax3
rx0D3AsIX.opo pox 21 Sioz. LorioXd39 1x0D20333L.
pCx
1,1CX
3
01
evq1c1 S'orocx Ai3dtkl
7713T1 5k,,l11)
007199X
AO,l(39 `1)0(1/431 319(2 pox m91

t9i

5()39 31 tvisc,tcxx, n01nz txx 3 5r,tol 5nov19 xa.rool -OdOILVIR


pox 319 :7/01MTID 110191113 "103R `100,11.11) 1Z/C 319=9 g 1/01/k0T13 Arcot
pox Tqlpy7Ax3.1?
5kkaxdx 'tk1pz.cod3doen olnol .m3loa.c pox d-fl !..co 701 TyyolL.
Apt 5101 510*ra AC91 A(9TITtOIL 01(101 gl3d3(1/Tiq X90 )011/1"4
.ivr3XlcrioX-131.
701 31 xvo,9 313yv.A.,lxcho1L f:(0(XX1Inoll. 1,xx A? (b1-199/C pCx 701A1F.IL13/21 -M31031

9g

monTriovc31.1.xdlo1L.
1

A13937 `(930T19

xi

.E 209)09311C9iLy, o Acl XX My 5 pCx 5(911-7? Mgt a A(0.1.970 A(011,xx no-nvirlinc.Adnodaz.


`wrrin ixx Sityri 5131r 31(101)1x)oyvri '3 531mod0 1,63a no1)9 mit s)?M1 9 grA-21.10 1(1,T1 3

5.73nYzA9

`nunzu apun
59du no19y

UI
1,1..

El 3191 :V
II L 70 8 621 :V 91 Ul
.ppv mi,D3 dV, V 711 'd1110.1Mil apun
A01:0 5(0y9 V 711 6.2//g/7/W apun uu

:w 53D-VtLn V

9 7sod

509'314\0dd]

`sompSonql A '6

z .2112R1Qt

KIODC01.1.9

(dalluw*D)

www.dacoromanica.ro

`3-1-91

93 `:C31 V

uu L11

vJail"

pod lxni3 .ppv

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

128

50, 4

51, 5

Printre cei dintii voi fi i insumi la lucru, luptindu-m una cu voi i privitor
fiind la faptele fiecdruia 1.
4. Si acum fiecare mergeti la unitatea i cortul vostru i luati cina
i spuneti-le acestea
i celor de sub ordinele voastre.
hi odihniti-v5,
Iar dimineata sculindu-vd, rinduiti fiecare unitatea sa bine si puneti-o

in ordine asa, ca nimeni din cei de afard sd observe sau sd audd ceva.
Asezati fiind in ordine, stati in 1inite, iar cind yeti auzi cintecele de
rdzboi i o sA vedeti consemnul, atunci e rindul vostru sd vd apucati
10

15

de lucru.
51, 1. i tu, Chamuza, inconjurind cu cordbiile zidul dinspre mare,
unora din coraii, stind la o bdtaie de sAgeat, porunceste-le s5. fie cu arcurile
si tunurile gata i sd. traga cu pustile de pe puntea cordbillor asa de des asupra

ap5rAtorilor de la crenelurile zidului, Inca s nu-i lase de loc pe acestia


sd scoat5. capul i sd nu poat de fel lua parte la luptd, iar altele din
cordbii lipindu-le, ori unde s-ar putea, de zid, sd pund cei insdrcinati cu
aceasta, scArile incit ostasii sd se urce pe zid. Si asa du bine lupta i cautd
s fii om de ispravd
2. Iar tu Zagan, trecind repede peste pod, atacd, cu toatd puterea,
I

20

zidul din Cornul de Aur, avind cu tine si cordbiile din port de ajutor la lucru
i fii bilrbat de ispravd 1
3. Asijderea i tu Cara%ia, ia-ti oamenii tdi i, trecind santul,
atacd unde la tine zidul este surpat, i strimtorind cu putere pe
apArdtori, incearcd si te urci pe el, luptindu-te vitejeste ca un bdrbat
de ispravd.

4. Si voi, Isaac si Mahmut, cu unitAtile voastre treceti santul, luind

26

toate mdsurile de sigurantd, i incercati cu sc`arile sd urcati zidul, iar arcasii,


tunarii i puscasii, 55. tragd cu tdrie in cei de pe creneluri, ca sd Ira opreased

pe voi mai putin de la trecere.


o

5. Si voi, Chalil i Saratia, tinind unitdtile voastre de amindou5. pdrtile


mele, luptati-vA i, cind m5 yeti vedea ostenindu-m5 i incercind sd tree,
Critobul in 2 i 3 parafrazeazil parti din discursul comandantului sparlan Brasidas
din Reizboittl peloponeziac al lui Tucidide, V, 9 (vz. comentariul din ed. C. Mull
p. 91)
acest discurs in treg al lui Mahomed al II-lea, ca si cel de mai sus cap. 14-10 (vezi p. 62, n. 1)

e fictiv si nuniai o compozitie literard retoricil a lui Critobul. Aceste discursuri, ca ai


la modelul sau Tucidide si la Critobul nu sint decit nuniai un mijloc telinic de expunere
istoric6 mai clarS si convingatoare dupS p6rerea adevAratilor autori ai acestor fel de
ahomed al II-lea ar Ii tinut acest discurs, istoricul nostru isi inchipuieste
iS asa ar fi trebuit s6-1 tinS i sa-si expunS parerile N. B. Tomadakes, A1. Trap& Kpt-coPolAcl)
discursuri. Dac6
3/

u-rNopica Alczeop.z0 B' [Discursurile lui Mahomed al II-lea la Critobul] in revista eA0-z1vEkii

LVI (1932), p. 61-68, incearcd s6 arate ca sultanul intr-adev5r a tinut a,.este discursuri. Nu credem c incercarea e reusitS. Vezi si Byzantinische Zeitschrift, XLVI (1953),
p. 202, dupd care eitiim.

www.dacoromanica.ro

I 609

Ti

51o.a.

5icocu

VINKOU 1111

S4I9,

mint

3.2ATIA? &col 037-1

P.A.fx

clawcnivn

61

Val-II

'IV

3 501ct70 501(1-P311 1XTIOD.dZIL (i)1 g(b.A.6R

,03T1 MOtt 31 50A3T191/1(9.A.)? 21Gx M91 (b.1Dxx3 &con:pie-AR sfp.no.s.c.


.v ppm Ann A3Ti 3.111/1 ),Dd701L ntf.1 AXV1e2 A170.L 50-1-0XX3 2)Gx AlttAG.V.9 2707t -01\102R
:30913101f. pox 30D.srpournf pox 31.3yvk4choiL )0.2-rool pox 5191 ,thr,1 dvrric,i n.s0(93

531ropi-ortop 31211)217.3 591D)ox3

n01(-Do

MOI

clorvrtionlc0Dpo moz. (9'33 te., 5oi.noickoxIollx 5(.A9


31G.Dr,10xT n(91 n(9xvri3Noit n(91nogip pox 91

5(r)yxx 31
10637-1-f.547ol

Afl `t-b11.00X

7GX

So2kr1
fop?

3 313&Fr1 .(kiLcolD

vrikonn '3:An

ic0coo.inT

01 noAdR

A0d32.7-1-1r,t

'1[9 '1
`50X131

P ".0001-1XX ACO:Ik(1L1,631/ 5101 vprixn 01 T1XX AX997.,)Cf.0,


M91 'Al-)36. Mi/c1:37,(0XX/02 (0.023 `A(0)(3d smsvx 5tt0l 31 5x)1901 pox

2X).1 cD `A3T1

SIJO.L A371

OT

-d01)ox

5.1o15nol. 5),?trXk.7-1 51olnoX,


mod3X pox 5ciol Szxthioi msyy),o14 oino Mi.
ii.cT
m-91
Tat?
roxqy colcp 'cu. `5(9eLxnaL Sp no71cgk71 5nolcioL evialiLcixodaL
A(01)F7i 59o1

kr?

v.

5?

co`..;,R te,

5c-nyo ni3X3 i)c0DILdX

52olmo3 cbi.

`67-1.3..y0iL 5)F1

3g nr-Yc....xoaq 10311,3

lo)q.sdlozt no_t. `541oXis:, eviz.A.)podat. tblnoa. 5.)oi 5rxxr1r(x 5cioL (i)19o1p.L? `5non.Tri.bo131
3i.D9 rvmpodiaq 5c101 5)013ya.c.9 noi .5noX331 poN colc,ko rtoim94 5coyzx pox eldnat
Gs.evf d

or,l)? 59 .1)09.3

`2

59s,Tv-

501V33)I 13X231

`3m04z

coo

roodadql

5.)glx42

100071 "5(919(pdf,13 M07.3

5(o-,f/.)01 salArlDodi.E.

9IMO?. 0(1, Trx 5)?1 nq

101311

61

cio1

61

lec:?...tiA

5roon

5)onTrioi,sLioth3nn los) rtoi 'noldR pox non31 dfict,7? 590)o4


.E pom 9.1) 3R `5m3(yri9
eLcriX 5no1 T.137-1 no.iroo3D pox 5)ploiR
`nodd,01 3.A.I7lD9du i. Ti..)ox 3D dmpiAtr.(7)13d)ou (191 `54-1oX33.1. 2X77( 5(10/137170.0)01d 5001

`0d)ox

5C106q7i0Xxrd0d3.1. 5(TTOOT1(053 (9(312.21. Od111?(MA?)

dtvail

`nolcloa, 5c)&37191n(9.bp 5collonnak 5r)

QD

`5(93Gri9

`5-,on_tririom ncoX3

cbi Ti-rx ao

Xi.I71 noi.n:o3D

o.

dks).3d)caL.

no.

1;ox

57p)oi2

1.4x

`5noXi3a.
5on3rbpDvid
t;l101 5a0A3TIOXLTIOdu 5(Tqy:OTICq (0th31L AlD.A37011/3 no1.902. sonzer199k)? 50-Tonn3A.
ntf.1 'Acd6)21

k1r1:9da.c.

5? a:Jo? -590-o4
pom lolnx
O

`5noX331
`...K0dn'XD2

5001

2 `513-1ci

11L? AC91

pox ,e5.3371r;

`Aco3)0,01.t? 5o2 0,2 A011r4. AID(91431LIO 5)orict 511.1

cp

Locroox pox

`7,031.iod)o &..30(iod?nox3 nori? 5)ol

pox 'ion31-19X)o1 10019 71? 32.ko A0A3T19)1M0AT

t1C01.

'FT

:V 5101 iii

7019orinoXm1

II

cI

ACO1c101 1r0970d131L
:

:V

17C0DUAX3x

v1700DG.dX
va 'au?..9.nnu

)01.7F7IC/OX7ON

9g

5i

x>plooi, 3.3 pox `m.3.9orinoXxik 53.:AoXR


51,0322 51.-3321
int
T12
M01
noc3dpi. t(TP(7061-.T
7,997Jd131L
M9x77117NCK m3Apodiaq noi,
1M19o1 '0!)X 20 5)p.1 5TMOXf./.71 `531A0X iMX `5101006cl015(pi 009(013VO4

3131\21401R

OZ

590)04

.c pox

pp,

91

II

ZE

apun ui
D-Yti-VoX 'V

5(93inpziR

5i.i 531noX3

170x A0A371(2d1311. AMV)70d11/3 T1MX Ta.

V wally `nuvui apun in 9111 Isod m3npodlai.?

ty

3k17ID9daL

:V

.3 85E

www.dacoromanica.ro

2/? `92./7L/VW

pUfl ut

II

87,

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

130

pe unde zidul este surpat, strimtorind pe italieni si deschizind oamenilor


mei drumul In oras, atunci cdutati in mice chip, de amindoud pdrtile sd
opriti pe cei din fata voastrd, atacindu-i cu putere, incit sd nu aiba nici
un rdgaz dinspre partea voastrd si sd nu aibd cind sd se gindeascd la mine
si sa nu poat 5. da nici un ajutor celor strimtorati de mine. i de acum
inainte voi avea eu grijd de toate. Ci plecatd la corturile si unitatile voastre
si sd fie Intr-un ceas bun ; cinati si odihniti-vd 1.
Miisuri in vederea
ataeului general

10

I 52, 1

52, L Tinind acest atit de important discurs, a inchis


adunarea, fiecare plecind la unitatile si corturile sale ;

si

el insusi luind cina s-a dus sd se odihneasca. Dis-de-

dimineatd sculindu-se, cheamd mai !nth tunarii si le porunceste sd aibd tunurile

15

20

95

gata si s le indrepte spre locul cu zidul surpat, ca atunci, cind va veni clipa,
sd tragd asupra apdrdtorilor de acolo.
2. Apoi convocind cetele si unit:-tile din jurul sau, adic5. ostasi si
scutieri si arcasi si curtea impdrteasca (militard), Ii rinduieste frumos
dupd detasamente, grupuri, companii si unitati, cite o mie si mai multi la
numdr si le porunceste s lupte cu schimbul, cind o s5 ajung5. la aceasta ;
si unii sd se rdzboiascd si sd lupte, iar altii sd doarmd, s5. ia masa si sd se
odihneascd bine, ca apoi proaspeti s revind din nou la luptd ; si acestia iar
& schimbe pe altii, si asa, o unitate schimbind pe alta mereu si odihnindu-se,

lupta s tind neintrerupt si necontenit, that potrivnicii sd nu aibd nici un


rdgaz si nici o clip de liniste in luptd. Fiecdruia ii mai rinduieste locul si
timpul si ordinea si le spune cum trebuie si unde si cind sd inceapd
lupta bine.
3. Dupd aceea perindeazd de-a cdlare toate celelalte unitati si le
inspecteazd si le porunceste tuturora In general si fiecdruia in special,
incurajind si Indemnind la luptd, mai ales pe comandantii unitdtilor, fiecdruia
spunindu-i pe nume 2

4. Inspectind deci oastea intreagd si zidul de la mare la mare 3


30

si

spunindu-le ce trebuie, si indemnindu-i si Impingindu-i la luptd pe told si


cerindu-le sd fie bdrbati de ispravd, le porunceste sd ia masa si sd se odihneascd,

pina ce se va cinta comanda de lupt si vor sd vadd consemnul. Dupd ce


a fdcut acestea, s-a retras In cortul &du si, luind masa s-a odihnit.
1 Cf. si Laonic Chalcocondil, p. 229, 21-230, 2; G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn, p. 269, 13-270, 1).
2 Critobul pare sa fi citit V iala lui Cezar din Viegle paralele ale lui Plutarh, de atribuie si eroului sat' aceasta Insusire militara si politica pe care o avea Cezar, de a-i cunoaste
pe toti subcomandantii sai pe nume.
3 De la Marea Marmara pina la Cornul de Aur.

www.dacoromanica.ro

1 52, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

131

toc6(1ev6w TE -ro) 'I-rocAok xat -roZg par' koaii 7capo8ov


avoiyov-ra Tiv 7c6Atv, TceLpaaez. -rpoTco) Tcoorrt ixcc-ripo.)0ev a7cetErrew -roi); XCET8(
7CpOG(0IT0V 6[11..1) av-rt-re-rawivoug, rcpocrPcIAXovreg tazupc74, cl)g
v (sii o-xokilv
TcapefikyilevCC TO-6 TELZ011g,

lyov-reg ckcp' Up/1;w, iiTTOY 7TpOcr6XCOGGV

LLV x(Xi. 3013151105

npoo-po7)0(7)o-c. Toi:g Up'

iwSw f3c.aol.i.evot.g. Kat &TO) Tone Triw AoL7cCov gE.tot ye 7CObT6)10 1.1.EXXI)creL. 'AXA'
e&cc.-re Tcp; -rag crxr)vag xat -rag -rgetg Up.(7., a1'a6-7) TUT() xat 8evrcvonoolcrap.evot.

ckvaTcaoecsOs >> 1

52, 1. Tocsaka thcaw 8c6Xucre -cqw ZUAAoyov, xat dcrc7)X0ov gxacrcog 6; -rag
iau-rE)). Tcksc.; TS xat awrivckg, xat air:O; 55 8EGTcvonoLladcp.svog avercaUe-ro."Eu)Oev
15 avacrrac xct cp6)-cov Tok 11.7aCCVOITOI.06; x(Xl. xsAelliet -rag [17)xavag &rot.i.tcko-awra; T4Q. XOCTeC Tef. 7capE.(1(571-yilboa TOU Teizoug, Noc, O-rav 4 xat.p6c, xa-ra -r&W
-MUTT) 7rpotkazovivow acoclicrw aerrag.

2. "Ercevra uyxo'cAecrag -rag =pi, ockOv aocg ;tat -rclet.g, OrcAi-rocg or& cp7)1/c.
>tat imam-cur-rag xc TOUyrag xat odpa pocatAt.v.v ai.)A1)v, Lt-ra-r-ret, xaAri); xa-ra 4upaopia5 ,re. >cat csuacmiag xat alway.oTiag xcd TaEetg, ckva -,0,24oug xoct rrXsioug TOv
apt012.6v, xoc xeXel'ist Tolfrrouc,- is atocaok7); ckyowiecrO3cL, OTocv Toko xx-racraT)o-t,
to)

10

16

xat rot; odd

rcoAep.ii:v TE XaCt LIO'cxecsaxt, T064 SI tircvov cdpsZcrOaL xat avricic xcd.


avaTcaLew akok, & Lat. Nosapot TCC(Xtv rcpOg TON) ayelva, xoct -roUToug rcaAw i-r6poug
atoca6xsaeat, ;tat of.S-ro)g -raeo.)g -rdcw amaezop.6v-rig cket scat ckva-frocuocryig, a8Laxrco4 TE xoc i. uvexc7.)c yiveo-Oac. rtv 7c6Xei.,tov, c Ocv 12.0,p.f.ccv avaxcoxil 3 gxezeLpia
it) Tc7,.) TcoMpAp -roig ckv-rt.-reTay4voLg. 'AsrOTSiTTEL 35 xcd. TOrcov
xao.-rcf) xat xat,p6v

xat -rdcw xat rcapayi6AAet.7c6; aet xat rcoii xca 7r6-re ayowi.ecrOar, xocA6v.
3. "ETCEVra rcepti-crceow rcept,i)er. -rag CaAccg -raer.g Ocrracrag, arcoaxoTcaW -re
NONA; xo:t TrapaxsAeu6i/evog xoci, xowi) 7cFcar, xat latqc ixckatcp xoci, TrapocOappvow
xoct rcapo-rpiwow 7cpO; -ER)v dcyrova, xod. I.LaitAtcrra 15 -co
yLvr TiLv -rckEeow,

20

25

54 Ov61.1.CCTOc 7CdclOTag xlAclw 2.

4. He p teM)aw o OV Trcicaccv Tip O p aTr.av xat TO -reixog &ITO 4aXacrcnlg 55 .9-aXacrcrav

It

;cat napcxyyelAag & 8ei, xoct rcapcxx04.crcc; xact TrapoVwag afcTcocvrag &g
iroXetke.7:v
xoci TrapaxacuacktLevog Iv8pocg aya0oi.); yevkaOat, xeAelf)er. icr-rtaccOiv-rag ckvarcaUeaOcu., go); ecv 6:urn TO rcoAelic.xiw xat TO V.)).07)1.ka Y.36.)aL. Apckaag aL Tocka civex6-

pyrev gg Tip &u-ro

xvv xat ecy-rmOet; averratSeTo.

14 aUXiiv A: 7TE:way aLAilv A altera manu, unde m 1115 auvouoTEag A: Euvcouocriag m:


auvcotimaiac dt119-20 &81.1.x67rcoc Te xat Euvexc7.4 A: clataxon6v Te xat live-x-7) A altera manu,

uncle mil 20 post civccxcoxi] ad TK A altera manu, unde m.

1 Quam orationem, sicut illam in cap. 14-16, Critobulus noster Thucydidem imitans
concinnavit. Confer alias apud Laonicon Chalcocondylem 392-393 (ed. Bonn) et Georgion
Pseudophrantzem (Phrantzes, ed Bonn, p. 269, 13-270, 1). Difficile creditu Mechemetem
reapse tales orationes habuisse, ut N. B. Tomadakes demonstrare conatur. (4Byzantinische
Zeitschrift*, XLVI (1953), 202).

2 Critobulus ob oculos habuit Caesaris Vitam a Plutarcho scriptam, in qua idem


de Caesare narratur.
0*

www.dacoromanica.ro

30

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

132

I 53, 1 55, 1

53, 1. Romeii (bizantinii) insd vzind o tdcere atit de adincd i o


linite neobisnuitV, se minunau de acest lucru si se ddeau la felurite ginduri
si interpretdri, unii crezind cd se pregdtesc de plecare, ceea ce era o pdrere
desartd, altii Ins, ceea ce si era, Ca' se pregdtesc de-a binelea de luptd, intr-o
mdsurd precum nu se asteptau; si in liniste Ii transmiteau i ei, unii altora,
poruncile
pregUire.

i mergeau fiecare la locul sail; si luau si celelalte mdsuri de

Ataeul general
ineepe 2
10

cind ziva era acum


trecutd de jumatate, pe aproape de gustarea de dupa
54, 1.. Impdratul (sultanul) ins,

amiazd, i soarele le bdtea lor in spate, iar potrivnicilor

in fao, ceea ce-i era dorinta, atunci porunceste: intli trimbitele sd dea
semnalul de lupta i celelalte instrumente i flautele i fluierele si timbalele

16

s rdsune, pe cit se poate de tare. *i astfel trimbitele toate ale celorlalte


unitdti i celelalte instrumente au rasunat pe schimbate cu tdrie in chip
Infricosdtor toate deodatd i totul s-a zguduit i s-a cutremurat de rdsunetul lor.
2. Dupd aceea au fost ridicate steagurile ; si arcasii mai Intii gi
tunarii si puscasii, cdci asa le-a fost rinduit, au pornit linistiti in pas

spre zid; si cind au ajuns in bdtaia sugetii, s-au oprit si au lnceput s se


20

25

lupte. *i mai Intl lupta a fost dusd de departe, trugInd cu putere unii asupra
altora, arcasii cu sdgetile, prdstiasii cu pietrele, tunarii i puscasii cu gloantele
de fier si de plumb i, cu cit se apropiau Inca i cu ldncile i cu sulitele,
lovind si ffind loviti si unii i altii Med nici o mil i cu multd minie si cu
furie; si din amindou pdrtile era striggt mare, blesteme i injurilturi; si
multi au fost rdniti din fiecare parte si nu putini au si murit. i aceasta

a tinut pind la asfintitul soarelui, timp de vreo cloud sau trei ore.
Lupta e in toi

55, 1. Apoi impdratul (sultanul) chemind cu glas mare pe


scutierii i pe ostasii i pe cealaltd. oaste a sa personald,

le-a spus: Mergeti, dragi bdigi ai mei, e vremea sd vd ardtati barbati


30

viteji 1 Iar aceia de Indatd, cu mare si Infricosnor strigdt de rdzboi, tree


santul i s-au Incdierat cu cei de la zidul exterior care era surpat in intregime
1 Critobul, pe cit se pare, luindu-se dup modelul sau Tucidide, le atribuie turcilor
obiceiuri de luptd antice. Ducas, XXXIX 3, dimpotriva spune c, in preajma atacului
general, in tabara turceasch s-au aprins focuri man i ci turcii isi spuneau rugciuni1e cu
glas mare si dansau cii petreceau cu mult grihigie. Cf. si Sphrantzes interpolat (Phrantzes,
ed. Bonn, p. 269, 8 si 280, 8).
2 Cf. Ducas, XXXIX 5-9 ; G. Sphrantzes interpolat (Phrantzes, ed. Bonn)

p. 280 urm.

www.dacoromanica.ro

1'89

'99

lfliIO.L1113

's9 T loirricod,
Tcbon 01 530kAn

32

ALC1.1.(019

UHWOHVW 'IV Varl-II

A?

Ak19rDo1

91

6.970T19X03 31

570',10M? 'A0111.11LA3 10 A311

Ifll

VINTIVOG

70111)DdlL

Itl

-;o11)od1.c

-irx 5? 5n(adoclz-12 5ctor1plA.oy

531Ao)2rloA Ax3s:noTI1013

'imp

2 `531Anox0 lo `?2, d3aL9 pox 'Alit Atf.93X9XchOlL 5? A01


A099

57pi. no)i...mo?

't9

513)oi nnodcpX?

'5ox3

5c13y1Dza `?2 paL? V3(2 31 Aft

`Aky332 pox 9 5olyli. 70Int A91(')ll 31

vco

)21 31
G..2(k

5? `Awkdr,oXIorop xclo 5co0do

5ctcrepaT

tans4 x

i.59c3i

o1Ao:4s)on3x1)36olt.
9011. 2t331/

5kDr,1omyx `57od31tt. 59A.Aq

AC01270 013A31,..3

VOX

A0T131(92L VOX 'MO391011101? AO

'Acr)x923Doda.c. pox 01Ac90d312 pox 2011-po 59thi.

(,10

pox toorrI3dt,c. 531Acod9

pox 51021ArA3 4Aoaco.D9d2L..)o1zx

`o13v,tofj3 loonrIA? f.f.2 13c13y3x A01C0d31 17714 5),D1 31 57o.4.1.2acop 91 noxyrisyoa.c.


701 ryy?? 10A70169 5(101 31 5ritoycoo pox 5v, 9D 5)ollod pox T1 voo{:j7-19x
5odclXD

d321.9
110X

5C?

nil.

A910

31 pox

5(91D0 po 31 53/11arvop 1>opraL, Am1 A0yy39 A(-93)p1 pox 791 xdoo.A.d9

x3 5D.Xo2r12 oikX.

(1

/01132.Lax

odjod

tk.GC) 101 .1013T1'4.9

tilt

ST.2,3o 5)Foon-ti vox Sclol

lu? ol 5oXi31

i.odt

5101 31
01072

pox

:ol?-11

cr.uo;)z.cno7-19 pox ?1, AML koo23D? pox 2312 ofpno

I;CXkld31.1. 139 A(10.1.901

'Z

om

oi

5)opothrpi `53ino7,3

ti.yoXD pox .AG.2)pd


A3r1

91.00 AC91

Sco

5iorivixododx)p
01

pox 10 1/0190.2 101Coda 1XX 20 iriGno3c1).1)

AC910

,2

co.o3

(91(,)o dT.< 01x-,o1313

5noy?d

5ioi

'5ioirpo noto1492.)ox

5noyti.uf

'10d317px3

31 0200 A(91 AM.LkAORA3thD 5100p( '00x 5101

AM1 ACOAXXkil pox AC9x,pthno1 51oA3T131thp 51odk21.o pox 51oA22rjnyori

113 32 51o.vvoni ox

'5'ao1do

9I

`olAoq4 -o/AoXyr13531Ara..o7oJzx

51odnX.D1 ovooDtpdX? 59daz.

193(3d

irx

5c novo:Yr-1

'51oyod

`noxiDkv.L.? 53.2Awcsofj 5noNemlo

2.)3x

Og

(frrin sbyyoa.c, pox Itt..A.modx d. ,602/ AC9c3710d/71


vdnXD2 pox virrikcbD)oyd pox dc,i .51cl 2>ox loyyoa T1
ooxDdi 3nox3 nod F1 `5n0d

loA37.19v04 21x1oAp

Act

pox

Ii..A.c39

pox 01n01

xr,lo l0al.2y9 32 pox .Aox.okAornp

013A3A.? 1dX311

norep

LongAcor

orn

te,

moldl

modm nolz, -rrit,t143,212

'99 'T Z1131La r.47 5,0.0L1.0d 9 Srpv.cnod Scto113vox 5)p_11:4119101131 pox lya.toSza
91 oleo `xrtikl?? .AmiL23 '31j,, lova, pox 5321)ozt .2o7.1? 59d.nox Au.o? 5)oc3292
1

pox

)7

5ciowolT 5)orict

Atidoodo

20 ,2 59093

Mf1 Aodd,ol. foorri?Dodoi.

ArA tkr.4

coR .13X231

9.1..

pox CoTiA.vvoyf ("93(xxlc3cE,

531,A),odlo12

32 A0y0 0111.16(331)07t 5110i .5-DonloXkri

XIXXX `E !qn op snqw2! aod wisva onbpin s!suoow io op


odow.ep onbs!pnI ouaew wna ni!doals sna'ej -snwOoi -JD
-9
`s07.1treaplopnosd `697; 8 la `08Z 8 `somm,n1d) -pa (uung sninqopdp soJow sonbnuu!pireilaq
swim, oaogyaspv JflWP!A
T

clog uatuRT "Jo `suonCE

woad s quaBui wna

www.dacoromanica.ro

93

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

134

I 55, 2 56, 4

de tunuri; iar in locul acelui zid erau numai intdrituri de birne mari
grdmezi de fasine de corzi de vita de vie si de alt material si vase mari
5

10

pline cu pamint.
2. Aici se incinge lupta mare, cu armele de aproape din miini, ostasii
i scutierii silindu-se sa-i doboare pe apardtori si sa se urce pe intaritura,
respinga pe acestia si s pazeasca
iar romeii (bizantinii) i italienii
intaritura. i cind ostasii se urcau pe zid i pe intaritura, repezindu-se cu indrazneald i fdra nici o socoteala, cind erau respinsi cu
tarie si goniti; i imparatul (sultanul) venea dup ei, luptind vitejeste
si imbarbtindu-i.
3. Aici porunceste si tunarilor s dea foc tunurilor, i aceia, aprinzindu-le,

15

au tras cu bolovanii in aparatori; si au facut nu putin omor din amindoua


parldle intre cei pe care ii nimereau.
4. i asa fiecare parte ostenindu-se i luptind cu tarie i vitejie, a trecut
partea cea mai mare de noapte ; 1 i erau mai taxi romeii (bizantinii) i Iustin
cu oamenii lui, tinind in mod sigur intaritura si pazind-o i aparind-o cu
vitejie in contra celor ce o atacau. i aici era asa.
56, 1. lar cei1a1i generali si comandanti cu unitdtile lor,
precum i amiralul flotei, navalind si el asupra zidului
dinspre uscat si cu corabiile dinspre mare, se luptau cu tarie, unii tragind
cu arcurile i cu tunurile, a1ii apropiind scarile de zid i poduri si
turnuri de lemn si tot felul de rnasinarii. i unii dintr-insii incercau cu
puterea sa si urce zidul si mai ales in locul, unde fusesera rinduiti
Zagan si Cargia.
Bizantinii rezista

211

25

2. Caci Zagan trecind cu bine peste pod si apropiind de zid scan si


poduri, incerca sa aburce cu puterea pe ostasi, avind cu el si arcasii si
puscasii de pe corabiile dinlauntrul portului care trageau de pe punte, din
pozitii mai avantajoase, cu putere asupra celor de pe creneluri, corabiile
plutind primprejurul zidului.

30

35

3. Iar Caratia trecind peste sant si luptindu-se strasnic, se silea s


treacd induntru peste zidul ce fusese darimat.
4. Dar romeii (bizantinii) si pe acestia ii loveau cu putere si-i respingeau
in chip stralucit, aprindu-se cu barbatie si dovedindu-se superiori in razboi
si raminind barbati de ispravd, caci nimica nu i-a putut urni din loc, nici
foamea ce-i chinuia, nici lipsa somnului, nici lupta continua si neintrerupta,
nici ranile ci uciderile si moartea alor lor ce o vedeau cu ochii, nici alt lucru
infricosdtor, incit s. cedeze ci sa lase citusi de putAn din staruinta si gindul

www.dacoromanica.ro

99 Z

,111110.LI113 VINIVOCI I111 CIRWOHVW

499

921

rivrIc-pdmoiD 3 nono-ri toopct. 31/op 5noX331. (1012)0 M0021311


Al-917Tri pox 5kyyp 514y9 pox 513docbrho 1O1D3T -5kA.
molna,
1xI1D1D1AQ kXr led3lthox x? no0d.13X

n?.ri

mollyao

MI)X0 pox .l0y3x)pd)

-kyx

51062-1-13X1/o `51o.v.e.9 A(91

AcOnTriolncoiT 31009)09)21d 31 5(:101 5non37ioXxrdochz.

VOX 11(91.01119)02/0

1)0f1k.E)12/3 (101 '5017071TdroolD M91. 3i molnlom, pox no-PoolL poop)oig,olop 31


5noicto.L.
po),Dyncl) 01 9)019 '1011(9d 310M 3102L A371 el0A1)0d3ILT (101 5(10X331 VOX (101
p50llot-Anr1 30 110111(2L9 50)3910d# 31 1)0X
3n3Rn0 y (4)1-1.01A.0 .10A3T10))01d 31011
310X

ox

nn

01A0C,I0dX32Lp 5c2dnXpl pox .01A0A910yT *VOX 0 5c13(19)4 01311.23 5101270 -01/l(91/0


50A3T1 31 5(.93)0Att31 pox flO)Anodra 5nolnw
ronloina, 1393y3x pox 5ctoi 5conaomoXkri dna n1310o.n.t? 5.noi .5-DonloXkr1
.nopi.soclnomp nrxkcblo 5noi y 5no0i )2170X A01 nconTrioXpriodaz. pox nonod) xno

nod?int3

no.1.3y0

5nod?-1-1 M91

OT

molnoXn:podaL -oinx.oxad33

5o12,c}0 nclo 50)19(2t393 31 pox 5coponn3)L nconTricowoJoo

n(-A?locbrif 11ox
21
no?ya
pox
30
crsconTrioXr-ri
5k1 52ixnn .39nlefy3dmi.
nno.npdx?
101)01-1(0cL 3)0X
AP)1
A
31
50019n0I, )21311
`61.1110 531A0X31)0X
50-P006910 01 )071C9d(?)011) pox -Prod)
P 53.3-n0 pox 1on3rIoncrrbp 5c101 5701(101113 50)3)0M31 VOM (1.1c1)01 Ari 5Q)19
499 .1 30 2 3 v.(39 10 lolki)odlp pox manodir.o 70.1.3T1 ncoi nc0323 'nco31 ripeop
VDX
9 A(91 /1003A `nc;o-r1311. 531nowpdPodat. pot 101.9)0 6)1 13X331 )21)0X AEU 31 pox
(f?
tooDDry),o{; 5.Doi 'prom oinoX)pri? '5codnXD1 30 A3T1 5101 oaLlo A(131 01 1\0310`3 11.)3y3d
3)0X 5101 0202 M91 ymnrXkri n7131610 `510 lo
3 5rxr-r13yx 531no.AopPodaL. 6)1 13X331
pox 5xdricb?1 pox 5nold92t. 5non3yn 3)ox 5)pn)oXkri 57o3olnxat. 3rm 53n1.3- ncolcoo no=
nctc; io3d pox n.i3npodnq 01nc0d13aL3 n01 `5n0X331 pox 7ol.croorl rn El 0 50001)2Z 2.32L?

01xr1 pox

7 0,
no,-)Arl

c1

5nolix,x
01/.7C

o .5r3.2.)othom
o '5onr1),oz
n?.)-1

`dfl

5TdrIR

ncoi ncol)p-kod1D7o_trx

AL,(.1

A13J

.13Xpi .pox dc,163A.


onno MT)1 52In? noi n?7-1.1y 5o (1(93A

modnth?A. &op 5coxr pox

91

5xxo13yx -7oaq

ol-kdnaL? 5noi 5701.3yzi0 An

`iO3cii

AC9X3

9E;

31oo1 31 X po 5nodothoxxxInoi 57olnowod

ncon3Rd32cr,t Scloa. p.t? ncol M-93022/3 `ScodnXpl A3aL

M-91)(102',(12. AM-1, A033(%

.E 5r31)ochom
5)pdx4R (41 noddyri pox 50-qyzykoc) '5on3.7-l91M0dl.)p co.o? f101
nonridlk113dr:,:. 5noX33i o1,37,)t? -n130y3thoat.
10 .7R loin-km, pox 5no190l ScodnXP1 oz,nonodx3aDp pox oinn000mno --rho(
g5coda ns71onnothp 30 5coponn3131 pox cba. thri?yolL 53111n0d31d31Ln())0X VOX 53c3Rn.r lowo.bp
.10A3Tic,01 n?Rno dool 5coyo 5nozvo koknn2k .norl)?dixdraz. &col `nconriomA, no 52.thy
'5on31-133xiaL3 xcto '7o3n2Lndirop co 50-1-13xoaL 5I.f.X3nn 31 pox '5oacoxfiff no mixricoodi
pox po.A.lothD 3)ox loameop.g. 1.10)1 A0)33X30 0d2L
A011
M.9111(100(1
`10A37133X xno

ova

ncod3joch ?gcto

`A3

31J0T 310(t(10(l?

12, VOX 120M3d)(1070X

5k1 &3099d1L

5ELTIo19

*ppy vox ocain lo Scodxrd


211 `91.1!0.17921.1 Spun liii
SPUn in II OE m3OY3thoz :ni m3036011. V II SE lon.31133x

pod nnolFdx?
:v 5ovpm&31
te: 'augdput
v Iti `9111gIVIII apun
tu

www.dacoromanica.ro

31

3/0X

sz *915(97Xn

:y

lon.grkpdo

OE

9E

136

CUCERIREA CONSTAINTINOPOLULUI

I 57, 1-58, 2

de mai inainte, ci au p6strat locul lor de la inceput tot timpul cu vitejie,


pind ce ursita lor cea rea i ingratd i-a pArsit.
lenicerii

intrii in luptii
6

57, 1. CAci impAratul (sultanul) Mehmet chid a vAzut


cA unitAtile aruncate la inceput in lupt a. sint greu Incercate
si

ca nu pot face nici o isprava vrednicA de luat in seama

si ca. romeii i italienii due lupta cu putere i sint in avantaj, atunci, necAjit

foarte, a crezut c nu mai poate astepta ; si de Indat bagA in lupt toate


unitAtile pe care le pAstrase pentru la urmA, oameni foarte bine inarmati, foarte
indrAzneti i curajosi i totodat intrecind cu mult pe told ceilalti i in expel()

rientl si in tArie. Acestia erau partea cea mai aleasd din armatd, ostasi
pe deplin Inarmati i arcasi i sulitasi ti unitatea de gardA din jurul lui, ostasi

si de altii si de cei numiti ieniceri. Care acestia strigind cu glas mare si Indemnindu-i, acum sd se arate barbati de ispravd, i-a condus asupra zidului, Insui

In frunte pind la sant.


15

20

2. Ajuns acolo, a poruncit arcasilor i prdstiasilor i puscasilor ca, stind


de departe s traga din locuri mai avantajoase asupra apArtitorilor de pe
inUiriturd si de pe zidul surpat, atit de des, incit aceia nici s nu mai poatd
lua parte la luptd i nici capul sd nu
poatA scoate de multimea ggetilor
si a altor proiectile aruncate, care s cadd ca fulgii de zApadd ; iar celorlalti
ostasi i scutieri le-a fAcut semn sA treac5. santul in grabd si sA se incaiere
cu cei de la intAritur.
3. *i acestia scotind ingrozitoare strigate de rAzboi, dau nAvald cu
minie i curaj, ca niste iesiti din minte ; cAci ca unii ce erau proaspeti, puternici

plini de indrAzneal si se luptau Inaintea ochilor impratului (sultanului),


nu sl5beau de loc din nAval, ci incdierindu-se la intAriturd, se luptau indrAzneti, fArd sd se gindeascA la nimicA, i Inv1mii, trggind in jos vasele mari
atirnate, rupind birnele i imprAstiind i celdlalt material ingrAmAdit i silindu-se sA goneascd pe ap6rAtori i s pAtrund In5untrul intAriturii.
si

25

30

36

58, 1. Dar Iustin cu oamenii lui

i romeii (bizantinii)
ce erau acolo, luptindu-se din rAsputeri cu ghioage, lAnci
51 sulili lungi i cu alte arme de acest fel pentru lupta
din apropiere, cci lupta ajunsese la incaierare de aproape, le stdvileau 'Ayala
5i-i opreau s intre ind'untrul IntAriturii.
2. Din amindoud pArtile era strigAt mare si incAierare puternicA si
blesteme i InjurAturi i amenintdri, Impingind i Impini fiind, lovind i lovitd
fiind, ucigind i ucisi fiind i toate grozaviile sAvirsindu-le cu minie si urgie 1.

Giustiniani, ranit,
partiseste lupta

1 Tot aa descrie i mai sus, cap. 40, 5.

www.dacoromanica.ro

I `z9

489

WINOHVN 'IV

,rIIIII011}13 VIMIVOG

7,

`5k7kpnl Nop moDkdki? 5coponn3), Aka. 3


pox A(071(praf kXcii 3xcn2odlt. .5noir,toi

LET

SkXd AtoriDel T12 `moiropaL 5(93 k TdknolL

5I

511371?X3N dv),. 9 g5c13X.wrd Ln131Iq


510Arikyd3dodat 10 5132),oi mc3T3
pox
md296D 6)1 6yrircou 5)oy-txknoami.
tqk-ri 5.kig-,lorvird311. 119 pox no,l9y `Ao1239
pox 5ctoi 5noporimcL 1)0X 5c100011, 93 50)2.1)(pd 31 S(104TIO1ACO.l./0 1)0X 6)1 Mty01.1.
`5)oltvioix3no3yaL. xerooln? 3R 9c1).0 )0d 5)0141X)0A)01/0 1)0X 1.11x90 )?..1.3Ximtop -7oDkA.k

6L9

XX11910 5)09),01L 131)21C3 5101 '5132)p1 !;)0 53

5onn1 `1)onig

50oiovi.orp
io3d13avr17

pox

1)0111(11.9 110X

31

1)0X

1krims3

A0d3in 4o2.39311-bo.9 5)odv99


5n01.721011y0193 pox 5noz.)oLD3Ddrorp xrd39 pox Ac91 moxy39

eovolL .5rinoX7ocht

polviinoxf VOX
.m9dnIke31 5ao :o4r1

01

'11019 1)0X

monTinovox Us.g
5lowollo mu% kgrk

Ski

oils)s.k

`.nonktoocb

os

91 noiiolcpdrorx rtoi '2oilodis)

fl

512 M91 31 MOVCR pox tuni


pox
5-,opkod
5oAnhp.on3y3xrdmat. mcood2mp

t!..

32L 1d A011,00

nki

pi 91

5oXi3a. 5olcodu

59197o

OT

1dX71

-nodd)/oa.

romoleopm

5noi

5r192o1 3a. pox 5ziknov3ths) pox 5ciol 5)ox)othcwi


3.on3vxT
5.)olnoXR nsocold9a.c. 5rionT1boiDi
to.snecod 3 ro-)323Rd3a.cct 5rttol 1L3 nol -cools)
5o.3.7orkpd pox no1 nonpilkdd3draL. 1.5noX1a 5nonrioX)or1odai. (1-)no `5(9nxnaL 3.1sx-2
)F.i. (92R A1312LptodaL, 1)009)0AC,12
113Xk'ri 5n0M,10.1. cbi dyriT(oa tvi3X 'iroDkdXgx RIL-ri
',Tr]

91

6)1 nolpyaL m91 nowqr12.1610 movd pox m91 'm9c39 m-927;thIn 'nkxig m-91n912.m.L, oi
Siovo,9 5.DoL3y2L9 31 1)0X 51101912L9)011c1 3A(LTIL(.93 5)01A70d1012 AG.1 nodcbpa. 4(1011-0

Do2rtiooda (bi

gnkx3R

Og

.1.2,7orkndmoiD

Saimo-pooyf loA.Tri pox n9d3doth tvA ta.do pox `cblin nmnrioemori


doiDlopq chol3lip lotho3n 53/A9 pox loTvoriml pox 5no.c))2d.G, 1019311 VOX 61/713 -90

A30 C101 5(031(1.910d 1on3719Xml t\2cto Ars)33a5k 45k-rld9 roop 531n)o237-1Docht MI -moll)
11)o7kpd 5m3s:nod4 31 1)ox nc2 1n39c1 cbrIDIA.oy pox dyriDox `o1noX;o7-1? 531A(01/9)0110X 31

5coz. 5cionrikyd3dodz.t. `5.9dodyrbp 315v.. Srpod3x 53incrqX1-q &kJ-pox nkyy39 -31.c.rin2


nknrikdod) nky9 53.1it2AAX23X9 p0X 10A3T19)01d 1)00D)0/13d1 31 5rpi 5nonTrIoXxrdoda.L.
pox crLop rLOI 5o2,7ork7dmolD A130y3d)011
689 T 5otolDnol,
A(911013T1 An cbmpo pox 10 11.14-,1)01 531A9 101)0Ticoda -Dmd93

5101.0q 1)0X 5101001L 110X 51011A0X/p 1)0X lin0d9 510dX1071 1)0X


510.14;10101 -0:111 51oXyrIsLlf '51ov.t.9
Al.oc33X chp), 4 tt. `1.0Cfri A9X131)0X 31 5ctOlc00
pox
cos)2,3
no2.
5k1 SkrIdo
noldivop
5o1r-tiTdmolD A130y36011.
Z AIL o
71othr mod klmodx kyyou pox wyj 5IfArriT1q cnc9ieL9orlkth.oryd
`Aco.a.noldt `ncoLnc;toynanp `ncoadv,tooc? `nconrinoo `molnocood `nconriovood -131X
I pox nk
`A(01A9A 'ACDel3TIOM:31X 101901L TAln moInS10102L 191311 norinG pox .5kA.d9
m3el lo0-111A? Atari A)pd31):Jdx Ati.A37-1)0191A02 31 'VOX 2101902 AO Akfl3TIONLA.

9g

5c9a. 10A37191M9,1.)?

nojo :v
.jD uadns

5piroo?

?I!

'aug.inut spun tu

'Ot '9 mn 'maim adaj .ecpan.

www.dacoromanica.ro

OE

92

138

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I 58, 3 60,

era de vdzut ridicindu-se bt5.lie mare si o lupt de aproape in


toat forma, oamenii luptindu-se vitejeste, minati de un gind ma'ret,
Si

to

pentru lucruri foarte mari, unii ambitionindu-se cu toat puterea s doboare


pe adversar i s ocupe zidul i s'a" intre induntrul orasului la bgietd i femei
si la odoare scumpe, iar ceilaIi ostenindu-se foarte s-i resping pe acestia
si s pastreze bunurile ce le aveau, desi nu au fost in stare s se tind pind
la eapAt i s i le pgzeascA.
3. Ci i hieii romei (bizantini) au trebuit o data BA' ajungd sub jugul
robiei i s6 guste amarul ei ; cgci cind se luptau acum vitejeste i cu insufletire si cu curaj, nerminind intru nimic mai prejos in luptd, Justin este

lovit greu in piept de o sdgeat din cele trase dintr-o arbalet, care ii trece
prin zale, i lovit cade pe loc i intr-o stare grea este dus in cortul sau 1. Oamenii
lui told deznddjduitd de durere, se impra'stie i, p5fasind intdritura i zidul,
13

unde luptau, se gindesc la un singur lucru, sd-1 duc pe acesta la corabii


i inii sd scape teferi, desi imparatul Constantin, cu mari fagduieli Ii imga
mult sd mai rdmina putin, pind se va mai molcomi lupta ; dar ei nu s-au
invoit, ci luindu-si capitanul, s-au retras in mare graba cu arme cu tot la
cordbii, nepgsindu-le de nimic alteeva.

211

Imparatul Constantin

luptii si cade
ea MI viteaz

59, 1. Imparatul Constantin ins, pierzind nddejdea in


arme, nu mai stie ce ar putea face, cdci alti oameni nu
avea cu care s'a umple locurile parasite si rindurile celor
care tocmai plecasera, deoarece batalia continua starui-

toare i fiecare ii vedea de rindul si de locul sh'u in lupt; totusi, cu


romeii (bizantinii) cIi ii mai edmaseser i cu oamenii ce erau cu el, de
95

i foarte putini la numAr, a rdmas stind in fala intgriturii si se lupta


aprirind-o cu vitejie.
60, 1. Imp'gratul Mehemet ins brigind de seamrt cd intaritura i celdlalt
zid surpat este golit de oameni i pdrdsit de apdr5tori cAci se intimplase
sd fie luptind undeva pe aproape
i c5. oamenii plea* furisindu-se, i cri

30

cei ce rrimin duc o luptd slab, fiind putini, dupd ee s-a incredintat din

So

acestea de fuga oamenilor si de pdrdsirea zidului, de indat a strigat cu glas


mare si a zis: Dragi prieteni, in mina noastr e orasul, in mina noastra acum !
Oamenii fug de noi, nu mai pot rezista. Zidul e golit de aparatori. Inca putind
incordare i orasul e cucerit. Nu va ldsati deci moale, ci inaintati cu insufletire ; fitd barbatd de ispravd i eu impreun6 cu voi !
Dupil Ducas, XXXI X 10, care are numai cuvinte de laudd pentru el si Laonic
Chalcocondil, p. 230, 33, a fost rnit la mind; dupd Sphrantzes, interpolat (Phrantzes,
ed. Bonn, 183, 18), a fost ranit la picior i s-a retras fdrai s spund nimnui nimic, pricinuind fuga alor sili i nevoind s asculte de indemnurile impratului Constantin.

www.dacoromanica.ro

689 8

'09

,111$1C11,11:1D VINTWOCI

noisrplari pox

5o1lo-t1lp\odoi)

M91

A37
1

01

ClaWCIIIVN 'IV

d?a.t.ci moio31.31-1 MO)(030,

mo11190X13A0Y1th

loox eso3Xs:noloox

Ifll

137-hpAriR

tis:npar..

Val-II

681

OX)0T1 M9911 5(93)0AA31A.

3)009109XYld

31

5(101

'AC9c3RA/0

5n0A37-1)01910AT

pox c1o3

Ski msoyadraL 1L3 57ovou pox 5rxronndi.


pox v.. `r1o1(71.1111 M91 g 3 tvimpio)vvoIT 5coxIox 31C09)09C,931.),0 31 5n01901 pox
Irroch., 191 )01A9 '),00)0A.)? 13 1)0X kTI 7o12 5n0y31 A)0.0(1X.D2, na3Xpd3IL(l pox
50-1,131

Do)oxnth

E Ayv,

310L pox 5noi 5nock,oanzyni 5nopo1kod, cbi Ski 5x)33ynoR -Xv2L;1


19)01 ik mnk07ch3a.c. .m0,ox.on2 kq4 dloA. M9A7TIOX)071 D(91)0AA3A.
p)x 5rrin0odit. pox 5k7iyoi nmo moidsourzyy? 53 twi 'ZAO)A.) Dolay.vpd &pi -DnoI,
Sonli mcichrx 13yd mo1 oanp 51&nrXk71 Tirx (101 nond3:...D )p.IR nol 5oxrdcp.g, 1o1R )o3./.71
pox 5130kyd 13121.32.c. n01r,no pox po13T7i0x0anp 53 n1l.1 foo.32 nktAxo 5emoox Ac0X3
polnon.xxa, :No lo ,137-1 nozvo 531nrl.t. 53l9xkc131Llo 6)1 130)p2L 17IX 531004113Y)0110X 91 31
207frod;1:o1D pox 91 45okral loA3 `olnoXFIT Soda n?, nonorl 'mockp3 1)093-r1oxoaq 31
A011101 /13 51)01 19:0X1(9 1)0X 101(1)0 1)0Ak091710X03.0? `5(-91) .101pox n01 5(99.ximod -mom
Donko

13Q3

VOX AC91
cbA.C1

Fuou

noni/ema.D

5o1nnwoox)odza 5no1rpo pox npikXD3a.c.r.t n0 n9dxvi `'notynerbodraL.


.I.A.oti.cbcoNc 30 ,g xcto '01(1)q,33 ;XV? c:jrvonp 531n9 rwl )m91-131,4

tyr 9 0.T.13y92.t.

'm-961) loeq-tiolyz.c?
11) cb3d A3119 10 moo-

og? AnOd

11L3

So 5x)Rrxy9 14no3.co pox 67-19dg

A3RILTI 50

91

-1213

nryvo

SorolearLDmom 5rDn3dolrlop 51oL 5.1oy2L9 .7)); kr


5coyo
chg. n3X13 57x32639 5n0d313 Pospodkylootop 5c101 -oano
5r1A70613),( Sfl0L91 pox Sv.. 17,13)01 M91 AC91A9V311),0 '5901,13 110A3r113X111.3 31 (101
nOr/TOIL 5196R0d)9 1)0X M9LA),01L 5? 5v., 5:om 5.233ol 31 )ox 5c101 5no29l M9-1,M,9(39 31
pox `ncon?-rlowollo 5C9T19 3A. At?..11 7p12.71 M91 ncoln?0613y010? m-oporlcoci, nolr,00
pox M91 ,13r1 `nolcoo M011f.1-101thoc,13 '11A771.E. 5v..D (311 0 1101 Soirrkpdnzio -7,n13aLT,

669

01

Sci3vuora

moX3 9 11 pox 'eL313ropc3R no

Og

oz3Z 5coponnal
o
609 T Su3.7-1?X3N 3 0 5c2ylomd 5roLc0nr1xx 01 31 9)0.19 )0T1C9C/ pox 91,
non?1-11-1.21i3311ox n01 5n0X331 n9n3x modvoo pox tcoi ai. monploX)oriod `no7ikd3
59A.Aq
5(101 31 570c/eA39 5r.,-(9131L1 zy '5(Ty1od9
dr). nou A3A1oXIctiq A(2 1M9A.) '50/13119
5901 31 5)01A0A3r1 5C9A30910 LIR 'kik:L.911y9 '5110A3TI0X)0T1 1)0X 5(10AA. X3 AC91(101 A01 31

g &Or/97X/ AC91 RAlp AMC/ Atf..1.1)0X 5nox33.1.1101 'ivirio3y92.D2 )0,47i 5r.ok0d narioXa*.590c13 40
MD(10.A.(13Ch 30 5.sclq 5.)orik 119xr,l0 -loch=
`A31.03. (9* `loyith nk1 `myou A3r10Z3

riemit

.1)01A0X3A),0 A9A1in1 M91 M9A3TIOX70710(321. 01 .50X13i n0A.1y9 on9az. 01 A0A.C33


pox I; 51y92L. Joy)23 kr1 alkooixxvoil `Ano reop 3113dcoX 59daL oi o).d 5coXstrtn3
pox 30o3eqi 53c1v39 oozA.)? 1 ep..72x msrl mori9 .0

sp-poox

:v

5(.3373(4%3.k

tr!

I 'JD `stonia XIXXX


`sezpreaid) pa g(uuoa '88z

OT

au:annu II

8 r(9x9xixAR

:v

nemox u? .au!Orput

soo!uowl `sapcpu0000lmID II '691

-LI '8z gy

www.dacoromanica.ro

!zI .0 sazilmatidopnasd

CUCEIIIREA CONSTANTINOPOLULUI

140

I 60, 2 61, 4

2. Cu aceste cuvinte, insusi porneste In frunte. lar ei, cu strigate de


rdzboi infricosdtoare, o iau repede inaintea imparatului (sultanului) i merg
asupra intariturii si, dupd o lupta inversunatd ce tine destul de mult, li pun
5

10

pe fuga pe romeii (bizantinii) de acolo si se urea in graba pe intaritura si


asa pe unii dintr-insii Ii aruncd in jos de-a lungul santului dintre zidul cel
mare si intaritur, santul fiind adinc i greu de iesit dintr-Insul, i aici Ii
mcelaresc pe toti, iar pe altii Ii imping prin portita lui Iustin 1 pe care acesta
o deschisese In zidul cel mare, ca sa poatd trece mai lesne spre intariturd.
3. i aici se face mare invalmaseald i ostasii imp gratului (sultanului)
fac mult omor intre apardtorii peste care dau, caci la strigatul ce se Malta,

au alergat altii nu putini, Vara, nici o ordine din multe Orli; aici cade

ai

imparatul Constantin, luptind vitejeste dimpreuna cu cei ce erau cu dinsul 2


6 1 , 1.

Turcii
15

20

26

30

piltrund In ora;
prada

omoara

Ostasii incep sd se reverse acum prin portita aceea

in ores, iar altii s. patrund i prin locul, unde zidul cel


mare fusese darimat ; i toatd cealaltd armata luindu-se
pe urma suvoiului, in graba se revarsa In valuri, raspin-

dindu-se prin intreg orasul.


2. Iar Imparatul (sultanul) stind inaintea zidului celui mare, unde era
consemnul, steagul cel mare, se uita la cele ce se petreceau; cdci se si zdrea
de ziud acuma. Atunci mult omor s-a fdcut la intimplare i printre cei intilniti in cale, caci unii ieseau de prin case, alergind la strigatul ce-1 auzeau,
si chiar printre cei de
si, fard sd se astepte cadeau de sabiile soldatilor,
prin case, in care patrundeau cu forte ienicerii i alti soldati fard nici o ordine
i socoteald, dar i printre cei care incercau 55. reziste i printre cei care s-au
refugiat prin biserici si se rugau, barbati, femei i copii, toti intr-un cuvint,
pentru ca nimeni nu era crutat.
3. Caci cu urgie i multa minie se ndpusteau soldatii asupra lor, nacdjiti
pe de o parte de osteneala indelungatei impresurari, pe de altd parte, pentru
ca unii nesocotiti, in tot cursul razboiului, i-au improscat de pe crenelurile
zidurilor cu multe cuvinte de ocarii si batjocurd; si in genere pentru ca,
macelarind, s bage spaimd in toti si sd-i sperie i sa-i robeascd.
4. Iar dupd ce s-au saturat de ucis i orasul era acum cucerit, impartiti
in detasamente, cornpanii i unitati, unii se indreapta spre casele puternicilor
1 Pupa Ducas, XXXIX 4, e Kercoporta, innaditd pe cit se pare in timpul cruciadei
a treia de Isac III Angel (1185-1195; vezi Nichita Choniat, 529, 2) i deschisd acum din
ordinul imparatului Constantin al XII-lea Paleolog. Iar bizantinii, inghesuiti fug prin
poarta Sf. Roman (Top-kapu de acum); d. i Laonic Chalcocondil, p. 231, 15.

2 In mod dramatic descrie Ducas, XXXIX, 13 moartea eroicd a celui din urmd

imprtrat bizantin, Constantin al XII-lea Paleolog (1448-1453); cf. i Laonic Chalcocondil,


p. 231, 10; G. Pseudophrantzes, 286, 3 287, 15 i 290, 18-291, 10 (Phrantzes, ed. Bonn).

www.dacoromanica.ro

I 609

619-7,

.g )olarj,

Ac?2,c,13

012:34 50ic0d2t.

cbroox1dc1) 531not20x0c2.t.
5)odnXiD1

5knr1on3/

qy

CEHNOIIM

:111flO,LI110 VIMNOla

30 e ? y)?531(00),,2120 6)71962 pox ttod

-591c120

nol )oroD)od

pq

91 loriox39201D 'pox 5L(.471


h12 5nopoTlod4 pox 5copold -11L3
iv-01920 lonolacjci )oilox (101 50)00(1)27.

NwrlodcoX
AT ,A9mon 1m1Aoaq:31 5901

loctonpocil n01 .5olwrimdorio 170X 5(0190 5201 A271


noo. nr.1.371 (101 yr1.37.1 n0 5noXp1, pox n01 `50.2.r7imdmo1D

503ord 501n pox -372s)(12


pox
3
11:m0o0)
))12 Ski 5023inu -s)(10I,
'noikal
510192.L1D(1oliy2d).0)212ox "nolcoo Scloi
(lo&p, et A. 501s.to &.s6)9&)? Al (:)1 6\021311 6.raX331 wn3 50x333Xoda li.X3 wrs&po(*012
11.E.3 91 .)orkodsoois)

pox

1)013&3), 59711:)29m 700rooln3 170X 50A0(17 A(91 MOIA0X(11.00d1L St-AO= xx3r2c

A(02. 'A1011)(310 3139 A(910XkT1100323RAq

ykx A(001313

2(110

&It!.og &..3997,.)oyyozc clo If.2 pox. 5c13(19)0ej 50A11A1019A(ON


nci

170X

Mbi,r(0 05(017.721)
13?..,1L31L

50A3TI9XJ0T1

Atfl
)plari m01

500111

OT

MIT 5(nponn3A,

19

7912

(101 (10A31-11+1113170X

XT1(131

A/01L

10

1)oliya9 s)? 024,0-z3

(ARth.

)p,e

SkI

5023ynat. FL? Alp, 'my92./. 10 2

ail.3T1n0 5(10431 .A011L111-3D3 91 3 ova -01.D


pox 5:yid ola3X3113 5c96).017)x )omo (009701L t41 toy922.

m0&31192.c.3 6).1-1.010()

.no&31-1;1&&)02zxD

Ak. 170X

coi oda noi novioA.371 `5(10X;131 779 110X k


5crayi.oza .2
01 '7011k0A9 yi,1131vixs,3,21, .-kA,thpaR &k
d vox cf. lodritf.

50m0th 59.(o2t m01 A(91nomoXA.nlA3 '013&313

A12943

53M1 A(91

5(012L9odaq

ncolno 53lno43

6A0131111.3A3

5962/. A.1

AC91 A371 )pa.)ox AL:.1

Alr.otij

pox 5.101

Acol 7e A? 51X)1 51)03X30

'51101(,1X)

A.

91

ky30.A.371 701707.1a...0

,a roe,

'&929 --- 11.0.

mollinthn molvrinodlo
M01,1011L1011731L3 iJ A(01

Oa

Amva A(91(01170(319 ACA 1A3V0 dids,9)c pox ,6-yaDiAoy m91


xy70 &tic '&conrion..1.361 &col 92 is)ox
d 59 od33 51 (g.(13(131L70170X A(91A 31

ni..u.A.z.A. AN() 170X AC91

e
1DX

170X

5?

4m-011,9(1313,9

A(2d2A)2

nik.

'ff9XIAA

`nc021o2z.

ncoltopi

45covn?

5xmisRtkri
9a

5kono .5noR136

.c (ado,

dTA. ox cbrIag cbyyolL Artodc;)X3 ,21? Sctolcoo lo 'Iricol2.rd1D 01(101


A3T1 10A3T100Xf L1 Ild1d1 5t1 `5)criixdolloaL olnoi ,2 119 pox 9102 &oz. mo3ykocat?
A(91tp0Af ho
1Dwri-ricpx.o 31 pox mc).sdds) yap 510A.3x9 novood3 5901(po lo.m3 oi.
nolo no1 `norisv-iat 91 AI noyo 5(011.9 Ale 113(99t!..0(L0. 01 A101L 1707t (014d0d) 19 170X -cloR
poincopTi 5.noi -51)01)0c1)1)
-iv 5z5, 92 5.1y39 &oX2.3 noi (lc:moth pox f; 51.01L (42(i. '01(9)(c102323 1701A011.3d.L 10
A3
TI
51101 A(91 A07170h(12 51x3x20 )17ox 5,o3d0r1rino 31 177X 510310110)MID 170X 51370.1

61 nvansinxx,(1.1AT
5703101i0AAD

A(91A9A70X.A.(11.90011.1 29.19)273

V : 5vporiconq w apy))

7a 79.11Ins

'intwu apun .tu

II

IC 0/(9Xn232 P

II

ZE

cgg (z

urenb ureiniJod `soona xixxx


thepodoodap lednounu umpunoas urelooN
`wayeitiou z.:`67:g ooett eprpod (re ojoiedaduc! owes II olauy `(96II-98II) ulanb JOWfl
'reqaual ou Jod oueq meInvocl pcJapam spolejadunf aesoncfaea sounw umnda saluaja
u! wawa `luadaduinjal minqo
is
g
-JD 's-eDna xixxx !EL scoutowi `sapcpu0Doojeu II '691 !Z .9 sammuldsopnosd
`soquedlid)
`98z6(uuog `LE3Z-8 SI '06'610 'I6F-81 '0I

www.dacoromanica.ro

Og

142

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

1 61, 5 62, 2

zilei dupa pradd si jaf, altii aleargd la jefuirea locasurilor sfinte, altii se rdspin-

desc prin clddirile publice si prin casele particularilor, prddind, jefuind,


cdrind, omorind, bdtindu-si joc si luind robi, bdrbati, femei si bdieti, bdtrini

si tineri, preoti si cdlugdri, toat virsta si starea intr-un cuvint.


b

10

5. Si era un spectacol ingrozitor si jalnic, si mai presus de orice tinguire,

femei tinere si cuminti, nobile si din case mari, care cel mai mult au stat
in casd si nici pragul curtii nu 1-au trecut vreodatd, si fecioare cuviincioase
si strdlucitor de frumoase, fecioare pe care ochi de bdrbat nu le-a zdrit pind
atunci de loc 1, unele tirite cu forta Mrd nici o mild de prin camere si rdpite
cu nerusinare, iar altele inch' in somn, li s-a ardtat ca un vis rdu, bdrbati
ndpustindu-se cu &Mille scoase si miinile pline de singe, furiosi de minie,
cu ochii sdlbatici de ucigasi, porniti frd rusine spre mice lucru rdu, ca unii
ce erau o adundturd amestecatd din toate natiile si neamurile si strile, ca niste

16

flare slbatice sdrind neimblinzite prin case si tirind cu cruzime si scotind


qi sfdsiind si siluind si cu rusine ducindu-le si bdtindu-si joc pe la rdspintii ;
si ce lucru fioros nu 1-au fdcut ? ! Multe dintre dinsele, numai la vederea neobis-

nuit si numai cind au auzit de acestea, inspdimintate, aproape sd-si fi dat


sufletul.
20

6. Inca si cdlugdri venerabili, pe unii trdgindu-i de pdrul cdrunt, pe


altii bdtindu-i fdra mild ; fecioare cdlugdrite, demne, trdind cu totul retrase
si care toatd viata si-au inchinat-o numai lui Dumnezeu cdruia i s-au jertfit,
pe unele le scoteau cu forta din chilii, tirindu-le ; pe altele le trdgeau din
bisericile in care se refugiaserd ; si le duceau cu batjocurd mare si vaiet si
plinset, pdlmuite fiind peste obraji si bdtute amar ; copiii plapinzi sint smulsi

26

cu cruzime de lingd marnele lor, tinere femei sint despdrtite fdrd mild de
bdrbatii, cu care de curind s-au fost cdstorit. Si multe alte grozavii nenuingrate au fost sdvirsite.
Jefuirea
bisericilor

35

62, 1. Dar batjocorirea, jefuirea si pradarea sfintelor


locasuri, curn le-ar putea spune cineva in cuvinte ? !
Icoane erau aruncate fdrd nici o cinste pe jos si chipuri

sfinte si alte lucruri bisericesti; si podoabele de pe ele erau scoase, si unele


aruncate in foc, altele sparte in bucdtele, sfdrimate si azvirlite pe drumuri,
chivoturile bdrbatilor adormiti din vechime intru fericire erau deschise si
moastele lor scoase, Mcute praf Mea nici o cinste si date in vint, iar altele
aruncate in stradd.
2. Potire si discosuri si vase pentru prea sfinta jertfd, unele le luau ca
pocale de bduturd la betiile lor, altele au fost sfdrimate si date la topit ; sfinte
1 Vezi mai sus, p. 122, nota 1; cf. i Ducas, XXXIX 20.

www.dacoromanica.ro

'19 g

`7,9

:111110,LIII3 VININOCI

7,

CIHWOHVIAI

'IV

Val-II

EtT

3 5odu topkv,to MO1 `Ac9d31 0 ?g pt? 5oi 5)orviox


431
1)0x Mr)1 A(01())1R1 53011T) 410113119)0R3XS/3 4531A0))01/d201R 4531102310X-0 10(13T102k1(

pz? I.i.A.ractholg pox `6yrivoco 10

521no)opano lTyvrapo 5a0 `5)odgm,9 `5)oxnombk. `51ogimal. -o3da


5c9xaLlo
`5cloLonori (0093= evvx.rxtf pox
-q pox Mk ni3g1 r-rbon nonng pox sx? noto3 pox
5.r3gMlloda. `51A.D-,23.op -Ponca
Srx 5m3/L pox COD d) 45101\od 5131%3123 31 1)))t 110)1 23 4(1C9.1.0A0/IL3.A. i. 03
srpoodnono
vox rio ntp, nolvpo 5-4Drp03odat `?3..ol.c. pox 5non7odraz. 5132sda.c.c,13 pox Srpodm --dry
5),7d 31 pox ACOdavrizy ncolx10 pox 1,:3XTri 3101 Acoqlibp 510-krotho 5coy9 5nolDcportop 4.1
57pi n?-ri io3d m-91. neyrhovo.g. 5:on3Tioxy?? 5(-90.2op 31 r-1139 pox 5cogpoop 45)onTrio))oaLchp
453.1(1023A.00I) 453.1.A014.141

n1

`51o.:AA `5clo?n `513d33

rdp

- noxrx

5opl,

5.nolcoo 11R 5Don?-ricry-rhox lonTrbp1D1d)3 chon9 53(329? `513dL..th.q

(ii

5loc313X bi, `dmod:, no-rin# `53ino?na nymnoch `5sLnoaqyd Dvidondkano


59d2L )7InnaL T1. `ralAdj?X 31.3? 500D-1(1L noix.:Thin `5319 x? Solooax. 5riono3 i)ox

`lowq

1on?-11

5non?A. pox 5kXcli


d3a.c.Dc2 5.sdk.e.
oad.A. ismx lod31it.t.op 53inc0gkILD3
5? 5)oi 57o3x10 pox 53.3-nod9s) `Spyrkr? '531noxy3 `531nop.mpthoaD `l0n3T197o1d 532.no.bpaq
`5c9dXDpo la? nmi nmgoldi `531n03d,A1 pox 31. normg 1X90 .53Innol0u .0706 k voi
5r(you Acolrpo 1101t dll. Al/..119T1 tf)7 k9 AL,11 MON, 31 1)01t (*..0)07 MT)2.(;101 5r.o13.A.voix1rx

nroy?

5r,t1A?

sj

irtv)?thlo pox &Ci -ntcXcv1)


3g 5)olnod31 5notin? 5nonTrIox3

5(101l3T1 .5(93)(U.A37 5(10(139d)D1L

5)0.020)01071

Ski

510AT139

`57olyoaL 5f1OL R

130X

011L(11 -

3/. pox 5no.liodano 91 noyo pox

cbl (4)30 Omori 5r.ocioXvoo.00du. pox 45)71)(2) 62 310)7x A10-0(9d 45)71(19 5)?1 (13T) n(91,
mop.)o-riog 5copoid 57on?-riol:q? pox `51onTriodnD 5)pl 3g m-91 Mod33 5,06?TimaL.Do=p

5r

pox `icpilif 5mtvrionDo 31 5v, 5v3tholL


pox
(Ln
91-loianx .5odxla 5101))1L 520100107 m 5m-r1 oat.p cbrilnyovi
5(10A3T10)1L9 4(1(r)d3Iti.T1 (ix 5)0d 5C011331(? 530A3T1old(r)X M-91 min-1)0103A .modgrop zw,c)
mdcai dl.(313rn?-ripz ),onng
,g9 -T ADA 3R A21 m-9d33 ,E19 Aid pox topkycw pox AV.7outholg 5(911. A30, 511 loaL.33?
MI 6).9y . olnolcupd317om n?-ri 50-rtiiif 5? ntul. 53n9x-1? pox wir719dg.:67o pox )ovopz.
6?

`noln36711ox

gi

(IF

5>on?7iodfoo:op nrA 13c3d9

o LtIcot pox

gF

ri

runi `m-9d33 oiru.o3avo


5071.09x o 'm-01901 olnig? I )Oa. n?-ri M)71210 (bi '3dnu
3g s? T.111.3y )71\3710(17i31 31 130x lon3-1-19dIdInq la? (03.1 01(31 AMR
'011312nd olnoAlontt
irxtt.g. AC91. ne-movolt, pox Amcboxvii no)dgrop pox Ti moicitoa. ozalIn? lomortvpy pox
Seyrip-r muzlay 10A3T1 pox rtt3r19ny 5? lodvo `oi..:orbtly? oi 3R pox 11L3 (l(1)1. m-og9thrif
'01311111,i/3

53dki)3,7331 31 p7X 1)0y)716 pox

1,0

5? 513.001LodlL pox AtkOrti (0014. 45101.210 30

Ty
1.11

01,131

nki)pl.D?Lreooa.c. mopme, `o.13X?g? po

At!..1

UI `aua.anyui apun Ul II sf mpvin


531..noatrd pv r-rikDR lor3719kk306
II ET,
1U.nyoy9 11.19nP `7111V21.1 97)1172 tu zg ? 01312L3dd
thrilnyoyo
'MIMI/ dplin 11

nod

'920.173211

amp)

z DPIA

EZ1

'30

'non(' XIXXX

mullonais ,eonutuum.18

UI

'OF

Ouonun upyt!A

A?-r)

cii1d1(lq 30/%3)19 31 1)7x 10113T)0(13MOX

an1!2H.Sou n -D) -(n111:ilk

www.dacoromanica.ro

:v
:y

n9x7ox
-11.1dd?

OE

144

10

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I 62, 3 64, 1

odoare si cinstite odajdii de mult pret si tesute cu fir de aur din belsug, iar
altele clipind de pietre strdlucitoare si de margaritare, unele au fost date
spre intrebuintare nu frumoasa unor oameni prea ticalosi, iar altele puse
pe foc, ca sa topeasca aurul.
3. Carti sfinte si dumnezeiesti, dar foarte multe si din cele cu cuprins
profan si filozofic, unele au fost puse pe foc, iar altele calcate cu dispret, In
picioare, iar cele mai multe dintr-insele au fost vindute pe pret de batjocura
decit pentru cistig cu cite doi sau trei arginti, ba uneori si pentru citeva parale1.
4. Sfintele mese au fost rdsturnate din temelie si intoarse, peretii locurilor
neumblate si neatinse 2 au fost cercetate cu de-a maruntul si sfintele asezari

ale templelor au fost rascolite si sapate in cautarea aurului. *i multe altele


de acest fel indrazneau sa le savirseasca.

63, 1. Nenorocitii de romei (bizantini) insa care au fost


rinduiti in alta parte a zidului 3, se mai luptau dinspre
inceteaza
uscat si mare, crezind ca orasul este intreg si neatins
de nenorocire si c sothle si copiii li-s liberi, pentru cd nu aveau nici o stire
de ce s-a intimplat ; si se luptau cu tarie si se aparau cu putere de cei ce
atacau si ii respingeau in chip stralucit pe cei ce incercau sa se urce pe zid.
2. Cind ins5 au zarit in spatele lor pe dusmani, lovindu-i si dinauntrul
orasului, si cum vedeau robindu-le copiii si sotiile si ducindu-le cu rusine,
unii cuprinsi de deznadejde se aruncau cu arme cu tot de pe zid si mureau,
iar altii nemaiavind nici o speranta si lasind armele din miini, cu bratele
Incrucisate se predau Fara lupta dusmanilor sa faca cu ei ce vor vrea.
Orice rezistenti

15

20

25

30

Moartea

lui Orchan

64, 1.

i s-a intimplat sa fie atunci acolo si sa lupte pe

zid cu ei si Orchan 4, unchiul imparatului (sultanului),

os de Osman, pe care Imparatul Constantin 11 tinea in


Constantinopol, refugiat de mult timp de frica fratine-sau, care cduta sa-1
piarda ; si-1 tinea In mare cinste si consideratiune pentru nadejdile ce si le
punea intr-insul. Acesta vazind ca orasul este cucerit si dorind sa scape cu
viata, mai intii a voit sd fuga pe furis, ca unul din ostasi, hind la
port si grai asemenea cu dinsii. Cind a vdzut ins cd 1-au recunoscut
si cd este urmarit, cdci erau unii care il cunosteau, se aruncti indata de
pe zid si moare.
1 Cf. Ducas, XLII 1.
2 Altarele bisericilor.

3 Cf. Ducas, XXXIX 24.

4 Ibidem, XXXIII 12 si XL 4 si Laonic Chalcocondil, p. 232, 16.

www.dacoromanica.ro

I 62, 3-64,1

CIIITOBUL: DOMNIA LTA MAIIOMED AL II-LE

145

arceSiSovro, tepa se cxe67, xca rcercAa -rtp..coc TroAuTeXij TE xat TroXAcli zpuatcp vu(pars-116v; -ca Se xat MOocg Scapavkar. xoct p.apy4ocq xoc-roccr-rpocnT6v.eva, Ta ply
arceStSov-ro 7rovlpo-rl-rocc ecvaplacv etc arcOx.plo-cv o xocX-v, Ta se Trypircapeat8ovro, xo)velAilevoc Sca -rOv xpucrOv.
3. BtPXoc -re tepal xat OtT.occ, au
xca Troy go.) tLocOdurcov xat cpcXocrOpo.w

at rcAeta-roct, oct ply rcupt TrapeStSovro, at se dc-ri.v..o.4 XMTETCOCTOL)1.170, Oa. 7cAstouq 8e


oeyre7)v oi

rpOq Oc7r6Soutv taXXov

11

i3pr.v &o ij Tpcc7.p) voilcs[acT(.1.)V, gaTI. 8' O-re xce.

63oAc7.w aneSiSov-ro 1

4. Tpo'orzocc se Eepoci x po'cOpop, a&v avea.nc7wro xat avETpknovro, ToZzol TE


(1136cT6N Xat GI4JOCUCTTCOV TOTCO.W Ovnipeuv6v-ro xoct -rac T(OV TEllev6v tepa g81

TiLV

clvo)pUT-reT6 TE X0d XIXTEUX&ITTETO bet

10

"IrriyTEL ZpUCC015, &UGC Ts TCOXAa TOLOCT5TOC

TOA(.A.FLTO.

63, 1. ot se 6Ta L-r6pou Tetxouc; TETOCy1 6vot, -re xocc ilocxOlievot. xocTa yjv TC
XGd OlicAcccraocv suaTuxdc P oZor. voligov-reg
v lvat. xiv TCOXLv XGd XOCX(73,)
an00071 xca Troccg xat yuvatxocg AF..1)0L-pouc, o6Se yap i1SersCcv Tro) -rck ycv011evcc,
eUpd)a-rc)c TE Ily0Ag0vr0

xat

(.12TOc

15

(Se)p.lc i)p.Uvov-ro To6c &TCLOVTOK /tat a7CF..6)-

Ooi5v-co Aocp.7rpc-og ToUg LtcpaivEtv TCELpov.6voug Toi5 -reEzoug 2.

2. `SI.; Se =Tex vdyrou TE eThov TO TroXsp.tou xat Pci.AAovTocq dud) TO-iv


'68ov xoct -g noXecog aiyroUc xoct Tranocc xat yuvoaxag -iivaparcoaccylvoug &;.)po.w
xoct clicayollivoug cdcrzpc74, ot ply c6Ti6v aOup.i.o,c Xlcpeiv-req 4Pi7CTOUV (7,1)5'4 octi-ro6q
(..teTa

-r6v OrcXcov circO

TOT)"

20

Tetzoug xat arc6Orio-xov, ot si anoyvOv-rec Toi.g OXoc;xoct

Tec Oraoc Tc3".w xecpc7iv 6xXuot.Levo.w i;s1 anox6ov-ceq, nocpeSiSouv aToiig Toic izOpoi4

eq.Loczt zkaocaeolc

-rc xoct PolAocv-ro.


64, 1. "ETUZE 8' ixeZus TOTE Trapclw xoct p.ocz011evog Lti. r0U TELZ011; EUV ocirroi.g
6

xat 'Opzciv-s); 3 6 TO PoccrcA6o)g 0E2(4, T015 'A-cougwov yivouq, av elze Pao-cXei.4

25

Kcova-raTtvoq L)T"-i5 116Asc, v 7C0XV,i5 Otycov aepouzzio,c're xoct TLE4 Sr' ekrztaac, cpuydcSoc

TcpO rcoAAoii Ov-rcc Sca -rOv cp63ov TOU aSeXcpoi5. i-h-rec yap oc6-rOv aveXeZv. "Oq iSclw

Tip T:4; TriAso)g O'cAcoacv xat 3ouX6p.evog iocu-rOv &xo-c7)croct, rcpCo-rov [Lev
AocOeov Stocapavocc,

4.)..; et; Tgp, anO Tijc crrpoc-rcag -r,7) TE axeuy) xoct s-,7) 74C,

olocol
cpwv-7);

Otioco-cl-rc. c`oc Si dae, yvcocvOztq TC XGd. aCCOx61.tevog, .4jaav yap ot avocyv6v-rec; cc6-c6v,
(Sb-c-cet. icw-rOv uOu xoc-ra T0i5 TEGZOU; X0d. ec7CGOilVC7XEL.

3 novuol-1-rocc ecvapiatv A: 'Iou3cdoL; in margine


30 post else ad 6-rt. m: om A.

altera rnanu, unde 111

28

PouX61.cevo; A: ,DiAm A:

1 Cf. Ducas, XLII 1.


2 Ibidem, XXXIX 24.
3 lbidern, X XXIII 12; XL 4; Laonicos Chalcocondyles, II 162,
10

C. 348

www.dacoromanica.ro

4.

30

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

146

I 64, 2-66, 2

2. Soldatii insa alergind, iau si-i taie capul ; si 1-au adus Imparatului
(sultanului), care-1 cauta cu Avila sa-1 vada viu sau mort.

Cornul de Aur
e ocupat

p)

15

20

25

65, 1. Intre timp i Chamuza, amiralul flotei, vazind


c orasul e ocupat acum si Ca soldatii 11 jefuiesc, de indata

porneste cu triremele asupra lantului, i rupindu-1, intra


in port ; si cite vase de-ale romeilor (bizantinilor) a gdsit
caci triremele si
coraliile de cornert, ale italienilor au fugit de acestea Indata cu puterea gi
au iesit In largul marii 1 pe unele le-au scufundat pe loc, pe altele le-au
prins cu oameni cu tot ; i acostind corabiile sale linga Portile numite Imparatesti 2 si gasindu-le Inca incuiate, rupe lacdtele i zavoarele si le sparge si,
intrind cu oastea in oras, and Inca multi romei (bizantini) tinindu-si pozitiile
luindu-se la lupta caci armata de uscat nu ajunsese Inca in partea aceasta,
gi incaierindu-se cu ei, ii invinge gi-i ucide aici pe toti, Incit prin porti3 curgea
val de singe.
66, 1. Intre timp ajunsese i cealalta oaste ; dar se reversau
in chip stralucit de asemenea i prin celelalte porti spargindu-le si dindu-le jos si asa toat oastea de pe corabii
s-a raspindit acum prin tot orasul si se apuca de prddat, jefuind tot ce-i venea
in cale i cazind ca un foc sau traznet care arde si nimiceste toate, sau ca
un torent ce duce si strica toate. Caci acestia scotoceau toate mai cu de-amanuntul decit, zice-se, Datis Eritrea4, prin biserici i locuri sfinte, deschizind chivoturi vechi i morminte, hale subterane i pivnite i locuri ascunse,
pesteri si vizuini; i orice loc tainuit, 11 cercetau i scoteau la lumina pe
oricine si orice, oriunde s-ar fi ascuns.
Tureii
in Sf. Sofia

2. Intrind In biserica cea mare, Sfinta Sofia, au aflat acolo oameni


fugiti, chemind pe Dumnezeu intr-ajutor, o mare multime de barbati,
femei i copii; pe acestia i-au i prins ca intr-un navod i pe toti
i-au robit, fara nici o impotrivire, i i-au dus o parte la trireme, iar
alta in tabara 5.
Cor5biile italiene au putut fugi, pentru crt marinarii turci s-au impr5stiat prin oras
la prad5; cf. Ducas, XXXIX, 29 si Laonic Chalcocondil, p. 233, 19.
2 Aceastri poartri se grisea in zidul dinspre Cornul de Aur, ducind in cartierul Vlaherne
colcul de nord-est al Constantinopolului, unde se afla palatul imparritesc.
3 Portile Imprtrritesti.

4 Persii cucerind Eritrea, au despoiat si au ars templele, drept rrizbunare pentru

arderea templelor din Sardes, iar pe locuitori i-au dus in robie; vezi Herodot, VI 101.
6 Despre turcii in Sfinta Sofia vezi indeosebi Ducas, XXXIX 17-21 ; apoi i Laonic
Chalcocondil, p. 232, 1-6; G. Sphrantzes interpolat, 289,19-290,17.

www.dacoromanica.ro

6t9 499-Z

JfIUO.LIl1D

.z

viNicoa

lEVI C1511NOI-IY141 TV

Lti

Val-11

T2 IlooArruxdo..D 532.n971odR

bi

pox nolloltpavp
1010)31071 M321

Nuanotpo C101270 tLti Alds.:10ocb3x 53111071)0101Lf


AsTunod pox TA d 1314)? nolepo xn2 k2n0aLD It xano

A cblnol
3 pox 5oono71box 9 MO1 M-93A `MyrbLtt. Sc? 3223 nt.f.1 roioaL
pox
59o1
5n1mL9
nkn?TioXp kRic.
SnonTrio)lky `nIpix,no 5noci3 13yanaq IL 13Dcoop 1/0X
(09;13
nO1
Srn.11101R I'*,1210
1Z13/9.A.
.SonTrily pox Do5.r 343 M91 M9X1)071(9d., 'Acrnt
po dTA. (\on M9)(1011, .513dtf.1C31 31 pOX 5321oxy9 Scon? 1on3Tbp.olold 5m1.9)ol nriakoXlpop
3 5nodt1101.1p0 .3r,j)oy3 pox `..mypxoal.?
915? 5o.looy?oL `i 1\3715X/1 A:39(1231XX 4(1012/7

499

51)oxpopra 51xm?71novox "..:po)(9J1 113 5)on?-rlinsyx3x nmdn3 13DDtpli;ooIR


2.1 1 m01n01 rdoi.syx pox 59o1 5noyXo71 pox nyvorjoollox 5>o19oo1 'pox AToysD? )?1371
A? ILi `13y93L 13xsaid9? 590yr0aL 3.0131{? M91. M93X)T1C9d4 '5nonTrbolvinq
SILL 1zd1.0
57c

5mon Smoi

pox 5? nIpooil `50A31191L3d1 (92120 dool 13x-,c063 5oda


17YX

MI?\(1071(1 51012X)

')711)0d11)
moxna.t. o7lro

olnol 01

1702.32L3C31 1X9( 13l12/10th 5m1M22/

t!. 171101{

Ata.

`noicoo 319() 101

M9.1.

5od371

Ponknd -9y01L
(La, 61901 ?g pox If I.Lvo x,1)od1D '137.72963 5(930710
1/0X 1?12 Acol
ncovo M-031OChOIL moynaL 0l..n03X.ssq So-Av.-dry 5)Dirpoi 531mo(xA.q pox `-_,?Inolcoodriaox
pox o 5(019 ?man!? 91 xrrin31)pdip M91 MOSA
n?o.o)o23xD Tnf roosymi. "41 Myou -3d1
nolzaL.
rimpaz.
7%)1.
n?
',Dolt. pox AkxKI ? no12.t.p.t.71 59dnaL
`niploolLthol2 nonari9VLy
pox
wirop.
pox
noloth.xia
nc9c3anurl?
`no)y000tq
l'10(Ptf.;7113X IA7.32 110CM910dXaL pnt

,99 T

%(.?

.1\0t:31301012 pCilt d10.k 10120

101111021.

olnoopfpncrz.dklg n0d31.o?rj1dx-f
`511.)ov '?Dvd)
z1
5)ppoyraL
t4x1di.ada, `z '590lon `);0333
5n0c1)1,21 `531.neakdc,horop 53101.0
pox
pox
pox
512,DctvoL)ox
5noploaL9
r131ncbukdx
rdlroo pox 59o71bodkX pox' ONVO
roc= nonT7171ndx3x 5.slemmn3d3mo 1-,ox
i
no 511 if, 11 0. `novrirkidx2x 5?

1)1

9T

uZ,

OX4J

Scod)

-531nol?n?

nyou

okylL 5o

no/D.4471 531nooysia3 5k1 nol n02.0 510360,7 ATVs A0d23 13)(3


2&)? mad .s.J. pox r,c9xponn/ 5/o1noil.nthza.zx 31 pox -kyxo:-.T

.5)olAn01 5clo 1)ox eLkx;T 5kA.zp 521mos)72yx.A.nS ovooDIt..1D-2dros 57o1n),o21. -0719


5o3loN( pox nokmlIpa.op `5,noic?vo71apo 5coL nri 5? 5.-/p. `51.s.dtpdi Sctol ?2 5? 91
(10R:3=91/V319 .g

5onm19:..md1

:v

73.1a7p ?UMW : 5norvp1oloodi ui


5or,37-19zoodi.
7soc/
ti? 'au?2.inz1 apun UI
9 7soc/ Ac9x1=9.A. ppv

krypioV,ty nip.. Atom nlygic


?I! 'auyAinzu apun ut

)?axclim ppn

imt

nc023m1L

T weznweto eualea
eidna u! wnijod wrissaaut assa anble saneu semi tundooarq!ssep
ep!A assIsena snit-up:map opoununios i!pedl I aenb ass!2nuoa auquun allquqoad isa sanem
aere7I ada5njja '7undanlod euth Hae!ssup mainJ, rpuepawd esnea dad tuaq.rn as lunJapnmp
"JD 'non(' XIXXX 6Z t sopumeg `sapCpu0000repo II '89T 7.Z
, `snlopoaaH IA ICIT
'JD `seanCE XIXXX !LZ-LI soa!uourf `sa[Spu0000ferip If 'Igy !OI .9 -uudgdopnasd
sr

`saw)

'68g

-61 'mg

LI `sazTtreatm)

pa (utioa

.01

www.dacoromanica.ro

9g

148

CUCEIIIREA CONSTANTINOPOLUIXI

I 67, 1

68, 2

67, 1. Intre timp i cei din Galata, cum au vAzut Ca


orasul e ocupat acum i pradat, de indatd s-au plecat
de build voie imp5ratului (sultanului), cu conditia s nu li se faca nici un
r5u; si deschizind portile, 1-au primit induntru pe Zagan cu oastea; i lor
nu li s-a intimplat nimical.
Galata se pred

10

15

20

2. Dar oastea intreag5, di cea de pe uscat si cea de pe mare, revArsindu-se


asupra orasului, 1-au pradat i jefuit de dimineata foarte, chiar din zorii
zilei, pind tirziu dupd amiaz6, ducind toat prada in tabr, dar i la cordbii;
se intimpl insA i, c5. unii prddind ca niste hoti, au iesit pe furis prin porti
si au plecat pe acas.
3. Asa au golit i pustiit intreg orasul si 1-au nimicit si innegrit ca un
foc, incit nici nu ti-ar fi venit a crede ca.' a fost vreodatA intr-insul asezare
de oameni sau avere sau bogAlie ca intr-un oras sau vreo and intocmire prin
case sau podoabd i inc5. intr-un oras care a fost asa de strlucit si de mare.
Numai casele au rdmas pustii si insuflind mare fried' celor ce le vedeau ; atit
de pustii erau.
4. $i au murit dintre romei (bizantini) i straini, cum se spunea, in tot
razboiul si la cucerirea aceea, de toti, adicd bgrbati, femei i copii, pe aproape
de patru mii; dar in robie au fost luati ceva mai multi de cincizeci de mii,
iar din toatd oastea ca la cinci sute.

68, 1. Impdratul (sultanul) intrind dupd aceea in oras 2,


a contemplat mrimea si asezarea, strdlucirea si frumusetea lui, multimea, marimea si frumusetea bisericilor
si a clddirilor publice si bogdtia caselor particulare si
obstesti si ale celor ce erau la putere ; ti Inca si asezarea portului si a santierului naval si cum orasul toate le avea din fire la indemin5. in orice privint
si, intr-un cuvint spus, toatd intocmirea i podoaba lui.
2. S-a uitat si la multimea pierderilor si la pustiirea caselor
la totala ruinare i distrugere ce a dat peste oras. Si mild 1-a
cuprins de indatd i mult Ii pdrea rdu de pierzarea si peaddciunea
ce a suferit ; si ochii i s-au inldcr5mat i suspinind din adinc i cu durere
Intrarea lui
Mahomed al II-lea
In orasul eueerit

26

80

a spus: Ce oras am dat spre prad5.

pustiire ? 1

asa de mult

11

durea sufletul !
1 Cf Ducas, XXXIX 30 si XLII 2 ; Laonic Chalcocondil, p. 233, 29-234, 13. Textul
grecesc al tratatului incheiat la 1 iunie de Maliorned al II-lea cu Galata, vz. la N. forga, in
o Anal. Acad. Rom. , Mem. Sect. Ist., S,r. 2, tom. 36 (1913/14), p. 70 *i a Bullet. de la
Sect. Hist. , II (1914), p. 12. Cf. i Gy. Moravcsik, Byzantinoturcica, 12, Berlin, 1958.
p. 207, 4.
2 Cf. Ducas, XL 1 ; Cl. Sphrantzes interpolat (Plirantzes, ed. Bonn), p. 290, 18.

www.dacoromanica.ro

-140 `S9 ;

FIN:NOG

MI

C1:11COIrvic

iv

6tI

va"1-II

&a, Micwi
pox lo 63 eoi., '5oirylod ST n0R23 AItI toyolz. nItn?TioX3 kglk
pox `nkn?-rloradx12. 590cp moDkthpX3Doda.r., ioil0y0r19
13v.o)od p.c? cbi n30:11 11

'L9

noxrx 'nytpou pox

531A7q10102 5771 5Zycl1L 01A0X3e393 A01 A0A10170Z 514.1T13T1 5):11x)c)11)


pox loicoo r%2cl0 5c9x9 01nkx36 .1

'oii

.z H

oilXCdlD
It 31 101/0X Ak.A. rit. 31 1F1X9t cmoDDrvp..0, 779130casq
0100
&Cp. 'A11(971
510y9d2L 570130/0d 170X (101c00 nol nod0d9ld3a.f. 1dX711 5ky332 5rpt9

012V.ty? p0x 0137,7197)k1e 'Ak19/01 709(19(3067:3 A709101L Iti foopy 5? 91 in0g32.c91)oc31D


?e Skirpoi pox ol2531n0paLc7 loltv d3aan-2 S3thoch
(*.a. ?R pox 523 5)o1 .Snrn n111-.)R
pox Scopodo,o( 531n9q3 M91 MVO.= A70173V.2L7 3 7F1 10710
'E (9.7-(,30 3e AZ97:77L Ak19/71 spcon?x? pox zsocoritpdIf. pox 59thl2c. eLkx3R 3s:rut)?cbtt
1:2

,09(7 5(91(9 '1/0140911Lf 13 170X &tit. A? U1f:1W 3101L k m93apdw) 51Dkno


SoirloyaL
ri.on0ld3os 5(03y911. k ityvp 511 ,1)0X A07:10 Ivi3x.orizx 31 pox -1d3a2
pox
701(1)01
c01c;0 5)oc2.t.rbox pox Sk.s01311 SkpcloXchoaLct .5(93)(9= 10x2.0
`xl3nTcb
T2 n0n9r1 ooDU.063332non? iorad3 pox 9d) no 531n0X3cho2r. 5101 1.ocodo T12 Atf.1
foo3r1kd? Aciyou.
not000?ay, 3.2 M-91 47-1 nmporlom, pox m-91 n? 4nco p 'ol.nol?y? dot noyo
n91 n0ri3x9aL pox n? 1.).10X) IR 1 Ut 13970? '531mpai '53dRn9 'Trikth pox 53x.noncul. pox

OI

pG/C 'A39(9(391,0111./.
14t.

nolt. X51x)oc3131

`53R.no1L 5tt.A.1?

'moidcal

517.701/1331.

0,

5ki

oo1 moDko,:brp(? ?2 pox lomi-p(Fikpo cbITy9 v.i.50o33

5)011)0(319 SfA.L0210?
?2 503)(1914 101371 701(001

ldnif Sctoi 5n0poxr1n.sa

mma9 ,

5? (41. 'Arx92L 01)03031)0x 91 31


31
fltp.
)01t4.19(321T1101( 1707( 'At.,,..A01C(X9( 91 31 500k1(31
110x 5003/311 poX Soyvox M91 31 M9)0A 1/0X. M91 AC9190Tike 'M91)rik710e0X10 M91 31
M9X11(91e1 A(917(.20. pox Ammo% 1707( M91 A? 1371),,,,,ne nmIno ACtt 'mony?L(yoze. 113 3e

'89

5003A3T) pax

91

08

Alt.1 A193:G 5k1070

31 1191 Ix 5013Ti topm. pox no1 nmdco.sn pox 91 S9d1L 70.2.9ou 5(9232k111q
Al3X3 A1 niy9a.t. pox `5con(b93 170x 5t9)(7.1)? A709/011. 5k19X) Att.1 AL,I.C13X1901XX pox
At.f.1

93

191 'n0rlD9x

.z .rdcpg,
'00x Atf.1

? pox 91

U.1(3111701L

5o9.i. m1)1

Al0C)006 5t1.19W 110x

nconFrinyxoaop pox nI(.1 A19(9T11.1.d3 M91 MOIX10


A01 .nodosvi pox Soixjo twicoo 5c023 13403

pox 5op1o13T1 90 59c3xvil ki 5r33v-91.n9 31 pox `5k.looachol2 pox Aortdx)og 3XI/..(b7p


M91 AMTINOCOd70 4177X 7713T) 5)o-fA311) 31 pox `570loand32z.
mo2,0 `cc 'ILth3 nrvia.c.* 5?
C>

pox

nl/s.11ooLchoig

53ieopu

rjanu snuum

*JD

:v

niDcorilpd cn3Thoxcpg:32x? 5(92,90 30)oal.3

Tin uquipcs pi!pFe

ur *u.rnsus

11t

'au!Oduut opun Szi.nzaniq 19

II

II

ZZ M7XV1

:V

10 II'IX
soopmi `saiSpuogoopin fl 'i91 'al
'0 'szuiCJqdopnos pa `06z 81 `sazpremid) .pa -(uuog

`suorta XIXXX OE

'JD `gepng

etc/ .nlfInri)

www.dacoromanica.ro

AC731'1

02

I 68, 3

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

150

Proporyile dezastru-

3. Caci intr-adevar mare a fost aceasta suferintd din

timpurile noastre intr-acest singur oras, asa precum n-a


fost nici intr-unul din orasele mari din vechime ce sint
din trecut
amintite in istorie, din cauza marimii orasului cucerit
i pentru felul aprig i aspru in care s-a savirsit acest lucru; i i-a uluit
lui; asemanari

pe told foarte mult si pe a1ii i pe inii Mptuitorii

pe cei ce au

patimit vederea faptului neasteptat


10

si neobisnuit a dezastrului colosal


si straniu.
4. A fost cucerita Troia, dar de eleni i razboiul a tinut zece ani, Inca
aceste cloud imprejurari
desi prin multimea celor morti si a celor robiti
nenorocirea nu era mai mica, poate chiar mai mare ii aduceau oarecare
alinare i mingaiere caci elenii au procedat fata de cei cuceriti mai cu umanitate, rminind cu sfiala in MO fatalitatilor publice; apoi rdzboiul necontenit
si indelungat i asteptarea zi de zi a cuceririi au facut ca aceste nenorociri

15

grozave sa nu fie simtite atit de tare ; nenorocirea de fata insa e cu totul

911

Idea nici o mingaiere.


5. Cucerit a fost Babilonul de Cyrus, dar n-a suferit nici o stricaciune de
moarte, nici n-a fost supus robirii, nici batjocurirea femeilor si a copiilor n-a
indurat, ci si-a schimbat numai domnitorul i pe deasupra unul bun pentru
unul eau.

25

6. Cucerita a fost Cartagina de cloud ori de Scipio 1, dar intiia oara


dind ostateci i intorcind cheltuielile de razboi, a suferit o paguba numai
in bani, iara a doua oara, mutindu-se ceva mai departe cu femei i cu copii
si cu toate averile si cu locuitorii teferi, lar sa patimeasca vreun eau, n-a
avut de indurat o nenorocire atit de grozava.

30

7. Cucerit a fost Roma, intiia oara de celtd si germani 2, de goti a


doua oard; dar n-a patimit o nenorocire atit de grozava, ci a ajuns numai
pentru putin timp sub stapinire straina i pdgubita in bani i avere i cele
dintii case confiscate si barbatii de seama trimisi in surghiun, dar citva
timp mai tirziu
revenit i s-a inaltat la mare glorie i avere, putere ei
noroc.

35

8. Cucerit a fost Ierusalimul de trei ori, intiia oara de asirieni, a doua


oara de Antioh, a treia oard de romani; dar intlia oara a avut numai atit
de suferit, ca au fost stramutati cu femei i cu copii ci cu toate averile la
Babilon; de Antioh le-a fost insa uzurpata domnia citva timp i iari i-au
dobindit orasul; din partea romanilor, desi suferintele cuceririi au fost de
nesuportat, dar in oras se petrecusera rascoale multe i grozave i rzboi
2 De fapt au fost doi Scipio, unul invingator in 202 si celdlalt in 146 i.e.n.
2 repp.ocvZ5v din textul manuscrisului e lectura cea blind si nu 1'00At de pe mar-

gine, pus In text de C. Muller in ediya sa; vezi si mai sus, p. 96 n. 3.

www.dacoromanica.ro

168, 3-8

CHITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

151

3. Kat yap 6v-ro4 rcaog gyre ToTo yiyovev

4.6v iv p.ca,i,
TOCUT1) 7c6Ael.
d.ov v oi)8ep.ca T6.iv ir&Acci. p..v.v.oveuop.ivcov Te xat ta-ropoullivwv p..ey&Ao.)v rc6Aeow
Rey& 0:3 -re Tii lao6a71c 7t6Aecog xat OUTlyrc Xcia emo-rop.ia Toi5 gpyou dix iipiLGTOC
8i Tacv-rag girrA.ric Tok Te ecAXoug xat akok S;) Tok apdanevrac xcci. 7raO6vTcx
T(T) TE ITOCpc(X6n) xat ck-Oec roi yeyov6Tog xat Tc.7.) incepPecAXov-cc xod

vi.ov-L-c. Toi3

3ecvoiS.

4.

xat

Ti.1)

Ec Uo.) Tpoi.a, &XX' Urcii 'EXIIvo.)v xat 8ixa

gT7)

TroAep.oup.ivl,

rcAi Met. Tc7.)v TE derroXAup.ivcov T(.7)v Te EaMbx6-mov oS lief.cov ./jv

6o-TE

el

Eup.cpopOc,

et p.:?) xat 1.1.sicov eiTCEZV, OCAVC xat &typo.) Tairra gapepi Tcva xoucpcap.Ov xoct =pap..uOtav aiyr.7) ot -re yap "EX)olveg cpcXavOpom6Tepov ToZ; LaXcox6o-t. nposepipov-ro,

10

7a; X01.vag CCIaoUtzzvot. -rUzac, 6 TS CTUVET)Ic 7r6Aellog xat p..axpk xat TO xaEr 11pApav

-rip 60o.mcv npocr8oxiiv nap-hpryrat Iv Too To.)v ai:o-Oricscv TLiv aztv6v. 1-6 ak 7rapOv
obrapoyAryrov 6Xcog.
5. E&Aco BccPuAeov L7cO KUpou, eav any i; Ta xocipca rcocpccf3Aoc13eitcm,
atxt.caAwcrEa 8ouAelScracsoc, 68' 63pet. yuvacx6iv ix8o6eZaa xat 7tCda(ilv, &AV :./)
1.1,6vov 8ecr7T6T.qv daAacarsa, xat Toi5T01) xpicrTOv &vd rcov.r]poti.

6.

Ecfc Act) Kapp)86v ii7cO

15

xpdovo, 8tg, caX8c TO [1E%, Tcp&rov Op..-hpok

oi3o.a xcet. -rcig 8a7recvag TOL 7C0XEl.L0ll Trapao-zop.ivl, iq xpl)p.a-roc xoct I.L6va -ci)v

TOLXa
v yuvacEt xoct
ITOCLat xat Tag invIpxoucv. Tram. xai Tok oix-c-opac gxoucra ark xat xrcxFov earccOsig
oUgiv -maw). Toy Unicr-cl sEr,v6y.
7. ECao.)`PWivi, TO ply 7cpikov 157rO KXTv Te xoct re pp.avCov 1, UrcO l'OTOcov
-76 8eirrepov. &XX' 06Kv TOGOZ/Tov notOoi.icra 8etv6v, &XX'
fi6vov Tupavv/Oetaa
Zmilav zakOCTO, T6 ai 8eirrepov taxpOv earorripo)

1.A.I.xpOv xat xplw.aac -r)L.Lcci)OeT.csoc xat 70.OUT9 xoct a7ilLEUCSEL T(.7)v npdyrcov oxt
xat Lnepopio,c T(.7.)v ivacicav ckvapclv, scat Treaty (.tcxpOv 6a-repov
UTV ?max-v./au-

20

25

Iliv7), bd. tayoc s6Elc 3pO .r) xat 7rAo&rou xat 81-NCOTTEGCC6 XECI Txy);.

8. Erao.)

Iepoa6Aup.a Tpi.c, 67E"Aacrupicov TO irptIrrov, inT"Av-rc6xou TO

8eirrepov, &ITO `Poiv.ockov TO TpiTor eavt lily TO npc7nov 1.1.,ETODdav 1.2.6vriv lagCCTO
VA,

yuvacEt xat Tixvocg xat Tac 1`.yrrecpxouac warm/ ig Ba(3uAc73va. 67"AvTc6xou

8i ti.c.xpOv TupocvviNv-rec rcracv etzov Tip 7.c67cv. UrcO Se Twilocic)v, et xat -re( iccic0.7)
Ti.jg OcAeocrecog ijcsav o

pop-syr, &AA& aTo'ccret; -re .crocv iv ociyrii TroAActi. xat Setvat

12 Tiiv Toincov A: Tip) rixpLi3-7) -canon) A in margine, unde m 1117 Exnrcicovog A m:


ExTr&thvedv? 1118 xal2 secludit m 1)19 I.Le-rotadaccacc A: nzromta0eicrec m II 22 rept.exviLv A:

rcaccri5v m II 28 is6CCTO A: 6nicycl in margine, uncle m.

1 Vide p. 97 n. 3.

www.dacoromanica.ro

30

152

10

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

I 6S, 9-69, 2

civil si praddciuni si omoruri si ucideri nelegiuite de ale locuitorilor si de


ale celor de aproape, si inainte de razboi si in cursul rdzboiului, asa incit
ei insisi in rugaciunile lor deseori isi doreau, orasul s fie cucerit, crezind
ca prin aceasta vor scapa de nenorociri atit de mari, fie murind, fie luati
robi. Astfel, nenorocirile acelor orase nici nu se pot asemana cu ale acestuia.
9. i multe alte orase mari, si in Asia si in Europa, au fost cucerite,
orase infloritoare, si prin avere si marire si prin intelepciunea si virtutea
locuitorilor si prin multe alte bundtali, dar nici suferintele acestora nu pot
fi puse alaturea de groaznicele intimplari de acum.
69, 1. Cucerit a mai fost acest nenorocit oras mai inainte de neamurile
din apus, raminind sasezeci 1 de ani sub stapinirea lor nedreaptd si a fost
despoiat de multd avere si de foarte multe odoare bisericesti, foarte frumoase
si de mare pret ; si din monumentele lui minunate si nemaiauzite, stralucite

si alese si vrednice sti te lupti pentru ele, unele au fost duse in apus, altele
15

20

26

30

au crtzut prada focului chiar in oras 2, dar numai la atitea s-a marginit paguba

si suferinta din oras ; daca si acestea nu au fost mici, totusi din locuitori
nu a avut nici o pierdere, nici din femei, nici din copii ; si pierderile de
odoare prea cinstite au fost grele, totusi populatia i-a rdmas intreaga cu
totul neatinsd de suferinte si rele ; si apoi gonind stapinirea nedreapta i
revenindu-si, a ajuns in starea de mai inainte si era resedinta imparateasca
si domnea peste multe neamuri, si in Asia si in Europa, si peste multe
insule ; si vaza si averea, gloria si stralucirea li erau mare si dadeau tonul
si pilda pentru tot ce-i frumos ; si era vatra culturii si a intregii stiinte si
a intelepciunii si a virtutii si a tot ce e mai frumos totodata.
2. Acuma insai intr-adevar s-a sfirsit cu toate ale lui si frumusetile si
bunurile i s-au dus o data pentru totdeauna si toate i s-au luat, avere, glorie,
domnie, vaza, cinste, strdlucirea neamului, virtute, cultur si oiino, intelepciune, sfintenie, impardtia, toate intr-un cuvint. i cu cit mai sus ajunsese
in bund stare si fericire, cu atit mai adinc a cazut in nenorocire si suferintd;
si multi inainte vreme il fericeau, iar acum nefericirea si nenorocirea lui e in
gura tuturora; si gloria ii ajunsese pina la marginile pamintului, acum insd

a umplut aproape intreg pamintul si marea de nenorocirile si rusinea lui,


caci pretutindeni starea-i nenorocit i-o vestesc locuitorii lui, barbati si
femei si copii, risipiti cu rusine spre robie si sclavie si batjocura. Orasul care
36

mai inainte domnea cu cinste si marire, cu avere si vazd stralucit peste


multe natii, acum este stapinit de altii in saracie, fara nici o glorie si
cinste si in robie prea rusinoasa ; el care a fost model de tot ce e frumos
1 Exact 57 de ani: 1204-1261.
2 Cf. Nichita Choniat, 848, 20 urm. i 856, 12 urm.

www.dacoromanica.ro

689

669-6

:11110,LIIM VINDIOG

Ifil

CM11101-IVW

Var1-11

E91

pox xnyctcbri? VOX 1)01101/6012 1)0X 1X)1)0(19 1)0X 10110(1) (L()1 A(1)1A90XIOA3 31 pox &col
noL1r1012x10 lo1D9top pox ochi n01 notyoa pox nT ooM19 Mo. 'cbtyou 31.0(2 1)0X
51)0X93 Alt 5loirpo 51x)pyy02L 91 nka, &volt 'poncovp ntfIloyyloaqo X? (101901 MO1
nc-01D)1371 no)xxx 51on3r1olo 1r0o7ckp te.. 61 e91)onn, k Y -iopynoR 5(9190 1.1390
A(01 A(03y0IL mon3371.3 r10-rio,71aL 59c/2.c 91 5k1rpo1 nv-.12 x9.2 pox -nooD2vopl0ch0u.

ZI
9

pom myy),?
poyy0n.c.512.y921.. pox 1v021311 A3 21 iopv, pox ani.mck,la 'fooporrep?
pox
pox 6190yai.,
tqoR pox iolthop pox 1i.12d-lo M01 ncolnr,toxIorq pox 5loyyou 5loyyp
51ol1oDno9nlo '510(04 ,yy/o ncolckol'fIcto ko)paL AOLOy 13X3 d So )c)a. z1n9dra.c. -.reo.32
'69 T (-9,02a, pox t?.. 5kXn1...socIR k15,o 51y921, nG.Tdu. Ldiat. A(01 nco3c/21/.D `non2A.
k1R `kn7-rinonmodni pox Aolnoyo.t. k0.0U..c5)? Aciyolt pox rax-rile.cpomp no-)1
wa.noxte.3
nmc/21 loa.D12y1L. pox )olDlyy-fx pox `kyalnyow., pox T.2. )pclu-rboy pox opm-12s) pox -1c32aL

OT

a tooda.E.D3 `k0ciriox31-2-11 )F1.. ,2


max-rbpz.G, pox lolzir-t-I.Dr,toxf
13y92L
r0O0
ki.nz 111
59c/naL 3A0A3. loricovonzchoat `z
Id-LT(1 M91901 Arit tki9)0 G;. Xrrik
1LX 01 .A0M32 3 kr] )01(1)01?R ')2dX1T1 A(91 AQ)001kX10
xqq,ecto 13x?.f.yd33a.t)? ,2c10 5?
m1kX),o71

5k1tool

51ovoIL pox 5)ox1rAnit. pox )0I LIYILT1T111 'k),0y3c1)01.t. NO? 3X13 51o1A-pL 5901 -'ionT
5xInnox 513nuno 5c9y9 pox nCo7int 512epoaLlo Iszx nly)22.L kn?-rboDcoa.c.)? nt.f.1 r21nmodno..
pox nki.nr? knrirDkIx)omp 53 Atf.1 ALd3lOdat, IXL 'AID)OID%)110X OX (Lo12y3Drd Ak pox

moyyou

AR

5opn)oth7c/31.c.

pox

ATT13A.1} 'r)0X
5k1.2df Is)ox

now-moz &col

no

31 501.0V, pox koLmdcla pox nco.o!?.n


`no)A.;y9 pox nt/.
pox
pox
1:0X
Mr)1
MrPOOX MOIMOILL
6.2..ctoyo.c.
tr:.9
uklodo.crboy fi
'pox
will)?
pox
5x1221nal.. 5kDp-/2 pox f.m3chos) pox
c)011,1,132LChOlL
nt-9L9(

ncon31. 27.dtk.

Og

nolDrurx norio
LI

,1)0X 'ALt..197) pox ),p1 )poox

Ak2cijkyyq 413dd3 1)DX


`5kXch? '57o32Ardo2d2o.c
5noAp. -9c/3.crboy
1)01.3(:)Y.672 'A(9190).L 'no19oy21.
'5o1k1 g5t/.12d72 `SrprolL '5x/thos) '51.kn9Doc331 '5x12yi.ord mvinrit. .5coyapp pox &woo
A0dX?? 5)o?Aorlmv-,13 5kX911xx 'aoryt,/, Aozno.00l 173 )0A37-10(111. 57o37..n1Dne pox -oxzx
m_am

9i

5(91A0 13741;3

9Z

5r3nor1'nq .k0Xkilox pox rsylsorric/rx)ori nkmdk oucl oa.L. `nmyy nnn 91.u;1 Acolopaz. 5kXn1Dn2
pox mo-ripo2ndrd 02.9oxo pox Mr)Irrld32.7dX3r) 5ka. 5kttrinoxp )0.0.Q00y30dIL U1 'li49e
nnn &xi:mu.
31 110X ALD.010)e4 Alf-1D311 3Xk301L32/ moo, 5kinlo modothriq
ALLA.
c.

not

1)DX

5r)./ 5)0Aq 5)0n0e)? '3DkV.L?A?

(10X70.LAJOIL

5k1

St1.19:o Sr31107i1JORTX7OX 701)7TRI-A71021c1

5rx.nonnil. pox 5)opolc 5z1n7chcaccno12


moyyou (9AO? r21? )7.070d
!:,coc37-Dpo
ix,Locoyx.riXpo pox 5opynoR pox .1.2c/c4(,) ox
I
120X
1)0X
(10190y1L
pox
A0d310d1L. V13T1 5l)..T111
5(1.02
5x)32A)othld2u '5)odavrboy Ann elf;
pox
xx
5)onoff
5oop11.1)? ox 5;033ynOR .5k1.01X9p0 1LX
ncoda.? Do.1.3Xd39 )p.2-21-1 5x3n2ai
)0TIA.13V?d)00.L Mr)/A)?11 )09f,10 Amyrx pox 5rda.crboy 5)03A0T117)293 'A(;)X23 ACiA ATX13

109nodth Scol '5>ockite.xp 5)oc32,1 nor!?

:y

1,V,,cbt :V
ncon.s1

it?

? 1,101)Cr,,dy71

'au?2.inu1 apun

tu

somm Lg
, osdvau
-JD suloow `samuoto

811

1/.0)paz

.1)ox

:v

oz -nbss la

mrmicplaL

'm

z,-1,

vi 'auj.anyzu apun

-nbss

www.dacoromanica.ro

UI

11

Ig

Ac2no?

OE

CUCERIREA CONSTANTINOPOLULUI

154

de

I 69, 3 70, 2

icoana de bund stare strdlucit, acum e icoand a nefericirii, izvod


nenorociri si monument al celei mai rele stari, ajuns de poveste

intre oameni.

if)

3. Asa e; tot ce e omenesc, nu-i de Incredere i statornic, ci totul se


intoarce ca o math' 1 si in sus si In jos si se Invirte in schimbrile repezi
ale vietii 2 cind jucindu-se, cind fiind mai mult o jucgrie i nimic omenese
nu va rdminea niciodat'a locului in aceast rostogolire zbuciumat i fdr
nici o ordine, i in aceast miscare i curgere necontenit i schimbare,
cit va fi lumea lume.
4. Eu unul, din toate i aceasta o consider ca o minune, i anume coin-

15

cidenta de nume si de evenimente cu totul opuse, intilnita" dupd o trecere de


timp atit de mare pe aproape vreo 1.200 de ani 3. Caci Constantin, impdrat
fericit, fecior al Elenei a ridicat acest oras si 1-a dus la culmea bunei stari
si fericiri si iar sub Constantin, imparat nefericit, fecior tot al unei Elene 4
a fost cucerit i dus la culmea nenorocirii si a robiei. i acestea s-au

petrecut asa.
7 0, 1. Iar cele treizeci de trireme 5, pe care archiereul
Romei voia s'a le trimita intr-ajutor Constantinopolului
vine prea tirzin
pi Imparatului Constantin, au ajuns pind la Chios si,
retinute acolo de vinturi potrivnice, au stat pe loc, asteptind timp
prielnic; cind ins6 dup'd pt4in timp au aflat de cucerirea orasului,
ajutorul fiind prea tirziu, s-au intors acas, nefcind nimic pentru ce au
Ajutorul papei

011

fost

venit.

2. Cdci trebuia numaidecit ca acest nefericit oras s'a fie cucerit


si de aceea n-a avut parte nicidecum de sprijinul ce se arata din
toate pArtile si care i-ar fi putut fi de ajutor, ci a fost un concurs
intreg de imprejurari In sensul acesta, cgci asa a fost sd fie voia lui
Dumnezeu.
1 Critobul spune 313op eipErrou e ca o strimtoare de mare i in special strimtoarea de la Eubeia (Egripos in evul mediu, azi Negroponte), unde curentii apei sint foarte
schimbilciosi ; de sapte ori pe zi 1i schimba cursul, cind intr-o directie, cind Myers, dupd

Strabo, IX 403.

2 Compard i Laonic Chalcocondil, p. 25, 9-11.


3 Exact, vezi cap. 71.
4 Sofia lui Manuil al II-lea Paleologul (1391-1425) si mama lui Constantin al XII-lea
Paleologul (1448-1453) a fost Elena, fata unui stpinitor sirb din Macedonia de rasitrit,

din dinastia Dragases, adica Dragos, de aici uneori i numele celui din urma impa'rat bizantin

Constantin al XII-lea Paleologul Dragases. Tatal acestei Elene a c'azut in lupta de la

Rovine ca vasal turc. Vezi G. Ostrogorsky, Geschichte des byzantinisehen Staates, ed. a II-a,

Munchen, 1952, p. 437 si 450.


6 Vezi mai sus, cap. 39, 1.

www.dacoromanica.ro

1 69, 3-70, 2

CRITODUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

Zatt Sucrnixtag
p.no; Tql Pty.

Opow.oc

EULpOpCOV

XOC

xaxo8occilovtocc

crTnAn

xoci

155

xat

3. Otl-c-coq ov TeLv ecvepconivaw neo--c-Ov 06K PePacov, Da no'cv-ra 8ixrp

zopinou 1 Iv() xat xcicrto crrpoparocc scat neptcpeps-roct t ecyzccr-L-p6cpoc;-roi5 ptou


dc\PTC130ACCig 2, Tcociov-ra xoct nc46ilevoc nap& plpoc, xat o686noTe o-r-cre-cocc "ale

ci.To'cx-rou Tairrty; xat (So68ou.; popag xat xtvilo-mg xoct Tri]; OcXXonpoccaXoy noat(S-

(Am TO Elva!, h.

15oLag Te xat p.vraf3okilc, ecog Ccv v TO

4. 'E1
1xoplacv

& xoct
TOiv

Toil To TravtO; t.t.00AXov ,D-ocui.acra; gxco,

civoti.o'c-ccov

Tlp

Te

yevollbnp

X0d. Tin) T(.7)V npayg-ccov LaVTLOT-g-roc bri TocrocUT1L-

uvapav.oactv kyyk nou ataxocricov tzcacaToc xai xcAicov iri:o'v 3. litov-

nepcO8ou

oorrivog yjcp EU-coxiN f3ccacAsk, 'EX6v.r)c ut6g, avkcyrnae

TE

11)

Tairnp xat i; axpov

EL8attiovioc6 xat Ti)xn; 000540, xat TrOcAcv b-ct Ko)vcrrav-ctvou, Suatuxolic Pcco-LX6coc,

`EAev-Ic 4 utoi5, iriXto Te xat Lrxdc-rip souAsiocv

TE

xcd xaxo8actioviav xa-rtehl.

Kat Toti5TCC NAV 05741.

70, 1. At i
f30.006;
":430CEZOt

8etov

Otg

I!)

-rij; `Peopic;

cipxcepeUg g7CCEI7CE

7rvE61.1.otalv

dcvailivOIRTCW

xat PacrcAei Kcova-cocv-civcp, XOCTOCzOiECIOCL ic )(kV


bavrioct; zpicr4/211CCE, CitiT0i5 irptAivov, xacpbv iTCLT4)eug 8i ile-rOc ti.txpOv iniMovto
7* -rciAeo.)c &Away,

ikr-rep-ilaaaac T71; PolOeiag nc'cAtv

duckTCXEllaccv

otxoc, (.).18v Unep

(I)v

-hX0')

8cocrcpac4tevac.

2i)

2. "E8ec si &pa
TOUTO

7rOCWC&7CCCatv

nc'ev-rc)c

7ctxoupiacc

rcdccnIc

etnecyr6pl-ro

Tr.1

rcoivTcOev

xat

nc'(v-ra

auaTuxi;

TocUT7)V

nfiXtv

OcAiLvac,

aLa

pacvot.thwic xat auvagv1; cirri) Po-Osiv


t)ve8e8pocii.iixec npOg TOTO, oryro)

-roi5

.9Eiou kv8Ovroc.

1 ante
xcet. xocx(.74

margine, unde m.
1 Six-tpo

add. [Leykrorcov A in margine, unde m 21 post eacIval, add. -re


xcd, A in margine, unde m II 23 post eureaTipyro add. ciXAtic 8-i) in

1.)v.cpopCov

Tra0e-iv

15

TIOXec

-re

Trn

Tpcdcxowroc TptlipeK 5,

cUpErcou

II

sicut fretorum angustiae et imprimis Euboicum fretum, cuius

aquae secundum Strabonem, IX 403 sep ties per diem suos cursus hinc illinque
commutant.
2 Cf. et Laonicos Chalcocondyles, I 2, 2-4.
3 Vide infra 71, 1, ubi 1124 recte dicitur.
* De qua vide G. Ostrogorsky, Geschichte des byz. St.2, p. 450 n. 2.
Vide supra, 89, 1.

www.dacoromanica.ro

156

MOARTEA IMPARATULUI CONSTANTIN XII PALEOLOGUL

I 71-72, 3

71. A fost asadar cucerit sub imparatul Constantin,


al saptelea 1 din Paleologi, la douazeci si noud mai 2,
dupd calendarul bizantin, fiind anii 6961 de la inceputul lumii, iar de la
Data eneeririi

intemeierea si infiintarea acestuia 1124 de ani.

72, 1. Moare si imparatul Constantin, moare luptind,

Caraeterizarea
imparatului
Constantin

10

precum spuneam, fiind in viata lui om cuminte si conducindu-se in cel mai inalt grad de intelepciune si virtute,
avind parte si de o aleasa cultura si in trebile politice si
ale domniei n-a fost mai prejos de nici unul din imparatii dinaintea lui, ager
sa-si dea seama de ce trebuie, mai mult ca oricine, mai ager insa in hotaririle
ce le lua, iscusit la cuvint, iscusit insa si la chibzuinta, mai iscusit insd, cind
se apuca de lucru, asupra situatiilor prezente parerile ii erau nimerite, ceea

ce spunea cineva despre Pericle, iar asupra celor viitoare mai mult decit
probabile3, pentru patria si poporul peste care domnea, gata sa faca si sa
15

sufere orice ; primejdia ce ameninta in chip vadit orasul, el o vedea cu ochii


si putea sa-si scape viata si multi erau care-1 indemnau la aceasta si-1 rugau,

ci n-a voit si a preferat sa moard impreund cu patria si supusii sai, sau


mai bine sa moara chiar mai inainte, ca sa nu vada cucerirea capitalei
sale si pe locuitorii ei, pe unii ucisi cu cruzime, pe altdi tiriti in
20

26

robie cu rusine.
2. Caci, cind a vazut cd. dusmanii 11 biruie si ca intra in valuri prin
zidul surpat in oras, cu glas mare a spus, se zice, acest ultim cuvint:
Orasul e cucerit si mie mi-i dat Inca sa traiesc4 . i asa s-a napustit in
mijlocul dusmanilor si a fost ucis. Asa vrednic barbat a fost si obladuitor

al obstei, urmarit insa mult in toata viata lui de nenoroc, dar cel mai
nenorocit la sfirsit.

3. Cu cetatea cea mare a lui Constantin care In timpurile ei


ridicat la cea mai mare glorie si putere si bogatie si toate orasele
intea ei le-a umbrit oarecum mult in nesfirsita masurd prin
30

s-a
dinaglorie,

bogatie si domnie si putere si marime si admirata a fost de toti ceilaltd,


asa s-a sfirsit.
1 Dupil G. Sphrantzes in Migne, Patrologia Graeca, 156 col. 1061 BC, e al optulea,
considerindu-1 si pe Mihail al IX-lea Paleologul care a domnit de la 1294 pind la 1320
impreund cu tatril sail Andronic al II-lea Paleologul (1282-1328).
2 Tot asa si G. Sphrantzes, care a fost de fattl la cucerire, Migne, P.G., 156 col. 1061
A (ed. Bonn, 288, 19) si Ducas, XXXIX 16.
3 Acestea le spune Tucidide despre Temistocle, nu despre Pericle, in al sdu Reizboi
peloponeziae, I, 138, 3.

4 Cf. Ducas, XXXIX 13: ti Nu e nici un crestin sil-mi ia capul? o

www.dacoromanica.ro

IL

Ifl'I (1:t1IWIIVN 'IV

VINIIVOQ

67,1, E

L91

a4 (0y1 AnA101 1113 (10A31(001.1)ACON `5C93X1910 (107-19d3 `moLoyoltylou


'IL
ta)m? pox taDoxp 5olnon.30th nopow rdroi. d,'510pork0 50.2..noxln? 5(to/3 oi
1

5kXthp

31599 pox (101.Doxk3

5Cp3D]1x 31 pox

51011pdX)11. 510390100AA3 31 110x 3 `5103(1X911(/1 93.cp


5kirpoi 31D31 1.0dr_lip. pox 190)9,3 pox noi)ox? 59d=

5xionn

510p0X
czL
137.Dti.no TR 1107C. 5ftl3X19)0d 50A11AXIDMOM '501210 d31.. `Akth3 -9X/OTI
'50A3T1 ACOddx2.9 Ari 110x 501d13TI 1T 61 ,0/0x AO1nX3 63d '5on3rionTA. 5(-03Dlpnodth TR
170X 5k13dp
5 A0dx7,9 `509TILty371371.11/3 5913Aq 31 pox AC91 Ar.k39 'AC9A311f1321701/31/
m)x 5101 510X.111y031. TR lsoorlAood= 510.2-pox n? U.Xthp o
nma, oda nol(po moroD)od
(101 (1097, 'AC9dC9X71c3701/ 5(10 A3ri Al3VAft 01 AO3R 50/AX1L getoyy2o1l Sod31.(A9 TR
`11003.X3 50M32 `A131113

Or

e1o7o-rilfd= `popky1719 M71

TR `1,09140A 50d3.2..9M3R TR

59M3

q71 MOIA9drat. 5G.d160? 'moricpta c3331.9 kth3 ii d311(al 'snorovidTll moi TR AC91A0XX3T1
5C2 1113 M101913(1L ft01 5o19x13 501.401d3? 5LuDrx13 `, d?ai;t 31 51/..2.. 50011..)o= VOX M)1
nom?-110Xch0 )oleop= pox A13101/ pox m3XD)pu. `50n3riciodpo 59 A. pox A01 131(1113
510.1,(00 siorhocoth9 pox 5onarhpnn2
AOA3T1 ta 13y92L ()chi. kA10th AOACTA3X 9 ncod
2.To A0 .no_0(99X3 pox 5cloyyo= eLc0X3 Scloi Soda oinol. '5)oinnoylmodr= n10
`n3ipky:Tch. ,yyp zy23 01 A13/00001LWAq lLi 1Z1d1/011 31 pox 5201. `51onTrioXcho
novoori TR 1)01.t Al3A1C0011.100c311 '59J-coo 5co=.9 G.71 nka.9101. 31 A/09CcP(T '10231/3
1701: AC91 (to)d9lbtx.io 5f,t01 A3T1 5n0A37-10/.1706.0 `5COTIT 5c10.3
5noi-Tyradoe -mno

91

5nonrioA. .5(06XDpo

Cnnua,

ch?A. 3213 5cloi

Og

5norri3yolt 5floA7T1olold i

A01.(d0 pOX C1011012 -q3110X


i (.41 nlyo= '5C9d1/7110( M31113 1/013.4( /013T) 570.0IpOtj
ft0A3Tild 5n0X73.1, 5non?-110Xdao?
>
nois.xprop 10Tb/A
113 !Au..033d3= t(( pox
57y9u
Ak1):)1.n Aklf,1)71 .f4M0c1)

5(olc)o 5? 5nopp1 5cto1 5(torrhyo= po.0(9 31 no.2..mo? pox -nonkatoxxixx 5(-01.90


d.
f1011701t nomox `n(prinkx kXcu.ic loin?-11 3,k. "0101/ =op= oi. no3d `nompo
5201o4
ropx CbI 1301. TR 50140.2.9?7,-(1194
-E oj 11371
op.2..)ox i.
nky)2137-1

nony-tool.oncom

1,1L3

0091306?

701311 5I,C.,40R

5101 ,1ZX Atc_tepo '510(3170x 1707C 5r9r1L 5201 OdlL


5ttlf,IX) AIOD/Offtcic3x01L-e CbN((01/ vvii pox cbd3:32.no
cbDri 33.L? a. lq92 pox 6.2..cioy=
pox ttXthp pox 137-honn2 pox v.:.=07.4.Tri pox 5101 510V(70 19)011 `nkArio)orinr.G, 5(01.90
1V7f. 520331.070M1R 110X

noo.2oyaL

2.A.

ji

'A39LtlfilVV1.3

59n?

ncryple)(31.:

:v

znoicpciaL

Hui

v 'au!2.nnu apun ul

II

5101. 5103)0X
Z1 63=9

:in

5103y1X.tolcIl

,
,a0?

"O'd

'991. 1901

:y \-d34 vaiv 'nuvw

snAnia0 pncN .9 'woziuraids !nb lo molortiom


'at12!111)

xi

(Da

II

01

(101.

nos-.1

:v

Ac2i.

apun .tu

(0g3-7/6g1)

'9 `soziunnids 'pm! 1901 V la 'svona XIXX-x 91


`tuoplpSontu, i '8E1 E op opoppnou -el! tualuoo!p '3) (JaiiinNT
'JD `geona XIXXX :RI ;To" 11.93 511 M91. M9MG11.1)1dX (201. A2371y ntu.
do1Mtu!S

9g

veindwoo

-JD

!(torl?

www.dacoromanica.ro

IL,VD-3X nori

OE

MOARTEA MARELUI DUCE LUCA NOTARA

158

linpirtirea priUll;
m oartea

lui Luca Notara;


repopularea
orasului

I 73, 1

73, 1. Dupd ce impdratul Mehemet a cercetat bine orasuI


si toate cele dintr-insul, se intoarce In tabdrd. i d dispo-

zitiuni cu privire la prada de rdzboi. *i mai intii Isi ia


dintr-insa partea obisnuita pentru sine; dupa aceea din

told robii lsi alege partea cea mai bung, fecioare frumoase
si de neam bun si bdietdi cei mai chipesi; sint frig cazuri,
cind pe acestia Ii rdscumprird si cu bani de la soldati.
i'

15

21

2. Dar Ii alege si din bdrbatii cu vazd, despre care a aflat cd se disting


de ceilalti, si prin origine si prin Intelepciune i virtute, i chiar pe Notara
insui, bdrbat dintre marii puternici ai zilei, prea strdlucit i vestit prin cumintenie, avere, pricepere de guvernare, virtute si destoinicie politic, i-1 onoreazd, Ingdduindu-i s intre la el, si-1 trateazd cu vorbe dulci 0-i tit nddejde
de mai bine 1 si nu numai lui, ci i celorlalti care erau impreund cu el, cdci
mild 1-a cuprins de acesti oameni si de nenorocirea lor, din ce stare bund in
ce stare nenorocit au azut; i avea ginduri bune cu privire la ei, desi
invidia, nu 1-a ldsat de loc mai pe urmd 2
3. Dupd aceasta, punind toate bine la cale cu privire la soldati dupei
gindul lui i pe unii cinstindu-i cu dregdtorii i functii, pe altii cu

bani, pe aFii cu tainuri i cu tot felul de alte daruri, rdspldtindu-i


omenindu-i pe cei despre care stia c. s-au luptat bine, le-a tinut Inca
si o vorbire cu multe cuvinte de lauda si multumire Si armatei ii dei
drumul pe acasd.

25

30

4. El insusi Insd cu marii dregatori i cu curtea lui intra in oras si


mai intii se sfdtuieste cum sei-1 reimpopuleze din nou, nu cum a fost mai
inainte, ci de s-ar putea si tot orasul, incit sa-i fie resedintd impdrdteascei,
deoarece era asezat intr-un loc foarte potrivit la uscat i la mare; apoi ddruieste tuturor marilor dregatori i oamenilor sdi case stralucite de ale bogatasilor i grddini i ogoare si vii Induntrul orasului, altora i biserici prea
frumoase 3, sd le fie de locuinte.
5. Isi alege si dinsul locul cel mai frumos in mijlocul orasului, ca sd-0
zideascil palat 4. Dupd aceea robii care i-au cdzut lui parte, si erau cu femei

si copii, i-a asezat cu locuintele in oras pe lingd port la marginea marii,


1 Cf. Indeosebi Ducas, XL 4-5, Laonic Chalcocondil, p. 234, 16-20. Dupd cronica
interpolatd a lui Sphrantzes (Phrantzes, ed. Bonn, 291, 15-293, 5) sultanull-a tratat foarte
rdu din capul locului pe marele duce Luca Notara. Interpolatorul a filcut aceasta astfel
pentru cd. G. Sphrantzes e pornit asupra fostului sdu rival de la curtea impdrdteascd, dupd
cum se vede din cronica neinterpolatd, cind irnpdratul voia sd-1 Lai mare logofst i Notara
cerea aceastd demnitate pentru unul din feciorii si. Vezi Migne, P.G., vol. 156 col. 1057

C 1060 B.

2 Vezi mai jos 8.


a Cf. Ducas, XLII 13.
4 Aceasta, sultanul a fdcut-o tn anul urmdtor; vezi II I, 2 si Ducas, XLII 13.

www.dacoromanica.ro

73, 1

CRITOBUL: DOMNIA LIM MAHOMED AL II-LEA

159

73, 1. Bacsas Ug 86 Mexip.e-rK -r-hv Te rri Atv xoct Tex iv ociyri5 nay.= xocX(5 ;
9-eccaci4Levoc, ErrOcveLacv 6; TO UTpoc-r67rE.8ov xat 8t,cc-casTcd. Tck xOCTe. 7V Aciocv. Kat

TcpC.rrov ply Acct.t.r3avec -r6v uvO

acrp.6v MUTCp Te6v Acccppcov, grcevra 86 xat ap-cy-

Teia dad) 7rdcv-rcav exAiye-rat, napOivol.); T 6pociag xcci Troy e6yeyovlyrcov xat 7rana;
xo:AXEcrrou gcr-rt.v or); Se xod eavo4Levog nap& Tv crrpoc-cco.rre5v.
2. 'ExA6ye-rat. 86 xoct 1-(7.)v irn.cpocv6v Ocv8pC6v, oi); 6[Lavaxve yivet. TE xat cppov.i)aeL xat ecpeTY) 8LacpipeLv rv 6iXAcov, xat SY) xoct NoTapav cdyr6v, ecvapoc TV
Suva-craw -re xoct irrupavv &yaw 6.) 're Euvicrt t. xat rcAo&rcp xoct apii) xcct cipe-rYi xcd.
Ott-L-tx7) auva(lec, xat ropt ToCly r
crOacp T'ij nap' aier6v, xat A61o.)v 1..ceTa8i&oric
p.sat.xv xoct xplcy-rai.; avocx-ricrac TCCZC ikrciatv 1, GU [.1.6vov ak6v, &AA& xat Tok
IAXot.); ToO; 11-ET' ocUT01.1. LThEl, yap airrOv gAeog 7.6v avap(.73v xoct -rijq sucrruxiaq
alEritiv, LF, otcc; &pa el'Acct.p.ovicc; 6; otav xaxo8a4oviccv xoc-rinecov- xoci. xpla-ra
-rcept al'yrc73v louAelrie-ro, el xat 6 cp06voc ti..cxp6v ox ei.ccaev 5a-repov 2.
3. Acael[Levog n TailTa TE xat Ta )(OCT& TOU; 6TpCCTEth.rag 'c'oravora xaAk xat
v ce.Yr(7) )(OCT& oTto, xoci. Ty..41aa; -ro6; ply ocirrclv apxcetc TE XOCI C;CLd.)c`og
[lam, -rol'ig 86 xp-hilacrt., -roUg Se CLT7)pe:criov, xoct rrocwroioc; 6'cUoL; 86pot.;,

iu

15

zi; 7cerrot.7xd4 -re xat

CLVO O 1L xccni; OcycDvccral.tivou;, trt TE 81E11yokcroc; xoct TrOXAa Etn()," 64 gnacvov cpipovTa xoci. eiqapcerciav akc73v, arroAUet.

'Tin/ cr-rpaTcav.

4. 'Au-c6; si [let& ye To-Jv iv -riAer. xcd. rj 81.a; co')A-7); gcreccrcv 6; -r-salv 7c6Acv
xat Trpikov PouAelTocc., Ono.); &v
auvocxiao t. ncat.v, olV Ocrov :11v Trp6-repov,

rv

20

DA& xat rracTocv, c 86var.-ro, iLa-re Paci.Xer.ov etvac ocO-ciP, v 67-rmcd.pcp yijg xat D-aAcfca-

a/5 xet.p.ivvr bra-cot ao)pTat 7raCTL ToT.; T

V TaEL xca oior.; olxicc; TE AOC(iTCpac


TWV auva-c(.73v xat 7Capocasio-oug xcct ecypoUg xat dcpr6A.ou; gcro.) Tij; 7r6Aeco;, TOZ;

86 xx i. vaok rrepcxaAeic, c;Scrre elvat. airroi.";


xccroixlat.v 3.
5. 'ExA61eTac 86 xcd. ak6; TO%) plcrov xoct xdaaccrTov xiLeov T-5; Tr6Aso);
6; oixo8okv PacrtAthov 4. Mevic Se Toiko, TiLv ocizp.aAoyr6v, Ocrou; accr3e 8ccrip..Ov
V.A9 yu vc4i. xod nacaf., xaKer. 7capa Ti;) Tot,' Xt.[Iivog
yocAjS c-7]; 7r6X664, ,9aXacs-

5 eisq Se A: & 6 Toirrcov A in margine, unde 111 118 dyccv A: Ovrec A in rnarg.,
unde m 11 12 xocTercecov A: xcc-cla0-flaav A in margine, unde m 11 21 auvraxisoct] uverallcrece
Dethier 1, 280: coverallacs; A: 1.r.PoLxiaag m 1122 rca-caccv, et ativouTo d: itiaccv eiSoicave
A: &XX& xcd ilEXAev (s. rcAeov) eS 86:0raTo? mll 23 post Xcyarpec; add. Tecq A altera manu,

unde M.

1 Cf. Ducas, XL 4-5; Laonicos Chalcocondyles, II 165, 11 ssq. Consiliarii Constan-

tini imperatoris Lucas Notaras et Georgios Sphrantzes fuerunt, inter quos aemulatio

1060 B. Inde fit, ut apud


Sphrantzis interpolatorem Mechemetes Notaram acerbissimis verbis increpet; v. ed.
Bonn, 291, 15-293, 5.
2 Vide infra 8 .
3 Cf. Ducas, XLII 13.
4 Quod palatium Mechemetis anno sequente 1454 aedificare coepit; vide infra II
1, 2, Ducas, XLII 13.
quaedam exstabat; v. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, 1057 C

www.dacoromanica.ro

25

MOARTEA MARELUI DUCE LUCA NOTARA

160

I 73, 6-11

fiind oameni de pe la mare, num4i mai inainte bosforeni 1 si le-a dat i case
si scutire de dari pentru un nurar anumit de ani.
6. Si acelasi lucru 1-a vestit i tuturor celorlalti care, rdscumpgrindu-se
6

10

15

cu banii proprii sau convenind cu stpinii lor, ca pin intr-un timp sd se


rascumpere, ar dori s'a" se aseze cu locuinta In oras ; i acestora le-a dat
scutire si case, fie ale lor proprii, fie de ale altora.
7. Voia si din marii dregatori (bizantini) pe care ii alesese, s-i
aseze cu femeile i copiii In oras, s5. le dea case si bunuri si venituri
pentru trai si sa aiba grij de ei in tot chipul; i acesta ii era gindul
si silinta.
8. Pe Notara, se purta cu gindul s-1 pun5. In fruntea orasului i stpin
peste reimpopularea acestuia i s-a sfdtuit mai intii cu dinsul In privinta
aceasta; dar sggetile pizmei au apucat sd-i loveascd din plin i hotArIre de

moarte nedreapt e luat in contra lor.


9. Caci unii din cei ce aveau mare trecere la el, nu stiu de ce, impini
de pizm i ura in contra acestor oameni, 11 induplec6 pe imprat (sultan)
sd le ia via,a, spunind c bgrbatii romei (bizantini) si Inca din cei cu vaz,
n-ar trebui nu numai s5. nu locuiasch" in acest oras i s'd nu se fi invrednicit

20

25

30

de nici o favoare, ci nici n-ar trebui s. trAiascd de loc i s'51 umble prin
tara ta; cci rAbdind putin i i scpind de a fi robi, nu numai c nu vor mai
sta 1initii, ci apucindu-i dorul de binele ce 1-au avut mai inainte si mai
ales de libertate, toate le vor face In contra orasului, sau fugind la dusmanii
nostri sau asteptind aici.
10. Induplecat de acestia sau mai degrab6 amggit de ei, impdratul
(sultanul) a poruncit ca oamenii s'a" fie ucisi. Sint ucisi i impreuna cu ei e
ucis Si marele duce cu cei doi feciori ai lui.
11. Si se mai spune c atunci, cind 1-au dus la locul de executie, acesta
1-a rugat pe c615.0 s5.-i omoare mai intii inaintea ochilor lui pe biei, ca nu
cumva, temindu-se de moarte, s' se lepede de lege, si asa apoi, dup moartea
baietilor, s-1 ucid pe el. Stind deci drept, se uita atent la uciderea biliecu ochii atintiti i cu mintea neinfricat i apoi, rugindu-se lui
Dumnezeu i

multumindu-i c i-au luat bieii, Insusi ii intinde gru-

mazul la sabia clului. Asa a murit barbgteste Si cu mintea neclintit


ii cu suflet viteaz 2.
1 22-,:eviT.ccg,
adica locuitori de lingd Es-ev6v, strimtoare*, adicA Bosfor. Cf. i
Constantin Porfirogenitul: De administrando imperio, ed. Moravscsik-Jenkins, 51, 12 i
13 (p. 246).
2 Cf. Ducas, XL 6 8, undo c descris in chip miscritor sfirsitul tragi r. al marelui
duce Notara; cf. si Laonic Chalcocondil, p. 234, 16-235, 11; G. Pseudophrantzes
(Phrantzes, ed. Bonn), 293, 5-12.

www.dacoromanica.ro

73, 6

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL H-LEA

11

161

oioug 6vTag, o64 repeal%) ZTevf.Ta4 1 (Lvoli.mov, soUg airroZg xod otodag xat aTeXeLav
xp6vcav (o/TiLv.

6. Kat Totc arzxxoLg Si TacaL TOTiT' aire6 7epox/p6ag, &rot Tip Istocv
xaTa[3aX6v-rec

-7]

XCCTOLXCZV EN/ 77)

8/v3)v

1.)%)(14)..evot. xctra[3aAeZv iv xatpiii Toi.% searciymt4, 13o6AorAre 'Sty


reOAet., xat To6Tot4 Si) aTeAeLocv xat otxiag rrocpeolev 11 Tea%) 13ixav

7) 060 DaoTpixav.
7. 'EpoLAETo

xtd. TeLy cipx6vrwv, of)' isAiEaTo, xaromicrou akoi5 EUv


yuvatt xat Tixvot,g, reapocaziav aUToZg xat otztocg xod xT1H.J.00TCC x0d rep6voLav Tot;
xod. TpOrry reavd. ,9-epareei50-at. aUTo6c- xat 3i%) akip TOO XOCT8c v05%) TC XOCt

SLa areourig.

10

8. T6v &6 ye NoTapa.v xat T-71 reciAecar; intaTo'velv igx67ee.). xecToca-Tijacc. xat
1)1.43o6Acp xpladq.k.evoq OCUTEI) 7ep6Tepov reept
Tot)"
iivotxt.crii.or.) Tairelc x6pLov,
To6Tou aXA' eyOlcrav ako6q Ta TOT; pOOvou peAl paX6vTa xoupiav, zed. xupoiiTat.
9-avaTog eaw.oc XCCT' oc6T6v.

9. T(7a%) yap plyoc auvoylvtov gw.oL, oUx oft' 60EV, co06vcp

xod. tkicseL Trp

15

repOc To6c avapag pep6[Levot. avcCeEi0OUCYL TOv xpaTotivTa TOL-coll.; eX 1.1.6601.1 7r0C4CTCCL,

p.-;) setv Aiyov-rec Ivapac `Pcap..cdoug xott Tiav irrt.pav6Sv [1.41 Orr. ye xocTomei.%) iv T'fi
reOXet. TOUST'n xod repovoiag lyreLvocroiiv .ht.iiiaOod,, Da' oi
v 8?.cog xat rcept.cr67)
ava0.1:vTa;
yap
pAxpOv
xca.
T:iiq
-vocreetv iv Tip TOrry Tc7.)
ouAziocg arccOaccy6v-raq
(Jim c'tTpCp.-iiCTELV gTt., doaa Tasv tak.)v xcozv xgra v repOTepov ET,ZOV 17-CLO141-ilaCCVTeg
e6Aewg, j odiTop.oAlicravTaq repOg
xoci. Di xcd, AF.t)0.-Epiccc, TC&VTOC reptiEstv xaT1 T

20

airroti tilvovTag.
10. To6Tot; re:Ai:Ask j 1.61AA0V TcapocneccrOci.; 6 Paat.Xe6; ixiXsuotv Cocu.prl-fYipod. To6g Ivapocq. O avoupoi5wrou, xca cruvavocpetTat TOUTOK 6 Ei.iyac saA
Toi.4 111.11%) ivavTioug

Toi.g hat utkat.


11. (Dad. yi Tor. ToilTov, 4 T6v TOrrov T

25

avacpio-scaq a7C0CxOlvTCC, reapaxa-

?lam. TO .34.1p.tov repio 6VixAlliav aireoi5 7ep6Tepov r3c7C0XTET.VOCL

Tok

7COCTAOCc,

TOI.;

TOV ,54vccT0v aziaav-req apv10-7paL Tip reierTtv, e/O' otiTeag aUT6v Toig reatatv
p.
ZTCLacp&Ec(t.. gerTdctLevov o'6.%) OpOiv ecTevt apaTTopivou TO1'.); 7tCCZaccc aTpeTCTCp T()
Iourt, XCd. dc7CT047Cp Trn yveavq), eT.O' oi.'recag eLUtLe%)01) xat -eq.) ,0-e-c;) x.apt.Tac Op.oXo-

ylcravTa T-71; arraycay-lq TiLv recdacav, X0c1 LOWTOti 67coOstvoct. TOv aUxiva rS V.cpeE.
OCiTca yevvakag xod. tLeTa cp pow/km.1mq xaOsaTiaTog xat ti)ux71g avapetaq ci7tOvlcrxcv 2.

4 post xcetpc7) ad ES-Triii A altera manu, unde m II 9 .9.eparce5 acu. A: Ozpanctiacq? m 11


10 post crrrouaiiq add. (.1.4 iAiyETo A in margine, unde mli 20 rcp6repov A: 7r p6a0ev A altera
inanu, unde m[129 brt.crpciEcet. A: 67ct0i5accr. A altera manu, unde m I Ccrevk d.

1 I.e. incolae Bosphori orae. Vide Const. Porphyrog., De admin. imperio, ed. Moravcsik-Jenkins, 51, 12-13 (p. 246).
2 Cf. Ducas, XL 6-8; Laonicos Chalcocondyles, II 165, 18-166; Pseudophrantzes,
(Phrantzes, ed. Bonn), 293, 5-12.
11

C. 348

www.dacoromanica.ro

30

FEIJCITAIII PENTRU IZ131NDA

162

74, 3

73, 12

12. Cdci era un bdrbat cu frica lui Dumnezeu Intru toate si se distingea
prin Intelepciune, si era cu vederi largi i ager la minte i cu suflet generos
mai mult decit toti si din fire dovalindu-se intru toate superior si fiind om
vrednic ; cu aceste calitdti a fost un mare barbat politic si avea multd putere
in stat i s-a ridicat la mare vazd i avere, avind cea mai mare trecere nu

numai la romei (bizantini), ci si la multe neamuri strdine. Si told cei


Impreund cu el au murit bdrbdteste cu curaj i cuget statornic, nou fiind
10

15

20

25

30

la nurndr.
13. Mai pe urmd, lmpgratul (sultanul) descoperind viclesugul i fapta
rea a celor ce 1-au induplecat s ucidd acesti oameni i urindu-i ca pe niste
Mcdtori de rele, Ii indepdrteazd din ochii lui, pe unii pedepsindu-i cu moartea,
pe altii scotindu-i din demnitdli i onoruri 1; i aceastd pedeapsa pentru
Mrddelegea lor fat de acesti oameni, n-au asteptat-o mult timp. Si acestea
s-au Intimplat putin mai tirziu.
14. Si in fruntea Constantinopolului si a imprejurimilor lui pune atunci
pe unul din bArbatii cei mai priceputi si de ispravd, dar si de caracter, Soliman cu numele 2, si lui i-a dat de grijd intre altele si repopularea orasului,
ca una din cele dintii preocupdri.

Mahomed al II-lea
se intoaree
la Adrianopole

74, 1. Dupd aceste fapte se intoarce la Adrianopole,


vara 3 i acolo primeste soli 4 de la tribali (sirbi)

iliri

(albanezi) si din Peloponez si inch' din Mitiline si Chios


si din multe alte par1, pe care, pe toti ii primeste cu blindete, cu unii incheind tratate de pace cu Incredintdri reciproce, altora ddruindu-le ce cereau si au fost i unii cdrora le-a usurat tributurile, iar altora McIndu-le alt bine si tuturora spunindu-le un cuvint de pace.
2. Sosesc asijderea si soli de la impratul persilor si al Egiptului, dar
si de la Caraman, domnitorul Ciliciei, felicitindu-1 de isprvile Monte si aducindu-i cuvinte de laudd pentru bdrbdlia i vitejia lui i pentru strddania
ce-a ardtat-o spre binele neamului; gi-i primeste cu pldcere pe acestia gi-i
cinsteste generos, i cu multe alte daruri, dar 1i cu cele din prada de rdzboi
cu strdlucire ii lasd s plece acasd.
3. Pe urrnd, alegind dup5. neam i destoinicie din copiii de nobili ce-i
luase, pe unii ii rinduieste in garda sa personald, iar pe altdi ii hotdrdste
pentru alte servicii personale, minunindu-se de cumintenia i invaldtura si
3- Aceasta" p5rere de rau a lui Mahomed la II-lea numai Critobul o stie i o semnaleaza, spre a feri pe eroul sau de orice umbra de dojana.

2 Cf. Ducas, XLII 3.

a I bidcm, XLII 4: *i a iesit din Constantinopole la 18 iunie .


4 Ibidem, XLII 5.

www.dacoromanica.ro

8/,
TT

3R

liii

:111f10.1I110 vINIIVANI

ClaIc0IIITN rly v211-11

291

*.d3923 31 v.. 5? no3 5crix9 pox 1393M1 'Ac0d3e1)X12 113


(bl3vo137i501orlIpAodch 5at-nulx*c 11k199 ?XX 5D.Z(1/70 X3d2O(13y3 M01ArIL 'Amirdx

pox X12

AH 691. 9 dr.fAX

M91AX2L 5(039(16 nkricps) 5cmx.132

pox

dUs..op

59(01)p .n(2 ,12 M2

?XX Al!..1 1y0zt., -

ls:norLboda Al7h0A9e 011091,1.1X? p.L?lrx >O1771 e 51.q9


kodtk pox ya.c. `noitto oi 7:431coda/. M0d?th 20 nonori oodloa.c. `51opo1lcod., ;poop IR pox
5ioroaL. M91 C93 M9A3A. VON 30 MA (1)1270 3 531AX1/ 51-9.0dX023 31 ?)0X X1371 5A711on.A.
Attf.X11 Ar.f...136?

3X93 ?XX

/41 A? 5101

pox 57o33dvop `noxi)kno?an? 7o?f\n? n91 n97101d7o 531no

D57od2wo1

A9d31.o,u 31 nkri 5rDp3c9c1o1lox o 5n3ylmod n91 noyo2 pox nt?..i thioxxx tool), moi m-n1topl3aL)oop noiTo Scloil)onvaixoaq `5)odgn3p ox 5)oplf..Dvri 5k Sz3/dnoxyx
m0r1yroo)9 `1-k1l3l0aL 5(p1 n3r1 (b.L3oroo-8, `51opconik) Scloi ?g 57o.ocnootholL
pox
5)on-f
5ki 5kT111 pox nkat,mi xo S modxxrti moD0R3 nkx32 Ski 5? Siooi

Scoicoo

Ski

57ode99 '5703710AWdX1L X111X)11X))1 A371 n0(37,17-1 nod31n


3.9(4.1Diwootoo.cv, 32 pox 5ki 5(-93.xoll (0ZdX1/3 91 31

y[

lodv99 nmi

nmpu.

m.913nci ox

3 7)0X 5(101

101C00

`m-oripkdZ

AkArl'AVX 10110A9 'z 2 ),01 31 lova pox lfg ?XX A01


nnra.c loi no/dpodu *A131ou

61,1

5)033d93dIL

OT

170X M-01

1d3a A1p,c110
5n0a9d1 'A919kdX 00,7 -

5k1 5(03y931 A07191X10Aq 31)3d13113

9T

7ompoi ?g 5X9Xd2 A1913AX31? 5? Alfs.1 CIOAXIdy, c500dn 13100X 1)013X?R


XdX13/ 31 novoodldj, 1)ox noldrom, 1)ox `AmpktmaLoy311 113 32 -naix

nmpankx pox no-ra pox no-pcoaL `no-pca 5po 5pos.pan? n3.1)11)27-1kdX3 '5(od?Titlt Soi
5191 32 59narbp.okth-92
ATI1 50n37boD132LD pox 5131D33.t. scloR ox
'nnoiy, 11.93
,R Sr pox 5nodoth '533nlo 5oi 2 coca ii &Tax `5mxkloic.32!.. 19,01/.
5zDtpyloy

'Jo

OF-

7?xlnEtd13

-z

pox lochou o1 M0.0d3u 5(0?(1.014 .pox -aLcully


'nol rcop tr,.R pox (10/027iXdX)J 001 ev0x3ylm '501A0Xd729 531A0C3370.4.A.q 31 A(01
monTricr,othoilox pox lor139 z? 53innonpo2 noirpo Ski 31 5r33d2mo pox 5ki3chp pox Ski
cl?acr,1 001
5o0A3/ .5kgclo2LD pox 1)013X72 5n01901 Scon?-rip/o pox irhi 51odc22

Smorlo,

5iova a
1321.-ri?oi

ovo 51

13X70Y..

If.R

pox

Siol

coop

nmi `roxlcIthv(

1,),ox -oa.t.)9

.5mdarriloy
5c1.0

roopalodsg, `f101070

6.2.12)o

Slorly-oilth pox

Tialk 91(19132

Al9k1910WX01Lf

513dp?dai.

wEn6

:V
1110.1

M-01 M9A3.A.(13

AMU= Soo n3drx3

AkRA3191Chp '50A3T1n3y11L?

nTri jtcboilorimo51oxvyr pox id3a.E. `noirpo 5clo 3R pDX

sai

31 5m3Drpnodth pox

3s)13X1X

71.1.9771) '712113211

snrigoildp smos

CsEong 1IIX .$
'Illapm.r ivix .t
`nopyir ivix -s

5ki 5kva

Att11 Aky)(39

5ki3d)o pox 57omPol.t. S7oplorlmo.g,

InalotuotpaN op !limo otmupo -irmoscp

*Jr)

.1T

www.dacoromanica.ro

9g

INTERVENTIA LUI CRITOBUL

164

15

't

celelalte calitati ale lor ; caci erau tineri straluciti si prin virsta trupului si
prin nobletea unui suflet echilibrat si distingindu-se mult printr-un caracter
ales si purtare frumoas, ca unii ce erau de neam mare strdlucit si din fire
inzestrati cu insusiri alese si bine crescutd la curtea imparateasca (bizantina).
Asijderea era uimit de purtarea cuviincioasa si ordonata a fecioarelor si de
frumusetea lor si dpe superioritatea neamului in toate lucrurile cele bune.

Critobul prethl

10

I 75,

75, 1. In

zilele

acelea soseste din partea insulelor la

imparatul (sultanul) o solie, pe care o trimisese Critobul


Imbros, Lemnos
Imbri otul, autorul acestei scrieri 2; aceasta solie li preda
0 Tasos1
insulele din Marea Egee, Imbros, Lemnos si Tasos, supuse
fiind mai inainte imparatului Constantin. Cdci dregatorii trimisi mai inainte
de acela in insule, aflind de cucerirea orasului si de moartea lui, au pierdut
orice nadejde si au fugit indata 3, unii, cei din Lemnos cu triremele italiene,
care, In fuga si Intoarcerea lor de la Constantinopol, au poposit la marginea
insulei Lemnos, altii, cei din Imbros, cu corabiile care au poposit si ele la
marginea numit Chefalos 4 a insulei Imbros.
2. Iar locuitorii din insule vdzind fuga dregatorilor si temindu-se de un

atac al flotei imparatului (sultanului) s nu villa cumva asupra lor prin


20

25

30

35

Marea Egee, caci aflasera acum de intoarcerea acesteia la Galipoli, se sfdtuiau si ei sa fuga ; si din Lemnos au si fugit ca la cloud sute de bdrbati
cu femeile si copiii, unii la Creta, altii la Chios, iar altii ducindu-se la Eubeea.
3. Critobul !ma aflind de aceasta, i-a oprit din pornirea lor, incurajindu-i cu cuvinte de buna nddejde i trimite In taina un om in care avea lucredere la Chamuza, satrapul (guvernatorul) de la Galipoli si amiralul flotei
intregi, si se invoieste cu dinsul sa nu villa asupra insulelor si sa nu ia nici
o mdsura contra lor si sa nu le faca nici un rau, induplecindu-1 prin multe
daruri ; si prin mijlocirea acestuia trimite soli si la imparatul (sultanul), pe
preotul insulei si cu el un dregdtor din partea locului, aducindu-i daruri si
predindu-i insulele si totodata rugindu-1 sa le lase In starea lor de mai inainte,
In ce priveste administratia, si ei sa-i dea tributul anual hotarit si s aiba
guvernator pe care-1 va hotari.
4. Imparatul (sultanul) Ii primeste pe acestia cu blind* si le implineste cerinta si & insulele, precum erau orinduite din timpul imp aratului
(Constantin), Imbros lui Palamed, domnitorul din Enos, iar Lemnos si Tasos
lui Dorieu, stapinitorul Mitilinei. Caci se intimplase atunci ca Dorieu sa trimita
1 Vezi mai sus, p. 11-12.

2 Intocmai ca si Tucidide, IV 104; Tucidide al lui Oloros, autorul acestei scrieri *.

3 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 233, 20-28.

4 Romineste: Cap, promontoriu ; vezi si II 16,2.

www.dacoromanica.ro

75, 1-4

CHITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

165

ro xc i. yap irrav 6 pa Te ath[La-cog 8tocAo4LicoyTec xat tl)u-L'4; eirrevei.a xoct exput.o,c,


rij Te Tc7)v TpOrmoy xat 'ro Oou xa-racr-rOcaet. Tco 8capepoyTeg, ore yivou; Ov-ce;
kraciwou -r xoc Aav.7cpoi.; xat cpcreaK Xoc-L6wrec cipeo-T-ti; xai ev -conk paatAegocc
7TETCCCL8EllgvIDL X(XXC7.)c.

x&XXog Ooc

Oiloicog 8i xoci Tipo'T6v 7capOivcov al.86 xod x6crp.ov xoci.

xoci. Tip) iv TOT,q xocAotg sEat coS yeyou; Unepox-hv.

75, 1. 'Ev 8e -cal% cckock hpipaLg e(cptxvziTat xat nap& -ci:.)y wha(oy npeapzia
Ti;) Pacraei., cly grcep4e Kpc-c6pouAoq 6 'Ip.Ppt.(;)T, 6 xoci. -cci8e Euyyprit.kc 1,
ev8c8oiScra Tag iv T6 Alyody v-aoug aerri4, "Iv-Ppov xoci, .A.-71v.voy xc4 OCrcaov, xoc-clx6ou4 oUcra4 Tcp6Tepoy T6:3 Pacriast KcovaTav-civy. Oi y&p v cirrai.c Tcap' akoll
crTaXey-reg ScpLoy-rec np6Tepoy, li.a06y-ce; T4r) TE T7i4 7c6Xeco; CAO)acy xat TOy oc6rroi5
.a&va-cov, cl7coyv6v-rec Totc 6Aot.4 e6O6c 6-Loy-co (pelSyov-reg 2 of. [Lev, ot A4LvLot,
p.eTac T6v 'ITaAt.x6v -cpt.-hpecuy xaToccrzouo-6v v lx.pa Tri)q A1)1.Lvou v -c?) purr] T:ij
arc,?) -r4 116Xecac xat OrcoaTpocpij, O. 8e ey T "Ipflpy (LET& -c(7.)y 6Xx6c8cov xaToccsxoua6v xcd c6rc(.7.)v iv -c(7) Ke(pc'cAy Xeyogycp 3, Otxpcc Tg "Ip.ppou.
2. Oi. 8i iv TaZq v-il(rot.q 1.86vTeg Te T6v apaol.L.Ov T6v &p.x6vT(ov xoci. s,st.6-re
Till, gyoaov Tot PocatA6wg (3T6Aou, p.4)Tcore Al.yoacp erwrcAe6crocaOc t. oc6Totg, 907
ydcp ercuyOlvoyTo 67-coaTpicpovTa T0i5T01/ V KocAAcowc6XEL, apocap.Ov ipouAe6ov-coxoci. ply-cot. ye xoci. CoTi8pcov T6v A-wvicov eyyg 7COU sLocy..6crtot
v yuvo41 xoci.

10

15

Tixvot.q, oi vey eq Kpirrvi, oi Se 6; xkv, 0i a eg Ei.;(3otocv ana-LOiv-cec.


3. Kpt.T63ouAoc a 705,0 p.a.06v avicrLe TE ToUTouc 6pv..71c, xp-/o-Toci.; arciat.

20

xouptcrocc, xoci. &v8poc rctcrTOv ocUTUS Tc4/..rcet xpcpcc Xotti.oga -rcT) ace-cpo'crcy) KcaXtouTc6Xecoc xaci, Il1ept6vc TOT) aTOAou Tcco-rOc, xcd. RES' otircoi) uvO-;)xcc; 7rOGEZTMC (JAI int7cAelf,crecrOxt Tca; viluotc, 1.1.-/8e xotx6v 'CC (1.18ey Ta6-catg OX(og
ouA 5c j rcpartEott,
7roAAoi.; 8d)potc,- civcoseiaotg ock6v, xcd Se ocircoi5 vicrou rci[J.Tret. 8-)] xoci. Tcpiapecc;
6g 3acrt.A6a T6V TE tep6a T:11; v-hcsou xrxi. C(p-LovTa [JET' MUTOTS Tirw eyLc.opi.cov, 86p& TE

25

xopgov-rocc ;tat iv31.86vTag Ta.g v4icrovc ocirc6 xat ap.oc rcapaxaAoi5vTaq tacroci 'TS
v TY) 7poTepa ocUT6v xoc-cocaTOco-st. oixouplvocc xc i. dcrcopipay aUTii)
VIM)) 6T
k xoci. C'tp-Loy-ca gLety 6v Escy xeXelScrn.
Tooc -re 6p.spivoug (pOpoug
4. BccatAsk 8e 86zeTca To6Touc iH.t6 ()tog xoct rcoc pkzet *V& ocitrlObrra xcd. 8o) petToct

Tag Wirroug, xa.06; ijcrocv iv Ti,;) Toi5 Pacraia); xp Te-raypivat., "I(.43p6v [Lev llocAa11-07, T(.) T'ijc Aivou irc(IpLoy-cc, .Av.voy Si xai. Oc'cuoy Acoptei: Tc;-.) MuTLX)jvl; yc"E-ruzoy y3cp TOTe 6 ply Oc7cocrTeEXag T6v ui.Ov 4 TcpkaPuv ea; pocat.Aia, 6

3 Mt-Loy-mg A: 7uy.v-req A altera manu, unde m

12 et 13 xec:ceazoucsi4v A: xccraz-

OeLaZy A altera mann, uncle md, 16 At-yocicp imr:AeLcrocaOcct]Aiyocic;) Lro-cXe6amo-L A:


A altera mann, unde In '117 post iPouAeliovoro addere cult Y.041 VJTOL rn.

1 Vide Thucydid., IV 104: eouxu8i3;v -rOv 'OASpoo, Og


2 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 164, 6.
3 Vide infra, II 16,2.
4 Dorninico Gattilu.sio; vide Ducas, XLIII 5 et XLIV 1.

T.cae:

www.dacoromanica.ro

1-ci.racixs-t)

30

MAIM VIZIM CHAU!, SI MAIIMUD

166

75, 5

77,

pe feciorul su 1 sol la imparatul, iar Pa lamed pe primul su dregator, un

barbat ce-i era foarte de aproape, ca s. ceara insulele acelea; acestora


le-au i fost in multe privinti de ajutor solii trimisi de Critobul, avind aceasta
insarcinare i cerind i ei aceasta dela imparatul (sultanul).
5

5. Astfel, insulele au scapat de primejdia de atunci; caci mare primejdie

le astepta din partea flotei ce se intorcea din Constantinopol la Galipoli.


Mourteu iiiareliii

vizir Cha
10

15

20

25

76, 1. Tot in zilele acelea, imparatul (sultanul) ii prinde 0-1


arunca in temnita pe Chalil, unul din cei dintii dregatori ai sai
si dintre cei mai cu trecere i maltratindu-Imult, ii ia viata 2.

i s-a gasit la el mare multime de aur i argint si tot felul de avere, strinsa
de mult timp acum de inaintasii lui si de el insusi ; et-lei era omul de neam
mare la ei i dintre cei mai cu vaza in ce priveste mrirea, averea i puterea. Toad averea lui a fost vrsata in vistieria imparateasca, afara de ce a
lasat feciorilor, lui, putin de tot ; totusi mai pe urrna le-a dat totul inapoi.
2. Imparatul (sultanul) avea i alte pricini pentru care-1 ura cu drept
cuvint, dar mai ales pentru ca i s-a impotrivit de multe ori, cind Inca traia
tatal su, avind mare trecere pe linga acela, i cind acela inch' in viata
fiind, i-a dat toata domnia 3, prin intrigile lui i-a luat-o inapoi 4 ; i pentru
ca. in privinta razboiului in contra Constantinopolului, 1-a desfatuit 5 i intrascuns statea in legaturd cu romeii (bizantinii), comunicindu-le planurile
liii 6 si lucrind in tot chipul contra lui si impotrivindu-i-se.
3. i acestea au fost motivele pe care le-a spus pe fata pentru prinderea
si uciderea lui, dar au fost i altele care au ramas ascunse. Iar in locul lui
1-a pus pe Isaac 7, un barbat din cei mai priceputd si mai cu experienta in
multe privintd la conducerea statului, dar i viteaz i cu stiinta militant.
('araeterizareaiioiiliii
vizir Malimud

77, 1. Nu dupa multe zile Ii sloboade i pe Zagan din


demnitatea si functia ce-o avea, 8 despartindu-se si de

fata lui, pe care o luase de curind de sotie ; si-1 trimite cu


fata-sa in Asia, dindu-le acolo pmint de ajuns pentru hrana.
1 Dominico Gattilusio; vz. Ducas, XLIII 5 si XLIV 1.
2 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 235, 18-236, 17; Sphrantzes interpolat (G. Phrantzes, ed. Bonn, 293,20), unde e numit, gresit, Ali Basa.
3 Cf. Ducas, XXXII 3.
Ibidem, XXXII 5.
5 Cf. Sphrantzes interpolat (G. Phrantzes, ed. Bonn), 265,22-266,11; 268,20
269,5; 293,22-294,3.
6 Cf. Ducas, XXXI' 5 si XL 3.
7 Chalil a fost mare vizir 1427-1453, dar urmasuI sSu n-a fost Isac, ci Mahmud
1453-1467. M. Guboglu, Mari viziri otomani, in Hrisovub, VII (1947), p. 71.
8 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 251,24.

www.dacoromanica.ro

75, 5-77, 1

cnrronui.: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LE k

167

Acupt.E6c, 6 SI 6tpxovra Te:ov rupdrccov nap' cdyr6;) xoct acp68pa otxetwv, 6 IfocAockalc,
TLV -cc7.) oc6-71:6v Thawv otg xat uvknpococv Tex. 11.1ALCTTOC ot nap/ TO

xa-ra

Kpc-ropaaou np6apEcc aTaXev-reg, gzov-cer, avaOzo-cv TotUT7p X.0d,

(XL'17-i1C70:,)TEg xoc

a6T0i. TOUTO nap& TO Pacraecbg.


5. 05-aog ilAeu0ipoivTo TOTS TOTE xtvhvou at v.'4croc. 7Cpocreaox6t-ro yap air-nag xi.v8uvog ol5x. 6 TllzeoV EV T- a7C6 751q 116Aecog Inocv68(9 Tou a-c6Xou i; KocXXconoXcv 1.

76, 1. KGCTO: 8L Tag cc6Tag Ill.thpoc; EuAXap.Pavec xoct XaMX-Iv 6 (3ascXek,


Ivapa TiLv npd.rro3v nap' ccO-L-cT) ;cat tilya auvatLevopi, xat k; etpx-rilv gt...cPcaXec xat
noAXa atxto-alLevog OcvalpEt. 2 eiSproct SI noX1S Tr. xpa zpucsoi5 xat apyUpou
ky cUTco xat nAo6Tou 7CavT0800T0i5 X naAoccrov 11873 zpOwov u?0Eykvoroq nap& TE
T.( )V npoy6vcov xat 006T015 81y ^ijv yap 6 civilp -cc5v eti yEyoveyrcov nap' a6Toi,g xoct
Int 86E7? xat nXo15-cy 8capocviLv xoct 8uvalizt. 111v-ra oiiv TON) nAoili-rov bri)e), ec

10

PaacAcx6v TCy.E.Z0v, 77X-s0 (T)V XOCT6XL7CE TOig utkacv a6Tot-5 diocpcOk-roP, TrciVU'
6crTepov 1.16vroc 7Cdo/TOC a7t68c.oxev

ceiTag.

2. Mae 8' at-rtocc ;tad IXXOC4 1.1.6v, Sc' Scc Eix67cog c'opyteoro ocin67,) 6 Pao-cXeUg,

ai SI iou -T]sav aUTocc, O-cc TE,

15

VTO oc67,7, TOO na-cp6g, &V noAAaq i)v0:11TECOTO


plya 8uvci4evoq nap' Gen(i), met, s-), xat x6pcov g-cc Vospoc ano8etav-ro4 ocl'yrOv r"iic
6Alq apzi7Ig 3,
o-.11y4v:rz.crt, -rotS7ou necAtv nap&Xucre -rociyrqg 4, ZGa OTL TO)) HIT&

Tg 116Aewg n6Aet..cov anoTpenwv TE iv ocirrOv 5


'136.42.CCEOCc 6, gxcpopoc

xaOccrt-ag T8c a'7)1701-5 Xc ti.

Y..0d

v ciTC044)TOK

nc'orra

xocvoXoyei.-co

Onov evr7L7Cp.TTCANO TE 3jv

20

cdrTii.) Xoti. ivaVTLoUllzvog.

3. Koct orx v rnxv at-rtocc npo-iyoUtLevac 1--75q 're u?'aviltirzcog oc6noi5 xat
7.7ig avacp6ascog- -T]crav Si xat 6tXXac Toiv acpavi5v. 'Eg SI Tip To6-cou T&Ecv avTLX.00TLTTV:My 'Icrocax-0 7, Otvapa T6SV 7Tdoll UvToV 'r xc
oXAcliv npawcfcTo)v
girnecpov, eaaa (3 xat cp-cpaT-tlycx6v xat avapsi.ov.
77, 1.. MET' o6 noXAaq SI 11[Lepocq napocAUst. xat Zayavov

95
TE.

px=ijc &c xoct

xat nky.nsc
-7.geoic 8, ecnoX6crag 161-oi3 xat Tip/ Oliya-ckpoc, .5;pr vECOCTTi y5.-.yay.rix84
n -rob' Tov VP) -ct ,D'uya-rpt ig 'Ao-tav, o6 airroZg xat -,(Wpav txaViv e; 3caTpocAv.
7 XotAi.X-eiv m: Xoc?chA-0 A II 9 aty.Lady.evog A: in margine [Lcopric*.evo4 pro quo
TLI/coplacitLevog m )1 22 post TrpowoUv.evca add. ic r
vepOv A in margine, unde M.
2 Critobulum Thucydidem scrviliter irnitari satis constat. Thucydides in Bello Peloponnesico res a se gestas nobis tradit; idemque etiam Critobulus describere voluisse videtur.

An omnia, quae Critobulus de se ipse narrat, cum veritate congruant, baud scimus, nam
aliunde non nota sunt.
2 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 167,5-168 ; Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn,
293, 20) qui Chalilem Ali-Basia nuncupat.
3 Cf. Ducas, XXXII 3.
4 Ibidem, XXXII 5.
6 Cf. G. Sphrantzem interpolatum (Phrantzes, ed. Bonn), 265, 22-266, 11; 268,
20-269, 5 ; 293, 22-294, 3.
6 Cf. Ducas, XXXV 5 et XL 3.
7 Chaliles vesiri maximi munere viginti sex annos (1427-1453) functus est, sed
eius successorem Machumetern 1453-1467) fuisse constat. M. Guboglu, Mari viziri otomani, lirisovul, VII (1947), p. 71.
8 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 196, 15.

www.dacoromanica.ro

168

MARELE VIZIR MAHMUD

I 77, 2-4

2. In locul i in toate demnitatile i functiile acestuia 11 pune pe Mahumut,


care tinea pe cealalta fan.' a aceluia si care era cel mai de frunte barbat,

10

bizantin de origine si dup tata si mama 2 ; bunicul sau dupa tata Filaninos a fost guvernator in Elada i distins cu demnitatea de cezar 3. Inzestrat
astfel din fire in chip stralucit, incit a intunecat nu numai pe toti contemporanii, ci chiar si pe cei dinaintea lui in intelepciune, barbatie i virtute
si in alte insusiri frumoase ; ager 4 din fire sa-si dea seama de ce trebuia
cu alte cuvinte, s patrunda situatia, mai ager insa in hotaririle ce le
lua, si in executarea lor, iscusit sa vorbeasca norodului i sa umble cu el
i sa stie sd-1 conduca ; mai iscusit insd cind era vorba de vreo actiune i
sa &eased o iesire din situatii grele 4, energic, chibzuit, curajos, viteaz, de
mare isprava la toate, precum 1-au aratat imprejurarile i faptele.
3. Caci de cind acesta a ajuns in fruntea treburilor marelui imparat
(sultan), aceasta mare domnie a sporit mult intru toate prin minunata lui rivna,

15

20

prin sfaturile lui cele bune si prin curata si neprefacuta lui creding i prin
devotamentul lui fata de imparat (sultan) ; i astfel, ales din fire intru toate
a fost acest bdrbat i faptele lui au dovedit-o din belsug.
4. Imparatul (sultanul), acestea sdvirsindu-le la Adrianopole, se intoarce
toamna la Bizant 5, i s-a sfirsit anul sase mii noua sute saizeci i unu de
toti, fiind al treilea din domnia imparatului.

1 Cf. Laonic Chalcocondil, P. 235,30.


2 Dupa Laonic Chalcocondil, P. 251,17 a fost sirb dupa. mama. Despre originea acestui mare vizir, vz. Babinger, Mahomet II . , p. 139.
9 In timpurile vechi ale Imperiului bizantin, demnitatea de cezar o avea prezumtivul
urma la domnie. Alexie I Comnenul (1081-1118) trebuind sa confere aceasta demnitate
unui rival al sau la domnie, a creat demnitatea de Sevastocrator pentru fratele sau si a
pus-o mai sus de cea de cezar, care in epoca Paleologilor ajunge a treia sau chiar a patra

demnitate in stat.

4 De la ager pina la e grele 6, Critobul ii caracterizeaza pe Mahmud earn cu aceleasi cuvinte din Tucidide, precum 11 caracterizase mai sus (72, 1) si pe imparatul Constantin.
5 Dupa Ducas, XLII 8-13, Mahomed al II-lea a stat toata toamna si iarna in Adrianopole, primavara 145'1 a intreprins o expeditie fara succes in Serbia si vara a venit la
Constantinopol.

www.dacoromanica.ro

I 77, 2-4

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

2. 'AvTLxocOt.a.ra:i. 8i

ig Tip.) TO6T011 TOCIN Te xat dcpx-;)v %at

169

7.w

cv 7cpay-

1.1.dc-rcov implAaccv TOv int Trn iTipa .91.rfccTpi. airrot X6aTY


Mazoup.arrea
(1v8pcc Ta Trp &roc [Lev pipowra TOU yivouc `Po)(.1.aitov .rrp6g TE rcocTpOc xat pl-rp6; 2,
6 86 yE rEpOg naTpOc Tcrircrcog rj (1)LAavcvO; xat T-7]; 'EXAcfc8og 3ipxe xoCt T71 Tot
xataccpoc gta iTeTtp.-/To, o5-ro.) 8i cpcsecog apia-r1; Aa-z6v-ra, eag a1coxp4cct. 1131
11.6vov To Ug xocT' ociyrOv &Trawl-mg, euaa 6

5.

xoct To64 TrpO akot gv -re cppov.Oet xat

av8pta xat &peril" xoct Totc ex'XXot.g xcOtoZg

OVA) 3

p.iv otxoOev Euvtaer.v 'TO 86ov

xat, &AXou ein6v-rog, voijaat, eAirrepov 8' iAiaOac xat xa-rocrcpFcat., &cc 8i 8etvOv
(1.ev

61..u.VOcct TrX4Mec. xoct 7coAAi3v (31par., 8m/6-repo%) 81 Trpayllaat xpijaacrOat. xoct

iv arcOpot.c 7c6pov e6pei.v, [..t.eyaAorcpcimovoc, 3ouXeuTt.x6v, ei)Oap, yevvai.ov,


apLo-Tov 8ca 7Tc:cv-rcov,
g8stocv ocirrOv o TE xacpot xat Tec 7rpdcyl.cocTa.
3.
&rot) yap oii-roq yeyovev v Totq -rot (..t.ey&Xou PaacALoc rcpayilccat,

int

.TO xpeZ-rov ing8coxe Trn TE 0-ocup.aaT-ii


cr-nou8-7,1 xat Tai:c &pia-mac pouXoctc )(cid T1.1 xoteapar xat a86A(.1) Too01.) TrpOq TOv
xpaTotv-ra nicrret. TE xat eUvota. oCr xpet-rrovoc Toi.c 6Aoc; cpfxsecog v -re 6 civilp
mav-roc T& T

p.ey&A-tig Toc6T-i]g apxijg

10.

xat 8m8(0-1 Tot; rcpawocm..


4. BoccasOq se TOOTOC rcpciocc,- iv 'Av8pLavourr6Ac t. ircdcvet.ar. cpOt.voraf)pou i;
TO 131.00.4Ttov 4 xat iElxoaTOv 6 xoci. 'iv g-rog TcpO; Toiq ivvocxocrtot.; xrci. iaxtcsx.t.Atocc Toig OAot.g irkoo, Tpt-rov 6 Ti-jg dcpxc TU.) Pam

1-2 T(.73y 6Ao.)v 7r pcew&-mov irrip.iXemv A: Tip Tc7.)v 6Am 7pxyt.taTeico A in marginejl

18 6 xxi 6. A in margine, unde rn.

1 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 167, 18.


2 Ibidem, II 196, 8.
3 Critobulus noster Machumetem iisdem fere verbis describit, sicuti supra 72, 1

imperatorem Constantin= descripsit.


4 Secundum Ducam, XLII 8-13, Mechemetis autumnurn hiememque Adriano
poli transegit; vere expeditione contra Serhos (Triballos) incassum suscepta, aestate vix
anni 1454 Adrianopoli Constantinopolim venit.

www.dacoromanica.ro

15,

CARTEA A DOUA DIN LUCRAREA ISTORICA A LUI CRITOBUL


ACEASTA CUPRINDE CUCERIREA ENOSULUI I RAZBOIUL CU TRIBALII
(SIRBII) I INFRINGEREA LOR DESAA IR*ITA I SUPUNEREA LOR SI CUCERIREA DE CATRE ITALIENI A INSULELOR LEMNOS, TASOS SI SAMOTRACE ;
UN RASTIMP DE TREI ANI 1

Refaieerea

iii

15

Constantinopolului;
generozitatea
lui 31ahomed al II-lea

1, 1. Imparatul (sultanul) venind la Constantinopol,


cea dintii grije a lui a fost reimpopularea orasului ei
refacerea lui i grija de el si in alte privinti ; 1i trimite
porunci i ordine impgrAtesti prin toat impAralia lui,

strmutind la Constantinopol locuitori foarte multi,


iau numai crestini, ci si de neamul lui, ba chiar i multi evrei.
2. Dup'a aceea porunceste 2 ca zidul ce-a fost surpat de tunuri
sa fie zidit bine in intregime i, orisiunde a fost stricat de vreme,
si fie restaurat i dinspre uscat i dinspre mare. Pune si temelia palatului
impArResc, alegind, cum am spus 3 locul cel mai larg si mai frumos
din oras.
3. Mai porunceste sd se zideasc6 o cettmie puternicg 4 pe aproape de
Poarta de Aur, pe locul unde a fost odinioar cetrituia impratilor (bizantini), 5
1 In cartea a 2-a a istoriei lui Critobul, dam peste o mare nepotrivire, caci rastimpul descris nu este de trei, precum ne indica, ci in realitate de patru ani; *i de la anul
al treilea (I, 77,4) de domnie a lui Mahomed al II-lea se sare la al cincilea (II, 9, 8) *i sfiritul

anului 6962 ramine nesemnalat, de*i sfit*tul tuturor celorlalti ani este semnalat cu multa
grija. Se pare ca a fost o scapare din vedere a lui Critobul, intentionata din cauza neizbin-.
zii pe care Critobul nu o inregistreaza de loc, a sultanului in Serbia din anul sarit. Vezi
nota precedenta.
2 Cf. Ducas, XLII 13.
3 Vezi 1, 73, 5 ; cf. Ducas, XLII 13.
4 E faimoasa cetate cu apte tunuri, Iedi-kule, care insa a fost zidita ciliva ani mai
tirziu, in iarna 1459/60; vz. Ducas, XLV 11.
5 loan al V-lea Paleologul (1341-1391), spre sfiritul domniei ridicase acolo o cetate,
pe care apoi, silit de Baiazid Fulgerul, trebuie sa o darime. Vezi Ducas, XIII 3-4.

www.dacoromanica.ro

KPITOBOTAOT
ETFITAMIZ IETOPION AETTEPA
HEPIEXEI HAE THN TE THE AINOT IIPOEXOPHEIN KAI TON HOAEMON
TnN TPIBAAAS2N KAI TIIN TEAEIAN TOWS-2N KATAETPOCIN KAI AOTAEIAN.

THN TE TL2N NILESIN MIMNOT KAI OAEOT KAI EAMOOPAKHE AASIEIN


HAPA TON ITAAO.N. XPOO1 IIAHOOE ETII TPIA 1
1, 1. Bcco-cXek-

xv.TocXo:Peov rv KeivaTavTiTou 7rp6iTov (.tiv

1TC;:vU

TOG

.rpoov 7COGEZTOCL TOV 're T=.4g miXecog Euvom.ap.Ov xca T=riv &XXII)) Tocirryic brLp.aeLotv xca at,OpOwavr :cat rc6p..net, 8)) TCpocrtc:cyp.oc-coc xo aLccr&Ect.g poccrt.Autac (1,8,
,accicv oci)Toi5 r?v &pyv, ELETOLlitO)V & ocirriiv EAsiaToug &row; o?..) (.1.6vov Xpto-Ttavc7)v, caMc xoci TO
cpc-ov y&voug zod I 7.cd. 'EPpocEuw ToUg 7ToXAok.
2. "Erce..E.Ta xeXei.yeL 2 Ta xocTocf1,[5r.pOINToc Toi5 Tzizoug rcapdc clay przocvMv
Tet.xEet,v Te cispocA6g rccicv-ra xo, Orr!) IXAT] TCEnowiptOg :15v TCO ZpOvcp, xceTcfc TS yijv
xca 0-F.t.LEM.oug Tidy (3ocaeXthov, e7ro2azoci 0.Xoccrcrocv CoopOoTiv. KaToci3caA.st
TOv
7CX6.670v
xoci,
x&XALGTov
zropov T=iig 7c6XEcoc.
Up.Evoc, Onep gp-i]v 3,
3. "ETt. 11 xeXetist, Tet.)getv zoci. cppoUpt.ov &pup.vOv 4 rcEpi -,Tou Ti)v XpucyLxv,
7coTe. TE))) POCCTGA&ov TO cppoUptov "rjv 5,

xoci Ti.vecOm, Toci5Toc rclvTa xocTa cnTou341v,

11 post T05 add. Estou A in margine, unde m.


1 Critobulus tamen hoc libro secundo historiam quattuorannorum (Sept. 1453-1457)
narrat. Cum per reliquum opus singulorum annorum res gestas maxima cum cura distineat, inter res annorurn 6962 et 6963 non distinguit, ita ut ab anno regni Mechemetis
tertio (I 77,4) ad annum quintum (II 9,8) transeat. Critobulus annum quartum propter
infelicem expeditionem contra Serbos illo anno susceptam, de qua omnino tacet, in Mecheinetis gratiam commemorare noluisse videtur.
2 Cf. Ducas, XLII 13.
3 Vide 73, 5 ; cf. Ducas, XLII 13.
Castellum, cui nomen Jedi-Kule est, adeficatum est tamen hieme 1459/60 secundum Ducam, XLV 11.
5 Ioannes V. Palaiologus (1341-1391) eodem loco, ultimo sui regni tempore, castellum aedificavit, quod tamen, 13ajaside Fulgore minis utente, destruxit, Cf. Ducas, XIII 3-4.

www.dacoromanica.ro

10

15

ALEGEREA PATRIARHULUI

172

II 1, 4-2, 3

si toate acestea sd fie fcute in grabd i lucrdtorii s fie robii bizantini, primind

pe zi cite vase aspri si mai mult.


4. Pe aceasta cale impdratul (sultanul) cduta sa aibd oarecum grijd
de soarta robilor, spre a avea cu ce sd se intrelind i, economisind, sd se
5

10

poatd rdscumpdra de la stApinii lor si devenind liberi, s se aseze cu locuinta


in oras ; i nu numai atita, ci si multd iubire de oameni i pornire de a face
bine si apoi Inca i mdrinimie impdrdteascii a ardtat, pe scurt spus, fatd de
toti ceilalti, dar mai ales fatA de acesti robi de rdzboi, miluindu-i i cu generozitate fdcindu-le bine zi de zi.
5. Cci deseori iesind din palat i umblind si vadd orasul sau i altcumva,
dacd intilnea pe vreunii din acestia, de Indatd oprind calul, cu mina-i proprie
le impArtea CU ddrnicie bani de argint i deseori de aur ; un sentiment de

mil atit de puternic ii stdpinea lath' de acei oameni.

15

20

25

30

35

2, 1. In zilele acelea Ii cheamd i pe Ghenadie, un bArbat


foarte
invdtat si minunat ; cAci si dinainte auzise multe
patriarhului
vorbindu-se despre invdtAtura, intelepciunea i virtutea
acestuia si de aceea, de indatd dupd cucerire, 1-a cdutat pe om, dorind s-1
vada i sd asculte invdtdtura lui ; prin urmare cdutindu-1 cu multd osteneala la Adrianopole, II gseste intr-un sat oarecare, tinut ascuns la unul
din oamenii bogati i cu putere, avind parte de multd atentiune si inAlegerea

grijire, cdci acela care-1 tinea, desi dusman, avea mare respect de virtutea lui.
2. ImpAratul (sultanul) vdzindu-1 pe acesta si in foarte putin timp incredintindu-se de invi4Atura si de cumintenia si de virtutea omului i Inca de
puterea elocintei si de farmecul vorbei lui, a avut deosebita admiratie pentru
el si i-a dat multd atentde i cinste, ingdduindu-i intrare liberd la el si gash-du-I demn sA stea la discatii cu el si placindu-i mult de cuv.intele si de celelaIte conversatii i rdspunsuri ; si-1 cinsteste din belsug cu multe daruri de
pre i in sfirsit 11 pune patriarh i arhiereu crestinilor 1 cu multe onoruri si
privilegii de neapdratd. trebuinta ; ii da lui, Intre multe alte favoruri si stdpinirea asupra bisericii i cealalt putere i conducere, intru nimic mai putin
de cum le avea inainte vreme la imparatii (bizantini).
3. si-i ingdduie s tind in fata lui fArd fried si in toatd voia multe dispute
frumoase despre credinta i teologia crestinilor, insusi mergind la el sd-1
asculte si luind cu sine si brbati invatati i cu mare cinste pe lingd el,
punindu-1 in cinste aldturea de acestia ; si-1 impodobeste i cu rnulte alto
distinctii, pe om, asa stie el s cinsteasca virtutea omului, nu numai oastea,
1 Cf. Sphrantzes interpolat (0. Ithrantzes, ed. Bonn), p. 30'f, 12 307.

www.dacoromanica.ro

II 1, 4-2, 3

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

173

epyaCeaOac 8e Tok oci.x.p.aAjyroug Popouq Aap,Pc'cvoyTa; T-7N ilyipoc; p.LaO6v


xat nXeico.
4. 'Hy se ToTo TpOnov TENGC npOyoca. napac TOZ1 paataecog ToZ; octzp.ocXerrocc
Tot Te stoc-rp6cpscrOxt, xat To5 Tiv EsEocv euviv et'inopotivroc; ix Tot') TOO gzetv XCCTCC-AOsaAou To Zc aproy xupi.oK, xoct eAsuOkpouq ycvogyoug xa,Tcp.x.eiv ey TY) 7C6Xec.
yoll,t,c9.t.dcycov 3

o6 i.6vov 8e, &AA& xcd paavOpcon(a. noXAli xcec EUTCOLEOC, npocreTc ye [Lily xat tkEy0CX041llxiCt PVTGXGX:n XOCG nept Tr&vTag (Lev rot

XXoug cloTX6g, oUx lixcara 8i nept

ToUg ocizt.caA4yrour; Toirroug izparro, eXeCoy Te odyrok xod xcc0'.11t.cepay cpcAoTog


etiepyeTa.iv.

5. 'Eeprilievog yap Ti'dy pacrtAskov noXXCcxcg xat xaT(ic 04:ow Tip) n6Acv
nepcceoy ij OcXXcog 6 ncoc, et noU -claw eveTy(ave TOUTO)y, el:Mk avexpy TOV t7c7cov
aLestsou TrEun

SOtt;11.3,6c

10

colTozecpt xoct Ocpyuptou yoviallaTa xat zpuoiou noAX4.xcc

ToaoilTog gAeo4 dzev aUTOy TeLy ecy8pc5y.

2, 1. 'Ev 8e Tcci:g oc6Toac 41E.Lkpacg lie-cooccast-rcu, xoct TON) revv18cov, 1v8pa


xoct ppoy-trecoc xat dcpeTijg
xca npOaOev noAOY gzcov A6yov Un6
9111144, eLOUg ti,eTerc "Hp OcAwcrcy
opOv TCOCVU xoct 0-aup.occ1T6y. TOUTOU yap '0.7,7 Te csocpicc

15

TOv &yapoc, noOELY Esei:v Te ocUTOY xat axoilcrocc T:tig croptocq ceyroil. gvazy TOL xoct

rio

no)04 nem!)

akOv v 'Av8pcocvounoUXec e6piaxec nocp1 TOOL Ti;iy

8uyarcliv v xd3p.7) Tcvt cpuAaTT011evov,

v noXA-ii se Ospanda Tuyx.civoyToc. 118e7.To

cipeTiiv 6 xaTezwv, xoct noAev,tog N.


2. 'I883v 8e Toi5Tov S paatlek xat netpocv c7og v 6Xtycp Aapeov TTic TE cmcgocc
;cat Euvecrecog xoct apeT-7)q ro avap6c, gTr. 8e xat Tijc Tog XOyou auvc4.1.ec,S; Te xat
y8cp ociiToil

20

x&pcToc, kax4tac7 i TE Torov st.cccpEpOvvoc xX v 7oAA71ye Ospanda 'TE Xca 1111.5i,


xWpav Te 8c8oOc akii) T-7)q eta68ou T-7ig nap' oc6TOY xat 61.caf,occ,- ect,(76v eXeuOepa;
xoet.

4184.evog Tac Te

X6yocg

a6TOT5

xat

Tcci% CcXXacq

Ixeruxion,f;

xat &no-

25

xpicreac. Tl+q se xat sd)poLq ocUTOY paoT141ocg Te xoct evTi.p.occ xoct TeXog
cipxtepia XpcaTcavotg noAXg cicdvsc xal
7CCCTptApxv xx5i.arlac 1 xat
avofcrcocc.;, zaptady,evog ocUTip EUY noAAoig anocg xat TO T:11; iityAlcrEocg

xp&Toc xat Ti)v

d'cXXlv

86yogi.cv xat

Spo,

063ev

-7,T,Tov

3.14

eixe np6a0ey

nap& Tilly pacrcX6cov.

30

3. Kat 8ccaeecc 8i noAXOcc xoct xcaag nept

T'iK Troy XpcaTtocyc-ov nEcrreca; xat

xat OsoAoyiocq ev8E8coacv airrcl.) evWncov ocUToii c'o8e6g xoct eXeuelpcog 'Motet:Av.,
at'yrO potTe6v nap' aUTOY &ray 're Isee' cc6roi3 xat ToOc nccp' ce6T() evTil.couq TE xo:1
aocpoUg, Ty.etiv xecv ToUTocc a6T6v xat noAXoT.g 8e Dam; dcyci,AXer. TON) Cc'vapz
oiSTcog ot8ev al8e7,a0ac civ8pO6 dcpeTilv o?.. noAet/cog p..6voy, Ca.Vc xat Tgcg nEcaa,

1 Cf. G. Pseudophrantzes (Phrantzes, ed. Bonn), 304,12-307.

www.dacoromanica.ro

35

EXPEDITIE IN MAREA EGEE

174

II 3, 1

ci si toat curtea imprAteascd, zic, si tagma marilor dregdtori. *i asa cu


voia lui Dumnezeu, impAratul (sultanul) redA, cu prisos de generozitate,
crestinilor biserica.

10

3, 1. Dupd aceste mdsuri luate in Constantinopol, impratul


(sultanul) trece in Asia si, venind la Brusa, aduce
in Asia Mica
jertfe si face tatalui sdu slujbe si pomeniri la mormintul
lui cu mult fast si i-1 impodobeste cu obiecte de cult de mare pret, si cu
daruri impdrdtesti.
2. Dupd aceea, dad' a fost vreo incercare de nemultumire si rdzvrtire din partea domnitorilor si a popoarelor din Asia si mice altceva, ia
toate mdsurile cuvenite, face impdrtiri noi de satrapii (pasalicuri) si tinuturi
si pune in fruntea acestora satrapi (guvernatori) si, orinduindu-le toate bine
si punindu-le la cale in curs de treizeci si cinci de zile intregi, dupd cum
Orimlueli

a crezut mai bine, 1-a Idsat in fruntea intregii Asii pe Chamuza 1 si se intoarce
15

20

25

30

iar la Bizant.
3. Aici rdminind putin timp, cit sd vadd clAdirile ce s-au fdcut acolo
si orinduind ce trebuie fdcut intr-insele si tuturor celorlalti sd isprAveascd
lucrdrile cit mai repede, a pornit spre Adrianopole, fiind iarna acum 2.
4. *i ajungind acolo, il cheamd de indat la sine pe Ionuzis 3, satrapul
(guvernatorul) de la Galipoli si amiralul flotei si porunceste sh echipeze flota

cu toatA silinta si sd plece asupra insulei Naxos si a insulelor de pe linga


Rodos: Paros, Rinia si Cos si asupra celorlalte de acolo.
5. Cdci toate celelalte insule s-au invoit si incheiaserd tratate cu imparatul (sultanul), numai cei din Rodos n-au voit s5. se invoiascd si sd incheie
un tratat cu dinsul, ci au rdmas pe de lAturi de tratative, primind sd acosteze la ei cordbiile pirateresti ale ivirilor apuseni si ale alanilor ; si ins'si
echipind altele, stricau toate tinuturile impdratului (sultanului) de la
marginea mdrii. De asemenea si naxienii, primind debarcarea piratilor
si dindu-le pine si celelalte lucruri trebuincioase, fdceau si ei pagube
destul de multe in tam impAratului (sultanului). Asadar asupra acestora a
trimis flota.
1 Dupa Ducas, XLIII 3-14, Chamuza a fost trimis in Asia, dupil ce a condus in
1455 o expeditie neizbutitil in contra Rodosului.
2 Aici, precum o face regulat la fiecare sfirsit de an, Critobul ar fi trebuit sa noteze
si sfir*itul anului 6962, cel de-al patrulea an din domnia sultanului. De asta data insa n-a

facut-o, spre a nu aminti expeditia neizbutita a lui Mahomed al II-lea din acel an in Serbia.
3 Despre aceasta expeditie, intimplata in 1455, a lui Junus, ( f. Ducas, XLIV 3-6
si Laonic Chalcocondil, p. 294, 1. Critobul pare sa confunde si sa amestece cele douri
expeditii din acelasi an 1455, a lui Chamuza si Junus ; vz. comentarul lui C. Muller,

p. 107-108.

www.dacoromanica.ro

II

3, 1

pocat,Aecoc,

a-cLavoig

CBITOBUL: DOMNIA LUJ MAHOMED AL 11-LEA

xai

cpr][..d.,

()cob'

auvaa-ci3v.

D-EA-4,LOCTt.

VET&

Kat

oiS-c6)

517

xoct

Tip ixy.Allatav Xpr.-

rcept.Ovroc

rcoAAoi5

175

Paat.Xc

arco-

,Kacoat..

3, 1. OUTco 6 3tocasic Ta xa-ra

1162LIN

6 Paaas6c ic rv 'Aaf.av &apaivet.

xat xa-raXa[36v TV Hpouaiou Cr7T6V8EL TE TFil rcoc-rpt ;tat ar.crTaiag


Tot(po,) xat ti..vv.2.6auvoc TeXs..Z EleyocXonperalic, xoai

TeXist. xat 86pot.g Pocar.Aixoi.g.


2. "Ercet.Ta Ta. v 'AuEa xaOi.allatv, et Ti

int rtp

TOnE

rcou vo-rpo'

v i) vioxlioi5v 8?,.c.oc;

nap& TE -r(.73v ixei.o-e ilyev6vcov TE Xcd yevc-ov,


CiXXo3g yi rccog gzov, a7CCP.OTCC xaOt.5Tc4)..F.vog, g-cr. TE aa-cpocrcei.aq doroAsy6p..evo xat dcpxag ;tat aa-rpdcrca.; TaUTOCLg aTC0xAlpc7.)v Ti TE IXAcc v carril rcdcvra, xocAek acopO6aocg -re xact rcpO4 8oxoi.Sv aca0E...k
ea rciv-ce XOC -rpLdczovroc -roag 7TOCCTOCLq

51 TOTITOV donCOIN.Loccrt rcoAu-

10

grcapzv rn Tij OATiq 'Aaiac dcrro8zi.a

-rbv Xoc[Louiilv 1, ircdtvet6IN OCiAtc BuVcv-nov.

3. Mutp6v s at.a-cpEtPac ociyroi; xat 8aov ,DEOE6OtcrOott, Tag -caUT7) yeyevviivag


TG( Cc sit & akai.g -cc xat Totg IXAor.g /Tram xat 8-ct. Tdczyr-L-a
avUetv Teic gpya, 6pmcrEA, ig 1--?iv 'Aapf.avoil xvvog 2.
4. Kcixii.as yiv6p.Evoc; el'.)06g [..t..s.-rarc41.1TE3 'Iovog-sp, TOv o-arpdcrcip KaXXtou-

oo3op..L; xcd

rc6Accoc xat l]yetkOva T015 a-c6Aou, xat Kaolin TacC71) a7cou8-1) TOv ar6Xov iapTcrav-r.cc
irctrasi.v TY) Te Ndicep :cat Toci.g rcEpt `P6aov
llcpq -ce xoa `Pipet.a xat Kra
:cat Toac ODAar.g -ma; Totvn 3.

15

vo,

,)11

5. P6acot ydcp, T(.7.)v elAAcov dcrc&vrcov vri7rkyr6v iva7c6v3o)v Ovmv TE xat


yevollivm T(.7) POCCTLAEZ, I.L6vot. Tag 7cp6; akOv 8t.a)aocydc; -re xat arcov8ag oUx ia6CLVTO, doo,' gp.etvocv gz(,) cmovacov, aszOtievot, ai -rag -c(.7.)v 8u-c.r.x6v 'IPApcov xoci.
,AAavCov Xy)a-rptxacc yak xocTat.poUo-ac airroiS, xat ai)-cot eTkpag dcv-mrX-Ipoiivreg

rcapaMav rc Paat.Aicog. `SI; ai xod. oi NgLor., hx6p.svot. xoct


ixdocouv rciaav
at;Tot Tecg xa-rdcpaer,c TCov rcapaTc7.)v xat rcapizovre; -ro&ror.g TELc -cc xat -zdc

rcp6; rv

psiocv, gParc-cov xat aircot oUx OAtycc Tier PastAiwq. 'Ent


Tayrocg oiv TOv a-r6Aov kEircet.t.tkv.
a'(AAa rat

10-11 clnor3c/pclw A: iyrtocOtcr-nlg A in marg., unde m II 11 8t.op0cLacq A: StopOwacip.evog

A mann secunda, unde 111 1117 'Io3vo6Cv A.

1 Secundum Ducas, XLIII 3-14, Chamuzas propter expeditionem, de qua Critobulus


tacet, infeliciter contra Rhodios anno 1455. susceptam atque rei causa in insula, cui nomen
Chios est, male gestae, a Mechemete Calliupoleos praefectura nudatus in Pamphyliae urbern

Attaliam moderator missus est.


2 Hoc loco, sicut quemque annum exeuntem, Critobulus etiam annum 6962., i. e.
quartum Mechemetis regni annum exeuntem notare debebat. Quern non notavit, ne
rem hoc anno a Machemete in Serbia male gestam memoriae traderet.
3 De qua expeditione eodem annosuscepta cf. Ducas, XLIV 3-6 et Laonicos Chalcocondyles, II 268,3. (4Critobulus Chamuzae et Ionuzae expeditiones in unam eandemque conflare videtur. (C. Muller, p. 108).

www.dacoromanica.ro

25

EXPEDITIE IN MAREA EGEE

176

E xpeditia

Hotel tureesti
in Marea Egee

II 4,

5, 2

4, 1. Ionuzis echipind optzeci de corabii de razboi si


inarmindu-le bine, a pornit de la Galipoli i cu multe
alte corabii de transport, ducind si tunuri ; a plecat prin

strimtoarea Elespontului de-a dreptul la Egospotami (Piraidle Caprei) i, trecInd pe la Sestos i Abidos i numitele Chinoschefale

(Capete de clne) soseste pe la Dardania la gura strimtorii ; plutind pe linga


Roion de la tarmul Troadei i pe la mormintul lui Ahile, a ajuns la Tenedos.
2. Dupd ce s-a oprit aici doua zile ca s se aprovizioneze cu apa i ca sa se
10

adune toate corabiile, caci unele din ele mai intirziau Inca de-a lungul tarmului de acolo, stringind oameni pentru visa, s-a ridicat noaptea, ca sii
nu-1 vada nimeni i sa nu prinda de veste, caci dorea sa ramina cit mai
mult timp neobservat ; i plutea pe marea Egee, avind la dreapta, cind stai
la cirma, insulele Chianide, iar la stinga, cind stai la pror5, insula Lesbos 1.
3. Deodata se porneste o vreme foarte rea i furtuna cu ploi ca din galeata,

16

90

25

30

cu fulgere, cu tunete i vinturi groaznice i intuneric pe o mare furioas5,


ridiclnd valuri mari ca de obicei pe Marea Egee; corabiile pluteau mai intii
toate pe ling5 lumina de pe vasul amiral, luindu-se dupa el ; dar, pentru
ca fiind noaptea i Intuneric mare si valuri foarte inalte i furtuna mare si
vijIit de vinturi, mergeau Para nici o ordine, se ciocneau unele de altele si
se spargeau ; multe s-au i Inecat aici, IncIt i vasul amiral era cit pe ce sa se
inece, ingramdindu-se toate la un loc i ciocnindu-se, dacd de pe vasul
amiral capitanul n-ar fi observat aceasta i n-ar fi stins de Indata lumina.
Si asa imprastiindu-se, unele intr-o parte, altele in alta, pluteau in largul
mdrii, minate toata noaptea de furtund, Ora s-a facut ziva, i abia de au
ajuns la uscat, una lntr-un loc, alta in altul, dup cum s-a Intimplat sa scape
fiecare de vijelia furtunii.
4. i unele duse ceva mai departe de pamint, s-au scufundat, lovindu-se
de stIncile de sub ap, iar altele Incarcate cu tunuri, minate fr nici o ordine
de puterea curentului si a valurilor foarte mari, unele din ele s-au izbit
de tarmurile stincoase i s-au zdrobit ti tunurile din ele s-au scufundat pe
acolo, altele Insa tirziu abia au izbutit sa scape.

5, 1. Ionuzis ins, ramas cu sase corabii, toata ziva a fost batut de


furtuna In largul marii i abia a ajuns si el care seara in portul de la Chios,
ud leorca si cu toate lucrurile de pe punte pierdute ; asa de mare a fost pri35

mejdia prin care a trecut.


2. Acolo a asteptat trei zile i adunindu-si toga flota ce i-a mai ramas,
a echipat-o cu ce avea la indemina ; i ridicindu-se de acolo, pleaca asupra
1 Toata insirarea, nu intru totul exacta, de localitati, spre a arata drumul flotei de la
Galipoli la Tenedos si mai departe, este cu totul de prisos ; Critobul o face numai spre a-I
imita pe Tucidide si a-si impodobi, in tendinta-i arbaizanta, textul cu denumirile antice.

www.dacoromanica.ro

II ct I 49-

vII110,LISID VINNOG IfYI GahI01111N TV

Val-II

LLT

6t.
Skstonoj, TR Soopmdkya oolnoxkoRJ.9 Sroon SooRolmilood1D pox SzDAIL9
pox
`Soyoox
Sood?1? 5clo.A.millon3xD xclo Sool3y9 pox SooDratod3clo 5ooi `SopAooXkii 5120Xzeop
gapp Sonyounolvoox 13y2.t3 )p1R (101 (10X711\02/91.1.V(a norlodoa corp n(91 -DoLyv
Acorholou 'pox 570th3rbochoa
A01.0k 31 pox Ao2ady- pox Sop. SoonTrInoyoox 59Anx

Soda 6)1 no1o1orl91D OIL .noriod Sooppyamdooa


pox
91
S .n0g3n3J
Aoxygd
Sco?yy1X-kr,
o71 koVpirx
.z 5)093T1a.ta, 3g U.11",1101 OcIR 5ood3r1tst. pox 50A3TI/oDn3d2n 5T)1 31 5(170A SooDopapp
'AmlooLoonn Ao)1dT.3.pct dog. 11,3 M21901 `oloon3 opirx Aki U.Istooi no:Tooth:a Sooi?d?

`51pxrclo3m looi3A3A. ooloox Aka. Axpoo2doop

3g 91 31 A010,1, 01

kri 5o1DnaLxR orikATA. `Sporaq oi3y;tod? dog. -Amy


91
Anopo 5m
gopyxou
`Aolookly A? io132 ATTI Ao3X,T Soei Soopoonx ffA 15fl0D
oploox 'AmArictdat A? iod3iDodop Tg Alrs.1 nodiw Tiwx .Aoodmda.t.
SkAcIpir Tg nodRodoD Soin?loodtholoox 5onerrh3X pox SoAcromx opini Acodijp(
pox
M9130.
Acoard1Dop loox Ac92.Aodd pox AcolopinsAaL Acopolo? pox '5n010X.9 Ski 31

'orDnolTyq

591xciA

`Soodo,9 oo9,

13ya.c3

oo1

OT

sks)9od13.A.? g5vop13-1-1 d33.Lfg2 53.0kn9 Ma.


ik.09)700.G 5kAr1noidlop pox pinxldl
(3T
Ao3yuT
3x)
looDra
1
6poliv
oolroda
53kn
3d3aL. nou Aoi Aoixndth Ski -kiooda.$)

91

5oR3),. `5m3A 170(13-1193.c? `Ii.19)01 31,9 3g A3 11X(1A 1X)x 6197t9 13070d pDX U.19].A.3TI*TrifiX1d1
VOX 1R311101)0X OX A(91);n-In3Au. 51r3()Aa11Alo op5mixop1 1oA3719d3do AolanaLTml 51101(tpea
170x 01A0-0910dLOOd1L. pnt 01A0c1R32:9x VO 5(10]301 '(101270 319(2 pC))( nk1 7001k1)0d19

IX:W(1093=913=3 'Irodo-v 13 Lis..1-1 9 5k11,cAd3dnx olnoi


A01
501\3719091V 50023 133AX)(3))2
'AOIXCIdCb p0}1 (0190 3g 1XL01309r23xD (boo pox Li..5co
(101 5(10.kr(311 0.140d30 101XclAAVIL '170A3T10))0113X 5(93 Xd3TIII(.. 31 0131\313 1,Xx -XL,L110X
A51/01%.

nodxrd A/09nR?ilox

Ale

Og

kvo

loox 1.i.xy39 Ska. 11.1r,m1 `nod33a1f. So oXni klpopx? -co.old331.


T1 51A.9 (10IL
lo.0120 (101 .Soneogr,txx
3g loox looDisoXooloox A0dxvri (2d31(1911)? 5t/.1 5t/.A. 'AZD(1231n: 5100,060
31 pox AopopylaD '1)0Dx)(1)713dXA? po .3g Sop. 5oomoXkli 79(10d3Cb
53 011(;1 31 Ski 5oo3d
no/. nos) pox Skl Soopinxidi Smixopiop 'orA37-19d3do po &Teri Acolnx, 5101(?1/0X-0 31 VOX
A709(1.0

lzina

51)01)0p 17099y33X0213 k(j]d13Aq A109 VAX po A? 5loolcoo pomoZkr1 noltpo


3119 1:44 sly97-1 'All0k9(2931(3331

nou

1A109(12110X

51301.?...02.02 pox 5odTriknooa AT 61 13/U0'V=


69 .T 5k9onoj, 3g x)137.1 min&
poX
50A3T1007113X 1
50A37-191Ac1)gnyx Spurri (IOU. lrx 59.1coo Soda foodTaLDT 5? A91
A? (a doix kepal.loox `rATrio,( 5oXoddopo2 pox oolopa op1 la? Acoi Amioprimdlpooloox
.Ac,oyoodoat.r opdoolt A01(10901 30)(cl.. AoAn2A3x
5,0c)Tri 3g. 513(31 ? Sooni3Th3L nolrpo pox A91 r.LATorbov1d3a Afoy91D loito,oa
AmloodlooAn pox 5zpopn3xplaL? olop &col 'AmA9 Srorreop A3913x3 13dpoloox 5? mom

177.0X9dc1)(4 2// 'auOrvut, apun w II Lg 170.073103X019


V u? 4au!givul apun ui II ce nolcm :V &? 63x V 11.1 2113211 apun ILI tE
:y )9 MOL Aco1A9A.7 y vi 'auy2.nmu apun ui

sy [irprrivrijc3X4 IzinDrivjaA?

:v
!pip

IX).0Z7,7(37090d2,
Acgi. Arm.A9

r oc[ spmfD sllnsu! putoravIt Jtropy. snIngoivp .msou


ZT

- '0

85

www.dacoromanica.ro

9g

OS

II 5, 3-6, 3

EXPEDITIE IN MAREA EGEE

178

insulei Cos si, debarcind, a pustiit tarina locuitorilor si, ndvdlind asupra
orasului, 1-a impresurat trei zile. Cum n-a putut face nici o ispravg, a dat
foc caselor din fata orasului si, cutreierind toata insula, a prAdat satele si,
luind mult pradd, a incArcat-o pe cordbii si a luat calea intoarsd.
3. Ajungind la Focea, numit cea Noud, care era a chiotilor, a debarcat

10

si a ocupat-o prin build invoiald 1 Aceasta a fdcut-o, desi chiotii aveau tratat
de pace, fiind minios asupra lor, pentru cd. nu 1-au primit bine, cind a fost
minat de valuri la ei, nici nu 1-au cinstit cu darurile cuvenite.
4. Orinduind lucrurile la Focea, dupd cum ii era gindul, a pus in oras
o garnizoand si, luind robi bAieti, a plecat acasd la Galipoli si a dat drumul
flotei.

5. Din cordbii a pierdut in cursul furtunii douzeci si cinci de toate, cu


15

cordbiile de transport 2. Mai ales, de aceea, se zice cd de atunci impAratul


(sultanul) era pornit asupra lui si din cauza aceasta, precum si din alte motive,
ceva mai tirziu, 1-a si ucis 3. 5i acestea s-a petrecut asa.

Apzarea
0 bogillia Serbiei

90

6, 1. Peste iarnd impAratul (sultanul) rdminind la Adria-

nopole, a pregatit o armatd mare in contra tribalilor

(sirbilor) 4; cAci aflase de mai inainte c acolo se pun


la cale planuri de rdzvrAtire in contra sa. Cdci domnitorul tribalilor (sirbilor) 5 umblind dupd prefaceri a intrat in taind in legAturd cu ImpAratul
peonilor (regele ungurilor) 6 si incheie un tratat cu el, ca sd se pregdteascA
bine si, trecind peste Istru, sd ndvAleascd in tara impAratului (sultanului),
ndvAlind si dinsul impreund cu el.

2. Dar nu numai atit, ci si tributul obisnuit il aducea cu mari intir25

zieri si cu lipsuri, ngscocind mereu pretexte si aminari neintemeiate 7. Pentru

aceasta impAratul (sultanul) era foarte minios si de aceea banuia CA acela


umblA sd se rAscoale.

3. Nu numai aceasta 11 indemna, ci si asezarea din fire a tArii, fiind


foarte potrivitA pentru purtarea rAzboiului in contra peonilor (ungurilor) si
1 Cf. Ducas, XLIV 5.
2 Dupd Ducas, XLIV 3, amiralul turc a pornit in expeditie cu zece trireme si zece

direme, din care a pierdut sapte; cifrele ardtate de Ducas par sd fie mai aproape de

adevilr, mai ales cil Ducas e foarte bine informat asupra celor intimplate pe aproape de
tdrmul egeic al Asiei Mici.
3 Dupa Ducas, XLV 2, a fost scos si trimis guvernator in Caria, inlocuit fiind
de Ismail.

4 Cf. Ducas, XLII 8-12.

5 Craiul Serbiei Gheorglie Brancovici (1427-1456)


6 Regele Ungariei Ladislau al V-lea (1453-1457).
7 Cf. Ducas, XLII 7, de unde rezult5 O. domnul Serbiei
multd grij5.

www.dacoromanica.ro

isi 0i-ilea

tributul cu

11 5, 3 6, 3

CRITOBUI.: DOMNIA LUI 16A1-10:11ED AL H-LEA

1-i)v vov xcd arcoPa


ircoAr6px

xet.pe

TE

179

-rip) yi' rv K4xov xai, TrpoapoOaliv

laza

-c6:.)

d -rpt.alv .1j(..cipott.c- (74 8' ol'i3ev ijvuev, Ell7Ckaccq -raq Tcpci Toi eccrreog

oixiccg xoci, 7TE/C6OVI rv (5.XAriv vijaov xa-ra3pat.tano xai xktotc 3totpmiccrag xat Asiotv
Taei.art)v iXcfccra xat Taig vowcrtv 500511000e, irrawhet..
3. PevOtievog n laCTC>. 06X0CLCC1/ Tip! Niav Aeyolikv-tro, Xv oiSsav, xod an6pacrt.v rcoc-qaap..evoc 7rapearirraTo TG6T71V 4.1.oXoyicc 1.

8' inoi..ilcrev evanOv-

TOTJTO

sot; Opyilv gzcov Tor. Xi.or.c, OTt. ye otix i8eavTo ToUTOV xcaik exei. xoc-razOivToc,

oti3e 'rag rcpoaiptoucrt 36potg

krtErrIcrozv.

4. AtaOetq 3e Ta xcera Tip.) 11:06xoctotv, 6.4 3jv oe.m.T.) xa-ra voi.5v, xat yuXaxilv

iyxa-rocarhaag ott'i-r"ij xcd itcd3a4 AotPd.)v, anircAeucrev &rd oi.xou iq KaXAtointoXt.v

10

Xt aLEXIATE TOV cr-r6Aov.

5. 'Arcipoae 8i T6sy veiiiv iv -ccT) ze!4L(7)vt. 7-c6v7E xod. etxocrt (1E71 ye TCov crxeliayar7Jv Tag Tcacrag 2. 'Ey' 4 ) 8-;} xoci, (15iXAov, yaatv, &TOTE c'opyo ott'.)Tc7)
filaatXek xat ac a&r6 ye TOT5TO lad 6c'Vocc at-ciag p.txpOv 6a-repov ivenev cerviv 3.
v Tatfrc-11.
Kcd Tir
6, 1. BacrtAek 3'

15

iv 'A3ptavowt6Xet. 3tc'cywv zetp..6.ivoc aTpOCTLOW 1J.Ey1XV.I

TC(XpEcnteUccev ba Tpt.PocAAok. xcd yap

v nponuvOav6p.evoc T&

XET. VE0)(11.013VTV

TOv yap -76v Tpcf3aAXcliv hret/Ova 4 vEco-Lipcav brtOuv..o1-3vTa xotvoAoyel.a0ai


A6yot.4 Tcpocryipet.v xpyoc T(.7.) PacmAzi. 110CLONICIP) 5 X0d

TS

xat

uvO-hxocq not.ei.creott [let'

akoi5, 67ccog xotAik -re nocpacrxeuacratievog xcd. TOv"IaTpov 3taPag i; T-ho

T013

2aao-

20

Aicoc xd)pocv ip.f3aXA-n Euvep.(3aUovv. xod. ot?.yroi.

2. 13?) I.L6vov 86, AA& xat -rOv Euvik 3acrp..Ov Ppa 8io.)c

TS rcavu

AcX rca-t-T6E.Levo; ea?. 7C(30c016Etc TE X0d ay0C30?* ot'.) xotAa46xat p.OiXXov

clIpyier.o

PacrtA

p EtZE. X0d.
cf)'

ET)

6-77

Texp.aLpOlievoc

X Tottyrou ve(i)-ripcov

T6V, AA& xott

-r.:71g xeLpac yUcrt.q, ockapx1

oc6-76v

elnOulletv.

3.

01'.) TOC13TM SL

25

(..1.6vov vyv

a6atv rcapexop.ivl gg TE rv XOCTdc HCCLOW.LA) 're

xat

Aocx(7.)v 7

7rOAcE.Lov

ixrceito-

17 veoxp.ov-rce m: vewxy.ovvx A.

Cf. Ducas, XLIV 5.


2 Ibidern, XLIV 3.

3 Seld cf. Ducas, XLV 2

4 Serbiae crales Georgius Brankovi6 (1427-1456)


5 Rex Hungarorum Ladislaus V (1453-1457)
6 Secundum Ducam, XLII 7 Serbiae crales tributum promptissime solvebat.
7 Transilvaniae Vlachi.
I 2*

www.dacoromanica.ro

180

BOGATIA SERBIEI

II 7, 1-3

a dacilor (rominilor din Transilvania) care il incurcasera In rzboie, asa incit


de acolo usor putea face incursiuni In tara acelora 1.

7, 1. Caci tara tribalilor (sirbilor) e asezata intr-un loc bun si potrivit


al Europei 2, Incepind din Misia de sus 3 i muntele Hem (Balcani), intin5

zindu-se frig pina la Istru (Dunare) i prin aceasta mdrginindu-se cu tara

10

dacilor si a peonilor ; &del. Istrul care este cel mai mare riu din cite curg prin
Europa, incepe din muntii Celtici i curgind prin acestia, dar i prin tara
peonilor i dacilor si a altor neamuri nu putine i strabatind mult pamint,
se face de sine tot mai mare prin adausul riurilor ce se varsa intr-insul si se
i printr-insele & in Marea Neagra.
sfirseste in Tara Getica i Scitica

15

20

25

30

2. Inchide inguntrul lui i multe natiuni foarte razboinice, dar mai


ales pe cea a peonilor (ungurilor) si a dacilor (rominilor din Transilvania),
cu care este In hotar, precum spuneam. Tara tribalilor, ajungind pina la
acestia, pe o intindere mare si avind In interior multe orase frumoase i pe
la malurile fluviului cetati puternice, pentru motivele acestea mai ales,
imparatul (sultanul) credea c trebuie neaparat se si-o supunil i s ocupe
cetatile de pe malurile fluviului, ca sa fie stapin pe trecerea apei si, cind
dinsul ar voi, sa poata trece usor In tara acelora 3, iar pe aceia sa-i i poata
opri de a trece in taxa lui. Dar nu numai atit, ci i bogatia tdrii II Impingea
nu mai putin, pentru Ca este o lard minunata i binecuvintata cu toate
bunatatile. Caci pamintul ii este producator de toate, foarte roditor in toate
produsele i dind din belsug toate grinele i plantele, cite anotimpurile anului
le fac sd se coaca, dar i vietuitoare, cite se hranesc din pasune, ma gindese
la capre i oi i porci i vite cornute man i cai multi i buni si tot felul de
soiuri de animale domestice i salbatice bune de mincat i folositoare, toate
le hraneste si le creste cu mult prisosintA.
3. Ceea ce insa e mai insemnat i In aceasta privinta intrece peste
masurd toate celelalte taxi, e Ca da ca din niste fintini aur i argint i oriunde
ai sapa in pamint, bulgarii contin faramituri de aur i argint foarte multe i
frumoase6 si mai bogate decit in pamintul Indiei.
I Asupra motivului de rdzboi in contra Serbiei, invocat de Mahomed al II-lea, cu prile-

jul primei expeditii din 1454, pe care Critobul a trecut-o cu vederea, cf. Ducas, XLII,
8-12, care insd nu amintete nimic de aceastd expeditie a doua din 1455. Pe aceasta

pare sd o aib In vedere Laonic Chalcocondil, p. 240,31-242,18.


2 Ep57n1g [Europei] din textul manuscrisului e lectura cea bund i nu nota de pe
margine flivo) Opck-qc [Traciei de sus]. Istoricii bizantini sub Europa int.eleg de obicei

partea de apus a imperiului bizantin, adied Tracia, apoi Peninsula Balcanied; cf. i II

10,3 a din Asia i Europa *, adica Asia Mica i Tracia, Peninsula Balcanied afard de Elada
antied.

3 Bulgaria de apus din Balcani.

4 Tara Romineascd i Dobrogea.


5 Cf. Ducas, XLII 11.
Ibidem, IV 1 i Laonic Chalcocondil, p. 241, 10-13.

www.dacoromanica.ro

II 7, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

Acti.o.y.6vcov a67), 6ia-re (5a3f.ac arc'

ce.)-c-7K

181

"CiV ex.EiNCON) gZELV noteZaOat, Tag

icipoAcfcc 2.

7, 1. ell yap -r(7.)v Tpt,PaAAE4v xel:TaL 116 iv brmatpcp Ti); EtipW7ri)g 2, apX0v &ICC) Tijg &vo.) Mucriag 3 lad Toi.1 Atti.ovoc Opooc, napi)xousoc 3e pixpt,
Accxrov xat Ilca.Ovov tipz:fr 6 yap "Ia-rpoc,
ToF.S "Ia-rpou xai 011c.potiaa at' aUToli
t.dyt.crroc (1)v TCOTC(11.61/ Tclv xtXTC4 -rip E6pWrcip, eyze-rat. ply doTO Tir.r) Keknx(.7.)v
ipv, (S6cov .3& so airv, DA& Pi xat -rijg TiLv Hat.Ow_ov Te xat &xxrov ;cat 6-rkpwv
[-L&v

oUx OXf.ycov yew7.w xai, IroAAip stepz[Levoc yijv XOC xpet-r-rop., aU-rOg ialyrob' yLv61.Levog

Ocei. Talc npoa041xar.c T(.7)v

c ak&iv laf3aAA6v-rcov TCOTOCEIWV, TEXEI)TE ply

Tip FETLX:ip 4 TE xat Exl101.xilv 5 XOtt


akiLv 6x3i3cocav ig TOv Eiget.vov Olnov.
2. IleputAdet, se brrOg eau-roii 6'cAAa -re gOvil rcoAVic p.ax.E.116-ra-ra, xrd. ail xat
Tee Hat6vcov -re xai, ,aax6v, otg kaTIN 6110 poc, r1a gplv, 4 TpLf3aAA&iv 7cocpi1touadc TE
ToirroLc p.6xpt. TccAXols.; xat 7cOAet4 gzoucra TroXAckg xo xaXdcg Co ej7 p.eaoyeta xat
xoci. 1.1.caLcrra OcvayxaZov
ppopt.a Ipup,vck Trepi, Trou Tag 6x0x; -r015 o-rap.oi5 sf.' a
i36xet -c(7) Paataci: zet.p(LaacOxf. TE airrip xoc -rec Trap& Taq OxOaq Toi3 HoTocp.oi.5

ppoUpta xa-racrxeZv, Orccoc eti) -c-71g -ro&rou 8LaPcicrecoc X1L0 xat, O-rav ai)-rOg ye
106A-n, (Sa3f.cog gp) stocflaivetv k; Tip ixef.vcov 6 xaxei.vouc Ts arceipyT) Tijg 1.; Tip)
tou ar,a13cfuyewg. O1) 1..viv0v ak, &XV( XOCt 68 'T=.4; (e.)pag &pCT 0V .I)TTOV lrcihev
airr6v, 0-aup.aar4) Tv, oiScra xat rcacn.v eahlvouilboil -col% aya0oZc. it) TE yap y-7) racticpop; Te la-rtAr alet, i(S(Scoplvil Tcpk arcOccrag yova; xat Tracvtoc t.,t,e'rec 8a4aeia; napexoLv O'cra cp6poucro) iLpat o-rceppkrcov -re xal puTCov, doo,a S[h xat Ocroc v6p.ovtaL
yjv, al.7c6At.o'c -r sorkt,t xo Troi.v.vm xat crupOpPLa xcd 3oux6Moc xat trurcov ayaOiLv
ov ly..ipcov -re
cUx OA1.yip cpopav xat rcoXACov O'cXX6P., &36.)81.E.A.cov TE xod. xpi.c
xoci cicypkov y6vi) suipopoc TCOV)TOC -rpkyet, [LET& TroXAilg Trept.ouatac.
3. TO aL 1../.6ytxprov xo rp TrIcrocg -rag aXXag vt.x5:c [../.E.O'UTCEppoXi)q, OTLzpugOv X0
7cep arrO 7c1rr(7.A) ava3ta0u7 t, xcd Travrazoi5 Ta6T1; Op6acrovv. griry[LCCTCC
&pyupov
nap6zet, xpvcroiS xat dcpyUpou TCAETC7TOC

YAXXLcrroc

xai. xpziaaovoc

T; 'Ivat.xiig.

3 E4c57-rrIc A: dtvo.) 0gx7]; in margine, unde m1112 rcapi,xoucpx A: 7COL pocxe [IA
in margine, unde 111 11 17 TE A: seclusit m.

1 De belli Serbiae inferendi causa, quam Mechemetes praetextebat, confer Ducas,


XLII 8-12, quo loco Ducas primam aestate anni 1454 susceptam expeditionem enarrat,
de qua autem Critobulus tacet. Sed Ducas hanc secundam irruptionem a Mechemete
aestate anni 1455 factam et a Critobulo enarratam non commemorat. De qua Laonicus
Chalcocondyles, II 176, 21 sq. paucis agere videtur.
2 Rerum scriptores Byzantini imperii Byzantini partem solis occasum spectantem,
id est peninsulam Balcanicam praeter Graeciam antiquam plerumque Europam nuncupant. Cf., exempli gratia, et II 10,3.
3 Bulgaria ad solis occasum vergens.
4 Vlachia Magna, cui hodierno tempore Terra Romenica nomen est.
6 Scythia Minor olim, nunc Dobrudscha.
6 Cf. Ducas, XLII 11.
7 lbidem, IV 1; Laonicos Chalcocondyles, II 177,14.

www.dacoromanica.ro

10

15

20

25

ExPEDITIE IN SERBIA

182

10

15

11 7, i

8, 2

4. Din cauzele acestea si domnia tribalilor a fost de la inceput fericitd


si avea ginduri mari de putere si avere si era impArdtie si avea sub stdpinirea
ei multe orase mari, dar si mai ales bogate si eetdti puternice si de necucerit ;
si mai avea armate si osti mari si arme multe si bune si locuitori foarte
destoinici si tineret mult si viteaz ; si era cu rivnd intru toate si mult vestitd,
dar si taxa' pizmuitd si multi erau care, nu numai ed jinduiau dupd dinsa,
ci umblau si cu ginduri vrjmase asupra ei.
5. Asupra ei a pornit cu rdzboi mai inainte si Murad, tatd1 Impdratului
(sultanului), nAvAlind cu multd armata si putere 1 si a cucerit-o toatA si
a luat orase si cetati, asezate si induntrul 1,Arii, si pe malurile Istrului, unele
cu puterea armelor atacindu-le, altele supunindu-se ftird lupt si, Intr-un
cuvint, toatd a supus-o sub stpinirea lui, alungind pe domnul acesteia
Lazdr 2 in tara peonilor.
6. Si acesta a umblat si a Mt:kit mult timp pe acolo si la urmd imparatului (sultanului) i s-a fcut mild de rdtdcirea lui, si din propria-i pornire
si rugat fiind de prieteni, cAci si era bun de suflet 3 i inimd ca nimeni altul ;
dar pentru cd voia sd-1 aiba si-i devenise acum prieten aliat si ajutdtor

90

si la rdzboiul in contra peonilor (ungurilor) si dacilor (rominilor din Transilvania), deoarece acela, trind mult timp In hotarele lor, cunostea bine
tara si obiceiurile lor ; era si viteaz si cu multd stiinVa militard; si atunci
ii cid inapoi tara si domnia, neoprind din cite cucerise nimic, ba mai addugind
multe chiar din ale sale si neluind nici ostatici de la dinsul, ci cerindu-i numai
sd pldteascd tributurile obisnuite ; si legindu-si-1 cu jurAmint, i-a incredintat
domnia.

95

8, 1. Dar Lazdr, luinduli inapoi domnia si Intdrindu-se


incetul cu incetul, ducea domnia cu putere ; si pin g. la
un timp s-a ardtat supus tatdlui impdratului (sultanului)
si insusi imparatului (sultanului) si-i pldtea tributul; dupd aceea ins, cum
spuneam, impins de un gind si sfat rAu, umbla sA se rdzvrAteascd si nici
tributul nu-1 dAdea usor si cu peonii (ungurii) si cu dacii (rominii din Transilvania) mergea mind in mind, cdlcind conditiile din tratatul de pace cu
Itazboi
contra Serbiei

30

impAratul (sultanul).

2. Asadar, surprinzindu-1 asupra faptului si cuprins fiind de minie, a


pornit cu rdzboi asupra lui. PregAtindu-se deci bine peste iarnA, s-a ridicat,
1 Cf. Ducas, XXX 4; Laonic Chalcocondil, p. 151,27-152,16 si 188,19.
2 De fapt Gheorghe I Brancovici (1427-1456); cf. Ducas, XXX, 1 si XLII, 7; Laonic Chalcocondil, p. 151, 28; 171,20 si 183,34. Gritobul, dupa obicei turcesc, 11 numeste
mereu cu numele strilbunului silu Lazar, adicA Lazaroglu.

3 Cf. Ducas, XXXIII 6.

www.dacoromanica.ro

11

4L

`8

Ti

:11Thomn VINnoa

7,

9 dv

ml

(1lJLOHVJ

varz-H

881

pox oi
51achp (?. nol cJdj
L(..Xdf neyripov-,t3 a tA pox pi?
pox
1X1X
Af
1)ox 513y9oL 3713 57moo.c. xx
iop-Lorml, r1F1 13A9d3)?
tbi-cloy3L
A013y21)Y4
rye?
pox
5ry),o1371 ,thc 'tt-tcoo?
GR
`5rAorlpoRci3 pox dsiodth 707 V(Vrind? pox .)olcooporte
pox A(910yri-rx A9X11.0)11.)031.0 31. MI)17,JT103110319 131901(31? pox ncov.E.9 mweoli pox
eu-91,0ox pox
iff.no o d 57o X2.3 A3 5noi..D3cho 170X )01(1.1.03A 33)3(313 A(p)C(011 31. VOX
nz.orlodRoocts pox SoioreA. &cf.. t1/4? plow. zo, pox '5oio3vibc331L. revo hi pox -)2L?
Sonooth pox 5clov(oo.t. 3X13 5991 cto nono'd 510.3,mod7 (5b.wo rev? IR pox -nodiaq

.5)oinon3x
.g 390317931,9a, 9T Aci0 pq Ak10101 1s)DX A3090311.. (-qv '51/.1)pd 9 ctoi So-qv/rod
'd ld13X (1.yyou, pox T13Th2A02 6AC49(10d9? VOX A)31)))11. 4-010 OlziAt.19331011 pox
513y911 iszx loldr,todcb 3X13 )21 3J, A?
`70A37123X )?1. A3T1 ?
'7)1/mod VOX 5L(..07011

*.or

?pi 31. vdlool 5)pa. 5X9X9 001.

5io `Sloyus,

51,vriodut? d
5cryvnp '31)(4L.1,311?

A01., 5k1-0)31.,

pox

70A97/3.A4

OT

00319j.

.06o7172

--c9Xmoda.L.

5r..tor(3?

A03)o),ov

5? -5x)nopm

nop

3d131.xs=?

SkI 5ky9

'5330 pox cho). 'Mt.

dX ekg etc ketil. A04(01) /01.A011d31L. 31 17)X &on37-170? f2 '..51olcoo


9 '593,0Dlod pox
1
011.0 M91. to-Poth -Locx1odloa.c.
nTri

v.

'0t)no

31 nkritprO, pox &oi nouodo, SolokdX `c ..1z3


VOX A0X)011Tin 31 VAX &ok,d3m-A mix.R
3153
50A3T10xcw
A0X23) 31 k6, )01.0A0,k3A.
A01 7p1)DX AO)A01101j 31 VIOX nm000v, 6noTI3x9o.L. oo.L.
31.
5101001
k nonodX 7?J.Anodwrio
pox
m9n33xT modX pox kW!, 5r-roox A0A3t3.1,91J13? pox la pox nwoonn31 pox
'n9x1A.kl.)od1D /mop. roptomoano Maxpo nt,,ci 31 modc,oX pox nt+1 '61,tXdf 31(pri 50,01
pox u. Sclopi...lood rocoac nolo- `nco30 31.G.71 Aloi n9dkr19
5)opl.f.d31.t) no2 '3dry3 novvorl
2,3

511 50V(39

/41

4-

11

m?(Jrt

VOX

,thow. `noo,9oo 5(19(396 R 3

510)039 5)09tn)01.70X

T 50d70)0V

's

50A3TbpA01 ox

pox

5>oc:1?o,

770X

AL

too3R?

cb.2.4.,uo

A/tad?)

5k1270 `507110d7a.?

IR 61 131(1914 idX771

c.:32.97o

Atf.

ki Alfacbo
5.20r,17o

A0d96 00M31/.7?

A(9112)4 5)01 )21.371

7 0,

,17x

Amitolooeup 702ZX A93X111 31. -13dx

50A3T1911)7101L0 61,

31
3190
modp.0)3A '5)oDcerinolaq
31 VOX AC9)00V 431,1703113 -7)(31031.

'VOX

'5(9327;01 1)3X 7p13Ti M91 ACOA01)011

5conurrrd

OE

.5)oRnooLD

'tad

5low?dcoctool.7ox nolrpo 101Aryymai. pox 5isocbk( 9


ALicl roopird/Dx?
nolcno '01131031? Son3rhooro3xDoodlojj mito SonowhiX `Scovox (;.R13o.c? choR -931.ct

ins tuMCIp Isod


8

70.19,10)L31

II

pv

173X

3 2 Ti.t190(101L331. Ts.

57)D7pdoctooi.mx

'ppn

9 593,0mod

wi
7oisyarr1
ti? 'augdoul

gauganu pun oi 3i
I

:v

9192112 WI

`suona 300c Tj : sooluovi `sopfpuopooptip II 'Eg 9g-61 le 0"4-8`86


L ! soo!uotri
astleaH snrazooD 1 2!noNtiwg :(99.-Lg) .ja 'svona xxx t 10
"OPT) II OZ`EZ t 9'69 10 '9'18 mono soIngol9D cop,ini aJout stip Nm1pce (688I-ILCI)
au!tuou Tednounu
c
T

'JD

"JD

lux

`sona IIIXXX

9F

31, 0011d11011 5c9T(1.1)10d

59Mo.. VOX A01 il0d03) .500R1203172 T13T1 ),o1moa.

(3324. `nkcb3 lorutoo*? 5krk.,on). 50A371)090.3X


A01.

Og

5non9ri 5c101 500A3T191923 Anyyfd)0110X 5)390313X

51090319UL

34

gT

.9

www.dacoromanica.ro

EXPEDITIE IN SERBIA

184

II 8, 3-9, 2

cind primvara Incepuse acum, din Adrianopole cu toata armata, &Mare


si pe jos, si a plecat prin mijlocul Traciei si Macedoniei, luind cu sine totodat

10

si tunuri nu putine si arme foarte multe.


3. Avea, dupa cum se spunea, o armata de cincizeci de mii de calareti,
si pedestrasi cu mult mai multi decit acestia. Ajungind in Misia (Bulgaria)
si In muntii Hem (Balcani) unde era drumul de trecere, a saptea zi trece
cu bine armata Intreagd si, de acolo pornind, a treia zi intra In Tara tribalilor (sirbilor); si cutreierd o bund parte dintr-insa si o pustieste ; cucereste
si nu putine cetati ; unele le ia cu puterea armelor, altele prin impresurare.
4. Aceste isprdvi le-a fdcut in douazeci si cinci de zile intregi, dupa
navala ; si ajunge apoi la un oras intarit si bogat, Novobrod asa-numit, unde
se exploateaza cele mai multe mine de argint si aur, si asaza tabara In
fata lui 1.

5. Si mai intli incepe tratative cu locuitorii dintr-insul, daca si cum


15

20

ar voi s i se predea cu oras cu tot, invoindu-se prin buna intelegere ; sa fie


incredintati & sada mai departe cu femeile si copiii si cu tot avutul, teferi
si fard & sufere nici un rail, in aceleasi conditiuni ca si mai Inainte, si sa-i
dea aceleasi dari ca si imparatului (craiului) lor, pace avind in toate celelalte
privinti.
6. Cum insa incercarea nu-i izbutea dup gindul lui, cei dinauntru
nevoind nici Intr-un chip, le pustieste de Indat cimpul si, imprejmuind
orasul cu palanci si inconjurindu-1 cu armata si indreptind asupra lui tunurile,
incepe sd-1 impresoare.

25

30

9, 1. Lazar (Gheorghe I. Brancovici) insa, domnul tribalilor (craiul


sirbilor), aflind de ndvala naprasnica a Imp aratului (sultanului) si ce cetati
au fost cucerite si ca Novobrod e impresurat, s-a inspaimintat foarte de ce
se intimpla si era in mare strimtorare si nevoie, nestiind ce sa faca. Totusi
din cite li erau cu putinta, pune In stare de aparare celelalte cetati ; barbatii,
femeile si copii din partile de jos ale tarii, pe unii ii stramuta in cetati, pe

altii in partile de sus ale tarii ; vitele le mina in sus si duce si toata
cealalta avere a lor si lucrurile din cas; si si-a Intarit bine cealalt
parte a tarii.
2. Insusi insa, dupa ce a pus o garnizoana destul de numeroasa si comandant pe unul din cei mai credinciosi oameni ai lui In Samandria (Smederevo)

35

si dupa ce a carat In cetate din belsug cele trebuincioase, pe cit credea sa


ajungd pentru o impresurare indelungata, trece peste Istru cu femei si
copii si cu tot ce avea, si cu vreo ciiiva de pe lingd el; si sosind in Tara dacilor
(rominilor din Banat) si a peonilor (ungurilor), statea acolo.
1 Cf. Ducas, p. 262, 1-2 i Laonic Chalcocondil, p. 240,31-241,8.

www.dacoromanica.ro

II

c8

6-8

:1I110,LIUD ITININOCI

mi

GaISIOIMI rly

vai-II

98T

x 5k1 (101001dRy, VA/711. 61 61/0d19 MX111.21.1 31 pox eox.172L 17d0)X7


)pi2 5G-1 5x371o.o3rl 51,txtdo 31 110X `5)o3noR7x)oN 5on77191)ox..7nq xM39 o pox 5)pnloXkri
no 5)ollx9 pox )oxaL9 .)oxyoavri)paz
.8 AHA 9 59110d1D ,thmpo se?
,013,k3 501L2q 911 ,101th2riplxr1A3aL 59331. ?g
no ()13y7 AP0,13(2/ AM1901 Mpd)0)(101)03.1 3) Aka, 31 0019CITAI 1)0X 91 50A0ty '50(39
)099 (It '50R0d7021. 13A1/401E15011011nd3 31 Ak1c1/01 5C9170611 1.LAVIL 61 19 '617od A3913x)ox
&31mocb

,ko.

5=339

5o,idi 171copcij9 57

.odj

pox 17X?d1r1)ox
pox `Do17).7.ky 1:o1ri0d17X Te pox ooldr,todd) x90 `70.9y7 01 A37 3
3R pox io3xdolvm m-py7
9 5170kuid

5rDov,

AL!.1

3 r_troo_t A? 3.24711 1VX

100)7 51)01

A711 o

5kI2 /F1

70V(01L

5kliodva3

5Dodpit; T13T1 (41 `/Acyodo7


1)o117nxubf 5 nixou. A1OdnX? pox )onwr1poR93 nogoda.t(,)om (9.3.90 'nknTrinovox c-to
(f.2 pox 5011:43y3t. 5ocia.kcJw pox 59DadX 1)01171dt-031 `50n3r191lnd0top pox n0272/.91)od10
5.1):0(9

mokop, ,aL? .Ak19)0


.g pox )01coda A311 5(loA.oy 13d?thDodu, 5101 A? taco 3d3a 31 5(1)3992A? 1,10X
`A(9XkOM1 13 olnlovlocj 531n9vocho1L ooe919 Ak1 MX921, 110X 5901r1103 T13TI nmasqdriq
pox 5)oll0y0ri9 pox 5(9311131. oDkorx
nilonctil. pox 5.1()nx?3 pox 51o1 1.onoXdpLn
1Dral 5(99 pox nomlox rapp 239 pt.? 51(;II 51()1coo pox `51o3orl9 ,67 d33/...o10 pox
'n0(3319d2L. pox 5nod9c6 ni3d0)02/..T 5cl0 1,10X c'91 n(961) `1301)34 52,01 5loyv?

OT

9T

AlDravo 531A0931Ad13

&CIO& Cb1c110 /;t. `Wd2.311. A(91 A0A3 )01.L),00)0X


cto
31
pox
a1
pox 6)yx9x
`motqrloynod 3d13)9
Ak-1, AIL1 '59097
5)o.o(pd(mplc371./. 91 .cn,9
d)odloa &Tyr 6)1 61)0(31D pox 5TnrXku1 5)0DlplviaL? 13xd9Do2.17
66 T sodr),,yv ?R 9 AC91 JdJ
M0T13)4 Aka. rloodo-p &oRochR aol 5co7ylors!
31
Mol
ml)(910
pox
Mp0101.1 Aff.1
n(93dnodcb
nIf.i mo3xdolxoat aol `nogodaodom
r.? io3n7oXkrif 1)ox oat)? 'io3d ku AMX3 119 1)0X FdR U.A.r(IL 31 61 (bpioni). pox 5oyo
.A31109 5(0T19 3), A(L71 X? AC01 ACOIXACT 701 31 Tanoy MO1 M01dnOdth 37)937-032/3 5901 31
5)odv7,9 pox 51oxnonnA. pox 5)oRnoaL. 7aop A2i
mothoX 5ctoi A3T1 5? Ta. '3oldciodel
?R
T1
5c,01
5?
zd319th931371 5k1 53od(pX `31x7.1 7?.1. a oolvrititxpod 3.rr19x3n)p
pox nl.!.1. nkyv? 009/01L roolDnold7aL ncoltoo pox `nsxool.no Ak1 31 nIf.anoy roodoplt -

573 ,R 2() 13dc,9Xrpdaz. )2110X

Og

oix

o1,7

ArdcpX
-g 5912y 3R ropcktockb 31

OE

nI,!.tv)oxl pox noXthodtlodd) 109 moi 6)1910 Acol)piolom


a )0130.1111? 10A09(1)7,9 5msyrr1oxp? 'Ltirpo pox JOD9
5)0.01!..i.Drivx.t..7 U.1 'ioldvlorhoz 1
57
71
topchoori foo3xc3ovolt. M7o7x(3)p `7.r7199 17npod)ol A01 A061.0h nr,19 nl)oncil
1:0x 510AX71 Z)Dx 5101 1.0110XdpL9 1.0:011. 3ZX 1.011 AC91 1d32L .A912/0 1ZX 50A3119X1(1)?
5X)X1OV 1,10X 5)onopoji 17x7 n7d1d1712
Ar(911. :V nknkroli. y u au?.0.nnli 7sOdl 10.471novox .ppv
in 'au?Orvul apun to EE AT) nirn(a. :v n(A lx.nonal tu

-JD

'sTona .d `89z

sooluowl `sapcpu0000mo II

www.dacoromanica.ro

124

moxyzdicii,

1 -Og`9L T LL

LLM

9E

EXPEDITIE IN SERBIA

1St;

II

9, 3

3. Totusi, razgindindu-se dupd citva timp, s-a hotarit & trimita o


solie la imparatul (sultanul) si sa incerce In tot chipul daca ar putea
sa obtina un tratat de pace. Alegind deci dintre cei dintii dregatori
ai sai, oameni priceputi si eu multa carte, ii trimite cu daruri foarte
5

multe si de mare pret,, de aur si argint, dar si cu tributul obisnuit, de


care vorbeam.

io

4. Acestia sosind ii aduc impdratului (sultanului) darurile si tributul,


spunindu-i si vorbele trimise de domnul (craiul) lor. Si imparatul ii primeste
cu blindete si-i trateaza cu multd bunatate si, vorbindu-le de pace, incheie
cu ei un tratat, dindu-si incredintari unul altuia, cu conditia ca el sa detina
cetatile ce le-a ocupat, si tara cit a cucerit-o cu armele, iar domnul lor sa
domneasca peste tot ce-a ramas, si sd dea in fiecare an un tribut ceva mai
mic ca mai inainte si un numar anumit de soldati la expeditiile imparatului
(sultanului).

15

5. Cdci si orasul impresurat Novobrod, nemaiputind rezista la impresurarea prelungit de mult timp, caci trecusera vreo patruzeci de zile de impre-

surare, si pe deasupra si zidurile au fost surpate de tunuri, s-a predat prin


buna invoiala Imparatului (sultanului), cu conditia ca toti locuitorii dintr-insul
20

sa nu sufere nici un rau, ci sa ramina cum shit, cu femei si copii si cu tot


avutul in casele lor in oras si sa-si lucreze pamintul.
6. Incheind deci pace si dindu-si asigurari de Incredintare unul altuia,
a cinstit in chip generos pe soli cu daruri deosebite si, vorbindu-le cu blindete
si bunatate, Ii lasa sa plece acas. Ajungind acasa, ii spun domnului (craiului)
lor Lazar (Gheorghe) ce-au isprvit ; iar acesta dobindind, impotriva nadejdii

95

lui, pacea la care nu se astepta niciodat, caci el socotea, ca nu se poate ca

imparatul (sultanul), care a ridicat o armata atit de mare si a facut atita


cheltuiala si pregdtire pentru fazboiul acesta, sa incheie pace cu el; s-a
30

bucurat totusi deosebit de mult de ce s-a si fdcut si n-a suflat nici un cuvint
de ce i s-a luat, ci s-a multumit cu ce i-a ramas ; caci el credea, c toate are
sa le piarda dintr-o data.
7. Luindu-si deci iarasi sotia si copiii si tot ce avea, trece peste Istru si

a sosit in tara lui.


8. Iar Imparatul (sultanul) Intarind bine toate cetatile ce le-a cistigat
35

40

si lasind destula armata de paza. In tara, 1-a pus satrap (guvernator) pe Ali,
un barbat cu stiinta militara si viteaz ; si luind prada cit de mult, si el insusi
si dind si armatei, se intoarce la Adrianopole ; caci si vara era pe sfirsite acum.
Stind putin timp aici si lasind In locu-i pe unul de acolo, soseste pe la mijlocul
toamnei acum, la Bizant, ca s ierneze aici; si s-a sfirsit anul vase mii nou
sute saizeci si trei de toti, fiind al cincilea an din domnia Imparatului
(sultanului).

www.dacoromanica.ro

II

's 8-6
C

GHIVOIllgt 'IV

''111f10,1,111D VINNOCI 1110

val-n

LRI

e34,3

(i)i(po hos)n3Nood(bn371 foo33)D3d31. 31


.
(LIpotun
A13113-13:11.
thaLocil 11n101 nognoolD evi3h-t1 pox
.5kektpc313- bio3yo1cy,5oA311 A20 510dvq? 5ctoi 5no1mdaz. ,chou ter/1210 52013Aq 31 pox A(91
too)x? 'Amek77-1(132.1)=3=. pox rdy../R 5nol 5zolnr noDndX pox nodcutchp 71913)(IL 31 pox
`ky31(A0ar... rev? In pox Aol k(p.An 'AseriorR o 1A371V63 '13317132L01010

(kr!

5C91101: 3A.

101371

5() wroD)ocil pox

nodxvri

11000r10d1331, 13

10 32 lonyrioxla)lo ),,ol 31 7)(3(9R 611..onoiTIO)c 1310.(:)10d pox A21 'Apipre


53in0reok ()mpo pox )pa. Iodra fbi n(9ths) 5on9113dll; pox o 523.+0D/od 1/0137,7 5nol9ol
5codr11tr. pox 13)31)or1kdX

pox 5131912L

5(9amdotoovo pox 5rDtr,.yloy


pox

)01{1Akc113 ,1311 M'01.270 5-ftA021.0

16? (i) M3X?1)0X 31 521c-po 10, 3dIoy3 -200kb


M91
'7016
fackpX AL09 l'OyIL11? 1013TI
ev-91'n1)xli.9 3 ncoancq nolopa ro3Xd39 nol
10/10.09)7( (101 no(3?1oda.e. vox
7)&01134 `M1)cb9 101A0R101L) Od")
(101911.12 hkr(2
.o 51oIm11lod1 5(pikd A.3 51)oi 51r3311odipx? fbi -5(nTo.ord
-c k2H cheL pox 21 rum37-19(:)xdcyn0u nip?? (101 `rioodal..o&K tol non3rhonn2
'1101131021.

coR;1? ID

13A)pdT110(

1sX)x

A13X716)? 113

II/

dOL ctoo.c
pox mol n1)X131 cb1(po non3r1Thdc3311ox
'13109)4 ,th? (1.-) A2kr1 11 impaox m3oraL,

31V:301y011. 1dX371 (10V(011. `U.A37i011131)0d)031 xa.A.OX10(3109931

`dmrinoxdoroot )pyyr

n0xy13c3/o2L. DodTrllk

GA

51x'

`51wArXt71 naokd)X3D0d2i, 501.l0yc710 (.;-)1


5)oltop1 5(pa, A? `6127) xyrop A73/1371 5m n0743 Af

L.

oi

nDonra pox 570nx?1 pox 5101

d701/2

M;1.0

(jJ

pox A110713& sf0 Attu .moch-,9X


31 1107, y Act)1O VOX 510(30 51011310y16
5011311109131LZ
pox
51o3e3 5Dk71II 5ctoi 5.13Dda.t.
sloloy Slod.?Tit.I. pox 5101.1.(pdomoyith -(913R
31

wroDY_ `1.0X32. 5)p1M10X101)Dx

pox

OT

co.4-.)39

pOX 51319311 5clOR

lo 10A3710&3110d101/ 19(101(VaZ1L1p (b1 m-rybs) In97134 (4)(3)2).ry


.moloda.c3 9 32 ,(37011, 7n311.y3 MI's/X(11 M01 `Mr/A0119 d3119 X20 AW 310IL 390d1L 9
`1.139kit QO 3 d)ol. t.31719n3 113 n21/onn2 1on:13 31c9coop2aLo 30 /101 173y11:n0d Ak1210901
1XX ACIA101.01 53 fl01 A0713\(01L k102L31L 101(Vo0d331f 9)1110d19 pox Atfn3scomdz3L
`flOA,371 5(0719 31 A!,(s.:11 k9:4 31 (bl (bn37113&3.A. g 5c9ln9d3doo1 170X M01 AT A3*(10c4321.)0

og

5(m371p '131Lta.c0anp

301

oonnno
*L,

`no,loy
1)00913.0371

17o1k3011.32L

il3)1119A9

^Tdriz^Vc

f*.n3x.00aop

1,101t

odj

32

7,J1

1odRn32

vox io11.rd1s)

E.

ft/f.1

norakiloclID pox
`5(-,102x1

1s0H 51,101 5)ORDOlt X1st

5xJo 3xIk n1f..152 mom -ntildlo


31 loldritoda) 5(ry\cox 50A3T13091)(1069/0 70111IL

nt..pooynd) nies.roon 5)oDtp...cnol)oxA?

'nf.tyy,

5101 .1.012013yv1rx M-91A)p.

31 nt170A0.4.

M:1 519(p0 AL,t1

A21

scpylDra

f 57os43c)o1

mD13mp2 5.?

chodis.

moodelo

&Loco
7,0,

clE;

AX.OXIL

`3dv3

pox

UR

nol

'iodmX nkonoch.mo 31 &mai...1%01)3ra? 1aCO


noponn3A. pox nr33y 5)o.copx? 119 nfpcxou 591(po 31

nif1 monloldvir,

k chol pox 21

5odn

-)01.(,13i31?

a n(pc)od 32 cIX &ono irl2n? 5)orti3d (101210 M01)0M1p0X '5on3rhp.ok/Drixx1091c1/0 5oInnoD371


21 `nolinnna mosopril3XrchooL .nom.po pox
31 pox 51o3y1Xnlxq 51().1. 51(pc9 'w..3(a4
50
5101
510390100Ml?
'ale.

k2(4. `nocknotomoth .no113nx.icb)p 5?

n?)01.(Lo4
g

ki

Stu. 5t,(1thp

r3di

pox

nozavrit.

13y1Dvd

9z n(21 :y psnpas iku 9s xoA)) z3c31.


o!s aloaa 'ORMUZ mthuaqi '1X01. Mot( III

..eppp

num

.o-eptinoas mon um 98 nolInipL

www.dacoromanica.ro

yE

188

REFACEREA CONSTANTINOPOLULUI. ORASUL ENOS

11 10, 1-11, 1

10, 1. Ajungind In Constantinopol, a gasit palatul


Imparatesc
terminat In chip stralucit i cetatuia de la
Constantinopolului
Poarta de Aur si zidurile orasului 1 toate frumos zidite.
Placindu-i cele facute i rasplatind pe cei ce au condus lucrarile cu bani i
cu multe altele, da iar porunci Fa se repare cit mai repede podurile pesteGrija de refacerea

golfurile Atira si Reghion 2, stricate i cbute de vreme, precum i alte drumuri

ce duceau spre Constantinopol, pe unde se facuser baltoace i era greu


de umblat, sa le netezeasc i sa le paveze cu lespezi i sa le atearna cu
pietre, incit s" se poata umbla uor i fr primejdie pe ele.
10

16

2. Dar nu numai atit, ci pune sa se cladeasca i hanuri i hoteluri pe


linga drumuri, ca sa aiba calatorii ce yin pe uscat la Constantinopol, uncle
trage i se odihni; i a mai orinduit s se construiasca In mijlocul oraplui
pe aproape de palatul Imparatesc, o hala. foarte mare i frumoasa, push' la
adapost prin ziduri foarte puternice pe dinafara si Impartit pe dinauntru
In compartimente mari si frumoase i avind acoperi lucrat din caramizi arse

i pietre lucitoare ;3 0 sa se cladeasca bai stralucite si somptuoase i sa se


aduca dinafara apa In ora din belsug prin apeducte ; i multe altele de
acestea a poruncit sa se faca pentru inzestrarea i impodobirea orasului i
pentru folosul i trebuintele locuitorilor i pentru alte Inlesniri.
20

3. Inainte de toate Insa a avut grij de reimpopularea orasului, ca

25

Intreg sa fie plin de locuitori, precum a fost si mai inainte, adunindu-i acok,
pe toti din toate partile, din Asia 0 Europa, 0 stramutindu-i cu toata grija
i rivna In ora, fie de orice alt neam i Indeosebi cretini; asa de puternia
dragoste 1-a cuprins In sufletul lui de orasul Constantinopol,-de reimpopularea
acestuia i de aducerea lui din nou in starea infloritoare din trecut.

11, 1. In timp ce se preocupa de acestea, fiind acum pe


la mijloc de iarna, i se anunta, c. Dorieu domnitorul din
Enos i al insulelor Imbros i Samotrace, vrea sa se
rascoale i umbla dupa prefaceri. Caci tatal sau Palamed,
murind de curind, a lasat In testamentul sdu i pe acel Dorieu si pe sotia
si copiii fratelui mai mare de mostenitori universali In pri egale 0 de urmasi
ai domniei lui; dar In testament a avut-o mai mult 1n vedere pe aceasta i pe
copiii ei, dat fiind faptul ca, dup drept domnia se cuvenea feciorului sau
Asezarea,
istoricul i ocuparea
orasului Enos

30

zi

1 Cf. Ducas, XLII 3.


2 Athyras i Reghion sint golfuri i piraie ce se revarsd in Marea Marmara, precum
localitdti cu acelasi nume la marginea aceleiasi mari, nu departe de Constantinopol.

Podul peste Reghion, construit de Leon al VI-lea Filozoful (886-912) il aminteste fiul sdu
Constantin al VII-lea Porfirogenitul (912-959) in cartea sa de invatatura cdtre fiul sdu
Romanos, De administrando imperio, 23347 (p. 246,9 ed. Moravcsik-Jenkins).

8 Cf. Ducas, XLV 13; e faimosul bazar, pastrat i azi in Istanbul.

www.dacoromanica.ro

II 10, 1-11, 1

10, 1.

ERITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

189

KcercOar3c1.1v 3g 'Thy 116Xtv ell'pe. -rdc Te PC(CriXELOC TETeXecrtLiva Xotp.nproc,

xcct TO gy Xpuaiccec cppoUptov Trk -re Teixr) 1 Tiic Tr6 Aeu.)4 rdcwroc xX epx0a011.1116voc. 'Aped:Ls14 rah) To74 yevoplvocc xcct Toi4 TiLv gpycov irreaTecrcq 3caphcrely.evoc
-xphp.oed Te xcd. rroAXotc &AAocc, xeXellee rcraev 6Te Tecxea-roc deyopOotv Ta; yeep6pccc
-Tag gv Toi4 x 6 Xrro

'AOU poc Te xcct

Piou, Tcj.)

p OR'? TCETCovlxviac -re xcct TreaoUrrocg,

-rt. se xoct Tag C'cXXocc 63ok Tecc Trp6; -Thy HOMY cpepoLaccc, o'rrn TekLoc-raet4 -re
4)accv met sua8LeV.vriroL, xoc-rcaeocivoyTcx; xcd, got.LOCX(40V7Cq TCXOCU Xer. MOOLC
xoeTcca-rpcovvllyTccc, e,ScrTe (Socgtoev elvoce xcd. accpoeXil Tip) TOUTG.W sacpccatv.

2. 011 [1.6vov 3i, &Uri xcc . rrccv3o7,zZoc xoet xocToeyWyco: obco3op.eZy iv ocirrcei4
14 xocreaucrtv TE Witt avci7CCWX0Cv Liv 63ot7ropollyTwv -re xcd x0C-ra y'hy gq rip H Om)
cipexvouplycov, met deyopay 8g veyicr-rhy Te xoc . xocXXicrTly v gay) TY) Tr6 Ase gyyllg
-nor) -r6v (3GMLAthov xeXe6ee yivecOoce TeEzed. Te -hcrcpccXecrpivilv tcocupoTaTocc -r3
51os, )(at cr-roact4 xocXXicr-roct4 TE xoct p.eyicr-rocc; 8eseXhp.p.gYlv Tee Mov, T6v Te Opocpoy
xouaocv 0 On-rcic nAivOou xcd. 8coccpcievrav Xi ()coy
ec.pycccrp.ivoy 3, g-rc XoSTpa
xoe-raccrxeueceev Accpsrp& we! rroAuTeVh", xca ii3a-rcuy CcepOoviccv gc,L)Oev grracyocyetv rj1

10

15

-rc6Xec so 6xe,r6v, &nu -re 7COAAat TOLCOTOC TEveaOxt. gc TE xceTccaxeuhv xod. x6ap.ov
T:h; 7r6Xeo.); met eocpgXet.CICv XCE1 xpetoev rats/ gyoexoLv-rwv xcct 6'eXAly TrccpcgiuOiccv.
3. ripe, 7recv-rcov se Toi5 uvotxt.cs[Loii -r7); 7c6Aeo.); grreplAETO xcd. To 11 7rCiaccv
cc&rhy otxvrOpwv TrA/pLicrcce, xccOac 019 xoet TO rrpt v, 7rccv-rocx6Oev T-iic -re cerrot

1)AXiyo)v, gx -re 'Aoiccg xod. Ellpeorrlc, xoct p.eTougcov lc coll-rhy p.e0' 6-rc
7rAeta-rhg grrep.,eXeia4 Te xoet arrou85jc ix TroevTO; LV met Daou yivouc xrd pAXcaTcc
Se Tot XpeaTeocv6)y. otTco Beeve4 gpcoc iverreaev ed)T011 -r7) :1091 "r7ig Te IT6Xewg
irrivTccg

20

-xoct Tot TocUTrig 'uvoexecrp.olt Tot' -re L., Thv dcpxociccv ellacecir.ovi.ocy cIrroxccrccasilaou.
irciAtv ell-Thy.

11, 1. 'Ev Toirrot4 8' 6vToc, tiecrotwroc

xecirLivoc, de-ryiAXe-rca TOv hyetrOvoe -r-hg Atvou A-_opegoe xca TZiv vhacoy "Ip.ppou xod. Eccp.d)po,'exlg veoxp.oty Te
19009

25

poLAecsOace. xoet vecuTipcov grreOup.etv. 6 ycfcp Toe Troc-rhp cerroii Ilcaoel/h3hc, rrpO
ilexpot TEAEUT6v, xce-riXerrev v -mac OCUTOti &Ct04)X0(1,4 ocUT617 're Acopeeoc X.Oci

Tot Trpeaf3uTgpou de3eAcpot yuvoctxoe xcd To 6c Trod; 3occ xAlpov6p.oue; -re Teilv 41'015
00 ter% xcd, -r=i14 rkpliK 3ecc36xoug, p3iXAov ag xcci. TO TrXiov iv Toci4 3eccOhxoccg
vep.e TaU-rn Te xcd. -reit% TanST14 rrccedv, cLc -Th; depx:71c c TOY 7rpeapirrepoy utOy
all-rot rreptecncy.evy, 8cxocicoc, gic d. met k'-re 7repe6yTe 6 nce-rhp ixeiwp Traaccv
7C0nOTG.W

4 post -re add. xcci. tp.orctot.;, A in margine, unde rn II 16 post ToLoarct add. rrpoai-rge

A in margine, unde rn II 31 utbv A: ulice A in marg., unde m.

Cf.Ducas, XLII 3.
2 Rivi simusque in Pontum Propontida fluentes non longe a Constantinopoli; pontern in rivo, cui nomen Rhegion est, a Leone VI. Philospho factum eius filius Constantinus
VII. Porphyrogenitus commernorat (De administrando imperio, 233,17; ed. MoravcsikJenkins, 246,9).
Cf. Ducas, XLV 13.
I

www.dacoromanica.ro

30

190

ORASUL ENOS

II 11, 2

6.

mai mare, care Inca in viat fiind, tatal ii dkluse lui domnia intreag, pe
Dorieu 16sindu-1 domnitor numai peste posesiunile din Mitiline.

2. Acestuia insd putin ii pasd de drept i de testamentul tatAlui, dar


chiar 0 de siguranta persoanei sale; caci mai bine ar fi fost sd-i fie, dacd
ar fi pazit drepturile copiilor fratine-gu i ale mamei acestora. El Ina
alunga pe femeie i pe copiii ei i fard nici un drept pune mina pe toat5_
averea din cas6 i pe intreaga domnie, nel6sind nimic din acestea femeii
i copiilor ei.

10

3. Dar aceasta, simtindu-se foarte jignia 0 neputind suferi asuprirea,


mai intli a incercat cu buna sh-1 opreasc6 de la aceasta fapta hapsina, atit
prin stgruinta ei, cit 0 prin a unor barbati cuminti 0 intelepti de acolo i
Inca rude de ale lor 0 cu ajutorul cgrora avea s5. Mb& parte de domnie fartt
nici o primej die.
4. Acetia venind la el 0 fiindu-i binevoitori, 1-au sfdtuit sa." nu se atingtt

16

20

35

de testamentul tatdlui su 0 nici s nu umble sa" asupreascg. pe sotia i pecopiii fr6tine-su 0 sa aiba frica de pedeapsa lui Dumnezeu, care pretutindeni
e de fat 0 judec faptele oamenilor; 0 ochiul lui vede pe cei ce suferd i
pe cei ce fac nedreptali; s'd se mai team6 0 de pornirea nestAvilit6 0 neimpkat fat de fapte ca acestea, a imparatului (sultanului) stdpinitor.
5. aci ei ii spuneau ca' aceia cdrora li se face nedreptate, nu vor rdbda
sa'. stea binior, ci in tot chipul i0 vor cAuta dreptul i vor ridica glas mare
impotriva ta la imparatul (sultanul), spunind lucruri tiute 0 netiute; i
vezi, unde are s' ajunga lucrul ! Ci daca te gindeti putin la binele
tdu 0 al nostru i al intregii tri, ascult de sfaturile noastre bune 0 impdrtete puterea 0 domnia cu copiii 0 sotia fratelui, tinind seama de dreptate ;
si astfel vei lua o hotgrire bung i vei face un lucru bun 0 pentru tine 0 de
folos pentru noi told i vei avea pe viitor pace 0 parte de domnie fara nici
o primejdie )).

30

35

40

6. Deseori vorbindu-i acestea i multe de acest fel, totu0 nu 1-au putut


indupleca. Iar femeia pierzind la urma urmei mice ngdejde, 10 ia refugiul
la impAratul (sultanul) 0 trimite in solie cu mare rugdminte pe unchiul
ei dinspre mama. Acela sosind i hind necgjit i minios cu drept cuvint 0
totodata dorind sa se impotriveasc6 nedrepttii, chiar de ar fi, la nevoiel
amindoua pdrtile & piard domnia, ceea ce s-a i intimplat, aduce In fata
impgratului (sultanului) multe invinuiri in contra lui Dorieu, zicind c ar fi
cu gind rdu asupra lui, i ar umbla dup prefaceri i caut6 &a se inteleaga
cu italienii 0 adun6 arme i angajeaz6 soldati i vrea sa puna garnizoane
in Enos 0 in insule 0 planul lui e s se r6scoale cu totul; 0, spunea, dacg
nu va fi luate msuri de cu buna vreme, 10 va pune in lucrare planul de care
se preocup struitor.
www.dacoromanica.ro

II 11, 2
g8wxe

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

rv

Cepkilv, TiLv

191

v Tij Mt.TuAllvy) xvrw.ATC01 11.6vm xt'ipcov ci-rco8ei.Eag

TOv Awpc.ecc.

2. '0 8e 3pax6 cppov-ricrac TO5 TE 3Lxceiou xcd TiLv 8LaOrix6v Tor) naTp6c,
DA& ail xo
Istocg clacpaXdag, clo-cpoaiaTepoc yacp gp.e?aev etym. -flip4)crocg Tdc
7cpOc To g 7codg 0 (18eAcpoi5 8txcu.a xat rv Tanwv p.Tyripa, O 8e TC0Cpcoar'c4ievoc
Tip) Te yuvatxa xat Toiic 7tal:8aq, ci8ix0)g iyxpaTilg yiveTaL O TE xaT' ()Nov piou
navTOc xat T-7)4 6201g clpx55g, tvoev6c TotiTwv 7Capaxwpirsocg Toig Te Trcuat xcd TY)
yuvaxt..
3. `H 8e TO Tcpaiwoc iv SELVrp O& xat Ti)v XOCTCCauvocaTeicev 1./.31 cpepouaa,
TA ()Iv Tcp&ra Aoyotg ircet.pEcTo Tijc Tas o ve Mocg arc&yecv, Tdc (Lev 8t.'
rcj, Ta 36

xat sta

10

xat cppovip.wv av8p6v TiLv Ta&rn, rcpocriTt. 8e xat oixetwv akotc,


XLCSTOL 4LEAXEv Ocxl.v8Uvwg kiXELV -re( Tijg apxijc.

1.)ve-cclv

xcd. otg oi
4. CR xat TrpocreXOInneg

vox uvePoiAeuov oc
p.7)8ev OXwc rcept Taq
T05 naTp6c 8I,CitOlptoCq XOCLvoTov.ezv, pve xaTaauvaas-e6etv kekAsEv Tin) TE yuvaixcc
xcd. Toiig nanac Tot; dc8eXpoii, -rhv Te 0-ef.av vitiecnv sest.6.rce,
ncorroczoi-; Tceptepzo[Levl -r& TV CoOpc'orcwv st.)tc'tEL xat Toi.4 dcsmougyoug xcd. (ismoiivracg Spat,
T-hv TE T05 xpaT0i5vT0g TcpOc TOL T0LCC5TCC (507rip xcd. TO acpapa Te anapainTrov

16

>cat ec8EDLAaxT0v.

5. <( (mai yap avex-r6v

roun

&XX&

gcseaOat. Tor, asmougvoLg avy xa0-71a0cd.,


0 gAeyov
arcavTog TpOrcou TO iauTiLv sixaLov xat xaTapo-haovTaf. aou

7cpOc TOv Paat.Agoc, (S1T xcd 64Skroc ieta.c6v.req- xat Opa. i

20

Xeu-rhaet. TO Tcpawa.

DA' er. TL xi1871 aCCUTO5 TE xoci 171.1.6v xcd T5g '6A7); (Ipx.7)g, Trp6a01-rt. Tck PeATt.crra
EupflouAsuotievot.; 411..av xat xot.vd.wer. Ti;:w TE TcpayilciTwv xat Fri)/ ecpx-7)c Tolc Te

(18eXpoi3 xat -c7) yuvami., TC0Cpoacopeov Tc7) 8Lxodw xcd oUTw xplarc'i Te
xat 61pLaTa xal (3ouXeLay) xat apc'caecg aauTep met 41t.t.iv nao-tv ircwyeXii, cpvxv TE
gEt.c T0u Acta-col-5 xcd Oodv8uvov Ti)v Acexotiaocv dcpxl)v )>.
6. Tcd5Tc't Te xcc TOCcci5Toc TcoXAci 7coAX&xt.g 7cpOc airrbv Aiyovorec, oix rceLOov
Op.wc. H 8e yuvii To6Twv ducoyvoi5acc xccOduca, Y.CCTOtycliyet. TcpOc TOv xpaToi5vTa
TOv npOg (.471TpOc ,D'etov cerrij. '0 8e dzcp&x6xat 7Te(LITEL .331 7rpia13uv Te xat
TC(Xtai Toi5

25

xnv

p.evoc A6rclv Te gxwv xod 8t.xcidav pv xcd 6oc 3ouX6v.evoc OcEltivaaOat. -Ay &St.x0i5vTOC, et 86ot. xod, XOLvtlig EUVEX7TECTEZV
apXijc, 1 81) nou xat yeyove, rcoAAck
xotrepOpet. TcpO; TOv pocaraga. r05 ,6.03ptgwc, c Navouc Te et.1 Aeywv Cyril), xat
vecaTipwv imOutLet xcd. xocvoAoyeZTat. Tor.; 'ITaAac wet. EinAce 1.0Aiyet. xoci cppoupok p.laeoi5Tat xat FAccxoc; lyxotOL6TcivElN pol'Ae-rat AZvc Te xat Tatg v4jao. xat
eawq ig arcoaTaaiav Oparr xat et [al ,aCiTTov, gAEyE, TtpokirpOsil, x"ctv 6; gpyov
flet. TO ol.couSaC011evov.

11 npoaku A: [LEMov supra scripto II 17 (Sorrily A: 6pr)v? m II 20 kow-rirn, A: r8Lov


supra scriptoll 21 Tcptimcc A: Set.v6v A in margine 1122 rcp6a0-,Trt, Am: rceia07] 'LE d
TOW A: Toll netOnv A in margine.

www.dacoromanica.ro

II

28 Toli-

30

35

192

10

16

ORASUL ENOS

II 12, 1-6

12, 1.. Cu multe vorbe de acest fel impinge pe Impgrat (sultan) la urgie
i minie. Iar el nu mai putea fi oprit i credea c nu mai e de tkrAgknat ;
socotea ca nu mai poate trece cu vederea cele ce se Intimpl la Enos i c
nu se poate dezinteresa de un ora insemnat din multe puncte de vedere, i
din cauza veniturior mari i a aezkrii lui potrivite i a pkmintului roditor
i bogat, ca i din multe ale consideratiuni.
2. Ckci Enos a fost in antichitate unul din cele mai man orae eolice 1,
mindru de numele, averea i puterea lui, stkpin nu numai pe intreg tarmul
'aril din partea locului, ci i peste unele insule. Ckci este aezat intr-un loc
foarte bun la mare de la marginea Traciei i Macedoniei, avind dinspre miazAzi
Marea Egee .1 vecine insulele Imbros i Lemnos i celelalte i trkgind foloase

imbelugate din legaturile de comert cu ele ; dinspre miazdnoapte are riul


Ebros care, izvorind din Misia de sus i din muntii Hem, curge prin intoriorul Traciei i Macedoniei, mereu cu directia spre miazzi, i crescind
clte putin i curgind pe lingk Adrianopole, devine mare i navigabil,
primind i alte riuri care se vars Intr-Insul: Contaesdos 2, Agrianes
i Tearos 3.

3. Acest Tearos 1i are izvoarele curgind dintr-o stInck 4, din muntele


20

ce e aezat intre Hereon i Apolonia de la Marea Neagra, cu ap foarte


bunk de Mut, dar i cea mai folositoare din toate apele In multe privinti,
precum o mkrturisesc nu numai cei de pe acolo, ci i locuitorii tarilor prin
clte curge.

26

go

4. Iar Ebros, venind In jos, ajunge la Doriscos i, curgind pe linga el,


se vars, intli prin limanul Enos, In Marea Egee de acolo.
5. Produce multe i felurite soiuri de peti, mai mici i mai mari i de
cei grai; iar prin corniile de transport ce yin pe el, d locuitorilor oraplui
posibilitatea sk fack comert in interiorul tarii i cu unele orae aezate In
apropierea riului.
6. *i inaintea oraplui se afl balti i altele primprejurul lui, de-I

fac ca o peninsula, dar i dindkrktul muntelui din fata oraplui mai este
o balt mare care se varsk Intr-acele i care este aezat spre vintul Crivat
i In antichitate se chema Stentorida 5, aceste balti hrnesc i ele mune
soiuri de peti i cirduri de cocori i de alte pkskri bune de mincat, ce Wiese
Vz. i Herodot, 7,58; Tucidide, 7,57.
2 Probabil Contadesdos duprt Herodot, 4,90 (C. Mailer).
3 Riurile Contadesdos i Tearos sint greu de identificat. Duprt Herodot, 4,90, Tearos
se vars in Contadesdos i acesta in Agrianes (Egherne de azi) i Agrianes in Ebros (Marita
de azi). Tearos ii aminteste i Laonic Chalcocondil, p. 29,23, care insd pare s indice cu
acest nume riul Ebros.
4 Descrierea luat dupri Herodot, 4,90.
6 Cf. Herodot, 7,58.

www.dacoromanica.ro

II 12, 1-6

193

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

1 2, 1. Milt& -re xoct 7TOAA0C TOLcd/TOC eirreov k; Opy-hv TE XCL1 NAV TOV pocaaka
V, ol'i8e ye Toil Xourroil 1.c6XXecv 46e-ro s,tv. 0?.m yap
n oUxiTt XOXT

XLVEZ.

'0

naporrTkot ot Ta -rijg Atvou elvac k86xec, oak ye EiXo3g eq.ceViTecc rrOXecoc A6you
&Vag rroXAv gvexoc, xat rrpoa68cov Ileyciacov xoct .04aewg ircmccipou xoct apeTijg
yijg xat rcoAX(7)v nAcov.

2. A/vog yap v ttev TO rroacccOv rriAtg tteyia-r-i Te6v AloAE8cov 1, krri TE 80E7)
XGeL ra.oTcp xoct 8uvao-rei4 (.1.6ya cppovoilaa, 1.)1.t7cOccnig Te T-71; xccO' airily rrapocMag
xpaToilaoc, &XX& 8-h xat Troy wilacov kvEcov. KeZTocc yap kv xocAMarcp Tijg rrapaMag
OpOpqg Te xoct Mocxe3ovEag, x 1.2.ea)111(3piag 1.cev gxouaoc -r6v TE Aiyatov xat Tag
virroug rrapaxeclIkvag "Itippov xoct Ailp.vov xoct Tag Acmar&g, xoct T.; lv &Tv') TooTcav

kpropiccv SoctFaik xccprroup.kv7y &TO) se IpX701.) Eiipov rroTatt6v, 8

10

gx Te T7);

Sore MucrEag xat Toil A4Lovog Opoug Tag rrriyac gxe)v (Sai" aL0C T.** p..eaoyeiczc Opc'polg

Te xat Maxe8oviocg, xa-ra I.LECrit43pEccv aet rropeuey.evog, rrpocaw 8k xcc-ra ii.txpOv


xat -ado 'A8ptccvoil rrapaPkwv ilkyag Te yiveTac xat vauat 7cepaT6g, 8ex011evo6 xat
ETkpoug noToc[Lo6; eapcfcAXovTag k; airrOv, T6v TC KOVTOCEaa0V 2 xat 'Aypcdcv71v
xoci. Tkapov 3.
3. "0; NI Tiapog gx -re TOTS TCapomagvou Opoug tke-rocV) `Hpociou es xat
'ArroXAoag T71; rrpOg E1')Wvcp II6vTcp Tag rr-qyag k'xo.w kx rrk-rpag (Ssaio-ccg 4,
Sd xoct cLyeAclicf.)TCCTOv EV rcoAXor.c Slap
xod. 8E
arr&v-rtov gxecv ilap-rupeT.Tocc Trap& Te Tc7.)v Talfyril rrpoaxd.)potiv, cwa
Oacov peZ.

15

x0C1 XeCAALCCTOV TE xoct rcOTLI.Ldyroc-rov, Axe(

4. '0 8' ov Eiipog xaTcd.w -re xat rrpOg Ti;? Aopiaxy ytvOttevog xat 7rapcciS(Skono
on'JTOv EEtat rrpO Toil Actikvog Atvou kg Tilv Tairrn D.CcXocaaccv Toil Atycdou.
5. Tpkyst s ykvl TE rravToSocrrc7.w tax06o3v rroAAI, ttet46vcov Te xat 1.cetvcov,
xat rccOvcov . rcapixec ak xat -rot; kv T7] rrOtec sL' aL-roil 7rAototg cpoprlyotc
DA&
-rag kv.rropiag rcoceiaOxt gg Te rv ilea6yecocv xoci. Ttvccg TiLv v cal rreAscov rrAlacoxc'opoug ocirrip.

6. Elai ai xoct rrpO -C-4g 7r6Aso.); Aittvac xat g-repat rckpc ackijg, at
xe(s(svlaov Toctinlv rrocoilacv,
kg ccUrag Orrca0.7.v

&AA&

25

xca
Ill xat iTkpoc Tcg Att.cvl 1.ceriAl kii[31XXouaa
a&

Tot rrpO Tijg rrOXecog Opou;, XEL[LEV1 rrpO; PokSiicv alvel.tov, ETEv-

Toptc 5 xCaolltibl TO rrcaoccOv, Tplcpou aoct. xat oc5rat ixOt5cov -re yev7) rroAAck xoct
29 noLoikri.v d: add, m: om A sec. m.

1 V. et Herodot, 7,58; Thukydid., 7,57.


2 Probabiliter ponendum est KovraEcraov secundum Herod., 4,90 (C. Muller).

3 Contadesdus Tearusque quos rivos hodiernos significaverint, non facile dici potest.

Secundum Herod 4,90 Tearus in Contadesdum, Contadesdus in Agrianem (Egerne),


Agrianes in Hebrum (Mariza) incidunt (C. Mailer). Tearum etiam Laonicos Chalcocondyles, I, 12,10 memorat, sed hoc nomine Hebrum rivum significare videtur.
Descriptio secundum Herod., 4,90 facta.
5 Cf. Herod., 7,58.

13

20

C. 348

www.dacoromanica.ro

30

194

10

OCUPAREA ORASULUI ENOS

II 12, 7-14, 1

pe lInga balti si riuri; anticul Enos avea mare belsug de toate acestea si are
si acuma de toate bunatatile.
7. Dar izvorul cel mai mare de venituri prin care intrece cu mult
aproape toate orasele din vecinatate in bogatia de bani ce-i yin doldora, sint
salinele cele multe dintr-insul si cele mai bune decit oriunde; si sarea din ele
distribuind-o si plasind-o prin toata Tracia si Macedonia, aduna aur si argint
nespus de mult, asa incIt parca i-ar izvori bungstarea; si de la inceput era
infloritor acest oras si avea bogalie nesfirsit si multa putere si a fost Inconjurat de mare faima' si se falea cu multe bunatati.
8. Cu timpul lnsa si acesta, ca si alte orase antice grecesti, a decazut

si, drimat fiind, a ramas mult timp nelocuit, mai tirziu Insa, din cauza
bunatatii pamIntului, orasul a fost refacut de imparatii romani, In partea
dinspre port, si a fost locuit, unde a fost vechea acropole ; si propasind cu
incetul, a ajuns iarasi unul din orasele cele vestite si bogate, cu locuitori
16

foarte destoinici si avind belsug de toate bunatatile.

13, 1. Domnia peste acest oras, o avea inainte de vreo suta cincizeci
de ani un nobil italian din familiile cele mai puternice cu numele Gateliuzo 1;

caci Imparatul romeilor 2 (bizantin) i-a dat pe soru-sa de so0e si Enos si


Mitiline ca zestre. Cu trecerea timpului acesta 1-a adus intr-o stare mai buna
20

1-a ridicat intru toate.


2. 8i dinastia acestuia a ajuns la al patrulea urmas 'Ana la Palamed

si feciorul acestuia Dorieu si de la acestia Imparatul (sultanul) a luat acest


oras In chip definitiv. Caci i lnaintea lor, told acestia au dat Inaintasilor imparatului si Imparatului (sultanului) insusi, de cind aceia au trecut pentru Intlia
25

30

data in Europa si au avut sub stapinirea lor Intreaga Tracie si Macedonie,


drept tribut anual doua din trei Orli din produsele salinelor si din alte dari
anuale, ei, cu ingaduinta imparatilor (sultanilor), folosindu-se de rest si
domnind peste oras ; si statea in puterea lor sa li-1 ia, cind ar voi, dupa cum
1-au si luat acum. 8i acestea au fost asa.
14, I.. Dar Ionuzis, din porunca Imparatului (sultanului), a echipat
cit mai repede zece trireme si, pornind din Galipoli cu o zi inainte, a ajuns
la Eleunta si, inconjurind Chersonesul, trece noaptea prin golful Melas si
acosteaza la capul numit Pahia Acti, la o mica departare de Enos,

unde se spune ca Xerxe, cind a pornit cu razboi asupra elenilor, a tras


36

corabille la uscat, ca sa-si repare cele sparte si sal-0 numere intreaga armata
la Doriscos 3. A doua zi cind s-a facut de ziud, Ionuzis intr in portul Enos.
1 Francisc Gattilusio; vezi Ducas, XI 3; cf. si Laonic Chalcocondil, p. 294, 17-35.
2 loan al V-L a Paleologul (1341-1391).
8 Despre insirarea tuturor acestor denumiri antice de localitilti vz. mai sus, II

4,1-2 si n.

www.dacoromanica.ro

II `ZI

`ti

:lauauu3

VIKKOU

IIHNOIIVAT

lv 1/31-II

96T

pox 110)Ak12/ move,p `ncoefincoe? 51wAty mo1RA?Acon3701 pox ,52orbolou


Momoplop im3n0ocbp 3X13 01 ncoxvou 51y92.c. knoo pox An& 73X AMINFL .A(9100X
.L
9 T2 1/,..2 A0)13.ri pox (-.2 5)09)?11. A9R3X.0 5721 5709c101101131 iOX1A ,03T1 5k1(003119

ACOAX9X 570431.1p

n9

31 moi moloprikdX pox Ac0R9D0d2t. 'idoth lo A U1210 10A3119Mi 531(30, 701.0731(2L p0x
701911(1(37X M91 `noXv1moan? 52o xlop (0097071 fAXipde 31 pox Ar3n023x)olv 7,,opnoT2wIR
31 170X kATdzollme 119 A01.0231(11. 13.A.3an AyDndX pox du:Arad?? pox 5(o 91.o0 Ac0.A..1tu
U.1

91 ? 51(.Xdf AC9T13102c13 31 A pox A014101(1L A0n00,p 2743 pox


fo7hom.,12 nk1D33y3.c. pox t000R olkydrEj?Id32/. pox 52.0.vc0m. 51(yra vriox? -51oloox
.8 MI chn9dX n pox Cticpo Taari fl0)1 Mrpou ACO23/A1(1(a A0331(92L 7,79(10932L 31
pox 10.013dicocbviR nvo37-13 5oikx3o7,) IdXFI 'novoa.c. cbnodX
nod31.09
nr?..zadf
SkI 5).ock,oX Lcoolyol.c? 50dri 71 511.19701 59,31L ncol row.ord n.mporlekr,
sodlz. 6o.t.
.inphy pox `kosixd-n.lox 9 Aci. 91 AC,17771003L `51yolt9dxlp pox viox rp6odd az. rDnolod
3A0A.31. 51y91l. 519cdo MOl m01Dr110n2 pox `mo3Dnov. 3.odoxlo 31 51o1D3chp -kdX3x
knrri pox knrinonkorp Siovox1D)331.

5cono k 51y9u.

'Ej

kls-,tx,

?Xia
51(.12)o (41 ntf.Xdf 9daz. mon9dX opi..Dropri (1021. x).2.4041A3IL pox
511 dtpo? `ncovolI, 511.A3193 31 1707i /1001 roo.t.?? 'Acrnmekng, )rioly31rd50
'1)1101l901 501(192 022.2)0 (101 50)91(1910d d AC937011 Atli.1 31 nl,!.ox3R)2 5? 70X11011(11. 1707C
fai,.(1d3d) f101iy 31 pox .AknIpyrunk 59 In pox laL? 91, nou.y?d Ak1ni 3Aaoltf.odot. noa.
Av..ovx3

-T

1)0),1

pox foo3noR3x)ow `noXD?1)ox norliDo2 no1D1;(.1.?


31 On 510d3071 MO1 Ac0/13710M.A. ncoloo pox ncoa. mova An33131L? `ncod9th Oltlo
ork379oadrx 1 v. ;Fumy IsD9en? M.91 'AcrqywrJ pox Ski, 5m3y92L .53.1.4oXd39 pox chpil
di? `51olrpo Avo `1DcoyTo?
Ak1t `m3d)ox d3z.Loo2 2 J4lo pox i? noiijo .emn pom
5? fl(f.1 'AkI.Lipth",la

n?ri

'ff

Akx)pd

t009701L39

5kratoncq, '?g 50100.09310x `5coroDrd 119 onDIX7;1

51:39XIon/o 932.7o

irrizd31..D2

)07139 ioc:3?-riLl.

5k);tonol,

OP(A 5oxfoll.i..mod1) 9

'sal II '69Z

731(2L711? 6).1.

96 511-Y,'"coI, V 0E11 )1,-^C.,.."XJ, V

thx-03thrw

OE

79

9g

57oDcpaty2L. oox?2

5covviaLnolvoom U.i iopod3iodal, koXtp4ox 5? oolAnolrya,


513dr..1.1da.
pox 57099310170)31G AODU.A9CP:23X 311 d 12,01)0 59.3..xnA AO/ 70&701(?Ik tkoz.yox pox 73dpoizx
5? tooi3X)oll ixy nlf. nknrio,L3.( nodxrd cod?i,couf
`notny 2o tq no1.313y `Atqdr.,
319 Tzlox m-01 a, nconlpyy '3Dn31.3od.3-D3
5)o?n ximooDcoty3op 5)pi nompo 5cLox9ddrl,
31.
nolmo?
AIODZIL n? cbxD3dov .170Dkdlarbotop U.1
5rDpo llopn32no(33.6, ni;.1.
toolilodID

6g

Og

zi

pox

te

oi

1\34 ? (10,133X? nol 5non31. tr%..XoRx42 5? Aki..cholal Us..R Akicau. nvn3A.


nrou ALL9r.i.
7dX71 5nogIpirvoll 31 pox nol novi `5co3Idcov ,tholt itp olaypthr j.
5copy.si 9 .593,0D)od pox cb.A. 30120 31 pox 30 90)11. M91210 A00)30410? 531A1p11 5201 31
57011010d1L 201 scoroprd pox lf.R pox '619)o ? no19 If.R 01 A010)dlL 70M379 531,0,4707R

11

OI

A0)-1,

non9dX 5oi..n9l0dal. pox (91133dx Siol Sloy9

lolnr

11

ZE

5L.1.

-nonw

(41x10 :(1x01)1.11V oodx?? 'UV .dre) -(1!13

soctoyalmj pncre 'Enuona IX !E

..10

*Pi

www.dacoromanica.ro

10

soa!uoej -fpu0000pto

196

OCUPAREA ORASULUI ENOS

II 14, 2-16, 1

2. Imparatul Mehemet lug cu intreg corpul de garda imparatesc 1


si cu dou unitati de calareti a pornit prin interiorul tarii pe o iarna foarte
grea 2 si pe drum a avut de suferit aa de mult de zapada 0 ger i viscole
6

salbatice, incit multi din cei pedetri, acoperiti de zapada, au murit indata
prin localitatile din apropierea oraului (Constantinopol), dar i in cursul
drumului, iar multora de frig le-au degerat miinile i picioarele i i-au pierdut
nasul i urechile i au ramas ciungi 0 de alte extremitati ale corpului.

io

16

20

25

30

3. Totusi pe o iarna atit de grea, pe frig i pe zapada, a pornit din Constantinopole 0 a patra zi ajunge la Chipsela, acum un sat mare, In vechime
fiind un ora din cele renumite, la o departare de Enos, pe drumul de uscat,
ca la vreo suta de stadii 3.
15, 1. Cei din oraul Enos vazind flota de pe mare apropiindu-se si
aflind i de sosirea dintr-o data a imparatului (sultanului) la Chipsela, s-au
inspaimintat de ce s-a intimplat i, neputindu-i da seama de loc de pricina,
au fost apucati de mare deznadejde i de o groaznica nelinite si frica, netiind
ce sal faca.
2. Cad i-au dat cu socoteala c. vor fi tiriti indata cu femei i copii In robie,

daca imparatul (sultanul) navaleste asupra lor dinspre uscat i de pe mare.


3. Cad Dorieu, domnitorul acestora, s-a intimplat putin mai inainte
s. plece In insula Samotrace 4, ca s stea acolo peste iarna. Ci ei au ales
din barbatii ce se &eau In ora, pe aceia dintre ei care erau in fruntea lor
si-i trimit la Imparatul (sultanul) i i se supun, predindu-i ormul, cu conditia
ca sa nu li se intimple nici un eau.
4. Cind au sosit acetia, imparatul ii primete cu blindete i, vorbindu-le
de pace, le admite unele din cererile lor si-i las s. plece inapoi ; Impreuna
cu dinii 11 trimite i pe Mahumut-paa s. ia in searna oraul. A doua zi sosete
si insui imparatul i, intrind in palatul lui Dorieu, ii ia toate avutiile ce le-a
aflat intr-insul, de aur i argint i alte obiecte ; de asemenea golete i casele
boierilor ce-au plecat cu Dorieu.
5. Stind trei zile in ora i, orinduind treburile oraului, dupa cum a crezut
de bine, a ales o suta cincizeci de baieti din cei mai buni i, punind guvernator
un barbat priceput i cumsecade, cu numele Murad, se intoarce la Adrianopole.

16, 1. Ionuzis Insa a trimis un caic cu cincizeci de visle


la Samotrace, ca sa-1 ia pe Dorieu ; iar el insusi a plecat
spre Imbros, ca s ia masurile cuvenite acolo i sa indeparteze dregatorii lui Dorieu.

Critobul,
guvernator in Imbros
35

1 Tot corpul ienicerilor.


2 Cf. Ducas, XLIV 8 si Laonic Chalcocondil, p. 268,3-5.
3 Vreo 18 km, in realitate insd indoit pe atita.
4 Cf. Ducas, XLIV 8.

www.dacoromanica.ro

II 14, 2-16, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

197

2. Bc(craeOg 8k Mexkp.e-rtc dcvocXocpaw TI1V Te pricatatxilv tAlv TrEio-ocv xoci. 86o


Tc'(geLc brrckyv kx(4et st.Oc r5 fiecroyeiag cr(poapoTI-rou xecp.(7)%roc1- TOCTOUTOV yckp
irricaev ca'.)-roOg xocO' 68Ov O TS v((pe-rOg xoci 6 xpup.Og xoci oci TO1-5 Popkou apy.eica
moat iLaTe TroA7toOg
v Tot)" 7rgoil -r?) ?CLOVE. x(XTcacocsOiv-rac &TrcOxvetv ei.)06g So
TrpoocaTeiotg Tijg 116Aewg, &XX&
xca )(TT& 'Lir) &XX7)%) 686v, oUx OXiyoug 8i xoct
Tec Tot cre)p.ocToc &xpc( XeAo)(3-t)pivoug Tc LFUZEL OcTropc(Asiv Trig TE (:)tvocg xCeL es:VCCC
xCeL TraXCC TiLv xocLpicav Tot o-Wp.c(Tog p.opiwv ilxporrnpLccaplvoug.
3. "Op.cog ye !lip [LET& Tocroirrou xet.p.6.1vog xcd, ti?Uxoug xca vr.cpvroi5 piOtc
&Toll Tij; 116Aecog Te-rapTcaog Occpcxvei:Toct. kg KUt.PeXoc, xc'op.lv pxy&X-r]v vv, Tr6Xcv
o5crocv TO Trcaoct Ov T(73v Ovot/c(cycLiv, earkxourrocv
Atvou XOCTa yrilv a-rocalcu; exaT6v
Trot) titiAtaToc.
15, 1. CH. Se kv TY) TrOXEL Atvy 186v-reg Te xoc-r& 4&Ac(csaav kcpopiloiiv-roc TOv
aT6Xov, -rhv TE rob Pacsaewg acOpOccv epo8ov kv Kutl..kAo(g [Lc(06%)Teg, kEeTrAdcrIcscfcv
Te Tic) rvopivy, xoct Tip) cd-riav (.1.7)8c41.6- 1.)%.8eri'v gxovreg kg &Tr6yvoicr(v 6-rc TrXeirs-r-qv
xca &Tropic(%) 8etvin,v xoci. (p6(3ov evh-recrov, p.-)) gxov-reg Ott. xca SpOccrem.
vcaOa v yuvo4i xat
2. 'Ev6pAcrav yap avapTrcia-roug ecv cei-roOg e6O6g
Tkxvocg c(6-rok, xxr& Te y-71v xoci. O&Xocaaccv 7rpo013cknovTog Toi5 Pc(rsaktug.
3. AcopLeOg rip 6 Too-rcov 12yep.eov g-ruxe TrpO tixpo
c Eap.o0p&xlv 2 %)-7)(rov
ecTr&pocg, Trapocze(plzacov ixet. 11X1r.) ye ail ix Tv kv6v-ccov O'cvapocc OcTroXeUtievor.
To Ug Trpetyroug TiLv Trap' ocl'iToi:g Trip.Troumv (1)4 PCC6LXeoc, kv81.86v-reg kocuToUg -re xcci.
Tin) Tr6Atv cdyrii) int Tii.) v.7)86v TL xocx6v Troc Oetv.

4. BccaaeOg 8k ilxovTocg 8kx.ETCXL To&roug -hi.tkpcog,


[LET' oeyrOlv, xcti TLVCC g3v fITO1P/ 8o6g &Ito Trkp.Trec OTricror
MaxollE.LOUTkOL TOv Trocciav,

rip

xcci.

10

16

20

Ac04actg eiplvm&

li(.17se(17CEL

6TO4 XCCI

7r6 Acv Trocpc(A71)1)6p.evov. TY) 8' 6crTepocto,c xoct ocirrOg

k; ocirrip.) Occputvet-roct. kcd icreAO6v kg -r& Pocaiaeta Acoptecog OccpatpetTc(). ncforrac TO%)

25

Tr Aoii-rov, 6v ei5pev &v ainotg xpvcroi5 xod apyUpou xoci Troy OiXAcov, eoe 8k xoct Taq
oixiag 8(ocpTr&st. -reav auvaTE6v T(7)v tLETOL Acopckwg ec7r6v-ro)v.
5. 'ETrctkeivag 8k Ilpipocg Tpag iv Ty) Tr6Ae( xoct atc(061.Levog TOL xcc-r' oc6Tilv
(Lc k66xst, oi, OcTroXeE&p.evOg -re Tranceg Trev-r-hxov-rcc XGC kxoc-rOv To6; cipia-roug,
xcd dipxovTa Lacrr-haag orcij div8pa uve-r6v Te Ker. To Og Tp6Troug xpTirrrOv Moip&TT

obcro) xcaol,cevov, br&veccrtv kg 1-41v 'A8pcavoi5.


16, 1. 'Iovol5-1)g se TCev-nlx6v-ropov &TroaTeiXocg

EociloOp&.xlv, civocAltim-

Rivv, TOv Acoptkoc, o(UTO; &TrkrrXeucrev are "I4pou, xc(Tao-Tla6tLev6; Te Taxel xat
To6; Acopiewg OcpEloo-Tac kx3ocX6v.
2 post zetv.Wvog add. v yecp iv c'exiiln T-71g ISpocc Tfl ytv6vevot. A in margine unde
l! 9
KI54)EXAcc A 1112 post icpopp.otivrcc add. TiT) ALplvt. A in margine, unde m 1113 KutpeUotc A II
18 post i.,yevedv add oi
v ixelae -r6se TrocpWv, dcAX' A in niargine, unde m.

Cf. Ducas, XLIV 8 et Laonicos Chalcocondyles, II 225,4.


2 Cf. Ducas, XLIV 8.
2

www.dacoromanica.ro

30

19S

C1IITOBUL GUVERNATOR ils, 1MBROS

II 16, 2 17, 2

2. Apucindu-1 o furtunk n-a putut intra in port, ci s-a apropiat de


capul Chefalos 1, la marginea dinspre miazdzi a insulei Imbros, care nu e bin-

tuit de valuri si are o mare linistit. Si printr-un trimis al s'au il cheamd pe


Critobul si-i d'a lui in seamO toatd insula si cettile dintr-insa sd le fie cirmuitor
5

0 pOzitor ; insusi ing i-a luat pe dregOtorii pusi de Dorieu 0 a plecat acas6
la Galipoli.

10

3. Dorieu insd din Samotrace n-a voit s'd intre in caicul lui Ionuzis si
nici la el n-a venit, temindu-se, cred a de el, ci urcindu-se intr-o corabie
de a lui, a plecat spre Enos si de acolo a sosit la,Adrianopole ; 0 venind in
fata impgratului (sultanului), este primit cu blindete de el ; 0 dobindind
dragostea si bunAvointa lui, primeste inapoi insulele Imbros, Lemnos si Samo-

15

20

25

30

trace, s'a domneasc'd peste ele. Ionuzis Ins minios pe Dorieu, C. n-a venit
la dinsul, ca el s-1 duca' in fata impOratului (sultanului), a considerat lucrul
ca o jignire pentru sine 0 dorind s-i zaddrniceascd planul, trimite pe ascuns,
Dorieu fiind Inca in Adrianopole, la impdratul (sultanul) si-i spune cA
nu trebuie sd-i dea lui Dorieu insulele, locuitorii din insule nevrind sa-1 primeasca, pentru c'd e un om rOutOcios ; 0 apoi rOminind cu totul in voia lui
in insule, sa nu incerce vreo rOzvedtire, ci s-i dea in interior un loc de hrand.
4. Imparatul (sultanul) asculta de aceste vorbe 0-0 oprete insulele.
iar aceluia li da satele de pe la Zihna s'd le aibd in folosint.
5. Dorieu a plecat intr-acolo 0 rOminind putin timp aici, a fugit ceva
mai pe uring la Mitiline 0 de acolo a trecut la Naxos 0, cOsgtorindu-se in
insul cu fata unuia dintre boieri, a rOmas la dinsa 2
17, 1.. Dar imparatul (sultanul), iarna aceea rOminind
la Adrianopole, a strins armatO mare 0 a construit, pe
16abomed al H-lea
lingO cele existente, mai multe tunuri foarte puternice
asupra
0 a adunat arme si 0-a desavirsit orice altd pregtire de
Belgradului 3
rOzboi ; totusi gindul nu si 1-a dat pe feta 0 nimeni nu
stia Incotro ar avea de gind s-o porneascg.
2. Sfirsinduli pregOtirile bine si dup5. cum isi pusese in cap, deodatd
cu primOvara s-a pornit din Adrianopole 0 a plecat prin interiorul Traciei
Expedifia lui

0 Macedoniei spre Misia de sus 4 i spre locul de trecere peste Hem, 0 trecind

prin el, intrd in tara tribalilor 0, cutreierind o budd parte dintr-insa i Wind
multe cuceriri, ajunge la orasul peonilor de pe malurile Istrului, asa-numit
35

Pelograd (Belgrad), foarte Intarit din toate partile si bine adapostit 0


1 Vz. p. 164, nota 4..

2 Despre acest Dorino II, vz. -Babinger, Mahoniet II ..., p. 166.


3 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 241,23-245,14 si Ducas, XLV 5-6.

4 DupS o Misia de sus , o non marginalii in manuscris mai adaugh o pe care cei de
acum o numesc Sofia .

www.dacoromanica.ro

II 16, 2-17, 2

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

199

2. Xvr. Sk xplaCcp.evog oUx 4)Suvi,O1 xci.'pc T6v )0.1.thvoc, eo,xec 7rp oakaxe
O'cxpo,c Triig "Wpm) 7rpOg tieurip43ptav
cloalfgrap Te oikrn xat
ei)Stel.q. Kat 7tip4Mc lyyeAov px-raxaAeZ-roct. Kpt.T6pouAov xoct TC(XpocaEacocrt.v
KeydcAcp,

ociyrii) Tip -re v-7rsov Tracsav xat TOL iV OCUT7) cppoUpLoc Ipzet.v -re xat
airrOg Si OcvaXocpeov Tag Awpflo.); Otwoo-Tdcg dc7rhaeucrev bct

cpuXcic-r-retv-

otxou

kg

KocAMoinToAr.v.

3. Acapte Ug Se. kx Eap.oOpo:cx7ig k 1.t.i0


7rev-rtpcOvTopov oi)x kaiPtOev, oUSe
dcytxTo 7rpOg '15660652, 8th:rag airr6v, e..)g otp.cd, ip4Pcic4 si rdcpcaov Tip oc6-roil,
arrenXeuaev int Atvou xaxenev OccpbteTo kg -rip 'ASpLccvot xoct kg 64n.v kX06.)v

Pacraei. 86xeTai. -re Trap' aU-roti 11pApcog, xoct cpaavOporri.ag xat Ispovoiccg Tllx&V

10

Acq.c13OcveL Trdc At.v Tag v-hcsoug kg zsEccv dcpri,v, "I43pov xat Airlp.vov xat Eav.oepdpolv.
'Iovots)71g c Opyip cov, ern ye aix dccptx-ro nap' ak6v, c Scv so ociyroil npoo-axasi.1 Trp Pact AeT., &AA' iyrcepot.P.av kocuToil vovicrag TO Trpaytioc, xat citAvoccrOar. PouA4Levog Toryrov, 7ckpret xp6cpa Tip pocataet, gTo Ov-rog AcoptLoc kv 'Tij 'ASpLocvoi5,

[el sav Xkycov kx3ot5vcct. Tag wiroug Tip


SX0tJANKOV

ociyrOv,

iV TOCI:c Vi)CTOLg

xoct

Vio-vcp

60.)pLa, TE6v -re vlat.orv a., =pa-

OvTc &v8p1,

veozwisam eoao

Tr6

15

703) xa-ra: 7voAXrv &kW! Tily


p.scsoye4 soiivat xeopav ockip kg

tvoc

St.cc-rp o pilv.

4. Bccat1ek Sk -rcetOsTat. TarroLg xoct Tag ply virroug 'ITOCpacxocrkzeL, moist.


Se OCUTip Tex 7rept Zia= x.copf.a xap7coi5aOat..

20

5. AcopteUg Sk c'c7reA0cov kxeicre xat 13pax6v xpOvov airroi5 Stayaythv, t.s.ixpOv

ikrrepov cpuyag keTo kc; ALTOcimp, xecxenev 1; MEov Stapckg xat Tiv.ac kv

T"75

wimp Mg TWV SuvaTiLv 8-uyoc-rkpa, gilet.ve nap' colTrfl.


17 1, 1. Bocar.X ek Si ac
iv 'AsptavourrOXet. T0i5 oro5 xey.aivog,o-TpaTukv

p.eycalv ijOpot,e xat toixavacc xa-reaxel'AcCe TrpOg 'nag ollcrocK iastoug -re xat laxupo-rdc-cag xat '67rXce
uvkAeye xat 7-cav ec?Octiv 7roA9i.Lx-i7v xpetav kEilp-ruevo6 1.1.6vTOL ye xocTrica-/Xov irroist, -rip airroi5 yv4.1v, a)si tSer. Tcg Orrot dv

25

OptLip Trot.ol:T' &v.

2. Hapaaxeuaaltavog Se xaArog xat g.) v akii) xa-rOc voi5v, oc "hp, pp.10Eig


ix Tijg 'ASpLavoi-5, irropeUe-ro && r p..eo-oyetag Op4x1g -re xat MaxeSoviag ir
'HIV elm Muoiav xoci.

-mi."; MILovog 7rdcpoSov, xoci. StaPag ocUTip kaPcfaXet. eg Tip/


Tpt,[3a7a6.iv, xoct xa-raapatiaw CCUT.* Ta MAX& Y.Ca X.CCTOCcrcpetInfctavoc (41.xveZToct.
T3DO

kg TO Tiiiv Har.Ovwv 6'ca-cu TO nap& -rag 6x0ag Toi5 "Ia-rpou xettLevov, HeAwyp&So)
oryro.) xcao4.evov, ipup.v6-ra-rov 7Ce(VT1) XCia dco.cpaAecrra-rov, v.CLAXov Si xat O'Xcog

28 now-1:e (iv A: 7couhaavro A in margine, unde m II 31 post Muatcev add. fjv

821

l'optav scocXo5crc oi v5v A in margine unde m I ncipo3ov d: ndepopov m (typis error expressus?)

1 17-19 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 178,7-185; Ducas, XLV 5-6.

www.dacoromanica.ro

30

IMPRESURAREA BELGRADULUI 1456

200

II 18, 1-5

mai ales cu totul de necucerit i in urma felului cum e construit, dar

10

indeosebi prin faptul cd din amindoud pdrtile este cuprins pe cloud laturi
de cele cloud' fluvii, pe de o parte de Istru, curgind de la nord, iar dinspre
sud 1 de Sava ce se varsd. in Istru ; i orasul este addpostit de tdrmuri inalte
i pripuroase si de cursul foarte repede al apei si de bolboci adinci i virtejuri,
iar latura dinspre uscat, pe unde e mai usor de cucerit i e expusd la bdtaia
tunurilor, e apdratd mult de un zid dublu foarte inalt i de un sant adinc
ei mldstinos i plin de ape. Induntru avea i o garnizoand destul de mare
de peoni (unguri) rdzboinici si told inarmati in zale ; fiind astfel, era de
necucerit. Aici deci Impdratul (sultanul) asezind tabdra i inconjurind orasul
cu palnci i indreptind tunurile asupra lui, a inceput impresurarea.
18, 1. Atunci Lazdr (Gheorghe Brancovici), domnitorul tribalilor, cum

a aflat de la inceput de ndvdlirea impdratului (sultanului) in tara sa,

de indat a trecut Istrul cu femeia


16

copiii

i cu toatd avutia si a

plecat in Dacia (Transilvania cu Banatul) i statea acolo, asteptind sfirsitul


rdzboiului.

20

25

30

36

2. Dar impdratul (sultanul) impresurind orasul, o parte din zid a zdruncinat-o cu tunurile, iar alta a i ddrimat-o cu desdvirsire i, insusi impdrtind
armata dup d. portiuni, a umplut santul, ca trecerea ostasilor inarmati spre
zid s le poatd fi mai ward. Si lucrarea a fost sdvirsitd repede, data fiind
multimea miinii de lucru.
3. Cei dinduntrul orasului insd se apdrau cu putere, ridicind intdrituri
piedici
din tot felul de material, adicd pietre, lemne i altele, in locul zidului
si
surpat i dinduntru sdpind un sant, adinc i pdmintul ridicindu-1 in indltime
i ndscocind tot felul de lucruri, spre a-i putea indepgrta. Dar n-au putut
face nici o ispravd, cdci bolovanii aruncati din tunuri surpau i spulberau
toate constructiile I i surpau zidul.
4. Dar Ioan, conductitorul pconilor i dacilor, edea dincolo de Istru
In preajma orasului cu patru mii de ostasi si se uita la ce se fdcea. Cind
a vdzut zidul surpat si tot santul umplut acum i rdzboiul luind o intorsdturd,
precum nu se astepta i cd. impdratul (sultanul) sta sa atace cu toga armata,
trece, de teamd pentru oras ca sd nu fie luat cu puterea armelor printr-un
atac, peste fluviu In taind cu ostasi si, i intrind In oras, sedea, nimeni
din cei de afard nestiind de trecerea lui.
5. Dupd ce impratului (sultanului) i-au iesit toate bine, cdci zidul era
aruncat la pdmint, santul umplut i toate celelalte pentru lupta la zid ispravite
bine, a crezut ca nu mai trebuie sd tdrggilneze i sd amine, ci repede sd atace
cu toad armata i puterea.
1 Corect ar fi dinspre apus (Muller).

www.dacoromanica.ro

:111ffaLIII0

11 48I

AOX)07192Lf Lt1

mi

aawollvw Iv

vailt

TO3

ayyp tttioRox2o vox lf.g pox 51o1 lonR 51o7hoi.ou n30cod3loox3 -Tikv3iR
'5)pc3n3yoi, f29n3 471 MI cbdIDI 11no3dihodlou 9Inp `noIxd39 9anp 92

31

on

nonTri 51ol

ITINDIOCE

61 31 (impx 5?i1Ao.ropdsp? A91rpo pox 51)oy/pA.31-151100X2 pox 5TonrItpdxo2q


61)p10dR0clop pox 5pon)R 5po33(pod 1)ox 5Po30s1i1lvou `nonricodaroaxx
Arf ?R al. c1= 59 1.1.1 ?X cbpd nopdn3y2L pox
A0yyzr1 AoZnip.t? Alit. VOX 51rArZk71 `tvp-cripp
31
pox
13X331
thyoLTR
nc33311; 6,6:4 pox (bpi cbc3 l'oyzolod pox 13RTIrn31 pox Ami..)?Rr;
13c/2.r. nknrrIp.roodosokioox -noX,T 3X2E TR pox topcktodot) 591n3 ntf.(rx3 n0n9Poll
XO(1O1I nnn301
Ac9713X1o1i pox molnoc3dolo1mx .nc9.x9
Aox70-193.0? 4
n0R33/91 50n371?-6, 9 593y1plod pox 5/opTdmo1sold311., 91 (11912 pox 5opmoXkr1 570141D13.f.?
5103c3

pox

11)77-1;131

50)o

13xd9ly0u?
68T
AoRoclo?

OT

5odV

92 9 moi.

dj movoot

'AT1-13A1;

5T

(1)&13

Alp,

Al,!.Xd/p nlf.1

noo 5coroDood 5? Afv.. `nolgoo 59993 5oFj;o1R n91 nodo...oh Acp pornnA.

vox 51o1 IsonoXd7,00Ln

`A19)03L

o13X1? 53 nlopt)ov 13mox ?1R '3*.:31

pOX 570AX31

noi norlmo.L. 91

31L 57106

O1L10 A(92LO)W

91

.z 593)0137a TR 91 so39n1 AcoxdoIxo32. 91 n37-1 5oX131 3131)31rx 51101 '51xdooXkr1


x 131oryilti131x)x `5co33y31 5olcoo 3 50A3717pTII3n7)12 v.lox kc:10 Aki 'A)11)0d19

9T

Aodchrl 'n3nnn0X3 5coo.c9 ooniocil k2,3 5101 5po11yao


91 nol.d? 5co3X)ol 139Att Lil iv2c313Xny0lt.
Aff.1

E 20

1st,.

5? 1 9 50X.231 .51D74);:nR pom

1A? 59 (101 50319?0 01A0Xp1321)? A3T1 nXD2 Sod moll) rozrIT 31 'VOX
w1x.1-11i.doda 51o3oinloaL 5kic,1 '531no42L3 &cooly ?o.. rrikdo pox AmyrA pox A(91 `A(M39
61 6A?TiThdd31X/X (101 '5noX331 A0c3(10?1 31 9109 MO1 AORA3 9 531Ao119d nlo2307,4 pox

)orkoX

531n0tiv norbct pox Tyy7,91 701A,01L

10A3TITAX)XkTI 53

.nrpodloaq

pox

cto

Alf.T1

Og

n9X2.3 11

`A139AT AC91 X? A(01 M0A70Xkri AMA3Ii31d)f Amor( 701A1031.30. A(01A9AAX)23X9


A(0.1M;YrIXPOOle 20A3TITOTIACLO pOX MO1A90d7rovx 01 -5oX131

31

pOX

5knropcoj, 92 9 A0A91)011 31 pox no-mop 'AT-r134 n7ocIp. n01 da..n. no 5on379ox


9c1xl1doo2tro 01 ft 50319p, An 131 5103y1XD1xxd 511013)(2LO X.0310p 13119 X)-1. TA311(pdR
5Z5 0 A2 MA13 91 31 503(131 4A0A9TITilsk)31XX 141 31 6701 A0d
AX)913996X `A)011)014)
(91 31 n0r13y9o.t. &woo clo n0n37-1Tx0R.o0da .pox tu. nt.fyodpodu. nol (19)33 5(93 11A)02/

53

kk

`6170d19 5X/9332 1c331L (101 45o3.1.1)32 5(9219 G;r1


5k-riodRuc? 5o3d k3.30thkx 52,o1
91 no..sow
'5101(21.9 Acmoy 13Ap0d7012 ACA 5101 5po1ly2L9 n91 &97-ho10u. pox 93
'oittorx? 50A3toi 5019el3 m7)1 3 () '41 (101901 AlInOtYle
9 ScpxLoxla 92 1f.R1311.3
lo IA 123 D.S.C.3d 91 31 d;e.A. 50X:131 5? 5067023
31
1
7,!)1
31
101.901LICAM 5? mo3X1orioX131 5proox tn? (01(11d
cb 50d tA.0.0(7X2
1,31XIX '01=11

61

08

x)Ii

).,o

A132 MAJ.?

n0111?xk71 noino.x

n131wpd.00daz.
Z1 Actp

61

:V

ArA Ul

lvqaqoa

OPTA

1311)39

qulo

'mins

`A1310(37.1X12

LtD7,on.r.

pox

1c113X

,2kTi A? 5170y0.j77A7p

pox

137-11,,onnR

Ptir'ffiA. :u1 ni)D^(11.

5m3Dr,t2

.d Egy

1a z

-3)

(Jaupw

www.dacoromanica.ro

`170A13

reop vliox 5oX),o1

58

1NFBINGEREA LLI MAllOMED AL 1I-LEA LA BELGRAD

202

1 I 18, 6

195 4

6. Punind deci bine in ordine de bataie intreaga armata si mai intii

10

indemnindu-i mult si vorbindu-le si incurajindu-i la lupta si spunindu-le ce


trebuie sd facd 0 cerindu-le s se arate acum barbald de isprava, insusi merge
cel dintli in frunte asupra zidului. Atunci soldatii cu strigate infricosatoare
de rdzboi, In pas alergator, si rdcnind, au pornit spre locul, unde zidul era
surpat si, luind-o inaintea imparatului (sultanului) se luptau, atacind cu
putere si silindu-se sa treacd inauntru.
7. Peonii frig li primeau cu putere, rezistind atacului lor si luptindu-se
vitejeste; si a fost aici bdtalie mare si ucidere de barbati, lupta dindu-se corp
la corp si inaintea ochilor Imparatului (sultanului), unii silindu-se & treaca
induntrul zidului si sa-1 ocupe, iar peonii, ca sa-i respinga si sa pastreze
orasul; si in sfirsit, oamenii imparatului (sultanului) au ramas biruitori si,
dovedindu-i pe peoni, se urea pe zid cu tarie si, luptindu-se puternic, li pun
pe fuel si-i alunga, revarsindu-se induntrul orasului; si, urmarindu-i Virg

15

nici o ordine si reguld, li omorau fara crutare 1.

20

lianeu de Hunedoara
gone0e
din Belgrad

pe turci

25

19, 1. i atunci dintr-o data apare loan, alergind cu


oamenii din jurul sau si cu rdenete mari, repede i-a turburat si, bagind spaima in ei, le-a oprit inaintarea.
2.

se face aici lupta mare cu minie si urgie si

mult ucidere Intre ostasi, dar si intre peoni ; amindou


partile luptindu-se bine si luindu-se la intrecere, se dovedesc bdrbati de
isprava, unii crezind ca au si pus stapinire pe oras, si socotind drept lucru
grozav sa.-1 piarda, iar peonilor fiindu-le rusine de infringere si s lase din
mlinile lor un oras ca acesta.
3. Totusi, intre timp, oamenii imparatului (sultanului) au de suferit
grele pierderi, deoarece erau loviti si din fao i de sus de pe crenelurile
zidului si nimeriti din cladiri asezate in locuri avantajoase si peonii apasindu-i

So

35

din toate partile. i nemaiputind rezista, incep a se cldtina si peonii, prinzind de indata curaj si cazind asupra lor cu mult tarie, ii urmareau
din scurt si erau mai tari 0, respingindu-i de la zid, s-au luat dupd ei pina
in tabard, ucigindu-i.
4. Ajungind la tunuri, unele le arunca in fluviu, iar altele in sant ; mai
multi din ei s-au apucat sa prade si tabara; si ar fi facut o isprava grozava

si ar fi pradat o parte din tabard, daca Imparatul (sultanul) n-ar fi grit


de indata cu oamenii din jurul sau in mijlocul lor si nu i-ar fi oprit din por1 De fapt Mahomed al II-lea a suferit in 1 i.56 la Belgrad o infringere, pe care Critobul

se silete s-o micpreze, pe cit se Poate.

www.dacoromanica.ro

II `81-9`81

,1110,LIHD VINNIOCI

no

57o5.4:p1-xa,

Scovox

A70.0:011.

iai

&ki

CIANOFIVII

'iv vaq-li

E0g

pox 5)o.opmothou vyyou nod3iodo.c.


n2,31-13you 5noicoo pox 5:ovathochozz. -e,

A701.2.VdiD

pox Sloptpdolkra2 pox 5oonritc,3sho0podmt 5? oi


13e `A13103L pox 50A3Thp.On33motho1l. msolpdop

5109Th1,..T &cif% k2V., `Ponkrood) oilaktp


30
501(0,62L, 501.070
.5oXisi
1701M1110d19 5314170(101()? )o/rrl pox A9d3doch
pox
FL.?
01 AOArrilcA33110X f101 `5(10X131 53inotoyoda A9o,
('orlode
ttod nnoch-/oX?
7o3xtovEj pox 53inolcupEl.00dzi. thicoi 50)19Tc:323 `01A0)1M94 A130y3d102L (1)92,3
111.3

'10A3'71001d

10

*L,

n 53"1711 91^"?3? i

5;to-L(Pc)

'5(')^771(4il3 lon3rbp-pletop 52,oi tonoloL?


7oonrin? 5o.xoai. 'pox 5o&oth `m-odvop 5ka,

pox lon31-19Xxal .50)110AA3A. 1)0X 5orisoloc?


5kX3r! rger_t_on 5143Priorvil pox odat. fbi 45co3ciord M01 (Tri n2.30x3thoo.r. coD2,3 fbi
AM/101)0H 37009)0.0(2=)? 31 5(101901
5noX331 m-oplo)lold '110X /11'3XD70170X `01.9)0 AM1
VOX 01 GILT .1q)21C1C1) VOX 5o),01 AoXD.0321.;t n0110 wor \C(93 5 pox lon3toomd 5noi

1.0ricut7oduc3 noi 5noX)31 5co1)do3 VOX 1on31-19Xxrti 5(odnXol 1271.noaqc3i VOX


M9009C7 '590ical (0.03 f101 5(931D?9 531A?enX.o? 110X 531AOXTle X20 A? 13)?..L pox tysi
.insuo cbri.o9x no/L.131)$ 5(9213(3)zo T
661 -1 romolmom tf.2 1701.3evpoclmq 51o1n)o 5kndpo nT11)odRx3at.3 9 5Guvopoi,
5101AG 1C3311. A019)0 VOX r4-r) 5r.ol.itod nrchpq 31 5001.901 59092 3rx lodRocho rizx -

OT

5mopoll

5x)n.xac. 3d1.3 nol -(0Dodat.


-z pvm pozan31 k ta7pr1 103.1drx 7comooAT xJ1.37i norin.e, pox `5(4.1do VOX 50A0d)
5cy0.1L A(91 31. AC911y110 )01)f VOX AC91 'AMA01701.1 mod?lorbrbp motTriolmodbp 5oroox
1,707C
monrinoThloyublImp 5loyti..yyf 'pox AMde/1/E) moe-ollo `monrionI1 AM1 A371
noittoi oanpAMIA01TIOA A0e3X9 M3X3
k 01 o39nh1 pox n9n132 monvinodiA
nem9poH AMArionnXDpo 31 Atf.1 A1014 &oinoloi ni.Dp X? M91 nt-0c313X
`turfo3y AC01.

9T

Og

-pollyoulp

5c07100 31

A911.090dIL

n(f.71

n?

6191

70A:37101)02L pDx

ood2ocbso

noi `501,310D7od 3110 77110X


A(031,(F.C? noi 5noX331 pox AM1

nnowpozoxrx? 30

el30-0q, 91op 31 AMI

ncolyrIkX10
mon3032.L.ret 'Ion37-19yylod VOX A290X101/1101L nom37il3mo23 52..o.2-coo nom.
mon9D0ll pox tf.TI 10,13T1),0M12 Al3X.3111)? 113 `19(10A1XXA? VOX 30 5314%c:qv"' -tpDcbc(poop
531Aom 5c623 531Aosnow? oolopri '5onDc-pdc13 A0X(01e? 31 5noicioi o?17ox 57o2921. Ism(
`nnoxdIF,_ pox lonTrbpDonno noi `5noX13a. 01/103123 IRO noi novozoirdo,D -531Aor931x
loA0119n0d

Mill Sr

3e

`,Q01120101/
nt1.1.7ozz.

noi

olAoavpdi? cool

V170X 5)?1 47),OAXXkTi 5101A? 1.13T1 &Mica) uonoo4L31 oiox


VOX MDR n01 .5oxrdloX o 5noioaxaz. :IN Amip ox 59dat tho12 -

nol

'clOe31L01):X319 4/2X 01A)0.0f).(313

nn?otoo..lodo-D `&109101Ldlp1e 13

T,E

f.12A=1)03.14(

:v

LA.iLdk1

1LTI

5031(1910d 5(10f;t3

u! 4au1Lnytu Spun

i )37 Aorme pox oi oyou

52o1/1c

1(33o1

nolcoo SooDtp2Ltai..o?

ui

I ouuv- ounsaIllux ounsalua2u9penb ou1isa2enbumb opcas saletuagoow

pnde

umpeapq snledaulon onbsnlavtap 'isa urenb wapejo snpicrmaD 'Jolson andowenb Isaiod
a.rep.) lopms

www.dacoromanica.ro

9g

OE

INFRINGEREA LUI MAHOMED AL II-LEA LA BELGRAD

204

II 19, 5-20, 3

nirea lor ; i luptindu-se cu tdrie, Ii goneste In chip stralucit si-i urmdreste


pind la zid, omorind i ucigind Mf mild i repezindu-se cu multd putere
intre acestia, ii alungd Induntru si-i Inchide din nou In orae. Dupd aceea se
5

10

16

20

lasd si el de urrndrit si se Intoarce in tabdr.


5. Din tabdr n-au fost luate multe lucruri, Imparatul (sultanul), precum
spuneam, sdrind asupra lor ndprasnic i punindu-i pe fug i alungindu-i.
[6. Au murit din ceilalti soldati destui de multi si chiar din ostasii curtii
Impdratesti unii bdrbati de frunte ; cade i guvernatorul Europei Caratia, lovit
de un bolovan de tun, un bdrbat de frunte i unul din cei cu mare trecere
la Impdratul (sultanul) si din cei renumiti In ce priveste bdrbdtia, stiinta
militard i virtutea. Se spune ea' i ImpAratul (sultanul), In lup Ca, a fost lovit
In sold de o su1i, frig nu era o rand grea, ci superficiald 2.]
7. Dar impdratul (sultanul) pierzind orice nddejde sa ia cetatea, cdci era
acum foarte pe peed, pentru Ca veniserd multi Intr-Insa, ridicd oastea de acolo
i, strdbdtind o parte din Tribalida (Serbia), o pustieste i cucereste ceati
ai pradd sate ; i luind pradd foarte multd, si el si dind i ostasilor, 11 pune
iardsi satrap (guvernator) pe Ali 3 0 se Intoarce la Adrianopole, vara fiind
pe sfirsite acum 4. Petrecind toat toamna aici, la Inceputul iernii soseste la
Bizant. i s-a sfirsit anul sase mii noud sute saizeci i patru de toti, fiind
al saselea din domnia impratului (sultanului).

26

20, 1. Lazar (Gheorghe I Brancovici) frig, domnul tribalilor, dupd ce a aflat de plecarea imparatului (sultanului), a trecut Inapoi peste Istru i, venind In tara sa,
stdtea In Samandria.
2. Dar Mihail, fratele sotdei lui loan (de Hunedoara), ldsat de acela
guvernator In Pelograd, avea mare urd asupra lui Lazar si-1 pindea In tot
chipul i voia s-1 prinda, acela Insd nu stia nimicd i nici nu se putea gindi
la vreo pricind.
3. Pindindu-1 deci, ii prinde dupd putin timp prin viclesug Intr-o cet-

30

tuie de ale lui i, aruncindu-I in inchisoare la Pelograd, 11 tinea sub peed mare.

Situatia
In Serbia

Ducas, XLV, 5-6 nu stie nimic de asa ceva, iar clupri Laonic Chalcocondil,
p. 243,2-245,7, ungurii au fost scosi numai din tabara pe Inserate i sultanul se retrage sub
scutul noptii, vazind dezastrul alor sai. Infringerea sultanului, o inregistreaza i Gh.
Sphrantzes ; vz. Migne, P. G., 156, col. 1065 AB.

2 Aceste rinduri se afla in manuscris pe margine. Despre Mahomed al II-lea sint


spuse numai stiri rele, pe care Critobul greu le-a putut spune. Fara aceste rinduri, istorisirea continua in chip mai firesc.
a Vezi mai sus, II, 9,8.
4 E putin probabil ca. Mahomed al II-lea, in fuga dupa infringerea suferit, a mai
fcut noi cuceriri prin Serbia ; vz. comentar la 7 in editia lui C. Muller, p. 116.

www.dacoromanica.ro

II 19, 5-20, 3

CRITOBUL: DOMNIA LW MAHOMED AL II-LEA

206

xocrec vicrov ceyr6v i76crxe re Tijc Opt Liig XCht (J.C9(.612.E100c icqllpik TOTCETOCL roirmuc;
Accv.irpek xod xocroc8c6xec tilxpt ro Teixou.;, povEcov xca xrei.vcov tivotxri. xod,
PLOtatitavog [11,d010C Ef!)(SCillAwag &SW TOUTOIJC
OEi xoct xccraxxEtet rcAtv ivt6; roil
lareoc. 1 xcd 1..tera T01.5TO 6-1) xoci. ociyck Ocvcczwpai. Tijc 8c6Eecog xcd. i; TO arpocTO7C13ov irc&veccrcv.

5. 'EXiypOl 86 ol'.) iroAXerc -ries cinO Toi5 arpccro7c8ou, TO Pocataic.oc, 67cep


grp, ocnpv1; iTCEO-TrECCOvrog ocUrok xcd ig cpu-rip Tp6(Pco-coc xcd at.6corrog.
[6. 'ArciOccvov n T(7)10 vb, erDaCt)v CrTpocTcorriLv oOx OMyor., xoci. 8-;1 xcd. ecnO
Tijg PoonrcAtx7ig oadtijg gvtot clyccOot av8peg- 7rt.7rrEc & xcd. IS Tijg Etipeo7c7); glrccpxog
KccpocTi.occ, ?ay f3A7)0eig TiLv dc7cO plxocvijg, Ocvi)p ckyoc0Oc xoet. Troy [Arc auvocpivoov "zap& (3cco-cAei:, xoct s-,1 xca rv Ovotioccyr6v
3cvapi.oc xx apyy xca
dcpery). Aiyeract. 86 xcd. TOv Poccra6a, ti.ocxOtievov PATIO7pca 8Opocrc TOv p../pOv, 11.4)
VIVTOL gyoc eivocc TO Tpoci5i.m, Oa' irccireAcccov. 2]

10

7. Boccraek 8i anopok OX64


tacytaTil puAocx

vino odpeatv Toi5 cppoupiou, 1481 yap iv


v, no?ac.7.)v 1,76k/1AI/06s-coy v ccirrio:, avicrrriat Tr 'rill, CrTpCCTLOW

16

ixEZO6v XIXIXOCT(X8patdov 1.1.6poc Tr. T-7K Tpti3ocAM.8o; Aiit:ETGCL X7.1 cppoUpccc xecfooi5rocc

xcd. x4.*cocg 8cccp7141, xcd, Asia.) iAlaccg 6TE, rcoAAip cd.yrOg xcd. Ty) arparcar st.ochk
aocrp&Trip TS ccii0cg iyxctrcco-vhcrocg Cyril" TO%) 'AVip 3, 7cCoreLar.v ig
v 'Aaptccvoi5
TeXEllTiLvT0c 1181 Toi5 ,9-6poug- 4 81.eX0eav 8i TO cpOcvOmopov OAov cdiroi5, xecvog
dcpxotilvou Occpcxvetroct i; TO BI4OtVTLOv. Kod T6Tocprov xoci. elxoarOv grog orpOg Tot;
bvccxo at; o r.g re xod icocco-xcAto cc; Tag Xo ilvOcro, &rot/ & Tiig dcpxcjg Tc7) (3occrcA6Z.
20, 1. Ac"cccpog n i Troy Tpcf3ocAA(I'v ilyep.cl)v inec831 gyvco Tin) civocx6placv
TOU PocacALog, 7:Day sLocf3k TOv "Iarpov -7)xev i;
v ockoi.; xed. iv Zcw..ccv8pi.o 8c-7)ye.
2. McxociPog 86, O Toi.5 'Io.)&vvou r yuvoctxOg Cc8eXcp6g, tircocpxog TO HawypOcaou CoroXeccpOsig TcpOg ccUroii, ivex6rec Tc7) AccUcpcp 8e.cvik, xoci. TatvTO: Tp67cov

Aoxrov re 3jv ockOv xcd 3ou?.61.LEvog WaocPei.v, wirre 1.86rog ceiroi3 tii)TE -hy-qaocilbn); cciriccg oU8sp.cag.
3. Aoyljaccg oi5v thr6v, Elerdc p.txpOv gv Tr.vc TiLv oc?)Toi3 cppoupicov EuXAcell-

plvEL 86Acp xcd, i; etpxrip ii.t.pDacov iv lleAcoypec8cp, iv cpuXaxij axe rcoAVt.


8 'An60cevov

13 irciac6Xoct,ov A in margine, unde m II 19 8Le ?L0W./ A: 8E.Ceywv ? m II 21

gx-rov.] literae g,c in rasura scriptae secundum m.

2 Nec apund Ducam (XLV, 5-6) neque apud Laonicum Chalcocondylern. (II
184-185) Paeonos a Turcis in urbem repulsos esse legimus, sed tantummodo, vespera
superveniente, ex Turcorum castrim, in quae Paeoni penetraverant. Mechemetes suorurn
cladem videns nocte terga vertit. Quam Mechemetis cladem et Georgius Sphrantzes, Migne,
P. G., 156 ccl. 1065 A B, memorat.

2 Difficile est tamen credere Critobulum de Mechmete tot mala referre potuisse.
Sine hac relatione narratio optime sequitur.

3 Vide supra, II 9, 8.
Carolus Mailer (ed. p. 116) in commentario ad 7 Mechmetem fugientem post
cladem expugnandis Serbiae castellis vix immoratum fuisse bene dixit.

www.dacoromanica.ro

20

25

SITCATIA IN SIsRBIA

206

II 20, 4-11

4. Lazar (Gheorghe I Brancovici) neputind in alt chip sa scape de acolo,


a cerut de la Mihail sa se rascumpere cu bani ; acela insa la inceput n-a vrut ;
cerind lar i cetati in schimb sau dorind s mareasca pretul de rascumparare.
Treclnd insd timp destul de indelungat, abia dupd multe rugaminti s-a invoit
sa-i dea drumul in schimbul a treizeci de mii de galbeni.

5. Lazar scapat In tara lui, Inainte de a se fi refacut cItusi de putin,


de necaz i apasat de boald grea, se savirseste din viata, ldsind urmasi la

domnie pe sotia sa i pe feciorul su Lazar

6. Acesta s-a purtat ru cu parintii sai i tatlui sau i-a facut mult
10

durere in viata. i, mai ales cind era tinut in inchisoare de Mihail, nu voia sa
puna jos banii i sa-1 rAscumpere, ci cu greu oarecum si de sil a Mcut aceasta,

rugat mult fiind de maica-sa; i insesi maicai sale, dupa moartea tatalui
sau, i-a luat orice drept la domnie i i-a pricinuit mult rau, facindu-i mare
15

20

26

30

necaz zi de zi i cerindu-i partea lui de mostenire de la tatal sau, avere pusd


bine la o parte si ascunsa de dinsa.

7. Ea nemaiputind rabda rautatea lui zilnica i and asupreald, fuge in


taind cu fata-sa amirisa 2 1 cu feciorul ei orbit 3 Grigore, luind totodatd cu
sine multa avere.
8. Iar Lazar, feciorul, aflind aceasta, le pune In urmarire cu multa struinta i d peste dinsele intr-o cetate de ale sale, caci nu apucasera sa scape
in tam impAratului (sultanului), unde se grAbeau sa ajunga; ci Grigore cu
soru-sa, fie eh ascunzindu-se, fie c.a. apucindu-i-o inainte, caci amindoug
versiunile circula, scapa cu fuga intr-o cetate de a imparatului 4 (sultanului).
9. Maica-sa insa, din cauza slbiciunii batrinetelor, a fost ldsata acolo
i, dupd putin timp, mincata de necaz i bolind putin, se savirseste din viatd
si e inmormintat in acel loc.
10. Lazar feciorul, facindu-i prohodul i parastasul dupd lege si luind
toate averile ce le ducea cu dinsa, se intoarce la Samandria i domnea singur
peste Iara tribalilor (sirbilor), cad' ramasese, neamaiavind acum din rudele
sale pe nimeni partas; caci din fratii lui care erau orbiti, unul, precum spuneam, Grigore fugise cu soru-sa, iar Stefan raminind pe loc, trAia linistit.
11. Dar Lazar, pentru ea' era tidal' si fara experienta de domnie i pentru
cd nu avea de loc nici un barbat bun si priceput In treburile statului sau, daca

1 Lazilr al III-lea Brancovici (1456-1458); cf. Laonic Chalcocondil, p. 241,20.


2 Amirisa, adich sultana, pentru eh' fusese sotia lui Murad II; vz. Ducas, XXX, 1
XXXIII, 11; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1065 B; (numele Ii era Maria sau

Mara).

a Orbit de Murad al II-lea dimpreunh cu fratele s5u Stefan; vz . Ducas, XXX, I.

3 Dupei Imphratului, A mai adaugei pe margine: Inratisindu-se dupd aceea la imphratul (sultanul), sint priraiti cu placere de el i-i invredniceste de cinste si de toga grija

cuvenith.

www.dacoromanica.ro

If

405

:InaruAin

11

Irrt imicuirew

IWO

'IV

Log

Socbolov- 92 kri AmX3 5cov9 A3c13x? `Al3A.ncbo2np 170990R0ILT A91(po noDndX


A91
134
.AoytooXIN 9 92 91 A?-ri nolo-Au. `3n3A?Af oodcpX i. moilz pox vidctodd)
A.woRoup (4. vox Al3nOlocj 50A3T101(nOd Aki .AG,LAT 5c? 2 nod.Dox 5o1oxkX6chou
`noroon 5.1107-1 tf.e 110x Tyy0aL 512..0kymocboaL A3x(r3A3 170.0nyo2Lp `Aolnoi A(947oy

Snoldn.tilndi 5noApndX

Sodv 92 5.11.0-opolop

S? Aki A792.1 'AipXchp Aidal. (.4 Anol pox A9tdx.rri -)oeop


31 kuriot S70ovA.d31rx pox ioD9A 5033C374 51303X9q il(13y31 A91 4noyij
Acp!...ovoilox A91 -nor
SnoX9R)on Ski 5)o321 5kXdf Alp/ 31 IOXIMACt). pox Aodzpv.9 0, ? 59x7ox 5.pfooth .1d3z.E. 59o1 `5)01A)09(pAA3A. A91 31 70c)71701.1. 101AC9 A?
520V(01L 31 5.1oiy39 oodRod)D `3.okagna pox kR 17Dx A0A3119X31XX 91.c.n noi noyk)oXIN
A? dnoddo x2o A3y:0'4. .a.00rD9.10.2Lf Agroodrixx A1 `AkAc? roe? 51y9ri noa pox
5o3j oinoi 34(.301L311. Txy03.t. 517.0kyxrdraz. 91L( Ski '50(-.11k11 Ak.3.2)D 31 Ar/s.1
47)(3?Iki1 501A709k1C13y31 cb1TO (101 '50d17011. 5k1 31 51X4 39k(331932L10 coioat. k 5
pox leyloat `noxlpx? ,12 noxX9 ltitzi 5oA37.19A,A. `IJOdrik.09 A9dkyx
Acoinoinp
A9x1d1lou pox Ao.jd Ao1:-.092.op 3.K1 514.1coo AoAririndx3x
.L H
,cpox foodritl. mol3dtp.17 nol9ol. vox Ak1 Akyno
X.900C376
10.0(1COVy
tlq 3). U.1 .idno.A.n.g. (i.Dtpdkrif s pox ..cbi thdkai.
'AID3039 13x1DpdR1ROID?
thin `63dol.kdd (LATrioA.maL? pox no3d 101139 n9xou
.8 5od7o)pv 92 9 '591(1 01(101 '5oA37199nu .13x712 Tian( Ak2nov.1) pox --rbovo17ox
.13A7pf) 57019)01 A3 .1A.11 &col M93dnodth
'no1n709 9299 dT). AIODkei)R 5? Ak1 foodcpX

-g

1VDCI3A1L U.1

OT

TrDnolncbvirx no1 `50-qoard

Ala

x9v

53.Liwovy

(4

.noi3121.r.g. .no.mpo

.0f

5ocho)),3v- 92 9 59.1n 5)0931431 ,al.? lacoo O1 :o97-1DI7IOA3A 1)ox Ao?dry riA),ou.

013)421?

jdj

,037-1

'ci

`5kInV?

A1913A7pL?

Ar/dArrira

pox Aki AkXdf 3X13 So(Oyri

`oiatnyroirx

zA?2k.r1 M91 AC933x10 M9XR


k .A9M9M0x
M91 dlol 'Acothy32)? AcodkaL `AcoiA9 9 `A?.11
9
'AIL6,9
501d9).kdd 3).(16331LC3t
t'lct U.1 cad)X32)? sonviqlx 92 (a01,2)7 nCOATri 310X9Dr.i.
Aki..

kDO

d34

-Ty Soc3r)pv- '?2 311,,o Sop\ Am pox nol A.13Xd39 Sod.mi.),p pox rAnk.ri
Ap.DkdX Solo rdRAR pox A?a3Aq AcQxR A? 5101. Awreturdaf. 'tit 23 2rx '3X2.3 (f-fi
Ez mod .5(9:,,,x.Lowd .ppv pom

7o1311 701.(1731, 5?10&31-19&3),xicboaL

5oonFrimp pox 5kTioi., lool.nno.qp pox 5v3onodu


te: "ff.inzu apun iii
5od
50.1.7odpUip

ski

.5its)(;oxkpodzt

,709xlmod 1z1noZ72 ,c3oou noo,cloo


6au?.g.mw apun w II ZS -131C9

in

snrezw-i snmAom.reda :.(89ty--99t1) .p sooploug `sapcpuopoopu


-VELI
tiutquiou !nb i.inj, II :11sdnu -A `svong 'xxx I la
`sazweatids '0u2g1 '-o-d '9g1. jOO 9901 F,T. i[iI u!,repi pA JW II@WOU Ten
c V alralW II sniuoauoxo erm umo am.11
!ouBildais op!A `seDna 'XXX 't

Inxxx

.0

Og

9 ATri

.oino,1,3324
5o1d9A.kdd ArA Iti
pox 531A9d:oyod1t `A9.2.rpo 7)013.A.3y d7p. 2rx 'oeot? -1go2Lr
tonox.o7pd2 vox AIDno).(pthrimx AR 1A11 AC91 Amdnodcb noi 509ylord
'6 IL
dki 'clov-po 7oD17.0613.vo17ox
Avphonnvp noi '5C9dk.A. 1p1371 A0dWI1I
1707( (.l(p0 X9179010).d3170X 1
CLt pox Aodxri 709z.okDon io143-01 A91 Ao3d pox
`(.1.cbyzvp

9T

www.dacoromanica.ro

fl

9g

TURCH NAVXLESC IN SERBIA

208

II 20, 12-22, 1

i avea, nu se tinea de sfaturile date, nu ducea domnia bine, ci tara tribalilor


era bolnava i se zbatea in mare tulburare i dezordine. De aceea a i dat
gre in multe altele i indeosebi in ce privete plata tributurilor obinuite catre
impAratul (sultanul); si mai ales pentru aceasta impdratul era minios pe el
i se gatea, deodata cu primavara, s navaleasca In tara lui.
12. Totusi i acesta, traind putin in domnie i imbolnavindu-se, se savirete din viatal i las urmai la domnie pe sotia sa 2 i un copil de parte femeiasca, nevirstnic Inca.

io

15

turcilor
in Serbia

Nvala

21, 1. Aflincl imparatul (sultanul) de moartea lui Lazar,

trimite de indata lui Ali, satrapul (guvernatorul) tarii,


armata i-i poruncete s navaleasca In graba in tara
lui Lazar i, strabatind-o toata, s-o cucereasca.
2. Acela primind aceasta armata i mai stringind alta destul de numeroas din satrapia (guvernamintul) lui, cutreiera tot ce a mai ramas din tara
tribalilor i o cucerete
supune orae i cetali i toata cealalta tart.

3. Apropiindu-se de Samandria, mai intii intra in tratative, ca sa se

20

26

inteleaga cu doamna i cu marii dregatori, daca ar voi sa predea imparatului


(sultanului) oraul i lor s le ramina In folosinta toata cealalt tara, imparatul (sultanul) ingaduindu-le aceasta i dindu-le asigurari de incredintare.
4. Cum insa n-au primit aceste conditii, ci incuind portile, edeau Inauntru, Ali inconjurindu-i cu armata i blocindu-i cu putere, pazea sa nu poata
scoate nimica dinauntru i nici sa aduca din afara ceva 3.

Repopularea
i infrumusefarea
Constantinopolului

22, 1. Imparatul insa stind In Constantinopole, aducea


In ora locuitori i se ingrijea cu mult staruinta de cele
dinauntru, infrumusetind bade publice

marindu-le

potrivit scopului, ca &a fie de ajuns, i ridicind cladiri


stralucite i hanuri i construind piete in toate cartierele i hanuri i plantInd parcuri i aducind apa din belug i Wind tot ce e in masur s
contribuie la impodobirea i infrumusetarea ormului i la satisfacerea
trebuintelor locuitorilor i la multumirea lor sufleteasca.
1 In 1458 ; vz. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1065 C.
2 s Elena fata despotului Toma Paleologul; vz. G. Sphrantzes, ibidem, col. 1051 B.

3 Cf Laonic Chalcocondil, p. 263,7-25, dupd care insusi Mahomed al II-lea ar fi pornit

asupra Samandriei ; aceasta insd pare sd se refere la cele ce le istoriseste Critobul in III
2. De altfel aceastrt ndvald a lui Ali n-a putut s aibd loc in anul 6965 (1456/57), ci abia
in 1458, cind a murit Lazar al III-lea Brancovici ; vezi si G. Sphrantzes, Migne, P. G.,
156, col. 1065 C (ed. Bonn, p. 386, 15-387,2) Cf. si ed. C. Muller, comentar,

p. 116-118 (20 5 si 21).

www.dacoromanica.ro

II 20, 12-22, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

209

irccpocxoAouOrov, oU aLcr.)xeL xA rv Ocprhy, &AV IvOCFEL Tde TFAPCCXACJV )(Mt Iv

xcguyx6cet ec-ra.Eic 7roAVii. At6


o6x iixta-rot
TEO. 1,131 &TM aLa OVOCL

84]

Si) xcet

c'opyie-ro

p.F(XAov

on!)-r(7)

xcer. 1v -re Dacm.; 7roAXoZ; lacpciadte-ro xca

uv-i-i0g cp6pou;

6c

6 PccatArk xoc

flocatAsi.. Icp' 4,
11.Lc(

ockoi5.

ko-f3cOtav

12. "01.1.6.); ye yip xoct oi5-co; titxp6v 17rtf3tok r


.r6v PEov 1, Sto:86xouc xccrocAtrraw T-71;

pf3ov

67CCO

-r(7)

capocaxeurn -ht

&p5 4 riv

It

&pg.), voa-haccg -re?tei.yrEr

yovoci.xce

licd 7C0a.80C

AELCCV

gTL.

21, 1. BczatAe64

u -r6v 0.ecvez-rov

Aocapou nuO6tLevoq, ocirrixoc crrpoc-rtecv

1)(74:met ')151/, T43 -rijg xc'opcc; croc-rpci7rn, xeAs66.w c(6-r6v xoc-rac -r&xoc 1; Ti)V TO

10

Acctapou xd)pccv &43ocAsZv xcci. 7cacrocv xoc-roc8pcyl6v xcet xetpd)aocoOxt.

2. '0 Si T

Sec'ci.Levoq xcci&ripocv oUx 6AErp 1)( r ot5TOTI


CFOCT p cam tag Ccepoicsk, xcvrocTgxet rv Xotrcip narrow Troy Tpr43c(AA6iv xoct xetp C<TIAV TOCUTTIV

rv

poi5Toct xoci. 7c6Aetg xcet cppo6pto: xoci raccrocv

3. 17poseXcicacc; Se

CcX)crp xc'opccv motet:To:I. 6cp' aocuT(7).

Zocp.avapi4. np(7)-rov

iAv A6youg rrpoapapet =pi

15

Euti.(3Ccaecuv TY) -re flacraiat xoci. Tot% iv TaXet, ei 13o6Xotwro, mccpc(S6v-re; TO alcyru

Trp PocatAeZ,

T401

Aot7rip macro(%) xcf)pccv oca-rol xocproi5o0xt, PccatA1cog

1v86v-roc

xcd. Tec nta-rec StS6vrog cerroi.q.

4. 'CI Se o6x iKcorro

7C

To6-rot;, &XX& xXetaccv-re; -rk 7r6Aocg kxaelwro,

6 'AX-7]g x6xAcp rcepacepeov cerro6; -c(7) a-rpoc-r6;) xoct MET axAsiacc; taxup6.4 1cppo6pet

ro

p.A -rt. Tc7.)v 1v3ov lEccyOeyv j TWV gw)z.v iaxolitaocciext

22, 1. BrxatXe6G
Titiv gvao.)v tireplAvro

cciycov Ev Kcova-rawrt.vouirOArt.,

xopc,

AotYrpck TE

20

3.

1.)vepxr.t6 rc ccinino xod.

xoc-rocaxeucfccov a; x&AAog xcei xpeiccv

xoci ReyE0o; ixocva )(mi. oixicc; Xcgimpk xcet mccvSoxei:oc obtoSov.(7)v xoti, dcyopk
Travrocxoii -roc6-rlic

xod

xaTCCyCOyag,

gTr.

Se Trocpc(Seiaoog pu-re6cov

xcei. 6aecTO)NO

eccpOovEocv ecr&ycov xcci 6cta ai.XAce x6crliov oBe papa., xrcd x&AAo; cerrY) xaci, xpeiocv

avocyxcciav xcci cPuzocycayiocv T

iv 0 LH OlfAJTCOV

6t1TCC \PTCt XOLO LITTa [LEV

og.

1 post TrcepcexoAou0c7w add. ij 7cet.06p.evo; 6Acog A in merg., unde m,

Anno 1458; v. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1065 C.

9 0uydcr-qp xupoi.1 ()call& Toi3 Scankou, xupee 'EA6wri * G. Sphrantzes, ibidem,


col. 1051 B.
3 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 216, 19, secundum quem ipse Mechemetes II hanc
expeditionem suscepit, de qua autem Critobulus, III 2 narrat. Ceterum haec satrapae Alis
expeditio non anno 1456/57, sed sequente anno, quo Lazarus Brancovicius mortuns est,
fieri potuit. Vide et G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1065 C (ed. Bonn, p. 386,15-387,2).
2

43

Cf. et commentarium Caroli Miilleri (ed., p. 116-118) ad 20 5 et 21.


14 c. 348

www.dacoromanica.ro

25

FLOTA PAPEI IN IA1IEA EGEE

210

II

22, 2

23, 4

2. Dar nu numai atit, ci i toga regiunea din afara a reimpopulat-o,


stramutind multi tribali (sirbi) i peoni (unguri) i misi (bulgari) din tara
lor, iar pe a1ii luindu-i cu de-a sila i colonizindu-i acolo.
3. Cad se hotarise, ca toga' regiunea de afara si din fata orasului s-o
6

10

15

20

25

30

facd des locuit, si din cauza bogatiei pamintului, caci este bun pentru semanaturi i plante i e bogat in toate roadele i In fructe i putea s fie izvorul
cel mai bun pentru aprovizionarea orasului, i totodata pentru c voia sa fie
cultivata tara, care In mare parte era pustie i nelocuita i nesigura pentru
c415tori. Si preocuparile lui erau acestea.

Flota papei
in Marea Egee

23, 1. Dar Nicolae 1, arhiereul Romei, stringea in timpul


acela armata In Italia si pregatea o flota sal treaca marea

in contra insulelor imparatului (sultanului) din Marea

Egee, Imbros, Lemnos si celelalte. i echipind treizeci de trireme si cloud


corabii de transport de cele man i inarmindu-le bine si urcind pe ele ostasi
buni de lupta i Incarcindu-le cu tot felul de arme i cu tunuri, pune general
comandant pe nepotul san 2 Ludovic, pe care-1 numise i patriarh al partilor
din rasarit ; i deodata cu primavara 11 pune sa plece.
2. i acesta pornind din Italia, soseste la Rodos i, stind citva timp aici,
se ridica de acolo i pleaca asupra insulelor imparatului (sultanului) i, acostind mai intli la Lemnos, debarca i cIstiga insula prin buna invoiala, lemnienii
predindu-se indata dimpreuna cu oamenii de paza ai Imparatului (sultanului) ;
cdci avea intr-insa o garnizoana de o suta de barbati luptatori dintre ienicerii 3
curtii sale si pe comandantul lor asa-numit Murad, care era si guvernatorul
intregii insule.
3. Raminind la Lemnos opt zile i punind la cale treburile de aici, lash'
o garnizoana destul de mare In insula i comandant pe Luiso i, pornind de
acolo, pleacal la Tasos ; i debarcind, incepe mai Intii tratative cu garnizoana
din port, ca sa se Inteleaga i s predea insula. Cum insd nu a voit s. asculte,
a inconjurat cu armata cetatea din port i, atacind-o puternic din toate
partile i punind waffle la zid i tragind cu tunurile, a cucerit-o din prima
navala cu puterea i pe ostasii din garnizoana, pe unii Ii ucide, pe altii Ii ia
prizonieri; caci erau saizeci de oameni de paza ai imparatului (sultanului).
4. Prin aceasta bggind in mare spaima celelalte localitati, le ia i pe
acestea prin bund lnvoial, predindu-i-se cu garnizoanele lor fail de lupte.
1 De fapt Calixt al III-lea (1455-1458) ; vz. Ducas, XLV, 8 *i Laonic Chalcocondil,
p. 267,31-268,22. Poate ca pregatirile au fost Incepute de papa Nicolaie al V-lea, 1447-1455

(Ch. T. Riggs, op. cit., p. 119, n.

18).

2 ciSeXpL8Gi3v e nepot de Irate sau sor5.


8 veoaccilco&73v, dezrobiti, sclavi deveniti cetilteni liberi.

www.dacoromanica.ro

II

'7,5

fig

v;r1-II

:'fflf10.1.1113 VIKWOCI IIYI GaNOFIVW IV

685r,

.z 20 A0A971
)Feo? 7,VX 1 (q?, =Ape. 5(41 dcpX Sr '631XCibAq AQ))37no2op
59oyyo2L 31 no-n. nwctoodldi pox non9pou pox nolonw 5tki 'Acolcuo 5rtioi R pox
5oA37-191ky pox &(-93x1oilox
ti.3..2oo
e COAA.a, 19 0 dT.A. (bircoo MODZIL AL!..1 co3 pox al. vd Ski 5(9301c modc,oX -1()Ano

&?-11
&G,..1.34 Ski 'Skil us)? chel 07o1.72 p219 And 31 pox 1\13(p/rid)
pox 59dat SlospaT k&Ficoci31? 57eAol pox 5rtloaLchox pox VI MID1A.371 3y31ACI A139
3xyari 5.noi 51o3dX 5GLI '5(931032. vrip ?R 1,70x AL!.1 CpX AMd 3THq 'A(9d tf.d? AkTi 31
oo9(10 pox Aoikx3oT 5kicir &fp, Arpeou pox 5ioi monodoanog9 Ltylocbsymq pox

`5(olooxlvo3x Trip

nvi A 51oicio1 -Aft


'gg
Sory9x7N

Skerkpd, Scpd31Xdp T1)ox A2.1 A01970 Aonoca


&Tv-7(AI!) n3)lod01.4. t.? morooiL pox noy9m) 3r1cHn? no1in9aoolg Tilox AC91 A3 (191
Cbp011y (991f.A A nO1 'Sco?ywrd noddrt pox nom-iffy pox &col -&couloy pox -kyaL

Ski

OT

51..sd(pldi 7ol&oxT1d1 pox 57oRloxx9 ora Ar)1 moy$31-1 pox 57vom.c.o `St-rpoox
57omplamd.3.1) 31 AC91 morri3X7o11 SToTd1d7-1? pox vo.c.9 7:71011002L 5o&371.70A? pox 5p)oXkri
57o1)(pc3

'pox Aolk1Td1D 7odonpdxompo 5o&37-10x3 AWCAOROV A01 `AnoRlely3RT n9 pox imaz. -chold
&La &Coi moxlyolx&T ncodni 'A39k1.031MC Trif (1. Id .133.0-1?ax?
g pox 9 51-seXTAT 57o3yr1l, 13dpo1lox t:? noRod, 'pox n9dx171 57orivIdi7o1
`nolcoo 57od3o, &solar.? 17o11310.tvz? 5oi.r nol 5c-oroord '310x AC?X-09061. 01 AO1C9ChL

gi

ii

A? CbATHpy

pvdky
chol

ix

A?

Akicooi 'io3A-oyor19 A(91 31

Cuctr mompluid) noi


Sciodnoc3(3) 57odm A0170x3 SnoltX7o7i AC91 oi.vo

alcoo

mncoriloRo3&

/OIL d 110141930

n3 o5

MD)491D? Dk,oat.

AC91AORA3

110x

C9190 0A3T190100X 'tt

'E 5)onpriliLa,

VOX

5clOcI3

1A0b332 10

AC91

&?

31

AC91c101

Iti Mnritpv

5loc3711;

1)0x

5k1

Tin

.5coToD70d 3X13

Ski

57o3R1

5koTaLr1q (oh' Ak1Td

no.ol.p&

pox 5onrrbp.oka.D7olzx

gnolcoo

nfdnodcb a &Cyan U.1.910 pox AoXthodclodth Amamoolloxl? Ao1 `noVov 57o4 &soi3x?
1310.tv.c? r.a (:)120 pox 5Tdo2LT 5no,l-oy 13d0)Docht. IL 01C0d A 31L ld 31 dliq AC939f
VOX 5C9399RA3 r./.1 5 CIODtpA 5101 A? 671 erridnockb nol So&rily 5u, ,g xno '30131V
cbyxctx &Tdry1r332L tLi ioli7odlo pox As.09X7olmoit. ATywdooda.c. thirpo 5codnXo2 ,zx
5X9C7071110C ATA.V.A.M1C3 Cb1

d 5ky

VOX AC91

13X331 pOx '57pAXXkTI 13(3210

AC9xpocb

5c101 Ti A3 '136170Af

101.107C

5cloi ?e

501011

7.3

noplotp mans or.ippv

&no

:y

gg rovorirogcrm Nr

asduou sup:ffeD

III (89,,I-99H)

'6`9ZZ ussuido,{ um! snwoN A


'Wm cfo "lp 61,1 'u (81

`II

17oopoonq

iii

57olmo .23dpo

Li 13d3t1mx

.A `sv3noi

'ATx

8 70

3AmcbT

A10.0f1. chodl

1I
www.dacoromanica.ro

111

IOU'

su0P-0g `saiSptm000ptID
odooej l!daoa 'LID) .L

(99,--L.TitI) saucgududaejd

9Z

5k1dL dit -DO

614;toi lodnockb 5adRA),? loi.nox(n7 caw- Scoroord


57oLityar,oaxx ?R ScodnX1)? x? no_tclo1 pox 5coa. iv 5lo1 51oyy7,9 1D7ori.oreo:i.
oy 13ATd11 pox 5noi9oi 5D3loyor19 clO1M03 5 31 pox Ti d9odcb 701 5701A0p1:3102L X10Th?

'auy2 apun UI

Sky2:o

oR

212

FLOTA PAPEI IN MAREA E GEE

I I 23, 5-9

5. In cincisprezece zile intregi, cucerind 0 ocupind pe deplin toatl insula,


pune la cale treburile dintr-insa 0, l'asind o garnizoan, pleac iari la Lemnos
cu toga.' flota 0 cu oamenii ce i-a luat prizonieri de prin garnizoane.
6. Ajungind la Lemnos, trimite zece trireme la Imbros 0 comandant cu
ele pe aa-numitul Conto. Ludovic Ing raminind numai patru zile la Lemnos,
a plecat in ziva urmtoare cu restul flotei la Rodos, luind 0 oamenii imp-

ratului (sultanului) pe care i-a luat prizonieri din Lemnos i Tasos 0 citi
10

nu murisera.
7. Iar Conto sosind la Imbros cu cele zece trireme, incepe tratative cu
Critobul, care statea in fruntea insulei, despre predarea ei, inminindu-i i

scrisori In privinta aceasta de la Ludovic.


8. Critobul ing II primete prietenete 0, fAcindu-i daruri bogate 0
luindu-1 cu vorbe bune 0 blinde 0 omenindu-1 in tot felul, 11 face s'd plece
15

In pace, omul multumindu-se cu asigurgrile verbale primite i necerind nimic


mai mult de la Critobul ; i nici nu s-a mai interesat de loc i nici n-a mai
fdcut nimic pentru ce venise. Ii Inmineag 0 scrisori pentru Ludovic, cuprinzind cuvinte bine chibzuite i pline de prietenie c . 8i pleac 0 acesta la Rodos.

9. Cu aceasta a trecut 0 toamna 0 s-a sfirit anul ase mii nou'a sute
airizeci 0 cinci de toti, fiind al aptelea din domnia impratului (sultanului).

1 Vezi mai sus, p. 12.

www.dacoromanica.ro

II 23, 5-9

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

213

5. Ilocpcca-nIcrectievog 55 rcaiacc 'rhv vh-o-ov xoct )(OCT ocaxiav 'reAthog V rcevrexcdSexce ity.ipoccg Tack iiAcccg, Scctri.Oz-rocc Tac MET' akin/ xod, cppoupdcv lyxocToccrr-q-

crew.evog, ocUOK &ay./cm kg Aiwvov rcocv-ct


ot aoci3e c7/vs-crcg Tir/v cppoup&v.

TCT)

aTi/Xop, ixcov xcd roUg icv3p0K,

6. rtv6p.evog s' v Alw.vq ? kxrckFcec abcce Tpc.hpecg "I43pov xoct Scpzovroc

tLETI ociT(.7)v KOvTov of.i"co) xocAolf/p.evov. AoSopixog Si "ci-c-cocpocg p.,6vac -ht./4K


irccp.eivag "c"-ij A-ht.Evcp "CI-) oaTepocio,c dcvccAc43iov Tag 61v8pag Totig 're ix A-htivou
Totig Te ix Odccroo XlcpOiv't-ccg owl pcccrcALK, iiaoc p.-11 CerciOa.vov, V)v Tit") Xocrciii
crr6MF1 er/LEILXEUatv

POSov.

7. KOvrog Si Ocycx6p.evoc kg -Igpov EUv -cock Sixoc rpc-hpeat, A6youc rcpoocpipec Kpc-roPolAy rio roctirrqg ircdcpxov-ct, rcept kvSOo-eoK 'c'hg who-ou lyzecpicrocg

10

acincl) xoct ypdcp.p.ovccc rcept Toircou Toi; AoSof3ixou.

8. Kpc-c1)(3ouAog n Size-rat. -coilrov cpaoppOwog xcd. rcoadc So)priadictievOg 'LE


'CZ 6Dai) xp-qadcp.evog kg

xoct X6yotg -hp.ipoK xoct 7L p o lye at. SeEccoo-c'clievog, rccia-n

cdra/v 0-epccrcet, arcorcip..rcec [let' eikv-% dcpxecrOiwrce 'rag AOyocg 'rag rcocp'
(x&roi5 xoct p..1Sev

'/IL./1 Gonna rcepac-repo) mai rcoAurcpocyp.ov-haocvroc 6Xcog

(ay ipti -cc stcurpccE&I.Levoc. 'EyzecpEet. Si ockrp xcct yprfctiVATGC kg AoSoPixov,


oixovoplocv Si g)C (Arra xcd cptaEccv ser.xvUvroc 1 Kcct Co-coraeZ xcd oi5-cog POSov.
9. 'Ev "carry Si xoct Tc!, cpOcv6rccopov kradycoc xat iE-1)xoa-r6v xcd. rcip.rcrov
Irog rrpig rag ivvocxocrEocg xact iEcottcrzaiotc Tag OAocc -hvi./e-ro,C3Sop.ov Tiic

cipc

TE,7

Pccaaet.

8 Avp0kv.rcec A:

coy(:,10vtcc; A in marg., unde m 11 20 C33ot.cov], literae if33o p. in

rasura scriptae secundum m.

Critobulum simulavisse se Latinorum partibus favere ac ita Conto persuasisse


donisque eum demulsisse, ut re infecta abiret, Carolus Muller in suae editionis prolegomenis p. LII, recte suspicari videtur. Cf. et not. 1 ad. III 13, 1.

www.dacoromanica.ro

15

rcept

20

CARTEA A TREIA DIN LUCRAREA ISTORICA A LUI CRITOBUL

ACEASTA CUPRINDE RAZBOIUL CU PELOPONEZIENII, EXPEDITIA INTIIA


*I A DOUA A IMPARATULUI (SULTANULUI) *I DESA\ IR*ITA INFRINGERE
*I SUBJUGARE A ACESTORA 1 ALTE FAPTE SAVIR*ITE INTRE TIMP;
UN RASTIMP DE TREI ANI

Hothirea
de a ocupa
Peloponezul

10

1, 1.. larna aceea, Imparatul (sultanul) trimite o solie


1n Peloponez 1 vi cere de la domnitorii de acolo tributu-

rile anuale pe care i le datorau pe vreo trei ani Intregi.

Cad dupa cucerirea Bizantmlui, ilirii (albanezii) din


Peloponez, uneltind ide 1ndat razvrdtiri vi rasculindu-se In contra lor,
despoldi Peloponezului 11 chiama Intr-ajutor pe Imparatul (sultanul), dupa

ce-i fagaduisera ca-i vor da din Peloponez un tribut anual de vase mii
15

20

26

de galbeni.
2. Iar Imparatul (sultanul) primevte sa' lupte impreuna cu ei vi. le pune
la dispozitie o armata destul de numeroas. Cu aceasta au dus lupta in contra
ilirilor (albanezilor) vi, supunindu-i cu desavirvire, vi-i fac tributari. Dupa
aceea, Imparatul cerindu-le tributul, nu-1 da.deau cu usurinta vi nascoceau
mereu motive goale vi. amInari nu frumoase, devi invivi luau de la iliri darea
in fiecare an, cu conditia de a da mai departe imparatului; ei Ins5 o risipeau
pentru sine cu cheltuieli zdarnice vi pe Imparatul (sultanul) 11 aminau
cu vorba.

3. TrimitInd deci deseori la ei, nu izbutevte Intru nimic; vi nu era


numai aceasta, ci despre despoti se mai auzea, ca. se ridica unul
asupra celuilalt vi c aveau lupte 1ntre ei vi rzboi civil; vi situatia
din Peloponez era tot mai rea din motive ce le voi spune putin
mai pe urma.
1 Cf. Ducas, XLV, 9 si Laonic Chalcocondil, p. 237-240, 21 si 2554-9.

www.dacoromanica.ro

KPITOBOTAOT
E ITI'PAOHE IETOPIC2N TPITH
HEPIEXEI HAE TON TE HOAEMON TON HEAOHONNHEIQN KAI THN IIPSITHN

KAI AETTEPAN EEBOAHN TOT BAEIAEC2E KAI THN HANTEAH KATAETPOOHN KAI AOTAEIAN TOTTCIN KAI ETEPAE HPAEEIE EN TO METAET.
XPONOT HAHOOE ETH TPIA

1, 1. Toii airroii xecp.c7.woc xat PocacXeUg rcitrrcec Tcpecrpetav i; HeAorcOvvlaov,


cbTacTc7)v nap& TGSV TC46T1 Ilyel.L6vc..w Tok ineTetouc; cp6pouc, otc; 6 cpeotov CUTE!)

Tpcc7)v iTii.iv 7cov ildcXcaTcc 1 01 yclp Tijg HeAorcovvirou SecnTOTat, Tiig BuocyTt8og
caoUcrt)c, el'.)01'4 veorcepcacivTcov Troy iv ITeXorcovv.hcry 'IAAuptclv )(at ITcavacrTcfcvToiv

10

ockonk, xccAoilacv i; incxoupiocv TOv Poccraicc, UrcecrpH.Livoc ToUTcp accallOv iTcrcov

a7C0p6pew dc7cO HeAorcovvirou xpuatou CITocTijpac eEccxcaxatooc.


2. Bacraek 8e 8eXETCCI, TOUTOLc 1.)111./.ccx-hcrecv xoct TECCp& xet. crTpocTcOcv txavip
oci)Toi:;. Ot 8i VA) Todyrn XCCTOCTU)vtadctievor. ToUg 'IXXupcol'iq souX0v-rett. TeXeico
xca cp6pou 7COL0i5vTOCC UTcoTeXei.g. Me-cc>: TcalTdc ye kV; TONI 8acri.t.Ov cinacToilvToc

Toii PocacAiwg, ox CureMouv iSaatcog, nAaTTO[Levot Ts xevcic ocktag &et xat Coot13oXecc ol') xoadcg, xotiTot ye Acy43dcvovTec carrot -Ay 8ocailev nap& TeLv 'IXAupc(76v
iTlatcog, icp' 43 xaTaP&XXecv TE:1 pacraei:. ot 8e cicviptcaxov i; Ocmcipoug aoc7c&vac
18iag, Tcapaxpou6[Levoc TOv pccaaea.
3. 1-14.7ccov aiv 7coUc'occg npOg ocl'rcoUg ol'.)8ev iivuev oi) Toi5To 8i livov
ijv, &AV OTt. xat ITpOg CakhAoug crTacrcdcovTec Te csocv xca -;ixoUovTo ot 8earcinac,
xoct rcoAiliouc; Elx0v itkcpuAtouc xca ti&xac, xoct xei. pov axe Ta Tiic HeXonovv'haou 2
80 octTEccq, otg p.cxpOv iSaTepov ipoiip.ev.
12 arccriipocg A: xpocrEvouq A in marg.

1 Cf. Ducas, XLV, 9.

2 Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 169,17-176 et 202.

www.dacoromanica.ro

16

20

216

SITUATIA DIN PELOPONEZ ; OCUPAREA SEMENDRIEI

III 1, 4-3, t

4. La acegtia deci trimitea soli sa ceara gi tributul totodatd, dar totodata


sa gi vada bine ce se petrece acolo ; caci li era teama, ca nu cumva aceasta
cearta gi rascoala intre ei sa nu aduca in Peloponez pe italieni sau vreun
alt popor din apus gi voia s le previe gi sa-1 ocupe el, deoarece tara era foarte
5

intarita din fire gi avea orage puternice gi insemnate gi cetati foarte multe
gi. greu de cucerit gi avea de toate in chip indestulator gi. pentru timp de pace
gi pentru timp de razboi, fiind foarte potrivit agezat, gi la mare gi. pe uscat

10

gi putind face bine trecerea din Tracia gi. Macedonia in Italia gi din Italia
inapoi in Tracia gi Macedonia.
5. Solii sosind in Peloponez gi spunindu-le vorbele imparatului (sulta-

nului), n-au putut lua nici tributul si situatia de acolo au gasit-o de tot
tulbure gi rail in suferinta. Intorcindu-se deci, Ii spun imparatului (sultanului) toate ; iar el punind pe planul intli ocuparea Peloponezului pentru
16

20

25

grija ce-1 preocupa gi cit timp Inca nu se ivea In zare vreun razboi cu italienii, deoarece Peloponezul era o punte bung. 1 pentru Italia, precum spuneam,
gi pentru & avea porturi bine adapostite gi in razboi putea forma o 'ma de
pornire gi pentru armate multe gi pentru flote, a crezut c nu mai trebuie
sa taraganeze, ci sa porneasca asupra Peloponezului cu razboi.

2, 1. Intre timp gi cei din Samandria, marii dregatori gi


sotia lui Lazar, impresurati hind acuma de mult timp
gi nemaiputind rezista, au cazut la invoial, ca, luinduli toate ale lor, sa
plece din orag teferi gi fail sa pateasca vreun rail; iar sotiei lui Lazar, pentru
Samandria, imparatul (sultanul) i-a dat in stapinire doua tirguri in Dalmatia gi in tara Bostrilor 2.
Semendria se predfi

2. Dinsa luindu-gi fata gi tot avutul, a sosit in tara Bostrilor (Bosnia) gi acolo
igi castoregte fata cu domnitorul acestora gi-i d zestre tirgurile gi. traind aici
mai mult timp, a plecat mai tirziu la Cercira (Corfu) la maica-sa gi la fratii ei 3.
3 4,

Invazie
In Peloponez;

30

1. Peste iarna, imparatul (sultanul) pregatindu-se bine

gi stringind armata cit mai mult, Ware gi pe jos, se

ridica, dup ce s-a desprimvarat acuma, cu toata armata


din Adrianopole gi o ia la drum prin Macedonia de jos in
directia oragului Amfipole gi a riului Strimon ; totodata mai duce cu sine
gi arme multe gi. tunuri de tot felul gi bronz foarte mult gi fier.
1458

1 Aceasta o spune Tucidide, I 36,2 despre insula Corfu; dup el s-a luat i Critobul
sa spunii acelai lucru, vildit ceva mai putin potrivit, *i despre Peloponez.
2 Bosnia; vz. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1065 C: elg Tip Mn6a0av.
3 Cf. Sphrantzes, Migne, P. G.,156, col. 1077 A i 1078 D ; (ed. Bonn, 447, 1 i 450,15-16).

4 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G. 156, col. 1065 D-1066 B (ed. Bonn, 387,2-388,15)
i Laonic Chalcocondil, p. 255-260, 11.

www.dacoromanica.ro

III 1, 4-3, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

4. 146; To6-roug

217

oi5v To6; rcp6a13 et; 1E6=p:7-my, Scp.oc [Lev arcocta-rov T6v Soca-

7rp6; cmi,Xou; ockri ToUTcov Scoccpopa -re xoct Tram; Ina-14-pr= -ro6; 'hacXo
IleXo-

tc6v, 64Loc Se xcd Taxer laCTOLCTXELPOI.Levo; mak. Baia yap grcote

Oa() TL y6voc -ciLv icircepkov, xod 7rpoxoc-ro:Xccf3eitv ccirr6; e3o6Xe-ro


Ta6T-ip, i4.)pocv -re oi;o-ccv exupona-clv cp6aet xcd, 7c6Xec; gxouaocv Ozupdc; re xod.
X6you &MA; xcd cppo6pcoc TcXeicr-ra TE xoci. Suacaurroc, xcd. -roZ; Fcacv oc-dcpxco;
TcOvv-qcsov

-71

e'xoucrocv rcp6; -re 7c6Xep.ov xoc

pivv, 0-kcs; -re XacxoiScrocv ircmcdpou xcc-ra yjv

-re xcd 0-aXocaaocv xoct auvoq.cfrip TCOLpocrc6FceLv xocXek To6; -re a7c6 Op 4x1; xod.

'FraXi.ocv, ToU; -re l'I-rocXioc; ccijec; 6; Op4x-tp -re xcd.MocxeSoviccv1.


5. 'Acpcx6v.evoc oi. Tcp6aPec; 6; IleXo7c6vv-/aov xod. TaL 'nap& -rot; pocacXeco;
arrocyyeiXccv-re; o5-re -rOv Sccal.L6v gXoc[3ov xoct -raze!: Trav-ca. eZpov Euyxexuplvoc -re

MocxeSovioc;

10

xoct vevooqx6-coc xocxik. 'Erccoriptorre; oi5v arrhyyetaccv racv-coc r6.): poccsaei.. 6


Se rcpoUpyou Tcoco4tevo; T)111 -cij; IleXorrovv'haou xoc-rc'caxecrcv Sca TOv p..eXeT6p..ev6v o

xod. Ocrov o

cp6g 'ITocXo6; ecr6p..evov 7c6Xellov, xocX(7.);

TE

TrocparcXou

xecp.blv 2 Til; 'IrocXioc;, eo &ply, xoci. Xtp Iva; e'xoucrocv 2 eCaTCCAEZ; xoct 6pp.1vhpcov oijaccv 2 -rii".) iroX6p.y arpoc-ceutuitcov TE TcoXXv xcd veiLv, amkr. p.eXXecv

15

e-co SeZv, cwa crrpcoreUecv eg lily IleXorcOvvviov.

2, 1.. 'Ev To6-ccp se xca o iv ZogiccvSpia ONSTEg -reLv v -c6Xec xoci. So xoci. 11
uvi, ercecail 7c6Xuv 305 xpOvov TGoALopxoUtlevot, oint emetzov, EuvePlaccv 6p.oXoyf.of., 6a-ce X6v-re; nay= re( eccu-c8v -coi5 dia-ceo; 1WOetv ac74 xcd.

20

xocx6iv cirrocOzi.c. -c:n 86 ye AccUcpou yuvccod TcoXi.cyp.oc-rcc No TCOLp6crxev 6; apAv


ecvort Zocp..ocv3pEoc; 6; AxXpAcTiocv xoci. BOcrrpou; 3 6 Pocat.Xek.
2. H Se Xo4poi 5croc T4p./ -ce Duya-repa xad nay-roc -Ay Pi.ov octi-r7];, acpixeTo kg
,uycc-cipoc Trp -ro6-ccov Ilyep.Ovc, Soilcoc xcd. cpepvilv
B6crrpou; xaxel Euvairrec
coil rac -rroXicrp.ccroc, xcd btocv6v cckoi; sLayayoilacc, tics-repov anbrXeuaev Ickp-

26

A.ocecpou

rv

xupccv nap& 're -ri)v p..1-cepoc xod. To6; aSeXcpo6; 4.


3 3, 1. Bocal. Ask se xeLvzsvo; xcos); TCCCpccaxeucccr&tievoc xat a-rpoc-rcav 6'-cc
Tacky-rip cicysi.pccg 1.7-C7CLX^Ip re xod. ircixv, 67retail eccp Orc&cpoccvev Syi, &pre; ex
TijE 'Aapcocvoi5 rcomrt. rcT) cr-rpo:Tc7), 67ropeUe-co && -r-7];

xofc-co.)

MocxeSovioc; c Ire

'.A.p.cpt7coXiv -ce xcd. E-cpup..6voc no-cocp.6v, Eu:)ercccy6p..evo; &pc o xcd 87c Act TcoAXac

xoct mxcevecc nocv-roiccg xcd. xocXx6v 6Tc. 7cXeZa-cov xoct oialpov.

3 aTci.atg A: win A in marg. U 25 ocirry) A: ceyrif) A manu 2., unde m 1128 7sgly.liv
A: rceCilv A in marg., unde m.

1 Qaae de Corcyra insula disseruit Thucydides, I 36,2, quem Cfitobulus imitans de

Peloponneso parum bene idem dicit.


2 Pro xetgv14

izoixs7);

o5a-tIg accusativos habes, quasi in antecedentibus

dictum esset xccTzet.v Tip 1IeAorr6vvlaov . (C. Muller).

Bosnia; v. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1065 C: elg 1-31v Mrcdo-Ocev.
4 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1077 A et 1078 D (ed. Bonn, 447, 1 et
450,15-16).
5 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1065 D-1066 B (ed. Bonn, 387,2-388,15)
et Laonicos Chalcocondyles, II 202-211.

www.dacoromanica.ro

30

218

INVAZIE IN PELOPONEZ, 1458

III

3, 2

2. Ajungind la Strimon, trace peste el i, lasind la o parte balta Cherchinitida 0 mergind inainte, intra in Tesalia 0 acolo s-a hotarit sa aeze tabara

0 ramine putin pe loc, ca sa-i odihneasca armata 0 sa. mai atepte alta
i totodata sa puna la incercare pe domnitorii Peloponezului, c poate ar
ceda, aflind de expeditia imparatului (sultanului) asupra lor, 0 ar trimete
tributul.

10

3. Cad se vorbea 0 aceasta ca, daca in vremea aceea ar fi venit


de la ei soli la imparatul (sultanul), aducind tributul 0 rugindu-1 de
pace, ar fi obtinut-o 0 imparatul (sultanul) n-ar fi inaintat mai departe
i nici n-ar fi pornit razboi asupra lor ; caci avea alte planuri mai
urgente.

15

4. Cum 'Mg stind aici destule zile, din Peloponez nu s-a aratat nimeni
i armata i se odihnise i cea ateptata li sosise, s-a ridicat din Tesalia i
mergea prin interiorul ei i lasind-o in urma pe aceasta i Ftiotida 0 urcind
peste muntii de acolo, ca i peste cei din Ahaia 0 trecind peste Muffle din
cale, Spercheios i Peneios, ajunge la Termopile i strabate cu bine trecdtoarea
ingusta de aici.
5. Coborind In Focida 0 Beotia, in regiunea de la Platea, ii aaza

90

25

tabdra aici pe malul riului Asopos i trimite iscoade sa cerceteze trecatorile Citeronului care duceau spre istmul de la Corint. Caci ii era tearna, ca
desputii Peloponezului, ieind inainte, sa nu le fi ocupat i sa-i fie anevoie
trecerea spre Istm.
6. Aici ii yin soli de la despotul Toma, aducind 0 o parte din tribut,

patru mii cinci sute de galbeni 0 rugindu-1 sa incheie tratat de pace.


Dar aceasta, atunci era Med nici un folos i prea tirziu, ba chiar
0 cu totul nesocotit, caci a pierdut, i ce-a dat, 0 nici pacea n-a
dobindit-o.

30

35

7. Caci Imparatul (sultanul) tributul 1-a luat, iar tratatul , a spus,


il vom incheia, cind vom ajunge in Peloponez , luindu-i in ris 0 bataie
de joc pentru nechibzuinta lor 0 pentru timpul nepotrivit ce 0 1-au ales ;
caci aceasta trebuia s-o faca atunci, cind ii chema impratul (sultanul) i
cind timpul potrivit cu imprejurarile o ingaduia.
8. Cum s-au intors iscoadele, spunindu-i ca nu e nici o piedich pentru
trecerea trecatorilor, a pornit de la riul Asopos 0 merge spre trecatori, i,
trecindu-le nu cu mult osteneal, coboara in cimpia din fata zidului de la
Istmul corintic i ran-line aici in tabard o zi intreag. A doua zi ridicindu-se
cu toata armata in ordine de bataie, navalete in tara corintenilor 0-0 aaza
tabara nu departe, ci ca la patru stadii de ora 1.
1 Vreo 720 m.

www.dacoromanica.ro

III 39 2--8

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAIIOMED AL II-LEA

219

2. reve*Evog .32 iv /TputIOVL 8LOCP(XiVEL Te TOT5T0v xCd. napccii.eicliac Tip/


Kepxtvi-av ALvv xcd Dtal'Jvcov 17a Tec np6CYCJ, LTLPIXEVEL CIETTCCAECCg XOWTOCZOCC
crrpouro7ceaeucrcilievoc Eyvw IILICpOV 7C0CpCCE.LETAOCCC, 6CYTE aLcOlOCTCCOCFCCf. TE T4)11 CSTECCTLav
xal. &repay cckoi5 nepy.eZvoct., xat &LOc rceZpav isoLoUp.evog Troy -c5ig IleAonovvirsou
-17yev.6voiv, et no); &pa kv8olev, Tip X.CCT' ccirrimo xcrrpcereiOcv
pocaraiwg 1.2.ixeOv-rec,

xcci TOv 3ao-1./.6v 3:7C080ZEv.

3. 'EA6yETO yap xal. TOUTO, &v., et I)xov, 'av V Trp T6-re rcpiaPet.g ockc73v
ncepec Paolaea, xovgovTeg -re 8ocatiOv xai, Se6v.evot. Tuxeiv 01p-6544, g-ruxov v
xaci.

dix av int

Tec 7Tp611(.0

TO5 AOL7C05 TCp0OX6(DEL 6 Paar.Aetig, oU8' icr-rpareuae

xa-c" aUTc7)v- axe yecp &XXX Tee

4.

SIg 8e

Iwipag

xccwreiycona.

1.xavecg ocirroi5 aLccyctyeav

10

ainv OcrcO HeAoiTovv4)crou icpaiveTo,

ij Te crrparta8LOWETMISCFCCCO xo ci. 7pocr8oxo)t.t.evl acpZwro, Ipag &x CIETTOCAiocg, tst.


SLa Tijg Ilecroydocg ocirrijg, TrapeVccrag 8e Talfrrip -re xal. Tip 4101.(.7)-rt.v xoci. 67cepf3aX6v Ta -re 8p-t) TaUT1g xai. -re( 'Axocixa Tok -re iv
(J.ETOCU TroTailok 8caf3c'cg,
nrepxzE6v -re xal, TIVEL6v, acpcxveZ-rou I4 1115Aag xat atapaivet.
ToT7) 7Crip0a0V
aacpccX6c.

rv

16

5. KaTaPag n gg -re -rip 4:1)(oxi,aa xoci. BOLCUTEOCv Xet. IDaTOCLta; aTpocToneae6vrat. aUToi.1 7cp66 Tit') 'Acrorrciii no-ravirp xoci. rcitLiTet. 6.}) ToOg xa-raoltetPov.ivoug

Tag nap68oug TOS KcOatp6vog Tecg cpepooaag ig TOv 'IGOI.L6v i8E8Let, yap A oi.
HEAOTC0101)CTLOL 7CpoeWO6NPrec npoxovrckaXWar. Toizrag, xOr.
py681g ef.1 edyrii)

20

-h kg -Ay 'IcrOI.I.Ov sui43ocatc.


xoci.

6. 'EvTana 8i iixoucn npiaPet.g -rcapa To5 seardyrou ()ova, xoligov-reg


eoll aocatioil EioZpav Ttva, nevTaxocioug xai TeTpaxcaxcAtoug xpocrivoug, xai

8e6p.evot. anov8e6v TUXE"Ev xcd etp-ipi)c. Toii-ro 8' av6v-tyrov if)v irav-rn T6-re xoci.
goopov, [il&AXov & xcc Acog av61-cov ec7c6Aecre yap xat Tec soUvroc xoci. ol'AL
-r7K

yewlyzOcc Tirig IfeAonovvilo-ou, novho-op.ev


sLoczAg
eucov X.IX.16LCCITcgwv
ecflouXiag xc axar.piag. T6-re yap g8et. Toi5To 7rot.35crat., 8-rocv I Te paar.Aek kzaAel. xat 6 xat.peg t.t.e-rec Tc7)v 7Lpocygt-rcOv mot).
8. 'Llg Se iirxov of. xccTaaxorcor. cppOcCov-rec 1.1.7i8ev vocr. -Nag nap 68or.g iproad)v,
fiptoPei.g am?) Tor.) 'A.:Tomo-1i ix(Lpez. earl -rag nap68oug, Tcc&rag 8e aLc43a; o EOv
7c6vy, xcc-rapociveL ig TO 7re8i.ov TO 7Tp6 Toi5 'IcsOp.oi5 xat Tod Teixoug xx a-rparo7ce8e6e-rocL aUToii vim) iw.ipav, T1) 8' 6aTepaf.a avaAa43e.Dv -Ay cr-rpa-rOv Oircavroc
1.)v-reTayilkvov, icspDaet. ig Tip Kopt.vOicov xaci. aTpocT67ce8ov O7L o p.axpav,
Da' Ocrov &ITO Te-rrapcov a-ra8f.oiv arrixov Tijg n6Aecog.
gepm

26

eipipric Telitip]xe.
7. BarnXeOg yap TOv (ley 8ac6v nape, Tag in (rnovak, OTav iv-r6g ,
0

akok Tijg

2 post KepxLvi.v.v add. j B6Xcilv A in marg., unde 1111 EXCLUNRIA/ supra scripto Trp6;
A: npocreArzvcov m 1112 t et. A: kuLpet. A in marg., unde m1113 ITOLdnv All 25 gcupov A:
napdc 1-6 xaLpdv A in marg., unde mul 27 post gXc43e add Trap& -r6iv npeapecov A in marg.,
unde mul 35 post Kopt.vOicov add. clxv.govroq .071 Toi3 csiTou A in marg., unde m.
I

www.dacoromanica.ro

30

36

INVAZIE IN PELOPONEZ, 1458

220

III 8, 9-4, 2

9. In ziva urmaloare, luind cu sine pe unii din marii dregAtori ci pe


cei mai de frunte dintre generalii comandanti ci satrapi (guvernatori), d
ocol dealului ci Insuci oracului, cercetind locurile care nu pot fi luate de
lee cu lupta ci punctele care ar putea fi oarecum cucerite.
6

10

10. Si a v6zut c orwl este foarte bine Int Ark, precum 0 era de
fapt; caci era acezat pe un deal foarte ridicat ci pro:p6stios de jur Imprejur ci avInd numai o singur lature deschig spre orac i aceea ponci6.
0 Int 6rit'a. ci Imprejmuit cu un zid lntreit. Iar Acrocorintul era cu totul de
necucerit 0 se ridica pe virf de deal 0 era Intarit de ziduri foarte puternice.
11. A cunoscut deci ea' trebuie mai Intli s trimita vorba celor din
orac despre o eventuald predare a oracului prin bun6 lntelegere; ci trimite
oameni s Intrebe. Cum ling nu i-a putut Indupleca, rade mai Intli tot
cimpul lor de afara gi-I pustiete, adic livezi, ogoare, vii ci celelalte, toate
fiind foarte frumoase ci cu rod Imbelsugat.
12. Dup aceea Incercuindu-i cu armata, i-a Inchis bine Idauntrul ora.

16

cului ci, aducind tunurile, a Inceput Impresurarea.


1.3. Cum a stat mai multe zile in fata oracului ci n-a putut izbuti nimic
cu Impresurarea, gi-a dat seama ca Impresurarea va tinea mult timp pentru
eL Caci tunurile nu ajungeau destul de bine pind la zid, i nu-1 puteau strica
20

de loc ; caci puterea izbiturii lor fiind sbbit prin lungimea depgrtArii, loveau

cu mai putina putere zidul. Si din cauza terenului aspru ci accidentat, tunurile nu puteau fi aduse mai aproape de zid, Incit sa-1 poatsa bate cu trie
mai mare 0 sa-1 dgrime cu lovituri mai repezite.

14. Dar chiar dac zidul s-ar fi surpat cu totul, ci totuci intrarea In
26

BO

86

orac 0 In cetate tot nu putea fi cucerit, pentru ca drumul de pe amIndoua


pgrtile era m4"rginit de prpastii abrupte 0 de stinci ascutite, pricinuind
mare frica ci team6 celor ce veneau din jos sa.' intre cu armele 0 care erau
loviti de sus peste cap din locuri avantajoase de pe Inlimi. Si deseori ataclnd aici lmparatul (sultanul), a fost respins cu tarie.
4, 1. Deoarece Impratul (sultanul) dadea cu socoteala, Ca' nu va putea
cuceri crawl nici prin atac cu puterea armelor, nici cu balaia tunurilor nici
pe alta cale de acest fel, ci decit numai prin foame c Impresurare Indelungat, s-a hotgrit c'd nu mai trebuie s amlie celelalte planuri ci sa piarda
timpul In zadar, ci jumAtate din armat 16sind-o aici cu Mahumut In frunte,
ca sa Impresoare ci s ling sub paza oracul, Incit s'd nu poat scoate nimica
dinguntru ci nici aduce ceva din afar, Insuci cu cealalt armat a plecat
mai. departe.

40

2. Si mai Intli, cetAtile de primprejurul Corintului, In putine zile, le-a


cucerit, toate, unele luIndu-le cu puterea armelor, altele Inspaimintindu-le
cu frica, iar altele Induplecindu-le cu vorba.

www.dacoromanica.ro

III 8, 9-4, 2

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

221

Tact Moog xat Teily aTpaTlycly xat TiLy


9. 1)). 8' itpeciq avocAocw -cc
coaTpav Tok apiaTok, rcept-het TOY Te AOcpoy xat Tip rcOAcv minim xaTacrxo-rcLiv Tdc Te OAcog anOil.axa Toi5 xcilpiou T& Te InEticcxa Orccocroiliv.

10. Koct g8o4v ccUTii.)

rcOAK ixuponaT1, /Uarcep 8-71TCC xoct 930 UrcepUolo1X6y


v TO xcilpiov xat arcOTolloy xoc i. xpo/68eg xLxXo0ev, xod tclocy 1.1.6y-oly
irapO8ov gxov Tip int Tir rcOAcy, xcct ockino &Navvy) Te xect Tperaip 'react, TeTecxcaplyv xoci. 7recppocygylv- 4) 86 ye 'Axpox6pcvOog xoct 7cay-rn ecraqiccxog, Urcepocvcilxtcrylvl Te 92ic xopucAc Toi; AOcpou xcci. Tef.xecrty taxupoTaTocg Wxupcovivl.
11. "Eyyco ov 8eiv AOyok rcpE.STov Trpoacpipecy Tag v Trn 7c6Aer. rcepi Te
ut43cfcaecav xat LAI:Smog airrijc- xat rcipcec 311 Tok ipotivTag. S2g 8O oLx grcetee,
-trpi;Yrov LV gxecpe Trao-ccy Tip gc.il xeilpocv CUT/J.:no xat 18-hcilc7e, 7capa8taouc T

Te yap

10

LL xat aypok xoct Oct.c.rciAoug xat T&XAcc, xdaAccrTa Te xoct noAupOpcc TakyToc.
12. "Ercet.Ta x6xAcp neptaxiily ocUTok r crypocTi:p xat xocTaxAeicrag kyTOc
Toil olaTeog ao-cpocAcT)c xat p..1xavag IrccaTilo-ccg ircoAcOpxec.

13. 'f/c Si auxyac 4.6pac nepcxae-ko.evoc

9093

rcOXec xat rcoMopxcliv oL86

16

vucv, gyvcil xpoyiocy gcsea0oct Tiv iroAcopxiocv ccUT4). oct Te yap illxocvoct ox IEL-

xvoi5yTo rrpOg TO Teilog xcag, LSI (3Xcfc7corecy OXcilg iiHvocvs-o acpoccpoUtievocc


yap Tip ptcev TC,L) kxec, Iexocu)gowro xcct aaOeyIaTepov Tc.7.) TEEXeL TCpoakirovrov.
OL yap vv aUTa; T(1) anoxpOTcil xoct crx).1pc7) TO5 vilptou Iyyk 7roU Toi5 Teixouc
npoaeyeyxdy, lUaTe met ITCCieLv aLTO (LET& ptcc;

cp o8 pEic xal (Sow% xat xecToc (ScrcTeiv.

20

14. Ei 84 xcet o5Xcilg xocTe(liSGTCTE-CTO TO Teixoc, c'aA' o6siv -h Troy

Ic TO 'aaTu
TcOAcy rcocpaog arc011axog v, xocTipcilOev arcoTOILocg xpliLyoic xat
oxorcaocg 8cecA^Illibrt) xcc i. cpOpov xat 8aXiccy rcAeicrytly rapexotavyj ToT.g xaTcilOcy
etacoiim. [LeO' &racily, dEvcoOkv Te xoct Urcip xecpccAilg paAAopivotg & Urcep3eVcov
arc6 Tcy A6pcilv. Kcct rcoAArkxcg 8i TaUTT) rcpoaPcaeilv 6 Pacraek, taxupik

xat

9117

26

arcexpoLcOl.

4, 1. 'End oUv ociTe Ix rcpoafloAijc 3q Tok OnAor.c, oUTe

vxZ o6re

CrcAAcp Tc7p TpOrccil TotoUTcp 6 floccraek atpirrecv 60 rcOAcv ev4t.t.ey, OcAA' j ILOyoy

Aocvla xat rcoAcopxia (laxpaic, oLxITt rrpk Ta AOL7Ta 8coctiDasiv kyv6xec aziy
oL8'

xj TOY xoccpOv ayccMaxecv, &XX& TO ilev filltau

Tri)

fLoUTec xaTaAratcily aUToi5, iLaTe 7roAcopxeiv xat cpu?Latscrecv


Tcly gyaccno Idcycono 93 TO.SY gcoOev icrxoplecoOocc., ccUTOg
ix6pet npOg Tdc AOL7Cdt.

a-rpm-crag VA, Mccxou-

rv

30

7r6Acv, Tot Ill) Tr.


Xot.7cilv ecyoaccf3eoy

2: Kat npilyrov iv Tart =pi. Tiro KOpcyOov ppoUpca, Ta liev (34. Toig &raocg,
Tec

plif3cp xal xocTourA114c, Tec 84 xat necOo1: IAWY, Iv OALyatc 11116pacc ixecp6-

act TO TacvT(X.

12 Post Tccbrroc add T6v c csi-rov lixiicfcCoIrra 681 aLktp0er.pev A in marg., unde mil 21

&XX' ov irrov A: &AXec xat o6ron A in marg., unde m II 25 X6cpcov A: &xpow A in


marg., unde m II 28 6.,61.1.t.ev A: kv6pAcrev A manu 2., unde m.

www.dacoromanica.ro

36

999

INVAZIE IN PELOPONEZ, 1458

III 4, 3-5, 6

3. Dupd aceea a Inaintat In interiorul Peloponezului, pradind 0 cucerind


totul din cale 0 supunind toate localitatile potrivnice 0 ocupind toate trecatorile accidentate 0 greu de strabatut 0 cetatile din cele mai puternice, supunindu-le si pretutindeni subjugind.
5

4. Apropiindu-se de orasul Tegea, pe care cei de acum Il numesc Mochlion 1,

10 asaza tabara 0 incercuindu-1 cu palanci 0 Inconjurindu-1 cu armata,


1-a Impresurat putine zile. $i dupa aceea, Dimitrie Asan, eparhul acestui
oras, trimite Imparatului (sultanului) vorba de Impacare 0 de predare a
lui. $i Imparatul se invoieste deci si ia orasul prin bun5. Intelegere. Tot
10

15

asa se predau 0 alte cetati, nu putine, din regiunile Invecinate.


5. Despotii Peloponezului stateau gata de lupt'a In interiorul Orli In regiunea de la Amicle ; cind Irish' au auzit, ca Imparatul (sultanul) se apropie

de Tegea, au desfdcut de indata. liniile de bataie 0 au plecat In fuga;


si se retrag, unul, Toma, la Mantinea 2, avindu-si aici femeia si copii,
iar celalalt, Dimitrie, la Epidauros Limera, care acuma se chiama
Monemvasia, si stateau In cetatile acelea, asteptind sa vad sfirsitul
razboiului.

20

5, 1. Imparatul (sultanul) ing ramInInd putine zile la Tegea 0 punind


la cale treburile de aici 0 lasind garnizoane in Tegea 0 in alte cetatd, mergea
spre Patras, In Ahaia, pe un drum ran 0 potrivnic peste tot si cu mari
piedici, care trecea prin multe locuri accidentate de neumblat 0 pline de
prapastii. El 'Mg cu toate acestea 1nainteaza. anevoie cu nu mai putina rivna,

pradind si cucerind totul In cale.


2. Locuitorii din Patras aflind de navala Imparatului (sultanului) asupra
25

lor, de groaza si frica au parasit de Indat orasul si toate ale lor si o iau
la fug6 cu femei si copii, unii In orasele venetienilor de prin Peloponez, iar
altdi trecind la Naupactos; numai In cetatuia din virful dealului lag oameni

de paza
3. Impdratul (sultanul) insa ajungind la Patras 0 gasind orasul pustiu
30

35

i parasit de oameni, sloboade armata sa prade ce era Intr-insul, iar cetatuia


inconjurind-o cu ostasi 0 inchizind-o din toate partile cu palanci si asezind
tunurile, a inceput s-o asedieze.
4. Ostasii de paza dinguntru temindu-se de primejdia tunurilor, ca
zidurile sa nu fie stricate si ei sh fie luati cu puterea armelor si & ajunga In
primejdie de moarte, se predau cu buna invoiala Imparatului, cu conditia
sa nu sufere nici un eau ; si, fireste, nici n-au suferit.
1 Cetatea medievald Mochlion, Muchli, din Peloponez, nu era pe locul anticului
oras Tegea, ci mai spre rsArit in muntii Parthenios.
2 Alt oras decit cel din interiorul Peloponezului cunoscut prin lupta de la Mantinea
din anul 352 inaintea e.n., unde a c5zut eroul tehan Epaminonda.

www.dacoromanica.ro

Ill

't 49e t

vituvoa

viaw

TR olnol pc?
31
pox
59n31-196
50A3Ti9VLy

IfYI CIHIVOHVII

'Iv vHrl-II

3g

pt;tnn0at0y31100 `13ch7Xpc3.12. -011:no1)ox


31 1LIATA/2 3)0x )01)4.0f,IR pox
A(91
a
3/0x
A(91
/i)(314.yx1)
A(03d(9X
Aco29thou Acoroorio? pox mod3ritIt pox lel ? -nd
lo1T19All
Aco3dnockb A(Ochlq? pox Ulnlou 5on3ristoch3X
&CA A011(X0W
5rDrcaoodu TR (LI 773131 '13X01L A(6
`1Dnoloox
1 A0231L0 19431 'pox 5nacpclmoi,.old3az. nitirpo pox ti-rxx9x Amdkvid3a
`Ma.rdi.D
13xd9r02L? ,11?
51)od?Priff. p131 1371 01n01 50ld1ly7ikv '5keoppy, 9 5k1cool
`5noXchoz9 5no,l9y 136$90(31L 61 13)09)4 3d31L 31 A(939)Aliq Mt 5(03902A? 51./..1c17)
pox ITAllcdrkw tn pox .13A:pd.rbox
roy931. 9 5cpylinvE) -59ioyor19 23dcoXDod11
3R 61270 311? (1.1c1101 pox re3TIR md9odcb
10.A.Tx9 Argl Amdc,oXolDkylt.
pl;tnn0aL0y3ll 00 1V/011932 A? ILI io33.A.0.o3011 `5k19oo1 A? `61)oyxn7i-y,
lon3iitpolox clonril7o2.3.3..nq in13J.L? &opt rinonctry3Dodat. Utz. io?A.,314
'7oroprcii
noRA3

2olop3.L.

5ki

T1

A? '39011 101

59

no

5314q0moolR 5c1093
o '5.r7it-90

90

fq

OT

531Aodl9Tth .pox 'AtoriothoXIoAp 9 ATti 5? AX13A31AXR


t,-A(1.4. 201970 310x 30 5321)031 4A109tI., 9 TR 5? AodnroaLa,

oa,AoX

TM(

`A;odkrhy
'5old1lyrikv 514 Ann :039zderbnow
001 noliroaL 01 5vd3lt. 531An0lL0xp0lop
9

'9 T 5;i3,0Dra

'170113VOX

pox nodld1912

A? '511019)0

9T

57o33Xrdd 5)odrit.l. A? ioTITJ, ATA.mlioIR pox --..p.oklinolvx

TR

1 le 'nolc,00 5;odnockb 31 no,-nrnool.rx).?

31 pox Sioa.
'51oidnothl
51odinj 5(1.1 510.1.1oXiir,
11.1A)22/. `kInloalp 51173c1c9XDriR
31 5iloyy01L pox 51011.91 SloalodT pox 510nr1lpdx02q nkn7riold131R pox AkApiolTyx
Amp 11 A01311 U.200119 ox 6M101L cl3d(pX(.,10631. o1 OdL A(01 A(2201.1. )0LA7)11.39
5oATTI

U.Icoo

nr23X7odi A9g9 pox

59n3r19Ikki 31 pox 50&31-1963diarizx

E
A? 51)0(31)11 Atttl ,10X A(9,19)0 A02063 Cl01 5corosnod `531noomi 13l1tv.tx?
pox 6d9c1) 023 5c 53.149anyx? Ati.1
(mon pox T1 'A(0109 oiAoXc 531Aolipcb An
pox
30
?
`51oAxi
nponn.A.
nri 5? ST1 5914 513y9lt. pt;tnno3toy3ll 00 A(91 ,m-913&a, lo
TR 5? no.txxoapoN `53_tAmcomd3z.t.xyiR Attn9r1
nly0zt..9dxf 4531M9311100170X Uxvocb
5csylora TR 50A3r19x1679 5? 5xg:h..),oll VOX Atttl nly9a.t. noritt.c33 ATch,13 pox
AIn3x 'AcodRnf 13cocoar Atf.1 AJ01110d19 5? Atf..kraLcbolR Ami A? 'timpo Alp.. TR -9(3xp
tjoyxr,ix nc?Xind32.c
(4-n.)od.Lo pox 5r.ociodmols:rid3u. A30coln;o2L. xx
5)FnxXkr
5r.olpisant.? ITxdolyoaz?
10 TR 59in? iodnoddo 531AM9332 A01 0317,) no). AmAloXfieri cAoAnRAIx 'GA nol.
o Ak) `Loco.orpnnvx
500)(131 '501q0Ch115)10-7,10)( 19(00thky kii oi 5loyar..9 pox

Ao

nuonockoXsiodu *3dLoyor19
31 TRclo "1970091131L

61 '1310.0rd

mod' hxq?Ac9d ppv 3i.

numu
1DrioApod7in
(bdgcb ppn 531,eqoatv(

,C)?

C:2

Anti..T1 11 A0100X .A130)D11. 3/0X

1019T1

ncw..i.cpaaaxx y u! "hum apun w II 6 13(974110D :y


ppn 51)DL V in/M// '7, apun ui tg ;sod

"aas apun lw gy pod

111

"2.17YW

9pUTI Usl

, !nay !maw sq.in 'elruntu rna uatuou Aor(ZnoN Ten uou oaor aenbnue aeaaj,
ps `ieJa pas Re tualtiarao U1flS.10/1. lii Oplal.n.red alllOW 'A -D %tawny d 7.7;T p 4t
z .1a1Ikr paurwerti pB unturs umaeruassavi
'elrs uou aierpeow eur 'eauriuniv pnde
urenb aur snueqatu, xnp supuourtunda ouue zgc awe %nip -u sueu2nd 1rproaa

www.dacoromanica.ro

ov

224

INVAZIE IN PELOPONEZ, 1458

III 5, 5-0, 3

5. Iar impAratul (sultanul) luind In seamA cetAtuia, pune Intr-insa o garnizoanA ; i celor fugiti din Patras, care vor BA se Intoara i sA locuiascA In

ora, le vestete libertate i, un numAr anumit de ani, slobozenie de dari,


precum i Intoarcerea averilor.
6. CAci Ii placea In chip deosebit ormul i regiunea, fiind roditoare i
avind o aezare foarte bunA Intr-un loc frumos al Peloponezului i spre intrare
In golful Criseos; i oraul e legat cu uscatul din fata prin promontoriul Rion1
ce se Intinde intr-acolo ; i folosindu-se bine de bogAtiile sale, e, Intr-un

cuvint, inzestrat din belug de toate bunAtAtile. De aceea tinea mult la


so

Impopularea i paza lui; i, firete &A 1-a i Impopulat.

7. RAminind aici zile destule i cucerind toate cetAtile de primprejur


i punind garnizoane In Patras i in celelalte cetAti, trimite de Indat o parte
din armatA sd jefuiasa Eleia2 i toate Imprejurimile i sA le prade cu strnicie i toatA prada sa* o aducA la dinsul.
16

Mac zadarnic
asupra Corintului

6, 1. Iar el Insui cu cealalt armat mergea pe tArmul


golfului Criseos In directia Corintului i se arunca asupra
unui ora din cele renumite de .1a marginea marii, acum

numit Vostita 3 j i bAgind In spaim mare pe cei dinAuntru numai prin sosi20

25

30

rea sa, ia i acest ora prin bung'. Invoial i-i pune o garnizoanA.
2. Ridicindu-se de acolo a plecat asupra Corintului, luind ca un torent
de munte tot ce Intilnea In cale, i aducind sub ascultarea sa, iar alte localitAti
robindu-le i ddrimindu-le cu desAvirire.
3. Sosind la Corint, lmparatul (sultanul) a gAsit impresurarea continuind
Inca i oraul nevoind sA se dea de loc. Sfatuindu-se deci cu Mahumut i cu
cei1ali satrapi (guvernatori) i generali, au hotArit de comun acord sal atace
cu toga' armata i puterea i cu tot ce le AA la indeminA oraul i sA incerce.
In tot chipul, dacA se poate sA-1 ia din nAval cu puterea armelor, caci tunurile au i ddrimat o parte de zid de pe linga drumul de intrare i Inspre porti,
i s nu piarda In zadar atita vreme i osteneal, impresurindu-1 i neisprAvind nimic.
1 Sub golful Criseos, Critobul Intelege nu numai sinul ce forma portul orasului Delfi,
ci lntreg golf ul Corintic; prin promontoriile Rion de pe tarmul pe/oponeziac, putin spre
nord de Patras i Antirion de pe tarmul opus, golful corintic se Ingusteazd cel mai mult,
formindu-se cea mai scurtd cale de trecere de la Patras spre tarmul opus al Greciei de mijloc.
2 Dupd a Eleia n In manuscris pe margine se adauga u i Mesenia * i aceeasi mind

corijeazd afrrip In cerrk. C. Muller le pune acestea In text. In romineste am scos adaosul ; cdci putin mai departe, cap. 7, 1, Insemnindu-se intoarcerea ostailor trimisi la pradd,
se arat cd s-au Intors numai din Eleia, nu si din Mesenia.
3 Laonic Chalcocondil, p. 260,2 si 10 li spune, cu numele antic, Aigion; dupd G.
Sphrantzes, Vostita a fost rezidit de venetieni ; vz. Migne, P. G., 156 col. 1077 B
(ed. Bonn, 447, 12-14).

www.dacoromanica.ro

III 5, 5-6, 3

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

5. BccacAeOg

Se Tip

Cexp67roAcv

rcocpca.ocpeov

cpuXacxi)v

926

gyxoceEcr-rlat. xoci.

HaTpLov sLaxlpuxeetou TOT4 pouXollevoLg oc5Ocg 1; Tip) miXcv ley= xoci. xccroc-

)1iv xcci, x-r-tw.dcTcov irriSoacv.

xeiv EXeuOeptocv xoci dcT6Xecocv xpOvcov

6. "Hpeaxe yap ccoTii) ScoccpepOv-moc


0i5CFCC xrxi 0-easo4 dcpiaTlc Acczoilacc,

1.1

xe.)pcc, roCcp.,cpoptig TS

v xcaii) Te x&v r5 HEXOTC0101.41601.) XCCI

Kpcaociou x6A7rou 1,

TcpOc TcT.) cr-rOticc-rc TO

ixeize

TE nOM; xcci.

rj

Te dcv-rorepoc lineipcp && Toii

`Piou CrUvOC7cTovivr) )(Oa T& ockijg xocprcoup.ivl xocX(.73g

xcci,

rciiacv elcUot.g

dorAroc eUOlvoup.evl xcaoltg. At& -rot. Toi5To xod rcepi. noXAoi5 Tip Tocirrig Euvoixccrtv
-re xoc i. cpuXocx4)v broceitro xcci,

7. Hp..kpocc

tilwrot, ye xca Euvepaaev.

ixocvag cci)Toi.1 Scoc-rpi(Pocc xcci. TOc nepi. kip, cppoUpta xecpco-

10

ajcp.evoc 7r.rfooToc xcet cppoupoUg iyxocTocaTilacc; on'yr'ij Te xcei, To-k CcAAocg cppoupiocg,

Ti5; iAv aTpocrccicg el'JOUg korep.Tret. plpoc xceTccapo4eZv Tip Te 'HXetocv xoci Tec =pi
on'rrilv CbravTcc xoci. Xlitaocakt, xocp-repik xca Tin) Adocv cLg ocUTOv dcyccyav.
6, 1. .M.yrOg Si Tip 6rcAX-riv aTpoc-rcacv olvocXocf383v tEL Sca.

Kpcaociou x(Arcou eog grrt KOpt.vOov xoci. Trpoap&AXec

.331

TrapocAiccq

rot;

7c6Xec Tr.vi nccpocXixi.) Tc7)v

15

Ovotaxcrcrov B6a-rc-roc 2 XOCAougn TO viiv xcci xoc-rocral)ccg ToOc ev-rOg icrzupek


iE ipO8ou xca p.6v1g, Acc(43civeL xca TccirrIv OtioAoyi.c xoci, cpuAocxilv eyxccOtaTlat.v.
2. "Apccg 8' exel:Oev liXocuvev bd KOpcvOov, TCOnOTOC Tec 7cpoarux6v-ra., xecp.c4iSou

Sixlv nocpccatipcov Te xoci. Up' iocuTc7) 7rocoUp.evog, Ta Se xoct IECCV8p0C7COK611EVOq


TE met. xoc-rocOlaTCTUAO -reAcicog.

20

3. 'Acpcx61.tevog 8' eg KOpcvOov

PccataeOc eripev e-rt 7ToXt.opxouvivlv xoci

p..13ccp.oi.5 ev8c6oi5aocv aUT-hv. KotvoXoylo-4evog oi5v MocxoutIoUTec xoci. Toig ScXXot.c

aoc-rpcirracc xcc i.

aTpccrlyotc, eSoev ccirroig xot.vji flotAeuacciAvocg 7cCca'n xoci. xecpt

xoci, Suvey.ec xcel. Tag Daocc Uncipxouat.


TpOncp nocv-rE, et ye Suvoc-rOv &
xcc-rekSicp01 xoci, p.epog

TL

rij

TrOAst. ropoaf3ocAav xca 7retpciaocaOcct.

cp6Sou f3q -col% O'rrAocg Tccityrelv iAetv, if,s1 yacp

'rob' /rept Tilv TrOcpoSov xoct Tecc m'Accg Teizou; Tait%

xoc-

vocZ6, xcet. 1.0) p.cir-qv g-rt, xocTccrpi.f3eaOxt. xcci novav Toaoi5-rov .111 xpOvov rcepcxcc-

Olp.evoug cirri) mei p.186 Ocovrocc.

5 ecpEarlg A: oixodcq A in marg.: oixthc m II 6 Kprodou A II 7 Potou A 11 12


post 'HXeiccv add xcd Mecraiptocv A in marg., unde m sed v. 7,1 1113 AU-rip A: aka; eadem
manu qua xcd MeacripEccv unde m 1116 BoaTKqc d1118 zeLpApou A.

1 Nomine Crisaei sinus Critobulus totum Corinthiacum sinum intellexisse videtur


2 Pro BOGTKa. Laonicos Chalcocondyles, II 210, 15 et 211,1 antivo nomine At feLov
utitur; secundum G. Sprhrantzes, Migne, P. G., 156, col. 1077 B (ed. Bonn, 447, 12-14)
BocnKcc urbs a Venetis instaurata est.
15

c. 348

www.dacoromanica.ro

25 .

INVAZIE IN PELOPONEZ, 1i58

226

10

16

20

III 6, 4-7, 1

4. 11 impresurau doard destul de mult timp: patru luni de zile. Iar ostasii
aveau mult de suferit de pe urma impresurgrii Indelungate i animalele de
povarg piereau din lips6 de hrang, tot cimpul fiind pustiit, precum i multe
alte lucruri ce se mai iveau, Ii apgsau tare si de aceea intr-un fel sau altul
doreau s scape de aceasta.
5. Impgratul pregAtindu-se deei i rinduind i inarmind bine toatg oastea
si Intetindu-i i incurajindu-i la luptd pe toti cei ce aveau vreo functle, adicd
satrapi (guvernatori), generali i conducgtori de unitAti, ba i pe soldati
chiar i indemnindu-i sd se arate bgrbati de ispravg, a atacat cu tgrie orasul.
6. *i se ridicg bgtglie mare in jurul portilor i pe drumul de intrare ;
cad numai din aceasta parte orasul pgrea cg poate fi cucerit, din toate celelalte prti fiind cu totul de necucerit ; si se face aici mare invalmgseaFg si
striggt i omor din ambele parti i rgniri, lupta dindu-se acum aproape corp
la corp. Soldatdi asadar silindu-i pe apgratorii din prima linie cu putere,
ajung inguntrul portilor din primul zid surpat si pun stgpinire chiar pe zid.
7. Dar silindu-se sg intre i In incinta celui de-al doilea zid, au de suferit
din greu, adversarii lovindu-i In fa-V cu sulitd lungi, lanci i gereturi i, din
locuri avantajoase, aruncindu-le cu pietre in cap de sus de pe muchiile aminduror laturilor, aceasta mai ales i-a i strimtorat mult ; i In sfirsit sint respinsi
cu tgrie de cei dinguntru i cu putere dati jos de pe zid ; si au murit aici nu
putini din soldati, mai ales striviti de bolovanii mari de tot ce erau aruncati

cu putere de sus, in timp ce ei se sileau sd intre si se aburcau cu multd


indrzneald.

8. Aceasta vdzind imparatul (sultanul), le face semn sd se retraga


26

30

indat i sg inceteze lupta, rminind in afarg de bgtaia sagetii, si le spune


s'a nu se mai osteneascg i sg se primejduiascg in zgdar ; cdci nu bamenii
armele, ci, In contra acestui oras, cel mai bun luptgtor este foamea care,
fgrg luptd i primejdii, Ii va birui repede. Cdci impgratul (sultanul) era hotrit
&A nu se lase de loc, ci sg Impresoare orasul, ping ce nu-1 va sili prin foame ;
cgci socotea cg, luind acest oras, va avea, fArg rgzboi, intreg Peloponezul,
precum s-a i Intimplat intocmai.

7, 1. Intre timp s-au 1napoiat i ostasii trimisi la jaf,


aducind pradd nespus de mult din Eleia si din altd
Corintul se predi
regiune apropiata; se spunea cd au adus ca la cincizeci
de mii 1 de vite, oi, vaci, boi i cai, i peste patru mii de barbati,
De foame

35

femei

i copii.

1 Pe margine in manuscris:

150.000.

www.dacoromanica.ro

III '9

L-t

:11-1110.1.1113 VININOCI

larl

0,, 31 CiS 50A9dX Ski 5r3xd0ly02L

Milt 'IV var1-11


59A)ox1

Lgg

50Ak11bpd131 .d)o).

7,0

31

5k1c001 531An00702LOXVX '01A00X. 'r1 31 70d9th,o0X)p A(01


A(0(1,-)
cb711 '013c13701)319 SkI 5kA, `5knr1noLi.R xyto 31 Tyy03L 10A3T191131121? Il39331/?
5cio12)3 `5mdcaD1 pox ol.nolIFIR
5c0190 5(.0A33x? mAkIsmAloanp
01A0y9wEj?
-g 50A3-rifarn3xDrthoji A20 9 5c,1310D.rd 110X &WI:n(7U Atf.1 AT11701:319 5X))?1X9 31
pox 5)o1rp2t.9 `5crpoox Sc101 31 A? 13)(1 `57o1op2L 5m3npd1)op 31 wad) pox 5,-;okkirdip
M1(911Wd19

61 13471

5kii

pox 510A971,4 M91 Mr)3),71 pox k9 vox 5r1cp11lod1x '5901c110 5ZAn06011. 31 VOX
pox 50A37-1),opn3y3modru 5.rdRn32 590(polf `lwAtmoocb
SMAfill170-0632L 5

tho

3,00d7D0du. U.1 I3y9IL 5(odnXD1

pox

k9 kXpi Tc131thox 3d3IL 31 5)o1 57pyrit2t. pox nIf.a. .no2odp


91 Ar10x09 `n0Xvri3IL3 5c? 5kI 31 Skyy39 5k.o)p2q 5(03y92L
dJ. Mi.
noLorloano Aunoarlmou .5kno pox Do.L2n3.16 52-riplop romoln? zt. 5c10 pox If.A.coodx
Do3m1s)3An

FX

morooJA?

OT

A0I'l97

Amdp.othrip pox 5on9cb pox `loi...r.r19)odi Ski 5kXp1 A993XD


k filaJOIDCI
no
o
.nol1yaL9
5901 5(10ArioXv,1odol. 5(01.0(2(393
5knr1on3A. lon3rho1no1a
A1A., V1A0
501,A? M01 MOVUL (201 nvirbc1131)ox (l0 (101(pdaz. 500)(331 pox nolcoo lscR nol 5n0X331
xl.? .5131rd
L nal19via 10 TR vox n01 nod?a,a3R 5rtoX331 (").03 `n2oy3dr2L nnoelpuoxrx?
`5codriXD1 TI7ox Aoarnvi 31 5101cm AC9liwyloodoodaz. ncoi m93.1-mon? tolod?R 5lothoori
pox 5101pq pox '510110o2L pox Azo-oAR 9on(2 nt-01. modx?? nod?a,mx3 5(todr1
-d3u9
Mrrn3R or( SIC 10A37191C0Cd 7e110X .5kvod)3x 9 k9 pox vls:ni71 5(101901 ?.3.0332L
pox 50y?1 Iloino9odxwq Tcholc. (\col nom 5codnX.03 pox Ira-Anoocq? n01 5noX331
5copold pox nonxopop nolcoo no 7013y9 AC91 'AC0111019 pox vi.syvvo-ri 92L.9 min
A30(09 pox ,thlp noykrt,9 ncoApiod3clololmx m01.031371 mr03y 5codnXD3 (lon371(pcood
30/%3719)01d 31 Ak1 n090.02,3 pox , A0d319mod4 -53.3..n0rypod7132L?
-8 d3ao nc?93 9 593ylplod 19,3th-oXreop 5cor,t3 51o19o3,13npoli1c.0 pox (1-)R 5noy3d
,d7o21,

5n0n?7i0A3A. 110/0.190102 (101 41037131(031 ATIL13

5901910 90

d$

myaL9

pox grIvri()D

Licri

revp artily

9g

n0rti3

i..

5kJ..9oo1

5k1

5(031(92L

iiinoxf

z-I, 10 31 1701C91170d1D V :
5kpi y -uvw '-oas apun In

08

AkflpTi Ai3noaL. pox M393M12MX

pox etmtv,Trox 51thoX 1.13Incolloixx


5noicu)1
AodnX.03 `nt;(.1.01nco)loonf 59
oXoi 13X(pfaa, dlO). 9 5rpl1plod ncnir&ri 5k1sno1 `Donk1.07onmacp rev? -Id3m.
.17c90I/Oox `nif.a.coo 5(03 nlo 11...okxdopoux? Arliy 31119A3 Chp.A. 5p Akl(?)01 117(3
A70.0)72/
/41 &0.1b.."921.0y3H 133 `33X7o71f d3aLD,c? )olkR pox A3A01.71.
'L -T &a, 6190.1. TR 1)3X 10 1201(91110d19 A0Xti. 10 53191(101D 5? lAil.TI0A0C3IL
Ax33y 119 nk.LD33yaL 5311M9)1(? 910? 31 5(1.1 5r.pyli, pox 5ki (torop .riock)XolpkyaL
oi-A01.?y? T9 cr)(4;) A3TI MOIX1d0Chl. 31 VOX f("90d pox Mr)2L2L3 lcbrip 5T1 319IL 5)ouldnii
dFn 5)F1 5rdvDD7.1 -570vpr0X
tribp'mad M03erop T9 mAcull)oxnem pox RpolL

5nonpion31.

9T

nuvul :muyar

In t 5knr1ot3i y nuvui j
y nuvw :-wyd eaciowl y nunui "gas apun w 9g
1on3iSlop y nunui 'oes apun ui sz 5nolcioi :y tql.IctZ1 V tl1
. 31
II

1g

y2pu.rda.D ui "Amu, apun in

no29

"3.17nli apun tu II Se nockpXowkyu


U1 "lnout
?sod. 314q31 p1119 pox ooxn

II

II

nulout

apun ifi

:vulyd

nockpKoodu nuvut "pas apun m

*gt

www.dacoromanica.ro

II

te

OS

9g

CUCERIREA CORINTULUI

228

III 79 2-8

2. Si toate celelalte, adia. oi, vite mari cornute si cai, le-a imprtit

10

15

20

25

30

36

intregii armate, iar bgrbatii, femeile si copiii i-a trimis la Constantinopole,


populind cu ei toata regiunea din afara de oras. si dinsul a Mcut asa.
3. In Corint ins, dupa patru luni de impresurare, piinea s-a fost ispravit,
ca si cealalt hrand trebuincioasa pentru trai ; dar, desi apasati de foame,
totusi rezistau Inca bine, negindindu-se Inca de loc la tratative de pace ;
ca'ci le era spaimd, ca nu cumva imparatul (sultanul), plin de minie asupra
lor din cauza impresurarii indelungate, sa nu le faca vreun rail mare, mai
ales ca, desi deseori i-a chemat, ca & se invoiascg, nu a fost ascultat, ci a
fost respins.
4. Intre timp a venit la dinsii din Sparta Matei Asan, pe care li-1 trimisese despotul Dimitrie sa le vie in ajutor si sa incerce, daca ar putea s-1
impace pe imparatul (sultanul) si cu despotii si sa' faca un tratat de pace,
cum va putea, numai sa nu-i predea Corintul.
5. Avea cu el si saptezeci de oameni inarmati, ducind si zece medimne
de grill pe care le Carau inca'rcati in spinare, fiecare ducind cite trei mertice 1.
Acestia stiind o intrare dinspre latura cea mai grea de cucerit a dealului si
a orasului, necunoscuta de cei multi si neumblat, foarte primejdioasa, accidentat si greu de mers, ducind de-a dreptul in Acrocorint, s-au urcat noaptea
pe furis, foarte greu pe stinca si cu mare primejdie, cat'arindu-se si unul
sprijinind pe celalalt si aburcindu-1, iar unii din ei legati cu funii si trasi in
sus ; si au intrat in oras.
6. Corintenii, cind 1-au vazut pe Asan si pe cei cu dinsul, au prins la
putere si au mai rgsuflat nu putin, crezind & le-a venit intr-ajutor si in alte
privinti, dar mai ales sa faca pace cu impdratul (sultanul).
7. Asan, dupa ce a intrat in ora si a vazut pe corinteni cal sufera greu
de foame si c'a nu mai pot rezista, da de stire imparatului (sultanului) despre
propunerile de pace si despre supunerea orasului. si imparatul primeste propunerile si-i da toate incredintdrile.
8. Iar el iesind, incheie Invoielile si pacea cu impratul (sultanul) si-i
preda 2 orasul si Acrocorintul si corintenii ramin teferi cu ce au si nu sufera
nici un eau, avind sa dea numai tribut ; apoi toata tara Peloponezului cit
a strabatut-o impgratul (sultanul) cu armele, si orasele si cetatile cite le-a
era a treia parte din Pelocucerit, sa fie supuse imparatului (sultanului),
ponez ; cealalt toata sa' fie a domnitorilor, care au sa aduca un tribut de trei
1 Medimnos *i choinix sint mdsuri antice de grine; un medimnos avea 48 de choinices,

iar o choinix mertic era milsura de griu, formInd hrana pentru o zi a unui barbat. Critobul probabil, sub denumirile antice, are in vedere masurile bizantine obisnuite In
timpul sdu.

2 La 6 august 1458; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col. 1065 D. (Phrantzes,


ed. Donn, 38746).

www.dacoromanica.ro

III 7, 2-8

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

229

2. Kat Tet tciv &Um rrOcv-ra, rrpOpccTdc cpw.t. xat (36ag xcct truroug, ativey.E.
a-rpoc-r4, 6Evapag SI xat yuvccitxac xcct rranag durka-recAs kg -rip Kowa-rayTivou, XOCTotxicov rricaocv T3iV eZco xd)pocv ocirrijg. Kat 6 lily oryrcog.
3. KopcvOi.oug si TETpc'clilvov
s
rcoAcopxoup.kvoug 6 aZ-rog krreAeXotrcec
rceccrn

xat TOAcc Teo.%) Ocvccyxcd.wv- xoct rrce61.1.evoc 8i -rep Acp.c7), 3ilo3g cb-reizov rr. x0C-kik,
o68oct.mii a7rov3Eiv t.r.sp.wrillevoc. e8e81.ecrav yap L1 acp68pa eopycolikvog a6-rotg
eov 6 PocacXe6g r'f) -rpti3ij Tijg rroXtopxl.ag xocx6v TL Eleycc ipy&oniroct. E; ocinoUg,
OtAcog TE xat 6-rc rroXXOcxcc rcpoaxocXea4evog ccko6g int Eup.PcfccreLc orx gal-

xocsOl, &XX' arrecr-rp&cri.


4. 'Ev Tamp si 7C0Cpayive-roct, ocirrotg 'Aac61; Moc-cOociog cI7C6 Elr&p.rlq,
grrev.t.Pev

6 sEarayrIg All.arrpcog PoriO6v TE ifixELV cc6-cotc xat TCELpocs6[Leyov,

10

Et

86vavro xcd ocirrag Tot; 8ECTTCOTOCK XOCT,StAAgoCC T6v pocci-LX6cc xcct arrov3Ocg rrocijaccc

Tag 8uvcc-c&c, A plv-coc ye -rarrcp Tijg KopivOou ixa-rjcv-roc.

5. Et

c xoct arcv8pag ipa0(1.ijX0VTO: arpaTLWTOC4 1LE0' eocuToii, exowrag xat


ai-rou tLesf.poug s6.xcc, Ov gpepov krd. Tc7)v Lip.cov irr/zOcagvol., gxacrrog &vet
zor.vixwv 1 -r9cc7p.i. OtT/NEg kerccrr-rcfctLevor. 7c&po8ov x -roi5 Co-rop.azco-rdcrou [Lepoug

15

TO13 TE pouvoii xcd Tijg rrOXecog, Cfcrwa-rov iv xcct &Pcc-rov -rotc rro?aoig, Ocvdcv-r1
8k O'Xcog xat TpocxeZav xoct 86arropov, cpkpoyaccv lt -r6v 'AxpoxOptvOov, vux-rOg
AccO6vreg Ccv-heaocv 8La -rijg 7c6-rpocc zocAo.u.74 ram xoct irrtxcv86vcog, ecVCCH)LXWI.LEVOi

TE XVI g-repoc -rOv g-repov dcgx.cov Te xoct Scocf3occrrdccoi, kvioug 8i acpetiv oc6TWV

20

xcct ecycli.4eNroc azotvi.occ IxSe8egvou xcct ko-kpxov-rac kg -rilv rr6Acv.


6. Oi. 8k Kopf.vOcoc Toy TE 'Acn'oriv 186vreg xat -ro6g px-r' ocUTOU OcverS(56aOlac'cv 'r o p.xpOv xcd dcvbrveuaccv, votkicrav-reg polO6v Te ijxeLy airroic kg -rci -re
CaAoc xat Si) xoct arrovng [LET& Pacrakcog not-haeLv.
7. 'AcrOnnlc Si IcreXOWv v Tij rrOXec eug et8e -roUg -re KopcvOioug 8ecvc7.4 Urr6
Tot,' ?allot) 7ct.zol.thvouc xoci acvtixet.v trt (Li) auvagyou, ataxlpuxe6e-roct -rip pccacXei.

25

=pi -re Elp,OlxiLv xat 8coc)accyw xoct kv86crecog -rijc rc6Aecog. Kat 6 PocatAe6c
UXETOCI. kid -roirror.c xcc . atscom OLI!rtli.) rcco--r&.
8. '0 8k leX083),) nocei."-rocc EuvOiptotc 'TE xat arrovaac p...ra

rot

pccat.Xkwg

OCirrq) Tip -re rc6Xcv xcd -r60) 'Axpox6pcvOov xcd To6g KopcvOioug
lievov-rac,
olg gxoust, a xcxi xcote'av cbrocOsZg, pOpou Si [L6vov 6rro-reitetg,
grrevrcc xod rcFccrav Ti]y xc'opocv IreAorcovv-hcrou, 3av LnkX07) tLeO' OnXaw 6 pacsaeUg,
xod rc6Xecc xcd cppoUpcoc, 6acc ixeLpc'ocrovro, rot' Pacraiwc etym. xoc-rhxocc, v k ye
'rpr p..or.poc ITeXonovv4)csou, rV & ye Acoarip TrEcaccy etym. -r6v auvacncliv
)(Ott TCGICpa8iawaLv 2

4 8i A: del Ea II 8 Tpocrx,x),eadzi.s.evog A: rpoxa.),eacii/Evog m 1 ce&rok int Euri.PciactG A:

int Euispciaer.g cairok A in marg., unde m 1119 Ccvappixdp.evor, A II 24 post rcoLirav add
airrolc crut.tcpepoliaccg A in marg., unde m.

1 Quia decem medimni non 210, sed 480 choinices efficiunt, nominibus antiquis
Critobulus, modios suo tempore usurapatos indicasse videtur.
2 Cf. G. Sphrantzes, Migne, P. G.,156 co1.1065 D: &v [17)Vt AtiyoUarcp c' (ed. Bonn, 387,16).

www.dacoromanica.ro

30

INCHEIBEA THATATIVELOH DE PACE

230

10

15

20

25

mii galbeni pe an, iar imparatul (sultanul) are sa aiba cu ei pace trainica si
are sa. le fie prieten si are sa le vina intr-ajutor i s lupte impreuna cu ei,
daca vor fi atacatd cu armele de cineva.
8, 1. Incheind aceste tratative cu imparatul (sultanul) i invoindu-se,
Asan se intoarce la despoti, spunindu-le cele facute de el si pacea incheiata.
Iar ei, vrind nevrind, primesc conditille acestea ale impacarii, caci partea
cea mai grea pentru ei si intru toate neprielnica, o socotesc pierderea Corintului, un oras foarte puternic si de mare insemndtate, asezat la punctul cel
mai potrivit al Istmului i fiind ca i o acropole a intregului Peloponez.
Totusi, ce ar fi putut face altceva? I
9,. 1. Imparatul (sultanul) luind in seama Corintul, pune o garnizoand
de paza suficienta atit in oras, cit i in cetatea de sus 1, oameni alei, patru
sute, din ienicerii curtii sale personale si comandant li-1 face pe unul din cei
mai de credinta ai sal; oi-i inzestreaza bine cu provizii i arme i tunuri si
cu toate celelalte ; i celelalte orase pe care le luase, atit in interiorul tArii,
cit si la marginea marii, ca i cetatile despre care a socotit c sint bune pentru
el, toate le inzestreaza si le inarmeaza bine cu garnizoane i comandanti,
cu piine i arme i muniii i cu toate cele de trebuinta.
2. Unele cetati insd, care nu i s-au parut de folos, le darima cu desavirire, iar pe locuitorii lor, barbati, femei i copii, ii trimite i pe aceia, teferi
oi fard nici o paguba, la Constantinopol, ca sa populeze impreuna cu ceilalti 2
cum spuneam, toga regiunea din afara de oras.
3. Punind bine toate la cale in Peloponez, precum Ii propusese, 11 lasd
satrap (guvernator) al intregii lui ri pe Amar (Omar) si sloboade armata
pe acasa, dup ce mai laid a laudat mult pe ostasi si a rasplatit pe cei buni
cu daruri i distinctii, cu donatii i functii, cu dregatorii i cu multe altele.

4. Iar insusi, la inceput de toamna, caci vara se sfirsise


acuma, ridicindu-se din Corint cu curtea sa i cu unii
din dregatori, iese din Istm i prin Megara soseste la Atena 3.
5. Caci Ii stapinea o dorinta puternica s vada acest ora i monumentele
dintr-insul, pentru c auzise multe cuvinte bune despre invatatura i intelepciunea barbatilor ce au trait inainte vreme acolo i despre vitejia i virtutea
si despre multe alte fapte minunate, de care au dat dovada in vremea lor
in razboaiele ce le-au purtat cu elenii i cu barbarii. i dorea s. viziteze oi
s vada orasul i alte cladiri dintr-insul si mai ales vestita Acropole i locurile,
Vizitarea Atenei

30

35

III 8, 1 9, 5

1 Acrocorint

2 Vezi mai sus, cap. 7, 2.


3 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 260,14-15.

www.dacoromanica.ro

III 's

:111110.1.11M VINIKOG

66

nviDre now/pa?

n(01n9d3d)0oL10

A(91(p0 n1Lt4d13 n10110rii3d pox

13101110d

TEE;

5fl0r1X.01(31 `5(iony)ndX

nzrod) n91 lorop)od pox


(i3=3

511 5101210 ,0371 AC0(219,


68 T 5)2011 ?g 01(101 2F1311

AtA.

ClaWOHVIC

so-qywrii pox

nokorhiq

M3X 32 ,1311

11049,3 110X

6A90k0d

50K371.3.9Ari 9 514Aypay, 1913M011?

pox ntfl zaa-ri 5(071p103


32 IzittoX?2 5z1 pL? 5101901 5z.koolo101R 531A9X2 .531A0X39 1%01701960d
dx,1 ft3oR 5101910 lrx 5101 510y9 odocbtqf k 5k1 nootvido){ `5100x3 5(031(92L
5/R.1)Fa.cod(17.? 31 pox n0l9x '5101f n? 6C3110X119 31 (101 (10Pr1t,DI, 5kn3Ti2x pox c332L0(2
513

5901

`51o192L113R nmyy?.A.A.vonp 52.01910 1p1 )0911).1061311 30

.nkntpdp 10

5(031011.0dxf
66 I

.n011rp.nn0lL0y311 5(o710 31 &ffri 11 vox noX13 !1101110d2

51t0(,-,to

scv0Dra

Attu.

(toon1dom 'n(pdzyzdzu AtpxNycicb 31

Aff.ANX1 13.1.1?9?

OT

pox 5? nI,!.19)o 5)odyt);), 5no1x?021? 5903Doxrd131 AM1 01Lf 5k1 5X321


5kycl/7 MT)R(T)T110203A pox noXrd9odcb 5101910 n1Dl,(.1036? MAR A(01 n(91101019= 612x)
pox 73.0;1L pox 510yac9 pox 5.1,)on10Xk7) pox M9X11L 02 510,( 13)70(13X.013/? .5(r)No10x 5),11 31
SR

31

AL1.1 n10dx7,9

u 513y9 5);)

`13dolpy13 5/p1 31 A? 593109371 pox 'ioroodzo.L. pox /p1101d9Odf:b 101A179R


61210 7010pL 1310n3X.012L3 pox 133ya.co? 5groox 510c3nodcb 31 pox
512oXchpdnoddo pox (blip pox 51010L9 ax 1933d px wrac 5101 -51opoxAznp
.z wina, 32 Mol 'Aco1d(10(3d) )01)9 ttcrl 13)(923 1312.0ox.0101)ox'61910 5cLol'50-)3.31
32 5/0(304X10 'AC01C,101 `5)odR92 `pikcl) pox 5)oxl)onnA. -pox `51oz11o2L 513nwf 5(010,

5)ovo,?

5(0x1OX

A13X3

1311-ri?orx? pox 59o1.92o 5? Aka. nli-nra.sm(031 ri0

`nk63

/0+1 3

AX97021,

(./

1e137-1

M01 AMC();

`A13)3x1011ox

9T

d.54

TX mod 5kmpo

03

.E son3rbpDG...isoollom 32 oolopaz. zi n? (b.olf.nn0w0y311 5woox 31 7X 5(2 q.


6-1.12)0 1?-140X 'MICA Ak1L01209 31 lks)fac /1.1. nolcoo 53d(pX oi
Akdriy, `ncpanyrimx
1V13(;11(011.f Ak1 `nru-loda,$) zyyoac. A0d3/0dIL 520.0?&1101L? 21 5c101(;00 pox SonarhoDkdoR

pox 5r.olp-r111 5901 cizI/o 59c 11)3D0211L? 31 pox wz-1-17q)? pox 51)oXthp pox
-57oyvp

Siorou
gg

x `nco9dom nod(pacon10(1) 'cionTrioXdf oi chpl 50c3n


`1341(1:31(31-..21. )p13-11 A. ski. 5)o321 5ky9x 3rx (owl n(01 n? `1301 1.0133 (101 1101199j,
lkx 170113AX16f 701e AM. nod)?Isik 51; 5T1 5)ontpov, -3
-g 3X2.31)om chel noirpo 5(0d3 50dR00119 5k1 31 5(031(9U 5k19)ol pox n(01 n?
/lap lost, 'n(01Fr1 119 30nox. rocoat. pv.st leyzx icba 31 5U.1 5)03609 VOX 5(03D/pAOdd)

5919v

32 5)odw

nr01 rortooln? n()19(toA3,1od2L modeAr pox 5/.4.1. 5kloop 5,313(3e0,0 ox 5k13(310 7X AC91
nmyy02L pox emaz))orimot, 'n(01(33 AT A? 5101 ,170X 59019)o 51och)ox oln)or3R3o.t?
pox 59doL 5)onkyya pox 59(3aL 5(tochpdchod .lon3-(191n(01)p pox IT/lc-Aral.? A1321 31
1X)C 01,01 770911.d Alp. .-31 rtly921 pox 5z1 5zyvio, 5t4a9r1 5)?1-102oxp pox tf.2 pox il41

lsod

5noroXpldi, 5noApndX
OCbTinf d

6 :izmodg

1.

'pp)

vi "Ainut apun

opu 'wins
-JD

:y

zazrippion

20 A0.10090.1, 1

`z,

Lz

xvo

1D1371

31

y 'Le! "2.tvw apun iii II


aw.ainui apun w II t 5(1)3Y91`

x1,07.1)161 (100ndY.

&OLT

:y

7.01371

21!

32

-tu

soomorri `sapCpuoaoopto j

-c'Tig

www.dacoromanica.ro

OE

232

VIZITAREA ATENEI

1 A EURIPULUI

III 9, 6-10, 1

pe unde acei barbati 0-au dus traiul ci au activat ci le-au facut acestea,
precum ci In general starea localitatii ci indeosebi acezarea ei Hugh' mare ci

a porturior ci, lntr-un cuvint, sa se intereseze de toate.


6. 8i a vazut ci s-a minunat ci a gasit cuvinte de lauda, mai ales despre
Acropole ci urcindu-se pe ea, se uimea 1 i, dupa ruMe ci ramacit,e, ca un
imparat mare ci intelept, judeca cum trebuia sa fi fost in realitate In vechime.

10

15

20

26

30

Iar pe locuitorii Atenei, din respect fata de strabunii lor, i-a privit In chip
generos i cu dragoste i i-a incarcat cu tot felul de daruri ci, tot ce-au cerut,
au dobindit de la el.
7. liaminind patru zile pe loc, in ziva urmatoare s-a pornit de acolo ci
a mers prin Beotia ci regiunea Plateii, vizitInd toate localitatile antice elene
ci cercetindu-le cu de-amanuntul ci interesindu-se de toate.
8. AbatIndu-se inadins din cale ci ajungind In fata Eubeii, s-a uitat mult
la desele intoarceri ale curentului de la Eurip i la variatele aspecte ci
cealalt stare ci acezare a insulei 2 ci indeosebi la avantajele ei O. cum
printr-un vad foarte strimt se apropie de uscat O. cum mai degraba e o
peninsula despartita la mijloc parch' printr-un riu cu o curgere foarte inceata
ci apoi iarai impreunata printr-un podet.
9. Euboenii vazind venirea neacteptata a lmparatului (sultanului) la
dincii, mai intli i-a cuprins teama pentru ei MOO, ca nu cumva acea vizita
sal le fie spre rau; apoi pregatind daruri de mare pret pentru imparat, au
iecit intru intimpinarea lui. Si acesta li primete cu bunatate pe ei ci, vorbindu-le de pace, ii lash' s plece inapoi.
10. Iar Insuci ridicindu-se de acolo i mergind In graba mereu Inainte,
ziva a zecea sosecte la Fere in Macedonia. Aici, raminInd putine zile, cit
pentru odihna sa ci a celor ce erau cu dinsul, s-a pornit de acolo ci, pe la
mijloc de toamna acum, ajunge la Adrianopole.

Ismail cu !Iota
e trimis asupra
insulei Lesbos

10, 1. Ajuns aici, trimite de indata dupa Ismail, guvernatorul din Galipoli ci amiralul intregii flote ci-i poruncecte sa pregateasca de tot repede o flota de o suta cincizeci

de corabii ci sa plece asupra Lesbosului ci a Mitiinei a


ci sa cutreiere insula ci s-o prade toata, jefuind ci nimicind din rasputeri.
1 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 261, 24-25.

2 Vezi mai sus, I, 69,3 n. 1 ; cf. i Laonic Chalcocondil, p. 307, 22.


3 Mitiline era in antichitate capitala insulei Lesbos; din evul mediu numele capitalei

a trecut asupra intregii insule. Dupil Critobul, expeditia lui Ismail ar fi avut loc deci la
sfirsitul anului 1458; dar Ducas, XLV, 8 o pune in august 1457 si el e in msurA s fie
mai bine informat, calci nu e numai contemporan, ci si din partea locului. Laonic Chalcocondil, p. 294, 1 aminteste numai in treacdt aceastb expeditie, al carei comandant spune
cil a fost Ionuzis (Junus).

www.dacoromanica.ro

III 9, 6-10, 1

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

233

ecxponoXt.v
V -rok rs TO-rcoug, ev etc ot &vapeg Lxavor. broAts-eLov-ro xat
TOti5TCC grcpcar-rov, xat -rip atAkip Olo-av 4kaLv 'r:46 xe3pac -re xat ItOCTcfccrroccrt.v r5 TE
)CMT' eyrip 0.a)dcacr-qc xat -r(.7)v Attievaw xat cepa 7r&v-rcav &Tar:4.
6. Kat dae xat kOaollacre xat Lrcipeae xat v.cfcAt.a-r& ye Sit
CcxpOrcoXLv,
etvocf3itc L; cdyrip, dcrr6 ,re -rCov epefart.cov zed Teov AeLckfcw.ov eag aorp6c TE xcci.
ltiyag PaaLAek T& dcpxai.cc xat npeneycurcot crrox46[LevOc -re mat TexpAL-

rv

pcivoc 1. Tok se ye obdiropac TaU-r1c, al8oZ 'Tv Trpoy6vow cpaavOpd)x0:i. 686.)p1io-oaro noAu-rpO7co4 coci, 7Cdoir6)11 aiv trlaav, g-ruzov

TroK TE ET&

nap' ainoil.
7. Tkao-ocpag Se iwipac

x&roi3

8Layay6v, -ry) Ucrrepaia exetOev Optr/Oek

10

tet, &Cc -re -riK Bot.antac xat 1TAcc-rait8og, cbroaxorciov 7r&v'rac "re Tok `EXA-spt.-

xok 1-6.7rou; xat dnrepeuvrlv axpl.pik xat rcuvOavi.y.evoc nept miv-ro3v.


8. Ilapo8e6crocc 8' kerci-r-,18ec xat yevtlevoc xa-rav-rtxpi.) r Ei)flotag, xa-reOeCi-ro -rck cc auxvicc 7TOCXLgoioc; Ei)piscou 2 Xat Tacg tie-rapoXicg Tip TE &UV Ti.jc
o-rem-rdcrou

Stdc

noTatt.q.)

XOCO6C7CE p

(SE6(.1.0CTL TOUTCJ aLELpyovIvl xat Tc&Xt.v

1.)vcc7c-ro-

ropOoi,

gag.) Tc7) Ppazu-recry

xkpay

xat dcpevip, xoc c OixELOUTCCL


ELEZAXov 8e
Lyn. xecie6117160c

Virrou 0eat.v 're xoet. I<OCTOcaTocatv xoc 8

15

146"/ l'e96.

9. Ot 8i EUrioac Tire (10p6av Gdyrok ecpo8ov 'rob- PacrtALog t86,.Preg, "rb


Rev Ep(.7.rrov g8etaam rcept iocu-retiv, ph &pc< acptatv Ent xcexcli af.S-r1 eti, [ler& 8e
-roTo 8c.7.)pa TrAeEcrrou &t
OL[L&CrOWTEq TCT) POCCTLAEZ ZE5POov eq
uvr',c.PrIcrLv
aUTE:S. Kod

Og

Skze-rat. To&rou; ilp.epra4 xat XaX-hcra; etpv.nxic

[LET'

20

oLL-riLv

etTCOAUEL rccat.v.

10. Airrk se ilpag kxeteev met dcet alroun Vozwov &1r Tec 7rpOaa), sexceTcaog
acpcxvet-rat, & :Depricc cite Maxe8ovtocc. '0Alyac se .hl./.6pctc atoc-rpitkcc fxkoil lad.
6aov Stavanailaco. airrOv 're xat Toi.K [ivy' airroi5, Opi.i.10etc &achy xrcraacy43dcvec
-rip 'A8pLavot5, p..ecroilwrog O0, cp0r.vond)pou.
10, 1. K8nrca3D'oc yev6p.erog tLETMITill.TCETOL 'Iapcip,ov sOv KaX)Loun6Aeco4

26

gnapxov xat -roii o-raou navrk ilyegvcc xat xaeLet. -rolirov 6-rt Trixto-ra aTbXov
TCENTiptOVTI. xat ExcasOv vv
A.hvii 3

ap-rtaawroc

1.7a7rXe5crat

AecrPcp xo.1

111.-ru-

xcd xa-ra89av.ety naioav akip xot Alotgoc0at. 84o3vra xat Oapavtotrra

XCCTO: xpkroc.

5 post Teg add xal cpaiAX-Iv A in marg., unde m116 rpcol-6-runot A: &puce A in marg.,
unde m1119 IpoSov A: EXellatm A in marg., unde m I130 gap-rhcrocv-rat A.

I Cf. Laonicos Chalc., II 211, 24.


2 V. supra, I, 69,3 ; cf. et Laonicos Chalcocondyles, II 291, 24.
3 Cf. Ducas, XLV, 8, qui in insula Lesbo legati munere fungens mense Augusti
anni 1447 hanc expeditionem susceptam esse tradit. Secundum Laonicon Chalcocondylem
II 268,2 hanc expeditionem lineola tangentem Jonutzes 'Iovoglq ei praefuit.

www.dacoromanica.ro

80

EXPEDITIE IN LESBOS

234

10

15

III 10, 2-7

2. CAci cei doi feciori ai lui Dorieu, domnitorul insulei, care au fost
lasati mostenitori dupa moartea lui, in domnia intregii insule, se certasera
intreolalta 1 si umblau mereu dup razvratiri. i cind au vdzut sosite din
Italia cele treizeci de trireme ale arhiereului Romei, In fruntea carora era
amiralul comandant Ludovic, s-au rdzvratit indata, si incheind Invoieli cu
acela, au rupt cele avute cu imparatul (sultanul) si nu mai voiau sa-i dea
tributul obisnuit, pe care 1-1 aduceau in fiecare an; si nu numai atit, ci si
mai inainte de asta primeau la ei acostarea corabiilor pirateresti, oferindu-le
in taina provizii si adapost si stricau intregul tinut de la marginea marii de
acolo al imparatului si pradau cordbiile care calatoreau pentru negot.
3. Minios din cauza aceasta, Impratul (sultanul) a trimis flota asupra
lor. Ismail echipind cit mai repede o suta cincizeci de coralii 0 urcind pe ele
arme, tunuri si destui ostasi si in vase de transport cai si pregatind si toate
celelalte ce trebuie la rdzboi si incarcindu-le pe corabii, porneste din Galipoli
i a treia zi acosteazd la Lesbos si, coborind Intr-un oras de la tarm cu numele
Molibos 2, rade si jefuieste mai intii toata imprejurimea, apoi il imprej-

muieste cu palanci 0-1 Inconjura cu armata si asezind tunurile, incepe


Impresurarea.
20

25

4. S-a intimplat sd fie atuncea la Lesbos ca aliate doudsprezece trireme


din cele ale lui Ludovic si In fruntea lor se gasea Serghiu, pe care Ludovic
11 trimisese inainte intr-ajutor Mitilinei, daca ar fi cumva s-o atace flota
imp gratului (sultanului); cdci se zvonea. Acestea aflind de mai 1nainte
de venirea flotei imparatesti, au si plecat de frica Indata. la Chios si
asteptau acolo.

5. Ismail ins, dupa ce a impresurat orasul zece zile si n-a putut


face nici o isprava, a dat foc caselor din preajma orasului si a cutreierat o
bund parte din Lesbos pustiind, jefuind si prdind satele ; si luind cu el prada
de tot mult, a incarcat-o pe cordbii si a plecat acasa la Galipoli si a demo-

30

35

bilizat flota.
6. Serghiu Ins cu cele dougsprezece corabii aflind de plecarea flotei
de la Lesbos, s-a intors iarAsi la Mitiline; 0 domnitorii insulei si-au batut
mult joc de el, cum venind ca aliat al lor si punindu-le in vedere ajutor, le-a
facut nadejdi desarte si la timp de nevoie i-a lasat fugind ca un dezertor ;
0 el suparat sau mai degrabd rusinat, a plecat la Lemnos si dupa aceea la
Rodos la Ludovic.
7. Mitilineii insa, bagati in spaima ca niste copii, si-au venit in minte
si dup aceea trimit soli la Imparatul (sultanul), apdrindu-se de invinuirile
1 Vezi Ducas, XLIV 1 si XLV 23 si Laonic Chalcocondil, p. 294, 11-14.
2 E anticul Methymne ; vz. Ducas, XLV 8 (r. 21) ; In antichitate, cea de-a doua capi-

tal a insulei.

www.dacoromanica.ro

III

,rIf1{10,1,D13 vININIOG

'OT

IYI aalg0HVW 'IV VH1-H

(NZ

n01 5k1coo1 Sonor134 5co?lthov 5131(1 04 531AAd)13y10110X )o13TI


noi2oAR noicov 1ori9n0dIkyx 51(.1 31 CIODr,,,LA 5k9p.t.rin pOX 51&i `5kXdf 57.1.4107,)191019
fooD. 5loytf.yyf
pox mod31(1)2A ? 531nriorlr0131 .33)9 pox kz):32/3 51,p1 ? 5103\0011,

10

d)p.k.

.E

513cPyld1 n0u3 obi Ski-1(2d, `Sco?d31Xdf m2 13Xchp-oon? -oRoy


5ox3d S9A.k1rd10 dcollodxoLcoo m2 `5919T m000yriX93A3 5c093 'pox 5xxlfonn -klou
10A3ThpD ,13T1 `no19)o AM9k10'.:.
T.L3T1 strq09)0) vox 113xci0 no.vot,r, mn9gl02Lp
A21
rto
(bicir
&od3cb7aLlo .5m3DD.1? o nono-ti 2'3 ,yyv 119 1)0X 9d1L
ko't.nq 'Arripn
520.000XG.

zinoxfldi

41

(101901 5)p1 5139o/701)0X AC91 M9X117d1331 AM3A 10A3710X3R 170X 5131:411D VOX S131Y121
51o.1910 lod02y S3inoX?draz. nnoxlox? fooplow. Aki 1i.197o1 momochou foz 5coroprd
pox
,1)ox ? mo33d0ur1 o903y1z.Sr Sown n0n3y9xD?
moXa, A2o Siolcoo 1O.c39 7o1R )71n7)1 9 593ylin4 A91 LIAoy91 A3rt)7132.c?3
soytooripi, 3 5r.oc,odkyal. 119
oiiX 5cooA 7o.in0xklA321. pox A917ox3 pox my2.c.9 pox
pox
1301.9
?
5r
5TooXkri
5rox)dvitr1 S17o19)o 59on)on pox Sct0onL3 n? A1,9(110A 5101(9.A.1011.19
pOX AMD)011. AkV(39 Atf.(13X910601L 31 pOX AXY,13dX Atis.X1T13y91t. 510.031d703 31 pox 5i7o1
AIDom `5oA3r170A? 5lod?2 x? Sco3y92at01yvom 501x11d1 13c3po1zx 5? noq.ow 'pox

41

5)2Ejoax.)? 5R MA11

(41

1009102/

m2d)oyld3u.

nktar(011. nolylochou nodayolv

colno `AkAririoy7ox

`A39(0h3

201131/3

5r.ocpdmol.ou331.t.

Milodio pox 5)pooXkr1

noXrag 3R 3.1.9L A?
513dd1 Ac91 )013T1 'CIOXNJOROAT
Soxyj 59o9kod ,uvyranAT
chpi y imor.looloriodat n91

2,3 3.A.

AT 13Xdfl170A? `5011d3X
9

-OROy
5 oodi
(101.3139rpyitmq
Soy910 ttipo
`Scnroprd o13.4y?

ArtoyaviaL?

now

nol 5comord `noyolD

SkA,

'noon- M2L

Skicoo `mon97134

A3x1.1.nxiq 53

50121.9

v..=

Og

oo)o.o33R nzon3yal.?ano

13-xfx .1.0n3Prip3.su.
50yklorispi, ?g 13aL? rx?2 5vd?-1tat 01 (119?? moxdoiyou n?Rcto 'n3nnIk 510.91pd11.11?
32. S)21 9d2z. nO1 5o31..o3o, Syyptio pox AryrbodRwA.)ox
7pyy02L
5 nodow pox -foiky
5on3T1 pox 52o.cxp1t2 pox 5)o-ricpx 510141LohOle pOX A10331( 119 nkio33X1L 57o.o)py3 pox 517A1
nlomon. Sonni?On? A39(1311/32Dp laL? noxao 5? myouctorwom pox iR 3sAny3 A91 .Aoy91.o
-9 x So1,1,133 ,2 3 ffl 51r1 mx5R9aR 'prom AT9MT1 701A30X1OAT A01 noyolD OiiO
5?

91

A010)(31L 3d13X3

91 niD)2 pox (byx9x


51oDtf.isAAL? -13xdolyoa3
ioqp?-17 noDnodrat 1cx
AX)o-rir)n o9R pox 70X?e

no1.910 pox

di

OT

Tyy0.2L 51303)1213n9 Tchou mol


5191010 pOX M3911(.0kOd -13.4..10011?

9Z

nknkynilik 'pox

n)o3X1or1i1rt

31

ACOXIi.

OS

-rizx

5on3-rhpy 'pox S170A3X mplaLy? Ichomp Swot.; '59o1910 n? bi, cbchwx Ski SkxL)pmp
&Taro( STA.nth `oi.3X(,:? 5139xlmo k noyyrri 5139m1Xopo A3.0(13y1/311.f 5? AOATIkV pOX

nog9d, Tdlou noxidogov


loilontocunk ?2 )7110X Scl01, Sno3aLkA Sal.mis.A.kyai.

T13T1 V1(1701 5?
L

1.onoaL7iAL. 513dp?d3L 5c2

9 la'D(9rizT3fL?

MD 31 pox

513061.137i

11

7.11

'7o9ylord 3on37-19oA.oyoaq 31
57Dt1-160? V.
"AMU( aptin or1

11

8Z x)X339(12

Anon AOXDR pox

1d31L cj

r_trooi.

0/A(101(X)X3A3 pOX A91.

:V lx32T2 ul

'ID 'svona 'AVIX I la NIX EZ


sooluovi `sapCpu0000mo
vnbIluV !vuuLginoinl .A `nona 'NIX 8 's-laA) '(1Z,

www.dacoromanica.ro

TA-37-1

11

6Z 2S0c1

'89 '91

53301)19134

92

236

CONSTRUCTII /N CONSTANTINOPOL

III 10, 8-11, 4.

ce Ii se aduceau ; i dind tributul ce-1 datorau, s-au rugat s. incheie pentru

viitor un tratat de pace. 8i fireste c5. dobindesc, imparatul (sultanul) primindu-le cererea.
5

8. Acelasi lucru 1-au fdcut mai pe urm i insulele Chios si Naxos,


temindu-se de ce au patit mitilineii, sa nu o pateasca. i dmnii ; i trimitind soli, au dat tributul ce-1 datorau, si au rennoit tratatul ce-1 aveau
cu sultanul.
9. Iar cit a mai rdmas din toamnd, imparatul a stat la Adrianopole si
la inceputul iernii soseste la ]3izan i s-a sfirsit acum anul, vase mii noua

10

sute saizeci si sase de told, fiind al optulea din domnia imparatului (sultanului).

11, 1. Ajuns la Constantinopole, era preocupat de obisZidirea giamiei


lui Mahomed al II-lea

0 a altor eldirL

16

nuitele gnu i toga' osteneala lui era inchinata ridicarii


orasului reimpopularii lui ; si mai frith, din oamenii pe

care i-a fost adus din Peloponez, pe citi i-a vazut ca se


disting de ceilalti si se pricepeau la mestesuguri, alegindu-i Ii asaz5 cu
locuinla in oras, iar pe ceilalti prin satele din regiunea din jurul orasului,
dindu-le gnu i perechi de boi i toate celelalte unelte indeajuns si de cite
aveau deocamdata nevoie, incit s5. poata ara si se indeletnici cu agricultura.
2. Dup aceea trimite la Amastris, oras in Paflagonia la tarmul Marii

20

Negre, i partea cea mai mare si mai cu avere din locuitorii acelui oras ii

muta 1 si Inca din armenii de sub stapinirea lui pe cei mai avuti i cu venituri
distingindu-se prin meserii i alte mestesuguri si mai ales breasla lor negus-

26

30

toreasca, ridicindu-i pe toti din localitatea lor, ii stramutd aici si nu numai


pe acestia, ci i oameni de acestia si de alte neamuri de sub stapinirea lui.
3. Apoi convocind pe told dregatorii i pe cei ce aveau mare trecere la
dinsul i strdluceau prin multa avere i buna stare, le porunceste sa-si cladeasca in oras case somptuoase, unde ar voi fiecare, i s construiasca bai si
hanuri i piete i dughene multe i frumoase i s ridice locasuri de rugaciune
inchinare i sa faca orasul sa straluceasca i sa-1 impodobeasca i cu multe
alte constructii de acest fel, necrutind nimic, fiecare dupa bungstarea i puterea
ce o are.

36

4. 8i el insusi alegindu-si cel mai frumos teren din mijlocul orasului 81


mai la vedere decit altele, pune sa ridice pe el o geamie, care, In ce priveste
inaltimea, frumusetea i marimea, sa se ia la intrecere cu cele mai mari si
mai frumoase biserici ce erau de mai inainte in oras ; i pune sa se adune si
sa se pregateasca in scopul acesta tot felul de materiale de cele mai bune,
1 Cf. Laonic Chalcocondil, p. 263,28 264,9.

www.dacoromanica.ro

III 10, 8-11, 4


Soccrv.bv

CIIITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

c'crco&86v-req,

Aoto3

elplivlg 'ro

8v
xcd

clScpecAov,

xoct

viv-rot. ye

xoct

237

8e6vevoc o-Trovac7.)v Tuxeiv xcci


Tuyx&vourn., SeEcylvou Toi5 pccar.-

Aicoc acp&c.

8. TO 8'

sad. XZ0L xcd NOcEtot. neTrotilxocal.v ta-repov, ado-ow-mg


ot MyruAlvocZot., xcd. ceyrot Tacecoac., xcct TCEIJ.t.Potvreq orplaPet.g -r6v -re soccrp.6v, 8v 6cpetAov, ecne8orsccv xoct -rckg [LET& Pccaaicog uvO-hxccq
RI) 87cep

ccUTO

g7cocOov

tiveved.)CrOCvTo.

9. Baal. AsUg se TO XocrcOv Tot cpOLvorceopou stovrovreov v 'AapotvourcOAer.,


xe1.1.tvog Ccpxollivou CupLxveZToct. ig TO BuUorrt.ov, xoci elxoa-rOv
xoct gx.rov

tro; npOg Toi:g ivvocxoatot.g Te xcct iEccxtaxt.XioLc Tag 8Xot.;


(41-71; -rsj Pocaaet.

11, 1.

vro,

y800v se

10

Si 70pl Kcovcrvccwri.vou Troy Te Euv-hOcov cppovTi8cov eixe-ro


xccd
xocT' oc6Tip int.I.LeAdoc; 6Ao; v xoct -rot Tocirrlg uvor.xio3 xoct TCpro-roc
ply -rilw IleXonovvlatcov, ot; yocyev, 6aot. To&rco i86xouv 81.ccopipetv TE Te6v

Koc-rocAccPc'ov

&AXcov xcd. Ttxvcc; 517E1.a-row-co, clrcoAsEdy.evoq, ivT6g xocTocxtet. -rijg nciAecog, .ro6q

16

8e Xot.nok iv Tij gEoo xe.)pq. XOCTO: xc41.ccg xcd`ger., acccaok ocirroi.% xcd aZTov xoct
tet;y1 3ov xoct naio.ccv b'cAXlv ocirrecpxet.Ccv Te xoct xpeiccv ig TO nocp6v,
a-re cipotv
xcd. yecopyi.,4, 7rpocrixet.v.

2. Me-rdc 8e Tot-ro rci4ccq ig 'AticcaTptv, 7c6ALv IloccpAccyoviocc 7socpcfcAt.ov iv


T14: Ei)Eeivco ITOvTco, Ccrcomi4e1.3- TO nAiov ocirrj xoct 1.1.0A0no auvey..evov, e'TL 8e
xoci 'App..evEcov ToUg 870 ocirrcT) auvcercoTecToug -re xoct eUrcopi4 xcd 7TAarrco xat
Tkxvcct.c xod. Totc OtAAor.; trcLT)18e4.ccar. atcccpipov-rocc xoa 8 xat Tip TOCELNO ill.nopocoU; TccivTac clvoco-Tirsocc Tijg ccUTe6v, I.LeToLxier. ivToctOcc, oi
6vov 86, o'cXACc
xoct Troy Ore ccOTro &X?,.o.w yevi.;iv ToOg Tot.oirrouc.
3. "EnELTIX se EuyxocAeaocg wo'cv-rocg Toii; iv TiAst. xat p.eyoc nap' ocirrir,) 8uvoctavoug xod. TcXotS-rco TrOAXy xcd eUrropi.o xop.(7.)v-rocc, xeAeLer. Xocp...mpecc Te oixtccg
otxo8ollelv v -r it6X,
xoca-To; f3o1Aol.-ro, xcd . pocAccver.oc x(XTCCaxeugav xoct
7cccv8oxii:cc xoct ecyopecc xcd ipyccaTApccc rcAeto-Tcc xcct xcWaaToc, vek Te Ccveyetper.v
v
xoct tepec, TroVtotc taXotq ToLoUTot4 dcydaAer.v ccUTilv xoct xoalletv,

yer.86p..evog, (14 gxcco-rog eUrcoptocc gzet. -re xcd auvckliecoc.


4. Katt ocUTOq se -rOv x&AXE.crrov ecnoAcEectievoc xclpov iv picrn Ty)
xoct p.c7cAXov TiLv a'cXXcov Ocvixowroc, veiov -re &

20

25

30
7c6AeL

v Tang) xeXeUeL Totc lv

aU-ry) Trpotindcpxouat lieyta-roK -re xoct xocAXiaToK Troy vec73v exv.I.XX4.evov I4


{)',Foc xod xcaAog xoct I.LeysOoc, xcd. 5Aocg u?0,6yei.v Te xoc roi&Lv 7cpk TOUT()
1TccvTotccc Te xoa xccXAto-Tccg, tacpgpcov -re xoct XtOcov ecXXcov 8occpccvirw xcd. Tcl.acov,

9 a 10: &Toy] Literae gx et deinde vox 61aoov in rasura scriptae secundum m.


1

Cf. Laonicos Chalcocondyles, II 218, 5-12.

www.dacoromanica.ro

36

238

CONSTRUCTII IN CONSTANTINOPOL

III 11, 5-12, 2

marmurd i alt piatr lucitoare 0 de pret 0 Inca o multime de coloane strlucite ca mArime i frumusete si fier i aramg in mare cantitate 0 plumb
si tot celAlalt material trebuincios 1
5. A mai poruncit sA i se clAdeascd i palat de resedintd in capAtul
6

10

16

20

Bizantului antic la marginea marii, un palat strAlucitor de toate 0 mai minunat


decit cele de mai inainte, prin InfAtisare i mArime, prin somptuozitate i

frumusete aleas5 ; pe lingA acestea pune sA i se mai construiascA santiere


navale multe si bune pentru construirea i adApostirea corAbiilor 0 a pieselor
lor si sa i se zideascA magazii foarte puternice si incapatoare pentru pAstrarea
armelor si a tunurilor si a altor lucruri de acest fel.
6. i multe altele de acestea a poruncit sA se faca spre infrumusetarea
orasului si pentru folosul obstesc i tnc i pentru implinirea trebuintelor lui
in rAzboaie i lupte ; i a poruncit sai se faca toate acestea cii rivnA, punind
in fruntea lucrarilor oamenii cei mai priceputi si mai harnici.
7. CAci se hotArise sg. facA. orasul pe toate caile indestulat de toate in
cea mai largA masurA i foarte puternic, precum a fost i in vechime, in ce
priveste puterea i averea, gloria, stiintele, artele si toate celelalte indeletniciri i pilduiri de lucruri bune i frumoase si in ce priveste cldirile si monumentele publice.
12, 1. Totodata i Mahumut, conduatorul Europei 2, care era primul
din cei de pe linga el si avea mare putere dup el 0 care avea grijA de intreaga
imparatie, ridica 0 el o geamie foarte mare 0 prea frumoasd 3, sclipind de pietre

lucitoare 0 de marmur i stralucita prin aspectul si mArimea coloanelor


ei frumos lucrat cu ornamente pictate si sculptate in relief 0 lucind de aur
26

mult i argint si Impodobit cu multe alte daruri frumoase i obiecte somptuoase

de cult.
2. Iar lingA geamie mai construieste cu mult darnicie azile de sAraci
0 case de adApost i bdi, cAutind sa fie utile 0 totodat frumoase si marete.
Mail de acestea, 10 clAdeste pentru trebuinta sa case strAlucite i somptuoase
30

i sAdeste ling6 ele grAdini, bogate in tot felul de pomi si plante, in mAsur sA
fie o podoaba i s ofere o placere si desfAtare ; i aduce ap din belsug
multe de acestea le face, luindu-se intocmai dup gindul domnitorului i impodobind si el orasul, pe cit era cu putint, cu monumente i clAdiri de folos
obstesc din averea si cu cheltuiala sa.
Mahomed al II-lea si-a lnltat geamia, m5reat5 si ast5zi, pe locul i temelia stralucitei
biserici bizantine de odinioar5 a Sfintilor Apostoli, ridicatil de Teodora, sotia lui Justinian cel Mare (527-565) si pe care sultanul a darimat-o. Dupa modelul acestei biserici a
fost dada domul Sf. Marcu de azi din Venetia. Despre biserica Sf. Apostoli, vz. A. H e i senber g, Die Apostelkirche in Konstantinopel, 2 vol., Leipzig, 1908.
2 Beglerbeiul de Rumelia, adich al partii europene din Imperiul otoman.
3 In manuscris se mai adaugd pe margine < Intr-un loc din oras ce poate fi vzut
de departe , cuvinte ce le socotim de prisos.

www.dacoromanica.ro

III

'II -9 1

:111E10.1.1113 VINIWOU

?R pox M0A91IL 50OtLy1L 13901311

A97000X 11.9 A019131(1/ pox

-g

11a.

?R pox

moi mod?Iodu iodm 31 pox

Alvou

nt4p)pal.

130?13-ri 110x

6E3

1)7).0

MAIL239 1)0x

AtLy9 'A0130.11=3

la?

M311020)(10 A3)01311.3

noi noirpolc. `0031A)00a

SkpcioX dx),2 57o

qy

CM111.0IIVIV

13XVIX `M-91A9d36)012

110X

noRdnxori pox

rnypord

icvi

5tAl 59d= A1099)01(n 3A7 -

0)1133dx 5101 51oxo pox ood3191.o)orinz.g.


iopy310y0IL pox `lvicb,oX 59d= ?R 51o1.001

At/1020=9 31 A(03A pox ncoi ncoLool


`ncon3xDo2q 5nono 31 Al3T1020n0 50o11.cockiX? 31 1)0x 5no11.913-r1 5? nlicxlovtcl)
ncoyaLo, 31 1)0x ACOA)0Xki1 VOX A091 movo A(01.90101
A13));413X97/1)0X )01913y1L 1)0x )0.191'1(y);IX 57

mdc;nn

pox

pox ntf.mox

re(01L

myy7,9 ff.R

? 'fool:sloth

101010101 3)0131L7 110093A31 31.1'107199X U.i 13y91L

11?Dod1c. ?R VOX A)033dX AX)110X1)0A)? 3

ST1 51oX),ori `c-blciv lroD3n3.1. ?R 7010)01 701ropat.

5loa. 51o.A.d? 5ctoi

noifiodnat

olDconlax thpl (bicoo

lolnod?th
31 5c101 Snotyo2L. vox

ai. pDx snoiliolx)gnoup

1p1R.

ncoleopit. Ak1)2193)td101910 31 1)0)t du:r_voireLaR

ireAcboonp n(f..1 /R9= pox )0r 91 A91)0X)DIL IA. A3 31 137-17;AnR pox cblooya pox
tqoR pox 5noritpa.vm? pox 5DonX?J, pox A19701L Sloyy30, priirpRkilit? 31 'pox
AC01

1920T1/332)0d1031

UT

leimx `taf.Rnou.$) Sw1.noXd39 5)79l/.1911L3

ncovox '00)(

510390714

VOX

510M0x 3.oxeriti.r1oRoxi0 31

91

1)07t

'1910TII/.0)0A1C

6gi

.T mr.r, cblooa. ?R pox `5kloorinoXlow 9

:0/0

Ski ttaciodcta

`AC21131t/. 5910-AIL

31

pox mol moyo m-olp-117odu.


5tLXdf 45t/.1tLy3r1111.? A931l 31 13d3313Af A019117)1 pox '&o.amiD7revoxId3aL siowy
ai to?oocholR pox 51odpicbor1 cop10.1..nolanod1 1XX AC0A91X iOdcf? 31 1)0x 1307L311 -3610012

AC2

A(01 ,d)011.

'A0110193=

iij

Micir pox

?R U.mcloodi

3/

Son3Tifnq

1)7x 1Lx.16(116k

(byy02L pox (bdoldlo A0A3TI9ILT170100120x


A0A3T1

,1371 n912./o

110X

(bap.. Smyrx

A0A9THLX9II. 1,)0x

690R

51010(0= 1)0x 510100x 510yy39 90T190x-

510dCp2 31 pox unorltpolorup pox .i.morltiriliolocb

pox r13XoRnmax. 13/pn3x.o7oa.7ox pox occlInoy


5PYrijicood) n70139 5R 31 toopdX pox 5oleopx rriv pox -ri 5o034 .reqrlitxpti. 59d11 ?R
5loictol 5)03x10 31 57pdavrboy ivrioRono cba.mo? pox 513,0.1.41,0u pox 5no.033vochoit.
nosincb 1c331.c `5),oiTo 51o3olnma.r. 5)olmoriox Sioincb SR 31 Md7oX pox idai. pox 92op niDmoy '5oonvoq pox ncolloRt; mo3noocb/o 13,19o.o3 pox Tyyo= )01010101 `17101L 59A3T191L3
31 U.1

og

1d31.1 eLolcoo ?R 7o13,:bodioXcoiaL

noi 5olmoixdx u.Tkpa.

52odx7pilox pox

=iv

Dox Mori pox 591coo n(v., wow.

5g) A91)0A02 51)0321 31 51rApnoR pox Lovrivoorop pox rop?x3dmorviox 3D7ority7ioRono

pox .1.morlIfortup

OZ POCE

A01.7019M7Mid311

ppv

A.7

Iv? en.u9

ki5

5(I)31(921.

www.dacoromanica.ro

tiz

"Itvut apun

93

OS

240

STAPINIREA MARTI

Constructii
de corilbii

10

16

20

26

III 13, 1 14, 4

1. Dup aceea impAratul (sultanul) porunceste ca


pretutindeni in Impria sa s fie construite trireme,
13,

stiind cA stApinirea mArii i domnia peste ea este de neapd-

rata trebuintA pentru dinsul si mai ales In vederea expeditiilor dincolo de


granite ; cAci stia ca si la infAptuirile lui de mai Inainte, flota de pe mare i-a
fost de cel mai mare folos ; dar i cercetind i studiind In amAnunte pe aceia
dintre Imparatii din vechime care au fost cei mai puternici, a aflat mereu
c isprAvile lor de pe mare au fost cele mai mari si mai strAlucite si c
ei cu ajutorul mArii au realizat cele mai mari izbinzi. De aceea voia sa-si
adauge i stdpinirea mArii. CAci pdmint si mare intilnindu-se sub o singurA
domnie, fac repede ca aceasta sh" fie cea mai mare. i acestea deci au
fost asa.

Critobul1 ocupi
Lemnos
tru

14, 1. In aceeasi iarnA i Critobul din Imbros trimite

vorbA locuitorilor fruntasi din insula Lemnos sa" o predea


imparatului (sultanului) ; cAci o detineau Inca italienii.
Mahomed al II-lea
$i ei primesc
dau incredintare cA la sosirea lui Ii vor
preda Intr-adevAr insula ; cAci le era omul printre cei dintli prieteni i ei
aveau Incredere intr-insul chiar Si la un lucru ca acesta ; gi-i trimiteau vorbd
In taind de mai inainte, deoarece doreau s. scape de apAsarea grea a italienilor ;

i ce e mai mult, se temeau de flota Imparatului (sultanului), ca nu cumva


venind dintr-o data' asupra lor, sA le facA mare stricAciune ; cAci italienii
nu erau In stare sA le ajute ; si de aceea doreau & se lepede de ei i s. treacA
de partea Imp dratului (sultanului).
2. Critobul luind dovezile de Incredintare, merge la Adrianopole ; gi
In graba trimite scrisori la despotul Dimitrie, informlndu-1 c e clipa potrivita BA cear de la ImpAratul (sultanul) insulele Imbros si Lemnos, acela fiind
gata sA le dea i Insusi spunind c e In stare sa" ia Lemnos si s. goneascA
pe italieni ; cdci despre aceasta avusese acum si de mai inainte scrisori de ale
despotului.

30

3. Despotul auzind de aceasta, trimite repede de tot sol la !mpgratul (sultanul) pe Asan i cere de la el insulele si le primeste, invoindu-se sa dea pentru ele ImpAratului (sultanului) i tribut de trei
mii de galbeni, de fat5 fiind atuncea la Adrianopole i Critobul i colaborind la aceasta.

36

4. Primind Critobul de la impAratul hotAririle In Kris, s-a Intors eft mai


repede la Imbros ; i rAmInind aici numai o singura zi, a doua zi se urea intr-un
1 Vezi mai sus, p. 12-13.

www.dacoromanica.ro

I II 13, 1-14, 4

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

241

13, 1.. MeTa TOOTOC 8i xcel -rptilpetg 6 pocar.Aci); rcccv-rocxot Tiig cc&rot vcturc-/-yeZaOcct xeAeUet, -r6 -g ..91:(Ackaair xpkrog e188.4 Ocvccymci:Ov TE 'Ov ocirrii) xocl Tiro
-cocirrtig apxilv xoc p.Duarrct
gy ye Tcag UrrepopEoLg ixcr-rpct-reicm.c. xod yap 8eL
xercv T or. rcp6a0ev gpyor.; cirri!) Tet plyvvroc Euveveyx6-co: 1-6 liotTaL .3-camaaocv
crOXov. Dark St xocl TroV rcdcXoct fiaarakow TOOc Tet pAyta-rcc auvlOivTag dcxpq3c7)g

kEeTc'co)v Tt )cocl axorcoUp.evog e5pLaxe -rag XOLTeL 0-(1cAocacrav 7cpecEeLg li.eyEa-rocg "CC
otaccg )oxi. TrepLpavecrTkrac xocl Tee (.dyt.as-oc xoc-rcopOo))<O-recc && 0.ccAOccralg ocinok.

Acc't TOL TOUTO x0a TO Tocovng xp&-roc kg kocurOv kf3o6Ae-co lle-roccrriiacct. yij yap
yarv Trxxko.K -rocirm cbrepyecxrci 0.Cutocaaa EuveA0o3am. Lrci) Ilia)" apx-hv,
ov-ral. Kra -rocircce 116 oi.'rro)g.

14, 1.. Tot 8' ati-rot xey.clivoc xoci, Kpc-rOPouXog

10

O '11.43pLcf)-r7r X6youg

-rrpoacpkpeL Totg 8uvoc-roig rv Alp.vto)v rcept kv8Oaecog


virrou TL7.) PocatAii
&c. yap xoc-rov 'I-rcaoi.. 01 8k 8exoNercu. xoci. TV:Le6xouat. -roo-ry ma-ra
tar

&Lam) Tin/ VijaOv ckcpt.xotikvc:). .),/ yap ocirrag V -roig 7rpdyr0Lc Troy cpiXo)v avilp
Epokep.nov xpli)cpoc ducccUocyiivoci -re

Iona carrot knEa-reuov ctirrc7) -de ye TOLocciToc. xoct

15

plyca-rov, 8e8c1rreg -rOv crr6/.ov


-rot pocaLAgwg, (iiircoTe breX08.)v ocr.pvTig cd)-rdig I.Ley&Xo)g pulq)et.e. 'ITcaol yap
0,2ix -0,5yoopro eoety xca 81.. ToTo gpaixeyTo duroaTdorrec
npocrxo.)pijacct T() Pacsaet.
13ou7t6t.Levot Trrjg Pacpu-rdc-rir Ti5v 'ITCOZIO x0Cf., TO

rv

2. KpvrOpouXog
7LEII7CEL 331

Ta ma-ra Accf1d)v, OccputveZTOU kg -rilv

2.A.8pLocvot. xoct

20

yp&I.Lticc-ra xocTO: -rc'czog kg TON, 8ea7cerrilv AlliirrpLov tilivimv-rcc xcapOv

ET1/0CL Teec v-irroug cd-riroct, nap& Tot 13cco-LAko.K, "I143pov xod Aivov -roou -re
6v-rog scfmet.v caltrol, xca airrOg Elrceov s6vOCTIDg ELOCCL Tip/ ALvONS OAEI:v xrcl Tok
'ITcaok LEXCeacw etze yap .a.y) xaci TrpOTepov 7rEpt -carrot) ypdcp.p.cc-roc Tot
Seo-76-rou.

25

3. AEanCyro% si Tob-To tmod,v, c.:)g T&XLCTTOL TON) 'Aadonp kx7Lit.L7IEL Tcpkaf3uv


ette PocacXkoc xat nap' ocii-rot TerLg 11)1601.4 ext.ret xat Accf.43Ccvet, EuvOkilevog St xoci,
GC6[1.0V iVOLOV inrip TO15TOJV circopkper.v POUTLAcT. s-ptowlioug xpuCTEVOLK, 1.)E.J.7CCC.
pOv-rog ye xoci, ockot Kpyrcfloidtou -rirre v 'Av8pcavou7r6Aec -re ma 1.)1.tTcpc'cr-cov-roc.
4. AcEdclievog a 6 Kpt-rOf3ouAog Tee lrocpa -rot poccraeo)c ypc/114.1.cc-rot, LTCL-

vilA0ev kg "Ii.tf3pov eog Tecv,cr-roc

xocl play p.Ov-tro

1.1[1.kpocv

ccirrot 8uxyccyd)v,

7 rceptcpccvcaTc'ercec A: bvov.occrroTc'erag A in marg., unde 111 II 20 post XocP(Lv add. Trap'

airriLv A in marg., unde m 11 23 airsoii A: nisi fortasse legendum u cdyrip m1126 TrpcrfilLy A

(hoc loco et alibi m) 1129 Te A: del III.

1 Quae Critobulus, c. 14, 15 et 18 narrat, alius nemo tradidit atque dubitandum est
num reapse ita res fuerit. Secundum Laonicum Chalc. ,II 225, 9 ssq., Ismaeles classis
praefectus Lemnum et Imbrum in ditionem redegit, Mechemetes II. autem Demetrio
despotae propter illius fidem erga se Imbrum, Thasum, Samothracen et Lemnum adjudicavit. Et Ducas, XLV, 2 et 4, gravissimus harum rerum testis, de Ismaele idem dicit.
Quam ob rem Critobulum Thucydidem, IV, 104-107, imitantem se egisse sicut ilium narrare yeti simillimum est.
16

c. 348

www.dacoromanica.ro

30

242

OCUPAREA INSULEI LEMNOS

III

14, 5-8

vas de coastA i, furiindu-se de corabiile italienilor, care stAteau de pazA


i patrulau primprejurul insulei, debarcd noaptea la Lemnos i-i face intrarea
In cetate, castriotii 1 luindu-1 in primire pe la straja intiia de noapte. Sfdtuindu-se cu comandantul cetatii i. cu oamenii aceluia, cdci si pe acesta 11 avea
colaborator dimpreund cu altii, iau de indat douAzeci si cinci de caldreti
i ajung in zorii zilei la orwl Cotinos i. intrd intr-insul, colaboratorii dinAuntru

10

deschizindu-le indat portita dinspre miazAzi ; cAci pe toti ace.stia ii


avea, precum spuneam, preggiti de mai inainte i dorind i ei acelasi
lucru ca i. eL
5. Cind a intrat, toti locuitorii orgului Il primesc cu bucurie i alergind
cu totii inarmati, ii incuie pe italieni in clddirile autoritdtilor publice, fiind
ei patruzeci i 'cinci la numdr ; voiau &A iasd la luptd i. BA' se batd; erau tocmai

15

20

s-o porneascd, dar nu au mai putut. $i ce puteau face acetia fata de toti cei
din ora? 1 In sfirit, dupd ce s-a fAcut ziud, cedeazd i, fdra nici o invoia15,
se predau lui Critobul, sd facd oriice vrea, avind incredere intr-insul.
6. Iar el le-a dat drumul la toti, spunindu-le: De vreti mai degrabA
sd fiti cu noi si sd rAmineti in insuld, vd primim i vd vom indestula cu cele
trebuincioase ; iar dacd nu, mergeti unde vrea fiecare 1 o Iar pe conducdtorul
acestora Calabrezo, cinstindu-1 cu multe daruri de prietenie, 1-a lAsat id plece
in pace, mergind la Eubeia.
7. Dupd aceea trimite un sol la Micheli, cApitanul garnizoanei din Paleocastro (Cetatea-veche) ; aceasta era anticul Mirinupolis si-i cere acropolea 2,
fAgAduindu-i sd-i dea si daruri i multd cinste. Cdci acropolea din Mirinupolis
este si foarte puternicd i. din toate pdrtile de necucerit, una din ceatile vestite

25

din vremuri de demult, in ce priveste siguranta, aezatd pe o culme inaltd,


dominind crawl i imprejmuit i intdritA cu un intreit zid din adincd vechime
O. cu bolovani foarte mari si avind la picioarele ei intreg oraul care e cu totul

30

in puterea ei.
S. $i de aceea, cu cuvinte bune i blinde, voia pe acesta s-1 aducd la
voia sa pe cale cu totul panicA. Acesta frisk fiindcd era -liar si increzut
in tAria acropolei i totodat in garnizoana puternicd si in proviziile ce le avea
induntru cu el, cdci avea cele trebuincioase i din belsug i de ajuns pentru
un an intreg si optzeci de oameni imbrdcati in zale, nu-i cid rdspuns in cuvinte,

ci trimite lui Critobul o sabie desenatd cu singe pe o bucatd de hirtie, prin


35

aceasta ardtind &, numai prin singe i fier ai B iei acropolea, altcum nu ;
si totodatd 1-a mai amenintat in hirtie, scriid astfel in batjocurd : Nu cere
acropolea, cAci n-ai s-o capeti ; ci de eti bArbat, vino insuti i o ia cu armele 1
1 Numele cetgtii fiind Castro si astgzi.
2 Cetatea de sus, de pe culmea dealului.

www.dacoromanica.ro

III

in

:1111101li13 VINWOU IIYI

clawmpin

ly

Erg

io37od31D9 ?5)pt3 5? Aoloochpac pox ATO)01( 5)01 5)7.090T1d0d)? 31 VOX 570.0S1031(1.0d331.


(41 nODkA 5looxrpcbodit. 51okA AC91 'AC910011, 59.3.xnA 13dpoimx 5? AoAriky pox

.no13Xdp3

mopl

cy.

`6)dnodd) Aml moicoldiprx I 1d32/.. Akipdu nolf. Attotloyncb )o3R 5oA3rbp.okloy0m0m 3 (.91 31 CadOnodd) pox 5.1oi ,1371 `noicm 3X1.3

A? 621

Aria.r.00

vox A01(101 7013'd M9i,

AQVICO

fdIL7i1')21A011 5c1023 531A01#1()OMp 5731/111 31A3IL


pox A1n0x2t3 .noinnowicbf 5? 21 noi non3l0m
Aododp m;lord vox IriA,oxdp3
iq '61270 AC91An10Af 52023 (41 52dat no12A ITN= Am, A30oRA? AoLt.A9.2.1)ochniq
.520icoo 3X23 dTA. 5m..A3olL `5noicioi d34. `Akthi? 5notvrinmn3X931.10X0C311. 31 pox
v12)oz.

5nop1oynodr1q

-Coicoo

201,199y3Dla 3R 531AloaLlmin0Xn foil() 5o31D39 10A371.010 `pox ILAlox -7odReLn


nrit '51o.pt9 19(10331(X)01)0X 5cio1 5rploo.3.1, A? 5loi 51ox1XcboaL3 5lopor1kg
531A271
`5.mx;lo 31A3L pOX ZIA0X72609D31 `5rinp 5r2A9okynod A?"ri 5? 5rd.13X 5.1oavo .nonn
pox xviR 5k47-1 A230,q pox 5.rifixkridc?
57oin30kAnR -n
cbpdt. pox noki3

OT

loi2o

nospodR

59da

5ct01 X?

noi 5o3in9

:5)omoolf.39

5o3i

51odp-Itti. kgrk -on3A.

`5kAr1 .innothoXpodu pox n3n39 5)oiLoyor12 pox ior9Ripodrat. 51pcho 52oicoo 0.1.1dN
cby2od lxv)oplpdX 9 ii pox 'olloyclod 531A30.0c131D111 (birpo
0, n. 3nnvano 5701A)pl. .AT21.13 )) n37-1 30DI3dpo 92T &mi(; Imp pox
ni3x.loi)ox A3 IL. 'cbDtpn 7003710X3R 21 5xrrI2 pox v., m30.1.12.t? riArtoxdf .n3r1o9chon.
13 ,R '2o 31.124,2 y36.102L0 n0 ve).1.D,px7 AoJ
31 n)i..20.3 mittoXd39 no9ddrylox 5.iodc,oR
51ocou. pox 5103A3 5109(f.T111 3(1101331.91Lf ,13T1 51tAtpd13 5? roolodc,:la mi.n9ovaLT
.L 1,,o13N 3R oinoi 5)orbt2t. noyakJI 53 no1 noi Clowvoll nodiplom no,00x'nonri oinoi
4 t. oi
'51yoaL2omdnix
noX)od2odth 'nky3x.IN .13spo
pOX
Al3DC0R
pOX A139(pi'll 5(0A)oxl
(41 'myoic2c3xf 50A31190AXD1ILI 61c1)0
)OdC92
11DL ch2A.
Ski 5co3y9nnorodnix 51y0lt.,9dxf ki)picodnX? pox kito,on. iskat3rop
'VOX
M01
M01.0)0710A9 oL? 7h33y10611 X? CiA1011 `noPovou ,a? 5)0C3X)2 31 loc33=2
Soikd
pox
pox
5.1003y
knrrinmbn Ski 503y22L ,cb? noykrk
6-Pondi 13X331 61.)pipoyval.
5101.03L3T1 ktvrinrvothDkIVX 31 pox knTricodnX(oilox pox toonzu ,c1)2 nk.3-210 )onnoXR
pox 709noynovoimx rki Aly2a
.8 pox >FIR 0ln01 o13x20d3 A01,Q01 .noorq.Uodlooa2 510.9y 51odrriLlt 31 pox
In7nkpod2t, pox 21 rwyp 510x1Akd13
`?R 31r 50?A AC2 VOX Aco231,911L tti., Ski, odx7?
5m3y23.1. liki9dnX? pox mti Iimoyncb iodnXol pox '13.011.11.0
3X13 cho.A. 501A7 ,037i
(101C003 'VOX 13217eilo130.1 moothw pox mInnoxdp 5? noy9 A01C1101A? pox 51odm 41.o0.9

19

x20 ,2.2,3A3dxo2Lf 1.txtx,


5ocb3 rX).?
51o),od 5? Aka.d)pX .1321132Loanp `druitodolldm oinoi 'moxkR 5(2 .11:or1po* pox (bdkvn
CbMpi Atf.1 myou9dx)p `Iitf)(py 5colco iR po '<( pox 10113? 50A371)2.0k1(132.001L390dil
61. LadFX vox C9190 ,13T1 .52033M9d23 Lpi C91c)0 Akt1 myoat9dxf '.131.po no dx).A.
52.3A-,00 mpox? nrA 51oyaLo
.U.rlAty xop 2.3 3.A. dtf.top
3mod71 A11c001

rinox '5noix7Fdthrizx

51o12y

5r,'1393

iii

ca

OE

A37]

>

"hviu apun

og

V :Ul (L7011 53-1"DtPr3TI "V 14! 2.'7mi II ET (9.39Y? :V PDODY,31 V


II zg 51yoiLcIontxdux V AtLYTA1I11 :V Ytf-mx1111 w1ion9 v u1 JDW

it.1

t tunJonb umpcido ansvy umpa aunu !Jnleaon

-D)

',mum

.91

www.dacoromanica.ro

.d '8gy Euoa

98

244

OCUPAREA INSULEI LEMNOS

III 15, 1-16, 2

15, 1. Critobul rdminind patru zile In oraul Cotinos i punind la cale


treburile oraului, in ziva urmAloare ia patru sute de cAlgreti inarmati in zale i
ostai pedetri deplin inarmati nu mai putin de trei sute i sosind la Mirinupolis,
Ii asaza" talAr mai departe de ora, ca ostaii i caii s5. nu strice viile i ogoarele
5

din jurul oraplui ; i trimitind iari un sol cu cuvinte de pace la cdpitanul


garnizoanei din cetate, incearc s-1 aduc la voia sa cu f5g6duie1i i vorbe bune.

2. Acesta vdzind armata ce venise inaintea ochilor i pe cei dinguntrul


oraului bgnuindu-i i temindu-se totodata ca, incurajati de cei de afard sau
10

15

i ajungindu-se cu dinii, sg nu se rscoale i cei dinduntru,


i va pierde
acropolea i insui ar putea sa ajunga" in primej die,
primete cuvintele de
pace i, Mcind invoial, cere i primete un termen de trei luni, pin6 ce luind
intelegere cu marele maiestru, care avea conducerea treburilor insulei Rodos,
cdci Ludovic plecase acuma in Italia, lgsind In grij a acestuia ca loctiitor insulele,
va primi i de la el s'a" predea acropolea i oraul ; in sensul acesta d'a" ostateci
.1
garantii.

3. Critobul izbutind cu aceasta, trimite doi dintre dreghtorii insulei


Lemnos in Peloponez, ca st-i dea despotului Dimitrie de tire de ce-a fa:cut,
i Ba-i cear s vind dregatori s-i preia insula i oraele. Iar el atepta in
Lemnos.
20

25

i acestea s-au petrecut aa.

16, 1. Imparatul (sultanul), deodat cu inceputul primaverii,


pornete cu r5zboi asupra ilirilor (albanezilor)
liii Scanderbeg
care locuiesc la golful Ionic (Marea Adriatic6), la
dreapta, cind intri intr-insul, cam primprejurul anticului Epidamnos.
Acetia sint barbari 1 i din antichitate se chemau taulantii i mahaoni 2;
cei mai multi din ei due un trai nomad i au o organizatie autonom6 i Med
Expedifia contra

s domneasc6 nimeni peste ei de mult timp. Locuiesc prin munti mari i foarte
inalti i inaccesibili ; in munti au i cetdti foarte multe i int6rite i orae puternice la tarmul Golfului Ionic ; i toat tara lor este ap6rat din toate pdrtile de
mari regiuni greu de stradtut, de codri adinci, de coclauri i locuri prapgstioase.
30

2. Puninduli in frunte inainte de putini ani conducdtori din neamul


lor, pe un oarecare Arianos 3 Si Alexandru 4, isi tin tara cu tgrie, nevrind
AdicS, nu eliai, negreci.

2 Cu acest mime par sIsi fie arstali chaonii antici care locuiau la tarrnul Epirului.
Vz. ed. C. Muller, p. 130 corn. la 16, 1.
3 Arianites, un Comnen, socrul lui Scanderbeg; vz. Laonic Chalcocondil, p. 153, 20
si 206,7.

4 Schender, pe greceste Alexandru; vz. Laonic Chalcocondil, p. 252,5; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156 col 1074 B si 1075 D, unde i se spune Scandaris (ed. Bonn, 425,14
Scanderino; 430,2 Scandaris). Despre eroul albanez Scanderbeg vz. G. Skull, A/ vec5tcpa .

ipeuvcc1 nept recopyLou KacrrpLdrrou Ex6v8eptirre7), In a `Errereplc

86.)v e, XXVIII (1958), 446-457.

www.dacoromanica.ro

E-mt.psiocc Buccv-avedv Ercou-

III 15,1-16,2

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

15, 1. Kpc-cOr3ouAoc

8L

245

iv.kpcc; Tkaaocpoc; Iv Tip KoTivou alaTEL al.Ccrxyaw

Tee ou'yroil, TY) igsTepoc4 avcaccPaw TETpCXX0aiOug 1.7c7reic


xaTeccppc&Toug xoc irdv OnXiTccg ox eX&CPT011g Tptccxoaiwv acpcxvetTacc eq Mupc-

xoci. XCCTCCaTla&I.LEVOc

voincoAcv xoct CrTpeCTO7rE8E6ETCCL 7r6i1(563 TO5 &CSTE0g,

Tot

1.Li7

XU1.1411)(X0-OCCI, Tog TE

VIETC01.); x0C/ aTpccTcdyroc; Tecg rcepi. Toi5 6Ea Teo; eqvraoug xca Toiic ecypok xcd

idp.t.Pccg (lyyeAov AccAEZ rcdcALv eirtpcxciTiii cppoupcfcpm xoci. necpaTocc X6yocg


poLg
cziyreiv imocyocyci.a0occ xoci Unoax.Lsear.v.
2. eo 8i Tip Ts TCO:poticrav 811.)vocp..cv 7cpb OcpOcap.cliv Opipv xcid. ToOq evTOc Tg
rc6Xecog 15cpopc4.ev6g TE xca [Lcz. sEaL6q,
T01% i'coOev brocpOevre;
xoct. xocvo-

Aorricy&p.evot. (Levic TO)TO3V xoct ccircol. gv8oOsv EuvorcevasTc7)ac, xat Tip Te dcxp6=AIN CoTopocAsi: xoci ocirrO4 xcvauvelf,cyete, 86zeToct. ToOg A6youq elpptx6c sad.
Euvelpcocc TrocetTocc xod npoOsaviccv oct-cez xeci. Acciii3dcveL ppcTw Tpciov, go.); oi5

10

xocvcoadcp.eviog Tql TOO Tijq eP68ou .hyoutdvcp tieriAcp vatcprpcp, Ao8opixog yap
rcpoocrceraeUxec ig 'IToutiocv, eniTporcov Toinev Tcci.; virrocg xocTccAuccipv, .3k7)TOCI,
ma nap' oci)Toii UvOlE.Loc Toi5 nocpocaoi5vOct Tip Te dcxp67roXcv xoci TO dEaTu. xoci
Op.1)poug but TOUTOK stawat. xoci. rccaTcic.

15

3. KpcT63ouXog 11

TCOTOC afATCpCCUVEYO; exrcetacer. 81'.)o TILV AVINEGA)


IleXonOvvlcrov &yyeXoilvTOcc Te Trp accucci-rn Aiw..irrptcp 'CC( nenpocyxoct apxovTocg ociTilcrocyrecg cipl:x0ou. ockil) '70t TGOCpCICAOCPEI:v Tip v7lcrov

dtpX(SVTO.A. Lc,

plvcc

o,

xcci. Tat noXicrtacToc. AUTOg 8e TCEpAp.evev &v Alw.vcp. Kcx TOCUTOC pb.) 015T03.

20

16, 1. BoccsasOq 8i ty.cc ijpc exaTpocTeoec xocTerc tv Epocrobccov TC7.) '100(9


x6Xrccp 'IXXuptiLv v seEC4 ecnTAkovTt. ToiiTov rcepi TGOU T2p., 7CCCAOCtexv 'Erciaoctivov,
ct 84) 3cicpc3ccpoc OvTe; 'r LE &py TocuAOcv-rwi TE X(X1 Max&OvEc 1 exOCA01.51/TO,
vOlick3Eg 01 701.6101.4 GC6T6v )(Oa CCUTOv01101. X0:1 cIPOCCSEAEUTOL &z noXXoiS 01x01-501.

8e 6pl'CE tlEy&ACC xoct orcepiStkXcc xoc i. socinpsaosa, e'xclvTeg v ccirrotg xoci, cppoUpcoc
rcA.T.ZaTcc xcci eputiva ;act noXf.cy.cc-ccc exup& iv T'5 7ccxpocX( TOO 'Iovtou, it) Te xd)poc

25

nit= on'yripv TCGCN)TCCX60Ev f.:3x1f)pco-cca aucrxwptoug TE [LEy&XGCLg XOCI, 6ACCI.c PCCOSEOCK

xcci. Trcoc el7toT6I.Locc xoci. dc7coxplilLvc,K.

2. Hpoarla&i.t.evor. Se Tcpb xpOvcov OXiycov ex Tri); acpeTkpcx4 yevek 'Apecavciv 2 TWO& xoci. 'AX6ocvapov 3

3 xcerczcppOtx-rouf;

Ii tbrOPOCAXEI A II 18

Ilyep.Ovccq eccuTiov xocT6xoucrc Tip xcf)pocv tazupipc,

A: EU 6rOdavivou; A in marg., unde MI MEpv015noXtv A II


Searr-r7) A: Ar)mrpto? A in marg., unde m: 31cyrr6-rn Alpyrpico

scripsi, v. 14, 2. 1119 rrapocXocper.v A: rrocpc48o6vca A in marg., und 1T1 II 29-30 'ApetaveN
Tivoc A: 'ApeLookrilv vel 'ApLavirrpo? m.

1 Chaones Epiri indicari videntur. V. ed. C. Muller, p. 130 corn. ad 16, 1.


I Arianites, Comnenos Scanderbegi socer; v. Laonicos Chalcocondyles, II 27, 14 ssq.

et 120,

4.

3 Skender; v. Laonicos Chalcocondyles, II 197, 10; G. Sphrantzes, Migne, P. G., 156


col. 1074 B et 1075 D: Exconripe; (ed. Bonn, 425, 14: Extzvskpt.vo et 430, 2: Excorrinc).

www.dacoromanica.ro

30

246

EXPEDITIE IN ALBANIA

I II 16, 3

nici pace s' Incheie cu imp6ratul (sultanul), nici tribut


pineasc si nicidecum sd asculte de el ; nu numai atit, ci deseori iesind din hotarele lor
n6v6lind si facind incursiuni pe furis, stricau tara impgratului (sultanului)
in hotar cu dinsii.
3. i mai Inainte vreme, a pornit cu rzboi asupra lor Imp6ratu1 Murad,

tatril impgratului, cu mult armat si mare putere ; si, dind rzboi cu ei,

10

15

20

Ii invinge si, ocupind trecnorile, cutreier o build parte din tara lor si o pustieste si din cetdti unele le cucereste si min'a cu el prad de rAzboi de tot mare 1,
totusi nu i-a putut dovedi si supune cu desavirsire, ci, incheie numai pace cu
ei la cererea lor, cu conditia
plAteasc in fiecare an un tribut oarecare;
ei s-a retras, luind de acolo pradd foarte mare de rAzboi i impgrtind-o armatei.
4. Dar acestia, tinIndu-se putin timp de conditiile de pace, s-au rzveatit
din nou si tributul nu 1-au pltit si, nvalind, jefuiau si stricau tara impratului (sultanului).
5. Asupra acestora deci isi duce impgratul (sultanul) armata si, ridicindu-se din Adrianopole cu toat oastea, c'alare si pe jos, mergea prin tara sa
si In treizeci si trei de zile intregi ajunge la hotarele acelora si-si asaza aici
tabgra ; si de indat porunceste lui Mahumut s' ia trei cete de soldati deplin

inarmati, de arc* si de scutieri si Inch' din ienicerii curtii sale pe cei mai
buni luptgori si s' mearg6 noaptea asupra plaiurilor si s. apuce eg. ocupe
trecnorile, Inca inainte de ce sa soseasc ilirii (albanezii).

25

30

35

6. Acesta venind, le-a &it acuma ocupate de ei, cdci aflaser de mai
inainte de n'Avala Impratului; si luindu-se la lupta cu ei, Ii Invinge in chip
stralucit si ocupai trecatorile cu puterea. Iar impgratul (sultanul) venind
din urinal cu toat'a armata, navaleste in tam lor, griul fiind in spic acum,
ei, cutreierind partea cea mai mare dintr-Insa, strica' grinele si duce cu el mare
si multa prada de rAzboi, oameni si vite de tot felul, si cucereste cetati, unele
cu puterea armelor, iar altele le ia Impresurindu-le, si le d'a'rima din temelii;
si intr-un cuvint, toatai tara lor de jos, pe unde trece, o distruge, despoind,
pradind c jefuind.
7. Ilirii (albanezii) ing se atineau acum prin munti, c6ci nu cutezau s'a"
coboare la ses, c vazindu-si tara care i-a crescut si-i hraneste, prklat5. si
stricat6 ru si temindu-se s. nu-si pun6 In joc viata, ajunsi la nevoie, iau calea
bunei intelegeri si trimitind un crainic,Il roaga pe imOrat (sultan) de pace,
dind ostateci si incredinOri, Ca vor aduce intr-adev6r impgratului (sultanului)
In fiecare an un tribut, ca numar anumit de bieti si cirezi de vite, ch'ci bani
ei nu aveau, si de soldati la expeditiile imparatului (sultanului) si c ii sint
prieteni si aliati Fara sminteala.
1 Acestea Critobul le mai repeta o data in V 11, 2.

www.dacoromanica.ro

III 16, 3-7

CRITOBUL: DOMNIA LUI MAHOMED AL II-LEA

247

oLx NiXovreg o Crre anevaECTOOCL flaacAst oi.STE accat./.6v arm ye pew otiO'O'Acog xa-rocxo6av
ou'vo5 oi
6vov 88, Da& ;cat T-71g a61-(7ov Troidd:xcg exOkovreg xat ?caOpetocg bccOkcrag xat gxapOlik 7COLOliEVOL e'pACCTCTOv Tip Op.opov oc6-rotg x. VTOU pastAeo.K.

3. 'EarpOcTeucse [Lev o6v errt -ro&roug xoct 7rp6o-Oev Mo)pdc-rriq 6 3aaae6g,


6 -cob' flocaaecog -rrmrhp, xecpi..oroAVII xoct 8Dv&ilec xat Eul43aAcI3v cco-roic vcxa<, ore
-ro&rouq Xod TolV -re 7rap68(J)v expo'cryrre xat plpoc 7roX6 Tij oc6-n73v xcc-reapccp.e
xat 18-hoxre xoct -riov cppoupicov &cm &ZA xat. Asiccv al; TCAsEcrnly .Aocaev 1- o6x

-hsovilel 8' oiiv

mog eAsi:v xoct 67-cmyaygaOca. -reAsov, &XX' eaneCaoc-ro 11.6vov a6-rok


xcerccPckAAecv ocvt
occrp.6v -ma bre-recov, eAdicaag 8eAei.ccv &rt.
TroXAip exetOev xat o a-rpm-nal: 8coc8o6c OcvExcLpyrev.

octvhaccacv, ecp'

ci)

4. Bpocx6v k oirroc xp6vov iii.E.LEEVCCVTEg -nag EuvOilxacg, mi.Mcg eve6xp.coaav


xal Toy -re accatiOv oOx cbrestsoaccv xat ex3potacc Troco6p.evoc xoork-rpexov Tip
c3ccacAecog xat ei3Acc1r-rov.

5. 'Ent To6-roug oi5v -rip a-cpcx-rcav .Xccuvev 0 f3macXs6g xar., d'cpccg b -rijq
'A8ptavoi5 7C0CV'd Tc

L &Cc -rijg oc6-roii xat eccpcxv Tpcat xoct -rpc&xov-ro: -reek 6Aoccg Iltie.pac xcd o-Tpcc-

a-rpoc-rip I7C7CCHL,S -re XOC

7CELXCp,

veZroct ev -roi% Opicag ocirriov


-correas6e-rocc oc6-roi5- xcct oc6-rixcc xeXe6ec MaxoutLo6Teoc -rper.c i.Acq avaXocf36wra
Ac-ribv Te xat Too-r6iv xat in-cmancariliv xoct 831 xat Tc7.0 olTrO Trijq t8iocg oc6Aijq
-ro6g ilocxy.o3-recroug vux-rOg eX0a.:Ev int -rag _orocp68oug xat cp0i)vocc Tccirrocq Trpoxa-roccrx6vtoc Trptv -ro6g 'IAXupco6q Clem.
6. '0 31 iMie.ov el3pe Ta6-rocc 826o xxtExor.thvocq Icyre cercEisy. ispoe7r6Oowro yap
-rip -rot pocacXecog gyo8ov- xoct 1.)(J.3ocA(13v ocirroig vcxc7. -re -rarrouc Xatircpc7.); xoct
xpara. Taiv 1rap68cov [34. xca 6 paacXe6; xoc-r6orcv &Am Lvcov p.e-ra -rijc 61.1; a-rpm-nag
eafildcAXec lc;

-rip x6pocv a6-c6iv, axligovroc

118-1

16

20

TOU ckroo, scat xoc-raapoctiLv

LT* -ra 7r2tiiaTa TOv Ts cii:Tov stacpOzipet >tad ?a Lao 011 orXeta-r-tp eAm6vec avOpd.nrcov
-re xoct Poax-ItiCc-nov orocv-roicav, xat cppo6pca xecpoi5-roct -rec [ley 8 intapot,* 134,

25

-ra 8e xat 7roXcopxim aeov, xat xaTaaxeurzec

AeLcoq xcci. &TOIL; nacycicv -rip ev


7COcci xat x0VCCO XeOpOCV OCUTEAO 8cacp0sEpet, axuXe6cov -re xat krg6[J.evo4 xat 8-nc7)v

xccra xpkrog.
7. 01 86 ye 'Daupcot xa-rexov-reg .37) Ta 6tIrrpdc, o6 yap it6Atiow xccrcePiivott,
ig Ta 7re8im, xat Ti]V a6-r6iv dcyotLev-ip XX pepov.ev7p Opiov-rec xat TropOoupitop
xaxcl:K xca &p.m sE8L6yreg nept a6v.73v, avecyxlv XOCTacrre'cwreq -rperrovrom 8; Ellp,PO:mg xcct xlgouxa nev.cPavtec 8eov-rocc Toi5 pocacXecoc 07COvv -ruxeZv, 611-11pou
-re 86vTec xat mar& 'I) 1.cip accav.6v 'TS &YLOV Tropepecv -rip poccrasi: ordadcq -re
(57yro6g xoct poax-twkrcov ayeAccc, o6 yap i)crocv cc6.rotg xpinovra, xoct cr-rpaTcdyrocq
cr-rpcc-retacc io5 (3,xacXecog xat cp[Aouc-, elvat xcc
1.)12.1.,c&xou; dc86Aoug.
ev -rcei%
17 rivceAccf36wroc A: CacoAgciv.evov A in marg., unde m II 20 post iixenr add nueov.ivoug

A in marg., uncle m.

1 Eadem iterum habes infra, V 11, 2.

www.dacoromanica.ro

30

35

GRIJA DE DOMNIE *I DE