Strategie Modificata GAL BVC

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA
BERCENI-VARASTI-COLIBASI
Plan de Dezvoltare Locala al teritoriului

Berceni-Vrti-Colibai
Beneficiar: teritoriul Berceni-Varasti-Colibasi

Comuna Berceni
Comuna Varasti
Comuna Colibasi
Elaborator: S.C. SMART PROEXPERT S.R.L.
Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi
Pagin 1
CUPRINS
I. INTRODUCERE.7
II. DOSAR DE CANDIDATURA17
II.1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriul Berceni,Varasti,Colibasi. .19
II.2. Planul de Dezvoltare Locala. . ....21
PARTEA I:PREZENTAREA TERITORIULUI-ANALIZA
DIAGNOSTIC...21
II.2.1. Prezentarea geografica si fizica21
II.2.1.1. Prezentarea principalelor caracteristici
geografice..........21II.2.1.2. Harti- planul localizarii
teritoriului.31
II.2.1.3. Populatie- demografie.37
II.2.1.4. Patrimoniu de mediu................................37
II.2.1.5. Patrimoniu arhitectural si cultural...........41
II.2.1.6. Economia locala..........57
II.2.1.6.1. Repartizarea populatiei active..........57
II.2.1.6.2. Agricultura............67
II.2.1.6.3. Industrie- IMM- Micro- inteprinderi.................................................69
II.2.1.6.4. Comert si sector de servicii................73
II.2.1.7. Servicii si infrastructuri medico- sociale.....77
II.2.1.7.1. Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la aceste
servicii77
II.2.1.8. Activitati sociale si institutii locale..............83
II.2.1.9.Bilantul politicilor inteprinse in teritoriu.83
II.2.1.10.Elemente complementare privind prezentarea teritoriului85
PARTEA A II- A: ANALIZA SWOT..........101
PARTEA A III-A : PRIORITATI...135
Pagin 2
PARTEA A IV-A : PREZENTAREA MASURILOR.........141

II.3. Planul de finantare..141
III. REALIZAREA PARTENERIATULUI SI FUNCTIONAREA GAL. .....147
PARTEA A V- A : PARTENERIATUL..........................................................147
III.1. Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de Candidaturaparteneriatul care realizeaza Dosarul de Candidatura-Planul de Dezvoltare
Locala147
III.2. Prezentarea parteneriatului decizional165
III.2.1. Descrierea partenerilor..165
III.2.2. Crearea si functionarea GAL-ului167
III.2.3. Lista partenerilor de la nivelul GAL-ului..............181
III.3. Organizarea GAL-ului.185
PARTEA A VI-A : ORGANIZAREA gal-ului.185
III.3.1. Resurse umane..............185
III.3.2. Descrierea resurselor materiale.....187
III.3.3. Buget indicativ anual de functionare a GAL-ului189
III.3.4. Dispozitivul de comunicare si informare..193
III.4. Implementarea proiectelor in cadrul GAL-ului...................211
PARTEA A VII-A : Mecanismul de implementare.................211
Sectiunea1-Pista de audit-Selectia proiectelor la nivelul teritoriului223
Sectiunea2-Pista de audit-Monitorizarea proiectelor selectate lanivelul
teritoriului..227
Sectiunea 3- Pista de audit-Cheltuielile de functionare a GAL si actiuni de
animare
a
teritoriului231III.5.
Implicarea GAL-ului in actiuni de cooperare si in RNDR.239
PARTEA A VIII-A COOPERAREA -CREAREA SI IMPLEMENTAREA
Pagin 3
RETELEI.239
III.5.1. Cooperare..239
III.5.2.
Crearea
si
implementarea
retelei251III.5.3. Complementaritatea cu alte
programe de dezvoltare.....253Schema nr.1- Diagrama obiectivelor
operationale.....261Anexa 1- Lista localitatilor cuprinse in
teritoriu.....267Anexa
2Fisele
masurilor.....267
Anexa 3- Plan de finantare..371
Anexa 4- Fisele de post.....373
Anexa 5 Analiza SWOT a comunelor...389
Alte documente .401
Formular G2 Acord de Parteneriat403
Formular G3 Declaratie Angajament409
Angajament Cofinantare..411
Adrese DJS-Ilfov...413
Adresa DJS-Giurgiu..417
Adresa APM-Giurgiu423
Carte identitate-parteneri..429
Documente Primarii-Procese Verbale...437
Minute-Teritoriul ..443
Date Statisitce Primarii..459
Imagini surprinse din timpul intalnirilor....471-490
Pagin 4
BERCENI - VARASTI - COLIBASI
I. INTRODUCERE
Axa LEADER constituie o noutate si reprezint o provocare pentru toi actorii care vor
fi implicai in implementarea acesteia, deoarece spaiul rural romanesc se confrunta in
continuare cu numeroase carente, acestea reprezentnd si motivul pentru dispariiile intre
urban-rural prin prisma tuturor componentelor sale: economia rurala, potenialul demografic,
sntate, coala si cultura.
Pentru reducerea acestor dispariii, una dintre soluii o reprezint elaborarea si implementarea
strategiilor integrate de dezvoltare de ctrecomunitile locale avnd ca punct de plecare
nevoile identificate la nivel local si potenialul endogen.
Dezvoltarea zonelor se va face prin implicarea actorilor locali care vor contribui la realizarea
unei dezvoltri sprijinita de o strategie locala elaborata si implementata local, administrata de
reprezentani ai G.A.L, care vor fi interlocutorii din teritoriul respectiv in vederea
imbunatatirii continue a strategiei si a aciunilor ce vor fi implementate.
Realizarea strategiei i implementarea masurilor Leader-Axa 4 se face avand la baza PNDR
2007-2013, program elaborat in conformitate cu regulamentele europene si legislatia nationala
in vigoare.
Obiectivul general al Axei 4 LEADER il constituie demarea si functionarea initiativelor de
interes local, utilizand abordarea de jos in sus prin implicarea actorilor locali in dezvoltarea
propriilor teritorii.
Aceasta reprezinta o modalitate ce permite actorilor locali sa determine nevoile zonei din
care provin si sa contribuie la dezvoltarea teritoriala din punct de vedere economic,
demografic, educational, cultural etc. prin elaborarea si implementarea unei strategii de
dezvoltare locala.
Proiectul de parteneriat Berceni-Varasti-Colibasi a plecat de la necesitatea de dezvoltare a
teritoriului existent prin stabilirea unor prioritati care vor avea drept scop imbunatatirea
calitatii vietii in mediul rural.
In componenta parteneriatului public-privat au fost atrasi actori care prinpropunerile lor pot sa
realizeze proiecte care sa conduca la dezvoltarea potentialului din teritoriu.
Parteneriatul public-privat constituit la nivelul comunelor:Beceni, Varastisi Colibasi a
abordat o strategie de jos in sus, care sa permita actorilor locali sa determine nevoile zonei
din care provin.
Pagin 5
Potentialul de dezvoltare al nouluiteritoriu stabilit va duce la imbunatatireavietii din punct de

vedere economic, demografic, educational si cultural.Strategia de dezvoltare a parteneriatului
cuprinde urmatoarele obiective:
- sensibilizarea actorilor locali prin animarea teritoriului si informarea acestora privind
initiativa parteneriatului;
- demararea unei campanii de informare a actorilor prin prezentarea obiectivelor de
dezvoltare economica si sociala in spatiul administrativ al teritoriului care se vaface
prin analizarea si prezentarea punctelor tari si slabe existente in momentul actual in
spatiul rural.
- elaborarea dosarului de candidatura precum si identificarea potentialului economic si
social al teritoriului prin intermediul serviciilor de consultanta.
Obiectivele propuse se pot realiza prin implementarea urmatoarelor activitati:
a) analizarea teritoriului pentru identificarea potentialului zonei;
b) organizarea a doua seminarii locale si a unui seminar comun la nivelul
teritoriului format, avand ca drept scop sensibilizarea actorilor locali;
c) prezentarea de materiale promotionale ;
d) organizarea unei caravane informationale la nivelul teritoriului;
e) pregatirea documentatiei necesare informarii parteneriatului;
f) elaborarea dosarului de candidatura.
Strategia de dezvoltare locala elaborata va sta la baza functionarii Grupului de Actiune
Locala, agreat de intreaga comunitate pe teritoriul reprezentat de G.A.L. De asemenea
Strategia de Dezvoltare locala a G.A.L.-ului se doreste a fi in aceeasi masura un instrument de
lucru pus la dispozitia factoriilor interesati in progresul economico-social al teritoriului iar pe
de alta parte, modelul traseului de urmat pentru perioada urmatoare propusa pana in 2013.
Pentru a putea realiza si delimita din punct de vedere administrativ teritoriul propus este
necesara o prezentare a comunelor care alcatuiesc parteneriatul.
Prezentare comuna: Berceni

Comuna Berceni este situata in judetul Ilfov, in imediata apropiere a Municipiului Bucuresti,
la distanta de aproximativ 18 km.Prin pozitia sa localitatea Berceni este situata aproximativ in
centrul Campiei Calnaului,delimitata de raurile:Arges si Dambovita si care la randul ei face
parte integranta din marea Campie a Romaniei. Fata de orasul Giurgiu este amplasata la o
distanta de 64 km.
Comuna Berceni se invecineaza:
- Nord-Est cu orasul Popesti-Leordeni din judetul Ilfov,
-Est cu Drumul National Bucuresti-Oltenita,
- Sud cu satul Dobreni, componenta a comunei Varasti judetul Giurgiu,
- Vest cu comuna Vidra
- Nord cu Municipiul Bucuresti.
Pagin 6
Comuna are in componenta un singur sat Berceni. Satul Berceni a apartinut judetului
Giurgiu din perioada 23 ianuarie 1981-19 ianuarie 1986,iar apoi Sectorului Agricol Ilfov din
1986 pana in 10 aprilie 1997.
Clima comunei Berceni este supusa influentelor climatice specifice Campiei Dunarii si anume
acelor temperat-continentale.
Temperaturile medii inregistrate in intervalul decembrie-februarie sunt de -10 grade
Celsius,cu o extrema a temperaturii de -30 grade Celsius.In intervalul iulie-august s-au
inregistrat temperaturi maxime de pana la 35 grade Celsius.
La inceputul formarii comunei Berceni, in perioada in care pe teritoriul acesteia se aflau doar
cateva catune,numarul locuitorilor era extrem de redus,majoritatea fiind romani.
Odata cu improprietarirea taranilor din anul 1864,numarul locuitorilor incepe sa creasca prin
asezarea in comuna a unor familii care proveneau din diverse alte zone,crescand populatia si
odata cu aceasta s-a constatat o extindere a suprafetei comunei.
In perioada in care comuna Berceni nu exista ca entitate de sine statatoare,ci forma impreuna
cu comuna Dobreni din judetul Giurgiu o singura unitate administrativa,centrul administrativ
era la Dobreni, deoarece, comuna Berceni apartinea din punct de vedere administrativ de
aceasta.
Dupa anul 1918,comuna Berceni a devenit din punct de vedere administrativ o asezare de
sine
statatoare,avand
conducere
proprie,primarie,notariat,
jandarmerie,paza
populara(caraula,perceptie).
Pe linie ierarhica, primaria si jandarmeria din Berceni aparatineau de plasa Vidra,localitatea
unde se rezolvau si toate problemele judecatoresti.
Din informatiile culese cu privire la construirea primei cladiri a primariei Berceni,reiese faptul
ca aceasta s-ar fi efectuat probabil intre anii:1906-1910,neexistand totusi un document oficial
care sa certifice autenticitatea acestor date.
Cladirea actualei primarii a fost construita in anul 1935.
Din punct de vedere administrativ,comuna Berceni a apartinut :plasei Sabarapoi plasei
Vidra.Dupa anul 1961 comuna a trecut in subordinea raionului Nicolae Balcescu-Bucuresti.
In perioada:1968-1981,comuna Berceni a apatinut din punct de vedere administrativ de
judecatoria Ilfov.
Populatia stabila a comunei Berceni la recensamantul din anul 2002 inregistra: 3.697 locuitori
(din datele statistice prezentate de D.J. Ilfov).
Pagin 7
Dupa recensamantul din 2011s-au inregistrat 5.818 locuitori din care: romani 5.724, rromi
47,maghiari 6,turci 23 si alte etnii 18.
Suprafata totala a comunei este de:27,33 km2.
Ca monumente in comuna Berceni se intalnesc, Biserica din lemn cu Hramul Sfantul
Nicolae ce dateaza din secolul al XVIII-lea si care a fost refacuta in anul 1882 precum si
Monumentul Eroilor,acestea, reprezinta atractii turistice.
Prezentare comuna: Varasti

Comuna Varasti face parte din judetul Giurgiu, Muntenia Romania si este situata in NordEstul judetului la o distanta de 66 km fata de orasul Giurgiu si 28 km fata de municipiul
Bucuresti, avand granita comuna cu judetul Calarasi.
Se invecineaza: Nord-Est-comuna Frumusani din judetul Calarasi;
Nord-Vest cu comuna Berceni (judet Ilfov);
Sud-Est are granita cu comuna Valea-Dragului;
Sud are granitaadministrativa cu comuna Colibasi;
Sud-Vest cu comuna Vidra (judet Ilfov).
Numele comunei ar proveni de la stapanii acestei mosii care erau veri intre ei, de aici
denumirea de Veresti ca mai apoi sa ajunga la denumirea de astazi Varasti.
Elementele ce individualizeaza in mod deosebit aceasta comuna fata de alte asezari de tip
rural sunt apropierea de capitala- 28 km, pozitionarea in Lunca raurilor Arges-Sabar, precum
si existenta unei puternice baze pentru productia agricola.
Ocupatia principala a locuitorilor este agricultura - legumicultura, aceasta fiind in majoritatea
cazurilor si sursa de venit a varastenilor.
Comuna Varasti este compusa din satul resedinta Varasti si satul Dobreni.
Obedeni a fost sat separat pana in 2004,an in care a devenit cartier al satului Varasti.
Teritoriul comunei Varasti este situat in culoarul Vaii Sabaruluila limita estica a judetului la o
distanta de 66 km fata de orasul Giurgiu si la 28 km fata de municipiul Bucuresti,pe Drumul
Judetean 401.
Comuna Varasti face parte din structura administrativa a judetului Giurgiu.
Matematic comuna este asezata la intersectia dintre Paralela de 44 grade si 23 minute
latitudine nordica cu Meridianul de 26 grade si 25 minute longitudine estica.
Reteaua rutiera a localitatii este compusa din Drumul Judetean 401 si drumuri
comunale.Drumul judetean 401 face legatura intre Drumul European 70 in dreptul localitatii
Jilava si soseaua de frontiera Giurgiu-Oltenita in dreptul localitatii Greaca.
Drumul Judetean 401 parcurge localitatea Varasti pe o distanta de 10,8 km.Drumul Judetean
401B,drum ce face legatura intre localitatea Berceni si Varasti pe o distanta de 8 km este un
drum pietruit si practicabil,fiind amenajat in anul 2007.
Pagin 8
La recensamantul din martie 2002 populatia stabila inregistra 6.504 de locuitori: 5.883 romani
si 621 rromi( din datele statististice inregistrate de D.J. Giurgiu), cu o densitate de 100
locuitori/km2 pe o suprafata de 47,87 km2.
Numarul populatiei a scazut in timp astfel in urma recensamantului din 2011 comuna
inregistra 6.081 de locuitori din care- 5.331 romani si 750 rromi cu o suprafata totala de 47,87
km2.
Locuitorii comunei Varasti se mandresc cu o serie de monumente istorice.
In localitatea Varasti s-a nascut poetul Vasile Militaru.
In comuna exista o serie de monumente istorice cum ar fi situl arheologic de la Dobreni care
dateaza din Neolitic(inregistrat la comisia nationala amonumentelor si siturilor istorice),site-ul
arheologic de la Dobreni care dateaza din epoca bronzului(inregistrat la Comisia Nationala a
Monumentelor si Siturilor istorice),ruinele Conacului Domnesc al lui Constantin
Serban,Biserica din satul Dobreni construita de Constantin Serban in secolul al XVII-lea si
care face parte din patrimoniul national precumsi Biserica din satul Varasti cu Hramul Sf-ului
Nicolae reconstruita in secolul al XIX-lea.
Prezentare comuna: Colibai

Comuna Colibaidin punct de vedere administrativ aparine de judeul Giurgiu fiind amplasata
la o distanta de 53 km fata de acesta si 25 km de municipiul Bucureti.
Satul a luat fiinadatorita ciobanilor care practicau transhumanta si care locuiau in colibe pe
malul Argeului, de aici si numele de Colibai.
Comuna Colibai se invecineaza: Nord cu comuna Vidra ( judetul Ilfov);
Nord-Est cu comuna Varasti si raul Sabar;
Est- localitatea Varasti;
Vest- localitatea Comana si raul Arges;
Sud- comuna Gostinari.
Asezare matematica:44 grade 12 Nord 26 grade 11Est.
Clima comunei Colibai este specifica CmpieiDunrii si anume temperat-continentala.
Caracteristicile climatice sunt reprezentate de temperaturi medii anuale de 10,5 grade Celsius,
in care se constata, precipitaii cu cote medii de 545 mm si cu o viteza medie anuala a
vntului de 4,5 m/s.
Avnd in vedere aezarea geografica a comunei, in unghiul de confluenta al ruluiArge cu
Neajlov solurile predominante sunt solurile de lunca si soloneturile.
La recensamantul din 2002 s-a inregistrat o populatie stabila totala de 3.879 de locuitori:
3.686 romani si 193 rromi iar la recensmntului din 2011 populaia totala a comunei
nregistra 3.431 de locuitori din care:3221 romani si 210 rromi.
Pagin 9
Suprafaa totala a comunei este de 28,33 km2. In ce priveste fondul funciar acesta este
reprezentat de o suprafata agricola totala de 2.179 hectare si o suprafata neagricola de 654
hectare.
Suprafaa agricola ofer localnicilor posibilitatea cultivriicerealelor si legumelor devenind
activitatea principala a acestora.
Suprafeele cultivate cu legume depesc 600 hectare in cmp si 400 hectare in
solarii.Comuna face parte din lanullocalitilorcultivatoare de legume din marele bazin
legumicol al judeului Giurgiu.
La nceputul secolului al XX-lea au fost descoperite in curtea unui taran (Cioalca)mai multe
monede datand din secolul al XVIII-lea.
De-a lungul timpului satul a fost afectat de apele Argeului, datorita pozitionarii
acestuia.Astfel a fost distrusa biserica si cimitirul care se aflau in imediata apropiere a raului.
Biserica a fost nlocuita cu una noua situata in centrul satului in anul 1889, care astzi se afla
intr-un stadiu avansat de degradare.
In momentul de fata pe teritoriul comunei se afla doua biserici care se regsesc in lista
monumentelor protejate, una in satul Colibai, biserica cu hramul SfntaParascheva
construita in anul 1880 si cea de-a doua in satul Cmpurelu, cu aceeasi denumire - hramul
Sfnta Parascheva construita in anul 1831.
Pe vatra satului au fost descoperite diferite obiecte de ceramica si nu numai care datau din
perioada in care imperiul otoman ncerca sa punstpnire pe Tara Romneasca, cunoscut
fiind faptul ca turcii s-au luptat cu valahii condui de Mihai Viteazul la Clugreni si Giurgiu
in 13-23 august 1595.
In timpul Regimului Comunist, satul a fost pe cale sa fie distrus datorita lucrrilor de
canalizare a ruluiArge.
Locuitorii din comuna au luptat in Rzboiul de Independenta din 1877-1878, in primul si al
doilea Rzboi Mondial care au dat numeroase victime acestui sat.
II. DOSARUL DE CANDIDATURA PLAN DE DEZVOLTARE

LOCALA
Dosarul de candidatura are la baza un Plan de Dezvoltare Locala, ce va cuprinde trei

elemente:
- teritoriul
- parteneriatul
- strategia de dezvoltare a teritoriului
Acest document scoate in evidenta identificarea prioritarilor reale de dezvoltare ale zonei
respective, pe baza punctelor tari ale acesteia, oportunitilor interne si externe, resursele
Pagin 10
materiale, financiare si umane printr-o analiza diagnostic corecta fara a neglija punctele slabe
si riscurile existente.
Dosarul de candidatura cuprinde trei elemente si anume:
1. Lista localitatilor cuprinse in teritoriu
2. planul de dezvoltare locala a teritoriului
3.planul de finantare
II.1.Lista localitatilor cuprinse in teritoriu
Codul
comunel or
INSSE
Numele loca litati i

Comune Oras e
Nr.locuitori - 2002
Sate Di n oras e Tota l teri toriu
Suprafa ta
tota la
Dens i ta te
km2
l oc./km2
101145
Berceni
3.697,00
27,33
135,273
105874
Va ras ti
6.504,00
47,87
135,868
102071
Col iba s i
3.879,00
28,33
136,922
14.080,00
103,53
135,999
Total
% locuitori orase
din total
locuitori(<25%)
0,00%
Pagin 11
II.2.Planul de dezvoltare locala

PARTEA I. PREZENTAREA TERITORIULUIANALIZA DIAGNOSTIC
II.2.1 Prezentarea geografica si fizica
II.2.1.1 Prezentarea principalelor caracteristici geografice
Amplasarea teritoriului
Grupul de Aciune Locala are un teritoriu demarcat de limitele teritorial- administrative ale
celor trei comune: Berceni, Varasti si Colibasi, care se afla in administrarea judetelor Ilfov si
Giurgiu.
Teritoriulcuprinde partea de Sud a judeului Ilfov si partea de Sud-Vest a judetului Giurgiu,
fiind amplasat la aproximativ 18 km fata de municipiul Bucuresti, prin comuna Berceni si la
25 km distanta fata de orasul Giurgiu, prin comuna Colibasi.
Raurile care strabat teritoriul sunt Argesul si Sabarul.Acestea formeaza campii- Campia
Argesului situata de-a lungul raului Arges si campia Sabarului.
Raul Arges strabate teritoriul GAL in partea de Sud Vest, iar raul Sabar impreuna cu
afluentul sau Sabarelul prin centrul teritoriului.Tot aici se afla albia raului Cocioc, care din
cauza temperaturilor ridicate din timpul verii si din lipsa precipitatiilor a secat.
Pe teritoriul comunei Varasti in zona administrativa a satului Dobreni se intalneste balta
Dobreni care este o suprafata mlastinoasa intinsa pe 35 ha.
Caile de comunicatii intalnite in teritoriu sunt:
-rutiere:drumul comunal- DC82 care face legatura intre localitatea Berceni si
localitatea Varasti;
-drumuri judetene: DJ401 care face legatura intre localitatea Berceni si localitatea Varasti si
DJ412 care face legatura intre Varasti si Colibasi;
Pagin 12
-feroviare: calea ferata Bucuresti-Giurgiu care strabate teritoriul Colibasi pe o distanta de

2,25 km.
Suprafata totala a teritoriul 10.353 ha ,detaliat pe comune se prezinta astfel:
- Berceni-2,733ha
- Varasti- 4,787 ha
- Colibasi- 2,833 ha
Vecinii teritoriului:
-Nord-Centura Bucurestiului si orasul Popesti Leordeni;
- Est- comuna Frumusani judetul Calarasi;
- Sud- Est Valea Dragului
- Vest -comuna Vidra;
-Sud -comuna Comana si comuna Gostinari;
Teritoriul din punct de vedere geografic se incadreaza in urmatoarele coordonate:
Berceni -latitudine 44,45
-longitudine 25,8333
Varasti-latitudine 44,2378
Colibai -latitudine 44,2022
Relief
Teritoriul prezentat este situat in partea de Sud a Romniei in cadrul marii unitati geografice
Campia Romana, Campia Burnazului si este strabatut de raurile Arges, Neajlov si Calnistea.
Cel mai vechi relief din cuprinsul acestei zone se intalneste la sud de raul Neajlov si Arges si
este reprezentat de Campia Burnazului, o campie tabulara cu terase si cu o altitudine de 85-92
metri cu diferente de nivel intre 30-60 metri.
Campiile formate de rauri sunt Campia Neajlovului situata intre raul Arges si Calnistea
impartita in doua de cursul raului Neajlov.
O subdiviziune a cmpieiDunrii este cmpiaClnului delimitata de rurileArge si
Dmbovia.Lungimea cmpieiClnului este de aproximate de 20 km ncepnd de la marginea
Bucuretiului unde se afla hotarul teritoriului GAL si pana la confluenta rurilorArge si
Dambovita, avand o usoara inclinatie care variaza intre 0,8-0,12 metri la km.Formatiunea
geologica predominanta a campiei Dunarii o formeaza loess-ul care se intinde ca o manta
pe tot cuprinsul ei acoperind atat campurile cat si terasele.Grosimea straturilor loess este
diferita.
Pagin 13
In jurul Bucurestiului ( deci si in Campia Calnaului) grosimea este intre 8-10 metri.Sub loess
si in lungul vailor se intalnesc depozite aluvionare formate din pietrisuri si nisipuri.
Grosimea pietrisurilor si nisipurilor este si ea diferita si variaza intre 5-25 metri.
In cuprinsul Campiei Calnaului apar ca forme de relief campiile si vaile insotite de lunci si
terase.
Campiile se prezinta ca niste panouri netede in cuprinsul carora apar crovurile ,mici
depresiuni de tasare in loess.
Judetul Giurgiu este amplasat de-a lungul fluviului Dunarea, aceasta face ca formele de relief
intalnite sa se caracterizeze printr-o varietate larga incepand cu zona de lunca, insule, balti,
canale(brate), terase, insa forma predominanta este campia.
Intre fluviul Dunarea si Campia Burnazului se intalneste o forma de relief cu o latime de peste
10 km formata din grinduri, lunca interna si lunca externa.
Lunca Dunarii are altitudini de 20-27 metri fiind indiguita si canalizata pe mari suprafete,
transformata in teren agricol.
Clima
Judeul Giurgiu se caracterizeaz printr-o clima continentala cu ierni reci si veri clduroase.
Acest regim climatic caracterizat prin ierni reci, cu viscole puternice, marcate la intervale
neregulate de nclziri frecvente si veri foarte clduroase, cu cantitati medii de precipitatii,
prezente sub forma de averse.
Temperatura medie multianuala prezinta variatii relativ mici cuprinse intre 10,8 grade si11,2
grade Celsius.
Influenta fluviului Dunarea se simte in anotimpurile reci prin aparitia frecventa a cetei.
Vanturile sunt slab influentate de relief, vitezele ramanand relativ mari cu directii aproape
constante.
Un fenomen caracteristic zonei este diferenta termica mare de la zi la noapte, precum si de la
vara la iarna.
Iernile sunt influenate de prezenta maselor de aer rece si se caracterizeaz prin scderi
apreciabile de temperatura pana la inghet si precipitatii sub forma de zapada. Stratul de
zapada are o grosime medie de 14cm iar numarul mediu anual de zile acoperite cu zapada este
48,4.
In Cmpia Munteniei se intalneste un sector de tranzitie continental-arid.Frecvent iarna bate
Crivatul(sau vantul de Nord-Est) geros viscolind zapada si vara Austrul ce ridica mult
temperaturile.
Primavara se instaleaza in diferite perioade de timp cu durate variabile nerespectand zilele
calendaristice specifice anotimpului.
Cu precipitatii relativ bogate in special catre sfarsitul ei, datorita norilor cumuliformi de
convectie.
Pagin 14
Vara este un anotimp cu temperaturi ridicate care poate sa duca chiar la seceta. Vara prezinta
un climat cu un puternic caracter arid si continental.Precipitatiile sunt variabile, temperatura
medie anuala fiind de 11,5 grade Celsius iar radiatiile solare depasesc 125 kcal/cm2.
Nivelul precipitatiilor este cuprins intre 500-600 mm cu variatii considerabile,iar cele medii
anuale au o valoare de: 545 mm. Temperaturile au valori extreme in toate anotimpurile in
comparatie cu valorile medii pe tara.
Vanturile au viteza medie care variaza intre 2,2-4,0 m/s, predominand vanturile din Nord-Est
si Est urmate de cele din Sud-Vest si Vest.
Vitezele medii cele mai mari le inregistreaza vanturile din partea de Nord-Est,avand o viteza
medie anuala de 4,5 m/s.
Umiditatea relativ medie anuala este de: 72%,valoare cea mai redusa se inregistreaza in luna
iulie 61% iar,cea mai ridicata in luna decembrie 80%.
In perioada de vegetatie umiditatea relativa este de 64%.
Principalele tipuri de sol predominante

Solurile de la nivelul teritoriului se ncadreaz in: soluri de lunca,soluri brun-rocate de
pdure cuprinse in CmpiaBrganului si soloneturi aflate in unghiul de confluenta a
ruluiArge cu Neajlovul.
Din punct de vedere geologic solurile de la nivelul teritoriului s-au format si au evoluat in
funcie de factorii de mediu naturali.Solurile aluviale si freatic umede din zona de lunca sunt
slab structurate si puin evoluate cu o textura lutoasa pe care se cultiva foarte bine legumele.
Cernoziomurile se caracterizeaz prin coninut de humus ce depaseste 1% structurat si afanat
cuprinzand 5 subtipuri: argiloiluvial,levigat,carbonatic,tipic si vertic.
In Campia de sud-vest se intalnesc soluri de tip ceoziom si soluri alovionale cu fertilitate
ridicata sau soluri brun deschis de stepa in care se preteaza foarte bine culturile termofile
destinate pentru productii timpurii si de vara-toamna a legumelor.
Teritoriul cuprins in GAL face parte din Marele Bazin Legumicol al Romaniei,solurile
existente craza posibilitatea obinerii unor recolte stabile prin repartizarea si amplasarea
acestora avndcondiii ecologice favorabile influenate de potenialul natural al solului.
Prin zonare se pun de acord cerinele plantelor cultivate si particularitile lor biologice fata
de mediul nconjurtor.
In lungul albiei majore a rului Neajlov solurile sunt de tip aluvial cu diferite texturi in funcie
de materialele aluviale depuse si care in raport cu frecventa si durata inundaiilorprezint
diferite stadii de evoluie orientate spre tipul normal de sol.In luncaNeajlovului este rspndit
tipul de sol aluvial malic acolo unde pnza freatica se gsete la adncimea de aproximativ
2,5 metri, cu o grosime de 24 cm de culoare brun nchisa bogat in humus -4,75% cu o
structura glomerularamica si textura argilo-nisipoasa.
Pagin 15
Resursele naturale
In funcie de aezarea geografica a teritoriului principala resursa naturala este: terenul agricol,
ce permite cultivarea cerealelor si legumelor in scopul obinerii unor producii ridicate care
fac agriculturaprofitabila.
Terenurile nu sunt intoxicate cu ingrasaminte si pesticide de tipul nitratilor si nitritilor mai
ales la nivelul gospodariilor unde se practica agricultura ecologica.O alta categorie de resurse
naturale este reprezentata de produsele de balastiera, existente pe teritoriul comunei Colibasi.
Vegetatiasi fauna
Teritoriul cuprinde poriuni ale cmpieiBurnuzului, cmpieiClnului si Lunca
Dunrii.Pdurile de lunca sunt constituite din specii lemnoase moi cum ar fi plopul, salcia,
rchita si aninul negru, ntlnite mai ales pe suprafeele nisipoase .
Se ntlnescpduri de stejar ( pedunculat, brumriu, pufos) ulm,pr pdure in amestec cu
numeroiarbuti: cornul,sngerul si lemnul cinesc.
Vegetaiantlnita in lunca Dunrii se compune din stejar,ulm,par pdure si ararttresc.
In culturile de plante pioase cresc buruieni precum pirul, iarba arpelui sau firua.Pe solurile
de lunc plantele ierboase sunt formate din graminee: iarba cmpului, coada vulpii.
Teritoriul G.A.L. cuprinde o parte din aria naturala protejata- Parcul natural Comanacare
se intinde pe o lungime de 1 km cuprinzand teritoriul comunei Colibasi mai precis zona
padurii - Tinta amplasata langa lunca Sabar cu o suprafata de 11 ha si padurea Blaj cu
o suprafata de 53 ha.
Pe teritoriul comunei Dobreni se gsete Balta Dobreni care are o suprafaa de 35 ha.
In mlatini sau spatii in care persista apa se dezvolta stufuri, sgeata apei, vscul de apa,
rogozul, izma de balta, papura, cucuta si mtaseabroatei.
Fauna este alctuita din specii termofile: orbetele, obolanul de cmp, oarecele de pdure,
oarecele pitic, turturica, privighetoarea, ciocnitoarea, guterul si oprla.
Dintre pasrilerpitoare care triesc in aceste locuri se gsesc: oimulrndunelelor, cucuveaua
comuna
si
gaia
neagra.
Dintre
mamiferele
ntlnite
putem
enumera:dihorul,hrciogul,iepurele,popndul si vulpea.
Regimul hidrografic
Principala sursa de apa a judeului Giurgiu este fluviul Dunrea care reprezint colectorul
general pe o lungime de 72 km.
Pagin 16
Rurile care dreneaz teritoriul judeuluisi au obria din zonele mai nalte din aceasta
categorie fac parte Argeul cu aflueniisi principali ( Dmbovia, Sabarul, Neajlovul).
Resursele naturale sunt puine si sunt reprezentate de pietriurile si nisipurile care se extrag
din Dunre si din albiile rurilorArge si Neajlov.
La acestea se aduga rauriel ce apartin retelei hidrografice autohtone: Ilfovul, Calnistea si
Pasarea-toate avand numai partial bazinul de receptie pe teritoriul judetului.
Exista lacuri de acumulare create artificial pentru irigaii si piscicultura.
Apele subterane depind de gradul de permeabilitate cat si de grosimea si extensiunea rocilor
care le nmagazineaz.
Calitatea apelor de suprafaa este determinata de mai muli factori si se monitorizeaz
permanent pentru evitarea riscului polurii si alterrii mediului.S-au nregistratuoaredepiri
la indicatorul azot.
Calitatea rurilor este in general satisfctoare deoarece este puin poluata.
II.2.1.2Harti-Planul localizarii teritoriului

Prezentarea aspectelor fizico-geografice se va face prin doua hari, sianume :
- O harta a teritoriului care cuprinde delimitarea comunelor, reeaua principalelor cai de
comunicare, rurile principale, localitile principale, punctele de concentrare
economica si turistica etc.
Pagin 17
Pagin 18
O harta a localizrii teritoriului in cadrul judeului si in raport cu marile orae din

apropiere si cu ali vecini importani din punct de vedere geografic,economic,sociali.
Pagin 19
II.2.1Populatie-demografie
Pentru a scoate in evidenta unele aspecte privind evoluiapopulaiei in teritoriul format din
cele trei comune Berceni-Varasti-Colibasi au fost trecute datele absolute si relative (% )la
principalii indicatori demografici.
An de
Soldul Soldul
Populaie
referinta 2002 migrrii natural
Sub 20 ani
2002
Peste 60
ani
2002
Populai
oma
a activ
j
2011
Berceni
3.697
-37
-44
637
1.113
4.301
30
Varasti
6.504
-71
1.477
1.636
4.180
46
Colibasi
3.879
-4
7
-31
832
1.052
2.855
11
Total
14.080
-34
-146
2.946
3.801
11.336
87
Conform datelor prezentate in tabel se constata mici fluctuaii demografice la nivelul

teritoriului, mai preciso scadere a populaiei.
Informatii privind comunitatile prezente la nivelul teritoriului BerceniVarasti-Colibasi

Comunitate
Romani
Rromi
Ucrainieni
Alte etnii
Berceni
3.676
20
1
Varasti
5.883
621
Colibasi
3.686
193
Total
13.245
834
1
Pondere(%)
94,069
5,923
0,008
*Conformrecensmntului realizat in anul 2002. Datele folosite pentru indicatorii din tabele
au fost furnizate de ctre: Institutul National de statistica- DireciaJudeeana de Statistica Ilfov
si Giurgiu si primariile partenere.Documentele sunt anexate la dosar.
II.2.1.4 Patrimoniul de mediu

Pe teritoriul administrativ al comunei Colibai se gsesc arii naturale protejate de interes
National si comunitar.
Ariile naionale sunt reprezentate prin:
-Parcul Natural Comana din suprafata caruia face parte si comuna Colibasi;
-Rezervatii conform HG 2151/2004;
Ariile comunitare sunt:
-ROSPA002 Comana ;
-ROSCI0043Comana.
Pagin 20
Parcul Natural Comana a fost nfiinat prin hotrrea de guvern HG nr 2151/decembrie 2004
si este situat in zona de sud a Romniei la o distanta aproximativ egala intre Bucureti si
Giurgiu.
Decizia de constituire a parcului a fost fcuta pe baza documentaieitehnice elaborate de
Academia Romana in 1954 in vederea delimitrii si protejrii a doua arii de importanta
floristica deosebite, respectiv rezervaiatiinifica de Ghimpe si Bujor.La acestea s-a adugat
in anul 2004 Balta Comana.
Parcul Natural Comana are o suprafaa totala de 24,963 ha, aceasta suprafaa este formata
din:
-Fond forestier 9,613 ha, din care:
197 fond privat si
9,416 ha Fondul forestier de stat.
-Balta Comana cu o suprafata de 1,180 ha;
-300 ha zone umede,mlastinoase,saraturoase,inundabile periodic sau luciu de apa;
-Restul de 55 % din suprafata ramasa este reprezentata de terenuri agricole,pasuni ,
islazuri, localitati rurale si drumuri.
Numele zonei
Suprafaa
Caracteristici principale (clasificarea directivelor
in ha
privind Habitatele,Pasri,Habitate si Pasri)
Arie naturala
protejata de interes
naional
-Parcul Natural
Comana
-Rezervatii HG
2151/2004
24,963
Sit Natura 2000-ROSPA0022 Comana

jud Giurgiu in care intra si teritoriul comunei Colibasi
cu aproximativ16,60 ha,suprafata reprezinta 1% din
teritoriul sitului Natura 2000.
Zone speciale de conservare: Rezervatia de Ghimpe
( Ruscus aculeatus);
Conform Legislatiei Nationale-HG 1.284/2007 privind
declaratia ariilor de protectie speciala
Sit Natura 2000.
Sit Natura 2000 cod -ROSCI 0043-Comana cu
coordonatele lat.N 44 grade 8 27
Long.E 26 grade 6 26
Suprafata 26,481
Comuna Colibasi intra in componenta sitului Comana tot
cu 1%
Vecini teritoriului protejat : malul Argesului la sud-vest
pana la Gostinari iar in partea de vest pana la Gradistea.
*Sursa:Adresa-Agentia pentru Protectia mediului Giurgiu care se afla anexata la

documentatie;
Planul de management al Parcului Natural Comana;
http://www.biodiversity.ro/n2000 (hartile siturilor de importanta comunitara precum si cele
ale limitelor regiunilor biogeografice)
Pagin 21
II.2.1.5 Patrimoniul arhitectural si cultural
Monumente istorice si de arhitectura:

Biserica Sfantul Nicolae din comuna Berceni
Pagin 22
Monumentul Eroilor din comuna Berceni

Situl arheologic de la Dobrenicare dateaz din Neolitic( nregistrat la Comisia
Naionala a Monumentelor si Siturilor Istorice)

Situl arheologic de la Dobrenicare dateaz din Epoca Bronzului (nregistrat la
Comisia Naionala a Monumentelor si Siturilor Istorice)
Ruinele conacului domnesc a lui Constantin erban
Biserica din satul Dobreni construita de Constantin erban in secolul al XVII-lea si

care face parte din Patrimoniul National
Pagin 23
Monumentul Eroilor din satul Dobreni comuna Varasti
Pagin 24
Pagin 25
Biserica din satul Varasti cu hramul Sfantului Nicolae,reconstruita in secolul al XIXlea
Biserica cu hramul Sfanta Parascheva construita in 1880 in satul Colibasi
Pagin 26
Pagin 27
Biserica cu hramul Sfnta Parascheva construita 1831, in satul

Cmpurelu
Obiceiuri specifice:
DRGAICA- obicei care se petrece cu ocazia seceriuluigrului ce are ca
semnificaie asigurarea prosperitii recoltelor, protecia lor, aprareampotriva
bolilor la animale si oameni.
Obiceiul consta in alegerea unei fete frumoase care este mpodobita cu o cununa
de spice mpletita la rsritul soarelui dup care colinda prin sat pe la curtile
oamenilor.
LAZRUL- se petrece in smbta Floriilor iar srbtoarea mai este numita si
smbta lui Lazar (cel nviat din mori de Iisus Hristos) si LZRICA ( cel
mort de dorul plcintelor ),srbtoarea consta in strngerea in cete de cate 3 fete
care merg cu Lazarul-colind ce prevesteste soarta magica a lui Lazr.Cea mai mica
dintre fete se imbraca in mireasa iar celelalte poarta un cos confectionat din nuiele
in care strang oualele daruite de localnicii colindati.
MUCENICII- sunt celebrai in echinopiul de primvara in a noua zi a babelor. In
aceasta zi se pomenesc cei 40 Sfini Mucenici din Sevastia, este ziua in care
femeile dupa ce ies de la biserica dau de pomana pentru sufletul mortilor preparate
specifice acestei zile ( colaci unsi cu miere).
LASATUL SECULUI DE PATI -are loc cu 6 saptamani inaintea sarbatorilor
de Pati.In seara respectiva, in toate casele are loc IERTACIUNEA un obicei
care consta in a cere iertare prin sarutarea mainii pentru eventuale greseli comise
fata de parinti, socrii, nai.
PAPARUDA- obiceiul se practica vara in timp de seceta si consta in constituirea
unei cete din fetie de 8-10 ani costumate in fuste din ierburi aezate pe trupul
gol.Pe cap poart coronie din frunze si flori.Fetele merg la casele gospodarilor
unde colind rostind cantecul Paparudei:Paparuda-uda vino de m-a uda, gazda
iese cu galeata cu apa cu care stropeste fetitele in timpul ceremoniei.
BATEREA HALVIEI-ceremonia se petrece in perioada Lasatului de sec si
consta in atarnarea unei bucati de halvia legata cu o sfoara de tavan iar copiii
incearca sa o prinda cu gura,fara ajutorul mainilor in timp ce se afla in pendulare.
In timpul Sarbatorilor de iarna,in perioada 24 decembrie-7 ianuarie au loc urmatoarele
obiceiuri:
Colinde in cete ,in care se ureaza gospodarilor pentru anul ce vine sanatate si belsug;
Colindul de Mos- Ajun-urari de buna stare;
Sorcova- urari de belsug si sanatate;
Plugusorul-urari de belsug pentru recolte;
Mersul cu capra (sau turca/ brezoaia) - rmi a culturilor dionisiace;
Pagin 28
Situri arheologice:
Cod RAN
Categorie
Tipul
Localitate
Cronologie
105892.01.01
Denumirea
sitului
Gumelnia
locuire
civila
aezare
Urme
din
Neolitic
105892.01.02
Teitrei
locuire
civila
asezare
Sat. Dobreni
(la Nord de rul
Sabar)lat.44grade
20
long.26grade14
altitudine 50 m
Sat.DobreniVarasti
105883.01.01
Cultura
Gumelnia
locuire
civila
aezare
1058830201
Hallstatt
locuire
civila
asezare
1058830202
Hallstatt
locuire
civila
asezare
10588303301
Hotarul
Cocoanei
locuire
civila
asezare
latene
1058830302
Hotarul
Cocoanei
locuire
civila
asezare
epoca
medievala
103853.04.01.
Teipatru
locuire
civila
asezare
Epoca
Bronzului
1300 i.Hr.
Sat.Varasti la N de Neolitic
raul
Sabar
lat.44grade15
long.26grade15
altitudine 50m
1,5-2ha
Sat.Varasti
Prima
perioada a
fierului
Sat.Varasti
Perioada
lat.44grade14
Geto-Dacica
long.26grade
secIII-I
1530
iHr.(latene)
Sat.Varasti fostul secIII-I iHr.
sat Dobreni la N de (Getoraul Sabar
Dacica)
lat.44grade13
long26grade15
altitudine 50
suprafata 1ha.
Sat.Varasti
Epoca
medievala
timpurie sec
IX-X
(cultura
dridu)
sat.Varasti
Epoca
lat.44grade15
Bronzului
long.26grade
(Bronzul
15
Mijlociu)
suprafata.1,5ha
la N de Sabar
punct de reper
iesirea din sat catre
Dobreni langa albia
Pagin 29
veche a Sabarului
103853.04.02
Teipatru
locuire
civila
asezare
sat.Varasti
Epoca GetoDacica
sec.IV-III
iHr
II.2.1.6 Economia locala

II.2.1.6.1Repartizarea populatiei active
Populaia activa a teritoriului-Berceni,Varasti,Colibasi reprezentata prin diferite activitati este
prezentata in tabelul de mai jos:
Comuna
Sector
agricol
Berceni
Populatia
activa
2002
2.584
Sector de
comert
900
Sector
industrial si
artizanat
1.342
307
Sector
privind
serviciile
35
Varasti
2.751
1.704
964
65
18
Colibai
2.246
1.467
701
35
43
Total
%
7.581
100
4.071
53,70
3.007
39,68
407
5,4
96
1,22
Pagin 30
Pe comune, repartizarea populatiei active pe ultimii cinci ani , se prezinta astfel:

Comuna BERCENI
Sector agricol
Sector
industrial i de
artizanat
Sector de
comer
Sector privind
serviciile
3500
1200
2077
198
25
2008
3545
1100
2191
227
27
2009
3600
975
2338
259
28
2010
4170
915
2924
301
30
2011
4301
900
3059
307
35
Ani
Populaia
activ
2007
Comuna - VARASTI
Ani
Populaia
activ
Sector agricol
Sector
industrial i de
artizanat
Sector de
comer
Sector privind
serviciile
2007
4207
3837
320
44
2008
4130
3796
273
52
2009
4150
3815
268
54
13
2010
4167
3824
264
61
18
2011
4180
3833
264
65
18
Pagin 31
Comuna - COLIBASI
Ani
Populaia
activ
Sector agricol
Sector
industrial i de
artizanat
Sector de
comer
Sector privind
serviciile
2007
2919
2850
16
16
37
2008
2959
2882
20
20
37
2009
2909
2807
30
30
42
2010
2862
2744
40
35
43
2011
2855
2727
50
35
43
Pentru a detalia structura populaiei active pe sectoare economice la nivelul teritoriului , au

fost analizate datele existente la nivelul fiecrei primarii din cadrul teritoriului, precum si
datele furnizate de Institutul National de Statistica Direcia Giurgiu si Ilfov.
Din tabelul prezentat reiese ca in cadrul teritoriului ponderea cea mai mare a populaiei active
repartizata pe sectoare de activitate se gsete in sectorul agricol,reprezentnd 53,70% din
totalul populaiei active.
In cadrul sectorului agricol ponderea cea mai mica o are populaia activa din comuna Berceni
care a migrat spre sectorul industrial.
Sectorul industrial are o pondere de 39,68 % din totalul populaiei active, acesta fiind
concentrat pe teritoriul comunei Berceni deoarece amplasarea comunei permite locuitorilor sa
lucreze in marele ora industrial- Bucuresti.
Sectorul de comer in cadrul teritoriului are o pondere de 5,4% fiind reprezentat in cea mai
mare parte de locuitorii comunei Berceni datorata tot amplasrii geografice, in suburbia
Municipiului Bucureti.
Reprezentarea grafica a populaiei active cuprinsa pe teritoriul G.A.L. este evideniata in
graficul urmtor:
Pagin 32
Reprezentarea grafica a populatiei active la nivelul teritoriului G.A.L
5,4%
1,22%
Sectorul agricol
39,68%
Sectorul industrial si de artizanat

Sectorul de comert
53,70%
Sectorul de servicii
Structura populatiei active din comuna Berceni

Reprezentarea grafica structura populatiei active la nivelul comunei se prezinta astfel:
Pagin 33
Repartizarea populatiei active- 2007-2011 -Berceni

4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Populatie activa
2007
3500
2008
3545
2009
3600
2010
4170
2011
4301
Sector agricol
1200
1100
975
915
900
Sector industrial si artizanat
2077
2191
2338
2924
3059
Sector comert
198
227
259
301
307
Sector de servicii
25
27
28
30
35
La nivelul comunei Berceni populaia activa in ultimii 5 ani prezint o creterensemnata pe

sectorul industrie si comer.ncepnd din anul 2002 populaia comunei a crescut datorita
migrrii din mediul urban a unui numr mare de locuitori care s-au aezat in zona respectiva.
Migrarea populaiei s-a fcut insa si invers dinspre mediul rural spre cel urban in cautarea
locurilor de munca care sa le asigure un trai decent.
Repartizarea populatiei active-Varasti
Pagin 34
Repartizarea populatiei active -2007-2011- Varasti

4500
4000
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Populatia activa
2007
4207
2008
4130
2009
4150
2010
4167
2011
4180
Sector agricol
3837
3796
3815
3824
3833
320
273
268
264
264
Sector comert
44
52
54
61
65
Sector de servicii
13
18
18
In cadrul comunei Varasti, ponderea populatiei active se constata in sectorul agricol, deoarece
localizarea geografica a comunei obliga locuitorii sa ramana in mediul rural, unde au ca
ocupatie principala agricultura in cadrul careia ca sub-ramura foarte dezvoltata este
legumiculura in camp si in spatii protejate.
Datorita acestei ndeletniciri comuna Varasti face parte din marele bazin legumicol al
judetului Giurgiu.Suprafata cultivata cu legume in spatii protejate si in camp depaseste 225 ha
din totalul suprafetei agricole. Cultivatorii de legume sunt organizati in patru grupuri de
producatori dar, fara aviz de recunoastere pentru anul 2012 acordat de ctre MADR:
S.C. Agro Grup Ecoligica S.R.L. ; S.C. Legume natural S.R.L. ; S.C. Prod Agricola S.R.L. ;
Societatea Comerciala Ecologica 2006 S.R.L.
Sectorul industrial si sectorul de comert este reprezentat in mare parte de catre agentii
economici existenti in zona.Serviciile in general in toate comunele teritoriului sunt slab
reprezentate din motive financiare.
Pagin 35
Repartizarea populatiei active Colibasi

Reprezentarea populatiei active-2007-2011- Colibasi
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
Populatia activa
2007
2919
2008
2959
2009
2909
2010
2862
2011
2855
Sector agricol
2850
2882
2807
2744
2727
16
20
30
40
50
Sector comert
16
20
30
35
35
Sector de servicii
37
37
42
43
43
La nivelul comunei Colibaipopulaia activa in ultimii 5 ani este concentrata in sectorul

agricol-legumicol care o situeaz in bazinul legumicol existent pe teritoriul judeului Giurgiu.
Pe teritoriul comunei existnd 5 Grupuri de productori dintre care numai 1esterecunoscut de
ctre Ministerul Agriculturii in anul 2011.Din totalul suprafeei agricole peste 400 ha sunt
cultivate cu legume att in cmp cat si in solarii.
Sectorul industrial si cel de comer sunt slab reprezentate in teritoriu, o pondere mai
nsemnata o are sectorul serviciilor.
II.2.1.6.2 Agricultura 2011

Intrucat majoritatea actorilor din mediul rural au legtura in diferite proporii cu sectorul
agricol,aceasta activitate a fost evideniata in tabelul de mai jos prin detalierea fondului
funciar existent la nivelul teritoriului.
Pagin 36
Categoria suprafeei agricole

Total fond funciar
Suprafaa agricola totala
d.c. Arabil
Fanete
Pasuni
Vii i pepiniere viticole
Livezi i pepiniere pomicole
Pduri i alte terenuri cu vegetaie
forestier
d.c. Pduri
Construcii
Drumuri i ci ferate
Ape i bli
Alte suprafee
Suprafaa
ha
Berceni
2.733
2.384
2.366
0
0
16
2
0
Suprafaa
ha
Varasti
4787,22
4224,27
4121,03
0
98,00
5,24
0
0
Suprafata
ha
Colibasi
2.833
2.197
2146
0
26
7
0
163
100
84,87
83,39
0
1,2
0,27
0,02
1,57
0
184
63
75
27
0
339,4
132,01
81,07
10,47
163
237
99
145
10
1,57
7,34
2,84
2,91
0,45
Proprietatea privata, in general pe teritoriul este reprezentata in ponderea cea mai mare att
asupra terenului cat si a efectivelor de animale.
Proprietarii de teren agricol dein parcele mici de cteva hectare si aparin in general
gospodriilor personale.
In exploatarea terenului nu se utilizeaznitrai,fertilizatori,pesticide -numai ingrasamant
natural,gunoiul de grajd,din acest motiv se incadreaza in agricultura ecologica.
Produciileobinute din aceste suprafee sunt destinate consumului propriu.
Proprietarii de teren agricol cu suprafee mici dau spre folosina aceste terenuri agenilor
economici existeni in zona deoarece sunt costisitoare si greu de ntreinut.
Produciileobinute in urma cultivrii terenului se colecteaz si se valorifica in cantitati mici
deoarece utilarea tehnica este precara.
Sistemul de irigaiilipsete iar,din punct de vedere zootehnic se ntlnesc carente mari in
procedura de insamantare artificiala a animalelor prin lipsa centrelor de insamantare la nivel
de comuna.
Pagin 37
II.2.1.6.3 Industrie IMM-Micro-interprinderi 2011

Structura intreprinderilor de pe teritoriul Berceni-Varasti-Colibasieste prezentata in
tabelul de mai jos.
MicroTotal
ntreprinde ntreprinderi
cu 1-9
ri
salariai
Berceni
38
35
ntreprinderi cu
10 49 salariai
ntreprinderi
cu 50 249
salariai
ntreprinderi cu
peste 250
salariai
Varasti
70
70
Colibasi
22
21
Total
130
126
100
96,92
1,54
1,54
Dup cum se poate observa din datele prezentate la nivelul teritoriului exista un numr de
126 de ntreprindericare au intre 1 si 9 salariai, ceea ce reprezintprocentual 96,92%.
Micro-inteprinderile sunt reprezentate de societati comerciale care practica activitati agricole
industriale si comert.Nu exista nicio inteprindere la nivelul teritoriului care sa aiba mai mult
de 250 angajati.
Cele doua inteprinderi care au structura cuprinsa intre 10 si 49 angajati au ca domeniu
principal de activitate alte activitatea decat agricultura:constructii si activitati extractive.
La nivelul teritoriului exista numai doua inteprinderi care au intre 50 si 249 de angajati.
In tabelul de mai jos sunt exemplificate sectoarele industriale care se gasesc in interiorul
teritoriului.
Activitati industriale
Numar
unitati
Balastiera
1
Constructii de cladiri
4
Lucrari specifice de constructii
2
Lucrari constructii zootehnice
1
Total
8
Principalele inteprinderi de tip industrial de pe teritoriul GAL au ca domeniu de activitate
contructiile de cladiri si lucrari specifice de constructii.
Pagin 38
II.2.1.6.4.Comert si sector de servicii

Principalele tipuri de comer(industrial,agricol,piscicol etc.) precum si principalele tipuri de
inteprindere care practica prelucrarea tertiara a produselor pe teritoriulBerceni-VarastiColibasisunt prezentate in tabelele de mai jos:
Comuna Berceni
Tip de
comert
Numar total
% din
numar total
Numar total
86,8
Inteprinderi
din sectorul
tertiar
0
% din
numarul
total
0
Cu
amanantul si
cu ridicata
33
Agricol
5,26
Industrial
7,89
100
Total
38
100%
100%
Tip de
comert
Numar total
% din
numar total
Numar total
Comer cu
amanantul si
cu ridicata
Agricol
21
30%
Inteprinderi
din sectorul
tertiar
0
% din
numarul
total
0
38
54,3%
Agroalimentar
Industrial
10%
5,7%
Total
70
100%
Comuna Varasti
Pagin 39
Comuna Colibai
Tip de
comert
Numar
total
%din numar
total
Numar total
68,2%
Inteprinderi
din sectorul
tertiar
0
%din
numarul
total
0
Comer cu
amanantul si
cu ridicata
Agricol
Agroalimentar
Industrial
Total
15
1
1
4,5%
4,5%
0
0
0
0
0
0
5
22
22,7%
100%
5
5
5
5
100%
100%
Tip de
comert
Numar total
%din numar
total
Numar total
Comer cu
amanantul si
cu ridicata
Agricol
Agroalimentar
Industrial
69
53,1%
Inteprinderi
din sectorul
tertiar
0
%din
numarul
total
0
41
8
31,5%
6,2%
0
0
0
0
0
0
12
9,2%
100%
Total
130
99,95%
100%
Total teritoriu
Dup cum reiese din tabele de mai sus peste 53,1% din societile comerciale nregistrate la
nivelul teritoriului activeaz in domeniul teritoriului.
Aproape 32% activeaz in sectorul agricol iar in sectorul industrial pana in 10%.
Din analiza se poate deduce faptul ca serviciile oferite la nivelul teritoriului sunt foarte
limitate,ele nu asigura necesarul de trai al locuitorilor existnddiferene majore intre mediul
rural si cel urban mai ales in ceea ce privete asigurarea serviciilor de baza din acest motiv in
localitatea Berceni se constata o migrare a populaieictreBucureti deoarece pe teritoriul
comunei lipsesc locurile de munca din toate domeniile de activitate.
Pagin 40
II.2.1.7 Servicii pentru populatie si infrastructuri medico-sociale

II.2.1.7.1Echipamente prezente sau accesibilitatea populatiei la
aceste servicii
Pentru analizarea serviciilor si infrastructurii medico-sociale a teritoriului a fost analizata
starea existenta pe fiecare comuna in parte.
Datele provin de la Institutul National de Statistica.
Ulterior acestea au fost analizate cu ocazia ntlnirilor dintre partenerii G.A.L. de la toate cele
trei comune.
Din informaiile furnizate de primarii, consilierii locali si reprezentanii serviciilor respective,
aceste date au fost completate si actualizate specificndu-se starea actuala a infrastructurii
existente, precum si modul de asigurare a acestor servicii pentru populaia cuprinsa in
teritoriu.
In urma acestor discuii, situaia exacta este urmtoarea:
Servicii existente pe total teritoriu-GAL

Servicii
Medical
-spital
-medic
-dentist
Invatamant
-primar
-secundar
-universitate
Dotari sportive
-teren de sport
-sala de sport
Berceni
Varasti
Colibasi
Nu
Da
Da
Nu
Da
Da
Nu
Da
Nu
Da
Nu
Nu
Da
Nu
Nu
Da
Nu
Nu
Da
Nu
Da
Da
Da
Nu
Pagin 41
Situatia serviciilor existente, pe fiecare comuna:

COMUNA BERCENI
Servicii
Categoria
Primar
Secundar
INVATAMANT
Universitate
Cabinete medicale
MEDICALE
Spitale
Cabinete
stomatologice
Altele
Teren de sport
SPORTIVE
ALTELE
Sali de sport
Spatii de recreere
Observatii
-2 scoli cu clasele I-VIII in stare buna
-2 grdinie ultra-moderne cu program prelungit
Cele mai apropiate licee se gsesc in Bucureti la 18
km
Cele mai apropiate universitatea se gsesc la 18 km
de localitate in Bucureti
-Existenta unui dispensar medical in stare buna
Cel mai apropiat spital se situeaz la 18 km de
teritoriu in Municipiul Bucureti
Cel mai apropiat la 18 km de comuna in Municipiul
Bucureti
-Un cabinet vetenerinar care necesita imbunatatiri
-Teren sintetic pentru scoala,realizat in anul 2005
-Teren pentru fotbal ultra modern, realizat in
anul 2008
Nu
-Realizarea parcului central realizat in 2007
COMUNA VARASTI
Servicii
Categoria
Primar
INVATAMANT
Secundar
Universitate
Cabinete medicale
MEDICALE
Spitale
Cabinete stomatologice
Observatii
a-comuna dispune de 3 scoli primare, 2 cu
clasele I-VIII si 1 cu clasele I-IV in stare
buna,dar care necesita dotare in
laboratoarele de chimie si biologie
a-ogrdiniain stare buna
Cel mai apropiat la 25 km in Bucureti
La 25 de km de teritoriu in Bucureti
- 3,din care 2 funcioneaz si sunt in
concesiune date medicilor.Starea lor este
precara, necesita reparaii interioare si
exterioare precum si aparatura
Cel mai apropiat la 25 kmBucureti
-1 concesionat,necesita reparaii si dotare
Pagin 42
SPORTIVE
Terenuri de sport
Sali de sport
3 terenuri de sport in stare buna

2(Dobreni si Varasti) salide sport in stare
buna
ALTELE
Spatiu de recreere
Un parc
COMUNA COLIBAI
Servicii
Categoria
Observatii
Primar
INVATAMANT Secundar
MEDICALE
SPORTIVE
Doua scoli cu clasele I-VIII in stare buna,renovate

Cele mai apropiate licee sa gsesc la 28 km in
Bucureti,si Giurgiu la 60 km sau la 11 km la Vidra( cu
transport asigurat(
Universitate
La 28 km distanta,in municipiul Bucureti
Cabinete medicale 1 dispensar-medic de familie,dotat
Spitale
Cel mai apropiat centru la 28 km de teritoriu in
municipiul Bucureti
Cabinete
Cel mai apropiat cabinet se gsete la 30 km in
stomatologice
Municipiul Bucureti
Terenuri de sport Stadion de sport modern
Sali de sport
Nu exista
Comentarii privind serviciile si infrastructurile medico-sociale

Din descrierea serviciilor medico-sociale prezentate in tabelele de mai sus reiese ca pe
teritoriul G.A.L lipsesc serviciile medicale, reprezentate de spitale iar o problema majora este
si distanta mare pana la cele din apropiere.
Instituiile de invatamant de pe teritoriul GAL se afla intr-o stare buna in ceea ce priveste
exteriorul si interiorul constructiilor, necesita numai ,dotari materiale si didactice specifice.
Serviciile de invatamant secundar se gasesc la distante variabile fata de principalele orase: cel
mai apropiat oras Bucureti se afla la o distanta de 18 km, fata de comuna Berceni din
judeul Ilfov.
Fata de orasul Giurgiu,cea mai apropiata comuna este Varasti, situata la distanta de 28 km.
Cele mai apropiate universitati sunt in Municipiul Bucursti si Giurgiu, la o distanta de 18 km
si respectiv 28 km.
Pagin 43
II.2.1.8.Activitati sociale si instiutii locale
are incomponenta o singura localitate Berceni, pe teritoriul

creiafuncioneazurmtoareleinstituii:
Primria
Biserica
Post de Politie
Serviciul de posta si telefonie fixa
Comuna Varasti are in componenta urmatoarele sate:
Varasti
Dobreni
Institutii existente in comuna:
Primarie
Biserica
Post de Politie
Comuna Berceni
Comuna Colibai -are in componenta satele:

Colibasi
Campurelu
Institutii existente in comuna:
Primaria
Biserica
Post de Politie
In cadrul teritoriului exista trei ONG- uri: Asociatia pentru Dezvoltare Socio- Culturala
PENTRU OAMENI; Societatea Ecologica Noua Alianta siAsociatia Democrata a Rromilor.
II.2.1.9.Bilantul politicelor inteprinse in teritoriu

La nivelul teritoriului au fost realizate urmtoareleinvestiii:
Alimentare cu apa potabila-Berceni-Proiect European Program SAPARD;
Asfaltare drumuri comunale-Berceni-Buget local;
Alimentare Gaze naturale-Berceni-Serviciu concesionat;
Asfaltare drum-2,6km Varasti prin HG 557/1997
Executie Stadion comunal tip I prin OG 7/2006
Sistem de alimentare cu apa in comuna Colibasi prin HG 557/1997;
Pagin 44
Modernizarea infrastructurii de acces la exploataiileagricole-Colibai prin Msura

125-PNDR;
Reconstrucie ecologica forestiera pe terenuri degradate in perimetrul de ameliorareColibai - Administraia Fondului pentru mediu in cadrul programului de imbunatatire
a calitatii mediului prin impadurirea terenurilor degradate;
Reparatii drumuri satesti in comuna Colibasi prin HG 577/1997;
Proiecte aflate in faza de implementare:
Asfaltare drum comunal-Berceni-Buget local;

Alimentare cu apa si baza sportiva model tip I in comuna Varasti prin OG 7/2006;
Asfaltare drumuri comunale 15 km Program FEADR cu finantare europeana;
Centrul de ingrijire de zi pentru copiii aflati in situatii de risc in comuna Colibasi;
Pista pentru biciclisti;
Modernizare strazi in comuna Colibasi PNDI prin MDRT;
Modernizare 17 strazi in comuna Colibasi PNDI prin MDRT;
Reabilitare drum comunal DC 67 in comuna Colibasi PNDI prin MDRT;
II.2.1.10.Elemente complementare privind prezentarea teritoriului

Spaiul rural constituie aria eligibila pentru implementarea Axei LEADER care va asigura
coerenta teritoriala, masa critica necesara din punct de vedere al resurselor umane,financiare
si economice pentru a susine o strategie de dezvoltare locala viabila.
In vederea identificriipotenialului teritoriului s-a ales ca metoda de lucru de jos in
sus,ntlnirea directa cu actori din spaiul rural si sensibilizarea acestora privind abordarea
LEADER prin sesiunitematice la nivelul fiecrei comune in care s-a realizatinformarea
populaiei privind Programul National de Dezvoltare Rurala.
In vederea identificriipotenialului existent pe teritoriul comunelor Berceni ,Varasti si
Colibasi au fost efectuate urmatoarele actiuni de sensibilizare a actorilor:
- organizarea unei caravane in fiecare comuna; care a avut drept scop distribuirea
materialelor informative-brouri si furnizarea de informaii privind prioritile de
dezvoltare ale zonei;
- prezentarea materialelor promoionale;
- cate trei seminarii locale si unul comun la nivelul teritoriului care au avut drept scop
sensibilizarea actorilor locali.
In cadrul acestor seminarii a fost prezentata modalitatea de abordare a Programului National
de Dezvoltare locala Axa 4(LEADER) din PNDR pentru perioada 2007-2013.
Cu aceasta ocazie a avut loc o prezentare axata pe imbunatatirea strategiilor locale prin
incurajarea actorilor la nivel local de a inteprinde proiecte de extindere a experientelor de
Pagin 45
stimulare si sprijinire a inovatiei,de dobandire a competentelor si imbunatatirea lor interteritorial.

Seminariile s-au desfurat pe zone in care s-au prezentat informaii despre aciunea de
sprijinire in vederea dezvoltriilocalitilor din punct de vedere material si social avnd ca
scop final crearea unor locuri de munca si a unor activitati care sa completeze activitatea
actuala existenta la nivel de comuna. La seminarii au participat actori locali,din domeniul
administrativ al primriilor, serviciilor, economico-social si firma de consultanta.
In urma acestor intalniri- MINUTE s-au intocmit procese verbale cu participantii prezenti la
intalnire.
- organizarea unei conferine pentru prezentarea Strategiei de Dezvoltare Locala.
In urma acestor ntlniri s-au ntocmit procese verbale in care au fost consemnate
ideile,propunerile, modul de rezolvare si soluionare a ntregiiaciuni .
In completarea informaiilor prezentate actorii au primit brouri si pliante distribuite gratuit
pentru informarea cat mai exacta a tipurilor de investiii eligibile pe care le pot accesa prin
Masurile Programului FEADR.
Dupstrngerea datelor si informaiilor de la nivelul fiecrei zone din teritoriu s-a ntocmit
Analiza SWOT a fiecarei comune. Analizele au fost prezentate in cadrul intalnirilor si in baza
lor s-aelaborat, studiulpentru identificarea potenialului zonei la nivel de teritoriu. Acestea au
stat la baza documentelor de prezentare in cadrul conferintei desfasurata la nivelul teritoriului.
Analizele SWOT intocmite la cele trei comune sunt prezentate la sfritul capitolului.
Elemente complementare privind prezentarea teritoriului.
Actorii locali din teritoriu, privat si public:primari,consilieri,reprezentanii serviciilor medicosociale si firma de consultanta au analizat situaia existenta in prezent si au fcut propuneri
pentru imbunatatirea infrastructurii serviciilor medico-sociale,administratiei pe plan local si a
societatilor existente la nivel de comuna.
In urma acestei analize teritoriale s-au stabilit punctele tari,slabe,oportunitatile si riscurile
zonelor analizate.
Analiza SWOT a comunei Berceni
Pagin 46
Puncte tari
-
numrul de locuitori din comuna permite realizarea de investiii mici cu impact ridicat
la nivel de individ;
pstrarea datinilor la nivelul comunei si transmiterea acestora la generaiileurmtoare;
utilizarea redusa a pesticidelor si ingrasamintelor permite practicarea agriculturii
ecologice;
produsele naturale obinute pot fi valorificate;
existenta structurilor necesare asigurrii serviciilor de invatamant prescolar si primar;
rata somajului la nivelul comunei este scazuta;
numrul de locuitori de pe cuprinsul comunei permite realizarea de investiii mici cu
impact ridicat la nivel de individ;
tipurile de sol existente permit cultivarea grului,porumbului,legumelor si plantelor
tehnice;
nivelul sczut al taxelor si impozitelor locale;
Puncte slabe
-
majoritatea proprietarilor de teren agricol care deinsuprafee de teren mici utilizeaz

recoltele in scopuri proprii fara valorificarea acestora;
diversificarea slaba la nivelul comunei a domeniilor de activitate din
sectoarele:comer,industrie si servicii si prezenta redusa a societarilor care asigura
servicii pentru populaie;
absenta inteprinderilor mari care pot sprijini substantial dezvoltarea economica a
comunei;
resurse financiare insuficiente,investiiile limitate si lipsa locurilor de munca sunt
principalele cauze a dezvoltrii economice slabe si prezint o piedica pentru
dezvoltarea viitoare a comunei;
principala piaa de desfacere pentru activitile comerciale este in marile
orae,societile comerciale neputnd face fata individual presiunilor concureniale din
afara comunei;
migrarea populaiei cu nivel de educaie mediu si superior in afara comunei datorita
faptului ca majoritatea locuitorilor nu au un loc de munca stabil la nivelul comunei;
nivelul de trai al populaiei asigurat de venituri si utilitati este intr-o masura limitata
satisfacator datorita veniturilor reduse si a lipsei locurilor de munca;
serviciile medicale sunt asigurate la un nivel inferior iar cele mai apropiate spitale se
gasesc in orasele din imprejurimi.
Pagin 47
Oportunitati
- existenta programelor de dezvoltare comunitare( PNDR,POS-DRU) si naionale de
asigurare a accesului la educaie pentru populaie;
- posibilitatea accesrii unor programe de finanare guvernamentale pentru reconversie
profesionala si crearea unor noi locuri de munca pentru omaj;
- existenta cadrului legislativ necesar infiintarii de centre de formare si reconversiei
profesionale ;
- absenta unui cadru legal pentru protejarea produciei agricole interne;
- reducerea numrului de omeri prin adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europe
privind ocuparea forei de munca;
- potenial crescut pentru agricultura ecologica in special: legumicultura,apicultura si
zootehnie;
Riscuri
- discrepantele dintre mediul rural si urban determina migrarea in afara comunei a
populaiei tinere cu nivel de educaie medie si peste;
- posibilitatea creterii ratei de migrare a forei de munca calificata in afara comunei
prin absolvirea cursurilor de formare profesionala sau reconversie profesionala necorelate
cu domeniile de interes de pe plan local;
- instabilitatea politica care creaza fluctuatii de personal la nivelul autoritatilor locale si
institutiilor de stat;
- adaptarea mai lenta a populaiei rurale mature si vrstnice la schimbrile si provocrile
lumii actuale in general si la fenomenul mobilitii si reconversiei profesionale in special;
- cadrul legislativ instabil care determina uneori modificri majore in implementarea
propunerilor administrative la nivel de comuna;
- estompareatradiiilor si meteugurilor locale datorita nivelului de trai nesatisfctor;
- lipsa de structurare a invatamantului secundar si universitar fata de cerintele pietei
muncii determina cresterea numarului de someri in randul populatiei calificate;
Analiza SWOT a comunei Varasti
Pagin 48
Puncte tari
-
tipurile de sol existente permit cultivarea grului, legumelor si plantelor tehnice;

utilizarea redusa a pesticidelor si ingrasamintelor permit practicarea agriculturii
ecologice;
relieful,clima si solul zonei favorizeaz dezvoltarea agriculturii in special
legumicultura;
existenta reelelor de alimentare cu energie electrica,telefonie fixa si mobila,posta;
existenta unor cursuri de apa ce pot fi valorificate;
rata omajului la nivelul comunei este sczuta;
pstrarea obiceiurilor specifice zonei si transmiterea lor la generaiileurmtoare.
Puncte slabe
-
lipsa locurilor de munca;

slaba educaie antreprenoriala;
decalaj informaional fata de mediul urban;
populaie imbatranita;
principalele cauze a dezvoltrii economiei slabe si reprezint o piedica pentru
orae,societile comerciale neputnd face fata individual presiunilor concurentei din
afara comunei;
serviciile pentru populaie: medical si salubrizare reduse;
majoritatea proprietarilor de teren agricol care deinsuprafee de teren mici utilizeaz
Oportunitati
Pagin 49
existenta programelor de dezvoltare comunitare(PNDR,POS-DRU)si naionale de

exemple de succes de la cei care au avut iniiativereuite in afara comunei;
posibilitatea accesri unor programe de finanare guvernamentale pentru reconversie
profesionala si crearea de noi locuri de munca pentru omeri;
creterea performantei instituionale a administraiei publice prin implementarea
corecta si generalizata de sisteme informatice integrate in contextul realizrii unei
reele de internet;
avantajele oferite de programele de dezvoltare pentru nfiinarea de forme asociative in
sectorul agricol.
Riscuri
-
numrul de concureni in cretere pentru productorii de produse acro-alimentare de

pe piaa Uniunii Europene;
cerinele cantitative si standardele ridicate ale marilor distribuitori fata de produsele
alimentare si non-alimentareale mediului rural romanesc pot fi o piedica in
comercializarea eficienta a produselor realizate pe cuprinsul teritoriului;
discrepantele dintre mediul rural si urban determina migrarea in afara comunei a
populaiei tinere cu nivel de educaie medie si peste ;
cadrul legislativ instabil care determina uneori modificri majore in implementarea
estomparea tradiiilor si meteugurilor locale datorita nivelului de trai nesatisfctor;
lipsa de structurare a invatamantului secundar si universitar fata de cerintele pietei
muncii determina cresterea numarului de someri in randul populatiei calificate ;
adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile
lumii actuale in general si la fenomenul mobilitatii si reconversiei profesionale in
special.
Analiza SWOT a comunei Colibasi
Pagin 50
Puncte tari
-

legumicultura;
utilizarea redusa a pesticidelor;
existenta structurilor necesare infrastructurii;
obiceiuri specifice zonei pstrate si transmiterea lor la generaiileurmtoare;
densitate redusa;
existenta reelelor de alimentare cu energie electrica,telefonie fixa si mobila,posta.
Puncte slabe
-
serviciile pentru populaie:medical si salubrizare reduse;
lipsa unui studiu la nivelul teritoriului pentru identificarea potenialului zonei;
decalaj intre pregtirea oferita de coala si cerinelepieei muncii;
dispariiieducaionale intre mediul rural si urban;
infrastructura de educaie insuficienta si neadaptata standardelor moderne in materie;
Oportunitati
-
dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi locuri de

munca;
alocarea fondurilor pentru protecia mediului si resurse umane;
potenial crescut pentru agricultura ecologica in special: legumicultura,apicultura si
zootehnia;
corecta si generalizata de sisteme informatice integrate in contextulrealizrii unei
reele de internet;
Pagin 51
reducerea numrului de omeri prin adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europene
privind ocuparea forei de munca,cretereamobilitii,flexibilitii,stabilitiiforei de
munca,garantarea anselor egale;
dezvoltarea spiritului inteprinzator al angajatorilor si a persoanelor aflate in cautarea
unor locuri de munca.
Riscuri
-
pozititionarea geografica a comunei in apropierea oraselor:Bucuresti si Giurgiu;

natalitate sczuta;
absorbtia fortei de munca de catre orasele din apropiere;
reducerea populaiei active;
discrepantele dintre mediul rural si urban determina populaia tanara cu nivel de
educatie emdiu si peste sa migreze;
creterea ponderii muncii la negru are efecte negative asupra pieei muncii,economiei
locale si implicit a asistentei sociale;
adaptarea mai lenta a populaiei rurale mature si vrstnice la schimbrile si provocrile
lumii actuale in general si la fenomenul mobilitii si reconversiei profesionale in
special;
criza economica actuala determina restrngereaactivitii sectoarelor economice si
implicit creterea ratei omajului.
PARTEA A II-A : ANALIZA SWOT
Pagin 52
Pentru a elabora strategia de dezvoltare a teritoriului GAL cuprins de comunele:BerceniVarasti-Colibasis-a impus o analiza profunda a situatiei existente privind
teritoriul,populatia,activitatile economice si organizarea sociala si institutionala de la nivelul
acesteia.
Analiza SWOT este o metodologie a mediului intern si extern al unui proiect. Numele este
descriptiv:Strenghts (Puncte tari),
Weaknesses (Puncte slabe) ,Opportunities
(Oportunitati),Threats (Riscuri).
Analiza SWOT a rezultat in urma analizriisituaiei existente la nivelul comunelor,mpreuna
cu colaborrii si actorii locali din sectorul public,privat,economic si societatea civila si din
insasi analiza SWOT inteprinsa in cadrul acestora.Acest lucru a permis formarea unei viziuni
asupraparticularitilor economice si sociale a teritoriului prin analizarea problemelor si
efectuarea analizei SWOT.
Punctele tari si cele slabe sunt legate de teritoriu si de strategiile de dezvoltare ale comunelor
integrate in acestea.
Oportunitile si ameninrile vin dinspre mediul de piaa si din direcia concurentei dar,pot fi
influenateatt de factori interni din cadrul teritoriului cat si de factori externi,din afara
acestuia;de regula sunt factori economici,politici sau sociali asupra crora zona nu are nici un
control.
Analiza SWOT permite concentrarea ateniei asupra zonelor cheie si realizarea de propuneri
in zonele asupra crora exista cunotine mai puin detaliate.
In urma acestei analize se poate decide daca teritoriul isi poate indeplini planul si in ce
conditii.
Unele oportunitati si amenintati vor aparea din punctele tari si punctele slabe ale teritoriului.
Din analiza SWOT elaborata asupra teritoriului Berceni-Varasti-Colibasi se desprind
urmatoarele domenii de interes impartite in patru mari categorii:
-teritoriul
-populatia
-activitati economice
-organizarea sociala si institutionala
TERITORIUL Berceni-Varasti-Colibasi
Pagin 53
ANALIZA SWOT PARTEA A II-A
TERITORIUL
(caracteristici geografice-izolare-deservire-infrastructuri)
(centre de interes-patromoniu-cultura-mediul inconjurator)
PUNCTE TARI
Caracteristici geografice-izolare-deservire-infrastructura
1.Relieful,clima si solul zonei in care se afla teritoriul favorizeaz dezvoltarea agriculturii
in special a legumiculturii;
2.Conditiile de mediu,respectiv aerul curat,varietatea reliefului,lipsa unor factori poluani
majore,peisaje odihnitoare;
3.Existenta cursurilor de apa care pot fi valorificare ca sursa de alimentare si exploatare ;
4.Utilizarea redusa a pesticidelor si ingrasamintelor permite practicare agriculturii
ecologice;
5.Produsele naturale -plantele medicinale pot fi valorificate ;
6.Existenta reelelor de alimentare cu apa,electricitate,telefonie fixa,cablu tv si telefonie
mobila;
7.Existenta cldirilor cu destinaiaCmin cultural;
8.Existenta structurilor necesare asigurrii serviciilor de invatamant prescolar si primar;
9.Existenta pe cuprinsul teritoriului a dispensarelor si a farmaciilor;
10.Existenta bazelor sportive ; Centre de interes-patrimoniu-cultura-mediul inconjurator
Pagin 54
11.Patrimoniul arhitectural reprezentat de monumente;
12.Patrimonul arhitectural este reprezentat de numeroase situri arheologice recunoscute de

ctreMinisterul Culturii dar si de Srbtoriletradiionale care inca se mai pstreaz;
13.Patrimonul natura reprezentat de ctre apa ruluiArge si Sabar;
PUNCTE SLABE
Caracteristici geografice-izolare-deservire-infrastructura
1.Lipsa resurselor naturale

naturale,minereu etc.);
pentru
dezvoltarea
industriei
extractive(petrol,gaze
2.Teritoriul nu este deservit in totalitate de reele cu alimentare cu apa,canalizare,electricitate

si gaze;
3.Lipsa structurilor pentru asigurarea serviciilor de invatamant universitar si distanta mare
pana la acestea;
4.Inexistenta spitalelor pe cuprinsul teritoriului si distanta relativ mare pana la acestea;
5.Cabinetele medicale sunt in stare precara si sunt dotate insuficient iar aparatura este
nvechita;
6.Majoritatea proprietarilor de teren agricol care deinsuprafee de teren mici utilizeaz
recoltele pentru consumul propriu fara a le valorifica;
7.Teritoriul este accesibilizat integral doar de doua drumuri judeene:DJ401,DJ412;
Pagin 55
8.Infrastructura deficitara si dotrile insuficiente determina un grad redus

de asigurare a serviciilor sociale(medicale,invatamant);
9.Atractivitatea teritoriului pentru locuitori si turiti este redusa datorita lipsei spatiilor de
recreere precum si lipsei serviciilor pentru asigurarea confortului ;
10.Teritoriul ofer posibilitati reduse pentru dezvoltarea afacerilor datorita starii precare a
infrastructurii precum si a spatiilor pentru desfasurarea activitatilor economice;
11.Spatiile de joaca pentru copii sunt inexistente ;
12.In apropierea si pe cuprinsul teritoriului exista puine materiale de construcii;
Centre de interes-patrimoniu-cultura-mediul inconjurator:
13.Patrimoniul cultural(bisericile si siturile arheologice)sunt in stare precara si nu sunt
valorificate;
14.Patrimoniul natural nu este valorificat in scop turistic;
15.Interesul populatiei fata de mentinerea traditiilor si mestesugurilor este din ce in ce mai
mic;
OPORTUNITATI
1.Exista posibilitatea finanriiaciunilor necesare dezvoltrii teritoriului prin intermediul

Programului National de Dezvoltare Rurala;
2.Prin intermediul Axei 4 LEADER pot fi finanateinvestiiile necesare dezvoltrii eficiente
a teritoriului indiferent de limitele impuse de masuri si program;
3.Existenta Programului Operaional Regional prin care se dezvolta oraele limitrofe si
infrastructura naionalaofer posibilitatea teritoriului sa-si mareasca gradul de atractivitate
si accesibilizare;
4.Centrele de interes reprezentate de oraeleBucureti si Giurgiu sunt la distante:
18 km cea mai mica si 65 km cea mai mare;
Pagin 56
5.Sprijinul ridicat oferit de consiliile judee pentru dezvoltarea teritoriului acoperit de GAL;
6.Interesul ridicat de pe piaa interna si externa a Romniei pentru produsele ecologice
poate stimula meninerea si dezvoltarea acestei activitati;
7.Existenta cadrului legislativ pentru accesarea programelor de dezvoltare a infrastructurii
si patrimoniului culturii;
8.Interesul autoritatii statului pentru dezvoltarea turismului,respectiv valorificarea turistica
a civilizatiei satesti veche-nealterata,a vestigiilor istorice sau dezvoltarea agro-turismului;
RISCURI
1.Posibilitatea redusa de asigurare a finanaii si cofinanrii proiectelor datorita resurselor
financiare insuficiente determinate de criza economica,naionala si mondiala;
2.Cunostinte insuficiente legate de elaborarea si implementare proiectelor finanate din
fonduri europene,pentru proiecte de infrastructura si mediu;
3.Cadrul legislativ instabil care determina uneori modificri majore in implementare
proiectelor de investiii;
4.Modificare strategiilor naionale de dezvoltare datorita schimbriiprioritatilor nationale
determinate de viziuni politice diferite;
5.Degradarea cailor de comunicare ce asigura accesul in zona poate determina izolarea
teritoriului;
6.Variatiile climatice si conditiile meteorologice pot determina aparitia fenomenelor de
seceta si inundatii;
7.Cultura nationala deficitara privind protectia mediului inconjurator.
8.Dezvoltarea accelerata a centrelor de interes din afara teritoriului poate determina
scaderea interesului autoritatilor( nationale si judetene),investitorilor,turistilor si locuitorilor
Pagin 57
pentru dezvoltarea teritoriului;

9.Politica nationala deficitara privind conservarea patrimoniului cultural si reabilitarea
patrimoniului arhitectural;
10.Reticenta autoritatilor si locuitorilor la schimbari si adaptabilitatea la nou;
11.Surse de finantare reduse si greu accesibile pentru dezvoltarea,reabilitareainfrastructurii
sociale de invatamant si sanatate.
POPULATIA
(Demografie-populatia activa imbatranire-nivel de instruire-cunostinte si competente
specifice teritoriului)
PUNCTE TARI
1.Rata omajului la nivelul teritoriului este de 0,57%;

2.Numarul total al locuitorilor de pe cuprinsul teritoriului(15.330) permite realizarea de
investiii mici cu impact ridicat la nivel de individ;
3.Specificul local privind activitile non-agricole precum:croitorie, dogrit,tmplrie ce pot
aduce valoare adugata economiei locale;
4.La nivelul teritoriului populaia actuala inca pastreaza datinile si obiceiurile traditionale;
Pagin 58
PUNCTE SLABE
1.Migrarea populaiei cu nivel de educaie mediu si superior in afara teritoriului datorita
faptului ca majoritatea locuitorilor nu au un loc de munca stabil la nivelul teritoriului;
2.Inexistenta structurilor de invatamant(liceu)nu poate asigura instruirea populatiei locale la
nivel mediu;
3.Teritoriul este in masura limitata atractiv pentru tineri,datorita lipsei locurilor de munca
,spatiurilor de recreere si a unor servicii pentru asigurarea confortului zilnic.
4.Cele mai apropiate universitati sunt in orasele Bucuresti si Giurgiu la o distanta minima
18 km si maxima 65 km;
5.Pe cuprinsul teritoriului nu exista facilitati de orientare profesionala,reconversie si
formare continua;
6.Doar o parte din operatorii economici din cadrul teritoriului asigura locuri de munca
pentru tineri si nu dispun de locuri de munca vacante;
7.Nivelul de trai al populaiei(asigurat de venituri,utilitati,servicii)este intr-o masura
limitata satisfacator datorita veniturilor,spatiilor de recreere si a lipsei locurilor de munca
pentru tineri;
8.Serviciile medicale sunt asigurate la un nivel inferior,iar cele mai apropiate spitale se
gsesc in oraeleBucureti si Giurgiu la o distanta medie de 25 km.
Pagin 59
OPORTUNITATI
1.Posibilitatea accesrii unor programe de finanare guvernamentale pentru reconversie

2.Exitenta programelor de dezvoltare comunitare(PNDR si POS-DRU) si naionale de
3.Implicarea autoritarilor publice in problemele sociale ale comunitatii;
4.Majoritatea masurilor din PNDR favorizeaz investiile realizate de catre tinerii din spatiul
rural oferind posibilitatea reducerii migratiei fortei de munca;
5.Existenta cadrului legislativ necesar infiintatii de centre de formare si reconversie
profesionala;
6.Exemple de succes de cei care au avut initiative reusite in afara teritoriului;
7.Cerinte ridicate ale pietei externe pentru produse traditionale si mestesugaresti care pot fi
realizate la nivelul teritoriului prin infiintarea de ateliere care pot crea locuri de munca si
venituri pentru populatie;
8.Facilitatile oferite de programele nationale si europene pentru mentinerea tinerilor in
mediul rural;
Pagin 60
RISCURI
1.Cresterea ponderii muncii la negru are efecte negative asupra pieei muncii,economiei
2.Discrepantele dintre mediul rural si urban determina migrarea in afara teritoriului a
populaiei tinere si/sau cu nivel de educaie peste mediu;
3.Lipsa de structurare a invatamantului secundar si universitar fata de cerintele pietei
4.Estomoparea traditiilor si mestesugurilor locale datorita nivelului de trai nesatisfacator;
5.Cresterea ponderii muncii la negru are efecte negative asupra pietei muncii,economiei
6.Adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile
lumii actuale,in general si la fenomenul mobilitatii si reconversiei profesionale in special;
7.Criza economica actuala determina restrangerea activitatilor sectoarelor economice si
implicit cresterea ratei somajului;
8.Posibiliatea cresterii ratei de migrare a sortei de munca calificate in afara teritoriului prin
absolvirea cursurilor de formare profesionala sau reconversie profesionala necorelate cu
domeniile de interes de pe plan local;
9.Presiunea sociala,financiara si politica creaza un stres continuu pentru populatie,care se
indeparteaza de datini si obiceiuri.
Pagin 61
ACTIVITATI ECONOMICE
(primar-secundar-tertiar-servicii-turism)
PUNCTE TARI
1.Tipurile de sol existente pe cuprinsul

grului,porumbului,legumelor si plantelor tehnice;
teritoriului
permit
cultivarea
2.Ponderea mare a terenurilor agricole permit dezvoltarea facila a sectorului agricol;

3.Pe terenurile agricole parcelate in suprafee mici,in general nu se
utilizeaznitrai,fertilizatori,pesticide,ceea ce pot conferi produselor o etichetare ecologica;
4.Proprietatea privata este reprezentata intr-o pondere mare asupra terenului arabil si a
efectivelor de animale ;
5.Ponderea pdurilor permite dezvoltarea sectorului de exploatare si prelucrare a lemnului
precum si dezvoltarea silvo-turismului;
6.Nivelul sczut al taxelor si impozitelor locale;
7.La nivelul teritoriului exista numeroase monumente arhitecturale si situri arheologice
recunoscute de ctre Ministerul Culturii si care pot fi valorificate in scop turistic;
8.Disponibilitatea terenurilor si spatiilor pentru dezvoltri antreprenoriale;
9.Traditiile si meteugurile pot fi utilizate in scop comercial;
10.Numarul mare al populaiei active reprezint un avantaj in dezvoltarea sectorului
economic la nivelul teritoriului;
11.Autoritatile publice ofer sprijin in dezvoltarea economiei locale prin realizarea de
investiii si programe;
Pagin 62
PUNCTE SLABE
1.Diversificarea slaba la nivelul teritoriului a domeniilor de activitate din sectoarele:comer
si servicii si prezenta redusa a societatilor care asigura servicii pentru populatie;
2.Sistemul de colectare,prelucrare si valorificare superioara a produselor specifice se face in
cantitati mici iar utilarea tehnica este precara;
3.Proprietarii de teren agricol care deinsuprafee de teren mici utilizeaz recoltele in
scopuri proprii fara valorificarea acestora;
4.Proprietarii de teren agricol detin parcele mici de cateva hectare si sunt in numar foarte
mare;
5.Absenta inteprinderilor mari care pot sprijini substantial dezvoltarea economica a
teritoriului;
6.Resursele financiare insuficiente,investiiile limitate si lipsa locurilor de munca sunt
principalele cauze ale dezvoltrii economice slabe a teritoriului si reprezint o piedica
pentru dezvoltarea viitoare;
7.Principala piaa de desfacere pentru activitile comerciale este intre graniele
teritoriului,societile comerciale neputnd face fata individual presiunilor concurentiale din
afara teritoriului;
8.Starea precara a infrastructurii si utilitatilor impiedica dezvoltarea si diversificarea
mediului de afaceri precum si atragarea de mari investitori;
9.Legaturile de afaceri dintre sectoarele economice prezente in teritoriu sunt aproape
inexistente,inteprinderile actionand individual sau in legatura cu societati din afara
teritoriului;
10.Dezvoltarea sectorului de construcii de cldiri este ineficienta in condiiile crizei
actuale;
11.Inexistenta proiectelor,programelor pentru sprijinirea operatorilor economici pe teritoriul
GAL;
Pagin 63
OPORTUNITATI
1.Accesarea programelor pentru obinerea de fonduri europene necesare in crearea de

investiii in economia rurala;
2.Posibilitatile de finanare oferite de Axa 2 din PNDR pentru practicarea agriculturii
ecologice;
3.Accesarea Programului National de Dezvoltare Rurala care are ca obiective dezvoltarea
majoritatii
sectoarelor
economice
din
spatiul
rural,in
principal
agricultura,turismul,silvicultura,diversificarea economiei rurale etc.
4.Avantajele oferite de programele de dezvoltare pentru nfiinarea formelor asociative din
sectorul agricol;
5.Aprecierea pe piaa a produselor acro-alimentare si alimentare pentru produsele
ecologice;
6.Cadrul legislativ,a strategiei guvernamentale si a programelor de finanare pentru
nfiinarea de IMM-uri;
7.Incurajarea si dezvoltarea de noi forme de turism ecologic,rural,religios,agro-turism pe
care le ofera politica nationala;
8.Existenta investiiilor in centrele de interes din apropierea oraelor poate nlesni atragerea
acestora in teritoriu prin distanta redusa;
9.Existenta infrastructurii naionale necesare pentru promovarea obiectivelor turistice
existente pe cuprinsul teritoriului;
10.Avantajele pe care le oferpieele de desfacere la nivel naional si european pentru
produsele agricole si alimentare si cererea continua pentru acestea.
11.Administratiile publice existente in judeele de care aparin comunele din teritoriu ofer
sprijin prin accesarea fondurilor naionale si europene pentru dezvoltarea economiei rurale;
12.Infrastructura naionala existenta permite promovarea obiectivelor turistice de pe
cuprinsul teritoriului;
Pagin 64
RISCURI
1.Absenta unui cadru legal pentru protejarea produciei agricole interne;

2.Slaba informate realizata de autoritati la nivel national pentru actorii din spatiul rural cu
privire la normele europene,ce influenteaza in mod negativ activitatile inteprinse de acestia;
3.Indisponibilizarea fondurilor europene si/sau naionale de ctreautoritile decizionale
competente;
4.Ramurile industriei naionale sunt limitate in ceea ce priveteactivitile industriale
neproductive la nivel naionalneexistnd interes pentru dezvoltarea acestora;
5.Numarul de concureni in cretere pentru productorii de produse acro-alimentare de pe
piaa Uniunii Europene;
6.Cerintele cantitative si standardele ridicate ale marilor distribuitori fata de produsele
alimentare si non-alimentare ale mediului rural romanesc pot fi o piedica in
comercializarea eficienta a produselor obinute pe cuprinsul teritoriului;
7.Accesarea greoaie a ofertelor de creditare de pe piaa financiara in contextul crizei
economice actuale care impun dobnzi si garanii mari;
8.Cresterea ponderii muncii la negru care are efecte negative asupra pieei muncii,a
dezvoltrii economiei locale a asistentei sociale att in prezent cat si in perspectiva;
9.Atitudinea refractara a mediului local la schimbrile si promovrile noi care conduc la
scdereacompetitivitii teritoriului in favoarea dezvoltrii altor teritorii sau regiuni
considerate mai atractive din punct de vedere turistic;
10.Receptivitate si flexibilitate sczuta din partea sectorului economic la noile cerine ale
pieei ce determina in timp decalaje economice mari;
11.Schimbarile politice ofer incertitudini asupra mediului de afaceri pe termen mediu si
lung;
12.Slaba promovare care se face la nivel naional si internaional a tradiiilorsi datinilor
romaneti conduce la estomparea acestora;
Pagin 65
ORGANIZAREA SOCIALA SI INSTITUTIONALA

(activitati asociative- ONG-organizare institutionala)
PUNCTE TARI
1.Pe teritoriul GAL exista 7asociaii de productori agricoli-grupuri de productori pentru

legume;
2.In cadrul teritoriului exista un ONG avnd ca statut Asociaia pentru dezvoltarea socioculturala pentru oameni;
3.In cadrul teritoriului majoritatea locuitorilor
locale,biserica,personalul didactic si medical;
au
ncredere
in
autoritile
4.Administratia publica de pe teritoriul GAL se bucura de un grad ridicat de ncredere

ceea ce ofer un avantaj al parteneriatului;
5.Populatia de pe teritoriul GAL apreciaz faptul ca autoritile publicedoresc sa ofere
oamenilor un trai mai bun;
6.Autoritatile publice care compun teritoriul au o viziune unitara asupra modului de
integrare si dezvoltare a teritoriului.
Pagin 66
PUNCTE SLABE
1.Pe teritoriul GAL exista un numr de 7 asociaii de productori agricoli-Grupuri de

Producatori dar,care au o dotare materiala precara fara spatii de depozitare moderne care sa
pastreze produsele in stare proaspata mai mult timp;
2.Pe cuprinsul teritoriului nu exista alte parteneriate intre instituiile publice,agenii
economici,ONG-uri dect respectivul GAL;
3.In instituiile publice de pe teritoriul GAL-ului nu exista personal calificat ;
4.Dotarea instituiilor publice care fac parte din teritoriu cu echipamente si materiale este
precara si nesatisfctoare;
5.Majoritatea locuitorilor au un grad sczut de ncredere in instituiile care asigura ordinea
publica;
6.Intre factorii de decizie si ceteni exista in general o comunicare slaba privind luarea
unor decizii sau soluionarea problemelor comunitatii;
7.Comunitatea are un grad mic de implicare in activitatile promovate de scoala,biserica,
primarie.
OPORTUNITATI
Pagin 67
1.Administratiile publice din cele 2 judeeofer sprijin limitat in accesarea fondurilor

europene;
2.Formele asociative existente in teritoriu au o prioritate in cadrul majoritatii masurilor de
investitii din PNDR dar,nu sunt cunoscute;
3.Autoritatile judeene si cele locale se bucura de relaii ce permit fluidizarea aciunilor
inteprinse pentru dezvoltarea teritoriului;
4.Finantarea pentru funcionarea si dezvoltarea GAL-ului se poate face prin Axa 4 din
PNDR;
5.Posibilitatea cooperrii cu alte instituii si forme asociative pentru adaptarea de bune
practici si identificarea de noi oportunitati de dezvoltare;
6.Utilizarea capitalului operatorilor economici pentru realizarea de aciuni cu efecte sociale
pozitive directe sau indirecte;
7.Extinderea organizaiilor non-profit si inter-relaionarea cu alte organizaii din mediul
economic si politic;
8.Implicarea si accesarea Grupului de Aciune Locala in toate programele naionale sau
internaionalecare vor putea dezvolta teritoriul.
RISCURI
Pagin 68
1.Increderea redusa a societatii civile pentru actiunile inteprinse de catre formele asociative
datorita imaginii negative care se transmisa la nivel national la adresa acestora;
2.Criza financiara poate determina disfunctionalitati in cadrul autoritatilor publice si a
formelor asociative in mod direct sau indirect;
3.Schimbarile politice pot afecta relaiile dintre autoritati si populatie si pot ingreuna buna
derulare a proiectelor si a strategiei de dezvoltare;
4.Schimbarea legislaiei poate afecta funcionareainstituiilor sau poate mpiedica
constituirea formelor asociative sau bloca aciunileorganizaiilor non-profit;
5.La nivelul instituiilor publice fluctuaia de personal poate crea un blocaj de ordin tehnic ;
6.Remunerarea deficitara a personalului din sectorul public poate determina
scdereacapacitaii administrative a instituiilor publice prin lipsa de interes si motivare.
PARTEA A III-A: PRIORITATI
Pagin 69
In cadrul teritoriuluidup ce au avut loc consultri intre toi partenerii- publici, privati, ONGuri si Grupuri de Producatori au fost stabilite principalele prioritati care se vor materializa
prin proiecte de Dezvoltare Rurala.
De asemenea in urma prezentrii teritoriului din cadrul analizei SWOT au reieit
necesitatile dezvoltarii teritoriului.
In aceasta etapa au fost implicaitoi actorii de la nivelul teritoriului pentru a
elaboraprioritile acestuia, obiectivele operaionale ce se urmresc a fi realizate in cadrul
fiecrui proiect stabilit precum si masurile in care se ncadreaz aceste proiecte, regsite in
cadrul Programului National de Dezvoltare Rurala ( PNDR 2007-2013).
PRIORITATI
A. La nivelul teritoriului
ca prioritate principala se
impune creterea nivelului
de trai prin asigurarea de
locuri de munca pe termen
scurt,
cretereaatractivitii
teritoriului pentru
investiii si modernizarea
si/sau extinderea
infrastructurii fizice
rurale de baza.
OBIECTIVE OPERATIONALE
1 .Modernizarea infrastructurii de
transport si a cailor de acces prin
amenajarea trotuarelor, bordurilor,
spatiilor verzi si acostamente
MASURI
Msura 322-A-crearea
si modernizarea
infrastructurii fizice de
baza.
2 .extinderea utilitatilor-retelei de
alimentare cu apa, canalizare,
energie electrica inclusiv iluminatul
public si alimentarea cu gaze
naturale
Masura 322- A-crearea

si modernizarea
infrastructurii fizice de
baza.
B. Creterea calitatii vietii
1.Infiintarea , modernizarea si
amenajarea unor spatii publice de
recreere pentru populaia rurala:
parcuri,spatii de joaca pentru copii,
terenuri de sport, piste de biciclete.
Masura 322-renovarea,
dezvoltarea satelor,
imbunatatirea serviciilor
de baza pentru
economia si populatia
rurala si punerea in
valoare a mostenirii
rurale.
si a nivelului de trai prin

dezvoltarea economiei si
asigurarea de locuri de
munca pe termen mediu si
lung care se poate face
prin dezvoltarea
serviciilor de baza pentru
populatie si a activitatilor
economice non-agricole.
Pagin 70
PRIORITATI
MASURI
2.Investiii de renovare,
modernizarea si dotarea aferenta a
aezmintelor culturale.
Msura 322- renovarea,

dezvoltarea satelor,
imbunatatirea serviciilor
de baza pentru economia
si populatia rurala si
punerea in valoare a
mostenirii rurale.
3.Dezvoltarea activitatilor nonagricole si serviciilor pentru

populatia rurala prin infiintarea de
IMM-uri si formare profesionala .
Masura 312- sprijin

pentru crearea si
dezvoltarea de microinterprinderi.
Masura 111- formare
profesionala,informare
si difuzare de cunostinte
C. Dezvoltarea economiei
teritoriului, asigurarea
locurilor de munca si
sprijinirea tinerilor prin
stimularea sectorului
agricol.
1. nfiinarea de centre de colectare

pentru produse cerealiere
Msura 123-cresterea
valorii adugate a
produselor agricole si
forestiere
2. Modernizarea exploataiilor
agricole in special cele care privesc
cultura cerealelor, legumicultura si
plantele tehnice.
Msura 121modernizarea
exploataiilor agricole
3. Instalarea tinerilor fermieri in

Msura 112-instalarea
domeniile privind cultura cerealelor, tinerilor fermieri
legumelor, plantelor tehnice si
zootehnie.
4. Modernizarea exploataiilor
agricole mici-de semi-subzistenta
aflate in teritoriu.
Msura 141-sprijinirea
exploataiilor de semisubzistenta
Pagin 71
PRIORITATI
D. Crearea de relatii de
cooperare cu alte grupuri
de actiune locala
1. Intrarea intr-un circuit de

cooperare cu Grupuri de Aciune
Locala pentru producia agricola
ecologica precum si serviciile
conexe agriculturii.
MASURA
Msura 421implementarea
proiectelor de cooperare
Masura 431.21 .Funcionarea si dezvoltarea GAL- functionarea grupurilor

ului prin resursele umane ale
de actiune
acestuia.
locala,dobandirea de
competente si animarea
teritoriului.
E. Functionarea GAL-ului
2 .Actiuni de informare si animare a

GAL-ului
Masura 431.2functionarea Grupurilor

de Actiune
Locala,dobandirea de
copetente si animarea
teritoriului.
Pagin 72
PARTEA A IV-A:
PREZENTAREA MASURILOR
Dup ce s-a elaborat PDL in care sunt cuprinse prioritile, obiectivele acestora si masurile
din PNDR si/sau masuri propuse de Regulamentul CE nr. 1698/2005, s-au elaborat masurile
de dezvoltare in cadrul Strategiei de Dezvoltare Locala.
Masurile fac obiectul unuia sau mai multe obiecte identificate in cadrul capitolului prioritati
stabilite la nivelul teritoriului acoperit de comunele Berceni, Varasti si Colibasi. Proiectele din
cadrul masurilor se regasesc in Regulamentul CE nr. 1698/2005 si respecta intensitatea
ajutorului prevazut pentru fiecare masura. In cadrul fiselor acestor masuri sunt descrise
obiectivele si scopul, beneficiarii, actiunile si costurile eligibile, intensitatea ajutorului,
precum si criteriile pentru selectia proiectelor. Astfel in raport cu prioritatile si nevoile
identificate la nivelul teritoriului acoperit de GAL au fost elaborate un numar de 6 masuri de
dezvoltare care se regasesc printre masurile Regulamentului Consiliului nr.1698/2005.
1.
MASURA 322-Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala si punerea in valoare a mostenirii rurale
2.
MASURA112-Instalarea tinerilor fermieri
3.
MASURA 121-Modernizarea exploataiilor agricole
4.
MASURA123-Creterea valorii adugate produselor agricole si forestiere
5.
MASURA 312-Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-interprinderi
6.
MASURA141-Sprijinirea exploataiilor de semi-subzistenta
7.MASURA 431-Functionarea Grupurilor de Actiune Locala, dobandirea de
competente si animarea teritoriului
8.MASURA 421- Implementarea proiectelor de cooperare
II.3.Planul de finantare
Planul de finanare cuprinde evidenierea costurilor pe fiecare msura, care se regsete in
strategia de dezvoltare a teritoriului acoperit de comunele din GAL, pe tipuri de sprijin
(public FEADR+ contribuianaionala, ONG, privat)- Anexa nr-ul 4.
In continuare, este prezentata fundamentarea in baza creia a fost realizat acest plan de
finanare, cu meniunea ca tipurile de aciuni/ proiecte, precum si beneficiarii( publici sau
privai) pot suferi modificri si revizuiri pe parcursul implementrii Planului de Dezvoltare
Locala, in funciede necesitatile care vor aparea sau schimbarile la nivel local, judetean sau
national care pot interveni.
Totodat, unele proiecte pot obinefinanare din alte surse sau nu vor mai reprezenta o
prioritate, iar acestea vor fi nlocuite cu alte aciuni sau proiecte prioritare pentru teritoriu.
Valoarea prevzuta pentru finanat in planul I reprezint valoarea ajutorului public pentru
prezenta strategie, finanata din Axa 4 LEADER a PNDR.
Pagin 73
Pagin 74
Nr.crt Comuna
Prioritate/Actiuni
Modernizare si dezvoltare drumuri -1

Berceni
Modernizare camin cultural-1
Public
Infiintare teren sport-1
Subtotal public
1
Dotare utilaje agricole - 3
Berceni Instalarea tinerilor fermieri-3
2
Privat Exploatatii de semi-subzistenta- 20 4
3
4
Crearea si dezvoltarea IMM-urilor-2
Subtotal privat
TOTAL BERCENI
1
Modernizare drum comunal-1
Varasti Iluminat stradal extindere-1
2
Public Modernizare si dotare camin cultural - 1
3
Modernizare drum comunal -1
Subtotal Public
1
Dotare utilaje agricole - 3
Varasti Instalarea tinerilor fermieri-3
2
Privat Exploatatii de semi-subzistenta 20 4
3
4
Crearea si dezvoltarea IMM-urilor-2
Subtotal Privat
TOTAL VARASTI
1
Modernizare si asfaltare drumuri-1
Colibasi Iluminat public extindere-1
2
Public Infiintare teren sport - 1 Modernizare
3
drum comunal-1
Subtotal Public
1
Dotare utilaje agricole-3
2
Colibasi Exploatatii de semi-subzistenta 20 4
Privat Infiintare depozit cereale-1
3
Instalarea tinerilor fermieri-3
Subtotal Privat
TOTAL COLIBASI
1
2
3
Teritoriu Organizare de seminarii

Privat
2
Functionare GAL
Subtotal Teritoriul Privat
TOTAL SUBTOTAL 1 PUBLIC
TOTAL SUBTOTAL 2 PRIVAT
TOTAL PUBLIC + PRIVAT
TOTAL GENERAL
Incadrare
prioritate
Masura
Valoare
A1
B2
B1
322
322
322
C2
C3
C4
B3
121
112
141
312
A1
A2
322
322
200,000.00
170,000.00
170,000.00
540,000.00
100,000.00
80,000.00
30,000.00
90,000.00
300,000.00
840,000.00
200,000.00
200,000.00
B2
322
124,000.00
C2
C3
C4
B3
121
112
141
312
A1
A2
322
322
524,000.00
100,000.00
80,000.00
30,000.00
90,000.00
300,000.00
824,000.00
200,000.00
200,000.00
B1
322
125,000.00
C2
C4
C1
C3
121
141
123
112
B3
421
30,000.00
E1
431
300,000.00
330,000.00
1,589,000.00
931,000.00
2,520,000.00
2,850,000.00
525,000.00
131,000.00
30,000.00
90,000.00
80,000.00
331,000.00
856,000.00
Pagin 75
Dintre proiectele prezentate mai sus, se evideniaz ca proiecte inovative:

- Instalare tineri fermieri;
- nfiinare teren sport;
- nfiinare spatii protejate.
Proiectele de inovatie sunt esentiale atat pentru cresterea economica cat si pentru
supravietuirea organizatiilor care le promoveaza, acesta este un mod de a dobandi competente
in domeniile in care se desfasoara.
Dintre proiectele enumerate mai sus - Infiintare spatii protejate reprezint pentru teritoriul
format modul cel mai elocvent de a stimula si sprijini inovatia.
II.4. Capacitatea de a mobiliza co-finanarea

In cadrul aciunilor de comunicare se propune divulgarea activitii GAL-ului si a Planului de
Dezvoltare Locala catre public, potentialii beneficiari, organizatii profesionale, actori
economici si sociali, organisme pentru promovarea egalitatii intre femei si barbati, organizatii
non-guvernamentale, inclusiv organizatii de mediu, privind oportunitatile oferite de program
si conditiile de accesare a finantarilor.
In acelai timp, sursele de finanare ale proiectelor vor fi asigurate de ctre beneficiarii
proiectelor de investiii, care vor participa la procesul de selecie.
Un ajutor financiar considerabil va fi prezentat si de avansurile care pot fi oferite conform
prevederilor PNDR.
Totodat datorita numrului mare de proiecte propuse in cadrul Planului de Dezvoltare
Locala, proiectele finanate vor avea valori relativ mici, iar categoriile de beneficiari vor fi
diverse. Astfel, cofinanarea va putea fi asigurata in mod facil, iar mobilizarea acesteia se va
realiza prin informarea susinuta si comunicarea cu potenialii beneficiari.
De asemenea mobilizarea finanrii si asigurarea surselor de finanare necesare rezulta in
principal din acordul de parteneriat semnat de ctrereprezentanii din teritoriu.
Mai mult dectattlund in considerare partenerii publici reprezentai de ctre primarii, se
poate deduce faptul ca resursele financiare existente la nivelul acestor instituii pot fi alocate
funcionarii Grupului de Aciune Locala si implementrii cu succes a strategiei.
Dar in acelai timp, partenerii economici si sociali reprezentai de societati comerciale si
ONG-uri vor aloca resursele financiare necesare functionarii Grupului de Actiune Locala si
implementarii cu succes a strategiei.
Pentru asigurarea cofinantarii necesara functionarii GAL-ului, pana la prima transa primita de
la APDRP exista atasat la documentatie Angajamentul partenerilor , care vor depune in cote
egale suma necesara functionarii.
Pagin 76
III.REALIZAREA PARTENERIATULUI SI
FUNCTIONAREA GAL-ULUI
PARTEA A V-A: PARTENERIATUL
III.1 Prezentarea procesului de elaborare a Dosarului de candidatura

( parteneriatul care realizeaza dosarul de candidatura-Planul de
Dezvoltare Locala)
S-a realizat o ntlnire la nivelul comunei Colibai la care primarul acestei unitati
administrativ- teritoriale a convocat primarii comunelor alaturate (Berceni si Varasti)
companiile private si ONG-urile din zona. In cadrul acestei intalniri s-au discutat
oportunitatile oferite de Axa 4 din PNDR pentru dezvoltarea teritoriului acoperit de comunele
Berceni, Varasti si Colibasi.
Partenerii au stabilit urmtoareleaciuni:

Analizarea si desemnarea leader-ului.Avnd in vedere ca iniiativa a fost luata de ctre
primarul comunei Colibai care este o persoana tanara cu influenta politico-sociala si
cu abilitati de conducator in zona aflandu-se la cel de-al doilea mandat in alegerile
locale pentru primarie, domnul Constantin Stoica a fost desemnat ca leader al Galului, respectiv presedinte al asociatiei care va fi constituita formal in momentul de
fata;
O analiza sumara a localitilor cuprinse in teritoriu propus pentru viitorul potenial
GAL ( localizare geografica, tipuri de locatii- orase, comune, sate, numar de locuitori
etc);
Identificarea persoanelor si surselor cu care s-a colaborat. Pentru aceasta parteneriatul
a beneficiat de serviciile unei firme de consultanta care a elaborat mpreuna cu
partenerii studii pentru realizarea analizei diagnostic a teritoriului, in vederea realizrii
Planului de Dezvoltare Locala precum si a Dosarului de Candidatura;
Pregtirea materialelor de prezentare a programului LEADER si gruparea lor in
vederea prezentrii in cadrul ntlnirilor ce vor avea loc la iniiativa leader-ului si
subcoordonarea firmei de consultanta;
Organizarea grupurilor de lucru in care s-a tinut cont de combinarea competentelor si
strangerea acestora in trei intalniri diferite. Grupurile de lucru au fost formate din
Pagin 77
reprezentantii partenerilor, iar cele trei intalniri ale acestora au fost coordonate de catre
firma de consultanta;
In procesul de colaborare a Planului de Dezvoltare Locala, firma de consultanta a stabilit
urmtoarele activitati:
1. Realizarea de studii pentru determinarea potenialului de dezvoltare a zonei;
2. Organizarea de seminarii in fiecare comuna pentru sensibilizarea actorilor
locali;
3. Organizarea unei caravane informative;
4. Servicii de consultanta in vederea elaborrii Strategiei de Dezvoltare la nivelul
teritoriului ocupat de Grupul de Aciune Locala;
5. Realizarea dosarului de candidatura.
Activitilede realizare a strategiei au fost structurate in 3 etape principale:
1) Analiza diagnostic a teritoriului;
2) Analiza SWOT pentru stabilirea prioritatilor si a obiectivelor operationale;
3) Planul financiar si elaborarea fiselor de masuri.
Pentru stabilirea potenialului de dezvoltare a zonei in prima etapa s-au demarat

urmtoareleaciuni:
Obiectivele urmrite;
Responsabilitati;
Metodologia aplicata.
Procesul de elaborare a Dosarului de Candidatura se prezinta sub forma tabelara si cuprinde
toate etapele si actiunile desfasurate pe plan local care au stat la baza intocmirii
documentatiei.
Pagin 78
Etapa
Analiza
diagnostic
a teritoriului
Obiective
Metodologie aplicata
Rezultate
1. Realizarea unei cercetri la

nivelul comunelor partenere
privind cunoasterea atitudinolor,
opiniilor si dorintelor cetatenilor.
2. Analizarea si corelarea
strategiilor locale ale fiecarei
comune partenere pentru
alcatuirea unei strategii de
dezvoltare teritoriala.
3.Analizarea, corelarea si
utilizarea datelor statistice puse la
dispozitie de institutiile statului
(
INSSE,ANPM,etc)4.Interpretarea
datelor colectate si alcatuirea unei
imagini complete a situatiei
existente la nivelul fiecarei
comune.
5.Animarea teritoriului prin
realizarea de intalniri tematice la
nivelul fiecarei comune
1.Strangerea datelor:
-stabilirea
domeniilor
de
dezvoltare:teritoriul,populatia
activitatile economice, organizarea
sociala si institutionala.
-stabilirea indicatorilor apartinand
domeniilor de dezvoltare in vederea
determinarii potentialului zoneo
-stabilirea surselor informative:date
statistice la nivel local,date statistice la
nivel INSSE Ilfov si Giurgiu,studii
existente, folosirea unor metode de
localizare
a
opiniei
publice,
examinarea pozitiei actorilor interesti
2.Interpretarea datelor asezarea
datelor in cadrul de referinta
,elaborarea studiului
de determinare a potentialului zonei;
3. Prima intalnire a partenerilorprima sedinta a grupului de lucru cu
reprezentantii partenerilor;
4.Animarea teritoriului- sustinerea
unui seminar tematic in fiecare
comuna;
1.Colectarea
datelor:
-realizarea unei analize la nivelul comunelor
partenere pentru identificarea potentialului prin
intalnirea cu partenerii si analizarea ficarui
domeniu de activitate economico-social a zonelor
in vederea stabilirii unei analize SWOT a
comunelor participante in GAL.
2.Interpretarea datelor:
-structurarea datelor intr-un cadru de referinta care
sa permita o elaborare a studiului de determinare a
potentialului zonelor si ulterior a strategiei de
dezvoltare la nivelul teritoriului.
-interpretarea necesara in vederea determinarii
potentialului zonei si obtinerea de informatii
privind caracteristicile principale,potentialul de
dezvoltare al zonei si identificarea de domenii de
activitate locale specifice,reflectate in partea I
Prezentarea teritoriului-Analiza diagnostic din
cadrul Strategiei de Dezvoltare Locala a
teritoriului;
-cu aceasta ocazie au fost obtinute informatii
privind oportunitatile si ideile de dezvoltare a
zonei prin realizarea de proiecte care au fost
cuprinse in cadrul analizei;
3.Prima intalnire a partenerilor
-s-au prezentat teme,schimburi si aport de idei
Pagin 79
noi,s-au obtinut informatii suplimentare privind

situatia existenta la nivelul teritoriului;
4.Animarea teritoriului
-sustinerea de seminarii tematice la nivelul
comunelor pentru informarea populatiei privind
abordarea LEADER,initiativa
parteneriatului,prezentarea analizei
diagnostic,schimburi si aport de idei noi,precum si
obtinerea de informatii suplimentare.
Etapa
Obiective
Analiza
1.Analiza Swot s-a realizat pe
SWOT
baza rezultatelor analizei
Stabilirea
diagnostic;
prioritatilor si 2.Stabilirea
a obiectivelor prioritatilor,obiectivelor
operationale
operationale si incadrarea pe
masuri de finantare;
3.Realizarea caravaneiinformative
pentru animarea teritoriului si
diseminarea informatiilor;
Metodologia aplicata
Rezultate
1.Realizarea analizei SWOT

-Diagnoza si identificarea metodei de
abordare strategica prin analiza
SWOT;
-Concluzionarea rezultatelor analizei
diagnostic in puncte tari,puncte
slabe,oportunitati si riscuri;
2.Stabilirea prioritatilor de
dezvoltare
-stabilirea principalelor prioritati si
transpunerea lor in proiecte de
dezvoltare al teritoriului;
-stabilirea obiectivelor operationale ce
se urmaresc a fi realizate in cadrul
fiecarui proiect prioritar stabilit;
-stabilirea si incadrarea obiectivelor
operationale in masuri ce se regasesc
1.Realizarea analizei SWOT

-Pe baza rezultatelor studiului de identificare si a
potentialului de dezvoltare al teritoriului precum si
din concluziile care au rezultat s-a realizat
diagnoza si identificarea categoriei de abordare
strategica prin analiza SWOT.Categoria de
abordare strategica s-a stabilit pe baza
oportunitatilor si punctelor tari identificate in urma
analizei realizate in vederea obtinerii unei directii
de dezvoltare viabila si eficienta la nivelul
teritoriului.
-Analiza SWOT evidentiaza problemele strategice
cheie identificate in analizele socio-economice
rezultate in urma discutiilor cu actorii locali
precum si modul in care acestea se conditioneaza
reciproc;
-Analiza SWOT abordeaza urmatoarele puncte:
Pagin 80
Etapa
Obiective
in PNDR 2007-2013;
3.Organizarea caravanei
informative:
*Teritoriul-caracteristici
geografice,izolare,deservirea infrastructurii,centre
de interes,patrimoniu,cultura,mediul inconjurator;
Rezultate
-distribuirea de materiale informative

la nivelul teritoriului din poarta in
poarta si furnizarea de informatii
privind prioritatile de dezvoltare.
*Populatia-demografie,populatia
activa,imbatrainire,cunostinte si competente
specifice teritoriului.
*Activitati economice-primar,secundar,tertiar
*Organizarea sociala si institutionala-activitati
asociative ONG-uri,organizare institutionala;
*Elaborarea matricei punctelor tari,a punctelor
slabe si oportunitatilor,amenintarilor,precum si
modalitatea de utilizare a punctelor tari si
oportunitatilor care trebuie avute in vedere in
dezvoltarea teritoriului.
*Corelarea intre punctele tari si oportunitatile din
fiecare domeniu ce contribuie direct si indirect la
dezvoltarea domeniilor de interes;
*Corelarea dintre punctele tari si punctele slabe in
ceea ce priveste intensitatea acestora si diminuarea
amenintarilor identificate.
2.Stabilirea principalelor prioritati la nivelul
teritoriului
*Rezultatele consultarilor intre toti partenerii din
teritoriu au dus la identificarea principalelor
prioritati viabile la nivelul teritoriului.O mare
importanta in identificarea acestor prioritati a avut-
Pagin 81
o analiza SWOT.
Prioritile de dezvoltare al teritoriului au fost
stabilite in corelare cu politicile generale de
dezvoltare si raportarea acestora la strategiile
Etapa
Obiective
Rezultate
judeene,regionale,naionalesi
europene,reflectndu-se astfel potenialul de
dezvoltare rezultat in urma analizrii punctelor
tari,punctelor slabe,oportunitilor si riscurilor
identificate la nivelul teritoriului.
*Stabilirea obiectivelor operaionale ce se
urmresc a fi realizate prin proiecte pentru
ndeplinirea prioritatilor stabilite in functie de
punctele tari si oportunitatile rezultate din analiza
SWOT.Identificarea domeniilor cu cel mai ridicat
potential la nivelul teritoriului,sustinerea mai
multor domenii de activitate si contibutia lor
indirecta la dezvoltarea zonei in toate domeniile de
activitate.
*directiile de orientare pentru unele proiecte de
cooperare pentru viitorul GAL.Proiectele de
cooperare se vor axa pe legaturi cu alte GAL-uri
sau alte organizatii si parteneri din Romania sau
alte state.
*Stabilirea si incadrarea obiectivelor operationale
in masurile din PNDR 2007-2013.Au fost
identificate in momentul in care s-a facut
repartizarea proiectelor pe masuri si proiecte cu
Pagin 82
caracter inovativ al caror obiect de activitate se

regaseste in PNDR.
3.Organizarea caravanei informative la nivelul
teritoriului
*Pregatirea materialului necesar informatiilor
prezentate in cadrul caravanei ;
*Stabilirea grupului tinta care a fost reprezentat de
populatia din zona care activeaza in diverse
domenii de activitate;
*Distribuirea de materiale informative-brosuri cu
programul FEADR din PNDR;
Etapa
Planul
financiar si
elaborarea
fiselor de
masuri
Obiective
Rezultate
1.Intocmirea planului financiar pe

tipuri de masuri de finantare;
2.Elaborarea fiselor tehnice ale
masurilor;
3.Organizarea conferintei pentru
prezentarea strategiei de
dezvoltare;
4.Stabilirea organizarii si
functionarii GAL-ului precum si
modul de implementare a
strategiei in teritoriu;
5.Validarea strategiei si a
Dosarului de Candidatura
1.Intocmirea planului financiar

*Stabilirea numrului de proiecte
pentru ndeplinireafiecrui obiectiv
operaional;
*Stabilirea valorii proiectelor aferente
fiecrei masuri care a primit finanare;
2.Elaborarea fiselor tehnice ale
masurilor;
*Adaptarea fiselor masuriloe existente
in PNDR pentru teritoriul
GAL,potentialul acestuia si
necesitatile de dezvoltare;
*Elaborarea fiselor tehnice ale
1.Intocmirea planului financiar

*In functie de obiectivele operationale au fost
stabilite tipurile de proiecte si numarul acestora in
scopul implementarii in mod direct si indirect al
prioritatilor;
*Estimarea valorica a fiecarui tip de proiect , atat
public cat si privat;
*Stabilirea alocarii financiare pe fiecare masura;
2.Elaborarea fiselor tehnice ale masurilor
*Elaborarea fiselor tehnice pentru fiecare masura
aferenta tipului de proiect;
*Elaborarea fiselor tehnice pentru proiectele care
cuprind activitati inovative
Pagin 83
masurilor pentru proiectele inovative;

3.Organizarea conferintei pentru
prezentarea strategiei;
4.Stabilirea organizarii
sifunctionarii GAL-ului precum si
Etapa
Obiective
modul de implementare al strategiei
de dezvoltare;
5.Validarea strategiei si a Dosarului
de Candidatura
3.Organizarea conferintei pentru prezentarea

strategieipentru informarea populatiei privind
analiza SWOT,prioritatile si obiectivele
operationale ale strategiei;
4.Stabilirea organizarii si functionarii GAL,a
mecanismului de implementare a strategiei si a
Rezultate
cooperarii;
*Stabilirea structurilor in componenta GAL si a
atributiilor in conformitate cu prevederile
legislative si cele ale Axei 4 din PNDR;
*Stabilirea organizarii GAL-ului precum si
stabilirea cheltuielilor de functionare si animare a
teritoriului;
*Stabilirea mecanismului de implementare a
proiectelor
*Identificarea si stabilirea metodelor si
modalitatilor de cooperare.
5.Validarea strategiei si a Dosarului de
Candidatura
*Validarea strategiei,a propunerilor si a alegerii
*organizarii actiunilor ;
*Prezentarea concluziilor rezultate in urma
intocmirii materialelor in fata reprentantilor
localitatilor si in fata celorlalti parteneri principali
precum si oficializarea parteneriatului;
*Elaborarea Dosarului de Candidatura;
*Validarea Dosarului de Candidatura final de catre
Pagin 84
parteneri.
Pagin 85
Schema de animare a elaborarii candidaturii:
MOBILIZARE
LEADER+
ANIMATOR
Alesi s i p e r s o a n e
Grup de
lucru 2
Grup de
lucru3
VALIDARE
INSUSIRE
COORDONARE-ELABORARE
Grup de
lucru 1
r e s u rs e
Elaborarea si centralizarea Proceselor verbale ale intalnirilor
Depunerea candidaturii
Pagin 86
III.2. Prezentarea parteneriatului decizional
III.2.1 Descrierea partenerilor

Partenerii GAL-ului vor fi asociati la procesul de monitorizare al proiectului.Ei fac parte din
institutii pe care le reprezinta si in cadrul carora ocupa anumite functii, care ii clasifica in
parteneri publici, privati si ONG-uri.
In tabelul de mai jos este prezentata componenta Comitetului de Selecie a proiectelor in
cadrul GAL.Selecia proiectelor va fi fcut de ctre un comitet de selecie, format din membrii
respectivului GAL.
In cadrul seleciei proiectelor se va aplica regula dublului cvorum, respectiv pentru
validarea voturilor este necesar ca in momentul seleciei sa fie prezeni cel puin 50% din
parteneri.
Peste 50% din partenerii GAL-ului provin din mediul privat si societate civila.
Pentru transparenta procesului de selecie al proiectelor in cadrul GAL cat si pentru efectuarea
activitilor de control si monitorizare, la procesul de selecie va lua parte si un reprezentant al
Ministerului Agriculturii si Dezvoltrii Rurale de la nivel judeean.
PARTENERI PUBLICI
Tipx/ Observatii
Partener
Functia in
C.S.
Ghenu Marian
Berceni
Primar
ADMIN
Preda Vasile
Varasti
Primar
ADMIN
Stoica Constantin
Colibasi
Primar
ADMIN
PARTENERI PRIVATI
Nume si
prenume
Partener
Functia in
C.S.
Tipx /
Observatii
S.C Bio Util Construct
Administrator
INTEPRINDERI
Nume si
prenume
Boiangiu Liliana
Pagin 87
Vlaca Gabriela
S.C. Petro-Oil Colibasi
Administrator
INTEPRINDERI
Dobre Cristian
S.C Cristian Trans S.R.L
Administrator
INTEPRINDERI
S.C. Semir Standard S.R.L
Administrator
INTEPRINDERI
Partener
Functia in
C.S.
Tipx /
Observatii
Acheaua
Constantin Daniel
ONG
Nume si
prenume
Manolache Stan
Asociatia Democrata a Rromilor,

Giurgiu
Presedinte
ONG
Stoenescu
Constantin
Societatea Ecologica
Noua Aliana
Presedinte
ONG
Bolocan Petrica
Agro-Eco Sabar S.R.L.
Administrator
GRUP PROD.
Vlaca Gabriela
Asociatia pentru Dezvoltare SocioCulturala PENTRU OAMENI
Presedinte
ONG
*Pentru a utiliza mai uor aceste date, este propusa impartirea pe categorii a partenerilor( de
exemplu ADMIN pentru Administratie, ONG pentru societatea civila, CONSILIU pentru
organisme tehnice, ALESI pentru colectivitati, INTEPRINDERI etc)
III.2.2 Crearea si funcionareagal-ului

La nivelul GAL-ului, organele de conducere administrativa sunt:
1.
2.
3.
4.
5.
Adunarea generala;
consiliul director;
cenzorul sau dupa caz comisia de cenzori;
comitetul de selectare a proiectelor;
compartiment administrativ.
Pagin 88
1)Adunarea generala;
Reprezint organul de conducere alctuit din totalitatea asociaiilor
Componenta adunrii generale cuprinde:
a)
b)
c)
d)
e)
f)
g)
h)
i)
j)
k)
l)
m)
Aprobarea strategiei si a obiectivelor generale ale GAL;

aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli si a bilanului contabil;
alegerea si revocarea cenzorului sau dup caz a membrilor comisiei de cenzori;
alegerea si revocarea membrilor consiliului director;
dezbaterea si votarea oricrei propuneri de modificare a statutului asociaiei, venite din
partea unui membru al acesteia;
aprobarea regulamentului de organizare si funcionare al asociatiei- ROF,
modificandu-l prin vot, la propunerea Consiliului Director;
aprobarea Regulamentului intern al asociaiei in urma dezbaterii asupra proiectului
naintea Consiliului Director;
analizarea si evaluarea, o data pe an a realizrii obiectivelor propuse;
analizarea si evaluarea o data pe an a modului in care membrii consiliului si-au
ndeplinitatribuiile si sarcinile reieite din Statut si din hotrrileAdunrii Generale;
dizolvarea si lichidarea societatii;
infiinarea de filiale;
alegerea si revocarea membrilor consiliului de selecie;
aprobarea calendarului de lansare a sumelor alocate, a criteriilor de selecie si a
punctajelor acordate pentru sesiunile de depunere a proiectelor.
Adunarea generala se ntrunete cel puin o data pe an si are drept de control permanent
asupra celorlalte doua organe precizate mai sus, Consiliul Director si Comisia de cenzori.
Hotrrile luate de Adunarea generala sunt obligatorii si pentru membrii asociai care au luat
parte la adunarea generala sau au votat mpotriva.
2.Consiliul director
Este cel care pune in executare hotrrileadunrii generale si poate fi alctuit din persoane
din afara societatii in limita a cel mult o patrime din componenta sa.
Pagin 89
Consiliul director isi exercita competenta in:

a) Prezintadunrii generale rapoarte de activitate pe perioada anterioara, executarea
bugetului de venituri si cheltuieli, bilanul contabil, proiectul bugetului de venituri si
cheltuieli si proiectele asociaiei;
b) incheie acte juridice in numele si pe seama asociaiei;
c) aproba organigrama si politica de personal ale asociaiei, daca prin statut nu se
prevede altfel;
d) convoac Adunarea Generala a membrilor Asociaiei, in edine ordinare si
extraordinare;
e) elaboreaz proiectul regulamentului de organizare si funcionare al asociaiei, pe care
il sustine spre aprobare adunarii generale si face propuneri adunarii generale in
vederea modificarii ROF-ului;
f) urmrete, in colaborare cu comisia de cenzori, modul de administrare a patrimoniului
si veniturilor Asociaiei;
g) elaborarea strategiei generale si a programelor asociaiei;
h) incheierea de acte juridice, in numele si pentru asociaie;
i) executarea bugetului de venituri si cheltuieli;
j) aprobarea organigramei si a strategiei de personal al asociaiei;
k) elaborarea regulamentului intern de funcionare a asociaiei;
l) aducerea la ndeplinire a hotrriloradunrii generale si susinerea raportului de
activitate in fata acesteia;
m) prezint spre aprobarea adunrii generale calendarul de lansare, sumele alocate,
criteriile de selecie si punctajele acordate pentru sesiunile de depunere a proiectelor;
n) indeplinete orice alte atribuiiprevzute in statut sau stabilite de adunarea generala.
Consiliul director isi poate elabora un regulament intern de functionare. Nu poate fi membru
al consiliului director o persoana care ocupa functie de conducere in cadrul unei institutii
publice daca asociatia respectiva are ca scop sprijinirea activitatii acelei institutii publice
Consiliul director poate mputernici una sau mai multe persoane cu funcii executive inclusiv
persoane care nu au calitatea de asociat sau sunt strine de asociaie, pentru a ncheia acte
juridice in numele si pe seama asociaiei sau orice alte atribuiiprevzute de lege sau in statut.
Consiliul director se ntrunete cel puin o data pe luna sau ori de cate ori este nevoie.
Convocarea consiliului director se face de ctrepreedinte, iar in lipsa acestuia de
ctrenlocuitorul sau, cu cel puin 5 zile nainte de data fixata.
Consiliul director delibereaz in mod valabil, in prezenta a 2/3 din numrul membrilor si si
adopta hotrri cu o jumtate plus unu din voturi.
Deliberrile si hotrrile consiliului director se consemneaz in procese verbale ncheiate cu
ocazia fiecreiedine.
Pagin 90
3)Cenzorul sau dup caz, comisia de cenzori

Daca numrulasociaiilor este mai mare de 15 persoane, numirea unui cenzor este
obligatorie.
Acesta poate fi o persoana din afara asociaiei.
In cazul in care asociaia nu are obligaia numirii unui cenzor, fiecare dintre asociai care nu
este membru al consiliului director poate exercita dreptul de control.
Pentru asociaiile cu mai mult de 100 de membri incrisi pana la data intrunirii ultimei
adunari generale, controlul financiar intern se exercita de catre o comisie de cenzori.
Comisia de cenzori este alctuita dintr-un numr impar de membrii. Membrii consiliului
director nu pot fi cenzori.
Cel puin unul dintre cenzori trebuie sa fie contabil autorizat sau expert contabil, in condiiile
legii.
Regulile generale de organizare si funcionare a comisiei de cenzori se aproba de adunare
generala.
Comisia de cenzori isi poate elabora un regulament intern de functionare.
Cenzorul sau comisia de cenzori sunt desemnai de Adunarea Generala pe o perioada de 3
ani si revocai tot de ctre aceasta.
Cenzorul sau comisia de cenzori au competenta de a verifica gestiunea financiara a
Asociaiei asupra creia se ntocmete un raport anual supus spre aprobare Adunrii Generale.
Cenzorul sau Comisia de cenzori au toate atribuiile ce sunt prevzute si reglementate de OG
26/2000, modificata si completata:
a) Verifica activitatea financiar contabila a asociaiei, gestionarea patrimoniului acesteia,
a filialelor si a sucursalelor, dup caz;
b) verifica concordanta cheltuielilor efectuare cu bugetul de venituri si cheltuieli si cu
programele aprobate;
c) realizeaz informarea legislativa curenta privind activitatea financiar-contabila;
d) intocmete un raport de cenzor, anual, care sa cuprind concluziile rezultate din
verificri si propunerile pentru optimizarea activitii ulterioare a asociaiei;
e) prezint rapoarte de activitate consiliului director si Adunrii Generale;
f) indeplineteatribuiile de cenzor conform prevederilor OG 26/2000 cu privire la
asociaii si fundaii;
Pagin 91
g) cenzorul sau comisia de cenzor nu poate lua decizii cu caracter exclusiv si nu poate
ncheia acte de gestiune sub nici un motiv;
h) verifica modul in care este administrat patrimoniul asociaiei;
i) participa la edinele consiliului director fara drept de vot;
j) indeplineste orice alte atributii prevazute in statut sau stabilite de Adunarea Generala.
4)Comitetul de selectare a proiectelor

Modul de stabilire si de funcionare a comitetului de selectare a proiectelor va fi stabilit si
aprobat de ctre Adunarea Generala a GAL.
Componenta Comitetului de Selecie si numrul de membrii al acestuia vor fi stabilite de ctre
Adunarea Generala.
Comitetul de Selecie va fi format din 8 membrii- reprezentanti ai autoritatilor si organizatiilor
care fac parte din parteneriat si care vor reprezenta parteneriatul cu urmatoarea structura:
Parteneri GAL
Nr.membrii
Comune
ONG
3
Observatii
1 membru petru fiecare comunaprimar/viceprimar/consilier

Membrii vor putea fi inlocuiti ulterior de catre partenerii
privati ai GAL-ului
Grup de
producatori
Membrii vor putea fi inlocuiti de catre partenerii privati al

GAL-ului
Societati
comerciale

GAL-ului
Total

GAL-ului, cu mentiunea ponderilor de mai sus.
La nivelul lurii deciziilor, partenerii economici si sociali, precum si alireprezentani ai

societatii civile, reprezinta 75% din total parteneriat.
Pagin 92
Structura Comitetului de Selectie
INTERPRINDERI PRIVATE - 2
PRIMARII - 2
COMITET DE
SELECTIE LEADER
Public
25%
Privat
75%
ONG-uri - 3
GRUP DE PRODUCATORI - 1
Pagin 93
Comitetul de selectare a proiectelor are sarcina de a aproba raportul de selecie pentru fiecare
sesiune de proiecte pe care GAL-ul o lanseaza in cadrul Strategiei de Dezvoltare.
Daca unul din proiectele depuse pentru selectare aparine unuia dintre membrii comitetului
persoana sau organizaia respectiva in cauza nu are drept de vot si nu va participa la selecia
respectivei sesiuni.
Raportul de selecie va fi elaborat de ctre aparatul tehnic al GAL in urma verificrii si
evalurii proiectelor depuse.Pentru fiecare proiect depus, aparatul tehnic verifica
conformitatea, eligibilitatea si stabilete punctajul corespunztor in conformitate cu criteriile
stabilite de ctre Adunarea Generala pentru respectiva sesiune de proiecte.
5 ) Compartimentul administrativ are urmtoarea componenta

a) Manager tehnic sau responsabilul administrativ- care coordoneaza activitatea GAL atat sub
aspect organizatoric cat si al respectarii procedurilor de lucru
b) Contabil sau responsabil financiar care se ocupa de realizarea si supravegherea gestiunii
financiar-contabile a GAL-ului;
c) Animator- care desfasoara activitati de animare pentru promovarea actiunilor desfasurate
de GAL;
d) Aparat tehnic ( sector tehnic) - datorita diversitii domeniilor tehnice din cadrul strategiei
sectorul tehnic va fii executat de ctreconsultani de specialitate care au capacitatea tehnica
necesara pentru verificarea si evaluarea proiectelor depuse;
e) Consultani sau prestatori externi pentru managementul financiar si tehnic al strategiei,
monitorizarea si evaluarea acesteia, derularea corecta a activitilor in conformitatea cu
procedurile si pistelor de audit precum si activitati de animare si promovare;
f) Secretar persoana care executa activitati de secretariat .
Avnd in vedere faptul ca Grupul de Aciune Locala va implementa pentru prima data o
Strategie de Dezvoltare Locala finanata prin LEADER acesta va apela la consultanta externa
de specialitate pentru Managementul Strategiei, pentru verificarea, evaluarea tehnica si monitorizarea proiectelor ce vor finantate in cadrul strategiei de Dezvoltare Locala, pentru
derularea activitatilor de animare si promovare dar si penru implementarea proiectelor de
cooperare si sprijinirea actorilor in accesarea de fonduri si gestiunea.
Consultanii tehnici care vor fii angajai in acest sens trebuie sa aib experiena necesara
pentru desfurareaactivitilormenionate mai sus precum si abilitai generale privind
managementul proiectelor, achiziii publice si de promovare.
Pagin 94
III. 2.3 Lista partenerilor de la nivelul Grupului de Actiune Locala

Parteneriidin partea instituiilor pe care le reprezint si a funciilor ocupate de acetia vor fi
asociai la implementarea Strategiei de Dezvoltare Locala.
In tabelul de mai jos este prezentata componenta parteneriatului GAL
Nume si prenume
PARTENERI PUBLICI
Partener
Functia in C.S.
Varsta Sex
(ani) (F/M)
52
M
Ghenu Marian
Berceni
Primar
Preda Vasile
Varasti
Primar
51
Stoica Constantin
Colibasi
Primar
46
PARTENERI PRIVATI
Nume si prenume
Boiangiu Liliana
Partener
S.C Bio-Util Construct S.R.L.
Functia in C.S.
Administrator
39
Vlaca Gabriela
S.C. Petro-Oil Colibasi S.R.L
Administrator
38
Dobre Cristian
S.C Cristian Trans S.R.L
Administrator
26
Acheaua
Constantin Daniel
S.C. Semir Standard S.R.L
Administrator
35
Administrator
39
Functia in C.S.
Presedinte
65
Presedinte
50
Presedinte
38
Bolocan Petrica
S.C.Agro-Eco Sabar S.R.L.

ONG
Nume si prenume
Manolache Stan
Stoenescu
Constantin
Vlaca Gabriela
Partener
Asociatia Democrata a
Rromilor, Giurgiu
Societatea Ecologica
Noua Aliana
Asociatia pentru Dezvoltare
Socio-Culturala
PENTRU OAMENI
Conform listei parteneriatului ponderea procentuala a reprezentanilor tineri cu vrsta pana in

40 de ani din cadrul organizaiilor este reprezentata grafic astfel :
Pagin 95
Ponderea tinerilor la nivel de GAL

Sub 40 de ani
Peste 40 de ani
45,45%
54,54%
Ponderea femeilor la nivel de GAL

Femei
27,27%
Barbati
72,73%
Pagin 96
III.3 Organizarea GAL-ului

PARTEA A VI-A ORGANIZAREA GAL -ULUI
III.3.1 Resurse umane

Grupul de Aciune Locala, beneficiar al AXEI 4 LEADER are sarcina de a elabora Strategia
de Dezvoltare pe care o implementeaz si pentru care devine responsabil.
GAL-ul este constituit din parteneri publici si privati care elaboreaza si realizeaza impreuna
strategia de dezvolte a teritoriul rural. Acesta deine o structura corespunztoare care sa-i asigure realizarea si implementarea prioritatilor prin :
-
Sensibilizarea populaiei locale

elaborarea Planului de Dezvoltare Locala
promovarea Planului de Dezvoltare Locala in teritoriu
lansarea apelurilor de selecie si primirea proiectelor din partea potenialilor
beneficiari
verificarea comformitatii si eligibilitatii proiectelor depuse
evaluarea proiectelor propuse si stabilirea punctajului fiecrui proiect
efectuarea corecta a monitorizrii proiectelor
coordonarea si supervizarea tuturor activitilor
derularea activitilor in conformitate cu pistele de audit stabilite
monitorizarea continua si contabilizarea cheltuielilor
Pe langa aceste functii GAL-ul este responsabil de realizarea si indeplinirea urmatoarelor

activitati:
-
Efectuarea interveniilor referitoare la apelul de proiecte, sprijinirea depuntorilor de

proiecte, organizarea procesului de verificare si decizie asupra proiectelor depuse;
programarea activitilor si gestionarea Strategiei in ce privete cheltuielile poprii,
proiectele de cooperare, cat si selectarea beneficiarilor pentru proiecte;
realizarea unui sistem contabil care sa permita inregistrarea platilor efectuate in
cadrul Strategiei de Dezvoltare Locala
punerea la dispozitie a organelor de control a tuturor documentelor si sprijinirea
tehnico-logistica in vederea verificarii in teren a proiectelor
pastrarea la sediu a documentelor justificative in original in care beneficiarul este
GAL sau in copie in cazul celorlalti beneficiari
respectarea fluxurilor in monitorizarea proiectelor si pentru Reteaua nationala si
europeana pentru dezoltare rurala.
Pagin 97
Pentru realizarea acestor obligaii structura organizaionala a GAL-ului trebuie sa beneficieze

de urmatoarele competente si capacitati:
-
Capacitai administrative si financiare:organizare, abilitai de a asigura realizarea

funciilor tehnice, administrative si contabile;
Persoane calificate pentru anumite responsabilitati.
Pentru desfurarea eficienta a activitilor specifice, personalul operaional angajat va fii

alctuit din:
-
1 manager tehnic responsabil de proiectare si de coordonarea activitii

1 secretar
1 animator
-
Formatat: Indent: La stnga: 1,51

cm, Fr marcatori sau numerotare
Contabilul-serviciu externalizat1 contabil
Fisele de post ale acestor angajai se gsesc in anexa 9.

In funcie de tipurile de investiii vor fi angajaiconsultani externi sau experi tehnici pe
perioada determinata cu competente specifice in domeniul agriculturii pentru proiectele care
impun investii in agricultura, inginerie construcii pentru proiectele care prevdconstrucii
sau infrastructura si alte domenii de activitate.
Primriile comunelor implicate in GAL vor pune la dispoziie o persoana care sa mentina
relatia cu GAL-ul. In cazul in care primaria va fi beneficiarul unui proiect finanta prin GAL,
va fii desemnat un funcionar al primariei inafara reprezentantului legal-primarul, care va fii
responsabil cu implementarea, monitorizarea si verificare indeplinirii obiectivelor proiectului.
III.3.2 Descrierea resurselor materiale ( echipamente, localuri disponibile )

Pana la ncepereaactivitii si realizarea de cheltuieli de funcionare, GAL-ul beneficiaza de
echipamentele puse la dispozitie de primariile comunelor partenere , dar in cea mai mare parte
conditiile de functionare sunt asigurate de catre primaria Colibasi. In anul acesta primaria a
dat in folosinta o constructie pe trei nivele in care se vor grupa activitati administrative,
sociale si economice. Dotarile existente pentru desfasurarea activitatii GAL sunt :
1 birou pentru secretariat, dotat cu PC conectat la internet, imprimanta, telefon,fax,
scanner , copiator;
1 birou pentru managerul tehnic dotat cu PC conecta la internet, telefon;
1 laptop
1 arhiva
Pagin 98
1 sala de ntlniri cu 30 de locuri

Dup aprobarea proiectului, urmeaz sa se achiziioneze restul de echipamente necesare
funcionarii GAL-ului.
III.3.3 Buget indicativ anual de functionare a GAL-ului

In conformitate cu prevederile sub-msurii 431.1 din fisa tehnica a Axei 4 LEADER
cheltuielile de funcionare a GAL-ului acoperit de comunele Berceni-Varasti-Colibasi suntmai
mici de15% din totalul cheltuielilor publice eligibile din strategia de dezvoltare locala.
Componenta a Funcionarea GAL( in limita de 80% din totalul cheltuielilor

defuncionare a GAL, asa cum prevede fisa tehnica a submsurii 431.2 si vor
acoperiurmtoarele tipuri de cheltuieli:
-
Salarii si alte plati pentru personalul GAL

cheltuieli legate de plata experilor si pentru alte servicii de expertiza legate de
implementare strategiei de dezvoltare locala
cheltuieli pentru nchirierea unor locaii
cheltuieli pentru nchirierea/achiziia de echipamente de birotica si electronice,
precum si altor echipamente necesare pentru desfurareaactivitilor GAL
cheltuieli pentru organizarea ntlnirilor
cheltuieli legate de comunicare (telefonie, internet, posta si servicii potale)transport
si plata utilitatilor( caldura lumina etc )
cheltuieli pentru participarea la activitileReeleiNaionale si Europene de
Dezvoltare Rurala, seminarii etc.
Componenta b instruire si animarea teritoriului ( in limita de 20% din suma cheltuielilor

de functionare) :
Pentru aceasta componenta, cheltuielilecu activitile de intruire si animare a teritoriului nu
depasesc 20% din totalul alocat pentru functionarea GAL-ului, conform sub-masurii 431.2 si
vor acoperi urmatoarele tipuri de cheltuieli:
-
Studii ale zonei

masuri pentru furnizarea informaiei cu privire la Strategia de Dezvoltare Locala
instruirea personalului implicat in implementare Strategiei de Dezvoltare Locala
evenimente de promovare
instruirea liderilor locali
Nu sunt eligibile cheltuielile pentru achiziia sau construcia de cldiri precum si

achiziionarea de teren.
Pagin 99
Bugetul indicativ anual aferent implementrii Strategiei de Dezvoltare Locala a teritoriului

acoperit de comunele Berceni- Varasti-Colibasi este prezentat dupa cum urmeaza:
Buget
indicativ
anual
Nr.crt.
Component
a
(A/B)
Tip cheltuieli
-Salarii si alte plati

pentru personalul GAL
-Cheltuieli legate de
plata expertilor
-Cheltuieli pentru
inchirierea unor locatii
-Cheltuieli pentru
inchirierea/achizitia de
echipamente birotica si
electronice
A
Cheltuieli pentru
organizarea intalnirilor
Cheltuieli legate de
comunicare
Cheltuieli pentru
participarea la activitatile
retelei nationale si
europene de dezvoltare
Subtotal A
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Valoare
(Euro)
An
28.000,00
Pondere din
totalul
strategiei(%)
0,98
2,10
60.000,00
0,17
5.000,00
0,17
5.000,00
2012
0,28
8.000,00
6.000,00
0,21
8.000,00
0,28
120.000
4,21
1.
Studii ale zonei
9.000,00
0,31
6.000,00
0,21
2.
Masuri pentru furnizarea

informaiei cu privire la
strategia de dezvoltare
locala
3.
Instruirea personalului
implicat in
implementarea strategiei
B.
7.000,00
0,24
Pagin 100
de dezvoltare locala
Evenimente de
promovare
Instruirea liderilor locali
5.000,00
0,17
3.000,00
0,10
Subtotal B
30.000
1,05
Total(A+B)
150.000
5,20
2.850.000
100
4.
5.
Valoarea estimata a strategiei
Bugetul indicativ multianual(2012-2013) aferent implementrii strategiei de dezvoltare

locala a teritoriului acoperit de comunele Berceni, Varasti, Colibasi este prezentat in tabelul
de mai jos:
Buget indicativ multianual
(2012-2013)
Descriere
Componenta A
Valoare
(euro)
120.000,00
Componenta B
30.000,00
Componenta A
120.000,00
Anul/perioada
Pondere in
strategie(%)
4,21
Pondere
431.2
50
2012
1,05
50
4,21
50
1,05
50
2013
Componenta B
Total pondere
Componenta A
2012-2013
Total pondere
Componenta B
2012-2013
Total A+ B
30.000,00
240.000,00
2012-2013
8,42
80
60.000,00
2012-2013
2,10
20
300.000,00
2012-2013
10,52
100
III.3.4. Dispozitivul de comunicare si informare

In conformitate cu prevederile regulamentelor europene nr. 1698/2005 si nr. 1974/2006,
activitatea de informare si comunicare a gal-uluireprezint elementul esenialatt in etapele
Pagin 101
iniiale de constituire a parteneriatelor public-private cat si ulterior, dup selectarea

parteneriatului ca GAL in aciunile sale de funcionare, instruire si animarea teritoriului.
Informarea populatiei din teritoriu GAL
Se considera strategica comunicarea unei noi interpretri pozitive a ruralitii intre
toisubiecii publici si privai in scopul creterii sensului de apartenenta a unei comunitatea la
propriu teritoriu care reprezintcondiia indispensabila pentru iniierea unui proces real de
dezvoltare socio-economica.
Strategia obiectivelor si aciunilor de informare si comunicare au drept scop realizarea unui
sistem tot mai deschis pentru participarea activa a operatorilor publici si privai si a
cetenilor, printr-un serviciu care difuzeazinformaii si cunotine, oportunitatea si
schimbrievitndiniiativele izolate, episodice si autorefereniale.
Activitatea de informare si divulgare a interveniilorctrepopulaia locala are o importanta
fundamentala si contribuie intr-o maniere determinanta la atingerea obiectivelor urmrite prin
interveniileconinute in Planul de Dezvoltare Locala.
Populaiei locale, care reprezint un Targetnedifereniat care conine o serie de categorii
publice si socio-economice, i se va comunica ntreaga activitate a GAL-ului, plecnd de la
initiative,interventii si proiecte ale programului LEADER.
In aciunile de comunicare si informare a populaiei locale este oportuna evidenierea faptului
ca interveniile realizate contribuie la ndeplinirea obiectivului specific a FEADR la care se
face referire in Axa 4 din PNDR,adic la reducerea disparitilor economice si sociale prin
imbunatatirea conditiilor de viata cotidiana a cetatenilor prin actiuni concrete la
problematicile in domeniul formarii, ocuparii, mediului, culturii, turismului sau sanselor
egale.
Unul din principalele roluri pe care gal-ul le exercita asupra teritoriului este ntrirearelaiei
de comunicare cu toi partenerii locali, de informare a acestora cu privire la aciunile pe care
le desfasoara in vederea promovarii ideii de transformare a mediului rural intr-o societate care
sa asigure o viata cu un nivel de trai pe masura posibilitatilor oferite incat sa impiedice
migrarea catre centrele urbane din apropiere.
Aciunile aplicate in domeniul economic prin realizarea investiiilor realizate cu ajutorul
diverselor proiecte vor fi comunicate si monitorizate incotntreagapopulaie a teritoriului sa
aib acces la informaie, aceasta se poate realiza prin panouri publicitare in care sunt descrise
caracteristicile principale ale investiiei.
Informarea populaiei cu privire la activitatea GAL se va face prin ntlniri regulate stabilite
de ctre parteneriatul gal-ului la nivelul teritoriului in care se vor prezenta propunerile
stabilite pentru dezvoltarea teritoriului si aciunile inteprinse pentru realizarea acestora.
Pagin 102
Un alt mod de informare a populaiei cu privire la activitatea intreprinsa in teritoriul a GALului se poate realiza prin accesul la baza de date existenta prin mijloacele de comunicare
moderne internet.
Efectele comunicarii asupra destinatarilor
Activitile de comunicare pot aciona asupra populaiei la nivel de individ, la nivel afectiv si
la nivel comportamental.
Analizarea efectelor comunicriila nivelul teritoriului constituie o msura complexa in
funcie de notorietatea instituiei si mai ales in funcie de activitatea desfurata de aceasta.
Procesul de comunicare care se dorete a fi iniiat are ca obiectiv principal promovarea galului prindiveri actori din teritoriu care sa anime ntreagapopulaie locala.
Importanta urmririi, ndeplinirii acestui obiectiv consta in mrireanotorietiiGAL-ului si a
serviciilor furnizate de acesta incot sa conduc la iniierea unor mecanisme de auto-generare a
activitii orientate ctre imbunatatirea calitatii vietii in teritoriu.
Prin urmare formele de comunicare impresonale si mai ales in masa faciliteaza indeplinirea
acestui obiectiv.
Dup ce s-a realizat o cretere a notorietiigal-ului este necesara continuarea comunicrii in
direciaafirmrii si legitimriiinstituiei ca factor al dezvoltrii socio-economice.
Eficacitatea atinsa la nivel afectiv este msurabila prin diveri parametri care conduc la
percepia unui standard de cretere de calitate din partea Target-ului in raport cu serviciile
oferite si cu activitile implementate de GAL.
Obiectivul la acest nivel este de a menine o linie directa de interaciune cu diveri actori,
transferndu-le un sentiment de calitate si securitate.
Pentru a nelege importanta acestei orientri se poate utiliza un exemplu simplu:
prerile pozitive se construiesc in timp, pentru aceasta este obligatoriu sa se investeasc
constant intr-o serie de forme si mijloace de comunicare orientate spre client.
Momentele de contact dintre reprezentaniigal-ului si Target-ul de referina trebuie sa ia
forma unor ntlniri-seminarii, solicitri de informaii, caravana etc. care sa favorizeze o mai
buna evaluare a gal-ului si a serviciilor oferite.
La nivel comportamental este necesara obinerea unor rezultate bune in termeni de
notorietate si de apreciere-a la nivel afectiv care sunt baza pentru legitimarea GAL-ului in
participarea lui la procesele reale de dezvoltare teritoriala. Aceasta se mascara constant printro lipsa de ncredere, nu ntotdeauna manifestata, rezultata din opinia public. Pentru a depi
aceasta lipsa de ncredere este necesar sa se prezinte concret activitiledesfurate de GAL.
Pagin 103
Importanta majora in acest proces complex o au resursele umane implicate in diversele

proiecte care garanteazndeplinirea si meninerea standardelor de eficacitate la nivel
comportamental. Pentru aceasta, pagina de internet a gal-ului va constitui un mod important
de comunicare, actualizata continuu si imbogatita cu stiri si evenimente din activitatea
desfasurata de acesta.
Planul de comunicare este un alt instrument care se poate folosi in aceasta activitatea si are
rol de a planifica, coordona, monitoriza activitatea de informare, difuzare si animare
teritoriala. Acesta poate optimiza si imbunatatii procesul institutional public si privat prin
imbunatatirea serviciilor furnizate in scopul atingerii unui nivel mai mare de informare si
participare a publicului intern si extern la comunicare.
Procesul de elaborare a planului de comunicare prevede succesiunea unor faze fundamentale
care definesc liniile strategice generale, operationale si instrumentale.
Rolul comunicarii
Planul de Dezvoltare locala reprezint viziunea generala si comuna asupra dezvoltrii
teritoriului intr-o perioada de 2 ani de programare, la care se adugainga trei ani pentru
realizarea plailor si finalizarea proiectelor contractate in perioada planificata.
Pentru atingerea obiectivelor stabilite in planul de dezvoltare locala trebuie definite concret
aciunile care urmeaz sa se realizeze in teritoriu.
Acest proces se desfasoara in mai multe etape:
-
Definirea obiectivelor;
Implementarea investitiilor prevazute;
Evaluarea rezultatelor in cadrul planificarii strategiei.
Fazele metodologice ale Planului de Comunicare

1.Analiza de context intern si extern asupra caruia se actioneaza prin politica GAL-uluiasa cum reiese din Analiza diagnostic din PDL;
2.Misiunea- ansamblul de principii de inspiraie si a liniilor strategice din PDL;
3.Obiectivele- descrierea in mod sistetic a rezultatelor asteptate de la Planul de
Comunicare;
4.Segmentarea publicului de referina ( Target ), acesta corespunde impartirii
destinatarilor unei interventii sau actiuni de comunicare, prevazuta in plan, in grupuri
omogene si semnificative care se diferentiaza pe baza caracteristicilor considerate relevante in
scopul realizarii lor;
Pagin 104
5.Evaluarea- faza de verificare a rezultatelor obtinute- monitorizarea, efectelor generate

asupra contextului care s-a actionat si a eventualelor discrepante intre acestea si obiectivele
stabilite.
Comunicarea constituie un factor de succes al procesului de dezvoltare a zonei deoarece:
-
Creaza conditiile favorabile difuzarii culturii si concentrarii ca metoda de asumare a

deciziilor publice;
Informeaza constant cetatenii si actorii implicati in planificare asupra continutului
planului, programelor de implementare si rezultatele atinse;
Genereaza incredere in juriul unei idei privind comunitatea si teritoriul si a unui
sistem de valori comun si recunoscut;
Mentine si largeste reteaua de interlocutori si de actori activi care pot participa la
definirea atat a obiectivelor strategice cat si a proiectelor care urmeaza sa se
realizeze;
Planul de comunicare are scopul de a stimula cunoaterea si participarea din partea

teritoriului in jurul aciunilor realizate.
Obiective generale
Aciunile de informare si comunicare coninute in Planul de Comunicare al Gal vor trebui sa
sporeasc notorietatea si transparenta aciunii GAL si sa dea destinatarilor o imagine omogena
a interveniilor, adic, sa divulge si sa ilustreze:
-
Planurile de Dezvoltare Locala, lanseazanunuri si invitaii pentru depunerea

proiectelor;
Sensibilizeaz teritoriul asupra rolului desfurat de Uniunea Europeana, in
colaborare cu autoritilenaionale si locale, in favoarea implementriiinterveniei si
asupra rezultatelor obinute;
Dotarea teritoriului cu instrumente corespunztoare de cunoatere si de animare in
sprijinul politicilor de dezvoltare a ocuprii si crerii de societati si de locuri de
munca, care pot realizate prin Axa LEADER sau prin alte instrumente;
Dotarea teritoriului cu instrumente adecvate de promovare a activitii teritoriului si
a ofertei sale;
Obiective specifice
Obiectivele specifice care trebuie atinse prin implementarea Planului de Comunicare sunt:
-
Favorizarea utilizrii resurselor financiare puse la dispoziie ;

Sporirea calitatii interventiilor de realizat cu resursele financiare existente;
Pagin 105
Atingerea unui grad nalt de cunotine si de cultura a teritoriului referitor la rolul,

activitatiile si actiunile desfasurate de Uniunea Europeana;
Garantarea realizrilor de cofinanare;
Promovarea oportunitilor egale intre femei si barbati;
Favorizarea difuzarii culturii pentru protectie si imbunatatirea mediului.
Segmentarea publicului de referinta- target

In mecanismul de proiectare al comunicarii este necesar identificarea diverselor categorii de
public sau target de referinta, printre acestia intra destinatarii directi ai activitatilor de
comunicare dar si actorii care pot facilita difuzarea mesajului si care pot avea un rol de
partener sau pot fi lideri de opinie.
Se considera necesara clasificarea publicului in doua grupe cat mai omogene care sa fie
influent de aciunile de comunicare, fcnddistincia la doua niveluri:
-
La nivel de Target intern este constituit din participani ai procesului de construcie a

Planului de Dezvoltare Locala care deine un rol in faza de execuie al proiectului;
La nivel de Target extern- care trebuie informat despre obiectivele si stadiul lucrarii
din Planul de Dezvoltare Local.
Targetul intern cuprinde toti actorii care au interes in Planul de Dezvoltare Locala.
Este foarte important ca acest grup sa fie identificat, fiind direct interesat trebuie sa fie
permanent inut la curent cu aciunile inteprinse de GAL.
Comunicarea externa este cea pe care responsabilii de comunicare ai GAL vor trebui sa o
efectueze constant in forma oficiala cu scopul principal de a informa si implica publicul cu
privire la implementarea Planului de Dezvoltare Locala.
Targetul extern cuprinde : institutiile, beneficiarii Planului de Dezvoltare Locala, media,
operatorii socio-economici, comunitatile locale, sistemul financiar etc.
Forme si mijloace de comunicare

Formele de comunicare
Stabilirea cu certitudine a strategiei de comunicare care se dorete a se adopta si care sa fie
cea mai adecvata si eficienta pentru obiectivul stabilit ( difuzarea unui mesaj, stimularea
participrii, impartirea valorilor) inseamna o dotare cu o serie de instrumente diverse care
integrate intr-o strategie unica sa conduca la un rezultat pozitiv al interventiilor si la atingerea
obiectivelor initiale. Formele de comunicare pot fi clasificate in doua tipologii distincte:
Pagin 106
Persoanele;
Impersoanele.
Canalele de comunicare personaleprevd o comunicare directa intre doua sau mai multe
persoane care se poate realiza fata in fata, intre o persoana si un public prin telefon sau prin
posta. Eficacitatea acestora rezulta din prezentarea si rspunsul personalizat la diversele
mesaje.
Formele de comunicare impersonale constau in comunicri adresate mai multor persoane si
includ: mass-media, promovarea vnzrilor, evenimente si propaganda.
Comunicarea de masa influeneaz comportamentul individual printr-un proces in doua
etape. Ideile sunt comunicate prin presa scrisa si audio- video liderilor de opinie si de la
acestia la grupurile de populatie care nu au acces la media. Chiar daca comunicarea personala
este mai eficienta decat cea in masa, mass-media ramane mijlocul fundamental pentru
stimularea comunicarii personale.
Mijloacele de comunicare
1.Produse editoriale
- Buletin informativ redactat de compartimentul administrativ al GAL si difuzat pe ntreg
teritoriul GAL si in exterior. Acesta are funcia de a informa asupra tuturor activitilor GALului si asupra oportunitatilor oferite. Va contine informatii despre stadiul de implementare al
interventiilor si despre oportunitatile la dispozitia comunitatilor locale legate de programul
LEADER. Va fi distribuit gratuit in punctele de interes ale comunelor din GAL ( institutii,
posta, bar, etc) si transmis tuturor celorlalti actori ai GAL la nivel local, regional, national.
Formatul va fi publicat pe site-ul GAL-ului cu posibilitatea de a fi descarcat.
2.Comunicare online
- Pagina de internet a gal-ului va fi in permanenta actualizata cel puin o data pe saptamana,
va contine o parte institutionala compusa din informatii privind comonenta GAL, operatori
economici , consiliul de administratie, asociati, comunele partenere si o parte privind
activitatile si interventiile GAL-ului, plecand de la publicarea anunturilor cu documentatia
aferenta pana la stiri privind fiecare actiune inteprinsa- participari la targuri si expozitii,
acorduri de parteneriat, vizite ale unor delegatii, intalniri, seminarii, jurnalul GAL-ului.
-Prezenta GAL-ului in cadrul altor pagini de internet locale: este un intrument pentru a
transmite nu doar un mesaj promotional cu ocazia intalnirilor, seminariilor etc dar si pentru a
promova imaginea institutionala a GAL-ului. Prin urmare se considera utila achizitionarea
unui banner pe o perioada mai lunga care sa fie vizibil pe doua sau trei pagini locale sau
regionale de internet.
Pagin 107
-Newsletter- este intrument principal de comunicare al noului program. Este in format

electronic cu o frecventa periodica difuzat prin pagina de internet si prin transmiterea prin
posta electronica celor interesati.
3.Evenimente/ momente de informare si divulgare

- Campanii publicitare- se vor desfasura prin intermediul mijloacelor de comunicare de
masa la nivel local si regional ( televiziuni, radio, mass-media,ziare etc) vor avea un rol de
comunicare institutionala si de informare mai ales in faza initiala de prezentare a activitatilor
legate de LEADER precum si in faza finala la inchiderea programului, cu prezentarea
rezultatelor obtinute.
- Conferinele de presa trebuie sa fie organizate cu ocazia aprobriifiecrei faze procedurale.
Acest instrument permite prezentarea activitilor GAL, stabilirea valorilor si masurilor
precum si rezultatele obinutectre tot publicul de referina. Conferina de presa va fi
precedata si urmata de un comunicat de presa sau interviuri directe cu jurnalitii.
- Seminarii si intalniri- aceste evenimente constituie momente de aprofundare in timpul
diverselor faze ale realizarii interventii. Vor fi adresate diverselor target-uri si vor fi implicati
specialisti din sectorul respectiv. Se tin inainte de lansarea fiecarui anunt de depunere a
proiectelor pentru a masura diversele sectoare de interventie.
4.Publicitate
- Spoturi publicitare la radio si televiziuni locale: acestea vor avea spatii de maxim 30
secunde pentru promovarea activitilor si iniiativelor GAL-ului;
- Redactarea de spoturi comerciale in ziarele locale cu ocazia seminariilor, ntlnirilor si
conferinelor care necesita implicarea comunitatilor locale sau doar publicitate comerciala a
GAL-ului si a activitatii sale pe teritoriu pentru sustinerea si stimularea muncii si cresterea
identitatii teritoriului GAL.
5.Productie si distribuie de materiale informative

-Brosuri si cd-uri: este necesara crearea unui intrument pe hartie si multi media cu functia de
a informa publicul asupa initiativelor implementate de GAL. Cd-ul va trebui sa contina Planul
de Dezvoltare Locala cu masurile, interventiile, resursele disponibile, rezultatele asteptate.
Acestea se vor distribui cu ocazia evenimentelor organizate de GAL si de asociati.
-Pliante, volante, harti etc- sunt mijloace de promovare si divulgare a initiativelor si
proiectelor intreprinse in Planul de Dezvoltare Locala al GAL. Utilizarea acestor instrumente
Pagin 108
este importanta deoarece pot fi atinse mai multe categorii de public tinta care nu au
posibilitatea de a intra in contact cu alte forme de informare.
-Catalogul proiectelor LEADER- este o publicatie pe format de hartie si electronic cu
scopul de a prezenta proiectele finantate in cadrul PDL, activitatile realizate, mediul de
interventie si impactul lor fata de obiectivele stabilite.
-Harta GAL-ului in care sunt precizate punctele de interes turistic, instrument pentru vizitele
turistice destinat in principal unui target extern dar, util si pentru cetatenii locali, produsul
poate fi distribuit la nivelul teritoriului sau la evenimente.
-Ghiduri- privind activitati locale in domeniul agricol, comercial si artizanatul local,
preparate alimentare spcifice, ospitalitatea pe teritoriu, festivitatile si evenimentele folclorice
etc.
Evaluarea actiunilor de comunicare realizate

Toate programele de comunicare prevad activitati de monitorizare si evaluare pentru
verificarea eficacitatii actiunilor realizate cat si pentru identificarea interventiilor mai
importante cu grad inalt de reproducere.
Planul de Comunicare al PDL
va fi verificat periodic in ceea ce
priveterealizrileaciunilor, utilizndindicatori de ascultare, de prezenta la seminarii si
conferine, indici de difuzare a materialelor pe suport de hrtie, chestionare pentru beneficiarii
finali, precum si interviuri pentru verificarea intrumentelor active care vor fi efectuate.
Activitile de monitorizare, sunt efectuate in termenul stabilit fiecrei activitati si este un
instrument de comunicare pe baza unei analize cost- beneficiu.
La final se va elabora un raport anual privind eficacitatea mijloacelor de comunicare in raport
cu mesajele, sau o analiza detaliata a rezultatelor obinute cu privire la strategia de
comunicare implementata. Acesta se realizeaz pentru verificarea:
-
Corecta funcionare a circuitelor si a fluxurilor informative;

Difuzrii,nelegerii si acceptrii mesajului- daca au ajuns la destinatie sau daca au
fost memorate sau intelese corect;
Analiza comportamentelor organizationale ale operatorilor interni;
Calitatea comunicarii perceputa ;
Modificari ale comportamentelor datorate informarii.
Pagin 109
III. 4 Implementarea proiectelor in cadrul GAL-ului
Partea a VII-a: Mecanismul de implementare

Dispozitivul de monitorizare, evaluare si control implementat de GAL presupune:
-
Luarea operativa a deciziilor asupra implementrii strategiei (sau depistarea

problemelor);
Efectuarea zilnica a gestionarii strategiei;
Efectuarea operativa si corecta a procedurilor de gestionare a resurselor;
Facilitatea coordonrii intre activitile componentelor;
Monitorizarea si raportarea la timp despre realizri si rezultate.
Planul de monitorizare a PDL are scopul de a verifica efectiva realizare a interveniilor

precum si evaluarea impactului socio-economic in raport cu obiectivele urmrite.
Sistemul de monitorizare se face pentru a vedea stadiul si evoluia programelor precum si
frecventa periodica pentru a furniza elementele necesare evalurii pe parcurs si ex-post a
aciunilorpermind eventuala efectuare si formulare unei estimri a efectelor obinute.
Aciunile de monitorizare se concentreaz in principal asupra aspectelor financiare si fizice
ale realizrilor si de aceea instrumentul principal va fi reprezentat de indicatori care furnizazaindicaii precise asupra diverselor aspecte ale programrii privind corespondenta, pertinentta, eficienta, eficacitatea, impactul si sustenabilitateaaciunilor.
Corespondenta :avnd in vedere previziunile din proiect, permite evaluarea raportului dintre
cele prevzute si cele realizate.
Pertinena : se evalueaz anterior i se ine cont de coerena dintre nevoile de context i
implementarea proiectelor, precum i compatibilitatea dintre diversele obiective specifice ale
proiectului. Analiza ulterioara se va orienta spre cercetarea coerenei interne dintre aciunile
proiectate si cele realizate precum si obiectivul general al proiectului.
Eficiena : se evalueaz rezultatele obinute in raport cu resursele utilizate. In general se
analizeaza aciunile si cheltuielile efectuate pentru realizarea lor.Unde este posibil se va cauta
sa se compare paramentri de cost pentru achiziii lucrari si personal cu cel al altor proiecte
similare.
Indicatorii utilizai vor fi att de tip tehnic conformitatea realizrilor cu standardele prevzute, cat si de tip economic- costuri ale materiei prime, ale personalului, gestiune, organizare.
Se va acorda o atenie sporita nivelului de eficienta organizaional si relaionar dintre diveri
actori implicati, responsabil de proiect, parteneri locali, beneficiari.
Pagin 110
Eficacitate : in vederea obinerii unui proiect bine definit, obiectivele specifice au fost evaluate pentru a fi masurabile.In ulterioarele faze se va masura gradul de indeplinire a obiectivelor inand cont de indicatorii privind cantitatea si tipologia beneficiarilor, a aciunilor si a
sistemelor de gestiune.
Impact : msurnd valoarea impactului care deriv din stimulii de produi de proiect asupra
teritoriului de referinta, o astfel de monitorizare poate intervenii doar pe termen mediu si lung.
Se evalueaza transformarile directe, strans legate de proiect si prevazute ca obiective cu
caracter general si cele indirecte iar rare ori cele previzibile, legate de aspecte mai ample cum
ar fi schimbarile la nivel politic, social, economic, cultural, tehnologic si de mediu.
Sustenabilitatea : se folosete in evaluarea capacitatea subiecilor locali in scopul de a
urmrii aciunile dup finalizarea proiectului. Se efectueaz la nivel politic-instituional sau la
nivelul operatorilor si al beneficiarilor.
In funcie de situaiile specifice se vor utiliza in combinaie sau singuriindicatori de
realizare. Indicatori financiari:
-
Raportul dintre valoarea contractelor beneficiarilor i alocri pentru evaluarea capacitaii de angajare a GAL-ului;
Raportul dintre plai si valoarea contractelor beneficiarilor- pentru cuantificarea coeficienilor de plata;
Raportul dintre pli si alocri pentru cuantificarea capacitii de absorbie.
Indicatori fizici:
-
Numrul societilor beneficiare

Numrul tinerilor beneficiari
Numrul femeilor beneficiare
Numrul publicaiilor realizate
Numrul serviciilor activate
Numrul de evenimente realizate
Indicatori de eficacitate raportul dintre valoarea realizat si valoarea prevzut:

-
%-ul societilor beneficiare din totalul prevzut al societilor;

%-ul femeilor beneficiare din totalul prevzut;
%-ul tinerilor implicai din totalul prevzut;
%-ul populaiei deservite din populaia total a GAL-ului.
Indicatori de eficien raportul dintre aciunile realizate si resursele financiare implicate:

-
Echivalena in ore-om a muncii efectuate;

Costul personalului/ persoana ( costul/ locuitori GAL)
Pagin 111
Indicatorii de impact menionai in continuare precizeaz c acetia furnizeaz indicaiile

privind efectele structurale si permanente produse de interveniile realizate. Definirea lor se
bazeaz pe formularea obiectivelor specifice, considerand coerena dintre obiective si instrumente sau tipurile de intervenie care vor fi utilizate.
Indicatorii de impact:
-
Variaia rezidenilor in comunele din zona GAL

Variaia numrului de itinerarii turistice si culturale pe teritoriul GAL
Creterea numrului de societi si exploataii pe teritoriul GAL
Variaia numrului de utiliti si servicii pentru populaie in comunele din zona GAL
Creterea accesibilizrii teritoriului ( km infrastructuri)
Pe lng aceti indicatori globali, personalul GAL va monitoriza si indicatorii de rezultat

pentru fiecare msura de finanare.
Msura
Indicatori de rezultat
121- Modernizarea
exploataiilor agricole
1.Numar de exploataii care primesc sprijin;

2.Numar de exploataii care realizeaz tehnologii noi;
3.Volumul total al investiiilor private.
112- Instalarea tinerilor

fermieri
1.Numar de fermieri sprijinii;

2.Volumul total al investiiilor.
123- Creterea valorii

adugate a produselor
agricole si forestiere
1.Numar de aciuni sprijinite;

2.Volumul total al investiiilor.
312- Sprijin pentru crearea

si dezvoltarea
inteprinderilor
1.Numarul de microinteprinderi sprijinite;

2.Numarul de locuri de munca create;
3.Procent de populatie rurala care beneficiaza de conditii de
viata imbunatatite.
141- Sprijinirea
exploatatiilor de subzistenta
1.Numarul de exploatatii sprijinite;

2.Volumul total al investitiilor.
322- Renovarea, dezvoltarea

satelor, imbunatatirea
serviciilor de baza pentru
economia si populatia rurala
si punerea in valoare a
1.Numarul de localitati sprijinite;

2.Volumul investitiilor;
3.Procent de populatie rurala care beneficiaza de sprijinul
oferit pentru conditii de viata imbunatatite.
Pagin 112
mostenirii rurale
421-Implementarea
proiectelor de cooperare
431.2 Functionarea galului,dobandirea de

competente si animarea
teritoriului
1.Numarul de activitati sprijinite;

2.Procent de populatie rurala care datorita sprijinului
beneficiaza de actiuni de formare, informare si difuzare a
cunostintelor.
1.Constructie institutionala la nivel local;
2.Asigurarea resurselor umane,financiare si tehnice pentru
sustinerea activitatii GAL-ului;
3.Instruirea personalului GAL-ului in vederea elaborarii si
implementarii strategiei;
4.Animarea teritoriului.
Datele privind monitorizarea respectnd fluxul documentelor vor fi trimise Ageniei APDRP
de ctreGAL, conform unor tabele sintetice coninnd pentru fiecare intervenieinformaiile
privind obiectivele urmrite, descrierea tehnica a interveniei, indicatorii si obiectivele fizice
ale acesteia, beneficiarii, rata de cofinanare publica si privata etc.
Totodat GAL-ul se angajeaza sa furnizeze catre APDRP:
-
In functie de solicitari- un raport care sa contina stadiul de evaluare si evolutia

fiecarui proiect, precum si stadiul cheltuielilor GAL-ului si al operatorilor
economici;
Anual- un raport privind stadiul de implementare a PDL-ului si a procedurilor de
implementare pentru fiecare actiune.
Sistemul de control elaborat de Grupul de Aciune Locala in scopul garantrii unei

utilizricorespunztoare a finanrilor, in funcie de regulile de eficienta si conformitate se
inspira din prevederile Regulamentului C.E. nr.1290/ 1999, privind controlul financiar al
interveniilorcofinanate din fondurile comunitare si ale Regulamentului nr.438/ 2001 care
disciplineaz modalitatea de aplicare. Acesta respecta principiile unei definiri clare, alocrii si
separriifunciilor in cadrul GAL, exercitrii eficace a unor funcii si informrii organului
abilitat cu privire la efectuarea sarcinilor si la mijloacele implicate in realizarea aciunilor.
Prin intermediul previziunii adoptrii pistei de control respective, sistemul de control permite
verificarea:
-
Corespondenta dintre datele sintetice certificate de APDRP pentru fiecare

nregistrare a cheltuielilor si documentaia justificativa pstrata la sediu sau la
beneficiarii finali;
Alocarea si transferul resurselor comunitare si naionale disponibile.
Documentul care executa aceste etape ale fluxului este pista de control conform creia GALul va incerca sa se asigure ca:
Pagin 113
nregistrrile contabile disponibile la diversele niveluri de gestiune furnizeaz detalii

privind cheltuielile efective efectuare de beneficiarii finali pentru
fiecareoperaiunecofinanata;
Pentru cheltuielile care fac referire doar parial la operaiuneacofinanata se
demonstreazacurateearepartizrii cheltuielii in operaiuneacofinanata si alte
cheltuieli ( aceleai principii se aplica pentru cazurile de cheltuieli eligibile pana la o
anumita suma sau proporionat cu alte costuri );
In propriul nivel de gestiune sunt considerate ca documente procedurile de selecie
ale beneficiarilor si rapoartele privind verificrile efectuate asupra proiectelor
finanate;
In declaraiile de cheltuieli efectiv efectuate, informaiile sunt sistematizate conform
unui buget care indica pentru fiecare operaiune pe rubrici cheltuielile si care conduc
la alctuirea unei sume totale;
Se elaboreaz o lista a operaiunilor aprobate in cadrul acordriicontribuiei in care
au fost indicate fiecare operaiune, beneficiarul final, data acordriicontribuiei,
sumele angajate si cele pltite, perioada cheltuielii si cheltuiala totala pe msura;
Accesul la documente este permis pentru personalul autorizat de control al
structurilor care efectueazverificri asupra sistemelor de gestiune si de control.
Grupul de Aciune Locala va urmri:

-
nregistrarea fazelor procedurale implementate pentru acordarea contribuiilor si

adjudecarea de bunuri/ servicii si controale aferente;
Sa utilizeze un sistem contabil corespunztor, capabil sa nregistreze fiecare plata
efectuata si sa demonstreze originalitatea directa a unui document contabil
justificativ;
Sa realizeze un sistem de arhivare a informaiilor legate de controale, cu o
documentaie aferenta pentru a putea pune la dispoziie pentru orice organ de control
si verificare de la nivel superior.
Este obligatoriu sa se efectueze verificri pe teren in urma crora se vor ntocmi rapoarte de
activitate. Programarea vizitelor pe teren va trebui sa se fac conform unui calendar in care se
vor trece datele vizitelor programate.
In cadrul mecanismului de implementare se va preciza modul de distribuire al
responsabilitilor pentru fiecare etapa a circuitului unei documentaii intre GAL si Agenia de
Plati.
Pagin 114
SARCINA
GAL
Informare
Sprijinirea elaborarii
proiectelor
Lansarea apelului pentru
proiecte
Selectarea proiectelor
Control administrativ al
dosarelor
Decizie
Notificarea catre
beneficiar
Monitorizare
Plata
Control
Arhivare
X
X
CDRJAM
AGENTIE DE PLATI
X
X
X
X
X
X
X
X
Pentru ndeplinireaatribuiilorprevzute mai sus, GAL-ul va realiza si va consemna fluxul

documentelor in pistele de audit. Acestea vor putea fi completate si modificate in functie de
necesitati pentru eficientizarea activitatii doar cu aprobarea Consiliului Director. In functie de
solicitari va elabora si va intocmi si alte piste de audit pentru desfasurarea activitatii in mod
corect si eficient.
Pagin 115
Sectiunea 1-Pista de audit- Selectia proiectelor la nivelul teritoriuluiMasura:_______Avizat: Responsabil legal *Sesiunea/ anul:Nume/
prenume: ___________ Semnatura:Data:
Activitatea
Organismul/
Responsabil
Completat
Nume/
Prenume
Data
Verificat/
Aprobat
Nume/Prenume
Data
Statutul
documentului
1.
Calendar pentru
sesiunile de
depunere aferent
anilor si alocrile
financiare pe masuri
Stabilirea
punctajului pentru
fiecare msura si
sesiunile de
depunere
Elaborarea anunului
sesiunii de depunere
2.
3.
4.
5.
Publicarea anunului
de selecie
Primirea si
nregistrarea
proiectelor
Verificarea
conformitii
Documente
completate,
ntocmite
,primite sau
transmise
6.
Adunare generala
Aprobat/ neaprobat
Calendar de sesiuni
Adunare generala
Adunare generala
Formular cu
punctajul obinut
Compartiment
administrativ
Compartiment
administrativ
Aprobat/ Neaprobat
Anun de selecie
Publicat/ Nepublicat
Presa locala/ website
Comitetul de selecie
Conform/ Neconform
Aplicaii
Conform/ Neconform
Lista proiectelor
conforme
Pagin 116
proiectelor
Verificarea
Eligibil/ Neeligibil
eligibilitii
proiectelor
ntocmirea listei cu
ntocmit/ Nentocmit
proiectele eligibile
Evaluarea
proiectelor si
ntocmit/ Nentocmit
calcularea
punctajelor
ntocmirea listei
proiectelor pentru
ntocmit/ Nentocmit
selecie
Seleciaaplicaiilor
Selectat/ Neselectat
Aprobarea
Reprezentant legal
Aprobat/ Neaprobat
Raportului de
selecie
Informarea/
Compartiment
Publicarea cu privire administrativ
Publicat/ Nepublicat
la rezultatele
seleciei
Transmiterea
Compartiment
Transmis/
proiectelor la
administrativ
Netransmis
APDRP
*Avizul Reprezentantului Legal se realizeazdup etapa de transmitere a proiectelor la APDRP
Lista proiectelor
neeligibile
Lista proiectelor
neeligibile
Lista cu proiectele
pentru selecie
Lista proiectelor
pentru selecie
Raport de selecie
Raport de selecie
Anun rezultate
selecie
Proiect
Seciunea 2- Pista de audit- Monitorizarea proiectelor selectate la nivelul teritoriului
Pagin 117
Avizat: Responsabil legal*

Nume/ prenume:_____________
Semnatura:_________ Data:________
Activitatea
Institutia
1.
Primirea informarii
lunare privind stadiul
proiectului de la
beneficiari
Intocmirea listei de
proiecte pentru vizita
pe teren
Intocmirea raportului
vizitei pe teren
Intocmirea raportului
de monitorizare lunar
privind stadiul
proiectelor
Transmiterea
raportului de
2.
Completat/ Primit
Transmis:
Nume/ Prenume
Data
Semnatura
3
Verificat/ Aprobat
Nume/Prenume
Data
Semnatura
Statutul
documentului
Documente
completate si
intocmite, primite
sau transmise
6.
Registrul de
inregistrare a
Rapoartelor de
progres
Lista proiectelor cu
vizitele pe teren
Raportul vizitei pe
teren
Raport de
monitorizare lunar
Pagin 118
Activitatea
Institutia
Completat/Primit
Transmis
Nume/Prenume
Data
Semnatura
Verificat/ Aprobat
Nume/Prenume
Data
Semnatura
Statutul
documentului
monitorizare catre
Partenerii GAL si
Comitetul Director
Transmiterea
Raportului de
monitorizare catre
APDRP si AMPNDR
Publicarea stadiului
proiectelor in cadrul
materialelor de
informare
Intocmirea
Raportului Anual de
Monitorizare a
Strategiei
Documente
completate si
intocmite, primite
sau transmise
Raport de
monitorizare lunar
Raport de
monitorizare lunar
Raport de
monitorizare lunar
Raport de
monitorizare anual
*Avizul Reprezentantului legal se realizeazdup etapa de transmitere a proiectului la APDRP
Pagin 119
Seciunea 3- Pista de Audit- Cheltuielile de functionare a GAL si actiuni de animare a teritoriului

Aviz : Reprezentant legal
Nume/ Prenume________________
Semnatura_____________Data_________
Activitatea
Institutia
Completat
Primit/Transmis:
Nume/Prenume
Data
Semnatura
Verificat/Aprobat
Nume/Prenume
Data
Semnatura
Statutul
documentului
Documente
completat si
redactate, primite
sau transmise
SECTIUNEA I CHELTUIELI DE FUNCTIONARE

Stabilirea Planului de
cheltuieli lunar/
trimestrial
Contabilizare cheltuiala
si arhivare documente
ntocmirea Raportului
lunar de cheltuieli
Activitatea
Plan de cheltuieli
Factura/Ordin de
Plata
Raport lunar
Instituia
Completat
Verificat/Aprobat
Statutul
Documente
Pagin 120
Primit/Transmis:
Nume/Prenume
Data
Semntura
Nume/Prenume
Data
Semnatura
documentului
completat si
redactate, primite
sau transmise
Transmiterea
Raportului lunar ctre
Partenerii GAL si
Raport lunar
Comitetul director
Raport lunar
Transmiterea
Raportului lunar ctre
APDRP
ntocmirea Dosarului
cererii de plata
Depunerea Dosarului
cererii de plata la
APDRP
Raport lunar
Dosar cerere de plata

Dosar cerere de plata
SECTIUNEA A II-A- ACTIUNI DE ANIMARE

Stabilirea Planului
Aciunilor de animare
lunar/ trimestrial
Depunere Raport
initial la APDRP
Plan de actiuni de
animare
Raport initial
Pagin 121
Activitatea
Institutia
Completat
Primit/Transmis:
Nume/Prenume
Data
Semnatura
3
Desfasurarea
achizitiei/ publicare
anunt de participare,
evaluare
oferte,desemnare
castigator
Contractarea de
servicii/ bunuri
pentruanimarea
teritoriului
Plata serviciilor de
animare/bunuri
Contabilizarea
platilor
Depunerea
Rapoartelor
intermediar/final la
APDRP
Verificat/Aprobat
Nume/Prenume
Data
Semnatura
4
Statutul
documentului
Documente
completat si
redactate, primite
sau transmise
6
Raport de evaluare
Contract de prestare/
furnizare
Factura/ Ordin de
Plata
Sistem contabil
Raport
intermediar/final
Pagin 122
ntocmirea si
depunerea Dosarului
Cererii de Plata
*Avizul Reprezentantului legal se realizeazdup etapa de transmitere a proiectului la APDRP
Dosar Cerere de
Plata
Pagin 123
III.5 Implicarea GAL-ului in actiuni de cooperare si in RNDR
PARTEA A VIII-A : COOPERARE, CREARE SI IMPLEMENTAREA

RETELEI
III.5.1 Cooperare
In cadrul AXEI LEADER , cooperarea reprezint o modalitate de a extinde experienele

locale pentru imbunatatirea strategiilor locale, un mod de a avea succes la informatii si la idei
noi, de a face schimb de experienta si de a invata din experienta altor regiuni sau tari, pentru a
stimula si sprijini inovatia, pentru dobandire de competente si imbunatatirea lor.
Proiectele de cooperare realizate prin intermediul LEADER reprezint o noutate pentru
GAL-urile ce vor obtine finantare in cadrul PNDR. Pentru realizarea Proiectelor de cooperare
propuse de GAL este necesar sa se realizeze in mod eficient si cu succes cooperarea interteritoriala care este cea mai usor de realizat. Daca pe parcursul implementarii strategiei GALul va indentifica si alte posibilitati de cooperare inter-teritoriale sau trans-nationale, atunci vor
fi elaborare noi proiecte de cooperare.
Succesul cooperrii unui proiect este asigurat daca GAL-urile care urmeaza sa coopereze se
afla in aceeasi tara, ele vor stabili impreuna actiuni care sa duca la realizarea unor proiecte de
cooperare in vederea progresului calitatii produselor agricole.
Grupul de Aciune Locala a stabilit impreuna cu Grupul de Actiune Locala din judetul
Teleorman realizarea unui proiect de cooperare in vederea cresterii calitatii produselor
agricole. Cele doua GAL-uri vor contribui la finantarea acestui proiect de cooperare si vor
duce la indeplinire si realizarea activitatilor propuse. Intentia de cooperare si modalitatea de
realizare a proiectului propus se prezinta astfel:
Pagin 124
Nr
Crt.
Partenerul/
partenerii
Tematica cooperrii
Obiective
Valoarea proiectului/
proiectelor de
cooperare(euro)
Rezultate
1.Experiente de cooperare deja inteprinse
2.Intentii de cooperare
1.
- GAL
Dunreade SudTeleorman
- GAL
Berceni,Varasti,
ColibaiGiurgiu
Crearea unor
posibilitati de
colaborare in vederea
aplicarii unor
tehnologii noi pentru
cresterea legumelor in
sistem ecologic.
Dezvoltarea unei retele de

colaborare a
GAL-urilor orientate catre
dezvoltarea unui program de
schimb de experienta in
domeniul agriculturii
ecologice- legume;
Transfer de know-how pe
competente intre parteneri;
Valorificarea potentialului
pentru culturile ecologice si
extinderea ecologiei in cele
doua judete partenere.
TOTAL-290.000,00
(GAL- 260.000,00)
Intalniri cu partenerii in
cadrul unor activitati
comune in care sa se
prezinte realizarile obtinute
in functie de tehnologiile
aplicate si modalitatea de
valorificare;
Promovarea retelei de
cultivare a legumelorecologice;
Promovarea tehnologiilor
noi aplicate in cultivarea
legumelor;
Schimb de experienta
pentru cresterea unor soiuri
noi cu productivitate
crescuta si calitati
organoleptice superioare.
Pagin 125
Detalierea proiectului
Parteneriatul
Proiectul de colaborare intre cele doua GAL-uri reprezinta concretizarea initiativei de
colaborare intreprinsa intre parteneri in scopul dezvoltarii mediul economic in spatiul rural
prin gestiunea coordonata a actiunilor orientate catre dezvoltarea inter-teritoriala.
Aceasta reeade colaborare pleac de la motivaia de a se prezenta un punct de referina pentru
actorii din teritoriile implicate, pentru mediul economic-rural si pentru valorificarea
produselor naturale obinute in urma dezvoltriiproduciei legumicole in sistem ecologic.
O alta motivaie este data de capacitatea unei astfel de reele de a atrage si de a identifica
resurse economice suplimentare.
Aceste motive conduc la o relaie intre cele doua GAL-uri (GAL- Dunarea de Sud,din
Alexandria- judeul Teleorman si GAL- Berceni,Varasti,Colibai din judeul Giurgiu ) care
au initiat o faza de definire a unui proiect comun in cadrul masurii legate de cooperarea interteritoriala. In aceasta optica cele doua GAL-uri care introduc in acelasi timp acest proiect in
Planurile de Dezvoltare Locala reprezinta primul nucleu pentru constituirea pe termen mediu,
a unei retele mai ample care sa cuprinda teritorii si din alte judete. Teritoriile acestui prim
nucleu sunt unitare prin diversitatea lor, valoarea adaugata a unui proiect de dezvoltare
economica integrat si orientat spre valorificarea potentialului natural al teritoriilor.
Integrarea in strategia teritoriului

Proiectul se integreaz in obiectivele operaionale ale strategiilor celor doua GAL-uri,
contribuind la dezvoltarea teritoriilor din punct de vedere economic precum si social. In
cadrul fiecarei strategii sunt prevazute actiuni complementare, care se integreaza cu proiectul
de cooperare. Astfel in cadrul fiecarei strategii sunt sprijinite actiuni de dezvoltare a agentilor
economici, actiuni de mentinere a activitatilor principale, actiuni pentru dezvoltarea spatiului
rural din punct de vedere economic si social. Totodata actiunile de crestere a accesibilizarii si
dezvoltarii teritoriilor vin in sprijinul implementarii retelei de distribuirelegumicola.
Proiectul de cooperare va aduce valoare adugata tuturor aciunilorprevzute in strategiile de
dezvoltare prin valorificarea out put-urilor celorlalte activitati ale strategiilor, promovarea
teritoriilor si valorificarea potentialului acestora. Mai mult, prin cresterea notorietatii
teritoriilor GAL si a caracteristicilor acestora. In acelasi timp in cadrul acestui proiect se vor
realiza schimburi de experienta intre actorii de pe teritoriile GAL. Toate rezultatele
proiectului si a cooperarii vor fi diseminate atat in interiorul teritoriului cat si in afara
acestuia, prin intermediul instrumentelor de informare si promovare prevazute de fiecare
GAL, dar si prin intermediul Retelei Nationale de Dezvoltare Rurala. In acelasi timp in cadrul
acestui proiect se vor realiza schimbul de experienta intre actorii de pe teritoriile GAL.
Pagin 126
Tipul de proiect
Obiective: Aciuneaare scopul de a dezvolta intr-o maniera integrata teritoriul acoperit de
cele doua Grupuri de Aciune Locala si se concretizeaz in crearea unei reele de schimb de
informatii si experienta pentru cresterea legumelor in sistem ecologic. Aceasta este o forma
de promovare la nivelul teritoriului si este un factor cheie pentru dezvoltarea zonelor rurale pe
termen mediu si lung.
Ca obiectiv general este obligatoriu evaluarea resurselor de cadru natural, economic si
social pentru realizarea conversiei la producia legumicola ecologica. De asemenea
preferinele consumatorilor si productorilor fata de producia legumicola duce la realizarea
unor venituri care sa asigure un nivel de trai corespunztorpopulaiei la nivelul teritoriilor.
Realizarea proiectului va asigura cunoaterea cauzelor pentru care suprafaa cultivata cu
legume ecologice este foarte redusa in prezent si va permite stabilirea cailor si mijloacelor de
sporire a atractivitii si interesului fermierilor pentru promovarea unei legumiculturi
ecologice. Abordarea acestei teme este o necesitate impusa de nevoia gsirii cailor pentru
progresul agriculturii si implicit pentru progresul satului romanesc. Dezvoltarea rurala
durabila este un obiectiv major al politicii naionale care se ncadreaz in strategia Uniunii
Europene de dezvoltare a agriculturii, in conformitate cu politica agricola comuna promovata
de Bruxelles.
In acelai timp proiectul se ncadreaz in coordonatele ariei tematice-alimentatie, sanatate si
buna stare. Incadrarea este motivata de faptul ca scopul major al proiectului este promovarea
productiei agricole ecologice, considerata ca una din cele mai sigure cai de conservare a
resurselor mediului, de evitare a poluarii si de obtinere a unor recolte agricole si produse agroalimentare sanatoase.
Dat fiind faptul ca cele doua teritorii beneficiaz de condiii naturale de mediu
asemntoare, se preconizeaz ca in fiecare micro zona ( Bazin Legumicol) sa se pun in
evidenta condiiile necesare pentru realizarea acestor producii.
Aspecte tehnice
Principalele etape operaionale identificate ca obiective strategice propuse se concentreaz
in jurul a patru teme principale: cunoatere, valorificare, gestionare si promovare orientate
spre caracterizarea teritoriului acoperite de cele doua GAL-uri ca productie cu potential
ridicat, rationalizarea diverselor componente prin intermediul constituirii unui sistem
informational complex si organizarea activitatilor in teren pentru evitarea suprapunerilor sau
lipsurilor in mediul operativ si de gestiune.
Pagin 127
Descriere
Aciunea integrata prevede o activitate ( impartita pentru fiecare teritoriu GAL) care consta in
dezvoltarea unui nou sistem de exploatare a terenurilor legumicole respectiv sistemul de
agricultura ecologica, organica, biologica. Pentru aceasta proiectul are rolul de a gsisoluiile
de natura tehnologica, economica, sociala, financiara, social-profesionala prin care sa fie
promovata legumicultura ecologica in teritoriu.
Toate acestea se vor realiza prin seminarii care sa conduca la un context legat de cresterea
competitivitatii si diversificarii produselor si activitatilor din agricultura, de restructurarea si
modernizarea sectorului agricol. Proiectul prevede o activitate legata de schimbul de
experienta intre cele doua GAL-uri concretizata in intalniri si dezbateri in care se vor prezenta
realizarile obtinute in cresterea legumelor in sistem ecologic, formarea fermierilor prin cursuri
specializate, care sa duca la realizarea obiectivelor propuse pentru dezvoltarea intregului
Bazin Legumicol.
Intervenia acestei activitati are ca rol principal conservarea mediului inconjurator si folosirea
rationala/ durabila a resurselor naturale.
Impactul se va defini prin reducerea chimizrii si polurii, modalitati noi, putin agresive
asupra solului prin lucrari mecanice care ar putea dauna structurii, permeabilitatii si
microflorei solului.
Dezvoltarea productiei ecologice fiind o cale de asigurare a durabilitatii sectorului agricol,
sector care este de baza majoritar al teritoriilor celor doua GAL-uri.
O dezvoltare a acestei zone se va suprapune pe programul naional si european de
dezvoltare.
Solurile pe care se cultiva legumele aparin mai multor categorii si tipuri dar, predominante
sunt cernoziomurile, aluviosolurile s.a. dar de cea mai buna calitate: fertile, usoare, mijlocii si
semi-mijlocii, bine structurate si apa freatica la peste 1,5- 2 metri. Aceste caracteristici se
gasesc in descrierea celor doua teritorii GAL.
Amplasarea terenurilor si a solurilor folosite sunt in concordanta cu cerintele specifice
diferitelor specii in mod predominant, cele mai mari suprafete sunt cultivate cu varza, ceapa,
radacinoase si solanacee ( tomate si ardei). Producatorii de legume s-au asociat in forme
juridice conform normelor nationale si europene astfel incat sa beneficieze de o baza
materiala care sa le asigure garantarea unor venituri pe masura.
La ora actuala in zona se gasesc sapte grupuri de producatori cu profil legumicol din care
numai unul are aviz de recunoastere eliberat de MAPDR.
Pagin 128
Gestiunea proiectului
Constituirea unui comitet de coordonare pentru definirea liniilor strategice, managementul
proiectului si monitorizarea activitilor, gestiunea financiara a proiectului, monitorizare si
evaluare.
Proiectul isi propune (in limita fondurilor disponibile ):
a. Imbunatatirea cunostintelor tehnice si economice generale, specifice pentru
agricultura;
b. Pregatire generala pentru managementul si administrarea fermelor;
c. Respectarea conditiilor de eco-conditionalitate si a Standardelor Pietei Agricole
Comune;
d. Constientizarea fermierilor privind problemele generale de mediu in sectorul agricol in
scopul imbunatatirii protectiei mediului;
e. Informari privind introducerea de noi tehnologii informationale si de comunicare.
Cele doua GAL-uri vor face actiuni comune, concrete de promovare a produselor
legumicole ecologice , stabilirea unor preturi de valorificare a produselor ecologice si vor
folosi tehnologii noi de crestere a legumelor in spaiul protejat ecologic.
Durata estimata a proiectului este in perioada 2012-2014.
Aspecte financiare
Cheltuiala totala prevazuta pentru participarea GAL-ului consta in :
-
Cheltuiala totala- 45.000,00 euro;

Cheltuiala GAL Berceni,Varasti,Colibai -30.000,00 euro;
Detalierea bugetului total pe activitati

Activitate
Materiale de informare
Organizare de schimb de experienta
Cheltuiala totala
Valoare (euro)
7.000,00
12.000,00
Contributia
GAL
Valoare (euro)
4.000,00
8.000,00
Materiale didactice si consumabile

Cheltuieli de transport
6.000,00
6.000,00
4.000,00
3.000,00
Onorarii pentru formatori

Total
14.000,00
45.000,00
11.000,00
30.000,00
Pagin 129
Fiecare GAL va suporta in propriul buget aciunile si cheltuielile care se realizeaz pe

teritoriul propriu. Pentru eficientizarea teritoriului, impartirea cheltuielilor poate fi revizuita.
In acest moment valoarea totala este una estimativa si nu poate fi stabilita o impartire exacta a
cheltuielilor intre Gal-uri datorita faptului ca unul dintre Gal-ulurile participante la proiect nu
poate sa asigure ntreaga cheltuiala deoarece este posibil sa nu fie selectat si astfel nu vor
putea contribui financiar la implementarea proiectului.
III.5.2. Crearea si implementarea reelei

Grupul de Aciune Locala va participa direct la crearea ReeleiNaionale de Dezvoltare Rurala
si Reelei Europene de Dezvoltare Rurala prin furnizarea de informaii si date privind
teritoriul, proiectele implementate in cadrul strategiei si stadiul acestora, aciunile de animare
interprinse etc. In acelasi timp personalul GAL va participa in mod activ la actiunile
desfasurate de catre unitatea de sprijin a RNDR si REDR.
Pe teritoriul GAL pot fi organizate evenimente, aciuni realizate de ctre RNDR sau REDR,
iar personalul GAL si partenerii vor asigura tot sprijinul necesar pentru implementarea cu
succes a acestor activitati.In cadrul materialelor de informare si aciunilor de animare si
promovare desfurate de ctre GAL vor fi cuprinse date furnizate sau preluate din RNDR si
REDR, pentru diseminarea de informaii externe ctre actorii de pe cuprinsul teritoriului.
Personalul GAL va transmite periodic rapoarte de monitorizare si materiale de informare
despre strategie si proiectele finanatectre unitatea de sprijin a RNDR sau REDR, in scopul
diseminrii de informaii si bune practici ctre membrii RNDR si toate persoanele interesate.
Participarea activa in cadrul RNDR si REDR va contribui la transferul de know-how si bune
practici intre GAL si ceilali membri ai celor doua reele care va facilita realizarea de relaii
economice intre actorii de pe teritoriul GAL si anumii membri ai reelelor. In acelai timp,
participarea ca membru activ va permite GAL-ului sa stabileasca noi modalitati de cooperare
inter-teritoriala si trans-nationala.Portalul de internet al GAL va realiza materiale de
informare specifice pentru RNDR si REDR care vor cuprinde detalii despre proiecte de succes
realizate in cadrul strategiei, descri-erea bunelor practici utilizate si care pot fi preluate de
catre cei intaresati precum si prezenta-rea teritoriului si a ofertei de produse sau materii prime
care pot fi utilizate in exterior.
Resursele umane utilizate de ctre GAL pentru susinerea RNDR, REDR si a activitilor sale
sunt prezentate de ctre responsabilul cu animarea si managerul tehnic al GAL, care vor fi
sprijinii de experi externi specializai pentru domeniile de activitate prevzute de fiecare
activitate a reelelor.Resursele materiale si financiare sunt reprezentate de realizarea de
materiale de informare, seciunea dedicata de pe portalul GAL, resursele utilizate pentru
colectarea de informaii din teritoriul, precum si suportul logistic necesar sprijinirii
activitilor realizate de ctre RNDR si REDR pe cuprinsul teritoriului GAL, care va participa
la activitatile aferente crearii si implementarii retelei, care i se vor propune.
Pagin 130
III.5.3 Complementaritatea cu alte programe de dezvoltareComplementaritatea

strategiei cu alte programe de dezvoltare a fost una dintre condiiile esen-tiale care a stat la
baza elaborarii acesteia. Astfel, obiectivele operationale, proiectele si actiu-nile propuse spre
implementare in cadrul strategiei sunt fie sprijinite, fie completate de proiecte realizate in
cadrul altor proiecte de dezvoltare. Programele de dezvoltare care au dus la realizarea
strategiei sunt atat judetene, nationale cat si europene.In tabelul de mai jos sunt prezentate
cele mai importante programe si modalitatea prin care se asigura complementaritatea cu
acestea.
Programul de
dezvoltare
Programul naional
de Dezvoltare
Rurala 2007-2013
Sursa de finanare
Fonduri Europene
si confinantare
nationala
Complementaritate
Majoritatea investiiilor propuse in cadrul
Strategiei de Dezvoltare Locala pot fi finanare
si individual in cadrul celor 3 axe din PNDR.
Astfel pentru finanarea de proiecte cu valori
mari, potenialii beneficiari de pe teritoriu vor
accesa direct masurile din cele 3 axe ala PNDR,
iar pentru realizarea de proiecte care sunt
prioritare in dezvoltarea teritoriului dar nu
reprezint o prioritate la nivel naional va fi
utilizata alocarea din cadrul Planului de
Dezvoltare Locala. Pentru realizarea de
investiii mari in ferme, centre de procesare sau
structuri turistice de mare avengura GAL-ul va
sprijini beneficiari de pe cuprinsul teritoriului in
vederea accesarii directe a ma-surilor de
finantare aferente axelor 1 si 3 din PNDR.
Actiunile din cadrul strategiei se adreseaza
investitiilor de dimensiuni mici avand in
vederea valoarea mica a ofertei de finantare. In
concluzie, in mare parte pri-oritatile strategiei se
adreaseaza in principal cresterii atractivitatii
teritoriului si dezvoltarii sociale si culturale
Aceasta se realizeaza prin cresterea atractivitatii
teritori-ului si a nivelului de trai, in care tinerii
sau investitorii sunt atrasi pentru a se instala si
sunt sprijiniti de parte-neriat sa acceseze
masurile care finanteaza investitii pe care
acestia doresc sa le realizeze.
Pagin 131
Programul
Operaional pentru
pescuit 2007-2013
Fonduri europene si Prin acest program operaional pentru pescuit

cofinanarenaionala comple-mentaritatea poate fi asigurata prin
dezvoltarea utilitati-lor si serviciilor realizate in
cadrul strategiei, care permite dezvoltarea de
investitii finantate prin interme-diul axei 2
respectiv Proiecte in domeniul acvaculturii
sau investitii in centre de procesare a produselor
piscicole.
Programul de
Dezvoltare
Programul
Operational
Regional 2007-2013
Sursa de finantare
Complementaritatea
Fonduri europene si
cofinantare
nationala
Programul Operaional Regional vine in

completarea teritoriului prin intermediul axelor
2 si 5 ale acestuia.
Finanare acordata in Axa 2 da posibilitate
autoritatilor judetene si locale sa abiliteze si sa
modernizeze reteaua de drumuri judetene, acest
lucru venind in spijinul cres-terii gradului de
accesibilitate a teritoriului. Dezvoltarea
teritoriului prin intermediul Planului de
Dezvoltare Locala finantat prin Axa 4 LEADER
si promovarea acestuia in cadrul judetului va
reprezenta un motiv ca autoritatile sa considere
o prioritate accesibilizarea teritoriului GAL si
dezvoltarea retelei de drumuri inter-judetene.
Prin axa 3,interveniile in infrastructura sociala realizate prin intermediul strategiei pot fi
suplimentate prin proiecte de avengura, prin
care se poate realiza reabilitarea/modernizarea,
echiparea infrastructurii, serviciilor de sanatate,
reabilitare/modernizarea, dezvol-tarea si
echiparea infrastructurii serviciilor sociale, precum si reabilitarea/modernizarea, dezvoltarea si
echipa-rea infrastructurii preuniversitare si a
infrastructurii pentru formare profesionala
continua. Totusi prin inter-mediul strategiei se
urmareste si completarea acestor tipuri de
investitii cu proiecte care sprijina infiinare de
forme de invatamant care valorifica traditiile si
mesteju-gurile. GAL va acorda o atenie
deosebita evitrii dublei finanri a proiectelor
pentru dezvoltarea infrastructurii sociale in
cadrul strategiei fiind finanate proiecte care
contribuie la dezvoltarea integrata a teritoriului,
Pagin 132
Programul de
Dezvoltare
Programul
operaionalsectorialcreterea
competivitatii
economice 20072013
Sursa de finantare
Fonduri europene si
cofinantare
nationala
iar pro-iectele care vor obtine finantare prin Axa

3 a POR vor fi complementare celor finantare
de catre Axa 4 LEADER din PNDR. Prin Axa
prioritara 4- Sprijinirea mediul de afaceri
regional si local, proiectele care pot fi finanate
prin intermediul POR vor reprezenta proiecte
pentru dezvoltarea mediului de afaceri prin
investiii de valori mari, care contribuie la
dezvoltarea economica a terito-riului prin
cresterea gradului de atractivitate GAL-ul
urmareste atragerea de investitori care sa
realizeze astfel de investitii, iar proiectele de
dimensiuni mici pentru dezvoltarea IMM-urilor,
finantate in cadrul strategiei vin sa completeze
realizarile prin Axa 4 din POR si contribuie
impreuna la administrarea mediului de afaceri
prin crearea de noi locuri de munca si cresterea
nivelului de trai.
Axa prioritara 5- Dezvoltarea durabila si
promovarea turismului poate contribui la
dezvoltarea turistica a teriComplementaritate
toriului. In acest sens, prin intermediul strategiei
se urmrete transformarea teritoriului intr-un
centru de atracie iar prin intermediul finanrii
POR se poate realiza integrarea teritoriului intre
punctele turistice de interes naional si
dezvoltare lui la un nivel mult mai nalt.
Teritoriul GAL prezint o multitudine se situri
ar-heologice cuprinse in patrimoniul cultural si
arhitectural care poate fi valorificat in scop
turistic impreuna cu practicarea agroturismului.
Complementaritatea cu acest program de
finanare se realizeaz in doua sectoare
principale:dezvoltarea
IMM-urilor
si
dezvoltarea reelelor de utilitati (electricitate si
gaze naturale).
Investitiile care pot fi realizate prin intermediul
acetui program vin in completarea celor
realizate in cadrul strategiei GAL. IMM-urile
infiintate pe cuprinsul terito-riului pot accesa
acest program si se pot dezvolta accesand Axa
prioritara 1.
Personalul GAL contribuie la dezvoltarea
acestor IMM-uri prin acordarea de consultanta
si sprijin in vederea accesarii finantarii.
Pagin 133
Programul
Operaional
SectorialDezvoltarea
Resurselor Umane
2007-2013
Fonduri europene si
cofinantare
nationala
Programul de
Dezvoltare
Programul
Operaional
Sectorial de Mediu
2007-2013
Sursa de finantare
Programul
Operational
Prin Axa prioritara 4- Cresterea eficientei

energetice si a sigurantei in aprovizionare, in
contextul combaterii schimbarilor climatice se
pot realiza extinderea retelelor de utilitati(
energie electrica si gaze naturale)si finanta-rea
de surse de energie regenerabila, cu care
investitiile finantate prin strategia GAL se pot
acorda in vederea dezvoltarii teritoriului si
implicit cresterea nivelului de trai.
POSDRU poate contribui prin intermediul
tuturor axe-lor de finantare la dezvoltarea
Resurselor Umane de pe cuprinsul teritoriului.
Prin accesarea acestui program operational se
urmareste cresterea calitatii fortei de munca si
adaptarea resurselor umane la cerintele economiei teritoriului in special prin finantarile
acordate in cadrul Axei 2.
Prin intermediul Axei 6 din acest program
operational pot fi sprijinite programele de
incluziune pe poata mun-cii, a persoanelor
defavorizate de pe curpinsul teritoriu-lui. In
acelasi timp strategia GAL vine in completarea
liniilor de finantare ale acetui program prin
crearea unei structuri de invatamant specifica
traditiilor si mestesu-gurilor prin care se
urmareste asigurarea continuitatii acestuia si
valorificarea traditiilor culturale.
Complementaritatea
Fonduri europene si In cadrul acestui program operaional, Axele 1

cofinanarenaionala si 5 con-tribuie la dezvoltarea teritoriului prin
realizarea de in-vestitii la care se pot conecta
cele de dezvoltare la nive-lul teritoriului.
Astfel prin intermediul Axei 1 se poate extinde
reteaua de apa/apa uzata la care poate fi conectata reteaua de pe cuprinsul teritoriului
contibuind astfel la cresterea nivelului de trai si
atractivitatii teritoriului.
Prin Axa de interventie 5 se poate realiza
protectia inpo-triva inundatiilor, care vine in
completarea colectarii torentilor prevazuta in
strategie si care are ca scop pro-tejarea
populatiei si a culturilor impotriva efectelor
cali-mitatilor naturale
Fonduri europene si Acest program contribuie in principal prin
cofinantare
intermediul Axei 2 la creterea gradului de
Pagin 134
Sectorial de
Transport 20072013
Programul
Operational
Dezvoltarea
Capacitatii
Administrative
2007-2013
nationala
Ordonana nr.7 din

19 ianuarie 2006
Fonduri naionale
Fonduri europene si
cofinantare
nationala
accesibilizare a teritori-ului si implicit la

dezvoltarea acestuia prin asigurarea accesului
turitilor si populaiei.
Prin acest program administraia publica locala
de pe cuprinsul teritoriului poate sa primeasc
sprijin, reali-zand intarirea capacitatii
institutionale in teritoriu.
Prin intermediul Axei 2 se poate sprijinii
capacitatea autoritatilor publice de a autoriza
servicii pentru actorii de pe cuprinsul teritoriului
si indirect pentru dezvoltarea eficienta si
efectiva a acestuia.
Prin aceasta ordonana se poate realiza
finanarea inves-titiilor in infrastructura la toate
comunele partenere GAL. Cu toate acestea
datorita crizei financiare actuale, aceasta linie de
finantare sprijina un numar restrans de investitii.
Prin intermediul strategiei se incearca dezvoltarea teritoriului si cresterea atractivitatii sale
pentru investitori si populatie, substituind in
parte posibilitatile de finantare acordate de
bugetul statului.In cazul in care acest instrument
financiar poate finanta un numar mai mare de
proiecte, poate venii in sustinerea si completarea investitilor realizate prin intermediul
strategiei.
Pagin 135
Schema nr. 1 Diagrama obiectivelor operationale

PRIORITATIOBIECTIVE OPERATIONALE
A. Cresterea nivelului de trai, asigurarea

locurilor de munca pe termen scurt, cresterea
atractivitatii teritoriului pentru investitori si
dezvoltarea accesibilitatii teritoriului prin
modernizarea si/sau extinderea infrastructurii
fizice rurale de baza.
B.
Cresterea calitatii vietii si a

nivelului de trai prin dezvoltarea
economiei si asigurarea de locuri de
munca pe termen mediu si lung care
se poate face prin dezvoltarea
serviciilor de baza pentru populatie si
a activitatilor economice nonagricole.
MASURI
1 .Modernizarea infrastructurii de transport si a

cailor de acces prin amenajarea trotuarelor,
bordurilor, spatiilor vezi si acostamente.
Masura 322-A-Crearea si modernizarea

infrastructurii fizice de baza.
2 .Extinderea utilitatilor-retelei de alimentare cu

apa, canalizare, energie electrica inclusiv
iluminatul public si alimentarea cu gaze naturale.
Masura 322-A-Crearea si modernizarea

infrastructurii fizice de baza.
1.Infiintarea , modernizarea si amenajarea unor

spatii publice de recreere pentru populatia rurala:
parcuri,spatii de joaca pentru copii, terenuri de
sport, piste de biciclete.
2.Investitii de renovare, modernizarea si dotarea
Masura 322-Renovarea, dezvoltarea

satelor, imbunatatirea serviciilor de baza
pentru economia si populatia rurala si
punerea in valoare a mostenirii rurale.
aferenta a asezamintelor culturale

3. Dezvoltarea activitatilor non-agricole si
serviciilor pentru populatia rurala prin infiintarea
de IMM-uri .
Masura 312- Sprijin pentru crearea si

dezvoltarea de micro-interprinderi
Pagin 136
C. Dezvoltarea economiei teritoriului,

asigurarea locurilor de munca si
sprijinirea tinerilor prin stimularea
sectorului agricol.
1. Infiintarea de centre de colectare pentru

produse cerealiere
Masura 123-cresterea valorii adaugate a

produselor agricole si forestiere.
2. Modernizarea exploatatiilor agricole in

special cele care privesc cultura cerealelor,
legumicultura si plantele tehnice.
Masura 121-modernizarea exploatatiilor

agricole.
3. Instalarea tinerilor fermieri in domeniile

privind cultura cerealelor, legumelor, plantelor
tehnice si zootehnie.
Masura 112-instalarea tinerilor fermieri.
4. Modernizarea exploatatiilor agricole mici-de

semi- subzistenta aflate in teritoriu.
Masura 141-sprijinirea exploatatiilor de

semi-subzistenta.
Pagin 137
D. Crearea de relatii de cooperare cu

alte grupuri de actiune locala.
1. Intrarea intr-un circuit de cooperare cu

Grupuri de Actiune Locala pentru productia
agricola precum si serviciile conexe
agriculturii.
Masura 421-implementarea proiectelor

de cooperare
1 .Functionarea si dezvoltarea GAL-ului prin

resursele umane ale acestuia.
Masura 431.2-functionarea grupurilor de

actiune locala,dobandirea de competente
si animarea teritoriului.
E. Functionarea GAL-ului
2 .Actiuni de informare si animare a GAL-ului
Masura 431.2-functionarea grupurilor de

actiune locala,dobandirea de competente
si animarea teritoriului.
Pagin 138
Anexa 1- Lista localitatilor cuprinse in teritoriu

Codul comunelor
INSSE
Nume le l ocali tatii

Comune Oras e
Nr.locuitori - 2002
Suprafa ta
tota la
Sa te Din oras e Total teri toriu
Dens ita te
km2
loc./km2
101145
Berce ni
3.697,00
27,33
135,273
105874
Va ras ti
6.504,00
47,87
135,868
102071
Col iba s i
3.879,00
28,33
136,922
14.080,00
103,53
135,999
Total
% locuitori orase
din total
locuitori(<25%)
0,00%
Anexa 2- Fisele masurilor
MASURA 121-Modernizarea exploataiilor agricole
I. OBIECTIVUL SI RAPORTUL CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE:

Obiectivele msurii( conform fisei tehnice a msurii din PNDR )
Obiective generale
Creterea competivitatii sectorului agricol pentru o utilizare mai buna a resurselor umane si a
factorilor de productie.
Obiective specifice
-
Introducerea si dezvoltarea de tehnologii noi, introducerea in dezvoltarea de

tehnologi noi, diversificare productiei, ajustarea profilului, nivelului si calitatii
productiei la cerintele pietei, inclusiv acele ecologice, precum si producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
Adaptarea exploatatiilor la standardele comunitare
Sprijinirea membrilor grupurilor de producatori sau al altor forme asociative in vederea incurajarii fenomenului de asociere;
Pagin 139
Creterea veniturilor exploataiilor agricole sprijinite.
Obiective operaionale
Promovarea investiiilor in exploataiile agricole din sectorul vegetal si de cretere a animalelor pentru realizarea de investiii cu construcii noi si sau modernizarea construciilor agricole
existente din cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi,
infiintarea de plantatii pomicole si viticole etc.
Obiectivul
general
al
msurii
la
nivelul
teritoriului
GAL
vizeazcretereacompetitivitiisectorului agricol printr-o utilizarea mai buna a resurselor
umane si a factorilor de producie. Prin intermediul acestei masuri se urmrete dezvoltarea
economiei teritoriului, asigurarea de locuri de munca si sprijinirea tinerilor prin stimularea
sectorului agricol.
Obiectivele operaionaleale acestei masuri din cadrul strategiei de dezvoltare a GAL-ului vizeaza:
1) promovarea investiiilor in exploataiile agricole din sectorul vegetal pentru realizarea de
investiii cu construcii noi si/sau modernizarea construciilor agricole existente din cadrul
acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii
pomicole si viticole etc;
2) promovarea investitiilor in exploatatiile agricole din sectorul de crestere a animalelor
pentru realizarea de constructii noi sau modernizarea de constructii existente in cadrul acestora si a utilitatilor aferente, achizitionarea de masini si utilaje noi, infiintarea de plantatii pomicole si viticole etc.
II. DESCRIEREA INTERVENTIEI DOMENIUL DE APLICARE A MASURII:

Domeniul de aciune( conform fisei tehnice a msurii din PNDR)
In cadrul acestei masuri sunt sprijinite investiiile orientate spre dotarea cu utilaje si echipamente performante in raport cu structura agricola actuala precum si investiiileprivind adaptarea construciilor agricole pentru respectarea standardelor comunitare si creterea competitivitatii exploatatiilor agricole.
Scopul sprijinului acordat prin masura, cuprinde:
a. Imbunatatilrea performantelor generale ale exploatatiilor agricole;
b. Respectarea standardelor comunitare aplicabile tipurilor de investitii prevazute
la capitolul Tipuri de investitii
c. Cresterea calitatii produselor obtinute si difersificarea productiei agricole;d.
Pagin 140
d. Promovarea producerii si utilizarii durabile de energie, inclusiv energie din

surse regenera-bile in cadrul fermei;
e. nfiinarea de culturi, de specii forestiere cu ciclul de producie scurt ( pana la 5
ani) si rege nerare pe cale vegetativa ( lastari, drajoni etc) cum ar fi culturile de
plop, salcie, salcam etc. in scopul producerii de energie regenerabila
f. Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii
inclusiv a produselor traditionale la nivelul fermei si comercializarea directa a
acestora.
1)In vederea atingerii obiectivului operaional privind promovarea investiiilor in exploatatiilor agricole din sectorul vegetal, urmatoarele tipuri de actiuni sau servicii pot fi
sprijinite la nivelul teritoriului.
a. Cresterea calitatii produselor obtinute si diversificarea productiei agricole
b. Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiilor agricole
2)In vederea atingerii obiectivului operational privind promovarea investitiilor in exploatatiilor agricole din sectorul de crestere a animalelor, urmatoarele tipuri de actiuni sau
servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:
a. Cresterea competitivitatii produselor agricole prin promovarea procesarii, inclusiv a
produselor traditionale la nivelul fermei si comercializarea directa a acestora.
III. BENEFICIARI:
a) Micro-interprinderile asa cum sunt definite in CE nr. 361/2003 si in legislatia nationala
(S.N.C. , S.C.S. , S.A. , S.C.A. , S.R.L. ) Societate comerciala cu capital privat ( legea
15/1990 )
b) Persoane fizice (neinregistrate ca agenti economici) care se vor angaja ca pana la data
semnarii contractului de finantare sa se autorizeze ca persoana fizica autorizata sau
interprindere individuala si sa functioneze ca micro-interprindere.
c) Inteprinderi individuale ( OUG nr.44/16 aprilie 2008);
d) Inteprinderi familiale( OUG nr.44/16 aprilie 2008);
e) Societate cooperativa agricola ( Legea nr.1/2005);
e) Grupuri de producatori si asociatiile pot fi beneficiari ai masurii cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca interesele propriilor membri.
f) Societate agricola ( Legea nr.36/1991).
g) Cooperativa agricola (Legea 566/2004) cu conditia ca investitiile realizate sa deserveasca
interesele propriilor membrii.
Pagin 141
Evaluarea numrului de beneficiari la nivelul teritoriului: 9

IV. PRECIZARI PRIVIND ACTIUNILE ELIGIBILE:
Tipuri de investiii( corporale, necorporale) si cheltuieli neeligibile( confirm fisei tehnice
a msurii din PNDR )
In cadrul acestei masuri, sprijinul va fi acordat investiiilor corporale si necorporale dup cum
urmeaz:
-
Construirea si/sau moderzinarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel

de ferma, inclusand investitiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele
pentru protectia mediu si depozitarea ingrasamintelor ;
Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriu justificativ ;
Constructia si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte ca de
exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice in scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma etc.
Construirea si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice si instalatiilor
de irigat, asigurarea utilitatilor in vederea respectarii conditiilor de mediu ;
Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat,
masini, utilaje, instalatii, echipamente sau accesorii, echipamente si softuri specializate indetificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ ;
Achiziionarea sau achiziionarea in leasing de noi mijloace de transport speciale
activitii de producie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ ;
Inlocuirea plantatiilor viticole de soiuri nobile, ajunse la sfarsitul ciclului de productie ( minim 40 ani) si care nu sunt incluse in sitemul de structurare, reconversie a
plantatiilor de vita de vie sprijinit prin FEGA in cadrul OCP vin si infiintarea plantatiilor pentru struguri ;
Infiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi si capsuni ;
Infiinarea pepinierelor de vita-de-vie, pomi fructiferi si arbusti, alti arbori ;
Investiii pentru producerea si utilizarea durabila a energiei din surse regenerabile in
cadrul fermei ;
Investiii pentru nfiinarea de culturi, de specii forestiere cu ciclu de producie scurt
si regenerare pe cale vegetativa, in scopul producerii de energie regenerabila ;
Investiii in apicultura, cu excepia celor realizate prin Programul National APICOL;
Investiii pentru procesarea produselor agricole la nivelul fermei, cuprinznd echipamente pentru vnzareaacestora, inclusiv depozitare, rcireetc. ;
Costurile generale ale proiectului conform articolului numrul 55 din Regulamentul
Comisiei 1974/2006 cum ar fi: taxe pentru arhiteci, ingineri si consultani,studii de
Pagin 142
fezabilitate, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizaiilor necesare

implementrii proiectelor, aa cum sunt ele menionate in legislaianaionala, achizitionarea de patente si licente ( maxim 8% din valoare totala eligibila a proiectului,
daca proiectul prevede si constructii si maxim 3% daca proiectul nu implica realizarea constructiilor) ;
Investitii necesare adaptarii exploatatiilor pentru agricultura ecologica ;
Investitii necesare realizarii conformitatii cu standardele comunitare.
La nivelul teritoriului GAL, urmtoarele tipuri de aciuni eligibile sunt prioritare:

A.Aciuni imateriale
Tipuri de aciuni eligibile:
Studii si analize;
Taxe pentru obinerea de avize si autorizaii.
B. Aciuni materiale
Tipuri de aciunieligibile:
Construirea si/sau modernizarea cldirilor utilizate pentru producia agricola la nivel

de ferma, incluzndinvestiiile pentru respectarea standardelor comunitare si pe cele
pentru protecia mediului si depozitarea ingrasamintelor;
Achiziionarea sau achiziionarea in leasing de tractoare noi, combine de recoltat,
maini, utilaje, instalaii, echipamente sau accesorii, echipamente si softuri specializate indetificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ
Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi mijloace de transport speciale
activitatii de productie, identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriul justificativ ;
Construirea si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din domeniul agricol, inclusiv utilitati si racorduri identificate ca necesare prin studiul de fezabilitate sau memoriu justificativ ;
Constructia si/sau modernizarea fermelor de taurine pentru productia de lapte ca de
exemplu: echipamente pentru producerea de furaje, instalatii de muls, linii tehnologice de prelucrare si ambalare a produselor, dotari tehnice in scopul asigurarii controlului calitatii la nivel de ferma etc.
V. SECTOARE PRIORITARE
In cadrul msurii, sectoarele prioritare sunt:
Pagin 143
1) Sectorul vegetal: (i)legume, (ii) pepiniere, si plantaii de pomi si arbuti fructiferi,cpuni

(iii) ,culturi de camp (iiii) pepiniere si plantatii de de vita-de-vie pentru vin si struguri de masa
2) Sectorul de crestere a animalelor: (i)bovine pentru lapte,(ii)porcine(din care pentru:reproductie , ingrasare) (iii) ovine si capre,(iv) pasari.
VI. CONDITII MINIME OBLIGATORII PENTRU ACORDAREA SPRIJINULUI

Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al msurii si cu cel
puin 1 din obiectivele specifice ;
Proiectul sa fie in acord cu potenialul agricol al zonei si sa demonstreze imbunatatirea
performaneti generale a exploatatiei agricole la data darii in exploatare a investitiei ;
Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie sa dovedeasc o pregtire
profesionala in raport cu proiectul ;
Beneficiarul trebuie sa prezinte memoriul justificativ sau studiul de fezabilitate ;
Beneficiarul trebuie sa dovedeasccofinanareainvestiiei ;
Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca a fcut demersurile pentru a obine toate
avizele si acordurile conform legislaiei in vigoare din domeniul: sanitar-veterinar,
sanitar, de mediu necesare investiiei in cadrul proiectului ;
Pentru toate tipurile de investiii, potenialii beneficiari trebuie sa obtina acordul de
mediu in conformitate cu legistalia nationala in vigoare. In anumite situatii mentionate
in legislatie, acordul de mediu este insotit obligatoriu de studiul de impact de mediu,
asa cum se prezinta la punctul 5.2 din PNDR.
VII. CRITERII DE SELECTIE (conform fisei tehnice din PNDR)
Exploataii agricole care se adapteaza la standardele comunitare nou introduse

Exploataii din sectoarele prioritare, in ordinare de prioritati prezentata mai sus.
Numai proiectele din sectorul vegetal de la prioritile i,ii,iv, care au investit in
sisteme de irigatii de minim 20% din valoarea eligibila a proiectului si proiectele de la
prioritatea iii care au investitii in sisteme de irigatii de minim 50% din valoarea
eligibila a proiectului vor putea primii punctaj suplimentar pentru acest criterii de
selectie.Proiectele din sectoarele prioritare care vor realiza investiii in producerea si
utilizarea energiei regenerabile vor putea beneficia de un punctaj suplimentar.
Exploataii agricole de semi-subzistenta;
Exploataii agricole care nu au mai beneficiat de sprijin SAPARD/ FEADR pentru
acelai tip de activitate ;
Exploataii vegetale si de cretere a animalelor in sistem ecologic ;
Proiectele care au si investiii pentru procesarea produselor agricole;
Exploataii agricole deinute de fermieri cu vrsta sub 40 de ani la data depunerii
proiectului;
Pagin 144
Exploataii agricole aflate in zonele defavorizate
Specifice:
Proiectele cuprind echipamente, masuri si/sau metode de protecie a mediului;
Proiectele presupun crearea de locuri de munca pe termen scurt, mediu sau lung la
nivelul teritoriului ;
Proiectele se ncadreaz in obiectivele operaionale pentru dezvoltarea teritoriului
GAL ;
Punctajele pentru proiectele care prevdinvestiii in sisteme de irigaii,energie regenerabila si

procesare in cadrul fermei se acorda in funcie de ponderea acestor investiii in valoarea totala
eligibila a proiectului.
Pentru proiectele care prevdproducie in sistem ecologic punctajul se acorda in funcie de
ponderea suprafeei/numrul de animale in suprafaa totala/numrul total al animalelor al
exploataiei.
Toate proiectele eligibile for fi punctate in acord cu criteriile de selecie mai sus menionate.
VIII. INTENSITATEA SPRIJINULUI

Conform fisei tehnice a masurilor din PNDR, intensitatea sprijinului public nerambursabil va fi urmatoarea:
Intensitatea sprijinului este diferentiata si se acorda fonduri nerambursabile in proportie de
40% - 75 % pentru perioada 2010- 2013.
Plafonul minim acceptat pentru un proiect este de 5000 Euro
Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% si nu va depi 800.000 Euro
Valoarea maxima eligibila a unui proiect nu va depi 2.000.000 Euro.
Pentru aceste sectoare sprijinul nerambursabil se va putea majora cu :
10% pentru investiiile realizate de tineri agricultori (sub 40 de ani), la data depunerii
cererii de finanare ;
10% pentru investiiile realizate pentru agricultorii din zonele prevzute din articolul
36. litera (a) punctele (i),(ii),(iii) din RC 1698/2005.
10%pentru investiiileavnd drept scop implementarea noilor provocri prin urmatoarele tipuri de operatiuni:imbunatatirea eficientei utilizarii si depozitarii ingrasaminte-
Pagin 145
lor cu azotat, instalatii pentru tratamentul apelor reziduale in exploatatii agricole si in

cadrul proceselor de prelucrare si comercializare.
Aceasta majorare se aplica la partea din proiect destinata investitiilor in aceste doua
tipuri de operatiuni.
25% numai pentru anul 2010 pentru investiiileavnd drept scop implementarea
directivei consiliului 91/676/CEE , privind protecia apelor mpotrivapolurii cu
nitraiprovenii din surse agricole.
Pentru proiectele care includ si investiii pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile,
valoarea maxima eligibila va putea creste peste 2.000.000 Euro dar nu va putea depi
3.000.000 Euro.
Creterea plafonului peste 2.000.000 Euro se acorda proporional cu ponderea investiiilor
pentru producerea si utilizarea energiei regenerabile in valoarea totala eligibila a proiectului.
Ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40% si nu va depi 1.200.000 Euro pentru proiectele care includ si investitii pentru producerea si utilizara energiei regenerabile.
Valoarea maxima eligibila va fi de 4.000.000 Euro iar ponderea sprijinului nerambursabil va
fi de 40% si nu va depii 1.600.000 Euro pentru proiectele care aparin unei forme asociative
si care deservesc membrii acesteia.
Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri pentru operaiunileprevzute la articolul 36 din
Tratatul de Instituire a Comunitatii Europene nu poate fi cumulat cu nici un ajutor de stat in
intelesul articolului 87 (1) din Tratat, sau cu alta contributie a statului membru, daca o astfel
de cumulare ar conduce la depasirea intensitatii maxime a sprijinului stipulata de Regulamentul (CE) nur. 1698/2005.
Verificarea respectriiintensitii maxime a ajutorului se va face inaintea semnarii contractului de finantare de catre Agentia de Plati.
Sprijinul public (comunitar si naional) acordat in cadrul acestei masuri pentru implementarea strategiei de dezvltare a GAL este acordat dupa cum urmeaza:
Pentru sectoarele la care valoarea maxima eligibila a unui proiect nu depaseste 200.000 Euro,
ponderea sprijinului nerambursabil va fi de 40%. Pentru aceste sectoare sprijinul nerambursabil se va putea majora cu :
10% pentru investiii realizate de tineri agricultori cu vrsta sub 40 de ani, la data depunerii cererii de finanare ;
10% pentru investiiile realizate de agricultorii din zonele preavazute la art.36 litera
(a)punctele (i),(ii),(iii) din Regulamentul Comisiei Europene nur 1698/2005
Beneficiarii acestei masuri vor primii tratament egal fara discriminare pe criterii
devarsta,sex rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
Pagin 146
IX. FINANTARE:
Ajutorul public (FEADR+ contributie publica nationala): 40%
Nr.de
Cost total Estimarea
Contributia Contributia
proiecte
mediu
costului total FEADRpublica
prevazute
pe masura
masura
nationala
9
37.000,00
331.000,00
158.880
X. INDICATORI DE MONITORIZARE:
Nr.crt.
Indicatorul de rezultat
Numar de exploatatii care primesc sprijin
1.
pentru investitii
2.
3.
Volumul total al investitiei private in euro

Numar de exploatatii care realizeaza/introduc
noi produse si / sau noi tehnologii
Contributia
privata
39.720
132.400
Tinta
9
331.000,00
9
Aciunilentreprinse pentru mobilizarea cofinanrii se regsesc in cadrul capitolului VII.4

Dispozitivul de comunicare si informare. In cadrul aciunilor de comunicare se propune
divulgarea activitii GAL-ului si a Planului de Dezvoltare Locala catre public, potentialii
beneficiari, organizatii profesionale, actori economici si sociali, organisme pentru promovarea
egalitatii intre femei si barbati, organizatii non-guvernamentale, inclusiv organizatii de mediu,
privind oportunitatile oferite de program si conditiile de accesare a finantarilor.
In acelai timp, sursele de finanare ale proiectelor vor fi asigurate de ctre beneficiarii
proiectelor de investiii, care vor participa la procesul de selecie.
Un ajutor financiar considerabil va fi prezentat si de avansurile care pot fi oferite conform
prevederilor PNDR.
Totodat datorita numrului mare de proiecte propuse in cadrul Planului de Dezvoltare
Locala, proiectele finanate vor avea valori relativ mici, iar categoriile de beneficiari vor fi
diverse. Astfel, cofinanarea va putea fi asigurata in mod facil, iar mobilizarea acesteia se va
realiza prin informarea susinuta si comunicarea cu potenialii beneficiari.
De asemenea mobilizarea finanrii si asigurarea surselor de finanare necesare rezulta in
principal din acordul de parteneriat semnat de ctrereprezentanii din teritoriu.
Mai mult dect att lund in considerare partenerii publici reprezentai de ctre primarii, se
poate deduce faptul ca resursele financiare existente la nivelul acestor instituii pot fi alocate
funcionarii Grupului de Aciune Locala si implementrii cu succes a strategiei.
Pagin 147
Dar in acelai timp, partenerii economici si sociali reprezentai de societati comerciale si

ONG-uri vor aloca resursele financiare necesare functionarii Grupului de Actiune Locala si
implementarii cu succes a strategiei.
Masura: 112 Instalarea tinerilor fermieri
I. OBIECTIVUL SI RAPORTUL CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE :

Obiectivele msurii ( conform fisei tehnice a msurii din PNDR)
Obiectivele generale
Imbunatatirea si cresterea competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii
tinerilor fermieri si sprijinirea procesului de modernizare si conformitate cu cerintele
pentru protectia mediului, igiena si bunastarea animalelor, siguranta la locul de
munca;
Imbunatatirea managementului exploatatiilor agricole prin inoirea generatiei sefilor
acestora fara cresterea populatiei active ocupate in agricultura;
Obiective specifice
Creterea veniturilor exploataiilor conduse de tinerii fermieri.
Obiective operaionale
Cretereanumrului de tineri agricultori care isi incep pentru prima oara o activitate agricola
ca sefi de exploatatii si incurajarea acestora in realizarea de investitii la nivel de ferma.
Obiective generaleale msurii la nivelul teritoriului GAL vizeaz imbunatatirea si cresterea
competitivitatii sectorului agricol prin promovarea instalarii tinerilor fermieri si sprijinirea
procesului de modernizare, precum si imbunatatirea managementului exploatatiilor agricole
prin inoirea generatiei sefilor acestora, fara cresterea populatiei active ocupate in agricultura.
Obiectivul operaionalal acestei masuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL
vizeazcretereanumrului de tineri agricultori care ncep pentru prima oara o activitate
agricola ca efi de exploataii si ncurajarea acestor tineri fermieri de a realiza investiii la
nivel de ferma.
Sprijinul acord in cadrul msurii are ca scop dezvoltarea exploataiilor agricole care
produc in principal produse agricole vegetale si animale( materie prima pentru consum
uman si hrana animalelor).
II.DESCRIEREA INTERVENTIEI- DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MASURII
Domeniul de aciune ( conform fisei msurii din PNDR)
Pagin 148
Sprijinul acordat in cadrul msurii, are ca scop:
Imbunatatirea managementului exploatatiei agricole;

Adaptarea productiei la cerintele pietei;
Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole;
Respectarea normelor comunitare, in special, cerintele de eco-conditionalitate, de
protectie a muncii, protectia mediului si sanitar veterinara.
In vederea atingerii obiectivului operaional la nivelul teritoriului, sprijinul acordat in

cadrul msurii are ca scop:
Imbunatatirea performantelor generale ale exploatatiei agricole;

Imbunatatirea managementului exploatatiei agricole;
Adaptarea productiei la cerintele pietei;
Respectarea normelor comunitare in special cerintele de eco-conditionalitate a
protectiei muncii, protectia mediului si sanitar-veterinar.
Utilizarea posibilitatii de a combina diferite masuri in Planul de afaceri

Conform art.13( 5 ) din Regulamentul C.E. nr. 1974/2006, in situaia in care prin Planul de
afaceri se prevede accesarea si a altor masuri din PNDR, acesta trebuie sa fie suficient de
detaliat pentru a susine o cerere de sprijin in temeiul masurilor in cauza.
Astfel tinerii fermieri pot sa acceseze masurile care vizeaz formarea profesionala si serviciile
de consultanta. Dup caz, un tanar fermier poate accesa si masura de modernizare a
exploatatiilor agricole.
III. BENEFICIARI AI TIPURILOR DE ACTIUNI:

Sprijinul financiar prevzut pentru aceasta msura se acorda fermierilor aa cum sunt definii
in legislaianaionala si ndeplinesc in momentul solicitrii sprijinului urmtoarelecondiii:
Au vrsta sub 40 de ani si se instaleaz pentru prima data in exploataiile agricole ca si
conductori( efi ) ai exploataiei;
Dein sau se angajeaz sa dobndeasc competente si calificri profesionale in raport
cu activitatea pe care urmeaz sa o desfoare;
Prezint un Plan de afaceri pentru dezvoltarea activitilor agricole din cadrul
exploataiei;
Sunt membrii a unei familii de fermieri, care au lucrat mai mult de 50 % din timpul lor
liber in cadrul fermei ( nu neaprat in ferma familiei de fermieri) cu cel puin 12 luni
nainteainstalrii sale pe cont propriu;
Beneficiarul are resedinta pe cuprinsul teritoriului acoperit de GAL;
Este inregistrat in Registrul Unic de identificare- APIA si Registrul Agricol.
Nivelul minim de calificare solicitat este:
Pagin 149
Absolvent de liceu sau de coala profesionala/ coala de arte si meserii in domeniul

agricol, veterinar si economic cu profil agricol;
Absolvent de liceu care prezint un certificat de calificare sau un certificat de
absolvire a unui curs de formare de minim 150 ore in domeniul agricol.
O exploataie agricola nu poate primi sprijin prin aceasta msuradect o singura data.
Exploataia agricola trebuie sa fie inregistrata de solicitant in nume propriu, in Registrul Unic
de identificare inainte de solicitarea sprijinului pentru instalarea tinerilor fermieri.
Instalarea tinerilor fermieri reprezint activitatea de nfiinare si/ sau preluare prin
transfer de proprietate si/sau arenda/concesionare a unei exploataii agricole intre 6-40
UDE, care produce in principal produse agricole vegetale si animale (materie prima)
pentru consum uman si hrana animalelor, pentru prima data in calitate de conductor
(sef) de exploataie.
Solicitantul trebuie sa depun Cererea de Finanare pentru solicitarea sprijinului de
instalare in maxim 12 luni de la data instalrii.
In acest ultim caz un singur membru al familiei poate primi sprijin chiar daca ambii
soindeplinesccondiiileprevzute in msura.
Categoriile de beneficiari eligibili care pot solicita sprijin nerambursabil prin Msura 112,
sunt:
persoana fizica;
persoana fizica nregistrata si autorizatain conformitate cu prevederile Ordonanei
de Urgenta a Guvernului nr.44/2008, cu modificrile si completrile ulterioare:
individual si independent, ca persoana fizica autorizata;
ca inteprinzator titular al unei inteprinderi individuale;
asociat si administrator unic al unei societati cu raspundere limitata- S.R.L,
infiintata in baza Legii 31/1990 republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
Evaluarea numarului de beneficiari la nivelul teritoriului: 9
IV. DEFINIREA INSTALARII
Instalarea tinerilor fermierireprezint activitatea de nfiinare si/sau preluare prin transfer de
proprietate si/sau arenda/ concesionare a unei exploataii agricole intre 6 si 40 UDE-uri,
pentru prima data in calitate de conducator( sef) de exploatatie.
Definiii:
Exploataia agricolaeste o unitate tehnico-economica care si desfasoara activitatea
sub o gestiune unica si are ca obiect de activitate exploatarea terenurilor agricole si/sau
activitate zootehnica.
Conductorulexploataieieste acea persoana care administreaz si isi asuma riscuri
economice privind exploatatia agricola( poate fi persoana fizica sau actionar unic).
Pagin 150
Unitatea de dimensiune economica(UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima

dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute
standard a exploatatiei( Decizia Comisiei nr.85/377/C.E.E.).
Contractele de arendare trebuie sa fie ncheiate pe termen de minim 5 ani.
Exploataia agricola trebuie sa fie nregistrata in Registrul Fermelor si la APIA nainte de
solicitarea sprijinului dar nu mai mult de 1 an de zile.
Tinerii fermieri care beneficiaz de sprijin prin aceasta msura sunt obligai sa urmeze in
primii 3 ani de la primirea sprijinului, cursuri de formare profesionala prin Msura 111
Formare profesionala, informare si difuzare de cunotinein cel puin unul din domeniile:
managementul exploataiei agricole, contabilitatea fermei, protecia mediului, agricultura
ecologica etc.
V.PRECIZARI PRIVIND ACTIUNILE ELIGIBILE:

A. Aciuni imateriale
Studii si analize;
Taxe pentru obinerea de avize si autorizaii, etc.
B. Aciuni materiale
Planul de afaceri trebuie sa includ detalii privind investiiile care se
realizeazdemonstrnd ca cel puin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea
conformitii cu standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploataiei, astfel:
Construcia si/ sau modernizarea cldirilor utilizate pentru producia agricola la nivel
de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului;
masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si soft-uri specializate;
Achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie;
Plantarea si replantarea plantelor perene;
Achizitionarea de teren pentru activitati agricole.
VI.CRITERII DE SELECTIE:
Deine o ferma de semi-subzistenta;

Deine o exploataie agricola intr-o zona defavorizata;
Are in proprietate exploataia agricola;
Face parte dintr-o forma asociativa recunoscuta conform Legislaiei in vigoare;
Pagin 151
Acceseaz o msura de agro mediu

Specifice:
Beneficiarul este nscris intr-o forma asociativa ( grupuri de productori, asociaii,
parteneriate etc.);
Exploataia agricola cuprinde echipamente, masuri si metode de protecie a mediului;
Proiectele presupun crearea de locuri de munca pe termen scurt, mediu sau lung la
nivelul teritoriului;
Proiectul se ncadreaz in prioritile si obiectivele operaionale ale Planului de
Dezvoltare Locala.
VII. REZUMATUL CERINTELOR PLANULUI DE AFACERI

Pentru acordarea sprijinului din aceasta masura Planul de Afaceri trebuie sa cuprinda:
O scurta descriere a situatiei existente;
Obiectivele restructurarii;
Detalierea investitiilor necesare pentru atingerea obiectivelor inclusiv date tehnice,
parti desenate, dovada ca a facut demersurile pentru a obtine toate avizele si
autorizatiile in conformitate cu legislatia in vigoare;
Schimbarile de management solicitate;
Pregatirea profesionala solicitata;
Tipul si cantitatea produselor obtinute in timpul si dupa restructurare, inclusiv
oportunitatile de piata;
Demonstrarea viabilitatii economice: costuri, venituri si cheltuieli realizate;
Elemente referitoare la mediu;
Evaluarea principalelor riscuri;
Graficul pentru restructurare, inclusiv obiective si etape.
Planul de afaceri trebuie sa includa detalii privind investitiile care se realizeaza demonstrand
ca cel putin 30% din sprijinul acordat va fi investit pentru realizarea conformitatii cu
standardele comunitare, modernizarea si dezvoltarea exploatatiei astfel:
Construirea si/sau modernizarea cladirilor utilizate pentru productia agricola la nivel
de ferma, incluzandu-le si pe cele pentru protectia mediului;
masini, utilaje, instalatii, echipamente si accesorii, echipamente si soft-uri specializate;
Achizitionarea de animale si dupa caz a cotei de productie;
Plantarea si replantarea plantelor perene;
Achizitionarea de teren pentru activitati agricole.
Planul de afaceri trebuie sa includa toate detaliile privind investitiile care se realizeaza atat din
sprijinul acordat din masura cat si/sau prin accesarea masurii 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole. Elaborarea Planului de afaceri va putea fi sprijinita prin masura 143
Pagin 152
Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori si constituie document

justificativ pentru accesarea masurii 121 Modernizarea exploatatiilor agricole.
Beneficiarul va prezenta in Planul de afaceri detalii despre sprijinul pe care doreste sa-l obtina
si prin accesarea a altor masuri din cadrul PNDR.
Conformitatea primei etape din Planul de afaceri va fi evaluata de catre Agentia de Plati
pentru Dezvoltare Rurala si Pescuit, nu mai tarziu de 3 ani de la data adoptarii deciziei
individuale de acordare a sprijinului de instalare a tanarului fermier iar conformitatea
completa nu mai tarziu de 5 ani de la data adoptarii deciziei individuale de acordare a
sprijinului de instalare a tanarului fermier.
Daca solicitantul nu a respectat Planul de afaceri in momentul evaluarii acestuia, cu exceptia
situatiei cand neconformitatea a fost determinata de cauze independente de vointa sa- cauze
de forta majora: inundatii, seceta prelungita, furtuni etc, pentru care se intocmesc dosare de
calamitate de catre comisiile locale de specialitate, constituite in acest scop, Agentia de Plati
pentru Dezvolatarea Rurala si Pescuit va proceda la recuperarea sprijinului, in conditiile in
care le va defini ulterior.
Planul de afaceri trebuie sa prevada investitii privind masura 121 Modernizarea
exploatatiilor agricole, pentru respectarea standardelor comunitare in vigoare, astfel incat la
expirarea perioadei de gratie de 36 de luni de la data instalarii, exploatatia sa indeplineasca
aceste standarde.
Decizia individuala de acordare a sprijinului se adopta in termen de 18 luni de la data
instalarii ( data la care a preluat/ infiintat exploatatia)
VIII. INTENSITATEA SPRIJINULUI

Sprijinul pentru instalarea tinerilor fermieri va fi acordat sub forma de prima, in doua transe.
Beneficiarul trebuie sa demonstreze la data ultimei verificri ca dimensiunea economica a
fermei este de peste 10 UDE-uri si a crescut cu minim 4 UDE-uri de la data adoptarii deciziei
individuale de acordare a sprijinului de instalare a tanarului fermier.
Cresterea exploatatiei agricole cu minim 4 UDE-uri se verifica la cea de a doua transa
de plata de catre expertii APDRP confruntandu-se situatia existenta din Registrul Unic de
identificare de la APIA.
Sprijinul pentru instalare este de 12.000 Euro pentru o exploatatie agricola cu dimensiunea
minima de 6 UDE-uri, iar peste aceasta dimensiune, sprijinul pentru instalare poate creste cu
4.000 Euro / 1 UDE, dar nu va depasi 40.000 Euro/ exploatatie, sub rezerva aprobarii
ulterioare a acesteia de catre C.E.
Pagin 153
IX. FINANTARE:
Ajutorul public ( FEADR + contributie publica nationala) : 100%
Nr.de
proiecte
prevazute
Cost total
mediu
Estimarea
costului total
pe masura
Contributia
FEADRmasura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
26.667,00
240.000,00
192.000,00
48.000,00
Nr.crt.
Tinta
1.
Numar total de tineri fermieri sprijiniti
2.
Volumul total al investitiei in euro
240.000,00
Pagin 154
Msura: 123- Creterea valorii adugate a produselor agricole si

forestiere
I. OBIECTIVUL SI RAPORTUL CU STRATEGIA DE DEZVOLTARE

Obiectivele msurii ( conform fisei tehnice a msurii din PNDR)
Obiective generale
Cretereacompetitivitii inteprinderilor de procesare ago-alimentare si forestiere prin
imbunatatirea performantei generale a interprinderilor din sectorul de procesare si marketing a
produselor agricole si forestiere, printr-o mai buna utilizare a resurselor umane si a altor
factori de productie.
Obiective specifice
Introducerea si dezvoltareade tehnologii si procedee pentru obtinerea de noi produse
agricole si forestiere competitive;
Adaptarea inteprinderilor la noile standarde comunitare atat in etapa de procesare cat
si in cea de distributie a produselor obtinute;
Imbunatatirea veniturilor inteprinderilor sprijinite prin cresterea valorii adaugate a
produselor agricole;
Cresterea valorii adaugate a produselor forestiere precum si a eficientei economice a
activitatii micro-inteprinderilor, prin dezvoltarea si modernizarea echipamentelor,
proceselor si tehnologiilor de prelucrare.
Obiectivul general vizeazcreterea valorii adugate a produselor agricole vegetale, produse

pe teritoriul GAL de ctre agricultori.
Obiectivul operaionalal acestei masuri la nivelul teritoriului GAL, vizeazcreterea valorii

adugate a produselor agricole vegetale, obinute la nivelul teritoriului de ctre agricultori.
Sprijin pentru investiiiviznd imbunatatirea procesarii si marketing-ului produselor
agricole si forestiere.
II. DESCRIEREA INTERVENTIEI- DOMENIUL DE ACOPERIRE AL
MASURII
Domeniul de aciune ( conform fisei msurii din PNDR)
Sprijinul prin aceasta msura se acorda pentru realizarea de investiii corporale si necorporale
in cadrul inteprinderilor pentru procesarea si marketing-ul produselor agricole care proceseaza
Pagin 155
materii prime, incluse in Anexa I la Tratatul de instituire a comunitatii europene, cu exceptia

produselor piscicole si care obtin produse incluse si neincluse in Axa I pentru:
a) Dezvoltarea de noi produse, procese si tehnologii;
b) Promovarea investiiilor pentru producerea si utilizarea energiei din surse
regenerabile;
c) Adaptarea la cerinelepieei in funcie de resursele locale precum si deschiderea de
oportunitati pe piata;
d) Promovarea investitiilor pentru producerea bio-combustibililor;
e) Promovarea de investitii pentru respectarea standardelor comunitare;
f) Cresterea productivitatii muncii in sectorul agro-alimentar;
g) Aplicarea masurilor de protectia mediului, inclusiv masuri de eficienta energetica;
h) Cresterea numarului de locuri de munca si a sigurantei la locul de munca.
Pentru investitiile de procesare si marketing a produselor agricole care vizeaza obtinerea de
produse neincluse in Anexa I la Tratatul de instituire a comunitatii europene, vor fi sprijinite
numai sectoarele precizate in schema de ajutor de stat, care va fi conforma regulamentelor de
ajutor de stat si numai de la data intrarii in vigoare a acesteia.
Conform noilor modificari aprobate de Comisia Europeana in 4 aprilie 2012, la aceasta
masura s-a modificat prelungirea datei la care se incheie perioada de gratie pentru standardele
ramase in vigoare in cadrul acestei masuri.
Beneficiarii eligibili pentru sprijinul acordat prin aceasta masura sunt:
Pentru
produsele
agricole
-Micro-inteprinderi si inteprinderi mici si mijlocii- definite in conformitate cu

Recomandarea (C.E.) nr. 361/ 2003;
- Alte inteprinderi care nu sunt micro-inteprinderi, inteprinderi mici si mijlocii
definite in conformitate cu art. 28/ Regulamentul C.E. nr. 1698/ 2005, care au
mai putin de 850 anagajati sau cu o cifra de afaceri care nu depasesc 200
milioane euro.

IV. PRECIZARI PRIVIND ACTIUNILE ELIGIBILE:
A. Investiiicorporale (lista indicativa):
a) Construcii noi si/ sau modernizarea cldirilor folosite pentru procesul de producie,
inclusiv construcii destinate proteciei mediului, infrastructura interna si utilitati,
precum si bransamente si racorduri necesare proiectelor;
b) Construcii noi si/ sau modernizri pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite
frigorifice angro;
Pagin 156
c) Achizitionarea sau achizitionarea in leasing de noi utilaje, instalatii, echipamente,

aparate si costuri de instalare;
d) Investiii pentru imbunatatirea controlului intern a calitatii materiei prime, semifabricatelor, produselor si sub-produselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si
marketing;
e) Investiii pentru producerea si utilizarea energiei din surse regenerabile;
f) Achiziionarea sau achiziionare in leasing de noi mijloace de transport specializate
necesareactivitiide produciesi marketing,identificate ca necesare prin studiul de
fezabilitate sau memoriu justificativ;
a)
b)
c)
d)
B. Investitii necorporale ( lista indicativa):

Organizarea si implementarea sistemelor de management a calitatii si de siguranta
alimentara daca sunt in legatura cu investitiile corporale;
Cumpararea de tehnologii ( know-how), achizitionarea de patente si licente pentru
pregatirea implemantarii proiectului;
Costurile generale ale proiectului conform art. 55/ Regulamentul comisiei nr. 1974/
2006, cum ar fi: taxe pentru arhiteci, ingineri si consultani, studii de fezabilitate,
taxe pentru eliberarea certificatelor , avizelor
si
autorizaiilor
necesare
implementrii proiectelor aa cum sunt ele menionate in LegislaiaNaionala,
pentru pregtireaimplementrii proiectului ( maxim 8% din valoarea totala eligibila
a proiectului daca proiectul prevede si construcii si maxim 3% in cazul in care
proiectul nu prevede realizarea construciilor).
Achiziionarea de soft-uri, identificat ca necesar prin studiul de fezabilitate sau
memoriu justificativ.
C. Investitii care nu se finanteaza prin aceasta masura
a) Procesare sfeclei de zahar care nu se incadreaza in cota alocata precum si

procesarea trestiei de zahar;
b) Procesarea tutunului ;
c) Investitii pentru unitati de ecarisaj;
d) Investiii in activitatea de cercetare pentru obinerea de noi produse si tehnologii
in domeniul procesrii si marketing-ului produselor agricole si forestiere;
e) Investiii care sprijin direct vnzarea cu amnuntul.
D.Investiiile si costurile neeligibile sunt:
1.
2.
3.
4.
Construcia sau modernizarea locuinelor;

Achiziionarea de bunuri second-hand;
Achiziionarea de terenuri;
Deducerea TVA-ului cu excepia TVA-ului nerecuperabil, in cazul in care este in
mod real si definit, suportat de ctre beneficiari aliidect persoanele neimpozabile
conform art. 71( 3) lit. A din Regulamentul (C.E.) nr. 1698/ 2005;
5. Costuri operaionale, inclusiv costuri de ntreinere si chirie;
Pagin 157
6. Comisioane bancare , costurile ganantiilor si cheltuieli similare;

7. Costuri privind contributia in natura ;
8. Costuri privind promovarea produselor pe piata interna prin expozitii, reclame si
publicitate;
9. Costuri de schimb valutar, taxe si pierderi ocazionate de schimburile valutare
asociate contului euro APDRP;
10. Costurile aferente unui contract de leasing: taxa de management, dobnzi, prima
de asigurare etc.;
11. Cheltuieli realizate nainte de aprobarea proiectului, cu excepia studiilor tehnice, a
planurilor de afaceri si a studiilor de fezabilitate;
12. Achiziia de mijloace de transport pentru uz personal si transport persoane;
13. Investiii privind operaiunile de simpla nlocuire in conformitate cu art. 55 din
Regulamentul ( C.E.) nr. 1974/ 2006;
14. Investiii realizate in cadrul schemelor de sprijin prevzute la art. 2 (2) din
Regulamentul (C.E.) nr. 1974/ 2006;
15. Investitiile realizate de catre organizatiile de producatori din sectorul legumefructe care beneficiaza de sprijin prin organizarea comuna de piata;
V. CONDITIILE MINIME PENTRU ACORDAREA SPRIJINULUI:

a) Proiectul trebuie sa respecte conformitatea cu obiectivul general al msurii si cu
cel puin unul din obiectivele specifice;
b) Beneficiarul trebuie sa demonstreze imbunatatirea performantei generale a
inteprinderii la data darii in exploatare a investitiei;
c) Beneficiarul sau responsabilul legal al proiectului trebuie sa dovedeasca o
pregatire profesionala in raport cu proiectul;
d) Beneficiarul trebuie sa prezinte Memoriul justificativ sau Studiul de fezabilitate;
e) Beneficiarul nu trebuie sa fie in dificultate in intelesul prevederilor din
indrumarile comunitatii cu privire la ajutorul de stat pentru salvarea si
restructurarea firmelor aflate in dificultate ( Jurnalul Oficial 2004/ C/ 244/ 02);
f) Beneficiarul trebuie sa declare ca asigura cofinanareainvestiiei;
g) Beneficiarul trebuie sa prezinte dovada ca va obine toate avizele si acordurile
conform legislaiei in vigoare din domeniul : sanitar-veterinar, sanitar, fito-sanitar
si de mediu necesare realizriiinvestiiei in cadrul proiectului. Pentru toate
tipurile de investiiipotenialii beneficiari trebuie sa obtina acordul de mediu in
conformitate cu legislatia nationala. In anumite situatii mentionate in legislatie
acordul de mediu este insotit obligatoriu de studiul de impact de mediu, asa cum
este prevazut la punctul 5.2 din PNDR;
h) In cazul produselor agricole cu cota de procesare beneficiarul la depunerea
cererii de finantare trebuie sa faca dovada ca detine cota la nivelul investitiei pe
care urmeaza sa o realizeze.
Pagin 158
In cadrul acestei masuri vor fi sprijinite proiectele care conin elementele ce conduc la
imbunatatirea performantei generale a inteprinderii beneficiare, dupa cum urmeaza:
Tehnice:
1. Imbunatatirea si optimizarea fluxurilor de productie, prelucrare si marketing a
produselor agricole si forestiere ( de exemplu: cresterea randamentului de
procesare);
2. Crearea si sau modernizarea retelelor locale de colectare, a capacitatilor de
receptionare, depozitare, conditionare, sortare si ambalare a produselor agricole si
forestiere ( de exemplu: prelungirea perioadei de pastrare, cresterea calitatii
produselor);
3. Introducerea de tehnologii si procedee pentru obtinerea de noi produse, care sa
satisfaca diferitele cerinte ale consumatorilor ( de exemplu: diversificarea gamei de
produse);
4. Imbunatatirea productiei, procesarii si marketing-ului produselor cu standarde de
calitate superioare, inclusiv produsele ecologice;
5. Imbunatatirea controlului intern a calitatii materiei prime, semi-fabricatelor,
produselor si sub-produselor obtinute in cadrul unitatilor de procesare si
marketing- de exemplu: cresterea sigurantei alimentare.
1.
2.
3.
4.
Economico-financiare:
Reducerea costurilor de producie;
Creterea valorii adugate brute a inteprinderii;
Cresterea eficientei utilizarii resurselor de productie;
Imbunatatirea cooperarii orizontale intre procesatori, unitatile care furnizeaza
materii prime si sectorul de desfacere;
5. Cresterea viabilitatii economice.
De mediu si sigurana alimentara:
1. Reducerea emisiilor poluante si a deeurilor in scopul proteciei mediului, cum
ar fi conformitatea cu nivelul stabilit prin normele de mediu;
2. Creterea gradului de utilizare a energiei din surse regenerabile;
3. Imbunatatirea sigurantei la locul de munca si a conditiilor de igena in productie;
4. Imbunatatirea calitatii produselor prelucrate si a calitatii produselor alimentare cu
respectarea cerintelor de siguranta alimentara precum si a transabilitatii, cum ar fi
: investitii pentru implementarea sistemului de management al calitatii prin: ISO
9000: 2005; ISO 9001: 2000; ISO 14001: 2004( EMAS); ISO 90; ISO/TR 10013:
2001; ISO 19011: 2002; ISO 27001, inclusiv sistemele bazate pe IT etc.
Obiectivele de ordin tehnic si de mediu sunt prezentate in Studiul de fezabilitate
sau dup caz in Memoriul Justificativ, iar obiectivele economico- financiare sunt
prezentate in Planul de afaceri. In Ghidul solicitantului se vor detalia cerintele
privind criteriile tehnice, economico-financiare si de mediu pe baza carora se
Pagin 159
evaluaeaza imbunatatirea performantei generale a exploatatiei solicitantului. Indicatorii

stabiliti pentru evaluarea performantei vor fi detaliati in Ghidul Solicitantului.
VI. CRITERII DE SELECTIE:

a) Unitati care au programe de restrcturare pana in 2011 cuprinse in Anexa avizata
de DG Sanco, pentru indeplinirea conformitatii cu standardele comunitare;
b) micro-inteprinderi care se adapteaza la standerdele comunitare nou introduse;
c) unitati din sectoarele prioritare in oridinea de prioritati prezentata mai sus;
d) IMM-uri din zone unde exista materie prima disponibila si nu exista capacitati
de procesare;
e) forme asociative constituite cu minim 6 luni nainte de lansarea sesiunii pentru
care aplica, conform legislaiei in vigoare;
f) sa numai fi beneficiat de alt sprijin SAPARD/ FEADR pentru acelasi tip de
activitate;
g) IMM-uri care sunt attproductoare de materie prima cat si procesatoare;
h) IMM-uri care proceseaz produse tradiionale;
i) sa colecteze si/sau sa proceseze produse ecologice;
Criterii de selectie specifice GAL:

a) Proiectele deservesc cat mai multi producatori agricoli de pe cuprinsul
teritoriului;
b) proiectele presupun crearea de locuri de munca pe termen scurt, mediu sau lung
la nivelul teritoriului;
c) reprezentantul legal este tanar pana in 40 ani sau/si femeie;
d) proiectele apartin unei forme asociative;
e) proiectele se incadreaza in obiectivele operationale pentru dezvoltareateritoriului
GAL;
Punctajele pentru proiectele care prevad investitii in energie regenerabila se acorda
proportional cu ponderea acestor investitii, din valoarea totala eligibila a proiectului.
Pentru proiectele ce proceseaza materie prima din productia proprie, produse
traditionale atestate, colecteaza si proceseaza produse ecologice, puntajul se acorda
proportional cu ponderea acestora din productia totala realizata.
Toate proiectele eligibile vor fi punctate in functie de criteriile de selectie mentionate
mai sus.
VII. INTENSITATEA SPRIJINULUI
Pentru micro-inteprinderi si inteprinderi mici si mijlocii
Pagin 160
Cuantumul sprijinului este de 50% din valoarea eligibila a investiiei, cu un plafon

maxim al sprijinului nerambursabil de 200.000 Euro / proiect.
Pentru alte inteprinderi
Cuantumul sprijinului este de 25% din valoarea eligibila a proiectului, cu un plafon
maxim al sprijinului public nerambursabil de 200.000 Euro/ proiect.
Sprijinul acordat in cadrul acestei masuri pentru operaiunileprevzute la art.36 din
Tratatul de instituire a comunitatii europene nu va fi cumulat cu niciun alt ajutor de stat
conform art.87(1) din Tratat sau cu alta contributie a statului membru daca o astfel de
cumulare ar conduce la depasirea intensitatii maxime a sprijinului stipulata de
Regulamentul Comisiei nr. 1698/2005.
Beneficiarii acestei masuri pot solicita Ageniei de Plti plata unui avans in cuantum
de pana la 20% din ajutorul public pentru investiii, conform articolului 56 din
Regulamentul Comisiei Europene nr. 1974/2006 privind regulile de aplicare ale
Regulamentului Consiliului nr. 1698/2005 privind acordarea sprijinului pentru dezvoltare
rurala din FEADR, iar plata este conditionata de constituirea unei garantii bancare sau
a unei garantii echivalente, corespunzatoare unui procent de 110% din valoarea
avansului.
Garantia depusa se elibereaza numai in cazul in care Agentia de Plati stabileste ca suma
cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investitii a depasit valoarea
avansului.
Pentru investiiile in care decizia de acordare a sprijinului este luata in anul 2009 sau 2010,
cuantumul avansului poate fi de pana la 50% din ajutorul public acordat conform prevederilor
pc. 9, art. 1 din Regulamentul C.E. nr. 363/2009 de modificare a Regulamentului C.E.
nr.1974/2006 de stabilirea a normelor de aplicare a Regulamentului C.E. nr.1968/2005
privind sprijinul pentru dezvoltare rurala acordat din Fondul European Agricol pentru
Dezvoltare Rurala.
Potentialii beneficiari ai acestei masuri au avut la dispozitie facilitatile financiare conform
pachetului de acte normative pentru creditarea si garantarea investitiilor, care a fost in
vigoare pana in anul 2009, in special pentru asigurarea co-finantarii proiectelor realizate din
fonduri SAPARD, intitulat Programul Fermierul care a constituit principalul instrument
pentru cresterea absorbtiei fondurilor de pre-aderare.
Verificarea respectarii intensitatii maxime a ajutorului se va face inaintea semnarii
contractului de finantare.
Beneficiarii acestei masuri vor primi tratament egal fara discriminare pe criterii de
varsta, sex,rasa,origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
Pagin 161
VIII. FINANTARE:
Nr.de
proiecte
prevazute
1

Contributia
mediu
costului total FEADRpe masura
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
45.000,00
9.000,00
45.000,00
90.000,00
36.000,00
IX. INDICATORI DE MONITORIZARE:

Nr.crt.
1.
Numar de actiuni sprijinite
Tinta
1
2.
90.000,00
Pagin 162
Msura:312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-inteprinderi

Obiectivele msurii( conform fisei tehnice a msurii din PNDR)
Obiectivul general al msuriivizeaz dezvoltarea durabila a economiei rurale prin
ncurajareaactivitilor non-agricole in scopul creteriinumrului de locuri de munca si a
veniturilor realizate.
Obiective specifice
a) creterea si meninerea locurilor de munca in spaiul rural;
b) creterea valorii adugate in activitati non-agricole;
c) cresterea si diversificarea serviciilor pentru populatia rurala prestate de catre microinteprinderi;
Obiective operaionale:
a) crearea de micro-inteprinderi precum si dezvoltarea celor existente in sectorul nonagricol in spatiul rural;
b) incurajarea initiativelor de afaceri promovate, in special de catre tineri si femei;
c) incurajarea activitatilor mestesugaresti si a altor activitati traditionale;
d) reducerea gradului de dependenta fata de agricultura.
Obiectivul general al msurii de la nivelul teritoriului GAL vizeaz dezvoltarea durabila a
economiei prin ncurajareaactivitilor non-agricole in scopul creteriinumrului de locuri de
munca si a veniturilor rezultate.
Obiectivele operaionaleale acestei masuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului
GAL vizeaz:
1. incurajarea initiativelor de afaceri promovate, in special de ctre tineri si femei;
2. infiintarea de IMM-uri pentru dezvoltarea de activitati non-agricole si servicii pentru
populatia rurala;
3. investitii in producerea de energie regenerabila;
4. investitii in activitati non-agricole productive.
II. DESCRIEREA INVESTITIEI- DOMENIUL DE ACOPERIRE AL MASURII:

Domeniul de aplicabilitate si aciuniprevzute( conform fisei tehnice a msurii din
PNDR)
Sprijinul activitilor non-agricole in spaiul rural prin intermediul dezvoltrii microinteprinderilor nou create precum si cele existente .
Pagin 163
Actiunile prevad:
1.Investitii in activitati non-agricole productive cum ar fi:
a) Industria uoara ( articole de pielrie, incaltaminte, lana, blana, tricotaje, produse de uz
gospodaresc, produse odorizante etc);
b) in activitati de procesare industriala a produselor lemnoase- incepand de la stadiul de
cherestea ( exemplu: mobila);
c) mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje
etc;
2.Investiii pentru dezvoltarea activitilor mestesugaresti, de artizanat si altor activitati
traditionale non-agricole cu specific local ( preluarea fierului, lanii, olaritul, brodatul,
confectionare instrumente muzicale traditionale etc), precum si marketing-ul acestora ( mici
magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste activitati).
3.Servicii pentru populaia rurala cum ar fi:
a) Servicii de croitorie, cizmrie;
b) servicii de conectare si difuzare internet;
c) servicii de mecanizare, transport ( altele dectachiziia mijloacelor de transport),
protecie fito-sanitara, insamantare artificiala a animalelor, servicii sanitar-veterinare;
d) servicii reparatii masini, utilaje si obiecte casnice.
4.Investitii in producerea de energie regenerabila:
a) Achiziionarea de echipamente de producere a energiei din alte surse regenerabile
dectbio-combustibilii.
In vederea atingerii obiectului operaional privind nfiinarea de ateliere mestesugaresti
urmatoarele tipuri de actiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:
Investitii pentru dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat si a altor
activitati traditionale non-agricole cu specific local( prelucrarea fierului, lanii, olaritul,
brodatul, confectionare intrumente muzicale traditionale etc) precum si marketing-ul
acestora- mici magazine de desfacere a propriilor produse obtinute din aceste
activitati;
In vederea atingerii obiectivului operational privind infiintarea de IMM-uri pentru
dezvoltarea de activitati non-agricole, urmatoarele tipuri de actiuni sau servicii pot fi
sprijinite la nivelul teritoriului:
servicii de croitorie, frizerie, cizmarie;
servicii de mecanizare, transport ( altele decat achizitia mijloacelor de transport),
protectie fito-sanitara, insamantare artificiala a animalelor;
Pagin 164
In vederea atingerii obiectivului operaional privind investiiile in producerea de energie

regenerabila, urmtoarele tipuri de aciuni pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:
-
Achiziionarea de echipamente de producere a energiei regenerabile din alte surse

dect biocombustibilii;
In vederea atingerii obiectivului operaional privind investiiile in activitati non-agricole

productive, urmatoarele tipuri de actiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul
teritoriului:
-
Industria uoara ( articole de pielrie, incaltaminte, lana, blana, tricotaje, produse de uz

gospodaresc, produse odorizante etc);
in activitati de procesare industriala a produselor lemnoase- incepand de la stadiul de
cherestea ( exemplu: mobila);
mecanica fina, asamblare masini, unelte si obiecte casnice, producerea de ambalaje
etc;
Aciunileprevzute mai sus se pot realiza numai in cadrul acestei msurii, iar pentru
realizarea si dezvoltarea acestora nu sunt necesare alte aciuni stipulate in cadrul
celorlalte masuri.
-
Micro-inteprinderile asa cum sunt definite in recomandarea Comisiei C.E.

nr.361/2003 si in legislatia nationala in vigoare, conform Anexei 10;
Persoane fizice neinregistrate ca agenti economici- care se vor angaja ca pana la
data semnarii contractului de finantare sa se autorizeze cu un statut minim de persoana
fizica autorizata si sa functioneze ca micro-inteprindere;

IV.PRECIZARI PRIVIND ACTIUNILE ELIGIBILE :
Studii si analize
Pachete software, licene, patente
B. Aciuni materiale
Construcia, modernizarea, extinderea cldirilor in scop productiv ;
Dotarea aferenta cu echipamente, utilaje, inclusiv achiziionarea in leasing a acestora.
Pagin 165
Descrierea tipului operaional (conform fisei tehnice a msurii din PNDR)

Se vor sprijinii operaiuni legate de:
investiii corporale ( construcia, modernizarea, extinderea cldirilor in scop productiv,

dotarea aferenta cu echipamente, utilaje etc. inclusiv achiziionarea acestora in
leasing)
investiii necorporale (software,patente, licene) inclusiv achiziionarea in leasing a
acestora.
Conform art.55 din Regulamentul CE nr.1974/2006 vor fi susinute costurile generale legate
de ntocmirea proiectului precum taxe pentru arhiteci, ingineri si consultanta, studii de fezabilitate pe memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor, avizelor si autorizatiilor
necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele mentionate in legislatia nationala, achizitia de patente si licente, in limita a 10% din totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar
pentru proiectele care nu preavad constructii in limita de 5%.
V. CRITERII DE ELIGIBILITATE:
Micro-interprinderile atat cele existente cat si cele nou infiintate trebuie sa fie inregistrate si sa-si desfasoare activitatea propusa prin proiect, in spatiul rural;
beneficiarul trebuie sa demonstreze viabilitatea investiiei;
micro-interprinderea trebuie sa nu fie in dificultate financiara;
beneficiarul sau responsabilul de proiect sa faca dovada detinerii de aptitudini manageriale pe marketing sau in acord cu activitatea propusa prin proiect (experienta/cursuri de formare profesionala absolvite- cel putin de initiere, cursuri de calificare etc.)
sau sa le dobandeasca pana la efectuarea ultimei plati;
beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si acordurile necesare investiiei respective
beneficiarul trebuie sa prezinte avizele/autorizaiile de mediu necesare investiiei;
beneficiarul trebuie sa dovedeasc dreptul de proprietate asupra terenului pe care
urmeaz sa realizeze investiia sau dreptul de folosina pe o perioada de cel puin 10
ani;
benefiarul sa declare pe propie raspundere faptul ca suma totala a ajutoriul public nerrambursabil accesat de acesta nu depaseste 200.000 Euro ( 100.000 Euro pentru activitatile din sectorul rutier pana la 3 ani fiscali);
micro-interprinderea trebuie sa fie inregistrata pe teritioriul acoperit de GAL
VI. CRITERII DE SELECTIE
Aplicantul nu a mai primit fonduri comunitare pentru activitati similare in ultimii 3 ani
proiectele care prin activitatea propusa creaza mai mult de un loc de munca/ 25.000
Euro investitie;
proiectele care promoveaza activitati mestesugaresti, de artizanat;
Pagin 166
proiecte derulate de femei/tineri cu varsta pana in 40 de ani la data depunerii

proiectelor;
start-up-uri (micro-interprinderi nou infiintate);
proiecte ce vizeaz dezvoltarea serviciilor sanitar-veterinare;
proiecte ce vizeazachiziionarea de echipamente pentru producerea energiei din alte
surse regenerabile dect bio-combustibil.
Specifice:
Proiectele se incadreaza in prioritatile si obiectivele operationale ale planului de dezvoltare locala;
proiectele care contribuie la protejarea mediului;
proiecte care au ca rezultat cresterea nivelului de trai la nivelul teritoriului;
proiecte care creaza locuri de munca pe termen scurt, mediu, sau lung la nivelul teritoriului;
proiecte care deservesc comunitatea rurala de pe cuprinsul teritoriului.
Punctajele pentru proiectele care prevdinvestiii in activitile mestesugaresti de artizanat si
energie regenerabila se acorda proportional cu ponderea acestor investitii din valoarea totala
eligibila a proiectului.
Sprijinul public ( comunitar si national ) acordat in cadrul acestei masuri pentru implementarea strategiei de dezvoltarea a teritoriului GAL va fi de pana la 70% din totalul cheltuielilor
eligibile si nu va depasi:
50.0000 Euro/proiect daca beneficiarii sunt persoane fizice autorizate;

100.000 Euro/proiect pentru micro-interprinderile care isi desfasoara activitatea in
sectorul transportului rutier;
200.000 Euro/proiect pentru alte micro-interprinderi.
Benefiarii acestei masuri vor primi tratament egal fara discriminare pe criterii de
varsta, sex, rasa, origine etnica, apartenenta politica sau religioasa etc.
VIII. TIPUL PLATII
Beneficiarii acestei masuri pot solicita Ageniei de Plati plata unui avans in cuantum
de pana la 20% din ajutorul public pentru investitii, conform articolului 56 din
rurala din FEADR, iar plata este conditionata de constituirea unei garantii bancare sau
a unei garantii echivalente, corespunzatoare unui procent de 110% din valoarea
avansului.
Pagin 167
Garania depusa se elibereaz numai in cazul in care Agenia de Pltistabilete ca suma

cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiii a depit valoarea
avansului.
Dezvoltare Rurala.
IX. PREVEDERI PRIVIND AJUTORUL DE STAT
Sprijinul acordat prin aceasta msura se va face conform Regulamentului Comisiei (CE)
nr.1998/2006 din 15 dec.2006 de aplicare a art.87 si 88 a tratatului privind ajutorul de
minimis, Jurnalul Oficial L379/28.12.2006 (valoarea totala a ajutoarelor de minimis primite
pe perioada a 3 ani fiscali de catre un beneficiar nu va depasii plafonul maxim al ajutorului
public de 200.000 Euro/ beneficiar si 100.000 Euro/beneficiar in cazul sectorului de transport
rutier ).
Aceste plafoane se aplica indiferent de forma ajutorului de minimis( sau de obiectivul
urmarit si indiferent daca ajutorul acordat de statul membru este finantat in totalitate sau
partial din surse de origine comunitara).
X. FINANTARE
Ajutorul public (FEADR+ contribuie publica naionala): 70%
Nr.de
proiecte
prevazute
4

Contributia
mediu
masura
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
126.000,00
25.200,00
54.000,00
180.000,00
100.800,00
XI. INDICATORI DE MONITORIZARE:

Nr.crt.
1.
Numar total de micro-interprinderi sprijinite
2.
Tinta
4
180.000,00
Pagin 168
MASURA 322- Renovarea, dezvoltarea satelor, imbunatatirea serviciilor

de baza
I.
OBIECTIVUL SI RAPORTUL CU STRATEGIA DE DEZVOLTAREMIZA INTERVENTIEI
Obiectivele masurii (conform fisei tehnice a masurii din PNDR)

Obiectivul general al masurii fizeaza imbunatatirea conditiilor de viata pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale din spatiul
rural in vederea realizarii unei dezvoltari durabile.
Obiectivul specific vizeaza cresterea numarului de locuitori din zonele rurale care beneficiueaza de servicii imbunatatie.
Obiectivele operationale ale acestei masuri vizeaza:
Imbunatatirea infrastructurii fizice de baza in spatiul rural

imbunatatirea accesului la serviciile publice de baza pentru populatia rurala;
cresterea numarului de sate renovate;
cresterea numarului de obiective de patrimoniu rural sprijinite.
Obiectivul general al msurii la nivelul teritoriului GAL vizeaz imbunatatirea conditiilor de

baza pentru populatie, asigurarea accesului la serviciile de baza si protejarea mostenirii culturale si naturale in vederea realizarii unei dezvoltari durabile.
Prin aciunile stabilite in cadrul acestei masuri se urmrete:
o Creterea nivelului de trai, asigurarea de locuri de munca pe termen scurt, cresterea
atractivitatii teritoriului pentru investitori si dezvoltarea accesibilitatii teritoriului;
o cresterea calitatii vietii, a nivelului de trai si dezvoltarea economiei;
o conservarea si valorificarea patrimoniului cultural si arhitectural in vederea pastrarii
acestuia.
Obiectivele operaionalale acestei masuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului
GAL vizeaz:
Dezvoltarea infrastructurii de transport modernizarea cailor de acces si amenajarea

marginilor (trotuare, borduri, spatii verzi, acostamente etc.)
extinderea utilitatilor extinderea retelei de alimentare cu apa, canalizare, alimentare
cu energie electrica si alimentare cu gaze naturale;
renovarea cladirilor publice (ex. primarii, dispensare, amenajari de parcari, piete etc)
infiintarea/ modernizarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia
rurala ( parcuri, spatii de joaca, terenuri de sport, piste etc)
prima infiintare/ renovarea si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale precum
centrele de ingrijire copii, orfani, batrani si persoane cu nevoi speciale;
Pagin 169
investiii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a aezmintelor culturale si a

obiectivelor de patrimoniu cultural, inclusiv amenajarea in scop turistic a siturilor
arheologice.
II. DESCRIEREA INTERVENTIEI- DOMENIUL DE ACOPERIRE A MASURII:

Domeniul de aplicabilitate si aciuniprevzute conform fisei tehnice a msurii din
PNDR.
Sprijinul pentru aceasta msuravizeazinvestiii in spaiul rural pentru:
a) creare si modernizarea infrastructurii fizice de baza ;
b) crearea si dezvoltarea serviciilor publice de baza pentru populaia rurala;
c) protejarea patrimoniului cultural de interes local si natura din spaiul rural.
Pentru componenta a ):
infiinarea de drumuri noi, extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes

local ( drumuri comunale si strazi din interiorul comunei ) ce apartin propietatii
publice a unitatii administrative ( comuna) pe teritoriul careia se afla asa cum sunt
definite si clasificate in conformitate cu legislatia nationala in viguare
prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa ( captare,statii de
tratare, alimentare ) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie
prima infiintare, extinderea si imbunatatirea retelei publice de apa uzata ( canalizare,
statii de epurare ) pentru localitatile rurale avand sub 10.000 populatie echivalenta
prima infiintare si extinderea retelei publice de joasa tensiune si a retelei publice de
iluminat cu eficienta energetica ridicata
prima infiintare si extinderea retelei publice locale de alimentare cu gaz catre alte
localitati rurale sau catre zone rurale care nu sunt conectate la retea;
investitii in statii de transfer pentru deseuri si dotarea cu echipamente de gestionare a
deseurilor.
Pentru componenta b ):
nfiinarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populaia rurala ( parcuri,

spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport, piste de biciclete);
renovarea cldirilor publice si amenajri de parcri, piee, spatii pentru organizarea de
trgurietc.;
investiii in sisteme de producere si furnizare de energie din surse regenerabile (pentru
cladiri publice );
prima infiintare si dotarea infrastructurii aferente serviciilor sociale, precum centrele
de ingrijire, copii, batrani si persoane cu nevoi speciale;
investitii in constructia de gradinite noi pentru copii inclusiv dotarea acestora;
achizitionare de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea
locala in zonele unde o astfel de investitie nu este atractiva pentru companiile private
Pagin 170
dar care este indispensabile pentru comunitate si vine in sprijinul rezolvarii unei
importante nevoi sociale inclusiv construirea de statii de autobuz;
achizitionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice (deszapezire, intretinere spatii verzi) daca fac parte din investitia initiale pentru infiintarea serviciului;
investitii de renovare, modernizarea si dotarea aferenta a asezamintelor culturale,
incusiv prima achizitie de carti, materiale audio, achizitonarea de costume populare si
instrumente traditionale in vederea promovarii patrimoniul cultural, imaterial ca parte
componenta a proiectului. De asemenea vor fi sustinute cheltuielile cu achizitionare de
echipamente hardware, software,inclusiv costuri de instalare si montaj)
Pentru componenta c):
restaurarea, consolidare si conservare obiectelor de patrimoniu cultural grupa B si

natural din spaiul rural (peteri, arbori seculari, cascade etc.)
studii privind patrimoniul cultural( material si imaterial) din spaiul rural cu posibilitatea de valorificare si punerea la dispozitia comunitatii;
achizitionare de echipamente pentru expunerea si protectia patrimoniului cultural.
Beneficiari:
o comunele prin reprezentantii lor legali conform legislatiei nationale in vigoare;
o autoritatile locale ( comune) sau asociatii de dezvoltare inter-comunitare, prin
operatorii regionali prin investitii in infrastructura de apa/apa uzata;
o asociatiile de dezvoltare intercomunitare realizate intre doua sau mai multe comune
infiintate conform legislatiei nationale in vigoare;
o ONG-uri aezminte culturale si instituii de cult, definite conform legislaieinaionale
in vigoare;
o persoane fizice si juridice care dein in proprietate sau administreaz obiective de
patrimoniu cultural/natural de interes local si care aplica pentru componenta c).
La nivelul teritoriului
urmtoareleaciuni:
GAL,
domeniul
de
aplicare
msurii
cuprinde
1) In vederea atingerii obiectivului operaional privind Dezvoltarea Infrastructurii

de Transport, urmtoarele tipuri de aciuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul
teritoriului:
a) extinderea si imbunatatirea retelei de drumuri de interes local (drumuri comunale si
strazi din interiorul teritoriului) ce apartin propietatii publice a teritoriului, asa cum
sunt definite si clasificate in conformitate cu legislatia nationala in vigoare
2) in vederea atingerii obiectivului operaional privind extinderea utilitatilor,
urmatoarele tipuri de actiuni pot fi sprijinite:
a) extinderea retelei publice de joasa tensiune si aretelei publice de iluminat cu
eficienta energetica ridicata.
Pagin 171
3) In vederea atingerii obiectivului operaional privind renovarea cldirilor publice

urmtoare tipuri de aciuni pot fi sprijinite:
a) renovarea si modernizarea cldirilor publice(cmine culturale) si amenajri de
parcri, piee, spatii pentru organizarea de trgurietc.
4) In vederea atingerii obiectului operatinal privind infiintarea/modernizarea,
amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala urmatoarele
tipuri de actiuni sau servicii pot fi sprijinite la nivelul teritoriului:
a) Infiintarea, amenajarea spatiilor publice de recreere pentru populatia rurala( parcuri,
spatii de joaca, terenuri de sport, baze sportive, piste de biciclete);
Aciunileprevzute mai sus se pot realiza numai in cadrul acestei masuri iar pentru
realizarea si dezvoltarea acestora nu sunt necesare alte aciuni stipulate in cadrul altor
masuri.
A. Publici:
1. comunele prin reprezentani lor legali conform legislaieinaionale in vigoare;
2. autoritile locale ( comune ) sau asociaii de dezvoltare inter-comunitare prin
operatorii regionali pentru investiiile in infrastructura de apa/apa uzata.
B. Privati:
1. ONG-uri, asezaminte culturale si institutii de cult definite conform legislatiei nationale
in vigoare;
2. persoane fizice si juridice care detin in proprietate sau administreaza obiective de
patrimoniu cultural/ natural de interes local si care aplica pentru componenta c)
Evaluarea numarul de beneficiari la nivelul teritoriului: 9
IV. CRITERII DE ELIGIBILITATE
-
proiectul trebuie sa fie realizat in spaiul rural conform definiiei din PNDR iar
beneficiarul se identifica intr-una din categoriile de beneficiari eligibili;
nu este permisa dubla finanare a aceleiai activitati/ investitie din alte fonduri
comunitare sau nationale;
beneficiarul trebuie sa prezinte toate avizele si autorizaiile necesare investiiei;
prin Memoriu justificativ/ Studiu de fezabilitate, proiectul trebuie sa
demonstreze oportunitatea si necesitatea soci-economica a investiiei;
proiectul propus este in conformitate cu normele de mediu inclusiv Directiva
Canal Apa si Legislaia in vigoare cu privire la normele de sigurana in
transport/ energie;
proiectele de investiii in infrastructura de apa/ apa uzata vor trebui sa prezinte
aviz tehnico-economic din partea operatorului regional acolo unde acesta
exista, sau un aviz din partea consiliului judetean prin care se dovedeste
Pagin 172
conformitatea proiectului cu strategia regionala/ judeteana de apa/ apa uzata iar

in cazul in care un astfel de proiect nu se regaseste in situatiile de mai sus
mentionate, proiectul va fi insotit de anagajamentul autoritatilor locale de a
asigura gestionarea si mentenanta investitiei;
investiia sa respecte Planul Urbanistic General;
construcia, modernizarea si extinderea cldirilor trebuie sa respecte/ pstreze
arhitectura specifica locala;
orice beneficiar al acestei masuri poate aplica pentru maxim 2 proiecte
individuale pe ntreaga perioada de programe 2007-2013;
pentru investiiile in infrastructura fizica de baza, beneficiarii trebuie sa
prezinte lista cu semnturi ale locuitorilor, agenilor economici si instituiilor
publice care au depus la primrie adeziunea privind necesitatea investiiei si
angajamentul de racordare din surse proprii la reeaua de apa/ canalizare/ gaze/
energie electrica sau acordul privind plata colectriideeurilor;
beneficiarul se angajeaz sa asigure mentenanta investitiei;
investitia se realizeaza pe teritoriul acoperit de GAL;
V.CRITERII DE SELECTIE
-
localitile rurale care nu au mai primit anterior sprijin comunitar pentru o

investiie similara;
localitati rurale din regiunile cu grad de saracie ridicat;
proiecte care se ncadreaz intr-o strategie de dezvoltare locala sau judeteana;
proiecte integrate de investiii;
proiecte de investiii in infrastructura de apa/ apa uzata in localitatile rurale
intre 2000-10.000 de p.e. indentificate prin Master Planurile Regionale, dar
care nu sunt finantate din POS Mediu;
proiecte de investiii in infrastructura de drumuri care asigura legtura cu
principalele cai rutiere ( drumuri judeene, naionale) sau alte cai principale
de transport ( feroviare si fluviale);
proiecte de investiii in infrastructura de alimentare cu apa in zonele in care
apa este insuficienta sau in zonele care prezint incidenta ridicata a
perioadelor de seceta;
proiectele de investiii in infrastructura de apa/ apa uzata pentru zonele in care
apa prezinta un grad ridicat de poluare sau zonele in care apa freatica prezinta
o concentratie ridicata de nitrati ce afecteaza sanatatea populatiei;
proiecte de investitii in infrastructura sociala;
proiecte care promoveaza investitii in scopul conservarii specificului local si
a mostenirii culturale;
Specifice:
-
proiectul se ncadreaz in prioritile si obiectivele operaionale ale Planului

de Dezvoltare Locala;
proiectele cuprind masuri si/sau metode de protecia mediului;
Pagin 173
proiectele au un impact social pozitiv la nivelul teritoriului;

proiectele au ca rezultat creterea nivelului de trai la nivelul teritoriului;
proiectele presupun crearea de locuri de munca pe termen scurt, mediu sau
lung la nivelul teritoriului;
VI. PRECIZARI PRIVIND ACTIUNILE ELIGIBILE:

-
Studii si analize;
B. Aciuni materiale
-
construcii si amenajri;
renovarea si modernizarea cldirilor publice sau de interes public;
extinderea reelelor de utilitati publice;
Conform art.55 din Regulamentul CE nr.1974/2006 vor fi sustinute costurile generale

legate de intocmirea proiectului precum taxe pentru arhitecti, ingineri si consultanta,
studii de feza-bilitate pe memorii justificative, taxe pentru eliberarea certificatelor,
avizelor si autorizatiilor necesare implementarii proiectelor, asa cum sunt ele
mentionate in legislatia nationala, achizi-tia de patente si licente, in limita a 10% din
totalul cheltuielilor eligibile ale proiectelor, iar pentru proiectele care nu preavad
constructii in limita de 5%.
Sprijinul public ( comunitar si naional) acordat in cadrul acestei msurii pentru
implementarea strategiei de dezvoltare a teritoriului GAL va fi :
a) pana la 100% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele de utilitate publica
negeneratoare de profit, dar valoarea totala eligibila a proiectului nu va depi:
-
200.000 de Euro/ individual in cazul unui proiect de investiii in infrastructura de baza

al crui beneficiar este un consiliu local;
200.000 de Euro individual in cazul unui proiect de investiii in infrastructura de baza
al crui beneficiar este o asociaie de dezvoltare intercomunitara;
200.000 Euro/ proiect in cazul unui proiect integrat al crui beneficiar este un consiliu
local;
200.000 Euro/ proiect in cazul unui proiect integrat al crui beneficiar este o asociaie
de dezvoltare intercomunitara;
Pagin 174
200.000 Euro/ proiect individual sau proiecte integrate pentru celelalte tipuri de
aciuni vizate in aceasta msura, altele dect cele mai sus menionate;
b) de pana la 70% din totalul cheltuielilor eligibile pentru proiectele generatoare de

profit.
Volumul sprijinului nu poate depi plafonul de 200.000 Euro/ beneficiar pe o perioada de
minim 3 ani fiscali conform regulii de minimis stipulata in Regulamentul Comisiei nr.
1998/2006 Jurnalul Oficial L 379 din 28.XII.2006;
VIII. DESCRIEREA ANGAJAMENTELOR
Beneficiarii acestei masuri pot solicita Ageniei de Plti plata unui avans in cuantum
de pana la 20% din ajutorul public pentru investiii, conform articolului 56 din
rurala din FEADR, iar plata este condiionata de constituirea unei garanii bancare sau
a unei garanii echivalente, corespunztoare unui procent de 110% din valoarea
avansului.
Garania depusa se elibereaz numai in cazul in care Agenia de Pltistabilete ca suma
cheltuielilor efectuate care corespund sprijinului public pentru investiii a depit valoarea
avansului.
Dezvoltare Rurala.
IX. FINANTARE
Nr.de
proiecte
prevazute
9

Contributia
mediu
masura
Contributia
publica
nationala
176.550
317.800
1.589.000
1.271.200
Contributia
privata
Nr.crt.
Tinta
1.
Numar de localitati sprijinite
3 localitati
2.
1.589.000
Pagin 175
MASURA 141 SPRIJINIREA FERMELOR AGRICOLE DE SEMI-SUBZISTENTA
Obiectivul general al msuriivizeazcretereacompetitivitiiexploataiilor agricole in curs de

restructurare pentru facilitarea rezolvrii problemelor legale de tranziie, avnd in vedere
faptul ca sectorul agricol si economia rurala sunt expuse presiunii concureniale a pieei unice.
Aceasta duce la dezvoltarea teritoriului inclus in GAL si implicit creterea nivelului de trai.
Obiectivele specifice vizeazcreterea volumului produciei destinate comercializrii pentru
ca fermele de semi-subzistenta sa devina viabile din punct de vedere economic.
In acelai timp,diversificarea produciei se va face in funcie de cerinelepieei prin
introducerea de noi produse.
Obiective operaionale ale acestei masuri din cadrul strategiei de dezvoltare a teritoriului
acoperit de comunele Berceni, Varasti, Colibasi vizeaza asigurarea sprijinirii veniturilor
necesare in perioada de restructurare a fermelor de semi-subzistenta pentru o mai buna
utilizare a resurselor umane si a factorilor de productie, care se pot realiza prin:
Stimularea sprijinului antreprenorial;

Diversificarea activitatilor si veniturilor.
II. DESCRIEREA INTERVENTIEI- DOMENIUL DE ACOPERIRE A MASURII:

In vederea atingerii obiectivului operaional de a stimula sprijinul antreprenorial si
diversificarea activitilorare scopul de a asigura veniturile necesare in perioada de
restructurare si transformare a fermelor de semi-subzistenta in exploataii orientate
ctrepiaaprin utilizarea durabila a factorilor de producie, imbunatatirea marketing-ului prin
diversificarea productiei agricole, precum si introducerea de tehnologii performante adaptate
conditiilor locale.
Ca urmare implementarea msurii va conduce si la creterea veniturilor acestor ferme
concomitent cu scderea costurilor de producie.
Tipul sprijinului, sprijinul public nerambursabil se va acorda sub forma unei sume fixe
anuale de 1.500 Euro/ an/ ferma de semi-subzistenta.
III. BENEFICIARII SPRIJINULUI
Sprijinul nerambursabil se acorda fermierilor aa cum sunt definii in subcapitolul 5.2. Acetia
sunt persoane fizice si persoane fizice autorizate in vrsta de pana la 62 ani nemplinii la data
depunerii Cererii de finanare, care desfasoara activitati economice, in principal activitati
agricole si a caror exploatatie agricola :
Pagin 176
are o dimensiune economica intre 2- 8 UDE;

este situata pe teritoriul tarii;
este nregistrata in Registrul Unic de identificare/ Registrul Agricol;
comercializeaz o parte din producia agricola obinuta.
Persoanele fizice pot desfura activitati economice si se pot inregistra si autoriza in

conformitate cu prevederile O.U.G nr.44/2008 cu modificarile si completarile ulterioare:
-
individual si independent, ca persoane fizice autorizate;

ca inteprinzatori titulari ai unei inteprinderi individuale;
ca membrii unei inteprinderi familiale.
Persoanele fizice neautorizate inca vor fi acceptate ca beneficiari potentiali cu conditia sa se

autorizeze pana la data incheierii Deciziei de finantare- cu Agentia de Plati.
Un singur membru al familiei poate obtine sprijinul pentru aceeasi exploatatie agricola(
gospodarie familiala).
Definitia fermei de semi-subzistenta- este o ferma care produce in principal pentru
consumul propriu, dar care comercializeaza si o parte din productia realizata.
Pentru a deveni viabila, ferma de semi-subzistenta poate desfasura si activitati non-agricole
generatoare de venituri.
Unitatea de dimensiune economica ( UDE) reprezinta unitatea prin care se exprima
dimensiunea economica a unei exploatatii agricole determinata pe baza marjei brute standard
a exploatatiei conform- Deciziei Comisiei nr. 85/ 377/ C.E.E. Valoarea unei unitati de
dimensiune economica este de 1.500 Euro/an/ferma de semi-subzistenta.
Sumarul cerinelor Planului de afaceripe care un beneficiar din teritoriul GAL trebuie sa le
aib in vedere:
oscurta descriere a situaiei curente;

obiectivele restructurrii;
dup caz investiiile necesare pentru atingerea obiectivelor;
dovedirea pregtirii profesionale;
schimbrile de management vizate
tipul si cantitatea produselor obinute in timpul si dup restructurare, inclusiv
oportunitile de piaa;
demonstrarea viitoarei viabilitati economice: costuri, venituri si cheltuieli realizate,
modalitatea de asigurare a consumului propriu si cresterea cantitatii productiei
destinata comercializarii;
evaluarea principalelor riscuri;
elemente referitoare la ndeplinireacerinelor de mediu, in special cndexploataia se
afla intr-o zona cu importanta pentru mediu( HNV, Natura 2000);
graficul de timp pentru restructurare inclusiv obiective si etape.
Pagin 177
Evaluarea numrului de beneficiarila nivelul teritoriului:1260

IV. CRITERII DE ELIGIBILITATE:
Pentru a putea primi sprijin in cadrul msurii 141, solicitaniicuprini in teritoriul GAL vor
trebui sa ntocmeasc un Plan de afaceri pe o perioada de 5 ani.
Dup o perioada de 3 ani de la acordarea sprijinului se face verificarea (de
ctreAgenia de Plti) respectriicerinelor minime din Planul de afaceri pe care
solicitantul le-a depus iniial pentru primirea sprijinului.
La aceasta data solicitantul trebuie sa demonstreze ca fata de situaiainiiala a
activitii precizata in Planul de afaceri :
-
Producia agricola obinuta destinata comercializrii a crescut cu 20%;
Dimensiunea economica a exploataiei agricole a crescut cu minim 3 UDE.
iar
Tot dup o perioada de 3 ani cnd se face verificarea Planului de afaceri beneficiarul
trebuie sa prezinte documente care atesta faptul ca a urmat un curs de pregtire
profesionala prin Msura 111 Formare profesionala, informare si difuzare de
cunotine, in raport cu proiectul.
In cazul in care la verificarea Planului de afaceri, se constata ca nu sunt
ndeplinitecondiiile minime de acordare a sprijinului, beneficiarul nu va mai primi
ajutorul pentru urmtorii 2 ani, dar nu va returna sumele primite.
Beneficiarii Msurii 141 pot sa realizeze investiii si prin Msura 121- Modernizarea
exploataiilor agricole, cu condiia sa completeze seciunea A+B din Planul de afaceri
aferent Msurii 141.
V. CRITERIILE DE SELECTIE
solicitantul este membru , cu minim 6 luni nainte de lansarea sesiunii pentru care
aplica al unei forme asociative recunoscute conform LegislaieiNaionale in vigoare;
solicitantul acceseazMsura 214 Plati de Agro-mediu din cadrul PNDR;
ferma de semi-subzistenta se afla in zona defavorizata;
ferma de semi-subzistenta este deinuta de fermieri cu vrsta sub 40 de ani la data
depunerii proiectului;
solicitantul realizeaz o investiie, in special pentru ndeplinireaconformitii cu
standardele comunitare ( la acest criteriu solicitantul va primi punctaj numai daca si
propune in Planul de afaceri sa realizeze investiii prin Msura 121-Modernizarea
exploataiilor agricole ).
Pagin 178
VI. FINANTARE
In cadrul fermelor de semi-subzistenta, principiul finanrii nerambursabile este acela al
acordrii unei sume fixe anuale, in vederea adaptrii acestora la condiiilepieei si
transformrii in ferme economice.
Un solicitant de pe teritoriul GAL poate depune in acelai timp proiecte pentru alte masuri din
cadrul PNDR pentru a fi cofinanate prin FEADR si poate primi sprijin direct sau ca membru
al unei forme asociative in cadrul urmtoarelor masuri din PNDR:
111 Formare profesionala ( training) , informare si difuzare de cunotine;
121 Modernizarea exploataiilor agricole;
142 nfiinarea grupurilor de productori;
143 Furnizarea de servicii de consiliere si consultanta pentru agricultori;
212 Sprijin pentru zone defavorizate- altele decat zona montana;
214 Plati de Agro-mediu;
221 Prima impadurire a terenurilor agricole;
312 Sprijin pentru crearea si dezvoltarea de micro-inteprinderi;
313 Incurajarea activitatilor turistice.
Beneficiarii, precum si sotii/ sotiile acestora care au obtinut sprijin pe Masura 141 nu
pot beneficia de sprijin prin Masura 112;
Nr.de
proiecte
prevazute
1260
Cost
mediu
total Estimarea
Contributia
costului
FEADRtotal
pe masura
masura
7.50,001.500,00 90.000,00
72.000,00
Contributia
publica
nationala
Contributia
privata
18.000,00
VII. INDICATORI DE MONITORIZARE:

Nr.crt.
1.
Numar de ferme de subzistenta
2.
Tinta
1260
90.000,00
Pagin 179
MASURA 421- IMPLEMENTAREA PROIECTELOR DE COOPERARE

OBIECTIV OPERATIONAL- PARTICIPAREA GRUPURILOR DE ACTIUNE
LOCALA LA PROIECTE DE COOPERARE
Cooperarea reprezint lucrul in comun pentru atingerea unor scopuri comune.

In cadrul axei LEADER, cooperarea reprezint o modalitate de a extinde experientele locale
pentru imbunatatirea strategiilor locale , un mod de a avea acces la informatii si idei noi, de a
face schimb de experienta si de a invata dine xperienta altor regiuni sau tari, pentru a stimula
si sprijini inovatia, pentru dobandire de competente si imbunatatirea lor.
Prin intermediul acestei masuri se vor finanta proiecte de cooperare transnationala ( intre
Romania si alte state membre sau nu) si inter-teritoriala ( in cadrul Romaniei) intre GAL-uri
si alte grupuri/parteneriate, care functioneaza dupa principiul LEADER, parteneriate publicprivate selectate in cadrul AXEI 3, conform art.59 e) din Regulamentul (CE) nr.1698/2005
sau oricaror alte grupuri rurale organizate dupa metoda LEADER ( grupuri locale care sa aiba
un rol activ in dezvoltarea rurala, sa fie organizate pe baza parteneriatului actorilor locali,
grupuri de initiativa locala, micro-regiuni si alte parteneriate de tip LEADER, grupuri
finantate prin AXA 4 din FEP ) si recunoscute de statul membru.
Actiunile de cooperare sunt eligibile atunci cand cel putin un partener reprezint un GAL
finantat prin axa LEADER.Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui
GAL coordonator.Doar proiectele/actiunile comune care corespund obiectivelor masurilor din
cele 3 axe ( Axa 1,2 si 3 ) ale FEADR vor fi fi eligibile pentru sprijin. Actiunile comune pot
avea ca obiectiv si constructia institutionala : schimb de experienta si bune practici privind
dezvoltarea locala prin publicatii cumone, organizare de evenimente, proiecte de twinning (
schimb de manageri de program si de personal) sau prin lucrari de dezvoltare comune sau
coordonate in comun. Functionarea unei structuri comune este cea mai integrata forma de
cooperare.
Aceasta masura, va fi facilitata de sprijin metodologic care se va baza, in principal, pe reteaua
rurala din Romania si reteaua europeana. Astfel, prin intermediul acestor retele, si vor alege
gal-ul/ parteneriatul pe care il doresc ca partener in elaborarea/ implementarea proiectului.
Responsabilitatile fiecarui partener vor fi detaliate in cadrul unui acord de cooperare, semnat
de cele doua GAL-uri implicate in proiect, care trebuie sa contina referinte la un buget general
planificat, obiectivele proiectului, activitatile pe care doresc sa le implementeze in comun in
vederea realizarii acestora, rolul fiecarui partener si participarea financiara finala a fiecarui
partener in cadrul proiectului.
In ceea ce priveste cooperarea transnationala, pot fi initiate proiecte comune cu tarile non-UE,
caz in care sunt eligibile pentru sprijin numai cheltuielile legate de teritoriile din cadrul UE.
Pagin 180
In cazul cooperarii intre un GAL si alte grupuri/ parteneriate din state membre UE acordul de
cooperare va trebui sa prevada ca fiecare partener sa suporte cheltuieli in mod proportional cu
participarea sa la actiunea comuna.
Cheltuieli eligibile:
-
cheltuieli pentru pregatirea proiectelor de cooperare- organizare misiuni tehnice,

intalniri, seminarii, activitatea de traducere si interpretare, multiplicare documente;
cheltuieli de investitii pentru implementarea proiectelor comune;
cheltuieli de investitii pentru proiecte comune de instruire.
Cheltuieli neeligibile:
-
simplul schimb de experienta neconcretizat intra-o actiune comuna( intrucat se poate

finanta prin intermediul retelei nationale de dezvoltare rurala);
cheltuieli legate de teritoriile din afara UE.
Procedura, calendarul si criteriile pentru selectarea proiectelor de cooperare

Cooperarea va fi lansata dupa desfasurarea primei proceduri de selectie a Grupurilor de
Actiune Locala. Proiectele de cooperare vor fi selectate de ctre:
-
Grupuri de Actiune Locala, daca au integrate in strategia lor de dezvoltare actiuni de

cooperare. In acest caz, criteriile de eligibilitate si de selectie vor fi elaborate si
aplicate de ctre GAL si incluse in strategia de dezvoltare locala.
Autoritatea de Management, pentru celelalte GAL-uri care nu au prevazut aceste
actiuni in strategia de dezvoltare locala. In acest caz, criteriile de selectie vor fi
elaborate de Autoritatea de Management.
In ambele cazuri, proiectele de cooperare vor cuprinde urmatoarele aspecte:

a) Parteneriatul: tipul actorilor implicai, legaturile dintre responsabilii de proiect si
GAL- implicarea partenerilor locali in operatiunile prevazute.
b) Integrarea in strategia teritoriului: integrarea in strategia teritoriala , valoarea
adaugata a proiectului,coordonarea cu alte actiuni derulate, valorificarea experientei
cooperarii din afara teritoriului.
c) Tipul de proiect: Actiuni comuneconcrete ( mai mult decat o intentie si/sau un
schimb de experienta).
d) Aspecte tehnice: fezabilitate tehnica, calendar, mecanismul de implementare, aspecte
practice, metodologie si organizare, indicatori de monitorizare, managementul
proiectului.
e) Aspecte financiare : buget realist si coerent, plen de finantare, deviz, fezabilitate
financiara, implicarea diversilor actori .
Pagin 181
Criterii de eligibilitate
Parteneriatele reprezint GAL-uri sau sunt organizate in conformitate cu abordarea
LEADER;
-
proiectele vor fi elaborate si implementate in comun;

coordonatorul este un GAL finantat prin axa LEADER;
activitatile/proiectele sa corespunda unei masuri sau mai multor masuri din
FEADR;
valoarea proiectului ( suma solicitata) sa se incadreze in limita financiara maxima
stabilita ( 200.000 euro co-finantarea publica, iar valoarea totala a investitiei nu va
depsai 400.000 euro).
In ambele cazuri, prioritate vor avea proiectele de cooperare care :

-
implica mai mult de doua GAL-uri din Romania;

implica un GAL din alt stat membru cu experienta Leader +
includ activitatea inovative;
combina obiectivele din diferite axe ale PNDR;
se adreseaza fermierilor de semi-subzistenta;
se adreseaza tinerilor din zona rurala;
respecta normele de mediu;
urmaresc facilitarea implementarii acelor proiecte din PNDR care vor avea ca
beneficiari grupuri de producatori, asociatii, parteneriate, etc.
Selectia si aprobarea proiectelor de cooperare trebuie realizata in aceeasi maniera ca celelalte

proiecte, respectiv prin intermediul unui Comitet de Selectie organizat dupa caz, fie in cadrul
GAL, fie in cadrul Autoritatii de Management. In cazul in care selectia proiectelor de
cooperare este realizata de ctre GAL, responsabilitatea pentru stabilirea calendarului de
selectie va reveni acestuia, iar in cadrul AM selectarea proiectelor de cooperare va fi efectuata
de 2 ori pe an in principiu in primul si ultimul semestru al anului, astfel incot ultimul proiect
sa fie selectat inainte de 31 decembrie 2013.
Axele acoperite de Axa LEADER
Vor fi acoperite toate axele din cadrul FEADR.
Ajutoare de stat
Sprijinul financiar acordat prin masura 421 respecta regula de minimis asa cum este prevazuta
de Regulamentul Comisiei nr.1998/2006 din 15 decembrie 2006.
Pagin 182
Plti in avans
Beneficiarii masurilor mentionate in sub-capitolul 5.2, la punctul Plata in avans, pot
beneficia de plata in avans conform dispozitiilor prevazute la punctul respectiv si in cazul
proiectelor selectate de GAL.
Finantare
Cost total : 5.498.826 Euro
Cost public : 4.701.496 Euro
Pagin 183
SUB-MASURA 431.2
Masura 431 urmareste cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala
prin :
a) Constructie institutionala la nivel loca;
b) Asigurarea resurselor umane, financiare si tehnice pentru sustinerea activitatii
Grupurilor de Actiune Locala;
c) Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala in vederea elaborarii si
implementarii strategiilor de dezvoltare locala;
d) Animarea teritoriului.
Masura 431 este impartita in doua sub-masuri, respectiv:
-
Sub-masura 431.1
Sub-masura 431.2
Sub-masura 431.2 are doua componente, respectiv :

-
Componenta a- Functionarea Grupului de Actiune Locala;

Componenta b Instruirea si animarea teritoriului dupa selectia GAL.
Documentele solicitate de ctre APDRP- CRPDRP in vederea semnarii Contractului de

Finantare sunt:
-
Decizia de Autorizare eliberata de ctre AM- PNDR- copie si original;

Certificat de inregistrare fiscala- copie si original;
Extras din registrul national al ONG, unde apare inregistrat Grupul de Actiune Localacopie;
Document de inregistrare de la APIA ( codul RO)- copie si original- Document de
identitate Reprezentant Legal- copie si original;
Procura notariala pentru reprezentantul legal, in cazul in care acesta nu este acelasi cu
cel din documentele de inregistrare- original; Copie CI, date de contact;
Datele de identificare ale auditorului propus in cadrul proiectului, inclusiv Autorizatia/
Certificatul Auditorului;
Datele de contact ale GAL- numar de telefon, fax, e-mail, cuprinse intr-un document
semnat de ctre reprezentantul legal;
Adresa din partea Bancii, din care sa rezulte:
Numar cont IBAN;
titular cont;
adresa Bancii.
Valoarea totala a Contractului de finantare se stabileste in baza alocarii prevazute de ctre

GAL in cadrul Planului de Dezvoltare Locala. Expertul cu atributii de contractare din cadrul
SEC va verifica totodata ca aceasta suma sa nu depaseasca 20% din totalul cheltuielilor
publice eligibile din Planul de Dezvoltare Locala in perioada de implemenatare a strategiei.
Pagin 184
Componenta a Functionarea GAL, un procent de cel mult 80% din totalul sumei
alocata gal-ului in cadrul acestei sub-masuri.
Componenta b Instruirea si animarea teritoriului dupa selectia GAL- procentul de
minim 20% din totalul sumei alocata gal-ului in cadrul acestei sub-masuri.
Componenta a
Ponderea cheltuielilor de functionare nu va depasi 80% din totalul alocat fiecarui GAL,
finantat prin Sub-masura 431.2
Urmatoarele categorii de cheltuieli vor fi eligibile in cadrul componentei a:
Tipuri de cheltuieli pentru Cap I:
-
Salarii si alte tipuri de renumeratii pentru personalul GAL- angajati cu contract de

munca , contract de drepturi de autor, prestare servicii ca persoana fizica autorizata;
Salariul brut pentru managerul GAL va fi de maxim 6 salarii minime brute pe
economie pe luna ( la data autorizarii platii), iar pentru restul personalului angajat,
salariul brut poate fi de maxim 4 salarii minime brute pe economie pe luna( la data
autorizarii platii) . Vor fi incluse si diurnele necesare.
Tipuri de cheltuieli pentru Cap. II:
Cheltuieli pentru plata chiriei sediului GAL; se va stabili in conformitate cu pretul

pietei, dar nu mai mult de 3 euro/ m2 suprafata utila;
Cheltuieli pentru intretinerea sediului GAL( curatenie, igenizare etc.)
Cheltuieli pentru incheierea/ achizitia/ intretinerea de bunuri: mijloace de transport,
echipamente necesare pentru desfasurarea activitatilor GAL;
Cheltuieli pentru achizitia de consumabile- hartie, tonere, birotica, etc.
Cheltuieli legate de comunicare( telefonie, internet,posta si servicii postale etc.) si
plata utilitatilor( energie electrica, energie termica, alimentare cu gaze naturale etc.);
Cheltuieli pentru asigurarea transportului ( transport rutier, transport feroviar, transport
aerian, inchirierea de autovehicule, etc.)
Cheltuieli pentru participarea la activitatile retelei nationale si europene de dezvoltare
rurala, seminarii, etc.- transport,cazare,masa,diurna etc.*
*Decontarea cheltuielilor de transport cu autoturismul proprietate personala se face in

limita contravalorii a 7,5 litri carburant la 100 km parcursi pe distanta cea mai scurta.
Cazarea se va face la hotel de maxim 3 stele; pentru cazarea la un hotel de 4 stele se vor
deconta 50% din cheltuieli.
Diurna va fi prevazuta de legislatia nationala in vigoare pentru sectorul public.
Tipuri de cheltuieli pentru Cap III- servicii de care va beneficia GAL si nu detine personal
angajat cu atributii in realizarea acestora:
Pagin 185
Cheltuieli pentru servicii externalizate, legate de implementarea strategiei de

dezvoltare locala: consultanta, expertiza etc.
Cheltuieli pentru servicii externalizate, pentru functionarea eficienta a GALservicii de audit, contabile, servicii informatice, etc.
Toate cheltuielile de functionare ce vor fi rambursate din FEADR vor fi evidentiate separat in
contabilitatea beneficiarului.
Din documentele justificative transmise prin Dosarul Cererii de Plata de catre GAL, la
CRPDRP, trebuie sa reiasa clar eligibilitatea cheltuielilor de functionare efectuate.
Documentele justificative pot fi reprezentate de :
Pentru plata salariilor personalului GAL:

o Lista completa a personalului si a remuneratiilor acestuia;
o Documentul care justifica modificarea fiecarei componente a remuneratiei;
o Decizia de numire/recrutare a personalului ( inclusiv Fisa de
Post,Cv,diplome,etc.)
Pentru plata cheltuielilor aferente transportului intern si extern; plata diurnei pentru
cheltuielile privind cazarea si masa,
o Centralizatorul Ordinelor de deplasare pentru delegatiile interne/Deconturilor
de cheltuieli pentru delegatiile externe( inclusiv fundamentarea deplasarii),
pentru plata diurnei;
o Bilete de calatorie pentru mijloacele de transport in comun ( interne/ externe),
sau bonuri de combustibil pentru deplasi cu mijloace auto proprii ( deplasari
interne).
Pentru plata cheltuielilor aferente achizitiei de bunuri si servicii
o Factura aferenta platii cheltuielilor pentru achizitia de bunuri /servicii
o Contractul de furnizare bunuri/prestari servicii( daca este cazul)
o Procesele verbale de receptie a bunurilor/serviciilor achizitionate(daca este
cazul)
Pentru plata cheltuielilor legate de comunicare
o Factura cheltuielilor legate de comunicare
Pentru alte cheltuieli care sunt eligibile, dar nu au fost mentionate in precizarile de mai sus, se
solicita documente justificative in vederea efectuarii platii.
CRPDRP autorizeaza plata si APDRP efectueaza plata , in conformitate cu fluxurile
procedurilor de plata, in vigoare.
Achizitii
Beneficiarul va depune ca anexa la Raportul de Progres, Programul de Achizitii pentru
Proiect ce urmeaza sa se efectueze pe parcursul unui an calendaristic. Acesta va fi depus
numai in primul semestru al fiecarui an calendaristic si va include toate achzitiile din anul
Pagin 186
respectiv. Ca exceptie, primul Program de Achizitii pentru Proiect ( anexa la primul Raport
de Progres depus) va include doar achizitiile ce se vor efectua pana la 31 decembrie 2011.
Va fi avizat de catre OJPDRP si dupa avizarea lui Beneficiarul poate efectua achizitiile.
Verificarea si aprobarea Achizitiilor efectuate de Beneficiari, se va desfasura in conformitate
cu prevederile din Instructiuni privind Achizitiile, Anexa III la Contractul de Finantare.
In cazul unor cheltuieli de functionare privind achizitia de bunuri si servicii, pot exista doua
situatii:
Cazul in care valoarea estimata a bunurilor si serviciilor le incadreaza in limita

pragului valoric legal care permite achizitionarea directa a acestora;
Cazul in care pragul lor valoric indica aplicarea unei proceduri de licitatie, ce se va
face respectand prevederile procedurale din Instructiuni privind Achizitiile- Anexa
III, la Contractul de Finantare.
Componenta b
Cheltuieli eligibile pentru componenta b
Pentru aceste activitati , GAL-urile vor cheltui cel putin 20% din totalul sumei alocate fiecarui
GAL in cadrul acestei sub-masuri.
In cadrul acestei componente , nu vor fi cuprinse cheltuieli incluse in cadrul componentei a. In
cazul in care GAL are personal angajat cu atributii in realizarea unor activitati prevazute in
componenta b ( ex: animator), cheltuielile pentru renumeratia acestuia vor fi cuprinse in
cadrul componentei a cap I.
Urmatoarele categorii de cheltuieli vor fi eligibile in cadrul componentei b:
Pentru Cap.I Cheltuieli pentru instruire- angajati GAL si lideri locali:
Cheltuieli cu taxele/servicii de instruire;

Cheltuieli cu transportul- decontarea cheltuielilor de transport cu autoturismul
proprietate personala se face in limita contravalorii a 7,5 litri carburant de 100 km
parcursi pe distanta cea mai scurta.
Cheltuieli de cazare;
Cheltuieli pentru masa;
Cheltuieli cu diurna ( diurna va fi cea stabilita de legislatia nationala in vigoare pentru
sectorul public)
Pentru Cap. II Cheltuielile pentru realizarea de studii ale zonei:
Cheltuieli pentru serviciile prestate in vederea realizarii de studii la nivelul

teritoriului, legate de implementarea strategiei de dezvoltare locala;
Pentru Cap. III Cheltuieli pentru evenimente de promovare:
Pagin 187
Cheltuieli cu materiale informative;

Cheltuieli cu consumabile in cadrul actiunilor;
Cheltuieli pentru inchirierea de echipamente, logistica pentru derularea actiunilor;
Cheltuieli pentru inchirierea de spatii adecvate pentru derularea activitatilor
proiectului;
Cheltuieli privind asigurarea transportului pentru realizarea activitatilor din cadrul
proiectului;
Cheltuieli privind cazarea si masa in cadrul activitatilor proiectului;
Cheltuieli privind transportul, cazarea si masa participantilor la actiuni de
informare- promovare si animare a teritoriului ( seminarii, grupuri de lucru etc.)
Pentru Cap. IV Cheltuieli pentru furnizarea informatiei cu privire la strategia de dezvoltare

locala
Cheltuieli cu materiale informative( brosuri,pliante, afise, spoturi etc.);

Cheltuieli cu consumabile in cadrul actiunilor;
Cheltuieli pentru inchirierea de echpamente, logistica pentru derularea actiunilor;
Cheltuieli pentru inchirierea de spatii adecvate pentru derularea activitatilor
proiectului;
Cheltuieli privind cazarea si masa in cadrul activitatilor proiectului;
Cheltuieli privind transportul, cazarea si masa participantilor la actiuni de
informare- cu privire la strategia de dezvoltare locala ( seminarii, grupuri de lucru,
etc.);
Pentru Cap.V Alte cheltuieli pentru animarea teritoriului

Nu sunt eligibile cheltuielile pentru achizitia sau constructia de cladiri, precum si
achizitionarea de teren.
Valoarea maxima a fondurilor nerambursabile
Intensitatea ajutorului pentru Sub-masura 431.2 este 100%
Modificarile in Contractul de Finantare se fac prin Acte Aditionale.
Raportul initial
Dupa semnarea Contractului de Finantare, inainte de inceperea efectiva a derularii activitatilor
incluse in Componenta b, Beneficiarul are obligatia prezentarii unui Raport Initial a acestor
activitati ( formularul RT14.2- 1.1). Acesta este depus la OJPDRP-SVCF, spre verificare si
avizare, in termen de 15 zile de la semnarea Contractului de Finantare. Raportul trebuie depus
la sediul OJPDRP- SVCF, in doua exemplare originale.
Raportul initial va cuprinde activitatile pe care Beneficiarul le va realiza ( activitati specifice
componentei b, cu o descriere in detaliu a modului de realizare a acestora), pentru primul an
de implementare ( an contractual). Raportul Initial va prezenta toate activitatile pe care le
Pagin 188
va derula in primul an contractual de implementare a strategiei in ceea ce priveste actiunile

specifice componentei b.
Odata cu Raportul Initial, Beneficiarul va depune ca anexa la acest Raport un Calendar de
desfasurare a activitatilor prevazute in Raportul Initial. De asemenea, Beneficiarul va include,
atat in cuprinsul Raportului Initial, cat si in cadrul Calendarului de desfasurare a activitatilor
specifice, referiri la numarul de Rapoarte Intermediare pe care le va depune pe parcursul
primului an de implementare a strategiei, cat si luna si anul cand acestea vor fi depuse ( un an
contractual poate sa includa luni din doi ani calendaristici), astfel incat expertii SVCFOJPDRP sa poata sa realizeze o programare a vizitelor pe teren in vederea aprobarii
Rapoartelor de Activitate ale Beneficiarului. Dupa verificarea Raportului, expertul SVCFOJPDRP va completa caseta de la sfarsitul formularului de Raport prin bifarea in casuta Da
sau Nu
( bifa in dreptul casutei Nu conduce la neavizarea Raportului, care va fi
motivata in sectiunea Observatii). Concluzia verificarii ( Avizat/ Neavizat ) este comunicata
Beneficiarului in termen de 7 zile de la primirea Raportului. OJPDRP trimite Beneficiarului
un exemplar original avizat/neavizat al Raportului Initial insotit de o adresa de inaintare.
In cazul neavizarii Raportului initial,Beneficiarul are obligatia de a-l reface ( tinand cont de
observatiile mentionate in adresa de instiintare), in termen de 5 zile de la primirea instiintarii.
Fluxul procedural aplicabil dupa redepunerea acestuia este acelasi cu cel aferent depunerii
initiale.
Rapotul Initial poate fi declarat Neavizat de maxim 3 ori. In cazul in care nici dupa a treia
depunere a acestuia Beneficiarul nu si-a insusit observatiile OJPDRP, acesta nu va putea
derula activitatile propuse in Raport.
In anii contractuali urmatori, Beneficiarul ve depune, la inceputul fiecarui an contractual, cate
un Raport Initial, respectand procedura stabilita pentru primul an contractual. Avizarea
Raportului Initial pentru anii contractual urmatori va fi realizata respectand prevederile
aferente pentru primul an contractual.
Rapoartele de activitate
Intermediar
Final
Rapoartele de activitate , reprezinta pentru Beneficiar, documente justificative pentru

efectuarea platilor de catre APDRP- CRPDRP.
Inainte de prezentarea Rapoartelor de Activitate, OJPDRP, va face o verificare pe teren pentru
a constata modul de desfasurare a activitatilor din Raportul Initial.
Pe baza Calendarului Activitatilor din Raportul Initial avizat, expertul SVCF- OJPDRP va
stabili un Grafic Calendaristic de desfasurare a Verificarilor pe Teren in perioada de
implementare a activitatilor din Raportul Initial.
Pagin 189
Verificarile pe teren vor fi facute anterior depunerii Rapoartelor de Activitate ale

Beneficiarului.
OJPDRP va avea obligatia sa notifice Beneficiarului privind data si ora verificarii pe teren ,
cu cel putin doua zile lucratoare inainte de efectuarea acesteia.
Rezultatul verificarii va putea fi :
Avizat ( toate casutele sunt bifate DA )

Avizat partial ( daca anumite aspecte mentionate in Raportul Initial, nu sunt
indeplinite ), Beneficiarului i se va oferi posibilitatea de a remedia situatia
necorespunzatoare semnalata de catre OJPDRP si va instiinta telefonic sau in scris
OJPDRP , asupra remedierii.
Rapoartele de progres vor cuprinde urmatoarele informatii:
O previziune a activitatilor pe care GAL-ul intentioneaza sa le deruleze in semestrul

respectiv in cadrul sub- masurii 431.2- componentele a si b, masura 41 si masura 421;
Bugetul aferent semstrului calendaristic pentru care se depune raportul;
Stadiul de implementare a Planului de Dezvoltare Locala pentru perioada precedenta.
Pagin 190
Anexa nr . 3 Planul de finantare

Numele teritoriului: Berceni, Varasti, Colibasi
Data intocmirii planului: 04.04.2012
Buget GAL
Grupul de Actiune Locala Berceni-Varasti-Colibasi
Judetul Giurgiu
A
B
C
D
E
F
G
H
Ponderea
Contributie
(%)
publica
masurii
Contributie
Denumirea
Valoare
Contributie Cost total
Contributie
conform
din
nationala BMasurii
publica
privata
B+C
FEADR
fisei tehnice
valoarea
F
a masurii din
publica
PNDR
PDL
Masura 421 30.000,00
0,00
30.000,00
1,05%
24.000,00
6.000,00
100%
Masura 112 240.000,00
0,00
240.000,00
8,42%
192.000,00
48.000,00
100%
Masura 121 132.400,00
198.600,00 331.000,00
11,61%
105.920,00
26.480,00
40%
Masura 123
45.000,00
45.000,00
90.000,00
3,16%
36.000,00
9.000,00
50%
Masura 141
90.000,00
0,00
90.000,00
3,16%
72.000,00
18.000,00
100%
Masura 312 126.000,00
54.000,00
180.000,00
6,32%
100.800,00
25.200,00
70%
Masura 322 1.589.000,00
0,00
1.589.000,00 55,75% 1.271.200,00 317.800,00
100%
Masura
431.2
Cheltuieli de
functionare,c
omponenta a
240.000,00
0,00
240.000,00
8,42%
192.000,00
48.000,00
100%
Masura
431.2
Cheltuieli de
informare,co
mponenta b
TOTAL
60.000,00
0,00
60.000,00
2.552.400,00 297.600,00 2.850.000,00
2,11%
100%
48.000,00
12.000,00
2.041.920,00 510.480,00
Pagin 191
ANEXA nr.4- FISE DE POST

MANAGERUL TEHNIC
I. Identificarea si definirea postului de munca

1. locul de munca: Grupul de Aciune Locala Berceni, Varasti, Colibasi
2. obiectivul specific al postului : coordonarea structurii GAL-ului si proiectare
II. Integrarea in structura organizaiei
1.
2.
3.
4.
postul imediat superior: nu este cazul

postul imediat inferior: Experi tehnici
relaii de coordonare : cu Responsabilul de Animare
relaii ierarhice: cu Consiliul de Administraie
III. Condiiile materiale ale muncii

Calculator( PC) si imprimanta laser
Telefon si fax
Copiator
IV.Activitile specifice si sarcinile postului de munca
1.
2.
3.
4.
5.
6.
coordoneazntreaga activitate a GAL-ului

participa la elaborarea si publicarea anunturilor pentru depunerea proiectului
participa la activitatea de promovare a actiunilor inteprinse de GAL
sprijina Consiliul de Administratie in implementarea hotararilor
mentine relatia cu alte organisme externe
stabilirea si transmiterea obiectivelor si planificarilor zilnice, lunare, trimestriale,
semestriale si anuale ale activitatii desfasurate in cadrul punctului de lucru
7. organizarea, coordonarea si controlul activitatii desfasurate in cadrul punctului de
lucru
8. repartizarea sarcinilor si responsabilitatilor pentru personalul din cadrul punctului de
lucru, numirea personalului pe diferite posturi de executie
9. intocmirea dispozitiilor, programelor si situatiilor de lucru, pontajul personalului din
cadrul punctului de lucru.
9.10.
Verificac onformitatea,criteriile de eligibilitate si selectie a proiectelor depuse
in cadrul GAL Berceni-Varasti-Colibasi
V. Pregtire necesara postului de munca
Studii superioare finalizate cu diploma de licena
Pagin 192
VI.Experiena( natura sau durata)

Postul de manager tehnic poate fi ocupat de orice persoana cu studii superioare care are
vechime 1 an.experiena necesara.
VII.Competentele postului de munca
Cunotine si deprinderi eseniale:
1.
2.
3.
4.
cunoaterea limbii romane( la nivel nativ) si engleza ( nivel foarte bun)

abilitai excelente de comunicare
capacitai de lucru in echipa
utilizarea programelor din sistemul MS Office ( Word, Access, Excel, Power
Point, Outlook)
5. sa reacioneze cu promptitudine la apariia unor eventuale probleme legate de
postul respectiv
6. sa reziste la efort susinut si la un program de munca prelungit
7. sa aib o prezenta agreabila, sa fie amabil si calm
8. sa dovedeasc spirit de observaie
9. sa selecteze rapid si eficient informaiile utile
10. apt de a redacta rapoarte de sinteza
VIII. Condiiile postului de munca
1. natura contractuala a postului: consultant independent, pe baza contractului de
serviciu
2. durata postului: perioada functionarii GAL18 luni din momentul semnrii
contractului de servicii
3. natura muncii: munca este in general individuala dar si in echipa in scopul
organizrii de evenimente
IX. Salarizarea
Remuneraia este conforma standardelor naionale si europene si va fi virata in contul
personal deschis la o banca din Romania in moneda lei. Plata se va face la sfritulfiecrei
luni dup predarea documentelor de atestare a perioadei efectiv lucrate.
Pagin 193
FISA POSTULUI
RESPONSABIL DE ANIMARE
I.Identificarea si definirea postului de munca

1. locul de munca: Grupul de Aciune Locala Berceni, Varasti, Colibasi
2. obiectivul specific al postului: coordonarea si realizarea activitatilor de animare a
teritoriului si promovarea activitatilor GAL.
II. Integrarea in structurile organizatiei
1.
2.
3.
4.
postul imediat superior: manager tehnic

postul imediat inferior: experi tehnici
relaii de colaborare: relaii ierarhice: cu Consiliul de Administraie

Telefon si fax
Copiator
IV. Activitile specifice si sarcinile postului de munca
1.
2.
3.
4.
5.
6.
coordoneazntreaga activitate de animare si promovare a GAL-ului

initiaza activitati de animare a teritoriului acoperit de GAL
participa la activitatea de promovare a actiunilor inteprinse de GAL
creaza materiale informative si promotionale ale GAL-ului
mentine relatia cu mass-media pentru promovarea actiunilor GAL-ului
Verificac onformitatea,criteriile de eligibilitate si selectie a proiectelor depuse in
cadrul GAL Berceni-Varasti-Colibasi
5.7.
V. Pregatirea necesara postului de munca
Studii superioare finalizate cu diploma de licenta
VI.Experienta( natura sau durata)
Postul de responsabil de animare poate fi ocupat de orice persoana cu studii superioare care
are vechime 1 anexperienta dovedita in relatii publice de cel putin doi ani.
Pagin 194
VII. Competentele postului de munca

1.
2.
3.
4.
Cunoaterea limbii romane( la nivel nativ) si engleza ( nivel foarte bun)

capacitati de lucru in echipa
utilizarea programelor din sistemul MS Office ( Word, Access, Excel, Power
Point, Outlook)
5. sa reacioneze cu promptitudine la apariia unor eventuale probleme legate de
postul respectiv
6. sa reziste la efort susinut si la un program de munca prelungit
7. sa aib o prezenta agreabila, sa fie amabil si calm
8. sa dovedeasc spirit de observaie
9. sa selecteze rapid si eficient informaiile utile
10. apt de a redacta rapoarte de sinteza
VIII.Conditiile postului de munca
1. Natura contractuala a postului: consultant independent, pe baza contractului de
serviciu
2. durata postului: perioada functionarii GAL ..luni din momentul semnarii
3. natura muncii: munca este in general individuala dar si in echipa in scopul
organizarii de evenimente
IX. Salarizare
Remuneratia este conforma standardelor nationale si europene si va fi virata in contul
personal deschis la o banca din Romania in moneda lei. Plata se va face la sfarsitul
fiecarei luni dupa predarea documentelor de atestare a perioadei efectiv lucrate.
Pagin 195
FISA POSTULUI
SECRETAR
I. Identificarea si definirea postului de munca
1. Locul de munca : Grupul de Aciune Locala Berceni, Varasti, Colibasi
2. Obiectivul specific al postului: planificarea si coordonarea activitatilor
administrative
II. Integrarea in structura organizatiei
Postul imediat superior: manager tehnic
1. postul imediat inferior:2. relatii de colaborare: cu Responsabilul de Animare
3. relatii ierarhice: manager tehnic, cenzor, contabil
III. Conditiile materiale ale muncii
Calculator ( PC) si imprimanta laser
Telefon si fax
Copiator
IV. Activitatile specifice si sarcinile postului de munca
1. Aprovizionarea sau avizarea aprovizionarii cu rechizite, papetarie si alte materiale
necesare pentru intretinere si alte reparatii necesare
2. primirea, inregistrarea si repartizarea corespondentei in interiorul organizatiei
3. ridicarea si expedierea corespondentei la destinatari
4. inregistrarea hotararilor si deciziilor luate de conducere, aplicarea stampilei si
repartizarea acestora
5. pastrarea stampilelor
6. pastrarea si operarea in registrul cu evidenta delegatiilor din cadrul organizatiei
7. pastrarea si operarea in registrul cu evidenta dispozitiilor conducerii
8. primirea persoanelor care doresc sa ia legatura cu conducerea, asigurarea de protocol
9. asigurarea legaturilor telefonice in interiorul si exteriorul organizatiei
10. primirea si transmiterea notelor telefonice
11. tehnoredactarea de documente.
Pagin 196
12. Verificac onformitatea,criteriile de eligibilitate si selectie a proiectelor depuse in

cadrul GAL Berceni-Varasti-Colibasi
11.
V. Pregtirea necesara postului de munca
VI. Experiena ( natura sau durata)
Postul de secretar poate fi ocupat de orice persoana cu studii superioare, care are vechime 1
an.u experiena in domeniul administrativ de cel puin doi ani.
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
cunoaterea limbilor romana si engleza ( nivel foarte bun)

utilizarea programelor din sistemul MS Office ( Word, Access, Excel, Power Point,
Outlook)
sa reziste la efort susinut si la un program de munca prelungit
sa aib o prezenta agreabila, sa fie amabil si calm
sa dovedeasc spirit de observaie
sa selecteze rapid si eficient informaiile utile
apt de a redacta rapoarte de sinteza

1. natura contractuala a postului: salariat pe baza contractului de servicii
2. durata postului: perioada functionarii GAL ..luni din momentul semnrii
3. natura muncii: munca este in general individuala, dar si in echipa in scopul organizrii
de evenimente.
IX. Salarizare
Pagin 197
Formatat: Indent: La stnga: 1,6 cm,

Fr marcatori sau numerotare
FISA POSTULUI
CONTABILserviciu externalizat contabilul/ CENZOR
I.Identificarea si definirea postului de munca
1. Locul de munca: Grupul de Aciune Locala Berceni, Varasti, Colibasi
2. obiectivul specific al postului: activitati contabile
II. Integrarea in structura organizatiei
1.
2.
3.
4.
Postul imediat superior: manager tehnic

postul imediat inferior: relaii de colaborare: relaii ierarhice: -

Telefon si fax
Copiator
IV. Activitile specifice si sarcinile postului de munca
1. efectueazoperaiuni bancare( plati furnizori, ordine de plata bugetare etc) si
inctomeste setul de documente pentru platile electronice, licitatii si ridicarile de
numerar;
2. nscrie in registre operaiunile efectuate( ordine de plata, remiteri bancare, emitere
facturi, evidenta ncasri)
3. tine legtura cu bncile, clieni si furnizori interni, in ceea ce priveteatribuiile ce-i
revin
4. preia si verifica seturile de documente din departamentele comerciale, ntocmete
deconturile estimative si deconturile pentru deplasrile externe
5. ntocmete, contabilizeazsi verifica lunar facturile fiscale emise
6. ntocmete lunar declaraiile de impozite, taxe si contribuii aferente salariilor
Pagin 198
7. introduce si verifica in programul de contabilitate nregistrrile documentelor

efectuate de ctre alte posturi
8. ntocmete componente ale soldurilor conturilor si efectueazreglri pe baza acestora
9. supravegheazntocmirea facturilor de decontare pentru plati in numele clientului
10. intocmeste zilnic situatia soldului bancar si a disponibilului propriu al GAL-ului, a
cursului valutar
11. indosariaza documentele cu care lucreaza si supervizeaza arhivarea lor
12. colaboreaza la tinerea corecta si la zi a evidentei financiare si contabile precum si la
salvarea datelor informatice
13. duce la indeplinire sarcinile stabilite pe cale ierarhica
V. Pregtire necesara postului de munca
VI. Experiena
Postul de contabil poate fi ocupat de orice persoana cu studii superioare cu experiena in
domeniul contabil de cel puin doi ani
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
cunoaterea limbilor romana si engleza ( nivel foarte bun)

utilizarea programelor din sistemul MS Office ( Word, Access, Excel, Power Point,
Outlook)
sa reziste la efort susinut si la un program de munca prelungit
sa aib o prezenta agreabila, sa fie amabil si calm
sa dovedeasc spirit de observaie
sa selecteze rapid si eficient informaiile utile
apt de a redacta rapoarte de sinteza

1. natura contractuala a postului: salariat pe baza contractului de servicii
2. durata postului: ..luni din momentul semnrii contractului de servicii
3. natura muncii: munca este in general individuala, dar si in echipa in scopul organizrii
de evenimente.
IX. Salarizare
Pagin 199

ANEXA 5
Analiza SWOT a comunelor : Berceni- Varasti- Colibasi
Analiza SWOT a comunei Berceni

Puncte tari
-
pstrarea datinilor la nivelul comunei si transmiterea acestora la generaiile urmtoare;
utilizarea redusa a pesticidelor si ingrasamintelor permite practicarea agriculturii
ecologice;
produsele naturale obinute pot fi valorificate;
rata somajului la nivelul comunei este scazuta;
numrul de locuitori de pe cuprinsul comunei permite realizarea de investiii mici cu
impact ridicat la nivel de individ;
tipurile de sol existente permit cultivarea grului,porumbului,legumelor si plantelor
tehnice;
nivelul sczut al taxelor si impozitelor locale;
Puncte slabe
-
majoritatea proprietarilor de teren agricol care dein suprafee de teren mici utilizeaz
diversificarea slaba la nivelul comunei a domeniilor de activitate din
sectoarele:comer,industrie si servicii si prezenta redusa a societarilor care asigura
servicii pentru populaie;
absenta inteprinderilor mari care pot sprijini substantial dezvoltarea economica a
comunei;
Pagin 200

principalele cauze a dezvoltrii economice slabe si prezint o piedica pentru
orae,societile comerciale neputnd face fata individual presiunilor concureniale din
afara comunei;
migrarea populaiei cu nivel de educaie mediu si superior in afara comunei datorita
faptului ca majoritatea locuitorilor nu au un loc de munca stabil la nivelul comunei;
nivelul de trai al populaiei asigurat de venituri si utilitati este intr-o masura limitata
satisfacator datorita veniturilor reduse si a lipsei locurilor de munca;
serviciile medicale sunt asigurate la un nivel inferior iar cele mai apropiate spitale se
gasesc in orasele din imprejurimi.
Oportunitati
- existenta programelor de dezvoltare comunitare( PNDR,POS-DRU) si naionale de
- posibilitatea accesrii unor programe de finanare guvernamentale pentru reconversie
profesionala si crearea unor noi locuri de munca pentru omaj;
- existenta cadrului legislativ necesar infiintarii de centre de formare si reconversiei
profesionale ;
- absenta unui cadru legal pentru protejarea produciei agricole interne;
- reducerea numrului de omeri prin adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europe
privind ocuparea forei de munca;
- potenial crescut pentru agricultura ecologica in special: legumicultura,apicultura si
zootehnie;
Riscuri
- discrepantele dintre mediul rural si urban determina migrarea in afara comunei a
populaiei tinere cu nivel de educaie medie si peste;
- posibilitatea creterii ratei de migrare a forei de munca calificata in afara comunei
prin absolvirea cursurilor de formare profesionala sau reconversie profesionala necorelate
cu domeniile de interes de pe plan local;
- instabilitatea politica care creaza fluctuatii de personal la nivelul autoritatilor locale si
institutiilor de stat;
- adaptarea mai lenta a populaiei rurale mature si vrstnice la schimbrile si provocrile
lumii actuale in general si la fenomenul mobilitii si reconversiei profesionale in special;
- cadrul legislativ instabil care determina uneori modificri majore in implementarea
- estomparea tradiiilor si meteugurilor locale datorita nivelului de trai nesatisfctor;
- lipsa de structurare a invatamantului secundar si universitar fata de cerintele pietei
Pagin 201
Analiza SWOT a comunei Varasti
Puncte tari
-
tipurile de sol existente permit cultivarea grului, legumelor si plantelor tehnice;

utilizarea redusa a pesticidelor si ingrasamintelor permit practicarea agriculturii
ecologice;
legumicultura;
existenta reelelor de alimentare cu energie electrica,telefonie fixa si mobila,posta;
rata omajului la nivelul comunei este sczuta;
pstrarea obiceiurilor specifice zonei si transmiterea lor la generaiile urmtoare.
Puncte slabe
-

principalele cauze a dezvoltrii economiei slabe si reprezint o piedica pentru
orae,societile comerciale neputnd face fata individual presiunilor concurentei din
afara comunei;
Pagin 202
serviciile pentru populaie: medical si salubrizare reduse;

majoritatea proprietarilor de teren agricol care dein suprafee de teren mici utilizeaz
Oportunitati
-
existenta programelor de dezvoltare comunitare(PNDR,POS-DRU)si naionale de

exemple de succes de la cei care au avut iniiative reuite in afara comunei;
posibilitatea accesri unor programe de finanare guvernamentale pentru reconversie
reele de internet;
avantajele oferite de programele de dezvoltare pentru nfiinarea de forme asociative in
sectorul agricol.
Riscuri
-
numrul de concureni in cretere pentru productorii de produse acro-alimentare de

pe piaa Uniunii Europene;
cerinele cantitative si standardele ridicate ale marilor distribuitori fata de produsele
alimentare si non-alimentareale mediului rural romanesc pot fi o piedica in
comercializarea eficienta a produselor realizate pe cuprinsul teritoriului;
discrepantele dintre mediul rural si urban determina migrarea in afara comunei a
populaiei tinere cu nivel de educaie medie si peste ;
cadrul legislativ instabil care determina uneori modificri majore in implementarea
estomparea tradiiilor si meteugurilor locale datorita nivelului de trai nesatisfctor;
lipsa de structurare a invatamantului secundar si universitar fata de cerintele pietei
muncii determina cresterea numarului de someri in randul populatiei calificate ;
adaptarea mai lenta a populatiei rurale mature si varstnice la schimbarile si provocarile
lumii actuale in general si la fenomenul mobilitatii si reconversiei profesionale in
special.
Pagin 203
Analiza SWOT a comunei Colibasi
Puncte tari
-

legumicultura;
utilizarea redusa a pesticidelor;
existenta structurilor necesare infrastructurii;
obiceiuri specifice zonei pstrate si transmiterea lor la generaiile urmtoare;
densitate redusa;
existenta reelelor de alimentare cu energie electrica,telefonie fixa si mobila,posta.
Puncte slabe
-
serviciile pentru populaie:medical si salubrizare reduse;
lipsa unui studiu la nivelul teritoriului pentru identificarea potenialului zonei;
decalaj intre pregtirea oferita de coala si cerinele pieei muncii;
dispariii educaionale intre mediul rural si urban;
infrastructura de educaie insuficienta si neadaptata standardelor moderne in materie;
Oportunitati
-
dezvoltarea sectorului serviciilor va oferi oportunitati pentru crearea de noi locuri de

munca;
alocarea fondurilor pentru protecia mediului si resurse umane;
Pagin 204
potenial crescut pentru agricultura ecologica in special: legumicultura,apicultura si

zootehnia;
- creterea performantei instituionale a administraiei publice prin implementarea
reele de internet;
- reducerea numrului de omeri prin adoptarea liniilor directoare ale Uniunii Europene
privind ocuparea forei de munca,creterea mobilitii,flexibilitii,stabilitii forei de
munca,garantarea anselor egale;
- dezvoltarea spiritului inteprinzator al angajatorilor si a persoanelor aflate in cautarea
unor locuri de munca.
Riscuri
-
pozititionarea geografica a comunei in apropierea oraselor:Bucuresti si Giurgiu;

natalitate sczuta;
absorbtia fortei de munca de catre orasele din apropiere;
reducerea populaiei active;
discrepantele dintre mediul rural si urban determina populaia tanara cu nivel de
educatie emdiu si peste sa migreze;
creterea ponderii muncii la negru are efecte negative asupra pieei muncii,economiei
adaptarea mai lenta a populaiei rurale mature si vrstnice la schimbrile si provocrile
lumii actuale in general si la fenomenul mobilitii si reconversiei profesionale in
special;
criza economica actuala determina restrngerea activitii sectoarelor economice si
implicit creterea ratei omajului.
Pagin 205
Alte documente :
Formular G2- Acord de parteneriat privind participarea la procesul de selectie a

Grupului de Actiune Locala;
Formular G3- Declaratie- Angajament al reprezentantului GAL de nemodificare a
strategiei;
Angajament- cofinantare;
Adrese DJS- Ilfov si Giurgiu cu date statistice- original;
Adresa APM- Giurgiu in original;
Carte identitate a partenerilor copii;
Documente primarii :
Procese verbale, Minute si date statistice detinute de primarii;
Imagini surprinse in cadrul intalnirilor de lucru.
Pagin 206
Pagin 207
Pagin 208
Pagin 209
Pagin 210
Pagin 211
Pagin 212
Pagin 213
Pagin 214
Pagin 215
Pagin 216
Pagin 217
Pagin 218

Strategie Modificata GAL BVC

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Strategie Modificata GAL BVC

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN DE DEZVOLTARE LOCALA

Plan de Dezvoltare Locala al teritoriului

Beneficiar: teritoriul Berceni-Varasti-Colibasi

Elaborator: S.C. SMART PROEXPERT S.R.L.

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

PARTEA A IV-A : PREZENTAREA MASURILOR.........141

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

BERCENI - VARASTI - COLIBASI

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Potentialul de dezvoltare al nouluiteritoriu stabilit va duce la imbunatatireavietii din punct de

Prezentare comuna: Berceni

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Prezentare comuna: Varasti

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Prezentare comuna: Colibai

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

II. DOSARUL DE CANDIDATURA PLAN DE DEZVOLTARE

Dosarul de candidatura are la baza un Plan de Dezvoltare Locala, ce va cuprinde trei

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

II.1.Lista localitatilor cuprinse in teritoriu

Numele loca litati i

Sate Di n oras e Tota l teri toriu

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

II.2.Planul de dezvoltare locala

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

-feroviare: calea ferata Bucuresti-Giurgiu care strabate teritoriul Colibasi pe o distanta de

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Principalele tipuri de sol predominante

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

II.2.1.2Harti-Planul localizarii teritoriului

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

O harta a localizrii teritoriului in cadrul judeului si in raport cu marile orae din

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Conform datelor prezentate in tabel se constata mici fluctuaii demografice la nivelul

Informatii privind comunitatile prezente la nivelul teritoriului BerceniVarasti-Colibasi

II.2.1.4 Patrimoniul de mediu

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Sit Natura 2000-ROSPA0022 Comana

*Sursa:Adresa-Agentia pentru Protectia mediului Giurgiu care se afla anexata la

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

II.2.1.5 Patrimoniul arhitectural si cultural

Monumente istorice si de arhitectura:

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Monumentul Eroilor din comuna Berceni

Naionala a Monumentelor si Siturilor Istorice)

Ruinele conacului domnesc a lui Constantin erban

Biserica din satul Dobreni construita de Constantin erban in secolul al XVII-lea si

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Monumentul Eroilor din satul Dobreni comuna Varasti

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Biserica din satul Varasti cu hramul Sfantului Nicolae,reconstruita in secolul al XIXlea

Biserica cu hramul Sfanta Parascheva construita in 1880 in satul Colibasi

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Biserica cu hramul Sfnta Parascheva construita 1831, in satul

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi

Plan de Dezvoltare Locala Berceni-Varasti-Colibasi