Z. PA.

CLISANU
m FOY Ckowtsibazaaaba gir4DEMIET ROMÂNE

ORDINEA MAGHIARA
IN

EUROPA CENTRALA

BUCURESTI 1942
www.digibuc.ro
ORDINEA MAGHIARA IN EUROPA
CENTRALA

www.digibuc.ro
 Z. PÂCLIANU
MEMBRU CORESPONDENT AL ACADEME"' ROMiNE

ORDINEA MAGHIARA
IN

EUROPA CENTRALA

BUCTJRETI - 642
www.digibuc.ro
INT R ODUCER E

TJnul din cele mai mari defecte ale poporului

maghiar este completa lui lipsa de masurä qi de
simt al proportiilor. Aceastä lipsa de masura se
manifestä, uneori, In forme deadreptul ilariante,
cum este cazul acelui nu prea vechi istoric maghiar,
care afirma foarte serios ca. Adam i Eva au fost
maghiari f i ca. Dumnezeu a vorbit cu ei In paradis,
ungure§te. In vasta opera colectiva Magyarok a
kulturdirt1, Zoltan Gerevich scrie, cu o desa,
varOta linifte, ca daca harta politica a Europei
Occidentale este azi a§a cum o cunoa§tem, asta se
datorefte maghiarilor, §i ca singurul dig care poate
impiedeca In viitor intinderea spre Occident a
anarhiei bol§eviste este Ungaria 2. Un alt autor,
geograful Eugen Cholnoky, scrie i.n aceea§i carte,
ca francezii au luat impartirea administrativa a tä.rii
lor in departamente dela maghiari §i ca toti impa:
ratii 9i regii altor state cand voiau sa fie « foarte
frumo§i » magyon szép) imbracau costumul nai
tional maghiar 3.
i Magyarok a Kulturáért Maghiarii pentru culturii. Budapest, 1929).
2 PP. 33-39.
3 PP. 60 id 64

5
www.digibuc.ro
 In conceptia istoricilor maghiari, chiar §i a celor
mai serio§i dintre ei, meritul capital a natiei lor,
pentru care Europa Intreaga trebuie sä le fie vecinic
recunoscaoare, este de a fi introdus §i mentirnit
timp de o mie de ani ordinea in haosul din Basinul
Dungrean. Profesorul Bardth Tibór, dela Univer,
sitatea din Cluj, spunea ascultätorilor säi, In lectiile
tinute in cursul anului Folar 1940-1941, cä ma,
ghiarii arzându,se in veacul al 94ea in acest Basin
§i,au luat angajamentul de a crea ordine aci,
satisfäcând astfel interesele mari ale Europei. Faptul
cä Arpid desalecatorul a ocupat centrul firesc
geopolitic al Basinului Dunärean, Budapesta §i
Imprejurimile ei, dovede§te geniul politic al lui,
fiindcä cine stapanese acest centru trebuie sä stä,
pâneascä Basinul intreg, adica Ungaria in intin,
derea ei anterioari anului 1918. Contra oricärei
Incercäri omenefti de a crea aci mai multe state,
se ridicä natura insä§i §i de aceea ea nu poate fi
statornicg 1 Credem cà autorul ar ajunge inteo
foarte penibilä Incurcaturä dacä ifarn aräta cä
Arpád nu putea visa sä asigure natiei sale stäpânirea
asupra Basinului Dunärean, din motivul foarte
simplu c51 el nu cuno§tea acest Basin, fiinda
Baráth Tibór insu.li ne asigurk pe paginele ime,
diat urmätoare ale artii sale, a maghiarii au ajuns
drziu, la câteva veacuri dupä ,moartea lui Arpád,
sä pätrundä in Basinul Dunärean intreg. Or, ignoti
nulla cupido, spunea un vechi proverb al intelep,
ciunii latine . . .
1 Magyar történet. Kolozsvár, 194i, pp. di, 19 ii 23.

6
www.digibuc.ro
 Legenda ordinei maghiare in Europa Centrala
este interesanta 0 din alt punct de vedere. Ea
dovedefte ca istoricii maghiari au o logicä a lor
proprie, cu totul deosebita §i diametral opusa
logicei istoricilor de alt neam. Istoricii maghiari
arata, intemeiati pe analiza patrunzatoare a unui
vast material documentar, ca dela moartea tritaiului
kr rege, sf. stefan ao38), istoria Ungariei este o
serie, Intreruptä abia id colo §i pentru scurte
rästimpuri, de acte de anarhie, ca tara a fost sfâ,
§iata de luptele pentru tron, ca o mare parte a
regilor au fost alungati din dornnie §i asasinati, ca
teritoriul tärii a ajuns prada unui mic numar
(20-30) de familii §i ca acestei anarhii i,au pus
capät, pentru o scurta perioada de timp, cei doi
regi de neam strain, Carol Robert de Anjou 0 fiul
sau Ludovic, pentru ca ea sa Inceapa din nou,
ducând Ungaria la dezastrul dela Mohics din 1526.
Din toate aceste premize, aceia0 istorici, cari le,au
stabilit cu cea mai mare preciziune i cu o impre,
sionanta bogatie de amänunte, trag concluzia pe
care nimeni, afara de ei, nu ar pute,o trage, cà
maghiarii au fost un element de ordine in Europa
Centrala.
Dupa dezastrul dela Mohics, Ungaria a fost
impartita in trei parti: o parte a ajuns sub stapâ,
nirea Habsburgilor, o alta sub stapânirea Turcitor
0 a treia, cuprinzând Transilvania 0 câteva judete
vecine, §ifa ales un rege national, pe Ioan Zipolyai.
Aceasta a treia parte, guvernata de principi ma,
ghiari, 0'11 la sar0tul veacului al XVIhlea, a
7
www.digibuc.ro
recunoscut suzeranitatea turceascI i tori marii ei
domnitori (Bocskay, Bethlen, Rikoczy,e§tii, Thö,
köly) au fost aliatii Turcilor Impotriva Occiden.
tului, reprezentat de State le de sub stäpfinirea
dinastiei, de Habsburg. Acestea sunt faptele stai
bilite de istoricii maghiari §i cunoscute de toatä
lumea care se intereseazä de astfel de chestiuni.
Concluzia: maghiarii au fost bastionul de care s'a
feint puhoiulturcesc 'in revarsarea lui spre occident.
Dupg ce Ungaria, prin acordul incheiat cu dinas
stia In anul 1867, ioa redobändit libertatea §i indes
pendenta, guvernele ei au inaugurat §i continuat
cu o feroce tenacitate politica de exterminare a
popoarelor nemaghiare care formau majoritatea
populatiei tärii. Rezultatele acestei politice au fost
exasperarea tuturor acelor popoare care au folosit
intaiul prilej ce li s'a oferit pentru a se zmulge
de sub tirania maghiara. Cu toate acestea istoricii
maghiari, cu logica lor specialà, afirmä a niciun
Stat european n'a dat minoritatilor lui drepturi
i libertäti nationale mai mari: cleat Ungaria, §i
ea regimul minoritar al ei a fost cel mai liberal
din lume.
Lucrarea pe care o prezint publicului cititor, nu
este o carte de polemicä. Scopul ei este spulbe,
rarea unei legende prin prezentarea simplä a fap:
telor istorice, asa cum au fost stabilite de istoricii
maghiari, trägänd din ele unica §i singura cone
cluzie logica posibilä: rnaghiarii au fost in tot cursul
istoriei lor tnilenare eletnentul de anarhie §i de desor,
dine al Europei Centrale.

8
www.digibuc.ro
I. ANARHIA MAGHIARA SUB REGII DIN
DINASTIA ARPADIANA

Valentin Woman, fostul ministru ungar al in,

structiunii publiee, Ii Incepe capitolul X al cärtii
sale Magyar történet1, care, capitol, cuprinde
istoria Ungariei dela moartea sf. Stefan (1038) panä
la sfar0tul veacului al XI, lea, cu cuvintele: « Cu
moartea If Stefan s'a incheiat perioada binecuantatd
a pdcii care, a durat aproape sapte decenii. Asupri
tdrii s'a abdtut mizeria complicatiilor sdngeroase, a
luptelor pentru tron si a rdzboaielor distrugdtoare ».
Dupä rnoartea lui Emeric, fiul sf. Stefan, sins
gurul pretendent serios la tronul Ungariei, era
Vasile, un vär al lui Stefan, descendent direct din
Arpid dekälecatorul. Regele insä voia sä asigure
succesiunea nepotului säu de sorb:, lui Petru, fiul
lui Petru Orseolo, dogele Venetiei. Pe acest nepot
la adus la curte 0 a incercat sä4 initieze In tainele
domniei, iar lui Vasile, din motive nelämurite
suficient, i,a scos ochii, ia confiscat averile, §i pe
cei trei fii ai lui, Bela; Andrei §i Levente i:a expulzat.
Dupa moartea lui Stefan, Petru a fost, inteadevär,

1) Ed. Ill, Budapest, 1931, p. 241.

9
www.digibuc.ro
Incoronat rege, Insg domnia lui abia a durat pang
In 1041, cand o rgscoalg a triburilor neniultumite
Iga alungat de pe tron si a asezat In locul lui pe
Samuil din tribul Aba, al z,lea cumnat al regelui
rgposat.. Un cronicar spune despre Samuil cg « a
ingrcirradit sting peste &Inge Isi ',create peste pdcate ».
Un nou complot ha alungat si pe el de pe tron
(1044) asasinandwl ca pe un « rdizvrätit fi tradtor
de lard » §i, cu ajutorul Impgratului german Henric
III, a adus mnapoi pe Petru.
A doua domnie a lui Petru a fost si ea de scurtg
duratg. Triburile nemultumite, parte cu noua
ordine cresting, parte cu domnia lui Petru, trite:
melatä pe fidelitatea cgtre Impgratul german, s'au
rgsculat din nou (1046) si au invitat in targ pe fill
exilati ai lui Vasile cel orbit de st §tefail, dintre
cari doi, Andrei si Levente, petreceau la curtea
lui Iaroslav, ducele Rusiei, iar Bela la Curtea lui
Cazimir, regele Poloniei. Primii doi au ngvglit In
lard cu trupele de mercenari adunati In Rusia si
unindu,se cu räsculatii de acasg 1,au alungat iargsi
de pe tron pe Petru si hau asasinat, scotandud
ochii. Tronul a fost ocupat de Andrei (1047-60),
care a cedat o treitne din targ &tile nordice
si nordgestice fratelui sgu Bela. Acesta tinea
Curte ca un rege, bgtea bani, si era stäpan absolut
al treimei de targ primitg dela Andrei, a cgrui
succesiune, 'in urma unui acord prealabil, Ii re,
venea lui.
Domnia lui Andrei a fost si ea turburatg de
luptele cu Germania, de un scurt Conflict cu Isac
IC)
www.digibuc.ro
Komnenos (1057-1059) iar la sfagit de sangerosul
conflict cu fratele sau Bela. Impotriva acordului
amintit mai sus, Andrei voia .sä lase tronul fiului
säu Solomon, pe care, de0 un copila§ de cinci ani,
il logodise cu Iudith, fiica de zece ani a lui Henric
III §i in anul 1057 11 incoronase ca rege al Ungariei.
De frica de a nu fi, conform obiceiului tarii, asa,
sinat de fratele sail., Bela s'a refugiat cu numeroasaii
&milk sotie §i §apte copii In Po Ionia, de unde
a navalit In toamna anului ro6o cu armata polona
de strinsura In Ungaria. Aci i s'au alaturat fa's:
culatii, cari il sprijinisera inainte cu 13 ani 0 pe
fratele säu. Regele a incercat sa i se opting cu
ajutorul primit din Germania, a fost Insä Invins,
facut prizonier, 0 dupa careva zile a murit in
varstä de abia 40 ani.
Tronul a fost ocupat de Bela, iar copil4ul
Solomon s'a refugiat iinpreuna cu mama sa la
curtea germana. Cu toata primirea extraordinar de
entuziasta pe care iso facusera frunta0i tärii 0
poporul, Bela nu s'a putut mentine In domnie
decat doi ani §i cateva luni, murind chiar in
momentul cand trupele germane, care nävälisera
in tail ca sal redea tronul lui Solomon, ocupau
cetatea Moson. Tanarul Solomon a fost primit In
orawl de rerdinta Székesfehérvir de aceia0 fruni
ta0 maghiari, cu acela0 entuziasrn cu care bau
primit, la 6 Decemvrie ro6o, §i pe Bela, §i bau
incoronat a doua oara ca rege al Ungariei. Dar §i
domnia lui Solomon a inceput sub auspicii rele.
Geza, fiul lui Bela, se gasea In lark retras cu
II
www.digibuc.ro
krmata care Ii rämäsese fidela in regiunea Tisei
superioare, de unde, cu cetele de mercenari sositi
din Po Ionia, A nävälit dincolo de Dunäre. Impo,
triva lui Solomon. Acordul din 21 Ianuarie 1064
a pus capät räzboiului intern: Solomon a rämas
reger iar Geza a primit treimea din Tara pe care
o primise §i tag säu dela regele Andrei. Dupä
cätiva ani insä conflictul a izbucnit din nou. Cu
armata pe care o avea §i cu ajutorul primit din
Moravia, Geza a infrânt trupele regelui, care s'au
retras In cetatea Pozsony afteptänd vremuri mai
bune. Geza s'a Incoronat i el (1074) §i acum tam
iaräsi avea doi regi. Dui:4 doi ani Geza a murit,
0 in locul lui a fost ales fratele säu Ladislau
(1077-1095). Solomon continua sä aftepte In refu,
giul säu. Incercând o räscoalä Impotriva lui La,
dislau, a fost prins §i aruncat In Inchisoare. Reu,
sind sä se elibereze a fugit la Cumanii principelui
Kutesk, a cärui fatä a luat,o In cäsatorie si in io85
a nävälit cu o puternia armata pug la dispozitie
de socrul ski, prin pärtile Rodnei si Bârgäului in
Ungaria, ca sälqi reocupe tronul. Bätut In luptä, a
disparut pierzandu,i,se urma pentru totdeauna.
Aceasta este ordinea creatä de maghiari In
Europa Centralä In prima jumätate. de veac dupä
moartea sf. tefan: neseigite lupte pentru tron cu
Intreg cortegiul lor de jafuri, omoruri §i nenoro,
ciri. « In 40 de ani scrie istoricul maghiar Va,
lentin Hórnan Tronul ungar si:a schimbat de opt
ori stdpdnul. Trei regi au fost despuiati de domnie
fi de viatd prin revolutie. Al patrulea a cdzut victima

12
www.digibuc.ro
unui accident in ajtinul unei lupte decisive, al faselea
dintre acefti domnitori cu viata scurtá, se ocupa cu
gdndul abdiadrii, _cdnd moartea ba rdpit pe neaftep:
tate . . Peste o treime din lard' stdpáneau cu puteri
depline , Principi, cari in afard de fidelitatea fag de rege ,
nu oveau nicio altd indatorire, ci cari au devenit in cu:
ránd rivalii biruitori ai regilor. Luptele purtate pentru
doMndirea Si pdstrarea tronului fi impärtirea puterei
domnitoare au avut ca urtnare favoritismul, intrigik
fi träddrile. fi principii avánd, fi unii ,si ceilalti,
interes sd clistige at mai multi aderenti, treceau cu
vederea chiar fi crirnele de trädare .,si pe treiddtorii Ii
rdspldteau cu daruri . . Abuzurile functionarilor re:
.

gelui ci ai principilor erau la ordinea zilei. Aceste,

abuzuri au ispitit fi poporul fi au deschis drum larg
patimilor josnice. Furturile erau zilnice chiar fi in
clasele de sus » 1.
In mijlocul acestor razboaie, revolte i complo,
turi, tara a fost zguduiti de o anarhie inspaimân,
tatoare despre care ne dau o vaga idee legile decre:
tate de regele Ladislau insui. Cea mai mare parte
a decretelor II si III ale lul Ladislau se ocupa de
hoti, pentru cautarea cdrora se ordona trimiterea
delegatilor regefti » (nuncius regis) din comitat In
comitat si din sat in sat. Pedepsele sunt de o exce,
siva severitate, ceea ce dovedeste ca. raul prinsese
radacini adânci i pentru extirparea lui erau necei
sare rnijloace drastice. Decretul II vorbeste de
preoti hoti si de nobili hop, cari, acestia din urma,

1 Magyar torténet, t, p. 280.

13
www.digibuc.ro
daca obiectul furat are o valoare de zece dinari se
pedepsesc cu spanzurAtoarea (art. 14), dacä valoarea
este mai mica, li se scoate un ochiu (Dar. III, 8)
§ i prevede ca femeia care fura, daca are bärbat sA
i se taie nasul §i sa. fie fäcuta roaba, iar dac5. este
vaduva sa i se scoata amandoi ochii (Decr. III, 6).
Sclavul,1 dacä furä un obiect in valoare de gase
dinari, sa i se scoata amandoi ochii, dac5. valoarea
este mai mica sä i se scoatA nurnai un ochiu.
Valentin Flóman ne asigurä ca decretele acestea
ale lui Ladislau sunt primele legi maghiare cari nu
au fost Intocmite dupä modele straine ci sunt cu
-totul originale 1. Lucru este foarte probabil, fiindca
nicairi In Europa nu domnea o anarhie politicA
§i socialä ca aceea creata de maghiari In Basinul
Dunärean, §i. de aceea, in luarea mäsurilor de
reprimare a ei, regele nu se putea orienta dupä
nicio pildä din afaral.
Ladislau, a carui domnie a durat pang la 1095, a
izbutit sä infrangá anarhia in tall. In afarl de un
scurt räzboi de cucerire impotriva Croafiei §i In
afarà de razboiul defensiv contra Cumanilor cari
näväliserä in päqile rasaritene §i nordtestice ale
regatului, activitatea finarului rege a fost dedicata,
In Intregime, operei de consolidare interna, care a
fost continuatA in parte §i de succesorul sAu, Coloman
Cärturarul (Io95-1116). Acesta era fiul mai mare
al regelui Geza, deci nepot de frate al regelui
Solomon. Schiop, ghebos, b51b5it §i. sa§iu, unchiul

1 ipp. dt., I, p. 187.

14
www.digibuc.ro
säu voia ,sá Pacl din el preot, rezervând tronul
pentru celalalt nepot, Almos, fratele lui Coloman,
pe care, dupg cucerirea Croatiei, 'II fäcuse rege al
acesteia. Din motive nu destul de lämurite, Lao
dislau cu putin Inainte de mdarte, a invitat acasa
pe Coloman, refugiat in Po Ionia, declarându,1 suce
cesorul säu. Domnia lui n'a fost trisä atat de
linistitä ca a antecesorului. In al doilea an al ei a
izbucnit conflictul cu fratele siu Almos. In 1099
a pornit impotriva Haliciului, suferind la Przemysl
o crâncenä infrângere, cea mai mare pe care au
suferivo maghiarii din vara anului 955, când cetele
kr au fost distruse de Otto cel Mare In lupta dela
Ledhle ld lângä Augsburg. «Maghiarii cari au putut
scdpa cu fuga ascunzándu,se in pliduri, au fost siliti
de foame sdffi frigli tälpile cizmelor §i sci le mdtance»,
scrie un cronicar contemporan. In 1105 a pornit
un alt räzboi, pentru ocuparea Dalmatiei. La sat-,
situl vietii, ca SA* asigure tronul pe seama fiului
sau stefan, näscut din cäsätoria cu Busilla, fiica
norinanului Roger, stapanitorul Calabriei si Sici,
liei, a prins pe Almos si pe fiul sal de nouä ani,
Bela, si lesa scos ochii. Asemenea a procedat si cu
câtiva nobili aderenti si prieteni ai aceluia. La
câteva luni dupg aceea s'a stins in chinuri cum,
plite, la inceputul anului 1116.
Tronul a fost ocupat de fiul säu, de abia 15 ani,
tefan II, care a domnit pang in anul up. Despre
acest rege, ca element de ordine in Europa Cen,
:ralä, istoricul maghiar Nicolae Asztalos, scrie
astfel: « Stefin II a fost un tânär neastrimpdrat fi o

15
www.digibuc.ro
fire de aventurier, La inceputul domniei sale, lupta
pentru posesiunea orafelor dalmatine decurgea
dud, in 1116, s'a incurcat in rdzboi cu principele
boem Wadislav. Abia se refacuse dupd infreingerea
suferitd a ci inceput rdzboiul impotriva frnpdratului
german ca sd se rdzbune pentru ajutorul pe care
acesta lia dat Venetiei. A neivälit in Austria fi cioci
nirile dela frontiera austroiungard au durat opt ani
de zile. In 1123, in urma politicei sale familiare, se
relzhoia pe pdmânt rusesc panel clind nobilii fruntasi
liau silit sd se intoarcd acasd. In 1124 lupta in Dal:
matia, in 1126 lupta contra Poloniei i fl r1.27 s'a
incurcat intr'un rdzboi cu imperiul Byzantin. Toate
rdzboaiele s'au terminat fdrd niciun rezultat stai
tornic » 1.
Simtindui0 sfir0tul vietii, lia desernnat pentru
succesiune pe värul säu orb Bela, fiul lui Almo§,
pe care Il orbise tatäl säu (Coloman) pentru ad
asigura tronul. Pe acesta lia asätorit cu Beam,
fiica sarbului Uros. stefan II a murit la i Martie
113! 0 la 28 Aprilie a fost Mcoronat Bela, nurnit
Bela II Orbul. A domnit zece ani r3ru4r),
cu ajutorul sotiei sale, o femeie pasionatä §i de mare
energie. Domnia siia Inceput$o cu un s'ingeros act
de räzbunare: indatä dupä Mcoronare a convocat
pe frunta0i tärii la o adunare in Arad i aci a asai
sinat pe 68 dintre ei, sub pretextul cä au fost
prieteni §i colaboratori ai lui Coloman care ha
lipsit pe el i pe tatäl säu de Iun Ma ochilor. Asa,

I A magyar nemzet törtinete ösidekta napjainkig. Budapest, [933, p. 44.

16
www.digibuc.ro
sinatul acesta In masa a produs o imensa nemul,
tumire pe care a incercat s'o exploateze Boris,
fratele vitreg al lui Bela, näscut din casätoria a
doua a lui Co Ionian cu principesa rush Euphemia.
Boris cu ajutorul trupelor lui Boles law III, princi,
pele Poloniei i cu ajutorul maghiarilor refugiati
aci de frica razbunarii lui Bela, a navalit In Uri,
garia inaintând pang la râul Saj(5. A fost Ins/ Invins
de armatele lui Bela, caruia ti venisera tu ajutor
trupe austriace i cehe.
Domnia acestui nefericit rege orb s'a desfäsurat
tristä i posomoritä ca i viata lui, Statul fiind
guvernat de mama sa Ileana si de fratele ei Be los,
intâi Ban al Dalmatiei si Croatiei, apoi palatin al
tarii. Ca aproape toti regii din familia Arpadianä,
a murit si el tânär, in Aarstä de 32 de ani, dupa
zece ani de domnie. urmat fiul sau de ii ani
Geza II (1141-1162) insa conducatorul de fapt al
tarii a ramas tutorele sau, acelasi palatin Belos.
Boris, care traia. Inca, a incercat si de data asta
satsi ocupe tronul, care credea ca i se cuvine lui,
fiifid, cum am spus, fiul lui Coloman din casatoria
lui cu principesa rusa Euphemia, pe care, print
zândto In flagrant de infidelitate conjugalä, a alunt
gave. din Tara. Boris a invadat din nou Ungaria
in primavara anului 1146 cu trupe de mercenari
strânsi in Austria si Bavaria si a izbutit sä ocupe
pentru scurt timp cetatea Pozsony. Si acum a fost
insa infrânt de armata regelui, condusä de destoi,
nicul Belos. Intre anii 1148-1152 Urigarta ä purtat
opt razboaie in Rusia ofärd ritciun rost
17
www.digibuc.ro
real » cum le caracterizeazA istoricul maghiar N.
Asztalos 1
Geza II a murit In 1162 in varsti de 32 de ani,
läsänd tronul fiului säu stefan HI, un copila§ de
14 ani. Noul rege n'a fost insä recunoscut decit
de o parte din frunta§ii tärii. Partea covär§i1 oare
a lor 1,au proclamat rege pe Ladislau II, fratele
regelui räposat Geza, care Irapreunä cu celälalt
frate al sau, stefan, petrecea la curtea imparao
tului byzantin, Manuel. Cu ajutoruI acestuia §i cu
ajutorul cunoscutului Belos, care i s'a alaturat,
Ladislau a intrat In tara §i a ocupat tronul, iar
tefari. III s'a refugiat In Austria. In scurt timp,
dupä o dorr nie de abia o jumätate de an, Ladislau
a murit, la Inceputul anului 1163, iar tronuI a fost
ocupat de fratele säu stefan IV. Ungaria avea deci
din nou doi regi, fiecare cu partizanii säi dinäuntru
§i din afara. In 1165 stefan IV a fost alungat din
tarä de o violentä räscoalä 'a populatiei de dincolo
de Dunäre, §i s'a refugiat la protectorul säu,
Impäratul Byzantului. stefan III a ramas astfel sin,
gurul domnitor. Au urmat apoi lungile rOzboaie
cu Impäratul byzantin, cari au durat Ong la
moartea regelui (1172).
Cu moartea lui stefan III se Incheie o noug
jurratate de veac de anarhie §i de « ordine Ma:
gliiard » In Europa Centralä.
Dupa moartea lui stefan III tronul Ungariei
avea doi pretendenti, 13e Bela §i Geza, fratii regelui

1 Op. cit., p. 0.

18
www.digibuc.ro
räposat. Bela fusese crescut dela varsta de 13 ani
la curtea imperialä byzantinä i era destinat sä ia
succesiunea Impäratului Manuel, din care cauzä
acesta ha i logodit cu fiica sa, la fäcut sä imbra,
tirze ritul oriental, §i ifa schirnbat numele In
Alexios. Näscându,i,se intre timp 114 Manuel un
fiu, planul arzärii pe tronul lui Constantin cel
Mare §i al lui Justinian, a unui print din familia
Arpadianä a fost 0:rasa, logodna a fost desfäcutä
§i Bela a fost insurat cu Agnes Chatillon, princi,
pesä de Antiochia §i sorä vitregä a sotiei Impä,
ratului. Geza, in schimb, a fost crescut In tarä si
era sustinut de mama sa, regina väkluvä Eufrosina
§i de o mare parte din fruntalii In frunte
cu dârzul §i nelnduplecatul ascet Lucaci, mitro,
politul Esztergorp,ulu. Cu sprijinul impäratului
Manuel", care la vestea mortii lui stefan ill a pornit
cu mare oaste spre frontiera Ungariei, Bela pro,
tejatul säu, ca rege Bela III, a izbutit sä ocupe
tronul. Geza a fost prins §i aruncat Impreung cu
mama sa In inchisoare, de unde, scàpând, au fugit
In Austria., O. and Bela a invadat aceastä pro,
vincie, a incercat sä se refugieze la curtea impà,
ratului german. A fost prins din nou, de data
aceasta de printul Boemiei, ì predat lui Bela, care
ha arestat pentru a doue oarg, iar pe mama sa
Eufrosina a expulzabo In Grecia.
Väzându,se sigur pe tronul säu, Bela III a
inceput sà tese mari planuri imperialiste, visând
un moment chiar §i coroana byzantinä. Acest
imperialism ha incurcat Inteo lung4 serie de rdzo

19
www.digibuc.ro
boaie cu vecinii dela miazgai §i cu vecinii dela
miazainoapte. Intre anii 1182-1188 §i ir9o ri9r
a purtat razboaie cu Venetia pentru stäpânirea
Dalmatiei. In ace1ai timp a atacat imperiul by,
zantin; in 11,82 a ocupat Belgradul, iar in anul
1183 a patruns in partile Sofiei. In nord voia sä
anexeze Ungariei principatul Haliciului, pe care
ha §i ocupat, arzand In fruntea lui pe fiul sau
Andrei., care Trig dupa putin timp a fost alungat
de aci de populatia räsculatä Impotriva stäpänirii
ma ghiare.
Bela III a murit in primavara anului 1196, Wand
tronul fiului sau mai mare Emeric, un tanar de
17 ani. Intreagä scurta domnie a acestuia (1196
1204) d fost o continua
,
lupta cu fratele säu Andrei,
care voia sä$i ia locul, ajutat de o mare parte a
clerului superior. Ca sä asigure succesiunea fiului
sau Ladislau, s'a grabit, fiind trica 1.n viata, sad
Incoroneze (26 August 1204), de§i avea numai
3- ani.. Dupa. 20 de zile Emeric a räposat. Fiul säu
nu s'a putut tried mentine pe tron, ci in fata por,
nirei vijelioase a unchiului säu Andrei, a fost
nevoit 851 se refugieze, impreuna cu mama sa,
Constantia, principesa de Aragonia, la Viena, la
principele Leopold al Austriei, ducand cu sine co,
roana regala. Dupa cateva luni (Mai 12o5) a murit
O. el, ramanand singur rege Andrei II, care dorise
atat de vault i luptase atat de mult pentru dornnie.
« Andrei II (1205.-1235), scrie N. Asztalos 1,
in prima lf ani ai domniei lui a purtat patrusprezece
1 Op. cit., p. 53.

21
www.digibuc.ro
rázboaie ofensive. Aceste continue rdzboaie, purtate
fdrd vreun rezultat serios politic ori militar, a aruncat
alit regalitatea cdt si fara intr'o grea criz.4 ». Perma,
nentele räzboaie costisitoare pe care le purta si la
miaza'ai si la miazamoapte acest spirit de aventu,
rier, cu tot cortegiul lor de mizerii si de sacrificii,
au produs o stare generala de neliniste si de revoltä.
Inca 'in 1209 se pusese la tale un complot pentru
inlocuirea lui cu unul din fii lui Geza, fratele lui
Bela III, care petrecea undeva in imperiul byzantin.
Complotul cäruia isa cäzut victimä si palatinul
tarii, Csepin, a fost descoperit. Revolta a luat forma
mai serioasa in anul 129, cand regele plecase
intr'o nouä expeditie i'mpotriva Haliciului. Cape,
tenia nouei revolte pare a fi fost palatinul Bink
Insusi. Regina Gertrud a fost ucisä. Andrei II Ina
n'a invätat nirnic din toate acestea si a continuat
tu aventurile räzboinice se gandea chiar sa
ajungä stäpAn al imperiidui latin la Constanti,
nopol, Nclutând tara pe marginea prapastiei. In
anul 1222 a fost constrans printr'o violenta miscare
revolutionara sä dea asa numita Bula de aur, cu
ajutorul careia nobilii credeau cä pot zagazui arbi,
trarul regal si restabili ordinea din tara. Aft. 31
al ei da drept ca « tam episcopi quam alii jobagiones
ac nobiles regni universi et singuli praesentes et futuri
posterique » sä poatä rezista ordinelor si mäsurilor
ilegale ale regelui fail a sävärsi prin aceasta crima
infidelitatii (sine nota alicuius'infidelitatis).
Lucrurile nu s'au oprit insa aci, ci o parte din
fruntasii tärii au incercat abia la câteva saptarnani

21
www.digibuc.ro
dupa Bala de aur &id rästoarne pe Andrei §i si
aducä In locul lui pe fiul säu Bela. Interventia
papei a izbutit sa linifteascä deocarndatä lucrurile,
lmpacând pe tatäl cu fiul säu. Pacea a fost de
scurtà duratä, cAci In 1224 conflictul Intre cei doi
a izbucnit din nou. Bela s'a refugiat 2n Austria.
0 nouà interventie a papei a dus §i acum la
Impäcare : Andrei a Impartit domnia at Bela,
cäruia ifa cedat un sfert din tara. Pacea a fost
numai apare'ritä, cad conflictele .0 anarhia, cari au
:aims §i punerea Ord sub interdictie din partea
mitropolitului Robert, au izbucnit din nou.
Andrei a murit In Septemvrie 1235 in varstä de
61 de ani, dupà ce Inainte cu un an se Insurase a
treia oaf& cu Beatrix, fiica contelui de Ancona,
Aldobrandin, §i tronul a fost ocupat de fiul säu
Bela IV (1235-1270).
Ocupând tronul pe care, ba a§teptat cu-' atâta
neräbdare, Bela IV voia sä arate cà acum este
stäpân deplin. Vpia, de o parte, sä räzbune asasif
narea mamei sale Gertrud, Intâmplatä Inainte cu
aproape un sfert de veac, 0, de altä paite, sä refaca
situatia financiarä zdruncinatä a Coroanei. Fostului
palatin al tatälui sau iia scos ochii, pe alti fclti
mari -demnitari ai tärii ifa aruncat In Inchisoare §i
le5a confiscat averile. A luat apoi mäsuri sä se revis
zuiascä toate donatiunile fäcute de Andrei II din
averile 0 drepturile Coroanei. Mäsura a dat rezub
tate neafteptate: In 1238 regele scria cl ora a
ajuns iarä0 In vechea bunä stare. « .kegele, scrie
istoricul Marczali, deoèamdatä se bucurd de succe,

22
www.digibuc.ro
sele sale. Dufmanii sdi trinjesc in ternnitel sau in exil,
in lard nu este nimenea care sd i se poatd opune.
Pe väduva Beatrix, a treia sofie a taOlui sdu, a expulf
zatoo, dupä ce i:a confiscat zestrea pe care i:o läsase,
condamtand la exil fi pe copilul pe care urma ad
nascd (Beatrix era gravidá). Nu exista nirnenea de
care .,si:ar f putut terne tronul ». 1.
Actele de räzbunare ale lui Bela li confiscarea
pe seama Coroanei a bunurilor däruite de tatäl
ski, au produs o stare generalà de nemultumire
In tam intreaga, care, potrivit traditiilor §i firei
poporului maghiar, ar fi desläntuit un nou val de
anarhie, dacä In 2241 Ungaria n'ar fi fost devastatä
dela un capät la celälalt de cumplita invazie a
fitarilor condu0 de Chanul Batu. Un cronicar
bavarez scrie la acest an al cronicei sale « Ungaria
a fost nimicitd in acest an de tdtari, dupä o existentd
de go de ani ». Un poet maghiar contemporan In
scrierea sa Planctus destructionis reini Hungariae
per Tartaros se plângea cä nu,i mirare a maghiarii
au fost Infranti §i nimiciti, pentrucä erau; cu mic
cu mare, ticglo§iti, sperjuri, hoti, conrupätori ai
väduvelor, despuitori ai orfanilor, exploatatori ai
celor säraci §i dispretuitori ai legilor §i ai drep:
tätii 2).
Dupä un an de devastäri, Tätarii au pgräsit
Ungaria §i regele, care se refugiase In oräselul Trau
din Dalmatia, s'a Intors acasä, unde Il afteptau
numai ruine §i jale. Dar §i In mijlocul acestor ruine
1 Magprorszlig artinete az Arptidok kordban. Budapest, 1896, P. 453
2 Midem, p. 474-

23
www.digibuc.ro
Bela se ocupa cu ganduri de cuceriri imperialiste.
A pornit cu trupele sale de cumani pagani, pe cari
ii primise In tars& colonizanduoi Intre Dunäre si
Tisa si Insurandtri pe propriul fiu, stefan, mos:
tenitorul tronului cu o cumana, Impotriva Austriei
(1246), iar peste cativa ani impotriva Boemiei,
fiind Invins In amandoua luptele. Au izbucnit apoi
conflictele cu fiul ¡du stefan, fiind sulk sa Imparta
domnia cu. el, cedanduoi intreaga parte a tarii dela
Dunare spre fa:sal-it panä in Carpaii, tinand pe seama
sa numai partea de dincolo de Dunare, din spre
Austria i regiunile muntoase de nord. Anarhia
In interior a Inceput. « Cele cloud pärti de tard
scrie Marczali nu erau despärtite iina de alta. Fie:
care din cei doi regi (Bela si tefan) avea prieteni pe
teritoriul celuilalt si dtwnani pe propriul teritoriu, .
Cei pedepsiti si persecutati de Bela pentru crime ordii
nare se refugiau In teritoriul fiului siiii, care fi primea
sub protectia sa si le ddruia averi ca si and ar fi
stferit pentru credinta fag de el »1. Un räzboiu
intre cei doi devenise inevitabil. El s'a si produs
In prirravara anului 1265. In tabara lui Bela lupta
si fiul sau cu acelasi nume si mercenari adunati
din toate tarile vecine, dintre cari nu lipseau nici
litvanii pagani, iar stefan se sprijinea In primul
rand pe cetele lui de cumani. Regele a fost Infrant
In lupta care \'a dat In apropiere de Pesta. A
urmat Intre cei doi beligeranti im adevarat tratat
de pace: fiecare rämâne cu vechiul teritorbi, Insi

1 Ibidern, p. 539.

24
www.digibuc.ro
conditiile pacii aratä starea de extraordinari anarhie
care stäpanea atunci in lard.
Dupä cativa ani, in 1270, Bela IV a murit, rä
manand singur stäpan fiul sal Stefan, In domnie
Stefan V. Faimoasa ordine maghiara a continuat
si sub scurta domnie de abia doi ani a lui. 0 parte
din fostii demnitari si din fostii aderenti ai tatalui
sau au, fugit din tall, cautand acläpost in Boemia,
de unde au inceput a devasta cetátile dela mar,
gine ale Ungariei. Stefan V, ca sä se rdzbune pe
Ottocar al Boemiei, a invadat Austria, devastand
ca cei mai furiosi barbari regiunea din sudul
Vienei, dintre Dunäre si Semmering. Ottocar mnsui
numeste cetele lui Stefan, care invadaserä Austria
« Armatd de barbari i armatá de cani », care « a
profanat locasurile sfinte fi au veirsat sdnge nevinovat,
netinând warred nici de arsta, nici de sexul, nici de
situatia sociald a victirnelor ». In 1271 s'a incurcat
mntr'un nou räzboi cu Ottocar, care voia sä räz,
bune invazia din Austria si sä aseze in locul lui
Stefan V pe flul postum al lui Andrei II, näscut
din casätoria cu Beatrix, care asemenea se numea
Stefan, si care, pe timpul acesta, se gäsea in Venetia.
Räzboiul s'a terrninat cu pacea dela Pozsony din
2 Iulie 1271.
In anul urmätor, pe cand cälätorea spre Dali
matia ca sä se intalneascä cu regele Carol al Sid,
liei, banul Croatiei Ioachim, complotând cu regina,
cumana Elisabeta, i,a furat pe mostenitorul tro,
nului, Ladislau, un copilas de ro ani, care a putut
fi numai cu greu eliberat de trupele regale. In
25
www.digibuc.ro
August al aceluia§i an (1272) `§tefan a murit in
värstä de 32 ani.
Tronul a fost ocupat de fiul säu Ladislau IV
(1272-1290). « In cei cinci ani ai _rninoratului re,
gelui and a ajuns pe tron avea zece ani
guvernele Ora s' au schimbat de 12 ori fi cu ele s' a
schimbat fi directia politicd a tdrii », scrie Valentin
Flóman. « Puterea a ajuns ctind in mina unui pariid
and in a celuilalt fi micul rege fi mama lui au fost
numai unelte fi iucdrii in minile partidelor fi ale
cdpeteniilor kr, cari se sfifiau intre ei ». A inceput,
spune Flóman, epoca lui Bellum omnium contra
omnes 1 Lunga domnie de 18 ani a acestui rege
a fost un permanent räzboi civiE, in cursul areia
Tara ajunsese la marginea präpastiei, räzboi cäruia
nu ifau putut pune capät pici interventiile repe,
tate ale papei dela*Roma, nici legaii pe cari Ii
trimetea In Ungaria, i nici excomunicarile lui.
« Proprietarii iefeau din cetätile kr in expeditii de jef,
ca banditii, dujbafii marilor demnitari rnaltratau pc),
pulatia, tiiranii se ornorau unii pe a4ii, drumurile erau
nesigure din cauza Izotilor fi banditilor fi rzimeni nu
putea f sigur de viata fi averea- sa ». Astfel caracte,
rizeazà istoricul maghiar citat, 1-1órnan, ordinea
maghiarä din Ungaria lui Ladislau IV. In Iunie
1220 regele a fost asasinat.
Tronul a fost ocupat de ultimul descendent bär,
batesc al dinastiei Arpadiene, de Andrei III. Acesta
era hul lui stefan, copilul postum al lui Andrei II

1 Magyar tiirténet, I, p. 09.

26
www.digibuc.ro
si al' italiencei Tomasina Morosini. Anarhia In
targ a continuat si sub domnia lui, anarhie sporitg
si de pretentiile la tron ale lui Carol Martell de
Anjou, fiul lui Carol II, regele Neapolului, si al
Mariei, fiica regelui ungar Stefan V, deci nepot
al rgposatului Ladislau IV. Carol Martell de Anjou
sprijinit de papii dela Roma, cari socoteau Ungaria
feud al kr, Isi avea si el In tail o puternicg partidg.
Andrei III a murit la Inceputul anului 1301, la
câteva sgptgmâni dupg moartea mamei sale, a
energicei Tomasina Marosini, care isa fost aproape
singurul sprijin devotat In scurta si agitata luí
domnie.
Ordinea maghiarg Igsata In Ungaria de domnia
cresting de 300 de ani a dinastiei nationale arpas
diene, o descrie In colori vii istoricul maghiar de
atâtea ori citat, Valentin Flóman, fostul ministru
al cultelor si instructiunii publice. « Luptele interne,
rdzboaiele siingeroase fi rdzbunarea, exterminarea dup
manilor politici, distrugerea averilor, apdsarea Isi pri,
gonirea sdracilor, si teroarea oligarhilor fdrd frdu
beintuia in tam intreagd ». Pretutindeni stgpânea o
decadentg moralä Inspgimântgtoare. Sinodul tinut
la &Ida In anul 1290 vorbeste de episcopi cari
participg la jafuri, dp preoti betivi, bgtgusi, cari
vând secretele afiate In spovedanie. Oligarhii ocupau
bisericile si rftängstirile, prefäcându:le In. sälasuri
de holi, In localuri de orgii si uneori In grajduzi
pentru vite. Furiei kr iia cazut jertfg scoala supes
rioarg teologicg din Veszprérn, cu biblioteca ei,
apoi arhivele si odoarele sfinte ale capitlurilor din

27
www.digibuc.ro
Szaesfehérvir, Szepes, Györ, Nyitra si Albadulia.
« In urma partiddor In luptd rdrndneau pretutindeni
ruinele busericilor arse fi devastate ». Intreaga tall,
cu exceptia partii centrale a ei, era impartita intre
câteva familii care bateau moneta, tineau curte ca
regele si aveau armata proprie 1

1 Magyar teirtEnet, II, P. 24 e seg.

28
www.digibuc.ro
 16 20 206
1 ff.'"")
, AZ OLYGARCHIKUS MAGYARORSZÁG
e ;
1301-1310.

..
21:0 .100
(x-4.) A B A AIM A ID t -,......
1 CS K micrt w,( 1
/ A haiároonalak nem tillmadásrirt hatitrt
fr1am-k. hanrrn oloarrhak hatalnd
I0 f rim* kiteg'nfrait. Sokssor keoesebhsolo.
szor a4b
,_
e
* ,,j, Ullab1111* (delft

"<ik POK MIKLOS \

..-1BORSA IC/OPASZ
/ f
Nto r
KAN L SZLO
°NA

kop
/Cs
=SP
/1"../
/ CSAK UG,RIN
*.\ tk4 4'90*

84 (VEJTEHI
BASZ
TIVADAR)
UBI C

ibGrrnvihtk.0 keleire 20 24
II. Mr. Mims ikkiaint.
UNGARIA OLIGARHICA INTRE ANII 1301-1310
Singura parte a grii, care era sub stlpinirea maghiarl, era centrul tArli. Celelaite pArl erau sub
st5.pinirea citorva familii. Ele erau tot atit de indepmdente ca IA Muntenia, care recunostea In
acel timp suveranitatea maghiari. (Harta din Wallin Szekfii: Magyar Priénet II, 32).
www.digibuc.ro
II. ANARHIA MAGHIARA SUB REGII DIN
DIVERSELE DINASTII (1301-1526)

Ceea ce a urmat in Ungaria dupa moartea lui

Andrei III intrece §i cel mai bizar film de aven,
turi. Regele era in viatä cand fiul lui Carol Martell
de Anjou, Carol Robert, un bälieta* de 12 anic
candidatul, dupä moartea tatalui säu (r29p al papei
Bonifaciu VIII la tronul Ungariei, insotit de par:
tizanii säi maghiari, in fruntea carora se gäsea
banul Croatiei, ajunsese la Zagreb. Dupä moartea
regelui a fost dus la Esztergom §i incoronat cu o
coroanä fabrkati achhoc, de mitropolitul Grigorie
Bikcsei, un fanatic aderent al politicei papale. 0
altd parte a fruntafilor tarii au oferit tronul regelui
Venceslau II al Boemiei, un stränepot de fiicI al
regelui ungar Bela III, care era in acela0 timp si
rege al Poloniei. Acesta lug nu voia sà: prirreascä
si o a treia coroank ci voia sä aseze pe tronul
Ungariei pe fiul säu de aceea0 varstä ca i Carol
Robert, care §i el se numea Venceslav. Cu mari
sume de bani §i cu i mai mari prornisiuni, a reuOt
sà convingä pe delegatii maghiari cari ii ofereau
tronul, sä,1 accepte pe fiul ski.
29
www.digibuc.ro
 Dupg acordul cu Venceslav, partizanii lui din
targ au atacat Esztergom, unde se adgpostea Carol
Robert, care impreung cu mitropolitul Grigore
Bikcsei s'a refugiat spre miazgai unde avea ade,
renti mai nurnerosi si unde se simtea mai in sigue
rantä. 0 dietg convocatg in grabg a declarat neva,
labilä incoronarea lui Carol Robert si ha proclamat
rege pe-Venceslav, care a fost adus apoi In targ,
si incoronat de mitropolitul din Kalócsa, In cetatea
incorongrii Székesfehérvir cu adevgrata coroang
regalg. Cu acest prilej sioa schimbat numele de
Venceslav In Ladislau. Tara intreaga, afarg de
unele familii mari din sud si intreg episcopatul
maghiar, cu exceptia mitropolitului din Esztergom,
erau de partea lui.
In lupta dintre cei doi regiocopii a intervenit
papa Bonifaciu VIII, care voia sä vada cu orice
pret In fruntea tärii pe candidatul sgu Carol
Robert. A trimis in lard ca delegat at &au pe car,
dinalul Nicolae Boccasinoì care i.,a. .devenit apoi
urmas sub numele Benedict XI, ca prin el sg
castige clerul superior, ceea ce, acesta, cu multa
diplomatie a si izbutit. A izbutit in acelasi timp
sg castige si pe unii dintre fruntasii mireni din
tabgra adversg. In Mai 13o3 papa ha declarat
destituit pe Ladislau, i.,a interzis sg foloseascg titlul
de rege al Ungariei si a deslegat Tara de jurg,
mântul de credintg pe care isl fgcuse, amenin,
tänd,o cu excomunicarea dacg nu primeste si nu
sprijineste pe regele impus de el. In fata aliantei
lui Carol Robert cu Albert de Habsburg, care
30
www.digibuc.ro
ameniata si regatul Boemiei, Venceslav -mat Oia
dus bäiatul acask la Praga, Impreunä cu coroana
wregalä. A renuntat la tronul Ungariei, insä nu In
favoarea rivalului säu, ci in favoarea lui Otto, fiul
lui Henric de Bavaria, näscut din casätoria cu
Elisabeta, fiica lui Bela IV, cäruia ii trimisese §i
coroana regala. Otto a venit In Tara, 0. a fost §i
el incoronat in acela0 Székesfehérvir. Apoi ca sä
castige prietenia si a puternicului Voievod Arde,
lean Ladislau, ceruse si obtinuse mâna fetei lui,
si plecase in Ardeal ca sä serbeze nuntaViitorul
socru insä ha prins, ha arestat, iia luat coroana,
pe care o avea la sine §i apoi ha alungat peste
frontiera. Armatele lui Carol Robert au ocupat
intre timp Esztergom §i Buda. Nefiind alt can,
didat la tron, majoritatea tärii ha acceptat pe dânsul,
mai ales cä sosise in lark' f i noul legat papal, brui
talul cardinal Gentilis, trimis de Clemente V. In
Mai 1309, Carol Robert a fost incoronat a doua oarg,
ca rege, tot cu o coroana fabricatä adihoc, fiindcä
adevärata coroara regala se 0:sea la voevodul ardei
lean Ladislau, care n'a (laic) decât târziu, in vara
anului urnator, sub irnpresia excornunicarii pro,
nuntate contra lui de cardinalul Gentilis. La zo
August 1410 Carol Robert a fost incoronat a treia
oark de data aceasta cu coroana autentick
Adevarata putere in tail nu o avea tânärul rege,
ci oligarhii cari pe timpul luptei dintre copiii regi,
Ladislau 0 Carol Robert, au izbutit sa se faca cu
totul independenti de autoritatea centralá. Cu
exceptia teritoriului dintre Dunäre si Tisa §i dintre

31
www.digibuc.ro
Körös si Dunärea de Jos, intreagi tari se 0:sea
in stäpanirea bor. Acesti oligarhi dispuneau ae
venituri regesti, tineau armate puternice, si in
'mainile lor se gäsea administratia si justitia. Banul
Henric Köszegi era stäpanul a 13 comitate, Matei
Csik, stapanea intreg tinutul. nord,vestic al Ora
(1) comitate) si ca un adevärat rege avea palatinul
säu, tavernicul si tancelarul säu, si el numea pe
sefii comitatelor. Ca sä poata asigura domnia lui
Carol Robert, cardinalul Gentilis, a trebuit sa
tricheie i'n numele lui, al regelui, adevärate tratate
cu acesti potentati, rertuntand la prerogativele lui
regale 1
India opera la 'care s'a angajat tanärul rege,
care dupä tatà descindea din neamul francez al
casei iCapet, iar dupa mamä din familia de Hab,
sburg, si avea o educatie francezä, a fost restabi,
lirea autoritatii' regale si exterminarea anarhiei
läsate i'n tarä de veacurile de domnie ale dinastiei
nationale maghiare. Pe dânsul nu,l lega nimic de
traditiile de desordine si desmät maghiar, si pe
tronul Ungariei a fost trimis de papa care socotea
tara ca un feud al säu si a putut ajunge definitiv
pe el numai cu ajutorul papei. Ca sä se poatä
apara impotriva oligarhilor sifa stabilit resedinta la
Timisoara si aci sifa format armata, compusä din
numerosi nobili refugiati de pe teritoriile acelora
si, mai ales, din cumanii cari i s'au pus din primul
moment la dispozitie. De aci, din Timisoara, a

1 V. Hórnan, op. cit., 11, pp p fi 54

32
www.digibuc.ro
pornit lupta de reala cucerire a tarii. Dupa multi
ani de zile i dupa o serie intreagd de biruinte a
izbutit In 1321 4: fie adevärat stäpan si rege ,cu
depline puteri al tarii Intregi. Oligarhia care se
aliase §i cu regele särb Uros Impotriva lui, fusese
Infrânta çi unitatea Ungariei refácuta. In 1330,
Felician Zäh, unul din intimii lui Matei Csik,
complotase cu câtiva curteni impotriva vietii
gelui, pe care voiau sad asasineze impreuna cu
Intreaga familie In timpul pränzului. Incercarea n'a
reu0t; batränul atentator a fost prins, taiat In
bucati, iar familia lui, copiii §i neputii, a fost
exterminata §i celorlalte rude li s'au confiscat
averile. 4egele trebuia sä sträbatä permanent prin
&Inge si sä extermine cu fer foc farele sälbatice
care sfäs§iau trupul Ora, scrie istoricul fnaghiar
I. AcsAcly 1.
Sub domnia energica §i autoritarä a acestui rege
de sange francez,german, in tara s'a stabilit ordinea.
Au fost organizate finantele, armata, justitia
administratia dupa modele occidentale.
Carol Robert a murit In vara anului 1342
tronul a fost ocupat de fiul sau Ludovic, In varsta
de 16 ani. In lunga domnie de 40 ani, cea mai
lunga dupa aceea a sf. Stefan, 4 acestui mändru
rege cu mari planuri imperialiste, ordinea stabilitä
de tatal ski a fost mentinuta §i organizarea tarii
a fost continuata cu aceea.0 vigoare dupa acelea0
modele i cu acelea0 mijloace.

A magyar birodalom törternete, I, Budapest, s.a., p. 415.

33
www.digibuc.ro
 Cu moartqa lui, anarhia a retnceput i firea
destructivä a rassei maghlare, tinutä In frau sub
domnia acestor doi regi sträini, a izbucnit cu de:
mentarg violentä. giViciun ..an nu s'a implinit Ines
delei moartea lui Ludovic fi din marik realizdri ale
lui n'a mai rámas nimic » scrie istorrcul maghiar
Juliu Schönherr 1
Ludovic n'a läsat decat cloud fete, Maria §i
Hedwig, intaia de treisprezece 0 a doua de unspre,
zece ani. Succesiunea a revenit Mariei care a 0
fost incoronatä. Stäpanirea de fapt a tärii o avea
insg mama sa, regina vaduvä Elisabeta. 0 parte
din membrii oligarhiei maghiare nu era multu,
miti §i o delegatie a ei, in fruntea cäreia se gäsea
Paul Horviti, episcopul de Zagreb §i Niculae
Kanizsai, a plecat in Iunie 1385 la Napoli §i a oferit
tronul Ungariei lui Carol de Durazzo, regelui
Siciliei, un stränepot al Mariei, fiica lui *fan V.
Acesta a 0 venit in tail insotit de o nurnemasä
ceatà de partizani, a fost acceptat de dieta convoi
catä ad,hoc §i incoronat in Székesfehérvir la 31
Decemvrie 1385. Dupä o lunä §i cateva zile a fost
asasinat de Balizs Forgich tp chiar locuinta celor
douä reOne. La vestea asasinatului, o nouä §i. puo
ternia revoltä izbucne§te in sudul tärii, revoltä
sprijinitá de eroicul rege al Bosniei, Tvarko, al
cärui sprijin fusese ceiut de aderentii nenoroci,
tului Carol de Durazzo. Elisabeta §i Maria au
plecat sà: pacifice personal spiritele. Au fost prinse

PorSchönheri Az Aryou Mix is örökösei, Budapest) ;895, p. 393.

34
www.digibuc.ro
amandoua, inchise In cetatea Novigrad, unde Eli.
sabeta a fost asasinata de oamenii episcopului Paul
Horviti sub privirea inebunitä de spaima a OA.
pandei sale fiice. Sigisrnund de Luxemburg, mirele
Mariei, care venise din Boemia, unde petrecea, sa
le salveze, a fost incoronat 0 el ca rege al Unga.
riei (31 Martie 1387). Tara avea acum doi regi,
incoronati amândoi cu aceea0 « sfanta coroana »
a sf. stefan: Maria 0 Sigismund. Cu aceasta anarhia
'nu s'a terminat. Carol de Durazzo lasase un fiu
de 13 ani, Ladislau. Aderentii tatalui sail se gru.
peaza acurri In furul lui, §i navalesc In lark unde
sunt invirqi. Maria este In Iunie 1387 eliberata.
Revolta in partile de sud continua fära ca Sigis .
mund sa poata lua vreo masura, din cauza unui
complot organizat acasa pentru detronarea lui.
Anarhia §i revoltele n'au Incetat nici dupä ce
sultanul Murad se apropiase de frontiera, mnvingand
pe Sarbi in lupta de pe Campul IVIierlei §i nici chiar
dupa dezastrul suferit de expeditia creftina, con.
dusk' de Sigismund insu0, in lupta dela Nicopole
(15 Iu lie 1396). Cand regele s'a tritons acasä, dupa
o absenta de o jumatate de an, din nenorocita
expeditie, a gasit partile de miaza.zi ale Ord in
piing revoltä organizata de neastamparatii aderenti
ai lui Ladislau. Revolta a fest inabusitä 0 condu.
'Fatorii ei osanditi la moarte. Peste cativa ani regele
a fost prins de In00 demnitarii curtii lui i de
partizanii cari hau sprijinit In luptele de pani aci,
destituit din domnie §i inchis, kit& la Visegrid i
de aci in Siklós. In timpul arestului lui, care a
35
www.digibuc.ro
durat gase luni, pra a lost guvernati, ca f i pe
timpul arestului celor doua regine la Novigrad,
de un consiliu de stat.
Dupa o jumätate de an regele a fost eliberat §i
sioa reocupat tronul. Anarhia nici acum n'a Incetat.
Aderentii lui Ladislau de Durazzo stäruiau 'in plat
nurile lor, sprijiniti acum §i de papa Bonificiu IX.
Criza s'a agravat dupa ce Sigismund, ca sä obtinä
ajutorul Habsburgilor pentru dobandirea tronului
Boemiei, a recunoscut principelai Albert de Austria
dreptul la succesiunea tronului ungar. Revolta a
devenit acum generala. Mitropolitul de Kalócsa a
plecat la Napoli ca sail aducä pe Ladislau in Tara.
Acesta a §i venit §i In vara anului 1403 a fost taco:
ronat 'in Zara de catre mitropolitul de Esztergom,
ca rege al Ungariei. Noul rege a pornit apoi spre
Buda In fruntea armatei pug la dispozitie de epi,
scopii §i oligarhii revoltati. Cetele de räsculati au
fost Insä invinse, §i tânärul rege, de frica de a nu
päti ca tatäl säu, s'a 'tutors acasa.
« Corabia Statului maghiar a fost aruncatii zo ani
in dreapta fi in skinga de valurile celor mai distrw
gatoare ralzhoaie civile » scrie I. Acsidy In a sa
Istorie a imperiului maghiar 1 Ales in 1410 in
fruntea imperiului germano,roman, Sigismund a
fost ocupat tot mai mult de. marile probleme cari
preocupau atunci occidentul european (mi§carea
husitä, schisma din biserica catolicä) apoi de tot
mai amenintätoarea primejdie turceascä.

. A magyar birodalom története, I, p. 544.

36
www.digibuc.ro
 La sfar0tul anului 1437 Sigismund a murit.
Tronul a fost ocupat de ginerele säu, Albert de
Austria, cäruia dieta tärii ha pus insa inainte de
Incoronare o serie de conditii, dintre cari merità
sä, fie subliniatä aceea care spune a regele este
dator &A se ingrijeascä singur de apärarea tärii §i
a fruntariilor ei, pIatind pe luptätori din mijloa:
cele proprii. In caz de mare primejdie poate fi
declaratä mobilizarea generala, Insä nobilii nu pot
fi siliti sä lupte In afarä de fruntarii. Conditia
acesta caracterizeazi patriotismul natiei maghiare
inteun moment, cand Turcii, trecand din biruinti
in biruint5., se apropiau cu pa.0 repezi de Ungaria.
i inteadevär, and in 1438 Turcii au nävälit in
Transilvania, oligarhii au privit nepäsätori deva:
stärile lor, iar in anul urmätor, cand regele sosise
in grabä In /ad ca sä apere frontiera dinspre sud
de o nouä invazie turceasca, abia a putut strange
in douä luni de zile 24.000 luptätori, cu cari
trebuia sä tie piept armatei de peste una sutä mii
a sultanului Murad.
Albert a primit conditiile conducatorilor maghia:
rirnei 0 astfel a fost incoronat In ziva de 18 Decem:
vrie 1437. Noul rege n'a domnit decat doi ani,
din care uriul ha petrecut In afarä de tarä, ocupat
cu aranjarea succesiunii sale la tronul Boemiei
i la acela al imperiului german.
In toarnna anului 1439 Albert a murit, 0, dupä
moartea lui, luptele pentru tron au izbucnit din
nou. Micul numär de oligarhi maghiari s'a divizat
in douä particle: una In frunte cu familiile Garai:

www.digibuc.ro 37
 Cillei voia sa dea tronul fiului postum al Iui Albert,
iar cealalta, 'in fruntea careia se gasea Laurentiu
Héderviri, episcopul de Eger, Simeon Rozgonyi 0
Matei Thallóczi, banul Croatiei,Slavoniei, voia sa
cheme pe tron pe Vladislav, regele Poloniei, un ba,
ieta§ de 15 ani, cu conditia mnsa ca sa ia in casätorie
pe regina, vaduva lui Albert, o femeie de 31 de ani.
0 delegatie a diete.i a 0 plecat la Cracovia sa ofere
tronul tänärului, 'Ina' inainte ca aceasta sa soseasci
in tara, partida contrarä proclamase pe Ladislau,
fiul de abia câteva saptämâni (s'a näscut la 22
Februarie 1440) al Elisabetei, rege §i l,a tncoronat
cu coroana regala, la 15 Mai In Székesfehérvár.
In luna uimatoare a fost proclamat rege 0 Vladislav
0 fiind coroana In mainile Elisabetei a fost inco,
ronat (17 Iu lie) cu o coroana de ocazie de acela0
mitropolit de Esztergom, care il incoronase cu
doua luni inainte pe micul Ladislau.
Ungaria avea acum, ca de atatea ori, doi regi,
fiecare sustinut de partide puternice. Razhoiul
civil a Inceput. Elisabeta cu armata ei de mercenari,
in fruntea carora a arzat pe faimosul condottiere
loan Giskra, a ocupat intreaga regiune de nord a
tairii, iar tinutul de dincolo de Dunäre §i Drava
era in mäinile fainiliilor prietene ei, Kanizsai,
Rozgonyi, Cil lei §i. Garai. « Conflictul dintre aceste
cloud particle a degenerat, scrie V., Róman, In lupte
deschise, In asedierea orafelor fi cetdtilor, in deva,
starea moffilor partidei contrare, in luarea de ostateci,
ocuparea bunurilor, furtul documentelor de proprie,
tate §i nimicire a lor, In fabricarea de documente

38
www.digibuc.ro
false »1. o In cur.sul acestor lupte, scrie un alt
ittoric maghiar, a dispärut §i putina ordine fi linifte
care existase inainte ,si poftele vechi ale oligarhiei s'au
putut manifesta din nou liber. Oligarhii, dupä exem:
plul polonez, s'au grupat in ligi, nu pentru binele tärii,
>
ci din interes personal, pentru devastarea celor mai
slabi, pentru jaf fi vörsare de &Inge fi pentru devas:
starea bisericilor la care luau parte deopotrivá si ari:
stocratii .,si nobilii dre rein. d »2.
Aceastä, « ordine maghiarä» a durat pang la sari
situ]. anului 1442, and Elisabeta, päräsitä de o
parte insemnatä din partizani §i. la stäruintele dele,
gatului papal, cardinalul Julian Cesarini, ha recu,
noscut ca rege pe Vladislav. Dupà: câteva zile
regina a murit, dar aderentii ei au continuat atitu,
dinea du§m5inoasä fatä de Vladislav, recurgând
acum la ajutorul impäratului Friedrich. A inter,
venit insb: §i de data aceasta cardinalul Julian Cesa,
rini, reu.7ind sà." evite un conflict armat Intre impa,
ratul german §i. regele Ungariei. Apoi Vladislav a
incheiat, prin mijlocirea episcopului de Eger, la
i Septernvrie 1443, un armistitiu de un an §i cu
loan Giskra, care stapanea ca un al doilea rege
regiunea de miazäsnoapte a tärii.
Anarhia extraordinarä care stäpanea In Ungaria
in ,acest timp o descrie in fraze lapidare episcopul
maghiar contemporan Ioan Vitéz, inteo scrisoare
din 24 Aprilie r44y: « Dreptatea tace adeinc, zäga:
zurile.pudoarei sunt sfärärnate, fiyina legii este släbitä,
= Magyar történet, II, 419.
2 Aakidy, A Magyar krodalorn terténete, 1, pp. 6o5-6o6.

39
www.digibuc.ro
pasiunile izbucnesc libere de pretufindeni ci viitorul
nesigur fi urnple pe toti de groazd. Arbitrarul brutal,
teroarea ftrd frdu zdrobeoe totul fi nu respecti dreptul
nirntinui. Legile i contractele nu au nicio putere,
ura, trddarea ci jaful stdpdnesc in plind libertate » 1
In timpul acesta primejdia turceascd devenea tot
mai amenintätoare. In 144o sultanul Murad a
impresurat Belgradul,. in 1442 o noua armata turi
ceascä a patruns In inima Transilvaniei. In lupta
dela Varna din iarna anului 1444 armata maghiarä,
in fruntea cäreia se &ea regele insu§i, a fost
complet nimicita de sultanul Murad. Iri luptä a
cazut atat Vladislav cat §i delegatul papal, Julian
Cesarini.
Din 'anarhia, care, cu sigurantä, ar fi zguduit
tara dela un'capa la celdlalt dupä catastrofa dela
Varna §i dupä ce moartea regelui devenise sigura,
.Ungaria a fost salvata de romanul loan de Hunes
doara. Bunicul &du, Serban, a fost chinez in tinutul
Hategúlui, iar tatäl &du, Voicu, a primit dela regele
Sigismund pentru credintä §i acte de vitejie cetatea
domeniul Hunedoarei. Prin cumintenia, eroismul
patriotismul sau, loan a facut una din cele mai
straucite cariere i civile i militare din ate se
cunosc. Dupä dezastrul dela Varna a fost ales
guvernator al tarii §i aceastä demnitate ia men:
tinutlo §i dupg ce tanarul Vladislav, fiul postum
al regelui Albert, a fost acceptat i recunoscut de
dieta ca rege al Ungariei. Puterea lui Loan de
Wilhem Fraknoi, sc A Hunyadiak Es a Pgellok kora » 144o-1526
Budapest, 1896, p. 4

40
www.digibuc.ro
 14 18 18 20 - 24 26
f-,,,,,,,,, J.,"......,1...
A HUNYADI-UJLAKI - LIGA
KO RMÁNYZATA ALii TARTOZ6 TERCUET r ,...
1444-1446
0 50 100 150 200 km
, /,,,,,
___I
'? (k0
1. ...i.

.
4111111L
A., ,

o C ', ') /N
N.
jIs I e 45_, -- - -,--- -
,...,,,,J,.. x -,04.-.).. , r ,,, ,,,,
,.;
i . m. , -;--1 e
-....,,...
i
, ..,, ', -----% i
......

: I ,,, , I :-.

r-'
0 I'

4 -, I
)
in,
-,--,_(_
. 1...,

PN".-. jti;
,...,,-

'''/
i'
,--,--' 1/- -'-' 1

:-..,..,....kokt"
'

1
,c0 '
Nt- %.
4.4
.,...,,..c .,. ,..-e''''.,..,. : Ilk
,0-
/ ill \

111.111111110~
16 G;:eenw. t 1 keletre 18 20 22 24 26

UNGARIA SUB STAPANIREA LIGEI FAMILIILOR HUNYADI-UJLAKI "*Ali*Térusu4

(1444-1446). (Harta din Hónián-Szekfil: Magyar történet, II, 424).
www.digibuc.ro
Hunedoara se intemeia nu numai pe calitätile sale
exceptionale ci, In mare mäsurk §i pe imensa
avere pe care o avea. In 24.46 era stapanul a 28
cetäti, 57 orar *i aproximativ 950 sate, mo§iile
lui avand o intindere de 4.130.000 jughere 1 Iar
impreunä cu familiile Héderviri, Palóci, Perényi,
Ujlaki, Csáki, Rozgonyi i Maroti, cu care mareli"
erou era legat prin aliantä politick prin interese
familiare §i materiale, stapânea partea cea mai mare
a OHL
Ioan de Hunedoara a murit a doua zi dupä
marea biruintä dela Belgrad asupra Turcilor ui
August 1456) §i a fost inmormantat in catedrala
catolia din Albatlulia. Abia a inchis ochii §i trat
ditionala « ordine maghiard » a izbucnit din nou.
Partida contrark care nu privea cu simpatie ascent
siunea fiului de chinez valah, §i in jurul cäreia se
grupaserl too nemultumitii, au izbutit s purià
sapanire pe rege §i sätl faca unealta räzbunärii
kr. La sfatul i stäruintele kr a instituit un trit
bunal special care a condamnat repede la moarte
pe copiii lui loan de Hunedoara, Ladislau §i Matia,
regele de mai tarziu, pe unchiul kr tVlihail Szit
lágyi §i pe alte rude pentru crima de trädare §i
de lese majestate. A fost executat 'insa numai Lat
dislau, fiul cel mai mare al eroului räposat (14 Mai
1457), pe când celälalt fiu, Matia, a fost dus la
Praga §i aruncat in inchisoare. Averile imense ale
familiei voiau sä le impartä intre sine familiile

v. an, op. cit., p. 433.

1-145m.

41
www.digibuc.ro
Garai, Ujlaki, gare intre timp trecuse in tabara
du§mana eroului, Binfi §i altele. Revolta in tarä
i mai ales in sanul nobilimei de rand, din care
s'a ridicat i pe care s'a intemeiat loan de Hune,
doara in bogataii cariera politica, a fost extraordi,
narä i numai moartea regelui (23 Noernvrie) a
scapat tara de un pustiitor razboi civil.
Abilitatea energicei Elisabeta SzilAgyi, vaduva
lui Ioan de Hunedoara, §i. cei Is.000 de oarneni
inarrnati, condu§i de fratele sat Mihail Sziligyi, a
facut ca dieta din Rikos sä,l. aleaga, 'in prezenta
delegatului papal, cardinalul Carvajal pe o cum,
plita zi de iarna. (24 Ianuarie 1458) rege pe Matia,
fiul eroului raposat.
Intr'o scrisoare adresata papei la 27 Ianuarie
1464, regele Matia compara Ungaria, din timpul
cand a fost ales, cu o haing zdrentuitä, cu un torp
plin de rani §i cu o casa daramata 1 Si inteadevar
situatia in care a gasit Matia tara avea mare ase,
manare cu aceea pe care a gäsibo Carol Robert.
Cateva familii de oligarhi, care sub Sigismund §i,
mai ales, sub regii urmatori, cari in nesiguranta
domniei kr erau nevoiti sa alerge dupä partizani,
sä le satisfaca toate ambitiile §i sä le Implineasca
toate dorintele ca sa,i aibe alaturi in caz de pri,
mejdie, au ajuns sa dispuna de tarä ca de propria
kr mo§ie. Inca pe timpul lui Albert, treizeci familii
de magnati erau proprietarii a 6.500 localitäti fatä
de 1.ioo localitäti pe care le aveau regele 0. regina

1 V. Fraknoi, op. cit., p. 186.

42
www.digibuc.ro
 fatä de 2.650 localitäti, care erau proprietatea
clerului mnalt. Aceste cateva familii organizate in
ligi de exploatare a Statului si legate Intre ele prin
rudenie, sau prin interese, erau. obisnuite sä vadä
in regi simple juarii si unelte ale ,ambitiilor
poftelor lor de inärire sau de räzbunare. Accept
tarea Insäsi. a lui Matia ca rege s'a fácut numai
dupa ce printeun pact formal, incheiat de väduva
Elisabeta si de fratele säu Mihail Sziligyi cu plat
tinul Garai la Szeged, la Inceputul lui Ianuárie
108, aceia s'au angajat ca in schimbul recunoa,
terii lui 11 vor face pe Matia sä ia în cäsatorie pe
Ana, flica lui Garai. Coalitia de oligarhi, desi
regele avea 17-18 ani, ita impus ca guvernator
pentru ; ani pe unul dintre ei, pe Mihail Sziligyi,
Indatä dupa alegere dieta a fixat pentru noul rege
conditia ca el singur, pe cheltuiala lui, sä fie dator
sä apere tara contra oricärui dusman i nurnai când
nu o poate apära singur « cum suis proventibus »
sunt datori prelatii, baronii i celelalte fete biserit
cesti sätsi trimitä i banderiile kr si daa. Aid cu
ajutorul acestora nu poate rezista atacului inamic,
atunci i numai atunci, sunt datori si nobilii
ceilalti proprietari säti vira in ajutor (art. z al
decretului din 1458). Art. y al hotärkilor dietei
interzice ca nici regele nici guvernatorul sA nu
ceari niciodatá, din niciun motiv, oricât ar fi el
de gray, impozite dela nobili sau dela iobagii kr.
Tânärul rege insä a dovedit, mai curând cleat
se credea, ea' nu este nici päpu§ä nici unealta In
mii*de cdor câteva familii de oligarhi. Peste câtevi

43
www.digibuc.ro
luni Mihail Szilagyi a fost nevoit sa paräseascl
detrinitatea de guvernator, iar aliatul sau Garai a
fost Inlocuit din dernnitatea de palatin. Matia a
refuzat apoi sä se cäsätoreascä cu fiica acestuia.
Ujlaki, Garai §i Szilágyi cu alti aderenti de ai lor
au pus la cale rästurnarea regelui §i oferirea co,
roanei Imparatului Friedrich III, pe care In Fe,
bruaria 1459 hau §i. proclam.at rege. « Criza de
domnie, scrie istoricul magbiar Juliu tzekfa, cu
aceasta cu proclamarea lui Friedrich a atins
culmea; in sud regele trebuia sä apere numai cu
mijloacele proprii Bosnia, Serbia fi Banatul Belgra,
dului, Inläuntru, i'n &tile de miaz.dmoapte ale teirii
trebuia sli o apere de bandele de pradä ale lui Giskra,
and zo de magnati cari stdpeineau peste o treime din
fard au ales un alt rege »1. C. sä se poatä mentine
pe tron regele a fost nevoit, §i el, sa se alieze cu
alte familii de oligarhi, carora dupa ce lesa luat
jurärnântul de credintä, le,a promis cä le va res,
pecta toate privilegiile §i a le va imparti mo§iile
confiscate dela rebeli. In Aprilie trupele regale au
patfuns dincolo de Dunäre §i au infrant armata
organizatä de membrii complotului. Un nou razboi
civil era sA izbucneasca In vara aceluia§ an, and
Mihail Sziligyi adunase In jurul lui elernentele
nemultumite §i Incepuse a strange armatä pentru
a porni contra regelui. Interventia la timp a dele,
gatului papal a potolit Insa zelul revolutionar al
neastamparatului magnat.

1 Hórruin.Szekfii, Magyar történet, II, p. 471.

44
www.digibuc.ro
 Cu abilitate, cu daruri si promisiuni, Matia a
izbutit cativa ani sa Tina in frau pornirile anarhice
ale oligarhiei maghiare. In vara anului 1467 lima
un nou complot se organizeaza Impotriva lui, In
Transilvania. Fruntasii cei mai distinsi ai nobi,
limei maghiare si ai Secuilor s'au adunat in 18
August la Cluj si « lutind In considerare asuprirea la
care sunt supu# ei # cu ei intreagä populatia Ungag
rid, precum # situatia ticáloasä creatä de ftergerea
privilegiilor acordate de vechii regi » au decis sa
apere impotriva oricui, de orice rang ar fi, liber,
tatea tarii si privilegiile ei. Spre acest scop si,au
ales ca sef pe loan Szentgyörgyi, pe Stefan si Ioan
Zipolyai, carora li se vor supune, le vor plati
impozite si vor pomi in tabära in mare numar
cand sefii vor trebui sa lupte contra regelui. In
curand au izbucnit revolte in comitatele Szepes si
Gömör, conduse de cei doi Zipolyai si in Trani
silvania, unde in fruntea revoltei s'a pus loan
Szentgyörgyi, caruia tovaräsii ii destinasera coroana
tarii. Regele a pornit personal in Transilvania
pentru, inabusirea revolutiei. Trupele lui Szent,
györgyi, al caror numar se urca la 50.000 au fost
invinse si revolta potolita 1.
In primavara anului 1471 un nou complot se
pune la cale, de cfata aceasta de Insusi mitropolitul
de Esztergom, loan Vitéz, unul din intirnii tatälui
säu §i din intimii lui Matias insusi. Complotistii
s'au pus In legatura cu regele Poloniei, oferind

1 V. Fraknoi, op. cit pp. 220 §1 321.

45
www.digibuc.ro
tronul fiului sgu Cazimir, un bgietas de abia 13 ani.
In toamng Cazimir a plecat spre Ungaria ca
ocupe troriul ce i se oferise. Trupele lui au pgtruns
pang la Hatvan si au ocupat i cetatea Nyitra.
Matia, nesigur pe fidelitatea oamenilor cari îi
argtau prietenie i temandu,se cg o eventualä
infrangere va ridica toatg clasa oligarhiilor contra
lui, n'a luat nicio mgsurg pentru a Impiedeca
marsul ngvglitorilor, ci a Inceput tratative de impa,
care cu Loan Vitéz. Impgcarea a reusit prin acordul
din 19 Decemvrie 1471, incheiat de cei doi rivali
ca dela egal la egal 1
Domnia lungg de 42 de ani, abilitatea, tactul
energia acestui rege cu totul exceptional, In ale
arui vine curgea sângele românesc al tatälui sblu
loan, al bunicului sgu Voicu si al sträbunicului
chinezul §erban, a izbutit sa facg imposibile
alte incercäri mai primejdioase ale traditionalului
spirit de anarhie i desordine al natiei, peste care
a ajuns sg domneascg i areia ia tinprumutat
atata strglucire. Dupg moartea lui insg, acest spirit
a inceput a se manifesta din nou cu crescandä
furie, ducand in curs de abia 36 de ani Ungaria
la cel mai mare dezastru al istoriei ei.
Dupg moartea lui Mafia, oligarhii au respirat
liberi i indatä au inceput actele de teroare, jafu:
rile, despuierea celor slabi, a väduvelor i orfanilor
si, in curs de cateva luni, tara a ajuns iaräi in pling
anarhie, scrie I. Acsidy in opera citatg a sa 2.
I Ibidem, pp. 243-249'
2 A magyar birodalam törk4iete, II, p. 6.

46
www.digibuc.ro
Un alt istoric maghiar, N. Asztalos, scrie ca In
lupta care a izbucnit dupa moartea lui Matia Intre
oligarhi i nobilimea de rand, intre nobili i iobagi,
intre clerul superior si orase, luptele nobililor unul
contra celuilalt i contra regelui, au distrus In
cativa ani toate rezultatele obtinute de raposatul
rege. Spiritele-au fost cuprinse de un enorm curent
destructiv, care a dus direct la dezastrul dela
Mohics 1.
Matia n'a lasat succesor legitim. Avea Insa un
fiu nascut din relatiile lui cu o fanged din Breslau,
loan Corvinus, pe care' ha crescut la curte si
caruia intentiona sa,i lase tronul. N'a procedat
ca atatia din antecesorii sai sa,si Incoroneze, fiind
Inca In viaçä, fiul, ci In 1489 a luat dela magnatii
tarii, dela clerul superior, comitate i orase decla,
ratii 'intarite cu jurarnant, ca, Intru cat nu va avea
ûn mostenitor nascut de soria sa Beatrix, vor recu,
noaste ca succesor la tron pe loan Corvinus. Multi
dintre magnatii i prelatii juraserä in biserica din
Buda in fata altarului, pe sf. Impàrtasanie; Indata
ce a Inchis trig regele ochii, au uitat si de ¡lira.,
mant si de interesele tarii. Unii din ei hau voit
rege pe printul polon loan Albert, altii pe Maxi,
milian de Habsburg si iaräi altii pe Vladislav,
slabanogul rege al Boemiei i numai putini au fost
aceia cari tineau la juramantul fäcut, de a,l alege
pe fiul regelui raposat. Printr'o vast/ opera de
coruptie, mntreprinsa de sinistrul episcop de Györ

A magyar nemzet törtinete, p. 152,

47
www.digibuc.ro
 mai tarziu mitropolit de Esztegom a izbutit
ajunga pe tronul Ungariei Vlasidlav II. Epoca
inceputá cu urcarea lui pe tron este numita de
istoricul Acs.4.dy « epoca desagregdrii interne » (a
belsö züllés évei). « In local lui ci in jurul lui
domneau cdtiva magnati §i prelati, cati Çci foloseau
influenta pentru nelimitata sporire a mosiilor ci aveo
rilor kr. . . Dietele care se succedau una dupd alta
au dectizut, devenind arena neinfrdnatelor lupte de
partid »1. « Partizanii lui loan Corvinus ci ai lui
Vladislav inchee o adevdratd aliantd, care are caracter
de asigurare mutualä. . . dar oriat s'ar angaja olio
garhii la actiuni comune prin astfel de acte de aliantä,
ele au valoare numai ateita amp, cdt autorii kr nu au
interese contrarii. Aceste aliante sunt noi forme ale
destreirndrii Statului maghiar de care viata publicti a
Ungariei a fost salvatä numai dupd 1526 de Ferdio
nand dc Austria. . . Oligarhii eliberati de severitatea
lui Matia considerau Ungaria ca o mosie privatd a
kr, de a arei soartd dispuneau in acorduri de drept
civil 2.
Cele mai reprezentative figuri ale ordinei ma:
ghiare tri aceasta perioadá sunt palatinul *fan
Zipolyai, voievodul Transilvaniei *fan Báthory
§i mitropolitul de Esztergom Toma Bak6cz. Ltd
cum caracterizeazá ins4i istoricii maghiari moderni
pe ace§ti reiprezentanti ai natiei kr din primele
decenii ale secolului al XVblea. stefan Zipolyai
« a lost un adearat monstru (valáságos szörnyeteg),
2 N. Mészáros, op. cit., p. ir.
2 Iuliu Szekfil, op. cit., pp. popt.

48
www.digibuc.ro
lup rdpitor care a folosit talentul, autoritatea ci dem,
nitätile cu cari a fost insdrcinat ca sd despoaie fdrd
mild pe cei slabi si ca sd calce In picioare dreptul »1._
t.efan- Bithory ca Voievod al Ardealului i ca
comes al sacuilor a fost « o figurd ingrozitoare
(Valoságos rémalak) si a avut o administratie fdrd
mild. Declara cd in Ardeal el este rege i va tdia
capul aceluia care vc; indrdzni sd facd apel la curtea
regald contra lui. Cele 7 scaune sdcuiesti ihfzu tolerat,
urr timp, in tdcere teroarea dar, In fine, s'au hotdrit
sd recurgd la ajutorul regelui. S'au 'Veins (sfarsitul
anului 1492) cd îi asasineazd, Ii jefuieste si le ddrâmd
pdnd la pdtmint casele, necrutândwle nid soçiile nici
fetele fi cu bandele lui inarmate Ii devasteazd ca
turcii. Din cauza persecutiilor lui, multi secui au
trecut In Moldova Si Muntenia, devenind iobagi ai
voievozilor romdni, pentrued starea aceasta de iobagi
era mai suportabild decdt aceea de secui liberi de
acasd. Secuii au adus la cunostinta regefui cd toti
emigreazd dacd nu ia de pe capul lor pe tiranul
neuman. i ca sJ dea mai multd greutate plângerii lor,
secuii s'au pregdtit de rdscoald la care au invitat
pe celelalte natiuni ale Ardealului sd li se aldture » 2.
Cel mai tipic reprezentant al decadentei morale
a epc4ei a fost hug prelatul Toma Bakócz. « La
inselat, unul dupd altul, pe binefäcdtorul sdu regele
Nlatia, pe Ioan Corvinus, pe Beatrix Si frea comer;
din toate. Pretul serviciilor era obisnuit sdl ceard
inainte ,si in schimbul unei remuneratii potrivite era
Acsidy, op. cit., p. It.
P. 18.

49
www.digibuc.ro
 capabil de orke . . . S' a ldsat cumpdrat de nitre oricine..,
Strdinii §tiau cd pentru bani pot obtine dda el orice » 1.
Era fiul urrui iobag al familiei, de originä românä,
Dragffy din Erdöd. Mare vângtor de beneficii
bisericgti nu dispretuia nici alte mijloace pentru
dobândirea mo§iilor. Specialitatea lui era sa mofte,
neascä marile familii fär erezi, ceea ce cu aju,
torul organelor fiscale reu§ea de multe ori. 0 altä
specialitate a lui era sgo§i märite, ori säqi logodeasca
numeroasele nepoate cu vreun tânär, dela care apoi
storcea declaratii c In cazul cA nu are copii Ii
lasä lui averea. Cu aceste mijloace a agonisit o
avere imensä. Numai argint s'a gäsit la el dupg
moarte 30.000 kg. Intreaga aceastä avere « magnatii
direct sau prin interpuli evrei, au acaparatto pe un
pret de nimic. Folos n' a avut de ea nitneni » 2.
« Politica externd a Ungariei nu era condusd de into
resele de Stat ci de interesele particulare ale cdtorva
persoane coruptibile cari azi se vindeau unei puteri
strdine, mdine alteia. . . Azi Ii cumpöra un Stat,
maine alt Stat. La curte se ficeau adevdrate tdrguri ci
cine se vindea azi unei.puteri nu sta pe gdnduri sä se
andd naine alteia dacd pldtea mai mult », scrie I.
Acsidy in cartea citatà (p. zo), tipäritä cu ajutorul
Ministerului Ungar al Cultelor §i Instructiunii
Publice.
Aceastâ fantasticä anarhie §i imoralitate a cer,
curillor conducgtoare, pe de o parte, §i tratamentul
barbar la care era supus poporul de jos, sutele de
Ibidem, pp. 19 fit 20.
2 I. &Ai% op. cft, p.57).

50
www.digibuc.ro
mii de iobagi färä drepturi §i fárä altg avere deck
o micg farina' din rodul muncii kr aspre, de altg
parte, a deslIntuit sangeroasa revoltg a tgranilor
din anul 1514, care a prefgeilt In ruine Intreg
marele §es ungar dintre Dungre §i Tisa, de unde
a trecut In spre Arad, Soimu§ §i Lipova pe väile
Cri§ului §i ale Some§ului.
Dupg doi ani 0516) Vladislav II murit §i
tronul a foilt ocupat de fiul sgu Ludovic II, un copila§
de abia io ani. «IVIoartea lui n' a adus nicio schitn:
bare In viata Statului maghiar §i nu a impiedecat prä:
buFirea lui pe drumul pe care apucase de 25 de ani.
Locul kitrOnului §i skibänogului rege ha luat ful sou
de to ani, care din cauza arstei ?ra tot atiit de nepu:
tincios ca §i total sOu »1. Pang la majoratul noului
rege dieta a tncredintat conducerea tgrii unui cons
siliu de stat, compus din fase prelati, §ase magnati
§i lase nobili de rand. Acest consiliu exista trig
numai pe hartie, regele neincoronat rgrnanand §i
de ad Inainte fairnosul Toma Bakócz, ajutat de
tefan Bithory, distrugand §i ultimele resturi ale
prestigiului §i autoritglii regale. « kegele, scria le
gatul paig In vara anului 1526 despre Ludovic II,
doarme pOtill la arniazi, nitneni nu se teme de el §i
nimeni nud pretuie§te », iar inteo scrisoare din Iv
nuarie, acela§i an, scria cg. « regele uneori nu are nici
atOtia bani ca sAsi poatd acoperi nevoile bucdtiiriei
Toate aceste sfa§ieri interne se petreceau In
ajunul marei expeditii a tangrului §i noului sultan

L Acsidy, op. cit., p. 82.

51
www.digibuc.ro
Soliman spre frontierele Ungariei. In vara anului
1526, cand « ordinea maghiard » atinsese culrnea,
armata turceasca, dupà ce a ocupat una dupä alta,
cetätile de margines, s'a Indreptat spre Mima tärii
si in lupta din 29 August dela Mohics armata,
atata cat a putut E. stransä de un rege fair51 autos
ritate in mijlocul unei societati sfasiate de anarhie,
« in care clasa conduatoare era lipsitä de cel mai mic
simt fatä de interesul cot-nun si se ocupa numai de
interesele proprii si sporirea din averea public?" a pro,
priei averi » (N. Asztalos), a fost stäramatä, in curs
de phia un ceas. In fugä regele s'a Innecat in valuf
rile raului Csele.
« Dezastrul Ungariei, scrie istoricul N. Asztalos,
a fost urmarea logia a desträbäldrii interne. Tara
s'a präbusit la Moldcs, iar mormeintul libertätii si al
independentei ei i bau scipat propriii ei fii »1. Cum
erau acesti fiu ne aratä secretarul venetian Massaro,
intr'un raport al &du din toamna anului 1523:
« maghiarii sunt cea mai rea specie -de oameni din
lume; nu iubesc si nu pretuiesc alt popor; toli 4i bat
capul numai cu propriile interese si putin rcu binde
public; jefuiesc averea publica si desi petrec vesel
impreunä ca si and ar fi frati, in ascuns Ina nutresc
urd unii fag de altii; dreptdte nu fac ;si nu existä acea
cauzä nedreaptä sau rea care sci nu poatä fi astigatä
prin mituirea a doi trei oameni; sunt oameni mcindri
si ingclmfati, cari nu vor sä se supunä; nu se )ctiu nici
conduce nici administra, iar slat dela altii nu prirnesc;

I Op. cit., p. 167.

52
www.digibuc.ro
lucreazd putin, ifi petrec timpul in petreceri §i in
ospete fi se intrec In jefuirea 'avutului public . . . In
rezumat, maghiarii sunt gunoaiele lumii fi sigur
numai din cauza buncitätii si nevinovdtiei regelui lor,
intdrzie dreptatea dumnezeiascd sciii nimiceascd »1.
Ace1ea0 pareri le avea despre natia maghiara si
solul lui Carol V, Sigismund Herbertstein, care
seria ca este in afara de orice Indoiala ca tara lor
se va prabusi chiar i farà un atac din afara. Ase,
menea qi delegatul papal De Burgio scria ea' din
Ungaria a disparut spiritul de jertfa, respectul fata
de legi §i de autoritate, cà stapariqte interesul par,
ticular §i de partid §i de aceea viitorul tarii este
disperat §i raul este atat de adanc Incat ests impo,
sibil ca ea sa mai fie salvata 2.
Aceasta a fost atunci « ordinea maghiard », asa
cum se desprinde din faptele stabilite de istoricii
maghiari §i cum au vazutio trei contemporani din
,
trei State diverse.

1 V. Fraknoi, op. oit., p. Pf.

1 Ihiclem, pp. 515 fi 516.

www.digibuc.ro 53
III. ANARHIA MAGHIA RA IN
TRANSILVANIA

Infrangerea armatei maghiare pe campul dela

Mohics n'ar fi avut, in sine, o importantä deosef
bid. Aceasta armatä se compunea din abia 24.000
25.000 oameni, din cari o treime erau mercenari
steäini, adu.i de vânturi, i numai doug treimi
maghiari. Din ei au pierit 15.000 §i acest numär
n'ar fi fost extraordinar, fiind vorba de o tars. cu
intinaerea pe care o avea atunci Ungaria qi cu
populatia pe 'care o avea ea. Dezastrul tärii ha
provocat vechiul spirit anarhic, lipsa completà de
patriotism a frunta§ilor ei §i egoisrnul sälbatec al
kr. <.< .kegele a cdzut, scrie Juliu Szekfü, regina s'a
depdrtat din tard, palatinul kfan Báthory, In intoar:
cerea din lupta delaMohács, isi petreceaiimpul jefuind
averile canonicilor din Pics, cari s'au refugiat ducánd
cu ei comorile bisericii. . . 4dnile cauzate de sabia
turceascd angerau 'hied, orafele incendiate de Soliman
fumegau, miile de robi luati de turci Ma nu fuseserd
trecuti peste Dundre, and nobilirnea maghiard in,
toarsä acasd era stäpänitä de un singur sentiment:
nespusa bucurie cd a scäpat de Curtea germand ii de

55
www.digibuc.ro
regina germand. Cu doud luni dupd mnfréingetea dda
Mohdcs solul regelui Poloniei raporta cd maghiarii
s'au intors acasd plini de cea mai mare bucurie fi cd
sum ca # rendscuti, stand cd au scdpat de domnia
strdind germand » 1
Maghiarii s'au impgrtit, dupg Mohics, In doug
particle: una Voia rege 'national i cealaltg Il voia
rege pe Ferdinand de Habsburg, fratele impgra,
tului. german Carol V. Partida India se grupase
in jurul lui Loan Zipolyai, voievodul Ardealului
§i voievodul sgeuilor §i cel mai bogat om din tall.
Partida ha i ales rege In adunarea dela Tokaj §i
In io Noemvrie episcopul de Nyitra, Stefan Pod,
manicky, ha incoronat la Székesfehérvár. Partida
a doua, in fruntea cäreia se ggsea palatinul Stefan
Bithory insu.li, lfa proclamat §i. ea rege pe Ferdif
nand, In 17 Decemvrie, In adunarea, dela Pozsony.
Ca sgqi asigure tronul Zápolyai a solicitat ajutorul
papei, .al Venetiei, al Angliei §i, mai ales, al lui
Francisc I, regele Frantei, la care l'a trimis pe Loan
Statileo, episcopul de Alba mulia i cu tare a
incheiat In Octomvrie 1528 pactul dela Fontain,
bleau.
In timp ce regele national umbla dupg ajutor
sträin, Ferdinand ngvglqte cu 10.000 soIdati In
tug, ocupg Buda, alungg minuscula arr9.atg de
3.000 oameni atatia s'au pus la dispozitia puters
nicului loan Zipolyai dela Pozsony pang la
Tokaj. « Domnii maghiari, scrie cu multi ironie

1 Hórnan,Szekfü, Magyar történet, 111, p. 12.

56
www.digibuc.ro
Iuliu Szekfü, tofu:: s' au aMturat fi înaltii demnitari de
curdnd numiti de Zdpolyai, episcopii fi comitii, unul
dupa' altul s'au supus lui Ferdinand »3-, care In
3 Noemvrie 1527 a fost incoronat In Székesfe:
hérvár de care acelasi episcop Stefan Podmanicky,
care 'a Incoronase, tot acolo, Inainte cu un an, pe
Zápolyai. Acesta Zipolyai s'a refugiat In
Polonia, iar moslile ifau fost In graba ocupate de
domnii maghiari « cele mai multe fi cu cea mai
mare grabd de foftii lui prieteni » (Szekfü). A inceput
apoi lupta intre aderentii celor doi regi, o lupta
salbateca In fiecare comitat si In fiecare colt de
tark fiindca fiecare din. acesti aderenti voia sa
puie mana pe mosiile celuilalt 2
Vazand cä ajutorul cerut papei si Venetiei si
regelui Angliei si regelui Francisc I al Frantei nu
soseste, loan Zipolyai s'a pus prin delegatul sau,
polonul Ieronim Lasky, sub protectia sultanului si
in Decernvrie 1528 se Intoarce In lark In anul
urmator, Soliman Insusi se Indreapta spre Ungaria
ca sa o ocupe pe seama aliatului sal, care Il astepta
pe aceeasi campie de langa Mohacs, unde Inainte
cu trei ani armatele maghiare fusesera zdrobite.
Insotit de regele national, sultanul Inainteaza In
Septemvrie spre Buda care II primeste cu portile
deschise. Ocupa apoi Visegrád si dupa un zadarnic
asalt asupra Vienei se Intoarce acask läsând In
Ungaria un mic çorp pentru apararea lui Zápolyai
Ungaria avea deci doi .regi efectivi, dintre cari
1 Op. cit., p. 21.
2 I. Acacly, op. oit., p..7147.

57
www.digibuc.ro
 cel mai national domnea sub scutul sultanului dela
Const.antinopol, mangaindune cu con§tiinta cä. nuli
plate§te ha'raciu, dar « dänd turcilor posibilitatea ca
färä expeditii costisitoare ,si obositoare a poatä ataca
direct provinciiie austriace fi sei le poatd devasta §i
jefui permanent »1.
Tara ins4i era impärtitä Intre cei doi regi,
fiecare cu guvernul ei, cu oligarhii ei lacomi de
donatii regale, de ranguri f i demnitati. In ceea ce
il prive§te pe Zápolyai, acesta era Inconjurat de o
multime de elemente slave refugiate din peninsula
balcanica §i. din acest motiv conternporanii 11, bat,
jocoreau « rege slay ». Insotitorul in refugiul din
Polonia, si. sfetnicul intim, atotputernic al sau era
caluOrul croat Gheorghe UtyesseniC, croat era
Ioan Statileo, episcopul de Alba,Iulia §i solul re,
gelui la Francisc I al Frantei, iar un nepot al ace,
stuia, Antonie Verancici a ajuns mai târziu pri,
mate la Esztergom. Guvernator al Ord a fost
numit bastardul aventurier venetian AToisio Gritti
« a cdrui numire constitue cea mai mare decadentä a
puterei regale maghiare » (Acsády). Din cauza ace,
stor straini regele era privit cu ochi rai de aristo,
cratimea maghiara a card fidelitate trebuia sa o
cumpere mereu cu donatii de mo01 §i. de ranguri.
« Toate bunurile fiscale din partea lui de lard au fost
astfel insträinate » scrie Iuliu Szekfii 2.
Dui:4 lupte continue de 12 ani, mai mult Intre
aderentii celor doi regi decal tritre regii tri00,
i Iuliu SiekRi, op. cit., 1, p. 23.
I Op. cit., p. 29.

58
www.digibuc.ro
lupte tri cursul carora interveneau, din când in
când, si ajutoarele turcesti In favoarea lui loan
Zipolyai sau cele ale Germaniei in favoarea lui
Ferdinand, s'a ajuns la pacea dela Oradea (4 Fe,
bruarie 1538): fiecare recunoaste pe celälalt ca rege
si fiecare rämâne stapan al teritoriului pe care il
ocupä atunci; dupà moartea lui apolyai Intreaga
tarä trece sub domnia lui Ferdinand ori a succe,
soruiut sau, .Jar daca, Intre timp, i se naste vreun
fiu lui Zipolyai acesta va pästra averile fami,
liare ale tatälui säu, va primi titlul de principe de
Zips si va primi in cgatorie pe una din fetele
lui Ferdinand.
Pacea dela Oradea a rämas numai pe hârtie.
Zdpolyai s'a intors iaräsi la alianta cu Soliman si,
lixtre timp, cäsätorindutse cu Isabella, fiica lui
Sigismund regele Poloniei, i s'a näscut si un fiu,
loan Sigismund. In scurt timp dupä nasterea ace,
stuia, loan Zápolyai a murit. (1540), läsând tutor
al lui pe calugärul Utjessenici, cunoscut mai ales,
sub numele marnei sale Martinuzzi si pe Petru
Petrovici, si dispunând, pe patul de moarte, ca
loan Sigismund. sä fie ales rege si sä nu fie respect
tag pacea dela Oradea. Tutorii hau trimis la Con,
stantinopol pe cunoscutul jurist Werböczi, ca sä
cearg sprijinul sultanului pentru copilasul rege. In
anul urrnator Soliman a nävälit din nou in Ungaria,
a luat in stäpânire Buda (29 August 1541), fäcând
din ea capitala pasalâcului (vilaet) care cuprindea
.intreaga parte de mijloc a Ord, pe care asemenea
a luat,o in stäpânire.

59
www.digibuc.ro
 Ungaria n'a fost niciodata un Stat unitar In
sensul strict al cuvântului. « Statul maghiar scrie
I. Acsády a fost un conglomerat pestrif de teritorii,
de finuturi, de mari domenii fi de orase, a cdror
unitate o reprezenta, e adevärat, coroana, färä a reusi
niciodat sä o realizeze ci in fapt »1. Acum Ind
Ungaria era §i din punctul de vedere formal Impar,
tita In trei parti: o parte sub stäpânirea sultanului,
o alta sub stapânirea lui Ferdinand §i a treia sub
stäpânirea « regelui hational » loan Sigisrnund §i
aceastä impartire a durat peste un veac i jumatate,
fiecare parte având, In tot acest timp, istoria sa
proprie. Aci a dus tara, spiritului de ordine al rasei
maghiare, adt de mult glorificat in ultirnéle decenii
de istoricii ei mari i mici.
Calugarul Utjessenici, care avea conducerea
realä a partii din tara rämasä sub regele « national »
loan Sigismund, a relnoit, sub impresia dureroasa
a sf4ierii Ungariei, la sar§itul anului 1541, cu
Ferdinand pacea dela Oradea, asigurând i reginei
vaduve Isabella o rend anuala de rz.000 florini.
Incercarea din vara anului urmätor a lui Ferdinand
de a scoate Buda din mâinile Turcilor dând gres
calugarul s'a intors iarlsi sub aripile ocrotitoare
ale sultanului. Acesta In 1543, vine din nou In
tara, ocupa orarle Pécs, Esztergom i Székesfe,
hérvár, iar In 1544 pa.à din Buda ocupa Visegrád,
Nogrid §i Hatvan, sporind astfel vastul teritoriu
pe care turcii Il luased §i tinused In stäpânirea kr.
kagyarorszeig hdrom részre oszlás dnak tarter:etc. Budapest, 1897,
p. io.

60
www.digibuc.ro
 In 1547 Ferdinand incheie cu turcii o pace pe
; ani, ratificând astfel Impärtirea In trei a Ungariei.
Sub stäpânirea lui Ferdinand au rämas 35 comi:
tate, cuprinzând partea de dincolo de Dunäre si
partea de nord a tärii (comitatele erau: Somogy,
Zala, Vas, Sopron, Veszprém, Györ, Moson, Ko,
márom, Pozsony, Esztergorn, Nyitra, Bars, Zályom,
Hont, Trencsén, Túrocz, Arva, Nográd, Gömör,
To lna, Heves, Borsod, Abaúj, Zernplém, Sáros,
Szepes, Lipt(5, Ung, Bereg, Maramures, Samar,
Szabólcs, Ugócsa, Crasna si Solnocul de mijloc si
trei comitate .din Slavonia. Partea de lark läsatä
lui Ioan Sigismund, cuprindea Transilvania, cäreia
sultanul iia mai adäogat, in nord, orasul Kassa,
In sud Tirnisoara, Lugojul, Caransebesul, Becse si
Becicherecul mare cu inprejurimile, apoi comita,
tele de pe malul stâng al Tisei, Arad, Békés, Bihor,
Csanád, Csongrád, Solnocul din afara, Timis si
Zarand 1 Restul tärii a fost Inglobatä 'in imperiul
turcesc, pierzânduisi astfel toate institutiile si Tn.
treaga administralie maghiarä si hind impärlitä In
15 sandjacuri turcesti. Aceastä parte de tar% a fost
mereu sporitä prin noi cuceriri, pe care turcii le,au
fäcut atât 'in teritoriul supus Habsburgilor at si
i'n acela läsat lui Zipolyai si succesorilor lui.
Datoria principalä a lui Ferdinand dupä ce sifa
vazut asiguratà dornnia asupra paid de tub: amin,
tite, a fost s'à pund cal:at anarhiei oligarhilor
maghiari, cari, dela moartea lui Matia, nu mai

1 L Acsidy, ibidem, pp. 254-255.

6i
www.digibuc.ro
cunooeau nici lege, nici sutoritate regalä. Impoi
triva unora a trebuit, ca §i Carol Robert de Anjou
inainte cu doug veacuri, sä poarte adevärate räz,
boaie. Domnii maghiari au inceput trig incetul
eu incetul sä simtä cä tara are stäpan, care poate
sä impunä respectarea legilor.
Aceastä parte a vechei Ungarii, singura care in
1

veacurile urnatoare §i.,a pastrat numele de Ungaria,

a devenit §i ea una din multele provincii §i State
supuse stäpfinirii casei de Habsburg §i, prin Insu0
acest fapt, interesele ei trebuiau armonizate 0 Inca,
drate In interesele generate ale acelor provincii 0
State. Regele nu mai rezida in tall, ci de obiceiu,
in Viena §i tot aci rezidau §i autoritätile superioare
centrale consiliul de räzboiu, consiliul secret de
stat 0 camera regard care fixau liniile mari ale
politicei qi administratiei publice §i a Ungariei.
Astfel, de aci inainte faimoasa « ordine maghia' rä »
in Basinul Dunärean a incetat §i locul ei ha luat,
in partea de apus a lui, ordinea germana. In
centru stäpanea ordinea turceascä, isr spiritul de
ordine maghiar a rdmas sä se manifesteze numai
in pärtile de täsärit, intre Tisa 0 Carpati.
Dupä ce Turcii au pus stäpanire pe capitala
tärii, Buda, §i tinutul dintre Dunäre si Tisa,
domnia « regelui national » loan Sigismund s'a
intemeiat, in primul rand, pe Transilvania, careia.,
cum am väzut, iiau fost alipite §i cäteva comitate
/ 1A
din stanga Tisei. Fiind insä situatia in aceste
1 ,
«partes anexae » prea putin sigura, regina Isabella,
mama lui loan Sigismund, care exercita domnia in
62
www.digibuc.ro
numele hula säu, si.a stabilit resedinta Intai la
Lipova si pe urma la AlbatIulia, in, palatul episco,
pilor catolici. Aceastä parte de Tara s'a numit apoi
Principatul Transilvaniei §i stapanitorul ei, loan
Sigismund, renuntând la titlul de reger In urma
acordului dela Speyer (1570), a luat pe acela de
principe, pe care ltau avut si succesorii sal. Print
cipattil Transilvaniei s'a desvoltat sub protectorat
turcesc si s'a desvoltat cu totul independent de
Ungaria, si, foarte adesea In opozitie cu ea. De o
gordine maghiarà » se poate vorbi deci numai aci.
Vom urmäri « ordinea maghiara » In aceastä parte
de Tara.
Dieta tinuta In Ianuarie 1542 la Tg.,Mures, 1,a
ales pe cAlugärul croat Utjessevici, guvernator al
Transilvaniei, asezand l'anga el, pentru ail. ajuta
In guvernarea provinciei, un .consiliu compus din
21 membri. alugärul, care nu era lipsit de calif
täti si care, fiind stran, nu fäcea parte din niciuna
din clicile de domni maghiari, injghebate pentru
exploatarea tarii, a procedat repede si cu nelnfrantä
energie la organizarea « regatului » sau §i la restas
bilirea ordinei turbufate adanc de luptele dintre
partizanii regelui national si. aceia ai regelui « get.,
man ». Dela Inceput s'a lovit trig de intrigile si
uneltirile sfetnicilor intimi ai Isabellei (Petrovics,
Fr. Palóczy si Fr. Kendy), cari Incercau nu numai
acasä, cu ajutorul dietei, sä Impiedece opera coni
structivä a lui, ci II denuntau mereu la Constant
tinopol el vrea sä dea tara pe mana lui Ferdinand.
Profitând de aceste repetate denunturi, sultanul a
63
www.digibuc.ro
cerut sä i se dea Banatul Timisan si cetätile Becse
si Becskerek. In fata acestor pretentii turcesti,
calugärul neputânduise intemeia numai pe pute,
rile tarisoarei sale, s'a apropiat din nou de Ferdi,
nand, oferinduii stäpânirea si asupra ei. Isabella a
fost nevoità sä semneze la 19 Iu lie up acordul
incheiat de calugar cu contele Nicolae Salm, repre,
zentantul regelui dela Viena, conform cäruia Trani
silvania trece sub stäpânirea acestuia. loan Sigis,
mund primeste ducatele Oppeln si Ratibor, o
rentä anualä de u.000 florini In schimbul mosiilor
pärintesti, iar mamäisa odatä pentru totdeauna
x oo.000 florini. Dieta convocata in grabi la Cluj a
ratificat acordul si la inceputul lui August Isabella
cu fiul säu, care acum avea 1 1 ani, a päräsit Trani
silvania. Ferdinand ha trimis in tara pe generalul
Castaldo cu câteva mii de soldati ca sä o ia in stäi
pânire. Guvernator a fost lisat acelasi calugär
croat, care cu o istetime si o abilitate extraordi,
narä a izbutit sä se strecoare, dela moartea lui loan
Zápolyai incoace, prin toate dificultätile si interne
si externe. Din cauza atitudinei sale insä nu destul
de lämuritä fatä de turci, al cäror joc era denuntat
cä,l face, cälugarul a fost asasinat la 17 Decemvrie
up in Vintul de Jos. A urmat In anul urmätor o
nota expeditie turceascä. Castaldo a fost alungat
din Ardeal si dupa plecarea lui de aci regele a
numit deodatä trei voievozi ca sä guverneze pro,
vincia: pe Andrei Báthory, pe Stefan Dobó, care
se distinsese in apararea cetätii Eger contra asal,
tului turcesc si pe Francisc Kendy. Säcuii si. o
64
www.digibuc.ro
parte a frunta§ilor maghiari, In fruntea carora
gäsea un alt Kendy, Antonie, ajutati de inver§u,
natul du§man al lui Utjessevici §i spiritul fau al
reginei Isabella, Petrovics, a Inceput a se mi§ca,
cerand chemarea In fruntea tarii a lui Ioan Sigis,
mund §i a mamei sale. Mi§carea sustinutg energic
§i de turci a prins: dieta tinua In Februarie 1556
la Turda a hotgrît aducerea din nou In Tara a
celor doi. Isabella s'a §i intors, In toamnä, qi o
nouä dietg i,a dat puteri depline In guvernarea
tarii pang la majoratul lui Ioan Sigismund. Ambi,
tioasa §i neastampgrata femeie care in 1554 spunea
solului lui Ferdinand ca prefera sgqi piarda lumina
ochilor decat sg se Intoarcä Intre maghiari, iar
altädatä cä Indura adevgrate chinuri cand vede
maghiari i care devi a trait Intre ei aproape doug
decenii a refuzat sà1 le Invete limba 1, devenise
deci reging maghiarg. Domnia ei a durat Insä
numai pang In Septemvrie 1559, cand a murit.
Succesiunea a revenit fiului ei, Ioan Sigismund,
care abia, Implinise 18 ani. Nici domni lui n'a
fost linititä. Menyhért Balassa, care inainte cu
un an, pus la cale de regina Isabella, a asasinat
In Alba Iulia pe Fr. Kendy, fostul vistiernic §i pe
Fr. Bebek, a provocat o violenta räscoala a säcuilor
« cea mai mare revolutie sociald dela 1514 încoace »
cum o nume§te Szekfii, la care s'au adgogat i alti
nemultumiti Impotriva principelui. Räscoala a
fost zdrobita de trupele lui Ioan Sigismund, con,

L Acsidy, ilidem, pp. 338-338.

65
www.digibuc.ro
duse de Gavril Majlid si de Ladislau Radák. Ca si
mamaisa, principele a oscilat Intre Maximilian, suce
cesorul Iui Ferdinand I si intre sultanul turcesc.
Nemultumit de pacea dela Adrianopol, incheiatä
In 1569 de cei doi, care a adus o lunga perioada de
pace relativä Intre ei, loan Sigismund se pregatea
de razboi contra lui Maximilian, Insa a fost tinut
In frail de sultanul careisi luase prin tratatul citat
acest angajament. Plictisit, trece apoi de partea
i'mparatului cu care incheie in 1570 tratatul dela
Speyer. In anul urmator principele a murit 'in
vfirsta de 30 de ani. Pentru mai buna cunoastere a
acestui ddscendent din familia « dornnitoare » Zi,
polyai, mai amintim ca a fost ndscut si crescut
catolic, a trecut apoi la luteranism pe care, mai
tarziu, loa schimbat cu calvinismul ca säqi sar,
rasa viata ca fanatic aderent al unitarianismului
pe care i:l inspirase rnedicul italian Giorgio Blan:
drata. Tot ca un fapt caracteristic trebuie amintit
c5., neavand urmasi toate Incerarile de a capata
o sotie dintr'una din familiile domnitoare din
Europa ramânänd infructuoase, a murit burlac,
a lasat averea sa regelui Poloniei, Imparatului
Maximilian si sultanului turcesc.
Pentru 17 Mai 1571, loan Sigismund murise la
13 Martie, a fost convocati dieta ca sä aleaga un
alt principe. Acesta fusese, de fapt, numit déja de
sultanul turcesc §i dieta, ca sà:§i dovedeasca inde:
pendenta, a ales si ea, insä aceeasi persoanä, pc
tefan Báthory. Noul principe si acest fapt este
iarasi foarte caracteristic pentru « ordinea ma:

66
www.digibuc.ro
ghiarä » a facut juramant de fidelitate §i fata de
sultanul si, in secret, §i fata de ireductibilul dusman
al aceluia, , fata de Impäratuhrege Maximilian.
Tronul Ardealului era hug ravnit si de fostul
sfetnic intim al lui loan Sigismund, Gaspar Békés,
care era sustinut de aderentii. orientärii spre occi,
dent a politicei ardelene. In vara anului 1575, dupa
o lunga pregativ, Békés a nävalit In tara; a fost
Visa tpvins in lupta de langa San,Paul (9 lulie):
Báthory ca sa,si consolidaze si mai mult situatia a
urcat tributul pe cared platea turcilor dela 10.000
florini la 15.000 pe an. Noul principe avea mari
calitäti pe care si leia dovedit In curand ca rege
al Poloniei, al carei tron, tot cu ajutorul turcesc lia
ocupat in acelasi an.
Trecand in Polonia, stefan Báthory a lasat, cu
aprobarea sultanului, ca loctiitor In Transilvania
pe fratele sau Cristofor, calitate in care a fost con,
firmat la inceputul anului urmator §i de dieta tarii.
A domnit abia 5 ani, ark' ca domnia lui, care avea
o fire linistita si pasnica de brn bolnavicios sa aibe
vreo importanta. Simtindu,si sfarsitul a obtinut
dela dieta, pe ai cärei membrii ii c3§tigase omul
säu de incredere loan Gálfy cu promisiuni, cu
donatiuni de mosii si cu amenintäri, alegerea ca
urma§ a fiului sat', un baieta§ de noua ani, Sigis,
mund (I Mai I581). Dupa cateva zile Cristofor
Báthory a murit.
Dupa moartea lui tara era condusä la inceput
de un consiliu de cinci, pe urma de un consiliu
de trei persoane, iar dela 1585 inainte, stefan

67
www.digibuc.ro
Báthory, care continua sä considere Ardealul ca un
principat al sal, a numit guvernator cu puteri
depline pe loan Géczy. In 1588 Sigismund Báthory
a fost declarat major din partea dietei, in schimbul
expulzarii din tarä a iezuitilor pe cari îi adusese
aci Zn urma cu nouà ani unchiul &du stefan. Cu
luarea In manä a franelor domniei de atre noul
principe incepe cea mai sinistrà perioada, care
dureaza aproape un sfert de veac, din Istoria Tram-
silvaniei. Ceea re caracterizeazä aceasta perioada
care, scrie Iuliu Szekfii nu sisa gäsit Inca pe
Shakespeare al ei, este ilimitata poftä de märire
a clasei conducatoare, bestiala ei sete de sange §i
luxul ei exorbitant 1. Iatä cum Il descrie pe Sigis,
mund Báthory istoricul maghiar I. Acsády: « Per,
sonalitatea lui Sigismund era compusd numai din con,
traste. Odatd se indlta /Rind la cel mai inalt grad de
independengi, alteoti devenea robul infuentelor celor
mai de jos.. . Suferea de boala familiard a Bath°,
restilor, epilepsia, .,si de o grea boald trupeascd.
era börbat §i organismul sdu dacd nu ha dus in intu,
nerecul casei de nebuni, din titnp In timp Ii priva
in mdsurd mai mare ori mai micd de fortele morale
fi intelectuale. Era sclavul boalei sale fi creerul sdu
turbure Ii arunca desordonat dintr'un extrem in,
tr'altul, Uneori ficea impresia unui geniu, alteori a
unui semi nebutpidiot, uneori a unui erou, alteori pe
aceea a unui laf. Din defectele,i trupefti derivau
sldbiciunile sufletegi ci numai cunoa,sterea acestor

1 HómanSzekfii, Magyar történet, HI, p. 317.

68
www.digibuc.ro
fapte ne explicd tot ce s'a petrecut in Transilvania
in anii urmdtori »1.
Ajuns sub influenta atotsapânitoare a confesas
rului ski, iezuitul Alfons Carillo, Sigismund voia,
atunci când expirase (1593) pacea de atâtea ori
reInnoitá intre impáratul i sultanul, sä scuture
suveranitatea turceascl §i sa se alkure lui Rudolf.
Intâmpinând rezistenta dietei care, condusá de
Alexandru Kendy §i de chiar várul principelui,
Boldizsár Báthory, iar de altá parte, speriat de
invazia atárascá prin pártile Maramure§ului in
Ardeal, a renuntat la domnie §i a päräsit tara.
Dupá trei säparnâni a revenit. 0 noua dietá cone
vocatá la sfir§itul lui August (1594) a hotárit
ruperea legkurilor cu turcii. In ziva urmkoare
principele setos de sânge si de rázbunare, a pus la
cale asasinarea frunta§ilor opozitiei, privind biruitor
pe fereastra palatului s'Au din Cluj bestiala execu:
tare a victimelor, ale cáror averi lesa confiscat apoi
pe seama sa. De aci Inainte a domnit cu puteri
absolute, nemai Indráznind nimenea sá i se mai
opuná.
In anul urmátor a incheiat (28 Iarivarie) tratatul
de aliantá cu Rudolf §i s'a cásátorit cu o nepoatä
a acestuia, Maria Cristierna, fiica lui Carol, prin,
cipele Styriei, ca dupa câtiva ani sä o trimitá acasä
tot fatä mare cum a fost când a venit in Tram
silvania. Alianta cu Rudolf a aruncat tara In
lungul rázboi de 13- ani cu Turcii, in cursul cáruia

1 Op. cit., pp. 499 pc%

.69
www.digibuc.ro
s'a realizat, pe o ciipa, §i unirea Moldovei, Tran,
silvaniei §i Tara Romanefti sub sceptrul Iti. Mihai
Viteazul. In 1595 ia parte la o expeditie In Tara
Romaneasqa Impotriva Turcilor ca aliat al voievo,
dului roman. Neastampärul §i dorinta de a fi cat
mai departe de sotia sa domniparä, Il duce In anul
urmator la'Praga ca sa discute cu Impäratul noile
planuri de luptá contra puterii turcqti. Intors
acasä Incearca recucerirea Timivarei, ia apoi parte,
far% rezultat, la lupta dela Mez8,Keresztes, unde a
asistat la Infrangerea nea§teptatä a armatelor cre,
§tine. Impresionat de dezastrul de aci qi de acea§i
irezistibila tendintä de a se scälpa de Maria Cri,
stierna a carei apropiere 'a exaspera, a oferit
Ardealul lui Rudolf, cerand In schimb ducatele
Oppeln §i Ratibor, o rentä anualä, desfcerea casa,
toriei cu Maria S. . . purpura de cardinal. Cu
ajutorul lui Alfons Carillo planul izbute§te In parte,
§i la lo Aprilie 1598 Sigismund päräse4te tara, care
ajunge astfel sub stapanirea lui Rudolf. Acesta,
pang la numirea unui alt Keincipe, a Incredintat
conducerea ei sotiei lui Sigismund. Dupä pitru
luni Insä, exilatul de bunä voie se Intoarce §i cu
sprijinul unchiului sau dupa mama, tafan Bocskay,
§i al dornniparei sale sotii, reocupa tronul Ardea,
lului. In 1599 abdici din nou, de data aceasta In
favoarea värului sal, a cardinalului Andrei, pe care
la 17 Martie V. acceptä §i dieta. Noul principe fiind
aderentul continuàrii politicei vechi ardelene de
bung prietenie cu turcA, Mihai Viteazul näväle§te
In Transilvania §i Infrange armatele cardinalului
70
www.digibuc.ro
in lupta dela Selimberg. Invinsul se refugiaza in
secuime, unde este recunoscut de Secui, prins §i
ucis. Sigismund vine din nou in Tara §i este din
nou ales principe la inceputul anului i6oi, de dieta
convocata in graba. Esie invins §i el de armata lui
Mihai Viteazul §i a generalului imperial Basta in
lupta dela Gurus Pau (August 1601). Peste cateva
zile, la 19 August, eroul roman este asasinat langa
Turda din ordinul lui Basta, care de Aci inainte
a devenit conducatorul de o salbateca stra§nicie al
nenorocitei provincii. Maghiarii incearca o fa's,
coal a. sub conducerea lui Moise Székely, intors
din refugiul sau turcesc, §i pe care §i bau ales
principe (-16o3). Moise Székely reumte sa izgo,
neasca pe Basta din lark este insà in curand
infrant de voievodul Tara Romane§ti, ramanand
insu§i Mort pe campul de bataie. Basta a revenit
sä continue cu §i mai nepotolit5, furie Inca un an
de zile opera de pacificare a tärii.
Aceasta este ordinea halucinanta creata de cele
douä dinastii maghiare, dinastia Zápolyai §i Bá,
thory intre Cpati §i Tisa, In curs de aproape
8o de ani §i. in numele careia maghiarii reclama
recuno§tinta intregei Europe! In 15 ani de zile
clasa conducatoare maghiara a jurat credintä §i lui
Sigismund Báthory de vreo patru ori! §i lui
Andrei Báthory §i lui Mihai Viteazul §i lui Basta
§i lui Moise Székely. Geniul politic al rassei era
in plina desfa§urare a stralucirii sale.
Dar ordinea maghiara nu s'a terminat aci. In
toamna anului 1604 a izbucnit sangeroasa revolutie

71
www.digibuc.ro
a lui Stefan Bocskay impotriva % dominatiunii get-,
mane »- In Ungaria qi in Transilvania. Taal &au a
fost unul din frunta0i partidei habsburgice §i din
acest motiv a fost prins de Ioan Sigismund §i.
aruncat In Inchisoare In Cluj unde a vi murit §i
unde s'a näscut §i fiul eau Stefan. Fiul a continuat
politica tatalui, a luat parte la expeditia din Tara
Româneasca Impotriva turcilor, a fost sfetnicul
statornic al nepotului sau Sigismund Báthory §i n'a
fost strain. nici de asasinarea frunta§ilor cari se
opuneau la parasirea politicei de prietenie cu turcii.
Din acest motiv, din cauza habsburgofiliei sale,
and tronul Ardealului a fost ocupat de Andrei
Báthory, a trebuit sa se refugieze, iar mo§iile iiau
fost confiscate. A petrecut mult timp §i la Curtea
din Praga, fiind unul din sfetnicii lui Rudolf pentru
chestiunile maghiare.
Istoriografia maghiara Il preamare§te pe Bocskay
ca pe un erou national, unul din marii eroi ai
natiei kr care a desfa§urat steagul revolutk i fiindca
R
nu mai putea tolera teroarea i jaful mercenarilor
lui Belgioso §i Basfa i nu mai putea tolera, el
calvinul, persecutiile religioase la care erau supu0
coreligionarii lui din partea Curtii din Viena §i a
agentilor ei, §i in fine nu mai putea tolera ca
Ungaria sa fie condusa de elemente straine. Idea:
lurile sunt foarte frumoase, insa cu Bocskay s'a
petrecut un lucru deosebit de bizar. Belgioso §i
Basta, cu mercenarii lor, se gaseau de mult In
Ungaria. Conducerea tasii se gasea Inca de pe
tirnpul lui Ferdinand in mana unor organe cene
72
www.digibuc.ro
trale compuse din nemaghiari, iar intoleranta reli,
gioas6 a catolicilor nu incepuse nici ea In anul
1604. Apoi dânsul oia foarte bine cg Ungaria nu
putea fi apgratä contra Turcilor numai cu puteri
ungureoi §i cg apgrarea ei era o problemg eurog
peang §i se fIcea cu rnijloacele bäneoi §i cu merce:
naH adunati din toate partile Europei, iar o cons
ditie esentiali a ajutorului bgnesc dat de State le
sträine era ca mercenarii sä fie luati de pe teri:
toriul lor §i condu§i 'in luptä de ofiteri de ai kr 1
Cu toate acestea Bocskay a fost tot timpul unul
din aderentii fanatici ai Habsburgilor pentru cari
a infruntat primejdii §i a adus mari sacrificii.
Stefan Bocskay a desfä§urat steagul revolutiei din
motive cu totul de aka naturg. Devi, pe fatä, ades
rent al Habsburgilor, dânsul tinea legaturi strânse
cu apeteniile partidei contrare cari, refugiati pe
teritoriu turcesc, complotau mereu contra regelui
« german §i catolic ». Intâmplarea a fäcut ca o
parte din corespondenta secretä a lui cu Gavrilä
Bethlen, unul din §efii complotioilor, sä cadä in
mainile generalului Belgioso. Bocskay oia ce:l
a§teaptg: condarnnarea la moarte §i confiscarea
averilor. De aceea a pornit rgscoala. a pornitfo
inteun timp foarte greu and tara era angajatä
Intr'un lung räzboi cu turcii, care dura de zece ani
§i se desfg§ura cu rezultate schimbgcioase: când
armatele regelui izbutea sä recucereasci un ora§
sau o cetate inteo regiune, turcii cucereau alta 'in
altä regiune.
1 1. Szekfa, op. cit., P. 343 aqu.

73
www.digibuc.ro
 Elernentele cu care a Inceput Stefan Bocskay
revolutia sa erau faimo0i haiduci, oameni. semis
barbari, cum Ii nume§te I. Acsidy, färä arzare
stabila, cari luptau pentru bani in tabära cui plätea
mai bine, cunoscuti prin jafurile §i prin firea kr
sângeroasä 0 chiar de aceea dietele ungurwi cereau
mereu exterminarea lor, socotiti hind ca o ru0ne
a natiei §i o pacoste a ei. Erau apoi iobagii §i
nóbilii scäpätati, fugitl din teritoriul supus tur:
cilor, existente disperate care, ca i haiducii, träiau
din lupte In solda cui platea §i din jafuri. In Trans
silvania revolutia nationala a lui Bocskay se sprit
jinea §i pe neastâmpäful Secuilor, cari, cum am
väzut, se gäseau In permanentd revoltä. Dar mai
presus de toate, revolutia se intemeia pe ajutorul
turcilor cgrora le devenise din diqman ireductibil
aliat fidel §i activ.
Cu ajutorul acestora 0 exploatând extraordinara
us% a maghiarilor contra germanilor, urä care era
cum este §i azi unul din factorii sentimentali
dominanti ai politicel maghiare 0 pe care un delegat
papal dela inceputul veacului al XVIslea o socotea
scut sigur contra räspândirii luteranismului, care
pornea din Germania, Stefan Bocskay a izbutit sä
ocupe intreg nordul Ungariei, bandele lui strä:
bätând Origin Moravia 0 In Tegiunile märginar
ale Austriei, jefuind, incediind §i ucigând pretu:
tindeni. Incântat de aceste succese, sultanul isa
trimis coroanä regala §i 1,.a numit, In acela0 tirnp,
principe al Transilvaniei. Idealul politic national
s'a adäogat numai pe urma pentru a satisface ele,

74
www.digibuc.ro
mentele cari aveau si motive serioase de nemultus
miri si el se reducea la libertatea religioasg si la
administrarea Ungariei prin maghiari.
Rgscoala lui Bocskay a izbucnit nU numai In
mijlocul unor grele lupte cu turcii, ci i Tnteo
perioadg 4 criza a dinastiei. Impgratul Rudolf se
ggsea 'in conflict acut cu fratii sal qi, mai ales, cu.
Maximilian, mostenitorul tronului. Toate aceste
imprejurgri au contribuit la nevoia grabnicei resta,
biliri a linistei i ordinei In arg. Si, Inteadevgr,
revolutia lui Bocskay s'a terminat cu pacea dela
Viena (25 Iunie 1606), autorul revoltei obtinând
pentru sine Ardealul cu comitatele vecine la care
eau adgogat Bereg, Ugócsa si Sätinar i cetatea
Tokaj, care Irma, dacg dânsul va muri färg urmas
revine sub stgpânirea Habsburgilor, iar pentru
natie libertate religioasg i unele drepturi politice.
Peste câteva luni s'a terminat si rgzboiul cu Turcii
prin pacea dela Zsitvatorok (II Noemvrie). Bocskay
a murit la 29 Decemvrie al aceluiasi an.
Ocupat In pgrtile de nord ale tärii i ocupat,
in ultimul timp, cu tratativele de pace, Bocskay,
care avea resedinta In Kassa, a numit guvers
nator al Ardealului pe Sigismund Rákoczy, un
bgtrân obosit si inofensiv, insä In testamentul pe
care lsa fäcut cu putin inainte de moarte, a reco,
mandat ardelenilor alegerea ca principe a lui Vas
lentin Homonnai, ginerele lui, Rákoczy. Homonnai
a si pornit spre tarä cu o mica oaste ca sas§i asigure
alegerea. A sosit insä drziu, caci la 7 Februarie
1607 dieta Il alesêse pe socrul säu. Sigismund

75
www.digibuc.ro
Rákoczy. Intre timp se ivelte pe nea§teptate, un
alt candidat: Gavrila Bithory, un nepot de frate
al fostului principe §i cardinal Andrei Bithori care
a avut un sfar§it atat de tragic. §i acesta sosise in
Ardeal §i se credeá ca. având §i sprijinul lui Gavrila
Bethlen va izbuti sa se aleaga. Fata de el Ina.
Sigismund Rikoczy a procedat scurt §i energic : ha
prins §i ha aruncat In Inchisoare unde ha tinut
pana dupa terminarea alegerii. Eliberat a recurs
§i el la ajutorul haiducilor, cei mai ticalo§i dintre
banditi, cum ii nume§te cronicarul maghiar cone
teLporan Szamosközy, pe care i,a cumparat cu
bani 0 cu mari promisiuni, dintre care principalele
erau ca 'Ii va extermina pe catolici §i kmitariani §i
ca pe capetenia lor, Andrei Nagy, il va face coman:
dantul suprern al tuturor haiducilor 0 va ocupa In
tara intaiul loc dupa principe. In acela§i timp
catolicilor din Ungaria le fagaduia cä va sprijini
catolicismul. Venind a doua oara In Ardeal, acum
inconjurat de cetele de haiduci, ha convins pe
batranul principe Rákoczy stá. abzica, clanduoi In
schimb domeniile Szatvár §i Sáros 0 astfel a fost
ales In Martie 16o8 urma§ al acestuia.
Sub domnia lui, care a durat abia 5 ani, Ardealul
a trait una din cele mai triste §i mai zbuciumate
perioade din istoria lui. Avea 19 ani cand a ajtms
pe tron ,§i In curând « a devenit un tiran care nu
cunoftea nid rnorald, nid lege, nici datorie, nici
onoare » scrie istoricul maghiar Benedict Iancsó 1

1 Erdély tarkinete. Cluj, 1931, p. 130.

76 www.digibuc.ro
Starea lui sufleteascg poate fi. definitg, spune acelafi
autor, mai potrivit cu cuvintele: moral insanity'.
« Domnia lui a fost seingeroasd fi plind de dezastre »
scrie un alt istoric maghiar 2
Domnia lui Gavrilä Bithori a Inceput sub ausf
picii bune. Turcii hau primit cu bratele detchise
§i ba interventia lui Gavrilg Bethlen i,au iertat
plata pentru 3 ani a tributului §i prin mijlocirea
lui Imrefi, din care, In schirabul gratiilor sotiei lui,
ficuse sfetnicul sgu intim, a izbutit sa se pung bine
§i cu Habsburgii. Din cauza insg a acelui moral
insanity de care vorbe§te Benedict Iancsó §i. din
cauza firei sale nepotolite de aventurier brutal §i
sângeros, a ajuns In curand In conflict cu toatg
lumea: cu frunta§ii tärii dupg ale cgror sotii port
nise o adevgratg vangtoare, cu haiducii pe al cgror
§ef Andrei Nagy, ha ucis cu propria mg.nä, cu print
cipatul vecin al Prii Române§ti pe al cärei voievod
Il alungase din scaun voind sg,i ia locul, cu curtea
regalg si, in fine, cu puterea turcilor suzerani.
Anarhia §i nesiguranta, comploturile §i värsärile de
sgnge, tirania §i. jaful puseserg stgpanire pc, targ
dela un capät la celglalt. « Ordinea maghiarg »
era In piing desf4urare sub acest ultim descendent
« dinastiei nationale » a Bithory,wilor.
-a\I

Anarhiei din Ardeal bau pus capät Turcii. Ace,

§tia bau trimis In tarä cu o puternicg armata pe
Gavrilg Bethlen, care de frica rgzbungrii lui Bg.,
thory principele pusese ochii §i pe sotia lui
1 Ibitlem, P. 134.
' Iuliu Szekfü. Op. cit., IV, p. g.

77
www.digibuc.ro
fugise la Constantinopol, ca SA ocupe tronul dupg
ce le promisese, ca, ajungand pe tron, le va ceda
cetätile Lipova si Ineu. In fata invaziei turcesti
Báthory s'a refugiat spre Oradea, unde In curand
a fost asasinat de Nicolae Abafy, cäpitanul cetätii
Tokaj.
Gavrilä Bethlen (1613-1629) este considerat de
istoricii maghiari ca una din cele mai märete
figuri ale istoriei natiunii kr. « A fost cea mai
proeminentd figurd istoricd maghiard a secolului al
XVILlea, scrie N. Asztalos, si nici Transilvania,
nici Ungaria n' a avut un bdrbat de Stat asemenea
lui » 1 Noul principe este, Ara' indoialä, cel mai
tipic reprezentant al firei si mentalitatii maghiare
si astfel nu este de mirat ca maghiarii, studiinduii
viata si faptele, se recunosc In ele ca Intr'o imensä
oglincla pe ei Insisi, cu ce au mai caracteristic In
fiinta lor. Mândru 4i iubitor de fast, voia si facA
din resedinta sa, din Albadulia, unde se reträsese
aupä ce Sasii sibieni refuzaserä s51,1. primeascä
intre zidurile cetätii kr, o curte dupä modelul
marilert curti occidentale si el, care nu cunostea
altä limbä afará de cea maghiarä nu cunostva
nici chiar latina, limba diplomatica a timpului
s'a inconjurat de artisti si de invätati., de bufoni
si de dansatori, a fäcut daruri bisericilor si a Infiintat
o scoalä superioarä dupa modelul scolilor iezuité,
si in toate expeditiile lui räzboinice era Insotit de
un predicator si de lada cu cele cateva cdrti ungus
re§ti, tipirite de coreligionarii lui Calvini.
1 A magyar nanzet története, p. 248.

78
www.digibuc.ro
 Solii turce§ti, cari au sotit in primävara anului
1615 la Viena ca sä discute conditiile unei bune
vecinätäti, se plângeau de neastampärul maghia,
rilor pe cari ti numeau natie cu doud fete. Politica
lui Gavrila Bethlen a avut, dela inceput chiar,
doua fete pe care le:a pästrat in tot cursul domniei
lui de 16 ani. Adus in tarä de Skender Pa§a, care
a §i convocat dieta dela Cluj din 22 Octomvrie
1613 §i a impus « libera alegere » a lui, Bethlen
incheie, la 6 Mai 1615, un tratat secret cu Impaf
ratul Matia, tratat indreptat impotriva turcilor 1.
In vara anului 1619 binecuvânta pe Ferdinand II
pentru biruinta asupra räsculatilor din Boemia, ti
oferea ajutorul au armat contra kr, ceeace nu,l
impiedeca, peste câteva säptamani, sa trimita agenti
la Praga §i sä desläntuie räzboiul in nordul Unga,
riei ca aliat al Boemilor impotriva arora i§i ofe,
rise serviciile. Räzboiul ha desläntuit, spunea in
manifestul Querela Hungariae, lansat care lark
ca sä apere protestantismul de teroarea desläntuitä
contra lui, de Habsburgi '0 iezuiti, aliatii lor,
ceea ce nu ha Impiedecat sä promiti trecerea la
catolicism, dacä Ferdinand il accepta ca ginere,
danduti de sotie pe fetita lui de 12 ani, Cecilia
Renata (1622). Principele avea 43 ani 1 Se declara
gata sä atace pe Turci, sä---fie sluga plecatä a impä,
ratului dela Vien, dar in acela§i timp aduna trupe
contra lui §i cu ajutorul lui Ibrahim, Pa§a Bosniei,
porne§te din nou la lupti contra lui Ferdinand.
1 Textul la Roderich Coos, Osterreichische Stacttsvertage. Fiirstentum
Siebenbargen. Viena, 1911, pp. 449-03.

79
www.digibuc.ro
Peste ani (1625) iar i se ofera lui Ferdinand
2,

contra turcilor, dar simultan intra in legatura cu

toti du.lmanii lui intrebanduti « cum o suld rdspldi
teasa serviciile » 1 Peste 2 ani (1627) umblä din
nou dupä gratia lui Ferdinand, dand sfaturi plat
tinului sau asupra felului cum ar putea distruge
puterea turceasca 2
Lipsa de mäsura §i de sir% al proportiilor care
caracterizeaza natia maghiarä §ita gasit §i in Gavrila
Bethlen cea mai pregnanta expresie. Domn al unei
mici täriware, fara resurse financiare §i militare
deosebite, o täriwara care se gäsea Intre doua
pietre de moara, imperiul turcesc i imperiul habs,
burgic, principele visa tronul Poloniei, apoi tronul
Boemiei, apoi voia sä facà parte din consiliul print
cipilor electori ai imperiului german, fägaduia
ajutor Venetiei contra regelui Spaniei(!), oferea
aliante Frantei, Angliei, Olandei §i Suediei §i
credea, ca §i urma§ii din secolul al zotlea, ca OH,
aora lui mica, stoarsa de tributul turcesc §i de
domniile nenorocite anterioare §i de o lungi peri,
oadä de räzboaie civile, poate juca un rol hota,
ritor in marile conflicte care framantau atunci
Statele europene.
Impins de acest neastampar §i de un nepotolit
orgoliu pe care voia a §iol satisfaca cu orice pret
§i cu orice mijloace, Gavrilä Bethlen a deslantuit
acea lunga serie de räzboaie care a durat Da ani
1 Angyal Divid, Magyarorrag történese II. Mdrytisbil III, Ferdinand
halaldig. Budapest, 1898, p. 378.
I Ibidem, p. 399.

So
www.digibuc.ro
de zile (1619-1929), incheind mereu Armistitii f i
pgci. In 1619 näväle§te in nordul Ungariei pe care
o ocupä panä la Pozsony, invadeazâ Austria de
Jos, 4i adung trupele la Florisdorf §i participa
impreung cu armatele räsculatului ceh Matia Thurn
la asediul Vierxei. Este insâ nevoit sg incheie, in
Ianuarie 1620, armistitiu cu Ferdinand II §i sà: alerge
in grabg acasä, unde tronul ti era amenintat de
Gheorghe Homonnai, care a fost §i el candidat la
domnie dupá moartea lui Gavrilg Báthory §i acum
cu ajutorul primit din Polonia nävälise In Tara.
Dieta din 25 August 1620, convocatg la Beszter,
cebánya §i la care a luat parte delegatii comitatelor
ocupate de trupele lui, l,a proclamat pe Bethlen
rege al Ungariei. Acesta acceptase titlul de rege
Boemia la al carui tron ravnise qi,a ales intre
timp rege pe Friedrich de Pfalz dar in urma
zdrobirii de cgtre generalul imperial Tilly a armaf
telor cehe§ti la Muntele Alb i vgzând el mercei
narii pe cari nud mai putea plgti il päräsesc, al
Venetia i turcii cgrora le ceruse bani refuzg sgd
dea, câ tara sgtulg de dari §i de jafuri dorea pace,
incheie la 31 Decemvrie 1621 cu Ferdinand II
pacea dela Nikolsburg. Bethlen renuntä totaliter et
simpliciter in perpetuutn la titlul de rege al Unga,
riei, de§i cu putin inainte declarase sus §i tare cg
preferg sg moarg decât sg renunte la el, restitue
toate cetgtile §i orarle ocupate, toate bunurile
fiscale ocupate « sine ulla destructione et corrup,
tione », predg coroana regalg cu toate podoabele
ei, restitue/bunurile luate dela proprietarii parti,
81
www.digibuc.ro
culari, iar donatiunile fäcute de el aderentilor säi
vor fi examinate de o comisie specialä, fägkluieste
ca In viitor nu va savfirsi niciun act du§mänos
contra impAratului si contra casei de Austria. In
schimb, Bethlen primeste titlul de principe al
imperiului, ducatele Oppeln si Ratibor pe care le
posedase si Sigismund Báthory si pe care le va
detine el si copiii lui legitimi, iar in lipsa acestora
nepotul sal, stefan Bethlen; primeste apoi, el
personal, urmând ca dupd moartea sa sä revinä
Ungariei, comitatele Satmar, Szabolcs, Ugócsa,
Bereg, Zemplém si Borsod, fall cetatea Szendrö,
si Abaúj irnpreunä cu orasul Kassa. Aceste corni,
tate insä rämân supuse jurisdictiei palatinului,
trimit delegati la dieta Ungariei si imparatul isi
rezervä si acolo dreptul de patronat pe care it
exercita In biserica catolicä din tara intreaga.
Comitii acestor comitate, capitanii cetätilor si ma,
gistratii oraselor vor face jurämânt de credintd si
fata de Imparat, iar in caz de räzboi cu turcii vor
lupta si ele impotriva lor 1
Abia se uscase insä cerneala pe actele de ratifi,
care a tratatului de pace si Bethlen incepe noi
pregairi de räzboi. Trimite soli la Constantinopol
ca sä dual stirea pa Ferdinand cu ajutorul Spaniei,
al Poloniei, si al principilor catolici germani urmäf
resc nimicirea imperiului turcesc si cä lui, Bethlen,
Ii solicità alianta Venetia si cu ajutorul ei, al
Olandei, care i. s'ar aldtura si cii al protestantilor

i Textul la Roderich Goos, op. cit., pp. 545-5,4.

82
www.digibuc.ro
din Po Ionia ar putea acum zdrobi imperiul catolic
al lui Ferdinand. Sub lima Poarta, care, pentru
tinerea in sah a imparatului avea nevoie de o
unealta, trimite la Beth len 9 mica armata condusa
de pap Bosniei, Ibrahim, Bethlen solicita si ajw
torul Olandei care ii da vorbe, cere pe. acela al
regelui Iacob I -al Angliei, care, neavand incredere
in el, nwi da nimic, cere ajutorul Frantei si Vene,
tiei cari nud dau decat promisiuni.
Intre timp ii moare sotia (13 Mai 1622) si atunci
face lui Ferdinand propunerile de care am vorbit
mai sus: cere mana fetitei lui, Cecilia Renata, se
declara gata a trece la catolicism si a ataca pe
turci. In acelasi timp batea bani cu inscriptia
« Rege al Ungariei » si cherna la Kassa comitatele
läsate lui de tratatul dela Nikolsburg ca sa organi,
zeze atacul contra imparatului. Comitatele, dor,
nice de pace se opun. Cu toate acestea, in toamna,
cu ajutorul trupelor lui Ibrahim incepe din nou
lupta si dupa ce ocupà iarIsi cateva 1orar din
nord, navaleste in Moravia. Turcii insä 11 par.&
sesc. Astfel face noi propuneri de pace: cere mana
fetei dusmanului sau, cere sa fie numit guvernator
al Ungariei fall a avea titlul de rege si se angajeaza
sa alunge pe turci, cu cari luptase pand aci ca
aliati, din tad.. Conditiile ii sunt respinse. Rew
seste totusi in 8 Mai 1624 sä Incheie pacea dela
Viena. Conditiile sunt mai putin favorabile decat
cele din pacea dela Nikolsburg. Bethlen pierde
ducatele Oppeln si Ratibor, mentinandwsi simplul
titlu de principe al kr, Aral ca cest titlu sa. treaca
83
www.digibuc.ro
'si asupra succesorilor. De drepturile si libertätile
tärii si de libertatea religioasä cu care principele
isi motivase räzboiul nu se mai face nicio amintire
.n acest tratat.
Bethlen nici acuma nu se ,astâmpärä ci, de o
parte, se oferä lui Ferdinarid contra turcilor, de
altä parte intr ä. in relatii cu toti marii dusmani
ai lui, oferindu,si serviciile si lor 1 Prin interme,
diul plenipotentiarilor kr dela Constantinopol soli,
cita ajutorul Frantei, Olandei, Angliei si Venetiei
cerânduAe bani, bani multi (40.000 taleH pe lunä)
pe care 'Insa nusi da nimeni. Intre timp se Insoarä
çu Ecaterina, sora electorului de Brandenburg
(Septemvrie 1625) prin care inträ in relatii de
rudenie cu Gustav Adolf, regele Suediei. In toamna
anului 1626 porneste din nou la luptä numai cu
ajutorul turcilor, plänuind sä,l atace pe Ferdinand
impreunä cu Mansfeld. Acesta a fost mnsä infrânt
in lupta dela Dessau de Wallenstein, care de aci
s'a indreptat spre Ungaria. De altä parte, Turcii
Trifrânti si ei la Bagdad, voiau sà ajungä la o pace
cu Feidinand. Ramas singur, Bethlen este silit sa
trichee a treia oarä pace, pacea dela Pozsony din
20 Decmevrie 1.626. Principele isi ia aceleasi anga,
jamente solemne cA nu va ridica armele contra
Majestätii Sale si contra Casei de Austria « sub
quovis quaesito colore et praetextu» a.
De aci tnainte, Bethlen si,a vazut de rosturile
lui de cask visând si acum la coroana Poloniei si
2 Angyal Dávid, op. cit., p. 378.
2 Textul la, v. R. Goos, op. cit., p. 623 squ.

84
www.digibuc.ro
incepând din nou a lucra la Poartä impotriva atis
pulatiilor pacii pe care o incheiase la Pozsony.
A murit la 15 Noemvrie 1629, in varstä de 49 de
ani, lasând tronul Ardealului sotiei sale Ecate,
rina de Brandenburg, pe care o dietä tinuta la
Alba Iulia In Mai i826 o declarase succesoare a
lui. A§a se prezintä opera de ordine urmarita de
cel mai mare maghiar al secolului al XVILlea §i
cel mai tipic reprezentant al rasei sale.
Dupa domnia agitata, de abia II luni, a Ecate,
rinei §i dupa domnia de 2 luni a lui stefan Bethlen,
fratele principelui raposat, tronul a fost ocupat
de Gheorghe Rákoczy I. Noul principe nu era
transilvanean, ci era din pärtile de nord ale Unga,
riei, unde stäpânea imense averi si unde a fost 6el
mai credincios aderent al lui Gavrila Beth len,
luând parte la toate expeditiile lui. Primii ani ai
domniei sale au fost turburati de numero§ii pre,
tendenti la tron.§i de conflictele cu antecesorul sau
tefan Beth len §i cu väduva principelui räposat,
apoi situatia nusi era suficient consolidata la Con,
stantinopol, iar curtea din Viena, unde cuvântul
hotaritor In astfel de chestiuni Il avea palatinul
Eszterházy, ii era deadreptul dusmnä, fiindca,
supus al el fiind, acceptase fära sa obtina autori,
zatia cuvenitä, un tron strain, mai ales cä cu putin
Inainte fusese numit consilier regal fi facuse, in
aceasta calitate, juramânt de credintà fatä de regele
ski Ferdinand II.
Gheorghe Rákoczy I a mers, In multe privinte,
pe urmele fostului sal' patron i prieten Gavrilà
85
www.digibuc.ro
Beth Ien, fa:ra sa aiba fantezia vie a aceluia, ceea ce
ha Impiedecat sà alerge dupa atatea himere cum
a alergat el. Absolutist pana la tiranie ca si Beth len,
cu o culturA mediocri ca i Bethlen singur se
lauda cà n'a citit nimic afara de Carta& religioase,
desi era fiu de principe (tatal salt a fost acel Sigis:
mund Rákoczy, care a domnit intre 16o6-16o8)
de o extraordinara lacomie de bani si averi, ceea ce
la facut sä confiste burturile at:a:tor fruntasi, Inte,
meiat de multe ori pe, simple soapte si banuieli,
mai ales, având In politica sa aceleasi doua fete
despre care solii turcesti spuneau In 1615 ea' sunt
caracteristica natiei maghiare. In 1631 trimite pe
omul sAu de Incredere, Ioan Szombori, la puters
nicul i influentul cardinal Petru Pázmány, prie
matele Ungariei si unul din sfetnicii intimi ai lui
Ferdinand II ca sa5i comunice a el nu urmareste
astigarea celor 7 comitate pe care le obtinuse
Gavrilä Bethlen si cà n'a fac{it niciun fel de pros
punere turcilor, iar delegatii säi la tratativele dela
Kassa declarau, nu mult dupa aceea, cA postulatele
principale ale principelui sunt sa fie recunoscut
de curtea Vieneza i sA incheie o alianta cu inap50
ratul. i Intr'adevar In tratatul de pace Incheiat
acolo ofirrnissime promittit » cA niciodata nu va
ridica armele contra Majestätii Sale si contra
augus t Case de Austria, nu va agita impotriva
ei pe Turci, pe Tatari sau alti dusmani, nui va
cherna îrnpotriva Ungariei i Impotriva altor State
crestine (p. 2), apoi « cum hostibus suae maiestatis`
quibuscumque nullum foedus, nullarnque correspon,

86
www.digibuc.ro
tiam habebit » si dacá va afla de o uneltire a lor
contra lui nu va intârzia a o descoperi (art. 9) 1.
Aceste angajamente nu l,au impiedecat insä ca In
anul urmátor sä trateze cu Paul Strassburg, dele,
gatul lui Gustav Adolf, o participare la falzboi
contra lui Ferdinand II cerând, in schimbul pars
ticiparii, intreaga Ungarie, Austria si Styria, si,
lacom cum era, un ajutor anual de 500.000 florini,
din cari imecliat un avans de 50.000 2. In 1633
incepe noi tratative cu Ferdinand II, dar simultan
trata prin delegatul sàu Balthazar Bilintffi si cu
cancelarul suedez Axel Oxenstierna o aliantä contra
lui, iar la Constantinopol, prin alti delegati, facea
incercäri stäruitoare sà: obtinä, fiind vasal al sulta,
nului, permisiunea de aA ataca.
Häquit mereu de candidatii la tron, dintre cari
doi se addposteau si intrigau la Constantinopol, si
nesigur pe sprijinul tureilor cari nu,i puteau ierta
amestecul In cele douà principate românesti, a foss
nevoit sa amâne atacul, mai ales cà nu ajunsese
nici cu dusmanii imparatului la o intelegere depliná.
si nu avea 'Inca nici asentimentul sultanului. La
inceputul anului 1664 a pornit, in fine, la luptà
contra împAratului, care acurn era Ferdinand III,
lâsând In tarä guvernator pe fiul sail cu acelasi
nume pe care dieta II aksese Inainte cu 2 ani suc,
cesor la tronul Ardealului. A navälit In nordul
Ungariei mergând pe urmele lui Bethlen. A ajuns
Ora la Nagy Szombatr de unde a trecut In Mo,
R. Goos, op. cit., p. 653 squ.
2 Angyal David, op. cit., pp. 478-480.

87
www.digibuc.ro
ravia desi facuse de rnult impáratului propuneri
de pace in radejdea incasärii dela Torstenson a
sumei cuvenite pentru anul 2644. Acesta ioa si dat
too.000 taleri, nu isau dat insä nimic francezii, cari
in loc de bani i,au fágáduit c5A vor pomeni in
tratatul de pace ca aliat al regelui Frantei.
Sub pretextul cà sultanul nufi inglduie conti,
nuarea luptei contra impäratului, sifa retras tru,
pele, continuând incercárile de a incheia pace cu
Ferdinand III. Adevárata cauzá Tried a retragerii
sale din coalitia suedo,francezá a fost, apune Angyal
David, frica de armata pe care arhiducele Leopold
o adunase in lulie (1645) la Dévény, apoi se plic,
tisise de rázboi si isi da seamá cá oriat ar lupta,
conditii mai bune nu poate obline 1 Astfel a
incheiat la r; Decemvrie pacea dela Linz, obti,
nand o imensá sporire a averei sale familiare.
Gheorghe Rákoczy I a murit la 1 i Ogtomvrie
1648, in varstä de 55. ani si, potrivit alegerei dietei
In Februarie 1642, tronul a fost ocupat de Eul
eau, Gheorghe Rákoczy II, a cärui domnie a
Insemnat präbusirea pentru totdeauna a indepen,
dentei Ord si cufundarea ei in cumplita anarhie,
din care a salvatfo, peste o jumätate de veac, Curtea
din Viena, luândfo sub stápânirea ei si punând
capät domniilor nationale maghiare.
Stäpân pe o avere imensa ingrámádità la sag,
tile sale din Ungaria (Munkács, Patak, etc.), pe
care insusi o evalua mândru in 16;2 la ro milioane

i Op. cit., p. 499.

8a
www.digibuc.ro
fi care, tot dupa spusele lui, sporea anual cu o
jumätate de milion, §i stäpan absolut al %Aril pe
care o guverna ca un « absolutus fejedelern (print
cipe) », cum ii pläcea sa se numeasck dieta nefiind
decât un simplu birou de inregistrare a dorintelor
§i ordinelor lui, noul principe dorea o coroanä
regalä. A Ungariei, a Poloniei, asta era indiferent,
numai coroanà regalä sä fie. Fiindca un inainta§
al &au, stefan Báthory, a fost rege al Poloniei si
la coroana acestui Stat se &Idea §i. tatäl &au, dupa
ce izbutise prin pacea dela Linz säqi sporeascä
considerabil averea, Gheorghe Rákoczy II §i,a
indreptat §i el atentiunea asupra ei.
Polonia se gäsea dela sfar§itul lui Iulie 1655 in
razboi cu Suedia. Principele i§i oferise, la inceput,
lui Cazimir, regele Polon, contra lui
serviciile
Carol X al Suediei. Pe urmä s'a indreptat spre
acesta cu care in 6 Decemvrie 1656 a §i incheiat
un tratat de impartire a regatului polon. A inceput
apoi pregatirile de razboiu sub privirile uluite ale
sfetnicilor sal, ale rudelor cele mai apropiate si
ale intregei OH. Pe o iarnä cumplità trece, in
Ianuarie i6p, Carpatii peste Maramure§, indrept
tândutse spre Polonia. Ocupa: Cracovia, Brest i
Var§ovia. Carol X il päräsqte insi In curând, fiind
nevoit, din cauza atacului danezilor, sà se intoarea
acasà. Principele rämâne singur cu o armatà räu
echipatä inteo tara indepartatä, unde din fiecare
colt se ivea un duqman care o härtuia. Incheie
repede o pace ru§inoasä cu Polonii §i fuge spre
Transilvania lui, läsând armata acolo sub condu,

89
www.digibuc.ro
cerea lui loan Kernény. Armata este distrusa come
plet de tatari §i aceia dintre soldati cari au scapat
cu viata au fost fäcuti prizonieri si du§i In robie
departe In Crimeea, in timp ce cete numeroase de
poloni devastau, din razbunare, mo§iile §i cetäe
tile principelui din nordul Ungariei. A§a s'a ter,
minat aceastä sinistrd aventurä a principelui vanätor
de coroane regale,
In Transilvania adevarata « ordine maghiara »
a inceput numai acum. Aci abia se gasea familie
care sa nu plangd pe cineva din ai ei, mort in
Polonia ori rob la tätarii din Crimeea. Jalea er.a
pretutindeni imensä. Din toate pärtile i se cereau
lui Rákoczy sä pläteascä din avereaei proprie,
ingramäditä cu atata läcomie, pretul de riscume
pärare a celor cäzuti In robie tätareasc. Printul
refuza. Dieta din Alba lulia il destitue la 15 Octome
vrie 1657, din ordinul Portii, impotriva vointei
careia se aventurase in expeditia din Polonia §i a
ales in locul Tui ye Francisc Rhédey. Rákoczy se
socotea insä principe, tine ocupate cetatile 0. bunt',
rile fiscale, si trimite la Poarta pe Francisc Szebesi
sä irnblanzeasca furia sultanului. I se raspunde el
Turcii +for « face praf » tara daca nu se leapädä de
el. Nu cedeaza, nävale,§te cu armata la Media§
unde era adunatg. dieta §i o sileste sael aleaga din
nou principe. Biltrânul Rhédey se retrage §i dieta
Il alege iaräsi pe Rikoczy. MareIe vizir Mohamed
Köprili vine Insu§i 'in tart in fruntea unei putere
nice armate sä pedepseasca neastampärul princie
pelui; ocupä Ifieul, Lugojul §i Caransebe§ul §i, in

90
www.digibuc.ro
acelasi timp, tältarii din Crimeea si pap din Silistra
nävälesc In pärtile de miazäai ale tärii, devasteazä
Tara Bârsei, inpendiaza Alba Iulia, devasteazá
Aiudul, Turda, Tg. Mure i suburbiile Clujului,
orasul însui putându,se salva numai prin plata
unei mari sume de bani, cum s'au salvat i Bra,
sovul i Sibiul. In fata puhoiului, Rákoczy se retrage
la Oradea, läsând tara färä soldati si färi bani si
färä nimenea care OA reprezinte interesele i sà o
apere. Präpädul din acest an (1658) este asemänat
de istoricii maghiari cu acela din 1241..
In mijlocul acestui sasietor dezastru toate prie
virik erau Indreptate spre Acatiu Barcsay, comite
al comitatului Hunedoara, pe care magnatii ma,
ghiari Il refuzaserä inainte cu un an fiindcä, era dep
origing umilä româneascä i prezenta lui In fruntea
tärii ar .fi compromis prestigiul tronului 1 Cedând
stäruintelor pasei din Buda, care ameninta tara
cu nimicirea totalä, Barcsay a acceptat i dieta din
Sighisoara ha ales in 5 Octomvrie 1658 principe,
cu conditia cà dad Rákoczy se va Impka cu
Poarta, va demisiona cedândwi locul. Armatele
turcesti i tätärgti au päräsit tara.
Rákoczy nu se astimpärä nici acum. Näväleste In
Transilvania säi ocupe tronul, Barcsay se retrage
cu putinul ajutor primit dela pasa din Timisoara
la Sibiu. Rákoczy incepe aseditil cetätii. Seydi
A.hmed, Pasa din Buda, porneste i d cu o armatä
spre Ardeal ca sä salveze pe principele ameneintat.
2 I. Acskly, Magyarerszig törtinete I ppdt Es 1' ózsef Kordban. Buda,
Pest, 1898, PP. 55-56.

91
www.digibuc.ro
Rikoczy 111 iese In cale, trupele lui sunt mnsa Invinse
In lupta din 22 Mai 166o dela Fene§ anga Cluj),
unde cade si el insusi ränit gray la cap si peste
câteva zile k7 Iunie) moare. De aci turcii se intorc
spre Oradea, care dupa o rezistentä de peste
7 saptämâni se pre& In 27 August 166o.
Rämas färä rival, principele Acatiu Bárcsay
Incepe opera de reconstructie a Ord devastate,
säräcite si care sangera din nenumärate rani.
« Ordinea rnaghiarä » izbucneste insä din nou.
loan Kernény unul din intimii lui Gheorghe
Rákoczy II intors din captivitatea tätäreasca din
Crimeea, « un otn rdu toatd viap lui, ambilios, crud
fi setos de slinge » cum II numeste cronicarul ma,
ghiar Mihail Cserei (teljes életében gonosz, ambig
tiosus, kegyetlen, vérszomjasa ember) organizeaz5.
in Noemvrie (1660) cu säcuii i cu aderentii fostului
säu stäpan o violentä räscoa1ä pentru ocuparea fro:
nului. La 2 Ianuarie 2661, dieta II alege pe Kemény,
care, ca sà: se poata mentine, dupá. ce Poarta refus
zase säol recunoascä, a intrat In lepturi cu curtea
din Viena. Turcii ravälesc din nou in tail, iar
principele crezând el vin la invitatia lui Bárcsay
Il asasineazä si pe el si pe cei doi frati ai lui, Gaspar
si Aiidrei. Pentru 26 Aprilie convoaca dieta la
Bistrita, care declarä desfacerea de turci. In
fata nävalei turcesti s'a refugiat in Ungaria si
tara a limas iaräsi pradä jafurilor turcilor, cari
au sträbätut4o devastand si incendiind totul in
tale panä departe in partite Bistritei si In se:
cuime.

92
www.digibuc.ro
 La 14 Septernvrie rt61, dieta lia ales principe pe
Mihail Apafi, impus de pap Ali, comandantul
trupelor turce§ti cari irwadasera tara. loan Kernény
Incearca din nou sa ocupe tronul, cade Insá. In
lupta cu turcii, care a avut kc la 22 Ianuarie 1662
aproape de Sighisoara. « In cei y ani viforosi
(1756-1662) au pierit aproape 250.000 de oameni,
scrie Ig. Acsády 1 Multe oraye fi multe sute de sate
au cdzut pradd facdrilor. . . Pierderile pe cari lefa
indurat tara in sdnge Si bunuri au adusto in agonie fi
de aci inainte evenimentele s'au desvoltat fird ea ;54
de multe ori, contra intereselor ei ». Ca sa se puna
la &post de binefacerile « ordinei maghiare »,
regiuni intregi au cerut Turcilor sa le ia sub staf
panirea lor, aceasta stapanire oferindwle mai mari
garantii de aparare a vietii i a'rerii 2.
«Mihail Apezfi a fost, scrie Iuliu Szekfü, un om
incet la ininte, lipsit de talent, betiv si in betie aprig
la mdnie. Treburile politice ale tdrii le conducea
soya sa, Ana Bornemisza, o femeie isteatd, stryinger,
toare de averi F1 zercitd3 ». « 0 viatd de curte
insinifiantd, palavrele, influenta femeiascd fi bdnuielile
färd temei sunt caracteristicile domniei lui », scrie un
alt istoric maghiar 4. Desi ajunsese pe tron impo,
triva vointei sale, dupa ce se obisnuise cu el se
temea mereu câl pierde. De aceea « In cursul
lungei lui domnii, bönuielile, persecutiile, confiscdrile
A magyar birodalom története, LI, p. 327.
2 Emerico Lukinich, Erdély terakti velltozdsai a ere* ho&tds koretban.
Budapest, 2918, p. 412 eV. 438 2411-
Magyar történet, IV, p. 86.
N. Asztalos, A magyar nemzet története, P. 254.

93
www.digibuc.ro
de bunuri si executiile erau la ordinea zilei. Puscdriile
erau plMe si cäläul avea mereu de lucru »r scrie Ig.
Acsácly 1 « Toti erau condu§i de cele mai brutale
instincte . . viaça Si averea tuturora depindea de un
_fir de $r », adaogg acelasi istoric maghiar. « Sena:
mentul de dreetate dispeiruse din suflete. Tara deceizuse
in situatia unui bellum omnium contra omnes. Fiecare
reivnea la averile celuilalt ». Unealta gata la orice,
rece, calculat, lacom, lipsit cu desavarsire de orice
simy fatá de interesul public, a principelui, era
Mihail Teleki, strábunicul fostului prim,ministru
ungar din anii 1940-1941, un nepot de sors al
lui Apafi. Näscut dintr'o familie modestá,
Teleki a izbutit sá ajunga repede conducátorul
adevärat al Ora, agonisind o imensä avere, casti,
gatà, cea mai mare parte, prin jaf teroare. i
« Dacdosi punea ochii pe averea cuiva, pe acela Il
distrugea feire`i crutare » scrie I. Acsády; II inchidea
i,o lua. « A sluiit trei principi pe Gheorghe
Rákoczy II, pe loan Kemény i Apafi), a fost cons
duatorul emigratilor din Ungaria, zelos aderent al
aliatul francezilor ci polonilor, steilpul domniei
germane, 3si In miilocul ateitor schimbeiri, a reimas
/mind la moarte in postul de fef al guvernului »2.
« Ordinea maghiarä » a Inceput a se manifesta
in acest timp i In Ungaria supusä stäpanirii Casei
de Habsburg. In vara anului 1663 Turcii, condusi
acum de marele Vizir Ahmed Köprili, ataa din
nou Ungaria, izbutind sà ocupe, fdrá mari difl
Magyarorszdg története I LW: is I jdzsef kordban, p. 373\
2 Bidet's, pp. 38o gi 38x,

94
www.digibuc.ro
cultäti, cetatea Visegrid, deschizandu,si astfel drus
mul spre Viena. In anul urmator lupta continua.
Este de prisos sa amintim cä principele national
Mihail Apafi, vasalul Portii, navaleste si el cu
trupele ardelene in nordul Ungariei; pe vechiul
drum strälätut §i de antecesorii säi Bocskay,
Beth len i Gheorghe Rákoczy I. Dupä o serie de
lupte märunte, generalul Montecocculi, comanf
dantul sef al armatelor imperiale, intre cad se
gäseau spanioli, germani §i chiar §i un corp de
s.coo francezi, infrange pe Turci in lupta dela
Szent Gotthard (îriceputul lui August 1664). Peste
câteva zile Mare le Vizir incheie cu Reiniger, ambas
sadorul imperial la Constantinopol, pe care it
luase in tabard cu el, la Vasvár, o pace pe 20 ani.
Ungurii erau nemultumiti cu conditiile pacii, r!,
care Curtea, din cauza situatiei internationale §i,
in special, din cauza relatiilor cu Ludovic XIV,
dusmanul permanent §i ireductibil al ei, a fost
nevoita sa le accepte. Aceastä nemultumire si
altele de naturä confesionalä. §i politica au dus la
faimoasa conjuratie cunoscutä sub numele de cons
juratia lui Wessel nyi, care prin caracterul ei bizar i

caracterizazä iritreaga firea rassei. De aceea ea

merita a fi cunoscuta intr'o carte care urmarqte
aratarea « ordinei maghiare » In Europa Centralä.
(Pentru a evita orice bänuialä privitor la obiectivi,
tatea expunerii ce urmeaza, ne intemeiem exclusiv
pe opera citata mai sus a lui I. Acsády p. 211 sq.
§i pe Magyar törtinet, IV, a lui Iuliu Szekfii,
p. 168 sq.).

95
www.digibuc.ro
 Bänuind cä irnpäratuhrege Leopold I a refuzat
sá continue räzboiul Impotriva Turcilor, Incheind
pacea dela Vasvár, numai fiindcä voia sä sacrifice
Ungaria, patriotii maghiari Petru Zrinyi, banul
Croatiei, palatinul Nicolae Wesselényi, Francisc
Nádasdy, ministrul de justitie, la cari s'au adaogat
Gheorghe Lippay, mitropolitul de Esztergom, betivul
tefan Thököly §i altii de mai putinä importantä,
au intrat in legaturi, la Inceput, cu ambasadorul
lui Ludovic XIV la Curtea Vienezà, Gremonville,
apoi prin sotia lui Petru Zrinyi, Ecaterina Fran,
gepán, cu episcopul Bonzy, trimisul a celuia In
Venetia, cerânduii sprijinul i., in cateva randuri,
oferindwi chiar tronul Ungariei. Gremonville, care,si
cunoftea bine oarnenii Intr'un raport al sau ii
numqte pe maghiari fanatici, oameni pe cari nu
se poate pune niciun temei, egoi§ti, lacomi de
bani, cari se cearta O. trädeazä le face jocul: Ii
primqte, trateazä cu ei, le asculta planurile a
tratat chiar §i cu sotia lui Petru Zrinyi care ioa
cerut pentru sotul sau o renta si ca sa stranga
legäturile lor §i cu partile de nord ale Ora, stärue
ca Zrinyi sä:si mArite fata cu Francisc Rácokzy,
fiul lui Gheorghe Rákoczy II. Insä fiindc5; fiecare
din §efii conspiratiei urmärea pe langà binge tärii
si binele personal, au Inceput Indatä trädärile.
Nádasdy voia SA .qe palatin In locul lui Vesgenyi
care murise la 27 Martie 1667, §i ca säqi asigure
aceasta Inaltä 'demnitate, descoperá Curtii Intreg
complotul, pe autorii §i. aderentil. lui. Zrinyi
temandu,se de urmari, I.1 descoperi §i el cerand
96
www.digibuc.ro
iertare §i jurând credintä eterná lui Leopold L;
vkluva lui Veselényi, Maria Széchy, care pästra
arhiva secred a comploti§tilor pune la dispozitia
Curtii toate piesele ei.
Pärerile de räu §i sentimentele de loialitate, intä,
rite cu jurämânt, au durat pang a doua zi, eroii
continuând organizarea complotului in ale cärui
taine Zrinyi La initiat si pe cumnatul säu Francisc
Frangepin, un tânár de 26 de ani. i fiindcl
Ludovic XIV däduse ordin lui Gfemonville sä
rupä relatiile cu ei ambasadorul a aratat ordinul
§i CurItii Vieneze 7--- complotiftii s'au indreptat
spre Turci, de§i motivul esential al mi§arii fusese
bänuiala c5. Leopold I nu este destul de mare
du§man al lor. Zrinyi trimite sol la Poartä, cerând
protectia sultanului contra Habsburgilor, oferindwi
un tribut anual de 12.000 taleri, cerând tronul
Ardealului pentru ginerele säu Francisc Rákoczy
i 30.000 soldati, in afarä de aceea de cari dispunea
pap din Buda. In curând revine iar la sentimente
habsburgofile: promite Curtii ea' renuntä la actiunea
inceputä clacI 1l pläte§te bine, daca ii dä vreo
slujbä inaltä. §i dacä ii plate§te datoriile de 40.000
florini. Curtea, exact informatä de toate mi§carile
complotiftilor §i de planurile kr informatiile le
avea dela interpretul Portii, grecul Panaiotti, spio,
nul ei, iar despre planurile lui Apafi it informau
Dionisie Binfi §i aventurierul Gheorghe Branco,
vici, amândoi in solda ei, a respins oferta si
plictisitä de permanentele agitatii §i pregairi revo,
lutionare a procedat la rnäsuri energice. Capete:

97
www.digibuc.ro
niile au fost prinse, Zrinyi, Frangepán *i Niclasdy
au fost condamnati la moarte *i executati, pe
Francisc Rákoczy l: salvat marna sa, trecutä deja
la catolicism, cu imense jertfe bänefti *i cu pretul
primirei contingentelor de soldati germani in cetä:
tile sale. A fost gratiatä *i Maria Széchy, väduva
säräcitá a fostului palatin Nicolae Veselényi.
In vara anului 1670, trupele regale apar in nordul
Ungariei, uncle complotistii incepuserä, ship con:
ducerea lui stefan Bocskay *i. Francisc Rákoczy,
atacul impotriva cetätii Tokaj *i. au ocupat ora:
*ele Careii Mari *i Baia Mare. Ordinea, mai ales
dupä ce s'a räspandit *tirea aresarii cäpeteniilor, a
fost restabilità. In fata trupelor regale, complo:
ti*tii cari au putut scäpa numarui ,ior a fost de
eateva mii s'au refugiat in Transilvania, *i mai
ales in comitatele vecine, anexate ei *i de aceea
numite Partes anexae. « Emigrantii s> ca bujdosók)
al aror nurnär sporise mereu, urcandu:se la
aproape 15.000, au continuat actiunea lor *i 'in
refugiu. In 1671 trimit soli la Poartä rugandfo sä
ia Ungaria sub protectiunea ra, oferindud, in
schimb, un tribut anual de 50.000 florMi *i i8.000
soldati. De aci primesc vorbe si promisiuni vagi.
In prinavara anului urmätor nävälesc in nordul
tärii, dupg ce izbutiserà .sä stringa si unele fon:
duri bani le:a dat *i Dionisie Bánfi, care in
acela*i timp le träda toate planurile *i toate mi4c5:
rile cu nädejdea cä intrand acolo li se va alä$
tura Intreaga populatie *i cu intentia de a crea
din comitatele de nord un nou principat maghiar,
98
www.digibuc.ro
sub suzeranitatea turcilor. Pretutindeni au fa's,
pandit groazä si teroare, jefuind tot ce le cädea
In manä, asasinand si incediind. Tarziu, In toamnä
cetele lor au fost zdrobite de trupele generalului
Spandau. Nävälirile In pärtile supuse lui Leopold I
au continuat mereu si In anii urmätori 1673, 1674,
1675, 1676 0 1677, and In fruntea lor ajunge
Emeric Thököly si revolutia ia forme mai primej,
dioase. « Ucideau, asasinau, jefuiau si incediau pre,
tutindeni unde apöreau. Nu crutau pe nimeni care nu
li se aldtura», scrie Acsády 1 « Porneau adevdrate
andtori dupd domnii mar bogati, mai ales catolici,
ca sä poatd incasa pentru eliberarea lor sume cast mai
mari, jefuiau pe cornercianti si cdliitori », scrie I.
Szekfü 2.
Intre timp inträ din nou In relatii cu Ludovic
XIV care dela 1673 Inainte avea interes sä creeze
dificultäti lui Leopold I. De data aceasta relatiile
au fost reluate cu ajutorul lui Loan Sobiescky, care
ocupase tronul Poloniei cu ajutor francez. In pris
mävara anului 1675 agentul francez Akakia soseste
în Transilvania si incepe, la Fägdra§, tratativele cu
emigrantii. Reprezentantul acestora era cunoscutul
Mihail Teleki, pe care si,l aleseserä sef Ind. in
1672, dar dupà: un prim insucces militar s'a retras.
Un acord a fost Incheiat atunci cu agentul francez
in sensul cäruia si la dorinta francezilor si polo,
nilor, emigrantii Il aleg conducator pe Teleki, isi
sporesc armata la 12.000 de luptatori, Ludovic XIV
1 Op. cit., p. 329.
2 Op. cit., p. 194.

www.digibuc.ro 99
le dä, Incepand cu i Iu lie (167y) un ajutor lunar
de 40.000 florini, iar Ion Sobiescky, dupä ce va
Incheia pacea cu Turcii le trimite 6.000 soldati.
Acordul a rämas deocamdatä pe hartie. In anul
1677, dupä ce Turcii au IncheiA pacea cu Po Ionia,
iar noul Mare Vizir Kara Mustafa cläduse dovezi
cä emigrantii mid sunt antipatici um erau ante%
cesorului sail Ahmed Köprili, Apafi a intervenit
Insu0, trimitând In Po Ionia pe omul täu B. Macs:
kisy, cu care ministrul Frantei, Bethune, a Incheiat
apoi un risz;u acord In 27 Mai 1677. Bethune oferä
emigrantilor un ajutor momentan de 20.000 taleri,
apoi o subventie anuali de ioo.000 taleri §i ceva
oaste, care va fi pusä sub conducerea aceluia0
Mihail Teleki. Acordul a fost ratificat nu peste
mult 0 de Ludovic XIV.
Emigrantii îi gäsiserä intre timp pe adeväratul
conduator, Emeric Thököly, fiul de abia 22 ani
al acelui Ludovic Thököly, comitele comitatului
Arva, care a fost unul din primii aderenti ai comp
plotului lui Wesselényi. In vara anului 1678 atacul
contra Ungariei lui Leopold I Incepe cu mai mult
elan i la el participä §i mercenarii angajati. de
Bethune sub conducerea ofiterilor francezi. Trug
pele kr Inainteazä biruitoare, ocupänd regiunea
minierä din nordul ärii cu orarle Zólyom, Besz:
tercebánya, Selrnec i Körmöcbinya. Curtea incheie,
In toamnä, armistitiu cu Thököly. Atacul este
reluat In vara anului 1679, and cetele insurgen:
tilor pätrund In Moravia §i Silezia. Härfuielile
continuá i In anii urmitori, färi ca Turcii sa poatä
100
www.digibuc.ro
interveni efectiv in favoarea lor, din cauza raz
boiului in care erau incurcati cu Rusii. Curtea este
nevoita sa incheie un nou armistitiu. In 1681
Turcii incheie pace cu Rusii, si dupa incheierea ei,
Thököly trirnite indata soli la Mare le Vizir Kara
Mustafa. In zo Mai denunta armistitiul cu Curtea
din Viena. In anul urmator cu ajutorul militar
al Turd lor si cu ajutorul financiar al Frantei ocupa
Kassa si, inaintänd inteun adevarat mars triumfal
pune stapanire pe Löcse, Tokaj si Eperjes. Sultanul
incantat de aceste isprävi II numeste rege al Ungas
niei. Thököly ca si Bocskay refuza titlul de rege,
multumindusse cu . acela de principe. In toamna,
Curtea este nevoita sa incheie un nou armistitiu,
pe care insa Thököly It denunta in Iunie 1683. In
cursul marelui razboi care a Inceput in chiar
acest an si care a dus la eliberarea Ungariei de
sub Turci, Thököly a luat si el parte ca si trupele
nationale ale lui Ap4fi la luptele contra armatelor
crestine. In 1684 Thököly a incercat sa se apropie
de Viena, a fost insa respins. In vara anului 1685
a fost infrant de armata generalului Schultz, fara
ca Turcii &Sd mai poatä veni In ajutor, iar in Trans
silvania lacomul feroce Mihail Teleki, care nu
putea ierta faptul de a fi ajuns seful emigraniilor,
isa luat mosiile. Dupa infrangerea suferita, pasa
din Buda ha prins, ha trimis legat in lanturi In
cetatea Ineului, socotindusl pe el cauza räzboiului
pornit de Turci contra Habsburgilor, razboi care a
avut pentru ei un sfarsit atat 'de fatal. Ostasii lui
curutii cum se numeau s'au intors, pe Incetul,

ICU
www.digibuc.ro
la supunere si ascultare fata de Leopold I. Eliberat,
nenorocitul « principe al Ungariei » a mai navalit
odata in fruntea unor trupe turcesti in Ardealul
ocupat acum de armata lui Leopold, a izbutit sa
Infrangä In lupta dela Zarnesti armata generalului
Heissler, iar aderentii de aci bau proclamat In
dieta din 15. Septemvrie 1691 principe In locul
raposatului Mihail Apafi. In curand a fost Insa
alungat din tara de armata lui Ludovic de Baden
si s'a refugiat la patronii Ai turci, unde a si murit
dupa un lung si greu exil, in Anatolia, la 13 Sep,
temvrie 17134.
Ungaria si Ardealul au ajuns, la sfarsitul acelui
razboi glorios, intregi sub stapanirea dinastiei de
Habsburg si agtfel « ordinea maghiara » a Incetat,
domnind si intr'o Tara si In cealalta, ordinea creata
de Curtea Vieneza cu mijloacele ei si cu metodele
ei. A fost ordinea lui Carol VI, a Mariei Terezia,
a lui Iosif II si a urmasilor lor.
Dupa 18z) de ani, In 1867, si In Transilvania si
In Ungaria a fost restabilitä « ordinea maghiara »,
care, daca nu s'a putut manifesta In politica ex,
terna, s'a manifestat fall frau si fara rezerva In
politica interna, avand o unica si suprema tinta:
exterminarea popoarelor nemaghiare, care formau
majoritatea populatiei si contopirea kr fortata In
valurile turburi ale maghiarismului l.

2 Ateasti «Ewa ordine » am &scrim), mntemeiat pe acte oficiale

maglliare in lucrarea apiruti in vara anului trecut Der Ausrottungskampf
Ungarns gegen seine nationalen Minderhzitzen.

102
www.digibuc.ro
CUP R INS UL

Pag.
Introducere ,. . 5
L Anarhia magbiara sub ITO din dinastia arpadiani 9
II. Anarbia maghiara sub regii din diversele dinaatii 13422-25.26 29
III. Anarbia maghiara in Transilvania ... 55

103
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro