H, Ho.

30 bani 20

25 LEI PE AN Delegatul-Comitetului M. E. PAPAMIHALOPOL APARE IN FIECARE SAMBÂTA

DE LUX EDITURA SOCEC & CO, 21

rázhoiu cercul al

Tablou sintetic fortele cercul de fier care armata e

paralizatä in ei. loul acesta, operä a pictor militar prin inexactitatea de cum e de
echipamentul dorobantul pistol e totusi in ansamblul
www.digibuc.ro
 SOCITAA
KOAN4
SOCIETATE

CAPITAL LEI
0
Biurourile
Strada Luterand, 29-31

oseaua Jianu, 18
Adr. SRA

TELEFON 30/33
SALA MOTOARELOR INTERIORUL GARAJULU1

I de turism: Chenard-Walcker, o
De Dion-Bouton, Articole de cauciuc:
Delaunay-Belleville, Hotchkiss, Minerva, Peugeot, Excelsior" Le Gaulois".
Pipe, Renault, Turcat-Mery.
I Camioane, Motoare industriale, Reprezentanta a Casei
De Dion-Bouton,
Grupe electrogene: Peugeot, Renault.
BLRIOT Pharuri, Lanterne, Dinamo
Phi", etc., etc.

ETC.

A DE

www.digibuc.ro
 BULGARII INCOLTITI DE GRECI

LA PORTILE
Lung, 15 Socotim la proba contrarie, nu trebuie impunem po-
porului Regelui bulgar umilirea de a le capi-
Armata teatrul de din Balcani: tala. Pentru consideratiuni socotim, tot pentru moment,
formidabila ei tine esec veleitate a ocuparea vreunui alt bulgar.
Ferdinand constitue o ga- cunoscand punctul acesta de vedere al guvernului din
trupele aliate sârbo-grecesti nu vor nota, Bucureçti n'au mai stäruit in proectul privitor la Vidin -

Trupele, de pe pod, la pe isbucnesc In urale fata S. (X), la spatele

caruia se alla d. genetal Crainiceanu comandantul corpului 2 de

de a pune pe capitala Bulgariei spre a impune acesteia con- avem motive de a crede nici nu tentativa se-
ditiuni cari, de echilibrul balcanic cerut de Roma- direcpune.
nia, creeze un.desechilibru nouä, Pe teritoriul armata In
ce se Peninsula. nici un moment un nici grecii nu vor
noi, in contra vointei noastre, nici nici grecii nu face vreo miscare asentimentul nostru.
potda o care le asigure avantagii dispro- Or, e in interesul nici acela al Europei,
portionate, inacceptabile pentru nici chiar in interesul bine al
pentru Europa de telor balcanice azi victorioase, ca Bulgaria
nemultumiti cu succesele din Macedonia prea mult
intr'o parte a frontierei vechei Bulgarii, au consideratiunea aceata s'a
nutrit un moment proectul de a Regele Carol interventia sa
dinul. Pentru aceasta, le nu pe Sultan, sfatuindu-1 renunte la
numai guvernului din Bu- aventura cu reocuparea teritoriilor
curesti, dar concursul efectiv al armatei cucerite de armele bulgare. Nici Meh-
romane. Or, noi n'am mobilizat sute de mii med V - care e prizonierul Portii, -
de oameni, nu ne-am sacrificiile des- Poarta - care e prizoniera Comitetului
tul de grele ale unei astfel de nar-turc, - n'au voit sau n'au putut da
de numai spre a adversarilor cultare acestui sfat care, In delinitiv, ur-
Bulgariei succese usoare. ar vorba binele Turciei. Resturile armatei oto-
ca o cetate ca Vidinul din mane, cari de luni de stau Ingrämädite
ritoriul drept de a face la Ceatalgea, au luat intr'o goanä
o asemenea ocupatiune am noi. Dar Ro- vertiginoasa, au ajuns dincolo de
declaratiunii pe care a facut-o drianopol.
momentul sale actiune, n'a La ce-i va sfortare, nu
pus pe nici un alt bulgaresc prea vedem: Europa nu va admite
afará de punctele de pe de frontiera tractatului dela Londra, sub auspi-
strategica Turtucaia-Dobrici-Balcic. pre- ei. Puteri sunt garante morale
cum noi ne-am impus moderatiune ale acestui act diplomatic ele nu se pot
tiunea de sustrage dela obligatiunea de a vegheä la
spirit aceia cari au tras executarea a contractului inter.
un din cele mai apeciabile din venit imperiul otoman bal-
ventiunea a Romaniei. canice bloc momentul
arma la picior la portile Nici chiar Puterile amice Turciei,
pentruca, pentru moment, voim fa- cum e de Germania, nu ca
credit angajamentului noului guvern aceasta reintre posesiunea Adriano-
bulgar de a face toate jertfele posibile Generalul fost al polul ui.
interesul incheeri a ariel, con a Conferinta ambasadorilor dela Londra, in

www.digibuc.ro
4 Gazeta austratá
ultima ei s'a declarat unanima in reprobarea incursiunii s'a discutat proectul unei demonstratiuni navale colective la
militare a Turciei in teritoriul situat dincolo de Enos-Midia. Constantinopol.
In principiu, dar, Europa nu admite o modificare silitä a granitei Poarta are, deci, mai mare interes de a nu pune Europa
dintre Turcia Bulgaria. astfel cum a fost trasä momentul in necesitatea de lua contra ei mäsuri nu numai de coercitiune,
cheierii primului balcanic. La rigoare ar pentru dar de amputare teritoriald. Sultanul sfetnicii
rectificarea liniei in anumite puncte ale traseului ei, dar aceasta greutate s'a putut pästr Turciei posesiunea Dardanelelor ; per-

mitralieze pe Corabia.

sä se de delegatii experti ai marilor Puteri. Ca Poarta, in incäpátanarea de a redeveni pe Adrianopol,

dela sine putere, sä nesocoteascd tratatul Londra sä redeschizandu-se chestiunea
o frontierd. asta n'o poate Europa. cele din urmá, nu numai nu va redobandi ceeace odatä a
ascultare sfaturilor ce i s'au dat, primul de pierdut, dar va pierde ceeace a putut gratie inter-
Regele Carol, Turcia se hazardeazä periculos, ventiunii europene.
integritatea sa teritorialä din Asia. S'a ventilat ideea ca
baza unui mandat european, sä ocupe Armenia. Pe de altä parte, chestiunealAdrianopolului existä pentru
ea nu prive$te direct Sta-
tele cari Bulgaria se
azi Nici Ser-
bia, nici Grecia, nici Mun-
tenegrul mai
nu pot
vreo obligatiune
de a Bulgaria
sä alunge lui Enver
bey din Tracia. E o ches-
tiune de regulat intre Bul-
garia Puteri, deo-
parte, Turcia de alta.
Fi-va Ferdinand
in stare ca, prin propriile
sale stea-
bulgar pe
drianopolului, ori va ne-
voie de concursul Europei
care, precum am spus, e
gata intervie? Aceasta
se va
la Bucure$ti,
nici nu poate
de o actiune a
Bulgariei contra Turciei.
Numai ce-si va
recdpátat libertatea de
propriul
de
mice, Tarul Ferdinand va
resturile
sale, arucandu-le a-
supra trupelor turce$ti.
Tarut In
Astäzi nu se poate
trupelor sale, Ingramadite In ora$ului Kiustendil care e amenintat de la ceva, are

www.digibuc.ro
 Gazeta 5

sä reziste la atacurile din ale Serbiei Greciei. de azi, imediat ce s'a primit confirmarea a inceperii ase-
luptele inversunate, crancene, sangeroase; fiece zi diului interventie, de altfel, provocata de cabinetul din
cei doi adeversari teren, cletele se tot mai mult, Sofia care s'a adresat telegrafic la Bucuresti, ceränd ca armata
Bulgaria gasindu-se primejdie de a se ocupe Vidinul. de teama unor sangeroase
Numai o pace poate s'o salveze dela un presalii din partea trupelor contra bulgare
catastrofal; singura ei e azi in care mijlo- din localitate.
pentru D Titu
nu prea rescu, presedintele
umilitoare din par- consiliului, a avut,
tea Serbiei Gre- h hotelul Palace,
ciei. o iritrevedere cu
d. Passici,
16 ministru al Ser-
biei, i-a
Un fapt, de o plicat de ce Ro-
de ne- dore$te ca
care ar diul Vidinului
ea avea inceteze.
s'a zerva pe care ne-
petrecut ulti- am impus-o noi in
mele douäzeci ce acest
patru de ore: tru- punct bulgaresc de
pele au la trebuie
inceput bombarda- sä respectata,
rea Vidinului, slab abstentiunea noas-
de o neputand.
nici un caz, sä
matä din rezervisti interpretatä ca o
militieni bulgari. complicitate tacitä
Zicem fap- cu Serbia. Noi, de
tul acesta de fi voit, fi
boiu ar putea ocupat acum
consecinte de zece zile vechea
foarte bulgari in erea de unde au fost tr.miji cetate
oasä, la 1. Capitanul comandan tul pieLii din Craicva, care a condus in dar n'am
precum am
eri,
pe prizonieri. - 2.
bulyar din reg.
din reg. 15 infanterie dela
infanterie in Sofia; facut prizonier Vratza, de
- Sub-
capitanul
spre a nu da ac-
tiunii noastre
a voi sä ocupe ea Adrian 4. lerul litare un caracter
cetatea de cuceriri
din fata Calafatului, nu poate admite sub nici un riale - ceeace din capul locului am declarat nu va fi. Am
ca un alt beligerant puie pe ea, indiferent ocupat numai Turtucaia Dobrici-Balcic - cu aceasta ne-am
aceastä ocupatiune ar avea un caracter de ceva permanent ori asigurat frontiera strategica a Dobrogei.
temporar. Noi avem drepturi istorice de fapt asupra Vidinului Passici a recunoscut temeinicia observatiunilor prezentate
nu e de conceput ca nesocotind imprejurarea armata de guvernului a promis va da
ar putut de mult intra oras, numai de ar voit, ordin telegrafic ca operatiunile contra Vidinului inceteze.
de a se instala in La nici nu prea vedem rostul actiunii militare,
interventie a guvernului s'a chiar pe ziva prinsä de Serbia in aceastä directiune: se doar la Belgrad
de ar fi ca
ceastä cetate

mai a Serbiei
n'ar
veni, de oarece
drepturile Ro-
mâniei nici nu
discuti-
une. Singurul
rezultat
fost crearea
unei situatiuni
turbure care
numai prielnica
tratativelor de
paie Bu-
cure$ti n'ar fi
putut Sunt
destule noduri
de ar
sa
venteze"
e,
ar
ruit in actiunea
pentru ei
poate,
cauzei
In ce pri-
veste de
mace-
donean, Bulga-
par defmitiv
päräsiti de
roc : actiunea
celor doi adver-
sari devine din
ce mai
mai
din mobilizare Sosirea taranilor rezervi5ti Bucure5ti. menintatoare

www.digibuc.ro
6 Gazeta
pentru teritoriul vechei Bulgarii. ar trecut fron- mai contra dar e
tiera la Kiustendil, devenind pe feratä care seama nu e pentru
acest de Grecii se la Djumaia unde, dintr'un
moment se o mare, sAngeroasä bätälie. In schimb, tofi privese incredere la pe cari le
face noul guvern Radoslavoff-Ghenadieff spre a pune
17 Julie. boiului. Merit mai mare pentru succesorii lui Daneff,
ei n'au absolut nici o rispunclere in furtuna care s'a asupra
acestea, ale de iar pun in intreaga popularitate, consirn-
a relua strategice pierdute pe frontul pe find la sacrificii dureroase.
se Ferdinand a pierdut partida.
Mmeni nti se mai nefericitul Rege e convins de Joi, 18 Julie.
mai arma in nu i se
face o imputare din faptul cd mai ales cd suspen- Nici o stire de pe de operafiuni,
darea ostilitdfilor i-a fost acum. armata generalului Ivanoff ar isbutit si fie
poporul copil al zeului in in pe Grecii cari inaintaserci Djumaia. de
campania contra Turciei,eazi capul n'a fost in mod nici macar din
ca diplomafii la sd de soarta lui.
garii - masele populare armata - vor pacea, ce
sunt de inutilitatea oricdrei noui Nu mai continua cam- Cu incepere de azi, stint suspendate pe timp
pania, chiar de coi-o, nu mai au ce s'o de 5 zile.
nici bani. au obtinut acest scurt armistitiu gratie
Bulgaria, complect nu mai are nici ca guvernului pe Muntenegrenii.
manifeste necazul contra sdi de eri cari au Ordine telegrafice acest sens s'au trimis, din
adus-o in tristul de astdzi. Ura in celui cartierelor generale respective.

Probleme de aritmeticá Primul ofiter pe ampul de onoare

So1utia problemei din No. 31
Minutarele unui ceas acoperii de in de 12 orc. E in
Prima pe cadran a 2 minutare se face la oral 5 din reg. 17
minute. Mihail Lizciresca-011eanu, care,
A doua, la orek 2 10 minute. o pe
A 3 16 de de
patra, 4 in drumul spre a
A cincea. 5 27 trimis la de
A pasea, 6 32 originar $i-a dat
.4 7 38 Nefericitul in
A opta, 8 43 la o
.4 9 de avocat publicist.
A 10 54
A unsprezecea, la 59 12.
Precum vede, acul care
spre ajunge acid care
orele
a doua, a
5
. . a a Partidá ah
minute e cuprins de 11 ori minutelor (10 piese)
de pe intreg cadranul, c le ace, intr'un interval de
ore - in care limp acul care arat& orele parcurge o singuril
- se vor de 11 ori.
Alt
urmgtoarele 9 numere:
1
7
9
se suprime 6, astfel suma 3 rgmase 20.

Sublocotenentul
La doctor
- Doctore, am pentru ultima d-tale
- Ti-a bine?
- Nu, nici n'am dar a unchiul meu, . eu sunt
singurul lui mo$tenitor .
Alb (10 piese) A
Par'cd a din
- lar a pe la tine, ca capul prostii? Alb trage patrio * A scos din
- Da, mi-a corbit tot timpul nuinai despre tine... * din Main.

MAGAZINUL BENVENISTI
FURNISORUL CURTEI REGALE
28, LIPSCFINI BUCURESTI cu
TUSTRELE ETAJE ASCENSOR ELECTRIÇ Telefon 35 -12

Manufacturi anzarie Mode pentru

E, TRUSOU RI GATA
ESTE TOTDEAUNA CEL MAI BINE ASORTAT ULTIMELE
CASA DE FIXE :: MAI EFTIN CA :: IN PROVINCIE SE TRIMET MOSTRE

www.digibuc.ro
 Gazeta Rustratá 7

REGIMENTE DE EROI AFRICANI Carnetul menajerei

INDIGENE DIN Cum putem
contra
Adevarate legiuni de - Piper
regimen tele for- pisat se cu
eroi subtiatl,
mate din indigenii colo- se o
niilor africane ale Frantei. pe obici-
Nu soldat care sä a, astfel
mai devotat se uce
drapelului ca NegHi bine zile.
din corpurile de trupe ale de o
Frantei. In deosebi se dis- nmezim cu
ting prin dispretul de pe o farfurie.
moarte tiraliorii recrutati atrase de
printre indigenii din Se- lipite pe
negal. tie mor
acestea se perului.
aproape zilnic de are avantagiul
o gloiie neperitoare, in nu e deci
luptele ce au de nu nici un pericol.
contra triburilor rebele.
Bravura a fost
la de chibrituri
prilejul marei reviste
(14), lie, prin pro-
corarea crucea din
Legiunii de Onoare
drapelului unui re-
giment de
lieni.
Acesti viteji
pii ai Africei au fost,
in capitala Frantei,
obiectul unor entu-
ziaste manifestatiuni
tie. La ltâ
ta dela Longchamp
au foQt frenetic
udati de o
evaluatä la peste
500.000 oameni.
de mare
zeala in tribune,
40.0J0
ne,desi se 15
de intrare au fost ehibrituri,
lite 1. senegalieni al unul ruirasler francez.- 2. senegalieni in extaz In 10 patrate
stiindu-se pe fata aeroplan In zbor. egale la
din lipsa de locuri.
E anul acesta, prezenta la a Senegalienilor constituia un de atractie deosebit. o siinetriel

Sfaturi practice
pianului. - Tocrnai instrumentele muzicale cea
mai deoarece plane se pune
in Locurile plane se bine un de orna-
eu o se prepari. ulei de terpentin
din material se un p foarte
pian, se apoi bine co astfel o poli-
turk foarte strllueitoare.
de bronzate aur se eald slpun,
la care s'a putin salmiac, aceasta se
Apoi se o de tárâte dupa care se
o
Clapele se benzial. Clapele de abanos se
Eau de Javelle superoxid de hidrogen, au fost
bine benzing. se bags de nu intre nirnic
spatiile dintre clape.
Contra moliilor se presar borax dela sau se
aceasta
zilnic de piano, trebuesc zilnic un
de piele, mai rar, e destul acest
ori. Clapele albe
frumoase.
Este o a se pian eovorele, vase, rame eu
alte bibelouri, altereazl tonul
des de pian, el trebuie la 3 4 nu
trebuie se se ivesc tonuri false.
Toate metalice, precum lámpi se
var de Viena. Prineipalul ca se
cu o de

una pe alta le cunosti bine. cc le-ai

2. Fulgii de
3. sunt pwar
dintr'o to

www.digibuc.ro
 Pe Româneascä de un la

Ministerul de a organizat, yachtul streini. 6. D-ra Caragiani reprezentanta Epoca,

o escursiune pe Trantomir 7 9. romani eini, pe puntea
dela la Bechet, pentru )achtului. - 8. Imbarcarea portul Vaporul
militari reprezentantli ziarelor streine §i române§ti. gar de noi. D. I), direr-
Etnografle. - Torpilorul care a Tachtul. Vedw ea portului T.
Nicopoll. - 2. Podul pontoane dela Corabia, pe au trecut trupele in Bulgaria. - 3. Portul s'a construit de ontoane mclalice.
bulgar - 4. D. Al. Ciurcu (I), trimisul ziarelor www.digibuc.ro
Dimineata. - 5. Atasatii militari
 Gazeta Ilustratá 9

CONFERINTA DELA

Beligerantii balcanici pacea

de
fie liatiune la
a
pentru selor clrepturilor
astfel e
se
cap& din ; dar
s'au e.rprimat, putem spane
nici Regele
levalii balcanici Regele
la Bucure$li Petra
a negocie- gele au
de pace. mai
are toare aceea
de fie de a se putea
ce n'a consacra
Rusia, a de alinare a
ea: a durerilor
la pe n de
Take lone interne, dele de con- gatele D. Al. Marghilomau, ministru de
Statelor de Romaniei.
balcanice, pe ei au
Tarul Nicolae s'a z vie la Petersburg. puternicit, de pe respectivi de a se m
E greu pronunti as ausj ub cari s'a deschis de a vrimi, la nevoie, s9luguni
ferinta sub d-lui 7 tu Convingerea aceasta o avcam mai
Maiorescu, dar ne ad ; ea ne a fost de
vor ferme pe de le,

D. de con D. Nicola Passici, presedinle e

siliu al al delegatiunii prim-ministru Titu escu, presedintele Conferintei. al al delega
acetei tari. acestei tari.
fi delegalii vor de a Venizelos Pasici, al primul
pacea de dezolate de anal nu vor distrugerea
ce de zece lu zi nu mai just de forte i mai mull,
Nu se poate ca pacea acasta sd nu se de vreme ce aceea pentru care a Intreprins ei
vlenipotentiarii au ca'egoric Orice teritoriu ce nu va necesar atare
sens. spa nem Suveranii echilibru, va fi adeversarului,
bia, Greciei ar dat dar zdrobit.
de a impinge Bulgaria, la ei, ed

D. general adjutant inspector general

Generalul lanco Vukoticl, presedintele de al arti numit, impreuna d. col.
consiliu al Muntenegrului prim deleoat D. C. G. Dissescu, ministru al instructiunii publice, sub 5eful marelui stat major al consilier
al acestei deleoat al Romaniei. militar al romane.

www.digibuc.ro
 Gazeta
nu mai spera negocierilor.
mic dela armelor, zelos Passici,
e jertfele ce la propunere
va trebui sd Eo au dat o
necesitate dureroasd, dar doresc
nu i se poate D. de
Tonceff, delegati- arunce
unii, a in al peste
declarafiuni groziville comise de tru-
cari nu se la pele bulgare.
echivoc. lumea ea

Sosirea 1. D. Panas (I al doilea Sosirea muntenegreani Bueurelti:

d. Papacbamandopolos ministrul la - 2. Pe 3. D. Vukotict (x), primul-minibtru al Muntenegrului,urcandu-se automobil.-
garei de lorgopolos (I), primul secretar al legatiunii grece,ti; Pe peronul gdrei de Nord: Passici primul ministru al Serbiei; Trasnea
padiamanclopolos Tsamados secretarul particular al Venizelos, Greceanu directorul prolocolului din ministerul de externe,
Panas (IV). (III).

18 Julie. pacea: aceasta s'a chip neindoios in prima a Con-

ultimul moment n'am avut curajul credem ceeace D. Passici a subliniat chiar and,
Imposibil, se va pute realiza: armistitiului in numele ca presedintia
chiar prima zi de intrunire a pentru pace. desbaterilor fie permanenti exercitati de d. Maiorescu, a spus
Actul acesta de cumintenie al adversarilor Bulgariei e de bun Serbia, Grecia Muntenegrul ca, prin aceasta,
augur pentru rezultatul final al tratativelor. lar România, care un Regelul Carol pentru nobila de
a cerut obtinut concesiune din partea a pe adeversari la o conferinti de pace.
Muntenegrului. creiat un titlu la recunostinta veci- zile a Conferintei e nu se poate mai multu-
de peste la stima lumi civilizite. mitor: consideratiuni de umanitate judecata au luat
A fost solemn, dramatic, momentul când eri, la orele 4 d. a., locul pornirilor generalul bulgar
s'a deschis, la ministerul de externe, conferinta. Dela primirea Ficeff Calafatovici, consilieri militari ai delega-
sau respingerea propunerii primului-ministru român, pentru respective, au plecat automobil, dela
tarea vremelnici a ostilititilor, depindea, poate, soarta a nisterul de externe. Era acesta un simbol de pace.

Intre
ca medicament. - de este un aliment nutri-
lesne de digerat bolnavi bine
pujini cd el bun medicament
externe, spre exemple
La arsuri se locurile dureroase de ou,
aceasta se acopere rana
depe coaja Asemenea se poate face din o lingurd de
un de ou o bund arsurilor.
aceleasi scop se o din un de ou,
delemn apd de oar.
2) Cu de ou glycerind se pensuleazd
nile buzele se vor in

.........
3) provocate de se lezne
le ungern de ou. din
suri de ou untdelemn e mai band ca multe alte
amestecat alcool e bun contra rdni.
4) o lehuzd la piept, i se o
compusd din egale de fermentat Ah, Mimi ce dulce unchi.,sorul
un de ou.
pieptului.
5) cuiva, i s'a un os in
bea sau proaspete, se va imediat.
6) de ou, amestecat de Este MAI BUNA
este band contra
7) 0 bolnavi se din HENOL TINCTURA pentru :
de ou, apd ceva la cari se poate Or toate :
vin sau de prost de
= Lei 2.50, 5 qi
Politicos CAMOMIL EXTRACT
la an la e un vin
ca ce-a in un pahar, i De la
a doua Farmaoll. undo nu se
- n'o sd pentru... rep direct DEPOZIT GENERAL : Str. Clemenjel 7 : Telef. 20/94

www.digibuc.ro
 11

Vizita Suveranilor Suedia Pasientele

regulele din numerile 43 i 45 ale Gazetel Ilustrate, Anul I)
Regele Victor-Emanuel al Italiei Regina Elena au
o escursiune in apele Nordului, care ocazie s'au oprit de tablouri
la Kiel, unde au fost oaspetii ImpAratului Germaniei, la Stock- de compleete)
holm, acei ai Regelui Gustav V al Suediei.
Din cele jo3uri de cärti bine amestecate se de
se in stanga, pe marginea jos a mesei, precum se vede
Celelalte se una pe se iveste
un as. o ori alt rigg,
asid se in al doilea
(din dama de
riga intaiul
Pe ce s'a ivit
urmatoare ale
liii se pun peste a
sunt a8
familii ordine aseen-
se valetii. Pe
se iveste o indiferent
de care se potriveste, In ordine pe de familii,
se pe grupul respeetiv. Trebne se observe atentie nu cumva
de deasupra ale formate pe rigi nu se la vrem
din cele opt familii. Carta de deasupra utilizatg in scop, carta
devine ea fi formarea
familiilor. Da pachetelul se la riga dela fund, atunci
avem dreptul punem pe un astfel de deasupra a
alt
se trag o pasienta e
toate familiile se rigii sunt liberi.
Tabloul 3 rânduri de din cari, contine
mimai dame, al doilea valeti, al treilea rigi.

higienice
in care a un bolnav de o
- Salteana rufele patului precum de corp se vor da
la unui institut de Dacg nevoiti desin-
singuri, vom nu tocmai 2 frânghii, vom
orizontal saltelele alte rufe, le vom stropi carbol, vom
aprinde sub ele de 20 bani pucioasi, vom
restrele le vom mai multe ore. Alte seule din se
bine carbol se muiate in o solutie de
sublimat. Tapetele se miez de se poate, se
noi. Dulumeaua se ori carbol.
In se mai multe vase o s lutie 2
chlor de o parte putin acid sulfuric.
nu se eu rufele obicinuite, se o
noapte cu 14-16 linguri de solutie de lysol. A doua
rufele se bine adaogindu-se la putin solmiac, terpentin mult
acest tratament rufele sunt complect desinfectate se pot
alte rufe. Mai ales ne vom a tine mult
late rufe cari au fost intrebuintate la boale infectioase.

ARTICOLE DE

Regele Victor-Emanuel I) al Italiei Regele Gustav V (2) al

Suveranilor la Stockholm.

La Stockholm li s'a fäcut o primire din cele mai cordiale.

deosebi au fost impresionati Suveranii Italiei de surpriza ce
Regele Gustav, facandu-i sä intämpinati, la intrarea in
palatul regal, de o gardä de onoare in pitoreasca uniformá a
veacului al 16-lea.

Cele fotografii superbul tablou (Plecarea regi-

mentelor de grdniceri) din pagina 8 a trecut, ne-au
fost procurate de Instilulul fotografic din
ale
execufiune
se disting in totdeauna printr'o
frumoasa reputafie pe SOCEC BUCUIRETI
care si-a in scurt timp in chip de I: SECTIA DE

www.digibuc.ro
12 Gazeta austratá
OBICEIURI ÄVECHI IN JAPONIA

Vederea al de
Una din mai curioase ale trecutului sau mai ar avea e din stuf. in
bine zis ale vechei
la Yamada.
reprezental in
e.
-dansul zis al
luat
la
In decorul
un
bat in tobe de
de operd-comicd, persoanele
de figurine
si insof esc
participd
gesturile
Acei in acest un carel cadate ca la automate.
face sd semene niste de un de paie Pe vremuri dansul de avea numai noaptea,
ale cdrui turtite acoperd obrazul, ca persoana trave- se mare.

PALACE
BUCURESTI
BULEVAHDUL :: Colt 5TH.

Inginer N. NACU PISSIOTA

DIRECTOR : GEORGE FARRIS
Fost al Apartamentelor Volagillor M. S.
Regelui Leopold al lea a diferite marl

Singurul hotel din Bucure§ti, construit mod special §1

inzestrat tot confortul mai modern mai
sute Camere si Saloane Apartamente SalA de
Baie W. C. :: Lavabouri §i bidets alimentate apA caldA
rece camerile Zece de :: Salon
de prlmire SAH de lecturA §i de :: Hall ::
Bar §1 de engleze franceze :: Restaurant
de primul
rang, la carte i
UzInA §1 refulantA :: Vacuum Cleaner ::
abur Trei frigorifere Telefoane in toate camerile, precum toate etajele in ora§ul Concerte simfonice la orele de masA
Five o'clock Tea :: Aranjamente speciale pentru familii de lungA duratA
OMNIBUS-AUTOMOBIL LA TOATE TRENURILE

www.digibuc.ro
 Gazeta Ilustrata 13

EFECTELE RECHIZITIILOR PENTRU

RARI IN BUCURE4TI
S'a rechizitionat s'a rechizitionat mult toatá tara, dar,
precum am aratat in precedentele numere ale revistei, autori-
tatea militará nu numai n'a nici o dar s'a
bucurat de mai larg concurs din partea N'am exa-
gerat de când am afirmat marea majoritate a acelora cari
aveau ceva de dat pentru armatá, s'au prezentat singuri
comisiilor de rechizitii.
$i privinta aceasta, ca sub raportul mobilizärii, detinem
un record: in nici o altá nu credem se inregistrat faptul
ca proprietari de cai, vehicule de tot felul, furaj le
oferit 4n mo cu totul gratuit. precum n'a pregetat se
prezinte tributul de värsat pe altarul patriei,
n'a stat Românul o clipá la aducá jertfa bunului
pe altar. Dând pentru armatä, neamului, dela opincar
la boerul de au datoria tará.
Iatä de ce putut face timp foarte scurt
cu cea mai mare inlesnire. Voea care a predominat cu un singur In In urma rechiiitionarii cailor
revarsarea sutelor de mii de la punctele de concentrare pentru armata.
a fost caracteristica operatiilor de rechizifie.
Tocmai aceasta cauza pentru efectele rechi-
sunt de simtitoare in tot cuprinsul
la Bucure$ti. In Capitalá träsurile
tomobilele de particulare au ajuns o rari-
tate, tramvaiele cu tracnunea animalá, o
complectá incetare functionare timp de vre-o doua
nu circulá nici astäzi pe trei
- aci cu un numär foarte redus de vagoane.
Rechizitiilor datorim pitorescul träsurilor cu un
Bucuresti, nota mai mult hazlie a grelelor vagoane
de tramvaiu trase de biete gloabe de cärute.
Dar n'auzi nici o toatá lumea s'a obicinuit
cu de locomotiune. BucureVeanul,
prins transportat, a sä umble pe jos.
face zilnic drumuri ,kilometrice asude prea
fárá se resimtá de obosealä. Nevoea
pe om, - dar mai ales când aceastä necesitate e impusä
de imprejuräri ca acelea când se
Vag de tramvaiu din tras de cai de caruta, urina rechizitionarii cailor pentru ai sub arme.

12 1913.

TELEGRAMA
La marea cursá de 2000
KISINEU-MOSCOVA
au obtinut pneumaticele

Premiul al Ill-lea al VI-lea

CUPA DE AUR

CALEA VICTORIEI, 102 (vis-a-vis de Palatul Regal)

www.digibuc.ro
14

uSse Sofia. un om foarte degtept al ceeace e o

calitate. - Se desmint toate svonurile Rusia mobilizeazg. -
turci prizonierii bulgari. au chiar teritoriul bulgar. - S'a sinucis luand
Se poate Inchipul furia bulgarilor din cauzg. Turcii stint fosta etate de 22 ani Dristlrian. Ce d rere
cantati. bat joc de bulgari era vorba se pentru familie! - Se a distragerea
la Constantinopol, nu la Atena. - Armata este la gariei, nu vor reduce conditiile ce au stabilit ei. con-
18 kilometri de Sofia. Un singur ajung in zi In capitala tot frontul Intrerupere. Mult sânge curge.-Se zice e
Bulgariel. Regele Ferdinand a trimis a treia Regelui conjurân- Ungaria. Asta ne mai - Se o demonstratie contra
du-1 trupele românegti mai inainteze la Altfel e ame- Turciei.--Ofiterii prizonieri turci sarbii.-Cate trei regli
nintat de de De Regelni Bulgariel regele Carol s'a adresat pentru a-i pue de
curg pretutindeni. e omul când se la aman. Nu au n'au incredere In Bulgaria nu depune
ulciorul nu merge teafIr totdeauna la apg? Napoleon mele de semnarea prelimingrilor de pace. e
Cel Mare - cap, nu dovleac al lui Daneff n'a Invins pang la sfargit. de sârbi bombardeazg. - S'a oferit d-lui Britianu
A el la Waterloo. marele, gigantul, genialul Napoleon. parte din la a refuzat. - A. S. R. Principesa
Turcii au ocupat merg tot Bulgarii nu opun nici Maria mereu spitalele noastre. Escadra a ocupat De-
o potarnichile. Nici nu au pe care s'o opue deagaciul.
musulmanilor Marti 16 luHe. - la 10,15 a sosit misiunea Gre-
11 - Pe când ne plictisesc cu telegramele ciei condus de d. E. Venizelos primul al Greciei. D. Veni7elos
rile de dragoste, bulgarii ne In strlingtate: o e o personalitate considerat un politic genial. Corn-
de spune armata face a patriotii au o Incredere popularitatea lui
distrus podurile populatia. rea cinism mai acea a Regelui Greciei. Are o mare calitate: e un nu
rar. E constatat nogtrt se Nu numai nu are obiceiul de a spune minciuni a complace poporului l'a
dar ce cumpgrg, bulgarii asu- la glorie. 5 ani a reformat, a a cinci
alimentelor a obiectelor de consumatie. De nu s'a ani a flcut armata, a organi/at Grecia la
un fi meritat o corectiune, loenitorul bulgar te noi d. Venizelos e foarte popular. In seara lui la gara de Nord i
pe poate un glonte i-ai intors spatele, o face s'a flcut o mare manifestatie, la care de compatriotii a luat
plâcere. avem un rgnit doi, acest lucru se dato- parte mult public romanesc. Mi s'a spus este foarte de
regte perfidiei fost rgnit locotenentul Boureanu, s'a patia ce i s'a partizanii doritorii plcei aunt veseli
unei patrule in de nizte ri eu cari un sfert de sosirea d-lui Venizelus, cumintenia lui in influenta
de convorbiserg, cea mai mare afabititate. va asupra restului - Conferinta Incepe maine
- Mica se refngiase la Sevastopol a fost ora 4. Va presidatit de d. T. Maiorescu, ministru de externe.
armatelor inereu liberal a demisionat. Se spine e nu s a
12 lulie. - D. Ghenadieff, ministru, de externe al Bulgariei un guvern national. - D. Spalaieovici, delegat sârb, interview,
discurs in a spasguvernul pacea mai trebuesc frecati de rea In tot ce fac,
o Pretentiile spun sau promit. Frumoasl opinie aliatii unii de
mise discutie obiectie. Guvernul nostra nu se multumegte - D. Pasici guvernului din Belgrad,
atâta. ca beligerantii pacea mai repede pro- Spune Serbia va moderatg. - Se detalamente au
pu conferinta tie Bucuregti. Incerearea dela trecut granita Armenia. - Grecia tigente sub
se aranjeze singuri grecii nu arme. - Nu e Rusia vrea Burgas. - Nu e
o E un care are trecere la a poate, dar nu voit - Puterile au intervenit la vrea
la Bucuregti. - Doi ziarilti au murit la Uskub holerg. Acest asculte. Pe turci scoate forta. stau. -
flagel ingrozitor Macedonia. Zilnic mor Desigur Cursurile
Grave
-A lumea
atatea cadavre in putrefactie au umplut atmosfera de miasme Portugalia. Deasernenea In China. - Cu
toare. - Generalisimul armatei franceze va merge in Rusia. d. a sosit simpaticul nostru confrate
generalul Joffre. - S'a scos vorba
nand a fugit din
publicul
Nu e adevgrat. Tot de neadevgrat
-
regele
n'a fa-
d. directorul ziarului .Patris in Camera greceascl.

git nici Acesta nu de rlzbunarea celor care'si pa-

tria - Multe persoane au vizitat podurile din
Corabia T.-Mlgurele. Au admiratie de de 2995 Lei 3 luni
operg. Mai podul din Turnu-Mlgurele-Nieopoli este de o perfectiune
de o soliditate extraordinarg.
13 lulie. - Toate svonurile relative la suferite de Inventiune märeatä
armata mincinoase. de Boureanu, rgnit,
de patru soldati
tot ce s'a spus s'a
de un sergent rgnit gray
invenpune. Ce
doui soldati Un nou
nu
s'ar spus adevgrat? Pentru ce se as Nu se de
mai târziu? Natural mai multi spitale. dar nu
niti de gloante sau de ghiulele. Marlul trupelor a fost fulgergtor. La atâtea
sute de mii de oameni imposibil nu fie bolnavi, sau In Nu trebue
capacitate de a Armata se retrage In dezordine Se bani mi-
Faimosul Pantelirnon a fost achitat pentru nut de activitate. Sute de
furtul de vite de care invinuit. Acum e liber. - Puterile dovedesc
Turcia zicându-i se astimpere mai Tracia. - de usor
S'au reluat pe Dungre Nicopole . câteva sigur se poate un
zile avei trenuri noui. - Trupele au bgtut din nou pe INSEMNAT :
bulgari. Au ajuns toba - D. general Istrate a fost numit coman-
dant al regiunei Turtucaia. Turcii sunt de Se
fac la Constantinopol, se se benchetueste.
lulie. - Fratii Mihail, mari proprietari din Craiova,
14
lui
au dat un milion pentru crearea unui regiment de artilerie. un aparat miraculos care reproduce tablourile direct pe
Dar cei l'alti milionari din Nu prea-i vedem listele ce postale, fie de obscurá. Apa-
se ca dai o de porumb la familie de mobi- lui Mandel contine tot ce este necesar pentru
lizat, nu e mare. poate acest grozav cadou. Dar
vom ace;ti domni mai dau ductie developare, carta cu tabloul
gata, fotografiile reproducindu-se
boul
viata
Adrianopolul
copilul pentru patrie
fie generogi
ar
tara - acei cari pot
an ocupat
s'au instalat spre marea furie a celor dela Sofia cari pro-
direct pe carta
un sistem
filme.
la puteri. - Toti au rgspuns vin pentru
a lua la conferintg. Delegatia a sosit asfgzi a descins
la Continental. d. Tonceff, ministru de gene- spre Cu acest puteti pro-
eolonelul fac parte din cura un aparat complect. Prin primelor postale
un vice-pregedinte al Sobraniei alti doui profesori diplomati. Din Tineri au ocazie un
Serbia s'a d. Pasici, din Muntenegru d. general Vucotici, din
Grecia va Venizelos. Venif anual de 5000 10000 Lei.
15 lulie. - Serbiei a Muntenegrului a sosit a
descins la Palace Hotel. ministru al Serbiei are o se di gratis :: Cereti imediat prospectul 103.
Avem totdeauna depozit cunoscutul Tun miraculos" precum
toare e foarte simpatic. II salutau simpatie. Dele-
gatii României sunt D-ni T. Maiorescu, Take Al. Marghiloman
C. Disescu. Va mai d. general pentru partea MELCHIOR, ARMSTRONG DESSAU, Filiale
Venizelos, primul al Greciei, O Berlin S. W. 204
delagatia a sosit d. Panas, fostul ministru Greciei la
www.digibuc.ro
IllihisommeimmlimmilimmimIndomilibliIlimmolimmilimminiell
N

TOTI AUTOMOBILISTII
CARI AU INCERCAT
MI

Mik
nu mai
CALITATEA
sa, Deviza
N
f Superior celm mai bun Pneumatic
ATELIER SPECIAL pentru reparatiunea Cauciucurilor

11111111111 Depozitul General

ALEX. RIEBER, Bucureti, Calea Victoriel,
Telefon No. 4453
:

M. E. PAPAMIHALOPOL
DOCTOR N DREPT
FORT
AVOCAT

$1 CERI DE NOTARIAT
7
STR. SCHITU 17 BIS. 7-8 SEARA

Adresa
boctorul HUGO
Dauerhefe- CONSULTATIUNI DELA 5-7
Gesellschaft
Berlin SW PENTRU PROVINCIE PRIN CORESPONDENTA
STR. No.158=Telefon 12/53

www.digibuc.ro
;

www.digibuc.ro