ANUL III-No. ESENPLARUL 20 DUMINICA, 20 OCTOMBRE 1885.

RISETE APARE IN DUMINICELE

ADMINISTRATIA ABONAMENTUL
- Strada AcademieT, - 24 DIRECTIUNEA UNUI COMITET pe an

dupe vatral.. Pe indoita ce

junele garson a omis una,
impus, dele nepomenite meritele inventate ce le
atribue guvernantilor, s'a decis ca le tra-
Bate toba, bate, bate
care e consecinta acestora tot cea in póte se va
perceptorul mai aceea de a bugetul sta- vre unul slab de inger ca sä o
Prin datoria Stat ; de greutatea ce '1 apasä. mie una de fapte strälucite.
Tranimea, de durere-abia Cu nostru, des- ar fi laudele, in rumäne§te
cand : Fasta la mezat !.. cinde fermitate In arena pro- frantuze§te, faptele vor ca sä pro-
latrá la pe eretici, le testeze cu vioiciune in limba de totT,
Tot vinde la mezat prin cate-va de esecutate
, in limba realitätet
Mon, pat calitatea cerebral Vizirul, vöpndu-se de mai ageri
dupe vaträ cu credinta ce o are intr'unul ai si de aceia de cari se credea
stint, le desfide or ce succes. nu '1 va despärti de cat mórtea, de fratele
Bate toba, bate, bate !.. vöduve se .vinde
Este de aplaudat singur pune pe spi- chiar, i ocolit de
fote dup'un timp ;
nare un samar de one§ti a sä continue lupta cu
de unel babe suferinde miniaturale, intre- ce s'a inconjurat de
Ce o de !
prindere de grea, al suc- de ademenesc promisiu-
ces discutat garanta. nele. Astä-zi in viguro§ilor luptätori, de
Tot ce se póte zice de acest redactor-chef altä ni§te adolescenti care sustin
Tot se vinde la mezat este, are un curaj admirabil este ins- mototolitul stindard nurnal
sapa, pat pirat de de la Florica. pentru voesc sä se po-
dupe !.. Ca o zeze o care le procure
elementele necesare pentru sustine- existenta.
Bate toba rösbate tot in rea acestel lupte. Belgia Franta 'I-a furnisat Acésta este fairnósa colectiune de poli-
Sub aces t regirn de renegat, materialul bipedic Procedeul acesta tici care n'are sciintifice, dar care
'n curönd va bate tare, cand din nu este a fost practicat de Ga- a studiat istoria popörelor care are preten-
va ca s'o s'o la mezat zeta care a precedat care a sä guverneze o
fericire. Deci, nu trebue ne mire cat se vor sä
cainii laträ inteo ast-fel sunt de individe zilel ori in cate limbi se vor sustie
Tot se vinde la mezat ; comandate. acéstä ce acest mandat vor
sapa, pat Aceasta se peste tot in familia co- cea ce sunt, nite mercenari gata
!.. lectivista, este o sistema totul particulara intre la ordinul aceluia ce va stipen-
pater familias de la Florica de a comanda dia bine, colectivitatea va rmanea tot
curnpra argumente, morale, alte ori risipitorul tot instreinatorul drep-
rigide materiale, dupé circumstante junele turilor nóstre tot inamicu declarat al
Bucuresci, 19 Octombre Javrara nu face de cat se conforme uzului acestel nenorocite
indatinat al acestui fairnos grup.
Evenirnentul a fost apa- Din parte-ne credem cit, ce
ritiunea Bugetare. Redactoru-chef, al a-
cestel Stelute, este garsonu Javrara, un
propus de a lumina opinia
tru din
din
vor cu totul zadarnice, de
ARENA RELOR
care a terminat clasele colegiale óre ce toti sunt pe deplin asupra Trebuia o de rü
care s'a apucat de cariera pentru tuatiunei nóstre de o- vita din Patria lui Toboc-Hengheru...
promite a fi pentru asta. sanalele patriotilor vor sä lentilele La dracu, lucrurile catandisisera cale
Dup cum ne spune, prima sa revistä, magice ce le vor privi realita- !
a firmamentu Intunecat al tea cu ca nu mai fie la Obräsnicia mai ales de a tot insinua trebile
ca, pe de o parte, deceptiuni. nu merg tocrnai incercarea
faptele stralucite ale In zadar se se spele murdäriele de a deschide chiorilor asupra dreptului ce
vernarnental ; de alta, sä arate in regim, nu va reu§i ; petele vor ConstituVunea de a trimite la récóre
Europei, lumi de cand este. la pu- rérnänea ne§terse pe fruntea grup de duiri nu se de increderea Natiunii des-
tere partidul pentru care propune exploatatorl vor subsista cu mal negre ci d'a Laptarilor, impu-
deze petele cele mar' gróse, cat torentul de frase, cu care va sä msuri drastice.
tara este stare de prosperitate le acopere, va mai abOndent. discutat, tratat, explicat.
industria se Astä-zi nu se la mai ales, prin pana
cornertu e activ ; suntem, nirneni nu se mai amägesce ! a a dat la tru-
mult putin, o adevrata Bel- Colectivitatea vqönd nu merge in teoril cari ori-ce spirit de in-
gie Romnaia. gazetele nu :ac doué parale, lau-
 CIULINUL

Nu - dovedi ea la lumina cea mare Da ! lohan in de minister, a bandi-

a dar Han-tatar s nu e drept a ne El, mantuirei de tul Dram facerea de gestiunea
lua stupul din ghiare cand sugem dintr'6nsul a tesaurului public.
atata ;
Priviti-o E invlu-I de mister
Nu opositiunea din Vlaho Bogdania, darn
§épte din antica de ar
a
Al trebilor
in demnul Minister
!... De astaWericirea
Dura-Dura
cari onorabilul, in a sa xenophobie,
siguranta deplin e politico
veneratiune, - n'ar In stare
De streintatea va cum e domnirea
termometrul sto- Dura-dura
machul - totul merge,
liberale de
Incerce-acuma fóia din Töte merg cum e mal
Belgia de la Dunare," ca in !
spuie alandala atatea
De aceia fleónca botul pe labe,--incheia Cu noi, in 'i-om da proba
Nazional-Zeitung,- de la Pele pana E politica Ciomag !
De care sufr, 'n vorbe de vil
Flenchel, v
capul pe umerl Incerce Rtsboiul Weis, Ciulinul Dura-dura la
§i bucatura gura." : nu-I ma Bang pier, se ;
Stéua" va rspunde curönd, tot
Ca de bulevard, Tiiiligraful, con- Ce 'n ne fierbe : spunem e-ala sperante
hotilor de dreptul recuceririi drep- Vor atuncea s'acopere lumina Reman gand.
turilor profetulul din muntii Sinaii Ce 'n modu acesta aduce-va In lume ?
dreptul in afacerile dictatorial], acésta, Nu Sacre-nom Pupati-o, divina Dura-dura la interne,
atat mal cat nu vede opositiune Menire-a ne de pare de La justitie, rsboi,
Romani gura-dura la externe
Nilte de popi cari Djuvara, deputatul-studinte din
la nilte cari Redaftor-mofturistic la Stéua juvenilA, merg ca de !

intemeiaza pretentiele pe carte nu Cu ea urmat de céta sea,

pe antica a vechilor romanes, Ca Stela o pupare toti 'I dea. Dura-dura ni se duse
mohoratl dreptul
lupte, as- corul paiate, d'ocasiune, La 'n ban!,
pire la guvernul mult succes imnul compus, precum sö spune, Basarabia, ce fuse
argurnentatiune, Ciclopul de la Tiiiligraful. De Don-Padil, Trutescu, d-nu Balamuc Sora de
Macri, alte mutre ce sug al
din strada Co- Dura-dura Nemtl
Cor
vacilor nu e putin convinsa de aceste a- pe ban!, pe
devrua Dar atuncea, - culturali,
oral de la rsarit
Induiolindu-V viersul,-daca blasónele deschid por-
In venit, Dunarea, ce-a tara
Aduand o stea De la Cer a posedat.
tile bugetului, pentru ce gentilomil Curtii sunt al dice! orizon,
tr'una pórta 'n nas In politica-I Dura-dura se
Incerce-a da un ton... la
Rts-boul cel Grandios, de oropsit huiduit, ;
dómne mal curénd
acum vre-o prin lu-
atteptand.
sunt pe bete,
mea politica, vrénd-nevrénd aceleati sunt ban! !
Rspandiasca-a ei
politice.
Pentru-a fericire,
Totull nu se póte opri, de a constata in materie din fonduri nesecate Dura-dura praf s'alege
o mare In efectele de
'n stralucire... se ne'ncetat
ale reptilelor. lege
Aci,- confratele de la portita
a Ci§megiului,-trebuesce o
Ce !

Amin
indreptare a rului, ca rul nu v
ameninte foc, potop toropoc.
Pentru aidoma Dura-dura 'n umilire
Tara merge progresand ;
pe strade a striga : l'Étoile Rou- cu
maine ! La rand rand.
Directorele
-A etit ! Ia
de oprelte pe unul : CIULINÍ
vedem ce e gazeta. ne cum le place,
Dar de o : Cand cade cate o stea, se móre un ne umilim,
- Cum se sunt ! luat mare. pe face,
nea din ! Nu cum va steaua din orizonul Colectivist
isgonim.
- Cum asta, domnule ? cobelte mórtea vre-unui din taraful
- Dar nu anuntul : Societaka tienist ?
Dura-dura
! Lucru curat nu e cu astrul In strada
- domnule, a inceput'o bine.- vedem El o mare nenorocire randurile merg, cum e
afara
drag,
numrul dou. locustelor guvernamentale...
Cu descantecile babel Mariuta, rugele E politica : Ciomag !
Papagal ale Mita, partidul va Meodem
isbit de o nenorocire...
L'étoile budgétaire dar ar Co-

(Esplicatia gravure», Prevestirea ne Prin urmare trebue din

Ciulini din
Vizirul Graf conte As, timp construita o sucursala Marcuta. Satrapul Kiritopulo,
Baronul vinararul place de mult sangele nevinovat, ca arate
Sunt stranlI la sfat. -Vizirul bietul nas D. Fix de la Tiligraful a fost de te- face parte corpul sufletul din
Manifestand necazul ce ritoriul Boldului. culóre pana chiar la
Causa este ar fi mecanismul care care se
Róde-Ruble
corespondintele ce co-
Rabdare, 'nalte-amice, Rabdare ai putin religionarii si din Abisinia. Predescu,
frumósa ce are
ne raze de dulce alinare, Tarelor, din causa sunt
Localul politiei capitalel se reparéz nu le citi, suferind miopie
stea ce-o ne curme al vietii nóstre chin. . activitate.
de sörbatóre...: Craciunul
sugativa. In scopul acesta o propunere
Ce vaste Un agent ne in cabinetul
Ce 'n patru a trii domnelte triumfand... In consiliul comunal pentru expulsarea corespon-
prefectului s'a dispus basin pentru local.
Barfesc de rii, este o Waste Morunul
Pe capul tuturoral... Vedea-vor E prea activ ori nebun d. de cre-
stea §i-atuncea la este isbit de accese
Ministerul de finance a pe nenorocitul
Cadea-vor teróre in
verificarea diferitelor misiu-
se 'ntrerupso din sborul ce luase ne care a fost lui Anastasiu. Schilleru ne cumpra porci
Pe». Scopul ce s'a dat, ni se pare dra- veresie en detail vinde ban! gata en gros.
aparuse... mutra lui Jean de Campinean... conian, negasind pentru cari s-1 bursa d-sale nu face odatä krach,
-Sunt E stéua c'un elan ture, pe protegiati din o spe-
De bucurie mare... arena bugetara, a recurs la acest concura banca
drept, No! facem atenti
o 'ntrég'a, de loban precedatA !...
 CIULINUL

Câmpu-lungul Societara Poenaru,

in stagiunea aceasta. a
e
sä
la
a-
El tace,
Di staT,
el nu
aminte,
Cimpu-lungul maT de tot s'a párjolit, catiste pe la bisericI. Ti la cu-aspre ;

in pédepsit: , Luni , pe la ora unu , s'a Ear te 'ndrepte, nieT ;

Sodoma Gomora distrus de tot prin dus la Dómna n'a Di ré nu te mTerl!...

le pedepsise, n'a de
dea un acatist sorgentului de la acesta
netr ebnicT, nesuputl, necredin- ; l'atT aflat ?
Ci numal
Lepadatu,-lepAdat
de tot fost Motul Lugotanu care a studiat pe Buy-Blas Di omenire
ascultat de vorba BrAtianu, galeriele Odeonului din Paris, vzénd Directiunea Spre ne-sporire.
Iati.acum T pedepsesce dindu-le la nu 'I lasa '1 jóce, cel putin in ungurelte daca
avem ca prim-ministru un care nu e orn, nu s'a decis se adreseze la Pri- di pi Cotu-Negru
Precum neghina flóre trestia nu e porn. marie pentru astä nedreptate.
Tot odatä trebue spunem pe artistul P. S. -Onor. domnT Ridactorl !- Pentru nnmru
E prieten bun le-a fost:recomandat
celalant o am cinstea a trage la
De Mercur, adorat, Manolescu spunea pe paragraful din actul al
III scena II-a : d-lor re- metina me pi Sturza
Care 11 ocrotesce la necazurl, la nevol, un mare porc-di-cine colectivist din localitate.
tine noT. cita in fata oglindel, paragraf in
bon entendeur, salut !
Când acuma dénsul
H.-T.-B.-d. p. n.
ce d'a lung
dea un foc niprasnic, In debutul primulul bas Manolescu
dupi-acest
Faust ; al tenorilor : Nottara Aida Costescu
Linda.
ca pulberea In vént vor urcate la aceste reprezentatiuni. Un rega are sceptru un prefect ciomagul.
sunt aicea suputi,
sunt destinatT scape de de Himeneuri teatrale :
CUT le-a dat ordin vegheze peste tot, Sociefara Pitica cu Motul ;
Hotia e sustintórea la putere.
dea eT In prin de nu pot. rul cu dra Juifa Wacs.
Ast-fel arse va arde ne'neetat Arlequin.
s'or ascultat
vor trece
Diplomat,
partida
mare, de bréz.
Spin!
Conu Se vorbea
de unt ce se aduce spre
societate de cantitatea
de
séma de acestea cu v (tip
la Florica, motia ministru I. Bratianu.
pe la case pomeniti. Di un cap di profesor Un domn spunea a vMut adesea treand prin
Vates Ce 'ntr'un muz ar fi mimme, óle de unt
utor ; - Dar, óre s'o platind taxe pentru intrarea
Dar al este... nu st spune... lui ? un curios.
STIRI TEATRALE - Cum se póte ! rspunse un altul ; nu
miritor, peros, rdtund, sunt
Sambäta s'a dat, dupa am anuntat, In el di fund. - domnule, un al treilea, nu e
antéia reprezentatiune a adu bang, Pi nu alt rost vorba de rniniltrii, ci de ! (autentic).
(Purcica de la Orleans Crac) Di are-un aer prost...
de Schilleru, traductiune Cam gurA-cascl, spunea domn ca
de cumulardul Ci vra drept dea o frumósa.
Krachul teatrale a avut un succes c'o de-o gait - Atund se vede bärbatul n'a pos-
nit. Dupe fie-care Were de perdea de urra Hait ! prostie o croit. tit
sa léna Crac !... umpleaü sala c'un Di vra si-T discompunqT dar
mot asurilitor, ceea ce a ca a doua crier rar
representatiune, : Vornicul, Li-
Di gios,-care-T
materialul
: (de
Patrat
pieru, Laptagiu, etc., inmaneze d-luT prim-procu-
ror al tribunalului Ilfov urmatórea potitiune : 0
Un centigram Nume de
prim-procuror, el nu ci spune, femeie
»
Sub-semnatii, v cu mai per- Pricepere, un : Un regat in Asia.
d-v. ne din In capu-T tóti's amalgam...
mergénd la teatru sóra de un atom :
ca ?...
ARITMOGRIF
urra cutare cutare, ne IT
1. 11. 2. 18. 1. -Un Vulcan
apartine nou de drept prin Constitutie Regu- sutä grame neghiobie, 25. 14. 7. 21. 14. 24. -Un imprat Roman
lament special. In caz contrarit, vom aplica litera lipsd di bun o mie. 3. 11. 3. 41.-Un drum
din ConstituVe. Un litru di 24. 11. 2. 18. 24-
etc. numile : fanfaronadd. 5. 18. 7. 11. 9. 25. 14. religiósä
Vornicu, a. Un chilogram di 11. 9. 25. 10.-Un eretic in secolul al 16.
dou6 'n cap di mojicie citite de sus jos nurnele si fina-
lele citite de jos pronumele
S'au pus in repetitiune : hectogram di
de Urechiatu, care, di cupiditate :
La »Casa di economie" *arada din precedent: Eleonora.
cum se va face, prin prostie, pe primit din de la : A. B , P.
tóte piesele jucate acum ; Asta trebuie se P. Stefanopolu, Zacharia, Frédérich L. Huber,
Bez pentru M. Orange, George Eteneanu, D. Anastasiadis, Henry
Am opera in de Jurescu, E. C. Eremiescu, George T. Florea
Gri-gri, muzica de esteticul Stänciócft. . Cu Craiü-sec o V. S. Mihail, Costica I. Vasilescu, d-ra Didina,
ear mal Hindel Grindeln, Fanicä C. Ardeleanu, Eleonora Hainte,
D. Crangureanu Heinrich Gottwald, Dimitrie Cons-
Ministerul distuctiunil vöVnd cu inceperea Ca : mohorite, D-ra Elena Xenofon K. Scully, Th.
ploilor, pica grózav deficitele serale in casa teatru- Ca : 1ngiosttóre Báráteanu, Alfon Hinc, Jonel Antonescu, Carol Nadel,
V. Albu, C M. Cordoneanu.-Iasl : Nedelski,
lui, a aeoperit acest templu Olane, ca mal so- di fav6re... Remus.-Ploiestl : J. Stoicescu. Craiova : M
ca contin6nd Ruble care nu lasa G. Radian. - Turnu-Severin: Demetru Miosu, Raiovicl
Saletas, : Georges Jean Ghioca, Nicu
piaturile, ci plóia de deficit. In clasi vrénd dee I. Alexandrescu.-Husl : I. Costinescu.
El n'are vetnic o idee
D-na Anna Gr. Manolescu, vcFnd nu mai
isbuti de cum comedie, mai
Di ce isplica
cartea el dischide Spectacole
urma debutulul ce a fäcut cu Casilda pi o 19 Octombre
Ruy-Blas, s'a decis sä se lase de acéstä a ea. Teatrul National. - Fdntdna Blanduziel,
artel dramatice sä se la opera roma- Di vede nu merge acte In de d-nu V. A-
Pi vorba inte-o lexandri.
Angajamentul propus, s'a primit. 'n di Teatru Dacia. - Tardiny-Vlidicescu,
In cur6nd va debuta Carmen. Di-a relele, cu belelele, comedie in
El ce-o treT acte, de d-na Fany Tardiny.
dramatica. la Vieana o Sala Orfeu.-In tóte serile spectacol variat.
Micul Alexandrescu, pe una din ovreicile la Paris- ca arate I. D.
teatrulul a sbughit'o la Caracal. C'o fost prin !
Sala Bossel. Trupa francezi, Clau-
Unde D-zeu se fure cele rmase ! Ar La di bun dius tóte serile reprezentatiunl de
atunci biata scena de mirosul usturoiului ! Di merge tun... operete.
o mie Tip. Gr. Luis, Strada Academiel No. 24
 -
,11