ANUL I - No.

11 20 BANI ESEMPLARUL AUGUST 1883

SETE APARE NOSTRU

PROPR1ETAR DIRECTOR RESPONSABIL
ADMINISTRATIA
24 ATHANASIADE
=11
ABONAMENTUL

pe sara

" rrnanea cu legea tocnielelor hirotonisicesci ? Nu mänósä ? Dar cat venit ei din
Ce s'ar face ales cu contractele de aren- partiale ce pun la randul pe
Are 81 ore. Nóptea 11 ore multe dare ? tea isvóre de ?
Popi: «Ciulin» : A ! Cand e vorba de al a- Regia o Rifovénu care o aren-
J. 11-23 Mar. Vii§orénu col smoch rendärei, satana! Nimeni nu se a- la ovrel. Drumurile de fer ianu,
V. 12-24 Mar. Fot Fot6scu sus- de el. Osana intru cel de sus,
Urechie. care le la Nemti.
13- 25 Devizele «Luminédä-te cu el este principiul activ al Moraldatea o Radu
persecutia
care o prin ra-
D. 14-26 Prof. Gât-de-Lup in
scartiind trantite portul altor
L. 27 M. Dom. Degteptarea de perete ale legiuirilor nóstre, el, care spre Pungä§iile publice le familiel Lecca,
M. Ad. Ian. Vindarea celor 28 din marea cinste a Firfiric,
Odobésca de perceptorl. Mare care le multa casieri-
ziafet in va fi propus ca articol prealabil in capul perceptorilor, controlorilor, vame§ilor
M. 17-29 Mar. Frigiana. stitutiunel, cand o se tutulor functionarilor cari manipuléza
Suntem sub regimul arendelor, cel mai te- bani.
PORTRETUL LA AIX-LES-BAINS
meinic semn al economiel politice Libertatea o lui Roset, care o
la lui Costinescu.
orele vor face vre Din cotro lei ca s'o demonstrezi a, b,
Scólele tot-d'a-una Manu, care
presidentia, ce este visul ; ca invötatul astronom matematic Robescu, mult.
vedea 'n fine Newtonul de la Basarab ? din cotro adunarea, Firfiric Ion, care foarte
.Privesce portretul lua-o nu e de la acest prin- bine sä numere la un milion, venit
cipiü consciintele de cum aduce töte pe
de marire s'ar deeepta tine atmosfera de óre-ce este póte qice nu e asta ?
vrea pe cabinet ; sMr§it, se'n.telege nu póte E e
strada Dómnei, te cu mine... inceput. Eftin pret;
'n de putere privesce al portret. Tara se la guvern. Dar cine o a- de nutret.
? ce este tara atunci ?
tu ca omul, de focul de De ce ne ?
Ce este adevörul ?" pe Christos. vom vrea, in viitor,
ca lupul, cu ele invtat, Costinescu, duhul ghice§te secretele ce'i nósträ,
atuncea revisuire.., jocului de burse care Ruset, 'n burta
Dar a de amusat. nu póte rspunde. Nici Rifoveanu, care póte
alte fiinte vor in ministere '
socoti degete foi sunt DEPW TELEGRAFICE
nu e destoinic a ne spune [Serviciul Agentiei
vedea speranta cu totul c'asburat,
cu ce
se tara la guvern ? Paris.- a fost decorat medalia Schweinerei I.
dulce România gratis o la putul de la Timpul
Lecca sä spuna, e rmine la dispositia la gustul ce va simti
ce-va a de spanzurat.
stare, plätesce fie stäpanitä din mineralele ce numitul put.
(Parodie) Viena.- cuartierul general aci. Spre
jucatä in buiestru pe maIdanul caraghioslacu- sciinta lipite pe zidurile mal multor di-
BUCURESCI AUGUST 1883 lui de agerii de la ? ferite circulärl prin carl le este d'a viata
Sturzea socotóla rspunda Moni- monarchului pericolul contra atentat.
Berlin.- Domnul Liteanu, a-tot-puternical, a fost la
Cu tóte c'a iar a scos pe sMntul torul Oficial serios, cum '1 , ce de domnul de cu sare ale fe-
Dumitru, tot n'a plouat n'o plouä fel a tratat guvernul rate D-1 de bratele
Kaufmann, a rimas de Politia a intervenit
n'o da blagoslovenie mucenicul Asta o sä pe venit vre- 1-a scápat.
póte ca sä trécá opositie, mea s'o pe ea mai pat de republici, ride grósnie de
läsa Mitropolitul care prime§te un ve- o de cafea zahar, niolilor. la republici, cum o-dati Rabinul
nache pe Filaretului: Egalitate, fraternitate etc. Se vorbesce
bunicel de la la de basa... teremtete de Bismark? pentru restabilirea ordinel guvernul ar fi cerut guvernului
cand lasa se demoraliseze acestea, se pe faimosul Mag Roseti.
a se face oposanti, ce ar de Barrare a fost numit consul general. La sosire a fost
mo§ia care le s'o nu e tAmpinat de tifos alte Actualmente se
prea tesaur mitropolitan, cum ar la cholera, care s'a a'l la congresul din Londra.
 2

Berlin.- Un decret al pe ministrul de res-

bel a sub drapel din ONOR. PRIMARII DUNAREI
din s'al revoltat
opunândn-se arme, celor car' a le Sunt trel aprópe de cand tot Sptamana era p'aci p'aci ca Bucurescil
din stradele grupe de 50-60, de turbatl. devie teatrul crancen duel.
grup de de un dorobant.
Spre satisfacerea contribuabililor buza umflati.
de ordin contrA-ne dat Intre cine ?
casierul general a prin licitare registrele sfeterisite. Unul sA nu de hinglierl crutat. Intre ruginitul cinstitul Varga wski.
Adsta s'a flcut in pr fectorial, In timp v'aducea mertic Pentru ?
pe de membru, pentru mezelic. Pentru nu se in cum ar tre-
se face pe de ondre.
Dar cum obiceiul e la bui decoratia Vinderei
SA nu satiö, ci In Varlawski o de aur ; eel
SA vremea putin de argint.
Ne cum Dracu de nu mai ba nu o de cat. Lucrurile
Termenul trecut'a tot stAruitl marl agaoa nu ridi-
Guvernul a pe doctoriul Rom- timp de ne cat transportat la marele
niceanu, analiseze apa ce contine de la
raporteze despre gustul La Babinul bolbopt
Ura contra e de Negru intunecat.
Proiectul prefect al capitalei la dór póte mal 'I-a impcat ?
litia de moravuri, a adus de membri Mcut hingherl, -- Mai e vorbA; le-a cetit moliftele lui Satana, 'I-a
in
cabinet. Unii ministril mers gelosia pus se fost de cand
acolo In a impus Radu Mihaiü, Chiar Romniceanu, doctor lumea.
un clasele clientelor sale in Cere la slujba cea de Dar decoratia ?
opt eircumscriptiuni. D. prefect vttend Numal profite ceva de la Decoratia a rmas se dupa gustul Rabi-
dreptate ce se face propria sa muncA, s'a (Tar calicul, nulul, a se amesteca
a se retrage. Se vorbesce va fi d. V bine rolul ce luat unde nu le ferbe óla.
Maiorescu. arcanul dup'acest vénat. ?
ImpArtéla e de rigóre, 'MI cereti prea mult, dar ce n'am
Cu alegerile Din tot ce produce asti ventóre. tru cititorii o fac asta ; unde
membrilor nu putut efec-
de
e bine. Fapta e o
a intrebu- Nu facetl ca cari se cruce ca töte crucile, dar de aur ca a lui
tua. S6rmanul Clocarlan, diferite
de alegtori se Cum e de exemplu, Stefan Policrat, Var§awski de ca a lui ci din argintia
irrtat pe
nici chiar multe acatiste Care din la nimenl n'a dat. a eu
n'a fost *
privegheri acute la sfanta primArie Am dat streinilor ce-or cere
req. Guvernul, in fata Numal ne tinä vecinic la putere.
chip avetl dreptate,
prejurAri, 'l-a recomande, pe cinstea Dator este póte.
sa, persónele ocupe aceste ca v de marl
propuneri a rspuns bine de A-ti luat hingheri.
una ca acésta. ce ne domnilor 'Mi-a mult drag,
ca !
v scara al ;
Pustiul de
Am furat
;

meren,
Dar frati, partidul meü.
Tot din De le luati barem
Lucrurile de tot ad. Prefectul de nu le
carlan, cu clocarlanime pasAmi-te face mare destul bani. bine sclavia, gem sub ;

striaciune Tocmai acurn srmanii De sA lepros;

bine morméntul
deschis, se vede ochil, aste nu sunt De victimA nemtesci
carlani , ci cu ciocurile de fer. Onorabill membri, cuvént al
societate n'ar fi Vi'l fie chiar :

mai ales ei fac striaciuni insemnate, Cu canalisarea dómne plinsu-mi

de a strica casele Din alte voitT ; Si din mine un harnic certetor.
de Basalt cer§esc de la ori-cine,
de Bräila; prefectul primarul, ca ;

de , para e tusea Luati biruri de la Le petit

Brutaril vrea ;
Asemnarea oficierilor politienesci cu
la de abusuri.
mi- Casa
Cat aveti pe
tinichea. I
Mai difeite la ca pe la Vlasie Cetim in din :

case sub numele de doctori. Dar pe In pace, D. Isidor Alesandrescu, suflet milos darnic.
N'ar fi bine se soiü de doctori in De nu vreti disolvati. o fAcut o adevaratA pomanA 30
proiectul de moravuri in perspectivA prefecturei dand redactorilor hran o
ca doctori prostituatelor ? vin. In schimbul acestei pomeni, noi ne-am
Bine, bine de ! obligat a apöra pe Deciu in cestiunea mucegAitului

prin stränutare sad tuse: gurele Femeia. Nu poftesc nimica boeril .

SALUBRITATEA stre vedem nu li se t e pata de a mal [Se face Da, ce vrei ?

SAC täcere s'a deschis - Cine poftesce si Femela. Am aflat boeril s'a adunat ne as-
de o dati]. ce privinti ? culte nóstre, ci su t maid, multe .
act)
In accea la care pricepett [Cons. Pre§edintele. N'avem timp fad. [Femeia iesei.
privinta mijlócelor care in choleri salubritatea [citre consilieri]. Si revenim acolo de am
PERSÖNELE :
oraiului sat d-lor, la cestiunea .... Wapuri
Un póte de Un din un
popor. Un factor postal. Un chelner. Un consilier. cari salubritatea nu
Ce esti ?
I ne trebuesc, de
trebue insalubru.
este constátat,
ce trebue
oratul ca
facem ca nu
salubru nu
insalubru? scrisöre.
Scena o observa o
Pe jos nisce vd stachinT, si pahare Ca nu insalubru fórte lesne, pentru scrisóre! scrisóre! citesce]. Facetl
aruncate ridicarea cortinel consdierif greutatea este seim cum facem ca fie salubru. [In posfbilul v care aveti mai multi trecere la Britianu
si stare de agitatiune productnd o infernala. acest timp intri un - Pe cine ? '1 rugati nu disolve consiliul
Dintr'o use care se la fund, apare presedintele in un o dati]. ? disolve ? Nu
clopot mare. El se duce la masa cea din colt si sune, Pe nimenea dar o preiedin-
tdcerea nu de a se face. care o desface]. ! incepu o indt se nimic
in acest timp speriat iese, iar preiedintele sung ca la dobi-
Pre§edintele. D-lor ! De sigur, nu scitl causa pentru care ne-am [citind] . prea plecate slugi t
din clopotul eel mare].
stre, opt sute venim printeacésta si
Pre§edintele. Mere ! !. , . [se face d-lor,
Consilieril Da, da, nu stare in care am ajuns. Nu era destul
a plecat, e void rupe scrisdrea consiliul nu se va disolva,
Ei bine. pentr care v'am poftit de când e lumea ne acum ne
de salubri vorba in i
pentru care este ca care de Unguri, Nemti Talieni
un chelner].
se aflä salubritatea ; dar cum localul pe la canale, vor ne de pe fits Inchipuiti-v
de plitesce ?
ne-am adunat, este cam cestiunea pentru desbaterea fa- in ce stare de am ajuns ! Un frate de al nostru de
Bine, bine; mai vta nitel. [Chelnerul
intrunire este mare, prea mare, de aceea prea a fost de un ungur maltratat de mod In-
cons.] : Sciti ce, o ridlc pentru
pe dintre sunt ne loe prea grozitor. Nu credem vr'o care sä nu de
vie ne parale.
mult, pot ne comunice opiniunile de la fe- [Un consilier se la De aceia, profund res-
eel
mai smerenie, cerem de la excelentiele-dstre Un consilier. Da oraiului ?
restre. [Burtolii afari]. d-lor, ca pect
ne de aceste neajunsnri care (Nut pe capul rreledintele. asigurim la societatea Dacia pace.
imam dintre nu sufere de
de la masi].
o pausä]. gata ! ! nostru.
Brav00000 ! [Urlete, strigite, sblerete, ricnete]. - [Cortina.
§i Eeeee.... Domnilor ! Se va medinta, [cltre eel care 'I Bine, d-nule,
n'aveti trecere nasurile gurile vóstre? bine; vom vedea. [Streinal : venim acum
articolul 13 din nostru, se eu la salubritatea oraiului nu o femee
lei 20, in timpul vorbirel pe orator ?
 CIULINUL 3

distribuit din Causa de oficiale staa In este - De ce ? judecatorul.

sustine, contra marturisirilor care pe la bM pe din noltri - Fur ca sä ce Tiiligraful, rspunse
lot, o fost din anul ista. manipulator!. la sfintéle posturi pungatul.
budgetare, operatiunile vor regulatul curs.
Nu va trece mult Inscriem pe La recrutatie :
Ne-am stins frate, ce blestem gospodin Cerkez, inocentul prefect de ai o afectie cutanata.
pe capul creqtinilor ! contra cáruia s'a pornit cuvenita pentru da- .Recrutul. d-le colonel, sunt afectat de
un blestem. Rosetti, vrea jóce ori-ce raverf, ce opositia din ar fi pus la activul Il ria, vecina mea.
renghiul ungurilor ; vrea sece Dun dór asteptim cu neribdare, ales afacerea ni se pare milostiva o piesä de 2 bani
s'or lipsi de ea. cu din moment ce vedem man, ce intinsese mina.
Bravo cap, asta de mult. la fata pe hasuatarul Lecca, mar- Srmanul privind lung scóse o
chisul de Ungurenl. de 2 bani
E o mare
ratorilor,
in cu espositiunea coope-
d. Fulger primarul de
De o cam ca
pe perceptorul comunel
curente, Inscrim
lei
- de la mine o de 2 ca
altuia 4.
tocmal, chemat Inaintea parchetulul Carina
Mare rspunde ar trebui el a glumit cu fostul perceptor N. Sgar-
glumea amicii si de fel de
d-v. parte. deli, care un mandat de arestare pe
animale; voind unula
ce ? s'a oprit tocmal strada punendu-se sub
este din genul hydro :
Cu ce ? tul revisuirel.
- Esci un hydro-gen.
- parte din de Asemenea asteptini neribdare vedam ce
de la aprovisionarea pe a Durnea, primarul comunel Bratienil, In ce se deosibesce doctorul de babe,
cand in cornitetul permanent. din finauciare Intreprinse In va- treba un óre-cine pe un domn.
canta ce De nu va avea timp - De la babe
a ne scri pe parchetul In pstrarea Nu este de dol

LUI MACEDONSKI se acest juvaer I se rspunse.

Macedonscki, nebun stricat,
!

Pedant demn de legat. tre,

grabim a rectifica
casierul comanal din
agentul bursei mis-
nu 28,467 a de-
--Cat Pentru
pe
respunse el.
?
un pe un pictor?

ba póte calmuc, lapidat ci 39,026 pentru care nu

suprat pe noi. - Pentru speranta mea e penula
Yrednic de bun de balamuc. nula nu produce nimic.
Lovind fruntea
Eminescu, - Ap e daca speranta e
Cornisa-i infamie, o faptä ;

ru§ine un biet nenorocit, cu reutate ca

De meriti a fi despretuit. De Satana insuflat, inteun proces, etate are, rös-
S'apucat a bate punse :
In cinstitul Celibat. - §ése-sprelece-ani, d-le preledinte.
Fiul st intrebat, acesta rspunse :
TELEGRAME SECRETE - Cu patru maI mare ca mama.
tot scrie :

Celibatu'1
Bucuresd. Dar de nu se gandelte - grozav doctore, trebue ce-va
Anuntati in nu culpabil de dracu'l duce de mal. - nimic, d-nä.
aduse de opositiunea din De voiti - la ; esaminéz'o spunem ce e
de ce pramatie sunt, intrebati pe Satan la femee tine, ea.
prin ea a Medicul esaminand'o, :
Cerchez. Adam de-a manca smochine - Este adevrat ; limba are
din raiä isgonit. de
Bukuresti.
Neadevero, calomnia, sinto che Khios Satan e dar priceput, ULTIMI CIULINI
Temistoclis Bastakis, fabricanto de bauturi plac tot lunecóse,
spirtosi, ar fi muncato bani che axizia. Astaqi Ca- te c'ai Vizirul a sosit de la
targis che Persicehanu, catat catastihi si gasito el folóse. de a spre Romania s'a la
buno din scorte pina in scorte. Se potea ca patrioto de un portar de la un otel,
me, senatoria megalos sa reki ? Asta a fosto cunósce ce putere manat copie de pe tratatul de la Londra, revisuit,
riso de In se care se acorda Roinaniel dreptul de a lua
mintuni. Denehi hazo. Toti asta
patrioto che biagadzio, che Tot cu ris cu placere din pentru botezuri diplomatico-monarchice,
-bue ena cutito.
Te prinde te robelte. timp nemarginit. Acésta diplomatica,
a marele vizir, se Petre
prins pasiune cunoscutul al Europei."
Chiconi Numai are libertate,
Bucarest
Pasiunea sa dispune
Rugam scriti dirnivostra la jidovesc, De duce tot la pcate. BIBLIOGRAFIE
rurnuni vrei pune la pi neam al nostra.
cu d. suprefechetor ai la jidani se Va apare In curônd de sub :

lase la Rumunile. Noi am lavat arma la fie PROSTITUATA

dar sa nu che este góla. Umblam Proverbul cel ciudat SAU
nópte 50-60 chite un talharoi de bietul nu scie ROLUL PROSTITUATEI IN
sakiat ce avem frichi de chine. Ce scie ? Insemnatulul op, e Agaoa al Capitala
Ai Rumuni D-sa promite a consultat
Sa rupi pirciuni. Dar tare moderni, dar nu cea mal mare parte
! !
Itichescu. Prin mantuit e din practici.
Proverbele Listele de sunt parte la
Ciulinului" Pentru el ;
, parte otelul Radu
Bucuresci. Bucurescl, calea Victoria
scie alegtoril pentru reu§ita
in alegerea comunalä, am confiscat d-lui N.
lescu, 2,500 vedre vin bun.
Bate ciornege avem.
SPINI ANUNCIURI
pälärier roman, strada No. 39.

se pe
V : voi cu Dum- eseu pentru pentru
la Florica. negeb, alege limba dame. adevrat moderate.
,
nu vom reu§i acum apol nu mai francesä , femeile, italianä cu calul croitor primege
odata. George comande pentru costume
voi cu civile militare. - Preturi moderate. - admirabile.
trei, alege palo§ul cand voi vorbesc Adresa : Calea No. 58.
BURSA I porcil alege limba ciasornicar calea Victoria No. 55
George lonescu, recunoscut cel special in
al no§tri acésti primesce in specialitatea sa.
nu are ali§-veri2, póte sindicil respec- La :

ne-aa acordat pentru a nu denun- - scóterea ?

Tache Niculescu, freser roman, strada Stavropoleos. -

afacerfie - Cu abonament ? Abonamente convenabile.

: nu nimic de felul acesta. 24, Tipografia Gr. Luis, Str. Academiei, 24

- un -Recompensa?
Arde! Fac acest ea natie
al tratat; -Nu óre te-am