ANUL I - No.

20 BANI ESEMPLARUL 28 AUGUST

RÎSETE APARE IN DUMINICELE

DIRECTOR RESPONSABIL
ADMINIS

24, Strada 24 pe

Slugaropulo, Moftangiopul0,. Sar- Lumea stare de cu

alopulo, Caradale, Haimanale contra semenilor prestigiul !
Schimbarea de aparitiune a a lipsit a pe soitariul
acest de Brat-lvan, spre a'l de vr'un cutit
. dati
Joui, CIULINUL" apare de carton, scos din cutia de a viclei-
scuse din strada Dómnel.
Athanasiad. Acéstä numita, DEPESI TELEGRAFICE
de sigur pe odorogitul Firfiricescu, Agentiei Halva]
fiind ca n'avea incredere in deghisatii
CALENDARUL CIULINULUI" sergentl, ce pretutindeni, din Yiena.-Pentru sufletul s'a
mai multe cruel si Distinctiune de nationalitati
gratia Räducu, autorul proiectelor facut.
Are 13 ore. 11 ore multe tóre politienesci, de sigur acute de giol - Juriul literar, din
din cele 18 ale Urechiatului cu tinichea de residenti aci, a epigrama d-lui Macedonsky,
:
códä. in acelas timp, membru de al
9 Cuv. Moiso Arh. Libertatea de la Basele a care Roma. - efectuat sfânta a
Telega recrutarea tre- mitropolit al
electorali. a lui dupa cum Neue
L. T.-Cap. Sf. Tunderea de rechizitie Freie Presse sunt, puse.
de prefectul Furduescu. Lax vobis nu mai o
M. Alexe Alecu tiriachid la si d'aci ; incurcarea e incurcarea
la cap. ghiarelor vóstre in fondurile sunt
Pun. M. Dom. Stagiunea se va in curend.
patriotilor. ale vóstre, ea nu a Portile se vor deschide prin represen-
J. Simion Varsavschi : Cedarea drama-comedie in trei acte,
personific. Incuratura itelor este turburarea in de Berlic Firfiric, de academia
2-14 Mart. care pot pescui de
rius sad constanta
stei vóstre, cari cred onest a pe ómeni
. 3-15 Antirn Spargerea de
sä contribue la milion, avend puterea in
cred onest a se hrdni din recompense
;
Ordinea
-
Ungar. -Promisiunea de a
va :
guvernelor
la de prin-
Austro-
reversibile, ultragiat ce pe Firfiric. - Decoratiunile. - Ultragiul de la
BUCURESCI 27 AUGUST 1883 gasesce sfant, ca scuipat pe sena-
tori pe strade ; Aetul - Conferinta de la Londra. - Protestul
se colind cred onest cumpra de mi- guvernului lui Firfiric, versuri de Anton
in töte spre da, cari de. cari, lióne, adunate sigur din sa functiune de Mavrus, la caffee-chantant de fostul director
pe -cusätor de dosare prin autoritatl. al teatrelor, de Samos.
prosperitate a
pace
se seduc de farmazoniile
In fine
mitati pe
descultii nemernicil cari dor-
Cismegiului, toti
Aix-les-Bains.- Cumetria din -
-Hapurile de la Viena. desmern-
In sertaferta omul stii Enescului, pe jurnalul stradel : !
unul dintre cele trel fire de v gdsesce acolo, omoratoril
pr ale bogatel sale in ciuda de ómeni judecdtorilor, Proiectul pentru politia de moravuri, de
e plata vósträ mare va d'aci in d. prefect al capitalei, chiar d'a se pune in
cu deata- prgia lui de un Firfiric, care aplicare, a a produce efectele sale morale.
tinichele de gatul
'§i-a perdut sdrita ne de atatea , fericiri nurnai vou Inaugurarea s'a la sectiunea 22 din
mai avend asternpr, contopind el Florica v datoréza recunoscintä spre ridi- colórea Verde, strada Occidentului, unde un agent
Varzin, se perpetud agitatiune carea ce trebue sä aduca poWenesc, arestand dou fete, nu le
cat o de este necesarie, viitorimel de serviciele acluse de voi, este permis a urnbla nóptea ajutat de un
ciuda '1 de transformand'o cutreeratä altul, comis infamia d'a batjocori acele
cu nereu§ita pe a cer§etoriei sale de Costache marea majoritate a Felicitand pe d. Radu pentru asemenea giu-
patriotice-naciunale, pe el a nu se pulatiunei, nisce brigandi, capul vaere poliVenesci, reamintim cele altä
läsa mai pre jos celui de la Varzin, ca duol rnodernul capitan Costache Firfiric. ocasie nu de va persónele morale
de mare ce sunt, costand unul dou Rsboin in aplicarea tendintelor ce urrnareace proiectul
märci un Firfiric.
cel-alt chiar a inceput a i se efectele.
mareal indignare patriotica, contra ce- se bat nu o decisiune d-lui NebunElli, ad-
ce pun la milion, a de mo- se jutorul Fulgerului primar oralului
Varzinulul, e decis cutreere el lumea, se omor se bat urbe sunt condamnati a posti mai mult
pentru pacificarea Europel. torii, gclsindu-se bine facut Ast-fel, ortod-oxul adjutor, a interclis
2

vitelor pen la a reintinerire, de órece Atund o voce, vocea v'a striga esemple, simpla a credinciolilor car-
actualul este glas mare :
Mort am fost am ! La tot virtutea voelte
Un raport al doctor Romniceanu Reteveescu, Perdut am fost m'am aflat ! putea" la
adresat ministru de esterne, arata anali- Atunci ?... d'acolo.
sand apa din de la misiune cu Atund sórele v'a rsari pentru Romania de la La Ungureni, din sub falangele
care a a minerale sunt nu de apus ca acum. vor lua Lecca, i s'a
bune de curarisit numal bólele diplomatice. Are fa- pe va rodi, banul acel In
cultatea de a vindeca politic, luandu-se sracului se va respecta. Adevrul va lua 1868, vizir, acum vagabund la Aix-les-Bains,
dose ; minciuna a vóstr alor vVri, gäsi spanzurand pe cine voesce
Raportul incheie, aci ar trebui s se un se va arde i se va vent. tatal, fiul tot tot pe principiul vointel,
stabilirnent balnear sistematic, putin pentru Caradale, Mardale, P4amale, tóte se vor ascunde a atenta la viata
membri tarafului guvernamental. rqinandu-se de fata din oral, neflind de
Lapte, unt va curge pe de la Ungureni.
nu venin In perderea Basarabiel, Arab-Tabiei, voelte
Hai cu Nunta dreptatea cinstea triumfátóre, putea" a domnit.
Cânta-vor ele atuncea imnuri salvatóre. In calcarea legilor, injosirea prestigiulul
vedem poruncialä, fete necinstea, umilinta infama trádare, in tóte publice, voqte putea"
d'asila. Jeli-vor ele atuncia a
s vedem ast fel bazaconii in tim- ce sub egida Rosetiste devise se
pul hatmanuluf se insulta, se cetaténul, apol ne
Rabinache.
din chiar senin o
! Dómne dar ce nu e vi-
a se independent de ori-ce rèspundere
cleimescilor.... tot tóte !
e nimic sub söre, in fata legilor a Acesta este
s vedem prefect de Tulcea, Statescu,
Rar se e nimic ;
care ori-ce a deveni un tur-
Te mare Tulcea, avénd nerulinarea
in pedepsitul
Si e ? mare in timp de libertate, s devin cen-
Ba
sor, lovind in libertatea singura moltenire
btraná cosita De când de când tuna, ne in aceste vremuri de liberale
credinciósa trei, a fiia este, o sam- De când sunt. urgii. Prin iradea impune tipografiilor locale
techer-mecher, -cum pe Basarabia, ce strig la lund: o care ar po-
surióra ei.
se dea ce nu in
trecea prin minte ce-va ?
Dómne ; mai s se o
sale. e cestiunea tot de voqte
jiganie de lege, un broscar o victimd, putea," de nu V-ar face de cap.
Ei tot ; La merg cutezanta a
Ce le samsarilor cum le
goni membrilor de
s le iasä, rahat s le La in se
pentni nu se a can-
dea. cotorónte ertate de le Odnd li se dd
le ese eu : Turd,
de Dar vointa Ciocarla-
nilor nu se asemenea
Ungurl, Nemti, etc. nu are os in gurd, infig ciocurile prin diferite straturi ale
Cocotati unde sunt, sö stea bucatelor Dómne... locale, in mergénd mat departe
prasnicilor s fie ei
Märitati samsari, o maritati
pe 'njurd, La voqte vel se impune
trásnete Aci consiliul comunal vot
voi, nu o s vó póte
de blam primarului Fulger, el este impus prin-
cine-va nu card pämenturi afu-
risite d'al de voi. ajung la putere, tr'un de despotism slbatic, trecnd peste con-
A.... dar uitati consimtimentul Ling scuipat ; sideratiunile membrilor consiliului camunal.
nunta e atacabilä ; se póte pronunta. de li secere, Prefectul de este denuntat pentru di-
Mai uitucilor, consimtiméntul ferite fapte, de care este capabil a comite un pre-
Stat. de talia lui gospodin Cerkez ; se la
proc al sotilor nu se póte face nunta.
uitati tóte astea, sunteti cercetarea ese d'asupra ca untul-de-lemn,
vr'o schimbare drumul de a dispune in mod
?
In indräcit, de vointa sa.
A-ti at voi place nu mi-
consultat pe pärinti, care
Da 'ngrijesc de Pe domeniul Giurgiului, nenoro-
e
Roman care e tata, consimt ? mult eroism. a li se inunda bor. face
:
campenésca, putin dea la
Vindem tot cotro privirea pus a pette.
tot un respectiv surprinde, bate la
Ce ne de
stdpânirea cum se sub ar venit din
Când in avem? sale inundate. aci vointa
indeti prin peri
Std 'ntr'un Firfiric. se substitui
tradarea v'a fost prin ! dar cate intreprinderi,
peri, nu Ministere, primdrie, detrimentul nóstre, nu urmele lui vo-
voi, de ce strigä contra vósträ, tot dintre la un
vottri ; strigol din rude se Le suge ldcomie Pentru nefericirea eleinentului ces-
rudenie, secta, chiar formati. foc. tiunea Dunärii '1 intélnesci.
Dunarea ?
o capul nu va römanea Pungd¡imea cd
un Romanul, ei v'a face
AIURARI
cap afar,
ce a lui a fost desonorat. Cum efupercile
peste de când lume
V'a striga, la lui desperat v'a Barbari peste Barbari, flagele grósnice ciume,
! fine. Es din Dar unul mai teribil, mai grósnic fiorätor
De liberalul ce strigä sôrman popor.
Dunarea, v'a fi de
unul broscar. Din gle,
tu care stai sus pe vérful pcatelor, C'un De Sturdza, ministru presedinte
privindu'ti ruina jéful, ce urma ? Fac face Cu rupte de neam de ;
Stricati, tociti in ruble bonuri
Tu, cum o s'o di- On-care calic. Mai bine tara voie la furt, delapidare.
os de pcatele ce Sturdza
cum o s fugä de tine, de altä haia, Diogen felinare,
crud, sin, moliile De schimbul de Visoreni Dimancescl,
dar cdta, Celebritati : Berevoesci ;
vor comorile, cum pe piaträ nu-ti In capete din fire cam
va rmanea din palatele tale cele de aid cele lunge &are
Trimite-ne o o haitá de
din straintate, al Ca ef, n'ar
tu hatmanul o dea stre-
Privesc cum pe gologani
chia,
altii inecandu-se, unii
lumea cap, unii
chibrituri
Voiete putea" Se vând piatá
la vdndare
bostani ;
bostau
d'o ea triunviratu arVndu-se de Mai pretutindeni, la vointa cetalilor guver- ce pe el gologan ?
vii hipotecarele stranse din spionagid namentali devenit o Duns

etc. etc. La Craiova alte de-

Atunci lapidárile fost pe o
 3

SECRETE
Un domn se plangea amic al a
illinistru de externe. De ce nu se biserica, un tuit o de bani ocasiunea unui proces.
- fac tot ce le stä la vios pe un nebisericit ?
Pentru a träntorilor
- Tribunalul nu te-a despagubit, a-
ca s scape A Procopsilä, directorul MitropolituluI micul.
cu tuti al din Délul mitropolieI a trecut peste rscol. Ba, da, m'a
a decisla urma urmelor, de nu se vor Hpsi ?
de de h cinstitul guvern in de Marie, mahalagii bi-
Intr'un vagon al drumulul de fer, fura din
In Egipet, pe s a- Agiu a chemat la hram pe episcopul Ca- posunarul o batistä. surprin-
crocodill, se arunce Dunare, listrat pe
pentru a nu voesce
ca temendu-se s
se vor lipsi Vacarul a dat ordin a inchide biserica, oprind a'l face hot, un domnule.
de ea ca Adam de preoti de a sluji nu vor cinstita
Mitropolie obraze d'acolo, ceva Un nebun pe cine-va
de napoleoni.
care se uitandu-se fata celui care
sus tare contra abusulul co- intrebare, dise :
mis alegerea de primar a mintosulul dour curtesani :

Prefectul face perfecte ce vrea ; - Cred se gasesc cu sä nu

lost advocat public, pardon, fost Mucenic
deputatul pe vrea sä ne pue fetele la carantina.
Administratia n'a pregetat a pe Tu de ce idee ?
Un impricinat care se dusese mainile la
Eu sunt idee : se respecte
de consilierr a '1 alege. un advocat, sä-1 afacere, i se rs-
Ca s guste orI
elevul Dimancea, e§it din ; cine are trebuin de sä
rocita sag, doctoral primariel a fost fortat ca In cred n'are sä se fetele cum spune
de unde se s arunce el in proiect.
Adevrul e a§a, a adormit, In sown l'a ales. Ba, póte ! ducendu-se cheme un preot spre a
se vede conduita murdarä a face un maslu pentru bóla din
d-v. 500.000
sarilor politienescl. la intórcere '1 mort.
? Ce milostiv este , ea atund, ne
DISPERAREA VIZIRULUI Cum ! cand prefectul vrea cu sä tot-d'auna mai mult cat cerem.
le infloreze, comisarir, sub-cornisariI L'a iubit sérmana un dor nespus,
pe Cain pcatul grósnic m muncesce ; le desfloréza. In pentru s'a dus.
'n nópte, cuget m ; te vel convinge.
vrea s'l uit pustiul, dar m urmaresce,
eo m 'ngrozesc. Un de pe trotuar, se adre-
de
provincial :
PACE
chibrituri, de pete etc. (Parodic)
trec prin cap vedenif, care de care
n'aud alt nimic, de cat faptul : de pete vinqi Bratianu, se
petele ce e pe capul lui, rspunse un
n'o s'mi pace ?
Nu vd in de bietul popor ; Ah ! Enache nesuferit ;
Dunärea mi-o cere, Mai dute 'naltä
Intre : 'nchipuesce-tI am
Condamna-m la pierzare. - Dar ingust suflet mai are Ma-
cedonschy Mai dute 'n lume ca s te
Am comis o o o ! !
Ce esci ; plictisit,
'Condarnna-m o s m sting, pier ; - Mai s vor ! lumea
faptul. cu tine
e rsplata, alt nimic cer. N'am avut; esci urgisit.
- Cum s nu merite faptul comis de el Du-te frate
tu posteritate ca drept judecator se fabula Leul
spre ru§ine, cuvöntul ; e, cand a pe aprópe
Nu te pot suferi ;
o pace
Cu el s se nerqinatul care mort, s'a dus o ca
Ca s m pot odihni.
A prin schy, care cum vqu pe srmanul Eminescu pe
se s
! !
ANUNCIURI
AMOR SFERIC
era un prosticel. Cu a- INTERNATUL DE BAETI
-cestea Tincuta curte el nu pricepea. maY jos formal ; al
Tincuta nepsare din partea Cum acel jurnal
ne retragem, de I. I.
de-a dreptul : Cu Literatorul" nume botezat, situat in localiMtea cea a Heliade, Piata
- scil tu ce este ? de Macedonschy manjit
Nu voim aléturi ca se
pétat.
el,
MoOlor, desehlde cursurile pentru clasele primare la 10 Septem-
bre 1883. Ftudiele se vor face methódele cele con-
- Ce-va sferic, rspunse el cu naivitate. form Statu'ul. Aci se gimnastica esercitiul
- un prost. a probat
Si, deci ne retragem,
fapte de mi§el.
de indignare,
militar. In institut snot instalate
copiL Inscrierea scolarilor
calde
va face de la 20 August corent.
- Eü prost ? S nu o de la
mine, ci am citit'o poesiile nemuritoruluf nostru totii prósta lui purtare. Atelier de pentru mdcinat
poet, Macedonski. Comitetul de cafea, calea No.
Confectiune - Preturi moderate. - ad avan-
- Nu cred fi scris el una ca asta. tagiul curs de ori-ce con-
- Nu ? Ia probez in acest atelier se
din dulap cartea de a
-Macedonski, o dasface la pagina 134 citesce : de coloniale,
se asemna o societate de G. Victoriel, vis-à-vis de tea-
unde membrele se fie-care trul national.
repaos, se secrete, decisinnile se majoritate de
Rostogolit ardea haos Magasin de Coloniale Restaurant,
Pämntul ce prin intuneric
voturi, darea de se face regulat la nou . Str. Academieb, strade Nod.
mirésa eftine. - moderate
Dar cum in luna,
- Cu ce s'ar putea compara Visteria ? Calea Victoria, No. 82, sub mi-
Cu ea uni amorul
- Cu un doctor. N. I.
diferite articole de
la
galanterie.
- magasin
- Pentru ? modeste.
dar tu nu pricepi lucrul ? - Pentru cum prin trece
sferic de aceea amorul e tot sferic ; dar numal, a se opri, de asemenea banii str. 37.
nu te-am ci de visterie.
erate
amorul omulul. preonmtrâun , d6anne, Npoe t3r9a
- Apol este amorul trebue s se in fata
fie ca el, nap, urechi, picióre.... o conversaVune unul v- dame. fidevrat moderate.
Oh ! ce nepsare ! Ce nepsare ! o mare de var pe taraba comercian-
freser roman, strada Stavropoleos. -
'Tincuta, elind sunt nebunä el face atrase atentiunea celui alt, acesta admirand Tache Niculescu Abonamente convenabile.
.glume. ca cum ar avea o de 'I : un archi-var.
croitor
de aceia nu vedea e - Care vrste are o mai lunga ?
George comande costume
civile militare. - Preturi moderate. - admirabile.
'de ci 'I credea nepsätor. - Copilaria. Adresa : Calea Mo0lor No. 58.
- Pentru ?
- Pentru adesea se chiar imb- 24, Tipografia Gr. Luis, Str. Academier, 24
tranesci tot copil.
-
de codru, care lumea
nemtésca - imtiune la
vênd a
;
pe a Tot puternic vé merit pedépsA... In dispretul
o mod fórte