I- 20 BANI MERCURI 29 RJNIE, 1883

APARE PLINSETE
PROPRIETAR DIRECTOR RESPONSABIL
ADMINISTRATIA
24, ada AeademieT, an

CALENDARUL CIULINULUI" Ca 'n vreme de am oraful, Mai cu invtall no§tri

Biletul era gata de mine scris. de mancarea rahatuluf.
astfel de tramise
Are 15 ore. Nóptea ore o de Prinosul 'mg-am ris.
Cu läcomia trebuie insd s le re-
Dup : am lasat momente solenmele un merit, acela d'a ca a
J. 30-12 Conc. a 12 Cone momiilor din Ce decideaa de viala partit ; tare scbt rahatul din... chiar spre a'l
Senat. La tóte le-am fost sluga cursed mele lanache, ca de recu-
V. -13 SS. Cosma Promisinnile de resplatire sunt paraponisit. catre meritòsele sale servicil, aduse
2--14 Vest. Jafurile
D. 3-15 Sf. Martir lacint Ingrharea busunarelor dandu-le Dunärea.
Pofta pofta, no§tri pro-.
4--16 Andrei Criteanu Neru§inarea in
risipel banilor contribuabililor.
Voind a un de suntem pendintl, de cu
Athanasie Nästase Stolo-
puse bete 'n ;
independinta, nu ca in interesul dra-
M. 5
habar, Privat sunt chiar gust
jenici ce ne sä ne 'ncarce de umiliri, ne
St. Chiriachi
panglicar, mäslinar.
Zozo, predilecta lui La
vine
vorbe cioplite toporul,
calicf.
- sä de
salagiul modern. ca capul scóse din cutia omulul cu dou märcl,
asmutira pe mine Monitorul" de nostru,
in fost nebun beat. ce burtosul sil de Kaiser va is-
PATRIOTUL PARAPONISIT Cum s'o mal scot la cale aste haimanale, prävi pipa de fumat.
am ;
ast-fel :
De ast-fel de afrontun m'apue istericale .
N'am dreptul a sunt paraponisit ? 'n cap §i 'n
Am alergat ca prin Strimt fricos bun la ;
aci ;
Am adunat de va consimti sä facä luand'o la fuga
majoritatea in per, mi s'a va fugi bietul Ianachie,
.M'am dus prin prin
BUCURESCI 28 1883 ducendu-se spre restabili sänetatea in v-
Le-am dat de butura voit ; dita de santate de uncle acum cag-va
Le-am dat pastrama, sute
politic
a e§it spre a reintra pentru tot-d'auna.
CrePnd pentru mine momentul a sosit. incepuse Hmpezirea
stare de Ciulinul, intim
devenise o bucurie, al Ianache-Milion, noul diplomatice
fericit ; guvernamental, cunó§te din cartea
mult tot-d'auna se turbure pacea
ca
verde a ortalei, care de la
Dar ea e nebunie, la o-
pe care ortaoa o credea a 'nceput a vedea stele
e ca sunt paraponisit.
fund. s spuie apropiatul cataclism elit din
e hainä Opositia a dat
plutind pe apel sale, spre
cu mustaciósa Austro-Ungarä, care plinä
pentru renume a fost a mea ; a inghiti pe stäpan, scapandu'l ast-
de manie, voinda potoli istericalele de co-
de nevoe am fost bun ajutor ; fel de casa de snätate.
tot-d'auna, dar nu prin biruinta, btrand, voe§te neaprat se scalde in
Du$ cum vedeti posna e mare, ortaoa 'n
.Prin decisive, ba prin
pericol Ciulinul in drept a vedea printre
recunose Da !... este el
fortatele simbete ale norilor
prin lupte tempesta
Ce-am a de el nimica pe astä lume apropiatä din lui
comandam e ,singur o o§tire
el pe
mare parte de mitocani. nu s'a - Haos era la se cantä Requiem"...
de luptele 'ntreprinse tóte le-a fäcut. Ungurirnea desmätatä,
'n de
care tot-d'auna am fost nehiruit, ne era licem vitejéscä,
Se fac a-mi ce promise, a hotarit sä mänance carne DEPESI TELEGRAFICE
sa devin un paraponisit. un scrupul, Halm]
cant de cat de unde 'ncpä magiharescul
de igienä
óspt. a sa, a decis de carantine pe
La nu fuse pofta bulevard contra holerei care ar avea
mitropolie
ca am fost biruitor ; E céta
de aranjeze cuartierul in ma-
stea in ; tare ne-neetat
guvernamentale.
le dor de un
La urna agia p'alegetor.
2

Espositiunea de opere
arte a fost deschisä. PlanurHe edificiilor efectuate
De tl tul st.
Lecca seheletul robilor din bus-
Ca covrigul, sigur, te vei .
acum de societatea de din Bucu- Aurelian o plasä pentru pescuitul
te rog firea, nu am ce-ti face, tutor profesorilor independentl de taraful guver-
resci, atras admiratiunea
Berlin. - Nord Deutsche Allgemeine Cu n'am putut narn .

regele va caltori la Paris, Berlin Lui Las Moralitatea

Viena cu scop de a ingagia procesul Abonatii no§tri, de o de 18 cartóne pentru con-
de adulterit care este implicat. Din partea vreme, va purta ; servarea vestitelor proiecte relatIve la instructiunea
maniel oferit Vustacov. redactiunea amintire
Guvernul austriac nemultumit de co- pe la Sdrafcu multe va da. Lui virtutea d'acu
rnunicatul publicat de Ciulinul, relativ la discursul Lui dramele intitulate : Noul
pronuntat de d. Grad*eanu la a i se Te cam supraseli pe mine, chiul
da in mod oficial de situatiunea in Dar dreptate de putin, Lui o afrodita.
care se sea oratorul in momentul cand a rostit
discursul. pe d. Negruzi
am pus pentru tine
de reulita ce a avut in a da un in consin ca din chiar senin. LUI
racter splendid prin cuvintele rostite de d-sa.
ca din
o Fóe verde
membri te-ar fi ras pe fi gros un
I Dar eti sunt de Ca VointA"
Inainte... Aideti la noroc."
De Enache tot m
De Enache Rusetache,
;

nóstre, se ocup ca ce ia De Purcel nea Petrache,

contra läcustelor doresc a visita Testament Ca sä dea ca in trecut
nóstre, care a visitat o parte
rigóre la tot ce-am avut ;
Ciolan bun, ciolan pläcut
din Basarabia. Nu e de mirare a ne meni cu Nici mare, mic de tot,
Vel gäsi partea norninalä Ca unui patriot.
ast-fel pe mosafiri pe la Dar vorba de
msuri contra n'ar bine ca esterminand Ce se cuvine, teü. nu mai sunt golan,
custele esterne se ia mösuri pentru estermi- Golan, ca an;
narea celor interne uscat Ca sá nu te 'n§ele la repartisare, Nici sarnsar de meserie,
comunale din ? Lucru ce adesea s'a vrednic de ;

stabilit partea pentru fie-care : Sunt vestit rnilionar,

Intre mösurile de salubritate luate de Tie de deputat. Färä griji, habar.
consiliul comunal din Braila, este aceea a res- nene
trangerii numrului de felinare, pri- Ca sä la milióne.
marul respectiv, in numr mare
titor cetätent
sim- INTREBARI
pe consiliul comunal din Braila pentru pe esecutorii testamentului Domnitei
mösurile luate a conserva ochii dar ne a
ar bine le apa de la o cuan- läsat prin testament ca sacalele avclméntului de Din de vinuri rafinat
titate s'ar putea de pentru es- bine-facere fie de transportandu fie-care a mare de .stat.
perienta lui Pritoceanu, nu este cisme. domiciliul d-lui Nicolae Pistol ?
dans un verre champagne.
par le sénateur Gradistenno
Comisiunea camerel pentru revisuirea constitu- intrebare adresam P. S. S.
s'a in la grädina Sdrafcu, sub politului Papagalescu : Ce s'a cu ancheta de de Opositia-Unitä,
presidentia d-lui Leca, unde but la monastirea Pasrea ? lucrurile cu sfin-
revisuirei. tele acolo
toasturile ridicate onórea marelui pon- denuntate a se pedepsi lege ? Dar e la
din strada comisiunea a stabilit ur- Petrid s'a
In afacere, ne aducem s'a In
puncte pré cinstitul pré sf. mitropolil, chiar un . Banat.
1. A declarat in stare de comuna leacul la index, cum
renii ; suntem informati, nu 'i-a trebuit multä a de mine, n'am putut vedea,
2. Cestiunea legel electorale a decis s o lase restabili lucrurile tipicul anchetelor evlavióse. Dar m'a pre legea mea.
Schileru, care va convoca un con-
gres la Drägatani, judecand'o in ultima in- d-lui prefect al capitalei facem De cu
; trebarea, rugandu-1 nu se fudul Nu visez de promisul milion.
Gogu
A decis guardel nationale cu ob- rsp : feluri de hingheri avem in *
servatiunea ca, un decret recunósca acum ? P'ai cunóscem ; misiunea SimiOne, sofale te ;

rurea Serurghie, Sdrafcu Purcel, gradele ce ca prin cele din

d'a omori bietii sub sunt
in electoral ; bati. N'am cunoscut la 26
4. S'a dispus ca a doua intrunire a s hingherii misiunease vede,
Domne !
ce e
e§ti un
bine altul este
;

d'a ómeni. ca hingherii de 5 De ce unchiul primärie

La
de
d'ai mod barbar nepotul '0 ?

un biet transilvänean, pe podul garel Dintr'un advocat ca de

Protestul adresat onor. primarii nefiin d cu aplicat un ;

blicat in numrul din al a fost de stréng, ca Am ajuns ce n'am

presentat de o comisiune compusä din pe un Griv in nenorocitului, care

care a fost ceremonialul obicinuit. puse pe acestor hingheri, curgea Claymoor.
Resolutia ce protestul este acesta: pe ochii ekise din orbita in Urmahilor ClaymoorescI,
E 'ncercarea, de surda osteniti, me intrecuse p'ai d-lui C. A. Rosetti. Las :

ca v devr are hingheril sl pro- Pocirea

Cariagdi. pril, apol sunt de mii de ori mai teribill Turcilor e

de ai Faut de la n'en faut

Din sorginte Ciulinul a turbat un Lora-C.
L'excs en tout est défaut.
Armenesc, a aflat,
recomandat de
regie, numit protopop in menastirea Vacaresci.
Se casul d-lub doctor din strada Negru-
TITLURILE RABINULUI C. A. ROSETTI
Ciulinul recunosctor guvernului, pentru serviciile
aduse in decursul scolar ce se scurse, a de- Descendinte dupe selectiunea lui Darvin, dinteo
Se pune un pentru acela care va desco-
peri mijlocul d'a care nu se premia toi alte persóne siman- republican actual dinas-
a dicóse merit : tic in - Machiavelic in realitate, - dina-
firmituri de a
furnimentelor de pnzeturi.
Lui Brat-Ivan, restul la complectarea metist de - pehlivan de - sca-
lionului, din fondurile secrete ce are la dispositie mator politic 1000 lui Boscu -
pe franghie, superior lui Blondin , - magnetisator
Lui o pentru a putea animal al celor slabi de inger,-conspirator din nas-
murind róde mai cu inlesnire rublele ce mai rmas cere,-jurnalist de a ceda tot, -guvernamental pen-
(Dedicatie
tru - bogat prin -
intristare in tine, un Paridrav-model. al - revisionist tot, - cap suprem al
Lui drama istorico-sociala din Pitesci, bandelor omega partidel,- consti-
Scumpe directore ce mult am stimat, scrisä de un jude instructor. tuVonalofag
de la ómeni afla de mine Lui Dabija, duo" róbe pentru la
C'am dat ortul popi am sburat. dintre Térgovitte-PloeVi vice-versa.
 3

BURSA PUNGASELILOR POPULAR Un pe un arendal, de ce sunt

scumpe vitela ?
Ca o reconstituita, o stagna- verde iasomie rspunde sunt scumpe cul.
óre-care, bursa a vedea in tura vitelor s'a inlocuit cu cultura liberala.
trebuit risce mult de se de
actiunea. Cu tóte neajunsurile, Nilte voind a se amusa in socotéla
ea regulat pe o destul De chiefuri de betie, tran, :

de de schimb, de felul acesta, biata spune, amice, prost rnägar ?

pun tóte ca institutiune Un codru ca la - Nu bine ce sunt, rspunse cu
un de actiune pentru Ora. De ins- rece, ceia ce este m
pectori culme, ao Fóie verde de nuc,
distruge, gratie Tigveanu a Nu va trece mult duc Un de la un esamen,
cursurilor de religiune ale diaconulut Dimitrie An-
dreescu din Craiova, bine-facerile
in unele comune rurale. Oamenii
Intins
greutate o
Ca la Balarnuc,
sä vöd cum se usuc
un
- olar despre proprietätile frigului :
respunse colarul, are proprietatea d'a
volumele corpilor, a le dilata a le
competinta de a parte De al budgetului suc pe se póte, frigul le
la progresele ce ea realiseze In folosul Ce ca '1 apuc. - Un esemplu, adaose profesorul.
stareY nóstre financiare, fata amenintarilor - Vara dilele sunt ele
micilor nu sunt de procurorit, ca Fóie verde de zambilä, pe iarna ele se de trig.
cum concursul guvernului le-ar lipsi Dó- Haide cumetre
mne de enorme pagube. Intre aceltia putem la .
- Cine acetti vin la mama ta,
cita pe prefecti Tache Anastasiu Suciu. un óre-cine pe un copil ca de vr'o cinci
de
Cu tóte astea ea nu vaduvelte de nVri.
se impun in ;
- Dar tatäl care este ?
activi.
Pot sä se perfectii, sub-perfectii Ce cumetre gras.
avem curagiul a sustine
chiar, a- - Cum ?
nu se va
jocul de
din colónele Ciw
va `deveni din
serios; ast-fel putem cita sucursale
in SPIN mama.
cunosc pentru

o
bate mai tot- d'auna pe

sta pe bulevard
israelitä
tate de curônd : una la tergul In fine. domn al
cial s'a deschis s'a cu 5,618 bani 51. nostru de salubritate a
un scaun, se un domn fórte voluminos.
Sindicul se Ismail Mustan Ciacar, secon- ne desinfecteze oratul. Nu trecu mult d-ra cAscâ de tare
dat de prim arul respectiv N. ; a doua la co- - Da acuma ce a respunse ami- pe bietul morun care sta aprópe de densa.
muna Gherghita din judetul Prahova, de cul, nu'l des-infecta ? - m el.
neobositul perceptor unde - Nu, dle, pentru nu carne de porc.
oficial s'a deschis cu lei 1051 61 s'a Mita, o amantul, neavend de chel-
lei 4262 bani 21, pentru
zescu, la adalmalul a but
succes,
;a
tuiala,
din
propuse s
un ovreid
mobila ;
cu toc-
GHICITORI
la legiunea a a gardel civice din pentru de o pentru o canapea. care Ce deosebire putem face Anton
care firele nu ne-a transmis umbla chilipiruri, un fórte mic. Mavrus ?
operatiunilor. Atunci suprata : Ei am
Incheem dare de cu o n'am furat'o ! Ce nu ?
religiósä, in postul sfantului Petru,
de un comerciant nocturn la mitropolie,
Doul inteo cafenea.
cutia de disc, a sustras din-
- Guvernul s'a mult, unul
Aci operatiunea s'a facut pe gata.
- Da, da, '1 intrerupse l'alt.

CELE 7 ALE RABINULUI

--Nimic nu'l ar putea
douilea.
chiar apele unui ocean, d'al
Jalnica administratiune a

- Ba, mi se pare ni'l

1). S cu mine, mine mórte, de rspunse un are durerea a anunta Incetarea din viétä
mine nu v pe a lua parte
Vai ! ce ae va de mine, Muscele nu in pace pe un domn care con- tarea rmg§itelor mortuare se va efectua
Va calici nu'i va merge bine. versa cu un 30 In localul consiliului judetian de Ilfov.
2.) S nu pe mie cu duful, - Ai cu ocasiunea Cortegiul va din strada Popa-Tatu.
clefetesc cu d-téle, de ce unul, acum
! et nu beti,
3). S
in paharul
aminte, ca
s nu '1
de ori fi in
- naiba frate, de musce nu sunt POSTA
te apere.
marturisiti-v mie, v voit indestula pre viitor negre§it.
cu cinstitul trup sange al bugetulul. satisfacem tot
!m e dulce mierea curio0.
s nu ne dea din - Ce meserie o fi Roset
4). S lucrurile precum : vadra, - Cirezar !
masalaoa, bata ocaoa tóte cate apartin cins- e ! e ade-verat, partida nu e de cat o important
titel nóstre puterea
! cu cele nu se Pe timpul scolare sunt decis a nu
räsi capitala Bucuresci, pe onor.
séma s nu le pierdem, Un domn din pe trotuar nobilime, primesc a continua
5). Sö respectati d'asemenea urmatórele patru telul Don-Juan. predarea de canto
dorinte ale mele : socialismul, republica, mentinerea cretere, respunse Don-Juanul ; cum ca pentru zugrävälä.
opositiuni. in stare peste un dobitoc, stare
! tóte astea le duf dat mie de sus, Terciuitu
peste mine.
Credinta, curaj a-le sustine s nu diceti nu
v'am spus.
domnule, nu am s peste
Me mbru inamovibil
alte
comitetul teatral si

tot felul de dobitóce.

6). S nu luati in pe nemernicil ce a
protivnicil ieri, e
precum : Bisdadea Bostan, Boerescu Parfum,
trasnitul prefect de Campu-Lung, iatä
unui apilipisit amorez cum s'ar ale
ANUNCIURI
dilténu Retevei
Don-Juan. str. 37.
Vai ! nemernici, Restaurantul Constanti n
e cu not, de opositie
cand, costum a la d-lui sat a la gustose.-Preturi moderate.
Si
ovreiul din in cate o cura
7). nu v alegeri
de a
cele oprite legate de orta, sö vö
Avis holteilor Campulungeni. restaurant romanesc. In serile cas de
tre plae, salóne la dispositia
! betia aduce cérta desghinul des-
ghi nul puterei nóstre ; Un comisar, usul Costache, freser strada Stavropoleos. -
Tache Niculescu
os : calicia, lipsa, rabdarea la palme un biet nenorocit ; face cheful Abonamente convenabile.

vóstre. de nenorocitul : ciasornicar Victoria No. 55

Date pe muntele Florichel Cine din e cu minte voinic ? George lonescu recunoscut ca special in
D-ta care dat care am ? primesce in specialitatea sa.

24, Tipografia Modernä, Gr. Luis, Str.

 Nae, tambur-major Constitutiunea ea
Cariagdi Din aeuina
el pe la acest
Se Sdrafeu se pun traiú. InvitatI, se de Paph-Ruset.