ANUL I. -No.

20 BANI ESEMPLARUL 23 IUNIE, 1883

CHIEFUL NOSTRU PLÎNSETE

PROPRIETAR DIRECTOR RESPONSABIL

24, Strada
ADMINISTRATIA

A THAN-ASIADE=1. ABONAMENTUL

pe

CALENDARUL CIULIMMUI" 1883 bea in beret, s

N
ciunea acolo, s facä
Are 30 ore. ore de schimb, dandu-ne berea pentru turburósa
: «Ciulin» : Gratie Dunare.
23-- 5 Martira Agripina vivandiera de 1866. siriale, pe care opositia nu-1 honipse§te, din bine, sä spunem drept, aci nu e lucru
Vineri 24- 6 t Ion t in Ianachie a
de umilirea causa sale talente patriotice-ghe§ef- curat ! . . Sigur aci s'a vr'un
25- 7 Martirul lui pe ruinele
tare. d'al Anagnosti, vr'un vicleim
Basarabi el
26- 8 Solomon David, nighistor Patria e salvatä. patrioticesc.
David
Israelit.
de la e
9 Samson Piruiala lui Sin-Marin, Ser- dovadä. bravo !.. guvern
intelegem noi.
28 -10 Sintul Chiru Ion
gentuirea
Masalagif Ciru Procurer 1i Spinarea de la este nas- nu va face complomentele
29- Petre Pavel Petre interme-
cerea Romane, a-
sale. Un atare guvern cu asernenea vizir,
popa Tache 1i
césta onórea push pre sus de töte trebuia acestui patrioticesc schimb.
birfelile, voim a qice, la piciórele Mai d'aci 'n dómna
tufä-n cap, de la care baron Parfum, vi- de va putea ;
zirul Róde-RuNe, captä viatä Mai de va gäsi ceva contra acestor
pentru fericirea pore- salvatori v'ade apa
C'a dreptatea este,
clitä de orta Patrie." a Dunärei, adäpandu-v cu bere;
'ntréq
Era o-data Palicaris. Dedea Care v'a de selbatica ;
e veste
cre§tinul tot ce avea dupä sufletul de-
Care v'a un cu
läsat pe ca soitariA. Ebrei ;
* vie Telebis.
tréba moda s'a schimbat,
Care v'a rudit cu toti din
abia mai lume, ; adicä sä nu
Boseti mult la tine ; le de colea
de nimeni, de
Dar trase pe un mucigäit e§antion d'al de Beizadea
Numai nu pot vorbi,
pe ca Bostan.
nu pot vedea, numai nu pot
S'a schimbat srmana furcile de sus, numele
Pentru Busetache, cram stare Atunci se bea mastichi se
Ca 'n de osanalele pentru acep la ca-
; bea bere mancandu-se
El vine turbare rul al purtätorului firmei
modul acesta. Berlic Firfiric
pe un bem bere, a a bea Sunt
care sMr§it am schimb, Ciulinul jurnal eminamente guverna-
aduntur cdt am luat parte, dandu-le locul butóelor bere. mental, nu póte de cat admire magnificenta
bine slugarnic ;
Breeeeee ! !... Ce progres colosal !... Nu ne tutulor acestor pehlivänil, unde
acum trase cu genuchiu 'n spate mai cunó§tem aprópe, cum n'a cunoscut mintea celui mai caraghios, a putut
pe ca n'a Negruti pe gigantele Cariagdis. vr'o data imagine.
Ce extraordinara, ce colos deosebire, de la o margine
Tot ce-agonisisem de la sunt de aconl a canta
; aprópe pe bie- la
Din vin, de la
tul Stefan, care da la dracu perdéoa in
1-am
el
pe
treimise drum
care erea s pe na-
godele din Bucuresci, care se intruni-
Ce pradá din s'a dat
M sper vr'o s'o la in spre face admiratiunea scelerat.
'n aduntur ?.. caraghiósä.
- La lade bine, Dar in fine ne peste a-
ceste ro§iatice, spre a ne a DEPESI TELEGRAFICE
De cdt ca umbli ca un Serviciul Agentiei
Gut. admira alte mai näsdravane. Petersburg. - Tarul a sub-scris un milion ruble
Inchipuitiv ce ajuns de tolosul pentru a termina mai repede
istoria draculul, s s opera bor.

www.dacoromanica.ro
2 CIULINGL

Londra. - Moralitatea COMUNICAT ORDIN CIRCULAR

de Urechiatul Alesandrescu Cos-
mintescu Bucuresci, camera a votat au- Precum ca se prin scamatoriele nóstre prin
toirsarea casätoriilor cumnate. omul la ajuns mare
Bra§ov. - de aci a luat pen-
E dus pe alta lume, de Bacus transportat ; guvernator al color vqute nevNute.
tru carantine intre rrontiera La tóte hotittele naciunale, presinte viitóre,
Austro-Ungariei, spre a impedica epidemia
din Arget, Bacäb, Craiova, Giurgiu, care a s jeaf chilipir ;
vor fi huiduite
actualele
cu altele ;
din

devenit molipsitóre peste frontierä. mash, Petre, discursu-a pronuntat Ascultand opiniunea comitetuluT de pehlivanl in-
Sofia. - Guvernul bulgar adresandu-se rus, stituit pe mine, aunt guvern,
tramite o constitutiune care organiseze D'aceea se cuvine vernul sunt
statul, noua directiune ce voette da, acesta In a nu tine Am sanctionat am promulgat
le-a o din vechiul Regulament aplicat Cuvintele rostite de omul ametit; promulgam ce
timpul trecut in Romania, observatiunea Postul de deputat senator nu '1 va ocupa
pot in text relativi, dar sä nu difere La el e nebunie
Pustia de din ce nu vor urmAtórele con-
de caracterul Regulament. ;
:
Belgrad.- Academia a decis premiarea dis- Sunt ani de cand de densa el e nedespartit Art. 1. S fi putin un stagig de
d-lui Negruti, primarul de rostit la Gut. an!, randurile celor ma! de frunte ;
banchetul care a avut Art. 2. fi aprins altarului
lui Stefan-cel-Mare.
Societatea nostru
drépta
s nu se fi
credintä;
un minut de la

Adesiune S'a organisat in pe baze mai sigure

mai ingenióse, o societate din cele mai viitor. de
Art. 3. S fi
de
discursuri cat de multe
de ce '1 as-
Multe stransori un trectóre de cultä, pe la tóte rspantiile carciumile.
de protestul ce-a fost dat cat alcatuit, cu diferite scopuri, in Art. 4. Cunoscinte carte este de
De Azor, Griveiú nostru sfat ; mania, de cand a descalicat'o Traian a rigóre oprit, din tóte ceva in general nimic;
anchetä pe la Gorj Berlicoco. Dar tóte trait, träesce o lege Art. 5. Supunerea umilinta se
In alegerea lui Schiler a altor buna, spatiul preferä putinelor cunoscinte ce se ;
prin publicitate, tutulor s declaram Societatea despre care e vorba Art. 6. A sustine, tot d'auna neadevruri a
protestu 'n cestiune, din suflet sub patronagiul celor mai fruntati p, a, pa, t, r, slei svanta perceptiile casieriile ;
Fie ca consilierii pré cinstitel tri : patri, h, o, ho, ; hoti : patriotY, celor Art. 7. A nu cruta nimic e rba a se
ca fie de fruntati patrioti, e menitä a ;
Tot una face d'om vom muri, Roman, care cunósce cele patru operatiuni funda- Art. 8. A s ridice masele a bea juca
Ce-o confra nottri noi dar vom mentale cele patru virtuti cardinale ale pricop ;
Cazac, Bibi, Bujor, 8
: 1) a pupa tälpile celor a le da Art. 9. Pentru tóte acestea candidatul va de-
ale scrise Were chirilice putut
pupate de mid. 2) A adora sub forma pune un concurs fata examinator,
Gut. masalale care se sfariind Art. 10. Juriul examinator se va compune din
la icónele in biserica de aur a Pehlivani pe spranceanä, tot unul unul
bugetului, unde maica starita Reversibila a la P. et compania ;
hirotonisesce I. Pr. S. S. Mitropolitul primat Art. 11. In Bucuresci concursul se va tine
Milion, in 3) A pstra neclintit a daia Purcel Tänäsescu ;
tarafului guvernamental nu mai credintä tronul celor ce miluesc de sus, a Art. 12. In provincii de asemenea in
Dorul merticului patrioticesc atata, rspandi la alegeri evangelia cu punga juriü compus nu din 13 ci din 7. Prefectul le va
doctorul in ingrijirea se gäsesc, bata alta, cum rspandit fi presidentul;
a fost nevoit din asupra raportului religia Mahomet. in fine 4). A lua, nu a fura, Art. Pe tóte acestea li se ma! cere :
prin care a cunoscut Chitu mantui- s'o putea mai din sfintele ale a). Citirea scrierea ;
rea este In fata mare eveni- a cu dulcele aur al bisericii bugetului, b). Adunarea, din cele patru numal
ment, guvernul a decis intrunirea mandatarilor precum gii aduc de la Morment al Man- singura care trebue;
se röte mai urgent, multe tuitorului, de mirositor, tot ast-fel vor Manipulatiunea actiunilor
trasuri rnodelul celei pe care o are trebui afiliatii acasä, de d). A de rost cele 7 ale car!
din Bucuresci, pentru transportul pen- la al strälucitóre sunt : minciuna, latitatea, trädarea, infamia,
dinte cestiunea liberului parcurs drumul de resunatóre semne de gloria lAciunea, furtul nesatiul ;
fer, cestiune care are In adunä- nu le tot cu e). A cunósce psaltichia spre a sci ce ton tre-
turä estraordinara. biserica de aur cu sete iei bue s dea discursurilor ;
milostive, or ca Articolul transitor :
Ministerul concurs pentru ocu- Pe acestea didatul trebue s probeze
post de verificator cere ca concuren- Cand se va aurul, locul argintului va veni. prin acte autentice, descinde din
argintul n'o mai ajunge, arama care nu co-
1. certificat tóte fac parte clevte ferul care 'I va sätura. Daca leful ho1i1tilor
din partitul ;
acestea n'ar putea umple drept
2. prin cunoscutii credinciotilor gheteftari, subterane se vor
nu citesce opositiel, ci Ti- scormoni, filoanele metalurgice ale li se CHITUS
ligraful vor da astea nu ar sätura,
canditatul In asemenea conditiuni póte resturile animalici petrificate li se vor face ciulama, Halbele 'n
req. Carte nu se cere multa. li se vor Mina Stranse töte noi,
NB. recomandatia fratilor Tanäsesci. se vor desfunda tóte infundAturile caströnele Chieful Taprópe sä
patriotilor, neodihnite vor trece din Chieful d'apot
Comisiunile pentru revisuirea Constitatiunii, biserica bugetului in municipalitätii, unde
fost convocate de cate-va ori, n'a fost posibil mana este de sfartit, ca o! butie intristatä,
putin o singurä a se rätia lui Berlicoco, acum pururea
vecilor. Amin ! In st chief dulce scurt ;
Socialistul Papa-Ruset, cunoscênd ma-
joritätilor guvernamentale, pentru a stimula pri- societate, la ivealA, veche la cerce- trimit
tocirea Constitutiunei, a decis ca intrunirile sä tare, sporesce, ca Cristianismul, cu cat este ma! Inc'o-datä un särut.
in salónele Zdrafcu. persecutatä. o nu e viatä,
unde nu este glorie gloria nu se nasce de Astä-qi vocea ta qice:
D. Horia Rosetti s'a la Paris pentru din luptä, lupta sporesce numrul Pentru mine te
complecta studiile relative la arta de a se face din victemele credintei sunt credinciotilor. De Prin mine tu
de a bea continu 24 ore, schimba aceia ved em unul, maine altul haina s nu m uiti.
de a bate 4 de odata, tot martirului apucand drumul putariei. n'ar
timp farfuril, lampe ferestre. numrul bor, mar] blagosloviti, Cand vestea betiei mele
succesul daca modestia ar läsa dea pe faptele.
dar ! viitorul e al t, Pan'la tine va sosi,
haitä de patriotice ! Imple halbe butele,
Vlele acestea ad trecut prin capitala Romaniei Ciulinul se pune la dispositiunea ta ; publicAV a rcori.
óspeti Bernhardt de Saxa-Weimir el manifestele, desminte
generalul Mahmud-Khan. Acesta din avea lomniele, catechismul. Rcorindul, m
sarcinarea suveranului de a remite la Bel-
grad Milan al o decoratie cu efigia
e s us, nu tot! ca pen- S te sä te ;
tru vostru, chiar cu tot ce a supt dedic sonora-m!
Marcovici, strangulatä. el, v astupe gura.
Cantat la Luther

www.dacoromanica.ro
 CIULINUL

TELEGRAME SECRETE BURSA PUNGA*IILOR personal pe d. Chitu, pe un al :

Din ce n'are ?
- Berea le-at esterminat, fu r6spunsul.
Fisionomia pung4elilor, la din o

rog, cifra de 16,000 cu care Lupta bursa

sierul din a debutat pe arena A- a pungh§elii este declarata necazul ghicitorilor din No. 3.
este de 19,677, alturand un Constitutiunei. Prin acest joc este
dev6rata
chilipir de 54,700 cu care comitetul permanent : socialiste. Deosebirea un deputat un senator este
cum se vede rubrica, de Deputatul ca o de Arcadia.
a nu a trece rubrica
pe Ciulinul, are important co- Senatorul un gandac de
de religie, diaconul
Dumitru Andreescu. merciantilor de pe la casieriI, perceptoril, etc. Cornea.

Progresul este culmea lui.

Pe bursele din Galati, Bucu- Ca ori ce verde
Tigveanu,
resd sunt lovite de la joc de Am ajuns ceea ce sunt :
Prime§te de prelat pro- : una la prirnArie, avénd de sindici pe Stan- Leader mare, Leader drept
fesor de religie. Bun facut. Regret nu Hociung, a doua la comitetul permanent sub Al partidului cel
put
sin dicatul lui a lui Dragoianu, ambele stall boeresce,
te cunose personal, dar acésta nu m'a impedicat d'a
onestitate ne romanesce.
reproduce opera ta. Tramite-mi, te rog, fotografia cu o
o art elevilor pe voesc a'i deprinde a acum
fi ca tine, cum de a te vedea La bursa s'a deschis Din negru spurcat.
in orele de repaus va acorda justitia, un trafic de 16,000 a inspectorului sus te-ai cocotat
a repausa vr'o cati-va Tine secret a- stru financiar, se esprima, spre veselia In ortalei spanzurat,
ceste cate-va cuvinte. a contribuabilil or locali, ea a fost cu marl cloncani
Dim. 19,677 bani gata s'a provisorit, cu un a- boeresce
daos in mandate de 54,700 lei. bei tutun
Redaction
Bucarest. Sucursala de la comitetul permanent tine
Ich bin implicirt in die kleine ce sint afacerea. de schimb numiti
0110,
profocat de ala zigeuner Ticfean, care acum schläft a ci sunt : Finkelstein diaconul Dumitru Andre-
in pu§carie de Pitesten Cer de la tornita, Herrn escu.
Ciulin, protection inca§ement auf meine -Traficul aci se face prin gropuri cu curs In profesia de am declarat solemn
sustin nemtile din tara rumune§te, Prima mi§care a prin- fata a precum fata
pe linga Oestreichieschen Kaiser nu Tunare, pen- tr'un grop de lei. am fost, suntem vom fi guvernamen-
tru ce apa din el nu pun bnt. Also brauche Giurgiu.-Burs a din acest s'a deschis prin- tali, infocati sociali§tT la culme,
ich ein certificat auf papier mit schawrz incrustrirt tr'o de 80 lei s'a cu douö pretindem a fi senatori, ori mem-
in care se spune tornita cum nu sint pen- de chibrituri, cump6rate bani gata. la consiliul judetian, cum
ce nu se cunótte mo- pretind colegi din taraful guvernamental,
nete de Rumanien-Stadt. Ich tanke schön.
Gnt. Finkelstein.
SPINI nici eel putin un sfert din paragrafele secrete date

timie
ne
politiel, ministerelor, etc.,
guvern
la
pe cele-alte autoritäti
alte servicii, apärandu-ne putin de
Un domn pe un altul : de unde cu- ne fur mare.
TECUCIU vöntul idolatru ? n'am putut avea, modestia
- De la idol latru, a la rs- nifestata in vileag, ci din pe cine
D-lui ministru de interne o punse cel-alt. a ne face óre-cari tocmai aceia ne fur mai
vedere bietul budget dracului.
Intr'un bärbatul era acuzat
ces de in de subventiuni secrete,
A 'nceput sè-1 alfabet, tut dönsul prin tóte argumentele pentru aparitiunea CiulimduI, ne-am concentrat spe-
Acei ce guvernul putere le-a dat ce le spunea nu se putea justifica pre§edin-
concursul leal al po§telor
S ,fur póte cu vörf 'ndesat ; telul, cele din :
telegratelor. Dar dönsa, nu
Con.siderand multele - D-le pre§edinte, ca v convingeti am rt coltii noi, causandu-ne
dreptate, rrnaie nevasta mea o destule pagube prin neespediarea la desti-
devenit lege pe la :
vedeti e de dönsa
graba natiune, osebit uniI zapcii devenit
!

modul cum :
Multi din abonati ne-at reclamat ne-
Exemplu Craiova, Pitesci Un este adus unei instante ju- regularitate, noi o director
fie-care gustul cuzat a fost surprins telegrafelor postelor a atrage atentiunea
Vöpnd alfabetul la buzunarul unui buitorilor de pentru a renunta la d'a
cd'ml vine röndul sä cad in pcate, - Da bine m, ce buzunarele nghiti pe nemestecate ce le
? nu voesce a'l
Demisia rog ;
- nimic, d-le judecator. Precum am avut guvernului de a
De ceva identic nu rspund, - nimic, ai o revisie prin ne inregimenta taraful asemenea credem
Tache ? vom avea d. director cestiune.
Gut. 16 1883 altä a revizui a fura e tot Ciulinul.
una?
Judecatorul '1 opresce de a Portretul dat G...
TESTAMENTUL .RABINULU vorbi la
el departe de

Rabinul, vlnd gravura din trecut al

iasc
- dreptate !
nu.
revisu- piept durerea te-ar
plane atunci spre mine,
traiul '§i-a Vacea durere va inceta.
i alte fericiri nu'l
patru scanduri, a Un batuse nevasta, drept suvenire
ortalel, violoncelul Cosmintescu chemat fu : pozä, amicul

cu de Florica, - De ce nevasta ? Semn de de iubire

c'a indrumul
sörmanul. batut'o, d-le judecator. Nae.
In urma cataclism facut testamen- - ce
cat zestrea o gonesci, piciorul.
ce 'I-ai man-
tul, care nu se compune de
patru capitole :
din
- Nu, d-le judecator, n'am dat cu piciorul, am Ultimi
dat cu bastonul.
I. Las sufletesc Cos-smintescu, Liber- tropolitul Papagalescu, face cunoscut spita-
tatea, pentru care am multe sacrificil a o aduce Brancovenesc suferind de bóla spitalului
in Un provincial, se vede fript de din anul trecut, reparatiei" a la
IL Las uncului Bibic, halatul stare de lucruri, prin dreptul turnului Coltei : spatir pe bolnavi precum vin
de in obicinuiam s - Mare turn ! la un ordin de chiemare.
ciez tóte
III. Las chelnerilor de la
mele. - rspunse un trec6tor.
reversibila, n'am de a-
- La ce-o fi servind turnul sta ?
- La foc. ANUNCIURI
vea, dar sigur sunt tot aceltia vor avea parte - Mai -bine ar fi facut ori mai mare
ea. 37.
de el ca ce se petrec Restaurantul Constantin, moderate.
mele las deviza : mare, caci mai mare ingrozitor foc ciasornicar calea VictorieT No. 55
Voesce putea ca acesta nu mai póte George lonescu recunoseut ma! special
vel avea. amura, primesce in specialitatea sa.

englez stabilit aci care cunósce 24, Tipografia Gr. Luis, Str. Academiei, 24

www.dacoromanica.ro
Batjocorese la hotare, bronz a
bat, 'n lanturi, p'un supus ; devenit la
Guvernul rece la asta Guvernul d'a el apare
Strein, tot ca streinit, guverna-acest popor. Le www.dacoromanica.ro
ca cele ce virtutea d'acu sute de