Aspecte, polemici, comentarii
Discursul M. S. Regelui
cu piiejui recepţiei de Anul Nou
! î n a l t P re a S finte P a tria rh ,
- Ţ in să v ă m ulţum esc p e n tru
Cuvintele ce Mi le -a ţi rostit, în
n u m ele Ţ ării şi a l Bisericii, în a-
c e a stă p rim ă zi a Noului An.
E ste o zi în care avem dato ria
de a gândi la an u l care a tre c u t
ş i m ai ales să ne p regătim pen­
t r u a n u l ce vine.
A nul care a tre c u t, cu to a te
că a fost plin de griji, cu voia lui
D um nezeu şi c u m in ţen ia oam e­
nilor, a tre c u t în pace şi a d a t
a n u m ite sem ne de reînvioraxe şi
de prosperitate.
Fie, ca aceiaşi voinţă suprem ă
şi aceiaşi cu m in ţenie să n e păs­
treze şi a n u l ce vine ca u n a n de
pace şi u n a n de belşug!
AcUm doi ani, to t cu u n a se­
m enea prilej, am d a t o in d icaţiu -
n e de program de guvernare,
p ro g ram care se rezu m a în tr ’u n
s in g u r cu vânt : gospodărie.
Vad cu plăcere că, în a n u m i­
te ra m u ri ale a c tiv ită ţii n oastre
publice s’a tin u t oarecum seam ă
de acest s fa t şi că acest sim ţă ­
m â n t — că prim a g rijă a acelo­
r a c a ri s u n t chem aţi să c â rm u ­
iască ţa ra , — este de a a p ă sa
d in ce în ce m ai m u lt d ru m în
s p iritu l conducătorilor şi h a tá ­
r i t devine o c erin ţă to t m ai a c u ­
t ă a tu tu r o j locuitorilor acestei
ţă ri.
C ari vor p u te a fi realizările a .
mului 1937, nu e ste locul s’o spu­
nem aci. Ş tiu to tu şi că s u n t tre i
co m an d am en te superioare, cari
vor cere p e n tru ţa r ă orice sacri­
ficii : este oştirea, s u n t d ru m u ­
rile şi este s ă n ă ta te a publică.
Acestea, cu to a te m ijloacele
re strâ n se pe care le avem la în ­
dem ână, se vor p u tea în fă p tu i în
p a rte , dacă la chiverniseala lor
va s ta acel sp irit de s trâ n s ă şi
c u m in te gospodărie.
A tâ t g u v e rn a n ţilo r de astăzi,
c â t şi celor cari, în decursul vre­
m urilor, vor fi c h e m a ţi să con­
Anul Nou national-crestin
la culoarea de Negru din Capitala
— — — ---------------—
D isc u r su l d -lu i A le x . E a ca 'o g l« p r e ş e d in te le
c u lo r ii —
De Anul Nou s’a împărţit la Casa
de Sfat Eugen Goga, din Culoarea
de Negru a Capitalei, de către d.
Alex. Bacaioglu, preşedintele Cu­
lorii, haine, ghete şi alimente la
copiii săraci şi la familiile îsnpovo-
rate.
Cu acest prilej au ţinut cuvân­
tări d-nii VASILE GEORGESCU,
preşedintele Circ. 18, avocat RADU-
CANU, preşedintele Circ. 14, PETRE
VASILE, preşedintele suburbanei
Principele Nicolae şi PĂRINTELE I.
BURLANESCU, preşedintele subur­
banei Colentina.
La sfârşit, a luat cuvântul d.
ALEX. BACALOGLU, preşedintele
Culorii de Negru din Capitală, care
a arătat însemnătatea sărbătorilor
creştine pentru cei nevoiaşi şi da­
toria pe oare o au toate inimile
generoase de a aduce în astfel de
zile sfinte o rază de mulţumire în
căminurile modeste.
S’a manifestat cu mare entuziasm
pentru d-nii A. C. CUZA şi OCTA­
VIAN GOGA, preşedinţii partidului
Naţionaî-Creştin.
*•
Joi, ß Ianuarie c., de Sf. Bo­
botează, are loc la ora 11 dimi­
neaţa, sfinţirea drapelului naţio-
nal-creştin al suburbanei P rinci­
0 s t a t is t ic i a jidanilor
din lumea întreagă
' Cea mai veche statistică asupra
jidovilor din întreaga lume s’a în­
tocmit în anul 1800. La această
dată, în Europa şi in bazinul me­
diteranean, existau aproximativ 2
milioane şi jumătate de jidani. La
1859, după datele statistice ale lui
von Reder, publicate în Jüdische
Volksblatt” în întreaga Europă se
aflau 3 250.000 jidani, în părţile eu­
ropene ale bazinului mediteranean
600.000, în America 50.000. Deci în
jurai anului 1850 în întreaga lume
se aflau cam 4 milioane şi jumă­
tate de jidani. In 1880 se apropie de
6.000. 000, iar la 1900 ajung la
milioane.
In anul 1936 jidovii din întreaga
lume numără 17 291.000 suflete.
Pe continentul european, evrei-
mea se repartizează, după cum ur­
mează : în Germania 400 000, Li­
tuania 177.500, Estonia 4.500, Leto­
nia 97 000, statul liber al Danzig-
ului 10.000 Memel 2.300, Danemarca
7.100, Suedia 7 200, Norvegia 1.400,
Finlanda 1750, Ungaria 440.009, Ce­
hoslovacia 380.000, Bulgaria 49 000,
Grecia 98.000, Iugoslavia 70.000, Au­
stria 189 000, Italia 52.000, Franţa
230.000, Spania 8.200, Portugalia
2.600, Gibraltárul englez 1150, Ro­
mânia 1.050.000 (!), Polonia 3.150.000,
Elveţia 17.800, Belgia 63 000, Lu-
xenburg 2.500, Rusia europeană
2.710 000, Olanda 115.000, Anglia
340.000, Irlanda 4.000.
In întreaga Europă se află deci
9.736.000 de jidani.
Dintre aceştia cei mai mulţi sunt
în Polonia (3,150.000), Rusia euro­
peană (2.710.000) şi România
(1,050.000).
Jidovii de pe continentul african
se repartizează : în Egipt 64.000,
Tripolitania italiană 16.000. Cyre-
Girant responsabil 1, DUMITRESCU
d u că această ţa r ă , le d a u acest
s f a t : dacă vor să păstreze u n
renum e, d acă vor să fie iu biţi
de această ţa r ă şi d acă vor, ca
Eu, ca Suveran, să le d a u to t
sprijinul, pe care treim e să-l d a u
guvernelor Mele, a c ea sta va d e­
pinde în a in te de toate, de astăzi
în ain te, n u m ai şi n u m ai de sen ­
tim e n tu l absolut de gospodărie
şi de u tilita te publică.
Ţ a ra aceasta şi în tre g poporul
Meu, să fie convinşi că din a-
cest loc, u n d e M ă găsesc p rin
v o in ţa Celui A tct p u tern ic şi
p rin voinţa poporului M eu, E u
s u n t acela care voi s ta s tra jă
n eclin tită, p e n tru ca acest de­
ziderat a l Meu şi al Ţ ării, să se
îndeplinească cu sfinţenie.
S u n t sigur că to ţi aceia, cari
au, cari vor avea, sau vor să a i­
bă, o răspundere în această ţ a ­
ră, Mă vor pricepe.
Ca p retu tin d en i, sim t şi la noi
u n ii m ai optim işti, ia r alţii m ai
pesim işti. Astăzi voi face apel la
cei pesim işti, căci cu c â t ^ crezi
că lu cru rile m erg m ai rău , cu
a tâ t treb u e să -ţi dai silin ţa ca
ele să m earg ă m ai bine 5 de a-
ceia apelul M eu la unire, ape­
lul M eu la colaborare su fleteas­
că, pe care râ n d pe râ n d şi zi
de zi l-am fă c u t conducătorilor
acestei ţă r i se în d re a p tă astăzi
c ă tre aceia cari văd m ai m u lt
r ă u decât bine şi cari deci tr e ­
bue să priceapă că orişice p a ti­
m ă personală tre b u e lă s a tă la o
p a rte şi că n u m ai satisfacerea
intereselor ţă rii poate să înde-
părteze ră u l, pe care-1 văd ei.
U rând Ţ ării şi poporului Meu
u n a n n o u fericit, plin de prospe­
rita te şi de linişte, îm i rcînoesc
fă g ă d u in ţa că voi fi Acela care,
fă ră p rih a n ă şi fă ră odihnă, voi
s ta de veghe, ca această linişte
să se păstreze şi această pros­
p e ritate să se în tărească.
Aşa să ne a ju te D um nezeu!
5 9
a»
pele Nicolae, la Biserica M ărcuţa.
După sfinţirea drapelului va
avea loc o m are întrunire popu-
D. ALEX. BACALOGLU
Iară naţional-creştină, prezidată
de d. ALEX. BACALOGLU, p re ­
şedintele culorii de Negru.
naiea italiană 5.000, Tunisul francez
65.000, Algerul francez 98 000, Ma­
rocul francez 119.090, Marocul spa­
niol 15.000, Tanger 15 300, Abisinia
80.000 Eriteea italiană 200, Kenia
engleză 100, Uganda engleză 50,
Congo belgian 200, Angola portu­
gheză 150, în Africa centrală 900,
Uniunea statelor sud-americane
80.000, Total 560.000 jidovi.
In America : Statele Unite nord-
americane (U. S. A.), 4.500.000, Ca­
nada 160.000, Mexic 6.000, Salvador
750 Honduras 250, Costarica 350,
Panama 850, Cuba 8.200, Jamaica
1.300. Haiti 200, Portorico 200, în
10
alte state nord-americane 300,
Argentina 275.000, Brazilia 50.000,
Chile, 4.300, Paraguay, 1.100, Vene­
zuela 1.000, Columbia 500, Equador
100, Bolivia 300, Guyana 1.900, to­
tal 5.031.000 jidani.
In Asia : Palestina 395.000 Sirya
25.000, Iracul 90 000, Arabia şi le­
men 28.090, Rusia asiatică 240.000,
Turcia asiatică 31.000, Persia şi Iran
55.000, Afganistan 10.000, China şi
Japonia 15.000, Manciuria 22.000,
India 24.000 şi alte state asiatice
800.
In întreaga Asie sunt deci abia
936.000 jidani.
In Australia şi în diversele insule
ale oceanelor sudice : Uniunea sta­
telor australiene 25.000 Noua Zee-
landă 2.900, Havay şi Insulele
Fidschi (U. S. A.) 100, în insulele
australiene sudice 28.000.
Total jidanilor din întreaga lume
este de 16.291.000. Cel mai numeroşi
sunt în U. S. A. 4.500.000, Polonia
3.150.000, Rusia europeană 2.710.009,
România 1.500.000. Celelalte ţări din
“urne, chiar şi Palestina are sub
500.000 suflete populaţie jidovească
(„Observator”).
Consfătuirea naţional-creştină
dela Botoşani
— Adunarea şefilor de organizaţii moldovene —
Duminică, 3 Ianuarie c., s‘a ţinut Ia
Botoşani consfătuirea şefilor de orga­
nizaţii naţional-creştin-e din Moldova.
In vederea acestui fapt, încă de eri au
sosit în localitate d-nii prof. Gh. Cuza,
secretar general al partidului, prof.
Sân-Giorgiu, Urziceanu, Adam, Câr­
lan, Robu şi alţi numeroşi fruntaşi
din Moldova.
In gară comitetul judeţean şi lăn-
cierii au făcut oaspeţilor o frumoasă
primire. Urarea de bun venit a făcut-o
d. dr. Vasiliu, preşedintele organiza­
ţiei.
Lăncierii au .manifestat apoi pentru
ziarul nostru.
Dela gară, asistenţa s’a îndreptat
spre locuinţa d-lui dr. Vasiliu străbă­
Cuvântarea d-lui Ion Sân-Giorgiu
D. ION SAN-GIORGIU, luând cu­
vântul, începe cu această mărturisire
de credinţă:
Vin astăzi, când d-voastră salutaţi
reîntoarcerea mea în lupta naţiona­
listă, să fac spovedania, la care sin­
guri aveţi dreptul. Căci vai de omul
care a plecat din mijlocul semenilor
săi nu îndrăzneşte să se întoarcă în
satul. său şi să stea înaintea judecăţii
părinţilor şi fraţilor săi. Dar mai ales
d-voastră, luptători naţionalişti, prin­
tre care se găsesc stegari de pe vre­
mea când mişcarea naţionalistă avea
în fruntea ei pe cei doi ctitori ai ei,
A. C. Cuza şi N. Iorga, sunteţi poate
singurii chemaţi să judecaţi luptele la
care am luat parte.
Pentru un judecător superficial,
care judecă acţiunea politică a unui
luptător după consequents sa faţă de
oameni, nu faţă de credinţa sa, cei
cincisprezece ani pe care i-am stră­
bătut, pot apare ca un lanţ de neex­
plicabile inconsequenţe. Dar un drum
politie nu se judecă după consequents
faţă de oameni, fie ei şefi de partide
ci după consequenţa pe care cineva
o are faţă de credinţa sa politică, faţă
de idealul pe care îl urmăreşte. Se
poate întâmpla ca la o mai atentă
cercetare a unui destin politic, ceeace
este inconsequenţă aparentă, să fie
în fond desnădăjluita, tragica luptă
pentru a fi consequent în urmărirea
unui ideal neînţeles de alţii.
Cum ştiţi foarte bine, Întreaga mea
formaţie spirituală a fost naţionalistă
şi socotesc ca o binefacere pentru evo­
luţia mea faptul că doi mari apostoli
naţionalişti A. C. Cuza şi N. Iorga
mi-au pus în mână biblia naţionalis­
mului românesc. Eu nu voi putea uita
nici odată că am debutat în literatură
in „Unirea“ dela Iaşi a lud A. C. Cuza
şi în' revistele de luptă literară ale
lui N. Iorga. Şi nu pot să uit primul
pas de sinestătător pe care l-am făcut
în politică în anul 1914. Eram stu­
dent la Leipzig, când uimit de campa­
nia ziarelor germane împotriva Ro­
mâniei, care după războiul balcanic
nu voise să împământenească in mas-
să pe evrei, am publicat în revista
„Der Hammer“ a lui Theodor Fitsch,
unul dntre înaintaşii de valoare ai lui
Adolf Hitler, un articol despre „Ches­
tia evreiască în România“ — reprodus
apoi cu elogii de ziarul „Românul“
din Ardeal — şl în care arătam în
chip documentat de ce România nu
poate oferi evreilor încetăţenirea în
massă. Lupta pentru menţinerea a rt
7 din Constituţie a fost socotită de
generaţia naţionalistă dela 1914 ca o
imperioasă datorie naţionalistă.
Reîntors din străinătate în 1921,
mi-am luat locul lângă d. Neculae
Iorga, al cărui colaborator intim am
avut cinstea să fiu până în 1929.
Din clipa aceia întreaga mea acţiune
politică nu a cunoscut decât o singură
preocupare, un singur ţel de atins,
restabilirea echilibrilui constituţional.
Nu e acum momentul să insist asupra
celor zece ani de luptă sisipiţi pentru
un ideal, căruia i-am închinat toată
tinereţea mea şi a cărui împlinire n’a
însemnat pentru mine nici un avantaj
moral, nici o satisfacţie politică per­
sonală.
Participarea mea la criza din parti­
dul liberal nu a fost şi ea altceva de
cât urmărirea aceluiaş scop de a ve­
dea un mare partid de guvernământ
capitulând.
N’am intrat în partidul liberal, nici
pentru obsesiile economice ale lui Vin-
tilă Brătianu şi nici mai ales pentru
testamentul constituţional al lui Ionel
Brătianu, ci numai pentru a fi acolo
în clipa când revenirea Suveranului
aşteptat avea să ceară oamenilor de
credinţă şi de acţiune în slujba ace­
leiaşi sfinte cauze. Mi-am făcut pe
deplin datoria faţă de credinţa pe
care am slujit-o şi dacă m’am sbuciu-
mat zadarnic să înfăptuesc o reîntre­
gire a partidului liberal aceasta am
făcut-o tot din acelaş imbold de a a-
dapta cel mai mare partid de cadre pe
care il avea ţara la noua realitate
constituţională. Ce sunt eu de vină
că d. Gheorghe Brătianu socoteşte
ţara ca o moştenire ce i se cuvine
dela părinţi. In atmosfera de şantaj
pe care o găsisem atât în vechul
cât şi în noul partid liberal eu nu mai
puteam respira. Cu atât mai nutilăşi
char mai potrivnică scopului meu mi
se părea rămânerea în mjlocul libe­
ralilor, cu cât scopul intrării mele în
acest partid fusese atins şi cu cât
şantajul făcut de naţional-ţărănişti
cerea urgenta cristalizare a unui nou
şi puternic organism politic care pe de
o parte să paralizeze şantajiile celor
două partide de guvernământ, iar pe
de alta să canalizeze puternica miş­
care naţionalistă care creştea ca o
furtună.
D-sa faoe apoi o incursiune în do­
meniul politicei externe creată prin
războiul din Spania şi spune:
Faţă de această gravă situaţie in­
ternaţională şi faţă de ofensiva evreo-
comunistă, eu nu puteam decât să
mă înrolez sub steagul lui A. C. Cuza
şi Octavian Goga, care au înţeles să
dea politicei externe a României O
îndrumare conformă cu doctrina na­
ţionalistă şi cu interesele reale ale
ţării noastre.
Dar nu numai fenomenele îngrijo­
I
Informaţii
„D reptul la guvernare al par­ IN ZIUA de Anul Non a avut
tid u lu i naţional-ţărănesc —
spune „D reptatea“ — se în te ­
loc logodna d-rei MARIA COVA-
CEANU cu confratele nostru, d.
CONSTANTIN FUNDO, secreta­
m eiază pe opera în fă p tu ită în
tre c u t şi pe program ul de rea­ rul de redacţie al ziarului „ŢARA
lizări viitoare“. NOASTRA”.
blemei evreieşti, ei pot vedea azi lim­ Socotind după trecu t, în care Le urăm noroc şi fericire în
tând străzile. căsnicie!
Aci a vorbit adunării d. prof. Gh. pede, că însăşi încetăţenirea în masse s’a în registrat incapacitatea şi
Cuza, mulţumind pentru dragostea a evreilor a produs înflorirea peste haosul, banditism ele cele m ai
arătată. orice aşteptări a iudaismului. Reacţlu­
sfidătoare şi ticăloşiile cele m ai „O pricină a dresmei spaniolefl
A urmat o consfătuire a fruntaşilor nea naţionalistă de azi nu este altceva neruşinate, „dreptul“ acesta de
naţional-creştini, în legătură cu acti­ decât o stare de legitimă apărare, în problema agrară“, preciza deu­
vitatea ce o incumbă începerea nou­ care se află acum un popor rănit în guvernare naţional-ţărănistă, se
năzi „Lupta“.
lui an. nădejdile sale şi ameninţat de cea mai „întem eiază“ ’cam prost, p e n tru
Nu zău, spectrul roşu nu s'a a-
Dimineaţa fruntaşii naţional-creş - grozavă dintre primejdii: sovietizarea. ca să poată inspira cuiva încre­
tini au luat parte la serviciul religios La primejdia externă a pătrun­ derea în vreu n „program de ratat de loc pe acolo?
dela catedrală, iar la ora 11 s’a des­
derii comuniste, Ia stăpânirea tot realizări viitoare“ care n u poate Măcar aşa, niţeluş...
chis adunarea la sediu, în prezenţa mai agresivă a străinilor comuni-
a 1000 de săteni din împrejurimi. fi a ltu l decât aidom a celui des­
zanţi din lăuntru se adaugă o so­
D. dr. VASILIU a mulţumit pentru cietate politică incapabilă de a-şi fă şu ra t înainte... „Dimineaţa” anunţă: „Vine
alegerea oraşului Botoşani, oa loc al apăra propriile ei interese şi avan­ Cu m in ciu n a au prâ n zit, dar Anul Nou!”
consfătuirii şi a adus elogii d-lor A. taje. Subt aspectul ei de linişte a- de cinat m ai va...
C. Cuza şi Octavian Goga. parentă şi de putere organizată, V ine. *
România cu clasa politică pe care „Fiţi oameni de treabă !“ este Şi desigur cu multe bucurii,
o are indiferentă, superficială şi ve­ apelul pe care-1 lansează „Dimi­
nală, se găseşte la o cruce de drum pentru seminţia lui Israel».
hotăriteare.
n e a ţa “ de Anul Nou, adresându-
se cititorilor ei. ,JPrimejdia regimurilor autoritare“
rătoare pe pe care le-am constatat In aceste frăm ântări dramatice Zadarnică încercare... dă alarma, cuprinsă de spaimă,
în viaţa internaţională m’a făcut s’a născut şi s’a format partidul Na* „Dreptatea“.
să-mi reiau locul în lupta naţiona - ţional-Creştin, căruia i-am dăruit
şi eu, împreună cu prietenii mei, M ihail Sadoveanu, sinistrul De ce ţi-e frică nu scapi, oricât
listă. Mai mult decât evenimentele personagiu din Sărindar, a cân­ te-ai sbate...
externe, dramaticele realităţi lăuntrice toate gândurile şi puterile mele de
luptă şi de creaţie. t a t de Anul Nou „Pluguşorul“
m’au îmbrâncit spre lupta de odini­ copilăriei sale.
oară a adolescenţei mţle şi m’au fă­ Noul an, care se arată atât de „Legi fără autoritate moraHă şi
turbure şi ameninţător, găseşte par­ N‘a sim ţit oare nici o rem uş-
cut să~reiau un drum pe tare îl pără­ tidul Naţionaî-Creştin la postul său care? juridică“ a declarat la Cameră de­
sisem doar temporar, spve a fi pre­
zent în frontul Restauraţiei. de datorie, aşteptând ceasul când Nimic nu i-a tu rb u ra t conşti­ putatul iudeo-ccmumlst, Lng. Şt. Mi-
deslănţuirea crizei de guvern va cerc in ţa , sim ţindu-şi ascultătorii n u ­ hăescu, cu ocazia discuţiei r’ecrete-
Acum câtva timp a apărut o anto­ Suveranului o soluţie, care nu poate m ai jidovi? lor-degi.
logie de scriitori români de origine
fi decât una în armonie cu adevă­ Sau poate îi lipseşte conşti­ „.Că despre cele naţional-ţărănis-
evreiască n care sunt strânse laolaltă
ratele sentimente ale ţării. Astăzi in ţa? te lumea e de mult dumirită.
toate pseudonimele româneşti sub întreaga ţară este naţionalistă şi
care se ascund scriitorii evrei de Cine ştie, căci m ult întunerec
cere un guvern naţionalist. Iar gu­ s‘a făcut în sufletul acestui om, Ca o dovadă de invazia elevilor
limbă românească. Ce înseamnă acest
vernul naţionalist pe care îl cere devenit unealta m urdară a h a r- jidani în liceele noastre secundare,
gest altceva decât recunoaşterea pe ţara nu-1 poate da decât guvernul
faţă a celor două patrii, de care se hărilor de acolo. este un ordin al ministerului Edu­
naţional-creştin. Ceasul nostru se a-
folosesc pe rând evreii noştri, după propie. El e ceasul împlinirii inte­ caţiei Naţionale, care permite rabi­
trebuinţele clipei? Nu s’au lepădat grale al jurământului dela Iaşi. El Ziarul „Aurora“, al d-luî dr. N. nilor să vină să predea religia mo­
prin aceasta ei însăşi de jumătate din e ceasul deptăţii naţionaliste care Lupu, în numărul său unic de Cră­ zaică In chiar localurile liceelor
cetăţenia românească. Căutaţi-i în ştie că poate da un guvern de auto­ ciun, — fiindcă foaia nu apare de noastre. Şi totuşi nu crede d. mi­
ziariştică şi în politică şi-i veţi găsi ritate care va realiza România Ro­ cât la Crăciun şi la Paşti, — publi­ nistru Angelesen că era mai nimerit
că la pagina l-a un articol fulmi­ ca elevii jidani să primească învă­
pretutindeni alături de mişcările sub­ mânilor, fără drămuirea de spiţerie
versive şi împotriva manifestărilor na a pronorţionalităţii. nant contra d-lui Hitler. Ceeace nu ţătura religiei lor la sinagogi?
opreşte pe d-nii redactori respec­
ţionaliste care sunt denunţate ca obs­
curantiste şi ca păcătuind faţă de sfin­ #* tivi de a publica la pagina 2-a re­
clama farbicei germane Rieger din A m urit generalul germ an von
tele canoane ale democraţiei
Sibiu.... Seekt, organizatorul arm atei
In luna lui August trecut am repre­
zentat România la congresul interna­ Reichuluî.
„învăţătură nouă“ ne predică cu
ţional al Naţionaliştilor dela Oslo. Am cu patos de Anul Nou în „Lupta“ Solem nitatea înm orm ântării 1-
ţinut acolo o conferinţă despre na - unul din jupanii Honigmann, zişi lustrului general a fost impresio­
ţionalismul românesc. Am arătat Fagure, închipuindu-şi probabil că
evoluţia lui dela naţionalismul între­ astfel va isbuti să depărteze — cum nantă, la ea participând Însuşi
gitor de hotare la cel purificator de
neam. Am pomenit atunci, şi vă «si­
gur fără a insista prea mult, despre
singur declară — primejdiile şi ne­ Cancelarul Hitler.
norocirile ce plutesc deasupra ca­
petelor consângenilor săi.
Un publicist rus, em igrant s ta ­
chestiunea evreiască în România. Ei
bine toată lumea aceia de savanţi a-
Amarnică înşelare...
bilit a Praha, un ju rist de m are
parţinând la 30 de popoare s’a minu­
na de toleranţa noastră şi de gravi­
„Lupta” vrea cu orice preţ anvergură, S. I, Varşavschi, a
scos o broşură, care se num eşte
să convingă lumea românea­ „La nouvelle constitution soviet!-
tatea problemei în sine.
Din puţinei^ pilde 'pe care lé-am scă că „naţionalitaieâ” este „un que“.
cules la întâmplare, fără o selecţie proces de conştiinţă” şi nimic De oare ce presa m ondială „de­
metodică, se vede clar că în divorţul altceva. mocratică.“, care s’a pus In sluj­
tot mai adânc ce se produce între Şi-şi mărturiseşte necazul că ba Kom internului, a elogiat p â n ă
populaţia evreiască şi cea românească
această „lume”, n’o înţelege în extremis noua constituţie so­
vinovaţii sunt evreii. Participarea lor
la politica pseudo-democratică şi ne- ti. dr. HAN. VAbiUU aşa cum bunăoară — citează vietică şi a prezen tat ca un pas
comunislă pe de o parte şi infiltrarea ea — o fac ungurii. enorm de m are pe calea progre­
lor dominatoare in toate ramurile de D. deputat GH. URZICEANU a a- sului social, — analiza d-lui S. L
Dacă e aşa, de ce nu pof­ Varşavschi
producţie românească pe de alta, au
creiat această stare morbidă, pe care
dus salutul oraşului Bacău. Remarcă
bătăliile electorale ale partidului şi
teşte să-şi desvolte acolo teo­ deosebit p e prezintă un interes
n tru că „scoate ulti­
naţionalismul nostru caută s’o vin­ spune că 1937 va aduce o nouă bătă­ riile? m a m ască de pe fa ţa sabotărilor
dece. Nu intoleranţa noastră a dus lie. Duşmanul a început să scoaă ca­ Căci, iacă, aşa suntem noi, civilizaţiei europene“, după cum
la această criză, cio toleranţă deseori pul iarăşi. Glanţele trase asupra mea nu vrem să le „înţelegem” şi spune în p refa ţă la ediţia fra n ­
vinovată prin venalitatea şi necinstea pace... ceză Gustave G anotherot, sena­
în judeţul Bacău, le consider ca un
ei. Dacă au fost naivi care au crezut semn de luptă şi mai îndârjită. Vă to r francez.
că desfiinţarea articolului 7 din vechea
Vă asigur că vom fi şi mai oţeliţi. Barbu Lăzăreanu — pe adevăra­
Constituţie va duce la rezolvarea pro tul lui nume Burăh Leizerovici —
„Ce făgădueşte 1937"? se întreabă
făcând anumite ,.consideraţii socia­
Cuvântarea d-lui Gh. Cuza le”, se ocupa nu de mult de „bună- „Adevărul".
t ă \ r i ”. Fără îndoială, nimic bun pentru
Să fie vorba de acelea pe cari gu­ el şi pentru perciunaţii cărora vrea
D. prof. GH. CUZA spune : de esenţial către care merge opinia
câte ori am venit în mijlocul dvs. ţării. Nu înţelegem să ne combi­ vernul naţional-creştin de mâine le să le devină „prezicătoare“.
de a tâ tea ori am plecat de aci cu năm cu niciunul din vechii re­ va servi jidanilor ?
Dacă e aşa, să fie liniştit jupănul
puteri incite de luptă. prezentanţi ai guvernărilor tre ­ O dăm înainte şi cu crimele şi
Leizerovici, le vom „îndopa stoma­ călcările de lege. După socotelile
Azi, ne-arn îm bogăţit cu pre­ cute, oricâte formule a r avea curile“, întocmai, numai să nu ca­
zenţa d-lui Ion San Giorgiu p rin ­ aceştia. pete... diaree, că, de, grijulii cum serviciului statistic al M iniste­
tre noi, un vechiu luptător al suntem... n’am vrea. rului de justiţie, în ultim ii 5 ani
A merge cu d. Vaîda a r 'nsem - s’au făp tu it în Rom ânia 2 mili­
Botoşanilor. na să abdicăm dela personalita­
Vremurile se schimbă ; şi oa- tea energiei noastre trecând res­ Senatul Argentinei a aprobat oane, 876 mii călcări de lege, ju ­
cu 17 contra 4 voturi proectul de decate de justiţie. 4 milioane 114
ponsabilitatea pe m âini streine lege privitor la reprim area co­ mii persoane au fost aduse înain­
din care nu ştim ce poate eşi.
munismului. tea judecătorilor, fiind pedepsiţi
Am indritui zicala: „Dă-ţi popo definitiv 1 milion, 977 mii de oa­
pintenii, şi bate iapa cu călcâele”.
„Să ne lămurim şi înlăuntru meni. Din acestea 14 mii au fost
D. Vaida zice că e pentru Ro­
m ânia a Românilor. Dar în con­
gres, răspunzând acuzei că nu e
în nici un consiliu de adm inistra­
şi în afară” propune „Lupta” crime
Honigmanilor.
Mai ales înlăuntru, că prea cinste.
şi omoruri, fiind judecaţi
12 mii 870 oameni crim inali.
Ia tă un bilanţ care nu ne face
Ne lăudăm mereu că sun­
ţie în o^re s’a r găsi streini, a ră s­
puns că regretă a nu fi în 20 de
îşi fac de cap leprele jido­ tem creştini. Cele aproape 3 m i­
veşti... lioane călcări de lege (cunoscute,
astfel de consilii, ca să fie ocu­ ce vor ajunge desigur şi la 20 de
pate locurile ce se cuvin Româ­ Decât să ştii „prea multe“, apă- m iliőm é) toate acestea, ne în ­
nilor. răndu-ţi patrimoniul naţional, e dreptăţesc să spunem : suntem
preferabil să nu ştii nimic.
D. Vaida a fost logic cu for­
m ula : „num erus vaîahiens”, care De părerea asta e „Lupta“ Honig­ creştini doar de nume.
manilor, care — aşa de-un pample- P ană să vedem tem niţe tra n s­
e în contrazicere cu form ula „nu­ zir — laudă şi recomandă nevoe forma,te in şcoli, m ai trebuie a -
merus nullus” si care nu adm ite mare „eticheta chineză“ în mate­ r a t încă m ult cu plugul Evan­
nici o proporţionali täte, ce-ar rie de procedură politică. gheliei.
pune pe aceeas linie pe rom ânii Numai ea, sireaca, poate salva
„situaţia" ce-i aşteaptă pe jidovi.
băştinaşi cu streinii cotropitori.
Vom milui pe vagabonzii cerşe­ „Baltpress“ cu d a ta de 17 De­
toriei streine la pravul nostru, ce „In conjumiotuiră de răsboiu” se cembrie 1936 comunică urm ătoa­
ne va mai răm âne din firim itura pune, în coloanele „Dreptăţii“, onc­ rele inform aţiuni senzaţionale:
tuosul Virgil Madgearu. ~ „Ni se com unică din Mosco­
mesei ce va îndestula pe fiii de
...cu morile de vânt, desigur. va: — detaşam ente fasciste acti­
D. p rof. univ. GH. A. CUZA baştină ai acestei ţări.
Suntem destul de tari pe Pro­ vează nu num ai in provinciile U.
„N oul an n e poate aduce ori­ K. S. S.-uIui, d ar şi la Moscova.
menii de asemenea să se schim ­ priile noastre picioare, ca să nn ce rău.
be. Unii bătătoresc mereu pă­ avem nev.oe de cârja nim ănui, In ultim ul tim p antisem itism ul
m ântul, alţii merg şi calcă alte pentru realizarea program ului II p rim im to tu şi cu plăcere, a făcut progrese însem nate în
poteci. Să le dăm e rta re acolo norirn de guvernare. fiindcă — în schim b — ne va toata ţara , m ai cu seam ă prin tre
unde ei ispăşesc. D. Gh. Cuza face auoi o privire lua g u vern u l“, declară „Ade­ tineretul şcolar.
vărul“, In suburbia Moscovei Cerkizo-
Suntem fericiţi să constatăm asupra situaţiei politice şi asu­
că azi su n t m ulţi în situaţia d-lui pra formulei de succesiune la Şi — ca să fie „plăcere“ m a i vo a fost descoperită o tipografie
Sân Giorgiu, cari se întorc la guvern, care nu noate privi de­ m are — îi va lua locul u n g u ­ clandestină, care tim p de m al
m ulte luni tipărea broşuri şi a fi­
m atca naţionalism ului părăsit cât partidul Naţionaî-Creştin. vern naţional-creştin...
Atacă auoi pe n a ţio n a l-ţă ră ­ şe cu caracter antisem it.
pentru o clipă.
Nu num ai voi dela sate, cari nişti. spunând : azi degeaba m ai Tipografia era in stalată in po­
„Credinţa în idee şi votul, — dul casei unui comunist de sea-
v’a ţi a lă tu ra t şi aţi d a t je rtfa trim ite d. Maniu ne proconsulii ia tă arm ele contra dictaturii m ă.
pentru cauza noastră, dar in te ­ presiunei sale politice în P arla­
laşe“ a isbucnit furios deputatul
lectualii şi m uncitorii dela oraşe m entul ţării. Ei nu m ai înspăi­ in te rn aţio n a l-ţă ră n ist C artojan Autori acestei literaturi a n ti­
se îndreaptă spre noi, ultim a n ă ­ m ântă pe nim eni. Cel m ult ei la o adunare ţin u tă deunăzi la semite fascişti.
se declarau ca naţional-
dejde a viitorului. primesc drastice sancţiuni ca a- Videle-Vlaşca.
Partidul Naţionaî-Creştin, spu­ celea ce-au fost aplicate deputa­ „Credinţa în idee“ ? Jidanii din U. R. S. S. primesc
ne d. Sân Giorgiu, n’a fost la gu­ tului Gh. Ponn în Cam eră de ca­ Care idee? „sfaturi“ de la amicii lor din s tră ­
vern, dar e ca şi când guvernea­ m arazii noştri. Ia tă ce ş‘a ferit să spupă de­ in ăta te să lichideze în grabă a -
ză. Totuşi, acest partid nu-şi Corul lăncierilor a in to n at apoi p u tatu l C artojan, căci altfel a r a cerile lor şi să emigreze în R u­
poate asum a răspunderea rătă ci­ im nuri patriotice, dună care a- fi fost silit s‘o m ărturisească: sia Sovietică.
rii şi nevolniciilor guvernărilor dunarea a lu a t sfârşit. cea iudeo-com unistă; şi s’ar fi Consulatul po’onez din Mosco­
dem ocrate de până azi. Fruntaşii naţional-creştini au dus dracului votul după cere se va prim eşte zilnic sute de cereri
P ân ă azi n ’am stăp ân it frânele părăsit seara localitatea. milogea foarte, în vederea vii­ de vize din p a rtea jidanilor sub
guvernului, dar suntem factorul A. M. F rim u toarelor alegeri. motive de vilegiatură în Polonia«
•■**> Tip, „UNIVERSUL*»