Pn.

CoxsrANTrN Npcula

irupnnuNA cu HRxsros
CULTURA CRE$TINA A PREVENTIEI
PAGINI DE CUUIUNA CIVTCA

Apare cu binecuvAntarea
ips or. LAURENTTU sTREZA
Arhiepiscopul Sibiului pi
Mitropolitul Ardeal u lui

-
Editura Ag*o Sibiu
rcL. 074'; I 679038; 0766 I 530777
\wnw.agnos.r()
e-niail: editura-agnos@yahoo.conr Editura A**,
I SBN 978-605-053-002-2 Sibiu,20l9
 Cuprins

impreuna cu Hristos .........." 5

i ,-
lntrebiri si raspunsuri............... .......... 35
 Consilier editorial:
Clonf. Univ. Dr. Lucian Grozea
Redactor:
Raluca'loderel
Conferingi susginuti de Pr. Conf. Univ.
Dr. Constantin Necula (Facultatea de Te-
ologie Ortodoxi Andrei Saguna, Sibiu), la
inaugurarea centrului Uniuersul Sdndtdyii
(Central Plazza) din Baclu, in data de 12 de'
cembrie 2018.
Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a
RomAniei
NECULA, CONSTANTIN
impreuni cu Hristos : cultura
cregtini a prevenliei : pagini de culturi
civici / pr. Constantin Necula. - Sibiu
Agnos, 2019
ISBN 978-6 06-0 5 3 -002-2
2 Mulyumim tare mult! il inuit la microfon
i*pr.rrl cu Hristos
Doru Hufufui: Doru Hututui este nu-
mele meu si sunt directorul de resurse umdne
algrupului ND Pharma / in seltrut dcedsttl
imi reuine placerea sa ua prezint pe parin-
tele profesor Constantin Necula. $tiu ca il
a{teptdli, e ?entru sufletul nostru! (aplauze)
Doresc foarte mub sa-i muhumesc ca a
acce?tat inuitayia / pirintelui lacobeanu si
cordlei ca cAre a uenit. (aplauze) Binelnyeles
cd u-ali intrebat cine a deschis seara. Ce fiu-
mos ltu cdntat! MulTuntim jiutnos ca ne-ayi
introdus in ceea ce inseamna stdrea de sarba-
tori. Este uorba de corala Episcop Melchise-
:
dec Bacau. Mulyumim tare mult! (aplauz)
pentru cd ceea ce este fumos trebuie
Si
mai bucuram de corala!
sd se repete, o sd ne
pe Parintele Constantin Necula.
Pr. Constantin Necula: ii multumesc
lui Doru si vi multumesc dumneavoastrL
 Pr. Constantin Necula
fbarte mult pentru onoarea de a fi in seara
aceasta colinditori, de dragul unitigii gi
de dragul unicitatii unui astfel de proiect.
imi rcvinc placuta onoare de a deschide o
serie de conferinte care se vor fhri sftrsit.
Poate ci noi ne vom stinge si se vor stinge
generatiiie viitoare, dar cele care vor urma
dupa generatiile viitoare, la, de exemplu,
edilia 150 a Conferintelor Sf5ntului Spi-
ridon, isi vor aduce aminte ci intr-o seari
de decembrie, de un ,,Sfhntul Spiridon",
dintli in sala care se va dezvolta, proba-
bil, intr-un centru al sinitagii si intr-un
loc de interventie cu obraz pentrLl po-
porul rc,mAn, s-a fbcut si o conferinta ;i
vor pune. probabil, o placa comemora-
tivi: Aici a funcyionat prima incercare...
l.e rnul;un-resc Danielei Popa gi lui Ce-
zar Popa ci. sunt niste oameni curajosil
Sa-i qini l)umnezeu sanitosi! (aplauze).
ii mul;umesc lui $tefan ca ;i-a susfinut
pirrintii, ca un copil bun;i atent si cumin-
te. Astazi, in timp noi eram la costume,
ce
reverende, vegminte, ei era cu clciula pe
cap si cu ;uba pe el gi colrtinlla si puni
preturi la medicamente. Lucru mare si
poqi sa-qi privesti piringii, lucrind alituri
de eil Curn multumesc foarte muh, fami-
liei de la Fannaciile SJintul Spiridon, dela
cei mai mici, la cei mai maril Cind spun
Impreuna cu l{ristos
asta, o spun ca unul care sunt membru al
familiei lor, prin dragostea cu care m-au
incon.iurat ;i din care mi hrinesc de su-
ficient de mr.rlte ori. Dumneavoastri. va
multumesc, c5. ati devenit, prin voia lui
Dumnezeu, astdzi, oaspetii unei fericite
agezari in normalitate a unei tiri ce se vrea
asezatb. in no rmalitate.
Cred ci asta este prima si cea mai de
pret lectie pe care o propurlern in sea-
ra aceasta, referitoare la preuentie. Arn
ales titlul asa, ca sl lacern pe desteptii,
in dorinta de a vi atragc :rt,cnria ilsupra
faptului ci nu, nll sunretrl condarnriati la
boall. Noi nu suntem condamnari s[ ne
cadl din;ii, si ne cada parul, sI. rremurlm
tare. Nu suntem! in general, cAnd se in-
tAmpl5., e semn ci. nu am lucrat bine cri
noi. $i am invatat in ziiele acesrea, rnai
mult decA.t oricind, c[, arunci cAnd vrei
si. fii sinitos, nu e suficienr si lucrezi doar
cu trupul, ci si cu sufletul tiu, cu parteil
aceasta de optimisrn, de care avem nevoie
ca si mergem mai departe.
$i as porni povestea din seara aceas-
ta de la o intAmplare perrecuri cu foar"re
mul;i ani in urma. Aseari, scriind penrru
un ziar al Bisericii - are Biscrica ziare, spre
oftica multora! * m-arn gindit, si nu doar
aseari, ci zilele acestea, in general, la ce
 impreund cu Hri.stos
Pr. Constantin Necula
Mo; Gerila, ii ia locul. Jinegi minte? Apa-
ne-am fi flcut la Referendum fari Basili'
ruse Mos Gerili! Mai, noi ca noi, ci eram
t'a, Luminrt gi Trinitas, dar e o intrebare
oameni in toata firea la 12 ani, hehe, dar
asa..., nu-i pentru mine, e pentru un prie-
pu;tii iilalgi, mici, mici, erau dirAmati!
ten de-al meu {:oarte bun... Si mi-am adus
AtAtea smiorcaituri si muci in batistS. nu
aminte de un moment pe care cred ci
am vi.zut nici daci ii bitean-r la fot'oal!
l-am triit generatiile in comun. Prin '82-
'83 a lost o incercare de ucidere din culpi
Am plecat spre case suparagi foc, foc,
foc, suparagi toqi! Nici n-am banuit atunci
a lui Mos Criciun, ca si faca prevenfie
ci e un atentat Ia pudoarea poporului ro-
asupra su{letelor noastre nemuritoare. $i
min, la scoaterea din inima poporului a
dintr-odati, {bri voia lor vizibil, sectoris-
unui sentiment de bine. Nici nu mai ;tiu
tul, secretarul de partid de pe cartier si un
cum am ajuns acasi, dar stiu ci. rnama m-a
tip de la judeg s-au prezentat alituri de
vi.zut tumefiat de ;oc. N-a gtiut ce sa-mi
gcoala in care invitam la Bra;ov si ne-au
zicb, dar I-a sunat pe tata. TIta, stiam...,
urcat pe o sceni in Origelul Copiilor.
cipos, linistit, cumintel Cum zicea eI, in-
(Jinegi minte ca era un colt cu masinute?
giner clabucar, cind se recomanda. 'Iogi
ii ,i..r- Ora;elul copiilor, dar n-avea ni-
ziceau: inginerul cutdre, ingineru/ cutdre,
cio treaba cu noi, de fapt. Oricum, aco-
tata, care era frize\ a zis si el inginer cla-
1o am vlzut pentru prima dati ciocolati.
bucar. A venit acasi foarte linigtit si rni-a
Copiii de astazi vi"d ciocolati de li se face
spus: Vino incoace!Aveam o icoana fru-
riu de la ati.ta ciocolata! $tigi ca a fost o
moasi a MAntuitorului Hristos pe Sftntul
vreme in care ne luptam ce sa mAncim
Scaun, o aveam de la bunica. $i a inceput
- astazi ne h-rptim cum si. nu mAncim si imi explice pe rAnd ce se intAmpla in
ati.t.) Ne-au dus sa vedem acolo un actor
icoani si ci, de fapt, Mos Craciun nu e
de la teatru, pe care eu il ;tiam foarte bine
important pentru zilele acelea, in ciuda
- si l-am recunoscut dupi voce imediat, faptului ci se chinr.rise, siracui, vreo trei
in ciuda mascirii lui - gi pe care l-au im-
zile si gaseasci un brad pe care sigur ca I-a
bracat in albastru, nu in rogu (acum l-ar
ascuns in beci, ci eu nu l-am vazut, ;i ca
imbraca Ia loc in rogtt, daca ar putea) si
deja impodobeam bradul. Dar mi-a atras
l-au pus si ne spuni noui o poveste cum
atentia asupra unui lucru fundamental:
ca Mos Criciun a incetat din viati si el,

\.i:,
 Pr. Constantin Necula
Mo; Criciun nu-i despre Criciun! Nu-i
despre ce rnnncim, despre ce imbricim,
despre curn ne schimbem. Mos Criciun
este despre Hristos. Ptiul M-am uitat la
e1... Parca mai pusese un covoras si cum
nu reusea sa imi explice cu totul, a inceput
s;i cinte. Eti n-am stir-rt ci tata, copil orfan,
crescut in umbra de lurnini a Bisericii din
$chei, stia asa de bine si cinte Tioparul
Nagterii Mintuitonilui. Na;terea Ta, Hris-
toase, Dumttezeulnostru... Mii, cind a in-
ceput si c1nte, m-am indrigostit de tata!
Nu ci nu l-as fi iubit pina atunci. Dom-
nule, dar era... pe br,rne! Era birbat adevi-
ratl IVIi-a fost frici si nu vina sectoristul
sau ala de la partid si" il certe. A inceput si
colincie si un vecin de dedesubt a sunat la
Lrsa, a venit, s-a alaturat tatei, un alt vecin
s-a aliturat tatei, alt vecin nu stia si. cinte,
dar nu conta, a venit si e1... si tot aga, tot
asa, pAna ci.nd inciusiv sectoristul, care era
vecin cu noi, a venit si el, ba chiar si tipul
de la jucleg a venit, ca ;i ila stitea trei sciri
mai incolo. Pe vremea aceea nu era obliga-
toriu sI ai aitfel de locagie e{ecAt ceilalgi...
ca s5. fii secretar de partid, luagi aminte!
Au colindat si, in colindul lot am invi.tat
cI, r{e fapt, h4og Craciun su.nt toti plringii
care nu-si lasa copiii si le moari dreptu-
riie. $i mEii, gi milmele, chiar daci nu se
l0
impreuna cu Hristos
descurci sI exprime intru totul marturi-
sirile de credingi de la Calcedon, expresia
impotriva nestorianismului de la Sinodul
cutare, prin dragostea ior, il marturiseau
pe Hristos ca e viu si cI viata..., viata rner-
ge mai departe, in ciuda celor care incear-
ca si o confiste! Jhta a avut chiar curajul sa
ma ducl la actorul despre care stia ca qtiu
ci era Mos Gerili, iar onlul s-a scuzar cI a
fost obligat si joace rolul cel mai prosr din
viata lui - si-l ;i jucase prosr, ista e adeva-
rull -;i mi-a oferit in schimb o cruciuliti
mici, frumoasa. Ce am pierdr.rt de atunci
incoace? Ce am pierdut, de acceprlnr si. se
treaci. cu senilele neomarxismului cultural
peste CrS"ciunul nostru? Ce am pierdut,
de am acceptat si fie batjocoriti familia,
Biserica, sI fie scuipati orice fel de valoare
care ne tine impreuni? Unde ne-am pier-
dut, de fapt, unitatea sufleteasca cu ceea
ce inseamna celilalt de linga noi? Ce s-a
intimplat in treizeci de ani? Ce cancer
ne-a cuprins? Ce medicarnenr ne lipseste,
ca si fim impreuni cu clemnitate pe mai
departe, apari.torii valorilor care fac din
vietile noastre s[ fie vieti, nu robotizari,
nu aresturi la domiciliu, chiar daci nu este
aprobat arestul la domiciliu... inc6!
Constatim in fiecare zi, de fiecare data
ca ceea ce am pierdut e, de fapt, aceastS"
1l
 Pr. Constantin Necula
preventie asupra valorii sufetului pe ca'
re-l avem" $tigi? in povestea Criciunului,
Hristos Domnul vine ca si Se intrupeze,
pentru ca niciodati trupul nostru sa nu
fie lipsit de tupul Lui. Ei Se face Tlup,
pentru ca trupul nostru sa se hrineasci
tot timpul cu tupul Lui. Se face SAnge,
pentru ca intotdeauna SAngele Lui si" fie
in singele nostru. De aceea, ci"nd unii vor-
besc despre impirtisirea noastri ca ni;te
necunoscitori vizibili si ne batjocoresc ;i
comenteazi, sa Eineti minte: n-au inteles
nirnic din transfuzia de si,nge pe care
Hristos o face inimilor noastre, din aceas-
ti calduri cu care are curajul si ne inti"m-
pine de fiecare data, sa ne stea alituri, si
ne bucure, sa ne lumineze, si ne diruias-
ci., intr-un fbl sau altul, siguranla nu doar
azilei de rnAine, ci siguranta vesniciei.
Poate de aceea sunt importante seri
currr este cea propusi astazi, prin Farrna-
ciile Sfantul Spiridon, care, ati remarcat, la
parter lucreazil, iar aici, in cel mai amplu
dintre laboratoarele pe care le are la inde-
mtna, incearca sa va spr-rna ci nu contati
doar ca niste cliengi, ci nu suntem doar
consumatori, cI nu suntefi ni;te tipi gi
tipc doar de rnuls cardurile, ci ;i de triit
cu cordurile aprinse de un vis care trebuie
sa ne stapineasci si care ne stapaneste de
12
Impreuna cu Hristos
cele mai multe ori: visul de a ramAne oa-
meni intr-o lume care a pierdut omenia.
Nu e nevoie si luim vesta galbena neapa-
rat pe noi - nici Napoleon n-a avut-o si
a cAstigat trei sferturi din Europa -, dar e
nevoie si ne reinventim si si ne reinvatam
cu valorile pe care le primim, le preluim
o vreme gi apoi le uitam, pAna Ia o vrenle
in care pierzi rindurile, reinvatlnd sa le
triim. Aducegi-vi aminte de prima boali
carey-a zguduit mai puternic, fie a dum-
neavoastri, fie a cuiva din jur, fie a unui
strain care v-a marcat, intr-un fel sau al-
rul. 1, ineti minte ca, pAna n-ati vizut pe
cineva murind de o boali, nici nu v-ati
adus aminte ci aveti un organ intern care
s-ar putea imboinivi de boala respectiva?
PAni. cind n-am vilzut cum sufbra cineva
dintre cei apropiati noua, nici nu ne-am
putut prinde ca poate fi atita suferinta,
ci, inainte de a striga urem spitdle, nu ureTlt
catedrale, ar trebui si invatim ci Romi-
nia intreagi de fapt e un spital. Un spital
al neatentiei, un spital al mincirii date
peste cap, un spital ai stresului, al umili-
rii, al jignirii. un spital al moralei, in care
hogii ajung si ne conduci 9i se si lauda cu
asta si apoi se transformi dintr-odati in
victime politice, ei, care au creat politica
hogiei. Nu e usor sa triiesti intr-o astfbl
t3