...,,,,,... 'I'WliIlifi "r'! 1m;; rtf' Il S !

NE VORBESTE
PARINTELE CLEOPA
1
Carte tiparWi eu bineeuvantarea
I.P.S. DANIEL
Mitropolitul Moldl'vei Bucovinei
Editie ingrijita de
Arhimandrit Ioaniehie Balan
Edi!ia a II-a
EDITURA MANASTIREA SIHASTRIA
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei
CLEOPA ILIE, ARHIMANDRIT
Ne vorhcte Parintcle Cleopa I Arhim. Cleopa Hie.
Ed a 2-a. _Vanatori-Neamt : Manastirea Sihastria, 2001
l6 vol.
ISBN 973-86836-2-9
Vol. 1. 2004. - ISBN 973-86895-7-0
281. 95(047 .53)
CUVANT INAINTE
Parintcle nostru Cleopa Ilie, duhovnicul
Manastirii Sihastria, esie binecunoscut, atat in tara,
cat peste hotare, ca un marc duhovnic, mgator
scriitor bisericesc al monahismului romanesc din
ultimii 50 de ani.
Experienta sa lnde1ungata de calugar ascultator,
prcot, staret, sihastru profund cunoscator al
Sfintelor Scripturi at scrierilor filocalice, dogma
tice, morale canonice ale SfintiIor Parinti, I-au
lacut un adevarat parintc povatuitor sufletcsc aI
calugarilor ;;i al multor de Ia sate
ora;;c, de toate varstele categoriiIe sociale.
Din anul 1945, cand a fost hirotonit preot ;;i
numit stare! aI Manastirii Sihastria, pma astazi
timp de 0 jumatate de secol Prea Cuvio;;ia Sa ;;i-a
imparlit timpul intTe rugaciune misiune, intTe
hni;;te ascultare, intre singuratate caIauzirea
calugarilor ;;i mirenilor pc calea mantuirii, intre
nevoinlii pustniceasca misiunc duhovniceasca prin
predica, scriere de carli sfinte, spovedanie, sratuire
milostenic. 0 viata intreaga jertfita lui Hristos
Bisericii Ortodoxe.
Regretam mult ca aproape toate prediciIe ;;i
'i'nvataturile Prea Cuvio;;iei Sale, rostite fie in
biserica, fie la chilie, fie in aer liber la zeci de mii de
credineio;;i, timp de 0 jumatatc de secol, au ramas
nescrise de nimeni ;;i nu mai pot fi recuperate
lIiciodata. Astazi ar fi constituit un tezaur viu de
invataturi duhovnice;;ti pentru muIte generatii.
() CUVANT fNAINTE
pe Hinga ce1e carli scrise publi
cate de Parintele Cleopa in ultimele doua decenii,
s-au inregistrat ocazionaI de pe casete 0
buna parte din sfaturile invalaturile sale
fiind raspandite azi in toata tara. Cu
greu am recuperat 0 parte din aceste benzi magne
tice, unele de peste IS ani, incercam sa Ie publi
dim partial in mici volume, pe teme, intr-o serie
speciala intitulata Ne Parintele Cleopa.
Primul numar este cel de fata. EI contine patru
teme principale: Despre frica de Dumnezeu, Paza
mintii, Treptele rugaciunii Despre preotie, la
care se adauga trei scurte cuvinte.
Desigur, am respectat Intm totul limbajul arhaic
/
at Parintelui Cteopa, afara de mici interventii ce s-au
impus. Sfaturile originale, directe, sincere, p]ine de
iubire duhovniceasca ale Prea Sale sunt 0
adevarata binecuvantare pentru toti cei ce cauta
mantuirea sufletului ajuta mult ]a formarea
tinerelor generalii. Ulterior vor urma alte numere
din aceasta serie, cu alte teme invataturi.
Acum, cand Parintele Cleopa se de
marea catatorie Ia cer cu greu mai da cateva
sfaturi, publicarea acestor cuvinte de pe cas etc sunt
ca 0 mana cereasca pentru poporul nostru bine
credincios. Fie ca aceste invalaturi sa rodeasca in
inimile casele tuturor celor ce iubesc pe Hristos.
Arhimandrit Ioanichie Balan
Stanta Manastire Sihastria
Botezul Domnului 1995
DESPRE FRICA DE DUMNEZEU
Sa vorbim ceva care intelegem cu totii, cei
mai de jos cei mai de sus. Vorbim ceva de inteles,
dar totodata ce este mai de folos pentru fapta
buna. Vom vorbi despre frica lui Dumnezeu.
La Pildc spune Cu frica lui Dumnezeu se
abate tot omul de fa diu. Daca se abate omul de
frica lui Dumnezeu de la tot raul, frica lui
Dumnezeu este prima piedica a pacatului, care
impiedica paeatul sa patrunda in sufletul nostru.
Proorocu] David, prin Duhul Stant, ati vazut in
Psaltire ca ne spune: inceperea In!elepciunii esle
Irica Domnului ->'i in!elegere huna este tuturor celor
ce 0 fac pe dansa. zice Solomon, fiul sau,
dcspre intelepciune mai mult, ca frica Domnului
cste intelepciunii. lar Isus, fiu] lui Sirah, in
('artea inle1epciunii lui, spune Frica Domnului
/Iud presus de loalli intelepciunea a covar,yit.
Vedeli, trei prooroci mari lauda frica lui
I )lImnezeu, care de care mai inaIt filosoffind despre
d;ll1sa, ca intr-adevar, cum spune Sfantul Isaac
Sind: rrica lui Dumnezeu este temeUa It/turor
/IfIJ/clor hune. El spune ca intelepciunea are doua
(;lpctC: primul capat este fhca lui Dumnezeu al
doilea capat este dragostea de Dumnezeu. Dar pentru
1(' a;;a? Pentru ca toata fapta buna se incepe de la
tIlca lui Dumnezeu se termina in dragostea de
I )IIIllI1CZeU, care este legatura treapta
1(';1 mai de sus a tuturor faptelor bune, caci mai mare
9 8 NE VORBESTE
dedit toate este dragostea. Dar ca sa ajunga eineva la
dragostea de Dumnezeu, trebuie sa aiba mai
intai fhea lui Dumnezeu. Ca de aici toata
fapta buna: din a se teme omul de Domnul.
Auzi ce ziee Duhul stant? Fericit este omul care
se leme de Domnul. di intru poruncite Lui va voi
fbarte. Ai auzit? Cine se teme de Dumnezeu,
foarte mult sa faca poruncile lui Dumnezeu, adica
faptcle bune; dupa cum cela ce nu se teme, da
frau liber Ja toata rautatea la tot pacatul.
Cine are frica lui Dumnezeu este cel mai inlelept
om de pe fata pamantului. Pentru ca spune Stantul
Grigorie de Nyssa, mare1e filosof fratele marelui
Vasile: "Am vazut pe multi oameni care s-au silit sa
invete toata cea din afara, iar in ce1e
adica in despre Dumnezeu, nu
putin au sporit. Dar fiindca le-a lips it lor adevarata
intelepciune, care este ffica lui Dumnezeu, departe
s-au racut de Dumnezeu in mocirla tuturor relelor
.
au aJuns
"
.
Auzi pe unul ca are doua doctorate, doua licente.
Dar auzi ca-i un preacurvar, un ateu, un om necre
dincios, un om tara judecatii, tara mila de saraci, rara
dragoste de aproapele lui, care da cu piciorul in toata
fapta buna in credinta cea dreaptii. Ce-i lui
cea din afara, daca n-are frica lui Dumnezeu?
Mai bine nu se unul ca acesta, care nu
pe Ziditorul sau nu se teme de EI in toata
vremea, ca sa se fereasca de rau sa faca binele.
De aceea va spun: e bine ca omul sa invete carte
multa, sa fie inginer, sa fie doctor, sa fie
profesor, profesor universitar, sa fie militar, sa
fie general, ce-a randuit Dumnezeu pentru fiecare.
Dar in toate treptele lui sa nu uite fuca de Dumnezeu.
P.ARINTELE CLEOPA
Ca, daca a uitat de Dumnezeu, mai bine nu mai
venea in lumea aceasta mai bine nu se sa
vada atata bunatate a lui Dumnezeu. Cum ne-a dat
EI noua viata, mintea, aerul, lumina, cal dura, ploile
la vreme, hrana, sanatate, vedere, auz, inte
lepciune dupa atatea hinefaceri ale lui Dumnezeu,
sa inchida ochii ca pasarile cele de noapte, care nu
vad decat numai la intuneric, sa nu vada pe
Dumnezeu, Care este lumina cca ncapropiata
in lumina cea neapropiatii.
Dc aceea am inceput sa va spun: ferice de omul
care se teme de Dumnezcu, ca acela este adevarat
om inlelcpt acela va avea fcricire in veacul de
acum in vcacul cel viitor.
Cine se teme de Dumnezeu, nu-i place sa ia
avutul altuia. Cine se teme de Dumnezeu, nu se duce
la femeia altuia. Cine se teme de Dumnezeu, cu
sotia sa in curatie, dupa randuiala Bisericii.
Cine se teme de Dumnezeu, nu face avorturi, nu-i
hctiv, nu-i tuttmgiu, nu-i IUl-i ravnitor de avere
straina, nu-i nesupus, ascuita de stapanirea statului,
stapanirea, dupa Apostolul Pavel: El dO. celui
{'N cinstea, cinste; celui cu dajdia, dajdie; celui cu
ji'ica, frica; ninuJnui cu nimic nu-i ramane dator,
deelit so. iubeasdi pe Dumnezeu $i pe aproapele.
Cine sc teme de Dumnezeu, nu doarmc in timpul
SIIntei Liturghii, acasa, Duminica. Cine se teme de
I )umnezeu, nu lasa copiii sa creasca in ranldelegi, ci
II cearta indreapta, ii invata sa se inchine lui
I hlllmezeu, sa posteasca, sa mearga la biserica sa
tlm:'-l viata curata 1n familie. Cine se teme de
I )umnezeu, nu pierde vremea Ori lucreaza,
IIII se roaga lui Dumnezeu, ori Sfintcle
')nipturi, ori cugeta la judecata viitoare, la moarte,
1.1 r;lsplata, la fericirea raiului la iad.
10
NE VORBESTE
Cine se teme de Dumnezeu, i u b e ~ t e pe tot omul
~ i ajuta pc tot omul eu multa dragoste, dind este in
neeazuri. Cine se teme de Dumnezeu, nu eruta
averea sa de a 0 da la saraei. Cine se teme de
Dumnezeu, are marc frica, nu numai sa nu gre;;easea
eu luerul sau eu euvantul, lui Dumnezeu, ei ;;i eu
gfmdul. Dar de ee? ~ t i e ee ziee Duhul SIant: ea
Dumnezeu pe eele mai inainte gandite ale noastre
le-a vazut ~ i Ie vede.
At
i
auzit la lov? Ali auzit om temator de
Dumnezeu? Ce ziee dunmezeiasea Seriptura? "Era un
om in tara Asidiei, in tinutul Uz in Arabia, ~ i era eel
mai bogat om de la rasaritul soarelui". Dar auzi ee
spune: ~ i era foarte temator de Dumnezeu. In toata
seara aducea un bou jertta. Pentru ce? EI traie;;te
Inainte de Legea scrisa. Este al eincilea de la A vraam
;;1 a trait aproape cu 0 mie de ani inainte de Moise.
~ i el, aeest om al lui Dumnezeu, avea ;;apte
feciori ;;i trei fete ;;i aducea jertta de euralire, cum se
aduceau jertfe sangeroase atunei, nu eumva eopiii
mei, flind tineri, sa fi gre.yit eeva eu gimdul lui
Dumnezeu. Ali auzit? Care din tata ;;i mama de azi,
care parinli mai au grija ce gandesc copiii lor? Cine
se mat teme azi de pacatele cu gandul ale copiilor
lor? "Vai de mine, or fi cugetat eeva rau copiii mei!
Poate au cugetat la fUJi, sau la ura, sau la desfranare,
sau la betie, sau la razbunare. Vai de mine, sa aduc
jertta lui Dumnezeu, ca sa-i ierte Dumnezeu, ca au
gre;;it cu gandul!"
Ai auzit parinte de copii? Ai auzit tata de eopii?
Se teme sa nu fi gre;;it copiii lui eu gandul catre
Dumnezeu! Ai auzit de ce I-a laudat Dumnezeu pe
loY? lata cum spune Scriptura: Fost-a intru una din
zile !ji au venit ingerii Domnului inaintea Domnului,
11 PARINTELE CLEOPA
ca-s miI-iarde de miliarde de ingeri. Nimeni nu-i poate
numara, dupa cum spune Proorocul Jeremia: Oastea
cerului cine 0 va numara? Ca-s mai multi ca nisipul
marii. ~ i ei merg la Dumnezeu, Care-i Minte;
Mintea cea dintai, izvorul tuturor minlilor rationale,
celor din eer ;;1 de pc pamant, ;;i dau raportul
ganditor ;;i cuvantator, ee fac cu mantuirea suflete
lor; ce fac oamenii pc pamant ;;i cum se lupm ei ;;i
slujesc lui Dumnezeu la mantuirea lumii.
Ce zice Apostolul Pavel? Au nu sunt toti slugi
zice de Ingeri - care se trim it de Dumnezeu spre
slujba, pentru eel ee vor sa mO!jteneasea mantui
rea? Ai auzit care-i slujba lor? Sunt pu;;i in slujba
mantuirii neamului omenesc. A;;a au venit Ingerii; ;;i
ve;;nic yin ca fulgerul ;;i dau raportul lui Dumnezeu
ce fae oamenii pc pam ant, ;;i fiecare Inger pazitor
spune de sufletul sau ce 1 s-a incredintat ce face in
acel rninut.
Atunci a venit ;;i satana, ;;i Dumnezeu il intreaba:
Dar tu de unde vii? Dar ce? Nu ;;tia Dumnezeu de
un de vine diavolul, daca Dumnezeu este in tot locul
de fata? Cum spune la Jeremia: Eu sunt Care umplu
eerul !it pamantul. Exista loc unde nu-i Dumnezeu,
In iad, sau in rai, sau in cer, sau pe pamant? Exista
vreun cer sau mai presus de toate cerurile unde nu-i
Dumnezeu? ~ i atunci nu ;;tia Dumnezeu de unde vine?
Dar de ce i-a pus intrebarea? Ca sa ne raspunda noua
cum a fost istoria lui lov.
De unde vii tu? I-a intrebat Dumnezeu pe
satana. Jar el a zis:
Doamne, cutreierat-am pamantul ;;i toate cate
sunt sub cer ;;i iata sunt de fata.
Ai auzit cum lucreaza el? Ca nu-i singur. A treia
parte din ste1ele cerului au cazut, 0 treirne din ingeri
~
13

'I
12 NE VORBESTE
au cazut, cum arata Srantul Grigorie de Nyssa. Si la
Apocalipsa Am vazut un drac mare r01 care a
tarat cu coada lui a treta parte din stelele cerului 1i
Ie-a daramat pe paman!.
Unde-i locuinta demonilor acum? In vazduh.
Dar nu numai in vazduhul asta care inconjura
planeta noastra celelalte planete, zeei de miliarde,
ci spatiu1 interplanetar interstelar care n-are
margine. Ca de aici pana la Calca Lactee, pana la
Dmmul Rohilor, avem paisprezece milloane de ani
dilatoria luminii, lumina merge cu 300.000 de km
pe secunda, cat ai inchide ochii.
Ai auzit cat e de mare spatiu1 acesta? Satana il
umple. Ca auzi ca la ceata care a cazut, i-a dat
Dumnezeu loc sub cer. Locul asta le-a dat. Cine ne
invatii aceasta? Marele Apostol Pavel, gura lui
Hristos, ce zice: Domnii puterii viizduhului. duhurile
riiutiijii rLlsp{mdite in aero Si mare1e Prooroc David
Mulfi sun! ce se luptii cu noi de la indljime,
adicii din vazduh.
De aceea a spus cu dreptate satana: Cutreierat-am
piimiintul. Doamne, toate cele de sub eer # latd
sunt de fa/ii. Si ce-l intreaha Dumnezeu: Fost-at pe
la robul mc"U lov'! Cd nu esle nimeni asemenea pc
pamiint ea lov. om temator de [)umnezeu .yi eare
foarfe eu dreptate. Apoi, cand
acestea, Cel ce a tacut ceml pamantul, Cel ce
cerceteaza inimile tuturor, cand lauda pe un om, cine
poate zica ceva impotriva? Ca nu este nimeni pe
pamant ca lov, temator de Dumnezeu 1i foarte drept
inaintea Mea.
Ai auzit? Si nu pentru cii era sarac sau necajit, ci
foarte bogat. Ce spune Scriptura? Era bogat foarte,
cel mal bogat om de fa rasaritul soarelui. Dar
pARINTELE CLEOPA
averea nu I-a biruit, nu I-a desparpt de Dumnezeu.
Fiindca iubea pe Dumnezeu mult mai tare deeat
averea. Nimic nu era la dansul averea. Ca 0 earpa
lepadatii era. Si aceasta a aratat-o Istoria lui Iov, care
voi spune-o pe scurt de aiei inainte.
Ce s-a Inti'lmplat? A zis satana catre Dumnezeu:
Da, Doamne, Tu spui ca lov Ii drept tare se
teme de Tine. Dar nu degeaba se teme el de
. Dar de ce?
_. Daca i-ai Inmultit averea lui turmele lui aco
peril 0 lara, cum nu Te va iubi pe Tine? Si cum nu
s-ar teme, daca i-ai dat atata avere cinste?
Socotea diavolul ca de aceea loy se teme de
Dumnezeu, cii are avere. Dar n-a fost lov era
adevarat temiitor de Dumnezeu.
- Dar ce vrei tu? zice Dumnezeu.
_ Doamne, da-l pe mana mea, sa-ti arat eu Tie
dad nu va blestema in fatal a zis satana.
Ce vrei, rna? i-a spus
Da-l pe mana mea pe Iov, sa-i iau eu averile !;ii
copiii to ate , vedem nu Te va blestema in fata?
Ca, dacii ai ingradit acum eu puterea Ta averile lui
toate averile !;ii slugile lui sunt Ingradite de Tine, eu
nu ma pot apropia de el.
Dar de ce il ingradea puterea lui Dumnezeu? Ca
era foarte drept cinstitor de Dumnezeu !;ii nu se
putea apropia de gospodaria lui nimic. Ca ingerii
Domnului it pazeau, fiindea el pazea porunca lui
Dumnezeu.
Ce vrei? I-a intrebat Dumnezeu pe satana.
Da-I pc mana mea! a raspuns
Ti-l dau. Du-te! Dar de e1 sa nu te atingi!
Ai vazut cii diavolul nu poate face nimic tara voia
lui Dumnezeu !?i lara ingaduinta Lui? Putea e1 sa se
..___.'_b
14 NE VORBESTE
dudi peste lov mai Inainte, ca avea mare ciuda pe
el, ca era drept, insa pana n-a luat blagoslovenia lui
Dumnezeu nu s-a dus. Ca diavolul ii tot sluga lui
Dumnezeu; ca tot Dumnezeu I-a fiicut pe el, !?i
numai unde ii ingaduie Dumnezeu se duce. Ca daca
ar fi a!?a sa faca ce vrea el, n-ar ramane un om pe
fata pamantului Intr-o singura zi, cata ura are el pe
oameni. Dar puterea draceasca este ingradita de
puterea Atottiitorului Dumnezeu nu-i ingaduie sa
faca mai mult decat vrea El.
Ai auzit ce spune Apostolul Petru? Credincios
este Dumnezeu nu va va lasa pe voi sa va ispitfli
mal pres us de puterile voastre, ci odata eu ispita va
trimite $1 ajutorul. Ati vazut in Evanghelie, eand
Hristos a seos in Gadara demonii din cei doi
indracili, ea i-a intrebat: "Cum va cheama?"
"Legheon, Doamne, este numele nostru". Legheon
inseamna 6000 de demoni. Atatia demoni erau in
doi oameni! Ca legheon este cuvant grecese, legiune
de Legheon sau legiune. In doi oameni erau
6000 de demoni.
De aceea se culcau In morminte in haine nu
umblau, ca umblau goi prin pustiu, cum spune
Evanghelia. Erau multi. Dacii voie$ti, Doamne, sa
ne scali pe noi din oamenii aee$tia, da-ne vole sa ne
dueem in porci. Ca era 0 turma de porei pc malul
Marii Galileea. Am fost aeolo unde s-au inecat
porcii, ca am trecut prin toate locurile, eand am fost
la lerusalim. Erau ea 2000 de porei, aproape de
eetatea Gadara Gherghesa. Sunt doua cetati alatu
rea pe Golan.
eand le-a dat voie, au intrat demonii in porci
s-au dus in mare s-au ineeat toti. Dar de ce a dat
voie Domnul diavolilor sa intre in porei? Pentru ea
15
pARINTELE CLEOPA
legea lui Moise nu dadea voie sa tina porci. lar ei,
impotriva legii, tineau mane au came de pore.
atunei i-a dus in mare, pentru cei eare-i tineau, ea-i
tineau pentru negustorie, sa yanda la a1t
ii
.
la sa revenim la loy. a venit diavolul la loy.
prima data, cand a ajuns asupra gospodariei lui
loy, a pogorat foe din eer. Dar ce? Satana-i in eer?
Nu I-a dat Arhanghelul Mihail jos din cer? N-a fost
lupta eu Arhanghe1ul Mihail, cum vedem la
Apocalipsa? Si loe nu s-a mai ailat pentru ei in eer.
Dar de ce spune Scriptura eer? Aerul se nume!?te
cer. Tariile aerului se numesc "eer" in Sranta
Seriptura. Ca auzi ce ziee Scriptura: Laudali pe
Domnul pasarile eerului. Nu cumva elc traiese in
cer, fiindca Ie spune pasarile cerului? Nu. Traiesc in
aeT. Deei sa intelegeti, dupa Dogmatica Srantului
loan Damaschin, aerul se cer.
Deci satana a pogorat foe din vazduh, din aero
avea bietul Jov 7000 de oi, 3000 de camile, 500 de
perechi de boi, 500 de perechi de asini, 3000 de
slugi eu braie de aUf care slujeau la atata
avere, feciori trei fete, palate
prima data turmele oilor au cazut jertfii. A pogorat
satana foc din cer, adica din vi1zduh, au ars
turmele lui Jov, deodata eu tot cu eiobani, cu tot cu
slugi, cu stani, eu caini; 7000 de oi deodata Ie-a
mistuit foeui. Dar, prin iconomie dumnezeiasca, a
ramas un singur om, ea sa duca vestea. a venit la
loy. lov era ca un imparat, purta porfira !?i era om
foarte cinstit de imparalii pamantuIui, ca fiicea
negutatorie eu oamenii din alte tari, ca avea avere
mare. a venit sluga a zis:
- Stapane, doarnne!
Ce este, flule?

16

NE VORBESTE
lata, slugile tale, eiobanii tai tunnele tale
la munte la Si a venit foe din eer
adiea din vazduh - deodata a mistuit tunneIe tale
pastorii tai slugile tale tot ee era aeolo. Si am
ramas eu singur am venit sa-ti spun ee s-a inmmplat.
lar Iov a zis:
-- Nu-i nimiea,fiule! Domnul a dat, Domnul a luat,
preeum I s-a pamt Domnului, a meut! Fie numele
Domnului bineeuvantat de aeum pana In veae!
Si n-a dlrtit. Si niei n-a tenninat eel de la oi
vine eel de la eamile:
Stapane, doamne, haIdeii au treeut Iordanul,
au rapit eamilele tale, 3000 de eamile, pastorii
toate, Ie-au dus in lor am seapat eu singur
am venit sa-ti spun.
Si a zis loy:
- Nu-i nimiea, fiuIe! Domnul a dat, Domnul a luat,
preeum I s-a pamt Dornnului a meut! Fie numele
Domnului bineeuvantat de aeum pana in veae!
Si niei n-au treeut putine minute, vine al treilea,
eel de la boi:
- Stapane, doamne, talharii au venit din pustiu,
au junghiat pe slugile tale eele 500 de pereehi de
boi Ie-au luat s-au dus eu ele.
Si a zis lov euvant:
Domnul a dat, Domnul a luat, preeum I s-a
pamt Domnului, a meut! Fie numele Domnului
bineeuvantat de aeum pana in veae!
Si n-a treeut deeat putin a venit eel de la asini:
- Stapane, doamne, din partile Damascului au
venit sirienii au prins slugile tale cu tot cu asine
Ie-au treeut in tara lor.
Si aeolo erau 500 de perechi de asine, fiindea in
tiirile calde camila asinul sunt cele mai cautate
17 pARINTELE CLEOPA
animale, care pot rabda de sete traiesc eu putina
hrana. Si a zis Iov euvant:
Nu-i nimica, tiule! Domnul a dat, Domnul a luat,
preeum I s-a pamt Domnului a meut! Fie numele
Domnului binecuvantat de aeum pana in veac!
Si n-a zis niei un cuvant, ca i-a luat intr-un ceas
toata averea. La urma a venit al cincilea. Acesta i-a
rupt inima, dar tot n-a indraznit sa zica cuvant de rau
impotriva lui Dumnezeu. EI avea feciori trei
fete. Si ei, vazand pe tatal lor ca face milostenie
la amtea mii de saraci, au inceput sa faca la
feI ca tatal lor. Faceau praznie 1n fiecare sambata. Si
sambata asta mcea cel mai mic; apoi eeIalalt, pana
ajungea la eel mai mare apoi fetele. Si tocmai
acum erau la un praznic mare in acea sambata; multi
oarneni erau chemati la masa ei slujeau la mas a
ceIor necajiti acolo.
Satana, avand ingaduinta lui Dumnezeu, s-a dus
a scuturat casa -- c1adirea, palatul unde erau - i-a
omorat pe toti; pe cei de la masa !?i pe feciorii lui
Iov. N-a ramas decat unul, care a venit la Iov a zis:
- Stapane, doamne, iata feciorii tai fetele tale
erau la casa celui mai mare, la un praznic, s-a
cutremurat casa din temelii i-a omorat pe toti, !?i
am scapat eu din intamplare - ca a!?a, prin iconomie
dumnezeiasea, numai unul scapa - !?i am venit sa-ti
spun.
Si Iov, cand a vazut ca Dumnezeu i-a luat
feciorii, fiind acolo in fala casei lui, a apucat
de sus de la gat ea-n Orient hainele-s
pami jos la pamant, a!?a poartii barbatii, cum purtiim
noi, caIugarii -. !?i !?i-a rupt haina sa pana jos. S-a
dezbracat s-a aruncat cu fata la pamant !?i a filoso
fat pentru moarte, a zis:
I
19
.......
18 NE VORBEfjTE
Nu-i nimica, fiule, gol am din pantecele
maicii mele, gol rna voi duce in groapa. Nimic n-am
adus in lumea aceasta, aratat este ca nimic nu pot
scoate. Domnul a dat, Domnul a Iuat, precum I s-a
pamt Dornnului a mcut! Fie numele Domnului
binecuvantat de acum pana in veac!
intru toate ce is-au intamplat lui lov, n-a zis
un cuvant de rau impotriva Ziditorului sau. Atat de
tare se temea lov de Dumnezeu.
Atunci satana, vazand ca nu I-a bimit, ca i-a luat
totul, s-a dus iar la Dumnezeu. Fost-a intru una din
zile $i au venit ingerii Domnului $i lata a venit $i
satana ina in tea Sa. iar 11 intreaba:
De unde vii tu?
Doarnne, cutreierat-am pamantul toate cele
de sub cer iata sunt de fatal
I-a intrebat Durnnezeu a doua oara:
- Dar ai fost pc la robul meu, lov?
- Da, Doamne, am fost 1ji i-am mcut cate am
vrut eu!
-- Eil A ceva impotriva Mea?
Nu, Doarnne; dar am sa-Ti spun ceva. Cer un
razboi mai mare contra lui loy.
- Ce vrei, rna?
Piele pentru piele.
Ce vrei sa spui?
Da. I-am luat toata averea copiii, dar el este
sanatos sotia lui a ramas sanatoasa. rnsa da-mi
voie sa rna ating de camea lui de oasele lui sa
vedem, nu te va blestema in fata?
Adica a cernt sa-i dea boala grea. Ce zice? Omul
a ramas sanatos, macar cu ziIe1e.
- Du-te, i-a zis Dumnezeu, dar de sufletul lui sa
nu te atingi!
PARlNTELE CLEOPA
Ai vazut ce este mai scump la om? Sufletul. "De
sufletul lui sa nu te atingi". Ca sufletul este mai
scump dedit tot ce exista in lumea asta. EI este
mai scump decat toate. De aceea ii atata lupta pentru
mantuirea sufletului.
a venit satana, cu voia lui Dumnezeu, cu
ingaduinta Lui, I-a Iovit pe lov, din talpa picio
mlui pana-n cu lepra. BoaIa care n-ati vazut,
fereasca Dumnezeu; crapa carnea omului se face
alba ca zapada curge sange face vierrni;
patrunde pana la os n-are leac in veacul veacului.
Numai Mantuitoml a vindecat cum ati auzit.
Atunci lov, cand s-a vazut lepros din
pana-n talpa, a cazut la pamant de durere; era
gunoi inaintea casei lui el zacea in gunoi.
fiindca ranile il usturau vierrnii ii provocau
mancarime, a gasit un ciob de oala, un harb, cu
harbul acela scotea vierrnii din rani.
n-a fost bataia lui lov 0 zi, 0 luna sau un an.
N-ati citit Hronograful lui Chedrinos alte carti?
ani jumatate I-au mancat vierrnii de viu pe
loy! a rabdat. nu zicea nimic !?i rabda; un
schelet in gunoi mancat de toate jivinele.
lar sotia lui, ramanfmd sanatoasa, ca pe ea n-a
Iovit-o, ca era mai slaba in credinta, se ducea cu
traista prin sat la cerut !?i ii aducea cate ceva de
hrana. Singuml ajutor ii era sOfia lui, singura
mangaiere, ca sa nu moara de foame.
Vazand diavolul ca nu I-a bimit pe lov, a
incercat prin femeie, cum zice dumnezeiescul loan
Oura de Aur: "Cand a vazut ca pe stalpul cel de
diamant al credintei, pe loy, nu-I la arma
cea veche a alergat". La care? La femeie, cu care
bimise in rai pe Adam. ca femeia e mai slaba.
I
21

20 NE VORBESTE
Si femeia, cand I-a vazut ca-I mananca vicrmii,
un an, doi, trci, 1;i toata lumea spunea ca-i blcstcmat
de Dumnczeu, ca I-a uitat Dumnczeu a lacut multe
rele inaintea Domnului ca judeca oamcnii, ca
judecatile lor nu-s ca ale lui Dumnezeu -, atunci
femeia a inceput sa creada, 1;i vine la el1;i-i spune:
- Mai, omule; iata ce ti-a lacut tic Dumnezcul
tau. Tot ai spus ca Dumnezeu ti-ajuta, ca Dumnezcu
Ii drept. lata acum te mana.nca viermii de viu in
gunoi, ti-a luat toata averea copiii de atalia ani 1;i
tu nu zici nici un cuvant de hula impotriva Lui 1;i nu-ti
picrzi rabdarea!
Atat se temea lov de Dumnezeu.
- Ce este, femcic?
- Zi un cuvant de hula impotriva lui Dumnezeu;
oCara1;tc-L de ce te-a necajit 1;i vei muri!
Ai auzit accst de viata, cum s-a lacut
unealta satanei in vremea necazului barbatului sau?
lar lov Ii spunca cu bHindete, ca vedea ca diavolul
prin gura ei:
Femeie hai, femeic! Ca 0 nebuna vorbe1;ti ca
o lara de minte. Nu sunt eu lov care eram ca
imparatii de bogat cinstit in lume? Nu-ti aduci
aminte ce cinste am avut noi pe pamant cata avere
cate slugi aveam? Apoi, cum am primit cele bune
din mana Domnului, sa nu primim celc rele?
Auzi om carc se teme de Dumnezeu, cand da de
neeaz? Da! "Dumnezcll m-a ajutat atata vreme;
trcbuie sa rabd acum, ca multumire lui Dumnezeu ca
m-a ajutat alta data". Si a vazut diavolul ca nu-I
poate birui. Atunci au venit la cI tTei prictcni:
Bildad, Tofar Elifaz Ameneul. crall ca
'imparati de bogati, boieri mari din alte tari,
care cumparau mii de vite de la loy, miei lana.
PARINTELE CLEOPA
Cand au venit, au intrebat:
Unde-s cuqile lui loy? Unde este lov?
lar oamenii Ie aratau:
- Uite colo in gunoiul acela un schelet; il
mananca viermii.
Barba lui era pana la pamant parul inca1cit de
gunoaie. Ei auzisera de bataia lui lov, dar nu credeau
ca-i chiar Si au venit din alta tara. Cand au venit
la lov, cum il ce om cinstit era, ce palate ce
slugi avca, au stat acei trei prieteni langa lov 1;apte
zile nopti n-a putut vorbi unul. Numai se
uitau la el. Si gandeau ce va fi asta? Ce fel de bataie
a lui Dumnezeu este asta? Si la zile a deschis
cuvantul Elifaz Ameneul in loc sa-l mangaie pe
lov in ranile in durerea lui, in Ioc sa-l imbarba
tcze, di erau prieteni de altadata, a inceput sa-l
raneasca cu cuvantul:
... lov, mi se pare ca tc-a retezat Dumnezeu pe
tine ca pc un copac tomnatic, care nu face roada. De
ce-ai ajuns tu Ai oprit plata vaduvelor 1;i
simbria lucratorilor! Ai fost nemilostiv aspru! Ai
fost mandru! Ai uitat de Dumnezeu! Ai Iacut
larade1egi inaintea Lui!
Si mereu I-a mustrat. La fel al doilea
prietcn al treilea. Si a venit al patrulea, unul Elihu.
Accsta a vorbit putin mal drept, ca se temea: "Mai,
nu cumva sa fie 0 certare a Domnului pe drept rna
tern sa vorbesc pe omul acesta". lar lov a inccput a
Ic spune lor Cll bliindete:
Dragii mei, prietenii mel, spre dosada ati venit
aiei spre rana mie. Mai bine ziccam eu gropii,
"mama mea", vicrmilor, "voi suntcti fratii 1;i
surorile mc1c", deeat sa vina prietcnii mei 1;i sa rna
rancasea eu cuvinte; adiea mai bine ma mfmgaiam
22 NE VORBESTE
cu vierrnii cu gaudul la groapa, la morrnant, decat
sa aud din gura voastra acestea.
le-a spus: "Voi rna invinuiti ca am oprit plata
slugilor ca am Jacot nedreptate. Eu nu rna laud,
dar adevarul voi vorbi. Eu am fost tatal sarmanilor
maica vaduvelor, eu am fost ochiul orbilor urechea
surzilor piciorul mana ciungilor. Tun
sura mieilor mei a incalzit umerii saracilor; ca Hina
de pe mii de oi toata 0 dadeam pentru imbra
caminte la saraci. mea nu s-a inchis la tot strainul
toata averea mea am socotit cu putere s-o impart
la cei necajili. Deci nu-i adevarat ce vorbiti voi. Ade
varat ca mana Domnului rna cearta pentru pacatele
mele, dar ceea ce rna invinuiti voi nu este adevarat".
Vazand Dumnezeu rabdarea lui loy, dupa ce-au
plecat cei trei prieteni Elihu s-a dat putin in taturi,
a aparut Dumnezeu in nori in vifor deasupra lui.
lov zacea acolo de ani jumatate, numai oasele
inima ramasese - caci camea lui era maucata de
vierrni. caud a venit Ziditorul cerului al
pamantului, lov era acum ranit de prietenii lui
ocarat delaimat de solia lui de toti. Deodata
aude glasullui Dumnezeu din nori:
--- loy, scoala-te ca un barbat, ia tau
ca i-a trimis un din cel mai alb ca zapada -,
incinge-te ;;i sa starn de yorba amandoi!
Cine a zis scoala-te? Acel ce va scula toti mortii
la judecata intr-o ciipeala de vreme! S-a sculat ca
fulgerul loy, sanatos ca la 30 de ani frumos
vesel, s-a imbracat cu dat de Dumnezeu.
a spus Dumnezeu catre el:
- lov, unde erai tu cand am intemeiat pamantul?
Spune-mi Mie care-i talimea cea de sub cer? In ce
loc intunericul ce loc are lumina? Unde
,-"".,._-- .
23 PARINTELE CLEOPA
erai tu cand am masurat Eu muntii cu
vaile cu cumpana ;;i dealurile; dind am
pus marii hotar nisipul am ingradit marea cu nisip
I-am spus: pana aici sa stai intru tine sa se
slarame valurile tale?
Eu am intins crivatul pe uscat. Eu am Jacot
cuvantatori pe pamant. Eu am masurat greutatea
vanturilor. Eu am insemnat calea fulgerelor sub cer.
Eu am randuit fiarelor din codri,
dobitoacelor pamantului a oamenilor. Eu am lacut
orionul rarila cea de miazanoapte am impodobit
cerul cu stele, cu soare luna ;;i lumina am daruit
zidirii Mele. Spune-Mi: unde erai tu atunci?
Eu pe tine, loy, te-am tumat ca laptele m pan
tecele maicii tale, te-am inchegat ca branza, te-am
lesut ca panza, ti-am Jacot inima oase te-am
Jacot fli.ptura Mea In pautecele maicii tale Eu am
zidit inima ta am ca nu-ti vei pierde rabdarea.
Eu am intemeiat inima ta intru tine ;;i credinta
rabdarea tao
acum, loy, fiindca ai cu rabdare
venirea Mea n-ai zis vreun cuvant rau in atatea
scarbe necazuri boli, iata, Eu iti daruiesc tie de
acum inainte 140 de ani de viata; vor fi averile
tale lndoite. In loc de mii' de oi, paisprezece
mii de oi; in loc de trei mii de camile, ;;ase mii de
camiIe, celeialte la feI. vei ajunge sa traie;;ti
paua la al cincilea al stranepot vei
adorrni phn de zile vei veni Ia Mine sa te vesele;;ti
cu Mine in veci.
Atunci s-a lacut nev<lzut Dumnezeu. sotia lui,
dnd a venit de unde era dusa, I-a gasit sanatos
vesel foarte. a plouat Dumnezeu in curtea lui lov
trei zile trei nopti cu galbeni de aur, cum spune in
traditie. A luat lov mo;;ii vite.
24 NE VORBESTE
Sotia lui a stat eu fata Ia pamant trei zile trei
nopti, eerand iertare de la el. i-a zis Dumnezeu lui
loy: "la.rta pe sotia ta, cii nu-i vinovata ea, ei
diavolul care a ispitit-o!" a iertat-o el a luat-o,
a naseut iar feeiori trei fete nu era fiu
musete sub cer asemenea feciorilor fetelor lui lov.
Nu se gaseau mai copii ca aceia pe pamant.
au fost zilele lui lov dupa bataia aceea, cum s-a
spus, 0 suta patruzeci de ani, a adormit plin de zile
s-a dus la Ziditorul sau, la veselia cea
Ati auzit ce a facut la lov frica lui Dumnezeu?
Daca a avut frica lui Dumnezeu, niei cand era bogat
nu s-a mandrit, n-a fost aspru nemilostiv; nici
cand i-a luat Dumnezeu averea, n-a zis un cuvant
'impotriva lui Dumnezeu.
lata om cu frica lui Dumnezeu, care adueea
jertfa un bou in fiecare seam, ca nici copiii lui sa nu
fi lui Dumnezeu cu gandu1. Ati auzit om cu
frica de Dumnezeu, cum I-a mcununat Dumnezeu?
Prin cate I-a trecut In veacul de acum s-a dus sa se
odihneasca in sanul lui Avraam, al carni stranepot
era. lata, deci, cum I-a binecuvantat Dumnezeu!
Fratii mei, omul care are frica de Dumnezeu nu
trebuie sa-I pazeasca nimeni sa nu fure, sau sa nu fie
curvar, sau betiv, sau hot, sau sa nu faca rau. Cel ce
are frica lui Dumnezeu ziua noaptea purnrea
vegheaza asupra lui: sa nu gandesc ceva rau asupra
omului, sa nu vorbesc ceva rau ca-i pacat, sa nu fac
ceva rau ca-i pacat! Cine are friea lui Dumnezeu,
acela se face santinela Intregii Intelepciuni,
sufletul mintea sa de ganduri rele, limba
sa de cuvinte rele toam sa de a lucra
impotriva lui Dumnezeu.
o ISTORIOARA
CU FRICA DE DUMNEZEU
Tmi aduc aminte de un filosof, care a venit la
So crate, alt filosof. acela avea 0 femeie foarte
talentata. a inceput sa spuna: "DomnuIe, am 0
femeie de frumoasa!" CeIaIalt era la 0 masa cu
un creion in mana hartie a tras un zero. "Femeia
mea-i de neam mare; taica-sau a fost ministru".
Celalalt a mai tras un zero.
"Femeia mea ii sanatoasa ca oul, n-a fost
bolnava nu-i bolnava". Acela a mai tras un zero.
"Femeia mea Ii foarte Invatata". Acela a mai tras un
zero. "Femeia mea sa lucreze lucruri de menaj,
sa faca prajituri de tot neamul, bucate la mese mari".
Acela a mai tras un zero. "Femeia mea sa coase
broderii artistice, coase flori, face flanele
cu sau cu mana. Uite cate talente are femeia
mea!" Acela a mai tras un zero.
La urma a adaugat: "Femeia mea are frica lui
Dumnezeu este credincioasa!" Acela a pus un unu
mainte, pusese zerouri. Unu urmat de
zerouri face un milion. a spus: "la, acum i-am dat
valoare femeii tale. Nu cand ai spus ca-i fiumoasa
mvatata sanatoasa multe sa faca, pentru di
daca 11 lipsea frica lui Dumnezeu, toate erau la dansa
egal cu zero, nule, nimic!"
se Inmmpla cu barbatul, ca cu femeia
aceea cu orice om. Poate sa aiba toate talentele,
poate sa toate meseriile din lume, poate sa
cunoasca toate lumii, daea ii frica
lui Dumnezeu, ii Intelepciunii omul
acesta nu-i bun de nimic.
r
27
&-,
ALTA ISTORIOARA DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
Era un om deprins sa fure, macar de-ar fi fost
sarac. Da de unde! Era om gospodar, avea femeie
buna, credincioasa copii, avea boi, avea oi, cai,
porci, vite, pasari, pamant, livezi, vii, dar a fost
crescut rau la parintii lui, ca nu era satul pana nu
manca ceva de furat Omul acesta de muIte ori avea
discutii cu sotia lui. Sotia lui buna ii spunea:
Mai, omule, ulciorul nu merge de muite on la
apa. Caci ii in sat, daca te-o prinde pe tine ca
furi; toti or sa te judece pe tine de ce ai furat, ca ai
tot ce-ti trebuie. De ce furi, rna?
- Femeie, eu nu pot Pana n-oi mai lua eu de la
cutare boier, de Ia cutare om, de la cutare proprietar!
Odata era in luna lui iulie, luna era plina pe cer
era senin ca ziua. EI venise din tarina a vazut
lanurile pline de c1ai de grau, jumata!i de grau, cum
se cheama in alte parti. Ce s-a gandit el? "Ce bine ar
fi sa aduc eu 0 carula de grau din acesta la mine", ca
era grau frumos. A venit acasa, a pregatit caruta
caii, drugul de Iegat snopii; a pus Ian pentru cai
iarba verde in caruta puterea noPtii, cand
doarme pasarea cum zice taranul -, a luat 0
copilita numai de trei-patru ani cu el. Copilei Ii
placea sa mearga cu tata-sau cu caruta totdeauna.
- Tataica, rna iei eu caruta?
Te iau!
Dar rna-sa a zis:
Stai acasa!
- Nu! a inceput a plange copila.
- Da-i drumul! Copila vrea sa auda cum merg
caii, s-o plimbe tata-sau cu caruta.
pARINTELE CLEOPA
Dar a fost 0 pronie dumnezeiasca aceasta
purtare de grija a lui Dumnezeu. A venit omu1 acela
la furat snopi in larina. Un Ian de grau era langa 0
padure mare un drum de tarina pe marginea
padurii. EI a tras caii cu pe unde trebuia sa
iasa de pe lan, a luat din gura la cai zabala le-a dat
sa manance.
Copilita a ramas Ia caruta. Era luna, senin se
vedea bine la mare distanta. s-a dus pe Ian omul
asta, de meserie hot din copilarie, a inceput sa se
uite in toate partiIe: la stanga la dreapta
inainte inapoi. Se uita De ce se uita? Ca nu
cumva sa fie vreun paznic pe Ian. Dar tot el zicea:
"Chiar daca ar fiz acum doarme intr-o c1aie, ca acu-i
puterea noptii". In acest timp copilita se uita de la
caruta cum taica-sau se uita in toate partile, incolo
incolo se minuna ea in min tea ei - copii naivi
de ce se uita taica-sau
Dupa ce s-a incredintat el ca nu este nimeni
nu-I vede nimeni, a luat cativa snopi de grau a
venit la diruta. Copilita, prin care a vorbit Duhul
Slant, intreaba pe taica-sau:
- Tataica, mata ai uitat ceva!
Dragul tatei, dar ce-am uitat?
Mata ai uitat ceva! Te-ai uitat in toate partile,
dar ai uitat sa te uiti in sus!
Cum ai zis?
Mata in sus de ce nu te-ai uitat?
Dar copila n-a zis ca sa-l mustre pe tatal ei. Ea a
crezut ca poate bine, daca se uita in toate partite,
sa se uite in sus. Dar I-a costat pe om foarte mull.
Cum, cum ai zis?
Tataica, eu am crczut ca trebuic sa te uiti in
sus!
II
28 29
&
NE VORBESTE
amta I-a certat fuca lui Dumnezeu pe om, ca a
luat snopii, i-a dus inapoi a mcut claia; a venit, a
intors caii, a pus zabala la cai, a pus copilita in
caruta eu caruta goala s-a intors aeasa. Cfmd vine
aeasa, femeia ca nu vine nieiodata cu golu!. Ori
fura bostani, ori ori grau, ori alteeva, el
venea incarcat. II vede, de data asta mai erau doua
trei ceasuri pan-Ia ziua, ea vine eu golul:
Mai, omule, dar ce ai patit? Ce-ai patit?
Femeie, dite zile voi avea nu mai fur!
- Ce-ai patit? Bine ti-a mcut! Te-a prins! - ea
eredea ca I-a prins. Ti-am spus eu tie. gospodar
la furat!
Mai femeie, nu m-a prins nimeni.
Nu credo Te-a prins! De ce-ai venit cu golul?
Nu mai fur cate zile oi avea!
- Dar ee-ai patit?
EI arata eopilita zice:
- Din cauza copilei.
Dar ce ti-a mcut copila?
Din cauza ei nu mai fur in veacul veacului.
Caci a vorbit Duhul Srant prin gura ei.
Dar cc-a zis copila?
Eu m-am dus pe Ian cum ii obiceiul meu -,
de a incepe a cara snopii rna yitam: in
stanga, in dreapta, incoace-ncolo. rna vedea
de la caruta cand am venit m-a intrebat: "Tataica,
mata ai uitat ceva; ai uitat sa te uiti in sus".
Atunci m-am gandit cat sunt eu de nebun.
Dumnezeu imi prin gura copiIei, ca trebuia
sa rna uit mai intai in sus; ca daca rna uitam in sus,
nu mai era nevoie sa rna uit la dreapta, la stanga, sau
inainte, ca de ochiul cel de sus nimeni nu se poate
pazi. Ochii lui Dumnezeu - cum spune Solomon
PARINTELE CLEOPA
sunt de milioane de ori mai decat soarele
nu este loc unde nu cerceteaza lui
Dumnezeu. Cum zice Apostolul: $tiinla lui
Dumnezeu .striibate panii la despiirlirea duhului de a
sufletului, nu numai pana la despaqirea trupului de a
sufletului" .
Omul este icoana Preasfintei Treimi. EI are
minte, cuvant duh. Duhul cel in chip de raze de
lumina, care-i in inima, cu acesta omul ii mai mare
dedit ingerii; ca ingerii nu s-au mcut dupa chipul
asemanarea lui Dumnezeu, ci numai omu!. Omul
este icoana vie a Sfintei Treimi pe pamant, are
minte, cuvant duh. Mintea este chipul Tatalui,
cuvantul este chipul lui Hristos, iar duhul cel de
viata mcator este chip al Duhului Srant.
Acest duh de viata nu-i duhul cu care vorbim,
acesta este sluga mintii are altfel de cuvant. Iar
acela este un dor ganditor, sta intre minte intre
cuvant circumscrie are in sine pe minte
cuvant, dupa Srantul Grigorie Palama, preaindum
nezeitul la minte. Deci pana acolo strabate lui
Dumnezeu, pan a Ia despartirea duhului de a
sufletului nimeni nu poate sa se ascunda.eu vreun
gand de Ia Ziditorului.
Acest Duh SIant I-a cercetat pe acest om cu frica
lui Dumnezeu s-a gandit: "De acum inainte nu voi
mai fura In veei, cat voi trai. Ba, am sa rna duc sa
rna marturisesc sa-mi fac canonul pentru eate am
mcut in viata, ca daca rna mai due la furat trebuie
mai intai sa rna uit in sus. Si daca rna uit in sus mi-e
destul atat, ca sa nu mai pot fura in vecii vecilor, ca
de ochiul eel de sus nimeni nu se poate pazi".
va spun: inceputul intelepciunii este
frica Domnului. Ea este temelia tuturor faptelor
......
30 NE VORBESTE
bune. In!elepciunea are dOUG eapete: primul este
friea de Dumnezeu ,Ji eel mai de sus este dragostea
de Dumnezeu, ea toata fapta buna se ineepe din mea
lui Dumnezeu se tennina in dragostea lui
Dumnezeu, care este legatura eea mai
inalta fapta buna.
Dumnezeu eel inehinat in Treime, Parintele,
Cuvantul Duhul Stant, Treimea eea de 0 fiinta
nedespartita Preaeurata Lui Maiea toti sfintii sa
ne fie in ajutor, sa nu uiHim friea lui Dumnezeu sa
pazim poruneile Lui. Amin.
SFATURI DESPRE
FRICA DE DUMNEZEU
Friea de Dumnezeu nu te lasa sa mananei mult.
Friea de Dumnezeu nu te lasa sa mananei de frupt in
zilele oprite. Frica de Dumnezeu nu te lasa sa faci
vreun paeat in posturi sau la zile mari, sau sa nu
euratia, care este randuita pentru eei
easatoriti.
Friea de Dumnezeu nu te lasa sa injuri. Friea de
Dumnezeu nu te lasa sa te razbuni pe eineva. Friea
de Dumnezeu nu te lasa dind ai vazut omul sarae,
sa-l sa nu-l ajuli. Friea de Dumnezeu iti aduee
aminte de moarte, de judeeata, de gheena, de iad, de
rai, de Imparatia eerului, de slava dreptilor. Frica de
Dumnezeu nu te lasa sa de rau, nu te lasa sa
nu te lasa sa spui minciuni. Friea de
Dumnezeu nu te lasa sa te sa te
Friea de Dumnezeu nu te lasa sa ai zavistie.
Friea de Dumnezeu nu te lasa sa ai UTa pe eineva,
sau pizma, sau invidie, sau ravna rea. Frica de
31
PARINTELE CLEOPA
Dumnezeu nu te las a sa te razbuni pe altul, sa-i faei
rau. Frica de Dumnezeu nu te lasa sa de rau,
sa sa spui mineiuni, sa sa razi
sau sa pe altuL
Friea de Dumnezeu nu te lasa sa fii iubitor de
aratare, sa ai dorinta de a plaeea oamenilor, sa ai
slava sa ai fiitamicie, sa ai viclenie In tine.
Friea de Dumnezeu nu te lasa sa fii iubitor de sine,
sa in nesimtire. Friea de Dumnezeu nu te lasa
sa niei eu vederea, niei cu auzul, nici eu
mirosul, niei cu gustul, nici eu pipairea, niei eu
inehipuirea. Friea de Dumnezeu te de uitare,
de de trandavie, n-am eand va spune tot
alaiul intunerieului.
Frica de Dumnezeu este aeeea care te sa
fii slant eu trupul cu sufletul. aeeasta nu-i
numai la ealugari, mca de Dumnezeu deopotriva
luereaza la din lume la cei afierositi lui
Dumnezeu in slujba ealugariei.
Friea de Dumnezeu pe preot in Srantul Altar it
face serafim. eu mea de Dumnezeu, baga
de seama sa nu 0 eetenie, eu Sfintele
Taine, eu mainHe, la stanta Proseomidie, sa nu
cum va sa aiba vreun gand In timpul Liturghiei.
Frica de Dumnezeu, cand ai vazut omul neeajit,
te duci ajuti, te duei mangai, te duci
Intotdeauna frica de Dumnezeu iti este
povatuitorul eel mai bun. de aeeea toti Sfintii
Parinti lauda mca de Dumnezeu.
Deei eel mai intelept om din lume este aeela
care se teme de DumneZieu. Ai auzit ce spune
Psalmistul: Fericit bilrbatul, care se teme de
Domnul, eil intru poruncile Lui va voi foarte.
11
DESPRE PAZA MINTII
(sfaturi date unor studenti teologi)
Fiindea a fost yorba, sa vorbim eeva despre paza
mintii. Eu, paeatosul, dind incep sa vorbesc de
rugaciunea mintii sau de paza mintii, mi-i
mi-i greu sa vorbese, ca vorbese despre eeea ce nu
am. Ca zie Sfintii Parinti ca nirnie nu-i mai sarae
dedit mintea aeeea care filosofeaza pentru fapta
buna, neavand luerare. Eu sunt aeela eu musca pe
caciula, ca vreau sa vorbese cele ee nu fae
niciodata nu am Iacut.
Dar eu cred ca va vor fi de [olos acestea In
drumul pe care yeti merge. Fiindca viata aceasta este
o Iupta, cum spune Ia loy: 0 lupta !ji 0 is pita este
via{a omului pe pamdnt In aceasta lupta ispita,
in fiecare cIipa este nevoie de iscusinta. Cum a spus
marele Apostol Pavel: in lupta aeeasta grea !ji
mare, ave{i nevoie de rabdare celelalte.
Si este prea de nevoie, pentru ca va duceti intre
straini, acolo unde va duceti, intalnindu-va cu
oameni de alta credinta: protestanti catolici
cutare... Si ca ortodox, pentru ca sa-ti
sufletul curat, 0 Iucrare mai prezenta mai
puternica dedit paza mintii nu va fi.
Paza mintii are atilta legatura cu rugaciunea
mintii, ca trupul eu sufletul. De la paza mintii
putem trece imediat la rugaciunea mintii. Si
totodata, in paza mintii intra multe lucrari

Siantul Isihie Sinaitul spune Nimeni nu va
seapa de capeteniile tartarului - mi-aduc aminte
33 pARINTELE CLEOPA
din Filocalie lara de paza mintii, maear de ar fi
cat de mare filosof cat de mare intelept in lume.
Ce este paza mintii, dupa invatatura Sfinlilor
Parinli? Este 0 luerare prezenta, foarte n-are
nevoie de mare osteneala, dedit numai de friea lui
Dumnezeu. Ea se ehiar din friea lui Dumnezeu!
lar friea de Dumnezel1 se din eredinta in
Dumnczcl1. Ca dl1mnezeiescul Parinte Maxim spune:
eel ee crede, se teme. Eu nu am niei 0 prieina sa
rna tcm de cincva, dadi nl1 cred ea-i de [alii. Iar dind
cred ca Dumnezcu este de rata, rna tern!
Deci, iata cum din credinta in Dumnezeu se
frica de Dumnezeu. Iar din frica de
Dumnezeu se trezvia atentiei, sau paza mintii,
sau ferirea mintii de la paeat, sau privegherea mintii.
Cand auzim Ia Sfintii Parinti: paza mintii, trezvia
atcnlici, mintii, ferirea mintii, privegherca
mintii sau toate aeelea, este lueru. Este
cum am zice: paine, bueata de paine, felie de paine;
dar tot de paine estc yorba, numai sub aite euvintc.
Paza mintii, dupa invatatura Sfinlilor Parin!i,
consta in aeeasta: in a ne trezi cu mintea, in a ne
impotrivi pacatului cu mintea in a ehema pe
"Doamne lisuse...", prin rugaciunea mintii.
Vezi eata Icgatura arc rugaeiunea mintii eu paza
mintii? Ca nu-i de-ajuns sa rna trezese eu: "Ce fae
ell aeum este bun? Ce gandese eu aeum este bun?
Ce intenlionez eu aeum este bun? Ce euget eu aeum
cste bun?" Sau: "Ce alegerc fae eu asupra acestui
euget este buna?" N-ajunge atat! Ci indata mi-a dat
putere Preasiantul Dumnezeu sa-mi stapanesc
pornirile prin volnieia de sine sau de sine stapanirea.
Nu vezi ee spune in Psaltire? Doamne, cad eu arma
buneivoiri ne-ai ineununat pe noi.
If
34 NE VORBESTE
Indata ee ne-am trezit, simtim eu mintca daca se
apropie un pacat de minte sau un gfmd rau; oriee
gfmd rau este un gfmditor, adiea un diavo1. Si
indatii ee I-am simtit ca se apropie, sa ne iInpotrivim;
eu arma buneivoiri (cu vointa) ne impotrivim sa nu-l
primim, cad avem aeeastii putere.
Dar puterea noastra este slaba laria noaslra
neputincioasa, cum spune la hirotonie. Si atunci ce-i
dc meut? Ne trczim, dupa puterea noastra; sa vada
Dumnezeu ca vointa noastra se sprc bine ne
impotrivim pacatului. Si sa !inem Iegatura
cu DomnuI, chemandu-L prin rugaciunea "Doamnc
Iisuse... ".
Dar nimeni sa nu se bazeze pe trezvia sa sau pe
vointa sa, di-i tare impotriva pacatului, ea ramane
foarte, foartc Pentru ca, vointa
noastra trezvia noastra trebuie sa fie intiirite de
Domnul nostru Iisus Hristos. De aceea ne trezim,
ne impotrivim eu voia de sine stapanitoare
ehemam pe "Doamne Iisuse...".
Acestea trei stau nedezlipite una de alta. Pentru
ea daca nu chemam pe "Doamne Iisuse... ", nu
sa ne despatimim in nici un fel cu mintea. Ca
ne-a spus in Evanghelie: Rlimanefi Mine .'ii
Eu intru voi, cli jara de Mine nu puteti ftlce nimic.
Clar! Cheamli pe Domnul in ziua necazului # te va
izhavi, cum spune Psalmistul. Sau: Auza-te Domnul
in ziua necazului eelelalte. Daea-L chern am pe
Dumnezeu, EI ne ajutii.
tu. Si trezvia noastra-i buna vointa
noastra care se raului, daea este ajutata
de darul puterea lui Dumnezeu. Chemarea
numelui Domnului sa nu ineete7, ea ziee apostoluI:
Tot cel ce va chema numele Domnului se va mantuL
35 PARINTELE CLEOPA
Aeum mai este a patra luerare: Ne trebuie
smerenie! Sa ne trezim eu mintea, sa ne impotrivim
paeatului cu mintea, sa ehemam pe "Doamne
Iisuse... " sa avem mare smerenie a inimii
de sine, fiindca ne luptiim eu demonii cei
mandri. Da! Ca indatii ee se ridica in noi parerea de
sine, sau ingamtiuea, sau cinstea de sine, indata ne
Domnul ne Iasa in propriile noastre
puteri: "Ia sa vedem ee ai sa laci tu mra Mine?" Ca
i-a spus oareeand lui Israel: Sa nu ie# fa razboi jlirli
Mine! Stii ce-a patit dind a la razboi eu amoreii,
tara sa cherne ajutorullui Dumnezeu!
Accasta indrazneala sa zieem sau
semetie de cuget, sau cutezanta de sine a omului de
a se bizui pe trezvia lui pe puterea lui de vointa,
este izvoratii din iubirea de sine. Egoismul! Adica,
dupa cum arata Parinti, din mama
tuturor pacatelor, care este iubirea de sine. Ca din
iubirea de sine se mandria trufia
semetia eelelalte.
Din iubirea de sine se mai inmi: mila de
sine, crutarea de sine, indreptatirea de sine, mu1tu
mirea de sine, trambitarea de sine, lauda de sine,
placerea de sine, parerea de sine. Apoi: inchipuirea
de sine, simtirea de sine "ca sunt ceva!", ingamfarea
de sine, cinstea de sine, increderea in sine,
rezemarea pc sine, bizuirea pe sine daca vreti sa
va talcuiesc, acestea au 0 multime de ramificatii.
Apoi vine moartea mintii omorarea sufletului,
mai inainte de moartea trupului adica nesimtirea
inimii dupa care a plans Srantul Simeon Noul
Teolog toata viata, precum am gasit-o la ,,scara".
N esimtirea nu numai ea omoara sufletul, ci omoara
mai intai partea privitoare, adica pe minte;
I
36 NE VORBESTE
nesimtirea este moartea mintii omorarea
sutletului mai inainte de moartea trupului.
Dadi i-ai omorat ochiul, ai intunecat trupul.
sllfletul, prin minte moare; de aiei inainte
diavolul a pus stapanire peste toate puterile sufle
tullli. Aceasta se Intampla cand omul are incredere
sine in puterea lui de trezvie cand zicc: "A! eu
sunt om intelept. Ce sa ma mat rog, ce sa mai stau in
genunchi, ce sa mai chem pc IiSllS, doar cu sa
ma pazesc de pacat! Pai eu nu ca-i pacat?"
Cand vede Dumnezcu in sufletul nostru accasta
increderc rezcmare pe sine cutezanra de sine, ne
lasa in mana diavolilor. Atunci ispita ne aram cat
putem, rara daml lui Dumnezeu fi'ira mila Lui. Dc
accca, sufletl.ll nostm 'in toata cIipa
Dumnezeu. Sa aveti convingerea aceasta ca nu
exista clipa cand nu maniem pe Dumnezeu.
pentru di nu cste cIipa cfmd nu maniem pe Dumnezeu,
nu este cIipa cand nu avem nevoie de ajutoml Lui.
Sufletul, indata cc cu mintca
cu orice pomire spre pacat, trchuie sa alerge Cll
umilinta la ajutoml lui Dumnezcll, sa ccara mila,
icrtare ajutor impotriva ispitei. Ca, daca cuteaza
pe lui, zicand: "A! eu multe, eu
pot multe!", auzi cc spune Scriptura, la Solomon:
eel ce se increde in sine, va cadea cddere jalnica.
Pentru ce? Te-ai increzut In sine; nu mai ai nevoie de
Dumnezeu! "Pot eu ceva!" atunci Dumnezeu iti
arata ce poti! Ca rara de EI nu putem nimic. Ia
trezvia atcntiei este marc nevoie sa simtim in jurul
nostm ajutorul lui Dumnezeu, de care avem nevoie
in fiecare cIipa.
In Sffmta Scriptura se spune Fata
Babilonului, tidiloasa spune mai departe, cum
37 P/{RINTELE CLEOPA
cantam "La raul Bahilonului" -, fericit este care va
(Jpuca va lovi pruncii tai de piatra (Psalm 136, 8-9).
lata pc cine Duhul SIant! Pc cel ce ia fiii
fetei BahiIonului fji-i trante;;te de piatra.
Talcuirea Parinti din Filocalie este a;;a:
Fata Bahilonului este mintea 110astra. Cuvantul
babilon inseamna "amcstccare". Fiindca mintea
noastra pururea este amestecata cu ganduri hune
rde, 0 "fata Babilonului", nascuta din
amestecare, combinata cu amestccarea. lar fiji fetei
Babilonului sunt gfmdurile mintii, care Ie na;;te ea.
cinc-i fcricit? Acela care-i trcaz cu mintca
cum vede ca s-a nascut din minte un copil un gand
rall, il ia de picioare da de piatra Hristos. Cum
venit lin gand rau in minte inteIegi? -, da-l de
piatra Hristos: "Doamne [isusc Hristoase, Fiul lui
Dumnczeu, pe mine, paditosul!". Vine
lin gfmd de curvie: "Doamne Iisuse ...", da-I de pi atra !
Vinc un gand dc manie, da-I de piatra! Vine un gand
dc trufie: "Doamnc Iisusc... "; un gand de vic1enie:
"Doamne Iisusc ... "; un gand de zavistie: "Doamne
lisllse... ". Trante;;te-i de piatra pe pruncii ace;;tia ai
"Idei Babilonlllui" - adica cllgetele relc ale mintii
de cand sunt prunci. Adica ucide patimilc din tine
cat sunt mici, ca pe unna este mult mai b'TCll!
Pc prunci ai fetet Babilonului ii omoan1
darul ;;i puterea lui Hristos! Hristos S-a Bumit
Sm.nta Scriptura de trei ori piatra: Piatra cea din
capul unghiului, pe Care n-au bagat-o in seama
ziditorii; Piatra cea nefocuta de mana, Care se taie
din munte, desprc care se spune la Daniil; fji Piatra,
stanca din care a ie.yit apa, cand a fost lovita de
Moise, simbolizand coasta lui Hristos din care a ie;;it
sange ;;i apa.

I
39
38 NE VORBESTE
In Hrono!,Tfaful evreiese am eitit viala lui Moise,
tradusa de Isaia Raeaeiune, un mare rabin care a trait
in seeolul treeut. A murit demult! la se serie,
maear ell. ar trebui sa treaea in traditia ortodoxa, ea
o teologumena nu ea 0 dogma -, ell. Moise,
cand a lovit stanea la Rafidim am fost aeolo la
Sinai am baut apa -, intai a sange, fiindea a
lovit-o ell indoiala.
Pentru indoiala pe care a avut-o Moise atunci, I-a
mllstrat Dumnezell nu a murit in pamantu I taga
duintei. EI nu a zis: "Aseulta, Israe1e, din piatra
aeeasta aj sa bei apa!", ei a zis astfel: Au doar din
piatra aeeasta am sli va scot apa? Dumnezeu i-a
spus imediat: "Moise, de ee nu M-ai preasJavit
inaintea fiilor lui Dumnezeu? Au doar din piatra
asta... ?" "De ee n-ai zis: din piatra asta Dumnezeu
va va adapa pe voi?,' Apoi Moise, fiind eertat de
Domnul, a lovit a doua oara, zieand: "Aseulta
Israele! Din piatra asta ... !" A lovit a apa.
Dar este taina marc aeeasta, ell. intai a
sange apoi apa. Caei din eoasta lui Hristos a
intai sange apoi apa. lata cum a inehipuit
stanea Rafidim, eoasta lui Hristos.
Aeum sa revenim la trezvie, ea sa nu ne pierdem
in diseutie, ell. euvantul nostru trebuie sa traga eatre
mijloe. Noi, daea ne ineredem in sine in puterea
noastra de virtute, de inlelegere de filosofie, mai
intai mireasma Duhului Slant nu mai este eu noi.
IndaHi ee Duhul Stant simte 0 midi liearire a
mandriei, se lasa pe om in propriile sale
puteri. atunei vedem ell. am ajuns la eadere. Ori eu
mintea, ori eu euvantul, ori eu luerul, ori Doamne
eadere care ne desparte prea tare de
Dumnezeu. lar cine are luerarea trezviei, trebuie sa
PARINTELE CLEOPA
fie treaz m pnvmta asta. Nu-mi ineape mie in
putere sa rna trezese, ea sa rna lupt eu paeatul. Ma
trezese, dar II chern pe "Domnne Iisuse ...
Legea sobornieeasdi a Biserieii aeeasta este: sa
rna trezese, sa rna impotrivese, sa chern pe "Doamne
Iisuse ... ". Asta este luerarea trezviei atentiei. Ca
,lata Babilonului" adica mintea noastra, de care
am amintit mai inainte mereu prunei.
prunci rai gandurile rele! Noi sa-i luam, sa-i
trantim de piatra Hristos sa-i sraramam!
Duhul Stant atunei ne feriee;;te: Ferieit este care
va apuea va lovi pruneit' tai de piatra. In momen
tul eand un gand rau I-am lovit de piatra Hristos, am
ueis un prune al fetei Babilonului. Ne feriee;;te
pentru aeeasta Duhul Stant, ell. nu am nlidajduit sa-I
lIeidem noi, ei I-am dat de piatra Hristos.
Ai auzit ea spune 'in Seriptura a;;a: in dimine!i
am ucis pe toli pamiintului, ea sa pierd din
cetatea Domnului pe toti eei ee luereazii
fZiradelegea! Ai au zit cand trebuie paeato;;ii
"adiea gandurile rele? In dimineti! Gandurile paea
toase rasar din minte, ea mai inainte pruneii fetei
Bahilonului care se nase dintr-insa. $i nu arata
Seriptura sa-i ueidem eand ar fi pe 1a amiaza sau
seara. Ci, eand au rasarit, in dimineti ueide pe
pamantului!
Gandurile paeatoase, cum au rasarit in minte
imagina!ie, trebuie ueise prin rugaeiunea lui Iisus, ea
sii pierzi din eeta/ea Domnului eetatea este sufletul
- pe loli eei ee luereaza fiiradelegea.
Daea am ueis pe paeatm;ii pamantului, adiea
ganduri1e paeatoase, cand rasar din minte, am
pierdut din eetatea Domnului pe toti eei ce luereaza
raradelegea. ea doar prin gandurile patima;;e Yin
I
40
.,
NE VORBESTE
faptele Ca ziee dumnezeieseul Parinte
Maxim: Stapane$te-ti gandurile, 0, monahule! Ca
dadi nU-ll vel stapani gandurile, indata vei G;junge
sa nu pOfi stapani lucrurile!
Tot paeatul de Ia ganduri vine. Si atunei, dad!
ueidem pc din eetatea Domnului in
dimineti, am euralit eetatea, care este sufletul nostru.
Srantul Diadoh al Fotieeii ziee "Mintea eea
iubitoare de Hristos, primele rasariri ale paeatului nu
Ie prime;;te". Cine pe Dumnezeu, ellm se
atinge de mintea lui un gand ziee:
"Doamne Iisllse...". Cheama pc Mantuitorul! Pentru
ea, daci\ nu L-ar ehema, sm de yorba eu gandul eel
se indu1cqte ell el ;;i, dupa ee s-a saturat de
Indu1circ, Itji aduee aminte: "Mai, dar gandurile
aeestea sunt paeatoase, trebuie sa zie "Doamne
lisuse ... ", ca uite, m-au seos din eea buna
m-au aruneat In ganduri spureate".
Dumnezeieseul Parinte Efrem Sirul ziee
Cand staj fa rugaciune $1 prime:;ti glinduri spurcate.
asemenea unei mirese care de fala cu
mirele sau. S-a logodit eu mire1e, pe unna,
poflim! sm se impreuna eu altul de fata ell mire1e.
Cat de urata este mireasa aeeasta mirelui sau, cand
vede cii ca 11 tradeaza ehiar in fata lui.
Iar Dumnezeu, Care vede toate, vede ea noi, in
vremea rugaeiunii, primim ganduri spureate, l?i
sufletul nostru, in loe sa se impreune prin rugaeiune
eu Hristos, se imprcuna ell diavolii in
fata Lui. Si atunei Apostolul Pavel ne spune: V-am
logodit pe voi mireasa unui Mire fara de moarte;
tare mi-e frica de voi sa nu se poticneasca inimile
voastre. precum a Evei de satana in rai. Clar! Daea
ne-am imprelmat eu paeatul in fata lui Dumnezeu, eu
41 pARINTELE CLEOPA
diavolii ne-am impreunat, nu eu Hristos! Si atunei,
Mirele Hristos ziee: "lata, mireasa Mea - sufletul
nostru s-a impreunat eu diavolii i se pare cit se
roaga Mie! Stu la rugikiune l?i eurve$te eu diavolii!"
Ca tot gandul daea-l primim, suntem ames
teeati eu diavolul aeelei patimi ne duee in gheena.
Ziee $i Srantul Isihie: in vremea rugaciunii
mintii, se incaiera la lupta trei minti: mintea
Sfintelor Puteri, mintea draceasca mintea
omului. Mintea omului sUi in mijloe $i el are atata
putere de stapanire de sine, incat, toate puterile
intunerieului daea ar vent, nu pot sa-l c1atine.
De aeeea a zis Seriptura: Dumnezeu i-a zidit pe
om .}'i I-a lrual in mdna .\fatului salt. Iar in ziua
judeeatii ne va eere soeoteala. Not yom ziee: "N-am
putllt, Doamne!" "N-ai vrut! Eu te-am inzestrat eu
putere". Ca nici ingerii nu-l silesc pe om la fapta
buna nici diavolii nu-l pot sili la cele rele. Atata
putere a luat satana in rai, eand a inl?elat pc Eva, sa
c1atine putin puterea eugetatoare a omului, adiea sa-I
tmboldeasea prin gand sa faea raul, dar nu sa-l
sileasea.
Poate yom ziee in ziua judeeatii: "Doamne,
diavolul m-a dus la femeia eutare!" Diavolul poate
sa ziea atunei: "Doamne, sa-mi aduea martori! Cine
m-a vazut ea-l dueeam de mana pe om'?" "M-a dus
diavolul la ziee altul. Atunei diavolul ras
punde: "Doamne, sa-mi arate martori! A vazut eineva
vreun diavol dueand pc om la "Doamne,
m-a dus diavolul in eutare loe". Iar diavolul ii poate
ziee: "Doamne, el a fost prost a fost iubitor de
sine, iubindu-$i fiinta lui $i s-a lasat biruit de patimi.
Eu i-am dat in gand l?i el s-a dus. Si Sfintele Puteri
i-au dat in gand sa faea bine $i nu a aseultat".
J
42
43

NE VORBESTE
Deei mintea omului sta intre Sfintele Puteri
cetele Si indata ee el simte ea-I ispitese
diavolii din stanga, a1carga la Iisus prin rugaeiune
atunei se bueura Sfintele Puteri biruinta-i de partea
noastra. lar daea yom sta de yorba eu gandurile ne
induleim de ele, tot timpul starn de yorba eu
diavoluL De aeeea, in Pateric niei nu se mai spune
patima, ci: "Cutare s-a luptat eu diavolul curviei, sau
cu diavolul maniei, sau eu diavolul leneviei", ea tot
paeatul este un diavoL
SffintuJ loan Gura de Aur ziee: "Mare pofta,
marc diavol este pacatul". Si Stantul Efrem spune:
"Cate paeate are omul in minte in inima, atalia
diavoli arc intT-insul". lar Srantul Mareu Asectul:
"Foartc se silcse diavolii sa ne inve!c sa nu eredem
ea avcm diavoli in noi", dar ziee: "CMe patimi
avem, atafia diavoli avem!"
Fieeare patima este un diavol. Adiea: mlindria,
semefia. slava desartii. ftitiirnicia, trufia, viclenia,
zavistia. pizma, invidia, ravna eea rea, mania,
iutimea, nerabdarea, cartirea, rapirea,
nemultumirca fata de bincfaeerile lui Dumnezeu sau
ale aproapclui, fincrca de minte a raului, vorbirea de
rau, c1evctirca, mineiuna, gluma, rasuL
Sau mai dcpartc: iubirca de aratare, dorinta de
razbunare, slava iubirea de
sine eu tot alaiul ei, pot sa spun ceasuri intregi
nu termin niei eeea ec mai tin minte din multimea
paeatelor intunerieului.
Si iata, ata!ia diavoli avem in noi! Cineva poate
ziee: "A! Dar nu sunt a;;a pacatos! Sunt de atalia ani
in manastire, eu muieri n-am trait, niei n-am ce-i
femeia", Si not suntem preaeurvari in toata clipa,
eaei eu gandul imaginatia gre;;im ziua noaptea!
pARINTELE CLEOPA
Pentru ee ziee dumnezeieseul parinte Efrem
Sirul: Nu rna aruncati in negrija, fratii mei, pentru
pacatele cu gandul, ca ar fi mici'! Nu-s miet!
Hristos, Intclepeiunca Cuvantul lui Dumnezcu,
ne-a aratat a soeotit preaeurvie intru pofta de
[emcie ueidcre intTU lira de frate. Si aeclea se fae
eu gandul. lata, ma fae ;;i preaeurvar in toam
ziua, Si apoi, cata poeain imi trebuie?
Legea Darului, sau a Harului, eand a venit, a
seos paeatul din radaeina, nu a venit sa eoseasea
pacatul pc dcasupra, eum dam eu eoasa ;;i radaeina
ramane.
A;;a a fost Lcgca Veehc: sa nu furi, sa nu desfra
nczi, sa nu ueizi, sa nu fii marturie mineinoasa ...
I.egea Veche oprea pacatul din lucral'e.
Legea Harului, eand vine, scoate pacatul din
I'adacina, ca pofta-i radacina pacatului. Sa nu
poflesti Jemeia aproapeluL. cum spline pOTUnea a
zeeea, ea preaeurvar. Si atunei smlligi paeatul
din radaeina! Ca de la porm vine paeatul. Seoate
buruiana de unde ea! Si eu cat Legea
Harului estc mai eu atat trezvia atentiei
1rebuie sa dca seama omului pazcasea mintea.
Ca omului i se pare ca este curat, dadi n-a tacut
pacatul cu luerul. Cea mai marc este asta!
Ca toemai atunci suntcm in eel mai greu pacat, adica
in nesimtire, dupa Srantul Maxim.
Cand nu avem simtirea pacatului, suntern in
cel mai greu pacat; ca atunei mintea noas1ra-i
oarba, iar nesimtirea este moartea mintii. Mintea
nu simte pacatul omorarea sufletului, mai inainte
de moartea trupului. Si ncsimtirea se ea tot
din iubirea de sine. N-am avut timp sa va spun
toate fiieele ei, eat Ie mai tin minte.
---
44
45 NE VORBESTE
Nu este clipa nu este vrerne in care nu rna
ailu rnaniind pe Durnnezeu; sa avem increderea
aeeasta sa ;;tim, chiar de n-am n-am
ajuns la convingere, sa ajungem de-acum. trebu
ie marturisit PentTU ca am ajuns la convingerea asta
eu zeci de ani in umla, ca nu exista clipa ;;i mai putin
dedit aeeasta, dind nu ne aflam maniind pc Dumnezeu.
Aeeasta ;;tii dnd 0 simti? Cand ajunge omul in
treptele eele mai inalte ale rugaeiunii inimii cand
vine Duhul Sfflnt in il1ima omulul, eLI darul lui
Hristos, atunci abia vede el milioanelc dc neputinte,
care-I robese simtitor ganditor.
Vezi in camera asta ce curat este? Nu-i praf, nu-s
gunoaie. Daca 0 razii a soarelui ar intra aici noi am
sta deoparte, am vedea milioane de microbi ce se
Invart :;;i cat praf este. "la uita-te ce era in camera
asta!" Dar pana ce n-a intrat raza soarclui, nll vedeam.
Dar daca am avea ni;;te aparate speciale care marese,
ele ar face ;;i mat man corpurile acelea care Ie
vedcm cu ochiulliber. A;;a este cu sufletul nostrIl.
Deei, In timpul rugaeiunii ce1ei curate, cand se
scalda inima noastra in lacrimi ;;i fierbe in clocotul
pHll1sului, dupa ee au trecut momentele acelea,
atunci 0 sa vezi catc miIioane de neputinte zac In
mintca inima noastra. Si acestea nu Ie simtim.
Petrccem in nesimlire, in somn, in raspandire, in
il1varto;;are, in impietrire. Ni se pare di noi, "slava
Domnului, n-al11 racut cutare pacat!" Dar noi Ie
avem pe toale :;;i suniem izvorul a tot pacatul :;;i
fabrica a toata rarade1egea, in toata clipa.
De aceea, pentru ca in fiecare clipa gre:;;im, in
fiecare c1ipa este nevoie de trezvie, de paza
de rugaciune ;;i de umilinta in lata lui Dumnezeu. Asta
este ee spunea mare1e prooroc David: cil forildelegea
pARINTELE CLEOPA
mea eu 0 cunosc pacatul meu inaintea mea este
pururea.
Oite lm alt caz. 1'i se intampla uneori di ;;tii ea
e:;;ti paeatos ;;i vrei sa te rogi, dar nu a1 stare de
umilinta, adica simti 0 invarto;;are a inimii. Ce
trebuic sa faeem atunei?
Aceasta invarto;;are a inimii in timpul rugaeiunii
se eheama raceala, seeeta sau usdiciunc. Si asta este
la Sfintii Eu deja, cand rna
marturisese, :1,ie: "Parinte, rugaeiunea am facut-o eu
mintea imbrobodita, plina de uitare, plina de
raspandire, eu seeeta, eu useaciune, ell raeeala, cu
parasirea darului ... ". Raceala vine rnai totdeauna
din uitare. Prieina raeelij sufletului ea eu,
paditoslll, surar in toata c1ipa de ea este uitarea.
Dar uitarca ee este, dupa Sfintii Parinli? Este primu1
paeat din partca ralionala a sufletului.
Sufletul se Imparte In trei parti: partca ralionata,
cea ma1110asa cea poftitoare, dupa Sfiintul
Grigorie dc Nyssa. A;;a Ie randuie:;;te in Pidaliol1.
exact pacatul dupa cele trei parti ale
sufletului. Vezi in eanoanele lui din Pidalion.
Din partca rationata primul pacat cste uitarea.
Apoi nedreapta soeoteala, nechibzuinta,
rentru binefaeerile lui Dumnezeu ;;i
ale aproapclui, nedisccmamantul, credinta stramba,
hula, nebunia, eresul ;;i eele1alte. Dar primu/ pas
spre racealii, tine minte, este uitarea.
Cand uitam binefacerile lui Dumnezeu, eand
uitam ea Dumnezeu este de fata, cand uitam
prezenta lui Dumnezeu, cadem in a;;a numita
"acedie". Acedia este suiletului a
rnintii. MareIe Vasile ;;i alp Sfinti Parinti numese
acedia caracatila sufletului. Cand s-a lancezil omul
46
47
NE VORBESTE
dind zace in acedie, in atunci yin toate
patimile rautatile in sufletullui.
0 pe imaginatie. Aristotel 0
numea simtire de In filosofia lui. Pentru ca
imaginatia nu prinde numai un pacat nu da razboi
suflctului numai cu unul. Ai citit Paza eelor cinei
sim{iri scrisa de Sffintul Nicodim AghiorituI?
Ei, dite sunt de vorbit! Vczi cum sc leaga una de
alta, vorbind? De cinci ori am citit-o in viati}, la
sIatuitoarc carte. Si dnd 0
tennini, autorul ei zice: Aeeasta puturoasc"l earte ee
am seris. Ai vazut cata smerenie? "Tu te-ai tacut ca
un amnar eu ca 0 cremcne. Ai Iovit 0 data de
doua ori intr-o inima a mea ca de cremene au
izvorat aceste puline sdintei". Cartea aceea toata are
mare intelepciune!
Ai vazut ce spune acolo? Ne arata cum sa
mergem pe drumul acesta. Din cauza ca mintea a
cazut in racealii, datorita uitarii, dupa ce-am uilat noi
friea lui Dumnezeu, incepe omul pennita orice.
Si prima data, cand omul a uitat de frica lui
Dumnezeu, incepe sa-i aduca diavolul tot felul de
ganduri prin imaginatie.
Imaginatia, dupa Sffintul Vasile cel Mare, este
pod al diavolilor, prin care intra in sufletul omului.
De aceea trebuie 0 mare atentie la rugaciune sa nu
ne inchipuim nimic, caei prima varna pe care 0 int:11
mintea inspre inima este imaginatia. Nici 0
fapta rea, nici un diavol, niei 0 patima nu trece de la
minte la simtire dedit prin imaginatie. Ca nu poti sa
faci pacatul pana nu ti-I inchipui. N-ai vazut cand te
lupti cu mintea? Ori apare chipul aceluia care te-a
suparat asupra caruia ai fost pomit. Pare a ti-I aduce
aminte pardi te-ai razbuna. "Ei, daca ar fi aici! Ce
PARINTELE CLEOPA
drege, ce face!" Si aeeia sunt diavoli. Dar
prin imaginatie iti dau razboi. "Mai, dar mi-a zis,
sa-i zic!"
Diavolii tau fata aceluia care te-a suparat 0
aduc in suflet prin imaginatie ti-o arata: "Uite,
acesta ti-a zis acesta te Apoi yin
minciunile mintii, cu presupuneri ca acela te
acela zice acela, cutare.
Un duhovnic mare spunea: "Nu Ie crede, parinte,
ca-s minciunile mintii ai sa vezi mai tarziu di nici
una din cate ti-a spus mintea nu-i adevarata". Astea-s
minciunile mintii, pe care Ie baga diavolli in suflet
in vremea ispitei, prin imaginatie, sa-l danlme. Sunt
prepusuri, pareri Prepusuri ca cutare zice, ca
cutare are ciuda :;;i cutare altceva. Si niciuna nu-i
Demonii, cand vad ca tulbura pc om banuielile
acelea, bat razboi cu acestea. Ca zice in Psaltire:
Mulli sunt aeei eare bat rc"lzboi eu noi de la inc"lllime.
Si Sffintul Apostol Pavel zicc: Lupta noastra nu-i
impotriva trupului # a sangelui, ci impotriva
duhurilor riiutalii, domnii puterii vazduhului, a
duhurilor rautli/ii raspandite in aero lata, cu
capeteniile vazduhului se lupta biata minte!
Ce se intampla? Un pacat intal I-ai gandit. Daca
s-a invoit mintea la gandire, trece la cugetare. Trece
la alegere. Imediat 11 baga diavolul in imaginatie.
Ti-aduce aminte... N-am vorbit noi despre ispitirea
din opt Ca sa vezi acolo cata filosofic este
la Sfintii Dupa ce te-a bagat in imaginatie,
bagat idolul te-a Iovit In minte. Gata! Auzi ce
spune: Cand vei vedea uraciunea pustiirii stand in
loelll eel slant, eel ee aude so. inleleaga!
Sffintul Maxim spune: Uraciunea pustiirii in
locul cel sfant este pacatul inchipuit in imaginatie.
48 49
..
NE VORBESTE
Ca loeul eel srant este inima, pentru ea not suntern
Biserica Dumnezeului Celui viu, !?i Duhul lui
Dumnezeu locuie!?te In in1ma noastra. Diavolul, daea
a reu!?]t sa bage idolul prin imaginatie in minte, de
aiei n baga in Apoi, in inima !?i in mintea ta,
numai fata aeeea 0 ai, ori care te-a suparat, ori care 0
iube:,;ti eu patima! Dupa ee ti-a bagat idolul, iti dai
seama: "Da! Eram treaz mai Inainte de prima
momeala" .. di aieea trebuie sa vorbim de cele doua
sprezece trepte ale pacatului. Daca eram treaz la
prima momeaIa, imediat zieeam: "Doamne lisuse ..."
!?i eu trezvia atentiei idolul nu intra.
Daca n-am fost atent, a intrat idolul: eutare fata,
eutare femeie eu care ne-am IntaInit, sau bani sau
slava, ori de ce nuan!a ar veni. L-a bagat In inima
prin inehipuire. Aeesta-i idolul, asta-i "uraeiunea
pustiirii in loeul eel srant". daea era trezvia
atentiei, nu intra. II dadea jos de la ineeput. A venit?
Iisllse... !" II izbe!?ti de piatra Hristos.
ee se mintea eu aeest nevazut razboi?
Preeum scrie in "Razboiul nevazut".
Ai vazut ca mintea ace lui ee este treaz, care are
trezvia atentiei, nu numai ea nu se teme de navalirile
astea. ee face? Anume Ie eheama. Le da drumul
oleaca, apoi eu rugaeiunea il eheama pe "Doamne
Iisuse... " in ajutor. Preeum face pisiea eu II
prinde apoi Ii da drumul, se joaea eu el. Dar
aeeasta luerare este pentru eei sporiti.
face mintea trezvitorului' eu paeatuL Ii da
drumul sa intre oleaea inauntru; !?i numai ee-l vede
ea treee in imaginatie Ineepe a-I tulbura firea. "A!
Mi-ai venit? Doamne Iisuse ... ". mai cheama 0
data la lupta: "Mai vina, mai, mai intra!" e1 mai
vine. iar 11 de piatra eu "Doamne Iisuse ... ".
PARINTELE CLEOPA
ee ziee apoi diavolul? "Aista nu-i prost! Ma
cheama intai da drumul apoi rna arde eu
Hristos. Stai, ea acum ii treaz eu mintea. Yin mai
tarziu, eand it uitarea". eand 11 mai
cheama, nu mai vine. Nu uita el sa ne ispiteasea.
"Aeum nu yin, ca-i treaz eu mintea ma arde eu
Doamne lisuse .... Da-i pace. Cand va dormita el
eu mintea n-o sa fie smpan pc simturi, atunei vin!
Cand este raspandit eu mintea, atunei Ii dau razboi.
Aeum, eand este treaz, n-am nevoie sa rna Jupt eu el.
Ca 1;>tii ee face acum? Cheama nume1e Domnului
ma arde!"
tltce trezvitorul, precum face mala cu
Ii da drumul iar n prinde. Feriee de eel
ce are trezvia mintii! De aceea a zis dumnezeieseul
Pimen eel Mare in Pateric: Nu avem nevoie pentru
a ne mantui dedit de minte treaza. Clar! Atat. Cu
mintea treaza cu luerarea asta a trezviei atentiei ne
putem mantui cel mai
Pe aeeasta 0 Srantul lsihie din Sinai
"Iucrare preacuprinzatoare de toam fapta buna de
toam virtutea" cititi in Filocalie, ea de aeolo
vorbim, in Pateric. Primul pacat care se
din partea rationala a sufletului este uitarea. Din
uitare se raccala sufletului. Zice Mareu
Aseetul ca trei sunt care ueid sufletul:
uitarea, trandavia.
V czi? S-ar putea ca unul sa fie treaz cu mintea,
dar sa fie orbit de nel?tiinla. n-are trezvia
atentiei niei acesta. Auzi, ca este orbirea
sufletului. Srantul Maxim zice: Viata
,
mintii
,
este
lumina iar este orbirea
sufletului. atunei se poate orbi unul nu numai de
uitare, ei din daea a spus de
51
j"""",,.,,, ... ....
50 NE VORBEfjTE
trandavie, dar ai auzit pc cine a pus intai? Tot pe
uitare. Ca trandavia Yin dupa uitare.
Stantul Grigorie de Nyssa clasifica in Pidalion
toate pacatele dupa ccle trei parti ale suflctului,
primul pacat care vine din partea rationala este
uitarea. cauza racelii noastre in cele
chiar in vremea rugaciunii, tot de la uitare
lar cine are trezvia atentiei, inaintc de a vcni
uitarea, 0 simte. Pentru ce'? Trczvia se din friea
de Dumnczeu. friea lui Dumnezeu din eredinta in
Dumnezeu.
Stantul Maxim Marturisitorul ziee: Cine crede,
se teme cine se teme, se Uite, a venit un
gand! De-aeum trebuie sa discern: ori ii rau, ori ii
hun! Ce-i de mcut? cine se imediat
trebuie sa cherne pe "Doamne lisusc ... ", caei trezvia
atentiei sta in trei lucruri: in a ne trezi cu mintea,
a ne impotrivi pacatului de cand este in minte,
a cherna pe "Doamne Iisuse... ". Trezvia noastra nu
are niei 0 putere lara Iisus.
Dar uitarea este primul pas sprc raccata, cum
arata Parinti. lar daca noi lupmm
impotriva uimrii, mintea totdeauna ii treaza seapa
de ec1claltc lupte in eelelalte trepte ale paeatului. Ai
vazut cum a fost numit satana la lov in Stanta
Seriptura? Furnieo-Ieu. Frumos comentariu face la
aceasta Nil Ascetul, iar mai tarziu Nicodim
Aghioritul it pune in Paza celor cinci sim!iri.
De cc s-a numit satana pacatul furnico-Ieu'?
lov zicea: "Furnico-Ieul a murit de foame ea n-avea
de mancare!" Dar la cine? La lov n-avea dc mancare,
nu la mine pacatosul! Eu it hranesc in toam ziua
fac leu. Ca de ce lov nu-l hranea pe fumico-Icu'? Auzi
cc spunc Scriptura? Acest om aducea in fiecare seara
pARINTELE CLEOPA
Giite un bou jertm pentru copiii sai: "Doarnne, nu
cumva copiii mei, fiind tineri, sa fi eu gandul lui
Dumnczeu!" Care din tata din mama de azi mai au
grija ce copiii lor eu gandullui Durnnezeu?
Nu I-a numit degeaba Dumnezeu pe loy, drept ;;i
temator! Aducea un bou jertfii in fiecare scara, nu
pcntru paeatele lui, ci pentru ale copiilor lui. Ca el a
spus ca furnico-Ieul a murit de foame ea n-avea de
maneare, adica el niei in gand nu hranca paeatul.
zice Stantul loan Gura de Aur: "N-ar fi pierit eopiii
lui daca nu i-ar fi gasit la masa la belii. Ca
crau la praznic la fratele eel mai mare petreeeau.
Dc aeeca a putut satana sa darame easa. Daea ii
gasca in rugaciune nu se putea intampla Dar
aeeasta a lasat-o ea pilda Dumnezeu.
Dar aeest lov, care era atat dc tarc trcaz eu
mintca inaintca lui Dumnezeu, zice ca furnico-lcul a
murit de foame ea n-avea de m ane are; Sfintii
Parinti fae comcntariu mai ales la luerul aecsta.
Pacatul, cand vine in mintea noastra, este mic ca
o furnica. Ca prima treapm a paeatului este a face
fapta buna eu seop rau. Pcntru ea [apta buna meuta
eu seop rau n-are plata, ei ea trece de partea seopului
sc pierde. Sufletul viata faptei bune este seopul.
De accca a zis dumnezeiescul parinte Maxim: Este
fceioric milostenie priveghere post
osteneata, carc sunt uraciune inaintea lui Dumnczcu,
ea nu cu seop adevarat se fac aeestea!
Daea fapta buna este meuta eu scop rau, ca treee
de partea seopului se face una eu el. Seopul este
sufletul mircasa faptei bune.
Noi, daea ne-am trezi eu mintea, atunei eand
facem 0 fapta huna, trebuie sa vedem daea-i eu
scopul de a plaeea lui Dumnezeu, de a rna mantui
53 52 NE VORBE!jTE
sau daca nu cumva mintea mea prive!?te in alta parte.
Dumnezeiescul parinte Efrem zice: Cand mintea va
parasi scopul blagocestiei, adica al evlaviei, toate
faptele bune nu mai folosesc.
Ca scopul este ori al iubirii de slava, ori al iubirii
de treapta, ori al iubirii de ca;;tig, cum zice SHmtul
loan Scararul. Auzi ce zice e1, aratand aici cat este
de rea chiar ;;1 lepadarea de lume cu scop rau: "Cel
ce pentru iubirea de ca;;tig a Tacut lepadarea de
lume, este ca piatra de moara, care intru acelea;;i se
'invarte;;te", vorbind despre ce1e trei feluri de
lepadari de lume.
Al doilea scop. "Cel ce pentru iubirea de treapta
pc lepadarea de lume 0 a Tacut, ca tamaia este, care
la lnceput miroase !?i pe urma scoate fum". Eheei!
Dai de Stantul loan Scararul! Acolo la Sinai ii zice
Sf'antul loan Sinaitul. Noi ii zicem "Scararul", dupa
cartea lui numita Scara. Ce zice? "Cel ce pentru
iubirea de Durnnezeu lepadarea de lume 0 a racut
adica din dragostea lui Dumnezeu -, adauga dor peste
dor ;;i foc peste foc, aprinzandu-se de dragostea lui
Dumnczeu, slujind cu [rica Lui !?i cu cutremw".
Acela iube;;te pc Dumnezeu pana in Si iata
mintea noastra la trezvia atentiei nu trebuie sa pri
veasca numai asupra gandurilor care yin, ci asupra
scopurilor cu care ne nevoim !?i urmam lui Dumnezeu.
S-ar pulea sa ne nevoim sa ramanem eu
mainile goale la lIrma, daea scopul este altlll. Deci,
scopul faptelor bune totdeauna sa fie spre slava
lui Dumnezeu. De aeeea ne invata mareIe Apostol:
Sau de mlinca(i, sau de be/i, sau altceva de face(i,
toate so. Ie face(i spre slava lui Dumnezeu. Deci,
dadi omul este treaz cu mintea, ucide pacatul de
cand ii furnica!
pARINTELE CLEOPA
V-am vorbit mai inainte de fata Babilonului
de pamantlllui acum va aduc aminte.
Daci'i ne-ar ajuta Preastantul Dumnczeu sa fim treji
cu minlea sa ueidem pacatul de cand e fumica; ca
apoi, pc treptele eelelalte, se face leu nll-l mai
putem birui!
Deci, prima trcapta a pacatului este sa faei fapta
buna cu scop rau. A doua, sa nu faci fapta bun a
intreaga. Un exemplu: faci milostenie,
dar 0 faci din fu rat ! Si zice Stantul roan Gura de
Aur: Cel ce aduce jertta din osteneala straina lui
Dumnezeu, ca cel ee aduce caine imputit.
Deci, iata ca nu-i cum trebuie!
A trcia treapta a pacatului este momeala. Se
apropie de minte un gand, dar nll ell patima. Femeie,
sa zicem, slava, bani. Sa luam de pilda numai aceste
trei. Dar nu-i nimica rau; ca Dumnezeu Ie-a tacut la
'inccput bune toate; femeie ;;i bani slava.
Precum iedera hameiul se agata de oriee
planta eare-i mai aproape, a!?a langa gandul simplu
lucrului se agata patima. Si toemai asta este lupta
omului trezvitor ca despre trezvia atenlici vorbim
aici! Aceasta este eea mai stnlvezie (patrunzatoare)
lupia a mintii a monahului.
Toli ne luptam pentru mantuire. Dar trebuie sa
despartim gandurile simple ale luerurilor, de cele
complicate eu tapta! Nu-i pacat sa gandese la femeie,
ca Evanghelia a spus ea eel ce fa femeie,
nu spre a 0 vedea, ei spre a 0 po[ii, preacurve,yte cu
ddllsa in fnlma sa. lndala ec lan<ga femcie a aparut
pofta, gala! Este prcacurvie! Eu, daca am privit-o,
dar Tara sa cuget cu patima, nu-s prcacurvar. Pot sa
vad un milion de femei! Dar daca am poftit una in
inima mea, atunei imediat eu sllnt preacurvar.
54 NE VORBESTE
De aceea zice dumnezeiescul Efrem: Nu rna
aruncati in negrija, fratii mei, pentru pacateIe cu
gandul ca n-ar fi mari! Dadi nu erau mari, nu era
nevoie ca dreptul aceta, loy, cu 1850 de ani inainte
de Hristos, sa aduca jertra pentru pacatete cu gandul
ale feciorilor sai, intelepciunea lui Dumnezcu nu
socotea prcacurvie intru pofta de muiere, ucidcre
intru ura de frate. Cu gandul, omul este
preacurvar in toata vremea. De aceea zicea Srantul
Efrem Sirul: "Nu va aruncati in negrija!" Un gaud
venit in minte omul trece la imaginatie; de la gand
incepe tot pacatul.
Toata lupta noastra a fiecaruia dintre noi, care
vrea sa se mantuiasca, este sa desparta gandurile
simple ale pacatului de cele complicate cu fapta. Ca
nu ne pe noi gandul simplu, ci cel ce ne
com plica cu patima. $i atunci diavolii, vazand ca am
primit gandul care este momeala gandului
simplu, ne duc mai departe pe treapta unnatoare a
pacatului.
Treapta a patra a pacatului este consimtirea. A
consimtit sufletul nostru sa stea de yorba cu gandu]
cel simplu! Sa stea de yorba cu gandul olecuta.
"Mai, cam cum e cu asta?" $i gata! Suntem pe
treapta a patra a pacatu]ui! Starea de yorba a
sufletului cu paeatul.
In treapta a cincea incepe lupta. "Nu-i bun
gandul asta; vine cu patima la mine!" $i lupta se da
pe toate treptete pacatului pana la deznadejde
moarte. Mintea incepe sa tupte. "Nu-i bun gandul
asta! Mi-a bagat patima in suflet! Uite, poftesc
[emeie sau ban sau treapta sau urase pe fratele". Sau
cine de ce nuan!a ar fi pacatul, din cele trei parti
ale sufletului. $i atunci eu trebuie sa fiu atent, ca
I
III
I
PARINTELE CLEOPA 55
vorbim de trezvie. "Ei, diavole, pana aici! M-ai adus I
pana aici!" De-acum, lupta! /:
$i in lupta asta, v-am spus, trebuie sa chemam
pe "Doamne Iisuse... ". Ca auzi ce zice Scriptura? Sa
Ii
nu /sraele, lara de Mine la razboi, ca vei fi
II
infrant! Cum ai vawt ca au pallt eu amoreii. $i ziceau
evreii: Doamne, am cazut! "Pai, nu v-am spus Eu sa
nu la razboi rara Mine?" noi in lupta cu
pacatul, sa chemam in ajutor numele Domnului.
\1
Cat de treaz ai fi eu mintea cat de mare filosof
ai fi, te prapadesc diavolii, daca nu ehemi pe Hristos
cu "Doamne Iisuse ... ". Trezvia atentiei rugaciunea
mintii au legatura, cum are sufletul cu trupul. A ne
trezi, a ne impotrivi pacatului a ehema pe
"Doamne Iisusc ... ". Asta-i filosofia duhovniceasca!
Atata legatura are paza mintii sau trezvia atentiei eu
ruga"ciunea mintii.
In lupta asta cu pacatul, mintea noastra incepe
razhoiul. La acest razhoi sc incaiera trei [eluri de
minti: diavoleasca, ITuntea----mgeieasdi
mintea oinu1.!!L-Offiu} ii dator sil- se treieasca sa
chemepe "Doamne Iisuse ... ". Ramaneti intru Mine
Eu intru voi, ca fora de Mine nu pute;i lace nimic!
$i daca in lupta asta cheama pe Iisus, iese
biruitor! Daca se bizuie pe sine se uita
sa cherne numele Domnului, iese pacatul biruitor.
In treapta a vine lnvoiala. "Ei! $i daca
Invoi oleadi eu gandurile rautalii, ale pacatului?"
Daca tare ai capatat trezvia atentiei, poti sa te
oleaca, ca sa chemi pacatul la lupta, cum
spune in Riizboiul nevazut. Faei ca mata cu
Ii dai drumul iar 11 prinzi. $i-l chcmi 0
data zici "Doamne Iisuse ... " I-ai batut. II chemi
a doua oara, cum spune in Riizboiul nevazut:
56 NE VORBESTE
"Care-i treaz eu mintea, eheama pacatul". II eheama
de diteva ori il ucide. Ca diavolii se tern: "Mintea
asta-i treaza; rna eheama, dar rna omoara eu Doarnne
Iisuse ... ". Si nu mai vine 0 vreme. Dar mai ineolo
ziee: "Lasa-I, ca aeum nu este biruit de uitare; aeum
da-i pace! Cand va dormita eu mintea, atunei yom
veni; nu dnd ne eheama el. Aeum ne eheama la
lupta ea-i eu lisus nu se teme. Dar eand va dormi,
venim noi!" Ca el nu se nu asuda.
spune in Paterie; dupa cum dind
pandese casa, daea aud vorbindu-se inauntru, zie:
"Mai, sunt treji. Nu putem intra, ea aeum nu putem
prada"; este eu talharii diavoli. Daea vad
diavolij ea sufletul este in yorba eu Hristos - adiea
are rugaeiunea launtriea nu pot intra, ea Hristos este
aeolo ii arde! Iar daea nu se mai aude niei un mur
mur in inima, niei 0 vorbire eu Hristos, atunei intra!
Deci, in lupta asta, dind sufletul a eedat putin,
eade in treapta a a paeatului, invoiala. "Ma
invoiese. Ei! Si ee dad'i voi sta de yorba eu
gandurile eurviei, sau ale maniei, sau ale urii, sau ale
slavei aceasta invoiala vine, dupa cum
arata Sfantul loon PustniclIf, din iublrea de sine. Ea
este maiea futuror rautatilor!
Ca tot sa-l induleeasdi plhoit,macar eii'gandu1.
Din iubirea de sine se mai lI1tai mila de
sine, apoi erutarea de sine, pentru care I-a numit
Mantuitorul pe Petru, satana. Crula-te pe Tine,
Doamne! a zis Petru. Mergi inapoia mea, satano!
Sa ma en/I? Pentru asia am venit Eu, sa ma jertfese,
nu sa ma crUI!
Din crutarea de sine ineepe de sine.
"Ei, eel Dar nu pot; dar sunt neputineios, ca sunt
eu om! Trebuie sa rna mai las eu la eele
PARINTELE CLEOPA 57
omule!"
DiJ! indreptatirea de sine, vine multumirea de
r
sine. "Ii multumesc lui Dumnezeu ca eu numai la
pacatul eu mintea rna lnvoiesc, dar nu fac chiar
I
paeatul eu luerul".
I
I
Din indreptatirea de sine vine multumirea de
sine apoi nemullumirea. Ce seop are? Sffintul
Maxim Marturisitorul spune: Sa faca sufietul satul
de fapta buna! Fariseul eel dinlauntru al nostru ce
ziee? Cacer -din _. mseriea: Mu!lumeseu- Ti 7'ie,
Doamne, ea nu sunt ea tori oamenii niei ca acest
Multumirea de sine zice: "Multumesc lui
Dumnezeu ea eu ml'i invoiese numai eu gandul, dar
altii fae paeatu'l eulticrul!"
Si ee-fcu-aSia? -
Ai vazut diavolul cat este de filosof? Cat este de
teolog? Ca sa te eapete pc tine eu multumirea asta,
sa ziei ea paeatul tau, daea a fost pana la lnvoiala
sau la eonsimtire, nu-i nimica! Si la aeeasta multu
mire, daea sufletul e multumit eu starea lui, iata
Evanghelia ce spune: Fericili eel ee jliimdnzese $i
lnSeteaza de dreptate... Mereu aeeasta sete foame
dupa fapta buna! Iar multumirea de sine este un
paeat, 0 ranmra a iubirii de sine, ea-I face pe om
satul de fapta buna. MulJumescu- Ti Tie, Doamne...
Fariseul din sine ii spune: "Tot ai tu eeva! Nu
ehiar ecllnairauornT'
Din miiltumirea de sine se indata trambi
i.i scoate la i,:,eaJa: .
"Tu al Iacut Sl pe utrIialanda de SIne
pe urma sine. Se compJace eu
lui. Si din plaeerea de sine se parerea de sine.
"Mai, eu sunt ceva!" Si din parerea de sine,
inchipuirea de sine. ca el este cineval
II
58 NE VORBESTE
Din Inchipuirea de sine se simtirea de sine.
Se sirnte. "Eu! Ce? Nu te atinge, ca rna sparg! Te
atingi de mine?" Din simtirea de sine se
Ingamfarea de sine. Din ingamfarea de sine vine
cinstea de sine. "Mi se cade, ca eu sunt cineva!" Din
cinstea de sine se increderea in sine, apoi
rezemarea pe sine, apoi bizuirea pe sine apoi vine
nesimtirea impietrirea inimii care este moartea
sufletului n-am cand a vi Ie mai spune pc toate.
lata cum actioneaza iubirea de sine asupra
noastra. acestea se mmmpia tocmai cand mintea
doarme nu are trezvia atentiei. Ca atunci cand este
treaza, totdeauna zice "Doamne lisuse... ", sau
cugeta la alte lueruri atunci se
ca neputinta sa. Dar ce se
intampla?
La invoire, min tea noastra s-a mvoit cu gandul
prim it de la diavol, care este acolo. El vede ca
mintea acum ori ori se razbuna cu ura pe
cineva, ori slava ori
bani, ori alta fapta buna. Sufletul, daca s-a mvoit, sta
de yorba cu orke pacat.
Incheind aceste putine cuvinte, sa rugam pc
Preabunul Dumnezeu Preainduratul nostru
Mantuitor sa ne trim ita a Sa mila indurare tuturor
celor ce vietuim aici tuturor
care petrec cu grija viata. Sa nu uitam
Sale cuvinte, care totdeauna trebuie
sa ne indemne la trezvie veghere, dupa cum scrie
in Sianta Evanghelie: Ca nu cumva, venind lara
veste, sa va ajle pe voi dormind. Jar ceea ce va zic
voua, zic tuturor: Privegheafi! (Marcu l3, 36-37).
DES PRE RUGACIUNE
TREPTELE RUGACJUNJI
Rugaciunea este maica imparateasa peste
toate faptele bune. Dar cum este ea maica tuturor
faptelor bune? Ca doar mare1e Apostol Pavel spune:
Si acum raman aces tea Irei: credinla, nadejdea i
dragostea; iar mal mare decat toate este dragostea.
Nu spune
Deci iata nu-i
ci este dragostea.
Dar de ce Sfintii Parinti au spus ca rugaciunea
este maica a tuturor faptelor bune? Pentru ca ea
aduce in sufletul nostru pe dragoste. de
Dumnezeu !li dragostea de aproapele nuvinpe-a1ta
cale in suITeml nostfu, decaf pe-cafca rugaciunii!
sJ>un: daca--ili'suparat pc
te-a -sa-l p'QlTIeneti la
rugaciune, numai vezi ca, de la 0 vreme, se ridica 0 1i
ura din rugaclune se taie vrajba !li indata
il pe acela it aduci Ia intelegere, la unire.
De aceea spune Siantul Maxim: Cand vei vedea pe
cineva ca te sau te fie cu
dreptate, fie-ctfnedreptate, incepe sa-I
la rugaciune. '-Dar sa nu-l pomene!lti sa-i fie lui
vreun rau, ca atunci cade pe tine. Sa zici a!la:
"Doamne, lisuse Hristoase, pe mine,
pacatosul, pe fratele meu (cutare), ca pentru
pacatele mele s-a suparat pe mine. Pentru ca fratele
meu este oglinda mea el vede rautatile mde".
60 NE VORBESTE
spune Srnntul loan Scararul: "Sa nu
cumva pe fratele dlnd te rogi pentru el,
sau sa-i ceri pedeapsa", cum Ii pun unii in pomelnice
la Nu-i voie! Chiar daca Ii puncti pe unii la
Biscrica cum se roaga? Biserica sc
roaga pcntru sa-i Inteleptcasca, sa Ie ierte
pacatclc, sa-i aduca la adcvarului, sa-i
fadi. bHinzi sa-l Intoarca cu binc.
se roaga Biserica. Niciodata Biscrica nu
vrca sa faca rau la nimeni. ell. [)llmnezeu vrea ea tOfi
oamenii sa se mlintuiasca... lar noi, cand avem 0
supararc, ni sc pare ca cutare ne Dar Biserica
nul Ea nu face deoscbirc. Ea se roaga deopotriva
pentru tOli, ca sa fie buni.
De aecea, vorbind dcsprc srnnta rugaciunc, v-am
spus ca ea se maica tuturor faptelor bune,
pcntru ca ea aduce 1n sufletul nostru pc cea mai
mare fapta buna: dragostca de Dumnezeu
dragostca dc aproapetc.
Auzi cc spunc dumnezcicscul .J>arinte Maxim
Marturisitorul . carc a. ...varful .. teologtel"
"bilantul teologieT"ortodoxe" In secolul VI -- in
Filocalic in cartea numita "Ambigua", 0 carte a lui
cu care il intrcce uneori in gandire pc Srnntul
Dionisic ArcopagituI, numit "Pasarea cerului":
Toate faptele bune ajuta pe om sa
dragostea de Dumnezeu, dar mCI una ca
rugaciunea. ea rugaciunea de aceea sc cheama
"maica faptetor bune", ca ea pe cea mai marc fapta
buna 0 ajunge, pc dragostc.
Toatc fapteIebU11c apropic pe om de Dumnezeu,
dar rugaciunea Ie Este ca cand ai [ace 0
din tablii, sau undulap, vczi ca se pOirivesc
lucrurilc trase la gealau, dar nu se Jipesc pana nu pui
61 PAR1NTELE CLEOPA
c1ci. Iar dlnd ai pus c1ei Ie-ai mcut dintr-o bucata
toate. cste rugll.ciunca.
Rugaciunea nu numai ca il apropie pe om de
Dumnezeu, ci de Dumnezeu il face un
duh cu EI. Este ceea ce spune marclc Apostol
Pavcl: eel ee se lipe$te de desfrlinata, un trup este
ell ea... eel ee se de Domnul. un duh este
ell El. Sudura aecasta duhovniccasca de a se uni
cu DlImnezeu, se face pe calea rugaciunii.
Dar dnd auzim noi de rugaciune, sa nu credem
ca toata rugaciunca noastra estc rugaciune. Dad eu
zic Cll limba rugaciunea, sau eu gura, iar mintea estc
pc dealuri, eu rna pe mine cand rna rog. Ca
Dumnezeu, in vremea rugaciunii, nu cauta numai\
buzele Iimba, ci cauta mintea inima.
rugaciunca care 0 faccm noi cu gura cu
huzele cste buna Intr-o masura, caci ea arc tcmei
in Srnnta Scriptura. Cand auzi pe Apostolu} Pavel ca
spune AdllCe{i Domnlilui roada bllzelor voastre,
arata rugaciunea gurii pc care 0 zicem; sau cand auzi
in Psaltirc ca zice: eu glasul melt catre Domnlll am
sfrigat, Cll glasul meu catre Domnul m-am rugat, se
rcfera la rugaciunca limbii ;;i a glasului. Cand auzi
pc proorocul ca zice: Si L-am inalfat pe El cu limba
mea, tot dc rugaciunea gurii sau: Doamne,
allzi mgaeizmea mea strigarea mea fa Tine sa
vina, tot dc mgaciunea buzelor Sau: Auzi,
Dumnezeule, nlgaciunea mea :ji nu trece cu vederea
ruga mea, de mgaciunea gurii aici
Srnnta Scriptura.
Dar sa ca rugaciunea gurii, dupa invalatllra
dumnezcicscului parinte Grigorie de Nyssa, marele
filosor [ratelc marelui Vasile, este granita cea
mai departata a rugaciunii, sau, mai binc-zis, ca sa
62
NE VORBE$TE
intelegeti mai bine, ea este euiul (treapta) eel mai de
jos din seara rugaeiunii. ea atunei cand te urei pe
seara, pui pieiorul pe eel dintiii cui. Dar cat ai de suit!
Or, seara rugaeiunii in ei nu arc
Rugiciunea, in ei, nu are margine,
pentru ci ea se cu Dumnezeu. preeum
Dumnezeu, fiind nemarginit in sfinlenie prin
inaltimea Sale, nu are in bunatate
in sfintenie, rugaeiunea, in ei
duhovnieeasea, se inalta margine nu are!
I
nu numai rugaeiunea este nemarginita, ei
toate virtutile care se nasc din Dumnezeu sunt
nemirginite; toemai de aeeea, ea se nase din
- -numnezeul nemarginit. Ori eredinla, ori nadejdea,
ori dragostea, ori mila, toate -sum nefuargiriite, pentru
ea ele se nase dintr-un Dumnezeu care nu are
margine in bunatate.
cand ne rugam eu gura, sa ea faeem
bine, dei eu aeeasta ineepe a se invata omul a se
ruga. Cu gura sa invatam intai rugaeiunile
ineepatoare: "lmparate eerese", "Sfinte
Dumnezeule", "Preasfiinta Treime", "Tatal nostru",
"Crezu]", "Psalmul 50" ... ; bine sa Ie invatam pe
de tost din eaTti de rugaciune, din Ceaslov Psaltire.
Noi eitim rugaeiuni eu gura, se invata
rugaeiunile ea cum am fi in c1asa intiii. Omul 0 ia
de la aeeasta rugaciune cu gura se ridica in
rugaciune, pana eand nu mai este rugaeiune, pana
intra in vedere dumnezeiasca. Acum, vorbind de
ruglkiune, yom vorbi despre treptele rugaeiunii,
cum ne invata Sfintii Parinti.
, , ,
Cand..ne-rugamQuJiroba, cu gura !?i eu buzcle,
suntem in treapta eea mai dc jos a rugaeiunii.
Trebuie sa treeem eu rugaciunea noastra de la limba
PARINTELE CLEOPA 63
!?i de la gura, la minte, pentru ea sufletul nostru are
doui pirti domnitoare, cum arata STantu1 loan
Damasehin in "Dogmatiea": mintea inima.
Mintea permanent ganduri. Creierul
este unealta ratiunii, iar inima este unealta sentimen
tel or, a simlirilor eelor Ca unde simti
intai bueuria, searba, fuca? Nu in inima? Vezi ea
simtirea sufletului se afla in inima?
Deci, vreau sa va spun un Iueru. Cand ne rugam
eu gura, ne aflam la ineeputul rugaeiunii. Iar daea eu
zie 0 rugaeiune cu gura: "Doamne, lisuse Hristoase,
Fiul lui Dumnezeu, pe mine,
paeatosul", sau "Tatal nostru", sau "Naseatoare de
Dumnezeu, Feeioara... !" sau orieare daea 0
inteleg eu mintea, ea atunci nu se mai eheama
rugaeiunea guni,'ci-trecel:n-aHa treapta, anume la
rugaeiunea mintii:
lar daca-aceasta rugaeiune, care 0 zie eu gura
o inteleg eu mintea, 0 duc pana la simtirea inimii
sa 0 simt eu inima -, ca a devenit atunci rugaeiunea
inimii, alta rnaiinalta. Deci, auzi ee spune
SFantul Apostol bine sa zic cinci
cuvinte cu mintea in biserica, dedit zece mii de
cuvinte clT7Tinoa.-Al'1 auzit eu dlt este mai inalta
rugacfunea mintii deeat a limbii? Ca prefera apostolul
mai degraba sa ziea einei euvintc eu mintea in
biseriea, deeat zeee mii de euvinte cu limba; fiindea,
a te ruga eu mintea este rugaeiune mult mai inalta
decat a limbii.
Dar rugaciunea mintii este Nu! Niei
a mintii nu-i desavar!?ita. Rugaciunea mintii de-abia 0
numese Parinti jumatate de rugaeiune,
sau pasare eu 0 aripa, sau rugaeiune eu un pieior, ea
niei rugaeiunea minlii nu-i Ii mai
Il
I!
,Ii
I
I
1.1

!
64 NE VORBESTE
trebuie ceva. aceasHl rugaciune de
la la .--
Cand noi zicemo'rugadune cu limba !ji 0
intelegem cu mintea !ji 0 simtim cu inima, ea
devine J9tunqil. In, sufletului
nostru. Aceastii rugaciune este mult mai desavar;;ita
se nume!jte rugaciunea inimii.
Dar 0 sa rna intrebati: Rugaciunea Immii este
cea mai inalta? Nu! Sunt rugaciuni mai )nalte
decat a.jnimii. Dar la rugaciunea iiiIiiiIi,zlccSffintul
Isaac Sinarrul, de-abia ajunge unul din zece mii.
lar la rugaciunea care-i mai sus dedit a inimii, de
abia ajunge unul din neam in neam; a;;a de inalta
este rugaciunea care trece peste cea a inimii. care
sunt 1reptele mai sus de rugaciunea inimii?
Prima este rugaciunea de sine De
ce se cheama Carld s-a intarit rugaciunea in
inima, adica "Doamne, liBuse Hristoase, Fiul lui
Dumnezeu, pe mine, pacatosu1!", de la
o vreme inima se roaga lara sa zica limba cuvinte.
Este ceea ce spune la "Cantarea Cantarilor", in
dorm i inima mea vegheazit cum
este atunci rugaciunea noastra? cum ai intoarce
un ceas apoi el merge singur.
....... In aceasta treapta ajungi la ceea ce spune marele
Apostol Pavel: Neincetat va rugali (I 'fes. 5, 17).
s-ar parea ca Apostolul Pavel zice aicl ceva mai
presus de puterea noastra. "Cum sa rna rog
neincetat? Dar eu dorm. Ma pot ruga cand dorm?
Dar eu mananc. Ma pot ruga cand mananc? Dar eu
vorbesc cu oamenii. Ma pot ruga?" Te PO?, daca vrei!
Omul care a ajuns la rugaciunea de sine
mi!jcatoare, oriunde ar fi, inima lui se roaga
permanent. Daca-i in avion, dadi-i in tren, daca-i in
65
PARINTELE CLEOPA
fabrica, daca-i la gara, daca-i pc drum, daca doarme,
inima lui se roaga ne'incetat. Aceastii rugaciune,
. dind ajunge sa fie "de sine mi;;catoare", toata viat
a
omului este 0 rugaciune. Orice lucreaza pe pamant,
cl se roaga.
Apostolii nimic n-au 1l1vatat mai presus de pute
rea noastra. Cand a zis Sffmtul Apostol Pavel:
Neincetat va ruga{i, cel ce ajunge la "rugaciullca de
sine impline;;te cuvantul lui. El daca
manandi, inima lui se roaga, cand vorbe;;te Cll oame
nii, are in taina alta gura: gura cea de foc a Duhului
Sffint din inima lui. ClI aceea vorbe;;te cu Dumnczeu.
Este "gura Duhului", cum 0 Ilume;;te Vasi1e cel
Mare. Un asemenea om, care a ca;;tigat "rugaciunea
de sine mi;;catoare", orice-ar facc el, inima lui se
roaga. Aceasta este a patra treapta a rugaciunii.
Este 0 alta treapta mai inalta dedit aceasta:
cea vazatoare. Care este aceasta? Ai
vazutpe StantulAntonie eel Mare? De-acolo, din
muntele Tebaidei, unde era el in Egipt, se ducea cu
milltea la Stantul Amonie, alt sihastru mare. Acela
ie;;ise din viata sufletul lui era dus de ingeri la eer.
el a incepllt a se inchina. I-au intrebat calugarii:
"Parinte, de ce te inchini?" el a raspuns: "Fratele
nostru Amonie, marele stalp al cerului al
pamantului, se duce la cer m-am lnchinat
sllfietului lui".
era mare distanla de la Stantul Antonie pana
la munteIe lui Amonie, tnsa Antonie vedea sufletul
lui Amonie cum este ridicat de ingeri la ceruri cand
a din trup. Asta inseamna oameni 'inainte
vazatori sau cu mintc 'inainte-vazatoare de Dmnnezeu!
Cand ajllnge omul sa fie inainte-vazator de
Dunmezeu, el are aceasta rugaciune numita
,,I
66 NE VORBESTE
"vazatoare". Deci se suie cu mintea de tare, ca el
vede aici unde suntem noi diti demoni sunt ca sunt
multi - c,W ingeri sunt. Pe toti Ii vede. Si vede pe
eel ce euratit inima, vede gandurile; gandurile
ce Ie fiecare. Atat de curata devine mintea
lui, ca iti spune ce tu, ce celalalt.
La fiecare Ie gandurile. Ai vazut la Mantuitorul:
Stiind gandurile ciirturarilor ale jariseilor, a zis:
Ce gandi?i rele in inimile voastre? Ce este mal a
zice? Ridicii-te ia-{i patul tiiu \'ii umblii? Sau a zice:
iartii-!i-se piicatele? uita vedea gandurile lor.
Dec] la masura aceasta ajunge omul care are
rugaciunea de sine vazatoare. Stie gandurile la toli
care sunt de fata. Vede duhurile rele, vede ingerii
pe toli care se ingrijesc de mantuirea noastra aiei.
Dar este alta treapta de rugaciune mal inalfu, a
ill extaz sau in uimire. Prin
aceasta, in vremea rugaciunii, omul se eu
mintea la cer, fata lui se face ca focul mainile
degetele lui ca racliile de foc nu mai este pe
pamant cu mintea, ci numai in cer.
Ultima rugaciune, mai inalta decat cea in extaz,
estc Rugaciunea cea duhovniceasca. Aceasta este a
. Rugaciunea duhovniceasca nici nu se mai
\\ cheama rugaciune. Ea, dupa toti Piirinli,
. se cheama vedere duhovniceasca Imparatie a
cerului. La fel zice SIantul Isaac SiruI.
\ Deci, rugaciunea duhovtliceasca este mai presus
de hotarelerugaciunii. este 0 fire cu Dumnezeu.
Asta estc ceea ce a vazut marele Apostol Pavel: Stiu
un om oarecare, care acum paisprezece ani s-a
riipit pima la al treilea cer a auzit acolo cuvinte,
care nu este cu putintii omului a Ie grai. in trup sau
afara din trup, nu Dumnezeu
67 PARINTELE CLEOPA
El nu cum a fost. Ca in rugaciunea aceasta
duhovniceasca mintea omului nu mai lucreaza dupa
a sa putere. Ci este luata de puterea Duhului SIant
dusa in sIavile nu mai poate cugeta ce
vrea ea. Mintea omului este dusa la descoperiri
in iad, in cer, unde vrea sa-I duca Duhul SIant. Si
omul acesta este in mari descoperiri cand vine iar
in lui, nu daca a (ost in trup sau afara
de trup, ca Apostolul Pavel. Aceasta este cea mai
inalta rugaciune, de care spune dumnezeiescul
Parillte Isaac Sirul ca "de-abia se unul
din neam in neam de 0 descoperire ca aceasta". Intr-o
generatie abia daca se unul.
Pentru ce v-am spus dcspre acesle treple ale
rugaciunii? Ea are de toate trei trepte generaIe:
Rugaciunea gurU, a mintii !1i a inimii. lar celelalte
trepte intermediare sunt legate intre ele ca
trepte Ia scara cand te sui. Un rugator
trece prin toate aceste trepte de rugaciune cu darul
lui Dumnezeu. Dar a se sui omul pe aceste trepte,
nu este in puterea lui. A omului este numai vointa.
Sa voiasca sa se roage lui Dumnezeu cum poate, iar
a se invrcdnici de rugaciuni inaHe ca acestea, este
numai 0 lucrare care depinde de darul lui Dumnezeu.
Deci, in aceste rugaciuni trebuie sa se uneasea
mintea eu inima. Este 0 rugaciune a mintii in inima
este 0 rugaciune a inimii curate. Dar sa ca
mintea, pogorandu-se in inima, trece doua varni
sau obstacole, ca sa se uneasca cu iilima. Care sunt
acele varni? Intai este vamainchipuirii, a imaginatiei,
a doua este varna ratiunii de la poarta inimii.
Pogorand mintea spre inima, ea prima
vama, imaginatia. Ai vazut ca stai uneori la ruga
ciune apare in mintea ta tc miri ceo 0 inchipuire,
J
j
'I
II
69 68 NE VORBESTE
on eel ee te-a suparat, ori eel ee te-a smintit eu 0
patima. Si atunei, la varna imaginatiei sau a
inehipuirii se opre:;;te mintea noastra 'in vremea
rugaeiunii, mergand spre inima.
Asta este prima statie. Sffintul Nil Aseetul ziee
In Filocalie: Fericita este mintea aceea care a
a.juns sa se roage lara imaginatie lui Hristos, lara
forma! Mintea Mfmtuitorului n-a avut imaginatic,
spun toti sfintii teologi. Pentru ea El era Noul Adam
:;;i a venit sa restaureze pc vcehiul Adam, exact cum
a l'ost in rai.
Ca :;;i Adam, cand a {'ost creat de Dumnezeu 'ill
rai, nu <,lvea imaginatie, l1-avea l11chipuire. Satana a
cazut din inehipuire, ca voia sa se Hlea asemenca cu
Dumnezcu, cum zice la Isaia: Tu at !}PUS in gdndul
lau: Ma voi sui deasupra nori/or, peste lI1un{ii eel de
miaZ/inoapte care sun! in ceruri, deasupra slelelor
eerulul vol pune seaunul lI1eu .>'i voi fi asemenea Cll
Cel Preainalt. Si numai cat :;;i-a inchipuit, I-a dat
Dumnezeu pc Lucilcr joS'dfrlccr, pcntru ca ;;i-a
inehlpuit sa ficascmQnea cu EI, neeunosdind di cste
zidirc. Ca Dumnczeu I-a tacut numai cu gandirca :;;i
poate sa-I surpe intT-o cIipeala.
A:;;a Adam, cand a cazut, prin gandire a
cazut. Ce i-a zis satana? Nu vei muri, ci vei ji C{l un
Dumnezeu, cunosdind hinele .yi raul. Si cum 5?i-a
Inchipuit ca va fi ca un Dumllezcu, a ciizut prin
imaginatie din darurilc date :;;i apoi a fast izgonit din
rai. De aceea parinti numesc
imaginatia pod al demonilor. Nici un pacat nu
trece de la minte la simtire (Ia inima) daca nu
inchipuie intai omul cu mintea.
Deci, in vremea rugaciunii n-ai voie sa-ti
inchipui nimic. Nici imaginatii sfintc, nici pe Hristos
PARINTELE CLEOPA
pe Sffinta Crucc, niei pc scaunul Nimic. Ca
toate ImaginatiiIe sunt afara de io1ma dadi ramai
sa tc inchini la nu tc inchini lUI Hristos.
Mintea trebuie sa se pogoare in inima, ca
inima este camara mintii. Accasta-i camara dc care
spunc Hristos: Tu, dinel Ie rogi, intra in camara fa ,>'j
inellie la # roaga-te Tatti/ui tiiu [flInt a,s'cuns
Talal tau, Care vede eele i!'llm aSCllflS, iIi va rc'ispliiti
fa aratare. Voi credeti ca aeea camarfl cste cea de
Icmn, casa? Daca 0 luati a!?a, 0 luati dupa litera.
Ori aici Parinti inleleg cu totul
(lltfel: Trei ai de Incuiat d'md te rogi: cea de
lemn, pentn) oamerli; buzelor, pentru cuvinte,
ca sa ell :;;i
te pogori ell mintca
In camara inimii. Ca i!limaestecamaramintii.
Auzi cc zicc dumnezeicscul Parint't Isaac Sirul:.
Omule, inimii talc
atunci ai in Ca 5?i aceea csle camara
ceruluI": a Imparatici cerului. Dar einc nc-a SpllS
noua crl
A
Impfml.lia ccrl!lui cste in inima noastra?
Hristos. N-a spus E1: Imparli!ia cf!rului inlaunlrul
vostrll esle? Deci iata ea noi avem Impara!ia cerului
inima noastra. Si cand ajungem cu mintea in
inima, am ajuns la Impara!ia cerurilor.
Dcei, pogorandu-sQmintea sprc inima in vrcmea
rugaciunii, accstc doua vami: intai vama
imaginalicLil." varna ratiunii, la pomia
inlmii. Un..om Intclept inn==6 dipeaIa de vreme lc trecc.
Legea cea mai scm-ta a rugaciunii este sa nu-!i
inchipui n(!Dic cand te rogi. Ca imaginatii1e sunt
dc trci feluri: rele, bunc sfinte. Sa nu primc:;;ti niei
un fel -dC fmaginatic. Ca daea te opre:;;ti 1a
imaginatic, nu poti intra cu mintea in inima In
70 NE VORBESTE
VTemea rugaeiunii. lar aiei, la varna ratiunii, eare-i la
poarta inimii, inHimpina alte duhuri rele. Sa va dau
aici 0 pilda ea sa intelcgcti.
La varna ratiunii 0 intampina pc mintea noastra
teologii intunericului filosofii ladului dau
mintii ratiuni Mintea noastra, dupa
marturia Srantului Vasile, are sa izvorasea
ganduri, bune sau rele. nu-i de vina ee
Ca ee turnam intr-insa, moara maeina. Noi
suntemeei care hotaram dad dam drumulla ganduri.
Stai uneori la rugaeiune, in genunehi sau in
picioare sau stai pe-un scaun sau pe-o laita, ea te
poti ruga eulcat eand bolnav sau batran, cum
zice Srantul Grigorie Sinaitul: "Cel batra.n bolnav
poate sta eulcat cu capul pe-o perna, daca nu poate
sta in picioare, numai sa se roage". Dumnezeu nu
omului pozitia trupului, ci a mintii a inimii.
!
[n clipa rugaciu.nii,. '.l.umai ee ve.zi c.a apar nu cuvinte
rele, ci din Seriptura, cum a ispitit pc Ma.ntuitorul in
mimtele Carantaniei. Nu L-a -ispitit din Seriptura?
Arundi-Te jos, cii serfs este: ingerilor Sai va
porunci pentru Tine # Te vor ridica pe mafni, ca nu
cumva sa de piatra piciorul Tau.
Ai vazut ea rolul lor este sa te ispiteasea din
Scriptura? face cu mintea noastra, ca.nd VTea
sa se eoboare in inima la rugaciune. la varna
ratiunii, care-i la poarta inimii, de exemplu iti Yin in
minte aceste euvinte: Ridicat-ai de la mare cali Tal,
tulburand ape multe. Sau: Lipsif-au de la mancare
oile, cant! nu vor fi boil ldnga iesle.
Ce este asta, ea-i din Seriptura, nu? Cine sunt
boii? Care sunt oile? Ce inteles au astea? indata te
duce eu mintea la ta.lcuirea Srantului Maxim: Boii
rationali - ea-s mai mari boii decat oile - SlIDt apostolii,
pARINTELE CLEOPA 71
episcopii preotii, Biseriea povatuitoare, ierarhia.
Ce sunt oile? Biserica aseultatoare, poporul de jos.
Dc cate ori nu a numit Hristos poporul de jos oi? Oi
euvanmtoare!
Ce este ies1ea din care se hranesc boii oile?
Biseriea lui Hristos. Ca Biserica povatuitoare
eea aseuhatoare se hranesc eu Preacuratele Taine, cu
invatatura Sfintilor Parin!i, a Sfintelor Seripturi eelor
vechi noi eu toate dogmele, eu toate ta.lcuirile
Evangheliei. Dc unde toate astea? Din aceasta iesle
care este Biserica.
Dar ce zice Duhul Smut aici? Lipsit-au de la
mancare oile, cand nu vor fi boif langa iesle. Adica
o sa lipseasca poporul lui Hristos din Biserica, eand
n-or sa fie pastorii langa Biseriea. Ca boii, in ehip
rational, sunt pastorii Biserieii. iata ee ratiuni
adevarate inalte ne Yin in VTemea rugaeiunii! Dar
nu se supara de asta, cand vede ea tu ratio
nezi. El se bueura. Bine ea dnd te rogi!
Fratilor, n-au ee cauta astea In VTemea ruga
eiunii! Srantul loan Gura de Aur spune: "Tu, dind
te rogi, nu teologhisi, ca batjocorit de
demoni!" Cand te trebuie sa ai inima infranta
!;Ii sme.-ita, durerea inimii pentru paeate smerenie.
Taina asta-este a lui Dumnezeu, lzvorul mintilor
peplimant.
Deei nu este voie in vremea rugaeiunii sa
teologhisqti. Pentru ea a sta de yorba eu
ratiuni i!I
fi din Sranta Seript:ura .... nu ne rugam, hlcQ1Qgbisim-.
Adiea inseamna sa cuvintele
Seripturii. Fiindea aeeasta varna a ratiunii este la
poarta inimii, n-ai voie sa 'in VTemea
rugaeiunii nici un euvant din Seriptura. Ci, te
Ii

72 NE VORBESTE
coboara in inima cu rugacmnea de-un singur
gand, adica gandind numai la numele Domnului
nostru Iisus Hristos.
Ded eu aceasUi ra!iune ne coboram in inima,
zicand "Doamne, Iisuse HTistoase, Fiul lui
Dumnezeu, pc mine, paeatosul (sau
pacatoasa)". Cu alta ratiune n-ai ee eauta. Dupa cum
v-am spus mai sus, la vama imaginatiei, niei 0
imagina!ie, cat de sffmta ar ft, nu este in inima, ci
afara de inima 1Tage mintea noas1Ta din inima
afad. acestea.
Ca diavolul, numit teologul intunericului
./ilosojid iadulul, are seop sa-i dea mintii noastre de
teologhisit. c1 ili aduee la rugaeiune toata
Scriptum, daca vrei ... di el este teolog veehi ;;i 0 ;;tie
pc de rost. Numai sa nuterogi! EI ;;tic ca rugaciunea
i1 arde. .
i.... De aceea iti aduce texte :;;i de Ia Apostol ;;i din
Evanghe1ie, din predicile pe care Ie-ai auzit in
biserica, din cazanie. Tu stai la rugaeiune, iar diavolul
iti aduce lucruri mari raliuni foarte
inalte. Atunci tu capeti 0 trufie duhovnieeasdi: "De
aceea Imi yin mie aeum euvintele astea de (nalte,
ca eu ma rog lui Dumnezeu!" e1 rade eu gura
pana la urcehi! Tu nu tc rogi atunci,
Mantuitorul iti spune sa te rogi: Vol nu vorbiti multe
'- ca jti{arnicii, carom Ii se pare ea intrll multe vorbe
if aude Dumnezeu!
Hristos cere de la noi rugaciunea "monologhie",
adica de-un singur cuvant, de-un singur gand. Ai
vazut eananeeanca? Mergea dupa Hristos striga eu
cateva cuvinte: lisuse, Fiul lui David, mi!uiqte-ma!
:;;i Fiul lui David, Dar striga din inima.
Ea nu s-a rugat mult, s-a Tugat cu un singur cuvant,
t
73 PARINTELE CLEOPA
dar it zicea din 1nima, pana a biruit bunatatea lui
Dumnezeu sa zica: Q,jemeie, mare este credin{a tal
A;;a noi, in vremea rugaciunii, mai ales a
rugaeiunii inimii, dind vrem sa pogoram mintea
inima, sa ne rugam, cu un singur gand. Ca daca
panlsc!?ti teologia asta in vremea rugaciunii, eu
ajutorullui Dumnezeu, indata mintea intra in inima. L_,
Camara mintii cste inima. Cand auzi in Evan
ghe]ie Tu, cand te rogi, intra in camara ta, sa
ca-i yorba de intrarea mintii in inima. Pentru ea
aeolo este Hristos de la Botez; acolo stil mireasa cu
Mirele se adica sufletu] nostm se eu
Hristos in inima.
Deci, indata ee mintea a intrat in inima, ai un
semn firesc. Incepe ea un cui de foe se
inima de ]a centm. Apoi se toata, pe lIrma
pieptul, umerii, coloana vertebrala, tot eorpul
(ncep a curge sudori eu mare putere, iar ochii incep a
varsa lacrimi calde de poeainta cu marc foc. Asta-i
rugaciune de foc.
Ce S-(l intamplat aco]o? S-a Intalnit Mirele eu
mireasa. Hristos eu sufletul nostru. Accasta unire
duhovnieeasca il face pe om un duh eu Dumnezeu.
Este ceca ee spune ApostoIu]: eel ce se lipe.yte de
un trup estc ell ea ... !Ii eel ce se
de Domflul, un duh este eu El. Aceasta unire ;;i lipire
de Dumnezeu in inima, prin lis us Hristos, aduee
mare dulceata duhovniceasca mare dildura.
Dar inca nu-i temelia ]uerarii, nid du1ceata, niei
caldura cea din inima. Temelia lucrarii este
zdrobirea inimii, cainta, durerea inimii pentru
pacate lacrimile de pocainta care se varsa
atund. In starca aceasta sufletul nostru are atata
fericire, atata w;mrare, atata caldura dulceata
75
74 NE VORBESTE
duhovniceasea, indit, dupa ee se din starea
aceasta de unirc cu Iisus Hristos in inima, el nu
poate spune trei cuvinte.
Ce minute [ericite, ee dulceata, ce bucurie a avut
in inima sa! Si daea in starea aceasta ar sta un
lucrator al rugaciunii un ceas sau doua - cu mintea
pogorata In inima, adica sa se uneasca mintca cu
mllna cand s-ar trezi, 0 saptamfma sau doua in
inima lui nu mai poate intra nici un gfmd din lumea
aceasta! Ccrul inimii lui atat se curata, incat ramane
vazduhul inimii pi in de lucrarea Duhului Slant. 0
inima fericita care s-a adapat cu lacrimi de pocainta
cu mare dragoste din unirea cu Iisus Hristos.
Dragoste duhovniceasca care nu se poate descrie cu
limba!
Deci, accasta-i rugaciunca inimii, de care v-am
spus mai sus, la care de-abia se unul la
zece mii! de inalta. Iar de rugaciunea cea
duhovniceasca, de care v-am amintit in primul
cuvant, de-abia unul din neam in neam.
Dar 0 sa rna intrebali: "Dar noi, parinte, ee faeem,
majoritatea lumii, care nu aceasta tehnica
aceasta filosofie de rugaciune inalta? Noi ne
pierdem?" Nu! Dar fiindca a venit euvantul despre
rugaciune, v-am aratat care este rugaeiunea eea
adevarata. Nu Inseamna ca, daca eu nu ma rag, niei
nu spun la altul. Nici eu nu m-am rugat de
cand sunt! Dar nu inseamna sa nu Ca
este orbirea
Dar ce zice dracul mandriei al nesimtirii,
daea avem 0 lacrima la rugaciune? "Amu te-ai rugat
Ehei! Si cat ii de-acolo pana la rugaciunea
cea curata! Cat Ii de departe eerul de pamant! V-am
pARINTELE CLEOPA
spus ca rugacmnea in ei n-are limita.
Pentru ca se cu Dumnezeu. N-are margine.
Aceea inseamna rugaciune, cum zicea unul in
Pateric: "Am poruncit mintii mele sa se ridice trei
zile in ceruri! Sa nu se pogoare de acolo trei ziIe".
Aceea-i rugaciune! Sau cum s-a rugat un batran din
pustia schetica. Acesta, venind un frate la dfmsul, I-a
intrebat:
Fiule, ce este pe la Alexandria? Ce face
lumea?
Parinte, ii mare a raspuns fratele.
Da' de ce nu va rugali? a batranul.
Ba ne rugam, parinte! Au scos sfin1ele
icoanele, au venit preoti, au racut Srantul
Maslu cu arhiereii pe camp, cu procesiune mare. Se
roaga :;;i tot nu ploua!
Dar batranul a
- Aratat este ca nu va rugali!
Batranul adevarata rugaciune.
Ba ne rugam, parinte! staruia fratele.
Fiule, daca-i hai sa ne rugam oleaca! ca
sa-i arate care-i adevarata rugaciune.
A ridicat batranul mainile In sus :;;i s-au Iacut
degetele lui ca zece raclii de foc :;;i fata lui ca
soarele. Si nu Ie-a lasat in jos timp de un ceas. Si In
timpul asta, cum era senin :;;i seceta, au venit nori,
s-au norii, au Inceput tunete fulgere a
plouat de tare in jurul lor tot Egiptul, indlt a
strigat fratc1e:
Parinte, parinte, coboara mainile in jos ca ma
ineaca apa!
Si atunci parintele, cand a coborat mainile, i s-a
Iacut fata lui iara$i ca mai inainte.
76
.. ...._,._ 1I rt 1"1' 11
NE VORBESTE
Ai auzit care-i adevarata rugaciune? sa ne
rugam noi! S-au rugat mii :;;i mii; preoti
arhierei $i popor $i n-a plouat. s-a rugat unul, dar
s-a rugat cum trehuie. lntr-un ceas a cobon'lt $i
ploata norii toate. Cu aceasta rugaeiune Hie a
descuiat cerul, care era Inculat de trei ani ,;;ase
luni. Asta-i rugaciune in extaz sau in uimire.
dlnd ne rugam, sa :;;tim ca suntem departe
de rugaciLlne atata vreme cat mintea 110astra este la
ecle de jos :;;i-i necurata. Dar nll trebuie sa
deznadajduim, pentru ca Dumnezeu neputinta
noastra. de multe ori unul se roaga, saraclll,
amarat de vreun necaz nu are nici cand zicc
ceasul acela rugaciune din Ceaslov sau din Psaltire.
Zice cl ceva: "Doamnc, Doamne,
Dar zice din toata inima.
Cand mintea lui p{ltrunde in il1ima, mCI nu se
poate ruga CLl rug[lciune lunga. Numai atat ziee:
Doamne!", sall "Mila mea!", sall
"Indurarca mea!", sall "Dumnezeul mell!" Deci,
cand s-a pogorat min tea In inima sau a mtrat in
camara inimii, atata zice: "lisuse al meu! lis use al
mell!" Pentru ea inima atunci se inchide se des
ehide rcpede. lnima inghite pe Iistls lisus, inima!
Atunei nu mai este timp dc yorba, ca el sta in
laia Mantuitorului se teme sa zica cllvinte lungi,
pentru ca pierdc atenlia. Ca atentia este puterea
rugaciunii din fata Mantuitorului. atunci ziee
numai eate un cuvant: "lisuse al meu!" Dar in acele
cuvinte atatea lacrimi se varsa atata dragoste
dumnezeiasca, incat omul se faee tot ea focul in
VTemea rugaeiunii.
De aceea, cand ne rugam sa zicem cum putem.
Stantul Macarie ca nu sa ne rugam, dar ne

PJiRINTELE CLEOPA 77
da un sfat: "Omule, eu ea tu nu sa te rogi!
el ce inseamna rugaciunea, ca era mare stalp al
Ortodoxiei -, dar iti dau unsfat: Roaga-te cum poti
tu, dar foaga'::te ;deseori!'; Ca din deasa
omul incejJe asc invata rugaciunea cea adevarata.
Stantul loan Seararul zice: "Oare yom parasi
rugaeiunea de cantitatcT' Ca rugaciunea de cantitatc
este cea pe care 0 faccm rhulta, dar fara sa fim Cll
mintea in inilna ifara sa f1m eu privirea mintii la
Dumnezeu. "N-o paJ:asim!" Ca rugaciunea dintai este
pricina eelei de a dOlla. Cantitatea calitatea..
Este un proverb: "Exercitill1 face prcmianti!"
Roaga-te l11crcu! Apostohil Pavel spune: Ruga!i-vli
neincelat! Noi rugandll-nc i
raspanditi, eum putem noi, Dumnezeu, vazand
sufletul 110stru VTca sa se roage cat de cat, Ii da
ditcva minute de rugaciune curata.
atunci el Indat{l 'il1cepc sa sc roage cu lacrimi,
cu foc marc. Insa rugaciunea aceea, chiar daca
durcaza eateva minute, acele cateva minute dc
rugaciune ell mintea In inima sunt mai plltemice
dccat daca ai sta 0 luna de zile in rugaciune, citind la
Psaltire sau din Ceaslov. de mare putere are. $i
atunei, gustand din du1ceata mgaciunii
celei eurate, zicc: "Ehei! asta-i rugaeiune!" Dar
aceasHi gustare din rugacmnea curata, din
rugaeiunca harica, nu vine la cheremu1 nostru, cand
vrem noi. Vine cand vrea Dumnezeu sa miluiasca
suiletul nostru.
Auzi ce spune Stantul Isaac Sirianul? Semn al
milei lui Dumnezeu sunt lacrimile la rugaciune.
Cand vedem ca ne cerceteaza Dumnczeu cu lacrimi
multe 1a rugaciune cstc semn ca mila lui Dumnezeu
s-a atins de ochii tai VTea, prin aceste 1acrimi de
79
p';ilit
78 NE V'ORBES
pocainta de dragoste mare, sa te curele pe tine, sa
te lumineze, sa te speJe de pacate sa-ti arate tie
care-i adevarata rugaciune.
Deci, noi suntem datori sa ne rugam cum
noi, cum putem, incepand eu rugaeiunile incepatoare:
"Imparate ceresc", ,,sfinte Dumnezeule", "Preasfiinta
Treime", "Tatal nostru", "Crezul" celclalte. Ne
rugam cum putem, dar sa ne rugam adeseori.
Ca auzi ce spun Sfintij Parinti? Sfiintul Teofan
Zavorlhul este 0 marturie preaindreptatita sa va
spuna: eel ce se roaga des, insa!jii rugaciunea i se
("-.
lui eel mai mare dascal al rugaciunii.
rugaciunea il poate invata sa se suie de la treptele
cele mai de jos ale rugaciunii, pana la treptele eele
mai ina1te pana la extaz pana la rugaciunea
duhovniceasca". Deci rugaciunea ii invata pe sfinti
sa se roage, pentru ea ei totdeauna se rugau.
De aceea spune: Neincetat va rugati! Adica
oricand. acasa, pc drum, in chilia ta,
la lucru, oriunde, tu inal1i1 mintea catre Dumnezeu.
Si zi cum poti, dar zi mereu! Orice rugaciune-i buna,
daca 0 zici cu fhca lui Dumnezeu cu atentie.
Sa nu cautam noi trepte de rugaciune inalta,
ca aceasta-i mandrie! Noi ne rugam cum putem, iar
Dumnezeu, vazand ea sufletul se ehinuie sa se
invete a se ruga, cand darul Lui, il
de momente de rugaciune curata.
Si atunci, acela cauta insingurare, sa fie numai
eu Dumnezeu. Cum spune dumnezeieseul loan
Seararul: eel ce pe dulceata rugaciunii 0 a aflat,
pururea voie!jite sa fie singur. Si Sfiintul Isaac
Sirianul zice: eel ce pe dulceata rugaciunii 0 a
aflat, va fugi de gloate ca un asin siilbatic! El vrea
sa ramana In du1ceata aeeea in vorbirea eu
PARINTELE CLEOPA
Dumnezeu oricand. Si vorbaria treburile a1tele i1
sustrag de la rugaciune, dar lui ii pare rau.
Este foarte greu sa ajunga omul sa se roage in
fel, ca sa nu-I traga inapoi zgomotul vederea
multora auzirea despre atatea lucruri. Rugaeiunea
putini oameni 0 dobandesc.
Este 0 insingurare in sine, in inima, 0 lnsingu
rare dinafara. Insingurarea dinafara: Eu rna duc in
padure stau intr-un bordei, Intr-o coliba, undeva,
intr-o rna rog. Si aceasta ajuta mult
rugaciunii. Dar, daca nu vei avea insingurarea in
sine, nu-ti ajuta. Poti sa fii acolo sa cu
mintea toate tot toate
targurile. Degeaba ai fugit cu trupul in pustie, caei
cu mintea n-ai fugit in pustie. Ori, calugar ce
inseamna? Spune Sfiintul loan Scararul: eel ce sta
cu mintea sa afarii de lume !jii de-a pururea se
roaga lui Dumnezeu, acela este calugar!
Dumnezeu nu cere sa noi numai cu trupul
din lume sa fugim in padure; ei cu mintea sa
din lume. putea sa stau in zgomotul lumii, cum
facea Sfiintul Teodosie, incepatorul vietii de
dar i1 vedeau rugandu-se ca un staIp de foc in
mijloeul lumii. El avea la trapeza dhe trei mii de
saraci pe zi el Ie slujea la masa. Si-I vedeai in
mijlocul lumii ca in cea mai mare pustie, ca era
EI nu mai auzea nu mai privea la cele
din lumea asta, ci numai la cele de sus. Dar a celor
este aceasta.
lar noi, care avem nevoie sa ne lnvatiim
rugaciunea, avem nevoie de 0 insingurare in noi mai
intai. Te inchizi intre patru pereti ai easei tale te
poti insingura. Ai inchis intri in camara inimii.
81
80 NE VORBESTE
De abia acolo tc poti ascunde sa te rogi lui
Dumnezcu in asctlns.
SffintuI Simcon Nonl Tcolog spune: Mintea nu
se poate ascunde nicaieri intre zidiri! Potl sa te
duci tu pustic, poti sa te duci mtre stanci, poli
sa tc duci oriunde, nu 0 poli ascundc in zidiri. eel
mai adanc loc unde poti ascunde mintea de lume
este camara ei - inima! Numai in inima 0 poti
ascunde, ca acolo sUi de yorba cu lisus, eu Mire1c
Cuvantul, pc care II ai de la Botez.
Acolo daea 0 aseunzi, mintea trebuie sa intre
in inima, muta, surda ';ii oarba. Sa nu mal vorbeas
ca, sa nu mai auda nimie sa nu mai vada nimie din
lumea asta. Ci numai pe Iisus sa-L vada de El sa
se Hpeasea EI sa se uneasca in Duhul stant.
Acolo in inima, Mirclc eu mireasa! Suflctcle noastre
sunt miresele lui Hristos cum spunc SIal1tul Apostol
Pavel: V-am logodit pe voi mireasa unui Mire fara
de moarte tare mi-e /rica de voi sa nu se
poticneasca inimile voastre, precum a Evei de
satana. N-a spus mintea, ci inimile, ea a ca
adevarata unire a sufletului nostru Cll Hristos se
face in inima, nu in aIm parte.
lar daea noi ne rugam cum putem, sa ne rugam
adesea, ea harul estc maiea de la fieeare. Ai
vazut 0 mama buna eu eopilul eel mie aI ei? Dadi
vede ea nu sa mearga pe il lasa oleaea
sa mearga el in data cade ineepe a plfmge, ca el
ii eu pieioarele plapande nu poate merge. in data
mama 11 ridiea: "Stai, hai sa te inviil". 1a de
mana, 11 mai duee oleaea, iar 11 lasa. Ca sa se invete
a merge. face harul eu noi in vremea rugaciunii,
cand nu sa ne rugam.
PARINTELE CLEOPA
Cand vine harul la tine, simti 0 rugaciune curam;
simti 0 rugaciune a mintii, a inimii. pe urrna, eand
tc lasa Duhul Stant, din cauza mandriei a leneviei,
iar cazi, iar mintea se duee la lume, la tulburare.
Apoi iar te ridiea, pana ce te lnveti sa mergi pe acest
drum sa te tii pe picioarele tale. Si vazand
Dumnezeu ca vrea sufletul sa se roage, il introduce
incet-incet pc treptcIe rugaeiunii. dud a invatat el
sa se roage, nu-i mai trebuie sa-l duca nimeni de
mana. El ea adevarata rugaciune 0 in
inima sa, unindu-se eu Iisus Hristos.
Deci se cade sa ne rugam cum putem. Uneori cu
gura, alteori cu mintea, alteori cu inima, alteori mai
presus de rugaciunea inimii. Cine se va invrednici
dc eelelalte trepte ale rugaciunii, cum v-am spus
de sine vazatoare, rugaeiunea in extaz,
in uimire, parra la rugaciunea cea duhovniceasea -,
are mare dar de la Dumnezeu; dar nu daca din
neamul nostru de azi ajlmge cine va. Numai
Dumnezeu pe unul ca acela. Poate se
undeva in vreo ascunsa, prin munti pe
undeva sau cine ca numai Domnul Aee1a-i
stiHp de foc! Acela, cand se roaga, se face ca
batra.nul din Pateric, stalp de foc!
Dar noi sa ne mgam cum putem, ca am vazut ca
Mantuitoml n-a trccut cu vedcrea rugaciunca
cananeencei. Ea, saraca, nici nu era evrcica. Era
feniciana, din partite Timlui ale Sidonului. Ori,
fenicienii crau pagani. Dar a auzit ca de
Mantuitorul ca face minuni a venit. Vazfmd atata
lume in juml Lui, a inceput sa strige: Miluie.}'te-ma
pe mine, Fiullui David; fUca mea rau se
Ca femcie pagana, a ea de la evrei cum
sa strige. Ea nki nu cum II cheama. "Striga
j
I'
82 NE VORBEfjTE
[emeie!" Dar ea, saraea, striga ea mama neeajita. Pe
fata ei 0 ehinuiau diavo1ii de atalia ani, ea era
indraeita. a luat asupra sa fata fiieei sale, ea auzi
ee striga: Doamne, pe mine, cii fllca
mea riiu se indriice:jte! Nu striga:
Doamne, pe fiiea mea!" Adiea, daea ai sa faei mila
eu tiiea mea, pe mine rna
Deei s-a bagat in fiinta fiieei sale cu toata
inima se ruga pentru fiica sa. Iar MantuitoruI, ca sa
arate Ia toti statomieia credintei ei, se racea ca nu 0
aude. Ai vazut ce-a spus tnmi: Nu sunt trimis forii
numai fa oile cele pierdute ale casel lui Israel. Cum
ar zice: "Tu fenieiana, pagana; nu pentru
tine am venit in Iume!" Ea atunci mai tare striga.
Ia Apostoli Ie era mila: Doamne, pe ea,
cii strigii in urma noastrii! 0 vedeau ea striga eu
lacrimi din adiineul inimii. Iar Mfmtuitorul 0 mai
infiunta 0 data: Nu este bine sa iei painea flUor s-o
dai cainilor.
Caine 0 raeut-o! Intelegi? Dar ea nu s-a suparat
ca 0 face caine. Ea, in fierbinteala rugaeiunii ei, a
trecut peste toate. De aceea a zis: "Doamne, caine
sunt eu - adica nu sunt din neamul lui Israel, eu sunt
pagana -, dar cainii, Doamne, miinlinca din
forlimiturile care cad de la masa domnilor lor.
Adica, "chiar daea sunt caine, dar maear da-mi
mie 0 raramitura, ca eu nu intind mana la masa eu
stapanii". atunei a spus Mantuitorul catre dansa:
0, femeie, mare este credin{a tal Fie fie precum
$i s-a tiimaduit flica ei din acel ceas. Ati
vazut rugaeiune? Ai vazut credinta? Nu eu multe
euvinte, dar din inima!
Dar mlharul pe Cruce? Ai vazut ce spune
Srantul Efrem in Cuvant la tathar din Vinerea
pARINTELE CLEOPA 83
Mare? Mai inmi el ce1alalt talhar huleau pe Iisus
pc Cruce, ziceau: Dacii Fiul lui Dumnezeu,
coboarii-Te de pe Cruce ne izbiivqte pe noi. Pe
urma au vazut ca MantuitoruI, eand Ii bateau cuie in
maini pieioare batjoeoreau, se ruga pentru
dan!?ii lara rautate: Parinte, iarlii-le lor, cii nu .'jtiu ce
fac!
Atunci talharul din dreapta s-a strapuns de
blandetea Lui !?i zicea: "Ia uita-te! Noi cat ii bIes
temam !?i-i injuram pc aee!?tia care ne-au rastignit
aici, iar El ziee: Piirinte, iartii-i pe ei, cii nu ce
ac.
'"
fi
Atunei a crezut in inima lui ca Aeela Care este
rastignit langa dan!?ii nu este un prooroc, ci este
Dumnezeu.
Talharul care a ineeput sa ereada ea Mantuitorul
este Dumnezeu, vazand ca rabda cu atata blandele, a
tneeput sa se uite la El in sus, caei Crucea Mantui
torului era mai inalta dedit a lor, !?i se gandea: "Ce
rau a lacut Omul acesta? Morti a inviat, bolnavi a
vindeeat, oameni a saturat, a invatat eu euvantul
bliindetii, n-a fost paeatos, nu s-a atins de El nimie ...
Cu adevarat Acesta-I Dumnezeu!"
Aeeasta zice ApostoluI: Cu inima se crede
spre dreptate, iar cu gura se spre
mlintuire. Ca nu-i de ajuns sa erezi in inima ta in
Dumnezeu, ei trebuie sa-L !?i eu gura, ea
avem doua parti. Cu sufletul ered ca este Dumnezeu,
dar trebuie sa-L marturisese cu buzele. Dc aceea a
zis Miintuitorul: Cine se va lepada de Mine inaintea
oamenilor Eu Ma vol lepiida de el inaintea
Tatiilui Meu. Cu toata fiinta ta trebuie sa-L
marturise!?ti; !?i prin cuvant!?i eu inima, prin eredinta.
84 NE VORBESTE
Atunci HHharul, care credea In inima lui ca
Mantuitorul este Dumnezeu, ce-a gandit el? "Oare 0
sa ma ierte Dumnezeu pe mine, ea eu mai inail1te
am hulit, ca i cel din stanga?" Se gandea el: "Acest
Iisus, Care se roaga pentru cei ce-L rastignese, daea
pe eei care L-au rastignit nu !ine manie, cu cat mai
mult 0 sa rna ierte i pe mine, macar ca eu am Tacut
atatea desfrauri ueideri jafuri injuriHuri
betii!"
, Ii aducea aminte de lui dc tiHhar
zicea: "Oarc ce pocainta sa mai fae eu acum? Dadi
avea picioarele libere, face metanii, dar cIe
sunt legate. Dadi avea mainile libere, da doua
palme la cel din stanga care ziee: De
ec pe Acest bland Iisus! Dar mainile sunt
rastignite". Se gandea el: "Ce poeainta sa mai fac cu
acum pc cruce?" Duhul SIant i-a dat 111 gand:
ee mai am eu slobod? Am limba! Limba l1u-i
rastignita. eu am sa strig din toam inima cu limba
"'\ m.ea: POmene{ile-ma, Doamne, cand vei venl intru
imparatia Ta!"
_. V Intai eu limba L-a aparat de taIharul din
stanga, care-L oeara pe Mantuitorul, zicandu-i: Nu
te temi tu de Dumnezeu, di noi sun/em in accca:ji
osanda, ca am jacut atatea pacate? Dar Acest lis us
ce-a jacut? Intai cu limba 11 ocara pe eelalalt. "Eu
ered ca Acesta-I Iisus! Nu rna mai iau dupa tine!"
Dupa ce I-a oearat pe talharul din stanga cu limba, a
Tacut pocainta; roade de pocain!a, di numai limba
diinta inimii ji mai ramasese. "Am sa strig eu
aeeasta limba, pe Acest Iisus Care nu tine minte
raul, sa ma ierte". a strigat din inimii:
Pomenc:jte-ma, Doamne, cand vel venl in/ru
impara/ia Ta! aude pe Mantuitorul de sus de pe
pARINTELE CLEOPA 85
Cruce: Adcvarat graiesc {ie, astazi vei fi Cll Mine in
rail
SIantul Efrem face arta mare in euvant: "Vazut-ai
rugaeiune talhareasea? Vazut-ai taIhar inlelept? A
sa fure mult in viata lui! Dar, avand credinta in
inima, a sa fure eu lirnba raiuI". Adiea:
"Tfllhant1c! Ai furat, ai spart, ai Taellt ueideri,
rautati; dar acum eu eredinta ta din inima ai sa
furi cu limba raiul". zicc la urma aeest cuvant,
,,0, taIhantle, al raiului talhar! Ai fur at toate,
dar ai furat raiul eu limba. 0, talharule i al raiului
taIhar! 0, floare timpurie a lui Hristos, Caruia I se
euvine slava!"
Adiea eea mai intai floare rasarita din Cmcea lui
Hristos a fost sufletul talhamlui.
De accea el a mers intai in rai eu Mantuitoml, ca
L-a rnarturisit pe Cruce inainte de a-L rnarturisi pe
Dumnezeu Longhin cand L-a strapuns in
eoasta !;Oi alti 111l1lti pe urma. Cel dintai, talharul L-a
marturisit pe Dumnezeu I rug at sa-I duea in rai.
lata ee inseamna rugaeiune in vrerne de nevoie!
Cand suntem neeajili, sa strigam eu toata m1rna, ea
Dumnezeu cauta la inirna noastra. Amin.
I!!
"
87
DESPRE VREDNICIA PREOTIEI
SF A TURI cATRE
UN GRUP DE STUDENTI TEOLOGI
in vara anului 1978
Ca sa ajungeti In Jmparalia cerurilor, sa un
lucru: sa va luati de pilda, totdeauna in viata voastra,
dOl sfinti mari, la care sa priviti pururea cat Yeti
putea sa-i imitati, prin credinta cea lucratoare, care
se lucreaza prin dragoste, adica prin fapte credinta
dreapta.
Saaveti ochiul mintii, totdeauna, la Srantul
Apostol Pjll'el, "gura lui Hristos" "mareIc vas al
alegerir', la Siantul loan Gura de AtI.!. Pentru ca
Srantul Apostol Pavel a fost cea mai inalm persoana
duhovniceasca din toam istoria Bisericii
dupa Domnul nostru Iisus Hristos. spune
Srantul Vasile eel Mare. EI a fost chip
intru toate. Si ca apostol ca arhiereu ca preot
ca al lui lisus Hristos nebiruit. Si pe el I-a
imitat din to ate puterile Sf'antul loan Gura de Auf.
Dc aceea, Srantul loan Gura de Aur, mai in to ate
omiliile predicile sale de Srantul
Apostol Pavel.
Eu am vorbit cfindva la Neamt, cand a fost 0
conferinta a preoti1or, acum doi ani dlnd m-a trimis
Prea Fericitul. Era la incheierea Am vorbit
despre cele 20 de datorii ale preotului. Sigur ca mai
slmt undeva, prin carte pe Ia mine, acclea, scrise la
Eu Ie-am vorbit din memorie. Dar nu-s
adunate acolo toate. Eu am primit un ordin sa
vorbesc ceva acolo in legatura cu preotia.
,:
PARINTELE CLEOPA
Daci'i am lua-o dupa vrednicia care se cere
preotului, n-ar mai fi nimeni preot pe pamant, ca
sa vorbim la nivelul care se cere. Ca Srantul
Efrem Sirul zice: De-ai fi curat ca ingerii sfant
ca loan Botezatorul, preot nu poti sa fii. Aliila-i
de mare preo/ia. Mare lucru! O! negrait
dar, pe care I-a dat Dumnezeu fiUor lui Adam,
Preotia, zice eL Mare lucru! Ceea ce face preotul,
nici ingerii nu pot face.
Preotul are putere sa lege nu numai pe
oameni, ci pe ingeri. Ceea ce face preotul sa jert
feasca pe lisus Hristos nu pot face cei mai mari
din ingeri. Dar, pentru ca Dumnezeu a binevoit sa se
pogoare pana la neputinta noastra, pentru sfintirea
lumii acesteia de jos, pe care a rascumparat-o cu prea
scurnpul Sau Sange, a lasat preotia in neamul omen esc.
Fratii mei, sa va aduceti aminte ce spune mareIc
Apostol Pavel: Toale imi sunt slobode, dar nu toate
imi sunt de folos. Toale imi sunt slobode, dar eu nu
vreau sii flu de nimic biruit.
Ca preoti, cel dintai lucru ce vi se cere de catre
Dumnezeu ..morala, viata
cinstita. P6tLi'! aj QJiutade. licente. de doctorate,
daca nu ai viata morala, preot nu poti sa fii. Ca
preot trebuie sa Iii cum te-a fiicut mama ta, pana
la preotie; de la casatorie sa 0 preoteasa
un Dumnezeu pana la moarte. Asta este intai
partea morala partea curata a preotului: sa fie foarte
curat cu viata.
Caci daca va pazi curatia in viata viata cinstim,
toate darurile Duhului Sf'ant sc tin de acestea. Ca
Dumnezeu in vasele cele curate trimite haruI Sau, in
vasele cele alese. Nu, Doamnc sa crezi ca sc
poate sa fii preot, dar in limp curvar, sau
89 88 NE VORBESTE
beliv, sau fumator, sau injurator, sau iubitor de
argint, sau cine d'lte draeii cate patimi po ate sa
aiba neamul omenese.
Ca preot, maL 'intaj tu trebuie sa fii despatimit,
adiea sa ajungfla 0- nepMimire, indh, eu viata ta, sa
dai pilda sa poporului.
Am vorbit la Seminarul din Creta vara asta. A
venit parintele arhimandrit Neetarios, eu vreo 50-60
de studenti, nu In ee an erau, au eerut sa Ie
vorbese eeva despre preotia eontemporana. Le-am
vorbit in trapeza, eand erau la masa. :)i am aratat
aeolo eeva, care vreau sa arat aiei.
Preotul trebuie sa prediee 'in trei feluri, dupa
invalatura Srantului loan Gura de Auf. Adiea, intai
en gnra. eu limba sa vorbeasea euvantul lui
Dumnezeu. Al doilea, sa predice en mana; sa serie
invataturi
Ai vazut pe Sffultul loan Gura de Aur? Toata
ziua prediea noaptea seria. Jumatate de noapte
seria jumatate de noapte se ruga. :)i atat dormea:
sc agata eu mainile dc funii, care erau legate de
tavanul easei; eand Ie seapa din mana, term ina eu
somnuL :)i manea pullna zeama de orz, 0 data pe zi,
la apusul soarelui. preolie! Atata infranare!
Ei, nu putem noi ea ell Dar vreau sa va
spun, ea de aeeea a avut atata dar, ea a taleuit toata
dumnezeiasea Seriptura. Deei preotul trebuie sa
prediee eu limba, eu mana, adiea sa serie predid
invataturi al treilea eea mai iualta
prcdiea, trebuie sa predice en eu trairea lui
a familiei lui. /
Preotul trebuie sa se faca santinela intrcgii
inlelepciuni, 0 tacIie in fata poporului, dupa cum a
spus Mantuitorul: Voi suntefi lumina lumii ... Apoi sa
P/fRINTELE CLEOPA
radieze din viata din faptele lui, in toate partite,
lumina. Cand vor vorbi oamenii in sat, sa ziea
"Ai vazut ee infranare are prcotul nostru? Ai vazut ea
preotul nostru nu-i iubitor de argint, ea nu-i trebuie
bani? Cat ii dai, atMa pen
tru atat! Ai vazut ea preotul nostru in n-a
intrat? Preotul nostru eu tigara in gura nu I-am vazut.
Preotul nostru de injurat nu s-a pomenit. Preotul
nostru nu la bal sau la nun!i eu lautari, Doamne
la niei un fel de distraetii nu I-am vazut.
Preotul nostru-i bland; preotul nostru-i milostiv;
preotul nostru-i rabdator; preotul nostru-i inlelept;
preotul nostru-i eurat; preotul nostru-i hamie; preotul
nostru-i milos, saritor la toate ncvoile poporului". :)i
mai departe.
sa vorbeasea poporuI de voi indata ee veli
ajunge in mijloeul lor! Daea vreti sa va iubeasea, sa
Ie dati oIcaea de pilda eu viata!
Au venit la mine studenti teologi de la Sibiu
din alta parte m-au intrebat: "Parinte, uite, aeum
ne face indata preoti. Oare cum sa ineepem noi?"
-. Sa ineepeti eu bliindete eu dragoste, ea
Srantul Efrem Sirul ziee: Chipnl de a-i adnce pe
toti la Hristos este nnmai al blandetii. Apoi sa
aveti rabdare. Oamenii sunt fel de fel de tempera
mente. Sunt !ii oameni iuli rai
betivi; sunt oameni neaseultatori Iji impietriti la
inima indiferenti, care nu ered sau, daea ered,
numai eu numelc. Trebuic sa pandim earaeterul
fieearuia sa fim eu blandete.
Ciind ai intrat in parohie, tOli oehii poporului sunt
la tine, sa vada ee preot le-a venit in parohic. Cand
te-a ehemat la slujba, sa te dud ea sluga lui Hristos.
Intr-o elipa sa fii aeolo, eu epitrahilul, eu Crucea
90 NE VORBEfjTE
Molitfelnicul. La botez, la cununie, la inmonnantare,
la lehuza, unde te cheama. Si sa nu Ie pui pre! pe
nimic. Daca te intreaba: "Pannte, cat costa?"
Ciit vreti, fratilor. Cat dati!
Ca Dumnezeu ca altul are nu da, iar altul,
saracul, Dumnezeu cum poate da un ban. Vezi
cat de greu se un ban la cel necajit. Si daca
vede ca nu-i pui pre!, tu ii lui. Stiti ce
spune Mantuitorul: Cauta{i mai intai Impara{ia lui
Dumnezeu .yi dreptatea Lui toate celelalte se vor
adauga voua.
MareIe prooroc Ilie, cand a fost seceta aceea de
trei ani luni, a fost trimis Ia paraul Horat, in
aceea (III Regi 17, 1). Apoi a fost trimis de
Dumnezeu la 0 femeie vaduva din Biblie -, la
Sarepta Sidonului. Si a gasit-o in marginea satului.
Sidonul este .in LibanuI de azi, pe malul Marii
Mediterane. Si J-a trimis Dumnezeu la acea vaduva,
sa vada cat de nccajita-i Iumea. Caci lui Hie cel tare
in credinta nu-i pasa ca moare Iumea. Trei ani
jumatate, nici ploaie, nici roua pe pamant.
Vedeti voi ca n-a plouat de 0 luna zicem: "Vai
de noi, este seceta!" Dar, ia ganditi-va, trei ani
luni sa nu cada nici roua pe pam ant, nici ploaie;
se usuca copacii padurile din radacina toate. Si
este un cuvant aJ SFantului Efrem, la Hie Proorocul,
unde zice: "Niciodata n-a ascultat Dumnezeu mai
tare de om, ca in timpuI SHlntului Hie".
Dar de ce a ascultat Dumoezeu, Care a Jacut
cerul pamaotul, de 0 fiiota de mIca cum
este omul? Peotru ca omu) se topea de
dragostea Lui de ravoa Lui.
Cand a V:lzut Hie ca poporul lui Israel a paras it
de tot pe Dumnezeu se inchina lui Baal, s-a dus
PARINTELE CLEOPA 91
a stat inaintea lui Ahab i-a spus: Viu este Domnul
Dumnezeu Caruia ii stau azi ina in te, ca nu va fi
ploaie, nici roua pe pamant, tara numai prin
cuvantul gurii mele. Si nu va spun istoria lui ca-i
Iunga, numai va spun 0 piida. Dupa trei ani
jumatate, vazand Dumnezeu ca Ilie nu se inmoaie la
inima, de muIte ori ii spunea:
!lie, descuie cerul! Eu lara tine nu-I descui!
amt de mult 11 asculta Dumnezeu, ca era mare ravnitor.
Doamne, nu-J descui!
Dar mor toti!
Las' sa moara!
Dar mor de foame de sete femei, vaduve l1i
copii!
Lasa moara toti! De ce te-au parasit pe Tine?
Dar de ce era !lie tare? Pentru ca la paraul
Horat corbii ii aduceau mancare, paine came, 0
data pe de doua ori; iar pc vale, jos, era paraul
Horat. Avea apa mancare. Si nu simtea durerea
poporuIui. Si ravna mare avea pentru Dumnezeu.
Mai bine sa moara toti, decat sa se inchine la idoIi.
Iar Dumnezeu, vrand sa-I piece pe Hie Tesvi
teanul, zicea: "Lasa ca-ti fac eu tie, daca el1ti de
tare in credint;1! Te mai inmoi oIeaca!" Deci i-a
secat intai izvorul a oprit corbii sa mai aduca de
man care. A stat Hie, a postit 40 de ziIe, ca era toarte
putemic in post. Cand a vazut ca moare - firea asta
are nevoie de mancare Dumnezeu atunci i-a spus:
"Ilie, ridica-te de aici mergi la Sarepta Sidonului".
S-a dus !lie cand a ajuns, a vazut vaduva
aceea adunand cateva cateva vreascuri,
cum vorbim noi. Si I-a cunoscut pe Ilie ca este omu}
lui Dumnezeu, dupa
Ce faci aici? a intrebat Hie.
93 92 NE VORBEfjTE
lata, omule a1 lui Dumnezeu, ziee, adun aeeste
Mai am un pumn de faina Intr-o vadra
putin untdelemn Intr-un u1cior; am sa fae 0 turta in
spuza, singura mea hrana, voi manea eu fiul
meu yom muri. Ca dupa aeeea nu mai avem
nimie, absolut nimie ea atunei era mare greutate sa
un pumn de raina undeva.
Jar Ilie nu manease de 40 de zile auzi ee-i splUle:
- Femeie, adu-mi mie intai! Fa pentru mine 0
turta, ca mor de foame, ad-o ineoaee!
Ai vazut? $i femeia, saraea, ai auzit dit
pe sluga lui Hristos, pe sluga lui Dumnezeu? Va dau
o pilda pentru eei care se tern ea-i parohia mica ea
n-ar avea eu ee trai. Femeia, ea va muri, ca nu
mai are alta hrana, a Iacut Inmi 0 turta pentru
Prooroeul Jlie. Caei a zis: "Aeesta-i omul
Dumnezeu. Mai bine mor eu sa nu moara el, ca
aeesta-i om seump. Pc aeesta 11 aseuita Dumnezeu!"
$i i-a adus lui Die maneare, Ilie, dupa ee-a
maneat, i-a spus: Viu este Domnul Dumnezeu,
Camla ii stau inainte, ea vadra de faina nu se va
mal impu{ina 1i ulcioml eu untdelemn nu va mal
seea pana va da Dumnezeu ploaie pe pamant.
Ai vazut? Stantul loan Gura de Aur face un
eomentariu ziee: ,,0, preote, care te temi ca vei
muri in popor, ea n-ai ee mi'mea ea parohia-i mica
:;;i saraea. Nu ziee ea mor de femme n-am eu ee
trai. Numai de n-ai avea eredinta!"
Eu vrea sa rna dea la 0 parohie mica, numai
eu 20 de familii eu mai tin preoli pe langa
mine. Dar ee sa faei intai? Jntai sa te eunoasea
ca om al lui Dumnezeu, preeum a eu
noseut vaduva pe Hie. $i pe urma te hranese eu toata
easa tao Odata ee te-a eunoscut poporul eu adevarat
PA.RINTELE CLEOPA
parinte duhovnieese, ziee: "Mai bine sa mor eu,
decat sa moara parintele!"
Atat 0 sa te iubeasea poporul, daea 0 sa vada ea ai
virtuti, ea om eumintc nu laeom dupa averi
dupa bani. Ai auzit ee ziee Stantul Pavel eatre
Galateni? $tiu blne daea era ell. putere, oehii
vm;tri, sco{andu-i, mi i-a!i fi dat mie. Dar de ee voiau
sa-i dea oehii lui Pavel? Pentru ca pana aeolo era ini
rna lor. Erau gata sa-i dea oehii ea Ie inima.
voi, eand mergeti la parohie. Daea veti
inima poporului, sa nu va temeti ca nu veti
avea ee va trebuie, ea vrednie este lueratorul de
plata sa. 0 sa ave!i haine, 0 sa ave!i hrana, 0 sa
ave!i bani, 0 sa aveli einste, ;;1 de la Dumnezeu
;;i de Ia oameni. Dar sa va vada oameni einstiti.
Doamne ea preot, sa te vada in sa te
vada la joe, sa te vada la petreeeri, sa te vada eu
tigara in gura, sa te auda injurand, sa te vada ca
mandru, hraparet dupa bani, ea-li plae glumele sau
rasul sau alteeva prin care sa-i
Voi, maine, eu darul lui Hristos, sunteti oamenii
Biserieii. De aeeea ali invatat atatia ani profesorii
s-au ostenit eu voi, Ie va pIati Dumnezeu, ea sa va
vada raclii ale popomlui lumina lumii.
In afara de asta, ea toate sunt pentru
om: a manea a bea a te odihni a te folosi de
toate; dar eu masura. Cel toate imi sunl slobode, cum
am zis, dar flU loate imi sun! de folos! Auzi pe
Apostolul Pavel ee spune? Mul/umese lui Dumnezeu
eel 1tiu sa ma satur, sa jlamanzese ...
Mullumese lui Dumnezeu pentru toate!
Afara de asta, de purtarea in familie, in poporul
in care 0 sa te uimita Dumnezeu, sa fii atent. Eu am
fost in Serbia la un mare duhovnie, Parintcle
94

I
NE VORBE$TE
arhimandrit Iustin Popoviei, eel mai mare parinte
din Ortodoxia noastra de azi. Are doua doetorate, 84
de ani Liturghia de 30 de ani singur la 0
manastire de maici- Celie. Este cunoscut peste tot,
calugar din Stantul Munte. Si eu am vrut sa plee
imediat in Stantul Munte, dupa ce-am venit de
acolo, cacl eu mare dragoste m-au primit parintii
toti. Si i-am cerut un sfat.
Iar el mi-a spus: "Parinte Cleopa, eu sunt
eatugar din Stantul Muntc. Stantul Munte este un
sae plin de bunatati, de bijuterii, ca aeolo se gasesc
oameni cu viata inalta. Sfintia ta te duei la Athos sa
mai pui un migdal deasupra in sacul eel plin. Stai
aiei cat itl ajuta mila lui Dumnezeu, stai 'in slujba
poporului, la toate necazurile, la toate sdirbele; sa-i
mangai, sa-i ajuti; ca Ortodoxia noastra este foarte
incoltita acum din toate partile; preotii, ca
niciodata, au de luptat. Si protestantismul
catolicismul ateismul voi nu vedeti? -
indiferentismul toate. Si atunci se eere ea prcotii
de azi, ea nieiodata, sa fie mai invatati in Stanta
Scriptura eu viata eat mai curata.
M-am trezit zilele acestea, intr-o seara - ca eu
tocmai luasem cojoeul in eap sa rna pun oleaca jos -,
aud hodorone-trone. Cine a venit? Directorul de la
Consiliul Ecumenic de la Geneva. Si eram de saptii
mana a trebuit sa stau doua ore jumatate de yorba
cu el, pana la Utrenie. Cate mtrebari a pus omul acela!
Si eu, daca nu sunt un om earturar, am spus cat
mi-a ajutat Dumnezeu, ca am eitit mergand eu oile
pe munte, ca eu am fost cioban aici la oile
manastirii, pana ce m-au pus staret. Dar mi-a pus
intrebari de geniu. Si dadi n-ai fi cunoscut deosebirea
Biserieii noastre de cea protestanta, se lacea 0
95
PARINTELE CLEOPA
confuzie absoluta. Au venit cu parinti de la
de la Sibiu.
Mi-au pus intrebari despre unitatea Bisericilor;
ca ei vor sa uneasca Bisericile sa faca, precum a
zis Mantuitorul, a turmii !Ii un pastor.
- Domnule director, i-am zis, biserica dumnea
voastra, protestantismul, este suspendata in aero N-are
temelic!
- Dar de ce, parinte?
- Unde vi-i Sf'anta Traditie? Unde-s Sfintele
Canoane? Unde-i practica Bisericii de 2000 de ani?
At
i
desfiintat totul acum vreti sa va apropiati de
noi? Este imposibil!
Noi avem puncte comune mult mai multe cu
catolicii decat cu protestantii, daca ar fi sa se ajunga
odatii la 0 unire. Protestantii sunt la foarte mare dis
tanta de noi. Ei au numai doua Taine, acelea nu ea
taine, ci numai ca simboluri: Botezul Cina Dom
nului. La Cina Domnului fac 0 masa comemorativa
cu paine cu yin (unii, cu must) 'in cinstea lui
Hristos, dar nu mai cred ea se preface painea vinul
'in Trupul Sangele Domnului. N-am cand sa spun
discutia de acolo ca-i mult de spus.
Dar m-am gandit: de acum Ie dau canon la
calugarii mei la frati, sa 'invete cate
citate din Stanta Scriptura, despre Stanta Cruce,
despre Maica Domnului, despre cultul Sfintelor
cultul Sfintelor Icoane, despre einstirea
Duminicii In locul sambetei, despre Stanta
Traditie ... Stiti de ce? Ca suntem 'intrebat
i
.
Ei sunt Biserici mari cu numarul. Sunt vreo 400
de milioane. Catolicii sunt ei vreo 750 milioane.
Iar noi ortodoc!Jii suntem putini, dar suntem
Biseridi intreaga. Noua nu ne nimic. Noi
II
96 97
.. .
.
f
NE VORBESTE
n-avem ee imprumuta de la protestanti, dar nici de la
catolici. Nimic, absolut nimic!
Biscrica noastra 0 eredem 0 inte1egem intreaga.
Are to ate dogme1e drepte, loala traditia veche
apostolica soborniceasca a Sfinlilor Parinti. Si are
toate canoanele, are toata traditia liturgiea, canonica,
dogmatica istorica. Tot ce ne trebuie avem in
Biserica Ortodoxa! Este Biserica care a mers pas cu
pas dupa traditia evanghelica, apostolidi
soborniceasca, pfma In ziua de azi. Si ei asta. Dc
aceea vor sa se apropie de noi.
Dar initiativa noastdi-i buna? m-a intrebat el.
Ii in principiu. Ca vreti sa fie 0 tumla
un pastor. Dar, ehei! Cati munli sunt de trecut intTe
noi dumneavoastra pana atunci!
Sa ne apropiem de dumneavoastra? Dar unde vi-i
Sranta Traditie? Unde vi-i cultul Sfinte10r
Unde vi-i cuItui Sfinte10r Icoane? Unde-i cultul sfm
lilor al ingerilor? Unde-i venerarea Sfmtei Cruci?
Unde-i supravenerarea Maicit DomnuIui? Unde-s cele
Sfinte Taine, mijloace sfintitoare? Unde-i
ierarhia biserieeasca? Unde sunt faptele? Ca la voi
este "Sola fide"- mantuirea numai prin credinta. Se
poate una ca asta? Caci credinta Jara Japte-i moarta.
$i "Sola gratia", la calvini, mantuirea numai prin har.
Cum poate fi mantuirea numai prin har, daca
Apostol spune ca toli yom sta inaintea divanu
lui lui lisus Hristos, ca fiecare sa dea seama de Japtele
cele bune cele rele ale sale, sa ia fiecare rasplata
dupa cum a lucrat? $i-n Sranta Evanghe1ie li se cer
faptele poruncile. Ai auzit in Evanghelia de azi:
Stii poruncile? Ai pazit poruncile, ca sa intri in viala?
Nu exista credinta lara fapte, cum 0 cred ei:
Fapte1e nu-s nimica, nu-i nimica postu1!" Unde vi-s
PARINTELE CLEOPA
posturile? Dumneavoastra puteti inchide ochii sa
treceti peste istoria de 2000 de ani a Bisericii, care-i
necontestata?
Eu am fost anul trecut in catacombele Romei
am vazut mama picturii bizantine. Sunt picturi
icoane din secolcle I, II
acolo a pornit pietura
Ravena din Venetia,
atatea alte locuri tacute
III In catacombe; di de
bizantina. Catedralele din
din Constantinopol din
de Srantul Constantin eel
Marc, de Justinian de toti imparatii bizantini, sunt
o marturie peste veaeuri.
Puteti sa ziceti di. nu le-ati avut dumneavoastra
1517 ani, pana eand v-ati despartit de eatoliei? Pai
atunci cum, daca v-ati uitat radaeina, s-o uitam noi?
uita radacina, se usuea piere, moare.
Dumneavoastra trebuie sa veniti inapoi la rMaeina.
Va sa ziea, 1517 ani icoanelc au fost bune in Biseriea.
Puteti sa Inchideti oehii sa zieeli ea Biseriea n-a
avut ieoane de la ineeput, de cand era in
Uite, eatedrale imense numai in mozaieuri aur
stau straja ;;i arata la toata lumea ea Biscriea a fost
impodobita cu ieoane din primelc seeole. ee-ati ve
nit la mine, la un eioban? Ca ma intrebau ce studii am.
N-am venit sa vedem un om invalat aiei. Am
venit sa vedem un om srant.
SJiin! este Domnul Dumnezeul nostru! N-auzi
ce spune in biseriea? Aeela-i srant. Noi suntem praf

Noi eredem ea aveli 0 inspiralie de sus sa
vedeli in problema eeumeniea, daea noi ehelhlim
degeaba sau umblam degeaba.
- Iniliativa este buna in fond, i-am spus. Dar, ia
gandili-va! Ca sa va apropiali de noi, mai eu seama de
o Biserica traditiona1a, ea Ortodoxia, eate va trebuie?
98
99
...... _,
NE VORBESTE
Discutie ca asta cu Sfinpa Voastra, n-am mai
avut niciodata, nicaieri, de adanca!
- Noi avem izvoare de la Sfintii parinti. Cu noi
nu mai daca ineepi! Avem de unde va spune.
Ca voi eredeti ea numai atat este teologia, cat este 'in
caput vostru rational, cat 0 voi aiei. Dar izvoarele
_ cele curate, graul eel lara neghina vinul eel lara
apa, la Sfinlii Parinti Ie gasiti. Teologia
noastra eea mai putemiea a ineeput din seeoIuI I
pana in seeolul V.- Acolo sunt izvoarele eele mai
.... curate, din care se adapa toate teologiee.
Dar sa revenim la euvantul nostru. Fratii mei
studenti, eu sunt destul de oeupat aici nu rna simt
sanatos. SUlar eu inima eu hernia. Sa un
lucru: tot ee-ali invatat cinci ani de zile, eu darul lui
Dumnezeu, ce v-a ram as din ea s-au
ostenit atatia profcsori, sa puneti in praetiea.
parintii cat va eu bueurie sa va vada
prcoti' Doar Yin parintii la mine: "Parinte, am
un baiat la seminar, am un baiat la Teologie".
se roaga saraeii, sa Ie ajute Dumnezeu, sa-1
lumineze, sa la examene sa fie cumin!i.
Stiti cata grija au ei sa va vada preoti! Ca de ee v-au
trimis la Ca sa aiba mare einste, sa vada un
copil din familia lor preot Este mare cinste dar de
la Dumnezeu ca sa fii preot, sa conduci atatea
suflctc sa ai autoritatc morala peste atatea suflete.
Dar sa un lucru. V-am spus ea Biseriea
Oliodoxa este ineoltita din toate partite, mai ales
astazi. de aecea trebuie sa foarte bine
Sfiinta Seriptura. Dadi te-ai dus la parohie, dc-acum
sa nu te oeupi numai dc trcburi. Sigur ca acolo ai
treaha multa: slujha Liturghie botez
eununie ;;i spovedanic imnormantare ;;i lchuza
PARINTELE CLEOPA
sfintiri de case predica eomunicari
sfaturi Ca acolo.
Viata practica a preotului lcgatura lui cu
poporuI, acesta-i cel mai mare lueru pentru popor.
Sa-i in!e1egi durerea necazul fieearuia ;;i sa stai la
indemana tuturor. Apoi sa fii smerit, sa fii popular,
sa fii saritor eu toata dragostea.
Cand se prezinta la hisericii oameni
neeajiti, holnavi, saraei, cu eopii multi, le-a murit
eineva sau le-a ars casa, preotul trebuie sa Ie dea
<yutor cel dintai, in fata poporului. "Uite, dau eu un
mie ajutor!" Sa vezi ee face poporul pc urma! Sa vezi
cat dau ei pe urma! "Sa dam, ea a dat parintele!"
lar eand intri in post oamenii 0 s-o vada pe
preoteasa ea fierbe fasole cartofi manandi de
post, ai sa cum poporul! "Parintele
nostru nu mananea, Doamne de frupt in
post!" Auzi ce spune Sfiintul Atanasie eel Mare: Din
mana preotului care nu cele patru posturi
miercurile vinerile, sa nu tc
Preotul trehuie sa tina Traditia! EI pastreaza legatura
eu treeutul tine cum a tinut Biseriea noastra
dintotdeauna.
Daca 0 sa vada ea faci milostenie, poporul 0
sa faca. Daca 0 sa vada ea poporul.
Daea 0 sa vada ea saritor la fapta buna, sare
poporul. Daea 0 sa te vada ca sarguitor la biseriea,
iti plae sfintele slujhe cu evlavie,
poporul te urmeaza. Si, in daea 0 sa te vada
eil nu mandru, ea nU-li plae meseIe, betia, luxul
aurul, poporul te stimeaza foarte mulL Macar cat
ar fi el de inclinat spre distraelii rohit de materie,
va cinsti preotul. "Mai, treee parintele! Nu-i permis
sa ne vada beti sau sladindu-ne, sau injurand!" Si
eu viata ta, poti sa predici mai mult deeat eu cuvantuL
100
101

I
NE VORBE!jTE
S-ar putea ea altul sa aiba dar mai mult la euvant
altul mai putin. Cum i-a dat Dumnezeu. Dar, daea
arc viata buna, estc mai putemidi prediea lui. Trei
cuvinte dac-ar spune, sunt mai tari acelea decat trei
de euvinte la cel care nu face!
Apoi, va spun, sa bine Stanta
Scriptura :;;i Sfintele Canoane. Mai baieti, auziti ce
spune Stantul loan Gura de Aur: Marc prapastie
cste zice c1 mare prime.idie acolo
unde preotul nu canoanele. Stii cum
daca te duci la parohie nu eanoanele?
Cum ar 11 un soldat, caruia Ii dai arma in spate
baioneta el 0 poarta, dar nu sa se luple cu
dansa. Vine inamicul face prar din el.
Dc aeeea eu, oricati preoti am racut in viata ca
ell am fost starel 'in mai multe parti am recomandat
pc multi la preotie -, cand a venit de la hirotonic, i-am
pus 'in mana Invatatura catre duhovnic. Se cheama
Carte foarte folositoare de suflet. Este de mare folos.
Va trebuie aceea prima data, acum cand intra!i in
parohie. a doua carte: Pravila Parintelui Nicodim
Sachelarie, tiparita 'in 1940 la Cemica. Foarte huna!
Stiti ee faceti? Bateti-o la care n-o ave!i,
fiecare s-o aiba. 0 pui 'in geanta alaturi, epitrahilul
Molitfelnicul, care are randuiala aghiasmei a
Spovedaniei. Ceea ce-ti trehuie mai mult In popor!
Ti-ai pus-o in geantii te duci. cutare-i
bolnava; altlll vrca sa-i faei 0 0 aghiasma;
altul cste grell bolnav vrea 0 molitIa de dezlegarc.
omul, macar pe patul mortii, spline toate. Tu
'indata calili in pravila nu numai c-ai gasH pacatlll
dupa alfabet, dar aHituri de el este canonisirca; ce
canon sa-i dai. Tu de acum doctor! Tu parinte!
Tu judecator! Asta este preotul in scaunul
spovedaniei: este parinte, doctor judecator!
pARINTELE CLEOPA
Ca parinte, sa-ti fic mila de om, cum Ii este mila
Dumnezeu de noi, cand :;;i nu ne leapada.
Ca doctor, trebuie cauti doctoria potrivita din
Sfintele Canoane; sa nu fii nici prea aspru, nici prea
pogoditor; sa faci 0 echivalenta intre scumpatatea
iconomia Sfintelor Canoane.
Unde-i nevoie de pus praf, cum zice Srantul
loan Scararul, sa pui praf usturator brici histuriu.
Dar undc-i nevoie dc plasture cu untdc1emn, acc1a
sa-J pui; adica cuvinte moi :;;i blande. Ca altul este
impietrit, la acela trebuie sa fii oleaca mai aspru.
Altul, saracul, Ii nccajit nu trebuie sa-l nedijim
mai tare. Ace1uia sa-i cu cuvinte blande:
"Uite soro; uite frate; sa faei!"
Dar tu, avand cartea asta 'in mana, parinte,
doctor, cum sa operezi un suflel. Ai vazut
doctorii cum se strang In comisii, la spital, cand au
sa faca 0 operatic grea? La 0 comisie Yin cci mai
mari doc tori , dind este 0 operatic grea de inima sau
de prostata sau de fical. dau parcrca fiecare, ca
nu cumva sa-l omoare pe om.
daca 1a tmp estc atata chibzuinla pentru
doctori, ca nu cumva sa moara omul dar
pentru slIilet, cata grija duhovniceasca trebuie cata
sIatuire? Cum sa fac sa nu piara un sufiet, care-i mai
scump dedit toata lumea?
Deci tu, avand pravila In mana, ccrceteaz-o
vezi ce canon este pentru cutare pacat, ec canon cste
pentru cutare. ia-ti 0 notita, daca nu ai cartca eu
tine, ca sa cum sa proccdezi.
Apoi sa fixezi zile ore dc spovedanie
mai ales in sarhatori, cand oamenii
sunt acasa :;;i sunt liberi. Nu sa poporu1 sa se
spovedeasca la Florii cu totii in Saptiimana Mare,
102
103
., ....... .
,
-.
,
I
NE VORBESTE
di atunci te omoara. Atunci ai ;;i "stalpii Evanghe
I
liilor" de citit, ai ;;i cele 12 Evanghe1ii, ai ;;i prohod,
ai slujba atat de grea, ;;i post, ;;1 daca mai vine
poporul, te face praf. Daca 0 iei din timp, in
Saptamana Mare poti sluji lini;;tit.
Apoi sa Ie cite;;ti molitfa de spovedanie ;;1 sa-i
spovede;;ti cate unul pe rand, iar nu In bloc, cum
indraznesc sa fadi unii preoti, din comoditate,
desfiintand Taina Marturisirii.
Ace;;ti preoti, care spovedesc in comun, care nu
fac dezlegare pc capul fiecaruia prin punerea
mainilor, care nu dau canon la spovedanie, care nu
cerceteaza bine pe cei care se marturisesc ;;i Ie dau
SITmta Imparta;;anie rara randuiaIa ;;i canon, trebuie
sa fie opriti de la lucrarea celor sfinte, ca necinstesc
Trupul ;;i Sfmgelc Domnului ;;i marc osanda ii
a;;tcapta, cum zice Stantul Apostol Pavel ;;i cum zic
toti Sfintii Parinti.
Pc copii, pc cei cu viata curata, pc batrani ;;i pe
vaduve, care postcsc toate posturile duc viat
a
curata, sa-i spovede;;ti ;;i sa-i de doua
ori in posturile mari, la Inceput ;;i Ia star;;it, dupa
cum se pot ;;i ci pregati ;;i-;;i fac canonul randuit. Iar
pe cei ce nu vor sa posteasca, care nu vin la biserica
regulat, care injura, [ura, se imbata, fumeaza, nu se
impaca cu aproapeIe, care traiesc in gre1e pacate
;;i suflete;;ti, care se spovedesc foarte rar,
care nu tin curatia tot postul, care avorteaza ;;i se
pazesc sa nu aiba copii, precum ;;i celor ce nu
asculta de parinti ;;i nu fac milostenie, Ii se da canon
dupa pravila, opresc de Stanta Imparta;;anie ;;1 Ii
se da numai aghiasma mare la star;;itul postului.
Bagati de seama! Daca vezi om bolnav, om
batran, nu-I ingreuia cu post mult. Postul este pentru
PARINTELE CLEOPA
omul sanatos. Apoi sa fii ;;i tu doctor. Acela este
pentru trup, tu fii pentru suflet! "Ei, uite a;;a,
in loc de post ra milostenie, Ia rugaciune mai multa".
Da! A;;a sa fiti, intre scumpatate iconomie,
adica intre asprime ;;i blandete. Daca VTeti sa fiti
preoti buni, folositi Canonul 102 al Sinodului VI
Ecumenic din anul 680, care da putere episcopului
preotului sa randuiasca canonul la spovedanie, cum
11 va lumina Dumnezeu, dupa caz, dupa putere ;;i cu
dreapta socoteala; 1rebuie sa calatoreasca preotul
intre scumpatate ;;i iconomie. Calea de mijloc, calea
imparateasca. Iar unde nu ;;tie sau intalne;;te cazuri
grele, sa intrebe pe duhovnicul lui, sau preotii
batrani sau mai bine, episeopullocului.
Precum atunci dind avem un proces, mergem III
cel mai bun avocat, iar cand suntem bolnavi, mergem
la cei mai buni doctori, lot a;;a sa facem in viata
duhovniceasca, sa cautam cei mai buni preoti
duhovnici. Noi, preotii, suntem avocatii lui Hristos!
Noi avem codul Duhului Sf'ant. Canoanele Bisericii
sunt cod al Duhului stant. Noi nu lucram cu legi
ci cu legile lui Dumnezeu umblam. Tinem
cont de legile sa ne supunem lor, sa platim
dajdie, sa cinstim autoritatile, sa ne rugi.1m pentru ei.
Aceasta-i datoria fiedrrui cre;;11n. Dar cfmd este yorba
de suflet, cand vine la marturisit sau iti cere un sfat,
trcbuie sa Iucrczi cu codul Duhului stant, cu legile
Dumnezeu din Pidalion ;;i din toate pravilele biserice;;ti.
Atunci, ia seama! Cat de mare primcjdie ar fi
pentru un avocat sa nu cunoasca articolelc lcgilor!
Ca in loc sa-I scoat.1i pe un om, poate sa-I condamne
cine ;;tie cat dc greu. A;;a ;;i preotul, daca nu
canoanele. De aceea a spus Stantul loan Gura de
Aur ca: Mare prapastie mare primejdie este
pentru preot sa nu cunoasca canoanele.
105 104 NE VORBESTE
lata, sa-ti dau 0 pilda. Uite, maine preot. Ti-a
dat parohia eutare. Vine 0 femeie Ia tine
paeatele: "Parinte, eu am zeee avorturi;
am trait eu alt barbat; inainte de casatorie am
eazut eu eineva...". Iti spune omul. Unde sa Ie
spuna? Lui Dumnezeu Ie spune, ea ea preotul
este martorul lui Dumnezeu.
Aeeste paeate grele sunt opritoare 20, 15, 10 sau
7 ani de Smnta cum serie in Pravila
Biserieii. Ce-ai sa faei tu, un preot tanar, earuia iti da
Hristos pe mana atatea suflete? Si un suflet este mai
seump deeat toata Iumea! Cum ai sa proeedezi eu
dansa, ea nu eumva sa-i dai peste
paeatul de moarte sa te faei vrednie de osanda,
dand Trupul Sangele lui Hristos?
Sau nu eumva, nebagand in seama seumpatatea
ieonomia eanoanelor, eredinta omului de eand a
parasit paeatuI, sa-i dai canon prea mare. Stii ee tTe
buie sa i'ntrebi atunei? Iat.1. ee trebuie sa intrebi: "De
eand ai i'neeput sa faei paeatul? Cali ani I-ai faeut?
De cand I-ai paras it? Daea I-ai mai spovedit Ia preot?
Ce canon ai faeut pentru eI? Apoi, daca a parasit
paeatuI, ii dai canon dupa pravi1i1; nu de cand s-a spo
vedit, ci de cand a parasit pacatul. Sa nu uitati aceasta!
Daea cineva spune: "Parinte, eu vrea sa rna
apropii de Sfintele Taine. Am evIavie, parinte! De
ani n-am prim it Sfintele ... ". Tu ee faci atunei?
aminte ea totdeauna trebuie sa faci 0
echivalenta intre canoanele Smntului loan PustnieuI,
care sunt cc1e mai pogo ratoare , ale Marelui
Vasile, care sunt cele mai aspre. Deci, cum eauta
doctorul diagnosticul Ia bolnavi, cautii sa faci
media intre aceste eanoane. Si il intrebi dupa spove
danie, cu epitrahilul pc cap:
PARINTELE CLEOPA
Vrei sa ca orice cele patru pos
turi de peste an, precum zilele de miercuri .$i vineri?
- Da, parinte! mai scazi un an sau dOl din canon.
Vrei sa nu mananci came sa nu bei Yin un
an de ziIe?
.- Da, parinte! Ii mai seazi un an.
Vrei sa Iunea pana seara un an de ziIc?
- Vreau! Ii mai scazi un an.
Vrei sa faei atatea metanii un an de zile sa
ziei de cinci oti pe zi ps<{lmul 50?
- V reau! ii mai scazi un an.
Vrei sa imbraci un om sarac, sau Sel 0
vaduva, sau sa botezi un copil?
- Vreau! ii mai scazi un an sau doi. Si uite, de Ia
zece-douazeci de ani, il aduci Ia doi-trei ani. Si
ca.$tigi sufletele oamenilor!
Ei, dar daca se intampla ca femeia aceasta, care
a luat hotarare sa faca canonuI, intre timp ramane
gravida? Ce faci cu dansa? 0 sau nu?
Daca ai in parohie 0 femeie gravida ea mai are
de facut 5-6 ani canon pana Ia ii dai
Sfintele Taine. In fata Biserica de
moarte pe femei. Ca uncle mor Ia Ai auzit
ee spune in PsaItire? "Acolo sunt dured in iad ca
ale celeia ce Au eele mai mari dureri, mai
ales cand nasc prima data. Foarte grele.
Unele mor, saracele! Si de aceea Biseriea, prin
Duhul Smnt Care 0 conduce prin Sinoadele
a hotarat: "Femeia poate sa fie oprita 20
de ani de Sfintele Taine, dar daca-i gravida, i se da
voie sa se inainte de lar daca
a naseut, eu darul lui Dumnezeu, a botezat copilul
ea este sanatoasa, sa tina inainte eanonuI, atatia
ani cat i-au mai ramas. Daea dupa un an, doi, are alt
copiI, iar 0
106
107
NE VORBESTE
Ca Ie-am pus intrebarea la teologii de la Sibiu.
lar parintii profesori imi spuneau: "Parinte Cleopa,
eateheza asta Ie lor mai mult dedit eei einei
ani de teologie, dit am meut noi! Ca aeestea sunt
Iueruri practice, eu care vor da maine fata in fata.
Noi nu i-am invatat Ia eatedra astea, sa Ie puna-n
praetiea. uite, Dumnezeu ne-a adus aid!"
Au venit la mine, mai tarziu, un card mi-au
spus: "Parinte, ne-am adus aminte din eele ee ne-ati
invatat atunei". Apoi, mai baieti, daea asta vi-i misi
unea pana Ia moarte! Luerezi eu sufletele oameniIor!
doctor parinte, judeeator avoeat. De aeum
stapan domn peste toate, dar ia seama ee faci
eu sufletele oameniIor! Vezi cat de mare-i
Ca in fata cedeaza toate canoanele. De ce?
Am vorbit despre aeeasta Ia intrllnirea eeume
nica de la Varatec, care avea tema: "Rolul femeii in
> soeietate familie", Ie-am SpllS: Femeia, daca
moare nasdind, moare pe altarul jertfei. Ea se
pentru copilului, pentru
sanatatea viata lui; este ca 0 martira i se
;iarta toate pacatele. Dar cine ne spune noua asta?
Apostolul Pavel. Ce spune? far jemeia se va mantui
prin de copii. Nu spune Doar ati eitit.
Vine altul Ia spovedanie. Un batran de 87 de ani.
De-ahia I-am ridicat de sub epitrahil. Simion i1
chema. "Parinte, da-mi mana sa rna ridie!" Nu se
putea seuia din genunehi.
--- MO$uIe, ii zie, nu sta in genunehi. Stai pe un
seaunl Ca pe un batran il poti marturisi stand pe
scaun, pe pat, cum poate el sa stea, numai sa spllna
tot. Tu Ii pui epitrahilul faci dezlegare in ee
pozitie sta el.
Simioane, zie, mata eu slabieiunea
asta poti tine postuI? Era in Postul Mare, anul trecut.
PARINTELE CLEOPA
Parinte, de eand m-o Taeut mama, eu n-am
strkat posturile! - ai auzit t<iran eredineios? Saraeii
87 de ani bolnav, dar tine sfintele posturi!
- Uite aid, serie doetorul sa mananei branza
lapte, i-am zis cu.
Da' n-am maneat destul? Sa stric eu postul
Sfintelor Doar nu-s pagan!
Ai sa poti posti pan a la
Da, parinte. Vreau sa iau Sfintele Taine!
- Iti dau voie sa te pe urma mai ia
putin lapte pana Ia Florii.
Parinte, sa ca mor nu strie postul!. ..
m-am folosit de eredin1a lor sineera!
- Ai avut baleli? I-am intrebat.
Am avut noua1 traiese.
- eu cine stai acum?
Cu eel mai mie. Restul sunt la easele lor, gospo
dari, Tin $i ei posturile. Toti rna aseulta.
Ai vazut preot in casa eu tine, daea ai tata bun?
s-a 1inut eredinta noastra din tata-n
fiu. Tata $i mama au fost stapani pe eopii. ei cum
au apueat de Ia mama de la buniea, tin pana la
moarte. s-a linut eredinta. Dar aeum muIte s-au
strieat! Vrednie a fost poporul nostrll! Cu credinta
putemiea in Dumnezeu, in Maiea Domnului, in post,
in rugaeiune. eu aeestea am biruit pe toti
pe eei dinafara pe eei dinauntru. Ca
Dumnezeu, pe eel eu eredinta eurata, nu-Ilasa.
Dar sa va spun eeva. Un batran ea aeesta, daea
vine la marturisire $i vrei sa-l iei dupa seumpatatea
eanoanelor, nu-l poti opri sa nu mananee de frupt in
post. Canonul 69 apostolic spune c1ar: "ClericU
episeopul, preotul, diaeonul, ipodiaeonul dadi nu
postesc Sfontul $i Marele Post .ri miercurea $i vinerea
108 109 NE VORBESTE
de peste an, sunt caterisili de sjintele canoane, iar
cite{ul, cantiire!ul mireanul so. jie afurisili".
Afurisenie Inseamna oprire de la Dar
mai spune eeva eanonul: afara de caz de boalti.
Ai vazut ca Biseriea nu-i omoratoare de trupuri?
Ii omoratoare de patimi! Doar de ce postim ne
infranam priveghem? Ca sa slabim tmpul sa nu
ne vic a zburda. Dar trupul, daea este slabit de vreo
boala, nu-i mai da preotul canon post aspm, ei pc
masura puterii lui.
Omului greu bolnav batran, preotul trebuie sa-i
dea voie sa manance ce poate in posturi. Pentru ca
Biserica lui Hristos nu-i omora10are de trupuri, ci ii
Ol11oratoare de patimi, adica sa tina calea de mijloc.
Iar dadi illupta patimile, mai adauga post metanii.
Trupul este nostru de viat1L De aceea
trebuie sa-l pastram ciit se poate cu sanatate cu
masura. Ca spune MarcIe Vasile: "Sufletul este
caIaretul trupul este ealul". Calaretul eare-i om
il tesaJa, i1 dar are biei, ;;i arc
zabala in gura calului, dind merge eu dansul.
de frumos ii s1a, calaretului ;;i calului eand
amandoi sunt Dar daca caIaretul 0 fi prost
;;i lasa ealul de eapul lui, ;;i-i da tot mereu ovaz ;;i
mancare, iar biei frau nu are, II duee in prapastie
s-a terminat eu dansul.
Sa nu fie Trupul trebuie strunit de puterea
sufletului rational din trup, ea sa-I conduea sufletul
pe trup prin post, mgaeiune ;;1 metanii. Nu, Doamne
sa-I condudt trupul pe suflet; ea atunei
partea neeuvantatoare, eea dobitoeeasea a omului,
dadi se ridiea sa eonduea pc suflet, il duee
gheena.
Despre post, auzi ce ziee Sffintul Vasile: Iar
masura infranarii sa se ia dupa masura puterii
pARINTELE CLEOPA
trupului la fiecare. Auzi ee spune Srantul Mareu
Aseetul: "Cata deosebire are arama de fier ;;i fieml
de vreaseuri, atata deosebire cste intre eonstruclia
unui tmp ;;i a a/tuia". Unul poate posti 0 saptamfma
altul, eu greu, 0 zi. Deci n-ai voie sa pui
masura de in fran are la toti, ea nu toti au
eonstruetie.
Aseulta ce ziee ;;i Sffintu/ Maxim MaI1urisitorul:
Da-i trupului tau, dupa putere, mancare odih
na bautura, dar toata grija ta pune-o pentru
minte; ca mintea ta sa fie cu Dumnezeu; totdea
una in rugaciuni, in cugetari, in contemplatii
iar trupul sa-I lii sanatos J
sa-I ingreuiezi, sa-i pui maneare muita, sa-I
lngra;;i ea pc un dobitoe, sa nu te mai pOli de
dansul; dar niei sa-l peste masudi. Ca1ca de
mijloe intTli toate-i buna. A;;a, mai baieti.
afara de asta, ce se intampla? Sflintul Isaac
Sirianul spune "Pe trupul eel neputincios, daca-l
vei ingreuna peste putere cu post, eu metanii
priveghere, intuneeare peste intunecare bagi In sufletul
tau ;;i tulburare peste tulburare iti adaugi tic". Caci
omul, daea vede prea mult Cll post
cu eelelalte, sc tulbura, ea nu poatc saracul.
Deei, sa pui masura infranarii postului, pottivit
eu stare a fireasea a omului ;;i dupa puterea lui. Calea
de mijloe, mal baieri, ealea imparateasea este buna
intru toate. Asia au ales-o Sfintii Parinti, pc asta au
mers Hristos toti sfintii, pe asta sa mergem noi.
Aeestea fiind zise pentru post, iata ce spun pentru
milostenie: ea preot, sa nu ingreunezi omul, sa faea
milostenie de sila, ea pe datatoml de buniivoie II
Dumnezeu. Daea 0 sa vada ca
preotul face el mai intai milostenie, vor face ;;i ei.
" ,

I
lIO NE VORBE!jTE
Maear e-o faei de Iatamieie aeea milostenie, nu te
teme, di te va ierta Dumnezeu, di vrei sa dai pilda
buna tuturor, dedit sa dai pilda rea eu alta fapta rca.
Mai bine sa faci - dupa cum spune Stantul loan
Seararul -- de fiitarnicie 0 fapta buna, dedit sa n-o
faci deloc. Ca pe urma vine smerenie in inima!
"Mai, ia s-o fae eu pentru slava lui Dumnezeu fapta
bun a, nu pentru oameni!" Dar Ia-o!
Ca preot, trebuie sa dai pilda popomlui eu
yorba eu purtarea eu postul cu milostenia
eu biserica cu neagoniseala. Cu toate, eu toate. Sa
. fii precum ziee Stantul Talasie Libianul: Taci tu, sa
vorbeasca faptele tale. Sau ceca ce spune Diadoh al
Fotieeii: Mustra cearta, omule, cu puterea
Lucrarii; nu cu multa vorbire, ci prin traire.
Ca Stantul loan Gura de Aur ziee: Cuvantul
strigand supara, iar viata Hicand pe
toti . lar Stantul Tsidor Pelusiotul zice: Cand omul,
care despre adevar despre fapta buna,
face el dupa putere din ceea ce atunci
omul acela se face icoana a toata filosofia. Ca el
prin traire prin cuvant.
[ar daea omul numai nu face deloc,
apoi ajunge Ditamie. Chiar daca-i pc altii,
trcbuie sa faca el! Ce spune Mfmtuitoml la
legiuitori? Vai, voua, legiuitori filrisei fa/amici,
puneli sarcini grele pe umerii popomlui # voi nici
ell varful degetului nu va atingeli de ele!
Stiti ce inseamna varful degctului? Adiea c;;ti
dator, daca nu faci chiar tot ce invcti, macar oleaea
sa faei tu, sa te atingi tu cu varful degetului. Eu
Ii spun popomlui sa posteasca, dar postesc eu! Ii
spun sa faca milostenie, dar sa fac eu! Ii spun sa
nu adune bani, Ia fel niei eu sa nu adun. Ii spun sa nu
PARINTELE CLEOPA lIt
se duca la rcle, sa nu faca cutare, dar niei eu sa nu
fae. Sa rna vada ;;i pc mine ea preot ea din to ate
faptcle bune rna imparta;;esc cate oleaca fac cat
pot din fapta buna.
Maear eu varful degetului sa ne atingem de
toate. Pentru ca zice Stantul Isaac Sirianul in
Cuvfmtul unu: Alta este cuvantul eel frumos alta
_
I
cuvantul eel din lucrare. Cuvantul eel frumos - V
zice este amanet al iar cuvantul eel din \
lucrare este camara nadejdii. Cum? "
Este preot care predica de uime;;te pe toti
invata, dar el nu face. Acesta-i cuvant frumos. Dar
se face amanet al m;;inii. Cum? Cand omul ramane
singur, ii este lui de eeea ee a vorbit; caci
eon;;tiinta il mustra ii "Ce-ai
vorbit ;;i ce faci tu?" "Ce-ai spus ;;i ee faci tu?" Ai
vazut ca-i m;;ineaza ;;tiinta. Ai vazut ca ramane
amanet al ru;;inii prediea lui? Ca cl a invatat una, iar
con;;tiinta ii spune: Dar tu de ee nu fad?
Nu-i tot a;;a cuvantul din luerarc. Cuvantul
lucrare este camara nadejdii. Cum? Omul
dar in adancul fiintei lui ii ;;opte;;te, daca ;;tie ea, eu
darul lui Dumnczeu, a Iacut ;;i el ceva din cele ce
vorbe;;te: "Am vorbit. Dar cred ca, cu mila lui
Dumnezeu ;;i cu ajutoml Lui, candva m-am atins ;;i
eu cu varful degetului ;;i am faeut ;;i eu din acestea,
cat de putin". Ca zice: "Cand inveti eeea ce nu faci,
Ialamic". Si nu-I mustra eon;;tiinta pentru
ratamicie, ca cl ;;tie ea a lucrat ;;i e1. Si atunei se face
"camara nadejdii de mantuire" euvantul pe care I-a
vorbit. Si iata cum scriu Sfintii Parin!i cat de marc
adevar este in practica, eeea ce se vorbe;;te in aeestea.
Aeum, cand va duceti la parohii ;;i va faeeti
preoti, daea ajuta Domnul, fralilor, sa va mmurisili
"""
" "
-,

tt2 NE VORBESTE
din mica copiIarie, dind intrati la preotie. Nu,
Doamne sa aveti vreun pacat de moarte sa
intrati cu ella hirotonie! Ca nu va mai merge bine
. toata viata. La casatorie, la hirotonie in diacon, 1a
, __0. .. "."
preotie la calugarie se face spovedania gencrala
din mica copiU'irie. Sa ai scris tot, ca sa intri curaL
Daca, Doamne este vreun pacat greu
opritor, pfma la urma urmei, cum spune Srantul
Simeon al Tesalonicului, te duci la episcopul locului.
Si uitati-vil voi, ce pacate va opresc de la preotie:
daca parinlii tlii s-au luat rude in casiilorie, nu
ai vole sa te fad preot;
dacii plirintii tai au trliit necununali;
dacli cel ce vrea sli se ji:tCli preot, a avut doua
so{ii, douli cununii, in veac nu poatefi preot;
dacii copilul a cazul in pacate trupqti de mic,
Doamne fere1te, in sodomie, cineva I-a stricat de
mic, in veac nu poatefi preot;
- dadi a cazul el in plicat eu altul, sau a elizut cu
o femeie in piicat, nu poatejt preot;
- dacii s-a intamplat, fara voie, copilul sa fi
fiicut ucidere;
- daca cumva a fi fast eretic de mic, sau de alte
confesiuni;
- dadi mama lui, sau sora lui, cand a fast copilul
I-a dus pe fa vrliji. Avem dreptul canonic al lui
Nicodim in care se arata toate impedimentele
candidatului de hirotonie in cler. Sunt multe, dar
cele mai b'Tele sunt acestea pe care Ie-am amintit.
Daca-i sfiinla radiicina, cum, spune Srantul
Apostol Pavel, sjinte sllnt ramurile. Nunta este
radacina firii omene;;ti. Iar daca-i slanta radacina
copiii s-au nascut din parinti curati care au trait In
curatie nu s-au luat neamuri -, anmci sfinte sunt ;;i
pARINTELE CLEOPA tt3
ramurile. Da! Nu vei culege struguri din SpIllI
smochine din ciulini. Ca daca ri'idacina a fost stricata,
atunci salbatice sunt ramurilel
Va spun acestea ca Ie am pe toate. Este Dreptarul
cel mare, numit Trebnicul, tiparit de eparhia Chi;;i
nauIui, in 1910. Foarte buna carte. Este Pravila
Mare indreptarea legii, tiparita la (1652),
unde arata toate impedimentele celor ce intra in cler.
Daca baianll a dus viata curata cinstita s-a
marturisit s-a s-a pazit, dar a ram as 0
pata ca aceasta pe sutletul lui, sa se duca la
episcopul locului cum i1 va lumina Dumnezeu pe
episcop. Am trimis eu ditiva tineri teologi la
episcop: "Baiete, eu nu te pot dezlega; ia uita-te aici!
Du-te la episcopul tau!" $i episcopul i-a dezlegat
le-a spus ca toam viata sa Ie para rau sa se caiasca,
caci intra cu nevrednicie intr-o tagma de mare!
Cat prive;;te slujbeIe, mai baieti, sa nu Ie scurtati
cand Yeti fi preoti Ia biserica. Sa bine
tipicul, sa aveti dascali buni, care cunosc slujbele
bisericii. Este foarte bine, sambam seara, totdeauna
sa faceti Vecemia. La fel Duminica seara. Inainte
vrcrne stramoijii cand era soarele la toaca,
sambata seara, fugeau cu sapa de pe ogor ;;i cu
secera: "Gata! A tocat preotul de Vecernie!" Pana
luni Ia rasaritul soarelui nu mai lucrau. Preotul ;;i
biserica erau in ochii lor randuiala Bisericii.
$tiau: "De acum a intrat preotul in slujba pentru
Duminical"
Afara de asta, sa bagati de seama cum va
apropiati de Sranta Masa, ca preoti. Cele mai grele
slujbe pc care Ie face preotul voi care sunt?
Doua sunt: Spovedania Stanta Liturghie. Tineti
minte, ca va vorbe;;te un mOijneag aici, un cioban!
114
115
i_
f
NE VORBESTE
Voi 0 sa va 10viti de ele, ca eu de acuma-s un
putregai, dar voi... A dat Durnnezeu baieti tineri. 0
sa mergeti, cu darul lui Dumnezeu, sa va facet
i
preot
i
. Cele mai grele ale preotului sunt doua:
Spovedania (Marturisirea) Stanta Liturghie.
La Spovedanie, ori pierzi un suflet daca nu
bine cum sa-l - ori it Or, preotul
duhovnic este vanator de suflete! Inte1egi? Daca nu
sa chibzuiasca la marturisire un suflet, intre
scumpatate iconomia canonului, ori 11 ingreuneaza,
ori it ori il face indraznet! :>tii cum
face fierarul? Ai vazut colo la fierarie, cand faci cu
foiul toporul, cand vrei sa-l sau
un sau 0 alta unealta. Ai vazut cata bagare de
seama este la calit? "Vai de mine, s-a calit prea
tare!" Ce se-ntampIa? Se rupe ca ote1uL Sau ii prea
moale se indoaie prea repede.
tu, te acolo, ca duhovnic, sa
suJletul acela, sa fie potrivit pentru Hristos. Nici
prea moale, adica dar nici prea tare, adica iute
'impietrit la inima. de bine trebuie sa potrivim
la marturisire cu suiletul! Sa bagi de seama, sa nu-l
ingreunezi, ca sa nu-l descurajezi. Dar nlci sa-l
rara oleaca de canon rara sratuire, ca sa nu-l
incurajezi la pacat, sa se duca nepasator sa nu
simta ca a fost la marturisire.
De aceea, la spovedanie este foarte bine, v-am
spus, sa aveti aceste doua carti: Carte foarte folosi
toare de suflet Pravila parintelui Nicodim Sache
larie; ca in Molitfelnic sunt puse foarte put
ine
instructiuni, pe care Ie vedeti inainte de spovedanie.
Pentru cutare pacat, amt; pentru cutare, amt.
Foarte putin. Daca gasiti Pravila lui Sachelarie,
aeeea din 1940, va sratuiesc, dac-o gasiti, s-o copiat
i
,
PARINTELE CLEOPA
ca s-o aiba fiecare in geanta Ia e1, precum
1nw1latura catre duhovnic. Aceasta ti-arata tot. Te
duce de mana iti arata cum sa procedezi.
A doua slujba, care-i cea mai grea, este Stanta
Liturghie! Pentru a Stanta Liturghie trebuie
sa ai viata sffinta. Altfel nu te poti apropia! Aeolo
este foc dumnezeiesc!
La Sffinta Liturghie, mai baieli, sa invatali foarte
bine instructiunile din Liturghier. Sunt foarte bine
acolo. Sa ca la Sffinta Liturghie orice
orice cat de mica, este pacat de
moarte. Fii cu mca de Dumnezeu, sa nu de
moarte, 0, preotule!
Daca te-ai cu Sfintele prea reci, de
moarte ai Trebuie sa fie cum este sangele cu
apa ealdut. Sffinta caldura trebuie sa fie a opta
parte din vinul care se pune in Sffintul Potir. Sffinta
ealdura doua lucruri: dogmatic, este
sangele apa care au curs din coasta Mantuitorului;
iar simbolic, este fierbinteala eredintei sfintilor
marttri, care I-au marturisit pe Hristos. De aceea,
cand 0 pui in Sffintul Potir, zici: "Caldura credintei,
plina de Duhul Stant. Amin".
Sa vedeti, in timpul iemii, Stantul Pottr 'ii rece;
Sfintele sunt reci, aproape 'ingheata, unde biserica
ll-are foc mult. Ai pus putina caldura daca vezi ca
nu-i ca1dut vinul, mai pune putin. Mult tare nu poti;
ca daca, Doamne pui caldura mai multa, se
preface firea vinului in apa de moarte ai
Sau invers. Daca pui prea mult yin nu pui stanta
caldura, de moarte Vezi acolo cat serie!
Este de mare valoare.
La strangerea Sfintelor de pe Stantul Antimis
trebuie multa atentie. Ai vamt fratia ta? 0 Iarrnaturica,
117
<'
;,'., ',."",",.,.",--,
-,
116 NE VORBE:jTE
ea un fir de nisip, dadi a cazut de pe Sf'antu1 Antimis
pe leton, sau, Doamne pe jos, preotul trebuie
sa posteasca doua zile sa faca 400 de metanii. Tc
joci cu focul dumnezeirii? Ai auzit ce spune Srantul
loan Gura de Aur? "Mai curata dedIt razele soarelui
sa fie mana ta, 0, preotule, dnd inccpi Sranta
Proscomidie, pentru cit junghii pc Fiul lui
Dumnezeu ingerii doresc sa vada ce face preotul
acoto".
Ai vazut fratia ta ce este Sranta Liturghie? Este
toata drama Crueii toata taina mantuirii neamului
1\ omenese! Sranta Liturghie, cum ali invatat Ia
sc imparte in trei parti: "Sranta Proscomidie",
"Liturghia catehumeniIor" "Liturghia
lor". Ai vazut cu ce se lncepe Sranta Proseomidie?
ea 0 oaic sprc junghiere S-a adus ,}'i ca un miel
ncvinoval, impotriva eclor ce-L lund, a/ja nu-,.,"'i
deschide gura Sa, profetia marelui Prooroe Isaia,
care a proorocit despre jeltfa Mantuitorului. Si cu ce
se termina Sffinta Liturghie? Ai vazut cand da eu
cadelnita la urma, ce zice preotul? 1nall/1- Te peste
ccruri, Dumnezeule, peste tot plimantul slava Ta.
Adiea in cepe de Ia Mfmtuitorului, de la
inaltarea Lui. Toata drama
Crucii toata taina mantuirii se petrece in timpul
Sfintei Liturghii.
Apoi, de cand se da binecuvantarea de Sffinta
Liturghie, < Doamnc ll-are nimcni voic sa dca
liturghii la Srantului Altar, cit preotul ahmei
cu Hristos se roaga pentru lume. Sa-i
invatati acest lueru! Pomelnieele se dau dil!lilleata, la
Sffintul Altar, inainte de binecuvantare. Invala-i 0
data de doua ori! Lasa-i sa Vor sa dea jcrtfli
la altar lumanare, prescudi, vin, pomebliee? Sa vina,
PARINTELE CLEOPA
ca au timp sunt datori sa vina la Utrenic la
aeatist, care se fac dimineata. Nu sa vina in timpul
Liturghici, ca cste pacat. Srantul Simeon Tesaloni
ecanul zicc: "Vai de preohll acela care ruga
ciunile acestea mai inainte sau mai pe urma".
Imi spunea un preot: "Eu Ie citese dimincat
a
acasa, parinte, ca nu Ie mai citesc atunci in Srantul
Altar!" Si i-am zis: "Dar ce facem, parinte? Ne jueam
cu sfintele slujbe? Unde-ai gasit scrisa inovatia asta?
Cate bordeie, arntea obiccie? Unul face unul
Nu este 0 uniformizare a slujbelor liturgice in toata
Ortodoxia?" Nu-i voie! Pentru di fiecare rugaciune
dintre ecfonise reprczinta un moment liturgic. $i n-ai
voie, nici mai devreme, niei mai tarziu sa Ie pui.
$i astea sa Ie tineti minte! Eu v-am spus! Voi
vet
i
face cum veti vrea. Dar fiindca ati venit pana
aici mai ales ca sllnteti in pragul hirotoniei, v-am
spus sa tineti minte.
Afara de asta, mai baieli, sa lincti minter lata
dc la de mir: se apuca dau particele
poporului, acasa. Sa nu faceti asta! Vin sule de
oameni zic: "Ne-a dat parintcle particica acasa!"
Sa nu face!i, ca nu-i lucru canonic. Cel putin va spun.
De va vet
i
aduce aminte, ferice de voi; daca nu, sa
nu ziceti ca n-ati auzit. $i Manhlitorul a SpllS: Dc n-a.'i
fi venit .'ii nu le-a,}'fi spus, plicat I'/-ar avea".
Dite cum este, mai baicli, Cll particelclc. Fiecarc
particica pe care 0 scoti omului de pe pomelnicul
lui, la vii sau la morli, reprezinta fata acelui sutlet
pentru care 0 sco!i. Si, odata scoasa pusa pc
Stantul Disc, BU mai ai voie s-o dai omului acasa,
ca-l pc el de Liturghie. Nu mai are nici 0
Liturghic, nici 0 cuharistica cu Hristos in
Liturghia aceea, daca i-ai dat particica acasa.
119

NE VORBESTE
118
Pe urma, aceste particele degeaba Ie dai, ea ele
nu sunt sfintite, ci numai blagoslovite, dimineata, la
Smnta Proscomidie. Aceste particele, care s-au scos
aeum s-au pus pe Disc, cand auzi ca zice preotul:
,?
Ale Tale dintru ale Tale, Tie aducem de toate :;i
pentru toate, atunci incepe Smnta EpicIeza, prin
invocarea SmntuJui Duh de trei ori pentru sfintirea
Preacuratelor Daruri.
$i dlnd vine Duhul stant zice preotul: fii
adica painea aceasta cinstit Trupul Hristosului Tau.
Amin. Iar ce este in Potirul acesta, cinstit Sangele
Hristosului Tau. Amin. Prefiicandu-Ie cu Duhul Tau
cel Smnt. Amin. Amin. Amin!", atunci se sfintesc
particelele. Ele nu se prefac in Trupul lui Hristos, ca
sunt scoase in numele zidirii lui Dumnezeu. Dar iau
o mare sfinlire prin analogie cu sfinlirea Trupului
Sangelui Domnului. Atunci particelele au mare
putere de sfintire.
Aceste particele care s-au sfinlit acum, la urma
se pun in SIantul Potir, in dumnezeiescul Sange. $i
cand ele s-au adapat cu dumnezeiescul Sange au
ajuns in SIantul Potir, in numele carora sunt scoase,
acele suflete, fie ca sunt in rai, fie ca sunt in iad, fie
ca sunt 'in cer sau pc fata pamantului, in cIipa aceea
au euharistica ganditoare cu Hristos, ca
Dumnezeu 'in tot locul este de fata. $i daca tu i-ai dat
particica acasa, de unde sa mai aiba cu
Hristos, ca ea nu mai este acolo?
De aceea v-am spus, sa-i invatati pe oameni:
"Particelele raman aici in Smntul Potir, ca va
reprezinta familia sufletele voastre".
Alteeva. Preotii de mir Botezul tuturor
copiilor nou-nasculi. Noi nu facem botez la
manastire, nici inmormantari de mireni, nici cununii.
pARINTELE CLEOPA
Voi faceti botezuri Ja atatea mii de suflete. Preotii de
Ja tara se numesc armata de front a Bisericii.
numea Patriarhul Nicodim. Doua annate are Biseriea:
Armata de geniu a Bisericii, adica monahii, care tin
nestinsa sIanta rugaciune; apoi Sfintele Scripturi
Ie-au talcuit sfintii calugari ne-au lasat cele mai
inalte scrieri teologice. A doua este armata de front
a Bisericii, adica preotii de mif. Ei sunt permanent
cu poporul stau toata viata in mijlocullor.
Bagati de seama cum Botezul. Vin
femeile aiei eu copii bolnavi de epilepsie. Copilu-i
mic ia diavolul in primire $titi de
ce? Am gasit in "Pravila Mare". Pentru ea la Botez
preotul nu Ie eu atentie evlavie toate
lepadarile de satana.
o femeie, deunazi, avea copilu) numai de-un an
jumatate muneea dadea oehii peste
cap In bratele ei. Ei, cum sa nu planga biata mama,
dnd vede eopilu} ea-l chinuie satan a de mie? Ce
paeate are acela? Este vina preotului! Nu i-a citit la
Botez dezlegarile de satana, ace lea care sunt puse
aeolo, diavolul are putere dupa Botez asupra lui.
Voi ca, pana la Botez, eerul este inehis
pentru sufletele nebotezate? Pana nu-i botezat, n-are
intrare in Imparatia eerurilor. Ca Mantuitorul ne-a
spus: Mergand. propovaduili Evanghelia la toata
lumea, botezandu-i pe ei in numele Tatalui :;i al
Fiulul al Sfantului Duh, invafandu-i sa pazeasca
(oate cate v-am poruncit voua. Sa vina protestantul
sa auda, ca Dumnezeu a zis toate poruneile Lui sa Ie
pazim, nu "Sola fide", mantuirea rara fapte. $i apoi
ziee: eel ce va crede :;i se va boteza, se va mantui;
iar cine nu va crede, se va osandi. Clar.
120
121
NE VORBEfjTE
Vezi, dadl n-are Botezul ;;i daca Botezul este
staleit ;;i nu s-au citit dezlegarile de satana, macar ca
s-au filcut afundarile copilului ;;i miruirea, vrajma;;ul
mai gase;;te 0 poarta ca sa intre, caci copilul nu s-a
lepadat de satana ;;1 de toate lucrurile lui. Deci, dupa
firea cea veche, pana la Botez, diavolul sta in inima
copilului. Nc spun toti Sfintii Parin!i: Dupa Botez,
- harul Duhului stant vine in inima ;;i-l scoate afara
pe diavol. Dar ii da voic sa tulbure inima cre;;tinului
dinafara -- mustul trupului sa-l ispiteasca pc om,
dar inauntru nu poatc intra, ca scanteia harului odata
intrata dc la Botez cstc pana la moarte acolo.
. Jnsa, daca preotul n-a filcut bine lepadarile de
satana - Ma lepad de satana de toate lucrurile
lui... sau poate nici BotezuI, vrajma;;uI gase;;te
portita intra inapoi in inima copilului.
Doamne Poatc preotul a venit obosit,
sau grabit, ca a avut mat muItc botezuri cununii ;;i
nu Ie toate dezlegarilc. Am gasit scris in
pravila: "Copiii carc se imbolnavesc ;;i, uneori, nu
se imbolnavesc cand sunt mici, ci cand sunt mai
mari ii ia in primire, ca preotul n-a
bagat de seama n-a citit toate dezlegarile de
satana". Si-l tutbura pe bictul suflet mult mal tarziu.
De aceea sa tineti minte, cand faceti un Botcz, sa
nu va grabiti. Sau, daca ai doua ;;i trci botezuri in
apa - poate sa fie unul -, daca-s mai multi
copii, sa fie de scx cat traiesc ei nu sc pot
inrudi prin casatorie, caci au devenit rudenii
spirituale, adica "frati de crucc". Cand sunt mai
multi copii, se pot citi lepadarile la toti odata, dar ii
pomene;;ti pe fiecare pe numcle sau, cum ii cheama.
Botezul se mai Tainelor, pcntru
ca prin Botez noi intram in Biscrica lui Hristos. Prin
PARINTELE CLEOPA
Botez avem darnl punerii de fii, al infierii dupa dar.
Biserica, in baia na;;terii de a doua, ne faee fiii lui
Dumnczeu dupa har. Deei, Botezul este eea dintai
taina, cea mai mare ;;i mai dogrnatiea.
Insa ;;i Botezul, ea orice taina, se face cu
seumpatate ;;i eu iconomie, adica eu pogoramant, de
nevoie. Botezul cu seumpatate se face numai de
episeop ;;i de preot ;;i numai in biscrica numai prin
trci afundari. A;;a cste Botezul desavar;;it.
Botezul prin stropire sau prin turnare este aprobat
de Biserica numai eu ieonomie, adica de nevoie. Ca
cc-ai face cu Bucovina ;;i Ardealul, unde se boteaza
prin stropire ;;i prin tumare? Mai rar reu;;esc preotii
undcva sa faca Botez prin afundare in Ardeal.
Este 0 traditie ramasa dc la eatolici.
Dar Biserica noastra I-a primit eu pogoramant,
cu iconomic. Stiti cum I-a primit? Cum un gospodar
care arc ;;aptc copii, s-a intamplat ea unul din ei s-a
nascut chior de-un ochi, sau ciung de-o mana, sau
olog de-un picior, sau are 0 meteahna ceva: n-aude
bine sau nu vede bine. Dar pentru ea-i al lui, nu-I
cre;;te ;;i pe acela? De la Dumnezeu sunt toate.
Biserica noastra. Cu toate ea Botezul prin
stropire ;;i tumare nu-i desavftr;;it, este eu lipsa, dar
Biscrica i1 prime;;te eu ieonomie, ca este Taeut in
numele Preasfintci Treimi.
Apoi, la marc nevoic, eand pruneul dupa
este amcnintat sa moara, Biscriea ingaduie sa-l boteze
nu numai preotul, ei ;;i un diacon, un eaIugar, un
.mirean, 0 femcie ehiar earc ajuta la na;;tere,
numai sa zica cuvintelc aecstca: "Sc botcaza robul
lui Dumnezeu cutarc, In numcle Tatalui. Amin. Si al
Fiului. Amin. Si al Duhului Stant. Amin".
122
123
NE VORBESTE
A venit la mine 0 dintr-un de undeva
mi-a zis:
- Parinte, am 12 avorturi. Am venit sa-mi spUl
ce canon sa fac.
- Dar cand le-ai parasit? am'intrebat-o.
Le-am parasit de vreo 15 ani.
Ma gandeam acum ce canon sa-i dau, ca ea de
acum de sub canonisire. Trebuia sa-i mai dau
ceva. Pentru avort se da cate avorturi are, atalia
copii sa boteze, atiilia copii sa 'imbrace celelalte
, cum spune duhovnicul. Dar aceasta s-a dus la
un dascal a 'invatat formula Botezului.
Parinte, mi-a zis ea, eu sunt la matemitate
am botezat 480 de copii piina acum!
- Bravo! Ai pierdut 12 ai 480! Dar ce
zici la botez?
- Uite cum fac, parinte. Am aghiasma mare
daca vad la maternitate ca copilul este slab gata
sa moara, eu 'indata aprind trei lumanari, 'il stropesc
cu aghiasma zic: "Se boteaza robul (roaba) lui
Dumnezeu (... ), in numele Tatalui. Amin. al
Fiului. Amin. al Duhului stant. Amin".
,i. Ai vazut 0 'inteleapta? A pierdut 12, dar a
480 de copii i-a adus la credinta!
Atunci i-am zis: "Pentru canonu1 mata1e nu-ti
mai dau nimic, dad ai lacut atata bine atatea
suflete le-ai adus la lumina credintei!"
Ce se 'intampla? copii botezati de femei
sau de calugari, sau chiar de diacon, sau de
ca sa nu moara nebotezati, dadi Ii s-au zis cuvintele
acestea au ramas in viata, preotul nu Ie mai poate
repeta 'in veac. EI face lepadarile cealalta slujba
Cll Stantul Marele Mir. Apoi 'ii
cu Sfmtele Taine. Cuvintele dogmatice
PARINTELE CLEOPA
referitoare la ipostasurile Sfintei Treimi nu se mai
repeta. Ca preotul, daca Ie mai repeta, a doua oara
pe Iisus Hristos nu mai poate fi preot.
De aceea care tin stilul vechi boteaza a
doua oara, sunt eretici. Cine boteaza a doua oara, a
doua oara pe lisus Hristos. Cititi 'in
Dogmatica Stantului loan Damaschin la
Apostolul Pavel, ca Botezul este ingropare inviere
cu Iisus Hristos.
Deci, mai baieli, acestea sa fie pentru voi: sa
aveti viata curata, sa lineti cu tarie la Sfintele Posturi
la sfintele canoane sa nu va placa a va 'imbogati.
Ce bogatie mai marc este dec at sa te duci la Hristos
cu cat mai multe suflete mantuite? Ca to ate nu Ie
putem noi face! Daca Apostolul Pavel spune:
Tuturor m-am focut toale, ca macar pe unii sa-i
mantuiesc, apoi noi ce sa mai zicem? Dar daea ai sa
te duci la Hristos cu 0 multime de suflete curate,
man tuite, cata cinste slava bucurie 0 sa ai 'in
vecii vecilor?
Alta datorie, acum cand va faceti preoti. Nu
eumva sa va fie de haina lui Hristos! Acum sa
te vad cu reverenda, iar mai incolo civil! Ti-i
de Hristos? Fereasca Dumnezeu! Eu nici nu
prim esc preoti civili la spovedanie. Mi-au venit cinci
preoti de mir cu preotesele la marturisire. Unul avea
oleaca de barba era imbraeat eu haine
Ceilalti, imbraea!i eu pardesie.
Am venit, Prea Cuvioase, sa ne marturisim!
Mai, voi sunteti preoti? Unde va este uniforma?
Unde va sunt barbile? Unde ati viizut voi in ieoane
sfinti, mucenici, arhierei preoti barbieriti,
eu itari cu maneca scum? Sau pe Maiea Domnului
ali vazut-o eu capul descoperit, maehiata cu eereei?
124

,
NE VORBE!jTE
Preotesele in parohie sunt jumatate de preot. Ele
trebuie sa fie pilda lumina femeilor din sat prin
viala comportamentul lor.
Du-te in Grecia vezi ca, de la cel mai mare, de
la patriarh pana la ultimul diacon de mir, toli
poarta barba, toti sunt cu uniforma poam culioane
potcape. Du-te la Roman, pe timpul episcopului
Gherasim Safirin in 1904, sa vedeli cum erau
preotii! Toti purtau haine lungi potcap. Bine,
fratilor, unde ne ducem noi de la Traditie? Cum ne
mai luptam cu catolicii cu sectele, dad Ie dam
apa la moara? Numai cu numele zicem ca suntem

Nu mai baieti! Ciit de frumos ii sta preotului
poarte uniforma!
In ceea ce talcuirea Apocalipsei, omul e
ispitit sa talcuiasca dupa capul sau. Sa nu va bagati
mai adanc decat au talcuit Sfintii Parinti. Pentru ca
atunci cand a spus ingerul lui loan Evanghelistul:
"Fiul omului, cuvintele acestea!" Stii ce
lnseamna "pecetluite"? Nimeni sa nu Ie Are
mari tainc Apocalipsa! Care s-au bagat cu capu-n
traista In Apocalipsa, s-au Iacut mari sectari, ca au
luat-o dupa capul lor. N-auzi ce spune Stantul
Grigorie de Nyssa? "Sa nu Scripturile mai
presus de varsta ta duhovniceasca, ca te
mai baieti! Daca Yeti face toate cate ati
J auzit invatat Yeti tine cu sfintenie la invataturile
Sfintilor Parinti, Yeti avea multe bucurii plata de
la Dumnezeu in cer, in veacul veacului. lar daca nu,
focul gheenei talpa iadului! Pentru ca voi, In loc
sa fiti "lumina lumii" "sarea pamantului", v-ati
facut de ocara tuturor ingerilor. Sa nu fie!
Sa ne vedem cu totii la Rai! Amin!
TREl CUVlNTE DUHOVNlCESTl
ADRESATE OBSTII
SFlNTEl MANAsTlRl SlHAsTRlA
CUvANT LA SFANTUL APOSTOL CLEOPA
30 Octombrie 1994
Prea Cuvioase Parinte Staret, prea parinti
frati, cand va vad aici rna bucur foarte mult.
dori sa ne vedem inaintea nostru
Mantuitor, la bucuria cea rara margini.
Copiii mamei, care sunteti calugari fratii cei
mai mici, uitati ce se spune la dreptul loy, capitolul
0 lupta 0 ispita este viata omului pe
pamant. Fiti atenti, mama, ca, crescand cu anii, sa
cu varsta duhovniceasca. Sa va ajute mila
Domnului! Eu rna rog cu lacrimi la Mantuitorul:
sa va pazeasca Dumnczeu de ispite de primejdii
pc toti. Sa fiti calugari buni, mama! Cum ne-am
bucurat aici ne-am cunoscut, sa ne vedem
acolo in bucuria cea
Copiii mei, eu rna simt bolnav, nu mai am
p"tcre. Aflii lor, 70, iar de vor.li 1n putere, 80 de ani
.>i ce este mai mult, ostenealCi durere (Psalm 89).
La un putregai de care trebuie sa mearga
maine in groapa, sa-i mai cante "Multi ani traiasca?"
Faceti ascultare cu dragoste sa fiti cu "Doamne
lisuse ... " in minte. Trupul este Marta, Mantuitorul
i-a spus Martei: Marta, Marta, te grije$ti $i spre
126
127
.....
NE VORBE:jTE
multe te ci un lucru iti lar Maria
statea Hlnga picioarele Domnului asculta cuvintele
Lui. Marta este trupul, iar sufletul este Maria, cum
spune Stantul loan Gura de Aur.
Mal copii, rna bucur cand va vad aici. Sa va
pazeasca mila Preasfintei Treimi Maica Domnului
de ispite, pentru ca tineretea are nevoie de multa
pazire. Faceti ascultare cu dragoste, paziti-va mintea,
pentru ca Dumnezeu nu se uita la voastra, ci la
inima voastra totdeauna, sa vada daca II iubim pe EI
daca ne pazim de pacat.
Mai copii, dragii mamei, trupul este Marta;
puneti-I Ia treaba. Iar sufletuI este Maria; puneti-I Ia
rugaciune: Doamne, Iisuse Hristoase, Flul lui Dum
nezeu, miluiqte-ma pe mine, pacatosul! Ascultarea,
taierea voii paza mintii. Vezi rugacrunea-"n-ii
estc""cbllditionataae vreme sau de loc: "Acum pot,
iar acum In psalmul 102 spune: in tot locul
stapanirii Lui, hinecuvinleaza, sujlete al meu, pe
Domnul. lar in psalmul 33 zice: Bine vol cuvanla pe
Domnul in loata vremea, pururea lamia Lui in gura
mea. $i Apostolul Pavel zice: Neincelat va rugatif
Vezi ca in toata vremea in tot locul trebuie
sa-L avem pe Mantuitorul in inima? Oriunde Yeti fi.
Pentru ca MantuitoruI se uita in inimile voastre
totdeauna. Paziti-va mintea! bate razboi
ca sa ne ia sufletul. $i pretul sufletului nu ni spus,
mama, un sffint, un prooroc sau un apostol, ci
Mantuitorul: Ce va da omul in schimh pentru sujletul
sau?
Eu va multumesc din toata inima ca ati venit la
mine. Daca intreaba cineva de mine cum rna cheama,
sa-i spuneti: putregai! putregai". Sa nu
mai ziceti Cleopa! Eu sunt putred! Eu cand va vad,
PARINTELE CLEOPA
lua intr-o traista pe toti duce pe toti la
raL De toti mi-i drag. Fiecare face ascultare unde
este pus.
Noi cei batrani avem treaba cu mii de suflete.
Voi sa aveti grija de sutletele voastre. Auzi ce zice
STantuI loan Gura de Aur in carte a numita Putul: De
este cu putinta, 0, fiecare ceas sa te
Dar de ce? Pentru ca in fiecare minut
lui Dumnezeu, ori cu gandul, ori cu cuvantul,
Gri cu voie, ort Tara de voie, ori cu ort cu
Fiecare sa fie paznic pentru el
aduca aminte ca ingerul Domnului este permanent
langa dansul.
Nu vedeti ca nu putem rabda 0 impunsatura de
ac, 0 scanteie, un carbune? Dar focul din gheena cum
it yom rabda? spune Sffintul Vasile. E1 spune ca
focul gheenei este negru ca pacura este de miliarde
miliarde de ori mai fierbinte dedit acesta. Focul
acesta pamantesc este racoare, umbra fata de acela.
lar acela este ocean de flacari negru nu are fund
in veacul veacului. Miliarde de miliarde de diavoli !?i
miliarde de miliarde de pacato!?i se vor arde! In focul
acesta macar vezi cum arde mama, cum arde sora,
cum se arde ginerele, dar acolo nu vezi. Acolo se
aud numai vaiete, scra!?niri din dinti, racnete, dar pe
., .
mmem nu vezl.
Staretul nostru loanichie, cand a slabit a vrut
sa rna puna in locul lui, a zis: "Aduceti baiatul ala de
la smna!" Eu, daca m-au chemat, m-am dus la
parintele Paisie !?i I-am intrcbat ce sa fac. Batranul
mi-a zis: "Sa fii ca !;Ii cum n-ai da !?i ca !?i cum n-ai
Iua; nu te bucura cand te-or pune nu te supara cand
1te-or scoate!"
I
128

NE VORBESTE
Si eu sfatul lui am primit egumenia Sihastriei in
vara anului 1942. Cand a ars biseriea in mai 1941 s-a
intiimplat 0 minune atunei. Sfintele ee se
aflau in altarul paraelisului, au singure din foe
prin minune dumnezeiasea, ea cum le-ar fi aruneat
dneva in ograda manastirii ...
Dragu mamei, cum va vad aiei, sa va vad pe toli
la rai, impreuna eu parintele stare!. Paziti-va viata
eUTata, ave!i friea lui Dumnezeu, spovediti-va eurat,
faeeti aseultare eu dragoste. Feriti-va, mama, de
prietenia eu eei rai, ea maine pleeam Mantuitorul
spune in Evanghelie Privegheali va rugali ca
nu ziua nici ceasul... Nu eand pleeam, dar
pleeam pentru ea nimeni nu ramane aiei.
Parinte stare!, va multumese din toata inima. Va
rog sa va rugali pentru mine. Dumnezeu sa va
rasplateasea osteneala dragostea.
CUVANT LA LAsATUL SECULUI
DE POSTurJ CRAcIUNULUI 1994
numele Tamlui al Fiului al SIantului Duh.
Bineeuvinteaza, Prea Cuvioase Parinte Staret sa vor
bese. "Pentru rugaeiunile Sfinlilor Parintilor
Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, milu
pe noi! Amin".
Prea Cuvioase Parinte Stare!, parin!i
frati .
Mai inainte de toate sunt dator sa multumese din
toam inima Preasfintei Treimi, Atotputemieului
nostru Dumnezeu Maieii Domnului
la toti sfintii eare se roaga pentru noi, ea am mai
ajuns eu paeatosul pana in ziua de azi.
129 P/tRINTELE CLEOPA
Ma simt slabit, foarte obosit eu atiita lume,
saraea, care vine din toate partile. Mi-e drag de
eredinta lor, mi-e mila de ei, dar nu mai pot, mama,
nu mai pot! Doetorul mi-a zis sa vorbese jumatate
de eeas, ea sUlar eu inima, am patru opera!ii, mana
asta mi-i rupta; eu mai am de vorbit zeei de ore, ea
Yin saraeii spun toate neeazurile, toate scarbele.
Am fost ehemat de prea euviosul parinte stare!
sa Yin in seara aeeasta aiei multumese lui Dum
nezeu ea mai vad trapeza asta frumoasa soborul
sfintei manastiri. V -a inmultit Preabunul Dumnezeu
aiei!
Eu, eand am venit aiei in 1929, am gasit 14
parin!i batrani, eu barbile albe, am venit noi doi
frati s-au laeut 16.
'lmi adue aminte de stare!ul loaniehie Momi,
saracul! A slujit aproape 20 de ani singur Liturghia,
zi de zi. Singur! Si numai eu traia!
Eram la bueatarie. Sambata Duminiea venea el
la masa. Celelalte zile traia numai eu
Ma Intreba: "Ma, baiatule, ai zama de varza - noi
moldovenii Ii zieem moare ... oleaea de grau fiert?"
Si ea asta mananea. Lua grau fiert oleaea de
moare, dar nu Inainte de a ne eiti euvant la masa.
Foarte rna bueuT ca parintele stare! a tinut
obieeiul asta SIant de a se eiti euvant la masa. Mai
ales parintele nostru staret Ioanichie, ne citea
din Stantul Teodor Studitul din regulile Marelui
Vasile, apoi ne intreba pe noi: "la Z1 tu, mai drag a,
ce-am eitit eu aid?" Ei! Dad eram eu gandul la
fasole, la eartofi, la cutare, ne zicea: "Apoi eand
eitese sa fili voi atenti; mai !ineti minte!" Si apoi
I-a lacut preot pe bietul parinte lOll. Parintele loil,
saraeul, cand I-a lacut preot el a slujit mult.
II
131
130 NE VORBESTE
Cand m-a Taeut pe mine preot la Manastirea
Neamt, in '45, bietul parinte loil slujise 136 de zile
singur. Si dind m-a vazut ea yin de la Neamt - ea
m-a tinut de-am Taeut aeol0 40 de zile, ea era
obieeiul , a meeput a plange: "Bogdaproste, ea mai
am un preot!" Si apoi am intrat eu am Taeut 40 de
zile, ea eram numai eu eu dansul. Murise hatranul
Taeeam eu randul eate 40 de zile.
Dragii mei parinti frati! Preasrnnta Treime
Maiea Domnului v-a inmultit, mama; sunteti
tineri mai in varsta. Eu de aeolo de la
deal nu pot veni, ea rna dor pieioarele. Daea nu-mi
trimitea niei aeum nu puteam veni. Nu pot
merge! Dar, eand puneti difuzorul, eu aud slujba
aeolo sus. Eu pIling uneori; ies pe-un seaun in fata
ehiliei, eand va aud eantand de frumos la
biseriea. Uite saraeii, daea-s tineri ee
frumos eanta! Vad ea aiei e puterea eea negraita a
lui Dumnezeu, Care v-a adus Care intretine
slujbele biserieii aseultarile toate.
Va rog, mama, sa aveti grija de spovedanie. Sunt
vreo cativa care m-au rarit, dar eu am multi la
spovedanie. Dar sunt vreo ealiva care nu au mai
venit, nu mai de ei! Eu nu am nevoie sa vina la
mine! Sa se duea la allii, ca eu nu pot dovedi. Dar
sunt 0 seama care nu vin, nu daea s-au dus la
altii. Daea s-au dus, feriee de ei, ca eu nu mai pot.
La mine-s prea multi; sunt hatran nu mai pot.
Dar va rog sa va spovedi!i eurat adesea. Auzi
ee spune Srnntu] loan Gura de Aur, 1n eartea numita
"Putul", carte eu slova veehe tiparita la Buzau in
1830: 0, frate daea este en pntinta, in
fieeare eeas sa te Dar de ee asta?
Pentru di in fieeare minut lui Dumnezeu, ori
PARINTELE CLEOPA
eu euvantul, ori eu gandul, ori eu voie, ori Tara voie,
ori eu ori eu
Dc aeeea va spun, deasa spovedanie 11 tine pe
om pe linia eea buna sineer la spovedanie. Eu vad
ea vin unii, saraeii, eu spovedania serisa, trehuie sa
am rabdare; alta data vin oameni, nu mai pot! Dar
eand ii vad ea yin, imi fae rabdare: lasa-i sa vina,
saraeii, ea desearee sa se
De-aeum va spun, mama, noptile au ereseut
mari, de aeum pe dimp nu 0 sa mai alergali atata. Sa
fiti la Utrenie eu tolii. Tare-i frumos noaptea cand
aud; ea eu ies pe eerdae aeolo va aud cantand la
miezul noptii. de frumos rasuna eodrii
noaptea! Si cum va vad aiei, dragul mamei,
sa va vad in rai pe toti! Pe toti, pe toli! Tare mi-e
mila de voi, ea v-a adus mila Preasfintei Treimi aiei,
aiei este viala de pare bine ea se tine
regula se euvant la masa la biseriea.
MareIe Vasile a fost intrehat de filosoful Euhul,
eu care invatase ella Atena: ,,0, Vasile, care este eea
mai mare intelepeiune, care pe om de tot
paeatul duee la raiT' ,,0, filosofule, eea mai mare
intelepeiune, care pe om de tot paeatul 11
duee la fericirea este aeeasta: pururea sa vezi
moartea inaintea ta! Si sa ai m minte in inima pe
"Doamne Iisuse... ".
0, Doamne! Daea ne-am 1nvredniei sa nu uitam
asta nieiodata! Prima leetie, pe care a dat-o
Dumnezeu omului m rai asta a fost: Sa nu mananci
din cutare pam, ca ai sa mori! Cand a uitat moartea,
a dus la moarte tot neamul omenese. De aeeea sa nu
uitam ea azi suntem, maine nu mai suntem. Mantuito
rul spune in Evanghelie: Privegheati $i va ruga{i, ca
nu $titi ziua, nici ceasul in care Fiul Omului va veni.
132 133 NE VORBESTE
Era aici un parinte I-aii eunoscut - nebagat in
seama, de la Bucium, Veniamin Iorga. II Ce om
sporit a fost acela! Eu Ii cram duhovnic. EI a venit de
la Bucium. Mitropolitul Iustin, Dumnezeu sa-l ierte,
Ii arata acolo: "Ia uita-te, parinte Veniamin, ce pal at
v-am racut! Palatul lui Roznoveanu" - dind am fost
la m-a tinut mitropolitul zece zile sa P!edic sa
spovedesc aeolo-, dar batranul zice: "Inalt Prea
Sfintite, acesta-i pentru generatiile viitoare, mie
sa-mi dai dmmul sa mor Intr-un bordei la Sihastria".
Da, a murit! M-a ehemat, cum e azi, sa-I
spovedese I-am Eram eu Cristofor Radu
il eu Iulian Lazar, eare-i in Muntele
Athos. Dar el ziee: "Va mu1tumesc ca ati venit ca
au venit ei sa-I vada -, dar nu mor astazi. Maine,
la ora zeec. Sa veniti atunei, ca maine la ora zece
morl" Dar Cristofor Radu, cand a pragul, a zis:
"Am sa traiesc s-o vad pe asta!"
Ne-am dus a doua pe la ora noua. L-am gas it
cand se lupta cu moartea. Se vedea Iimba in gura!
Zicea rugaciune. Oind nc-a vazut a zis: "Parintilor,
rugati-va impreuna eu minc, ca vremea despartirii a
sosit!" Numai s-a uitat intr-o parte a zis: "Iertati-ma,
iubitilor!" Cand ne-am uitat la ceas, exact ora zece!
Cum a spus el.
Tot a murit parintele Veniamin Barbacaru.
Vai, saracul, mare om a fost intTe noi! A avut 72 de
ani in manastirc, ca a intrat in 1918 la Vorona. A fost
duhovnic la maici 40 de ani! 26 de ani la Agafton
14 la Varatcc. Si i-am fost duhovnic cam vreo 20
de ani, ca venea toemai de la Varatec se marturisea.
M-am dus vineri la el I-am zicea
"De azi intr-o saptamana, in ceasul acesta era
ora trei - sa vii. ca ne despartim. Mcrg la
PARINTELE CLEOPA
Eu am ajuns pe la doua. Cand m-a vazut, mi-a spus
cu bueurie: "Bine ai venit, parinte! Rugati-va
impreuna cu minel" Vai, m-a luat un plfms! El
numai s-a uitat la icoane a inceput a pJange;
cum curgeau lacrimile? Si cand s-a uitat la mine,
a zis: "Iarta-ma!" Si dat sufletul.
Cand m-am uitat, era ora trei. Mi-am amintit
cuvantul lui: "De azi intr-o saptamana, In ceasul
acesta voi pleca". Si s-a dus in mormant, cum I-a
racut marna lui, nearins de nici un pacat trupesc. Si
saracu' Cosma, fratele lui, parca-l vad in trapeza
asta, cu culionul acela negm, cu barba alba! Ultima
data aici I-am vazut. EI a trait Ja biserica, la
chilie; cl a trait 84 de ani rara 0 luna. Si parintcJe
Veniamin, 90 de ani 0 luna.
0, Doatnne! Saracii parintii Cand mi-aduc
amints de parin!ii Au murit sub epitTahilul
meu. Intai loan, cel ce a stat 1n padure, parintele
loan ROl;nl. I-a citit rugaciunea de darea sufletului
parintcle Paisie. Si cand I-am citit eu, a murit sub
epitrahilul meu. Vasile Miron, care a stat la oi, tot
aici a murit sub epitrahilul meu. Pelaghia, saraca, pe
eare-o solia pictorului Irineu Protceneu, tot sub
epitrahilul meu. Visarion, staretul de Ja Sihla, tot sub
epitrahilul meu. Mi-a zis: "Ma rog, dezle
garea de ie\>ire!"
Care au mai murit? Ca mai am care au mai
muril. Eram starel la Slatina, m-am dus la Varatee
eu Antonie, eare-i mitTopolit aeum, ell mai multi,
I I
eu Gherontie, eu mai multi, 0 maica tragca de
moarte. Si a venit stareta Pelaghia; alta, nu asta eare-i
acum: "Hai, ea 0 maica tare sa-i faei 0 dezle
gare! Sa-i eititi rugaciunea de sufletului". I-am
citit a murit sub epitrahiL
I
134 135 NE VORBESTE
inca mai am vrco cativa care au murit saracii.
S-au dus dragii Vai de mine!. ..
Am fost acum, pe ziua de noua noiembric, la
cimitir. cand am ajuns in drcptul crucii parintclui
staret I.oanichie, cand i-am vazut fotografia, m-a luat
un plans groaznic! Cand mi-am adus aminte cat de
nevoitor a fost ;;i cum nc invata de frumos, saracul!
Venea la masa pumai ca sa nc invete cuvant ;;i se
ducea. Ca cl cu Imparm;;ania dc la biserica traia. M-a
luat un plans, c-am fost ;;i anul asta! M-a dus baiatul
incet.
Am fost! Multumesc prcainduratului Dumnezeu
ca, dupa un an, am mai fost. Auzi ce spune Sfantul
loan Gura de Aur: Mergi adesea la morminte, 0,
frate, la cimitire! Ca daca adesea vei merge
acolo, atata intelepciune ai a te invata, incat toate
!1colile filosofice din lume mai mult nn te pot
invata!
Ei tac, dar vorbesc cu noi din toata inima. Eu,
cand rna duc acolo ... , am ramas singur! Nu mai am
pc nimeni inaintca mea! Pc nimcni, pe nimcni!
cand mi-aduc amintc ca am trait cu ci, nu saptamani,
nu luni, nu ani, ci zeci de ani! toti sunt acolo. La
ficcare cruce rna apuca un plans... A venit baiatul
(uccnicul de chilie) ;;i am stat pe-un scaun ;;i I-am
pus sa citcasca la ficcarc crucc. el citca, cutarc
cutare ...
Mi-aduccam aminte de ci, saracii! S-au dus
iubitii no;;tri! Mi-aduc aminte de viata lor. Cand a
citit pc parintclc Vasile pe parintele
Visarion Palade, pc Ghcrasim, fratc1c meu, pe
Constandie Uricaru... Ai;;tca dormeau noaptca In
sicrie .'?i mancau 0 datil-n zi, la apusul soarelui,
Psaltirca toata pe de rost. Toata, toatil!
PARINTELE CLEOPA
Eu eram cu ascultarca Ia vaci. fiind la vaci,
m-a dat cu parintcle Ghcrasim, fratelc meu, in chilic.
EI Psaltirea, cu tot cu "Cantarilc lui Moise", pe
de rost; toata, toata. EI zicea trei catisme la Psaltire
pe de rost, cu tot cu molitfc, Iacea 33 de metanii;
iar trei catisme, iar 33 dc metanii. Eu rna
culcam. Vencam dc la vaci obosit; nu erau vaci
multc atunci; avcam 5-6 vaci, vrco doi boi, vrco doi
cai. Atftta era pc atunci.
Eu, cum eram culcat, numai ce auzeam: trosc!
trosc! dadea palmc: "Nu dormi, calule! Uite
sicriul!" Toata noaptea se ncvoia. Avea sicriul In
chilie. Parca-l aud pe Ncctarie Pintilie cand Ii spunea:
"Parinte Gherasim, cate sicrie din astea or sa
putrezeasca pana vei muri sfintia ta!" "Cred lui
Hristos, a zis el, ca accsta-mi va fi casa de veci".
a fost. In 1933, la ziua Crucii a murit. S-a dus la
Domnul!
La s-a Implinit cuvantul acela care zice la
Parcmii: Rapitu-s-au, ea sa nu sehimbe rautatea
min tea lor, sau in:;elaciunea sa in:;ele sufletul lor.
Putin ostenindu-se, au implinit ani indelungati.
Pentru aeeea s-a grabit Dumnezeu a-i seoate. Cc
nevointa aveau ei! Mergcam la coasa. Atata ziceau:
"lertati-ma!" bateau coasa. Toata ziua coseau.
mancam de trei ori pe zi, iar ei seara veneau luau
anafora ziceau toata Psaltirea pe de rost!
Dumnezeu sa-i ierte!
de ce va aduc aminte, dragul mamei? Eu nu
cred ea voi mai fi vreodata cu voi! Poate oi mai
ajunge la Postul Mare! Numai Maicuta Domnului
$tie! Eu rna simt sIabit! Dar va spun ce calugari am
gasit aiei. Nu era un pat In chilie la nimeni! Eram
patru frali ucenici In chilie la parintele Petru Ganca,
136 137 NE VORBESTE
de loc din Ardeal. Erau chiliile cele vechi, ramase de
la Cerneschi. el, batranul, avea el scanduri
puse in loc de pat.
Cand suna de UlTenie ne scula: "Mai coconi,
dragul tatei, auzit-ati VOl glasul arhanghelului? Mai
copii, haidali la sianta rugaciune!" Cand auzeam
cIopotul la Utrenie, ne sculam, cum era zapada,
iama, eu nu rna mai incaltam - incaltarile erau ude
pe soba -, fugeam in paraclis; la paraclisul ccla
care a ars. Cand rna vedea batranul ca fugeam prin
zapada: "No. Te-i imbolnavi, mai baiete!" Eu cand
sa rna incall? Descul!, fuga la biserica.
Stateam acolo unde era ca acolo au
ars carti multe, cand a ars biblioteca. Acolo a ars
istoricul manastirii, scris de tahigraful Dometie, din
Manastirea Neamtului, pe la 1713. In acest istoric
arata cum acei pustuici care au intemeiat
Sihastria, au pus blestem: "Cand se va spurca locul
acesta cu pacate sau dlnd va fi punga
deosebitil, sau daca vor manca came, cu pustiire
cu foc sa pedepseasca Dumnezeu locul acesta!"
Va spun, mai copii, ca n-are cine va mai spune.
Ca eu acestea Ie-am citit Ie-am patit, dar, maine
poimaine sunt in groapa. Ma simt smbit tare nu
mai pot. Am intrat pe 83 de ani, am patru operalii,
sUlar cu inima, lumea nu rna lasa, zi noapte.
Ri! Am apucat caIugari mari! Costandie Uricaru
din comuna judetul Bacau. A vea sicriul
langa soba; zicea Psaltirea toatil pe de rost 1n fiecare
Zicea: "Of, Doamne, of! Daca ar fi mila
Dumnezeu sa fiu cel de pe urma mantuit!" Saracul!
Cand s-a 1mbolnavit, a para1izat zicea: "Uite ce!
Cred ca mai sunt cateva ziIe, dar va rog din toata
inima, nu rna uita!i la sfmtele rugaciuni!" Saracul!
PARINTELE CLEOPA
Venise din armata. El a fost dinainte de armata aici.
Eram cu oile in Poiana el zice: "Frate, ia
vezi ca am uitat un psalm la aista". Acel
psalm era: Zis-a ciilciitorul de lege, ca sii
intru sine; nu este frica de Dumnezeu inaintea
ochilor lui, a invatat apoi Psaltirea toata.
Parintilor fratilor, de ce va spun? Pentru
ca aces tea Ie-am trait Ie-am auzit Ie-am vazut
Ie mai tin minte. cand vad ca v-a inmultit mila
Preasfintei Treimi; sunteli tineri
cuminti, saracii. Sa nu uita!i frica mortii, ca maine
plecam! Vezi, Mantuitorul spune in Evanghelie:
Privegheafi vii ruga?i. cit nu ziua, nici ceasul!
Sa ne gandim ca n-avem de trait mult! Dad punem
moartea 'inaintea ochilor, ne pazim de tot pacatul.
Daea vom uita de moarte, murim! Cum a patit
Adam in rai. Cum a uitat porunca lui Dumnezeu de
moarte, a dus pe toti la moarte.
Fratilor parintilor! Sa rna iertati ca va lIn prea
mult. Da' eu am venit oleaca, mai mult sa-mi iau
ramas bun, ca rna simt slabit tare. Va rog din toata
inima sa va spovediti curat adesea; sa va fie draga
pravila Bisericii.
Parinti frati! sa va duca Preasianta Treime
la rai, cum va vad 'in trapeza asla. Parintele
arhimandrit Vartolomeu, sa ramane mare ctitor
in manastirea noastra. Vedeti voi ce rai este trapeza
asta? N-am vazut trapeza de asta nicaieri, cu picturi
de frumoase. Mila Preasfintei Treimi sa fie cu el
in veacul de acum 1n cel vii tor. sa vezi,
place pictura din biserica veche. Sfintii aceia din
altar, cand Ii vad, parca-s vii; pictura adevarat
bizantina, ortodoxa.
138 139
J
NE VORBEfjTE
Cand mi-aduc aminte, cand am Iacut trapeza
veche cu caii, ia aicea am Iacut 0 taria, am
framantat glod cu paie I-am lipit eu cu fratii.
am Iaeut trapeza, dupa ce au ars chiliile cele
vechi. Trapeza care a fost, a fost lipita de mine de
weo patru-cinci frati; ca nu aveam unde sta la masa.
utte acum, ee rai, ce frumusete de trapeza aici! Sa
ne pazeasea Preasranta Treime Maica DomnuIui
sa nu lui Dumnezeu, ca nu eumva sa ne
pedepseasca sa dea mila DomnuIui sa ne vedem
rai cu totii.
Dragii mamel, copiii mamei! Mi-e mila, mi-e
drag de voi ca ingerul Domnului se
de voi. Sa nu rna uitati pe mine paeatosul Ia
sfinteIe rugaciuni!
Au venit doi calugari tocmai de la Lainici sa-i
marturisesc. acoIo, cand am fost eu odata,
impreuna cu parintele Petroniu, era un stare!, care a
fost exarh, Caliopie Georgescu. A murit. A venit
apoi un mare duhovnic de-al lor, CaIinic Caravan,
care era pe toata Oltenia. Ne-a eitit spovedania de la
cinei ani pan a acum.
Era duhovnic aI mitropolitului la Tismana
la Lainici la mai multe manastiri. Mi-a spus eum a
murit. Zieea: "Tare fi dorit sa fi venit parinte1e
Cleopa aiei!" a spus Parintele Staniloae, caci
i-am fost duhovnie atata weme. Dar numai ce-am
auzit c-o murit. Ne ducem cu totii, mama! Nu starn
aici!
Copiii mamel, uite ee este! Sa rna iertati pe mine
pacatosul sa va rugati. daca rna due dincolo, sa
nu rna uitati la sfintele rugaciuni.
Mila Preasfintei Treimi sa fie cu noi toti, cu
toata manastirea noastra, cu parintele staret eare are
pARINTELE CLEOPA
atata grija raspundere pe cap, numai el Cu
mila Preasfintei Treimi, toate se pot face! Sa fie
dragoste, sa fie smerenie, sa fie blandete, sa fie
marturisire curata, ea maine plecam, marna! Maine
plecam!
Vail Vail Cand m-am dus in cimitir, cand am
ajuns pe la morminte1e lor. Parinte1e Ilarion Ionica,
care a fost econom; parinte1e Chiriaco Cand mi-aduc
aminte... Nu existau pe aiei. Venea, saracul!
Toata ziua eosea, seara venea cu un lemn in spate.
"Sa-mi aduc vreo doua lemne". Daca era 0 pereche
de boi la atata manastire! Toti earau lemne eu
spate1e. Parea-l vad! dupa ee-a murit, a ramas un
eard de lemne de la el, aduse eu spatele.
La eimitir m-a prins un plans ehiar la erueea
staretului, ca mi-am adus aminte cfmd zicea: "Ma,
baiete, rna, ai grija! Ia seama, rna baiete, sa ai
rugaciunea mintii totdeauna, sa nu uiti de moarte".
Saraeul, tare a mai rabdat muIte! L-a batut talharul
Balta cu boeancii peste cap a doua zi i s-a seurs
ochiul drept.
Cand imi aduc aminte prin eate am trecut,
Doamne! De atatea ori taIhari foc razboaie! Au
treeut eu indurarea Domnului. eand vad trapeza
asta de frumoasa, plina de vietuitori, nu ce
sa spun inaintea Domnului cum sa multumese!
Sa va pazeasca in dura rea mila DomnuIui, sa
va inmultiti, marna, sa va intariti
sa fiti pilda de urmat pentru eei ee vin dupa voi aiei.
Ma iertati pe mine paeatosul, ea v-am finut prea
mult...
141
CUVANT ROSTIT LA TRAPEZA
27 Decembrie 1994
Prea Cuvioase Parinte Staret, prea
parinti frali.
Mai inaintc dc toatc sa multumim din inima
Prcasfintci de viala Iacatoarei Treimi, Preasfintci
Nascatoare dc Dumnezeu pururea Fccioarei Maria
tuturor sfinlilor care se roaga pentru n01, ca am
ajuns :;;i-n anu] acesta la prealuminatul praznic
Mantuitoru1ui nostru fisus Hristos, bueuria
:;;i mantuirea intregii lumi.
Paxinli]or fratilor, n-am sa spun multe, dl-s
obosit. Atata va spun ca, stand aiei catcva zile, m-a
chemat parintele starel :;;i l11i-a dat chiliuta aceea
langa biserica. Foartc bine, aproape, ca sa stau zilclc
astca aiei. Eu am petrecut Intre sfintiile voastrc ea-n
rai. Am ascultat eu nevrednieic slujbele cfmtarile
biserieii, v-am vazut pc toli imbraeali, diaeoni,
slujitori, dintareti la strana. Mi s-a parut ea
sunt in rai. Vezi Prcasranta Treime ee-a Iaeut eu
sranta noastra manastirc?
Cand am venit eu aici am gasit 14 batrani eu
noi doi frati s-au faeut 16. far aeum vad atatia
frati in trapeza asta atat de fnlmoasa care nu arc
pereehe in lara.
Fratii mei parinli, eand va vad eu tolii la
aseultare la biseriea, rna simt ea in rai, mama! Vad
fieeare saracul eu aseultariea lui, fuga la treaba lui,
la aseultarea lui ... Ingcrii Domnului pururea sunt eu
voi, va ajuta, va sprijinesc :;;i va sa va fcriti de
paeate, de rautati.
.......
l"
pARINTELE CLEOPA
Dar va spun un lucru: Sffintul Vasile eel Mare,
numit de Sfintii Parinti "oehiul Biserieii", "gura eea
de foe a Duhului SIant" "imparatul cuvintclor", ne
da un sfat: a fost intrebat de-un filosof, anume
Eubul, din Alexandria, cu care 1nvalase cl la :;;coata
in Atena, inainte de a fi cpiseop in Cezareea Capa
docici. A venit la el I-a intrebat: ,,0, Vasile! Care-i
cea mai marc intelepciune, care it paze:;;te pc om de
tot paeatul :;;i-I duce la fericirea Iar Srantul
Vasile a raspuns: "Cca mai mare Intelcpciunc care
paze;;tc pc om de tot paeatul duee la rai, la
bueuria eea lara margini, este pururea sa vada
moartea lnaintea oehilor sai ;;i sa aiba in minte in
inima pe Doamne Iisuse ... ".
Dragii mamei, parinti frati, unde mergeti la
aseultariea voastra, fie ea sunteti la biseriea, sunteti
la grajd, sunteti la vite, sunteti la oi, sunteti la camp,
unde va trimite parintcle starct, sa eu "Doamne
Tisuse ... " in minte :;;i gandul la moarte, ca moartea te
paze:;;te de toate paeatcie.
Aecasta lee tic i-a dat-o Dumnezeu lui Adam In
rai: "Adame, vezi raiul asta? N-are margini! Vczi
frumusctile astca, care nu Ie poate judeea nimeni?
Le-am meut pentru tine!" Si i-a dat Dumnezeu lui
Adam in rai un miros -- spune SIantul Vasile -, miros
de imparat al tuturor eel or Iaeute de Dumnezeu in
rat.
Cand venea balaurul la el ;;i-l mirosea, gata! Ii
lingea pieioarele, leii, leopardul, tigrii, panterele :;;i
zieeau: "Imparatul! Imparatul!" Aeest miros I-a avut
pana a gre;;it. Toate se supuneau ea unui imparat pus
de Dumnezeu peste cle. Dar i-a spus: Adame, vezi,
toate-s ale tale, dar de colo, din pomul aceia, sa nu
mGnca{i, ca 0 sa murili. Si eand a uitat de moarte, a
142
143 NE VORBESTE
ajuns la moarte vremelniea, dupa noua sute treizeei
de ani, ;;i la moarte ve;;niea a dus tot neamul
omenese.
Dragii mei parin!i frati! nu mai pot vorbi,
ea sunt batdin, sunt obosit. Dar atata va rog: oriunde
va dueeti sa aveti moartea inaintea oehilor ;;i
"Doamne Iisuse... " 'in minte 'in inima. Yeti fi
pazi!i de toate paeatele de toate ispitcle. Ca'indata
sc mintea: "Mai, maine mor! cum mor?
Doamne ferqte, sa nu rna due In [oeul
Doamne de iad!"
Muncile de aeolo chinurile nimeni nu Ie poate
povesti cu limba de tarana. nu-i pe 0 mie de ani
sau un miliard, ci in veacul veacului. Fereasca
Dumnczcu, mama; sa va pazcasca mila Preasfintei
Treimi, nu numai pe voi, ci pe toli binecre
din toate Bisericilc Ortodoxe.
Doamnc Nimeni sa nu ajunga la iad!
va rog din toata inima, ca-s batran slab, dc
abia rna tin pe picioare, sa rna pomeniti la rugaciu
nile voastre chiliuta la biserica, caci cat va fi
scris nu Mantuitorul a spus 111 Evanghelie
Privegheati va rogali. ca nu ziua, nici ceasul.
ca plecam, dar nu cando Dc aceea va rog,
pomeniti-ma la sfintele voastre rugaciuni! Pe toti va
rog! pe calugari pc parinti pc preoti pe frati
pe toti, toti. Ca rna vad slabit tare.
Dc abia rna mai tin pc picioare, dupa cum
vedeti. Am trecut de 80 de ani. Ati vazut ca venise
la aniversarea mea mitropolitul, episcopi, cand
am Implinit 82 de ani, la zece aprilie. au adus
daruri. Mitropolitul mi-a adus 0 icoana cu foita de
aur scrie pe dos: "Povatuitorul meu, duhovnieul,
na;;ul meu, cutare ... ". Acum mi-a trimis alta icoana
PARINTELE CLEOPA
eu Stanta Parascheva, imbracata frumos, cand a fost
30 octombrie, la Stantul Cleopa. Episcopul de la
Radauti, Gherasim, mi-a adus cl 0 carte.
Dar ei au vrut sa cante la masa ceva:
- Da-ne voie sa cantam 0 cantare!
- Care?
-- Multi ani traiasca!
- N-aveti voie. Daca nu rna intTebati, gata era
cantarea, dar nu. Ce spune Scriptura? Anii lor,
.>aptezeci daca vor fi in putere, optzeci... dupa
optzeci, ce zice? osteneata ,>'i durere. Dar nu citi!i 'in
Psaltire?
- Dar ce sa cantam?
- Sa va invat eu ce sa eantati. sa cantati:
"Ve;;niea pomenire! pomenire! lui
pomenire!"
I-a prins rasul pe toti. Da! Eu asta sieriul
;;i pomenire, mama. Nu Maine,
poi maine, cand 0 voi Domnul. va rog pe toti,
mama: cat oi trai sa rna pomeniti la rugaeiune ;;1
daca oi muri, iar sa rna pomeniti. Pentru ea eu va
doresc la toti raiul bueuria eea eea
vremelniea. Sa va rugali pentru mine, pacatosul!
Amin.
-....
CUPRINS
Cuvant inainte,
de Arhimandrit Ioanichie Balan ............... 5
Despre frica de Dumnezeu .............................. 7
o istorioara cu thca de Dumnezeu ........ 25
Alta istorioara
despre frica de Dumnezeu ............ 26
Sraturi despre frica de Dumnezcu ......... 30
mintii .........................................
Trei cuvinte duhovnicc!?ti
Dcsprc rugacillne Treptele rugacillnii ........ 59
Despre preotie ................................................. 85
Cuvi'mt la Smntul Apostol Clcopa ....... 124
Cuvant la Lasatul secului de Postul
Craciunului................................... 127
Cuvant rostit la trapeza.. ....................... 139
Tehnoredactare computerizata
la Sranta Manastire Sibastria
Tipiiritii la Tipografia Mitropolitana Trinitas
ill colaborare cu
Str. Budum nr. 341a?i
tel.: 0232/211225
",
fax: 02321211252
PRINT offi<e@printmulticolor.ro
multlcolor www.printmultlColur.ro
SERVICII tlPOGlIAl'lCIl COMPLEtE