Sunteți pe pagina 1din 163

Sfntul Ignatie Briancianinov Cuvinte ctre cei care vor s se mntuiasc Experiene ascetice vol.

II
Traducere de Adrian si Xenia Tnsescu-Vlas Tiprit cu binecuvntarea Prea Sfinitului Printe Galaction Episcopul Alexandriei !i Teleor"anului #ucure!ti 2000 Redactor: Irina Floarea Coperta: Proorocul llie, icoan $nstirea %ion&siu $untele At'os ( Editura Sop'ia pentru pre)enta ediie Traducerea a fost efectuat dup ori*inalul +n li"ba rus, Episkop Ignatii Briancianinov, Asketiceskie opt, tom l, Sankt-Peterburg, Tipo-litografia M R Frolo!oi, "#0$ %escrierea -.P a #ibliotecii /aionale I%&'TI(, )f*nt -uvinte ctre cei care vor s se "ntuiasc 0 sfntul .*natie #riancianinov. - #ucure!ti 0 Ed. Sop'ia 1222 p. 3124 c". 12 IS+& #,--##.#2-,-/ 2 Rnduiala lurii aminte la sine pentru cel ce triete n lume1 Sufletul tuturor 0ndeletnicirilor 0n 1omnul e)te luarea-aminte. 5r luare-aminte toate aceste +ndeletniciri sunt sterpe "oarte. -el ce voie!te s se "ntuiasc trebuie s-!i rnduiasc viaa +n a!a fel ca s poat pstra luarea-aminte la sine nu nu"ai +n +nsin*urare ci c'iar si +n +"pr!tierea +n care +"pre6urrile +l tra* uneori +"potriva voinei sale. 5rica de %u"ne)eu s tra* +n cu"pna ini"ii "ai *reu dect toate celelalte si"iri, atunci va fi u!or s pstre)i luarea-aminte la sine att +n lini!tea c'iliei ct si +n "i6locul )arvei care te +"presoar din toate prile. +nfrnarea cu dreapt-socotin de la "ncare "ic!ornd aprinderea sn*elui a6ut foarte mult lurii-aminte la sine; iar +nfierbntarea sn*elui care vine fie din prisosul de "ncare fie din "i!crile puternice ale trupului fie din focul "niei fie din beia slavei de!arte precu" si din "ulte alte pricini - na!te o "uli"e de *nduri !i +nc'ipuiri4 altfel spus na!te +"pr!tiere. Pri"a porunc pe care Sfinii Prini o dau celui ce vrea sa LI aminte la sine e +nfrnarea cu "sur e*al statornic de la "ncare2 %up tre)irea ta din so"n - ce pre+nc'ipuie de!teptarea din "ori a tuturor oa"enilor - +ndreapt-i *ndul ctre %u"ne)eu adu 6ertf lui %u"ne)eu +ncepturile *ndurilor "inii care n-a pri"it +nc nici o +nti-prire de!art +n lini!te cu "are luare-a"inte dup ce ai +"plinit tot ce este de trebuin

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


pentru trupul ce se scoal din so"n s cite!ti obi!nuita pravil de ru*ciune +n*ri6indu-te nu att ca ru*ciunea s fie "ult ct ca ea s fie svr!it cu iuare-amintc - i, din pricina lurii-aminte, s sfineasc si s dea via ini"ii prin strpun*erea si "n*ierea pe care le aduce ru*ciunea. %up pravila de ru*ciune +n*ri6este-te iar!i din toate puterile s fii cu luare-aminte; cite!te /oul Testa"ent si "ai ales Evan*'elia. -nd cite!ti acestea ia a"inte la toate poruncile !i sfaturile lui 8ristos ca dup +ndreptarul lor s +i poi rndui toat lucrarea att v)ut ct si nev)ut. -t de "ult s cite!ti asta o 'otrsc puterile o"ului !i +"pre6urrile. /u trebuie +n*reunat "intea cu citire de prisos a ru*ciunilor si a Scripturii !i nici nu trebuie ca o"ul s +!i prseasc +ndatoririle pentru a se +ndeletnici fr "sur cu ru*ciunile si citirea. A!a cu" prisosul de "ncare aduce +n neornduial pntecele si +l +"bolnve!te si +ntrebuinarea fr "sur a 'ranei du'ovnice!ti slbe!te "intea pricinuindu-i sil fa de +ndeletnicirile evlavioase !i aduce asupra ei trndvia-. Pentru +nceptor Prinii rnduiesc ru*ciuni dese +ns nu lun*i. Atunci cnd "intea va cre!te cu statura du'ovniceasc va fi +n stare s se roa*e ne+ncetat. %e cre!tinii ce au a6uns la starea vrstei desvr!ite +n %o"nul vorbe!te Apostolul cnd spune, Voiesc, dar, ca sase roage brbaii n tot locul, ridicndu-si minile curate, fr mnie i ndoire" 2l Tim II, 9: adic fr pati" si fr nici o +"pr!tiere sau robire a "inii. -eea ce se potrive!te brbatului nu se potrive!te +nc pentru prunc. ;u"inat fiind prin ru*ciune !i citire de ctre Soarele %reptii de %o"nul nostru lisus 8ristos s ias o"ul la lucrul su de fiecare )i lund aminte ca 0n toate faptele !i cuvintele sale +n toat fiina lui s +"prteasc !i s lucre)e atotsfn-ta voie a lui %u"ne)eu care este descoperit !i l"urit oa"enilor +n poruncile evan*'elice. %e se vor +nt"pla "inute libere de-a lun*ul )ilei +ntrebuinea)-le pentru a citi cu luare aminte ru*ciuni alese ori cteva locuri alese din Sfnta Scriptur si prin acestea +ntre!te-i din nou puterile suflete!ti istovite de lucrarea desf!urat +n "i6locul de!ertciunii lu"ii. %e nu vei avea ase"enea "inute de aur s-i par ru dup ele ca dup o co"oar. -eea ce ai pierdut ast)i nu trebuie s "ai pier)i +n )iua ur"toare fiindc ini"a noastr lesne se ded nepsrii !i uitrii din care se na!te +ntunecata necuno!tin att de pier)toare pentru lucrarea lui %u"ne)eu pentru lucrarea "ntuirii oa"enilor. %e se va +nt"pla s )ici ori s faci vreun lucru potrivnic poruncilor lui %u"ne)eu ne+ntr)iat s vindeci *re!eala prin pocin !i prin pocin nefarnic +n-toarce-te la calea lui %u"ne)eu de la care te-ai abtut prin clcarea voii ;ui. /u te abate alturi de calea lui %u"ne)eu< Gndurilor visrilor si si"irilor care vin adu-le +"potriv cu credin si s"erenie poruncile evan*'elice *rind +"preun cu patriar3ul lo)if: Cum voi face eu acest lucru ru, si s pctuiesc naintea lui umne!eu "" =5ac. XXX.X >:. -el ce ia a"inte la sine dator este s se fereasc de orice +nc'ipuire +ndeob!te orict de atr*toare !i cu bun c'ip ar prea ea4 orice +nc'ipuire este o rtcire a "inii +n afara adevrului pe tr"ul nlucilor lipsite de fiin si de putina de a lua fiin care lin*u!esc "intea !i o +n!al. ?r"rile +nc'ipuirii !i visrii, pierderea lurii-aminte la sine +"prstierea "inii !i +"pietrirea ini"ii la ru*ciune4 de aici se na!te neornduiala sufleteasc. Seara "er*nd spre so"n =care fa de viaa )ilei care s-a scurs este ase"enea unei "ori: cercetea) lucrurile pe care le-ai fcut de-a lun*ul acelei )ile. Pentru cel ce duce via cu luare-aminte, aceast cercetare nu e

Sfntul .*natie #riancianinov


anevoioas - fiindc din pricina lurii-aminte la sine este ni"icit uitarea att de proprie o"ului +"pr!tiat. A!adar, dup ce i-ai adus a"inte toate pcatele pe care le-ai svr!it cu lucrul cu cuvntul cu *ndul cu si"irea adu pentru ele pocin lui %u"ne)eu cu 'otrrea de a te +ndrepta care e c'e)!ia ini"ii pentru pocina ta. Apoi dup ce i-ai fcut pravila de ru*ciune +nc'eie cu*etnd la %u"ne)eu )iua pe care ai 4 inceput-o cuget*nd la 1umne5eu Mintea care se roag caut unirea cu inima @vortu-s-au u!ile si"urilor, li"ba a a"uit oc'ii s-au +nc'is au)ul nu ia a"inte la ni"ic din cele de afar. $intea +"brcat +n ru*ciune lepdnd povara *ri6ilor lu"e!ti coboar +n c"ara ini"ii. ?!ile c"rii sunt )vorte4 peste tot be)n +ntuneci"e neptruns - !i "intea +n nedu"erire +ncepe s bat prin ru*ciune +n u!a ini"ii4 st cu rbdare la u! bate a!teapt iar bate iar a!teapt iar!i se roa*. /ici un rspuns nu se aude nici un *las < ;ini!tea fr via !i +ntunericul rspund cu o tcere de "or"nt. $intea pleac de la u!a ini"ii !i pln*nd a"ar caut "n*iere. /u i s-a +n*duit s se +nfi!e)e +"pratului +"prailor +n altarul c"rii luntrice. 1e ce, de ce ai fo)t lepdat A BAsupra "ea apas pecetea pcatului. %eprinderea de a cu*eta la cele p"nte!ti " rspnde!te. /u a" putere fiindc nu +"i vine +n a6utor %u'ul - %u'ul Prea Sfnt !i Prea #un -e +nnoie!te unirea dintre "inte ini" !i trup care au fost desprite prin cderea cea +nfrico!at a o"ului. 5r a6utorul atotputernic )iditor al %u'ului sin*ure sforrile "ele sunt de!arte < El e $ult $ilostiv .ubitor de oa"eni la nesfr!it - +ns ne-curia "ea nu +i d cale slobod ctre "ine. $ scald in lacri"i " cur prin "rturisirea pcatelor "ele nu dau trupului "eu 'ran !i so"n din a cror +"bel!u*are slbno*e!te sufletul4 cu toat fiina +nve!"ntat +n plnsul pocinei " po*or la u!a ini"ii "ele. Acolo " voi scula ori voi !edea ca orbul evan*'elic voi rbda apsarea !i plictiseala +ntunericului voi stri*a ctre -el -e poate s "iluiasc, miluiete-m#" 2Mc 6, $78 Si s-a po*ort si s-a sculat si a +nceput s +nale *las tn*uindu-se. Ase"natu-s-a orbului ce nu cunoa!te ;u"ina -ea Adevrat si /eur"at4 surdo"utului care nu poate nici s *riasc nici s asculte du'ov-niceste4 si"ea din adncul fiinei c este cu adevrat oarb surd "ut c st la porile .eri'onului - ini"a locuit de pcate a!teptnd vindecare de la $ntuitorul pe -are nu +l vede pe -are nu-; aude spre -are stri* stri* nu"ai prin starea ei 6alnic. /u +i cunoa!te nu"ele +l nu"e!te fiu al lui %avid pe 5iul lui %u"ne)eu4 trupul si sn*ele nu-; pot cinsti pe %u"ne)eu dup cuviina datorat %u"ne)eirii. 9'rtai-"i calea pe care va "er*e $ntuitorul<C Aceast cale e ru*ciunea precu" a *rit o"ului Proorocul din partea lui %u"ne)eu si a %u'ului -elui %u"ne)eiesc, $ertfa laudei % va slvi si acolo este calea n care voi arta lui mntuirea %ea" 2P) $#, 1D:. Spunei-"i +n care ceas va veni $ntuitorul A %i"ineaa la a"ia) ori seara A &riveg'eai si rugaiv, c nu tii n care ceas va veni omnul vostru" 2Mt 66I:, $2; Mc 6III, --8 -alea-i !tiut ceasul necunoscut< Blesi-voi din cetate " voi scula ori voi !edea la porile .eri'onului cu" sftuie!te Sfntul Pavel, eci s ieim la nsul, afar de tabr, ocara (ui purtnd" =Evr. X... E3:. ;u"ea e trectoare4 ni"ic nu e +n ea statornic nu e nu"it nici "car cetate, ci tabr) Voi prsi +"pti"irea de avere pe care oa"enii oricu" o prsesc fr de

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


voie la "oarte adesea c'iar si +nainte4 voi prsi desftrile si"urilor ce rpesc putina nevoinelor !i +ndeletnicirilor du'ovnice!ti - c nu am aici cetate stttoare, ci caut pe aceea care va s fie" =Evr. X... ED: ce trebuie s se descopere "ai +nainte +n ini"a "ea prin "ila si 'arul lui %u"ne)eu -$ntuitorul "eu. -ine nu va sui din ti"pul vieii p"nte!ti cu du'ul +n .erusali"ul cel de tain nici dup ie!irea sufletului din trup nu poate avea +ncredinare c i se va +n*dui intrarea +n .erusali"ul ceresc. -ea dinti intrare slu6e!te drept )lo* celei de-a doua/ 'min Adevr si judecat de pace judecai n porile voastre si jurmntul cel mincinos s nu-i iubii, zice Domnul Atotiitorul6 &ori* este vorba de porile sufletului prin "i6locirea crora intr +n el feluritele *nduri si +ntipriri, Voastre nu"ai aceste pori sunt de fapt ale o"ului. $udecai* 6udectorul care st la pori !i face 6udecat e "intea noastr74 ea cercetea) si ale*e *ndurile si +n-tipririle atunci cnd ele vin la porile sufletului ca s lase +n biserica sufletului pe cele cuvenite si ca s nu le +n*duie +nuntru pe cele care nu au ce cuta acolo. +devr si ,udecat de pace ,udecai n porile voastre* "intea 6udectorul !e)nd si 6udecnd la porile sufletului datoare este ca cercetnd *ndurile si +nti-pririle s la pri"easc doar pe cele adevrate. Gndul adevrat si +ntiprirea adevrat adic cele ce vin de la 1omnul, Singurul Care e)te +devrul, aduc cu sine +n suflet ne*rit pace si lini!te si acesta este se"nul c vin de la Adevr de la 8ristos -are d ucenicilor Si pace sau =e acela!i lucru: s"erenie ca s nu se tulbure ini"a lor de nici un neca) p"ntesc. %i"potriv B*ndurile care vin de la de"oniC spune $arele Var-sanufie B"ai +nainte de toate sunt pline de tulburare !i +ntristare +l atra* pe o" +n c'ip tinuit !i subire, vr6"a!ii se +"brac +n 'aine de oi adic insufl *nduri care par drepte +ns pe dinuntru sunt lupi rpitori =$t. $. EF: adic rpesc !i vasal inimile celor simpli =Go". XV. E9: prnd bune si fiind de fapt vt"toare. Scriptura spune despre !arpe c este cel "ai +nelept, ..drept aceea p)e!te capul luiC =5ac. ... EF: ca s nu afle la tine cuib !i slsluindu-se +n el s fac pustiireC#. -apul !arpelui e +nceputul *ndului sau +nc'ipuirii insuflate de el. -i ,urmntul cel mincinos s nu-i iubii) Gndul diavolesc venind la porile sufletului se sile!te s ia c'ipul dreptii aducnd "inii - acest 6udector ce st !i face 6udecat la pori - nenu"rate +ndreptiri ca s pri"easc intrare +n suflet +ns aceste +ncredinri "incinoase acest 6ur"nt "incinos Proorocul ne porunce!te s nu-i iubi". /u nu"ai c nu trebuie s pri"i" astfel de *nduri !i s ne +nvoi" cu ele ci nu trebuie nici "car s st" de vorb cu ele ci ne+ntr)iat +ndat ce se arat *ndul pctos s aler*" prin ru*ciune la %o"nul %u"ne)eu ca El s *oneasc pe vr6"a! de la porile sufletului"0 'min Dovedire a nvierii trupurilor omeneti, avnd ca temei lucrarea rugciunii minii +ntr-o "nstire +nsin*urat puin !tiut de "ic +nse"ntate aflat +ntre pduri !i bli tria un oarecare "ona'. -u tea" cu ne+ncredere +n sine ptrundea el ru*ciunea svr!it de ctre "inte +n adncul !i taina

Sfntul .*natie #riancianinov


c"rii sufletului. Hdat sttea "ona'ul +n biseric adncindu-si "intea +n ini" iar ini"a a cunoscut pe nea!teptate o "i!care de ru*ciune ctre "inte !i a tras cu sine +ntre*ul trup +ntr-o stare sfinit du'ovniceasc de ne-descris prin cuvinte "ai presus de toate pati"ile pe care o +nele*e nu"ai cel ce a +ncercat-o. -nd "ona'ul a v)ut starea cea nou att de neobi!nuit a trupului su "intea lui s-a lu"inat cu !tiin de tain. . s-au l"urit cuvintele pn atunci nel"urite !i ciudate ale Sfntului loan Scrarul care *rie!te, -trigat-am cu toat inima mea =Ps. -XV... EDF: adic a" stri*at cu trupul cu sufletul si cu "inteaCC. .at dovada +nvierii trupurilor o"ene!ti pe care o a" +n "ine +nsu"i< %ac trupul este +n stare de si"iri du'ovnice!ti dac el poate s ia parte +"preun cu su-f+etul la "n*ierea 'aric dac el poate +nc de pe icu" s se fac prta! la 'ar cu" s nu +nvie spre via ve!nic precu" +nva Scriptura A Trupurile sfinilor lui %u"ne)eu au fost srate cu 'ar !i stricciunea nu s-a putut atin*e de ele< Prin biruina asupra stricciunii ele au fcut de6a +nceptura +n-<0erii lor; i5!or*nd !indecri arat 'arul afltor +n ele a viaa ve!nic ce via) +n ei ce trebuie s devin la "ne"ea potrivit prea slvit +nviere dinainte 'otrt !a druit o"enirii de Gscu"prtorul nostru %o"-nui lisus 8ristos. A"in. l Despre smerenie convorbire ntre stare si ucenic! !cenicul Ce e )merenia = -tareul* Este virtutea evan*'elic ce une!te puterile o"ului prin pacea lui 8ristos ce covr!e!te +nele*erea o"eneasc. !cenicul %e vre"e ce ea e "ai presus de +nele*ere cu" !ti" c ea este A $ai "ult cu" pute" dobndi o virtute pe care nici n-o putem pricepe = -tareul* - este !ti" prin credin din Evan*'elie iar virtutea s"ereniei +n sine o cunoa!te" din cercare dup "surra dobndirii ei A !cenicul %e ce a!a A -tareul* 5iindc s"erenia e lucru du"ne)eiesc. S"erenia e +nvtur a lui 8ristos e +nsu!ire a lui 8ristos e lucrare a lui 8ristos. -uvintele $ntuitorului, nvati-v de la %ine, c sunt blnd si smerit cu inima 2Mt 6I, 1>: Sfntul loan Scrarul le tlcuie!te +n felul ur"tor, B+nvai-v nu de la +n*er nu de la o" nu din cri ci de la "ine, adic din slsluirea din lu"inarea !i din lucrarea $ea +n voi c sunt blnd si smerit cu inima, !i cu *ndul !i cu cu*etulC"2. -u" s pricepe" +nsu!irea !i lucrarea lui 8ristos A Ele precu" !i si"irea lor sunt neptrunse cu" a )is !i Apostolul, &acea lui .ristos, care covrete toat mintea, va p!i inimile voastre i cugetele voastre ntru .ristos lisus 2Filip I:, I:. Pacea lui %u"ne)eu este si +nceputul !i ur"area ne"i6locit a s"ereniei4 ea e lucrarea s"ereniei !i +nceputul acestei lucrri. Ea lucrea) asupra "inii si a ini"ii prin atotputernica putere a lui %u"ne)eu. Att puterea ct si lucrarea ei sunt +n c'ip firesc neptrunse. !cenicul 0n ce fel )e poate atinge )merenia = -tareul* Prin plinirea poruncilor evan*'elice !i "ai ales prin ru*ciune. ;ucrarea 'aric a s"ereniei se potrive!te foarte bine cu lucrarea 'aric a ru*ciunii sau "ai bine )is este una si aceea!i lucrare. !cenicul /u te da +n lturi s +"i ari a"nunit a"ndou "i6loacele de dobndire a s"ereniei. -tareul* A"ndou "i6loacele sunt +nfi!ate +n +nvtura Sfinilor Prini.

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


Sfntul loan Scrarul spune c unii "nai de %u'ul lui %u"ne)eu pot 6udeca +n c'ip +ndestultor despre s"erenie"-; iar Sf*ntul I)aac Jirul spune c Sfntul %u' +l +nva s"erenia +n c'ip tainic pe o"ul pre*tit pentru aceasta"$. /oi adunnd fr"iturile ce cad de la trape)a du'ovniceasc a do"nilor no!tri - Sfinii Prini"/ - a" pri"it despre s"erenie cea "ai srac +nele*ere4 pe aceasta ne si strdui" s-o pstr" !i s-o d" "ai departe celor ce ne +ntreab despre ea ca pe o predanie de "ult pre a Prinilor. -u toat dreptatea pot fi nu"ite Bfr"ituriC concepiile pri"ite de noi despre s"erenie4 co"oara +n sine +n toat plintatea ei, o are cel ce a dob*ndit 0n )ine pe >ri)to) Preacuviosul Avv %orotei spune c Bs"erenia se pls"uie!te +n c'ip firesc +n suflet +n ur"a lucrrii poruncilor evan*'elice... Aici se +nt"pl acela!i lucru ca atunci cnd +nva cineva !tiinele ori "e!te!u*ul t"duirii. Atunci cnd le +nva !i le deprinde bine cineva +i intr +n obicei fr ca el s poat spune !i tl-cui cu" s-a +nt"plat aceasta fiindc sufletul s-a obi!nuit cu lucrul +ndeletnicindu-se cu el +n c'ip statornic. ;a fel !i cu dobndirea s"ereniei, din fptuirea poruncilor se na!te obiceiul s"erit ce nu poate fi tl-cuit +n cuvinteC".. %in aceast +nvtur a Preacuviosu-lui Avv %orotei reiese li"pede c cel ce dore!te a dobndi s"erenie este dator a cerceta cu osrdie Evan*'elia !i cu aceea!i osrdie a +"plini toate poruncile %o"nului nostru lisus 8ristos. ;ucrtorul poruncilor evan*'elice poate a6un*e la cunoa!terea pcto!eniei sale !i a pcto!eniei +ntre*ii o"eniri !i +n fine la con!tiina !i +ncredinarea c el este cel "ai pctos si "ai ru dintre toi oa"enii. !cenicul $i se pare c este o nepotrivire. -u" poate cel ce +"pline!te cu toat rvna poruncile evan*'elice s a6un* la con!tiina c este cel "ai "are pctos A ?r"area ar trebui s fie cu totul di"potriv. -el ce svr!e!te necontenit faptele bune !i le svr!e!te cu deosebit rvn nu poate s nu se vad pe sine +"buntit. -tareul; -eea ce spui tu +i prive!te pe cei ce fac binele cel prut Bdin sineC", din firea lor cea c)ut. -el ce face acest bine dup +nele*erea sa dup aplecarea !i *'esul ini"ii sale nu poate s nu vad acest bine nu poate s nu fie "ulu"it si s nu se +ncnte de el4 sin*ur se slve!te +n de!ert cu el !i se desfat de laudele o"ene!ti - le caut le cere se "nie pe cei ce nu vor s +l laude si-i vr6"!e!te. +!i socote!te faptele bune4 dup "uli"ea lor +!i face si prerea despre sine !i potrivit prerii despre sine +!i alctuie!te !i prerea despre aproapele ca fariseul po"enit +n Evan*'elie. Acest fel de lucrare +l aduce pe o" la prerea c este drept d na!tere unor BdrepiC care sunt lepdai de %o"nul !i se leapd de El sau +l "rturisesc nu"ai la artare !i +n c'ip rece cu o "rturisire "oart =$t. I6, E3:. Plinirea poruncilor evan*'elice na!te ur"ri cu totul potrivnice +ndat ce +ncepe s le plineasc nevoitorul vede c le pline!te +n c'ip foarte ne+ndestultor necurat c +n fiecare clip e abtut de pati"ile sale adic de voina vt"at spre lucrarea ne+n*duit de porunci. %up aceea el va vedea cu li"pe)i"e c firea c)ut este vr6"a! Evan*'eliei. ;ucrnd cu din ce +n ce "ai "ult putere dup Evan*'elie i se descoper din ce +n ce "ai deslu!it ct de ne+ndestultoare sunt faptele lui bune i se descoper "uli"ea aplecrilor !i +ncredinrilor sale nefericita stare a firii c)ute +nstrinate de %u"ne)eu care a dobndit fa de %u"ne)eu o a!e)are vr6"a!. -ercetnd viaa sa trecut vede c ea a fost un lan necontenit de pcate de cderi de fapte ce ;-au "niat pe %u"ne)eu !i cu ini" nefarnic se recunoa!te pe sine drept cel "ai "are pctos vrednic de "uncile vre"elnice si de cele ve!nice

Sfntul .*natie #riancianinov


care are neaprat !i deplin nevoie de Gscu"prtorul ce are +n El sin*ura nde6de de "ntuire. ;ucrarea poruncilor na!te +n el pe nesi"ite o astfel de prere despre sine. Se poate spune fr *re! c cel ce se clu)e!te +n vieuirea sa dup Evan*'elie nu se va da +n lturi s dea +ncredinare deplin c nu cunoa!te in sine nici "car o sin*ur fapt bun"7 (l )ocoate felul 0n care pline!te poruncile o sc'i"onosire !i spurcare a lor precu" *rie!te sfntul Petru %a"asc'inul"# /nva-m s fac voia 0a" =Ps. -X;.. EE: stri* el pln*nd ctre %u"ne)eu Bacea voie pe care Tu "i-ai poruncit s-o fac pe care " strduiesc s-o fac +ns nu pot fiindc firea "ea c)ut nu o pricepe !i nu i se supune. @adarnice au fost !i vor fi sforrile "ele dac Tu nu-"i vei tinde "n de a6utor. u'ul 0u Cel 1un, !i nu"ai El m va clu!i la pmntul cel drept" 2P) C64II, "28 9+inele nu poate fi cre)ut !i nici lucrat alt"interi fr nu"ai +n 8ristos lisus !i +n %u'ul SfntC20, a )pu) Preacu!io)ul Marcu ')cetul !cenicul H ase"enea prere despre sine nu duce oare la trndvire sau de)nde6de A -tareul* Ea duce la cre!tinis". Toc"ai pentru acest fel de pcto!i S-a po*ort %o"nul pe p"nt precu" +nsu!i a artat, 2-am venit s c'em pe cei drepi, ci pe cei pctoi la pocin 2Mt I6, E3:. Toc"ai acest fel de pcto!i pot din tot sufletul s II pri"easc !i s-; "rturiseasc pe Gscu"prtorul. !cenicul S presupune" c prin lucrarea dup +ndreptarul poruncilor evan*'elice a6un* la cunoa!terea si recunoa!terea pcto!eniei "ele4 dar cu" s a6un* a " socoti "ai pctos dect toi oa"enii printre care se afl nele*iuii rufctori cu"plii A -tareul* Aceasta este din nou o ur"are fireasc a nevoinei. %ac +n faa oc'ilor no!tri se afl dou .ucruri si pe unul dintre ele +l cercet" cu toat luarea a"inte si fr contenire iar pe cellalt nu +l b*" deloc +n sea" asupra celui dinti ne face" o prere li"pede !i a"nunit iar +n privina celuilalt r"ne" cu cuno!tinele cele "ai superficiale. -el ce lucrea) poruncile evan*'elice are oc'ii "inii pururea aintii asupra pcto!eniei sale4 "rturisindu-o lui %u"ne)eu si pln*nd pentru ea se +n*ri6e!te s descopere +n sine noi rni !i pete. %escoperindu-le cu a6utorul lui %u"ne)eu sr*uie!te iar!i spre noi descoperiri de acest fel tras de dorina curiei bineplcute lui %u"ne)eu. ;a *re!elile aproapelui nu se uit. %ac a6un*e din +nt"plare s vad vreo *re!eal a aproapelui nu se uit la ea dect superficial !i +n treact a!a cu" obi!nuiesc oa"enii care sunt prin!i cu lucruri +nse"nate. %in +nsu!i felul su de a vieui reiese +n c'ip firesc si lo*ic prerea despre sine c este pctosul pcto!ilor. Aceast a!e)are sufleteasc o cer de la noi Prinii2". 5r ase"enea prere despre sine +ns!i nevoina ru*ciunii e socotit de Sfinii Prini ca rtcit. ?n oarecare frate i-a )is Preacuviosului Sisoe cel $are, BVd c +n "ine r"ne aducerea a"inte necur"at de %u"ne)euC. Preacuviosul a rspuns, B/u e lucru "are acesta c *ndul tu este la %u"ne)eu, mare lucru este a te vedea pe tine mai ,os dect toat !idirea"##. Te"elia ru*ciunii este cea "ai adnc s"erenie. -nd s"erenia este ne+ndestultoare nevoina lesne se pleac spre a"*ire de sine si +n!elare de"onic. !cenicul Prin +ntrebarea privitoare la crupul +n care este cu putin ca sporind +n fapta bun s spori" +n s"erenie te-a" abtut de la firul )pu)elor tale -tareul* $ +ntorc dar la el. +n sus-po"enitul cuvnt de +nvtur al Avvei %orotei e a"intit spusa unui oarecare sfnt stare potrivit creia

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


Bcalea s"ereniei sunt ostenelile trupeti ntru nelegere") Aceast pova e foarte +nse"nat pentru fraii care se +ndeletnicesc cu felurite ascultri "nstire!ti dintre care unele sunt anevoioase trupului iar altele cer nevoina steasc. -e +nsea"n a te osteni ntru nelegere A +n-a purta "nstireasca osteneal ca pe o pe-ips pentru pcto!enia ta +ntru nde6dea de a pri"i iertare de la %u"ne)eu. -e +nsea"n a te osteni fr nelegere A A te osteni cu aprindere trupeasc cu slav de!art cu +n*"fare cu defi"area altor frai ce nu se pot osteni la fel din neputin trupeasc sau nepricepere sau c'iar din lene. Acest fel de osteneal orict de "are ar fi de +ndelun*at de folositoare "aterialice!te pentru "nstire nu nu"ai c nu este folositoare pentru suflet ci este c'iar vt"toare fiindc +l u"ple cu prere de sine !i atunci nu se "ai afl loc +n suflet pentru nici o fapt bun. H pild de osteneal ntru nelegere, care +l urc pe lucrtorul poruncilor la +nli"ea desvr!irii cre!tine o vede" +n nevoina fericitului .sidor Alexandrinul. Acesta era unul din dre*torii Alexandriei. -'e"at de "ilostivirea lui %u"ne)eu la viaa "ona'al .sidor sa +nc'inoviat undeva +n apropiere de Alexandria !i s-a +ncredinat +ntru desvr!it ascultare e*u"enului "nstirii brbat plin de %u'ul Sfnt. V)nd e*u"enul c +nli"ea ran*ului su +l fcuse pe .sidor trufa! !i +"pietrit s-a 'otrt s lucre)e +"potriva bolii suflete!ti printr-o ascultare *rea nu att pentru trup ct pentru ini"a bolnav. .ntrnd +n "nstire .sidor +i spusese e*u"enului c se +ncredinea) lui ca fierul +n "inile furarului. E*u"enul i-a poruncit s se scoale !i s stea necontenit la porile "nstirii avnd +ndatorirea de a cdea la picioarelui oricui avea s intre +n "nstire !i s spun, BGoa*-te pentru "ine, sunt stpnit de de"onC. .sidor s-a supus e*u"enului ca un +n*er lui %u"ne)eu. %up ce a petrecut !apte ani +n aceast ascultare !i "ai +nainte !i-a cunoscut sfr!itul din du"ne)eiasc descoperire .sidor s-a "utat cu bucurie din aceast via. -u privire la starea sa sufleteasc din vre"ea acelei nevointe i-a "rturisit Sfntului loan Scrarul ur"toarele, B;a +nceput *ndea" c "-a" vndut spre rscu"prarea pcatelor "ele si drept aceea cu cea "ai "are a"arciune cu silirea de sine parca vrsnd sn*e fcea" "etaniile. %up ce a trecut un an ini"a "ea a +ncetat s "ai si"t +ntristare a!teptnd rsplat pentru rbdare de la %u"ne)eu +nsu!i. %up ce a "ai trecut un an +n si"irea ini"ii " socotea" nevrednic de petrecerea +n "nstire !i de vederea prinilor !i de +"preun vorbirea cu ei !i de +"prt!irea cu du"ne)eie!-tile Taine, ci cutnd cu oc'ii +n 6os dar !i "ai 6os cu cu*etul cerea" celor ce intrau !i ie!eau s se roa*e pentru "ineC 2-. .at osteneal trupeasc !i ascultare petrecute +ntru +nele*ere < .at road lor < ?n *nd s"erit +l aducea pe fericitul lucrtor la altul !i "ai adnc fcndu-E s creasc du'ovnice!te pn ce acesta a intrat +n cel "ai +"bel!u*at !i tainic si""nt al s"ereniei. Prin acest sfnt si""nt i sa desc'is cerul sfntului .sidor ca unei biserici +nsufleite a lui %u"ne)eu. BS"erenia +l face pe o" sla! al lui %u"ne)euC a *rit $arele Varsanufie2$ Preacuviosul Avv %orotei pune la +nceputul +nvturii sale despre s"erenie ca pe o piatr un*'iular spusa unuia dintre sfinii starei, B$ai +nainte de toate ne trebuie s"erita cu*etare !i trebuie s fi" *ata ca la orice cuvnt pe care +l au)i" s rspunde" iart-m, fiindc prin s"erita cu*etare se sfr" toate s*eile vr6"a!ului !i potrivniculuiC2/ +n lepdarea de)vinovirilor +n +nvinuirea de sine !i +n a cere iertare +n toate

Sfntul .*natie #riancianinov


+"pre6urrile +n care oa"enii se *rbesc de obicei s se de)vinoveasc, +n acestea )ic se cuprinde "area a*onisire de tain a sfintei s"erenii. %e aceasta s-au inut !i pe aceasta au poruncit-o toi Sfinii Prini. Aceast lucrare pare ciudat la o privire lipsit de adnci"e4 +ns cercarea nu va +ntr)ia s arate c ea este plin de folos pentru suflet !i vine de la +nsu!iAdevrul - 8ristos. %o"nul nostru a lepdat de)vinovirile nu le-a folosit +naintea oa"enilor cu toate c putea s arate +naintea lor +n toat "reia dreptatea Sa cea %u"ne)eiasc - ci a *rit ctre farisei, Voi suntei cei ce v facei pe voi drepi naintea oamenilor, dar umne!eu tie inimile voastre - c ce este ntru oameni nlat, urciune este naintea lui umne!eu 24e 6:I, "/8 /at pruncul %eu, veste!te despre %o"nul proorocul ;e*"ntului celui vec'i pe Care (-am ales; pune-voi u'ul %eu peste nsul i ,udecat neamurilor va vesti) 2u se va prici, nici va striga, nici va au!i cineva n uli glasul (ui 2Mt 6II, "7-"#; 0) 64II, "-28 .ristos a ptimit pentru noi, d "rturie Apostolul ;e*"ntului celui /ou despre +"plinirea +ntoc"ai a proorociei nou lsndu-ne pild, ca s urmm urmelor (ui, Care ocrt fiind, nu rspundea cu ocar, si suferind nu amenina, ci -e lsa n seama Celui Ce ,udec cu dreptate 22 Pt II, 1E13:. A!adar dac noi care sunte" vinovai de pcate nenu"rate a" venit +n "nstire spre a suferi rsti*nire pentru pcatele noastre de-a dreapta $ntuitorului nostru asta presupune recunoa!terea dinainte c orice neca) ce ne-ar +nt"pina este o dreapt rspltire pentru pcatele noastre si o +ndreptit pedeaps pentru ele. Avnd o ase"enea a!e)are sufleteasc a cere iertare +n orice +"pre6urare apare ca o ur"are corect !i lo*ic B+ndreptirea de sine prin cuvnt nu are cu" s se +"pace cu vieuirea cre!tinC a *rit Sfntul .saac Jirul2.. Preacuvio-sul Pi"en cel $are spunea, B-de" +n "ulte ispite fiindc nu p)i" rnduiala cuvenit nu"elui nostru. /u vede" oare c fe"eia cananeeanc a pri"it nu"irea dat ei si $ntuitorul a "n*iat-o A =$t. 6:, 1I !i ur".:. Ase"enea !i Avi*ail a )is lui %avid, ntru mine este nedreptatea mea $l +"p. XXV 1D: !i %avid au)ind aceasta a +ndr*it-o A Avi*ail este c'ipul sufletului iar %avid - al lui %u"ne)eu, dac sufletul se va +nvinui pe sine +naintea %o"nului %o"nul +l va iubiC. ;-au +ntrebat pe cel $are, B-e +nsea"n nlat AC =;e. XV. EF: El a rspuns, B+ndreptirea de sine. /u cuta s te de)vinove!ti !i vei afla odi'nC2,. -el care nu se de)vinove!te este clu)it de s"erita cu*etare iar cel care se de)vinove!te - de cu*etarea se"ea. Teofil patriar'ul Alexandriei a cercetat odat "untele /itriei. +n acest "unte petrecea o nu"eroas ob!te de "ona'i care duce via isi'ast. Avva "untelui era un brbat de "are sfinenie. Ar'iepiscopul E-a +ntrebat, BPrinte care este dup prerea ta cel "ai +nse"nat lucru +n calea clu*riei AC Avva a rspuns, B/e+ncetata +nvinuire si osndire de sineC - la care ar'iepiscopul a )is, BA!a-i< Afar de aceasta alt cale nu esteC27 Voi +nc'eia sr"ana "ea +nvtur despre s"erenie prin +nvtura Preacuviosului loan Proorocul despre aceast virtute. BS"erenia +nsea"n ca niciodat s nu socoti" c e ceva de capul nostru +n toate s ne tie" voia s ne supune" tuturor fr de tulburare s purt" tot ce ne love!te din afar. Aceasta este s"erenia cea adevrat +n care nu +!i afl loc slava de!art. S"erit cu*ettorul nu trebuie s +!i arate s"erenia prin smerit vorbire, ci de a6uns +i este s spun Biart-"C sau Broa*-te pentru "ineC. /u trebuie nici s caute de voia sa a +"plini "unci u"ile, acest lucru ca si cel dinti =adic s"erita vorbire: duce la slav de!art +"piedic sporirea si aduce "ai "ult vt"are dect folos4 dar atunci

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


cnd i se porunce!te nu se cuvine lui a *ri +"potriv ci a plini cu s"erenie - aceasta duce la sporireC2# !cenicul Hare +ntrebuinarea unor cuvinte s"erite ce se nu"e!te s"erit vorbire este vt"toare de suflet A $i se pare c ea se potrive!te foarte bine "ona'ului !i +i )ide!te foarte pe "ireni care se u"ilesc au)ind s"erita vorbire a "ona'ului. -tareul* 1omnul a 5i): %e &olos este omului de ar do'ndi lumea toat, iar sufletul su i va pierde " =$t. XV. 1K:. Gul nu poate fi nicidecu" pricin a binelui. 5rnicia !i dorina de a plcea oa"enilor nu pot fi pricin de )idire, ele pot plcea lu"ii fiindc dintotdeauna i-au plcut4 ele pot atra*e lauda lu"ii fiindc dintotdeauna au atras-o4 pot atra*e dra*ostea si +ncrederea lu"ii fiindc dintotdeauna le-a atras. ;u"ea iube!te ceea ce e al su4 ea laud pe cei +n care aude du'ul su =.n. 6:, E9-12:. +ncuviinarea de ctre lu"e a s"eritei vorbiri este de6a o pricin de osnd pentru ea. %o"nul ne-a poruncit a svr!i +n tain toate faptele bune =$t. :I8, iar s"erita vorbire este s"erenie de oc'ii oa"enilor. Ea +torie a"*ire +n pri"ul rnd de sine iar ia celorlali4 fiindc tinuirea de ctre o" a faptelor bune este una din +nsu!irile s"ereniei iar prin s"erita vorbire !i +ncercarea de a prea s"erit tinuirea aceasta se pierde. BAflndu-te +n ob!tea taC *rie!te Sfntul loan Scrarul Bia sea"a la tine ca nicidecu" s nu te ari "ai drept dect fraii +n vreun lucru oarecare - alt"interi vei face un +ndoit ru, pe frai +i vei rni cu frnicia !i prefctoria ta iar +n tine +nsui vei da na!tere fr +ndoial se"eei cu*etri. 5ii rvnitor +n suflet fr a arta +n nici un fel aceasta trupe!te - nici cu c3ipul, nici cu !orba?-0. Pe ct de folositor lucrul este a ne do6eni !i +nvinui de pcto!enie +naintea lui %u"ne)eu +n taina c"rii sufletului pe att de vt"tor este a face aceasta +naintea oa"enilor cci astfel vo" strni +n noi +n!ine o prerea a"*itoare c sunte" s"erii !i vo" insufla aceast prere "irenilor orbi. ?n oarecare "ona' "i-a spus c pe cnd era nou +nceptor se strduia a se +ndeletnici cu s"erita vorbire presupunnd +n ne!tiina sa c aceasta are +nse"ntate. Hdat s-a +nt"plat s vorbeasc s"erit pri'nindu-se pe sine - !i a reu!it att de bine c cei de fa +n loc s so-coat drept "inciun cuvintele lui iar pe el s-E cread s"erit =acesta fiind +ntotdeauna scopul s"eritei cu*etri: au cre)ut c spune adevrul la care el s-a a"rt si a fost cuprins de ne"ulu"ire +naintea oa"enilor se cuvine s ne purt" cu fereal !i cucernicie dar si"plu rspun)nd prin tcere laudelor !i tot prin tcere ocrilor - asta doar dac nu cu"va cernd iertare !i la nevoie l"urind pe scurt lucrurile pute" s-E lini!ti" si +"pc" cu noi pe ocrtor. -ei sporii +n viaa clu*reasc dobndesc o deosebit libertate !i si"plitate a ini"ii care nu au cu" s nu se vdeasc +n le*turile lor cu oa"enii. Ei nu plac lu"ii< ;u"ea +i socoa-te trufa!i precu" ba* de sea" cu "ult te"ei Sfntul Si"eon /oul Teolo*-". ;u"ea caut lin*u!ire iar +n ei vede o nefrnicie care nu +i este de trebuin +ntlneste o dare a sa +n vilea* pe care o ur!te. Pe cnd " afla" +ntr-un ora! "are a venit acolo cu treburi "nstire!ti un stare foarte sporit +n viaa du'ovniceasc di"preun cu ucenicul su +nceptor. Harecare "ireni evlavio!i au dorit s +l vad pe stare. Stareul nu le-a plcut4 le-a plcut ucenicul care intrnd +n casele oa"enilor bo*ai !i de sea" era i)bit de "rirea cea p"nteasc !i fcea tuturor "etanii adnci. B-e s"erit este <C - spuneau "irenii cu o "are "ulu"ire nscut +n ei de "etaniile aceluia. Stareul +!i petrecea viaa pln*nd pentru pcto!enia sa4 socotea c cea "ai "are fericire a o"ului este s +!i descopere pc-

Sfntul .*natie #riancianinov


to!enia. -u adevrat dra*oste si +"preun pti"ire fa de sr"ana o"enire la fel de sr"an att +n palate ct !i +n colibe cu si"plitate a ini"ii cu o neobi!nuit putere de ptrundere dorea s +"part co"orile sale du'ovnice!ti dobndite prin aceea!i curie a "inii cu se"enii care +l +ntrebau despre "ntuire, prin aceasta a strnit +"potriva sa ne"ulu"ire. !cenicul Care e)te deo)ebirea 0ntre smerita cugetare !i smerenie = -tareul* -merita cugetare e)te felul de a g*ndi luat 0n 0ntregime din (!ang3elie, de la >ri)to) (merenia este un si""nt al ini"ii e c'e)!ia din ini" a s"eritei cu*etri. ;a +nceput se cuvine ca o"ul s se deprind cu s"erita cu*etare4 dup "sura +ntririi +n s"erita cu*etare sufletul dobnde!te s"erenie fiindc starea ini"ii atrn totdeauna de *ndurile care s-au +"pro-priat "inii. .ar atunci cnd lucrarea o"ului e adu"brit de 'arul %u"ne)eiesc s"erita cu*etare !i s"erenia +ncep a se na!te din bel!u* !i a se spori una pe alta cu a6utorul celui care a6ut ru*ciunea - adic plnsul. !cenicul ;"ure!te-" prin ni!te pilde4 +n ce c'ip se na!te s"erenia din s"erita cu*etare si s"erita cu*etare din s"erenie A -tareul* 'm cuno)cut 0n treact un "ona' care era supus ne+ncetat neca)urilor de tot felul prin care precu" spunea el binevoise %u"ne)eu s +i +nlocuiasc stareul du'ovnicesc +n ciuda necontenitelor sale neca)uri +l vedea" pe "ona' aproape +ntotdeauna lini!tit adesea bucuros. Se +ndeletnicea cu -uvntul lui %u"ne)eu !i ru*ciunea "inii. ;-a" ru*at s-"i descopere spre folosul sufletului "eu i)vorul "n*ierii sale. $i-a rspuns, $n*ierea "i-o datore) "ilei lui %u"ne)eu !i scrierilor Sfinilor Prini ctre care "i-a fost druit iubire +nc din pruncie. -nd nvlesc asupra "ea neca)urile uneori repet cuvintele tl'arului ce de pe cruce a "rturisit dreptatea 6udecii lui %u"ne)eu +"plinite prin 6udecata oa"enilor !i prin aceast "rturisire a intrat +ntru cunoa!terea $ntuitorului. @ic, Cele vrednice dup faptele mele iau* pome-nete-m, oamne, ntru mpria 0a =;e. XX... DE-D1:. H dat cu aceste cuvinte se revars pace !i lini!te +n ini" +n alte dai " +"potrivesc *ndurilor de +ntristare !i tulburare prin )pu)ele M*ntuitorului: Cela ce nu va lua crucea sa si nu va veni dup %ine, nu este vrednic de %ine =$t. X 39:4 atunci tulburarea !i +ntristarea sunt +nlocuite de pace !i bucurie. Alte ase"enea cuvinte ale Sfintei Scripturi !i ale Sfinilor Prini au aceea!i lucrare. -uvintele BSlav lui %u"ne)eu pentru toate <C sau B5ac-se voia %o"nuluiC lucrea) +n c'ip cu totul "ulu"itor +"potriva "'nirii celei cu "ulte lauri. -iudat lucru < ?neori din pricina puternicei lucrri a +ntristrii se pierde toat puterea sufletului4 sufletul parc +!i pierde putina de a "ai si"i ceva, +n acest ti"p +ncep s spun cu voce tare +n c'ip silit !i "a!inal nu6nai cu li"ba BSlav lui %u"ne)eu <C - !i sufletul au)ind slavoslovirea lui %u"ne)eu +ncepe puin cte puin s se +nviore)e apoi s se +"brbte)e s se lini!teasc !i s capete "n*iere. -ei asupra crora %u"ne)eu +n*duie s vin neca)uri nu ar putea s le in piept acestora dac nu i-ar spri6ini +n c'ip tainic a6utorul !i 'arul lui %u"ne)eu. .ar!i, fr neca)uri o"ul nu poate dobndi acea "n*iere tainic adevrata "n*iere ce i se druie!te dup "sura neca)ului su precu" a spus Psal"istul, up mulimea durerilor mele n inima mea, mngierile )ale au veselit su&letul meu 2P) 6CIII, ">:. Hdat "i s-a +ntins o curs pri"e6dioas. Aflnd despre ea !i neavnd nici un fel de "i6loc spre a o pre+nt"pina "-a" +ntristat pn la istovire. A" "ers +n c'ilia "ea si +ndat ce a" rostit aceste cuvinte ale $ntuitorului pe care

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


"i le a"intise": - nu se tulbure inima voastr* credei n umne!eu, si ntru %ine credei =.n. X.V E: tristeea a pierit4 +n locul ei "-a cuprins o bucurie ne*rit, a" fost silit s " +ntind pe pat !i toat )iua a" fost ca beat iar +n "inte repeta" acele cuvinte ce +"i revrsau "n*iere +n suflet, credei n umne!eu si ntru %ine credei) Pricina tulburrii ini"ii este necredina4 pricina lini!tii ini"ii a pcii 'arice a ini"ii este credina. Atunci cnd lucrea) cu +"belsu*are credina +ntrea*a fiin a o"ului se cufund +ntr-o +ndulcire du'ovniceasc !i prea-"n*ietoare de sfinita pace a lui 8ristos parc 'r-nindu-seL si u"plndu-se +n c'ip covr!itor de aceast si"ire +"btat de ea fiina o"ului se face nesi"itoare fa de s*eile tulburrii. Pe bun dreptate au *rit Prinii, Bcredina este s"erenieC-2 Ba crede +nsea"n a petrece +ntru s"erenie !i buntateC--. Aceast +nele*ere a credinei !i s"ereniei se dobnde!te prin sfintele cercri ale vieii clu*re!ti nertcite. @neori, 1umne5eu 0n*duie ca neca)urile s c'i-nuie sufletul vre"e +ndelun*at. Hdat din pricina unui neca) nea!teptat a" si"it ca o lovitur +n ini" !i trei luni a" petrecut +n c'ilie fr s "ai ies scuturat ca de fri*uri din pricina )druncinrii nervoase. B%u"ne)eu face pururea cu noi lucruri "ari !i anevoie de ur"at slvite !i prea"inunateC-$. Trebuie s +nele*e" c sunte" )idiri ale ;ui care se afl +n deplina ;ui putere - drept aceea +ntru desvr!it supunere Bpe noi +n!ine !i unii pe alii si toat viaa noastr lui 8ristos %u"ne)eu s o d"C -/. /u " voi da +n lturi a-i povesti !i ur"toarea +nt"plare vrednic de luare a"inte ce l"ure!te +ntructva lucrarea ne"i6locit din ini" a s"ereniei fr *ndul pre"er*tor al s"eritei cu*etri. Hdat a" fost supus pedepsei !i necinstirii. Pe cnd se +nt"pla aceasta a" si"it deodat fierbineal +n tot trupul "eu si o anu"it o"orre trupeasc de netlcuit +n cuvinte dup care fr de veste a i)vort din ini"a "ea dorina aprins de a fi ru!inat +naintea a tot poporul !i btut de clu +n pia pentru pcatele "ele. $ +nro!ise" la fa4 o ne*rit bucurie !i dulcea au cuprins +ntrea*a "ea fiin4 din pricina lor dou spt"ni a" r"as +ntr-o stare de rpire ca +n afar de sine. Atunci a" +neles li"pede !i +ntoc"ai c sfnta s"erenie din "ucenici +n unire cu dra*ostea %u"ne)eiasc nu se putea stura cu nici un fel de ca)ne. $ucenicii pri"eau ca)nele cele cu"plite ca pe ni!te daruri ca pe o butur rcoritoare ce alina setea de s"erenie aprins +n ei-.. S"erenia este 'ar netlcuit al lui %u"ne)eu ptruns +n c'ip de neptruns doar prin si"irea du'ovniceasc a sufletului. !cenicul $i-ai f*duit c +"i vei l"uri +n ce fel se lucrea) s"erenia prin ru*ciune. -tareul* ;e*tura dintre s"erenie si ru*ciune este l"urit foarte deslu!it de ctre Preacuviosul Avv %o-rotei. B/econtenita +ndeletnicire cu ru*ciuneaC *rie!te sfntul Blucrea) +"potriva trufiei. Este +nvederat c cel s"erit !i evlavios !tiind c nu este cu putin a svr!i nici o fapt bun fr de a6utorul !i acoper"ntul lui %u"ne)eu nu +ncetea) a se ru*a cu struin lui %u"ne)eu s fac "il cu el. -el ce se roa* "ereu lui %u"ne)eu dac se va +nvrednici a face vreun lucru dup cuviin !tie prin "i6locirea -ui a fcut acel lucru !i nu poate s se +nale ori s-E pun pe sea"a puterii sale ci pune pe sea"a lui %u"ne)eu toate isprvile sale +i "ulu"e!te fr +ncetare !i . se roa* necur"at tre"urnd ca nu cu"va s se lipseasc de a6utorul de sus ca s nu se descopere astfel neputina sa. Acesta se roa* din s"erenieC-,. %ac cineva se +nvrednice!te +n ti"pul ru*ciunii de strpun*erea care se na!te din ru*ciunea cu tre)vie acela

Sfntul .*natie #riancianinov


!tie din cercare c toc"ai +n preioasele clipe de strpungere apar 0n el *ndurile s"eritei cu*etri care deprind pe o" cu si""ntul s"ereniei. Acest lucru se svr!e!te "ai ales atunci cnd strpun*erea este +nsoit de lacri"i. -u ct vin "ai adesea rsti"purile de strpun*ere cu att se +ndesesc !i rsti"purile cnd lucrtorul ru*ciunii se face asculttor al tainicei +nvturi despre s"erenie cu att se adnce!te lucrarea acestei +nvturi +n ini"a lui. Strpun*erea statornic ine sufletul +n s"erenie statornic +n starea de necontenit ru*ciune !i cu*etare la %u"ne)eu. Sfinii Prinii ba* de sea" c +ntoc"ai pe dos fa de slava de!art care +"pr!tie *ndurile o"ului prin lu"ea lar* s"erenia le adun +n suflet, +l trece pe o" de la conte"plarea stearp !i u!uratic a +ntre*ii lu"i la "ultroditoarea !i adnca vedere de sine la lini!tirea "inii la acea stare pe care o pretinde adevrata ru*ciune !i care se na!te prin ru*ciunea cu tre)vie-7. +n fine lucrarea 'aric a s"ereniei !i lucrarea 'aric a ru*ciunii sunt una !i aceea!i lucrare precu" s-a spus la +nceputul +"preun vorbirii noastre. Aceast lucrare se arat +n dou c'ipuri, +n s"erenia ur"toare lui 8ristos !i +n iubirea du"ne)eiasc care-i cea "ai +nalt lucrare a ru*ciunii. Aceast lucrare este a %o"nului nostru lisus 8ristos -are trie!te !i lucrea) prin "i6locirea Sfntului %u' +n c'ip de ne*rit !i neptruns +n vasele Sale cele alese. A"in. Despre rbdare B-asa sufletului este rbdarea fiindc +n ea via! sufletul4 'rana sufletului este s"erenia cci cu ea se 'rne!te sufletul?-# a *rit sfntul .lie Ecdicul. +ntoc"ai 'rnindu-ne cu sfnta 'ran a s"ereniei pute" r"ne +n sfnta cas a rbdrii4 iar cnd aceast 'ran este ne+ndestultoare sufletul iese din casa rbdrii. -a un vifor +l rpe!te tulburarea +l poart unde vrea +l +nvrte!te. Precu" valurile se +nal +n el felurite *nduri si si""inte pti"a!e +l +neac +n adncul cu*etrilor visrilor cuvintelor !i faptelor nec'ib)uite si pctoase. Sufletul a6un*e +ntr-o stare de slbno*ire de trndvie +ntunecat adesea se apropie de prpstiile de)nde6dii uci*toare !i desvr!itei netoc"iri. Vrei s r"i +n sfnta cas a rbdrii !i s nu "ai ie!i de acolo A Adun-i "erindea neaprat trebuincioas pentru aceasta, dobnde!te !i +n"ule!te +n tine *ndurile !i si""intele s"erite. Acel c'ip al s"ereniei care +l pre*te!te pe o" pentru rbdarea neca)urilor +nc dinainte de venirea lor !i +l face +n stare s le rabde cu ini" bun dup ce vin este nu"it de ctre Sfinii Prini defimare de sine) S ne defi"" pe noi +n!ine +nsea"n s ne +nvinui" pentru pcto!enia cea de ob!te a tuturor !i pentru pcto!enia noastr aparte. 5cnd aceasta este bine s ne a"inti" !i s +n!ir" +n "inte +nclcrile ;e*ii lui %u"ne)eu pe care le-a" fptuit afar de cderile !i poticnirile ce sunt le*ate de pati"a curviei a cror aducere a"inte a"nunit nu este iertat de Parini fiindc +nnoie!te +n o" si"irea pcatului si +ndulcirea de el$"A %efi"area de sine este lucrare clu*reasc este lucrare a "inii care lucrea) +"potriva bolnvicioasei +nsu!iri a firii noastre c)ute care face ca toi oa"enii c'iar !i pcto!ii cei "ai +nvederai s se strduie a face pe drepii si a-!i dovedi dreptatea cu a6utorul tuturor vicleniilor cu putin. %efi"area de sine este o siluire a firii c)ute la fel ca ru*ciunea !i celelalte nevo-ine clu*re!ti prin care mpria Cerurilor se silete, !i

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


prin care silitorii o rpesc pe ea 2Mt 6I, E1:. %efi"area de sine are la +nceputul +ndeletnicirii cu ea caracterul unui "ecanis" incon!tient adic este rostit nu"ai de li"b fr cine !tie ce +"preun si"ire a ini"ii c'iar +"potriva si""ntului acesteia4 dup aceea puin cte puin ini"a +ncepe s se obi!nuiasc a si"i +n potrivire cu cuvintele defi"rii de sine4 +n cele din ur" defi"area de sine a6un*e s fie rostit din tot sunetul cu un +"bel!u*at si""nt de plns s "ic!ore)e +naintea noastr !i s ascund de noi nea6unsurile !i *re!elile aproapelui s ne +"pace cu toi oa"enii !i cu toate +"pre6urrile s adune +n lucrarea pocinei *ndurile +"pr!tiate prin toat lu"ea s aduc o ru*ciune tre)vitoare plin de strpun*ere s +nsufleeasc !i s +nar"e)e cu o nebiruit putere rbdarea. -u s"erite *nduri de defi"are de sine sunt pline toate ru*ciunile #isericii Hrtodoxe. $ona'ii +ns au o parte din )i pe care o pstrea) toc"ai pentru defi"area de sine. Ei se strduie ca prin "i6locirea acesteia s se +ncredine)e pe sine c sunt pcto!i, firea c)ut nu vrea s cread acest lucru nu vrea s-!i +nsu!easc aceast cuno!tin. Pentru toi "ona'ii +ndeob!te este de folos defi"area de sine4 !i pentru noii +nceptori !i pentru cei sporii !i pentru cei +nc'inoviai si pentru si'astri. Pentru ace!tia din ur" cea "ai pri"e6dioas pati" care ni"ice!te toat lucrarea lor este se"ea cu*etare$"4 di"potriv fapta bun de te"elie pentru ei pe care se )idesc !i se in toate celelalte este defi"area de sine. Toc"ai de aceea Avva isi'a!tilor din /itria spunea c cea "ai de cpetenie lucrare a lor dup socotina lui era defi"area de sine$2. A6un*nd la deplintatea sa defi"area de sine de)rdcinea) pentru totdeauna rutatea din ini" de)rdcinnd din ea cu desvr!ire viclenia !i frnicia care nu +ncetea) a tri +n ini" atta vre"e ct +ndreptirea de sine isi afl +n ea loc. Preacuviosul Pi"en cel $are a spus c urarea vicleniei se cuprinde +n a +ndrepti o"ul pe aproapele iar pe sine a se +nvinui +n orice +"pre6urare$-. Aceast spus este +nte"eiat pe cuvintele $ntuitorului. $ntuitorul a nu"it BfarnicC pe oricine +!i osnde!te aproapele =$t. V.. F:. Pri'nindu-se pe sine si'astrul +i vede sfini !i +n*eri pe toi oa"enii iar pe sine se vede pctosul pcto!ilor si se cufund ca +ntr-un adnc +n strpun*ere ne+ncetat. $inunate pilde ale defi"rii de sine ave" +n Tn*uirile Preacuviosului .saia Pustnicul si +n al XX-lea cuvnt al Sfntului .saac Jirul. Sfntul .saac a crui carte cuprinde +ndeob!te povee pentru si'astri +!i intitulea) astfel cuvntul, B-uvnt care cuprinde prea-trebuincioas !i preafolositoare po"enire de toat )iua pentru cel ce se lini!te!te +n c'ilia sa si vrea s ia a"inte nu"ai la sineC. B?n frate oarecareM.C spune Sfntul .saac Ba scris ur"toarele lucruri pe care pururea le punea +naintea sa spre po"enire, +ntru nebunie ai petrecut viaa ta o" vrednic de tot rul< $car de acu" p)e!te ceea ce a "ai r"as din )ilele tale cele aduse 6ertf de!ertciunii lipsite de lucrare bun +"bo*ite +n lucrare rea. /u +ntreba nici de aceast lu"e nici de starea ei nici de "ona'i nici de lucrarea lor ce fel este nici de "uli"ea nevoinei lor nu +i f *ri6i pentru nici un lucru de acest fel. le!it-ai din lu"e +n c'ip tainic socotitu-te-ai "ort pentru 8ristos4 de acu" nu "ai via pentru lu"e nici pentru ceea ce este al lu"ii ca s te +nt"pine odi'na !i s fii viu +n 8ristos. 5ii *ata s pori toat ocara toat dosdirea si defi"area !i do6ana din partea tuturor.. Pri"e!te toate acestea cu bucurie, ca unul ce e)te cu adevrat vrednic de ele. Sufer "ulu"ind lui

Sfntul .*natie #riancianinov


%u"ne)eu toat durerea tot neca)ul !i nevoia venite de la de"oni a cror voie ai +"plinit-o. -u brbie rabd toat str"torarea !i a"rciunea pricinuite de fire. -u nde6de +n %u"ne)eu poart lipsa celor trebuincioase trupului care se vor preface +n *unoi curnd. Toate acestea pri"este-le cu bun voie nd6duind +n %u"ne)eu fr a a!tepta i)bvire nici "n*iere de la altcineva. +runc spre omnul gri,a ta =Ps. ;.V 1F: !i +n toate ispitirile tale osnde!te-te pe tine +nsui ca fiind pricina lor. %e ni"ic s nu te s"inte!ti !i nu "ustra pe ni"eni din cei care te nec6esc c ai *ustat din po"ul cel oprit si ai dobndit feluri de pati"i. -u bucurie pri"e!te a"rciunile acestea4 fie ca ele s s te scuture puin ca s te bucuri "ai pe ur". Vai ie si slavei tale puturoase< Sufletul tu cel plin de tot pcatul E-ai lsat fr +n*ri6ire neosndit iar pe alii i-ai osndit cu cuvntul !i cu *ndul. ;as aceast 'ran porceasc din care te-ai +nfruptat pn a)i. -e ai tu cu oa"enii necuratule< -u" nu te ru!ine)i c trie!ti cu dn!ii +"preun avnd via dobitoceasc < %ac vei lua a"inte la toate acestea !i le vei p)i poate c te vei "ntui cu a6utorul lui %u"ne)eu4 iar dac nu te vei duce +n latura cea +ntunecoas +n loca!urile dracilor a cror voie ai plinit-o cu toat neru!inarea. .at i-a" dat "rturie despre toate acestea. %ac %u"ne)eu dup dreptate i-ar porni +"potriva ta pe oa"eni ca s +i rsplteasc pentru toate ocrile si defi"area pe care le-ai *ndit !i le-ai rostit +"potriva lor +ntrea*a o"enire ar trebui s se scoale +"potriva ta. %eci +ncetea) de acu" =s faci ceea ce fceai +nainte: !i rabd rspltirile +n*duite s vin asupra ta. Toate acestea !i le a"intea fratele +n fiecare )i ca s fie +n stare a rbda "ulu"ind lui %u"ne)eu !i folosindu-se suflete!te ispitirile !i neca)urile atunci cnd veneau asupra lui. S rbd" !i noi cu recuno!tin ceea ce %u"ne)eu +n*duie s vin peste noi !i s pri"i" folos prin 'arul .ubitorului de oa"eni %u"ne)euC. %efi"area de sine are acea +nsu!ire aparte prea folositoare !i tainic de a Nduce +n a"intire !i pcatele pe care le uitase" cu desvr!ire sau pe care nu le luase" deloc +n sea". +ndeletnicirea cu defi"area de sine face ca aceasta r-a devin un obicei. Atunci cnd pe cel ce a dobndit acest obicei +l love!te vreun neca) oarecare +ndat prinde a lucra +n el obiceiul !i neca)ul este pri"it ca un lucru "eritat. B-e "ai "are pricin a oricrei tulburriC spune Preacuviosul Avv %orotei Bdac cercet" cu deadinsul este faptul c nu ne defi"" pe noi +n!ine. %in aceasta nu ne afl" niciodat odi'na din aceasta ni se pricinuie!te toat tulburarea !i scrba. A!adar nu este de "irare c au)i" de la toi sfinii: nu este alt drum dect acesta. /u vede" ca vreunul dintre sfini s fi aflat odi'n "er*nd pe alt cale< .ar noi vre" s ave" odi'n si s ine" calea cea dreapt fr a voi vreodat s ne defi"" pe noi +n!ine. Adevrat )ic c de ar face cineva "ii de bunti dar nu va ine dru"ul acesta niciodat nu va scpa de +ntristare nici nu se va putea p)i s nu scrbeasc pe altul prpdind prin aceasta toate ostenelile sale. %i"potriv cel ce se defi"a pe sine oriunde s-ar afla totdeauna este vesel !i lini!tit. -el ce se defi"a pe sine precu" a )is !i Avva Pi"en orice i s-ar +nt"pla sau pa*ub sau necinstire sau oarecare scrb "ai dinainte socotindu-se vrednic de ele nicicnd nu se tulbur. Hare este ceva "ai lipsit de *ri6 dect aceast stare A %ar poate va s )ic cineva, B-u" voi putea s " defai" pe "ine +nsu"i cnd " "'ne!te vreun frate dac cercetndu-" aflu c nu i-a" dat nici o pricin pentru aceasta AC Adevrul v )ic c de se va ispiti cineva cu dea"nuntul !i cu fric de %u"ne)eu va afla c +n tot c'ipul i-a dat pricin

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


cu lucrul sau cu cuvntul sau +ntr-un alt c'ip oarecare. .ar dac i se va prea cu" spune c +n vre"ea de fa cu ni"ic nu E-a "'nit atunci alt dat E-a scrbit pe acesta sau pe alt frate +n aceea!i privin sau +ntralta si trebuie s pti"easc pentru aceasta ori pentru vreun alt pcat precu" adeseori se +nt"pl. A!a este < %e se va cerceta cineva cu fric de %u"ne)eu precu" a" )is si va ispiti con!tiina sa se va afla vinovat +n tot c'ipulC $$ $inunat lucru < +ncepnd s ne defi"" pe noi +n!ine +n c'ip "ecanic silit sfr!i" prin a a6un*e la o defi"are de sine att de convin*toare si care lucrea) asupra noastr +ntr-un c'ip att de puternic +nct cu a6utorul ei rbd" nu doar neca)urile obi!nuite ci si nenorocirile cele "ai "ari. .spitele nu "ai au aceea!i putere asupra celui care spore!te ci dup "sura sporirii se fac "ai u!oare c'iar de ar fi "ai *rele +n sine. %up "sura sporirii sufletul se +ntre!te !i pri"e!te puterea de a suferi cu rbdare ceea ce i se +nt"pl$/. Puterea aceasta o d ca o "ncare deosebit de 'rnitoare s"erenia adncit +n suflet !i ea este toc"ai rbdarea. -redina ne+ndoit +n Pronia lui %u"ne)eu +ntre!te pe o" +ntru rbdare !i a6ut defi"rii de )ine +u doar nu se vnd dou psri pentru un ban " a *rit %o"nul ctre ucenicii Si - si nici una dintr-nsele nu cade pe pmnt fr de 0atl vostru) /ar vou i perii capului v sunt numrai) &entru aceea, nu v temei 2Mt 6, 2#--"8 Prin aceste cuvinte $ntuitorul lu"ii a )u*rvit neador"ita *ri6 pe care o poart %u"ne)eu !i pe care poate s o poarte nu"ai Atotputernicul !i Pretutindenea-5iito-rul %u"ne)eu robilor !i slu6itorilor Si. Prin aceast purtare de *ri6 a lui %u"ne)eu sunte" i)bvii de toat *ri6a !i frica las pentru noi +n!ine pe care ni le insufl necredina. - ne smerim, dar, sub mna cea tare a lui umne!eu, ca s ne nale pe noi la timpul cuvenit, toat gri,a noastr aruncnd spre nsul, c +cela se gri,este pentru noi =l Pt. V K-I:. -nd ne lovesc neca)uri %u"ne)eu vede asta. Acest lucru se svr!e!te nu nu"ai cu +n*duina ;ui ci !i prin atotsfnta ;ui purtare de *ri6 pentru noi. El +n*duie s fi" c'inuii o vre"e pentru pcatele noastre ca s ne i)bveasc de c'inurile ve!nice. Adeseori se +nt"pl ca un pcat tainic !i *reu pe care E-a" fcut s r"n necunoscut oa"enilor nepedepsit acoperit de "ilostivirea lui %u"ne)eu4 +n acela!i ti"p sau dup ce se scur*e ctva ti"p sunte" silii s pti"i" +ntructva ca ur"are a clevetirilor sau -icanelor fiind pas"ite nevinovai. -on!tiina ne spune c pti"i" pentru pcatul nostru cel tinuit< $ilostivirea lui %u"ne)eu ce a acoperit acest pcat ne d "i6locul de a ne +ncununa cu cununa pti"itorilor nevinovai pentru rbdarea clevetirilor si totodat de a ne cura de pedeapsa pentru pcatul cel tinuit. %eslu!ind acest fapt s proslvi" preasfnta Pronie a lui %u"ne)eu si s ne s"eri" +naintea ei. H pild *ritoare de osndire si defi"are de sine unite cu slavoslovirea dreptelor si "ult"ilostivelor 6udeci ale lui %u"ne)eu au dat Sfinii Trei Tineri iudei ce se aflau +n robia !i +n cuptorul babilonienilor. 1inecu-rntat eti, oamne umne!eul prinilor notri, *riau ei 4i ludat si proslvit este numele 0u n veci* c rept eti intru toate cte ai fcut nou, si toate lucrurile 0ale sunt adevrate, si drepte cile 0ale, si toate ,udecile 0ale adevrate; 3i ,udeci adevrate ai fcut dup toate cele ce ai adus )4isupra noastr si asupra cetii cele sfinte a prinilor notri, /erusalimul* c ntru adevr si ,udecat ai adus acestea4toate isupra noastr pentru pcatele noastre; c am pctuit si am ticut frdelege, deprtndu-ne de la tine, si am greit ntru toate 2C*ntarea celor trei tineri, 1-K:. Sfinii Tineri care

Sfntul .*natie #riancianinov


pentru credina lor cea adevrat fa de %u"ne)eu au fost aruncai +n cuptorul +ncins near)nd ci petrecnd in el ca +ntr-o c"ar de rcoare recuno!teau si "rturiseau c pctuiser +"preun cu cei de un nea" cu )la!o)lo!ii si acestei "rturisiri s ru*" pe %u"ne)eu ca s ne "iluiasc. Sfnta Scriptur d "rturie c robilor lui %u"ne)eu care u"bl +n calea poruncilor %u"ne)eie!ti li se tri"it neca)uri deosebite +n a6utorul lucrrii lor precu" a spus si $ntuitorul lu"ii c Tatl -eresc toat via care aduce road o cureste ca mai mult road s aduc 2In 6:, 1:. Aceste neca)uri curi-toare se nu"esc +n*duine sau 6udeci ale lui %u"ne)eu4 despre ele cnta sfntul %avid, $udecile omnului adevrate, ndreptate dimpreun 2P) 6:III, "08 $udecile 0ale m nva# S recunosc si s " +ncredine) c tot ce se +nt"pl cu "ine se +nt"pl din purtarea de *ri6 a lui %u"ne)eu din voia %u"ne)eului "eu< Atunci voi cunoa!te !i c ,udecile 0ale vor a,uta mie 0n neputincioasa !i ne+ndestultoarea "ea +ncercare de a plcea lui %u"ne)eu =Ps. -XV... E29 EIF:. -a pild a felului +n care 6udecile %u"ne)eie!ti a6ut robilor lui %u"ne)eu care doresc a bineplcea ;ui a felului +n care acestea +i +nal la acea sfnt lucrare pe care nicicu" n-ar fi atins-o fr a6utorul 6udecilor du"ne)eie!ti vo" +nfi!a cele +nt"plate cu dre*torul constantinopolitan Xenofont cu soia lui si cu cei doi fii ai lor. #o*atul !i vestitul Xenofont ducea viaa cea "ai evlavioas cu putin pe care bla*ocestia cea de ob!te a cre!tinilor acelei vre"i o fcea +n "i6locul lu"ii !i care acu" nu poate fi trit dect +n +ndeprtare de lu"e. El dorea ca cei doi fii ai si s fie "o!tenitori si ai averii !i ai ran*ului su de la curtea +"prteasc !i ai evlaviei sale. Pe atunci se bucura de "are fai" !coala din Viritul Siriei =#eirutul de ast)i:. Xenofont i-a tri"is acolo pe fiii si ca s +nvee +nelepciunea veacului acestuia. %e la -onstantinopol la Virit se a6un*e pe "are. Hdat bieii se +ntorceau la scoal dup ce +l cercetaser pe tatl lor ce fusese lovit de o boal pri"e6dioas. 5r de veste s-a strnit o furtun foarte puternic pe $area $editeran corabia s-a sfr"at !i tinerii au fost aruncai de valuri fiecare +n alt loc al r"ului Palestinei +n aceast nevoie aflndu-se fiii lui Xenofont fiind 'rnii din pruncie cu *nduri si n)uine evlavioase au recunoscut +n neca)ul ce +i lovise c'e"area lui %u"ne)eu la viaa "ona'al si parc s-ar fi +neles +ntre ei au intrat +n cte o "nstire palestinian. %up scur*erea unui rsti"p +nse"nat Xenofont a aflat c acea corabie cu care cltoreau fiii si a fost sfr"at de furtun si c toi ci se aflau pe corabie pieriser fr veste. Adnc +ndurerat tatl s-a pus pe ru*ciune4 dup o prive*'ere de toat noaptea in c"ara sa a pri"it du"ne)eiasc descoperire c pe fiii lui +i adu"bre!te deosebit "il si 'ar de la %u"ne)eu +nele*nd din asta c ei pri"iser "ona'is"ul !i !tiind c +n Palestina de ale crei r"uri se sfr"ase corabia se afla "uli"e "ult de "nstiri Xenofont a plecat cu soia sa la .erusali"4 acolo a v)ut pe fiii si si nu s-a "ai +ntors +n -onstantinopol. %in .erusali" a tri"is porunci cu privire la averea sa care a fost vndut, banii dobndii au fost +"prii "nstirilor bisericilor !i sracilor. Xenofont !i $ria =a!a se nu"ea soaa lui: au ur"at pildei fiilor loan !i Arcadie !i au intrat +n "ona'is" +n care au atins cu toii prini !i copii "are sporire du'ovniceasc$. /icicu" nu s-ar fi +nvrednicit de acest lucru dac ar fi r"as +n viaa "ire-neasc orict de evlavioas ar fi fost ea. %u"ne)eu prev)nd sporirea lor i-a adus la ea prin ne*ritele Sale 6udeci. -alea 6udecilor du"ne)eie!ti este a"ar precu" d "rturie sfntul Apostol, &e cine iubete omnul ceart, i bate pe tot fiul pe care l primete =Evr.

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


X.. K:. ?r"rile 6udecilor lui %u"ne)eu sunt dorite nepreuite. %in vieile "ultor ale!i ai lui %u"ne)eu ne +ncredin" c %u"ne)eu tri"ite +n a6utorul bunei lucrri a robilor Si neca)uri +i cure!te prin ele !i desvr!e!te lucrarea lor. Sin*ur lucrarea proprie a o"ului este ne+ndestultoare precu" ba* de sea" Sfntul Si"eon /oul Teolo*. BAurulC spune el Bacoperit de cocleal nu poate s se curee !i s-!i recapete strlucirea lui cea fireasc alt"interi dect fiind b*at +n foc si btut bine cu ciocanele. ;a fel se +nt"pl !i cu sufletul, dac s-a pn*rit cu cocleala pcatului si s-a netreb-nicit cu totul nu poate s se curee si s-si recapete fru"useea dinti dac nu va trece prin "ulte ispite si nu va intra +n cuptorul neca)urilor. Acest lucru este artat si prin spusele %o"nului nostru, Vinde-i averile tale, si ia crucea ta, i urmea! %ie 2Mt 6I6, 1E4 $c. X 1E:. Prin cruce se +nele* aici ispitele si neca)urile. A +"pri toat averea ta fr a te nevoi brbteste totodat +"potriva ispitelor si neca)urilor care i se +nt"pl este dup prerea "ea se"nul unui suflet nepstor care nu !tie folosul su, fiindc nu"ai din lepdarea averilor si lucrurilor ni"ic nu dobndesc cei ce le leapd dac nu vor rbda pn la sfr!it +n ispite si neca)uri pentru %u"ne)eu. 8ristos n-a )is, ntru lepdarea lucrurilor voastre, ci: ntru rbdarea voastr vei dobndi sufletele voastre) Este +nvederat c +"prirea averilor si fu*a de lu"e este un lucru vrednic de laud si folositor4 +ns el sin*ur +n sine fr rbdarea ispitelor nu poate s +l fac pe o" desvr!it dup %u"ne)eu... -el ce !i-a +"prit averea nevoia!ilor !i s-a +ndeprtat de lu"e !i de cele "aterialnice se trufeste cu "are desftare +n con!tiina sa pentru nde6dea rspltirii !i uneori rsplata este furat de slava de!art. .ar cel care dup ce !i-a +"prit avutul la sraci rabd +ntristrile cu recuno!tin +n suflet !i vieuie!te +n "i6locul neca)urilor acela *ust toat a"rciunea !i osteneala dureroas !i plata lui r"ne nefurat4 +l a!teapt "are rspltire pentru aceasta si +n veacul de acu" !i +n cel care va s vie ca pe un ur"tor al pti"irilor lui 8ristos ca pe unul care a pti"it di"preun cu %nsul +n )ilele ispitelor !i neca)urilor. %rept aceea ro*u-v frailor +n 8ristos s pti"i" dup cuvntul %o"nului %u"ne)eului !i $ntuitorului nostru lisus 8ristos4 precu" ne-a" lepdat de lu"e !i de iot ce este al lu"ii a!a s !i trece" prin poarta cea strmt =;e. X... 1D: ce se cuprinde +n tierea cu*etrii !i voii noastre trupe!ti +n fu*a de ele4 c fr a "uri trupului poftelor !i voii lui nu este cu putin a pri"i "n*iere i)bvire de pati"i si slobo)enia ce se arat +n noi din "n*ierea pricinuit de Sfntul %u'C$,. Pentru ce nu voi" s ne supune" neca)urilor pe care %u"ne)eiasca Pronie le +n*duie s vin asupra noastr spre "ntuirea sufletelor noastre A Pentru c asupra noastr do"nesc iubirea de desftri !i slava de!art, din insuflarea celei dinti nu vre" s ne str"tor" trupul4 din insuflarea celei de-a doua preui" prerea o"eneasc. A"ndou aceste pati"i sunt clcate prin credina vie +ntruct lucrea) +n virtutea necredinei. ;a +ntrebarea Preacu-viosului Avv %orotei, B-e s fac A $ te" de ru!inea necinstirilorC Sfntul loan Proorocul a rspuns, BA nu rbda necinstirile este un lucru care ine de necredin. 5rate< lisus S-a fcut o" si a rbdat necinstiri4 oare tu e!ti "ai "are dect lisus A Aceasta este necredin si +n!elare drceasc. -ine spune c pofte!te s"erenie dar necinstirile nu le rabd acela nu poate dobndi s"erenie. .at ai au)it +nvtura cea adevrat4 nu o trece cu vederea - alt"interi te va trece si pe tine cu vederea lucrul. -u privire la ru!ine, aducndu-i a"inte de rusinarea +naintea +ntre*ii lu"i pe care o vor suferi pcto!ii la 6udeul

Sfntul .*natie #riancianinov


%o"nului +ntru ni"ic vei socoti ru!inea cea vre"elnicC$7 +ndeob!te po"enirea faptului c %u"ne)eu este Pretutindenea-5iitor !i Atotputernic opre!te ini"a de la aceast cltinare +n care se strduiesc s-o aduc *ndurile necredinei spri-iinindu-se pe slava de!art si pe nepotrivita dra*oste fa de trup. Grit-a Sfntul Prooroc 1a!id: %ai nainte am v!ut pe omnul naintea mea pururea, c de-a dreapta mea este, ca s nu m clatin) &entru aceasta s-a veselit inima mea si s-a bucurat limba mea; si nc si trupul meu se va sllui spre nde,de 2P) 6:, 7-#8 (-a veselit inima mea de lucrarea credinei !i s"ereniei< -uvintele slavoslovirii .ui %u"ne)eu si defi"rii de sine aduc bucurie *urii si li"bii "ele < +nsu!i trupul "eu si"te puterea nestri-cciunii care intr !i se revars +n el din si"irile ini"ii +nfrnte !i s"erite care a fost !i este "n*iat de %u"ne)eu< %ac nici o ispit nu poate s se atin* de o" fr voia lui %u"ne)eu +nsea"n c pln*erile crtirea a"rciunea +ndreptirea de sine +nvinuirea aproapelui !i a +"pre6urrilor sunt "i!cri ale sufletului +"potriva voii lui %u"ne)eu sunt +ncercri de +"potrivire fa de %u"ne)eu$#. S ne +nfrico!" de aceast nenorocire < -u*etnd la orice neca) al nostru s nu +ntr)ie" "ult +n aceast cu*etare ca nu cu"va s ne abat pe neb*ate de sea" de la s"erita cu*etare +n +ndreptirea de sine pe fa sau +ntr-ascuns +ntr-o stare potrivnic purtrii de *ri6 pentru noi a lui %u"ne)eu. 5r a ne +ncrede neputinei noastre s ne lu" +ntra6utor ar"a si*ur a defi"rii de sine< Pe dou cruci ln*L$ntuitorul au fost rsti*nii doi tl'ari. ?nul din ei +l vorbea de ru !i +l 'ulea pe %o"nul4 cellalt s-a recunoscut pe sine vrednic de "unci pentru frdele*ile sale iar pe %o"nul - pti"itor nevinovat. 5r de veste osndirea de sine i-a desc'is oc'ii sufletului !i a v)ut +n pti"itorul nevinovat pe %u"ne)eu -el Atotsfnt pti"ind pentru o"enire. Acest lucru nu +l v)user nici crturarii nici preoii nici ar'iereii iudeilor +n ciuda faptului c stteau culcai pe ;e*ea lui %u"ne)eu/0 !i cu osrdie o +nvau dup liter. Tl'arul se face cuvnttor de %u"ne)eu !i +naintea feei tuturor celor care se socoteau +nelepi !i puternici !i +l bat6ocoreau pe %o"nul +l "rturise!te clcnd prin sfnta sa prere prerea cea *re!it a celor +nelepi +n oc'ii lor !i puternici +n *ndurile lor. Pe tl'arul-'uli-tor pcatul 'ulirii lui %u"ne)eu "ai *reu dect toate celelalte pcate E-a aruncat +n iad +ndoite "unci ve!nice aducndu-i. Pe tl'arul care prin "i6locirea nefarnicei defi"ri de sine a a6uns la adevrata cuno!tin de %u"ne)eu "rturisirea Gscu"prtorului proprie !i cu putin nu"ai celor s"erii E-a b*at +n rai. Aceea!i cruce la a"ndoi tl'arii< Gndurile si""intele cuvintele lor opuse le-au atras sori opuse. -u bun te"ei pot )luBi ace)t doi t*l3ari drept c3ip al 0ntregii omeniri /", fiecare o" ce !i-a pierdut viaa cu" nu trebuie +n c'ip potrivnic fa de "enirea dat lui de ctre %u"ne)eu spre pa*uba "ntuirii sale si a fericirii sale +n ve!nicie este fa de sine !i 'o !i tl'ar !i uci*a!. Acestui rufctor i se tri"ite o cruce ca ulti" "i6loc de "ntuire pentru ca rufctorul "rturisind frdele*ile sale !i recunoscndu-se vrednic de "unci s apuce "ntuirea druit lui de ctre %u"ne)eu. Spre a-i u!ura pti"irile !i a-i aduce "n*ieri du'ovnice!ti +n ti"p ce este rsti*nit !i petrece pe cruce +n apropierea o"ului rsti*nit e rsti*nit si spn)urat pe le"n %u"ne)eu +ntrupat. -el ce crte!te se pln*e este ne"ulu"it de neca)urile sale leapd de tot "ntuirea sa nerecunoscndu-; !i ne"rturisindu-; pe $ntuitorul e aruncat +n iad +n "uncile cele ve!nice si lipsite de road ca unul ce s-a +nstrinat s-a lepdat cu desvr!ire de %u"ne)eu. %i"potriv cel ce

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


descoper prin "i6locirea defi"rii de sine pcto!enia sa care se recunoa!te vrednic de "uncile cele vre"elnice !i ve!nice intr puin cte puin prin defi"area de sine +n cunoa!terea lucrtoare !i vie a Gscu"prtorului care e viaa venic =.n. XV.. 3:. -elui rsti*nit pe cruce din voia lui %u"ne)eu care slavoslo-ve!te pe %u"ne)eu de pe crucea sa i se desc'ide taina crucii si o dat cu aceast tain taina rscu"prrii o"ului de ctre %u"ne)eul-H". Acesta este rodul defi"rii de sine. 5a de atotputernica !i atotsfnta voie a lui %u"ne)eu nu pot fi +n o" alte si""inte potrivite afar de o ne"r*init evlavie !i o tot att de ne"r*init supunere. %in aceste si""inte atunci cnd ele se fac "o!tenire a o"ului se alctuie!te rbdarea) %o"nul nostru lisus 8ristos +"pratul cerului !i al p"ntului venind pentru "ntuirea nea"ului o"enesc cu dove)i de net*duit ale %u"ne)eirii Sale cu stpnire fr "ar*ini asupra +ntre*ii fpturi v)ute si nev)ute nu doar c nu a fost pri"it de oa"eni cu slava !i cinstea ce . se cuveneau ci a fost +nt"pinat de ur de bnuial de uneltiri uci*a!e4 +n toat vre"ea pribe*iei sale p"nte!ti a fost ur"rit de clevetire defi"are de vicleOnie4 +n cele din ur" a fost prins ca un fctor de rele +n vre"ea ru*ciunii Sale de noapte a fost le*at trt cu sila a fost dus +naintea unor 6udectori care dinainte de 6udecat se 'otrser pentru ucidere a fost supus bat6ocurii loviturilor scuiprilor feluritelor c'inuri "orii pe cruce - "oartea de ocar a celor nele*iuii. Tcut si ne"i!cat st blndul "iel +naintea celor ce +l tund4 a!a sttea si %o"nul +naintea 6udectorilor ;ui fr de %u"ne)eu !i uci*a!ilor lipsii de o"enie printr-o du"ne)eiasc tcere rspun)nd obra)nicelor +ntrebri clevetiri si bat6ocuri. Hsndirea de sine !i pri'nirea de sine nu-i erau proprii ;ui -are nu avea nici o prt!ie cu pcatul4 prin tcere !i-a ascuns dreptatea Sa cea %u"ne)eiasc pentru ca noi lepdndu-ne prin osndire de sine !i defi"are de sine de "sluita !i pruta noastr dreptate s ne pute" face prta!i ai dreptii ;ui atotsfinte si atotdes-vr!ite. /ici dreptatea firii c)ute nici dreptatea ;e*ii lui $oisi nu au putut s ne duc la ve!nica fericire pierdut4 ne duc +n ea dreptatea Evan*'eliei !i crucea. /u este ni"eni desvr!it printre oa"eni +n privina virtuilor o"ene!ti4 la desvr!irea cre!tin duce crucea lui 8ristos si pecetluie!te aceast desvr!ire druit de %u'ul Sfnt. S"erenia ;-a +nlat pe %o"nul pe cruce !i pe ucenicii lui 8ristos s"erenia +i +nal pe cruce, care e)te )f*nta rbdare, care e neptruns pentru "inile trupe!ti a!a cu" neptruns a fost tcerea lui lisus pentru .rod pentru Pilat din Pont si pentru ar'iereii iudei. S II ru*" pe %o"nul ca s ne descopere taina !i s ne druiasc dra*ostea crucii Sale ca s ne +nvredniceasc s rbd" +n c'ipul cuvenit toate neca)urile pe care atotbuna Pronie a lui %u"ne)eu le +n*duie s vin asupra noastr +n vre"elnicie spre "ntuirea noastr !i fericirea +n ve!nicie. %o"nul ne-a f*duit, %el ce va rbda pn la sfrit, acela se va mntui 2Mt 66I:, "-8 'min Despre curie Pcat era curvia cnd stpnea Vec'iul ;e*"nt4 era pcat ca necinstire a firii ca rea +ntrebuinare a unei +nse"nate +nsu!iri a firii ca +nclcare a le*ilor firii +nclcarea era socotit att de +nse"nat c cel vinovat de ea era pedepsit cu "oartea +n ;e*"ntul cel /ou acest pcat a dobndit o nou *reutate fiindc trupurile o"ene!ti au dobndit o nou vrednicie. Ele s-au fcut "dulare ale trupului lui 8ristos si clctorul curiei

Sfntul .*natie #riancianinov


necinste!te de acu" pe 8ristos stric unirea cu El preface mdularele lui .ristos n mdulare ale curmei 2l Cor :I, EF:. -urvarul este pedepsit cu "oartea sufleteasc. %e la cel c)ut +n pcatul curviei se deprtea) Sfntul %u'4 cel care a pctuit e socotit c)ut +ntr-un pcat de "oarte +ntr-un pcat ce +nstrinea) de "ntuire +ntr-un pcat care e c'e)!ie a unei pier)anii de neocolit si a ve!nicelor c'inuri din iad dac acest pcat nu e t"duit la bun vre"e prin pocin. -e este curia A E o virtute potrivnic pati"ii curviei4 este +nstrinarea trupului de cderea cu fapta +n pcat !i de toate faptele care duc la pcat +nstrinarea "inii de *ndurile !i visrile curve!ti iar a ini"ii - de si""intele !i +nclinrile curve!ti dup care ur"ea) si +nstrinarea trupului de pofta trupeasc. ?nii spun c a cdea +n curvie cu trupul !i a cdea +n ea cu "intea !i cu ini"a sunt nele*iuiri de aceea!i *reutate si +nse"ntate. Ei +!i +nte"eia) aceast prere pe cuvintele $ntuitorului: 0ot cela ce caut la femeie spre a o pofti pe ea, iat, a preacurvit cu dnsa n inima sa =$t. V 19:. Gre!it prere < Aceste cuvinte au fost spuse spre a arta deplin porunca Vec'iului ;e*"nt4 ele au fost spuse celor ce socoteau pcat doar curvia trupeasc nepricepnd c gndurile rele, printre care se nu"r si *ndurile de curvie ies din inim si spurc pe om 2Mt 6:, "#-208, despart de *umne+eu $Int. Sol. . 3: rpesc curia "i6locul vederii lui %u"ne)eu. %esftarea de *nduri !i si""inte curvesti este curvie a ini"ii !i spurcare a o"ului ce +l face netrebnic spre prtsia cu %u"ne)eu iar curvia trupului este sc'i"barea +ntre*ii fiine o"ene!ti prin +"preunarea cu un alt trup =l -or. K EK: este desvr!it +nstrinare de %u"ne)eu e "oarte e pier)anie. Pentru a ie!i din cea dinti stare o"ul are nevoie s se tre)veasc4 pentru a ie!i din cea de-a doua trebuie s +nvie trebuie s se nasc din nou prin pocin. ?nii spun c o"ul nu poate fi slobod de robia trupului cu att "ai "ult de *ndurile !i si""intele curvesti c ase"enea stare e nefireasc. ;a aceasta rspunde" c le*iuitorul este %u"ne)eu -are !tie "ai bine dect noi ce este cu putin !i ce este cu neputin pentru noi4 le*iuitorul este %u"ne)eu 5ctorul firii4 drept aceea curia ini"ii nu e potrivnic firii o"ene!ti. Ea este nefireasc pentru firea c)ut4 ea era fireasc firii +ndat dup )idirea ei !i poate s-i redevin fireasc dup +nnoirea ei. Ea poate fi lucrat !i dobndit, *rnele le*u"ele po"ii roditori nu cresc pe p"nt de la sine dar cnd p"ntul este pre*tit +n c'ipul cuvenit !i verdeurile cele folositoare sunt sdite !i se"nate ele cresc cu deosebit +"bel!u*are spre 'rana !i desftarea oa"enilor. P"ntul nelucrat d nu"ai ne*'ine sau nu"ai iarb 'ran dobitoacelor iar nu oa"enilor. Este de trebuin nevoina !i are un el vrednic ca pentru el s fie +ntreprins de ctre cei ale!i pentru nevoina nevoina cea "ai osrduitoare !i ostenicioas. -uria este nu"it +n Scriptur BsfinireC, C aceasta este voia lui umne!eu, sfinirea voastr, a v feri pe voi de toat curvia, a ti fiecare din voi a-si stpni vasul su ntru sfinenie si cinste, nu ntru patim de poft =l Pes. I:, --/8 -uria celor cstorii st +n credina soilor unul de cellalt. -uria fecioarelor si vduvelor ce s-au tcut "irese ale lui 8ristos st +n credina fa de 8ris-tos - !i toc"ai ctre aceast ta*" se +ndreapt sr"anul "eu cuvnt de "n*iere de +"brbtare cuvnt ne"incinos cuvnt +"pru"utat din +nvtura adevrului din Atotsfntul -uvnt al lui %u"ne)eu a!a cu" a fost el tlcuit de Sfinii Prini prin sfntul lor cuvnt !i sfnta lor via.

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


Atunci cnd %o"nul a oprit desprirea de bun voie pe care ;e*ea lui $oisi o +n*duia !i a artat c ceea ce %u"ne)eu a unit o"ul nu poate despri dect avnd ca pricin o ruptur dinainte svr!it prin cderea +n curvie a uneia dintre 6u"ti ucenicii ;ui au +ntrebat cu privire la celibat. ;a aceasta %o"nul a rspuns, 2u toi neleg cuvntul acesta, ci cei crora li s-a dat))) Cel ce poate nelege, s neleag 2Mt 6I6, ""-"28 Cine e)te cel ce poate nelege l -are este se"nul dup care fiecare din noi trebuie s 6udece !i s tra* +nc'eierea cu privire la putina sa de a tri +n celibat A Gspunsul +l vo" lua din scrierile Sfinilor Prini, libera noastr alegere) BPutina se d celor care o cer de la %u"ne)eu cu ini" nefarnicC spune 5ericitul Teo-filact al #ul*ariei, cerei, a *rit %o"nul si se va da vou; oricine cere, primete 2Mt :II, ,-78?/2. /efrnicia cererii e dovedit de viaa pe potriva cererii !i de statornicia +n cerere c'iar dac +"plinirea acesteia s-ar a"na pentru "ai "ult sau "ai putin vre"e c'iar dac dorina noastr ar fi +ncercat de felurite ispite. /evoinele proprii prin care "ona'ul se strduie!te s biruie !i s presc'i"be firea c)ut sunt doar "artorii faptului c voina are aplecarea cea bun. #iruina !i presc'i"barea firii sunt doar ale lui %u"ne)eu. BAcolo unde este biruit fireaC spune Sfntul loan Scrarul Bpoate fi recunoscut venirea -elui -e este "ai presus de fireC/-. %u"ne)eu presc'i"b +nclinarea fireasc +n cel ce prin toate "i6loacele care in de el dovede!te c are nefarnica dorin ca +nclinarea lui s se sc'i"be, atunci %u'ul lui %u"ne)eu se atin*e de du'ul o"enesc care si"ind atin*erea de el a %u'ului lui %u"ne)eu tinde cu totul cu toate *ndurile si si""intele ctre %u"ne)eu pier)ndu-!i orice plcere de obiectele poftei trupe!ti/$ 'tunci )e 0mpline)c cu!intele 'po)tolului: Cel ce se lipete de omnul un du' cu omnul este 5l Cor :I, ",8 'tunci c3iar trupul e)te tra) 0ntr-acolo unde tinde du3ul %in pricina ale*erii lor bune dovedite si "rturisite prin via "uli oa"eni care n-au cunoscut fe"eie au r"as pn la sfr!itul vieii +n aceast stare fericit adic si-au p)it fecioria4 alii dup ce au trit +n cstorie au p)it fecioria nepri'nit4 alii au trecut de la viaa de)"at la via +n +ntrea* +nelepciune si sfnt4 +n fine alii care sau cltinat cu voia s-au +ntors iar!i la viaa +n de)". Toi ace!tia nu nu"ai c s-au +nfrnat de la cderea +n pcatul curviei ci au intrat +n lupt cu *ndurile !i si""intele desfrnate s-au +"potrivit lor le-au biruit au pri"it de la %u"ne)eu slobo)enia curiei care e slobod pe deplin de prt!ia cu pcatul c'iar dac nvlirile acestuia asupra lui n-ar +nceta. A!a se cur" lucrarea vre"ii rele aspupra cltorului atunci cnd el intr +ntr-o cas bine +ntoc"it c'iar dac vre"ea rea ar continua ori s-ar slbtici +nc "ai tare. .ubii frai "ona'ilor< S nu ne +"puin" cu sufletul !i s nu ne trndvi". S nu lu" a"inte la de"onii care ne apas cu ne+ncredere fa de calea pe care a" ales-o4 s nu lu" a"inte la prerile !i sfaturile o"ene!ti ce sunt rostite din ne!tiin sau din de)" !i din *nd ru4 s ne +ncrede" %o"nului %u"ne)eului nostru -are a f*duit s ne asculte !i s ne a6ute dac +i vo" r"ne credincio!i. Aceast credin s o "rturisi" prin statornica n)uin ctre %nsul !i prin statornica pocin pentru abaterile noastre de la aceast n)uin. /u este cu putin s nu fi" supu!i unor abateri "ai "ari sau "ai "ici fie din. neputina fie din "r*inirea noastr fie din vt"area firii noastre de ctre pcat fie din reaua "iestrie a vr6"a!ilor no!tri nev)ui fie din pricina s"intelilor care s-au +n"ulit la nesfr!it. /u +ndelun* ave" a ne osteni< /u "ult vre"e trebuie s

Sfntul .*natie #riancianinov


pti"i" +n lupt cu noi +n!ine< %e*rab va veni asupra noastr ceasul "orii ce ne va s"ul*e din c'inul luptei si din pri"e6dia de a cdea +n *re!eal. H< %e-a" vedea +n acest ceas +n porile ve!niciei +ntinse ctre noi braele -erescului Printe !i de-a" au)i *lasul ;ui cel "n*ietor, 1ine, slug bun si credincioas; peste puine ai fost credincios, peste multe te voi pune; intr ntru bucuria omnului tu =$t. XXV 13:. Pn +n acest ceas s ne ne voi" cu brbie fr a ne +ncrede nicidecu" +n trupul nostru fr a ne +ncrede nicidecu" +n nepti"irea noastr fie ea prut sau adevrat. -ei ce s-au +ncre)ut +n sine +n o"orrea trupului lor +n nepti"irea lor !i +n starea lor 'aric s-au supus unor ispite +nfrico!toare. Grit-a Sfntul .saac Jirul, B-el care nu se deprtea) din voia sa de pricinile pcatului este tras de pcat +"potriva voii saleC//. Aceast pravil care prive!te +ndeob!te viaa "ona'al este deosebit de +nse"nat pentru cei care au intrat +n lupt cu firea c)ut. %e folos este nou s nu vede" deloc rodul de a crui *ustare ne-a" lepdat. %in aceast pricin pravilele Sfinilor Prini opresc intrarea fe"eilor +n "nstiri de brbai precu" se ine !i acu" +n Sfntul $unte At'os. +n viaa Sfntului loan Scrarul se spune c prin vieuirea pustniceasc !i +nstrinarea de cutarea la fat a stins de tot +n sine vpaia poftei. Toi Sfinii Prini s-au strduit dup putin s nu aib de-a face cu fe"ei !i aceast purtare ne-au predanisit-o +n crile lor "ntuitoare de suflet de %u"ne)eu insuflate. Prinii !tiind ct de lesne se poticne!te o"ul nu se +ncredeau nici +n sfinenia lor nici +n btrneele lor adnci !i neputina vrstei de a pctui. Pn la sfr!itul vieii ei nu au contenit a se deprta de pricinile pcatului, aceast deprtare este cel "ai puternic "i6loc de biruin asupra pcatului. A6un*nd Preacuviosul Sisoe cel $are la btrnee adnc ucenicul lui Avva Avraa" E-a +"biat s se "ute undeva "ai aproape de oa"eni. A rspuns btrnul de nou)eci de ani, BS ne sl!lui" unde nu sunt fe"eiC. ?cenicul a +nt"pinat, B%ar unde este locul +n care s nu fie fe"ei afar de pustie AC Stareul a *rit, B%u-" dar fiule +n pustieC/. +nclinarea cea bun a voii o"ului se +ntre!te departe de s"inteli pri"e!te o neobi!nuit putere !i trie4 di"potriv fiind +n apropierea s"intelilor +ncepe s slbeasc puin cte puin !i +n cele din ur" se perverte!te cu totul. Astfel *'eaa se +ntre!te din ce +n ce "ai "ult pe *er4 cnd este supus cldurii +ns se tope!te !i piere. 5railor< Se cade nou s ne +ndeprt" de cuno!tina "ai ales apropiat cu fe"eile de vederea deas !i +"preun vorbirile dese cu ele. Voi care v-ai 'otrt s biruii firea < Pricepei c aceast biruin nu este cu putin dac vo" fi supu!i ne+ncetat +nruririi firii and +n noi +n!ine lucrarea ei. Preacuviosul Pi"en cel $are a )is cuiva care era luptat de pati"a curviei, B%ac "ona'ul +!i va +nfrna pntecele !i li"ba !i va p)i strintatea nu va "uriC/, de "oartea sufleteasc ce atin*e pe oricine cade +n curvie. Prin nu"ele de strintate se +nele*e aici +ndeprtarea de viaa +"pr!tiat de purtarea slobod de cuno!tinele "ulte !i apropiate din care se aprinde pofta trupeasc. Preacuviosul .saia Pustnicul spunea c r)boiul curviei se +ntre!te din ur"toarele cinci pricini, *rirea +n de!ert slava de!art so"nul "ult +"podobirea cu ve!"inte !i +"buibarea/7. %intre pricinile arii pati"ii curviei cu deosebit putere lucrea) !i deosebit de vt"toare sunt dou, clcarea strintii !i +"buibarea. E *reu de spus care din ele e "ai pier)toare< -el ce s-a supus !i robit uneia dintre ele nu va putea sa in piept +n lupta +"potriva firii sale. Pentru dobndirea

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


curiei este neaprat nevoie de lepdarea acestor pricini a a"ndurora. %up ce a" luat a"inte +n c'ip deosebit la p)irea de pricinile de cpetenie ale arii poftei s nu le trece" cu vederea nici pe cele de ran*ul al doilea s ne p)i" !i de ele. Ji o pricin de "ai "ic putere dobnde!te o deosebit putere prin obi!nuin atunci cnd nu lu" sea"a la ea. %e pild unii postesc triesc +n +nsin*urare !i nea*o-nisire roa* pe %u"ne)eu pentru +nfrnarea poftelor firii lor dar totodat +!i +n*duie s *riasc de ru s certe s osndeasc pe aproapele s-!i bat 6oc de el4 a6utorul lui %u"ne)eu se deprtea) astfel de la ei4 r"n de capul lor !i nu afl putere s se +"potriveasc i"boldurilor pctoase ale firii c)ute +ntr-o c'inovie oarecare tria un )vort pe nu"e Ti"otei. ?nul din fraii "nstirii a c)ut +n ispit +nti stttorul aflnd de asta E-a +ntrebat pe Ti"otei ce s fac cu fratele c)ut. @vortul a dat sfatul ca cel ce se s"intise s fie i)*onit. %up ce a fost i)*onit acela ispita fratelui care c)use a trecut asupra lui Ti"otei !i E-a fcut s se pri"e6duiasc. Ti"otei a +nceput s stri*e cu lacri"i ctre %u"ne)eu pentru a6utor !i "iluire !i s-a fcut *las ctre dnsul, BTi"otei< S !tii c i-a" tri"is aceast ispit anu"e fiindc E-ai trecut cu vederea pe fratele tu +n vre"ea ispitei luiC/#. -u "dularele lui 8ristos - cre!tinii trebuie s ne purt" +n c'ip foarte prev)tor !i +nelept4 trebuie s +"preun pti"i" cu ei +n bolile lor !i s le tie" doar pe acelea care nednd nici o nde6de de +nsnto!ire nu fac dect s le "olipseasc pe celelalte. 5oarte +nse"nat estep)irea trupului de cderea +n curvie4 dar sin*ur acest lucru este ne+ndestultor pentru curia cea iubit de %u"ne)eu prin care El Se face v)ut. Asupra noastr st datoria ce nu poate fi ocolit de a ne cura pe noi +n!ine de *ndurile visrile !i si""intele pti"a!e precu" ne-a poruncit $ntuitorul nostru. B%up cu" trupulC spune Sfntul $aca-rie cel $are B+"preunndu-se cu alt trup se "olipse!te de necurie a!a !i sufletul +"preunndu-se cu *ndurile rele !i spurcate !i +nvoindu-se cu ele se stric. %ac cineva +!i va strica sufletul !i "intea +nvoindu-se la ru este vinovat !i vrednic de pedeaps. Trebuie s p)i" !i trupul de pcatul cel la artare !i sufletul de *ndurile netrebnice fiindc el este "ireas a lui >ri)to)?.C. +ndeprtnd de la noi pricinile pcatului =cu" ar fi, deasa +ntlnire si cuno!tina apropiat cu partea fe"eiasc purtarea slobod !i viaa +"pr!tiat +"buibarea !i +ndulcirea cu "ncruri si buturi luxul !i prisosul +n ve!"inte !i +n celelalte lucruri de c'ilie osndirea aproapelui vorbirea de ru *lu"ele *rirea +n de!ert !i "ulta vorbire: s ne 'otr" a ne lepda de +ndulcirea cu *ndurile visrile !i si""intele pati"ii de)"ierdrii. S nu le strni" sin*uri +n noi !i s le lepd" cu brbie atunci cnd ele apar din firea noastr c)ut ori ne sunt +nfi!ate de ctre vr6"a!ii "ntuirii noastre - de"onii. Grie!te Sfntul .si'ie lerusali"iteanul, ,-u tot cel ce mi +ice *oamne, *oamne, a 5i) 1omnul, va intra n mpria Cerurilor, ci cela ce face voia 0atlui %eu =$t. V.. 1E: - iar voia Tatlui Su aceasta este, Cei ce iubii pe omnul, uri cele rele =Ps. X-V. EE:. A!adar s ne +ndeletnici" cu ru*ciunea lui lisus 8ristos !i s ur" *ndurile viclene. Astfel vo" face voia lui 1umne5eu?." Sa ne curim pe noi de toat spurcciunea trupului si a du'ului 56 -or. V.. E: ne-a lsat porunc Apostolul. Sfinii Prini poruncesc s p!im capul arpelui =5ac. ... EF: adic s lu" sea"a la *ndul pctos c'iar de la +nceputul lui !i s +l lepd". Aceasta s-a spus cu privire la toate *ndurile pctoase dar "ai cu sea" la cel al curviei care are ca +"preun lucrtoare firea c)ut !i care din aceast

Sfntul .*natie #riancianinov


pricin are asupra noastr o deosebit +nrurire. Preacuviosul -asian Go"anul porunce!te "ona'ului +nceptor s "rturiseasc fr +ntr)iere stareului *ndul pctos ce +i vine.2. Acest "i6loc e "inunat4 el este cel "ai bun pentru +nceptor dar !i pentru cel sporit r"ne +n unele +"pre6urri foarte trebuincios si totdeauna folositor +ntruct stric +n c'ip 'otrtor prietenia cu pcatul la care atra*e firea bolnav. 5ericit cel ce poate +ntrebuina cu lucrul acest "i6loc < 5ericit +nceptorul care a aflat stare cQ ruia s +i poate descoperi *ndurile sale < $ona'ilor care nu au putina de a "er*e "ereu la un stare Prin ta le poruncesc s lepede fr +ntr)iere *ndul pctos care se ive!te fr a intra de fel +n vorb ori ceart cu el =acestora ur"ndu-le ne*re!it atra*erea de ctre pcat: i s tind la ru*ciune. Acest "i6loc a fost +ntrebuinat oi foarte "are reu!it !i road de ctre Preacuvioasa $ria E*ipteanca precu" se vede din viaa ei.-. B%ac cinevaC spune Preacuviosul /il SorsRi B+n orice neca) +ntlnit !i +n faa oricrui *nd adus de ctre vr6"a!ul va stri*a pln*nd dup a6utor la buntatea lui %u"ne)eu de*rab va si"i lini!te dac se va ru*a +ntru +nele*ereC.$. BPrecu" este +n firea focului s "istuie vreascurile a!a este !i +n firea lacri"ilor curate s ni"iceasc toat +ntinciunea trupului !i a du'uluiC a spus Sfntul loan Scrarul./. -nd sunte" +n sin*urtate dac ne npdesc *ndurile !i visrile curve!ti !i trupul ni se aprinde +n c'ip neobi!nuit trebuie s cde" in *enunc'i !i c'iar cu faa la p"nt +naintea sfintelor icoane ur"nd Sfintei $ria E*ipteanca !i cu lacri"i s +l ru*" pe %u"ne)eu ca s ne "iluiasc. -ercarea nu va +ntr)ia s dovedeasc apropierea lui %u"ne)eu fa de noi !i stpnirea ;ui asupra firii noastre4 aceasta ne-o va aduce credina vie iar credina vie ne va +nsuflei cu o putere neobi!nuit !i ne va aduce biruin statornic. S nu ne "inun" dac !i dup o lupt prelun*it creia +i ur"ea) o lini!te tot att de prelun*it care duce la prerea o"orrii iadului !i "orii +nclinrilor curve!ti ale firii se aprinde iar!i un r)boi cu"plit !i +nvie +n trup i"bolduri !i "i!cri necuviincioase... Vr6"a!ul nostru este neru!inat4 el nu se d +n lturi a-!i +ndrepta s*eile +"potriva celor "ai "ari sfini ai lui %u"ne)eu4 cercarea i-a artat c poate uneori i)bndi dobornd !i sfr"nd c'iar vase ale %u'ului cu" a pit purttorul de %u' %avid pli"bn-du-se +ntr-o sear pe acoperi!ul casei +"prte!ti =l +"p. 6I, 1:. Trupul nostru e un prieten necredincios pofte!te alt trup nu doar din i"bold propriu ci !i din i"bold strin din i"boldul du'ului c)ut care +!i afl desftare +n pn*rirea unui trup ce nu este al su. 5r de veste se +nfi!ea) cererea lui necuviincioas obra)nic silnic < %in aceast pricin Preacuviosul Pi"en cel $are spus, BPrecu" purttorul de ar"e al +"pratului st +naintea lui pururea *ata a!a !i sufletul dator a se +"potrivi pururea dracului curvieiC., +n "ulte privine de vieuirea !i lucrarea vec'ilor "ona'i pute" doar s ne "inun" fr a le putea ur"a nicicu"4 le pute" conte"pla doar ca pe o "inune a lui %u"ne)eu proslvind pentru ele pe %u"ne)eu -are a druit o"ului neputincios neur"at putere !i sfinenie. Aici intr !i un "i6loc de lupt pe care +l +ntrebuinau "ona'ii sporii din pri"ele veacuri ale "ona'is"ului +"potriva *ndurilor !i visrilor cur-ve!ti. ;a +nceput ei nu se +"potriveau *ndului ci +i +n*duiau s lucre)e puin - s intre, cu" spuneau ei - !i apoi se luptau cu el. Preacuviosul Pi"en cel $are "ai +nainte de a a6un*e la desvr!ire se strduia s se )ideasc prin sfaturile !i poveele sfinilor starei din vre"ea sa. El "er*ea pentru sftuire la ASa losif care se lini!tea +n Panefos. Hdat Pi"en E-a +ntrebat pe Avv, B-u"

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


s fac cnd se apropie de "ine poftele A S le stau +"potriv ori s le +n*dui s intre AC. Stareul a rspuns, B.n*duie-le s intre !i lupt-te cu eleC. %up ce a pri"it acest sfat Pi"en s-a +ntors +n sc'it unde se lini!tea. $ai apoi s-a +nt"plat s vin +n sc'it un "ona' oarecare din Tebaida4 el le povestea frailor, B;-a" +ntrebat pe ASa losif, %ac se apropie de "ine poftele s le stau +"potriv ori s le +n*dui s intre A Ji "i-a rspuns, /icidecu" nu le +n*dui s intre ci taie-le +ndatC. Au)ind ASa Pi"en ce +i spusese "ona'ului din Tebaida Printele losif a "ers iar!i la el +n Panefos !i i-a )is, BASa< Eu nu a" tinuit de tine *ndurile "ele dar tu "i-ai spus ceva iar "ona'ului din Tebaida altcevaC. Stareul i-a rspuns, BHare nu !tii c te iubesc AC. BJtiuC a rspuns Pi"en. BHare nu tuC a continuat stareul B"i-ai )is s +i spun ceea ce "i-a! fi )is "ie +nsu"i A Atunci cnd se apropie de tine poftele !i le vei +n*dui s intre iar apoi te vei lupta cu ele vei deveni "ai iscusit. Pi-a" spus asta ca "ie +nsu"i. %ar atunci cnd se apropie poftele de +nceptor nu-i este de folos s le +n*duie4 trebuie s le lepede +ndat de la s"eC.7. %in rspunsurile date de Pi"en cel $are +nsu!i in +"pre6urri ase"ntoare pe vre"ea cnd era de6a povuitor al "ona'ilor se vede c +n*duirea intrrii *ndurilor de curvie nu era +n*duit "ona'ilor supu!i +nvoirii cu pati"ile ci nu"ai celor ce duceau via +n*ereasc. Existena acestei lucrri se explic prin +nalta sporire du'ovniceasc de ob!te a "ona'is"ului acelei vre"i, este +nvederat c pentru o ase"enea ne-voin este nevoie de starea despti"irii. Prinii de "ai tr)iu au oprit pe toi "ona'ii de la +ndeletnicirea cu aceast lucrare ca fiind foarte pri"e6dioas =!i pese"ne +n ur"a unor experiene nefericite:. B/u +n*duiC a spus Sfntul .saac Jirul B"inii tale s fie ispitit de *ndurile curviei sau de +nc'ipuirea unor fee ce au +nrurire asupra ta presupunnd c nu vei fi biruit de ele - fiindc toc"ai +n acest c'ip s-au +ntunecat unii +nelepi !i au fost bat6ocorii?.#. Ave" neaprat nevoie sa p)i" aceast pova. %in vieile sfinilor bineplcui ai lui %u"ne)eu vede" c unii dintre ei au dus un r)boi foarte puternic !i +ndelun*at cu *ndurile !i si""intele curviei trecnd din starea pti"a! +n cea nepti"itoare. ;a acest r)boi au fost supu!i nu doar acei nevoitori care triser "ai +nainte +n de)" precu" Preacuvio!ii $oise Arapul !i $ria E*ipteanca ci !i cei feciorelnici Si"eon nebunul pentru 8ristos loan $ultpti"i-torul din ;avra Pe!terilor !i alii +ncrncenarea luptei i-a dus la nevoine sporite "ai presus de fire - !i dat fiind c 'arul lui %u"ne)eu este +ntotdeauna pe potriva !i "sura neca)ului !i ostenelii pre"er*toare sus-po"eniii sfini s-au +nvrednicit de daruri 'arice neobi!nuite pe potriva neobi!nuitei lor nevoine !i a *ro)viei r)boiului +n*duit s vin asupra lor. Att r)boiul ct !i nevoina lor au fost lucruri excepionale +n istoria "ona'is"ului, ele nu pot fi clu)e depline pentru toi nevoitorii. Pute" ur"a dup putin puterii de voin 'otrrii credinei lepdrii de sine acestor bineplcui ai lui %u"ne)eu4 dar nevoina lor +n sine r"ne de neur"at +ndeob!te Prinii cei "ai +n)estrai cu dreapt socotin au recunoscut c +n lupta cu poftele firii +nfrnarea de la "ncare !i celelalte nevoine trupe!ti trebuie svr!ite cu +nelepciune !i "sur4 c pofta trupeasc este doar +nfrnat de nevoinele acestea iar de biruit este biruit prin s"erenie !i ru*ciune +nlcri"at ce atra* 'arul %u"ne)eiesc la nevoitor4 c "arile nevoine trupe!ti sunt "ai "ult vt"toare dect folositoare atunci cnd ele slbind peste "sur puterile trupe!ti +"piedic de la +ndeletnicirea cu

Sfntul .*natie #riancianinov


ru*ciunea plnsul !i faptele s"ereniei +n Pateric citi" ur"toarea istorisire, B?n oarecare brbat evlavios din E*ipt !i-a lsat fe"eia !i copiii s-a lepdat de lu"e !i s-a +ndeprtat +n pustie. Asupra lui s-a sculat r)boi puternic de la dracul curviei care +i aducea +n a"intire pe fe"eia lui. ;e-a "rturisit aceasta Prinilor. Ace!tia v)nd c e nevoitor !i +"pline!te tot ce i se porunce!te au pus asupra lui nevoina sporit lu-nd-o din feluritele Viei ale Sfinilor Prini. %e la aceast nevoina slbise att de "ult +nct a c)ut la pat. %in purtarea de *ri6 a lui %u"ne)eu a venit acolo un #trn din sc'it +n Sc'itul E*iptului - a!a se nu"ea o pustie stearp !i slbatic aflat la "ic deprtare de Alexandria - vieuiau "ona'i preacuviosi care aveau din +"bel!u*are daruri 'arice !i darul dreptei socotine. Sc'iteanul E-a cercetat pe bolnav !i E-a +ntrebat, BAvvo < %e ce e!ti bolnav AC Acela a rspuns, BSunt dintre cei cstorii4 a" venit nu de"ult +n aceast pustie !i vr6"a!ul "i-a dat r)boi din pricina fe"eii "ele. A" "rturisit aceasta Prinilor iar ei au pus asupra "ea felurite nevoine lund-o din Vieile Sfinilor Prini. -nd a" +nceput s le +"plinesc a" slbno*ii pn la neputin iar r)boiul a crescut +ndoit +n trupul "eu. #trnul sc'itean au)ind aceasta s-a +ntristat si i-a )is, BPrinii ca ni!te puternici cu dreptate i-au poruncit s faci a!a4 dar de voiesti ascult de s"erenia "ea si prsind +"plinirea acestor ne voine ttcNie!-le-te cu "sur la vre"ea cuvenit f pravil cu "sur si arunc la %o"nul toat +ntristarea ta, (l !a birui pe vr6"a!ul care te lupt - iar cu nevoina ta =proprie: nu vei putea pri"i i)bnd +n acest r)boiC. 5ratele r)boit a +nceput s se poarte dup sfatul #trnului sc'itean4 dup ce au trecut puine )ile s-a si"it u!urat de suferin !i r)boiul s-a +ndeprtat de la elC,0. ?n "ona' din sc'it Preacuviosul A*aton care era vestit pentru darul dreptei socotine du'ovnice!ti a fost +ntrebat cu privire la pati"a curviei. El a rspuns, B$er*i arunc puterea," ta 0n praf 0naintea lui 1umne5eu, si vei afla odi'nC,2. Gspunsuri ase"ntoare au dat +n astfel de +"pre6urri !i ali "ari Prini. %rept si adevrat este rspunsul lor< %ac nu"ai %u"ne)eu poate s sc'i"be firea atunci con!tiina vt"rii pricinuite firii de pcatul str"o!esc !i s"erita ru*ciune pentru t"duirea !i +nnoirea firii de ctre @iditorul ei este cea "ai puternic cea "ai lucrtoare ar" +n lupta cu firea. Aceast ar" slbe!te prin nd6duirea +n sine la care duce nevoina trupeasc prisositoare !i nepotrivit cu puterile trupe!ti ale nevoitorului. Preacuviosul -asian Go"anul ba* de sea" c Br)boiul cu pati"a poftei trupe!ti este de neocolit pentru suflet pn cnd sufletul nu va cunoa!te c acest r)boi este "ai presus de puterile sale c nu este cu putin a pri"i i)bnd asupra lui prin nevoina !i sforarea proprie fr a6utor !i acoper"nt de la %o"nulC,-. Acest Sfnt Printe a petrecut o vre"e +nse"nat printre Prinii Sc'itului si s-a adpat cu +nvtura lor. Vorbind despre curie socoti" c este de o +nse"ntate covr!itoare s spune" un u"il cuvnt ctre ne!tiina vre"ii noastre care atta se "ndre!te cu !tiina ei !i s d" o "n de a6utor celor ce se +neac si se c'inuie +n tulburare trndvie !i +ntristare din pricina ne!tiinei lor. 5oarte "uli oa"eni care doresc s duc via evlavioas cad +ntr-o desvr!it nedu"erire atunci cnd +n ei se ridic *ndurile !i si""intele poftei trupe!ti. Ei privesc acest lucru ca pe ceva ciudat care n-ar trebui s se +nt"ple4 cad din aceast pricin +n slbno*ire !i neornduial sufleteasc adeseori se 'otrsc s prseasc viaa plcut lui %u"ne)eu "rturisindu-se ne+nstare de ea. Aceast prere despre sine este cu totul *re!it < 5irea

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


noastr este +n stare de cdere +n starea de cdere poftele trupe!ti sunt fire!ti pentru ea !i nu pot s nu rsar din ea. A!adar nu trebuie s ne "inun" !i s cde" +n nedu"erire atunci cnd apar *nduri +nc'ipuiri si""inte ale poftei trupe!ti, aceasta este o necesitate fireasc. 5iecare o" este supus ei4 i-au fost supu!i !i toi oa"enii sfini. $ai "ult c'iar pentru a spori +n viaa du'ovniceasc este nevoie s apar !i astfel s se descopere pati"ile noastre,$. Atunci cnd pati"ile se descoper +n nevoitor acesta intr +n lupt cu ele. -el ce a intrat +n lupt !i se r)boie!te cu brbie poate s biruiasc !i s fie +ncununat cu cununa biruinei - Sfntul %u'. +i +nde"n" pe iubiii frai s cercete)e cu luare a"inte Vieile !i scrierile Sfinilor Prini, vo" vedea c toi bineplcuii lui %u"ne)eu au fost supu!i c'inului !i ostenelii acestui r)boi au trecut prin focul pati"ilor !i apa lacri"ilor !i au intrat +ntru odi'na nepti"irii. %up ce a intrat +n "nstire Preacuviosul Avv %orotei era foarte ispitit de poftele trupe!ti !i cerea pentru a duce aceast lupt sfaturile !i +ndru"rile Preacuviosului ci tei nepti"iri au fost supu!i fr veste i"boldurilor si poftelor necuviincioase ale firii nvlirii *ndurilor !i +nc'ipuirilor necurate a!a cu" s-a +nt"plat cu Preacuvio!ii $acarie Alexandrinul loanic'ie cel $are !i cu alii. %e aceea au !i spus Sfinii Prini c +n trupul tu poi s ai +ncredere doar atunci cnd va )cea +n "or"nt,, /oi intr" +n "nstire toc"ai ca s descoperi" +n noi pati"ile ce triesc +ntr-ascuns !i le*tura firii noastre cu du'urile rutii crora ea li s-a +nrobit de bun voie. Gupe" le*turile cu lu"ea prsi" ob!tea oa"enilor rudele avuia toc"ai ca s vede" lanurile noastre luntrice !i s le rupe" cu dreapta %o"nului,7 Ruperea acestor lanuri nu poate avea loc fr vederea lor. Pute" s ne s"eri" cu du'ul nu"ai atunci cnd vo" vedea +n noi +n!ine cderea o"enirii robia ei neo"enoasa do"nie a dracilor !i a "orii ve!nice asupra noastr4 doar atunci pute" stri*a ctre %u"ne)eu prin ru*ciune !i plns din adncul ini"ii din tot sufletul !i pute" atra*e la noi prin aceast tn*uire prin aceast recunoa!tere a pier)aniei !i a nea6utoratei noastre neputine 'arul %u"ne)eiesc. %rept aceea r)boaiele ce se aprind +n noi a6ut la sporirea noastr du'ovniceasc dac ne lupt" brbte!te !i nu ne ls" biruii cu puintate de suflet. Preacuviosul Avv %orotei poveste!te c ucenicul unui oarecare "are stare suferea r)boi trupesc. V)nd osteneala lui stareul i-a )is, BVrei s " ro* lui %u"ne)eu ca s-i u!ure)e r)boiul AC ?cenicul a rspuns, BPrintele "eu de!i " ostenesc vd +n "ine road ostenelii4 "ai bine roa*-te lui %u"ne)eu s-"i dea rbdare +n luptC. BA!a e cel ce vrea cu adevrat s se "ntuiasc <C - stri* Preacuviosul %orotei dup ce sfr!e!te aceast istorisire,#. Preacuviosul Pi"en cel $are povestea despre "arele #ineplcut al lui %u"ne)eu loan -olov spre )idirea !i "n*ierea frailor c acesta E-a ru*at pe %u"ne)eu !i a fost i)bvit de lucrarea poftelor drept care petrecea +n lini!te netulburat. A "ers atunci la oarecare stare foarte +ncercat +n viaa du'ovniceasc povestindu-i lucrul svr!it cu dnsul. Stareul i-a rspuns, B$er*i de te roa* lui %u"ne)eu ca s se +ntoarc la tine r)boiul di"preun cu strpun*erea si s"erenia ce le aveai "ai +nainte din pricina r)boiului fiindc prin "i6locirea acestora sufletul vine la sporireC70. A!adar s nu ne ls" cuprin!i de tulburare trndvie puintate de suflet slbno*ire atunci cnd se vor scula asupra noastr valurile slbatice ale poftei !i *ndurile ca ni!te vnturi puternice vor cdea asupr-ne< S ne +"potrivi" pcatului, prin aceast

Sfntul .*natie #riancianinov


lupt ne for"" credina vie +n %u"ne)eu !i cunoa!terea vie a lui %u"ne)eu. $ult !i adeseori ne vt"" cernd de la sine ceea ce nu ne este propriu. Astfel unii care de-abia au p!it +n stadia7" nevoinei fiind +"buibai ca s )ic a!a !i prea plini de poft vor s nu fie +n ei +nvoire cu *ndurile +nc'ipuirile !i si""intele trupe!ti. Aceast +nvoire este fireasc4 ea nu are cu" s nu fie. Este un lucru prostesc s caui ceea ce e cu neputin. Pofta trebuie neaprat s rsar din firea bolnav de ea +ns trebuie s-o tie" +ndat ce rsare +n orice c'ip ar rsri silindu-ne pe noi +n!ine s ne +"potrivi" ei prin "i6loacele artate "ai +nainte. Sunte" datori ca +"potriva puternicei voi a +ntre*ii firi prin lucrarea slab a voii "inii sin*ure =Go". V.. 13: clu)ite de -uvntul lui %u"ne)eu s ne s"ul*e" din robia noastr din +nvec'irea noastr din firea noastr c)ut mpria Cerurilor se ia cu sila, a *rit %o"nul !i nu"ai cei ce se silesc pe sine luptnd cu voia lor pctoas o rpesc pe ea 2Mt 6I, E1:. Atunci cnd 'arul %u"ne)eiesc +ncepe s ne a6ute de6a +n c'ip vdit pri"ul se"n al acestei a6utorri este nencuviinarea gndului, dup cu" spune Sfntul loan Scrarul72, adic se arat +n "inte puin cte puin ne+ncuviinarea fa de *ndurile si +nc'ipuirile pctoase +n locul +ncuviinrii de "ai +nainte din care luau na!tere i"boldul pctos !i +nfrn*erea de fiecare dat cnd pentru +"potrivire nu era +ntrebuinat o silin deosebit. Voi cei feciorelnici adic cei ce n-ai *ustat din irtea sufleteasc prin cderea +n curvie cu fapta < P)ii fecioria voastr ca pe o co"oar de "ult pre, dac vei duce dup rnduiala dreapt viaa "ona'al nu vei +ntr)ia s si"ii a!a nu"ita de ctre Sfinii Prini Blucrare du'ovniceascC7- adic lucrarea Sfntului %u' asupra sufletului care este +"prt!it de ctre suflet trupului !i ne +ncredinea) prin cercare c trupurile noastre sunt fcute pentru desftri du'ovnice!ti c ele s-au cobort la +"preun si"irea cu desftrile dobitoce!ti din pricina cderii c ele se pot +ntoarce la +"preun si"irea cu desftrile du'ovnice!ti prin "i6locirea adevratei pocine. Vai< Ha"enii care tr"biea) "ultele lor cuno!tine au pierdut pn !i cuno!tina faptului c trupul e +n stare de si"ire du'ovniceasc. -nd li se veste!te despre aceast putin a trupului ei ascult cu ne+ncredere ca !i cu" ar au)i o +nvtur nou !i ciudat. Ea nu e nou !i nu este ciudat < -ercetai scrierile Sfinilor Prini, vei *si +n ele aceast +nvtur. %up ce ai luat cuno!tin pe scurt cu ea o vei afla +n Sfintele Scripturi. Gscu"prarea druit o"enirii de ctre %u"ne)eu plin de adevrate !i ne*rite bunti este "rturisit de acestea4 noi +ns "ulu"indu-ne cu ni!te cuno!tine superficiale despre liter nu vre" s dobndi" cuno!tinele cele din cercare cuno!tine care cer rsti*nire =Gal. V 1D: !i ca atare ne lipsi" de cuno!tine vii. Se sc'i"b si"irea ini"ii ce s-a +"prt!it de desftarea du'ovniceasc. H astfel de ini" +ncepe s si"t scrb fa de pati"a de)"ierdrii s se +"potriveasc plin de osrdie i"boldurilor !i insuflrilor acesteia s stri*e pln*nd ctre %u"ne)eu pentru i)bvirea din acest noroi al pcatului. Voi cei ce ai fost adu!i de Pronia lui %u"ne)eu +n starea de vduvie care dorii sau suntei nevoii s purtai 6u*ul acestei stri< /u v oprii a aler*a cu ru*ciune fierbinte !i s"erit ctre %u"ne)eu si El v va da biruin att asupra firii ct si asupra obiceiurilor voastre care au +ntrit !i spri6in puterea !i dreptul firii. /u v dai +n lturi a rbda neca)ul cel vre"elnic al luptei cu voi +n!iv, acest neca) nu

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


+nsea"n ni"ic fa de "n*ierea care apare +n ur"a biruinei nu +nsea"n ni"ic +naintea acelui si""nt de libertate ce apare +n suflet +n ur"a biruinei. Voi cei ce v aflai +n prpastia preacurviei !i a de)"ului< Ascultai *lasul ce v c'ea" la pocin !i pri"ii de la %octorul -el Atotputernic %u"ne)eu atotputernica doctorie a pocinei cu care v +"bie El. Aceast doctorie a fcut din preacurvari pilde ale +ntre*ii +nelepciuni !i din de)"ai - sfini !i drepi. Ea a prefcut vase ale diavolului +n vase ale Sfntului %u' !i "uli pcto!i care s-au pocit au lsat departe +napoia lor +n stadia sporirii du'ovnice!ti nevoitori care nu !tiau ce +nsea"n pcatul de "oarte. Vrednicia fiecrui cre!tin este Gscu"prtorul !i este "ai presus de oa"eni prin vrednicia sa cel ce !i ;-a +nsu!it cu adevrat pe Gscu"prtorul. $uli Sfini Prini care au dus via feciorelnic se nu"eau pe sine BspurcaiC !i BpreacurvariC - !i nu nu"ai att< ?nii din ei fiind clevetii de pcatul curviei n-au adus nici o de)vinovire de!i le-ar fi fost foarte lesne !i s-au supus pedepsei !i neca)urilor ca !i cu" ar fi fost cu adevrat vinovai. H astfel de purtare poate prea ciudat la o privire superficial, ea se tlcuie!te prin felul aparte a nevoinei prin care se lucrea) +n o" sfnta curie. Prin aceast nevoin se descoper att de li"pede cderea firii att de li"pede7$ este dovedit nevoitorului c n-ar putea scpa de supunerea fa de le*ile firii c)ute dac nu E-ar rpi din tr"ul firii dreapta lui %u"ne)eu c el nu poate s nu se recunoasc pe sine drept curvar. -uria sa este lucrarea lui %u"ne)eu +n el !i nicidecu" o +nsu!ire a firii !i nici road strdaniilor sale. Vre"ea +ndelun*at petrecut +n nevoine are o +nrurire +nse"nat asupra alctuirii !i +nsu!irii de ctre nevoitor a unei astfel de preri despre sine. Se poate spune fr tea" de *re!eal c Sfinii lui %u"ne)eu au o "ult "ai puternic recunoa!tere a faptului c sunt spurcai cu preacurvia dect cei care trind via trupeasc nu +ncetea) a cdea +n preacurvie. %intr-o ase"enea prere cu privire la sine a *rit sfntul Vasile cel $are ar'iepscopul -e)areei -apadociei brbat plin de Sfntul %u' unele ca ace)tea: 9&ici femeie nu cuno)c, nici feciorelnic nu )unt?7/. -e adnc si""nt al plnsului se face au)it din aceast spus< /e"r*inita "il a lui %u"ne)eu s ne druiasc nou a ne apropia de sfnta curie a Sfinilor lui %u"ne)eu !i de sfnta lor s"erenie 'min pricin de "ai "ic putere dobnde!te o deosebit putere prin obi!nuin atunci cnd nu lu" sea"a la ea. %e pild unii postesc triesc +n +nsin*urare !i nea*o-nisire roa* pe %u"ne)eu pentru +nfrnarea poftelor firii lor dar totodat +!i +n*duie s *riasc de ru s certe s osndeasc pe aproapele s-!i bat 6oc de el4 a6utorul lui %u"ne)eu se deprtea) astfel de la ei4 r"n de capul lor !i nu afl putere s seL+"potriveasc i"boldurilor pctoase ale firii c)ute +ntr-o c'inovie oarecare tria un )vort pe nu"e Ti"otei. ?nul din fraii "nstirii a c)ut +n ispit +nti stttorul aflnd de asta E-a +ntrebat pe Ti"otei ce s fac cu fratele c)ut. @vortul a dat sfatul ca cel ce se s"intise s fie i)*onit. %up ce a fost i)*onit acela ispita fratelui care c)use a trecut asupra lui Ti"otei !i E-a fcut s se pri"e6duiasc. Ti"otei a +nceput s stri*e cu lacri"i ctre %u"ne)eu pentru a6utor !i "iluire !i s-a fcut *las ctre dnsul, BTi"otei< S !tii c i-a" tri"is aceast ispit anu"e fiindc E-ai trecut cu vederea pe fratele tu +n vre"ea ispitei luiC/#. -u "dularele lui 8ristos - cre!tinii trebuie s ne purt" +n c'ip foarte prev)tor !i +nelept4 trebuie s +"preun pti"i" cu ei +n bolile lor !i s le tie" doar

Sfntul .*natie #riancianinov


pe acelea care nednd nici o nde6de de +nsnto!ire nu fac dect s le "olipseasc pe celelalte. 5oarte +nse"nat estep)irea trupului de cderea +n curvie4 dar sin*ur acest lucru este ne+ndestultor pentru curia cea iubit de %u"ne)eu prin care El Se face v)ut. Asupra noastr st datoria ce nu poate fi ocolit de a ne cura pe noi +n!ine de *ndurile visrile !i si""intele pti"a!e precu" ne-a poruncit $ntuitorul nostru. B%up cu" trupulC spune Sfntul $aca-rie cel $are B+"preunndu-se cu alt trup se "olipse!te de necurie a!a !i sufletul +"preunndu-se cu *ndurile rele !i spurcate !i +nvoindu-se cu ele se stric. %ac cineva +!i va strica sufletul !i "intea +nvoindu-se la ru este vinovat !i vrednic de pedeaps. Trebuie s p)i" !i trupul de pcatul cel la artare !i sufletul de *ndurile netrebnice fiindc el este "ireas $# "uvnt de mngiere ctre mona#ii necjii8 .iule, )pune Scriptura, dac te apropii s lucre!i omnului, gtete sufletul tu spre ispit* ndreptea! inima ta, si rabd) 0ot ce se va ntmpla ie, primete; si ntru sc'imbrile inimii tale ndelung rabd =Jir. II, l, 2,$8 /eca)urile au fost de la +nceputul veacului un se"n al ale*erii du"ne)eie!ti. Ele au fost un se"n care i-a artat pe patriar'i prooroci apostoli "ucenici prea-cuvio!i ca bineplcui ai lui %u"ne)eu. Toi sfinii au trecut pe calea cea str"t a ispitelor !i neca)urilor !i prin rbdarea lor s-au adus pe sine ca 6ertfe bine pri"ite lui %u"ne)eu. Si acu" %u"ne)eu +n*duie ca sufletele sfinte s treac prin felurite nevoi ca iubirea lor de %u"ne)eu s se descopere +n toat li"pe)i"ea. /i"ic nu se +nt"pl cu o"ul fr +ncuviinarea !i +n*duina lui %u"ne)eu. -re!tinul care vrea s fie ur"tor al %o"nului nos tru lisus 8ristos !i s se fac fiu al lui %u"ne)eu dup 'ar nscut din %u'ul este dator +n pri"ul rnd s +s, pun ca pravil s socoteasc drept o +ndatorire de ne +nlturat rbdarea cu suflet bun a tuturor neca)urilor !i a pti"irilor trupe!ti !i a neplcerilor de la oa"eni !i a bntuirilor drce!ti !i a rsculrii pati"ilor sale. -re!tinul care voie!te a bine plcea lui %u"ne)eu are nevoie +n pri"ul rnd de rbdare !i nde6de neclintit +n %u"ne)eu. El e dator s in fr +ncetare aceaM ta ar" +n dreapta sa cea *ndit fiindc vicleanul noM tru vr6"a! diavolul +ntrebuinea) din partea sa toQ te "i6loacele pentru a ne arunca +n de)nde6de +n vrei "ea ispitirii !i a ne rpi nde6dea +n %o"nul. %u"ne)eu nu +n*duie niciodat ca asupra adevrailor Si robi s vin i)pite ce le 0ntrec puterile %redincios este *umne+eu, *rie!te sfntul Apostol Pavel Care nu v va lsa pe voi s fii ispitii mai mult dect putei, d mpreun cu ispita va face i sfritul, ca s-o putei suferi 2l Cor 6, "-8 1ia!olul, fiind 5idire !i rob al lui %u"ne)eu asupre!te sufletul nu ct vrea ci ct +i este +n*duit de ctre %u"ne)eu. %ac oa"enilor nu este lucru necunoscut ce *reutate poate s poarte un dobitoc de povar sau altul cu att "ai "ult ne"r*inita +nelepciune a lui %u"ne)eu cunoa!te ce "sur a ispitirii e priincioas fiecrui suflet. Hlarul !tie ct vre"e trebuie s in +n foc vasele de lut care dac sunt inute prea "ult crap iar dac sunt inute prea puin nu sunt bune spre folosire4 cu att "ai "ult !tie %u"ne)eu ce putere !i ce "sur se cuvine focului ispitirilor pentru vasele ;ui cele cuvnttoare -cre!tinii ca s se

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


fac +n stare a "o!teni +"pria -erurilor. Copilul nu e)te 0n )tare a 0mplini )luBiri 0n lume; nu e 0n )tare de c3i!erni)irea ca)ei, de lucrarea p"ntului si de celelalte +ndeletniciri ale acestei viei. ;a fel este adeseori !i cu sufletele care fiind de6a prta!e ale 'arului %u"ne)eiesc +ns ne+ncercate de neca)urile aduse de ctre du'urile rele ne"rturisite de aceste neca)uri petrec +nc +n starea de pruncie !i ca s )ic a!a nu sunt bune pentru +"pria -erurilor. e suntei fr de certare, )pune 'po)tolul, creia toi s-au fcut prtai, iat dar c suntei feciori din curvie, iar CiDn2(!r 6nD78 .spitele !i neca)urile sunt tri"ise de sus o"ului spre folosul lui sufletul educat de ele se face puternic cinstit +naintea %o"nului su. %ac el va rbda totul pn la sfr!it nd6duind +n %u"ne)eu este cu neputin s r"n lipsit de buntile f*duite de Sfntul %u' !i de desvr!ita slobo)ire de pati"i. Sufletele predate feluritelor neca)uri =fie tainice de la rscoala *ndurilor netrebnice +n "inte fie suferine trupe!ti: dac vor rbda toate acestea pn la sfr!it se vor +nvrednici de acelea!i cununi cu "ucenicii !i de aceea!i +ndr)nire cu ei. $ucenicii au suferit str"torare de la oa"eni. Ei se ddeau cu plcere spre c'inuire artnd rbdare brbteasc pn la "oarte. -u ct a fost "ai felurit !i "ai *rea nevoina lor cu att a fost "ai "are slava pe care au dobndit-o cu att a fost "ai "are +ndr)nirea ctre %u"ne)eu pe care au pri"it-o. $ona'ii sufer str"torare de la du'urile rele. -u ct sunt "ai "ari neca)urile pe care le aduce asupra lor diavolul cu att este "ai "are slava pe care o vor pri"i de la %u"ne)eu +n veacul care va s vie cu att este "ai "are "n*ierea de care se vor +nvrednici de la Sfntul %u' aici +n vre"ea pribe*iei p"nte!ti c'iar +n "i6locul pti"irilor lor. Str"t !i nec6it este calea care duce la viaa ve!nic4 puini sunt cei ce u"bl pe ea dar ea e "o!tenirea de ne+nlturat a tuturor celor ce se "ntuiesc. /u trebuie s ne abate" de la ea< Hrice ispit adus asupra 6 noastr de ctre diavol s o rbd" cu trie !i statornicie cutnd cu oc'iul credinei la rsplata *tit +n cer. Hricror neca)uri a" fi supu!i +n vre"ea vieii pa "nte!ti ele nu se pot "sura nicidecu" cu buntile f*duite nou +n ve!nicie sau cu "n*ierea pe care o druie!te %u'ul Sfnt +nc de aici sau cu i)bvirea tirania pati"ilor sau cu iertarea "uli"ii datoriilo noastre - cu aceste ur"ri de ne+nlturat ale rbdi neca)urilor. 2u sunt vrednice ptimirile vremii de acum, adic pti "irile vre"elnice de acu" ni"ic nu +nsea"n spi Apostolul fa de slava cea viitoare, care va sase desco ntru noi, adic fa de slava care va s se descopere, tru noi dup +nnoirea noastr de ctre Sfntul %t =Go". V... E9:. -u brbie s rbd" toate pentru %o"nul a!a cu" se cuvine s rabde osta!ii vite6i care nici de "oarte nu se +nfrico!ea) pentru +"pratul lor. %e ce n-a" fost supu!i unor a"rciuni att de "ulte !i de "ari atunci cnd slu6ea" lu"ii !i *ri6ilor lu"e!ti A %e ce acu" cnd ne-a" apropiat s slu6i" lui %u"ne)eu sunte" supu!i neca)urilor de tot felul A S !tii c pentru 8ristos se revars asupra noastr neca)urile ca s*eile. ;e sloboade asupra noastr vr6"a!ul nostru diavolul ca s se r)bune pe noi prin ele pentru buntile pe care nd6dui" !i ne strdui" s le pri"i" !i totodat pentru a ne slbno*i sufletele prin +ntristare prin trndvie prin lene lipsindu-ne +n acest c'ip de fericirea pe care o a!tept".

Sfntul .*natie #riancianinov


8ristos Se lupt +n c'ip nev)ut pentru noi. Acest tare si nebiruit Aprtor al nostru stric toate cursele !i "iestriile vr6"a!ului nostru. El +nsu!i %o"nul !i $ntuitorul nostru a "ers +n vre"ea vieii Sale p"nte!ti pe calea cea str"t !i nec6it nu pe vreo alta. A fost ne+ncetat pri*onit a suferit "ulte defi"ri bat6ocuri !i neca)uri !i +n cele din ur" "oarte de ocar pe cruce +n "i6locul a doi tl'ari S ur"" lui 8ristos < S ne s"eri" ase"enea ;ui< Ase"enea ;ui s nu ne d" +n lturi a prea a"*itori !i ie!ii din "ini, s nu cru" cinstea noastr s nu +ntoarce" feele noastre de .a scuipri !i obra6ii no!tri de la lovituri4 s nu cut" nici slava nici fru"useea nici desftrile acestei lu"i4 s svr!i" cltoria noastr p"nteasc la fel ca ni!te pribe*i care nu au unde s-!i plece capul4 s pri"i" s pri"i" defi"rile +n6osirile !i dispreul oa"enilor ca pe ni!te lucruri care 6 nu pot fi desprite de calea pe care ne-a" ales-o4 s ne lupt" pe fa !i +n tain cu *ndurile trufiei s sur-Tp" din toate puterile aceste *nduri ale o"ului nos-vec'i care caut s +nvie BeulC su sub felurite +nAptiri prut adevrate. Atunci 5iul lui 1umne5eu, re a )pu) % voi sllui ntru ei, i voi umbla 56 Cor :I, EK:. Se va arta +n ini"a noastr si ne va drui putere a stpni !i a le*a pe cel tare a rpi vasele lui a clca peste aspid si vasilisc7, S lepd" crtirea s lepd" pln*erile +"potriva sorii noastre s lepd" tristeea !i tn6eala din ini" care fac sufletele slabe s sufere "ai "ult dect neca)urile +nsele. S lepd" tot *ndul la r)bunare si la rspltirea rului cu ru. + %ea este r!bunarea, 7u voi rsplti 2Rom 6II, "#8, a 5i) 1omnul Vrei s +nduri neca)urile cu u!urin si +nlesnire A S +i fie dorit "oartea pentru 8ristos. Aceast "oarte s stea necontenit +naintea oc'ilor ti. H"oar-te +n fiecare )i prin +nfrnarea de la toate poftele pctoase ale trupului si ale du'ului4 o"oar-te prin lepdarea voii tale !i lepdarea +ndreptirilor de sine aduse de raiunea cea cu nu"e "incinos !i de con!tiina viclean a o"ului celui vec'i4 o"oar-te +nfi!ndu-i +n culori vii "oartea ta pe care nu vei putea s-o ocole!ti. /i s-a dat porunca de a ur"a lui 8ristos lundu-ne crucea. Asta +nsea"n c trebuie s fi" +ntotdeauna *ata s "uri" cu bucurie !i veselie pentru 8ristos. %ac vo" dobndi o astfel de a!e)are sufleteasc lesne vo" +ndura orice neca) v)ut si nev)ut. -el ce dore!te s "oar pentru 8ristos ce neca) ce 6i*nire nu va +ndura cu "ri"e de suflet A /i se par *rele neca)urile noastre toc"ai pentru c nu vre" s "uri" pentru 8ristos nu vre" s ne pune" nu"ai +n El toate dorinele toate nde6dile toat +nele*erea toat "o!tenirea toat fiinarea noastr. -el care n)uie!te a ur"a lui 8ristos !i a fi +"preun "o!tenitor cu %nsul trebuie s ur"e)e cu rvn pti"irilor ;ui. -ei ce +l iubesc pe 8ristos !i ur"torii ;ui +!i arat !i +!i dovedesc )lo*ul cel de tain prin faptul c sufer toate neca)urile care li se tri"it de sus nu nu"ai cu senintate ci !i cu rvn !i cu osrdie !i cu bucurie !i cu recuno!tin punndu-!i +n 8ristos toat nde6dea lor. Ase"enea rbdare este un dar al lui 8ri)to) Acest dar +l pri"e!te cel ce +l cere prin s"erit si statornic ru*ciune ctre 8ristos artnd nefrnicia dorinei de a pri"i nepreuitul dar du'ovnicesc al rbdrii prin silirea dureroas a ini"ii +ndrtnice s rabde toate neca)urile si ispitele pe care le +nt"pin !i ce i se +nt"pl77 'min Acest dar +l pri"e!te cel ce +l cere prin s"erit si statornic ru*ciune

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


ctre 8ristos artnd nefrnicia dorinei de a pri"i nepreuitul dar du'ovnicesc al rbdrii prin silirea dureroas a ini"ii +ndrtnice s rabde toate neca)urile si ispitele pe care le +nt"pin si ce i se +nt"pl77 'min Crucea proprie si crucea lui Hristos @is-a %o"nul ucenicilor Si, ac voiete cineva s vin dup %ine, s se lepede de sine, s ia crucea sa i s-"i urme+e "ie 2Mt 6:I, 2$8 -e +nsea"n crucea proprie/0 A %e ce aceast cruce proprie, adic crucea fiecrui o" +n parte se nu"e!te totodat !i crucea lui 1ristos l Crucea proprie sunt neca)urile !i pti"irile vieii p"nte!ti, care pentru fiecare om )unt proprii Crucea proprie sunt postul prive*'erea !i celelalte cucernice nevoine prin care este s"erit trupul !i supus du'ului. Aceste nevoine trebuie s fie potrivite cu puterile fiecruia si la fiecare sunt proprii. Crucea sa sunt bolile pcatului sau pati"ile care la fiecare o" sunt proprii< -u unele dintre ele ne na!te" cu altele ne "olipsi" pe calea vieii p"nte!ti. %rucea lui 1ristos este +nvtura lui 8ristos =Ps. -XV... 39 E12:. %e!art si neroditoare este crucea proprie, orict ar fi de *rea dac prin ur"area lui 8ristos ea nu se presc'i"b +n crucea lui 1ristos. %rucea proprie )e face pentru ucenicul lui >ri)to) crucea lui 1ristos, fiindc ucenicul lui 8ristos are +ncredinarea necltinat c asupra lui prive*'ea) neador"it 8ristos c 8ristos +n*duie pti"irea de ctre el a neca)urilor ca pe o condiie neaprat trebuincioas !i de ne+nlturat a cre!tinis"ului c nici un neca) nu s-ar fi apropiat de el dac n-ar fi +n*duit 8ristos c prin neca)uri cre!tinul devine al lui 8ristos se face prta! al soartei ;ui pe p"nt drept care !i +n cer. .7 %rucea proprie )e face pentru ucenicul lui >ri)to) crucea lui 1ristos, fiindc adevratul ucenic al lui 8ristos socoate plinirea poruncilor lui 8ristos drept sin*urul el al vieii sale. Aceste atotsfinte porunci se fac pentru el cruce pe care "ereu +!i rsti*ne!te o"ul cel vec'i mpreun cu patimile si poftele lui 2%al :, 2$8 %e aici se vede foarte deslu!it de ce pentru a purta crucea este nevoie ca "ai +nainte s ne lepd" de noi +n!ine c'iar pn la pierderea sufletului nostru. Att de "ult !i de puternic s-a +"propriat pcatul firii noastre c)ute +nct -uvntul lui %u"ne)eu nu se d +n lturi a-E nu"i suflet al o"ului c)ut. Pentru a lua pe umeri crucea trebuie ca "ai +nainte s nu +"plini" trupului dorinele sale pofticioase dn-du-i doar cele neaprat trebuincioase traiului4 trebuie s socoti" dreptatea noastr cea "ai cu"plit nedreptate +naintea lui %u"ne)eu s socoti" priceperea noastr drept desvr!it nepricepere !i +n fine pre-dndu-ne lui %u"ne)eu cu toat puterea credinei predndu-ne deprinderii necontenite a Evan*'eliei s ne lepd" de voia noastr. -el ce a svr!it aceast lepdare de sine este +n stare s ia crucea sa. -u supunere fa de %u"ne)eu c'e"nd a6utorul ;ui spre +ntrirea neputinei sale el prive!te fr tea" !i tulburare neca)ul care se apropie se pre*te!te cu "ri"e de suflet si brbie s +l +ndure nd6duie!te c prin "i6locirea ei se va face prta! al pti"irilor lui 8ristos va a6un*e la tainica "rturisire a lui 8ristos nu doar cu "intea !i cu ini"a ci !i cu lucrul cu viaa +ns!i.

Sfntul .*natie #riancianinov


-rucea e +"povrtoare atta vre"e ct r"ne Auce proprie4 iar arunci cnd se presc'i"b +n crucea lui 8ristos pri"e!te o neobi!nuit u!uri"e, ,ugul %eu este bun, i sarcina %ea este uoar, a *rit %o"nul =$t. 6I, -08 -rucea se a!a) pe u"erii ucenicului lui 8ristos atunci cnd ucenicul lui 8ristos se socoate vrednic de neca)urile tri"ise lui de %u"ne)eiasca Pronie. @cenicul lui 8ristos poart cu" trebuie crucea sa atunci cnd socoate c toc"ai neca)urile tri"ise lui de sus si nu altele sunt de neaprat trebuin pentru for"area lui +n 8ristos si "ntuirea lui. Purtarea cu rbdare a crucii proprii este adevrata vedere !i recunoa!tere a pcatului propriu +n aceast recunoa!tere nu este nici o a"*ire de sine4 dar cel care se recunoa!te pctos iar totodat crte!te !i ip de pe crucea sa dovede!te prin asta c prin recunoa!terea superficial a pcatului su nu face altceva dect s se a"*easc s se +n!ele pe sine. Purtarea rbdtoare a crucii proprii este adevrata pocin. Tu care e!ti rsti*nit pe cruce < $rturise!te-te %o"nului +ntru dreptatea 6udecilor ;ui. +nvinuin-du-te pe tine +nsui d dreptate 6udecilor lui %u"T ne)eu !i vei pri"i iertarea pcatelor tale. Tu care e!ti rsti*nit pe cruce < -unoa!te-; pe 8ristos !i se vor desc'ide ie porile Gaiului. %e pe crucea ta slavoslove!te-; pe %o"nul leapd de la tine tot *ndul de tn*uire !i crtire ca pe o nele*iuire !i 'ul +"potriva lui %u"ne)eu. %e pe crucea ta d "ulu"it %o"nului pentru nepreuitul dar al crucii tale pentru preioasa soart de a ur"a lui 8ristos prin pti"irile tale. %e pe cruce s teolo*'ise!ti fiindc crucea este adevrata !i sin*ura !coal vistierie !i tron al adevratei cuvntri de %u"ne)eu. Afar de cruce nu este cunoa!tere vie a lui 8ristos. /u cuta desvr!ire cre!tin +n faptele bune o"ene!ti. Ea nu se afl acolo, ea e ascuns +n crucea lui 8ristos#0 -rucea proprie se sc'i"b +n crucea lui 8ristos atunci cnd ucenicul lui 8ristos o poart cu con!tiina lucrtoare a pcto!eniei sale ce are nevoie de c'inuri atunci cnd o poart dnd "ulu"it lui 8ristos sla-voslovind pe 8ristos. Slavoslovirea si recuno!tina fac s se nasc +n pti"itor "n*iere du'ovniceasc4 recuno!tina !i slavoslovirea se fac i)voare +"bel!u*ate ale unei bucurii neptrunse si nestriccioase care picur +n ini" +n c'ip 'aric revrsndu-se peste suflet revrsndu-se c'iar pe)te trup -rucea lui 8ristos este o +ncercare aspr nu"ai la artare pentru oc'ii trupe!ti. Pentru ucenicul !i ur"torul lui 8ristos ea e arena celei "ai +nalte desftri du'ovnice!ti. A!a de "are e aceast desftare +nct neca)ul este stins pe deplin de desftare !i ur"torul lui 8ristos si"te doar desftare fiind +"presurat c'iar de cele "ai crunte c'inuri#" @is-a tnra $avra tnrului su so Ti"otei ce suferea cu"plite "unci !i o poftea s ia parte la "ucenicie, B$ te" fratele "eu s nu " +nspi"nt cnd voi vedea cu"plitele "unci !i pe i*'e"onul "niat s nu slbesc +n rbdare din pricina tinereii anilor "eiC. .-a rspuns "ucenicul, B/d6duie!te +n %o"nul nostru lisus 8ristos !i vor fi pentru tine "uncile ca untdele"nul vrsat pe trupul tu !i suflare de rou +n oasele tale care u!urea) toate durerile taleC#2 -rucea este puterea !i slava tuturor sfinilor din veac. -rucea e t"duitoarea pati"ilor pier)toarea de"onilor. Aductoare de "oarte este crucea pentru cei care nu au presc'i"bat

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


crucea lor +n crucea lui 8ristos care de pe crucea lor crtesc +"potriva %u"ne)eie!tii Pronii care o 'ulesc care se predau de)nde6dii !i disperrii. Pcto!ii ne"rturisii !i nepociti "or pe crucea lor de ve!nic "oarte lipsindu-se prin nerbdare de viaa cea adevrat de viaa +n %u"ne)eu. Ei sunt luai de pe crucea lor doar pentru a se po*or+ cu sufletele +n "or"ntul cel ve!nic, +n +nc'isorile iadului. -rucea lui 8ristos +nal de pe p"nt pe ucenicul lui 8ristos cel rsti*nit pe ea. ?cenicul lui 8ristos rsti*nit pe crucea sa cu*et cele de sus vieuie!te cu "intea !i cu ini"a +n cer !i vede du'ovnice!te tainele %u'ului +ntru 8ristos lisus %o"nul nostru. ac voiete cineva s vin dup %ine, a *rit %o"nul s se lepede de sine, s ia crucea sa i s-%i urme!e %ie) 'min Rou Pe cerul albastru senin +ntr-o )i "inunat de var "reul lu"intor svr!ea calea sa cea obi!nuit. Ardeau crucile de aur ale bisericii cu cinci Uturle +nlate +n cinstea Atotsfintei !i %u"ne)eie!te +nceptoarei Trei"i4 cupolele ei ar*intii rsfrn*eau strlucirea orbitoare a ra)elor soarelui. ?"bra arta venirea orei )ece la care +ncepe de obicei %u"ne)eiasca ;itur*'ie. $uli"e nu"eroas de popor *rbea de pe dru"ul "are +n pa!nicul sla! clu*resc, era du"inic ori pra)nic nu "ai in "inte. %incolo de )idul "nstirii spre rsrit se afl o poian +ntins. Pe atunci era acoperit cu iarb deas *in*a! cu felurite flori slbatice flori care +nfloreauL!i bine+n"ires"au nepstoare +n toat libertatea +n acea )i c)use peste ea rou +"bel!u*at. /enu"rate picturi de rou se )reau pe fiecare floare pe fiece tulpin !i frun) "runt !i +n fiecare pictur se rs-frn*ea +ntoc"ai soarele4 fiecare pictur rspndea ra)e ase"enea cu ra)ele de soare. Poiana arta ca un covor +ntins de catifea pe al crui verde strlucitor !i adnc o "n risipitoare +"pr!tiase "uli"e fr nu"r de pietre preioase felurit colorate cu "inunate nuane ape ra)e !i strlucire. +n acea vre"e un iero"ona' care se pre*tea pentru slu6irea %u"ne)eie!tii ;itur*'ii a ie!it adncit +n *nduri pe porile lturalnice sin*uratice ale "nstirii#- !i dup ce a fcut civa pa!i s-a oprit +naintea poienii +ntinse +n ini"a lui era lini!te4 lini!tii din ini"a lui natura +i rspundea printr-oOlini!te inspirat acea lini!te de care este plin di"ineaa "inunat de iunie care este att de binepri"it pentru conte"plaie +naintea oc'ilor lui se aflau soarele pe cerul de a)ur curat !i nenu"ratele rsfrn*eri ale soarelui +n nenu"ratele picturi de rou de pe +ntinsa pa6i!te. Gndul i sa pierdut +n nesfr!ire "intea lui era fr *nduri parc anu"e pre*tit a!e)at pentru a pri"i o +nti-prire du'ovniceasc. .ero"ona'ul a privit la cer la soare la picturile de rou strlucitoare !i fr veste s-a desc'is +naintea oc'ilor sufletului l"urirea celei "ai "ari din tainele cre!tintii acea l"urire prin care poate fi l"urit nea6unsul !i netlcuitul l"urirea prin ase"nare vie prin pitorescul tablou ce se +nfi!a +naintea oc'ilor lui. Parc i-ar fi spus, B.at< Soarele se )u*rve!te pe de-a-ntre*ul +n fiecare pictur de rou s"erit dar curat, a!i6derea !i 8ristos pe de-a-ntre*ul este de fa !i Se +"bie pe Sfnta $as +n fiecare biseric cre!tin ortodox. El +"prt!e!te lu"in !i via prta!ilor Si care +"prt!indu-se de ;u"ina !i Viaa %u"ne)eiasc devin ei +n!i!i lu"in !i

Sfntul .*natie #riancianinov


via la fel cu" picturile de rou pri"ind +n sine ra)ele de soare +ncep ele +nsele s +"pr!tie ra)e ase"enea cu ra)ele de soareC. %ac soarele cel "aterial !i striccios )idire a @iditorului ce ;-a costat ca s vin la fiin doar porunca fr de osteneal a voii Sale se poate )u*rvi +n acela!i ti"p +n nenu"rate picturi de ap pentru ce +nsu!i @iditorul -el Atotputernic !i Pretutindenea-5iitor n-ar putea fi de fa pe de-a-ntre*ul prin Atotsfntul Su Trup !i Sn*e prin %u"ne)eirea unit cu acestea +n nenu"rate biserici unde potrivit poruncii !i rnduielii ;ui este c'e"at asupra pinii !i a vinului Atoatelu-crtorul !i Atotsfntul %u' spre svr!irea celei "ai "ari "ai "ntuitoare "ai neptrunse taine A Purtnd +n sine o adnc !i puternic +ntiprire du'ovniceasc slu6itorul Tainei s-a +ntors +n c'ilie +ntip-rirea a r"as s triasc +n sufletul lui. Au trecut luni au trecut ani dar ea este la fel de vie ca !i +n )iua cnd a fost si"it pri"a oar. +"prind cu aproapele folo,sul si )idirea o )u*rvesc acu" dup "uli ani cu cuvntul !i cu condeiul. Sr"an )u*rvire < -ondeiul si cuvntul sunt slabe pentru a +nfi!a cu toat deplintatea !i adnci"ea tainicele vederi du'ovnice!ti. Sfinit vedere de tain < Sfinit vedere a "inii< -t de nea!teptat apari printr-o priveli!te vie !i i)bitoare "inii pre*tite pentru vederea tainelor prin pocin !i ru*ciune cu luare a"inte +nsin*urat < -t de puternic de li"pede de vie e cuno!tina pe care tu o +"prt!e!ti< -u ce putere de +ncredinare net*duit !i neptruns e!ti plin < Tu nu atrni de oa"eni, vii la cel pe care +l ale*i sau la care e!ti tri"is +n van ar voi o"ul s ptrund +n tainele du'ovnice!ti sin*ur prin propria sa sforare< ?nul ca acesta va fi nu"ai un vistor nevolnic ce rtce!te pe pipite prin +ntunericul a"*irii de sine fr a si"i !i +"prt!i altora nici lu"in nici via. -u" sun lanurile la "inile !i la picioarele celui +nte"niat a!a rsun +n *ndurile si cuvintele vistorului ecoul silniciei friei robiei si urciunii pcatului. -alea spre vederea du'ovniceasc de tain este petrecerea statornic a o"ului +n pocin +n plns !i lacri"i pentru pcto!enia sa. Plnsul !i lacri"ile sunt colirul prin care se t"duiesc oc'ii sufletului =Apoc. ... E9:. Marea vieii 0naintea oc3ilor mei se afl "area - "reaa "are. Aici +n prile de "ia)noapte ea e de obicei poso"ort !i +nviforat dar uneori este !i "inunat. $are lar* < $are adnc < Atra*i la tine !i privirile !i *ndurile +ndelun* privesc la "are dus pe *nduri. /u este feluri"e +n aceast priveli!te4 dar privirea !i *ndurile nu se pot rupe de ea, parc ar pluti pe "area cea +ntins parc s-ar cufunda +n ea. -e insuflare +n !anurile "rii< -e plintate se si"te +n suflet atunci cnd oc'ii se +ndulcesc !i se satur de conte"plarea "rii< S ne uit" prieteni s ne uit" la "are din adpostul nostru "nstiresc a!e)at ln* "are de "na Proniei lui %u"ne)eu. %incolo de "are - o alt "are, cetatea de scaun a /ordului puternic. $rea este vederea ei peste "are de pe "alul "rii unde se afl "nstirea Preacuvio-sului Ser*'ie#$. $area aceasta este o parte a vestitei #altice. Ea se +ntinde lar* cristalin ar*intie +ntre r"urile line !i e +nc'is de Vronstadt +napoia cruia ne"r*inirea "rii se tope!te +n ne"r*inirea cerului. C*nta oarec*nd Sf*ntul 1a!id marea cea mare i larg) +colo sunt ,igrii crora

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


nu este numr, *rie!te el vieti mici si mari, petii mrii, care umbl crrile mrii; acolo corbiile umbl, arpele acesta pe care l-ai !idit ca s fie 'at2ocorit03 =Ps. -?. 1K-194 Ps. V... 9:. -uvintele lui %avid au o +nse"ntate tainic. Aceast +nse"ntate ne-o tl-cuiescc Sfinii Prini. B$areC este nu"it lu"ea4 nenu"ratele B6i*niiC !i Bpe!tiC de care este plin aceast "are sunt oa"enii de toate vrstele din toate popoarele din toate cinurile care slu6esc pcatului4 prin BcorbiiC se +nele*e +ndeob!te Sfnta #iseric iar aparte cre!tinii care biruiesc lu"ea. B#alaurC care trie!te +n "are este nu"it +n*erul c)ut ce a fost aruncat din cer pe p"nt#.. Sfnta #iseric este purtat pe apele "rii vieii de-a lun*ul +ntre*ii sale pribe*ii p"nte!ti prin veacuri prin "iile de ani. Pinnd de lu"e prin situaia ei "aterial nu ine de ea prin du'ul su a!a cum i-a )pu) 1omnul prin 'po)toli: in lume nu suntei, ci 7u vam ales pe voi din lume 2In 6:, E>:, Bdup trup prin trebuinele trupe!ti suntei ai lu"ii4 dup du' nu suntei ai lu"ii fiindc suntei ai lui %u"ne)eu pe -are L-au urt4 2In 6:, "/, 1D:. Sfnta #iseric este purtat pe valurile "rii vieii r"nnd "ai presus de valuri prin du"ne)eiasca ei +nvtur avnd +n !anurile sale adevrata cuno!tin de %u"ne)eu adevrata cuno!tin despre o" despre bine !i ru despre lu"ea "aterial !i vre"elnic despre lu"ea du'ovniceasc !i ve!nic. Toi cre!tinii adevrai din +ntrea*a lu"e aparin sin*urei #iserici adevrate !i innd +nvtura ei +n toat plintatea !i curia alctuiesc acea adunare de corbii care strbate "area vieii fr a )e cufunda 0n ad*ncurile ei 0ntunecate Pribe*e!te pe apele "rii vieii n)uie!te spre ve!nicie orice adevrat cre!tin. Pe "area "aterial nu poate fi locuin statornic4 pe ea trie!te doar pribe*ia4 nici pe "area vieii nu e ni"ic statornic nu e ni"ic care s r"n pentru totdeauna al o"ului s-E +nsoeasc +n "or"nt. /u"ai faptele lui bune !i pcatele fcii "er* cu el +n ve!nicie. Gol intr o"ul +n viaa p"nteasc !i iese din ea prsindu-!i !i trupul. /u vd aceasta robii lu"ii robii pcatului, o vede adevratul cre!tin. El poate fi ase"nat unei corbii "ari prea-pline cu felurite co"ori du'ovnice!ti pe care le +n"ule!te fr +ncetare +n calea sa. ;u"ea nu poate +ncpea aceste bo*ii atta sunt de "ari4 !i sunt a!a de preioase c toate bo*iile lu"ii sunt ca ni"ic pe ln* ele. ;u"ea pi)"uie!te aceste bo*ii sufl ur spre cel care le-a dobndit. -orabia +n ciuda triniciei !i a "ri"ii sale este pndit de vnturi potrivnice de furtuni de stnci ascunse sub ap de bancuri de nisip4 orice cre!tin cu toate c este +"brcat +n 8ristos trebuie s +!i svr!easc pribe*ia p"nteasc +"presurat de nu"eroase pri"e6dii. Toi cei ce vor s se "ntuiasc pn la unul vor fi prigonii 56 Ti". ... E1:. -orabia n)uie!te ctre li"an4 +n cale se opre!te doar pentru foarte scurt vre"e cnd este neaprat nevoie. Ji noi sunte" datori s n)ui" din toate puterile spre cer spre ve!nicie. S nu ne +"pti"i" cu ini"ile de nici un lucru vre"elnic< S nu se lipeasc )ufletul no)tru de nici un lucru p"ntesc s nu se lipeasc prin lucrarea a"*irii de sine care trie!te +n noi prin lucrarea a"*irii de sine care ne +"presoar < Prin cderea noastr ple-catu-s-au n rn sufletele noastre, a cptat aplecare spre tot ce este striccio), lipitu-s-a de pmnt pntecele nostru, fiina noastr du'ovniceasc +n loc s tind ctre cer !i ctre ve!nicie. S purt" slu6irile noastre p"nte!ti +ndatoririle noastre p"nte!ti ca !i cu" ar fi puse asupra noastr de ctre %u"ne)eu plinin-du-le ca +naintea ;ui cu "rturie bun a con!tiinei cu rvn pre*tindu-ne s d" socoteal pentru plinirea lor lui %u"ne)eu. S nu fure s nu spurce aceste slu6iri insuflrile !i scopurile pctoase < S svr!i" faptele p"nte!ti cu

Sfntul .*natie #riancianinov


scopul de a plcea lui %u"ne)eu !i faptele p"nte!ti vor deveni fapte cere!ti. -ea "ai +nse"nat !i esenial slu6ire a noastr s fie slu6irea lui %u"ne)eu n)uina de a deveni ai ;ui. Slu6irea lui %u"ne)eu st +n necontenita aducere a"inte de %u"ne)eu !i de poruncile ;ui +n plinirea acestor porunci prin +ntrea*a noastr purtare att v)ut ct !i nev)ut. -orabia e condus de cr"aci4 *ndul acestuia e fr contenire la li"anul unde trebuie s a6un* +ncrctura corbiei4 el se +n*ri6e!te ne+ncetat s nu se abat de la calea sa pe "are unde cale e pretutindeni !i nicieri. #a se uit la cer la lu"intorii acestuia ba la 'art si la co"pas, dup se"nele pe care le vede +ntr-o parte !i +n celalalt cr"uie!te corabia. Pe o" +l cr"uie!te mintea lui &ici pe marea vieii nu sunt crri4 pe ea este crare pretutindeni pentru cre!tinul adevrat. /i"eni nu !tie ce +"pre6urri +l a!teapt +n viitor ce +"pre6urri +l a!teapt peste o )i peste un ceas. +n cea "ai "are parte ne a!teapt lucruri neprev)ute si nea!teptate. .n statornicia vntului prielnic nu te poi +ncrede el sufl uneori vre"e +ndelun*at +ns cel "ai adesea se presc'i"b fr veste +n vnt potrivnic +n-tr-o furtun +n*ro)itoare. Pentru cre!tin e pretutindeni cale, cre!tinul crede c tot ce se svr!e!te cu el se svr!e!te din voia lui %u"ne)eu. Pentru cre!tin !i vntul potrivnic e prielnic supunerea +n faa voii lui %u"ne)eu +l +"pac cu cele "ai *rele cele "ai a"are +"pre6urri. $intea noastr este datoare s +!i tind necontenit privirile ctre cerul du'ovnicesc - Evan*'elia din care strluce!te ca un soare +nvtura lui 8ris-tos4 ea e datoare s ia sea"a necontenit la ini" la con!tiin la lucrarea luntric !i la cea dinafar. 5ie ca acest cr"aci s tind neabtut spre ve!nicia fericit a"intindu-!i c uitarea ve!niciei fericite duce la ve!nica nenorocire. 5ie ca "intea s +nfrne)e ini"a a!a +nct aceasta s nu fie atras de +"pti"ire la cele de!arte !i striccioase de la rcirea fa de cele nestric-cioase !i adevrate de dra*ul celor striccioase !i de!arte. 5ie ca ea s ia a"inte adeseori la con!tiin ca la acul co"pasului ca s nu capete o +ndreptare nepotrivit cu cea pe care o arat con!tiina. 5ie ca ea s clu)easc +ntrea*a lucrare a o"ului +n c'ip bineplcut lui %u"ne)eu a!a +nct li"anul de dincolo de nori al ve!niciei s +!i desc'id porile !i corabia s intre +n !anurile lui +"povrat de co"ori du'ovnice!ti. S nu ne +nfrico!" de furtuna "rii vieii. Valurile ei urc pn la ceruri se po*oar pn +n adncuri +ns credina vie nu-i las pe cre!tin s se +nece +n valurile slbatice. -redina +l tre)e!te pe $ntuitorul -fcre doar"e la cr" -are de fapt Se preface ador"it cu un +neles tainic +naintea ucenicilor ;ui care strbat "area vieii atunci cnd ei +n!i!i cad +n lenevie4 credina stri* ctre $ntuitorul cu ru*ciune de foc din ini"a s"erit din ini"a +ndurerat pentru pcto!enia !i neputina o"eneasc cere a6utor i)bvire si le pri"e!te. %o"nul !i Stpnul tuturor ceart vnturile !i "area face s se a!tearn peste "are !i +n v)du' linite mare =$t. V... 1K:. .spitit de vifor se si"te +ntrit, cu noi puteri cu nou brbie ea se pre*te!te de nevoine noi. S nu ave" +ncredere +n lini!tea "rii vieii, aceast lini!te este a"*itoare4 "area e sc'i"btoare. S nu ne +n*dui" a ne deda nepsrii, corabia poate s ni"ereasc fr veste peste un banc de nisip sau peste o stnc de sub ap neb*at de sea" acoperit de unde puin adnci poate s se loveasc !i s capete o vt"are cu"plit. ?neori vine un nori!or ce pare ne+nse"nat, deodat +ncepe s arunce din sine vifor tunete ful*ere !i pruta lini!te a "rii +ncepe s fiarb de o

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


furtun pri"e6dioas. Viaa noastr este preaplin de neca)uri +ntorsturi ale sorii ispite. $intea noastr c'iar ne +ntinde curse, aceast clu) nu rareori se abate de la cale tr*nd dup sine +n rtcire +ntrea*a noastr via. /e +ntinde curse ini"a noastr plecn-du-se s +"plineasc propriile sale i"bolduri deprtn-du-se de plinirea voii lui %u"ne)eu. /e +ntinde curse pcatul att pcatul sdit +n noi prin cdere ct !i pcatul ce lucrea) asupra noastr din s"intelile ce ne +"presoar de pretutindeni. /e +ntinde curse lu"ea care slu6e!te de!ertciunii !i stricciunii care se strduie!te s +i plece pe toi spre aceast slu6ire +ntrebuinnd att lin*u!irile ct !i pri*oana. /e +ntind curse vr6"a!ii -du'urile c)ute4 ne +ntind curse oa"enii stpnii de ele +nrobii lor. Adeseori c'iar prietenii ne +ntind curse cu voie sau fr voie. %o"nul nea poruncit s prive*'e" ne+ncetat asupra noastr clindu-ne +n fapta bun +n-*rdindu-ne de pcat prin -uvntul lui %u"ne)eu prin ru*ciune prin credin prin s"erenie. Cine )unt vietile mari, care pa)c pe necuprin)a 0ntindere a "rii vieii A /ici pentru "ine +nsu"i nici pentru alii nu a! dori vreo ase"nare cu ace!ti uria!i ai "rii ce au o sin*ur bucurie, adncurile +ntunecate acoperite de ap unde nu ptrund ra)ele soarelui4 acolo triesc ei acolo petrec ie!ind cteodat de acolo dup prad pentru a-!i tine viaa lor prin o"orrea a nu"eroase 6ertfe. Privirile lor u"ede slbatice nu sufer nici ur" de lu"in. Prin aceste Bvieti "ariC Scriptura +nele*e pe oa"enii "ari prin capaciti bo*ie putere +ns vai< le*ai cu +ntre* sufletul de stricciune. .ni"a !i *ndurile lor sunt +ndreptate nu"ai !i nu"ai spre cutarea slavei !i desftrii p"nte!ti. Ei s-au scufundat s-au +necat +n "area vieii aler*nd nu"ai dup cele vre"elnice de o clip nu"ai dup preri, ei umbl, )pune Scriptura, crrile mrii =Ps. V... 9:. -iudate sunt aceste crri< ?r"ele lor pier +n ur"a celor ce le strbat !i pentru ace!tia nu este +nainte nici ur" de crare. Aceast sporire p"nteasc nu !tie ce caut4 aflnd lucrul pe care E-a dorit parc nu E-ar "ai avea4 dore!te iar!i caut iar!i. Apstoare nesuferit e pentru fiii lu"ii lu"ina +nvturii lui 8ristos. Ei fu* de aceast lu"in +n prpstii +ntunecoase !i adnci, +"pr!tierea distracia cea de "ulte feluri bucuriile trupe!ti. Acolo +n +ntunericul du'ovnicesc +!i petrec ei viaa p"nteasc fr un el du'ovnicesc ve!nic. Pe ase"enea oa"eni Scriptura nu-i +nvrednice!te nu"elui de oa"eni, omul, n cinste fiind, n-a priceput, alturatu-s-a cu dobitoacele cele fr de minte, asemnatu-s-a lor 2P) 64:III, "28 Em e)te cel ce )-a cuno)cut pe )ine, a 5i) Preacu!io)ul Pimen cel Mare#,4 o" este cel care a cunoscut +nse"ntatea sa starea sa rostul su. Vieti mici sunt nu"ii oa"enii ce nu sunt druii cu +nsu!iri deosebite nu au parte de bo*ie !i de putere dar +n aceast stare a lor slu6esc de!ertciunii !i pcatului. Ei nu au "i6loace pentru a svr!i faceri de rele +ntinse !i rsuntoare - dar clu)ii "nai Wrbii fiind de voia lor vt"at prin rutate iau parte la neM le*iuirile svr!ite de vietile "ari - svr!esc ei +n!i!i nele*iuiri dup "sura puterilor !i "i6loacelor pe care i- M 44 M-Ftrocr +n "area vieii fr con!tiin fr el. BJarpeC - mpratul tuturor celor din ape 2Io! 64I, 2$8, arpele acesta, pe care l-ai !idit ca s fie bat,ocorit =Ps. -?. 19: - este nu"it +n*erul c)ut din pricina +"bel!u*rii rutii !i vicleniei care triesc +n el. Acesta lucrea) ct poate de tainic ca lucrarea lui fiind puin b*at de sea" s fie cu att "ai necrutoare "ai uci*a!. Gobii lui nu si"t lanurile cu care sunt ferecai din toate prile !i slvesc robia cea pier)toare cu

Sfntul .*natie #riancianinov


nu"ele de BlibertateC !i Bfericirea cea "ai +naltC +!i bat 6oc de acest !arpe adevraii cre!tini care vd "e!te!u*irile lui prin curia "inii !i le calc prin puterea 'arului du"ne)eiesc ce adu"bre!te sufletele lor. S fi" ase"enea corbiilor care plutesc pe "are cu bun rnduial < Partea cea "ai +nse"nat a lor este !i ea +n ap dar ele nu sunt cufundate +n ap pe de-a-ntre*ul precu" sunt cufundai pe!tii !i celelalte vieuitoare din "are. /u este cu putin nu este cu putin ca cel care strbate "area vieii s nu fie udat de apele ei, +ns nu trebuie s ne scufund" +n ele. +n "are se afl ,ignii crora nu este numr) -e pute" spune despre ele A /u"irea lor spune totul. /efericit soarta celor pe care cuvntul lui %u"ne)eu i-a lipsit de nu"ele de oa"eni !i i-a cobort la nu"ele de necuvnttoare, cu ct sunt "ai nefericii cei pe care El Atot-sfntul -uvnt Uudectorul lu"ii i-a pecetluit cu nu"ele de B6ivineC A /u apele adnci sunt locuina !i plcerea lor statornic ci "lul puturos !i "urdar +n care sunt aduse de apa +nfuriat Xi +n care se +n*lodea) toate necuriile +n care sunt aduse !i +n care putre)esc 'oiturile oa"enilor ce au pierit +n +nt"plrile cu"plite de pe "are de 'an*erul pirailor "rii vieii. 5raii "ei< Prietenii "ei< Stau +"preun cu voi pe r"ul "rii privesc la "area br)dat de dun*i +n felurite culori. %incolo de "are - o alt "are ce are cupole de aur strlucitor !i orolo*ii... +ntre ti"p +n biseric se +nal cntarea cea "rea !i plin de +nelesuri, B$area vieii v)nd-o +nlndu-se de viforul ispitelor la li"anul tu cel lin aler*nd stri* ctre Tine, Scoate din stricciune viaa "ea $ult"ilostiveC#7 "ontiina -on!tiina este o si"ire a du'ului o"enesc subire lu"inoas care deosebe!te binele de ru. Aceast si"ire deosebe!te "ai li"pede binele de ru dect "intea. ()te mai greu s a"*e!ti con!tiina dect "intea. Ji cu "intea a"*it care e spri6init de voia iubitoare de pcat con!tiina se r)boie!te +ndelun*. -on!tiina este le*ea fireascC. -on!tiina E-a clu)it pe o" pn la ;e*ea scris. H"enirea c)ut !i-a +nsu!it treptat un fel nepotrivit de a *ndi cu privire la %u"ne)eu cu privire la bine !i ru, raiunea cu nu"e "incinos a +"prt!it nedreptatea sa con!tiinei. ;e*ea scris a devenit un lucru de neaprat trebuin pentru clu)irea spre adevrata cuno!tin de %u"ne)eu !i spre lucrarea bineplcut 4ui +nvtura lui 8ristos pecetluit de Sfntul #ote) t"duie!te con!tiina de viclenia cu care a "olipsit-o pcatul =Evr. X 11:. %up ce ni s-a +napoiat lucrarea cea dreapt a con!tiinei e spri6init !i +nlat de ur"area +nvturii lui 8ristos. Starea de sntate a con!tiinei !i lucrarea ei ceX dreapt sunt cu putin nu"ai +n snul #isericii Hrtodoxe fiindc orice *nd nedrept pri"it de o" are +nrurire asupra con!tiinei abtnd-o de la lucrarea ei cea dreapt. Q Pcatele de bun voie +ntunec +nbu! ador" con!tiina. Hrice pcat necurit prin pocin las o +ntiprir vt"toare +n con!tiin.

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


Viaa pctoas +ndelun*at aleas +n c'ip liber o"oar oarecu". A o"or+ con!tiina este de fapt cu neputin. Ea +l va +nsoi pe o" pn la +nfrico!atul 6ude al lui 8ristos, acolo +l va da +n vilea* pe cel ce nu a ascultat-o. %up tlcuirea Sfinilor Prini vr,maul566 omului pomenit 0n (!an*'elie =$t. V 1F: este con!tiina"0" +ntoc"ai, ea este un vr6"a! fiindc se +"potrive!te oricrei +ntreprinderi potrivnice ;e*ii lui %u"ne)eu pe care o face". Pstrea) pacea cu acest vr6"a! pe calea ta ctre cer +n vre"ea vieii p"nte!ti ca s nu te prasc +n vre"ea cnd se va 'otr+ soarta ta pentru ve!nicie. Spune Scriptura: "ntuieste din rele su&letul martorul credincios =Pilde X.V 1K:. $artorul credincios este con!tiina nespurcat, ea i)bve!te sufletul ce ia a"inte la sfaturile ei de *re!ale pn a veni "oartea !i de "uncile ve!nice dup "oarte. Precu" ti!ul cuitului e ascuit de *resie a!a !i con!tiina e ascuit de 8ristos, ea se lu"inea) prin +nvarea poruncilor evan*'elice !i se ascute prin plinirea lor. -on!tiina lu"inat !i ascuit de Evan*'elie arat o"ului cu dea"nuntul !i deslu!it toate *re!alele lui pn !i cele "ai "runte. /u f silnicie vr6"a!ului tu - con!tiina, alt"interi te vei lipsi de libertatea du'ovniceasc4 pcatul te va robi !i te va le*a. Se tn*uie Proorocul +n nu"ele %o"nului pentru cei ce +!i calc +n picioare con!tiina ce +!i +ntind curse loru!i, +suprit-a 7fraim pe vr,maul su i a clcat ,udecata, c a nceput a merge dup deertciuni 2E)ie :, ""8 Ti!ul con!tiinei e foarte *in*a!, el trebuie p)it "ereu. El e p)it atunci cnd o"ul pline!te toate cerinele con!tiinei !i spal clcarea fie din neputin fie din nepsare a oricrei dintre aceste cerine prin lacri"i de pocin. S nu socoti cu privire la nici un pcat c e de "ic +nse"ntate, orice pcat e o clcare a ;e*ii lui %u"ne)eu +"potrivire fat de voia lui %u"ne)eu clcare +n picioare a con!tiinei. %e la prutele fleacuri de la pcate ne+nse"nate la artare trece" treptat la cderi "ari. B-e +nse"ntate are astaC. B%oar nu e un pcat "are <C B-e asta e pcat< AC BAsta nu e pcat<C. Astfel 6udec cel nepstor fa de "ntuirea sa atunci cnd se 'otr!te s *uste din road pctoas oprit de ;e*ea lui %u"ne)eu +nte"eindu-se pe astfel de 6udeci ne+nte"eiate el nu contene!te a clca +n picioare con!tiina sa. Ti!ul acesteia se toce!te lu"ina ei se +nne*urea)4 +n suflet se revars +ntunericul !i fri*ul nepsrii !i nesi"irii. /esi"irea devine +n cele din ur" starea obi!nuit a sufletului. Sufletul este adesea "ulu"it de ea4 adesea o socoate stare plcut lui %u"ne)eu ti'n a con!tiinei +n vre"e ce ea este pierdere de ctre suflet a U si"irii pcto!eniei sale pierdere a si"irii vieii 'a- L rice du'ovnice!ti ador"ire !i orbire a con!tiinei"02 .ntr-o astfel de stare de +ntunecare !i nesi"ire +nfrico!at feluritele pcate intr slobod +n suflet toc-"indu-!i +n el brlo*. Pcatele +nvec'indu-se +n suflet se presc'i"b +n obiceiuri la fel de puternice ca !i firea iar cteodat !i "ai puternice dect ea. Hbiceiurile pctoase se nu"esc pati"i. H"ul nu ba* de sea" asta !i este ferecat din toate prile pe nesi"ite +n lanurile pcatului intrnd +n robia lui. -el care

Sfntul .*natie #riancianinov


trecnd +n c'ip statornic cu vederea +n!tiinrile con!tiinei se las a cdea +n robia pcatului nu"ai cu foarte "are osteneal cu +"preun lucrarea unui a6utor deosebita< lui i %u"ne)eu poate s rup lanurile acestei robii s biruie pati"ile care s-au prefcut parc +n +nsu!iri ale firii Preaiubite frateF Cu toat luarea a"inte !i rvna de care e!ti +n stare s +i p)e!ti con!tiina. P)e!te-i con!tiina fa de %u"ne)eu, pline!te toact !i cele ne!tiute de ni"eni v)ute !i !tiute nu"ai de %u"ne)eu !i de con!tiina ta. P)e!te-i con!tiina fa de aproapele, nu te "ulu"i doar cu o purtare prut bun fa de aproapele < S ceri de la tine +nsui ca s fie "ulu"it !i con!tiina ta de aceast purtare. Ea va fi "ulu"it atunci cnd nu doar faptele ci !i ini"a ta vor fi +n privina aproapelui a!a cu" porunce!te Evan*'elia. P)e!te-i con!tiina fa de lucruri +ndeprtndu-te de ceea ce este de prisos de lux de nepsare a"intin-du-i c toate lucrurile de care te folose!ti sunt )idiri ale lui %u"ne)eu daruri date de %u"ne)eu o"ului. P)e!te-i con!tiina fa de tine +nsui. /u uita c e!ti c'ipul !i ase"narea lui %u"ne)eu c e!ti dator s +nfi!e)i acest c'ip +ntru curie !i sfinenie lui %u"ne)eu +nsu!i. Vai vai< Vai !i a"ar va fi dac %o"nul nu va recunoa!te c'ipul Su nu va *si +n el nici o ase"nare cu Sine. El va rosti +nfrico!ata osnd, 2u v cunosc pe voi =$t. XXV E1:. -'ipul netrebnicii va fi aruncat +n vpaia nestins a *'eenei. /esfr!it bucurie va cuprinde acel suflet la care cutnd %o"nul va recunoa!te +n el ase"narea cu Sine va vedea +n el fru"useea pe care El +n nesfr!ita Sa buntate a +"propriat-o lui atunci cnd E-a )idit pe care a refcut-o !i a +n"ulit-o atunci cnd E-a rscu"prat pe care i-a poruncit s o p)easc +ntrea* +ntru nepri'nire prin +ndeprtarea de tot pcatul prin p)irea tuturor poruncilor evan*'elice. /etcutul neprtinitorul pa)nic !i aductor a"inte al acestei +ndeprtri !i p)iri e con!tiina. A"in. Poruncile lui 8ristos nu au fost date nu"ai o"ului dinafar ci "ai vrtos celui luntric, ele cuprind toate *ndurile !i si""intele o"ului pn si cele "ai subiri "i!cri ale lui. A p)i aceste porunci este cu neputin fr prive*'ere statornic !i adnc luare a"inte. Prive*'erea !i luarea a"inte nu sunt cu putin pentru cel ce duce via +"pr!tiat. Pcatul !i cel ce folose!te pcatul diavolul se furi!ea) pe nesi"ite +n "inte !i +n ini". H"ul este dator s stea necontenit de stra6 +"potriva vr6"a!ilor si nev)ui. -u" va sta la aceast stra6 dac este dedat +"pr!tierii = H"ul +"pr!tiat se asea"n unei case fr u!i !i fr )voare, nici o co"oar nu poate fi p)it +ntr-o astfel de cas4 ea e desc'is pentru 'oi tl'ari !i desfrnate. Viaa +"pr!tiat plin de *ri6i lu"e!ti +i aduce o"ului slbno*ire la fel ca +"buibarea cu "ncare !i butur =;e. XX. 3D:. ?n ase"enea o" este intuit de p"nt e prins nu"ai cu cele vre"elnice !i de!arte4 slu6irea lui %u"ne)eu devine pentru cel +"pr!tiat un lucru de "na a doua4 +nsu!i *ndul la aceast slu6ire e pentru el slbatic plin de +ntuneric nesuferit de apstor. Viaa cu luare a"inte slbe!te lucrarea si"urilor trupe!ti asupra o"ului ascute +ntre!te educ .u- Y crarea si"urilor suflete!ti. %i"potriv

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


+"pr!tierea adoar"e si"urile suflete!ti, ea se 'rne!te prin lucrareaLnecontenit a si"urilor trupe!ti. +n )adar spun cei +"pr!tiai c viaa +"pr!tiat este un lucru nevinovat< Prin aceasta ei +!i dau +n vilea* rutatea bolii de care sunt cuprin!i. #oala lor este att de "are toce!te att de "ult si"urile sufletului4 c sufletul bolnav de ea nici "car nu si"te starea sa 6alnic. -ei ce voiesc a deprinde luarea a"inte sunt datori a se +nfrna de la orice +ndeletnicire de!art. Q +"plinirea +ndatoririlor particulare !i ob!te!ti nu inQ 6 tr +n alctuirea +"pr!tierii, +"pr!tierea este +ntot-l deauna unit fie cu nelucrarea fie cu +ndeletniciri de!arte pe care le pute" nu"ra fr a *re!i alturi de nelucrare. H +ndeletnicire folositoare "ai ales una de serviciu de care este le*at o anu"it rspundere nu +"piedic luarea a"inte la sine - ea clu)e!te la aceast luare a"inte. -u att "ai "ult clu)esc la luare a"inte ascultrile "nstire!ti atunci cnd sunt +"plinite +n c'ipul cuvenit. Viaa lucrtoare este calea neaprat trebuincioas ctre luarea a"inte la sine !i aceast cale este poruncit de ctre Sfinii Prini tuturor celor care vor s deprind luarea a"inte la sine. ;uarea a"inte la sine +n adnc +nsin*urare aduce roade du'ovnice!ti de "ult pre4 +ns de ea sunt +n stare nu"ai brbaii a6un!i +n puterea vrstei du'ovnice!ti care au sporit +n cucernic nevoin !i au deprins de6a luarea a"inte +n viaa lucrtoare. +n viaa lucrtoare oa"enii te a6ut s dobnde!ti luare a"inte artndui cnd o +nclci. Ascultarea este cel "ai bun "i6loc de a deprinde luarea a"inte, ni"eni nu +l +nva att de bine pe o" s ia a"inte la sine ca un "ai "are aspru !i cu dreapt socotin. +n +ndeletnicirile tale de serviciu printre oa"eni nu +i +n*dui s o"ori vre"ea cu vorbire +n de!ert !i cu *lu"e proaste4 +n +ndeletnicirile de birou nu te lsa furat de +nc'ipuire, astfel se va ascui de*rab con!tiina ta !i va +ncepe s +i arate orice +nclinare ctre +"pr!-tiere ca pe o +nclcare a ;e*ii evan*'elice ca pe o +nclcare c'iar a bunului si". A"in. Despre obiceiuri Hbiceiurile au o putere ase"enea cu cea a +nsu!irilor fire!ti, cel ce ur"ea) %o"nului lisus 8ristos este dator s dobndeasc obiceiuri bune !i s se fereasc de obiceiurile rele. Tinere < 5ii +nelept !i prev)tor, din anii tinereii tale s dobnde!ti deosebit luare a"inte spre dobndirea obiceiurilor bune4 cnd vei fi +n puterea vrstei ca !i la btrnee te vei bucura de bo*ia dobndit fr osteneal +n anii tinereii. /u socoti drept un lucru de "ic +nse"ntate +"plinirea unei pofte ce pare de cea "ai "ic +nse"ntate, fiecare +"plinire a poftei las ne*re!it o anu"it +ntip-rire +n suflet ce poate fi uneori foarte puternic !i slu6i ca +nceput al unui obicei vt"tor. Hare !tia cartoforul atunci cnd s-a atins pentru pri"a oar de cri c 6ocul va fi pati"a lui A Hare !tia cel supus pati"ii beiei atunci cnd a but pri"a votc !tia c +ncepe s se sinucid A - a!a nu"esc eu acest obicei nefericit ce pierde att sufletul ct !i trupul. H sin*ur privire neprev)toare nu arareori s-a +nt"plat s rneasc ini"a4 cteva ase"enea priviri au adncit att de "ult rana +nct de-abia s-a lecuit prin "uli ani de ru*ciuni ne voine !i plns.

Sfntul .*natie #riancianinov


Educatori !i dascli< .nsuflai tineretului obiceiuri bune4 ferii-E ca de o "are nenorocire de obiceiurile rele. Hbiceiurile pctoase sunt ca ni!te lanuri pe o", +l lipsesc de libertatea du'ovniceasc +l in cu silnicie +n "la!tina puturoas a pati"ilor. Pentru pier)ania o"ului e +ndea6uns un sin*ur obicei pctos, el va da "ereu cale liber +n suflet tuturor pcatelor !i tuturor pati"ilor. %eprinde-te s fii "odest, nu-i +n*dui nici o +ndr)neal fa de aproapele nu-i +n*dui nici "car s te atin*i de el fr s fie "are nevoie - !i obiceiul "odestiei va face lesnicioas pentru tine "area virtute a +nfrnrii. Apropiaii ti si"ind "odestia care trie!te +n tine vor fi lipsii +naintea ta de +ndr)neli nepotrivite ca !i cu" s-ar cucernici +naintea bunei "ires"e de lucru sfnt. /i"ic nu clatin +ntrea*a +nelepciune att de tare ca obiceiul purtrii +ndr)nee slobode care leapd le*ile "odestiei. %eprinde-te s fii cu"ptat la "ncare, prin +n-frnare +i vei da trupului sntate !i putere iar "inii -o tre)vie deosebit care este att de trebuincioas +n lucrarea "ntuirii fiind de "are folos !i +n +ndeletnicirile p"nte!ti. +"buibarea nu este altceva dect un obicei ru necu*etat saturarea nesturat a poftei fire!ti vt"ate de reaua +ntrebuinare. %eprinde-te cu cea "ai si"pl 'ran. Aceasta este pentru cel ce s-a +nvat cu ea "ai *ustoas dect bucatele alese - nu "ai vorbesc de faptul c e "ai sntoas. -e libertate !i putere du'ovniceasc aduce o"ului deprinderea "ncrii si"ple - deprindere ce pare att de "runt att de "aterial < H"ul care a cptat-o c'eltuie!te pentru "as foarte puini bani foarte puin ti"p si foarte puine *ri6i de pre*tire a ei. %ac cel ce s-a deprins cu "ncarea si"pl este srac nu va fi apsat de srcia sa. %rea e)te trecerea de la me)ele bogate si rafinate la "ncrurile si"ple < Pe "uli i-au silit +"pre6urrile s fac aceast sc'i"bare !i "uli fcnd-o si-au pierdut sntatea ba c'iar s-au cltinat du'ovniceste. %e acest neca) s-ar fi putut p)i dac s-ar fi deprins cu +nelepciune si la bun vre"e cu obiceiul de a "nca si"plu. Acest obicei este de "are pre prin ur"rile sale "ai ales pentru cel ce dore!te s se afieroseasc slu6irii lui 8ristos, el +i +n*duie acestuia s +!i alea* pentru a vieui cel "ai +nsin*urat loc cu putin fcnd netrebuincioase desele le*turi cu oa"enii !i astfel +nlturnd toate pricinile de +"pr!tiere +i d putina s se predea cu totul cu*etrii la %u"ne)eu ;!i ru*ciunii. Toii sfinii s-au +n*ri6it din rsputeri nu nu"ai de obiceiul cu"ptrii +n "ncare ci !i de obiceiul "ncrii si"ple. $ncarea de )i cu )i a Apostolului Petru costa civa bnui de ara". -u"plit pati" este beia< Aceasta e o boal ce se strecoar +n alctuirea trupeasc prin +nclinarea +n faa poftei care pri"e!te +n virtutea deprinderii putere de +nsu!ire fireasc. Slu6itorul lui 8ristos trebuie s se p)easc nu nu"ai de beie ci !i de obiceiul de a bea "ult vin care aprinde trupul !i strne!te +n el pofte dobitoce!ti. 2u v mbtai de vin, ntru care este curma =Ef. V E9: a )is Apostolul. Este +n*duit +ntrebuinarea vinului +n cantitate foarte "ic4 iar cine nu poate s fie cu"ptat la vin "ai bine s nu "ai bea deloc. A )is Pi"en cel $are, B/evoitorul are trebuin +n pri"ul rnd de "inte trea)C"0/ :inul +i rpe!te o"ului putina de a-!i pstra tre)via "inii. Atunci cnd nevoitorul este supus lucrrii vinului de "intea lui slbit !i

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


+ntunecat se apropie potrivnicii lui iar "intea nu "ai e +n stare s se lupte cu ei. +nlnuit de lucrarea vinului e tras spre prpastia pier)rii< +ntr-o sin*ur clip pier roadele unei nevoine +ndelun*ate - fiindc %u'ul Sfnt se deprtea) de la cel spurcat prin pcat. .at de ce a )is Preacuviosul .saia pustnicul e*iptean c cei ce iubesc vinul niciodat nu se vor +nvrednici de daruri du'ovnice!ti"0., ca s r"n +n o" aceste daruri au trebuin de curie statornic iar aceasta*iu este cu putin dect pentru cel ce are tre)vie statornic. .ubirea de ar*int iui"ea +n*"farea obr)nicia sunt boli rele ale )ufletului, care )e na)c din )ati)facerea +nclinrilor pti"a!e ale firii c)ute. Ele se +ntresc a6un* la deplin putere !i-E +nrobesc pe o" toc"ai prin "i6locirea deprinderii. Aceast le*e o ur"ea) !i pofta trupeasc +n ciuda faptului c ea st +n firea o"ului c)ut. 5ericit este acel tnr care de pri"a oar cnd se vor arta +n el lucrrile poftei va pricepe c nu trebuie s te la!i +n voia ei ci trebuie s o +nfrne)i prin le*ea lui %u"ne)eu !i prin +nelepciune. 5iind +nfrnat c'iar de la pri"ele ei pretenii pofta se supune lesne "inii !i preteniile ei de6a cad, ea lucrea) ca cineva lipsit de libertate ferecat +n lanuri +"plinirea poftei +i "re!te acesteia preteniile. Pofta creia raiunea satisfcnd-o vre"e +ndelun*at !i +n c'ip statornic +i d stpnire asupra o"ului do"ne!te ca un tiran att asupra trupului ct !i a sufletului ducndu-le la pier)are pe a"ndou. +ndeob!te toate pati"ile se de)volt +n o" +n ur"a cedrii +n faa lor4 aceast cedare avnd loc din ce +n ce "ai des +nclinarea pctoas se preface +n deprindere iar deprinderea face pati"a stpnitor silnic asupra o"ului. BTe"e-te de obiceiurile rele "ai "ult dect de de"oniC a *rit Sfntul .saac Jirul"0, Atunci cnd lucrea) +n tine dorina pctoas ori i"boldul pctos trebuie s o refu)i. %ata ur"toare va lucra "ai slab !i +n cele din ur" se va stin*e cu totul4 dar dac o +"pline!ti de fiecare dat va lucra cu putere sporit +ntruct capt tot "ai "ult stpnire asupra voii !i +n cele din ur" na!te deprinderea. Pcatele pe care ne-a" obi!nuit s le svr!i" ne par u!oare orict de *rele ar fi. Pcatul care este nou pentru suflet +l +nspi"nt !i sufletul nu se va +nvoi de*rab s-E svr!easc. Pati"ile sunt obiceiuri rele4 virtuile sunt obiceiuri bune =aici se vorbe!te despre pati"ile !i virtuile +nsu!ite de ctre o" prin fptuire prin via iar +n scrierile Prinilor uneori sunt nu"ite Bpati"iC feluritele +nsu!iri ale bolii pricinuite +n noi de ctre cdere feluritele c'ipuri ale pcto!eniei de ob!te a tuturor oa"enilor - !i cu aceste pati"i ne naste"4 iar BvirtuiC sunt nu"ite +nsu!irile bune fire!ti naturale ale o"ului4 aceste pati"i !i aceste virtui nu pun nici o pecete 'otrtoare asupra o"ului - aceast pecete o pune +nclinarea +nsu!it de bun voie prin statornica sau deasa ei satisfacere +"plinire a preteniilor ei:. Gobul lui 8ristos trebuie s fie slobod de obiceiuri rele pe ct e cu putin ca acestea s nu-i +"piedice +naintarea ctre 8ristos. El trebuie s se deprte)e nu doar de obiceiurile ne"i6locit pctoase ci !i de toate obiceiurile care duc la pcat cu" ar fi obiceiul luxului al rsfului al +"pr!tierii. -teodat ne lea* de picioare un obicei ct se poate de "runt inndune pe p"nt +n vre"e ce ar trebui s fi" +n cer. Tinere< .i dau iar!i sfat "ntuitor, ct vre"e vei avea libertate

Sfntul .*natie #riancianinov


du'ovniceasc fu*i de obiceiurile rele ca de lanuri !i te"ni4 dobnde!te obiceiuri bune prin care se pstrea) se +ntre!te se pecetluie!te libertatea du'ovniceasc. .ar dac cineva capt abia cnd este +n puterea vrstei dorina de a slu6i lui 8ristos !i din nefericire a dobndit de6a "ulte obiceiuri pctoase ori obiceiul luxului !i rsfului care de obicei in sufletul +ntr-o stare de slbno*ire acela nu trebuie s se lase biruit de trndvie !i +ndoial - el trebuie s intre brbte!te +n lupt cu obiceiurile rele. #iruina asupra lor nu este cu neputin atunci cnd o"ul are a6utorul du"ne)eiesc. 8otrrea nestr"utat a voinei adu"brit !i +ntrit de 'arul du"ne)eiesc poate birui obiceiurile rele cele "ai +nvec'ite. ;a +nceput obiceiul se +"potrive!te cu +ncrncenare celui ce vrea s lepede 6u*ul lui prnd de nebiruit4 cu ti"pul +ns dac o"ul se lupt cu el necontenit de fiecare dat cnd el nu se supune obiceiului obiceiul +!i pierde din putere. %ac de-a lun*ul luptei i se va +nt"pla din pricina vreunei +"pre6urri nea!teptate s fii biruit s nu te tulburi !i s nu ca)i +n de)nd6duire, trebuie s +ncepi iar lupta ;upta cu silire de sine +"potriva obiceiurilor pctoase %u"ne)eu i-o socoate o"ului +ntru "ucenicie !i cel ce dobnde!te biruin +n aceast lupt este +ncununat cu cununa "rturisitorilor ca unul ce s-a nevoit pentru ;e*ea lui 8ristos. Milo)ti!ul !i Atotputernicul %o"n pri"e!te pe oricine se apropie de %nsul tinde dreapta Sa spre a spri6ini neputina noastr. %rept aceea c'iar de ai fi cu totul +n obiceiuri rele ca +n ni!te lanuri *rele nu te de)nd6dui de pri"irea slobo)eniei. Purcede la r)boiul cel nev)ut lupt-te cu brbie !i fr +ncetare rabd-i +nfrn*erile cu "ri"e de suflet. -teodat %u"ne)eu ne las s ne lupt" doar cu puterile noastre ca s cunoa!te" prin cercare ct de slabi sunte" sin*uri !i ca ur"are a acestei cercri s ne ine" de %u"ne)eu fr a ne deprta de la %nsul Sin*urul -are poate birui pcatul +n cei ce vor cu adevrat s vad biruit pcatul +n ei +n!i!i. A"in. Cugetare la moarte Soarta tuturor oa"enilor de pe p"nt soart pe care ni"eni nu o poate ocoli este "oartea. /e +nfrico!" de ea ca de vr6"a!ul cel "ai cu"plit +i pln*e" a"ar pe cei rpii de ea +ns ne duce" viaa ca !i cu" "oartea nici nu ar fi ca !i cu" a" fi ve!nici pe p"nt. $or"nt al "eu < %e ce te uit A Tu " a!tepi " a!tepi !i fr +ndoial c " voi sl!lui +n tine, pentru ce dar te uit !i " port ca !i cu" "or"ntul ar fi doar partea altor oa"eni !i nicidecu" a "ea A Pcatul "i-a furat !i +"i fur cunoa!terea !i si"irea oricrui adevr4 el +"i rpe!te !ter*e din *ndul "eu aducerea a"inte de "oarte de aceast +nt"plare att de +nse"nat de ne+ndoielnic pentru "ine. Pentru a ne aduce a"inte de "oarte trebuie s tri" +n potrivire cu poruncile lui 8ristos. Poruncile lui 8ristos curesc "intea !i ini"a le o"oar pentru lu"e le +nvie pentru 8ristos, desfcut de +"pti"iri-le p"nte!ti "intea +ncepe s +!i +ntoarc adeseori privirile spre tainica sa trecere +n ve!nicie - spre "oarte4 ini"a curit +ncepe s presi"t "oartea. $intea !i ini"a desfcute de lu"e n)uiesc ctre ve!nicie. %up ce ;-au +ndr*it pe 8ristos ele si"t o +nseta-re nealinat de a se +nfi!a ;ui c'iar

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


dac se cutre"ur de ceasul "orii conte"plnd "rirea lui %u"ne)eu !i ni"icnicia di"preun cu pcto!enia lor. $oartea li se +nfi!ea) +n acela!i ti"p !i ca o nevoinQ+nfrico!toare !i ca o i)bvire dorit din robia p"nteasc. %e nu sunte" +n stare s dori" "oartea din pricina rcelii noastre fa de 8ristos !i din iubirea ce o nutri" fa de cele striccioase "car s +ntrebuin" aducerea a"inte de "oarte ca pe o doctorie a"ar +"potriva pcto!eniei noastre fiindc pomenirea morii - a!a nu"esc Sfinii Prini aceast aducere a"inte +"propri-indu-se sufletului taie prietenia lui cu pcatul cu toate desftrile pctoase. B%oar cel ce s-a deprins cu *ndul la sfr!itul suC a )is un oarecare Preacuvios Printe Bpoate pune sfr!it pcatelor saleC"07 +du-i aminte de cele mai de pe urm ale tale, )pune Scriptura, )i n veac nu vei mai pctui =Jir. V.. 39:. Scoal-te din patul tu ca unul care +nvie din "ori4 culc-te +n patul tu ca +n "or"nt, so"nul +nc'ipuie "oartea iar +ntunericul nopii preveste!te +ntunericul "or"ntului dup care rsare lu"ina +nvierii cea vesel pentru robii lui 8ristos !i +nfrico!toare pentru vr6"a!ii ;ui. /orul *ros c'iar dac e alctuit din aburi subiri ascunde lu"ina soarelui iar plcerile trupe!ti rspndirea ni"icnicele *ri6i p"nte!ti ascund de oc'ii sufletului "reaa ve!nicie. +n )adar strluce!te din cerul curat soarele pentru oc'ii lovii de orbire - !i ve!nicia e ca !i cu" n-ar fi pentru ini"a stpnit de +"pti"irea fa de p"nt de "rirea lui de slava lui de plcerile lui. %oartea pctosului este cumplit =Ps. XXX... 11:, +i a6un*e atunci cnd dn!ii n-o a!teapt nicidecu"4 +i a6un*e fr ca dn!ii s se fi pre*tit +n nici un fel nici pentru ea nici pentru ve!nicie !i fr s +!i fi fcut o prere li"pede despre aceste dou lucruri. Ji +i rpe!te "oartea pe pcto!i de pe faa p"ntului pe care n-au fcut altceva dect s-; "nie pe %u"ne)eu !i +i aduce pentru ve!nicie +n +nc'isorile iadului. Vrei s +i aduci a"inte de "oarte A P)e!te cu"ptarea aspr +n "ncare +n 'aine +n toate cele casnice4 ia sea"a ca nu cu"va lucrurile de trebuin s nu se presc'i"be cu"va +n lucruri de lux cu*et +ntru ;e*ea lui %u"ne)eu )iua !i noaptea sau ct de des poi !i +i vei a"in6i de "oarte. Aducerea a"inte de ea o +nsoesc ruri de lacri"i prerea de ru pentru pcate 'otrrea +ndreptrii ru*ciunea "ult !i osrduitoare. -are din oa"eni a r"as s vieuiasc ve!nic pe p"nt A /i"eni. Si eu voi "er*e +n ur"a prinilor strbunilor a frailor !i a tuturor celor de aproape ai "ei. Trupul "eu se va +nsin*ura +n "or"ntul +ntunecos iar soarta sufletului "eu va fi ascuns de ceilali locuitori ai p"ntului +n neptruns tain. Vor pln*e pentru "ine rudele !i prietenii4 poate c vor pln*e a"ar dup aceea +ns vor uita. A!a sunt pln!i !i apoi uitai nenu"rate "ii de oa"eni. Socoteala lor o !tie !i +!i aduce a"inte de ei doar %u"ne)eu. %e-abia "-a" nscut de-abia "-a" )"islit c "oartea !i-a pus asupra "ea pecetea. BEste al "euC a *rit ea pre*tindu-!i fr +ntr)iere coasa. -'iar de6a +nceputul fiinrii "ele ea flutur aceast coas +n fiecare clip a! putea s cad 6ertf "orii< A fluturat de "ulte ori din coas dar lovitura ce +!i va atin*e inta va veni ne*re!it. -u )"bet rece de dispre prive!te "oartea la lucrurile p"nte!ti ale oa"enilor. Ar'itectul construie!te o U cldire colosal pictorul nu !i-a

Sfntul .*natie #riancianinov


ter"inat alesul tablou0 *eniul a alctuit planuri *i*antice !i vrea s le aduc la +"plinire, vine fr de veste "oartea necrutoare !i l preface +n ni"icnicie pe cel slvit al p"ntului si toate Q *ndurile lui. 1oar 0naintea robului lui 8ristos se cucere!te "oarQ 4 tea aspr, biruit de 8ristos ea cinste!te doar viaa +r6 8ristos. Adeseori un vestitor ceresc +i veste!te pe slu6ii torii Adevrului despre *rabnica lor "utare la ve!nicieY !i despre fericirea de acolo. Pre*tii de "oarte prii viaa lor "n*iai !i de "rturia con!tiinei !i dN "n*ierea de Sus ei ador" lin cu )"betul pe bu)eiY +n so"nul cel lun* al "orii. Q A v)ut oare cineva un trup de drept prsit de st flet A El nu rspnde!te putoare, apropierea de el nu r frico!ea)4 la +n"or"ntarea lui +ntristarea este a"e tecat cu o bucurie de neptruns. Trsturile feei care au +n*'eat a!a cu" s-au alctuit +n clipele ie!irii sufletului uneori odi'nesc +n cea "ai adnc ti'n iar alteori lu"inea) +n ele bucuria desftatei +ntlniri !i srutri - cu +n*erii fire!te !i cu cetele sfinilor care sunt tri"i!i din cer s +nt"pine sufletele drepilor. A"intit f-te "ie "oartea "ea < Vino la "ine a"ar dar pe deplin +ndreptit !i folositoare po"enire < Gupe-" de pcat< Pune-" pe calea lui 8ristos < 5ie ca de la po"enirea "orii "inile "ele s slbno*easc fa de orice +ntreprindere de!art van pctoas. A"intit f-te "ie "oartea "ea - !i s fu* de la "ine slava de!art si iubirea de de)"ierdri care " robesc < Voi deprta de la trape)a "ea "ncrurile bo*ate aburinde voi scoate de pe "ine 'ainele de "ult pre voi +"brca 'ain de pln*ere " voi 6eli de viu pe "ine care a" fost sortit "orii de la na!terea "ea. BA!a < Adu-i a"inte !i pln*e-te sin*ur de viuC *rie!te pomenirea morii* Ba" venit s te a"arase +n c'ip binefctor !i a" adus cu "ine sobor de *nduri dintre cele "ai folositoare de suflet. Vinde cele prisosi-toare ale tale !i +"parte sracilor preul lor tri"ite +naintea ta la cer co"orile tale precu" a poruncit $ntuitorul, ele vor +nt"pina acolo peOstpnul lor +n"ul-indu-se +nsutit. Vars pentru tine lacri"i a"are !i ru*ciuni fierbini. -ine te va po"eni dup "oarte cu *ri6a !i osrdia cu care te poi po"eni sin*ur dinainte de "oarte A /u +ncredina "ntuirea sufletului tu altora de vre"e ce poi sin*ur a svr!i aceast lucrare de care ai neaprat nevoie< %e ce s aler*i dup stricciune de vre"e ce "oartea +i va lua ne*re!it toate cele striccioase A Ea este plinitoarea poruncilor Atotsfntului %u"ne)eu, nu"ai ce aude porunca !i se +ndreapt spre plinirea ei ca un ful*er. Ea nu se ru!inea) nici de bo*at nici de puternic nici de erou nici de *eniu4 nu f rut nici tinereea nici fru"useea nici fericirea p"nteasc, +l str"ut pe o" +n ve!nicie4 si prin "oarte robul lui %u"ne)eu intr +n fericirea ve!niciei iar vr6"a!ul ;ui - +n "uncile cele ve!niceC. BPo"enirea "orii este un dar al lui %u"ne)euC"0# au )is Prinii, el este dat plinitorului poruncilor lui 8ristos spre a-E desvr!i +n sfnta nevoin a pocinei !i "ntuirii. Po"enirii 'arice a "orii +i pre"er*e propria struin a o"ului de a-!i aduce a"inte de "oarte. Sile!te-te s-i a"inte!ti adeseori de "oarte +ncredinea)-te de ne+ndoielnicul adevr c vei "uri ne*re!it nu se !tie cnd - !i va +ncepe s vin de la sine s se +nfi!e)e "inii tale po"enirea "orii po"enire adnc !i puternic, ea va lovi cu lovituri aductoare de "oarte toate +ntreprinderile tale pctoase. Strin e de acest dar du'ovnicesc cel ce +ndr*e!te pcatul, acesta nici cu

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


un picior +n *roap nu va +nceta a se deda plcerilor pctoase ale trupului neaducn-du-!i a"inte nicidecu" de "oartea care i se +nfi!ea) fa ctre fa. %i"potriv slu6itorul lui 8ristos c'iar de ar fi +n c"ri "ree +!i va aduce a"inte de "or"ntul ce +l a!teapt va vrsa pentru sufletul su lacri"i foarte "ntuitoare. A"in. $lav lui Dumnezeu% Slav lui %u"ne)eu< Slav lui %u"ne)eu < Slav lui %u"ne)eu < Pentru tot ce vd +n "ine +nsu"i +n toi +n toate - slav lui umne!eu l %ar ce vd +n "ine +nsu"i A Vd pcat pcat necontenit, vd necontenit clcare a preasfintelor porunci ale lui %u"ne)eu @iditorul !i Gscu"prtorul "eu. Ji %u"ne)eul "eu vede pcatele "ele le vede pe toate vede "uli"ea lor fr de nu"r. Atunci cnd eu o" fptur "r*init care prin neputina "ea " ase"n cu iarba !i floarea c"pului privesc "ai bine la pcatele "ele acestea " u"plu de groa!, att prin "uli"ea ct !i prin felul lor. Si pn acu" %u"ne)eu caut cu +ndelun* rbdare la poticnirile "ele< Pn acu" nu " d pier)rii pe care de"ult o "erit !i o c'e"< /u se desc'ide sub "ine p"ntul nu +l +n*'ite pe nele*iuitul ce +l +"povrea) < -erul nu +!i po*oar focul nu-i arde pe clctorul poruncilor cere!ti< Apele nu ies din vistieriile lor nu se npustesc asupra pctosului care pctuie!te pe fa +naintea a toat )idirea nu +l rpesc nu +l +n*roap +n adncurile prpstiilor +ntunecate < .adul este oprit, nu i se d 6ertfa pe care el o cere cu dreptate asupra cruia are drepturi de net*duit< -u evlavie !i fric privesc la %u"ne)eu care caut la pcatele "ele care le vede "ai li"pede dect le vede con!tiina "ea. $inunata ;ui +ndelun* rbdare " aduce la ui"ire la nedu"erire, dau "ulu"it slavo-slovesc aceast neurmat 1untate) Se pierd +n "ine *ndurile4 sunt cuprins cu totul de "ulu"it !i slavoslo-vie, "ulu"it !i slavoslovia " stpnesc pe de-a-ntre*ul a!tern o tcere evlavioas peste "inte si peste ini". A si"i a *ndi a rosti cu li"ba pot doar un sin*ur lucru, slav lui umne!eu # Pe unde te "ai pori *ndul "eu A Prive!te neabtut pcatele tale strne!te +n "ine tn*uirea pentru ele, a" nevoie de curirea prin plns a"ar de curirea prin lacri"i necur"ate. Gndul nu ia a"inte ci )boar de neoprit se a!a) pe o necuprins +nli"e < @borul ei se asea"n cu aler*area ful*erului atunci cnd ful*erul se atin*e +n acela!i ti"p de a"ndou capetele ori)ontului. Ji s-a urcat *ndul la +nli"ea vederii du'ovnice!ti de unde prive!te o vedere neobi!nuit nespus de cuprin)toare o priveli!te ct se poate de pitoreasc !i ui"itoare +naintea ei st +ntrea*a lu"e toate vre"urile de la facerea !i pn la sfr!itul lu"ii toate cte au avut loc +n lu"e - !i trecute !i de fa !i viitoare4 +naintea ei st soarta fiecrui o" +n toate a"nuntele ei aparte4 peste vre"uri peste +nt"plrile ob!te!ti !i peste soarta fiecrui o" se vede %u"ne)eu 5ctorul tuturor fpturilor !i Stpnul lor ne+n*rdit -are toate le vede toate le cr"uie!te oricrui lucru !i oricrui o" +i 'otr!te dinainte elurile +i d rostul lui aparte. %u"ne)eu +n*duie ca o"ul s fie privitor al cr"uirii Sale - dar pricinile 6udecilor ;ui te"eiurile poruncilor %u"ne)eie!ti sunt cunoscute doar lui %u"ne)eu, Cine a cunoscut gndul omnului " -au cine s-a fcut (ui sfetnic l 2Rom 6I, 3D: !i faptul c i se +n*duie o"ului s-; priveasc pe %u"ne)eu +n Pronia ;ui +n cr"uirea fpturii de ctre %nsul +n 6udecile ;ui este un bun nespus de "are pentru o" din care i)vor!te pentru el

Sfntul .*natie #riancianinov


+"bel!u*at folos sufletesc. Vederea 5ctorului !i %o"nului tuturor )idirilor v)ute !i nev)ute +l +"brac pe privitor cu putere "ai presus de fire, cu aceast vedere este CunLt recunoa!terea ne+n*rditei stpniri asupra fpturii a Atotputernicului +"prat al fpturii. Perii capului nostru peri att de ne+nse"nai dup neputincioasa prere a oa"enilor sunt nu"rai +naintea acestei +nelepciuni /e"r*inite Atotcuprin)toare !i sunt p)ii de Ea =$t. X 324 ;e. XX. E9: - cu att "ai "ult nu poate fi svr!it fr porunca Ei nici o +nt"plare +nse"nat nici o cotitur +n viaa oa"enilor. -re!tinul care prive!te fr contenire la Pronia lui %u"ne)eu pstrea) +n "i6locul celor "ai cu"plite restri!ti o brbie statornic !i o trie necltinat. El *rie!te di"preun cu sfntul Psal"ist !i Prooroc, %ai nainte am v!ut pe omnul naintea mea pururea, c de-a dreapta mea este, ca s nu m clatin 2P) 6:, 9:, B%o"nul +"i este A6uttor - nu " voi te"e de nici un fel de neca)uri nu " voi lsa prad trndviei nu " voi cufunda +n "area adnc a +ntristrii < Pentru toate - slav lui umne!eu l" Vederea Proniei %u"ne)eie!ti insufl o"ului o ne"r*init supunere fa de %u"ne)eu +l +"presoar pe robul lui %u"ne)eu felurite !i +ncurcate neca)uri A El +!i "n*ie ini"a rnit +n acest c'ip, B%u"ne)eu vede toate acestea. %ac din pricini cunoscute de El Prea+neleptul neca)urile acestea nu "i-ar fi fost folositoare !i trebuincioase El Atotputernicul le-ar fi +ndeprtat. El +ns nu le +ndeprtea), a!adar este sfnta ;ui voie ca aceste neca)uri s " str"tore)e. Preioas este pentru "ine aceast voie "ai preioas dect viaa < $ai bine s "oar fptura dect s lepede voia 5ctorului< +n aceast voie este viaa cea adevrat < -ine "oare pentru a +"plini voia lui %u"ne)eu acela intr +n "ai "are +"plinire a vieii. Pentru toate - slav lui umne!eu l" Vederea Proniei %u"ne)eie!ti for"ea) +n suflet o blndee adnc !i o nesc'i"bat dra*oste ctre aproapele pe care nici un fel de vifor nu poate s le )druncine s le tulbure. Pentru un ase"enea suflet nu exist 6i*niri nici vt"ri nici pa*ub, +ntrea*a fptur lucrea) la porunca ori cu +n*duina 5ctorului4 fptura este doar o unealt oarb +ntr-un ase"enea suflet rsun *lasul s"ereniei ce +l +nvinuie!te de nenu"rate pcate care le d dreptate se"enilor ca unor unelte ale &roniei drept ,udectoare) $n*ietor rsuria acest *las +n "i6locul pti"irilor aducnd ti'n si "n*iere4 el veste!te lin, B-ele vrednice de faptele "ele pri"esc""0. $ai bine s pti"esc +n viaa cea vre"elnic !i scurt dect s pti"esc ve!nic +n "uncile cele ve!nice ale iadului. Pcatele "ele nu pot r"ne nepedepsite, cere acest lucru dreapta 6udecat a lui %u"ne)eu +n faptul c ele sunt pedepsite +n scurta via p"nteasc vd ne*rita "ilostivire du"ne)eiascC. -lav lui umne!eu # Vederea Proniei %u"ne)eie!ti apr face s creasc credina +n %u"ne)eu. -el ce vede $na cea nev)ut !i atotputernic cr"uitoarea lu"ii acela r"ne netulburat +n cu"plitele furtuni care +nviforea) "area vieii, el crede c starea ob!tii cr"a #isericii soarta fiecrui o" sunt +n dreapta cea atotputernic !i prea+n-eleapt a lui %u"ne)eu. Privind la valurile slbatice la furtunile cele +nfrico!ate la norii cei +ntunecos< el se "ulu"e!te !i se +"pac cu *ndul c %u"ne)eu vede ceea ce se svr!e!te. H"ului - fptur slab - i se cuvine supunerea lini!tit s"erit evlavioasa cunoa!tere conte"plare a 6udecilor du"ne)eie!ti. S se +n-drepte)e toate pe cile dinainte 'otrte lui spre

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


elurile rnduite de Sus< Pentru toate - slav lui umne!eu # +naintea priveli!tii Proniei %u"ne)eie!ti pier nu doar neca)urile vre"elnice ci !i acelea care +l a!teapt pe o" la intrarea lui +n ve!nicie dincolo de *rania "or"ntului. Pe acestea le lipse!te de putere le ni"ice!te "n*ierea 'aric ce se po*oar totdeauna asupra sufletului care sa lepdat de sine pentru a se supune lui %u"ne)eu. Pentru cel ce s-a lepdat de sine care s-a +ncredinat voii lui %u"ne)eu "oartea +ns!i nu este de te"ut, robul credincios al lui 8ristos +!i d sufletul !i soarta ve!nic +n "inile lui 8ristos le d cu credin nestr"utat +n 8ristos cu neclintit nde6de +n buntatea !i puterea ;ui. Atunci cnd sufletul se desparte de trup !i +n*erii aruncai din cer se apropie de el cu obr)nicie prin lepdarea sa de sine el +i love!te +i pune pe fu* pe +n*erii +ntunecai !i plini de rutate. B;uai-" luai-"C le spune el cu brbie Barun-cai-" +n adncul +ntunericului !i flcrii aruncai-" +n adncul iadului dac aceasta este voia %u"ne)eului "eu dac a ie!it de la %nsul astfel de 'otrre +n privina "ea, "ai u!or +"i este s " lipsesc de dul-ceile Gaiului s +ndur vpaia din iad dect s +ncalc voia 'otrrea $arelui %u"ne)eu. ;ui "a" druit !i " voi drui< El iar nu voi este Uudectorul neputinelor !i pcatelor "ele < Voi !i +n nesupunerea voastr nebuneasc suntei nu"ai +"plinitorii 'otrrilor ;uiC. Se cutre"ur cad +n nedu"erire slu*ile stpni-torului lu"ii acesteia v)nd lepdarea de sine cea brbteasc blnd plin de supunere +n faa voii lui %u"ne)eu< ;epdnd aceast fericit ascultare ei s-au fcut din +n*eri lu"ino!i !i buni de"oni +ntunecai !i plini de toat rutatea. A!adar se vor deprta cu ru!ine iar sufletul +!i va +ndrepta fr +"piedicare u"bletul +ntr-acolo unde este co"oara lui, %u"ne)eu""" 'colo 0l !a !edea fa ctre fa pe -el v)ut aici prin credin +n Pronia ;ui !i ve!nic va *lsui, slav lui umne!eu) -lav lui umne!eu # Puternice cuvinte < +n vre"ea +ncercrilor !i a neca)urilor atunci cnd ini"a este +ncon6urat +"presurat de *ndurile +ndoielii puintii de suflet ne"ulu"irii crtirii trebuie s ne sili" a repeta adesea fr *rab cu luare a"inte cuvintele, slav lui umne!eu l -el ce va crede +ntru si"plitatea ini"ii sfatului +nfi!at aici !i +l va pune la +ncercare atunci cnd se va ivi nevoia acela va vedea "inunata putere a slavoslovirii lui %u"ne)eu acela se va bucura de aflarea unei noi cuno!tine att de folositoare se va bucura de aflarea unei ar"e att de puternice !i lesnicioase +"potriva vr6"a!ilor *ndii. Sin*ur rsunetul acestor cuvinte rostite atunci cnd nvlesc "uli"e de *nduri ale +ntristrii !i trndviei sin*ur rsunetul acestor cuvinte rostite cu silire de sine parc nu"ai cu *ura !i parc +n v)du' cpeteniile v)du'ului se cutre"ur !i se +ntorc fu*ind4 se +"pr!tie cu" e +"pr!tiat praful de vntul puternic toate *ndurile +ntunecate4 se deprtea) apsarea !i tn6eala de la suflet4 la acesta vin !i +n el se sl!luiesc u!uri"ea lini!tea pacea "n*ierea bucuria. -lav lui umne!eu l (lav lui umne!eu l Srbtore!ti cuvinte < -uvinte care sunt o vestire de biruin < -uvinte care sunt veselie pentru toi robii credincio!i ai lui %u"ne)eu fric !i +nfrn*ere pentru toi vr6"a!ii ;ui sfr"are a ar"ei lor. Aceast ar" este pcatul4 aceast ar" este cu*etarea trupeasc +nelepciunea o"eneasc aflat +n starea de cdere. Ea a aprut +n ur"a cderii are ca pricin +nceptoare a sa pcatul este lepdat de %u"ne)eu pe -are +l vr6"!e!te ne+ncetat ne+ncetat se leapd de El. ;a cel rnit de neca) de*eaba se adun toi +nelepii p"ntului4 )adarnic este doftoricirea lui cu doctoriile elocinei filosofiei4 )adarnic e osteneala

Sfntul .*natie #riancianinov


+nsu!i celui bolnav dac acesta vrea s descurce "ult+ncurcatul la al neca)ului prin sforrile raiunii sale. 5oarte adesea aproape +ntotdeauna raiunea se pierde cu desvr!ire +n aceast plas att de +ncurcat < Adeseori se vede +nclcit +nc'is din toate prile < Adesea i)bvirea "n*ierea +ns!i par de6a cu neputin< Si "uli pier sub nesuferita apsare a +ntristrii cu"plite pier de o boal o"ortoare de boala neca)ului neaflnd pe p"nt nici un "i6loc destul de puternic pentru a vindeca aceast boal +nelepciunea p"nteasc s-a +nfi!at cu toate "i6loacele sale, toate s-au artat neputincioase ni"icnice. %ispreuie!te preaiubite frate ceea ce este lepdat de %u"ne)eu < ;as deoparte toate ar"ele raiunii tale < .a ar"a pe care i-o d nebunia propovduirii lui 8ristos. +nelepciunea o"eneasc )"be!te bat6ocoritor v)nd ar"a cu care +"bie credina4 raiunea c)ut avnd +n fire vr6"!ia fa de %u"ne)eu nu va +ntr)ia s vin cu +"potriviri foarte sofisticate pline de scepticis" !i ironie cultivat. /u lua deloc a"inte la cele lepdate de %u"ne)eu la vr6"a!ii lui %u"ne)eu +n neca)ul tu s +ncepi a rosti din suflet a repeta - fr s stai deloc pe g*nduri - cu!intele: slav lui umne!eu l Vei vedea un se"n vei vedea o "inune, aceste cuvinte vor alun*a neca)ul vor c'e"a +n ini" "n*iere vor svr!i ceea ce n-au putut svr!i raiunea =priceperea: pricepuilor si +nelepciunea +nelepilor p"ntului. S se ru!ine)e s se ru!ine)e aceast raiune aceast +nelepciune4 iar tu i)bvit vindecat cre)nd cu credin vie dovedit ie +n tine +nsui vei +nla cuvintele: slav lui umne!eu l -lav lui umne!eu # $ultora dintre bineplcuii lui %u"ne)eu le plcea s repete adeseori aceste cuvinte, ei *ustau puterea tinuit +n ele. Sfntul loan Gur de Aur atunci cnd sttea de vorb cu prietenii !i fraii du'ovnice!ti despre oarecare +"pre6urri "ai ales de neca)uri punea drept piatr drept do*" de te"elie a convorbirii cuvintele, slav lui umne!eu pentru toate# Hbiceiul su pstrat de istoria bisericeasc pentru viitori"e era de a-!i +ncepe totdeauna cuvntrile lovind cu arttorul "inii drepte +n pal"a "inii stn*i prin cuvintele, slav lui umne!eu pentru toate # 5railor < S ne deprinde" !i noi a slavoslovi adesea pe %u"ne)eu4 s folosi" aceast ar" +n neca)urile noastre4 prin ne+ncetata slavoslovire a lui %u"ne)eu s-i alun*" s-i )drobi" pe vr6"a!ii no!tri - !i "ai ales pe cei care se strduiesc s ne doboare prin +ntristare puintate de suflet crtire de)nde6de. S ne spl" prin lacri"i prin ru*ciune prin citirea Sfintei Scripturi !i a scrierilor Prinilor ca s ne face" privitori ai Proniei %u"ne)eie!ti care toate le vede toate le stpne!te toate le +ndreptea) potrivit neur"atelor Sale 6udeci spre eluri !tiute doar de %u"ne)eu. 5-cndu-ne privitori ai du"ne)eie!tii cr"uiri +ntru evlavie +n nestricat pace sufleteasc +n deplin supunere !i credin nestr"utat s ne "inun" de "rirea /eur"atului %u"ne)eu s-. +nl" slav acu" !i +n vecii vecilor. -u vrednicie !i cu dreptate este ca )idirea s te sla-vosloveasc necurmat pe Tine, 1umne5eu Giditorul, -are ne-ai adus +ntru fiin din nefiin nu"ai din nesfr!ita si nea6unsa Ta buntate -are ne-ai +"podobit cu fru"useea cu slava c'ipului !i ase"nrii Tale -are ne-ai adus +n fericirea !i desftarea Gaiului crora nu este rnduit sfr!it. -u ce a" rspltit noi 5ctorului de bine A -e a adus @iditorului ca se"n de recuno!tin rna ce a pri"it via de la %nsul A

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


/e-a" +nvoit cu vr6"a!ul Tu cu +n*erul care s-a rsculat +"potriva lui %u"ne)eu cu +nceptorul rului. /e-a" plecat urec'ea cuvintelor de 'ul +"potriva 5ctorului de bine !i @iditorului nostru4 Atotdesvr-!ita #untate ne-a" 'otrt s-o bnui" de )avistie. Vai ce +ntunecare < Vai ce cdere a "inii< %e la +nli"ea vederii !i cuvntrii de %u"ne)eu +ntr-o clipit nea"ul nostru +n protoprintele nostru se prbu!e!te +n prpastia "orii ve!nice... ;a +nceput a c)ut satana4 +n*erul lu"inos s-a fcut de"on +ntunecat, neavnd trup el a pctuit cu "intea !i cu cuvntul +n loc s +l slavosloveasc pe %u"ne)eu - 5ctorul de bine +ntru nepri'nit veselie di"preun cu ceilali sfini +n*eri el a iubit 'ulirea lui %u"ne)eu. %e-abia a )"islit *ndul +ntunecat uci*a! de-abia E-a +nfptuit prin cuvntul cel pier)tor ase"enea unei otrave cu"plite c s-a +ntunecat s-a sc'i"bat a fost aruncat cu ne*rit repe)iciune din +naltul Eden pe p"nt. %espre repe)iciunea cderii sale d "rturie -uvntul -el "ai +nainte de veci, +m v!ut, )pune A(l, pe satana c!nd ca un fulger din cer 24e 6, "9:. Tot att de *rabnic a fost !i cderea o"ului care a ur"at +n*erului c)ut punnd +nceput cderii sale cu pri"irea *ndului +ntunecat 'ulitor de %u"ne)eii dup care a ur"at +nclcarea poruncii ;ui. ; Vai ce orbire< -e pcat +nfrico!tor< -L cdere *ror )av< +naintea acestui pcat +naintea acestei cderi per depsele sunt nespus de "runte, i)*onirea din Gai l cutarea pinii celei de toate )ilele +ntru sudoarea feet f Dl durerea na!terii de prunci +ntoarcerea +n p"nt din care trupul nostru a fost luat de ctre 5ctorul. %ar Tu ce faci #untate /e"surat A -u ce rsplte!ti pentru rspltirea noastr cu care Pi-a" rspltit noi pentru facerile Tale de bine cele dinti A -u ce rsplte!ti pentru pri"irea cu"plitei 'ule +"potriva Ta +"potriva Ta -are e!ti #untatea +ns!i %esvr!irea +ns!i A Tu rsplte!ti prin noi faceri de bine "ai "ari dect cele dinti. Prin una din %u"ne)eie!tile Tale 5ee""2 iei o"enitate4 iei +n afar de pcat toate neputinele noastre ce s-au lipit de firea o"eneasc dup cderea ei. Apari oc'ilor no!tri ascun)nd nesuferita slav a %u"-ne)eirii prin trup o"enesc4 -uvntul lui %u"ne)eu fiind ne veste!ti nou cuvntul lui %u"ne)eu +n sunetele cuvntului o"enesc. Puterea Ta este puterea lui %u"ne)eu. #lndeea Ta este blndeea "ielului. /u"ele Tu este nu"e de o". Acest atotsfnt /u"e rstoarn cerul !i p"ntul. -t de "n*ietor !i de "re sun nu"ele Tu< Atunci cnd el intr +n au) cnd iese din *ur intr !i iese ca o co"oar fr pre ca un "r*ritar fr pre< lisus 1ristos 7 Tu e!ti !i %o"nul oa"enilor !i H"< -t de "inunat ct de ales e c'ipul +n care Tu une!ti %u"ne)eirea cu o"enirea < -e "inunat lucre)i< Tu e!ti !i %u"ne)eu !i H" < Tu e!ti !i Stpn !i Gob F?- Tu e!ti !i Uertfi torul !i Uertfa < Tu e!ti !i $ntuitorul !i /e"itarnicul Uudector al lu"ii -are va s vin < Tu vindeci toate bolile < Tu cercete)i pri"e!ti pe pcto!i< Tu +nvii "orii< Tu porunce!ti apelor "rii vnturilor cerului< +n "inile Tale pinile cresc +n c'ip "inunat dau seceri! +n"iit, sunt se"nate culese coapte frnte +n acela!i ti"p +ntr-o sin*ur clip < Ji fl"n)e!ti ca s ne i)bve!ti pe noi de foa"ete< Ji +nsete)i ca s alun*i setea noastr < Ji cltore!ti pe tr"ul pribe*iei noastre ostenindu-Te ca s ne +napoie)i firea cereasc pa!nic plin de bunti pe care a" pierdut-o < Ji ver!i sudoarea Ta +n *rdina =i'etsi"ani ca noi s +ncet" a "ai vrsa sudoarea noastr cutnd pine pentru pntece s +nv" a o

Sfntul .*natie #riancianinov


vrsa la ru*ciune pentru +"prt!irea vrednic cu pinea cea cereasc. Spinii ce ni i-a odrslit p"ntul bleste"at i-ai luat pe capul Tu < /e-a" lipsit de po"ul vieii care este +n rai !i de road lui care +"prt!ea ne"urirea celor ce ar fi "ncat din ea4 Tu +ntin)n-du-Te pe le"nul crucii Te-ai fcut pentru noi road ce druie!te via ve!nic celor ce se +"prt!esc de Ea. Ji road vieii !i po"ul vieii au aprut pe p"nt +n tr"ul sur*'iunului nostru. Acest po" !i aceast road sunt "ai "inunate "ai presus de cele din Gai4 acelea +"prt!eau de ne"urire acestea +"prt!esc de ne"urire !i de %u"ne)eire. Prin pti"irile Tale ai vrsat dulcea +n pti"irile noastre. ;epd" desftrile p"nte!ti ne ale*e" ca soart pti"irile nu"ai ca s ne face" prta!i ai dulceii Tale< Aceasta ca pre*ustare a vieii ve!nice este "ai dulce !i "ai de pre ca viaa cea vre"elnic< Ai ador"it cu so"nul "orii care n-a putut s te in +n ador"ire ve!nic pe Tine -are e!ti U %u"ne)eu < Te-ai sculat !i neai druit tre)irea din + acest so"n din so"nul cel cu"plit al "orii ne-ai d- U ruit fericita !i slvit +nviere < Ai +nlat firea noastr r +nnoit la cer ai a!e)at-o de-a dreapta Printelui Tu 6 -elui "ai +nainte de veci +"preun-Ve!nic cu Tine< 6 ;-ai fcut pe Printele Tu !i Printe al nostru< /e-ai 6 desc'is calea ctre cer < /e-ai pre*tit lca! +n cer< -ar< lu)e!ti la el pri"e!ti odi'ne!ti "n*i +n el pe to6i6 pribe*ii ostenii ai p"ntului ce au cre)ut +n Tine atfl c'e"at sfnt nu"ele Tu au fcut sfintele Tale porunci4Q au slu6it Pie cu dreapt credin !i cucernicie au purtat crucea Ta !i au but pa'arul Tu cu brbie "ultul "indu-Pi slavoslovindu-Te< Slav Pie @iditorule al celor ce nu erau< Slav Tu Gscu"prtorule !i $ntuitorule al celor c)ui pierdui< Slav Pie %u"ne)eul !i %o"nul nost Z %-ne nou pe p"nt !i +n cer s slavoslovi" bv tatea Ta s-i "ulu"i" s o lud"< [-ne s vede cu faa descoperit +nfrico!ata neapropiata prea+nc viinata Ta Slav +n veci s o privi" s ne +nc'in"8. !i s petrece" +ntru fericire +n ea. A"in. "ursele stpnitorului lumii acesteia Sub fla"ura Sfintei -ruci v duc frailor la o priveli!te du'ovniceasc. S ne fie clu) "arele +ntre bine-plcuii lui %u"ne)eu Antonie, pu)tnicul egiptean Acesta a v)ut oarecnd prin lucrarea unei descoperiri du"ne)eie!ti cursele diavolului +ntinse prin toat lu"ea ca s-E vne)e pe o" spre pier)are. V)nd "uli"ea nenu"rat a acestor curse cu pln*ere E-a +ntrebat pe %o"nul, B%oa"ne < -ine oare poate s scape de cursele acestea !i s se "ntuiasc AC"M $ cufund *nditor +n cu*etarea asupra curselor diavolului. Ele sunt rspndite +n afara !i +nluntrul o"ului. H curs este unit +ndeaproape cu alta4 +n unele locuri cursele stau pe cteva rnduri4 +n altele sunt fcute desc'i)turi lar*i dar care duc +n laurile cele "ai a"arnice din care i)bvirea pare de6a cu neputin. Privind la cursele cele "ult "e!te!u*ite " tn*u-iosc cu a"ar< 5r de voie reiau +ntrebarea fericitului locuitor al pustiei, B%oa"ne < -ine oare se va i)bvi din aceste curse AC. Pentru "intea "ea sunt rspndite curse +n felurite riiri care se nu"esc pe sine lu"in dar cuprind +nv-ilturi ale +ntunericului scrise sub +nrurirea vdit au \iscuns a +ntunecatului !i atotrului stpnitor al lu"ii Nicesteia avnd ca i)vor +nele*erea vt"at de cderea +n pcat ntru minciuna omeneasc, ntru viclenia mes-li4pugirilor nelciunii 2(fe) I:, ED: cu" spunea Apos-lolul cri )cri)e de )criitori care fr de minte se

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


nfier-'iint din mintea trupului lor 2Colo) II, E9:. Aproapele i"-u - !i +n iubirea ctre el trebuie doar s-"i caut "ntuirea - "i se face curs care " vnea) spre pier5ania mea, atunci c*nd mintea lui e)te prins +n cursele +nvturii si cu*etrii "incinoase si a"*itoare. $intea "ea la rndul ei poart pecetea cderii este acoperit cu acoper"nt de +ntuneric "olipsit de otrava "inciunii +nc din rai tindea ea cu nesocotin si neb*are de sea" ctre dobndirea cuno!tinei pier)- U toare !i uci*toare< .ar dup cdere s-a fcut +nc "ai i nec'ib)uit "ai cute)toare, cu +ndr)neal se +"bat din pa'arul cuno!tinei otrvite !i prin aceasta ni"ice!te +n sine cu desvr!ire *ustul si dorirea de pa'arul cel du"ne)eiesc al cuno!tinei "ntuitoare. -te curse pentru ini"a "ea < Vd curse *rosolane !i curse "iestre. Pe care s le nu"esc "ai pri"e6dioase "ai cu"plite A /u " pricep. Vntorul e iscusitL; !i pe cel ce scap din cursele *rosolane +l prinde +n laturile cele "e!te!u*ite. Sfr!itul vntorii este unul sin*ur - pier)ania. -ursele sunt ascunse +n toate feluriiL f cu o deosebit "iestrie. -derea e ascuns +n toate c'ipurile biruinei4 dorina de a plcea oa"enilor fX rnicia slava de!art sunt ascunse sub toate c'ipur+l virtuii. A"*irea +ntunecata +n!elare poart c'ip diQi 'ovnicesc ceresc. %ra*ostea sufleteasc adesea pii "as se ascunde sub c'ipul iubirii sfinte4 desftri "incinoas +nc'ipuit se d drept desftare du3o" cea!c. Stpnitorul lu"ii acesteia se strduie!te p toate "i6loacele s-E in pe o" +nc'is +n firea c)ut, i aceasta este de a6uns fr s fie nevoie de pcate M solane pentru a-E face pe o" strin de %u"ne)eu cele *rosolane sunt +nlocuite cu deplin i)bnd 6 cu" pe bun dreptate socote!te vntorul de trufa prere de sine a cre!tinului care se "ulu"e!te cu L tuile firii c)ute !i se d pe "na a"*irii de sine strinndu-se prin aceasta de 8ristos. -te curse pentru trup < El +nsu!i ce "ai curs< ] se folose!te de el Stpnitorul lu"ii acesteia< Prin , locirea trupului plecndu-ne +nclinrilor !i dorin sale 6osnice ne apropie" de ase"narea cu dobitoa -----BALD.sD-LaL[ %o nrnastie < -e +ndeprtare c? uu"ne)eiasca ase"nare ce cdere < in aceast prpastie adnc +nfrico!at +ndeprtat de %u"ne)eu ne prbu!i" atunci cnd ne ls" +n voia *rosolanelor desftri trupe!ti nu"ite dup *reutatea pcto!eniei lor cderi. /ici desftrile trupe!ti "ai puin *rosolane nu sunt +ns "ai puin pier)toare. %in pricina lor este prsit *ri6a de suflet este uitat %u"ne)eu cerul ve!nicia rostul o"ului. Stpnitorul lu"ii acesteia se strduie!te s ne in +ntr-o ne+ncetat +"pr!tiere !i +ntunecare toc"ai prin "i6locirea desftrilor trupe!ti< Prin si"urile trupe!ti aceste ferestre ctre suflet prin care sufletul are le*tur cu lu"ea v)ut el +l adap ne+ncetat cu desftri ale si"urilor !i totodat cu pcatul !i robia care sunt nedesprite de acestea +n fai"oasele sli de concert p"nte!ti rsun o "u)ic ce expri" !i strne!te feluritele pati"i4 aceste pati"i sunt +nfi!ate !i +n teatrele p"nte!ti4 aceste pati"i sunt rscolite prin distraciile p"nte!ti, o"ul este iRlus prin toate "i6loacele cu putin la desftarea cu ni u l care +l ucide +"btnduse cu acesta ei uit binele EE-E "ntuitor al lui %u"ne)eu !i sn*ele %u"ne)eu-lui-H" prin care a" fost rscu"prai. .at o slab descriere a curselor rspndite de ctre Stpnitorul lu"ii acesteia spre vnarea cre!tinilor. %escrierea e Nlab dar oare nu v-a strnit frailor o *roa) +ndreptit oare +n sufletul vostru nu s-a nscut +ntrebarea, B-ine oare

Sfntul .*natie #riancianinov


poate s scape din aceste curse AC +nfrico-luitul tablou +nc nu-i ter"inat< $na "ea clu)it de i uvntul lui %u"ne)eu +nc se "ai +ndea"n s )u-8i7Eveasc. -e *lsuie!te cuvntul lui %u"ne)eu A El Vi-ste!te proorocia care se +"pline!te sub oc'ii no!tri proorocia c +n vre"urile din ur" din pricina nmulirii frdelegii, dragostea multora se va rci =$t. XX.V E1:. - ii vntul cel ne"incinos al lui %u"ne)eu "ai nestr"utat dect cerul !i p"ntul ne veste!te +n"ulirea .n aceste vre"uri din ur" a curselor diavole!ti !i +n-ftuilirea nu"rului celor ce pier +n aceste curse. +ntoc"ai< $ uit la lu"e !i vd, cursele diavolului s-au. +n"ulit fa de vre"urile de +nceput ale #isericii lui 8ristos s-au +n"ulit peste "sur. Sau +n"ulit crile care cuprind +nvturi "incinoase4 s-au +"puinat s-au +"puinat peste "sur cei ce ur"ea) Sfntului Adevr4 s-a +ntrit cinstirea fa de virtuile fire!ti pe care le pot avea !i iudeii !i p*nii4 s-a ivit cinstirea fa de virtuile de-a dreptul p*ne!ti potrivnice firii +ns!i care le prive!te ca pe ni!te rele4 s-a +"puinat +nele*erea virtuilor cre!tine nu "ai )ic c s-a +"puinat a pierit aproape plinirea lor cu lucrul4 a prins aripi viaa "aterial4 piere viaa du'ovniceasc4 desftrile !i *ri6ile trupe!ti +n*'it aproape tot ti"pul oa"enilor4 ace!tia nici nu "ai au cnd s-!i aduc a"inte "car de %u"ne)eu. Ji toate acestea devin datorie devin le*e. in pricina nmulirii frdelegii, dragostea multora H se va rci - !i a acelora care ar fi r"as +n iubirea de %u"ne)eu dac rul nu ar fi fost att de ob!tesc dac laurile diavolului nu s-ar fi +n"ulit att de a"arnic. +ndreptit era +ntristarea fericitului Antonie. -u att "ai +ndreptit este +ntristarea cre!tinului din vre"ea de a)i +naintea priveli!tii curselor diavole!ti4 +nte"eiat este +nlcri"ata +ntrebare, B%oa"ne < -ine oare dintre oa"eni poate s scape de aceste curse !i s se "ntuiasc AC. ;a +ntrebarea Preacuviosului pustnic a venit de la %o"nul rspunsul, BS"erita cu*etare trece de aceste curse iar ele nu pot nici "car a se atin*e de eaC. %u"ne)eiesc rspuns < -u" +nltur din ini" orice +ndoial artnd +n puine cuvinte un "i6loc de nde6de pentru a birui asupra potrivnicului nostru "i6loc de destr"are !i ni"icire a "e!te!u*itelor sale lauri +"pletite cu a6utorul +ndelun*ilor ani de lupt cu o"ul !i a unei ne"surate ruti. S ne +n*rdi" "intea prin s"erenie fr a-i +n*dui s tind +n c'ip nesocotit !i cute)tor ctre dobndirea cuno!tinelor orict ne-ar aa curio)itatea noutatea !i pruta lor +nse"ntate. S o p)i" de ispita +nvturilor "incinoase ascunse sub nu"ele !i +nfi!area +nvturii cre!tine. S o s"eri" +ntru ascultarea fa de #iseric s"erind orice cu*etare care se ridic +"potriva "inii lui 8ristos =1 -or. X F: +"potriva "inii #isericii. ;a +nceput c'inuitoare este pentru "inte calea cea str"t a ascultrii fa de #iseric4 ea +ns duce la lr*i"ea !i libertatea +nele*erii du'ovnice!ti +naintea creia pier toate prutele nepotriviri pe care le afl +nele*erea trupeasc !i sufleteasc +n supunerea fr abatere fa de #iseric. S nu-i +n*dui" "intii a citi despre lucrurile du'ovnice!ti altceva dect ceea ce este cuprins +n crile scriitorilor adevratei #iserici4 cri despre care #iserica +ns!i a dat "rturie c ele sunt or*ane ale Sfntului %u'. -el ce cite!te pe sfinii scriitori se +"prt!e!te ne"i6locit de Sfntul %u' -are locuie!te +n ei !i *rie!te prin ei4 cel ce cite!te scriitorii eretici c'iar dac ar fi ele +"podobite cu nu"ele de BsfinteC de ctre aduntura lor eretic se +"prt!e!te de du'ul cel viclean al +n!elrii""/

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


din pricina neascultrii fa de #iseric al crei "ie) este trufia el cade +n cursele stpnitorului lu"ii acesteia. -e s face" cu ini"a A S altoi" la acest "slin slbatic un ra" din "slinul cel roditor s o +ntipri" cu +nsu!irile lui 8ristos s o deprinde" cu s"erenia evan*'elic s o sili" s pri"easc voia Evan*'eliei. V)nd nepotrivirea ei cu Evan*'elia ne+ncetata ei +"potrivire !i nesupunere fa de Evan*'elie s vede" +n aceast +"potrivire ca +ntr-o o*lind cderea noastr. V)ndu-ne cderea s pln*e" pentru ea +naintea %o"nului a @iditorului !i Gscu"prtorului nostru s ne +ndurer" cu +ntristarea cea "ntuitoare4 s nu conteni" a petrece +n aceast +ntristare pn ce nu vo" vedea t"duirea noastr. /nima nfrnt si smerit umne!eu nu o va urgisi =Ps. ; E>: lsnd-o vnrii vr6"a!ului. %u"ne)eu este @iditorul nostru !i Stpn cu drepturi depline, El poate s re)ideasc ini"a noastr !i va preface ini"a ce . se tn*uieste ne+ncetat cu plns !i ru*ciune o va preface dintr-o ini" iubitoare de pcat +ntr-o ini" iubitoare de %u"ne)eu !i sfnt. S ne p)i" si"urile trupe!ti ne+n*duind pcatului s intre prin ele +n +n*rdirea sufletului nostru. S ne +nfrn" oc'iul cel iscoditor !i urec'ea cea iscoditoare4 s pune" )bal strns asupra acelui "ic "dular al trupului care este +n stare s dea na!tere unor "ari cutre"ure asupra li"bii noastre4 s potoli" n)uinele dobitoce!ti ale trupului prin +nfrnare prive*'ere osteneli deasa aducere-a"inte de "oarte prin ru*ciunea statornic +ntru luare-a"inte. -e nestatornice sunt desftrile trupe!ti< -u ce "ias" se sfr!esc < %i"potriv trupul +n*rdit prin +nfrnare !i p)irea si"urilor splat prin lacri"ile pocinei sfinit prin deasa ru*ciune se )ide!te +n c'ip tainic ca #iseric a Sfntului %u' -are face nelucrtoare toate uneltirile vr6"a!ului +"potriva o"ului. BS"erita cu*etare trece de toate cursele diavole!ti !i acestea nu pot nici "car a se atin*e de eaC. A"in Anul 59:;. Pustia (erg<eev Cntec sub umbra crucii 5dup cap) 89 al /eirii: $ a!e) sub sfinita u"br a le"nului crucii +ncep cntare de laud cntare de "ulu"it @iditorului !i $ntuitorului "eu. /u de ra)ele ar)toare ale soarelui si"it fu* la u"bra crucii, fu* de ar!ia pcatelor de ar!ia s"intelilor. Vai< ;u"ea este preaplin de s"inteli *ro)ave. -e rcoare ce "n*iere sub u"bra crucii sfinte < %e sub rdcinile ei !ne!te i)vor de ap vie, +nvtura lui 8ristos. Glasul cntrii "ele nu se face au)it lu"ii de!arte. $intea !i ini"a "ea cnt tainic. S le aud pe ele $ntuitorul "eu. ?"bla oarecnd +n v)du' +naintea poporului is-railitean stlpul de nor !i foc +i clu)ea prin pustia slbatic +nfrico!at. /ev)ut !i totodat v)ut de ctre "ine Pronia %u"ne)eului "eu "-a clu)it pe calea ostenicioas !i nec6it a vieii p"nte!ti. Tria" "ai +nainte +n E*ipt. 5araon +"pratul E*iptului +"i u"plea ti"pul fr contenire cu facerea de cr"i)i !i cu alte "unci *rele +"i u"plea ti"pul cu necur"ata *ri6 de cele "aterialnice. Atunci cnd a venit la "ine *ndul de a slu6i %u"ne)eului "eu 5araon "-a certat pentru lenevie "i-a +n"ulit *ri6ile de cele vre"elnice p"nte!ti de!arte ca s nu a" putina nici "car de a " *ndi la 1umne5eu

Sfntul .*natie #riancianinov


$oise - prin acest nu"e !i aceast faC . este +nc'ipuit le*ea %u'ului - "a scos prin "i6loace "inunate din E*ipt din viaa pentru trup pentru lu"e +n pustie. Hstenicioas e calea prin pustie < Acolo nisipul +ncins n-are statornicie sub picioare4 acolo picioarele sunt rnite de pietre ascuite !i "rcini spino!i4 acolo soarele ar!tor pr6ole!te cltorul4 acolo e sete ne+n-: durat4 acolo nu sunt cldrile cu carne e*iptene!ti4 6 acolo sunt doar corturi nu este adpost lesnicios !i ti3-" nit; acolo firea"", "oart fr"nt c'inuie *ndul !i 6 pri!irile %e-abia a" a6uns la $area Go!ie c a" v)ut +n 6 ur"a "ea clreii vr6"a!i !i carele cu )*o"ot ca de] tunet +naintea "ea era "area, +naintea "ea !i +napoia "ea era "oartea +nfrico!at de neocolit. Era acolo +ns !i %u"ne)eul "eu. El e .)vorul vie-E ii !i "oartea +i este supus. Prin "i6locul "rii "i s-a< desc'is cale, +n viaa din "i6locul lu"ii sa artat fr 6 de veste +naintea "ea crarea "ntuirii. S-au aruncat la galop 0n ur"a "ea clreii s-aui npustit carele, toi au pierit +n "are. - cntm omnur lui, c cu slav --a proslvit, pe clre si cal n mare i-a; aruncat =le!. 6:, "8 -alul apri* este pornirile dobitoce!ti poftele truput lui "eu4 clreul care sade pe ele e *ndul pctos. -arele cu )*o"ot ca de tunet sunt slava de!art a; lu"ii "rirea ei. Ea va trece !i va a"ui !i se va +neca +n "area uitrii. -e e att de ne+nse"nat ca 'uruitul !6Y scritul roilor !i fierului carelor.< Singurul bine, )ingura co"oar a o"ului este %u"ne)eu @iditorul !i $ntuitorul lui Viaa !i %esftarea lui Avuia lui ve!nic. ;ui se cuvine lauda ;ui se cu-O vine slava< omnul, Cel ce sfrm r!boaiele, omnul este numele (ui) -e este cu neputin la oa"eni este oi putin la El. Carele lui faraon si puterea lui le-a aruncat i mare, pe cei alei clrei cpitani i-a aruncat n %area <oii =le!. 6:, 3-D: +n plnsul o"ului pentru pcto!enia luiY nc<egatu-s-au ca un perete apele, nc<egatu-s-au apele iA mi2locul marii 2Ie) 6:, 9:. S"intelile lu"ii si-au pierdut puterea lucrarea lor a fost ferecat +n le*turi n-au puY tut s +!i supun ini"a "ea4 aceasta s-a fcut l oare fa de ele a trecut prin valurile u"ede ca printre ni!te stnci pe piatr. *reapta 0a, oamne, s-a proslvit intru trie, mna 0a cea dreapt, oamne, a !drobit pe vr,mai =le!. 6:, K: ea "i-a druit trie a rpit puterea pcatului ce atrna asupra "ea ca un perete din valuri. Tu ai +"pietrit valurile ce +nsetau s " +n*'it s tra* le!ul "eu ne+nsufleit +n neptrunsele adncuri ale iadului. +,utor i +coperitor --a fcut mie spre mntuire =le!. 6:, 1:. +n calea "ea spre Tine P"ntul "eu f*duit +nc " a!teapt vr6"a!i fiii celor de alt nea" - !i ace!tia au cunoscut c asupra "ea este Pronia Ta cea sfnt c "na Ta " clu)e!te !i " apr se lupt pentru "ine4 ei !tiu c "na Ta este puternic. %e "na Ta se te" iar pe "ine " pi)"uiesc scr!nesc din dini asupra "ea. Au+it-au neamurile de "ila Ta fa de "ine i s-au mniat s-au a"rt locuitorii 5ilisti"ului4 s-au nelini!tit stpnitorii Edo"ului4 i-a cuprins tre"urul pe cpeteniile "oavitenilor au slbit ini"ile tuturor celor ce locuiesc +n -anaan =le!. 6:, ED-EF:. $ntuie!te-" %u"ne)eul "eu de toi fiii celor de alt nea" de toi !i de toate cele ce sunt strine Sfntului Tu %u' !i ca ntare sunt pentru cre!tini fii ai celor de alt nea". /u cu"va s se prind piciorul "eu +n vreo curs nu cu"va s " prbu!esc +n vreun adnc nev)ut de "ine necunoscut de mine, neaBun) pentru mine

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


;ipse!te-i de putere pe toi vr6"a!ii sufletului "eu i!a cu" ai lipsit de putere carele si clreii lui 5araon4 +"pietre!te-i ca s r"n fr nici o "i!care fr nici o lucrare a!a cu" ai +"pietrit apele. $ntuie!te-" %oa"ne %u"ne)eul "eu< Vr6"a!ii "ei sunt puternici !i "ari< %ac " vei lsa sin*ur " vor ucide precu" ucide leul un "iel fr putere4 " vor strivi precu" strive!te piatra de "oar bobul de *ru. &rin mrirea braului 0u s mpietreasc =le!. 6:, EF: toi cei ce ursc "ntuirea "ea toi cei ce se +"potrivesc a6un*erii "ele la Tine pn ce va trece poporul 0u, oamne, pn ce va trece poporul 0u acesta, pe care l-ai agonisit) ucndu-i nluntru, rsdeste-i pe ei n muntele motenirii 0ale, n lcaul 0u cel gata care l-ai fcut, oamne, sfinenia, oamne, care au gtit-i minile 0ale =le!. 6:, ".-",8 -nd apele $rii Go!ii au acoperit !i +necat oastea lui 5araon cpitanii clreii carele lui "ariam prooro-/ cita, )ora lui 'aron, ar3iereul israilitenilor !i a lui $oisi le*iuitorul lor a luat ti"panul +n "inile sale !i +nsoit de ceata fe"eilor lui .srail a +nlat cntarea, - cntam omnului, c cu slav --a proslvit, pe clre i cal n mare i-a aruncat =le!. 6:, 2"8 Sufletul care petrece +n slu6irea %o"nului care cu*et +ntru ;e*ea lui %u"ne)eu )iua !i noaptea se unelte +ntr-un sin*ur du' cu %o"nul =l -or. :I, ",8, s= +nrude!te cu El prin ;e*ea sfnt se face sor a ;ui0 proorocit lund de la El insuflare 'aric. -nd ea )e vede i)bvit de "oartea pcatului de +necarea +n *ri6ile i +ndeletnicirile de!arte ale lu"ii de stpnirea !iY silnicia lui 5araon atunci +nstrunea) si"irile ini"ii +nA i "inunata pace a lui 8ristos !i atin*ndu-le ca pe ni!te coarde prin cu*etrile %u"ne)eie!ti scoate sunete "inunate prooroce!ti cnt laud lui %u"ne)eu +ril c'ip tainic du'ovnicesc de)"ierdtor. >, voi fe"ei ale lui .srail suflete ale robilor credincio!i ai %o"nului lisus< ;uai ti"panele voastre altu-E rai-v cntrii proorociei de %u"ne)eu insuflate< S !ede" +n ceat bine toc"it sub sfinita u"br a crucii rsti*nind trupul cu patimile i poftele =Gal. V 1D: cif "inte !i ini" curat cu bu)e curate s cntm omnul lui, $arelui %u"ne)eu !i $ntuitorului no)tru, cci cm slav --a proslvit prin ne*ritele Sale faceri de binei ctre noi !i +ntre*ul nea" cre!tinesc !i o"enesc. Cugetare la apusul soarelui ;u"intorul cel "re al )ilei svr!ind calea sa de )i cu )i se apropia de apus. Plecndu-se spre "are !i cltinndu-se oarecu" deasupra ei el +!i tri"ite ra)ele de r"as bun peste p"nt *ata s se cufunde +n nesfr!ita "are. Privesc aceast priveli!te "rea de la fereastra c'iliei "ele din snul lini!titei "nstiri < +naintea "ea stau !i Vronstadtul !i r"ul de cealalt parte al 5inlandei !i "area +"pestriat de dun*i. %easupra "rii svr!e!te cru*ul su soarele care de-acu" atin*e "ar*inile feei "rii. Soarele ce apune +n*duie oc'iului o"enesc s +l priveasc +n vre"e ce de-a lun*ul cltoriei sale de )i nu se las atins de privirea lui acoperindu-se de el printr-o strlucire nesuferit orbitoare. -e conte"plaie se na!te din aceast privire pentru "ona'ul +nsin*urat A -e insuflare se revars +n pieptul "eu la citirea acestei file din sfinita carte scris de +nsu!i %u"ne)eu - natura A -artea aceasta se desc'ide "ereu celor care nu contenesc a se curai prin pocin !i a se deprta de toat +ntreprinderea pctoas fie aceasta *rosolan ori subire. Ea se desc'ide celor care s-au lepdat de plcerile

Sfntul .*natie #riancianinov


p"nte!ti de +"pr!tierea de!art. Ea se desc'ide ur"torilor !i ucenicilor Evan*'eliei iubitorilor slavei cere!ti !i desftrilor ve!nice iubitorilor +nsin*urrii u"ile !i lini!tite care au +ndr*it +nsin*urarea pentru a cuta +n ea +"bel!u*ata cuno!tin de %u"ne)eu prin +ndeprtarea din sine a tot ce +l ascunde !i-; deprtea) de noi pe %u"ne)eu. Sfnt, B;u"in !i de lu"in %ttor... prin -are 5iul Se proslve!te !i de toi Se !tieC""7 Sfntul %u' a aflat +ntre pri"ii cre!tini "ulte vase vii te"ple +nsufleite vrednice de sl!luirea !i ads-tarea Sa. A!a au fost Apostolii4 a!a a fost cel dinti "ucenic - Jtefan4 a!a au fost aproape toate "dularele #isericii instituite de Apostoli4 a!a au fost sfinii din toate vre"urile. %u'ul Sfnt aflndu-E pe cre!tin credincios lui 8ristos S-a po*ort asupra lui E-a re)idit dup ase"narea /oului Ada" aducnd +n sufletul !i trupul lui sfinenie nestriccioas de la %u"ne)eu u"plnd te"plul su cu daruri du'ovnice!ti. #rbaii purttori de %u"ne)eu rspndeau cu +"bel!u*are +nvtura lui 8ristos prin puterea cuvntului du'ovnicesc +ntrit de puterea darurilor %u'ului aduceau frailor *rabnic sporire !i urcu! du'ovnicesc, sftuind pe tot omul, )pune 'po)tolul, i nvnd pe tot omul ntru toat nelepciunea, ca s nfim pe tot omul desvrit ntru lisus .ristos 2Col ",278 Acu" cnd s-au +n"ulit cei bo*ai +n !tiine arte +n tot ce este "aterial acu" a lipsit cel cuvios 2P) 6I, "8 Sf*ntul 1u3, pri!ind la fiii oa"enilor cutnd vas vrednic +n aceast ceat de in!i ce se nu"esc pe sine BeducaiC BcultivaiC Bortodoc!iC roste!te asupra lor cu a"rciune osnda, 2u este cel ce nelege, nu este cel ce caut pe umne!eu) 0oi s-au abtut, mpreun netrebnici s-au fcut; nu este cel ce face buntate, nu este pn la unul) =roap desc'is gtle,ul lor, cu limbile lor vicleneau; venin de aspid sub bu!ele lor, a cror gur de blestem i de amrciune este plin; grabnice sunt picioarele lor a vrsa snge; sfrmare i nevoie ntru cile lor, i calea pcii nu au cunoscut) 2u este frica lui umne!eu naintea oc'ilor lor 2Rom III, ""-"78 .at pricinile din care %u'ul lui %u"ne)eu Se +nstrinea) de noi +n vre"e ce El este adevrata "o!tenire a cre!tinilor adevrai dobndit pentru tpi noii israiliteni de ctre Atotsfntul lor +nceptor de nea". %u'ul lui %u"ne)eu Sfnt este !i odi'ne!te doar +n sfini care s-au rsti*nit lu"ii care au rsti*nit trupul ca patimile si po&tele =Gal. V 1D:. +nc din Vec'iul ;e*m*nt )-a !e)tit cu pri!ire la (l: 2u va rmnea u'ul %eu n oamenii acetia n veac, pentru c trupuri sunt 2Fac :I, 3:. Ji Acest %u' Atotbun -are +n #iserica pri"elor veacuri S-a po*ort asupra lui -ornelie care era nu"ai cate'i)at prin cuvntul crucii u"plndu-E de felurite daruri du'ovnice!ti Se deprtea) de noi care sunte" de6a splai prin bote) !i care ne socoti" credincio!i !i ortodoc!i4 Se +nstrinea) c'iar dac El %u"ne)eu fiind nu e prtinitor4 Se +nstrinea) ca s nu ne fac "ai pcto!i prin adu*area la celelalte pcate ale noastre a unui pcat *reu, 6i*nirea prin care e 6i*nit !i silit s Se deprte)e de la noi Sfntul %u' =Efes. I:, 324 l Pes. V E>:. Ga)ele Soarelui %reptii nu cad acu" drept asupra o"ului< %in pricina +ntririi vieii "ateriale trupe!ti rar rar se "ai afl pe p"nt vreun vas viu al Sfntului %u'. .ni"ile oa"enilor s-au fcut ne+nstare din pricina necuriei lor a pri"i ne"i6locit !i a purta scrisul ;ui4 de aceasta s-au fcut "ai +n stare ca ini"ile - table nefcute de "n - "ateria fr via care cel puin nu e spurcat cu pcatul. ?nde odi'nesc acu" cuvintele %u'ului A +n crile %u"ne)eie!tilor Scripturi !i ale sfinilor bineplcui ai

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


lui %u"ne)eu +n crile scrise la +nde"nul !i sub insuflarea Sfntului %u'. %u'ul Sfnt le +"prt!ea ale!ilor si felurite daruri du'ovnice!ti le rnduia felurite slu6iri. Pe unii +i un*ea spre prooro-cie pe alii - spre apostolie pe alii - spre a pstori !i a +nva pe alii - spre a fi "ucenici pentru 8ristos pe alii - spre a se curai pe sine prin nevoinele clu*re!ti. 5elurite daruri felurite slu6iri - +ns te"eiul i)vorul e unul sin*ur, %u'ul Sfnt -are +"parte darul fiecruia rnduie!te slu6irea fiecruia potrivit voii !i stpnirii Sale ca un %u"ne)eu. Ji crile sfinilor lui %u"ne)eu au fost scrise de vase ale %u'ului cu felurite daruri !i felurite slu6iri - au fost scrise toate sub insuflarea ori sub +nrurirea Sfntului %u'. Sfntul %u' arat +nc de pe aici treapta de slav a te"plelor Sale vii strlucind dintrunul "ai lu"inos iar dintr-altul "ai puin. A!a cu" stelele cerului v)ut se deose'esc 2l Cor 6:, D1: una de alta +n slav a!a !i sporirea du'ovniceasc a sfinilor lui %u"ne)eu care strlucesc pe cerul #isericii este deosebit. Pe potriva sporirii lor du'ovnice!ti este !i lu"ina pe care o rspndesc crile scrise de dn!ii - +ns toate sunt pe cer toate rspndesc lu"ina buna "ireas" a Sfntului %u'. Toc"ai aceste cri sunt lu"ina ra)elor Soarelui %reptii -are apune rnduit de Atotbunul %u"ne)eu spre lu"inarea celor din ur" ceasuri ale )ilei cre!tine. 5railor< S cercet" dup porunca $ntuitorului se"nele vre"urilor pentru a cror necunoa!tere fariseii sunt +nfierai de %o"nul =$t. XV. 3:. S lu" a"inte cu" se cuvine la povaa $ntuitorului -are le spune iudeilor din vre"ea ;ui, nc puin vreme (umina cu voi este* umblai pn cnd avei (umina, ca s nu v cuprind pe voi ntunericul - c cel ce umbl ntru ntuneric nu tie unde merge) &n cnd avei (umina, credei n (umin, ca s fii fii ai (uminii =.n. X.. 3F-3K:. -u credin s ne +ndeletnici" cu citirea crilor scrise de sfinii bineplcui ai lui %u"ne)eu cule*nd din ele lu"in !i via pentru suflet. S ne +ndeprt" ca de o otrav o"ortoare de crile scrise dintr-un i)vor puturos !i tulbure din raiunea cea cu nu"e "incinos - aceast "o!tenire a firii o"ene!ti c)ute ce prin cderea ei s-a apropiat de +n*erii c)ui. Ca s nu mai fim prunci, ne +ndea"n Apostolul nvluindu-ne i purtndu-ne de tot vntul nvturii, ntru minciuna oamenilor, ntru vicleugul spre mete-ugirile nelciunii 2(fe) I:, "$8 Vin "ai cu"plite dect valurile potopului care a +n*'iit cndva +ntrea*a lu"e pier)nd tot nea"ul o"enesc vin valurile "inciunii !i +ntunericului +ncon6oar lu"ea din toate prile *ata s o +n*'it strpesc credina +n 8ristos surp +"pria ;ui pe p"nt +nbu! +nvtura ;ui vt"a obiceiurile t"pesc si ni"icesc con!tiina +ntin)nd do"nia atotrului stp-aitor al ace)tei lumi ?nde este acea fericit arc ase"enea cu arca dreptului /oe unde s pute" scpa de valurile ce nvlesc din toate prile unde s pute" afla "ntuire ne+ndoielnic A Arca aceasta e Sfnta #iseric ce plute!te peste valurile potopului du'ovnicesc !i +n noaptea +ntunecoas +nviforat cu"plit este clu)it cu senintate !i trie +n calea sa de ctre lu"intorii cere!ti, scrierile sfinilor bineplcui ai lui %u"ne)eu. Strlucirea acestor lu"intori cere!ti nu poate s-o ascund nici o ne*ur nici un nor. Arca va a6un*e la li"anul ve!niciei fericite aducn-du-i cu bine acolo pe toi cei ce i-au +ncredinat "ntuirea lor. -el care va dispreui aceast arc cel ce +!i va +nc'ipui din oarb trufie !i prere de sine c poate s strbat valurile cu"plite +n barca !ubred a "inii sale cel care va dispreui s"erita ascultare fa de #iserica cea

Sfntul .*natie #riancianinov


adevrat care se va sui +n alte corbii vt"ate de +nvturile "incinoase roase de a"*irea !arpelui viclean cel ce va lepda clu)irea Sfntului %u' ori se va clu)i doar cu rceal !i frnicie dup Sfnta Scriptur sin*ura +n care se afl +nvtura %u'ului acela va pieri. &n cnd avei (umina, credei n lumin, ca s fii fii ai (uminii) 'min Fariseul 5n dou pri: 5railor < S privi" +n Evan*'elie la felul de a se purta al %o"nului nostru lisus 8ristos. Vo" vedea c el nu se s"inte!te niciodat de pcto!i orict de *rele ar fi pcatele acestora. %e ase"enea nu ave" nici o pild +n Sfintele Evan*'elii ca Sfinii Apostoli s se fi s"intit de cineva. %i"potriv fariseii se s"intesc "ereu - se s"intesc de -el Atotdesvr!it de %u"ne)eu +no"enit4 se s"intesc pn acolo +nct +l osndesc pe %u"ne)eu ca pe un nele*iuit +l dau unei "ori de ocar4 pe $ntuitorul +l rsti*nesc pe cruce +n "i6locul a doi tl'ari< %e aici tra*e" +n c'ip firesc conclu)ia c +nclinarea spre a te s"inti este o boal *rea a sufletului este se"nul fariseis"ului. Trebuie s lu" a"inte cu osrdie la ini"a noastr !i s ucide" +n ea si""ntul s"intirii de aproapele prin cu*etarea du'ovniceasc culeas din Evan*'elie. Evan*'elia - carte sfinit !i atotsfnt < Precu" +n apele curate se +!i rsfrn*e +nfi!area soarele a!a !i +n Evan*'elie este )u*rvit 8ristos. -el ce dore!te s-; vad pe 8ristos s +!i curee "intea !i ini"a prin pocin < II va vedea +n Evan*'elie pe 8ristos Adevratul %u"ne)eu $ntuitorul oa"enilor c)ui4 va vedea +n Evan*'elie ce +nsu!iri trebuie s aib ucenicul lui lisus care este c'e"atLs +nvee blndeea !i s"erenia de la +nsu!i %o"nul +n aceste virtui prin care ur"" lui %u"ne)eu va afla fericit odi'n sufletului su. Partea nti .ntrat-a oarecnd %o"nul +n casa va"e!ului $atei prefcndu-E pe va"e! +n Apostol4 %u"ne)eu +ntrupat .E !e)ut la "as cu pcto!ii. 5ariseii v)nd aceasta s-au s"intit. *e ce, le-au 5i) ei ucenicilor lui li)u), de ce cit vameii si cu pctoii mnnc si bea asclul vostru " 2Mt I6, ""8 Spunei "ai +nainte fariseilor de ce-i nu"ii pe ace!ti oa"eni Bpcto!iC A /-ar fi fost oare "ai aproape de Nidevr s +i nu"ii BfericiiC B+n*eriC B'eruvi"iC fiindc %u"ne)eu a binevoit s !ad +n tovr!ia lor A /-ar fi fost "ai bine s spunei, B!i noi sunte" pcto!i < Pri"e!te-ne !i pe noi $ilostive lisuse la picioarele Tale. Acestor pcto!i Tu !tiutorul ini"ilor !i Uudectorul -el Adevrat le-ai dat +ntietate fa de noi4 trecndu-ne cu vederea ai !e)ut cu dn!ii. Se vede c pcatele noastre sunt +naintea Ta "ai *rele ca pcatele lor. -u dn!ii !e)i - nou +n*duie-ne "car s cde" la picioarele TaleC. /u este sfnta "ireas" a s"ereniei +n BdrepiiC cei +ntunecai bo*ai doar +n dreptatea firii o"ene!ti c)ute +n dreptatea prefcut a lu"ii +n dreptatea de"onic. Ace!tia osndesc cu obr)nicie pe %o"nul +i osndesc pe pcto!ii pri"ii de El care se fac +n acest c'ip adevrai drepi - +l leapd pe %o"nul *rind, asclul vostru) %au de +neles prin asta c nu +l recunosc ascl al lor) Gspunsul %o"nului este un rspuns la toate te"eiurile bolii ascunse ale fariseilor la +ntrea*a stare a sufletului lor. Acest rspuns cuprinde +n sine o cu"plit osndire !i lepdare de la faa lui %u"ne)eu a oricrei drepti

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


o"ene!ti prute unite cu osndirea aproapelui. 2-au trebuin, a 5i) 1omnul, cei sntoi de pocin, ci cei bolnavi) eci mergnd, nvai ce nseamn* %il voiesc, iar nu ,ertf - c n-am venit s c'em pe cei drepi, ci pe cei pctoi la pocin 2Mt I6, "2-"-8 Hdat +n )i de s"bt "er*ea %o"nul cu sfinii Si ucenici !i Apostoli printre se"nturi. ?cenicilor li s-a fcut foa"e !i au prins a s"ul*e spice4 fr"ntn-du-le +n "ini curau boabele pe care le "ncau. V)nd aceasta fariseii au )is, /at, ucenicii 0i fac ce nu se cade a face smbta 2Mt 6II, 28 1omnul, amintind de %avid !i de preoi =pri"ul clcnd rnduiala ;e*ii din nevoie iar ceilali din porunca ;e*ii: iar!i le atra*e fariseilor a"enintor luarea a"inte, e ai ti ce nseamn* %il voiesc, iar nu ,ertf, nu ai fi osndit pe cei nevinovai 2Mt 6II, ,8 -e cu*et voitor de ru trdea) si""ntul s"intirii < El se preface c ine cu acribie pn la ulti"ul a"nunt for"a le*ii dar +nelesul luntric al le*ii +l calc. 5ariseu +ntunecat !i orb < Au)i ce +i *rie!te %o"nul, %il voiesc) V)nd nea6unsurile aproapelui "ilostive!te-te de el, e "dularul tu < /eputina pe care o ve)i ast)i +n el "ine poate deveni neputina ta. Te s"inte!ti doar fiindc e!ti trufa! !i orb < +"pline!ti unele rnduieli dinafar ale le*ii !i pentru asta sin*ur te "inune)i de tine4 dispreuie!ti osnde!ti pe se"enii +n care ba*i de sea" clcarea unor "runi!uri !i nu ba*i de sea" +"plinirea faptelor bune "ari tinuite iubite de %u"ne)eu necunoscute de ini"a ta +ncre)ut !i +"pietrit. /u te-ai uitat +ndea6uns la tine +nsui4 nu te-ai v)ut, nu"ai de asta nu te socoti pctos. %e asta nu s-a frnt ini"a ta nu s-a u"plut de pocin !i s"erenie4 de asta nu ai priceput c deopotriv cu ceilali oa"eni ai nevoie de "ila lui %u"ne)eu de "ntuire +nfrico!at lucru este a nu te socoti pe tine +nsui pctos < -el care se socoate pe sine pctos pri"e!te cale liber spre lisus. -e fericire este a-!i vedea o"ul pcatele< -e fericire este a privi +n ini"a sa < -el care va privi +n ini"a sa va uita c pe p"nt se afl pcto!i afar de el sin*ur. -'iar de se va uita vreodat la se"eni toi i se vor prea nepri'nii "inunai ca ni!te +n*eri. Privind la sine cercetndu!i petele cele din pcate el se +ncredinea) c pentru "ntuirea sa e)te un )ingur miBloc - "ila lui %u"ne)eu c e un rob netrebnic nu doar prin +nclcarea ci si prin plinirea ne+ndestultoare a poruncilor %u"ne)eie!ti printr-o plinire a lor ce se asea"n "ai de*rab unei sc'i"onosiri. Avnd trebuin el +nsu!i de "il o revars cu +"-bel!u*are asupra aproapelui are pentru el nu"ai "il. e ai ti ce nseamn* %il voiesc, iar nu ,ertf, nu ai fi osndit pe cei nevinovai - c n-am venit s c'em pe cei drepi, ci pe cei pctoi la pocin 2Mt 6II, ,; I6, "-8 Milo)ti!ul no)tru Mntuitor %o"nul lisus 8ristos -are nu i-a lepdat pe va"e!ii !i curvele ce se pociau nu i-a dispreuit nici pe farisei4 El a venit s-E vindece pe o" de toate bolile sale printre ele !i de fariseis" care este cu osebire *reu de t"duit nu"ai fiindc aceast boal se socoate !i se veste!te pe sine drept sntate +nfloritoare leapd doctorul !i +n*ri6irea vrea s vindece ea +ns!i bolile altora +ntrebuinnd pentru scoaterea unui firicel de praf care de-abia se vede lovituri cu brne *rele. @n oarecare fariseu E-a poftit pe %o"nul s ia parte la "asa lui. Ji intrnd n casa fariseului, a e!ut =;e. V.. 3K: poveste!te Evan*'elia despre %o"nul -el $ilostiv. Se pare c fariseul cu toate c avea oarecare osrdie !i credin ctre %o"nul dup ce ;-a pri"it a +nceput a socoti ct de "ult cinstire trebuie s +i dea Haspetelui. %ac n-ar fi fost socoteala +nte"eiat pe prerea despre sine c este drept !i vrednic ce E-ar fi +"piedicat pe fariseu s fu* +n +nt"pinarea Haspetelui %u"ne)eiesc s

Sfntul .*natie #riancianinov


cad cu cutre"ur la sfintele ;ui picioare s-!i +ntind sub ele sufletul ini"a. /u s-a +nt"plat a!a4 fariseul a lsat s +i scape fericitul prile6 de a-; cinsti pe $ntuitorul dup cuviina datorat. Prile6ul scpat de fariseu +l rpe!te sie!i oarecare fe"eie din acea cetate pctoas cunoscut. Ea alear* cu vasul de "ir bine-"irositor +n casa fariseului intr acolo unde era "asa +ncepe a spla picioarele $ntuitorului !i a le !ter*e cu perii capului su a sruta picioarele $ntuitorului !i a le un*e cu mir /u vede fariseul orb fapta bun care se svr!e!te +naintea oc'ilor lui care d +n vilea* rceala o"orrea ini"ii lui. S"intirea !i osndirea i se "i!c +n suflet. El cu*et, +cesta de ar fi prooroc, ar ti cine i cefei de femeie este ceea ce se atinge de el - c este pctoas 24e :II, -#8 1e ce II "ic!ore)i pe %u"ne)eu nu"indu-; doar prooroc A %e ce o nu"e!ti pctoas pe cea care a fost cinstit de %u"ne)eu "ai "ult dect tine A Te"e-te taci, este de fa @iditorul< A ;ui e 6udecata asupra fpturilor Sale4 pentru El e totuna a ierta cinci sute !i cinci)eci de dinari datorie de pcate, El e Atotputernic !i nesfr!it de bo*at. %e obicei fariseul pierde acest lucru din socoteala sa < V)nd la aproapele cinci)eci de dinari datorie el nu ia sea"a la cei cinci)eci de dinari pe care el +i datorea) nici "car nu-i socoate datorie +n vre"e ce 'otrrea %u"ne)eie!tii Uudeci veste!te c nici unul din ei doi nu are de unde s-!i plteasc datoria c a"ndoi au deopotriv nevoie de iertarea ei. J) neavnd ei cu ce plti, amndurora le-a iertat =;e. V.. DI:. ;ipsa de s"erenie de unde vine boala fariseis"ului +"piedic +n cea "ai "are "sur sporirea du'ovniceasc +n ti"p ce oa"enii c)ui +n pcate *rele cu rvn fierbinte !i du' s"erit aduc pocin uit +ntrea*a lu"e vd fr +ncetare pcatul lor !i +l pln* +naintea lui %u"ne)eu fariseul prive!te lucrurile dup dou "suri deosebite. Pcatul lui ce i se pare fr de +nse"ntate nu +i atra*e asupra sa luarea a"inte. El +!i a"inte!te cunoa!te cteva fapte bune ale sale !i +n ele +!i pune nde6dea. El vede nea6unsurile aproapelui4 punndu-le fa +n fa cu ale sale pe acestea din ur" le socoate u!oare lesne de +ndreptit. -u ct cre!te +n oc'ii si propria dreptate cu att se +"puinea) +ndreptarea 'aric cea dat n dar celor care se pociesc. %in aceast pricin slbe!te e ni"icit si""ntul pocinei. H dat cu "ic!orarea si""ntului pocinei este +n*reunat calea spre sporirea du'ovniceasc4 odat cu ni"icirea si""ntului pocinei o"ul se abate de pe calea "ntuitoare pe calea prerii de sine !i a"*irii de sine. El se face strin sfintei iubiri de l :u"ne)eu !i de aproapele lart-se pcatele ei cele multe, .E *rit %o"nul despre fericita pctoas c mult a iubit; iar cui se iart mai puin, iubete mai puin 24e :II, $,8 -el "olipsit de boala fariseis"ului este lipsit de sporire du'ovniceasc +"pietrit e p"ntul arinei sale suflete!ti !i nu aduce road, pentru rodirea du'ovniceasc este nevoie de o ini" lucrat prin pocin "uiat u"e)it de strpun*ere !i de lacri"i. ;ipsa sporirii este de6a o pa*ub de cea "ai "are +nse"ntate - dar vt"area pricinuit de fariseis" nu se "r*ine!te la nerodirea sufletului, "oli"a aductoare de "oarte a fariseis"ului este +n cea "ai "are "sur +"preunat cu ur"rile cele "ai pier)toare. 5ariseis"ul nu doar c face neroditoare pentru o" faptele bune ale acestuia ci le !i +ndreptea) spre rul sufletului su spre osndirea lui +naintea lui %u"ne)eu. 'cest lucru E-a )u*rvit %o"nul +n pilda despre vameul i fariseul =;e. cap. XV...: ce se ru*au +"preun +n te"plul lui %u"ne)eu. 5ariseul privindu-se pe sine nu afla pricin de pocin de si"ire a strpun*erii

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


ini"ii4 di"potriv el afla pricin de a fi "ulu"it cu sine de a se ad"ira. El vedea +n sine postire dare de "ilostenii - dar nu vedea acele pcate pe care le vedea sau credea c le vede +n alii !i de care se s"intea. @ic credea c le vede, fiindc s"intirea are oc'ii "ari, ea vede la aproapele !i pcate care nu sunt de fel +ntr-+n-sul pcate nscocite de +nc'ipuirea pe care o "n viclenia. 5ariseul +n a"*irea sa de sine aduce laud lui %u"ne)eu pentru starea sa. El +!i tinuie!te se"eia iar aceasta se tinuie!te de el sub obr)arul recuno!tinei fa de %u"ne)eu. Privind ;e*ea superficial i se prea c este plinitor al ;e*ii bineplcut lui %u"ne)eu. El a uitat c porunca %o"nului dup cuvntul Psal"istu-lui este larg foarte, c +naintea lui %u"ne)eu +nsu!i cerul nu este curat 2Io! 6:, EF: c %u"ne)eu nu binevoie!te nici +ntru 6ertfe nici c'iar +ntru arderi de tot atunci cnd pe acestea nu le +nsoe!te !i nu le spri6in du'ul +nfrnt si s"erit =Ps. ;: c ;e*ea lui %u"ne)eu trebuie sdit c'iar +n ini" pentru a putea dobndi dreptatea cea adevrat fericit du'ovniceasc. Aceast dreptate +n- l cepe s apar +n o" odat cu si"irea srciei cu du'ul =Ps. XXX.X EE4 $t. V 3:. 5ariseul plin de slav de!art4 socoate c d "ulu"it lui %u"ne)eu c +l proslve!-6 te, *umne+eule, mulumesc >ie c nu sunt ca ceilali oameni&: rpitori, nedrepi, preacurvari =;e. XV... EE:. El nu"raO pcatele vdite pe care toi le pot vedea4 dar despre l pati"ile suflete!ti despre trufie viclenie ur )avistie frnicie nu po"ene!te nici un cuvnt. %ar toc"ai acestea +l alctuiesc pe fariseu < Toc"ai ele +ntunec o"oar sufletul +l fac ne+nstare de pocin < Toc"ai ele ni"icesc dra*ostea de aproapele !i nasc s"intirea plin de rceal trufie !i ur < 5ariseul plin de slav de!art socoate c d "ulu"it lui %u"ne)eu pentru faptele sale bune - +ns %u"ne)eu +!i +ntoarce faa de la ele4 %u"ne)eu roste!te +"potriva lui +nfrico!ata osnd, 0ot cel ce se nal va fi smerit 24e 6:III, "$8 Atunci cnd fariseis"ul se +ntre!te !i a6un*e la deplintatea puterii sale el pune stpnire pe suflet, atunci roadele lui sunt cu"plite. /u e frdele*e +naintea creia el s se cutre"ure de care s nu fie *ata. 5ariseii au cute)at s +l 'uleasc pe Sfntul %u'. 5ariseii au cute)at s +l nu"easc +ndrcit pe 5iul lui %u"ne)eu. 5ariseii si-au +n*duit s spun c %u"ne)eu +no"enit $ntuitorul venit pe p"nt este pri"e6dios pentru bunstarea ob!teasc pentru rosturile cetene!ti ale iudeilor. Ji pentru ce toate aceste nscociri +ntortoc'eate A Pentru ca sub acoperirea prutei drepti sub obr)arul p)irii nea"ului a le*ilor a reli*iei s-!i sature de sn*e rutatea lor cea nesturat s aduc sn*e ca 6ertf )avistiei !i slavei lor de!arte s svr!easc ucidere de %u"ne)eu. 5ariseis"ul este o *roa)nic otrav4 fariseis"ul este o *roa)nic boal sufleteasc. S ne strdui" a sc'ia trsturile fariseulL lund descrierea din Evan*'elie a!a +nct oricine privind aceast priveli!te "onstruoas cu"plit s se poat p)i cu" a poruncit 1omnul, de aluatul &ariseilor =$t. XV. K:, de felul *ndirii de re*ulile de a!e)area sufleteasc a fariseilor. 5ariseul "ulu"indu-se cu +"plinirea rnduielilor i-xterioare ale reli*iei si svr!irea ctorva fapte bune de care nu sunt strini nici p*nii slu6esc ca ni!te robi pati"ilor pe care +ntr-o "sur +nse"nat nici nu le vede +n sine !i nu le pricepe care pricinuiesc +n el o desvr!it orbire +n privina lui %u"ne)eu !i a +ntre*ii +nvturi du"ne)eie!ti. -unoa!terea deci !i vederea +n sine a lucrrii pati"ilor suflete!ti se dobnde!te prin pocin dar si""ntul pocinei nu a6un*e la fariseu. -u" poate ini"a s se +nfrn* s se strpun* s se s"ereasc atunci cnd este "ulu"it de

Sfntul .*natie #riancianinov


sine A /efiind +n stare s se pociasc fariseul nu e +n stare s vad lu"ina poruncilor lui %u"ne)eu ce lu"inea) oc'ii "inii. -'iar de se +ndeletnice!te cu citirea Scipturii c'iar dac vede +n ea aceste porunci +n orbirea sa nu se opre!te asupra lor, ele fu* de oc'ii lui si le +nlocuie!te cu filosofrile sale proste!ti nebune!ti. -e poate fi "ai ciudat "ai necuviincios dect filosofrile fariseului po"enite +n Evan*'elie A %el ce se va 2ura pe templu, nimic nu este; iar cel ce se va 2ura pe aurul templului, vinovat este 2Mt XX... EK:. 5ariseul lsnd plinirea poruncilor lui %u"ne)eu n)uie!te ctre plinirea a"nunit a "runi!urilor exterioare c'iar dac acest lucru ar fi +nsoit de +nclcarea vdit a poruncilor. Sfintele porunci ale lui %u"ne)eu +n care este viaa ve!nic au fost lsate de farisei +ntr-o deplin neb*are de sea" au fost uitate cu desvr!ire < ?e-ciuii, le )pune 1omnul, i!m si mrarul si c'imenul, si ai lsat cele mai grele ale (egii -,udecata i mila si credina))) &ovuitori orbi, care strecurai narul si ng'iii cmila 2Mt 66III, 2--2$8 -ea "ai tinuit dintre toate pati"ile suflete!ti este slava de!art. Aceast pati" "ai "ult dect celelalte se ascunde +naintea ini"ii o"ului aducndu-i o "ulu"ire adeseori luat ca "n*iere a con!tiinei ca "n*iere du"ne)eiasc - si toc"ai din aluatul slavei de!arte este fcut fariseul. El face totul pentru a fi luL dat de oa"eni4 +i place ca si "ilostenia si postul si ru*ciunea lui s aib "artori. El nu poate fi ucenic al 6 %o"nului lisus -are porunce!te ur"torilor Si s(8l dispreuiasc slava de la oa"eni s "ear* pe caleRl +n6osirii lipsurilor pti"irilor. -rucea lui lisus estel s"inteal pentru fariseu. ;ui +i trebuie un $esia asepf "ntor cu Alexandru $acedon sau cu /apoleon . cu l slav rsuntoare de cuceritor cu trofee cu prad f Y Gndul la slava cereasc du'ovniceasc la slava lut %u"ne)eu cea ve!nic la ve!nicia +ns!i este de ne a6uns pentru sufletul lui ce se tr!te pe p"nt +n pra-... ful !i stricciunea p"nteasc. .ni"a lui este acold6 unde se afl co"oara lui. Acolo e credina lui acol[^ sunt si"irile lui acolo este nde6dea acolo este dra- *ostea lui< -u *ura cu vrful li"bii el +l "rturise!tL< pe %u"ne)eu iar cu ini"a se leapd de %nsul. El nu si"te niciodat pre)ena lui %u"ne)eu nu vede purtarea lui de *ri6 nu cunoa!te din experien ce +nsea"n frica de %u"ne)eu. Pentru ini"a lui nu exist %u"ne)eu !i nu exist nici aproapele. El e cu totul p"ntesc cu totul trupesc cu totul sub stpnirea pati"ilor suflete!ti este "nat de ele cr"uit de ele +"pins de ele la toat nele*iuirea trie!te !i lucrea) doar pentru iubirea de sine. +n acest suflet este +nlat idolul eu. .dolul e t"iat fr +ncetare i se 6un*'ie necontenit 6ertfe. -u" se pot +"bina +ntr-un ase"enea suflet slu6irea Atotsfntului %u"ne)eu cu slu6irea idolului scr-bavnic A Acest suflet se afl +ntr-o stare de pustiire cu"plit +ntr-un +ntuneric cu"plit +ntr-o o"orre cu"plit4 este o pe!ter +ntunecoas locuit doar de fiare cu"plite sau !i "ai "ult de tl'ari cu"plii4 e un "or"nt ce oc'ilor trupe!ti ai oa"enilor care +n!al att de adesea le pare +"podobit iar pe dinluntru e plin de oasele "orilor de putoare de vier"i de toat necuria urt de 1umne5eu C 5iind strin de %u"ne)eu fariseul are nevoie s par +naintea oa"enilor slu6itor al ;ui4 fiind plin de toat nele*iuirea are nevoie s par +naintea oa"enilor +"buntit4 n)uind s-!i +"plineasc pati"ile are nevoie ca faptele sale s par bune. 5ariseul nu se poate lipsi de "asc. /evrnd de fel s fie cu adevrat cucernic si +"buntit vrnd doar s fie socotit de oa"eni ca atare fariseul se +nve!"ntea) +n frnicie. Totul +n el e

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


fctur totul e nscocire < 5aptele cuvintele viaa lui sunt o necur"at "inciun. .ni"a lui ca o otrav +ntunecat este preaplin de toate pati"ile de toate viciile de c'in ne+ncetat - !i toc"ai aceast ini" de iad sufl +"potriva aproapelui si""ntul neo"e-nos uci*tor al s"intirii !i osndirii. 5ariseul +n*ri6in-du-se s apar drept +naintea oa"enilor fiind dup suflet fiu al satanei vnea) din ;e*ea lui %u"ne)eu cteva trsturi se +"podobe!te cu ele ca oc'iul necercat s nu recunoasc +n el un vr6"a! al lui %u"ne)eu !i +ncredinndu-i-se lui ca unui prieten al lui %u"ne)eu s-i cad 6ertf. 5ariseul osnde!te +n aproapele nu rul nu pcatul nu +nclcarea ;e*ii. /u < -u" poate el s osndeasc rul al crui prieten !i ucenic iubit este A S*eile lui sunt +ndreptate +"potriva virtuii -+ns pentru ca loviturile s ni"ereasc "ai bine el clevete!te virtutea +i pune +n sea" rul se s"inte!te de acest ru !i prnd a-E lovi el ucide pe robul lui 8ristos pe care +l ur!te. 5ariseule< Tu duci la pedeaps pe cel nevinovat de frdele*ea pe care c'iar tu ai nscocit-o A A ta este pedeapsa ca !i frdele*ea < /u cu"va +i d +ndr)neal faptul c ucenicul lui 8ristos ur"nd lui 8ristos bea +n tcere pa'arul pti"irilor pe care tu i E-ai pre*tit A /efericitule < +nfrico!ea)-te de +ns!i aceast tcere +ndelun* rbdtoare !i tainic. Acu" ur"torul lui lisus tace pentru lisus, la +nfrico!ata Uudecat de ob!te va *ri pentru el lisus +nfiernd pe nele*iuitul necunoscut de oa"eni !i-E va tri"ite +n c'inurile ve!nice. 5ariseii au nscocit frdele*i ca s le pun pe sea"a +nsu!i %u"ne)euluiH"4 au fcut ca El s fie pedepsit4 .-au cu"prat sn*ele4 s-au prefcut c nu ;-au +neles. -ea "ai "are frdele*e de pe p"nt a fost svr!it de farisei +ntotdeauna ei au fost !i r"n pn +n )iua de a)i credincio!i c'e"rii lor infernale. Ei sunt cei "ai +nse"nai vr6"a!i !i pri*onitori ai adevratei virtui !i evlavii cre!tine care nu se opresc +naintea nici unei frdele*i +"potriva lor tun 'otrrea 1omnului: erpi, pui de nprci, cum vei scpa de ,udecata g'eenei " &entru aceasta, iat, 7u trimit la voi prooroci si nelepi si crturari, si dintre ei vei ucide si vei rstigni, si dintre ei vei bate n soboarele voastre i-i vei goni din cetate n cetate, ca s cad asupra voastr tot sngele drept care s-a vrsat pe pmnt, de la sngele lui +bel celui drept i pn la sngele ?a'ariei,fiul Vara'iei, pe care l-ai omort ntre templu i altar) +min griesc vou* vor veni acestea toate pest e neamul acesta =$t. XX... 33-3K:. S-au +"plinit cuvintele %o"nului !i pn acu" se +"plinesc, cei "olipsii de aluatul fariseilor sunt pn acu" +n du!"nie ne+"pcat cu adevraii ucenici ai lui lisus +i pri*onesc fie la artare fie ascun)ndu-se +napoia clevetirii !i s"intelii4 cu sete neobosii caut sn*ele lor. B%oa"ne lisuse 8ristoase< A6ut robilor Ti. %-le s Te priceap !i s ur"e)e Pie, Pie -are ca o oaie la ,ung'iere 0e-ai adus si ca un %iel fr glas naintea celui ce-l tunde 20) 4... I:. %-le s Te vad cu oc'iul curat al "inii !i pti"ind +n fericit tcere ca +naintea oc'ilor Ti s se +"bo*easc cu daruri 'arice s si"t +n sine adierea fctoare de pace a Sfntului %u' -are veste!te robului Tu c nu poate fi al Tu alt"interi dect +"prt!indu-se de pa'arul pti"irilor pe care Tu E-ai ales ca soart a petrecerii Tale p"nte!ti !i a celei a ale!ilor TiC. Partea a doua %o"nul a rostit +n Sfnta Sa Evan*'elie "ulte porunci care sdesc +n o" *nduri !i si""inte cu desvr!ire potrivnice fariseis"ului pier)tor de suflet !i urtor de oa"eni lOrin aceste porunci sunt ni"icite +nse!i te"eiurile pe

Sfntul .*natie #riancianinov


care se +nte"eia) !i se )ide!te fariseis"ul. &!ii-v, a spus %o"nul +ndeob!te de aluatul &ariseilor 2Mt 6:I, .8 ?nul dintre Evan*'eli!ti l"ure!te c prin spusa aluatul &ariseilor 1omnul a numit nvtura fariseilor =$t. XV. E1: iar alt Evan*'elist +nele*e prin acest cuvnt frnicia lor =;e. X.. E:. Este unul !i acela!i lucru, din purtarea farnic apare felul de a *ndi !i +nvtura fariseic4 pe de alt parte +nvtura !i felul de a *ndi fariseic educ un farnic pentru care nici un pcat nu este cu"plit nici o virtute nu "erit cinstire4 el nd6duie!te s +!i ascund orice pcat s-E de)vinoveasc s !i-E +ndrepteasc !i s +nlocuiasc toate virtuile prin prefctorie. %o"nul i-a deprins pe ucenicii Si cu o purtare fr ocoli!uri nefarnic +nte"eiat pe +nelepciune sfnt nu +ndreptindu-se pe sine cu viclenie purtarea din care trebuie s lu"ine)e virtutea curat !i s atra* prin cereasca sa fru"usee privirile !i ini"ile oa"enilor. +a s lumine!e lumina voastr naintea oamenilor, nct s vad lucrurile voastre cele bune i s slveasc pe 0atl vostru Cel din ceruri 2Mt :, EK:. %i"potriv fariseii dorind nu"ai s par drepi se +n*ri6eau doar cu" s fac pe slu*ile lui %u"ne)eu +naintea societii oa"enilor +naintea unei "ase +ndeob!te cu prea puin discern"nt. Ji acu" se poate vedea c fariseii se folosesc de toate !ireteniile cu putin cu scopul ca faptele lor avnd +nfi!are bun s strluceasc ct "ai puternic +naintea oc'ilor oa"enilor iar frdele*ile lor s fie de)vinovite prin Bnecesitatea politicC prin "asca B6ustiieiC !i Bprevederii +nelepteC prin dorina de Ba preveni un ru "ai "are prin +n*duirea unui ru "ai "icC !i alte +ndreptiri ce se revars cu atta +"bel!u*are din ini"a plin de viclenie. %o"nul ne opre!te de la o astfel de purtare +n cuvinte foarte puternice. Voi suntei, )pune (l, cei ce v facei pe voi drepi naintea oamenilor; dar umne!eu tie inimile voastre* c ce este ntru oameni nlat, urciune este naintea lui umne+eu =;e. XV. EF:. 5ariseii s-au strduit s +!i ascund prin de)vinovirile lor pati"ile suflete!ti lucrrile acestora roadele lor. Pati"ile suflete!ti la u"bra !i rcoarea +ndreptirii de sine de obicei +nfi* rdcini adnci +n suflet devin un copac puternic care cuprinde prin ra"urile sale +ntrea*a lucrare a o"ului4 ptrunde adic +n toate *ndurile lui +n toate si""intele lui +n toate faptele lui. Sfntul Pi"en cel $are a )is, B%ac voii pctoase a o"ului +i a6ut de)vinovirile o"ul se stric !i piereC""# -nd prin purtarea sa o"ul nu caut fr e*ois" s aib fapte bune +naintea oc'ilor lui %u"ne)eu ci caut slava faptelor bune +naintea oc'ilor oa"enilor +n prerea lor ni"icnic nestatornic sc'i"btoare el nu este +n stare s cunoasc credina cre!tin s pri"easc +nvtura lui 8ristos lucru pentru care este nevoie de o ini" ce recunoa!te c e pctoas care "rturise!te pcatul su. Cum putei voi s credei, *rie!te $ntuitorul ctre farisei cnd voi primii slav unul de la altul si slava cea de la -ingurul umne!eu nu o cutai " 2In :, $$8 1omnul le ia ucenicilor Si orice 'ran a slavei de!arte. El vrea ca 6ertfelnicul ini"ii s fie curit de idolul spurcat !i tot ce ine de slu6irea idoleasc. %o"nul porunce!te s svr!i" toate faptele bune +n tain. Ji "ilostenia dup porunca ;ui trebuie s fie +n tain< Ji postul s fie +n tain < Ji ru*ciunea - +n c"ara )vort < 5aptele noastre bune trebuie s fie ascunse nu doar de oa"eni ci !i de noi +n!ine a!a +nct nu nu"ai oa"enii s nu strice sufletele noastre prin laude ci nici ini"a noastr s nu ne lin*u!easc !i s nu prea-curveasc +nclcnd sfntul le*"nt cu sfnta s"ere- l nie. - nu tie stnga ta ce face dreapta fa 2Mt :I, 3:. Ji nu nu"ai att< %o"nul a poruncit s ne

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


lepd" de noi +n!ine +n aceast scurt via p"nteasc s clc" +n l picioare toate de)vinovirile toat dreptatea noastr pentru dreptatea evan*'elic. %ar ce alctuie!te drep-r tatea evan*'elic A Pti"irile crucea < Aici +l c'ea"L l pe ucenicul Su $ntuitorul< Aici face El deosebire +nfY tre cei c'e"ai< Aici desparte ne*'ina de *ru < Aici +nse"nea) cu pecetea Sa pe cei ale!i< Cel ce nu va lua crucea sa si nu va veni dup %ine, nu este %ie vrednic) Cel ce i-a aflat sufletul su l va pierde pe el, iar cel ce i va pierde sufletul su pentru %ine, l va afla pe el 2Mt 6, -7--#8 5railor < ;a picioarele crucii lui 8ristos s lepd" !i s +n*rop" tot ce *nde!te lu"ea despre onoare despre 6i*niri despre neca)uri despre pa*ube despre nedreptate despre le*ile o"ene!ti !i despre dreapta 6udecat o"eneasc. S deveni" nebuni pentru 8ristos < S d" obra6ii no!tri spre scuipri spre loviri< Hnoarea noastr p"nteasc vec'e s fie acoperit de praful +n6osirilor< S nu privi" cu "il averea noastr striccioas, lasO s-o rpeasc !i s-o +"pr!tie viforele cnd li se va +n*dui s se abat < S nu cru" trupul nostru +n nevoinele de bunvoie !i +n pti"irile de nevoie < S +nv" de la %o"nul lisus 8ristos tcerea tainic a ;ui care este cea "ai +nalt Teolo*ie !i oratorie de care +n*erii se "inunea) < ;ui %u"ne)eului +ntrupat lu"ea nu .-a dat dreptate, cu" s o cut" noi de la lu"e A S ne lepd" de ea la picioarele crucii lui 8ristos < S nu fi" ca fiarele ce )*rie !i rnesc pe vntori !i pe celelalte fiare ce nvlesc asupra lor< S fi" ase"enea cu $ielul lui %u"ne)eu aici pe p"nt +n vre"ea scurtei noastre pribe*ii p"nte!ti !i El ne va face ase"enea cu El +n ve!nicie unde fericirii noastre nu va fi sfr!it !i "sur. Ji aici +n sur*'iunul p"ntesc la ucenicul credincios al lui lisus vine %u'ul Sfnt $n*ietorul adie asupra sufletului su ne*rita fericire a vieii viitoare ce +nltur de la el si"irea pti"irii ce +l aduce +ntr-o nev)ut sfnt desftare care nu ine de oa"eni !i de +"pre6urri +n lata acestei desftri toate desftrile p"nte!ti c'iar i ele le*iuite sunt ni"icnice. Se"nul de cpetenie ce +l deosebe!te pe farnic pri"a s*eat aruncat de el +"potriva aproapelui i-ste s"intireaLde acesta !i osndirea lui care se na!te din s"intire +n rufctorii +nveterai s"intirea de aproapele este adesea prefcut frit ca un pretext pentru frdele*e ce pre*te!te din vre"e att faradeQ le*ea ct si +ndreptirea ei4 +n cei bolnavi +nc de +nvec'irea lui Ada" c'iar dac ace!tia vor nu"ai binele !i n)uiesc spre "ntuire este un se"n al +nvec'irii !i o boal foarte +nse"nat anevoie de vindecat +"potriva acestei boli lucrea) pocina din care vine curirea. S"intirea de aproapele este privirea bolnvicioas asupra neputinelor aproapelui ce face ca aceste neputine s creasc pn la o "ri"e necuprins "onstruoas 6 S"intirea de aproapele este odrasla iubirii de sine ce se sl!luie!te +n sufletul strin iubirii de aproapele si iubirii nertcite fa de sine. %o"nul a ase"nat aceast boal unei brne fa de care orice *re!eal vdit a aproapelui e ca un pai. 2u ,udecai, a *rit l %o"nul ca s nu fii ,udecai* cci cu ce ,udecat vei ,ude@ ca vei fi ,udecai, si cu ce msur vei msura se va msura vou))) Aarnice, scoate mai nti brna din oc'iul tu, i atunci vei vedea s scoi paiul din oc'iul fratelui tu =$t. V.. E-1 F:. Trebuie s ne sili" a ne feri de osndirea aproapelui +n*rdindu-ne de ea prin frica de %u"ne)eu !i prin s"erenie. Pentru a slbi !i cu a6utorul lui %u"ne)eu a de)rdcina cu desvr!ire din ini" s"intirea de aproapele trebuie ca +n lu"ina Evan*'eliei s ne adnci" +n noi +n!ine s lu" sea"a la

Sfntul .*natie #riancianinov


neputinele noastre s cercet" pornirile "i!crile !i strile noastre pctoase. Atunci cnd pcatul nostru ne va atra*e privirile spre sine nu vo" "ai avea cnd s lu" a"inte la nea6unsurile aproapelui s le b*" de sea". Atunci toi se"enii ne vor prea "inunai sfini4 atunci fiecare din noi se va socoti pe sine cel "ai "are pctos din lu"e sin*urul pctos din lu"e4 atunci se vor desc'ide lar* +naintea noastr u!ile braele pocinei adevrate lucrtoare. Pi"en cel $are a )is, B/oi !i fraii no!tri ca dou icoane sunte". %eci +n orice vre"e va lua o"ul a"inte de sine !i se va pri'ni se afl fratele lui cinstit +naintea lui4 iar cnd i se pare el lui!i bun afl pe fratele su ru 0naintea )a?uu. -ei "ai "ari bineplcui ai lui %u"-tuO0eu aveau deosebit *ri6 s se socoat pe sine pcto!i - si att de pcto!i +nct *re!elile aproapelui vdite !i "ari li se preau "runte !i lesne de)vinovite. Preacuviosul Sisoe i-a )is Avvei Hr, BSpu-ne-"i un cuvntC. Ji i-a )is lui, BAi +ncredere +n "ine AC B%a a"C. Apoi a ur"at, B%u-te !i ce "-ai v)ut pe "ine c fac f !i tuC. Ji i-a )is lui, B-e s vd printe la tine AC !i i-a rspuns btrnul, B-u*etul "eu este "ai pre6os dect al tuturor oa"enilorC"2" %ac o"ul a spus Pi"en cel $are atin*e starea despre care Apostolul a *rit, 0oate sunt curate celor curai =Tit l EF: el vede c este "ai pre6os dect toat fptura. ?n frate E-a +ntrebat pe btrn, B-u" pot eu s *ndesc despre "ine c sunt "ai ru ca un uci*a! AC Pi"en a rspuns, B%ac o"ul va a6un*e la starea artat de Apostol !i va vedea pe cineva c svr!e!te ucidere va spune, Acesta o dat a svr!it ucidere iar eu ucid +n fiecare )iC. 5ratele a povestit cuvintele lui Pi"en unui alt btrn. #trnul a )is, B%ac o"ul va a6un*e la starea unei ase"enea curaii !i va vedea pe fratele pctuind dreptatea lui va +n*'ii pcatulC. 5ratele a +ntrebat, B!i care e dreptatea lui AC #trnul a rspuns, BA se +nvinui pe sine totdeaunaC"22 .at adevraii asculttori !i fctori ai ;e*ii evan*'elice < .)*onind din ini"ile lor s"intirea de aproapele !i osndirea lui ei s-au u"plut de sfnt dra*oste fa de se"eni revrsnd "il asupra tuturor !i prin "il t"duindu-i pe pcto!i. Au )is Sfinii Prini despre Sfntul $acarie cel $are c era ca un du"ne)eu p"ntesc - a!a de puternic era "ilostivirea cu care suferea el nea6unsurile aproapelui. Avva A""o-na ptrun)nd fr +ncetare +n sine !i vdind sufletul su de nea6unsurile lui a a6uns la o adnc s"erenie !i sfnt si"plitate. %in "ulta sa iubire de se"eni el nu vedea +n dn!ii ru uitase de existena rului. Hdat au adus la el - fiindc era episcop - o fat care luase +n pntece !i i-au )is, B-utare a fcut asta pune asupra lor canonC. A""ona +nse"nnd pntecele ei cu se"nul crucii a poruncit s i se dea !ase perec'i de cear!afuri )icnd, B/u cu"va "er*nd s nasc !i s "oar sau ea sau pruncul !i dac nu va avea cele de +n*ropare AC .ar pr!ii ei i-au )is lui, B%e ce ai fcut a!a A %-le canon<C .ar el a )is lor, BVedei frailor c aproape este de "oarte - si ce pot eu s fac AC si a slobo)it-o pe ea. A venit odat Avva A""ona +ntr-un loc ca s ia parte la "asa frailor. ?nul din fraii acelui loc avea purtri foarte stricate, venea la el o fe"eie. Acest lucru a a6uns la cuno!tina celorlali frai4 ace!tia s-au s"intit !i s-au adunat ca s-E *oneasc din c'ilie. Aflnd c episcopul A""ona se afl acolo au venit la dnsul !i E-au ru*at s "ear* +"preun cu dn!ii. Pricepnd fratele ce se +nt"pla a luat fe"eia !i a ascuns-o +ntr-un c'iup "are. A +neles aceasta Avva A""ona !i a acoperit pentru %u"ne)eu pcatul fratelui. .ntrnd +n c'ilie di"preun cu

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


"uli"ea frailor a !e)ut deasupra c'iupului !i le-a poruncit s cercete)e c'ilia. Au cutat !i n-au aflat pe fe"eie. B-e este aceasta AC a )is Avva A""ona frailor. B%u"ne)eu s v ierteC. Apoi s-a ru*at dup care a poruncit tuturor s ias afar. Apucnd de "n pe frate i-a )is cu dra*oste, B.a a"inte de tine frate<C +n acest c'ip s-a ferit Sfntul A""ona de osndire !i a t"duit pe pcto!i despietrind prin "il ini"ile lor prin "il aducndu-i la pocin. Pe ct ne tra*e %u"ne)eu departe de prpastia s"intirii !i osndirii pe ct se feresc adevraii robi ai lui %u"ne)eu de aceast prpastie cu"plit !i pier)toare pe att se sile!te diavolul s ne tra* +n ea acoperind-o prin felurite +ndreptiri. ?na din +ndreptirile satanice este rvna lipsit de dreapt socotin luat de ctre "uli drept rvn pentru cucernicie drept rvn sfnt. BH"ul "nat de rvna fr dreapt socotinC *rie!te sfntul .saac Jirul Bniciodat nu va putea a6un*e la pacea *ndurilor - iar cel strin de aceast pace este strin de bucurie. %ac pacea *ndurilor este sntatea desvr!it iar rvnaWceasta este potrivnic pcii +nsea"n c cel ce are rvn viclean bole!te de boal *rea. H"ule< Socotind c te aprin)i de rvn dreapt +"potriva nea6unsurilor strine tu alun*i sntatea sufletului tu. Hsteneste-te ostene!te-te pentru sntatea sufletului tu < .ar de voie!ti s vindeci pe cei bolnavi trebuie s pricepi c bolnavii au "ai "are nevoie de luare a"inte *ri6ulie dect de cru)i"e. H ase"enea rvn +n o" nu e se"n al +nelepciunii ci boal a sufletului srcie a +nele*erii du'ovnice!ti ne!tiin "are. +nceputul +nelepciunii dup %u"ne)eu este senintatea !i blndeea - +nsu!iri ale unui suflet "are !i puternic care apar +n el dintr-un fel +nte"eiat de a *ndi !i poart neputinele o"ene!tiC"2Pcatul s"intirii !i osndirii pierde att de lesne pe oa"eni !i este ca atare att de iubit de ctre diavol +nct acesta nu se "ulu"e!te s strneasc +n ini"ile noastre rvna viclean !i strin de +nele*erea evan*'elic cu strnirea *ndurilor trufa!e ce totdeauna sunt unite cu +n6osirea !i dispreuirea aproapelui ci +ntinde !i curse vdite pentru a-i +"pin*e la s"intire !i osndire pe cei fr luare a"inte. Avva Pi"en *rie!te, B+n Scriptur e scris, Cele ce au v!ut oc'ii ti griete =Pilde XXV I:, dar eu v sftuiesc s nu vorbii nici "car despre ceea ce ai pipit cu "inile. ?n frate a fost a"*it +n ur"torul c'ip, i s-a prut c fratele lui pctuie!te cu o fe"eie +ndelun* s-a luptat cu sine4 pn la ur" apropiindu-se i-a +"pins cu piciorul *ndind c sunt ei !i a *rit, V a6un*e de acu" pn cnd A S-a artat +ns c erau ni!te snopi de *ru. %e aceea )ic vou, s nu "ustrai nici de vei pipi cu "inileC"2$ Pcatul osndirii este att de neplcut lui %u"ne)eu c El Se "nie +!i +ntoarce faa c'iar !i de la bine-plcuii Si atunci cnd ei +!i +n*duie s osndeasc pe aproapele, El ia de la dn!ii 'arul Su precu" se vede din nu"eroasele pilde pstrate de scriitorii biserice!ti spre folosul !i )idirea *eneraiilor cre!tine. /ici o dreptate nu d dreptul de a-E osndi pe fratele care *re!e!te cruia %o"nul poate foarte u!or s-i druiasc dreptatea cea adevrat nease"uit "ai "are dect cea pe care socoti" a o afla +n noi +n!ine. Pute" fi drepi nu"ai prin dreptatea du"ne)eiasc iar cnd +l osndi" pe aproapele +nlocui" aceast dreptate cu dreptatea noastr sau "ai bine )is cu boala fariseis"ului. -el ce osnde!te pe aproapele rpe!te cinul lui %u"ne)eu Sin*urul -ruia se cuvine 2udecata asupra fpturilor Sale rpe!te cinul lui 8ristos -e va s 6udece viii !i "orii +n )iua cea de apoi"2/ Minunatul loan Sa!aitul po!e)tea de)pre )ine: ,In !remea c*nd tria" +n pustie nu

Sfntul .*natie #riancianinov


departe de "nstire a venit un frate din "nstire s " cercete)e. ;a" +ntrebat, B-u" triesc prinii !i fraii AC B#ine cu ru*ciunile taleC a rspuns el. %up aceea E-a" +ntrebatM de unul dintre frai care avea nu"e ru. $i-a rspuns, BS " cre)i printe c trie!te la fel ca +nainteC. Au)ind aceasta a" )is, BHf<C !i +ndat a" fost +n rpire. $-a" v)ut stnd +naintea Gol*otei +n .erusali". %o"nul nostru lisus 8ristos sttea pe Gol*ota +ntre cei doi tl'ari. $-a" repe)it s " +nc'in ;ui. +n acest ti"p vd c %o"nul s-a +ntors ctre +n*erii ce stteau +naintea ;ui !i le-a )is, BScotei-E afar c anti'rist este $ie, c "ai +nainte de 6udecata $ea a osndit pe fratele SuC +n vre"e ce " scoteau afar s-a a*at de u! "antia "ea !i a r"as acolo. Venindu-"i +n sine fr +ntr)iere a" )is fratelui, BGea este pentru "ine )iua aceastaC. El a +ntrebat, B%e ce printe AC .-a" povestit vedenia adu*nd c pierderea "antiei +nsea"n luarea de la "ine a acoper"ntului !i a6utorului du"ne)eiesc. %in )iua aceea "a" afundat +n pustie !i a" rtcit prin ea vre"e de !apte ani fr s +ntrebuine) pine fr s intru sub vreun acoperi! !i fr s stau de vorb cu vreun o". %up trecerea acestui rsti"p ;-a" v)ut iar!i pe 1omnul, Care mi-a dat 0napoi mantia mea?"2. 5railor < S fi" cu luare a"inte la noi +n!ine < S ne sr*ui" a ne curai nu doar de pati"ile trupW!ti ci !i de cele suflete!ti, de slava de!art de necredin de viclenie de pi)" de ur de iubirea de ar*int !i de celelalte neputine ase"ntoare ce par a se "i!ca si a lucra doar +n suflet fr +"prt!irea trupului !i ca atare se nu"esc Bsuflete!tiC. A" spus BparC fiindc ele +nruresc !i trupul +ns +n c'ip subire pe care puini +l ba* de sea" !i +l pricep. ;und a"inte la noi +n!ine !i curindu-ne de aceste pati"i +n noi rsare treptat iubirea de aproapele ce face s slbeasc !i ni"ice!te si""ntul s"intirii de aproapele !i al osndirii lui. S ne aduce" a"inte ne+ncetat c nu este dreptate plcut lui %u"ne)eu afar de srcia cu du'ul. S de)vinovi" pe aproapele !i s ne osndi" pe noi +n!ine ca %u"ne)eu s ne druiasc 'arul !i "ila Sa pe care El le druie!te doar celor s"erii !i "ilostivi. A"in. &izit n mnstirea &alaam $rea e furtuna pe lacul ;ado*a atunci cnd cerut 6 e senin soarele strluce!te iar vntul nprasnic "ut cul"ile u"ede pe +ntinderea lacului adnc !i lar*i Toat aceast +ntindere necuprins e se"nat cu dealuri de ap a)urie ce au creste albe ca )pada !i ar*intiii ;acul tulburat de furtun pare +nsufleit. O Pe o astfel de furtun "er*ea" !i eu +n pri"ele )ilK ale lui septe"brie din anul E9DK din "nstirea Vonev +n "nstirea Valaa" pe vaporul ce poart nu"ele ostrovului pe care se afl aceast a doua "nstire"2,. Vntul era plin de prospei"e4 pe cer aler*au nori albi +n cete aparte ca ni!te stoluri de psri ce svr!esc str"utarea lor de toa"n !i de pri"var. $rea e furtuna +n lar*ul lacului dar !i la r" +!i are fru"useea sa. Acolo valurile slbatice sunt +n ve!nic ceart cu vnturile se "nie vorbesc a"enintor +ntre ele4 aici ele se +nver!unea) cu *nd cute)tor asupra p"ntului. BPrivii cu" car apa pe r"C spunea btrnul clu*r de la Vonev care " +nsoea +ntoc"ai, apa Bse carC pe r" - aceasta e descrierea exact a lucrrii ei. Ji se car cu +ncpnare pe r"ul lin pe stnca uria! de *ranit ce se +nal abrupt deasupra adncului de la +nceputul vre"urilor privind lini!tit

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


furtunile slbatice ca pe ni!te 6ocuri de copii. %e un stn6en de doi se ridic valul pe stnc pentru a cdea istovit la picioarele ei +n stropi "runi ca un cristal sfr"at - dup care +ncepe iar!i +ncercarea sa "ereu +ncpnat "ereu nereu!it. -u civa ani +nainte a" v)ut o furtun pe lacul ;ado*a vre"ea fiind "o'ort. Tabloul +!i pierdeQ atunci EE din pitorescul su. Apele sunt +"podobite cu o i nloare cenu!ie4 spu"a nu este ar*intie ci tulbure !i Liilbuie4 ceaa restrn*e cadrul priveli!tii4 nici ur" de "i!care nici de feluri"e - +ntr-un cuvnt de via. E i u-voie de ra)ele soarelui pentru a pune capt acestui l.iblou serios plin de +nsufleire. Ji soarele +nsu!i este .itt de "inunat cnd prive!te din cerul senin de neatins furtuna p"nteasc< Hstrovul Valaa" este fr putin de t*ad cel "ai pitoresc loc al 5inlandei vec'i. El se afl la captul ile "ia)noapte al lacului ;ado*a"27. Apropiai-v de el va +nt"pin o natur cu totul nou pe care nu i se +nt"pl s o vad celui ce a cltorit doar prin Gusia, o n n tur slbatic "o'ort ce atra*e privirile prin +ns!i slbticia sa din care privesc fru"usei inspirate \ispre. Vedei stnci prpstioase +nalte *ola!e care ies "ndre din adnc4 ele stau ase"enea unor uria!i ca str6i +naintate. Vedei povrni!uri acoperite cu pduri plecndu-se prietene!te ctre lac. Aici un oarecare pustnic a ie!it cu *leata +n "n s ia ap !i punnd *leata pe p"nt prive!te spre lacul +ntins ascult *lasul valurilor +!i 'rne!te sufletul cu vederea du'ovniceasc. Vedei *olfurile +n*rdite din toate prile de 0iduri din *ranit nefcute de "n o"eneasc +n care dor"itea) lini!tite ape curate ca o*linda +n vre"e ce pe lac se )buciu" furtuna cu"plit4 aici s-a adpostit de sfr"are corabia aici a!teapt +n ape lini!tite vntul prielnic iar stpnul corbiei prive!te de acu" cu o curio)itate nepstoare valurile ce se +nver!unea) !i url ce nu de"ult voiau s-i sfr"e corabia +n care +!i b*ase toat averea +n care +!i pusese soarta lui !i a fa"iliei sale. Plutii pe str"torile !erpuitoare unde adesea cei doi perei se apropie att de "ult +nct de-abia r"ne loc s treac o corbioar. ;sai la ap sonda "surai adnci"ea apei +n aceast +n*usti"e, aceast adnci"e nu"r "uli stn6eni. .ntrai pe partea de "ia)noapte +n *olful ce ptrunde adnc +n snul ostrovului4 plutii +n acest *olf, pe partea dreapt o pdure deas pe pra*urile uria!e de piatr ce ies prpstioase din apele +ntunecate. Aceast pdure !i aceste stnci +!i rsfrn* u"bra deas +n apele *olfului drept care apele sunt deosebit de +ntunecate !i peisa6ul ia c'ipul cel "ai +nfrico!tor cu putin. Golful se lr*e!te treptat !i +n cele din ur" for"ea) un oval de l "ri"e +nse"nat. V s"ul*ei privirile de la acest tablou neobi!nuit care aduce asupra sufletului o *roa)a fr voie +ns o *roa) plcut de care nu "ai vrei s te despari4 v +ntoarcei spre partea opus, +naintea voastr se afl +ntinsa "nstire aflat pe o stnc de *ranit +nalt !i lun* ca o povar u!oar pe u"erii unui *i*ant. Stnca era "ai +nainte vre"e acoperit cu "u!c'i albicios. $ona'ii au curit "u!c'iul4 *ranitul este acu" slobod de BpleteleC crunte ce atrnau pe fruntea-i tuciurie4 el e "re !i +nfrico!tor +n tinereea !i *oliciunea sa +nnoite. %in crpturile stncilor au crescut tei arari ul"i4 pe stnc se unduie!te iedera iar sub ea se +ntinde o livad asupra creia se clatin !i dau )von vrfurile ver)i ale po"ilor ce sunt *ata parc s se dr"e asupra live)ii dar sunt inute de rdcinile adnc ptrunse +n stnc. Priveli!te ui"itoare !i "rea < -e plcut e s ve)i o a!e)are o"eneasc "na lui un petic de p"nt udat cu sudoarea lui +"podobit prin

Sfntul .*natie #riancianinov


ostenelile lui +n "i6locul uria!elor "ase ale naturii slbatice puternice< Apropiai-v de arsana ie!ii pe r", pe povrni!ul prpstios al "untelui e construit o scar de *ranit4 suii pe ea ctre "nstirea ce st pe vrful "untelui pe un platou +ntins. ;a acest platou duce +n partea de "ia))i o pant abrupt4 spre apus ctre *olf platoul este cur"at de stnc prpstioas. Planul cldirilor "nstire!ti este alctuit din dou dreptun*'iuri dintre care unul este cuprins +n cellalt. ?rcnd pe scara de *ranit pn pe platou "er*ei pe o alee ctre Bporile sfinteC care se afl +n dreptun*'iul dinafar4 +n dreptul acestor pori "ai sunt si altele +n dreptun*'iul dinluntru. .ntrai pe ele4 +nainta voastr pe partea dreapt este catedrala al crei cat de sus are nra"ul Sc'i"brii la 5a a %o"nului iar cel de 6os - al fctorilor de "inuni Ser*'ie !i G'er"an ai Vala-a"ului ale cror "oa!te !i odi'nesc acolo"2#. H *alerie une!te aceast catedral de clduroasa biseric a Ador"irii $aicii %o"nului4 +n *alerie se afl ve!"ntria. ;a cellalt capt care alctuie!te colul de sud-est se afl biserica Sfntului .erar' /icolae. Pe partea stn* opus liniei pe care se afl bisericile sunt c'ilia +ntistttorului !i cteva c'ilii ale ob!tii. %e partea cealalt fa de voi se afl trape)a !i buctria ob!tii iar pe linia unde sunt porile !i pe care presupun v aflai sunt c'iliile iero"ona'ilor de rnd. %easupra Bporilor sfinteC ale dreptun*'iului dinafar este biserica sfinilor Apostoli Petru !i Pa vel. Pe aceast linie la stn*a este ar'ondaricul4 la dreapta - c'ilia du'ovnicului !i +nc-ptoarea "a*a)ie a "nstirii. Pe linia opus este bolnia "nstirii cu un nu"r +nse"nat de c'ilii +n care sunt cei foarte btrni !i bolnavi. Pe ln* bolni se afl o biseric - la catul de sus cu 'ra"ul Preasfintei Trei"i la cel de 6os - cu 'ra"ul .)vorului T"duirii. Pe linia +ndreptat spre *olf se afl de o parte o prelun*ire a bolniei iar de cealalt biblioteca "nstirii -bo*at fa de cele ale altor "nstiri avnd destule "anuscrise ce sunt aproape toate lucrri ale Sfinilor Prini ce au scris despre viaa "ona'al +n aceast bibliotec nu pot fi aflate "ateriale +"bel!u*ate pentru istoria "nstirii Valaa". Ea a fost adunat la sfr!itul veacului trecut !i +nceputul acestui veac4 vec'ile "anuscrise au fost ni"icite ca toate lucrurile vec'i din "nstirea Valaa" de ctre incendii !i suede)i. /u e cldire pe acest ostrov nici "car clopotnia care s fi +"plinit "car o sut de ani vec'i"e. +nte"eierea !i existena "nstirii Valaa" sunt le*ate cu si*uran de adnca vec'i"e ruseasc, la aceast conclu)ie duc anu"ite fapte istorice. Preacuvi-osul Avraa"ie +nte"eietorul si ar'i"andritul $nstirii %u"ne)eie!tii Artri din Gostov a venit +n "an!tirea Valaa" +n anul >K2 de la na!terea %o"nului pef i cnd era +nc p*n acolo a fost bote)at !i tuns +n "on- 6 a'is""-0. +n letopiseul Sfintei Sofii se spune, B+n anulY KKIE =EEK3 de la na!terea lui 8ristos: au fost *site str"utate "oa!tele Preacuvio!ilor no!tri Prini Se *'ie !i G'er"an ai Valaa"uluiC"-". Alt letopise a"inQ teste c +n anul EE>1 e*u"enul $artirie a construit biseric de piatr pe ostrovul Valaa""-2. Tradiia locuri lui +ntrit de aceste "rturii srace care au a6uns pn6 la noi !i de altele ase"enea lor +i socoate pe Preacuf i vio!ii Ser*'ie !i G'er"an conte"porani cu "areafO cnea*'in Hl*a cea +ntoc"ai cu Apostolii. %ac ne *ndi" la 'otrrea cu care vec'ii "ona'i n)uiau laOO cea "ai adnc +nsin*urare +nlesnirea pe care o aduceO acu" !i cu att "ai "ult +n acele vre"uri ostrovulO Y Valaa" - trebuie s fi" de acord c "utarea unor nani *reci +n aceste locuri nu este nicidecu" ciudat !iO U de

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


necre)ut. %e fiecare dat cnd +n istorie existenaC \4 "nstirii Valaa" ne apare +ntr-o ra) de lu"in vede" c "ona'ii ei duceau viaa cea "ai strict c acolo era via de ob!te totodat existau !i pustnici !i c toi "ona'ii se supuneau unui i*u"en. +n veacul al patru- _ spre)ecelea aici a trit oarecare vre"e PreacuviosulLCC Arsenie de Vonev care a cltorit pn departe la Sfntul $unte At'os !i a pus +nceputurile "nstiri6 Vonev. Aici a intrat +n "ona'is" +n cea de-a doua 6u-6 "tate a veacului al cincispre)ecelea tnrul Alexan- O dru de Svir, la +nceput el s-a +ndeletnicit cu ostenelile vieii de ob!te apoi s-a lini!tit pe Hstrovul sfnt +ntr-o pe!ter str"t - nu se !tie dac natural ori spat +n piatr. Hstrovul sfnt este un "unte de piatr4 el se Y ridic din lac se ter"in spre "ia)noapte printr-oF6 stnc "are !i face parte dintre "icile ostroave de care e +ncon6urat ostrovul "are ca o planet de sateliii si. +n pri"a 6u"tate a veacului al cincispre)ecelea a pe-O trecut aici ctva ti"p Preacuviosul Savatie al Soloveu-lui care "ai apoi s-a "utat pentru o "ai adnc lini!-O6 tire la $area Alb +n nordul +ndeprtat +n pustiile ostrovului Solove pn atunci nelocuit. El cuta acolo cu aceea!i lepdare de sine brbteasc acela!i lucru pe care +l cutau *recii Ser*'ie !i G'er"an pe ostrovul Valaa" socotind At'osul !i Hli"pul lor prea pline de oa"eni c'iar dac aceast "uli"e de oa"eni o alctuiau cetele "ona'ilor"-$nstirea Valaa" a fost supus nu o dat pustiirii de ctre suede)i4 nu o dat au c)ut "ona'ii ei sub ascui!ul sbiei +nrournd cu sn*ele "uceniciei p"ntul de6a +nrourat de sudorile ru*ciunii4 nu o dat au fu"e*at sfintele biserici !i colibe clu*re!ti aprinse de "na vr6"a!ului ori din neb*are de sea", +ns locurile "nstirii Valaa" feluritele +nlesniri pe care acestea le aduc tuturor c'ipurilor de via "ona'al au +nnoit de*rab acolo populaia +n ve!"inte ne*re. Valaa"ul a fost parc rnduit sfinit ca loc de slu6ire a lui %u"ne)eu de +ns!i natura. H tradiie vec'e +ns pe ct se pare +nte"eiat spune c +n vre"uri +ndeprtate cnd aceast parte de lu"e se afla +n be)na p*ntii aici avea loc slu6irea idolilor"-$. Privind aceste ape +ntunecate adnci aceste pduri dese +ntunecoase aceste stnci puternice !i "ndre toat aceast priveli!te "rea ne+ncetat sc'i"btoare !i ne+ncetat pitoreasc citind +n ea o adnc insuflare poetic fcnd co"paraie +ntre locurile "inunate ale Valaa"ului !i cele srccioase ale 5inlandei care +l +ncon6ur spui, B%a aici trebuia crudul !i r)boinicul scandinav s +!i sc'i"be *ndurile !i si""intele aspre de lupttor cu evlavia cre!tin4 aici trebuia s se u"ple sufletul de tot ce +nal sufletul o"enesc spre cele "ai +nalte si"iri aduse de reli*ieC. Aceea!i predanie +l aduce aici pe sfntul Apostol Andrei care dup spusele lui /estor a venit din Viev +n /ov*orod !i s-a +ntors pe crrile "rii +n Europa de "ia))i unde +l a!tepta +n A'aia cununa "uceniciei. El "ai spune c Apostolul a plutit pe rul Vol'ov pn la lacul ;ado*a strbtnd lacul a a6uns la Valaa" i-a convertit la cre!tinis" pe vr6itorii ce locuiau acolo !i a +nte"eiat o biseric erestin. Tradiia aceasta +l nu"e!te Ser*'ie pe +nsoitorul Apostolului care dup plecarea acestuia a devenit po-vuitorul acestor inuturi +n cre!tini)m Ce e)te de mirare = n tot pmntul a ieit vestirea lor si la marginile lumii cuvintele lor =Ps. XV... D: d "rturie Scriptura despre cltoriile Apostolilor. Hstenelile lor nu au aparinut vreunui popor anu"e ci o"enirii +ntre*i4 luarea lor a"inte *ri6ulie dra*ostea ini"ii lor erau atrase nu de cultur nu de or*ani)area !i puterea de stat ci de nenorocirea o"ului

Sfntul .*natie #riancianinov


c)ut fie acesta scit sau barbar iudeu ori elin =-ol. ... EE:. %e ce dar s nu fi venit sfntul Apostol Andrei la str"o!ii no!tri slavii !i la vecinii slavilor scandinavii A %e ce s nu fi cercetat locul +nc'inat slu6irii )eilor !i s nu fi sdit acolo adevrata cunoa!tere !i slu6ire a lui %u"ne)eu A %e ce s t*dui" c %u"ne)eu +nsu!i +i va fi insuflat Apostolului aceast +nalt sfnt 'otrre +i va fi dat putere spre plinirea ei A 5aptul c ara era slbatic puin cunoscut !i deprtat osteneala cltoriei nu pot fi o pricin ct de ct puternic pentru a nu pri"i aceast predrile. -u puin dup vre"urile apostolice pe aceste ci au u"blat o!tiri +ntre*i, de ce s nu fi u"blat pe ele un Apostol "nat de dreapta lui %u"ne)eu !i de rvna apostoleasc A .at de acu" o tradiie nu obscur nu +ndoielnic ci pur istoric. Viaa "ona'al +n Valaa" !i "rturisirea Hrtodox a credinei +n aceast ar au +nflorit cu "ult "ai devre"e !i "ai puternic dect ar putea crede cltorul care face o vi)it superficial +n acest inut aruncnd o scurt privire asupra lui. Trebuie s prive!ti "ai cu struin s 6ertfe!ti "ai "ult ti"p s asculi cu luare a"inte povestirile "ona'ilor Valaa"ului !i locuitorilor de ln* r" s scoi din ele "rturiile vrednice a fi +nse"nate pe tablele istoriei vrednice de luarea a"inte a civili)aiei "oderne de po"enirea viitori"ii culte +ntr-att s-a de)voltat viaa "ona'al pe ostrovul Valaa" c !i-a +ntins "ldiele peste lac pe r"ul cellalt unde se afl acu" ora!ul Serdobol. Pe acel r" erau douspre)ece sc'ituri ce se aflau sub cr"uirea !i +ndru"area du'ovniceasc a i*u"enului de la Valaa". ;ocuitorii r"urilor "rturiseau credina ortodox pri"ind cunoa!terea ei din "nstirea Valaa"4 pe r" se aflau pn la VeRs'ol" biserici ortodoxe. Vare-lii de pe acest r" al lacului ;ado*a erau ortodoc!i a!a cu" sunt ortodoc!i acu" Rarelii de pe "alul cellalt ce locuiesc +n *ubernia Hlone. Ji unii !i ceilali au aceea!i li"b cu foarte "ici deosebiri ce nu-i +"piedic s se +nelelea* +ntre ei s stea de vorb unul cu cealalt4 aveau cndva !i aceea!i credin. Au venit +ns vre"uri nenorocite, finlande)ii s-au aplecat spre +nvtura lui ;ut'er. +n locurile unde se +nlau fru"oasele biserici ortodoxe unde se svr!eau slu6bele ortodoxe unde %u"ne)eiasca ;itur*'ie +nfrea cerul !i p"ntul stau acu" BRirc'eC-le luterane unde se aude doar propovduirea seac a unui pastor rece. Acesta rostind poporului +n predica sa doar lucrurile cele "ai superficiale crturre!ti despre Gscu"prtorul !i +nvtura lui "oral parc roste!te de fiecare dat cuvnt de +n*ropare a adevratei credine !i #iserici vii pe care ace!ti oa"eni !i aceste locuri le-au pierdut. Afar de tradiiile orale care "rturisesc +ntr-un *las acest fapt "ai este !i o "rturie vie - sunt a!e)ri +ntre*i de finlande)i "ii de finlande)i care "rturisesc pn acu" credina ortodox. Pentru ei %u"ne-)eie!tile slu6be se fac +n li"ba slavon dup crile noastre biserice!ti de ctre preoii no!tri ce rostesc +n li"ba locului +n li"ba finlande) nu"ai cuvntul de +nvtur. -u aceast credin ne!tiutoare cu" s le fie *reu suede)ilor s introduc aici luteranis"ul A /-au avut dect s-i alun*e ori s-i ucid pe preoii ru!i !i s-E pun pe pastorul luteran s "asc'e)e prin propovduirea sa aceast pierdere cu"plit care a fost uitat din pricina trecerii ti"pului !i a faptului c n-a fost pe deplin +neleas. /d6duiesc c aceast "rturie va fi plcut "ultora < Puini !tiu c +n snul 5inlandei trie!te +nc Hrtodoxia c ea nu este acolo nou sdit c trie!te acolo din vec'i"e r"!ia vec'ii reli*ii cre!tine de ob!te care +nlocuise p*nis"ul. $uli

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


dintre finlande)ii de ln* r"uri pstrea) dra*ostea fa de #iserica str"o!ilor ce au fost rupi de ea prin +n!elciune !i silnicie. Ei ar dori s se +ntoarc +n snul ei "ntuitor dar nici un *las nu-i c'ea" a!a +nct continu s "ear* "a!inal la BRirc'eC luteran ca !i cu" silnicia ar continua +nc s lucre)e. %ar cnd a avut loc nefericita prefacere A Soarta reli*ioas a r"ului 5inlandei este le*at de soarta "nstirii Valaa" din care dup ct se vede a curs ca dintr-o ini" viaa reli*ioas a +ntre*ului inut +nflorind !i dec)nd pe potriva puterilor pe care i le +"prt!ea "nstirea Valaa". ;a +nceputul veacului al !apte-spre)ecelea *eneralul suede) Pontus de la Gardie ce a pricinuit atta ru Gusiei a pustiit "nstirea Valaa"4 bisericile !i c'iliile le-a dat prad flcrilor pe "ona'i - ascui!ului sbiei4 unii dintre ace!tia au fu*it ducnd cu sine "oa!tele sfinilor +nte"eietori ai "nstirii. H soart ase"ntoare a avut !i r"ul stn* al 5inlandei, bisericile ortodoxe au fost arse sfiniii slu6itori -uci!i sau i)*onii4 printre locuitori a fost rspndit lu-teranis"ul ai crui ur"tori +nc suflau fanatic +"p-ti"ire de credina lor abia nscut care se pre*tea s se spele +n sn*ele G)boiului de Trei)eci de ani. Este vrednic de luare a"inte faptul c a!e)rile ce au pstrat credina ortodox se afl nu c'iar pe r"ul lacului ;ado*a +n calea cuceritorilor ci "ai adnc +n 5inlanda dincolo de "uni !i de "la!tini care sunt )idurile de aprare naturale ale rii, acolo s-au ascuns s-au i)bvit de privirile !i de reli*ia protestanilor +n vre"ea de atunci "uli finlande)i au fu*it +n Gusia spre a-!i pstra credina, pe ur"a!ii lor ortodoc!i +i putei +ntlni +n *uberniile /ov*orod !i Tveri. -nd Pronia i-a pedepsit pe suede)i prin "na lui Petru cel $are pentru faptul c ei intrnd +n Gusia ca aliai au clcat ca ni!te sper6uri ;e*ea lui %u"ne)eu !i drepturile popoarelor s-au prefcut din aliai +n vr6"a!i !i cuceritori atunci "nstirea Valaa" s-a +ntors di"preun cu Varelia sub acoper"ntul printesc al stpnirii ruse!ti dup ce r"seser orfane +n 6ur de un veac. +n anul EIEI la c'e"area +"pratului biruitor "ona'ii "nstirii Virillo-#eloie)ersR s-au a!e)at pe cenu!a fostei "nstiri Valaa"4 iar!i a fost +nlat acolo biseric iar!i au fost fcute c'ilii. Sub do"nia +"prtesei Elisabeta Petrovna toate cldirile care erau din le"n au fost "istuite de flcri +"prteasa a reconstruit "nstirea pe c'eltuiala statului. -ldirile erau ca !i "ai +nainte din le"n. A" v)ut o sc'i a "nstirii a!a cu" arta atunci4 "i-a plcut. %up prerea "ea cldirile din le"n sunt potrivite pentru o "nstire de pustie a!a cu" e Valaa"ul. -olibele clu*re!ti "n*ie privirea prin s"erenia lor atunci cnd sunt fcute din le"n< Ele sunt lesnicioase pentru +ndeletnicirile "ona'ice!ti, ocrotesc sntatea pe care aici o roade cli"atul u"ed vnturile tioase +ns!i "ncarea nevoinele a!e)area du'ului ce subia) istove!te trupul. S fi avut "nstirea Valaa" o catedral "are din piatr cu dou caturi avnd o biseric rece !i una cald o +n*rditur de piatr care s apere luntrul "nstirii de vnturi, dar toc"ai c'iliile ar fi putut s fie din le"n a!e)ate la +ndea6uns deprtare una de alta +ncon6urnd biserica din toate prile. $inunat este aceast a!e)are, aducnd ni!te +nlesniri +nse"nate ea +nfi!ea) totodat faptul c locuitorii unor ase"enea colibe +ndreptate spre biserica lui %u"ne)eu au ca sin*ur el slu6irea lui %u"ne)eu se socot pe sine pribe*i pe p"nt socot c sin*ura lor trebuin e %u"ne)eu - !i de aceea !i-au a!e)at corturile +n 6urul -ortului Su. A!a stau lucrurile +n pustia GlinsR +n pustia

Sfntul .*natie #riancianinov


#elobere6sR +n sc'itul Hptinei !i +n cteva alte "nstiri. Gefacerea "nstirii Valaa" s-a petrecut +ncet !i cu puin spor. Hb!tea "nstirii a r"as "ic vre"e +ndelun*at. .ubitorii de +nsin*urare nu erau atra!i spre aceste locuri din pricin c pentru refacerea "nstirii erau +ntrebuinai "ona'i nu +ndea6uns de +"bo*ii prin cunoa!terea vieii clu*re!ti. /u"ai +nsin*urarea nu este de a6uns pentru bunstarea "oral !i du'ovniceasc a unei "nstiri c'iar dac ea alctuie!te una dintre condiiile cele "ai +nse"nate de te"elie ale acestei bunstri, di"preun cu +nsin*urarea este neaprat trebuincioas clu)irea !i povuirea frailor4 fr acestea se pierd toate foloasele aduse de +nsin*uL rare ca atare. %i"potriv clu)irea !i )idirea du'ov-_ niceasc str"ut foloasele +nsin*urrii !i +n "nstirile aflate +n "i6locul a!e)rilor !i ora!elor cu "uli locuitori. A!a au +nflorit "nstirile aflate +nluntrul !i +n +"pre6uri"ile -onstantinopolului4 ele au nscut Prini purttori de se"n ase"enea +n daruri du'ovnice!ti cu Prinii crescui +n pustii neroditoare"-/ -u "ult putere de ptrundere a b*at de sea" care este "area nevoie a "nstirii Valaa" "itropolitul Gavriil de SanRt-Petersbur*. Pentru acoperirea ei a fost c'e"at din pustia Sarovului +n anul EI9F stareul /a)arie vestit pentru cuno!tinele !i experiena sa du'ovniceasc +ncredinndu-i cr"uirea "nstirii Valaa". $itropolitul a luat sfnta "nstire sub deosebita sa ocrotire ar'ipstoreasc !i i-a dat a6utor +n tot c'ipul att prin 'otrri ad"inistrative ct !i prin "i6loace "ateriale. %e*rab a +nceput s creasc "nstirea Valaa" s se u"ple de oa"eni care pri"iser sau doreau s pri"easc voturile "ona'ale. S-au ornduit att c'inovia ct !i un sc'it4 au aprut !i pustnici !i si'astri +nsu!i i*u"enul /a)arie avea o c'ilie si's-treasc unde se +nsin*ura cteodat cu spt"nile ca s se cercete)e pe sine "ai cu luare a"inte s deosebeasc "ai a"nunit pe o"ul din sine iar apoi din propriile sale experiene si observaii vii s culea* povee pentru cei aflai sub povuirea sa s +i clu)easc pe ace!tia la +ndreptarea obiceiurilor !i sporirea pe care le arat Evan*'elia. Printele /a)arie pri"in-du-si tunderea si educaia "ona'al +n "nstirea Sarov era plin de i"presiile strii de lucruri din aceast "nstire pe care le-a copiat +ntoc"ai !i +n "nstirea Valaa". Toate cldirile din pustia Sarovului erau de piatr - !i el a +nceput s fac cldiri din piatr +n "nstirea Valaa". %reptun*'iul interior a fost construit de el iar cel exterior - de ctre ur"a!ii si. %rnicia +"prailor Pavel Petrovici !i Alexandru Pavlovici"-. a asi*urat +ndestularea "aterial a "nstirii4 dup treapt ea e de clasa +nti fiind cr"uit de un i*u"en ales de ob!te !i +ntrit de "itropolitul SanRt-Peterbur*ului. Prin ornduirea sa +n privina "ona'al "nstirea Valaa" este o copie fidel a "nstirilor #isericii cre!tine pri"are. Ea are "ona'i de toate felurile cunoscute +n #iserica Hrtodox4 are !i c'inovie !i sc'it !i pustnici !i si'astri. $nstirea principal de care a" vorbit cuprinde ca atare c'inovia. $ona'ii care locuiesc +n ea iau parte +"preun la %u"ne)eie!tile slu6be la "as au acelea!i ve!"inte se ostenesc +n ascultri particulare !i ob!te!ti. S +n!ir" felurile ascultrilor. -ea dinti ascultare este slu6irea +nti-stttorului care e pus asupra lui de +ntrea*a ob!te la care d binecuvntare ar'iereul epar'ial. Ea nu este o cr"uire a lu"ii acesteia. E o povar u!oar !i totodat *rea. Ace!ti u"eri sunt datori s poarte neputinele +ntre*ii ob!ti. -e trie trebuie s fie +n ace!ti u"eri< -e "ri"e de suflet ce lepdare de sine trebuie s aib

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


+nti-stt-torul< Este nevoie de o uitare deplin a BeuC-lui propriu a!a +nct aceast liter coluroas !i ascuit s nu rneasc !i cu att "ai "ult s nu ucid pe ni"eni dintre frai"-,. -ea de-a doua ascultare e ascultarea de a6utor al i*u"enului pe care +l ale*e c'iar acesta din sfatul ob!tii !i este +ntrit de ar'iereul epar'ial. El este a6utorul cel "ai +nse"nat al +nti-stttorului +n toate privinele cr"uirii "nstire!ti. -ea de-a treia ascultare este cea de tre)orier ce are +n *ri6 banii "nstire!ti4 cea de-a patra - de ve!"ntar ce are +n *ri6 ve!"n-tria. %up ve!"ntar ur"ea) du'ovnicii4 afar de ei nici un iero"ona' nu poate pri"i la spovedanie nici pe fraii nici pe vi)itatorii "nstirii. Ase"enea a6utorului de i*u"en tre)orierul ve!"ntarul !i du'ovnicii7 sunt +ntrii de ar'iereul epar'ial !i alctuiesc +"preun cu a6utorul de i*u"en a!a-nu"itul consiliu )au sfat al btrnilor, pe care +nti-stttorul +l convoac s iaO parte la 'otrrea anu"itor proble"e +nse"nate +nfi!ate spre cercetare de conducerea epar'ial care +rt ase"enea ca)uri tri"ite dispo)iie scris i*u"enului !i consiliului. Alte ascultri, sfintele slu6be la care sunt de rnd toi iero"ona'ii afar de a6utorul i*u"enului si de tre)orier !i toi ierodiaconii. Paracliserii sunt ale!i dintre "ona'ii !i asculttorii cu viaa cea "ai curat !i "ai s"erit. -ei buni la citirea !i cntarea bisericeasc sunt ale!i spre a slu6i +n stran. ;a celelalte ascultri sunt rnduii "ona'i !i asculttori. S po"eni" !i aceste ascultri pentru a-E fa"iliari)a pe cititor pe ct se poate cu or*ani)area "nstireasc. ?nii din frai se +ndeletnicesc cu coaserea ve!"intelor biserice!ti !i a 'ainelor pentru +ntrea*a ob!te4 alii fac +nclri4 ali slu6esc la buctrie brutrie prescurrie !i trape)4 alii se +ndeletnicesc cu t"plria fierria !i strun*ria4 alii prind pe!te4 alii se ostenesc +n live)i *rdini arini4 unii spal rufele4 +ntr-un cuvnt c'inovia Valaa"u-lui acoper cea "ai "are parte a trebuinelor sale. 5iecare ase"enea +ndeletnicire luat +n parte se c'ea" BascultareC. Potrivit nevoilor unele ascultri sunt +"plinite de un sin*ur frate iar altele de o "uli"e. Astfel la bibliotec la far"acie la pivni se afl cte un sin*ur frate de6a +ncercat. ;a buctrie la spltorie la "a*a)ie !i la altele ase"enea sunt civa frai dintre care cel "ai "are se nu"e!te +n c'inovia Valaa"ului B*ospodarC iar ceilali Ba6utoareC. Sunt ascultri nu"ite Bde ob!teC cu" ar fi, pre*tirea le"nelor de foc strn*erea fnului "cinatul *rului sditul udarea !i adunarea le*u"elor din *rdin. ;a aceste ascultri de ob!te sunt +ntrebuinai frai care nu sunt +n stare s +"plineasc ascultrile aparte la care se cere precu" se vede li"pede din cele spuse o anu"it cunoa!tere a lucrului +ncredinat. -nd cineva dintre cei ce doresc s intre +n "nstire este pri"it "ai +nti e tri"is la .iscultri de ob!te unde se vede "ai bine ce fel de caracter are ce obiceiuri !i ce purtri4 dac "ai apoi se \irat +n stare de vreuna dintre ascultrile aparte este rnduit +ntre Ba6utoareC !i dup "uli ani si "ulte +ncercri i se +ncredinea) o desprire aparte potrivit cuno!tinelor sau "eseriei lui. Toi fraii !i "ai ales B+nceptoriiC =+nceptori se nu"esc cei de curnd intrai +n "nstire: au strnse le*turi cu du'ovnicii4 toc"ai pe aceste le*turi se +nte"eia) !i se ine bunstarea du'ovniceasc a tineretului ob!tii4 +n cei sporii ea e +ntreinut pe deasupra prin citirea cu luare-a "inte a crilor Prinilor !i +n "er*erea cu osrdie la du"ne)eie!tile slu6be. #ibliotecarul d la porunca +nti-stttorului cri potrivite cu a!e)area sufleteasc a fiecruia. 5raii aflai la ascultri iau parte +n toate )ilele de pra)nic la toate slu6bele biserice!ti iar +n celelalte )ile ale spt"nii vin la utrenie !i

Sfntul .*natie #riancianinov


dup ce au ascultat-o pn la cei !ase psal"i "er* la ostenelile lor iar dup "asa de sear iau parte la pravila de sear ob!teasc. %u"ne)eie!tile slu6be se fac dup tipicul bisericesc, ele constau din utrenie =sau prive*'ere de toat noaptea +nainte de pra)nice: dou litur*'ii - de di"inea !i dup-a"ia) vecernie !i pravil care se svr!e!te dup cin !i e alctuit din citirea ru*ciunilor celor ce "er* spre so"n po"elnic !i cteva "etanii +n ce prive!te cntarea se +ntrebuinea) +namenni )au a!a-nu"itul stol'ovi raspev - vec'ea cntare ruseasc"-7. Sunetele acestui fel de cntare sunt "ree prelun*i triste4 ele +nfi!ea) pln*erea sufletului care se po-cie!te !i suspin +n ara sur*'iunului su dup fericita dorita ar a bucuriei ve!nice a desftrii curate sfinte. A!a este< Toc"ai aceste tonuri !i nu altele trebuie s rsune +n "nstirea aceasta +n care c'iar cldirile au c'ip de +nc'isoare "enit 6eluirii pln*erii robiei proprii *ndurilor adnci cu*etrii la ve!nicie. Aceste tonuri sunt +n ar"onie cu natura slbatic aspr cu "asele uria!e de *ranit cu pdurea +ntunecatQ cu apele adnci. Aceste tonuri ba se tr*nea) pln*tor dureros ca vntul pustiei ba se stin* treptat precu" ecoul +ntre stnci !i trectori ba tun fr veste. Ele ba se tn*uie de pcto!enie cu durere lin ex-6 pri"nd o tristee "istuitoare pricinuit de povara pcatelor ba +ncep s stri*e ca sub apsarea nesuferit a acestei poveri cernd a6utorul cerului, atunci ele tun < $reul B%oa"ne "iluie!teC este ase"enea vntului pustiei, att este de pln*tor u"ilicios tr*nat< H"ul c)ut a si"it cu a6utorul +nsin*urrii !i cercetrii de sine cderea sa a v)ut-o +n el +nsu!i s-a +ncredinat de ea !i s-a dat pe sine tn*uirii necontenite +n nde6dea "iluirii. -ntarea BPe Tine Te lud"C se sfr!e!te printr-un sunet tr*nat vibrant ce se stin*e +ncet pier)ndu-se pe neb*ate de sea" sub cupolele bisericii a!a cu" se pierde ecoul +n cuprinsul v)du'ului. .ar atunci cnd fraii +ncep s cnte la vecernie B%oa"ne stri*at-a" ctre Tine au)i-"C la +nceput sunetele ies parc dintr-o prpastie adnc apoi se s"ul* din ea cu repe)iciune tunnd se +nal spre cer poart +ntr-acolo *ndul !i dorirea +nflcrate ca un ful*er, atunci ele tun < Artistul va afla +n cntarea Valaa"ului "ulte asperiti "ulte nea6unsuri +n execuie, tot el +ns va recunoa!te +n ea deplina pre-cu"pnire a evlaviei !i cucerniciei o neobi!nuit ener*ie care strpun*e !i totodat cutre"ur sufletul. Aici totul trebuie s fie "re *randios. Tot ce e vesel u!uratic 6ucu! ar prea aici ciudat "onstruos. /u v speriai de spusele acestea - spuse +ndreptite. S nu credei c aici trie!te poate tri nu"ai nefericirea. /u < Ji locul acesta are "n*ierea lui, "n*ierea celor ce pln* vestit +n Evan*'elie. +n "nstirea Valaa" sunt cu totul !apte biserici. %intre ele catedrala se deosebe!te prin fru"useea !i podoaba sa luntric4 +n iconostasul ei rndul icoanelor de 6os este acoperit cu ve!"nt de ar*int. $uli"ea bisc-ricilor =dintre care nici una nici "car catedrala n-ar +ncpea pe toi tritorii Valaa"ului: di"preun cu )u*rveala pestri a catedralei si trape)ei sunt ilustraii ale *ustului pri"ar necurit prin civili)aie al o"ului rus locuitor al Europei !i vecin al Asiei +n locul attor biserici ar fi fost "ult "ai bine dac fceau o sin*ur cldire +ncptoare care s cuprind o biseric rece si una cald cu" e +n "nstirea Vonev. Ar "ai fi putut fi o biseric pe ln* bolni. +n acest fel ar fi fost pe deplin satfisfcut nevoia vital a "nstirii pn acu" nesatisfcut ca ob!tea !i vi)itatorii s poat +ncpea +n biseric !i lua parte la du"ne)eie!tile

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


slu6be +"preun. -ei ce au construit "nstirea nu au *ndit a!a. Gvna lor avea nevoie de biserici aparte, a .erar'ului /icolae a Apostolilor Petru !i Pa vel a .)vorului T"duirii. Ji stau aceste biserici lipsite de slu6bele %u"ne)eie!ti care se fac +n fiecare nu"ai o dat +n an de 'ra". %ar !i cnd este 'ra"ul bisericii +nc'inate Prea-sfintei Trei"i nu se poate slu6i +n ea din pricina "arii str"ti"i, slu6ba se face +n catedral. %up +nc'eierea ;itur*'iei toi "er* fr +ntr)iere la trape) unde se pune "ncare si"pl dar sntoas +ndestultoare dup indicaiile tipicului bisericesc - adic +n )ilele de pra)nic pe!te +n )ilele de rnd cu untdele"n iar "iercurea !i vinerea precu" !i +n )ilele de rnd din Postul $are fr pe!te si fr untdele"n nu"ai din ve*etale +n vre"ea trape)ei se pstrea) o tcere adnc !i *lasul sonor al citeului veste!te fri"ii adunate lepdarea de sine faptele bune nevoinele sfinilor bineplcui ai lui %u"ne)eu. -ina are loc dup vecernie, +n ti"pul ei are loc de ase"enea citire )iditoare de suflet +n )ilele de pra)nice "ari cu un ceas +nainte de vecernie se pune +n trape) ceai pentru toat lu"ea lucru pe care btrneii din Valaa" +l nu"esc B"n*iereC. E "i!ctor s ve)i cu" se *rbesc la aceast "n*iere cu cnuele de le"n +n "ini abia putnd s "ear* btrneii a6un!i precu" copiii4 sn*ele lor rcit +nsetea) s "ai prind via prin apa fierbinte. $ulte din obiceiurile "nstirii Va-O6 laa" sunt si"ple patriar'ale. Este plcut s ve)i cuffl respir aceste obiceiuri tradiia noastr tradiia ruseasc +n care cel ce ia a"inte +ntlne!te adesea unite si"plitatea !i sfinenia. Ve!"ntria "nstirii a fost +"bo*it prin *ener Y roasele daruri ale +"pratului Alexandru Pavlovici-4 care nutrea o deosebit dra*oste fa de "nstirii4 Valaa" pe care a binevoit +n anul E9E> s o fericeasc0l prin vi)ita sa. +n anul E9DD a vi)itat "nstirea Valaa" Y "arele cnea) -onstantin /iRolaevici !i +n a"intirea vi)itei sale a lsat daruri bo*ate +n "i6locul piaetei for"ate de dreptun*'iul interior al cldirilor "nstire!ti +n care trie!te un si""nt aparte lin evlavios "ona'ii au +nlat un "onu"ent din "ar"ur cu o inscripie. .nscripia veste!te conte"poranilor !i pstrea) pentru viitori"e +nt"plrile, vi)itarea "ns- l tirii de ctre +"pratul Alexandru Pavlovici !i "arele cnea) -onstantin /iRolaevici. .nscripia din catedral arat locul unde a stat Alexandru cel #inecuvntat +n vre"ea slu6bei fr a fi +"povrat de lun*i"ea slu6bei "nstire!ti. H inscripie +n ar'ondaric arat aparta"entele unde a tras suveranul. H bucat dreptun*'iular de "ar"ur cu o inscripie +ncon6urat de flori st +n livad pe locul de unde "arele cnea) a pictat "nstirea. H piatr aido"a cu aceasta a fost pus de partea cealalt a *olfului +n pdure sub u"bra deas a bra)ilor !iOpinilor pe locul unde "arele cnea) a ter"inat sc'ia +nceput +n livad loc unde priveli!tea "nstirii este deosebit de "rea !i pitoreasc. Punnd aceste pietre !i spnd +n ele aceste inscripii "ona'ii Valaa"ului !i-au expri"at si""intele ini"ii si""ntul de dra*oste !i devota"ent fa de ari !i fa de casa i"perial si""inte prin care s-a distins clerul nostru +n toate veacurile istoriei ruse!ti. +"brc"intea clu*rilor din Valaa" ca !i "ncarea lor e si"pl dar +ndestultoare. Ea precu" !i "aterialele folosite pentru confecionarea efQ se psEE ra) +n "a*a)ie. $a*a)ia este un !ir de c"ri +n care \ unt puse postavul nanc'inul aa pn)a pieile este cusut rufria sunt fcute rasele "antiile !ubele - !i loate acestea +ntr-o cantitate +nse"nat. $ai-

Sfntul .*natie #riancianinov


"arele peste "a*a)ie are un carnet +n care scrie ce si cui s-a il it 8ainele ponosite cu totul sunt +napoiate la "a*a-0io !i +n locul lor sunt date altele noi. -elui ce intr +n "nstire din lu"e i se dau rufria 'ainele !i +ncl"intea trebuincioase. $a*a)ia Valaa"ului poate ori-a+nd s aprovi)ione)e cu cele trebuincioase pn la o sut de oa"eni. Aceste provi)ii de tot felul sunt indispensabile +n "nstirea Valaa" datorit nu"rului "are al frailor !i a deprtrii fa de ora!e +n fine - din pricin c pri"vara cnd se sfr" *'eaa !i "ai ]iles toa"na cnd +ncepe +n*'eul co"unicarea cu r"ul este anevoioas !i c'iar cu neputin pe rsti"puri +ndelun*ate. ;acul +n*'ea +ntre Serdobol !i Valaa" +ns nu "ai devre"e de 6u"tatea lui ianuarie4 pn atunci nenu"rate blocuri de *'ea cltoresc +n loate direciile pe toat +ntinderea apei !i vasul ce ar +ncerca s porneasc pe lac ar fi ne*re!it +ncon6urat !i sfr"at de *'euri. #iblioteca "nstireasc are toate crile trebuincioase pentru dobndirea unor cuno!tine depline privind viaa "ona'al +n afar de cele tiprite +n li"bile slavon !i rus exist "ulte "anuscrise. S le +n!ir" pe cele vrednice de luare a"inte. Prin raritatea sa pri"ul loc +ntre ele +l au B-ate'e)eleC Preacuviosului Teodor i*u"enul "nstirii constantinopolitane Studion. Aceast carte are o +ntindere +nse"nat. 5olosul ei a fost recunoscut de #iseric, tipicul bisericesc rnduie!te citirea ei +n biseric la slu6be +n anu"ite )ile ale Postului $are"-#. Aceast rnduial prive!te +ndeosebi "nstirile. H"iliile Studitului respir dra*ostea pe care o nutrea fa de ob!tea sa, el +i nu"e!te prini ai si !i povuitori !i frai4 +nvtura lui e neobi!nuit de si"pl pe +nelesul tuturor se potrive!te foarte bine "ona'ilor din c'inovii dat fiind c au ca obiect exclusiv feluritele +ndatoriri si +"pre6urri din viaa c'ino" vial. Exist cri "anuscrise ale Prinilor ce au descris nevoina ru*ciunii "inii cu" ar fi, Gri*ore Pa-la"a -alist Antilicude Si"eon /oul Teolo* Preacu- U viosul /il SorsRi. Exist cri pentru clu)irea locuiQ torilor din sc'ituri a pustnicilor si si'astrilor, astfel L sunt Patericele cartea vestitului povuitor al isi'astiQ lor .saac Jirul BAntolo*'ionulC iero"ona'ului %oroL+ tei scriitor rus ce a trit precu" se vede c'iar din car- B te, 0n !remurile patriar3ilor"$0. Vo" da aici cteva extra- U se din aceast carte att datorit valorii "orale !i asceQ i tice a crii ct si datorit faptului c scriitorul este uri 6 co"patriot al nostru dat uitrii. Poate vreun pustnic sa + "ai citeasc si s "ai reciteasc acu" aceast carte di 6 %u"ne)eu insuflat plin de preioase sfaturi du'ovnfc6 ce!ti. S rsune deci si pentru noi *lasul iero"ona'ului din "or"ntul unde E-a +n*ropat uitarea noastr. %up 6 cuviin este ca acest *las care veste!te adevruri adn-E ci s rsune din aspra "nstire a Valaa"ului. 9Iubitul meu cititorC - astfel +!i +ncepe cartea iero- ^ "ona'ul - Bdac vrei +i voi arta ceva "ai de pre de-f ct aurul curat si dect ar*intul !i dect "r*ritaru+Y cel de "ult pre si dect piatra scu"p < -u ni"ic ni vei putea afla !i cu"pra +"pria -erurilor bucuril !i odi'na ce va s vin dect cu acest lucru < E vorba d`Y citirea +n sin*urtate !i ascultarea cu luare a"inte i' osrdie a sfintelor cri ale %u"ne)eie!tii Scripturii = Precu" pasrea nu poate s urce la +nli"e fr aripi A a!a !i "intea nu poate s-!i dea sea"a doar prin cu*e-] rile sale fr cri +n ce c'ip poate s pri"easc "ntuirea. -itirea +n sin*urtate !i ascultarea cu luare 6 a"inte si osrdie a sfintelor cri ale %u"ne)eie!tii Scripturi sunt prinii !i te"eiul tuturor faptelor bune4 !i a tot lucrul bun, fiindc toate faptele bune se nasc din Y ele +ncep din ele. -itirea +n sin*urtate si ascultarea cu

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


i luare a"inte !i osrdie a sfintelor cri ale %u"ne)e- 6 ie!tii Scripturi cu scopul de lucra "ntuirea nasc toatl fapta bun i)vorsc buntile alun* de la noi toat6 pati"a rea !i pctoas toat pofta dorina !i lucrarea pctoas venit din firea noastr !i de la draci. Sfinii l Orini socot citirea +n sin*urtate !i ascultarea cu luare a"inte !i cu osrdie a crilor %u"ne)eie!tilor Scripturi drept +"pratul tuturor faptelor bune...C Prin B%u"ne)eiasca ScripturC iero"ona'ul +nele*e nu doar sfinitele cri ale Vec'iului si /oului Testa"ent ci si scrierile Sfinilor Prini4 +n aceast privin el se expri" la fel ca Preacuviosul /il SorsRi. Acest principiu are o neobi!nuit !i foarte preioas +nse"ntate, prin acesta iero"ona'ul recunoa!te necesitatea de a ine fr abatere nu doar predania do*"atic ci !i pe cea "oralascetic a #isericii4 prin acesta el intr +n unire de cu*et cu toi sfinii scriitori ascetici ai #isericii de Gsrit. Toi ace!tia afir" +ntr-un *las c pentru a "er*e fr de rtcire pe calea nevoinelor "ona'ale este indispensabil clu)irea dup scrierile Sfinilor Prini c acesta este sin*urul "i6loc de "ntuire ce ne r"ne +n condiiile +"puinrii povuitorilor du'ovnice!ti. -'iar de la pri"ele cuvinte iero"ona'ul pune cititorul pe calea dreapt sfnt nepri"e6duit poruncit !i binecuvntat de #iseric d ucenicului su un caracter deter"inat de fiu al #isericii de Gsrit +l aduce +n co"uniune du'ovniceasc cu sfinii "ona'i din toate veacurile cre!tinis"ului +l deprtea) de tot ce e strin de tot ce este "sluit. -t de "inunat este caracterul fiului #isericii de Gsrit< -t este el de si"plu de "re !i de sfnt< Protestantul este cu "intea rece4 ro"anul - extatic transportat4 fiul #isericii de Gsrit este ptruns de adevr sfnt !i pace blnd. Pri"ele dou caractere sunt p"nte!ti4 cel din ur" e po*ort din cer !i st +naintea privirilor noastre +n Evan*'elie. Acest caracter este educat +n cre!tinul ortodox prin citirea Sfintei Scripturi !i a lucrrilor Sfinilor Prini4 cre!tinul 'rnindu-se cu aceast lectur se face ucenic iubit al Adevrului !i prta! al Sfntului %u' dat de Acesta. -u "ult putere de ptrundere privea iero"ona'ul "ona'is"ul conte"poran lui4 e preioas observaia fcut de el, BAdeseori "-a" "inunat cu" a6un*eau Sfinii Prini din vec'i"e att de repede la "ntuire veneau la desvr!ire dobndeau 'arul iar +n )iua d a)i sunt a!a puini cei ce se "ntuiesc < %ar iat prin ]Q au a6uns la "ntuire si desvr!ire au dobndit 'arul0 6 s-au +nvrednicit darului facerii de "inuni toi Sfin+YY Prini, ei ur"au din tot sufletul tuturor cuvintelor O\ poruncilor %o"nului se strduiau pentru p)irea los "ai "ult dect pentru orice la aveau pururea +n niirvo tea lor... +n pri"ul rnd trebuie p)ite poruncile lai 8ristos fiindc Sfnta Evan*'elie e *ura lui 8ristos edil ne *rie!te +n fiecare )i iar apoi trebuie p)ite predanaf ile Sfinilor Prini plinite lucrrile poruncite de ctatei dn!ii trebuie s osteni" trupurile noastre prin acestei lucrri... 5r plinirea poruncilor sfinte sfinite !i purQiY ttoare de lu"in ale %o"nului predaniile !i pravilelefY noastre sunt de!arte... -el ce nu p)e!te porunciiL4 %o"nului vt"a !i pierde ostenelile sale cele "ari lipse!te de desvr!ire de "ntuire !i de 'ar. -el ce nu 6 p)e!te poruncile %o"nului !i nu toc"e!te +nluntru6 su loc pentru 'ar nu poate s a6un* la desvr!ire !l s pri"easc 'ar. Strin e de +nelepciunea du'ovnib6 cea!c cel ce se +ndeletnice!te cu nevoinele trupe!ti si Q trece cu vederea poruncile %o"nului< /i"ic din lucrurile noastre nu e plcut lui %u"ne)eu fr plinirea poruncilor %o"nului. Precu" le-au p)it pe ele cu osrdie !i fr de abatere Sfinii Prini a!a !i noi sunte" datori a le p)i

Sfntul .*natie #riancianinov


pe ct ne +n*duie puterile...C"$". Pova foarte folositoare de suflet< 5iecare "ona' care se +n*ri6e!te s-!i pre*teasc ve!nicia cea fericit ar trebui s !i-o +nse"ne)e cu slove de ne!ters pe tablele ini"ii. $inunatul suflet al iero"ona'ului *ria din prisosul ini"ii !i adeseori se revrsa +ntr-o elocven necutat fer"ectoare. ?nele pasa6e aAle )ale ar face cin)te paginilor celor mai buni )criitori C*t de ale)e )unt r*ndurile ur"toare, BAtunci cnd ne c!ti*" prin osteneal viaa ve!nic nu se cuvine s ne te"e" de nevoi de lipsuri trupe!ti nici c'iar de "oarte. %o"nul a )is, *eci, nu v ngri,ii !icnd* Ce vom mnca " sau* Ce vom bea " sau* Cu ce ne vom mbrca l C acestea toate neamurile lumii ace)teia le caut, cei nebote)ai ce nu cunosc pe %u"ne)eu, c tie 0atl vostru Cel Ceresc c trebuin avei de acestea toate) Cutai mai nti mpria lui umne!eu si dreptatea (ui, i toate celelalte se vor aduga vou 2Mt :I, 3E-33:. Ji a!a a f*duit El< BEuC spune El Bsunt 'rana !i +"brc"intea ta4 Eu +i voi slu6i +n neputina ta ca un printe !i ca o "aic !i ca un prieten de suflet. Eu +i voi da tot ce +i trebuie !i voi slu6i ie prin 'arul $eu. /u"ai s cre)i +n $ine cu tot sufletul !i fr +ndoire s +"i slu6e!ti cu trie !i s nd6duie!ti c Eu pot +"plini ceea ce a" f*duitC"$2 S-au svr!it asupra acestui iero"ona3 cu!intele de 1umne5eu in)uflatului 1a!id, care a 5i): <spunde-vor bu!ele mele laud cnd m vei nva ndreptrile 0ale =Ps. -XV... EIE:. Atunci cnd +nsu!i 'arul du"ne)eiesc sl!luindu-se +n ini" +ncepe s-o +nvee le*ea %u'ului o"ul devine inspirat +l +nsufleesc cu*etri !i si""inte ale noii viei a %u'ului vorbirea lui poart pecetea celei "ai +nalte poe)ii. %e felul acesta sunt "ulte pasa6e ale scrierii iero"ona'ului !i printre altele +nceputul capitolului unspre)ece unde el *rie!te ctre sufletul su, B.ubite suflete al "euC spune el Bnu a"na an peste an lun peste lun vre"e peste vre"e )i peste )i nu le c'eltui +n a!teptare de!art ca s nu a6un*i a ofta din toat ini"a a cuta pe cel +n stare s ia parte la durerea ta !i s nu-i afli. A'< -t vei +ncepe atunci a te tn*ui a pln*e a te 6eli !i suspina a te ci fr folos < Ast)i poi s faci binele, nu-i a"na pe "ine < /u !tii ce va na!te )iua de "ine dac +n noaptea asta nu te va a6un*e vreo nenorocire < /u !tii ce aduce cu sine )iua ce aduce noaptea. Suflete al "eu < Acu" e vre"ea s rab)i neca)urile< Acu" e vre"ea s pline!ti poruncile %o"nului !i faptele bune ale Prinilor < Acu" e vreIfiI "ea pln*erii !i a tn*uirii vre"ea lacri"ilor ce nasc dulcea !i veselie < H suflete al "eu < %e vrei cu adevrat s te "ntuie!ti +ndr*e!te neca)urile a!a cu" ai iubit "ai +nainte desftrile4 via) "urind +n fiecare )i. %e*rab trece viaa noastr si piere ca u"bra ce o face norul +n faa soarelui. @ilele vieii noastre se risipesc ca fu"ul +n v)du'...C Antolo*'ionul este una din cele "ai +nalte cri ascetice4 prin valoarea sa ea se apropie de vestita carte a lui .saac Jirul. %oi scriitori ai #isericii Guse au scris despre lucrarea "inii, /il SorsRi !i iero"ona'ul %orotei. -artea celui dinti este o clu) foarte folositoare pentru cei ce +ncep nevoina lini!tirii iar cea de-a doua - pentru cei sporii !i care se apropie de desvr!ire +nvtura despre lucrarea "inii este expus +n Antolo*'ion cu o neobi!nuit li"pe)i"e si"plitate deplintate. Pretutindeni se vde!te +n el o +"bel!u*at sporire du'ovniceasc !i *ndirea sntoas a rusului care si"plific ceea ce este co"plicat +ntr-un c'ip neobi!nuit de firesc de lesne +neles !i de ele*ant< Acest caracter +l au "ai cu sea" +nvturile lui despre, si"plitatea ini"ii a "inii si a sufletului despre nepti"ire despre +ntunecarea "inii despre tre)via "inii despre sfnta

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


ru*ciune curat. Pentru +nli"ea !i sfinenia acestor lucruri pentru care au vre"ea !i locul lor nu +ndr)ni" a face extrase4 pe cel ce dore!te s fac cuno!tin cu ele +l tri"ite" la cartea +ns!i. Titlurile acestor +nvturi spun de6a "ulte. Toc"ai pentru ase"enea +ndeletniciri du'ovnice!ti trec "ona'ii sporii din viaa c'inovial +n cea sc'itic !i si'streasc. Sc'itul "nstirii Valaa" se afl la trei verste de c'inovie. ;a el se a6un*e att pe ap ct !i pe uscat. Trebuie s cobori din "nstire pe scara de *ranit ctre ar-sana. Acolo v a!e)ai +n !alup !i strbtnd acela!i *olf prin care ai venit la "nstire plutii "ai departe +n adncul ostrovului spre sc'it. Golful ba se +n*ustea) ba se lr*e!te4 vedei ne+ncetat de a"ndou *rile peisa6e ale cror for"e se sc'i"b pstrnd tonul "o3or*t, 0n cele din ur" intrai +ntr-un oval "are +ncon6urat de r"uri +n pant pe care cresc "uli "esteceni scoru!i arari4 stncile aproape c sau ascuns de voi4 undeva departe dincolo de bra)i si pini se vede piatr. Apele ovalului nu sunt +ntunecate, +n ele se rsfrn*e plcut albastrul cerului. Pa6i!tile ver)i +"pestriate !i bine+n"ires"ate de nenu"rate flori slbatice "n*ie privirea. Aici nu este vnt acel vnt aspru si nvalnic care arareori se potole!te pe platoul +nalt si descoperit unde se afl c'inovia. Aici totul este att de pri"itor de vesel< V si"ii u!urai4 si"ii c v odi'nii, si pricepei c natura slbatic cu peisa6ele ei aductoare de fiori la care ai privit "ereu pn acu" v-a +ncordat si"urile trupe!ti !i suflete!ti. Suii costi!a cu pa6i!ti pe o crruie !erpuitoare intrai +ntr-o pdurice, +naintea voastr apare fr veste sc'itul sin*uratic +n "i6locul sc'itului se afl o biseric din piatr cu dou caturi +n stil bi)antin4 +n 6urul bisericii se afl c'iliile separate ale frailor de ase"enea din piatr !i +"pre6"uirea din piatr. Sc'itul este +ncon6urat din toate prile de pdure4 +n el do"ne!te o neobi!nuit lini!te. -u totul alt si""nt v cuprinde atunci cnd urcai +n sc'it dect la intrarea +n c'inovie. Acolo totul respir via o via aspr - +n vre"e ce aici este o lini!te ne-ptruns ca lini!tea celor ador"ii +ntru fericit ador"ire +n sc'it se face slu6b de dou ori pe spt"n du"inica !i s"bta4 +n celelalte )ile fraii se lini!tesc +n c'ilii +ndeletnicindu-se cu ru*ciunea citirea cu*etarea la %u"ne)eu !i lucrul de "n, iar +n biseric un sin*ur "ona' svr!e!te citirea Psaltirii !i po"enirea rposailor frai !i binefctori ai "nstirii Valaa". Aceast citire !i po"enire e svr!it ne+ncetat )i !i noapte la aceasta slu6ind cu rndul fraii din sc'it. $asa se pune +n trape)a de ob!te4 ea este "ult "ai srccioas dect cea din c'inovie aproape nu"ai ve*etal. %e Pa!ti !i de celelalte pra)nice "ari fraii sc'itului vin +n c'inovie iau parte di"preun cu fraii c'inoviei la slu6bele srbtore!ti !i "nnc di"preun cu ace!tia "ncarea de pra)nic care nici +n c'inovie nu trece vreodat de patru feluri. Stiuc +nc un fel de pe!te plcint - iat se"nul de "are pra)nic +n trape)a "nstirii Valaa". Pr6elile sunt excluse dintre "ncrurile lor, pe acestea le socotesc A +n sc'it triesc pn la doispre)ece frai iar cteodat !i "ai "uli. Ji calea pe uscat din sc'it +n c'inovie e pitoreasc, ea "er*e pe r"ul *olfului prin crn*uri pe cul"i !i "uni !i roile trsurii adeseori +ncep s sune i)bindu-se de *ranitul *ol. +n felurite locuri ale ostrovului +n adnc +nsin*urare +n vreun lu"ini! pe o colin sau +n vreo poian din pdure stau colibele sin*uratice ale pustnicilor fcute din brne. /u"rul pustnicilor nu este deloc "are. Viaa pustniceasc poate fi +n*duit nu"ai celor "ai +ncercai "ona'i "aturi cu vrsta !i cu +nele*erea du'ovniceasc. Pustnicii ase"enea frailor din

Sfntul .*natie #riancianinov


sc'it vin +n "nstire de pra5nicele mari Vi)itatorii "nstirii sunt *)duii +n ar'ondaric. Este un adpost aparte !i pentru sraci +n care e bo*at aceast parte a 5inlandei. Sracilor li se +n*duie s r"n la Valaa" vre"e de dou )ile !i dou nopi !i s "nnce 'rana anu"e pre*tit +n adpostul lor iar ca "erinde de dru" i se dau fiecruia dou buci de pine din secar - !i pentru aceast danie vine finlande)ul +n "nstirea Valaa" de la o deprtare de patru-)ecicinci)eci de verste < Vara +ndat ce se face cale liber "ulte )eci de brcue aduc +n fiecare )i sraci la "nstire peste adncul +nviforat. Pleac ace!tia4 +n locul lor vin de6a alii. .arna +ndat ce se face *'ea ei purced pe 6os cu cetele +n *reaua cltorie pn la Valaa" nelund sea"a nici la *erul cu"plit nici la lun*i"ea cltoriei. $er* pe 6u"tate *oi prin )pad < $er* !i btrni invali)i !i copii !i fe"ei cu prunci de sn. /u rareori sunt aflate +n stepa de *'ea cadavrele +n*'eate ale acestor sr"ani care socot s scape de foa"ete dar sunt uci!i de *er. /u se poate +n fine s nu vorbi" !i despre 'plnia Valaa"ului care slu6e!te drept adpost ti'nit nu nu"ai pentru btrnii !i neputincio!ii Valaa"ului ci !i pentru astfel de "ona'i din toat epar'ia SanRt-Peterbur*u-lui. Pe ln* bolni e o biseric aparte o trape) aparte personal aparte !i o "ic far"acie aprovi)ionat cu cele "ai necesare "edica"ente. Hstrovul Valaa" di"preun cu ostroavele "ai "ici ce aparin de el nu este altceva dect o stnc +ntrea* ridicat din lacul ;ado*a ale crei +nli"i alctuiesc stnci !i "uni iar adnciturile - *olfuri str"tori lacuri. V vei convin*e de aceasta din "surtorile adnci"ii lacului +n *olfuri str"tori pe toat +ntinderea dintre ostrovul principal !i ostroavele "ai "ici aceast adnci"e este de cinci )ece iar +n locurile cele "ai adnci - de dou)eci de stn6eni4 dar +ndat ce ie!i" +n lar* adnci"ea la o sut de pa!i de r" a6un*e de6a !apte)eci o sut de stn6eni c'iar !i pn la dou sute. Terenul este pretutindeni piatr co"pact acoperit cu un strat de p"nt ve*etal de un sfert de ar!in iar pe alocuri !i "ai "ult. Gareori !i +n cantitate "ic se pot *si nisip !i ar*il. Stratul de p"nt care acoper stnca este deosebit de roditor, +n apropierea "nstirii sunt dou live)i de po"i fructiferi una sub stnca pe care este a!e)at "nstirea iar alta de partea dreapt a scrii de *ranit ce duce de la arsana la "nstire +n aceste live)i sunt "eri plini de sev care dau "rturie pentru calitatea solului4 "erele +ns care se fac o dat la )ece ani se pln* de cli"at de puintatea ra)elor de soare. ;a pln*erea lor iau parte pepenii "ari ce cresc +n *rdinile Valaa"ului, ace!tia sunt foarte )e"o!i dar )ea"a lor e "oart, soarele nu pr*uie!te +n ei dulceaa. Produsele de *rdin sunt foarte bune, ele se fac +n cantitate +nse"nat +ndestultoare pentru +ntrea*a ob!te a "nstirii pentru nu"ero!ii "uncitori care triesc +n "nstire pentru nu"ero!ii vi)itatori ai "nstirii. Se sea"n +n oarecare cantitate secar !i ov) - +ns re)erva principal de cereale e cu"prat +n SanRt-Petersbur* !i adus +n "nstire pe *aliotele acesteia. 5nul e +ndestultor +n pdure ostrovul este foarte bo*at4 aici creste cu precdere pinul ur"at de brad4 +n "ult "ai "ic "sur cresc "esteceni arari !i tei. Gecuno!tin lor < El +"bln)esc prin culoarea *in*a! a frun)elor culoarea "o'ort a stncilor !i +ntunecata verdea ve!nic a bra)ilor !i pinilor +n vi unde stratul de p"nt este "ai *ros pdurea e "ai vi*uroas4 pe "uni +ns unde acest strat e subire ea este "ai "runt4 nu poate s atin* +nli"ea cuvenit4

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


rdcinile ei caut cu osrdie s se adnceasc " p"nt4 le +nt"pin stnca !i ele se trsc se +"ple-"-ese pe ea pentru a aduna 'rana neaprat trebuincioas !i nu o afl. %in aceast pricin pe "uni cre!te aproape nu"ai pinul care e "ai puin pretenios la sol. -e s "ai spun A Privesc la necuprinsele "uli"i de ap ale ;ado*i vec'iul /ev vestit din vec'i"e pentru furtunile sale si pentru luptele dintre viRin*i !i slavi4 !i ele aceste ape adnci +ntinse se +nvoiesc cu ostrovul +nsin*urat plin de aspr inspiraie ca pe ostrov ocrotii de ape s se "ntuiasc ferit ob!tea clu*reasc. Ele o ocrotesc *i o prin +ntinderea lor !i prin furtuni !i prin *'euri +n necuprinsele lor !anuri ele in !i 'rnesc nenu"rate crduri de felurii pe!ti dn-du-i nvoadelor a"*itoare pre*tesc pentru "asa pustnicilor "ncare al crui +ntre* pre nu st +n condi"ente nu +n arta culinar ci +n +"belsu*area !i prospei"ea in*redientelor< Atunci cnd !alupa u!oar a "nstirii avnd parte de vnt prielnic " ducea din Valaa" era" bolnav. ;a si""ntul c sunt bolnav s-au adu*at "ulte alte si""inte. Hc'ii "ei cu ne+neleas tristee +n care era !i o anu"it desftare se +ntorceau spre Valaa" se pironeau de el. #nuiesc c aceasta a fost privirea de r"as bun pentru totdeauna < +n tcere a" privit Valaa-"ul de pe !alup ct vre"e aceasta a strbtut *olful +"i +nl" capul ba spre o stnc ba spre alta, alt"interi nu poi s prive!ti la ele - att sunt de +nalte. /atura puternic care "i-a insuflat *roa) tot ti"*ul care tot ti"pul "-a privit cu aspri"e prea acu" c +"i 0"be!te prietenos - ori poate c acest )"bet i-E ddea soarele care atunci +!i lsa ra)ele purttoare de via +n 6osul *olfului asupra apelor asupra stncilor nsupra pdurii dese. $ar*inea stncii de *ranit +"pre6"uit de o balustrad era +"pn)it de frai. Erau acolo !i brbai +n puterea vrstei clii +n luptele cu sine si tineri abia intrai +n "nstire pe care abia de-acu" +nainte +i a!teapt lupta !i btrni slbii acoperii de cruntee a cror ini" !i cu*etare sunt de-acu" lini!tite a cror cunun este +"pletit !i al cror "or"nt este spat. /u le-a fost de a6uns s-E pri"easc plini de bucurie !i s-E odi'neasc pe cltor, au avut nevoie !i s " petreac druindu-"i o desprire a"estecat cu tristeea iubirii cu lacri"ile prerii de ru pentru desprire. Gsuna "reul *las al clopotelor "nstire!ti !i din toate prile +l repetau defileele "unilor de piatr +ntr-un ecou cu "ulte voci. Jalupa a ie!it din *olf ca dintr-un castel cu )iduri +nalte stncile au r"as la locul lor +n fata oc'ilor a aprut lacul +ntins +n deprtare se +ntre)rea r"ul Ser-d obolului4 +n alte direcii r"ul nu se vedea - albastrul apelor se contopea cu albastrul cerului. Au fost ridicate pn)ele4 !alupa +nainta repede pe valurile do"oale. +n scurt ti"p a" a6uns la r"ul cellalt4 de acolo a" privit spre Valaa", el "i s-a +nfi!at pe apele sale +ntinse albastre nesfr!ite ca o planet pe cerul siniliu. -'iar a!a, el e att de deprtat de toate < Parc nici nu e pe p"nt< -u *ndurile !i si"irile locuitorii lui s-au +nlat de pe p"nt< Valaa"ul e o lu"e aparte < /u"ero!ii lui "ona'i au uitat c "ai exist !i un alt tr"< Vei afla acolo btrni care +n cinci)eci de ani nu au ie!it nicieri din Valaa"ul lor !i au uitat de toate afar de Valaa" !i cer. Ea)te du'ovniceasc < 5ericii locuitori ai ostrovului sfinit< S se po*oare asupra voastr binecuvntarea cerului pentru faptul c ai iubit cerul< S odi'neasc asupra voastr binecuvntarea cltorului pentru c ai iubit pri"irea de strini< S aud %u"ne)eu ru*ciunile voastre plcute s-E fie ;ui cntrile voastre cele de laud fiindc ru*ciunile si cntrile voastre sunt pline de evlavie sfinit < S fie

Sfntul .*natie #riancianinov


binecuvntate 6itniele voastre si avuia voastr fiindc sracul afl totdeauna la voi si un codru de pine si o bucat de ve!"nt ca s acopere *oliciunea sa < 5railor < Voi ai ales partea cea bun < /u privii +ndrt nu v lsai atra!i din noii . spre lu"e de vreo fru"usee de!art vre"elnic a U lu"ii< +n ea totul este att de !ubred de nestatornic de trector de striccios < Vou Pronia lui %u"ne)eu v-. druit un sla! osebit deprtat de toate s"intelileA "reul insuflatul Valaa". Pinei-v de acest li"ari netulburat de valurile "rii vieii4 rbdai +n el cu vitei 6ie furtunile nev)ute4 nu lsai rvna cea bun se se 6 rceasc +n sufletele voastre4 +nnoii-o 'rnii-o priri citirea sfinilor cri ale Prinilor4 aler*ai la aceste cri cu "intea !i cu ini"a +nsin*urai-v +n ele cu *ft-$ durile !i si"irile - !i Valaa"ul pe care vedei pra*uri de *ranit !i "uni +nali se va face pentru voi pra* ctre cer se va face +nli"ea du'ovniceasc de pe care va fi lesnicioas trecerea +n loca!urile raiului. -ltorul ce scrie aceste rnduri care !i-a revrsat +rt ele si"irile ce le nutre!te fa de voi !i locuina voasQ tr cltorul ce nu o dat a cercetat "nstirea voastr avnd +n ini" *ri6 pentru ea pentru bunstarea ei4 l cere s triasc +n po"enirea ru*ciunilor voastre pn la "or"nt - !i dincolo de 'otarul "or"ntului Despre monahism 5convorbire ntre doi cretini ortodoci, un mirean si un mona': "ireanul Printe< $ socot fericit datorit faptului c fcnd cuno!tin cu %vs. a" aflat +n %vs. o persoan +naintea creia pot s +"i desc'id ini"a !i de la care s ascult un cuvnt sincer. %oresc doresc din tot sufletul !i pe deplin s aparin #isericii Hrtodoxe s ur"e) +nvturii ei do*"atice !i "orale +n acest scop " strdui s +"i fac o idee li"pede cu privire la toate punctele tradiiei. .deile *re!ite duc la aciuni *re!ite, aciunea *re!it este o pricin de vt"are personal !i ob!teasc. S nu refu)ai a-"i explica +n convorbirea de fa rostul mona<ismului 0n +i)erica lui >ri)to) "ona<ul %u"ne)eu s binecuvnte)e dorina %vs. %in ideile exacte !i corecte se na!te tot binele4 din cele sc'i"onosite !i "incinoase iau na!tere toate nenorocirile. Aceast prere este a Evan*'eliei. Aceasta ne +nfi!ea) Adevrul ca pricin +nceptoare a "ntuirii iar "inciuna - ca pricin +nceptoare a pier)rii =.n. V... 31 DD:. %e ce vrei ca obiect al convorbirii noastre de ast)i s fie toc"ai mona<ismul l "ireanul +n societatea pe care o frecvente) vine vorba adeseori despre "ona'is" sunt expri"ate felurite preri conte"porane privitoare la el. -unoscuii "ei aproape +ntotdeauna "i se adresea) ca unui o" aflat +n le*tur cu "ulte fee du'ovnice!ti artn-du-!i dorina de a-"i spune !i eu prerea. Vreau s dau apropiailor "ei infor"aii exacte !i ca atare v ro* s +"i +"prt!ii aceste infor"aii. "ona<ul /u !tiu +n ce "sur sunt eu +n stare s v satisfac dorina, vreau s fiu sincer +ns fa de %vs. !i s v expun ceea ce "i s-a +nt"plat s aflu din citirea %u"ne)eie!tilor Scripturi !i Sfinilor Prini din convorbirile cu "ona'i vrednici de cinstire !i +ncredere prin viaa lor +n fine din propriile observaii !i experiene. %rept funda"ent al convorbirii noastre vo6l spune ca !i cu" a! pune piatra un*'iular la te"elia f unei )idiri c "ona'is"ul este o instituie du"ne)e- f iasc nicidecu" o"eneasc. "ireanul +nc'ipuii-v nu"ai< .deea aceasta c< "ona'is"ul ar fi o instituie du"ne)eiasc nici nu arr, au)it-o +n societate. "ona<ul Jtiu asta. Toc"ai de aceea atunci cnd +n-U cepe +n societatea

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


lu"easc o discuie despre "onar6 'is" unul spune, B$ie "i se pare a!a < C altul, B.ar "iei "i se pare a!a <C altul, B.ar eu a! face a!a !i pe dincp-E .o<C altul, B.ar eu a! face asta !i cealalt <C. Se fac au)ite O nenu"rate preri !i presupuneri care se bat cap +ri cap rostite de oa"eni care nu au nici o idee de)pre" "ona'is" dar sunt *ata s se fac scriitori de pravileO pentru "ona'is" !i s dispun de "ona'is" potrivii B+nelepteiC lor 6udeci fr s aib nici o infor"aie. ?nii repet c'iar 'ulele rostite +"potriva "ona'is"uQ: lui de ctre protestani !i atei. ?n si""nt de +ntristare !i tea" cuprinde ini"a din pricina acestor proclaf "aii !i 6udeci +n care ne!tiina calc +n copitele sale cele "ai de pre "r*ritare ale unei predanii !i ale unui a!e)"nt du"ne)eiesc. "ireanul +ntoc"ai< Pricina acestor lucruri este ne!tiina precu" ai spus printe. "ona<ul S nu credei c ne!tiina este un ru ne+nse"nat. Sfinii Prini socot ne!tiina un ru "are un i)vor al rului din care rul se na!te +ntru deplintatea +"bel!u*rii. Preacuviosul $arcu Ascetul spune c ne!tiina este cel dinti !i de cpetenie uria! al rutii"$Q.O /e!tiina nu +!i cunoa!te ne!tiina ne!tiina e pe de-a-ntre*ul "ulu"it de !tiina sa a spus un alt Pi mteA$$. Ea e +n stare s fac "ult ru fr a bnui ctu!i EE e puin c +l svr!e!te. Spun asta din co"pti"ire l .E a de oa"enii care nu +nele* +n ce const vrednicia o"ului - fa de cre!tinii care nu !tiu +n ce const cre!tinis"ul care lucrea) din ne!tiin spre vt"area lor. S nu *ndii c a" 'otrrea de a ascunde +n privina a!e)"ntului du"ne)eiesc abu)ul !i neputina o"eneasc. /u < %area +n vilea* !i +nlturarea abu)urilor fcute de oa"eni +n privina a!e)"ntului du"ne)eiesc este un se"n de evlavie fa de acest a!e)"nt un "i6loc de pstrare +ntru sfinenia cuvenit a a!e)"ntului druit de %u"ne)eu !i lsat de El spre folosina oa"enilor. "ireanul Ji aceast din ur" idee este nou pentru "ine. /u a" privit niciodat "ona'is"ul din acest punct de vedere !i nici la alii nu E-a" +ntlnit. "ona<ul -ele spuse de "ine se refer nu doar la "ona'is" ci !i la +ntrea*a #iseric att cea Vec'i-Tes-ta"entar ct !i cea /ouTesta"entar. 5aptul c #iserica Vec'i-Testa"entar a fost +nte"eiat de %u"ne)eu !i +ncredinat lucrtorilor - poporului iudeu - a fost +nfi!at de %o"nul +n pilda viei din cap. XX. al Evan*'eliei dup $atei "$/. 5aptul c #iserica /ou-Testa"entar a fost +nte"eiat de %u"ne)eul-H" !i a fost +ncredinat unui alt popor alctuit din toate popoarele - cre!tinilor reiese li"pede din Evan*'elie !i din +ntrea*a Sfnt Scriptur"$.. .udeii ar trebuit s dea socoteal lui %u"ne)eu de p)irea darului Su de felul +n care E-au +ntrebuinat. %at fiind c purtarea lor s-a artat nele*iuit au fost +nstrinai - totu!i nu"ai atunci cnd s-au +nstrinat sin*uri cu du'ul !i supu!i pedepsei. %eopotriv se va cere socoteal de la cre!tini pentru felul +n care au +ntrebuinat a!e)"ntul de ob!te al lui %u"ne)eu #iserica /oului Testa"ent - !i ase)"intele particulare din ea cu" ar fi "ona'is"ul. "ireanul /u este cu putin a vedea din %u"ne-)eie!tile Scripturi cu" se va +nc'eia soarta #isericii /ou-Testa"entare pe p"nt A "ona<ul Sfnta Scriptur d "rturie c cre!tinii ase"enea iudeilor vor +ncepe treptat s se rceasc fa de +nvtura revelat a lui %u"ne)eu vor +ncepe s nu "ai ia +n sea" +nnoirea firii o"ene!ti de ctre %u"ne)eul-H" vor uita de ve!nicie toat luarea a"inte !i-o vor +ndrepta

Sfntul .*natie #riancianinov


spre viaa lor p"nteascL avnd aceast stare si direcie du'ovniceasc se vor ocupa de de)voltarea situaiei lor p"nte!ti ca !i curn aceasta ar fi ve!nic !i de de)voltarea firii lor c)ute pentru +ndestularea tuturor cerinelor !i poftelor vtL "ate !i stricate ale sufletului !i trupului. Se +nele*e, de aceast orientare Gscu"prtorul -e E-a rscu"prat pe o" pentru fericita ve!nicie este strin. Acestei oriL entri lepdarea de cre!tinis" +i e strin. Aposta)ia va veni dup pre)icerea Scripturii"$,. ;a slbirea cre!tinis"ului va lua parte !i "ona'is"ul, "dularul trupului nu poate s nu ia parte la boala ce a lovit tot trupul. Au pre)is acest lucru sfinii "ona'i din vre"urile vec'i din insuflarea Sfntului %u' ce locuia +n ei"$7. Atunci cnd cre!tinis"ul se va +"puina cu totul pe p"nt viaa lu"ii se va sfr!i =;e. XV... 9:. "ireanul Care e ro)tul mona3i)mului 0n +i)erica lua >ri)to) = "ona<ul $ona'ii sunt acei cre!tini ce prsesc pe ct le st +n putin toate +ndeletnicirile de pe p"nt spre a se +ndeletnici cu ru*ciunea fapta bun care este "ai presus dect toate faptele bune - ca prin "i6locirea ei s se uneasc cu %u"ne)eu precu" a spus Apostolul, Cel ce se lipete de omnul un du' este cu nsul 2l Cor :I, ",8"$#. Ji de vre"e ce ru*ciunea +!i tra*e puterea din celelalte fapte bune !i din toat +nvtura lui 8ristos "ona'ii +!i dau o rvn deosebit pentru plinirea poruncilor evan*'elice adu*nd la plinireL poruncilor care-i neaprat trebuincioas pentru toi cre!tinii +"plinirea celor dou sfaturi ale lui 8ristos, sfatul despre nedobndire si sfatul despre necsA torire "/0. Prin vieuirea lor "ona'ii tind s se ase"eni vieuirii pe p"nt a %u"ne)eului-H", din aceast pricin sfinii "ona'i sunt nu"ii Preacuviosi?. "ireanul %e unde !i-au pri"it mona3ii numele = "ona<ul Cu!intele mona', mnstire, mona'ism !in "" in grece)cul monos, care +nsea"n Bsin*urC. B$ona'C +nsea"n Bcel ce trie!te +n +nsin*urareC4 B"nstireaC este un sla! +nsin*urat4 B"ona'is"ulC este vieuirea +nsin*urat. Aceast vieuire se deosebe!te de cea obi!nuit co"un tuturor - este un alt fel de vieuire !i de aceea s-a for"at +n li"ba rus nu"ele de inocestvo. +n rus "ona' se spune inok53#. Cu!intele via de obte, via de sc'it, linitire 5isi'ie:, si'strie, !vorre, pustnicie arat diferite feluri ale vieii "ona'ale. BVia "ona'al de ob!teC se nu"e!te convieuirea unei adunri nu"eroase de "ona'i care au de ob!te du"ne)eie!tile slu6be trape)a !i 'ainele aflndu-se sub +ndru"area unui +nti stttor. B;ini!tireC se nu"e!te convieuirea +ntr-o c'ilie aparte a doi sau trei "ona'i ce vieuiesc lund povuire unul de la altul sau de la un btrn care au de ob!te trape+a !i 'ainele cinci )ile fac slu6b +n c'ilie iar s"bta !i du"inica "er* la biseric pentru slu6ba de ob!te. BSi'strieC se nu"e!te vieuirea "ona'ului de unul sin*ur. -nd si'astrul r"ne fr s "ai ias +ntr-o c'ilie ce se afl +n "nstire el se nu"e!te !vort"; iar) cnd petrece +ntr-o pustie nelocuit se nu"e!te BpustnicC iar vieuirea lui - 9pu)tnicie? "ireanul C*nd a luat 0nceput mona3i)mul = "ona<ul %in vre"ea Apostolilor dup cu" ne +ncredinea) Preacuviosul -asian"/-. Preacuviosul -a-sian scriitor !i "ona' din veacul al patrulea care a cercetat a!e)"intele clu*re!ti ale E*iptului unde "ona'is"ul cuno!tea pe atunci o +nflorire deosebit !i a petrecut o vre"e +nse"nat printre "ona'ii Sc'itului din E*ipt !i a predanisit ur"a!ilor tipicul !i +nvtura "ona'ilor e*ipteni spune c +n pri"ele vre"uri ale cre!tinis"ului au pri"it +n E*ipt nu"ele de B"ona'iC ucenicii ale!i ai

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


sfntului Apostol !i Evan*'elist $arcu cel dinti episcop al Alexandriei. Ei s-au +ndeprtat +n cele "ai pustii locuri din apropierea cetii unde duceau o vieuire foarte +nalt ur"nd re*ulile date lor de ctre Evan*'elist "/$ +n Viaa Preacuvioasei $ucenie Ev*'enia se poveste!te c sub do"nia +"pratului ro"an -o""odus - -o""odus s-a urcat pe tron +n anul E92 dup na!terea lui 8ristos - dre*torul ro"an 5ilip a fost nu"it cr"uitor al E*iptului. Pe atunci +ntr-o suburbie a Alexandriei se afla o "nstire4 despre episcopul acelei vre"i sfntul Elie se a"inte!te c din tineree intrase +n "ona'is""//. .storicul iudeu 5ilon conte"poran Apostolilor cetean al Alexandriei descrie viaa terapeuilor care se retrseser +n suburbiile Alexandriei via +ntoc"ai cu cea a pri"ilor "ona'i alexandrini +nfi!at de Preacuviosul -asian !i nu"e!te sla!urile lor mnstiri53;. %in descrierea lui 5ilon nu reiese +n "od direct c terapeuii erau cre!tini4 +ns descrierea lui 5ilon care era scriitor lu"esc este superficial4 pe deasupra +n acel ti"p erau "uli care nu deosebeau cre!tinis"ul de iudais" socotindu-E pe cel dinti sect a celui de-al doilea +n Viaa Preacuviosului Antonie cel $are alctuit de conte"poranul acestuia Sfntul Atanasie cel $are se a"inte!te c +n ti"pul +n care intrase Sfntul Antonie +n "ona'is" =Antonie avea pe atunci 12 de ani: "ona'ii e*ipteni duceau via +nsin*urat +n +"pre6uri"ile cetilor !i satelor. Preacuviosul Antonie cel $are s-a svr!it +n anul 3FK dup na!terea lui 8ristos +n vrst de E2F ani"/,. Exist un fapt ce dovede!te c +n Siria "ona'is"ul exista din vre"urile apostolice. Preacuvioasa $uceni Evdo-c'ia ce a trit +n ora!ul e*iptean .liopole sub do"nia +"pratului ro"an Traian a fost convertit la cre!tinis" de Preacuviosul G'er"an +nti-stttorul unei "nstiri de brbai ce nu"ra I2 de "ona'i. %up pri"irea cre!tinis"ului Evdoc'ia a intrat +ntr-o "nstire de fe"ei ce nu"ra 32 de "ona'ii"/7. Traian a +nceput s do"neasc din anul >K dup na!terea lui 8ristos. Spre sfr!itul veacului al treilea Preacuviosul Antonie cel $are a pus +nceputul vieii pustnice!ti4 spre sfr!itul pri"ei 6u"ti a veacului al patrulea Preacuviosul Pa'o"ie cel $are a +nte"eiat c'inovia Tabenisioilor +n pustia Tebaidei iar Preacuviosul $a-carie cel $are - vieuirea isi'a!tilor +n pustia slbatic a Sc'itului din apropierea Alexandriei drept care aceast vieuire a pri"it nu"ele de Bsc'iticC iar "nstirile rnduite pentru acest fel de petrecere au pri"it nu"ele de Bsc'ituriC. Sfntul Vasile cel $are ar'iepiscopul -e)areei -apadociei ce a trit +n cea de-a doua 6u"tate a veacului al patrulea a deprins viaa clu*reasc printre "ona'ii e*ipteni4 dup ce sa +ntors +n patria sa -apadocia a dus acolo +n pustie via clu*reasc pn la intrarea sa +n slu6ba #isericii !i a scris rnduieli pentru "ona'i care au fost "ai apoi pri"ite parte spre clu)irea parte spre )idirea +ntre*ii #iserici de Gsrit +n acest c'ip "ona'is"ul care se tinuise +n +"pre6uri"ile ora!elor !i satelor s-a str"utat +n cea "ai "are parte +ncepnd cu veacul al patrulea +n pustiile nelocuite. A!a s-a de)voltat !i a crescut el ca pe un teren propriu lui. Preacuviosul -asian po"enind de instituirea "ona'is"ului +n Alexandria de ctre Sfntul Evan*'elist $arcu spune c !tiri "ai a"nunite pot fi aflate +n .storia #isericeasc. Aceast .storie nu a a6uns pn la noi la fel ca "ai toate actele scrise ale E*iptului le-au distrus "a'o"edanii +n veacul al !aptelea lucru pe care E-au svr!it !i +n alte ri cucerite de ei dar +n "ai "ic "sur. "ireanul -are a fost pricina str"utrii "ona'is-Y "ului +n locuri deprtate de ora!e !i sate A

Sfntul .*natie #riancianinov


"ona<ul Aceast str"utare a avut loc atunci cnd u +ncetat nevoinele "ucenice!ti !i au +nceput a pri"i credina cre!tin nu nu"ai cei ale!i nu +n ur"a unei Cc'e"ri deosebite nu cu 'otrrea de a +nfrunta cele nai "ari neca)uri !i "oartea ci de ctre toi +ndeob!te fiindc era credina celor aflai la putere ocrotit si rspndit de stpnire. -re!tinis"ul a devenit *enci-6l - dar nu !i-a "ai pstrat lepdarea de sine diii.iiii?" -re!tinii din ora!e si sate au +nceput s se dedea "ultor *ri6i lu"e!ti s-!i +n*duie lux !i desftare trupeasc s ia parte la distraciile populare !i alte slbiciuni de care cei dinti "rturisitori ai credinei se fereau ca de ni!te lepdri de 8ristos +n du'. Pustia era adpostul !i scparea fireasc netulburat de s"inteli pentru cre!tinii ce doreau s pstre)e !i s de)volte +n sine cre!tinis"ul +n toat puterea lui. BPustiaC *rie!te Sfntul .saac Jirul Beste folositoare !i celor neputincio!i !i celor tari, +n cei dinti deprtarea de "aterie nu +n*duie s se aprind !i s se +n"uleasc pati"ile iar cei tari cnd vor fi afar de "aterie vor a6un*e la r)boiul cu du'urile necurateC"/#. Sfntul Vasile cel $are !i Sfntul %i"itrie al Gostovului +nfi!ea) pricina deprtrii Sfntului Gordie +n pustie astfel, BGordie a fu*it de *l-cevile cetii de stri*tele tr*ului a scpat de "ririle boiere!ti de 6udecile clevetitorilor vn)torilor cu"prtorilor "incino!ilor *ritorilor de ru!ine fu*ind de 6ocuri !i de *lu"e de rsurile ce se fac prin ceti avnd au)ul !i oc'ii curai !i "ai +nainte de toate fiin-du-i ini"a curit putnd s vad pe %u"ne)eu. Apoi s-a +nvrednicit %u"ne)eie!tilor descoperiri !i a +nvat "ari taine nu de la oa"eni !i nici prin oa"eni ci c!ti*nd +nvtor pe Sfntul %u' al adevruluiC".0. Hdat cu str"utarea "ona'is"ului +n pustie au aprut la el ve!"inte aparte cu scopul ca "ona'ii s fie deosebii definitiv de "ireni +n vre"ea pri*oanelor att clerul ct !i "ona'ii +ntrebuinau cea "ai obi!nuit +"brc"inte, aceasta +i ascundea +ntr-o "sur +nse"nat de pri*onitorii lor. "ireanul +nalta +nvtur de care s-a +nvrednicit sfntul Gordie aparine exclusiv unui nu"r foarte restrns de oa"eni +n vre"urile cele "ai noi credina cre!tin este predat +n c'ip "ulu"itor !i a"nunit +n se"inarii iar +nvtura cea "ai +nalt despre ea - +n acade"iile du'ovnice!ti. "ona<ul +ntre +nvtura ce se pred +n !colile du'ovnice!ti !i +nvtura ce se pred sau ar trebui s se predea +n "nstiri este o deosebire foarte "are c'iar dac obiectul lor este unul si acela!i, cre!tinis"ul. $ntuitorul lu"ii tri"ind pe Sfinii Si Apostoli ca s propovduiasc +ntre*ii lu"i le-a poruncit s +nvee toate Onea"urile credina +n Adevratul %u"ne)eu !i vieuirea dup poruncile 4ui "ergnd, a *rit El nvai toate neamurile, bote!ndu-i pe ei n numele 0atlui i al Aiului si al -fntului u', nvndu-i pe ei sBp!easc toate cte am poruncit vou =$t. XXV... E>-12:. +nvtura despre credin trebuie s pre"ear* 'ote+ului; +nvtura despre vieuirea dup poruncile lui 8ristos trebuie s ur"e)e 'ote+ului. Pri"a +nvtur e teoretic cea de-a doua - practic. %espre cea dinti Sfntul Apostol Pavel spune, 2imic nu am tcut din cele de folos, ca s nu le vestesc vou si s nu v nv, fie naintea poporului, fie prin case, mrturisind i iudeilor i elinilor pocina cea ctre umne!eu si credina cea ntru omnul nostru lisus .ristos 2Fapte 66, 20-2"8, iar de)pre cea de-a doua: .ristos ntru voi este nde,dea slavei, pe Care noi l propov-duim, sftuind pe tot omul si nvnd pe tot omul ntru toat nelepciunea, ca s nfim pe tot omul desvrit ntru .ristos lisus =-olos. . 1I-19:. %u"ne)eu a dat dou +nvturi despre Sine, +nvtura prin cuvnt pri"it prin credin

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


!i +nvtura prin via pri"it prin lucrarea dup poruncile Evan*'eliei. -ea dinti +nvtur poate fi ase"uit cu te"elia )idirii iar cea de-a doua cu +ns!i )idirea ridicat pe acea te"elie. Precu" este cu neputin a +nla )idiri fr te"elie a!i6derea nici te"elia sin*ur nu va folosi la ni"ic dac nu se va +nla pe ea o )idire. Credina f ar fapte moart este 2Iac II, 2.8 Sfntul Apostol Pavel +nfi!ea) neaprata nevoie de cea dinti +nvtur +n ur"torul fel, %redina este din au!ire, iar au!irea din cuvntul lui umne!eu* dar cum vor crede n Cel de Care nu au au!it " Ci cum vor au!i fr de propovduitor " =Go". X EI ED:. .at +nceputul +nvturii cate'etice. -elor ce intrau +n cre!tinis" Apostolii !i ur"a!ii lor le expuneau +nvtura de te"elie a cre!tinis"ului despre %u"ne0eii despre %u"ne)eul-H" despre o" despre +nse"ntatea lui +n ve!nicie despre taine despre fericirea raiului despre "uncile cele ve!nice =Evr. :I, E-1: !i despre tot ce alctuie!te +nvtura do*"atic funda"ental a cre!tinis"ului la care se adu*a !i +nvtura teoretic despre vieuirea dup poruncile Evan*'eliei =Evr. 6I, X.. X...:. .at +nceputul Teolo*iei do*"atice !i "orale al acestei !tiine +nalte !i sfinite. -'iar din vre"urile apostolice au +nceput s apar +n #iserica lui 8ristos +nvturi eretice adic +nvturi despre %escoperirea =Gevelaia: %u"ne)eiasc +nte"eiate pe raiunea o"eneasc cea cu nu"e "incinos +n +nvtura Gevelat a lui %u"ne)eu nu este loc pentru filosofri o"ene!ti, totul +n ea de la alfa la o"e*a este du"ne)eiesc. Sfnta #iseric ?niversal !i-a dat toat osrdia ca s pstre)e nepreuita co"oar du'ovniceasc +ncredinat ei, +nvtura Gevelat a lui %u"ne)eu4 ea i-a +nfierat pe vr6"a!ii si +nvederai - +nc'intorii la idoli filosofii p*ni !i iudeii respin*nd atacurile lor4 a +nfierat pe vr6"a!ii si luntrici - ereticii a co"btut +nvtura lor i-a scos din snul su i-a pre+nt"pinat cu privire la dn!ii pe fiii si. %in aceast pricin odat cu trecerea vre"ii Teolo*ia a cptat o a"ploare din ce +n ce "ai "are. A aprut nevoia de !coli +n care ea s fie studiat. -ea "ai vec'e !i "ai "are !coal era +n Alexandria4 aceasta a +nflorit cu precdere +n veacurile al doilea !i al treilea dup na!terea lui 8ristos. +nvturile vr6"a!e +nvturii %u"ne)eie!ti s-au +n"ulit "ereu aprnd +n felurite for"e, nevoia de !coli or*ani)ate siste"atic a devenit din ce +n ce "ai si"itoare. Apusul desprindu-se de Gsrit prin cderea +n ere)ie a pri"it educaia !i viaa p*neasc, +ncepnd de atunci +nvturile vr6"a!e #isericii Hrtodoxe +nvturi din cele "ai viclean alctuite din cele "ai obra)nice "ai "onstruoase "ai 'ulitoare s-au +n"ulit la nesfr!it. Uudecai sin*ur, este nevoie s fie +nfi!at li"pede cre!tinului ortodox !i "ai ales celui care se pre*te!te s devin pstor +nvtura cea adevrat a #isericii Hrtodoxe precu" !i lupta ei +ncununat de biruin cu vr6"a!ii tinuii !i cu cei +nvederai lupt care a continuat E9 veacuri !i este din ce +n ce "ai +nver!urtet. Este nevoie s fie expuse rtcirea lui Arie !i a lui $acedonie !i a lui /estorie si a lui Euti'ie !i a iconocla!tilor !i a papis"ului !i a protestantis"ului cu nenu"ratele sale "ldie +ncununate de ateis" !i filosofia cea "ai nou4 este nevoie s fie +nfi!at o respin*ere convin*toare a tuturor acestor +nvturi. Studiul Teolo*iei cerea puin vre"e +n cele dinti ti"puri ale cre!tinis"ului - el cere acu" vre"e +ndelun*at4 "ai +nainte putea fi predat +n cuvintele de +nvtur- rostite +n biserica lui %u"ne)eu - acu" cere o predare siste"atic de-a lun*ul ctorva ani. %obndirea acestei +nvturi +n toat a"ploarea sa - iat sco-

Sfntul .*natie #riancianinov


pul se"inarelor !i acade"iilor noastre du'ovnice!ti, ele predau cuno!tinele funda"entale - introductive cu" spune Preacuviosul $arcu Ascetul"." - despre cre!tinis" le predau tineretului ce nu a purces +nc la slu6irea ob!teasc !i este pre*tit pentru ea nu"ai teoretic neavnd cuno!tinele pe care le +"prt!e!te experiena de via. Pe te"elia cuno!tinelor teoretice despre credin trebuie s fie )idite cuno!tine lucrtoare vii 'arice. Pentru dobndirea acestor cuno!tine i-a fost dat o"ului viaa p"nteasc. -re!tinul care vieuie!te +n "i6locul lu"ii dup poruncile evan*'elice Se va +"bo*i ne*re!it cu cuno!tine ce in nu doar de experiena o"eneasc ci sunt !i 'arice +ntr-o anu"it "sur. /ease"uit "ai "ult este dator a se +"bo*i cu ele cel care prsind toate *ri6ile p"nte!ti +!i +ntrebuinea) toat vre"ea toate puterile trupului !i sufletului spre a plcea lui %u"ne)eu - adic "ona'ul. Toc"ai el este nu"it +n Evan*'elie cel ce are poruncile %o"nului fiindc acestea alctuiesc toat averea lui. %el ce are poruncile %ele si le p!ete pe ele, a )pu) M*ntuitorul lumii, acela este cel care % iubete pe %ine; si cel ce % iubete pe %ine va fi iubit de 0atl %eu, i 7u l voi iubi pe el, i % voi arta lui =.n. X.V 1E:. %in aceast pricin cei "ai rvnitori dintre cre!tinii tuturor ti"purilor dup ce !i-au ter"inat educaia din !coli au intrat !i intr pn +n )iua de ast)i +n "ona'is" pentru a dobndi acea educaie pe care o d "ona'is"ul. -ine au fost "arii +nvtori ai #isericii +n toate ti"purile A $ona'ii. -ine a tlcuit +n a"nuni"e +nvtura ei cine a pstrat predania ei pentru viitori"e cine a dat +n vilea* !i a clcat eresurile A $ona'ii. -ine a pecetluit cu sn*ele lor "rturisirea de credin ortodox A $ona'ii. Este un lucru foarte firesc. -re!tinii care triesc +n lu"e fiind +ncurcai +n le*turile ei prin!i de voie !i fr voie cu "ulte feluri de +ndeletniciri nu pot s-!i fac "ult ti"p pentru %u"ne)eu nu pot s +!i +nc'ine ;ui toat dra*ostea. Cel nensurat gri,ete de la omnului, cum s plac omnului, iar cel nsurat gri,ete de ale lumii, ca s plac femeii =l -or. V.. 31-33:, cel +nsurat nu se poate alipi +n c'ip statornic !i tare de %o"nul prin ru*ciunea desprins de toate cele p"nte!ti unindu-se ntr-un du< cu *omnul 2l Cor :I, EI: a!a cu" este cu putin !i firesc pentru "ona'. Pentru sporirea cre!tin personal nu e trebuitoare cr-turria o"eneasc de care au nevoie dasclii #isericii, "uli cre!tinii fr !tiin de carte printre care !i Preacuviosul Antonie cel $are intrnd +n "ona'is" au atins desvr!irea cre!tin revrsnd lu"ina du'ovniceasc asupra conte"poranilor prin pilda lor prin cuvintele lor de +nvtur prin darurile lor 'arice. B-are dintre "ireniC spune Sfntul loan Scrarul Ba fost fctor de "inuni A -are din ei a +nviat "ori A -are din ei a scos draci A /i"eni4 toate acestea sunt cinstiri ale "ona'ilor pe care lu"ea nu poate s le +ncapC".2 "ireanul /u toi "ona'ii +ns a6un* la o ase"enea stare +nalt nu toi +!i +"plinesc "enirea. Puini dintre ei o +"plinesc. "ona<ul Acei "ona'i ce +!i duc viaa dup pravilele clu*re!ti dobndesc ne*re!it 'ar dup f*duina lui %u"ne)eu. 5*duina lui %u"ne)eu nu poate s nu se +"plineasc prin +ns!i +nsu!irea -uvntului lui %u"ne)eu !i a poruncilor Evan*'eliei de a +"prt!i lucrtorilor lor %u'ul lui %u"ne)eu. %i"potriv "ona'ii care dispreuiesc a!e)"intele de %u"ne)eu predanisiteLle "ona'is"ului care triesc de capul lor +n rspndire +n iubire de plceri !i de lu"e sunt lipsii de sporire du'ovniceasc. Acei cre!tini care duc via cre!tineasc .se "ntuiesc iar cei care nu"indu-se cre!tini duc via p*neasc pier. $ai +nainte vre"e erau "ult "ai "uli sfini

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


printre "ona'i !i "ult "ai "uli "ntuii printre cre!tini dect acu". Pricina e slbirea ob!teasc a credinei si "oralitii. Totu!i c'iar !i acu" exist adevrai "ona'i !i adevrai cre!tini. V repet, exist "ona'i nevrednici de nu"ele !i de c'e"area lor4 aceasta +ns e o rea +ntrebuinare a a!e)"ntului du"ne)eiesc. A!e)"ntul du"ne)eiesc nu +ncetea) a fi a!e)"nt du"ne)eiesc +n pofida relei sale +ntrebuinri de ctre oa"eni. Astfel nici cre!tinis"ul nu r"ne lipsit de "area sa de"nitate din pricina vieii potrivnice +nvturii lui 8ristos pe care o duc unii sau c'iar "uli dintre cre!tini. %espre "ona'is" ca !i despre cre!tinis" +ndeob!te se cuvine s 6udec" dup adevraii cre!tini !i adevraii "ona'i. Acest lucru nu e u!or, cucernicia !i virtutea ca ni!te fecioare cu6n-trea* +nelepciune sunt +ntotdeauna acoperite stnd ne!tiute +n c"ara lor +n vre"e ce curvele se arat tuturor pe 6u"tate *oale. Adeseori viaa +nalt a unui "ona' se descoper doar la sfr!itul lui sau dup sfr!itul lui. Adeseori un "ona' prta! al 'arului du"ne)eiesc este acoperit de lu"e cu clevetiri !i defi"ri din pricina urii pe care o are lu"ea fa de %u'ul lui %u"ne)eu =.n. 6:, E9-E>:. Sporirea +ns!i are felurite trepte fiindc precu" s-a )is "ai sus +nsin*urarea "nstireasc fiind folositoare +ntr-o privin cre!tinilor puternici este folositoare din alta !i celor slabi. Se +nele*e c ace!tia din ur" au fost +ntotdeauna "ai nu"ero!i dect cei dinti. "ireanul %up toate cele spuse de %vs. devin indispensabile explicarea !i dovedirea clar a faptului c "ona'is"ul este o instituie du"ne)eiasc. -ele spuse pn acu" de %vs. duc de6a +ntr-o "sur +nse"nat la aceast conclu)ie. "ona<ul $ntuitorul lu"ii a artat dou ci dou feluri de via pentru credincio!ii Si, calea sau vieuirea care aduce mntuirea !i calea sau vieuirea ce aduce desvrirea) -ea din ur" cale !i vieuire %o"nul a nu"it-o urmare a Sa +ntruct ele slu6esc drept cea "ai fidel expresie a +nvturii %o"nului !i drept ur"are +n "sura puterii o"ene!ti a acelui fel de viat pe care %o"nul E-a dus +n vre"ea pribe*iei Sale p"nte!ti. -ondiiile "ntuirii sunt alctuite din credina +n 8ris-tos =.n. ... 3K4 XV.. 3: +n vieuirea dup poruncile lui %u"ne)eu =$t. X.X EI4 $c. X E>: !i +n t"duirea prin pocin a +"plinirii ne+ndestultoare a poruncilor =;e. X... 3 F:, prin ur"are "ntuirea se +"bie !i este cu putin tuturor c'iar !i celor ce au +ndatoriri !i slu6iri +n "i6locul lu"ii cu condiia ca acestea s nu fie potrivnice ;e*ii lui %u"ne)eu. ;a ur"area %o"nului unii au fost c'e"ai de %o"nul +nsu!i precu" Apostolii4 dar +ndeob!te ur"area %o"nului este lsat de ctre El la libera ale*ere a fiecruia".- ceea ce reiese +n c'ip vdit din toate locurile Evan*'eliei +n care %o"nul vorbe!te despre ace)t lucru ac cineva voiete s vin dup %ine 2Mt 6:II, 2$8, de voieti s fii desvrit 2Mt 6I6, 2"8, de vine cineva dup %ine =;e. X.V 1K: *rie!te %o"nul +ncepndu-!i +nvtura despre urmarea Sa !i despre desvrirea cre!tin. Asu"area de ctre o" a acestei vieuiri ine de libera lui ale*ere +ns condiiile trebuitoare pentru ea au fost dinainte 'otrte de ctre %o"nul4 fr p)irea lor ur"area %o"nului nu poate avea loc. -ondiiile acestei ur"ri sau ale cii si vieuirii care duc la desvr!ire %o"nul le-a +nfi!at astfel, ac cineva voiete s vin dup %ine, sase lepede de sine, s-i ia crucea sa si s-%i urme!e %ie 2Mt 6:I, 2$8 e voieti s fii desvrit, mergi, vinde-i averile tale si le d sracilor, si vei avea comoar n ceruri; i vino, urmea! %ie 2Mt 6I6, 2"8, lund crucea 2Mc 6, 2"8 e vine cineva dup mine si nu urte pe tatl su, i pe mam, si pe femeie, si pe feciori, si pre frai, i pe surori, nc si

Sfntul .*natie #riancianinov


pe sufletul su, n0i poate &i ucenic al "eu; si cel ce nu-i poart crucea sa i nu vine dup %ine, nu poate fi ucenic al %eu) Cel care nu se leapd de toate avuiile sale nu poate s fie ucenic al %eu =;e. X.V 1K 1I 33:. Aici sunt prescrise toc"ai acele condiii care alctuiesc f*duinele obli*atorii ale "ona'is"ului4 precu" a" spus la +nceputul su "ona'is"ul nu era altceva dect vieuirea +n sin*urtate departe de +"pr!tiere a cre!tinilor care n)uiau la desvr!irea cre!tin. -re!tinii populatei !i bo*atei Alexandrii se retr*eau +n suburbiile cetii dup po-vaa Sfntului Evan*'elist $arcu4 acela!i sfat +l d Sfntul Apostol Pavel tuturor cre!tinilor ce vor s intre +n cea "ai strns prt!ie cu %u"ne)eu. C voi suntei, *rie!te el 'iserica lui *umne+eu %elui Viu, precum a +is *umne+eu Voi locui ntru ei, i voi umbla, si voi fi lor umne!eu, i ei mi vor fi %ie popor) &entru aceea, ieii din mi,locul lor i v osebii, !ice omnul, i de necurtie s nu v atingei, si 7u voi primi pe voi; i voi fi vou 0atl, i vei fi %ie fii i fiice $# Cor :I, EK-E9:. Sfntul loan Scrarul lea* aceast c'e"are a Apostolului toc"ai de cinul "ona'al".$. Acele cuvinte ale %o"nului pe care le-a" artat "ai sus erau +nelese +n #iserica pri"ar +ntoc"ai a!a cu" sunt tlcuite aici. Sfntul Atanasie cel $are spune +n Viaa Sfntului Antonie cel $areea Antonie tnr fiind a intrat +n biseric s se roa*e +n acea )i se citea din Evan*'elia dup $atei despre bo*atul care E-a +ntrebat pe %o"nul cu privire la "ntuire !i desvr!ire. Atunci sau citit cuvintele artate "ai sus, e voieti s fii desvrit, mergi, vindei averile tale si celelalte Antonie pe care +l fr"nta +ntrebarea privitoare la felul de via pe care avea s +l alea* a si"it o deosebit consi"ire fa de acele cuvinte si a socotit c +nsu!i %o"nul i le-a *rit - drept care !i-a vndut averea fr +ntr)iere si a intrat +n "ona'is""./ 'ce)te cuvinte ale %o"nului sunt socotite !i acu" de ctre Sfnta #iseric drept te"eiuri ale "ona'is"ului citin-du-se +ntotdeauna la slu6ba tunderii 0n mona3i)m"... $utarea "ona'is"ului departe de a!e)rile o"ene!ti +n pustii a avut loc din descoperire !i porunc du"ne)eiasc. Preacuviosul Antonie cel $are a fost c'e"at de %u"ne)eu s vieuiasc +n adncul pustiei4 Preacuviosul $acarie cel $are de la +n*er a pri"it porunc s se sl!luiasc +n pustia Sc'itului"., Preacuviosului Pa'o"ie cel $are tot +n*er i-a poruncit s +nte"eie)e +n pustie o c'inovie "ona'al !i i-a dat rnduieli scrise ca +ndreptar pentru vieuirea "ona'ilor".7 Su)-pome-niii Preacuvio!i erau brbai plini de %u' Sfnt ce petreceau ne+ncetat +n prt!ie cu %u"ne)eu care slu6eau "ona'is"ului drept cuvnt al lui %u"ne)eu a!a cu" slu6ise $oisi pentru israiliteni. Sfntul %u' a lu"inat "ona'is"ului "ereu +n toate veacurile cre!tinis"ului +nvtura Sfntului %u' +nvtura lui 8ristos +nvtura lui %u"ne)eu despre "ona'is" despre aceast !tiin a !tiinelor".# cu" nu"esc Sfinii Prini aceast !tiin du"ne)eiasc a fost expus de ctre "ona'ii Preacuvio!i cu toat a"nuni"ea !i plintatea +n scrierile lor de %u"ne)eu insuflate. Ei "rturisesc cu toii c instituia "ona'is"ului a acestei vieuiri "ai presus de fire nu este nicidecu" lucrare o"eneasc, ea este o lucrare du"ne)eiasc. 5iind "ai presus de fire nu poate fi lucrare o"eneasc nu poate s nu fie lucrare du"ne)eiasc. "ireanul Sunt unii care spun c pricina +nceptoare a "ona'is"ului au fost pri*oanele pornite de +nc'intorii la idoli +"potriva cre!tinilor +n pri"ele trei veacuri de via ale cre!tinis"ului. "ona<ul -u*etarea trupeasc 6udec +ntotdeauna *re!it cu privire la brbaii du'ovnice!ti. #rbaii du'ovnice!ti cu" erau "ona'ii pri"elor veacuri +nsetau de "ucenicie !i "uli dintre ei au !i fost +ncununai cu

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


cununa "uceniciei precu" Preacuvio!ii $ucenici /icon",0 !i .ulian"," Preacuvioasele $ucenie Evdoc3ia",2, (!g3eniaA,-, Fe!ronia",$ si alii. Sfntul pustnic Gordie de care a" vorbit de6a atunci cnd +n -e)areea -apadociei s-a ivit prile6 de "ucenicie a venit +n aceast cetate la vre"ea unei "ari srbtori la care lua parte tot pop7_rul a dat +n vilea* rtcirea +nc'intorilor la idoli ;-a "rturisit pe 8ristos !i a pecetluit "rturisirea sa prin "oarte "uceniceasc. Atunci cnd +"pratul %iocleian a pornit o pri*oan crncen +"potriva cre!tinilor Preacuviosul Antonie cel $are era de6a "ona' !i pustnic. Au)ind c cre!tinii sunt supu!i c'inurilor !i ca)nelor pentru "rturisirea lui 8ristos Antonie a prsit pe!tera !i pustia s-a *rbit s a6un* la Alexandria s-a alturat "ucenicilor a "rturisit pe 8ristos +n faa a tot poporul a artat cu fapta dorina sa de "ucenicie. BPreacuviosulC spune scriitorul Vieii lui Bs-a fcut "ucenic cu adevrat prin dra*ostea !i voia sa, c'iar dac a voit s pti"easc pentru nu"ele %o"nului +ns %o"nul nu i-a dat lui aceastaC. %o"nul a +nlocuit seceri!ul de sfinenie pe care cu +"be.l!u-*are +l svr!eau "ucenicii care II "rturiseau +naintea +nc'intorilor la idoli cu un alt seceri! +"bel!u*at pe care sunt datori s +l svr!easc "ona'ii +n arena unei alte "ucenicii. Abia au +ncetat pri*oanele !i abia a +ncetat sn*ele cre!tinesc s se reverse +n pieele !i locurile de priveal ale cetilor c "ii de cre!tini s-au sl!luit +n pustia slbatic pentru a rsti*ni acolo trupul lor mpreun cu patimile i poftele =Gal. V 1D: pentru a-; "rturisi pe 8ristos +naintea feei +n!i!i stpnitorilor lu"ii acesteia a +nceptoriilor !i stpnirilor rutii =Ef. :I, E1:. Pricina deprtrii +n pustie a Preacuviosului Pavel Tibeul a fost dorina de a scpa de uneltirile Y +"potriva vieii lui din ti"pul pri*oanei pornite de +"pratul %ecius. Poate c !i alii au plecat +n pustie din aceea!i pricin. Alii au fcut acest pas +n ur"a unor Y ialte +"pre6urri. Acestea +ns sunt ca)uri particulare de la care nu se poate pleca pentru a tra*e o conclu)ie *eneral privitoare la +nceputurile "ona'is"ului. Pricina +nceptoare a "ona'is"ului nu este neputina o"eneasc ci puterea +nvturii lui 8ristos. Preacu-viosul loan -olov care a alctuit Viaa Preacuviosului Paisie cel $are *rie!te +n predoslovia la aceast Via, B#untile ve!nice !i cere!ti strnesc +n cei ce nd6duiesc s le pri"easc o ne"surat dorire de ele satur ini"a acestora cu o nesturat dulcea du"ne)eiasc +i fac s +!i aduc pururea a"inte de fericirea cea de acolo de plata ostenelilor de lu"inata pr)nuire a nevoitorilor !i le dau i"bold la o ase"enea n)uin ctre ele +nct ei nu nu"ai c trec cu vederea cele vre"elnice !i de!arte ci nici viaa lor nu o cru voind a-!i pune pentru 8ristos sufletul lor iubit dup cuvntul Evan*'eliei. Ei iubesc "oartea pentru 8ristos "ai "ult ca orice desftare !i a"*ire dar +ntruct acu" nu sunt pri*onitori !i "oartea dorit nu se afl att de lesne se strduiesc s-o sufere +n alt c'ip rnduindu-si o"orrea prelun*it !i silnic de sine. Ei rabd +n fiecare )i "ii de dureri postind nevoindu-se +n "ulte c'ipuri luptndu-se cu dracii nev)ui ne+ncetat silin-du-!i firea +"brcat cu trup s se +"potriveasc netrupe!tilor vr6"a!iC",/ "ireanul Vd c ase"nai nevoina "ona'al cu cea "uceniceasc. "ona<ul Este una !i aceea!i nevoina cu alt c'ip. Att "ucenicia ct !i "ona'is"ul se +nte"eia) pe acelea!i spuse ale Evan*'eliei4 att una ct !i cealalt nu sunt inventate nicidecu" de ctre oa"eni ci sunt druite o"enirii de ctre %o"nul4 att una ct !i cealalt nu pot fi desvr!ite

Sfntul .*natie #riancianinov


altfel dect cu atotputernicul a6utor al lui %u"ne)eu prin lucrarea 'arului du"ne)eiesc. V vei +ncredina de acest lucru dac vei citi Vieile Preacuvio!ilor Antonie cel $are $acarie cel $are Teodor Studitul $ria E*ipteanca loan $ultp-ti"itorul /icon ?scatul !i ale altor "ona'i a cror nevoina !i pti"ire au fost suprafire!ti. Sfntul Si"eon /oul Teolo* spune despre povuitorul su Si"eon cel Evlavios "ona' al "nstirii Studion c prin neca)urile !i pti"irile sale trupe!ti s-a ase"nat "ultor "ucenici",. "ireanul ;"urii-"i printe, ce +nse"ntate are viaa +n celibat !i nea*onisirea +n nevoina "ona'al A Acest Rfcru este foarte obscur pentru cei care locuiesc +n lu"e care se ostenesc pentru folosul ob!tesc care dau din bel!u* "ilostenie !i svr!esc "ulte fapte bune poruncite !i +ncuviinate de Evan*'elie. %in lips de l"urire viaa "ona'al pare o via de trndvie lipsit de activitate !i de folos. "ona<ul Acea activitate a "irenilor de care ai po"enit care const +n +"plinirea poruncilor evan*'elice prin fapte trupe!ti este neaprat trebuitoare pentru mntuire, nu e)te 0ndeaBun) pentru desvrire) /i"ic nu +"piedic pe cineva s se ocupe de o ase"enea activitate +n "i6locul *ri6ilor !i +ndatoririlor lu"e!ti. #unstarea p"nteasc c'iar d putina de a face "ai "ulte fapte bune, astfel bo*atul poate s a6ute "ult prin "ilostenii frailor si sraci iar dre*torul poate s le a6ute aprndu-i de silnicie si ocrotindu-i la 6udeci. -el ce se +ndeletnice!te cu aceste lucruri este dator s se p)easc de fptuirea Bdin sineC",,, ca cea a fari)eului pomenit 0n (!ang3elie 24e. XV...: ce svr!ea cu adevrat "ulte fapte bune dar privea cu" nu se cuvine fptuirea sa. %in aceast pricin el a c)ut +ntr-o prere rtcit despre sine !i despre aproapele su4 faptele sale bune au devenit neplcute lui %u"ne)eu. Apos-ii olul spune c cei ce fac fapte bune sunt datori a le lOsvr!i ca nite buni iconomi ai darului celui de multe feluri ti lui umne!eu 2l Pt I:, E2:. #o*atul s dea "ilostenie Uin averea sa ca !i cu" nu ar fi a sa ci i-ar fi dat +n *ri6 Ide ctre %u"ne)eu - precu" !i este. %re*torul s f6a6ute din po)iia sa +nalt nu ca !i cu" ar fi a lui proprie ci ca !i cu" ar fi dat lui de %u"ne)eu - precu" este. Atunci dispreul fa de faptele aproapelui forict de ne+ndestultoare ar fi ele va fi ni"icit4 atunci va +ncepe s apar precu" s-a +nt"plat cu dreptul .ov =.ov . F: +ntrebarea, oare faptele noastre +l "ulu"esc pe %u"ne)eu A Hare nu sufer ele de nea6unsuri "ai "ult sau "ai puin +nse"nate A Atunci va +ncepe +ncetul cu +ncetul s apar un fel "ai desvr!it de a +nele*e viaa. Trebuie s fii de acord c viaa "ona'al pare lipsit de activitate si de folos toc"ai pentru cei care preuiesc "ult adic *re!it faptele lor. Se"nul fptuirii cre!tine fr de rtcire este s"erenia4 trufia si prerea de sine sunt se"nul care nu +n!al al fptuirii rtcite precu" %o"nul +nsu!i a artat. Prerea artat de %vs. d la iveal o necunoa!tere a cre!tinis"ului +nele*erea lui str"b Lsc'i"onosit. %esvr!irea cre!tin le-a pus-o +nainte +nsu!i %u"ne)eul-H" ucenicilor Si ale!i. %esvr!irea +ncepe acolo unde faptele bune poruncite "irenilor a6un* la plintatea lor. Studiai cre!tinis"ul aflai +n ce const desvr!irea lui !i vei pricepe +nse"ntatea "ona'is"ului vei pricepe +ntrea*a nebunie a +nvinuirii 'ulitoare de %u"ne)eu cu" c sunt trndavi toc"ai oa"enii care tind spre +"plinirea celor "ai +nalte ale Evan*'eliei porunci de nea6uns pentru "ireni. -ei ce acoper cu defi"ri !i 'ule "ona'is"ul n-au cu" s nu 'uleasc +ns!i instituirea desvr!irii cre!tine de ctre %o"nul.

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


"ireanul Sunt de acord sunt de acord < %ar ar-tai-"i clar ce +nse"ntate au nea*onisirea !i viaa +n celibat pentru calea spre desvr!irea cre!tin. "ona<ul Ele au o neobi!nuit +nse"ntate. $ voi strdui pe ct +"i st +n putere s o fac +neleas de ctre %vs. cel ce !i-a +"prit averea la sraci ca s arate supunere desvr!it $ntuitorului !i s-. ur"e)e pe de-antre*ul cel ce s-a fcut pe sine srac pentru a se supune lipsurilor ce sunt +"preunate cu srcia !i care aduc din bel!u* s"erenie prin aceast fapt ni"ice!te toat nde6dea sa +n aceast lu"e !i-o concentrea) +n %u"ne)eu. .ni"a lui se "ut de pe p"nt la cer =$t. :I, 1E: - !i el +ncepe s u"ble pe apele "rii acestei lu"i inut deasupra de credin. El +!i arunc *ri6a la %o"nul -are poruncind ucenicilor Si cei "ai apropiai s!i +"part averea =;e. X.. 33: si s lepede *ri6a de aceste trebuine trupe!ti a f*duit celor ce caut mpria lui umne!eu si dreptatea (ui, c toate aceste trebuine se vor aduga lor prin purtarea de *ri6 a -erescului Pfinte =$t. :I, 1D-33:. %u"ne)eu +n*duie ca asupra slu6itorilor ;ui s se abat felurite neca)uri +n vre"ea crora purtarea ;ui de *ri6 fa de dn!ii parc s-ar ascunde !i +nrurirea lu"ii capt o deosebit putere, dar acest lucru e neaprat trebuincios pentru deprinderea de ctre ei a credinei vii +n %u"ne)eu care prin experien cre!te !i se +ntre!te ne+ncetat. Experiena d pe fa necredina care trie!te +n firea c)ut4 ea d pe fa lepdarea de %u"ne)eu care trie!te +n firea c)ut, fiindc ini"a la cea "ai "ic l slbire a lurii a"inte asupra ei cu 6alnic orbire se l arunc s +!i pun nde6dea +n sine +n lu"e +n "aterie !i se abate de la nde6dea +n %u"ne)eu =$t. X.V 11-13:. -red c +n ur"a acestei scurte l"uriri devine li"pede faptul c prsirea averilor +l suie pe nevoitorul lui 8ristos la o +nalt stare du'ovniceasc ce +l deosebe!te de fraii ce triesc +n "i6locul lu"ii !i care nu poate fi cunoscut de ei prin experien vie. Totu!i aceast stare +nalt e totodat o stare de ne+ncetat pti"ire pentru trup !i pentru +ntrea*a fire c)ut, %o"nul a nu"it-o cruce. %in punct de vedere du'ovnicesc !i lucrarea vieii Y +n celibat e ase"ntoare cu cea a nea*onisirii. /)uina de a birui +nsu!irea firii fie aceast fire si c)ut +l suie pe o" la o ase"enea nevoin cu" cei ce nu au +n\ cercat-o nici nu +!i pot +nc'ipui. Prin aceast nevoin l prin care se svr!e!te lepdarea de fire a6un* la deplintatea lor rsti*nirea !i crucea aduse de nea*onisire ferin care se svr!e!te doar lepdarea de averi. Aceast \ nevoin +l po*oar pe o" +n adncul s"ereniei +l aduc Y+a credina vie +l suie la o stare 'aric. Precu" se vede Y clin Vieile Preacuvio!ilor Antonie cel $are loan $ultpti"itorul !i ale altora atunci cnd o"ul ia asupr-!i aceast nevoin +n a6utorul firii c)ute vin du'urile c)ute strduindu-se a-E ine pe o" +n tr"ul cderii. Pe "sura ostenelilor luptei biruina aduce roade",7, pe aceasta o aduc si +i ur"ea) +nnoirea firii de ctre a!a-nu"ita de ctre Sfinii Prini Bsi"ire du'ovniceascC care apare +n ini"",#. 5irea r"ne tot fire o"eneasc4 si"irea ei =+n ter"eni lu"e!ti B*ustulC: +ns se sc'i"b"70: a)tfel 'rtia +"bibat cu ulei nu se "ai ud nu fiindc firea 'rtiei s-ar fi sc'i"bat ci fiindc ea a fost saturat cu alt "aterie fr +nrudire fi)ic cu apa. "ireanul +n )iua de ast)i foarte "uli oa"eni afir" c celibatul este nefiresc si cu neputin pentru o" c +nc'iderea porii le*iuite a firii o sile!te pe aceasta s caute ie!iri nele*iuite.

Sfntul .*natie #riancianinov


"ona<ul Este propriu fiecrui o" s 6udece dup propriile sale experiene. -eea ce o"ul nu cunoa!te !i nu a +ncercat i se pare cu neputin iar ceea ce cunoa!te !i a +ncercat i se pare c este nor"al pentru toat lu"ea. Sfinii Prini care au scris despre acest lucru con*lsuiesc +n a susine c ne+nsoirea cu fe"eie este nefireasc pentru firea c)ut c ea era fireasc pentru o" +nainte de a cdea 2Fac II, 1F: c dup +nnoirea firii c)ute putina fecioriei si a vieii fr +nsoire cu fe"eie a fost redat firii c fecioria !i viaa fr +nsoire cu fe"eie sunt "ai cinstite dect cstoria cu toate c si viaa con6u*al a fost ridicat de cre!tinis" la o treapt "ai +nalt dect cea pe care se afla +nainte de cre!tinis" =Efes. V 31:. %u"ne)eul-H" !i-a petrecut viaa p"nteasc +n feciorie4 Preasfnta ;ui $aic a fost !i a r"as fecioar4 Sfinii Apostoli loan Teolo*ul Pavel Varnava !i fr +ndoial "uli alii au fost feciorelnici. Hdat cu apariia cre!tinis"ului au aprut cete +ntre*i de feciorelnici !i fecioare. Aceast nevoin era foarte rar +nainte ca Gscu"prtorul s +nnoiasc firea c)ut. Prin "i6locirea Gscu"prtorului bunvoirea lui %u"ne)eu s-a revrsat asupra oa"enilor cu" pe deplin +ndreptit cntau +n*erii =;e. II, ED: !i i-a sfinit pe oa"eni prin darurile cele de "ulte feluri ale 'arului. ."bel!u*area 'aric a cre!tinilor este descris foarte *ritor +n cuvntul de +nvtur pe care potrivit rnduielii biserice!ti este dator preotul s +l citeasc proaspeilor cstorii dup ce se ter"in slu6ba -ununiei. BParina cea "are a #isericii $arelui Stpnitor %u"ne)eu +ntreit se lucrea) +ntreit se +"podobe!te cu seceri!Lsi road. -ea dinti parte a acestei arini se lucrea) de ctre cei ce au iubit fecioria !i o p)esc fr de stricciune pn la sfr!itul vieii !i ea aduce +n 6it-nia %o"nului +nsutit road a faptelor bune. -ea de-a doua parte a arinii se lucrea) de ctre +nfrnarea vduviei !i aduce road !ai)eci de pri. -ea de-a treia se lucrea) de +"preun vieuirea celor +nsoii prin nunt, !i dac ei duc via cucernic +n frica lui %u"ne)eu arina rode!te trei)eci de pri +n aceea!i arin se afl despriri felurite cu felurite roade +ns toate sunt fericite !i vrednice de laud potrivit cu rostul fiecreia. Grie!te de %u"ne)eu +nelepitul A"bro)ie, 5ecioria o propovdui" +n a!a fel ca s nu lepd" nici vduvia4 cinsti" vduvia a!a ca s pstr" !i cinstea +nsoiriiC"7" "ireanul -u" poate cre!tinul s !tie dac este +n Stare sau nu s triasc +n afara +nsoirii cu fe"eie A %uI pa prerea "ea aceast +ntrebare trebuie s fr"nte foarte "ult pe orice o" care se 'otr!te s intre 0n mona3i)m "ona<ul 0n )tare e cel care !rea"72. A!a cu" %u"-r ne)eu a lsat la libera ale*ere a o"ului pe cnd acesta 4 ste afla +nc +n starea de nepri'nire r"nerea +n l aceast stare sau ie!irea din ea !i dup +nnoirea firii fe)ute a lsat la libera ale*ere a o"ului +nsu!irea de .ctre dnsul a firii +nnoite +n toat cuprinderea ei E folosirea acesteia doar +n "sura trebuincioas pentru Y"ntuire sau r"nerea +n starea de cdere si de).Voltarea +n sine a firii c)ute +nnoirea firii este un dar al iscu"prtorului. %in aceast pricin orice virtute pfevan*'elic este aleas prin buna voie dar este dat de 6pteistos ca dar celui care +!i +ntrebuinea) bine voia. Ale*erea cea bun se arat prin silirea de sine spre virtute iar virtutea se cere de la %u"ne)eu prin ru*ciune osrdnic !i rbdtoare. /ici una din virtuile evan *'elice nu este proprie firii c)ute4 la toate nevoitoru l trebuie s se sileasc4 pe toate e dator s le cear de 'i %u"ne)eu prin ru*ciune s"erit unit cu p l*n)ul

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


inimii"7-. Ase"enea celorlalte virtui evan*'elice viai +n afara +nsoirii cu fe"eie este aleas de bun voie4 prin lupta cu n)uinele firii c)ute prin +nfrnare.i pntecelui cu a6utorul ne voinelor se dovede!te nef-rnicia ale*erii4 darul curiei se cere de la %u"ne)eu prin con!tiina neputinei spre curie a firii c)ute"7$ !i ru*ciunea cea "ai fierbinte plin de strpun*ere""C4 darul este tri"is prin adu"brirea 'arului du"ne)eiesc ce sc'i"b +nnoie!te firea c)ut. 5ericitul Teofi-lact al #ul*ariei explicnd +n acest c'ip putina o"ului de a tri +n afara +nsoirii cu fe"eie "7. +!i +nc'eie tlcu-irea prin ur"toarele cuvinte ale %o"nului, C tot cel ce cere primete, i cel ce caut gsete =$t. V.. 9:. -ercetai acele Viei ale sfinilor +n care sunt descrise ne-voinele lor +"potriva firii c)ute, vei vedea c toi sfinii au trecut din starea obi!nuit +n care o"ul nu este +n stare de viaa +n afara +nsoirii cu fe"eie +ntr-o stare creia aceast via +i este proprie dup o lupt crncen +"potriva poftelor !i aplecrilor firii c)ute4 vei vedea c cea "ai +nse"nat ar" a lor a fost ru*ciunea !i plnsul4 vei vedea c nu nu"ai cei feciorelnici au +ndeprtat de la sine trebuina cstoriei iar vduvii pe cea a repetrii ei ci !i cei "ai de)"ai oa"eni plini cu totul de pati"i ptai cu nele*iuiri +ncurcai !i +nlnuii cu obiceiurile pctoase ca !i cu ni!te lanuri s-au +nlat cu *rab +n )bor ctre nestric-cioasa curie !i sfinenie. V repet, +n #iserica /ou-Testa"entar "iile de "ii de feciorelnici !i de fecioare de vduve !i vduvi fr pri'an de curvari !i de cur-ve care s-au prefcut +n vase aQle +ntre*ii +nelepciuni !i 'arului dovedesc fr putin de t*ad c nevoina +ntre*ii +nelepciuni nu nu"ai c nu e cu neputin ci c ea nu e nici "car att de *rea cu" li se pare teoreticienilor care 6udec despre ea fr s aib experien l 7ie fr s aib cunoa!terea dat de predania ascetic a f #isericii teoreticienilor care 6udec !i tra* conclu)ii - o \ &pi spune pe fa - dup +ndreptarul desfrnrii lor al pre6udecii oarbe !i +ncpnate al urii fa de "ona-'is"Q!i fa de cre!tinis"ul ortodox +ndeob!te. Avea dreptate Sfntul .sidor Pilusiotul s scrie Sfntului -'iii patriar'ul Alexandriei, BPre6udecata nu vede li"pede iar ura e pe de-a-ntre*ul oarbC"7, "ireanul %ar trebuie s recunoa!tei c !i s"intelile care ies clar +n eviden pricinuiesc brfeli +"potriva "ona'is"ului !i "ona'ilor. "ona<ul Cu a)ta )unt de acord. S nu credei c a! vrea s acopr un ru ce vt"a pe toat lu"ea. %i"potriv a! dori sincer ca rul s fie ni"icit din arina lui 8ristos ca aceast arin s rodeasc doar *ru curat !i pr*uit. V repet trebuie neaprat s defini" cu toat exactitatea a!e)"ntul du"ne)eiesc s +l deli"it" de abu)urile o"ene!ti pentru a putea lupta cu succes +"potriva acestor abu)uri. Trebuie neaprat s ave" un punct de vedere corect asupra rului pentru a folosi +"potriva lui "i6loace si*ure pentru a nu +nlocui rul cu un alt ru o rtcire cu alt rtcire un abu) prin alt abu) pentru a nu clca +n picioare a nu lepda a nu sc'i"onosi a!e)"ntul du"ne)eiesc a!a cu" au fcut protestanii fa de #iserica Go"an. Este neaprat nevoie s cunoa!te" +nse!i "i6loacele !i arta vindecrii ca nu cu"va printr-un trata"ent *re!it s-i aduce" bolnavului +n locul bolii "oartea. +ndeob!te vederile "irenilor conte"porani asupra "ona'ilor sunt foarte *re!ite anu"e pentru c cei dinti fac prea "are deli"itare +ntre ei +n!i!i si "ona'i din punct de vedere "oral !i du'ovnicesc. .ntre cre!tinii care locuiesc +n "nstiri !i cre!tinii ce locuiesc +n lu"e exist cea "ai strns le*tur du'ovniceasc. ;ocuitorii "nstiriilor nu au ateri)at acolo din lun sau de pe alt planet4 ei au intrat +n "nstire venind din "i6locul

Sfntul .*natie #riancianinov


lu"ii p"nte!ti pctoase. $oralitatea pe care "irenii o osndesc la "nstiri s-a for"at +n "i6locul lu"ii este 'rnit +ntreinut de le*turile cu lu"ea. %ecderea "oralitii "ona'ilor se afl +n cea "ai strns le*tur cu decderea "oralitii "irenilor4 decderea "oralitii +n "nstiri este ur"area ne"i6locit a decderii "oralitii si reli*iei +n rndul "irenilor. $ona'is"ul se +nte"eia) pe cre!tinis" pe el se clde!te !i se "enine spore!te !i slbe!te dup "sura sporirii sau slbirii *enerale a cre!tinis"ului. Esena este cre!tinis"ul, "ona'is"ul este o for" o "anifestare aparte a acestuia. #oala e *eneral < +"preun s pln*e" pentru ea si +"preun s ne +n*ri6i" de vindecarea ei< S art" co"pti"ire fa de o"enire s art" dra*oste < S prsi" osndirea crud a celorlali - aceast expresie a urii !i fariseis"ului - care tinde s ni"iceasc bolile din bolnavi lovindu-i pe ace!tia cu b*rneF "ireanul -oncepia %vs. cu privire la le*tura dintre "ona'i si "ireni e pentru "ine o alt noutate +nele* c ai dobndit-o prin experien. 5r aceasta ea nu ar fi putut s fie att de adnc nu s-ar fi putut deosebi att de "ult de superficialitatea vederilor teoretice. /u refu)ai s "i-o expunei "ai a"nunit. "ona<ul /u v +n!elai. -oncepia expri"at de "ine este +n parte rodul propriilor "ele observaii partea "i-a fost furni)at de persoane vrednice de o deplin +ncredere. $itropolitul Serafi" de SanRt-Petersbur* +ntr-o discuie privitoare la +n"ulirea conte"poran lui a dosarelor de divor +naintate consisto-riului "i-a spus c atunci cnd era episcop vicar +n $oscova +n consistoriul "oscovit erau unul cel "ult dou dosare de divor pe an iar ar'iereii btrni din acea vre"e i-au spus c +n tinereea lor divoruri nici nu existau. .at un fapt care descrie li"pede "oralitatea vre"urilor dinainte si "ersul ei ctre situaia de acu" - "ers *rbit care nu ne ofer nici o consolare. Povestirile altor "ona'i btrni confir" conclu)ia ce reiese din spusele "itropolitului Serafi". ;a +nceputul veacului nostru =al nouspre)ecelea: +nc intrau +n "nstire "uli feciorelnici "ulte persoane nedeprinse cu *ustul vinului care nu luaser deloc parte la distraciile lu"e!ti care nu citiser nici o carte lu"easc oa"*ni educai prin citirea din bel!u* a Sfintei Scripturi !i a scrierilor Prinilor deprinse a "er*e +n c'ip statornic la biseric pline !i de alte obiceiuri evlavioase. Ei aduceau +n "nstire o "oralitate ne!tirbit ne)druncinat de obiceiuri pctoase4 ei aduceau +n "nstire o sntate nevt"at de abu)uri +n stare s +ndure nevoinele ostenelile lipsurile. Evlavia ri*uroas a lu"ii cre!tine cre!tea si pre*tea "ona'i ri*uro!i !i puternici la suflet !i la trup. Acu" cre!tinis"ul slbno*ii pre*te!te !i d potrivit strii proprii "ona'i slabi. Acu" intrarea unui feciorelnic +n "nstire este o foarte "are raritate < Acu" intrarea +n "nstire a unui o" care s nu fi dobndit obiceiuri pctoase este o raritate< Acu" intrarea +n "nstire a unui o" cu sntatea ne!ubre)it +n stare de nevoinele "nstire!ti este o raritate < +n cea "ai "are parte intr +n "nstire oa"eni slabi vt"ai la suflet !i la trup4 intr oa"eni ce !i-au u"plut "e"oria !i +nc'ipuirea cu ro"ane !i alte crticele ase"ntoare4 intr oa"eni saturai de plceri ale si"urilor care au prins *ust pentru toate s"intelile de care este preaplin acu" lu"ea4 intr oa"eni cu obiceiuri pctoase ce au prins rdcini cu con!tiina tocit o"ort de felul de via dinainte +n care +!i +n*duiau toate frdele*ile !i toate +n!elciunile pentru ascunderea acestor frdele*i. Pentru aceste personaliti lupta cu

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


sine este foarte anevoioas. Ea e anevoioas att din pricina obiceiurilor pctoase +nrdcinate +n ele ct !i din cea a pierderii sinceritii a incapacitii de a "ai fi sincer. Toc"ai din aceast pricin e *rea !i +ndru"area lor. Au intrat +n "nstire !i-au scos 'ainele "irene!ti au +"brcat straiul ne*ru clu*resc +ns deprinderile !i a!e)area sufleteasc dobndite +n viaa "ireneasc au r"as cu ei si r"nnd nesatisfcute prind puteri noi. %eprinderile pctoase !i a!e)area sufleteasc pctoas pot slbi doar atunci cnd cel stpnit de ele lucrea) +"potriva lor "rturisindu-le si luptndu-se cu ele dup +ndreptarul -uvntului lui %u"ne)eu. Alt"interi +ndat ce se va +nfi!a deprinderii +nfo"etate ce !i-a pstrat +ntrea*a stpnire asupra o"ului prile6ul satisfacerii c el va face acest lucru cu lco"ie nebune!te. $ulte li"anuri care "ai +nainte erau li"anuri de nde6de pentru suferin)ii de boli du'ovnice!ti s-au presc'i"bat cu ti"pul !i-au pierdut valoarea =li"anuri nu"esc "nstirile:. $ulte "nstiri fcute de +nte"eietorii lor +n pustie adnc sau oricu" departe de lu"e acu" din pricina +n"ulirii populaiei se afl +n "i6locul lu"ii printre ispite fr nu"r. Ji nu nu"ai c cel neputincios ne+nstare s stea fa +n fa cu ispita se +ntlne!te cu ea fr s-o poat ocoli +ndat ce iese pe poarta "nstirii, +ns!i s"inteala se ba* cu silnicie !i cu +nver!unare +n "nstiri pricinuind pustiire du'ovniceasc !i faceri de rele. %u'ul urii fa de "ona'is" socoate drept un triu"f pentru sine intrarea s"intelii +ntr-o "nstire. Geu!ita este +ncununat printr-un 'o'ot puternic prin aplau)e ca !i cu" s-ar fi dobndit o "are biruin +n ti"p ce pcatul !i nenorocirea sunt *enerale. %in pricina "oralitii !i orientrii conte"porane a lu"ii "nstirile au nevoie "ai "ult dect oricnd s stea departe de lu"e. Atunci cnd viaa lu"ii era unit cu viaa #isericii atunci cnd lu"ea tria viaa #isericii cnd cucernicia "irenilor prea a se deosebi de cucernicia "ona'ilor nu"ai prin cstorie !i avere era firesc pentru "ona'is" s se afle +n "i6locul cetilor !i "nstirile din ceti dovedeau acest lucru crescnd un "are nu"r de "ona'i sfini. Acu" +ns trebuie s ne +ndrept" +n c'ip deosebit luarea a"inte fa de +nde"nul artat "ai sus al Apostolului =1 -or. :I, EK-E9: !i s ne d" deosebite strdanii spre +"plinirea lui. "ireanul ?n "i6loc foarte bun dup prerea "ultora de a "ic!ora s"intelile ar fi darea unei legi care s inter)ic intrarea +n "nstire oa"enilor tineri, a)upra crora s"intelile acionea) cu o deosebit putere +n care fierb pati"ile o le*e care s lase "ona'is"ul doar oa"enilor "aturi !i btrnilor. "ona<ul H "sur att de +neleapt +n aparent care ar trebui dup +nc'ipuirea teoriilor cu*etrii trupe!ti s apere !i s +nale "ona'is"ul nu este +n esen altceva dect o "sur silnic !i 'otrt +n vederea ni"icirii "ona'is"ului. $ona'is"ul e !tiina !tiinelor. .n el teoria !i practica "er* "n +n "n. Aceast cale este sfinit pe toat +ntinderea ei de Evan*'elie4 pe aceast cale oa"enii trec cu a6utorul lu"inii cere!ti de la fptuirea exterioar la vederea de sine. -orectitudinea vederii de sine pe care o d Evan*'elia e dovedit fr putin de t*ad de ctre experien. %ovedit fiind ea dovede!te +n c'ip convin*tor adevrul Evan*'eliei. $ona'is"ul !tiina !tiinelor furni)ea) - ca s ne expri"" pe li"ba savanilor acestui veac - cele "ai a"nunite funda"entate profunde !i +nalte cuno!tine de Psi'olo*ie Experi"ental !i Teolo*ie, adic cunoa!terea vie a o"ului !i a lui %u"ne)eu pe ct poate a6un*e o"ul la aceast cunoa!tere. -nd Se apuc cineva de !tiinele o"ene!ti trebuie s o fac Y -u puteri proaspete cu deplin receptivitate cu ener*ie

Sfntul .*natie #riancianinov


Sufleteasc neistovit, cu att "ai "ult este nevoie de toate acestea pentru studierea cu succes a !tiinei !tiinelor - "ona'is"ul. $ona'ului +i st +nainte lupta cu firea. -ea "ai bun vrst pentru a purcede la aceast + lupt este cea tnr. Ea +nc nu este ferecat +n le*aiile obiceiurilor4 la aceast vrst voina are +nc Sult libertate< Experiena d "rturie c cei "ai buni sna'i sunt cei intrai +n "ona'is" din fra*ed tinete. -ea "ai "are parte a "ona'ilor vre"ii noastre @t oa"eni intrai +n "ona'is" din tineree. %intre ituri intr puini iar btrni - foarte puini. -ei in-pai +n "ona'is" la "aturitate sau btrnee foarte ie!ea nu pot suporta viaa de "nstire !i se +ntorc +n lu"e fr ca "car s priceap ce +nsea"n "ona'is"ul +n cei r"a!i totu!i +n "nstire se observ o evlavie aproape nu"ai de suprafa si +"plinirea exact a rnduielilor clu*re!ti exterioare care place att de "ult "irenilor !i-i "ulu"e!te pe deplin, +n ei nu este "ona'is" adevrat sau se +ntlne!te foarte foarte rar ca excepie de la re*ula *eneral. S trece" laLpovaa pe care ne-o d Sfnta #iseric. .iule, *rie!te +neleptul cu +nelepciunea cea druit de %u"ne)eu din tinereile tale alege nvtura si pn la crunteele tale vei afla nelepciune) Ca cel ce arai seamn apropie-te de ea, si ateapt rodurile ei cele bune 2Sira3 :I, "7-"#8 Veselete-te, tnrule, n tinereile tale, i umbl n cile inimii tale fr de pri'an, i nu dup vederea oc'ilor ti 2(cl 6I, #8 Pe aceasta +nelepciunea -o am iu'it i o am cutat din tinereile mele, i am cercat s mi-o aduc mie mireas, i m-am fcut iubitor frumuelelor ei) 2eamul su cel bun l slvete petrecerea ce o are mpreun cu umne!eu, si -tpnul tuturor o a iubit pe ea* pentru c ea nva tiina lui umne!eu i alege lucrurile (ui =+n. Sol. V... 1-D:. Prinii lea* aceste spuse ale Sfintei Scripturi de !tiina !tiinelor - viaa "ona'al4 totu!i este li"pede pentru fiecare c ele nu se refer la +nelepciunea predat dup principiile lu"ii !i ale stpnitorului lu"ii acesteia. -el de-a+ !aselea Sinod Ecu"enic spunnd +n cel de-al patru)ecelea canon c este un lucru foarte "ntuitor alipirea de %u"ne)eu prin prsirea *lcevilor lu"e!ti a poruncit totu!i ca tunderea +n "ona'is" s fie svr!it cu cercetarea cuviincioas !i nu "ai +nainte de +ece ani cnd capacitile "intale sunt de6a pe deplin de)voltate. %in Vieile sfinilor "ona'i se vede c cei "ai "uli dintre ei au intrat +n clu*rie la vrsta de doispre)ece ani. #trneea a fost socotit de ctre Sfinii Prini ca ne+nstare de viaa "ona'al. /u e +n stare btrneea s duc aceast via < Ea s-a +nvec'it +n obiceiurile +n felul ei de a *ndi capacitile ei sunt tocite < Preacuviosul Antonie cel $are n-a vrut la +nceput s +l pri"easc +n "ona'is" pe Pavel cel Si"plu care avea !ai)eci de ani spunndu-i c nu-i +n stare de viaa "ona'al toc"ai din pricina vrstei. %i"potriv "uli Prini au intrat +n "nstire din copilrie !i au atins o +nalt sporire du'ovniceasc din pricina inte*ritii voinei nepri'nirii n)uinei neabtute ctre bine !i receptivitii ce sunt att de proprii vrsteQ copilre!ti"77 "ireanul Tria voinei 'otrrea ce se +ndreapt neabtut spre elul su sunt absolut necesare pentru sporirea du'ovniceasc. Trebuie s se cercete)e din ti"p !i s se vad dac cel ce dore!te s intre +n "ona'is" are toc"ai aceste +nsu!iri. "ona<ul +ndreptit re"arc < ;a pri"irea cuiva +n "nstire +n vec'i"e se proceda cu pruden iar acu" +nc !i "ai "ult, deosebit de "ultele for"aliti cerute de intrarea +n "ona'is" a persoanelor care nu in de cler face acest proces foarte +ndelun*at !i adeseori obositor, +ns tria

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


voinei sau 'otrrea adevrat ies la iveal uneori abia +n ur"a unui rsti"p foarte +nse"nat foarte adesea par +ntr-un fel la +nceput ca s se sc'i"be dup ctva vre"e. ?nii intrnd +n "nstire la +nceput arat evlavie lepdare de sine dar "ai apoi slbesc. %i"potriv alii vdesc la +nceput u!urtate dar "ai apoi +ncep s-!i +nsu!easc din ce +n ce "ai "ult viaa "ona'al !i +n cele din ur" devin "ona'i strici !i rvnitori"7#. Sfntul .saac Jirul *rie!te, BSe +nt"pl adeseori ca cineva s fie de nici o treab ne+ncetat s se rneasc !i s cad din pricin c n-are destul cunoa!tere din cercare a vieii clu*re!ti s se afle "ereu +ntr-o stare de slbno*ire sufleteasc - dar "ai apoi s rpeasc deodat fla"ura din "inile o!tirii fiilor uria!ilor nu"ele lui s se +nale !i s fie ludat "ult "ai "ult dect nu"ele nevoitorilor vestii prin biruinele lor s capete cunun !i daruri de "ult pre cu "ai "ult +"bel!u*are dect toi prietenii si. %in aceast pricin ni"eni s nu-!i +n*duie a de)n-d6dui4 nu"ai s nu fi" cu nepsare fa de ru*ciune !i s nu ne lenevi" a cere de la 1omnul ocrotire?"#0. Adeseori foarte "ari pcto!i s-au prefcut +n foarte "ari drepi. $nstirea e loc de pocin. /u este cu putin a refu)a pocina celui ce o dore!te !i o caut c'iar de n-ar fi +n stare la fel ca un de"oni)at s se stpneasc, +ntruct pocina a fost dat de %u"ne)eu !i li"anul ei mnstirea, nu ne-au fost luate de ctre El. Sfntul loan Scrarul care a vieuit +n veacul al !aselea dup /a!terea lui 8ristos +n!irnd pricinile care +ndea"n la intrarea +n viaa de lini!tire insist "ult "ai "ult asupra dorinei de a fu*i de pcat !i de a +ndeprta neputina proprie de s"intelile crora nu le poate sta +"potriv dect asupra dorinei de desvr!ire cre!tin dorin care pe puini i-a +nsufleit"#" 'cum, c*nd +n lu"e s-au +n"ulit s"intelile !i cderile cnd puterea o"eneasc s-a istovit +naintea puterii s"intelilor care s-au rspndit !i au cuprins lu"ea cnd con!tiina pcto!eniei !i dorina de a scpa de ea +nc nu s-a stins +n toi oa"enii "a6oritatea celor care intr +n "nstire o face pentru a da 6os de pe sine povara pcatelor pentru a-!i a6uta neputina pentru a se +nfrna. Sfntul loan Scrarul nu"ea de6a "nstirea BspitalC"#2, cu att "ai "ult au pri"it "nstirile acest caracter +n vre"urile noastre. S refu)" oare o"enirii - o"enirii ce sufer de boli du'ovnice!ti - a6utorul pe care +l pot da "nstirile A %ac ne +n*ri6i" cu osrdie de +nfiinarea unor a)ile pentru invali)i pentru btrni pentru cei bolnavi fi)ic de ce s nu existe a)ile pentru bolile infir"itile neputinele suflete!ti A -ei ce 6udec +n privina "nstirilor +nte"eindu-se pe vederile lor *re!ite cer ca +n aceste spitale s do"neasc o sntate +nfloritoare ca acolo s nu existe nici ur" de boal. -utai ca acolo s se fac trata"ent reu!it< Pretenia voastr va fi atunci "ai +ndreptit. Eu a" putut s vd aceast idee +nfptuit +n practic. .n epar'ia Valu*i ln* ora!ul Vo)elsR se afl c'inovia Hptina. Acolo +n anul E91> a venit s vieuiasc iero"ona'ul ;eonid vestit pentru cunoa!terea sa fptuitoare4 "ai apoi i s-a alturat cel "ai apropiat ucenic al su iero"ona'ul $acarie. A"ndoi stareii erau 'rnii cu citirea scrierilor Prinilor despre viaa "ona'al ei +n!i!i se clu)eau dup aceste scrieri !i clu)eau dup +ndreptarul lor !i pe alii ce li se adresau pentru a cpta sfat )iditor. Acest fel de vieuire !i de purtare ei +l luaser de la povuitorii lor4 el a +nceput cu cei dinti "ona'i a a6uns pfin "o!tenire pn +n vre"ea noastr !i alctuie!te "o!tenirea !i avuia preioas a "ona'ilor vrednici de nu"ele !i de "enirea lor. Hb!tea Pustiei Hptina a +nceput fr +ntr)iere s se +n"uleasc +ntr-o "sur +nse"nat !i s se desvr!easc din punt de vedere du'ovnicesc. 5railor rvnitori

Sfntul .*natie #riancianinov


stareii le explicau "i6locul corect !i lesnicios de nevoin4 pe cei care se cltinau +i spri6ineau !i +i +"brbtau4 pe cei slabi +i +ntreau4 pe cei c)ui +n pcate !i obiceiuri pctoase +i aduceau la pocin !i +i t"duiau. ;a s"eritele colibe ale sc'i"ona'ilor au +nceput s aler*e "uli"e de "ireni din toate strile descoperindu-!i +naintea lor pti"irea sufleteasc !i cutnd doftoricire "n*iere +ntrire t"duire. $ii de oa"eni le sunt +ndatorai pentru orientarea evlavioas !i pentru pacea din ini" pe care le au acu". Ei priveau cu co"pti"ire oa"enii aflai +n suferin4 le u!urau povara pcatului l"u-rindu-le +nse"ntatea Gscu"prtorului !i pornind de la aceasta necesitatea cre!tinului de a prsi viaa pctoas4 fceau po*or"nt fa de neputina o"eneasc !i totodat vindecau cu putere aceast neputin< Acesta este du'ul #isericii Hrtodoxe4 a!a au fost sfinii ei din toate vre"urile. ?n oarecare frate i-a "rturisit Preacuviosului Sisoe cel $are "ona' din veacul al patrulea cderile sale ne+ncetate. Preacuvio-sul E-a +"brbtat sftuindu-E s vindece fiecare cdere prin pocin !i s struie +n nevoin"#-. /u este +nte"eiat acest sfat A -u" ar fi trebuit s se procede)e +n Y .Ncest ca) dup prerea noilor te oreticieni = Probabil ca i 0ntr-un oarecare alt fel (u am !i5itat Pu)tia Eptinei < pri"a oar +n E919 iar ulti"a oar +n E9FK. Atunci ea se O\afla +n starea cea "ai +nfloritoare4 ob!tea nu"ra pn ia dou sute de oa"eni. .erosc'i"ona'ul ;eonid era po"enit +n rndul celor ador"ii +ntru fericire septua*enarul iero"ona' $acarie se +ndeletnicea cu clu)irea du'ovniceasc a ob!tii !i )idirea nu"ero!ilor vi)itatori ai "nstirii. .n ciuda sporirii du'ovnice!ti !i a nu"rului "are al ob!tii puini foarte puini din rndul ei dovedeau capacitatea de a deveni doctori clu)itori ai celorlali - lucru pentru care este nevoie !i de capacitate +nnscut !i de un du' for"at prin adevrata nevoin "ona'al. Aceasta este +nsu!irea de ob!te a spitalelor, sunt puini doctori !i "uli bolnavi +n vre"ea de acu" nu"rul doctorilor se "ic!orea) treptat iar nu"rul bolnavilor cre!te +n continuu. Pricina e tot lu"ea. Privii, pe cine osebe!te ea +n "nstiri A /u cre!tini ale!i cu" era la +nceputurile cre!tinis"ului !i "ona'is"ului4 nu "e"bri ai claselor educate ale lu"ii +n vre"ea de acu" "nstirile sunt pline aproape nu"ai de "e"bri ai claselor de 6os - !i ce fel de "e"bre A -ele "ai incapabile de a slu6i +n cadrul clasei ce le d dru"ul +n "nstire. 5oarte "uli oa"eni din clasele de 6os intr +n "nstire cu deprinderi !i pati"i proprii condiiei lor !i "ai ales cu acea slbiciune pe care de6a cnea)ul Vladi"ir cel +ntoc"ai cu Apostolii o socotea naional"#$. -ei "olipsii de aceast slbiciune vin +n "nstire cu 'otrrea de a se +nfrna de la ea fie !i cu sila4 obiceiul +ns +!i cere drepturile !i din ti"p +n ti"p +!i arat stpnirea asupra celor ce s-au robit lui din neb*are de sea" !i din nec'ib)uin. $uli oa"eni cu "inunate caliti foarte evlavio!i sunt supu!i acestei slbiciuni, ei +!i pln* cderile cu a"ar strduindu-se s le !tear* prin pocin. Plnsul +n taina c'iliei si pocina +n taina ini"ii nu sunt v)ute de ctre oa"eni precu" cderile. %e aceste cderi se s"inte!te clasa educat cea care se s"inte!te cu precdere de "nstiri4 ea are slbiciunile sale pe care le de)vinove!te lesne !i le-ar de)vinovi dac le-ar afla +n "nstiri4 intrnd +ns +n curtea "nstirii cu nravurile !i vederile sale +ntlnind acolo slbiciunea celor si"pli se s"inte!te de ea ne*ndindu-se c a intrat +n locuin de oa"eni si"pli. Ea vede "ona'i - fiine cu desvr!ire deosebite de "ireni4 cei dinti trebuie s fie toi fr excepie "odele de perfeciune4 celorlali totul le e +n*duit. Ha"enii si"pli privesc

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


altfel la neputina proprie condiiei lor. +ntr-o oarecare "nstire deprfat de lu"e tria la +nceputul acestui veac un stare care se +ndeletnicea cu )idirea du'ovniceasc a se"enilor +n ur"a lui a r"as o povuire scris adresat celor inui de pati"a beiei. Stareul provenea dintre cei si"pli !i cu deplin co"pti"ire fa de fraii pti"itori spunea c e cu neputin ca cel ce !i-a pierdut stpnirea de sine s se t"duiasc fie !i s se +nfrne)e de la pati" aflndu-se +ncon6urat de s"inteli, din aceast pricin el propunea bolnavilor s se sl!luiasc +n "nstirea lui +ntruct aceasta se afl departe de s"inteli. Sfatul e foarte bun !i foarte sntos. Pustiile deprtate de a!e)rile lu"e!ti pot slu6i drept adevrate li"anuri !i spitale pentru cei suferin)i de boli du'ovnice!ti !i totodat pot ascunde pricinile de s"inteal de cei ce se s"intesc cu puintate de "inte. "ireanul %in cele spuse de %vs. reiese ca o consecin direct faptul c situaia actual a "nstirilor cel puin a "ultora dintre ele nu corespunde cu "enirea lor c "surile de +ndreptare sunt folositoare !i necesare. "ona<ul %a < +n vre"urile noastre cnd cultura lu"easc se de)volt cu pa!i repe)i cnd viaa cetii l s-a desprit de viaa #isericii cnd o "uli"e de +nvturi vr6"a!e #isericii ptrund la noi din Hccident cnd reli*ia !i "oralitatea slbesc vi)ibil +n toate pturile sociale aducerea "nstirilor la rnduiala cuvenit este neaprat necesar din dou "oti!e: 0n pri-I "ul rnd pentru pstrarea "ona'is"ului +nsu!i care O este de o utilitate !i necesitate esenial pentru #iseric sfi +n al doilea rnd pentru ferirea poporului de s"in-\ teii. Poporul s"intindu-se pe drept !i pe nedrept slbe!te el +nsu!i tot "ai "ult +n credin. Aici +ns este Gevoie nu de o cunoa!tere superficial a "ona'is"ului ci de o cunoa!tere exact +nte"eiat pe experien a rnduielilor Sfintei #iserici !i Sfinilor Prini privitoare la "ona'is" este nevoie de credin vie +n +nse"ntatea !i sfinenia acestor +nvturi. $surile de +ndreptare a "ona'is"ului luate confor" unei concepii superficiale despre el din vistieriile ru "irositoare ale cu*etrii trupe!ti au fost +ntotdeauna foarte vt"toare pentru el. Gecur*nd la ase"enea "suri clcnd +n picioare fr discern"nt !i c'ib)uin preasfintele rnduieli insuflate !i predanisite de Sfntul %u' lu"ea trufa! !i +ntunecat poate duce la pier)anie definitiv "ona'is"ul iar o dat cu el !i cre!tinis"ul. "ireanul Artai-"i ca "odel rnduielile privitoare la "ona'is" ale unui Sfnt Printe oarecare din care a! putea s +"i fac o idee despre "surile de +ndreptare de care au nevoie "nstirile noastre !i care ar putea fi adaptate la ele cu folos real. "ona<ul V propun s v +ndreptai atenia la BPre-daniaC sau BTipiculC Preacuviosului /il SorsRi co"patriotul nostru ce a trit +n veacul al cincispre)ecelea - cel din ur" poate dintre sfinii care au scris despre viaa "ona'al. Aceast lucrare +n ciuda puinei sale +ntinderi este suficient de co"plet4 ea e adnc !i du'ovniceasc. %in dispo)iia Sfntului Sinod ea a fost editat +n anul E9F1 +ntr-un tira6 de "ii de exe"plare !i +"prit la "nstiri. Preacuviosul /il a intrat +n "ona'is" !i a petrecut +n el cu scopul de a studia !i de)volta +n sine dup predania Sfinilor Prini din vec'i"e nevoina du'ovniceasc "ona'al. Pentru a face cuno!tin "ai +ndeaproape cu predania Prinilor el a +ntreprins o cltorie +n Gsrit a petrecut un rsti"p +nse"nat +n $untele At'os stnd de vorb cu ucenicii sfinilor Gri*orie Sinaitul !i Gri*orie Pala"a4 de ase"enea a +ntreinut le*turi cu "ona'ii care triau +n +"pre6uri"ile cetii lui -onstantin +ntorcndu-se +n Gusia el s-a sl!luit +n adncul

Sfntul .*natie #riancianinov


codrului pe ru!orul Sora !i a devenit +nte"eietorul vieuirii sc'itice +n patria noastr. Sus-po"enitul BTipicC sau BPredanieC a fost scris de el pentru sc'itul su. ;ucrarea Preacuviosului /il este deosebit de preioas pentru noi anu"e fiindc ea este cel "ai lesne de adaptat la "ona'is"ul conte"poran care din pricina +"puinrii povuitorilor purttori de %u' nu are putina vieuirii +n ascultare necondiionat cu" aveau "ona'ii din vec'i"e +n locul ascultrii necondiionate fa de un stare purttor de %u' Preacuviosul /il propune "ona'ilor din vre"urile noi s se clu)easc dup Sfnta Scriptur !i scrierile Sfinilor Prini folosindu-se !i de sfatul frailor "ai sporii verificnd acest sfat cu pruden !i +nelepciune dup +ndreptarul Scripturii. %up ce !i-a +nsu!it adevrata nevoina "ona'al Preacuviosul /il pi-a +nlat s"eritul *las +"potriva abaterilor de la direcia "ona'al dreapt +n care c)use "ona'is"ul rus din acele vre"uri +n ur"a si"plitii !i ne!tiinei Sale. Acest *las n-a fost luat +n sea". Abaterea a intrat +n obicei !i devenind *eneral a cptat o putere de ne+nfrnt, ea a slu6it drept pricin )druncinrii prin care a trecut viaa "ona'al +n veacul al optspre)ecelea. Aceast abatere consta +n n)uina de a dobndi avuii +nse"nate. "ireanul -e lucruri deosebit de folositoare pentru "ona'is"ul conte"poran s-ar putea extra*e din lucrrile Preacuviosului /il A "ona<ul $ai +nti de toate pilda lui este neobi!nuit de )iditoare. El !i-a +nsu!it Sfnta Scriptur !i scrierile Sfinilor Prini privitoare la viaa "ona'al - !i le-a +nsu!it nu nu"ai dup liter ci !i prin propriile eDperiene) 5r a se "ulu"i cu att el a dorit s vad vieuirea sfinilor "ona'i din At'os !i #i)an co"pletn-du-!i cuno!tina !i lucrarea din poveele !i felul lor de via. A6un*nd la o deosebit sporire du'ovniceasc el nu socotea c ar fi atins-o nu cuta s fie povuitor al aproapelui. A fost ru*at s nu se dea +n lturi a rosti cuvnt de )idire4 dup ru*"ini struitoare plecn-Y/du-se dorinei ob!tii el a pri"it ran*ul de povuitor !i +nti-stttor ca pe o ascultare pus asupra lui. %in aceast purtare a Preacuviosului /il se vede c pentru ornduirea susinerea +ndreptarea "nstirilor este neaprat nevoie ca +n fruntea lor s urce si s stea brbai vrednici care !i-au +nsu!it Sfnta Scriptur !i scrierile Prinilor care s-au for"at dup +ndreptarul lor care au dobndit cuno!tin lucrtoare vie care au atras la sine 'arul du"ne)eiesc. Trebuie s-; ru*" pe %u"ne)eu s ne tri"it ase"enea personaliti - fiindc sfintele re*uli "ona'ale pot fi aduse la +"plinire +n c'ipul cuvenit doar de ase"enea brbai care au +nele*erea lor de via dobndit prin propriile experiene. Preacuviosul -asian poveste!te c +n "nstirile e*iptene cel dinti +n lu"e cinul de +nti-stttor +l pri"eau nu"ai ase"enea "ona'i care ei +n!i!i se aflaser sub ascultare !i +!i +nsu!iser din experien predaniile Prinilor"#/ Primul loc 0ntre re*ulile expuse de Preacuviosul /il trebuie s-E d" suspo"enitei clu)iri dup Sfnta Scriptur !i scrierile Prinilor pe care a propus-o el. Sfntul loan Scrarul +l define!te pe "ona' +n ur"torul fel, B$ona' este acela ce ine doar rnduielile du"ne)eie!ti !i -uvntul lui %u"ne)eu +n toat vre"ea +n tot locul +n tot lucrulC"#.. %up aceast re*ul se clu)ea Preacuviosul /il !i pe aceasta a predanisit-o ucenicilor si. BA" 'otrtC spune bineplcutul lui %u"ne)eu Bca de vre"e ce aceasta este voia lui %u"ne)eu s +i pri"i" pe cei ce vin la noi dar nu"ai dac p)esc rnduielile Prinilor din vec'i"e !i poruncile lui %u"ne)eu !i nu vin cu +ndreptiri nu aduc de)vinoviri pentru pcate )icnd, BAcu" este cu neputin s tri" dup Scriptur !i s ur""

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


Sfinilor PriniC. /u< %e!i neputincio!i sunte" se cuvine nou s ne ase"n" !i s ur"" dup putere acelor pururea po"enii !i fericii Prini c'iar de nu vo" a6un*e deopotriv cu ei +n treaptC"#,. -el ce are o cunoa!tere te"einic a strii actuale +n care se afl "ona'is"ul rus acela va "rturisi cu deplin +ncredinare c doar acele "nstiri +n care se +ntrebuinea) din plin citirea crilor sfinte +nfloresc din punct de vedere "oral si du'ovnicesc c doar acei "ona'i care sunt educai 'rnii cu citirea crilor sfinte poart cu vrednicie nu"ele de "ona'M Preacuviosul /il nu ddea niciodat pova ori sfat direct de la sine ci propunea fie +nvtura Scripturii fie +nvtura Prinilor"#7. .ar atunci cnd nu *sea +n a"intire spune Preacuviosul +ntruna din Epistolele sale o prere sfinit despre o anu"it te" a"na rspunsul sau +"plinirea pn cnd afla pova +n scrierile sfinte. Aceast "etod reiese +n c'ip evident din scrierile Sfinitului $ucenic Petru %a"asc'inul a Sfinilor Xant'opuli !i a altor Prini "ai ales dintre cei "ai tr)ii. %e ea se ineau "ai +nainte po"eniii iero"ona'i ai pustiei Hptina - ;eonid !i $acarie. A"intiI rea lor era +"podobit din bel!u* cu *nduri sfinte. Ei nu ddeau niciodat sfat de la sine, +ntotdeauna +nfiI sau o spus a Scripturii ori a Prinilor. Acest fapt ddeau sfaturilor venite de la ei putere, cei care s-ar fi +"potrivit unui cuvnt o"enesc ascultau cu evlavie -uvntul lui %u"ne)eu !i *seau c este drept s +i supun cu*etarea lor. Acest fel de a lucra +l pstrea) +n cea l "ai "are s"erenie pe cel care d sfat a!a cu" reiese dar din BPredaniaC Preacuviosului /il, cel ce +nva nu +nva ale sale ci ale lui %u"ne)eu. -el ce +nva se face "artor or*an al sfntului Adevr !i +n con!tiina lui apare +ntrebarea, BHare eu +"plinesc slu6irea "ea de rspundere +n c'ip bineplcut lui %u"ne)eu AC B%u"ne)eiasca Scriptur !i scrierile PrinilorC scrie Preacul viosul /il +n BPredaniaC sa Bnenu"rate sunt ase"enea cu nisipul "rii4 cercetndu-le fr de lenevie +"I 6prt!i" din ele celor ce vin la noi !i au nevoie de pova - sau "ai bine )is nu noi +"prt!i" nefiind YNrrednici de asta ci fericiii Sfini Prini din %u"ne-iaeie!tile ScripturiC. Toi sfinii scriitori ascetici ai ulti."elor veacuri de cre!tinis" afir" c +n condiiile +"puinrii *enerale a povuitorilor de %u"ne)eu insuflai studierea Sfintei Scripturi "ai ales a /oului Testa"ent !i a scrierilor Prinilor clu)irea osrdnic si neabtut dup ele +n felul de via !i +n povuirea aproapelui este sin*ura cale ctre sporirea du'ovniceasc druit de %u"ne)eu "ona'is"ului tr)iu. Preacuviosul /il declar c el nu pri"ea pentru a vieui +"preun cu el frai care nu voiau s petreac dup aceast re*ul"## att de i"portant de vital este ea < -ea de-a doua re*ul "oral propus de Preacuviosul /il este ca fraii s "rturiseasc )ilnic unui stare#66 - stare se nu"e!te +n "nstiri un clu*r care e sporit +n viaa du'ovniceasc !i cruia i se +ncredinea) sarcina )idirii frailor - pcatele lor c'iar !i cele "ai "runte c'iar !i *ndurile !i si""intele pctoase s +i +nfi!e)e nedu"eririle spre de)le*are. Aceast lucrare e plin de un folos du'ovnicesc neobi!nuit, nici o nevoin nu o"oar pati"ile cu atta u!urin !i putere precu" aceasta. Pati"ile se deprtea) de cel ce le "rturise!te fr cruare. Pofta trupeasc se usuc din pricina "rturisirii "ai "ult dect +n ur"a posturilor !i prive*'erilor. $ona'ii care atunci cnd erau +nceptori s-au deprins cu "rturisirea de fiecare )i se str-duie !i cnd a6un* +n puterea vrstei s aler*e ct "ai

Sfntul .*natie #riancianinov


des la acest "i6loc de vindecare !tiind din experien ct libertate aduce el sufletului +n c'ip a"nunit !i te"einic prin "i6locirea acestei nevoine ei studia) +n sine cderea o"enirii. Vindecndu-se prin "rturisirea pcatelor ei capt !tiina !i arta de a6uta aproapelui +n tulburrile sale suflete!ti. Sus-po"eniii iero"ona'i din Pustia Hptinei aveau sub clu)irea lor "uli ucenici care +n fiecare )i dup pravila de sear +!i descopereau con!tiina +naintea lor. Ace!ti ucenici se deosebeau de cei care triau de capul lor printr-o trstur foarte pronunat. Gndul la "rturisirea care +i a!tepta era ca un pa)nic neador"it al purtrii lor +i +nva necontenit s ia a"inte la sine iar "rturisirea +n sine +i fcea concentrai totdeauna adncii +n Scriptur -"ona'i siste"atici ca s )ic a!a. $rturisirea )ilnic sau descoperirea !i verificarea )ilnic a con!tiinei este cea "ai vec'e predanie !i lucrare "ona'al. Ea a fost *eneral +n "ona'is"ul vec'i lucru care se vede cu toat li"pe)i"ea din scrierile Preacuvio!ilor -asian loan Scrarul Varsanufie cel $are Avvei .saia Avvei %orotei - +ntr-un cuvnt din toate scrierile despre "o-na'isVi ale prinilor. %up toat probabilitatea ea a fost instituit c'iar de ctre Apostoli =.ac. V EK:. $ona'ii educai dup cele dou re*uli +nfi!ate "ai sus pot fi ase"nai cu ni!te oa"eni care vd !i triesc +n vre"e ce "ona'ii lipsii de aceast educaie sunt ase"enea unor oa"eni orbi !i "ori. Aceste dou re*uli fiind introduse +n orice "nstire pot aduce +nse"nate sc'i"bri +n bine +n orientarea "oral !i du'ovniceasc a ob!tii - acest lucru este dovedit de fapte - fr a se produce +n "nstire nici o sc'i"bare exterioar. Pentru +nfptuirea celei de-a doua re*uli este neaprat nevoie de un "ona' sporit +n viaa du'ovniceasc educat dup aceast re*ul. Aici este nevoie absolut de cunoa!terea din experien. Preacuviosul -asian Go"anul spune, BE de folos a ne descopri *ndurile btrnilor - dar nu oricui s-ar ni"eri ci btrnilor du'ovnice!ti care au dreapt socotin care sunt btrni nu prin vrst !i cruntee. $uli lsndu-se a"*ii de +nfi!area btrneii !i "rturisindu-!i *ndurile unor nepricepui +n loc de vindecare au pri"it vt"are din pricina lipsei de cercare a celor crora s-au "rturisitC20" "ireanul Vd c v referii c'iar la principiile de te"elie ale bunstrii "orale a "nstirilor. /u refu)ai s po"enii !i de alte re*uli !i predanii ale Sfinilor Prini ce ar putea s a6ute la aducerea "nstirilor +n starea care le e proprie. "ona<ul 5or"area o"ului se afl +n dependen de influenele +ncon6urtoare4 ea este svr!it de ctre ele. /ici nu poate fi altfel, a!a sunte" fcui. Sfinii Prini care au ptruns taina aceasta cu "inile lor curate au fcut sfnta lor predanie a!a fel ca "ona'ul s fie +ncon6urat de influene care +n ansa"blu prin puterea !i lucrarea lor reunit s-E poarte ctre scopul su s +l +ndeprte)e de toate influenele ce +l abat de la acest scop de ar fi ele si plcute la artare. Pentru a l"uri acest lucru s ne folosi" iar!i de preioasa crticic a Preacuviosului /il SorsRi. Preacuviosul spune c biserica trebuie s fie construit cu "ult si"plitate. El face tri"itere +n aceast privin la Preacuviosul Pa'o"ie cel $are care nu voia ca +n c'inovia lui biserica s fie prea fru"oas din punct de vedere al ar'itecturii. Sfntul Pa'o"ie cel $are spunea c el +ndeprtea) fru"useea construciei din "nstire cu scopul ca "intea "ona'ilor s nu se poticneasc din pricina laudelor o"ene!ti aduse cldirii bisericii !i s nu cad prad diavolului a crui viclenie !i rutate este de "ulte feluri. ;a aceasta Preacuviosul /il adau*, B%ac un "are sfnt *ria !i fcea astfel

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


cu att "ai "ult se cuvine nou s ne p)i", fiindc sunte" neputincio!i !i pti"a!i lesne cu "intea spre poticnireC202 Preacuviosul /il sftuie!te cu privire la c'ilii !i celelalte cldiri "nstire!ti c ele trebuie s fie ct "ai si"ple "ai puin scu"pe lipsite de podoabe20-. $arele bineplcut al lui %u"ne)eu loan Proorocul )vortul care se lini!tea +n c'inovia G)ei a dat +nainte de "oartea sa povee foarte folositoare i*u"enului nou ales al "nstirii care era !i fiu al su du'ovnicesc. Printre altele el i-a poruncit i*u"enului s fac c'ilii fr +nlesniri de prisos ci dup trebuin c'iar puin str"te ca pentru oa"eni care au +n vedere "utarea - fiindc cldirile veacului acestuia fa de ve!nicie nu sunt "ai "ult dect ni!te 'anuri20$ Preacuviosul /il le*iuie!te +nte"eindu-se pe +nvtura !i purtarea Sfinilor Prini din vec'i"e ca od6-diile !i vasele biserice!ti s fie ct "ai si"ple "ai puin scu"pe !i nu"eroase. El porunce!te deopotriv ca tot avutul "nstirii s fie si"plu nu de prisos att ct e de trebuin pentru a nu strni slava de!art +n "ona'i s nu nasc +n ace!tia +"pti"ire !i *ri6 deosebit fa de el fiindc puterile lor suflete!ti trebuie s se +ndrepte +n +ntre*i"e ctre %u"ne)eu20/ Preacuviosul /il a oprit prii fe"eie!ti intrarea +n sc'itul su. +n vec'i"e era oprit !i +n $untele At'os este oprit pn +n )iua de ast)i intrarea prii fe"eie!ti +n toate "nstirile de brbai +ndeob!te. .at o rnduial ct se poate de necesar pentru cei ce vor s biruiasc +nsu!irea firii< Ace!tia au nevoie de o deplin +ndeprtare a aciunii asupra lor a +nsu!irii acesteia4 r"nnd sub +nrurirea ei nu pot s nu se clatine +n condiiile actualei decderi a "oralitii folosul si necesitatea acestei "suri apare evident20. .n Gusia este ct se poate de necesar eli"inarea buturii din "nstiri. Acest lucru E-au +neles +nti-stttorii +nelepi !i evlavio!i dintre care a! putea po"eni un brbat drept de curnd rposat - Teofan fostul +ntistttor al "nstirii Virillo-#ieloie)ersR. El s-a strduit cu o deosebit rvn pentru ni"icirea beiei +n "nstirea +ncredinat lui dar +n )adar !i )adarnice vor r"ne toate sforrile oricui dac rnduielile Sfinilor Prini privitoare la "nstiri nu vor fi reintroduse +n toat deplintatea. Preacuviosul /il dup ce a cercetat viaa "ona'al c'iar +n lea*nul ei - +n Gsrit - !i s-a +ntors +n Gusia a ales ca loc de vieuire o pustie adnc. El a fost "ulu"it de locul ales. Pricina "ulu"irii e artat +ntr-una dintre epistolele sale, B-u 'arul lui %u"ne)euC spune el Ba" aflat loc plcut "inii "ele fiindc "irenii a6un* *reu la elC. Vo" +ntrebuina aici silo*is"ul Preacuviosului /il, dac pentru un brbat att de sfnt locul de vieuire pe care !i E-a ales +i plcea toc"ai pentru c "irenii a6un*eau rar acolo nou care sunte" neputincio!i cu voina !i cu "intea lesne de plecat spre toate pcatele cu att "ai "ult ni se cuvine s ale*e" pentru a vieui locuri +nsin*urate deprtate de a!e)rile lu"e!ti ce nu atra* la ele cete de "ireni !i di"preun cu acestea cete de s"inteli. Preacuviosul /il dorea ca "ona'ii "nstirii lui s se +ntrein prin "unca lor iar dac aprea nevoia de "ilostenie de la "ireni s o cear cu "sur. .at re*ulile de te"elie date de Sfinii Prini "ona'is"ului !i recunoscute de ctre Sfnta #iseric. -elelalte re*uli referitoare la a"nunte au acela!i caracter !i acela!i scop. "ireanul %e la re*ulile enu"erate de %vs. "ulte "nstiri s-au abtut "ai "ult sau "ai puin. Abaterile trebuie o dat !i o dat +ndreptate. Educaia !i du'ul vre"urilor noastre cer precu" !tii !i %vs. ca aceast +ndreptare s nu "ai fie a"nat. %espre aceasta u"bl tot felul de vorbe +n

Sfntul .*natie #riancianinov


societate. A! vrea ca printre *lasurile ridicate de ne!tiin s rsune !i un *las care vorbe!te din cuno!tin adevrat. /u refu)ai s-"i spunei ce ar putea dup prerea %vs. s a6ute la aducerea "nstirilor +n starea care le e proprie. "ona<ul Gspunsul la aceast +ntrebare e foarte dificil +n ciuda faptului c +n bun parte E-a" dat de6a. +"i vin acu" +n "inte cuvintele $ntuitorului privitoare la arina unde a fost se"nat s"n bun dar dup ce s"na aceea a odrslit au aprut "uli"e de ne*'ine. /u oa"enii ci +n*erii i-au propus Stpnului arinei s s"ul* ne*'inele. %o"nul le-a )is, /u ca nu cumva plivind neg'inele s rupei i grul mpreun cu dnsele) (sai s creasc amndou pn la seceri 5%i) X... 1>-32:. $i-ar fi *reu s art o "sur "ai bun !i +n privina "nstirilor +n orice ca) trebuie s i se acorde o deosebit luare a"inte. ;a renovarea cldirilor vec'i este nevoie de precauie. %octorii +nelepi se abin de la tratarea ener*ic a bolilor vec'i ce au "odificat adnc constituia or*anis"ului toc"ai fiindc a te atin*e de aceste boli +nsea"n a te atin*e de viaa bolnavului. $ona'is"ul !i "nstirile au fost instituite de ctre Sfntul %u' prin vase ale ;ui alese - Preacu-vio!ii Prini, restaurarea vieii "nstire!ti +n vec'ea ei fru"usee dac aceast restaurare intr +n alctuirea celor pre'otrte de ctre %u"ne)eu poate avea loc doar prin lucrarea unui 'ar du"ne)eiesc deosebit prin "i6locirea unor unelte tot att de vrednice. Totu!i din cele spuse de "ine reiese conclu)ia li"pede c +ndreptarea !i +"buntirea vieii "nstire!ti nu poate fi nicidecu" lucrare a "irenilor, ace!tia vor proceda +n c'ip +nte"eiat !i +nelept dac vor lsa aceast lucrare +n sea"a celor crora a lsat-o Pronia %u"ne)eiasc !i de la Are se va cere socoteal pentru ea la 6udecata lui %u"ne)eu. Socot c este o datorie sfnt pentru "ine s v +"prt!esc sfatul +nelept pe care E-a" au)it de la starei +ncercai !i vrednici de cinstire. Ei spuneau att "irenilor ct !i "ona'ilor ce cutau fr frnicie "ntuirea, B+n vre"urile noastre +n care s-au +n"ulit att de "ult s"intelile trebuie s ave" o deosebit luare a"inte la sine fr a lua a"inte la viaa !i la faptele aproapelui !i fr a osndi pe cei ce se s"intesc - fiindc lucrarea strictoare a s"intelii trece cu u!urin de la cei osndii +n cei cei osndescC. Stareii a"intii +i sftuiau pe "ireni s se clu)easc +n via dup Evan*'elie !i dup acei Sfini Prini care au scris povee pentru toi cre!tinii +ndeob!te cu" ar fi Sfntul Ti'on de @adonsR. Pe "ona'i +i sftuiau s se clu)easc de ase"enea dup Evan*'elie !i dup Sfinii Prini care au scris anu"e pentru "ona'i. $ona'ul care se clu)e!te dup scrierile Prinilor va avea +n orice "nstire putina s dobndeasc "ntuirea, pierde aceast putin cel ce trie!te dup voia !i dup "intea sa de ar sl!lui !i +n pustia cea "ai adnc. Vai lumii din pricina smintelilor 2Mt 6:III, ,8, a pre!e)tit 1omnul; din pricina nmulirii frdelegii, dragostea multora se va rci =$t. XX.V E1:. Venirea s"intelilor intr +n neptrunsa rnduial a lui %u"ne)eu privitoare la noi, C nevoie este s vin smintelile =$t. XV... I: a *rit %o"nul. %up rscu"prarea lui o"ului i-a fost Y lsat libertatea de a ale*e +ntre bine !i ru a!a cu" i-a lost lsat !i +ndat dup )idirea lui. ;a fel ca atunci o"ulLa ales !i dup rscu"prare +n cea "ai "are parte rul. +n Gai rul s-a artat sub "asca binelui pentru a +n!ela "ai lesne, +n snul Sfintei #iserici el apare ascuns i +"podobit +n tot felul cu atr*toarea varietate de sorti"ente a s"intelilor nu"indu-le Bdistracii si a"u)a"ente nevinovateC nu"ind +nflorirea vieii trupe!ti si defi"area Sfntului %u' Bpro*res !i de)voltare a o"eniriiC. >amenii !or fi stricai la minte, din pricina

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


bunvoirii lor +ntru nedreptate =1 Pes. II, "28, nencercai n credin, avnd c'ipul bunei credine, ns puterea ei tgduind =1 Ti". ... 9 F:. -elor ce au pri"it aceast putere !i au lepdat-o de bunvoie le este *reu s-o "ai recapete =Evr. X 1K: din pricina pierderii +ns!i . bunei +ndreptri a voinei care ur"ea) neaprat dispreuirii de bunvoie a darului dumne5eie)c C'ipul bunei credine pot s-E "ai +ncropeasc +ntr-un fel sau altul tertipurile o"ene!ti - +ns refacerea puterii bunei credine este nu"ai a -elui -are +"brac pe oa"eni cu putere de sus =;e. XX.V D2:. -opacul +"btrnit !i +nvec'it nu arareori se acoper !i se +"podobe!te cu un acoper"nt des de frun)e ver)i +nc pare prin "ri"ea trunc'iului su s dea dovad de putere !i sntate - +ns luntrul lui a putre)it de6a, pri"a furtun +l va frn*e. "redina si (aptele &ocii-v i credei n 7vang'elie =$c. . EF: ne +ndea"n Evan*'elia. Si"plu adevrat sfnt este acest +nde"n, trebuie s ne poci" s ls" viaa pctoas ca s ne face" +n stare a ne apropia de Evan*'elie. Pentru a pri"i Evan*'elia trebuie s crede" +n ea. Sf*ntul Apostol Pavel a pus +ntre* te"eiul propov-duirii sale +n propovduirea pocinei !i credinei. El le-a vestit tuturor att iudeilor ct !i elinilor pocina cea ctre umne!eu si credina cea ntru omnul nostru .sus .ristos 2Fapte 66, 2"8 -a %escoperire %u"ne)eiasc cu "ult "ai presus de orice raiune Evan*'elia este de neptruns pentru raiunea o"ului c)ut. /ecuprinsa raiune a lui %u"ne)eu se cuprinde prin credin fiindc credina poate pri"i orice c'iar !i ceea ce este de neptruns pentru raiune !i potrivnic raiunii. %e credin este +n stare nu"ai sufletul care prin +nclinarea 'otrtoare a voii sale a lepdat pcatul s-a +ndreptat din toat voina si puterea sa spre binele %u"ne)eiesc. 7u lumin am venit n lume 2In 6II, $.8, a *rit despre Sine %o"nul. Aceast ;u"in a sttut +naintea iudeilor +"brcat +n trup4 Ea st +naintea noastr +"brcat +n Evan*'elie. Aceast ;u"ina st +naintea noastr ca tot cel ce crede iAfrt 7a s nu piar, ci s aib via venic) Cel ce crede n Ea @nu este 2udecat, iar cel ce crede este de pe acum 2udecat 2In f >I, ".,"78 %ar cine nu crede +n 5iul lui %u"ne)eu A /u nu"ai -el care pe fa cu 'otrre se leapd de El ci !i acela care nu"indu-se cre!tin duce via pctoas alear* dup desftri trupe!ti4 cel al crui du"ne)eu este pntecele4 cel al crui du"ne)eu este ar*intul !i aurul4 cel al crui du"ne)eu e slava p"nteasc4 cel care a cinstit ca pe un du"ne)eu +nelepciunea p"nteasc cea vr6"a! lui %u"ne)eu - c tot cela ce face rele urte (umina i nu vine la (umin, ca s nu se@vdeasc faptele (ui; iar cel ce face adevrul vine la (umin, ca s se arate lucrurile lui, c ntru umne!eu sunt lucrate 2In III, 20-2"8 5r lepdare de sine o"ul nu e +n stare de credin4 raiunea lui c)ut lupt +"potriva credinei cernd cu obr)nicie lui %u"ne)eu socoteal pentru lucrrile ;ui !i dove)i pentru adevrurile descoperite de El o"ului4 ini"a c)ut vrea s duc viaa cderii ctre a crei o"orre n)uie!te credina4 trupul !i sn*ele nelund a"inte la "or"ntul ce le st +nainte +n oricare ceas vor !i ele s +!i triasc viaa lor viaa stricciunii !i a pcatului. Toc"ai de aceea le-a vestit %o"nul tuturor celor ce voiesc a se altura ;ui !i a-. ur"a cu credin vie, >ricine voiete s vin dup %ine s se lepede de sine, s ia crucea sa i s-%i urme!e %ie - c cine va voi s-i mntu-

Sfntul .*natie #riancianinov


iasc sufletul su l va pierde, i cine va pierde sufletul su pentru %ine l va mntui 2Mt 6:I, 2$-2/8 Pn +ntr-att s-a +"propriat cderea +ntre*ii fiine o"ene!ti c lepdarea acestei cderi s-a putut face doar printr-o lepdare ase"enea cu lepdarea de via. 5r aceast lepdare este cu neputin a dobndi credina - )lo*ul vieii ve!nice fericite du'ovnice!ti4 iar cine va voi s +nvie)e pati"ile ini"ii sau trupului s se +ndulceasc de ele cine va voi s +nvie raiunea sa c)ut acela cade de la credin) Credina vie este u"blare +n lu"ea du'ovniceasc +n lu"ea lui %u"ne)eu. Ea nu poate r"ne +n cel pironit lu"ii de 6os unde do"nesc trupul !i pcatul. Credina este u! ctre %u"ne)eu. /u este alt u! ctre %nsul, fr credin nu este cu putin a plcea lui umne!eu 2(!r 6I, K:. Aceast u! se desc'ide treptat celor ce se cur prin pocin necur"at4 e lar* desc'is +naintea ini"ii curate4 e )vort pentru iubitorul de pcat. 1oar prin credin ne putem apropia de >ri)to); doar prin credin putem urma lui >ri)to) J Credina este o +nsu!ire fireasc a sufletului o"enesc sdit +n el de $ilostivul %u"ne)eu la 5idirea lui20,. Aceast +nsu!ire fireasc a fost aleas de %u"ne)eu atunci cnd ne-a rscu"prat ca o ra"ur +ntre ra"urile po"ului pentru sdirea +n ea a 'arului. -u bun te"ei a fost aleas de %u"ne)eu credina ca unealt a "ntuirii oa"enilor, a" pierit dnd cre)are a"*itoarelor cuvinte ale vr6"a!ului lui %u"ne)eu !i al nostru. Au rsunat oarecnd +n rai cuvintele din *ura fcrorului de rele au luat a"inte la ele protoprinii no!tri au cre)ut +n ele - !i au fost i)*onii din rai4 acu" +n valea pln*erii rsun pentru ur"a!ii lor *lasul -uvntului lui %u"ne)eu - Evan*'elia - !i iar!i intr +n rai cei care iau a"inteai cred n Evang<elie. /ecredinciosule < +ntoarce-te de la necredina ta < Pctosule < +ntoarce-te de la viata ta pctoas < +ne-leptule< +ntoarce-te de la +nelepciunea ta "incinoas< +ntoarcei-v < Prin nerutatea !i neviclenia voastr fa-cei-v ase"enea pruncilor cu si"plitate copilreasc credei +n Evan*'elie. -redina "oart recunoa!terea lui 8ristos doar Bprin +ncredinarea fr voie a "inii o pot avea !i de-Y "onii< H astfel de credin slu6e!te celui ce o are doar .spre "ai "area lui osnd la 6udecata lui 8ristos. (as, )Ee este nou i >ie, lisus 2a!arineanule# - a stri*at du'ul l necurat ctre %o"nul, Ai venit s ne pier!i pe noi l 0e tiu HBHC= 0ine Cine eti* -fntul lui umne!eu 2Mc I, 2$8 Cre-a +n Evan*'elie trebuie s fie vie; trebuie s credem "intea !i cu ini"a s mrturisim credina cu gura, )-o tratm, s-o dovedim prin via. +rat-mi credina ta din aptele tale 2Iac II, "78, )pune 'po)tolul celui care )e lau-; d doar cu credina "oart cunoa!terea seac a existenei lui %u"ne)eu. B-redinaC a )is Preacuviosul Si"eon /oul Teolo* B+n +nelesul lar* al acestui cuvnt cuprinde +n sine toate %urnne)eie!tile Porunci ale lui 8ristos, ea e pecetluit de +ncredinarea c +n porunci nu este nici o buc'e care s nu aib rost c totul +n ele pn la o iot e via !i pricin a vieii ve!niceC207 - cre!i +n do*"ele propovduite de Evan*'elie s le +nele*i !i s le "rturise!ti dup +nvtura ne!tirbit a #isericii Hrtodoxe de Gsrit sin*ura ce cuprinde +nvtura evan*'elic +n toat curia !i plintatea ei. - cre!i +n tainele rnduite +n #iseric de +nsu!i %o"nul pstrate de #iserica de Gsrit +n toat plintatea lor. (a cre+i +n sfintele de via fctoarele porunci evan*'elice care pot fi

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


+"plinite fr *re!eal nu"ai +n snul #isericii celei adevrate a cror plinire o alctuie!te a!a-nu"ita de ctre Prini credin lucrtoare a cretinuluiF) +n do*"e e Teolo*ia predat de +nsu!i %u"ne)eu. ;epdarea do*"elor este o 'ul +"potriva lui %u"ne)eu ce se nu"e!te necredin4 sc'i"onosirea do*"elor este o 'ul +"potriva lui %u"ne)eu ce se nu"e!te ere)ie. Atunci cnd "intea +nc necurit prin pocin ce +nc rtce!te pe tr"ul !i +n be)na cderii +nc nelu"inat si neclu)it de ctre %u'ul Sfnt cutea) de capul su prin propriile sforri bolnvicioase din +ntunericul trufiei a face 6udeci privitoare la %u"ne)eire ne*re!it cade +n rtcire. H astfel de rtcire este 'ul +"potriva lui %u"ne)eu. %espre %u"ne)eu pute" !ti nu"ai ceea ce El ne-a descoperit din "area lui "ilostivire. Prin tainele #isericii cre!tine credinciosul este adus la unirea cu %u"ne)eu lucru +n care st adevrata "ntuire pecetluirea credinei prin fapta credinei, pri"irea arvunei ve!nicelor bunti. -el ce se leapd de diavol de pcat !i de lu"e pentru credina +n 8ristos "oare pentru viaa firii c)ute pe care a trit-o pn atunci +n necredin !i pcto!enie4 cufundndu-se +n scldtoarea bote)ului el este +n*ropat pentru aceast via4 din aceast scldtoare iese de6a renscut la o nou via la viaa +n 8ristos. Prin bote) cre!tinul este unit cu 8ristos se +"brac +n 8ristos4 prin +"prt!irea cu Sfintele lui 8ristos Taine se une!te cu 8ristos. +n acest c'ip prin "i6locirea tainelor el devine cu totul 8ristos. -el bote)at +ntru 8ristos nu "ai trie!te ca fiin de sine stttoare ci ca una ce +!i ia +ntrea*a plintate a vieii de la o alt fiin - de la 8ristos. 2u suntei ai votri, le spune Apostolul cre!tinilor, suntei cumprai cu pre) 0rupurile voastre sunt mdularele lui .ristos) &roslvii pe umne!eu n trupurile voastre si n sufletele voastre, care sunt al lui umne+eu 2l Cor "/,"#,208 Prin +"plinirea de via fctoarelor porunci evan*'elice e spri6init unirea cre!tinului cu 8ristos =.n. 6:, E2:. $dularul lui 8ristos nu poate s r"n +n unire cu 8ristos altfel dect lucrnd din voia ;ui din "intea ;ui. Att voia ct !i "intea lui 8ristos sunt +nfi!ate +n poruncile evan*'elice. 4 5iecare fiin lucrea) +nluntrul !i +n afara sa po-Ystrivit cu firea ei. +n firea celui +"brcat +n 8ristos a o"ului nou st s *ndeasc s si"t s lucre)e a!a , cu" *nde!te cu" si"te cu" lucrea) 8ristos. A fi U^ clu)it de *nduri de si"iri ale o"ului vec'i de ar fi Y< acestea !i bune la artare e pentru el un lucru +"potriva firii. -lu)itor al cre!tinului trebuie s fie %u'ul Sfnt t!a cu" clu)itorii o"ului vec'i sunt carnea trupul !i ."du'ul cel viclean. Acutu-s-a omul cel dinti, +dam, ntru @su&letviu, iar +dam cel de pe urm n u' de via Actor Cor 6:, DF:. Toate *ndurile si"irile faptele cre!ti-lui trebuie s vin de la %u'ul Sfnt nu s fie ale lui "i suflete!ti din firea vec'iului Ada". Vei a6un*e asta atunci cnd +i vei rndui +n +ntre*i"e viaa Tup poruncile Evan*'eliei potrivit preasfintelor ei l -uvinte, Cuvintele pe care vi le griesc 7u vou, )pune l 1omnul, u' sunt, si via sunt 2In :I, .-8 Credina ortodoD +n 8ristos pecetluit prin Taina #ote)ului e +ndestultoare pentru "ntuire !i fr fapte atunci cnd o"ul n-are ti"p s le svr!easc, fiindc credina +l +nlocuie!te pe o" cu 8ristos !i faptele bune o"ene!ti cu "eritele lui 8ristos.

Sfntul .*natie #riancianinov


%e-a lun*ul vieii p"nte!ti +ns este neaprat nevoie de fapte. -a fapte bune +i sunt recunoscute cre!tinului nu"ai acelea care sunt +"plinire a poruncilor evan*'elice prin care se 'rne!te trie!te credina lui prin care este spri6init viaa lui +n 8ristos, fiindc sin*urul care lucrea) +n cre!tin trebuie s fie 8ristos. -el bote)at nu are dreptul s fac dup cu" +i dau *'es si"irile ini"ii care depind de +nrurirea trupului !i sn*elui asupra acesteia orict ar prea de bune aceste si"iri, +i sunt pri"ite doar faptele bune ctre a cror svr!ire ini"a este +"boldit de ctre %u'ul Sfnt !i -uvntul lui %u"ne)eu care sunt ale firii +nnoite de 8ristos. reptul din credin va fi viu 2(!r 6 39:. Adevrata credin +n 8ristos este sin*urul "i6loc de "ntuire -+ns credina vie artat prin +ntrea*a fiin a o"ului. Aceast credin vie o cere de la o" sfntul Apostol lacov atunci cnd veste!te, Credina fr fapte moart este, fiindc din fapte se mplinete credina 2Iac II, EI 11:. 5aptele potrivnice credinei dau +n vilea* alte cre)uri care se cuibresc +n ini"a o"ului +ntr-un c'ip tainic !i nele*iuit. ;udnd fapta patriar'ului Avraa" Sfntul lacov laud fapta credinei )ale: aducerea ca 6ertf a fiului dup porunca lui %u"ne)eu fapt ce se +"potrive!te de-a dreptul +nsu!irilor nu"ite BbuneC ale firii c)ute. Puterea de a svr!i aceast fapt a dat-o credina, iar fapta a artat tria credinei* a!a se l"ure!te "ie)ul faptei lui Avraa" tlcuite de ctre cei doi Apostoli lacov !i Pavel =.ac. II, 2"-2-; Rom I:, l, -8 Sunt orbi cei ce pun pre pe a!a nu"itele de ctre ei Bfapte buneC ale firii c)ute. Aceste fapte au lauda lor preul lor +n vre"e !i +ntre oa"eni - nu +ns +naintea lui %u"ne)eu +naintea -ruia toi s-au abtut, mpreun netrebnici s-au fcut =Go". ... E1:. -ei ce nd6duiesc +n faptele bune ale firii c)ute nu Eau cunoscut pe 8ristos n-au priceput taina rscu"prrii sunt prin!i +n cursele propriei filosofri "incinoase ridicnd +"potriva credinei lor care este pe 6u"tate "oart !i se clatin din +"potrivire prosteasc, BHare %u"ne)eu este att de nedrept +nct s nu dea rsplata "ntuirii ve!nice faptelor bune svr!ite de +nc'intorii la idoli si de eretici AC Ace!ti B6udectoriC pun nedreptatea !i neputina 6udecii lor pe sea"a 6udecii lui %u"ne)eu. %ac faptele bune svr!ite potrivit si"irilor ini"ii ar aduce "ntuirea venirea lui 8ristos ar fi fost de prisos n-ar "ai fi fost nevoie de rscu"prarea lu"ii prin pati"ile !i "oartea pe cruce a %u"ne)eului-H" nici de poruncile evan*'elice. Este +nvederat c cei ce socot c "ntuirea se poate dobndi !i nu"ai prin faptele firii c)ute ni"icesc +nse"ntatea lui 8ristos leapd pe 8ristos. In c3ip nele*iuit s-au o!tit +"potriva credinei iudeii cernd de la credincio!i +"plinirea rnduielor rituale ale ;e*ii vec'i4 +n c'ip nele*iuit fiii lu"ii vr6"a!e lui %u"ne)eu ce sunt strini de cunoa!terea cea tainic !i totodat vie a lui 8ristos cer de la cei ce cred +n 8ristos fapte bune potrivite cu +nele*erea !i si"irile firii c)ute. -el ce crede +n 8ristos tra*e +"potriva si"irilor 4 ini"ii sabia lui 8ristos !i +!i sile!te ini"a tind cu sabia ascultrii fa de El nu doar pornirile pctoase v-t.dite ci !i acele porniri care par bune la artare dar +n fapt sunt potrivnice le*ilor evan*'elice - !i astfel este O+ntrea*a lucrare a o"ului care se ia dup i"boldurile Cii c)ute. L i 5aptele prute bune fcute din i"boldurile firii cite fac s creasc +n o" BeuC-ul su ni"icesc credin--+n 8ristos sunt potrivnice lui %u"ne)eu4 faptele edinei o"oar e*ois"ul +n o" fac s creasc +n el

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


4credina, fac s creasc +n el 8ristos. e vei mrturisi cu gura ta pe omnul lisus, )pune 'po)tolul, )5 vei crede ntru inima ta c umne!eu (-a ridicat pe 7l din mori, te vei mntui* cci cu inima se crede spre dreptate, iar cu gura se mrturisete spre mntuire 2Rom 6, #-"08 -redina adevrat !i vie aduce o"ului "ntuirea c'iar dac acesta o "rturise!te doar cu *ura. Ea i-a adus "ntuirea tl'arului rsti*nit pe cruce4 a adus "ntuire prin pocin "ultor pcto!i +n ulti"ele clipe cele dinainte de "oarte ale vieii lor. Att de +nse"nat de neaprat trebuincioas este pentru "ntuire mrturisirea cu gura a credinei ini"ii !i +ncredinrii sufletului c sfinii "ucenici din toate veacurile cre!tinis"ului +ncepnd cu +n!i!i Apostolii lui 8ristos s-au +nvoit "ai de*rab a rbda c'inuri lun*i !i +nfrico!ate a vrsa sn*ele lor ca apa dect a rosti lepdarea de 8ristos - fie aceasta !i prefcut nu"ai cu *ura fr ca ini"a s ia parte. 1umne5eu cere de la om pentru a-" m*ntui numai credin vie, adevrat) Aceasta ca )lo* al "ntuirii si fericirii ve!nice trebuie s fie pentru cre!tin "ai de pre dect viaa lui p"nteasc. $ucenicia este road adevratei cuno!tine de %u"ne)eu druite prin credin. $ucenicia este road credinei) Aceast fapt au 'u-lit-o !i o 'ulesc cei ce pun "are pre pe faptele firii o"ene!ti c)ute, +n orbirea lor ei nu"esc aceast preasfnt nevoin a celor "ari la suflet Bur"are a nebunieiC. Att de +nse"nat este fiecare idee a do*"elor date de %u"ne)eu c sfinii "rturisitori ase"enea "ucenicilor au pecetluit "rturisirea de credin ortodox cu pti"iri *ro)ave !i ruri de sn*e. Potrivit +nse"ntii credinei +n lucrarea "ntuirii !i pcatele +"potriva ei au o deosebit *reutate +n cu"pna dreptei 6udeci a lui %u"ne)eu, toate aceste pcate sunt de "oarte adic sunt +"preunate cu "oartea sufletului si le ur"ea) ve!nica pier)anie "uncile ve!nice +n adncurile iadului. Pcat de "oarte este necredina* ca leapd sin*urul "i6loc de "ntuire credina +n 8ristos. Pcat de "oarte este lepdarea de .ristos* ea +l lipse!te pe cel care se leapd de credina vie +n 8ristos ce se arat !i se pstrea) prin "rturisirea cu *ura. Pcat de "oarte este ere+ia ea cuprinde +n sine 'ulirea lui %u"ne)eu !i +l face pe cel "olipsit de ea strin de adevrata credin +n 8ristos. Pcat de "oarte este de!nd,duirea* ea este lepdare a credinei lucrtoare vii +n 8ristos. Vindecarea de toate aceste pcate de "oarte este credina adevrat sfnt vie +n 8ristos. %e o +nse"ntate covr!itoare +n faptele credinei este "rturisirea cu *ura, "arele dttor de le*e al israilitenilor v)torul de %u"ne)eu $oisi a fost lipsit de intrarea +n p"ntul f*duinei +ndat ce a rostit cu privire la o fapt a credinei cuvinte ce artau o oarecare +ndoial =/u"eri 66, "0"28 1e ucenicul unui oarecare pu)tnic mare din (gipt s-a deprtat 'arul bote)ului +ndat ce acesta stnd de vorb cu un evreu a rostit +n si"plitatea sa un cuvnt de +ndoial cu privire la credina cre!tin2"0 .storia bisericeasc poveste!te c +n pri"ele ti"puri ale cre!tinis"ului +n vre"ea pri*oanelor unii p*ni "rturiseau cu *ura pe 8ristos cu prefctorie +n *lu" si +n btaie de 6oc iar 'arul du"ne)eiesc +i adu"-

Sfntul .*natie #riancianinov


brea de +ndat, +ntr-o clip se prefceau din p*ni +nrii +n cre!tini rvnitori !i pecetluiau cu sn*ele lor "rturisirea pe care la +nceput o rostiser ca pe o luare +n de!ert2"" Pti"irile si "oartea pentru poruncile evan*'elice sunt de ase"enea fapte ale credinei vii +n 8ristos sunt de ase"enea "ucenicie2"2. Aceast "ucenicie este cu precdere a sfinilor mona<i. +nsufleii de credina cea vie sfinii "ona'i ase"enea lui Avraa" au prsit patria !i casa printeasc ase"enea lui $oisi au ales +n locul desftrilor p"nte!ti pti"irile pentru 8ristos ase"enea lui .lie pe 6u"tate *oi !i-au ales ca loc de vieuire pustiile !i pe!terile cu oc'ii credinei au privit la rsplata cereasc. +n pustiile lor departe de oa"eni departe de +"-pr!tiere !i de *ri6ile striccioase ei au purces la lupta +"potriva pcatului E-au lepdat din faptele din *ndurile din si"irile lor !i +n sufletele lor curate s-a po*ort %u'ul Sfnt u"plndu-le de daruri 'arice. -redina vie +n 8ristos si +n Evan*'elie le-a dat Preacuvio-silor puterea de a se nevoi +"potriva pcatului i-a fcut vase ale Sfntului %u'. Credina este "aica rbdrii "aica brbiei puterea ru*ciunii clu)itoarea ctre s"erenie dttoarea nde6dii scara spre tronul dra*ostei. Credina +n 8ristos artat !i "rturisit +n c'ip v)ut !i nev)ut prin plinirea poruncilor lui 8ristos cuprinde un )lo* ne!tirbit al "ntuirii iar celor ce au prsit lu"ea pentru a se afierosi +n +ntre*i"e lucrrii evan*'elice le aduce desvr!irea cre!tin. +n cei ce au atins desvr!irea cre!tin credina +ntrit vede cu deosebit li"pe)i"e prin lucrarea Sfntului %u' cele f*duite de %u"ne)eu - ca !i cu" ar vedea ca !i cu" ar pipi buntile cele ve!nice, !i ea potrivit +nvturii Apostolului este +n deplinul +neles al cuvntului adeverirea celor nd,duite, dovedirea lucrurilor nev!ute 2(!r 6I, "8 -ei ce s-au +"bo*it cu credin vie +n 8ristos trec +n )bor ca !i cu" ar fi +naripai peste toate neca)urile peste toate +"pre6urrile cele ostenicioase. Adpai cu credina +n atotputernicia lui %u"ne)eu ei nu vd osteneal +n osteneal nu si"t durere +n dureri. Ei recunosc pe %u"ne)eu ca fiind Sin*urul -are lucrea) +n lu"e ;-au fcut al lor prin credina vie +n El. -el ce crede +n 8ristos de va si "uri cu "oartea pcatului iar!i va +nvia prin pocin =.n. 6I, 1F: - !i vede" pe "uli dintre sfini c au c)ut din +nli"ea sfineniei +n adncul unor pcate *rele iar apoi cu a6utorul credinei !i al pocinei insuflate de aceasta s-au liberat din adncul cel puturos !i +ntunecat au suit iar!i la +nli"ea curiei si sfineniei. %e)nd6duirea d +n vilea* necredina !i e*ois"ul ce se aflau dinainte +n ini", cel ce crede +n sine !i nd6duie!te +n sine nu se va scula din pcat prin pocin4 se va scula prin ea cel ce crede +n 8ristos Atotputernicul Gscu"prtor !i %octor. %redina este din au!ire =Go". X EI:, ascult Evan*'elia care-i vorbe!te !i pe Sfinii Prini care p tl-cuiesc4 ascult-i cu luare a"inte !i puin cte puin se va sl!lui +n tine credina vie, care !a cere de la tine plinirea poruncilor e!ang3elice !i te va rsplti pentru aceast +"plinire cu nde6dea ne+ndoielnic a "6"-tuirii. Ea te va face ur"tor al lui 8ristos pe p"nt +"preun "o!tenitor cu El +n cer. A"in. Despre poruncile evanghelice

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


M*ntuitorul lumii %o"nul nostru lisus 8ristos purce)nd la +nfi!area atotsfintelor Sale porunci a *rit, - nu credei c am venit s stric (egea si proorocii* n-am venit s stric, ci s mplinesc 2Mt :, ",8 +n ce c'ip a plinit %o"nul ;e*ea !i proorocii A Pecetluind 6ertfele pre+nc'ipuitoare prin aducerea de Sine ca 6ertf pentru o"enire4 +nlocuind u"brele !i *'iciturile ;e*"ntului celui Vec'i cu 'arul !i adevrul ;e*"ntului celui /ou4 +"plinind pre)icerile proorocilor prin svr!irea lor4 co"pletnd le*ea "oral prin rnduieli att de +nalte +nct aceast le*e r"nnd nesc'i"bat s-a !i sc'i"bat +n acela!i ti"p din pricina +nli"ii noilor rnduieli. A!a se sc'i"b un copil care a6un*e la vrsta brbiei !i r"ne totodat acela!i o". ;e*"ntul cel vec'i este pentru o" ca o diat2"- du'ovniceasc. %e obicei diata cuprinde o descriere a"nunit a "o!tenirii di"preun cu toate "surtorile !i listele de trebuin cu planurile p"nturilor cu desene ale cldirilor. ;e*"ntul cel /ou este ca intrarea +n stpnirea "o!tenirii. %incolo totul este artat !i +nfi!at pe 'rtie4 aici se +nfi!ea) +n fapt cu lucrul. Prin ce se deosebesc poruncile Evan*'eliei de cele )ece porunci ale lui $oisi A Acestea din ur" nu +n*duiau o"ului c)ut s cad +ntr-o stare cu desvr!ire +"potriva firii +ns nici nu puteau s +l +nale la starea de nepri'nire +n care a fost )idit o"ul. Poruncile decalo*ului pstrau +n o" putina de a pri"i poruncile Evan*'eliei =.n. ... 1E:. Poruncile Evan*'eliei +l +nal pe om la o nepri'nire "ai +nalt dect cea +n care a" fost )idii, ele +l )idesc pe cre!tin ca te"plu al lui %u"ne)eu =.n. X.V 13:4 dup ce E-au fcut te"plu al lui %u"ne)eu +l in +n aceast stare 'aric suprafireasc =.n. 6:, "08 Sfinii Apostoli Petru !i Pavel din deosebita lor dra*oste fa de %u"ne)eu au +"plinit +ntoc"ai ;e*ea lui $oisi =5apte X ED !i ur".4 5ilip. ... F-K:. -uria +ndreptrii lor suflete!ti !i nepri'nirea vieii lor i-a fcut +n stare s cread +n Gscu"prtorul !i s-. fie Apostoli. Adeseori s-au artat +n stare s cread pcto!i +nvederai ce prin pcatele lor se po*orser la ase"narea dobitoacelor !i a fiarelor dar care !i-au recunoscut pcatele !i s-au 'otrt s aduc pentru ele pocin. .n cea "ai "ic "sur au artat aceast putin acei pcto!i care prin prerea de sine !i prin trufie s-au ase"nat de"onilor !i ase"enea lor au lepdat con!tiina pcto!eniei !i pocina =$t. XX. 3E-31:. %o"nul a nu"it toat +nvtura Sa +ntre* -uvntul Su !i toate spusele )ale porunci 2In 6I:, 2", 2-8 =raiurile pe care vi le-am grit 7u vou, a )pu) (l, u' sunt si via sunt 2In :I, K3:. Ele +l prefac pe o"ul trupesc +n o" du'ovnicesc +nvie pe cel "ort fac din ur"a!ul vec'iului Ada" ur"a! al /oului Ada" din fiul o"ului dup fire - fiu al lui %u"ne)eu dup 'ar. Porunca ;e*"ntului celui /ou care cuprinde toate celelalte porunci +n parte este Evan*'elia. --a plinit vremea si s-a apropiat mpria lui umne!eu* pocii-vsi credei n 7vang'elie 2Mc ","/8 1omnul a nu"it B"iciC poruncile Sale luate fiecare +n parte din pricina si"plitii !i a scurti"ii cu care au fost +nfi!ate !i care le fac lesne de +neles oricrui o". /u"indu-le B"iciC %o"nul a vestit totu!i c cel ce va clca una sin*ur dintre aeste porunci mai mic se va c'ema ntru mpria Cerurilor =$t. V E>: adic va fi lipsit de aceast +"prie2"$ S ne +nfrico!" de aceast 'otrre a %o"nului< S cercet" Evan*'elia4 s vede" +n ea toate poruncile

Sfntul .*natie #riancianinov


%o"nului nostru s ni le +nrdcin" +n a"intire spre a le plini cu osrdie si fr de abatere4 s crede" +n Evan*'elie cu credin vie. -ea dinti porunc dat de %o"nul +no"enit este porunca despre pocin. Sfinii Prini spun cu trie c pocina trebuie s fie !i +nceputul unei viei cucernice si sufletul ei +n toat vre"ea ct se prelun*e!te ea2"/. 5r pocin nu este cu putin nici s +l recunoa!te" pe Gscu"prtorul nici s r"ne" +ntru "rturisirea ;ui. Pocina este recunoa!terea cderii noastre ce a fcut firea o"eneasc netrebnic spurcat !i ca atare +n trebuin necontenit de Gscu"prtorul. -u Gscu"prtorul -el Atotdesvr!it !i Atotsfnt este +nlocuit o"ul c)ut ce +l "rturise!te. +a s lumine!e lumina voastr naintea oamenilor, ca s vad lucrurile voastre cele bune si s slveasc pe 0atl vostru Cel din ceruri =$t. V EK: a *rit %o"nul ucenicilor Si poruncindu-le totodat s fac +n tain faptele bune !i prevestindu-le c vor fi uri !i defi"ai de oa"eni =$t. :I, E-E>4 ;e. XX. EI:. %ar cu" s +"plini" aceast porunc a %o"nului svr!indu-ne +n tain faptele bune A %obndi" putina de a o face atunci cnd ne lepd" de cutarea propriei slave cnd ne lepd" de faptele prut bune care vin de la firea noastr c)ut de la noi +n!ine !i vo" lucra pentru )la!a lui 1umne5eu, a!*nd ca temei (!ang3elia2". .iecare din voi precum aluat dar, *rie!te sfntul Apostol Petru ntre voi cu acela slu,ind, ca nite buni iconomi ai darului celui de multe feluri al lui umne!eu* de griete cineva, cuvintele lui s fie ca ale lui umne!eu; dac slu,ete cineva, slu,ba lui s fie ca din puterea pe care o d umne!eu* ca ntru toate s -e slveasc umne!eu prin lisus .ristos, Cruia este slava i stpnirea n vecii vecilor) +min 2l Pt I:, "0-""8 Cei care, uit*nd de slava lor caut nu"ai s Se proslveasc %u"ne)eu !i s fie cunoscut de oa"eni sunt proslvii de %u"ne)eu. 2umai pe cei ce % proslvesc pe %ine i voi proslvi 2l 0mp II, -08; de va slu,i cineva %ie, l va cinsti pe dnsul 0atl %eu 2In 6II, 2.: a *rit %o"nul. -el ce svr!e!te faptele bune +n tain cu sin*urul el de a plcea lui %u"ne)eu va fi proslvit spre )idirea se"enilor dup rnduiala Proniei lui %u"ne)eu cu privire la el. e nu va prisosi dreptatea voastr mai mult dect dreptatea crturarilor i a fariseilor, nu vei intra ntru mpria Cerurilor =$t. V 12:. %reptatea crturarilor si a fariseilor s-a "ulu"it cu +nvarea ;e*ii lui %u"ne)eu dup liter creia nu i-a ur"at +nvarea ei cu viaa creia di"potriv i-a ur"at o via potrivnic ;e*ii lui %u"ne)eu. G"nnd la +nvarea ;e*ii lui %u"ne)eu doar dup liter din pricina acestei cunoa!teri superficiale cad +n trufie !i prere de sine precu" ba* de sea" Preacuviosul $arcu Ascetul2", !i precu" s-a +nt"plat cu crturarii !i cu fariseii =$t. V DD:. .ubirea de vr6"a!i aduce ini"ii plintatea iubirii +ntr-o ase"enea ini" nu este loc nicidecu" pentru ru !i prin buntatea sa ea se asea"n Atotbunului %u"ne)eu. ;a aceast aleas stare sufleteasc +i c'ea" Apostolul pe cre!tini atunci cnd *rie!te, eci mbrcai-v ca nite alei ai lui umne!eu, sfini si preaiubii, ntru milostivirile ndurrii, ntru buntate, ntru smerenie, ntru blndee, ntru ndelung rbdare, suferind unul pe altul si iertnd unul mpotriva altuia, de are cineva mpotriva cuiva pr* precum .ristos a iertat vou, aa i voi =-ol. ... E1-E3:. Prin desvr!ita iubire de aproapele se dobnde!te +nfierea de ctre %u"ne)eu =$t. V DF: adic 'arul Sfntului %u' este atras spre ini" !i se revars +n ea atot-sfnta iubire de %u"ne)eu. .ni"a "olipsit de rutate !i ne+nstare a iubi pe vr6"a!i precu" o

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


porunce!te Evan*'elia este datoare s se vindece prin "i6loacele artate de %o"nul, trebuie s se roa*e pentru vr6"a!i nicidecu" s nu-i osndeasc s nu-i supun defi"rii s-i vorbeasc de bine s le fac bine dup putere. Aceste fapte stin* ura atunci cnd ea se aprinde +n ini" o in "ereu +n fru o slbesc +ntr-o "sur +nse"nat, +ns deplina de)rdcinare a rutii se svr!e!te prin lucrarea 'arului du"ne)eiesc. -elor ce dau "ilostenie %o"nul le-a poruncit s-o dea +n tain4 celor ce se +ndeletnicesc cu ru*ciunea .c-.i poruncit s se roa*e +ntru +nsin*urarea c"rii +nc'i!i"4 celor ce postesc le-a poruncit s tinuiasc postirea lor =$t. :I, E9:. Aceste fapte bune trebuie svr!ite cu sin *urul el de a bineplcea lui %u"ne)eu cu elul de .E aduce folos aproapelui !i sufletului nostru. /u nu"ai de privirile oa"enilor trebuie s ascunde" co"oara noastr du'ovniceasc ci !i de propria noastr stngii 2Mt :I, 3:. ;auda o"eneasc prad faptele noastr bune atunci cnd le face" la artare atunci cnd nu ni-strdui" s le ascunde", !i pe neb*ate de sea" sunte" atra!i de dorina de a plcea oa"enilor spre viclenie !i spre frnicie. Pricina este vt"area noastr de ctre pcat starea de boal a sufletelor noastre. Precu" trupul bolnav are nevoie a fi ferit de vnturi fri* felurite "ncruri !i buturi a!a !i sufletul bolnav are nevoie a fi ferit +n "ulte feluri. 5erind faptele noastre bune de vt"area pe care o pricinuiesc laudele o"ene!ti sunte" datori s le feri" !i de rul ce sl!luie!te +n noi de aceast Bstn*C a noastr s nu ne ls" furai de *nduri !i +nc'ipuiri ale slavei de!arte de bucuria !i desftarea pline de slav de!art care apar +n noi atunci cnd svr!i" fapta bun lund de la noi road ei. %o"nul ne-a poruncit s iert" aproapelui *re!elile fcute +"potriva noastr, c de vei ierta oamenilor, a 5i) (l, gresalele lor, ierta-va si vou 0atl vostru Cel Ceresc; iar de nu vei ierta oamenilor gresalele lor, nici 0atl vostru nu va ierta vou gresalele voastre 2Mt :I, ED-EF:. %in aceste cuvinte ale %o"nului reiese de la sine +nc'eierea c se"nul vrednic de cre)are al iertrii pcatelor noastre este si"irea +n ini"ile noastre a faptului c a" iertat aproapelui toate *re!elile fcute +"potriva noastr. Aceast stare este !i poate fi pricinuit nu"ai de 'arul du"ne)eiesc. Ea este un dar al lui %u"ne)eu. Pn and ne !om 0n!rednici de acest dar s ne cercet" on!tiina +nainte de orice ru*ciune a noastr a!a cu" e +ndea"n %o"nul !i de vo" afla +n ea po"enire a ului s-o de)rdcin" prin "i6loacele "ai sus artate - adic ru*ciunea pentru vr6"a!i si binecu-+rntarea lor =$c. 6I, 1F:. Hricnd ne a"inti" de un 0r6"a! al nostru s nu ne +n*dui" nici un alt *nd despre el afar de ru*ciune !i binecuvntare. -elor "ai apropiai ucenici !i ur"tori ai Si %o"-C"l le-a poruncit nea*onisirea. /u v adunai vou co-Gmori pe pmnt 2Mt :I, "#8 Vindei avuiile voastre si dai 7 milostenie; facei-v vou pungi care nu se nvec'esc, Hcomoar nempuinat n ceruri, undefurul nu se apropie, nici molia n-o stric* fiindc acolo unde e comoara voastr, lBvafi si inima voastr 24e 6II, 333D:. Pentru a dobndi * .dra*oste de lucrurile du'ovnice!ti !i cere!ti trebuie s l ne lepd" de dra*ostea fa de lucrurile p"nte!ti4 pentru a ne iubi patria trebuie neaprat s ne lepd" !de dra*ostea bolnvicioas fa de inutul sur*'iu-\nului no)tru l %o"nul a dat porunca p)irii "inii porunc de l care oa"enii +ndeob!te nu se +n*ri6esc !i nici "car nu !tiu c ea exist c e neaprat trebuincioas !i de o deosebit +nse"ntate =$t. :I, 22-2-; 4e 6I, 3D-3K:.

Sfntul .*natie #riancianinov


%o"nul +ns nu"ind "intea 9oc3i al )ufletului?, a !e)tit: e va fi oc'iul tu curat, tot trupul tu va fi luminat; iar de va oc'iul tu ru, tot trupul tu va fi ntunecat) BTrupC este nu"it aici vieuirea. Aceasta +!i +"pru"ut +nsu!irile de la felul de a *ndi ce o clu)e!te. %obndi" un fel nertcit de a *ndi din sntatea +ntre*i"ea =inte*ralitatea: sau si"plitatea "inii noastre atunci cnd ea ur"ea) pe de-a-ntre*ul Adevrului ne+n*duindu-!i +nsu!irea nici unui a"estec al "inciunii. Altfel spus, BsntoasC se poate nu"i nu"ai acea "inte care prin a6utorul si lucrarea Sfntului %u' ur"ea) pe de-a-ntre*ul si fr abatere +nvturii lui 8ristos. H abatere "ai "are sau "ai "ic de la +nvtura lui 8ristos d +n vilea* o boal "ai "ic sau "ai "are a "inii care !i-a pierdut si"plitatea care !i-a +n *duit s se co"plice. %eplina abatere a "inii de la +n vat tura lui 8ristos +nsea"n "oartea ei. Atunci lu"i na aceasta se socoate stins +ncetea) a "ai fi lu"in.i devine +ntuneric. ;ucrarea o"ului depinde pe de-a-n tre*ul de starea +n care se afl "intea lui, lucrarea a-i)vor!te dintr-o "inte sntoas e pe deplin plcu ta lui %u"ne)eu4 lucrarea ce atrn de o "inte ce a +n*n duit +n sine a"estec este +n parte plcut lui %u"ncO )eu +n parte potrivnic ;ui4 lucrarea "inii +ntunecate cu +nvtura "inciunii care a lepdat +nvtura lui 8ristos e pe de-a-ntre*ul netrebnic !i urt de %u"ne)eu. ac lumina care este ntru tine este ntuneric, dar ntunericul cu ct mai mult " 1omnul ne-a oprit de la 0ndeletnicirea cu *ri6i de!arte ca acestea s nu ne rspndeasc !i s nu slbeasc *ri6a cu adevrat trebuitoare pentru dobndirea +"priei -erurilor =$t. :I, 1D-3D:. Gri6a de!art nu este ni"ic altceva dect o boal a sufletului "anifestarea necredinei sale. Toc"ai de aceea a !i )is %o"nul, &uin credincioilor# 2u v ngri,ii de sufletul vostru - ce vei mnca i ce vei bea, nici cu trupul vostru - cu ce v vei mbrca 2Mt :I, 32 1F:. S ur!ti nelucrarea cea urt de %u"ne)eu s iube!ti osteneala cea iubit de %u"ne)eu dar sufletul tu s nu-i slbno*e!ti cu *ri6a de!art care +ntotdeauna e nefolositoare !i de prisos. -a s fii tare cu sufletul !i rvnitor +n lucrarea lui %u"ne)eu +n lucrarea "ntuirii tale %o"nul a f*duit s +i dea tot ce +i este de trebuin pentru viaa vre"elnic prin dreapta Sa atotputernic adic prin Pronia Sa %u"ne)eiasc =$t. :I, --8 1omnul ne-a oprit nu numai de la osndirea aproapelui ci !i de la 2udecarea lui 24e :I, -,; Mt :II, "8 atunci c*nd nu e)te neaprat nevoie de a face 6udecat dreapt spre folosul propriu !i spre cel de ob!te. Uudecata de acest ulti" fel alctuie!te ceea ce %o"nul nu"ea cele mai grele ale Legii =$t. XX... 13:4 fr acest fel de 6udecat binele nu poate fi deosebit de ru lucrarea noastr ? poate fi dreapt !i plcut lui %u"ne)eu. Aceast idecat se +ntlne!te rareori printre oa"eni - +ns cu 6decata !i osndirea oprite de %o"nul se +ndeletnicesc O+ncetat. %in ce pricin A %in pricina desvr!itei luri a"inte la sine din pricina uitrii pcto!eniei proprii din pricina desvr!itului dispre fa de Ncin din pricina prerii de sine !i a trufiei. %o"nul 8 venit pe p"nt ca s "ntuiasc pe pcto!i !i ca .tare de la toi oa"enii se cere neaprat recunoa!terea Scto!eniei proprii - iar 2udecarea !i osndirea aproape-li +nsea"n lepdarea acestei recunoa!teri !i +nsu!irea iei BdreptiC ce nu este a noastr4 toc"ai de aici iau TNna!tere 6udecarea !i osndirea, nu"ele de BfarnicC i6#Ste nu"ele cel "ai potrivit pentru oricine 6duec !i lipsnde!te pe aproapele =$t. V.. F:. %o"nul a dat porunca ru*ciunii statornice adic 4 dese !i necur"ate. El nu a )is s cere" apoi s +ncet" l a "ai cere ci a poruncit s cere" cu

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


trie fr slbire l fi a unit cu porunca de a cere porunca de a asculta !i l +"plini cererea2"7 Cerei, si se va da vou; cutai, i vei IHpfla; batei, si se va desc'ide vou* c tot cel ce cere ia, i cel caut afl, i celui ce bate i se va desc'ide =$t. V.. I-9:. cere" cu rbdare !i statornicie lepdndune de &oia noastr !i de +nele*erea noastr lsnd +n sea"a atotsfintei voi a lui %u"ne)eu att vre"ea ct !i calea +"plinirii precu" !i +ns!i +"plinirea cererii noastre. /u vo" r"ne de ru!ine, ar umne!eu au nu va face i!bvire aleilor -i, care strig ctre nsul !iua i noaptea, de i ndelung i rabd pe dnii" =;e. XV... I: adic +ntr)ie plinirea cererii lor. Stri*area de )i !i noapte ctre %o"nul a celor ale!i ai ;ui arat ru*ciunea lor statornic neabtut necur"at struitoare. %up ur"rile cu care ru*ciunea este +ncununat de %u"ne)eu trebuie s 6udec" si asupra lucrurilor pe care ea trebuie s le cear. Evan*'elistul ;uca spune c umne!eu va face i!bvire aleilor -i, adic +i va scoate lin robia cu care robi" pati"ilor noastre !i dracilor. Evan*'elistul $atei spune c 0atl Cel din ceruri va da cele 'une celor ce cer de la *nsul $"i. V.. EE: - bunti pe care oc'iul nu le-a v!ut, i urec'ea nu le-a au!it, i la inima omului nu s-au suit 2l Cor II, #82"#. Si iar!i Evan*'elistul ;uca spune, 0atl Cel din cer va da u' -fnt celor ce cer de la nsul 24e 6I, E3:. Se cuvine s cere" +n ru*ciunea noastr lucruri du'ovnice!ti !i ve!nice nu vre"elnice !i "ateriale. Gu*ciunea de cpti si +nceptoare trebuie s fie alctuit din cereri pentru iertarea pcatelor220 ?rcndu-ne la desvr!irea buntii i)*onind din noi rul %o"nul -are a poruncit s nu 6udec" !i s nu osndi" pe aproapele s iert" aproapelui toate *re!elile lui +"potriva noastr "ai d !i alt le*e, 0oate cte voii s v fac vou oamenii, facei si voi lor asemenea =$t. V.. E1:. /e place ca aproapele s fie +n*duitor fa de neputinele !i nea6unsurile noastre s sufere cu +ndelun* rbdare 6i*nirile noastre s ne fac toate binefacerile cu putin, s fi" noi astfel fa de aproapele. Atunci vo" atin*e plintatea buntii pe potriva creia ru*ciunea noastr va pri"i o putere deosebit4 puterea ru*ciunii este +ntotdeauna pe potriva "surii buntii noastre. Iertai, si vi se va ierta; dai, si vi se va da vou; msur bun, ndesat, cltinat si pe deasupra vrsndu-se n snul vostru vor da vou* cci cu aceeai msur cu care vei msura se va msura vou 24e :I, 3I-39: de la %u"ne)eu -el $ilostiv !i %rept Uudector +ntru "ilostivirea Sa. /ntrai prin ua cea strmt, c larg este ua si lat calea ce duce n pier!are, si muli sunt cei ce intrprintr-nsa 2Mt V.. E3:. ?!a cea lar* !i calea cea lat este lucrarea dup +nele*erea !i dup voia firii c)ute. ?!a cea str"t este lucrarea dup +ndreptarul poruncilor evan*'elice. %o"nul -are prive!te deopotriv cele de acu" !i cele viitoare v)nd c puini oa"eni vor ur"a sfintei ;ui voi dnd +ntietate fa de aceast voie bunului plac a *rit, C strmt este ua i ngust calea care duce n via, si puini sunt cei ce o afl pe ea l =$t. V.. ED:. +"brbtnd si "n*ind pe ur"torii Si El a adu*at, 2u te teme, turm mic* fiindc bine a voit 0atl vostru s vdea vou mpria 24e 6II, -28 %o"nul a poruncit s duce" via de tre)vie ne+ncetat s prive*'e" !i s lu" sea"a la noi +n!ine -fiindc pe de o parte nu !ti" +n care ceas ne va cerceta %o"nul !i care este ceasul "orii noastre al c'e"rii noastre la 6udecata lui %u"ne)eu - nu se !tie ce ispit !i ce neca) pot aprea fr de

Sfntul .*natie #riancianinov


veste !i nvli asupra noastr4 iar pe de alta nu se !tie ce pati" pctoas poate aprea +n firea noastr c)ut ce curs !i ce la ne pot +ntinde vr6"a!ii cei neador"ii ai "ntuirii noastre - de"onii. ( fie mi,loacele voastre ncinse i fcliile aprinse, i voi - asemenea cu oamenii care ateapt pe domnul lor cnd se ntoarce de la nuni* ca viind i btnd, ndat s-i desc'id lui 24e 6II, -/--.8 /ar cele ce vou !ic, tuturor !ic* priveg'eai# 2Mc 6III, -,8 &!ii-v, +ndea"n %o"nul de proorocii mincinoi, care vin la voi n 'aine de oi, iar nluntru sunt lupi rpitori* dup roadele lor i vei cunoate pe ei =$t. V.. EF-EK:. Proorocii "incino!i sunt +ntotdeauna vicleni - !i drept aceea %o"nul porunce!te s ave" +n privina lor o deosebit luare a"inte o deosebit fereal22". Proorocii "incino!i se cunosc dup roadele lor, dup viaa lor dup faptele lor dup ur"rile lucrrii lor. /u te lsa atras de vorbirea "e!te!u*it !i cuvintele fru"oase ale farnicilor de *lasul lor lin ce pare se"n al blndeii s"ereniei !i dra*ostei4 nu te lsa atras de )"betul dulce care le 6oac pe bu)e !i pe fa de prietenia !i bunvoina care le strlucesc +n oc'i, nu te lsa +n!elat de )vonurile despre sine pe care ei le rspndesc cu iscusin printre oa"eni de +ncuviinrile de laudele de nu"ele rsuntoare cu care +i "re!te lu"ea, ia a"inte la roadele lor. %espre cei ce iau a"inte la +nvtura Evan*'eliei !i se strduie s plineasc poruncile evan*'elice %o"nul a spus c ei cu inim bun i curat au!ind cuvntul, l in i fac road ntru rbdare =;e. V... EF:. El a prevestit ucenicilor Si ura din partea lu"ii pri*oana neca)urile le-a f*duit s prive*'e)e neador"it El +nsu!i asupra lor i-a oprit de la te"ere !i +"puinarea cu sufletul le-a poruncit, ntru rbdarea voastr vei dobndi sufletele voastre =;e. XX. E>:. /d6duind +n c'ip statornic la %u"ne)eu trebuie s suferi" cu +ndelun* rbdare neca)urile pricinuite de pati"ile care apar din firea c)ut de fraii no!tri oa"enii de vr6"a!ii no!tri de"onii, cel ce va rbda pn n sfrit, acela se va mntui 2Mt 66I:, "-8 Voi cei ce v aflai +n *reaua robie a pcatului sub stpnirea lui 5araon celui +nver!unat cu ini"a de piatr sub loviturile necontenite !i c'inuitoare ale cu"pliilor ispravnici "uncind la turnul #abei pe care vrea s +l ridice trufia lu"ii acesteia< Pe voi v c'ea" $ntuitorul la slobo)enie du'ovniceasc. Venii la %ine, )pune (l, toi cei ostenii i mpovrai, si 7u v voi odi'ni pe voi) (uai ,ugul %eu asupra voastr si nvai-v de la %ine, c sunt blnd i smerit cu inima, i vei afla odi'n sufletelor voastre* c ,ugul %eu este bun i sarcina %ea este uoar 2Mt 6I, 19-32:. Uu*ul !i povara lui >ri)to) )unt poruncile evang<elice. Ele cer lepdare de sine !i de aceea sunt nu"ite B6u*C - +ns ele slobo)esc !i +nvie sufletul +l u"plu de netlcuit lini!te !i desftare !i ca atare sunt nu"ite B6u* bun !i u!orC. 5iecare din ele rspnde!te buna "ireas" a blndeii !i a s"ereniei +"prt!e!te aceste virtui celui ce le pline!te. %eprinderea plinirii poruncilor evan*'elice face din blndee !i din s"erenie +nsu!iri statornice ale sufletului. Atunci 'arul du"ne)eiesc aduce +n suflet blndeea du'ovniceasc si s"erenia du'ovniceasc prin lucrarea pcii lui 8ristos ce covr!e!te toat "intea. Toate poruncile Sale %o"nul le-a +"preunat +n dou de cpetenie, porunca iubirii de %u"ne)eu !i porunca iubirii de aproapele. Aceste porunci %o"nul le-a +nfi!at astfel, +scult, /sraile, omnul umne!eul tu Jnul este* si vei iubi pe omnul umne!eul tu din toat inima ta )i din tnt sufletul tu si tii-n tnt n,crptul tu si tnatff

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


asemenea acesteia* s iubeti pe aproapele tu ca peB tine nsuti 2Mc 6II, 2#--"8 ntr-aceste dou porunci toata (egea i proorocii atrn =$t. XX.. 3>: H"ul devine +n stare a-; iubi pe %u"ne)eu prin plinirea dra*ostei de aproapele - iar +n starea de a tinde cu toat fiina spre %u"ne)eu se urc prin ru*ciune. K , Plinirea poruncilor evang<elice este +ncununata de unirea o"ului cu %u"ne)eu. Atunci cnd ucenicul lui 8ristos se vindec de rutatea +"potriva aproapelui !i prin lucrarea ru*ciunii "inii !i a ini"ii +!i +ndreapt toate puterile sufletului !i trupului ctre %Sr"A5euA el e recuno)cut ca iubitor de 1umne5eu Cel ce % iubete pe %ine, )pune M*ntuitorul, va fi iubit de 0atl %eu ibu l voi iubi pe el, i % voi arta lui) 0atl %eu uFF '@PeK si vom veni la el, i lca la dnsul vom &ace 2In 6I:, 5i, 5K 8 -ondiia r"nerii +n dra*ostea %u"ne)eiasca !i a unirii cu %u"ne)eu st +n p)irea poruncilor evan*'elice. Prin +nclcarea lor se stric aceast condiie, clctorul e aruncat din +"bri!area dra*ostei !iL la aa lui %u"ne)eu +n +ntunericul cel "ai din afara - iri tr"ul pati"ilor !i dracilor. e vei p!i poruncile %ele, a 5i) 1omnul, vei rmne ntru dragostea %ea) <mnei ntru %ine i 7u ntru voi) e nu rmne cineva intru %ine, se va scoate afar 2In 6:, "0,$,.8 K L 5railor< S +nv" atotputernicele !i de viaa taca-toarele porunci ale $arelui nostru %u"ne)eu @iditor !i Gscu"prtor, s le +nv" +ndoit, " litera !i " via +n Sfnta Evan*'elie ele sunt citite dar pricepute sunt doar +n "sura +"plinirii lor +n fapta ba tce" r)boi cu firea noastr c)ut atunci cnd ea se va +"potrivi !i +nver!una nevrnd a se supune Evan*'eliei. S nu ne +nfrico!" dac acest r)boi va fi *reu !i +ndelun*at. -u att "ai "ult s ne strdui" a dobndi biruina. #iruina trebuie ne*re!it s vin, r)boiul " s-a poruncit biruina ni s-a f*duit de ctre %o"nul mpria Cerurilor se silete, a *rit El i silitorii o rpesc pe ea 2Mt 6I, "28 'min Despre fericirile evanghelice ,222 Prin plinirea poruncilor evan*'elice apare +n suflet o si"ire strin de firea c)ut !i necunoscut ei. Ce este nscut din u', du' este 2In :I, 3: !i dat fiind c poruncile lui 8ristos sunt *u< 2In :I, K3: !i si"irile pricinuite de ele sunt si""inte du'ovniceti) -are este pri"a si"ire ce apare +n suflet ca ur"are a plinirii poruncilor evan*'elice A -rcia cu du'ul) %e-abia +ncepe cre!tinul s vrea a +"plini prin faptele sale luntrice !i dinafar poruncile evan*'elice c va vedea firea sa vt"at rsculndu-se +"potriva Evan*'eliei +"potrivindu-se cu +ncpnare Evan*'eliei. +n lu"ina Evan*'eliei cre!tinul vede +n sine cderea o"enirii. %in aceast vedere se na!te +n c'ip firesc prerea s"erit despre sine nu"it +n Evan*'elie srcie cu du<ul 2Mt :, -8 Srcia cu du'ul este o fericire pri"a +n rnduiala evan*'elic pri"a +n rnduiala sporirii du'ovnice!ti pri"a stare du'ovniceasc pri"a pe scara fericirilor. Hrice si"ire !i stare ce ine de firea +nnoit sunt neaprat !i o fericire ca artare a +"priei -erurilor +n suflet ca c'e)!ie a "ntuirii ca presi"ire a fericirii ve!nice. %espre srcia cu du'ul a *rit Sfntul %avid, $ertfa lui umne!eu - du'ul umilit; inima nfrnt si smerit umne!eu nu o va urgisi 2P) 4, "78 Srcia cu du'ul este sarea cu care trebuie srate toate 6ertfele si arderile

Sfntul .*natie #riancianinov


de tot du'ovnice!ti. %ac ele nu sunt srate cu aceast sare sunt lepdate de %u"ne)eu. Vederea cderii sale este de6a o fericire pentru o"ul c)ut. -el ce vede cderea sa este +n stare s recunoasc neaprata trebuin de "ntuire de $ntuitorul pe care o are - este +n stare s cread +n Evan*'elie cu credin vie. Aceast stare este dar al 'arului lucrare a 'arului rod al ei - este ca atare !i fericire. ()te fire)c ca sracul s se +ntriste)e de srcia sa. Srcia cu du'ul na!te fericirea ur"toare, plnsul. Plnsul e +ntristarea evlavioas a sufletului credincios ce se prive!te +n o*linda Evan*'eliei ce vede +n aceast o*lind nenu"ratele sale pete de pcate. ?n ase"enea suflet +!i spal petele cu sfnta ap -lacri"ile4 le !ter*e cu sfnta +ntristare. H ne*rit "n*iere o ne*rit u!urare se revars +n ini" +n ur"a "ntuitoarelor lacri"i pentru pcate pentru cdere - lacri"i ce se arat din pricina si"irii srciei du'ovnice!ti. %ac aici pe p"nt plnsul evlavios a6un*e la o astfel de nease"uit "n*iere du'ovniceasc ce fericire pre*te!te el pentru veacul ce va s vin A 8ristos a rostit asupra celor ce pln* cu evlavie 'otrrea, Aericii cei ce plng 2Mt :, $8 Ai svr!it un pcat A Vars lacri"i. -el ce e cufundat +n cercetarea adnc de sine cel ce se vede pe sine pn*rit cu pcate fr de nu"r cel ce se socoate vrednic de "uncile cele ve!nice !i pln*e de pe acu" ca !i cu" ar fi osndit la ele acela vede puin sau deloc nea6unsurile aproapelui de)vinove!te lesne acele nea6unsuri pe care la vede iart cu plcere din ini" toate neca)urile !i 6i*nirile. Acea stare a sufletului din care sunt +ndeprtate "nia ura po"enirea rului !i osndirea este o nou fericire, ea se nu"e!te blndee) Aericii cei bln!i, a )pu) M*ntuitorul, c acetia vor moteni pmntul 2Mt :, /8 -are este acest p"nt A... %up cdere %u"ne)eu E-a nu"it Bp"ntC pe Ada" iar +n Ada" "-a nu"it Bp"ntC !i pe mine: &mnt eti, i n pmnt te vei ntoarce 2Fac III, "#8 5iind p"nt sunt lipsit de stpnirea acestui p"nt, "i-E rpesc feluritele pati"i !i "ai ales "nia cea cu"plit care " siluie!te !i " tra*e cu sine4 sunt lipsit de orice stpnire asupr-"i. #lndeea +"i +napoia) aceast putere " face s intru +n stpnirea "o!tenirii "ele a p"ntului "eu a "ea a trupului "eu a sn*elui "eu a pornirilor "ele. Cei bln!i vor moteni pmntul, i se vor desfta ntru mulimea pcii 2P) 666:I, ""8 Punnd iar!i stpnire pe p"nt +ncep s doresc cerul, intru +ntr-o stare nou +ntoc"it +n "ine de 'ar +ntr-o fericire nou, +ncep a flmn!i i nseta dup dreptatea =$t. V K: du"ne)eiasc nu dup cea de!art o"eneasc. 1reptatea du"ne)eiasc s-a artat o"enirii +n "ilostivirea du"ne)eiasc !i ne-a poruncit s ne ase"n" lui %u"ne)eu prin desvr!ita "ilostivire =$t. V D9: iar nu prin oarecare alt fapt bun. $ilostivirea nu osnde!te pe ni"eni iube!te pe vr6"a!i +!i pune sufletul pentru prieteni face pe o" ase"enea cu %u"ne)eu. Aceast stare este

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


iar!i o fericire =$t. V I:. .ni"a cuprins de "ilostivire nu poate *ndi ni"ic ru4 toate *ndurile ei sunt buntate. Acea ini" +n care se "i!c nu"ai binele este o ini" curat +n stare a vedea pe %u"ne)eu. Aericii cei curai cu inima, c aceia vor vedea pe umne!eu 2Mt :, 78 B-e +nsea"n ini" curat AC - a fost +ntrebat un "are povuitor al "ona'ilor. El a rspuns, B.ni"a "i!cat dup ase"narea %u"ne)eirii de un ne"r*init si""nt al "ilei fa de toat )idireaC22+n ini"a curat se po*oar pacea lui %u"ne)eu unind "intea sufletul si trupul ce erau desprite "ai +nainte +l re)ide!te pe o" +l face ur"a! al /oului Ada". Pacea lui *umne+eu e partea sfinilor lui %u"ne)eu, prin "i6locirea sfintei pci cre!tinul care a svr!it aler*area pocinei se +"pac cu %u"ne)eu cu toate +"pre6urrile cu toi se"enii cu sine +nsu!i4 el se face fiu al lui %u"ne)eu dup 'ar =$t. V >:. Pacea lui %u"ne)eu e +nsoit de sl!luirea vdit +n o" a Sfntului %u'4 ea este o lucrare o road a Sfntului %u'. -el ce a dobndit +n sine pacea lui %u"ne)eu este +n stare s a6un* la celelalte fericiri din ur", la rbdarea cu senintate cu bucurie a ocrilor clevetirilor pri*oanelor !i a celorlalte neca)uri. -el ce a dobndit pacea lui %u"ne)eu nu se va +nfrico!a de valurile dinafar, +n cu"pna ini"ii sale "n*ierea 'arului a ni"icit orice pre al "ririi !i desftrii p"nte!ti +ntrea*a *reutate a neca)urilor !i a"arurilor p"nte!ti. -ercetea) "reaa scar du'ovniceasc a fericirilor evan*'elice cercetea) fiece treapt. #ine este s fii pe +nli"ea acestei scri4 cu adevrat fericit este !i acela care se afl "car pe cea dinti treapt a ei. Pe aceast scar nu poi urca din dou +n dou trepte, este neaprat nevoie s urci din treapt +n treapt. Pe aceste trepte clu) este 'arul %u"ne)eiesc, acesta ridic o"ul pe treapta ur"toare nu atunci cnd se socoate o"ul vrednic de asta ci atunci cnd +l socoa-te el !rednic Vrednici de +nlare sunt cei s"erii. /u-i nscoci sin*ur fericiri, trufa!a !i prosteasca prere de sine poate alctui pentru o" o astfel de fericire nscocit ce te va a"*i te va +n!ela toat viaa -te va lipsi de binele cel adevrat pe p"nt !i +n cer. -aut srcia du'ovniceasc. Este +n*duit si vrednic de laud cutarea acestei fericiri. Ea este te"elia si druitoarea tuturor celorlalte fericiri. -nt te"elia se clatin pn !i cel care sttea pe cea "ai +nalt treapt a )poririi du'ovnice!ti se prvle!te 6os si adeseori se )drobe!te de "oarte. Srcia cu du'ul se afl prin deprinderea Evan*'eliei prin plinirea poruncilor ei prin unirea lucrrilor si +nsu!irilor noastre cu poruncile evan*'elice prin si-lirea ini"ii noastre s rabde cu "rini"ie neca)urile prin defi"area de sine prin ru*ciunea pentru pri"irea unei ini"i +nfrnte !i s"erite. %u"ne)eu leapd ru*ciunile trufa!e pe cele netrebuincioase nu le +"pline!te4 dar cnd )idirea ;ui cere de la %nsul darul cu adevrat folositor !i neaprat trebuincios El +l tri"ite din vistieriile Sale cele ne+"puinate. %arul du'ovnicesc de la %u"ne)eu care e cu adevrat folositor neaprat trebuincios e srcia cu du'ul) 'min

Sfntul .*natie #riancianinov


"retinul (a n (a cu patimile sale @n oarecare nevoitor "are a )is, BTrebuie s +i rab)i nea6unsurile +ntoc"ai cu" rbd" nea6unsurile celorlali !i s face" po*or"nt sufletului +n neputinele !i nedesvr!irile sale. Totodat nu trebuie s ne ded" nepsrii ci trebuie s ne +n*ri6i" cu osrdie a ne +ndrepta !i desvr!iC22$ B/u te tulbura nu cdea +n nedu"erireC a )is un oarecare Sfnt Printe Batunci cnd ve)i +n tine lucrarea vreunei pati"i. Atunci cnd se rscoal pati"a nevoie!te-te +"potriva ei strduie!te-te s o +nfrne)i !i de)rdcine)i prin s"erenie !i ru*ciuneC22/ Tulburarea !i nedu"erirea care apar +n o" atunci cnd se descoper +n el lucrarea vreunei pati"i e "rturia faptului c acel o" nu s-a cunoscut pe sine22. S cercet" +n lu"ina -uvntului %u"ne)eiesc cu" trebuie s ne purt" fa de pati"ile !i neputinele noastre ca s ne face" o prere nertcit despre noi +n!ine !i pe te"eiul acesteia s ne cr"ui" +n c'ip nertcit. H"ul se )"isle!te +ntru frdele*i se na!te +n pcate =Ps. ; K:, prin ur"are pati"ile sau bolile cele din pcate ale sufletului !i trupului sunt proprii firii noastre c)ute. Pati"ile sunt potrivnice firii noastre nepri'nite a!a cu" a fost )idit ea4 pati"ile sunt potrivnice !i firii +nnoite4 ele sunt fire!ti pentru firea c)ut. A!i6derea sunt fire!ti oricrei boli trupe!ti +nsu!irile acestei boli4 asi6derea sunt fire!ti boala si "oartea trupului nostru care a pierdut ne"urirea si +nsu!irile ne"uririi +nainte de cdere ne"urirea era proprie trupului nostru -boala !i "oartea erau nefire!ti. Pati"ile se "ai nu"esc !i pcatul, +n +nelesul lar* al acestui cuvnt. Atunci cnd vorbe!te de pcatul care triete n om =Go". V.. ED4 XV.. 12: Apostolul +nele*e prin cuvntul BpcatC "olipsirea de ctre ru a +ntre*ii firi o"ene!ti +nele*e pati"ile. Aceast stare se "ai nu"e!te de ase"enea stare trupeasc =Go". V.. ED4 V... 9: !i moarte 2Rom :II, 2$; :III, 28 Pn la rscu"prarea nea"ului nostru de ctre $ntuitorul o"ul nu putea s se +"potriveasc pati"ilor c'iar dac ar fi vrut, acestea +l tr*eau cu sila4 ele do"neau asupra lui +"potriva voii sale. Prin "i6locirea Sfntului #ote) cre!tinul arunc de pe sine 6u*ul pati"ilor4 el pri"e!te puterea !i putina de a se +"potrivi pati"ilor de a le clca 0n picioare22, - +ns !i o"ului rscu"prat o"ului +nnoit a!e)at +n raiul cel du'ovnicesc care este #iserica i s-a lsat libertate, dup ale*erea voii sale el poate fie s se +"potriveasc pati"ilor !i s le biruie +n %o"nul fie s se supun lor !i s le slu6easc. A!i6derea !i +n raiul cel si"it a fost lsat la voia o"ului supunerea fa de porunca lui %u"ne)eu sau neascultarea ei. 5iecare +"potrivire artat fa de preteniile pati"ii o slbe!te4 +"potrivirea statornic o surp. 5iecare cedare +n faa pati"ii o +ntre!te iar cedarea statornic robe!te pati"ii pe cel care se las trt de ea. +"potrivirea cre!tinului fa de pati"i trebuie s se +ntind pn la rsti*nirea trupului cu patimile si po&tele =Gal. V 1D:4 ea trebuie s se +ntind +n lupttorii du'ovnice!ti ale!i pn la vrsarea sn*elui, d sn*e !i ia %u'227 &umai cel ce a ptimit cu trupul a ncetat dinspre pcat 2l Pt I:, E:. Asta +nsea"n, nu"ai cel ce pti"e!te cu trupul +n nevoine de voie sau de nevoie este +n stare s se +"potriveasc i"boldurilor pctoase ale trupului s le su*ru"e !i s le +nbu!e +n sine. Trupul odi'nit !i alintat prin rsful cel de "ulte feluri !i prin facerea poftelor lui este locuin a

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


pati"ilor. %u"ne)eul-H" -are a pti"it !i S-a rsti*nit pentru noi cere de la ucenicii !i ur"torii Si ca ei s ur"e)e pti"irilor ;ui s 6ertfeasc toate cele vre"elnice pentru cele ve!nice cele striccioase pentru cele nestriccioase s fie ucenici !i ur"tori ai %u"ne)eu-lui-H" prin +ns!i viaa lor. /evoina este neaprat trebuitoare pentru cre!tin -+ns nu nevoina +l slobo)e!te pe o" din stpnirea pati"ilor, +l slobo)e!te pe el dreapta -elui Prea+nalt +l slobo)e!te pe el 'arul Sfntului %u'. Prin +nfrnarea !i o"orrea trupului prin ostenelile cucerniciei +ntru p)irea cu osrdie a poruncilor evan*'elice, astfel capt cre!tinul s"erenia cea adevrat. S"erenia cea adevrat st +n deplina lepdare de sine +n deplina +ncredinare +n voia lui %u"ne)eu +n necontenita ;ui slu6ire. H astfel de s"erenie atra*e +n suflet 'arul %u"ne)eiesc. Acesta adu"brind sufletul +i d si"irea du'ovniceasc - !i pati"ile aceste si"iri !i i"bolduri trupe!ti !i pctoase r"n nelucrtoare22# ;ucrarea pati"ilor care desfat pe o"ul trupesc este apstoare c'inuitoare pentru o"ul du'ovnicesc - strne!te +n el cel "ai puternic de)*ust. ;a cea "ai "ic ivire sau strnire a pati"ii el fu*e de aceasta ca de o fiar cu"plit rpitoare ca de un uci*a! fu*e sub acoper"ntul ru*ciunii sub acoper"ntul +nvturii evan*'elice sub acoper"ntul lui %u"ne)eu. Sufletul nelucrat prin poruncile evan*'elice !i trupul nelucrat prin ostenelile cucerniciei nu sunt +n stare a fi te"plu al 'arului %u"ne)eiesc te"plu al Sfntului %u'. Esena nevoinei st +n plinirea poruncilor. -el care nu +!i +nfrnea) trupul prin osteneli postiri prive*'eri stri +n picioare la ru*ciune !i ca atare las cu*etare trupeasc s do"neasc +n el care 'rne!te si spri6in +n sine pati"ile nu va putea s devin plinitor al poruncilor -'iar !i pe sfinii lui %u"ne)eu doar "oartea +i slobo)e!te pe deplin de +nrurirea pcatului asupra lor. Pati"ile sunt fr de ru!ine, pot s ridice capul c'iar !i +n cel ce )ace pe patul "orii. /ici pe patul "orii nu ave" voie s +ncet" a lua a"inte la noi +n!ine. Potrivit +neleptei rnduieli a Proniei %u"ne)eie!ti rul a6ut binelui cu un el care nu e bun a spus aceasta Preacuviosul $acarie cel $are2-0 Piatra de "oar aspr !i *rea )drobe!te boabele de *ru prefcndu-le +n fin dnd *rului putina de a se coace din el pine. ;upta *rea cu pati"ile )drobe!te ini"a o"ului pleac du'ul lui trufa! +l face s "rturiseasc starea sa de cdere de)vluindu-i prin cercare starea aceasta - +l face s "rturiseasc faptul c are trebuin neaprat de rscu"prare +i ni"ice!te nde6dea +n sine +l face s +!i str"ute +ntrea*a nde6de +n Gscu"prtorul. Trebuie s crede" c +n pcatul str"o!esc se cuprinde s"na tuturor pati"ilor c ne na!te" cu aplecare ctre toate felurile pcatului - !i ca atare nu trebuie s ne "ir" cnd una dintre pati"i +nal capul !i se face si"it de parc s-ar +nt"pla vreun lucru neobi!nuit !i ciudat. Potrivit cu +nsu!irile sufletului !i trupului potrivit cu +nrurirea +"pre6urrilor +ntr-un o" lucrea) !i +nflore!te cu deosebit putere o pati" +ntr-altul- alta4 +n cineva se poate vedea o deosebit +nclinare spre iubirea de ar*int +n altcineva - aplecare spre +"buibare4 unul se las tras de pofta trupeasc altul - de setea cinstirilor de!arte. -el ce nu are aplecare spre o anu"e pati" nu trebuie s cread c nu este +n el acea

Sfntul .*natie #riancianinov


pati" nu s-a ivit prile6ul ca ea s ias la iveal. Trebuie s fi" *ata "ereu a ne +"potrivi tuturor pati"ilor. -u precdere trebuie s prive*'e" +"potriva pati"ii care precu"pne!te care apare "ai des ca celelalte pati"i care ne tulbur cel "ai "ult. Este o deosebire ct se poate de "are +ntre pati"ile proprii firii c)ute !i pati"ile pe care fiecare o" !i le +nsu!e!te de bun voie. Puterea celor din ur" este-nease"uit "ai +nse"nat dect a celor dinti, +ns.i pocina ca doctorie atotputernic dat de %octorul -el Atotputernic %u"ne)eu +l vindec pe o"ul care vrea s +ntrebuine)e le*iuit aceast doctorie +l vindec pe ct se poate de "ulu"itor de toate bolile pcatelor. ?nele pati"i slu6esc drept te"ei !i pricin altora4 de felul acesta sunt, +"buibarea rsful +"pr!tierea luxul iubirea de ar*int iubirea de slav necredina. ?r"rile lor sunt, pati"a dulceii +ntristarea "nia po"enirea rului pi)"a trufia uitarea lui %u"ne)eu prsirea faptelor bune. +n nevoina du'ovniceasc trebuie s ne +nar"" +n pri"ul rnd +"potriva pati"ilor +nceptoare, ur"rile lor vor pieri de la sine. -el ce s-a lepdat de plcerile trupe!ti de slava o"eneasc de iubirea de a*onisit de viaa +"pr!tiat nu va cdea prad "niei !i +ntristrii nu-i vor s"inti nici trufia nici pi)"a4 el va u"bla fr +"piedicare +n calea poruncilor lui %u"ne)eu ctre "ntuire ctre cuprin)toarea cuno!tin de %u"ne)eu la care pot a6un*e doar cei curai cu ini"a. -petenia tuturor pati"ilor e necredina. Ea desc'ide intrare +n suflet !i iubirii de ar*int !i iubirii de slav !i poftelor spurcate !i "niei !i +ntristrii !i plinirii relelor care e de)nde6dea.. -petenia !i u!a tuturor adevratelor fapte bune cre!tine!ti e credina. Pati"ile via) +n c'ip tainic +n oa"enii care duc via +"pr!tiat fr tre)vie4 +n cea "ai "are parte ele sunt satisfcute de ctre ei +n cea "ai "are parte nu sunt b*ate +n sea" de ctre ei +n cea "ai "are parte sunt de)vinovite - adeseori sunt socotite virtui din cele "ai curate !i "ai +nalte. %oar cre!tinul adevrat care ia a"inte la sine +n c'ip statornic care cu*et +ntru le*ea %o"nului )iua !i noaptea care se strduie!te s plineasc cu toat rvna poruncile evan*'elice +!i poate vedea pati"ile. -u ct se cure!te !i spore!te "ai "ult cu att se descoper "ai "ult pati"ile +naintea lui. +n cele din ur" +naintea oc'ilor "inii vindecate de Evan*'elie se descoper prpastia cu"plit a cderii o"ene!ti. -re!tinul vede +n sine cderea o"enirii fiindc vede pati"ile sale. Pati"ile sunt se"nul bolii aductoare de "oarte a pcatului de care este "olipsit +ntrea*a o"enire. ;a ce +l aduce pe cre!tin vederea pati"ilor sale a cderilor sale A +l aduce la plnsul pentru sine - plns a"ar !i ne"n*iat. /ici o bucurie p"nteasc nu poate s opreasc s cur"e acest plns. /u"ai 'arul %u"ne)eiesc +l cur" cteodat dnd ini"ii pln*toare !i sf!iate nde6dea "ntuirii alinarea du'ovniceasc !i desftarea cereasc ce i)vorsc din pacea lui 8ristos. ;a ce +l aduce pe cre!tin lucrarea ce se descoper +n el a pati"ilor A Ea +l scoal la lupt crncen +"potriva acestora. /evoitorul lui 8ristos +!i +ntee!te ru*ciunile postirea prive*'erile4 plecrile *enunc'ilor !i artnd +n c'ip +nele*tor neca)urile sale lui %u"ne)eu se roa* cu ne*rit strpun*ere !i durere a ini"ii s fie "iluit. Iar eu, *rie!te %u"ne)eiescul %avid cnd m nec,eau aceia, m-am mbrcat cu sac si

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


am smerit cu post sufletul meu, i rugciunea mea n snul meu se va ntoarce) &lngnd i tnguindu-m, aa m-am smerit 2P) 666I:, "2-"-8 Prin ce se descoper pati"ile A Prin *nduri prin +nc'ipuiri !i si"iri pctoase. Gndurile !i +nc'ipuirile se arat "inii fr de veste uneori se furi!ea) spre ea 'oe!te4 +n c'ip ase"ntor rsar !i si"irile din ini" !i trup. Gndurile +nc'ipuirile !i si"irile pctoase +l tra* pe o" la svr!irea pcatului cu fapta sau cel puin la +ndulcirea cu *nduri +nc'ipuiri !i si"iri pctoase la robirea de ctre ele la svr!irea pcatului cu +nc'ipuirea !i cu si"irea. /evoitorul lui 8ristos trebuie s lepede nu nu"ai svr!irea pcatului cu fapta ci !i svr!irea lui cu +nc'ipuirea !i cu si"irea. Hrice pati" prinde putere +n ur"a +ndulcirii de ea a +"plinirii preteniilor !i cererilor ei nele*iuite prin "i!crile tainice ale sufletului. Pati"a +"plinit cu fapta ori sdit +n suflet prin +ndelun*a +nvoire la ea !i 'rni re a ei pri"e!te stpnire asupra o"ului. Este nevoie de "ult ti"p de nevoin pn la sn*e de o deosebit "il a lui %u"ne)eu de un deosebit a6utor al ;ui pentru a arunca 6u*ul pati"ii pri"ite de bun voie ce a pri"it stpnire asupra o"ului fie +n ur"a cderii o"ului +n pcat de "oarte fie +n ur"a +ndulcirii nele*iuite de bun voie cu pcatul +n c"ara cea de tain a ini"ii sfinite lui 8ristos. /u este cu putin ca pati"ile ce triesc +n o" s nu se descopere +n *ndurile cuvintele si faptele lui. Aceste "anifestri ale pati"ilor atunci cnd sunt +nsoite de oarecare +ncuviinare din partea o"ului sunt nu"ite !i socotite BcderiC2-" +n aler*area adevratei nevoine cre!tine ce n)uie!te spre desvr!ire. Ele se vindec prin pocin ne+ntr)iat. Aceste cderi sunt o +nsu!ire nedesprit a +nvec'irii vec'iului Ada" - a firii o"ene!ti c)ute !i bolnave de pcat. $ai ales nevoitorul +nceptor nu poate s nu se lase atras de *ndurile +nc'ipuirile !i si"irile pctoase4 el nu poate s nu pctuiasc prin *nduri +nc'ipuiri !i si"iri pctoase4 el nu poate s nu pctuiasc cu cuvntul !i c'iar cu fapta. Aceste pcate se vindec prin pocin ne+ntr)iat. /u vorbi" aici despre cderile +n pcate de "oarte !i despre viaa dus de bun voie +n pcat care e toat o cderea, vorbi" aici despre cderile u!oare din neputin nu"ite pcate ce se iart de care nici drepii nu erau pe de-a-ntre*ul liberi. % "rturie Scriptura, e apte ori va cdea dreptul, si se va scula prin pocin =Pilde XX.V EK:. Pe "sur ce o"ul se cure!te prin pocin cderile se +"puinea) dar totodat devin "ai subiri =subtile: "ai anevoie b*ate de sea" a"*esc !i +n!eal cteodat brbai plini de 'arul du"ne)eiesc =l Paralip. XX. E:. Aceste cderi feresc de trufie slu6esc drept pricin pentru s"erire in o"ul pe pa6i!tea "ntuitoare a pocinei2-2 Privindu-ne pe noi +n!ine +n o*linda acestei cuno!tine de sine trebuie s ne pstr" pacea sufleteasc s nu ne tulbur" !i s nu ne trndvi" nicidecu" s nu cde" +n nedu"erire atunci cnd se descoper +n noi lucrarea pati"ilor. ?neori lucrarea aceasta este slab alteori foarte puternic. S ne +"potrivi" pati"ilor cu vite6ie. Pn +n sicriu ele nu vor +nceta s se scoale !i s nvleasc asupra noastr < S ne pre*ti" deci a le sta +"potriv toat viaa avnd ne!tirbita +ncredinare c nu pute" birui +n c'ip statornic pati"ile c din fireasc necesitate trebuie s fi" supu!i unor +nfrn*eri nedorite c +nse!i aceste +nfrn*eri a6ut sporirii noastre atunci cnd spri6in !i +ntresc

Sfntul .*natie #riancianinov


pocina !i s"erenia care se na!te din aceasta. S nu ne +ncrede" +n biruinele noastre asupra pati"ilor s nu ne exta)ie" de aceste biruine. Pati"ile ase"enea dracilor care se folosesc de ele sunt viclene, ele se prefac biruite ca s ne se"ei" !i ca +n ur"a acestei se"eiri a noastre s ne biruie ele +n c'ip "ai lesnicios !i "ai 'otrtor. S ne pre*ti" a privi biruinele !i +nfrn*erile noastre +n acela!i fel, cu brbie cu sn*e rece fr pati". Te-ai lsat tras de +nc'ipuiri pctoase te-ai +ndulcit de *nduri pctoase ai rostit vreun cuvnt de!ert nec'ib)uit ai "ncat "ult sau ai fcut vreun alt lucru de acest fel, s nu te tulburi s nu te +"puine)i cu sufletul s nu adau*i la vt"are alt vt"are2-- Poc-ieste-te fr +ntr)iere +naintea -unosctorului ini"ilor - %u"ne)eu strduieste-te s te +ndrepi !i s te desvr!e!ti +ncredinea)-te c ai neaprat nevoie s iei a"inte la tine +nsui cu cea "ai "are strictee !i ps-trndu-i lini!tea sufleteasc continu cu neclintire !i struin calea ta cea du'ovniceasc. $ntuirea noastr e %u"ne)eul nostru nu faptele noastre. Prin faptele credinei adic prin plinirea poruncilor evan*'elice dovedi" adevrul credinei noastre !i credinciosia noastr fa de %u"ne)eu. /u lua a"inte la *ndurile s"ereniei "incinoase care i"ediat ce te-ai lsat a"*it !i ai c)ut +i !optesc c ;-ai "niat fr putin de +ntoarcere pe %u"ne)eul Y tu c %u"ne)eu !i-a +ntors faa Sa de la tine te-a prsit te-a uitat. S cuno!ti de unde vin aceste *nduri dup roadele lor si acestea sunt, trndvirea slbirea +n nevoina du'ovniceasc adeseori !i prsirea ei Y pentru totdeauna sau pentru o vre"e +ndelun*at. %ac oa"enii pot s +nelea* c fiecrui nevoitor +n lun*a !i "ultostenicioasa aler*are a nevoinei du'ovnice!ti +i stau +nainte ne*re!it att biruine ct !i +nfrn*eri c nu e cu putin ca "r*inirea neputina pcto!enia noastr s nu se ias la iveal cu att "ai "ult cunoa!te acest lucru @iditorul nostru !i -el -e a rnduit nevoina %u"ne)eu. El caut cu "ilostivire la poticnirile nevoitorului Su !i statornicia !i credinciosia lui cea +ntru +ndelun* rbdare +i pre*te!te cununa dreptii biruinei slavei. %orit este curia sufletului !i trupului< Prin ea +l pute" vedea pe %u"ne)eu =$t. V 9:. Aceast curie se dobnde!te prin nevoina statornic de "uli ani +"potriva necuriei. Pentru a purcede la nevoina +"potriva necuriei ave" neaprat trebuin ca ea s se descopere privirilor "inii. Ea se descoper prin *nduri +nc'ipuiri si"iri trupe!ti. -el ce niciodat nu s-a luptat +"potriva necuriei care nu o cunoa!te care se socoate curat se afl +n cea "ai pri"e6dioas a"*ire de sine poate cdea fr s se a!tepte +n prpastia pcatelor de "oarte, necuria este o +nsu!ire nedesprit a firii c)ute iar curia este dar al 'arului %u"ne)eiesc atras prin osteneala nertcit a o"ului de a se curai. Este cea "ai "are deosebire +ntre a pctui dinadins din dra*oste de pcat !i a pctui din neputin avnd dorina de a bineplcea lui %u"ne)eu. Este cea "ai "are deosebire +ntre a duce via pctoas +ndestulndu-i toate poftele toate pati"ile !i a te poticni din pricina neputinei a "r*inirii a "olipsirii de boala pcatului "er*nd pe calea lui %u"ne)eu. Este pri"e6dioas despti"irea "ai +nainte de vre"e < Este pri"e6dioas pri"irea "ai +nainte de vre"e a desftrii 'arului du"ne)eiesc. %arurile suprafire!ti pot s +l piard pe nevoitorul care n-a cunoscut neputina sa

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


prin cderi nu are experien de via nu este +ncercat +n lupta cu *ndurile pctoase n-a fcut cuno!tin a"nunit cu viclenia !i rutatea de"onilor cu nestatornicia firii o"ene!ti. H"ul e liber s alea* +ntre bine !i ru4 c'iar dac ar fi vas al 'arului du"ne)eiesc el poate s +ntrebuine)e +n c'ip ru +nsu!i acest 'ar. %in pricin c-E are el poate s se trufeasc asupra aproapelui4 din pricin c-E are el poate s a6un* supus nd6duirii +n sine. /d6duirii +n sine +i ur"ea) de obicei nepsarea slbirea +n nevoin prsirea ei. +n ur"a nepsrii se ridic fr veste cu +ncrncenare dorinele trupe!ti +n sufletul !i trupul celor sfinii +i trsc ase"enea unui ru furtunos +i arunc +n prpastia cderilor +n curvie adeseori c'iar +n "oarte sufleteasc. Iubitorul de oameni 1umne5eu, Care vrea ca toi oamenii s se mntuiasc i ntru cunotina adevrului s vin 2l Tim II, E: a +n*duit ca slu6itorii Si iubiii Si s duc +n toat vre"ea pribe*iei lor p"nte!ti r)boi cu neca)urile dinafar !i dinluntru. ;upta cu pati"ile !i suferinele ce odrslesc din aceast lupt sunt nease"uit "ai *rele dect toate ispitirile dinafar. -'inul !i nevoin la care se ridic cre!tinul prin r)boiul luntric nev)ut a6un* prin +nse"ntatea lor la +nli"ea nevoinei "ucenice!ti. B% sn*e !i pri"e!te %u'C -vo" repeta aceast spus a Prinilor care au fcut cuno!tin prin experien cu aceast lupt. Uu*ul acestei nevoine +l poart doar plinitorii osrdnici ai poruncilor Evan*'eliei nu"ai adevraii slu6itori ai lui 8ris-tos. BPlinirea poruncilor +l +nva pe o" neputina luiC a )is Preacuviosul Si"eon2-$. Pe cunoa!terea !i recunoa!terea neputinei noastre se )ide!te toat )idirea "ntuirii. Ciudat mer) al lucrurilor pentru o privire superficial < BPlinirea poruncilor +l +nva pe o" neputina luiC, +ns acestea sunt cuvinte ale experienei. /u"ai cnd pline!te cu osrdie poruncile lui 8ristos poate o"ul s vad "uli"ea pati"ilor sale4 nu"ai cnd pline!te cu osrdie poruncile lui 8ristos poate o"ul s se +ncredine)e de neputina desvr!it a vec'iului Ada" +n privina lucrrii noi de +ndreptirea 'otrrii rostite de le*ea du'ovniceasc care spune c aceast le*e poate fi +"plinit nu"ai prin +ndurrile lui >ri)to)2-/ +n dreapta cea atotputernic a Proniei este +nsu!i pcatul care trie!te +nluntrul o"ului ce +i cuprinde toat fiina ce +i cuprinde toate "dularele sufletului !i trupului care a6ut sporirii lui dac acest o" e un cre!tin adevrat. Srcia cu du'ul recunoa!terea cderii proprii recunoa!terea nevoii neaprate de Gscu"prtorul n)uina cu +ntrea*a fiin spre "rturisirea -elui Ce ne-a rscu"prat pe noi 5iul lui %u"ne)eu !i %u"ne)eu %o"nul nostru lisus 8ristos sunt roadele luptei cu pati"ile. Aceste roade sunt c'e)!ia fericirii ve!nice. Srcia cu du'ul starea de cdere a o"enirii "rturisirea vie a Gscu"prtorului nu sunt cunoscute de fiul veacului acestuia. Acesta lucrea) pati"ilor vede +n sine bel!u* de vrednicie vede virtui - !i fie c nu a!teapt ni"ic +n cer ne*ndindu-se niciodat la acesta fie c a!teapt acolo o rsplat ce crede el c i se datorea) - o a!teapt din pricina adncii necunoa!teri a sin*urei virtui care e rspltit +n cer. Aceast virtute este cre!tinis"ul. Gobul lui %u"ne)eu plinind poruncile evan*'eliile descoper +n sine din ce +n ce "ai "ult pati"ile !i l +n vre"e ce 'arul Sfntului %u' na!te +n el stri du'ov-i nice!ti fericite - srcia cu du'ul plnsul blndeea i "ilostivirea +ntrea*a +nelepciune - el se socoate pe sine pctosul pcto!ilor o" care n-a fcut nici un lucru bun vinovat de pcate

Sfntul .*natie #riancianinov


nenu"rate vrednic de c'inurile ve!nice +n *'eena focului pentru clcarea ne+ncetat a poruncilor lui %u"ne)eu. Sfinii Prini v)nd +n sine rodul du'ovnicesc ce odrsleste din lupta cu pati"ile nu doreau +ncetarea acestei lupte4 ei doreau s rabde +n ea cu vite6ie cu "ri"e de suflet2-.. 5ericiii< Ei nu cutau alt desvr!ire dect desvr!ita s"erenie4 ei nu cutau s afle nde6dea "ntuirii +n vreunul din lucrurile lor ci cutau s-o afle +n 8ristos. Acolo undeO nu este s"erenie acolo nu sunt nici virtui cre!tine - iar acolo unde este adevrat s"erenie acolo sunt virtuile +n toat plintatea lor4 acolo e 8ristos4 acolo pati"ile !i cel ce se folose!te de ele vr,maul dia!ol nimic nu va spori a)upra )luBitorului lui >ri)to), si &iul nelegiuirii, pcatul nu va aduga a-i face lui ru 2P) 46:III, 228 S "er*e" pe ur"ele Prinilor - !i vo" a6un*e la li"anul ve!ni ciei celei fericite 'min Despre adevrata i (arnica smerit cugetare 2imeni s nu v nele printr-o prefcut smerit cugetare 5 Col II, "78, a )pu) Sf*ntul 'po)tol Pa!el Adevrata s"erit cu*etare st +n ascultarea !i ur"area lui 8ristos =5ilip IID /-78 Adevrata s"erit cu*etare e +nele*erea du'ovniceasc. Ea este un dar al lui %u"ne)eu4 ea este lucrarea 'arului %u"ne)eiesc +n "intea !i +n ini"a o"ului. Este !i o Bs"erit cu*etareC dup bunul plac al o"ului, pe aceasta !i-o alctuie!te pentru sine sufletul iubitor de slav de!art sufletul a"*it !i +n!elat de +nvtura "incinoas sufletul care se lin*u!e!te pe sine sufletul care caut "*uliri din partea lu"ii sufletul care n)uie!te cu totul spre sporirea lu"easca !i spre desftrile lu"e!ti sufletul care a uitat de ve!nicie de %u"ne)eu. BS"erita cu*etareC pe care !i-o scorne!te o"ul dup bunul su plac este alctuit din fel de fel de tertipuri prin care trufia o"eneasc se strduie!te s capete slava s"eritei cu*etri de la lu"ea oarb lu"ea care iube!te cele ale sale de la lu"ea care prea"re!te viciul atunci cnd viciul +!i pune "asca virtuii de la lu"ea care ur!te virtuteaOatunci cnd virtutea se +nfi!ea) privirilor sale +n sfnta ei si"plitate +n sfnta !i neclintit supunere fa de Evan*'elie. /i"ic nu este att de vr6"a! s"ereniei lui 8ristos ca Bs"erita cu*etareC dup bunul plac care a lepdat 6u*ul ascultrii fa de 8ristos !i svr!ind furt de cele sfinte slu6e!te satanei sub acoper"ntul unei farnice slu6iri lui %u"ne)eu. %ac vo" privi ne+ncetat la pcatul nostru dac ne vo" strdui s-E vede" +n a"nuni"ea lui nu vo" *si +n noi +n!ine nici o virtute - nu vo" *si nici s"erita cu*etare. -u adevrata s"erenie se acoper adevrata !i sfnta virtute4 a!a +!i acoper f""useea cu bas"aua fecioara +nfrnat4 a!a se ascunde prin catapeteas" Sfnta Sfintelor de privirile *loatei. Adevrata s"erit cu*etare +nsea"n un fel de a fi evan*'elic obiceiuri e!ang3elice, un fel de a g*ndi e!ang3elic Adevrata s"erenie este o tain du"ne)eiasc, ea este de neatins pentru faptele o"ene!ti. 5iind cea "ai +nalt +nelepciune ea pare nebunie pentru +nele*erea trupeasc. %o"nul lisus descoper du"ne)eiasca tain a s"ereniei adevratului Su

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


ucenic care sade pururea la picioarele Sale !i ia a"inte la cuvintele cele de via fctoare. Ji descoperit fiind ea r"ne ascuns, ea este de netlcuit pentru cuvntul !i li"ba o"eneasc. S"erenia este viaa cereasc pe p"nt. 8arica si "inunata vedere a "reiei %u"ne)eie!ti !i a nenu"ratelor faceri de bine ale lui %u"ne)eu ctre o" cunoa!terea prin 'ar a Gscu"prtorului ur"area ;ui cu lepdare de sine vederea adncului pier)aniei +n care a c)ut nea"ul o"enesc - iat se"nele nev)ute ale s"ereniei iat pri"ele trsturi ale acestei c"ri du'ovnice!ti )idite de ctre %u"ne)eul-H". S"erenia nu se vede pe sine s"erit. %i"potriv ea vede +n sine "ult trufie. Ea se +n*ri6e!te s afle toate ra"urile acesteia4 aflndu-le descoper c +nc au "ai r"as foarte "ulte de aflat. Preacuviosul $acarie E*ipteanul pe care #iserica +l nu"e!te cel $are pentru virtuile sale cele covr!itoare !i "ai ales pentru adnca lui s"erenieO printe purttor de se"ne si purttor de %u' a spus +n +naltele sfintele si tainicele sale o"ilii c cel "ai curat !i "ai desvr!it o" are +n sine ceva trufa!2-, Acest bineplcut al lui %u"ne)eu a atins cea "ai +nalt treapt a desvr!irii cre!tine a trit +ntr-o vre"e +"bel!u*at +n sfini E-a v)ut pe Antonie cel $are cel "ai "are dintre sfinii "ona'i !i a spus totu!i ca el nu a v)ut nici un o" care s poat fi nu"it desvr!it pe deplin si +n adevratul +neles al cuvntului2-7. S"erenia cea "incinoas se vede pe sine s"erit, se "n*ie +n c'ip cara*'ios !i 6alnic cu aceast vedere a"*itoare pier)toare de suflet. Satana ia c'ip de +n*er de lu"in4 BapostoliiC lui iau c'ip de Apostoli ai lui 8ristos =-or. I6, E3-EF:4 +nvtura lui ia c'ip de +nvtur a lui 8ristos4 strile care vin din a"*irile lui iau c'ip de stri du'ovnice!ti !i 'arice4 trufia !i slava sa de!art a"*irea de sine !i +n!elarea nscute din acestea iau c'ipul s"ereniei lui 8ristos. A'< ?nde s-au ascuns de nefericiii vistori de vistorii ce +n c'ip 6alnic sunt "ulu"ii de sine !i de strile lor de a"*ire de sine de vistorii care socot c se desfat !i sunt fericii unde s-au ascuns de ace!tia cuvintele $ntuitorului, Aericii cei ce plng acum, fericii cei ce flmn!esc acum si vai vou, celor ce suntei acum stui, vai vou celor ce rdei acum 24uca :I, 2",2/8 Prive!te "ai cu luare-a"inte prive!te fr pati" la sufletul tu iubite frate< /u este "ai de nde6de oare pentru el pocina dect desftarea A /u este "ai de nde6de oare pentru el a pln*e pe p"nt +n aceast vale a pln*erii lsat anu"e pentru plns dect a nscoci pentru sine desftri "ai +nainte deL vre"e desftri a"*itoare vrednice de rs !i pier)toare A Pocina !i plnsul pentru pcate aduc cu sine ve!nica fericire - acest lucru e sfnt4 acest lucru este vrednic de cre)"nt4 acest lucru a fost vestit de %o"nul. %e ce oare s nu te cufun)i +n aceste stri suflete!ti 6ie ce s nu petreci +n ele de ce s-i nscoce!ti ie desftri s te saturi cu ele s te +ndestule)i cu ele prin ele s ni"ice!ti +n tine fericita foa"e !i sete de dreptatea lui %u"ne)eu fericita !i "ntuitoarea +ntristare pentru pcatele tale !i pentru pcto!enie. 5oa"ea !i setea de dreptatea lui %u"ne)eu sunt "artorii srciei cu du'ul, plnsul este se"nul s"ereniei *lasul ei. ;ipsa plnsului +ndestularea cu sine si desftarea cu prutele stri du'ovnice!ti dau pe fa trufia ini"ii. Te"e-te ca nu cu"va din pricina desftrii de!arte !i a"*itoare s "o!tene!ti ve!nicul BvaiC f*duit de ctre %u"ne)eu celor ce se satur

Sfntul .*natie #riancianinov


acu" dup bunul lor plac +"potriva voii lui %u"ne)eu. Slava de!art !i odraslele sale sunt desftri du'ovnice!ti "incinoase care lucrea) +n sufletul care nu s-a ptruns de pocin !i )idesc o s"erenie prut. Sufletul sc'i"b adevrata s"erenie pe aceast prere de s"erenie. Adevrul cel +nc'ipuit punnd stpnire pe casa sufletului +n*rde!te pentru Adevrul -el Adevrat toate intrrile +n aceast cas. Vai suflete al "eu biseric de %u"ne)eu )idit a adevrului< Pri"ind +n tine adevrul cel frnicit +n-c'inndu-te "inciunii +n locul Adevrului tu te faci ca*i!te< +n capi!te e +nlat un idol, BprereaC s"ereniei. BPrerea s"erenieiC este cel "ai cu"plit fel de trufie. Anevoie se *one!te trufia !i cnd o"ul !i-o recunoa!te dar cu" s-o i)*one!ti atunci cnd i se pare c este s"erenie A < +n aceast capi!te se afl urciunea cea a"arnic a pustiirii< +n aceast capi!te se revars t"ia slu6irii la idoli se +nal cntri de care se vesele!te iadul. Acolo cu*etrile !i si"irile sufletului *ust "ncarea cea oprit a 6ertfelor idole!ti se +"bat de vinul a"estecat cu otrav aductoare de "oarte. -api!tea sla! al idolilor !i a toat necuria este de nea6uns nu nu"ai pentru 'arul du"ne)eiesc pentru darul du"ne)eiesc pentru darul du'ovnicesc este de nea6uns pentru orice virtute adevrat pentru orice porunc evan*'elic. S"erenia "incinoas orbe!te o"ul +n a!a 'al c +l sile!te nu nu"ai s cread c e s"erit !i s dea de +neles celorlali c este astfel ci s o spun desc'is propovduind-o cu "are *las. =B?r"area lui 8ristosC cartea ... cap.1:. A"arnic +!i bate 6oc de noi "inciuna atunci cnd a"*it fiind de ea o recunoa!te drept adevr. S"erenia cea din 'ar este nev)ut a!a cu" nev)ut este !i %ruitorul ei - %u"ne)eu. Ea este acoperit de tcere si"plitate nefrnicie lips de sforare libertate. S"erenia cea "incinoas poart +ntotdeauna un c'ip prefcut4 prin aceasta ea se face cunoscut lu"ii. Smerenia cea mincinoas iube!te scenele, prin aceasta ea a"*e!te !i se a"*e!te. S"erenia lui 8ristos este +"brcat +n 'ain !i c"a! =loan X.X 1D: +n ve!"ntul cel "ai ne"e!te!u*it, acoperit de acest ve!"nt ea nu se face cunoscut !i nu este b*at +n sea" de oa"eni S"erenia este o c'e)!ie +n ini" o +nsu!ire sfnt !i fr de nu"e a acesteia o deprindere du"ne)eiasc ce se na!te +n suflet pe nesi"ite din plinirea poruncilor evan*'elice2-# ;ucrarea s"ereniei poate fi pus alturi de pati"a iubirii de ar*int. -el atins de neputina credinei !i iubirii fa de co"orile p"nte!ti cu ct le a*onise!te "ai "ult pe acestea cu att se face "ai laco" !i "ai nesios de ele. -u ct se +"bo*e!te "ai "ult cu att i se pare c e sr"an !i ne+ndestulat. Tot a!a !i cel "nat de s"erenie cu ct se +"bo*e!te "ai "ult cu virtui !i daruri du'ovnice!ti cu att se vede pe sine "ai srac !i "ai de ni"ic. Este firesc s fie a!a. Atunci cnd o"ul nu a *ustat +nc din binele cel "ai +nalt propriul su bine pn*rit de pcat are pre +naintea lui. Atunci +ns cnd se +"prt!e!te de binele du"ne)eiesc du'ovnicesc atunci nu "ai pune deloc pre pe binele su care este unit si a"estecat cu rul. Scu"p +i era sracului pun*ua cu bani de ara" adunai de el vre"e +ndelun*at cu trud !i cu osteneal. ?n bo*at +ns i-a vrsat +n sn pe nea!teptate o "uli"e nenu"rat de *albeni curai iar sracul a

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


aruncat cu dispre pun*ua cu ar"ioare ca pe o povar care nu"ai E-ar fi +n*reunat. %reptul si "ultpti"itorul .ov dup ce a suferit ispite cu"plite s-a +nvrednicit de vederea lui %u"ne)eu. Atunci el a *rit ctre %u"ne)eu printr-o ru*ciune insuflat, Cu au!ul urec'ii 0e au!eam mai nainte, iar acum oc'iul meu 0e-a v!ut pe 0ine) -e road a odrslit +n sufletul dreptului din !ederea lui 1umne5eu = Pentru aceea, continu !i +!i +nc'eie .ov ru*ciunea sa m-am defimat pe mine i m-am topit, si m socotesc pe mine pmnt si cenu 2Io! 64II, /-.8 Voie!ti a dobndi s"erenia A Pline!te poruncile evan*'elice, di"preun cu ele se va sl!lui +n ini"a ta druindu-se ei s"erenia cea sfnt adic plcut %o"nului nostru lisus 8ristos. +nceputul s"ereniei este srcia cu du'ul4 "i6locul ei este sporirea +n ea "ai presus dect toat "intea !i atin*erea pcii lui 8ristos iar sfr!itul !i desvr!irea ei este dra*ostea lui 8ristos. S"erenia nu se "nie niciodat niciodat nu caut s plac oa"enilor nu se las +n voia +ntristrii de ni"ic nu se +nfrico!ea). Poate oare s se lase +n voia +ntristrii cel care dinainte s-a recunoscut pe sine vrednic de tot neca)ul A Poate s se tea" de nenorociri cel care dinainte s-a osndit pe sine la neca)uri cel care vede +n acestea "i6locul "ntuirii sale A #ineplcuii lui %u"ne)eu au iubit cuvintele tl'arului celui cu bun pricepere care a fost rsti*nit alturi de %o"nul. 5iind +n neca)uri s-au obi!nuit s spun, Cele vrednice dup faptele noastre lum; pomenetene, oamne ntru mpria 0a =;e. XX... DE D1:. Hrice neca) ei +l +nt"pin prin recunoa!terea faptului c sunt vrednici de el2$0 Pacea sfnt intr +n ini"ile lor di"preun cu vorbele s"ereniei< Ea aduce pa'arul "n*ierii du'ovnice!ti !i la patul celui bolnav !i +n te"ni la cel +nc'is +n ea !i la cel pri*onit de oa"eni !i la cel pri*onit de de"oni. Pa'arul "n*ierii este adus de ctre "na s"ereniei !i celui rsti*nit pe cruce4 lu"ea poate s-i aduc acestuia nu"ai oet amestecat cu fiere 2Mat 66:II, -$8 -el s"erit nu e +n stare s aib rutate !i ur, el nu are vr6"a!i. %ac vreunul din oa"eni +i pricinuie!te neca)uri el vede +n acest o" o unealt a dreptei 6udeci sau a Proniei %u"ne)eie!ti. -el s"erit se +ncredinea) pe de-a-ntre*ul voii lui %u"ne)eu. -el s"erit trie!te nu cu propria lui via ci prin %u"ne)eu -el s"erit este strin de nd6duirea +n sine !i de aceea el caut ne+ncetat a6utorul lui %u"ne)eu ne+ncetat petrece +n ru*ciune. Ga"ura roditoare se pleac spre p"nt apsat de "uli"ea !i *reutatea roadelor sale. Ga"ura stearp cre!te +n sus +n"ulindu-!i "ldiele sale neroditoare. Sufletul bo*at +n virtuile evan*'elice se cufund +n s"erenie din ce +n ce "ai adnc !i +n adncurile acestei "ri afl "r*ritarele cele de "ult pre, darurile %u'ului. Trufia e)te )emnul ne0ndoielnic al omului de!ert rob al pati"ilor se"nul sufletului +n care nu are nici o intrare +nvtura lui 8ristos. /u 6udeca pe o" dup cele din afar ale sale4 nu-i da cu prerea despre el c este trufa! ori c este s"erit. /u ,udecai dup nfiare, ci dup roadele lor i vei cunoate =.n. V.. 1D4 $t. V.. EK:. %o"nul a poruncit s-i cunoa!te" pe oa"eni dup faptele lor dup purtarea lor dup ur"rile faptelor lor. Jfiu eu trufia ta i rutatea inimii tale 5l +"p. XV.. 19: i-a )is

Sfntul .*natie #riancianinov


lui %avid aproapele su dar %u"ne)eu a dat "rturie pentru %avid, A&latam pe *avid, ro'ul "eu; cu untdelemnul cel s&nt al "eu l-am uns pe el 2P) 4666:III, 2"8 &u cum va cuta omul va vedea omnul* cci omul va cuta la fa, iar umne!eu va cuta la inim 5l 0mp 6:I, ,8 Uudectorii cei orbi socot adesea s"erit pe cel farnic !i 6osnic care caut s fie pe placul oa"enilor +n vre"e ce el este un 'u al slavei de!arte. %i"potriv acestor 6udectori ne!tiutori le pare trufa! cel care nu caut laude !i rspltiri de la oa"eni !i de aceea nu se tr!te +naintea oa"enilor ci este slu* adevrat a lui %u"ne)eu4 acesta a si"it slava lui %u"ne)eu care se descoper nu"ai celor s"erii a si"it putoarea slavei o"ene!ti !i !i-a +ntors de la ea si oc'ii !i "irosul sufletului su. 9-e +nsea"n a crede AC - a fost +ntrebat un "are bi-neplcut al lui %u"ne)eu. Acesta a rspuns, BA crede +nsea"n a petrece +ntru s"erenie !i "ilC2$" S"erenia nd6duie!te +n %u"ne)eu - nu +n sine !i nu +n oa"eni4 de aceea purtarea ei e si"pl fr ocoli!uri statornic "rea. 5iii cei orbi ai acestei lu"i nu"esc asta trufie. S"erenia nu pune nici un pre pe buntile cele p"nte!ti4 +n oc'ii ei "are este %u"ne)eu "are este Evan*'elia. Ea n)uie!te ctre acestea ne+nvrednicind stricciunea !i de!ertciunea nici cu luarea a"inte nici cu cuttura. Sfnta rceal fa de stricciune !i de!ertciune este nu"it trufie de ctre fiii stricciunii !i slu6itorii de!ertciunii. Este o +nc'inciune sfnt ce vine din s"erenie si din cinstire fa de aproapele fa de c'ipul lui %u"ne)eu fat de 8ristos +n aproapele4 !i este o +nc'inciune stricat interesat care caut s plac oa"enilor !i totodat ur!te oa"enii +"potrivitoare lui %u"ne)eu !i urt +naintea ;ui, pe aceasta a cerut-o satana de la %u"ne)eul-H" +"biindu-; +n sc'i"bul ei cu toate +"priile p"ntului !i slava lor. -i nu sunt !i acu" cei care se +nc'in pentru a pri"i foloase p"nte!ti< -ei +naintea crora se +nc'in ace!tia le laud s"erenia. 5ii cu luare-a"inte ba* de sea", cel ce i se +nc'in o face din cinstire fa de o" din dra*oste !i din s"erenie A Sau +nc'inarea lui +i *dil trufia pentru a scoate oarecare folos vre"elnic A Tu care te nu"eri printre "ai-"arii p"ntului ia sea"a, +naintea ta se trsc slava de!art lin*u!irea 6osnicia < Acestea dup ce +!i vor fi atins elul te vor bat6ocori te vor vinde cu cel dinti prile6. /iciodat nu-i revrsa drnicia asupra celui stpnit de slava de!art, acesta pe ct este de u"il +naintea celor "ai "ari pe att este de obra)nic se"e lipsit de o"enie cu cei "ai "ici2$2. Pe cel stpnit de slava de!art +l vei cunoa!te dup deosebita +nclinare pe care o are ctre lin*u!ire ctre slu*rnicie ctre "inciun ctre orice lucru ticlos !i 6osnic. Filat )-a suprat pe tcerea lui 8ristos care i s-a prut trufa!. "ie, a 5i) el, nu-mi rspun!i " -au nu tii c am putere s->i dau drumul si putere am s 0e rstignesc " 2In 6I6, "08 %o"nul !i-a l"urit tcerea punnd +n lu"in voia lui %u"ne)eu pentru care 5ilat ce credea c lucrea) dup bunul su plac era doar o unealt oarb. %in pricina trufiei lui 5ilat i-a fost cu neputin s priceap c +naintea lui sttea s"erenia atotdesvr!it, %u"ne)eu +no"enit. Sufletul 0nalt sufletul cu nde6de cereasc care dispreuie!te buntile cele striccioase ale lu"ii acesteia nu este +n stare de "runta dorin de a plcea oa"enilor !i de slu*rnicie. Gre!e!ti nu"ind trufa! acest suflet pentru faptul c nu +ndestulea) cerinele pati"ilor tale. A"ne <

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


-inste!te trufia cea binecuvntat lui %u"ne)eu plcut a lui $ardo'eu < Aceasta care +n oc'ii ti e trufie de fapt e sfnt s"erenieC2$S"erenia este +nvtura evan*'elic virtutea evan*'elic puterea tainic a lui 8ristos. %u"ne)eu S-a artat oa"enilor +"brcat +ntru s"erenie !i acela dintre oa"eni care se va +"brca +ntru s"erenie se va face ase"enea cu %u"ne)eu2$$ ac voiete cineva s vin dup %ine, veste!te Sfnta S"erenie s se lepede de sine, s ia crucea sa i s-%i urme+e "ie =$t. XV. 1D:. Alt"interi e cu neputin a deveni ucenic si ur"tor al -elui -e S-a s"erit pn la "oarte pn la "oartea pe cruce. Acesta a !e)ut de-a dreapta Tatlui. Acesta e /oul Ada" +nceptorul de nea" al sfintei se"inii a celor ale!i. -redina +n El +nscrie +n nu"rul celor ale!i4 ale*erea se pri" e!te prin sfnta s"erenie se pecetluie!te prin sfnta dra*oste. A"in. aharul lui Hristos %oi ucenici iubii ai %o"nului au cerut de la %nsul tronurile slavei, El le-a druit pa'arul -u 2Mt 66, 2-8 Pa'arul lui 8ristos sunt pti"irile. Pa'arul lui 8ristos le aduce pe p"nt prta!ilor si +"prt!ire de +"pria 'aric a lui 8ristos iar +n cer le pre*te!te tronurile slavei ve!nice. -u toii sunte" fr de rspuns +naintea Pa'arului lui 8ristos4 ni"eni nu se poate pln*e +"potriva lui nu-i poate lepda - fiindc -el -e ne-a poruncit s-E be" E-a but "ai +nainte de toi. Po" al cunoa!terii binelui !i rului< Tu ai ucis +n Gai pe +nceptorii nea"ului nostru +n!elndu-i cu a"*irile desftrii si"urilor !i cu a"*irile "inii. 8ristos Gscu"prtorul celor c)ui a adus pe p"nt la cei c)ui !i sur*'iunii Pa'arul Su $ntuitor. Prin a"rciunea acestui Pa'ar este ni"icit +n ini" nele*iuita uci*a!a dulcea a pcatului4 prin s"erenia ce se revars din el cu +"bel!u*are este ucis trufa!a cu*etare trupeasc4 cel ce bea din el cu credin !i cu rbdare pri"e!te +napoi viaa ve!nic ce ni s-a rpit !i ni se rpe!te prin *ustarea rodului oprit. Pa3arul lui >ri)to), pa<arul mntuirii voi lua 2P) C6:, $8F Pa'arul e luat atunci cnd fiecare cre!tin sufer neca)urile p"nte!ti cu s"erita cu*etare luat din Evan*'elie. Sfntul Petru s-a npustit cu sabia tras +n aprarea %u"ne)eului-H" +ncon6urat de rufctori - +ns Prea-bl*ndul 1omn li)u) i-a 5i) lui Petru: 1ag sabia ta n teac) +u nu voi bea pa'arul pe care %i (-a dat 0atl l 2In 6:III, ""8 Si tu atunci cnd e!ti +ncon6urat de restri!ti spune spre "n*ierea !i +ntrirea sufletului tu, Au nu voi 'ea pa<arul pe care mi l-a dat 0atl " A"ar este Pa'arul4 nu"ai ce prive!ti la el !i se topesc toate +nc'ipuirile p"nte!ti +nlocuie!te +nc'ipuirile p"nte!ti cu credina !i bea cu brbie Pa'arul cel a"ar, i-E d Tatl -el Atotbun !i +nelept. &u fari)eii, nu -aiafa nu .uda i E-au *tit nu 5ilat !i osta!ii lui +l dau < +u nu voi bea pa'arul pe care mi l-a dat 0atl " 5ariseii uneltesc .uda vinde 5ilat porunce!te uciderea nele*iuit osta!ii o svr!esc. Toi ace!tia !i-au pre*tit ne+ndoielnic pier)anie prin facerile lor de rele4 tu nu +i pre*ti o pier)anie tot att de ne+ndoielnic po"enind rul dorind !i visnd r)bunare purtnd pic vr6"a!ilor ti. Tatl -eresc este Atotputernic Atoatev)tor, El vede neca)urile tale - !i

Sfntul .*natie #riancianinov


dac *se!te c este de trebuin !i de folos s abat de la tine Pa'arul va face asta ne*re!it. %o"nul - dau "rturie Scriptura !i .storia #isericeasc - +n "ulte rnduri a +n*duit s se abat neca)uri asupra iubiilor Si !i +n "ulte rnduri le-a +ndeprtat de la ei potrivit neur"atelor Sale 6udeci. Atunci cnd se va arta +naintea ta Pa'arul nu te uita la oa"enii care i-E dau4 ridic oc'ii ti spre cer !i )i, +u nu voi bea pa'arul pe care mi l-a dat 0atl l Pa<arul mntuirii voi lua. /u pot lepda Pa'arul -)lo*ul cere!tilor ve!nicelor bunti. $ povuie!te la rbdare Apostolul lui 8ristos, Cu multe neca!uri se cuvine nou s intrm ntru mpria Cerurilor =5apte X.V 11:. Hare se cuvine "ie s lepd Pa'arul - "i6locul de a atin*e de a face s +nfloreasc +n "ine aceast +"prie A Voi lua Pa'arul - darul lui %u"ne)eu. Pa3arul lui >ri)to) e)te dar de la 1umne5eu Vou vi s-a druit pentru .ristos, le-a )cri) marele Pa!el filipenilor, nu numai ntru 7l a crede, ci i a ptimi pentru 7l 2Filip I, 2#8 ;a artare tu pri"e!ti Pa'arul din "ini o"ene!ti. -e-i pas ie dac ace!ti oa"eni fac un lucru le*iuit sau fr de le*e A Treaba ta este s te pori drept precu" este dator cel ce ur"ea) lui lisus, s pri"e!ti Pa'arul cu recuno!tin fa de %u"ne)eu cu credin vie !i s +l bei brbte!te pn la fund. Pri"ind Pa'arul din "ini o"ene!ti adu-i a"inte c el este Pa'arul -elui nu doar nevinovat ci !i atots-fnt. Aducndu-i a"inte de acest lucru repet pentru tine !i pentru ceilali pcto!i-pti"itori cuvintele fericitului !i +neleptului tl'ar pe care acesta le-a rostit fiind rsti*nit de-a dreapta %u"ne)eului-H", Cele vrednice dup faptele noastre lum))) &omenestem, oamne, cnd vei veni ntru mpria 0a 24e 66III, $"-$28 %up aceea +ntorcndu-te ctre oa"eni spune-le =dac nu-s +n stare s priceap !i s pri"easc spusele tale spune-le doar cu *ndul !i cu ini"a nearuncnd cinstitele "r*ritare ale s"ereniei +naintea celor ce nu-s +n stare s le preuiasc:, B#inecuvntate fii unelte ale dreptii !i "ilei %u"ne)eie!ti binecuvntate de acu" !i pn +n veac<C %oar prin aceasta vei plini porunca Evan*'eliei care *rie!te, /ubii pe vr,maii votri, binecuvntai pe cei ce v blesteam 2Mt :, $$8 Goa*-te pentru dn!ii %o"nului ca pentru neca)urile !i 6i*nirile pricinuite s li se dea rsplile vre"elnice !i ve!nice ca cele svr!ite asupra ta s le fie socotite celor ce le-au svr!it +ntru fapt bun la 6udecata lui 8ristos. -'iar dac ini"a ta nu va voi s fac astfel sile!te-o fiindc doar cei ce +!i silesc ini"a spre plinirea poruncilor evan*'elice pot "o!teni cerul =$t. 6I, "28 %ac nu vrei s faci a!a +nsea"n c nu vrei s ur"e)i %o"nului lisus 8ristos. Ptrunde +n tine +nsui cu luare a"inte, oare nu i-ai *sit un alt +nvtor nu te-ai supus lui A -el ce +nva la ur este diavolul. -u"plit frdele*e este a +"pila a str"tora pe aproapele4 cea "ai cu"plit frdele*e e o"orul, +ns cel ce ur!te pe pri*onitorul pe clevetitorul pe trdtorul pe uci*a!ul su care poart ranc'iun +"potriva lor care se r)bun pe ei face pcat apropiat de pcatul acelora +n van se +nfi!ea) sie!i !i altora ca drept. 0ot cel ce urte pe fratele su, uciga de oameni este 5l In III, "/8, a !e)tit ucenicul cel iubit al lui >ri)to) -redina vie +n 8ristos +ndea"n pe o" s pri"easc Pa'arul lui 8ristos -

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


iar Pa'arul lui 8ristos vars +n ini"ile prta!ilor si nde6dea +n 8ristos4 nde6dea +n 8ristos d ini"ii trie !i "n*iere. Ce c3in, ce c3in de iad s te tn*ui s crte!ti +"potriva Pa'arului dinainte rnduit de Sus < Pctoase sunt +naintea lui %u"ne)eu crtirea nerbdarea puintatea de suflet !i "ai ales de)nd6-duirea - vlstare 'de ale necredinei nele*iuite. Pctoas este crtirea +"potriva se"enilor atunci cnd ei sunt unelte ale pti"irilor noastre, cu att "ai pctoas este ea atunci cnd Pa'arul se po*oar la noi drept din cer din dreapta lui %u"ne)eu. -el ce bea Pa'arul dnd "ulu"it lui %u"ne)eu binecuvntnd pe aproapele acela a a6uns +n odi'na cea sfinit +n pacea 'aric a lui 8ristos !i de acu" se desfat +n raiul du'ovnicesc al lui %u"ne)eu. Pti"irile vre"elnice nu +nsea"n ni"ic +n sine, le d" +nse"ntate +n virtutea +"pti"irii noastre de p"nt !i de tot ce e striccios a rcelii noastre fa de 8ristos !i de ve!nicie. Gab)i a"reala !i *ustul *reos al doctoriilor4 rab)i c'inuitoarele tieri !i arderi =cauteri)ri: de "dulare4 rab)i +nfo"etarea prelun*it +nc'iderea prelun*it +n odaie4 rab)i toate acestea pentru a recpta sntatea pierdut a trupului care odat vindecat ne*re!it se va +"bolnvi din nou ne*re!it va "uri !i va putre)i. Gabd a!adar Pa'arul lui 8ristos ce aduce t"duire !i ve!nic fericire sufletului tu ne"uritor. %ac Pa'arul +i va prea nesuferit uci*tor acest lucru te d +n vilea*, nu"indu-te Bal lui 8ristosC nu e!ti de fapt al ;ui. Pentru adevraii ur"tori ai lui 8ristos Pa'arul lui 8ristos e un pa'ar de bucurii. Astfel Sfinii Apostoli dup ce au fost btui +naintea soborului iudeilor, se duceau de la faa soborului bucurndu-se c pentru numele omnului .sus s-au nvrednicit a fi necinstii 2Fapte :, $"8 Au)it-a dreptul .ov ve!ti a"are. Veste dup veste venea s i)beasc +n ini"a lui tare. -ea din ur" veste a fost !i cea "ai *rea, lovirea tuturor fiilor !i fiicelor lui de o "oarte nprasnic fr veste cu"plit. %e "ulta +ntristare !i-a rupt 'ainele dreptul .ov !i-a pus cenu! +n cap, din lucrarea credinei supuse care sl!luia +n el a c)ut la p"nt s-a +nc'inat %o"nului !i a )is, =ol am ieit din pntecele maicii mele, si gol m voi i ntoarce acolo) omnul a dat, omnul a luat, fie numele omnului binecuvntat) Cum a plcut omnului, aa s-a i fcut* fie numele omnului binecuvntat n veci# 2Io! I, 2"8 0ncredinea)-te +ntru si"plitatea ini"ii -elui la -are !i perii capului tu sunt nu"rai, El !tie ct de "are trebuie s fie Pa'arul t"duitor care +i va fi dat. Prive!te adesea la lisus, El este +naintea uci*a!ilor ;ui ca "ielul fr *las +naintea celor ce-E tund4 a fost dat "orii ca o oaie fr de rspuns 6un*'ierii. /u +i abate oc'ii de la el !i pti"irile tale vor fi ptrunse de dulcea cereasc du'ovniceasc4 prin rnile lui lisus se vor t"dui rnile ini"ii tale. BHprii-v <C - le-a *rit %o"nul celor care voiau s-; apere +n *rdina G'etsi"ani iar celui ce venise pentru a-; le*a i-a vindecat urec'ea tiat =;e. XX.. FE:. +u i se pare, i-a rspuns %o"nul celui ce +ncerca s abat de la El Pa'arul cu ar"a c nu pot a ruga acum pe 0atl meu i s-%i trimit mai mult de doispre!ece legiuni de ngeri " 2Mt 66:I, /-8 +n vre"e de restri!te nu cuta a6utor o"enesc4 nu pierde vre"ea preioas nu c'eltui puterile sufletului tu cutnd acest neputincios

Sfntul .*natie #riancianinov


a6utor. A!teapt a6utor de la %u"ne)eu, la porunca ;ui cnd va veni vre"ea potrivit vor veni oa"eni si te vor a6uta. Tcut-a %o"nul +naintea lui 5ilat si .rod n-a rostit nici o de)vinovire. ?r"ea) !i tu acestei +nelepte si sfinte tceri atunci cnd vei vedea c vr6"a!ii ti te 6udec cu 'otrrea de a te osndi oricu" te 6udec doar pentru a-!i ascunde reaua voin sub "asca 6udecii. -nd pre"ers de nori ce se adun a"enintori sau adus fr veste de un vnt slbatic se va arta +naintea ta Pa'arul spune lui %u"ne)eu cu privire la el, B5a-c-se voia TaC. E!ti ucenicul ur"torul !i slu*a lui lisus. lisus a )is, ac cineva mi slu,ete %ie, s mi urme!e* si unde voi fi 7u, acolo va fi si sluga %ea - iar El !i-a petrecut viaa p"nteasc +n pti"iri, a fost pri*onit de la na!tere !i pn la "or"nt4 rutatea .-a pre*tit "oarte silnic de cnd era +n scutece. Atin*ndu-!i elul ea nu s-a sturat, se strduie!te s !tear* de pe faa p"ntului pn !i po"enirea ;ui. Pe crarea pti"irilor vre"elnice au trecut +n fericita ve!nicie +n ur"a %o"nului toi ale!ii ;ui. /u este cu putin nou care petrece" +n plceri trupe!ti s r"ne" totodat +ntr-o stare du'ovniceasc. Toc"ai de aceea %o"nul d "ereu celor iubii ai ;ui Pa'arul Su prin acest Pa'ar fcnd s r"n +n ei "oartea fa de lu"e !i putina de a via viaa %u'ului. A )is Preacuviosul .saac Jirul, BH"ul de care poart *ri6 aparte %u"ne)eu se cunoa!te dup aceea c i se tri"it "ereu neca)uriC2$/ Goa*-E pe %u"ne)eu s abat de la tine toat nevoia toat ispita. /u se cuvine s te arunci cu +ndr)neal +n vltoarea neca)urilor, aceasta este fapta nd6-duirii trufa!e +n sine. Atunci +ns cnd neca)urile vin sin*ure s nu cre)i c ele au venit +nt"pltor fiindc a!a s-au le*at +"pre6urrile. /u ele au fost +n*duite de neptrunsa Pronie a lui %u"ne)eu. Plin de credin de brbia si +ndelun*a rbdare pe care le na!te ea s plute!ti fr fric prin +ntuneric !i prin furtuna care url ctre li"anul lin al ve!niciei, te clu)e!te +n c'ip nev)ut +nsu!i lisus. -u adnc !i evlavioas cu*etare +nva ru*ciunea pe care %o"nul a adus-o Tatlui +n *rdina G'etsi"ani +n "ultostenicioasele ceasuri ce au pre"ers pti"irilor !i "orii Sale pe cruce. -u aceast ru*ciune s +nt"pini !i s birui orice neca5 &rintele %eu, S-a rugat M*ntuitorul, de este cu putin, treac de la %ine &a'arul acesta* ns nu precum voiesc 7u, ci precum 0u voiesti 2Mt 66:I, -#8 Goa*-te lui %u"ne)eu s deprte)e de la tine toat nevoia !i totodat leapd-te de voia ta ca de o voie pctoas !i oarb4 +ncredinea)-te pe tine +nsui sufletul !i trupul tu +nt"plrile trite de tine acu" !i +n viitor pe cei apropiai ini"ii tale voii atotsfinte si prea+nelepte a lui %u"ne)eu. &riveg'eai si v rugai ca s nu intrai n ispit* c du'ul este osrduitor, iar trupul neputincios =$t. XXV. DE:. -nd te +ncon6oar neca)urile trebuie s te ro*i "ai des ca s atra*i la tine un 'ar deosebit al lui %u"ne)eu. /u"ai cu a6utorul unui 'ar deosebit poi clca peste toate neca)urile !remelnice %up ce ai pri"it de sus darul rbdrii prive*'ea) cu luare a"inte asupra ta ca s pstre)i s ii la tine 'arul lui %u"ne)eu ca nu cu"va pcatul s se furi!e)e pe neb*ate de sea" +n sufletul sau trupul tu !i s *oneasc de la noi 'arul lui 1umne5eu .ar dac din neb*are de sea" !i +"pr!tiere vei lsa s se strecoare +n tine pcatul !i "ai ales pe cel ctre care este att de +nclinat trupul nostru neputincios care spurc !i trupul !i sufletul 'arul se va deprta de la tine

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


te va lsa neputincios descoperit. Atunci neca)ul +n*duit de %u"ne)eu spre "ntuirea !i desvr!irea ta va nvli fr cruare asupr-i te va strivi cu +ntristare trndvie de)nde6de cu" se +nt"pl celui care nu are evlavia cuvenit fa de darul lui %u"ne)eu. Grbeste-te s redai ini"ii prin pocin nefarnic !i 'otrtoare curia ei - iar prin curie lngerea mea -e cuvnt voi pune la +nceputul cuvintelor plnsului "eu A -e *nd din *ndurile "ele triste voi +nfi!a "ai +nti prin cuvnt A Toate sunt deopotriv de *rele, fiecare din ele atunci cnd se +nfi!ea) "inii pare cel "ai *reu4 fiecare din ele pare cel "ai dureros pentru ini" atunci cnd o +"pun*e cnd o strpun*e. Tn*uirile s-au adunat +n pieptul "eu se +"bul)esc +n el vor s i)bucneasc afar - dar se +"piedic +ntre ele si se +ntorc +n piept pricinuind +n el o tulburare *ro)av. %e +"i +ntorc privirile "inii spre )ilele trecute ale vieii "ele - vd un !ir de a"*iri un !ir de pcate un !ir de cderi< %e caut la acea parte a vieii "ele care +nc +"i st +nainte pe dru"ul pribe*iei p"nte!ti " cuprinde *roa)a pe care "i-o pricinuie!te neputina "ea dovedit +n nenu"rate rnduri de fapte. %e privesc la sufletul "eu nu vd vreun lucru care s " "n*ie, este acoperit cu totul de rnile pcatelor4 nu e pcat de care el s nu fie +"prt!it< Trup al "eu sr"ane trup < Si"t putoarea stricciunii tale. 2estricdunea pe stricciune nu va moteni 5l Cor 6:, F2:. Soarta ta aceasta este, dup "oarte +n te"nia "or"ntului dup +nviere +n te"nia iadului< -e soart a!teapt sufletul "eu dup desprirea de trup A #ine ar fi dac i s-ar +nfi!a +n*er pa!nic !i lu"inat spre a se +nla cu el +n fericitele sla!uri ale Edenului. %ar pentru ce s se +nfi!e)e astfel de +n*er A -e fapt bun ce nevoin vrednic de locuitorii cerului va afla +n el A /u< $ai de*rab +l vor +"presura taberele de"onilor +ntunecai a +n*erilor c)ui vor afla +n el +nrudire cu dn!ii vor afla +n el cderea lor +nsu!irile lor pctoase voia lor +"potrivitoare de %u"ne)eu - +l vor duce +l vor tr+ +n slasurile lor sla!uri ale "orii cu"plite ve!nice sla!uri ale +ntunericului ve!nic !i totodat ale focului nestins sla!uri ale c'inurilor !i tn*uirilor necur"ate fr sfr!it. Astfel " vd pe "ine +nsu"i !i pln*. ;acri"ile acu" cur* lin +n picuri "ici ca picurii de rou doar u"e)indu-"i oc'ii acu" se revars ca un !uvoi pe obra6i !i +n 6os pe ves"inte ori pat acu" seac de tot !i nu"ai sufletul este cuprins de un plns dureros. Pln* cu "intea pln* cu ini"a pln* cu trupul pln* cu toat fiina "ea4 si"t plnsul nu doar +n piept ci +n toate "dularele trupului "eu. Ele iau parte la plns sufer din pricina lui +n c'ip strin !i ne*rit. Suflete al meuF Mai 0nainte de a veni vre"ea 'otrtoare de neocolit a trecerii +n ve!nicie +n*ri6este-te de tine. Apropie-te lipe!te-te de %o"nul prin pocin ne"incinoas !i statornic - prin vieuirea evlavioas dup +ndreptarul atotsfintelor ;ui porunci. $ult"i-lostiv este %o"nul !i "ila ;ui nu are sfr!it, El pri"e!te pe toi care alear* la %nsul cur pcatele pcto!ilor vindec rnile +nvec'ite +"puite uci*toare druie!te fericirea tuturor celor ce cred +n El !i . se supun. -ercetea) pribe*ia ta p"nteasc pornind c'iar de la +nceputul ei cercetea) "arile binefaceri revrsate asupra ta de ctre %u"ne)eu +ncredinea)-i ;ui soarta caut a sl!lui +n tine sfnta ;ui voie supu-ne-te atotbunelor !i prea+neleptelor ;ui 'otrri. #a* de sea" Apostolul: e ne-am fi ,udecat singuri, n-amfi fost osndii 5l Cor 6I, -"8

Sfntul .*natie #riancianinov


/i"eni ni"eni n-a "i6locit +nainte de a " na!te eu pe ln* @iditorul "eu ca s " c'e"e din nefiin la fiin prin atotputernica ;ui porunc, sin*urul "eu "i6locitor pe ln* %u"ne)eu a fost buntatea ;ui cea +"preun ve!nic cu %nsul. $-a" nscut nestiind c fiine), a" +nceput a fiina ca unul care nu fiinea). Vai< $-a" nscut c)ut a" +nceput a tri fiind de6a "ort, ntru frdelegi m-am !mislit !i +ntru "oartea pcatului m-a nscut maica mea =Ps. ; K:. Viaa si "oartea di"preun au fost +nceputul fiinrii "ele. /u !tia" nu pricepea" deloc c triesc c trind sunt "ort c fiinnd sunt pierit. -e tain este aceasta, na!terea o"ului +ntru pcat A -u" a "urit fr s fi trit A -u" a c)ut fr s fi u"blat A -u" a pctuit fr s fi fcut ni"ic A -u" sunt copiii +n coapsele str"o!ului desprii de el prin "ii de ani prta!i ai pcatului su A -u evlavie caut "intea la 6udecile lui %u"ne)eu4 nu le pricepe4 nu cutea) a cerceta - dar le vede se "inunea) de ele !i d slav lui %u"ne)eu -el /eur"at !i /eptruns. /a!terea "ea +ntru pcat a fost o nenorocire "ai rea c'iar !i dect nefiina< -u" s nu fie o nenorocire a te na!te pentru neca)urile de*rab trectoarei viei p"nte!ti spre a fiina dup aceea pentru ve!nicie +n be)na !i +n c'inurile iadului< /u este cine s "i6loceasc pentru "ine4 sin*ur nu a" putere s " s"ul* din prpastia pier)rii. $ scoate de acolo dreapta %u"ne)eului "eu. %up ce "-a nscut prin prinii "ei spre fiinare El " na!te prin Sine +ntru "ntuire, " spal de +ntinciunea pcatului " +nnoie!te prin %u'ul +n apele bote)ului pri"e!te f*duinele "ele de credin din *ura na!ului "eu nu"e!te asupra "ea nu"ele Su " pecetluie!te cu pecetea sa " face prta! al %u"ne)eirii Sale "o!tenitor al +"priei Sale. Se svr!esc asupra "ea "inuni se revars asupra "ea ne*rite faceri de bine +n vre"e ce eu nu si"t ni"ic nu +nele* ni"ic - nu +nele* nici "car c fiine). Ai cutat spre "ine %oa"ne al "eu Lpe cnd era" +nc un prunc ne+nstare s vorbeasc< +nf!urat +n scutece fr +nele*ere fr putina fptuirii ce Pi-a" adus eu Pie A -u" ai pri"it f*duinele "ele A -u" dup ce le-ai pri"it ai revrsat asupr-"i darurile Tale A -utnd la neptrunsa Ta buntate cad +n nedu"erire < /ici acu" nu pot s fac "ai "ult dect fcea" cnd era" prunc puin de )ile, tcnd cu li"ba !i cu "intea +i aduc plns copilresc !i lacri"i fr nici un *nd. %ar cu ce a" rspltit pentru attea faceri de bine revrsate asupra "ea pe cnd eu +nc nu le pricepea" A A" continuat s nu le pricep s nu le !tiu. $i-a" aintit privirile spre lu"e4 "n*ierile slu6irile vre"elnice +n "i6locul ei +"i preau "o!tenirea !i rostul o"ului. $oartea nici nu fiina pentru "ine< Viaa p"nteasc +"i prea ve!nic, astfel *ndul la "oarte era strin "inii "ele. Ve!nicia <... +n nev)uta ei )are nu privea" < -uno!tea" do*"ele !i +nvtura Sfintei #iserici de Gsrit credea" +n ele dar cuno!tina !i credina "ea erau "oarte +n ce a stat cderea o"ului +n ce st "ntuirea lui care sunt se"nele care sunt dove)ile lor A /u avea" despre aceste lucruri nici o cunoa!tere vie din cercare. Socotea" drept porunci du"ne)eie!ti doar cele )ece porunci ale ;e*"ntului celui Vec'i iar poruncile $ntuitorului "eu atotsfintele ;ui cuvinte le lua" drept o si"pl "oral a crei ur"are aduce folos !i e de ludat dar nu este o datorie ce trebuie +"plinit neaprat. Astfel darul cel ne*rit al 'arului ce "i s-a dat la bote) a fost +n*ropat precu" talantul evan*'elic +n pn)a ne!tiinei +n*ropat ascuns adnc +n p"nt - +n *ri6a de a cuta cuno!tinele trectoare ale lu"ii celei trectoare4 acoperit cu praful *ndurilor de prop!ire !i desftri vre"elnice de slu6ire a

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


de!ertciunii !i a lu"inii +ntunericite a veacului acestuia de!ert. -opilria "i-a fost plin de neca)uri. Aici vd "na Ta %u"ne)eul "eu< /-avea" cui s +"i desc'id ini"a, a" +nceput s o revrs +naintea %u"ne)eului "eu a" +nceput s citesc Evan*'elia !i vieile sfinilor Ti. ?n vl rareori ptruns acoperea pentru "ine Evan*'elia4 +ns Pi"enii Sisoii !i $acarii Ti au avut o +nrurire "inunat asupra "ea. Gndul care adeseori se +nla spre %u"ne)eu prin ru*ciune !i citire a +nceput puin cte puin s aduc pace !i lini!te +n sufletul "eu. -nd era" tnr de cincispre)ece ani o ne*rit lini!te adia +n "intea !i ini"a "ea - +ns eu nu o pricepea" presupunea" c e starea obi!nuit a tuturor oa"enilor. ')tfel am intrat 0n slu6ba "ilitar si totodat !tiini fic nu din ale*erea !i dorina "ea. Atunci nu +ndr0 nea" nu putea" face ni"ic fiindc nu aflase" +n cil Adevrul +nc nu +l vedea" li"pede ca s-; doresc < Jtiinele o"ene!ti descoperirile raiunii o"ene!ti c)ute au devenit obiectul lurii "ele a"inte, ctre ele n)uia" din toate puterile sufletului4 va*ile +ndeletniciri !i si"iri reli*ioase r"seser deoparte. A" petrecut aproape doi ani +n +ndeletniciri p"nte!ti, se nscuse !i de6a crescuse +n sufletul "eu o *roa)nic pustietate se ivise o foa"ete se ivise un dor ne+ndurat - dup %u"ne)eu. A" +nceput s pln* nepsarea "ea s pln* uitarea creia dduse" credina s pln* dulcea lini!te pe care o pierduse" s pln* pustietatea pe care "i-o a*onisise" care " apsa " speria " u"plea de si""ntul c sunt orfan c sunt lipsit de via < Ji +ntoc"ai, aceasta era tn6irea sufletului +ndeprtat de adevrata sa via - %u"ne)eu +"i a"intesc, "er*ea" pe str)ile SanRt-Petersbur*ului +n "undirul de iunc'er !i lacri"ile +"i cur*eau din oc'i !iroaie <... %e ce nu pln* a!a acu"< Acu" "ai "are trebuin a" de lacri"i< A6uns-a" la +n6u"tirea vieii "ele, "ai repede au +nceput s treac )ilele lunile anii4 se duc spre "or"nt de unde nu este +ntoarcere dincolo de care nu este pocin !i +ndreptare. $intea "ea era de acu" "ai coapt4 cuta" +n reli*ie ceva deslu!it. Si"irile reli*ioase instinctive nu " "ai "ulu"eau4 voia" s vd ceva vrednic de cre)are li"pede, voia" Adevrul. Pe atunci felurite idei reli*ioase preocupau !i fr"ntau capitala de nord clcndu-se +n picioare luptndu-se +ntre ele. /ici o parte nici cealalt nu plceau ini"ii "ele4 aceasta nu avea +ncredere +n ele se speria de ele. -uprins de *nduri cenu!ii "i-a" scos "undirul de iunc'er +"-brcndu-E pe cel de ofier +"i prea ru dup "undirul de iunc'er, +n el putea" ca "er*nd +n biseric s stau +n *loata de soldai de oa"eni si"pli s " ro* si ;s pln* ct +"i poftea sufletul. /u de plceri nu de l0distracii +i ardea tnrului care era" < ;u"ea nu +"i l +nfi!a ni"ic atr*tor, era" fa de ea att de rece de parc lu"ea ar fi fost cu totul lipsit de s"inteli< +ntoc"ai, ele nu existau pentru "ine4 "intea +"i era cufundat cu totul +n !tiine !i totodat ardea dorind s afle unde se ascunde credina cea adevrat unde se as_.cunde +nvtura cea adevrat despre ea strin de rtciri do*"atice !i ascetice. +ntre ti"p privirilor "ele se +nfi!au de6a 'otarele cunoa!terii o"ene!ti +n !tiinele cele "ai +nalte supre"e. A6un*nd la acest 'otare a" +ntrebat !tiinele, ,%e dai voi ca avere statornic o"ului A H"ul e ve!nic !i avuia lui se cuvine s fie ve!nic. Artai-"i aceast avuie ve!nic aceast bo*ie de nde6de pe care s o pot lua cu "ine dincolo de 'otarele "or"n-tului< Pn acu" vd nu"ai cuno!tine date ca s )ic ftt!a cu

Sfntul .*natie #riancianinov


+"pru"ut care se ter"in odat cu viaa p"nteasc neputnd fiina dup desprirea sufletului de trup. ;a ce slu6e!te studierea "ate"aticii A Hbiectul ei este "ateria. Ea descoper un anu"it fel de le*i ale "ateriei +nva nu"rarea !i "surarea ei folosirea Acestor "suri !i nu"rtori pentru nevoile vieii p"nte!ti. Ea arat ca pe o idee existena unei "ri"i infinite dincolo de 'otarele "ateriei cunoa!terea !i definirea exact a acestei idei este +n "od lo*ic cu neputin pentru orice fiin raional dar li"itat. $ate"atica arat nu"ere !i "suri ce nu pot fi supuse cercetrii o"ului unele din pricina "ri"ii lor uria!e iar altele din pricina extre"ei lor "ici"i4 ea arat existena unor cuno!tine ctre care o"ul are o n)uin +nnscut dar ctre care !tiina nu are "i6loace s +l +nalte. $ate"atica face doar alu)ie la existena unor lucruri aflate +n afara cuprinderii si"urilor noastre. 5i)ica !i c'i"ia revelea) un alt aspect al le*ilor "ateriei. Pn la apariia !tiinei o"ul nici nu !tia de existena acestor le*i. ;e*ile descoperite au artat existena altor nenu"rate le*i care sunt +nc tainice. ?nele din ele nu sunt +nc explicate +n ciuda strdaniei o"ului de a le explica altele nici nu pot fi explicate din pricina "r*inirii puterilor !i capacitilor o"ului. Se pare ne spunea elocventul !i inteli*entul profesor Soloviov2$. rostind lecia de introducere +n c'i"ie c studie" aceast !tiin toc"ai pentru a afla c nu !ti" ni"ic !i nici nu pute" !ti, ea de)vluie oc'ilor "inii noastre un do"eniu att de necuprins al cunoa!terii< Ea dovede!te !i convin*e cu o claritate palpabil c "ateria cu toate c ea ca "aterie trebuie s aib *raniele sale nu poate fi +neleas !i definit de oa"eni att din pricina vastitii sale ct !i din "ulte alte pricini. -'i"ia ur"ea) treptele din ce +n ce "ai subtile ale "ateriei o aduce la o subtilitate de-abia perceptibil pentru si"urile o"ene!ti +n aceast stare subtil a "ateriei +nc vede co"plexitate !i capacitatea desco"punerii +n pri alctuitoare !i "ai subtile c'iar dac desco"punerea +n sine nu "ai este posibil. H"ul nu vede capt subtilitii "ateriei cu" nu vede capt nici "ri"ii nu"erelor !i "surilor. El +nele*e c nesfr!itul trebuie s fie !i i"aterial4 di"potriv tot ce este finit este "aterial prin necesitate. Aceasta +ns e o idee neclar4 clar este existena ei. Apoi fi)ica !i c'i"ia lucrea) doar cu "ateria sporesc cuno!tinele privitoare la +ntrebuinarea ei pentru nevoile vre"elnice p"nte!ti ale o"ului !i societii o"ene!ti. $ai puin po)itiv dect !tiinele sus-po"enite este filosofia cu care "ai ales se trufe!te o"ul c)ut. Jtiinele naturale se spri6in ne+ncetat pe experiena "aterial prin ea dovedesc adevrul teoriilor acceptate de ele care fr aceast dovad n-au loc +n !tiin. 5ilosofiei +i lipse!te un "i6loc 'otrtor de a convin*e ne+ncetat prin experien. $uli"ea feluritelor siste"e ce nu con*lsuiesc +ntre ele care se contra)ic unul pe altul dau de6a +n vilea* Biubirea de +nelepciuneC o"eneasc +n aceea c nu are o cunoa!tere po)itiv a Adevrului. -t de "ult spaiu este +n filo-sofie pentru bunul plac pentru +nc'ipuire pentru nscociri pentru delirul bo"bastic nesuferit de !tiina exact precis < -u toate acestea filosofia este +ndeob!te foarte "ulu"it de sine. Hdat cu lu"ina ei +n!eltoare intr +n suflet cu prisosin prerea de sine se"ea cu*etare trufia slava de!art dispreul fa de aproapele. ;u"ea oarb o acoper recunoscn-du-!i-o apropiat cu laude !i cu cinstiri. $ulu"indu-se cu acele cuno!tine pe care le aduce filosofia nu doar c nu pri"e!te idei corecte despre %u"ne)eu despre sine +ns!i despre lu"ea du'ovniceasc ci di"potriv se "olipse!te de idei pervertite ce stric "intea ce o fac ne+nstare din pricina "olipsirii !i vt"rii ei de ctre

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


"inciun de prt!ia cu Adevrul =1 Ti". ... 9:. --a cunoscut lumea prin nelepciune pe umne!eu D2l Cor I, 2"8 - )pune 'po)tolul Cugetarea trupeasc moart este; cugetarea trupeasc este vr,mie fa de umne!eu - c legii lui umne!eu nu se supune, c nici nu poate =Go". V... K-I: fiindc acest lucru nu-i st +n fire. Arailor, luai seama ca nimeni s nu v fure pe voi cu filosofia si cu nelepciunea deart, dup predania oamenilor, dup sti'iile lumii, iar nu dup .ristos, ntru Care vistieriile nelepciunii si ale cunotinei sunt ascunse 2Col II, 9 3:. 5ilosofia fiind vlstar al cderii o"ene!ti lin*u!e!te aceast cdere o "asc'ea) o ocrote!te !i o 'rne!te. Ea se +nfrico!ea) de +nvtura Adevrului ca de osndire a ei la "oarte =l -or. ... E9:. Starea +n care este adus de filosofie este o stare de a"*ire de sine de pieire sufleteasc ceea ce se vede foarte deslu!it din cuvintele pe care le-a" adus "ai +nainte ale Apostolului ce porunce!te tuturor care vor s dobndeasc adevrata cunoa!tere de la %u"ne)eu s lepede cunoa!terea adus de Biubirea de +nelepciuneC a firii o"ene!ti c)ute. Adevrata filosofie =iubire de +nelepciune: +ncape doar +n +nvtura lui 8ristos. .ristos este nelepciunea lui umne!eu 5l Cor ",2$,-082$,. -el ce caut +nelepciune +n afara lui 8ristos acela se leapd de 8ristos leapd +nelepciunea +!i afl si +!i +nsu!e!te raiunea cea cu nu"e "incinos avuia du'urilor c)ute. %espre *eo*rafie *eode)ie lin*vistic literatur despre celelalte !tiine despre toate artele nici nu "erit s "ai a"inti", toate acestea sunt pentru p"nt4 nevoia o"ului de ele +ncetea) odat cu +ncetarea vieii p"nte!ti - +n cea "ai "are parte cu "ult "ai repede. %ac +ntrea*a vre"e a vieii p"nte!ti o voi +ntrebuina spre dobndirea unor cuno!tine ce +ncetea) odat cu viaa p"nteasc ce voi lua cu "ine dincolo de 'otarele "ateriei *rosiere A... Jtiine < %ai-"i dac putei s-"i dai ceva ve!nic po)itiv dai-"i ceva necuprins !i si*ur vrednic a se nu"i avuie a o"ului<C !tiinele au tcut. Pentru un rspuns "ulu"itor un rspuns cu adevrat necesar vital " +ntorc spre credin. %ar unde te ascun)i tu credin adevrat si sfnt A /-a" putut s te recunosc +n fanatis" care nu e pecetluit cu blndeea evan*'elic4 el sufla +nfierbntare si se"eie < /-a" putut s te recunosc +n +nvtura bunului plac ce se desparte de #iseric ce +!i alctuie!te siste"ul su nou care +n c'ip de!ert !i ludros procla" aflarea unei noi adevrate credine cre!tine - !i asta la opt)pre5ece !eacuri de la 0ntruparea lui 1umne5eu Cu!*ntul 2$7 A'< +n ce nedu"erire *rea plutea sufletul "eu < -t de cu"plit se c'inuia < -e valuri ale +ndoielii se ridicau asupr-i valuri nscute din ne+ncrederea +n sine din ne+ncrederea fa de tot ce fcea !arv, stri*a +n 6urul "eu - din ne!tiina necunoa!terea adevrului. Si-a" +nceput s-; ro* ades cu lacri"i pe %u"ne)eu s nu " lase 6ertf rtcirii s +"i arate calea dreapt pe care a! fi putut s " +ndrepte) spre El cu nev)utul u"blet al "inii !i al ini"ii. 5r de veste "i s-a +nfi!at un *nd... ini"a n)ui spre el ca spre +"bri!area unui prieten. Acest *nd +"i insufla s studie) credina +n i)voarele sale, +n scrierile Sfinilor Prini. BSfinenia lorC +"i *ria el Bst c'e)!ie c sunt vrednici de cre)are, pe ei s i-i ale*i drept clu)itoriC. $-a" supus. A" aflat un "i6loc pentru a face rost de lucrrile sfinilor bineplcui ai lui %u"ne)eu4 cu sete a" prins a-i citi a-i cerceta +n adnci"e. %up ce E-a" citit pe unul din scoar +n scoar " apuc de altul4 citesc recitesc studie). -e "-a i)bit "ai +nainte de toate +n scrierile Prinilor #isericii Hrtodoxe A -on*lsuirea lor - con*lsuire "inunat "rea. Hptspre)ece veacuri "rturisesc +ntr-un *las +n *urile lor o sin*ur +nvtur +nvtura

Sfntul .*natie #riancianinov


du"ne)eiasc < -nd privesc +ntr-o noapte lu"inoas de toa"n cerul curat se"nat cu stele fr nu"r care avnd "ri"i att de felurite rspndesc aceea!i lu"in +"i spun, a!a sunt scrierile Prinilor. -nd +ntr-o )i de var privesc "area cea lar* acoperit cu "uli"e de corbii felurite ale cror pn)e sunt +ntinse ase"enea albelor aripi de lepd corbii care alear* "nate de acela!i vnt ctre acela!i el acela!i li"an +"i spun, a!a sunt scrierile Prinilor. -nd aud un cor nu"eros !i "iestru +n care feluritele *lasuri cnt +ntr-o aleas ar"onie o sin*ur cntare %u"ne)eiasc +"i spun, a!a sunt scrierile Prinilor. Printre altele ce +nvtur aflu +n ele A Aflu +nvtura repetat de toi Prinii potrivit creia sin*ura cale spre "ntuire e ur"area neabtut a pove-elor Sfinilor Prini. B%e ai v)utC spun ei Bpe cineva a"*it cu +nvtura cea "incinoas pierit din pricina ale*erii nepotrivite a nevoinelor s !tii c acela a ur"at sie!i +nele*erii sale prerilor sale iar nu +nvturii PrinilorC2$# din care e alctuit predania do*"atic si ascetic a #isericii. %in aceasta ca dintr-o avere nepreuit +!i cre!te ea copii si. %*ndul ace)ta a fo)t trimi) de 1umne5eu, de la Care este toat darea cea bun de la -are este !i *ndul bun - +nceputul a tot binele. A!a spun Prinii si lucrul este li"pede c'iar din firea faptului2/0. Gndul acesta a fost li"anul "eu dinti +n ara adevrului. Aici sufletul "eu a aflat odi'n de +nvluiri si de vnturi. Gnd bun "ntuitor< Gnd - dar nepreuit al Atotbunului %u"ne)eu -are vrea ca toi oa"enii s se "ntuiasc !i +ntru cuno!tina adevrului s vin < Acest *nd s-a fcut piatr de te"elie pentru )idirea du'ovniceasc a )ufletului "eu < Acest *nd "i s-a fcut stea clu)itoare < El a +nceput s"i lu"ine)e treptat calea cea "ultostenicioas !i "ultnec6it str"t si nev)ut a "inii si ini"ii ctre %u"ne)eu. A" privit lu"ea reli*iei din acest *nd !i a" v)ut, pricina tuturor rtcirilor st +n ne!tiin +n uitare +n lipsa acestui *nd. A!a fel sunt facerile de bine cu care "-a "iluit %u"ne)eul "eu < A!a fel e co"oara cea nestriccioas care povuie!te la fericirea ve!nic tri"is "ie de sus de la scaunul cel +nalt al "ilei si +nelepciunii %u"ne)eie!ti. -u cei voi "ulu"i 5ctorului de bine A Poate nu"ai afierosind cutrii ;ui slu6irii ;ui toat viaa "ea p"nteasc< %ar prin aceasta " voi arta oare "ulu"itor A Prin aceasta nu voi face altceva dect s +"i aduc o nou foarte "are binefacere. %u"ne)eu %u"ne)eu +nsu!i prin *ndul cel bun "-a desprit de6a de lu"ea cea de!art. Tria" +n "i6locul lu"ii dar nu era" pe calea de ob!te calea cea lar* !i neted, *ndul bun "-a dus pe o crare aparte la i)voare de ape vii rcoroase prin inuturi roditoare prin locuri ne*rit de fru"oase +ns adeseori slbatice pri"e6dioase br)date de prpstii din cale afar de sin*uratice. Prin ele rareori u"bl cltorul. -itirea Prinilor "-a +ncredinat pe deplin c +n !anurile #isericii Hrtodoxe nde6dea "ntuirii este ne+ndoielnic lucru de care sunt lipsite reli*iile Europei apusene +ntruct nu au pstrat +n toat +ntre*i"ea lor nici +nvtura do*"atic nici pe cea ascetic a #isericii pri"are a lui 8ristos. Ea "i-a descoperit ce a fcut 8ristos pentru o"enire +n ce const cderea o"ului de ce este neaprat trebuincios Gscu"prtorul +n ce const "ntuirea pe care a adus-o !i o aduce El. Ea "i-a spus cu trie, trebuie s de)volt" s si"i" s vede" +n noi "ntuirea fr de care credina +n 8ristos e "oart iar cre!tinis"ul - un cuvnt !i un nu"e lipsit de realitate< Ea "-a +nvat s privesc ve!nicia ca ve!nicie +naintea creia este ne+nse"nat c'iar !i o via p"nteasc de )ece veacuri nu doar a

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


noastr a crei "sur este pe undeva ca la o 6u"tate de veac. Ea "-a +nvat c trebuie s petrece" viaa p"nteasc pre*tindu-ne pentru ve!nicie a!a cu" oa"enii se pre*tesc +n antica"er pentru a intra +n "reele c"ri +"prte!ti. Ea "i-a artat c toate +ndeletnicirile desftrile cinstirile +ntietile p"nte!ti sunt nu"ai 6ucrele de!arte cu care se 6oac !i +n care pierd fericirea ve!niciei copiii "ari. -e +nsea"n toate cele p"nte!ti +naintea lui 8ristos - +naintea Atotputernicului %u"ne)eu -are Se d pe Sine drept avuie dar !i proprietate ve!nic firicelului de praf care este o"ul A... /u "erit lu"ea v)ut s +i slu6i" !i s ne +n*ri6i" de ea< -u ce rsplte!te ea slu*ilor sale A $ai +nti cu 6ucrele dup aceea cu "or"ntul cu stricciunea cu +ntunecata necunoa!tere a viitorului cu tn*uirea celor apropiai !i nu dup "ult ti"p cu uitarea lor. Alte rspli au slu*ile lui 8ristos, ele +!i petrec viaa de aici cercetnd adevrul for"ndu-se pe sine prin el. Presc'i"bai fiind prin acest adevr ei sunt pecetluii cu Sfntul %u' intr +n ve!nicie dup ce au fcut de6a o scurt cuno!tin cu ve!nicia pre*tindu-!i fericirea cea din ea +n!tiinai fiind de "ntuire, *u<ul lui 1umne5eu, )pune 'po)tolul, toate le cercetea!, si adncurile lui umne!eu 2l Cor II, E2:, cunoa!terea lor El o druie!te prta!ilor Si. Aceste lucruri le +nfi!ea) li"pede Sfinii Prini +n sfinitele lor scrieri. S-a rcit ini"a ctre lu"e ctre slu6irile ei ctre "reia ei ctre desftarea ei< $-a" 'otrt s prsesc lu"ea s-"i +nc'in viaa de pe p"nt cunoa!terii lui 8ristos +"proprierii lui 8ristos. -u aceast 'otrre a" +nceput s cercete) clerul "nstiresc !i cel de "ir. Ji aici "-a +nt"pinat osteneal, aceast osteneal "i-o sporeau tinereea !i lipsa de cercare - +ns a" v)ut totul +ndeaproape !i dup intrarea +n "nstire na" aflat nici un lucru nou nea!teptat. -te piedici nu s-au ridicat +n calea acestei intrri< /u le voi po"eni pe toate4 c'iar trupul "eu stri*a, B?nde " duci A Sunt a!a slab !i bolnvicios. Ai v)ut "nstirile ai fcut cuno!int pe scurt cu ele, nu poi suferi viaa de "nstire att datorit neputinei "ele ct si datorit educaiei tale precu" !i a attor alte priciniC. Gaiunea +ntrea dove)ile trupului. Era +ns un *las un *las din ini" - *lasul con!tiinei cred sau poate al +n*erului p)itor ce +"i *ria voia lui %u"ne)eu fiindc acest *las era 'otrt !i poruncitor. El +"i spunea, BE datoria ta datoria ta de neocolit s faci asta <C A!a puternic era *lasul c dove)ile raiunii tn*uitoarele si prut +nte"eiatele ru*"ini ale trupului se artau ni"icnice +naintea lui. 5r avnt fr aprindere ca un rob "nat de un nebiruit si""nt al ini"ii de o c'e"are neptruns si netlcuit, a!a a" intrat +n "nstire. A" intrat +n "nstire a!a cu" se arunc nebunul +nc'i)nd oc'ii !i lsnd deoparte orice cu*etare +n foc sau +n prpastie cu" se arunc osta!ul "nat de ini" +n "celul sn*eros la "oarte +nvederat. Steaua "ea clu)itoare *ndul cel bun a venit s +"i lu"ine)e +n sin*urtate +n lini!te - sau "ai bine )is +n be)n +n viforele "nstire!ti. Potrivit +nvturii Prinilor sin*urul fel de vieuire "ona'al care se potrive!te cu vre"urile noastre e vieuirea sub +ndru"area scrierilor Prinilor !i cu sfatul frailor sporii din ti"pul nostru4 acest sfat trebuie la rndul lui verificat dup +ndreptarul scrierilor Prinilor. Prinii pri"elor veacuri ale #isericii sftuiesc cu struin cutarea unui povuitor de %u"ne)eu insuflat ascultarea desvr!it necondiionat fa de el !i spun c aceast cale este cea "ai u!oar cea "ai si*ur cea "ai plcut lui %u"ne)eu - precu" si este. Prinii pe care o "ie de ani +i desparte de na!terea lui 8ristos repetnd sfatul +nainta!ilor se tn*uie de6a de

Sfntul .*natie #riancianinov


puintatea povuito-rilor de %u"ne)eu insuflai de "uli"ea +nvtorilor "incino!i aprui !i propun ca +ndru"ar Sfnta Scriptur !i scrierile Prinilor. Prinii apropiai de vre"ea noastr nu"esc povuitorii de %u"ne)eu insuflai Bbun al vre"urilor de de"ultC !i de6a ne sftuiesc cu 'otrre s ne clu)i" dup Sfnta Scriptur di"preun cu sfatul frailor din vre"urile noastre ce petrec +"preun cu noi sfat verificat dup +ndreptarul Scripturii pri"it cu cea "ai "are fereal =pruden:. %orea" s fiu sub clu)irea unui povuitor - +ns n-a" reu!it s aflu nici unul care s " "ulu"easc pe deplin care s fie +nsufleit de +nvtura Prinilor. A" au)it totu!i "ulte lucruri folositoare "ulte lucruri de "are trebuin care au devenit te"eiuri ale )idirii "ele suflete!ti. S odi'neasc %o"nul +n loc de verdea +n loc de lu"in !i fericire pe rposaii binefctori ai sufletului "eu < S druiasc "ai "are sporire du'ovniceasc si sfr!it binepri"it celor ce +nc "ai alear* +n stadia =arena: pribe*iei si ostenelii p"nte!ti< Voi rosti aici cuvntul "eu sr"an cu privire la "nstirile ruse!ti cuvnt care e rodul unei observaii de "uli ani. Poate c el +nse"nat pe 'rtie va folosi cuiva < A slbit viaa "ona'al ca de altfel si cea cre!tin +ndeob!te4 a slbit viaa "ona'al fiindc ea se afl +ntr-o le*tur de nedesfcut cu lu"ea cre!tin care osebind pentru "ona'is" cre!tini slabi nu are dreptul s cear de la "nstiri clu*ri puternici ase"enea celor de de"ult cnd !i cre!tinis"ul din "i6locul lu"ii avea din bel!u* fapte bune si trie du'ovniceasc. Totu!i "nstirile fiind a!e)"inte ale Sfntului %u' +nc "ai rspndesc ra)e de lu"in asupra cre!tinis"ului4 +nc se "ai afl +n ele 'ran pentru cei evlavio!i4 +nc se "ai afl +n ele p)irea poruncilor evan*'elice4 +nc se "ai afl +n ele Hrtodoxia strict att sub latura do*"elor ct !i sub cea ascetic4 +n ele de!i rar foarte rar se "ai *sesc table vii ale Sfntului %u'. Este vrednic de luare a"inte faptul c toate florile !i roadele du'ovnice!ti au odrslit +n sufletele care departe de le*turi =nedu'ovnice!ti: dinafar !i dinluntrul "nstirii s-au cultivat pe sine prin citirea Scripturii !i a Sfinilor Prini +ntru credin si ru*ciune +nsufleit prin pocin s"erit +ns puternic. ?nde nu e aceast cultivare acolo este nerodire. +n ce const +ndeletnicirea "ona'ilor pentru care fiinea) +nsu!i "ona'is"ul A +n studierea tuturor poruncilor tuturor cuvintelor Gscu"prtorului +n +nsu!irea lor de ctre "inte !i ini". $ona'ul se face v)tor al celor dou firi o"ene!ti, al firii vt"ate pctoase pe care o vede +n sine !i al firii +nnoite sfinte pe care o vede +n Evan*'elie. %ecalo*ul Vec'iului Testa"ent a tiat pcatele *rosolane4 Evan*'elia t"duie!te +ns!i firea bolnav de pcat care a dobndit prin cdere +nsu!iri pctoase. $ona'ul este dator ca +n lu"ina Evan*'eliei s purcead la lupt cu sine +nsu!i cu *ndurile sale cu si""intele ini"ii sale cu si"urile !i dorinele trupului su cu lu"ea vr6"a! Evan*'eliei cu stpnitorii lu"ii acesteia care se strduie s +l in pe o" sub puterea !i stpnirea lor. Atotputernicul Adevr +l slobo)e!te =.n. V... 31:4 pe cel slobo)it din robia pati"ilor pctoase +l pecetluie!te +l +nnoie!te +l ba* +n "o!tenirea /oului Ada" Atot-bunul %u' Sfnt. %esvr!irea cre!tin se dobnde!te +n "ona'is" !i "ona'ii sunt lu"in pentru fraii lor ce vieuiesc +n "i6locul lu"ii fiind prin!i +"pr!tiin-du-se cu *ri6ile !i slu6irile ei neputnd nici s ptrund adnc +n Evan*'elie nici s-i dea via +n ei +n!i!i +n de)voltarea !i plintatea cuvenite. Poate cu*eta u!uratic sau cu dispre la "ona'is" nu"ai cel care nu"in-du-se cre!tin are cea "ai superficial "oart concepie despre cre!tinis".

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


Pentru a se +ntri !i "aturi)a +n "ona' +nsu!irile evan*'elice este neaprat nevoie de neca)uri !i de ispite. #lndeea lui trebuie pus la +ncercare4 s"erenia lui trebuie pus la +ncercare4 rbdarea !i credina lui trebuie puse la +ncercare. Trebuie pus la +ncercare dac +i sunt "ai dra*i Evan*'elia cuvintele !i poruncile lui 8ristos +n care este viaa ve!nic dac +i sunt "ai dra*i dect +ntietile +nlesnirile si obiceiurile lu"ii "ai dra*i c'iar dect viata A Grea pare la +nceput intrarea +n focul ispitelor dar fr ele este cu neputin a deprinde iertarea tuturor 6i*nirilor iubirea de vr6"a!i !ederea Proniei lui 1umne5eu 0n toate - ace)tor porunci ale (!an*'eliei care sunt cele "ai +nalte !i cele "ai de pe ur" cu privire la aproapele4 iar dac o"ul luntric nu va fi for"at prin toate poruncile nu poate s se fac locuin a Sfntului %u'. Am tras *u<, *rie!te sfntul %avid c de poruncile 0ale am dorit =Ps. -XV... E3E:. 5r po*orrea %u'ului nu poate fi desvr!ire cre!tin. /eca)urile !i ispitele sunt recunoscute de ctre Sfnta Scriptur si Sfinii Prini drept cel "ai "are dar al lui %u"ne)eu slu6esc drept deprindere pre*titoare cu isi'ia +n care "ona'ul dobnde!te curirea cea "ai a"nunit iar apoi !i lu"inarea cea "ai +"bel!u*at. Prinii ase"uiesc neca)urile "ona'ului care pre"er* intrrii +n isi'ie cu pti"irile lui 8ristos dinainte de rsti*nire iar isi'ia - cu rsti*nirea pe cruce !i +n*roparea creia +i ur"ea) +nvierea. Acest lucru E-a" aflat la bun vre"e din scrierile Prinilor. Sfinita Gnduial sfntul siste" pe care %u"ne)eiasca Pronie E-a 'otrt pentru slu6itorii lui %u"ne)eu "-a u"plut de ui"ire. .ni"a "ea a fost ptruns de iubire fa de conte"plarea acestui "inunat siste". -u osebire "i-a plcut +nvtura privitoare la el a lui Varsanufie cel $are. $i s-a prut c ea a fost rostit ctre "ine, de la sine s-a +"propriat sufletului "eu. B;und a"inte la cuvintele 'po)tolului: pentru toate mulumii =l Pes. V E9: pre*te!te s dai "ulu"it pentru toateC scria cel $are unuia dintre ucenicii si pe care +l pre*tea +n cuptorul vieii de ob!te pentru vieuirea +n )vorre B!i de vei fi neca)uri sau +n nevoi sau +n str"torri sau +n dureri !i osteneli trupe!ti - pentru tot ce te atin*e d "ulu"it lui %u"ne)eu. /d6duiesc c !i tu vei a6un*e ntru odi<na 4ui 2(!r I:, 3: - c prin multe neca!uri se cade nou a intra ntru mpria lui umne!eu 2Fapte 6.V 11:. A!adar nu te +ndoi +n sufletul tu !i nu slbi cu ini"a ta din nici o pricin ci adu-i a"inte de cuvntul apostolesc, C de s-ar si strica omul nostru cel dinafar, dar cel dinluntru se nnoiete din !i n !i 56 Cor I:, EK:. %ac nu vei rbda i)pitele, nu te vei putea sui pe cruce4 iar de vei rbda "ai +nti pti"irile vei intra si +n li"anul odi'nei !i te vei lini!ti fr nici o *ri6 avnd sufletul +ntrit +n %o"nul !i totdeauna lipindu-te de %nsulC2/". ?n alt frate !i-a artat +naintea celui $are dorina sa de isi'ie. .-a rspuns lui cel $are, B5rate < H"ul ce are datorii de nu +!i va plti "ai +nainte datoriile r"ne datornic pretutindeni oriunde ar "er*e oriunde s-ar sl!lui spre vieuire -+n cetate ori +n sat4 nicieri n-are putina de a tri +n ti'n. .ar cnd din pricina datoriilor sale va fi supus neca)urilor de la oa"eni !i rusinndu-se va scoate bani de undeva !i va plti datoriile atunci devenind slobod cu "ult +ndr)nire poate fie s petreac +n "i6locul oa"enilor fie s vieuiasc +n sin*urtate. ;a fel !i cu "ona'ul, cnd se va strdui dup puterea sa a rbda neca)urile defi"rile pa*ubele atunci va deprinde s"erenia !i nevoina du'ovniceasc. Pentru s"erenia !i nevoina lui i se iart pcatele precu" "rturise!te Scriptura, Ve!i smerenia mea si osteneala mea, si las toate pcatele mele =Ps. XX.V E>:. Gnde!te-te

Sfntul .*natie #riancianinov


cte neca)uri !i defi"ri a rbdat Stpnul nostru lisus 8ristos +nainte de cruce, prin rbdarea lor El Se suise de6a pe cruce. A!i6derea ni"eni nu poate a6un*e la lini!tirea =isi'ia: cea adevrat !i roditoare ni"eni nu se poate sui +ntru odi'na cea sfnt a desvr!irii de nu va fi pti"it "ai +nainte cu 8ristos !i nu va fi rbdat toate pti"irile ;ui a"intindu-!i de povaa Apostolului, *e vom ptimi mpreun cu 7l, mpreun cu 7l ne vom si proslvi =Go". V... EI:. /u te a"*i, alt cale spre "ntuire dect aceasta nu-i. %o"nul s +i a6ute dup voia Sa ca s pui )idirii tale te"elie de nde6de pe piatr tare a!a cu" El a poruncit +n (!ang3elie Piatra este 1ristos $l Cor 6, $8?2/2. ;a scurt vre"e dup intrarea "ea +n "nstire s-au revrsat asupra "ea neca)urile ca o ap curitoare. Au fost !i r)boaie luntrice !i nvliri ale bolilor !i pri*onirea de ctre srcie !i cutre"ure datorate propriei ne!tiine lipsei de cercare !i de +nelepciune4 +n ce prive!te neca)urile de la oa"eni acestea au fost cu "sur. Pentru a le +ncerca din plin si pe acestea era nevoie de o stadie aparte. Prin neptrunsele 6udeci ale Proniei a" fost sl!luit +n acea "nstire vecin cu capitala de nord pe care nici nu voia" s-o vd atunci cnd locuia" +n capital socotind-o pe de-a-ntre*ul nepotrivit cu elurile "ele du'ovnice!ti +n anul E933 a" fost c'e"at +n Pustia Ser*'eev !i fcut +nti-stttor al ei. 5r cldur "-a +nt"pinat "nstirea +n pri"ul an al petrecerii "ele aici a" fost lovit de o boal *rea +n cel de-al doilea an de o a doua +n cel de-al treilea an - de o a treia, aceste boli au luat cu ele r"!iele puinei "ele snti !i puteri au fcut din "ine un o" vl*uit suferind fr +ncetare. Aici au ridicat capul !uiernd )avistia defi"area !i clevetirea4 aici a" fost supus unor pedepse *rele +ndelun*ate +n6ositoare fr 6udecat fr cea "ai "ic cercetare ca un dobitoc necuvnttor ca un idol nesi"itor4 aici a" v)ut vr6"a!i care suflau rutate ne+"pcat !i sete de pieirea "ea4 aici "-a +nvrednicit $ilostivul %u"ne)eu s cunosc bucuria si pacea sufletului ce nu pot fi tlcuite prin cuvinte4 aici "-a +nvrednicit El s *ust din dra*ostea !i dulceaa du'ovniceasc +n vre"e ce E-a +ntlnit pe vr6"a!ul "eu care cuta capul "eu - !i s-a fcut faa acelui vr6"a! +n oc'ii "ei ca faa unui +n*er lu"inat. %in cercare a" cunoscut tainicul +neles al tcerii lui 8ristos +naintea lui Pilat !i a ar'iereilor iudei. -e fericire s fii 6ertf ase"enea lui lisus < Sau nu. -e fericire s fii rsti*nit ln* $ntuitorul a!a cu" a fost rsti*nit oarecnd tl'arul cel fericit si +"preun cu acest tl'ar s "rturise!ti dintru +ncredinarea sufletului, Cele vrednice dup faptele mele iau* pomenete-m, oamne, cnd vei veni ntru mpria 0a 24e 66III, $"-$28 A6un*nd la vrsta de patru)eci de ani ni"icit de boli )*uduit de "ulte neca)uri slbno*it ne+nstare nici "car s +"i c'eltuiesc puterile +n viaa fptuitoare ce vei spune despre soarta "ea A /u vd +naintea "ea vreun o" a crui soart s +"i fie dorit si pi)"uit. Sunt un pctos vrednic de "unci att de cele vre"elnice ct si de cele ve!nice - dar nu pi)"uiesc soarta vreunuia dintre oa"eni. -nd caut la pcatele "ele acestea " u"plu de *roa)4 dar !i pentru pcto!ii cei "ai cu"plii e Gscu"prtor. %o"ni ai p"ntului Pstori ai #isericii Prinilor si 5railor < /u "ai sunt bun de acu" s v slu6esc. %e ce slu6ire e +n stare cel +nlnuit de boli intuit de ele la pat inut fr de ie!ire +n c'ilie A .)*onii-" i)*onii-" ca pe un rob netrebnic care nu face altceva dect s v +"povre)e < /u v voi tulbura cu nici un fel de cereri cu nici un fel de *ri6 pentru "ine. /u a" nevoie de *rdin cu u"br desftat !i flori bine"irositoare4 n-a" nevoie de slu*i4 +"i va slu6i pentru

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


nu"ele lui 8ristos vreun "ona' s"erit +"i va tri"ite de "ncare !i de +"brc"inte vreun iubitor de 8ristos4 n-a" nevoie de odi lar*i n-a" nevoie de nici o desftare de nici o distracie p"nteasc. %ai-"i dru"ul dai-i dru"ul celui bolnav bun de ni"ic< +"i voi afla departe de )arva capitalei departe de ceti !i sate un adpost puin !tiut +nsin*urat !i lini!tit, acolo +"i voi tr+ )ilele pn la "or"nt +n sin*urtate. #olile "ele fac s a" neaprat nevoie de lini!tea +nsin*urrii. Vrei s !tii dac +n sufletul "eu nu se ascunde nici o dorin A V pot "ulu"i pofta iscoditoare, de pocin +nsete5 +i las pe oa"eni, ei sunt unelte oarbe +n dreapta cea atotputernic a Proniei4 aduc la +"plinire ceea ce porunce!te sau +n*duie Aceasta. Grindu-le oa"enilor a" vrut s aduc dania iubirii !i cinstirii fa de aproapele danie preaplcut care desfat ini"a celui ce o aduce. ;u"ea prins cu de!ertciunea ei cu *ri6ile cu distraciile !i BsporireaC ei nici nu ia a"inte la cuvintele "ele, pentru ea e de ne+neles strin *lasul sufletului ce a si"it nevoia de pocin !i lini!tire. &eurmatule, 'totputernice Atotbunule Atot+ne-leptule %u"ne)eu !i %o"n @iditor !i $ntuitor al "eu< +n lacri"i !i +n praf +naintea Ta st un firicel ne+nse"nat de praf - eu cel c'e"at de Tine la fiin si si"ire cruia Tu i-ai +n*duit s cu*ete si s doreasc < Tu ve)i ini"a "ea4 ve)i dac +n adncul ei de tain este pstrat cuvntul pe care " 'otrsc a-E rosti cu "intea !i cu *ura < Tu !tii ce doresc s cer "ai +nainte de a cere eu4 +n 6udecile Tale s-a 'otrt de6a dac cererea "ea s fie plinit ori lepdat. $i-ai druit +ns voie de sine stpnitoare si cute) s aduc +naintea Ta s rostesc +naintea Ta dorina ticloasei nec6itei rnitei "ele ini"i< /u lua a"inte la ini"a "ea nu lua a"inte la cuvintele ru*ciunii "ele nu f dup voia "ea ci f ceea ce este plcut +naintea Ta ceea ce ale*e !i rnduie!te pentru "ine Atotsfnta +neleapt Ta voie. Voi rosti totu!i dorina ini"ii "ele4 voi +nfi!a prin cuvnt n)uina voii "ele de sine stpnitoare <... Jile pocinei desc'ide-mi mie, lubitorule de oameni7 +n des-frnare a" c'eltuit viaa "ea a6un*nd +n al unspre)ecelea ceas4 toate puterile "i-au secat4 nu pot svr!i poruncile !i slu6irile cuvenite cu trupul "eu slbno*ii, druie!te-"i s +i aduc "car pocin ca s nu a6un* a pleca din 'anul lu"ii strin de orice nde6de. Ve)i neputina "ea neputin att a sufletului ct !i a trupului < /u pot sta +"potriva pati"ilor !i s"intelilor < Scoate-" +n sin*urtate !i lini!tire ca acolo s " pot cufunda cu totul cu "intea !i cu ini"a !i cu trupul +n pocin... %e pocin +nsete) <... $ilostive %oa"ne stin*e setea "ea ce nestins care " "istuie, druie!te-"i pocin < -ela -e ai revrsat asupra "ea attea binefaceri fr nu"r +ncununea)-le !i +"pli-ne!te-le prin darul pocinei< Stpne Atotsfinte < /u " lipsi de darul pentru a crui pri"ire de atta vre"e Te ro* +n nebunia "ea ne!tiind ce cer ne!tiind de sunt +n stare s pri"esc darul cerut ne!tiind dac +l voi p)i dup ce +l voi fi pri"it. ?nul din slu6itorii Ti sfinit !i lu"inat de %u'ul Sfnt a )is, B5r de lini!tire nu e adevrat pocinC2/-. Acest cuvnt a i)bit sufletul "eu pctos s-a +nfipt +n aducerea "ea a"inte " ptrunde ca o sabie de fiecare dat cnd este +nnoit prin a"intire. /ev)nd +n "ine pocin cad +n nedu"erire4 " silesc pe "ine +nsu"i la pocin +ns +nt"pin fr voie *ri6i !i +"prstiere - acestea rpesc de la "ine pocina. /u pot s-o in +ncon6urat fiind de *lcevi !i s"inteli, pleac se furi!ea) de la "ine " las pustiu !i fr de nde6de. $ult"ilostive %oa"ne < %-ruieste-"i pocina adus de lini!tire pocin statornic pocin puternic a

Sfntul .*natie #riancianinov


cura +ntinciunile sufletului !i trupului pocina pe care Tu ai druit-o tuturor celor pe care i-ai ales !i i-ai c'e"at la Tine ale cror nu"e sunt +nse"nate spre a fi scrise +n cartea vieii crora le-ai rnduit s vad ve!nic slava Ta !i s slavoslo-veasc ve!nic "ila Ta. %arul pocinei e pentru "ine "ai scu"p !i "ai dorit dect co"orile +ntre*ii lu"i. 5ie ca s vd curit prin pocin voia Ta fr de pri'an calea nertcit ctre Tine si s vestesc despre ele frailor "ei< Voi prietenii "ei cei adevrai le*ai de "ine prin le*turile prieteniei +n %o"nul nu v tn-*uii pentru "ine nu v nec6ii de plecarea "ea. Plec cu trupul pentru a " apropia cu du'ul4 la artare " pierdei4 de fapt +ns " aflai cu adevrat. .ncredin-ai-" pocinei, ea " va +napoia vou curit lu"inat !i v voi vesti vou cuvntul "ntuirii cuvntul lui %u"ne)eu. Jile pocinei desc'ide-mi mie, lubitorule de oa"eni %oa"ne druie!te "ntuire ve!nic "ie !i tuturor prietenilor "ei ce +ntru Tine "-au iubit ca +n ve!nicia cea fericit +ntru bucurie !i desftare ne*rit cu toii s slavoslovi" pe 0atl !i pe .iul !i pe (&ntul *u<, pe %u"ne)eu -el ?nul +n Trei .postasuri -are a artat nea"ului o"enesc dra*oste si "il "ai presus de cuvnt "ai presus de pricepere < A"in. Anul E9DI I ianuarie +n aceast vre"e ar'i"andritul .*natie din pricina sntii )druncinate cu desvr!ire a cerut s fie eliberat de +ndatoririle cr"uirii Pustiei Ser*'eev scos la pensie !i "utat +n "nstirea /iRolo#abaevsR. . s-a acordat +ns doar un concediu !i a petrecut )ece luni +n "nstirea sus-po"enit. !ote E. Scris ca ur"are a dorinei ctorva "ireni evlavio!i de a petrece via cu luare-a"inte +n lu"e. 2 Capetele Preacu!io)ului Pilotei Sinaitul *o'roto-liu'ie, partea a 2-a 3. Sfntul .saac Jirul. %uvntul LAAI. $ Patericul Egiptean. / Preacu!io)ul I)i3ie *o'rotoliu'ie, partea a .l-a cap. D. ;a fel 6udec !i ceilali Sfini Prini. . Ga3 :III, ".-", , Impre)ii 2n tr 8 9. ;a cei din vec'i"e se obi!nuia ca +"praii !i ceilali cr"uitori s fac ei +n!i!i 6udecat !i pentru aceasta ale*eau un loc la porile cetii. H pild a acestui fapt afl" +n viaa Sfntului $are $ucenic G'eor*'e 5Vieile -finilor, 2- aprilie8 # :ar)anufie cel Mare <spunsul (/L) E2. Sfntul .saac Jirul. %uvntul AAA "" (cara, Cu!*ntul :III, cap ." "2 Cu!*nt 66:, cap "- Cu!*ntul 66:, cap "$ Cu!*ntul 666:III EF. Expresie +"pru"utat de la Sfntul loan Scrarul %uvntul AAV, cap EK. +nvtura a doua, %espre s"erita cu*etare. EI. 5ericitul Teofilact al #ul*ariei +n tlcuirea la pilda va"e!ului si fariseului =;e. XV..I8 E9. Pri"a din ru*ciunile de di"inea ale Preacuviosului $acarie cel $are. "# *o'rotoliu'ie, partea a --a, cartea l, art " 12. %espre le*ea du'ovniceasc cap. II *o'rotoliu'ie, partea "

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


2" Preacu!io)ul &il Sor)ki %uvntul 3, 1e)pre g*ndul trufiei 22 Patericul egiptean. 2- (cara. Cu!*ntul I:, cap 2"-22 1D. Gspunsul 1E2. 1F. +nvtura a 1-a. 2. Cu!*ntul 4666I6 2, Patericul egiptean. 27 Patericul egiptean. 1>. Preacuvio!ii Varsanufie si loan rspunsul 1IF. -0 Cu!*ntul I:, cap 72-7-" Cap ,0, ,", ,2 *o'rotoliu'ie, partea " 31. Varsanufie !i loan rspunsul FI>. 33. Spus a Preacuviosului Pi"en cel $are. Patericul egiptean. 3D. -ea de-a !asea ru*ciune a di"ineii =+n ceasloa-vele ro"ne!ti a !aptea - n. tr.: -/ @ltima cerere la ectenia mare 3K. Viaa sfinilor "ucenici Ti"otei !i $avra. Vieile -finilor, 3 "ai. $inunat via < %e-a lun*ul +ntre*ii stadii a nevoinei lor "ucenicii n-au +ncetat a "rturisi c "ucenicia slu6e!te pentru ei drept curire de pcate. ?"brii de Sfntul %u' ei pri"eau aceast curire cu sete. #el!u*ul de s"erenie era unit +n ei cu cu bel!u*ul de dra*oste "ai presus de fire. Atunci cnd o duceau pe $avra la rsti*nire "a"a ei a +ncercat so opreasc tn*u-indu-se pentru ea4 dar "ucenia s"ul*ndu-se din "inile ei *rbea ctre cruce spunndu-i "aicii sale, B%e ce " tra*i de la cruce nelsndu-" s " +ndulcesc "ai de*rab de %o"nul "eu +ntru ase"narea "orii ;ui AC 3I. +nvtura a doua. 39. Sfntul .saac Jirul cuvntul X;.6 -# Florilegiul )f*ntului Ilie, cap .2 *o'rotoliu'ie, partea a patra $0 Pilotei Sinaitul, cap "- *o'rotoliu'ie, partea a doua DE. Preacuvio!ii Varsanufie cel $are !i loan rspunsul 3EE. $2 Patericul egiptean, despre ar'iepiscopul Teofil4 Avva %orotei +nvtura a !aptea. $- Patericul egiptean. DD. +nvtura a !aptea %espre defi"area de sine. DF. +nvtura a !aptea %espre defi"area de sine. $. Vieile -finilor, 6M ianuarie $, Cu!*ntul al patrulea, ediia anului E9F1. D9. Gspunsul 32D. $# Sf*ntul Petru 1ama)c3inul, cartea 0nt*i *o'rotoliu'ie, partea a treia /0 'lu5ie la Rom II, ", /" Preacu!io)ul I)aia Pu)tnicul Cu!*ntul al optulea, cap 2 /2 T*lcuirea la cu!intele citate mai )u) din cap X.X al Evan*'eliei dup $atei. /- Cu!*ntul 6:, cap 7 FD. Sfntul .saac Jirul -uvintele X;... !i XXXV.... FF. -uvntul ;V... Aceea!i +nvtur !i +n -uvntul ;V.. /. Patericul egiptean. /, Patericul egiptean. F9. Spuse ale Preacuviosului a!e)ate dup -uvintele lui du'ovnice!ti"orale. $oscova ediia anului E9K2. /# Patericul egiptean, '!!a Pimen K2. -uvntul al !aptelea cap. D. ." Cap "" *o'rotoliu'ie, partea a doua

Sfntul .*natie #riancianinov


.2 Preacu!io)ul Ca))ian %artea a patra. 1e)pre r*nduielile pentru cei ce )-au lepdat de lu"e cap. 3I. .- Vieile -finilor, l aprilie .$ Cu!*ntul al optulea KF. -uvntul al !aptelea cap. 3E. .. Preacu!io)ul Macarie cel Mare Cu!*ntul al cincilea, cap -" ., Patericul egiptean. .7 Patericul egiptean. .# Cu!*ntul al doilea ,0 Patericul egiptean. IE. +n versiunea ro"neasc di"potriv se *se!te varianta BneputinaC =n. tr.:. ,2 Patericul egiptean. ,- Cartea a :l-ea, 1e)pre du3ul cur!iei, cap / ID. Preacuviosul Avv %orotei +nvtura X.... ,/ 0ntrebarea 1F1 !i +n continuare. IK. Gspunsul 1FF. ,, Preacu!io)ul I)aia Pu)tnicul Cu!*ntul 66:II, cap 2 ,7 Preacu!io)ul Macarie cel Mare Cu!*ntul 66I I>. -uvntul X... %espre rbdarea ispitelor. 70 Patericul egiptean. 7" 'rena 2n tr 8 72 Cu!*ntul 6:, cap. > potrivit traducerii lui Paisie de la /ea". 7- :e5i (cara lui Teofan Mona3ul, *o'rotoliu'ie, partea +nti. Ve)i de ase"enea !i capetele Preacu-viosului Gri*orie Sinaitul Predania Preacuviosului /il SorsRi !i scrierile "ultor ali Sfini Prini. 7$ 0n original: 9palpabil? 2n tr 8 9F. Preacuviosul -assian Go"anul. -artea a !asea %espre du'ul curviei cap. E>. 9K. Acest articol este +"pru"utat cu precdere din al !aptelea -uvnt al Preacuviosului $acarie cel $are. Ve)i cap. E3-E9. 7, Preacu!io)ul Macarie cel Mare Cu!*ntul al patrulea, cap "/ 99. Sfntul .saac Jirul. -uvntul XXXV... 9>. +n slavon !i rus BRrest svoiC poate +nse"na !i Bcrucea saC !i Bcrucea proprieC =n. tr.:. #0 Preacu!io)ul Marcu ')cetul, %uvnt despre legea du'ovniceasc, cap -" >E. Gnduiala celor doispre)ece psal"i ru*ciunea Sfntului Eustratie. #2 Vieile -finilor, - mai >3. +n acel loc a fost +nlat "ai apoi o biseric +n cinstea sfntului Gri*orie -uvnttorul de %u"ne)eu. >D. Si'stria Serg3ee! #/ Potri!it traducerii )la!one 2n tr 8 #. :e5i Psaltirea cu tlcuiri din Sfinii Prini editat de lavra Vievo-PecersRa. #, Patericul egiptean. >9. -ntarea a !asea *lasul al !ase6ea. >>. Preacuviosul Avv %orotei. +nvtura a treia despre con!tiin. "00 Potri!it traducerii )la!one 2n tr 8 E2E. Preacuviosul Avv %orotei. +nvtura a treia despre con!tiin. "02 (cara, cu!*ntul 6:III "0- Patericul egiptean. Avv Pi"en cel "are. "0$ Patericul egiptean. Avv A*aton. "0/ Patericul egiptean. "0. Cu!*ntul 6:II, cap 2, 7

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


"0, Cu!*ntul 4666I6 "07 Cu!*ntul 66I "0# (cara, Cu!*ntul :I ""0 :e5i 4e 66>I, $" 2n tr 8 """ Preacu!io)ul loan Carpatiul Cap 66: *o'rotoliu'ie, partea a patra ""2 Per)oane 2n tr 8 ""- 4e 6I:, ",- t*lcuirea Fericitului Teofilact ""$ Patericul egiptean; Preacuviosul Avv %orotei +nvtura a doua. ""/ Sf*ntul Petru 1ama)c3inul *o'rotoliu'ie, to"ul +nti. %espre dreapta socotin. EEK. Persoan =n. tr.:. "", &atura 2n tr 8 EE9. Sti'ir de la ;audele din %u"inica Po*orrii %u'ului Sfnt. ""# Patericul egiptean. "20 Patericul egiptean. "2" Patericul egiptean. "22 Patericul egiptean. "2- Cu!*ntul 4666I6 "2$ Patericul egiptean. E1F. Viaa Preacuviosului Vasile cel /ou !ama o)*ndirii Vieile -finilor, 2. martie "2. Patericul egiptean. E1I. Acest vapor se nu"e!te BValaa"C. +ncepnd cu desc'iderea navi*aiei pe lacul ;ado*a !i pn la se)onul furtunilor de toa"n vaporul "er*e de dou ori pe spt"n la "nstirea Valaa" plecnd de fiecare dat din Sc'liesselbur*. E19. Hstrovul Valaa" se afl la dou)eci !i cinci de verste de cel "ai apropiat r" la patru)eci de ora!ul finlande) Serdobol !i la opt)eci de "nstirea Vonev4 de 6ur +"pre6ur are vreo trei)eci de verste4 ine biserice!te de epar'ia SanRt-Petersbur-*ului iar ad"inistrativ - de *ubernia V+bor* a $arelui -ne)at al 5inlandei. E1>. $ulte din catedralele ruse!ti au dou nivele fiecare cu altarul su =n. tr.:. "-0 Viaa "anuscris a Sfntului Avraa"ie de Gostov !i icionarul sfinilor rui) "-" icionarul sfinilor rui) E31. $anuscris din biblioteca "nstirii Valaa". Poate c ar'ivele 5inlandei vor aduce cu vre"ea "rturii "ai li"pe)i !i "ai a"nunite despre istoria Valaa"ului dect cele pe care ni le ofer i)voarele pe care le ave" acu". E33. Petrecerea la Valaa" a Preacuvio!ilor Arsenie Savatie !i Alexandru sunt fapte vrednice de cre)are istorisite +n Vieile lor. +n Viaa Preacuviosului Alexandru scris de ucenicul su .larion se poveste!te destul de a"nunit !i cu "are laud despre nevoina "ona'ilor de la Valaa" iar +n viaa Preacuviosului Arsenie se a"inte!te c +n "nstire era o ob!te nu"eroas. E3D. %intr-un "anuscris al bibliotecii "nstirii Valaa" care face tri"itere la un "anuscri) !ec3i intitulat 9Po!e)tire? "-/ Preacu!io)ul &il Sor)ki Predislovie la %uvinte. "-. 'leMandru I 2n tr 8 E3I. +n li"ba rus cuvntul BeuC cuprinde o sin*ur liter =n. tr.:. E39. Acest *en de cntare nu este coral ci "onodie fiind ur"a!ul celei "ai vec'i cntri ruse!ti !i +nrudit cu "u)ica psaltic =n. tr.:.

Sfntul .*natie #riancianinov


"-# )ipic, 4unea )fintei Patru5ecimi "$0 Antolog<ion. -ap. FD %espre viaa "ona'al de ob!te +n acest articol foarte +ntins iero"ona'ul spune +ntre altele c +n c'inovii terbuie ur"at neaprat predania Sfinilor Prini ce au dat rnduieli vieii "ona'ale4 cei ce +ncalc predania Sfinilor Prini nu vor vedea lu"ina lui 8ristos. .ero"ona'ul +ndea"n pe cel care se 'otr!te s fac o "nstire nou s cear *ra"at de binecuvntare de la Preasfntul Patriar' !i s +n*rdeasc "nstirea cu binecuvntarea Patriar'ului. Anto-log<ionul a fost foarte preuit de ctre "ona'ii no!tri care s-au +ndeletnicit cu cea "ai +nalt nevoina "ona'al. %up aceast carte a +nvat ru*ciunea lui lisus vestitul nevoitor de la Solove lisus din sc'itul Gol*ota4 dup ea a +nvat ru*ciunea lui lisus Preacuviosul loasaf Va"ensRi fctorul de "inuni din Volo*da precu" se vede din Viaa lui "anuscris. ?lti"ul fapt arat c iero"ona'ul a trit +n vre"ea pri"ilor Patriar'i !i a prins Bvre"urile tulburiC =perioada de dup "oartea ur"a!ului lui .van cel Groa)nic caracteri)at prin anar'ie intern !i tentativa polon de a i"pune un suveran polone) Gusiei - n. tr.: precu" pute" conc'ide din scurtele indicaii privind eveni"entele conte"porane care se +ntlnesc +n carte. Extrasele reproduse aici sunt citate dup ediia tiprit +n EK9I la Grodno de ctre ortodoc!i la dou)eci de ani dup depunerea Patriar'ului /iRon pstrn-du-se orto*rafia vec'e. 5aptul c aceast carte a fost tiprit de ctre ortodoc!i +l arat sfatul cuprins +n ea, cererea binecuvntrii Patriar'ului fapt cu care rascolnicii nu s-ar fi +nvoit nicidecu". Socoti" necesar aceast observaie, orto*rafia crii precu" o arat experiena poate na!te +ndoieli cu privire la ortodoxia crii la o privire superficial asupra ei cu att "ai "ult cu ct unei ase"enea priviri foarte u!or i se ascunde sensul titlului de Antolog<ion pe care i "-a dat autorul @n An-tolog<ion este prin excelen o cule*ere explicat de texte ale vec'ilor Prini +n care ace!ti Prini nu sunt nu"ii. Trebuie s-i cuno!ti pe Prini ca s recuno!ti ale cui sunt fra*"entele din cule*ere. "$" Antolog<ion, cap. al !aselea. "$2 Antolog<ion, cap al 5ecelea ED3. -uvnt ctre "ona'ul /icolae. *o'rotoliu'ie, partea 0nt*i EDD. Sfinitul $ucenic Petru %a"asc'inul. -artea +nti. *o'rotoliu'ie, partea a treia EDF. Vers. 33 !i ur"toarele. "$. (fe) ",22-2-; II, E2-EE !i ur"toarele. EDI. 1 Pes. II, "$7 Patericul egiptean. '!!a I)3irion ED>. Ve)i !i Preacuviosul $arcu Ascetul -uvntul al patrulea. EF2. Preacuviosul AS %orotei. +nvtura +nti. EFE. +n slavon !i rus prepodo'nie +nsea"n Bprea-ase"ntoriC=n. tr.:. "/2 0n li"ba rus inoi +nsea"n BaltulC =n. tr.:. "/- Ca))iani Collatio 6:III, cap : "/$ 4ib "" *e nocturnis orationi'us, caput : "// Vieile -finilor, 2$ decembrie "/. 1istoire du %<ristianisme, par FleurN, li!re 2, c3ap . "/, Vies des peres des deserts d8>rient. "/7 Vieile -finilor, l martie "/# Cu!*ntul 4: EK2. Pti"irea sfntului "ucenic Gordie. Vieile -finilor, - ianuarie "." Cu!*ntul al patrulea

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


".2 Cu!*ntul al doilea, cap # EK3. Preacuviosul AS %orotei +nvtura +nti. ".$ (cara. Cu!*ntul al doilea, cap # EKF. Viaa Preacuviosului Antonie cel $are. Vieile -finilor, ", ianuarie ".. "olit&elnic. R*nduiala )c3imei mici "., Vieile -finilor, "# ianuarie ".7 Vieile -finilor, "/ mai ".# Preacu!io)ul Ca))ian Cu!*nt despre dreapta socotin. *o'rotoliu'ie, tomul al patrulea ",0 Vieile -finilor, 2- martie "," Vieile -finilor, N ianuarie ",2 Vieile -finilor, l martie ",- Vieile -finilor, 2$ decembrie ",$ Vieile -finilor, 2/ iunie ",/ Vieile -finilor, "#, iunie ",. Cu!*ntul al doilea ",, Potri!it t*lcuirii Fericitului Teofilact al +ulgariei ",7 (cara, Cu!*ntul al patrulea, cap $EI>. Preacuviosul $acarie E*ipteanul. H"ilia a !aptea cap. F. E92. Sfntul .saac Jirul -uvintele X;... !i 64:III "7" Molitfelnic, SluBba cununiei 20n "olit&elnicele noastre acest cuvnt de +nvtur nu exist - n. tr.:. "72 Potri!it t*lcuirii Fericitului Teofilact al +ulgariei la Mt 6I6, "2 "7- Preacu!io)ul Macarie cel Mare, Cu!*ntul 0nt*i, cap ""7$ Preacu!io)ul Ca))ian Romanul Cartea a patra, Cu!*ntul al cincilea E9F. Preacuviosul Varsanufie cel $are Gspunsul 1FF. "7. T*lcuirea la Mt 6I6, "2 "7, 1istoire du c<ristianisme, FleurN, li!re 2., c3ap / E99. A!a s-a +nt"plat cu Sava cel Sfinit =F dece"brie: Si"eon cel din $untele "inunat =1D "ai: si "uli alii. E9>. A!a s-a +nt"plat cu Preacuviosul Siluan. Vieile -finilor, Viaa Preacu!io)ului Pa3omie cel Mare, "/ mai "#0 Cu!*ntul 64:II "#" (cara. Cu!*ntul 66:II, cap 2# "#2 (cara. Cu!*ntul I, cap "7-"# "#- Patericul egiptean. E>D. E vorba de pati"a buturii =n. tr.:. "#/ Cartea "", cap al treilea "#. (cara. Cu!*ntul 0nt*i, cap al patrulea "#, Predania "#7 Predania "## Predania 200 Predania 20" *o'rotoliu'ie, to"ul al patrulea. %espre Sfinii Prini care sunt +n Sc'it !i despre dreapta socotin. 202 Predania 20- Predania 12D. Gspunsul K23. 20/ Predania 20. Predania 12I. Preacuviosul Si"eon /oul Teolo*. -uvnt despre credin. *o'rotoliu'ie, partea 0nt*i 129. -uvntul al treilea p*. D1. Ediia Pustiei Hptina anul E9F1.

Sfntul .*natie #riancianinov


12>. Sfinii -alist !i .*natie Xant'opulos cap. EK. %o-'rotoliu'ie, partea a doua 1E2. Viaa Preacuviosului Paisie cel $are. Vieile -finilor, "# iunie 1EE. Pti"irea Sfntului Mucenic Filimon Vieile -finilor, "$ decembrie 2"2 Preacu!io)ul Simeon &oul Teolog, cap 0nt*i 1o-'rotoliu'ie, partea 0nt*i 2"- Te)tament 2"$ T*lcuirea Fericitului Teofilact 1EF. Preacuviosul $arcu Ascetul -uvntul +nti despre pocin. 2". T*lcuirea Fericitului Teofilact 2", Cu!*ntul al patrulea 2"7 T*lcuirea Fericitului Teofilact al E3ridei 2"# Potri!it t*lcuirii Sf*ntului Simeon &oul Teolog, Cu!*ntul al 5ecelea 112. Sfntul .saac Jirul -uvntul ;V. 22" T*lcuirea Fericitului Teofilact al E3ridei 111. +"pru"utat din scrierile Prinilor !i "ai cu sea" din pri"a carte a Sfinitului $ucenic Petru %a"asc'inul. *o'rotoliu'ie, partea a treia 113. Preacuviosul .saac Jirul -uvntul X;V.... 22$ &ovee du'ovniceti ale fericitului stare Serafi" din Sarov. -ap. al )ecelea %espre nevoine. Ediia anului E9DD. 11F. Preacuviosul Avv %orotei. +nvtura a E3-a %espre rbdarea ispitelor. 22. Ibidem 11I. Preacuviosul Avv %orotei. +nvtura +nti espre lepdarea de lume. 119. A patra spus a Avvei ;on*'in. Patericul egiptean. 11>. Sfntul .saac Jirul -uvntul X;.... 2-0 Cu!*ntul al patrulea, cap . 13E. Preacuviosul /il SorsRi la nu"e!te Bcderi cu *ndulC - -uvntul al treilea. 2-2 Preacu!io)ul &il Sor)ki, Cu!*ntul al treilea 133. Stareul Serafi" =Sfntul Serafi" de Sarov - n. tr.: cap. E2.Q 13D. -apete teolo*ice !i fptuitoare cap. patru. *o'rotoliu'ie, partea 0nt*i 2-/ Preacu!io)ul Marcu ')cetul, espre legea du'ovniceasc, cap -2 2-. Preacuviosul Avv %orotei +nvtura E3. 13I. H"ilia a !aptea cap. patru. 2-7 Emilia a opta, cap cinci 13>. Preacuviosul Avv %orotei +nvtura a doua. 1D2. Preacuviosul Avv %orotei +nvtura a doua. 2$" Patericul egiptean. 1e)pre '!!a Pimen cel Mare 2$2 (cara. Cu!*ntul 66II, cap 22 1D3. -artea Esterei cap. D-I. A"an "acedonean de nea" era favoritul !i cel dinti dintre dre*torii lui Artaxerxes +"pratul per!ilor. $ardo'eu iudeu de nea" se nu"ra printre curteni !i fiind de o adnc evlavie nu !i-a +n*duit s caute a plcea oa"enilor nu s-a trt +naintea parvenitului. Aceast purtare a lui $ardo'eu E-a +ncrncenat pe A"an, acesta a pre*tit o spn)urtoare +nalt ca s dea "orii prin ea acea excepie pe care o ura de la slu*rnicia ob!teasc. Goata sorii +ntorcndu-se +"pre6urrile s-au sc'i"bat !i A"an a fost atrnat +n spn)ur-toarea pe care i-a +nlat-o lui $ardo'eu. 1DD. Sfntul .saac Jirul0-uvntul XXX.... 2$/ Cu!*ntul 666: 2$. Mi3ail Feodoro!ici Solo!io!, profe)or al @niversitii din SanRt-Petersbur* inea lecii de fi)ic clasei ofiere!ti inferioare iar de c'i"ie - celei superioare a Jcolii de .n*ineri acu" Acade"ia /iRolaevsR. 1DI. B5r 8ristos nu e dreptate nu e sfinire nu este i)bvire !i toat

-uvinte c7tre cei ce vor s7 se "ntuiasc7


+nelepciunea nebunie este fr 8ristos. 5r 8ristos tot +neleptul nebun este tot dreptul - pctos tot cel curat - necurat... -e este cu adevrat al nostru A /eputina stricciunea +ntunericul rutatea pcateleC - sfntul Ti'on de @adonsR to" EF scrisoarea "" 1D9. Aici sunt avute +n vedere unele partide reli*ioase ce atr*eau asupra lor atenia capitalei de nord +n anii E913-E91D. 1D>. Preacuviosul Avv %orotei +nvtura a cincea. 1F2. Sfntul loan Gur de Aur ru*ciunea a !aptea a celor ce "er* spre so"n 6u"tatea a doua cererea a patra Tla noi este +ntre ru*ciunile de di"inea - n. tr.^. 1FE. Gspunsul al doilea. 1F1. Gspunsul 3D1. 1F3. Sfntul .saac Jirul -uvntul X;.. Cuprins Gnduiala lurii a"inte la sine pentru cel ce trie!te +n lume / $intea care se roa* caut unirea cu ini"a......> Adevr !i 6udecat de pace 6udecai +n porile voastre !i 6ur"ntul cel "incinos s nu-i iubii )ice %o"nul Atotiitorul.........EE 1o!edire a 0n!ierii trupurilor omene!ti avnd ca te"ei lucrarea ru*ciunii "intii......E3 1e)pre )merenie =convorbire +ntre stare !i ucenic:..............ED %espre rbdare.............................1> %espre curie..............................D3 -uvnt de "n*iere ctre "ona'ii nec6ii .... K1 -rucea proprie !i crucea lui 8ristos...........K9 Gou......................................I1 $area vieii................................IF -on!tiina .................................91 %espre viaa +"pr!tiat )i cea cu luare aminte 7. 1e)pre obiceiuri #0 Cugetare la moarte O Slav lui %u"ne)eu <.......................E2E -ursele stpnitorului lu"ii acostiOi.i..... ... C*ntec )ub umbra crucii =dup cap. EF al Ieirii: "", Cugetare la apu)ul )oarelui "2" 5ariseul =+n dou pri:.....................E19 Vi)it +n "nstirea Valaa".................ED9 %espre "ona'is" =convorbire +ntre doi cre!tini ortodoc!i un "irean !i un mona38 ",, -redina !i faptele .........................113 1e)pre poruncile e!ang3elice 2-$ 1e)pre fericirile e!ang3elice 2$. -re!tinul fa +n fa cu pati"ile sale.........1FE %espre adevrata !i farnica s"erit cu*etare .. 1K3 Pa3arul lui >ri)to) 2,Pl*ngerea mea 272

Sfntul .*natie #riancianinov


&ote -0-