Sunteți pe pagina 1din 8

Despre Rugaciunea Inimii cu Parintele Mina Dobzeu

"Eu L-am vazut pe Domnul Iisus. Asta mi-a dat putere" Chilia parintelui Mina Dobzeu miroase a tamaie si-a mir. Peretii sunt imbracati in icoane si intre ele arde neincetat o candela. Aerul e subtire si incarcat cu o tacere smerita. Dupa 91 de ani de credinta si rugaciune, dupa chinurile din temnitele comuniste, parintele sta intins in pat, orb si aproape fara auz. Mainile ii sunt firave. Mainile sale, care l-au botezat pe Nicolae Steinhardt in inchisoare, care au cioplit troite si au binecuvantat mii de credinciosi. Dar chiar si asa, firav si fara puteri, intreaga sa fiinta iradiaza bunatate si liniste, iar vorbele sale, pline de intelepciune si traire duhovniceasca, iti incalzesc inima. Unul dintre cei mai induhovniciti calugari ai Romaniei m-a primit pentru a-mi vorbi despre rugaciunea inimii, pe care o cunoaste indeaproape. "Bate la usa inimii. Loveste cu cuvinte!" - Parinte, v-ati intarit de-a lungul vietii practicand rugaciunea inimii. Ati vorbit despre importanta ei si ati raspandit-o in toata Romania, in biserici si manastiri. De ce ati considerat important sa faceti cunoscuta aceasta rugaciune, in mod special? - "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul". Aceasta este rugaciunea inimii, scurta si simpla, dar cu o mare putere si de mare ajutor. Este o rugaciune de pocainta, adresata Domnului Iisus, si e plina de Har si de Adevar. Porunca este de la Domnul: "Privegheati, dar in toata vremea, rugandu-va". Rugaciunea inimii nu este o taina de care au parte numai preotii, sau o practica ce apartine doar monahilor nevoitori. Este o rugaciune de pocainta, pentru tot crestinul. Prin aceasta rugaciune, omul devine curat cu inima. Rugaciunea inimii ii mantuieste pe cei credinciosi, iar monahii cu pravila calugareasca se si sfintesc. Domnul o primeste ca o jertfa curata, se

bucura de ea si se veseleste, iar pe noi, rugaciunea aceasta de toate relele ne pazeste, ne imbraca intr-o putere de sus, de nebiruit. - Exista anumite reguli pe care e bine sa le urmam, pentru ca ea sa fie ascultata?

Acasa, in satul nasterii sale din Basarabia

- Oricine poate spune rugaciunea inimii. E pentru toata lumea. Prima conditie este sa te impaci cu ceilalti. Fara pace in inima fata de aproapele tau, nu poti porni sa te rogi. In ce priveste locul rostirii ei, el poate sa fie in biserica sau in odaia ta. In liniste totala, in singuratate sau in camara inimii tale, indiferent unde te-ai afla. Cum sa ne rugam? Mai intai zicem Tatal nostru si apoi, dupa cum spune Apostolul Pavel, "rugati-va neincetat". Exista si o parte tehnica a acestei rugaciuni. Stai in genunchi sau pe un scaunel micut si incepem sa rostim rugaciunea cu mintea coborand in inima. Trebuie sa spui rar, in ritmul inimii: "Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul". Acestea zise cu smerenie multa si fara sa gandim nimic altceva si fara sa ne miscam. In felul acesta, primim tarie sufleteasca si se face simtita lucrarea Harului dumnezeiesc. Ne despatimim, ne izbavim de vicii: de ura, invidie, nerabdare, razbunare, betie, lacomie, desfrau sau zgarcenie. Apostolul Pavel spunea: "si Duhul vine in ajutor slabiciunii noastre, caci noi nu stim sa ne rugam cum trebuie, ci insusi Duhul se roaga pentru noi cu suspine negraite". Cu timpul, pacea se va asterne in intreaga noastra fiinta. Asta trebuie facut de trei ori pe zi, si sa nu uitam sa coboram mintea in inima, si la celelalte rugaciuni. Nimeni sa nu spuna ca nu poate duce la capat suta la suta rugaciunea inimii! Dumnezeu te va primi si cu un sfert din cat ar trebui. Unii poate va vor spune sa nu va apucati de rugaciunea inimii, pana nu va veti curati mai intai de vicii. Eu va sfatuiesc sa incepeti, chiar daca sunteti prinsi in mrejele poftelor trupesti, caci treptat, rugaciunea va aduce si despatimirea. E necesar doar sa ceri ajutorul lui Dumnezeu si sa te rogi cu staruinta. "Coboara-ti mintea in inima" - Aceasta rugaciune e legata de respiratie sau de bataile inimii?

- Ambele metode sunt bune la inceput. Pentru a te deprinde, poti spune: "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu" pe inspiratie, apoi "Miluieste-ma pe mine, pacatosul" pe expiratie. Dar daca vei lipi rugaciunea de bataile inimii, aceasta nu va inceta niciodata. Sfatul meu este sa umbli la inima. Bate la usa inimii, loveste cu cuvinte.

Inca in putere Mai intai cu vocea si apoi tainic. Asa vei deprinde inima sa se deschida si sa lucreze cu mintea, pana ce se va incalzi. Cand spui rugaciunea dupa bataia inimii, ritmul va fi altul si vei avea sapte timpi: 1. Doamne 2. Iisuse 3. Hristoase, 4. Fiul lui Dumnezeu, 5. miluieste-ma 6. pe mine, 7. pacatosul. Pentru omul de rand, zece minute dimineata, zece la pranz si la fel seara, si ii de ajuns. E bine sa nu lipseasca nici celelalte rugaciuni. Acatistul Domnului Iisus, al Maicii Domnului si altele. Sa mergeti la biserica si sa tineti posturile, iar un duhovnic sa te spovedeasca si sa te impartaseasca regulat. Eu sunt bolnav si stau la pat si spun rugaciunea asa, la pat cum sunt. Is slabanog... Spun rugaciunea cu mintea, vorbita sau tacand. Totul e sa ai mintea coborata in inima. Asta inseamna ca o faci cu inima. Este o lucrare pe care o atribui inimii spirituale si nu inimii carnale. Nu trebuie sa te opresti asupra inimii carnale! Acolo cultivi patimile. Spre stanga trebuie sa te opresti, doua degete sub sanul stang, acolo ti-e inima duhovniceasca. Si mai mult te opresti cu cuvantul. "Doamne Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieste-ma pe mine, pacatosul!". Un suspin trebuie sa fie in cuvantul "miluieste-ma". M-a intrebat cineva unde sta sufletul? Sufletul sta in tot corpul, dar centrul il are in inima duhovniceasca. E ca o faclie, ca o flacara care arde in noi! Arde! El raspunde la rugaciunea inimii. Pe masura ce vei spune rugaciunea vei simti cum se infierbanta. Nu cautati semne si minuni - Rugaciunile sunt intrerupte, adesea, de ganduri, care nu se lasa alungate usor. Cum

poti lupta cu asemenea rataciri? - Daca ai venit sa afli despre rugaciunea inimii, de ce iti pui matale problema ca vei avea rataciri? Ii ceri lui Dumnezeu cele bune, de ce crezi ca El nu te va calauzi spre cele bune si de folos? Domnul a zis asa: "Cine este omul acela intre voi care, de va cere fiul sau paine, oare ii va da piatra? Sau de-i cere peste, oare el ii va da sarpe? Daca voi, rai fiind, stiti sa dati daruri bune fiilor vostri, cu cat mai mult Tatal vostru Cel din ceruri va da cele bune celor care cer de la El?". Sa nu umbli dupa minuni si vedenii sau soapte. Atunci, da, diavolul poate sa lucreze. Trebuie sa ramai in rugaciune, fara sa cauti senzatii sau stari sufletesti extraordinare si vei fi ferit de ratacire. Si chiar daca le ai, sa nu le spui, sa le pastrezi pentru tine. Se poate ca Dumnezeu sa ne dea semne ca sa ne incurajeze si sa ne intareasca in credinta noastra, dar nu acestea sunt scopul si nu trebuie nici sa te mandresti cu ele si nici sa faci aprecieri despre tine, ca atunci esti neispravit. Nu cautati semne si minuni.

Manastirea "Sfintii Apostoli Petru si Pavel" din Husi / Foto: Agerpres Domnul a zis: "De veti avea credinta cat un graunte de mustar, veti zice muntelui acestuia muta-te de aici dincolo, si se va muta si nimic nu va fi cu neputinta". Da' matale crezi ca trebuie sa ne apucam sa mutam muntii din loc? Sa mergem pe apa sau sa levitam, cum spun yoghinii ca fac? Muntii stau bine unde i-a lasat Dumnezeu. Muntii pacatelor noastre trebuie sa ii mutam! Sa ne despatimim de vicii, de betie, invidie, dusmanie, desfrau, vorbire in desert, acestea sunt minunile credintei. Sa nu ne trufim, ca aceasta ne rataceste mai mult decat orice. Aceasta poate sa mahneasca Harul lui Dumnezeu, ca celor mandri Dumnezeu le sta impotriva, iar celor smeriti le da har. - Cateodata simti ca Dumnezeu e in arbori, in pietre, in tot ce inseamna natura, si parca intelegi acest limbaj si descoperi o dragoste dulce in toate. In astfel de momente, am ajuns in taina lui Dumnezeu sau e doar ceva premergator? - E doar ceva premergator. Sentimentele noastre sunt de la Dumnezeu si El nu ni le anuleaza. Ne da simtaminte bune si nobile ca sa intelegem ca suntem pe drumul cel bun, dar inca nu am ajuns la taina. Sentimentele pe care le avem, Domnul le foloseste de multe ori, ca sa intelegem tainele dumnezeiesti si lucrarea lui Dumnezeu cu noi. Ia sa vezi, stii sa canti "Trandafir de la Moldova"? Iata, Domnul mi-a aratat prin cantarea asta simpla cat de mult ia aminte asupra sentimentelor noastre, cand sunt calauzite catre lucruri bune si frumoase. Eu iubeam cantarea aceasta, mi-a vorbit despre sentimentele mele. Orice sentiment sadit in noi de Dumnezeu ii bun, ne desteapta, ne invata ca dincolo de sim-

plitatea lor, au inteles mai adanc. "Orice duhovnic e mare, daca asculti de el" - Pentru a inainta in rugaciune, avem nevoie de duhovnic, sau ne putem stradui singuri? - Da' matale la ce-ai venit la mine? Pai iata, singur ti-ai gasit raspunsul. Si eu, care cunosc mai multe, as avea nevoie de un duhovnic iscusit, ca multe se ivesc. Un duhovnic te ajuta, ai limpezime ca sa urci pe trepte mai inalte, e important sa ai. Da' unii alearga peste dealuri si peste vai ca sa isi gaseasca un duhovnic mai iscusit. Tot umbla prin manastiri si biserici si pana la urma ei nu asculta nici de vreun duhovnic mare si nici de vreunul mic. Oricare duhovnic e mare, daca asculti de el. Altfel e de prapura si nu-ti e de nici un folos. "Lumina necreata a venit peste Romania" - Spuneati ca prin rugaciune nu trebuie sa asteptam semne de la Dumnezeu. De ce?

Fotografia din dosarul penal

- Sa nu umblam dupa acestea. Smereste-te inaintea lui Dumnezeu si incolo le vei avea pe toate. Daca umbli dupa minuni se poate amesteca cel rau, care te poate duce in ratacire. Smerenie si rugaciune, atat ai nevoie. Sa nu umblam dupa supra-natural, ca noi nu stim sa facem prea bine distinctia si acolo se amesteca si cel inselator, diavolul. New Age si tot spiritualismul oriental, african, cu magii de tot felul si ritualuri pagane, duc la o ratiune fara ratiune, fara cunoasterea lui Dumnezeu. Sunt practici fara Adevar, oricat de senzationale ar parea. Si cel ce nu are Adevar este in minciuna. Fiecare crestin trebuie sa cunoasca Adevarul, caci el este cunostinta de Dumnezeu. Mantuirea noastra este prin credinta, har si fapte bune. Credinta o avem cea intru Hristos, in biserica ortodoxa, nu oriunde. Avem adevarul si lumina. Si acum, cand va vorbesc, vad lumina cea necreata, Adevarul Adevarurilor. Domnul ne indruma dupa legile sale, dupa poruncile sale. - Ce este lumina necreata?

Parintele Arhimandrit Mina Dobzeu, anul trecut, la 90 de ani / Foto Bogdan Frentescu (2)

- Lumina cea necreata, ii aproape anul de cand am primit-o. In istoria bisericii este la Grigorie Palama, el a mai vazut-o. Se numeste astfel, ca sa nu creada oamenii ca este ca lumina soarelui sau a lunii. Este o lumina ce emana direct din Dumnezeu. Eu o vad. Este peste toata tara. Mi se arata si are un rost cand o vad, ca un indemn cateodata, sau ca o explicatie. Ea aduce mai multa lumina in viata bisericii. Aduce peste toti oamenii indreptare, intelepciune, intelegere, sfaturi, evlavie, frica de Dumnezeu, barbatie, ridica pe cei surpati, dezleaga pe cei robiti, intelepteste pe cei orbi. Iata ce face lumina cea adevarata! A venit deasupra tarii noastre si am facut cunoscut asta Patriarhului. Se extinde pe toata harta Romaniei. Este o binecuvantare a poporului acestuia, care a luptat mult impotriva Antihristului. "Doamne, apara-ma de oamenii galcevii, de draci si de patimile trupesti!" - Lumea de azi e o competitie intre oameni: in societate, la serviciu, chiar si in dragoste. Cum putem totusi sa ne iubim aproapele ca pe noi insine, cand dintre noi, unul singur poate sa castige?

Ochelarii si file de manuscris ale lucrarilor sale

- Te rogi pentru el. Cand te rogi, nu inseamna ca te rogi pentru ce-i in mintea lui, rugaciunea ta nu este sa se implineasca gandul celuilalt. Ci sa il fereasca Dumnezeu de

rele, sa-i aduca mantuire si lui. De-acolo mai departe, stie Dumnezeu cat sa dea fiecaruia. Asta e fapta cea mai minunata: ca tu vrei sa-ti pui sufletul tau si pentru aproapele tau. Chiar daca te gandesti ca nu merita, roaga-te pentru celalalt, ca poate se afla si el in multe pacate. In rest, incearca sa nu gresesti fata de el, sa nu fii respingator. Uita raul, rabda mult, iarta totul! In felul acesta vei avea pace cu toti cei din jurul tau si cu tine insuti. Iar cand esti la stramtoare mai poti zice asa: "Doamne, apara-ma de oamenii galcevii, de draci si de patimile trupesti!". Cu aceasta rugaciune scurta, iata de cate ma apar deodata! Aceasta rugaciune trebuie spusa mereu, oriunde. Important este sa fim cu inima smerita si cu duhul umilit, asta conteaza. Io am zis: Mie, a mari pe Domnul, bine imi este! Dar Domnul, ca sa ma pot lipi de El, mi-a pus conditii. A zis sa am cuget curat, inima smerita si duh umilit. Numai cu acestea ma pot apropia de Dumnezeu, si cu iubire de aproapele meu. - Ati reusit sa treceti prin anii grei ai ateismului feroce, fara sa va pierdeti credinta. Ce anume v-a dat aceasta putere?

Cu un grup de basarabeni

- Da-mi Doamne lacrimi, sa-mi plang pacatele mele! Unii au lacrima usoara, eu insa nu am avut acest dar. Am plans cu amaaaaar! Cand am vazut umbra lui Antihrist prima data, intunericul care ma inspaimanta, plangeam... Al doilea, cand m-au scos din manastire si m-au dat afara... Am plans cu amar... Am plans si cand m-au lovit securistii, niste banditi antihristi... M-am angajat la o lupta cu Antihristul si l-am dat pe fata. M-am luptat cu dracul, am luat batai, zeci de batai! Ei s-au suparat ca i-am dat pe fata. M-a intarit si m-a aparat Domnul! Lupta a fost grea. Si acum lupta e grea. Batai... batai... atatea batai, ca acuma nu mai vad cu ochii. Eu l-am vazut pe Domnul Iisus! Asta mi-a dat putere. Am vazut si Duhul Sfant, planand deasupra tarii, si am stiut ca o sa ne apere de ceva, poate de o boala, sau de o foamete, sau de vreun razboi. L-am vazut pe Domnul Iisus de o frumusete raaaara! De o frumusete raaaaraaaa! L-am vazut asa de frumos! Eram acasa, la Grozesti, cand l-am vazut in toata frumusetea Lui! Nu-mi sterge nimeni imaginea asta din suflet! Stiu unde l-am vazut. Cand merg la biserica, sa ma impartasesc din trupul si sangele Lui, ma gandesc la El, cat de scump si de frumos e! L-am intampinat cu candela aprinsa, acolo unde l-am vazut, in satul meu.

Bolnav, in chilia sa Am facut o troita acolo, pe dealul Basarabiei. S-a coborat si s-a asezat pe un tron, cu o coroana de aur pe cap. Si banditii au incercat sa ii ia coroana, iar El le-a spus: "Nu veti lua nimic! Aceasta este Imparatia mea si voi veti pieri cu totii!". Acolo, acasa, in Basarabia, am facut o capela sa odihneasca Domnul. Eram cu Vasile de la Poiana Marului. L-am primit cu candela aprinsa, impreuna cu poporul din satul meu. Domnul a venit si Antihristul a fost nimicit. Asa au inceput sa se reinfiinteze manastirile si sa avem din nou invatatura duhovniceasca in scoli. A venit Hristos la noi pentru acestea si Satana a plecat. - Cat de puternica poate sa fie o rugaciune? - Rugaciunea cea mai inalta, de unire cu Dumnezeu, e fara cuvinte. E alipirea de Domnul cu afectiunea si caldura inimii, precum copilul alipit de sanul maicii sale se simte odihnit si fericit fara sa spuna cuvinte.