DIN ZICERILE PARINTELUI ARSENIE

BOCA
explicate de Parintele Teofil Prian
"M, nu toti din lume se prpdesc, nici toti din mnstire
se mntuiesc"
Avea o putere de sintez deosebit, o putere de intuitie si o putere de a cunoaste
totdeauna esentialul ntr-o chestiune. Cnd i puneai o problem, el imediat avea
rspunsul. Si de la el au rmas si cuvinte scrise, n manuscrisele lui. De pild, cnd
l-am ntlnit eu pentru prima dat, mi-a si spus un cuvnt, o formul. Zice: "M, nu
toti din lume se prpdesc, nici toti din mnstire se mntuiesc". Deci avea o
posibilitate de a formula ceva.

"Nici abuzul, nici refuzul"

In legtur cu sexualitatea n familie, Printele Arsenie zicea: "Nici abuzul, nici
refuzul".

"Cu mine de dou ori trebuie s se ntlneasc omul"

Printele zicea c de dou ori trebuia s se ntlneasc omul cu el: o dat cnd i
spune si a doua oar la moarte, si spun dac a fcut ce ia spus. Foarte corect! Ce
rost are s mearg cum merg unii c si spun unul, c si spun altul, c un cuvnt
de folos, c nu stiu ce siapoi adun la cuvinte de folos si nu mplineste nimic!

"Cine face curte nu face carte"

Printele Arsenie zicea: "Cine face curte nu face carte".

"Nasteti-v sfinti!"
Parintele Arsenie i ndemna pe oameni s nasc sfinti. Binenteles c pentru a
naste sfinti trebuie s fi sfnt sau trebuie s tragi de tine spre idealul sfinteniei. Si
cnd ncepem s ne ocupm de noi nsine, putem s ne cunoastem, s aflm
negativele noastre, s cunoastem ncrctura dat de altii si pus n noi, s-o
rezolvm, dar aceasta cere timp si osteneal.

"S-ti feresti capul de frig si de prostie!"

E un cuvnt care merit s fie stiut si urmat, el putnd fi de folos tuturor celor ce nu
iau aminte la ei nsisi, tuturor celor care vreau s braveze si nu se gndesc la
urmrile pe care le pot avea, spre rul lor, niste atitudini care nu sunt destul de bine
gndite si controlate. S lum deci aminte la cuvntul de mai sus si s-l mplinim n
cele dou laturi ale lui.

"Conceptia de viat crestin"

Ct o avem, ne statorniceste n gndul si dorinta de a ne ridica mai presus de fire,
de a ndumnezeii firea, prin harul si ndurrile si iubirea de oameni a lui
Dumnezeu. Tocmai de aceea folosim si resursele firesti cte le avem la ndemn,
aerul, aerul bun, hrana rational, somnul si energia vital, pe care nu vrem s o
risipim pe plceri, ci vrem s-o canalizm spre binele nostru material si spiritual.

Asa dorea printele Arsenie, care a formulat ndreptarul de viat, pe care l-a predat
tinerilor si oricui care vrea s ia aminte la el.

"n mintea strmb si lucrul drept se strmb"

Asa obisnuia s spun printele Arsenie, care urmrea pentru oameni o minte
dreapt si lucruri drepte si ndreptate de mintea cea bun. Valoarea acestui cuvnt o
intuiesc toti cei ce l aud, si asta se ntmpl des, cci noi l aducem naintea
vizitatorilor si nchintorilor nostri, mai ales atunci cnd au prilejul s vad o
pictur a printelui Arsenie reprezentnd Adormirea Maicii Domnului, pictur n
fata creia se opresc cu admiratie multi dintre cei ce viziteaz Mnstirea
Brncoveanu de la Smbta. Mintea se strmb n urma patimilor si se ndreapt pe
msura curtirii de patimi. Cnd mintea se ndreapt, vede lucrurile drept, deci asa
cum sunt ele. "In mintea strmb si lucrul drept se strmb". Asta le place la multi,
am bgat de seam c le place. Cnd le spun c Printele a zis c "n mintea strmb
si lucrul drept se strmb", oamenii rd n general. De ce rd? Pentru c si dau
seama c asa e. Numai c e greu s stii cnd ti-e mintea strmb.

"Cea mai lung cale este calea care duce de la urechi la

inim"
Cea mai lung cale este calea care duce de la urechi la inim, adic de la informatie
la convingere. Oameni de informatie religioas sunt mai multi dect cei ce au
convingeri religioase. E necesar si informatia, care adeseori se face prin auzire.
Dar a rmne la informatie nseamn doar a fi la nceputul drumului "la urechi".
Pn la inim mai e o cale lung, "cea mai lung cale".

"Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse"

Cuvntul acesta ne aduce aminte de un cuvnt asemntor, cu circulatie mai ales n
lumea din Apus: "Un sfnt trist este un trist sfnt". Printele a fost ntotdeauna
pentru optimism, pentru bucurie, credinta noastr fiind "izvor de bucurie",
crestinismul fiind "religia bucuriei". Domnul Hristos le-a spus ucenicilor
Si :"Acestea vi le spun ca bucuria Mea s fie ntru voi si ca bucuria voastr s fie
deplin" (Ioan 15, 11).

"Bobul lui se preschimb n tciune, iar el se crede gru

nedrepttit"
Asa caracteriza printele Arsenie pe omul care se abate de la cele bune si care nu
caut si nu primeste ndreptarea, ci si explic el mai bine cele pentru sine
condamnnd pe cei ce vreau s-l ndrepte. }nceputul oricrei ndreptri este s-tI
recunosti greseala. "Cnd greseala s-a fcut n tine asezare sI adevr" cnd o ai ca
drepindere si o mai si justifici atunci "nu mai e greseal ci e pcat de moarte". }
ntr-o astfel de situatie, cel ce se crede a fi drept, fr s si fie de fapt, nu mai e bob
de gru, ci doar tciune.

"Mustrarea nvinge, dar nu convinge"

Este si aceasta o cugetare la care e bine s lum aminte. Are si mustrarea rostul si
puterea ei, dar ea, ca constrngere, doar nvinge, ns de convins nu convinge. De la

nvingere pn la convingere e o cale lung; poate tot att de lung ct cea de la

informatie la convingere, ct cea de la urechi la inim.

"Iubirea lui Dumnezeu pentru cel mai mare pctos este mai
mare dect iubirea celui mai mare sfnt fat Dumnezeu"
Printele Arsenie a zis o vorb ct lumea asta de mare ba mai mare dect lumea
asta! , si anume o zis asa: "Iubirea lui Dumnezeu fat de cel mai mare pctos i
mai mare dect iubirea celui mai mare sfnt fat de Dumnezeu. Nu poate iubi un
sfnt pe Dumnezeu, ct ar fi sfntul de mare, ct iubeste Dumnezeu pe cel mai
mare pctos; si-l asteapt; si vrea s-l primeasc; si alearg naintea lui, dup cum
citim n pilda cu fiul risipitor, unde se spune c tatl nu l-a asteptat pe fiul care se
ntorcea; l-a asteptat ntr-un fel, dar cnd l-a vzut c vine nu l-a mai tinut locul: a
alergat naintea lui, ca s-l primeasc, s-l mbrtiseze, s-l srute, s-l ajute, s-l
aseze iarsi n starea din care a plecat. Pentru c din inima lui fiul n-a plecat
niciodat! El a rmas n inima tatlui asa cum rmnem noi n inima lui
Dumnezeu, n inima Mntuitorului nostru Iisus Hristos, n inima Maicii Domnului,
orict de deprtati am fi, oricte rele am face. Pn trim n aceast viat
Dumnezeu nu ne prseste. Noi putem s prsim pe Dumnezeu, dar Dumnezeu nu
poate s ne prseasc pe noi.
Cu o astfel de afirmatie, printele ne d ncredere n buntatea lui Dumnezeu, n
iubirea lui Dumnezeu fat de noi, pctosii, cci se afirm si n rugciunile de
dezlegare ale sfintei noastre Biserici, c mila lui Dumnezeu este tot att de mare,
tot att de infinit, cum este de infinit si mrirea Lui, de vreme ce se spune: "C
precum este mrirea Ta, asa este si mila Ta". Cuvntul spus de printele Arsenie, n
formularea de mai sus, ne aduce aminte si de ceea ce spune Psalmistul, prin
cuvintele acestea: "Ct e de sus cerul deasupra pmntului att de mare e buntatea
Lui (a lui Dumnezeu) spre cei ce se tem de Dnsul. Ct de departe e Rsritul de
Apus, atta a deprtat El de noi frdelegile noastre. Cum miluieste un tat pe
copiii sI, asa miluieste Domnul pe cei ce se tem de Dnsul" (Ps. 102, 10-13).

"Ajutati-m s v pot ajuta"

Asta nseamn c nu cel care vrea s te ajute te ajut cel mai mult, ci tu esti cel
care potI s fi ajutat. Dac esti deschis spre ajutor te poate ajuta omul de lng tine
si omul superior tie; dar dac nu-l recunosti superior, ba, dimpotriv, l judeci si-l
calci n picioare, atunci nu te poate ajuta, pentru c omul este fiinta care poate zice
nu, si zice nu!

"Fiecare dintre noi ducem un necredincios n spate"

Zice printele Arsenie Boca referindu-se la trup, "fiecare dintre noi ducem un
necredincios n spate".

"Domnul Hristos a fost rstignit cu spatele pe crucea

material si cu fata pe crucea spiritual"
Zicea Printele Arsenie: "Domnul Hristos a fost rstignit cu spatele pe crucea
material si cu fata pe crucea spiritual".

"S ai ntelegere fat de neputinta omeneasca"

Am fost odat la Printele Arsenie Boca Dumnezeu s-l odihneasc! , la

Bucuresti, cu un student la teologie de atunci, care acuma-i preot au trecut anii
peste toti de-atunci a fost asta n 1965 , si Printele vorbind cu el, desigur s
aud eu, i-a spus un cuvnt care mi-a rmas mie pentru cealalt vreme a vietii mele
si cred c si pentru vesnicie. N-am s-l uit niciodat! Zice: "Uite, mi frate. O s fii
preot. S fii ntelegtor fat de neputinta omeneasc! Nici nu v puteti nchipui
ct m-am gndit eu la cuvintele acestea, de atunci ncoace; ct le-am urmrit n
viata mea si n viata oamenilor. Si mi-am dat seama c neputinta omeneasc e o
realitate. Sunt attia oameni ri n lumea asta, si nici ei nu vor s fie ri Si-s ri,
si noi trebuie s ntelegem rutatea lor de pe pozitia noastr, din situatia noastr. S
ntelegem c ei nu pot mai mult, c ei ei nsisi sunt nemultumiti de rutatea lor
"Pe cel ru rutatea l ucide, i scris n Psalmi: "pe cel ru rutatea l ucide, l
nimiceste, rutatea l nemultumeste. Pomenirea de ru spun printii cei
duhovnicesti c e o rutate fr margini, e o rutate ca o rugin care mnnc
fierul, asa mnnc sufletul; rutatea-i cui nfipt n suflet. Pomenirea de ru,
nemultumirea, neiertarea este viermele mintii. Un printe spune c "rul s-l scrii
pe ap.
Texte culese si prezentate aici de Ioan Gnsc si Iulian Nistea.